SFINTUL

MACARIE EGIPTEANUL

COLECTIA
ARINTI SCRIITORI
[
APARE DIN PATRIARHULUI
IUSTIN
SE CONTINlJA Sl1B lNDRlJMAHEA
I'HEA ",'ERICITULUI
TEOCTIST
j>.\TI{lARIIUL BISERICII ORTODOXE ROMAl\I':
---dGe1
COM1ISIA DE EDITARE :
' ... ",
P.S. . SINAITUL, Vicar patriarhal .
. SABIN VERZAN, Consilier Patriarhal, Pr. Prof.
ALEXE, Pr. Prof. TEODOR BODOGAE, Pr. Prof.
CONSTANTIN CORNlTESCU, Prof. ALEXANDRU
Prof. IORGM' IVAN, Pr. Prof. DUMITRU STANILOAE,
CIUTACU (secretar)
ARINTI SCRIITORI
34


W)r SFINTUL
(MACARIE EGIPTEANUL)

S C R R
.
OMILII
CARTE CU
FERICITULUI pARINTE
TEOCTIST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE
TRADUCERE PROF. Dr.
CONST CORNITESCU
INTRODUCERE, INDICI
DE PROF. CHITESCU
EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC $1 DE MISIUNE
AL BISERICII ORTODOXE ROMANE
BUCURE$TI, 1992
COPYRIGHT C
EDITURA INSTITUTULU1 I I C $1 DE MISIUNE
AL BISERICII ORTODOXE ROMANE
ISBN 973-9130-03-4
PREFATA
- sub toate aspectele ei - mod deosebit desavir-
morala a fost telul dintotdeauna al
primele secole ale existentei Bisericii, a fost vazuta
I'ealizindu-se trairea preceptelor Mintuitorului Hristos, partici-
1a cu1t la opera filantropica a Bisericii, dar mai ales martu-
risirea Mintuitorului Hristos de cele mai multe ori eu pretul renuntiirii
la viata prezenta. Acest lucru este firesc pentru ca spunea Mintuito-
rul: Oricine pentru Mine inaintea oamenilor, mii:rturisi-
Eu pentru e! inaintea TatiiZui Meu Care este in ceruri. de ce!
ce se Zepiida de Mine oameniZor $i Eu de el
inaintea TatiiZui Meu, Care este in ceruri (Matei 10, 32-33).
Atunci cind persecutia impotriva Bisericii a incetat, cind marturi-
sirea credintei nu mai presupunea riscul pierderii vietii, unii
au vazut realizindu-se pustiului, departe de tu-
multul grijile vietii, ambianta de daruire totala, trup suflet, 1?i
de cu felul acesta
vedeau Mintuitorului: De voie$te
vinii dupii Mine. sii se lepede de sine. sii-$i crucea sii-Mi urmeze
Mie (Matei 16, 24). pustiului s-au consumat trairi de
sufleteasca s-au creat opere de aleasa lite-
rara de mare teologica.
Omiliile puse pe seama Sfintului Macarie fac parte
&cestea. Parerile impartite asupra autorului mediului care
cercetatori plaseaza pe autorul lor !Egipt, altii Asia
Mica, iar altii il vad provenind cercurile ereticilor masalieni.
este exclus faptul ca acesta sa fi fost strinse legaturi cu Parintii
Capadocieni sa fi cunoscut pe masalieni. De la urma a
imprumutat, intr-adevar, uneori limbajul, dar a evitat
Abstractie de aceste aspecte, trebuie spus ca importantd
educativa a omiliilor a fost, decursul veacurilor, Adresate
monahilor, ele se adreseaza timp tuturor oamenilor,
telul tuturor oamenilor fiind mintuirea. De altfel,
tuitorul Hristos n-a spus unui grup de ,ci tuturor celer care
ascultau: Fiti dar desiivir$iti precum Tatiil vostru Cel ceresc desii-
t:;r$it este (Matei 5, 48).
Fara a urma expunere sistematica, Omiliile cuprind intreaga
gamii a trairilor omene!?ti, de la caderea pacat pinii la indumnezeire.
Prin caderea pacat, spune autorul lor, in a patruns ceva strain
firea noastra, a patruns rautatea patimilor, care prin ne-a
6 PREFATA

a doua fire. Rautatea s-a cuibarit ca casa sufle-
tului a a doua natura. Din ei omul scapa prin ajutorul
llarului dar omul trebuie sa fie continuare precaut pentru ca
dupa botez tilharul poate sa intre suflet) sa faca ceea ce

Lupta pentru este continua, se duce toata
necazuri suferinte, rabdare credinta stau ascunse fagaduinte1e,
obtinerea bunurilor cere$ti, dupa cum saminta aruncata sub
JJrazda se ascunde rodul, dupa cum planta ce rasare intre spini
loc mocirlos se ascunde copacul.
piatra de incercare, ispitele inalta pe cei statornici pe calea
doboara pe cei mindri Chiar daca poarta
stigmatele Domnului, sa gindeasca lucruri mari despre sine,
ci doar lucru sa aiba gind sa faca : sa iubeasca sa lycreze
pe masura puterii ce s-a dat.
Omiliile au fost una din cele mai citite carti ale
se explica transmiterea lor prin patru
principale prin traduceri, incepind inca din secolul al VI-lea. Sint
(:itite de asemenea astazi atit de cit de romano-catolici
de protestanti.
. limba romana, omiliile au aparut intr-o prima traducere anul
1775, facuta de arhimandritul Filaret, cu mitropolitului
Grigorie al secolul nostru, 1919, apareau a doua
traducere facuta de preotul profesor Cicerone Iordachescu. Cum aceste
tr'aduceri de demult s-au epuizat, aceasta noua traducere se inscrie pe
1inia intentiei inainta$ilor de a inlesni cunoa$terea tezaurului de
$i gindire a primilor cre$tini.
Traducerea s-a facut dupa textul editat de Migne. din
paranteza se afla textul grecesc; ele au fost introduse
romaneasca pentru a da mai multa frazei.
TRADucATORUL
INTRODUCERE
V om incepe cu un prolog care ne descrie impresia pe care
face aceastii carte deci specificul ei vom trece analiza ei
de speciali$tii
Istoria schimbare in secolul
-lea in privinta cre$tine dra-
gostei pentru Iisus Hristos.
Martirii rau loc acum pustnicilor, Epoca martiriului
trecut. romani greci erau acum cre$tini, nu
se mai cerea jertfa vietii ca lui Iisus Hristos
in existenta Chemarea de lor pentru
Hristos acum din pustie. Textele puternice ale Scripturii
care se in cre$tini de renunta orice pentru
Dumnezeu, pe unii teologi de cate-
pustnicii cgre umpleau pustiile incepind din veacul
-lea, ca intoxicati de dragostea lui Iisus Hristos. Se citeazii in acest
sens texte ca acela din Luca 9, 23 Romani 12, 1-2 se aduc modele
ca Sfintul Antonie, Macarie Egipteanul, care in pustia Egip-
murit 90 de ani 1: Va indemn, deci, fratilor, pentru indu-
rarile lui Dumnezeu, sa trupurile voastre ca pe jertfa vie,
sfinta, bine placutc'i lui Dumnezeu, ca inchinarea voastra cea. duhovni-
ceasca. sa nu potriviti cu acest veac, ci sa schimbati prin
innoirea mintii, ca sa deosebiti care este voia lui Dumnezeu, ce este bun
placut scrie in acest sens Apostolul Neamurilor.
Cre$tinii primelor veacuri astfel impulsul $i
Tea Duhului Sfint de merge in unde puteau cre$te in
printr-o de un asce-
tism aspru. Este evident greu pentru cre$tinii de inteleagii
pe ace$ti biirbati femei adu$i in pustie de Duhul Sfint, rupindu-se de
cei mai apropiati membri familiilo7' pentru triii nedespii.rtiti de
Dllmnezeu.
1. acest inceput ne-a [ost inspirat de Introducereaciirtii traducerii
preotului iezuit american GEORGE MALOREY, lntitulatii lntoxicated God,
tlJe fiity spjrjtual Homil1es Macarius:>, (<< Dimension Books, Denville, Ne"v-
Jers('Y, 1978), pe carc le comentiim aici, adiiugindu-le inviitiHurile
8
INTRODUCERE
Cdlugdria viata in pustie ridicau probleme, ale nuante le
descrie marele organizator mi1tdstirilor cre$tine din veacul V -lea,
Sfintul loan Casian, in ceIe 24 ceIebre Convorbiri duhovnice$ti aIe sale.
Pustnicii sint numiti pelerini profeti eshatologici, rpentru cd
viata este necontenitd alergare spre viata de veci, adicd spre es-
haton, zmplinind porunca Domnului datd celor ce sd fie ucenici
desdvi'1'$iti Sdi: Cel ce vrea sa fie ucen]cul Meu (adevdrat) sa se
lcpede de sine, sa-I?i ia crucea sa Ma urmeze 9, 23). cel ce
vrea sd intzmpine pe Dumnezeu in adincul sufletului trebuie sd-L
primeascd in Iini$tea tdcerea absolutd. Ie pe amindoud
ele prefac trupul sufletul ceIui credincios din trupe$ti in sufle-
te$ti, dupd speciali$ti. Cdci inima ascuIta in tacere, nein-
eliminind tot ce poate necurat. peIerinii
prezenta iubirea lui Dumnezeu 'Cel viu in ascunzi$uriIe inimii
1nintii lor. Pentru aceasta ei se despart de Iume descoperd pe Dum-
nez(:u in singurdtatea unei rugdciuni neincetate $i unei pocdinte aspre.
Speciali$tii apreciazd cd nu e de mirare entuziasmul acestei vieti
noi face pe ace$tia nebuni pentru multi semeni Din tot su-
fIetul doreau desdvir$irea prin lisus Hristos. Nici un pret nu era prea
scump de pIiitit. Eraumistici, lui Dumnezeu, in cel mai
sens cuvintului de aceea voiau' sii renunte tot pentru
experimentarea unei iubiri uniri mari cu Dumnezeu. Plecau
intr-un nesfir$it pustiu uscat, neroditor, ace$ti iubitori
lui Hristos, ace$ti cre$tini intoxicatt cu Dumnezeu. Veneau in tiicerea
singurdtatea cu nddejdea speranta fierbinte in moartea
pustiului de$ert li se da viata 2.
Acesta este sensul profund acestei
Trecem acum analiza ei teologicii.
1. acest scop prezentam aici, frumoasa traducere a C. prof. uni-
Cornitescu, una dintre cele mai citite ale
tine, duhovnice1jti ale Sjjntului Ele se citesc acum
toata adica de de protestanti, dar, evident,
cu precadere dc anume de monahi monallii, pe cu
inima arzind dc focul Sfint, dupa expresie a acestei pe linga
teologii care sint disputa asupra unor probleme principale puse de aceasta
r;lrte de la aparitia ei, atit ceea ce cuprinsul ei mai ales pri-
vinta autorului.
2. Exemplific aceasta simplu de Dupa ce am mai facut-o am descris
plecarea Sf. Ioan Casian de amintind pur simplu cazuri din
familia mea' dupa tata, de rupere de ea a maicilor Banescu Febronia Singlitich\a
fugite de nunta la minastire, din Moroieni apoi devenite pe rind
staretele Viforita, unde aveau sa ma indrumeze la seminar de la liceul
din
INTRODUCERE
ll1ari s-au pus de acord ceea ce prezen-
tarea ei. tipariturile acestei ope.re ,au fost im1>artite marT
colecfji, !a care se adauga extr'ase colectie une!e
au circulat astfe! !ull1ea !imbile mariIor Biserici popoare,
(('il greaca fiind cea originala. Constatarea de cuprins limbd a dus
1'1 dcosebirea 10r, mai dupa cuprins apoi dupa !ill1ba. Aceasta ll-a dus insa
separarea totala, caci e!e sint amesteoote ca lill1ba cuprins: de pilda se
stie ca toate ll1anuscrisele colectiei a IV-a sint cuprinse colectia I-a, ca
dintrf' izvoare!e Aceste izvoare a!e colectiilor par sii aiba originea seco-
lele cn mici excep\ii pe care 1a timp (ca versinnea
siriaca de exemplu). Specialistii precizcaza de parte ca numerotarea colec-
tiilor e intill1pliitoare si e pusa legatura cu data descoperirii de alta
parte ca vechi,mpa este general inversa fata de numarul 10r. Aceasta pre-
cizare foarte re!ativa se datoreste multimii manuscriselor, care circulau fara indi-
catiile nE'cesare de data si de nnic antor 3.
Exista doua exceptii sensul bun acestc colectii si alegeri:
Ce!e 50 cle care formeaza co!ectia a II-a. cxceptionale. foarte bine alese
si de Jllulte care prezentall1 si aici aceasta tradncere
noua si extrasE'!c pre!ncrate dc Simeon Mctafrastul dnpa nne!e omilii a!e Sf. Ma-
carie si il1trodnsE' dc Sf. Nicodill1 (dnpa care au fost traduse de
ca!ugari si lill1ba romana) 4.
TRADITIA TEXTUALA $1 EDITIILE
1. extrase tilcuite
Colectia I-a ('ste cea mai lul1ga, cuprinzind 64 de omj]jj scrisorj, numite

l.ogosul 1, G este cea mai lunga compozitie din lntreaga
a Macarie este foarte importanta din pricina ei cu
lnicuJ tratat al Sf. Grigore de Nyssa, pastrat snb De
omilia 40 e de asell1enea epistola, ce!elalte slnt sau
gcri de bucati scnrte.
Colectia este transmisa 111 de doua manuscrise din secolul
a! XJII-!ea i mai "cchi decit accstea sint aIte doua manuscrise, care sint doua
f(' !uri dc cxtrase din colectie.
3. GEORGE MALOREY, cit., 6.
4. partea aceasta vezi Preot Cicerone Iorddc!Jescu, duhovnj-
trac!t1CNe din 1931); vezi Vincent Desprcz, "Pseudo-
Dictionnaire de spiritua1ite, 20-27 39-41; cf. Idem,
PsellQo-Macairc, Oeuvres spiritueI1es, Homelies propres coJ1ection
(:01. Sources Chretiennes, 275, editions dn cerf, Paris 1980).
5. tl1 mentinnile pe care le facem aici excludem amanunte1e, privitoare 1a
voarele acestor colectii care lectura intereseaza nnmai pe teo!ogii
speci?listi; le gasesc 111 studiile savantilor cartile
san revistele ortodoxe eterodoxc de specialitate.
6. Pentru aceasta co!ectie recomanda specia! pe
cu scrierea Reden und Briefe. Die Sammlung des Vaticanus
694 2 Die der ersten Jallr!ltIn-
derte - G.C.S. -, Berlin, 1973). Se citeaza cele 64 de piese din colectia I-a, indi-
cindu-se numarul oll1iliei sau 10ghilor, ace!a al paragrafului chiar al sub-pa-
ragrafului, preccdate de cifra
40
INTRODUCERE
Colecfja a celor Cincizeci de omilii 1. AceCista colectie,
socotita de speciali!?ti drept cea mai desa.vir!?ita., este Cun05CUta. Apus din 1559
foarte raspindita. in Rasarit. Editia germana din 1964 a lui Dorries, Kloster-
lL<ann 1li Kroeger (Die 50 geistlichen Homilien des Makarios, Berlin, 1964),
savantul iczuit a folosit manuscrise dintre care doua din secolele XI-XlI.
Desprcz precizeaza: Doua alte manuscrise de la Athos unul din Siria-
Pale5tina. Cele mai vechi informatii privind alte doua marturii duc Moldova
Constantinopol cit., 16, 110ta 3). De editia germana depinfle
nlai noua din Atena (1970). Aceasta editie cuprnide omilii unele logia scurte.
U forma'ta din 43 de Log01 e intocmita pe baza a manu-
sCTise, alcse dintre alte trei colectii apartinind minastirilor de la Lavra
sau Philotheon de la Muntele Athos S8U poate din
Plesele care lipsesc colectia (sau nu sint reprczentate decit prin
<cxtrase) care formeaza doua din colectia III-a, au f05t publicate pentru
intiia 1961. dintre omi1iile Macarie, numerotate de la 51 la 57
M-llU fost publicate au fost editate vremea noastra, unele dintre elc figurind
colcctia a III-a colectia araba 10
CoJectia formata din 26 de logoi, n-a fost editata separat, iar varian-
:tele ei legate de colectia I-a, unde este cuprinsa intregime.
2. 11. sint numite, cle speciali$ti, extrasele din prelucrate
dc teologi din Evul Mediu. Ele dovedesc interesul mare pe care l-au
fcstat specia! Evului Mediu pentru aceste din au ales pe
le-au prelucrat unele dintre ele au fost publicate dupa inven-
tarca tiparului. Se amintesc acest cadru, patru mici colectii, numite de apuseni
opnscule (carticele). Doua dintre E'le an fost tiparite. Opuscnlul tiparit de
Pierre Poussines 1684 reprodus de Migne G. 34, 821-841). Opusculelc
G. 34, 846-968), grnpeaza 150 de (capitole) din colectia a IV-a,
grnpare selcctiva caI1e a fost introdusa Filocalie, amintit mai sUs.
7. fost editata de marele patrolog, W. Jaeger, cu titIuI Rediscovered
\Vorks Ancjent Chrjstian LitelatUle: Glegoly Nyssa and Macarius", Lciden,
1%4, 233-301, apoi publicate de Berthold, 1973.
8. Pentru aceasta Coiectie a H-a, se recornanda astazi special cartea pu-
bIicata de Dorries, Kroeger, (Patristische Texte und Studicn,
- P.T.S. - Berlin, 1964. Aceste Cincizeci de clullovnicc5ti fo,t ('ditclle
colectia Migne, P.G. 34, col. 449-822. ReIerintele din carte au' orniliei
al precedate de cifra
9. princeps este opera lui Jean Picot, Editura Guillaume
din care s-a publicat traducere latineasca 111 acela:;;i timp. Ulterior
S-a publicat cllta editie greceasca la Venetia 1770, imbunatatita Miglle, .G.
34 alnintita.
10. Pentru aceastii colectie a speciali:;;tii opera marilor
fji Berthold, Neue des Makarius/ Symcon,
Typus - Tcxte und Untersuchen zur Geschichte dcs altchrlstlichen
U) - Leipzig und Berlin, 1961. Piesele citate din aceasta colectie poi)lta
pe cel al paragrafului, precedate de numarul
11. Anccdota. Seven editate de
G. L. Marriott (Harvard Theological Studies (5), Cambridge Mass., 1918, citate, ele
sint precedate de litera au fost giisite douii manuscrise puse conti-
nuarea celor Cincizeci de OmjJji, nu au nici legaturii cu ele. Douii dintre
ele sint autentice speciali:;;tii cer sii fie impreunii cu cele de aceea:;;i
calitate colectia II-a sau a III-a).
YNTRODUCERE
11
Se mai amintesc culegere de 44 capitole din seria I-a alta de 24
l1umita co!ectie-mozaic)}.
S-au mai gasit unclc omilii transnIisc izolat fie sub numele de Macaric,
,fie sub acela de Simeon al Mesopotamiei, printre operele Sf. Vasile, ale lui
Evagrie, Efrem Marcu Pustnicul. sint categorisite ca piesc neautentice,
nu au caracterul de duhovnice:;;ti printre care au circulat in lumea

3. Un capitol important al istorici formeaza ccle
traduse, cu denumirea de versiuni vechi. aceasta categorie aVCln opt
de neUpdrite imlpinite cu acel al noualea dc Irac[usc
le vom aminti pe scurt: 12
a. Siriacd. Este foarte scurta, cuprinzind numai omilii
epistole, dintre care opt s1nt socotite neautentice. Cea dintii cste
scurtare a Marei Epistole prima cpistola: Epistola catre fijj sai. Acest
manascris siriac cste din veacul al VI-Iea, datat din 53-1. doilea manuscTis din
Sinai cuprinde colectie apropiata de cea araba (TV) dateaza din sec'olul
<11 lea.
Se amintesc la acest capitol omiliile 19 3 din colectia a Il-a, cuprinsc
Asceticon-ul siriac a! iitaretului Isaia, ca Logoi
b. Coptd. numita VirtutiIe cuprinde fornJa a
Epistolci ad FiJios numai paragrafcle 2 3 din omilia XXXIlI-a din ('o]('ctia
a lI-a.
c. Arabd. araba a fost tradusa colectia a -a inainte de 1055 de
Iar coptii au pa5trat arabii colectie importantii pierduta,
impartitii omilii, tratate scurte intrefJari raspunsuri din colectii]e I-a, a Il-a
a III-a datind din seco!ul al IX-lea, manuscrise.
d. Patericul intitulat Sfaturile Sfintilor Parinti" cuprinde mai multc
fragmente ale Pseudo-Macarie. Capitolul 16 din opnscnlnl (De
se arnleana Sf.
e. Georgiand. Trei culegeri atribuite Sf. Macarie exista georgiana, pe
colettia a IV-a tradusa din grece:;;te de Sf. Eutimie Aghioritul inainte de 1028,
pastrata trei manuscrise. Se mai amintesc inca patru fragmente din araba.
f. Latinii. Franciscanul Angclo Claseno (t 1377) a tradus Opusculele Marea
Epistola, care s-au raspindit astfe! Italia Ccntrala, dar n-au fost tiparite.
g. colectie mlnastireasca etiopiana atribuie lui Macarie a II-a
Epistola din georgiana (sec. XVII) lui Petru, Parintele Staretului Efrem, dcbutul
Dlililiei 53 (din apendiccle colectiei a II-a - sec. al XVIII-lea).
h. Slave. au inregistrat unsprezecc manuscrise cu traduceri din
co!ectia a lI-a limba rusii intre secolele XVI-XIX i la acestea se adaugii alte
omilii apartinind aceleia:;;i colectii culegere neidentificata. Un manuscris din
Co]ec1ia a III-a a f05t folosit de asemenea Rusia intre 1891 1900.
4. Traduceri tiparite 13. Acest capitol se refera l1umai la cele 50 de omilii
(Colectia a II-a) florilegii cuprinde, dupa cinci categorii de
au fost traduse din grece:;;te cele 50 de omilii duhovnice<;;ti:
a. traducerea Jean Picus 1559, a f05t reeditatii separat de
pina 1843. Toate cditiile pub1icate Apus au fost insotite
de aceasta traducere limba latina, sau de aceea a lui Palthenius.
12. V n c e n t D e s r e spirituel, cit., 18.
13. d e m, ... ,., 19-20.
12
INTRODUCERE:
b. ruse!';te s-au pUblicat cincisprezece editii complete sau partiale ale celor
cincizeci de intre 1627 1907. Paisie (1722-1794),
lntroducerea din noua engleza, publicate de G. Palmer,
Sherrard Episcopul Kallistos Ware 1977, un calugar care a Muntele
Athos s-a stabilit definitiv Moldova, a tradus cel dintii selectie de
texte in le-a publicat cu de la Moscova 1793
s-au din nou la Moscova 1822. Au urmat traducerea Ignatie
(1807-1867), publicata 1857 Teofan Reclnsul,
in 1877, 1883, 1885, 1905 1913. lnca din vremea lui Paisie Velicikovskii
au inceput sa apara minastirile din Moldova manuscrise cu texte din opera
SI. Filocaliile precizeaza cuprind sistematizare
a ideilor lui Macarie, fara indoiala florilegiu. Opusculele au cunoscut de ase-
nlenea doua traduceri partiale (cf. C. Kern, Les traductions russes des textes pa-
tristiques - Chevetogne, 1957, 39 48. V. Vjncent Desprez, ((DictionnaIre spi-
ritue!, cit., 22).
c. Europa occidenIald aparut de la 1690 pina la 1913 (in a doua editie
a bibliotecii del" Kirchenvater, de D. Stiefenhofer); trei olandeze, de la 1580
la 1788; !/apte de la 1721 la 1974 (ed. J. Mason, Willitz, Statele Unite),
prima belgiana (CorneHus Kiel, la Anvers, 1580), dupa care au urmat altele.
d. arabd a aparut din limba engleza, tiparita la Londra 1846.
Se amintesc numeroasele copii (22) !;Oi alte limbi, care depind de
cele tiparite; elc dau marturie despre pasiunea cu care au fost primite omiliilc du-
hovnice!/ti de de diferite natIonaliHiti 1;;.
5. AnaIiza sumara a colectiilor arata ca, colectia a II-a denumirea de
pe cind cclelalte pe aceea de 10gol. Colectia arabo-copta face deosebirea
intre cuvintari sau (predici), raspunsuri (dialoguri) cuvintari
scurte (TV). Aceste sint asemanatoare cu catehezele pahomiene cu con-
vorbirile Casian.
Colec(ja a avut la dispozjtie poe a III-a !pe a pe linga una necu-
noscuta bucati izolate; a ales textele parti din omilii pentru a forma altele-
citeodata; dar, in general, a pastrat textele aflate.
Aceste arata experienta mediu ascetic puternic. cum arata
!ii intrebiirile ucenicilor invatatura profund duhovniceasca. ne-
trecventa a formei literare arata trairea vietii duhovnice!;Oti descrisa la
inceputul el.
cum sint constituite colectiiIe sint socotite ca pleaca din epoca de re-
bizantina (sccolele pentrn ca sa sc organizeze secolele XI-XII.
ce 10curile circulatiei 10r, se ca manuscl"isul cel mai
vechi pastrat e cel siriac, iar cele mai numeroase sint cele 16.
14. d e m, spilituel, cit., 22-23; D r. D S S t e -
f e 11 f e r, Des heiligen Makarius des AgypteIs fiinfzig geistJiche HomiHen aus
dem griechisclzcn iibeIseIzt:., (Kempten & 1931), XXVII-XVIII.
15. se vedea asupra acestui paragraf, n c e t D e s r e cPseudo-
Macaire ... , 16, nota 3 J h n e e d r f f, MessaHanism AnH-Messalia-
nism. Fresh Look the MacQlian Problem, extras din doua volume omagiale
cinstea prof. Johannes Quasten (Ashendorff, 505-586,
6, lista studiilor scrise in asupra lui Macarie.
INTRODUCERE
13
11. AUTORUL
1. Mjcd jntroducere lncep acest articol cu marturisire. Aceea a
trJsteteJ cu care am scris inceputul vietii Sfintului Casian, a carui Ba$tere e
fixata de mine la Roma la 29 februarie (intr-un an. bisect deci), pentru ca, gratie
unei !ntelepciuni aproape invatatul Parvan sa tragii alte concluzii
din denumirile de muntQle Casian, Casian, Casian, satul
Casian Casian, care se afla la 46 de kilometrJ nord de Constanta
anume ca acest organizator al monahismului apusean mare prieten a1 Sfintilor
Ioan Hristostom Leon cel Mare, s-a naiOcut Dobrogea nu la Roma astfel
am parasit traditie bisericeasca de un mileniu jumatate, impreuna cu invatatul
Marrou cu vestitul rector al universitatii din Cambridge, care au
trecut luni de zile nordul Constantei pentru precizarea acestei noutati
tifice Schimbarea unei date pastrata cu sfintenie de tradi\ie milenara con-
sfintita de Mineiul pe februarie nu-mi convenea nici mie am primito cu indoiala,
dar am primit-o. Puterea adevarului a aceasta indoiaHi.
1931 am trecut aceea$i cumpana a autoritatii traditJei de
.a adevarului de alta parte. L-am cautat l-am cercetat, cu dragostea cu [S-
pectul cuvenit ce facuse din juriul examenului meu de profesol' la
Universitatea din profesor Preot Cicerone Iordachescu, la
doisJJreze ani de la aparitia nepretuitului volum cu cele Cincizeci de Omilii duhov-
nice:;;ti. I-am cerut, adica, despre autorul lor, fiindca introducere scrisese
ca problema autorului nu-l interesa. Daca discu\ia critica a textului omiliilor
cu privire la autenticitatea la alte chestiuni formale nu
intereseaza aici, raminJnd liberi savantii sa discute cine este autorul, dupa indicii
interne externe din text, continutul insa este de mare pret. Ele au fost
opera nemuritoare a unui autor - un Macarie ... . Pe acest Macarie identifiCiJse
Parintele Prof. Iordachescu ca Macarie Egipteanul, a$a cum de pe coperta,
dar mai putin djn text. L-am intrebat spre ce parte inclina mai mult mi-a ras-
puns: mult spre traditie ca pina acum; dar savantii nu ma mai lasa nu
mai am incotro.
situatie m-am gasit eu acum. Savantii care s-au ocupat
de problema autorului pina astazi din ce ce mai mult numarul celor
care au renuntat la ideea ca Omiliile ar fi ale aceluia*i Macilrie,
Ghenadie nu-i atribuia decit Epistola catre fiii sai 17.
1n prima jumatate a veacului acesta, cei care au recunoscut ca Sfintul Casian
nu . s-a nascut la Roma, impotriva unei traditii $i a unor scripte milenare, au fost
unii apuseni; de$i nu le convenea i in aceasta a doua jumatate a acestui veac, cei
care recunosc scris n1.l e sigur Sf1ntul Macarie Egipteanul e autorul
acestor "Omilii sintem unii dintre (Rectoru1 Jean Me-
yendorff, Episcopul Kalistos Ware cu mine, care ne-am ocupat de aceasta pro-
blcma), nu ne convine pozitie contrara unei traditii de ase-
lllel1ea de unii ortodoc$i, pornind mai ales de la <<parafraza Sfin-
tului Simeon Metafrastul a celor 50 de cuvinte ale Sfintului Macarie Egipteanul.
Caci vazind consensul unanimal celor ce s-au ocupat astazi de autorul 10r,
dind solutie negativa traditiei ne-am gindit ca a ne lnchina ul1.ei traditii care se
17. .. V n c e n t D e s r e ... :o, 26-31.
14
INTRODUCERE:
opnne inca de pe acum adevar generalizat Ia apuseni fara prestanta
de miine, cind gener.lizat la se
\'a fi impus se intreba de ce l-am mai adinc de ce
I-am sustinut stadiul de acurn, cum facut cazul Sfintului Casian.
Vom lua ca temei uHimele carti aparute problema Omiliilor
caf& ca autorj pe cei citati deja anume pe caIugarul romano-catolic Vincent
Desprez pe D-na Mariette Canivet.
2. Incepind capitoIul despre autor mcdiul sau cu paragrafuI: 1.
sClise din volHmul al Operelor duhovnicc5ti ale Pseudo Ma-
caric ... . Vincent Desprez Traditia manuscrisa ofera date divergente. Toate
rnanuscriselc marilol" colectii majoritatea versiunilor (alte traduceri).
opera pseudo-rnacariana caIugarului Macarie din Egipt, mort catre 390,
lntemeietorului din Nord rnagistru al Iui Evagrie. Dar aceasta atri-
buire ridica greHtati. caci singura opera literara cllnoscuta a lui Macarie EgipteanuI
este Epistola ciHre saj. care este straina de acest corp. Mediul ascetic a1
Omiliilor este ceI pe carc-l fac cunoscut Apoftegrnele (cuvinteIe de
izvoareIe aparente, cle deosebindu-se Ia Sf. Macarie (Originea apoftegme-
Ior sale este Insa au demonstrat 18.
au facut toate pentru descoperirea adevaratului autor
dupil traditie, cercetind diferitele nume pe care poarta nurneroasele coIectii de
S-a constatat ca culegere rnai rnica este semnata de anllme Simeon;
il traducerea araba, insernnata de cu literele TV.
alta traducere araba pastrata la Vatican (<<Vaticanus arabicus 80) este prece-
data de Viata Sirneon ceI Batrin, cu mentiunea
Cartea Simeon Stilpnicul dar mlllte bucati incep Cll numele de Simeon.
ori Simeon Ascetul", care insemlla pe atunci Staretul. Speciali!jtii sjnt de parere
ca trebuie sa preferam numelc de Sirneon de Simeon AscetuI. Co]ectia-mozaica
Nn" Litera 51, poarta tot numele de Sirneon iar manu-
scrisnl mai veclli de asemC'l1ca adresa: .. Simeon (catre) fratii cu
care este mai dezvoltata D astfel: dolla epistola a
call1gar durnnezeiesc, Parintele Macarie, catre abateIe Simeon, ascet al Siriei
celorlaIti frati, care sint cu eI, Macarie, fratilor prea iubiti cn ... ".
Aici Macarie este autoruI Simeon primitorlll, - ceea ce poate de asemenea
opera logos despre sufletelor din trupuri este atribuit
"Simeon din Mesapotamia; dar acest 10gos nu este socotit ca facilld parte diR
opercle macarienc. importanta mai mare se da titlului de ascet amintit mai
sus, ca caracteristic scrierilor macariene, dupa iezuitul Desprez.
Eliminind ipoteza Sfintului Macarie ca autor, pentru rnotive pe care le vom
vedea mai departe, categoria marilor cercetatori actuali problernei explica ast-
feI alegerea Sfintului Macarie ca autor. Cartea a fost anonima, fiind implicata
nlesalianism autorul ei a fost numit dupa moarte - fericitul". La
feI a fost numit autorul Cartii treptelofl! siriaca, rarnasa fara nurne, din
motive de banuiala. Dar mai anonimatul a fost lnIocuit de un nume, insa
de nllme stralucit ca acela al Sf. Macarie, Pseudo-Dionisie Areopagitul etc.
Cercetatorii insista asupra fapt cele ce urmeaza.
18. Unica opera literara atribuita Sf. Macarie este cdtre
se vedea, G e n n a d s, De (Migne, 58, 1065).
INTRODUCERE 15-
3. paragrafuI date interne se expune situatia autorului care descriu,
omiliile din carc reiese clar ca nu este Macarie Egipteanul.
Astfel, locul de origine nu poatc fi EgiptuI, caci datele geografice cultu-
le indrumeaza pe cititor spre a1te meleaguri. Unicul fluviu numit e Nilul, ci.
Enfratul, care-l descrie ca amintind ingheturile fluviale regiunile nordice
care cnnoa:;;te. Deci aflam Glin acest punct de vedere Siria, Mesopotamia,
sau Mesopotamia de Jos daca tinem seama de descrierea sistemelor de irigatie
dintr-o omilie. Omiliile mai amintesc starea de razboi dintre per:;;i goti inva-
ziile fiicute de indieni sarasini. Vorbirea autorului cuprinde unele aramaisme
SilH semitisme indicate de Desprez pe larg.
Univc'rsuI religios al antorului este de asemenea aproape de lumea siriana.
dc Egipt. despre misiunile din India; citeaza dintr-un
text biblic numit occidental, tradus latine:;;te siriacii din Diatessaron
folose:;;te apocrife puncte de Inviitatura sirianii. Omiliile mai arata ca, compara-
rea Sfintului Duh cu mama din unele omilii e de origine care Duhul
e de CJcnul feminin de asemenea simboalele J:.ui.
Dnpii aceste demonstratii se aratii unele relatii ale Omiliilor cu Asia Mica.
sau cu "Siria, vecina cu Antiol1ia. Autorul dar ca un cetiitean.
roman, care poate a armata sau ad81inistratia imperiala.
Se de imparatia Hristos, ca aceea a Bizantu!ui.
Legiitura cu lumea religioasa siriana nu este exclusiva, hristologia exegeza
intinzindu-se directia Asiei Mici, ca monahismul Sfintului Vasile misticis-
Sf. Grigorie de Nyssa. Puternice influente s-au exersat Djadoh,
Hypatios, Logoi, opera 81. Cartea treptelor
deci directia Asiei Mici a Mediteranei, incheie Desprez, demonstrind
aceasta ca nu Sf. Macarie a fost autorul
monah.
Introducerea cartii sale citata, iezuitul american George Maborey scrie
(in 3-5) dupa ce pe alti doi autori cu numele de Macarie (Macarius.
Maognes de pe la 400, episcopul Magnesiei autor a cinci volume ale
Apocritiens Macarie Alexandrinul (pe la 295-394) din pustia NitTiei): "Dar
un Macarie mai insemnat e amintit de Palladius Rufin, faimosul Macarie Egiptea
Acest Macarie s-a nascut Egiptu! de Sus a intrat Skitului la
de 30 de trait ca ermit 60 de a fost diiruit cu inclinare duhov-
niceascii cu discernamint darul vindecarii profetiei. fost
exilat dc arieni la batrinete intr-o insula a Nilului a murit la scurt timp dupa
ce il fOst eliberat s-a intors la Skit. Manuscrisele de mai tirziu ii atribniesc
numar de scrieri, care cuprind : cuvinte, rugaciuni, omilii tratate.
Dar cercetarile moderne aratat ca aceasta opera alte lucrari tre-
buiesc atribuite lui Macarie Egiptului. Aceasta atribuire lui Macarie
a fost pentru prima oara pusa discutie secolul XIX-lea de un calugar:
dc }a Muntele Athos, Neopgytes care le-a atribuit unui oarecare
Simeon. membru al grupului eretic de asceti numiti mesalieni.
Cercetari1e moderne au dat iveala manuscrise care cuprind nu numai
traditionalele Omj]jj, ci aIte omilii, cuvinte epistole, evident toate scrise de
autor. Ele erau inrudite cu grupul Din pricina ca unele dintre
aceste nJanuscrise atribuiesc autoritatea unui oarecare Simeon, (Savantul)
DQrries a purces atribuirea intregului grup unui oarecare necunoscut:
Simeol'1, din Mesopotamia. (Dar nu toti autorii sint de acord cu aceastii teza).
16
INTRODUCERE
. --------------------------------------------------------
Cine es'te atunci Macarie, autorul celor Cinruzeci de Omilii duhovnice$ti ?
Invatatii inca mai sustin ca acesta este un autor necunoscut. Nume1e de Ma-
<:arie poate sa arate, grece$te, sensul de fericit care ucenIcii
acestui autor il priveau ca un cu acest nume a fost atri-
buit unui anume fericit, Macarie a1 Egiptului.
Dupa. evidenta launtrica a dupa care au cnnoscut
'f'9iptean, unii dintre vechii invatati, il socoteau un Iocuitor a1 Egiptului. Dar cu-
mai recente au descris pe Omiliilor ca pe ,are a trait
nord-estul Siriei la veacului a1 IV-1ea. aminte$te razboiul din-
romani per:;;i dintre romani goti. Se mentioneaza Invazia indienilor
fo10sita metoda sirienilor de a numi lunile anului. Se amintesc
persecutiile recente pentru credinta. Exista familiaritate cu cetatile meditera-
neene cu institutiile care existau de mai tirziu. scrie
ca 1imba materna, dar apar idiomurile siriac Se serve:;;te de
imagiili, care apar literatura siriaca timpurie. Tipul asceticc,
pe c:c,re le aminte:;;te, erau comune lumea siriaca.
Dar argumentele ceIe mai convingatoare favoarea plasarii autorului
Siriei mai curind Egipt de la asemanarea unor oarecari
idei aflate cu propozitiile ace1ea condamnate de Sinoadele conci-
lii1e din secolul a1 IV-lea a1 V-lea, ca din re1atii1e gasite intre Marea Epis-
toIa De a Sf. Grigore de Nyssa. Autorul arata ca: este
cconducator a1 ciilugarilor care 1a el cu increderea ca ei pot sa-i puna
bari asupra de viata duhovniceasca. De aceea el era persoana
influenta, bine versat Scriptura 1nvatatura Parintilor pustiei, persoana
<:are a mult era de cultura protunda 19.
4. Ceea ce a fortat p1eiada de invatati teologi sa se
nunte categoric 1mpotriva Sfintului Macarie ca autor a1
.a fost insa descoperirea gre:;;ite mesalianiste, de mai
multe ehiar de sinod ecumenic.
exc1udea unui asemenea pacat mare 1a Sfintul
Macarie.
Pentru a mai putin, ne orienta dupa studiul unui teolog ortodox
<:elebru astazj, Jean Meyendorff, Decanul Institutull.1.i de Teologie Ortodoxa "Sfin-
tUl Vladimir din New York, publicat 1970, Estfalia. (Insa ce le vom
descrie vom arata cum au fost de sinodala ortodo:xa la apa-
ritie) 20.
Localizarea cartii noastre Siria-Mesopotamia sau Asia Mica e destul de recenta
a avut Inceputul, a:;;iI cum am descoperirea din 1920 facuta de abatele
L. Villecourt a asemanarii dintre textele macariene unele me-
saliene condamnate de mai multe sinoade, mai ales intre 390 431. Descrierea
19. se citi pentru a se cunoa:;;te gindirea viata Sfintu1ui Macarie Egip-
teanul, de pilda, (a treia oara) 1a Rimnicul-Vilcea, Epis-
copiei, 1930, paginile 130-142, care evidentiaza nuante de
dar fiind asemanatoare cu Epistola mai sus. AntoineGuillaumont a studiat
chestiunea apoftegmelor Sf. Macarie Le probleme des deux Macaire dans les
din revista Irenikon, tomu1 XLVIII (1975) nr. 1, 41-
59, nUmele Macarie fiind al celor cinci calugari din NordUl
20. Pentru paginile urmatoare a se vedea V. D e s r e cit., 33-55.
INTRODUCERE
mesalianismutui,o completam, 'wt DesJ1rez., :fil.nd ,1iJisii'
Este dat tie' .sirieIii celor ;care se r;oagh., ,1rctdu.s, ,in ;grece.,tJ!
- c.vhiti a a '!cai"on ]'JIfadica'se
Duh a" niga-,
ciunii:, tag!iduind ,orice Pentru
ei, diavolera l1Ilit substant!aJ.cu,fiecare '14 Ca unbrlci,:Bo-
tezul r!dea' bine facute, .dar putea ,:sasmulgi patimHe.
fU9itmnea intens! ;continua 'izgoneademonul.'$i obtinea venirea
Duh cu lipsa de ,patimi.
De' acum asceza nu mai era de', folos"" deveneaunevinovate,
comise,fira de ':patjmi. ,Tainele 'm.ai :unii,'mesa-
crezJndta fiI'Piirisiti)'minchma,:1?i!
nuitela ei. (Cele expU'Se, ,do,cumenteleacuzatorii, de
la generatia':a douade, a; ajuns, Arme-
Pamfilia Lycaonia.Cap .. doci .... Egi'Pt Ca.rtagina.
a' reactionat; :cum ,am_amintit mai' sus. Mesalianismnl afost condam-
nat. la, ;in:l.ycaonia de: unsiaod' de! nUma1 de.
I.$iucenicul Sf Va.site de un sinod1J'lezidat:
Flavian 81 Antiohiei, asistat de 'trei eplscbpbiLa propune.realui
de Iconium-ului, din Bfes (481) '8
lui Slslnniqs din a anatematizat unelecspitole:. ('L.AaLa)
IICartea .asaetiCc1), a
ciHr.e Cezareea,Cap&dochiei, Stria ,tn sec. Constan-
tinopo! pinli in see.
Iezuitul Vincent situatja :ar!ttnd ciaQl-
zatoril aml.ntiP ,.,... preotul Timotei. dini ConstBlltiIlo'PoI Damaschin
....,., nuda!! 'P05ibilitate de a.Utor sen:tinte; sitiadale: List.ele',
Timotei mai ales ale lui Damaschin, prezinta asemanari .de litera
sens, ,cu prppq,z.itjJ luj ; _
lHerat,.{!u ,pasaje tmprumutate.-' de la. 'toate'prop'C):titit}e; : Da ..
masch.II)UI, pat(a/ hf'qT uneJe- diMre
84U strIcd '
P.ropozitiile 1, 4, 11 a1ei '11stei "fimotei ;y:izeaza, deast:m.enea Omi.
liill". CotiClbiiia esfe prih'care, 'c6rpul sau
parte, este cu
Constantinopol, ,Ca din
bii, cu unul dintre patru $efi mesaIieni. care a Slmeon"din ,Mesopo,.
tamia pe ,numele -<:I(uia difitre coiecpile-
NiCi)Il lumea, bizantiIlc1 a Unor
])esprez
ceputul celul de &1 XIV-lea a unui cititor manu$crisu1ui eoleC1iei
sis 423. $i''Pe(:e. din'sed:.' al 1m-
potrjva Se poaJe crede cc1raritatea:
colectie s-ar - ale's acestei in.fluente.Colect!aa II-a a' celor de
pm1JjJ, a ell,minat tnsA pirt.1e polem.i,ce j1Celinn1
21. !Fr.inlisnou!, '<=11 exttfis, cu -tltIul ... 'Q
100k at .... Proble-lIt, 'articolomagial,
Quasteb'; tl1 doua vo1u'Iie, , editate Patrick Otaatield fi 'In
editura Aschendorff, Miinster, Westf., .
2 - Sffntul Macar1e '
18

tar" lucru bU 5-S Qpusculele. Colectia. a
IV-a arabo-copta, s-a pastrat ileatins!. fiind atribuitii Sftntului Simeon Stllpnicul.
Cazul Simeon deci, scrie mai departe :unele cu acela
al Evagrie. 'a1ltor de siQ.oade anU.origeniste. cumunele
scri.eri ale lui Evagrie (ca De oratJone) n .. au dedt sub pa-
tronajul Sf. iar acele Kephalaia Gnostica, s.crierea sa cea o.riginalii. !limai
discutabilii, nu: dedt siriaca in . scrierile lui
Simeon n-au subsistat!n decit mnltumHii prQtectiei Macane Egipteanul
n-avem un ecou numelui sau crecit prin versiunea arabd.
MesalianismuI a dat unele discutii care s-au manifestat mlli
Marea E'Pi$tolA m:ult in Omi.lia d'in pr.una, oare
des:pr e persecutii unele. rezerve de. Ierarbia bisericeasci:l2.
Vincent Desprez face lista a deosebirilordintre mesalienii adevirap, dupa
Asceticon'Ul - 10r de credinta, caTe a fost crutata de parte de gre-
acelora dupa lnvataturile Sinodul de la 431 a re-
amintit refuzUl muncii, somnolenta tulburarearugadnnii, acelei apa-
theia deplin! prezenta DOhUlui Sfint, carenu se aRi extrasa din As-
ceticon. Deci acesta oslndea iara$i pe cei de sentintele,. Side Con-
stantinopol. De asemeJiea n-a fost necesitatea. ODei sensibi1e a
Duh 111 nu se dacii Ascetioonul critictle ad1lS'e iel'arhiei $i_
Ca urmare, Vincent Desprez trage urmitoarele concluzii ptlvitoare
Pseudo-Macarie opera sa: 1. Cel putin parte a Pseudo-Macatie
a fost Efes 431, -cu indicapa, Cirt{i 'ascetice a mesalienilor. 2.
Autorul se numea' poate Simeon; a activat poate intre 3SO:-390 430. vom
numi Macatle-Simeon sau numai Macarie, ca $1 traditia greacii. 3. Autorul avea
pozipe modetatii moderatoare sinul mi$ciirii mesa1iene sens larg, cum
lasa 54 se intrevadi 23. bine sa de acum d principalul
22. V. Desprez, cit., 38. cu unele date' bibllograf1ce pe care le mi-
r1m : . L. V i 1 e C date ef' J'Oligjne' cHomelies Spjrltuelles/O, attrlbuees
de des et Belle8-
Lettres:., 1920, 250-258; G. r e i 11 e 5, artc. Butlches, D.T,C., t. 5, 1913, c,'
k 1454/1465, a u s h e r r, cL'erreur fondamentale et logique du
OrientaliaChriStiana Periodica, 1933, 328--360. Pentru Colectia
Reden und Briefe,cQle Sammlung des Vaticanus Graecus 694"
editate 4e 2 ... coL cDie, Christlichen Schriftstel-
let der ersten Jahrhunderte,. (Berlin Leipzig), 1913. Pentru colectia Die 50
Gelstllchen des edlfate de D r r i e s, t e r m a n n
o-e 9 e r '(Berlin,I964).
Pentl!\l: 1II Neue Homllien des Typus 1lI:.,
editate C\e Berthold, (Berlin. 1961).. .
J. G r ib mo n t, Le dossler des o;igine,s 41,1 .. , tn Epektasusll
MIHange 'pattistique Jean Ortentalia Christiana Pe-
riodica (Paris, 1972, 611-625). . ,
W. J e 9 e "Two Redlscovered Works Anclent Chrlstian Llteratur: Gre-
gory ed and, Macq.rius" .(Leiden, 1954).. .' . .
L. u e r, spiritualite du N.0llveau et des Peres,. (Paris, 1950,
444-456).
23. V.D e s r e deosefte$te tr'ei asemenea etape :Prima -este cunoscotliprin
marturia i f a n i e 80, Migne, P.G. 42, 756-164), care desctle
peentuzia$tii schimbitori nes.tabili unele probleme ridioate de Sfintii Vasile
cel, Grigore de Nyssa. doua etapa este pr{n' e do r e t
tei. care \rOm aminti, iar 8, treia S f. D a ttI. S c h 1 n u 1.
Vincent Desprez, cit., 40-441. ,
19
se numea Adelphios: dar pentril <:4 S1meon aavut
activitate a fost preferat numele ca autor anonim, inlocuit
apoi de Macarte, precum vedea); .
5. Speciilli!jtii dau Insemnatate reJatlilor 8utorulul du-
hovnice!Jti Cu infiuenta 1IOternica p,e. care a avut-o
Sf. aceaSta t'foblema, viizlnd.tn cei care traiau
virginitate sau, castitate, saricie de toate ci
toti cre!jtinii. cate in la poruncile 6dunirile 10r
viata de toate zi'k!le fiind adevirate chinovii care dragostea
de Dumnezeu'semanifesta fiecare clipii dragostea de Sllll, de orice
nationalitate religie.! Dacii Macarie vede asce1i frati 18 margi-
cOmBl1itatilor, el nu face deosebirealntre '$i ceilalti -daci pi-
zesc poruncile Dumnezeu. Este evident ca Maca'rie ci, con$tiinta 8Scetulni
despre. r,iiu $1 despre lupta intre bine !ij xiiu di tn e ma1
Dar Sfintul -era. mai atent 1a activitatea religioasa.. la
sentlm,eptul, de dragoste. De aceea el expriro.a toat.e virtuUI-e mari, cre$tine printr-un
cuv.fnt N@ul Testament. pe care 11 tntelegea ca actiunea
pornHii sie,)a har sa,u de.la Duhul Sffnt,
SUn,ul ,Grjgore, de a scris cu acea Mare
pt\ralelii ((U primele doua treim.i I;pistola anume "De
stituto ale ciirei 1qe! sIillt repetat.e 'i$i, tn"parteatenuate. intr-wl
gen filosofic :ti din de v.edere mesaliani-
ce fiind;. Indulcite. fnca data expunerea 8 in
care ca Sllntul Vasile au pe cea bunii .unele
exageriiri mis1icismului D,}onastic primar, fnclinat .'Spfe de. Biserica,
ca instit.,uUe. !ii ei) u. '
.6 . .flobleroa 0mi111Ior djn de vedele ortOdox
1 .
pune. curo. am american de origine rus, Jean Meyendorlf.
rector,w . dJn New York, articolul omagial .. Mesalianism sau
publicat al doilea vo1um omagial (;itat, inchincIt ,marelui teo-
Io.g german Johann Quasten, cu titlul Pestsch,rilt
t. II ,1970, 587-588).,
aceststudiuprofund,cu subti1lul .. prob1iJm,i.macarie-
ne", profesorul Meyendorff dii de la raspunsu! ge,r1er_l,
torilor de asHizi la lntre\)area daca Macarie este autorul
dup& ce spulberii toate care se' aduceau::{\ltiidat& fayoarea
Macarle ca autor al 10r. , .' .
tncepe acestu studiu cu constatarea foarte ci lQ patris-
ticii moderna e mai reabilitatea eretiqIor. din vremurile dectt con-
damnarea 10r, sentin1ele sinoadelor vechi fiind Uil\Or tntelegeri
ori' Une1' razbunari aIe' ideologid. Ca exempJe d! pe Or1-
24. 1 d e m, lbldem, 44-46. La nota 3 u1tima rJaginii incllhii mai
mult -SPJ"e. concet>\ie mailargli. fatii .de t<Ii: u. v n
a 1 t h a s a e (<<La Crolx, t. Theologie, 1965, :227) apropie
sau secret mesalian de
'
Bonn:aventuta, Eckh&rt Fene10n
pe medii, entU%ia.ste, doctrina. sa foarte t'ersonall ..
te subtilii e nimic care sli nu poat1i interpretat Intr-un mod or'tooo:', ci mu1te
1ucrUri c81e. CU anturajului slli (imputriva caruia 'Pl!)zitie) puteau
\ .
gen,Evagrie de 'Nestorie' Exootp1ul
tipic ,.c::are:,:ne':intefeseau
egiptean din veaGu1 al -lea, cunoscut sub 'de' Mac:al'ie, 'rel ,MareJ>; all 10$t
,-,."ca el ,;...+,. al doctrine ,ramlnln6; ca'$i Corpus
pseudepigraphon. "
, A-utoft1t '--;. :.sigur, aUuldec1t $Ha, descoper.it Infiuenta
scrief,ilor,,"saJe,a.ttt A.".s 'este aproape attt, de, mar.e :ca!?i
aCeea: ,Genera1ii de reco-
mandat 'Scrieri1e:1ui 'Macarie 10r, ,un,'clasic, apiritualit4tii
ras1il'itene inApus, 'de ,'asemenea, Omiliile erau'(Junoscute
Erau de 8semenea alese de: John iCa 0$1:' fte tra-
duse' 'ca . k) timpurie, cre!?tine,ti.:,Duhului
.: :','. .' ., ,:' '.;'.' '. ",.,: .,('
. Sflntul'lli Macarie' sarealizat "de chiat 'de' cAtre
gteci, 'foarte scump!; fnsec. al" Neo-
iderttificd- pe autorU1' OtnilHIor -
saliah Simeon 21; Dar acestei situati'f fftut 'du.,It atticOh11 Vil-
lecourt publicat 1920, in care arIlta ca . erau
de p!irere-cIl1;autbfuI mesaliaIl{, nu putea fi Mat'arie, ere-
tit 27 ,t;)pitlia'lui Dorries cIl autorul al


de ;pr!ntre conduclitol'ii; a cu scepticlsm, sctie'; Me-
yendorff,'de patrologll carenu ideile" drept carad'etistite' sectet
.. -Dapa mai ))utin de 15 ani WetnN' Jager \ demon'stra un 'parcileiisin
evidenf'fIltre tratatul <IDe lnstituto Sf. Nyssa' :$1 'a$'a tlu-
a Sf. Macarie, care mesarfana a Oml-
discutate, ca prin aceasta sli. se diniHte
:19:, Noll-e editil'critice ale celor 50de au \'Itnult discu1ii1e
'prbblemei autorului, dind putinta unor judec5U' 'j>TiVind itifor"
de' aceste texte' tlU numai asupTa -datelbr ci '$\ asu-
pra la autor la originea ..
au tras concluzie just& din popularitatea ca
acelea raspindite sub nume celebre ca 16an' ori r!mase
eu prettnsele
ti'ebniesc cercetate astabl1i: adev!rul. . . '. .. . .
, . vorbit?-/mai , (Je aCUm cerc;ctim sihta,tia
Omitiilor lu1: Fseudo-Macarie, de' vedereal'
'.,' i,
41-51.
51-54 r;.,fN1esalIanlsm sau
citat mai sus. '" ;"
27. J1ot
a
' lul J. Chriatian
Library", Bristol, 1749: despre admiratia Wesely pentru Maca-
rie, v. b e r t C. u t 1 e r, ed. J h n W e s 1 e New-York,'Dafbtd UniversIty
Press, 1964, nota 26 $i 274-275. ' . , ' .
. , 2S.,Vezi nota 2!a,Me.yendorff, CU' B.,S. PseIIrtog.a,-s,,:tn:.ctn-
sto.':lni p;'Khrestou, Tesalonic:; 196'1', 191-214.-" . .
,29;,1.. le r 1, date et l'Q1lgitie de$ oomelies at:trlooeea
QI,Macarle., in Comptes,rendU$' de des et 'Belles,Lettres;
1;920, .. 250-258. " ,
'30.IH;'Dorcies, 8ymeon Me8opotam1elf., DJe"abelJfefemng 4ler' Mes-
sa1ianischer Makarlos schrlIten, Texte und Untersuchungen, 95, l'941i' '.'
nu e:!Q40H de. :Cofistatat. asinguri npera
!Uber ! ilt!upra :se:gkesc nu.
maj" iD a.le: ,mai anianunt!ta-,; descriere a
Jl!,esaJoietIe at14m.,:}a iTitnotei, ::un GonstcUrtinoPQ! sec.
.la loan, DimtascpinLil" ele eondamnarea Ei' lorde
.din , ,'}a! ' .. ul390, f ipremdat! '(re, Amftltichie' ucen1t:
al ,Sf. i, ,,ei
: era ,sigur ci: '3" 'S6! . ident1fice dintie'; macariene: CU',
zisUl :.Asaetiaont
&,1,; Sf.
w.saje 9.m' q1QiUi ar ,$qrilt Ua
asemenea paralelism fi fost de conceput
..
wept
' ",:()'il

preqtu:t. C4, ,eJ.e.
cU;Fele . '
'.Asvel"
)1:, ,17),;.
ie,rarpia p,aIl\ijI;$FhJliul :so/cQti,! fflptj!le
bUn
e
; Qeo/sebi I>;ul1}M..:
I;nm. ... ; 17). :A!,:l ,de
Ilj.l, ,1Ili1W,
tuturp(
c;are.!iub J),eglijq
il1e , sa1e, I.Xlai ;Sii\
trebuie socotitii atac' im.p<;>triva
,. , '_ ." ". . ,
, a fost. de tras1itura e,aracteristica a Mesalianis-
mul'ui. ,:, i' v , ,! '.,.". ' .'
Prob1em{\ duallsmulw, adlca coeXlstenta harulul pu:ter;llor raulul suflei
esteo "erezie; de ' la
1, 2, 3, 13;' 'bii{{ r1iu 'itiim&
'este' tntr -adevllr 'tema Omilii.Textele citilite 'd'e' Dorries
sintdezvoltdti ille tefueipalHine a noului vechiului Ada1Ii"','cbexisttnd dinamic
om, 'titii vreme 'Particlpa !nc! p1inatatea '
care glndirea Omiliilor este' I)),tr-oo contraSt evident cn cea mesa1ian!
esteaceea a Tain-elor deosebi cea a Botezu1ui. me-
credeau cii' nicipur:ifi<:area de pAcate nici ineotuptibllitatea
31:We r e rJ a e'g e r. "Twa Works An91enfchrJstian,
raturd': Greg(lly Nyssa dnd MacarJus'" (L.i\loen, Br111\ Ie54)iW .. V k er
Urkunden des Messaljanjsmus 1,. Theologische Literaturzeitung'''r63r-.w43, 129--
;t36 (H, ... ,uThe, the New-Testament and the' New-
,Pesclee., vC)l.,III din
Patrologja lui J. Quasten biblioglafia
. 32., V., des ,Makarius/ Symeon, c h
s t e r m a n n", e e r t:ho 'Berlin,
1961; De 50 Homllien des und efllutett
e f, r,r s; l' t e n n; , thi.6S r,oeg und
Wa 1 t e r d e G r e u t e r, 1964),(' -
22
deci era nefolositor 10an 4, 5, 6, 17 i 2, 3, 12) .Acest
antisacralJ<l.entalism mesalienilor . ti popularipe cilugArii sec. IV, care
puneau toatii' niidejdea In ascetismul personal triiiau, sau se ,.orgaRizau departe
de Biserica comunitatea sacramentala condus4 de .Episcop. Ck:i, preci.
zeazi Meyendorff, ispita monahismttlui primar" In general, era sihistria, adica triirea
izolare lume. de comunitate chiarde Biserlca institutionala. Exemptul pe
care-l dii es'e marele tndrumAtor monahismuluidin veacul al IY-lea. Evagrie
Ponticul, care nu s-ar figlndit prezentarea..-Botezului ca un real
dc har Ca pentru Taine general, in conceptia lui despre llrugiiciunea curatci.
Numeroasele referlnte haru1 Botezului ca 1a' realitata euha-
ristice aflate lungu1 Omiliilor duhovnice$ti aratci tnsa r ele 9tnt polemici
Cll privinta
Epistola Mare se 'poate citi ca Duhul Mtngtietorul Sfintilor
$1 prinei unicei $1 adevaratei Biserici a lui Dumnezeu, diiruit din clipa
Botezului pentru credinta, insote$te diferite chipuri pe orice om care la
Botez.) (5!. 10an Damaschinul 3). Comparind apoi nou Botez cu
cea fireasC!,este scris: C!nd se na'$te sus, din'a'}>ii $idin Duhul Sftnt
pentru totdeauna copiliiria duhovnice1$ti, ct pro-
,1$1' sIi' creascIi 1Ah"-0 luptIi une_fort tmpotriva celui rIiu.j 33. MeS8lienii
socoteau sacramentalismul ceva magic. le opuneau 'conceptie de
sflfitenie' d1namica, care impunea ril.spuns'$i unefort uman liber.
ignorau lupta. Care trebuie s-o dea cu cel botezat: Daca ziceti cil. prin
venirea IUiHristos pIicatul a fO$t ostndit $( ca, dupa Botez riiu1 sa riisplndit
inima, ignorati' faptul ci, de 'Ia 'Domnului p.tna acum multi boteza\1 s-au
dedat rele" 3( Picatele aHor botezati nu fac Botezul "nefolositorll, C.dci'
este realitate tntr-un progres dinamic nu e deci undar static:
aDe 1a venirea fui Hristos oamenii progreseazd puterea Botezului spre starea
originara a lui Adam devin staptni ai demonilor Pb's!unilor 10rll 35.
Acest di.n urmli .pasaj. dualism sint
pltele care. .se refera. numa1 Botez, ci Euharistle 36, ariittndcIi Omiliile
insu$esc Ul1. vocabular unele idei mesa1iene, pent,n,lca Sd plaseze
tr-un context biblic, indt'eptind astfel sensul lor gre$it.
Werner Jaeger este ca a intre MareaEpistola
De Instituto Christiano" al 51. Grigore Nyssa paralelism. care a
acest caracter $i acest. scop repunindl1.1 ..cercurile monastice ale
As,i.&.. MLci, de unde-$i are probabil originea.
Meyeooorff ,In continuare cii Sf: Vasile Q!l Mare, codificatorul re-
gulelor calugare$ti,ca ucenicii prietenii saL; GJ:igore de Nyssa
al lconium-ului, aveau sa intimpine Asia Mica forme gre1$ite de ascetism cre$tin.
Originea mi$clirii' monastice din regiune este legata. de .numele lui Eustatie al Se-
bastei, care Sf. Vasile 11 ca sa" 3'7, dar ai carui ucenict
33. S m e n v. e 80 t a m i e n, 425-450; Toatetextele importante au
fost adunate de teologul rus m s k lui 1. Liber Gradu:um ..
din Patrologia Syriaca, 3 1926. . .
34. W. J a eg -Two Works, 282 i Magna
special 288 interpretarea istoriei a Martei Mariei.
, 35. Magna, ed. cit., 236. . .
36; 1:>, 15, ed. D r r 1 e s, 135-136, Migne, P.G .. 34, co1. 384D - 385
31. Omilia Neue Homl"en, ed. ctt., '3. .
INTRODUCERE
23
.au cisitoria ou. t1lllituMt Biserica. :Se amintesc strinsele
Ieglituri Intre eustatieni mesalienil>.
monahii din Asia exista sec. al IVlea traditie continua de
exttemism ascetic. Ca replica, 5inodlll din Gangra (pe 341 J a condamnat
eustatienf, pe clnd mesalienii au fost 390). Darpe clnd
noade ca acelea de Gangra Side ajuns formale acestor
grupe extremiste, purtAtorii de cuvInt majorj, ai monaJUsmului "erudit,. -'- Vasile
cel Mare, Grigore al autorul Omiliilor se for.:tau $icroiasca
cale departe de primejdia sectara principalul .1raditiei cre!$tine.
Meyendorff aduce ace$t sens recente, adevarate, de: necrezut:ll, Multe
dintre articolele Regwelor Sf. Vasile par a putea interpretate ca reflect1nd
unele dintre atitudinile eustatienilor condamna\i 1a Gangra. Aceasta
poate fi explicata numai priD ca Gangra a fOst unsinod deepiscopi
prezidat de Eusebiu Sf. Vasile mod 8
discutie autoritatea cu siguranti can-ar subscris 1a 1n1iHurarea
formala a $i era omul .puni 'princlpiu,' 8UtO-
episcopatului. Dar a adoptat 1J po2itivi de mi!$C8rea mh1i-
stireascii 1n. aceasta a implicat, 360 ctnd el,scria Regulele sale,
integrare de eIemente careera... comune cilugIrilor $i me-
salieni eusta\ieni).' nu 1ngaduie se faciivreo deose-
bire substantlali Intre .5f. cel Mare $1 ,anonimul,autor scrieri10r maca-
rienecu privire. la atitudine4 lor fatii de Mesa1ianisme 311.
Meyendorff din misticismul et8. expus la doui
aceea a Mesalianismului aceea a platonic.,. .lm-
plicat ,Biserlcii ca instita1ie
$i fuga, de r.esponsabilitate ,!n lumea Dar ele) opuse alteia,
adaugi Meyendorff, conceptia lor despre' om . de parte
intelectual de alta - ambele fiind nepotrivite pentm spiritualit8te
cre!$tini corecti.
fata acestei ispite, capadochieniau pornit .un 1ul1g proces ,de inte-
grare reu$ind inceput 'sa, general! carea devenit .OOelul ac-
ceptat: "Pseudo-Macarie stA astfel centrul acestui proces: SacramentaIismul
Iui explicit, concePtia despre UJltot unic. PIiihO-somatic,
evidenti conceptiile cele autentice! neo-testamentare ale. hristoIogiei $1
pnevmatologiei, contribuit mare m!suri sa combatii 'de alunecare
individua1ismu1. sectar. . . ." "
clezacord privinta esentei omului,preferintele. :o'ri,geniste
confcld insii I:nafirmarea lor ci, comuniunea cu Dumnezeu - exis-
tentci cre!$tine - nu' anuleazli. 1ibet"tatea de alege !ji -ca darul !este
proportionat 'de efortul, liber omului de a haful Dumnezeu. Tradltia
de tirziu, ce insu!$it gtndirea doi: a Pseudo-
Macarie a Evagrie, ya mereu drept garantatli. aceasta rela\ie liberli.
dinamica dintre natura umana harul dumnezeiesc, - relatie cel mai bine
38. De pHda Omllia D r r i e s, ed. cit., 120-121 (Omi1. 14, 4,
Migne, P.G. 34, cql. 527 CD).,
39. Pentru jnfluenta Eustatie asupra Sf. Vasile, Meyendorff. pe
r ru a n d d e e n d e t t monastique de Ba,ile. Essai histori-
que, Maredsous, 1948, 52-61.
24
INTRODUCERE
exprimatii de termenul intre Dumnezeu actUl con-
5tient al pcrsonale a omului.
un faptbine cunoS1::ut ca acest concept era, inteles ca semip:elagianism
Apus.'
mira, -scrie mai departe Meyendorff, dacii frica de <<pelagia-
nism' n-arfi, impUlsul care fortea:ia istoricii contemporani
citea'scii operele lui Pseudo-Macarie pI'in el. in' intreaga tra-
ditic pe care 'reprezint1i e1. Ciici definirea mesalianismului ca formii de peIa-
e'senta, s-a tacut deseori 40.
Meyendorff. incheieacest studiu striiIucit,"Cu aceasta intrebare, foarte cxpr,e-
care rezumao' istorie intreagii a probIemei bine cunoscutii Iupta Au-
I6r, din secoIul al V-lea: Dar n-ar fi oare" mai de
1010s sa interpretam pe autorii ai Rasiiritului, fiirii mai, judecam
categoriile Apusului latin post-augustinian, ca,re eroH pentru
intelegerea unar astfel de scrieri ca acestea ale, lui Pseudo-Macarie ?),41.
7.' Sub fi.tlul $i V ilK:ent Desplcz
scrie' printre altele 42 ca el se aflii la confluenta mai multor ,curente ca a suferit
feluiite influent'c aiea ce foarte adevara!. a:ce5t cadru, eI
maniheismul iudaismul, caIiitoriile pe care le-o facut, avind un deosebit simt
de posibiJitatea unor experiente bogate. Manifesta, de asemenea,
formatie retorica fiJosoficii imaginatie impresionantii. Omiliile
32, 7-8 45, 4 aratii oarecare e5ec legaturile lui cu lumea imparatl'asca,
a magistra(ilor, inteleptilor, -rcforilar si numai Dumnezeu putind vindeca

Desprez mai aminte$te influentele platonice cele stoice din punct de
vc-dere antropologic cosmoIogic: Cea demnitatea su-
flctului facut dupii chipul as('manarea sufletuIui
spre frumusetea binele dumnezeiesc, aripile sufletu!ui; cea de a doua sc
aratd corporeitatea sufletului, conceptia fizicii a piicatuJui a haruJui,
contemplarea divinului, plecind de la
maniheismului, el afirmat libertatea sufletului, dar e urmiirit de obsesia riiulni.
40. Elciteazii ca mare autoritate patristicii pe J. G r bo m.o t cu lucrarea
en De, Gangres
II (Berlin, 1957), 404-407.
41. J. G r b m t, ale carui cercetari asupra acestei perioade aducc mn]td.
lumina asupra adeviiratuJui caracter Macarie, cii s1nt mnJtc
forine de MesaIianism cii Macarie nu s-a socotit niciodata un mesalian.
tusi nu poate inliitura teza ca Omiliilor ar fi Simion al Mesopotamiei,
condamnat la Side. Vezi De Instituto de Gregoire
dc Nysse, 8tudia Patrislica (Berlin), 1962), 320-321. Parerea aceasta
categoric re,pinsii de J. Meyendorff care socoteste contradictie evidcnta si
nefoJositoare c:are trebuie sii fie inIaturata dacii se seama de indica(iiJe date
a5upra dc preotuJ Timotei Sf. 10an Damaschinul, aratate mai sUs
pe larg (care-I socot('sc cr('tic).
42. Nota 20 a e e n d r f f dc 590 a studiului sau a
C'd acest punct a fost mult discutat studiul lni R. S t a a t s, Glegor
und dje (BerJin, 1968) si 111 acela al lui a k e 8yrjac und djc
Scriptural QuotaUons "Journal of TheoIogical Studie5",
1, aprilie 1969, 133-149. urmatoare da ca exemplu categoric stu-
-diuJ a u s h e r L'erreur logjque' du
''Orientcilia Christiana Periodica", 1935, 358.

25-
C1i Sfintii Capadocieni, citeaza Biblia putinitilosofi i este influen\at de
Orig(,n de Sf. asile mai a1es de Nyssa. Este prepcupat de
problemele comunitatilor monahale, pentru. care repeta poruncile scripturistice cu
caldu.ra convingerilor. exp.erientei sale, dezvaluind obligatiile,}uptei
spJendorile vie\ii
Este original sau incarcat de imagini reminiscente biblice,
incintind cu adevarat deseori
Transmiterea de mai tirziu a te
Irl
elor unei
pcdagogii a]e harului a facut-o intr-un mod foarte apropiqt de Clement al Ale-
xandriei .de Origen, unindu-l cu acela al Sfintilor Capadocieni. Este, de ase-
mc'nea, de Evagrie, care asce.tica sa intr-un fel foarte
intelectualist, sensul aceste procese sint la
epoc;a 1ui va manifesta influenta 1ui direct, sau mijlocirca Diddo]1
a1 Foticeii asupra misticilor ,qSUpra lui SimeonNoul Teolog
,mis.tici si asceti rUsi etc. 1,::.
- lNV ATURA
La acest capitol ne de doi1a studii: Primul,' cel principal, al Maicii
romano-catoJica, este publicat Dictionnaire d:e
27-38, cu Doctrine cadrul studiu1ui "Pseudo-Macaire
(Symeon)) de V. Desprez. doilea. apartine cape1anu1ui Augsburq
Dr. Djonys introducerea traducerii ce10r Cincize6de omilii ((Des
HeiJigen Makarius des Agypters funfzig geistliche Homilien, Kempten &
1913, XVI....;...XXIII) i dar m'ai ales la note ne vom servi de alti autori Cil
MahonE'Y si I1r. Placide Deseille.
Omiliilor este parte intr-un mod original sub forma
de adeseori repetate, care nu formeaza unitate de
mari probleme doctrinale. Dar din ele se degajeaza unele tras,aturi ale' unui
fel de ascetica, mistica comunitara. Ele reliefeaza invatatura personala,
care intiietatea e detinuta de lupta duhovniceasca, de interiorizarea vietii du-
cu puternica experienta personalii intima a
de ro1uJ eminent a1 actiunii Duhului Sfint de insemnatatea unica a
rugaciunii - ca1ea adeviirului
. 1. cste putin descris i se accentuiaza numai chino-
vitica dragostea, care nu scoate relief fratclui sau, ci calitiitile:
Cc] ce S8 roaga sa birfeasca pe cel ce 'Iiiceyersa 3, 2). 5e
irJsisIa asupra rugaciunii, blamindu-se excesele de atitud,ini amintindu-se lipsu-
6, 1 i 33, 1-2 etc.).
Saracia este stricta i nu trebuie sa ai decit haina de pe ca sa n-ai
griji);. trupul sa se culce pe jos sa faca matanii la rngaciune sinteti
mai vrednici de stima, decit cei care nu slujesc pe Domnul. cind
purtarea hrana voastra saracacioasa, adorati slaviti pe Dnmnezeu
Precuv. 7).
Cel ce imbrati:;;eaza viata calugareasca se nume:;;te frate" pu
r
simpln, ariHind intelege el Renunta 1a casatorie
43. StudinJ acc9ta publicat fiind foarte bogat idci
preclJm s-a vedea, l-am reprodus mult, cuYint cn penlru a se
picrde din aceasta boga\ie foarte pretioasa pel1tru' noastra.
la lume,pentru a se.uni cu DumnezeII tn ve!inide (G. :L., 241, 14-16).
l11ult, se cu totul fratilor sli, renunUnd sine lnsu$1 purt1ndu-se ca
rob cu dupi cuvintele Domnului: "Cel ce vrea sl fie cel diDtii,!ii
mare, sa fie tuturor .supus, slujitorul tuturor ales staretilor, care
sint fruntea tuturor, lnsarcinati cu grelele griji ale so.cotindu-se m,ereu
.datorioc s,):ujba pe care trebuie $-0 indepliineasca cu dra.goste
simpJicitate (G. L. 257-258).
deDumnezeu obligi la tuturor Ind-a.toririlor
deseori lucriri exterioare. sInt: postul, ,psabnodia,yeghea vizitele care
suferinte 8,' 3, 1). Ceea ce facem trebuie slava lui Dum-
nezeu nu lauda noastri. Rugiciunea sa aibaun 10c din ce ce'
mare calugiirului care progreseazi. Ea deosebc$te pe cei care se
de cei care lucreaz' $i face parta!ii la binefaceri1e cei care ajuti cel 'ce
-seroaga nelncetat (G. 210, 24 la,p. 211.'6).
grupul de calugiri rugatori s1nt adaugati ICstaretii, caror ral\g
buie pastrat spre binele comunitatii(o. 258, 22-2'53', 4).
Oamenii 'cu vietii duhovnice$ti stnt foarte' pretio$i,
tru indrumarea celor tineri 21, 15-19; 33, 36 G. 4 etc.).
Oamenii duhovnice$ti trebuIesc alC$i dupa' preferinta celor 7,2
Direction splrituelle en Orient>l,. D. 5., t. 3, col. 1008 sq.).
lntr-o comunitate atlt de deosebita' caforma'tie, vtrsta experien\a, in\ele-
iJerea armonia. stnt manifestarea dra9ostei. Toti fratii colaboreaza la maretiii
tregiicomunitati . dupa cum fiecare dintre ei' face totul spre lauda dintreei.
Marta ca Maria are meritele ei caci altfeIDoIimul n-ar fi spalat picloare1e
ucefl1cilor Sai. Totu$i slujirea rugiiciunii a cuvlntului este mai presus, caci
Apostoli nu s-ar fi de S'lujirea mese (G.L., 281;16 'Sq).
2. Viata cre$tinii. se ca luptii
Pseudo-Macarie vorbe$te despre Adaffi, al' cii.rui e
de fiecare om,ca acesta: Inalntea Iui apicatui( satan$i incepind
cuAdam, omul se lntrun clrnp de tnfruntare a douii. puteri: Dumnezeu
1ngerii de-o parte, satan $iputeriler'ului de' alta: Sufletul a .pierdut calitatea de
asemanare a Dumnezeu $i este lipsit de sla"a de puterea lui. Un val de
rele crede acoperi va salva 20, 3).tnchizindu-se bunurilor
cere$ti sufletu1ui Iui Adam, s-a deschis celor pimine$ti rii.ul a el,
ca un $arpe care se svlrcole$te, alunecii in el, unde se ascunde se preface
a) suflet,' care se adaugii celui' dint1iII. Rii.ul mai e cu un arbore
plantat gradina lui Dumnezeu - .,...- iar gtndurile rele cu spinii
pe care Adem le cultiva acol0 cu sudoarea fruntii
Lipsit de ve$mtntul slavei originare, omu1 e redus la firea proprie; el
se lIIpta acum putert striiine, harul $1 pacatul, Intre care trebuie sii aleagii:
Puterea .raului duce la pieirea intregii lumi, iar a lui Dumnezeu la mintuirea ei.
Acum omul are de ales, potrivit propriei sale alegeri. Chiar dupa Botez, care face
sa intre din nou suflet 'Puterea lucratoare a harului Duhului 5fint, pacatul supra-
Lucrarea harica a Botezului a fost comparatii, cum amintlt mai sus,
cu aceea a briciul1li 1a ras: el curata barba de .par, dar nu-l desradacineaza,
incit omul este izbavit de pacatul originar de ceIelalte pe ca,re le-a adaugat, dar
21
poate piicltu[ din nou, de$i poate birui raul cu ajutorulharu}ui. rAici se citeaza
special Sf. care, cu aceastii explic8tie mesalianismuI.
De,spre (80.2-5; Migne G .. 94, 729 'ed. Kmosko. Patrologia
siriaca, 3, CCXXX; D.S.t. 9, co1. 752-153).
Cu acea5ta, >am mai sus in cadrul studiului J. Meyendorff.
",utorul, tmpreuna Sf. 10an Casian alti sfil1ti orientaU.respinge augustinismul
Fer. Augustin semipelagianismul, afinnind insa rolul importanta libertatii
- m,lntuirea savir$indu-se har, prin crec;l.intii, prin fapte
bune. 'Cacii harul celordesavir$iti 54 aiba $1 puterea dea
face ceea vor , 6, 5). aminte$tetipiitul copilului care nu
5e poate duc.e 16 iar ea este ,fericita 5a-l ,ridice btate sa-l imbra-
ti$eze. ,1;a fel. Zachel,1 orbul din na$tere.
Prin ,acest plinset prin pregiitirea pe care face pentru priJlJirea Duhului,
Sfint, elprilejuie$te, numai mintuirea sa, pe care savir$e$te Sftnt.
, Toate amiriciunile pe care le suporti omul pe pimtnt, la desa.vir$irea 4
Mtntuit fi cel care pina la sfir$it in bine,
neabitindu-se de porunci1e ,Dumnezeu. LibertaIea nO,astra poate fi pusii
tncerc.tre din atun.ci se vede taria credintei nO&SotrE! 27, 21), ca
snlerenia lU>8Stra.
DiscernimIn1ul n-a fost totalpierdut prin el examineaza
binele rlul dupi criteriul dr-agostei de Qumnezeu de .2, 10), care aduce
bucuria, lpacea, adevarul 4, 20). ,
Lipsa de smenenie insa poate face pe monah sa se creada martir, ferindu-se
insa de$i are fat& moartea Mtntuitorului a adeva-
ratilor tnodelele noastre 6, 2 i 1. 7, 11).
Asemenea aItor sctleri ale epocii, Omiliile enum1ira' lisIele mari f11e virtutilor
40, 1 C:' i., 268, 11) patimile,ca arme grele de invins
ale satan,' care ruineaza progresu1 spiritua1 duc deseori 1a disperare, daca
nu lise ,opun nadejdea perseverenta.
ceI 'mai greu de invins ramine insa chiar pentru asceti m1ndria care
renumele de lnsu!ji Adam !ji-a faurit tot felul de podoabe
imaginare moment,ul caderii, cu .care se !ji de care era depar-
tindu-se din ce ce de Creatorul sau 45, 4). inchipuirea
sint de satan pentru a mentine pe cre$tinuI tn<::hipuit ctt departe de
calea mintuirii 33).
C&lug&rul se poate prins cursa cuvintelor frumoase, vorbind despre
virtutile pe care nu Ie practic& despre far& har sine. 1. 7, 17
procIama fericlrea" celor saraci cu duhul pentru a tncununa biruinta tmpotriva
mtnd"'iei tnVa\Ind ca atunc!. cind un e drept ales de Dumnezeu nu se gtn-
de!jte ca. 'e vrednic de cinstire, ci socote!jte sufietul sau nevrednic l1eant,
ne!jtiind nimic, neposedtnd nimic 7, 17). caun sac urft, de perle. Caci
virtutea primordiala a vietii monahale e smerenia.
Lupta duhovniceasca nu se pina moarte, cufu amintit. Pseudo-
Macarie aminte!jte ca el a 'cunoscut asceti inzestrati cu toate harismele, dar care
cazutfiindca nu au ajuns la la sftr!1it, adica netraind frica de
Dumnezeu !ji smerenie.
3. Rugilciunea. Este zelului suprem !ji temelia vir-
tuoase 'care dobtndim zilnic restul virtutilor cerute. de 1a (G. L.
28
26&, 19 la c,llDum-
J!)omnul, atr,as s,uni <\e, un" dpr
4, '1, 4). Riulnecesiti Sflnt facuta
posibila prin rugaciune continua : Cind rogl ce .zici? D.<XlJUAe, Te rog" "H>g.
aceasta dnd mergi mininoi
3 ... .. IUi };isus t. ,,8, col.
1130 sq;).
Omilla' 29'descrie foarteamhuntit:,!?i' CU': profurizime :Qerd\iul aseetio!' al
prin gindirilor im:prii!?tiate in'prebCUpi:ri pentru
a uni" cu b'mintepurificata '$1: in'a$teptarea
$i'praciica virtutHor rugaciUIiea,:, pe, ind
de Dumnezeu prin gindurile rele.Duhul Sfi"t:arde iat1inci gtliduTilerete':'
slnt, imedia:t- to\" care
sa pe' om 'se aprind consuma.ti': pute-,ea .-dumnezeiascIi
fcctlI' ei';$1 cMat' cind 'diavolii sint 'tari : ca' muntE! de cle rugaciune
cuceara de :foc) -14, 5 Gratie fQcului dfunnezeiesc eat'e cura1a Jtot este.
niin'tesc sufletul Securata Tumireazi.'
s-a inf1a'cirat de lumina curata 8 Duhului'.'Sfint;1II:, 14, '12 l,t8" 1,0),
iar la lnviere, Dumnezeirea luminoasa a lui Hristos focul . , a1:' raului
sufletu! 'tnrto1t aducind,: bucurie
j)nceve!?n!ca(II,'40. 3; 11, 15,311 c( i D.S. '11Ft. "'Extiase;> 4,::co1.u!lt
4.

Sp1rituaHta:tea'
rarea, sinergismul omului cu harul pentru 'IRintuirea, ..
Macarie asupra ca botezul nu r,aul inimq. omu-
luj, de$i 0.. de pacate. de aceea lup.ta formula : hjlT.
fap,te bune}. Apostolul Pavel aminte$te n-au
la capiitul luptei aici citeaza: V. Desprez cu s.tudlul: Les de Romains
1:-8 dans les HomIHies macariennes, in. Paroled'Orient, 1972,
197-240) .. eforturile. omene!?H: 'sip.t . urmari: daca raxhin
de :irigenuncherile, strigatele <;l 13ibliei <;are
la litera: ,.d.intre sa nu (:aute sa cunoascll. p'e dupa
cuvinte, ci ajbii inima.cu toatll. simtirea cuno$tinta,,' 5, 2, '7); de Ia
trece la iuturor manifesti-
ri10r suflete$ti .
. Totul este savir$it de Duhul Sfint,), luj Dumnezeu;', Duhul
Hris1os, harul lui... inseamna
parea . sau lui Dumnezeu om ;iar J;iumnezeu) lucrarea
Hristos sau iI Duhului Sfint care d! har1smele: a a djs-
cernamintului, a profetiei, a revelatiei, a vindecirilor.Ele .nu dau osatisfpctie
personala nu trebuie sa ne faca sa uitam prezenta raului, care nu este ,inca
invins. Omul poate ajunge la adevaratarugaciune' care este facuta d,uh
poatesa cunoasca Botezul focului
al Noufui Cind ac;est Botez produce rOqdele sale sunetul
cre:?tinii botezati Duhul Sfint nu mai au e](perienta r1iului se
deosebesc de cei care "de!?i au harul tot mai sint cu' pacatuH) (11; 43, 3).
44. Cit:;:-t>. 54-56.
INt'RODUCERJ:
Se pune accentul pe necesitateaexperientei a luptei intre har rau, dindu-se
astfel mai multa ale prezei1tei Duhului dectt acti-
vitatii ca citirea Bibliei, comentariului Tainelor. Puterea
Lui inima 15, ,20).
LUcrateaharului este simtita cu adevarat i' de aceea, dacii
pteocu\1ariie lumii acesteea, suferinia' se vor preface tnbucuri'e
sufle,teasca 49, 5). . .
arata stare de de voie fata de
Macarie ,da. exempl\lpe sarac, primit prietenie de
om: 'bogat, care-j daliber acces la sale.' derecuno$tinti
de bunatate, omul sarac aflat sufleteasca la acela
primeste tO,tul si nu mai qe 31),Dar poti ,avea
sB. inseli atunci" c,ind ea Iti este,
de bunurile acestei lumi 4. 28; 8, ,17 i 3). De aceea sufletele
de la Dumnezeu, pe daruri}e acestei lumi
1,}., CAc,i p.devarata liniste ti-o .da liber.areade gtnduri1e rele, care ndpadesc
(iI. i 32, 7). Ca urmare, .st; rugAciune, 40, 6).
'., ,';, ' .' '" "'.'
,Iar, "ce elibera\ dE!: :ee-l sa se ocupe 1 de
fratii lui de propria-i casa 4. 4).' Hristos ne-a eliberat de greutatea pacatelor
di abso.lula (Il .62, 2; M,t. 11, 28). l Macarie traditia,
aminte$w fericirea 'celor ale1;li; ca: perfecticu' bucurie veselie de-
sivif$ita: Dar ilu pe cate se -cred deja ajur1$i la ea, fiindc! de
ai,ci cu lupta impotriva raului, dupa se' poate vede(J 0,4, 5 i
> ,

cpntext ara1a ceea ce ca
al. Duhului Sflnt. 'lutru. $e poate spune despre Bisenc6!
chiar despre cea vizibila, mai ales despre cea "individuala, adica' adunarea' gtn-
du'rHor in jurUl 'lui Dumnezeu. sfin'tilor, Biserica lui Israel,
ceresc, in' caretoti Dumnezeu Ma eum
, ":,'.' . ,', .' .
invata puii ei sa zboare, Dumnezeu progreseazil lupti/
,bune. Duhul ii invatil s4 zboare' din cuibul. inimii al, gtndurilor, adica
sd,!t'btJare,fara'tulbufare. aeeea suf1etul se cHnce ince; mcH'Sus'$i
omenesc' parasi lumea aceasta SU.b aripile buhuluj'
pletij ,int,r-o totala de griji; atunci
.. ,-' . '., . '..
lnyierfja trupurile se vor slav.a ;D$ului pe
sufletul il poate poseda aici - jos. lucrarea Duhului Sfint sufletulnu '5-ar
" ." . ' .. '. .-.' . ( - , .'\. ; c'. -< .... ': . i ' r :'
: ;de plimin't. -1t ,eficace 'tn
.1 . . '
triumfa atllnci cind,suf1etuJ devine un (1. 4).
o\lserva pt:imatia 'aceasti: care
pare a lasa umbra Omiliilor ..Acei;lSta $tergere;' scrie
ea. proVtne de la' s'copul' pe care-l ptojnin ;fuvete
sa :traiascatn
',in
ciune, la rasplata'finala care deasemene'a darui 111;
30
IV. INFLUENTAieMI(lILOR
ASUPRA SPIRITUAUTATII CRS$TINB4I
--., _ .
Aceastii ,infineri.ti s-a exercitat asupra tutmor confesiunilor se
continui invremeanoastcii.. ca si'mbol spil'itua1itii.tii Ortodoxiei pustiei.
cu asupra autorului me:;aliaJJ,ismuI\1i sau, care s-au
de-a iungul vremurilor <06. '
S-a scos relief IImistica luminii, pe care a manifestat-p special Origen
oarecare contrast cu Iui Evagrie care a avansat dorinta infla-
de pina <:eea ce au numit, cvrios: intoxicare cu Dum-
nezeu titlul cartii citate a lui George a Malory.
Nu s-a putut stabili raportul de dependenta cu Sf. Ioan' Casian. 'pe care
socotim a activat !naintea lui Pseudo-Macarie. Dar. cei care 1-8u urmat,
putut sa se bucure de innuenta amfndnrora. Vom aminti aici, prima etapa
misticii de limba din, primele veacuri, care este evident s-au bucurat
de influenta lui Macarie. Printre primii cei mai populari este Calinic
Sirianu], ale carui catebeze, puse gura Hypatios, dezvoltat
varatului practica rugirciuhii a inimii a virtutilor.
autoru1, trl1ind inainte de' 450, a cunoscut Macarie care ii era
lui anterior. ' ,
este citat Diadoh Foticeii, care prelunge$te climatul voca-
bularul lui Macarie, cu rugiciunea lui lisus practica isihasta in special,con-
tinuate cu respingerea cohabitarii pacatului cu barul inv!tiitvrii
Botez despre
George Malory Vincent Desprez noteaza influenta a Macarie
asupra misticilor sirieni nestorieni din secolele VIII: Dadisho Qatar
Isaac de 'Ninive 'sec, al VII-lea; losif Hazzaya Ioan Dalyatha, sec. VIII-Iea.
Studiile asupra de speciali$t1i apnseni, limbii siriace, sipt
numeroase 47. ,
bizantini influenta a inceput se manifeste puternic special Sfintul
Simeon Metafrastul (Logotetul, 900-984), care, cu' Monologion, colecUe de
vieti de $finti, a avut mare cautare aparitia lu1.
Aceste descrieri au tnceputul vietilor de sfinU din Tot de
importanta tllcuirea (traducerea a unui gmr> de 36 de Omilii.
prefdcute cinci Omi1ii mari care au fost integrate Filocaii.e de Sf. Nicodim.
fost demnitar curtii bizantine este pomenit ca sfint 18. 9 noiembrie
de Biserica noastri.
Dar inf1uenta Sfintului Macarie s-a exercttat veacul al' XI-lea asupra Slin-
Slmeon Noul Teolog aprin imnele cateheza lui' despre Sf1nta
<4.5 . V c e n t D e 5 r e lD
de Spiritualite, t. 10, c. 39-41. Vezi de asemenea D a d h a 1
F t c e Cuvlnt oscetic, 'vol. ed. 11, 300.:-378 de-
asemenea. J. M,e e d or f f, cKyriakon, Quasten,
585-586, nota 6; vez[ de asemenea J. Q u a s t e cPaiiologie, Westminster
Md., Neuman Press
r
165-166. ' .
46, a r e t t .C a t acest paragraf capitolul despre
Sf. Pseudo-Macarie". ". . -
47. tot .de ''8tticolul profesorului
V.incent. DesJlrez, din <cD.S.II,-p._39-43 de
troducerea romano-catoliculuI GEORGE S. 1., la cartea lui' citatii
"Intoxlcated wlth 8-11. "
INTRODUCERB
Treime.' experienta piidtbs
r
'firi:':
despre 10cuirea' Sfintului Duh fi .. putemiCJi,
intluenta macarlanl. Romanocato1icul .fn felul unn1itor
influenta asupra SI. GrJgore Palama .expHcit "Macarie
cel Mare folose!Fte douli puncte din fnvitlitura S., .care .() interpreteaza.
intr-unmod special: 1. Participarea corpulUi la viata supr8naturala, mijlo-,
cirea inimir. care este acelui DOUS (Omilia' 11, 15, 20). 2. ne-intelec-
tual 'al luminii cere$tj. care se com1inici substantei suf1etuluill -'8 etc., etc.
Slnt pomenHi continuare scrHtori care ei
pracHcat rugaciunea rugld.unea lui 11su5, Ctl N!chlfor Islhasfuf (pe la 1230).
Sf. Gl1gore din S1na! (1255-1346), care au accentuat il'1tegrarea sfintitoare a trupului.,
sufletului duhulul, fiind slmtit! preZenta 1Iuntric! a Du.mnezeu $i a ha-
rului -' a Macarie. AceastIi influentA s-a r!splnd.it
departe doi discipoli Sf. Grigore dinSinai sec. XIV-lea: Patriarhul
Callistos 19natie de Xanthopoulos, ca isiha$ti. S1. Cabaslla
a strilucit tnHristos Comentariu la Dumnezeiasca Liturghie,
lutnd tema rugliciunii inimii a vietii duhovnice$ti de la Macarie introductl'1d
perspective tn spiritualitatea sacramentali, cu accentul pe intllnirea dinamic!o
cu Iisus Hristos Cel .
Influenta romdnllor. Preotul Desprez (monah de la Liguge)
scrie 11}. opera citata de continuu, din PseudQ-Macarle, '"Oeuvres Spi-
ritueJles, 16, capitol1l1 "L'Oeuvre Pseudo-Macarie; traditIon grecquel>:
"Colectia a doua. a celor cincizeci de selectiune inteligenti,
cunoscuta Apus de la1559, c;ea mai riisplnditi R1isArit, ocupi 322 de pagini
lneditia criticii, care se sprijinli opt manuscrise. nota 3 elcontinua
Cele mai bune slnt' cele din Halki Panhagias Kamariotlsses 75, 'dil1 'al XI-lea sau
curlnd Xll-lea secol din Mosquensis, Blb1ioteca gr. 177,
sec. Ele au apartInut mtnlistirilor din Lavrii (lC) a lui Philotheon
din Muntele'Athos provin de acolo; poate. AIte douii manuscrise de 1&
Athos MuI din st\'ia-Palestina cele mai vechi 'Jnvdfdmlnte privind pe ceilalfi
do1 1actori duc cdtre t/l (corientent vers )a Moldavie et

Paisie Velicicovsky (1722-1794), care a activat a Moldova,
145at douii exemplare Filocaliei JJ1ultealte manuscrise Jn, bibliotec&
lui de la Neam\u s-au glisit multe rom4ne$ti. E1e 5-8U tnmultit
stridania lui $1 aaltor calugiiri, arzind de focul care le t,llcuiau
le copiau, ca sA le tnmulteascA, cu scriere mliiastri, frumos colorati{.
Multe dintre. aceste manuscise au au fOst r4pite de 'mIniistiri de cel care
48. AmintIm combaterea ideil cii' Qmlliilor este, dupii traditia orto-
doxa, un ortodox grec d1n secolul a'l XVllI-Iea, fIicutii cu argumente
externe, de Neophytos Kavsokalivites.(Vezi tn aceastii prfvinili, cit.,
a lul J e a n e e n d r f f, $iAntimessalianism r - 'tresh Look
the .. Problem .. , 585, ,nota 2. .'
49. se vedea G e r 9 e a r e S. Qp. cit., 8 V n c e n t
D e,g,p re c1t., '.,.'
50. Aceste probJeme ale St. Palamas fostdezvoltate "e larg de' J.
e e d r f f l'etude de Gregolre col. .,patristica
Sorbonensk, 3 (Paris. 1959, 198-213).Pentm Sf. Simeon TeoIog a se ve-
dea Geor.ge Malorey"op.'clt .. 8., ,.! .:.
:32
INTRODUCERE
sa le tipareasca (adesea farii a indica pe adevaratu1 traducator) 51. aminti
<liCi UJJe]e tiparituri numele Sfintu1ui Macarie cel Mare sau Egipteanul
apoi altele ale unor autori influentati de scrieri1e lui Pseudo-Macarie.
prefata Patericului cu binecuvintarea Mitropolitului Grigoric il1 1828
la la cuvintele Sfintilor .(numite apophtegmata la greci), care
cite au fost cu nume dupa Alfa-Vita, sau talmacit de iznoavii din Pate
cel grecesc de cel intru fericita pomenire dascalul Pafnutie. Iar cite sint
deosebitc pricini fara de nume, unele s-au pus din Patericul cel roma
ncsc, dupa cum s-au gasit scrise cu mina. Iar altele de iznoava s-au ta]macit
din grece5c, pricina la locu1 ei capete, dupa cum
vad. ca un raiu duhovnicesc, ... sufletul catre urmarca nevointelor
11 aprind catre calca ccea duce la cerurilor il poviituiesc mai
vlrtos pre cela cc :;;i-a ales viata cea monahiceascii ... 52.
parte de 40 de cuvinte de inva\iitura profunda 12 pagini
de nimeni) citeaza pe Sf. Macarie Egipteanul.
Amintim acum iara:;;i traducerea fostului nostru profesor Preot Ciccrol1C [or
<fdc/lescu, "Omilii de Sf. Macarie Egipteanul 1931,
242 pagini).
Continudm prelucrarea unei facuta dc Simeon
MctafrastUl (Logotetul) cinci omilii mari, FiIocaJie, undc a fost
53.
acela$i cadlU iniluentei care 5jjntu/ui
unor traduceIj incepem prin a aminti cele doua traduceri <11('
fostului profesor rector al InstitutuIui Teologic .din Ene
Sf. Nicolae Via\a Hristos Comentarii la dumnezeiasca LittIr.
ghie)}: eIe,se dezvolta tema macariana a rugaciunii inimii sensljfilc
1<1 Macarie, car'e dau perspectiva spirituaIa sacramentala a unei dina
mice cu Iisus Hristos Cel inviat inal\at.
Cu aceasta am ajuns la lista a unor autori amintiti intimplator
la 1076, 1617, 2014 aIe BibIiotecii Academiei Romane sau care l1-au fost amin
titi nicaieri, se citeau cartile despre care se va invata mai
mult foIosindll-se textele respcctivc: din FiIocalie: Marcu Ascetul
DjadOIl V); IV, Isihie al VI-lea, Simeon
NoU/ Teolvg; al VII-Iea Nichifor Isihastul, Grigore Sinaitul Grigore Pa/ama;
al VIII-lea PatriarhuI Xanthopoul0S; al XIea, Isaac SjruI.
[nf1uenta asupra 54. Slavii, fiind de greci au pri.mit influenta
mi1C'ariana de la greci forma. de antologii florilegii)}, precizeazd
51. Pentru toata partea aceasta cu citatiiIe respective a sc vedea G e r 9 e
a ] r c C1't., 8-9.
52. V c e t D e s r e c:Pseudo-Macaire, Oeuvrcs
DJe/ies collection 76, nota 3.
53. Eu insumi am imprumutat cinci manuscrise vechi splendide, de Ia
Icoanei n-am mai sa Ie predau inapoi, restj
tnite, cu toatii stradania mea din 1946, imparta:;;ind
lncri.iri, atit de pretioase oprobiul ru:?inii de ale fi imprumutat nnor oameni
fara erau socotiti de inafta 110ble\e.
54. Catre pravoslavnicul cetitoriU>J (de la editia veche), 3, din cc
cufJrinde ln sine cuvinte' SfintHor De la Avva
pa9. 130-142 cu unele note exp1icative. S-a tiparit pentru intiia oara 111' zilele
Grigore DimitrIc Ghica "\'oIevod Domnul Munteniei, cu osirdia binecuvintarea
cclui de atunci Mitropolit al Ungro-Vlahiei Kiriu 'Kir Grigorie sprefolosul
-
Omiliile au .. apirut ina.inte de secolul XVI-lea Sf. Nil
SQrsky (1433-.-1508), care atra.it cltiva 1& ,Athos, de C()nstan-
tinopol, a pu,tut aduce Rusia Iisus Hri&tos $1
scrierile sale () QrigiMli pe baza temelor l/J.i.
despre inimii, penthos, saricia interioari . influen1a.
se manifesta. la alti teologi mari ai vremii ca los11 d1n'
GrecuI (1410-1556). Influenta macarianli. cea mai a venit prin
traducerea (colec1ie de scriitori depinzind mare ma.-
sura ,de Macarie), facuta. de Pa1s1e lasat la Mina.stirea
Neamtu doua. copii manuscrise ale Omiliilor lui amintesc
pe $1, Seraf1m 4e Sarqv 759-1833), pe unul dintre sfintii 'cei maipopulari
ai Rusiei, care medita zilnic asupra Omiliilor ca ele irei-
mica, a luminii, care prefacecbiar' trupul cu lumina sa taborica. ' -._' -
, Fa.rii lnc;Joialii insa, opera ,mistica. anoni,mi rusa., scri;>a. sub influenta lui
Macarie, cea mai citita astiizi lume, este "Povestirile, unui pelerin rus, catre
pa.rintele sau dtihovnicescl> 55. Ea descrie pelerinaj\11 unui taran rus prin Siberia,
la putina vreme dupii razboiuI din Crimeea inainte de desfiintarea iobagiei,
facind cunoscuta starea Rusiei toate privintele. Niciodata insa, taranul lntlrzle
cu descrierea lumii aparentelor sensibile. el 'e ciiutarea per-
grija lui absolutull> 11). ,pelerineazii CtJ;edtJnd rugdcJunen
lisus Cum a invatat-o din Filocalie. Aceasta rugaciulie-JI10n.olOg' arata occiden-
talilor dorul de rugaciune contemplativa, mai interioar!, simplificata, sin:teza
a elementelor raspindite Omi1ii1e lui Macarie. Nepsis, ori constanta veghe inte-
- rioara asUPTa celor gindite, rugAciune' 'netncetata,rugaciune de face
f1acara ,In inimd !1itransforma pe om prtntr-o experient! a unei fiinte la
Hristos puterea- Sfll1Jtului Duh sa.u. r
Problema importantei vechii traIri
fost pus! mai ales tarile cu mari disputeconfesionale, care le imparteau, ca
Anglia Germania. De aceea nune vom ocupa aici de lucrarea duhovnlceasca
a Sf. Casian Europa, care a cuprins prin Intreg Apusul (fiindca
am fAcut-o alta parte), orictt de atragIitor ar fi benedictismul,d-e pi1da, ci vom
rezuma aceasta influenta macariana Biserici1e cele' doua amintite, avind
Ca urmare reflectatea obi!1nuita Bisericile inrudite din alte tari.
Protestantil au inteles cuvintele sfinte ale biitrihilor ca la viati'i
cereasca individuala. Descrierea el de este aceea' a trairii
sub influenta lui Iisus Hristos. Citeva fragmente din lucrarea protestantului
1. stoeiIeI, Teologia mistica a lui Macarie ne va, da un exemplu de experienta
demnarea celor ce sa se ingrijeasca sa se nevoiiilsca pentru a lor mlntuire,
la Sf.Mitropolie la anul 1828. S-a tipiirlt pentrua doua oara cu 05te-
neala cheltuIala P.S. Antim Petrescu, fost Episcop al Rimnicului Noului Severin.
Iar acum a treia oara se de catre Institutul de editura al Sfintei
a Ramnicului NOului Severin. Ramnicul Vilcii, Tiparul C'ozia
a Sfintei Episcopii, 1,930.
55. se vedea V din Filoca1ia romaneasca cu titlul:
150 de capete Si1ntuIUi S1meon cele 50 de SfintulUi
293-387, la 277, indlcindu-se traduceri ce se jlfla ]:.1
Biblioteca Academiei Rom4ne.
3 - Sflntul Macarle
34
INTRODUCER)!)
ei 18 protestanti&cl: Treptele Care ttrCa sufletul sint 1:redinta speranta. CU-
rafia activitatea fn' lume, iubirea lui Dumnezeu a omttlui, sinerenla rugIi-
ciunea cllree jocului Carul ... sufletul "ine mereu mai
teluI sau tnsorit. Mereu mai curat mai rezonantse face eI sub
influenta blnecuvintata a puterii duhovnice$ti a fiintei Hristos, a focului dum-
nezelesc, "8' cere$ti))!
FotUI dutnnezeiesc consUma tot Ce e pamintesc pacatos' suflet urca
Ia apatle. pentru eI un element de neinIocuit vIetii, hrana iscusinta,
cre$te're, respiratie vta\a ... Incepe duhovniceasta de ceai inalta clari-
tate $1 DuhtilSftnt Iegtndu-se' nemijlocit cu sufletul infiilacarat,' arzirid
de lutnina. seface cu acela$i Duh un amestec, Iumina, ,tot ochi, tot Duh,
bucurie desfatare' incintare,tot iubire tot bine bunatate)) ...
Hristos devine peiltru eI totul, rai pomuI vietii, perIa coroana...
DumnezeU, apa vietii, luptator $i arma, totul toate ... Plinatatea aduce di-
mineata fericirea cereasca. Caci la Inviere se revarsa Dumnezeirea
Iuminoasa a J1ii I-irIstos focUl DUmnezeirii inlauntrul sufletului pe corp, pe
care-I
'ceruI ceI unuI sint muIte trepte verificari grade, dar toate
este, fericirji sfinteniei. AcoIo nu, griji necazuri oboseala,
biitrin nici Satana lupta, ci numai d.esfatare bucurie, pace urare de bine.
To.ate,sint Hristos, toate Se odihnesc lumina, toate domnesc cu Hristos,
ve$llicia, cea farii sfir$it)).
, Primul text tiparit Omiliilor aflam Paris 1559 de Jean Picus 57. _
Protestatliii pieti$ti din sec. XVII XVJII au aflat textele macariene mod
de apropiere intima departata de scolasticismul greoi,
romi!no-catolic, care avea' intiietate cercuri te910gice protestante.
aflau Q atitudi\ne de Iupta individuaIa pentru desavir$irea
chiar baza pareInrca ,pentru doctrina 10r.
pomenit de speciali$ti, ,Care s-a bucurat de tnriurirea
macarian!, ar fi Johann Arndt (1555;-1621), luteran !ii teolog
german. ,Se spunea ca cuno$1ea pe dinafara cele 50 de Omi1ii ca a introdus
pasaje intregi din ele scrieri1e sale ca De vero (gra-
dini'a paradisului).,
avut discipoli muIti, unul dintre ei, Johann Gerhardt (1582-1637) a adus
rena$tere a Germaniei secoIul XVII-lea - cu interpretarea patristica a
Sfintei Scripturi, prin scrierile lui Macarie. Un impuls foarte puternic al influentei
macariene asupra pietismuIui protestant dat Gottfried Arnold (1666-1714), care
a tradus nemte$te Omiliile Macarie 1 despre el se spune ca a pregatit calea
pentru baza comUlla a unor comunitati care s-au dezvo1tat
Europa !ii America. credea ca Macarie invata justificarea numai cre-
dinta. Nemultumit de starea pe loc a Luterane, el a desavir!jirea,
56. Pentru paragraful acesta vezi Introducerea la cartea G e r 9 e
a 1 r e 9, cu indicatii bibliografice J. e e d r f f. Kyriakon, Fests-
57. avem, de bine de patruzeci de ani,edifla franceza tradusa de
soful cre$tin francez Jean Gauvain, cu introducere exceptjonaIa note bogate,
1943, colectia CaieteIor Ronului)) 1 intre timp am mai cunoscut aIteIe, mai
Q les prin recenzii.
crift Johannes Qoosten, 585-586, nota 6.
INTRODUCERE
35
cum era vazuta de Macarie, ca un proces care duce indumnezeire, printr-o
constanti veghe a omului.
tnFra11'\ae' amintit hughenot Piefle' Poiret avind
influenti imensa asupra pietiste din Franta, 01anda Anglia; a
avut viziunea vietii ca cilatorie mistica a unui pelerin, de pre-
faceri progresive, pe tema aflata.la Macarie 58. se atribuie formula urmatoare:
e nevoie sA .oB1Ului care are ocl1i care sa citeasca, ca toata Teologia
Misticae intemeiata'pe'Macarie 59.' . .
'Scrierl1e pietiste "ale unor teologi de Chris-
tian (ultiniii doidin secolul al XVII-lea) erau felul
a.ceSta. ideile: :macariene au putut -patrunde pe dep1!n tn adincurile
era insetat de Un contl$c;:t imediat intro-
de conversiune. Aceasta.. influent4,
Kfrkegclard care, nu Macar'le care a. cititDe verO
christiano a lui Arndtare 'apropieremacarian! prin la cre-
dinta lu( totala urmare a lui. Hris\os 60
. Marea Prietenie influenJa rnacarian! &.am/iwfestat -cu putere inceptnd di.u
secoiul al XV111-1ea:. 1721, Preotul Haywood a Iacut prima traducere
a cu' titlul: primaid sau Omiliile ale Sl. Macarie
EgIpteqnuI . Aceasta traducere a impresionat, mu1t 'pe Samuel Wesley (1662":":"1135)
doi. a c!rui entuziasmat !ji' pe
Charles. (1101-1788). J, WeBley a f!cut nuui tra<lucere a Omiliilor ale-
g.erea aceIora pe care le socotea cele mai importante tiplirit primul
voIum aI bibliotecii sale (1749).
Influenta Macarie aceasta se vede cercurlle ierarhice
inalte. Scrierile macariene, special cele 50 de erau foarte atrac-
tive pentru cititorii cu fnclinare sau mistic!, CU dorinta de a intra intr-o
Iupta interioara cu fortele intunericului, intr-un Botez constant Duhul Sfint
care sa asigure conversiunea biruitoare. G. Malorey citeaza acestui
paragraf pe marele teoIog Quasten, care rezumli' astfel influenta 1ui Macarie asupra
generatii de scriind: Aceste Omi.!il indreptatesc: autorul
lor istoria misticismului din primele
au dovada unui de inspiratie pentru misticii 61.
, (Despre influenta e:xercitata asupra lumii de Omiliile duhovnice,ti
macariene, mai departe, se pot trage concluzii evidente din a pa-
ginilor 41-42 din articolul lui Vincent Desprez (Simeon)) din D.
de S., 41-42). .
58. Reprodusa de D r. D n s S t e f e n h f e r, lucrarea lui, citat! mai
sus, Des Makarius des Agypters, Punlzig Geistl1che traduse
din grece!?te "Bibliothek der Kirchenvater, & 1913, Kempten Munchen
dupa Steeliels Die mystische Theologie Makarius des Aegyoters,
1908.
59. la izvoarele noastre princ1paIe, G. a 1 r e V 1 n c e n t
D e s r e dar mai ales primul.
60. Vezi S t e f f e 1 s, cDie Theologie Maraius des Aegypters.
(Bonn, 1908').
61. e n cDie Thebais zur Nachwirkung des
Aegypte; 1m ProtestantismuIdes 1'1 und 18 Jahrhunderts Buropa und AmerikaJO ,
(Wisbaden, 1963), 26-28.
,I,SFINTULUI,MA.CARIE
Multe mari' a,u fost luptele' duse timpul lor de sfinti1
nemuritorH parinti Macarie Egipteanul AlexandrInul, de
vite}i atleti nebiruiti am 5a le, spun
scriu. (deteamii) ca sa, nufiu necrezut de cei putin credin-
dedragul celor, a celor care s;..au de
a primi darurile' Duh, Istorisi lupteleduse cu demnitate,
exercltiut' (spiritual) d,e Macarie.
istorisi, primul rind, , virtutile Ma.carie Egipteanul. Aces-
ta a trait nouazeci de S-a cind avea treizeci de
a vietuit acolo' de ani.' lntru atit a' stiiruIt in ostenelile
intru, atit, a inaiIMat invirtute, inc,it era num:it ba-
,trin. Lavirsta de de ani, dupa 'a fost daruit cu puterea a
stiiplni dul1urile, cu vindecarilor cu,dubul profetiei, s-a invred-
nicitde darul preotiei.
Cu vietuiau adincul pustiului, numit Scetic ,doI ucenici : Unul
viet1.lia preajma Pentru a Se ingriji de ,cei care Veneau (sa-lvada),
locuIa intr-o chilie aparte.
Cutimpul; Sfintul Macarie, care avea ochi prevazator, a zis celui
care-l slujea; care Se numea, Ioan care, mai tlrziu, preot in'
locul lui :, asculta;' frate, cuvintul meu; ca te duhul
,. '. j . ,i.) '.
de argint. Daca lua aminte la cele ce .. ti spUn" te, lu-
crul lui Dumnezeu acest loc, vei fislavit, iar biciuI nu se vaapropia
de cortul tau; dar daca nuvei lua aminte laeuvintul meu, vei avea
parte de Ghiezi de pat.ima lul. Acestea spunea sfintul cu
clnti' arii inainte sa. Dupa alti 15 ani, sau ,Ioan),
care incalcase votul saraciei, atit s-a 'imbo!navit de elefantiaza, 'incit
nu se afla loc pe trupul sau unde .puna cineva degetul.
s-a imp1initprofetia' sfintului cu celcare nu l:"aascultat.
Cit despre' lipsa de prebcupare pentrp inlncate bautura (a sfin-
tului celbr din preajma sa) aproape ca este de prisos sa vorbim : ca
atare lipsa de preocupare nu se putea vedea nici la (monahii) ,din afa-
ra nicI 1a ceI din pus'tietati.
1. Autorul socote:)lte ca este vorba despre doiMaeaiie.
3. alte locuri se spune ca a triit suta de ani.
VIA1TA
37
.Erau, deasemeni, superiori tuturor prin ze1ul aratat pentru im-
plinirea poruncilor lui Dumnezeu: fiecare se straduia sa intreaca pe
aproape1e sau prin diferite nevointe.
Cit despre Sfintul Macarie, se mai spune Ccl cea mai mare parte a
timpului .in extaz, dedica 1ui Dumnezeu nu lucruri-
lor
Despre se mai spun inca multe alte lucruri minunate.
Se spune ca un bi'irbat egiptean decazut s-a indragostit de femeie
casatorita cuminte. pentru ca n-a implineasca (gindul
sau) s-a dus 1a un vrajitor i-a spus : fA cum ca sa ma iubeasccl,
sau s-o bi'irbatul Primind vrajitorul destule daruri de la
neputind sa rataceasca mintea femeii, a fi'icut ca si'i apara, celor ce-o
priveau, cu chip de iapa. Venind Ia dinsa bi'irbatul ei vazind-o cu
acest chip, a inceput si'i plinga sa se de nenorocire.
Acesta chemind batrinii satului, le-a aratat-o, dar n-au ce
s-a intimplat. Timp de trei zi1e ea n-a mincat nimic.
pentru ca Dumnezeu sa slaveasca sfintul sau, barba-
tului i-a venit ideea s-o duca pustiu 1a Sfintul (Macarie). I-a pus
capastru a dus-o acolo unde locuia omul lui Dumnezeu.
Cind barbatul a ajuns ace1 Ioc,j'-au zis fratii: De ce ai adus aici
aceasta iapa ? Iar le-a zis : Ca sa se miIuiasca prin rugaciunile drep-
tului. insa, i-au zis : Ce s-a intimp1at? le-a zis : Iapa aceasta.
care vedeti, a fost biata nevasta-'-mea!?i nu $tiu ce este cu ea acum.
Toate acestea s-au descoperit sfintului s-a rugat Iui Dumnezeu
pentru ea.
Auzind acestea (fratii) s-au dus 1a Macarie, robul lui Hristos i-au
zis : Cineva a adus ajci iapa. Elinsi'i, Ie-a zis: sinteticai, pentru
ca aveti ochi de cai. Aceea, insa, este femeie, cum a fost facuti'i.
ca apare schimbata, pentru ochii celor amagiti.
Aducind-o bi'irbatu1 1a el, (Sfintu1) a .binecuvintat apa, a turnat-o
pestE: ea a spus rugi'iciune peste capuI indata a aparut tutu-
rOr celor ce priveau, femeie, iar a poruncit sa se dea sa manince.
Apoi, omul Dumnezeu, adreslndu-j:"'se, i-a zis : Niciodata sa nu ne-
glijezi (a merge) 1a biserica Dumnezeu a te cu taine1e
Hristos. Aceastati s-a intimp1at pentru ca timp de cinci saptamini
nu te-ai apropiat de preacurate1e taine. .
vindecind-o 1a trup Ia i-a dat. drumul.
Se cu anii cei din urmi'i ai vietii sa1e, (Macarie), q sapat un
canaI subteran lung de jumatate de stadiu, care pornea de .Iachilia
sa duce.a Ia Atunci cind veneau muIti (vizitatori) la 11
38
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
deranjau, el din chilie pe ascuns, se 'durea la era de
negasit. Trecind canal, .facea 24 de rugaciuni pina la iar
cind se int'orcea, facea la fel.
Despre el se ,zice- ca, pentru a convinge un eretic, oore nu' credea ,
in. invierea trupurilor, a inviat un mort. Acest lucru s-a facut cunoscut
pretutindeni pustiu.
Alta data, a fost adus lael, legat de mama tinut din
doua parti de doi tineri, copil demonizat. Astfel de isprAvifacea de-
monul: minca facutedin trei banite (de faina) bea amfora de
Cilicia deapa, le da afara, prefacindu-le abur, cind fi
fost consumate de foc ; pentru cii exista ceata de' Cqre se zice
cea de foc, care 31tereaza numai trupul, ci oamenilor.
Acesta; neindestulindu-se de mama sa, minca murdaria .
. Plingind, mama implom sfintul). Sfin-
tul,1nsa, luindu-l pe acela rugindu-se pentruel, timp de doua zile, a
incetat patima aceluia cea venita de la diavoL Atunci -a
intrebat-o pemama vrei sa manint.'e? Iar aceea i-a zis: Zece
litre 3. (Sfintul) a certat-o pentru cii spusese prea mult, apoi rugindu..se,
pentru tinar, cu post, timp de 7 zile, a izgonit de la el demonul
a stabilit hrana 18 trei. 1itrf!,:de piine, dar pe acelea,
muncind ; sa le manince. pe ,acesta, cu ajutorul haruluidivin
vindecindu-l, l-a dat mamei sale.
Aceste lucruri minunate le-a facut Dumnezeu prin Macarie, prie-
tenul sau cel adevarat, al carui suflet nemuritor este acum cuingerii.
ll-am fost preajma acestui sfint, pentru ca un an inainte de ve-
nirea mea pustiu, a adormit.
VIA'fA SFINTULUI MACARIE ALEXANDHINUL
(DIN ISTOHIA LAUSIACA 'LUI' PALADIU)
trait preajma Sfintului Alexandrinul pe. era
preo.t a1 ziselor chi\li, care am' Dintre'
tilJlP .trei an\ a locuit.impreuna cumine acest .l!-
Unele dinfaptelle semnele minupate .le."am vazuteu insumi,
pe te-am auzit de la altii, au cuel, iaral-
tele le-,arn a1,1zit de la multi altii.
Nevointa marelui Macarie, -I?imulti altii am
t-o, aceasta era : daca quzeaca cineva se intr-nn lucru, nu-
se nevoia el. 1ucrul a'Cela. Decf, auzind el ca Tabeni$iotii
m&nihca bu:cate (preparate) 1a lh tifhpul postului nlare, a hotarit
3. are 333gr.
89
ca timp de e1 sii rnanince bucate (pregiitite) 1a foc, ci
numai crude daca la indemina, legume muiate
apa; nimic. Auzind ca altul manlncii doar piine
timpul postului spart pe care.le a pus me-
rindele intr-un Cu gitul subtire, sii nu manince decit
at1ta cit va putea scoate cu mina din el. Mare i-a 10st acest (examen)
al cumpiitarii! Ne povestea, glumind,cii sii) apuce mai
mu1te bucati (de piine), insa nu le putea s.coate afara pe (gura) strimta
a Vame!?ul, el; de obicei nu-mi permitea sa' m8ninc.
se face ciitimp de trei am mincat patn! sau 'eincl piine) ,
untdelemn .am conSumat un sfert de litru, iar apa am biiut tot atit de
putin.
Cindva, povestea el, a hotarit irivingli somnul. N-a la
adapost timp .de douazeci de zile douazecide nopti, ziuafiind topit
de iar noaptea fiind chinuit defebrli. (Apoi a venit chilie).
Dacii fi venit la adiipost, spunea el, dacii' n-a'J:fi mige
usca creierul. Dar, cind mi-am zicea,. (mi-am datseama ca)"fJn ..
vinsesem somnul, pentru ca m ... am liisat prada decit atit cit ii
era necesar firii.
Cindva, ne' spunea el, a dorit sa intre grltdina eare se afla,
ce-se, monumentul lui Iannis care au traitpevre-
meaiuiFaraon, pentru ,a infrunta pe acolo; .pentru cii se
zice ca acel fuseserli de ei, prin
multi temuti demoni. Datorita ace!?tia detinusera locurlle
de cinste curtea lui deci, putere(mare) c1n Egipt, au
construit, vremea din 'pietre acea lucral'e,
care au facut Un mormint. (Inliiuntru) mult aur, au pl'atltat
copad de' tot felul au sapat .mare fintina cu apa, sperind, zice-se,
ca dupa plecarea de aici. de sa se
acel paradis. Deci, pomind spre gradina'!?i necUri.oscind Maca-
rie, robullui Dumnezeu, a fost coIidus doar de stele, , CU1n.sint con-
care strabat marile. A!?a a strabiitut tot
cu el cu nuiele, punea ca semn, cite una 1a miHi, ca
sa-l ajute la intoarcere. ' '. ' ..
Dupa nbua zile se 'afla linga' culcat
putin. Venind, adunind nuiele, pus
>. .' j
capul luL facut aceasta (diavQlul), .desigur, ,cu per.m.is.j.unea Dum ..
nezeu, pentru ca (Macarie)sa se mai.mult a
pune nadejdea in nuiele, ci maidegr\a"ba lul Dumnezeu,
har a condus mai bine de ;40,de anipopowl ,1&r&el pl'inpmtiu,
SF1NTUL MACARIE
prin stilpul de foc prin nor, poporul nu ise sUpunea se
impotrivea.
(Macarie), aaflat nuielele s;trinse manunchi.
, Spunea sfintul: Apropiindu-ma de griidina, aU 'din e8,
timpinarea mea, ca la '70 dedemoni, de oot :felul: unii tipau,
topiliau, altii dintii am'arnic impotriva mea, iar venind
zbor spre' fata mea, 'imi ziceau: Ce vrei, Macarie, ispita monahilor?
De: ce venit la noi '7 ,Am uneltit impotrivavteunuia dintre mo-
nahi? Daar al ce ne apartinea" pustiul de unde tu, tmpreuna
cu cei asemenea izgonit pe confratii nO!Jtri. Nu. avem nirnic comun
cu tine. De cevii locurile noastre? Ca anahoret, cu
pustiul! Noua ne-au acest loc cei ce l-au construit. Nu vei putea
sa ramii aici.De ae vrei Ba intri aco10, nnde nimeni dtntre oamenii cei
de cind fratii ziditacest (monument) au
fost :ingropatiaici de spunindu-i demonii, plingind tin-
guimlu-se, le-a intra numai sa p1eca. Demonii; insa.
(i--au zis) : promite-ne acest lucru pe ta! Eu, spunea \ Macarie,
le-am zis ,: face. $j indata 'au disparut.
Intrind, deci,am vazut totul: am vazut cazanul de arama, legat
cu lant de fier. linga mincat de timp, fructul de uscat,
nemaiavind nimic
Plecind, de acolo, sflntu1 5-a intors 20 de zile
(la: cl1jlia pentruca gustat nimic, cit timp a calatorit prin
pustiu. dat camerindele se terminasefa, rabdarea i .. a fost greu
incercat4. Pe c1rul. er.a 18 capMul ,puterilor sa stea Sa se
odihneasca, s-a aratat cineva,asemenea unei fete imbracata giulgiu
curat, care avea un vas din picura apii stind ca la iln stadiu, il
chema 5a vina sa bea. Il'rei zile a vazut-o; trei zile a venit catre ea,
dar putut s-o ajunga, ,insa cu speranta va astimpara
a riibdat oboseal:a. Dup8. aceea, aratat turma de bivQlite, dintre
ce1e ce traiesc prin locuri. Una dintre ele, care avea vitel, a stat
inaintea mea. 'vazind ca curge Iliaptele, ffi-am apropiat qe ea
sugind. ,m ... am saturat. Aceasta; supunindu-se unei porunci . divine, m-a
urmat pina 1a chilie. Eu sugeam, iar pe ei nu-l primea.
Alta data, acest virtuos (barbat), pe cind sapa apropierea stufului
,fintina pentru indestularea a fost
de aspida. Aceasta vietate are ucigator. apucind-o sfintul cu
miinile de grumaji, a rupt-o bucati 1-a zis : Daca Domnul meu nu
te-a trimis lamine, cum de al indraznit savii (aicl) ?
Acest Macarie, (zis) ce\ Mare, a 'avut mai multe locuinte pustiu
ih care se nevoia pentru virtute: una pustiului Scetic,
41
inLibia, la ((,chilii Nitriei. Prima era fara
ferestre; sezice ca aici statea Macarie, intuneric, tot timpul postului
mare a doua foarte strimta ; (stind aicl).nu putea nici picioarele sa
le intinda; a treia era mai l:arga; .a1ci primea pe cei care
veneau sa-l viziteze.
Atita multime de demonizati a vindecat iubitor de Dumnezeu.
inctt este lucru Ul?oi' a-i enumera.
Pe cind la acest sfint, a fost adusa ;pe brate tinara
de rieam nobil din Tesalonic, pentru ca era paralizata rnulti ani.
aducind-o la el, a fost pusa 1inga chilia sa. Fckindu-i-se mi1a, el s-a
rugat indelung pentru I?i a uns-o cu untdelemn sfintit, chiar cu
miinile sale. Dupa 20 de' zile ea s-a facut sanAtoasa mergea pe
cIoarele ei. orWJul

a tl"irnis multe ajutoare la sfinti.
Auzind Macarie Tabenisiotii atl viata aleasa, schimbat
mintele, a luat de muncitor strabAtirid pustiul, timp de
10 zHe, a venit Tebaida. minastirea 1or, aintrebat de arhi-
mandritul Pahomie, (conducatorul) barbat foarte lncercat. care avea
harur profetiei. Duhul, InSa, i-a descoperit Pahomie el era
Macarie. Deci, apropiindu-se de acesta, Macarie i-a zis: Ma rog tie.
Domnule, minastirea ta, ca sa devin monah. Atunci
Pahomie i-a raspuns: E!iti deja batr.in, curn putea sa te nevoie1?ti ?
Fratii se nevoiesc din tinerete: se cu os,tenelilel?i li se
pare greu. insa, la virsta, putea suporta ispiteIe, te
scandaliza pTecind, ne Vei vorbi de rau. l-a primit. insa,
a staruit (sa primit) n-a mincat zile. a marele
Macarie Pahomie) : Primel?te-ma, avva, de posti ca
de face ceea fac sa poruncel?ti sa izgonit din
miniistire. Auzind acestea, marele Pahomie 1-a convins pe frati sa-l pri-
measca. Nurnarul lor era, ca astazi, 1400.' Deci, a fost primit marele
Macarie :aceasta minastire dupa putin timp a venit postul cel mare .
. I-a -v!zut marele Macarie pe fiecaredintre ei supunindu-se la felurite
nevojnte: pe rnincind doar seara; pe la doua (zile), iar' pe
la clnci (zi1e); pe altul stind toata noaptea (la priveghere), iar
ziua urmatoare venind la lucru. Atunci, el a udat tufe de finic;
acestea au au ascuns chHia, el stfnd intr-un ,colt,
a trecut postul au venit s-a atins de piine apa,
1ndoit genunchii sA culce, n-a stat jos fi-a mincat nimic, afara
de frunze crude de varza, duminica,ca sa para rnamnca sa
mindreasca. lar daca. vreodata pentru vreun lucru ce-i era
cesar . se intorcea indata fli-!li munca, fiira deschida gura
fara sa vorbeasca. SUnd, deci. 'n picioare, facea altceva. decit s&
42
MACARIE EGIPTEANUL
ruga cu lnlma frunze1e pe care 1e avea indemina. Va-
zindu-l monahii acelei miniistiri, s-au ridicat impotriva egumenului
!?i zis : De unde aiadus pe acest om fiira de trup, ca sa ne umile!?ti ?
Sa !?tii ca daca nu-l scoti de aici,astazi totipl:ecam de tine. Auzind
acestea de 1a frati, marelEf Pahomie i-a intrebat (ce face) af1ind cum
se s-a rugat Dumnezeu sa-i descopere cine este acesta.
i s-a descoperit ca este M'acarie monahul. Atunci Pahomie,
luindu-1 de mina ducindu-1 'de rugaciune, care se af1a
jertfelnicul, l-a imbrati!?at .. zis:. Mtrine venerabil'!
Macarie mi-ai ascuns acest lucru. De mult am dorit sa te vad,..
pentru ca .am' auzit defaptele ta1e. lti multumesc ca mustrat pe
mei, ca sii socoteasca nevointa 10r lucru extraordinar. Acum te
rog, du-te 1a locurile tale, pentru ca n.e-ai edificat destul, roaga-te
pentru toti fratii, a plecat.
Alta data - ne isrorisea a:cest om lipsit de patimi ......- pe cind im-
plineam nevointamonahiceasca"precum dorisem. mi-a' venit ,minte
ca timp de cinci zile sa ma gindesc doar 1a la nimic a1t-
ceva, pentru ca m-am hotarit sa fac ace'asta, am incuiat chilia
curtea, ca sa raspund celor care ar fi 1a mine. Am inceput de
atunci am"poruncit mintii mele i-am sii cobori
de la cele ai pe ingeri, pe arhangheli, pe heruvimi pe
serafimi; acolo ai pe Dumnezeu, facatoruL tuturor acestora. Aco10 pe-
Lrecp,-ti timpul! cobori la cele paminte&ti sa nu cugete
Am rezistat doua zile doua nopti, dar atit de 'Inu1t am miniat
pe cliavolul, incit s-a facut lim1;la de foc mi-a ars tot ce aveam
chil1e; chiar rogojina pe care stateam a 1uat foc, incit arn crezut ca
eu insumi arde. treia m-am lasat
de acest gind; neJnaiputind: sa am mintea neclintia'la Dumnezeu, am
coborit-o la cercetarea lumii acesteia, ca sa m1 socoteasca .aceasta
mindrie.
Alta.data (la Macarie) arQst copil, care era muncit de
duh necurat. mina dreapta pe capul copilului pe cea
stinga pe inima.1ui, atit s-a .rugat, incit a .'ajuns sa suspendat aer.
Copilul a1 carui trup eraum,flat de apa ca burduf, a strigat dih
toate puterile, dind a ajuns ,ca ,1a 'Jnceput. ungindu-l
untdelemnsfintit.a .. turnat 'peste el binecuvJntata dindu-l
tatal.ui sau, i-a poruncit sa se de: vintimp de 40 de
?ile. 8!?a, vindecindu-l, i-a slobozit.
Cindva, pe marele Macarie n,tulburau gindurile slavei de$arte,
ispitindu-l din chilie sa"mearga Roma, chipuriJe, ca sa faca
bine aHor boinavi; pentru ca mare era ifitz:il ;e!:harul Domnului, care
V
iucra impotriva duhuri'lor. pentiu ca de mult timp il tulburau,
l nu li s-a 'supus, cele din urmii) tare. Deci,
culcindu-se sfintul pe podeaua chiiiei, lasst picioarele afara
a zis demoniloI' ('care-l ispiteau) cu' : trageti-ma, demo-
nilor, dacaputeti! Pentru caeu (de voiamea), purta
cioarele alta parte. Deci, daca puteti sa ma duceti acolo unde
ziceti, merge. s-a jurat a zis : sta seara; dacii
ma veti nu va asculta. a s-a scu1at
abia seara tirzlu. Venind, deci, seara, gmdurHe' tulburau, de
data cu mai multa putere. Atunci, sculindu-sesfintul luind
caree<;>ntinea ca la doua banite, l-a umplutcu nisip punindu-l
peUrnar,.:8 pornit sa strabata pustiul. Pe drum l-a in:tHnit invatat
din pe nume :reosevie, care j-a zis: Ce duci acolc, ava?
Da-mi rnie povara nu te mai chinui. El,insa, i-a zis:Eu chinuiesc
peaceJa . m<) imi trupul), pentru ca zbur-
dalnic fiind,' imi inspirii gindul peregriniirii. $1 zicind, a'mers mult
timp prin pustiu, iar dupii ce c;lomolit trupul,- -a - inchilie.
Istorisea, cindva, acest miI)unat Ma.carie, un lucru cu totul aparte
despre Marcu ascetul zicea: Pe cind slujeam Sfinta Liturghie, am
observat, la momentul impartirii tainetor lui Hrist9s, ca lui nu i-am
dat niciodata cii diidea, luind-o de pe jer,t-
felnic. Eu vedeam dosul celui ce-i diidea
Acest Marcu, era tinar, pe de rrist Vechiul ,Noul Testarnent;
plus, el era foarte blind curat ca nimefli altu1.
Intr-Wla' din zi1e, avind (sfintul) Macarie, pe
cind el era foarte Mtrin. Am stat liriga chiIJ.iei lui, ca novice,
pentru ca il socoteam' mai presusde oameni - dupa cum era -
l-aml'ascultat indeiung. Traise singur se de suta de ani
pierduse dintii, se mai lupta cu sine -cu diavolu1 zicea: Ce
mai batrine mizerabil ? Iata, baut de untdelemn te-ai
atins-! Ce; vrei sa-{;imai fac, lacomule, robul -pintecelUi? adre-
Du-te d:e mine,'diavole! facut
sa imJ;>iitr.inesc n,epasare"ai adus peste trupul meu, m-ai
facuj. sii mainfrupt din':vin din untdelemn, m-ai facut siiiubesc pla-
cerea., Nu .mai aj de -de 1a pu...;te, deci,de 1a mine,
tu, cel-ce ! (din: n()u ciifre. sine), ca Unui. nesa-
buit; zicea: ,Haide, flecarule fi cu tine?
-IstoriseaPafnutie, robul ,lUi' acest#i mi-
nunat, ca' intr--una. din ;zlle, cind MacarIe' stateatn rurte'a casei .
'0 puiul' cate . eta orb"!?i impingiild
Cu 'capuI casei, a: :iqtrat la et 14 aruneat picioare:Le lui.
44
LUind puiul scuipind' peste ochii lui, Sfintn'l- Macarie S-B rugat :ti
numaidecit acesta vazut; hiena,- alaptindu-l,a,plecat., doua
(hiena) adus Sfintului Macarie pielea, unui ' berbec' mare. a lasat
aceasta piele Sfintului Atanasie, episcopuEFericita Melania"m'-a incre-
di.Q.tatca Atanasie i .. a dat acea pielle, care zicea darul hienei.
Domnul a facut aceasta, ca sa fie slavit l'obul sau cum a facut'cu
Ilie cu Daniel,
Se spune despre acest sfint ca, de' cind a n-a
jos timp de 60 de' ani. s-a'botezatcind avea'40 de' la acea Virsta,
chipUl sau era destul de mic avea par doar pe buza' (?e
fire virful bal"bii; aceasta, pentru ca dincauza ostel'l'elilor monahi-
nici barbii nu-i tntr-un-a din zile m-am dus 1a
sfintul acesta, cu sufletul foarte'tulburat i-am zis': Ava Macarie, ce
sa fac, ca apasA cugettJl : Aitind faei ilImic; p:reaca {din
minastire); Dar, prea sfintul Macarie mi"'B Spune
pazesc :ziduiile acestea pentru Hristos.. - ,". . :1.
Acestea, decI, le-am consemnat din multele lupte, semne
ale fericitului virtuosului Macarie. '. ,
--
ALTE LOCURI DIN ISTORIA LAUSlACA.
! SPINTIl bIN ,
, ,1
In Egipt se afla munte, care dure jn pustiului Scetic,
(la 10CU1) care se Ferme. Aici Se nevoiesc 500 de barbati.
Printre ei se afla un monah extraQrdinar, numii. Pavel, care

toata
viata S-a rugat f3m
fara sa ceva vreo4ata de la clne",a . afari de ceeace trebuia
sa manince ziua respectiva. Formulase 300 de le numara
: -aduna (300) pietricele le tinea sin; la fiecar-e rugaciune
arunca pietricica.
Acest om al Dumnezeu dus la Sfintul Maearie, fo-
losul luiduhovnicesc i-a zis: AvaMacarie, sint zdrobit. Macarie
l-a poftit ;sa-i spuna motivul pentru care--este trist. Arela I-a zis: In-
tr-'un sat fecioara; care, deja de se
Despre ea mu1ti mi-auspus ca :in afara de simbatii
alt<1 nu maninca. Atlind' aceasta, m-am osindit, gindind ca eu fiind
creat mai, putemic decit ea. nu fac mai de 300 rug{t'eiuni.
Atunci, i-a raspunsSfintul Macarie i-azis;, Sint 60 de anl de clnd
eu m.,.am .. dedic.at acestui mod de Fac 100 de procur
CU' miinile cele necesare peI'!.tru ,(.'eea, ce' le datQrez.
im- :ina, penttu fi
r
neg1ijent. Tu,
" . :"
in&a,', ficind aoo de, rugaciuni, te fie pentru ca nu
le faci cu inima. -curata, fie pentru ca sa te rogi mai mult,
n-Q,;facL
DMpt'eI Evloghie cel Antonie
;In adincul pustiulu.i,. spre-;Marea ca la 30 mi:le de
riu, intre, Heracleea, se afljl muntele Sfintului Antonie. Am
venit .. deCi;, 1a :minastirea cea de linga riu, in care se aflau ucenicii sai,
'Amantss, Pispir. Se zice ca elvin la aceasta
miQ.1Siirl!!j cind. dupa 12, cind dupa 20, CiRd de dupa cum
spre binele celor ce se a:fla minastire. Deci,
ne-am adunat diferiti, avind diferite nevoi, intre cal'e anume
EvlQghie.
- a venit marele Antonie seara tirziu, imbracat 'cu 'hlamida
stripsi,cuJcurea de intrat minastirea lui, a intrebat, ca
de obicei; pe ucenic1.l1 sau,. Macarie,' legiitura, cu cei ce' venise:rii.
Convenise:ra pe monahi sa-i numeasca ierusalimiteni, pe laici
egipteni. mai daduseconsemn sii. spunii ca cei ce nu;,fac
nimic sint egip,teni. Peci a zis marele (An1:0nie): ,Frate Macarie,' au
venit frati ? a raspuns :Da, au venit : ... a2is (Antonie): Sint
Egipteni ;sau' Ierusalimiteni? Spunindu-i ('Macarie) cii sInt Egipteni,
linte dii-lesa miinince. Apoi a facut rugaciulle
slobQZit. Dupa a'ceea, i-a vorbit,Macarie despre despre
cel' mutilat a zis: Sint altii, amestecati. Dacaar fi zis ca' sint
numai ierusalimiteni, ar fi 5tat toata noaptea ne-ar fi vorbit despre
mintuire. De.ci, seara aceea" st$nd marele (Antpnie), i-a mingliat pe
toti
V
, Un oarecare Valens, de neam din Palestina,venind pustiu, a
trait aeia mai, mare parte a vie-tii sale impr:eunacu noi.Acesta, dupa
ce a dus viata aspra ajuns 1a cel mai inalt grad a1 nevointelor,
cele din, urma) a fost dat de de diavdl. Diavolul l-a Impins
spreinfumwrare. fiind cuprinsa, putin cite putin, mintea 'lui, de
aceasta patima nenorocita, a sa' cugete desp:re sine lucruri mari :
ca, anUIhe; se- afla preajma ingerilor ca srnt gata sa-i slu-
jeas(,a. Prietenii saipovesteau ca intr-o seara, tirziu, cosea un CO!j1. Fa-
cindu-se intuneric cazindu-j jos acul, nu-l gasea. (Atunci) demonul
facut faclie el l-a gasit; pentru acest lucrt,l se mindrea neno-
rocitul, minune ,mare. D-ar, prin Dumnezeu" s-a fa,cut numai-
decit cunoscuta S-a intimplat sa
comunitatii. Sfintul Macarie, 'biitrinul, trimitlnd cite un
pumn (dineleo) fiecaruia la chil'ie, i-a trimis Valens.
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Acesta; insultind cei ,ce a,dus"Al ,zis: Sp1Ane, lui
Macarie ca nu sint ,mai rau' detcit el,qa 'sa-mi,trimita mie 'bine-
cuvintare. Cunoscind, deci, Macarie ratacirea lui, s-a dus dupaciteva
zile ca sa-i Norbeasca i-a Frate Valens, pe calea cea rat,acita ;
inceteaza' Dumnezeu. n...a luat amintela acest
indemn nu i s-a Vazind, insii, diavoluI ca se supune, s-a
preHicut ca esteMintuitorul i s..'aaratat noapteai<invedenie, im-
preuna cu mii. de demoni, carepurtau. faclii. I-a ariitat oroa.ta de foc,
care avea ,in ,mijloc ceva asemanator cu Mintuitoru1., Unul "dintre (de-
moni) 11 zicea: Te Hristos pentru ,vletii pentru
purtarea ta ; de aceea s-a apropiat de tine ca sate vada. din' chilia
ta vazindu-l, pleaca-te inchina-te lui. deci, din
vazind multimea. celor ce purtau 'fclclii, 'Ca la mila pe Antihrist,
a cazut i S"(l, inchinat. Atit de pierdut nenorocitul,
incit dupa citeva zile, venind biserica, a.zis prezenta tuturor, cii
nu are. d,e pentru ca a viizut pe Hristos. Atunci,
luindu .. l patmtii, l-au legat pentru untimp cu lanturi; (umilindu-l),
facind rugiiciuni ,continue pentruel, l-au vindecat. Pentru ca cele pro-
tivnice sint medicamente pentru cele protivnice. "
Prin urmare, amsocotit necesar sa adaugln carte vietiie cellor
amigiti, pentru siguranta ceJor ce se afla; pe oa1ea (cea buna). Pentru
cil virtutile sint motiv de cadere, pentrucei ce le urmarescfara
discernamint.
Despre eron
Un alexandrin, pe nume Heron, a fost vecinul meu. Era tinar,in-
teligent, cultivat, cu viata curata extrem 'de sensibil maniere'.
Multi dintre cei apropiati lui spuneau ca maninca data la trei luni.
ca se cu daca are 1a. indemina, (consuma)
zarzavat. Acest lucru l-am cunoscut eu, impreunii cu fericitul Al-
binus, cind mergeaminpustiul ce se afla la.4() de mile de
timpul cii1atoriei, am ,mincat de doua ori am baut de
trei ori; acela,insa, n-a gustat nimic cit timp a
declamat (pericope din Sfinta Scriptura): un psalm mare 15 mai
mici ;epistola catre evrei; parte din (cartea)profetului Ieremia;
1ui Luca Proverbele. Ba nu puteam sa ne tinem
pas cu
Dar acesta, dupii ce a dat lupte s-a supus multor
osteneli, a fost cuprins de mindrie nebunii, care l-aridicat pina
cer - de unde s-a pravalit ca un cadavru nenorocit - nesa-
buinta lui, a inceput sa urzeasca ginduri nesocotite impotriva sfintilor
parinti, chiar sa-i insulte S8 zica : Se cei ce se supun Inva-
VIATA 41
voastre. Ca 'nu trebuie sa avem multi invatatori, de
Hristos, pentru ca Mintuitorul a,.spus :Ba nunumiti
invatator aici pe pamint 23
f
,8)., aut:de
mintea de mindrie, incit nu"'\J$ia sa se apt(jpie de Taine.
In cele din urma, tulburat de demon, ca de foarte violent, fa
venit, prin grija lui Dumnezeu 1n Alexandria, ca cuiul prin cui sa se
scoata. devenit indiferent, s-a dus la teatru la hipodrom
petrecut timpul circiumi.
Istorij despre Sfintul Macarle,
edltate dln codlcele Vlndobonesian
zis ava Macarie : De ce judeci pe pe,
fanatorii de ,morminte pe, oricare dintre nelegiui\i?
au judecatorul 10r. Nu privi lucrurile numa'i dintr-o parte, ci mai de-
cerceteaza multele tale te vei afla, de multe ori, mai
rau decit Pentru .ca, deseori, tu cu ochi desfrinati;
ori, tu ca acest lucru ,este un adevarat adulter.beseori ofensezi
pe fratele tau; 01', ca Domnul a spus : Cel ce zice frateZui
nebunule. este de focul gheenei (Matei 5, 22). Dar faptul
cel mai este acela ca te apro,pii cu nevrednicie de Sfintele
prea curatele Hristos Taine te faci de trupul
de slngele Lui. Acela, ca;e tu il judeci, a ucis om, oarecare; tu,
insa, ai ucis pe H:ri.stos lnsu!ii, e!iti responsabil de junghierea Lui, atunci
cind' te cu nevredni'cie cu preacuratul Lui trup singe.
Pentru ca zice Apostolul: (Cel ce nevrednicie (aces-
tea), este vinvoat de $i singele _lui Hristos; bea $i
sie-$i ,(1 Cor. 11, 29). Altfel spus, care au facut-o iu-
ucigindu-L Iisus), cei ce se cu nevred.,.
nicie cu trupul singele Sau. buna dreptate, pentru ca cel
.care porfira imparateasca cel ce moarte
Deci, cei ce i-au frint trupul c'ei care-L intineaza
acum, cu suflet necurat, vor, avea parte de
osinda, dupa cum spune Apostolul.
,
Spunea, cindva, ava Macarie : Pe cind eram tinar !ii stateam fara
grlja mea, m-am hotarit sa merg pustiu, ztcIndu-mt cu-
getulmeu : Pentru folosul meu, $ de vorba cu orice om pe care-l
intilni.
iata, am intilnit un copil, care un bou i-am zis: Ce
sa fac, copile, ca mi-e foame? mi-a raspuns: Maninca! din
nou i-am zis : Am mincat mi-e foame. $1 el iara!ii mi-a ras-
SFINTUL MACARIE
puns : Maninca, ! a treia oara cii de mu1te. mincat .
mi"e Atunci a Ava, .ca :unasin : totdeauna
vrei sa maninci, aflind folos rii$punsul am plecat.
Povestea, cindva. biitrin despre, ava Maoarie; Se afla, zicea el,
piirtile Arsinoitei un monah care se nevoise rnulti ducind viata
qe Incele din urma, a fost stapinit de duhul a1 mIndriei.
Acest duh l-a indepartat de 1a dreapta credinta i-a inspi:rat cugetul
Hierachiti, care spun : ca Mintuitorul nu s-a ,inaltat(la cer)
cu trup omenesc; ca trupul cu care sintem imbracati nu inviaza; ca
trei sint prin'cipiile care conduc Dumnezeu, materia rauta-
tea; ca Cuvintul lui Dumnezeu nu S-a intrupat cu adevarat n-a
devenit om nu este cauZa mintuirii tuturor. Acest
<>m a dus 1a riitacir.e de su;flete. aceasta, mai a1es pentru
ca facea multe (semne m:inunl8te) cu cuvi.ntul : descoperea lucruri pier-
dute indeparta moartea . diferite chipuri j ba demoni
Acest fapt, de altfeI a fost prezis Evanghelie, unde se spune
ca (u'neltele lui. Satan) face' semrie minuni, incit
de fi cu putinta,chiar cei (Matei 24, 24). Iar duhurile
conducatoare auputere sa ,alunge pe slabe fac totul pentru
pierderea sufletelor.
Deci, episcopul locului aceluia s-a dus 1a ava Macarie, omul lui
Dumnezeu, i-a zis: >ajuta-ne! Pentru ca daca nu curatim
1inutuInO'Stru pe cind tu viata, toti se duce la el fi
ratcl'cire. Macarie 'a zis : Voimerge, dar ce sa eu, un om
simplu? Episcopul insa a staruit i-a ,zis : cred, ca daca vii.
Dumnezeu va aduce pace Biserica Lui. Demu1te ,ori' voit sii
(la tine), dar am fost impiedicat de ca sa nu ma fac de risul
laici1or. Acum, deci, nemaiputind suporta pierderea PQPorului te':'
m:indu-ma de pedeapsa Dumnezeu, Care zice; lui il
cere am venit la tine, pentru ca Dumnezeu
ffi-a trimis. .
Sculindu-se l-a urmat . a venit la acel ratacit. De indata
ce l-au vazut, a zis episcopului : Acesta are duh superior jafla ca nu-mi
sta puteri a-l supune. Cu astfel de duhuri nu m-am luptat. Ca doua
sint ord1nele demonilor: unul, care introduce placerile trup
care insufla ratacirile suflet. Acesta (din) urma greu de supus,
Pe unii' ca trimite ratacitilor. ereticilor
celor asemenea lor. Atunci a zm ,episcopul: Atunci ce sa facem?
a raspuns batrinul; Este nevoie de rugaciuni. Caci cuvintul nu are
putere. (Facind deci rugaciuni), cele din urma i-auporuncit (rataci-
tului) sa iasa (din chilia lui), iar a-cesta a $1 numaidecit episcQPul
49
.... apucat de git i-a zis : De ce n-ai venit la ne-ai lasat sa te
atHa amar de vreme? iEl a raspuns: Pentru ca nu cugetati
corect. Atunci Sfintul Macarie i-a zis: Tu, deci, cugeti corect?
a raspuns: Foarte (corect). Ce inseamna -acontinuat ereticul -
afirmati:a pe care faceti : Credem ca, carnea oasele s-au ina1tat
(la ceruri)? a Sfintu
'
1 Macarie : Daca de 1a spunem aceasta,
bine faci ca intrebi. Dar daca Adevarul a voit sa sa spunem atunci
ce zici ? Dar sa nu fa'cem risipa de cuvinte sa spunem ceea ce credem.
Daca crezi acestea, bine faci; iar daca nu crezi, te lui
Dumnezeu, respingi Lui. Acela 18 zis: Mai intii sa spun eu
ce cred. Dar Sfintul i-a raspuns: cea nici nu trebuie
sa se auda; Sa auzim credinta Bisericii de pretutindeni; i-a spus
episcopului s-o expuna. Deci, fiind de f,ata poporul, episcopul a inceput
sa expuna credinta a!ia: Cred intr-unul Dumnezeu, Tatal atottiitorul;
Cuvintul cel de fiinta cu care veacurile s-au fiicut;
Care la plinirea vremii, a venit in trup, pecare l-a luat din
Fecioara, Maria, pentru a nimici pacatul; a fost rastignit, a murit,
a fost ingropat :a inviat a treia ; (s-a suit la ceruri) de-a
dreapta Tata1ui; va sa vina, veacul viitor, ca sa judece viii
mortii. intru Duhul Sfint, ce1 de fiinta cu Tatal cu Cuvintu1
Lui. Credem, deasemeni, invierea sufletu1ui a trupului, dupa cum
spune Apostolul: Se trup trup duhov-
nicesc Cor. 15, 42) . Trebuie ca (trupul)
fie cu Cor. 15, 53).
(Dupa 'aceea, a zis Macarie ereticului) : Vezi ce spune acesta? Dar
acela raspuns: sa nu-mi credinta cuvinte. Sii
mergem la morminte de vei pe vreunul dintre cei ce dorm
acol0, atunci vedea ca ginditi corect. ceea ce ma eu
cred ca sufletu1 inviaza fara trup.
Intorcindu-se Sfintul Macarie catre episcop i-a zis: mare
sa ispitim pe Dumnezeu ; eu nu indraznesc sa cer lui Dumnezeu
sa faca un semn atit de mare, pentru hatirul unui (duh) satanic. Dar
episcopul i-a : Ba da, parinte ; sa faci aceasta pentru intreg pnutul.
Atunci au mers la morminte. a inceput hiera'chitul sa invoce pe
demoni, d'ar el n-a putut sa ridice nici macar un suflet (din mormint) ;
pentru ca nu putea nimic, caci Duhul Sfint se opunea, a zis:
din Cauza voastra' nu pot ridica pe nimeni. Dupa aceea, Macarie inge-
nunchind fara sa 'promi,ta ceva cuiva, s-a rugat timp de ora.
s-a sculat vazul tuturor :a lovit . cu bastonul sau de palmier un
mormint - pentru ca bastoanele monahilor de acol0 sint de palmier .,.-
a inviat un om, nu dintre cei rnorti de curind, ci dintre (cei rnorti) de
4 - Sftntul Macarle
50
MACARIE EGIPTEANUL
demult. adresindu-se hierachitului, i-a zis : Cerceteaza vezi) daca
inviaza trupul. Acesta, uimit de un semn atit de parasit fiind
de demon, a cazut cu fata la picioarele sfintului, impreuna cu tot
porul. Poporul a cerui sa fie ucis, insa el n-'a ingaduit una ca aceasta,
ci l-a luat cu sine pustiu.
Se zi'ce ca, intreb'at fiind cel inviat, daca pe Hristos, a
zis ca nici n-a auzit de pentru ca murise pe vremea lui Faraon,
imparatul, inainte de venirea Hristos. Deci, botezindu-l, l-a avut cu
sine trei ani, iar dupa a adormit somnul cel adevarat. Aces-
tuia s-a potrivit cuvintul Domnului: Nici el pdciituit, nici
rintii lui, ci (s-a facut aceasta) lui Dumnezeu
(Ioan 5, 3).
Atunci l-a episcopul pe Sfintul Macarie, daca nu cumva,
facind un semn atit ,de mare, i-a incoltit inima pofta dupa slava
insa, i-a raspuns : Acela, a carui inima slava de la oameni,
nu inca pe Dumnezeu; ceea ce face, face pentru oameni. Dar
acela care s-a invredillclt sa cunoasca pe Dumnezeu, care se
mereu se pare ca sta pe muchie se teme sa nu cada, acela are
singura dorinta: aceea de din trup. Cit despre slava, aceea
nici prin gind nu-i trece. acest sens, i-a dat un exemplu i-a
zis : Inchipuie-ti ca cineva pe mare, calauzit de soare de
razele lui, catre care mereu Unui astfel de om spune cineva :
Daca-ti intorci privirea spre locul care te-ai imbarcat, pentru a
reveni printre taI, te scufunzi. Ce va pati acesta, daca nu-l va as-
culta ? Tot cel ce spre slava lui Dumnezeu, calca peste
slava (dobindita) de la oameni. Dt1Ca se intoarce catre aceasta, pierde
pe aceea. Pierzindu-o pe aceea, este de multe alte patimi.
Celelalte ale acestui faptul ca era milostiv iu-
bitOl' de oameni, ca puterea lui de discernamint, le trec cu vederea.
Istorisire uime$te
spus Ava Macarie: Venind eu la Constantinopol - pentru ca
sa-l vad - trecind printr-un portic - chem Adevarul ca
martor pentru cele ce va spun -, am vazut cu ochii mintii - cei dati
mie de Domnul ca sa vad lucrurile Lui cele minunate - un om, ase-
menea unui eunuc, stind la unei case de desfriu; era foarte trist
fata intre palme, plingea de tare incit credeai ca
cerul plingea impreuna cu el. Apropiindu-ma de el, i-am zis: Spu-
ne ... mi, te rog, de ce de trist plingi, de ce nu pleci de aici,
pentruca aici este refugiu al femeilor desfrin'ate?
raspunzindu-mi, mi-a zis: Slavite rob al lui Dumnezeu, dupa fire sint
V 51
inger, dintre cei rinduiti de Dumnezeu oamenilor la botez, pentru ocro-
tirea lor aceasta viata. Pling, pentru ca ma doare, vazind pe cel
incredintat mie, petrecind orgii nelegiuiri, stind acum acest
refugiu al nelegiuirii, dupacum CU ace'asta desfrinata. Cum sa
nU depling chipul lui Dumnezeu, ajuns intruatita intuneric? Atunci
i-am zis: de ce nu-l certi, ca sa fuga din acest intuneric al paca-
tului? 1ar ingerul raspuns: Pentru ca n-am loc sa ma apropii
de e] ; caci de cind a inceput sa pacatul, este robal demo-
n-am niCi putere asupra lui. Deci, eu i-am ZiS : De unde
ca n...,ai putere asupra lui, indata ce Dumnezeu ti l-a incredintat? $1
mi-a zis ingerul: Dumnezeul nostru fiind bun iubitor de 08-
meni l-a inzestrat pe om cu liber arbitru l-a lasat sa mearga pe
calea pe care vrea. 1-a aratat doua cai : pe cea strimta pe cea
i-a spus unde fiecare. Anume, ca cea strimta aspra - a
carei parcurgere impune, pentru prezent, putina osteneala - duce la
pe cind cea larga - a careiparcurgere se face cu
comoditate - duce la pedeapsa la focul gheenei la cele-
lalte chinuri. Ce mustrare sa aduc omului pe care Dumnezeu mi l-a
incredintat sa-l ocrotesc? Pentru ca Domnul Dumnezeul nostru Iisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu Celui viu, cearta, mingiie invata pe
toti sa se abtina de la faptele cele necurate abia da<:a unii cugeta
corect la Lui cuvinte.
i-am zis: De ce-ti intinzi miinile, suspinind spre cer? 1ar
ingerul mi-a raspuns: Pentru ca vad jurul lui (multime de) demoni:
unii cinta, altii bat din palme, iar altii rid fara de aceea mi
se fringe sufletul de durere ma rog Dumnezeu sa izbaveasca (din
mina) Sa. Ma rog sa-i dea pocainta intr-<> iar
mine sa ma invredniceasca a preda bunatatii divine sufletul acestui
om curat fara prihana.
zicind aceasta, s-a facut nevazut de ochii mei.
Va spun, fratilor, canueste mai scirbos decit desfriul decit
blestematia Sodomitilor. Daca cineva, aflindu-se astfel de pacate,
se Dumnezeu 11 (bucurindu-se) mai mult decit
pentru alti pentru ca aceasta patima intr-adevar
din proprie initiativa, dar este intretinuta inmultita exercitare
de diavol. Vrea cineva sa ucida aceastii pat1ma, prive-
ghere cumpatare.
AZte povestiri aZe (plirinte)
Spunea, cindva, sfint Macarie: lntr-o ma rugam Dom-
nului Dumnezeu. Cind mi-am ridicat o'chii catre cer, iata era deschis
(am vazut) ingerii lui Dumnezeu, urcind coborind, ducind cu ei
52
MACARIE EGIPTEANUL
sufletele. Alaturi de ei, alti (lngeri), negri intunecati, se fortau
vazGuh ca sa smulga sufletele oameniior. Ingerii, insa, se impotri-
veau, ii loveau scapau sufletele. Am privit din nou iata,
doi ingeri aduceau cer sufletul unui om. Deci, pe cind se apropiau
de vama desfriului, prostitutiei sodomieI - vamile .acestea sint cele
mai uricioase pe 1a care trebuie sa treaca sufletul drumul
lor catre cele inalte - a inceput stiipinul lor sii se tulbure, sa tipe
sa spuna ingerilor lui Dumnezeu: De ce luati cu acest suflet,
care ne apartine? insa, i-au raspuns : t'pune, prin ce vicle!?ug
te-ai servit de el ? Acela le-a zis: desfrinat pina cind a murit de
multe ori, cu voia sa, pacatul sodomieI l-a savir!?it. numai atit,
ci aproapele sau l-a jignit. Deci, ce lucrubun ati gasit
Iar i-au zis: Chiar daca sufletul ,a fost cindva robit de
aceste patimi, el le-a intrerupt inalnte de a-i veni sfir!?itul. lnsa dia-
volul le...,a Nu, ,nu precum ziceti, ci a murit nepocait; (nu
s-a pocait) pina la ultima rasuflare nu ,a incetat cu nelegiuirile;
nicaierI nu se afla dovada ca !?i-a toate pacatele sale
ca S-a abtinut de 1a cele rele. a murit: rob al pacatului cola-
borator al meu. Atunci a zis unul dintre ingerii lui Dumnezeu: Nu
se nu-ti dau crezare tie, pentru ca e!?ti numai minciuna, necu-
ratule. Sa fie chemat ingerul, caruia s-a dat la botez ca sa-l ocroteasca
acela sa spuna adevarul.
Pe cind a fost chemat, acela era ocupat cu ingroparea trupului
celuI incredintat lui. i-au zis ingerii: Spune-ne, oonfrate, sufletul
acesta s-a pocait pentru pii.catele sale, ,sau a murit cu ele? ras-
punzindu-le, ingerul a zis: Din ceasul care s-a imbolnavit inainte
de a-i fi rau, gindindu-se la moarte, a inceput sa plinga sa se tin-
guiasca. trimis sa vina preotul Bisericii, i.ar atunci cind au fost
singuri, plingind, a inceput sa-!?i marturiseas'ca lui Dumnezeu, inaintea
preotuluI, pacatele, intinzindu-!?i m'iinile spre cer suspinind, sa
ceara iertare. Deci, dacii Dumnezeu l-a iertat cu puterea Lui -
lucru e firesc - oare nu se cuvine sa dam slava Lui
judecati ? Auzind acestea, ingerii luminii au ris de diavol l-au lasat.
a trecut sufletul acela de cursa celer .vicleni.
iara!?i am privit, (spunea Macarie) a aparut alt suflet. Acesta
era al unui famen din fire. Ca de ebicei, demonii 'ii aminteau faptele
lui urite viclene, examinindu-i fiecare pacat dupa felul locul unde
a facut; iar lui Dumnezeu 1i se impotriveau. zicind .ca a
facut unele fapte ale dreptiitii; ca viata lui, de multe ori a dat
cite ceva saracilor; ca atunci cinda facut vreun rau, numaidecit s-a
pocait, acuzindu-se singur, p1ingind suspinind. acestea zicind,
V 53
ingerii lui Dumnezeu i-au luat ris pe demonii care li se impotriveau
nu se lasau ca Dumnezeu poate sa sufletul ace-
luia. Atunci au demonii: Din tinere\ea a facut multe rele, pe
careel, ca eunuc nu trebuia sa le faca: a cazut adulter
desfriu s-a intinat cu cei ce pacatul sodomiei. Miniindu-se,
pe multi i-a insultat batindu-i crunt, i-a ucis. Deci, daca
merita mintuirea, luati toata lumea mintuiti gr.atuit pe toti
pamfntului, ;pentru ca zadar ne ostenim. Atunci le-au zis in-
geril: Luati aminte, nemernicilor, ca pacatele pe care le-a
tinerete, lasindu-se de ele, Dumnezeu iertat. tn plus, a adus
prin preoti milostenii jertfe Domnului Dumnezeu pentru mintuirea
sufletului sau. Ce credeti fiare puturoase: nu se ca acest
suflet sa aiba parte de mintuire? Domnul, iubitorul de oameni,
vedere cele ce au fostaduse drept rascumparare, care nu sint
date la lumina pe Ze
prin preot,cu ,smerenie suspin - cind Ze
- miZostivuZ Dumnezeu Ze Numai pe care 'ascund
pacatele de Dumnezeu de oameni, Dumnezeu ii judeca, condamna
da prada focului veci, la nesfir!?it. Acestea zicind ingerii, au
biruit pe duhurile cele rele plecind de acol0 au intrat pe portile
cerului. a fost eliberat :acest suflet de duhurile rele a!?a
a aflat mintuire Dumnezeu.
Dar, iata, (spunea Sfintul Maoarie), un 'alt suflet a fost adus; un
suflet care fusese evlavies temator de Dumnezeu; care staruise
fapte de aratase iubire fata de toti oamenii; un suflet
cast venerabil. Demonii frematau 'scri!?.neau dintii impotriva lui,
iara el, vazind salbaticia 10il"', tremura. tngerii lui Dumnezeu, insa, l-au
luat cu ei pe 'cind intrau pe portile cerului, l-au intimpinat l-au
salutat toate puterile lui, bucurindu-se zicind: Tie, Dum-
nezeule, caa fost sufletul acesta din abisulcel prea adinc
de (mina) balauruluicelui inspaimintator. cu cit se iniHta catre cele
de sus, pe atit il imbrati!?au cetele celor nevazute, pentru
ca a!?a obi!?nuiesc sfintele puteri ; sa sebucure 8a se pentru
fiecare sufletcare se mintuie!?te. Iar cindau ajuns la trontll cel instelat
al slavei lui Dumnezeu, cind a fost dus la fericirea TatiHui sau s-a
peste el lui Dumnezeu Tatal, s-a umplut tot de lu-
mina cea nemuritoare, de buna mireasma de bucurie de negrait. a
fost predat lui Mihail, arhontele Testamentului, ca sa-l inscrie
odihna
nar, iata, (spunea Sfintul Macarie), un suflet em dus cu sila, de
demoni, cele mai adinci ale pamintului. Era al unei slugi care,
54
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
acel ceas se sugrumase cu sfoara. Ingerul sau i1 urma plingea pier-
derea lui, indurerat: Vai, (voua), nenorocitilor de demoni, care
pregatiti aceste lucruri ingrozitoare.

1. Unii dintre demoni stau pururea preajma celor ce citesc
incearca, luindadesea motive din chiar Sfintele Scripturi, sa le distra-
ga mintea sa le strecoare ginduri viclene. Uneori imping la cascat
la somn greu, mai mult ca de obicei. .. gura largita, impotriva fi-
rii, ca prapastie, intra, subtiindu-se, diavolul... Acestea imi spunea
Sfintul Macarie aduceacadovada faptul ca, (pentru a evita acest
lucru), cei ce casca, pecetluiesc gura cu semnul Sfintei Cruci, urmind
veche traditie ...
2. M-a intrebat vasul alegerii,biitrinul egiptean Macarie mi-a
zis: Cum se face ca atunci cind aratam aspri f.ata de oameni, ne
vatamam dar atunci cind ne aratamaspri fata de demoni,
raminem nevatamati? Aflinrdu-ma incurcatura, l-am rugat sa-mi
spuna motivul. mi-a spus: pentru ca primul caz minia este im-
potriva firii, iar cazul al doilea este conforma firii.
3. M-am dus toiul amiezii la Sfintul Farinte Macarie fiind
cuprins de mare sete i-am cerut sa-mi dea apa sa beau. insa, mi-a
spus: cu umbra. ca acum unii, calatorind
sau navigind, n-o au nici pe aceasta. mi-a vorbit despre cumpa-
tare. Crede-ma, fiule, - a zis - ca timp de 20 de ani nu m-am satu-
rat nici de piine, nici de apa, nici de somn. Fiinea am mincat-e (cinta-
rita) cu cintarul; apa am cu masura, putin timp m-am lasat
prins de somn, atunci) sprijinit pe ziduri.
Maxlme (edltate de Petru Possinus)
1. Un frate l-a intrebat pe (ava) Macarie cel Mare cum poate sa
ajunga cineva la Batrinul, raspunzindu-i, i-a zis : La desa-
omul ajunge numai daca are inima trupul sau smere-
nie; daca nu-i da importanta pentru vreun lucru, ci mai degraba se
pe sine mai prejosdecit (orice) creatura; daca nu judeca pe
nimeni, ci numai pe sine; .daca sufera insuIta alunga din inima sa
orice rautate; daca se sa fie milostiv, bun, iubitor de frati, in-
telept, cumpatat peniru ca s-a scris : Imparatia cerurilor este a celor ce
iau cu asalt (Matei 11, 12) ; daca nu daca
te limba; daca intoarce auzul de la tot ce este zadarnic vatama-
tor; daca face dreptate cu miinile sale ;daca inima ii este curata ina-
intea lui Dumnezeu, iar trupul neintinat; daca fie-
,VIATA 55
care de moarte; daca indeparateaza din 'Sufletul sau rau-
tatea; daca se leapada de cele materiale de placerile trupe!?ti; daca
se leapada de diavol de toate se roaga
tat; daca tot timpul locul, toate cugetele lucrurile este asis-
tat de Dumnezeu. (Altfel), nu poate exista desavir!?ire.
2. L-a intrebat un frate pe batrin a Ava, cum se face ca
de!?i chilia mea tot ceea ce trebuie, nu aflu mingiiere de
la Dumnezeu ? Batrinul raspuns : se intimpla pentru ca pe-
treci nelucrare vrei ca voia ta sa primeze. Atunci fratele a zis ba-
trinului: Deci, ce sa parinte? batrinul i-a Du-te,
te-te de un om care se teme de Dumnezeu, renunta la
voia ta atunci vei afla de la Dumnezeu.
3. zis batrinul: Cel ce intra parfumerie, chiar daca nu cum-
nimic, se infrupta dln mirosul pIacut; tot cel ce se apropie
de parintii (pustnici), daca vrea s-o urmeze, ii arata calea smereniei,
aceasta ii este ca un zid c1nd este atacat de du!?mani.
4. zis batrinul: te ajunge vreo boala a trupului, sa nu te
Caci daca stapinuI tau sa-ti incerce trupui, cine
tu sa te superi ? Nu-ti poarta grija de toate? Nu cumva
afara de ? deci roagA-L daruiasca oeIe ce-ti sint de
trebuinta; aceasta este Lui. Arata indelunga rabdare iu-
bire.
5. zis batrinul : Pentru ca omul, din fire este un luptater, Dum-
nezeu ii cere sa nu fie preocupat de cele materiale
(chiar de) mai mic lucru. Pentru acestea pot impiedice
cugetul cu dorintei altristetei.
6. zis batrinul: Rugaciunea, cugetul treaz strunirea trupului,
facute cu multa grija, duc la stirpirea patimilor.
7. fost intrebat batrinul: Ce este peregrinarea? el a ras-
puns: (Peregrinarea este atunci cind zici): Nu este rostul meu aici.
Acest lucru sa-l faci orice timp. Aceasta este peregrinarea cea
adevarata.
8. zis batrinul: Viata (sfinta) fara instructie face mai multe
fapte bune decit instructia fara viata (sfinta). Pentru (cel ce are
viat;1 sfinta), chiar cind tace aduce folos; pe cind (cel fara viata
sfinta) chiar cind cugeta aduce tulburare. Daca, insa, se intilnesc
(aceste calitati) (om) , adica viata (sfinta) instructia, ele
a]catuiesc statuie a filosofiei.
9. zis batr1nul: 8a nu te 5a devii capetenie a unei fra-
tii, ca sa nu adaugi poveri de pacate, straine pe grumazul tau.
56
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
10. zis batrinu1 : Faptu1 de a se ruga (cineva) cu ard@are adu-
ce bucurie odihna. Ardoarea rugaciune vine de 1a propria vointa,
pe cind bucuria vine de 1a har.
Despre ava Macarle Eglpteanul
1. povestit despre sine ava Macarie a zis :Pe cind eram tinar
chilie, Egipt, m-au prins m-am facut preot intr-un
sat. pentru ca eu nu voisem acest 1u<:ru, am fugit alt 10<:; acol0
a venit la mine un mirean s1ujea. S-a intimplat, insa, pentru a
fi ispitit, ca sat sa fecioara. luind pintece, a fost intre-
bata, cine facut aceasta. Atunci ea a zis: anahoretul. (sa-
tenii) , m-am dus sat atirnindu-mi de grumaz oale innegrite de
fum toarte de vase, m-au tirit pe ulitele satului, lovindu-ma
cind: Acest monah a corupt pe fecioara noastra: luati-l, luati-l!
m-au batut, aproape sa ma omoare. Dar, venind unul dintre batrini, a
zis: pina cind bateti pe a'cest monah strain? Slujitorul meu mergea
urma mea pentru ca unii ii aruncasera multe vorbe de
ocara zisesera : Iata ce a facut anahoretul, pe care tu-l de
bine Parintii ei, deasemeni, ziceau: Nu-i dam drumul pina ce ne va
da garantie ca va intrepne. Atunci am zis slujitorului meu sa-i dea,
el a dat garantie pentru mine. revenind la chilia mea, i-am dat
pe care le aveam i-am zis : Vinde-le da-i femeii mele sa
manince! ziceam cugetul meu : Macarie, Iata, ti-ai gasit femeie !
Trebuie sa ceva mai mult ca s-o am lucrat ziua
noaptea trimiteam cele necesare. Dar, cind i-a venit nenorocitei
sa nasca, s-a chinuIt multe zile nu Atunci i-au zis :
Ce inseamna acestea? Iar ea a raspuns: (Aceasta se intimpla)
pentru ca am insultat pe anahoret mintind, l-am a'cuzat. Nu este el
de ci <:utare tinar. venind slujitorul meu mi-a zis: fecioara
aceea n-a putut sa ce amarturisit. Atunci, tot satul voia sa
sa-mi ceara Iertare; insa eu, auzind acestea ca oamenii sa nu
ma intristeze, m-a sculat am fugit pustiul Scetic. Acesta
este motivul peniru care am aici.
2. venit, cindva, Macarie din pustiul Sceti<:, la ava
Pambo, muntele Nitriei i-au zIsbatrinii: Parinte, spune un cu-
fratilor. Atunci el a zis : Eu nu sint, inca, monah, dar am vazut mo-
nahi. stind eu chilie, pustiul Scetic, ma hartu-
iau gindurile ziceau . du-te pustiu ia aminte la cele ce vezi
acolo. M-am luptat cu gindurile cinci ani, zicindu-mI ca, poate, acest
impuls de la demoni, dar pentru ca acest gind staruia, m-am dus
pustiu. Am vazut acolo un lac cu Insula mijlocul ei ; am mai
v 51
zut animalele pustiului care beau din el doi eamenl mijlecul ler.
Pentru moment m-am infrico!?at, pentru cii am crezut cii sint duhuri.
Ace!?tia, insii, viizindu-mii infrico!?at, mi-au ZiS : Nu te teme; sin-
tem oameni. Atunci eu le-am : De unde sinteti cum ati venit aici,
pustiul acesta? mi-au riispuns: Sintem dintre cei ce duc viatii
cenobiticii, dar am ciizut de acord am venit aici. Am petrecut aici
de ani. Unul dintre este egiptean, iar altul din Libia. m-au
au zis : Ce mai este lume? Cade ploaie la vreme este
bel!?ug lume? le-am da. i-am intrebat: Cum pot sii
devin monah? mi-au Dacii nu se ieapiidii cineva de toate ale
lumii, nu poate sii devinii monah. le-am : Eu sint slab pot
(sa fac) ca insa, mi-au zis : Daca nu poti (sa faci) ca du-te
la chilia ta plinge-ti piicatele! intrebat: Cind vine iarna,
vii este frig? cind este varii, (soarele) nu vii arde trupul? Dar ei
au Dumnezeu ne-a dat harul acesta, cii nici iarna tremu-
riim, nici vara trupul nostru nu este viitiimatde
De aceea, a zis Macarie, v-am spus ca sint inca monah, dar am
vazut monahi. Iertati-mii, fratilor !
3. Pe cind ava Macarie locuia adinca pustietate, ducind viatii
de anahoret, ceva mai departe, alt pustiu era multime de frati.
(Intr-o biitrinul a privit ciitre drum a viizut pe satan, chip de
om, trecind pe acolo. Piirea ca cama!?a lunga de rupta, prin
ale carei gauri se vedeau ulcele. i-a zis batrinul cel mare : Unde te
du'ci ? (acela) raspuns: Merg 1a frati sa le duc cele trebuiteare.
batrinul a ce faci cu ulcelele acestea? (A:cela) a raspuns:
Duc fratilor mincare. a btarinul: Toate acestea? (Acela) a ras-
pund: da. Daca place ceva cuiva, ii dau altceva. Desigur, cel putin
lucru din acestea place fiecaruia. zicind acestea, B-a dus. Ba-
trinul a ram'as privind catre drum ce acela s-a inters. cind l-a
vazut, i-a zis batrinul. reu!?it? Acela a raspuns: Cum puteam sa
De ce, zis batrinul. Acela raspuns : pentru ca toti mi
s-au aratat du!?mani nici unul ma prime!?te. i-a zis batrinul :
Deci, n-ai nici un prieten acolo? insa a raspuns: Ba da, am un
prieten, un monah, care ma asculta. Atunci cind ma vede fuge la mine
ca vintul. i-a zis btarinul : Cum se nume!?te fratele ? Acela a raspuns :
Theopemptos. spunind acestea s-adus. ridicindu-se ava Macarie,
s-a dus pustiul acela. Iar fratii, auzind ca vine Macarie, au luat
de palmier au intimpinarea lui. fiecare s-a pregatit, cre-
zind ca la el va des'cinde batrinul. Acesta, insa, a intrebat despre cel
care se cheama Theopemptos. aflindu-l, a intrat chilia iar
Theopemptos l-a primit bucuros. cind au ramas singuri, a ba-
58
SFINTUL MACARlE EGIPTEANUL
trinul: Cum merg treburile, frate? (Acela a raspuns: Datorita ruga-
ciunHor tale, bine. a zis biitrinul : Nu te muncesc gindurile? Ace-
la a zis : Pina acum, stau bine, - ca se sa spuna. I-a zis ba-
trinul : Iata eu duc viata ascetica de atitia ani, sint cinstit de toti pe
mine, batrinul, ma duhul desfriului. raspuns Theopemptos,
zicind: Crede-ma, ava, ca mine. batrinul a spus ca alte
ginduri il muncesc, ce I-a facut sa marturiseasca (totul). i-a
zis . Cit ? AceIa i-a raspuns : pina la (ceasul) aI noulea. i-a
zis batrinuI: seara tnvata de rost
Evanghelia ceIelalte scrieri; iardaca ti se vreun gind sa
nu iei aminte niciqdata la ceIe de Ijos, ci la 'cele de sus; iar Domnul
indata te va ajuta. drupa ce !batrinul l-a inviitat pe frate, a plecat
s-a dus pustiuI sau.
privind (biitrinuI catre drum), a vazut pe aceI demon
i-a zis: Unde te duci AceIa i-a raspuns: Sa duc ceIe trebui-
toare frati1or. a pIecat. Dar cind s-a intors, i-a zis sfintuI : Ce
rnai fac fratii ? AceIa a raspuns : rau. Dar biitrinul a zis : De ce? A:ceIa
a l"aspuns : Toti mi se arata Dar ceea ce este mai rau, cel
pe care-l aveam prieten asculta de mine, nu cum se face ca
aceIa s-a schimbat, ca nici eI nu ma asculta, ci mi s-a aratat mai
man decit toti. am jurat sa nu mai acolo, decit peste (multa)
vreme. zicind, s-a dus, lasindu-l pe batrin. Iar batrinul a intrat
chilia sa.
4. venit ava Macarie cel Mare Ia ava Antonie, munte. pe
cind batea Ia a (ava Antonie) Ia eI i-a zis : ? Iar
el a zis: Eu sint Macarie. Acela, intrind casa, a inchis I-a
lasat (afara). Dar vazind rabdarea Iui, i-a deschis, i-a verbit
te i-a zis: De mult timp doream sa te vad, pentru ca am auzit des-
pre tine. gazduindu-I, eI s-a odihnit, pentru ca era foarte ebosit.
Facindu-se seara, ava Antonie a udat ramura de maslin. (Va-
zindu-I), ava Macarie i-a zis : Ingaduie sa ud eu una. aceIa i-a in-
gaduit. Atunci, eI a Iuat un manunchi de corzi Ie-a udat. (cei
doi) au inceput sa vorbeasca despre ,sufleteIor. (Noaptea),
coarda de maslin (crescind), a intrat prin ferestruica Ve-
nind aici, dimineata, fericitul Antonie vazind multimea
corzii ava Macarie, a zis : MuIta putere iese din miinile acestea.
5. Ava Macarie a prezis fratilor ca regiunea Scetica va fi pustiita.
Cind veti vedea casa construita linga (zicea sa ca
este aproape pustiirea Cind veti vedea copaci (pIantati), pustiirea
este Ia cind veti vedea copii, luati-va cojoacele plecati.
V 59
6. zis (Ava vrind sa-i mingii pe frati:
aici un copil impreuna cu mama lui. i-a zis (demonul)
mamei acestuia: Scoala-te, batrino, mergi de aici. Ea, insa, a zis:
Nu mai pot sa merg pe jos. Dar copilul i-a zis : te ajut eu. m-am
mirat de viclenia demonului, de felul care voia sa-i indeparteze (de
acole).
7. zis ava Sisoe: Pe cind eram (pustiul) Scetic, m-am dus
cu Macarie cu inca frati ca sa seceram. am vazut vaduva
care stringea spice urma noastra nu inceta sa plinga. Ce are
bi'itrina aceasta, ca plinge mereu? (A'cesta) i-a raspuns: Pentru ca
oarbatul ei avea paza comoara cuiva murind pe nu
i-a spus unde a pus-o, al?a ca stapinul comorii vrea s-o ia pe ea pe
copiii ei robi. I-a zis batrinul: Spune-i sa vina la acolo unde ne
odihnim de arl?ita. venind femeia, i-a zis bi'itrinul: De ce plingi
mereu? Ea i-a raspuns: Barbatul meu avea paza comoara cuiva
a murit fara sa spuna unde a pus-o. i-'a zis batrinul : spu-
ne-mi unde l-ai pus. luind pe frati impreuna cu el, au plecat impre-
una cu ea. venind la locul acela, i-a zis batrinul : Du-te la casa ta.
facind ei rugaciune, a strigat batrinul catre cel mort a zis : Cutare,
unde ai pus comoara cea straina? Acela, zis: Este
ascunsa casa mea, sub piciorul patului. i-a zis batrinul: Dormi,
iaral?i, pina ziua invierii. Vazind fratii cele intimplate, au cazut de
frica la picioarele Atunci le-a zis batrinul : Nu pentru mine a facut
Dumnezeu lucrul acesta - pentru ca eu sint nimic - ci pentru va-
duva pentru Lucrul pe oare-l Dumnezeu de
este ei sufletul de (cind acest lucru se intim-
pla) orice cere cineoo, prime$te. venind, a spus vaduvei unde este
comoara. Aceasta, luind comoara, a dat-o stapinului ei eliberat
toti citi auzit aceasta, au slavit Dumnezeu.
8. Spunea ava Petru despre ava Macarie ca venind cindva la
anahoret af1indu-l bolnav, l-a intrebat daca sa manince ceva.
Acela a zis : piinil?oara. pentru ca nu era nimeni chilie, nu s-a
lenevit prea bunul sa mearga Alexandria sa aduca bolnavului
(ceea ce dorea). Dar, mai minunat este faptuI ca nimanui n-a spus
aceasta.
9. spus, ava Petru: cind ava Macarie arata bunatate
fata de toti fratii, i-au zis de ce faci ceva? insa, a ras-
r.uns : Doisprezece ani am s1ujit Stapinului .meu ca sa-mi .daruiasca acest
11Rr, iar ma sa-'l lepad ?
10. Se spune despre ava Macarie, ca atunci cind se afla printre
frati, respecta aceasta regula, : Daca ti se aduce (sa bei),
60
MACARIE EGIPTEANUL
sa bei pentru frati, insa l(')cul unui pahar de intreaga sa nu
bei apa. Vrind, deci, fratii ca el sa se odihneasca, ii aduceau ; ba-
trinul, insa, bea ca sa se chinuiasca. Auzind aceasta ucenicul sau, a
zis fratilor: Pentru numele nu-i mai dati (sa bea). Altfel,
se chinuie chilie. aflind fratii, nu i-au mai dat sa bea.
11. Venind cindva, de la lac la chilia sa, ava Macarie tinea
creanga de maslin. iata, ca pe drum l-a intilnit diavolul,
care cu el coasa. Vrind sa-l n-a putut. Atunci a zis :
Multa putere ai, Macarie; ca nu pot (sa fac nimic) ta. Iata,
ceea ce faci tu, fac eu : tu, postesc eu; tu, nici
eu nu dorm deloc. Numai intr-o ma Atunci i-a zis
Macarie : Care este aceasta ? Raspunzind, acela i-a zis: (ma intreci cu)
smerenia ta. Pentru aceasta nu pot (sa fac nimic) impotriva ta.
12. parinti l-au intrebat pe Macarie Egipteanul au zis :
Cum se face ca, fie ca maninci, fie ca trupul tau este uscat?
raspuns batrinul: Lemnul cu care se rascolesc
aprinse, se usuca el de la foc. Tot se intimpla atunci cind omul
curata mintea frica de Dumnezeu; aceasta frica ii mistuie

13. S-a dus Macarie din pustiul Scetic Terenuthim.
a intrat casa de rugaciune ca sa doarma. Intimplator, acolo fuse-
sera mormintele pagini. luind un obiect, l-a pus sub cap,
drept capatii. Vazind demoniicurajul sau, s-au miniat. sa-l
au strigat un nume de femeie au zis: Cutarito, cu
nei baie. Auzind demonul, care se afla printre osemintele de sub el,
a zis - ca fiind unul dintre morti - : am un strain deasupra mea
nu pot sa Dar batrinul nu s-a temut, ci a osemintele a zis :
Scoala-te du-te intuneric, daca poti. Auzind aceasta demonii, au
strigat cu glas mare au zis : Ne-ai invins. au fugit
14. Se spune despre Macarie Egipteanul ca plecind din pustiul
Scetic ducind cu el co&uri, a obosit a stat jos. se ruga,
zicind: Dumnezeule, Tu ca nu mai indata s-a aflat linga
riu.
15. Egipt era un ,om care avea un fiu paralitic. L-a adus lachilia
lui Macarie lasindu-l la chiliei acestuia p1ingind, a plecat. Venind
deci, batrinul copilul, i-a zis: Cine te-a adus aici? Acela a
raspuns : Tatal ,meu m-a aruncat aici a plecat. i-a zis batrinul :
ScoBla-te du-te dupa indata, s-a sculat
l-a ajuns pe tatal sau. s-au dus la casa lor.
16. zis Macarie cel Mare, pe cind slobozea adunarea: fu-
giti, fratilor! Atunci, unul dintre batrini, i-a zis : Unde sa mai fugim
VIAl'A 61
din pustiul acesta ? insa, !?i-a pus degetul la gura a zis : de aceas-
ta sa fugiti. intrind lui, a incuiat u!?a a stat (singur).
17. zis acela!?i ava Macarie: Daca te 'minii atunci cind mustri
pe cineva (pentru gre!?elile sale), satisfaci pornirile. (De aceea ia
aminte), ca nu cumva, mintuind pe altii, pe tine sa te pierzi.
18. ava Macarie, fiind 'Egipt, a intHnit un om, care avea
un animal cu care procura cele de trebuinta. lntr-una din zile, ci-
neva a vrut sa rapeasca. apropiindu-se ca un strain de acesta,
l-a incarcat, cu calm, cu bunurile sale dindu-i-le, i-a zis: Nimic
n-am adus pe lume nimic nu putem sa luam din ea. Domnul a dat,
(Domnul a luat). Dupa cum a voit, a!?a a facut. (Fie) intru toate Dom-
nul binecuvintat (cf. Tim. 6, 7 ; 1, 21).
19. L-au intrebat unii pe Ava Macarie au zis: Cum trebuie
ne rugam ? Batrinul le-a raspuns : Nu este nevoie spunem multe
cuvinte, ci miiniZe zicem: Doomne, cum vrei $i
dup(i cum $tii, Daca este gata sa inceapa razboi, (sa
cem) : Doamne, ajuta-ma!, pentru ca ceea ce ne estede fo-
los, arata mila Sa catre
20. zis Ava Macarie: pentru tine (are
dispretul tauda, ca ca bel$Ugul, nu vei
muri. Este imposibil aceta care crede corect in frioa de
Dumnezeu, in in demoniZor.
21. Se zice ca doi frati din pustiul Scitic au gre!?it, iar ava Maca-
rie egumenul s-a despartit de ei. Atunci au venit unii i-au vorbit
despre aceasta ava Macarie IEgipteanul. a zis.: Nu s-au separat
de Macarie, ci el de ei; pentru ca il iubeau. (Atunci s-a separat
de el ava Macarie cel Mare). Auzind ava Macarie (egumenul) ca s-a
separat de el batrinul, a plecat la lac. Dar a venit 1a el ava Macarie
cel Mare, l-a gasit intepat de tintari i-a zis : Tu te-ai separat de
iata ei s-au dus sat. eu m-am separat de tine, iar tu, ca
fecioara cuminte, te-ai retras camara cea de taina. Chemind, deci,
pe frati, am aflat de la ei (cum stau lucrurile am zis: Nimic din
acestea nu s-a intimplat) "'. Dar vezi tu, frate, ca nu cumva sa fii bat-
jocorit de demoni, pentru ca n-ai vazut ni,mic. Mai degraba arata
cainta pentru gre!?eala ta. Acela a zis: Daca vrei tu, da-mi canon.
vazind batrinul smerenia lui, i-a spus: Du-te poste!?te trei sapta-
mincind numai data pe Acesta, deci, era canonul
lui : sa posteasca (trei) saptamini.
'" Pericopa confuza.
62
MACARIE EGIPTEANUL
22. zis ava Moise catre ava Macarie, pustiul Scetic: Vreau
sa traiesc nu ma lasa fratii. i-a raspuns. ava Macarie:
Vad ca firea ta este bllnda nu poti respinge fratii. De aceea, daca
vrei sa in du-te adincul pustiului, 1a stinci acol0
vei fi facut aceasta s-a lini!?tit.
23. Un frate a venit la ava Macarie Egipteanul i-a zis:
spune-mi cum sa ma mintuiesc? a raspuns batrinul: Du-te 1a mor-
minte pe cei morti! Deci, plecind fratele, a ocarit a
tut cu pietre (mormintu1); venind a spus batrinului, iar acela i-a
zis: Nu ti-au vorbit nimic? e1 a raspuns: Nu. Atunci i-a zis ba-
trinu1: Du-te miine, de data aceasta 1auda-i. Deci, ducindu-
se fratele, laudat; numit apostoli, sfinti drepti, intor-
cindu-se, a zis : I-am laudat. l-a intrebat batrinu1 : Nu ti-au raspuns
nimic? Iar fratele a zis: Nu. Atunci batrinul a zis: Vezi, le-ai spus
vorbe de ocara ei nu ti-au raspuns nimic; le-ai spus vorbe de
lauda nu ti-au vorbit. Tot tu: te mintuie$ti,
te ca un mort. nu in nici nici
lauda intocmai mortii; te mintuie$ti.
24. (Pe Macarie) l-a rugat ava Pimen, cu multe lacrimi a
zis : Spune-mi cum sa ma mintuiesc! raspunzind batrinul, i-a zis :
care-l cauti dus acum dintre
25. S-a dus cindva ava Macarie la Antonie. Dupa ce a vorbit
cu el, s-a intors pustiul Scetic. Au venit intimpinarea lui parin-
tii; pe cind vorbeau, le-a zis batrinul : I-am spus lui Antonie
ca nu avem locul nostru. Dar parlntii au inceput sa vor-
beasca despre a1tele nu i-au cerut sa 1e spuna raspunsul (lui Anto-
nie); de aceea, nici el nu li l-a spus. Atunci, unul dintre parinti, va-
zind ca fratii nu intreaba despre un lucru care le este de folos, a luat
el a intrebat; pentru ca daca nu sint provocati de frati,
de obicei nici ei nu iau ca sa nu se afle vorbind
sau sa se afle vorbind 1ucruri de prisos.
26. rugat Isaia pe ava Macarie zis: Spune-mi un cu-
vint (de invatatura). zis batrinul: Fugi de oameni. Atunci ava
Isaia l-a intrebat: Ce inseamna a fugi de oameni? Batrinul i-a ras-
puns : Sa stai chi1ia ta sa-ti plingi pacatele.
27. zis ava Pafnutie, ucenicul avei Macarie: (Cindva) am rugat
pe parintele meu i-am zis : Spune-mi un cuvint de (invatatura). Iar
el mi-a zis : nu faci ra.u nici nu judeci pe Pe aces-
tea te mintui.
28. zis ava Macarie : nu te culci chilia unui frate care are
faima rea.
63
29. S-au dus cindva frati la Macarie, (pustiul) Scetic
n-au gasit chilia lui nimic, afara de apa statuta j.,.au zis:
Ava, sus sat, sa te refaci. Batrinul, insa, i-a intrebat : Frati-
lor, brutaria lui cutB{e din sat? eu i-am raspuns : da. le-a
zis : eu ogorul lui cutare, acol0 pe unde trece riul ?
i-au raspuns: da. Atunci, el le-a zis: eu Deci, cind
pot sa ma duc acol0; n-am nevoie de ci de mine insumi.
30. Se spune despre Ava Macarie ca daca venea la el un frate cu
sfialii, intocmai ca la un batrin sfint nu-i vorbea. Dar dac1'1
(venea cineva) ca pe un om ztcea cam : Ava,
iti mai cum atunci cind camile, cum te fugareau
paznicii cind mergeai dup1'1 smochine, ii raspundea bucuros la orice ,il
intreba.
31. Se spune despre Ava Macarie cel Mare ca devenise, precum
este scris, dumnezeu pe pamint; ca dup1'1 cum Dumnezeu lu-
mea, la fel el acopera lipsurile (oamenilor); pe cele ce le vedea, ca
cj'nd nu 1e vedea, iar pe cele ce 1e auzea, ca cum nu le auzea.
32. Povestea Vitinios ca a zis Macarie: Clndva, pe cind
ma aflam (pustiul) Scetic, au venit acol0 doi straini. Unul
avea barb1'1, iar celuilalt abia ii mijea. Au venit la mine m-au' intre-
bat: Unde este chilia lui Ava Macarie? Eu le-am raspuns: Ce vreti
de 1a e1 ? Iar ei au zis : Am auzit despre el despre pustiul Scetic
am venit sa-l vedem. Atunci le-am zis : Eu sint. au facut metanie
au zis : Vrem sa r1'1minem aici. Vazindu-i (provenind) din-
trei cei bogati le-am zis : Nu puteti ramine aici. a zis cel mai mare :
Daca nu putem ram'lne aici sa me;rgem alta parte. Atunci mi-am
zis : de ce s1'1-i alung sa se sminteasca ? Osteneala ii va face s1'1 fug1'1
singuri. le-am zis : Veniti daca puteti, faceti-va chilie. insa,
mi-au zis : Arat1'1-ne locul vom face.
1e-a dat batrinul un topor desaga plina cu piine sare.
aratindu-le stinc1'1 tare, a zis: Sapati aici, apoi aduclndu-va lemne
din facindu-va ramineti aici. Eu socoteam ca din
cauza osteneli1or pleca. m-au intrebat: Ce sa lucram aici? Eu
le-am zis: Impletituri. luind stuf din aratindu-le cum
se cum trebuie s1'1 coasa, 1e-am : Faceti dati-le
celui ce le stringe V1'1 aduce piine. am plecat. ins1'1,
au cu ;riibdare c'ite le-am spus. nu au venit la mine trei ani.
Acest lucru a facut sa ma munceasca gindul sa-mi zic : Oare ce fac
oamenii De ce nu sa-mi ceara nici un sfat? Iata, 1a
mine oameni de departe, iar care sint aproape, n-au venit inca
nici la altii nu s-au dus. doar la biserica, ca sa se im-
64
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
M-am rugat lui Dumnezeu saptamina sa-mi arate lucra-
lea lor; sculindu-ma, dupii area saptamina, m-am dus la ei sa vad ce
fac. Bi'itind la mi-au deschis m-au salutat tacere. facind
rugaciunea, am stat jos. cel mai mare a facut semn celui mai mic
sa iasa; acela, el a ramas sa impleteasca, fara sa spuna ceva.
Pe la ceasul al noualea, cel mare a batut ,toaca (numaidecit)a venit
cel mic. Acesta a facut putina fiertura, iar atunci cind i-a facut semn
cel mare,a pus-o pe masa, tacind; a mai pus trei felii de piine
Atunci eu am zis : Sa ne ridicam, ca sa mincam. ridicindu-
ne, am mincat. aducind (cel mic) ulciorul, am baut. Iar cind s-a
facut seara, mi-au zis; Pleci? Eu le-am raspuns: Nu, dormi aici.
$imi-au pus alaturi rogojina, iar pus alta intr-un colt.
scos centurile sandalele le-au pus la un loc pe rogojina,
inaintea mea. Iar dupa ce s-au culcat, m-am rugat lui Dumnezeu ca
sa-mi descopere lucrarea lor. s-a deschis (casei) s-a
cut lumina ca ziua. insa, nu vedeau lumina. pe cind credeau ca
eu dorm, a ghiontit cel mare pecel mic sculat; incins
centurile intins miinile catre cer. 1i priveam, dar ei nu ma ve-
deau. am vazut demoni venind ca asupra celui Imai mic,
dar un inger al Demnului, avind sabie de foc, l-a inconjurat cu gard
a izgonit pe demoni de la el. De cel mare n-au putut sa se apropie.
abia catre dimineata s-au culcat. Cind m-am facut ca ma trezesc, ei
au facut la fel. Atunci cel mare mi-a zis numai acest cuvint : Vrei sa
citim cei 12 psalmi ? Iar eu am raspuns : da. a cintat cel mai mic 5
psa1mi, (fiecare psalm) fiind impartit 6 pericope, fiecare din ele
fiind urmate de aliluia. La fiecare vers 1imba de foc din gura
lui se inalta la cer. Atunci, insa, cind deschidea gura cel mare sa
cinte, din gura lui ceva ca trimba de foc, care ajungea pina la
cer. Eu am rostit citiva (psalmi) pe dinafara. ie!?ind, am zis : Ruga-
ti-va pentru mine.
Deci, am aflat cel mare era iar ca ce] mic se mai
lupta cu cel protivnic. Dupa putine zile, fratele cel mare a adormit
Domnul, iar dupa trei zile fratele cel mic. pentru ca atunci veni-
sera parinti la Ava Macarie, el i-a dus la chilia acestora, zicind;
Veniti sa vedeti martiriul micilor straini.
33. Batrinii din munte au trimis cindva (pe cineva) la Ava
(pustiul) Scetic sa-l roage sa-i zica: Ca se osteneasca toata
sa vina la tine, te rugam sa tu la ca sa te vedem, ina-
inte de a te muta la Domnul.
Venind, deci, el munte s-a adunat jurul lui toata
l-au rugat batrinii sa spuna fratilGr un cuvint (de invatatura). Atunci,
V 65
eI, .le-a zis: Sa, plingem; ,fratilor, (}Chii sa fie
scaldaiiin lacrimi inainte de a'pleca unde trebuL sa
rn.ist4ietrupurile noastre, $'1 a\.l pllns toti 00 cazut grumazul lui
zis: Roaga;",te; parinte, pentru
34. Oqata, un demon l-a atacat peJ, Macarie cu sabin, vrind
sa-i taie picjo.rul. pentru. ca n-:a putut sa faca aceasta, a zis : Cite
aveti avem':;;i noi ;.,numai pl!in smerenie va deosebiti de sin-
teti mai tari.
35. Azis Sfintul Macarie
I
: Daca aducem aminte de relele
care Ie-au facut oamenii, nimicim puterea de. a amintide Dum-
neztu. Dar, daca ne aducem aminte de relele (pe care facut)
demonii, vom fi nevatamati_
36. Azis Pafnutie, ucenicul lui Macarie, ca zicea aces-
ta: cind eram copil, viteii cu copii. dus sa
cind alergam acolo; a cazut unn din ele:;;i l1,iin-
d-o, am ,rn.incat-o. Cind imi adue aminte.de aceasta, stau pling.
3,1, zis avaMacarie : Mergind,. ctndva, .pustiu, am gasit za-
cind pe pamint, craniul, unui mort. m,i:;;ClndU-1 cu toiagul meti de
palmier,craniul' mL-a vorbit. $1 I-,amintrebat:, Cine Iar craniul
mi-a raspuns : Eu amfost mare preot 'idolilor neamurilbr, .care
au trait acest loc;" jar Macarie pneVmatoforul. ceasul
care te te rogi pentru cei din: iad, ei se putin.
intrebat batrinul: ce este, minglierea ?
1ar (craniul) a raspuns.: Cit de departe este cerul de pamint,atita 'este
focuJ desubnoi. De la piciogre pina la cap ne afliim in<mijlocul focu-
Nimeni nu poate sa vada fata celui1alt, pentru ca fata .fiecaruiaeste
lipita de spatele celui din fata lui. Deci, cind tu te rogi pentru
fiecare vede dintr-o parte celuilalt. este
a, zis:, Vai .de il\ amul a
intrebat : ,E$te chin mai. mare, decit acesta Iar craniul 1.,.a, raspuns :
Da, sub chin mai can .. amcunoscut
pc sintem, L-au: cunoscutpe Dum,..
nez;eu af1a Sub,noi. 'luind' biitrinul craniul,
l-a ingropat.
spune despre: ciis-a suit ,;cindva
,din in Nitriei; pe, cind 'S@ .apropiade
;loc, uGeIaieului sau pecind i11ergea 'ina-
intea acela a intilnit un preot idolesc a strigat dupa el, zi'cind:
.hei, demone, unde alergi, ? . Intoreindu;..se; insa; acela, l-a ranit
lasat,pejurn.atate a fugit.' Dupa putin l-a intilnit
Macarie i-a zis : Sa sanatos, frate! Acela. minunindu-se(de
;; - Sfintul Macarie
66
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
cele ce auzea), a venit catre el zis : Ce lucrubun', ai vazut 1a mine,
de m-ai salutat? a zis btirinul: Te-am
ca zadar te Acela zis: Eu am fost de salutul
tau am aflat ca din partea Dumnezeu, insa un a1t monah,
rau, intilnindu-ma, m-a insultat. Atunci a cunoscut batrinul ca este
de ucenicul sau. picioarele, preotul idolesc i-a
: Nu-ti dau 'drumul, daca ma facl monah. unde era
monahul (cel ranit) l-a luat l-a dus de rugacillne din mun-
te.$i monahulpe preotu1 (idolesc) cu Macarie) s-a uimit.
$1 l-au facut monah. mu1ti dintre cei dintre neamuri ,s-au facut, din
cauza
zis, deci, atunci, Macarie : Cuvintul cel pe cei buni
ii face pe cind cuvintul cel bun pe cei buni.
39. Se spune ca in li.psa Sfintu1ui Macarie, untilhar a intrat
chilia luindu-i toate 1e-a pus pe camila 5a. Deci, cind
camila a fost incarcata,. a inceput tilharul loveasca, pentru ca sa
se ridice ;ea, insa, se Vazind Ava Macarie ca nu se l'idica, a
intrat chilie aflind sapaliga, apus-o pe cami1a a zis : Frate,
pe aceasta vrea camila. lQvind batrinul camila cu picioru1, a zis :
indata sculat a mers putin pen,tru sau.
a stat jos nu s-a mai ridicat cind ti1harul dat
jos toate a plecat.
40. Ava s-a adresat lui Ava Macarie zis: Spune-mi
c\,lvint de Macarie i-a zis: fugide oameni! stai
in chilia. ta. plinge-ti pacatele sa nu oamenilor.
te
IV. Alte maxIme ale Siintulul Macarie
1.- zis Ava Petru, (ucenicul) lui Ava Lot; Eram, cindva, chilia
lui Agathon, cind a venit la el un frate i-a zis: Vreau sa 10-
cuiesc impreuna cu Spune-mi cum sa ma port cu ei! Atunci ba-
trinul raspuns : Intocmai -ca ziua cindte-ai apropiat de a!?a
58. pastrezi toate- tale ca e$ti oaspete sa nu
indraznet cu ei.
l'1a ,zis; deci, Macarie,: Ce (rau) face indtagneala? Dar batrinuI
.i-a raspuns :,Indraznealaeste asemeneaunei mari care, atunci
cind se pe toti ii alunga din calea ei, iar rodul copacilor i1
strica.
,
I-a zis Ava Macarie :Chiar de rea este lndrazneala? Ava Aga-
thon i-a raspuns.: Nu este patima mai rea decit indrazneala. Ea este
'I)).8ma tuturor patimilor ....
V 1 67
,zis Ava Aya Zaharia: cetrebuie sa
faca monahul, ,i.ar acela Pe_ minema intrebi, pirinte?
Macarie: Te incredin1:ez, fiule Zaharia.,ca am '.uI1anume
motiv ca sa teintreb. 'r.aspuns' Zaharia; eu cred ca
este monah acela care se jntru toate: ,'; .
3. Ava Teodor diri Fermis, dobindindtrei carti bune" a venit 1a Ava
Macarie i-a : Amtrei carti bune care-mi; sint de falos. Fratii
imprumutii 1?iie cit-eS. ce trebuie sa fac ;.sa tin pentru
folosul meu alfratilor sau sa lot) saracilor.
raspunzind batrinu1, a zis: Bune sint fapteleAta1e), dar mai mare
decit:toate este siiracia (de buna Auzindacestea., el dus
a dat banii ceIor, siiraci. '
,v. A.lte. maxime ale Eglpreanw
'S-adus

Ava' Macarle ca sa"'taie :tamuri venit)
cu '$1 j:"'au zis in : parinte, cu iar
s-a du.s a mincat cu a1ta l-au ca scl manince
dar el' mai 'voit le-a 'zis : Vqi,
(sinteti inca Eu, insa, acum 'sa maninc.
2.S-a 'dus Ava Macarie 1a avaPahomie Pahomie
Intrepatdaca fx;at1i Rare
va Macarie j-a zls; 'Mus>tra-i Judeca-i pe cei din ta.
Insa' nu-i judeci. Pentru (:a Pe cei dinla-
untru judecati insa, pe cei diI'\ (ei) ii ,judeca
'. ,. . ,i
3. f\va ,Macarie' S-q dus fiecare timp de la, un frate
n-a avut 'tiRlP (sa stea de cu el), ruga.
.Macarie a zis : Iata un inger pe
Macarie .','
despre celor drep\i ". picato,l
se desparte (suf1e'tul) de ce .
'-1 ,. ;',.
CaIiitorjnd c.indva; prin pustiu;sm: 'lJ8tut,.d0i ingeri pe
Sfintul Macarie, unul de-a dreapta a1tul cind mer-
geam poi,am intilnit un cadavru,care mirosea gteu. Simtfud
Sfintu!: a&tupat niirile cu hUna; pjM ce s--a Heparta1H!e acolo"tot a*a
au Iacut ingerii. vazind bM'rinul, ,i-a $1' sitn'titi la fel l'
greu - al lum'ii? au raspuns ',:Nu, Dar' 'Vazut pe
narile) am no! la fel.:Noi nu sinttim mito":"
sul greu al Iumii,. ci numai aMoarea,sut1etelo.r ce1Dr
68
MACARIE
tu' mirosul greu a1 cadavrului si1a de eI;' ba-
trinul;, rog, acest: mirosgreu.al sufletului .Celol1 picatoIii
pe cind sint in. sau dupacemor Cum suflete.,.
le crezut Domnul, de' al:e .
care n-au crezut ? Spuneti-mi,va rog, ,daca am aflat har inaintea
vMstta J 1st au raspuris: Asculta, , Maearie, a1esul Dumne-
celpacatos, fiind inca initrup; duhoarea. ,fap-
telor (rele), 'dar dupa moarte mult. ,(Urmarile)
faptelor il intuneca il innegresc. Sufletu1 insineeste
curat 1uminos, pentru ca este suflarea Luminii ce1einemuritoarre. Dar
ajungind'in trup dupa cum se cuvine,
parte, de pacat; unul mai mult, iar a1tul .. Cit fap-
tu1 cum se iau din trup sufleteIe ce10r drepti a1 ceIor pacato$i, iti
spun, ca acest fapt, se aseam8:na cele ce! se'.intimp1a 'pe'. patnint. Intr-
se intimpla uneori ca soldatH sa de imparatu1 P&min-
tesc sa prinda cineva sa-1 aducalae1,chiar ace1anu vrea.
se infioara de frica tremura prezenta' ce10r. ce-l impil)g cu
1a drum. Tot se atunci clnd sint ia
sufletu1, fie ce1ui. fie a1 celui Pacat.os; (sufletul) ie' qe
fricil tremura prezenta ingerHor celor
Atunci vede "Sufletul ca prezenta bogiitie4' a 'rudelor a .este
nefolositOare zadarnica, Simte lacrimile ce-
'dar nu poate si'i' "nici cuvlht casa yor'beasca:
fost pus 1a oastfel s'e' de
imerisitatea drumulul de schimbarea modului de' Se teme,' apoi,
de neindup1ecarea ce10r a caror stapinire intra". pare rat{
Cu care a,'fost despartirea de el. Nici de
s'a poate vteo afara numtti daca'-'vecle ea iuciarea
faptelor bune. (Cei farade fapte bune) chHir' i inainte 'de
judecatoru1ui este neincetat mustrat de ea,
. a zis, iarA$i;' Macarie "iPe1: r.9k explicati
aceste lucrurl' ce (am porp.eplt) 'j:3.e' 'la aducem jertfa
pentru m6tt ziiia treia, a care este fo-
Ipsu1. sufletul care din trup; j;"a raspuns:,Nimic
nu rpst; mmic n-a permis Dumnezeu .sa sefaca
Lui. Acela'CareDu. TlumaS -ca a permis, ,8
cit si'i,se :Biserica' Lui cele patnin-
temi din atQste 'zile
ceJu.i .adormit
r
laingerul'care
l..-a luat::pentru
rica luiDumnezeu. lar de iiadejde:'
69
.:1'Jl, zHe (de-, i se insotit.
unde pepamiQ:t. se
duce casa'"de care: j s-+a .. ,Lai l'I1ormint, unde
pus. trupul . 'a1?a petre(:e' el ce1e' :doua zile,' eautmdj: pre,eum CU1t-
insa.,seduce avea
drep,.tatea.' treia to1; sufletu1 cref$tin se, i:palta, 1a-
rurii,J1ffntru; a Dumnezeului '1mita inviet
readin -- cea de: tlieia a Hrls00e" tuturor'.
Deci, faoe Biseripa, ',' aduc'i,nd jertfa.a tx;eia 21" faeind ,. rugaciune
pentru 1 se .Dum:nezeu, ,se 1ap.o ..
run<!B corturile ,:incintatoare :sfintilor' frumusetea' pa.radiSUt
lui:Toat4: acestea:.}e de zile" inacest' timp
il'pJnuneaza ,$i lauda ,pe Dumneze;u ,CeLlce ipe. toate iacut. ,V azind
toatE:' acestea, sufl.etul se schimba de:nec:azurile pecare le"a avut
e:1'nd era trup, Iar daca este raspunzator de pacate, vazind desfata-
rile sfintilor, :intJ.tisteze, : mie,
de am tra,it implinind .peftele. Cea mai JIlare
"a Vi,etii' 'a:in 'I-l'epasare afn'
'dupa cuv'ii,ntii, ',sa ma' 'deacest, har de
slava.Vai,' m\ie" nenorocitul;ca incama 1?1
c:-mi
chinl pe' care le:"am sadil'1 '"1-a' 9goruJ pe care ,l-am do-
biridit? 'La ce-mifo1ose1?te aurul de acolo? 1.a' ce-ini
de . ce:"mi orice lucru 'din v'iata 'din
1 mie, in-am zadar!' Vai, n;i.ie, am trait de
min1e ! 'Va(mie; am lubit cea descurt am. dobindit
cia ce-am pi'itit! Vai mie, 2umde m-am in'tunecat!
Vai mie, nimeni nu va pti:tea acum sa ma ajute, ca, eu sa ma
de slava: Domnului. dupa ce zi1e' 1a bucuria
tildr, estedus'deingeri ca sa se inchine Dumnezeu .. "Deci,
(se face) citid se pentru cel Dupa
a doua din nou; 1a porunca Stapinului tuturor, 'suf1eiul este
dus 1a iad1?i se' arata 'locurile de chiri de camarile
felurite1epedepse' ale celor nelegiuiti; (locurile) care stau necontenit
sllfleteli:! 'celor unde pling 'din aceste
(locuri) a1e pdepselor este purtat sufletul', tiinp detrei;eci, de zile, tre-
murjnd canu eumva el sa aici. fnziua a ptruzetla:este
adusca sase,jnchine atunci, avind vedere faptele
Judeciitorul,ii hotara1?te 10cul de este.bine sa se pomeneasca
in' amintirea celor mutati de aici,care inainte- a1J fost lu.,.
sutletele ,caren-au primi,t sfintul botez,
70
MACARIE EGIPTEANUL
(trebuie spus ca) lucrut'ile nu stau la fe1. lngePii iau din
trup sufletelectlor nebotezat'i, le imping 'zic : suIlete nelegiuit
sa .. L pe tau pe Domnvltuturor, pe Acela pe Care
voitsa-L atunci cind vietuit cu aceasta lume.
Acum afla ca veifipedepsit cu pedeapsa suindu-se pina la
primul opresc, 'ii arata de departe a tuturor
Domnul tutu'l'or este lisus Hristos,
lulDumneteu Ce:l.ui viu, pe Care n ... at sa-L Caruia
voIt sii te inchini. .estedus catI!e )nelegiuitii Iui,
catre diavol, . stapinul tuturor focul cel cel prega-
tit diavolulul ingerilor celorcarora in li s-a inchinat.
Acestea zlcind ingerii, salutlu:d 'pe Macarie, I'obullui
s-aufacut nevazuti de lar dat slava Tatalui "l$iFiului
Sfintului Duh, acum pururea vecii Veci1or.Arnin .
..- 1- \ l . c:;.
j
Vreau frate, c!'i cel lui DU.mnezeu sa
fie un barbat ca !nu' fie Dumnezeu,
f.\ ',' :.,' '. ,1."./ ,.
ci. Dumnezeu trebuie sa fie intru el, dupa spu-
ne : ceZ eare (Ioan
15, 5).Qinul lui Dumnezeu sa cortul cel dumne-
ze,iesc, dar, timp, sa se faca el, inS\l{ munte al neprihanitei
Duwnezeiri; nl,lInumCi\i de slava CeluI
ce se, lasa sa de puterea a
ca, l\1ip.'tuitorul intru
cei pe cei 11 primesc petl ii de'
incit nu rnai sint purtati de, colo pina de' orice vint.
Sint, insa, unii. care, nu numai ca seafladeparte de tainele. lui
Ifristos, dar care ,ceice sint aproape bclutura, "pen-
tru ,ca, zIce Apostolul, ce se pQQ..te cunOO$te despre' DU1nneZf?.u
este 'cunoscut. de ciitre (Ro,m. 1,' ,i,ntr:e ei lucruri de-
avind Inima in'tunecata deginduri ca patI-
mile 'cele spUrcat,e, cum sint: pHlcerea ,:;tricaciQasa,
minia. rost,care sint Durnnezeu.
sint' ca de la Dumnezeu.. .' ,.,
., ).-"j
Pe deci, parerile respingindu-le, ca pe Llnele care se
abat (de la calea cea dreapta), con,sideram ca dat, de .catre Cel
ce ne-a:creat, libertatea de alegere, depinde faptul de a
pe de a dela cele rele. Pentru ca 'Drieptul
nu ne-ar pedepSidaca am fi de pe
V 71
care Ie-ar fi creat. Aceasta invatitura straina nesabuita
este. respinsa de orice minte dreptcredincioasa. Pentru ca
este creatorul firilor curate foarte bune, dupa cum spune DuhuI
Sfint momentul facerii Iumii. zice, .toate erau bune foarte
(Gen. 1, 31). Plingind, condamnind patimilor, zice:
Cine zis toate s-au facut? Domnul insa nu .poruncit . (sii se facii
acestea) $i din gura Celui nu ies cele rele, ci ceZe bune
(Pling. 3, 36-38). sens are intrebarea din Sfinta Evanghe-
lie. fiicutii Domnuluicle puterilespirituale.: Doamne,
tu pe tiiu? Atunci. de tmde vine
(Matei 13, 27). Cindva, Mintuitorul Orice pe care
nu Mcu Cel din ceruri ji di.n (Matei
15, 13). Ca tot rasadul cel de la Dumnezeu este,,bun, Pavel,
prin care Hristos. zice: Cd toata zidirea lui Dumnezeu
este bund (1 Tim. 4, 4). Ce sa credem deci : patimile cele ascunse din-
tru ne apartin sau ne: sint straine? Zice, insa, (Psalmistul): De
ceZe meZe .de ceZe crutd robuZ
tq,u (Ps. 18, 13, 13). "Cei striiini s-au
cei puternici cdutat sufZetuL meu (Ps. 83, 5). Judecd, Doomne, pe
cei ce-mi fac nedreptate pe cei ce luptii. tu mine (Ps. 34, 1).
Decj, ce sint cele ascunse? Cine sint cei ce mii nedreptiitesc se lupta
cu mine? Cine sint striiinii. daca nu duhurilecare se impotrivesc im-
plinirii poruncilor lui. Hristos ?
la. aminte cii Lege '3e vorbe1}te limpede despre curatia dm:ului
1auntric. Zice: nu iei numeZe Domnului Dumnezeului ta:u de-
$ert. Clici nu DomnuL inima celui ce numeLe Siiu in de-
$ert (Deut. 5, 11). De aceea Apostolul ne irideamna : ne curdtim
de nu trupeascd. ci duhului Cor.
7, 1). a1t Ioc: ne de cugetul viclean
22). iariil7i: 4ntreg duhul $i sufletul trupuL se
de (1 Tes. 5, 23). "Ca sii. fiti fii lui Dumnezeu ne-
intinati (Filip. 2, 15). Deci, citi doresc sii se invredniceascii de infiere,
s.1 aibii nu numai trupuI curat, ,ci sufletul. du'pa (cuvintuI) celui ce
zice: Fie inima sd nu rU$inez intru judecdtiZe TaZe
(Ps. 118, 5-6). Cei de sub Iege, dreptatea, cea dupa tI'UP,
pastrau curatia exterioarii, cind cei de ,-sub har,cautii cea
terioara intru sfintenie, increzindu-se Cel ce a : nu
sosi voastrd mai mult decit
,'ilor. nu veti intra cerurilQT (Matei 5, 20). Fariseii, fiind
orbi 1a' minie, spalau paharul pe dinafara; acum cei ce gindesc ca ei,
noii farisei, impodobind cu cuget nesabuit pe omul cel din afara se
72
SFtNTUL MACARIE EGIPTEANUL
ar:ata . drept!, dar sint<intr-un cuget cu Duhul Sflnt, ca sa fie 'fii'ai
D.umnezeu, dupa (cuvintul) insu$i
mi'irturise$te duhul 1\O:StTu ca sintem lui "Dumnezeu
(Rom:8;.6}. !Einu intru a laun-
tric,.o;ci:< se cu ne:'?tiind ca,
dinli'iuntrut ei vine '(Ps. 44, 14). Caci este, sa zic a:,?a,
fiecare dintrenoi; w;emenea, unui smochin,de la care DomnUl
rod ,pe cel. ce afla printre frunze; Deci, cel ce sustine
capatimile necinstitoare nu acciden1ale, 'schimba'adevarul
lui Dumnezeu'in inima sa. Ca am spus111ai inairtte, Cel ne-
prihanit curat a facut (sufletul) dupa 8au, iar patimile; 1110ar-
tea intratin invidiei Prin urmare, intrucit
omenesc, nelegiu1re a fust pAcat nascut ; in-
trucit fiecares-a instrainat (de Domnul)" din pintecele' sale in-
trucit pacatula fume de la Adam' pina la Hristos, a venit
Mie!ul 'a1 lui sa ridice, cU' puterea 18a,pacatul
Sa lege 'pe cel puternic sa-i smulga prada 'dupa (cuvintul)' care' zice :
robit T-obime)J 19; Efes. 4, ': ridicat -robia
(1 Cor. 15, 49). ' ,.,
. Se robie, sa puttamthipul omului
celui din' cer'; dupa cum am purtat':,?i -chipu1 (omu1ui)' celUi de lut'
sa aratarnmadu1arele slujItoare' ale dreptatii 'sfinteniei, pre-
cum (mai inainte) le-am aratat slujitoare pacatului. Sa 'iim incre-
ca umblind lumina, vom vedea: fara nici piedica lucrurile
cele minunate ale lui 'Dumnezeu, dupa (cuvintul) care zice: Deschide
ochii me.i minunile din Legea (Ps. 118,18).
Caci, dupa legea fizica, cel ce umbla lumina nu sepoticne:'?te,
tot a:,?a in lumea rationaHi,cel ce se afla sfintenie nu
dorc:'?te pe. cele viclene nu cugeta pe cele josnice; pentru ca nu
exi.sW, nici intre lumina intuneric, nici potrivire intre
templu (lac8:,?ul) idolilor. Deci, ca templu . al lui 'Dumnezeu, aminte
1a tine insuti, imprimarea id.olilor inima ta. Orice
patima care 1ucreaza suflet este idol.:De :' "Ceea
ce t,e biruie$te. te Petru 2, 19). Atunci cind de
patimiletrupu1ui sintem robiti, nu mai sintem stapinil'ea Duhului
ce1ui Sfint nepiitimitor. Nu poatesluji cineva 1a doi domni. Nu
puteti., zice slujiti lui 'Dumnezeu (Matei 6, 24).
Pntrq ca templul 1ui Dumnezeu este sfint, neavind nici 'pata,
altcevade acestfel (Efes. 5, 27). Duhul Sfint tuge de
se departeaza de cugetele neintelepte, iarde sufletul
nu se prinde invatiitura. Crezind, deci, ca orice lege a noastra este
V
de degetul 'lui inima h()a'Stra, nucu ci
cu 'Duhul cel,' :.(lumnezeiese; S8: legluit6rului, care
zice: Eu sint' adevurul (I-oari14, 6); "al Aeeluia care a tiHerea
a inimii!?ia scrisin 'mintea celdr' vtednici 'Iegea bunatiitii Lui;
dupa cum s-a scris de ptofet :V drt. legea mea ininimile $i in
scrie :(Ieremia 31; 33). 'Deci;;8'idoresc sa devlna;
preotie neafu sftnt pof,or de Dum-
nezeu Petru TitH, 1.4), primesc cu: u$urinta lritru ei puterea
DullUlui de faeatot. Avind1n vedere;acestea,' sa' ne rugam a ne
chiar Hristos.
. fletulcare leapadaaspectul a1 chipului pacatUlui mai
de cugete uritej care nu,mai cu cel viclean ..
5ieafla c()muniune cu-MireleCereeresc.Ranit; de 'iubirea
de de dor, sa zic se 'uneasca cu tainic-
unire 'frumOat'l8, tainica'!?i nestric.'iicidasa. Cu
adevarat feticit este Si1fletul de' iubirea cea duhovniceasca,
s-a lui Sa'se spuna; deci,aceasta, sa se
spuna : - !sufletul meu intrt1 Domnul m-a imbrQcat cu
t'e$mintul mzntuirii cti bucuriei Ca unuimire-
mi-a PU$ ca' pe mirettsacu m-aitnpodobit
(Isaia 61, 10). Pentru' ca aducind..;o imparatul'slavei, l-a
invrednicit 'iffi 'se numeasca nu numai templu a1 1ui 'Dumnezeu, ci
a imparatului imparateasa '; templu al 1ui' Dufunezeu, intrucit
in Duhul Sfint; fiica a imparatului, intrucit a fost nascut
de Parintele 1uminilor; lmparateasa, intrucrt a fost unit cu slavita
Dumnezeire a (Fiului) Unuia Nascut. Ca 'fe1ul Doinnul, unul
fiind dupa esenta. a: primit multe nume, inchip figurat, dupa lucrarile
pentru mintuirea oamenilor; unele locuri este numit
piatra !?i altele secure. !?icale, piine; piatra; pentru pu-
terea lui cea ,nemasuratii ; u!?a, pentru ca este ve!?nice ; secure,
pentru ca taie radlkinilerautatii; ca1e, pentru ca,' cdnctuce pe cei vred-
nici la' . adevaru1ui; vie, pentru ca' viriuI care vese-
inima omu1ui; pentru ca inima
tot sufletul cel nevinovat care locuie!?te Dumnezeu' Cuvintul,
care se de daruri
spirituale de multe nume). S-auspus acestea ca sanu se-
creada ca doar trei sint miresei, ci ca sint de mai rnulte feluri.
Sa deci, ca aceasta este noastra, ce vom ajunge la
'Zui Dumnezeu, Dumnezeu, care ve'se!e$te; ti";''erefele
tre (Ps. 42, 4).' Mlntuitoro1 voie!?te ca inca ttup, sa
de nepatimirea Lui sa ne de sfintenie,ca sii
74
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
putem spune cu indraznire: De$i umblam in trup. nu ne
pe$te. Ciici Iuptei nu sint trupe$ti. ci puternice inaintea
lui spre .Noi '8urpiimiscodiriIe mortii
se impotriva cunoo$terii lui Dumnezeu
Cor. 10, 3-5). Se cuvine, deci, sa pironim cruce madularele
pacatului, dupii cuvintul. profetului care zice: 8trapunge cu frica
trupul meu .(Ps. 118, 120). singele despre care Apostolul
spune ca nu pot sa cer1;lrilor, nu este trupul cel
vazut, pentru ca acesta a fost creat de Dumnezeu, ci carnii"
(Rom. 8, 6),. care este stirnita de duhuri1e riiutiitii, care lucreaza
neascultarii (Efes .. 2, 2). Ciici lupta luptiitorilor Hristos
nu este trupului singelui.... ci
intunericuIui duhurilor (Efes.
6, 12). Deci, daca marturisim ca lucrarea aceasta este ceva firesc,
ci ca de la puterile cele vom putea, luind armele
Hr,istos; sa impotriviJIl lor 6, 11 13).
tuitorul va da puterea sii calcam peste peste balauri peste
toata putereaceluirau (Luca 10, 19), ca, trup tiind, 'Sii putem zice :
de am in sii nu mii audii Domnul (Ps.
65, 17). neZegiuire am aZergat m-am indreptat spre Tine
{Ps. 58, 4). fara patima trupeasca, implinind cu m09-u1
de viata. din ceruri, sa avem ca tinta chen:iirii celei de sus
(Filip. 3, 14). .lnstrainindu-ne de orice patirna, si indriiznim a zice:
Nu am piizit ci $i am Tim. 4, 7).
Caci se cuvine ca nu numai sacredem ;Hristos, ci 8a fim (intru toate)
cu dupa cum s-.a spus : vouii .1li pentru
Hristos. nu crech?ti ci piitimiti pentru (Filip.
29). Faptul doar de a crede Dumnezeu este caracteristic celor ce
cugcta' cele ca sa nu zic duhurilor celor necurate, ca
ele zic: Te $tim cine e$ti; e$ti Fiul lui (Luca 4, 34). Dar
ambele tabere, .a oamenilor a dunurilor celor necurate, sint
ale qucii lui Hristos. 8fir$ituL este PinteceIe
este dumnezeul l{)r eBte intr.u 7iL$inea lor. ca unii
au gindpe (Filip. 3, 19). Vezi ca nu numai
. cej ce s-au lepadatde Hristos sint ai crucii,. ci cei ce cugeta
la cele Pe cind de a patimi cineva impreunii cu
Hristos de a fi slavit impreuna cu Hristos, apartine numai acelora
care s-au rastignit de. aceasta lume acelora care poarta pe trupu-
rile lor stigmatele Domnului (Gal. 6, 7). Se cuvine, deci, ca aceia care
sa corect, care izbavit sufletul de intinarile rautatii,
sii cunoasca bine lor pentru ca sfir!1itul al oste-

,. ,
75-
'nelH 101:.' sa, 1a infatuare pentru faptele sa se 1epede de
Qe viata lor ..,.. dupa cuvintul Sicripturii - ca sa vada bogatia
pe a, pus-o Dumnezeu, ca ,recompensa ,celQr ce-L ,iubesc Hristos,
.('hearna pe totiaceia buna se incumeta 1a
aceasta lup1AArmura (sufletului) pentru ac:easta lupta trebuie sa fie
crucea: lui Hristos; luind1"o cu cu nadejde, sa
urnwze Dumnezeu-Mintuitorul, saTIii faca; din lui Lege
,eale a vletii, spune Apost<>lul: Fifi ,mie ur;rniitori, precum
Hristos (1 COf. 4, 16). $1 iara!?i :
ne'3ta tn4tnte, afintiti lui .Jisu.s,
plinitoruleredintei. Care,
i tinut- de ei a
.tronului Dumnezeu 112. 1-2). cu da-
rurileDomnuh1i, atunci cind virtutea, nici sa nu cugetfun
lucruri mari despre noi,inainte deajunge astfel
'de cuget ne fae, /f<iJ1a 1010$,
lace nedemni de harul care s-a dat .
cuvine; deci, sA nunimicim invreun fe1 rodul sa
ie!?im din minti luptelot'C8te' 'ne stau' inainte, nici a 'celttr
de dupil ,aceea ; daca' 11m (bun) sa C1"edem ca am
fikut' ,ceva: 'important, ci, uitind faptul acesta, sa alergam, cum spune
.catre cele cene (Fi1ip.3, 19)i. 'Sa zdro1!>im
ostenelile ,neostoita avind 'pOfta' dupa dreptate,
,singura,'de care 'trebuie 'sa sa fiammzeasca cei ce cauta
,ajunga< la cuvine sa flm' smetiti !?i'mereu s11
ca nu :cumva S8:' ,aflam rde cele de iubirea de-
a luiHristos. Cel-indragostit: acestea, cel ce prive$te pro-
de SftS, nu La p<)st, privegher.e celease-
lor, ci,plihfiind de dor divin !?i, ptivind neincetat ca1:re Cel' ce-l
cheama, putin 'lucru luptele i'h' ot!i(!e' lucrU::,se nu-
mai sa 'ClobintleascB: promisiunea;: pina la vieti se lupta
adauge sa devina
(vas) cinstit Dumnezeu, prin mereu
'ste vrednic' petitru D\1'mhezeu. Acest; 'fapt maimare
11 mare' prin fapte, sate cu inima S8 te
de la tine' mindria sa frica .de Dum-
nezeu, ,dobinde!?ti promisiunea ai obtine-o prin fapte,
cI Ca atit de marifiind daru!iile, exista osteneli, care
s.it,} raspl.Measca.Rasplata lor nu ;sta in 9Steneli" ci in credinta
nadejde. lal". esenta estesaracia cu duhul iubirea nemasurata
16
MACARIE
catre Dumnezeu. (Acestea zicind), socotesc ca am spus destule celor
care au a1es calea intelepciunii, pentru a la imp1inirea nadejdii.
Trebuie, insa, sa adaugam la cele spuse, ca se cuvine ca aceia care
iubesc ostenelile, sa fie 'impreuna semenii 10r,sa alerge impreuna
cu pina vor ajunge la cetatea cea de sus. Acela care
pe cele (socotite de pret} aceasta viata, se leapada de rude de
slava cea de pe pamint, care la cinstea cea cereasca se leaga
de cei intru Dumnezeu, sa se lepede numaide
vil1ta, de sufletul sau; lepadarea de sufletul sau inseamna alt-
ceva 'decit faptuldea' cauta (implinirea) vointei proprii, ci mai
degraba Supune vointa Cuvintului lui Dumnezeu, de a privi
catre intocmai ca spre 'bun cirmac:i, care conduce cu intelepciune
adunarea catre vointei Dumnezeu: Se sa
detina nimic sau sa spuna ca ceva est al sau, afara
care-i acopera trupul: Pentru 'ca daca nim1c din acestea are, daca
poarta grija de propria-i viata, daca nevoilor comune
porunca intiistatatorilor cu placere $i cu speranta impline$te, va fi ca
rob bun cinstit al lui Hristos. rascumparat pentru nevoile fratilor.
Acest lucrl.l il Domnul la imp1inirea acestuia indeamna, zicind: Cel
ce fie ,mare primuL intre se mic toti,
slujitorul robul tuturor (MateI 20, 26; Marcu 9, 34; 10, 34).
Dar slujirea aproapelui trebuIe sa se faca, impotriva Scripturii.
pentru a obtine cinste sau pentru a place oamenilor (Efes. 6; 6-7;
Col. 3, 22), cu gindul ca (cel ce aproapelui) sluJe$te Dom-
poarta grumazul sau jugul Lui pe calea cea strimta pa$e!?te.
Se cuvine ca acela care sluje$te sa se supuna tuturor intocmai ca
datornIc sa slujeasca fratilor, sa asupra sa grijile 10r sa arate
lubirea cuvenita. pe turmei duhovnice$ti, se
cuvjne ca .ei sa fie cu luare aminte la indatoririle ce le revin : sa com-
batii de la iniiltimeatJrednici-ei1or cursele riiutiitii. care pindesccre-
dinta sii. de iubirea de stii.pinire. Aici este mare
pericol : care fruntea a1tora credeau ca ii conduc catre viata
cea cereasca, neglijind (aceste lucruri) aufost pierduti de cugetul
Se cutJine ca supratJeghind (turma), mai mult decit ceilalti sii se oste-
fie mai smeriti in cuget decit toti ceicondu$i de sii
con$tiinta cii cei ce fost sint lui Dumnezeu
sii din exemplu de slujire pentru frati. Daca a$a se
vor purta, (daci'i) vor modela grija turma cea sfinta, (daca) vor da
fiecaruia, dupa nevoia invatatura trebuincioasa, (daca) vor
tribui ca fiecare sa tinaordinea cuvenita, (daca) ascuns vor avea
cuget smerit ca ni$te robi recunoscatori vor tine credinta, mare ras-
77
plat3 vor aceasta viata. Se cuvine,deci, sa ia la
ei sa fie) ca ni1?te buni pedagogi ai unor copii incre-
dint,Iti lor de parintii acestora. Aceia, vazind purtarea copiilor, pe unul
11 bat, pe altul il cearta, pe al.tul il lauda, iar pe altul altfel il rasplatesc ;
fac aceasta, nu pentru ca le face placere sau pentn.l ca ii uloasc pe copii,
ci pentru ca se adapteaza situatiei f?i caracterului copiilor. ca ei sa'
devina oameni cinstiti aceasta viata. Tot sa indepartati
de la infatuarea ura impotriva aproapelui sa va potriviti cu-
vintul dupa puterea intelegerea fiecaruia. Pe unul mustra-l, pe altul
cealta-l, pe altul mingiie-l, aducind fiecaruia intocmai ca un doctor,
potrivit. Examinind suferintele, doctorul ii presc,rie unuia
un medicament de suportat, altuia altul mai greu; pentru toate
trupurile plagile are medicamentul potrivit nu se supara pe cei
C2 au nevoie de el. Tot tu, tinind seama de imprejurari, educa
corect pe ucenicul ce ti-a fost incredintat impodobindu-i sufletul cu
virtLIti sa-l aduci Tatalui, vrednic de darul Lui. Daca
va purtatj' unii fata de altii,. unii conducind, iar altii aratind supunere
fata de dascali; unii conducind cu placere pefrati
iar altii supuni:o.du-se cu bucurie celor ce le poruncesc, daca veti da
cinste altora (Rom. 12, 14), veti trai pe pamint viata ingerilor. Nimeni,
deci, intre sa nu arate infumurare, ci simplitate, iar armonia
lipsa de vicler;;ug., sa domneasca sa aiba
gerea ca este inferior nu numai de fratele cu care este impreuna,
ci fatade orice om. Aceasta gindind veti fi cu adevarat ucenici ai lui
Hristos. "Cdci cel ce se pe sine. se smeri . cel ce se sme-
re:;te, se (Luca 14, 11). CeL ce v,rea sQ fie intre cel dintii
. sQ jie cel din 1Lrmd toti slujitor tuturor (Matei 20, 26;
Mal'cu 9, 35). i<Dupd cum Fiul venitsd l se
,ci dea sujletul pentru muLti
(Matei 20, 28), zice Apostolul: 'iCdci nu :r,e \ propovdduirn pe noi i:rt$ine,
ci Hristos Iisus, DomnuL, noi in$inesintem sLugiLe voastre pentru
Hristos. Cor. 4, 5). Cunoscind, deci, roadele smeren'iei. paguba
rnipdriei, imitati pe Stapinul, iubiti-va unul pe altul sa nu Va inde-:-
partezede la. iubirea unuia fata de altul nici moartea f?i nici a.ltii
pedeapsa, ci sii mergeti pe calea pe care va Mintuitorul, fiicind
impreuna un trup suflet, iubind pe J)umnezeu unul pe altul.
Iubirea cJ,e D9mnul este impLinire Legii; de :aceea, se
.cuvine ca dintre sa frica iubirea
fa pe ternelie de neclintit; s-o cultive fapte< ruga"
t:iune con,tinua. Pentru ca iubirea, fatiide Dumnezeunu se
deodata, ci este nevoie de multa de de
78
SFiNTUL MACARlE .EGIPTEANVL
ajutortd lui Hristos, dupa cum sespune in(cartea)' lntelepciunii: De-
vei intocmai ca pe Q comoarii, atunci vei pricepe temerea de-
Domnul vei dobindi lui Dumnezeu (Pilde 2, 4-5).
AfliJ1d Dumnezeu teama de vei
sa pe ceIe ce urmeaza, adica iubirea de aproapele.
'pentru ca Iucrul cel dintii mare facindu-I, pe cel de al doilea mai
mic. fara greutate II realizezi. Cel dintii neexistind, nici cel de al doilea
nu se precum trebuie: Cel ce nu iube$te pe Dumnezeu din
tot (sufletul) din toatii ini,ma lui, cum sii iubire de
Pe cel care dedica intreg sufletul Dumnezeu, nici aratii
iubire fata de neinarmat aflindu-I izvoditorul rauti:itii, il ade-
cu ginduri viclene il face sa cada; il face sa se para grele
(de indeplinit) poruncile Scripturii insuportabila slujirea fratilor, sii
se infumureze cind Domnului (sa creada) ca intrucit a im-
plinit poruncile Domnului, este mare ceruri. Mare este aceasta gre-
Ca, intr-adevar, robul bun cinstit este indreptatit' sa creada cii
ii va arata bunavointa Ia judecata, dar nu este indreptiitit ca
el, Iocul SHipinuIul, sa se faca judecatorul laudatorul vietii Iui.
Daca el se face judecator, Iocul adevaratului judecator se-
umple de Iauda ingimfare, nu mai are de raspIata de Ia
AceIa. Pentru ca trebuie, cum spune inteIeptul Pavel, ca Duhul lui
Dumnezeu sQ. impreunii cu robul (Rom. 8, 16}
sa nu fie cercetate fapteIe noastre de judecata noastra. ({Ca. nu cel
ce se lauda. pe sine singur este cu bun, ci pe Domnul
il lauda. Cor. 10, 18). Cel ce nu ia inaintea judecatii,
culegind de Ia oameni cinste slava pentru fapteIe saIe, face fapta celor
Intr-adevar, este necredincios aceIa care ono-
rurile Iocul ceIor cum Domnul spune-
undeva: Cum puteti sa. credefi" cind primiti unii de
vine de la unicul Dumnezeu nu ?,) (Ioan 5, 44).
se pare ca aceia se aseamana cu cei ce partea de dinafara
a paharuIui a blidului, dar. inIauntru le Iasa pline de toata rautatea
(cf. Matei 23, 35). Vedeti, dar, sa nu 'patiti ceva, ridicindu-Va sus.
sufleteIe, sa aveti singura grija, anume sa placeti Donlnului. Sa
dih gind impariitia cerurilor, sQ. nu onorurile aceste[
sa. luptefe pentru virtute, pentru ca sii dati
prilej celui ce va propune onorurlle sa tulbure mintea
sa va abatade Ia preocuparile ceIe adevarate la cele zadarnice
pline de ratacire (Gen; 4, 4). Pentru ca diavolul, neaflind momentul
(calea de) patrundere; ca sa momeasca pe cei ce petrec cu sufletut
sus, cade mbrt piere ;cacimoartea diavolului este atunci cind rau-
V 79
tatea neroditoare. Deci, fiind iubirea .Dumnezeu,
mod firesc trebuie sa-i urmeze celelalte, anume): de
neprefiiciitoria. rugiiciune. intr-un cuvint toata.
fiind trebuie sii fie ostenelile pentru do-
lui. SiiViT$ite nu pentru viizute de ci pentru
Domnului, cunoa$tepe cele ascunse. Catre trebuie
rura sa privim, iar launtrul sufletului sa-l cercetam sa-l ingradim
cu cugetele dreptei credinte, pentru ca sa nu afle vreun
loc de patrundere, nici 10c pentru curse. Sa exersam S3 facem capa-
bile de a distinge intre bine rau madularele sufletului nostru cele
slabanogite. Sa facem ca mintea sa urmeze poruncile Dumnezeu, din
dragoste fata de incit vindecind ceea ce este putred suflet sa-l
uneasca cu Dumnezeu. Una fiind sufletului, (anume) faptul de
aduce aminte cu dor de Dumnezeu de a totdeauna gindul
cel bun, sa ne departam de astfel de preocupare, fie ca mincam,
fie ca bem, fie ca stam, fie ca facem sau spunem tot ceea ce
facem sii fie spre lui Dumnezeu, nu spre soova iar
viata noastra sa se strecoare pata sau murdarie, de la cel
Pentru cei ce iubesc pe Dumnezeu, placuta este
osteneala (implinirii) poruncil<?r, de dorit lupta care ii aduce
la iubirea Lui. De ,aceea cel se lupta tot chipul sa alunge
din sufletele noastre frica de Domnul sa nimiceasca iubirea fata de
prin placeri nelegiuite prin tot felul de momeli ; vrea sa lipseasca
de armele spirituale sa faca fara de folos ostenelile noastre; sa ne
intunece mintea sa inlocuiasca cereasca cu cea paminteasca,
cele cu adevarat frumoase cu cele ce par frumoase. Este,
ingrozitor, ca acesta, aflind intr-un anumit timp paznici neprive-
ghind, sa intre lor sa semene neghina griu, adica
vorba de ocara, mindria, pofta de cearta cele-
lalte rautaii. Se deci, sa sa ne pazim din toate
partile de pentru ca, cazul care lui, arunca
sageata, sa fie respinsa, inainte de a atinge sufletu1. Amintiti-va
mereu ca Abel a adus jertfa Dumnezeu din cele intlinascute
din grasime, pe cind Cain din roadele pamintulul, insa din cele
dintii. privit. zice, Dumnezeu jertfa lui Abel. dar. darurile
lui Cain aminte (Gen. 4, 4). 'Care este, deci, din
aceasta istorie? este faptul ca aflam ca totdeauna Dum-
nezeu ii este bineplacut (darul) facut cu frica cu credinta, iar cel
scump, dar fara iubire. Nici n-a primit altfel de
la Melchisedec, ci numai cind a adus preotului lui Dumnezeu pirga
hunurilor sale. Spunind ca a adus pirga, ne invata sa adu.cem

SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
Dumnezeu laude rugaciuni cu duh meschin, nici sa,nu aducem Sta-
orice, ci ceea ce are sufletul mai bun, sau mai degraba sufletul
,intreg cu toata dragostea bunavointa. Deci, hranitifiind cu harul
Dul1ului, primind putere de la Hristos venindu-ne ajutor oste-
neli, Dumnezeu - care pentru faptele - sa,
cu drumul dreptatii, drumul mintuitor.
Atit despre aceasta. Acum, referitor la virtuti : daca se pot cate-
gorisi prima a doua daca vreuna este superiQara trebuie sa
fie implinita inaintea celorla1te, trebuie ca tuturor trebuie sa li
se dea. cinste ca ele, pe rind, duc pe catre culmi.
duce credintii, nii-
<iejde, niidejdea la slujire, srnerenie. Din aceasta se nn$te
blindetea careduce bucurie. iubire. iubirea rugiiciune;
tinindu-se unele de a1te1e tinind pe cel ce le are, 11 ridica
1a cu1mea dorita! Dupa cum. din contra, rautatea, prin bifurcarile ei,
conduce pe prietenii ei catre rautatea cea mai mare. urmare
-Se cuvine cavoi sa perseverati rugaciune: intr-adevar, corul vir-
tutilor, ea reprezinta culme. Prin intermediul ei cele1alte virtuti
duc 1a Dumnezeu. Cel ce staruie rugaciune sfintenie tai-
nica, puterea duhovniceasca dispozitie interioara de nespus. Cel
ce staruie rugaciune, avind pe Duhu1 intr-ajutor conducator, se
aprlnde de iubire fata de Domnul, ca de bunul suprem, de care nu se
satura niciodata, dupa cum s-a spus : Cei ce mii flii-
minzi; cei ce mii bea:u, inseta 24, 23).
aita parte : veselit mea (Ps. 1, 7). Domnul zice : fm-
cerurilor este inliiuntru vostru (LucIl 17, 21). Despre ce im-
spune ca este inlauntru vostru, daca nu despre cea de sus, care
.aduce prin Duhul bucurie suflete? Pentru ca aceasta este asemenea
.aceleia; aceasta este dovada arvuna a bucuriei de care se
bucura sufletele sfintilor veacul viitor. Domnul ne mingiie, prin
lucrar,ea Duhu1ui, in. tot necazul, pentru a ne mintui pentru a ne
iace ai bunurilor spiritua1e. a1 harisme10r Lui. Pentru ca zice :
.El ne ming#e pe noi, in tot neoozul, sd. putem mingiia noi pe
ce se afld in Cor. 1, 4). inima. 1nea trupul
meu s-au' bueurat de Dumnezeul Cel viu (Ps. 83, 2). $1: Ca deseu
de griisime sd se sature sufletul meu (Ps. 6:2,' 6). Toate acestea. arata,
chip figurat, bucuria mingiierea (venita) de Domnul.
. S-a aratat, deci, care este scopul cucerniciei, scopul celor' ce au
.a1es . cale.a it:np:linitii poruncilor Domnului, adica curatirea
,a sufletului prin fapte bune ;acum, fiecare dintre avind invedere
:&copul pt()pus, p.entru pregati pentru ca mai mult sa, se
81
aprinda iubirea fatade Dumnezeu,sa. staruie rugaciuni, posturi:
implinirii) promisiunilor. Domnului,' care zice cCu atit mai
Dumnezeu
i (Luca 18, 7). spus". zice (Evanghelistul),
trel)uie ,se roo.ge nU-$i
(Luca 18, l).Ca sirguInta rugaciune. ne aduce mari (bunuri), ca ea
face sa locuiasca suflete Duhul arata clar, Apostolul, cind ne
indeamna; in vremea, in Duhul, tot felul de
cereri, $i intru priveghind cu
(Efes. 6, 18).
Acela dintre frati, care se dedica unei astfel {depreocupari), adica
rugaciunii, mare comoara; aVind la
Marele iubit, aVind tare dreapta, nu niciHeri
de buna cu nu se arata ca fara de
datorie, ci ca dorinta' a sufletului arata tuturor roadele
acestei staruinte. Se cuvine, deci, ca cellalti sa dedicam unei
astfel de sa ne desfatam, rugaCiuni, ca sa
ne de roadele ei cele bune sii facem intru
bucurie, ai vietii Domnul va arata celor ce 11 roaga cum
sa8eroage, dupa cum s-a spus; celui ce-I' cere"
(Ps. 105, 15). Se cuvine sa cerem, dar sa cu multa sirguinta
trebuie sii sustinem lupta. Iarluptele cer mari ost-e'neli pentru
ca. l'autatea din toate partile, se amesteca pe nesimtite, canta
sa J'astoarne straduinta ta. De aicI somnul toropeala
moliciunea sufletului, $i celclnlte
porniri $i pierd sufletul putin cite il
trec de partea lui. Se cuvine, deci, sa staruim
avind ratiunea cirmaci intelept, carenu seabate spre tulburariledu-
hului celui rau, nici este bintuita de valurile aceluia, ci
direct spre 1imanul cel de sus' aduce lui Dumnezeu, neviitamat, su:"
fletul pe care l-a incredintat pe care-l cere de la nu faptul
de a ,cadea genunchi a arata ca te rogi indelung - mintea rata-
cindu-ti de Dumnezeu - este important placut, spune Scrip-
tura, ci de dincuget gindul ned7'ept
te in tntregime, trup $i suflet, realizarea
acestui fapt un rol deosebit au prin exemplul zelului
prinmustrare.
stind lucrurile, roada virtutilor -se arata nu numai la cei ina
intati pe aceasta cale, la cei inca prunci la cei . ce au nevoie de
invatatura, pentru ca pe toti ii mingiie ii indeamna spre imitare.
6 - Snntul Macarie
82
SF1NTUL MACARIE EG1PTEANUL
Roade1e rugaciunii sincere sint : iubirea, snterenia, con-
secventa, altele asemenea lor, . care,se a1'ata inca
aceasta viata, inaintea celor Cu aceste roade se
rugaciunea. Lipsita de aceste roade, zadarnica este osteneala.
numai rugaciunea, ci oricare alta forma a filosofiei; daca are astfel
de roade, este cu adevarat ca1e a filosofiei ne conduce la sfir!?it
bun; dar daca este lipsita de acestea, devine nume zadarnic
aseamanacu fecioarele nebune, care 1a vremea avut unt-
delemn candelele lor, adica n'"'au avut in' suflete1e 10r lumina rodul
virtutii - nici faclia Duhului mintea lor. De aceea au fost
pentru ca fecioriei le-a fost indepartat
.inainte de a, weni mirele de aceea fost Indepartate, nenorocitele,
de sus. li s;-a luat seama sirguinta fecioriei, pentru
ca lipsit lucrarea Duhului. pe buna dreptate. Pentru ca, ce folos
este de wia ingrijita, daca da roadele; pentrueare se ostene!?te agri-
cultorul ?Ce este, din post, din rugQ.ciune din priveghere,
dacii pacea, celeLalte roade al,e harului Duhului pe
I,e enumera ApostoIuI? Suporta orice osteneala acela care iube!?te
locurHe cele de sus, pentruca e.ste atras acolo de Duhul. harul
dii ostenea1a sa. Se .cuvine, deci,
sasuportam ostenelile rugaciunii S}i ale postului a1e celorlalte lucrari
cu .nlu1ta cunadejde, iar. Horile roade1e ostene1ilor sa
punem peseama Duhului. Daca cineva pune pe seama sa totul, locu'!
aC():3tor roade il fanfaronada patimile. Aceste patimi sint ca
putregaiin sufletul ce10r care, crescind, le strica le
ostenelile. Deci ce trebuje sa faca ce1 ce umbla calea
speranta Lui? suporte cu pldcere Luptele pentru
.t:irtute $ipentru eliberarea sufletului d.e patimi; sa tinda ciitre culmea
mai in Hristbs $i sd
in iubirea Lui de oameni. astfel de eredinta avind ajutat fiind de
Duhu1ui, care pus nadejdea, alearga fara osteneala fara
a lua seama ce1ui .viclean; -;- esteca strain (de patimi),
ca a1 Hr.i.stos -; ,cqci, dupd cum cei lenevire,
intre in firea lor patimile cele rele, in ele, in cele
din . le cu pe ceva
obi$nuit, rodind acestea invidia, celelaIte
tot 1ucratorii Hristos ai adevaru1ui, avind credinta
ternica, suporta ostenelile pentru virtute cu p1acere deosebita, avind
ajutor harul Duhu1ui, incit cele din urma acestea devjn fapt
Rodu1 acestor osteneli este pacea cea netrecatoare, bunatatea cea
adevarata 1?i toate celela1te. Sufletul devine mai bun, mai puternic decit
VIA'fA 83
rautatea devine sala1? al Duhului Sfint de 1a care primind
pacea nepieritoar-e a 1ui Hristos, se de
Domnul. Primind, insa, harul Duhului, alipindu-se de
Hicindu-se un duh cu nu numai ca cu faptele
virtutii, fara a depune nici un efort pentru a fi"superior a infringe
uneJtiri1e dar luctul celmai mal'edecittoati:' esteacela ca
ia asupra sa toate Patimile se desfateaza intru acestea
mai muJt decitcei- indragostiti de de Qnorurile de
puterea data de oameni. Caci ajutat fiind,de har pro-
gresind printr-o buna purtare pina la masura (desavir!?irii) vietii spi-
l"ituale, considera drept slava, desfatare buc,urie de, negrait de
a urit, de a fi prigonit!?i deas1.lporta orice insulta !?i
Hri$tos; pentru ca, speranta iubire bunuri1e
viitoare, insulta, bataile, prigoanele celelalte patimiri, iQclusiv crucea,
toate, sint placere, bucurie, incintare arvuna a (bunurilor)
Pentru ca zice' veti fi
prigoni toti oamenii, vor ..zice tot rau vdastra
nlintind din pricina j va plata
in ceru.ri (Matei 5, 11-12). apostolul: nu
atit, ci ne in suferinte,,(Rom. 5, 3). al14 parte: Deci.
bucuros ma ales, zntru suferintele rnele.ca sa
CUia8Ca in mine puterea lui Hristos. De \aceea ma bucur i1,t slabiciuni.
in defaiinari, in in temnite. ,Pentru 'ca ptunci cind
qtunci (Il Cor. 12, iara!?i: "Ca slujitori lui
nezeu intru multa (Il Cor. 6, 4). Caci harul Duhului, cuprin-
zjnd tot sufletul umplindu-l de bucurie putere imbiindu-l cu
speranta celor viitoare indepartind senzatia durerii prezente, face
placute patimile Domnului,
Deci, intrucit cu ajutorul Duhului vom fi ridicati la slava atit
de mare, sa purtam corect sa suportam cu demnitate orice lupta
bllcurie pentru a arata vrednici de intru a Duhului
dc imparatiei lui Hristos). Sa nu lenevim nicicind
sa nu slabim lupta, pentru a nu cadea (din starea care am ajuns)
pentru a nu fi pentru altii motiv de poticnire. Daca CJneva are
dispozitia de a starui continuu rugaciune, sa nu se oste-
neasca zadar, ci sa arate zel fata de celelalte Astfel, sa
slujeasca sa ajute (aproapelui) cu placere, nu pentru a primi ca ras-
plata onoruri nici (s-o faca) cu sila, ca cind ar sluji trupuri
suflete straine, ci cu (iubire intocmai ca pe
madularele sale, ca lucrarea sa se arate lui Dumnezeu curata fara
Nimeni nu spuna nu poate faptele care
84
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
suflettLl, pentru ca Dumnezeunu cere din pattea robi:lor siH
'lucruri imp(jsibile mai n1ult Clecit roarea Sa bunatate, a
'rinduit fiecaruia lucrul pe care-l poate face; incit oricine vrea sa
'se mlntuiasca, sa poatarealiza acest lucru. zice: cel ce da
'de dintreace$tia mici un cu rece, nume
'de ucenic, amin zic vouii: nU-$i vapierde (Matei 10, 42). Ce
ipoate mai minunat decit faptul de a primi rasplata cereasca pentru
un pahar cu apa rece? tntrucit ace$tia jiicut, zice,
Mic facut (Matei 25, 40). Porunca este midi, 7nsa este
de la Dumnezeu.
(Repet, Dumnezeu) nu cere (ornului) nimic peste puterI
fiecaruia - fie caface un lucru mare,fie un lucru mic ..:...;. dupa
tentia sa. Astfel, daca face cineva bine numele !?i cu frica de Dum-
nezeu, lucrul sau este stra1ucit dar daca' (face bine)
pentru a fi vazut slavit (de oameni), asculta ce spUne Domnul cu
juramint: Amin,amin zic lor (Matei 6, 2). Dar
.ca sa nu patim a!?a ceva, iata poruncefjte Ucenici10r Sai prin ei
noila: Vedeti si1 nu milostenia imintea oomenilor.' AltfeL,
,nu 'veti de TatiH vostru cel dinceruri)) (Matei 6, 1) .
. Prin urmare, (Domnul) ne 8a fugim sa ne indepartam
de l::tudele cele trecatoare - venite de la'.cei muritori .:....- de slava
tareseofile!?te trece, ci sa cautam numai pe aceea a carei
n':'o putem (descrie), care 'nu se trece, prin carel?i vbm putea sa
ne itnparta!?im de acele taine ca:re riu se pot Hri'stos Iisus,
Dornnul nostru, caruia (fie) slava vecii Amih.
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
cele . cincizeci de omilii duhovnicesti
,
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
OMILIAI
1. Expl1carea alegorica a vedeniei descrlsa
de profetul Iezechiel
Profetul Iezechiel a avut vedenie dumnezeiasca stralucita,
de taine de negrait pe care a descris-o. vazut pe cimpie car
de Heruvimi patru fiinte fiecare dintre acestea avea
patru : una de a1ta de vultur, -a1t8 de vitel alta de om,
iar fiecare avea aripi ca sa se distinga nici partea de dinainte,
nicl partea de dinapoi. Spatele pintecele 'lor de ochi
f'ra nici loc care sa fie ochi. jurul fiecarei fete erau
cite trei roti, iar roti era duh. a vazut ceva, asemanator cu
Qm (care se odihnea peste ele), iar picioarelor ceva ase-
menea safir. Carul purta Heruvimi, ia'r (acelea pur-
tau) Stapinul care conducea. Orice loc catre care ar fi vrut s"
mearga, spre era. a vazut sub heruvimi, ceva ca Q mina
de om, care ii sprijinea ii purta (cf. Iez. 1, urm.).
2. Lucrul care l-a vazutprofetul extaz era real adevarat.
insa, altceva arata; preinchipuia fapt tainic divin, taina, cu
adevarat ascunsa de neamuri ; care (taini'i) se va descoperi vremurile
cele de pe urma, la aratarea Hristos. (Profetul), a contemplat
sufletului care, primind pe Domnul, se va face tron slavei Lui.
tru ca sufletul, care gratie care $i-l prega-
Sie-$i scaun sa se de lumina Lui sa se
imbrace cu frumusetea slavei celei de negrait, devine in1regime lu-
mina, intregime fata, intregime ochi. este nici parte din
care sa plina de ochii cei altfel spus,
n-are intru el nimic intunecat, ci este peste tot duh Iumina.Atunci
cind vine - se peste eI cea negraita slava
Hristos, peste tot este ochi, peste tot este numai
este nici parte care fie dos sau spate.
Dupa cum soareIe n-are parte dosnica sau inferioara, ci in
intrfgime este scaldat lumlna; dupa cum lumina focului
tot lafel, neavind in (vreun element' care sa fie) primul" sau nltimul,
mai mare sau mai mic; tot sufletul, care a fost luminat in chip
de cea. de negrait a slaveiluminii
Hristos,care a intrat cu Duhul Sfint in chip
B-a invrednicit .a se .face $i a1 .lui Dumnezeu
j
seface
intre-gime ochi, lumina. fata, slava duh. ilface Hdstos. cel care
88
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
il 'il sustine 'il artii , 11 'il infrumuseteaza
cu frumusete spirituala. S-a zis :.' Q.m.inii de om sub Heruvimi"
(Ie.z. 1, 8; 10, 8),pentru ca Acela care este purtat de suflet, Acela
conduce ..
3. Cele patru care .trageau. carul preinchipuiau facultatile
conducatoare ale sufletului. Ca, dupa cum peste
pasari ;. ;le.ul. pesteanimale.le salbatice; t.auru1 animalele domes-
tice, peste (toate) cele creat.e; facultatile conduca'"'
(domnesc pest,e instincte),ma .. refer. la la
.laputerea .de a iubi. Prin lnterme,diul
este intru acestease
clin: alt :punct .de yedere, lui lezechiel) se refera
. (Jereasca a' sfjntilor. .Ca in vedenie .fiintele erau
pJ:jne .qe dar pimeni; putea cunoa!?te niei taina
ochilor )01', pentru .. ca nimanuinu,}s-a dat
de., toat.e 1i s-a dat
sa sa. .admire stelele cerului, insa nimanui nu s""a dat sa
tot: este Bisericacea cereasca asfin-
tilor: tuturor celor .ce voiescsa., se oste.neasca ... dat posibilitatea
sa. iptre sa', se qesfateze in; insa' numa'i Dumnezeu., ii este
rezeryat,< nurnar111 sfinti1or. Dupa
:Stiipinul, Cel .. .. d#asupJ;a tutufOceste dus purtat de
fiin1:elQr,., ce}QF ctJ Qchi multi, (OOt este dus
suflet},: cqre i s:-a fiicut devine
ochi lumina,., ca E;l, ilcirmuief?te cu friiele
hul1Ji 11 ;conpuce precum
cum cele nu. mergeau ac010 'uride
ci trebuiau,sa u,rmezevointa G;elui' .ce *edeadea-
supra le a!?a ,acum, (sufletele asculta de) Cel
le le, co:nduce cu nuhul sau. nu merg"
ce.ruri :ei.nd:vor, ci numai. atunoicind trupul. este pustiit, mma
:sufletul ;.sp:re Atunci cihd 'vr.ea.vine.in 1h
cind chiaf. !?ila margini1e 'pamintului, des--
.J;l!t puna., folQsitoa)!ea" singura !
.. 'ln?tre.dnici la. ihviet:e.(de .aceea!?i
. ; cu. :taree.ste mai inainte .prefimarit f'.suflettIil;' fiin.d. unit
cu tDqlJul;
4 . a . spus cii suflefule tr!insfOrnia'
atunci cind a, zis ApoStolilor SiH .:Voi'::sintet'i .tiiinimi
14). Transwmindu,,",i 'a
sa,fie' "Pentru<ca
CELE C1NCIZECI DE DUHOVNICESTI
]lU'n sub obroc, ci sfe$nic lumineaza tuturor ceLor din
lumineze (Matei 5, 15-16).
(Prin aceste cuvinte), vrea sa spuna: Nu ascundeti' darul pe care-
l-ati primit de 1a Mine, ci dati-1 tuturor ce10r ce voiesc 'aiba).
: . Ochiul, este ochiul bun, tot
trupultuu fi' plin(de dardLrcd ochiuL ta.u leste tot trupul
fi de intuneric. este intru tine, este
cit de fi intunericuL! (Matei 6, 22-23).
Prin urmare, cum ochii sint lumina trupului atunci cind
och.ii trupu1 este de 1umina, iar atuncicind cade
ceva :ei se intuneca, tot trupul se intuneca fost Apos-
tolii .sa fie ochii lumina a toata lumea. De aceea le'::a zis Domnul :
Dacii care sinteti lumina lumii, vetj fi statornici nu va veti cla-
tina, iata; 'tot-trupul lumii' va fi luminat. Iardaca care sinteti lu-
mina,'Vii veti intuneca. cit de inareva fi atunci intunericul, care este
lumea ! ,Deci, facindu-se Apostolii, luminaau transm!s' celor
ce au cr:ezut, luminindinimile acestora cu lumina cea "cereasca a Du-
hului; decare eI au fost luminati. -
5 .. $i sare .fiind' ei,' ausarat au dres pe tot sufletul care crede,
cu ca le-a zis Domnul: Voi stnteti
'5, 13),nurrilnd pamintuI suf1eteie oamenilor. lntr-
adevar; pus sufletele' t:>smeriilor sarea cea cereasca a
vindecindu-le de toata stricaciunea de mlrosul cel greu. Pentru ca,
dupa:ctitn carnea neavind sare, si miroase greu
de 'totise" iooeparteaza de eadin cauza mirosului ei cel greu
nunlai vlermii se tirasc spre ea, se cuibaresc ea maninca; iar
cind vine sarea, viermii -sirit omoriti dispar, iar cel greu in-
ceteaza; 'Pentru ca sarea, prin" natura eI, distruge viermH face sa dis-
para mirosul cel greu - tot orice suflet, care cu
Duhul ;Sflht se de s'area cea cereasca, de pu-
terea lui Dumnezeu, se umple de miros greu,
la"gfndurile'cele rele, lncit se indeparteaza de la el fata
nezeu, urit alcugetelor celor ale
tu"l1ericu.lul aTpatimilor te el.Viermif cei ra:i.
'cfire:'hu siht altcevadecIt duhurile ceIui vlclean


setirase; fac el, 'disirug:
Pentru . ca'z1ce i11i"putzt$i
(F8-.' 3;1, 'catre
crede cere sarea vietii, adica pe .Duhu1cel
.. 'Jliermii cumpiiti; i' face sa
dispata 'greu pe- .. , .1ucrll1!ea<I put-erii
90
SFINTUL MACARIE EGlPTEANUL
saIe. FJcindu-se sanatos nevatamat de sarea cea adevarata,
este repus slujba StapinuIui celui ,cere&C. Iata de ce Dumnezeu .a
runcit Lege, folosindu-se de (aceasta) imagine, ca toata jertfa cu
sare sa se sareze.
G. (In Lege se spune ca animalul) trebuie sa fie mai intii junghiat
de preot ucis, apoi (trebuie) sa fie taiat sHrat, iar dupa
aceea sa fie pus pe foc. Pentru ca daca preotul nu junghie nu ucide
prealabil oaia, aceasta nu se sareaza, nici nu se aduce ca ardere de
tot Stapinului.
Tot trebuie sa se intimple cu sufletul nostru, cind se apropie
de Hristos, Arhiereul ceI adevarat. Trebuie SH fie junghiat de dinsuI
trebuie SH moara fata de cugetul de viata cea foarte rea, care
trait, adica sa iasa din pacatul rautatea patimilor, intocmai cum
iese sufletul (din animaluI junghiat). Ca dupa cum trupuI, atunci cind
11 moare, nu mai traie1?te viata de mai inainte, nici
nu aude nici nu umbla, tot se intimpla cu viata (cuiva) atunci
cind Hristos, Arhiereul ceresc, harul puterii Sale, junghie
face sa moara fata de lume: (astfel de om) moare de viata cea
rea care a trait, nu mai aude, nu mai nici nu mai
intunericul pacatului. Pentru ca datorita harului, ra.utatea p.atimilor
se departeaza de tine, intocmai cum iese sufletul din trup. De aceea,
Apostolul exclama, zicind: Pentru mine fost rastignita
eu pentru lume (Gal. 6, 14).
Sufletul care traie:;;te inca lume intunericul pa.catu1ui
este ucis (de Hristos), care are inca el duhu1 raut,'itii, adica 1ucrarea
intunericului patimilor a pacatului este purtat de acesta, nu apar-
trupului luminii, ci este trup a1 intunericului este inca de par-
tea intunericului. Dupa cum cei ce au un suflet de 1umina, adic<l au
puterea Duhului Sfint, sint de partea luminii.
7. Dar ma va intreba cineva: Cum poti sa spui ca sufletul este
trup intunericului, atunci cind nu este creat de acesta? rog) sa
atent sa intelegi ce-ti spun: imbracamintea care porti tu,
altul a fi'icut-o, tu imbraci; a:;;ijderea casa: a1tul a zidit-o, iar
tu ea. Tot cind Adam a calcat porunca Dumnezeu
a ascultat de cel viclean, s-a vindut sine diavolului, iar
('el viclean s-a imbra.cat cu sufletul, caaceasta creatura stra1ucita, pe
Dumnezeu facuse dupa chipul Sau. Spune acest
.s.ens: Fiul lui Dumnezeu incepdtoriile p11teriLe, trium-
find cruce" (Col; 2, 15).
Dealtfel, pentru aceasta a venit Domnul ca 8a-i alunge
reia lnapQi propria casa templu, adica pe Offi. Deci, din aceas:"
CELE CINCIZECI DE OMILH 91
ta c::tUZa se nume1?te sufletul trup a1 intunericu1ui rautatii, cit timp este
a1 intunericului este prizonieru1 1ui, dupa cum spune Pavel, ca-
re-l nume1?te trup al pacatului trup a1 mortii. Ca se
trupul (Rom. 6, 6). iara1?i: Cine de trupul
(Rom. 7, 24). A1?i1?derea sufletul care a crezut
Dumnezeu a fost izbavit de pacat a murit fata de viata dusa
intuneric a primit lumina Duhului Sfint, intocmai ca pe alta viata,
petrecedincolo dincolo este tinut captiv de lumina dumnezeirii. Su-
fletul nu este nici de natura dumnezeirii, nici de natura intunericului
rdutatii, el este creatura spirituala, mare minnnata, fru-
moasa asemanare chip a1 1ui Dumnezeu. Insa, cauza calcarii
runcii, a intrat el rautatea patimilor intunericului.
8. Sufletu1 se amesteca cu ace1a cu care se une1$te Deci,
fie ca (avind cugetul lui Dumnezeu), are el lumina lui Dumnezeu
toate virtutile, devine el lumina odihna ; fie ca, (avind
cugetul celui rau), are intru el intunericul pacatului este vrednic de
osinda. De aceea, se cuvine ca sufletul care voie1?te sa traiasca odihna
lumina cea ve1?nica a lui Dumnezeu sa - a1?a cum s-a spus mai
inainte - 1a Hristos, adevaratul Arhiereu, sa fie sacrificat sa moara
de viata mai de dinainte, a intunericului rautatii sft se mute la un
alt mod de viata, (la viata) dumnezeiasca. Ca dupa cum, murind cineva
cetate, n-aude nici vocea, nici graiurile, nici tumultul celor de acolo,
ci d-e indata ce a murit este dus a1t loc, unde nu mai sint vocile, nici
strigatele cetatii aceleia, tot sufletu1, cind este jertfit moare fata
de ('etatea rautatii a patimilor, care nu mai aude sine
glasul cugetelor intunericului, nu mai aude graiu1 strigatul gindului
zarva duhurilor intunericului, ci se muta intr-o cetate pli-
na de bunatati pace, cetatea luminii dumnezeirii acolo
asculta, petrece, lucruri duhovnice!}ti
vr'ednice de Dumnezeu.
9. Sa ne rugam, deci sa fim jertfiti prin putere,a Lui, sa
fata de veacul rautatii al lntunericului. Sa fie nimicit
pacatului, sa imbracam sa primim sufletul Duhului celui ceresc,
sa fim mutati din rautatea intunericului la lumina lui sa ne
odihnim (intru intru viata, veci. Dupa stadion, aIergind
(;arele, cel ce ,apuca inainte, tine, impiedica opre!}te ceilalti ca sa
nu-l intreaca, s8-1 invinga, tot alearga _om cugetele (cele bune)
ale sufletului (cele rele) ale pacatului. Daca se intimpla ca gindul (cel
rau) al pacatului apuce inainte, atunci acesta impiedica, tine
te sufletul sa se apropie de Dumnezeu sa obtina biruinta. Dar cind
Domnul insu11i conduce cu Sa. (carul) sufletului, invinge
92
SF1NTUL.'MACARIE EGIPTEANUL
totdeauna, indreapta sufletul spre cugetele ceIe
(Am put-ea spune ca) nici macar ajunge .salupte impotriva ca
Domn Stapin fiind, pururea biruie1?te. Iata de ce Heruvimii nu se
ducacolo unde voiesc, ci merg acolo unde ii indruma Pentru ca zice
(Profetul) : ca deom sub eii> (Iez. 1, 8; 10, 8). Sufle'tele
cele sfinte sint purtate povatuite deDuhul lui Hristos, care tinefrinele
acolo unde uneori. catre cugetari alteori catre cele
dupa cum iarsufleteIe li slujesc acolo unde
ie1?te Ca dupa cum aripile pasarilor tin loc de picioare, tot
lumina cea cereasca a Duhului inaripeaza' cugetele cele buneale su-
fletului le conduce dupa cum 1?tie
10. Deci, cind auzi acestea, cerceteaza-te vezi) de ai (aceste:
bunuri) cu adevarat sufletul tau. PentrUc caacestea
simple vorbe, ci adevaruri reale" care exista suflet.lar de ai
e1?ti lipsit de astfel de bUcnuri duhovnice1?ti, atuncise cuvinesa
mereu trist1?i indurerat. Pentrucae1?ti ca un ranit ca unmortpen-
tru Imparatia (cerurilor,. Se cuvine" sa invoci mereu numeIe Domnului
sa te rogi cu credinta, ca sa te: (a dobindi) viata cea ade-
varatii.Dumnezeu, creind trupul, nu 'insu'$irea sa aiba de 1a
sine .. hrana, ,bautura; imbracamintea incaltamintea,ci
prime:asca toate cele necesare vietii,din' afara trupulfiindfacut goi
fara posibilitatea de a trai; fara ajutorul celor din afara, (adica) a1
bauturii 1?i imbracamintei ; atunci cind nu
iea moare; tot a1?a (stau lucrurile) cusufletul':-.ne-
avind luminadivina, el, care a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu,
(piere).Pentru ca a1?a a binevoit Dumnezeu,ca 'Sufletul 'sa
aiba viata ve1?nica, nu firea sa, ci de la Dumnezeire,de la Duhul
Sau. Din Iumina (Duhului). ii mincarea 1?iMutura cea duhovni-
ceasca imbracamintea cea cereasca care-i. aduc sufletului viata cea
adevarata.
11, Deci, dupa cum VJata trupUlui cum .s--aspus mai inain-
te. - este de. 1a. trup, ci din afara Iui,.adiciidin pamintului,
iar f.ara" de:ceIe ce. sint ,afara, esteimposibil a tot
cu sufletul: daca 'nu se pentru patria
a, ceIor 'vH, daca nuse. bunurile)de. daca
Domnul, .daca se Imbraca cu
diyiIfI de :ftJ.n:nusetecereasca acea ii este
d"e' la '.sine. }:sa traiasca' in odihncI.
fi,rea. ceil are,' p'iihea a:dicapeAcela 'care: a zis:
6..: eea 6;
1;'1 f<:1J.ntq.elemn:ul :bucu,-
DEOMILII' 93
riei) (Ps. 45, 8) hrana cea de toate felurile a Duhului celui ceresc
imbracamintea cea cereasca a luminii, care sintde la Dumnezeu. De la
acestea vine cea a sufletului. Vai de trupul care ramine
la (cele oferite de) propria-i fire, pentru c.:! se deterioreaza moare!
Vai de sufletul care ramine la (cele oferite) de propria-i fire, care se
increde doar faptele sale nu se de duhul cel dumne-
zeiesc, pentru ca nu se (a dobindi) viata cea a
Dunlnezeirii, moare. Cd dupa cum atunci cind cineva este bolnav,
trupul nu poate sa primeascd hrand, iar prietenii, rudele toti cei
dragi lui sint de deznadejde pling; tot dep1inge Dum-
nezeu sfintii ingeri pe acele suflete care nu sint hranite, cu hrana
cea a Duhului nu traiesc intru nestricaciune. Repet: Cele
ce spun nu sint sinlple cuvinte, (se refera la) realitati ale vietii spi-
rituale, la lucruri adevarate, care tinde suflet.
12. Deci, daca te":ai facut tron al lui Dumnezeu, daca te conduce
Stapinul cel ceresc, daca sufletul tdu a intregime ochi du-
hovnicesc lunlind, daca te-ai hranit cu acea hrana a Duhului, daca
fost adapat din apa cea vie, daca ai imbracat hainele luminii celeI
de negrait, daca omul tau cel dinlauntru le-a dobindit pe toate acestea
iatd ai dobindit incdde acum viata cea iatd ca de
acum sufletul tau se impreuna cu Domnul; iata ai primit
toate acestea de Domnul ca sd viata cea adevarata. Sa-ti
parb rau de sardciata sa te rogi Domnului ziua noaptea, pentru
ca ai ajuns la sdracia cea cumplita a pdcatului.
de-ar suferi cineva pentru saracia lui,de n-ar trai nepasare
ca cei imbuibati! Pentru ca acela care este mihnit, care cauta pe
DonInul se roaga neincetat, acela obtine degraba izbavirea boga-
tia cea cereasca, cum Domnul a spus parabola) cu judecatorul
cel nedrept cu (femeia cea) vaduva: Dumn'ezeu, oCtre nu
tace ci1tre pentru
indeIung? (Luca 18, 7). Da, va spun : Dumnezeu le va
iace numaidecit dreptate. Lui se cuvine marirea puterea veci.
Amin.
OMILIA
Despre imparatia intunericului, .adica a pacatului (despre fap-
tul) ca numai Dunlnezeu poate sa indeparteze pacatul de la sa
ne izbaveasca din robia stapinitorului celui viclean.
1. Imparatia intunericului, stapinitorul cel viclean a robit pe om
de ia inceput; (robindu-l) i-a imbracat sufletul cu puterea
94
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
intunericuIui. Dupa cum om, ajungind rege, este imbracat cu
minte din cap picioare este impodobit cu podoabe
regesti, tot stapinitorul cel viclean a imbracat sufletul toata
fiinta cu pacatul, l-a pingarit l-a facut intregime rob impara-
tiei saIe. i-a lasat niciun madular liber; nici cugeteIe, nici mint.ea,
nici trupul, cl I-a imbracat pe el cu porfira intunericului. dupa cum
trupul doar parte sau printr-un maduIar, ci intrcgime pati-
tot sufletul, totalitatea lui a patimit patimile rautatii
a1e pacatuIui. Pentru ca imbracind cel viclean sufletul - madularul
pRrtea cea mai de pret - rautate, adica pacat, trupul s-a fa-
cut patimitor stricacios.
2. Atunci. cind Apostolul spune : de onLul cel vechi
(Efes. 6, 22), el se refera la om intregimea avind pe linga ochii
sai alti ochi, pe linga cap alt cap, pe linga urechi alte urechi, pe linga
mini alte miini, pe linga picioare alte picioare. Pentru ca pe tot omul
- trup suflet - l-a suportat l-a intinat cel viclean ; pe omul cel
de demult l-a imbracat cu altul, cu om vechi intinat necurat,
dU$man al Dumnezeu nesupus legilor Lui. (L-a imbracat) cu
catul, pentru ca omul sa mai vada precum se cuvine, ci sa vada
sa auda rau; sa aibe picioare grabnice spre a face rau; mlini care S3
lucreze neIegiuirea, inimcl care sa cugete Ia ceIe vicIene. Sa rugam,
deci. pe Dumnezeu sa ne dezbrace de omul cel vechi, pentru ca
numai poate sa indeparteze pacatul de Ia noi. Pentru c.:1 sint mai
ternici cei ce ne-au robit ne tin imparc'itia Ior.
Atunci cind este vreme cu soare cu vint, soareIe are corpul
natura iar vintul are corpul natura dar nimeni nu
poaIe sa Ie desparta afara numai de Dumnezeu, Care poate sa opreasca
vintul sa mai sufle, tot a$a pacatul se amesteca cu sufletul,
fiecare pastreaza natura sa.
3. Deci, este cu neputinta sa desparti sufletul de pacat, daca Dum-
nezu nu opre$te face sa inceteze acest vint rau, care sala$luie$te
suflet trup. Iata alta asemanare) : Dupa cum cineva, vazind
pasare zburlnd, vrea el sa zboare, insa neavind aripi ii este cu ne-
putinta sa faca acest lucru, tot a$a cu omul; el are vointa sa fie
curat, fara prihana, neintinat, fara rautate sa fie cu Dum-
nezeu, dar are puterea sa implineasca acest lucru. Desigur, el vrea
sa zboare vazduhul cel dumnezeiesc libertatea DuhuIui Sfint,
dar de prime$te aripile (DuhuIui), poate (face acest lucru). Sa
rugam, deci, pe Dumnezeu sa ne dea aripile (ie porunlbel (Ps. 54,
7) ale Duhului Sfint, ca S3 zburam sa ne odihnim Ia sa indepar-
teze sa inceteze din sufletul din trupul nostru vintul cel rau,. care
CEI,E CINCrZECI DE
madulareIe sufletului a1e trupului nostru. (adica) pa-
c'atul. Pentru ca numai ca poate sa faca aceasta. Oare s-a zis : Iatii
Mielul lui Dumnezeu, Care Lumii? (loan 1, 29). sin-
gur S-a milostivit de oamenii care cred i-a izbavit de pacat. iar
celor ce pururea, nadajduiesc 11 cauta neincetat, le da min-
1Uirea, cea mai presus de cuvint.
4. Dupa cum, intr-o noapte intunecoasa posomorita, vint
salbtltic suflind, pe toate p1ante1e le 1e zguduie
le agita, tot omul, cazind sub stapinirea nopN. a intunericului
a diavo1ului, aflindu-se noapte intuneric atunci cind sufla
ce1 cumplit a1 pacatu1ui se c1atina, este zguduit agitat; toata
firea, cugeteIe, mintea toate madulare1e trupului ii sint zguduite
Este nici madular al sufletului sau a1 trupu1ui slobod ncatins
de care intru el. Tot se intimp1a cu lum:na
cu cel divin a1 Duhului : sufla sufletele care tra-
iesc lumina cea divina, strabate toata fiinta sufletului, cugete1e. toata
existenta, insufletind odihnind toate madularele trupuJui cu odihna
c:ea divina de negrait. Acest Iucru l-a spus Apostolul: nlt
sintem intunericului noptii. Cii toti sinteti Luminii
Tes. 5, 5). dupa cum vremea ratacirii, omul cel
vechi se dezbraca de omul ce se imbraca cu
imparatiei intunericului, cu defaimarea, cu necredinta, cu obraznicia, cu
gindul marlrii cu mindria, cu iubirea de arginti cu cele1alte
zdrentaroase, murdare intinate ale imparatiei intunericu-
tot acum : toti aceia care s-au dezbracat de omul cel vechi
pamintesc de intunericului s-au imbracat
omul cel nou ceresc, cu Iisus Hristos, (au dobindit), pe linga ochii
10r, a1ti ochi pe linga urechile 10r, a1te urechi, pe linga capu1 10r, a1t
,-
c'ap, incit tot (omul) sa fie curat, ca unul ce poarta chipul ceresc.
5. imbracat Domnul cu luminii celei cu
cu nadejdea, cu iubirea, cu bucuria, cu pacea, cu
('U bunatatea cu toate celelalte divine de viata
luminii, vietii odihnei celei de negrait. Pentru ca, dupa cum Dum-
nezeu este iubire bucurie bunavointa bunatate, tot omul
cel devine dupa har. dupa cum imparatia intuneric11lui pacatul
stau ascunse suflet, ziua invierii, cind chiar trupul ce10r
se acoperi de intunericul, care acum este ascuns suflet,
tot luminii chipul ce1 cereSG al Iisus Hristos lumi-
neazc1 sufletul chip tainic sufletul sfintilor. Ascuns de
ochii oamenilor, Hristos este vazut cu adevarat doar de ochii sufletului,
ziua invierii, cind trupul se va acoperi se va preaslavi cu
96
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
lumina Duhului, (lumil1a) care inca de acum se aflain sufletul -,
pentl'u ca trupul sa domneasca cu sufletul, (cu sufletul) de acum
a intrat imparatia lui Hristos, se este luminat cu lumina
cea Slava indurarilor milostivirii Lui, ca pe robii
Sai, ii lumineaza din imparatia intunericului, daruindu-le
lor lumina imparatia Sa! Lui se cuvine marirea puterea veci.
Amin.
OMILIA
Datori sint fratii sa vietuiasca sinceritate, lipsJ. de rautate,
iubire pace sa duca lupta razboi cu cugetele cele dinlauntru.
1. Datori sint fratii sa arate multa dragoste fata de altii. Fie
ca se roaga, fie ca citesc Scripturile, fie ca fac un lucru oarecare, se
cuvine sa aiba ca temelie (a relatiilor dintre ei) iubirea. Numai
poate sa existe armonie preocupari1e lor, numai cei ce se roaga
cei ce citesc, toti impreuna, pot sa se foloseasca reciproc. Pentru
cJ., de ce s-a scris : precum in cer. pe pii.mint
(Matei 6, 10), daca nu ca fratii sJ. fie intre ei asemenea ingeri1or, din
cer, care traiesc laolalta armonie, pace iubire nu cunosc min-
dria invidia, arata reciproc iubire sincera. Sa presupunem ca 30
de CJameni vietuiesc loc; ei nu pot (toti) sa privegheze toata
ziua toata noaptea. De aceea, dupa ce se indeletnicesc ceasuri
cu rngaciunea, unii dintre ei vor sa cit,easca, altii sa slujeasca de buna
voic, iar altii sa fac'a un lucru oarecare.
2, Datori sint, deci, fratii, ,daca fac un lucru oarecare, sa arate iu-
bire bunavointa unii fatade altii. Cel ce lucreaza sa spuna des-
pre cel ce se roaga : Comoara pe care are fratele me'.l, fiindca este
comunJ., este a mea". Cel ce se roaga, sa spuna despre cel ce ci-
"Folosul pe care il are acela din citire este folosul meu. Iar
cel ce lucreaza, sJ. spuna: Slujba pe care fac en aduce folos
tuturor. Pentru cJ., dupa cum madularele trupuluf, sint multe,
unul este trupul, iar ele' se ajuta reciproc, atunci cind fiecare
lucrul sau, astfel; ochiul vede, pentru tot trupul,' mina lu-
cr,eaza pentru toate madularele, piciorul poarta toate partiletrupului,
'fiecare madular suferJ. pentru celelaHe; tot sa fie intre frati.
Cel (e se roagJ. sa nu judece pe cel ce lucreaza, pentru ca nu se roaga ;
cel ce lucreaza .sa judece ,pe cel ce se roaga, zicind ca acela sta, iar
lucreaza; iar cel ce sa nu judece pe altii. Deci, fiecare, de
face ceva, spre slava lui Dumnezeu s-o faca. Cel ce sa arate iu-
bire bunavointa fata de cel ce se roagJ., cugeiind intru sine cJ.
ClNCIZECl DE OMILII !J7
--------------------------------.-------------------
pentru e1 se roaga; iar ce1 ce se roaga sa gindeasca despre (.'e1 ce
ccl fapta lui spre folosul tuturor se face.
3. In fe1ul acesta, inte1egerea armonia ii \ine 1a01a1ta in-
tru legatura pacii, face sa. vietuiasca cucernicie sa fie binep1a-
Dumnezeu.
Lucrul ce1 mai impOl'tant dintre toate este, desigur, stAruinta, 1a
cuvenita, rugaclune. Pe lingii aceasta, fe1 de important
este faptu1) ca fiecare sa aibii sufletul siiu, comoara, cugetul
viata, adica pe Domnul. Fie ca 1ucreaza, fie ca se roaga, fie ca ci-
sii aibii acel c19tig care piere, adicii pe Duhul Sfint.
Sint care afirma, cii Domnul cere de 1a oameni doar S3 arate
roa(]e vizibile C,l pe cele ascunse (ale 101') El Insu!}i le indreapta. Da1'
stau cl1iar ci dupa cum omul este dato1' sa 1upta
sine a[ara, tot este dator sa duci1 razboi 1upta (inHiuntrul
cu gindurile.
Domnul de la tine 58. te minii impotriva ta insati, sa te
cu mintea ta, sa nU cazi la invoiala nici sa te comp18ci gindu-
I'ile c'ele rele.
4. lntr-adevar, numai puterea divina poate dezradacina pacatul
care il cind omu1ui ii este sa dezradacine-
pacatul cu puterile sale. Datoria omului este sa se opuna, sa se lup-
te s5 se bata (cu pacatul), insa singurul care-l poate dezradacina este
Pentru ca, daca omul a1' fi putut face ace'lsta, ce nevoie
nlai era de venirea ? Ca dupa cum este posibil ca ochiul sa
vada fara 1umina, 58. vorbeasca cineva fara limba, sa aud?i fara urechi,
5a. mearga fara picioaare sa 1ucreze fara m1ini, tot nu este posibil
53 mintuiasc<'i cineva fara H1'istos, nici sa. intre lmparatia ceruri-
lor. Daca. zice cineva : cum se poate constata de oricine, des-
stric casele oamenilor, sint iubitor de arginti, urma-
sint drept, se socotind ca. a tot (ceea ce este necesar
pentru mintuire). Pentru ca nu sint doar trei fete ale pa.catului impo-
triva carora sii se asigure cineva, c1 nenumarate. Ce este ingimfarea,
obr{\znicia, necredinta, ura, invidia, Oare
nu trebuie s<1 te lupti acestora sa. te cu gin-
cele ascunse? Dupa cum atunci cind (iti) intra 110t casa, te
poti fi fara grija, ci incepi a te lupta cu e1,
tot trebuie sc'i faca sufletul: si'i se impotriveasci'i,
sa sp. 1upte sa ra.spunda 1a
5. Astfel, vointa care rezista. (celui rau), care sufera durere necaz,
a superioara., cade, se ridica., apoi din pacatul arunca
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
sufletul (alte) zece douazeci de lupte, ingenunche pune la
pamint, insa una din ele invinge.
Daca sufletul rabda (atacurile) nu se prin
a deveni mai tare, prin a distinge (mai bine intre bine rau) prin a
repurta biruinta asupra pacatului. De altfel, cercetind bine lucruri1e,
pacatul 11 pe om pina clnd acesta devine desavir$it
(Efes. 4, 9) invinge mod moartea. Pentru ca s-a scris :
ceL de pe urma, care fi nimicit, este moartea Cor.
15, 26). devine el superior invingator al diavolului. 1ar daca,
precum am zis mai inainte, va spune cineva : nu desfrinez, nu stric ca-
sele oamenilOl', nu sint iubitor de arginti, imi ajunge; (un om ca aces-
ta) s-a impotrivit doar la trei ale pacatului, dar nu impotriva a
celorlalte douazeci de cite are pacatul; ca de acestea) a fost
invins. Se cuvine, deci,ca tuturor sa se lupte. Pentru ca
mintea este, precum am zis mai inainte, un adversar pe masura pacatu-
(capabila) sa se opuna sa respinga cugetele (cele rele).
6. Daca spui ca puterea cea protivnica este mai tare ca rautatea
omul intru totul, (spui indirect) ca Dumnezeu a fost nedrept
atunci cind a condamnat omenirea, pentru ca s-a supus satan, oda-
ta. ce satan este mai tare (decit omul) supune cu putere si1nica.
rindul al doilea, 11 faci pe satan mai mare mai puternic decit su-
fletul. Asculta: Daca s-ar intimpla ca un barbat tinar sa se lupte cu
un ('opil copilul ar fi biruit (de barbatul cel tinar), n-ar nedrept
sa fie certat copilul ca a fost biruit? De aceea, afirmam ca mintea
este stare sa reziste, ca are tot atita putere ca pacatul, ca su-
fletu1, atunci cind cere, obtine ajutor sprijin (de sus) Deci
lupta razboiul se da intre puteri egale. (Pentru aceea) sa slavim pe
Tatcll, pe Fiul pe Sfintul Duh, veci. Amin.
OM1L1A IV-A
Se cuvine ca sa strabata cu luare aminte cu grija dru-
mul (din) stadionul acestei lumi, ca sa de la Dumnezeu de la
laude
1. Cei ce vor sa duca viata dupa toata rinduiala sint da-
tori sa se ingrijeasca, inainte de toate, de facultatea judecatii discer-
namintului, care se afla suflet. Pentru ca ajungind sa discernem cu
exactitate intre bine rau, sa deosebim totdeauna pe cele care im-
potriva firii, patrund firea noastra cea curata, vietuim drept fara
prihana. Folosindu-ne de puterea intocmai ca de ochi, sa nu
ne lasam amagiti de insinuarile celui rau. Atunci vom fi socotiti demni
CELE CINCIZECI DE OMILII 99
sa primim harul divin sa ne facem vrednici de Domnul. Sii luam
exemplu din lumea vazuta, pentru ca este asemanare intre trup su-
ilet, intre lucrurile trupului cele ale sufletu1ui, intre ce1e vazute
cele nevazute.
2. Trupul are povatuitor ochiul !ii daca acesta vede (bine) 11 con-
duce pe drumul cel bun. Sa presupunem ca cineva strAbate locuri
stufoase napadite de spini Printre se limbi de
foc, sabii infipte (cu limba sus), se deschid prapastii se af1a mu1tA
apa. Cel care este sprinten atent, are ochiu1 trece cu
multa prudenta, prin acele locuri rele, din toate pArtile
haina, cu miinile cu picioarele, ca nu fie rupta de tufe $i de spini,
sA nu fie murdarita de noroi, nici tAiatA de sabie. ochi - care
este lumina trupului - il pe acesta ca nu
prapastii, sa nu fie inghitit de ape, sau 8a fie de vreun rau vatamat.
Prin urmare, cel ce trece astfel de locuri, repede cu prudenta, tinin-
strins fiind calauzit de ochiul aau drumul cel bun,
se sine nevatamat pastreaza haina fara a rupta
nearsa. Iar daca ,prin locuri trece un alt om, neatent, (cu pas)
molatec haina incoace !ii lncolo, fie ca
pe aceasta tufe maracini, ca arde - pentru ca n-o
tine strins linga - fie ca taie sabiile care ii sint infipte preaj-
ma, ca noroi, intr-un cuvint, strica numaideclt
haina cea noua frumoasa, din cauza neatentiei, a moliciunii a
sale. Iar daca, continuare nu este atent nu da ascultare) ochiu-
Iui, el cade prapastie, sau ape se ineaca.
3. chip (trebuie) sa se poarte sufletul, care poarta
trupului, intocmai ca pe haina frumoasa. Folosindu-se de pu-
terea care conduce atit sufletu1, cit trupul, sa treaca prlntre
tufeIe spinii acestei vieti, prin noroi, prin foc peste prapastii, adi-
ca prin poftele, necuviintele acestui veac. Este dator
ca, de pretutindeni, cu barbatie, sirguinta luare aminte sa pazeas-
ca sA se protejeze pe sine haina trupului, ca nu cumva sa
se de tufeIe !li maracinii lumii acesteia, - adica de grijile, pre-
paminte!lti - de focul poftei sa nu fie
arsa. Sufletul astfel imbracat, abate ochiul ca nu vada cele rele.
intoarce urechea ca sa nu auda clevetirea, fere!lte limba ca sa gra-
iasca cele opre!lte picioarele de la faptelor
reIe. dispune de vointa pentru a intoarce a impiedica madularele
trupului de cele rele, de 1a auzirea celor necuviin-
cioase de la indeletnlcirile viclene.
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUI,
4. timp) sufletul se pe sine de visarile cele rele,
inima impiediccl cugetul sa hc'iladuias'ca prin lume. Nevo-
indu-se sirguindu-se, oprind din toate partile cu luare aminte
madularele trupului de la rautati, sufletul nespintecata, nearsa,
neintinata buna haina trupului se pe sine puterea
de a de a intelege de a diS'cerne, mai ales datorita puterii
l)umnezeu. Deci, indepartindu-se C1t poate de orice pofta lumeas-
ca ajutat fiind de Domnul, este pazit cu adevarat de relele care
le-am pomenit. Pentru ca, atunci cind Domnul vede pe cineva ferindu-
se cu zel de desfatarile vietii, de grijile materiale, de legaturile pamin-
de cugete1e cele zadarnice, ii da harul Sau, care neva-
tamat acest suflet incit el parcurge bine a'Cest veac a1 rautE4ii. a8t-
(acest suflet) laudele lui Dumnezeu ale ingerilor, pen-
i,ru ca a pastrat bine haina sufletului pe sine respingind, pe
cit i-a fost cu putinta orice a acestei lumi, ca ajutat de Dum-
nezeu, a strabatut cu bine calea din stadionul lumii acesteia.
5. Iar daca cineva se complace viata aceasta trindavie
nep1;sare, chip voit nu se de ori'ce pofta lumeasca nu
cauta cu tot sufletul numai pe Domnul, unul ca acesta se incurca
spinii tufele lumii acesteia, iar haina cea trupeasca arde cu fo-
cul poftelor intineaza cu noroiul dezmierdarilor. astfel de su-
flet fi fara indrazneala ziua judecatii, pentru ca ll-a putut
pc'istreze neintinata haina sa, a stricat-o cu amagirile "eacului aces-
tuia. Din aceasta pric:ina fi indepartat dintre im'pariitiei. Pen-
tru ca, ce (altceva) va face Dumnezeu celui care, chip voit, se deda
lumii, se lasa in!ie1at de dezmierdarile ei visari mate-
? (Numai) pe acela il ajuta Domnul, care evita poftele tru-
obiceiurile de mai inainte, care tinde totdeauna 'catre Domnul,
care se leapada de sine numai pe Domnul 11 cauta. (Numai) pe acela
il tine, care se pretutindeni de cursele 1ji lanturile lumii
materiale, care frica cu cutremur LucreazQ. (Filip.
1, 12), care trece cu toata luarea aminte printre cursele, laturile pof-
tele acestui veac, care cauta ajutorul Domnului spera sa fie mintuit
mila 1ji harul Sau.
6. Se spune ca cele cinci fecioare intelepte, raminind treze 1ji
ruind lucrul cel strain de firea 10r (cea omeneasca), luind untdelemn
candelele inimilor lor, adica harul cel de sus al Duhului, au putut
veni intru intimpinarea Mirelui camara cea cereasca. Celelalte, insa,
fc'ira de minte fiind raminind la firea lor, ll-au privegheat 1ji nu S-8U
si:rguit sa primeasca untdelemnul bucuriei candelele lor, pentru ca
erau inca trup, oarecum au adormit din neglijenta, din
trindavie, din sau pentru au socotit ca este drejJt
(sa faca). De aceea au fost excluse de 1a ca unele
care n-au putut sa placa Mirelui ceresc. 'in1antuite de 1ume fii
de iubirea fata de cele n-au aratat toata dragostea atec-
Ior fata de Mirele ceresc, nici n-au adus cu ele untde1emn. Pen-
tru ca suflete1e care cauta sfintenia Duhului - acel 1ucru strain de fj-
rea - se IeagiJ cu toata dragostea Ior de Domnul ; intru
se roaga, se gindesc, toate ceIelalte trecindu-Ie cu vede-
De aceea. (unele ca acestea) se invrednicesc a primi untde1emnul
haruIui ceresc pot vietui I'ara prihana sa placa, chip desaVlrfiit,
ceresc. Iar suflete1e care ram'ln 1a firea 101", se cu cuge-
tul pe pamint, pc1minL le petrece mintea. Acestea au iluzia ca
c1partin fii ca (pot) impodobi cu fapte1e trupu1ui. (UneIe ca
cKestea), nu s-au nascut de 1a Duhul n-au untde1emnul
bucuriei.
7. Daca ce]e cinci simturi a1e sui:letului primesc cel de sus
fii Duhului, sint cu fecioare 'inte1epte, pentru ca au
cen de sus, care de Ia har. Iar daca
1a firea Ior, fiice aIe Iumii c\ces1eia [Jentrn ca nu
s-au dezbracat de 1umii, chiar daca vor para vorbe
ca mirese1e MireIui. dupa cum sufletele ('are sint
Cll totul catre este cugetul, Lui se roaga,
poruncile umb1a numai pe Domnul 11 iubesc; tot se
timp1a cu sufleteIe, care iubesc 1umea vor sa traiasca din via-
ta pe pamint : aceasta este dupa legile ei se poarta, eIe
nu fi 'intoarse, de Duhul catre gindul ce1 bun. De aceea, tre-
buie ca ace1 lucru strain de firea noastra - ma refer 1a haru1 ce1 ce-
resc - sa se uneasca sa se contopeasca cu firea noastra, pentru ca
putem intra cn in camara de nunta cea cereasca sa do-:-
binc!jm mintuirea
8. urma neasculUIrii primu1ui om, intrat ceva
de Ilrea noastra, (a intrat) rautatea patimilor, care prin mult
ne-a devenit a doua fire. Se cuvine, deci ca s-o
cu ajutorul Duhului, a1 acelui element strain de
firea noastra - sa fim 1a curatia cea dintii. Dar daca
de iubirea Duhului din cer (staruind) multa
dispretul 1umii acesteia - ne vom
alipi de iubil'e, care este Domnul, se va sfinti de Duhu1 iubirii,
daca vom starui 1a intru toate poruncile Lui, vom
putea dobindi impara\ia cea cereasca.
10'2
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
9. Un cuvint subtil adinc vreau sa va spun - dupa puterea care
mi 8-a dat - de aceea rog sa cu Iuare aminte. Dumnezeu cel
nemarginit, nepatruns cu mintea necreat, pentru bunatatea Sa cea
nemarginita mai presus de cuvint, S-a facut trup, S-a -
zic - din slava Lui cea nepatrunsa, pentru ca se poata uni
cu creaturile SaIe ceIe vazute, adica cu sufleteIe sfintilor ale ingeri-
lor, ca acestea sa poata de viata dumnezeirii. Pentru ca
fiecare, dupa firea 58, este trup : ingeruI, sufletuI demonul. Acestea,
fine prin firea alcatuirea lor, sint, trupuri, (trupuri) fine,
dupa cum trupul (nostru cel vazut) este dens. se face ca sufletul,
fiind, strabate Qchiul cu care vede, urechea cu care aude, limba cu
care mina !?i, intr-un cuvint, tot trupul. cuprinzind sufle-
tul toate madularele trupului, cu ele prin ele
toate faptele vietii.
10. timp ili Dumnezeu, Cel nemarginit necuprins, ara-
tind IUbire (fata de oameni), S-a pe Sine coborindu-Se din
slava Sa cea de negriiit, a imbracat madularele trupului acestuia. Deci,
ariHind blindete iubire fatii de oameni, Se intrupeaza, Se amesteca
cuprinde sufleteIe cele bineplacute, sfinte credincioase, cu care de-
vine un Duh, a!?a cum spune (Apostolul) PaveI Cor. 6, 17). Sufle-
tul (se amesteca) sa zic cu sufletul, ipostasul cu ipostasul, pentru
ca sufletul sii poata fi mereu tinar, sa traiasca viata cea nemuritoare
se faca de sIava cea cea vroonica de bine-
placuta Lui. Pentru ca daca a adus la existenta din nefiinta aceasta
lume vazuta, atit de diferita de variata - care mai inainte nu era -
numai voind, a facut numaidecit, dintru nefiinta lucruri dense tari
- ma refer la munti, copaci; vezi, doar, care este alcatuirea firii, iar
1a mijloc (a pus) apele, din care a poruncit se nasca pasari !
a creat, deasemeni) elemente mai fine 'Ca : focul vinturile,
altele) care nu pot fi vazute din cauza finetei lor.
11. cit de nemarginita de negriHt este intelepciunea Dum-
nezeu, Care a creat din nimic atit elementele ceIe dense, cit pe cele
fine le-a facut 5a existe prin voia Sa ! ; cu cit mai mult -
Care precum vrea ceea ce vrea - se ara-
tind mila bunatate, mai presus de orice cuvint. Prin urmare, intru-
pindu-Se, Se aseamana sufletelor celor sfinte, vrednice credincioase,
pentru ca sa fie vazut de ele, Cel nevazut, sa simta dulceata, iar
sufletul sa desfateze direct de bunatatea de Lumina cea negraita.
Cind devine foc, care msituie toata patima cea rea, care s-a
strecurat suflet; pentru ca s-a zis: Dumnezeul nostru este foc mis-
t.uitor (Deut. 4, 24; Evr. 12, 29). Cind devine odihna adinca
CrNCIZECI DE
1':3
de negrait, pentru ca sufletul sa se odihneasca odihna divina, iar
cind voie!?te, devine bucurie pace, care incaIze!?te ocrote!?te sufle-
teIe.
12. 1ar daca voie!?te sa se asemene uneia dintre creaturi - pentru
bucuria desfatarea creaturilor rationale - (adica) sa devina cetatea
luminii, 1erusa1imul, sau muntele ceresc, poate tot ceea ce voie!?te,
dupil cum s-a spus: V de muntele Sion de Iui
Dumnezeu celui viu, de cel ceresc (Evr. 12, 22). Este
pentru sa ia toate formele pe care le voie!?te, de dragul sufletelor
vrednice credincioase Lui. Este nevoie doar sa se nevoiasca cineva
;;a fie iubit s<1-1 pIaca Lui, ca sa cunoasca direct bunurile cele ce-
sa se desfateze cu desfatare o.e negrait, (sa obtirla) bogatia cea
nenJ5.rginita a dumnezeirii, acele bunuri pe ochiul nu va.zut
nu omului nu suit Cor. 2, 9),
adica pe Duhul Sfint, Care este odihna, vese1ie, desfatare viata
nica pentru sufleteIe vrednice. Domnul Se deasemeni,
mincare bautura, cum s-a scris Evanghelie: Cel ce ma.-
ninca. tra.i veac (1oan 6, 51) - ca sa sature sa
umple sufletul de bucuria cea duhovniceasca de negrait. Pentru ca
zice : Eu (1oan 6, 35). De asemeni, (Se transfor-
ma) unda bauturii ceIei cum a zis : Dar cel ce
din pe Eu va mai inseta pentru ca apa
pe care da se face el de CU1'gatoare sp1'e
(Ioan 4, 14). Sau dupa cum zice (Apostolul) : toti din
Cor. 1 4).
13. Fiecaruia dintre Parintii Sfinti S-a aratat dupa cum a voit
dupa cum le era de fo1os : a1tfe1 S-a aratat Avraam, altfe1 1ui 1saac,
altfe1 1acob, altfe1 Noe, altfe1 1ui Daniil, aItfel David, altfel Iui
Solomon, a1tfel lui 1saia, a1tfel fiecaruia dintre Sfintii Profeti, altfel
Ilie aItfel lui Moise. (Mai mult (lecit atit) , eu socotesc ca Moise, pe cind
se afla munte, vremea postului ceIor 40 de zile, a mers tot timpul
de s-a desfatat din masa cea duhovniceasca. Fiecaruia dintre sfinti s-a
aratat dupa cum a pentru a Ie da odihna, a-i mintui a-i aduce
1a cunoa!?terea Dumnezeu. Pentru ca toate cite poate sa 1e
faca - dupa cum vrea - Se Se intrupeaza, Se transforma,
vazUJt intrul slava Sa cea neapropiata de cei care-L iubesc, Se

arata, - din mu1ta negraita Lui iubire - ce10r vrednici, dupa a
putere. Pentru ca sufletul, care s-a invrednlcit prin multa dorire,
prin credinta, nadejde iubire sa primeasca acea putere de sus, (adi-
ca) iubirea cea cereasca a Duhului focu1 ce1 ceresc al vietii ce1eI ne-
101
SFINTUL MACARIE EGIPTEANlTL
rnuritoare, este cu adevarat dezlegat de dragostea cea lumeasca se
clibereaza de orice legatura a rautatii.
14. Dupa cum fierul sau plumbul, aurulsau argintul, atunci cind
este pus foc se din tare devine moale, iar daca sta mai
ll1ult timp foc se pierde duritatea sa naturala, din cauza
actiunii caldurii focului, tot (se intimpla). cu sufletul, care se
leapada de lume numai pe Domnul, care-L cauta cu multa
rivna, osteneala lupta, arata credinta nadejde neclintita,
care acel foc ceresc al dumnezeirii al dragostei Duhului:
(un astfel de suflet) se cu adevarat de iubirea lumii, se
elibereaza de rautatea patimi1or, se leapada de toate, schimba firea
cea de pacat, pe toate le de prisos numai catre
Mirele cel ceresc, pe care L-a primit odihnindu-se iubirea
Lui cea fierbinte de negrait.
15. Iti spun, insa, tie ca (un astfel de suflet) chiar pe fratii cei
prea iubiti (de el), pe care-i are inaintea ochilor,daca-l impiedica de
la acea dragoste, indeparteaza, sa zic - de la sine. Ca intru
aceasta consta viata odihna Lui, comuniunea tainica de negrait
cu Imparatul ceresc (Matei 19, 5 ; Efes. 5, 31). (Intr-adevar), dragostea
(izvorita din) comuniunea trupeasca desparte (pe om) de tata, de ll1ama
de frati, toti ace1?tia se fac, ca straini pentru cugetul iar daca
ii ca pe straini ii Toata dragostea lui catre sotia
lui se indreapta, dupa cum zice (Apostolul): De,aceea lii.sa omuL
pe tatii.l pe mama sa se uni cu sotia sa fi amindoi un
singur trup (Efes. 5, 31). Or, daca dragostea cea trupeasca dezleaga
pe oricare alta dragoste, cu atit mai mult aceia care s-au invrednicit
sa se cu adevarat, de Duhul .cel Sfint, ceresc iubit
se vor dezlega de orice dragoste lumeasca. de dorinta cereasca
de a se uni cu toate celelalte li se vor parea de prisos. De aceea, pe
11 doresc, 1a se gindesc,dupa poruncile Lui traiesc, cu se intre-
tin mereu cugetele lor, stapiniti de dragoste divina cereasca de
un dor duhovnicesc.
16. Drept aceea, iubiti frati, pentru ca astfel de bunuri ne stau
inainte pentru ca astfel de fagaduinte ne-au fost facute de catre
Domnu1, sa indepartam de la toate piedicile sa renuntam la toat<1
dragostea cea lumeasca numai catre acel bun sa Indreptam cautarea
dorinta noastra, ca sa putem dobindi acea negraita iubire a Duhului,
spre care, fericitul Pavel ne-a indemnat a ne osirdui, ziClnd; Ciiutati
clragostea Cor. 1, 41). felul acesta vom putea schimba
(inilnii) noastre ne vom invrednici sa stam de-a dreapta Celui Prea-
inalt, sa ne apropiem de .odihna cea spirituala, de
CELE CINCIZECI DE OMIL!I 105
clragostea Duhului celuidivin. Pentru ca Domnul, iubind multpe oa-
meni, Se atunci ne intoarcem cu totul la ne
eliberam de toate (puterile) cele potrivnice.Ca - din pricina
multeI noastre a lipsei de maturitate adeprinderii cu rau-
tatea - ne indepartam de viata, ne punemmultepiedici nu vrem
scl ne pocaim cu adevarat, se milostive$te de fiind
Rabdator, atunci cind ne intoarcem venind omul nostru cel
launtric 11 luminam, pentru ca sa nu se feteIe noastre ziua
judcci'itii.
17. Iar daca acest lucru se pare greu (de implinit) .-.:.. din pri-
cina exercitiului aspru al virtutii, sau mai degraba din pricina sugestiei,
ori a sfatului ceIui potrivnic - iata Se indura 'indeIung
intoarcerea noastra; pacatuind, ne sufera sa ne pocaim ;
cazind nu se ca sa he primeasca, dupa cum a
spus Profetul: nu se ceL ce se
abate nu se intoarce? (Ier. 8, 4). Se cuvine, doar, ca sa
avem cuget curat sa ne intoarcem -'- indata definitiv --'- sa cerem
ajutorul Lui; pentru ca este gata sa ne mintuiasca.
avintul arzator a1 vointei noastre indreptata catre - atit cit ne este
putinta - buna credinta osirdia (ce depinde de) vointa noastra.
Indreptarea, insa, toata, savir$e$te intrunoi.
Sa ne sirguim, deci, fratilor, ca (unii ce sintem) fiiai Dum-
nezeu, sa ne dezbracam de toata deprinderea cea rea, dc nepasare
trindiivie sa fim gata demni a-L urma ; sa nu amlnam (acest lucru)
de 1a la alta, furati de rautate. Ca nu clnd va avea loc ie$irea
noastra din trup.
Mari nespuse sint fagaduintele cre$tinilor pentru ca slava
frumusetea placerea ceIor vazute nu echivaIeaza credinta vaIoarea
unui suflet.
18. Cum, deci, sa nu dam ascultare 'intru totul acestor lndemnuri
promisiuni a1e Domnului sa nu venim 1a sa nu renuntam,
('um se spune Evanghelie, la toate, chiar 1a viata noastra $i
numai pe sa-L iubim, pe nimenI altul inafara de
Sa luam aminte, apoi, la toate (cite a facut pentru
cinste s-a dat! Clte orinduieliale Domnului auavutloc incade pe
vremea Parintilor a Profetilor! Clte fagaduinte nus-au facut!. Clte
indemnuri! Clta mila a Domnul fata .denoide 1a inceput!ln
cele din urma $i-a manifestat nespusa Sa milostivire fata denoI, prin
venirea $i prin rastignirea Sa, prin care ne-a mutat, pe.noi cei care
ne-am .llltors (de 1a pacatoasa)" la vlata:
IC6
SFINTUL MACARIE EGIPTEANT}L
Dar nu ne departam de (sfatul) noastre, de iubirea lumii,
de deprinderile de obiceiurile cele rele ne aratam credincio:,?i
sau mai degraba
Cu toate acestea, iata ca Se fa\a de ne paze:'?te,
ne chip nevazut, nu ne lasa, pina la dupa pacatele
noastre, prada rauta\ii, nici sa pierdem amagirile lumii, ci arati'i
indeJunga rabdare ne sa ne intoarcem la
19. Dar ma tem ca nu cumva sa se implineasca cU cei care
avem cuget defaimator umblam deprinderi rele, cuvintul Aposto-
lului, care zlce; dispretuie$ti tu Lui $i
duintei $i indelungii lui ne$tiind lui Dumnezeu
te (Rom. 2, 4). Pentru ca, daca (profit'ind)
de indurarea, bunatatea rabdarea Lui, adaugam mai multe pacate,
ne vom agonisi osinda mare - din cauza neglijen\ei a dis-
pretului nostru - se va implini intre cuvintul; dupd
dupd iti minie pentru
ziua miniei dreptei lui Dumnezeu (Rom. 2, 5).
Multa bunatate indurare de nespus arata Dumnezeu fata de neamul
omenesc! Este, insa, necesar, pentru a putea dobindi mintuirea, sa
vrem sa ne pocaim sa ne sirguim a ne intoarce la
20. lar, daca vrei sa indelunga-rabdare a Dumnezeu
buniltatea Lui cea multa, sa aflam (acest lucru) din (Sfintele) Scripturi,
de Dumnezeu inspirate. Privel?te la (poporul) Israel, din care (se trag)
Parintii, carora li s-au facut fagaduintele, din care (se trage) Hristos,
dupa trup, carora s-a incredintat) cultul Testamentul : cite pacate
n-au savirl?it! De cite ori s-au abatut! insa, nu i-a parasit pen-
tru totdeauna, ci le-a trimis, spre folosul lor, la vremea cuvenita, pe-
depse - vrind sa inmoaie inimii lor, prin necazuri - (iar
cind ei) s-au intors, i-a mingiiat le-a trimis profeti. De cite ori n-au
nu s-au poticnit, iar i-a rabdat, cind s-au intors, i-a
primit cu bucurie! abiitindu-se ei, nu i-a lasat, ci i-a chemat
1a poc=ainta profeti. (Deci), de multe ori abatindu-se, (apoi) intor-
r.indu-se, (de multe ori) i-a rabdat cu bunavointa primit cu iu-
bire, cind cele din urma, mare gre:,?eala au caznt, punindu-I?i
miini1e pe Insul?i Stapinul, pe Care 11 a!?teptau, a:,?a cum se spusese de
Parinti Profeti, ca izbavitor, mintuitor, imparat profet. Ca venind,
ei nu L-au primit, ci din contra, I-au facut multe lucruri necinstitoare
iar cele din urma L-au pedepsit cu moarte pe cruce. Dar
gre:,?eala atit de .mare decazind atit de mult, au pus virf pacatelor
lor. De aceea, au fost parasiti de Duhul Sfint, atunci cind catapeteasma
templului s-a rupt (cf. Matei 27, 51). templul lor s-a naruit, a fost
CELE CINCIZECI m: OMILll 107
dat neamurilor pustiit, dupa cum Domnul spusese: Nu va
pe sd nu se (MateI 24, 2). cele din
urma, ei au fost dati pe mina neamuri1or, au fost risipiti pe
mintul, de catre cei ce i-au robit 1i s-a interzis sa se mai intoarca
1a 1ocuri1e lor.
21. Tot acum, (1a fel se comporta Dumnezeu) cu fiecare
dintre vede cit fiecare, fiind bun rabda
inde1ung (sa ne pocaim). Iar cind cineva se poca-
se sa nu mai il (pe acesta) cu multa
dragoste bucurie. Pentru ca se spune : Bucurie se ,face cer) pentru
un se (Luca 15, 10). Nu este
Meu, 00 vreunul mici (MateI 18, 14).
Iar daca cineva - Dumnezeu ii arata atita bunatate indelunga-
rabdare - nu la indepiirtarea treptatii a piicate10r, a celor
ascunse a celor viizute, ci stii ca cind Dumnezeu
ar trebui sii se pociiiascii ; - aratind mult dispret (fatii de bunatatea
divinii) - adauga pacate peste piicate, nepiisare peste nepiisare,
peste ump1e miisura piicatelor -, cele din urmii ajunge
intr-o stare de ne1egiuire atit de mare, incit nu se va mai putea ridica
fiind dat pe mina ce1ui riiu, se va pierde.
22. s-a intimp1at cu Sodomei. au
multe piicate nu s-au intors (de 1a ca1ea 1or). cele din urmii au
purtat gind riiu sa cu ei fapte
tntrucit nu s-au pocait, au fost pierduti; umplind intrecind masura
pacate1or, judecata divina i-a dat prada focului. s-a intimplat
pe vremea 1ui Noe: mu1te rele acestuia)
(ne)pociiindu-se, ce1e din urma, 1a atit de mari pacate au ajuns ca
tot pamintul a fost nlmlcit (din cauza 1or). La fel s-a intimp1at cu
egiptenii. au piicatuit multe nelegiuiri au impotriva
poporu1ui lui Dumnezeu, insa Dumnezeu S-a m110stivit n-a trimis
peste ei pedepse atit de mari, care sa-i nimiceascii. Pentru intoarcerea,
cumintirea pociiinta 1or, i-a biciuit cu ace1e p1iigi mici, dar a indurat
indeJung a sii se pocaiascii. dupii ce au multe
ne1egiuiri impotriva poporului lui Dumnezeu s-au pociiit, dar dupii
aceea, au cazut vechea necredintii au chinuit amarnic pe
poporul 1ui Dumnezeu. Mai tirziu, cind Dumnezeu, multe
minuni, a scos pe poporul Sau din Egipt prin Moise, ei au
mare cii au urmarit pe acest popor. De aceea, cele din
urma, judecata divinii i-a condamnat pierdut, inecindu-i ape,
pentru nu i-a mai socotit sa traiascii.
108
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
23. Lafel (s-aintimplat),precum s-a zis mai inaintej cu
porul).Israel. Acestaa multe pacate : pe profetii
DU,mnezeu. i-a ucis multe alte rele au facut, insa Dumnezeu a rabdat
(de fiecare data). sa se Dar cele din urma
au cazut sub pacat atit de mare, ca zdrobindu-se s-a11 mai ridicat.
(indraznit ridice miinile impotriva Stapinului. aceea,
cele. din urma au fost parasiti lepadati (de 1a fata Dumnezeu)
luat de. la ei profetia, preotia cultul s-au dat neamurilor celor
ce au crezut, precum a zis 8e de
se, popoTului. face ei (Matei 21, 43). Daca pina
atunci Dumnezeui-a suferit si milostivindu-Se de ei, parasit,
. ., '-
au implinit masura pacatelor le-au pus virf, miinile
impotriva Stapinului, atunci, au fost parasiti de Dumnezeu.
24,. Iubitilor, am expus (toate) acestea pe larg, pentru a invata din
paginile Scripturii ca trebuie sa ne intoarcem cit mai degraba de la
deprinderile cele rele sa ne sirguim (a urma) pe Domnul. este
,bun intoarcerea noastra pocaindu-ne ne cu multa
pucurie. spus toate acestea), ca cumva sa creasca de rau-
tatea. noastra noastre sa se inmu1teasca (iarin cele din urma)
sa asupra noastra minia Dumnezeu.
Sa ne sirguim, deci, sa venim la cu inima deschisa, fara a ne
pierde n<'idejdeain mintuire. Pentru ca aceasta este iscodire) a
celui viclean rau : acesta de pacatele de mai inainte, pen-
tru , a .. duce pe om ladeznadejde, linc.ezeala nepasare, ca cumva
acesta intorcindu-se venind la Domnul, sa dobindeasca nlintuirea
dat fiindca Domnul arata atita bunatate neamului omenesc.
25. Iar daca se pare lucrugreu, (ba poate)chiar imposibil a ne
indeparta de la multele noastre pacate, de care am fost - fapt
care. precum am zis, este iscodire a celui rau piedica calea)
mi.niuirii noastre - sa ca Domnul, venind lume),
a '.facut, intru bunatatea Sa, 'pe cei orbi sa va'<ia, a vindecat pe cei sla-
banogi, a tamaduit toata boala (din popor), a inviat cei morti care
deja intrasera putrezi,ciune des!Compunere, a facutpe surzi, sa
a scos legiune de demoni dintr-un om l-a facut bine pe aces'ta,
pe care il cuprinsese atit de mare nebunie. Deci, cu cit mai virtos
Domnul se va apIeca catre sufletul care se intoarce spre cere
mila ajutorul Sau, va aduce Ia bucuria nepatimirii, ]a starea (de-a
Imp1!ni) toatavirtutea Ia innoirea mintii; va aduce de la orbirea
$i . surzenia necredintei, a a netemerii (de Dumnezeu) la
cuminienia 1a curatia inimii. Ca a facut trupul suf1etul.
$i dupa cum, venind pe pamint, a dat cu bel$ug bunatate, vindecare
CEI,E CINCIZECI DE DUHOVNICE$TI
i:ljutor - ca un bun singur doctor - celor ce se apropiau de
cereu (aceasta), la fel (va face cu bunurile)
26. Ca daca de trupurile, care mor se risipesc, atlt de mult S-a
milostivit, fiecaruia i-a implinit cererea, prompt cu bunatate, cu
(:it mai vil'tos. Se va milostivi va vindeca numaidecit sufletul cel ne-
muritor, care nu se strica, nu se des'compune, dar care este cuprins
de boala a rautatii, a necredintei, a netemerii (de Dum-
nezeu) de celelalte fete ale pacatului ; care se apropie de ii cere
ajutnrul, prive!?te spre indurarea Lui, dorind sa primeasca de la harul
Duhului, pentru a se rascumpara mintui !?i pentru a scapa de toat,1
rautatea de toata patima, precum lnsu!?i a spus: Cu cit
1nult, ce1 ceresc face ce10r ce strigii
noaptea? (Luca 18, 7). adauga, zicindu-i: "VQ, spun vouii cii 1e
face curind (Luca 18, 8). Iar alt adauga: Cereti
se oricine cere, primi ce1ce cauta,
celuice bate se deschide (Matei 7, 7-8). continuind,
ga : CU atit mai mult, Tatiil vostru cel ceresc da pe Duhul Sfint ce-
ce cer (Luca 11, 13). <lAmin zic chiar dacii nu dapen'-'-
tru este prieten, pentru lui, insii, sculindu-se, da
cit trebuie (Luca 11, 8).
27. Deci, prin toate acestea ne-a indemnat sa cerem de la El fara
sfia]a neincetat darul harului Sau. Pentru ca a venit pentru ca
pe sa-i intoarca laEl sa vindece pe cei cred intr.:.Insu[
(Se cuvine) dar, ca sa ne departam de deprinderi1e cele rele pe
este cu putinta ; sa urim lucrurile cele lumii,
sa ne intoarcem de la cugetele cele viclene sane alipim totdeauna
pe cit ne este cu putinta de Iar este gata sa dea ajutorul
l.ui. Este milostiv datator de viata, vindeca dureri care se vindeca
da mintuire celor. ce-L cheama se intorc la celor care - de
buna voie pe 1e este cu putinta- se 1eapada detoata dragostea
lumeasca abat cugetul de 1a cele celor care se alipesc
de cu dor fierbinte. Dar numai sufletul care pe toate le
de prisos, care odihna intru nimic din cele care
sa guste sa se odihneasca bunatatii Sale; numai
acela se de ajutorul Sau. Sufletul care arata astfel de
credinta darul ceresc; dorinta lui ii este implinita, cu pri-
sosinta, prin har; impacat de voie Duhului Sfint,
zilnic bine, staruie pe calea dreptiitii, ramine neinduplecat fara
legatura cu rau nu intristeaza cu nimic harul. (Un astfeJ
de suflet) se de mintuirea impreuna cu toti
;ii caror insotitor s-a facut imitatie, lume, Amin.
110
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Omilla a V-a
Mare este intre oamenii lumii acesteia. Pentru
ca (oamenii lumii acesteia) sint cu inima cu mintea
pe cind doresc din toata inima sa se afle
Tatalui celui ceresc numai pe Il au inaintea ochilor.
Alta este lumea cre/?tinilor, mintea, vorba, fapta modul lor
de alta este fapta oameni1or din lumea aceasta, lnintea, vorba
modul lor de Altceva sint aceia altceva sint ace$tia mare
este deosebirea intre unii Pentru ca locuitorii pamintului
veacului acestuia se aseamana griului pus ciur; ei sint
de cugetele cele nestatornice ale lumii acesteia, (se afla necontenitul
virt('j al lucrurilor celor paminte$ti, al poftelor al complicatelor pro-
bleme materiale).
Diavolul scutura cerne sufletele lor prin ciur, adica prin lucru-
rile cele paminte$ti. Tot neamul cel pacatos al oamenilor, de la caderea
Adam, cel care a calcat porunca, se afla sub stapinirea (acestuia),
a incepatorului
Deci, primind aceasta stapinire asupra tuturor fiilor acestui veac.
ii agita cerne sita lumii cu cugete necontenite de in$elaciune
ratacire.
2. Ca dupa cum griul este izbit ciur de catre acela care cerne
este agitat intors necontenit, tot incepatorul
(cel care) pe oamenii cu lucrurile cele ii
prin acestea, ii face sa se poticneasca prin cele de-
prin poftele cele urite prin lucrurile cele paminte$ti lume$ti,
robind, zguduind amagind neincetat tot neamul cel pacatos al lui
precum mai dinainte a spus Domnul Apostolilor, vorbind
despre ridicarea celui rau impotriva lor. V -a cerut satana
ca pe griu .. dar Eu M-am rugat Meu, ca nu se cre-
dinta (cf. Luca 22, 31-32). Iar cuvintul, pe care
Creatorul a spus-o Impotriva lui Cain: Gemind, tremurind
nindu-te vei fi pe (Gen. 4, '12), se refera chip tainic - ca
un icoana - la cei pacatol?i. Pentru ca incalcind Adam
runca lui Dumnezeu, tot neamul lui a devenit pacatos are lntru
aseuns, sufletul sau), imaginea (lui Cain), care este tulburat, se cla-
de frica de groaza de tot felul de pofte de dezmierdari, cu
care, stapinul lumii acesteia agita tot sufletul care nu s-a ni'iscut de la
Dumnezeu. Dupa cum griul este neincetat agitat ciur, tot sint
agitate $i cugetele oamenilor, diferite chipuri, cu amagiri1e treca-
toare ale trupului, cu frica cu tulburare.
CELE CINCIZECI DE OMILll
111
3. Dar Domnul, mustrind pe cei care urmau amagirile voia
celui le spunea ca poarta sufletul lor) chipul rautatii lui
Cain, zicind: Voi vreti sci faceti poftele vostru. fost
uciga$ oamenilor de inceput nu umblat intru (loan
8, 44). Prin urmare, tot neamul cel pacatos al Adam poarta ascunsa
in sine acea osinda (a lui Cain), acel: Gemind tremurind sci
cernuti de in cimpul (cf. Luca 22, 32). Ca dupa cum
de 1a un singur Adam s-a raspindit pe pamint tot neamul
tot singura rautate a a intrat ei, dind
incepatorului rautatii sa-i cearna pe toti prin ginduri nestatornice, ma-
teriale. zadarnice tulburatoare. dupa cum un poate sa
sa agite toate plantele sau dupa cum un intuneric
a1 noptii peste toata lumea se tot stapinul rautatii, care
este un fel de intuneric rational (aducator de) rautate moarte, un
iel de ascuns salbatic, neamul oameni1or de pe pamint.
pe oameni ginduri nestatornice. le inima cu pof-
tele lumii umple de intunericul de orbire uitare tot
sufletul care nu s-a nascut de sus, iar cu cugetul cu mintea nu s-a
mutat celiilalt veac, dupii cum s-a scris: Cit despre noi,
noastrCi este in ceruri (Filip. 3, 20).
4. adevarati se deosebesc de toti ceilalti oameni. Deose-
birea dintre ei ceilalti oameni este mare, precum am spus mai ina-
inte. constii faptul cii (cre!1tinii) au mintea cugetul totdeauna
1a la bunurile cele la apropierea
de Duhul 8fint; constii faptul cii s-au niiscut de sus, de la Dum-
nezcu, s-au invrednicit sa devinii fapt adevar fii ai lui Dum-
nezeu ; consta faptul ca au ajuns la stare de tarie, de netulburare
odihna, urma a multe osteneli nevointe (depuse) vreme inde-
lungata; (consta) faptul cii nu mai sint zguduiti dati ciurul
cugEtelor celor nestatornice zadarnice. Prin aceasta sint mai mari
mai buni decit lumea, faptul cii mintea cugetul sufletului 10r
sint pacea lui Hristos se afla iubirea Duhului precum Domnul,
despre unii ca a zis ca au trecut din moarte la viatii.
Prin urmare, deosebirea dintre cei1alti oameni) nu consta
tinuta sau forme exterioare, cum socotesc multi. (8int intre
ei unii, care) sint asemenea lumii prin mintea cugetul lor, au (mo-
mente de) clatinare, de nestatornicie gindire, de necredintii, de con-
fuzi(!. de tulburare, de temere, precum au toti oamenii; atit
prin tinuta, cit prin faptele lor, ei se deosebe5c (de lume) - 5int
legati cu legaturi pentru ca nu au inca inima lor odihna
112
SFINTUL MACARIE EGIl'TEANI.:I.
de 1a Dumnezeu pacea cea cereasca a Duhului, pentru ca
l:ert1t-o, necrezindu-se s-o ceara de la Dumnezeu.
5. Deci, prin innoirea mintii, prin pacea cugetelor, prin iubirea de
Vomnul dragostea cea cereasca, se faptura cea
de toti oamenii lumii. De aceea a loc Domnului,
ca sa pe cei ce cred cu de aceste bunuri
Ca frumusetea bogatia cea cereasca
este de nedescris se cu osteneala, cu sudori, cu incercari
cu multe lupte; dar toata (indreptarea) se harului lui

Toti sa pe imparatul cel pamintesc '1i orlcinc
ora'1ul imparatului, dore'1te cel putin sa frumusetea lui:
eleganta hainelor, luciul porfirei, sclipirca diZeritelor miirgal'itare, stra-
luci1'ea coroanei, demnitarilo1' care il insotesc; - numai cei
dispretuiesc toate acestea, pentru ca ei sint ispititi de alta
de cea cereasca netrupeasca ;ace'1tia sint de
alta f1'umusete, de frumusete de nedescris ; pentru ca s-au facut pa1'ta'1i
a1 unei alte bogatii, traiesc dupa omul ce1 launt1'ic se
din alt Duh. Deci, de ce oamenii lumii acesteia - ce au
duJ1ul doresc mult, cel putin sa pe impa1'atul pamintesc
cu toata podoaba sa, pentru ca., cu cit cstc mai stra-
1ucitor, aspectul sau exterior, decit toti oamenii, cu at1t este mai
toti doresc cel putin sa-l vada, fiecare zice intru sine:
de mi-ar fi dat mie podoaba frl1musetea (1ui)>> ;
pe acela care este asemenea lui, facut din pamint, supus ace-
10ra'1i patimi muritor, pentru frumusetea lui cea trecatoare.
6. Deci, (zic), daca oamenii cei trupe'1ti, intl'u atita doresc (sa
slava imparatului pamintesc,cu cit mai mult aceia, care Duhul Sfint
a pus picatura din le-a ranit inima cu d1'agostea
pentru Hristos, lmpa1'atul cel ce1'esc, sint de acea frumu-
sete de negrait, de podoaba cea nest1'icacioasa de bogatia cea
de nedescris a lui H1'istos, lmparat, sint 1'obiti de
dragostea Lui doresc sa dobindeasca acele bunuri de nedescris, 1a
care privesc mijlocirea Duhului. Din aceasta p1'icina, dispretuiesc
toate frumusetile de pamint; podoabele, '1i
impa1'atilor a p1'intilor, pent1'u ca au fost raniti de f1'umusetea divina
nemuri1'ii cere'1ti a fost picurata sufletele 101'. De aceecl
doresc cu multa ardoare acea dragoste a Imparatului ceresc numai
pe tl au inaintea ochi10r; de dragul Lui se dezleaga de toata dra-
111mii arunca orice paminteasca, pentru ca su
C;EI,E CINCIZECI DE OMILII 113
avec. totdeauna numai acea dragoste intru inimile 10r sa nu-L ames-
tecc cu nimlc altceva.
Dar foarte putini s1nt aceia care adauga bun 1n-
ceput bun, cei care duc neclatinati drumul pina la capat, care au dra-
numai catre Dumnezeu de toate celelalte se dezbraca. lntr-ade-
var, multi se 1upta multi se de harul se ranesc
de dragostea cea cereasca, 1nsa nesuportind luptele, asalturile, durerile
zilnice (venite din partea) celui rau boldul diferitelor pofte
- faptul ca ceva din aceasta lume se
poate dezlega intru totul de iubirea -- se afunda abisul lUlnii,
din cauza lipsei de a trindaviei, sau din cauza iubirii
unui lucru pamintesc. Se cuvine, deci, ca acela care sa duca
viata buna pina la sa alaturi sa amestece iubirea
fata de cele cu alta iubire, ca cumva sa-1 impiedice (sa se
dedice) celor sa se 1ntoarca la ce1e de mai inainte cele
din urma piarda viata. Ca dupa cum mari de negr-ait sint faga-
duinte1e Dumnezeu, tot este nevoie de (multa) credinta spe-
ranta, de (multe) 1upte, dureri incercari. Pentru ca sint lucru
bunurile pe care omul spera sa le obtina cerurilor.
Vrel, deci, sa cu Hristos veac, dar vrei sa iei asu-
pra-ti sa duci de buna voie, p1na la moarte, luptele, greutati1e
ispitele din vremea scurta a acestei vieti? Ce spune Hristos?
vrea cineva sd Mine se lepede de sine, crucea in
fiecare cu bucurie urmeze Mie (Matei 16, 24).
cineva nu pe $i pe pe femeie, pe copii, pe
pe surori chiar sufletuL nu poate fi ucenicuL Meu (Luca
14, 26). Cei mai multi dintre oameni voiesc sa dobindeasca imparatia
(cerurilor) sa viata dar urmeaza
vointei 10r 1a ele, semanind Vor sa
neasca vlata fara sa se 1epede de sine, 1ucru care este imposibil.
Adevarat este cuvintul Domnului: Aceia trec prin viata nevata-
mati, care, potrivit poruncii Domnului, se 1eapada de toate poftele
lumii, de placerile, preocupari1e legaturile ei, numai pe Il
au inaintea ochilor, care doresc sa implineasca poruncile Lui, care
ingaduie sa alaturi de acea iubire ceva din poftele sau dorintele
acestui veac, aceia, dobindesc impar"itia Dumnezeu. Dintr-un singur
exemplu inte1ege toate acestea. Fiecare cJ uneori este nepotrivit
ceea ce sa faca, insa placindu-i acel 1ucru, renunta este
invins de el. Razboiul se da, mai intii inlauntru, inima; (acolo) este
lupta razboiul, (acolo) este cumpana care 1nclina fie catre iubirea
Dumnezeu, (fie catre) iubirea lumii. Acolo djscerne fiecare dc
114
SE'lNTUL MACARIE EGIPTEANUL
acolo (hotarirea sa sau la lupta cu fratele sau, zicind
intru sine: Sa zic? Sa vorbesc? vorbesc? (Aco1o, in1auntru,
omul) aduce de Dumnezeu, dar retinut de orgoliul
se leapada de sine. daca iubirea lumii atirna mai greu
catre ea ba1anta lnimii, iute ajunge cuvintul cel rau 1a
buze. Cugetul preocupat de propriu-l orgoliu sageti, pe care
trimite, prin limba, sub forma de cuvinte necuviincioase, impotriva
aprCoapelui. Intetind sagetile cuvintelor necuviincioase, uneori se ajunge
la vinatai rani, ba uneori madularele trupurilor intre ele
cauzeaza moartea. fe1ul acesta celui rau se termina cu
moartea. Iata, deci, unde a inceput unde s-a iubirea de slava
cea Iumeasca, cind cintarul a inclinat catre vointa. Toate acele
necuviinte se intimpla cind (omul) se leapada de sine ceva
din aceasta lume.
ia crede-ma, orice pacat fapta rea: rautatea ade-
indeamna vointa spre poftele ce1e spre
placerea trupeasca. felul acesta se orice lucru rau:
desfrinarea furtul, lacomia betia, iubirea de arginti vanitatea,
invidia pofta de stapinire orice fapta a rautatii. Uneori se
Iapte care par spre lauda slava oamenilor, dar care sint inaintea
Dunlnezeu asemenea faptelor nedrepte, furtului ce10rlalte
Zice (Psalmistul): Dumnezeu risipit celor ce
(Ps. 52, 7), pentru ca cel viclean vrea sa aiba (faptele) care
a fi bune diferite feluri cu poftele lumef?ti.
deosebi iubirea fata de cele pamintef?ti f?i trupef?ti este folosita
de rau devine pentru (om) lant, legatura povara grea,
care-l afunda ineaca veacul rautatii, neingaduindu-i sa se ridice
sa se inalte catre Dumnezeu. Orice ar iubi cineva din lumea aceasta,
ingreuiaza mintea, ingaduie sa se ridice.
acest cintar aceasta balanta este atirnat este incercat tot neamul
omenesc, adica al fie ca el locuiesc cetilti, munti,
chilii, la tara sau locuri pustii. Fiind atras de buna voie de ceva,
omul se leaga cu iubirea de acel lucru, f?i mai arata intreaga
DUnJnezeu. Astfel: iubef?te averile, daca le are; altul
aurul argintul; altul lumeasca pentru a fi
s1avit de oameni, altul puterea de stapinire; altul
slava onorurile oamenilor; altul minia violenta; -
pentru ca ii cade prada -; altul invidia; altul
se este cuprins de ziua intreaga; a1tuJ este amagit
de altuia ii place sa fie socotit dascal sa fie
dat de oameni; altuia ii place sa traiasca neglijenta tr.indavie;
l:ELE CINCIZECI DE OMILII 115
altuia sa se Imbrace zdrente, iar aItuia sa se dedice grijilor pamin-
altul somnul, gluma vorbele murdare. a!?a,
fiind cineva prins cu un 1ant mare sau mic de 1ume, este stapinit de
ea permite sa se ridice. Pentru ca patima, pe care cineva
impotriva careia nu lupta cu barbatie, il il ingreu-
iaza devine pentru el piedica Iant, ca sa nu-!?i poata rid.ica mintea
ciHrc Dumnezeu, sa-I p1aca Lui, numai Lui slujind, sa dobindeasca
viata (Iui Dumnezeu).
Pe cind sufletul care este atras cu adevarat pe Domnul,
se Ieaga de cu toata puterea de la ajutorul harului.
Se leapada de sine nu da ascultare sfatului mintii saIe - pentru ca
ca) acesta se strecoara, chip viclean, sfatul ceIui rau, care
este cu ne - ci mai degraba se lasa seama Cuvin-
tuIui se pe C1t ii este cu putinta, de orice lant
vazut, se preda Domnului. (Intr-adevar, numai facind) poate sa
treaca peste luptele, necazurile durerile (care se ridica caIe).
Lucrul care-I cineva, aceIa fie ca-1 ajuta, fie c8.-1
greuiaza. Daca cineva ceva din (aceasta) 1ume, acel lucru devine
pen':ru el lant povara care il trage jos, care nu-i permite sa se
inaIte catre Dumnezeu. Daca, insa, cineva pe Domnul
runc'ile Lui, este ajutat de Toate poruncile Domnului devin u!?oare,
pastreaza iubirea fata de tmpovararea se face spre
binele lui. Mai mult decit atlt, alina orice necaz
tristare. Puterea divina puterile care pun curse
sufletului inlantuiesc cu diferitelor pofte, abisul aces-
tei Iumi. se elibereaza. el de eIe, prin credinta, staruinta multa
cu ajutorul Celui de sus, pe Care-L iube!?te. (A!?a) se el
(sa mo!?teneasca) imparatia cea cereasca, pe care a iubit-o cu adevarat,
ajutat de 'Domnul, dobinde!?te viata
Ca sa aratam cu exemple rea1e ca multi se pierd din cauza vointei
10r, ca se scufunda mare, sau sint du!?i robie, sa presupunem ca
casa este cuprinsa de foc : ceI ce vrea sa se saIveze, observind incen-
diul, fuge gol, gindindu-se doar Ia viata sa, lasa totul scapa. A1tul,
insa, vrind sa ia ceva din casa : vase alte lucruri, intra ea
cind face aceasta, casa este cuprinsa de foc, iar el este prins inauntru
arde impreuna cu ea.
Vezi cum, iubind cineva ceva, cu propria-i vointa a fost pierdut
foc? La fel se intimpIa pe mare, atunci cind iscindu-se furtuna,
(oanlenii) naufragiaza: unul dezbracindu-se, aruncindu-se gol
apa - vrind sa se saIveze doar pe sine - este Iuat de valuri purtat
lieasupra 10r, insa pentru ca nimic nu-l impiedica, poate sa striibata
116
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
marea cea amara :,?i sa-:,?i scape viata. Altul, insa, vrind sa salveze :,?i
ceva din sale - crezind ca poate sa inoate sa iasa cu
ele - lucrurile pe care le ja il ingreuneaza, il a[unda mare se
pierde acesta, neputindu-:,?i salva viata, din cauza unui neinsem-
nat. Vezi cum acesta) pierde viata cu propria-i (Sa dam
un alt exemplu): Sa presupunem ca se aude de invazia celor de alt
nealn: Unul, indata ce aude aceasta, fuge el Iuge dez-
bracat, fara sa-:,?i ia hainele. Altul, insa, nu crezare ca du:,?manii,
sau vrind sa ia ceva din lucrurile sale intirzie sa fuga. Navalind du:,?-
manii il prind, il duc rob tara lor acolo este obligat sa le slujeasca.
Vezi ca acesta a ajuns robie, cu voia sa, djn pricina zabavei,
a lipsei de barbatie a iubirjj fata de unele lucruri ? Tot a:,?a se
cu cei care nu urmeaza poruncilor Domnului, nu se leapada
de &ine nu iubesc mai presus cle orice pe Domnul, ci de bunJ voie
se lasa incatu:,?ati cu legaturi paminte!?ti. Cind izbucne:'?te focul cel
ve!?niC, loc sa-i) gaseasca prizonieri ai virtutilor, afla) mai degraba
de dragostea fata de lume. (De aceea), ei se afunda marea
cea amara a rautatii sint luati robie de cei de alt neam, adica de
duhurile rautatii !?i se plerd. Iar daca vrei sa CUllO!?ti, din Sl:ripturile
de Dumnezeu lnspirate, o.devarata iubire fata de DoInnul, ginde!?te-te
1a Iov. Acesta s-a dezbracat, sa zic a:,?a, de toate cele ce avea:
de copii, averi, servitori de toate celelalte, a fugit s-a salvat.
scotindu-!?i haina, i-a aruncat-o satan, fara sa blesteme cu cuvintul
so.u cu inima, fara sa ajunga pe buzele sale vreun cuvint impotriva
Domnului, ci binecuvintind pe Domnul, zicea : Domnul DomnuL
cum Domnului, fie numeLe Domnului
1, 21). De!?i socotea ca are multe lucruri, fiind
cercat de Domnul, i s-a aratat ca nu are afara de Dumnezeu.
La fel s-o. intimplat !?i cu Avraam: poruncindu-i Domnul S11 ia311 din
pamintul, din familio. !?i din casa tatalui sau, s-a dezbracat, sa zic a!?a,
de toate : de patrie, pamint, rude, parinti a urmat cuvintul Domnului.
au venit peste el multe incercari ispite : i s-a luat sotia a
suferit multe nedreptati, pe cind petrecea tara dar toate
momentele a aratat ca iube!?te pe Dumnezeu mai presus de orice.
cele din urma, dobindind fiu, cum s-a promis, 1a adinci batrineti
cerindu-i-se sa-l aduca jertfa, numaidecit s-a dezbracat !?i lepadat
de sine. Vrind sa aduca (jertfa) pe fiul sau cel unul-nascut, e1 a aratat
nimic altceva nu iube!?te mai mult decit pe Pentru ca
daca pe acela l-ar fi dat cu placere, cu cit mai mult, claca i s-ar
jJoruncit sa imparta ])unurile sale saracilor, ar fost gata sa imp1i-
neasca porunca.
C,:U:: CIlJCIZECr DE i 17
Vezi care este adevarata iubire fata de Domnul (ce dir1
vointa (libera)? Tot cei care voiesc sa devina (ai
bunurilor se cuvine sa iubeasca nimic (mai pr2sus) de Dum-
pentru ca, atunci cind sint 1a incercare, sa fie tari
pastreze iubirea fat;1 de Domnul. Unii ca iubind pe
Dumnezeu mai presus de orice dezlegindu-se de Iubirea oricarui
lucru din 1umea (aceasta), vor putea duce lupta 1a capat. lnsa sint
loarte pntini aceia care au astfel de iubire, care se 1eajJada de toate
placerile din lume care induril cu barbatie atacurile ispitele
rilU. Intr-adev<11' multi (incercind) sa traverseze fluvii, sint de ape;
dar sint unii care strabat iluviile tulburi a1e poftelor de multefeluri
din 1unlea aceasta ale ispitelor (venite) din partea celor
Multe corabii se acopera de valuri se cufunda mCire, dar sint
unele), care, plutind peste va1uri, strabat marea ajung 1a
cel De aceea, este nevoie totdeauna de multa CTetlinta, inde-
lupta, rabdare, chinuri, de foame sete dup;} bine, de
istetime, curaj, discernamint judecata Cei mai multi dintre oameni
sa dobindeasca lmpar,'!tia (cerurilor) fara lupta, osteneli su-
doal'e; insa acest lucru este Este, se
viata de toate zilele clnd oamenii, me1'g 1a cel avut, sa vara (1a
cimp) sau sa faca altceva, pentru procura cele necesare pentru
tJ'ai ; dar fiind lncreaza dnpa cnm c1t
cu toate acestea voiesc S3 primeasca plata aceia care
s-au trndit din gren, ca cind an facnt lncrul lor. Citind
(vedem) ca drept a bineplacut Dnmnezeu, ca s-a facnt prie-
ten Dnmnezen, ca toti s-an facut
ai Dnmnezen, ca au snportat atitea necazuri
Dnmnezen, Ccl au a1'atat cnraj s-au luptat (impotriva celui
De aceea Dar voim sa dobindirndarnri
egale cn ale 101', dorim sa primim ace1e harnri insa
cn vede1'ea ostenelile 1uptele, necazurile lor;
Jorim sa obtinem onornrile rasplata pe care ei an primit-o
de 1" Dnmnezen, dar voim sa 1uam asnpra ostenelile, luptele
101' !
Iti spun : orice om vrea - chiar desfrinatele,
oamenii cei nedrepti - sa dobindeasca fara osteneli 1npte
Imparatia Dumnezel1); insa (tocmai) pentrn aceasta se interpun
incercarile cele mu1te, necaznrile, luptele sudorile, ca sa se
vadeasca cine cu adevarat, din tot f?i cu toata puterea
5a, 1a numai pe cine pe a1tcineva ala-
de Pe drept, deci, intra imparc:itia cerurilor, aceia care,
118
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
cuvintului Domnului, se leapada de sine tubesc pe Domnul mai
mult decit propria lor viata; pe drept sint rasplatiti cu daruri
pentru marea lor iubire. necazuri suferinte, rabdare credin-
ta, stau ascunse fagaduinte1e, slava obtinerea bunurilor -
dupa cum saminta aruncata sub brazda (se ascunde) rodul, (dupa
cum) planta ce rasare intre spini sau loc mocirlos (se ascunde)
(Va veni cind acestea vor arata haina lor frumoasa
stralucitoare, fructele lor diferite, dupa cum spune Apostolul:
multe necazuri vom cerurilor (Fapte 14, 21).
Domnul: lntru mintui sufletele voastre (Luca
21, 19). Sau: ((ln lume necazuri (loan 14, 33). Prin urmare,
pentru a putea scapa de poftele cele de lanturi1e cursele
placerilor, de furtunile lumii, este nevoie de osteneala, de rabdare, de
stapinire de sine, de multa atentie de rugaciune catre Domnul. Sa
fugim de atacurile duhurilor viclene, sa luam aminte la priveghe-
l"ea, credinta niidejdea pe care le-au avut cu care au dobindit
inca de aici sufletele lor comoara cea cereasca, adica puterea Duhu-
lui. Aceasta este Imparatiei. Fericitul Apostol Pavel, vorbind
despre aceasta comoara cereasca, adica despre harul Duhului, dupa ce
arata necazurilor (ce-i pe cei arata folosul
pe care fiecare 11 poate trage din acestea. 1ata ce ca vor do-
bindi: Cifci $tim cd, dacd acest cort, se
strica, avem zidire de Dumne2Jeu, nefdcuta de mina,
ceruri Cor. 5, 1).
7. Dator este, deci, fiecare sa se lupte sa se sirguiasca a practica
sa creada, pentru ca de aici sa dobindeasca aceasta casa.
Ca daca se va casa trupului nostru, (trupul), nu avem alta casa
care sa se intoarca sufletul nostru.
Ca zicind: vom fi gifsiti nu goi (Il Cor. 5, 4)
Apostolul se refera (prin cuvintul gol) la comuniunea impartirea cu
Duhul Sfint, intru care numai sufletul cel credincios se poate odihni.
De aceea, cei ce sint cu adevarat se bucura
ies din trup, pentru ca au acea casa de mina, care (nu
este altceva decit) puterea Duhului care ei. Deci, chiar daca
se va casa trupului, (trupul), ei nu se tem, pentru ca au casa
cea cereasca a Duhului slava cea nestricacioasa, care, ziua invierii.
va zidi va slavi casa trupului, dupa cum zice Apostolul: "Cel ce
Hristos din m01"ti trupurile nQICtstre cele muri-
Duhul Lui locuie$te (Rom. 8, 11).
"Pentru Iui lisus se trupul nostru cel muritor
CELE CINCIZECI DE OMILII 11)
Cor. 4, 10), ca ceea ce este mHritor sci fie de via-
Cor. 5, 5).
8. Sa nevoim, deci, prin credinta prin viatil virtuoasa sa
tigam de aici acea imbracaminte, pentru ca nu cumva, imuracati fiind
trup sa aflam (totu1?i) goi, lipsindu-ne (acea putere) care sa
veasca, ziua aceea, trupul nostru. Pentru ca, cit fiecare s-a
vrednicit, prin credinta prin a se face a1 Duhu1ui
Sfint atit trupul sau se slavi ziua aceea. aceea
care acum aceastii viatc"i), le-a adunat ln1auntrul sufletu1ui sau,
atunci, se VOr descoperi se vor ar{lta afara trupului. Dupa cum co-
pacii --: atunci cind trece iarna putere nevazuta (venita) de 1a
soare vinturi, mingIie - odriislesc scot dinauntrul 10r, ca pe
un frunze, flori fructe, tot timp rasar din sinu-
rile pamintu1ui, iarba florile, de acopar imbraca pamintul, cri-
despre care Domnul a zis: Cci nici Solomon, in toatd. mCirirea
nH imbrCicat ca dintre ace$tia (Matei 6, 29); c,l toate acestea
sint pilde, figul"i imagini ale din (momentul) invierii.
9. La se cu sufletele tuturor celor ce iubesc pe
Dumnezeu, adica cu (Pentru insa), luna
cea dintii, Xanthicus (luna infloririi), cea numita aprilie, este ziua
vierii; atunci, impinsa, de puterea soarelui drepti:itii, iese dinlauntru
slava Duhului Sfint care acopera imbraca trupurile sfintilor, (se
arata) acea slava pe care ei au avut-o ascunsa suflete. Ca ceea ce are
cineva (ascuns suflet) acum, aceea se arata atunci din afara trupu-
]ui. Aprilie zic, este cea dintii dintre 1unile anului, aceasta aduce bu-
curie 1a toata zidirea; aceasta imbraca copacii goi deschide pamin-
tul ; aceasta toate vietuitoare1e.
Xanthicus, prima (luna) a este vremea invierii, atunci
cind se vor preas1avi trupurile 10r, prin 1umina cea negraita, care de
acum se afla intre ei, adica prin puterea Duhului, care va fi atunci
imbracaminte, mincare, bautura, bucurie, veselie, pace, via-
ta Ca Duhul Cel dumnezeiesc, pe care de acum s-au invredni-
cit a-L primi intru va fi atunci striHucirea ce-
l"easca.
10. Deci, cit de necesar este ca fiecare dintre sa creada, sa se
nevoiasca, sa se sirguiasca a viata virtuoasa sa arate multa na-
dejdp rabdare, pentru a invrednici 3a primim (inca de) acum,
suflet, puterea slava Duhului Sfint, ca atunci cind trupurile se vor
dez1eaga sa avem .A!cela care ne va Jmbra,ca va face
Ca zice (Aposto1u1): De fi nu goi
Cor. 5, 3). : trupHrile muritoare prin Duhul
120
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
CarE. locuie$te in (Rom. 8, 11). Fericitul Moise, avind pe chipul sau
s1ava Duhului, s-a ariHat simb01 (a1 s1avei trupuri10r de la inviere).
daca chipul sau era (atit de s1avit) incit niciunul dintre oameni nu pu-
tea sa-1 priveasca, cit de s1avite vor fi trupurile dreptilor 1a inviere?
(S1ava de 1a inviere este) s1ava pe care suflete1e sfintilor a1e credin-
s-au invrednicit s-o aiba inca de acum omul 10r ce1 1auntric.
Se zice : noi toti privind in oglinda, cu descoperita,
Domnului, ne in chip, din in Cor.
3, 18). de zile de nopti n-a
piine $i bi1ut, precum scris (Exod 34, 28).
Dar ar fi fost cu neputinta ca trupul sau sa vietuiasca atita vreme,
fi:ira piine, daca n-ar fi primit a1ta l1rana, hrana) duhoVEiceasca, pe
care iRca de acum suflete1e sfintilor, primesc chip nevazut de la
Duhul.
11. Deci, Fericitul Moise doua chipuri a aratat ce slava a 1umi-
ce desfatare spiritua1a a Duhului vor avea cei adevarati
la inviere. De aceasta slava se invrednicesc inc:i de acum
chip tainic, 'insa atunci (1a inviere) se va arata pe trupul 10;.". Ca slava
care, inca de acum, au cei sfinti suflete1e 10r _. precum s-a
zis mai inainte - acea (slava) va acoperi va imbraca trupurile cele
goa1e 1e va rapi 1a ceruri, iar de aici inco1o ne vom odihni cu Domnul
veci, imparatia (Sa) cu trupul cu sufletul.
Creindu-1 pe Adam, Dumnezeu i-a Hicut aripi ca pasa-
rilor, pentru ca i-a pregatit aripile Duhu1ui, adica ace1e aripi pe care
1e va da 1ui 1a inviere, ca sa-1 ina1te sa-1 duca aco1o unde vrea Du-
hul. Astfe1 de aripi se invrednicesc sa aiba suflete1e dreptilor inca de
acum, atunci cind zboara cu gindul 1a ce1e Ca alta e3te 1umea
a1ta este masa, a1te1e sint alta este desfatarea,
alta este altul este cugetul. De aceea, ei sint mai buni
decit toti oamenii. Puterea, pe care s-au invrednicit s-o primeasca inca
de acum de la Duhul Sfint se aHii inHiuntru, sufletele lor, insa la
inviere trupurile se vor invrednici de acele bunuri ale Duhului
vor fi imbracate cu acea s1ava, pe care suflete1e, inca de pe acum,
exp",riaza.
12. Deci, dator este fiecare dintre sa se nevoiasca, sa se tru-
sa se (a toate virtutile, sa creada sa
ceaI"a de 1a Domnul ca inca de pe acum, omul (nostru) ce1 1auntric sa
se faca 1a s1ava aceea sufletul si1 se de acea
sfintenie a Duhului, ca fiind curatiti de noroiul rautatii, sa avem 1a
lnviere acea (putere), care va imbraca trupurile noastre inviate, va aco-
peri uriciunea ne va odihni imparatia ceruri1or. Ca Hristos Se va
CELE CmCIZECI DE OMILII DUHOVNIcr::;;n 121
din ceruri va invia toate semintiile Adam, pe cei din veac
i!.dormiti, dupa (cum graiesc) Sfintele Scripturi. ii va
doua parti; insa pe cei ce au semnul lui, adica pecetea Duhului, pe
ca pe ai Sai strigindu-i, ii va pune de-a dreapta Sa. Pentru
CQ. zice, Mele ascultii glasul Meu (10an 10, 27); "Cunosc
IHele sint cunoscut de Mele (Ioan 10, 14).
Atunci, trupurile acestora se imbraca cu slava divina, dupa
faptele 10r se vor umple de slava Duhului, pe care (sfintii) au inca
de acum sufletele 10r. astfel slaviti cu 1umina cea dumnezeiasca
ceruri riipiti intru Domnului in viizduh. cum s-a
scris, vom fi pururea cu Domnul (1 Tes. 4, 17), imparatind cu
veci, la Amin.
OM1LIA VI-A
Cei ce voiesc sa placa Dumnezeu sint datori sa faca rugaciunile
10r jn pace, lini:;;te, cu blindete cu pentru ca nu cum-
va, servindu-se de tipete, sa-i scandalizeze pe toti.
Omilia cuprinde doua aspecte: a) Daca tronurile cununile
slnt creaturi; b) Despre cele douasprezece tronuri ale Israel.
1. Cei ce se apropie de Domnul sint datori sa faca rugaciunile 10r
pace cu multa rinduiala; sa se apropie de Domnul cu
inima infrinta cu cugete (curate), iar nu cu strigate
tu1buratoare.
Se intimpla ca sa aiba cineva rana, aceasta sa-i fie cauterizata
sau sa se taie, dar el sa rabde cu durerea care se face, fara
sa tipe fara sa se tinguiasca, stapinindu-se ; insa, avind
durere, pe cind li se cauterizeaza sau se taie (rana), scot tipete ne-
cuviincioase. este durerea a celui care striga a
celui care nu striga; a celui ce se tulbura a care nu se tul-
bura. Sint care, avind intristare durere, le suporta pe acestea cu
delllnitate, fara sa se tinguie mintea cugetele dar sint
altii care, avind suporta fara rabdare
cu zgomot tulburare, scandalizeaza pe cei care ii aud.
sint altii care nu au nici durere, insa chip demonstrativ
sau din lipsa de scot tipete necuviincioase, ca cum felul
acesta ar putea sa placa lui Dumnezeu.
2. Nu se cade ca robul lui Dumnezeu sa arate ci blinde-
te inte1epciune, precum a zis profetu1: "Spre cine dacii nu
spre cel blind lini$tit spre cel ce se teme de cuvintele Mele?
IIsaia 66, 2). Aflamca pe vremea lui Moise Ilie, 1a aratarea care li
122
SFINTUL MACARIE
s-a facU't lor, au premers semne puternice trimbite minuni ale
majestatii divine, dar ca prezenta Domnului s-a aratat pace, li-
nk?te destindere. Ca zice : isoot un bIind susur de vint in
el Domnul Regi 19, 12). Se arata deci, (din acestea) ca odihna
Domnului consta pace relaxare.
Pe temelia pe care pune om pe lucrul inceput, va starui
la daca a inceput faca rugaciunea cu voce rldicata
cu tulburare, va tine acest obicei pina Ia tnsa pentru ca Dom-
este iubitor de oameni, se intimpIa ca acestuia sa-i dea ajutor.
U"nora trimite haruI Sau, insa ei se folosesc pina la
de acest O'bicei. Retinem, 'insa, ca fapta lor este fapta celor
siti de educatie, pentru ca pealtii scandalizeaza ei se tu1bura
rugaciune.
3. Insa adevarata temelie a rugaciunii acestora este : faptul de
struni cineva cugetele face rugaciunea pace, in-
cit nimenI din cei din afara sa se scandalizeze. (Cel ce ia aminte la
acestea), de va primi harul Dumnezeu se va lini1/te
pina la va zidi pe multi altii "Pentru cif Dumnezeu nu este
neorinduieHi, ci Cor. 14, 33). Cei care scat tipete se asea-
mana comandantilor de pe vapoare ; ei pot sa se roage oriunde, nici
in biserici, nicI sate, dupa dorinta lor, ci numai locuri pustii;
cind cei care se roaga pe toti ii edifica, orice loc.
Se cuvine deci, ca toata lupta omului sa se savir,;;easca fatade cu-
gete; sa suprime (omul) padurea gindurilor rele care i1 inconjoara
sa se sileasca sine spre implinirea poruncilor Dumnezeu; sa
se lase voia cugetelor, ci adunindu-le de pretutindeni. sa le deose-
beasca pe cele de cele rele. Pentru ca sufletul, care se afla sub
pacat se aseamana paduri mari pe munte, din-
tr-un fie de maracini ciulini. Cei care vor sa treaca
prin astfel de locuri trebuie intinda miinile sa-!?i faca loc Cl1
forta cu truda care ii inconjoara. La fel inconjoara su-
fletul padurea gindurilor puterii celei potrivnice. Deci, este nevoie de
multa sirguinta atentie pentru (a putea) cineva sa distinga cugetele
stralne ale puterii celei potrivnice.
4. Se intimpla ca unul, increzindu-se puterile sale, ca
poate sa inlature muntii care il inconjoara. Altul, insa, este
sa stapineasca mintea, iar lucrul i1 f,ace mai u$or decit acela.
La Iel se intimpla rugaciune : Sint care se servesc de strigate
neingaduite, ca cind s-ar increde puterea trupului ; ne luind
seama cugetelor, socotesc ca cu propria ]or putere pot
IucruI cel Dar sint altii care iau aminte la cugete $i
CELE CINCIZECI OMILII 123
duc lupta primul rind) cu ele. Ace!?tia sint cei care, aratind apoi
JJricepere intelepciune, pot sa indrepte sa lepede cugetele care ii
nap3desc sa umble dupii voia Domnului.
Aflam din epistolele Apostolului (Pavel) ca socote!?te mai mare pe
acela care edifica pe altul. Pentru ca zice: Cel ce griiie$te in limbi,
pe sine se zide$te .. pe cLnd cel ce profete$te, zide$te Biserica,. cel ce
profete$te este mai mare decit cel ce griiie$te in limbi Cor. 14, 4-
5). De aceea, fiecare sa aleaga a zidi pe altii a!?a se va invrednici de
imparatia cerurilor.
5. lntrebare: zic ca tronurile cununile sint creaturi, iar nu
duhuri ; cum trebuie sa intelegem (aceasta) ?
Riispuns: Tronul Dumnezeirii este mintea, iar tronul mintii este
Dunlnezeirea Duhul. De aceea se spune ca Satana puteri1e
cepatoriile intunericului s-au siHa!?luit, de la ciHcarea poruncii,
ma mintea trupul Adam, ca JJropriul lor tron. (Pentru
a le izgonidi'n inima din trupu1 omului) a venit Domnul a luat
truJ) din fecioara; - ca daca ar vrut sii se arate doar ('a Dumnezeu,
ar fi putut sa suporte cuvintul Lui) -? luat trup)
ca mijlocirea lui sa vorbeasca oameni1or. (Venind trup), Dom-
nul a duhurile rautatii care se trup, de tro-
nurile gindurilor ale cugete1or, a curatit a facut tron
al sau : mintea, cugetele trupul.
6. Ce inseamna (cuvintul) care l-a spus : "Vor $edea pe douiispre-
zece tronuri, judecind cele douiisprezece semintii ale lui lsrael? (Ma-
tei 19, 28). Aflam (din Sfinta Scriptura ca un lucru minunat) s-a facut
dupa Domnul S-a inaltat la ceruri. a trimis Duhul
Cel Mingiietor peste ce1 12 Apostoli venind puterea cea sfinta s-a
intru ei a stat tronul cugete10r lor. Iar pentru ca cei ce
erau de fata au ca ei sint beti, a inceputPetru sa-1 mustre pentru
cele ce facusera lui Iisus, zicind: A.ti riistignit, spinzurindu-L pe lemn
pe un puternic in semne in cuvrnt (Fapte 2, 22). iata
acum face 1ucruri minunate: deschide morminte1e, inviaza pe cei
morti trimite pe DuhuI). Pentru ca s-a scris: ln vremurile de pe
turT/JCl din Duhul Meu peste tot trupul fiii fiicele voastre
prooroci (Ioil, 2, 28; Fapte 2, 17). ascultind cuvintul Petru,
multi s-au pocait au format Iume noua, aIeasa a 1ui Dumnezeu.
7. Vezi cum s-a aratat inceputul judecatii? Atunci aratindu-se
lume noua, atunci s-a dat (Apostolilor) puterea de a (pe tronuri)
sa judece (Iumea) Ia Parusia Domnului, atunci cind va avea loc
vierea mortilor; dar ei judeca inca de acum, pentru ca Duhul Sfint
tronul gindurilor lor.
124
SF!NTUL l\IACArtIE ...,"; ..
Cit cununile, pe care le vor primi 1umea cea-
1alta, acestea nu s1nt lucruri create. Cei care zic (ca s1nt create) rau
fac. Pe acestea 1e arata Duhul, 1u1nd chip (de limbi de foc). Pentru ca,
ce zice Apostolul Pave1 despre Ierusalimul ce1 ceresc? (zice) ca ((este
tuturor)), a celor care avem gind.
Iar cit imbracamintea care vor purta este
c1ar ca Duhul ii va imbraca ei nume1e Tatalui al Fiului
a1 Sfintu1ui Duh, veci.
OMILIA VII-A
Despre bunatatea lui Hristos fata de oameni. Omilia cuprinde jn-
trebari raspunsuri.
1. Sa presupunem ca cineva intra case imparate'1ti
acolo tablouri podoabe, vede intr-o parte adunate comori a1ta
parte a1te (1ucruri minunate); sta 1a masa cu imparatul, se pun ina-
inte bucate foarte gustoase este de de
frunIuseti, dupa aceea este scos de aco10 dus 1ntr-un 10c (urit) rau
mirositor. Sa presupunem (apoi) ca fata foarte frumoasa, mai inte-
1eapta mai bogata decit toate (celelalte) ia barbat sarac, umil.
imbracat haine zdrentaroase ; dezbraca de halnele cele mur-
dare il imbraca haine imparate$ti, ii pune coroana cap ii
devine 1ui sotie. Sa presupunem (ca vazind ce1e intimp1ate), incepe acel
sarac a se teme zice: (Oare) mie, (om) nenorocit, sarac umil, mi
s-a dat oastfel de sotie? Tot a facut Dumnezeu cu omul ce1 ne-
noroclt umil. I-adat sa guste din (bunatatile) altui veac, dintr-o hra-
na deosebit de gustoasa, i-a aratat mariri frumuseti lmparate$ti de
negrait pentru ca punind fata fata bunurile cele duhovni-
cu ce1e ale veacului acestuia, toate acestea sa 1epede, ca
vede pe imparat, fie pe cei puternici, fie pe cei intelepti sa priveasca
(numai) ciHre comoara cea cereasca. Pentru ca, de vreme ce Dumnezeu
este iubire, a primit focul ce1 ceresc dumnezeiesc a1 1ui
Hristos ; intru aceasta s-a bucurat s-a odihnit de acesta este 1egat.
2. Daca sint impreuna, satan Dumnezeu, fie aer
fie oameni (se vatama cumva s1ava 1ui Dumnezeu) ?
Ra.spuns: Daca soare1e acesta, care este stra1ucind
peste 10curi murdare, nu se vatama, cu cit mai mu1t Dumnezeu, (Crea-
toru! tuturor), impreuna cu satana existind, nu se intineaza, nici nu se
spurca. 1nsa -ce1 rau s-a intuneoat a fost orbit nu poate sa vada
cl1vi\tia sl1btilitatea lui Dulnnezeu. Ce1 care ca satan un 10c
C:ELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 125
<11 Dumnezeu un loc al Iui, aceIa limiteaza (pe Dumnezeu) Plll;:!
Ja Jocu1 unde locuie1?te cel rau. Atunci cum spuneln ca (Dumnezeu) cel
bun este fara margini, necuprins ca toate sint intru acela1?i
timp) ca nu se intineaza Cel bun de cel rau ? Dar nu cumva cerul,
soareIe muntii, de vreme ce au fost facuti sint Dumnezeu s;int
acestea Dumnezeu? (Nicidecum). Creaturi1e (ramin) rinduiala
(Care au fsot a1?ezate, iar Dumnezeu, cel Care le-a zidit, exista
cu ele.
3. De vreme ce (autorul) pacatului se transforma in-
ger al luminii, (lucrarea lui) este asemenea (celei) a harului, cum
roate distinge omul curse1e diavolului; cum va primi el va deosebi
harului ?
(Urmari1e) harului sint bucuria, pacea, iubirea ade-
varul. Adevarul pe om sa caute adevarul. Pe cind mani-
festarile pacatului sint tulburatoare nu aduc iubire bucurie fata
de Dumnezeu. Laptuca salbateca este asemenea celei domestice, insa
una este amara, alta este dulce. harul existii (elemente) ase-
man<itoare (cu ceIe) aIe adevaruIui, dar (harul) este esenta a ade-
varului. Asemenea este aurora soarelui discul insa aItfel lu-
aurora altfe1 disc. Intr-o casa a1'Cle faclie; altfel
apare Iumina care se pretutindeni altfel apare
care se afla faclia (care este), mai luminoasa mai straluci-
toare. La fel sint unele (lucruri) a1e harului; cind omul Ie vede de
departe, ii par ca se bucura de eIe, dar cind intra el
IJutErea Dumnezeu cuprinde maduIareIe ii
mintea cu iubirea Iui Dumnezeu, omul devine un aItul.
au pus mina pe Petru I-au aruncat temnita - IJe cind
eI inchis - a venit un inger, i-a rupt Ianturile l-a scos afara.
iar eI, fiind ca extax, socotea ca este vedenie.
4. cum cad cei care se afla sub inriurirea harului lui
Dumnezeu?
Cugetele ceIe curate prin firea Ior aluneca cad.
ca incepe (omul cel drept) a se inalta, a a zice (altuia) :
Tu un pacatos)), pe cind pe sine se drept. Nu ce
zice Pavel ? un ghimpe in trup. ingerul lui
nu trufesc Cor. 12, 7). ca cea
curata are (pornirea) spre
5. Poate contempIe cineva sufletul prin
luminii (divine)? Aceasta, ca reve-
latia ca viziunea se face simtire.
126
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Rilspuns: Exista simtire, exista exista iluminare.
Cel ce are iluminarea este superior ce1ui ce are simtirea. Pentru ca
mintea acestuia (fiind iluminata) a primit parte (un dar) mai mare
(lecit ce1 ce are simtirea a aflat sine siguranta a sale.
insa este atunci cind sufletuIui se descopar lu-
mari taine aIe lui Dumnezeu.
6. Vede, oare, sufletul prin descoperire Iu-
mina ?
Rdspuns: Precum ochii vad soareIe, la fel cei
ilurminati vad chipul suaetuIui; (Nu toti) , ci putini
aceasta.
7. tntrebare: Oare sufletul are forma?
Rilspuns: (Sufletul) are chip forma asemanatoare ingerului. Ca
dupa cum au chip forma, dupa cum omul cel din afara are
chip, la fel omul ce1 'dinlauntru are chip asemenea ingerului forma
asemenea omu1ui ceIui din afara.
8. Oare este mintea este sufletul ?
Dupa cum madulareIe trupu1ui, sint multe, alcatu-
iesc un singur om, 1a fel madu1are1e sufletu1ui, sint multe:
minte, cugete care acuza cugete care apara, toate,
insa, se cuprind intr-un tot: sint madulare ale sufletu1uI, iar omul ce1
din1auntru nu este decit un singur suflet.
dupa cum ochii cei din afara de departe maracinii, prapas-
tiile gropile, tot mintea, daca este treaza, mai dinainte
cursele puterii du!?mane ca ochi a1 sufletu1ui, il
pe acesta (sa nu cada ele). Sa inaltam, deci, marire Tatalui
Fiu1ui Sfintului Duh. Amin.
OM1L1A VII1-A
Despre cele ce se intimp1a 1a rugaciune, despre gradele
daca pot sa ajunga 1a masura
1. 1ntra Biserica) p1ece genunchiul (la rugaciune);
inima se ump1e de putere iar sufletul se bucura Domnu1,
(ca mireasa) cu mire1e, dupa profetu1ui 1saia, care zice:
ce chip se vesele$te mirele de se Domnul de
tine (1saia 62, 5). 1ucreaza ziua, dar dedica ora rugaciu-
Atunci, omul sau ce1 din1auntru este rapit (purtat)
adincul ce1 nemarginit a1 ace1ui (se de mare
incit mintea lui, rapita aco10 straina (de lumea aceas-
ta). acel timp uita cugetele cele pentru ca mintea se
CELE CINCIZECI DE OMILII 127
umple este de lucrurile cele de lucruri
nemarginite de nepatruns, de lucruri minunate, care gura ome-
neasca nu poate rosti. acel moment, buna dreptate, poate),
l'ugindu-se sa zica : de s-ar duce sufletul data cu rugaciunea !.
2. lntrebare: Patrunde, oare, totdeauna, acele lucruri?
Rdspuns: Harul se afla neincetat om. Prinde radacini din tine-
se amesteca cu eI ca un aluat parte fireasca a aces-
tuia, singura cu Se manifesta om multe chi-
purj, precum spre folosul acestuia.
(Sta fire lucrurilor) ca focul, uneori sa sa creas-
ca, alteori sa se slabeasca sa se potoleasca; lumina, deasemeni, une-
ori sa straluceasca mai cu putere, alteori sil se sa paleascil ;
la se intimpla cu aceasta faclie (a harului) : odata aprinsa, lumi-
neaza totdeauna, insa ,cind e5te iubirea lui Dumnezeu,
atunci mai stralucitoare apoi, dupa rinduiala lumina
se ea continua sa existe.
3. (Staruind rugaciune) unora 5-a aratat sem.nul crucii chip
luminos s-a infipt omul lor cel launtric. (Se spune) ca odata, (sta-
ruind) rugaciune, un om a : se afla altar, bise-
rica s-au oferit trei care erau ca framintate cu untdelemn.
cit minca din pe atit se mareau. AltadatA, se ca
este imbracat cu haina luminoasa, cum nu se pamint
acesta nu poate fi facuta de miini ce chip Dom-
nul, suindu-se pe munte, impreuna cu Ioan cu Petru, !?i-a schimbat
le-a facut sa straluceasca, la fel era imbracamintea
aceea. Iar omul acela, care era dezbracat (de hainele !?i imbracat
lumina) s-a minunat s-a uimit.
Alta data, lumina care inima descopera alta lumi-
na, mai launtrica,mai tainica ma:i adinca. aiCeasta lumina
aceasta contemplare (plina de dulceata) afundindu-se, omul nu mai este
stapin sine, ca un srtain pentru lumea aceasta; (iar acest
lucru se face) din cauza iubirii a placerii care-l din cauza
tainelor celor ascunse (care se descopar). 1n acel timp, omul acela,
fiind eliberat de celor trecatoare, ajunge la masura
curat liber de pacat.
Dar, dupa aceea, harul se arata mai putin puterii
(Harul) doar parte, iar (omul) se afla intr-un grad
inferior de
4. Sa zicem <:a trebuie sa urce 'douasprezece trepte ca 58
ajunga la Uneori reu!?e!?te sa la acea inaltime a de-
128
SE'lNTUL MACARIE EGIPTEANUI"
dar alteori harul se imputineaza, iar acesta coboara treapta
sta pe a unsprezecea.
Unu1, insa, a primit de har, (ramine) e1 totdcauna, ziua
noaptea ajunge 1a masura devine liber (de ce1e pamin-
curat, totdeauna ina1tuit (de ce1e strain (de ce1e pa-
Daca un astfe1 de ar avea mereu inaintea ochilor ace1e
]uCIuri rninunate care s-au aratat a caror experienta a facut-o, n-ar
rnai putea sa ia nici sarcina cuvintu1ui, n-ar accepta sa auda
sau sa se ingrijeasca de ceva, de e1 sau de ziua de rniine, ci nurnai ar
sta intr-un co1t, strain (de ce1e irnbatat (de bucurie). De
nu s-a dat masura ca sa poata sa se ingrijeasca de
frati sa slujeasca cuvintul. perete1e ce1 din rnij10c (celce i1
irnp:ledica sa ajunga 1a a fost darirnat, iar rnoartea a fost
invinsa.
5. Astfe1 stau 1ucrurile: dupa curn rnasa intunecoasa, ceatii.
se 1asa acopera faclie, care continua sa ardii sa lurnineze, la fel
se deasupra ace1ei lurnini (a harului) va1ul (intunericului pacatu-
1ui). De aceea (cel de sub har) ca nu este nici
libeJ' cu totul de pacat. Arn putea zice (ca prin venirea haru1ui), pere-
te1e ce1 din rnij10c (care se punea inaintea s-a surpat s-a
sfarirnat; dar (arn putea zice) ca nu este cu totul pentru totdeauna
sfarlrnat. Sint, intr-adevar, rnornente cind (haru1) se aprinde rnai rnult,
cind rningiie dar sint rnornente cind se
precurn folosul ornului. ajuns, oare, cineva,
lurnea aceasta, 1a rnasura ? gustat a experiat (fericirea)
ace1ui veac? Eu inca n-arn vazut pe nirneni sa fie
liber (de pacat). Chiar daca cineva se har, patrunde tai-
nele 1?i (se desfateaza) de rnulta dulceata a harului, pacatul rarnine inca
eJ. din cauza ca au fost daruiti cu de har de 1urnina,
socotesc ca sint liberi insa din lipsa de experienta gre-
Pentru ca (zic eu, au puterea haru1ui, nu sint inca pe deplini
slobozi. eu arn ajuns, anurnite rnornente 1a rnasura (libertatii
sibile) ca nu exista orn
6. Intrebare: Spune-ne noua, tu pe care treapta (a te
afli (acurn).
Dupa (ce s-a aratat lurne) sernnul crucii, harul
fe1 1ucreaza aduce pace toate rnadulare1e inima (omului),
incit sufletul, de bucurie, se arata ca un copil lipsit de rautate,
care nu mai (pe nimeni), fie acesta grec sau iudeu, pacatos
sau doritor de desfatari Omul sau launtric cu ochi cu-
rat (la toti), se bucura de toata lumea vrea sa-i slujeasca sa iu-
CELE CINCIZECI DE OM1LII 12<)
beasca (pe pe greci !li pe iudei. (Un astfel de om), ca un fiu de
imparat, pune increderea Fiul lui Dumnezeu ca intr-un parinte,
se deschid intra multe camari; cu cit intra ele), cu
atit se deschid altele ; dintr-o suta inalte de camari se imboga-
\e!lte. cu c1t se imboga\e!lte, pe at1t alte lucruri minunate
se arata. se incredin\eaza, ca unui fiu mOl$tenitor, lucruri ce nu
pot fi in\elese de firea omeneasca !li de gura limba (omeneasca) nu se
pot spune. Slava lui Dumnezeu. Amin.
OMILIA
Fagaduintele profetiile lui Dumnezeu se implinesc dupa multe
felurite incercari. Numai de la Dumnezeu sa izbavire de
ispitele celui viclean.
1. Lucrarea duhovniceasca a harului lui Dumnezeu, care are 10c
suflet, se face cu multa rabdare, cu intelepciune sub obladuir.
tainica a mintii. Dupa ce omul s-a luptat, vreme indelungata, dupa ce
voia lui libera, supusa la multa incercare, s-aaratat bineplacuta Du-
hului (Sfint), dupa ce a aratat rabdare incercare, lucrarea harului se
nrata intru el. Aceasta conc1uzie vom proba cu intimplari
relatate Scripturile de Dumnezeu inspirate.
2. Cele ce spun eu asemenea sint cu cele intimplate pe lui
Iosif. Cit timp citi ani au trebuit sa 'treaca sa se
voia Dumnezeu, cea pentru el sa se imp1ineasca vedeniile !
La cite osteneli, necazuri strimtorari n-a fost supus! Dar pe toate
suportindu-le cu barbatie aratindu-se rob incercat credincios al
luiDul11l)ezeu, cele din urma a ajuns conducator al' Egiptului' a
dat hrana neamului sau. Atunci profetia (referitoare la lucruri
nevazute s-a implinit, ca voia lui Dumnezeu carea fost vestita cu
multi (ani inainte).
3. La fel sint cele ce se spun despre David. Dumnezeu I-a uns pe
el imparat Samuel. Dar dupa ce a fost (a ,trebuit) sa
fuga (de la ai pentru ca il urmarea Saul ca sa-l ucida. ce s-a
intimplat cu ungerea lui Dumnezeu cu promisiunea lui, care trebuia
numaidecit sa se imp1ineasca? Pentru ta indata ce a fsot uns a
ajuns la grea strimtorare: (a trebuit) sa rataceasca prin sa
fie Jipsit pina de piine, sa fuga 1a' pagini din cauza cursei pe care
intindea Saul. De c.ite necazuri nu a acela pe care I-a
uns imparat Dumnezeu! Dar de!li a fost indelung incercat !li strimtorat
ispitit, el S-a increzut Dumnezeu gindea ca ceeace a facut Dum-
nezeu cu mine prin ungerea profetului !li ceeace a zis ca se va intim-
9 - Sf!ntul Macarie
130
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
pla cu mine, indoiala ca se intimpla. dupa ce
a aratat multa rabdare, cele din urma s-a imp1init lui Dumne-
zeu, a domnit dupa mu1te incercari. Atunci s-a
Dumnezeu, iar ungerea care s-a facut profet s-a aratat sigura

4. La fel sint cele (ce se spun) despre Moise. Mai dinainte cunos-
cindu-l mai ,dinaiinte socotindu-l sa fie izbavitor a1
poporului, DUlmnezeu a rinduit sa fie fiu a1 fiicei lui
Faraon, sa creasca marire 'dezmier-
dari sa fie instruit toata intelepciunea Egiptenilor. Dar cind s-a
facut barbat rnatur a crescut credinta, a lepa,dat pe toate acelea,
(a lepadat) placerea cea trecatoare a pacatului a 'ales, spune
Apostolul, mizeria ocarile lui Hristos 11,25). fugind Egipt,
petrecut pascind oile, el, fiul imparatului, ,care fusese
crescut intru aHta placere indestulare imparateasca! Insa rabdind
in<:ercari (la care a fost su'pus) indelung-rabda-
tor, (rob) in<:ercat credincios lui Dumnezeu, cele 'din urma a 'de-
"enit <:onducatorul imparatul lui Israel a fost numit
al Faraon de catre (insu!?i) DUlmnezeu. Pentru caprin
el a biciuit Egiptul, el i-a aratart lu1 Faraon lucruri mari minu-
nate, iar cele din urma (prin el) inecat pe egipteni mare. Iata,
deci,dupa clta dupa cite incercari st:rimtori'iri B-a implinit voia
planul lui Dumnezeu !
5. La fel s-a intimplat pe lui Cu
inainte nu i-a promis Dumnezeuca-i darui un fiu cu aces-
tea nu l-a daruit indata! cite incercari ispite n-au acei
ani, peste el ! insa, a mu!J:ta rabdarecele ce peste
el, fiind incredintat nu minte cel a promis ca implini
crezind, a dobindit fagaduinta.
6. La fel s-a intimp1at cu Noe. Acesta a primit porunca de la
Dumnezeu al 500-1ea (a1 sale) sa construiasca corabia, pen-
tru ca (Dumnezeu) anuntaseca potop peste lume, a t?i
facut anul al 600-1ea, 100 de a fara sa se intrebe
daca Dumnezeu face sau nu cele ce spusese. Pentru era incre-
dintat toate cite a spus Dumnezeu fara indoia1a se Ob-
deci, cu porunca aflindu-se (tare, atunci cind a
fost) incercat credinta rabdare, s-a mintuit e1 (toata) casa lui.
7.Am adus aceste din (Sfintele) Scripturi penttu a arata ca
lucrarea harului lui Dumnezeu om darul Duhului Sfint, pe care
se a-l primi sufletul cel credincios se face cu mare lupta
cu indelunga-rabdare prin incercari ispite, ca libertatea
CEI,E CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$Tl 131
(omenei?ti) este incercata prin multe strimtorari. Atunci cind (un ast-
fel de om) prin nimic nu intristeaza Duhul, ci din contra este
aCOI'd cu prin implinirea, cu ajutorul harului, a poruncilor, atunci
se sa dobindeasca libertatea fata de patimi
Duhului, care infiere taina se aI1ata, Ibogatia cea rduhovniceasca i?i
intelepciunea, care nu este din lumea aceasta, de care se fac cei
cesint cu De aceea, sedeosebesc in1ru totul de toti
oamenii care a.u duhul lumii acesteia, (de ai?a intelepti priceputi.
8. Un astfel de om pe to1i oarnenii judecii Cor. 2, 15), dupii
cum este scris. pe fiecare de unde (inspirindu-se)
care (adevaruri) se intemeIaza ce trepte (ale se
afla, insa pe el niciunul dintre oamenii, care au duhul lumii pot sa-l
cunoasca, sa-l judece, afara numai de acela care are pe Duhul ce]
ceresc a1 Dumnezeirii. (Acela) il cunoa:'?te ca ceeste asemenea
lui, dupa cum spune Apostolul: Cele duhovnice$ti cele duhovni-
('e$ti se lii1nuresc. !nsii omul celfiresc nu prime$te pe ceLe ale Duhului
Lui Dumnezeu, pentTu cii aceste,a sint pentru el nebunie. Omul cel
duhovnicesc pe toate le judecii, insii pe el nimeni nu-L judecii}) Cor.
2, 14-15). Un astfel de om leapada lucrurile care sint
(iubite 1umea aceasta, cu desfatarea, pliicerea, bu
chiar
9. dupa cum acela, este cuprlns de fierbinteala arde,
1eapada orice fie ea oricit de p1acuta-
pentru ca fierbintea1a II arde i?i il - la sint i?i aceia, care
ard de dorul ce1 ceresc, curat sflnt a1 carora le-a fost
sufletul de iubireu Dumnezeu i?i de focul cel ceresc divin, (foc
care) DQmnul a venit puna - vrea numai-
decit se aprinda - (de acest foc), fiind foarte mult munciti i?i ar-
zind de dorul cel Hristos, precum s-a zis mai inain1e,
tia (repet) din cauza focului iubirii lui Hristos, care-i cuprinde, li
aprinde, ii arde i?i-i face caute Dumnezeu i?i bunurile cele
i?i dispretuiesc acele lucruri care sint (socotite) de cinste
lumea aceasta. De aceasta dragoste (aprinzindu-se cineva)
nimic din cele din cele sau de sub nu-l poa-
te desparti (de Hristos). Ca spune Apostolul: Cine ne va despiirti pe
de lui Hristos? (Ram. 8, 35 celelalte).
10. Este cu cineva sufletul i?i dragos-
tea cea cereasca a Duhului, se instriHneaza de toate luc.rurile
ac.estui veac, daca mintea se elibereaza de toate tentatiile
teria1e pentru ca se poata dedica singUl' scop,
cautarea dragostei Hristos. (Se cuvine ca acela care vrea sa dobin-
132
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
deasca mintuirea) sa arate toata grija, toata preocuparea toata oste-
neala pentru cercetarea esentei celeI spirituale, a sufletului pentru
impodobirea lui cu virtuti, cu podoaba cea cereasca a Duhului, cu cu-
riltia cu sfintenia Hristos. (Se cuvine) ca unul ca acesta sa re-
Run\e la toate sa indeparteze (din calea lui) toate piedici1e materia-
le sa nu-l peocupe chiar iubirea cea trupeasca de
parinti de rude. Sa nu permita mintii sale sa se preoeupe sa se
framinte cu nimic altceva, ca de exemplu; cu (gindul) puterii, al ma-
ririi, al onorurilor, al sau cu alte griji
ci mintea lui sa fie preocupata intregime de cercetarea esentei spi-
r1tuale a sufletului sa cu deplina rabdare venirea Duhului,
zice Domnul: ctntru ati dobindit sufletel.e
(Luca 21, 19). $1 fntii) lui Dumnezeu
celelalte se voua (Matei 6, 33).
11. Este posibil ca acela care se care totdeauna ia
aminte la sine - fie face) ascultare, fie orice alta lufrarea bine-
placuta lui Dumnezeu - sa poata evita intunericul duhurilor celor
clene. Pentru mintea care nu inceteaza sa se cerceteze pe sine sa
caute pe Domnul, poate S8 sufletul, faptul se da cu (toa-
ta) forta roaba Domnului se numai Ide Pentru ca s-a
zis: robim tot gindut spre lui Hristos Cor. 10, 5).
Iar cind astfel de lupte, prin astfel de dorinta cautare, mintea
se sa devina cu Domnul Hristos - har - un duh,
(atunci Domnul), odihnindu-Se vasul sufletului (face sufletul) sa
devina apt spre tot lucrul bun, sa nu supere pe Duhul Domnului prin
'Voirile sale, prin lndeletnlcirile lumii acestei'a, pofta de glorie
dorinta de stiipinire, prin van'itate pofte legaturile
relatiile cu oamenii cei rai.
12. Este lucru placut cind (sufletul) se consacra intru totul Dom-
nului numai de se cind se fara incetare
cu (jmplinirea) poruncilor Sale cind dupa vrednicie pe Du-
hul lui Hristos, (Duh) Care il cerceteaza il (Un astfel
de suflet) se sa devina cu Domnul un duh amesteca-
tura, precum zice Apostolul : cCel ce se alipe$te de Domnul, un duh este
Cor. 6, 17). 1ar daca cineva se lasa pe sine (prada) grijilor,
(iubirii) de marire de stapinire, onorurilor de la oameni pe toate
acestea le daca sufletul sau este framintat amesecat cu gin-
duri sau este inlantuit de vreun lucru din lumea aceasta;
(dac8) un astfel de suflet ar dori se lepede, sa scape sa fuga de
intunericul intru care este tinut, nu mai poate(acest lucru), pentru ca
CELE CINCrZECI DE Cl.HLII D;:rro\"N;CE;;iTI 133
face voia intunerlcului nu cu lucrarile
rautatii.
13. Sa ne pregatim, deci, sa venim catre Domnul, cu tot cugetul
cu toata vointa noastra sa ne facem urmatori ai Hristos, savir-
voia Lui aducindu-ne aminte (mereu) de toate poruncile Lui
ca S8 le facem pe ele. dezlegindu-ne de iubirea 1umii, numai
catre sa ne indreptam sufletele noastre; grija, preocuparea cau-
tarea mintii noastre numai 1a sa avem. Iar daca cu trupul ne
deletnicim mai putin cu cercetarea poruncilor cu <Utcultarea fata de
Dumnezeu, cu mintea sa nu ne departam de iubirea, dorul cautarea
Donmului. Pentru ca, cu astfel de cuget nevoindu-ne, cu gind curat
umbJind pe calea dreptatii totdeauna la luind aminte, sa
dobindim promisiunea Duhului Sau, sa ne izbavim prin har de pierza-
nia intunericului patimilor, de care sufletul se sa ne facem
vrednici de imparatia cea sa ne invrednicim a ne desfata
cu Hristos veci, slavind pe Tatal, pe Fiul pe Sfintul Duh, veci.
Amin.
OMILIA
Darurile harului divin se pastreaza se inmultesc prin smerenie
osirdie iji se pierd prin mindrie iji trindavie.
1. Suflete1e ce1e iubitoare de adevar iji de Dumnezeu, care cu mul-
ta l"adejde iji credinta doresc sa se imbrace cu Hristos, n-au trebuinta
sa indemnate de altii sa doreasca cerul sa iubeasca pe Domnul.
Se intimp1a uneori sa se imputineze (ze1ul lor), insa avind (mereu
privirea) pironita asupra crucii 1ui Hristos, asupra mire1ui celui ceresc,
totdeauna au sentimentul progresulUi duhovnicesc. Ranite de dorul ce-
rului iji flaminzind dupa dreptatea virtutilor, ele doresc cu nesat ilu-
minarea Duhului. Iar daca se invrednicesc a prin credinta,
tainE:le cele dumnezeieijti iji daca se impartaijesc de darul cel ceresc a1
veseliei, pun increderea e1e insele iji cred ca (iji) sint ceva;
ci (dimpotriva) cu cit se invrednicesc de darurile ceIe cu
atit mai muIt doresc cerul il cauta cu osteneala. Cu ci.t au e1e sen-
timentul sporiri, cu atit mai mult sint infometate
setate dupa impartaijirea har. cu cit se imboga-
tf::'Se cu atit se sorotesc mai sarace tinjesc de darul cel
duhovnicesc, dupa mirele cel ceresc. Ca spune Scriptura: Cei ce mii
(mai mult), cei ce md beau,
mult)). (lnt. Sir. 24, 23).
2. Astfe1 de suflete, care iubesc cu (atita) infocare nesat pe
Domnul, sint vrednice de viata cea De aceea se tnvredni-
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
ccsc a se izbavi de patimi Ide ase face prin har, la comuniu-
tainica de negrait a Duhului Sfint iluminarea (lui). Sint,
insa, altele, fara curaj trindave, care nu cauta inca de alci, de cind
sint Inca trup, sa obtina prin staruinta rabdare sfintenia lnimii,
nu parte, ci chip suflete care nu spera cu toata puterea
lor sa se de desavir1?irea Duhului celui Mingiietor sa
Iie jzbavite prin Duhulde rautatea patimilor. s1nt a1tele)
c'are dupa ce s-au invrednicit sa primeasca harul divin, se lasa (prada)
llpsei de grija nepasarii sint furate de rautate.
3. Pentru ca primind harul Duhului avind mingiieI'ea harului
(care aduce) odihna dulceata spirituala, ele pun nadejdea
acesta, se mindresc devin fara grija. Nu au inima zdrobita, nici
smeresc cugetul, (ele care) n-au ajuns la masura a nepati-
mirii, care nu s-au umplut, pirin ,cu de har
care se multumesc sa se sa ramina la putina mingiiere
a harului; astfel de suflete inainteaza mai degraba trufie, decit
smerenie. din cauza neglijentei, dispretului a trufiei 10r zadarnice
pierd harul de care s-au invrednicit.
4. Sufletul cu adevarat iubitor de Dumnezeu de Hristos, chiar
daca ar mii de fapte bune, se poarta fel ca cind nimic
n-ar fi facut, din cauzadorului sau nepotolit dupa Domnul. Chiar daca
(un astfel de om) istovi trupul posturi privegheri, se ara-
ca cum inca n-a inceput sa se osteneasca cu virtutile. Chiar daca
invrednici sii dobindeasca difertItedaruri ale Duhului sa se
descopere tainele se arata ca cind n-a dobindit nimic, din cau-
za iUbirii sale nemasurate nepotolite fata de Domnul. Ba, dimpotri:"
toate zilele flaminzind insetind credinta dragoste sta-
l"uind rugaciune, are un dor nepotolit dupa tainele harului dupa
starea de virtute. Este ranit de dragostea Duhului ceresc; prin har se
el un dol' aprins fata de mirele cel do-
sa se invredniceasca pe deplin de comuniunea tainica de ne-
grait cu intru sfintenia Duhului. Cu fata sufletului descoperita
privind fata (catre fata) catre mirele cel ceresc, (aflat) intr-o lumina
duhovniceasca de negrait, se cu prin credinta. Asema-
nindu-se lui intru moarte, (sufletul) mereu, cu mult dor, moar-
tea pentru Hristos, cu credinta puternica sa primcasca de la
1)omnul Izbavirea <de pacat de intunericul patimHor.
Pentru ca, curiitit de Duhu1, sfintindu-se la trup lasuflet sa se
invredniceasca a deveni vas ales pentru primirea mirelui' celui ceresc
lui Hristos, 1mparatul cel ceresc adevarat. Atunci se face
13,;
vrednic de viata cea cereasca, (daca) s-afacut inca de aici sala!? a1 Du-
hlui Sfint.
5. La aceste trepte (ale desavir!?irii), sufletul nu IJoate sa ajunga
deodata fara ispita. ajunge la spirituaHi -
pina la masura desavir!?ita a - multe ostene1i lup-
te, incercari lupte, aratind zel vreme de ani. Supus fiind
(deci), de catre cel rau la tot felul de ispite rabdindu-le pe acestea
cu osirdie barb<'itie, el se invrednice!?te (a dobindi) onorurile cele
Jnari, darurile cele duhovnice!?ti bogatia cea cereasca; se
sa se faca mo!?tenitor al imparatiei celei cere1?ti, intru Hristos lisus,
nostru, se cuvine slava puterea veci. Amin.
OMILIA
Puterea J;)uhului Sfint este ca focul inima omului. l)e cine are
nevcie pentru a deosebi cugetele care se nasc inima '? Despre !?ar-
pele cel mort care a fost infipt de ciHre Moise virful lemnului, care
(!?arpe) era a lui Hristos, Omilia mai cuprinde doua
convorbiri: una intre Hristos satan, (duhul) cel rau, alta intre cei
pacato1?i
1. Focul cel ceresc al pe care il primesc
acest veac, inlauntru inimii 101", acela care actioneaza inlauntru
10r, iese din ele, atunci cind trupuri1e se descompun. Dar (la momentul
potrivit vine) stringe la un 10c madularele cele le
inviaza. Ca dupa cum focul cel din Ierusalim - care servea pe altar,
care vremea robiei a fost ascuns intr-o groapa, dar care, dupace
s-a facut pace s-au intors patrie) cei robiti, ca reinnoit
servea, ca de obicei - tot se intimpla acum cu trupul, care, dupa
ces-a descompus transformat noroi, intervenind focul cel ce-
resc, il inviaza. Pentru ca focul care acum
launtru inimii, atunci se arata afara face invierea trupurilor.
2. Pe vremea lui Nabucodonosor, focul cel din cuptor nu era dum-
nezeiesc, ci creat. Insa cei trei tineri, care erau focul cel vazut pen-
tru (credinta) 10r dreapta, aveau inimile lor focul cel dumnezeiesc
ceresc, care actiona inlauntru 10r, cugetele 10r. Acel foc s-a ara-
tat afara lor. stat mijlocul lor a oprit focul cel vazut ca sa
nu arda sau sa vatame vreun fel pe cei drepti. lucru asemana-
tor s-a intimplat cu Israelitii vremea (ratacirii prin pustiu). Pen-
tru ca mintea voia lor era sa se departeze de Dumnezeul cel viu l1i
sa se intoarca la cultul zeilor. Aaron a fost nevoit sa le spuna sa adu-
136
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
ca (la el) vasele (lor) cele de aur podoabele, pe care, punindu-le
foc, le-a facut idol, imItind oarecum focul (cel vazut) de gindul lor.
Atunci s-a intimplat lucru minunat: ei hotarisera ascuns
cugetele lor, sa slujeasca idolilor iatii focul (cel vazut) le-a facut idol
din vasele puse el, iar ei s-au inchinat pe fata idolilor.
De<:i, dupa cum cei (trei) tineri, gindind lucruridrepte, au
tru focul Dumnezeu s-au inchinat Domnului cu ac1evarat, 1a fel
se intimpla acum cu sufletele cele credincioase: ele primesc acest
veac, intru ascuns, acel foc dumnezeiesc ceresc. Acest foc plasmu-
adincul lor icoana cereasca.
3. Deci, dupa cum focul acela a transformat vasele cele de aur
idol, tot Domnul privind la alegerea sufletelor bune credin-
cioase modeleaza ele, inca de acum, icoana dupa gindul lor. La in-
viere, (puterea divina din suflet) se va ma];lifesta afara va prea-
slavi trupul, atit pe dinauntru cit pe dinafara. Dar, dupa cum tru-
purile unora, supuse stricaciunii, sint, la veacurilor, moar-
te descompuse, tot cugetele lor sint corupte de satan, lipsite
de viata ingropate noroi pamint. Pentru ca sufletul lor s-a pier-
dut. urmare, dupa cum Israelitii, punind vasele lor foc, (din
ele) s-a facut idol, tot acum, aceasta viata) omul a oferit
(autorului) rautatH, cugetele sale cele curate bune, iar acesta le-a
ingropat noroiul pacatului au devenit (pentru el) idol. Cum,
deci, mai poate (singur) afla, deosebi scoate din focul rautatii?
Pentru aceasta are nevoie de faclia 'divina, de Duhul Sfint, pentru a
pune ordine casa sa cea Intunecata; are nevoie de lumina soarelui
dreIJtatii, care rasare inima lumineaza; are nevoie de arma ca
sa invinga razboi.
4. (Se spune) ca vaduva, pierzind drahma, a aprins mai intii
faclie, apoi a facut ordine casa. Fiind ordine casa faclia fiind
aprinsa, s-a gasit drahma, care era acoperita de pamint, de praf
mUldarie. (Tot acum: sufletul poate, singur, sa gaseasca
sa deosebeasca gindurile proprii (de cele insuflate de cel rau). Abia
atunci cind este aprinsa lumina divina, care lumineaza casa cea intune-
catii, abia atunci vede cum gindurile sale sint ingropate noroiul
murdaria pacatului. Rclsarind soarele, iar sufletul vazind pierzarea
care se afla, incepe sa recheme cugetele amestecate gunoi mur-
darie. Pentru ca, incalcind porunca, sufletul a pierdut chipul care se
af1a
5. Sa presupunem ca exista imparat care are averi slugi care
ii sjujesc. Sa presupunem, (apoi) ca este prins de dus
robie. Fiind, (deci), prins dus inexil, mod firesc, sint duse slu-
CELE OMll..II DUHOVNICE$TI 137
gile sale impreuna cu el. Tot s-a intimplat cu Adam, care a fost
creat de Dumnezeu curat pentru a-i sluji Lui toate creaturile au
fost puse slujba Ca Domn Imparat a fost pus peste toate
creaturile. Insa, cind cel viclean s-a apropiat de el i-a vorbit, a as-
cultat mai intii cuvintul acestuia, din exterior, ureche. Dupa aceea,
cuvlntul acestuia a trecut inima i-a cuprins toata
fiind luat el (captiv), a fost luata (captiva) creatia care slujea. Da-
torita lui, moartea a stapinit omul, din cauza neascultarii,
chipul (initial)al lui Adam s-a distrus, iar oamenii s-au abatut (de la
adorarea Dumnezeu), la adorarea demonilor. Iata roadele pacatu-
: lucrurile facute bune de Dumnezeu se aduc jertfa Piinea,
untdelemnul animalele se pe lor. Dar numai
at1t : au jertfit idolilor chiar pe fiii pe fiicele lor.
6. Acum, insa, vine Insu1?i Acela care a plasmuit trupul sufle-
nimice1?te toata puterea celui rau toate lucrurile lui
cugete, reinnoie1?te (re)face chipul cel ceresc, face un suflet nou,
pentru ca Adam sa fie stapin al mortii Domn peste creaturi.
(Traind) umbra Legii, Moise a fost supranumit mintuitorul
Israel, pentru ca a scos pe acestuia din Egipt. Tot acum :
Hristos, adevaratul Mintuitor, ptarunde intru cele ascunse ale sufletu-
scoate din Egiptul cel intunecos, de sub jugul cel foarte greu
din robia cea amara. Ne porunce1?te, insa, sa din (aceasta) lume
1?isa fim saraci de toate cele vazute, sa avem griji ci
ziua noaptea sa stam la sa a1?teptam (vremea) cind Domnul va
deschide inimile (noastre) cele incuiate !li va varsa peste darul
Sfintului Duh.
7. (Domnul) a zis sa renuntam la aur, argint !li rudenii sa vindem
averile sa dam (banii obtinuti) saracilor, sa ne facem comoara ce-
!li sa-L cautam (numai pe "Pentru unde este 00,
este 00" (Matei 6, 21). Domnul !}tia ca satan
cugetele !li reu!le1?te (sa le abata) catre grija lucrurilor paminte!lti!li
materiale. De aceea, ingrijindu-se de sufletul tau, Dumnezeu ti-a spus
sa renunti la toate, sa cauti chiar fara ta bogatia cea cereasca
sa ai inima indreptata catre Daca ai vrea sa te indrepti catre cre-
aturi, sa afli ca nimic din cele vazute nu-ti apartine. Vrei sau nu, te
forteaza sa-ti indrepti mintea catre cer, (locul) unde ai adunat !li depus
comorile tale. Pentru unde ta,
(Matei 6, 21).
8. (vremea) legii (celei vechi), Dumnezeu a poruncit Moise
sa faca 1?arpe de arama, sa-l inalte !li sa-l pironeasca virful
lemn. Toti aceia care, mU!lcati fiind de priveau la de
138
SFINTUL :\lACARIE EGIPTEANUL
arama, se vindecau (Num. 21, 4 urm.). Aceasta s-a cu un rost
anumit anume : cei ce erau de grijile de inchi-
narea Ia idoli, de pIacerile (sugerate) de Ide orice impietate,
(erau obligati) feIul acesta, - fie pentru putin timp - ridi-
ce privirea de Ia ceIe de jos catre ceIe de sus, apoi de Ia aceIea sa se
inalte (cu gindul mai sus), catre Cel PreainaIt; sporind cite putin
devenind fiinte superioare, sa afle ca (Dumnezeu) este superior
tregii creaturi. De aceea tie ti-a poruncit sa devii sarac, sa tot
ce ai sa dai (pretul obtinut) saracilor; pentru ca, chiar daca ai vrea
sa te (tinindu-ti privirea atintita Ia ceIe de) pe pamint, sa nu
poti (face aceasta). De aceea, cercetindu-ti inima, sa incepi a spune
cugetul tau: intrucit nimic nu avem pe pamint, sa ne indreptam (gin-
dul) catre cer, acolo unde am depus comoara noastra. (Atunci, numai-
decit), mintea ta incepe sa se ridice catre cele inaIte, incepe a Ie cauta
pe cele superioare a spori intru ele.
9. Ce inseamna aceasta: '$arpeIe cel mort, care a fost pironit
lemnului, vindeca pe cei raniti? $arpele cel mort (care) biruia
pe cei era preinchipuire a trupuIui Domnului. Pentru ca
a ridicat pe lemnul crucii trupul pe care I-a luat din Maria
untrup morta a ucis pe cel Gare se tira
inima (omului). Mare minune este aceasta! $arpeIe cel mort a
ucis pe cel ! ce chip Moise a facut un Iucru nou, ase-
manare a ceIui tot Domnul a facut un Iucru
din Maria S-a imbracat cu acesta. nu adus trupul Sau din
cer, ci Duhul cel ceresc, Care a intrat firea) Iui Adam. (Trupul) Iuat
(din Maria) s-a unit cu 'dumnezeirea, iar (dumnezeirea) a imbracat trup
omenesc, format din pinteceIe (fecioarei). dupa cum, pina vremea
Iui Moise, Domnul ll-a poruncit sa se faca Iume un de arama,
(pe care privindu-I cei de sa se vindece, tot nu s-a
aratat Iume, pina Ia Domnului, un trup nou, fara de pacat,
(izbavitor al omenirii din moarte). Pentru ca, dupa ce primul Adam a
calcat porunca, moartea a imparc'itit peste toti acestuia. (Dar odata
c:u intruparea FiuIui Dumnezeu), a invins trupul cel mort pe
pele cel viu. Acest Iucru minunat este pentru iudei pricina de smin-
teala, iar pentru neamuri nebunie. Pentru ca (iata) ce spune Aposto-
Iul: propovoduim 1sus Hristos cel pentru iudei
este pentru nebunie; pentru cei ne
(este) Hristosul lui Dumnezeu, lui
Dumnezeu. Cor. 1, 23, 24). Pentru ca trupul cel omorit este viata,
izbavirea Iumina. (Pentru ca) trup se apropie Domnul de moar-
CELE CINCIZECI O:'HLII 13!)
tt? fli ,cu ea sa scoata sufletele din iad sa le
Lui.
10. iata, (auzind) acestea cel viclean fli tulburindll-se, se duce
la slugile sale, aduna toate puterile, stringe zapisele (venind la Dom-
nul) zice: Iata, au ascultat de meu; oameni
S-au 'inchinat noua. Dar Dumnezeu fiind judecator drept de data
aceasta arata dreptatea Lui zice: (lntr-adevar), a ascultat de tine
Adam dar tu ai 11lat toate inimi1e lui. ascul-
tat de tine omenirea, dar cu trupul Meu ce este aici ? Acesta este fara
pacat. Acel trup al primului Adam ti-a fost dator pe drept detii za-
pis (impotriva lui). Despre Mine, insa, toti marturisesc ca nu am pacat
ca nu-ti datorez nimic. (Despre Mine) toti marturisesc ca sint Fiul
Dumnezeu. (Acest lucru) l-a marturisit glasul care a venit din ce-
ruri. pe (zicind): A.cesta este Fiul Meu Cel iubit; de
(Matei 17, 5; 3, 16). (Acest lucru) il Ioan :
,mielul Dumnezeu, Care (Ioan 1, 29). martu-
Scriptura: plioat facut, nici aflat intru
(Tsaia 4, 9). (Eu, Iatii, vine stiipznitorul lumii aces-
nu afla nimic Mine (Ioan 14, 30). Dar tu insuti, satan, dai
despre Mine fli zici : $tiu cine e$ti (e$ti) Fiul Dumnezeu
(Marcu 3, 11). Ce cu noi, Iisuse venit
inainte de vreme ne chinuie$ti ? (Matei 8, 29).
Trei despre Mine: (Dumnezeu Tatal) care sloboade
glas din ceruri, (oamenii) cei de pe pamint, tu insuti (satan). Deci,
Eu rascumpar trupul care ti-a fost vindut prin Adam cel dintii nimi-
cesc zapisele tale. Pentru ca, Eu, fiind rastignit coborindu-Ma la iad,
am platit datoriile lui. De aceea iti poruncesc tie iadule, intunericule,
tie moarte : Scoate puterile cele rele umple-te de frica, lasa liber (nea-
mul) cel inchis al lui Adam.
11. Dar cind auzi ca vremea aceea, Domnul a izbavit sufletele
din iad din 1ntuneric coborind la iad a facut un lucru minunat,
sa socoti ca aceste lucruri S1nt departe de sufletul tau.
(Intr-adevar), primind omul (sfaturile) celui viclean, moartea are
stapinire sufletele lui Adam tine inchise glndurile su-
Hetului. De aceea, cind auzi (vorbindu-se) despremorminte sa nu te
numai la cele ce se pentru ca inima ta este groapa fli
un mormint. Pentru ca atunci c1nd 'incepatorul rautatii fli ingerii lui se
cuibaresc el, fac drumuri carari pe care puterile lui satan (intra)
se plimba mintea cugetele tale, (care atunci) nu este (sufle-
tul 1au), un iad, groapa un mormint, iar tu nu mort pentru
Dumnezeu ? Acolo, suflet, a ascuns satan argintul cel de pret;
140
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
acolo a semanat amaraciunii, pe acesta l-a dospit cu aluatul
cel l-a facut de apa murdara.
deci, cu tru:pul Hrisoos), Domnul intra su-
fletele celor care 11 cauta, intra adincul iadului inimii acolo
inimii zicind : Scoate afara suHetele cele inchise. sfarma
pietrele cele grele, care zac deasuf.>ra sufletului, deschide mormintele
elibereaza din cea intunecoasa sufletul, care este mort cu

12. (Sa presupunem) ca om este legat cu de miini de
piclOare care ii dezleaga lasa 1iber sa mear-
ga unde 1a fel (dezleaga) Domnul sufletul ce1 legat cu lan-
turile ii elibereaza mintea da drumul sa se odihneasca
aerul cel dumnezeiesc.
Sau : om a fost prins riu; a fost dus 1a fund,
s-a innecat zace mort mijlocul unor fiare cumplite. Daca
ne1?Liind sa innoate, sa-1 pe 'acesta, se inneaca se pierde
e1 impreuna cu acesta. Numai inotator incercart poate sa se scu-
funde apa 1?i sa scoata pe ce1 inecat din mij10cul fiarelor. Apa in-
sa1?i, cind inotind pe cel incercat, care 1?tie (ce sa faca), il ajuta pe
acesta, ridica spre paturile superioare. La fel este sufletul, cufun-
dat abisul intunericului adincul mortii; este inecat mort
de Dumnezeu, (zace) mijlocul unor fiare cumplite.
cine (Altul) poate sa se coboare acele camari adincurI ale
a1e (din inima),daca Ace1a Icare a facut trupul ?
patrunde ambe1e parti: iadului unde sufletul este
de catre moarte, impreuna cu cugetele - scoate pe Adam cel
mort din adincul cel intunecat.
Moartea insa1?i prin incercarea (1a care a supus) pe acest om, ii
ajutor, precum apa celui ce lnota.
13. Ca ce 1ucru greu este pentru Dumnezeu sa ajunga pina la
moarte pina sinul cel adinc al inimii sa recheme (la pe
Adam cel mort? Ca d,aca lumea de acum, care sint case 1aca-
1?uri, - care, locuiesc oamenii - (locuri) unde fiare,
lei, balauri mon1?tri iar soarele - care este creatura,
intrind de pretutindeni ele) prin prin ferestre, prin pe1?teri1e
1eHor prin gaurile iese apoi (din ele) cu nimic se va-
tama. cu cit mai mult Dumnezeu. Stapinul tuturor lucrurilor intra in
sala1?uri, casele sufletele oamenilor, unde s-a cuibarit moartea
e1ibereaza de acolo pe Adam, intreg neamul sau) fara sa sufere
de la moarte ?
CELE CINCIZECI DE OMILII
141
(La fel se intimpla cu ploaia). Coborindu-se din cer, ploia ajunge
in locul'ile ce1e mai de jos ale pamintului, invioreaza rada-
<'inile uocate a0010 odrasla noua.
14. Se (omul) care duce lupta rclzboi cu satan care
are suflet zdrobit este de grija, 'de durere de lacrimi de
cel care apasare.
Pentru ca, doua se pot afla oamenii. Unul staruie ast-
fel de lucruri, iar Domul este alaturi de el lupta
cauta cu staruinta bate la ill?a sa se deschida. Iar daca (un astfeI
de) frate se pare bun aceasta lupta, (aceasta se faptului ca)
este sustinut de har. (Altul), insa, nu are nici temelie, nu are frica
de Dumnezeu, nu .rorobit inima, nici inima ma-
dularele, pentru a nu umbla fara rinduiala. Neintrind lupta, sufletul
sau este inca pierdut. Deci, se cel ce se afla lupta
necaz de cel ce nu ce este liUpta. (La fel se intimp1a cu)
Odata ce au fost aruncate pamint, (ele trebuie) sa reziste 1a
1a iarna la raceala aerului; dar, la vremea cuvenita, sint reinsufle-
tite odraslesc.
15. Poate ca satan spune inlmii tale: Iata cite rele ai facut!
Iata de cite nebunii s-a umplut sufletul tau! ingropat pacate
nu m'ai poti sa te Face aceasta pentru a te duce la dis-
perare, fiindca nu-i place lume) clipa
sufletului, cum un om cu un (alt) om. Tu, insa, raspun-
de-i: Am marturia scrisa a ca nu moartea pacatosu-
lui,ci pocaindu-se, sa se Ide la calea rautiitii sa fie
Ca de aceea S-a coborit (din ceruri) ca sa mintuiasca pe cei paca-
sa invieze sa ridice pe cei iar pe cei (ce se aflau intru
intuneric) sa-i lumineze. venind 1a ne-a chemat sa devenim cu
adevarat fiii (Sai, sa cetatea cea sfinta a pacii, care
nu se slava 'cea nestricacioasa. Se deci, ca
sa dam urmare acestui inceput bun : sa staruim saracie, (gin-
dul ca sintem) straini, pe pamint, rugaciuni catre Dum-
neztu, sa batem 1a cu incredere. Trupul este aproape de suflet,
dar Domnul este mai aproape. poate) sa vina sa deschida
cele inchise ale sa ne daruiasca bogatia cea cereasca. este
bun iubitor de oameni, nemincinoase sint fagaduintele Sale. Nu-
mai daca rabdam 1a 11 cautam pe Slava indura-
I'ilor Tatcllui !?i Fiului Sfintului Duh, veci. Amin,
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUI,
142
:..:.::._----------------------> ... _-_ .. >.
OMILIA
Despre starea lui Adam : inainte de a ciHca el porunca Dumne-
zeu dupa ce a pierdut chipul sau cel ceresc. Omilia contine (dease-
meni) citeva dezb'ateri foarte folositoare.
1. Calcind porunca, Adam a pierdut doua privinte: primul
rind caa pierdut bunul cel curat frumos, (bunul cel mai de pret) a1
firii sale anume faptul (de a fi fost creat) dupa chipul asemanarea
Dumnezeu; a1 doilea r'ind, pierzind chipul, (a pierdut puterea)
virtutea caruia, potrivit fagaduintei, ii era asigurata toata
rea t'ereasca.
Sa presupunem ca monedci, avind chipul imparatului, este fa1si-
ficata. Atunci aurul pierde valoarea, iar chipul imparatului fo-
(1a nimic). ceva a patit Adam. Pentru se prega-
tise mare spre
(Sa presupunem, deasemeni), ca exista mare cu multe ve-
nituri, cu vie plina de roade, ogoare fertile, cu turme, cu aur
argint : era vasul lui Adam inainte de calcarea poruncii, aseme-
nea unei de (mare) pret. Dar pentru ca a avut cugete rele, a pier-
dut (bunurile care-i veneau) de la Dumnezeu.
2. Nu zicem ca el a pierdut totul, ca a murit a disparut. a
murjt fata de Dumnezeu, dar dupa firea sa. Iata, toata lumea
umbla se ocupa cu diferite treburi; dar Dumnezeu ii min-
tea dorintele. De ,aceea, trece cu vederea, se apro-
piede ea, pentru ca cugeta nimic 'binepla'cut Dumnezeu. anu-
mite locuri) se intimpla sa fie hanuri, bordeluri, 10curi unde se savir-
lucruri rele fara rinduiala. Oamenii cu frica lui Dumnezeu, tre-
cind prin preajma, nu se pentru ca vazindu-le, le vad ;
acestea sint pentru ei ca lucruri moarte. La fel Dum-
nezeu pe aceia care s-au departat de la cuvintul porunca Lui : Va-
zindu-i, ii trece cu vederea intra comuniune cu ei, se
cugetele 10r.
3. lntrebare: Cum poa:te sa fie cineva sar,ac cu Iduhul, mai alescind
simte ca s-a schimbat, a progresat a ajuns 1a inte-
legere, pe care nu le avea mai inainte ?
Cita vreme nu progreseaza in-
tru acestea, nu este,ci numai despre sine, ca este sarac
duhul. Dar cind ajunge 1a astfel de intelegere progres, harul
il invata - pe acela care este drept ales al lui Dumnezeu - sa fie
sarac cu duhul, ,sa nu sesocoteasca pe sineca eme 'ceva, (sa :socoteaSrca)
sau,fara de pret nimic. Chiar 'cind are ceva, (sa
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICEi?TI 143
se poarte) ca cind nu ar nu ar nimic. Acest lucru (trebuie)
sa devina pentru mintea omeneasca intocmai ca Iucru firesc (ca
a doua natura). vezi cum era a1esu1 Dumnezeu)
zicea despre sine ca este pamint (cf. Gen. 18, 27). David,
dupa ce a fost uns rege, cind pe Dumnezeu cu e1, ce a zis? Vier-
me sint nu om, (Ps.
21, 7).
4. Deci, cei care sa fie cu
impreuna-cetateni ai cetatii celei sa fie preaslaviti impreuna
cu ei, sint datori sa fie smeriti, sa socoteasca despre ei ca sint ceva,
ci s<1 aibii inima zdrobita. Chiar daca haru1 Iucreaza chip
diferit (chiar daca) sint diferite madu1arele (Bisericii),
tinii) toti apartin cetati, au duh, vorbesc limba,
se cunosc pe altii. Ca dupa cum 'intr-un trup sint mu1te madu1a-
re, dar este sufletul care le pune pe toate tot
este Duhul, care lucreaza toti, chip diferit, (incit cre!?tinii)
apartin cetiiti (merg) pe cale.
Toti dreptii au mers pe drumul ce1 strimt plin de cercari, au
fost prigoniti, au fost 1a cazne, au fost ocariti, (s-au imbracat)
piei de capra, au trait pe!?teri crapaturile pamintului (cf. Evr.
11, 37-38). Tot a!?a Aposto1ii in ceasul de acum, spune (Apos-
tolul sintem goi, pribegim Cor.
4, 11). Unora dintre ei li s-a taiat capu1 ; altii au fost rastigniti, iar altii,
diferite feluri au sufen,t. Dar Stapinu1 lor al Profetilor al Aposto-
lilor, cum a vietuit ? ca cind ar fi uitat de slava Sa divina? S-a
facut pilda noua prin faptul ca a fost ocarit, ca a purtat coroana de spini
pe cap, ca a fost scuipat, ca a fost palmuit rastignit.
5. Iar daca Dumnezeu a pe pam'int, se cuvine ca tu sa-L
urmezi. A!?a au Aposto1ii Profetii.
daca vrem sa fim ziditi pe teme1ia Domnului a Apostoli-
Jor, datori sintem sa-i urmam pe ei. Pentru ca zice Aposto1u1 (Pave1),
Duhul Sfint; Fiti imitatorii mei, precum eu lui Hristos
Cor. 4, 16). Iar daca tu iube!?ti slava de 1a oameni, daca vrei sa ti
se ploconeasca (oamenii) daca cauti odihna, atunci te-ai abiitut de
1a calea Hristos).
trebuie sa te impreuna cu Hristos, Ce1 ce e rastig-
nit, sa impreuna cu Cel ce a patimit, pentru ca astfel sa fii
preaslavit impreuna cu Cel ce S-a preaslavit.
Este necesar ca mireasa sa sufere impreuna cu mirele pentrn ('a
astfcl S,I cu Hristos.
144
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Este cu neputinta sa intre cineva cetatea sfinti1or, sa odih-
neasca sa domneasca veci, la cu imparatul, evitind sufe-
rintele, calea cea strimta, aspra cu multe incercari.
6. lntrebare: De vreme ce Adam a piertlut chipul sau cel propriu
ceresc, a mai fost la chipul cel ceresc a mai avut pe Duhul
Sfint?
Atita timp clt Cuvintul Dumnezeu era cu el, le avea
pe toate. Pentru ca Cuvintul era pentru el imbraca-
minte, slava care i1 acoperea invatatura.
i-a dat (lui Adam) puterea sa dea nume la toate : pe acesta l-a
numit cer, pe acesta soare, pe aceasta luna pe acesta pamint, pe aceasta
pasare, pe acesta animal pe acesta copac. Dupa cum a fost invatat,
le-a numit.
7. (Nu cumva) a avut eI simtire comuniune
a Duhului?
Cuvintul fiind cu el, pe toate le avea: (avea) cu-
invatatura. Ce spune 10an despre Cuvint?
inceput CuvintuL (10an 1, 1). Vezi ca Cuvintul era totul? (Cuvin-
tuI) era slava care (acoperea pe Adam) afara. Dar sa nu ne scandali-
zam, cind se spune ca goi (Gen. 3, 23) pentru ca vedeau
goliciunea lor. Abia dupa ce au calcat porunca, au vazut ca sint goi
s-au
8. Deci, inainte de ciHcarea poruncii, erau
imbracati loc de cu sIava lui Dumnezeu ?
Dupa cum Duhul a 1ucrat profeti, invatat, s-a
aflat in1auntrul s-a aratat afara 1a fe1, Duhul, atunci cind
a voit, a fost cu Adam, l-a invatat spus: Fa spune
Caci Cuvintul era totul pentru (Adam) cit timp a staruit porunca
(Lui), a fost prieten cu Dumnezeu. Ce este de mirare, ca intru acestea
fiind, (Adam) a ca1cat porunca? cei care s-au ump1ut de Duhul Sfint
au ginduri1e lor vointa (libera) ca sa consimta (cu ele). La fel
aC'esta : era cu Dumnezeu paradis, cu voia sa a ca1cat porunca
a ascultat de cel viclean. (Subliniem), insa, ca dupa calcarea
runcii a avut
9. Cel fel (de ?
Cil'ld este prins un tilhar dus) la tribunal, judecato-
rul, incepind a-l judeca, i1 lntreaba: Atunci cind ai (aceste)
rcle, n-ai ca vei fi prins ucis? nu sa spuna ca
n-a pentru ca pedepsit, de toate pe
toate le
C:ELE CINCIZECr DE OMILlI DUHOVNICE$Tl
Iar cel ce desfrineaza 1/tie ca face rau ? cel ce fura 1/tie ca
paciltuie1/te? Deasemeni, Iasind Ia parte Scripturile oamenii 1/tiu,
din cugetarea Ior fireasca, ca exista Dumnezeu ? vor putea sa spu-
ziua a:ceea (a ju.decatii) : N-am ca exista Dumnezeu. Pentru
ca tuneteIe fulgereIe venite din cer (Ie spun): "Sa ca exista
care conduce lumea. Dar ce strigau demonii? Tu e$ti
Fiul lui Dumnezeu. De ce venit sil ne chinuie$ti de vreme?
(\'1atei 8, 29). marturisirile (Ior demonii) zic : Tu ma arzi, tu
arzi,: (Primii oameni) n-aveau idee de pomul bineIui
raului; (insa) calcarea poruncii de catre Adam, Ie-a dat (aceasta) cu-
n01/tinta.
10. pentru ca fiecare intreaba : ce stare era ce a facut Adam,
care a primit cUno9tinta bineIui a rauIui. Sa ascultam ce spun Scrip-
turile. (EIe ca era cin.ste intru curatie, ,dar calcind
runca, a fost scos din paradis 1/i Dumnezeu S-a miniat pe el. Atunci
('Unoa1/te el pe cele bune ale (Dumnezeu) seama de raul
(facut) se fere9te sa nu mai ca sa nu cada mortii.
(din acelea1/i Scripturi) ca toate creaturile Dumne-
zeu de el sint conduse. (Este firesc acest Iucru), pentru ca a facut
pamintul, animaIele, tiritoarele, fiareIe pe care Ie vedem Hl
numar Nimeni cJintre oameni acest Iucru,
afara nUl11ai de Dumnezeu, care este toate, chiar din
tecele animaIelor. cunoa1/te chiar pe cele de sub pamint pe ceIe
de c!easupra cerurilor.
11. Lasind, deci, pe ceIe (paminte1/ti) mai muIt sacautam, ca ni
9
te
iscusiti negutatori, sa dobindim m01/tenirea cea cereasca pe ceIe de
folos sufleteIor noastre; sa invatam a dobindi bunurile care ramin (tot-
deauna) Ia
Daca tu, om fiind, incepi sa cercetezi gindul Iui Dumnezeu sa
zici. uAm aflat am inteIes (tainele Dumnezeu); mintea (ta)
cea omeneasca, mai presus de gindul lui Dumnezeu, (obiectul cerceta-
rH tale). amarnic te Pentru ca, cu cit vrei, cu mintea ta,
sa cercetezi sa patrunzi (tainele lui Dumnezeu) pe atit intri intr-un
adinc (de nepatruns) intelegi (nimic). Chiar intrebarile care
iti vin minte referitor Ia) ce se intimpla zilnic cu tine cum s'int
cle necuprins fara raspuns.
(Raspunsul Ior este Scripturi. trebuie) primit cu bucurie 1/i
cu credinta. (Te 'intreb): Ai putut sa-ti sufletul, de cind te-ai
nascut pina acum? (Daca da), atunci spune-mi ce g'induri ti-au
minte, de dimineata seara! Spune-mi gindurile taIe din
a trei zile. Desigur, nu poti acest lucru. Iar daca gindurile sufle-
1-1G
SFINTUL '-'1ACARIE EGIPTEANUL
tulUl tau nu le cuprinde, cum vei putea cuprinde cugetele gin-
direu lui Dumnezeu ?
12. Dar tu, oricita piine iti trebuie, manlnca; apoi, lasind tot pa-
mintul, du-te la tarmul riului oricita apa iti trebuie, bea, dar sa nu
cercetezi de unde vine (riul) cum curge! a-ti vindeca
piciorul tau (cel bolnav, pentru a merge bine) neputinta ochiului tau
ca sa vezi lumina soarelui. Sa nu cercetezi cita lumina are soarele
ce zodie rasare. Ceea ce ti se da spre folosinta, !
(Pentru a vedea faptele minunate ale lui Dumnezeu) nu este ne-
voie sa te urci pe munti sa afli clti asini cite salbiHiciuni pasc
acolo. pruncul! Se apropie de sinul mamei, suge se hra-
Nu sa cerceteze radacina sau izvorul, de unde vine acesta.
suge laptele tot sinul, insa dupa aceea sinul se um-
ple. Acest lucru nu-l nici pruncul, nici mama lui, de!?i laptele
vine din toate madularele ei.
Daca 11 cauti pe Domnul adincuri, acolo 11 af1i pe facind
semne (minunate). Daca 11 cauti groapa, acol0 afli pe mij-
10cuJ celor doi lei, pazind pe dreptul Daniel. Daca 11 cauti pe foc,
acolo I1 afli, ajutind pe robii Sai. Daca II cauti pe munte, acolo
11 afli impreuna cu Moise llie. Deci, pretutindeni este : sub pamint,
deasupra ceruri10r noi.
La fel sufletul, aproape de tine este, inauntru afara ta este.
Pentru ca unde voie!?ti, acolo este mintea ta : indepartate, 1a ra-
sarit. la apus, sau cer.
13. Sa cautam, deci, primul rind, sa avem semnul pe-
cetea Domnului. Pentru ca in vremea judecatii, atunci cind se va face
separarea de catre) Dumnezeu, cind toate neamurile pamin-
tului, (provenite din spita) lui Adarn, se aduna, iar pastorul va che-
ma turma sa, (atunci toti) citi avea semnul, vor cunoa!;te pe pas-
torul lor, iar pastorul va pe cei care au pecetea Sa li va
aduna dintre toate neamurile. vor auzi glasul Lui 11 vor
urma pe Lumea va fi impartita doua (turme) : turma intune-
cata va merge focul cel alta luminoasa va merge catre odih-
na ('ea cereasca. Pentru ca (lucrul) pe care-l avem acum suflete,
(atunci) se va desCQperi, va lumina va imbraca intru slava trupurile
(noastre).
14. Dupa cum timpul lunii Aprilie, Ingropate pa-
odraslesc dau la iveala frunze, flori fructe - se fac vooite
atit cele bune, cit cele care dau spini - (va
ziua aceea: faptele pe care le-a fiecare cu trupul sau se vor
CINCrZECl DE OMILII DUHOVNICE$TI 147
vadi se arata atit cele bune cit cele rele. Atunci va avea loc
judecata deplina raspHitire.
linga hrana aceasta cea vazuta, exista altii hrana (nevazuta).
Atunci cind Moise s-a suit munte, a postit 40 de zi1e. S-a suit om
s-a coborit purtator de Dumnezeu. Iata, luam seama 1a daca
trupul nu este sustinut cu hrana, putine zile se prapadellte. Acesta,
insa, 40 de zile postind ,s-a coborit mai puternic decit toti. (S-a intim-
plat aceasta), pentru ca trupul sau a fost hranit de Dumnezeu : (nu cu
hrana cea ci cu alta hrana), cu hrana cereasca. Aceasta hrana
a fost lui Dumnezeu. (Din cauza chipul sau era de
Faptul care s-a intimplat atunci era preinchipuire (a lucruri-
acum, Inlauntru, inimile
tInilor (1ar 1a acoperi lor). Pentru ca, la
trupurile cu alta imbracaminte, imbracaminte dumne-
zeiasca) acoperite, cu hrana cereasca se hrani.
15. Ce inseamna Femeia sa nu se
cu capul descoperit ? Cor. 11, 5).
Raspuns: Apostolilor, femeile aveau, loc de basma,
pletele despletite. De aceea a Domnul Ili ApostolU lume ca s-o
modestia.
Femeia a simbol al Bisericii.
dupa cum acelea, aceea, purtau loc de basma ple-
tele despletite, 1a fel Biserica imbraca pe fiii cu ve$-
minte
Israelul cel de demult al Bisericii adunare era, iar aceasta era
adumbrita de Duhul; loc de stralucire (1sraelitii) erau imbracati
Duhul, nu (totdeauna) L-au urmat.
Cu Biserica se desemneaza at1t (un grup de) mai multe su-
flete, cit un singur suflet. Pentru ca sufletul, ginduri1e
Biserica a lui Zicind ca suf1etul a venit eomuniu-
s-a amestecat cu mirele, cel ceresc, intelegem atit pe sufletele
cele cit fiecare suflet parte. Pentru ca, profetul vorbind
despre 1erusalim: pustiu $i gol fmbracat !ii ce-
lelalte, (Iez. 16, 6) ca despre persoana a
16. Ce inseamna pe care Marta le-a spus
Domnului, referitor la Maria: Eu cu multe mQ. nevoiesc, $Q,de
Tine (Luca 10, 40).
Raspuns: Ceea ce Maria ar fi trebuit sa raspunda Martei, (acel
!ucru), luindu-i-o inainte, i-a raspuns Domnul: (i-a raspuns) ca ea,
pe toate lasindu-le, s-a la picioarele Sale a Hiudat pe
148
SFtNTUL MACARIE EGIPTEANUL
Dumnezeu toata ziua. ce l'ecompensa a primit pentru iubirea ei! Dar
pentru ca cuvintul Dumnezeu sa-ti fie mai clar, asculta! Daca
iube
9
te pe Hsus, liascu1ta cu lruareaminte cuvintul;
Jlumai li ascultacuvintul, ci raminind iubire, Dumne-
zeu se sa rasp1ateasca acel suflet pentru iubirea de1?i
omuJ ce-i va da Dumnezeu (prin urmare) ce va primi. Mariei,
care 11 iubea statea 1a picioare1e Lui, i-a dat ceva ci (i-a
dat) putere ascunsa, din insa1?i fiinta Lui. Pentru ca cuvinte1e inse1?i
pe care Dumnezeu 1e graia tin lini1?te Mariei erau anumi:t duh
(contineau) anumita putere. Aceste cuvinte patrunzind inima, (pre-
cum) sufletu1 suflet duhu1 duh, de putere dumnezeia!':ca s-a um-
plut inima ei. (Patrunzind inima), acea putere, mod firesc, ra-
mine acolo fli devine bun care se ia. De aceea, Domnul ce
i-a dat, (Mariei), a zis (Martei) : cea ales (Luca
10, 42). Mai pe urma, insa cele ce facuse cu p1acere Marta, slujind (pe
Domnul), i-au adus ei ace1 dar.
17. Ce este de mirare, daca cei ce s-au apropiat s-au alipit cu
trupul de Domnu1 au primit acea putere? (Sa ne amintim ca atunci)
cind Apostolii vesteau cuvintul (Evangheliei) s-a pogorit Duhul Sfint
peste cei ce credeau. Corneliu a primit putere de 1a cuvintu1 pe care
1-a Cu cit mai mult atunci cind Domnu1 a vorbit .Eie Martei, fie
Zaheu, fie femeii ce1ei pacatoase - care paru1,
gea cu e1 picioare1e Lui - fie samarinencii, fie tilharului, cuvintul Sau
a devenit putere Duhu1 Sfint S-a amestecat cu suflete1e lor.
vremea noastra, cei ce iubesc pe Dumnezeu, cei ce parasesc totul
staruiesc rugaciune, afla ascuns (lucrurile) pe care 1e
Adevarul insufli li se arata invata, potrivit cudorinta lor, (Pentru
ca Mintuitorul a zis) : Eu slnt (Ioan 14, 6).
Inainte de inviere, stind preajma Domnu1ui, Apostolii au vazut
semne mari minunate; au vazut) cum erau cum
erau inviati mortii. insa, cum puterea cea divina petrece
ininima lor ca ei sa renasca sa se
uneasca cu Duhul cel ceresc sa devina zidire noua. iubeau pe
Donlnul pentru semnele pe care le facea; de aceea, Domnul le-a zis:
De ce minunati de (aceste) semne? da (mult
mai mare), a1?a cum este toata lumea.
18. Pina momentul cind a inviat din morti a ridicat trupul
Sau, pentru mai presus de ceruri, ucenicii erau uimiti de cuvinte-
le Lui. Atunci insa, Duhul (Sfint), Mingiietorul, a intrat S-a ameste-
cat cu sufletele lor Adevarul S-a descoperit sufletelor credin-
cioase.
(:;':1"= CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI ).!')
Omul cel ceresc a venit comuniune CU omul tau (cel pamintesc).
Toti aceia care slujesc pe Dumnezeu CU osirdie implinesc totul
zel, credinta iubire fata de ajung la adevarului.
ca Domnul se ar.ata sufletelor lor invata purtarea Duhului
Sfint.
Slava inchinaciune Tatalui Fiului Sflntului Duh, veci.
Amin.
OMILIA
Ce rod pretinde Dumnezeu dc la ?
Dumnezeu a creat pe toate cele ce se vad le-a dat oamenilor
spre odihna desfatare. (Le-a mai dat) acestora legea dreptatii. Insa
de la venirea Hristos, Dumnezeu cere (de la oameni) alt fruct
alta dreptate. anume): curatia inimii, buna, cuvinte
lositoare, ginduri curate bune, (intr-un cuvint) toate realizarile sfin-
tilor. Pentru ca zice Domnul : De nu prisosi drepbatea
7nult decit fariseilor, nu veti putea intra in
ceruri!or. ln lege s-a scris: nu adulter, Eu,
spun nici nu pofte$ti aproapelui nici te minii
(pe el)>> (Matei 5, 20
Deci, se cuvine ca acela care vrea sa fie prieten al Dumnezeu
sa se fereasca de intinaciunea pacatului de focul cel cal"e este
Acest fapt ne face vrednici de imparatia
Slava indurarii bunei aratata (catre a Tatalui a
I.'iului Sflntului Duh. Amin.
OMILIA XIV-A
Cei lndreapta cugetele mintea catre Dumnezeu fac acest
lucru speranta de a li se lumina ochii inimii. La rindul Sau, Dumne-
zeu, pe unii ca (care-l1i duc viata) cea mai mare sfintenie
curatie, ii de (descoperirea) tainelor Sale le transmite
din harul Sau. (In continuare se arata) ce trebuie sa facem daca vrem
Sh obtinem bunurile Apostolii Profetii sintasemanati
cu razele soarelui, care intra pe fereastra. omilie se arata
care este domeniul lui satan este (domeniul) ingeri1or, (con-
chizindu-se) ca sint neperceptibile nevazute.
1. Toate lucrurile cele vazute, savirl1ite aceasta lume, se fac cu
sper anta rii de (rezultatul) ostenelilor. Daca cineva nu se bu-
cura plin d<.C ostenelilor sale (munca) este de nlCl
un fo]os. Agricultorul seamana cu speranta. (obtinerii)roadelor; din
153
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
cauza acestei nadejdi sufera osteneli. (Caci) zice (apostoJul): Cel CC
cu (Cd obtine Cor. 9, 10); iar cel
sotie (face acest lucru) cu speranta ca va avea Neguta-
torul apuca drumul marii este gata sa moara pentru La fel
(se intimp1a) cu acela care se preocupa de imparatia ceruri1or, cu spe-
ranta de a se lumina ochii inimii : se leapada de lucrurile
staruind rugaciuni cereri, ca Domnul sa vina, sa se
arate sa-l curetede pacatu1 care intru el.
2. (Unul ca acesta), insa, nu are incredere ostenelile pur-
tarea sa, pina cind cele sperate cind vine Domnul
el, toata simtirea lucrarea Duhului. Dar cind gusta
bunatatea Domnului se desfata de roadele Duhului, cind valul
intunericului se ridica se arata lumina lui Hristos, atunci, incre-
dintat fiind ca are cu el pe Domnul, (se bucura) cu bucurie mare, dupa
cum negutatorul se bucura atunci cind (Pina atunci), insa, are
de dus 1upta (este incercat de) teama de de duhuri1e rauta-
(trebuie sa ia aminte) ca cumva trindavindu-se sa piaroa (rodul)
ostenelii, pina cind se va invrednici de imparatia ceruril::>r, de lerusa-
limul ce1 de sus.
3. Sa rugam, deci, pe DUimnezeu sa ne dezbrace de omu1
ce1 vechi sa ne imbrace Hristosu1 ce1 ceresc, inca de acum, pentru
ca, ump1indu-ne de bucurie povatuiti fiind de sa petrecem li-
deplina. Domnul, pe cind voia sa ne inspire gustul imparatiei
(Sale), a zis : Fdrd Mine nu puteti sd jaceti nimic (Ioan 15, 5). Dar
Aposto1i a sa lumineze pe multi. fiind creaturi, ii
educau (pe oameni) ca pe confrati.
deveni frate fiu al lui Hristos, a se indrepta inima cugetele
catre Dumnezeu, inseamna a face ceva deosebit comparatie cu ceilalti
oameni. Atunci Dumnezeu ne pune inima, taina, viata ajutorul
(Sau) se ofera cu incredere. Pentru ca atunci cind (omul) con-
sacra Dumnezeu pe cele ascunse, adica mintea cugetele, cind nu se
preocupa, nici la a1tceva, ci (doar catre Dumnezeu) se si-
atunci Domnul de (descoperirea) tainelor, intru
sfintenie curatie mare ii da 1ui hrana cereasca bautura duhov-
niceasca.
4. Dupa cum un om, avind avere multa, robi fii, alta hrana da
robilor alta da fiilor sai, nascuti din el; pentru ca pe
tatcll stau 1a masa cu el sint asemenea 1ui ; 1a fel Hristos, Sta-
pinu1 cel adevarat - care pe toti i-a creat (atit pe cei buni
cit) pe cei rai nemultumitori - pe fiii Sai, pe care i-a nascut din
carora le-a transmis harul Sau, care Domnul a luat chip, ii face
CIKCIZECI DE OMILII DUHO\'N!CE$TI 151
la odihna, hrana bautura Sa, deosebit de ceilaIti oameni. (Mai
muIt decit at1t) , pe Sine se da (spre a fi mincat) de cei care tra-
iesc armonie cu Tatal Ior, precum zice Domnul : "Cel ce
trupul Meu $i singele Meu, intru ramine $i Eu intru $i
te nu vedea (Ioan 6. 54). Pentru ca aceia care au cea ade-
varata, sint ca fii nascuti din cel ceresc petrcc casa Ta-
talu1 precum zice Domnul: Robul nu ramfne veac,
cind Fiul ramine (Ioan 8, 35).
5. Deci, daca voim a ne din Tatal cel ceresc, se cuvine
s[t fi1cem ceva mai mult decit ceilalti oameni ; (sa aratam) sirguinta, lupta,
zel, iubire, buna purtare, credinta frica (de Dumnezeu); ca unii care
voim sa dobindim bunuri at1t de mari S3 pe Dumne-
zeu. Pentru ca Domnul este partea mea de mO$tenire $i
rneu (Ps. 15, 5).
acest caz, vazind Domnul bunavointa rabdarea noastra, Se
de Sai) curata cu cel ce-
resc; cugetele noastre cele pervertite moarte pacat) Je ridica
le inviaza prin buna purtare 'invatatura acestora.
creatura da viata altei creaturi.
Precum norii, p10aia soare1e, creaturi fiind, dau viata boabelor
de griu de orz; IJrecum 1umina patrunde prin fereasta, iar soarele
razele peste tot pamintul, la fel erau profetii. insa,
erau luminatori doar ai casei Israel; cind Apostolii erau a!1tri
trimiteau raze1e toate partile lumii.
6. (Dupa cum in 1ume) este (un loc), pamintul, pe care locuiesc
patrupedele un 10c, aerul, care umbla traiesc pasarile; iar daca
acestea Vol" sa stea $i sa umble pamint, vinatorii prind ; un loc
a] apa marii; f1eoare (vietuHoare) are locuinta, hrana,
]ocuinta, 10cul unde s-a nascut: IJe pamint, apa, (sau aer); la
este un loc patrIe a satan, unde vietuiesc, umbla se odih-
nesc puterile intunericului duhuri1e rautatii. Exista, insa, un loc
luminos a1 Dumnezeirii, unde umb1a se odihnesc ingerilor
duhurile sfintilor. Dar nici locul ce1 intunecat (al lui satan) nu poate
1i vazut cu ochii acestui trup, nici experiat {prin simturi) ; nici locul ceI
luminos al Dumnezeirii nu poate fi vazut cu ochii trupe$ti, nici expe-
riat (prin simturi). Celor insa, prin mij10cirea ochiului
inimii, se arata atit locul satanic al intunericuIui, cit ceI luminos al
Dumnezeirii.
7. Potrivit invataturii celor ,din afara exista munti de
foc acel foc exista animale asemanatoare cu oile. Pentru a le
prinde, vinatorii fac roti de fier, atirna de eIe undite le arunca
152
SFINTUL MACAHIZ I:GIPTEANUL
foc, pentru ca ele au focul drept bautura, odihna, 'loc de
toate ceIeIalte. Daca Ie introdU'ce inaIt mediu, pier; rdaca
imbracamintea Ior se nu se spaIii apa, ci foc, iar
aceasta se face mai curata mai aIba. Asemenea (aceIor sint
au acel foc ceresc drept mincare de) odihna; acel
(foc) ii ii spala le inima; acel foc ii face sa creas-
ca; acel foc este pentru ei aer Daca ies din el, sint de
duhurile cele Pentru ca, dupa cum acele animale scoase din
loc, mor; dupa cU'm (mor) rdin apa; rdu,pa cum patrupe-
dele aruncate mare se ineaca; dupa cum pasari1e care se lasa pe
pamint sint prinse de Ia feI sufletul, care nu ramine 10-
cul acela, se piere; este prins de puteri1e nimi-
cit daca nu are acel foc drept mincare bau'tura, Imbracaminte,
a inimii sfintenie a sufletului. Cit despre sa cautam cu
sirguinta (sa aflam) daca aln fost ,semanati ocela cel
daca am fost saditi cea cereasca. indurarilor Sale. Amin.
OMILIA XV-A
Aceasta omilie amanuntit cum trebuie sa se poarte sufletul
fata de mirele sau, Iisus Hristos, Mintuitorul lumii, (cum trebuie sa
traiasca) sfintenie, neintinare curatie. Cuprinde apoi unele ches-
tiuni plinede multa cum es,te daca la inviere toate
madularele invia. (In cuprinde) multe altele: despre rau,
despre har, despre libertatea despre vredni'cia neamului ome-
nesc.
1. Sa ne inchipuim ca un barbat foarte bogat, un imparat plin de
femeie saraca, ce nu are (aIta decit numai
trupul ei ia de sotie. Aceasta arata toata cinstea iubirea fata de
biirbatul ei. iata ca acea femeie saraca lipsita de toate,
stapina peste intreaga a barbatului ei. Dar daca ceva
ce nu trebuie se poarta cum nu trebuie casa barbatului ei, atunci,
cu necinste cu ocara este data afara; ea pnne amindoua
miinile pe cap, precum se spune legea lui Moise despre femeia cea
nesupusa, care nu biirbatului ei. Atunci, dispretuita fiind pen-
tru nesocotinta ei gindindu-se ce bogc'itie a pierdut din ce marire
a cazut, cuprinde adinca intristare tulburare.
2. La fel este cu sufIetul, pe care MireIe cel ceresc
cu mireasa - vederea comuniunii tainice dlvine cu El
- (sufletul care) gusta din bogatia cea cereasca. Se (ca acesta)
sa multa sirguinta pentru a se face placut mirelui sau Hristos;
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE:;;TI 153
Sd indeplineasca cum trebuie slujba lui de Duhul, sa placa
intru toate lui Dumnezeu, sa nu-L intristeze cu nimic pe Duhul, sa arate
cumintenia iubirea catre sa se poarte bine casa Im-
haruluicare i s-a dat. cazul ca se poarta
iata ca un astfel de suflet stapin peste toate 'buIlurile Dom-
nului, iar Dumnezeirii imbraca trupul Sau. Daca, (din contra),
cu daca slujba (incredintata lui) ceva ce nu
daca face cele ce nu plac (Mirelui), nu asculta de voia Lui, nici
nu colaboreaza ,cu harul Duhulu.i,care se afla el, atunci este dezbra'cat
c!e cinste (este imbracat) cu ocara, este indepartat de la (izvorul) vietii,
unul care s-a facut de acesta de comuniunea cu lmpara-
cel ceresc. Atunci, intristarea durerea incearca pe toti sfintii pe
IJuterile cele rationale pentru acest suflet: ingerii, put\:?rile, apostolii,
profetii martirii pling pentru el.
3. dupa cum - cum zice Domnul - bucurie se face in
cer pentru un pii.cii.tos care se pocii.ie$te (Luca 15, 7), tot intristare
multa plingere se face cer pentru un suflet care cade de la viata
cea dupa cum, atunci cind pe pamint moare un om de seama,
este dus la groapa de catre fratii, rudele, prietenii cunoscutii sai cu
cintece (funebre), cu plinset tinguire, tot pentru sufletul acela
(carf se pierde) pllng se tinguiesc toti sfintii. La aceasta se refera
Ltl1deva Scriptura, 'cind zice : cii.zut bradul, intristati-vii. cedrii (Zah.
11, 2). Atita timp cit Israel parea ca place Stapinului -
ciodata n-a placut pe cit ar trebuit - un il adumbrea, un stHp
de foc ii lumina oalea, marea s-a vazut despicindu-se inaintea lui
apa limpede a izvorit (pentru el) din piatra. Dar cind mintea
lor s-a abatut de la Dumnezeu, atunci ei au fost lasati seama
lor a lor, care i-au dus robii cumplite i-au supus
la incercari amare. lucru se intimpla cu sufletele noastre
acest lucru este aratat, chip tainic, la profetul Ieremia. (Vorbind)
despre un astfel de suflet, (prezentat) chipul Ierusalimului, Duhul
zjce Te-am gol pustiu, cu te-am spiiLat de necuriitia ta
Cll hainii. te-am am pus tale fiicut
vestit intre toate neamurile. Fiiinii de griu, untdelemn miere min-
cat, dar in cele din uitat de binefacerile Mele, te-ai dus dupii.
in rU$ine (Iez. 16, 6).
4. cearta Duhul pe sufletul (acela) care, har a cunoscut pe
Dumnezeu, (pe acel suflet) care a fost curati,t de pacatele sale de mai
lnainte, a fost impodobit cu podoabele Duhului, s-a de hrana
vointa dragostea fata de Hri'stos, Mirele cel ceresc. (Un
astfel de suflet) este indepartat despuiat de de care se
154
SFINTUL MACARIE EGIPTEANlJl.
facuse Pentru ca satan poate sa se ridice, sa se razboiasca sa
doboare pe cei ce au ajuns la inalt grad (de pe cei
care au cunoscut pe Durnnezeu har putere. Se cuvine, deci, sa ne
luptarn sa ne pazirn (de uneltirile celui viclean) cu toata intelep-
ciunea frica sa mmtuirea 2, 12), precurn
s-a scris. toti), citi v-ati facu.t ai Duhului Hristos, sa
aratati dispretuitori (fata de nici lucru, fie rnic, fie
rnare, sa insultati harul Duhului, pentru ca sa pierdeti viata,
ai carei deja v-ati facut.
5. (Cele spuse) le adeveri cu pilda altui orn. Atunci cind
sclav intra palat sa slujeasca, el intra gol, (fara instrurnente),
dar din vasele irnparatului cu acestea ii Se cu-
vine, insa ca el sa fie cu rnulta luare arninte, ca sa serveasca la
rnasa precurn trebuie, (adica) sa aduca la rnasa irnparatului alte
bucate locul celor - ci sa le aduca dupa rindui-ala (la in-
ceput) pe cele dintii, (apoi) pe cele din urrna. Daca, insa, din
sau neatentie sluje!?te pe irnparat precurn se cuvine, el se face
novat de rnoarte se afla pericol. Tot sufletul, care
Durnnezeu 11ar duh, are trebuinta de rnult discernarnint
ca curnva sa fata de vasele Durnnezeu, adica
fata de Duhul, ca curnva) voia sa concorde cu harul.
Pentru ca exista slujire Duh, care se chip tainie
ornul cel launtric. Dornnul este slujit de suflet cu vasele sale, adica cu
Sau Duh. Fara vasele Sale, adica fara har este irnposibil s3
slujcasca cineva Durnnezeu, adica sa irnplineasca intru totul voia
Durnnezeu.
6. Chiar cind harul, atunci (sufletul) trebuie sa arate
intelepciune discernarnint. Cerindu-le, acestea le da Durnnezeu,
ca sa-L slujeasca, dupa cuviinta, Duh. Se cuvine, insa, sa se lase
stapinit de rautate sa sau abatut de indraznealA
sau neglijenta sa calce Stapinului sa faca ceea ce trebuie.
Pentru ca pe astfel de suflet i1 pedeapsa, plinsetul
moartea. Acest lucru il durnnezeiescul Apostol, (zicind); Ca
nu altora eu insumi mii netrebnic
CGr. 9, 27).
Vezi, era Apostol al Durnnezeu, cita tearna avea? Sa-L
rugarn, deci, pe Durnnezeu, citi ne-arn de harul Sau,
(sa ne intareasca) sa-L slujirn dupa Lui sa vietuirn cu cuget
defairnator; pentru ca, vietuind dupa voia Lui aducindu-I slujba
duhovniceasca dupa voia Lui, sa viata cea
CELE CINCIZECI DE OMILII 155
7. Se intimpHi ca atunci cind cineva este bolnav sa aiba oelelalte
madulare sanatoase : un ochi sa vada un alt madular implineasca
slujba), dar celelalte madulare sa sufere. La fel este cele duhov-
: este posibil sa aiba cineva sanatoase trei madulare a]e duhului,
dar sa nu fie Vezi cite trepte grade ale duhulUi, (ale de-
exista! (Atitea) cite feluri se desface se subtiaza raul,
iar aceasta nu odata (se intimpla).
Toate pronia iconomia Domnului; faptul ca rasare soarele, ca
(exista) toate creaturile, (toate) s-au facut, pentru a alcatui imparatie
a pacii intelegerii, pe care oei
8. Datori sint, deci, sa se 1upte ori-ce privinta sa nu
judtce pe nimeni : nici pe desfrinata care-i sta ca1e, nici
nici pe cei fara rinduia1a, ci sa priveasca 1a toti cu gind nevinovat
ochi curat, sa devina pentru ei un fapt firesc ace1a de a nu
defaima pe nimeni, de a nu osindi, de a nu uri sau de a iscodi cineva.
De vezi pe cineva cu un ochi, sa nu-l judeci inima ta, ci sa-1
ca pe un om sanatos ; pe -cel ciung sa-l ca cind n-ar fi ciung ;
pe ce1 ca cind (ar merge) drept ; pe ce1 paralitic ca cind ar
fi sanatos. Pentru ca aceasta inseamna sa ai inima curata; (anume)
vazind pe bo1navi, sa-i sa arati indurare fata
de ei. Se intimp1a ca sfintii Domnu1ui sa 1a teatru sa pri-
veasca amaglrea 1umii. Daca dupa omul lor cel din afara se al'ata privind
la ce]e ce se intimp1a 1ume, dupa omul cel 1auntric vorbesc cu
Dumnezeu.
9. Cei ce apartin acestei 1umi, au de 1a duhu1 ratacirii inclinarea
de 11 cugeta la cele pe cind au a1ta vointa, un alt
cuget (apartin) altui veac a1tei cetati. Duhul lui Dumnezeu s-a
inimilor lor, iar ca1ca picioare cel potrivnic. Pentru

ca s-a scris : ceL din urmii, care nimicit, este
Cor. 15, 26). Cei ce se tem de Dumnezeu sint stapini peste toate,
cind cei slabi credinta sint intru totul inrobiti:
ei focul ii al"lde, piatra sabia ii ucide, iar cele din urma demonii
stapfnesc peste
10. Oare la inviere toate madularele inviaza? Dum-
nezeu a promis (ca toate invia) la toate sint cu putinta;
insa pentru slabiciunea mintea omeneasca acest lucru pare cu nepu-
tinta. Ca dupa cum Dumnezeu, 1uind colb f?i pamint, a alcatuit a1ta
natura, aceea a trupului, cu mu1te1e elemente, ca : par, pie1e
oase, care nu se aseamana cu pamintu1; dupa cum un ac, pus foc
schimba culoarea devine foc, fara ca natura fierului sa fie inla-
turata, ci aceasta se afla la un loc cu focu1 ; la fel (va fi) la inviere :

SFINTUL l'.I .. \CAInE
toate vor invia nici un de nu se pierde (Luca
21, 18), precum s-a scris: toate vor deveni luminoase, toate vor fi
scaldate se vor schimba lumina foc. Dar nu precum zic unii, ca
vor deveni foc natura lor nu va mai fi. Ci, (zicem Petru va fi
Pavel fi Pavel Filip va fi Filip. Fiecare, p1in de Duhul,
ramine propria-i natura propriul ipostas. Daca am ca
dispare natura, ca nu mai exista Petru, nici Pavel, ci ca pretutindeni
toate este Dumnezeu, atunci (ar trebui sa admitem) ca nici cei ce
merg iad nu simt pedeapsa, nici cei ce merg (lui Dum-
nezeu nu simt) binefacerea.
11-12. Sa presupunem ca exista cu tot felul de pomi
roditori : cu peri, meri, incarcata cu frunze fructe ca gradina,
pomii frunzele s-ar schimba ar lua alta ar deveni lumi-
noase ; tot a!?a oamenii se schimba la inviere vor madu-
larele lor sfinte luminoase. (Pina atunci), oamenii lui Dumnezeu sint
datori sa se pregateasca de lupta cazne. Dupa cum un tinar viteaz,
atunci cind se lupta, suporta ranile apara, la fel sint
datori sa suporte necazurile din afara razboiul cel dinauntru
il
i
fiind loviti sa prin rabdare. este calea creiltinismului:
unde este Duhul Sfint, acolo ca umbra, prigoana lupta. 1ata,
proietii, care, de asemeni, Iucra Duhul, au fost prigoniti de cei de
un neam cu Domnul, care era adeviirul (Ioan 16, 6), nu
de alt neam, ci de ai sai, de poporul sau 1srael a fost prjgonit ili ras-
tignit. La fel Apostolii. Dar, din vremea Duhul Sfint,
Minglietorul, a ie!?it (de la ei) a venit la Prin urmare,
de demult) nimeni dintre iudei n-a fost prigonit, ci numai
(cei 'dintre ei) au suferit martiriu. Acest lucru nu trebuie sa
petnru ca este necesar ca sa fie prigonit.

13. lntrebare: (Este ceea ce) spun unii ca raul din
afara (omului) da'ca vrea omul nu-l prime!?te, ci-l respinge ?
Dupa cum (atunci) cind !?arpele a vorbit Evei, (ea)
ascultindu-l, a:cesta a intrat inlauntru (ei), la feI acum pacatul, care
este afara, intra inlauntru omului, cauza 8upunerii lui (fata de
el); pacatului seda puterea libertatea patrunde inimii. Deci
cugetele (cele rele) nu din afara, cidinlanntrul inimii. Pentru ca
spune Apostolul: ca sii se mine
cugete viclene Tim. 2, 8). evanghe1istul: Din inimii ies cugeteLe
(cele rele)>>. (Matei 15, 19). De aceea, de rugaciune, cer-
ceteaza-ti inima mintea, hotiira!?te-te 8a inalti catre Dumnezeu ru-
gaclunecurata. 1a aminte sa nu te impiedice nimic de la aceasta. (Vezi)
daca rugaciunea (ta) este curata s.i daca mintea ta este (doar)
(::ELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$T1
de Domnul, cum (mintea) agricultorului (este preocupata) de ogorul
sau, a barbatului de sotia sa, a negutatorului de negutatoria sa. Clnd
iti pleci genunchii 1a rugaciune, nimic a1tceva sa preocupe gindu-
rile ta1e.
14-15. lnsa tu zici : Venind Domnul (fiind rastignit), osindit
(Rom. 8, 3) cruce, iar acesta mai este inlauntru. (Dar
nu E'ste ci dupa cum armele casa
are dreptul sa intre sa iasa cind vrea din casa aceea; la pacatu1
are (inca) puterea sa graiasca (omului) inima. Pentru ca s-a scris:
intrat in inima lui (Luca 22, 3). zici ca data cu
venirea Hristos, a fost osindit pacatul ca dupa botez raul mai
afla conditii de a isca ginduri inima (omului); ignorezi, insa, faptul
ca dintre cei care au primit botezu1, de la venirea Domnului pina
acum, au avut uneori cugete viclene? Nu s-au abatut dintre ei la
1a desfr'inare imbuibare? Oare, toti citi au intrat
Biserica au inima curatii? aflam ca dupa botez multe pacate se
multi piicatuiesc? Deci, 'dupa botez tilharul poate sii
intrc suflet) sa faca ceea ce vrea. S-a scris : iube$ti Domnul
Dumnezeul din inirna (Deut. 6, 5). insa, zici : II iubesc
am pe Duhu1 Sfint. (lnsa te Te i1 11
(mereu) pe Domnul ? preocupat (de aceste simtaminte) ziua
noaptea ? (Numai) daca ai astfel de iubire, curat. Daca ai,
atunci cind iti cugete vic1ene, daca nu cumva
incllni catre ele; vezi ca totdeauna sufletul tiiu sii fie preocupat de
iubirea darul Dumnezeu. Pentru ca gindurile la ce1e atrag
mintea spre ce1e stricacioase nu-i permit sa iubeasca
pe l.)umnezeu sau sii-1?i aminteasca de
Adesea vine 1a rugaciune (omul) cel simplu, pleaca genunchii
mintea intra intr-o odihnii (de nedescris). cu cit (mintea) sfre-
se tainele Dumnezeu), at1t zidul riiutatii
care-i stii cale, se diirima. cele din urmii) el ajunge sii vada sa
pricE:'apa (lucrurile cele mai presus de fire, ajunge) acolo unde nu pot
ajunge cei puternici, cei inte1epti retorii, (ajunge) sii priceapa sub-
limitatea mintii lui. aceasta), pentru ca se preocupa de tainele di-
iar acela care nu are experienta, nu sa examineze perlele,
nici nu 1?tie sa le pretuiasca. De aceea dispretuiesc lucruri1e
slavite pe pamint le socotesc pe acestea gunoi, atunci cind le com-
para cu acelea ale majestatii (divine) care lucreaza
16. Poate, oare, sa cada om care are harisma?
Daca este cade; pentru ca niciodata
nu se niciodata se dau laturi de 1a razboi. (tn ceea
158
SFtNTUL MACARIE EGIPTEANUL
ce te cu at1t mai mult se sa nu 1ncetezi a cauta pe
Daca e!lti neglijent, mare iti fi paguba, chiar daca ti se
pare ca e!lti incercat taina harului.
17. lntrebare: Oare ram1ne haruldupa ce omul cade?
RCispuns: Dumnezeu sa-l readuca pe om la !li-l in-
deamna sa plinga !li sa se pocaiasca. staruie ca omul sa se tinguie
!li su se pocaiasca, pentru ca acesta trebuie sa se pocaiasca pentru pa-
catete care le-a odinioara.
18. lntrebare: Oare cei de infruntat necazuri
rC:;zboaie sau fi intru totul lipsiti de griji ?
RCispuns: DU1?manuI Inceteaza a duce razboi cu fiecare; satan
este neindurator ura!lte pe oameni. nu pregeta sa duca razboi
impotriva tuturor oamenilor; dar aceea!li masura se napuste!lte
asuf.'ra lor.
Guvernatorii !li prefectii platesc impozite imparatului, insa
la averea, la aurul !li argintul lor, dau contributia din cele ce prisosesc
socotesc paguba. La fel cel ce face milostenie,
aceasta niciodata paguba.
Dar sarac fiind lipsindu-i piinea cea de toate zilele,
poate plati acea da}die este biciuit; un altul este torturat pina la
moarte ; iar un altul este condamnat pentru un singur cuvint !li este ucis.
La fel sint amarnic de pacat. Dar
ej sint de neclintit 1n lupta, se arata intelepti, dispretuiesc puterea
s1nt fara primejdie aceasta privinta. se clatina
sint siguri de m1ntuirea lor, pentru ca s-au exersat razboIul cu
rautatea au capatat experienta. pe Dumnezeu cu sint con-
dU1?i intariti (de
19. Altii insa, nefiind inca deprin!li, de indata ce vine asupra lor
Un necaz !li se isca razboi, cad !li se pierd.
Cei ce merg intr-o cetate, sa pe cunoscuti pe cei dragi
lor, chiar daca intilnesc multi (qameni) piete, nu se lasa opriti de
pentru ca !li-au pus g1nd sa se intilneasca cu prietenii. Iar
ajung la casa acestora, bat la u1?a striga, iar cei dragi lor le
bucurindu-se. Desigur, daca ar prin piete, ar fi luati
rjs de trecatori, u!la ar ramine inchisa nimeni le-ar deschide.
Tot a!la cei ce doresc sa ajunga Ia Hristos, Stapinul nostru, Cel iubit
cu adevarat, trebuie sa le socoteasca de nimic sa le dispretuiasca
toate celelalte.
Cei ce intra palatul imparatului, fie ca s1nt sau
preiecti, 81nt stapiniti de teama mare, atunci cind dau raspunsuri, ca
lor sa fie pedepsiti. Cei de la tara, 1nsa,
C:ELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 159
cei simpli, care n-au vazut niciodata pe conducator, sint fara grija.
La fe1 este 1umea aceasta de sub cer, de 1a imparati pina 1a cei saraci.
Cei ce nu cunosc slava lui Hristos se ingrijesc doar de cele
nu se cineva degraba 1a ziua Dar cei ce se apropie
cu gindul de a1tarul Hristos, unde este tronul Lui, ramin pentru
totdeauna inaintea Lui, sint totdeauna cu frica cu cutremur, sa
nu ceva fata de sfintele Lui porunci.
20. dupa cum bogatii pamintului, au multe roade strinse
hambare1e muncesc fiecare tot mai mult, pentru a avea
provizii indeajuns a nu duce lipsa - pentru ca daca se increde
bogfitia depozitata hambare nu mai aduna a1ta, consumind-o pe
aceasta, ajung numaidecit 1a saracie mizerie,de aceea se ostenesc
string provizii ca sa nu ajunga lipsa -; 1a fe1 este
nism, cind cineva gusta din harul 1ui Dumnezeu. Pentru ca s-a spus :
vedeti bun este DomnuL (Ps. 33, 9). Gusiarea aceasta
insearnna cu) puterea Duhu1ui, care lucreaza inirna.
Toti aceia care sint luminii slujitori Tesiamentului celui
nou Duhul Sfint, nu invatii nimic de 1a oameni, pentru ca sint in-
de Dumnezeu Tim. 4, 9). Harul scrie inirni1e
legile Duhului. De aceea, ei nu sint nevoiti sa alerge numaidecit 1a
Scripturile ce1e scrise cu cerneala pentru a afla Dumnezeu),
pentru ca harul lui Dumnezeu scrie legile Duhului tainele cele
pe tablele inimii; iar inima peste tot trupul.
Cind harul ia stapinire inima, devine stapin peste toate mAdularele
(peste toate) cugetele. Pentru ca aco10 inima) este mintea toate
cugete1e sufletului increderea De aceea strabate harul prin toate
madularele trupu1ui.
21. La fel este cu cei ce sint fii ai intunericului; (de ds.ta aceasta,
insa, nu harul, pacatul stc1pine!?te peste inima (lor) patrunde
toate parti1e. Pentru din ies cugete vicLeneI) (Matei 15, 19).
(Pacatul) se raspinde!?te f?i intuneca omu1. (Sint unii) care afirma ca
raul nu este op1oliit data cu omul; (intr-adevar, multi
dintre ei) nu Se ingrijesc de ziua de miine, nici vreo pofta tru-
peasca. La un timp, raul inceteaza sa-i mai tulbure nu 1e mai
vreo pofta, incit pot sa asigure cu juram'int ca ei nu se mai nasc
patimi. Dar, peste PUtin timp, ard de pofte se arata sperjuri. Pentru
ca, dupa cum apa trece 1a fel trece pacatul inima
cugete. ce1e din urma, pacatul asupra celor ce taga-
duiesc acest fapt, iar ei sintdati de Pentru ca se straduie!?te
sa se arate sa fie ascuns inima omului.
160
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
22. Cind iube1?te cineva pe Dumnezeu Dumnezeu 11?i arata iu-
birea fata de el. Odata ce il afla credincios, Dumnezeu ii adauga cre-
dinta cea cereasca, iar acesta se face de doua ori om.
Pentru ca (omul) sa-I aduca jertfe (Dumnezeu) cu madularele
sale, Dumnezeu pune sufletul acestuia ceVa asemanat')r din madu-
larele sale, a1?a incit toata lucrarea, iubirea rugaciunea acestuia sa
fie curate.
Mare cinste s-a dat omului! Iata, cit de minunat este cerul
pamintul, soarele luna, dar Domnul n-a binevoit sa se odihneasca
intru ele, cj numai om. Pentru ca omuldepa1?e1?te vrednicie pe
toate creaturile; a1? indrazni sa zic, numai pe cele vazute, ci pe
cele nevazute, adica duhurile slujitoare. Pentru ca despre arhanghelii
Mihail Gavriil a zis (Dumnezeu): om chipul
(Gen. 1, 26), ci despre partea cea rationala a
omu1ui, adica despre sufletul cel nemuritor. (Despre ingeri atit) s-a
scris: O$ti de ingeri in jurul se tem de Dinsul
(Ps. 34, 8).
Deci, creaturile cele vazute, (oamenii) poarta ele ceva de natura
cea neschimbatoare.
23. Cerul, soarele, Iuna pamintul odata pentru totdeauna au
fost intemeiate,dar Domnul n-a binevoit (sa Se odihneasca) intru eIe;
acestea nici pot sa se schimbe din starea care S-F.lU facut, nici
nu vor (sa faca aceasta).
insa, e1?ti (facut) dupa chipul asemanarea Dumnezeu.
dupa cum Dumnezeu are voie libera face ceea ce vrea : - (de exem-
plu) daca vrea, are putere sa trimita pe cei drepti iad pe cei
rai; dar voie1?te, nici face aceasta, pentru ca Domnul
este drept; la fel tu ai voie libera, iar ,daca vrei sa te pierzi (poti
s-o faci) pentru ca ai fire schimbatoare, daca vrei sa (pe cineva),
sa faci otravuri sa ucizi pe cineva, nimeni nu-ti sta cale, nici
te impiedica. Iar daca vrea cineva, (poate) sa se supuna Dumnezeu,
sa mearga pe calea dreptatii sa-1?i stapineasca poftele. Pentru ca
mintea poate sa biruie navalirile rautatii poftele
24. Daca intr-o casa mare, care se afla tacimuri de aur, podoabe
de aur, lucruri de argint, ve1?minte diferite, aur argint, tinerii
tinerele care le ingrijesc infrineaza gindul (de a le sustrage) de
te-ama omenealSca de stapinii lor, se poftei (,de a Ie avea),
firea lor, dominatade pacat le dore1?te pe toate; cu cit mai mult, acolo
unde este teama de Dumnezeu, mintea trebuie sa se opuna sa se
lupte cu rautatea care se tine de ea. (Mai ales) ca Dumnezeu ti-a
rnncit (sa imp1ine1?ti doar) lucruri posibile.
C:ELE CINCIZECI DE OMILII 161
Natura animaIe10r necuvintatoare este unitara. Astfel (spunindu-se
ca) este (fiinta) amarni'Ca veninoasa, (atunci) toti !?erpii sint 1a
; ca lupu1 este deprins sa rapeasca, (atun'Ci) lupii fac 1a ca
mielul, blind fiind, este (atunci) toti sint 1a ca
rumbe1ul este fara fara rautate, (atunci) toti sint
1a
Dar cu omul nu este 1a fel. (Intre oameni) unul este ca 1upu1 care
altul Ca mie1ul care este unu1 a1tu1 se nasc din
nearnu1 omenesc.
25. Unul nu se 1imiteaza 1a femeia lui desfrineaza; a1tul, insa,
lasa nici macar sa se nasca poJJta lui. Unul (bunu-
rile) aproape1ui, altul, din re.spect fata de Dumnezeu (bunurile) sale
le irnparte (celor lipsiti).
cit de schimbatoare este natura (omeneasca): unii)
spre rau, altii) spre bine. Este stare sa pe oricare
din ce1e doua fapte; astfe1 poate con1ucra atlt cu bine1e, cit cu rau1,
cu haru1 divin cu puterea potrivnica; ea nu este constrinsa (de
nimic). Atita timp cit Adam a trait curiltie, a fost stapin pe cugeteIe
sale, insa de cind a ca1cat porunca, povara ca) munti greu de
suportat s-a pe mintea 1ui. Cugete1e rautiitii amestecindu-se (cu
cele proprii) s-au fiicut ca a1e saIe; (ba am zice) ca nici unul nu mai
este a1 sau, pentru ca (toate) sint stiipinirea riiutatii.
26. Prin urmare, dator sa cauti faclia care Iumineaza sa
af1i cugetele ce1e curate. Pentru ca acestea sint ce1e naturaIe, pe care
le-a facut Domnul.
Cei care au crescut linga mare au invatat sa inoate, iar atunci cind
se isca valurile furtunile, ei nu sint uimiti. La fel sint
dupa cum mintea unui copil de trei ani nu poate cuprinde
intelege (cele ce pricepe) mintea unui retor pentru ca intre
mult timp se interpune; 1a feI asemenea unor porunci
privesc ce1e a1e lumii, potrivit cu masura haru1ui (care li s-a dat).
Pentru ca ei sint str<lini aceasta 1ume. Cetatea odihna a1ta este;
(mingiierea lor) este m'ingiierea Duhului; tristetea sus-
lacri'mile sint pentru ,desfatare, iar ,cind se bucura se
vese1esc sint de teama. Sint ca oameni au singele
mina 10r. nu se incred ei nu cred ca sint ceva. sint
dispretuiti defaimati de toti oamenii.
27. Sa presupunem ca un imparat incredinteaza averea saunui
(om) sarac. (Saracu1) care spre pastrare, nu considera pe
aceasta ca fiind a sa, ci totdeauna siiracia nu indraz-
risipeasca (nimic) din comoara straina. Un lucru ii v1ne mereu
11 - Sfintul Macarie
162
EGIPTEANUL
minte anume) pe linga faptu1 ca este comoara straina,i-a fost
incredintata deimparatu1 cel prea puternic, iar acesta ia de la e]
atunci cind vrea. Lafel trebuie sa cugetam cei ce avem harul lui
Durnnezeu; sa ne smerim sa marturisim saracia noastra. Pentru ca,
dupa cum cucel sarac, care comoara imparatului, pune
nadc=jdea comoara straina, ca intr-o comoara proprie, inima se
ump1e de trufie, (atunci cind) imparatul de 1a el comoara, el, cel
caruia se incredintase comoara spre pastrare, ramine sarac ca mai
inainte; 1a fel (se intimpla ocu) ceice au (primit) harul: daca se min-
dresc se semetesc cu inimile Ior, Domnu1 de 1a ei haru1 Sau. iar
ace1?tia ramln precum erau inainte de a-l primit de la Domnul.
28. tnsa unii, au haru1 ei, sint amagiti -de pacat nu
Sa presupunem ca intr-o casa se afla un tinar tlnara; magulita
(de cuvintele) lui. ea cedeaza, desfrineaza cu e1 este alungata. La fel
(face) groaznicul al pckatului care se afla la un loc cu sufletul ;
il imbie atiFi, iar daca sufletul cedeaza, se face cu rautatea
cea netrupeasca a duhului (celuirau), adica duh se cu altul,
iar cel ce cedeaza primel?te cugetul celui rau inima comite
adulter. Intru aceasta consta 1upta ta: sa nudesfrinezi gindurile
ta]e, sa duci razboi inlauntrul tau impotriva mintii(care isca g:induri
rele) , sa asculti (de ea), nici sa ingadui rautatii (sa intre)
cugetul tau. Daca Domnul vaafla intine aceasta pregatire, te primi
imparatia Sa cea de pe urma.
29. Sint unele lucruri, pe care Domnul le ca sa
nearatate harul misiunea Sa. Sint insa altele pecare le
gaduie le dirijeaza, pentru ca omul sa fie incercat experimentat
ca sa se arate libera 1ui Pentru ca cei ce sint ispite nu
pierd imparatia cerurilor. Aflindu-se, deci, imprejurari grele, cre1?-
tinii trebuIe sa fie mihniti, nici intristati, ci sa socoteasca mai de
pret sarcia decit bogatia, postul mai de pret decit desfatarea, ocara mai
de pret decit slava. daca seintimpla sa aiba parte de aceIe lucruri
care sint pretuite care aduc multumire trupeasca.
(precurn este) bogatia, desfatarea, se cuvine sa nu se
din acestea, ci sa le evite, precum focul.
30. luam aminte la cele ce se intimplEi) sub ochii Daca
un popor mic se ridicaimpotriva unei imparatii, nu se ostenellte im-
paratuI sa intre ci trimite pe soldati impreuna cu
cemandantii lor 1?i acelltia riizboiul. Insa daca se ridica popor
foarte mare, care poate sa distruga imparatia, (atunci) imparatul
impreuna cu sfetnicii sai merge sa stringa oaste pentru razboi. (Refe-
rindu-ne acum la iconornia mintuirii),vezi cinste (ti s.,.a dat),
CELJ.J' CINCIZECI' DE
163
omule ! Dumnezeu pornit cu oastea Sa, adica cu ingeI'ii cu duhu-
rile cele sfinte, a venit intru intimpinarea ta, ca sa te din
moal'te. deci,' adu-ti aminte cita grija s-a aratat fata
de tine.
Sa luam (un alt) eXE'mplu din viata omeneasca, intrucit s'intem
inca viata. Sa presupunem ca un imparat un (om) sarman,
de rani se cu el, ci pune leacuri pe rani
vindeca, aduce palatul sau, il imbraca cu porfira, (iipune pe cap)
diadema il la masa lui. La fel (a facut) Hristos, lmparatul
cel ceresc: venin'd catre eel grav bolnav, l-a vindecat l-a facut
la masa Sa ceaimparateasca. facut) aceasta fara sili vointaj
ci numai indemnindu-l l-a adus ]a astfel de cinste.
31. Pentru ca Evanghelie'este scris: Domnul a trimis pe robii
S3i sa cheme pe cei ce V'or (sa vina la cina) sa spuna : Iata, prjnzul
meu este gata; dar cei chemati ati refuzat (sa vina), zicindu-i ca
perechedeboi; a1tu1 ca 1uat sotie (Luca 14,
17-20; Matei 22, 4).
Vezi, cel ce a chemat eia gata, pe Cind cei chemati flU refuzat (sa
vina). urmare, s:-au facut cauza pierderii 10r.
" cit' 'de mare este vr'edniCia. Iata Domnul a pregatit
impar:atia pentru ei sa intre, dar (multi dintre ei, pre..,
ocupati de griji nu (sa intre).
bunul pe cal'e trebuie sa-1 pe bunadrep-
tate sa spuna cinevaca mai presus (de orice vrednicie ome-
neasca); daca toti oamenii,de, cind a fost pHismuit Adam, pina 1a sfir-
lumii s-ar fi razboit cu fi indurat necazuri, n-ar fi
facut ,nimic vrednic de slavape care Pentru ca
imparati impreuna cu Hristol5 in, vecii, la
Slava celui ce (de mult)a iubit sufletul (nostru) incit pe, Sine
S-a dat pentru el s-a incredintat Lui !
Slava generozitatii Sale !
32. Luind considerare lucrurile carese vad, iata toti fratii,
care ne aflam (aici), chip a Adam. (Insa
ne lntrebam): oare intru ascuns, lucrurile cele launtrice, avem
toti singura inima singura vointa? Alcatuim un tot, sin-
tem noitoti buni tematori de Dumnezeu? (Nu); toti sintem
la 10c (a forma) unitate; toti avem lui
Adam, unii dintre sint cu Hristos cu ingerii Lui, iar altii
sint cu cu cum omul cel lanniric, firea
cea rationala este altcevadecitceldin afara ?, Cu totii parem ca sintem
164
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
una, dar unii sint cu Hristos cu ingerii Lui, altii cu satan lli cu du-
llUl"ile ce1e necurate.
Inima are un adinc nemarginit, care se afla de ospete
dedormit, pridvoare, mu1te 10cuI'i de serviciu Acolo
este laboratorul dreptatii a1 acolo este maartea viata,
acolo este negutatoria cea buna cea rea.
33. Sa presupunem ca exista un palat impunator, ca acesta se
se wnp1e de morti de mult miros urit; la fe1 este
inima, palatul Hristos: geme de mare necuratire de multimea
necurate. Se cuvine, deci, ca acesta sa fie reconstruit rein-
noit, iar camarile sale pregatite. Pentru ca lmparatul Hristos vine aco1o,
'impreuna cu ingerii cu duhurile cele sfinte, sa Se odihneasca, sa
locuiasca, sa umb1e sa imparatia Sa.
Sa presupunem deasemeni, corabie cu mu1ta rinduiala: ac010
capitanul pe toti ii conduce pe unii dojenindu-i, iar pe
altii invat}ndu-i. Tot este inima, care are (drept) capitan mintea,
care cenzureaza cugetele care se acuza sau se apara. Pentru
ca zice (Aposto1ul): Cugetele se sau se intre ele
(Rom. 2, 15).
34. Vezi ca nu aproba acele ginduri care se supun pa-
catului, ci numaidecit 1e mustra. Ea nu minte, pentru ca ce ar spune
ziua judecatii?, ci da marturie (despre adevar) ca una care tot-
deauna mustra.
Sa ne inchipuim trasura, cu anima1e (de tractiune), cu haturi,
toaLc sub conducerea unui vizitiu; cind vrea acesta ii imprima e1an,
iar cind vrea ; unde vrea acesta, aco1o se duce, pen-
tru ca intreaga trasura se supunea La fel este inima: ea are
cugete proprii firii, cugete ce sint legatede ea, iar mintea
mustra conduce inima, potolind cugete1e care se nasc
ea. Pentru ca sufletul are multe madu1are, dar e1 este unul.
35. Ca de cind a ca1cat Adam porunca, f1arpe1e a intrat s-a facut
stapin a1 casei, este pe linga sufletu1 (propriu-zis) ca un a1 doilea
suflet. Pentru ca zice Domnul: Oricine nu se de sine nU-$i
urii$te sufletul siiu, nu este ucenicul MeuH (Luca 14, 26). ((Cel ce-$i
iube$te sufletul siiu iL pierden (Ioan 12, 25). Pentru ca pacatul
trind suflet, s-a facut madularu1 lui, s-a lipit de omul ce1 trupesc
(de aceea) se nasc inima multe cugete necurate. Deci, cel ce face
voia sufletului sau, voia inimii face, pentru ca sufletul se
se amesteca (cu ea). Pe cind acela care supune sufletul sau, se
pe sine pe poftele care se cuibaresc el, este asemenea celui
ce biruie supune cetatea sai. Acela a ajuns (la desavir:'/ire),
CELE CJNCIZECI DE OMn.II DUHOVNICE$TI
165
1a masurile ce1e bune a1e Duhului; a ajuns cu ajutorul puterii divine,
Un om curat, superior 1ui ca ace1a se se
face fiu a1 1ui Dumnezeu prime1?te pecetea cea cereasca sufletul
sau. Pentru ca Lui sint cu untde1emnul ce1 sfintitor se
tac demnitari imparati.
36. astfe1 de fire are omul, ca ajungind adincul rautatii
robind pacatului, (e1 poate) sa se intoarca la ceea ce este bine; (pede
a1ta parte), cel unit cu Duhul Sfint imbatat de (frumusetile)
poate sa se intoarca 1a cele rele. Sa presupunem ca femeie imbracata
zdrente, flaminda, dupa multa truda ajunge la demnitatea impara-
teasca; se imbraca cu porfira, se pune coroana pe cap devine sotia
irnparatului. (La un moment d'at) aduloe aminte de mizeria care
a trait) mai inainte vrea sa revina 1a cele de demult, dar nu se
cumeta sa revina 1a de mai inainte, pentru ca ar fi nebunie.
La fe1 cei ce au gustat din harul divin s-au facut ai Duhu-
lui (Evr. 6, 4), daca nu iau aminte 1a ei, sint 1ipsiti (de har) devin
mai riii decit atunci cind nu erau Biserica. (Aceasta), nu pentru ca
ar fi schimba,cios sau slab, ,sau ca Duhul s-ar stinge, ci
pentru ca oamenii nu se potrivesc cu harul; de aceea, ei se abat
cad intr-o multime de re1e. Deci, aceia care au gustat din aceldar, le au
pe amindoua ei ; bucuria mingiierea, frica cutremurul, veselia
tristetea. se intristeaza pentru ei pentru (neamul lui) Adam,
pentru ca Ulla este firea oamenilor. lnsa lacrimile sint pentru ca
ace1?tia piine, iar, tristetea dulceata odihna.
37. Iar daca vezi pe unul ca se este ingimfat pentru
ca s-a de har, chiar daca face semne invie mOltii, sa nu-l
crezi; (unul ca acesta) are sufletul smerit, nu este sarac cu duhul,
nu se lasa dispretuit este de rautate fara sa Pentru ca
specificu1 acesta este: cel care este incercat inaintea lui
Dumnezeu se sa se ascunda fat;lde oameni. Chiar daca are toate
comorile imparatului, el le ascunde totdeauna spune : Eu sint sarac.
Aceasta comoara este a mea. Cineva mi-adat-o, iar atunci cind
vrea, ia de 1a mine. Iar daca cineva zice: Sintbogat, ajunge, am
(destu1), nu mai am nevoie (de nimic)>>, un astfel (de om) nu
este ci vas a1 ratacirii a1 diavo1ului. Pentru ca desfatarea
cu Dumnezeu este fara sat cu cit mai mult gusta cineva maninca
(din cu atit este mai flamind. Astfel de oameni au dorinta
jubire nepotolita fata de Dumnezeu cu cit se silesc ca sa creasca
sa sporeasca aceasta stare) cu atit mai mult se socotesc saraci
lipsiti, ca unii care poseda nimic. Acesta spune : Nu sint vrednic
ca soare1e sa stra1uceasca deasupra mea. Acesta este semnul (distinctiei)
166
, .SFtNTUL. MACARIE EGIPTEANUL
a1 cre1?tinu1ui: smerenia. Deci, de zice cineva: Ajunge,' sint indestu-
1at, ace1a este un in1?e1ator un mincinos.
38. Dupa cum trupul Domnului, atunci cind s-a suit pe munte
a fost slavit s-a transformat stra1ucire 'divina intr-o 1umina
nemarginita, 1a fe1 vor fi s1avite trupurile sfintilor vor stra1uci.
dupa cum s1ava cea din1auntru a 1ui Hristos i-a acoperit
(acesta) a striHucit, 1a fe1 cazul sfintHor, puterea 1ui Hristos care
este in1auntru 10r, ziua aceea se va revarsa afara peste trupurile
10r. Pentru ca, inca de acum, ei participa cu mintea lor 1a natura, fiinta
natura Lui. Cas-a scris: "CeI ce sfinfe$te $i cei ce se sfinfesc
dintr-Unul sint (topi)>> (Evr. 2, 11). ({SIava pe care dat-o, Eu
le-am dat-o lor (Ioan 17, 22). dupa cum dintr-un singur foc se
aprind multe faclii (iar acestea sint la fe1), mod firesc trupurile
sfintilor, fiind madu1are a1e 1ui Hristos, devin de aceeafii (natura) ca
a Hristos.
39. tntrebare: Cum devin crefitinii superiori primu1ui Adam,
data ce ace1a era nemuritor 1?iavea trupul sufletul nestl'icacios, pe
clnd ace1?tia mor se strica ?
Moartea cea adevarata in1auntru s-a ascuns este;
omul ce1 1auntric a murit. Ace1a, insa, care s-a cele 1auntrice,
din moarte la viata, traie1?te cu adevarat veac fii nu l11oare. Chiar
daca trupurile unOr astfe1 de oameni se descompun pentru un timp,
e1e se vor scula iara1?i, intru slava, pentru ca sint sfintite. De aceea
zicem ca moartea cre1?tinilor este somn odihna.
Daca, insa, omul ar fi nemuritor dupa trup, toata1umea vazind'
acest lucru extraordinar - ca trupurile cre1?tinilor nu se strica - ar
facc binele nu de buna voie, ci dintr-o oarecare constrihgere.
40. Dar pentru aceasta Dumnezeu rinduie1?te astfel 1ucrurile fii are
loc descompunerea trupurilor, ca sa se vadeascH sa cunoasca odata
intru totul liberul arbitru pe care Dumnezeu' 1-a dat oamenilor de 1a
inceput sa se arate ca de voia omului depinde sa se intoarca spre
bine sau spre rau. Nici ce1 desavir1?it (nu este impins de vreo putere)
1a savir1?irea dupa cum nici ce1 ce s-a afundat pacat s-a
facut vas a1 diavolului prin care toata 1umea a fost condamnata, nu
este 1egat de vreo necesitate pentru a savir1?i raul; chiar acesta are
de a deveni vas a1 a1egerii vietii. La fel cei imbatati
de divinitate, de1?i incatu1?ati de Duhul Sfint, nu sint constrin1?i
de yreo putere, ci au libertatea de a se intoarce de a face ceea ce
vor acest veac.
DE 167
41. jntrebare: Raul se imputineaza se dezradacineaza pe inde-
lete. pe masura ce omul progreseaza har, sau indata ce (omul)
cepe sa progreseze, raul este dezradacinat ?
Dupa cum embrionul din pintecele mamei nu devine
deodata om, ci pe indelete capata chipul (omului) se dar nici
atunci nu este ci trebuie sa creasca vreme de multi ani ca
sa devina bB.rbat; dupa. cum semintele de orz griu nu prind rada-
cini indata ce sint puse pamint, ci trebuie sa treaca ingheturi
viscole abia la vremea rinduita sa dea spic; (dupa cum) cel ce
un par. nu culege numaidecit roade, la fel (se intimpla) cele
- unde exista atita intelepciune finete - omul
cite putin, (pina.) bdrbat virsta (Efes.
6, 12). (Lucrurile) nu sint precum zic unii: ((imbraca-te, dezbraca-te".
42. Cel ce vrea sa invete carte, merge (mai intii la un dascal)
invata semnele (alfabetului; dupa ce le-a invatat) devine primul
(intle colegii sai), merge la latina, unde este (primit) ca ultimul
dintre toti. Cind aici disciplinele predate)
primul, merge la publica, fiind (primit) acolo ca ultimul dintre
toti. ca un incepator. Cind aici ajunge un erudit, este un ince-
pator ultimul dintre toti ; dar cind aici primul, atunci
ajunge functionar superior. cind ajunge ia
ca ajutor unasesor. Deci, daca lucrurile cele vazute exista atitea
trepte de inaintare, cu cit mai mult tainelor
(trebuie) sa fie sa se inmulteasca treptele! Numai cel ce trece (bi-
ruind) multe incercari ispite devine
care cu adevarat au gustat din har au mintea
lor semnul crucii, de la imparati pina la pe
toate le socotesc gunoi imputiciune. ca toata lumea cea pa.-
minteasca, comorile imparatului, slava vorbele intelepte sint ca
nalucire, ll-au baza trainica., ci sint trecatoare. Orice se afla sub cer,
este dispretuit de ei.
43. Pentru ce? Pentru ca au dobindit (acele bunuri)
minunate, care sint mai presus ,de ceruri, care nu se afla nici
comorile imparatilor, nici intelepciunea cuvintelor, nici slava lu-
measca, nici vrednicii sau bogatie, (pentru ca) au omul lor cel
launtric pe Domnul Creatorul tuturor, ca avere ce nu se trece, ci
care ramine. Ica sufletul este mai de pret decit toate crea-
turile, pentru ca numai omul a fost facut dupa chipul asemanarea
Dumnezeu. Iata, cit de imens este cerul pamintul, (cit de) mi-
nunate sint creaturile din ele, (cit de) mari sint corpurHe lor!
enormi ai marii, muntii, animalele salbatice, sint, dupa cum se vad,
168
SFINTUL MACARIE
mai puternice decit omul. Cu toate acestea, omul este mai de pret decit
toate (aceste) creaturi, pentru ca numai intru el a binevoit (sa Se odih-
neasca) Dumnezeu.
1a aminte, deci (omule), la vrednicia ta, vezi cit de pretuit;
ca venind Dumnezeu pe pamint, pentru intimpinarea izbavirea
ta, te-a mai presus de ingeri.
44. Au venit, oare, ingerii sa te mintuiasca? (Nicidecum), ci Fiul
Imparatului - (care deasemeni era) Imparat -, a facut sfat cu Pa-
rinte1e Sau trimis fiind Cuvintul S-a imbracat cu trup ascunzin-
dumnezeirea Sa - pentru ca prin cel asemanator, ce1 asemenea
sa se mintuiasca -, 1?i-a pus sufletul Sau pe cruce. Citc1 iubire (a ara-
tat) Dumnezeu pentru omul Cel nemuritor a preferat sa se rastigneas-
cc1 pentru tine! Vezi, dar, cit de mult iubit Dumnezeu cii pe
(lnsu$i) Fiul Siiu, Cel Unul-Niiscut pentru (Ioan 3, 16).
nu ne diirui, impreunii C'U $i (bunurile)>>? (Rom. 8,
32). Zice undeva; Amin zic vouii, peste pune
(Matei 24, 47).
alta parte arata ca ingerii sint s1ujitori ai sfintilor. Astfe1, pe
cind Elisei era munti, au venit impotriva 1ui cei de alt neam,
(vazindu-i) copilul (care-i slujea) a zis; Vin multi
noi sintem singuri. Dar Elisei i-a raspuns; Nu vezi O$ti mul-
timz de ingeri imprejurrul nostru ne (IV Regi
6, 14).
Vezi cum Stapinul, impreunc1 cu multimi de ingeri sta preajma
robilor Sai ? Cit (de va1oros) este sufletul cit de mult a fost cinstit
de Dumnezeu! Dumnezeu i1 cauta impreuna cu ingerii, ca sa-1 faca
1a imparatia Sa! Dupa cum satan il vrea sa fie de partea sa !
45. Dupa cum, viata de toate zilele imparatul nu este s1ujit de
oameni (obi1?nuiti, proveniti) din gloata, ci de (oameni) bine
educati, la fel pa1atul cel ceresc, slujesc imparatului celui ceresc
(doar) aceia care sint fara prihana, neintinati, cu iniJna curata.
dupa cum palat stau legatura cu imparatul (numai) fete prea fru-
moase neintinate, 1a fel cele sufletele cele impo-
dobite cu toate frumoasele (stau) comuniune cu ImparatuJ
cel ceresc. Daca viata de toate zilele, (trebuind) ca dregator sa
mearga sa stea intr-o casa intimpllndu-se ca acea casa sa fie
curata, (numaidecit) se repara, se se varsa aromate
ea; cu atit mai mult casa sufletului, care Domnul Se tre-
buie sa fie frumos impodobita, pentru ca sa poata sa intre sa se
odillneasca acol0 cel neintinat fara de prihana! Pentru ca astfel
de inima Se odihne1?te Dumnezeu toata Biserica cea cereasca.
CELE CINCIZECJ DE OMILIJ DUHOVNICE$TI 169
46. Dupa cum viata de toate zile1e, atunci cind parinte are
averi anume diademe pietre pretioase, le ascunde locuri taini-
ce le pastreaza pentru fiul sau cel iubit, caruia 1e da; 1a fel
intru cele Dumnezeu a incredintat sufletului averea
lucrurile lui de pret.
viata de toate zilele, atunci cind se isca razboi, vine 1a lupti'i
imparatul impreuna cu oastea lui, daca oastea lui este mai mica
mai slaba, indata trimite solie propune pace.
daca popor foarte mare vine impotriva altuia egal cu el,
imparat impotriva altui imparat - sa presupunem pe ce1 a1
'impotriva celui al Romanilor - atunci este necesar ca ambii im-
parati sa se infrunte cu toate lor.
Acum, ia aminte care este vrednicia ta! Dumnezeu im-
preuna cu Sale, adica cu ingerii cu duhurile, S-a pornit 1a
lupta impotriva ca sa te izbaveasca de la moarte. Pentru
tine, deci, a venit Dumnezeu.
47. Sa presupunem ca imparat avind
lepl'a toate madulare1e sa1e, ca se ci ii pune leacuri
pe J'ani, il vindeca, il aduce la masa sa, il imbraca cu porfira il face
imparat; la fel a facut Dumnezeu cu ne'amul oa:menilor: a spa1at ra-
nile acestora, i-a vindecat i-a dus camaI1a cea 'cereas'ca. Mare este
vrednicia ! Atit de mare incit 'cu nimic se poate compara !
Dar daca devine se lasa sedus de rautate, atunci el se
aseamana cetati fara ziduri. Tilharii intra cind ea ne-
impiedicati (de nimeni) pustiesc pirjo1esc. La fe1 se intimp1a daca
neglijent aminte 1a tine : duhurile rautatii intra tine)
Iti distrug pustiesc mintea, gindurile veacul acesta,
48. Multi (oameni), care cultiva sint iscusiti 1ucrurile
din afara (ce1or ingrijindu-se (sa duca) viata co-
recta, socotesc acest lucru ei se ap1eaca spre inima
vad re1ele care cuprind sufletul. mintea cea din launtru,
dind rautatea, (devine) radacina ei madulare: deci, tilharul este
casa, adica putere.a ce'a potrivnica. Deci, putere.a ,potrivnica (omului)
este (de natura) menta1a. Daca cineva da lupta impotriva pacatu-
lui, rautatea care zace el, din cauza abundentei ei, se revarsa putin
cite putin duce pe om sa pacate Pentru ('a raul este
ca gura de care mereu.
insa, sa rautatii, ca cumva mii
de re1e cazind sa devii ca din minti. Vei fi intocmai ca no-
bil bogat fara grija, pe care subalternii principelui il
dica cu fata, il duc inaintea acestuia zic: acuzat de crima
170
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
condamnat Ia moarte. De frica el pierde ratiunea se face ca
un din minti.
49. deci, sa despre duhurile rautatii. Pentru ca lu-
mea cea vazuta,de Ia imparati pina Ia este (cantinua) tulbu-
rare, dezordine lupta nimeni dintre nu cauza.
Or, este vadit ca raul, care a intrat lume) prin neascultarea lui
Adam, este centrul (tuturor re1e1or) cauza mortii. Pentru ca pacatul
care a intrat Adam) fiind ca putere esenta rationala a 1ui
satan, a semanat toate re1e1e: e1 actioneaza ascuns omu1 ce1 1a-
untric minte se lupta cu ginduri1e. Oamenii nu ca fac aces-
tea de putere straina, socotesc ca acestea sint ]ucruri
ca din socotinta proprie fac acestea. cei ce au mintea Ior
pacea Hristos sint i1uminati de de unde acestea.
50. Lumea sufera de patima nu (Aceasta pati-
ma) este ca un foc necurat care aprinde inima, strabate toate rnadu1a-
re1e incita pe oameni la destrabalari 1a nenumarate rele.Cei ce
se lasa gidilati de p1acere (mai intH) 1a-
untru, inima dar dupa ce raul prinde radacini, ei cad des-
friu pe fata. lucru sa despre iubirea de arginti,
despre slava despre mindrie, despre invidie despre minie.
Sa presupunem ca cineva este invitat la cina se bucate
multe. Numaidecit, pacatul impinge sa se infrupte din toate, iar su-
lasindu-se prins de p1acere, se ingreuiaza.
Munti greu de suportat sint patimi1e; mijlocul ]or sint potop
de halauri, de fiare veninoase de tiritoare. Dupa cum un chit inghite
un om pintece1e sau, 1a fe1 pacatu1 inghite sufleteIe. (Patimile)
sint fla.cari de foc ce mistuiesc sageti arzatoare ale celui viclean.
Pentru ca spune Aposto1ul: puteti stinge cele
celui (Efes. 6, 16). Pentru ca raul a prins radacini
pus teme1ie suflet.
51. Insa cei inteIepti atunci cind patimile se trezesc, asculta (de
ele), ci mai degraba se minie pe poftele cele rele se
lor. (In acest caz), satan (care) mult sa se sa se
odHtneasca suflet, atunci cind sufletul nu se supune, multa
strimtoare necaz se afla.
Sint unii, tinuti de puterea divina, care atunci cind vad un tinar
alaturi de femeie, cugeta une1e lucruri, dar mintea lor se inti-
neaza nici nu inlauntru (lor) pacatul Dar nu trebuie
puna cineva prea mare incredere unul ca acesta. Sint, insa altii
care (pofta) s-a stins a incetat; este adevarat, au ajuns la
+.alia ce10r mari
CELE CINCIZECI DE 171
Dupa cum negutatorii se coboara gOl adincul marn, spre moar-
tea (care-i din) apa, pentru ca sa gaseasca aco1o margaritare1e
(necesare), pentru a impodobi coroana porfira lmparateasca; 1a fe1
monahii : ies goi din 1ume, se coboara adincul marii
abisul intunericului, pentru ca sa culeaga sa aduca 1a pie-
trele ce1e scumpe care impodobesc coroana Hristos, Biserica cea ce-
reasca, veacul cel nou, cetatea cea 1uminoasa poporul ce1 ingeresc.
52. Dupa cum intr-o mreajii (aruncata apa) cad multe fe1uri de
insa cele nefo1ositoare se arunca mare; la fe1 mrea-
ja harului peste se intinde cauta odihna. Dar oamenii ascu1-
ta, de aceea se arunca abisul intunericului.
Dupa cum, pentru a gasi aurul, se cerne rmult nisip, i,ar dupa ce
se este asemenea unor foarte mici de mac; 1a fel (se
intimpla printre oameni) : sint insa ramin.
Cei care slujesc la sint ca cei care ii im-
pletesc cuvintul de lauda; la fel sint cunoscuti cei sarati cu sarea cea
cereasca 'cei ce graiesc din comorile Duhu1ui.
Sint cunoscute vasele intru care Dumnezeu, carora 1e
da 11arul Sau; (sint cunoscuti) aceia care primesc cu multa rabdare
puterea sfintitoare, care) Domnul, (le-o transmite), dupa cum,
chip fe1urit,
Deci, cel ce daca este condus de 1umina
ciunea cereasca, nu poate intemeieze mintea pe depli-
na; pentru ca sint felurite voirile (oamenilor); une1e duc 1a razboi,
alte!e la odihna.
53. Sa presupunem ca exista cetate pustie ca cineva vrea s-o
rezideasca; acesta darima numaldecit zidurile surpate cazute, apol
incepe sa sape, iar pe locurile sapate sa temeliile sa ridice con-
structia ; (e1 1ucreaza) dar casa nu apare indata.
Sau ccl cineva vrea sa amenajeze gradina locuri pustii
de balarii : mai intii (locul), il cu gard, iar
cele din urma planteaza. Plantele cresc iar dupa multa vreme, gradina
aduce roade ; la fel intentiile oamenilor : dupa cJlcarea poruncii s-au
paraginit, s-au pustiit s-au umplut de maracini. PentrLl C3 a zis Dum-
nezeu omului : Spini rodi tie (Gen. 3, 18).
Deci, este nevoie de multa truda osteneala, pentru ca sa caute
sa puna cineva temelia (dreptei este nevoie de efort) pina
ce inimile oamenilor va veni foc, care va incepe sa mistuie spinii.
felul acesta (oamenii) incep a se slavind pe Tatal, Fiul
pe Sfintu1 Duh, veci. Amin.
172
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
OMILIA XVI-A
Oamenii cei duhovnicel?ti se afla sub ispite necazuri; acestea
izvorasc din prilnul pacat, (din pacatul Adam).
1. Toate fiintele cele rationale, ma refer la ingeri, la suflete la
demoni, au fost facute de Creator simple fara rautate. Ca unele din-
tre ele s-au abatut catre ceea ce este rau, (acest fapt) s-a datorat
tei lor libere. Urmind propriei vointi, eIe s-au abatut de Ia gindul cel
drept.
Daca zicem ca al?a au fost facute de Creator, atunci zicem ca
Dumnezeu, care a aruncat pe saltan fOlC, este juJdecator nedrept.
Unii dintre eretici sustin ca materia este inceput, ca este ra-
dacina, (adica element original), ca radacina este putere, putere ase-
menea ceIei a Dumnezeu. Fata de astfel (de parere) poti buna
dreptate sa intrebi: atunci care este cea care biruie? (Vor raspunde
ca) in mod necesar va invinge puterea Dumnezeu. Or, acest caz),
cel invins mai este egal dupa timp putere (cu invingiHorul).
Cei care sustin ca raul are ipostas, (are esenta), I?tiu nimic. (Cu
atit mai putin), raul are ipostasul sau Dumnezeu, pentru ca
(Dumnezeu) este nepatimitor divin. insa, lucreaza, orice
facultate simtire, sugerind toate poftele cele murdare. lnsa s-a
amestecat, precum se amesteca cu apa - dupa cum zic -;
ci dlJPa cum se afla pe ogor, griul de sine statator impreuna cu ne-
gllina de sine statatoare, dupa cum aceeal?i casa se afla hotul
stapinul casei.
2. Intr-un riu, (deasupra) curge apa curata, iar sub acea.sta se afla
norOI; atunci cind cineva tulbura noroiul, tot riul se tulbura. La fel
se intimpla cu sufletul, cind se tulbura I?ise amesteca cu rautate :
satan sufletul una se fac, -vremea desfriului a uciderii pentru
ca amindoua sint duhuri. De aceea, (spune Apostolul ca)
se de desfrinatii, se cu un trup (1 Cor. 6, 16). 1nsa,
in clipa urmatoare, sufletul se regasel?te, se de ceIe ce a sa-
plinge, se roaga aduce aminte de Dumnezeu. Prin urmare
daca sufletul ar fi totdeauna cufundat rautate, cum ar putea sa faca
acest Iucru ? (Doar se I?tie ca) satan n-a voit niciodata ca oamenii sa se
pocaiasca, pentru ca este nemilostiv.
Femeia, vremea unirii cu barbatul, se face una cu eI, dar
clipa urmatoare( cei doi soti) sint despartiti. mai mult decit atit):
deseori dintre ei moare, iar altul Al?a se intimpla
cazul comuniunii (oamenilor) cu Duhul Sfint : devin duh (cu
CELE CINCIZECI DE OMILIl DUHOVNICE$TI 173
"Pentru cii care se de Domnul. se face un Duh (cu
Cor. 6, 17). se intimpla cind omul este absorbit de har.
3. Sint unii care, dupa ce au gustat (din darurile) lui Dumnezeu
actioneaza sub imboldul celui potrivnic. Fiind fara experienta,
privesc cu uimire (cele lor) dupa ce au fost cercetati de
Durnnezeu, cugetele 10r sondeaza (inca) taine1e cind
cei ce au imbatrinit s-au maturizat) intru acestea, nu mai privesc
cu uimire.
Dupa cum agricultorii experimentati, atunci cind este nu
devin absolut fara nici grija, ci se gindesc la eventuala) foa-
mete strimtorare ; nici atunci cind peste foametea strim-
torarea, nu cad disperare, ca lucrurile se schimba -; la fel
(stau lucrurile) (viata) cea duhovniceasca. Atunci cind sufletul cade
felurite ispite, nu 1e cu uimire, nici nu cade disperare,
pentru ca ca (ce1e ce se intimpla cu el), cind este incercat lovit
de rautate, se fac cu ingaduinta (lui Dumnezeu). Nici cind se afla
mare odihna, nu este fara de grija, pentru ca nu exclude
schimbarea (situatiei).
1ar daca soarele - care este un corp (ceresc) creatura - tri-
raze1e peste 10curi rau mirositoare, unde este gunoi ne-
curatii, intru nimic nu se vatama, nici nu se intineaza : cu atit mai pu-
tin Duhul - Care este curat sfint - intrind sufletul aflat inca
sub imperiul Icelui rau, nu imprumut<l nimic la acesta. Pentru ca :
in intuneric intunericul nu cuprins-o (1oan 1, 5).
4. Chiar atunci cind omul adincul (taine1or ,divine)
este bogat har, tot mai afla buruiana rautatii; are, insa, un
ocrotitor care 11 ajuta. De aceea, atunci cind cineva se afla necazuri
este de furtunile patimilor, nu trebuie sa cada deznadejde,
pentru ca, felul acesta, pacatul mai mult intra
(trebuie sa aiba nadejde Dumnezeu), pentru ca atunci cind
cincva are nadejde Dumnezeu, rautatea se imputineaza dispare.
Faptul ca unii sint paralitici, mutilati, de friguri bo1navi
pacatuIui. Pacatul este radacina tuturor reIe1or; din
nasc poftele ale sufletu1ui cugetele cele vic1ene.
Sa ne inchipuim un riu curgind locurile ,din preajma lui mus-
1:ind de apa. Venind caldura, atit el, cit locurile din jur, se usuca;
(se intimpla) cu robii 1ui Dumnezeu : prisosind harul, se usuca
ta (iscata de) cel viclean, ca cea naturala, pentru ca oamenii de acum
ai lui Dumnezeu sint superiori primuIui Adam.
f,. Dumnezeu este nemarginit necuprins (cu mintea)
deni se arata : munti, pe mare sub pamint. (Pretutindeni) exista.
174
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
nu prin schimbarea locului, felul care se coboara ingerii pe pa-
'Ci este timp) cer (pe pamint). Daca ma in-
trebi : Cum poate sa fie Dumnezeu iad, intuneric, satan
locuri rau mirositoare'?; eu iti raspund: (Da, este), pent.ru ca este
nepatimitor, (nu este de nimic influentabil), este nemarginit pe toate
le cuprinde; pe cind satan, fiind creatura Lui, este inlantuit mar-
ginit). Bunatatea nu se intineaza, nici nu se (de ceva). Daca
nu accepti ca (Dumnezeu) pe toate le cuprinde, (inclusiv) iadul
satan, 11 limitezi pina la Iocul care se afla ceI viclean. acest caz
se cuvine) sa cautam altul, superior Lui.
Prin urmare, mod necesar, Dumnezeu (trebuie) sa pretutin-
deni sa fie superior (tuturor), insa virtutea unei taine divine
(data fiind) subtilitatea (fiintei Sale), intunericul de nu-L
cuprinde; (de altfel acesta) nici nu poate sa se de cu-
r;'ltia Lui. Deci, la Dumnezeu nici un rau n-are existenta sine pe
nimic nu-L poate vatama limita).
6. In insa, raul exista; pentru ca lucreaza
ma, sugereaza cugetele viclene murdare, nu ne permite sa inaltam
rugaciuni curate mintea lumea aceasta. S-a im-
bracat sufleteIe (noastre), dar s-a atins chiar de Jnadularele
oasele (noastre).
Prin urmare, dupa cum Dumnezeu fiind vazduh, impreuna cu
satan,cu nimic nu se vatama de acesta; la fel harul lui Dumnezeu,
fiind suflet impreuna cu pacatul, cu nimic nu se vaHima de acesta.
Dupa cum un sclav stii totdeauna cu frica preajma stapinului sau
nu face nimic fi'ira (incuviintarea) lui, la fel se cuvine sa
inaltam cugetele sa le descoperim Stiipinului Hristos, cunoscatorul
inimilor, sa ne punem nadejdea sa zicem) : este sIava mea,
este Parintele meu, este bogatia mea.
Se cuvine, deci, sa avem totdeauna gind grija frica (de
Iar daca cineva nu are haruI lui Dumnezeu sadit statornicit el,
daca (harul) nu este alipit de suflet ziua noaptea, nu tine orice
clipa (sufletul) treaz, nu-l conduce Indreaptii spre cele bune, sa 1a
aminte sa faca din teama, din durere din zdrobirea inimii un lucru
firesc.
7. Dupa cum albina Iucreaza fagurele stup ascuns, la fel
haruJ, ascuns, inimi, introducind iubirea sa, preface amaraciunea
dulceata asprimea lucru neted.
dupa cum argintarul sculptorul, lucrind un disc acopera, in
parte, diferitele chipuri de animale, pe care le sculpteaza, numai
cind (toul, descoperi:i) discul atata stralucind la lumina;:
CELE CINCIZECI DE OMILII
115
la fel Domnul, cel inimile
noastre taina. (Face aceasta) pina cind sufletul din trup
atunci se arata frumusetea sufletului.
Cei ce sa obtina cu chipuri de animaIe reJief, mai
fac modele din ceara, (cu ajutorul acestora obtin tipare), apoi toarna
in eIe, incit lucrul obtinut este asemenea modelului; 1a fel pacatul,
duh fiind, are chip se schimba multe feluri. Asemenea, omul
cel launtric este ca figurina, chip forma. Omul cel dinlaun-
tru este asemanare a celui din afara. (Vasul acesta) este mi-
nunat de mare pret, pentru ca Domnul a gasit pIacere el mai mult
decit oricaredintre creaturi. Gindurile ceIe bune sint asemenea pie-
trelor pretioase margaritarelor, pe cind cele necurate sint
mormintelor), pline de oase moarte, de toata murdaria
mirosul cel urlt.
8. deci, apartin altei lumi; sint fii ai Adam ceIui
ceresc, faptura noua, ai Duhului Sfint, frati lumino1?i ai Hris-
1OS, asemenea FarinteIui Ior, Adam cel luminos;
(apartin) acelei cetiiti, acelui neam, aceleI puteri. sint din Iumea
aceasta, ci din alta Iume. Fentru ca (Hristos) a zis : Voi nu sin-
tepi din lumea aceasta, precum nici Eu nu sint din aceasta (Ioan
17, 16).
Dupa cum atunci cind negutator - inmultindu-1?i -
dupa multe sa se intoarca patrie, el trimite la ai
sai sa-i pregateasca case, gradini hainele necesare el cu
multii bogatie, ai sai neamuriIe 11 primesc cu multa bucurie; la fel
(se inHmpla) cele daca unii (dintre oameni) dobin-
desc bogatia cea cereasca, concetatenii Ior - adica duhurile sfinti10r
ale ingerilor -, I?tiu (numaidecit acest lucru) spun de admi-
ratie: FratH de pe pamint au dobindit mare
(sfintii), cu pe Domnul momentul lor (de pe pa-
mint), se indreapta catre cele de sus cu mare bucurie. Acolo, prietenii
Domnului ii pregatindu-le prealabi1) case, gradini
rninte scum.pe stralucitoare.
9. Se cuvine, insa, sa luam aminte, ca cumva bunurile pe care
1e sa nu fie spre paguba nostra. Cei ce sint buni din fire sint pul?i
primejdie, putin cite putin, de bunatatea lor, iar cei ce sint
inte1epti sint uneori de inte1epciunea lor. De aceea,
toate clipele trebuie sa faca un amestec: sa uneasca bunatatea cu se-
veritatea, intelepciunea cu discernamintul, fapta cu deplina incredere
Domnul neincrederea sine. Virtutea din multe (lucruri) se a1-
dupa cum hrana, care este necesara pentru cu multe
176
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
eIelllente se condimenteaza: pentru a fi folositoare nu este de ajuns
sa se adauge miere, ci alteIe).
10. Cei care zic ca pacatul nu este omse aseamana aceIor (oa-
meni), care inghititi de vaIuri, nu recunosc acest Iucru zic: Am
auzi," un vuet de ape. sint inghititi de vaIurile rautatii nu recu-
nosc ca pacatul este mintea incugeteIe 10r. Unii (dintre 5int
dotaO cu inteIepciune vorbesc (multe) lucruri (interesante), dar
birea Ior) nu este dreasa cu sarea cea cereasca. povestesc despre cina
imparatului, fara sa fi primit sau sa fi gustat ceva din ea. Aitceva, insa,
este sa vada cineva imparatul sa vazut deschizindu-se ca-
mdriIe, sa fi intrat ele, sa sa fi mincat sa fi baut
din acele bucate scumpe.
11. Sa presupunem ca exista mama, care are un peste ma-
sura de frumos, inteIept, impodobit cu tot feIul de daruri, care ea
pune toate speranteIe; sa presupunem ca (el moare) ea trebuie
sa-l ingroape. bine, ea incearca durere fara sfir1?it suferinta
de netrecut. Tot a!?a se intimpla cind sufletul moare fata de Dumne-
zeu : mintea este cuprinsa de intristare,de lacrimi Ide durere
cetata; inima este zdrobita, este cuprinsa de grija de frica ii este
necontenit foame sete dupa bine. Dar atunci cind peste ea harul
Dumnezeu speranta, nu mai este trista, ci se bucura ca cind a
gafji.t comoara. dar timp se teme, ca nu
cumva s-o piarda, pentru ca tilharii ameninta. Dar dupa cum cel
care a trecut prin multe necazuri a scapat cu multa osteneaIa,
atunci cind avere multa nu se mai teme de paguba; tot
(se lntimpla cu oamenii) duhovnice!?ti: trecind mai inainte incer-
cari multe umplindu-se dupa aceea de har de bu-
nuri nu se mai tem de cei ce sa-i jefuiasca, pentru
ca bogatia Ior nu este putina. au teama. ca aceia care
se tem de cele vicIene, ci teama Iegata de folosirea daruri-
lor spirituale incredintate
12. Un astfel de om se considera mai prejos decit toti pa-
Cu cit se adince1?te el cunoa1?terea lui Dumnezeu, atit se
considera sine un ne1?tiutor cu cit (mai mult despre
o3tit crede ca nu nimic. Aceasta convingere, care devine sufletul
sau ca ceva firesc, creaza harul. Dupa cum tinar, purtind
prunc, il duce unde vrea, tot harul, actionind adincul sufletu-
lui, poarta mintea inalta pina la cer, pina la lumea cea
la odihna cea Dar starea de har s1nt trepte demniti'iti.
AltuJ este comandantul o1?tirilor, caruia ii este deschisa calea la impa-
.rat altul este capetenie (obi1?nuita). Dupa cum casa plina de fum
CELE CINCIZECI DE OMILII 177
11 lasa sa se raspindeasca atmosfera, tot rautatea, umplind
suflttul, se afara dcl roade. dupa cum cei carora li s-a
incredintat conducerea unei sau (paza) tezaurului imparatesc,
se ingrijesc totdeauna nu displaca tot cei carora
li s-a incredinta1 lucrare spirituala s'int stapiniti de grija
chiar odihna fiind, ei nu au odihna. Pentru ca ei trebuie sa scoata
din cetatea sufletului intunericului pe barbarii care au pus
stapinire pe el.
13. lmparatul Hristos trimite pe oamenii sa razbune cetatea,
leaga pe tirani, acolo un comandament ceresc oaste de
duhuri sfinte, ca propria Sa patrie. De cind soarele
inimi, razele sale patrund toate madularele pace adinca dom-
aceste locuri. lupta omului, iubirea lui
de Dumnezeu, (abia) atunci se arata, cind, imputinindu-se harul, el se
imbarbateaza striga catre Dumnezeu. Dar tu, auzind ca exista
populate cu baIauri, guri de lei, puteri intunecate sub cer un foc care
piriie madulare, nu seama de toate acestea, pentru ca
n-ai inteIes ca, daca nu arvuna Duhului Sfint, atunci cind su-
fletul tau va din trup, (acestea) vor retine sufletul tau nu-ti vor
permite s.a te ridici Ia ceruri. Tot cind auzi vorbindu-se despre
demnitatea sufletului ce vaIoare are firea cea rationala, nu intelegi ca
DUlllnezeu n-a vorbit despre ingeri, ci despre (natura) omeneasca,
atunci cind a zis: Sii-l dupii chipul
(Gen. 1, 26). Tu nu inteIegi ca cerul pamintul vor trece, dar ca tu
chemat sa fii nemuritor, sa fiu (al Dumnezeu), frate mi-
a lmparatului ? viata de toate zilele tot ceea ce apartinc mire-
lUii, este; al miresH; tot cele tot ceea ce
apartine Domnului, iti incredinteaza tie. N-a venit oare, intru aju-
toruJ tau? Nu te-a chemat personal? Nu pricepi (din acestea) nimic
nu ai con!?tiinta nobletei tale? Da, pe buna dreptate deplingea (psal-
mistul) inspirat caderea ta, cind zicea: "Omul in cinste fiind.
ceput,. dobitoacelor celor de minte
lor (Ps. 48, 21). Tatalui Fiului Sfintului Duh, veci. Amin.
XVII-A
Despre ungerea slava a rindul al
doilea) ca fara Hristos este imposibil a se mintui (cineva), sau a se face
al vietii celei
1. desavir!?iti, care s-au invrednicit sa ajunga la masura
sa se aflte foarte aproape de lmparatul, sint consacrati
12 - Sfintu1 Macarie
178
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
pentru totdeauna pentru crucea lui Hristos. Dupa cum, pe pro-
fetilor (untdelemnul) ungerii era mai de pret decit orice lucru, pentru
ca la ungerea imparatilor a profetilor, tot acum, (ungerea
are insemnatate aparte); fiind cei cu ungere ce-
reasca, ei dupa har, imparati preoti ai tainelor
fii, demoni dumnezei, legati, afundati, rastigniti
consacrati (Domnului). Pentru ca, daca ungerea cu un'tdelemnn1, care
dintr-o planta dintr-un lemn atita putere, incit
cei primind demnitate, nimeni contesta; - era, de-altfel,
stabilit ca sa se regii. cu acest (untdelemn) a
fost uns. Indata (dupa ce a fost uns) a fost supus incercarilor neca-
zurilor, dar dupa ani a ajuns imparat -; cu cit mai mult, cei
care se ung, dupa duh dupa omul lor cel dinlauntru, cu untdelemnul
cel sfintitor, aducator de bucurie, ceresc primesc pece-
tea cereasca a lmparatiei celei nestricacioase a pu-
terii Duhului Cor. 1, 22; 5, 5), pe Duhul Sfint,
Mingiietorul, pentru ca mingiie pe cei care se afla
necazuri.
2. Cei care au fost cu (untdelemnul din lemnul
Iisus Hristos, din planta cea cereasca, se sa ajun-
ga la masura adica (sa dobindeasca) imparatia infierea.
s1nt impreuna initiati tainele) imparatiei au indrazneaIa
fata de Stapinul tuturor, intra palatul Sau unde sint ingerii du-
!1urile Sfintilor chiar daca sint inca aceasta lume. n-au primit
inca intreaga, care le este pregatita pentru Yiata
dar pe care au primit-o acum, ii face siguri de ea se (simt)
ca deja incoronati imparatind. nu se uime"sc de faptul ca tre-
bui sa domneasca impreuna cu Hristos, cind Duhul se arata din bel-
De ce? Pentru ca, pe cind erau inca trup au incercat gustul
dulceti lucrarea acelei puteri.
3. Dupa cum, atunci cind un prieten al imparatului, unul care pe-
trece la palat, care tainele (palatului) porfira (impa-
ratuiui), ajunge sa fie (uns) imparat sa fie incoronat el, pierde
cumpatul, nici nu se teme, pentru ca de multa a fost introdus
tainele palatului; de altfel nici nueste cu putinta ca dintre
cei simpli, fEira neinitiati tainele (palatului), sa intre
acolo sa domneasca, ci numai cei cu experienta tot
se 'intimpIa cu care domni
pierde cumpatul, pentru ca cunosc mai dinainte taineIe harului.
Cind omul a caIcat porunca, a acoperit tot suIletul cu un
intunecos. Dar cind a harul, to1: viHul a fost dat la parte.
CELE CINCIZECI DE OMILD 179
Atunci sufletul fiind curc:itit firea sa, (acea) zidire cu-
rata fara prihana, contempla fara 'incetare, toata curatia, cu ochi
curati, slava luminii celei adevarate, pe Soarele cel adevarat a1 drep-
tatii care inima.
4. Dupa cum 1a 1umii, cind firmamentul se va. c1atina, iar
cei drepti vor petrece imparatie, 1umina slava, nimic altceva
vazind decit nUlnai pe Hristos stind totdeauna slava de-a dreapta
Tatalui; tot aceia care sint de acum fascinati captivati de vea-
cul ace1a, contempla frumusetile minunatiile de acolo. Pentru ca
sintem pe pamint, avem in ceruri (Filip 3,
20) ; acea lume poposim traim cu mintea cu omul cel dinlauntru.
. Dupa cum ochiul trupesc, curat fiind, vede totdeauna c1ar soarele,
1a fe1 mintea, cu curatita, vede totdeauna slava 1umi-
lui Hristos, este impreuna cu Domnul ziua noaptea, felul
care trupul Domnului, unit cu divinitatea, este totdeauna impreuna cu
Duhul Sfint. Oamenii, insa, nu ajung deodata, 1a astfel de trepte (ale
ci numai prin osteneli, necaz multa 1upta. Sj'nt unii,
care exista, 1ucreaza se harul, dar care rau.:.
tatea. Deci, doua stapiniri 1ucreaza intr-o singura inima; a luminii
a intunericului.
5. Probabil ca ma vei intreba: Ce are Zumina cu in-
tunericul? Cum cea cea
fie Cor. 6, 14, 16). Pentru ca este scris:
lumina intru inttLneric, intunericul n"a cuprins-o
(Ioan 1, 5). (Eu zic) ca 1ucrurile nu trebuie inte1ese sub un singur as-
pect, nici dintr-un singur punct de vedere. Intr-adevar, unii oameni
intru atit se odihnesc har, incit devin mai tari decit rclutatea care
locuie!?ie ei; dar, cu toate ca se inde1etnicesc cu rugaciunea arata
dragoste fata de Dumnezeu, ramin inca har, ei sint uneori pra-
dc! a cugetelor rele a pacatului. Altii, insa, fiind simpli,
indata ce harul 1ucreaza, cit de cit ei, socotesc ca pacatul nu mai
exista. Dar cei ce au discernamint inte1epciune nu indraznesc sa ne-
ge c:'i avind harul 1ui Dumnezeu, ei nu sint scutiti de ginduri
murdare.
6. Am intilnit deseori printre pe unii care au primlt atita
har bucurie, incit timp de cinci sau ani spuneau ca pofta s-a
stins ei. Dar dupa aceasta, pe cind socoteau ca s-au eliberat (defini-
tiv) de ea, rautatea, care era ascunsa s-a trezit ei au fost mistuiti
depofta, incit se intrebau de unde a venit, dupa atlta timp,
atita rautate asupra lor? De aceea, mod firesc), dintre cei
cu mintea intreaga nu sa spuna : Avind harul mine, s'int
180
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
liber fata, de pacat; ci, ambele realitati (harul pacatul) lucreaza
tru mintea mea. Cei ce n-au experienta lucrurilor, pe cind harul
creaza cit de cit ei, socotesc ca deja au invins, ca sint desa-
Eu, insa, zic ca stau 1ucrurile : dupa cum atunci cind soare1e
stralucind pe cer, aer curat, jurul sau norii acopera, in-
tunecind vazduhul, fara insa sa-1 vatame, pentru ca e1 ramine intreg
1umina elementu1 sau; 1a fe1 stau 1ucrurile cu cei ce nu sint
cu curatiti; traiesc harul Dumnezeu, ei sint sta-
adincul 10r, de pacat. au naturale ginduri puter-
nice pentru Dumnezeu, dar nu sint cu totul de partea binelui.
7. La fe1 se intimp1a cu cei care, adincu1 10r sint stapiniti de
partea cea buna; adica de llar : ei sint robi cugetelor celor
vic1ene partii ce1eI re1e. Deci, este nevoie de discernamint pen-
tru ca sa afle cineva, din proprie ca 1ucrurile stau acest
chip. iti spun ca Apostolii, care aveau pe Mingiietorul, n-au fost
intru totul fara de grij<'l. La bucuria veselia 10r se adauga teama
cutremurul (iscate ,chiar) de har, de rautate; felul) acesta harul
ii proteja sa nu se abata de putin (de 1a ca1ea cea dreapta).
Dupa cum, arunJcind cineva pietricica ,intr-un zid,acest'a nu se
muta, nici se vatama cu nimic; sau s10bozind cineva sageata im-
potriva unuia care poarta scut, cu nimic nu vatama fierul (scutului),
nici trupul, ci, rico!?ind, cade ; tot apropiindu-se de Aposto1i rau
cit de mic vatama, pentru ca erau imbracati cu puterea desavir!?ita
a 1ui Hrist09. Fiind ei aveau libertatea de a
lucrurile dreptatii.
8. Sint, deci, careafirma ca dupa ce sufletul (a primit harul)
nu mai are nici grija. (Acest 1ucru este pentru ca Dumnezeu
cere chiar de 1a cei (cooperarea) vointei sufletului 10r 1a 1u-
crarea Duhului; cere ca ei dea consimtamintul 10r (la
rea fapte10r bune). Pentru caspune Apost01ul: Duhul nu-l stin-
geti,) Tes. 5, 19). Astfel, dintre au dorit sa fie povara
a1t01'a; altii sa Se sprijineasca pe propriile puteri; a1tii, insa, primind
daruri de 1a 1aici 1e-au dat saracilor. Acest gest este superior (ce10r1a1-
te). Tot unii dintre cei ce au dobindit harul, se ingrijescdoar de ei
insa, se straduiesc sa fie de fo1os altor suf1ete.
(din urma) sint cu mult superiori ce10r1alti. Dar sint a1tii, care, dupa ce
au primit harul, expun trupuri1e 10r, pentru nume1e Dumnezeu 1a
insulte suferinte. sint superiori (tuturor). Unii, savir!?ind
virtutea, sa se fa1easca sa fie admirati de oameni, zicind ca fiind
sint ai Duhului Sfint. insa, se straduiesc sa ramina
necunoscuti evita intilnirea cu oamenii. sint cu mult supe-
CINCIZECI DE OMILII
181
celor (dinainte). Vezi, chiar starea de exista
masura a dragostei fata de Dumnezeu, superioara abundenta, care
provine (tot) din vointa naturala ?
9. Dupa cum cineva, 1mbracat fiind saracacios, se viseaza bogat,
dar sculindu-se din somn, iara!?i se vede sarac gol, la fel S1nt
dintre cei ce vestesc cuv1ntul cel duhovnicesc; ei par ca vorbesc
CUno!?tinta de cauza, (de!?i nu-i a!?a). Fara sa fi gustat din obiectul cu-
vintelor lor, ramin cu mintea la oarecare inchipuire. dupa cum
femeie 1mbracata matasuri, impodobita cu margarital"e, se expune
bordel, la fel este inima acestora: bordel al duhurilor necurate. Le
place sa vorbeasca despre faptele virtutii,dar nu se indeamna la fapte.
10. Dupa cum este cu neputinta ca pe.!'}tele sa traiasca fara apa,
sau sa mearga cineva fara picioare, sa vada lumina fara oc:hi, sa vor-
beasca fara sau sa audft fara urechi, tot a!?a este cu neputinta sa
cunoasca cineva tainele intelepciunea lui Dumnezeu, sa :fie bogat (in
har) cre!?tin, fara Domnul Iisus fara lucrarea puterii divine. Pentru
ca aceia sint cu adevarat intelepti, luptatori, filozofi ai
Dun::nezeu, care sint condu.!'}i pastoriti dupa omul (lor) launtric de
putcrea divina. Filozofii paginilor predau retorica, insa altii, care sint
mai putin me!?teri la cuvint, barbati cucernici, se bucura
de bucurie din cauZa harului lui Dumnezeu. Sa jndecam acum care
s1nt mai buni. ln in putere, zice (Apostolul) std impiirdtia
lui Dumnezeu, nu in cuvint Cor. 4, 20).
11. Este u!?or sa spuna cineva: piinea aceasta este facuta din griu.
Este insa necesar sa spunem cu de-a manuntul cum se pregate!?te
cum se coace. vorbi despre nepatimire desavir!?ire (este lucru ;
dar a expune lucrurile din propria experienta) la putini le este dat
(s-o faca). !Evanghelia invata succint: Sd nu te minii; sd nu pofte$ti
(bunurite aproapelui tau); palmii peste obrozul
drept, intoarce-l pe cineva se judecd cu tine sd-ti
dd-i lui cdma-$U (Luca 6, 29; Matei 5, 40). Apostolul insa
invata pe larg cum trebuie sa se lucrarea de curatire
anUlne spune ca sa se faca) putin cite putin, cu rabdare cu
staruinta. cei ce mesajul evanghe1ic) mai
intii cu lapte, ca pe ni.!'}te prunci, apoi ii duce la cre!?tere deSaV1r!?ire.
Deasemeni, spune Evanghelia: Haina se face din lind. Aceasta pro-
pozitie nu se afla in Sf. Evanghelie. Ea a fost preluata, probabil, din
traditia orala. Apostolul, insa, arataamanuntit cum se face.
12. Cei ce graiesc cuvinte duhovnice!?ti, sa fi gustat din dll-
s1nt asemenea unui om care pe vrcme de
pe un cimp pustiu facindu-i-se sete inchipuie izvor curgind
182
SFtNTUL MACARIE EGIPTEANUL
pe sine bind (din el), pe cind buzele limba lui se usuca de sete.
Sau (se aseamana) unui om care vorbe!?te despre miere (spune) ca
este dulce, fara sa fi gustat din ea fara sa cunoasca gradul dulcetii
(ei). La fel sint cei ce despre desavir!?ire, despre bucuria spi-
rituala 'despre nepatimire; necunoscindu-le direct, lucrurile nu sint
preC1lm le spun. Cind unul dintre ace!?tia se sa traiasca
doat' parte cele ce spune, atunci zice: Lucrurile nu sint precum
crec:eam; altfel eu altfel lucreaza Duhul.
13. Cre!?tinismul, este hrana bautura. Cu cit se
infrupta 'cineva din el, cu atit mai mu1t se inflacareaza mintea de
dulceata (lui). Infruptindu-se (din el, mintea) nu se mai satura 11
cauta cu nesat.
Atunci cind insetat fiind, se ofera bautura dulce, indata
ce gusta din ea, mai tare este ars (de sete) mai virtos dore!?te sa bea,
La fel stau lucrurile (intru cele setea de Duhul este
neincetata. Acestea nu sint goale. (Setea aceasta este urmarea
faptului ca) Duhul lucreaza suflet, chip tainic.
Unii socotesc cadepartindu-se de femeie de toate cele
sint sfinti. Dar nu este Pentru ca rautatea triiie!?te se ridica
inima omului. (Numai) acela este sfint care s-a curatit sfintitdupa
omul cel dinlauntru. Ca acolo unde se inalta (apare) ratacirea
se lupta cu el, straduindu-se sa-l intunece sa-l acopere.
14. Pe cind iudeii detineau preotia, (unii oameni) din acest popor
- (ca) Eleazar Macabeii -au fost persecutati la cazne,
pent.ru ca au staruit adevar. Dar din momentul rastignirii al (sfi-
catapetesmei, cind Duhul s-a departat de la ei, s-a descoperit
adevaru1 lucreaza intru {Mai tirziu), (unii) au fost per-
secutatichiar de poporul lor; au fost persecutati 1a cazne chiar
de poporul pentru ca aceia care iubesc sa devina martorii
(Lui). cum s-ar arata daca n-ar exista
oare-l se ,arunca ,impotriva lui ?
printre frati sint unii, care poarta patimi slabiciuni
trebuie sa arate multa grija ca sa nU cada. Unul dintre pe cind se
ruga cu un 'altul, a fost rapit de puterea divina a vazut cetatea (ce-
reasca), Ierusalimul cel de sus, chipuri luminoase lumina
'a auzit glas care zicea : Iata locul de odihna al celor drepti. Dar,
dupa putin timp, trufindu-se socotind ca cele ,cea vazut il privesc pe
el, a cazut prapastia) cea fara fund a pacatului mii de rele.
15. Deci, daca un om interiorizat superior acazut, cum poate sa
spuna oarecare: postesc, ofer adapost, imi impart bunurile (sara-
cilor), deja sint sfint. Pentruca abtinerea de la. cele rele nu
CINCIZECI DE OMILII 183
cu consta) faptul de a patrunde mintea
ta cca intunecata de a omori pe care te-a ucis, care se cui-
partea) cea mai profunda a mintii adincul cugeteler
tale, zisele camari locuri de odihna ale sufletului.
lntr-adevar, inima este abis, dar trebuie sa ucizi acest
sa indepartezi toata necuratia din tine. De altfel, toti filozofii, Legea
Apostolii, chiar venirea Mintuitorului au avut ca scop
Orice om, fie el iudeu, fie elin, curatia,dar nu poate sa se
curateasca. Se cuvine, deci, sa cercetam, cum prin ce (mijloace) se
obtine curatia inimii. (Trebuie spus ca) prin afara de Cel ce
s-a rastignit pentru Acesta este Calea, Adevarul, Margari-
tarul, piinea cea vie cereasca. Fara acest Adevar, poate sa cu-
noasca cineva adevarul sa se mintuiasca.
Deci, dupa cum, dupa omul cel din afara ai renuntat la lucrurile
cele vazute le-ai impartit (celor tot a1?a se cuvine sa renunti
sa ca de nimic (orice achizitie) intelepciunea acestei lumi,
elocinta, ca sa te poti edifica cu nebunia predicii
Cor. 1, 21). aceasta predica, (spunea Apostolul Pavel), este intelep-
cea adevarata, care nu cunoa1?te stralucirea cuvintelor, darare
putere care lucreaza sfinta cruce. Marire Treimei, celei de
fiinta veci. Amin.
OMILIA XVHI-A
Despre comoara adica despre Hristos Duhul Sfint,
Care diferite chipuri ii exerseaza ca sa ajunga la
1. Daca cineva este bogat (aceasta) lume are comoara as-
cunsa, el procura cu bogatia comoara sa tot ceea ce vrea.
procura (lucruri) obiecte de pret este incredintat ca poate dobindi
tot Tot cei care cauta sa obtina de la Dumnezeu
- obtinind, pastreaza - comoara cea cereasca a Duhului, pe Domnul
care inimile lor; ace1?tia implinesc toata dreptatea
virtutilor obtin fructele minunate ale implinirii poruncilor Domnului,
(!atorita Hristas. Care este intru ei, Care-i face sa dobindeasca
bogiitie mai mare. Pentru ca, datorita comorii cere1?ti toata
dreIJtatea intariti fiind de multimea bogatiei (care se
afla ei), ei implinesc toate poruncile Domnului. Zice Apostolul:
avern in vase de Iut Cor. 4, 6), intelegind prin
comoara puterea sfintitoare a Duhului. pen-
tru inteIepciune de Dumnezeu, sfintire $i
Cor. 1, 30).
184
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
2. urmate, cel ce a aflat are intru sine comoara cea ce-
reasta a Duhului, acela chip neprihanit, nesilit de nimeni
toata dreptatea poruncilor toata lucrarea virtutilor.
De aceea, sa rugam pe Dumnezeu, Sa-I cerem sa-L im-
ploram sa ne daruiasca noua acea comoara a Duhului Sau, pentru
ca astfel sa putem implini fara prihana cu curatie toate poruncile
Lui, sa implinim toata dreptatea Duhului, chip curat desavir:;:it,
datcrita comorii care este Hristos.
dupa cum cel ce este sarac, lipsit (de cele necesare) hamesit
de foame, nu poate dobindi nimic (aceasta) lume din cauza ca saracia
iar ce1 ce are comoara, precum s-a mai inainte, do-
fara ostenea1a, toate cite vrea, 1a fel sufletul ce1 gol
pustiu de Duhului, care se afla (cuprins) de cumplita saracie
a pacatu1ui, nu poate, chiar daca vrea, sa produca rodul Duhului, (rodul)
cu adevarat, inainte de a se cu Duhul.
3. timp se cuvine ca fiecare sa se sirguiasca a ruga
pe siH invredniceasca sa afle sa primeasca comoara cea
cereasca a Duhu1ui, pentru a putea sa indeplineasca far.11 osteneal.11
greutate, far.11 chip curat, toate poruncile Lui pe care
(omul) mai inainte (de a primi ajutorul Lui), fie fortindu-se nu le
putea Pentru c.11 fiind sarac lipsit de Duhului
- f.11ra comoara cea duhovniceasca - cum ar fi putut sa dobindeasca
astfel de bunuri Numai sufletul care a aflat pe Domnu1
comoara cea adevarata, datorita unei indelungate cautari a spiritu1ui
(sau, datorita) credin1;ei marii lui rabd.11ri - face precum s-a zis mai
inainte, roadele Duhului, toat.11 dreptatea poruncile
Duhului, sine prin sine, chip curat, fara prihana.
4. Sau, s.11 ne folosim de un alt exemplu : atunci cind om bogat
organizeaza mas.11, din bog.11tia comoara pe care are, el
(mu1t) nu se teme ca acest fapt il va saraci, pentru ca averea lui
este mare. De aceea, e1 din chip pe
invitatii s.11i, oferindu-le bucate alese diferite. Din contr.11, atunci cind
cel s.11rac lipsit vrea sa intind<'i cuiva masa, el imprumuta totul:
vesela, fat.11 de mas.11 (multe) a1tele. Dup.11 ce au mincat cei invitati
cum (se maninca) la cina unui s.11rac, el restituie fiecaruia ceea ce
a vese1a de argint, fata de masa celelalte. Iar dupa
ce toate au fost restituite, el r<'imine sarac gol, pentru c.11 are
bogatie a sa, de care sa se poat.11 'bucura.
5. Tot cei ce sint bogati Duhu1 Sfint, cei ce au cu adevarat
bogatia cea cereasca comuniunea Duhului, atunci cind vorbesc cuiva
cuvintul adeV.11rului, cind cuvintul duhovnicesc vor sa
CINCIZECI DE OMILII 185
desfateze sufletele (semenilor lor) vorbesc din prisosul (inlmii) lor
din comoara lor, care pearta cu aceasta desfateaza sufleteIe
celor ce asculta, nu se tem ca nu cumva sa se saraceasca. pentru ca
poarta comoara cereasca a bunatatii, din care pun lnainte des-
fateaza oaspeti!i cei cind ce1 sarac, ceI ce nu are
ntmic dinbogatia lui Hristos, ceI care nu are sufletul sau bogiitia
cea duhovniceasca - aceea din care izvorasc toate cuvintele faptele
bune, toate glndurile divine taine1e cele de negriHt - daca vrea sa
vestpasca cuvintul adevarului sa desfateze (cu pe unii dintre as-
- dat fiind ca nu poseda sine cuvlntul 1ui Dumnezeu,
in toata puterea adeverirea, ci numai citeaza imprumuta cuvinte
din vreo scriere sau (cuvinte) auzite de la barbati - reda
explica (aceste cuvinte). (Cele spuse) par sa desfateze sa bucure
pe unii, dar dupa ce discursul sau s-a terminat, fiecare cuv'int se re-
intoarce la cele din a fost luat, ramlne gol sarac,
pentru ca nu are comoara a sa de 1a Duhul din care sa ofere, sa foIo
seasca sa desfateze altii; (de aItfel), nu se bucura, nici
nu se Duhul.
6. De aceea trebuie oa mai intii sa cerem de la Dumnezeu cu
inima zdrobita cu credinta, sa dea sa aflam comoara cea adevarata
a lui Hristos inimile noastre, cu puterea lucrarea Duhului.
dupl. ce am aflat ceea ce este noua fo1ositor, Domnul, mlntuirea
viata - atunci, cit este cu putinta, sa cautam sa fim
fo1ositori a1tora, oferind de la Hristos,din comoara (noastra) cea laun-
trica, toata bunatatea cuvintelor spirituale explicind tainele
Pentru ca a voit Tatal intru bunatatea Sa, sa 10cuiasca oricine
crede se roaga Lui. Pentru cd, zice, cel ce iube$te pe Mine fi
iubit de Meu Eu il iubi pe el descoperi lui (Ioan
14, 21). : Eu Meu vom veni ne vom siild$lui zntru el
(Ioan 14, 23). a voit bunatate a TatiHui; s-a mani-
festat iubirea sufleteasca a Hristos, a fagaduit bunatatea cea de
negrait a Duhului.
Marire indurarii celei de negrait a Treimei.
7. Cei care s-au invrednicit sadevina fii ai lui Dumnezeu sa se
nasca de S11S, de la Duhul Sfint, care au pe Hristos care-i lumi-
neaza da repaos, sint calauziti multe felurite chipuri
de Duhul, iar inima este inviorata chip nevazut, odihna spiri-
tua]b, de har. Sa dam citeva exempledin bucuriile cunoscute in (aceasta)
lume, pentru a ilustra oarecum prin ele petrecerea harului suflet.
Uneori (acestesuflete) se desfateaza ca la cina imparateasca. Se vese-
lesc se bucura cu bucurie mare. Alta data slnt asemenea miresei care
186
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
se alaturi de mirele ei intr-o odihna divina. Alteori sint pre-
cum ingerii cei f<'ira de trup; sint trup, cu se
Alteori sint ca cuprinse)de betie, 1mbatindu-se veselindu-se
Duhul, de betia tainelor divine
8. Alta data pling se tinguiesc pentru neamul omenesc, se roaga
pentru intreg (neamul lui) Adam,se indurereaza pling, pentru ca
sint de Duhul de dragoste pentru omenire. Alta data Duhul
aprinde ei atlta bucurie iubire ca daca ar fi posibil, pe toti oamenii
i-ar stringe 1a pieptu1 10r, fara sa deosebeasca pe cel rau de cel bun.
A1ta data atit de mult se smeresc smerenia Duhului, incit se socotesc
mai prejos decit orice om, se socotesc ultimii cei mai neinsemnati
dintre toti oamenii. Alta data sint tinutide Duhul intr-o bucurie de
negr ait. Alta datasint asemenea unui (barbat) puternic, care luind
panoplia imparM,easca coborind }a razboi .ii
bate ii invinge. Pentru ca, 1a fel (barbatul) cel duhovnicesc apuca
armele cele Duhului, coboara la lupta impotriva
ii bate ii supune sub picioarele sale Cor. 15, 27).
9. Alta data sufletul se intr-o mare intr-o seni-
natate pace adinca, afundat intr-o placere spirituala, repaus
multumire de negrait. Alta data harul ii da pricepere, intelepciune
inefabila cunoa1?tere (a tainelor) Duhului celui de nepatruns, (taine)
care este imposibil a fi graite de limba de gura. Alta data ,devine
Un om Astfel, harul se manifesta ei chip ,diferit
multe feluri sufletul - il dupa voia lui Dumnezeu
sau il inoearca diferite chipuri - pentru a-l readuce la Tatal cel
ceresc fara prihana curat.
10, Lucrarile Duhului, de care am vorbit mai inainte se manifesta
cei ce sint pe trepte superioare, aproape de Diferitele
odihniri ale harului, spuse mai inainte sint nume diferite, insa ele lu-
creaza necontenit lucrare urmind pe alta. Atunci cind su-
fletul a ajuns la duhovniceasca, cind s-a curiitit cu desa-
de patimi, cind s-a unit cu Duhul, Mingiietorul, intr-o comuniune
cind s-a invrednicit sa devina Duh, amestecat cu Duhul, atunci
el tot devine lumina, tot (sufletul devine) ochi, tot (sufletul devine) duh,
tot (sufletul devine) bucurie, tot (sufletul devine) odihna, tot (sufletul
devine) indurare, tot (sufletul devine) bunatate, tot (sufletul devine) blin-
dete. dupa cum piatra (care se afla adincul marii) este incon-
jurata de pretutindeni de apa; la fel orice privinta fiind
ame&tecati cu Duhu1 Sfint, se fac asemenea Hristos. poarta sine,
nesc11imbate, virtutile puterii Duhului f?i sint inlauntrul lor fara pri-
fara pata curati.
CF,[,E CINCIZECI DE ,OMILII DUHOVNICE$TI t87
11. Pentru ca restaurati fiind de Duhul, cum ar putea sa produca
afara rodul rautiltii? (Imposibil), ci totdeauna pretutindeni stra-
lucesc roade1e Duhului.
Sa rugam, deci pe Dumnezeu, cu credinta, cu dragoste cu
nadcjde multa, sa dea noua dar haru1ce1 ceresc a1 Duhului,
pentru ca ace1a1?i sa ne conduca pe sa ne ca1auzeasca inspre
a) toata VOia Dumnezeu, sa ne dea odihna dupa fe1uri-
mea odihneI Sa1e pentru ca, datorita unei astfel de caIauziri, unui astfe1
de exercitiu a1 haru1ui de progres duhovnicesc, sa invrednicim sa
1a desavir1?irea p1enitudinii 1ui Hristos, dupa cum spune Apos-
: Sii ne umplem de lui Hristos (Efes. 4, 13). (De
altfel) Domnul a promis ca va tuturor celor care cred 11
roagd cu adevarat, (sa cunoasca) taine1e comuniunii ce1ei de negrait a
Duhului. De aceea, consacrindu-ne intregime Domnu1ui, sa stra-
duim a obtine bunurile amintite mai inainte. Sfintindu-se 1a trup 1a
suflet pironindu-ne pe crucea lui Hristos, sa ne facem vrednici de
imparatia cea ve1?nica, slavind pe Tata1, pe pe Duhul Sfint,
veci. Amin.
OMILIA
Cre1?tinii, care vor sa progreseze sa creasca (in bine) sint datori sa
se sirguiasca spre orice 1ucru bun, pentru ca sa se izbaveasca de pacatu1
care locuie!'/te sa se umple de Duhul Sfint.
1. Cel vrea S<1 se apropie ,de Domnul, sa se invredniceasca de
viata ve!,/nica, sa devina sa1a1? a1 lui Hristos, sa se ump1e de Duhul Sfint,
sa (poarte) roade1e Duhu1ui sa implineasca chip curat fara
hana poruncile 1ui Hristos, trebuie mai intii, sa creada cu putere
Domnul, (apoi) sa se dedice intregime poruncilor Lui sa se lepede,
intru totul, de lume, pentru ca mintea lui sa nu se mai preocupe de
ceva din lucrurile vazute. Trebuie, de asemeni, sa staruie neincetat
rugaciune, sa cu credinta venirea ajutorul Domnu1ui, iar ochiul
mintii sa fie totdeauna indreptat spre aceasta. tl'ebuie sa se
:sileasca spre desavir!,/irea a tot 1ucru1 ce1 bun a tuturor poruncilor
Domnulul, din cauza ca pacatul locuie!'/te intru ei. anume sa se si-
leasca a se smeri inaintea orlcarui om, sa se considere drept ce1 mai
neinsemnat !,/i mai rau, nu caute onoruri, lauda slava de 1a vreun
om, dupa cum este scris Evanghelie (Ioan 5, 44); ci sa aiba tot-
deauna inaintea ochilor numai pe Domnu1 poruncile Lui; sa vrea din
inima a-I p1acea numai Lui, dupi'i cum spune Domnu1:
de Mine sint blind smerit cu veti odihnii sufletelor
(Matei 11, 29).
188
SFtNTUL MACARIE EGIPTEANUL
2. De asemenea, sa se pe cit ii este cu putinta, sa fie
milostiv, blind, indurator bun, dupa cum zice Domnul: Fifi
milostivi, precum vostru Cel ceresc este milostiv (Luca 6, 26).
: DacCi iubiti pe tineti poruncile Mele (Ioan 14, 15).
Siliti-vCi sci intrati u$Q strimtCi (Luca 13, 24). lntru
toate trebuie sa aiba ca exemplu, mereu memorie, smer-enia, com-
portarea, blindetea felul de a trai al Domnului; sa staruiasca
rugaciune, sa ceara totdeauna cu credinta ca Domnul sa vina sa 10-
cuiasca el, sa-l lntareasca (implinirea) poruncilor Lui, ca Domnul
sa se faca al sufletului (sau). felul acesta cele ce
acum cu inima strinsa, atunci le va de buna voie, pentru ca s-a
obi!?nuit pentru totdeauna cu binele, mereu de Domnul
totdeauna cu multa dragoste. Atunci, vazind Domnul atita
hotarire atita zel pentru bine, vazind ca acesta se continuu
aminteasca de sa faca binele, vazind cum, impotriva vointei
sale, indreapta, pe cit poate, inima spre smerenie, blindete iubire,
se de el, il de du!?manii de pacatul care
el umple de Duhul Sfint. el cu ade-
varat, fara sfortare truda, toate poruncile Domnului ; sau Inai degraba
Domnul el poruncile Sale face sa creasca, toata
curatia, roadele Duhului.
3. Apropiindu-se cineva de Domnul, se cuvine, mai inainte de toate,
sa se sileasca (a binele - chiar daca inima sa vrea acest
lucru - totdeauna, cu credinta neclintita Lui; sa se
sileasca sa iubeasca, chiar daca are el) iubire; sa se sileasca sa
fie blind, chiar daca are el) bllndete ; sa se sileasca sa fie indu-
rator, sa aiba inima milostiva (chiar daca are fire aceste insu-
; sa se sileasca sa fie indelung-rabdator, atunci cind este dispretujt,
iar vind este batjocorit sa se indigneze, dupa cum s-a scris : Sci nu
singuri, iubiti1or (Rom. 12, 19). Sa se sileasca spre ruga-
ciune, chiar daca ii lipse!?te rugaciunea duhovniceasca. Vazind, deci,
Dumnezeu pe ca se lupta cu sila, impotriva inimii sale,
catre Domnul, ii va 'da adevarata rugaciune a Duhului, ii va da
iubirea adevarata, blindete adevarata, indurare a inimii bunatatea
ade"arata, intr-un cuvint va umple de roadele Duhului.
4. Daca cineva, neavind (harul) rugaciunii, se sa se roage
sa obtina doar acest har - fara sa se sileasca (sa practice) bl1ndetea,
smerenia celelalte porunci ale Domnului, fara sa arate grija, lupta
truda ca s,1 le realizeze pe acestea, masura care depind de hota-
rirea (le libertatea vointei - uneori se da, harul ruga-
ciunii, odihna veselia Duhului, dupa cererea sa. Insa, compor..,.
CELE CINCIZECI DE OMILlI DUHOVNICE$TI
189
tamentul sau (un astfel de om) ramine precum era mai inainte.
blindetea pentru ca n-a cautat-o nu dat osteneala ca s-o
obtina nici pregatit sa smerenia pentru ca
n-a cerut-o, nici nu s-a silit ca 8-0 obtina. dragostea fata
de pentru ca n-a purtat grija de ea, n-:a pomenit-o rugbciune.
Ii credinta increderea Dumnezeu, pentru ca recunoscin-
du-se pe sine, nu s-a convins de saracia sa, iar vreme de necaz, nu
S-a ostenit sa ceara de Ia credinta puternica fata de
incredere desavir1?ita.
5. (Dupa cum) trebuie cineva sa se sileasca sa constringa spre
rugaciune, chiar daca inima (lui) nu vrea, Ia fel (trebuie sa se sileasca)
peni.ru (a dobindi smerenia, iubirea, blindetea, sinceritatea) simplitatea,
(Col. 1, 11) cu bucurie, precum
s-a scris. Tot a1?a (trebuie) sa se sileasca a se nesocoti, a se crede (cel
mai) lipsit mai de pe urma (dintre oameni), a nu vorbi despre lucruri
nefoIositoare, a cerceta totdeauna pe ceIe aIe Dumnezeu a vorbi
(despre eIe atit) cu gura, cit cu inima. De ase.menea, (trebuie sa se
sileasca) sa nu se minie sa tipe precum este scris : "Orice
minie, de cu
orice (Efes. 4, 31); sa (imite) felul de a fi al Domnului,
exersarea virtutii, comportarea buna frumoasa, bunatate, sme-
bllndete. Sa se infumureze, crezind despre sine Iucruri mai
mari decit sint, sa nu se mindreasca sa nu vorbeasca ceva impo-
triva cuiva.
6. Spre toate acestea cuvine sa se sileasca cel care vrea sa spo-
reasc'a virtute) sa pIaca Iui Hristos; pentru ca Domnul, vazind
zeIUl vointa ceIui care se sile1?te sa se cu toata bunatatea,
simplitatea, b1indetea, smerenia, iubirea rugaciunea, se va
da, intregime Iui. (De aici inainte), Domnul Insu1?i va implini eI,
cu adevarat, chip curat, fara si1a osteneaIa, tot ceea ce acesta, nici
macar cu sila, nu putea mai inainte din cauza pacatului care
locuia el. (Acum) implinirea tuturor virtutilor devine pentru ca
(a doua) natura.
urmare, venind Domnul locuind intr-insul Domnul,
(Domnul), intru acesta Sale porun:::i, fara truda,
umplindu-I acesta de roada Duhului. Daca insa cineva se doar
spre rugaciune, pina ce de Ia Dumnezeu (acest) dar, fara insa
a se siH ceIe spuse mai inainte, fara a forta a face din un
obicei, nu poate sa Ie implineasca acestea cu adevarat, chip curat
fara prihana. Mai degraba insa (acesta) trebuie sa se pregateasca,
cit ii este cu putint;1 spre bineIui. intr-adevar,
190
SFINTUL"MACARIE EGIPTEANUL
harul divin peste cel ce cere se roaga, pentru ca Dumnezeu este
indurator cererile ceIor ce se roaga Lui. Dar cel ce nu
poseda virtutile de care am vorbit, care nu s"'a' pregatit, nici nu s-a
cu chiar daca harul pierde din Trufindu-se,
cade sau, cel putin, nu progreseaza, nici nu cre!?te harul care s-a
dat, pentru ca nu se dedica poruncilor Domnului. Or,
de odihnaa Duhului este smerenia, iubirea blindetea, ca celelalt.e
porunciale Domnului.
7. Se cuvine deci, ca acela care sa placa, cu adevarat
sa primeasca de la harul ceresc al Duhului, sa sporeasca
sase Duhul Sfint; (se cuvine) sa se sileas'ca (a im-
plini) toate poruncile Dumnezeu, chiar dacii inima nu vrea sa se
supuna, precum s-a spus: De spre porun-
Tale, orice urit}) (Ps. 118, 104). dupa cum
cineva silindu-se sa persevereze rugaciune, (sa faca) acest
lucru; la fel, avind cineva bunavointa silindu-se sa practice toate
cele din urma) se a facebinele. (Un astfel de
om) rugindu-se impIorind totdeauna pe (impli-
nirea) rugaciunii sale, se face gustind din Duml1ezeu !?i din Duhul
Sflnt. (Astfel), el face sa sporeasca sa infloreasca harul dat Iui, care
smerenia, iubirea bllndetea lui.
8. Duhul ii (toate) acestea, il invata adevarata ru-
gaciune adevarata blindete, pentru care el s-a silit, pe care le-a cautat,
de care a purtat grija, la care a meditat care i-au fost date lui
astfel crescind Dumnezeu, el se a
devfoni al imparatiei Dumnezeu.
Cel smerit nu cade. De unde sa cada cind el este mai
preJos decit toti ? Trufia este mare injosire, pe cind smerenia este
mare inaItare, mare cinste mare demnitate. De aceea sa ne
silim sa ne constringem spre (a trai - chiardaca inirna nu vrea -
blindete iubire, sa rugam sa impIoram pe Dumnezeu cu
credinta, nadejde - neincetat. sa trimita pe Duhul
Sau inimile noastre, pentru ca (sa putem) sa rugam sa
chinam lui Dumnezeu Duh adevar (Ioan 4, 24).
9. Duhul ne va invata rugaciunea cea adevarata, pe care
acum, cu (toata) silinta, putem face. va invata sa implinim
cu adevarat, fara greutate fara sila, indurarea, blindetea toate
runcile Domnului. Pentru ca Duhul sa ne umpIe de darurile SaIe.
Iar daca poruncile Dumnezeu vor fi implinite prin (intermediul)
Dul1ului Sau, singurul care cunoa!?te voia DomnuIui, daca acest Duh ne
va face daca va fi curc'ltiti fiind
CELE'CJNCIZECI t>E: OMILn DUHOVNICEeTl 191
de orice intinare' pata a pacatu1ui, e1 va prezenta suflete1e noastre 1ui
Hristos, curate prihana, 'intocmai ca pe noile mirese frumoase
Cor. 11, 2). (Atunci), ne vom odihni Dumnezeu, imparatia
Sa, . iar Dumnezeu Se va odihni veci. Slava indurarilor Sale,
milostivirii iubirii Sale, pentru ca de astfe1 de cinste marire a
jnvrednicit neahlul oam'enilor; pentru ca invrednicit pe sa
fie fii ai Parintelui ceresc i-a numit fI"atii Sai.
Lui se cuvine slava, veci. Amin.
OMILIA
Numai Hristos, doctorul ce1 adevarat a1 omului ce1ui din1auntru,
poate sa vindece. sufletul sa-l impodobeasca cu harului.
1. Daca cineva este dezbracat de ce1 divin ceresc, adica
de puterea Duhului, precum s-a zis: Daca cineva nu are DuhuL lui
lIristos, nu este Lui (Rom. 8, 9), sa plinga roage pe
Domnul, pentru ca sa primeasca din cer cel spiritual, spre
imbraca sufletul lipsit de puterea divina. Pentru ca ace1a care nu
este 'imbracat cu Duhului, este imbracat cu ne-
cinstitul patimilor.
In viata de toate zilele,daca este cineva dezbracat, mare cinste
se afla; prietenii intorc fata de 1a prietenii 10r, rude1e
(fac Cl'Ce1a:,?i 1ucru) fata de cei de un neam cu ei, iar copiii, vazind
tatal 10r dezbracat, intorc privirile, pentru a nu vedea tl'Upul gol a1
venind cu spate1e il acopera (Gen. 9, 23). La fe1 Dumnezeu,
intoarce privirile de 1a cei ce nu sint imbracati cu Duhului,
de la cei care nu s-au imbracat Domnul Iisus Hristo'3, temeinic
adevarat.
2. Omul cel dintli, vazindu-se gol, s-a ; atita ocara
Se adauga goliciunii.
Deci, daca cadrul celor goliciunea atrageatita
de cita necinste a patimilor nu este acoperit sufletul care nu
este imbracat nu poarta cel duhovnicesc, cel nestricacios
de negrait, care este Domnul Iisus Hristos. Oricine este dez-
bracat de acea slava divina, trebuie recunoasca ocara sa se
neze. precum s-a Adam, de goliciunea lui trupeasca.
facut un acoperamint din foi de smochin (Gen. 3, 7), el a simtit mai
depc!rte de saracia lui. Sa implore deci, un astfel de
suflet pe Hristos, sa-i arate bunavointa sa-l imbrace stralucirea
luminii Sale celei negriHte ; sa faca de ginduri zadarnice ;
192
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
s<i nu se cu aparenta dreptiitii proprii, socotind ca poarta
vel?mintul mintuirii.
3. Daca cineva se bizuie doar pe dreptatea izbavirea (ce singur
lucreaza), zadar inutil se Pentru ca, ziua cea de pe
urma, toata aceasta dreptate cu care se mindrel?te, se va arata asemenea
precum zi:ce profetu'l Isaia: Toate drep-
facut (Isaia 64, 5). Sa 'adresam,
deci, Dumnezeu, cereri rugaciuni, ca sa ne imbracam
mintuirii, Domnul nostru Iisus Hristos, lumina cea de negrait. Acest
(vel?mint), purtindu-l peste suflet, nu-l vom dezbraca veci, (dim-
potriva), la inviere trupurile noastre straluci,de stralucirea
minii, care inca de acum, sint imbracate sufletele ceIe credincioase
nobile, dupa cum zice Apostolul : Cel ce pe Hristos din morti
vii trupurile Duhul Sau locuie$te
(Rom. 8, 11). Slava negraitei Sale indurari milei Sale nespuse.
4. iaral?i : Dupa cum femeia cea cu scurgere de singe (Marcu 5,
25), crezind cu adevarat atingindu-se de poala vel?mintului Domnului,
indata S-a vindecat, s-a oprit curgerea singelui celui necurat, tot
orice suflet care poarta sine nevindecabi1a a pacatului, izvorul
cugetelor necurate viclene,daca se apropie de Hristos I?i-L roaga cu
credinta sincera, dobindel?te vindecarea aducatoarea de mintuire a
rului incurabil al patimilor, seaca izvorul ,acela, din care porneau
-cugetele cele necurate, .singura puterea lui Iisus; ca nimeni altul
nu poate sa vindece 'aceasta rana.
vremea porunlcii de ca1Jre A:dam,
.5-a straduit sa raneasca sa intunece pe omul cel launtric, mintea care
conduce privel?te spre Dumnezeu. De atunci, ochii au privit catre
-cele rele catre patimi, raminind inchil?i fata de bunurile cerel?ti.
5. Prin urmare, al?a (de grav) a fost ranit, incit nimeni nu putea sa-l
vindece, numai Domnul; singur putea acest lucru. Iar
Acesta venind, lumii (Ioan 1, 29), adica a secat izvorul
-cel necuratal cugetelor suf1etului.
dupa cum femeia cu scurgere de singe, cheltuindu-I?i averea ei
la doctori, de la nici unul n-a capatat vindecare, pina cind,
cu credinta de Domnul a'tingindu-se de poala (vel?mlntului) Sau, in-
dataa dobindit vindecare, oprindu-se curgerea (singelui) ei, tot
unul dintre drepti, dintre Parinti, dintre profeti sau patriarhi n-a
putut sa sufletul, care fusese de la inceput ranit cu rana
nevindeca bila.
6. venit Moise, dar nu a pututsa aduca vindecare completa.
<Au urmat) preotii, darurile, zeciuielile, sarbatorile, lunile spalarile
CELE CINCIZECI DE OMILII 193
rituale, jertfirile, arderile de tot toate celelalte mijloace de indreptare
cnre existau vremea Legii; dar sufletul n-a putut fi vindecat de
curgerea cea necurata a cugetelor celor necurati, toata dreptatea ei
n-a putut sa-l vindece. trebuit sa vina Mintuitorul, doctorul cel 'ade-
varat, Cel ce vindeca dar, Cel care S-adat pe Sine pret de rascum-
parare pentru neamul omenesc (Marcu 10, 45). singur a adus marea
m1ntuitoarea izbavire a sufletului; l-a eliberat din
robie, l-a scos din intuneric, l-a preaslavit cu lumina Sa, a
seca: suflet izvorul cugetelor necurate. Pentru ca zice: Mielul
lui Dumnezeu, C.are lumii (10an 1, 29).
7. Nu puteau sa-l vindece pe om de r,ana nevazuta, atit de mare,
leacurile numai lucrarile lui, ci natura ce-
reasca divina a daruIui Duhului Sfint. Numai datorita acestui leac
a putut omul sa dobindeasca vindecarea, sa revina la viata, sa se
('Urete inima de Duhul Sfint.
dupa cum ,atunci, femeia bolnava, care nu putuse sa se vindece
(de doctori), avind picioare a venit Ia Domnul a obtinut vindecarea;
dupa cum orbul care nu putea sa vina la Domnul, pentru ca nu
avind credinta a strigat cu glas mai puternic decit al lngerilor
a zis: Fiul lui David, (Matei 15, '22); iar Domnul
venind Ia el, l-a vindecat l-a facut sa vada, la fel sufletul, chi.ar
daca este ranit cu ranele patimilOI" chiar daca este orbit de
intunericul pacatului, i-a ramas vointa dea striga de a chema
pe Iisus, ca sa vina sa aduca sufletului mintuire
8. Prin urmare, daca acel rob n-ar fi strigat, iar femeia cea bolnava
ll-ar fi alergat catre Domnul, n-ar fi vindecarea, tot daca
cineva nu seapropie de Domnul, de propria-i vointa cu tot
suflctul, nu se roaga cu credinta puternica, nu vindecarea.
Dar de ceaceia crezind s-au vindeoat de indata, iar n-am
tigat vederea cu adevarat nu am fost vindecati de patimile cele as-
cunse? Doar Domnul s-a ingrijit mai mult de sufletul cel nemuritor
decit de trup; (deacest suflet la care face aluzie Profetul) cind spune :
Deschide ochii mei (Ps. 118, 18), (suflet) care, odata vazind, veci
nu va; mai o:r:bi nu va mai fi ranit. De,ci, daca venind pe pamint,
Domnul a aratat grijii de trupuri1e ,cele stricacioase, cu cit mai mult
(va arata grija) de sufletul cel nemuritor, facut dupa chipul Sau?
insa, n-am dO'bindit inca vindecarea duhovniceasca mintuirea pentrn
ca nu-L iubim din toata inima, nici nu credem cuadevarat.
13 .- Sf1ntnl 1\lacarje
194
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Sa credem, deci, sa ne apropiem cu adevarat de pentru
ca sft lucreze 'indata adevarata tamaduire noi. Pentru ca a fagaduit
ca va da pe Duhul Sf'int celor care cer (Luca 11, 13) ca va deschide
celor ce bat ca va fi aflat de eei care 11cauta (Matei 7, 7). Or, cel cc
a promis, nu minte. Lui se cuvine) slava puterea veci. Amin.
OMILIA
trebuie sa poarte un razboi dublu: unul interior altul
Unul (consta f,aptul) de a se lepada de grijile paminte!?ti;
celalalt (se da) inima consta lupta) cu cugetele (venite) de la
duhurile
1. Acela care vrea sa placa cu adevarat lui Dumnezeu cu
adevarat partea cea rautatea,are de dus doua lupte: (una)
ce1e vazute ale acestei sa se lepede de :desfatarile
cele de iubirea legaturilor de pasiuni1e pacatoase ;
(alta) intru cele ascunse: sa se lupte chiar cu duhurile rautatii, despre
care Apostolul spunea: ca nu este
trupului ci
intunericului acestui duhurilor
sint (Efes. 6, 12).
2. Calc'ind porunca fiind izgonit din rai, omul a fost
doua chipuri cu doua legaturi. (Una sta legatura) cu lucruri1e
din aceasta viata: cu iubirea lumii, adica a placerilor carna]e a pa-
siuni]or, a a slavei, a creaturilor, a femeii, a copiilor, a rudelor,
a locului de a intr-un cuvint,a tuturor lucru-
rilor celor vazute. De acestea ;poruI1lce11te cuvintul lui Dumnezeu ca omul
sa se desfaca, din proprie initiativa - pentru ca fiecare este legat, de
buna voie, de toate cele vazute -. Numai dezlegindu-se e1iberindu-se
de toate acestea, va pute,a sa observe, chip porunca.
(Cealalalta sta legatura cu cele lntru cele launtrice,
sufletul este inconjurat, imprejmuit, inchis cu ziduri inlantuit cu
lanturile 'intunericului de catre duhuri1e rautatii nu poate sa iubeasca
pe Domnul precum vrea, nici sa creadii precum vrea, nici sa se roage
precum vrea. Din toa:te parti1e, lumea vazuta cea nevazuta.,
intimpinam impotrivirea, de la calcarea poruncii de catre primul om.
3. Prin urmare, daca cineva, auzind cuvintul lui Dumnezeu, por-
1a lupta, arunca dfi 1a sine lucrurile (acestei) vieti lanturi1e
1umii, se leapada de toate placerile se dezleaga de toate aces-
tea, persevereaza consacra tot timpul Domnului, (un astfel de om)
poate sa ca inima il alta lupta, alta impotrlvire ascun-
CELE CINCIZECI DE OMILII 195
sii aIt razboi cugeteIor (iscate de) duhurile rautatii. S'ta-
ruind, insa, pe Domnul cu muHa rabdare credinta pu-
tcrnica, primind ajutol"U1 Lui, el poate obtine inca de aici e1iberarea
launtricade lanturile, cursele, inchisorile de intunericul duhurilor
rautatii, care sint Iucrarile patimilor celor ascunse.
4. Un astfel de razboi nu poate sa dispara decit prin harul pu-
terea lui Dumnezeu. Cu propria-i putere nimeni nu poate sa se izba-
de cugetele ceIe de patimile cele
zute de curseIe celui Cita este retinut de lu-
crUl'ile ceIe aIe acestei Iumi, este incurcat cu diferite legaturi
eSJte antrenat patimile cele rele, macar nu ca
inIauntrul sau mai exista lupta, biitalie un razboi. Abia atunci
cind un om se ridica la Iupta se libereaza de Iegaturile ale
acestei Iumi, de Iucrurile ceIe materiaIe de tru-
cind incepe sa staruiasca poruncile) Domnului, lepadindu-se
de Iumea aceasta, abia atunci poate sa cunoasca lupta cea launtrica a
patimilor, care se ridicii el, riizboiul cel launtric cugetele cele
clene. Daca nu se ridica la Iupta dupa cum am spus mai inainte, daca
nu se leapada de lume, daca nu se dezbara din toata inima de poftele
cele daca nu cu totul sa se lipeasca de Domnul, nu
ascunse ale duhurilor rautatii, nici patimile cele as-
cunse el, ci este de el ca poarta sine rane
patimi ascunse. (Un astfel de om) este inca legat de cele
retinut de buna de lucrurile (acestei) lumi.
5. Acela care se Jeapada cu de lume, se arun-
cade la sine pamintului, (se ridica cu toata inima) deasupra
poftelor a placerilor carnale, (deasupra) a (poftei) de
a stapini, a onorurilor de la oameni; - (trebuie, insa, spus ca),
acest timp aceasta lupta Domnul il ajuta taina, pe ma-
sura care se leapacta de lume -; stind stiiruind intru totul, adica
cu trupul cu sufletul, slujba Domnului, un astfel de om aflii
launtrul Iui) patimi ascunse, lanturi un razboi,
lupta batalie ascunsa. Dar, rugindu-se Domnului Iuind armele
cele din cer ale Duhului precum a zis Apostolul: Plato$a
coifuL mintuirii, credintei Duhului (Efes. 6, 14-17),
inarmindu-se, deci, cuacestea, putea sa stea uneltirilor
ascunse ale prezente.
aceste arme prin staruinta, cereri, rugaciuni post
indeosebi prin rugaciune, putea sa duca lupta impot1'iva
toriilor, ilnpotriva impotriva stiipinitorilor intunericului
acestui veac (Efes. 6, 12). felul acesta puterile
196
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
- datorita colaborarii Duhului propriului sau zel pentru toate
tutile - se face de sa pe
TataI, pe Fiul pe Sfintul Duh, Caruia se slava
Amin.
OMILIA
Despre cele doua stari care se afHi) cei parasesc
aceasta.
1. Cind sufletul omului iese din trup, mare taina se
Dacii este incarcat de pacate, cetele demonilor, ingerii cei de-a
stinga, puterile intunericului preiau sufletul acela il tin de partea
lor. De aceasta nimeni trebuie sa se mire; pentru ca, daca om)
pe cind era lume s-a supus s-a facut lor rob, cu cit
mai atunci cind aceasta lume este preluat sta sub
stapinirea lor.
2. Referitor la (sufletul) celui bun, tu 'trebuie sa ca stau
lucrurile ; robii sfinti ai lui Dumnezeu, incadinaceasta il in-
conjoara ii zidesc ingerii, duhurile cele sfinte. Cind ies din trup,
cetele ingerilor iau sufletele acestora de partea 10r, lumea cea cu-
rata astfel, le conduc la Domnul.
OMILIA
Dupa cum numai cei nascutidin semintia imparatului pot sa poar-
te margaritarul de mare pret, tot numai fiilor
Dumnezeu este permis sa poarte margaritarul cel ceresc.
1. Margartiarul cel mare, de mare pret imparatesc, propriu sa
impodobeasca diadema imparateasca, numai imparatului se
nUlllai imparatul poate sa-l poarte; nimanui este permis
sa poarte astfel de margaritar. Tot s-a nas'cut
de la Duhul cel imparatesc n-a dobindit nobletea imparateas-
ca cereasca ,S-6 facut al Dumnezeu - precum este scris :
celor primit pe putere fii Zui
DurrLnezeu (Ioan 1, 12) - poate sa poarte margaritarulcel ceresc
de mare pret, chipul luminii celei de negrait, care este Domnul. Cei
care au poarta margaritarul, traiesc imparatesc impreuna cu Hris-
tos pentruca a spus Apostolul : cum chi-
pul celui chipul celui ceresc Cor. 15, 49).
2. Cit timp calul paduri cu animalele salbatice, ascul-
ta de om. Cind insa, este prins pentru a fi imblinzit, (mai se
friu greu, ce sa mearga disciplinat corect. Dupa
CF.UC: CINCIZECI DE Ol\IILII DUHOVNICEi7TI 197
aceea estedresat de un ca1aret pentru a fi folosit razboi; 1:1
acest sCOp este 'imbracat cu armura, adica cu p1ato:'ia :'ii Cama:'ie de za1e
se pune friu, care, mai intli se flutura pe dinaintea ochilor, pen-
tru a nu se 'speria, Ci a se obi:'inUi cu el. Astfe1, dresat de ciHaret, (e1
poate fi folosit 1a razboi), insa daca nu este dresat, nici 1a razboi nu
poate fi dus. Dar, odata razboiu1, atunci simte (ca se
apropie lupta) :'ii aude semnalu1, (calul) se arunca el insu:'ii asupra
manilor atita avint) 'incit chiar :'ii nechezatu1 sau ii ump1e de groaza.
Tot a:'ia :'ii sufletul, care de 1a ca1carea poruncii s-a salbatlcit s-a la-
cut nesupus, ratace:'ite pustiul (acestei) lnmi, (stind) alaturi de ani-
ma1e1e sii1batice, (adica) de rautatii :'ii .sluje:'ite pHcatului. De
indata ce aude Dumnezeu crede, strunit fiind de Du-
hu1, renunta 1a obiceiurile siHbatice :'ii 1a ce1 trupesc :'ii se
condus de ca1aretul (sau), Hristos. Dupa. aceea peste el necazul
strimtorarea, pentru ca putin cite putin sa fie incercat imblinzit de
Duhu1, pentru ca putin clte putin pacatul sa se imputineze sa dis-
para. fe1u1 acesta, sufletu1 imbracind dreptatii, coiful min-
scutulcredintei sabia Duhului (Efes. 6, 14-17), sa se
lupte cu sai. Astfel inarmat c:u Duhu1 Domnului, el se Lup-
stin.ge cele celui
(Efes. 6, 16). fara arme1e Duhului nu se poate ridica
1a dar armele Duhu1ui atunci cind aude simte ca du:'i-
manul este aproape, 1a 1uptacu strigate puternice - dupa
cum s-a spus de catre 39, 25) - ial' sint nimiciti 1a
glasul rugaciunii sa1e. Luptindu-se cu ajutorul Duhu-
lui, cu mare bucurie c:ununile biruintei se odihne:'ite im-
preuna cu cere.sc, Caruia (se :'ii puterea,
Amin.
OMILIA XXIV-A
Starea de cre:'itin se cu aceea de negutator :'ii cu (actiu-
nea) a1uatu1ui. Ca dupa CUl11 negutatorii aduna cl:'itigurile paminte:'iti,
tot a:'ia ace:'itia (aduna) gindurile raspindite (acest) dupa
cum aluatul dospe:'ite 'intreaga tot a.'?a :'ii aluatul pacatului
strabate tot neamu1 1ui Adam. (Spre deosebire de acesta), Hristos pune
suflete1e ce10r ce cred a1uatul ceresc a1 bunatatii.
1. Cre:'itinii se aseamanacu negutatorii care realizeaza
foarte mari. Ca dupa cum aceia aduna din CI:'itiguri paminte:'iti,
tot a:'ia :'ii aduna inimii 10r - impra:'itiate acest
:'ii pe tot pamintu1 - cu ajutorul tuturor a1 puterii
Duhului, (fapt) care este mare negutatorie.
198
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Lumea aceasta se lumii celei de sus, dupa cum
veacul de acum se celui de sus. De aceea, conform Siin-
telor Scripturi, trebuie sa se lepede de lume, sa se mute
sa tl'eaca cu mintea, din acest veac, care sta se - de la
calcarea poruncii de catre Adam - celalalt veac, (sa se opreasca)
cu Lugetul la lumea cea de sus, a dumnezeirii, dupa cum s-a spus:
este ceruri (Filip. 3, 20).
2. Acest lucru nu se poate rea1iza daca sufletul nu se increde din
toata inima Domnul) nu se leapada de acest veac. Numai puterea
Duhului divin poate sa readuca la iubirea Domnului inima cea
tiat13. peste tot pamintul sa-i intoarca cugetul spre lumea
Pentru ca, de la calcarea poruncii de catre Adam, gindurile sufletului
r,-au risipit (departe) de iubirea Dumnezeu, (s-au indl'eptat) spre
acest veac s-au amestecat cu ginduri materiale Cal-
cind Adam porunca, a primit intru sine aluatul patimilor celor rele
prin participare, cei nascuti dintr-insul - tot neamul Adam - s-au
facut la acel aluat. cele din urma, patimi1e cele rele au cres-
cut au sporit intre oameni atit de mult, incit au ajuns la
desfriu, orgii, idolatrie, ucideri alte necuviinte, ce lumea
treaga) s-a dospit rautate. Atit de mult a cres,cut rau1 intre oameni,
incit (ajunsesera) sa creada ca nu exista Dumnezeu, sa se inchine pie-
trelcl' celor neinsufletite, sa nu mai poatii avea nici macar ideea de
Dumnezeu. Pina intru atit transformase aluatu1 patimilor celor rele
neamul vechiului Adam.
3. Intr-un c11ip asemanator a binevoit Domnul, ca venind pe
mint. suferind pentru toti, rascumparindu-i cu singele Sau, sa puna
sufletele cele credincioase, umilite de pacat, aluatu1 cel ceresc al bu-
natatii. felul acesta (sufletele) crescind sporind imp1inirea
runcilor a tuturor virtutilor, dospindu-se bine, aveau S3 devinii
singura unitate bine cu Domnul, Duhu1 Sfint, a:;;a cum spune
(Apostolul) Pavel Cor. 6, 17). Pentru ca sufletul care este intregi-
me patruns de aluatul Duhului celui dumnezeiesc, n-are nici macar
idee de rautate viclenie, dupa cum s-a zis: nu
cele rele Cor. 13, 5). Insa este imposibil ca sufletul, 1ipsit de aluatul
cel ceresc, adica de puterea Duhului celui dumnezeiesc, sa fie dospit
bunatatea Domnului saajunga la viata, dupa cum nici neamul lui
Adam n-ar fi putut cadea intr-o rautate atit de mare, daca aluatu1
rauti'ltii, adica pacatul, care este anumita putere spirituala inte-
lectuala a lui satan, n-ar fi intrat el.
4. Sa presupunem ca framinta faina, fara sa-i adauge aluat.
Oricit s-ar munci, oricIt ar intoarce-o prelucra-o, ea ramine pastii
C:ELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI
199
nedGspita, improprie pentru mincare, dar daca i se adauga aluatu1,
acesta atrage toata fram1ntatura preface aluat, cUJn a zis
Domnu1 pilda cu imparatia : "ilsemenea este cerurilor
aIuatuIui pe Iuindu-I, femeie in trei de
ce dospit (Matei 13, 33). (La fel este cu carnea) : Sa pre-
sujJunem ca cineva are 1a indemina carne ca ingrije;;te dar fara
sa-j adauge sarea, care omoara vlermii impiedica stricaciunea ;
clceasta va mirosi urit, se va strica nu Va mai folosj oameni1or. 1n-
l'hipuie-ti, prin ana1ogie, ca omenirea intrea.ga este ca carne pasta
nedospita ca natura divina a Sfint este sarea aluatu1 care
provin din alta lume. Dacil deci, a1uatul ce1 ceresc a1 SCil-
rea cea buna sfintii a dumnezeirii, care vine din acel veac din
acea pat.rie, este jJUS se amesteca cu natura oamenilor cea
umilita (de pacat), sufletul se va elibera niclodata de mirosul cel
greu a1 rautatii, nici nu se va dospi (pentru a se elibera) de apasarea
de fermentul rautatii.
5. Daca suflet se pare ca poate ceva cu
de 1a sine putere, co1aborarea Duhului, mult se p1us.
sufletu1 care crede ca poate sa ajunga 1a curatia doar
sine fara Duhul, ace1a nu este apt pentru Iocurile nici pentru
imparatie. Pentru ca, daca un om care este sub influenta
se apropie de Dumnezeu, se leapiida de 1ume, cu na-
dejde rabdare sa primeasca bun strain de firea sa, adica puterea
Sfiniu1ui Duh, daca Domnul picura, de sus, suflet, viata divi-
nitatii, un astfe1 (de om) simti niciodata eI) viata cea adeva-
rata, nu se va trezi din betia materiei, va straIuci Iumina DuhuIui
sufletu1 sau intunecat, nu se va arata eI sfinta, nu se va trezi
din adincul somn aI nu va cu adevarat pe Dum-
nezeu, cu puterea 1ui Dumnezeu cu Iucrarea harului.
6. Daca omul se prin credinta sa primeasca ha-
ru1, nu este capabil vrednic (sa se faca 1a imparatie; cind
daca harul Duhului, nu se abate intru nimic de 1a eI,
sulta neglijenta fapte re1e timp inde1ungat, 1uptlndu-se, nu
intristeaza pe Duhu1, eI poate dobindi viata Pentru ca, dupa
cum cineva simte chip concret) 1ucrarea ce1ui rau intermediul
pasiunilor - adica minie, pofte, invidie, suparare, ginduri rele
ce1ejalte necuviinte - 1a fel trebuie sa simta chip concret) harul
puterea 1ui Dumnezeu intermediul virtutilor - adica iwbire,
bunatate, bucnrie, blindete, veselie divina. (Pentru ca nu-
mai) poate sa se asemene sa se amestece cu natura cea buna
divina, cu lucrarea cea minunata sfinta a haru1ui. Unita totdeauna
200
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
cu ],arul, incercata timpuri diferite, crescind sporind,
vointa (omeneasca) se face bineplacuta, se progresiv cu Duhul,
devine sfinta prin intermediul Duhului vrednica de impa-
ratia (lui Dumnezeu). Marire inchinaciune Tatalui celui fara de pri-
hana, Fiului Duhului Sfint, veci. Amin.
OMll.JIA XXV-A
Aceasta omilie invata ca nicI om, daca nu este intarit de Hris-
tos, nu poate sa biruiasca uneltirile celui rau: (invata) ce trebuie sa
faca cei ce poftesc slava divina. Invata,apoi, ca prin nesupunerea lui
Adam, am ajuns la robia patimilor trupului ca de aceasta (ro-
bie) am fost izbaviti prin taina crucii. In sfir1?it, ne invata despre
me.rea putere a lacrimilor a focului ,divin.
1. Aceia care poarta legeadivina, care nu este scrisa cu li-
tere cerneala, ci este implantata inima lorcea trupeasca (Ier. 31,
33 Cor. 3, 31), au ochii mintii luminati poftesc (dupa un lucru)
nu poate perceput cu simturile vazut cu ochii. pentru ca
este invizibil spiritual ; pot sa biruiasca cursele celui rau (nu prin
ei ci cu puterea cea de nebiruit (care le-a fost data). Din contra,
cei care n-au fost cinstiti cu cuvintul lui Dumnezeu, nici n-au fost
crescuti legea divina, zadar se ingimfa socotesc ca pot sa nimi-
ceasca, vointa lor proprie, asalturile pacatului, care doar tai-
na crucii a fost biruit. Pentru ca libertatea care sta la indemina omului
consta faptul dea se opune diavolului, dar nu faptul de a do-
mina cu patimile, cum propune (psalmistul): Cii
Domnul nu zide$te casii nu piize$te in se trudesc lu-
criitorii in striijerul (Ps. 126, 1).
2. Este imposibil sa cineva peste aspida vasilisc sa
calce peste lei balaurI (Ps. 90, 13), daca mai inainte nu s-a curatit
- pe cit este posibil omene1?te - n-a fost intarit de Cel ce a spus
Apostolilor : putere sii peste $erpi peste scor-
lJii peste 10, 19). Daca firea omeneas-
(2<1 ar fi putut, fara armura Sfintului Duh, sa reziste impotriva unel-
tirilor diavolului (Efes. 6, 11), Apostolul n-.ar zis: Dumnezeul
piicii zdrobi repede sub picioarele voastre pe (Rom. 16, 20).
: Pe Domnul il ucide cu gurii Tes.
2, 8). De aceea Domnul ne-a poruncit sa ne rugam: nu ne duce pe
noi in ispitii, ci ne izbiive$te de cel (MateI 6, 13). Pentru ca,
daca ajutorul unuia mai puternic nu sintem de sagetile
CELE CINCIZECI DE OMILII 201
cele arzatoare ale celui viclean, nu ne-am de infiere, sin-
tem departe de puterea lui Dumnezeu zadar traim.
3. urmare, cel ce vrea sa se de slava divina,
sa vada, ca intr-o og1inda, (elementul sau) conducator, chipul lui
Hrlstos, se cuvine SH caute cu toata inima, cu iubire
istovita - ziua noaptea - ajutorul lui Dumnezeu. Este imposibil sa
obtinacineva acest ajutor, daca nu se va abtine, precum am spus mai
inainte, de la bucuriile (acestei) lumi, de la poftele puterii protivnice,
care sint protivnice luminii, lucreaza rautatea, impiedica fapta buna
este cu totul straina (de voia 1ui Dumnezeu).
Deci, daca vrei sa afli de ce creati (stare de) cinste
sii locuim paradis, ne-am cobori, cele din urma, pe treapta ani-
malelor celor necuvintatoare, ne"'am asemanat lor, cazut din sla-
va cea fara atunci afla ca din cauza neascultarii ne-am facut
robi ai patimilor trupului, ne-am inlaturat singuri de la tal'acea feri-
cita a celor (Ps. 114, 9), am fost robie, stam preajma riu-
rilor Babilonului (Ps. 136, 1) pentru ca inca sintem retinuti Egipt,
n-am inca pamintul fagaduintei, care curge lapte miere
3, 8). N-am fost inca amestecati cu aluatul puritatii, ci avem inca
aluatul rautatii Cor. 5, 8). noastra ll-a fost, inca, stropita
sin.gele lui Dumnezeu, iar 1atul iadului undita rautatii sint infipte
ea.
4. n-am primit inca bucuria mintuirii Hristos, pentru ca
boldul mortii este inca fixat Nu ne-am imbra,cat inca omul
cel nou, stralucind, dupa (voia lui) Dumnezeu, .sfintenie, pentru ca
nu ne-am dezbracat inca de omul cel vechi, care este stricat de pofte-
1a cele (Efes 4, 22, 24). Nu (inca chipul
celui ceresc Cor. 15, 49), (nu ne-am acoperit de slava) nu ne-am
facnt asemenea slavei Sale (Rom. 8, 29 ; Filip. 3, 21), nu inca pe
Dumnezeu duh adevar (Ioan 4, 24), pentru ca pacatul
(inca) trupul nostru ce1 muritor (Rom. 6, 12). Nuam privit inca s1a-
va ce1ui nestricacios, pentru ca sintem inca sub inriurirea noptii celei
intunecoase. N-am imbracat inca armele 1uminii, pentru ca nu ne-am
dezbracat inca de armele, sagetile lucrarile intunericului. Nu ne-am
schjmbat inca cu innoirea mintii, pentru ca sintem inca asemenea vea-
cului acestuia, avind gindul indreptat spre ce1e (Efes. 4, 17).
N-am fost inca proslaviti impreuna cu Hristos, pentru ca n-am sufe-
rit inca impreuna cu (Rom. 8, 17). Nu purtam inca pe trupul nostru
stigmate1e Lui (Oa1. 6, 17), pentru ca nu taina crucii Hristos.
Traind inca patimile poftele nu ne-am facut inca im-
cu Hristos (Rom. 8, 17); staruie Duhul ro-
202
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
biei nu al infierii. Nu ne-am facut inca templu al lui Dumnezeu
al Duhului Sfint, pentru ca sintem inca templu al idolilor sa-
al duhurilor celor rele, din pricina inclinarii (noastre) spre patimi.
5. lntr-adevar, n""'am dobindit inca morala ilu-
minarea mintii. Nu ne-am invrednicit inca de laptele cel spiritual
nestricacios (1 Petru 2, 21), nici de cea spirituala. Ziua
s-a aratat inca pentru iar luceafarul n-a rasarit inimile noastre
Petru 1, 19). Nu ne-am amestecat inca cu soarele dreptatii, nici
ne-am urnit cu razele sale. N-am primit inca asemanarea cu Domnul,
nici nu ne-am facut ai naturii divine Petru 1, 4). Nu sintem
inca adevarata purpura imparateasca, nici chipul divin neprefacut.
N-am fost raniti de dragostea divina, nici n-am fost de iubi-
rea cea duhovniceasca fata de (ceresc). N-am cunoscut comu-
niunea cea de negrait, nici forta pacea sfinteniei. ca sa spun
tr-un cuvint, nu sintem inca neam ales, preotie imparateasca, neam
sfint, agonisit Petru 2, 9), pentru ca sintem inca pui
de (Matei 23, 33).
6. Cum sa nu fim care ne aflam sub ascultarea
Dumnezeu, ci neascultarea, cea venita Nu gasesc cuvin-
te Ijotrivite pentru a deplinge dupa cuviinta nenorocirea care
aflam) pentru ca, plingind, sa strig catre cel ce poate sa indeparteze
care se mine. Cum cinta cintarea Domnu-
pamint strain? Cum deplinge lerusalimul? Cum scapa
de nenorocita a lui Faraon? Cum sa parasesc aceasta locuintc1
Cum fugi de aceasta amara tiranie? Cum din
pamintul Egiptului? Cum trece Marea Cum strabate
marele pustiu? Cum rezista, de Cum invinge
cele de alt neam? Cum nimici neamurilecare sint
mine? Cum primi pe tablele (inimii) mele cuvintele Dumne-
zeu? Cum vedea stllpul de lumina cel (care plea-
ca) de la Duhul Sfint? Cum gusta din mana desfatarii
Cum bea din piatra cea de viata? Cum trece
lordanul, ca sa intru tara cea buna a fagaduintei? Cum vedea
pe conducatorul Domnului, pe care Isus a1 Navi, a
cazut numaidecH la -pamint s-a inchinat?
7. Intr-adevar, daca n-am trecut toate acestea, daca n-am
nimicit neamurile din mine, daca nu intra niciodata nu mc1
odihni altarul lui Dumnezeu, nici nu ma face al slavei ce

deci, sa devii fiu fara prihana al Dumnezeu, sa
intri acea odihna, unde ca inainte-mergator pentru a intrat
CELE CINCIZECI DE OMILIl DUHOVNICE:;ITI 203
Hristos. sa fii inscris Biserica cea din ceruri, printre
i,1tiii nascuti (Evr. 12, 13), pentru a te afla Ia dreapta majestatii Ce-
lui PreainaIt (Evr. 1, 3). sa intri Ierusalim, cetatea
a pacii prea inalta, unde se afla raiul. De aceste lucruri sfin-
tc minunate nu te vei aItfel, decit vei varsa Iacrimi,
ziua noaptea, precum s-a spus: Spara-voi noapte patul
mell, cu lacrimile mele uda patuL meu (Ps. 6). Tu de aItfel,
ca Cei ce cu lacrimi, cu bucurie secera (Ps. 125, 5). De
aceca profetul spune, cu indrazneaIa: cCitre
mile mele (Ps. 38, 13). Pus-ai lacrimile mele sub ochii
prer.um promis (Ps. 55, 9); FCicutu-mi-s-au mele piine,
ziua noaptea (Ps. 41, 3) ; BCiutura cu am amestecat-o
(Ps. 101, 10).
8. lntr-adevar, Iacrima, care din multa durere din
rna zdrobita Cor. 2, 4),din adevarului mistuirea ma-
runtaielor, este hrana pentru suflet, (piine) de piinea
cea cereasca, (piinea) de care mai inainte s-a infruptat Maria, stind
plingind Ia picioarele Domnului, dupa cum spune:
cea $i-a ales, care nu se de ea (Luca 10, 38, 42).
ce margaritare scumpe sint lacrami1e care curg! supunere
('it dor spre a'scultare (la Maria). ouraj .cita CJlta
dragoste (inspirata) de Duhul Domnului, care duce spre MireIe cel fara
de prihana ! Ce bold al dragostei sufletului fata de Dumnezeu - Cuvin-
tul! Ce comuniune strinsa a miresei fata de Mirele cel ceresc.
9. Imit-o aceasta,ca un copil, imit-o pe aceea care la nimic
altceva nu privea, ci numai la Cel care spunea : Foc
pe pCinlint cit vrea sci fie (Luca 12, 49). Pentru ca
este un foc al Duhului care inflacareaza inimile; acest foc material
divin lumineaza sufletele Ie incearca, precum (focul inCarca) aurul
curat cuptor (Proverbe 17, 3); el mistuie rautatea, dupa cum (focul
rnistuie) trestia spinii. (Este scris): Dumnezeul nostru este foc
mistuitor (Deut. 4, 34; Evr. 12, 29). pedepse$te cu de foc
pe cei ce nu cunosc nu se supun Lui Tes. 1, 8).
Acest foc a lucrat Apostoli, cind vorbeau limbi de foc; acest foc
a luminat pe Pavel, (s-a manifestat) prin acel glas, i-a luminat mintea,
dar i-a intunecat vederea; pentru ca n-a vazut puterea acelui foc
afara de trup. Acest foc s-a aratat Iui Moise rug, acest oc, chip
de car, a rapit Ilie de pamint; lucrarea acestui foc cerea David,
pe cind zicea : $i mCi rCirun-
chii (Ps. 25, 2).
204
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
10. foc inciHzea inima Cleopa a celor dimpreuna cu
cind Mintuitorul vorbea dupa (Luca 24, 18). De acest
foc se ingerii duhurile cel slujitoare, dupa cum s-a
scri5 : Cel ce face pe ingerii duhuri pe slugiZe Sale de foc
(Ps. 103, 4). Acest foc arde birna din ochiul cel dinIauntru, reface min-
tea curata, pentru ca reprimind acuitatea firii sa vada
la faptele minunate ale Dumnezeu, dupa cum s-a spus :
Deschide ochii mei minunile din (Ps. 118,
18). Acest foc alunga pe demoni, inlatura pacatul, este putere a
rii, lucrare a nemuririi, iluminare a sufletelor sfinte sprijin al pute-
rilor intelectuale. Sa rugam ca acest foc sa la pentru ca
totdeauna umblind intru lumina, sa lovim, vreodata, de putin,
picioarele noastre de piatra, ci sa fim ca lume, pazind
cuvintul vietii felul acesta, desfatindu-ne de bunatatile lui
Dumnezeu, sa odihnim cu Domnul intru viata, slavind Tatal, pe
Fiul1?i Sfintul Duh, veci. Amin.
OMILIA XXVI-A
Despre demnitatea, cinstea, puterea lucrarea sufletului celui ne-
muritor. Cum este ispitit de diavol cum obtine eliberarea din ispite.
(Omilia) mai cuprinde dezbateri de foarte multa invata-
tura.
1. Sa cu iubitule, la esenta spirituala
a sufletului, pentru ca sufletul este odor nemuritor pretios. Iata
cit de mare este cerul pamintul, cu toate acestea, Dumnezeu
ele gasit placerea, ci numai tine. Iaaminte de demnitatea
nobletea ta! (intermediul) ingerilor, ci DoImnul personala
venit intru ajutorul talu (Gal. 3, 19; Evr. 2, 2), ca sate cheme pe
tine, cel pierdut care erai ranit, si'Hi redea chipul cel dintii, curat
al Adam. Pentru ca (la inceput) omul era stapin (peste toate) de
sub cer intre cele mai de jos (ale pamintului), era stare sa dis-
cearna intre porniri, era strain fata de demoni, curat de pacat de
\'icii, era (chip) asemanare a Dumnezeu. Insa, calcarea
s-a pierdut fost ranit. Satan i-a intunecat mintea, astfel ca
parte este iar parte distinge, are vointa
2. lntrebare: 'cumva, venind Duhul,a fo.st smulsa, impreuna
cu pacatul pofta cea naturala ?
Am spus mai inainte 'capacatul este smu1s (dar
pofta) ca omul chipulcel dintii, curat, al Adam. Prin
puterea Duhului cea duhovniceasca, acesta ajunge
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 205
Ja masura primului om, ba chiar mai mare declt acesta
se fuce, pentru ca omul se indumnezeie1?te.
3. lntrebare: Oare satan ataca (pe om) cu anumita limita sau
duce razboi cu atit cit traie1?te ?
Riispuns: Asaltul (satan indre.apta) nu numai
cre1?tinilor, ci idolo1atrilor intregii lumi. Deci,
daca s-ar fi ingaduit sa duca razboi precum pe toti nimi-
cit, pentru ca fapta intr-acol0 duc. tnsa, daca olarul, punind
cuptor, cu masura le arde : nici prea mult, pentru ca incal-
zite peste masura (pot) sa crape; nici prea putin, pentru ca nefiind in-
deajuns arse (pot), sa se sfarme; daca, de asemenea, argintarul au-
rarul folosesc cu masura focul, pentru ca daca focul este prea mult to-
dilueaza pierde aurul argintul; daca mintea omeneasca
ce greutate sa puna pe animalul (de camila pe ori-
care altul dintre dobitoace; cu cit mai mu1t Dumnezeu, Care
(firea) omeneasca ingaduie chip diferit (sa vina asllpra oame-
nilor) puterea celui potrivnic.
4. Dupa cum unul este pamintul, dar (un loc) este pietros, altul
este milos, unul este pentru altul pentru sema-
natul griului al orzului; la inimile oameni1or, la fel
darurile care le de sus : unuia s-adat slujirea altu-
1a distingerea (duhurilor), iar altuia darul pentru ca Dum-
nezeu cit poate fiecare saadministreze (harul) de aceea da da-
ruri (cu masuri) diferite. Tot a1?a razboiul( cel spiritual : Dumne-
ingaduie celui (sa se razboiasca cu omul) masura
care acesta poate sa-i reziste.
5. lntrebare: Oare, cel ce a primit puterea parte, a
fost schimbat, (mai) ramine natura ?
Riispwns: Pentru ca chiar dupa (primirea) harului, sa
se poata afirma, care parte inclina cu cine este de acord, natura
cel aspru (ramine) asprimea iar cel blind
blindetea lui. Astfel, un (om) simplu, renascindu--se
ne intelept, se dii sa cunoasca tainele cele ascunse; cu toate aces-
tea ramine un om simplu ,dupa firea 5a. Altul, fiind un om aspru
din fire, dedica slujirii lui Dumnezeu Dumnezeu il
te, cu toate ca natura lui ramine dura, Dumnezeu placerea
el. Un altul este cu bune inclinari, este blind bun, consacra
lui Dumnezeu Dumnezeu 11 Hccepta. Dar daca staruie faptele
cele bune, nici Dumnezeu nu mai placere intru (Aceasta)
pentru ca toata firea lui Adam, (toti lui), pot sa se intoarca,
206
SF!NTUL MACARIE EG
fie catre bine, fie catre rau; (vointa) poate raul, dar daca
vrea poate sa-1 respinga.
6. Dupa cum pe un pergament se scriu 1ucruri diferite - iar
scrie cineva ceva ce nu vrea, poate sa sa scrie altceva) -
ca pergamentul tot ce se scrie pe e1, tot (omul)
cel aspru (poate sa se schimbe), consacre vointa lui Dumnezeu,
sa se intoarca spre ceea ce este bine, iar Dumnezeu il pen-
tru ca Dumnezeu pe toti, orice 110tarire
(de Intoarcere), pentru ca sa arate indurarile Sale.
Pe cind Apostolii intrau intr-o cetate, ramineau acolo timp, iar
dintre bolnavii (care 11 se aduceau), pe unii ii vindecau, i<lr pe altii nu.
Apostolii ar fi vrut ca pe toti mortii sa-i invieze, pe (toti) cei
bolnavi sa-i dar voia lor nu se implinea intru totul,
pentru ca nu lt se daduse sa faca toate clte voiau. Tot Pave1, ca
om care avea pe Mingiietorul, atunci cind a fost prins de guvernator,
ar fj putut (sa faca) sa se darime ziduri1e (sa ingroape) pe guverna-
tor, daca ar fi voit harul ,care se afla el. Cu toate acestea, Aposto1ul
a fost coborit zid intr-un (Fapte 9, 25). Deci, unde era pu-
terea divina care locuia el? Acestea se intimp1au virtutea unei
rinuuieli divine; daca unele cazuri ei faceau fapte minunate, iar
alte (cazuri) erau (se intimpla acest lucru), pentru ca
acestea sa searate credinta (necredinta) celor necre-
sa fie incercata libertatea vointei sa se arate daca nu cum-
va pe unii ii scandalizau slabiciuni1e (Apostoli1or). Pentru ca, daca
Apostolii ar facut toate cite doreau, putere constringatoare ar
sadit oameni teama de Dumnezeu. Semne1e, deci, nu libertatea
vointei (ar impus 'credinta) n-ar mai fi existat (posibilitatea) cre-
dintei a necredintei. Or, este piatra de poticnire
stin('a de incercare (Rom. 9, 33 ; Petru 2, 8).
7. plus, FlU trebuie trecute cu cele scrise despre
anume cum a cerut satan sa-1 (ispiteasca). Pentru ca (satan) putea
sa-i faca nimic cu de 1a sine putere.
Dar ce a zis diavo1ul catre Domnul?, in miiniZe meLe,
te in 2, 5). Tot acum Ace-
Dumnezeu, diavol. lndata ce obtine cineva ajutor de la
Dumnezeu, indata ce este de zel de har, satan cere
Domnu1ui (sa-1 ispiteasca) zice: "Pentru il ajuti sprijine$ti
lti slujesc Tie; pe m.ina mea vei vedea) te ociirii!}te
in 1 1, 10 Prin urmare, dupa ce sufletul a fost mingiiat,
harul se imputineaza, iar sufletul este dat ispitelor. Vine diavo1u1 il
cu mii de rele : cu descurajare, disperare, ginduri re1e su-
CELE CINCIZECI DE
207
pune sufletul la necazuri, pentru ca sa-l slabeasca sa-i rapeasca na-
dejcJea Dumnezeu.
8. Insa sufletul cel intelept nu dispera cind se afla nenoro-
ciri, ci tine ceea ce poseda, iar miile de ispite care asupra 1ui su-
porta zicind : Chiar de trebui mor, eu nu-l 13,
15). Atunci, daca omul staruia 1a (Matei 24, 13), Domnu1
incepe S3 vorbeasc3 satan, Vezi czte rele $i necazuri adus
asupra lui, el nu ti s-a supus, ci !mi sluje$te se teme (doar) de
Mine. Atunci diavo1ul se nu mai are ce sa-i spuna. Daca,
cazul 1ui ar fi ca acela, fiind supus ispitelor, 1e va rabda
ca nu va fi invins, nu ar fi cerut sa-1 ispiteasc3, pentru ca S3 fie
dat de ru1?ine, tot acum - cazul care cei SUPU1?i ispitelor
necazurilor, rabda - satan este pare rau, ca nu poate
face nimic. Atunci incepe Domnul sa-i zica: Iata, 1-am dat mina
ta, iata, te-am 1asat sa-1 ispite1?ti. Oare ai putut ceva ? Te-a ascultat ?,
9. lntrebare: Oare, satan cunoa1?te toate cugetele toate inten-
tiile omu1ui ?
Daca un om, traind alaturi de alt om, cunoa1?te lucrurile
(care il privesc), iar tu, care ai 20 de ani, 1?tii 1ucrurile (care privesc)
pe aproape1e tau, oare satancare este a1aturi de tine de 1a nu
gindurile ta1e? Doar are deja 6.000 deani! Desigur, nu
cenl ca inainte de a-1 ispiti pe om, el (deja) ce va face acesta. Ispi-
titorul ispite1?te fara sa daca (omul) se va supune sau nu; pina
cind ?, pina ce sufletul li va da roaba vointa sa. De nu zicem
ca diavo1ul toate gindurile intentiile inimii. Pentru ca,dupa
cum un copac, avind multe crengi mladite( iar oamenii) pot 1ua din
ele cite vor, 1a fel se intimp1a intre cele : sufletul are
(numeroase) ramuri ale gindurilor intentii1or. Satan pune stapinire
peste (citeva din ginduri intentii), dar nu 1e supuRe pe toate.
10. Uneori este mai puternica partea rautatii a produce ginduri,
alteori gindirea omului,atunci cind ajutor izbavire
c1e 1a Dumnezeu se !ntr-un caz, este infrint,
altul impune vointa sa. Uneeri omul se apropie de Dumnezeu
de zel; satan vede, ca 1ucreaza contra 1ui dar nu-l poate opri. De
ce? Pentru ca are vointa sa strige catre Dumnezeu are (ca) 1ucru
firesc faptul de a iubi pe Dumnezeu, de a crede, de a-L cauta a se
apropia (de viata de toate agricultorul lucreaza pamintul
(dar, pentru a rodi, ogorul are nevoie de ploaie de sus, de la Dumnezeu) ;
la fel se intimpla intru cele acolo) 1ucrurile trebuie
privite sub doua aspecte. Se cuvine deci, ca omul (impins de propria-i
vointa) S3 cultive pamintu1 inimii sale sa se trudeasca, pentru ca
208
Sl"!NTUL MACARIE EGIPTEANUlo
Dumnezeu cere din partea omului munca, truda osteneala. Dar
nu se arata norii cei (nu ploi1e harului, truda agriculto-
rului nu la nimic.
11. Acesta este semnul (distinctiv) al (faptul)
(omul) oriclt s-ar trudi oricite fapte bune ar face, se comporta ca
cind n-a facut nimic. Astfel, cind zice: N-am postit. Cind
se l'oaga, (zice): Nu m-am rugat. Cind staruie rugaciune, (zice):
N-am staruit. Abia sint la inceputul exercitiului al trudei, pe
buna dreptate) : chiar este (om) drept inaintea Dumnezeu, este
dator sa zica : Nu sint drept, nici n-am trudit, ci fiecare sint un
incepator. Dator este, de asemenea, ca fiecare sa fie animat de na-
dejdea, bucuria viitoare a zicind:
Daca n-am fost astazi, fi izbavit miine. Dupa cum, cel ce
vie - inainte de a incepe truda - este plin de speranta
bucurie; imagineaza deja butucii, inchipuie recolta - (deci) ina-
inte de a obtinut vinul - se apuca de lucru, pentru ca na-
dejdea il dispun 1a truda 1a multe cheltuieli din casa
sa; dupa cum, cel ce casa cel ce lucreaza un ogor, la
inceput mult, speranta viitor, tot daca
cineva nu este insufletit de bucurie nadejde, daca (nu zice):
obtine izbavirea viata, nu poate sa suporte necazuri1e, nici povara,
nici sa mearga pe calea cea strlmta. Pentru ca nadejdea bucuria,
prezente el, il fac pe acesta (capabi1) sa trudeasca, sa suporte neca-
zuri sa mearga pe calea cea ingusta.
12. Dupa cum nu este lucru ca un taciune sa fie eliberat de
foc, tot (nu este lucru ca sufletul (sa fie eliberat) de focul
mortii, decit numai cu multa truda. De cele mai multe satan, cu
pretextul bunelor intentii, spunind sufletului: Cu acest lucru te vei
face bine placut lui Dumnezeu, il indeamna 1a ginduri dar
in aparenta bune. Sufletul, astfel nu sa le deosebeasca
cade cursa pierzania diavolului. De aceea, arma cea mai pu-
ternica a atletului luptatorului aceasta. este: sa intre inima sa,
sa lupte impotriva 1ui satan, sa se urasca pe sine sa se 1epede de
sufletul sau (cel pacatos), sa se minie impotriva sa. sa se dojeneasca,
sa se impotriveasca poftelor celor dinlauntru, sa se opuna gindurilor
(celor rele ; intr-un cuvint) sa se lupte cu sine
13. Daca tu iti aperi trupul doar pe din afara de stricaciune
desfriu, insa inlauntru1 tau desfrinezi gindurile tale, un desfrinat
inaintea lui Dumnezeu, nu-ti 1a nimic faptul ca ai trupul
feciorelnic. Dupa cumatunci cind un tinar, amagind
tinara corupindu-o, aceasta este dispretuita de mire1e ei, pentru ca
CELE CINCIZECI DE OMILII
209
--------------------------------------
a desfrinat, tot sufletul cel netrupesc, intrind contact cu
cel ascuns el, cu duhul cel viclean, comite desfriu inaintea. lui Dum-
nezeu. Pentru ca s-a scris: Oricine prive$te femeie, pojtind-o, deja
adulter in inima lui}) (Matei 5, 28). De aceea, (zicem), este
un desfriu care se comite cu trupul este un desfriu care se comite
cu sufletul atunci <2ind acesta sta comuniune cu satan. suflet
(poate) frate atit al demonilor, C1t al Iui Dumnezeu al
jngerilor. Insa, daca desfrineaza cn diavolul, fara nici valoare devine
inaintea MireIui ceIui ceresc.
14. lntrebare: Se oare, satan vreodata omul scapa de
lupta, sau (omul) duce razboi <2it ?
Satan nu inceteaza lupta niciodata. Cit timp ci-
neva acest veac, poarta trup, este razboi (cu el). Dar, odata
ce sagetile ceIe aprinse ale lui satan au fost stinse, ce rau mai poate
face acesta chiar daca vine impotriva Iui ? Se intimpla ca un
prieten al sa aiba proces cu el; dar pentru ca acesta are
pe imparat sprijinitor, prieten ajutor, nimic nu se intimpIa.
intr-adevar, cind cineva a ajnns sa treaca prin toate treptele gradeIe
(de a devenit prietenul imparatului, cine ar mai putea sa-i
faca vreun rau ?
(Iumea noastra), vazuta, unele cetati primesc de Ia imparat da-
ruri ajutoare. Daca ele trebuie) sa aduca, vreun oarecare servici,
nu pierd nimic, odata ce primesc atitea bunuri de la imparat. Tot
stan Iucrurile cu ei sint (mereu) atacati de insa
(intrucit) au (a se uni cu) Dumnezeirea, au fost imbracati cu
odihna cea de sus, nu pasa de razboi.
15. Dupa cum Domnul S-a imbracat trup, parasind toata stra-
lucirea puterea, Ia fel se imbraca Duhul Sfint sint intru
odihna. Chiar daca vine un razboi din afara, (chiar daca) satan bate la
ei sint asigurati rnlauntru, d1atorita puterii Domnului, nu se
ingrijoreaza din <2auza Iui satan. Cind aceIa a ispitit pe Domnul 40 de
zile in pustiu, cu ce l-a vatamat prin f-aptul ca s-aapropiatde trupul
Sau? ca inlauntrul Sau era Dumnezeu! Tot
chiar daca sint ispititi din afara, pe dinIauntru sint de dumne-
zeire nu slnt vatamati cu nimic. Daca cineva a ajuns la aceastii
treaptii, a ajnns la iubirea perfecta a lui Hristos la pIenitudinea
dUlY'nezeirii (Ioan 4, 16; Col. 2, 9). Dar cel care nu este acela inca
are de dus riizboi inlauntrul sau. Intr-un moment se rugii-
ciune, dar alt moment se aflii strimtorare razboi. vrea
Domnul; ca fiind incii copH, 11 exerseaza pe acesta razboaie.
fiindcii doua lucruri se afla inliiuntrul siiu: lumina intunericul,
- Sf1ntnJ M!lcarie
210
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
odihna necazul, (intr-un moment) acesta se roaga iar
a1tul este tulburat.
16. Nu auzi ce spune
rrupul meu fie a$ limbiLe ingerilor, dar
gostc nu am, nimic nu sint Cor. 13, 1). Aceste daruri sint, intr-ade-
indemnatoare (spre insa cei ce poseda, se afla
lumina, sint prunci; muIti dintre frati au ajuns Ia astfel de
trepte, au primit darul al descoperirii al profetiei, dar
pentru ca n-au ajuns pina Ia iubirea cea care este Iegatura
(Col. 3, 14), a asupra Ior razboiul fiind neglijenti,
au cazut. Pe cind, daca ajunge Ia iubirea cea este
legat al harului. Iar daca numai putin se apropie de masura
iubirii nu ajunge sa (intru totul) Iegat de ea, un astfel de om se
afla inca sub (imperiul) fricii, al razboiului al caderii daca nu se
asigura satan il doboara.
17. (se face) C<l multi (din cei ce au primit daruri
s-au ratacit de la dreaptacredinta, cind harul era (deja) intru
ei. Crezind ca au ajuns la au : Ajunge, nu trebuinta
(de mai mult). Or, Domnul este infinit nu poate cuprins cu mintea.
De aceea, nu indraznesc sa spuna ca L-au cuprins
deplin, sint smeriti, ziua noaptea. domeniul celor
zute, este infinita, de aceea cuprinde doar cel ce s-a instruit a
buchisit destul. Tot (stau aici. De nimeni nu poate fi
cuprins estimat Dumnezeu afara de cei L-au gustat, L-au primit
il?i cunosc slabiciunea 101".
Daca cu putina instructie, intr-un S'at, unde sint oa-
meni simpH, il lauda, pentru ca tarani fiind, nu I?tiu sa apre-
cieze. Daca om, ou putina 1a unde sint
oratori nu sa se arate sa pentru
ca il iau drept un taran.
18. Unde merge omul - care se afla lupta
sufletul sau cele doua chipuri : al pacatului al haruIui -- atunci cind
se muta din aceasta Iume, dat fiind ca de ambele parti este tinut ?
merge la locul spre care este indreptata mintea
f?i iubirea sa.
Daca necazul razboiul peste tine, dator sa te opui
sa Pentru ca nu depinde de tine faptul ca isca razboiul,
dar de tine depinde sa-l Vazind Domnul gindul tau, faptul ca
Il din toata inima ca te lupti ceIui rau), indepar-
teaza, intr-oclipita moartea din sufletul tau - acest Iucru este greu
pentru - te sinurile Iumina Lui. lntr-o c1ipita te
CELE CINCIZECI DE OMILll 211

smulge din gura intunericului indata te duce Lui. !ntr-o
c1ipita Dumnezeu poate sa faca toate acestea, numai daca 11
Dumnezeu lucrarea omului, pentru ca sufletul este al

19. Spunind pilda cu semanatorul, (ziceam) adesea ca, acesta
pune saminta sub brazda, el trebuie sa ploaia cea
de sus. Pentru ca daca apar norii sufla vinturile, osteneala
agricultorului la nimic, iar saminta ramine fara rod.
pune acest lncru domeniul duhovnicesc: daca omul se
doar cu lucrarea sa, acel lucru, strain de firea sa, este
imposibil sa faca roade vrednice de Domnul. ce consta lucrarea omu-
? abtinere, fuga de lume, staruinta rugaciune, prive-
ghere iubirea fata de Dumnezeu de frati. Aceasta este datoria
lui sa faca. Dar daca el se doar la activitatea sa, se
sa primeasca altceva (din afara), vinturile Duhului Sfint
sufla sufletul sau, norii cei nu se aratii se pogoara
ploaie dincer, care racore1?te sufletul, omul poate sa dea roade vred-
nice de Dumnezeu.
20. S-a scris: cind vede rod, curcitii,
multe .. pe cind, pe nu rod, dez-
in joc. (Ioan 15, 2). De aceea, datoria omului
aceasta este : fie ca poste1?te, fie ca privegheaza, fie ca se roaga, fie ca
faceceva bun, pe toate acestea sa le atribuie Domnului sa zica:
Daca Dumnezeu m-ar fi intarit, fi putut sa postesc, nici sa
ma rog, nici sa ma desprind de lume. astfel, Dumnezeu, vazind
buna ta intentie, (vazind) ca faptele, pe care tu chip firesc le faci,
le atribui Lui, va darui pe cele ce Ii sint proprii anume bunu-
rile) cele duhovnice1?ti, divine Care sint acestea? Roadele
Dul1Ului sint bucuria veselia.
21. Dar pentru ca asemenea iubirii, credintei ruga-
ciunii, (ca roade sint echivalentele lor arata-ne
ce se deosebesc cele ?
Cele pe ,care le cu propriile-ti puteri sint bune
bineplacute Dumnezeu, dar sint pure. De exemplu, iube1?ti
pe Dumnezeu, dar chip desavir1?it; vine (insa), Domnul 1?i-ti da
iubirea cea neschimbatoare cereasca. Te rogi, chip natural, dar
mintea iti este distrata te la multe; Dumnezeu, (insa), iti
da rugaciunea cea adevarata, in duh (Ioan 4, 23).
In viata de toate zilele, cele mai multe cazuri, pamintul pro-
duce, de la sine, spini; agricultorul 11 ara, 11 cu grija,
arunca saminta, dar spinii, fara sa fi fost semanati, cresc se
212
SF!NTUL MACARIE EG IPTEANUL
inmultesc, pentru ca dupa calcarea poruncii s-a zis Adam : Spini
iti rodi tie (Gen. 3, 18). Agricultorul
pamintul, smulge maracinii, insa se
inmultesc. Transpune aceaSLa don1eniul duhovnicesc. Dupa calcarea
poruncii decatre Adam, pamintul inimii spini palamida;
omul lucreaza dar maracinii g'indurilor rele cresc (mereu).
Dupa aceea, Duhul vine ajutorul slabiciunii oamenilor,
iar Domnul arunca pamintul inimii saminta; spinii pa1amida mai
cresc inca. Din nou, Domnul impreuna cu omul, lucreaza pa-
mintul inimii,cu toate acestea duhuri necurate spini odraslesc
acol0. pina ce vine vara ('cea duhovniceasca), atunci c'ind harul abunda,
iar spinii se usuca de caldura soareIui.
22. rautatea exista firea (omeneasca), ea peste
aceasta,doar daca afla hrana ea).
Neghina poate sa covorul verde de gr'iu, dar sosind vara
dupa ce spicele s-au copt, neghina nu mai poate sa vatame griul. Ce
se intimpla daca treizecl de banitede griu curat se amesteca cu un
kilogram de neghina? (Neghina) este de prisosul griului.
Tot se intimpla (starea de) har; cind harul darul lui
Durr.nezeu prisosesc om, cind omul se Domnul, iar
rautatea mi,ca masura mai exista intru el, ea nu mai poate sa-l va-
tame, nu mai are putere asupra lui, el. De
altfel, venirea Domnului grija sa (de oameni) aveau ca scop sa eli-
bereze pe cei erau robiti (rautatii) sa-i faca invingatori
ai mortii ai pacatului. Prin urmare, fratii nu trebuie sa fie
daca sint necajiti de cineva (pentru ca aceasta se face) ca sa fie izbaviti
de rautate.
23. Chiar (perioada) Vechiu1ui (Testament), Moise Aaron,
fiino imbracaticu preotia, au suferit multe. Caiafa insa, ce1 care ocupa
scaunu1 10r, a prigonit a condamnat pe Domnul : avind (Dom-
respect fata de preotie, a 1asat sa se intimple Tot pro-
fetii au fost prigoniti de (ceidin) neamul 10r. Moise 1-a urmat
Petru; lui s-a incredintat Biserica cea noua a lui Hristos preotia
cea adevarata; acum exista un botez a1 focului a1 Duhului,
taiere imprejur a inimii (Rom. 2, 29). Duhul ce1 divin ceresc rezidi:i
minte. chiar cei atita timp cit sint trup,
nu sint grlja. se tem pentru ca au libertate de vointa
pentru ca sint ispitelor. Numai cind sufletul va ajunge ce-
tatea sfintilor, numai atunci va putea sa fie scutit de necazuri ispite.
Acolo, cetatea sfintilor) nu mai exista suparare, truda, ba-
trinete, satan sau razboi, odihna, bucurie, pace m'intuire. Domnul
CELE CINCIZECI DE OMILII 213
Se afla mijlocul acestora. Care Se Mintuitor, pentru ca
pe cei robiti; care) Se doctor, pentru ca da
doctoria cea cereasca divina vindeca patimile sufletului, care,
unele privinte, stapinesc asupra omului. Intr-un cuvint, Iisus este im-
parat Dumnezeu, pe cind satan este tiran un principe rau.
24. Prin urmare, Dumnezeu ingerii Sai vor ca omul sa fie alaturi
de ei impar.'itie; dar diavolul ingerii sa1 vor de partea lor.
Deci, la mjiloc intre cele doua realitati se afla sufletul, fiul aceIei
parti se face, catre care inclina voia sa.
Dupa cum, atuncicind un tata - fiul tara straina
unde poate flare saIbatice - ii da acestuia leacuri,
iar daca acestea sau balaurii se arunca asupra lul, Ie da (otravurile)
Ie ucide, tot sa ne sirguim sa obtinem medicamentul ce1
ceresc, leacul izbavitor pentru suflet, pentru ca sa ucidem cu eI fiarele
cele veninoase, care sint dul1urile ce1e necurate. Nu este sa
dobindim inima curata; numai cu multa lupta truda, nnmal daca
smulge din radacina rElUl, omul poate sa doblndeasca
inima curata.
25. Se sa primit cineva harul, dar sil nu aiba inima
curata. De aceea au cazut cei ce au cazut, pentru ca n-au crezut ca dupa
(ce au primit harul) se mai afla ei fumul pacatul. Cei clrepti, insa,
(au apucat) ca1ea cea strimta $i plin<1 de necazurl rIll binepIacut
Dumnezeu plna la sfir:;;it. (de exemplu), fiind bogat (at1t)
Dumnezeu". (cit) lume. s-a numit pe sine piimint
(Gen. 18, 27), iar Davi:d z.icea: Eu sint vierme $i nu om.
ocara oamenilor poporului)} (Ps. 21, 6). La fel, toti Apostolii
profetii rau au patimit au fost defaimati. Dar Domnul insu$i, Care
este Dumnezeu calea (vietii), Care n-a venit pentru Sine lnsu$i, ci
pentru tine, ca sa-ti fie exemplu implinirea) a tot binele, iata cit
S-a umilit. 1uat chip de rob, (El), Care era Dumnezeu Fiul lui
Imparatul Flu a1 lmparatului, Care daduse leacurile
cele tamaduitoare, Care vindecase pe cei raniti, S-a aratat ca unul
dintre ei.
26. Dar sii nu dispretuie:;;ti demnitatea divina vazindu-L (pe Fiul
lui Dumnezeu) exterior, smerit asemenea noua, ca pentru S-a
aratat a:;;a, iar nu pentru
Ginde:;;te-te cit de mult a fost umi1it, mai umilitdecit oricare dintre
oameni, acel moment cind, imbulzindu-se multimile strigau: Riis-
tigne$te-L. (Luca 23, 21). Dupa cum viata cle toate
zilele, un raufacator fiind conclamnat de judecator, este dispretuit
batjocoritde tot poporul, tot (a fost privit) Domnul momentul
214
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUI,
rastlgnirii : ca un om care trebuia sa moara, a fost dispretuit) de
farisei. Ce umilinta a suferit cind L-au scuipat fata, cind I-au pus
cap) coroana de spini cind L-au palmuit. Pentru ca s-a scris:
Spatele l-am dat spre obrajii piilmuiri, fata
nu am de TU$inea (Luca 50, 6). Dumnezeu
atitt>a ocari, suferinte umilinte a suferit, tu, care noroi dupa fire,
tu, a carui fire este muritoare, oricit te smeri, nu face nimic
asemenea Stapinului tau. Dumnezeu S-a smerit pentru tine, cind
tu nu te pentru tine, cite ingimfi te ! a
ca sa ia (asupra Sa) necazurile (tale) sa-ti dea odihna Lui ;
tu, insa, nu sa te jpentru 'ca 'as'tfeJ sa obtii ra-
nilor tale. inga'duintei indelungii Sale rabdari, Amin.
OM1LIA XXVII-A
Aceasta omi1ie, ca precedenta, trateaza mai pe larg. (mai
intii) despre demnitatea starea omului apoi multe
lucruri foarte folositoare despre libertatea amestecind unele
chestiuni pline de intelepciune
1. omule, nobletea, demnitatea Tu
frate al lui Hristos, prieten al lmparatului, mireasa a mirelui celui ce-
resc! Pentru ca acela care poate sa cunoasca demnitatea sufletului sau,
poate sa cunoasca puterea tainele dumnezeirii, dar mai mult sa
se smereasca; pentru ca, prin puterea lui Dumnezeu, (atit
demnitatea, cit caderea sa.
Dupa cum Domnul, trecind prin suferinte rastignire, a fost
:'li de-a dreapta Tatalui, tot trebuie ca tu sa suferi, im-
preuna cu sa te impreuna cu pentru a ridicat
a sta scaun) impreuna cu pentru a te uni cu trupul lui
Hristos pentru a imparati, impreunacu acel Pentru ca
dat'ii piitimim cu vom fi sliiviti cu
(Rom. 8, 17).
2. Toti aceia, care pot sa sa treaca de zidurile rautatii,
intra cetatea cea cereasca, cea plina de multe bunatati,
unde se odihnesc duhurile celor drepti. Se deci, ca pentru acest
lucru, sa ne trudim :'li sa ne luptam mult. Pentru ca nu este drept ca
Mirele, care a pentru tine, sa patimeasca :'li sa se rastigneasca,
iar mireasa, JJentru care a Mirele, sa ,fie u:'luratica. Dupa
cum de toate zi1ele, desfrinata se da tuturor, fara friu, 1a
fel si sufletul se da oricarui demon se de duhuri.
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE:;;TI 215
Sint (unii oameni) care savir1lesc pacatu1 (poarta) raul ei)
cu libera, sint insa altii (care pacatul) impotriva vointei.
Ce inseamna a,ooasta? Cei care poarta rau1, printr-o li'bera a1e-
gere, sint cei care 1asa voia lor prada riiutatii, leaga cu ea prietenie
se complac aceasta stare). au pace cu satan nu duc
razboi cu diavolul cugetele lor. cind cei care au pacatul ei,
impotriva vointei lor, au), dupa cuvintul Apostolului Pavel, "luptzn-
du-se impotriva in 11ladularele (Rom. 7, 23). Puterea aco-
peramintul cel intunecos este ei, impotriva vointei lor, nu gasesc
placere e1e nu li se supun; din contra, vorbesc lucreazii impo-
triva 10r se minie pe ei sint cu mu1t rnai buni mai
de cinste inaintea Dumnezeu decit aceia care, ou voia 10r se 1as,1
prada rautatii gasesc p1acere ea.
3. Sa presupunem ccl un impiinat fata saraca, imbra-
cata zdrente fara sa se alaturi de ea, dezbraca de hai-
nele ei murdare, spa1a de negrea1a (de ea), cu
Ilaine straIucitoare face 1a masa tot 1li
Domnu1, aflind sufletul ranit acoperit de vinatai, a pus (pe ranile)
doctorii, l-a dezbracat de haine1e negre de rautatea cea
noasa 1-a imbracatcu haine divine, luminoase
straIucitoare, i-a pus cununa pe cap l-a facut masa im-
pariiteasca, pentru a se bucura veseli.
Sa presupunem, de asemenea, existc'1 gradina cu pomi fruc-
tiferi binemirositori, cu multe 10curi incinta'toare, pline de frumu-
sete, de balsarn de odihna ca oricine trece pe aco10 se desfateaza
se la fel este cu sufletele lmparatia (cerurilor). Toate
se bucura se veselesc, (toate) sint imparati, domni Dumnezeu.
lru ca s-a scris: jmparat imparatilor Domn DomniLor
(Apoc. 17, 14).
4. nu este un lucru taina aceasta mare
este; deci con$tient de nobletea ta; de japtul ca jost chemat
demnitatea impardteasca (chemat) sa jie neam ales, preotie
sjznt \Petru 2, 9). Taina este straina de lumea aceasta.
Astfel, cind slava bogatia imparatului sint lucruri stri-
cacioase trecatoare, acea impariitie (acea) bogatie sint lucruri ce-
de slava. Or, domnesc impreuna cu Imparatul
cel ceresc, Biserica cea cereasca. (fiindca) este zntii-nascut dint-
tre cei morti (Col. 18), sint intii-nascuti. Dar, sint astfel
(priviti) inaintea Dumnezeu, ca (oameni) incercati
virtute), ochii lor sint cei de urma vrednici cle dispretuit. Iar
216 SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
fclptu1 acesta, (adica; de a smeriti ::Ji de a se considera de nimic,
(a devenit) pentru ei ca a doua natura.
5. : Oare ei ::Jtiu ca au dobindit un dar pe care nu-l
aveau, 1ucru strain de firea 10r ?
lti spun : inseamna ca sint incercati virtute),
progresat ::Ji ca ::Jtiu ca au dobindit ceea ce aveau. Dar
fiind, venind harul ii invata sa nu tina mare) cinste sufletu1
10r, (sa creada despre ei) ca au progresat, ci sa se considere, mod
firesc de (A::Ja se face ca), pe cind sint de cinste ina-
intea sint (de dispretuit) inaintea (ochi1or) 10r; pe cind
progreseaza virtute) ::Ji cunoa::Jterea 1ui Dumnezeu, (se arata) ca
::Ji cind n-ar ::Jti nimic; pe clnd sint bogati inaintea Dumnezeu, (sint
saraci) inaintea (ochilor) 10r. Pentru ca daca Hristos, chip de rob
(Filip. 2, 7), a invins pe diavo1 prin Ismerenie; 1a inceput, prin
ingirnfare ::Ji mindrie a nimicit pe Adam. Ace1a::Ji ::Jarpe, ascunzindu-se
acum in1auntru1 inimilor, surpa ::Ji pierde neamu1 prin
mindrie.
6. Dupa cum atunci cind cineva, fiind liber, nobil ::Ji bogat
(aceasta) 1ume, pe cind adauga alte bogatii, l::Ji pierde capul, pune
nadejdea sine, devine nesuferit,ca1ca pe toti picioare ::Ji se poarta
urit, tot a::Ja fiind lipsiti de discernamint, de indata ce 1i se impli-
ne::Jte cit de putin rugaciunea ::Ji (afla) odihna, incep sa se ingimfe,
piarda capul, sa judece (pe altii) ::Ji cad ce1e mai de jos a1e pamin-
tului. Pentru ca ace1a::Ji ::Jarpe, care prin m'indrie 1-a scos pe Adam
odinioara (din paradis), cind a zis : Veti fi ni$te dumnezei (Gen. 3,5) ;
ace1a::Ji seamana (acum) inimi mindria, zicind: E::Jti desavir::Jit, (ce1e
de pina acum) iti ajung, te-ai facut bogat, n-ai nevoie de nimic, e::Jti
fericit. Sint, insa, a1ti oameni care, de::Ji sint bogati (aceasta) 1ume,
de::Ji bogatia 1e aduce multe roade, ei ar,ata discernamint, se min-
dresc ::Ji nU-::Ji increderea ei in::Ji::Ji, ci ramin aceia::Ji, pentru ca
::Jtiu ca, dupa be1::Jug (poate) urma (sarcia). De asemenea, cind ajung 1a
paguba ::Ji ananghie, se intristeaza, ci ramin ca mai inainte, pentru
ca ::Jtiu ca iara::Ji (poate) urma be1::Jugul. Capatind, deci, 1unga expe-
rienta, ei sint (niciodata)surprin::Ji; de aceea, cind se afla be1::Jug,
se mindresc, iar cind vine peste ei paguba, sint cuprin::Ji de uimire.
7. Aceasta inseamna cre::Jtinismul: gustare din hranirea ::Ji
IJotolirea setei cu adevarul, intr-un mod rea1 ::Ji eficient. Dupa cum
atunci cind cineva, insetat fiind, intilne::Jte izvor incepe sa bea ::Ji,
venind a1tcineva, smu1gindu-1 de aco1o ::Ji ne1asindu-l sa se indestuleze
pe cit vrea, ce1 care gustase dinapa arde ::Ji mai mult (de doru1 ei) ::Ji
cauta cu mai multa ardoare, 1a fe1 (se intimp1a) ::Ji domeniul cel
t:ELE CINCIZECI DE OMILII 217
duhovnicesc: gustind cineva de hrana cea cereasca,
sustragindu-l (cineva de la ea), nimic nu-i (mai poate) aduce
indestulare.
8. lntrebare: De ce nu-i este dat sa fie indestulat?
Domnul slabiciunea omului, (faptul) ca numai-
decit se ingimfa. De aceea, ajutorul Sau permite ca omul
sa fie incercat muncit. ca, daca tu putin (har) primind, te
nimic nu te mai poate retine, cu cit mai nesuferit te-ai
face, daca s-ar da harurile din De aceea Dumnezeu, Care
slabiciunea (ta) lasa adinca Sa 'intelepciune) ca sa fii supus
la pentruca sa te sa-L cauti cu mai mult
viata de toate zilele, atunci cind un sarac punga cu
aur 'incepe sa strige: Am gasit, am gasit punga, sint bogat, au-
zind cel ce a pierdut-o, (vine) ia. De asemenea, atunci cind un
om bogat, capul, incepe sa insulte, sa-i calce pe toti
picioare sa se ridice deasupra tuturor, auzind 'imparatul (vine)
coniisca bunurile; tot (se intimpla cele
unii abia gusta din odihna, ne1?tiind s-o pretuiasca, pierd ceea ce au
primlt. Pentru ca pacatul le intuneca mintea.
9. ((Cum se face ca unii cad, dupa ce i-a cercetat harul ?
Oare (acum) satan nu este mai slab? Cum poate sa fie noapte, atunci
cind este
Harul 'ingaduie (sa fii lasat seama) rautatii, nu pentru
ca el se stinge, sau se ci pentru ca libertatea vointei tale sa
fie incercata (sa se arate) ce parte inclina. Atunci, insa, cind tu
din nou te apropii, cu vointa ta, de Domnul, tu indemni l1arulca
sa te cerceteze. (Ar fi de neinteles) cum de s-a scris: Nu stingeti
Duhul Tes. 5, 19), daca tu nu l-ai stinge, atunci cind, neglijent fiind,
vointa ta nu se acorda cu De s-a spus : Nu intristati pe
Duhul cel Sjint, cu jost pecetluiti pentru ziua
(Efes. 3, 40). ca depinde de vointa ta de 1ibera ta hotarire sa
sa nu intristezi pe Duhul cel Sfint. Eu iti spun ca
cei sint captivati 'imbatati dupa bine, ei au 1iber-
tate a vointei; datorita acesteia, ei incercati demulte rele, (dar)
se indreapta spre ceea ce este bine.
10. Dupa cum cei ce se afla alte demnitati, cei bogati nobiH
(pot) sa paraseasca din libera alegere initiativa demnitatile, bogatia
starea lor ; sa se 'imbrace haine murdare saracacioase, (sa schim-
be) slava cu lipsa onorurilor sa devina saraci dispretuiti, pentru ca
acest lucru sta propria lor alegere; (tot se intimpla cu ale-
gerea binelui a raului). Ba, eu 'iti spun ca Apostolii, care posedau
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
harul chip desavir1?it, nu erau impiedicati de sa faca ceea ce vo-
iau, chiar ar fi voit sa savir1?easca ceva ce nu era harului.
Pentru ca firea noastra este capabila 1?i de bine de rau, iar puterea
potrivnica (poate doar sa) dar nu sa forteze (1a
raului). urmare, tu ai libertatea sa te apleci de partea de care
Nu vezi ca Petru a fost mustrat (Gal. 2, 18), (ca) venind
Pavel (la Antiohia, l-a certat), ca pe unul care era vrednic de mustra-
re. Pavel, de asemenea, om duhovnicesc fiind, din propria-i vointa s-a
certat cu Barnaba iscindu-se neinte1egere intre ei,
unul de altul" (Fapte 15, 39). Pavel zice Fratilor, de
un om in vreo cei duhovnice$ti irtdreptati-l pe
unul ca cu duhul blindetii; luind ca nu
in (Gal. 6, 1). Iata, (deci), ca cei sint
ispititi pentru faptul ca dispun inca de libertatea vointei, iar
ataca, atlta timp cit sint veacul acesta.
11. lntrebare: Oare, Apostolii ar fi putut sa pacatuiasca daca ar
fi vrut, sau harul era mai puternic chiar decit voia lor?
nu mai puteau sa pacatuiasca, pentru ca nu alegeau
(pacatul), ca unii care se af1au har lumina. Prin aceasta, nu
vrem sa spunem ca harul era slab ei, cl spunem doar ca harul lascl
celor duhovnice1?ti sa aiba voia lor, (le lasa) puterea de a savir1?i cele
ce voiesc sa se intoarca incotro voiesc. Desigur, firea omeneasca este
slabii ea poate sa se intoarca alta parte) chiar cind binele 10-
ea.
Cei ce se imbraca (cu cele necesare) pentru razboI, cu scut
sint siguranta dU1?manii nu-i ataca; daca ii ataca, depinde
de vointa lor, fie sa se foloseasca de arme, 11i sa se lupte cu dU1?manii
sa-i biruie, fie sa complaca dU1?manilor, sa nu lupte
- de1?i au arme - 1?i sa incheie pace cu ei. Tot a1?a cre11tinii, care
sint imbracati cu puterea cea mare au armele cele (pot), daca
VOr sa se complaca lui satan, sa nu se razboiasca, ci sa
faca pace cu Pentru ca firea (omeneasca) este schimbatoare daca
vrea cineva, poate deveni fiu al Dumnezeu sau fiu al pierzarii,
pentru ca are libertatea de a alege.
12. Altceva este sa vorbe1?ti despre piine masa altceva este
sa iei sa din savoarea ei sa ti se intremeze toate madu-
Jarele. Altceva este sa vorbe1?ti despre bautura foarte placuta alt-
ceva este sa mergi la izvor, sa din el sa te desfatezi gustind
din aceasta bautura. Altceva este sa vorbe1?ti despre razboi, despre
luptatorii soldatii cei viteji altceva este sa te duci 1inia de ba-
taie, sa te lupti cu sa ataci sa te retragi, sa sa
C:ELE CINCIZECI OMILII DUHOVNICE$TI 219
dai lovituri sfirl1it), sa obtii 1aurii biruintei. Tot al1a (stau 1ucru-
ri1e) ce1e spiritua1e. Alta este sa tii discursuri, baza) unor cu-
nOl1tlnte l1i notiuni este sa ai, omul ce1 1auntric - fapt
111 realitate, minte mod sigur - tezaurul, harul gustu1 lu-
crarca Duhului Sfint. Cei ce spun vorbe goale sint (nil1te) inchipuiti
sint prada intelectului lor. Pentru ca, zice A:postolul : cuvintul nostru
nu stau in cuvinte de induplecare ale intelep-
ciunii omene$ti, ci in adeverirea Duhului puterii Cor. 2, 4). 1ar
alt loc zice acelal1i (Pavel): tinta poruncii este dragostea, din
inima din cuget bun $i din Tim. 1, 5).
astfel de om nu cade. Pentru ca, multora dintre cei ce au cautat
pe Dumnezeu li s-a deschis poarta, au vazut comoara 111 s-au indrep-
tat catre ea. Dar, pe cind strigau de bucurie, Am gasit comoa-
ra, poarta s-a inchis inaintea lor, iar ei au inceput (iaral1i) s-o caute
sa strige, de tristete: Am gasit comoara, dar am pier-
dut-o.
Cu un anumit rost, se imputineaza harul, ca cu mai mult zel
s8.-1 ca tezauru1 se ,arata pe masura cautarii (lui).
13. Intrebare: Fiindca unii zic ca ace1a care a primit harul a tre-
cut din moarte 1a viata (se pune intrebarea) : Oare, ce1 care se afla
1umina, mai poate sa aiba gindurI murdare ?
Raspuns: S-a scris : Voi ati inceput in Duh acum sfir$iti in trup
(Gal. 3, 3). iaral1i : cu toate DuhuLui, pu-
teti sta uneltirilor (Efes. 6, 11).
lntr-un cuvint, exista doua situatii: una cind (omul) imbraca ar-
me1e sta ca mai inainte) a1ta cind (imbracind arme1e), 1upta im-
potriva puterilor stdpinilor (Efes. 6, '12). Unul se afla lumina,
altu1 se afla intuneric. Pentru ca s-a scris: tn toate luati
credintei, ca puteti stinge toate cele ale celui
clean (Efes. 6, 16). : Sa nu intristati pe Duhul cel Sftnt lui Dum-
nezeu (Efes. 4, 30). iaral1i : Este cu ca aceia au fost lu-
care au gusrtat din Duhul Sjint, cazind sa se (Evr.
6, 4-6).
Vezi ca cei care au fost 1uminati au gustat din har (pot) sa
cadu.
Vezi ca (omul poate, cu vointa sa, sa fie de acord cu Duhul, sau
sa-L intristeze).
Totul1i, el a primit arme ca sa porneasca 1a razboI sa se 1upte
impotriva dUl1manilor; a fost iluminat ca sa stea impotriva intuneri-
cului.
220
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
14. Cum (poate) spune Apostolul:
vorbi in limbile ingerilor,
nimic nu sint Cor. 13, 2).
Nu trebuie sa intelegem (aceste cuvinte) sensul ca
Apostolu1 nu este .nimic : vrea sa &puna ca) comparatie cu iubirea,
care este perfecta, aceste (daruri) sint nimica toata, ca acela care a
ajuns 1a aceste trepte (de poate) sa cada cind ce1 care
are iubirea, nu cade.
Eu iti spun ca am vazut oameni care dobindisera toate darurile
fiicusera ai Duhu1ui, dar care, neajungind 1a iubirea cea
au cazut. Astfe1, unul dintre (barbatii) de seama, 1epadin-
du-se de lume, a vindut toate bunurile sale, a e1iberat sclavi s-a
fiicut renumit pentru inte1epciunea viata 1ui curata. Cu timpul, insa,
el a capatat mare incredere sine, s-a mindrit, iar cele din urma
a cazut desfriu multe re1e.
15. altul, vremea persecutiei, supus trupul (1a torturi)
i?i a devenit marturisitor. Dupa aceea, facindu-se pace, a fost e1iberat,
i?i era renumit; intr-adevar, pleoape1e ii fusesera mutilate; pentru ca
fusesera arse. Deci, plin de s1ava fiind, a fost chemat 1a rugaciunile
(paginei?ti); (atunci), luind alimente (de pe a1tar), dadea s1ugii sale;
ace1 moment mintea 1ui era, ca i?i cind niciodata nu auzise cuvintu1
Dumnezeu.
altul, vremea persecutiei i?i-a expus trupul (la diferite in-
cercari): a fost 10vit, spinzurat, apoi a fost aruncat (Aco1o)
slujea cu credinta femeie ce-i?i consacrase viata 1ui Dumnezeu.
Obii?nuindu-se, insa, cu ea, pe cind era temnita, a cazut desfriu.
Iata deci, cum au cazut bogatul care renuntase 1a averile sale
cel ce dat trupul sa torturat.
16. altul, un ascet inte1ept, care traia cu mine in casa,
se ruga cu mine, era atit de bogat har incit varsa 1acrami de
cainta cind se ruga linga mi:ne. Intr-.adevar, harul fierbea el. se
c{iiduse darul vinde,carilor, alunga pe demoni vinJdeca, prin pune-
rea miinilor, cei care erau paralizati de miini i?i de picioare su-
fereau cumplit. Insa, ce1e din urma, s-a aratat neglijent: fiind sla-
vit de lume i?i comp1acindu-se aceasta, s-a mindrit a cazut cele
maj adinci (abisuri) ale pacatului.
ca f?i ce1 ce a avut darul vindecarilor a cazut?
ca inainte de a ajunge la masura iubirii (desavir!?ite) (oamenii
pot) sa cada, cind cel ce ajunge la (masura desavir!?ita) a iubirii se
leaga se imbata (de ea), este afundat alta lume tdevine) robul
ei, ca cind n-ar mai simti propria sa fire ?
CELE CINCIZECI DE OMll..II 221
17. lntrebare: Ce inseamna (cuvintele): Cele ce ochiul
2ut urechea n-a inima omului nu s-a suit ?.
acel timp (al Vechiului Testament), cei <mari, dreptii,
imparatii profetii, I?tiau ca (trebuia) sa vina Izbavitorul; dar ca (va
trebui) sa sufere, sa fie rastignit sa-!?i verse singele pe cruce, nici
I?tiau, nici se suise 1a inima lor. I?tiau) nici ca va fi botez
cu foc a1 Duhului Sfint, ca Biserica se va aduce piine antitip
a1 Trupu1ui Singe1ui Sau, ca aceia care se vor impartal?i din piinea
cea vazuta, vor minca, chip duhovnicesc, trupu1 Domnului, ca Apos-
to1ii crel?tinii vor primi pe Mingiietoru1, se vor imbraca cu putere
de sus, se vor de dUm!nezeire, iar sufletele se VOr cu Duhu:l
Sfint. Acest 1ucru profetii imparatii 1a inima 10r s-a
suit.
Acum, deci, crel?tinii au a1ta bogatie, (deosebita de vremea ve-
cI1e), a1tfe1 sint daruiti, doru1 10r catre dumnezeire este indreptat.
Dar. del?i au astfe1 de bucurie mingiiere, tot sub frica cutremur
se afla.
18. /ntrebare: Sub ce frica cutremur ?
(Se tem) ca ar putea grel?i vreun fel. ci de faptul
de a veni impotriva haru1ui.
Este intocmai ca atunci cind cineva, avind comoara, ar traversa
10curi unde se <afla ti1hari: acesta, pe de parte, se bucura pentru
boga1;ie comoara, dar pe de alta parte, se teme, ca cumva, ata-
tilharii, sa-1 jefuiasca. Este ca cum tine trupul mina.
Iata, toti am renuntat 1a ce1e vazute, sintem straini, saraci
lipsiti de comuniunea trupeasca, iata trupul (nostru) se
cu rugaciunea: acest caz) se ca fratii sa ia aminte daca cu-
getuJ este armonie cu trupul.
viatade toate zile1e, de ce1e mai multe ori, mai-
marii ateliere1or, au, ziua noaptea, trupul sufletul preocupat de
meserie. De aceea, ia ca cumva fiind strain cu trupul de
aceasta lume, cu cugetul sa fii de ea sa haHiduie!?ti inaceas-
ta 1ume?
Intr-aidevar, ori'ce om, fie ca este om obi!?nuit, soldat sau ne-
gutator, acolo are inlan,uit cugetul, unde este trupul comoara lui.
Pentru ca s-a scris: Acolo unde este este
(Matei 6, 21).
19. Prin urmare, mintea ta catre comoara este (indreptata)? Oare
(este indreptata) intregime catre Dumnezeu, sau Daca este,
se cuvine sa-mi spuneti ce va impiedica (sa facetiaceasta). De buna
seama (cred eu), duhuri1e cele satan tin stapi-
222
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUI,
nire cugetul corup sufletul. Pentru ca diavolul cel foarte vicIean,
avind la indemina multe metode, cugeteIe sufletuIui nu-i
permite sa se roage cum trebuie, nici sa se apropie de Dumnezeu. Pen-
tru ca firea aceasta (omeneasca), este capabila sa intre comuniune
atit cu demonii cu duhurile rautatii, cit cu ingerii cu Duhul
Sfint; poate fi atit tempIu al satan, cit tempIu al Duhului Sfint.
urmare, fl'atilor, cercetati-va vedeti) cu cine sinteti cu
ingerii sau cudemonii ? carui templu sinteti : al Dum-
nezeu sau al diavolului ? Cu ce comoara este plina inima voastra; cu
cea a haruIui, sau cu cea a satan ? Dupa cum casa, plina de mur-
darie de miros urit (este curatita impodobita), tot sufletul,
intregime trebuie sa fie curatit, impodobit umplut de toata aroma
(cu toate) comorile, pentru ca Duhul Sfint sa vina - Iocul Iui
satan - si1 se odihneasca sufLeteIe
20. Nu inseamna ca, auzind cineva cuvintul Iui Dumnezeu a
trecut de partea binelui. Daca ar trece cineva de partea binelui, inda-
ta aude (cuvintul lui Dumnezeu), n-ar mai fi lupte, vremuri cu raz-
bOaIe, drum (de parcurs), indata ceaude, fara osteneaHi,ar ajunge
la odihna la masura Dar Iucrurile nu stau Cine
spune ceva, suprima (libertatea) vointei omului neaga ca existii
putere potrivnica, ce lUipta jmpotriv'a mintii. insa, aceasta zicem :
cel ce iasculta cuvintul vine la pocainta, printr-o luptii inteleapta
mulia chibzuire, dar dupa aceea, interesul omului, harul se impu-
tineaza; (omul) este supus 1a exercitiu incercari de Iupta, iar (cind
este deplin format), el da lupta cu satan dupa cale lupta in-
delungata, obtine Iaurii biruintei devine D.aca numai auzind
cineva, (Cuvintul) ar trece fara osteneala de partea binelui, (atunci)
toti bufonii desfrinatii ar intra imparatia (lui Dumnezeu)
viata Dar nimeni nu va da ceva fara truda ostenea-
]a, lJentru ca de este (Matei 7, 14).
aceasta caIeanevoioasii, plina de necazuri, se cuvine sa staruie cel ce
vrea sa intre viatii.
21. D.aca ar fi posibil sa cineva fara truda,
n-al' mai fi de poticnire de (1 Petru 2, 8).
N-ar mai fi credinta necredinta, omul ar ca Iegat. incapabi1
sa s intoarca spre bine sau spre rau. Or, se da lege numai celui ce
poaie sa se intoarca spre ambele parti, ceIui ce are libertate de vointa
poate sa duca razboi cu puterea potrivnica. Pentru natura incatu-
nu exista Iege. Soarele, cerul pamintul n-au fost supuse legii,
pentru ca sint creaturi a caror natura este supusa (determinismului),
de aceea nu sint posibile nici de recompensa, nici de pedeapsa. Cinstea
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI
223
slava au fost pregatite pentru cel ce (poate sa) se indrepte spre bine ;
tot a:;;a iadul gheena au fost pregatite pentru cei capabili sa evite
raul, sa se intoarca spre bine spre partea cea de-a dreapta, (dar n-au
facut-o). Iata deci ca, atunci cind zici ca omul cel bun este lipsit de
libertate, il lipse:;;ti de lauda. Cel ce este, din fire, bun, chiardaca do-
re:;;te aceasta, nu este vrednic de lauda. Pentru ca este vrednic de
lauda, cel ce se lupta, daca nu imbrati:;;eaza binele chip liber.
22. Sa presupunem ca este (de fata) un corp de armata persan
altu1 roman ca din rindurile lor ies doi tineri, la fel de puternici,
care se iau la lupta; la fel stau fata fata, cu puteri egale, puterea
potrivnica mintea; .pu,terea care are a lingill?i sufletul
de &-1 momi ,de pcn-tea 5a este egaHi cu aceea pecare are sufletul
a se supune a nu-i ceda lntru nimic. Ambele puteri indeamna,
la bine, fie la rau, dar nu constring.
Deci, liberei vointe, acordindu-i-se asistenta ea, care se
lupta., poate sa primeasca arme din cer cu ajutorul lor sa invinga
sa. smulga din radacini Sufletul poate sa se opuna pacatu-
lui, dar poate sa invinga sa smulga din radacina pacatul fara
(aju'torul Lui) Dumnezeu.
Cei ce aseamana. pacatul cu uria:;; puternic, sufletul cu
copil, gre:;;esc. Pentru ca, daca a:;;a de inegale ar fi lucrurile - pacatul
ca uri a:;; , iar sufletul ca copil - Legiuitorul ar fi fost nedrept,
dind olnului porunca sa se lupte cu satan.
23. Acest lncru .este capital parcurgerea) caii (care duce) catre
Dunlnezeu : sa strabatem calea cu multa rabdare cu b1indete ;
prin acestea poate cineva sa dobindeasca dreptatea, intelegind
dreptate Domnul Insu:;;i. Aceste porunci, care cuprind astfel de
dispozitiuni, sint intocmai ca ni:;;te borne indicatoare,a:;;ezate pe dru-
mul imparatesc, care duc pe calatori la cetatea cea cereasca. Pentru
ca, zice: Fericiti cei cu duhuL, Fericiti cei bLinzi", Fericiti
cei miLostivi (Matei 5, 3 !?u.). Acesta da cre!?tinism! Dar daca cineva
merge pe aceasti'i cale, ratace:;;te pune (vietii sale) rea temelie.
Slava indurarilor Tatalui Fiului Sfintului Duh, veci. Amin.
OMILIA XXVIII-A
Aceasta omilie descrie deplinge nenorocirea sufletului care
10cuie:;;te Domnul, din pricina pacatului. (Trateaza) despre Ioan
i3otezatorul anume faptul) ca nimeni dintre cei nascuti din femeie
nu este mai mare decit
224
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUI,
1. Dupa cum odinioara, miniindu-Se Dumnezeu pe iudei, a dat Ie-
I"1J.saHmul miinile incit au stapinit peste ei cei ce-i
urau n-au mai existat sarbatoare jertfa, tot (acum), miniindu-
Se pe suflet, pentru calcarea poruncilor (Sale), 1-a dat mlinile
maniIor, (a.dica) a demonilor a patimiIor. Acestea 1-au dus 1a ratacire
1-au ruinat cu incit nu mai era el nici sarbiitoare,
nici tamiiere, nici jertfa adusa Dumnezeu; gfndurilor s-au
umplut de ingrozitoare fiare salb'atice, iar spirituali, plini de
rautate, s-au strecurat ele.
dupa cum casa, daca nu mai este locuita de stapinul ei, este
cuprinc;;i de intuneric, se degradeaza se umple de gunoi murdarie
tot sufletul care nu Stapinul sau, el
hor;:, jmpreuna cu ingerii Sai, se umple de intunerecul pacatului, de ru-
patimilor de toata necinstea.
2. Vai de calea pe care nimeni nu merge, nici nu se aude pe ea
glasul omului! Ca ea devine refugiu pentru animalele salbatice. Vai
de sufletul pe care nu-l cerceteaza Domnul de glasul Lui nu fug din
el flarele spirituale ale rauHitii. Vai de casa care nu sta-
ei! Vai de corabia ce n-are clrmaci, ca fiind purtata de valurile
fllrtuna marii, cele din llrma) va pieri. Vai de sllfletul cel lipsit
de Hristos, Clrmaciul cel ca aflindu-se pe marea cea amara
a intunericului, zbuciumat de furtuna patimilor strimtorat de duhtI-
rile cele cele din urma va pieri! V,ai de sufletul ce are
pe Hristos, sa-1 ltIcreze grija sa poata saadtIca roadele cele btIne
a1e pentrtl ca Ptlstitl fiind p1in de spini mal"acini, ce1e
din tlrma fi dat prada focului! Vai de sufletul ce are pe Hris-
tos, Stapinul satl, 10cuind e1, pentrtl ca ptlstitl fiind de miro-
sul ce1 gretl al patimilor, se face rautiitii.
3. Dtlpa atunci cind agrictlltorul, mergind sa 1tIcreze ogortIl,
sa ia tlne1te1e (necesare) pentru 1tlcru; tot
Hristos, lmparatu1 ce1 ceresc agricultor, catre
omenirea cea ptIstiita de pacat, imbracind trtlpul ca instrtlment
crtl(;ea, a pre1tIcrat ce1 ptlstitl, a indepartat din e1 spinii ma-
racinH dtlhurilor vic1ene, a smuls neghina pacatului toata btIruiana
pac8.ttl1ui a ars-o foc. Pre1ucrindtI-1, astfe1, Ctl 1emnul crucii, a factlt
din e1 gradina minunata a Dtlhului,care adtIce Stapinului Dumne-
zeu tot fe1ul de roade dulci p1acute.
4. Dupa Egipt, timp de trei zile s-a facut intuneric, ca
nu mai pe tata1, frate1e pe fratele, nici prietenul pe prietenu1 sau
10, 22), pentru ca intunericu1 ii acoperise pe ei, tot a1?a Adam.
calcind porunca cazind din slava de mai inainte, a fost supus
CEIJE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE:;JTI
225
valul intunericului a venit peste sufletul sau, plna ce a venit
Domnul, Adam cel de pe urma Cor. 15, 34); (pina atunci) n-a vazut
adevaratul Parinte, Cel dinceruri, nici pe mama cea buna milos-
tiva, harul Duhului, nici pe fratele cel dulce mult dorit, pe Domnul
(Hristos), nici pe prietenii Sai adevarati, Sfintii ingeri, cu care se
bucnra, laudind slavind (pe Dumnezeu). Dar, nu numai (cei ce au
trait) pina 1a Adam ce1 de pe urmn, ci cei peste care inca nici acum
n-a rasarit soarele dreptatii, Hristos, cei ai caror ochi ai sufletului
s-au deschis n-au fost luminati de 1umina cea adevarata, se afla sub
'intuneric al pacatului sub influenta a pHicerilor, su-
1a pedeapsa nu au ochi cu care sa vada pe Tatal.
5. Pentru ca fiecare trebuie s1'1 c1'1 sint ochi l<:iuntrici (pe
linga) ochii cei din afara, urechi launtrice, pe ling1'1 cele din afara.
$1, dup1'1 cum ochii privesc observa, chip sensi-
bil, prietenului sau a celui iubit, tot ochii sufletului vrednic
credincios, luminati de luminadivin1'1, V1'1d recunosc chip spi-
pe prietenul cel adevarat, pe Domnul, Mirele cel prea dulce
mult dorit. Fiind luminat de Duhul, cel vrednic de cinstire, sufletul
vede chip spiritual frumusetea cea mult dorita de negrait, este
ri1nit de dragostea divina, este condus de Duhul catre toate virtutile
iubire nemarginita neistovita fata de Domnul.
Intr-adevar, ce poate fi mai placutdecit acel cuvint nemuritor al
Ioan, care aratind pe Domnul inaintea ochilor spunea: mielul
lui Dumnezeu, Care lumii! (1oan 1, 29).
6. Intr-adevar, intre .cei de jemei, nimeni 1llU este mare
decit Ioan (Matei 11, 11); el era plinirea profetii1or. Ca
pe CJnd toti au profetit despre Domnul, aratindu-L ca departe
de eI, vorbind despre Mintuitorul, L-a aratat inaintea ochilor, strigind
spunind tuturor: mielul Lui Dumnezeu (1oan 29). at de
dulce placut era glasul Ioan), atuncicind arata sp:ce Cel predi-
cat de el! Nici unul dintre cei de femei nu este de-
cit Ioan, cel mic din cerurilor este decit
el (Matei 11, 11). Apostolii, care sint nascuti de sus de la Dumnezeu,
cei care au primit arvuna Duhului celui Mingiietor, s-au in-
vrednicit sa stea pe tron impreuna (cu Fiul 1ui Dumnezeu), sa judece
impl'eun1'1 cu sa fie izbavitorii oamenilor. afli traversint marea
puterilor celor rele trecind peste ea sufletele cele credincioase
14, 21). afli cultivind via sufletului. li afli petitori, logodind su-
fletele cu Hristos. Pentru ca, zice (Apostolul) : Logodit unui sin-
gUI" biirbat Cor. 11, 2). afli dind viata oameni1or. lntr-un cuvint,
afli ei slujind multe locuri multe chipuri (Evrei
15 -- Macarie
226
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
1, 1). acest sens, deci, cel mai mic cerurlior) este mai
mare decit Ioan Botezatorul.
7. Dupa cum agricuHorul, punind la jug pereche de boi lucreaza
cu ci pamintul, tot Domnul Iisus, i-a trimis misiune) a lu-
crat cu pamintul, (adica sufletele) celor ce le ascultau (cuvintul)
credeau cu adevarat ei).
Se cuvine, insa, sa adaugam aici ca lmparatia cerurilor nu sta doar
predica Apostolilor - ca cum ar fi de ajuns a afla
cuvinte a Ie explica altora - ci (sta) puterea Iucrarea
Duhului. Acest fapt l-au patit Israel, studiind mereu Scripturi-
le; chipurile,despre Domnul, fara a dobindi adevarul, au
Iasat altora Tot (se intimpla cei care ves-
tesc altora cuvintele Duhului; fara ca sa fidobindit, chip real
Cuvintul (despre care vorbesc), lasa altora
Slava Tatalui Fiului Sfintului Duh, veci. Amin.
OMILIA
Dumnezeu imparte harul (Sau) neamului omenesc, doua chi..,
puri, cu gindul de a cere roadele Ia judecata cea dreapta.
1. lntelepciunea lui Dumnezeu fiind nemarginita necuprinsa,
harul (divin) se imparte neamului omenesc, intr-un mod mai presus de
minte de cuvint, pentru ca sa puna la incercare libertatea vointei
ca sa se arate cei care 11 iubesc din toata inima suporta pentru Dum-
nezeu orice truda pericol. Pe unii intlmpina bunurile haruIui
darurile DuhuIui Sfint, indata ce se apropie (de prin credinta
rugaciune. traiesc fara osteneli, sndoare greutati. Dar
nu da harul Sau, fara rost Ia intimplare, ci potrivit
intelepciunii Sale celei necuprinse de negarit, (anume) pentru a pune
Ia incercare voia libertatea celor care au dobindit atit de iute harul
divin, (sa vada) daca ei sint sensibili la binefaceri, la bunatatea dul-
ceata pe care Dumnezeu a aratat-o fata de ei, raport cu harul
mit) fara eforturi proprii. Pentru ca, aceia care s-au invrednicit de
aceasta, se cuvineca sa arate zel, sa alerge, sa se lupte, sa arate fructul
iubirii, (ce din voia libertatea lor; schimbul harismelor
(primite), trebuie sa arate iubire fata de Domnul, sa indeplineasc8
numai vointa Lui S8 renunte cu la orice pofta trupeasca.
2. Altora, insa, care s-au retras din lume, care au renuntat la acest
- potrivit (spuselor) Evanghe1iei - care staruie rugaciune,
post, zeI ceIeIalte virtuti, Dumnezeu nu le da numaidecit harul, odih-
na bucuria Duhului, ci li Iasa sa rabde amina daruI Sau. Acest lu-
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 227
cru nu-I face fara rost Ia intimpIare, Cl baza unei nespuse inte-
lepciuni, pentru a pune Ia incercare libertatea vointei pentru ca sa
vadii daca cred fidelitatea Iui Dumnezeu, Care a promis ca va da
ceIor ce cer va deschide poarta vietii ceIor ce bat ea (Matei 7, 7).
vrea) sa vada daca cred cu adevarat cuvintul Sa.u, daca. sta.ruie
Ia credinta zel, a cere a-L cauta, sau daca,
descurajati, dau inapoi, daca credinta speranta devin
nepasatori, nu staruie, Ia din cauza Iungimii timpului,
se incearca voia libertatea Ior.
3. Cel care nu indata (harul), - din cauza aminarii a
rabda.rii impusa. Iui de Dumnezeu - se infla.ca.reaza. t?i mai
mult bunurile din dorinta zelul, aIergarea
Iupta, practicarea virtutii, foamea qi setea dupa. bine. nu se Iasa
mole1?it de cugetele rautatii, care sint sufletul sau, nici nu se lasa
antrenat catre neglijenta, nerabdare disperare. nu se lasa antrenat
spre nepasare sub pretextul ca (Dumnezeu) indelung, nici nu
se lasa ispitit de rautate,gindind ca el cindva va primi harul.
Dimpotriva, cu cit Domnul intirzie il face sa rabde, pentru a incerca
credinta iubire sa,cu mai muIta ardoare grija, cu mai muIt
zel nadejde trebuie sa caute el darul lui Dumnezeu, fiind incredin-
tat, odata pentrutotdeauna, ca Dumnezeu nu minte, ca (cuvintul Lui)
este adevarat, ca odata ce a promis, da harul Sau, ceIe din urma,
celor ce cer cu credinta rabdare.
4. lntr-adeva.r, pentru sufleteIe credincioase, Dumnezeu este cre-
dincios adevarat. Ele dovedesc faptulca este adevarat, cu cuvintul
cel adevarat (Ioan 3, 33). Potrivit deci, cu aceasta convingere, ele se
cerceteaza pentru a vedea, pe cit pot, dacaau lipsuri : efort, lupta,
zel, credinta, iubire sau ori,care aIta dintre virtuti. Examinund-se cu
toata grija, se silesc, pe cit pot, sa pIaca Domnului, fiind incredintati,
odatii pentru totdeaun.a, ca Dumnezeu fiind adevarat cuvint), nu Ie
va lipsi de darul Duhului - daca staruie pina la cu tot zelul
sa-L slujeasca sa - ca se vor invrednici de harul cel ceresc
ca, inca trup fiind, vor dobindi viata
5. Astfel, ele pun toata iubirea Ior fata de Domnul, se
leapada de toate numai pe 11 cu mare dorinta, dupa
infometeaza inseteaza. totdeauna, cu mare dorinta odihna
mingiierea harului, ele nu vor sa se consoleze, nici sa se df'
nimic din aceasta Iume, (dimpotriva), totdeauna se opun cugetelor
care tintesc cele materiale nu decit ajutorul sprijinul Iui
Dumnezeu.
228
SFINTUL MACARIE
Vazind Domnul ca Il cu atita zel, hotarire rabdare,
este deja, chip tainic, alaturi de ele, le ajuta, le apara sprijina ori-
ce rod al virtutii. Dar, chiar daca (astfel de suflete) seaflii necaz
strirntorare, adeviiruIui sint iluminate, ele n-au
mit inca harul Duhului repaosul adus de darul ceresc. Ele nu l-au
simtit cu adevarat, din pricina celei negraite a lui Dum-
nezeu judecc'ltilor Sale celor necercetate; pentru cii incearcii
dife:-ite chipuri sufletele credincioase vede de departe iubirea care
din voia lor libera. Pentru ca sint masuri, grade trepte di-
ferite alegerea libera, vointa de a iubi dispozitia de a se su-
punc cineva, pe cit poate, tuturor Sfintelor Sale porunci. astfel, cind
sufletele implinesc masura iubirii pe care datoreaza, se invrednicesc
(sa se faca de lmparatia viata cea
6. Intr-adevar, Dumnezeu este drept drepte sint judeciitile Sale
(Ps. 118, 137) nu este pdrtinire (Rom. 2, 11). va pe
fiecare raport cu bunurile pe care le-a pus, mod diferit na-
tura umana, fie ca sint bunuri spirituale, fie ca, constau
din prudenta sau discernamint. va judeca pe fiecare,
va cere roadele virtutii va rasplati faptele fiecaruia dupa dreptate.
,<Cei puternici se pedepsi, cei mici de
(Pilde 6, 6 8). Domnul zice: Robul cunoscut std-
sdu nu pregdtit, nici Lui, mult se
pe cind cel cunoscut-o lucruri vre.dnice de
fi putin $i muIt, muIt se cere (Luca 12,
47-48).
Cit prudenta, sa ele difera, fie dupa
harul darul ceresc a1 Duhului, fie dupa dezvoltarea naturala a pru-
a fie dupa gradul de al Sfinte-
lor Scripturi. La fiecare om vor fi cerute roadele virtutii, pe masura
binefacerilor primite de la Dumnezeu, adica a darurilor naturale sau
provenite din harul divin. Deci, fara aparare, va fi orice om inaintea
lui Dumnezeu ziua judecatii (Rom. 2,1). Pentru ca se vacere de la
sa dea roadele credintei,ale iubirii oricarei virtuti care
s-a dat, tinindu-se seama de gradul de de modul care
s-a folosit de voia lui, ca de faptul ca a auzit sau nu cuvintul lui
Dumnezeu.
7. Cind suflet credincios iubitor de adevar la bunu-
rile rezervate celor drepti, la binefacerile cele negraite din
ale harului, se nevrednic - cu (tot) zelul, munca
truda sa - de promisiunile cele de negrait ale Duhului. Acesta este
cel slirac cu duhul, pe care Domnul l-a fericit (Matet 5, 3). Acesta
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI
229
este cel ce $i de (Matei 5, 6); aces-
ta este cel cu (Ps. 50, 19). Cei ce au astfel de hota-
rire, un astfel de zel, cei care doresc virtutea staruiesc acest dar
pina la vor putea sa obtina cu adevarat
urmare, nimeni sa nu se considere superior fratilor sai, sa nu fie cu-
prins de mindrie, sa nu fie sedus de ce1 rau sa nu zica : "Iata, eu am
primit un dar spiritua1! Pentru ca nu se cuvine ca sa gindeasca
Ca nu ce-i aduce ziua de miine nu
]ui pe al tau. Ci fiecare sa ia aminte la sine cerceteze
sa examineze lucrarea lnlmii sale, S3 vada ce
zel ce lupta a dat cugetul sau pentru Dumnezeu. Privind catre tinta
fInala, care este libertateH, nepartini.rea, odihna duhului, s':-i aIerge intr-
ac010 neincetat, fara sa se 1ase pe seama vreunei harisme sau a vreu-
nei ]ucrari care ar aduce indreptarea. Slava inchinaciune Tatalui
Duhului Sfint, veci, Amin.
OMILIA
Trebuie ca sufletul, pentru a intra imparatia lui Dumnezeu. S<1
se nasca de 1a Duhul Sfint. ce chip se intimp1a aceasta ?
1. Cei ce asculta Cuvintul sint datori sa arate lucrul
in sufleteIe lor. Pentru ca, Cuvintul lui Dumnezeu nu este un cuvint
iner:, ci aduce roade suflet. Ca, de aceea (cuvintul grecesc 10g0S)
inseamna lucru, fapt, pentru ca devine fapt cei care il ascu1ta. Fie,
deci, ca Domnul sa implineasca lucrul adevarului cei care-L ascu1ta,
pentru ca roditor sa se arate intru cuvintul.
Dupa cum umbra precede corpul - umbra anunta corpul, dar real
este (doar) corpul - tot CuvintuI, este ca umbra a adeva-
rului, care este Hristos. Cuvintul precede adevarul.
Parintii cei nasc copii din trupul odata nas-
ii educa cu grija cu mult zel, pina ce devin oameni ma-
turi, pentru sint copiii, 10r. Parintii
dintotdeauna, n-au a1t scop alta grija decit de a copii de a
avea iar daca nu au ceva, ii incearca mare durere
intristare. invers, daca li se nasc copii, se ump1u de bucurie ei, ru-
de1e vecinii.
2. 1n chip Domnul nostru Iisus Hristos, purtind grija de
mintuirea omu1ui, a pus aplicare, de 1a inceput, intregul Sau plan,
intermediul parintilor, a1 patriarhilor, 1ege profeti, iar
ce1e din urma, venind, a suferit moartea, dispretuind
cTucii. toata aceasta truda tot ze1u1 Sau (n-au avut a1t scop, ci
230
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
numai) sa nascadin Sine din firea Sa, sa Se nasca de sus, din
dumnezeirea Sa, dupa cum parintii (pa-
daca au copii, sint tot Domnul, iubind neamul
omenesc, ca pe chipul Sau a ca oamenii sa se nasca din
sdminta a se intristeaza). Deci, daca
vor sa la astfel Ide sa se nasca 'din pintecele al
Duhului, (Mintui,torul) Hristos mult se intristeaza, Care atlt a suferit
a indurat pentru ei, ca sa-i mintuiasca.
3. Domnul 'ca toti oamenii sa se de aceasta
Pentru ca, pentru toti a murit pe toti i-a chemat la
Iar inseamna de sus, de la Dumnezeu; fara aceasta
tere era imposibil ca suflet sa traiasca, dupa cum Domnul a zis:
De nu se cineva de sus, nu sii. vadii. !mpii.rii.tia
Dunlnezeu)>> (Ioan 3, 3). invers, toti citi cred Domnul,
cindu-se de aceasta aduc mare bucurie ceruri; se
bucura pentru sufletulcare s-a nascut impreuna cu toti ingerii cu
toate puterile.
asemanare a sufletului, iar sufletul este al
Dul1ului. dupa cum trupul fara suflet este mort, poate sa faca
nimic, tot sufletul lipsit de sufletul ceresc, adica 1ipsit de Duhul
cel (lumnezeiesc, este mort pentru lmparatia (cerurilor) incapabil sa
vreunul din lucrurile Dumnezeu.
4. Sa ne inchipuim portretist, care, cu atentie la chipul
imparatului, il picteaza. Daca fata imparatului este indreptata spre
catre acesta, (pictorul) bine chipul ;
daca (imparatul) intoarce fata (catre pictor), acesta
nu-l poate chip Hristos, pictorul cel bun, zugra-
numaidecit, cei ce cred mereu catre om ce-
resc, dupa chipul Sau (Rom. 8, 29 ; Cor. 3, 18). (Luind ceva) din Du-
hul Sau, din ipostasul Sau din lumina cea inefabi1a,
suflt:tul chip ceresc il cu mirele cel bun
bl1nd. Deci,daca totdeauna spre dispretuind to-
tul, Domnul nu putea sa-i chipulcu lumina Sa. Se cu-
vine, deci, sa privim (totdeauna) catre sa credem sa-L iubim
pe sa dispretuim totul sa luam aminte la pentru ca sa zu-
graveasca chipul Sau cel ceresc sa-l fixeze sufletele noastre.
astfcl, purtind pe Hristos, sa obtinem viata 'inca 'de
acum sa dobindim odihna.
5. Dupa cum moneda de aur, neavind pe ea efigia im-
parateasca, nUl intra circulatie, nici este depusa tezaurele
cieste aruncata; tot sufletul care nu are chipul
CELE CINCIZECI OMILII 231
Duhului ceresc, pe Hristos, intiparit pe e1, 1ntr-o 1umina inefabila,
are nici va10are pentru tezaurele ce1e de sus va fi aruncat de Apos-
toli, negutatorii cei buni ai Imparatiei. lntr-adevar, ce1 chemat, neavind
nici hainc1 de nunta, a fost izgonit ca strain (aruncat) Jntune-
ricul ce1 din afara, tocmai pentru ca purta (intiparit sine), chipul
ce1 ceresc (Matei 22, 11 ; Cor. 15, 49). 1ar (chipul), semnul, sau pecetea
Domnului, imprimat suflete, este Duhu1 luminii inefablle.
dupa cum, intr-o cetate, mort este inutil afara de nlCl
[010s, ce10r din preajma sa - de aceea (oamenii) 11 scot din cetate il
inmorminteaza - tot sufletul, care poarta chipul ce1 ceresc
a1 luminii divine, viata sufletului devine, fara nici vaIoare vrednic
de aruncat; pentru ca sufletul cel mort, care poarta el pe Duhul
ce1 divin 1uminos, este de nici folos acea cetate a sfintilor.
dupa cum lume, viata trupului este suEletul, tot lumea
cea cereasca, viata este Duhul cel dumnezeiesc.
6. Se cuvine, deci, ca aceIa care cauta (mintuirea), creada, sa
se apropie de Domnul sa-L roage, ca sa priIneasca inca de acum
Duhul divin. Ca este viata sufletuIui pentru aceasta a avut Ioc
venirea Domnului, ca inca de aici sa dea sufletu1ui viata, (adica) pe
Duhul Sau. Pentru ca, zice : cind aveti credeti in
(loan 12, 36), vine noaptea cind nimeni nu poate sii lucreze"
(loan 9, 14). Deci, daca cineva cauta inca de acum
viata pentru sufletul sau, adica 1umina cea divina a
Duhului, cind va din trup, va fi aruncat 10curile ce1e de-a st1nga
aIe intunericului ; nu va intra lmparatia cerurilor va iad,
a1aturi de diavo1 de ingerii (Matei 25, 41).
dupa cum, aurul argintul, aruncat foc, devine mai CUl"at
nJai limpede nimic poate sa-1 schimbe, fie ca vorba de
lemn sau iarba - pentru ca devenind foc, pe toate cite intra 'contact
cu eI, Ie consuma - tot sufletul, cal"e petrece focul Duhului
1umina divina sufera nici rau din pal"tea duhurilor celor
Chiar daca se apropie ceva de ele, este consumat de focul cel
ceresc a1 Duhu1ui.
dupa cum pasare, avintindu-se spre inaltimi este fara grija
se teme de nimic, nici de vinator, nici de animale1e sa1batice,
de acol0, de sus, ride de toti, tot sufletul, care aripile
Duhului se avinta spre inaltimile cerului, este deasupra tuturor
ride de toate.
7. Israel, oel ,dupa trup, atunci cirrd Moise a despicat marea, au
traversat-o pe jos; aceia insa, care sint fii ai Dumnezeu, merg pe
232 SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUl.
deasupra (apeIor) marii ceIei amare a puterilor viclene; pentru ca
trupul sufletul Ior s-au facut casa a Dumnezeu.
1n ziua aceea, cind a cazut Adam, Dumnezeu a venit sa se plimbe
paradis. Vazind Adam a plins, sa zicem a zis : "Ce bunuri
ai lcpadat ce reIe ai aIes! Ce slava (ai dezbracat) ce ai
imbl'acat! Ce intunecat e!?ti! Cit de urit! Cit de murdar! Ce Iumina
ai pierdut ce intuneric te inconjoara! ln momentul cind a cazut
Adam !?i a murit de Dumnezeu, I-a pIins Creatorul sau,
gerii, toate Puterile, cerurile, pamintul. Toate creaturile au plins pentru
moartea caderea (Adam), pentru ca vedeau aceIa cal'e fusese
dat ca imparat, facindu-se rob al puterii protivnice vicIene. Cu intu-
neric s-a imbracat sufletul sau, cu intunericamar !?i rau a cazut sub
stapinirea intunericuIui. era acel om care a fost de
de Latre tilhari, lasat pe jumatate mort, pe cind cobora din Ierusalim
Ierihon.
8. Lazar, de asemenea, pe care Domnul I-a inviat din morti, pe
cind (deja) raspindea miros urit, inclt nimeni se putea apropia de
morInint 11, 39), era simbolul Adam, carui suflet raspindea
mult miros urit !?i era de negreala !?i intuneric. Dar tu, cind ai auzi
(vorbindu-se) despre Adam, despre (calatorul) ranit despre Lazar, sa
n\.1 ta sa Ie treaca cu (peste acestea), ci aduna-ti
ginduri1e ginde!?te-te ca tu porti sufletuI tau rani, aceIa!?i
miros urit intuneric; ca toti sintem fii acelui (om
I,eam intuneoat ca sintem (cu el) Ia acel miros urTt.
care I-a suferit acela, il suferim toti ca ce sintem cu totii
din semintia Iui Adam. A'Ceasta suferinta care a venit peste este
lntocmai cu ce a spus Isaia: (Din cre$tet ln picioarelor
nu-i nici un loc totul este numai pline
de puroi, nemuiate cu untdelemn nelegate)) (Isaia 1, 6).
Rana cu' care am fost raniti este nevindecabila numai Dumnezeu
poate s-o vindece. De aceea, a venit persoana, pentru ca nimeni
nimic) din cele de demuIt - nici legea, nici profetii - n-au putut
s-o vindece. Numai venind, a vindecat acea rana nevindecabila a
.
9. Sa primim, deci, Dumnezeu Domnul, pe doctorul cel ade-
varat, (pentru ca) singur, venind, poate sa vindece sufletele noastre.
Care a suferit multe pentru bate mereu Ia inimi10r noas-
tre, ca sa-I deschidem sa intre, sa Se odihneasca sufletele noastre.
sa-I spalam sa-I ungem cu miresme picioarele sa-!?i faca intru
lntr-adevar, cindva Domnul a mustrat cel ce nu I-a spalat
picioarele (Luca 7, 44), iar intr-un moment spune: Eu
CINCIZECI DE OMILII 233
Meu tmi deschide, el
3, 20). Ca de aceea a suferit multe pentru dat Trupul
la nlOarte ne-a rascumparat din robie, pentru ca sa vina faca
sufletele noastre. Pentru aceea zice Domnul celor care, la ju-
decHta, sta de-a stinga vor fi trimi$i (sa stea) iad, impreuna
cu ci.iavolul: Striiin fost nu primit; fliimind fost
nu Ali-ati miininc, fost nu sii
(M.atei 25, 42-44), pentru ca hrana, bautura, imbracamintea, acopera-
odihna Lui sufletele noastre se afla. De aceea bate merell,
vrind sa intre Sa-L primim, deci, sa-L introducem inIauntrul
nostru, pentru ca este hrana, bautura viata noastra Orice
5uflet, care nu-L acum lnlauntrul sau nu-L lasa sa afle
odillna sau mai degraba sa se odihneasca el, nu cu sfintii
ImIJJratia cerurilor, nici nu poate sa intre cetatea cea cereasca. Tu,
insa, Doamne Iisuse Hristoase, da-ne sa intram ea, noua celor care
slavim numeIe Tau, imIJreuna cu Tatal cu Duhul Sfint, veci. Amin.
OMILIA
Cel credincios trebuie schimbe cugetul sau toate gindurile
sale sa Ie indrepte catre Dumnezeu, ca intru acesta este cu adevarat,
toat<1 slujirea Iui Dumnezeu.
1. Se cuvine ca cel credincios sa roage IJe sa-i schimbe
cugftul sau, schimbindu-i inima facind-o sa treaca) de la amaraciune
1a dulceata; (se cuvine) aduca aminte cum a fost vindecat cel orb
(Marcu 10, 46 urm.), cum, de asemenea, cea cu scurgere de singe S-CI
vindecat, atingindu-se de marginea (lui (Marcu 5, 25
urm.), cum s-a imblinzit firea Ieilor (Daniel 6, 22), cum natura focului
a murit (Daniel 3, 24 urm.). (Toate aceste s-au intimpIat) pentru ca
este nespus de bun; (de aceea) secuvine ca spre sa-ti
indl'ePti mintea gindurile, sa Ia nin1ic aItceva, ci numai
fi'igaduinta Lui sa
2. Fie, deci, snfletul SH adune sa indrepte, ca pe copii
ratac:itori, gindurile ceIe impra$tiate tot Iocul) de pacat; sa le
trodnc,l trup - casa sa - Sil totdeauna IJe Domnul post
pina cind, venind sa-l adun.e cu adevarat. lntrucit neclar
este viitorul, pnna inca mai mult nadejdea Cirmuitorul cel
bun f;i aminteasca cum Hahav, era de alt neam, increzindu-se
in Israeliti, s-a invrednicit, alaturi de ei (sa pamintul faga-
()uintei), - atunci cind israe1itii introceau inima lor spre Egipt. Ca
cum pe Hahav ll-a vatamat-o cu nimic vietuirea cu cel de a1t neam,
234
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
ci, din contra, credinta s-a adaugat israelitilor, tot pacatul nu
va vatama cu nimic pe aceia care cu nadejde credinta, pe
1zbavitorul, Care, venind, transforma cugetele sufletului le face di-
vine, bune invata sufletul rugaciunea cea adevarata, fara gind
distrat ratacitor. Nu te teme, zice ; Eu merge dru-
murile cele muntoose le netezi, zdrobi portile cele de
$i cele de fier le (1saia 44, 2; 45, 2).
sil nu intre in gindul cel nelegiuit sil zici: Acest
este mare pute1'nic (Deut. 15, 9; 7, 17).
3. Daca nu ne lenevim nu lasam loc gindurilor dezordonate ale
rautatii, ci cu voia impingem mintea gindurile noastre catre Domnul,
atunci Domnul, cu voia Sa, va spre va aduna jurul
Lui. Pentru ca toata pla1cerea slujirea (lui Dumnezeu) tine de ginduri.
De aceea, sa placi mereu inlauntrul
tau,cauta-L cu gindurile tale, obliga forteaza-ti vointa hotarirea
sa tinda pururea catre sa vezi cum vine face tine.
Cu cit iti concentrezimintea spre cautarea Lui, cu atit mai mult
impins de indurarea bunatatea Sa, sa vina la tine, sa-ti dea
odihna ; pentru ca sta catre gindul, cugetele reflexiunile
tale; vede cum 11 cauti: fie din toata inima, fie chip trindav
nepasator.
4. daca vede ca ai zel cautarea Lui, numaidecit Se arata
Se lasa vazut de tine, iti da ajutorul Lui, te face victorios te
de tai. Deci, vazind mai intii ca cauti ca iti pui nadejdea
neincetat (numaidecit) te invata da rugaciunea cea adevarata
iubirea cea adevarata, caresint iar se face totuI pentru tine :
rai, pom al vietii, margaritar, cununa, ziditor, agricultor, patimitor ne-
patimitor, om, Dumnezeu, apa vie, miel, mire, luptator, arma,
Hristos fiind totul intru toate Cor. 15, 28). dupa cum pruncul nu
poate sa se ajute sa-I?i poarte de grija, ci doar plingind spre
mama sa, ce alCeasta, indurindu-se, il ia brate, tot sufle-
tele credincioase, nadajduind pururea Domnul, liatribuie Lui toata
dreIJtatea (implinita de ele). Ca dupa cum vita fara de butuC' se usuca,
tot cel ce vrea sa fie drept fata de Hristos, (nu dupa
cum cel ce nu intril pe U$il, ci pe (este hot tilhar)>>
(1oan 10, 1), tot este cel ce (vrea) sa fie drept fara de Cel ce
face drept.
5. Sa luam,deci, trupul acesta, sa-l facem jertfelnic, sa punem dea-
supra-i toate cugetele noastre sa ne rugam Domnului sa trimita din
cer focul cel mare nevazut, sa mistuie jertfelnicul toate cele de pe
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI
235
e1. Atunci toti preotii lui Baal - adica toate puterile
fi nimicite Regi, 18, 38 40), atunci ploaia cea
niceasca suflet, intocmai ca urma de om Regi 18, 44);
atullci se implini fagaduinta lui Dumnezeu, care s-a facut
prin profet : fn cortul cel ciizut lui ...
diirimiiturile lui le loc (Amos 9, 11). Domnul, buna-
tatea Sa, lumina sufletul care traie!?te noapte, intuneric
betia ne!?tiintei trezindu-se acesta, umbla deaici mai inainte, fara
sa se poticneasca, implinind lucrurile zilei ale Pentru ca su-
fletul se hrane!?te ,cu ceea ce maninca; (or el maninca) fie din (cele) ale
acestuia, fie din (cele) ale Duhului lui Dumnezeu. Iar su-
fletul care se hrane!?te cu cele ale Duhului) Dumnezeu Se hrane!?te, tra-
Se odihne!?te umbla.
6. Prin urmare, fiecare poate, daca sa se cerceteze sa
cu ce se pe ce cale umbla ; cunoscind acestea, do-
un clar discernamint, se deda cu totul (implinirii) binelui.
Deci, cind te rogi ia aminte la tine insuti; cerceteaza de unde
iti cugetele impulsurile : de la Dumnezeu sau de la cel ;
(cerceteaza cine) da hrana inimii tale : Domnul este stapinitorii acestei
lumi. dupa ce tu, suflete, te-aicercetat te-ai cunoscut, cere de la
Domnul cu truda staruinta, hrana cea cereasca, lucrare
(conforma lui Hristos, cele ce s-au spus : Ce-
este in ceruri (Filip. 3, 20). Sa nu luam acestea in chip
figurat simbolic, cum cred unii, pentru ca, iata, mintea cugetul
celor ce au doar aparenta de cucernicie, se aseamana (celor din) lume ;
iata, tulburarea lor, gindul lor nestatornic, frica
lor, amintesc "Cu cu cutremur vei trai pe
(Gen. 4, 12). se zbuciuma, fara incetare, intocmai ca ceilaJti oameni,
din pricina necredintei; a nestatorniciei a confuziei gindurilor lor;
se deosebesc doar prin exterior, dar nu prin cuget de (oamenii din)
lume, (se deosebesc) prin exercitiile trupe9ti ale omului celui din afara,
dar cu inima cu mintea se tirasc prin (aceasta) lume ; slnt preocupati
de treburi de griji nefolositoare nu au inima pacea
(care ,din cer, despre care Apostolul) : lui Dum-
nezeu ... sii in inimile (Col. 3, 15), (acea pace) care
peste cugetul celor credincio
9
i le iubirea
fata de Dumnezeu fatade toata comunitatea fratilor. inchina-
ciune Tatalui Fiului Sfintului Duh, Amin.
SFINTUL MACARIE
OMILIA
Slava inca de acum se afla sufletele lor; (aceasta)
se va vadi 1a vremea va preamari trupurile dupa masura
ev1aviei
1. Limbile acestei lumi sint diferite fiecare popor are limba lui.
Dar acum limba noua unica toti sint educati
intro singura inte1epciune, lui Dumnezeu, care nu este
a veacului acestuia, nici a veacului trecut.
lume, pornind de la cele vazute se ina1ta spre viziuni
spre realitati slavite tainice.
Exista specii (diferite) de animale domestice, ca boul, calul fie-
c:are dintre ele are un trup un glas diferit. 1ucru (este valabil)
pentru animalele salbatice : leul are corpul ragetul sau deosebit,
cerbul de asemenea. Mare deosebire este intre tiritoare intre trupurile
pasi1rilor: altul este trupul glasul vu1turu1ui altul este trupul
glasul 1ucru se intimp1a mare, ca sint multe
trupuri care nu se aseamana intre ele, lucru) se intimpla pe
pamint, ca sint multe dar fiecare samintada rodul ei diferit.
Cop:icii sint multi, dar unii sint mai mari, altii sint mai mici. intre
fructe este mare deosebire, cii fiecare dintre ele are gustul sau specific.
Intre plante, de asemenea, este mare deosebire, unele aduc sanatate,
altele dau numai mil'os pliicut. Fiecare copac scoate dinlauntrul sau
sau vazut : frunzele, florile roade1e; semintele, deaseme-
nea, dinlauntrul lor scot 10r cel vazut. Crinii dinlauntruJ
scot cu care impodobesc pamintul.
2. aceia dintre care s-au invrednicit sa dobin-
deasca aici (pe pamint) cel ceresc, il au totdeauna sufle-
te1e lor. Cum insa, Dumnezeu a hotarit ca aceasta zidire sa se desfaca,
iar c:erul pamintul si:i treaca, cel ceresc care inca de acum
imbraca umple de slavJ sufletul, care (cre1?tinii) l-au dobindit
inilna 10r - Acela va imbraca cu slava trupuri1e goa1e care vor din
morminte ziua aceea care trupurile vor invia. Acest dar, acest
nevazut ceresc, il primesc inca de acum.
camile1e atunci cind gasesc iarba, alearga iute cu lacomie
catre ea depoziteaza hrana ele. Cind 1e vine foame, scot din ierbar
cele ce depoziteaza, le rumega 1e sint acestea hrana. La fel aceia
traind Duh, au dobindit ceruri10r (Matei 11, 12), cei
care au gustat din hrana cea cereasca Cor. 10, 3), aceasta (hrana)
vor avea vremea Invierii, acoperind pazind toate madularele
CELE CINCIZECI DE OMILII
237
3. (Vorbind), deci, despre seminte, am zis ca este deosebire intre
ele, ca multe se seamana pamint, insa dau roade diferite, care
nu se aseamana intre ele; de asemenea, (vorbind) despre pomi, (am zis)
ca dintre ei sint mai mari, iar mai mici, dar ca pamint
sustine radacinile tuturor. Tot biserica cea cereasca : una este
nenumarata este, iar fiecare (dintre membrii ei), mod diferit este
impodobita cu slava Duhului.
Pasarile, din trupul lor scot de pene, cu toate acestea
este mare deosebire intre ele : pentru ca unele zboara m3i aproape de
pamint, iar altele se avinta aer.
Cerul este unul, dar are multe stele pe el : unele mai striilucitoare,
(iar altele mai putin stralucitoare), unele mai mari, iar altele mai mici ;
insa toate sint fixate pe cer. Tot sfintii sint diferit inradacinati
in cerul unic al divinitatii pamintul cel nevazut. Tot gindurile
care mintea) Adam sint diferite, insa Duhul venind
inin\a, face un singur gind singura inima. Pentru ca atlt cele de
sus, cit cele de jos de un singur Dumnezeu sint conduse.
4. Ce simbolizeaza animalele cu unghia despicata? (Lev. 11, 3). Dat
fiind ca merg repede pe drum cu aceste doua unghii, ele simbolizeaza
pe c-ei ce merg corect pe calea Legii. Legea este umbra corpului; dar,
vine de la trup, umbra nu poate indeplini nici un servici trupesc ;
pent:ru ca umbra poate nici sa panseze ranile, nici sa dea hrana, nici
sa (Cu toate acestea), ea vine de la trup, 11 precede
prezenta trupului. Tot Legea cea veche, este umbra a Noului
Legamint (Col. 2, 16). (Aceasta) umbra a prevestit adevarul, dar ll-a avut
slujba Duhului (Evr. 10, 1 ; Cor. 3, 8). Pentru ca Moise, imbracat fiind
trup, ll-a putut sa intre inima sa indeparteze ve!7mintele cele
murdare ale intunericului; numai Duhul (provenit) din Duhul (Sfint)
focul (provenit) din focul (divin) puterea intunericului
clean. Cinci:iecimea care (apartinea) umbrei Legii (vechi), vestea venirea
apropiata a Circumziciunii celei adevarate a inimii. Botezul
Legii era umbra lucrurilor celor adevarate. Acela spala trupul,
acesta, insa, - Botezul focului al Duhului - spala mintea
cea intinata.
5. Odinioara (marele) preot, imbracat slabiciune, intra Sfinta
(Sfintelor), aducind jertfe pentru el pentru popor (EVTIei
1-3); acum, Hristos, adevaratul Arhiereu, a intrat singura data
cortul cel nefacut de mina altarul cel de sus, gata fiind sacura-
teasca pe cei ce-L implora (au) intinata 9, 11-13).
Pentru ca zice : Eu fi cu (in toate zilele), sfiT$itul
(Matei 28, 20). Arhiereul avea pe piept doua pietl'e pre-
238 SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUI.
tioase, cu numele celor doisprezece patriarhi (Exod 28, 10). Ele aveau
un anume simbol: (simbolizau faptul) ca Domnul, imbracind pe cei
12 Aposto1i (cu puterea Duhului), ii va trimite ca pre'di-
c:atori toata lumea. Vezi cum arata umbra, apropierea adevarului?
fclul care umbra nu aducea nici un servici, nici nu vindeca sufe-
tot Legea cea veche nu putea sa (aline) dureriIe sa
ranile sufletului, pentru ca nuavea puterea sa dea viata.
6. Doua lucruri unite, alcatuiesc un lucru perfect; sint cele
doua Testamente. este omul). Omul a fost facut dupa chipul
asemanarea lui Dumnezeu : el are doi ochi, doua sprincene, doua miini,
doua picioare, iar daca se sa aiba doar un Qochi, mina
sau un picior, este ca neintreg. De asemenea, daca pasare are doar
aripa, nu poate zburacu ea. Tot firea omeneasca, daca ramine
singura goala daca nu amestecarea comuniunea cu firea
cea cereasca, nu este precum trebuie; ci ramine goala cu lipsuri
firea ei, p1ina de murdarie. Sufletul insa, templu al Dum-
a fost numit mireasa a imparatului. Pentru ca zice : ({ V
intre ei Cor. 6, 16). Iata pentru ce a binevoit Dumnezeu
sa ooboare din ceruri1e cele sfinte, sa firea ta cea rationala, trupul
tau (luat) din sa le amestece cu Duhul Sau cel dumnezeiesc,
pentru ca tu, cel facut din lut sa un suflet ceresc. cind
sufletul tau va intra comuniune cu Duhul, cind un suflet ceresc va
intra sufletul tau, atunci tu vei fi un om Dumnezeu,
tenitor fiu (al Lui).
7. Dupa cum nici eonii cei de sus, nici cei de jos nu pot cuprinde
maretia Dumnezeu, tot nici lumile cele de sus, nici
cele de pe pamint, nu pot sa cuprinda cu mintea subtirimea lui Dum-
nezcu, cum s-a printre cei mici slabi. Ca precum de neinte-
leas:1 este maretia Sa, tot subtiimea Sa. Se intimpla (uneori) ca,
potrivit rinduie1ii Sale, sa supus la necazuri, suferintei nenorocirii ;
pe acestea le defavorabi1e tie; (insa realitate) acestea se fac
folosul) sufletului tau. (Astfel) lume fiind, vrei sa te
dar te (Numaidecit) incepi sate sa zici) :
Pentru ca n-am lume, renunta la ea, parasi
sluji Dumnezeu. Prin urmare, venind aici auzi porunca: Vinde
(Matei 19, 21), detesta relatiile lui Dum-
nezeu, incepi sa pentru ta din aceasta lume, pentru
caaceasta este motivul ca te afli aici poruncii Hristos.
Deci, dupa ce iti vei schimba, putin cite putin, parerea referitor la lucru-
rile cele vazute, te vei retrage din lume (vei detesta) relatiHe
va trebui ca tu sa-ti schimbi cugetul, de la felul trupesc de a cugeta,
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 239
la fe1ul ceresc de a cugeta. Abia atunci, indata ce vei auzi cuvint,
vei mai avea (te vei stradui aratind) toata grija osteneala.
pina ce vei dobindi ceea ce ai auzit.
8. Daca ca ai facut totul, renuntind 1a toatp., Domnul iti
spune: De ce te 1auzi? N-'am facut eu trupu1 sufletul tau? Ce ai
facut tu ?. Atunci sufletul incepe a se marturisi Domnului a zice :
Totul este al Tau. Casa care 10cuiesc este a Ta. mele sint
a1e Ta1e. ma hrane1?ti Te ingrije1?ti de toate trebuintele mele.
Atunci Domnul, (auzind) acestea, incepe sa zica: lti multumesc. Cele
ce ai, ale ta1e sint. Voia cea buna, a ta este. fiindca ai aratat iubire
fata de Mine, fiindca ai alergat catre Mine, iata iti da ceea ce tu n-ai
avut pina acum, ceea ce oamenii de pe pamint au. pe
Mine, pe Domnul tau, sufletul tau, ca sa pururea cu Mine
veselie.
9. Dupa cum femeie, 10godindu-se cu barbat, pune, (impinsa)
de dragoste, toate bunurile toata zestrea ei miinile lui zice :
mai am nimic a1 meu. Toate a1e mele, sint a1e tale; zestrea, sufletul!?i
trupul, ale tale sint, tot a!?a secomporta sufletulintelept cast, care
se afla comuniune cu Duhul Sfint, fata de Domnul. Dupa cum Acesta,
venind pamint, a fost rastignit a patimit, se cuvine ca la fel
tu sa patime1?ti impreuna cu Odata ce ai parasit lumea ai inceput
sa cauti sa intelegi pe Dumnezeu, trebuie sa lupti cu firea ta, cu
vechile obiceiurile deprinderi. .tnaceasta lupta cu obiceiul, vei afla
cugete care ti se impotrivesc 1?i se cu mintea ta, cugete care te
atrag te fac sa vagabondezi lumea vizibila din care ai ie!?it. sa
incepi, deci, sa porne!?ti lupta razboi, sa ridici cugete impotriva altor
cugete, mintea impotriva mintii, sufletul impotriva sufletului, duhul
impotrivaduhului. Ve!?nic sa fie sufletul intru acestea.
10. Intr-adevar, se descopera putere a intunericului, ascunsa
subtila, sala1?luind inima (ta). Dar Domnul esteaproape de sufletuJ
de trupul tau, privind la razboiul tine ginduri tainice
incepe sa-ti dea odihna intru 'ascuns. Te lasa (prada incer-
carilor), pina ce te formezi dar aceste necazuri,
harul lucreaza favoarea ta. Iar cindajungi la odihna iti face cunoscut
arata ca interiorul taua permis (celui viclean) sa te incerce.
cum, pedagogul unui 11 pedepse1?te pe acesta cu >biciul, cu
vinatai rani, pe care cu greu sufera, pina ce devine barbat - cind,
(intelegind rostul pedepselor), incepe sa multumeasca pedagogului -
tot a1?a harul te cu unanume scop, pina ce vei ajunge
barbat
SFINTUL MACARIE
2!f)
----------------_ ... __ ...
11. Agricultorul arunca pretutindeni saminta, iar cel ce vie,
vr-ea Qa toata sii aduca roade. Dar cind (agricultorul) nu secera, iar
(Viticultorul) nu afla rod, se intristeaza. Tot Domnnl vrea ca
CUVlntul Sau sa fie semanat inimile oamenilor. dupa cum agri-
cultorul se intristeaza fata unui cimp neroditor, tot Domnul se
intristeaza fa\a unei inimi goale, care rodef?te. dupa
vintul sufla peste toata creatia, iar soarele tot universul,
tot Dumnezeu este pretutindeni pretutIndenI 11 afli. Daca 11
cauti ceruri vei afla cugetele ingerilor, iar daca 11 cauti pe pa-
rnmt 11 vei afla inimile oamenilor. Dar dintre 'cei multi, numai put
ini
,
anume) sint cei care plac Lui. Slava rnare cuviinta
Fiului Sfintului Duh, veci. Amin.
OMILIA
Se cuvine a ne ruga Dumnezeu neincetat cu luare aminte.
1. Nu trebuie sa reducem rugaciunea noastra la practica corpo-
rala, fie aceasta obiceiul de a striga, sau de a pastra sau de a
genunchii, ci sa ne rugam cu sobrietate cu atentie, ca Dum-
nezeu sa vina, sacerceteze sufletul nostru, (sa cerceteze) toate simtiri1e,
cararile lui. Putem, daca trebuie, atunci cind ne rugam, fie sa
tacem, fie sa ridicam glasul, fie chiar su strigam, numai nlintea sa ne
fie atintita catre Dumnezeu. Ca dupa cum trupul, atunci cind lucreaza
ceva, se preocupa intregime de acel lucru toate madularele se ajuta
intre eIe, tot sufletul, trebuie sa se dedice intru totul rugaciunii
iubirii Dumnezeu, sa nu se lase furat sau minatde ginduri, ci sa
se cu totul lui Hristos.
2. astfel (Hristos), il va lumina il va invata rugaciunea
cea adevarata, dindu-i rugaciune curata, duhovniceasca, vrednica de
Dumnezeu fnchinarea fn duh (Ioan 4, 24). Dupa cum cel
ce se oCl.lpa cu meseria de negu\ator nu ramine doar la cale, ci se
de toate pentru a inmuJti trece de 1a un plan
la aJtul, iar de la aceIa apuca pe alta ca1e ; apoi, lasind de-o parte ceea
ce nu-i aduce nimic, alearga spre lucrul care-i aduce mai mult
tot trebuie sa impodobim sufletul nostru, 111ulte feluri
C'U ca sa dobindim cel mare adevarat, pe Dumnezeu,
Care ne invata sa ne rugam cu adevarat. Numai Se
Domnul hotarirea cea buna a sufletului, (numai face din suflet
tronul slavei, sta Se pe el. am auzit aceasta de la pro-
fetul Iezechiel, (care despre anima1ele spirituale, Injugate la
Stapinului (Iezechiel 1-5 ; 10, 1-17). le prezinta acoperite de
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 241
ochi, dupa cum este sufletu1, care poarta pe Dumnezeu sau, mai degraba,
care este purtat de Dumnezeu : acestadevine tot (numai) ochi.
3. Dupa cum casa, fiind locuita de stapinul ei este impodobita,
plina de ordine frumusete, tot sufletul, avind stapinul sau,
locuind e1, este de toata frumusetea pentru ca
are pe Domnu1, cu comori1e Sa1e ca 1ocuitor conducator.
Dar vai de casa, a1 carei stapin este p1e.cat a1 carei proprietar este
de fata! Ea es'te parasita pustiita, de toata dezor-
dinea! Aco10, zice profetu1, sirenele demonii (Isaia 34, 14).
In casa parasita sint pisici, ciini toata necuratia. Vai de suf1etuI care
se ridica din caderea sa,cea grea, care are in1auntrul sau pe aceia
care-1 conving constring sa arate fata de rnireIe sau, pe cei
care VOr sa strice sa abata) cugete1e saIe de 1a Hristos.
4. Dar daca Domnul va vedea ca ca acesta) se reculege,
cit poate, ca pururea cauta pe Domnul striga catre ziua noaptea,
precum a poruncit, (<<sQ. rugati neincetat> (Luca 18, 1), orice loc,
atunci face dreptate, dupQ. cum promis (Luca 18, 7), curatindu-1
de toata rautatea din el, ca pe mireasa nespurcata
neintinata (Efes. 5, 26-27). Daca crezi ca toate acestea sint adevarate,
precum sint, ia aminte 1a tine insuti, daca sufletul tau a aflat
1umina Lui ca1auzirtoare, adevarata mincare care este Domnul.
Iar daca ai (pe ,acestea) ziua noaptea, sa 1e Clnd
vezi soareIe, cauta Soare1e cel adevarat, pentru ca tu orb. Clnd
vezi 1umina, sufletul tau af1i aco1o Lumina
cea buna adevarata. Pentru {'a tot ce se vede este umbra a
te1ox' realitati aIe sufletuIui. Pentru ca, pe linga ce1 este
altul 1auntric, cu ochi pe care i-a orbit satan urechi care le-a
surzit. lnsa, de aceea, a venit Iisus, ca acest om 1auntric

Lui se cuvine slava puterea, impreuna cu cu Duhul Sfint
veci. Amin.
OMIUA XXXIV-A
Despre slava de care se vor invrednici trupurile 1a In-
viere, (slava) care va acoperi, timp suflete1e 10r.
1. Dupa cum ochii trupului vad toa:te lucrurile 'c1ar, tot pentru
suflcteIe sfintilor, vizibile sint frumuseti1e Dumnezeu,
care sint pIamaditi 1a care cugeta Pe cind pentru ochii tru-
s1ava aceea este ascunsa, ea se Idescopera cu c1aritate sufletului
credincios, pe care, mort fiind pacate, Domnul il inviaza, - precum
inviaza trupurile ceIor morti -; pentru cer nou,
16 - Sf!ntul Macar!e
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
pamint nou un soare a1 dreptatii da toate (bunurile ce provin)
de 1a dumnezeirea Sa. este 1umea cea adevarata, pamintul cel viu,
cea roditoare, piinea vietii, apa cea dupa cnm este scris : Cred
Domnului in pa:nLintuI celor (Ps. 26, 13).
iara1?i: pentru cei ce se tem de Domnul, drep-
cu Lui (MaIeahi 3, 20). Iar Domnul a
zis: Eu (Ioan 15, 1). Eu sint vietii
(Ioan 6, 35). Cel ce din pe da Eu (nu
in pe da Eu se in el de
spre (Ioan 4, 14).
2. Venirea Domnu1ui pentru om s-a facut - (pentru aceIa care)
zacea mort groapa intunericului, a pacatului, a duhului oelui necurat
a puterilor ceIor viclene - ca sa-I inca dinacest veac sa-l
aduca 1a viata, sa-I curateasca de toata intunecimea, sa-1 Iumineze cu
1umina Sa sa-1 imbrace cu ceIe cere1?ti aIe divinitatii. La
invierea trupuri10r - aIe caror suflete mai inainte au fost inviate
mai inainte au fost preasIavite - atunci trupurile fi luminate
slavite, cu slava 1umina cu care sufletul inca de acum este luminat
preasIavit, pentru ca Domnul este casa, cortul cetatea Ior. vor
fi irnbracati cu cort ceresc - care este rnina - cu slava
luminii devenind fii ai Iuminii (Ioan 12, 36) ; ei vor mai privi
unui la altul cu ochi viclean, pentru ca vicIenia va fi indepartata. Nu
va mai fi atunci barbat sau femeie, rob sau slobod (Gal. 3, 28), toti se
vor transforma natura divina, vor deveni dumnezei, fii
ai lui Dumnezeu. Atunci fratele va adresa de pace unei surori,
fara sa se T'U/?ineze, pentru catoti fi una Hristos (Gal. 3, 28).
Odihnindu-se toti intr-o singura Iumina, unul catre altul
aceasta privire ii va face sa straluceasca adevar, contem-
plarea adevarata a luminii celei de negrait !
3. Astfe1, se vad altii multe chipuri, glorii di-
multiple variate, fiecare prive1?te cu uimire la slava ceIuilalt
sebucura cu bucurie de negrait. tu, cit de neinteleasa de negrait
este slava Dumnezeu; (este de lumina de negrait, de taine
de bunuri nenumarate. Dupa cum lumea cea vazuta nimeni
nu poate sa cunoasca (toate) pIantelede pe pamint, seminteIe va-
rietatea florilor; sa masoare sa toata bogatia pa.mintului; dupa
cum nici om poate (toate) vietatile care traiesc mare,
numarul Ior, speciile deosebirea dintre ele, nici volumul intinderea
apelor; dupa cum este peste putinta sa cunoasca cineva numarul
rilor (care zboara) aer, speciilecu varietatile 10r; sau dupa cum este
imposibil sa cunoasca cineva marimea cerului, Iocul drumul steIelor,
CELE CINCIZECI DE OMILII
tot este imposibil a spune a - fara margini
de cu mintea - a daca aceste creaturi sint
atit de mari de neinteIes de oameni, cu cit mai mare de necuprins
cu mintea) este cel ce Ie-a facut pe eIe. De aceea, se cuvine sa se bucure
sa se veseIeasca cineva ca astfel de bogatie s-a pregatit
pentru (atit de mare) ca nimeni poate s-o exprime s-o
descrie. Se cuvine, deci, sa cu zel smerenie Iupta
tinilor, pentru a dobindi acea bogatie. Pentru ca partea
este Dumnezeu, (dupa cum s-a spus): Domnul este
mO$tenirii mele meu (Ps. 15, 5). Slava CeIui ce
Se da Sine (noua). Celui care a unit firea Lui cea sfinta cu sufletul
veci. Amin.
OMILIA XXXV-A
Despre vechiul noul Sabat.
1. Legea data Moise - care era decit umbra (a celei
- Dumnezeu poruncea ca, de Sabat, fiecare sase odih-
neasca sa faca nimic. Dar acest (Sabat) era doar preinchipuire
umbra a sabaiului celui adevarat. Cel (care avea sa dat sufletului
de Domnul. tntr-adevar, sufletul care s-a invrednicIt (de adevaratul
Sabat) s-a eHberat de cugetele cele urite murdare, serbeaza Sabatul
cel adevarat, se bucura de odihna cea adevarata este liber fata de
toate lucruri1e cele reIe. Odinioara, vremea sabatuluI celui prefigu-
rativ, (oamenii) se odihneau cu trupul, sufletele erau
rautati pacate. Or acesta este sabatul cel adevarat, odihna cea ade-
varata, cind sufletul este curat cugetele lui satan, cind
se bucuria cea a Domnului.
2. dupa cum aiunci (Dumnezeu) a poruncit ca animalele cele
lipsite de ratiune sa se odihneasca de Sabat -'- anume) boul sa
pus l,a jug, asinul s.a nu duca pov;ara; deci chiar ani'malele
sa scutite de munci greIe - tot (acum), venind Domnul din-
du-ne Sabatul cel adevarat, a dat odihna sufletuluI, celui apasat
impovarat cu poverile nelegiuirii ale cugetelor ceIor necurate;
a eliberat sufletul) care era ca robit impins cu forta de
stapini cruzi sa faca faptele nedreptatii, I-a de poverile insupor-
tabile de cugeteIe zadarnice murdare. luat de la jugul cel
amar al faptelor nedreptatii i-a dat odihna cind era de
cugcteIe necurate.
3. Pentru ca Domnul cheama om Ia odihna zicind: <<Veniti
toti cei osteniti $i Eu odihni pe
244
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
(Matei 11, 28), Ia toate aceIe suflete care arata incredere se apropie
de le da odihna, (eliberindu-Ie) de aceste cugete grele, impova-
ratoare necurate. (In aceasta stare), ele inceteaza sa mai
nedreptatea serbeaza Sabatul ceI adevarat, de desfatare sfint,
serbeaza sarbatorirea DuhuIui, a bucuriei a veseliei celei de negrait\
adora pe Dumnezeu cu adorarecurata bineplacuta Lui, cu inima
curata. Acesta este Sabatul ceI adevarat sfint. Sa rugam\ deci,
Dumnezeu sa intram aceasta odihna, 5a sIobozeasca de
cugetele cele vidIene zadarnice, ca sa putem sIuji lui Dum-
nezeu cu inima curata sa serbam serbarea Duhului Sfint. Fericit este
cel ce intra odihna aceasta. Slava Celui ce a binevoit Tatalui
Fiului Sfintului Duh, veci. Amin.
OM1L1A XXXV1-A
Despre dubla inviere a sufleteIor a trupului (despre) sIava
diferita a ceIor inviati.
1. lnvierea sufletelor moarte de acum se face, insa invierea trupu-
rilor va avea Ioc ziua (cea de pe urma). dupa cum steleIe, ceIe ce
sint pe cer nu sint toa'te Ia feI, ci se deosebesc una de alta prin marime
stralucire Cor. 15, 41), tot (lucrurile) cele spirituaIe exista
- dupa masura credintei - (diferite) Duhul Sfint, iar un
(om se de aItul) este mai bogat decit altul (Rom. 12, 3;
Cor. 12, 9). Scriptura zice ca vorbe$te intr-o limM (necu-
de el), DuhuIui Iui Dumnezeu vorbe$te Cor.
14, 2). (Or), ceI ce Iui Dumnezeu este un om duhovnicesc.
(Despre aItul insa zice ca) projetind, zide$te Cer. 14, 4).
(Deci), acesta are mai mare abundenta de har. Pentru ca, unul se edi-
fica numai pe sine, aItul se edifica pe sine pe aproapeIe sau. Lucrul
acesta (aI deosebirii dintre oameni), este precum grauntele de griu se-
manat pamint; cum aceIa produce alte seminte), saminta
produce din inima sa seminte muIte feIurite. Lucrul acesta este
(apoi), precum cu spiceIe : uneIe sint mai mari, iar alteIe sint mai mici,
insa toate se aduna pe arie se pun hambar.
sint diferite, singura piine se face din eIe.
2. Este precum care exista multime de oameni : unii
sint barbati, altii tineri, iar aItii prunci, insa toti dintr-un izvor beau
apa, dintr-o singura maninca aer respira ; sau precum
sint : unul are doua brate, altuI acoIo, insa, unde sint
mai muIte 'brate, aItfeI este Iumina. Deci, toti aceea care seafla foc
in Iumina, nu 5a fie intuneric, insa (intre ei) deosebirea este
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 245
mare. (Mai este Iucrul acesta) asemenea tataIui care are doi dintre
care unu1 este baiat mare, iar aItul prunc; pe primul il trimite
tari straine, pe cind pe ce1alalt il tine totdeauna linga el, pentru ca
nu poate sa faca nimic. Iui Dumnezeu. Amin.
OMILIA XXXVII-A
Despre paradis despre
1. S-a scris: Prietenia Lumii este dU$miinie de Dumnezeu
(Iacob 4, 4). De aceea porunce$te sii-$i cu
grija inima 4, 23), pentru ca pazind sine ca pe un
paradis (Gen. 2, 15), sa se de hal', sa nu pIece urechea
sa la 1?arpele care se inlauntru1 sau indeamna spre pHi-
ceri - din care se na1?te minia cea ucigatoare de frati, care ucide su-
fletul, care a nascut-o sa asculte de Domnul care zice:
de credintii niidejde, din se de Durnnezeu de
acest paradis a intrat Noe care pazise
implinise porunca a scapat de minia (lui Dumnezeu) datorita iu-
Pe acest para'dis l-a pazit Avraam a auzit glasul lui Dum-
nezeu. Pe acesta pazindu-I Moise a primit pe (Iui Dumnezeu).
David, de asemenea, I-a pazit a stapin peste sai;
Saul atlta timp cit 1?i-a pazit inima, a cunoscut prosperitatea,
dar cind, a caIcat porunca, a fost parasit (de Dumnezeu). Pen-
tru ca, lui Dumnezeu se a:dapteaza pe masura fiecaruia: cit
timp 11 tine 11 (pe acesta).
2. De aceea, tot corul sfinti10r profeti, a1 Apostolilor a1 marti-
rilOl. au pastrat inima Ior nu s-au ingrijit de nimic
altceva, ci dispretuind pe ceIe paminte1?ti, au staruit porunca Duhului
Sfint au pus mai presus de orice dragostea bunatatea Duhu1ui;
aceasta nu numai sau simp1a cuno11tinta, ci
faptt' reaIe. In Iocul bogatiei, ei au aIes saracia, locul cinstei, oc.ara,
locul pIacerii, mizeria locu1 miniei, iubirea. Pentru ca au urit
(lucrurile) pIacute ale (acestei) ei, mai degraba, au iubit pe cei
care li Ie-au sustras, ca pe care ii ajutau sa-1?i atinga scopul lor,
s-au abtinut sa judece (pe oameni) de fac bine sau rau. Nu tagaduiau
pe cei buni, dar nici nu acuzau pe cei rai, ci pe toti ii socoteau impli-
nitori ai iconomiei lui Dumnezeu. De aceea, fata de toti aratau mare
Deci, cind auzeau pe Domnul zicind : se
vouii (Luca 6, 37), atunci ei priveau ca pe nil?te binefacatori pe cei
care-i nedreptateau, petnru ca ledadeau prilej sa fie ei
iertati. Iar cind auzeau : "Precum voiti sii va vouii
246
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
$1.. (Luca 6, 31), atnnci iubeau pe cei buni dupa cu-
getul lor. Astfel, la dreptatea lor cautind dreptatea
Dumnezeu (Rom. 10, 3 ; Filip 3, 9), au aflat iubirea care, mod firesc,
este ascunsa ea.
3. Domnul dupa ce a dat multe porunci referitoare la iubire,
a poruncit (ascultatorilor Sai), sa caute dreptatea lui Dumnezeu (Matei
6, 33), pentru ca ca aceasta este mama iubirii. Ca nu este alt chip
sa se mintuiasca (cineva), decit numai aproapele, dupa cum a
runcit: se (Luca 6, 37). Aceasta este legea cea
duhovniceasca - ce este scrisa inimile credincioase - plinirea legii
celei vechi. zice, nu venit stric ci s-o pLinesc
(Matei 5, 17). Cum s-a implinit? 1ata : Legea cea dintii, justificind
cel pacatos, mai degraba pedepsea pe cel Fentru ca, zice
ce judeci pe pe ..tine insu.ti te osinde$ti (Rom. 2, 1)
se lUi (Luca 6, 37). Pentru ca
a!?a zice Legea: ln mijlocul este mijlocul
(Deut. 17, 4).
4. Plinirea Legii este deci iertarea .
. Am vorbit despre Legea cea dintii : aceasta nu inseamna ca Dum-
nezeu a dat oamenilor doua Legi,ci Una singura : spirituala dupa natura
ei dreapta dupa cuprinsul ei. Ea da fiecaruia dupa dreptate, celui ce
ii Iarta, iar pe cel minios il minie. Pentru ca zice : CU cel ales,
vei cu cel Te vei (Ps. 17, 29). De aceea,
cei care' plineau chip spiritual urmare, se de
har, iubeau nu numai pe cei ce le faceau bine, ci pe cei ce-i insultau
prigoneau primeau iubirea spirituala drept rasplata pentru fap-
tele lor bune. Vorbesc despre faptele lor bune, pentru ei nu (s-au
marginit) sa ierte (ce 1i s-au facut), ci au facut chiar bine
sufletelor celor ce i-au Pentru ca ii prezentau pe
Dumnezeu ca pe unii datorita carora au dobindit dupa
cU:m este scris : Fericifi veti pe
goni zice tot cuvintul voastrCi. mintind pentru Mine
(Mat. 5, 11).
5. Din Legea cea spirituala invatasera sa cugete Dar, pe cind
rabdau ei aratau bl!ndete, Domnul, vazind rabdarea inimii lor care
- la incercare - nu inceta sa Iubeasca, surpat zidul cel
dzn 1nijloc (Efes. 2, 14); atunci ei au lepadat cu ura au
pastrat iubirea, nu cu sila (impusa de Lege), ci cu ajutorul (lui Dum-
nezt'u). aceea, Domnula indepartat de la ei sabia vilv1itoare
(GeIl. 3,24); care punea cugetele (cele ei au
patrunsdincolo de catapeteasma, unde Domnul intrase ca Inainte-mer-
C:ELE CINCIZECI DE
gator pentru 6, 19). cu roadele Duhului ;;1
contemp1ind cu inima sigura cele nu cum zicea Apostolul:
ogZindii glliciturii Cor. 13, 12), ei ziceau: CeZe ce ochiul
viizut urechea auzit inima omului S-Q suit, pe acestea
le-a Dumnezeu ceIor ce-L iubesc pe Cor. 2, 9). Dar eu
pune intrebare legatura cu acest fapt minunat.
6. lntrebare: Daca 1a inima omului nu s-a suit , cum ;;titi
aceS1e lucruri, mai ales ca faptele (Apostolilor) ati ca
sinteti oameni cu acelea;;i slabiciuni ca ?". (Faptele 14, 15).
Rdspuns: Ascultati ce raspunde la acestea: noud, zice,
le-a descoperit DU17!neZeU Duhul fiindcii Duhul pe toate
le chiaJ" adincuriLe Dumnezeu Cor. 2, 10). Dar ca
nu spuna ca acestora s-a dat Duhul pentru ca el"au Apostoli,
dar ca noua, oameni este imposibil acest lucru, e! zice
rugindu-se: Sii Dumnezeu, bogiitia 8Lavei SaZe, ca
fiti puternic prin DuhuZ Siiu, omul cel
Hristos sii Se siilii$ZuiQSCa credintii voastre (Efes. 2,
16-17). iara;;i: Domnul este Duh unde e,;te Domnului,
acolo este libertate Cor. 3, 17). : "Cine n-are Hristos,
acela este LHi) (Rom. 8, 9).
7. Sa ne rugam, deci, cu siguranta credintei a simtirii sa
intrfim locul) din care am ie;;it sa se indeparteze de ]a
cel ucigator de suflet, sfetnicul de;;arte, duhul nelini;;tei al
imbuibarii, pentru ca inarmati cu credinta puternica, sa pazim
cile Domnului, sa cre;;tem intru el starea biirbatului desiivir$it,
miisura virstei (Efes. 4, 13), sa nu mai fim stapiniti de
ratac'irea acestuia, sa fim de siguranta nu
fara credinta, pentru ca harul Dumnezeu se odihne;;tc cei
pacato;;i, daca se pocaiesc. Pentru ca 1ucrul ce se da dar nu se ma-
soara nu este proportional cu slabiciunea (firii omene;;ti); astfel,
harul n-ar mai har (Rom. 11, 6). Sa ne apropiem deci, cu credinta
cu inima curata de Dumnezeu, Ce1 cedaruie;;te parta;;ia Duhului pe
masura credintei nu dupa fapte1e 1egii. Pentru ca zice : Nu din
tele Legii ati primit Duhul, ci din credintei (Gal. 3, 2).
8. lntrebare: spus ca sufletului se descopera toate chip du-
Ce inseamna : ln Bisericii vreau sa griiiesc cinci
cuvinte C1L mintea mea Cor. 14, 19).
Riispuns: (Cuvintul) Biserica are doua (el desemneaza)
atit adunarea credincio;;ilor, C1t parti1e sufletului. Deci, atunci cind
in chip spiritual, se aplica omului, Biserica desemneaza al1-
248
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
samblul componentelor sale. Cit despre cele cinci acestea ex-
prima cele cinci virtuticare edifica omul intreg, ele
multe altele. Pentru ca, dupa cum cel ce Domnul, exprima
cinci toata intelepciunea, tot ce urmeazii pe Domnul
cu cele cinci toata Cinci fiind, ele cuprind
pe toate celelalte. Prima dintre ele este rugaciunea, dupa ea sta-
pinirea de sine, milostenia, saracia rabdarea. Aceste virtuti, prac-
ticate cu dorinta hotarire, sint cuvinte interioare, pronuntate de
Domnul Duhul chip tainic de aceea, cite inima,
se
9. 1ar, virtutile, cu cit se cuprind una pe alta, pe atit se nasc una
din alta. Daca prima, toate (celelalte) dispar. De asemenea, (daca
cea de a doua, (dispar) cele ce-o urmeaza mai departe.
Pentru ca cum sa se roage fara sa fie de
Duhul? De altfel, spune Scriptura inacest sens : Nimeni nu poate
spunii. cii. Iisus este Domn, decit Duhul Sjint Cor. 12, 3).
Cum sa fie rabdator acela care sa se stapineasca fara rugaciune
f.1ra ajutorul (Duhului)? Cum se va de cel flamind de
cel ce-I care nu se toate? Cel ce nu
este nici sarac de nu poate mtnia este inso-
titoarea lacomiei, fie ca are sau nu Dar sufletul
se Biserica, nu ceea ce face, ci ceea ce dore!?te (sa
faca). Ca nu lucrarea proprie mintuie!?te pe om, ci Cel ce ii
puterea (s-o faca). Deci, daca poarta (pe trupul sau) stigmatele
Domnului, sa nu gindeasca Iucruri mari despre sine, chiar daca a facut
lucru deosebit), ci sii aiba gind doar atit: sa iubeasca sa
lucreze masura energiilor (ce s-au dat). Sa nu creada ca poate
lua inaintea Domnului cu Pentru ca s-a zis: Ca Dumnezeu
este Cel ce lucreaza ca sa !?ica sii dupa a Lui
(Filip. 2, 13).
10. lntrebare: Deci ce Scriptura omului ca sa faca?
Rii.spuns: Am zis mai inainte ca omuI are, firii sale, buna-
pe aceasta cere Dumnezeu. omului ca, pri-
mul rind, sa cunoasca: cunoscind, sa iubeasca; (iubind)
sa fie gata sa implineasca Sa). Faptul, insa, ca mintea este
impulsionata, ca ostene1i Ili ca lucrare (nu apar-
tine omului), ci harului Domnului, care se da celui ce (sa faca
Lui) crede
Vointa omului este un ajutor esential. Fara (omului) Dum-
nezeu nu face nimic - poate - din respect fata de liberul
arbitru. urmare, lucrarea mintuitoare a Duhului depinde de
C:ELE CINCIZECI DE OMILII
249
omnlni. Iar daca li dam toata vointa noastra, atunci Dumnezeu ne atri-
bnie noua toata Iucrarea (mintuirii). Minunat este Dnmnezeu intru
toate, necuprins este cn mintea! oamenii, incercam sa spunem
doar parte din Iucrurile Iui minunate, sprijinindu-ne pe Scriptura,
san maidegraba fiind sprijiniti de ea. ((Pentru cci, zice, cunoscut
gindul Domnului? (Rom. 11, 34). a De cite am
sci pe fiii tCii, cum adunCi puii sCii sub
dar nu voit? (Matei 23, 37). RezuIta de aici ca ne aduna ca
de la, ce,e, doar vointa de a fi de acord cu cine
vointa, daca nu truda de buna voie ?
11. Dupa cum taie, despica, ara, pIanteaza, dar nu face toate
acestea decit daca este minuit - este cel care-I conduce,
iar de se il pune foc - tot omul, cu
efort truda face binele, dar Domnul Iucreaza el chip tainic.
pe cind este de osteneaIa necaz, li mingiie
dnpa 'cnm spnne Nu cumva se securea
fCira cel ce trude$te ea), fi slCivit fierCistrCiul de cel ce-l
1ninuie$te? (Isaia 10, 15).
La fel se intimpla Ia (implinirea) rauIui. Daca omul este dispns
sft satan il impinge il agita, precum (agita) sabia.
Am asemanat inima cu din cauza marii din
canza insensibilitatii ei la lucrurile (ceIe bune). insa, nu trebuie
sa asemenea nesimtitor, sa nu ignoram pe acela care ne
tine ; (sa Iuam aminte) sa cadem atit de repede din (miinile) Cuvin-
tului care ne prelucreaza, la cugetele ceIui vicIean. Sa pre-
cnm boul asinul, pe AceIa care ne conduce mina gindul. ((Pentru
C'Q., zice: boul stCipinul ieslea Domnului sCiu,
nu cunoa$te (Isaia 1, 3).
Sa ne rugam, deci, sa primim Iui Dumnezeu, sa fim
legea cea duhovniceasca, pentru ca sa implinim sfintele
Sale porunci, slavind pe Tatal pe Fiul pe Sfintul Duh, veci. Amin.
OMILIA XXXVIII-A
Este nevoie de intelepciune discernamint ca sa afle cineva
pe edevaratii Cine sint ?
MuIti (oameni),care par a fi drepti, se considera Insa
faptul de a aprecia, daca poarta sigiliul chipul Imparatului, apartine
celor versati expertilor. Se poate intimpla sa fie imitatii ale operelor
autentice; acest caz, cei versati se minuneaza (ca se poate intimpla
ceva), le detesta.
250
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Cei ce sint versati pot distinge pe lu<:ratorii cei vicleni Cor.
11, 13), pentru ca (1'ucratori) au aparenta de monahi de
De a1tfel, apostolii au suferit pentru Hristos
au vestit ei impariitia ,ceruri1or. Pentru aceea zicc- Apostolul: in
osteneLi mult. in inchisori in peste ma.sura (am
fost) Cor. 11, 23), vrind sa ca a mai mu1t ei.
2. Aurul se diamante1e, insa pietre1e pretioase,
care se potrivesc 1a coroana Imparateasca, se ,afla mai rar, deseori
se afla printre eIe dintre cele care se (coroanei). fel,
(pieLre pretioase trebuie sa fie) care aIcatuiesc coroana
Hristos, pentru ca sufleteIe 10r sa devina ale sfinti1or.
S1ava celui ce atit (de mult) a iubit sufletu1 acesta, care a patimit
pentru el l-a inviat din morti !
Dar, dupa cum pe fata Moise era pus acoperamint, pentru
ca poporu1 sa poata s-o vada, tot acum, acoperamint este
pus peste inima ta, ca sii vezi s1ava lui Dumnezeu. Cind se va lua
acela, atunci (Dumnezeu) va aparea se va arata celor ce-L
lubesc cauta cu adevarat, dupa cum spnne:
arata lui li1ca$ el (Ioan 14, 21 23).
3. Sa ne straduim, deci, sa ne apropiem de Hristos, Care minte,
pentru ca sa dobindim fagaduinta Legamint, pe care Domnul l-a
inaugurat princrucea moartea Sa. (Atunci) a sfarimat porti1e
iadului ale pacatului, a scos (de acolo) sufletele a pus
inlauntrul lor pe Mingiietorul le-a ridicat imparatia Sa. Sa im-
paratim, deci, impreuna cu Ierusalim, cetatea Lui (cea
sfinta), Biserica cea cereasca, corul sfintilor ingeri! (Trebuie spus),
insa, ca fratii care, vreme Inde1ungata, au fost incercati, pot sa ajute pe
cei fara experienta, sa aiba ingaduinta (fata de ei).
4. Unii care au veghiat asupra lor au stat sub inriurirea
puternica a harului Dumnezeu, au aflat madu1are1e lor atit de sfin-
tite, incit credeau se mai nasc pofte ca ei au dobindit
(deja) minte inteleapta casta. Omul lor cel launtric era (atit) de sus
fata de cele atit de avintat) catre lucrurile
divine, incit (semenii 10r) credeau ca astfel de om a ajuns dej-a 1a
masura Dar, cind socotea ca a ajuns deja 1a liman, s-au
napustit va1urile asupra s-a aflat mijlocul marii, a fost
dus acolo (unde) se vede doar marea ceru1, i-ar moartea este aproape.
Intrind, pacatul eI, a dat la toata pofta cea rea
(Rom. 7, 8). (Iata) , insa, ca astfel de oameni se invrednicesc sa
primeasca harul sa zic (sa guste) picatura din adincul imens
al nlarii. afla ca aceasta minunata, nemaiauzita, straina (de
CELE ClNCIZECI DE OMILIl DUHOVKICE:;iTI 251
natura lor) divina, se repeta fiecare clipa fiecare (atunci)
se minuneaza intreaba cum au putut sa se Harul II lu-
mineaza (pe un astfel de om), il li aduce li face bine
toate, pentru ,ca este ceresc divin. Fiind com,parat cu impiiratii,
cu cei puternici, cu inteleptii demnitarii, par mici neinsem-
nati (fata de el). Cu timpul se schimba, incit astfel de (om)
se considera cel mai pacatos dintre toti oamenii. Dar, iata ca, intr-o
asemenea unui mare imparat, sau ca un prieten apropiat
al regelui alta, se ved.e slab sarac, devine nooumerlt se in-
treaba: pentru ce odata este pentru ce alta data este altfel?
(Se pentru ca satan, urmind binele, sugereaza raul celor
care sa practice virtutea incearca sa-i intoarca dincalea lor,
pentru ca aceasta este treaba lui.
5. Dar tu sa nu tesupui, ci, din contra, dreptatea, care
se omul cel launtric, unde se afla tribunalul Hristos
sanctuarul cel imacu1at, pentru ca marturia tale sa se
laude incrucea lui Hristos, care a curiitit ta de lucrurile cele
nloarte. Astfel, tu te inchina Dunlnezeu cu duhul tau (Rom. 1, 9 ;
Ioan 4, 23-24) ceea adora, dupa cuvintul Celui
care a zis : ne inchinCim CeLui pe cunoa$tem (Ioan 4, 22).
lncredinteaza-te Dumnezeu, care te conduce, sufletul tau sa fie
comuniune cu Dumnezeu, precum este comuniune mireasa cu mirele
ei. Pentru ca, zice: este; eu zic Hristos
BisericCi (Efes. 5, 32); eu, insa, spun, Hristos sufletul cel ne-
prihanit, Caruia (se cuvine) veci. Amin.
OMILIA
De ce dat noua Sfinta Scriptura de Dumnezeu?
1. Dupa cum, atunci cind un imparat, vrind sadea sai)
titluri de cinste sau daruri deosebite, le scrieacestora epistole, zicind :
Grabiti-va de veniti la mine, ca sa de la mine impara-
iar de nu primesc (darurile), nu le
este de nici un folos, ba, din contra, nevrind ei sa vina sa se
de cinstea (de a primi daruri) din mina imparatului, fac
vinovati de moarte ; tot Dumnezeu a adresat oamenilor Sfintele
Scripturi, ca pe epistole, pentru a le facecunoscut C3
aratind credinta ei trebuie S3 ceara sa primeasca darul ceresc
(ce din esenVa dumnezeirii Sale. Pentru ca s-a scris: ne-a
hO.razit jCigCiduinte), cci eLe sci jaceti
252
SFtNTUL MACARIE EGIPTEANUL
dumnezeie$tii firi Petru 1, 4). Dar daca omul nu se apropie, nu
c:ere nu nu-i la nimic citirea ScripturHor, ba, din
contra, se face vinovat de moarte, pentru ca n-a voit sa primeasca de
la imparatul ceresc darul vietii fara de care este imposibilsa obtina
viata ce nu se trece, Care este Hristos, Caruia (se cuvine) slava
veci. Amin.
OMILIA XL-A
Toate virtutile toate relele sint legate intre ele; se una de
alta ca un lant.
1. Referitor la (intrebarea legata de) exercitiul exterior (anume)
carei ocupatii se cuvine sa-i aratam preferinta prioritate, aceasta sa
iubitilor,ca toate virtutile se leaga unele de altele; se leaga una
de alta formeaza un fel de lant spiritual. (Astfel), rugaciunea se leaga
de iubire, iubirea de bucurie, bucuria de blindete, blindetea de sme-
renie, smerenia de slujire, slujireade nadejde, nadejdea ,de credinta,
credinta de ascultare, ascultarea de simplitate. Tot a!?a se intimpla
partf;a opusa, unde relele se tin de alta. (Astfel), ura se leaga de
minie, minia de mindrie,mindri,a de slav-a de!?'arta, slava de
necredinta, necredinta de invirto!?area inimii, invirto!?area inimii de
nepasare, nepasarea de lene, lenea de nesimtire, nesimtirea de
iar nelinii?tea de iubirea placerilor. Celelalte madulare ale rautatii se
leaga unul de altul, dupa cum, pe de alta parte, virtutile stau laolalta
legatura un:ire.
2. Lucrul cel mai important din tot iacest efort bun din actele
de virtute, este faptul de a (cineva) rugaciune; prin
acea.,ta putem sacerem de la Dumnezeu sa obtinem, fiecare
celelalte virtuti. Datorita ei, cei vrednici ajung comuniune cu
sfintenia lui Dumnezeu cu putere,a cea duhovn1cea:sca i?iii?i unesc
gindul lor cu Domnul intr-o iubire negraita. Pentru ca acela care staruie
zilnic rugaciune, se aprinde de iubire i?i dor dupa Dumnezeu pri-
me!?te harul Duhului ce-l duce la
3. lntrebare: De vreme ce unii vind averHe, elibereaza sclavii
implinesc poruncile, dar nucauta sa primeasca pe Duhul inaceasta
lume, oare, traind vor intra imparatia cerurilor?
Subiectul acesta este subtil, pentru ca afirma ca
este singura imparatie singura gheena. insa, zicem ca sint
multe trepte, diferente masuri (una) aceeai?i lmparatie
(unul) acelai?i iad. Dupa cum sufletul unul este toate madularele
trupului, el lucreaza sus, creier jos picioarele, tot 1?i
divinitatea, cwprinde toate creaturile, pe cele ce sint ceruri pe
;
CELE CINCIZECI DE 253
ceIe ce sint adincurile abisului. Ea este pretutindeni dar
este afara creaturilor, pentru ca este nemasurata fara margini.
poarta grija de oameni toate cum se
pentru ca unii se roaga, cecer, altii postesc, iar
a1tii implinesc slujba (fara gindul de a primi pe Duhul) , Dumnezeu,
judecatordrept fiind, da fiecaruia, dupa credinta sa, plata sa. Pentru
ca tot ceea ce fac, din frica de Dumnezeu fac, dar nu sint
cii, regi
4. Iume sint unii altii desfrinati altii hoti, dar sint
caTe impart (bunurile) saracilor. Domnul ia ammte la
unii la altii. CeIor ce fac binele le le da odihna.
Desigur (nu pe toti la fel), ci sint rasplati foarte mari rasplati foarte
mici; ba chiar lumina sint deosebiri. Cei ce au
(pe altii), tilharii, ce s-au facut de mai mici se
afla iad, spre pedeapsa, (desigur, nepedepsindu-se toti la fel). Prin
urmare, cei care afirma ca este Imparatie iad, dar ca nu sint
trepte ele), citi oameni nu cerceteaza acum
teatreIe (se dedau) Ia diferite destrabaIari! Dar citi sint cei ce se
roaga se tem de Dumnezeu! Dumnezeu, insa, ia aminte la unii
la aItii judecator drept fiind, pentru unii odihna, iar pen-
tru altii pedeapsa.
5. Dupa cum oamenii, inhamindcaii la carutele de Iupta se
cu ele, unul altuia, fiecare silinclu-se sa doboare sa
pe tot inima celor ce se lupta (spiritual), este un teatru.
Dullurile cele rele se lupta sufletului, Dumnezeu
gerii la lupta. orice clipa se produc de ,catre sufJet ginduri
tot de rautate. Sufletul are multe g'induri tainice
oricf.' clipa, produce altele; tot rautatea, are multe gin-
duri (tainice) orice clipa (produce) ginduri
sufletuIui. Mintea este oarul de lupta al sufle-
tuIui tine friu gindurile; ea se arunca carului de lupta
a lui satan, care, de asemenea, vine sufletului.
6. lntrebare: Daca rugaciunea este cum de spun unii :
Nu putem sa ne rugam, nici nu rabdare sa se roage?
Repaosulacesta (sau rugaciunea), atunci cind prisose1?te,
incita la indurare diferite forme, de slujire, cum este, de exemplu,
faptul de a cercetJa pe frati de a face cunoscut cuvintul
gheliei). De altfel, firea indeamna sa mergem, sa cercetam
frati sa facem cunoscut
nici un obiect aruncat foc, poate sa ramina
propriia-i ci, mod necesar, el foc; astfel, de
254
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUI"
aruncl foc pietricele, ele se transforma putin calcar. unul
se arunca mijlocul marii, este acoperit de valuri dispare; altul,
insa, (se afunda) cu precautie numai ce), intra, ca vrea sa se
ridice la suprafata, sa pluteasca, sa iasa 1a mal sa vada pe oameni pe
uscat. Tot este domeniul cel spiritual: cind cineva intra
adincurile harului, numaidecit ,de confratii sai; natura
insa1?i il indeamna sa mearga la ei, sa imp1ineasca (fata de porunca)
iubirii sa le faca cunoscut cuvintul (Evangheliei).
7. lntrebare: Cum pot sa coexiste inima doua elemente dife-
rite : harul pacatul ?
Dupa cum atunci cind este foc sub caldare, daca se
lemne el, vasul se mai tare, se continutul
fierbe ; - iar daca din neglijenta, se adauga lemne,
focul scade parca se stinge - tot se intimpla cu harul, focul cel
ceresc. este inlauntrul tau afara ta). Daca te rogi indrepti
gindurile iubirea spre Hristos, este ca cum ai pune lemne (pe
foc); gindurile tale fac de foc se afunda dorirea Dum-
nezeu. Chiar daca Duhul se (uneori), ca cind ti-ar deveni
ceVd exterior, de1?i se vede afarn ta, este inlauntrul tau. Atunci,
insa, cind cineva este neg1ijent se lasa furat, fie putin, de trebu-
rile de visari, numaidecit vine rautatea, patrunde sufle,t
incepe sa strimtoreze pe om intregime. In mod firesc, sufletul
adu('e aminte de tihna de mai inainte, incepe sa se intristeze sa
sufere continuu.
8. Iar daca mintea se indreapta catre Dumnezeu,
incepe recapete tihna de mai inainte. (Vazind aceasta), ea cauta
cu mai mult zel pe Dumnezeu incepe a spune : Te implor Doamne,
ma parasi). Atunci focul care aprinde da odihna sufletului,
el, putin clte putin, (11 atrage catre 'cum putin cite putin
undi\a scoate adinc. Pentru ca daca fi a:?a, daca omul
n-ar fi gustat din amaraciune moarte, cum ar .fi putut sa dis-
tinga ceea ce este amar de ceea ce este dulce, moartea de viata, cum
ar fi putut sa multumeasca Tatalui celui ce ,da viata Fiulu'i Sfin-
Duh, veci. Amin.
OMILIA XLI-A
Foarte adinci sint cararile sufletului; el pe de parte
har, pe de alta parte rautati.
1. Vasul pretios al sufletului foarte adinc, a:?a cum (rezulta
din ceea ce) se spune undeva: cerceteazi'i adincul $i inima (Eccl.
42, 18).
CELE CINCIZECl DE OMILII DUHOVNICE$TI 255
Abatindu-se omul de 1a porunca (lui Dumnezeu) ajungind sub
sentinta miniei (Sa1e), pacatul a pus stapinire pe e1; ace1 (pacat) care,
subtil fiind adinc, intocmai ca mare de amaraciune, a patruns in-
sau a luat S'tapinire camari1e sufletului sau, pina coltu-
rile ce1e mai ascunse. Amestecu1 acesta dintre suflet pacat,
putem asemana cu un copac cu ramuri multe cu radacini
fipte) adincurile pamintului. {Dupa cum copacul)are radacinile adinc
infipte pamint, tot pacatul, patrunzind suflet, a ocupai cama-
rile lui cele mai taiinice a a doua fire), prin
prejudecata. Peniru ,ca se cu fiecare din copilarie (pe fie-
carc) il cele re1e.
2. Atunci cind puterea sufletul, dupa
masura credintei fiecaruia, cind (sufletul) ajutorul ce1 de
sus, sa ca haruldoar parte 1-a adumbrit. Deci, sa nu
socoteasca ca tot sufletul a fost 1uminat. Inlauntru1 sau ramin
inca multe spatii ocupate de rautate este de multa truda
osteneala din partea omului, ca sa fie acord cu haru1 ce s-a dat.
De aceea, harul (numai) parte incepe sa cerceteze sufletul
- intr-o clipa ar putea sa-1 curateasca - pentru
a incerca libertatea omului, pentru a vedea daca pastreaza intacta
birea fata de Dumnezeu, pentru a nu se un
cu rautatea daca se deda cu totul harului. daca sufletul, in-
cercat fiind, inde1ungata, cu nimic nu intristeaza, insu1ta,
il progresiv. Harul afla 10cu1 sau suflet,
infige radacinile parti1e ginduri1e cele mai adinci ale -daca
sufletu1, inde1ungata se pastreaza este de acord cu harul -
pina cind harul cuprinde intregime sufletu1 stapine!?te peste
acest vas.
3. Iar daca nu se indestu1, atunci eilte dat 1ui
5atan, este dezbracat de haru1 divin care s-a d'at este supus 1a mu1te
necazuri. Atunci se arata zadarnici,a mindriei lui, faptul este gol (la
suflet) de !1imic. De aceea, se caacela care este bogat har'ill
lui Dumnezeu, sa fie smerit, sa aiba inima zdrobita sa se considere
sarac ca nu are nimic a1 sau. (Sa considere bunul pe care-l are)
1'I.U-i apartine, ca 1-a dat ca atunci cind acela poa'te
lua de 1a e1. Cel 'ce astfe1 se inaintea 1ui Dumnezeu a oa-
meni1or, sa haru1care i-a fost datdupa cum spune
tuitoru1): Cel ce se smere$te se (Luca 14, 11). Chiardara
256
SF!NTUL MACARIE
este a1es a1 Domnu1ui sa seconsidere detestabil; chiar daca este
credincios, sa seconsidere nevredni,c, Pentru ca astfel de suflete
pIac Dumnezeu primesc viata Hristos, Caruia (se cuvine) slava
puterea Amin,
OMILIA XLII-A
(realitatile) ,ceIe din afara, ci 'cele ,dinlauntru aduc folos sau
pe om, adica Duhul harului sau duhu1 rautatii.
1, Daca mare a pustiu, daca ziduri1e i-au fost dis-
truse a 'cazut miinile maretia mai
1a nimic, De aceea trebuie sa se caU'te ca pe linga extindere,
sa aiba ZidUiri puternice, ca sa intre Tot
sufletele impodobite cu inteligenta minte patrunzatoare,
sint asemenea unor Trebuie insa, sa se caute sa fie forti-
ficate cu puterea Duhului, ca cumva intrind ele, sa
le pustiiasca. Inteleptii acestei 1umi, ca Aristotel, Platon Socrate,
dotati fiind cu inteligenta patrunzatoare, erau asemenea unor
mari, insa pustiite de pentru ca Duhul Dumnezeu era
intru ei.
2. Toti oamenii simpli, care participa 1a har, sint ca
mi,ci. fortificate de puterea crucii. insa, cad din har se pierd
tru doua : fie ca suporta cu rabdare necazurile care peste
ei, fie ca, de placerile pacatu1ui se comp1ac e1e; pentruca
acei ce trec (prin vi'ata) pot s-o parcUJrga fara ispite. Dupa cum
imparateasa dureri au 1a iar pamintul
ce1ui bogat a1 ce1ui sarac (la fe1 trebuie 1ucrat), pentru ca daca
este 1ucratcum se cuvine, da roade bogate, tot (stau lucrurile)
cu cultivarea sufletu1ui : nici cel inte1ept, ni:ci ce1 bogat
harului daca sufle.tul) cu rabdare, trecind
prin necazurj mu1te ostene1i. Pentru ca trebuie sa fie
tini10r! dupa cum mierea este dulce admite ea nimic amar
sau tot orice ar pe.ste ei, fie bine, fie rau,
ramin totdeauna buni, dupa cum zice Domnu1: Fiti miLostivi, precum
vostru este milostiv (Luca 6, 36). Intr-adevar, ceea ce vatama
intineaza pe om, in1auntru1 se afla. Pentru ca zice Domnul : Din
ies cugeteLe ceLe reLe (Matei 15, 18).
3. In1auntru, deci, inima se inainteaza duhul rautatii,
care sugereaza ginduri incita 1a fapte ; acest a1 intunericu1ui, acest
om de care trebuie sa se dezbrace cei ce alearga catre Dumnezeu,
pentru a imbraca pe omu1ce1 ceresc nou, care este Hristos (Efes.
4, 24). Deci, nimic din celedin afara pot sa vatame pe om, afara
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 251
numai de duhul intunericulul, care actioneaza
inima. Fiecare, deci, este dator sa Iupta cu gindurile, pentru ca
Hristos sa straIuceasca inima sa. Lui (se cuvine) slava veci. Amin.
OMILIA XLIII-A
Despre progresul barbatului a carui intreaga forta depinde
de inima, cum se va arata aici, indiferitechipuri.
1. CandeIe multe Iampi se aprind de Ia foc ard; dupa cum
toate (aceste) candeIe Iampi primes'c lumina stralucirea (de la
singura sursa), de la natura cea unica (a focului), tot
de la natura unica a focului divin, de la Fiul lui Dumnezeu. primesc
lumina stralucirea au lampile aprinse inimile lor stralucesc
inaintea Lui, chiar de pe pamint, dupa cum a luminat). S-a zis :
Pentru uns pe tine Dumnezeul cu untdelemnul bucu-
riei (Ps. 44, .9). Fiul lui Dumnezeu) a fost numit Hristos (pentruca
a fost uns); cu untdelemn fiind devenim
avind sa zi,c esenta trup cu S-a
.,.Pentru Cel ce sfinfe$te cei ce se sfinfesc, dintr-Unul sint toti
(Evr. 2, 11).
2. deci, se aseamana intr-un fel, unor candele avind
untdelemn eIe; acest untdelemn sint roadele dreptatii. Dar daca
candela lor nu este aprinsa de Ia candeIa divinitatii, nimic nu sint.
Domnul a fost candela care arde, pentru ca Duhul Divinitatii
chir; real ardea inima iui de om. Ca intocmai ca punga
invcchita, dar plina de margaritare, trebuie sa ; sa dupa
omul cel din afara, smeriti ,dispretuit, insa omul cel dinlauntru
sa poarte margaritarul cel de mare pret. Dar unii sint asemenea mor-
mintelor varuite, pe dinafara zugravite foarte frumoase, iar pe
dinlauntru pline de oasele mortilor, de muIt miros urit de duhuri
necurate (Matei 23, 37). Sint morti de Ia (fata) Iui Dumnezeu imbra-
cati cu toata murdaria intunericul celui protivnic.
3. Apostolul zice: vreme mO$tenitorul este copil, se sub
epitropi iconomi (Ga1. 4, 1-2). sint duhurile cele rele. Ele
nu vor ca tinarul sa creasca, ca nu cumva, facindu-se barbat
sa inceapa a se treburile sale sa actioneze ,ca stapin.
(insa), este dator ca totdeauna aminteasca de Dum-
nezeu. Pentru ca s-a scris: iube$ti pe Domnul Dumnezeul din
(Deut. 6, 5). Sa pe Domnul nu d()ar cind mergi
spre locul de rugaciune, ci sa-ti de Dumnezeu sa-L
chiar cind te plimbi, cind cind maninci, pentru ca a
17 - Sftntul Macar1e
258
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
zis : acolo unde este acolo este (Matei 6, 21).
Lucrul, deci de care inima cuiva leaga care 11 impinge do-
rinta sa, acela e:ste dumnezeul lui. inima neincetat
Dumnezeu, este Domnul inimii lui. Dar daca ,cineva, dupa ce a re-
nuntat la toate a saracia postul, ramine (de
griji) fata de propria-i persoana &au de lucrurile lumii, de casa sa, sau
de iubirea fata de parinti, acela are Dumnezeu lucrurile care ii capti-
veaza mintea inima. (Unul ca acesta)a din lume pe poarta cea
larga. dar a revenit ea pe alta dosnica.
Dupa cum vreascurile aruncate foc nu sa reziste puterii
lui, ci indata sint consumate de el, tot demonii, vrind sa se lupte
cu omul care s-a invrednicit (a pe Duhul (Sfint), sint
consumati de puterea focului; (trebuie) numai ca omul sa totdeauna
de Domnul puna increderea sperant:a. Daca de-
monii ar tari ca muntii de fier, ar ar/?i de ruga'ciune intocmai
ca ceara de foc (Ps. 67, 3). Insa, (intr-adevar), m:are lupta trebuie sa
dea sufletul cu ei. sint (asemenea) unor riuri de balauri, guri de
lei, ca un foc care este indreptat impotriva sufletului.
Dupa cum un raufacator inrait, imbatat de duhul ratacirii, al uci-
derii al desfriului, nu se satura facind raul, tot bo-
tezati Duhul Sfint sint fara, experienta raului. Sint,
insii, unii, care au (primit) harul, dar mai au legatura cu pacatul;
tia traiesc sub imperiul fricii/?i traverseaza 10curi de temut.
4. Ca dupa cum marinarii, atunci cind navigheaza n-au ajuns
incii la tarm - chiar daca au vint favombil, iar marea este -
totdeauna se tem, ca nu cumva deodata sa se stirneasca vint protivnic,
sa umfle valurile 8a puna pericol, tot chiar
daca vintul favol"abilal Duhului Sfint suflii ei, se tem ca nu cumva
vintul puterii protivnice sa nu vina catre ei, sa 'le tulbure sa le agite
Este nevoie, deci, de zel ca sa ajungem la 1imanul odih-
nei, la lumea cea la viata la citirea
sfintilor, la Ierus'alim'Ul cel ceresc, la Biserica intiilor nascuti. Daca cineva
nu ajunge la a:ceasta masura (a cu multa teama,
ca nu cumva, intre timp, puterea cea rea sa-i aduca caderea.
5. Atunci cind femeie concepe, poarta fM,ul inlauntrul
intuneric intr-un 10c, zicind, ascuns. Deci, daca se intimplaca
pruncul sa se nasca la vremea cuveni,ta, vede creatie (pentru
cu totul) noua, care n-a vazut-o niciodatii, cerul, pamintul soarele.
numai decit prietenii rudele (arborind) un chip vesel, il iau
brate Dar daca se intimpla ca dintr-o pricina oarecare, pruncul sa
CELE CINCIZECI DE 259
desprinda (de sinul mamei) , medicii, pentru aceasta se folo-
sesc de bisturiu. astfel, pruncul trece de la moarte la alta, de la
Un intuneric la altul.
Tot este (domeniul) spiritual. care au primit
poart6 chip nevazut din cauza pacatului care 10-
ei, ascund locuri intunecoase Dar daca
vegheaza asupra lor pazesc la vremea cuvenita aduc la
lumina, chip vazut, momentul dezlegarii tl'upului (lor), ingerii
toate corurile ii primesc pe ei chipuri vesele. Dar daca cel
ce a primit armele lui Hristos, pentrua se lupta cu se lasa
prada acesta, momentul trupului,
trece de la intunerioul care-l inconjoara acum, la altul mai rau
la pierzanie.
6. ne gradina cu pomi fructiferi plante aroma-
tice, bine dispusa gust, inconjurata 'ou un zid protector
preajma eicurgind navalnic un riu bine) , daca numai
apa, (un torent) se abate spre zid, afecteaza !ii distruge incet, incet
temelia, sapa el) intrind gradina), dezriidacineaza
distruge toate plantele, ruineaza toata lucrarea face neroditoare.
Tot se intimpla cu inima omului. Ea are ginduri bune, dar tot-
deauna se afla preajma ei torentele urmind sa
dea de partea lor. Deci, daca pentru moment, mintea devine
daca ce,deaza de gindurile cele necurate, numaidecit
teren duhurile minciunii, intra distrug ruineaza
gindurile cele bune pustiesc sufletul.
7. Dupa cum ochiul, este cel mai mic dintre toate madularele
(trupului) - pupila la fel - este un mare receptacol; el vede
timp cerul, stelele, soarele, luna, celelalte obiecte, toate
lucrurile - intr-o singura privire - se conturezza pupila
cea mica a ochiului, to,t es'te cu mintea cu inima. Inima este
un vas mic cu toate acestea (cuprinde multe lucruri): ea sint
balauri, lei, fiare veninoase, drumuri rele gloduroase toate como-
rile dar tot ea se afla Dumnezeu, ingerii,
lumina, apostolii, comorile harului toate celelalte. Dupacum
acoperind toata lumea, face ca om pe om sa nu se vada, tot
intunericul veacului acestuia,acoperind toata toata natura
umana - de la ciiderea pacat - face pe om sa traiasca noapte
locuri care inspira frica. dupa cum este fumului
intr-o clasa, la fel este tirindu-se instalindu-se cugetele
inimii, de) nenumiiratii de demoni.
260
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
8. lumea vazuta, atunci cind razboi, nu merg la 1upta
cei intelepti marile personalitati; temindu-se de moarte, ei ramin
(acasa). la lupta recrutii cei saraci oamenii de rind. Insa
daca se intimpla sa obtina victoria impotriva sa-i alun-
ge din frontierele (tarii), ei primesc recompense partea
imparatului, grade demnitati, iar cei mari seafla urma 10r; tot
este domeniul cel duhovnicesc. Cei simpH, ascultindde la in-
ceput Cuvintul cu inima iubitoare de adevar, primesc
la Dumnezeu harul Duhului. Pe cind cei intelepti, care incep a-L
examina cude-amanuntul, fug de lupta, nu progreseaza se afla
urma celor ce lupta inving.
9. Dupa cum cind vintul sufla foarte tare, pe toate creaturile de
sub cer le clatina mult zgomot face, tot puterea
agita adincuri1e inimii zguduie pune slujba sa cugetele. Dup&
cum stind 1a strimtorile dru'murilor, opresc pe calatori
scutura (de bani) tot demonii, pindesc sufletele le opresc atunci
cind ies din trup. Daca ele nusint curate cu nu le permit
sa se ridi,ce la camari1e cerului, sa ajunga preajma Stapinului 10r,
ci sint trase jos de ,demonii din aer. lnsa, cit timp se afla trup, ei
(pot) obtine, (desigur) cu mult efort lupta, harul cel de sus de la
Domnul, adica, datorita vietii 10r virtuoase, vor merge la Domnul, dupa
C(:1 a promis: Acolo unde fi Eu, $i
(loan 12, 26). vor imparati la impreuna cu Tatal, cu Fiul
cu Sfintul Duh, acum, pururea vecii vecilor. Amin.
OMILIA XLIV-A
Ce fel de transformare reinnoire opereaza om Hristos, Cel
Care vindeca patimile bolile sufletului.
1. Cel ce se apropie de Dumnezeu vrea cu adevarat sa stea a1a-
turi de Hristos, trebuie, pentru aceasta, sa schimbe sa transforme fe-
Iulsau de a fi comportamentul sau anterior, sa devina un om bun
nou sa nu mai pastreze nimic din omul cel vechi. Pentru ca zice :
este in Hristos, este Cor. 5, 17). De alt-
fel, pentru aceasta a venit Domnul nostru lisus Hristos, pentru ca sa
schimbe, transforme reinnoiasca firea (noastra), pentru ca sa recree-
ze sufletul cel ruinatde patimi, din ,cauza incalcarii poruncii sa-l
amestece cu Duhul Dumnezeirii Sale. a venit pentru a ne da
min1,e noua, un suflet nou, ochi urechi limb.'i noua
intr-uncuvint, pentru ,a face pe cei ce ,cred oameni
ourdufuri ungindu-i cu Sale, pentru ca sa
CELE CINCIZECI DE OMILII
261
puna ei) un nou, adica pe Duhul Sau. Pentru ca, zice: <<Vinul
cel nou burdufuri trebuie sd se (Matei 9,.17).
2. Ca dupa cum atunci cinda supus pe om, l-a facut
faptura folosul sau, l-a imbracat 'cu patimi rele, l-a uns cu
duhul pacatului a turnat el a toata nelegiuirea
tura cea rea, tot a!?a Domnul, (din mina) dU1?manuIui, l-a
facut (un om) nou, l-a uns cu Duhul Sau a turnat el
cea noua. Pentru ca Acela care a schimbat cele 5 in-
tr-o (Matei 14, 15-20), Cel care a facut sa asina,
care mod firesc este lipsita de ratiune (Num. 22, 28 CeI care
a pe desfrinata Ia castitate (Iosua 2, 8-21), Cel ce a dat focului,
arzator prin firea Iui, puterea de a racori pe (tinerii) care se aflau
cuptor (Daniel 3, 50), Cel care a imblinzit, pentru Daniel, pe leii, din
fire salbatici (Daniel 6, 23), Acesta poate sa schimbe sufletul
pustiit de pacat sa-I readuca la propria-i bunatate, blindete pace,
priD Duhul cel Sfint Bun pe care L-a promis.
3. Dupa cum un pastor poate sa vindece oaie riioasa s-o pa-
zeasca de Iupi, tO't Hristos, Pastorul Cel adevarat, venind
lume), singura putut sa vindece pe aceasta oaie pierduta riioasa,
care este omul,de riia de Iepra pacatului. Preotii de odinioara, le-
invatatorii, n-au putut sa vindece sufletul, ofrandele de
daruri sacrificii, ni,ci prin stropirea cu singe, pentru ca nici pe ei in-
nu puteau sa se vindece; ei erau cuprin1?ide slabiciune
(Evr. 5, 1-3). Pentru ca, zice: Este cu neputintd singele de
de sd inldture 4). Domnul referindu-se
la neputinta doctorilor de atunci, zicea: Cu lmi veti spune
pildd: Doctore, vindecd-te pe tine insuti (Lu'ca 4, 23). voia
sa spuna : Eu sint ca aceia, care nici pe nu se puteau
deca. Eu sint Doctorul cel Pastorul cel bun (Ioan 10, 11). Cel
ce poate sa vindece toata boala toata neputinta sufletului (Matei 10,
1). Eu sint Mielul cel fara prihana care s-a adus (jertfa) singura data
pentru' toti (Evr. 9, 28; Apo1c. 5, toti care la Mine. Eu
pot sa-i vindec. Intr-adevar, vindecare a sufletului, doar de
catre Dumnezeu se face. Pentru ca, s-a zis : Mielul lui Dumnezeu,
ridicd lumii, pacatul sufletului care crede
11 din toata inima.
4. Prin urmare, Pas'torul cel Bun pe oaia cea riioasa;
oaie poate pe alta. Iar daca oaia eea rationala, omul, nu
este vindecat (de riia pacatului), nu poate sa intre Biserica Domnu-
cea cereasca. Acest lucru a fost spus Lege, umbra inchi-
puire. Duhul insinuiazaacest adevar anunta, cind
262
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
despre cel lepros despre cel ce avea defect (trupesc). Pentru
ca se spune : un lepros $i nici (un om) in trup
sQ. nu intre in Domnului (Lev. 21, 17; Deut.23, 2). ce-
lui lepros a poruncit sa mearga la preot, sa-l roage staruitor sa vina la
cortul sau, puna miinile sale lepra, sa indice locul care a
fost atins de lepra s-o cu1'ateasca. La fel H1'istos, A1'hiereul bunu-
viitoare 9, ll),se apleaciiasupra sufletelor atinse de lep1'a
pacatului, intra cortul trupului 101', le face sa dispara pa-
timile 10r. felul acesta, sufletul va putea sa intre Biserica cea ce-
reasca a sfintilo1' adevaratuluL Isr,ael. Pentru ca, ori'ce suflet care este
plin Ide lepra patimilor .pacatului, care nu se apropie de Arhiereul cel
adevarat nu este cinstit acum (de nu intra rindul sfintilor,
Bise1'ica ooa cerea.sca. Pentru ca aceea fiind ,curata neintinata, pri-
mel?te (doar) sufletele cele curate neintinate. Pentru ca, zice: feri-
citi cei curati cu vedea pe Dumnezeu 5, 8).
5. Secuvine, deci, oa sufletul ,care crede cuad.evarat Hristos, sa
se schimbe sa treaca de la starea sa pacatoasa actuala, la 'al ta stare,
buna, de la natura sa umila actuala, l'a alta stare, ,divina, fiind re-
innoit prin puterea DuhuluI Sfint. Al?a se va aTata demn de imparatia
cerurilo1'. putem obtine toate acestea, d,a:ca credem, daca iubi'm ,cu
adevarat pe Hristos daca 1mplinimtoate sfintele lui porunci. Ca
,pel lui Elisei, lemn, careprin na'tura lui este
iiind apa, a ridicat (la suprafata) fierul, care prin firea lui
este greu, cu citmai mult acum Domnul va trimite pe Duhul Sau, (care
firea este) bun ceresc, va ridica cu Elsufletu1 afundat
apele piicatului, n va ii va da - pentru a se ridica spre
inaItimile ceruluI - n va schimba transforma dinstarea lui.
6. Dupa cum de toate zilele, nimeni nu poate, cu puterile
sale, sa parcurga sa treaca marea, daca nu are corabie ul?oara, fa-
cuta din lemn, singu1'a masura sa umble deasup1'aapelo1' - ia1' daca
se incu'meta sa mearga pe (apele)ma1'ii, ,se afunda pie1'e -
tot al?a, sufletul nu poate sa parcurga sa traverseze ma1'ea cea
amara a pacatului, abisul periculos al puterilor celo1' viclene
intune1'icului patimilor, decit numai p1'imind pe Duhul cel ce-
resc ina1'ipat al lui H1'istos, ca1'e trece peste toata viclenia, care duce
di1'ect la limanulcel ,ceresc odihnei, lacetatea Imparatului.
dupa cum cei (Ice se 1mbarca) pe corabie, nu scot apa din mare
ca sa bea, nU-l?i ia:u din ea hainele h1'ana, ci le 'aduc pe corabie
din afara ei, (de uscat) , tot al?a sufletele nu primesc
din a'cest veac, ci de sus, din cer h1'ana 1mb1'acaminte spiri-
tuala. T1'aind cu ceea ce vine de ,acolo(de sus), imbarclndu-se co-
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 263
rabia Duhului celuI bun datB:tor de eitrec peste puterile cele
protivnice viclene ale incepatoriilor Puterilor.
dupa cum toate care oamenii pot sa s'trabata ma-
rea, sint faoute din lemn, 001:. toate intarite
cu diferitele daruri ale Duhului, trec pestetoata rautatea.
7. Pentru a duce cu bine drumul lacapat, 'corabie are de
capitan de vint favorabil placut. sint Domnul
(Hristos) pentru sufletul ,credincios care se afla. il trece pes<te
furtuni de temu<t, peste valurile salbatice ale rautatii pes,te furtunile
violente ale pacatului. il conduce) cu putere, cu experienta com-
petenta, dupa cum !?icalmeaza tulburarea Fara de
Hristos,conducatorul ,celceresc, este oricui imposibil sa traverseze ma-
rea cea rea a puterilor intunericului furtuna ispitelor amare. Pentru
ca zlce (Psalmistul): se urcau pind ceruri se coborau pind in
adincuri (Ps. 106, 26). Dar Cel Care a mers pe valurile deslantui-
te, sa conduca (pe oameni) prin ispite lupte. Pentruca s-a scris :
InsU$i fiind ispitit, poate ceZor ce se ispitesc sd Ze ajute (Evr.
2, 18).
8. Se cuvine, decI, ca sufletele noastre sa se schimbe sa treaca
de la starea actu'ala la alta, la stare divina, din vechi, amare
necredincioase sa devina bune Facindu-se vor
fi restabilite imparatia cerurilor. Fericitul Pavel, referindu-se 1a con-
vertirea la prinderea de catre Slcrie acestea: Eu ur-
(indreptareaJ, cd doar prinde, intruclt $i eu am fost prins
de Hristos (Filip. 3, 12). Dar,cum a prins de Dumnezeu? Dupa
cum un rapind robi, cele din urma el este prins de
adevaratul imparat, tot Pavel, 'aflindu-sesub Influenta duhului
tir&nic a'l pacatului, prigonea despuia Biseri:ca. Dar, pe cind facea
aIceas'ta din zel fata Ide insa fara sacunoasca (tainele lui
Du,mnezeu) (Rom. 10, 2), crezind ca lupta pentru adevar, Domnul
l-a trecut cu vederea cI,din contra, l-a prins. Imparatul ce1
ceresc, l-a invaluit cu lumina stralucitoare de negrait, l-a in-
vrednicit sa auda glasul Sau, 1-a palmuit ca pe ,un rob I?i 1-a eliberat.
Iata bunatatea Domnului, iata 'cum poate sa schimbe sa resta-
bileasca suflete1e imp1eticite pacat devenitesa1batice; iata cum,
intr-o clipa le catre bunatateIa pacea Sa.
9. Pentru ca la Dumnezeu toate sin1:. cu putinta (Marcu 10, 27).
Acest 1ucru s-a aratat cazul tilharului,care, ara,tind credinta, s-a
transformat intr-o clipa a fost paI"adis (Luca 23, 43). (De
altfel), pentru aceasta a Domnul, ca saschimbe sa recreeze
suflete1e noastre, pentru a le face, ,dupa cum s-a scris {<pdrta$e firea
264
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
divinO, Petru 1, 4) ; pentru a d,a sufletuluI nostru un suflet ceresc,
adica pe Duhul Dumnezeirii, care ne oonduce spre toata vil'tutea, pen-
tru ca sa putem trai viata
Se deci, ca sa credemcu toata inima promisiunile
Sale cele de negrait, pentru ca vrednic de crezare este Cel ce le-a
facut.
Se cuvine sa iubim pe Domnul, sa ne silim a implini tot chipul
poruncile Lui sa-L rugam neincetat sa trimita intru totul pe Du-
hul promis, pentru ca sufletele noastre sa obtina inca pecind
sintem trup. Pentru ca daca sufletul nu aceasta lume,
datorita credintei rugaciunii staruitoare, sfintirea Duhului, nu se facE'
la naturadivina nu se amesteca cu harul cel care il face ca-
pabil sa implineasca toate poruncile fara nu poate socotit
demn pentru imparatia cerurilor. Acest lucru bun, pecare de-l va
tiga cineva aici (pe pamint), va fi ziua aceea pentru el, viata ceade
la TataI, de la Fiul !?i de la Sfintul Duh, veci. Amin.
OMILIA XLV-A
Nici un nici bogatie din lumea aceasta nu poate
deca pe om, afara numai de aratarea lui Hristos. Omilia aceasta mai
arata marea inrudire dintre om Dumnezeu.
1. Cel ce 'a ales solitara trebuie sa considere toate lucrurile
din aceasta lume, ca neprivindu-l straine de el. Pentru ca acela care
urmeaza cu adevarat crucea lui Hristos, renunta la toate, ba chiar la
viata sa (Luca 26) are mintea sa atintita spre Iubirea lui Hristos ;
(un astfelde om) prefera pe Domnul fata de parinti, frati, sotie,
rude, prieteni Acest fapt l-a spus Domnul cind a zis CeL ce
nu pe pe pe fratii $i pe pe copii
sale nu-Mi Mie, nu este vrednic de Mine (MateI
10, 37; Luca 14, 26). pe buna dreptate), pentru ca nimeni altul,
(afara de nu-!?i afla mintuirea repaosul (Fapte 4, 12),
precum am zis mai inainte.
Intr-adevar, clti au din neamul lui Avraam au
domnit peste tot pamintul, mindri de puterea 10r imparateasca ? Niciunul
1nSa, dintre cu toata puterea sa n-a putut sa cunoasca rautatea care a
intrat suflet din cauza 1ncalcarii poruncii de catre primul om, acea rau-
tate (care l-a 1ntunecat, incilt sa nu mai cunoasca schimbarea
el), (sa nu mai cunoasca) faptul, ca mai inainte, mintea era
curata vedea pe Stapinul sau 1ntru slava, timp ce acum ea este
1mbracata cu ru!?ine dincauza caderii pacat); ca och1i inimii sale
CELE CINCIZECI DE OMILII
265
au orbit, feI ca nu mai vedeacea sIava pe care vedea Adam,
parintele nostru, inainte decalcarea poruncii.
2. lume au fost diferiti intelepti. Unii dintre ei au aratat des-
toinicia filozofie, s-au ocupat cu sofistica au fost admirati (de
oameni); altii au aratat indeminare retorica, iar altii, ajungind grama-
tici (oameni invatati) poeti, au scris istorii dupa (toate) regu1ile. Au
fost apoi, diferiti care au exercitat arteIe profane. Unii dintre
ei au S'cuIptat 1emn chipuride oameni f?i s-au
straduit sa aceste (lucrari mmestria lor. Altii au incer-
cat sa toarne bronz statui cu chip de om sau de alte (vietati). A1tii
au ridicat c1adiri foarte mari foarte frumoase. Altii au scormonit
pamintuI pentru a scoate din el argintul aurul cel trecator. Altii (au
scormonit pamintul pentru a aduce Ia 8uprafata) pietrele pretioase.
AItii au avut frumusetea trupeasca s-au mindrit cu frumusetea chi-
pnlui Ior, sau mai degraba au fost amagiti de satan au cazut pa-
cat. Toti acef?ti pe care i-am pomenit mai inainte, erau stapiniti
de care Iocuief?te inIauntrul 10r, dar necunoscind pacatul care
Iocuia ei, s-au facut prizonieri scIavi ai puterii ceIei vicIene, nu
au nici un folos ,din arta Ior.
3. Lumea, cu toata diversitatea ei, se aseamana unui om bogat, care
arecase mari straIucitoare,aur argint, averi muIte muItime
de servitori, de boli de suferinte. Toate rudeIe saIe stau
juru1 sau, dar sint neputincioase sa-1 scape de boa1a, cu toata boga-
tia lui. Nici un efort a1 ceIordin aceasta viata, nici fratii, nici bogatia,
nici curaju1, nimicdintre ce1e 'ce am pomenit mai inainte, nu pot sa
scoata sufletuIafundat pacat, care nu poate sa mai vada cIar. Numai
aratarea 1ui Hrimos poate sa curateasca sufletul De ,aceea,
1asind 1a parte toata grija (acestei) vieti, sa dedicam Domnului
sa strigam catre ziua noaptea. Pentru ca cu cit Iumea aceasta va-
zuta odihna din ea, par sa mingiie trupuI, cu atit mai muIt atita pa-
timiJe sufIetuIui sporesc mizeria Iui.
4. Un barbat inte1ept, vrind sa se ingrijeasca de sufletul sau, s-a
straduit sa incerce tot ce exista Iumea aceasta, pentru ca sa afle un
(oarecare) folos. S-a ,dus Ia imparati, Ia cei puternici la demnitari, dar
n-a aflat nici un Ieac cucare vindece sufletul. Mnlta vreme a za-
bovit prinll;re ei, dar nu s-a folosit cu nimic. S-a dus, apoi, 1a inteleptii
1umH la retori, dar chip i-a parasit pe fara sa
aiba vreun folos. trecut pe 1a pictori, pe la cei ce extrag aurul ar-
gintul din pamint, pe 1a toti dar n-a putut sa afle nici
pentru rane1e sa1e. ceIe din urma, parasindu-Ie pe toate
acestea, s-a indreptatcatre Dumnezeu, Care vindeca suferinte1e bo-
266
SFINTUL MACARIE EGfPTEANUL
lile sufletului. pe cind se cerceta pe sine gindea la acestea, a af1at
ca mintea lui era inca furata de acele lucruri pecare le parasise pe
care le ura.
5. Doca, (aceasta) lume, boga:ta, avind multe averi
casa stralucito:are, este lipsita de protectie, atunci multi ca
vatame sa-i pustiiasca casa. Neputind sa suporte astfel de ooara,
incepe a cauta un barbat puternic, edu!cat toate. Aflind
un astfel de 'barbat, cu pretula multe osteneli, ea se bucura vede
el un zid puternic; tot t?i sufletul, dupa calcarea poruncii, a fost
mult chinuilt de puterea protivnica. Djn cauza ca a incalcat porunca, a
ajuns inmare vaduv parasit de ce1. ceresc,
jocu.l puteri10r protivni\Ce, Arestea l-au scos din minti au tocit
clinarea spre cele incilt el nu mai vede cele ce 'i-'au facut
crede ca a fost de la inceput. cele din urma, insa, a devenit
de izolarea singuratatea sa, a suspinat inaintea lui Dumne-
zeu a aflat viata mintuirea. De ,ce? Pentru ca a venit la Cel inru-
dit cu el, 'pentru ca este nici familiaritate mai foIositoare decit
aceea a sufletului cu Dumnezeu a Dumnezeu 'cu sufletul.
tntr-adevar, Dumnezeua creat diferite specii de pasan: unele
fac cuibul pe pa,mint tot pe pamint afl.:'i hrana odihna; pentru
alte]e adispus sa-t?i faca cuibul sub apa, sa se hraneasca.
creat, de asemenea, doua lumi: lumeade sus, pentru duhuri1e sluji-
toare, carora a poruncit duca viaVa aceIo, Iumea de jos, pentru
oameni, (care traiesc) sub laceasta atmosfera. acreat cerul pamin-
tuI, soarele t?i luna,apele, pomii fructiferi de ttot felui.
Dar, Dumnezeu, nici una dinaceste creaturi nu-$i afla odihna. Cre-
atia intreaga este stapinirea Lui, insa nici una din aceste (crea-
turi) nu tronuI Sau pe nici una n-a de co-
muniunea cu ci numai om a binevoit, cu acesta a intrat co-
muniune odihnit Vezi, acum, ce consta unde duce)
inrudirea lui Dumnezeu cu omul 'a omuIui cu Dumnezeu ? (lata) su-
fletul cel cuminte intelept, trecind (cu vederea) toate creaturile, n-a
odihna decit Domnul, iar Domnul nici una (dintre creaturi)
n-a binevoit, decit numai om.
6. Da'ca iti indrepti privirea spre soare, discul pe cer, inSa
lumina, razele stralucirea lui le intoarse purtindu-se spre pa-
mint. Tot Domnul, stind ,de-a dreapta TataIui, mai presus de ori-
ce Putere Stapinire (Efes. 21), are Sau fixat spre inimile
oamenilor,care sint pe pamint, pentru a ridicaacolo unde este pe
cei care ajutorul Sau,dupa ,cum a zis : Acolo unde
fi Eu, fi slujitorul Meu (Ioan 12,26). $iPavel, de asemenea :
CELE CINCIZECI DE OMILII 261
cu $i
intru cele cere$ti (Efes. 2, 6). Multe animale lipsite de ratiune
sint mai intelepte 'decit nQi, pentru ca fiecare dintreele stau alaturi de
cele de-o fire cu ele :cele salbatice stau cu cele oi1e stau linga
Tu, insa, loc sa te duci catre rudenia ta din 'cer, care este Dem-
nul, te prada cugetelor celui rau,te faci ajutor al pacatului, te
dici cu razboi impotriva ta devii prada a care,
du-te, te precum vulturul pasare, precum lupul
oaie saudupa cum un copil, din mina catre
pe, moare de TO'aite imagini au corespondent
domeniul spiritual.
7. Dupa cum tinara, logodi,w cu un barbat, oricite daruri ar primi
(de la el) inainte de insotire - fie ele bijuterii, haine sau odoare pre-
tioase - ce vremea a
sotirii, tot sufletul, logodindu-se Mireluiceresc primind de la
arvuna Duhului, adicadarul vindecarilor, al descope-
ririi (celor ascunse), multumirea pinace nu obtine comu-
niunea deplina, adica iubirea, care, neschimbatoare fiind netrecatoa-
re, face statornici pe cei care doresc. cum un prunc,
iInbracat pretioase perle, cind este foame, nu se uita
la rodoabele sa1e, ci le nu decit la sinul de
unde-i vine laptele, atitudine (de pretuire) sa ai tu fata de
darurile spirituale ale lui Dumnezeu. Lui (se cuvine) slava, veci.
Amin.
OMILIA XLVI-A
Despre deosebirea dintre Cuvintul Dumnezeu cuvintul lumii,
dintre fiii lui Dumnezeu lumii.
1. Cuvintul lui Dumnezeu este Dumnezeu, iar cuvintul lumii es,te
lume. Este mare deosebire distanta intre Cuvintu1 lui Dumnezeu
cuvintul lumii, intre fiii Dumnezeu fiii lumii. Pentru ca ori-
ce faptura seamana cu parintii sai. Deci, ,daca faptura vrea
sa asculte de cuvintul (se leaga) de lucrurile de sla-
acestui veac, moare se pierde, neputind sa afle l8Jdevara,ta odihnii
a vietii. Pentruca odihna sa se afla intru cele ,din care s-a nascut. Cel
ce ('ste preocupat de grijile vietii de legaturi
este, cum zice Domnul, sufocat devine neroditor fata de
tul lui Dumnezeu. Tot cel ce este dominat de pornirile
adici'i omul de lume, daca vrea sa asculte Dumnezeu, se
sufoca seamana cu un om fara ratiune (Matei 13, 22 intr-adevar,
cei cu amagirile rautatii, atunci cind aud des-
268
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
pre Dumnezeu, se simt incomodati ca de convorbire plictisitoare
mintea lor este prinsa de dezgust.
2. De altfel, spune Pavel : Omul firesc prime$te pe cele
Duhului Dumnezeu), pentru el sint nebunie (1 Cor. 2, 14).
profetul zice : Cuvintul Dumnezeu pentru ei
(Isaia 28, 18). Vezi doci, ca nu este posibil sa traiasca cineva alt-
fel decit numai conform cuvintului din care s-a nascut.
Dar, se poa'te vorbi despre aceas'ta a1t fel. Daca omul trupesc
sa se schimbe, mai intii el moare inceteaza sa mai dea
roadele vietii sale re1e de mai inainte. Dupa cum un om, fiind cuprins
de boala de febra, intinde trupul pe pat nu poate savir!?i nimic
din Iucrurile de pe pamint, totU!?i, cu mintea nu are odihna, se
te la treburile sa1e, 1a doctor trimi:te 1a el pe prietenii sai ; tot a!?a
sufletul, dupa calcarea poruncii, se afla bolind de boala patimilor in-
tr-o stare de lincezeala. Dar, de indata ce se apropie de Domnul f?i ara-
ta credinta obtine ajutorul Lui. Cind renunta la viata lui cea rea
de mai inainte, nu poate sa savirf?easca cu adevarat lucrarile vietii, dar
poat!: sa se ingrijeasca mai mult de viata sa, sa implore pe Domnul
sa caute pe doctorul ce1 adevarat.
3. Nu este adevaratceea ce afirma unii, sedu!?i de invataturi gre-
:;;ite, ca omul a murit odata pentru totdeauna ca nu mai poate savir!?i
nimic bun. lntr-adevar, chiar daca un prunc poate sa faca nimic
singur, nici macar sa mearga pe picioarele sale, 1a mama sa, e1 se
rostog01e!?te, striga plinge, cautind-o. 1ar mama, vazind ca cauta
cu staruinta striga, se bucura se face mila de el. pentru ca
pruncul nu poate sa vina catre ea, atunci mama, COp1ef?ita de multa 1ui
de iubire fata de prunc, il ia brate, il mingiie f?i il hra-
cu multa dragoste. La fe1 face Dumnezeu, iubitorul de oameni,
cu sufletul care vine catre 11 mult. Chiar mai mult, im-
de iubire de bunatate, care este proprie firii Sale, se alipef?te
de mintea acestuia, devine un Duh cu ea, cum spune Apostolul
(1 Cor. 6, 17).
daca sufletul se alipef?te de Domnul daca Domnul,
de rnila iubirea Sa, vine se el, daca rnintea ra-
neincetat harul Domnului, atunci sufletul Dornnul rarnin un
singur Duh, amestecare cuget. Trupul sau ratace:?te pe pamint,
dar cugetul sau deja, cu totul, 1erusalimul cel ceresc, este
ridicat pina 1a a1 treilea cer (1 Cor. 12, 2), strins alipit de Dornnul,
Ii
4. stind pe tronul rnajestatii Sale, intru ce1e inalte, ceta-
t!:'a cea cereasca, este intregime alaturi de suflet, trupul Sau.
CELE CINCIZECI DE OMILlI DUHOVNICE$TI 269
Pentru ca a chipul Sau, sus, 1srusalim, cetatea celor sfinti
a pus Chipul Sau, (chipul) luminii inefabile a Dumnezeirii trupul
sau. sufletul cetatea sau, intimp ce sufle-
11 cetatea cea cereasca. este sufletului
cer, iar sufletul este Lui pe pamint. Domnul, deci, este
tenil'ea sufletului sufletul este lui Dumnezeu.
Mintea cugetul celor pacaltol?i, care triiiesc intuneric, poate
sa se departezede trup sacalcltoreasca ,departe ; intr-o clipa sa ajun-
ga iThdepartate timp ce trupul ramine la locul sau,
poate sa se afle alta tara, alaturi de iubitul sau iubita lui, sa se
vada traind linga ei. Deci, daca sufletulcelui pacatos este atit de
inaripat, incit mintea nu este impiedicata de departarea dintre
locuri, cu cit mai mu1Jt sufletuJ. de pe care a fost luat valul intuneri-
cului de puterea Duhului Sfint, ai carui ochi au fost luminati de lumi-
na cea de sus, care este intregime eliberat de patimile cele necinsti-
adevenit curat prin efectul harului, poate sa slujeasca intru
totuJ Domnului, cer, poate sa-1 slujeasca intru totul trup. Cu-
sau intim atit se incit este pretutindeni (este capabil)
sa slujeasca Hristos, acolo unde vrea cind vrea.
5. Apostolul spune: puteti intelege, cu toti sfin-
este
teti lui Hristos, presus de umpleti
de lui Dumnezeu (Efes. 3, 18-19). tainele
cele de negrait ale sufletului, de pe care Domnul a ridicat valul intu-
nericului, pecare ildescopera caruia se descopera! Cum
intinde gindurile mintii lui, pina la lungimea, latimea, adincurile
inaltimea a toata creatia, vazuta nevazuta. ca sufletul este
un lucru cu adevarat minunat divin! Cind l-a facut Dumnezeu, n-a
introdus natura lui nici rautate, ci dupa chipul virtuti10r Duhului
l-a facut (Gen. 1, 26-27). pus el legile virtutilor: discernamintul,
prudenta, credinta, iubirea pe celelalte virtuti, dupa chi-
pul Duhului.
6. II11Ca aonm Domnul se descopere este aflat (de el)
prudenta, iubire credinta. (Pentru ca Domnul) a pus
el ratiune cugete, vointa, l-a daruit cu multa sensibilitate l-a fa-
cut foarte mobil, inaripat neobosit. 1-a dat puterea de a veni a se
duce intr-o clipa de a-L servi cu gindurile sale, acol0 unde vrea Du-
hul. !ntr-un cuvint, chip I-a facut, incit sa fie mireasa par-
Lui, ca sa se amestece ,cu el sa devina un singur Duh cu
dupacum s-a zis: cel ce se de Domnul este un Duh cu
Cor. 6, 17). Lui (se cuvine) slava, vecii vecilor. Amin.
210 SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
OMILIA XL VII-A
Interpretarea alegorica a celor lntimplate pe vremea Legii (vechi).
1. Slava care a pe fata lui Moise era prefigurare a sla-
vei celei adevaraie. Atunci, iudeii nu puteau privi la fata lui Moise
(Exod 34, 35), acum insa, primesc sufletele 10r aceasta s1a-
va luminoasa, iar intunericul, neputind suporia stralucirea luminii, fuge
orbit. (Atunci), 'aceia erau ariitati ca popor al lui Dumnezeu printr-o
taiere imprejur (exterioara) (Fac. 17, 10), acum insa, poporul Dum-
nezeu are semnul taierii imprejur inima (Rom. 2, 29); sabie ce-
reasca taie ceea ce este de prisos suflet, adica uriciunea pacatului.
La aceia era un botez care sfintea trupul; la este un botez al Du-
al focului. Acest (botez) l-a vestit Ioan, (cind a zis) :
cu Duh Sjint cu foc (Matei 3, 11).
2. Atunci era uncort interior altul exterior. ln (cortul) cel
dintii intrau slujbeIe dumnezeie$ti, in cel
de arhiereul, an nu de singe
(Evr. 9, 6-7; Lev. 16, 2-29). Prin aceasta Duhul Sfint arata ca dl'u-
mul spre (sfinta) sfintelor nu era inca deschis (Evr. 9, 8). Acum, insa,
cei vrednici intra cortul cel nefiicut de mina (Rom. 9, 11), care
Hristos a intrat inaintea noastra ca un Inaintermergiitor. lege s-'a
scris ca preotul sa ia doi porumbei, sa jertfeasca unul, iar pe cel viu
sa-l stropeasca cu singele celui jertfit (sa fie lasat) sa zboare liber
(Lev. 1, 14 Faptulacesia era preinchipuire umbra a ade-
varului. Pentru ca Hristos a fost jertfit fiind noicu singele
Sau, ne-a dat aripile Duhului Sfint, pentru ca sa putem zbura fara ln-
cetare spre (locurile superioare) ale Dumnezeirii.
3. Acelora li s-a dat Legea scrisa pe table de piatra; noua s-au
dat Legile cele scrise pe (tablele) decarne ale inimii Cor.
3, 3). Pentru ca zice (Domnul) : Voi pune Legea Mea
inimile scrie (Ier. 31, 33). Toate acele lucruri (vechi)
au fost trecatoare destinate abrogarii, dar acum toate (poruncile lui
Dumnezeu) se implinesc cu adevarai inlauntrul omului; inlauntru este
(scris) Testamentul, (fnlauntru se dau luptele). Iar toate cite s-au scris
s-au scris preinchipuiri ale viitorului, s-au scris spre
Cor. 10, 11). Dumnezeu spus mai inainte lui
Avraam cele ce se vor intimpla, (zicind) : pribegi in
unde robipi petru sute de ani (Gen. 15,
13). Aceasta (profetie) trasa imaginea unei umbre. !ntr-adevar, poporul
(evreu) a fost robit de egipteni dus tara str<iina, unde a trudit 1a
lucrarea lutului, facind oaramizi (!Exod. 2, 23). Faraona pUlS peste ei
CELE CINCIZECI DE OMILII 271
supraveghetori, pentru oa constringa la munca fortata. Dar cind
lui Israel au suspinat catre Dumnezeu, de la munca lor (Exod 2,
23), atunci numaideclt i-a cercetat prin Moise. dupa ce i-a pe
egipteni cu numeroase plagi, i-a (pe evrei) din Egipt luna flori-
lor, cind dulcea primavara incepe sa se arate cind iarna cea trista
dispare.
4. a Dumnezeu Moise: Sa ia fiecare cite un miel fara
meteahna, sa-l junghie sa unga pragurile pentru ca
sa nu-i atinga pe ei, cel ce a nimicit pe ai egipteni10r
(Exod 12, 3-4). Ingerul trimis vedea de departe semnul singelui se
retragea, dar intra casele ce n-aveau acest semn ucidea pe inrtiii
nascuti. (Exod 12, 29). De asemenea, (Dumnezeu) a poruncit sa dis-
para aluatuldin oricecasa mincind mielul jertfit cuazime Ierburi
amare (Exod 12, 8-15),sa aiba mijlocul incins, sandale picioare
baston miinI (Exod 12, 11). Le-a mai poruncit sa manince seara,
graba, Domnului, de a nu rupe niciunul din oasele mielului
(Exod 12, 6, 11, 46).
5. I-a scos cuaur argint, pentru ca poruncise ca fiecare (dintre
evrei) sa imprumute de la vecinul sau egiptean obiecte deaur de
argint (Exod 12, 35). De,ci, au ,din Egipt, pe cind egiptenii in-
rnormintau pe intiii lor nascuti. Unii se bucurau sint eliberati de
trista robie, pe cind a1tii erau indurerati de copiilor.
Iata de ce a Moise : Este noaptea care, aJ?a cum a promis Dumne-
zeu, ne-a eliberat pe Toate 'acestea sint taina sufletului, care (pre-
inchipuiau cele rinduite pentru sufletul) cel rascumparat venirea
Hristos. Israel inseamna : mintea care vede pe Dumnezeu. (Prin ve-
nirea lui Hrisltos, se eli'bereaza din robia a 'du-
11urilor egiptene.
6. Pentru pe cind s-a aratat neascultawr, omul a murit de
moarte cumplita peste el a venit blestemul. (Spunea Dumnezeu lui
Adam): Spini rodi pdmintul (Gen. 3, 14) !ii: (ICind
vei nu-ti (Gen. 4, 12).
intr-adevar), !ii palamida au odraslit s-au inmultit pamintul
inimii luI, l-au dezbracat, prin in!ielaciune,de slava sa !ii l-au
imbracat rUf?ine. I-au luat lumina l-'au imbracat 'Ou intunericul;
i-au scos sufletul, i-au gindurile, ,au coborit mintea
lui din inaltime s-a facut Israel (cel spiritual, sufletul), rob al
Faraon cel adevarat. au pus peste elca supraveghetori pe duhurile
cele viclene,care il fortau sa faca, fie el voia nu, faptele cele
rele, faptele lutului a1e caramizii. Indepartindde la cugetul celce-
resc, l...:au impins spre lucruri materiale, pamintellti, mocirloase !ii rele,
2'72
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
catre ginduri, reflexiuni cugete zadarnice. Cazind, deci, din inaltimea
omul a aflat imparatie care il ura, stapini amarnici care-l con-
stringeau sa construiasca cetati ale pacatelor vicii1or.
7. Daca sufletul suspina striga catre Dumnezeu, ii trimite pe
Moise cel spiritual care-l elibereaza din robia (duhurilor) egiptene. lnsa,
mai intii se ca (sufletul) sa geama sa strige; (dupa aceea) in-
cepe izbavirea. el este izbavit vremea florilor celor vremea
plingerii (celei cind solul sufletului poate sa odrasleasca
frumoasele infloritoarele ramuriaIe dreptatii, cind dispar furtunile
cele napraznice ale sumbrei rnarea (a sufletu-
adusa de faptele cele de pacate. Atunci Domnul
sa se indepiirteze din orice casa aluatul cel vechi, (adica) sa
indeparteze pe cit posibil, gindurile cele murdare faptele
(cele rele) ale omului strioat.
8. trebuia junghiat sacrificat, iar singele se un-
geau (Exod 12, 6-7). Hristos, de asemenea, Mielul cel
adevarat, bun imaculat, a fost cu singele Lui au fost
inimii, pentru ca singele Hristos, cel varsat pe cruce, sa fie
snfletulUi spre viata mintuire; intr-adevar, singele
neprihanit este pentru demonii egipteni intristare dar
tru suflet este bucurie veselie.
Mai departe Domnul ca dupa (iudeii) ung
(portii casei), spre seara sa manince mielul azimile, ierburi amare,
avind mijlocul. incins, incaltaminte in picioare toiag mina
(Exoc,l 12, 8-11). (Tot sufletul, daca este mai dinainte pre-
gatit fapte bune, pe cit ii este cu putinta, este permis sa ma-
din mie1. daca, (atunci), mielul era placut, iar azimele gustoa-
se, ierburile erau amare tari, (tot acum) sufletul gusta din miel
din azimele cele placu'te cu mult necaz 1?i amaraciune, pacatul care
afla el aducindu-i necazul acesta.
9. Spre seara, zicea (Domnul), fie mincat mieLuL (Exod 12, 6).
Seara este timp intermediar intre lumina intuneric; sufletul, de
asernenea, fiind aproape de izbavirea sa, este intr-o situatie intermedi-
ara intre lumina intuneric, puterea divina il asista impie-
dica intunericul sa pal'tunda el sa-l ,devoreze.
dupa cum (atunci) Moise a zis: Aceasta este noaptea promi-
siunii Dumnezeu, fel (la vremea Sa), dindu-I-se cartea
sinagoaga, - precum s-a scris Evanghe1ie) - a vestit anul placut
Domnului ziua izbavirii (Luca 4, 19). lntr-o parte (se vorbefjte despre)
noaptea razbunarii, alta parte despre izbavirii. pe buna drep-
tate. pentru ca toate cele (precedente) erau imagine umbra a adeva-
CELE CINCIZECL DE OM1LII DUHOVNICE$TI
273
rului prefigurau 'chip tainic adevarata mintuire a sufletului, care
(suflet) era in1antuit de pacat, tinut inchip tainilc inchis intr-o groapa
adinca, blocat de }X>rti de arama 'imposibilitatea de a izbavit fara
mintuirea lui Hristos.
10. (Hristos) scoatesufletul Egipt robia (puterilor celor
vicl"ne)dupa ce intiii nascuti ai ace8tora sint la ie!?ire. Acum
parte a puteni adevaratului Faraon se naruie, iar sint cu-
prinl?i de durere. gem suspina cauza mintuirii prizonieru-
lui lor.
Dumnezeu poruncea (atunci iudeilor) sa imprumute de la egipteni
obiecte de aur argint luindu-le sa plece (Exod 12, 36). (Aceasta sim-
bolizeaza faptul) ca sufletul, parasind intunericul, dnce cu sine obiecte
de aur argint, adica gindurile cele bune, de 7 ori purificate prin foc
(Ps. 11, 7), cu care sluje!?te Dumnezeu care se Dum-
nezeu. Pentru ca demonii, vecinii sc'ii, razletisera lu'asera stapinire
gindurile Fericit este sufletul carea f08t eliberat de intuneric!
Vai, insa, de sufletul care nu suspina striga dupa Cel ce poate sa-l
izbaveasca de acei supraveghetori groaznici !?icruzi.
11. Dupa ce au Pa!?tile, fiii lui Israel au plecat. Sufletul (d.e
asemenea), dupa ce prirne!?te viataDuhului Sfint, dupa ce gusta din
este uns 'cu singele Sau maninca piineacea adevarata, pe Cu-
vintul cel
Inaintea acelora mergea, pazindu-i, s,tilp de foc un
13, 21) ; pe Duhul Sfint ii apara sustine, racorind conducInd,
chip sensibil, sufletul. Cind Faraon egiptenii 'au observat ca
porul fugise ca erau lipsiti de slujba - dupa uciderea intiilor
nas('uti - au }X>mit sa-i urmareasca. (Faraon)a poruncit sa se pre-
gateasca grabacarele lUl lupta a pornit ,dupa ei, impreuna cu
tot poporul, ca sa-i nimiceasca (Exod 14, 5-6). pe era gata. sa-i
prinda, un s-a a!?ezat intre ei, incit pe unii ii acoperea cu intuneric
ii lumina pazea. vreau, insii),
depi1nind toata istoria sa lungesc cuvintul. Tu, insa, vezi toate acestea
cite imagine a celor spirituale.
12. Atunci cind' sufletul evita (cugetele cele rele) , egiptene,
alearga (ca.tre Dumnezeu), dNina' vinein ajutoru.I
duce spre ,acteviir. faraopulcel .. spiritual,.
ca sufletul ii scapa' fuge )mparii'tiasa.!?i iacu
cugetele care fusesera 'stiipinirea sa. - :care' acesta (le consi.,.
bunurile sale -,- inchipuie speril," iarii!?iv:a
veni 1a el. Dar dacaafla ca fuge.de$.tapinireq
caoparte din putere fost luata uciderea iritiilornascuti.
18 - Sfintul Macarie
274
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
zborul gindurilor, il cu mai multa indrazneala, pentru
ca se teme ca nu cumva sufletul, scapindu-i cu nu se va
mai afla nimeni care sa faca voia lutrarea sa. 11 deci, cu
necazuri, cu ispite ,cu razboi nevazute. Aici (sufletul) este icarcat,
dar tm aicise arata i.ubirea f'ata de Cel ce l-a din Egipt. lncer-
carea lui este, intr-adevar, multe feluri.
13. (Sufletul) vede puterea se dezlantuie asupra
sa care vrea sa-l ucida, dar nu poate. Pentruca Domnul se afla intre
eI duhurile egiptene. Se vede inconjurat de mare de amaraciuni,
de necazuri de deznadejde, dar nu poate nici sa dea inapoi, pentru
ca: vede pe' gata (sa-l atace) , nici sa mearga inainte, pentru ca
(moartea i1 pindeflte) ; necazurile diferite cumplite, care il impresoara,
i1 facsa se gindeasca la moarte. Deci, pentru aceasta sufletul cade
deznadejde, pentru ca poarta osinda mortii Cor. 1, 9) pentru
ca inconjoara multime de Dar cind vede. Dumnezeu oea su-
fletul este cuprins 'de groaza mortii ca este gata sa-l
inghita, atunci un mic ajutor, indurindu-se de el; il incearca,
ca sa vada dacacredinta sa este daca are iubire fata
de Pentru oea Dumnezeu a rinduit ca ,drumul careduce la viata
(Matei 7, 14) sa fie (p;resarat) ou s'tIimtorari, incercari ispite
amare, pentru ca, 'de aici, sufletul sa ajunga (la slava fiilor) lui Duom-
nezeu. Deci, cind suf1etul suporta un are
moartea inaintea ochilor, atunci, cu tare cu brat inaZt (Exod
14, 34),prin iluminarea Duhului Sfint, (Dumnezeu) puterea
intunericului, iar sufletul trece prin locurile cele stra-
batind marea intunericului foculuimistui:tor.
14. Acestea sint tainele sufletului, ce se implinesc cu adevarat
omul care se sa ajunga la Viata promisa care, eliberat de
moarte, de 1a Dumnezeu f,ace al Duhului
Sfint. sufletul, ,de traversiDid marea cea amara
cu putetea lui Dumne.zeu ca pier lIlaintea ochilor sai
manii, carora mai inainte era sclav (Exod 14, 30-31), se bucura cu
bllcuriede negrait. Slavit mlngiiat ,de Dumnezeu, else
Domnul.
Atunci, Duhul, pe care L-'a primit, cinta Dumnezeu cintare
noua, din toba; adica din trup chiwa, corzilespirituale
alesufletului din gindurile cele mai elevate c.u harului divin
inalta lauda lui Hristos, ,datatorului de Ca, dupa lcum suflul
care strabate un produce un sunet, (t.ot Duhul Sfint cinta
prin' sfinti prin oamenii se roaga lui Dumnezeu
incuriitra celui ce a j,zbavit sufletul din ,lui Faraon
CELE CINCrZECI DE OMILII 2'15
I?i a facutdin el tronul sau, locuin1a sa,templul sau mireasa sa cu-
rata, care l-aintrodus Imparatia pe ,cind era inca
acest veac.
15. vremea LegH (vechi) erau aduse ca jertfa animalele cele
dar daca erau junghiate nu erau primitc ca ofrande;
(tot acum, da'Ca este junghiat pacatul, ofranda nu este ade-
varata primita de Dumnezeu.
Popocul a la Mara, unde era un izvor din care izvora apa
ce nu putea fi bauta (Exod 15, 23-25). Atunci Dumnezeu a
poruncit Moise care obosise, sa arunce un lemn apa amara. Cind
lemnul a fost aruncat apa, apa a devenitdu1ce, pierdut amara-
6iunea s-a facut buna lde baut pentru poporul lui Dumnezeu. Tot
sufletul, carea baut din veninul a -devenit amar, s-a
asenlanat firii lui amare f?i a devenit De aceea, Dumnezeu
lemnul vietii izvorul amar al lnimii Se
pierde amaraciunea se 'cu Duhul lui Hri,stos. felul acesta
(firea umana) se face buna, se pune slujba Domnului f?i ,devine un
duh purtator de trup. Slavacelui ce schimba noastra
dulceata buna'tatea Duhului. Vai;inSa, de ,cel Icare nu s-a aruncat
lemnul vietii, pentru ca ajunge la nici s'chimbare bine.
16. ToiaguI Moiseavea douaaspecte (Exod 7, 9).
se IJrezenta ca un f?arpe, Ucide,pe cind israelitilor, ,ca
un toiag (asemeneaacelora) pe carese' sprijineau: Tbt lemnul
cel adevaratal crucii, care este Hristos, es1temoartepentru
pentru duhurile rautatii, dar pentru sufletele noastre este baston,
sprijin pUJternic f?i viata, ,care ele aflaodihna.
Intr-uncuvint, preinchipuiri f?i au fost' (cele de demult), ale
lucrurilor celor adevarate (aleNoului LegB:mint). cU'ltul cel vechi
era umbra inchipuire a cultului actual. Circumciziunea, cortul, chi-
votul, ulciorul, mana,preotia, ,tamiietea, spalarile intr-un cuvint,
toatecite s-au Legea
tilor,pentru acest suf1et s""au facut, care a facut dupa chipul
Dumnezeu, dar' acazut sub jugul robiei stapinirea intunericului
celuiamar.
17. Pentru ca, cu acesta a sa intr:e comuniune,
pe. acesta l..:aales ca mireasa 'altnpatatuluI,pe pcesta l-a
s'ale, l-a spalatde negreala facindu-l s;'i
l-a rea!dus din' moarte la viata, ..a vlndecat de ranele sale
daruit cu pace (Iezechiel 16, 4-14;
Efes;2: 14-16) .. ela fost- unitca 'iriireasa cu Fiul Re..:
gelui; iar, prinpropna.,..I putere, l-a luat cu
276
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
mindu-I putincite putin, pinace I-a sacreasca Ia masura
sa. Pentru ca, il 'intinde dilata Ia face sa creasca
fara masura, pina ce devine mireasa fara pata demna de Mai
intii il el,apoi 11 face sa creasca, pina ce ajunge la masura
desavir1?ita a dragostei Lui. fiind un Mire perfect, il ia ca pe mi-
reasa Idesavir1?ita in comuniunea cea sfinta, tainica nepatata a nuntii
imparate1?tecu veci, la Amin.
OMILIA XLVIII-A
Despre credinta Dumnezeu cea adevarata.
1. Domnul, voind conduca ucenicii spre credinta perfecta,
a Evanghelie: Cel ce este credincios fn putin inmult
este credincios.. cel ce este nedrept in foarte putin in mult este
nedrept (Luca 16, 10). Dar ce 'consta (acel) putin ce consta
(aceI) mult? (Acel) se refera la promisiunile referitoare la acest
veac. la (bunurile) pecare Domnul a promis sa le deacelor ,ce cred
ca de exempIu: hf\ana, 'imbracamintea, sanatatea, odihna trupului
1?iceIeIalte. a poruncit sa nu ne ingrijim deIocde toate acestea, ci sa
speram cu incredere Domnul, va purta grijade cei care alearga
catrc (AceI) mu1:t se refera la duhurile ve1?nice nestricacioase, pe
care a fagaduit sa Ie ,dea celor 'Ce celor care se ingrijesc
neincetat de ele Ie cer Lui. lntr...:adevar, a poruncit :
intii lui f?umnezeu Lui toate acestea se t!Qr
(Matei 6,33). Astfel, fiecare esteincer,cat, -- ,crede
(s'au nu cuvintul Dumnezeu - aceste Iucruri putine tre-
catoare; a promis ca 1e va da pe insa" se L'ade ca
sa nu pur,tam grija de eIe, ci sa ne gindim doar Ia lucrurile ceIe

2. Este vadit Iucru cineva are credinta lucrurile ceIe nestri-
cacioase cauta cu ooevarat bunurile cind are credinta
sanatoasa despre lucrunle cele vazute. Se cuvine, deci, ca fiecare dintre
cei ce asculia de Cuvintul adevarului, sa se examineze pe sinc, sa
- sau sa se lase cerretat judecat de oamenii -,-
(ca sa ce fel crede ce fel Cuvintullui Dumnezeu ;
(sa vada) daca (crede) conform Cuvintului Sau, sau daca nuCUIllVa are
paruta credinta indreptare, daca nucumva, doar Socoate ca
fiecare sa daca estecredincios cele putine, , adicafata
de cele trecatoare. Cum (sa se ex:amineze)? Asculta! spui tu, ca
crezi, ,ca te (sa cerurH.or, cate vei
na1?te de SUS1?i vei deveni fiu al Iui Dumnezeu,. ca vei impreunaun
CELE CIN.CIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 277
ostenitor al lui Hristos, vei imparati cu veci, te vei desfata
vederea). lUIminii celei de negrait, veci nenumarati
ca Dumnezeu? De buna seama, vei ike: da; doar pentru aceasta
am parasit Iutnea m-am afierosit Domnului.
3. Examineaza.,.te, vezi) , de nu cumva rte
griji1e cade exemplu ma.rea preocupare pentru hrana
imbracamintea trupuIui celelalte indeletniciri; - ca cind tu ar
trebui sa te de ele sa ti le procuri singur - atunci cind
ti-a poruncit .sa nu te grija 'de'acesltea. Pentruca, daca tu
crezi ca vei primi bunurile cele' netrecatoare, care ramin veac, cu
cit mai mult trebuie sa crezi Domnul lti va darui bunurile cele pa-
trecatoare, pe care le da oamenilor nelegiuHi, animalelor
salbatice pasarilor? De altfel a porUncit sa nu ne preocupam de
zicind : Nu 'ingrijiti ce vetim'inca, sau ce veti bea. sau cu
ce veti pentru pe toate le caut5.. neamurile
(Matei 6, 31-32). Daca tu incate de aceste Iucruri, nu te
increzi intregime Cuvintul Sau, (sa inca nu crezi vei
bunur.ile. cele care sint imparatia cerurilor, (sa
ca tise pare sa crezi(in Cuvintul Dumnezeu), atunci ,clnd nu crezi
vei primi(lucrurile) mici trecatoare.
a mai ;?:is: nu e$te sufletul hrana
trupul de.cit hai.n(1.? (Matei 6, 25). (Te intreb): Crezi tu, oare, su-
fletul tau a fost vindecat de Hristos de ranilecele de nevin-
decat, de ranile patimilor necinstei? De altfel, pentru aceasta a
venit Domnul, singurul doctor adevarat, pentruca sa vindece sufletele
ceIor de patimilecele incurabile sa le curateasca de mur-
daria leprei rautatii.
4. lmi vei raspunde: De buna seaJma cred. Aceasta ma tine
intru aceasta imi pun nadejdea. examineaza-te :
nu cumva suferinteIe tale te duc la doctorii cei
ca cinId Hristos - Careai crezut - n-ar putea sa te vindece?
Vezi 'Oum te singur, socotindca crezi, dar nu crezi precum
trebuie, 'Ou adevarat. Pentru ca, de ai crede ranele cele
nevindecabile ale sufletului nemuritor bolile sale cauzate de viciu
sint vindecate de Hristos, tu ai 'Orede ca poate sa vindece reIele
trecatoare ale trupului, numai catre ai alerga, trecind 'Ou
vederea Ieacurile ingrijirea doctorilor. Dat fiindca acela care a facut
a facut trupul, Cel ce vindeca (sufletul)cel nemuritor, acela
poate sa vindece trupul, bolile ,suferintele cele vremelnice.
5. De buna seamaca imi vei spune acestea: Dumnezeu ne-a dat,
pentru a ne ingriji trupul, ierburile parnintului ; a prevazut
278
SF1NTuL MACARIE EGIPTEANUL
bolile trupului, a dispus ca acest (trup), care
este facut .sa poata fi 'cu diferite produse ale pa-
eu ,de acord ,ca stau lucrurile. iil aminte
ce fel cui au fost 'date ace,ste (mijloace)
le-a dragoste de
fost da'te) atunci cind omul aca1cat pe care primise,
a obiect al 'cind a fost desfatarea paradisului
aceasta lume, ca captivitate sau ca
a cazut sub a rat.icit dip cauza
patimilor, a fost supus patimilor bolilor el, cel
care mai era nepatimitor scutit de boli. Or, este clar ca
cei el patimi.
Deci, a (toate) acestea cei slabi ne-
pentru ca, Bun voit sa nimiceasca
neamul cel pacatos al oamenilor. Ela 'dat aceas'ta lume
celoI' afara leacuri vindecarea
trupului a permis celor ce pot sa se intru totul Dum-
sa se foloseasca de ele. cel ce duci solitara, cel
care te-ai apropiat de Hristos, care vrei sa al
sa te de sus, de la Duhul,cel care ai primit maimari
mai decit omul cel - ce era supus patimilor - acea
tu care
a'Ceasta lume, tu trebuie sa mod de
a de a trai, de lumiiacesteia.
Slava Tatalui Fiului Duh, veci.
OMIUA XLJjX-A
este de sa la placerile acestei lumi, ci
trebl1ie sa fericirea lumea cealalta.
1. Daca la ai sai, la lumea aceasta, la placerile
acestei lumi, la tata la mama pentru daca se
sarac, dar afla locul repaosului
aceas,ta lume, repaosul daca locul desfatarii celei treca-
toare simte sufletul sau desfatarile Duhului daca, locul
celor stricacioase, imlbraca omul sau cel launtric
,da,ca locul au
suflet, mod sigur, cu ceresc;
daca, locul bucuriei aceasta lume are el bucuria
Duhului mingiierea haruluidivin, simte indestulare,
dupa cUillls-a scr1s (Ps. 16, 15); daca,
CELE CINCIZECI DE OMILII 279
locul acestei bucurii temporaIe, nu obtine lDica .de acum sau,
bucuria cea dorita netrecatoare; atunci acesta s-a facut sare
stricata (Matei 5, 13), mai docit toti oamenii; a fost lipsit de
cele de aici, iar de cele divine s-a infruptat; n-a cunoscut
taineIe divine omul ceI Iauntric; prin Iucrarea DuhuIui.
2. Ca pentru aceas,tadevinecineva strain fata de aceasta lume,
pentru ca Isuf1etul sau sa treaca cu gindul, a1ta lume alt veac,
cum spune Apostolul: este ceruri (Fi1ip.
3, 20). Pentru de$i trup, nune tru-
pe$te Cor. 10, 3). Se cuvine, deci, ca acela care s-a lepadat de lumea
aceasta, sa ,creada puternic ca trebuie, inca de acum, sa trecem cu
mintea, prin Duhul, a1t veac; acolo sa traim, acolo sa gusim
tarea noastra, acolo sa ne bucuram de bunurile iar omul
(nostru) launtric_sa se nasca din DuhuI, precum Domnnl a zis : Cel
ce crede Mine, trecut din (Ioan 5, 24). Pentru ca
exista alta moarte, deosebita de ,cea vazuta, alta viata, deosebita
de cea vazuta. Zi,ce Scriptura acest sens): des-
de$i vie, este Tim. 5, 6). mortii
pe mortii (Luca 9, 60). Pentruca nu mortii te V01'
pe Tine, Doamne, '" ci noi, cei Te vom (Ps. 113, 25-26).
3. Ca dupa cum soarele, rasarind, se arata peste tot pamintul, iar
cind' apune, aduna razele merge in locuinta sa ; tot sufletul,
care s-a nascut de sus, de la Duhul (Ioan 3, 3-7), este, prin gin-
duri1e cugetul sau, intregime pe pamint, intins pina 1<1 margini1e
lui. Dar cind se sa se' nasca din Duhul sa intre co-
muniune cu aduna toate. gindurile avindu-le cu el, intra la
Domnul, Sau din ceruri, cel nefacut de mina (11 Cor. 5, 1)
toate lui devin curate sfinte, patrunzind at-
mosferadivina. Pentru ca sufletul fiind eliberat din temnita intunecoasa
a stApinitorului celui rau, a duhului lumii, el), cugete curate
divine, pentru ca a placut lui Dumnezeu sa faca pe om la
firea divina Petru 1, 4).
4. Deci, daca tu te lepezi de toate lucrurile 'din aceasta viata
daca starui rugaciune, nu crezi mai degraba ca aceasta truda este
de repaos ca putina osteneala este plina
de cea mai mare bucurie odihna ? daca trupul sufletul tau ar
ficonsumat, orice moment ldin intreaga (ta) viata, pentru bunuri
atit de mari, ce ar insemna aceasta ? indurare de negrait a lui Dum-
nezeu, se ceIorce cred ca dupa putin timp ei vor
rnoi?teni pe Dumnezeu, (celorcecred) ca Dumnezeu va locui trupul
lor omenesc ca Domnul are om Sau cel bun.
280
SF1N't'UL MACARIE EGIPTEANUL
Ca dupacum Dumnezeu a creat cerul pamintul pentru ca omul
s,a-l tot a creat trupul sufletul omului ca sa fie
Iocuinta Sa, ca sa Iocuiasca sa se odihneasca trup,ca propria-I
casa, avindca mireasa frumoasa preaiubita sufletul, cel facut dupa
chipul Sau. Pentru ca, zice apostolul; V logodit unui singur bdr-
bat, sd inj(iti$ez lui Hristos Cor. 2).
iaral?i ; noi Lui sintem (Evr. 3, 6).
dupa barbat aduna cu mult zel casa toate bunu-
rile, 1a fe1 r;;i Domnu1, trupul sufletul nostru, (care 5int) casa Lui,
depune inmagazineaza bogatia ceacereasca a Duhului. Nici inteleptii,
(toata) intelepciunea lor, nici cei cuminti, cu 'toatacumintenia lor,
n-au putut sa inteleaga subtilitatea sufletului, nici sa spuna ce este el ;
aceastaau putut s-o numai aceia care au fost imbracati cu Duhul
Sfint, cei carora li s-a dat exacta a sufletului. Cum? re-
flecteaza, judeca, intelege (mai mult decit atit), ascuIta : Unul, (Duhul),
este Dumnezeu, altul (sufletu1), nu este Dumnezeu; este Domn,
altul este sluga; unul este Creator, este creatura ; unul este. me1?-
terul, este lucrol (miinilor Lui). este nimic' comun intre natura
unuia (natura) celuHa1t. Dar, in iubirea Sa cea nemarg1nita de
negrB.it indurarea Sa, a sa Iocuiasca aceasta creatura
de pret, cu totul aparte, dupacum zice Scriptura; sii
fim Lui (IaIcob 1, 18), sa umlblam) intelep-
ciunea comuniunea Sa sa fimmireasa Lui cea curata.
5. Prin urmare, at1t de mari bunuri fiindu-ne puse inainte, astfel
de promisiuni fiindu-ne facute, at1ta bunavointa fiindu-ne aratata
de Domnul, sa nu ne sanu pregetam sa implinim
totul poruncile Domnului saajungem 1a viata cea Sa
rugam, deci, pe Domnu1, sa ne cu puterea Sa de
tcmnita intunericului patimilor necinstitoare, sa redea stri'ilucirea crea-
a chipului Sau, sa redea sanatatea curatia sufletului, ca
feIul acesta sa ne a fi comuniune cu Duhul, slavind pe
Tatal, pe Fiul pe Sfintul Duh, veci. Amin.
OMILIA L-A
Dumnezeu este (AceIa) care face minuni prin Sai.
1. Cine a inchis portile cerurilor? Ilie a poruncit pIoii sau Dum-
nezeu, era eI? Regi 17, 1). Eu cred ca Acela care are
pU,tere asupracerului, trona mintea lui (Ilie) limba acestuia,
Dumnezeu a pIoaia sa cada pe pamint. Iar cind,
iaraf}i a (Ilie), portile cerului s-au deschis a cazut ploaie
Regi 18, 44-45). tI'ot Moise, a aruncat bastonul acesta s-a
CELE CINCIZECI DE. OMILII DUHOVNICE$TI 281
facut dar porun{:indu-i, s-a facut baston (Exod 4, 3-4).
luat, apoi, din cuptor, a s-au iscat bube
9, 10), poruncind, au aparut taunii 'broill?te 8,
1-2, 12-13). (Dupi'i aceea a poruncit) marii despicat doua
14, 16-22), (a poruncit) riului s-a prefacut singe
7, 20). Poate, oare, firea omeneasca sa, faca aceasta? Este vadit lucru
cao putere dumnezeiasca mintea lui ca facea semnele aces-
tea prin Moise.
2. Cum a putut David, fara arme, sa se infrunte cu
putut, pentru ca), atunci cind a aruncat piatra impotriva filisteanului,
mina 1ui Dumnezeu a condus piatra, mina 1ui DclVid
puterea divina l-a ucis (pe acela), aducind victoria Regi 17, 49).
Astfe1, David fiind plapind, nu putea (sa faca aceasia). Venind 1a Ieri-
hon, Iisus a1 1ui Navi, l-'a impresurat, dar 7 zile i-a putut face nimic
cu putere.a sa. Dar cind a poruncit Dumnezeu, Zidurile au cazut de 1a
sine (Iosua 6, 1-10). cind a intrat pamintul fagaduintei, zis
Domnu1: Du-te Viu este D.omnul!
Nu merge Tine. Dar. cine a poruncit soarelui sa stea pe 10c
alte doua ore, ca el sa biruiasca razboi? (1osua 10, 8-13). facut
acestea numai .firea sau Puterea care era el ? ;Moise,
cind a angajat lupta cu Ama1ec, cind intindeamiinile spre cer catre
Dumnezeu, biruia pe Amalec, dar cind 1asa miinilein jos, biruia
17, 11).
3. Tu, insa, despre toate acestea, sa nu lill?i mintea sa rata-
ceasca departe de tine, ci socotindu-1e umbra prefigurare a 1ucru-
rilor celor adevarate, sa le referi 1a tine insuti. Pentru ca atunci cind
intinzi miinile mintii a1e cugetului spre cer cind vrei sa te
cu Domnul, satan devine inferior fata de gindurile tale. dupa
cum zidurile .Ierihonului au cazut (zdrobite) de puterea lui Dumnezeu,
tot acum, zidurile rautatii, care se opun mintii tale, cetati1e lui
satan tai fi deputerea lui Dumnezeu.
Prin urmare, vremea Legii (celei vechi) puterea divina asisia
neinC'etat pe cei drepti, facea fapte minunate; iar- hal'ul divin locuia
ei. Harul Idivin (a fost acela care) a prin profeti, care a dat
sufletelor 10r (puterea) de a preiice (cele viitoare),atunci cind era ne-
cesar S8 secomunice lumii lucruri importante. nu vorbeau tot-
deauna, ci numai cind voia aceasta Duhul care era ei ; cu toate aces-
tea, puterea era totdeaunain ei.
4. Deci, daca DuhHl Sfint ir1tru atita S-a revarsat vremea um-
brei (Vechiului Testament), cu cit mai mult ,s-a varsat Noul Testa-
ment, vremea venirii lui Hristos, a rastignirii cind a avut
10c revarsarea betia Duhului? S-a zis (prin. din

SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
Dultul Meu peste tot trupul (Ioil 2, 28). La aceasta s-a referit Domnul
cind a zis: Eu fi cu sfir$ituL veacurHor (Matei
28, 20). Cel ce cere, (Matei 7, 8). fiind, $titi
burne fiilor vO$tri, cu cit '171LLi mult vostrtL cel >eersc
da Duhul Sftnt celor ce-L cer cu (Matei 7, 11). Deci, toate
acestea obtine cineva, aratind truda, rabdare iubire fata de
simturi1e sufletului, 'Cllm s-a spus 5, 14),
bine rau, adica de parte) pl"in viclenii1e, uneltiri1e, ispitele
cursele celui rau, iar de alta parte) , prindiferitele darnri ale pu-
terii lucrarii Duhului Sfint. Cel ce cursele rautatii, care' in-
tineaza omul launtric prin patimi, d,ar simte cu inima
bucnrie ajutorul Duhului Sfint, al .adevarului, care-i slabi-
ciunea, reinnoie!?te sufletul, acela nmbla la intimplare, cu-
noa11t e iconomia variata a harului a pac'ii lui Dumnezeu. Dupa cum,
pe de alta parte, cel ce este ajutat de Domnul este de bucurie
duhovniceasca de daruri cel'e!?ti daca sooote!?te ca mai poate fi
expus atacurilor pacatului, se pentru ca discerne subtilitatea
raului, intelege ca mod progresiv se trece de la 'copilarie la per-
fectiunea Hristos. Datorita ajutorului Duhului celui sfint
credinta spore!?te timp, orice intaritura a cuge-
telor celor viclene este nimicita Cor. 10, 4).
Prin urmare, fiecare dintre trebuie sase cerceteze pe sine,
(sa vada) daca afla vasul acesta de lut, comoara(II Cor. 4, 7), daca
s-a imbracatcu purpura Duhului,daca a vazut pe Imparatul, daca s-a
odihnit preajma Lui sau daca inca camarile cele din
afara. Sufletul are multemadulare mare adinc, a'}a ca intrind
pacatula luat stapinirea sa toate madularele toate camarile inimii.
Atunci cind omul i1 cauta, harul vine ,spre el ia stapinire, sa zicem,
doua madulare. Omul fara experienta, fiind mingiiat de har, crede ca,
venind harul, a luat stapinire toate madularele sufletului ca pa-
catul a fost dezradac'inat. cum, cea mai mare parte (din se afla
sub stapinirea pacatului numai parte (se afla) sub stapinirea ha-
rului, astfel de om se (nici macar) .
avea inca multe sa va scriu 'despre aceste (lucruri), vona, celor
ce aratati sinceritate dispozitie (sufleteasca). (Socotesc, insa), ca
aceste putine (cuvinte), v-am deschis calea ca unor intelepti,
sa apucati de lucru, sa cercetati puterea cuvintelor, sa deveniti
intelepti intru Domnul, - cu ajutorul harului prin puterea
adevarului - simplitatea inimii voastre, ca sadobinditi mintuirea,
izbavindu-va de toata viclenia celui potrivnic sa va
invredniciti a fi gasiti fara prihana ziua judecatii Domnului nostru
lisus Hristos, Caruia secuvine slava vecilor. Amin.
SAPTE
,
CUVINT DESPRE
Cum poate sa spunacineva ca, intrucit imparte ave-
l'ile (saracilor)l?i pribegE!'l?te din 10c 1oc, este sfint? Oare poate fi
sfint acela ca,re nu-l?i curatel?te omul 1auntric? (Se I?tie doar) ca
curatirea (cea ardevarata) nu inseamna abtinerea de 1a (savirl?irea)
ce10r re1e, curatirea a conl?tiintei. Apropie-te, deci, omule,
cu taria judecatilor ta1e, de mintea ta cea prinsa robitii de pacat
1atura cea maide jos a mintii 1atura cea mai adinca a
judecatilor ta1e, (intra) comori a1e sufletului tau, 1a l?arpe1e
care se se (acolo), 1a ceI ce te-a ucis, Iovind mortal
madulare1e tau. Abis necuprins este inima ta. Numai daca
{pe acel :}arpe) il ucizi, numai atunci poti sa te 1auzi inaintea lui Dum-
cu curatia ta, iar daca nu, atunci sa te ca un sarman
pacatos sa te rogi Dumnezeu pentru ce1e ascunse ale tale.
2. Moartea cea adevarata, in1auntru se ascunde, inima, iar omul
moare (cu adevarat) in1auntrul Deci, daca cineva intru ce1e ascunse
a1e sa1e s-a mutat din moarte 1a viata, ace1a veac nu moare,
iar daca trupurile unOr oameni ca se descompun pentru un timp
oarecare, ele nu sint mai sfinte se vor scula intlu slava. De
aceea adormirea ,sfintilor numim somn.
3. Toata lupta un lucru sa poatii smulge din
mintea noastra gindul iubirea fata de Dumnezeu; folosindu-se de
momeli trecatoare, sa ne abata de 1a ce1e ce sint bune 1a ce1e ,ce numai
par (a bune), dar realitate nu sint. Orice 1ucru bun care il face
omul. ce1 viclean vrea sa-1 murdareasca sa-1 intineze ; (acesta) se stra-
sa amestece (implinirea) poruncii (gindul) slavei
a1 interesulUi (marunt). Pentru ca 1ucrul ce1 bun sa nu se
nunlai pentru Dumnezeu numai pentru intentia (noastra) buna.
4. Deci,ce? care am patruns' un chip inima, cum
incepe ? Afara fiind, sa batem prin post rugaciune (1a portile ei),
precum Domnul a poruncH, zicind: Bateti se dcschide
(Matei 7, 7). Deci, daca vom starui incuvintu1 Domnu1ui, saracie,
cugetsmerit toate poruncile, batind ziua noaptea. 1a poarta
cea duhovniceasca a Domnului, vom putea sa obtinem ce cautam.
284
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
prin aceasta poate sa obtina oricine sa fuga
de intuneric. Prin ea afla libertatea. sufletului, se bucura de cugetele
pe Hristos, Imparatul ceresc.
5. Cind mintea uita de intristarea cea spirituala, atunci uita de
implinirea poruncilor $i pe cind (omului) i se pare ca
aleal'ga (spre tinta), dar el se abate de 1a caleacea dreapta, umbla
pe cai este cuprins de fiare. Daca nu am intrerupe osteneala
rugaciunii a nadejdii, nu am pacatui, pentru ca zice Scriptura, celor
cu sufletulapasat: Credincios este Dumnezeu nu .fiti
ispititi, mai mult decit puteti Cor. 10, 13). Cit despre cei
rai zice: "Pestecei vor veni necazuri (Deut .. 31, 29),
6. $idupa cum ochii cei din afara, (ochii cei vad de de-
parte spinii prapastiile, tot mintea ,......- ochiul sufletulUi fiind
pulterii pune .in siguranta.
7. Este de mu}ta lupUi, de truda ascunsa nevazuta, pentru
a face cercetarea cugetelor pentru a exersa simturile cele slabite ale
sufletului nostru, deosebirii binelui de rau 5, 14).
buie totdeauna rivna mintii catre Dumnezeu sa reinsufletim ma-
dularelecele slabanogite ale sufletului iar mjntea noastra sa invoce pe
Don.nul, sa revina un singur Duh, precum spune Pavel Cor. 6, 19).
Aceasta lupta ascunsa, (aceasta) cercetare a .Domnului, (aceasta)
osteneala trebuie sa avem noi ziua noaptea. spre implinirea a toata
porunca, fie ca ne rugam, fie ca mincam, fie ca slujim, fie ca bem sau
facem, pentru ca orice lucru bun sa se faca spre lui

Gindul neincetat la Dumnezeu, teama dragostea noastra fata de
duce 1a impIinirea tuturor poruncilor ne .face sa raminem departe
de cel ce poruncile Dumnezeu.
8. Se spune ca patriarhul Avraam a oferit din pirga (bunurilor sale)
preotului Dumnezeu, Melchisedec, astfel a primit de la el bine-
cuvlntare. Dar ce sa spuna Duhul prin acestea?
prin <?ase prin elementele superioare ale firii noastre, mintea, CQn-
dispozitia sufleteasca, cugetul, puterea de
o
a iubi a sufletului,
(intr-un cuvint) pirga intregului nostru om, pe care totdeauna se cuvine
sa le aducem lui Dumnezeuca pe jertfa sfintita a inimii. (Pentruca
vrea) ca gindurile noastre cele mai bune meditarea la sa ne
preocupecontinuu. felul acesta puiem sa dobindim din ce ce mai
multa progres. tmplinind cu inima curata poruncile, sintem
de Domnul, Care credem, de harul divin, iar ppvara lor
se pare
AL OMILII 285
Referitbr 1a exercitiul ce1 vazut, care este cel mai mare primul
1ucrurHe ce1e aflati, iubitilor, ca toate virtnti1e se 1eaga
de a1te1e intocmai ca lant de exemplu, ruga-
ciunea se 1eaga de iubire, iubirea de bucurie, bncuria de blindete, b1in-
detea de smerenie, smerenia de slujirea de speranta, speranta
de credinta, de ascultare, iar ascultarea de simplitate. Dupa
cum, pe de alta parte, ce1e re1e se 1eaga une1e de alte1e : ura de minie,
de mindrie, mindria de s1ava s1ava de
nepasarea de duritate, ,duritatea de dormitare, dormitarea de dispre-
tuire, dispretuirea de 1ene, lenea de josnicie, iar josnicia de pofte,
tot fete a1e rautatii tin une1e de a1te1e. urmare, refe-
1a partea cea buna, toate virtutile de alta. Insa, dintre
toatc, cea mai cea dintii dintre virtuti este staruinta ruga-
ciune. aceasta), pentru ca intermediul ei putem
de 1a Dumnezeu, rugaciune pe ce1e1alte virtuti.
9. Dar, daca ne impodobim cu simplitatea buna-
tatec:.. rugaciunea ne va fo10si 1a nimic. spunem aceasta numai
despre ci despre oricare ostenea1a sau stradanie, despre
fericire despre oricare 1ucrare sau de dragu1
tutii. Iar daca vom afla ,din roade1e iubirii, a1e pacii
a]e bncuriei, ale ale smereniei, a1e simpHcitatii a1e
infratirii, ale a1e rabdari, atunci 1a intimp1are
zadar s-au facut eforturile noastre. Caci toata acea lucrare $i toate
trebuiesa se fa'Ca ved.erea (acestora).
du-se roajdeJJe iubirii ale pacii, 1a intimplare zadar se
face toata 1ucrarea. Cei ce lucreaza fara sa dobindeasca aceste roade,
se vor asemana, ziua ce10r cinci fecioare neinte1epte, care,
faptul ca au 1uat cu de aici, vasele inimii unt-
delemnul cel duhovnicesc, adica (roada) virtutilor' enumerate mai ina-
inte, au fost numite au fost impiedicate ,sa intre camara
de nunta duhovniceasca a imparatiei. Astfe1 ca stradania fecioarelor
li s-a socotit intru nimic, pentruca au fost lipsite de virtuti,
DutlU1 a locuit cu' adevarat intru ele. Ca dupa cum cultivarea
unei toata grija se 1a gindu1 ca da rod, iar daca se
afla roade vie, 1a intimp1are zadar es'te tot efortul tot
a$a daca inlauntru nostru, lucrarea Duhului roa-
iubirli, a1e pacii, a1e bucuriei, ale celorlalte (virtuti),
aratate de Apostol, toata con$tiinta
5, 22), zadarnic. este efortulfecioarei, fara se arata osteneala ruga-
ciunii,a psa1modierei, a pdstului a .privigherii.
286
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Prin urmare, aceste ef{)rturi ale sufletului ale trupului trebuie
sa se faca speranta roadelor Trebuie, deasemenea, spus
ca odirea DuhulUi virtuti bucurie placere
nestricacioasa, inimile credincioase, intru care lucreaza Duhul; ca
cu toata luarea aminte lutrarea, osteneala. stradaniile firii
apar ca lucrari ale Duhului Sf.int, prin credinta
nadejde cei
Bun lucru este postul, retragerea pustie. Dar fie-
care ditre acestea nu este decit floare a vietuirii celei bune. Viata
este mu1t mai -complexa nu se cade puna incre-
derea doar acestea. Se intimpla, de exemplu,ca un om sa se impar-
de har, ca rautatea, exista, sa cedeze de buna sa
nu se mai arate el, iar omul acela sa ca mintea lui s-a curatat.
Dar, c'ind se crede cind crede ca este liber
nu lnai poarta nici atunci rautatea, intocmai ca un tilhar,
asupra lui, ii pune curse, il il coboara intru mai de jos
a1e lJamintulni. Caci daca oamenii, aflindu-se postura de) raufacatori
sau de sa puna curse sa se strecoare spate1e
1or, inconjoare sa-i ucida, rautatea care este de mii de ori mai
puternica decit pentru a pierde atltea suflete sa puna curse
inima, uneori chiar sa nu se arate, pentru a face sufletul sa creada
este
10. (lnvatatura de) baza a aceasta este : ori cite fapte
de dreptate ar face omul, sa nu se cu ele, sa nu se const-
dere mare, ci sa fie sarac cuduhul, iar daca se face al harului,
sa nu creada ca a primit .ceva, sa nu creada este cineva sa nu
inceapa sa altii) , ci (din contra), ducind curata, fiind
ospitalier, postind mu1t, rugindu-se har,sa nu
socoteasca sufletul de pret. Indeosebi atunci cind incepe (a lucra)
harul "in el, sa se trudeasca, sa se arate insetat (dupa cele
sa nu se socoteasca pe sinedrept sau bogat har, sa fie cuprins
de tristete de lac;rami. Ca cum mama, avind singur fiu,
dupii ce il se face barbat, moare venind (cunoscutii) min-
mai degraba ii spores,c durerea ea nemingiiata .. ramine, tot
trebuie sa plinga caderecL lui sa lacrime.ze neincetat;
iar mai inainte de toate sa aiba inima zdrobita.
11. Ca dupa cum pa1atul impiirat, mu.He incaperi
diferite, multe intrari incaperi unde" se "afla
porI1ra comorile, intrind cineva curtile cele din afara nu trebuie
sa cr.eada ca le pe cele se aflii slava impa-
ratului, porfira comorile, tot (se intimplii) cele ;
ALTE OMILII
287
cei ce cei ce privegheaza, cei ce imne se roaga, sa
creada ca au ajuns la odihna, ci ca se afla inca la intrare ea),
curti1e exterioare, unde nu se afla porfira Nu se cade, deci,
fratllor sa ne traireacea din afara sa zicem: "Sint
cineva. Iar daca cineva de har, sa nu creada ca a
dobinditceva ca afla foarte aproape de lmparat, pentru ca petrece
inca curtile cele din afara. (Nici) nu trebuie sa cerceteze fiecare,
daca a aflat vasul cel de lut sau daca a 'imbracat porfira
Duhului,saudaca a gasit pe Imparatul sau :daca s-a odihnit. Caci
acest chip este sufletul : are un adinc al lui madulare multe. Intrind
ii sti'ipine1?te toate madularele inimii. Dar, ru-
gindu-se omul cu staruinta, vine harul la el stapine1?te doua madulare
ale sufletului sau.
Cei fara experienta, indata ce este mingiiat de har{ socote1?te ca
harul i-a cuprins toate madularele ca pacatula fost dezradacinat; el
nu 1?tie ca cea mai mare parte (a sufletului) este stapinita de pacat, 1?i
ca parte este sub har. Se intimpli'i,deseori, ca harul sa lucreze
neincetat precum face ochiul trup. Dar pacatul este de fata fura
incetul cu incetul mintea. Cel nepriceput ca deja a dobindit
se mindre1?te se infumureaza,ca ,cind a fost (de
pacat). Dar lucrurile nu stau a1?a; pentruca,dupa ,cum am spus, satan
curse, uneori nu se arata, sa-l faca pe om sa creada sa
ca) : Sint curat desi'ivir1?it. cumva cel ce sade1?te culege in-
data struguri face ? Iar cel ce seamana saminta brazda oare
secera (numaidecit) culege roade? Poate, oare, copilul (abia) nascut
sa ajunga dintr-odata barbat desavir1?it? Sau osta1?ul abia sosit la oas-
te, poate sa ajunga indata comandant? (Nu), ci secuvine ca acesta mai
intii sa se osteneasca, intrind razboi, sa obtina victorii (abia dupa
aceea) sa se incununeze.
12. Bun lucru este saracia de buna psalmodierea, postul ,pri-
vigherea harul pe 'care-l cineva de la Dumnezeu. (Dar cel
ce are doar pe acestea) este asemeni aceluia care n-a inceput inca sa
sape sa puna temelia. Se cuvine, continuare) ca mintea sa, impar-
ta1?ita de har, sa fara prihanii, ,sa cugete precum se cuvine despre
sine sa aiba sufletul cinstit. Prive1?te la Iisus, din cita slavi'ica Fiu al
Dumnezeu Dumnezeu fiind, la ce suferinti riistignire a venit!
Dar prin aceasta smerenie, afost ridicat mai de to.ate a
fost a1?ezat de-a dreapta Tatiilui. Dimpotriva, 1?arpele a inspirat de la
inceput lui Adam gindul maririi, zicind: fi ca Dumnezeu (Gen.
3, 5). Dar din cauza mindriei ai vi'izut la cita necinste a fost dus neamul
lui Adam!
288
SFINTUL EGIPTEANUL
Caut Un om sarac cu duhul nu-l gasesc !
om care sa fie bogat, avind multe comori casa lui, dar care
se arata lipsit sarac sa ,ceara de la toti. Pentru ca a1?a sint
care au har : bogati Dumnezeu, dar saraci cu duhul, ca cind n-ar
avea nimic. Sint intocmai acelora care ar trebui sa primeasca suta de
de aur, dar care primindcinci livre s-au saturat. Sint,
aItiicare abia dac<'i! au primit zece ,banuti de har, fac din
suta se lauda. mai sint unii care, daca au cinci banuti de pacat, ii
socotesc singura jumatate de banut; aceasta fiedin pentru
ca nu ca li se fura, putin cite putin harul - fie din cauza slavei
- pentru ca se sa .spuna ca Iucreaza intru ei raul;
unii ca deja se prezinta (tuturor) ca fiind Drept ar
C:J omul sa sa spuna adevarul: sa marturiseasca atlt harul
care este el, cit lucrarea pacatuIui. Cel ce spune ca are inima cu-
rata,minte. Pentru ca nu se intimpla niciodata, ca de indata ce vine
harul, omul sa fie curat; ca el este dat pe miinile ale
spre exercitiu instruire, dupa cum (a fost lasat
pradil) ispitei. Pentru cafara intentie buna, cel rau colaboreaza ]a (sa-
virl?irea) binelui. Se cuvine, deci, avind cinci banuti ai pacatului,
tinul sa zica: Am douazeci sint de (tot) raul ; avind doua-
zeci de banuti de bunatate, sa zica: N-am ,decit jumatate de ba-
nut Iardaca din pricina slavei del?arte se sa spuna aceasta ;
cel sa spuna adevarul! Sa maI'turiseasca atit lucrarea harului, cit
Iucrarea pacatului! Am spus mai inainte ca sufletul are adincime.
Sa ne folosim (acum) de exemplc, pentru a descrie madulare]e lui. Ast-
feI, dupa cum soarele este (unul), dar razele lui sint multe ; dupa cum
copacul cel inalta(este unul), dar are (multe) ramuri, dupa cum ceta-
tea cea mare (una) este,dar are multe (Sate) vecine; tot a$a este
tura cea cugetatoare, sufletul cel nemuritor, frumusetea cea mai presus
de toate creaturile, cel (ce este) chipul asemanarea lui Dumnezeu.
cind vine harul, lumineaza sufletul cu doua raze ca cind
din intregul copac (sint luminate) doua ramuri, iar din toata cetatea
(doar) doua (sate din) imprejurimi. Dar cele maimulte parti ale sufle-
tului ramIn cuprinse de pacate. (Omul) insa, ca sufletul
intregime a fostcuprins de bunatate,de .har ,de stralucire. Este, ca
cum ar primi, bunaoara; cinci livre de aur se pare ca a primit
suta Nu .cumva embrionul, (fiindinca) pintecele mamei, devine om
(matur)? Sau, punind cineva piatra de temelie, a terminat cl&direa?
Sau aruncata sub braza deVine indata spic? Nu cumva cel' ce
se sa faca negot, de Ta inceput umpIe depozitele?
C'el C'e se de un mic indat& Chiar
ALTE OMILII
289
cei dintii mari (dupa virtute) se afla, inainte de a pre-
cum se afla sfetnicii inaintea imparatului precum piriul fata de flu-
Eufrat.
Cel ce are intentia sa meargaintr-o cetate, care se afla la distanta
(le ltreizeci de zite, ,du,pa ce a mers doua sau 'trei zile sa nu creada
ca a ajuns la cetate.
Dupa cum puterea protivnicadoar indeamna,dar nu constringe,
tot harul divin, 'dat fiind (ca omul are) Hbertate de ,discernamint,
indeamna (dar nu constringe). Deci, daca omul rele, in-
demnat de satan, nu este condamnat satan locul lui, ci omul
se intrucit de buna voie s-a Hicut ascultator al rautatii. Tot
artunoi, cind omul se intoarce spre bine are el harul lUL
DUI1'nezeu, harul atribuie lui binele, ci-I atri'bui omului
pe el. (Aceasta), pentruca omul cauzat bineIe, pe
harul prin natura sa este bun. (Convietuind cu harul) , nu
inseamna ca venind acesta ii leaga vointa cu putere constringatoare,
ca vrind nevrind (omul) binele, ci ca harul cedeaza fata)
liberului arbitru, ca sa se arate daca vointa sau nu su-
fletul; daca este sau nu de acord cu el. Multi l-au cinstit au fost de
acord cu el, insa aItii s-au abatut de la caleacea buna. Pentru ca zice
Apostolul: Dupii ce ati inceput prin DuhuL, acum sfir$e$ti prin trup
(Gal. 3, 3). Legea nu a fost data pentru firea (omeneasca) ci pentru li-
beru! arbitru, care poate sa se indrepte spre bine sau spre rau. Domnul
zice: Am venit pun foc pe vreau fie aprins
(Luca 17, 49). (Cu alte cuvinte), Domnul vrea sa fie aprins focul cel ce-
resc inimile oamenilor, dar unii vor, iar altii nu. Alta data zice:
De cite voit adun, precum pe puii ei nu
ati vrut (Matei 23, 37). Vezi, deci, ca Domnul vrea, dar ca oamenii nu
vor sa se apropie de sa afle mila. '
13. Cel ce sa vina Ia Domnul, sa se invredniceasca de viata
cea sa devina al Dumnezeu, sa se invredniceasca de
Duhul Sfint, pentru ca sa poata implini fara de prihana Dom-
nului sa obtina roadele cuvenite, secuvine sa inceapa: mai in-
tii, sacreada cu tarie Domnul, sa se dedice intru totul poruncilor Lui
sa se Iepedede ceIe pentru ca mintea Iui sa nu fie preocu-
patade nimic din cele vazute. Sa staruie totdeauna rugaciune sa
nu deznadajduiasca, sa cu incredere venirea ajutorul Dom-
Ia sa aiba totdeauna gindul. Se cuvine, apoi, sa se sileasca
spre toata fapta cea buna, spre (lmplinirea) poruncilor Domnu-
lui, chiar daca inima Iui nu vrea, pentru ca ea pacatul.
Adica, sa se nevoiasca a fi smerit inaintea oamenilor,in a se socoti
19 - Sflntul Macarie
290 SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
mai mic mai r.1u decit toti oamenii, a nu c.1uta cinste laud.1 de 1a
- precum s-a scris - a numai pe Dom-
nul, pururea, inaintea ochilor a ca numai Lui s.1-1 placa.
Deasemeni, se sa se a fi blind, chiar daca lntma
nu-i permite aceasta, a1?a cum zice Domnul: de Mine cii
sint blind cu inima veti odihnii sufLeteLor voastre (Ma-
tei 11, 29). Sa fie bun, indurator, pe cit va putea mai mult,
sa se sileasca spre aceasta, dupa cum zice Domnul : Fiti buni mi-
lostivi, precum TatiiL vostru cel ceresc este milostiv (Luca 6, 36).
Dacii iubiti. tineti poruncile Mele (Ioan 14, 25). Griibiti-
vii, ciici cei ce se griibesc riipesc impiiriitia (Matei 11, 12).
Siliti-vii sii intrati pe poarta cea strimtii (Luca 13, 24). S.:i aiba totdea-
una inaintea ochilor smerenia, purtarea Domnului ca pe un
exemplu pururea Pe cit ii sta putinta, sa st1'1ruiasca rug1'1-
ciuni s1'1 neada puternic, pentru ca Domnul sa-1 curete, sa-1
intareasc1'1 (implinirea) tuturor poruncilor SaIe, iar din sufletul sau
faca lucrurile pe care acum cu efort
inimii - atunci cind se odihni pentru totdeauna cu
binele mereu aduce aminte de Domnul cu buna-
tate dragoste - (le ca pe un lucru firesc). Atunci,
Don,nul intentia zeIul ce1 bun, faptul .c1'1 se ca totdeauna
aminteasca de (cum se totdeauna sa faca bineIe,
sa fie smerit, blind iubitor - ca inima nu acest lu-
cru, ocnstringe pe cit este cu putint1'1, face sa fie de acord cu el)
-arata catre el mila Sa, il de lui de pacatul care
el.
Ump1indu-Se de Duhu1 Sfint, e1 pe mai 'departe, cu
poruncile Domnului, fara efort fara osteneala. Sau mai de-
graba, Domnul e1 propriile Sale porunci; face sa se
arate roade1e Duhului, intr-un chip cu totul curat. Prin urmare, se cu-
vine, mai intiJ, ca acela care se apropie de Domnul sa se sileasca sa
faca bine1e, chiar daca inima lui nu sa cu credinta ne-
mila Lui, s1'1 se sileasca sa fie indur1'1tor, sa aiba inim<l mi-
iar atunci cind este dispretuit sa fie inde1ung-rabdator sa nu
se indigneze, precum spune Apostolul: Iubitilor. nu vii riizbunati sin-
guri (Rom. 12, 19). Deasemeni, sa se sileasc1'1 spre rug1'1ciune, dac1'1 n-a
primit daru1 rugaciunii de 1a Duhul. vazind Dumnezeu ca intr-atita
se lupta, ca se forteaza sa binele chiar daca inima lui nu
vrea sa faca aceasta - da lui rugaciunea cea a lui Hristos,
ii da duhul indurarii, bunatatea cea intr-un cuvint, ii da
roada Duhului. Dar dacacineva numai spre rugaciune se
ALTE OMILII 291
atunci cind are harul rugaclunii - spre smerenie iubire, spre
celelalte porunci ale Domnului se uneori i se da harul
rugaciunii el se parte odihna bucurie, dupa cererea
lui, dar, ce prive!?te purtarile este la fel cum era mai inainte.
Ace::.ta are 1)rindete, pentru ca n-a cerut-o cu s-a
straduit pe sine catre aceasta. are smerenie, pentru ca ll-a cerut-o
s-a silit 's-o dobindeasca. are iubire fata de toti (oamenii), pen-
tru ca, a avut nici grija, nici oboseala pentru aceasta cererea ru-
gaciunii lui.
Se cuvine, deci ca dupa cum fiecare se spre rugaciune, -
chiar daca inima vrea acest lucru - tot sa faca (silindu-se)
cu uucurie (sa arate) iubire, blindete, indelunga-rabdare, dupacum
s-a scris. Sa se sileasca a se dispretui pe sine, a se socoti cel mai
rau cel mai din urma dintre toti (oamenii). Daca este de folos, sa
vorbeasca, ci sa mediteze pururea la cuvintul Domnului, pe care,
insa, sa le graiasca atit cu gura, ci!t cu inima. (Sa se sileasca, dease-
meni), sa se minie (niciodata), precum spune (Apos:olul): Orice
. minie de cu orice
(Efes. 3, 31). Vazind intentia ii va da, fara ca el
sa depuna osteneala truda, toate acele (daruri), pecare mai inainte
numla cu siIa le-a putut pastra - din pricina pacatului, care locuia
el - va face ca toate aceste indeletniciri virtuoase sa-i devina a doua
natura. Venind, apoi, Domnul el, acesta va implini
fara osteneala poruncile se va umple de roadele Domnului.
14. Daca cineva se (numai) catre rugaciune - vrind sa pri-
measca un anumit dar de la Dumnezeu - dar se deopotriva
se constringe spre smerenie, iubire, blindete spre celelalte vir-
tuti, uneori, de vreme ce se roaga cere, harul divin; pen-
tru ca Dumnezeu este bun binevoitor impline!?te cererile celor ce
i se roaga. (Acela, insa), car,e se mai dinainte, ,care
se cu virtutile amintite, sau pierde sau il
cade, sau progreseaza din pricina gindului prea inalt pe care j] are
despre sine. Pentru 'ca odihna Duhului este smerenia, iubi-
rea, blindetea celelalte porunci ale Domnului.
Se cuvine,deci, ca aceia care voiesc cu adevarat sa placa Dum-
nezeu, care voiesc sa primeasca de la harul ceresc, care voiesc sa
creasca sa se Duhul Sfint, sa se sileasca mai intii sa
pazeasca toate porunciIe, chiar cind inima lor vrea acest lucru,
dupa cum s-a scris: m-am indreptat toate porun-
cile Tale (Ps. 118, 128). Caci dupa cum silindu-se constringindu-se
spre rugaciune, cele din urma harul ei, silindu-se spre
292
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
faptele virtutii, bineIe devine. pentru eI, fapt tot a!1a cerind
rugindu-se cineva Domnului, dobinde1?te ceea ce cere, iar harul Du-
. hului el. Odihnindu-se smerenia lui toate
celelalte virtuti, 11 invata iubirea cea adevarata blind-etea cea adeva-
rata, 1a care a voit saajunga pe care a cerut-o. a1?a crescind
intru Dumnezeu, se a fi a1
impariitiei cerurilor. Pentru ca ce1 smerit niciodata nu cade. De-a1tfel,
unde ar putea sa cada, cind seafla mai jos, decit toti? Mare inaltare
este smerenia; cinste vrednicie mare este umilinta. Sa ne
deci, a ne -constringe la umilinta, chiar daca inima noastra nu vrea,
rugindu-ne invocind neincetat, cu credinta, cu nadejde cu dra-
goste numele 1ui Dumnezeu, sa sa trimita inimile noastre
pe Duhul Sau. Sa rugam sa ne inchinam Tatcilui Duh. (Sa ne
rugJm) ca Duhu1 sa se roage intru ca Duhul sii ne
invete rugaciunea cea adevarata, smerenia, blindetea iubirea, (virtuti)
pe ('are acum (nici) cu sile nu 1e putem implini; sa ne invete sa im-
plinim cu adevarat fara osteneaHi fara si1a, adincul milei, bunatatea
toate celelalte porunci ale Domnului, precum Duhul sii
ne ump1e de roadele Lui. astfel, implinind poruncile Domnului prin
Dullul, - singurul care voia Hristos care ne
de intinaciunea pacatului - sa fim prezentati Hristos, ca
fecioare curate fara prihana, sa ne odihnim Dumnezeu, Hristos
sa Se odihneasca veci. SIava milostivirilor Lui, indurarii iu-
birii Lui, ca a invrednicit neamul omenesc de astfel de cinste, fiicindu-i
declarindu-j pe oameni frati adevarati ai celui ce-
resc. Slava Tatalui Fiului Sfintului Duh, vecii vecilor. Amin.
CUViNT DESPRE DESA V,lR$IREA DUH
1 Fiecare dintre dobinde1?te mintuirea prin harul darul
divin al Duhului, iar prin credinta, iubire lupta de buna voie poate
sa ajunga lamasura a Vil'tutii. pe de parte prin
har, iar pe de alta parte prin virtutii, (ajungem) la
nirea vietii
urmare, se invrednice!1te cineva de doar prin
intel"mediul al harului divin, daca nu adauga eforturi1e
proprii; nimeni ajunge la masura libertatii la curatie
doaI prin efortul puterea sa, daca nu este ajutat de mina cea divina,
de sus. llPentru ci'i, nu ajuta zidirea unei case nu
in se ostene$te ceL ce zide$te in il pi'i-
ze$te (Ps. 126, 1).
ALTE OMn.II 293
2. lntrebare: C,are este voia Dumnezeu catre care Apostolul
cheama indeamna pe fiecare dintre sa ajunga ?
Riispuns: Voia Dumnezeu este de pacat.
eliberarea de patimile care necinstesc ajungerea lacel mai ina1t
grad de virtute. Aceasta echivaleaza' cu purificare sfintirea inimii.
care se realizeaza prin la Duhul cel dumnezeiesc.
Pentru ca zice (Mintutioru1) : Fericiti cei curati cu inima cii aceia
vedea pe Dumnezeu (Matei 5, 8). precum Tatii1 vos-
tru ce1 ceresc desiivir$it este (MateI 5, 48). (Psalmistul) : Fie inima
1nea fiirii prihani'i judeciitile sii nu ru$inez (Ps. 118, 80).
: Atunci nu mii vederea tuturor porunci1or
(Ps. 118, 6). catre cel ce intreaba : se urca pe munte-
le Domnului ? raspunde: Cel ce are miinile nevinovate inima
curata (Ps. 23, 3-4). Prin aceste cuvinte se refera 1a indepartarea de-
finitiva a pacatului din mintea fapta noastra.
3. $tiind Duhul Sfintca patimile ce1e ascunse nevazute anevoie
se indeparteaza - pentru ca sint ca inradacinate suflet - arata
(mijlocirea) David cum trebuie sa se faca curatirea de e1e. Da-
vid zice : De cele ascunse ale mele (Ps. 18, 13). Cu alte
cuvinte, vrea sa spuna) ca putem sa obtinem aceasta prin ruga-
ciune staruitoare, prin credinta prin desavir1?it, fata de
Dumnezeu. plus, sa impotrivim acestora sa ne pazim inima
cu tOata grija.
4. Chiar fericitul Moise, exprimindu-se simbolic, spune ca su-
fletul nu trebuie sa. fie stapinit de doua ginduri, de cel bun de ceI
rau, ci numai decel bun, ca nu trebuie sa culegem doua feluri de
roade, bune rele, ci numai bune. Iata ce zice ; Sii nu pui jug ani-
male - pentru face ace1a$i - ca de exemp1u, un bou
un asin, ci pe cele de acela$i neam injugindu-le, sii treieri ta
(Deut. 22, 10).
Cu alte cuvinte, sa nuavem tarina. inimH noastre virtutea rau-
tatea. ci' numai virtutea, pentru ca (zice ;(S(1 nu te$iin
hainii de de) in (Deut. 22, 11), nici haina de (fir de' lina).
Siinu cultivi pe ogoru1 tiiu douilJe1uri de Sii nu impreunezi
vite de diferite ci sii le iinpreunezi cu celede lor (Lev.,
19, 19). '
prin urmare, spune(Moise) prinacestea taina, trebuie sa
virtute ;ca numai ger-,
. '. ..' .
mepii virtutii trebuie sase dezvolie ;' ca rlU trebuie sa:
la doua duhuri; la Iduhul Dumne.;;eu 1a duhul' lumii.
294
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Pentruca, zice; De gasesc drepte poruncile urasc
orice minciunii (Ps. 118, 128).
5. Se cuvine ca sufletul cel fecioresc, pentru a se alipI de Dumne-
zeu sa se curateasca nu numai de pacatele cele vazute, adica de desfriu,
de ucidere, ,de furt, decuvinte urite, de minciuna, de iubirea de argint
lacomie, ci cu mai multa (grija) sa se curateasca dc (patimile)
cele ascunse - precum am zis - adica de pofte, de slava de
dorinta Qe a admirati de oameni, de prefacatorie, de iubirea de sta-
pinire, de viclenie, de obiceiurile cele rele, de ura,de
de invidie, de egoism, de infumurare de toate cele asemenea lor.
Pentruca, iata, zi'ce Scriptura, ca pacatele cele ascunse ale sufletului
sint puse egala masuraalaturi de cele din afara. ZIcind Domnul:
Du1nnezeu risipit celor ce sa (Ps. 52, 6)
Domnul urii$te pe singe (Ps. 5, 6),
arata ca egala masura pe cel viclean pe cel
uciga:;;.
Se spune inalt loc: Cu inima nelegiuitii ...
Vai voua cind vorbi de bine (Luca 6, 26). Cu alte cu-
vinte, (vai voua) atunci cind veti sa fiti vorbiti de de oameni
cind vetia:;;tepta slava lauda din partea lor. Pentru ca, iacind bine,
acum, este posI'bil ca fapta voastra sa ramina ascunsa? De-altfel, Dom-
nul zice; Sa inaintea oamenilor
(Matei 6, 16). Numaica, zice, sirguiti-va sa faceti bine spre slava
DunJnezeu nu de dragul slavei ca uniicare iubiti lauda de
la oameni. (De-altfel), pe cei ce astfel ,de Mintuitorul
i-a aratatca fiind atuncicind a zis; C1Lm puteti
sii credeti, cind primiti slavii unii de care vine de
nu (Ioan 5, 44). Apostolul (Pavel) spune ca spre
slava lui Dumnezeu sa se faca faptul de a minca a bea.
zice : de de beti, de spre
lui Dumnezeu le (1 Cor. 10, 31). Pe de alta parte, divinul Ioan
ura cu uciderea, zice: Cel ce ura$te pe fratele' este uci-
gatol' de oameni (1 Ioan 3, 45).
6. pe le suferd... pe le rabaa, riu
Cor. 13,7-8). Cuvintul: niciodata nu cade aceasta in-
searnna: Cei ce dobiridesc darurile mai inainte pomenite ale Duhului,
dar se elibereaza definitiv, prin Iubire, de patimi, n-au ajuns 1a
(lin:iHJiul) cel.sigur, ci, se afla se tem de 'duhurile cele
clene. Numai aceasta cade, pentru ca nu mai este plndita de patimi.
Celelalte harsime, insa, ca limbi1e ingerilor, profetia, toata
darurile vindecarilor, comparate cu ea, sint canimic.
ALTE OMILII 295
7. Prin aceste (cuvinte) ne-a indicat scopul, masura
(spre care sa tindem).
Eliberindu-se, deci, fiecare de astfe1 de bogiitii Sd se
avinte, cu caldura sufleteasca cu staruinta pe acest drum duhovni-
cesc, pina ce va realiza (menirea dupa cum s-a spus : Nu $tifi
acei ce stadion tOfi dar unul pre-
1niul ? Alergati ca luati Cor. 9, 24).
8. Acest (scop) se ajunge, atunci cind cineva se 1eapada de sine,
cind, de buna voie, da totu1 fratilor retine pentru sine nimic, afa-
ra numai de imbracaminte ce1e necesare, cind este 1iber din toate
partile, cind este pentru toti ca sc1av cumparat pe arginti, (cind se
supune tuturor) deosebi conducatorilor, - respectind cuvintul 1ui
Hristos care zice: Cel ce fie primul mai mare intre
fie cel mai de pe sLujitoruL robul tuturor (Matei 20, 27) ; sa
umb1e dupa slava, cinste 1auda sa incerce sa .p1aca ochilor
oamenilor, ci sa se socoteasca pe sine dator tuturor sa slujeasca pe
frati iubire simplitate.
9. Se cuvine ca aceia care conduc comunitatea fratilor sa socoteas-
ca lucru important, faptul de a se lupta, cu uneltiriIe celui viclean ;
sa se arate smeriti sa fie de patima mindriei, sa se
considere stapini, iar pe frati sa-i considere (pentru ca, caz
contrar), 10c de mare agonisesc paguba. Ca parinti in-
gaduitori, se cuvine, mai degraba, pentru Dumnezeu, sa slujeascaco-
munltatii, atit cu trupul cit cu duhul; S3 se 'ingrijeasca (de mem-
brii) ei, ca de fiii Dumnezeu, sa certe cind trebuie, dar sa mingiie.
(Dar ingaduim), ca nume1e smereniei a1 blindetei sa se
instaleze minastiri neorinduiala sa se mentina ordinea cuve-
dintre cei ce 'conduc cei
Prin urmare, (conducatorii spirituali) sa se considere adincul
cugetului lor ca robi netrebnici ai tuturor frati1or, dar ca
te pedagogi, carora li' s-au incredintat sa se sirguiasca,
cu tot sufletul cu frica 1uiDumnezeu a forma pe fiecare dintre frati
pentru tot lucrul ce1 bun, bine ca plata mare agonisesc pentru
aceastil osteneala.
10. Dupa cum aceia care primesc tineri pentru a-i educa sint ca
stapinii lor de dragul educatiei ,a1 bune10r moravuri se dau
la parte sa le aplice pedepse,tot intiistatatorii, au dreptu1 sa
pedepseasca pe aceia dintre fraticare necesita educare, dar sa faca
de patima mindriei a grandomaniei, de gindul razbuna-
l'ii, ci s-o. facacu b1indete, gindindu-se la folosul duhovnicesc la in-
toarcerea acestota.

296
sFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
11. (Aratind) multa staruinta, osteneala, grija lupta, putem, prin
harul darul Hristos, -care prindechip sa dobindim iubirea
fata de Dumnezeu. Implinind aceasta porunca (a iubirii Dumnezeu),
putem implini pe cea de a doua, referitoare la inbirea fata de
aproapele.
Sa ne sirguim deosebi prima porunca, pentru ca celei
care dupa ea u!ma chip firesc. Daca neglijind
runca cea dintli cea mai mare, adica iubirea fata de Dumnezeu, care
este strins legata de buna interioara de ,cugetele cele sa-
natQase fata de Dumnezeu, s-o implineasca pe -cea de a doua, ii
va fi CH neputinta 8-0 implineasca cu precum trebuie. Pen-
tru ca, gasind cugetul lipsit de iubire de cautarea lui Dumnezeu, cel
viclean face sa se para grele poruncile sa insuflet murmu-
rare, nemult11miri lujirH fratilor sau amagin-
du-l cu gindvl ca este 11 face sa se mindreasca, sa se considere
cinstit, important ca poruncile chip
12. Cind om se implinitor al poruncilor, de buna sea-
ma ca lor; cind singur se judeca nu
mai lasa loc celui ce judeca corect.
Pentru caatunci cind Duhul lui Dumnezeu impreu-
cu duhul nostru (Rom. 8, 6), precum spune Sfintul Apostol
sintpom cu adevarat vrednici de Hristos fii ai lui Dumnezeu nu
cind, dupa propria parere, ne socotim drepti. Fentru nu cel ce se
singur este dovedit bun. ci acela Domul il Cor.
10, 18). daca omul pierde amintirea frica de Dumnezeu, mod
firesc vineaza lauda celor pe care-i
Un astfel de om este numit necredincios de catre Domnul, precum
deja s-a aratat. Pentru ca, zice : cum puteti credeti cind primiti
unii de slava care vine de unicul Dumnezeu n-Q
(Ioan 5, 44).
13. La iubirea de Dumnezeu nu se poate ajunge, dupa cum s-a
spus, decit pr'in multii lupta trudii a mintii, cugete curate prin
grija continuii de a cele bune; de buna seamii potrivnicul im-
piedica mintea noastra nu-i permite, ca de faptele bu-
ne, sii' ajunga lil iubirea divina, (mai mult decit atit) imbie siintirea
cu "pofte
Atunci cind mintea este preocupatii continuu de iubi.rea aminti-
rea Dumnezeu, atunciare loc moartea celui viclean, zice, spin-
zur"rea lui. prima .porunca a iubirii de
"iubitea sincera de frati, simp1itateacea adevarata, blindetea, ru-
gaciunea oricare dintre virtutile cele minunate. urmar.e, este
ALTE OMn.n 291
de multa osteneala tainica, de cercetare a cugetelor, de exerci-
tare a simturilor sufletului nostru, celor slabite (de pacat), pentru a
distjnge ceeace este bine deceea ce este rau, pentru a in-
tari - indreptind cu staruinta mintea noastra spre Dumnezeu - ma-
dularele sufletului cele obosite. astfel, mintea noastra, pentru tot-
deauna de Dumnezeu, se face un duh cu Domnul, dupa cu-

14. Ceice iubesc neincetat trebuie sa duca aceasta lupta
osteneala tainica. Numai implinesc porunca, fie ca se roaga,
ca slujesc, fie ca maninca sau beau. Numai orice lucru bun fac,
spre fac spre lor.
Iubirea Dumnezeu face ca i.mplinirea poruncilor sa li se para
face sa dispara toata greutatea lor.
15. Dupa 'cum s-a aratat( mai inainte), cel depune toata
staruinta sa abatacugetul de la amintirea, frica iubirea lui Dumne-
zeu. il momeli abate (uneori) de la
cele cu bune la cele care numai par a fi bune.
16. Virtutile se trag se tin una dealta, intocmai ca un lant sf1nt.
de exemplu, rugaciunea se leaga de iubire, iubirea de bucurie, bu-
curia de blindete, bl'indetea de smerenie, smerenia de slujire, slujirea
de speranta, speranta de credinta, credinta de ascultare iar ascultarea
de simplitate. Dupa cum cele rele una de alta se leaga : nra de minie,
minia de mindrie, mindria de de nepasare,
nepasarea de duritate, duritatea de dormitare, dormitarea de dispretui-
re, dispretuirea de lene, lenea de josnicie, iar josnicia de pofte. tot
celelalte fete ale rautatii legate sint una de alta.
17. Pe orice lucru bun facut de om, cel sa-l intineze,
prin amestecarea (lui) cu germenii sai, adica cu cu infu-
mul'area, cu murmurul cu oricare altul dintre acestea; face aceasta
peniru ca binele realizat sa nu fie facut doar de dragul Dumnezeu
sau din pornire proprie.
S-a scris ca Abel a adus jertfa lui Dtimnezeu: din oile cele
sale din grCisimea (Gen. 4, 4), cafratele sau Cain
deasemeni a Qdus jertfa Dumnezeu, dar din roadele pamintului
nu din cele dintH; Dumnezeu a catre jertfa Abel, dar n-a luat
seama darul lui Cain.
Din acest (episod) af,lam ca un lu<:ru bun poate sa nu fie facut pre-
cum trebuie ; mai preci,s, nu este facut precum treb.uie, atunci cind
c:u neglijent:1 !>au cu dispret, cind este facut' pentru un motiv
oarecare, dar nu de dragiJ.l lui Dumnezeu. De aceea se intimpla sa nu
fie primit de Dumnezeu.
298
SFINTUL MACAR'IE EGIPTEANUL
CUVINTE DESPRE RUGACIUNE
1. Lucrul ce1 mai bun lacare ajunge cineva este cu ru-
Prin mij10cirea ei, acesta ce1e1alte (bunuri), iar
care 11 cheama carte sine, ii intinde mina ajutor.
se face 1a energia cea tainica, 1a sfintenia Dumne.,.
zeu, iar mintea se printr-o iubire de negrait cu Domnul.
l'en1ru ca zice (Psalmistu1): veselie inimii mele>! (Ps. 4, 7).
Don;nul (adauga) : Dumnezeu este inIiiuntrul vos-
tru (Luca 17, 21). Lace altceva s-ar putea referi faptul ca imparatia
cste in1auntrul (oamenilor), daca 1a bucuria cereasca a Duhului care
se arata chip rea1 suflete1e ce10r vrednici? Pentru ca suflete1e
ce1e vrednice prin reala 1a Duhu1, primesc inca de acum arvu-
na pirga bucuriei veseliei ce1ei de care se im-
sfintii imparatia Hristos. Pentru ca, zice (Psa1mistul):
Inima trupul meu s-au bucurat intru Dumnezeu cel viu (Ps. 83,
2). : din seu din griisime sii se bucure sufletul 1JLeu (Ps. 62,
6). (Aceste cuvinte), ce1e asemenea 10r, 1ucru arata, anu-
me) bucuria mingiierea rea1a pe care 1e da Duhul.
2. fiindca 1ucrul cel mai mare dintre toate este rugaciunea, gri-
ja cea mai mare ei trebuie sa se arate,ca cumva sa sufere vata-
mare din partea celui rau. Pentru ca, cu cit cineva arata grija de
mare bun, pe atlt il ataca ce1 vic1ean cu mai mare staruinta. Un ast-
fe1 om va trebui sa arate multa vigi1enta, ca mai mult,
sa se arate roade1e staruintei sale rugaciune, (adica) iubirea, sme-
renia, simplitatea bunatatea, ca progresul sau intru cele duhovni-
sa se faca vadit sa cheme pe altii 1a zelegal.
3. Dumnezeescul Apostol( ne invata) sa staruim rugaciune sa
ne rugam neincetat Tes. 5, 17), iar DomnuI ne asigura ca : DHmne-
zeu face celor ce strigii ciitre (Luca 18,
7). Tot mai spune: (Matei 26, 41). Prin
urmare, se cuvine ca totdeauna sa ne rugam sa ne Dar,
cineva rugaciune luind 1ucru atit de impor-
tant, dator este sa dea lupta mare pentru ca sa infrin-
ga piedicile (ce ca1ea) rugaciunii: somnul, greu-
tatea trupului, nalucirea gindurilor, instabilitatea toate unel-
. celui rau - ,sa, treaca necazuri peste razboiuI pe Gare
hurile cele viclene il duc cu minie impotriva impiedicindu-i sufle-
tul sa caute neincetat adevarul Dumnezeu sa se apropie de
Rristos.
AL OMILII 299
4. Secuvine ca aceIa care se dedica rugaciunii s<1 procedeze cu
barbatie, sa arate zel, trezvie, rabdare, Iupta spirituala osLeneala tru-
peasca; sa nu se sa nu cedeze cugetelor ce se abat de Ia
caIea (cea dreapta), somnului mult, toropelii confuziei; sa nu scoata
tulburatoare necuvincioase; sa nu permita sa (fie preo-
cupata) de vreun Iucru de acest fel, ci sa aiba cugetul, odata cu incli-"
narea genunchilor, departe orice lucru care il poate duce la rc'itaci-
re ; pentru ca nimic nu-l poate impiedica atunci cind, pregatindu-se, ve-
gheaza, cind se gindurilor de prisos, (nascute) de materie
(din el),cind terceteaza judeca totul, totdeauna pe Dom-
nul, chiar daca esteamagit, diferite feIuri, de rautate. Sii nu se min-
dreasca fata de cei oe nu pot sa staruiasca rugaciune, ca nu cumva,
impins de astfel de ispita a rautatii, sa strice lucrul cel bun sa-l Iase
prac1a demonului ceIui viclean.
5. Iar daca rugaciunea impletim cu smerenia, iubil'ea, simpli-
tatea bunatatea, atunci rugaciunea, sau mai degraba aparenta de ru-
gaciune, ne foarte putin. Acest lucru nu-l spunem doar despre
rugaciune, ci despre orice efort osteneala, (ca de exemplu), despre
feciorie, post, privighere, psalmodiere, slujire despre orice fapta sa-
de dragul virtutii. Pentru ca, daca nu dupa cum
trebuie, iubirea, pacea, bucuria, blindetea, smerenia, credinta, indelun-
ga rabdarea bunavointa, 1a nimic bun duce efortuldepus. Efortu-
rile depuse vizeaza (anumite) roade un (anumit) folos. Or, nearatin-
du-se intru roadele iubirii, zadarnica este osteneala. Cei ce se afla
aceasta stare, nu se deosebesc cu nimic de ceIecinci fecioare nein-
teIepte, care, pentru faptul ca nuau avut inimi untdeIemnul cel du-
hovnicesc - adica virtutile ajutorul Duhului - au fost nu-
mite neintelepte, au fost indepartate chip de camera cea
impb.rateasca nu au primit nici rasp1ata pentru osteneaIa fecioriei.
Ca dupacum cineva, 1ucrind intr-o vie, da toata silinta oste-
neala, speranta (ca va obtine) roade, iar daca roadele nu apar, za-
darnica se arata Iucrarea lui - tot daca 'de
Duhului, nu vedem inlauntru nostru, nu marturisim,cu toata indraznea-
la simtirea duhovniceasca roadele iubirii, a1e pacii, ale bucuriei
ale celorlalte virtuti, pe care le-a enumerat Apostolul, ll-avem nici
folosde Ia osteneala fecioriei, a rugaciunii, a psaImodierii, a postului
a privegherii. Se cuvine, deci, dupa cum am spus, ne ostenim cu tru-
PUl cu sufletul tocmai speranta (ca vom dobindi) roade spirituaIe ;
aceste roade ale virtutilor vor aduce sufletele cele smerite credin-
cioasebucuria placerea de negarit a Duhului_
300
SFINTUL MACARIE EGlPTEANUL
Dar separat sa se socoteasca osteneala de fruct, dupa cum sint
separate. Pentru ca, daca cineva cugetlnd consdiera propria si-
linta osteneala, drept fruct al Duhului, pe sine se se
de roadele cu adevarat mari ale Duhului.
6 Dupa cum ,celce s-a detat cu Itotul pa!catului se lasa pra'da. ca
unor patimilor care 11 necinstesc care sint impotriva
firii. adica desfriului. lacomiei. urei. vicleniei celorlalte fapte ale rau-
tatii, tot celce este ,cu adevarat impH-
bucurie placere duhovniceasca, cu fara osteneala,
ca pe lucruri - pentru ca mai are a se lupta cu pati-
mile cele rele - toate virtutile toate roadele. Duhului cele mai presus
de fire. adica iubirea. pace. rabdarea, credinta. smerenia pe oricare
alta din acest lant cu adevarat de aur al virtutii. (Realizeaza aceasta)
intrucit a fost izbavit de Domnul a primit inima,
de la Duhul cel bun, pacea Hristos. Un astfel
(de om) s-a unit Hristos t?i face cu un singurduh.
7. Se cuvine ca aceia, care din cauza lipsei Ior de maturitate, (nu)
arata iubirea sa implineasca intocmai ca pe porunca di-
vina, ca pe slujire duhovniceasca. cu evIavie. credinta t?i frica de
DUUlnezeu, slujirea; sa rasplata,cinste sau multumire de
la oameni, sa murmure, sau sa fie mindr!, sau (sa traiasca
neglijenta toropeala. Pentru ca astfel de fapta strica aceasta Iucrare
buna, pe cind evlavia, teama de (Dumnezeu) bucuria (duhovniceasca)
face bineplacuta Dumnezeu.
8. bunatate! iubire de oameni! Cita indurare a aratat
nezeu fata de Domnul S-a coborit la oameni ca sa le ca
nimeni va fi lipsit de rasplata pentru lucrul cel bun; ca toti trebuie
sa se inaIte de 1a fapte1e (bune) mici. 1ace1e mari ; ca un pahar de
apa rece va fi lipsit de rasplata. Pentru ca zice: Cel ce de
bCiut dintre mici un de rece, nume de
ucenic, nu pierde (Matei 10, 42).
lntructt ati dintr-ace$ti frati Mei. mici,
Mie (Matei Numaica fapta sa sefaca dupa (voia
Dumpezeu cu gindul de a obtine slava. Adaosul: in nu'me de
ucenic are sensul: cu frica cu iubire de Hristos. Deasemeni, dupa
ce Domnul a mustrat pe ce fac bineIe chip ostentativ a adaugat :
$i-aU pierdut (Matei 6, 5).
9. Ca otemelie (a vietii) comunitate,' sa fie pusa. inainte de
toate, curatia sufleteasca,' iubirea reciproca. bucuria smen'nia. ca
cumva ingimEndll-se filtti de altii
fara de folos. Cel ce staruie neincetat in:ruga(:iuni sa sepoarte
ALTE OMILII 301
cu mindrie fata de cel ce nu poate sa faca Cel ce se dedica slujirii
sa nu murmure impotriva ce1ui ce se cu rugaciunea. Pen-
tru ca atunci cind (fratii) se refera s1ujesc) unii a1tora cu astfe1 de
simplitate dispozitie (sufleteasca), surplusul (de merit) a1 celor ce
se ocupa cu rugaciunea acopera lipsa' celor ce slujesc. Deasemeni, sur-
plusul (de merit) a1 celor ,ce slujesc acopera lipsa ce10r ce se ocupa cu
rugaciunea. egalitatea (dintre ei) este salvata, dupa cum s-a
scris : "Cel care strinsese mult n-avea nimic de prisos, cel care
strinsese putin nu ducea lipsii de loc 16, 18).
10. Atunci vom face voia lui Dumnezeu precum cer pe
piimint (Matei 6, 10), cind, dupa cum s-a scris, nu vom arata mindrie
fata de altii; cind VQm fi uniti simplitate, iubire pace,
iar invidia va disparea; cind vom socoti aproape1ui drept
noastra, iar paguba luidrept paguba noastra. (Trebuie, insa,
amintit) ca ace1a care se la rugaciune 1a s1ujirea frati1or,
ce1 savir1?e1?te cu neglijenta toropea1a 1ucrul (binep1acut) Dum-
nezeu este de-a dreptul numit lene1? de Apostol este condamnat ca
unul care nu este vrednic sa obtina piinea (cea de toate zile1e). Pentru
ca a zis : Dacii cineva nu vrea sii lucreze, acela nici sii nu miinince
Tes. 3, 10). (cartea) lnte1epciunii (deasemeni se spune): Multii
1'iiutate inviitat (pe oameni) nelucrarea (Ec1es. 23, 29). Se cuvine,
deci, ca fiecare sa faca fapte1e p1acute lui Dumnezeu; S8. se plececel
putin spre un 1ucrudin ce1e bune, ca nu cumva fiind aflat intru totul
fara de rod, sa fie lipsitde bunurilor ce10r ve1?nice.
11. Este necesar sa aducem marturia Sfintelor Scripturi sa de-
monstram acelora care sustin ca este imposibi1 sa 1a
1a eliberare de patimi, odata pentru totdeauna, - chiar
daca participa 1a Duhul Sfint este deEl - ca cunosc cum
stau lucrurile ca atunci cind mint Pentru ca .
Fiti, dar, desiivir$iti, precum vostru Cel ceresc
desiivir$it este (Matei 5, 48). cea prin aceste cuvinte
a.I'ata: (Piirinte), voiesc unde sint Eu, sii fie cu Mine
aceia (pe caTe dat), ca sci vadCi slava Mea (Ioan 17, 24).
Acestea, deci, sint Oe1ui care a zis: pCimintuL
trece, dar cuvintele Mele nu trece (Matei 24, 35; Luca 21, 33).
Deasemeni, Aposto1u1 : "Sfiituim inviitiim pe orice om, intru toatii
(intelepciunea) ca sii infiiti$iim pe tot omul, desiivir$it Hristos Iisus
(Colos. 1, 28). Dar : ce vom ajunge unitatea cre-
dintei cunoa$terii Fiului lui Dumnezeu, starea de-
siivir$it, miisura virstei deplinatatii lui Hristos (Efes 4, 13) acela1?i
sens are. Prin urmare, tinzind spre doua lucruri trebuie
302
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
sa avem vedere : primul rind, sa cautam de dragu1 inaItc'lrii (du-
sa aducem cit mai repede 1upta la capat; iar rindu1 a1
doilea, sa nu alunecam spre infumurare, ci sa fim smeriti sa ne con-
sideram mici pentru ca n-am ajuns inca 1a
12. Cei ce afirma (ca nu se poate ajunge 1a din trei
puncte de aduc farte mare paguba sufletului 10r: primnl
rind, pentru ca au incredere Scripturile cele inspirate; al doilea.
pentru ca necunoscind scopul suprem al nu numai ca
nu pot S3. ajunga 1a el, dar nici nu pot sa arate ze1, foame sete dupa
virtute; multumindu-se ,cu implinirea unor obiceiuri, a unor ceremonii
exterioare cu putine realizari, nu mai gindesc 1a nadejdea lor su-
prema, la desavir!?ire 1a curatia de toate patimile; rindul al treilea,
crezind ca lor realizari au ajuns pe culmea virtutilor
nemaisilindu-se a ajunge 1a nu numai ca nu pot sa arate
smerenie, saracie zdrobire a inimii, dar justificindu-se pe ei
ca pe unii care au ajuns la desavir!?ire, nu permit propa1?irea zilnica.
13. Pe cei care sustin ,ca este impos!ibilca oamenii sa realizeze,
cu ajutorul Duhului, desavir!?irea - care inseamna creatie noua,
reinnoire a inimii - Apostolul ii aseamana cn cei care nu s-au' invred-
nicit sa intre pamintul fagaduintei din pricina necredintei 10r, iar
oasele le-au in pustiu (Evr. 3, 17).
Ca ceea ce aco10 era pamintulcel vazut al fagaduintei, este aici
izbavirea, cea dintru ascuns, de patimi. Pe aceasta Apostolul a aratat-o
drept sfir!?itul a toata porunca. Acesta este 'pamintulcel adevarat a1
fagaduintei; pentru aceasta s-au formulat toate ace1ea chip simbolic.
Ingrijindu-se de ucenicii ca nucumva cugetulcuiva sa se
a1?eze necredinta, divinul zice: ({Luati fTatiloT, sa nu fie
cumva, in vTeunu1 din necTedintei, CQ. de-
de DumnezeuI CeI ViU (Evr. 3, 12). Aici (verbul) a
departa nu este folositcu sensul de a nega, ci cu cel de a nu crede
promisiunile facute.
Punind fata fata pe cele spuse tipic alegoriile iudeilor, cu
Zlce; "Cine sint cei care, auzind, s-au nu
toti care au ie$it din Egipt, Moise? impotTiva cui tinut mznie
timp de patTuzeci de ani? Nu impotTiva celoT ce au pdciituit, ale ciiror
au cazut in pustie? cui S-a jUTat nu intra intru odihna
Sa, nu ce10r ce au fost (Evr. 3, 16-18). adauga :
Sa ne temem, deci, nu cumva, cita VTeme se
intram in odihna Lui, sa cii cineva dintTe -
Pentru noua ni s-a binevestit ca cuvintul
dUiTii nu fost 101' de fo1os, nefiind unit cu cei care 1-au
ALTE OMILII
303
auzit. Pe cind noi,pentru crezut, (EV1". 4, 1-3).
dupa putin, adauga: ((Sii ne silim, deci, sii
odi1Inii, ca nimeni sii nu pildii (Evr. 4, 11).
Ce alta odihna a este, daca nu izbavirea de patimile pacatuIui
locuirea deplina activa a Duhului ceIui bun inima curata ?
Dar, la credinta, zice din nou ((Sii
pienL cu inimii intru credintei, curiitindu-ne
stropire inimile de orice cuget riiu (Evr. 10, 22). Cu cit
muLt singele lui Hristos curiiti cugetuL vostru de faptele cele
moarte, sii slujiti Dumnezeului Celui viu? (Evr. 9, 14). Se cuvine,.
deci, ca sa. marturisim bunatatea nemarginita a lui Dumnezeu,
anuntata oamenilor prin aceste cuvinte, f?i ca nif?te robi recunoscatori
sa primim ca adevarate sigure pe cele promise; (sa luam aminte) ca
nu cumva Ienea sau slabiciunea cugetului sa ne impiedice a ne
odata pentru totdeauna Creatorului sa tintim masura suprema a
timp sa putem obtine mila pentru cugetul drept ne-
induplecat pentru credintacea sanatoasa.
14. Martor este Dumnezeu ca, dupa cuviinta,
Iucrarea rugaciunii a cuvintUJlui este mai presus de orice virtute
de orice porunca. :lntrind (Iisus) casa Martei a Mariei, pe cind
Maria sta la picioarele Lui se desfata cu parfumul Sau,
Marta se ocupa de slujba (casei).
venind Marta ca s-o mustrepe sbra ei ca ajuta la Iucru,
(Mintuitorul) Hristos, subliniind ceea ce este principal fata de ceea ce
este secundar, ii ,spune : Marto te ingrije$ti pentru multe te
sile$ti; un lucru trebuie; insii, cea bunii ales,
care nu de (Luca 10, 41-42). zis acestea, nu pentru
ca aJ" fi dezaprobat slujirea treburilor (casei), ci pentru a sublinia faptul
mai important fata decel mai putin important. Cum sa fi dezaprobat
sluj;rea cind a practicat-o, cind a spalat picioarele
ucenici10r cind a poruncit ucenicilor sa faca Iucru,
fata de altii ? Nu numaiatit, dar vom vedea ca Apostolii, slu-
jind Ia mese, au dat indata rugaciunii Pentru
cii nu este drept, zicea (Apostolul Petru), ((Ca liisind cuvintul lui
Dumnezeu, sii slujim mese (Fapte 6, 2). De aceea, rugindu-ne
rinduim slujbii biirbati plini de Duhul Sfint, stii-
ruim slujba cuvintului (Fapte 6, 3-4). cum
au preferat pe cele principaIe ceIor secundare, ca ambeIe
(slujiri) purced din radacina buna !
304
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
CUVINT DESPRE RABDARE
1. arata cei ce vor sa asculte ,de Cuvintul lui Dumnezeu
SR dea rod bun; suspina, sint p1ing (pentru pacatele lor), sint
staruitori, insa
Iar faptele lor acestea sint: privegherea, postul, cumpatarea, blin-
detea, indelung-rabdarea, rugaciunea neintrerupta, cercetarea dumne-
zeiestilor Scripturi, credinta, smerenia, rabdarea, ascultarea, iubirea de
frati, bunatatea, decenta toate faptele cele luminoase care sint inspi-
rate de Domnul. Pecind cei ce nu .sa faca roadele vietii arata :
sint nepasatori, neatenti, fara masura, cu privirea nestatornica, mur-
cu duhul tulbure. Iar faptele lor acestea sint: imbuibarea.
minia, supararea, vorba multa urita, irifumurarea, incapatlnarea, ne-
nestatornicia, umblarea dupa necinstit, iubirea de
argint, invidia, intriga, risul nestapinit toata fapta cea intunecata,
care vine de la satan.
2. Se spune ca, cu ingaduinta lui Dumnezeu, diavolul n-a fost tri-
mis indata gheena, partea lui de ci a fost lasat printre
oameni, vederea incercarii pedepsirii lor. (Nepedepsirea lui ime-
diata avea un dublu rost: ispitind pe sfinti, avea sa-i faca, chiar
,fcira voia lor, mai drepti mai vrednici de slava; intinzindcurse
atatlndu-se rautatea fata de sfinti, aveasa-!?i pregateasca pedeapsa
mai mare. Pentru ca zice dumnezeies'cul Aposto1: fiicut
pentru sG. devinG. peste masurG. de piicatos (Rom. 7, 13).
3. Amagind pe Adam punind stapinire pe el, du!?manu1 i-a smuls
puterea pe, care avea mai inainte s-a :declarat stapin al aces-
tui veac.
La inceput, insa Domnul, pe om l-a pusconducator al acestui veac
stapin peste cele vazute. Atunci nici focul nu avea putere asupra lui,
nici apa nu-l ineca, nici fiarele nu-l vatamau, nici veninul nu-i facea
vreun rau. Dar ,de 'cind s-a su;pus a predat in!?elatorului
conclucerea. Pentru acest motiv, vrajitorii in!?elatorii lucruri
ciudate,cu ingaduinta Dumnezeu, dar cu puterea celui rau.
au puterea asupra vietatilor veninoase infrunta cu indrazneala focul
apele, a!?a cum Ianis s-au impotrivit Moise, dupa
cunl s-a impotrivit lui Petru, Simon (magul).
4. Cred ca diavolul, atunci cind a vazut pe fata stralucitoare a lui
Moise, slava cea dintru inceput a lui Adam, putin s-a tulburat;
(s-a tulburat) pentru ca aceastaera odovada sigura ca imparatia
va fi niri1icita. Nimic ne (sa acest lucru), iar
cuvintul Apostolului acest sens 11 are.
AL OMILII 305
zice: Moartea de Adam pinii Moise peste
cc nu (Rom. 5, 14). cred ca chipul slavit al
Moise este asemilnare tip (a primu1ui om) creat de miinile 1ui Dum-
nezeu; de aceea, vazindu-1 moartea, mai cauzatorul mortii, c1ia-
velul, a banuit snrparea imparatiei acest 1ucru avea Ea se
cu adevarat, pe vremea Domnu1ui. Cu aceasta slava se imbraca
de acum adevaratii Moartea fiind nimicita de ei,
lor, odata cu patimile ce1e necinstitoare,care mai pot sa 1ucreze
ei, slava se arata din snflete1e 10r.
5. Amagindu-1 mijlocirea femeii, cel vic1ean a sa inde-
slava cu care era imbracat Adam. astfe1 s-a aflat dez-
brilcat vazut goliciunea care mai inaint"" vaznse,
fiindca cugetul s;}n se desfata cu frumusetile Dnpa calcarea
poruncii gindurile sa1e s-au indreptat spre pamint au devenit pamin-
1e,:,ti; cugetu1 S3U, (care mai inainte era) bun, s-a ameste'cat cel
trupesc a1 paradisul a fost inchis, iar Heruvimului, celui cu
sabia de s-a dat porunca sa impiedice intrarea omu1ui e1. Acest
iapt. care atunci s-a intimplat vazut, se intimpla acum. in
fiecare suflet, 'chip nevazut. Valul intunericului, adica a1 duhului
c'elui lumesc, inconjoara inima permite mintii sufletului sa se
rOc1ge, sa creada san inbeasca Domnnl, dnpa cum Aceasta
experienta ce an crezut sincer au
rugaLinne au dus 1upta staru.itoare impotriva
6. bici a1 certarii este stapinu1 veacului pentrn
cei ('e sint prunci intrn Duhul. Dar pe c:ind acestora, ispitele
necaznrile ce adnce asnpra 10r, 1e s-aspus mai
inainte, slava cinste mai mare, fnce sa ajnnga ]a
pregate$te mai mare mai grea. Intr-nn cuvint,
[J1an foarte mare se infaptnie$te el, dupa cnm s-a spus undeva :
Cel viclean binelui, dar nu cu gind bun
(Rom. 8, 28). Ca pentru snfietele bune, chiar faptele care par sa
se termina cu bine. A$a spune Aposto1ul: "Toate (cele care
se celorce iubesc se cu bine (cf.
8, 28).
7. Aceasta varga a certarii a fost 1asata ca ea 5a se deosebeasca
cei buni de cei rai, dupa cum vasele (cele de lut), punindu-se 1a foc,
se arata ce1e bune (de cele slabe); (pe cind cele bnne rezista focului
sint tinme), ce1e slabe, nesuportind ca1dura focului, se sparg
se arunca.
Insa zidire rob al lui Dumnezeu fiind, diavolul
nu aduce necazuri (asupra omului), pe cit 'Ci dupa ii 'inr>;'-
21 - Macarie
30G
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
duie Dumnezeu, iar Dumnezeu pe toate ingaduie diavolului
sa supuna pe om 1a incercare,atita clt aces'ta poate (sa-i reiiste), dupa
spune Aposto1ul: Credincios este Dumnezeu. nu
sii fiti ispititi muLt decit puteti cu
din puteti Cor. 10, 13).
8. 1mp10rind (ajutorul Dumnezeu), cautind, batrnd 1a -
cum spunea DOlnnul - (omul) va obtine, celedin urma imp1inirea
cererilor sa1e, (inc1usiv indepartarea ispitei). Numai sa facaaceasta cu
incredere, sa ceara aceasta neincetat 'cu mintea cu limba, stru-
neasca trupul, sa nu se incurce cu treburi nici S3 se
patimile rHutiltii. Pentru ca nu minte celce a cite veti
cere, ruglndlL-vii CH veti pTimi (Matei 2, 22). Cei care zic C3
de va implini cineva toate poruncile (Domnului) nu primi imp1i-
Sale acest veac, la nimic le aceasta, gre-
spun lucruri dezacord cu Sfinte1e Scripturi.
Oare Dumnezeu este nedrept atuncicind implinim (indatoririle)
ce iar amina sa nedea rasp1ata pe mai tirziu '1 Tu de una
te : atunci cind sufletu1 se va desparti de acest trup mize-
rabil sa te 1uptind, nevoindu-te, implinirea promisiunii,
staruind rugaciune. Eu spun, sa nu te de
aceasta, ca (atunci) p1eca (din aceasta viata) cu bucurie incredere
vei socotit demn (sa impar,'itia Ce1 ce
creciinta 'implinirea poruncilor), deja, (,din aceasta viata)
se a:fla incomuniune cu Dumnezeu. Pentru ca, dupa ,cum Oricine se
femeie, poftind-o, cu in
(Matei 5, 28); nu s-a intinat 'cu trupul, .se ca deja a
desfrinat; tot celce respingecu inima sa cele rele se
de Domnul cu sufletul iubirea sa, este ca cind se
comuniunecu Faptul ,de a starui viata
tuoasa este deja mare darde 1a Dumnezeu. ,daca faptul de a da
cuiva un pahar cu apa rece nu ramine fara rasplata,cu atlt mai mult
cei ce se roaga Dumnezeu ziua noaptea, vor primi rasplata lor.
9. Ce1ui, care, nedumerire zi,ce: Va veni, oare,
sa nu uras,c pe meu ,sa nu mai fac ace1e rele, pecare con-
dar fara de voie le '1, trebuie ,sa se spuna: Omul
este dator arate toata silinta, S3 se lupte se impotriveasca tot-
deauna, ce1ni viclean cugetelor celor rele. Intr-adevar, este imposibil
ca intunericul patimilor cugetul ce1 rau a1 trupului sa arate
rodul 10r rau, fie ascuns, fie fata. Pentru ca, dupa cum atunci
cind exista I'iana trup, este imposibil, pina ce se vindeca, sa
puroieze cit de putin ; - tratind-o, insa, ea se vindeca, dar
ALTE OMILll 307
poate infecta intregul 'trup - ,tot patimile sufletuluI, ce se
vindeca, e1e ramin, in1auntru1 E1e se vindeca, <doar, urma
unei intensecon1ucraricu harul 1ui Hristos. Dupa ce a pacatuit Adam,
firea omu1uiceacurata, s-a strecurat murdariia 'intunericul pati-
rnilor. Aceasta tulbura at1t trupul, ,cit sufletul. Dar,
dupu cum fierul foc batut barosul) se curata (de im-
iar aurul cu fier sauarama, (aruncat) foc se
separa deacestea, sufletul atingindu-se lvvit
fiind de focul Duhuluice1uibun, este 'curatitde toata rautatea pa-
catul, prin mijlocirea neintina'telor patimiale Mintuitorului.
10. Dupa cum facliilecare sint aprinse din foc
untdelemn (sint sustinute), de multe ori dau 1umina, tot
faptele (oamenilor) primesc stralucire diferjta 'de 1a Duhul.
CU!11 multisint cei ce 10cuiesc intr-o 'cetate, au nevoie ,de piine
de dar sint altii sint barbati maturi, altii
sint tineri, prunci mare esttedeosebirea ei, (tot
este deosebirea dintre oameni).
dupa CU!11 griul, care se seamana pe tarina, odras-
spice diferite; - (este adevarat) cadupa aceea boabele se aduc
arie hambar ,se - trebuie S3 credem ca
mortii, 1a inviel'e, fi slclviticu slavadiferita, conforll1a cu faptele
pe care le-au cu 10r, incade pe acum, 1a Duhu1 'cel
dumnezeiesc,care :in ei. Acest 1ucru sa spuna cuvintele:
"Stea de stea se deosebe$te intru Cor. 15, 41).
11. Ce1 ce s-a nascutde 1a Duhul Sfint Rumai Ispre acest lucru
sa se sirguiasca: Sa se curete de pacatul icare el. Pentru
cd acea Jde 1a Duhul aduce intr-o anumita masura. madu1are,
chipul perfectiunii; (adnce 'deplin putere, cuget
1?i virtute. NUlmai celce ajunge 1a (starea) barbatului 1a
nlasul'a vll'stei, sa se 'elibereze ,de (apucaturile) pruncului.
Acest 1ucru sa insemnezecuvinte1e ApOSItolu1ui: pro-
fetiiIe inceta Cor. 13, 8).
Dupa 'cum ,cel ce ajunge deja barbat se mai multumef?te cu
hrana, nici cucuvintele de uncopil, (iar faptul dea ramine)
1a ele 11 nedemn de sine, intruclt a paf?it intr-unalt stadiu
a1 vietii, tot ce1 ce progreseaza implinirea precepte10r evan-
ghelice schimba prunciacu desavirf?irea duhovniceas'ca. Pentru ca zice
dumnezeiescu1 Apos,to1: Cind m-am bCirbat, am lepiidat pe cele
ale pruncului Cor. 13, 11).
308
SFlNTUL EGIPTEANUL
12. Cel nascut dupa Duh, este, intr-o anumita dupa cum
am aratat, (Este sensul care spunem despre
prunc ca avind toate madularele, este deplin.
De buna seama harul Duhul, care 11 da Domnul, duc la
oamenii sint lor cauzaa Nlelor, atunci c'ind ur-
meaza haru1ui prinaceasta, aluneca sprecele rele. Pentru ca omul
poate sa minat de cugete1e sale, sa 'devina neglijent, dispretuitor
Iata ce spune Aposto1u1 Pavel acest sens: ,<Pentru ca sd
nu md trufesc (cu miiretia descoperirilor) mie un ghimpe
'in trup, un 'inger satanei, md batd peste obraz, ca nu ma
trufesc) Cor. 12, 7). Iata, deci, ca cei ce au ajuns pe culmea vir-
tutilor, sint siguranta Trebuie insa, spus ca, de
i-ar da omul ocazie satan, acesta l-ar stapinicu forta. De aceea,
fapta atribuie nici Hristos, nici celui protivnic, (ci
omului).
Ce1 a1 1ui Hristos este celcare se cele din urma, harului
S.fintului Duh. Prin urmare, 'chiar de se cineva de la Duhul, adica
se face Duhului Sfint, are 11bertate sa urmeze voia lui satan.
PenLru ca, daca pe om 1-arduce cu forta, fie Domnu1, fie satan, atunci
omul n-ar avea sine ni:cimotivul mergerii iad, nici pe oe1 al
imparatiei (cerurilor).
13. Celce vi:rtutea, trebuie saarate multa grija pentru
a deosebi binele de rau pentru a feluritele ale
celui vic1ean, care ca prin inchipuiri sa-i tul-
burc pe multi, sa-ichinuie sa-i ia stapinire.
totdeauna, ceea inspira incredere este folositor. aceea,
trebuie sa se lase cineva seama puterilor spirituale, spre pier-
zania ; chiar daca ar fi vorbade$re ingerii din cer. Sa se gra-
beasca, ci sa judece totul cu multa grija, pentru a se ade-
varat) de ceea ce este bine a respinge ,ceea ce este rau.
Roade1e haru1ui pe care pacatul - imitindchipu1 binelui - vrea
sa le imite, ramin necunoscute.
Intr-adevar, satan, spune Apostolul Pavel, sa se transforme
inger al luminii, ca sa amageasca, ca sa ins.ele pe (oameni); insa,
chiar daca imbra:ca aspeot luminos, el poate, dupa cum s-a spus,
sa faca fapte bune. Acesta este lucrul care ilcaracterizeaza. poate
sa arate fata de Dumnezeu S,i fatade aproapele, poate arata
blindete, smerenie, bucurie, pace, dispret fata de cele odihna
duhovniceasca, poftirea bunuri10r poate dori) mcetarea
patimilor a placerilor, toate 'acestea fiind mod v,'idit, roadele ha-
rului. Pentru ca zice Apostolul, roada este iubirea, bucuria,
ALTE OMILII
309
pacea (Gal. 5, 22) celelaite. acestora, el, cu multa dibacie,
insufla trufia. urmare, din lucrarea ei sa cung:;;ti Iumina cea spi-
rituala care s-a aprins tine; vezi Ide unde vine :de la Dumnezeu
sau de la satan.
Sufletul, daca nu :;;i-a pierdut puterea de 'discernamint, poate sa
faca aceasta deosebire. Pentru ca, dupa cum vinul au aceea:;;i
ini<'i\i:;;are, msa gura distinge dupa gust fie'care, tot a:;;a sufletul,
cu simtul cu lucrarea sa duhovniceasIca, poate sa <deosebeasca haris-
mele Duhului de nalucirilecelui protivnic.
14. Se cuvine sa inconjuramcu mare atentie sufletul, ca nu cumva,
chiar cea mai mica parte din el sa fie Iuata stapinire de puterea
Pentru ca,dupa cum atunci cind un madular al unui 'animal
este prins cursa, tot animalul eS'te prins ca'de mlinile vinatorului,
tot a:;;n se intimpIa cu sufletul (prins cursa) Acest lucru
spuneclar profetul: Cursil, zice au intins mele
prins sufletuL meu (1eremia 18, 22).
15. Se cuvine ca acelacare vrea sa intre poarta cea strimta,
casacelui puternic, ca sa-i rapeasca Iucrurile lui, sa nu-:;;i crute
trupul ci, intarindu-se Duhul Sfint, saaiba mereu minte cuvintul
Domnului, care a zis: Trupul singel nu mO$teni
lui Dumnezeu Cor. 15, 50). Cum se intare:;;te cineva Duhul? (Se
luind aminte la cuvintul Apostolului. Or, Apostolul spune ca
intelepciunea lui Dumnezeu este socotitade oameni nebunie (1Cor.
1, 23). profetul zice : Am vilzut pe Fiul Omului; chipul Lui este filril
striilucire, de toti fiii oameniLor (1saia 53, 2). ur-
mare, se cuvine (ca acela care vrea sa se intareasca Duhul) sa devina
Iiul lui Dumnezeu, mai intii sa se smereasca sa fie socotit, neinsemnat
Hira de minte. Sa intoarca fata 'de Ia scuipMuri sa nu urma-
reasca slava, nici frumusetea acestui sau asemanator, sa nu
aibci unde Sil-$i plece (cf. Matei 8, 20), (sa se lase) batjocorit
dispretuit, sa fie tuturor, sa socotit vrednic de calcat
picioare, combatut fata ascuns. Atunci Insu:;;i Fiul lui Dum-
nezeu, Cel ce a zis : Voi locui intre (cf. Cor. 6, 16)
se va arata inimii acesta primi putere tarie sa lege pe
puterni,c sa rapeasca lucrnri1e Iui ; sil peste
(Ps. 90, 13), peste scorpii peste $erpi (Luca 10, 19).
16. mica este lupta ce ne sta inainte pentru a surpa moartea.
zis (evanghelistul) : lui Dumnezeu inrauntruL vostru este
(Luca 17, 21). Dar, intr-un anumit fel, inlauntrul nostru es'te cel
ce se luptacu ne robe:;;te. Sufletul,deci, nu trebuie sa dea
de putin inapoi pina rapune acela care i1 Fobe:;;te. Abia, (rapu-
310
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
nindu-l), va scapa de orice durere, intristare suspin, abia atunci
izbucni pustiul fi de (Isaia
35, 6-7).
17. Este lucru vadit ca sufletul cuprinsde nepasare este necre-
dincios; aminind dupa (mintuirii). Deseori
este purtatde vise, este cuprins de infumurare percepe razboiul
care se da inlauntrul sau. Pentru ca infumurarea aduce cu sine orbirea
care permite cunoasca slabiciunea.
18. Dupa cum pruncul de curind nascut este chipul barbatului
tot sufletul este chipul lui numnezeu, Cel care I-a
facnt. $idupacum copi1ul, crescind putincite putin, putin cite
pe tatal sau; - dar la maturitate, tatal fiul
vorr.esc deschis, iar tatal ii ,destainuie (fiului) chiar comoara (pe care
are) -; tot sufle,tul, trebuia, inainte ,de caIcarea poruncii, sa
crea.sca sa devina barbat Calcind, insa, porunca, s-a afundat
intr-o mare a uitarii intr-un adinc al ratacirii, (ajungind) sa Iocuiasca
Ia portile iaduIui. Indepartindu-se mnIt de Dumnezeu, sufletul mai
putut sa se apropie sa cnnoasca bine pe Cel ce I-a <ereat. Dar Dnm-
nezeu, I-achemat I-a spre Sa, mai intii prin profeti.
'ceIe din urma, insu1?i venind, a indepartai uitarea ratacirea;
sfarimind portile iadului, a Ia sufletul ratacit s-a dat pe Sine
exemplu, ca sa-i dea acestuia jJosibilitatea sa ajunga Ia vremea virstei
(deplinatatii), la desavir1?irea DuhuIui. Cuvintul lui Dumnezeu ingaduie
celui viclean sa-L ispiteasca, snporta insultele, batjocoririle palmui-
ri1e venite din ba chiar moartea cea mai de pe
urma, moartea pe crilce, aratindn-ne, precnm am zis, care trebnie sa
fie fat.. decei ce insulta, batjocoresc ne dau
mortii. Fata de cei surzi (la cuvintul Evangheliei) sa fim muti sa nu
desc!1idem gura; vazind lucrarea celui ran, sa fimca pironi1;i pe cruce
Cll glas pnternic strigam catre Cel ce ne poate izbavi moarte ;
din adincul inimii sa strigam : Daca adincul inimii mele
nu va fi stajJinit de rautate, fi farade Fiind fEira
aflam pe Cel ce ne-a supus noua toate, ne odihnim imparatim im-
preuna cu Hristos.
(Prin nrmare), ,din cauza calcarii poruncii,sufletul a fost absorbit
de gindurile materiale necurate s-a facut ca fara minte. Este
nevoie de mu1t efort pentruca (sufletul) sa rid1cede lacele mate-
riale la cele spirituale, sacuprinda sa treaca de snbtilitatea celui
viclean sa se uneasca cu Ratiunea cea fara de inceput.
19. Daca vrei, omule, sa-ti revii, sa slava pe care ai
avut-o mai inainte, slava pe care ai pierdut-o din cauza calcarii
AL OMILII
311
runcii; - doar), ca neglijind poruncile lui luat
aminte 1a sfatul la poruncile ,din care cauza aCUl11 te
afli depar'te de cel pe care L-ai ascuHat; aflacacu multa
a feteitale bogc'itia este fo1ositor bunul
fara truda. De altfe1, lucrul primit fara de truda l-ai pierdut
ai predat Sa gindim, deci, fiecal'e 1a
ceea ce am pierdut sa zicem cu profetu1: Cu mO$tenirea
noa8trQ fost nimicita de cei de alt casa (a fost pra-
de strCiini (Plingeri 5, 2). Dat fiind ca am incalcat porunca (lui
ca am ascultatde ne-am alipit de cu-
geteJe noastre cele murdare, sufletul nostru s-a indepartat
cle l)umnezeu, ne-am asemanat orfanilorcare tata.
Prin urmare, ca acela pasa de sufletul sau, sc1
se lnpte djn rasputeri sa se curateasca de cugetele cele rele de toata
trujia care se impotTiva cunoa$terii lui Dumnezeu Cor. 10, 5).
Daca ne silim sa pastram neintinat templul lui Dumnezeu,
Cel ce a promis sa locuiasca sa umble Atunci
sufletul, sa temp1u1 lui Dumnezeu, pri-
sa. Atunci (Hristos) izgonind pe ce1
cu sa,
20. Cain, 'caruia i s-a spus de Creator: Genlind, tremurind 1171-
pleticindu-te vei fi pe (Gen. 4, 12) era icoana, sens
a1egoric, a1 tuturor Pentru ca neamul 1ui
lJorunca facindu-se de pacate, este ginduri negre,
IJlin de teama de tulburare. sufletul care
este nascut de Dumnezeu, ,cu pofte p1aiceri diferite, agita,
agita griul ciur. De altfel, Domnu1 (Hristos)
mustrind pecei celui rclu, zicea ca pas'treaza
Cllipul rautatii lui Cain. Voi, zice: poftele celui uci-
iJiitor de oameni vreti le fClceti; caci acela ucigiitor de oanIeni de
Fnceput fost intru nu stat (Ioan 8, 44).
21. Se de lnult doresc cauta oamenii S3 pe lIl1pa-
cel pam'intesc; oricine trece care se aEla
vada cel putin lui scump str31llcitor; desigur,
afara de (oamenii) cei aceste 1ucruri le socotesc
de prisos le ei fiind raniti de a1ta frumusete alta slava
dorlnd. Deci, daca Idoresc ,demult sa pe
cel muritor, cu atit mai mu1t trebuie sa doreasca cei
S-,,1 strecurat din Duhul cel bun a carora inimJ a fost
de iubire divinil, sa pe (lmparatul) Cel nemuritor? se
desprind de orice lucru pamintesc, iar inima le esIte mereu stapinita
312
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
de acea dorinta nlmlc ei. Dar sint putini
aceia care inceputului bun ii masura ramin
cati p'ina la multi se intristeaza (pentru pacatele
lor), ai harului sint raniti Ide iubirea ; dar
nesuportind durerile 'incercarile de multe feluri ale celui viclean -
pentru ca sufletul este \cuprins ide slabi'ciune toropeald, sau pentru
ca sint mistuitide (grijile) - ramin (cucugetnl) lume
se afunda ad'incul ei. De aceea, (zi'cem) ca rtoti aceia care sa
duc:a drumul la capat siguranta, nu trebuie sa puna alaturi de iu-
birea celor iubirea laltor lucruri.
22. Intruc'it mari de nedes,cris sint bunurile promise de Dum-
nezeu, este nevoie de multe os'teneli lupte, dusecu spe-
ranta, (pentru a le dob'iI1Jdi). (Acest lucru) reiese M'intui-
torului: Dacii vrea cineva sii dupii Mine, sii se lepede de sine,
crucea urmeze Mie (Matei 16, 24). (vine
cineva la Mine), dar nu pe pe mama sa, frafi, pe fe-
rneie, pe copiL chiar sufLetuL nu poate sa fie ucenicuL Meu
(Luca 14, 26). faarte multi ,dintre oameni sa dobin-
deasca imparatia (cerurilor), sa sa fie
impreuna cu Hris'tos, ('intr-un sa dobindeasca) acel mare mai
presus de Icuget (dar) , insa, nesabuinta lor,traiesc ascult'ind ur-
mind lor sau, mai degraba, (ascultind de) celce inspira gj'n-
durile cele zadarnice vatamatoare.
23. sintcei ce strabat drumul la capat : care urasc
placerile, tot ce se 1eaga de aceasta lume, ba c11iar pe ei
aceasta inseamna sa se de sine.
Fiecare este indepartat de la imparatiacerurilor de propri:a-i
($i anume),daca suporta cu adevarat ostene1ile, daca se leapada
de i:.ine, daca se de acea iubire Idivina, daca se comp1ace
acest veac cu tot sufletul Dumnezeu. Cele
spuse le vom exemplu. Fiecare ca lucru oa-
recare, care trebuie sa-1 faca, este bun. Indoiala asupra
se simte primul rind inima. balanta se pune mai
intii iubirea ,de Dumnezeu iubirea lumii dupa aceea (una din
este 'afara. De exemplu, daca se intimpla sa se hartuiasca
cineva cu fratele sau, ma,j 'intii se cu sine zice : Sa zic ?
Sa zic ? Sa raspund, oare, la insultele pe care mi le-a adus ? Sau mai
degraba sa tac ?
Sa tinem, (deci), poruncile Dumnezeu. felul acesta vom
neglija nici propria nici vom intrutotul la
Dac<'i numai putin se 'inclina inima balanta spre iubirea lumii,
ALTE (tl\(IL!I
indata se arata, pina pe buze, cuvintul cel viclean.. Mintea, lncordindu-se
ca arc, il arunca asupra aproapelui intermediul limbii.
cearta angajeaza miinile se ajunge Ia rani ucidere.
Sa luam, deci, aminte de la ce pornire mica a sufletului, ce rau
mare se ajunge. Sa ne gindim ca se fiecaredintre pa-
catul, este momita vointa de poftele de pla-
cerile se lacomia, se mlndria, se
orice lucru rau.
24. Deseori, f1aptele bune se de dragul slavei Pe'
acestea, insa, Dumnezeu le pune alaturi ,de furt, trindavie de cele-
lalte pacate mari, pentru ca zice (Psalmistul), Dumnezeu risipi
sele celor ce oameniLor (Ps. 53, 6). deci, care
este viclean ranchiunos, vrea sa fie slujit sa traga folos chiar din
faptele (noastre) bune.
25. Lucrul pe care-l cineva viata paminteasca, acela ii
ingreuneaza mintea, trage, oarecum, jos nu-l lasa
sa se ridice. Este,ca cind balanta inimii vointei ar depiI1lde de el.
Estc fior launtric care tulbura intregul neam omenesc, inclusiv
care locuiesc sau munti, sau minastiri, sau
pe cimpii, sau pnstin. Atras, ,deci, cineva, Ide lucrul pecare-l
mai arata toata inbirea fata 'de Dumnezeu. Sa zicem, de exemplu,
ca unul altul aurul, simte placerea sa slujeasca
altul sa se darui'a:sca poftelor trupului, altul sa fie conduca-
tor; se ocupa arta cuvintului frumos, onoruri ,de la
oameni, altuia ii place sa se lase antrenat convorbirile contradictorii
prietenii, ba chiar sa se minie; unuia ii place, simpIu sa
ocupatie, sa se ,complaca toropeala nepasarc, iar altuia
sa fie dascal tot pentru a primi .cinste de oameni. unul se
deda parca ar fi somnuIui, altul este de vorbele
glumeIe pe il iatrage stralncirea pe
altul Iucru oarecare, mai mic sau mai mare din aceasta Iume, ,dea-
supra caruia poatesa seridice.
Patim'a, 'careia cineva se pe ,care combate
il trage jos (pe om) ca pe prizonier, ii tine
mintea aplecata (spre ,cele permite sa se ridiceca-
tre Dumnezeu, sa-I slujeasca Lui. Sufletul, insa, 'care se inalta
adevarat catre Dumnezeu, indreapta catre toate rdorintele, tot
elanul sau, se leapa'da ,de sine ,da curs impulsurilor mintii sale.
26. Sa vedem,din aIte exemple, omul,cu voia sra se pierde.
iubind Iucru aceasta lume, este aruncat este afun-
dat mare sau ca:de prizonier.
'314
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Sa presupunem ca, ,din intimplare, arde 'casa. (Stapinul ei) vrind
.sa scape, indata ce simte focul, fuge gol (din ea), lasa totul (inlauntru)
se 1a sufletu1 sau.
Altul, insa, casa arzind), se sa sa1veze
bunuri. Dar, pe 'cind intra dupa e1e, foculcuprinde casa din toate par-
tile, il prinde inlauntru mistuie. 1ata, ,deci cum cineva este mlstuit
foc cu voiasa, pentru ca lucrutrecator. A?a se
timpul naufragiu; unul vrind sa se salveze, se dezbraca
arunca gol 'ape; pentru ca, nUimai poate sa1veze viata.
Altul, insa, vrind salveze hainele, este inghitit de ape. Ah, cita
nenoroc:i:re pffi1\tru atit :d'e mic! intimpla cind se
a'tac (din partea unu1, indatace afla acest
'cru, fuge se mai 1a ni:mic, (af'ara numai
viata); a1tul insa, zabovind sa ia une1e lucruri cu sine, cade miinile
1ata decI, ca acela care ascuJ:ta de proprIa-i vointa sa:u se
de vreunul din 1ucrurile a:cestei lumi, pierde atit trupu1,
,cit sufletul.
27. Sint putiniaceia care iubesc cu adevarat pe Dumnezeu, ocare
nici pret pe p1aceri1e poHele din a:ceasta 1ume, care in-
timpinacu rabdare incercarile (venite)de 1a ce1 rau. sa dis-
peram, sa pierdem speranta. lntr-adevar, multe corabii naufra-
giaza, dar sint une1e care strabat marea ajung 1a liman.
(Pentru a birui incercarile), este de multa credinta, de rab-
>dare, de atentie de lupte ; trebuiesa aratam foame setedupii ceea
ce este bun sa aratam staruinta rugaciune. Cei :mai multi dintre
'oameni vor, dupa cum am spus mai inaInte, sa ,dobindeasca imfJaratia
cerurilor fara ostenea1a fara sudori; fericesc pe barbatii do-
resc cinstea haruri1e 10r, dar vor sa se fa'ca 1a ostene1ile
patimile 10r. Toti doresc acest 1ucru ; desfrinate1e
care dintre oameni. (Trebuie, insa, sa ia aminte) 'ca pentru aceasta sint
puse ispite1e, ca sa aratecine cu adevara:t pe Stapinul. (Nu-
mai) cei care 11 iubesccu adevarat dobindesc imparatia cerurilor.
28. Sa numai ce1 ce arata credinta qi rabdare necazuri
slava bunurile promise. !ntr-adevar, este necesar
ca griul aruncat sub brazda saminta copacului mai intii sa putre-
zeasca stare ja1nica sa ajunga, ca dupa aceea sa ,dobindeasca haina
cea minunata rodul nenumarat. {Tot omul) 'trebuie sa treaca
prin incercari prin stari triste, ,ca sa se imbrace cu frumusete
lucire. Acest lucru v1'ea sa-l spuna Apostolul cind zice : Prin' multe
.sujerinte trebuie sci intrCim ln lmpCirCitia lui Dumnezeu)) (Fapte 14, 22).
ALTE ON:ILII
315
Domnu1 : veti sufletele (Luca
21, 19). : ln lume veti (Ioan 16, 33).
29. Cu cit fiecare dintre se crcdinta prin
zel, sa devina al Duhului Sfint, pe atit va fi slavlt trupul sau
ziua aeeea. Pentru ca, ceea 'Ce depoziteaza acum sufletulsau se
va arata atunci afara. Sa se ia exempIu de la copaci : data ce tre-
ce iarna, data ce soareIe apare cum firesc, mai puternic
mai str.Hucitor - iar vintul incepe sasufle, ivesc dinlauntrul (co-
pacilor), ca frunzele, floriIe fructele; atunci rasare
iarba cu floarea ei I?i imbraca pamintul cu un straIucitor. (Tot
se v:a intimpla cu oamenii : ei vor fi cu lumina cea
negraita, pe care inca de pe acum au inlauntrul lor, adica cu puterea
Duhului Sfint. Aceasta le va fi lor imbraicaminte, mincare, bautura,
,bucurie, veselie, pace ; va fi totul, va fi viata
DESPRE lNALrAREA MINrII
1. Fericitul Moise, primind pe chipul sau slava Duhu1ui, la care
nimeni nu putea sa priveasca, s-a aratat model al trupurilor slavite ale
sfintilor de la Dar aceasta slava, sufleteIe cele credincioase ale
se 'invre,dnicesc 8-0 aiba incade pe a<cum inlauntrul lor. Pentru
ca zice (Apostolul): noi cu - adica omul cel
launtric - privim Domnului ne in chip din
in slava Cor. 3, 18). Despre s-a scrisca 40 de
nop\i tot atitea zile (Exod 24, 18 ; 34, 28) nu adus aminte de
hrana, nici de bautura. De buna seama, acest fapt fiind impropriu firii
inseamna ca el s-a hranit cu hrana spirituala, cu care se
hranesc acum sufleteIe sfinte, pe care primesc de la DUflul.
2. Slava cucare inca de aici sint imbracate sufletele sfintilor va
acoperi va imbraoa la trupurilecele Ie va face
sa fie rapite la cer; din momentul rapirii lor la cer, ele se vor odihni
purureacu sufletul impar<'itia 1ui Dumnezeu.
Creind pe A:dam, Dumnezeu nu i-a Idat aripi materiale, ca pasari-
lor, pentru ca avea Isa-i dea altele la inviere, ,aripile Duhului, ca sa
zboare cu ele oriunde vrea Duhul. de aripi spirituale li s-au dat
sufletelor sfintHor 'inca de pe acum, {iar rcare-i
poarta catre cer.
Pentru ca alta este podoaba aHele sint alta
le este masa alta placerea. plus, ca (Mintuitorul) Hristos
va coboridincer ca sa pe toti 'Cei adormiti din veac, dupa cum spun
Scripturi, ii va imparti doua cete (Matei 25, 32).
316
SFINTT5L MACARIE
3. Pentru a duce cineva viata trebuie, mai
inainte de toate, sa arate grija de partea rationala, care discerne
conduce sufletul. Pentru ca,distingind intre bine rau, intre porni-
rile (strecurate) impotriva firii om) cele curate, proprii firii, sa
poata viat;l fara de prihana. Ca la ochitrebuie sa ia la
(puterea) de pentru a putea respinge ademenirile
tii. cu ,atit mai muH, cu cit sufletul sa tina, neintinate neva-
tamate mcldularele trupului, sa retina trupul departe de placerile lu-
sa retina inima cugetele Iume, sa le adune
cele risipite, de pretu.tindeni, sa-l retina de l:a grijile placerile
josnice.
De buna seama ca vazind Domnul pe cinevaduclnd astfel de
viatd. dispus sa-i slujeasca cu frica cu cutremur, ii trimite ajutor
harv_l Sau. (Se pune, insa, intrebarea) : Ce va face Dumnezeu celui ce
se conformeaza lumii urmeaza placerile ei ?
4. Cele cinci fecioare intelepte, luind vasele 10r untde-
lemnul cel strain de natura lor - care este harul Duhului - au putut
sa intre camara de nunta impreunacu mirele. Celelalte, insa, fara
de minte re1e fiind, 6-au margini:t 1a natura 10r; n-au privegheat,
nu s-au grabit sa puna inimile 10r untde,lemnul veseliei ci, lasindu-
s(' prada neglijentei, toropelii ingimfarii, oarecum au adormit. Pen-
tru acest 1ucru Mire1e le-a exclus de 1a imparatie. Se vede ca ele iubeau
lumea erau legate ea, 'de aceea n-au aratat intreaga 10r iubire fat
a
de Mirele cel ceresc. tnsa sufletele care cauta (ace1 eIement) strain fiI'ii
lor, sfintenia Duhului, indreapta toata dragostea Ior catre Hristos :
tru (poruncile Lui) umbla, Lui se roaga, la cugeta, tinindu-se de-
parte de toate celelalte (preocupari). Pentru ca daca ceIe cinci simturi
ale sufletului: Idiscernamintul, fabdarea
mHa primes'c harul cel de sus sHntirea Duhului sint cu adevarat
fecioare intelepte; iardaca se marginesc la firea Ior sint cu adevarat
fecioare neinte1epte fiiceale acstei lumi.
5. Sa privim rautatea ca pe un 1ucru strain de firea noastra,ca
pe un care a firea noasltra) prin inciilcarea poruncii de
catre primul om; 'ca pe Iucru Icare, cu timpul, ne-a devenitca (a
doua) natura. Se deci, caacel lu'Cru strain ,de firea noastra sa
fie indepartat printr-un a1t Iucru, de asemeni strain de firea noastra,
prln darul ceresc al Duhului sa revenim 1a curatiacea dintii. Daca
acest lucru nu se credinta, rugaciune prln 1epadare de
cele ale lumii; daca firea noastra se de acea iubire care
este Domnul daca raminem vinovati fata de poruncile divine, nu pu-
tem dobindi imparatia cerurilor.
ALTE OM1LII
317
6. Ull cuvint 'adincvreausa spun, pe ,cit :fmi este cu
anume) : Domnul cel fara ,de trup de nemarginita
Lui bunatate, Se intrupeaza - ziceca 'cel rriare ceresc se
reaza - pentru ,ca sft Se ,uneascacu 'creaturi1e Sale cele adica
cu sufletele sfil'ltilor ingerii, pentru ca sa se
de viata a divinitatii .Lui. luat trup ca sa intre comuniune
cu Pentru ,ca fiecare (Idintre fapturi1e amintite) este,
dupa firea sa, trup; (trup este): ingerul, sufletul, (chiar) demonul.
Chi8r daca (aceste fapturi) sint fine, esenta ipostasului lor, cu
toata finetea firii lor, 'trUip fin sint. Trupul, intr-adevar, esenta sa,
este un element dens, pe ,cind sufletul este un element fin. (Acesta,
insa), cuprinde imbraca ma'dnlarele irupului. 1mbraca ochiul cu care
vede, urechea cu care aude; nasul intr-un cuvint, toate madularele
trupului. 1mbra,cindu-le, sufletul se impreuneaza cu toate acestea de
1a el pornesc toate cite se intimpla 'aceasia viata.
Tot deci, Hristos (Fiul de bunatatea Sa
cea mai presusde minte decuvint, Se Se intrupeaza,
Se Se imbraca cu sufletele, prietenele Lui, cu ele
un duh Cor. 4, 17), dupa cum spune un cuvint al Sflntului
Pavel. Sufletul (Sau se 'CU suf1etul (omenesc), firea Sa cu firea
(omeneasca), incit sufletul Dumnezeire, se face la
viata cea nemuritoare se desfata cu placerea cea. nestricacioasa cu
slava cea negraita.
7. Prin intermediul acestui suflet, Domnul, atunci cind vrea, Se
face foc arde tot ce este rau vatamator,dupa cum zice profetul :
Dumnezeul nostru este foc mistuitor (Deut. 4, 24). Alta data se face
odihna de negrait, iaralta 9.ata bucurie (sufletul)
din toate ocrmindu-L. Deaceea, Cel tl se face
placut prin {apte bune, bunuri de nedescris, ochiul
nu nu omului nu suit
(l Cor. 2, 9). Prin urmlare, toate (darurile) care de la D(')mnul, sint
. bucurie, desfatare viata; se imbraca trup, pen-
tru a deveni hrana duhovniceasca pentru a umple pe cei vrednicide
desfatare dubovniceasca. Pentru ca zice: Eu sint vietii (Ioan
6, 5). Cel din pe i-o voi Eu
de spre (Ioan 4, 14).
8. Dar zice (8criptura), Dumnezeu S-a aratat vremea veche) ,
preotilor arhie:relior, fiecaruiia d.upa cum a fost d.e
Altfel S-a aratat lui Avraam, altfel lui Isaac, a!tfel lui Iacob,altfel lui
Noe, altfel lui Daniel, altfel lui Moise, altfel lui David j!ieca.,.
ruia dintre profeti.. Pentru ca iubirea Lui cea multa de ei S-a
318 SFtNTUL MACARIE EGIPTEANUL
cum S-a mai spus - S-a ttransformat, . a luat trup
S-a facut vazut de cei care 11 iubesc, nu dupa cum - pentru ca
este neincaput (de firea creata) - ci dupa cum puteau sa-L cu-
noa&ca.
9. Sufletul care B-a sa acea putere de sus.
ace1 focdumnezeiesc, care are contopita cu madulare1e sale iubirea ce-
reasca a Duhului, se dezleaga de orice iubire 1umeasca nu suportii
legatura rautatii. Pentru ca, dupa cum fierul plum!bul, aurul argin-
tul, fiind puse foe se se inmoaie - fapt contrar firii 101' -
deci, cit timp sint sub puterea focului se dezbrjaca de firea 101', se
moaie fluide ;tot sufletul, aflil'l.du-se sub puterea ace1ui
foc ceresc a1 iubirii Duhu1ui, se elibereaza de 1egaturile rautatii, ,de
orice spirit lumesc de de socotindu-le pe
toate acestea nimicuri nil?te Iubirea dintre
frati poate fi foarte mare, ace'asta este uitatade sufletulconsu-
mat de iubirea Duhului, atunlOi 'cind impotriva Iubirea (ce se
infiripa intre soti la baza) comuniunea 101' trupeasccl, despaI'te
(pe soti) de tata, de mama de fl'ati; daca
dintre il pentru ca toata iubirea lui
sotul sau se indreapta. Deci, daca iubirea trupului chip
dezleaga (pe om) de orice alta iubire a lumii, cei raniti de acea
iubire curata (a Duhului), de iubirea carui IUJcrudin aceasti:i 1ume pot
sa fie retinuti ?
10. Dumnezeu este bun, iubitor de oameni milosird
indelung pocainta fieca;uia ,dintre face sarbatoare ce-
reasca 'din intoarcerea Pentru ca zice: Bucurie se
face incer ,pentru ,carese (Luoa 15, 10}. Dar
dacct bunatatea indelunga Lui rabdare nu arata,dupa
cum am spus, poci:iintii, din contra, gase1?'te aceasta sa pa-
catuias,ca maimult, iIl'cit a'dauga pacat peste pacat, peste
obrazni'cie dupa obrazni'cie, masura nelegiuirii, alu-
nec5 care nu se mai poate ridica, ajunge la ruina, su:pus
intru totul se pierde. s-a intimplat Sodoma; pen-
tru ca locuitorii acelei ceti:iti rMacit, au intrecut masura pacatului
n-au aratat, zice, pi,c de poci:iinta, dreptatea divina i-a lasat prada
focului. s-a intimplat pe lui Noe: ('contemporaniiacestuia)
lasindu-se purtati de porniri murdare spre pi:icat nearaiind nici
un chip pocainta, au atrtea pacate, incit tot pamintu1 se strica-
se. intimplat au mult, apaslnd pe
poporul lui Dumnezeu,insa, nu i-a lasat prada
pierzaniei, <.:i, biciuindu-i, i-a -la pocainta. Dar, pentru ca, dupa
ALTE 3190
aceea, 8-aU intors la cele rele au aratai de la
inceput - apasind foarte pe poporul lui - dreptatea divi-
i-a pedepsit i-a pierdut cu totu1. a fost (poporul) Israel :
acesta a mult, ucigind pe profetii lui Dumnezeu, dar a avut
parte de indelunga-rabdare a lui Dumnezeu. Dar, pentru ca,
cele din urma israelitii) -au inaintat mult pe calea rautatii -
incit nus-au sfiit sa intinda miini ucig'a!?e asupra Stapinului - au fost
coboriti (dindemnita1Jea lor) (de ,la fata Lui). luindu-s'
de ei profetia, preotia cultul, au fost incredintate neamurHor care
aucrezut.
11. Sa alergam la Hristos,care ne cheama cu b1indete. sa ne-
deschidem inimile inaintea Lui ; sa neaducem aminte de pacatele noas-
tre, dar sa nu deznadajduim demintuire. Pentru ca acesta este un
al celui viclean ;acesta ne Ide pa'ca'tele noastre (nu
pentru a ne pocai, ci) pentru a ne duce la dezn.adejde. insa, zicem
ca daca Domnul, venind lume), a fostdootorul orbilor,al surzilor
al paraliticilor, ca 'daca pe mortii care de mult putrezisera 1-a il'lviat,
cu at.it mai mult va vindeca ol'birea mintii, slabiciunea sufletului sur-
zenia inimii (n'Oasitre). Pentru ca nimeni a1tul n .... a creat sufletul, afara
de cel ce acreat trupul. diaca Ela aratatatita bunavointa fatade
lucrurile ,cele pieritoare stricacioase, cu <::1t mai va ariHabuna-
vointa) fata ,de sufletul cel nemuritor, care ,de boala rautatii
care se l'oaga (neincetat) ?Petru 'ca zice (Mintuitorul Hristos) : Oare-
tI'atcll Meu cel ceresc nu va face ,dreptate 'celorce striga catre ziua
noaptea? Da, zic voua, face dreptate in curind (Luca 18, 7-8)_
Cereti $i se da voua (Matei 7, 7). aDaca pentru.
simplul fapt ca-i este prieten nu-i da Zuipentru indrazneala
sculindu-se cit trebuie (Luca 8). urmare,
'cererea facuia 1a vreme nepotrivitii) nepotrivita indrazneata ..
(indirect, prinaceasta) parabola, la s'taruinta ruga-
ciune. De altfel, !n-a venit lume lSa aduca 1a pocain1;a pe cei
drepti, ci pe cei (Neasigura 'ca) daca ne lepa-
dam de obiceiurile cele daca indreptiim gindurileca1re Din-
sul, nu ne va trece niciod!ata cu vederea ne va da pururea ajutorul
Sau.
12. Dupa cum 'atull'ci, cind ,cineva cuprins ,de boalii slabi-
ciune, incit irupul nu mai poateminca g,au bea, cei apro-
piati prevazind ca va muri, sint Idedisperare se bocesc,
tot se (:azul Dumnezeu a1 ingeri10r: vazind ca su-
nu se pot folosi de hrana cea cereasca, .se intristeazamult se
indurereaza.
320
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Dcu.-, daca te-ai tron ,a1 Dumnezeu, daca 11 porti (pe
nezeu) intr\ltine,daca sufletultau iacut intregime ochi duhov-
nicese, daca s-a facut intregime lumina, daca te-ai hranH hrana
(oferitii) Duhul, daca te-ai adapat apa cea daca ti-ai vese1it
inill1a cu Ice1 duhovnicesc, ,daca{i.c.ai imbracat sufletulcu haina
luminii ce1eI de negrait, daca pe toa!te acestea ochiul tau cel 1auntric
1e-a cunoscut, iata ca via{a iata cade acum te
impreunacu Hristos. Dar, daca inca nu 1e-ai dobindit, nici cunoscut pe
toate, sa plingi din inirna sa te tinguie!?ti ,ca n-ai obtinut astfelde
boga{ie. Sa ai grija sate rogi continuu pentru saracia ta (spiritua1a).
de-ar avea omul sirntul saracii! Dar nici ,cind va dobindi bo-
gatia dIvina sa nu fie fara grija. De .altfeI zice Domnul: (lCel ce
celui ce se deschide (MateI 7, 7; Luoa 11, 10).
13. Daca cu 'care ung irnpara{ii, are atita putere
ca ii ridica 1a slava irnparateasca, 'cu cit maj mare trebuie sa fie puterea
untuluide1emn al Duhu1ui ?Pentru ,ca aceiacare au mintea omul
launtric uns untde1emnul sfin{itor a1 veseliei, care prirnesc arvu-
na DuhuluI ce1ui bun, vor fi ridicati lacea mai inalta treapta a desa-
vir!?irii. sint (impreuna-rnoJ?tenitori) ai imparatiei lui Hristos, sint
impreuna impreuna-preoticu imparatu1, intra 1a Tatal
precum voiesc. Chiar d,aca n-au intrat chip desavirJ?it, posesia
tenirii, chiar daca suporta greutatea trupului, pentru faptul ca au pri-
rnit arvuna Duhu1ui, eiau siguranta Ica irnparati irnpreuna cu Hris-
tos, ca doblndi dfn abundentadarurile de a1tfel, fiind
inca trup, ei s-au de puterea p1acerea aceea. Pentru ca
prin venirea harului, este indeparta:t va1ul pus pestemIntea lorde ca-
tre satan, mintea 1auntric est(! cu curatit, orice
intinaciune J?i rnuI1dar este 'indepartat din suflet, iar omul re-
venindu-1;;i 1a starea (initiala) prive!?te slava luminii
celei adevarate. Astfel (de oameni) sint Ideja din aceasta vi'a{a,
acel veac (a1 fericirii) prives1c 1a ,de acol0. Pentru ca,
dupa cum ochiul cel trupesc fiind saniitos, direct catre razele
soare1ui; tQot avind mintea Icurata, privesc fara
s.plendorile cele mai presus de cuvint Duhului.
Dar, la aceasta fericire ajung toti Qarnenii. (Pentrua ajunge la
ea) este nevoie de multe osteneli, de lupte mu1te sudori. Sint,
tr-adevar, multi intru care lucreaza harul, dar d"m care rautatea nu dis-
pare cu totul. una persoana inrma lucreaza
doua duhuri : cel al lurninii cel a1 intunericului. : este
cu intunericul? Cor. 6, 14). :
te intru intuneric (Luca 1,5) se refera 1a cazuri asemanatoare, care
ALTE QJ4lL!I 321
nu trebuiesa identificam. De exemplu, unii primind haru1 lui Dum-
nezcu, strunesc pentru moment cugetul inaIta rugaciuni binepla-
cute Domnului. lor, insa, considera ca pacatul s-a pier-
dut ca numai 1ucreaza intre ei. Dar, dupa putin timp, incep sa fie
de cugete murdare sa fie partea pacatuluI, de fata
fiind harul. insa, minte neaga faptul
harul lui Dumnezeu 10cuie1?te intru ei, sint zguduiti de ginduri
nesabuite
14. pe unii dintre frati, care, bogati fiind har, timp
de cincI sau ani au fost departe (de toata rautatea) iar poftele au
fost stinse ei; dar, pe cind li parea 'ca au ajuns la liman la li-
deodata, ca dintr-un a aparut rautatea i-a atacat cu
sJlbaticie, bagin,du-i groaza uimire. Atunci dintre cei ce
lucrurile cu inteIepciune n-a mai indraznIt sa zica:
mine harul, m-am eliberatde pacat. Penrtru ca, cum am mai sus,
cuget lucreaza dQua (puteri : harul pacatul), de aceea numai
cei careau primit un oilt de mic dar
cesc, zic : Deja am Eu cred ca lucruri1e cam s'tau :
sint intocmai ca soareIe care puternic deodata
norii ceata ii intuneca .frumu:setea.
Cei Ce au primit harul Dumnezeu, dar nu s-au euratit cu ,desa-
adi'ncul lor, sint in1ca robi ai pacattului. De aceea. au
de mu1t discernamint, a ajunge la
a acestor lucrurl.
15. Dupa cum este lucru imposibil sa fara ochi, sa
iara gura, :!;a auzim fara urechi sa umblam fara picioare, tot este
imposibil sa ne de Sfintele Taine, sa intelep-
ciunea Dumnezeu sa ne Duhul, fara Dumnezeu
fara puterea datade lnteleptii grecilor 5e exerseaza arta retoricii
Se cu pIacere luptele de cuvinte ; robii lui Dumnezeu, insa,
nu se ocupa cu retorica, harul fiind de
\)umnezeu sint intelepti.
16. Eu socotesc ca nici Aposto1ii,cei ce pe Dullul
cel bun, nu se credeau lntru totul 1ipsiti de ei erau
stapiniti de acea bucurie de negrait, dar sufletul lor staruia
inca teama de a nu Harul, insa., ii .tinea sigurantii,ca sa nu se
abata de de la drumul cel 'bun. Pentru ca, dup!'i cum atunci
cind un copil arunca cu pietricica intr-un zid, acesta nu
mic dupacumatunci sageata subtire este aruncata
unei tari, nu-i aduce nici tot (se intmipla cu
Apostolii) :da:ca erau de rautate, atacul acesteia era zadar-
- SfintuJ Macarie
322
SFINTUL MACAR1E EGIPTEANUL
nic, pentru ca puterea lui Hristos ii ocrotea. plus, oamenii desavir-
fiind avind con1?tiin.ta clara, nu credeau chip
data cu primirea harului (rautatea din ,s-a stinls.) ca nU trebuie sa
mai poarte vreo grija. (Eiaveau libertatea ,de a alege intre bine rau),
pentru ca Domnul vrea, ca cei cu voia lor sa slujeasca
Duhului. Pentru ca zice ApostoluI :Nu stingeti Duhul Tes. 5, 19).
17. vorbi cineva despre anumite lucruri este lucrll sta
la oricui. De exemplu, este sa spunacineva ca p'iinea se
f[iCedin griu, dar este greu sa le spuna pe toate rind, se ajunge
la Acest lucru il doar' ceicu experienta. Tot stau lu-
crurile (cind cineva despre lucrurile Este
sa vorbeasca cineva despre nepatimire dar numai cel ce
experieaza acest lucru realizeaza 'cu adevarat
18. Cei care vor sa cuvintari fara sa aibd expe-
rienta necesara, se aseamana omcare ,amiaza de vara stra-
bate uncimp fara de Deodata, sub i'mperiul setei arz8-
toare, ise contureaza minte un izvorcu apa rece, dulce cristalina,
iar el,de nimeni impiedicat, sedesfateaza pe saturate. Sau (se asea-
maIla) unui om care nici ll-a gustat, dar vrea saspuna altora 'citde
dulce este. Intr-adevar, sint cei care vor sa vorbeasca altora despre
sfintenie, fara sa aiba experienta faptelor. Daca se intim-
pla ca Dumnezeu sa-i invredniceasca sacunoasca fie putin cele des-
pre care vorbesc, ,dau numaj;decit seama ca adevarul faptele se
deosebesc mult ,de expunerea lor.
19. Evanghelia ne spune ce trebuie sa faca ,ce trebuie sa
omul, pentru a deveni prieten cu Imparatul, 1ubitorul de oameni. Ea
zice: Sa nu te minii ... Sa nu ... , Daca iti ,da cineva palma
peste obrazul drept, sa intoI'ci pe (Matei 5, 39 u.). Apos-
tolul, insa, urmind indeaproape pe cele rinduite, ne invata cudea:ma.-
nunLul, (prin exemplul sau), cum trebuie sa realizam opera de cur,'itie
(duhovniceasca),despre ,care spune 'ca trebuie sa se faca cu migala
indelunga-rabdare. Mai el hrane1?te ascultatorii sai) cu lapte,
ca r-:e prunci, apoi, cind ajunge la maturitate desavir1?ire, (cu
inv,ftc1.turilecele adinci). Sa presupunem, ,de exemplu, ca Evanghelia
spune ca haina se face ,din lina. Apostolul, insa, arata cum se piap-
tes'e lina cum, se face haina.
20. (oameni) se abtin de la desfriu, ,de la furt, de la lacomie
cle la celelalte rele asemanatoare lor pentruaceasta se ,considera
sfintilor. Dar lor estedeparte 'de fapte r;;i de adevar;
pentru ca, deseori, mintea simturile lor, rautatea; aceas-
ta (prin lor) cu greu estetinuta sa nu
ALTE OMIl.II 323
se arate afara. Sflnt este (nu cel ce se arata afara), ci acela
care curatitcu omul launtric.
(Se spune)ca unul dintre frati, pe cind se ruga, a fost rapit (cu
dul1ul) de puterea ,divina a vazut ceta'tea de sus - 1erusalimul - la-
cele luminoase care sint acolo Iumina cea fara de sflr1/it a
auzit un glas care spuneaca acesta este locul de odihna aldreptilor.
Insa dupa aceea, mindrindu-se crezind despre sine lucruri mari, a
cazut mare pacat de multe rele a fost mistu1t. Or, daca cu acesta
s-a intimplat a:;;a ceva, cum poate sa spuna un om ca Intruclt
poste:;;te pe straini, intruclt imparte averile (celor nevo-
se paze:;;te de relele amiI1tite, nimic lipse:;;te ca este sflnt ?
Nu, nu abtinerea de la relele cele vazurte aduce ci cura-
tia mintii, aceasta echivaleazacu
21. Intra, deci, pe cararea cugetelor, tucel ce acestea
vezi mintea ta cea captiva roaba pacatului; de asemeni, pe cel
ce este mai adinc mai rau decit cugetele tale, pe care se cui-
camari ale sufletului tau, pe acela care te ucide,
dind Iovituri de moaI"te sufletului tau; - pentru ca inima ta este abis
cu un abis de necupI"ins -. Daca pe acela il rapui, daca te
toata nelegiuirea daca lnJdepartezi pacatul, poti sa te
cu curatia ta Dumnezeu.
Iar dupa ce te smeri te face ca un sa sa te
rogi Hristos pentru cele launtrice ale tale. Tot Vechiul Noul Tes-
tament despre curatie; faptelecuratiei au fost placute tuturor,
indeilor elinilor, de:;;i nu totdeauna le implineau. Dar curatia inimii
nu este posibila decit 1isus. este Care S-'a
intrupat. Fara este imposibil a adevarul a dobindi min-
tuirea.
CUVINT DESPRE 1UB1RE
1. Dupa cum la lucrurile din afara, care mod firesc) apartin
omului, ai renuntat, adica ti-ai ,bunurile a1 dat (sumele obti-
nute celor tot se sarenunti la cugetele mo-
(tale); astfel, ,daca ai intelepciunea lumeasca sau ai
dobinditcuno:;;tinta lucrurilor, ele ;daca te-ai increzut
renunta la smerindu-te mic1?orindu-te.
Pentru ca putea pricepe predicii ,Cor. 1, 21). Intru
aceasta afla intelepciune, puterea crucii nu cu-
vinte Aceste (fapte) saVlr:;;ind, aceasta (lntelepciune)
dob.indi. Pentru zice (Sfintul Apostol) Pavel, lui Hristos
este de poticnire pentru iudei, greci este nebunie, pen-
324
SFINTUL MACARIE IJGIPTEANUL
tru noi, cei care ne mzntuim, este puterea intelepciunea Iui Dum-
nezeu Cor. 1, 18).
2. Chiar daca ai gustat din fericireacereasca,chiar daca te-ai im-
parta;;it din acea inteIepciune de Apostoli) chiar daca
s-a a;;ternut lini;;tea sufletul tau, sa nu te mindre;;ti, nici sa nucrezi.
c,i deja ai ajuns(sa Ica ai dobindit ca nu cum-
sa auzi spunindu-ti-se): sinteti v-ati imbo-
gcitit de noi ati domnit, de ati domni, noi dont-
nim cu Cor. 4, 8). Chiar gustind (din bunuri)
sa ca inca nu te-ai atins de (binefacerile aduse de)
MintuitoruIui Hristos. Acest Iucru sa nu-l ca pe un IU'cru
nuit, ci sa-l ai purorea sadit ascuns ipima ta.
3. Dupa cum cel Iacom dupa bogatie, oricit de multe ar
ge, niciodata nu se sartuna, din contrii, pofta (dupa eIe) ii
mai mult; sfi;;iat de sete, bindbaturadulce, tot
insetat tot (din bunurile oferitede
Dumnezeu) RU se satur<ldeele niciodata din bunurile
sale, se con.sidera pe sine sa.rac.
sint ei nu socotescca sufletul lor prezinta cinste
deo$ebita, se considera oameni de nimio inain,tea lui Dumnezeu
se cred datorituturor oamenilor. Pentrusmerenia lor, Jnult se buou-
ra mu1ta placere) Se odihne;;te sufletul lor.
De aceea, daca llre sa nu creada ca este sau are
Pen.tru Dumnezeu infumurarea. Aceasta a s,cos pe om din pa-
radis, atunci (omul) auzind pe (diavolul) zicind: Veti fi dumne-
zei (Gen.3, 5), a dat crezare acestui zadarnic.
Adu-ti aminte, (omule), cum Fiu1 lui Dumnezeu, Dumnezeul
lmparatul tau S-a de$ertat pe Sine, chipul robului luind (Filip. 2, 7),
cum S-a facut sarac, cum a fost intrecei simp1i cum a pati-
mit. daca Dumnezeu fiin;d, aHtea a ,suferit, tu, omule, care e;;ti
aIcatuit din singe carne, care pamint cenu;;a, care nu
nimic bun, numai necuriitie,tu ginde;;ti lucruri' mari despre tine
te ? Fii intelept spune despre cele ce ai primit ,de Ia Dum-
nezcu: Nu sint aIe meIe aceste bunuri; 'de IIa le am. Cind
(AceIa) crede de Ie lua de Ia mine. Astfel, pune pe sea-
ma lui Dumnezeu tot ceea ce es,te bun, iar pe seama slabiciunii tale tot
ceea ce este rau.
4. Tezaurul pe care}), zice Apostolul, il in de lut
Cor. 4, 7) ca fiind cea sfintitoare, care tu te-ai
sa-1 trup fiind, zice
t01) : ((Care pentru noi S-a intelepciune de Dumnezeu drep-
ALTE OMn.II 325
tate \sfintire ruscumpurare Cor. 1, 30). Cu alte cuvinte, (e1 spu-
nea ca) ce1 ce are sine acest tezaur a1 Duhului poate S3 implineasca
toate porunci1e, nu chip curat fara prihana, fara loste-
neaJa. Fara osteneala trebuie sa implineaoca porunclle rnai inainte,
insa era imposibil sa obtina cineva rOaJde iara a se impal'-
de Duhul.
Sa se straduiasca,deci, fiecare ca, orice moment, sa obtina, prin
rabc
1
are, credinta ruga:ciune fierbintecatre Hristos, aceasta comoara
cereasca; sa implineasca cu-ajutorul Lui toatadreptatea, 111 chip curat
dar fara truda chin.
5. Aceiacare au ei bogatia divina a Duhului, altora
ca cind 1e-ar scoate dintr-un tezaur propriu.
Pe c:indcei ce n-au aceasta bogatie inima lor - bogi'itie dincare
izvorasccuvintele a:dinci tainele - se agata de cite uncuvint din
cele doua Testamente au mereu pe limba; sau, ascultind pe bar-
batii cei induhovniciti, retin cuvinte1e acestora, se mindresccu ele
le prezinta altora drept cuvintele lor. :ln fe1ul acesta, trag fo1oase din
me::-ite straine. Dat fiind, insa, ca n-au comoara 1Qr, din care sa se des-
fateze primul rind ei apoi sa fie de altora, dupa discutia
(cu semenii lor),ei din nou se saraci duhul lor), pentru 'ca
fiecare cuvint revine, mod firesc, 1a ce1e din care a fost luat.
De aceea, secuvine sa ceremmai intii 'de 1a Dumnezeu bogatia
aceasta adevarata. Avind-<> pe aceasta, va fi sa fim fo1ositori
sa transmitem altora taine1e cuvinte1e cele Pentru
ca Dumnezeu a binevoit sa locuiasca crede, acest
Mintuitorul. Hristos: Cel ce iubc$te pe Mine, fi iubit dc
TatiH Meu $i-L iubi Eu aruta Lui (Ioan 14, 20). Eu
# vom veni vom LucU$ ,el .(Ioan 14, '23).
6. Cei invrednicit sa fie fii ai 1ui Dumnezeu sa aiba pe
Hri&tos stralucind intru ei, sint diferite chipuri de Duhul
sint mingiiati de har adincul inimii lor. Niciuna din p1acerile cu-
noscute lume nu poate fi comparatii ou (cea provocata de) petrecerea
harului suflet. Aceasta petreoere este asemenea unui prinz impara-
tesc, 1a care oamenii se bucura se veselesc, veselie de negrait. Este
asemenea bucuriei traitii de mire mireasa. aceas'ta
starc. oamenii) sint ca ingeri fara trup; trupul lor fiind atit de
(atit de 'induhovnicit), ei socotesc ca n-au trup.
Uneori, (astfel de oameni) se desfata sintca imbiHati de bau-
tura minunata, de bautura ceade nedesais' a tainelor Duhului; alteori,
rugindu-se pentru mintuirea oamenilbr, ii plinsul tinguirea.
Pentru ca fiind de iubire fata ,de toti. oamenii - pentru intreg
326
Adam - sint cuprin!?i.(in firesc).!?i de lntris14re. Uneori,
aceasta iubire este atitde mare,incit daca ar fi posi,bil. ar aduna pe
toti oamen.ii la sinu1 1or, fara samai faca deosebirea intre cei buni
cei rai. Uneori, atit de mult se incit socotesc ca nimeni
urmeaza dUJpa. ca sint eei mai 'de pe urma dintre toti (oa-
menii). Uneori sint comple!)itide bU!curia ceade nedescris a Duhului;
alteori, intocmai cum unul dintre cei puternici, panop1ia impara-
teasca,iese la lupta pune deruta pe du!)mani, incingindu-isecu
armele Duhului navaIes.c asupra du!)manilor ce10r calca
in picioare. Uneori, de, ca1m, pace, traiesc pla-
cere minunata ;a1teori, se de de priceperea
de cunoa!)terea cea mai presus de fire a Duhului. sftr$it), alteori
sint asemenea tuturor oamenilor. insa), ca toate aceste (stari)
pe c:are nici limlba le poate spune, sint de harul 1ui
Deci, harul divin multe fe1uri pentrua
exercita, educa prezenta sufletul prea curat fara
hana Duhului.
Darurile Duhului, mentionate ai'ci, se dau ce10r care s-au apropiat,
ce1 mai inalt grad de desavir!)ire. Aceste mingiieri diferite a1e ha-
ru1ui setransmit 10r chip diferit, neincetat, lucrare a Duhului
urmind-o pe cealalta. Atunci cind cineva ajunge la ;desavtr!)ire, cind
estecuratit de toate patimile, se une!)te cu Duhul-Mingiietorul. Iar cind
sufletul se invrednice!)te sa <levina Duh, sa se amestece cu Duhul, atunci
devlne intregime 1umina, intregime veselie, lntregimeiubire,
intregime mingHere, intregime bunatate. Se afunda virtutile
Duhului celui bun, dupa cum atunci c'ind cineva arunca piatra mate;
de pretutindeni este cuprinsa de apa. Oamenii care se unesc intru t6tul
cu Duhul Dumneieu, au intru ei nec1intite virtutile Duhului
de toti aratii roadele Lui.Dat fiind ca Duhul ii face .curati fara
hana inlauntrul 1or, de aceea es'te imposibil ca sa arate afara rQade
ale rautiitil, ci totdeauna teate (1ucrarile lor) se roadele
Duhului. Acesta este telul desavir1?irii al p1iniitiitii luiJ
Hristos, la care 'indeamna Apostolul sa ajungem, zicind:
umpleti de lui Hristos (Efes. 3, 19).
ce vom ajunge masura bdrbatului virstei
tatii lui Hristos (Efes. 4, 13).
8. Atunci cind intra cineva Biserica) pleaca genunchii (sA
se roage), inima seumple de 1ucrarea divina, iar sufletul
bucura Domnul, cum se bucura mireasa de (prezenta) mirel1ii
ei, dupa cum deja s-a spus mai inainte, cum spune marele Isaia:
ALTE OMILII . 321
({DupQ. cum se . bUCUTQ. mirele. de tot se bucura Domnul
de tzne (Isaia 52, 5).
Iar cindun astfel de om sa se roage ora
este rapit cu duhul (la cer) se intru adincul sau de
(bunurile) veacului Acest fapt ii procura placerede negrait
ii d<i senzatia unei plutiri. mintea amfel de om) mai staruie
nici cuget pamintesc. fiindca mintea sa este preocupata, dupa
cum s-a spus, ,doar de lucrurile cele mai presus de fire, pare
ca in acel moment rugaciunea sa este urmata (catre ceruri) chiar de
trupul sau.
9. Celui care intreaba dacaeste posibil ca omul sa ra-
mina totdeauna ace.asta stare, trebuie sa se raspunda Harul
nu ramine pentru Idecit ,daca prinde rac1acini se
une1?te cu omul care a intrat. Harul este dar lucreaza multe
feluri, folosul Astfel, conform iconomiei uneori fla-
cara arde mai .puternic, alteori mai slab; uneori lumina se
pretutindeni, alteori imputineazii, incit abia mai lumineaza,
flacJra continua sa arda. Atunci cind (harul) foarte tare,
omul se imbata de iubirea Dumnezeu traiel?te clipe de sarba-
tQare. Atunci cind aceasta lumina inima, face ,ca sa se
deschida . unei lumi mai launtrice maiadinci, ca omul intreg,
de dulceata tainelor comunicate sa considere lucrurile aces-
tei lumi zadarnice
Se intimpla, insa, deseori,ca dupa aceste momente, cind (omul)
ajunge masura cind este liber S,i neinti,natde nici pacat,
harul sa se oarecum i'ar puterii dus,mane sa se
tearna (peste cel drept).
10. A!?a stau lucrurilecu harul: Sa ne. inchipuim ca perfectiunea
Se afla pe treapta a douasprezecea trebuie sa aju.nga la
aceasta treapta. Dar, (ajungind) la aceasta treapta, 11aruI se restringe
aceasta stare -omul) coboara treapta S,ise sa zic as.a, pe
treapta a unsprezecea. (Deci), s-au aratat omuIui acele lucruri minu-
nate, omul s-a infruptat din ele (dar ramas posesia Ior). Pentru'
ca, daca (Dumnezeu) l-ar fi lasat pentru totdeauna posesia Ior, (omul)
n-ar fi primitcum se aceasta iconomie; n-ar fi ascultat, n-ar
fi spus s-ar fi ingrijit de ni,mic, ci ar fi stat ca beat rupt
(de realitate). De aceea, s-a dat sa ramina (fara osteneli) pe treapta
'ca sa aiba timp sa se ocupe de frati S,i de slujirea

11. Cind (despre) imparatia Dumnezeu) sin-
tt:m emotionati la lacrimi, sa socotim ca lacrimile sint
328 SFINTUL EGIPTEANUL
tatul emotiei) noa.stre; nici sa eredem ea faptul de a auzi corect, de a
bine, s-ardatora auzului ochilor Pentru ca ale altuia
sint !acrimile, ale altuia sint urechile ochii, a este mintea
sufletul, anume) ale Duhului celui 'eeresc dumnezeiesc, Care aude
p1inge, Care (starea noastra) se roaga (pentro Care face
cu lui Dumnezeu. dar minunat Duhul Sfint)
L-a promis Domnul (Hristos) Apos,tolilor, cind a zis : Eu duc,
Mingiietorul, Duhul cel Sfint, -pe Care II itrimiteTatCil in numele
Meu, AceLa vii inviita toate (Ioan 14, 26). : lncii multe am
dar nu puteti sCi le tineti, insCi cind veni Dul1Ul
conduce spre tot (loan 16, 12-13) . ..4cela,
deci, se roaga, Acelapl'inge pentru pentru ca spune dumnezeiescul
Apostol: lntrucit nu $tim sCi ne rugCim, Duhul insu$i se roagCi pentru
noi cu suspine negrCiite (Rom. 8, 26). (Duhul pentru pen-
tru numai lui Dumnezeu. "Pentru (zice aceIa:;;i
Apostol), pe cele ale lui Dumnezeu nimeni nu le cunoa$te in de
Duhul lui Dumnezeu Cor. 2, 11). Pogor'indu-Se peste Apostoli
ziua Cincizecimii, precum a fost promis sufletele
Apostolilor, Mingiietorul a indepartat nUlmaildecit de 1a
tatii, .a nimi,cit patimile mai staruiau sufletele Ior) le-a deschis
ochii inimii. Fiind deci umpluti de intelepciune de catre Duhul, Apos-
tolii au implinii (dupa lui Dumnezeu au
oameni) pentruca Duhul stapinea peste sufletele lor.
Deci, atunci cind auzim Dumnezeu, cind
sa pllngem rugarn fierbinte ca sa la sa credem
ca noi facem toate acestea, ci Duhul este AceIa care spera, crede se
roage. cu Idupa Sa.
12. legatura cu harul a!?a trebuie sa ca
stau lucrurile: Puterea (cea rea) sta aproape mintea 'cea
nouratica, iniocmalca unabur Flacara (harului) sta aprinsa lu-
mineaza totdeauna (sufletul) - dupa curn am spus mai inainte - insa
.(intunericul sfatului celuI sta jurul acestei lumini, intocmai
ca un acoperamint.(1naceasta stare) , omul nu este nici nici
intrutotul rob al paca<tului; este nu este liber. A:cest lU!cru (nu se
intimpla) lui DUmlne:lJeu,ci, Idin 'COntra, cu ingaduinta se
face. Deci, c'lnd se rupe se desface acel perete din mijloc des-
pi'irtiturii (Efes. 2, 14), cind nu se desi'8<ce intregime. Dar nici efec-
tele rugaciunii (nu sint totdeauna acelea:;;i); uneori, urma unei
rugaciuni), harul se aprinrde mai mult,mingiie a'duce odihna, alteori.
este maI slab. Totdeauna, insa, (aJCeasta lucrare) se face
omului.
ALTE 329'
unele (oamenii) se apropie de masura
gusta (din fericirea) veacului (viitor). N-am vazut, insa, nici un om
intru totul liber (de povara pacatului). Intr-adevar, se
timpla ca unii sa se de de har sa se faca parta:;;i ai
tainelor ai dar la scurt timp ajung (din sa fie
incercati de pacat. Uniioonsroera, ca fiind de har
stralucind acesta intru ei sint deja desavir:;;iti liberi (de pacat);
eu, insa, care anumite momente am ajuns la oarecare masuraa
care ce inseamna spun, cum am spus
mai inainte, ca nu cunOsc pe nimeni intru totul liber (de p8icat).
13. Cind auzi (vorbindu-se) despre comuniunea dintre mire
mireasa, despre coruri sarbatori, sa nu iei aceste lucruri ,sens ma-
teria! pamintesc, ci sa le' ca exemplu, prin pogoramint. Pentru
ca (lucrurile sint negr,'iit nevazute de ochii
cei Comuniunea cu Duhul Sfint, coru-
rile sarbatorile sfintilor ingeri pot fi intelese doar de sufletul cel cre-'
dincios sfintit,care are experienta lor, pe c'ind de cel neinitiat este
imposibil ca sa fie intelese. Sa fii, deci, cu lu'are aminte la acestea, pina
ce tu, credinta, te vei invrednici sa le Atunci vei vedea
cu ochii sufletului la ce bunuri pot sa faca inca de aici.
sufletele La inviere, chiar trupul 8e va invrednici 'de
aceste (bunuri), va' privi le va stapinirea sa, pentruca
atunci el va fi duh.
14. Atunei cind sufletul se afla comuniune cu Duhul, frumusetile
roadele lui cele bune. adica rugaciunea, i:ubirea, credinta,
postul celelalte virtuti sint ca tamiie pusa pe foc, care da aroma
bogata. Este sa traiasca cineva dupa voia lui Dumnezeu, insa
meni nu poate sa cunoascaaceasia .fara Duhul. Dupa cum femeia"
mai inainte de a se casatori. ascultade propriu-i cuget face ceea re
vrea, dar (casatorindu-se devenind una cu barbatul, unita,tea
mata de ei) sub conducerea (barbatului). ea fiind datoare sa
supuna; tot sufletul, are voia, legile lucrarile lui. dar indata
ce se sa comuniune cu Hri:stos - mirele 'ceresc -
nu mai Se supune vointei lui, ci vointei Hristos.
15. haina de nunta trebuie sa harul Duhului Sfint.
Cel ce s-a invrednicit sa: imbrace haina nu se va
nici de cina cea duhovniceasca.
Sa nedamsilinta sa bem din vinul eel Iduhovnicesc
sa ne imbatam betia cuminteniei. Dupa cum cei ce se imbata cu
devin mai VOI'bareti. t()t noi, indestulindu-ne, cu cel
33[')
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
duhovnicesc, sa vorbim despre. tainele: divine. P,:entru ca zice David:
imbete cit p,uternic (PS.' 22, 5).
16. Sufletul sarac cu Duhul este ace1a care l1?icunoa1?te ranile,
care percepe intunericul patimilor care 'inconjoara totdeauna
izbavirede 1a Domnu1. Daca sufera, e1 se bucura (pentru aceasta) mai
mu1t decit pentru toate bunum1e depe pamint; (daca trebuie
puna increderea cineva), e1 nu pune decit cel bun
tratamentu1 1ui.
Dar cum se transforma un suflet ranit (intr-un suflet) frumos, cu
chip 1?idemn 'dea trai ,impreuna cu Hristos? Cum a1tfe1,
dac2. nu cunoscind atit chipu1 lui primar,cit ranile 1ui
(de Jupa aceea)? Pentru ,ca, daca nu simte placere sa poarte ranile
vinataile pacate1or, nicI llU-1?i justifica gre1?e1ile, Domnu1 nu ia seama
uritenia lui,ci, venind 1a el, il ingrije1?te, il vindeca reface fru-
musetea (cea dintii). Cu conditie : Sii nu, mai aprobe sinea sa, pre-
s-a spus, ce1e sa nu se mai complaca fap-
te10r re1e. timp), sa strige cu toata puterea catre Domnu1,
pentru ca, avind ajutoru1 Duhului celui bun, sa se invredniceasca ase
elibera de patimi. Acesta este, deci, sufletul (<<sarac cu Duhu1) pe ,care
(Domul). il Vai, insa, ,de cel care nu ,mai ,simte ranile pre-
\ .
supune ca nu are sine nimic rau. La un astfel de suflet doctoru1 cel
bun nu (prin urmare), nu-l vindeca, iar 'lui nu-i pasa de rani
ca este bine sanatos. Pentru .zice (DOnJnu1): nu
Gei au nevoie de. doctor, ci, cei bOtJtapiI> (Matei 9, 12).
17. sin t, cu adevarat, cei ce cauta viata placerea cea mai
presu!,! de fire; cei care, purtarea virtuQasa, au cunoscut ,tai-
ne1e cele au cetate ceruri. nJai buni decit toti
oamenii; ,dovezile. Pentru ca, cinedintre cei puternici
dintre, cei s-a suit 1a ceruri, a contemplat frumusetile Duhului
intorcindu--se pe pamint, a 1ucruri duhovnicef?ti? (Nimeni
dihtre ace1?tia n-a ceva) , ci numai ce1 care, dupii aparenta,
este siirac, farii nicI valoare, necunoscut nici de vecini. Acesta, cazind
1a pamint inaintea Domnu1ui, .este condus 1a ceruri de catre Duhu1
se desfateaza cu sufletul siiu de 1ucrurile minunate de aco1o. Acesta
actioneaza duce viata (dupa 1egile de) aco1o. Zice acest sens
dumnezeiescu1 Aposto1: Cit despre este ceruri
(Filip. 3, 20). Cele pe ochiul nu nu auzit
inima omului nu $-aU suit, pe acestea le-a Dumnezeu celor
ce-L iubesc pe Cor. 2, 9). adaugii: ni le-a des-
coperit Dumnezeu prin Duhul Cor. 2, 10). Acesta este cu ade-
varet lnt-e1ept, putemic nobH.
ALTE.1;>A'P'DE OMILn . 331
18. Facind abstractie (de darurile) cere1?ti 1?i judecindu-i pe sfinti
10ar dupa viata lor, te vei indoi ca sint superiori tuturor (oamenilor).
lata un exemplu: Pe cind NabucodQnosor, imparatul Babilonului, adu-
nase toate popoarele ca sa se inchine statuii pe care construise; -
Dumnezeu, multa Lui intelepciune a rinduit acest lucru, pentru ca
virtutea tinerilor sa se faca tuturor cunos1cuta ca El, Dumnezeul cel
<>de\clrat, este unul singur ca ceruri -; trei tineri,
captivi, lipsiti de libel'tate, au avut indrazneala - pe cind toti
se inchinau statuii, treceau prin fata ei aproape fara glas, ca animalele,
njmeni nu indrazneasa se opuna - sa nu se supuna. Ne voind sa
suporte (umiliri) ceilalti, nici sa renegedreapta credinta,
nici sa au zis auzul tuturor: Dumnezeilor nu vom
SlUji, nici nu ne vom de pe pus-o
(Deut. 3, 18). ,In semn 'de pedeapsa, ei au fost aruncati cuptorul cel
de foc, dar acesta nu aratat puterea lui, ca cind ar fi aratat res-
pect fata de ei, ci i-a pazit nevatamati, incit toti (cei de fata), inclusiv
imparatul, au cunoscut prin ei pe Dumnezeul cel adevarat. De fapta
lor, nu numai (oamenii) cei de pe pamint s-au minunat, ci corurile
(ingerilor) din ceruri. Faptul ca ingerii sint de fata la faptele de v\tejie
ale sfintilor il dumnezeiescul Apostol cind zice: CQ
facut priveli$te ingerilor Cor. 4, 9).
Dar asHel de fapte poti vedea pe vremea lui Ilie. Acesta, un
singur om fiind, i-a biruit pe cei mai multi, atuncicind sa pogorit foc
din cer. (Astfel de fapte poti vedea pe vremea lui Moise). Acesta a
tot Egiptul 1?i pe tiranul faraon. Astfel de fapte (poti vedea) pe
vremea lui Lot, pe vremea lui, Noe a multora altora. (deci)
de1?i dupa erau oameni obi!?nuiti,. au biruit pe eei puternici
i?i cu faima. .
19. Fiecare dintre lucrurile vazute, atita timp cit Tl.U-i vine aju-
tor un element strain (de firea sa), raminind marginile firii sale,
ramine fiira rod fara podoabii. (Trebuie spus ca Dumnezeu, nespusa
Lui intelepciune, arata prin aceste lucruri - cu rol detipuri taine -
ca firea umana, (raminind) marginile firii ei este neputincioasa sa
se impod0beasca cu virtuti cu Cl,lnuna spirituala a sfinteniei; (arata)
ca daca nu se bucura de ajutorul divin, nu poate sa ajunga la acestea).
(Iata citeva exemple): Pamintul raminind precum este, fara ploaie
soar'e faraa fi ingrijit de aduce roade. Casa, de ase-
meni, pentru ca ea are nevoie de lumina soarelui, adica de acel ele-
ment strain de firea ei, daca nu are lumina, este cuprinsade intuneric
se face nefolosito<ere. mu1te alte exemple de acest fel. Tot a!1a este
irn}i)osibH ca firea sa' dea virtutii fara Cel ce cultiva
332
SFINTUL I4ACARIE EGIPTEANUL
sufletele noastre, adica fara Duhul Hristos, Care, de asemeni, este
elementstrainde firea noastra, pentru ca sintem creaturj, iar
este necreat. Dupace trateaza, dupa metoda proprie, sufletele credin-
le preda agricultorului celui duhovnicesc, pentru ca sa le pre-
gateasca sa rodeasca roadele cele a1e DuQulul sa stralu-
ceasca lumina incas-a nostru cea intunecata de patimi.
20. Razboiul pe care 11 duc este dub1u dubla. este lupta
lor. Pe de parte ei se lupta cu lucrurile vazutede ochiul fizic, (adica
cu acele lucruri) care imbie, indeamna atita sufletul sa se comp1aca
111 placeri; pe de alta parte, ei 1upta cu lncepatoriile puterile
rau.
21. -S1aVa pe care a avut-o Moise pe fata sa a fost tip al slavei
cele! adevarate (pecare da) Preasfintul Duh. ,dupa (slava Ace-
luia) nimeni nuputea s-o priveasca, a:cum slava care stra-
luce9te sufletul indeparteaza intunericu1 pacate1or.
22. Ce1 ce adevaru1 pe Dumnezeu a gustat din dul-
ceata cea cereasca, ce1 ce are sufletn1 sau haru1 intru
totul indemnurile harului, toate lucrurile lumii acesteia.
mai presus .dedH orice din aceasta 1ume (iubirea de Dumnezeu,
adica) mai presus decit auru1, decit argintul,decit on()rurile, decit slava,
decit felicitarile decit 1audele (primite de 1a oameni). Nimicdintre
acestea poate sa-1 atraga, pentru ca alta bogatie, alta
cinste slava sufletul simtirea cu alta p1acere, (cu
placere) nestricacioasa rnijlocita de comuniunea cu Duhul.
23. Pe cit se pastorul inzestrat cu ratiune de animalele
lipsite de ratiune, pe atita (omul duhovnicesc), inte-
lepciune, disc.ernamint de oamenii Pentru ca
acesta este 1a a1ta ratiune 1a a1ta inte1epciune, deosebita
de {:ea a 1umii acesteia. Pentru ca zice (Aposto1ul): in-
celor nu nici
sti1pinitorilor acestui veac, care sint pieritori, ci in
lui Dumnezeu Cor. 2, 6-7).
Acesta se de toti oamenii care sint insufletiti de duhul
acestei 1umi,de (cei ce se zic) cugetatori inte1epti. Acesta Pe toti
judeca Cor. -2, 15) pe fiecare il de unde se
inspira, ce stare (mora1a) se pe ce (lucruri) se bizuie; pe el,
insa, nimeni dintre cei ce au duhul lumii are puterea s8.-1 cerceteze
s:1-1 judece. Pentru ca Duhul dumnezeirii este asemenea celui al
lumii, dnpa cum dumnezeiescul Apostol spune: Cele duhovnice$ti
de (eiduhovnice$ti se Omttl firesc pri1ne$te"pe cele
Dultului lui Dumnezeu, pentru pentru el sint nebunie$i nu poate
ALTE bMILll 333
sii. le omul duhovnicesc pe le judecd. el de
nimeni nu este Cor. 2, 13-15).
24. Este imposibil sa se faca cineva al Duhului cclui Prea-
sfint altfel decit daca se face ca' un strain pentru toate cele ce apartin
acestui veac, daca nu se leapada de sine cautarea iubirii lui Hristos,
dac;l mintea sa nu se ,desprinde de grijile cele materia1e daca nu-l
prevcupa decit acest scop. Numai poate sa devina un
d,uh cu Hristos, precum Aposto1ul zice: cel ce se de
Domnul. un Duh cu Cor. 6, 17). Sufletul 1egilt intru totnl
de acest bi>gatie, prietenie -- cum le
.concepe 1umea - nu putea sa nici sa strabata intunericul pu-
teri10r ceIor vic1ene.
25. SufleteIe care iubes.c pe Dumnezeu, nu suporta nici
cea mai mica slabire a iubirii fata de Domnu1; ele au continuu
<ltintita privirea 1a crucea Lui simt. astfe1, cum progreseaza
Ranite, sa de dorinta de a fi impreuna cu insetate
dupii stra1ucind de 1uminarea Duhului ce1ui bun, chiar dacii
se sa cunoasca tainele chiar daca se.
de bucuria cereasca de har, nu au nici incredere eIe nici nu
aed ca sint ceva. Cu 'cit mai de daruri
cu atit mai mult nesat cauta (bunurile) Cu cit ntai
simt ca progre.seaza cu atft mai mu1t doresc sa se apropie
de Cu cit mai mult se imbogatesc cu atit mai
mult considera sarace, dupa cum dumnezeiasca spune :
Cei ce pe Mine cei ce
pe (Intel. 1ui Isus Sirah 24, 23).
26. Astfel de suflete, fi libere de toate pati-
mile, poarta e1e stra1ucirea Duhului Sfip.t au cu
har. sufletele care nu cauta inimii - inca
de Lind se afla trup - care nu arata inde1unga-rabdare, care' nu
.spera - s-au de - sa se faca intru totul
ale Duhului ceIui bun cuajutorul Lui sa se elibereze de rau-
tatea patimilor - sint ,'depacat nu mai ara,ti:i nici grij3.
fata de eIe, dupa ce au primit harul, au dooindit mingiierea s-au'
infruptat din dulceata cea dumnezeiasca. (Aceste suflete) se mindl'esc
repede, zdrobesc inima (prin pocainta), smeresc nu
sint insetate (dupa virtuti) nu tind catretreaptacea a
nepatimirii. Multumindu-se cu aceasta putina mingiiere a harului, pro-
gresind mindria nu smerenie, ele sint, ce1e din urma, dez-
bracate de darul 'de care s-au invrednicit (sa-l primeasca). Pe clnd
sufletul care cu adevarat pe Dumnezeu, dupa s-a spus,

SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
chiar dacaajunge sa implineasca mii de chiardaca supune
trupul 1a 1ungi chiar daca se de diferite da-
ruri a1e Duhu1ui, de descoperiri taine, este moderat considera ca
duce dupa poruncile 1ui Dumnezeu, ca n-a
(caresa-1 sa stea) de-a dreapta arata iubire
neostoiti'i fata de Hristos.
27. Faptul de a ajunge 1a trepte1e nu este 1a
oricui. Pentru a ajunge pe unde
patimile dispar, sint necesare mu1te osteneli lupte, mult timp
osirdie, multe incercari ispite. Numaiatunci suporta bar-
bi'ite$te tot felul de i.spite - aduse de ce1 rau - numai atunci se in-
de marecinste $idedarurile imbe1$ugate a1e Duhului;
numai atunci mO$tenitor a1 imparatiei celei ceref?ti.
28. Sufletul, care nu se comporta cum am spus nuare e1
fiorul sfinteniei, sa se intristeze sa-L roage pe Domnul ca sa-L faca
parta$ 1a acest bun 1a 1ucrarea Duhu1ui - asupra mi.ntii
prin descoperiri minunate.
(Se ca) conform 1egilor ce pacate (gre1e)
sint afurisitide catre preot dupa ce se pocaiesc sint reprimiti sinu1
comunitatii; (spre deoseb1re de cei ce ,duc curata sint
preoti, ca din afara a1taru1ui inlauntrul lui pentru
a sll1ji pentru a prezida (adunarile) Domnu1ui. credem ca tot a$a
se intimp1a comuniunea tainica (a suf1etului) cu Duhul cu in-
treaga Sfinta Treime) despre care Aposto1ul cind zice:
Domnului nostru Iisus Hristos lui
Sfintului Duh fie cu cu toti Cor. 13, 13).
lata cum se intimp1a acest lucru : Sfinta Treime locuie$te sufletul
curat data cu aceasta) (om) se bunatatea Lo-
nu precum este ea, pentru ca pe ea poate cuprinde nici
macar intreaga zi,dire, dupa C1t ii este omului ,de folos. Dar, daca
se abate de putin ,de 1a ca1ea de Dumnezeu
tristeaza pe Duhul ce1 'dumnezeiesc, mintea se afurise$te se inde-
parteaza de 1a el bucuria cea harul iubirea
toatu 1ucrarea cea buna' a Duhului se imputineaza, iar omul este 1asat
seama duhurilor ce10r necurate a ispite1or, pina ce sufletul sau
1a calea binep1acuta Duhului. Aratind pociJJinta, din nou este
cercetat de har din nou chiar mai mu1t
decit inainte. Dar daca cu nimic nu intristeaza pe Duhu1, are
binep1acuta (Lui), daca cugete10r ce10r re1e se este
totdeauna alipit de Domnu1, (acela) progreseaza se in-
de daruri1e ce1e de negrait, merge .din de
ALTE OMILII
335
la odihna la alta mai cele din urma, ajungind la ma-
sura se numara intre lucratorii slnjitorii nepri-
haniti ai Hristos, imparatia Lui cea
29. Trebuie sa ca' cele ce se vad sint umbre ale celor tainice.
annme), templnl cel vaznt (este nmbra) a templnluidin inimJ,
(este umbra) a preotu1,Ui celui a,devarat al harului - al
Hristos - mai departe. Deci, dupa cum Biserica cea vazuta,
daca in prealabil au loc lecturile, psalmodierile slujbacuvenita,
preotnl nu poate taina divina a trupului singelui Hristos -
apoi chiardaca toata rinduiala bisericeasca este daca jertfa
euharistica nu este ,de preot, iar (popornl) nu se
cu trupul Hristos, se consi,dera ca rinduiala biseri'ceasca n-a fost
observata (intru totul) ca, prin urmare, taina. este incompleta -;
tot trebuie sa privim (faptele) Chiar daca ace.sta reu-
sa tina tot postul, sa privegheze continuu, sa psalmodieze, sa duca
viata ascetica sa implineasca toate virtutile, insa pe
inimii 1or, lucrarea tainica a lucrarea ramine
nedesavirri)ita, iilr inima 1ui nu se bucuria Duhului.
30. Bun lucru este postul, buna este pl'ivegherea buna este as-
ceza. Acestea, insa, sint numai preambnlnl vietii ce1ei bineplacute
Dumnezeu. Este, insa, 1ucru nesabuit sa se increada cineva, cu toata
inin1a acestea. Intr-adevar, uneori, (cei ce implinesc aceste fapte) se
de har. Trebuie, insa, sa ca rautatea, cum s-a spus
mai inainte, cuibarita inlauntrul nostru 1ucreaza cu viclenie, ca uneori
de t
,
una voie se retrage nu cele ale sale. (ln astfel de
situatie), ea face pe om sa creada ca mintea i s-a curatit ca,deja,
este prin mijloace il ataca ce II pune
la pamint. Oamenii, care au trait (sa zicem) douazeci de ani printre
soldati tilhari, ca aceia cunosc multe impotriva
manilor: aceia se fac ca se retrag, abat atentia alta parte,
ce inconjoara pe ncid H'ira mila. (Deci. daca cnnosc
astfel de cucit mai multe cursE\ trebuie sa cunoasca cel
ce este vechi de mii de ani are ca scop pierderea sufletelor (oame-
acesta sa punacurse adincnl inimii inadins uneori nu
face lncrarea pentrn ca omnl sa creada ca este Prin nr-
mare, grija cea mare a sa ca - oricite lucruri bune ar
- sa nu se multumeasca cu ele, sa nu se increada ele, nici
sa creada ca a ceva deosebit. Iar daca se din har,.
sa creada ca l-a dQbindit (pe tot), ci sa flaminzeasca (dupa desa-
sa' se intristeze, sa plinga zdrobeasca inima' cu totul.
336
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
31. A1?a este situatia cu lucrurile Sa inchipuim
casa Imparateascacu multecurati cu cladiri exterioare
altele in!terioare - 'care se afla porfira comorile -
cladire) mai launtrica decit acestea, unde 10cuie1?te imparatul.
Daca intilnind curtile cladirile exterioare ca deja
a ajuns la casa cea dinlauntru, se Tot se intlmpla pe
tarimuI Cei ce duc razboi cu pintecele cu somnul, sta-
ruind rugaciune (cintari de) psalmi, sa nu creada ca aceasta
,consta toata lupta ca pot sta De ce? Pentru ca ei se afla,
.(sa zicem curtile exterioare duhoy-
nu au ajuns inca acolo unde se afla porfira comorile cele
Daca se de dar acest fapt
,sa nu-i incit creada ca deja au ajuns la (Iuptei). Se
sa cerceteze sa daca au aflat comoara (cea
niceasca) lor ,cel de lut, daca au imbracat porfira Duhului, daca
au vazut pe imparatul daca au aflatcu odihna. Se
sa ca sufle'tul are adincime maduIare, ca intrind pacatul,
a cuprins toate madulareIe toate cugeteIe ca,
harul, a cuprins doar doua parti ale lui,(celelalte ramInind in conti-
1l11are, su.b stapinirea pacatului). Desigur, ce nu are ,experient., min-
giiat fiind de har, crede ca toatemadularele sufletuluisau au fost cu-
prinse de har pacatul a fost smuls ,din radacini, dar nu ca
mai mare parte a sufletului se afla inca robia pacatului: Pentru
ca este unit cu sufletul, dupa cum s-a spus de mai multe ori
lucreaza impreuna cu el, precum (lucreaza) ochiul unire cu trupul,
dar impreuna suflet) se afla rautatea, care duce cugetul eroare.
cel ce nu aceste lucruri, (primind mingiierea harului), con-
sidera ca deja l-a primit pe tot, ,cugeta lucruri mari despre sine se
crezind ca a ajuns la Cllratia suprema. Dar acesta este de-
parte de a ,P,entruca, dupa cum am ,mai spus mai
inainte, acesta este un al lui satan; cedeaza anumite mo-
mente nu mai lucreaza pe cele specifice lui, cu scopul de a face pe
oameni sa creada despre ca sint Dar, de toate
zilele), nu celce culege numaidecit fructele ei ? Sau
cel ce seamana ogorul aduna, numaidecit roadele Sau nu cumva,
copi!lul nou nascut atinge numaidecit (statura) maturitatii?
Sa luamaminte la (Domnul) Iisus Hristos. Din ce ca Fiu al
lui Dumnezeu Dumnezeu la ce {umilinte S-a 3UpUS) : a fost
dispretuit, a fost pironit pe cruce a patimi:t. lnsa, pentru faptul ca S-a
smerit, a fost ridicat dupa firea Sa cea omeneasca) deasupra tuturor
(creaturilor) a de-a dreapta Tatalui. Pe cind cel viclean.
OMILII 337
ce1 care a in:spirat ,de 1a inceput lui Adam dorinta de a dum-
nezeu, 1a cita necinste nu 1-a impin:s pe acesta prin aceasta infumurare
cita pedeapsa agonisit)! La acestea, deci, cugetind sa ne silim
pe cit putem sa fim smeriti sa avem pururarea inima zdrobita.
CUVlNT DESPRE LIBERTATEA
1. Cind auzi ca Hristos S-a pogorit 1a a eliberat sufletele
care erau 1egate aco10 sa nu socote!1ti ca acest fapt de
cele ce savir!1esc acum inima omu1ui). Pentru ca inima este un
(adevarat) mormin't, iar (sufletu1 impreuna cu) cugetele mintea (sint
ca suflete1edin ingropate ea inconjurate de un intuneric
adinc. Deci, (dupacum atunci), Domnu1 a venit 1a suf1etele din Iad, care
strigaseracatre (acum) coboara intru adincu1 inimii
acestela; Elibereaza sufletul ce1 inchis tine), care M-a chemat sa-l
izbavesc. ridicind piatra care zace peste mormint, il deschide,
viaza sufletu1 care era mort cu adevarat eHbereaza din temnita cea
intunecoasa.
2. Se intimp1a, uneori ca diavo1u1 sa vorbeasca cu viclenie inimii
tale sa-i zica ; cite rele ai facut! s-a ump1utsufletu1 de
giuiri te-ai ingreuiat cu pacate (mu1te). (Eu, zic) : Sa nu te
sub pretextul smerenieI sa nu ajungi la (Sa. ca.) de 1a
c;Hcarea a intrat lume ra.utatea de atunci fie-
care moment sufletu1ui, ,precum un om ca.tre a1t om su-
gereaza 1ucruri nebune!1ti. (La insinuarile diavo1u1ui) sa raspunzi: Am
scris asigurarea 1ui Dumnezeu ca.: Nu vrea ci
se $i sd fie viu (Iezechiel 23, 11). De a1tfe1,
ce r05t a coborirea (Fiu1ui 1ui Dumnezeu printre oameni), daca nu
ca sa mintuiasca pe pacato!1i, sa 1umineze pe cei dintru intuneric
sa dea viata celor morti ?
3. Dupa cum puterea protivnica ne indeamna (la savir!1irea fapte10r
re1e) tot haru1 divin indeamna 1a savir!1irea fapte10r bune).
Dar (niciuna din ce1e doua puteri) nu ne forteaza, ci lasa libertatea
de di5cernamint de alegere. De aceea, pentru fapte1e pe care le-a
facut, impins de satan, omu1 insu:;;i - iar satan - pedeapsa,
ca unul care a savir!1it rau1, nu impins cu forta, ci sfatuit de cugetul sau.
Tot a!1a se intimpla legatura cu savir:;;irea bine1ui : haru1 nu pune
pe seama sa bine1e facut, ci pe seama omuluI ; 'ilinconjoara peacesta
cu slava, ca pe unul care a bine1e. Pentru ca harul, a!1a cum
s-a spus, nu 1eaga, nici constringe vointa omului, ci de!1i coexista
cu aceasta, el cedeaza fata liberului arbitru, ca sa vada,. ce ma-
22 - Sfintul Macarie
338
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
sura vointa umana inclina spre virtute sau spre rau. De altfel, sta
firea omului s1'1 aleag1'1 intre bine r1'1u ..
4. Se cuvine s1'1 ne pazim cugetul ca sa nu se amestece cu gindurile
cele murdare,venite de la cel viclean. Pentru c1'1, dup1'1 cum atunci cind
un trup se impreuneaz1'1 cu altul, se intineaz1'1, cugetul, intrind
contact unindu-secu cugetele cele rele, se perverte1?te; (se per-
nu numai cind se cu 'cugetele cele rele care vinde la
cel viclean, ci (cind se cu ori'care alt cuget r1'1u, cum este cel
al necredincio1?iei, al in1?el1'1toriei, al slaveide1?arte, al miniei, al invidiei
al spiritului de ceart1'1. Aceasta inseamn1'1 s1'1 ne cur1'1tim de orice
intinare a trupului a sufletului Cor. 7, 1). Pentru c1'1 exist1'1 stri-
c1'1ciune desfriu (adincul) cel nevazut al sufletului, (stricaciune)
care se manifest1'1 prin cugetele cele Or, dupa cum pe acela
care strica templul lui Dumnezeu - care este trupul - pe
striga Dumnezeu Cor. 3, 17) tot cel care stric1'1 cugetul
mintea, impingindu-le la lucruri va fi vrednic de pedeaps1'1.
Prin urmare, dup1'1 cum P1'1zim trupul de p1'1catul cel v1'1zut, tot (se
cuvine S1'1 pazim) sufletul de cugetele cele pentru c1'1 (su-
fletul) este mireasa lui Hristos. Se spune (in acest sens) Sfinta Scrip-
tura V-am logodit unui singur ca sci infCiti$ez lui Hristos,
nepriMnitCi Cor. 11, 2). : inainte de orice, pCize$te-ti
inima, pentru cci din ea ies izvoarele vietii (Proverbe 4, 23). Cugetele
viclLne sci se depCirteze de Dumnezeu (Intel. 1, 3) altele pe care le
invat1'1 Sfinta Scriptur1'1.
5. Fiecare cerceteze sufletul s1'1 vad1'1 c1'1tre cine inclina.
dac1'1 vede ca inima inclin1'1 spre implinirea legilor lui Dumnezeu, s1'1
se sileasc1'1, pe cit poate, mentina mintea nepervertita, departe de
cugetele cele viclene, precum face cu trupul. (Sa faca aceasta) daca
vrea, conform promisiunii, sa se numere alaturi de sufletele cele ,curate
iubitoare de Dumnezeu.
6. Dupa cum un agricultor grijuliu, mai intii ogorul,
curatindu-l ,de mara'cini dupa aceea arunca saminta sub brazda, tot
se cuvine s1'1 faca acela sa primeasca de la Dum-
nezeu saminta harului - mai intii sa curateasc1'1 solul inimii sale -
ca venind saminta Duhului, sa dea roade multe bune. Pen,tru cci.
nu face mai intii lUCTU nu se de
ciunea trupului $i duhului. rCimine pe mai departe $i singe,
departe de (izvorul) vietii.
7. Trebuie 51'1 fim foarte atenti la celui r1'1u, care ne
de pretutindeni. Pentru ca, dup1'1 cum Duhul Sfint, spune (Apostolul)
Pavel,pe face. ca toti Cor. 9, 22), tot
ALTE OMILII 339
(duhul) .rautatii face ca pe toti sa-i dea pierzarii:. Cu cei
ce se rbaga, se preface caseroaga, pentru a-i rataci a-i face sase
infumureze; cu cei ce postesc, pentru a-i in:"?ela cu mindria;
fata de cei ce se ocupa cu studiul Scripturii se arata facind
lucru, pentru ca sub acest. pretext sa-i abata de la calea cea dreapta;
iar fatcl de cei ce s-au invrednicit sa aiba descoperiri, spune ca are
la De aItfeI, spune (Apostolul) Pavel : Satan schinI.bii in inger
luminii Cor. 11, 14), ca sa (pe oameni)cu s1ralucirea lu-
minii sa-i atraga la sine. lntr-un cuvint, orice se sc11imba (satan),
pentru ca prin mijloculpotrivit sa duca pe oameni la pierzare. De
aceea zice (Apostolul): ne de orice g'ind de orice cuget
se impotriva lui Dumnezeu (IICor, 10, 5). 1ata
pina unde se intinde indrazneala celui viclean: el vrea sa nimiceasca
chiar cei care cunosc Dumnezeu. De aceea, se cuvine sa
pazim inima cu toata grija sa cerem de la Dumnezeu intelepciune,
ca sa putem descoperi cursele celui rau. Se cuvine, de asemeni, sa
exercitam mereu mintea cugetul cu intelepciunea sa
dupa voia lui Dumnezeu. Nu este un lucru mai mare mai cinstit
decit acesta. Zice,de altfel, psalmistul: estelu-
crarea Lui (Ps. 110, 3).
8. Sufletul care Dumnezeu obi:;;nuie:"?te - chiar daca
faptele bune - sa nu punanimic seama sa,ci sa
puna totul seama Dumnezeu. Dumnezeu, insa, vazind acestcu-
get sanatos corect, toate (cele bune) pune pe seama lui. Omul
rasplata, ca cind numai el ar fi trudit ar fi facut totul,
fapta cea buna are izvorul doar de exemplu,ha-
rismele tot Iucrul folositor, cu ajutorul carora omul binele,
Slll1t de la DumnezeUi. Lui slnt toate cele ,de pamint : trupuiJ.
suflctul, ba chiar faptul ca omul exista este rodul bunavointei
Dumnezeu. Deci, ce-i mai ramine omului cu care sa
se mindreasca ? Trebuie sa mai spunem ca bunul cel mai mare, ha-
rul, lucrul cel mai placut care"-l pot oamenii Dumnezeu
- faptul ca sufletul cum stau lucrurile pune toate lucru-
rile bune pe seama lui Dumnezeu - tot la Dumnezeu vin. De alt-
feI universul intreg tot opera Lui este.
9. Dupa cum,cit timp Israel a implinit voia Stapinului -
ciodata n-a implinit-o pe clt trebuia, ci mai degraba s-a parut (ca im-
ca arcrede corect destul - un stilp de foc i-a mers
inainte, marea s-a dat inapoi dinaintea lui alte multe fapte minuna-
te s-au facut cu dar cind n-a mai lmplinit voia lui Dumnezeu a
fost dat mlna a fost supus unor amare robii; tot
340
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
legatura cu suf1etu1: atita cit, cu ajutorul harului, a cunos-
cut pe Dumnezeu s-a curatitde multe intinaciuni, s-a aratat sfint;
dar ne ,mai 'cuvenita Mire1ui a fost inde-
partat de 1a de care se Pentru ca poate
sa faca sa nu mai asculte (de Dumnezeu) pe cei ,ce au ajuns 1a trep-
tele (desavil1?irii). De aceea, se cuvine sa ne 1uptam cu toata puterea
sa avem grija, cu frica cu cutremur de viata noastra, chiar daca ne-am
de Duhul lui Dumnezeu, ca nu cumva cu neglijen-
ta un lucrumic sau mare, sa intristam prin aceasta pe Duhul Domnu-
lui. Pentru ca, dupa cum bucurie se in cer pentru un- piiciitos
se pociiie$te. cum spune Adevarul (Luca 5, 10); tot intris-
tare 'IQare se face pentru un suflet ,care se exclude de la viata cea

10. data ce sufletul se de har, ii sint mai foIosi-
toare cun0a1?terea, prudenta discernamintul. ne altfel, pe aceste
le dii Dumnezeu, cind sufletul le cere, ca sa slujeasca dupa
cuvi'inta Duhului - pe care s-a invrednicit sa-L primeasca - ;ca nu
cumva sa fie amagit de (duhul) rautatii, ca nu cumva sa din
ca cumva sa fie neglijent, ca nu cumva sa traiasca fara
nici teama, ca nu cumva sa se abatade 1a calea cea ,dreapta ca nu
cumva sa ceva impotriva Stapinului.
11. Dupa cum principiul faptelor rele, adica duhul 1umesc al ra-
tacirii al intunericului locuie11te omul stapinit de cuge-
tul cel trupesc, tot (principiul) care sta la baza faptelor bune,
adica puterea Duhului celui luminos, locuie17te omulcel sfin\it,. dupa
cum s-a spus: cii Hristos locuie$te intru mine
Cor. 13, 3). Sau: l<Nu triiiesc eu, ci Hristos triiie$te intru mine
(Gal. 2, 20). Sau: Citi in Hristos in Hristos imbrii-
oot (Gal. 3, ,27). Sau spune Domnul: Eu $i Meu vom veni
vom intru el (Ioan 14, 23). Acestea nu se pe as-
cuns, ci pe fata, intru putere adevar, intru cei ce s-au facut vrednici
de ele. Pentru ca, pe cind legea cea veche, conducind pe oameni,
vrernurile cele de demu1t, cuvintul care nu avea ipostas, punea
asupra lor jug greu de nesuportat nu le dadea nici un ajutor,
pentru ca nu avea puterea Duhului; zice Aposto1ul: Acest Lucru
cu neputintii Legii, fiind $i jiirii trup ... (Rom. 8, 3) cele-
lalte; de la venirea 'lui Hristos, harului a fost deschisa cu adevarat
celol' ce cred, iar puterea lui Dumnezeu lucrarea Duhului se impar-
taqeqte tuturor.
12. Dupa ce Hristos a ,trimis ucenici10r Sai bunul cel mai mare,
harul Duhului, - din care izvoral?te acea putere divina care se
OMILII 341
suflete cei ce cred - vindecat 'de pacate
eliberat de intuneric de (puterea) mortii ; pentru ca pina atunci
sufletul 'lor era ranit inlantuit, captiv al intunericului pacatului.
De buna seama ca sufletul care inca nu s-a invrednicit sa se faca
a1 lui Hristos, sa faca lucratoare puterea Duhului, se afla inca in-
tru intuneric; insa, pentru aceia, asupra carora a venit harul Duhului
celui dumnezeiesc ale caror minti s-a sala:?luit, D0mnul este ca
suflet. Pentru ca zice dumnezeiescul Apostol: Cel ce S-Q. de
D01TI.nuZ, un Duh fi cu Cor. 6, 17). Iar Domnul zice:
cum Eu $i cu Tine ei fie intru
17, 21). de cita bunavointa s-a firea omeneasca, cea atit
de de pacat! (Era atit de firea oameneasca) incit su-
f1etul - rautatea patimilor faelnd cu eaun tot -
daca ar fi voit, nu putea sa ceea ce se parea firesc. Pen-
tru ('a zice (Apostolul) Pavel : ce nu voiesc, (Rom. 8,
19). Cu cit mai mult, deci, Impreunindu-se puterea Dumnezeu cu
suflet sfintit, va deveni vointa acestuiacu a Lui ? Sufletul
(omului) inclinat catre adevar este sufletul lui Hristos : acesta, de
buna se lasa condus de puterea Duhului celui bun vointei lui
mai da curs. ca, zice (Apostolul): Cine ne despQ.rti pe
noi de Zui Hristos?" (Rom. 8, 35), adica (cine va desparti)
snfletul de Duhul care este unit ?
13. Se cnvine, mai inainte de toate, ca acela care este nascut de la
Dullul vrea sa fie imitator al lui Hristos sa se cheme impreunacu
fiu al Dumnezeu, sa rabde cu barbatie necazurile care asu-
pra sa, adica insultele venite de la oameni cnrsele
intiI;se de puterile cele nevazute. Pentru ca incercarea snfletului cu di-
ferite necazuri se face cu ingaduinta lui Dumnezeu,ca sa se arate tu-
turor sufletele care iubesc cu adevarat pe Domnul. Este un semn ,dis-
tinctiv faptul de a trece prin cea strimtaa incercarilor necazu-
rilor; pentru ca patriarhii, profetii, apostolii de totdeauna,
acestea se fac bineplacuti Dumnezeu. Pentru ca zice Scriptu-
ra: Fiule, vrei sluje$ti Domnului, sufletu!
indure) ispita; prinde curaj mai departe:
ce vin asupra prime$te-le pe ni$te lucruri bune, $tiind
lui) Dumnezeu nimic nu se jace (lntel. Iisus Sirah
2, 1-2, 4). urmare, cuvine 'ca sufletul 'care vrea sa placa lui Dum-
nezc>u sa arate primul r'ind rabdare speranta. Pentru ca acesta
este un al diavolului: sa ne duca la disperare ca sa ne pier-
dem speranta Domnul. insa, ca) Dumnezeu nu permite
ca sufIeiul care crede sa fie strivitde ispite sa se
342
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
piarda. Pentru ca, zice Apostolul: Credincios este Dumnezeu; nu
ca fiti ispititi mult decit puteti, ci cu ispita
din ea, puteti Cor. 10, 13). Prin ur-
mare, cel viclean nu intristeaza sufletele pe cit vrea, ci pe cit ii este
ingaduit de Dumnezeu. Pentru ca, daca oamenii ce povara suporta
un catir, Un asin camila pun pe fiecare dintre cit ,tre-
buie; daca olarul cit timp trebuie sa tina oalele 'la foc, adica
mai mult ca sa nu crape, nici mai ca nefiind deajuns de arse,
sa nu fie nefolostioare; daca atitea lucruri mintea omeneasca, (nu
crezi) ca Dumnezeu la ce ispita poate fi supus fiecare suflet, pen-
tru ca sa devina apt pentru imparatia cerurHor ?
14.Pentruca, dupa cum ,cinepa, ,daca nu se bate mult timp, nu
este buna pentru a se prelucra fire -iar cu cit se bate
se piaptana mai mult, cu atitmai curata mai 'buna se face -; dupa
cum vasul de curind facut, daca este ,copt la foc este folositor
oamenilor; dupa cum pruncul (pina se maturzieaza), nu este
starc sa vreun lucru din aceasta lume, adica nu poate sa
conf'truiasca, sa semene, ni'ci vreun alt lucru sa faca; tot (se
intimpla) deseori cu sufletul : el se poate de har de odih-
na Domnului, dar nu bunatatea Domnului nu este
supus la diferite incercari de duhurilecele rele, nu poate fi inca demn
de imparatia cerurilor. Zice, acest sens, dunmezeiescul Apostol :
dacii sinteti de care toti au parte, atunci sinteti fii nelegi-
timi nu fii (Evrei 12, 8). Incit ispitele necazurile spre
folosul omului se adue, ca sa faca sufletul rnai incercat mai tare;
deci.cel ce rabda toate acestea pina la avind speranta Dom-
nul, este imposibil (sa nudobindeasca) promisiunea Duhului
virea de patimile rauti=itii.
15. Ca dupa cum martirii, fiind la chinuri, pe toate rab-
dindu-le - ba chiar rnoartea - s-au invrednicitde slava cununi;
- cu cit mai multe mai mari au fost ,ostene1ile,cu atit mai rnare
slava indrazneala la Dumnezeu au dobindit -; tot se intirnpla
sufletele supuse la diferite incercari, unele vazute, veni,te de la
oarneni, altele nevazute, venite ,de la cugetele ,cele iar alte-
lede la boli, care aprind sufletul. Daca peacestea le rabda la
vadobindi cununi indrazneala C'a martirii.
Pentru ca martiriul necazurilor, pe care aceia l-au indurat de la oa-
meni, il indura de la 'duhurilecele necurate care lucreaza inei.
Deci, cucit mai multe necazuri sufera de, la ,cel rau, cu atit mai
mare va fi slava indrazneala, pe care se vor s-o primeas-
cade la Duhul'cel bun, nu numai viitor, ci acurn.
ALTE OMILII 343
16. Se acea cale care du'ce la viata este strimta de
necazuri putini sint cei ,ce strabat la ,capat). De aceea, ori..,
ce respingere a ispitei venita de Ia diavol - de dragul
este ceruri - trebuie sustinuta puternic de speranta. Pentru ori-
necazuri amrabda, niciunul dintre eIe nu echivaleaza cu bunurile
promise sau cu mingiierea pe care ,da 'de aici Duhul oel bun su-
fleteIor, izbavindu-Ie din intunericul patimi10r al rautatii iertin-
du-Ie multimea datoriilor a pacateIor. Pentru ca, zice
"Socotesc cii piitimirile de acum nu sint vrednice de miirirea care ni se
descoperi (Rom. 8, 18). De 'aceea, zicern, trebuie sa rabdam totul
pentru Domnul, chiar moartea, ca &oldati viteji ai Lui. Sa nu
ne oprim la lucruriIe tristedin lume, slujind Iui Dumnezeu, sa rab-
dam ispitele, pentruca sint pentru Hristos. Invidiindu-ne protivnicul
pentru raspIata ce vom primi, vrea sa ne toarne suflet Ienea to-
pentru nemaiducind viata bineplacuta (Iui sa nu
ne invredni,cimde acele !bunuri. Dar putem birui toate cursele
ridicate impotriva noastra, pentru ca avemca de lupta pe
Hristos, pentru avem aparator ocrotitor pe Acela care la fel a pa-
timit acest veac, Care a fost insuItat, ocarii, prigonit Care, ceIe
din urma, a moarte pe cruce.
17. Daca vrem sa suportam tot necazul toate ispiteIe, sa
moartea pentru Hristos s-o avem to1Jdeauna inainiea ochilor;
- de a1tfel,ave\m porunca de a ne lua crucea de a-L urma, or
aceas'ta inseamna sa fim totdeauna gata sa murim (pentru -; deci,
daca vom avea astfel de dispozitie, vom suporta dupa cum s-a
spus, tot necazul cel vazut nevazut. Cel ce este dispus sa moara pen-
tru Hris'tos nu-i pasa de momentele triste dureroase. De aceea,
cem, necazurile sint greu de suportat pentru cei ce nu iubesc moartea
pentru Hristos nu au totdeauna gindul indreptat spre Deci, cel
ce sa m01?teneasca pe Hristos aproba patimile Lui, trebuie
doreasca lucru, iar ceice iubesc pe intru
aceasta sa se faca aldica prin faptul ca suporta orice necaz
care vine asupra lor, nu numai cu curaj, cu voie buna, avind na-
dejde
18. Se cuvine, primul rind, ca acela care inchina viata
Hristos sa se angajeze, cu sau impotriva vointei saIe, vrea sau
nu sa, la binelui. Pentruca, zice Care
minte: Ampiiriitia cerurilor se cu asalt, cei care se silesc pun
mina pe ea (Matei 11, 12). Deci, secuvine ca un astfel de om sa se
straduiasca sa intre, dupa cum s-a spus, pe poarta cea strimta sa se
angajeze la virtutiichiar impotriva voii lui. Astfel, celce
344
SP1NTUL MACARiE EGIPTEANUL
n-are iubire, sa (practice) iubirea, cel 1ipsit de b1indete, (sa arate)
dete, (cel semet) sa se (a suporta) dispretul, iar ,cel ce n-are
spre rugaciune, sa staruiasca rugaciune. (Debuna seama
ca) Dumnezeu pe astfel om, ducind astfel de lupta,
la binelui, chiar atunci se
ii face parte de cea de de rab-
dare, de marinimie i1 darui cu toate roadele Du-
hului. este lipsit de celelalte dar se spre ru-
gaciune, el ca dar al rugaciunii intarirea Hris-
tos, bucuria Duhului Sfint blindete, catre
smerenie catre alte insa, lipsit de celelalte bu-
dupa cum s-a spus, ca nu se sa le (sau
poate) nici le cere de la Hristos. Deci, ca sa le primeasca, se
sa ceara de la Dumnezeu, chiar sale. Sa ia amin-
te, sa sa nu se supere, nici sa uzezede
tipete. Pentruca zice (Apostolul) : Orice $i minie $i
fie de (Efes. 4, 31). Sa nu de rau
pe nici sa nu judece (pe nici sa nu se mindreasca, pentru
ca astfel Domnul, precum s-a zis, angajat cu forta savir-
binelui), sa-i dea puterea sa fara truda acele
lucruri pecare mai inainte nu le putea nici cu forta, pentru ca
rautatea locuia Atunci fi pentru el ca (a doua) natura implini-
rea tuturor Pentru ca Domnul locuind el, dupa
cum a promis, sau acesta locuind Domnul, implini porun-
cile cu multa
19. Acela care staruie rugaciune, dar nu smerenie, iubire,
blindete celelate la acest rezultat ajunge : uneori, dat fiind
ca Dumnezeu este bun, ii trimite harul Sau ii cererile. Insa,
pentru ca cugetul acestuia nu este cu despre care am
(cu timpul), fie ca pierde harul pe care l-a primit, fie ca min-
drindu-se, nu mai inainteaza, nici nu mai Pentru ca, dupa
cum s-a spus, Domnul odihna sufletul smerit, iu-
bitor, blind (care), sfintele ale lui
Hristos. Prin urmare, cel ce sa creasca sa se
sa se sileasca primul rind, ca inima sa gata
spre cearta sa blinda ascultatoare fata de Dumnezeu. Sa se
sileasca sufletul cu bunatatea din care sa faca datorie.
facind, sufletul inflori el darul
rugaciunii pe masura cugetului sau. Duhul il smerenia
cea iubirea cea nemincinoasa blindetea. Numai cres-
cind dupa Domnului, se arata vrednic de im-
ALTE 345
paratia (cerurilor). Pentru ca, ce1 smerit niciodata cade. unde sa
cada ce1 ce este mai prejos decit toti ? De aceea, am zice ca iniiltare
sigura este smerenia.
20. Cei ce iubesc cu pe Dumnezeu, nu fac aceasta de dra-
gul Lui, (cum iubesc negustorii 1ucrare) de dra-
gul unui pentru ca se tem de iadul care a fost tocmit pen-
tru pedepsirea ce10r 11 iubesc pentru faptul ca Dumnezeu
este Creatorul lor pentru ca implinesc rinduia1a fireasca, a!?a cum
arata supunere fata de stiipinul lor (creaturile iubesc) pe
Crectorul lor. .A:ce!?tia aratamu1ta prudenta fata de 1ucruriJe inconju-
l"atoal"e (ca ele sa-i faca uriti de Dumnezeu).
Pentruca sint multe piedicile care ne opresc a fi bineplacuti 1ui Dum-
nezeu. Nu numai saracia lipsa de pretuire, cinstea
(data de oameni) sint ispite pentru suflet. Intr-o masura
ne ispita piedica ca1ea insa!?i mingiierea relaxal"ea
suflet de har,daca sufletul 'care s-a de acestea
nu uzeaza ,de e1e, cu masura prudenta. Pentru ca, sub pretextul ca
sufletulare drept harul, (ce1 ii increderea
sugereazamoliciunea toropea1a. De aceea suf1etu1 care prime!?te ha-
ruleste dator sa arate prudenta, pentru a arata respectul cu-
fata de darul primit pentru a da roade vreclnice de el. Prin
nu numai necazurile, bucuriile deveni piatrade in-
,cel"care; prin amindoua Creatorul pune 1a pe oameni, ca sa
se arate acela care il dezinteresat, ca pe Unul oare singur este
de multa iubire. Prin urmare, sint piedica pentru do-
bindirea pentru ce1 sarac cu cuget copila-
resc, primul rind (momentele 1ucrurile) dureroase, ca saracia
lipsa de pretuire, iar a1 doilea) 1ucrurile pHicute ca: bogatia,
1aude1e de 1a oameni. Pentru ca cazu1 a1 doilea, ce1
poarta razboiu, insa pe ascuns. (Dar nu totdeauna aceste lucruri
conduc catre un sfir!?it trist. E1e numai ca nu vatama, ba chiar
ajutc:i pe ce1 credincios, inte1ept vigilent, sa dobindeasci imparatia 1ui
Pentru ca zice dumnezeiescul Apostol: Toate contribuie
binelui de cei ce iubesc pe Dumnezeu (Rom. 8, 28).
Rezulta, deci, ca acela care iube!?te cu pe Dumnezeu,
ca1ca picioare acele 1ucruri care sint socotite piedici
aceasta lume este purtat de (un singur gind de singura simtire),
de iubirea fata de Dumnezeu. Pentru ca zice dumnezeiescul
fel: Cursele dar eu nu uit Legea (Ps.
118, 61).
346
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
21. Dumnezeiescul Apostol Pavel, vorbind despre taina cre1?tinis-
mului, spune ca consta iluminarea sufletului credincios de
lucrareadivina, adica de puterea Duhului. pentru ca nu rcumva ci-
neva, (ratacind), sa ,creada ca luminarea Duhului se reduce doar la cu-
astfel din sii cadii de la taina cea de-
savir1?itii a harului, aduce ca exemplu chipul Moise inconjurat de lu-
mina Duhului (pentru a vorbi despre iluminare realii). zice:
slujirea cea spre moarte, sdpatd zn litere, pe piatrd, s-a fdcut
intru incit fiii lsrael nu puteau sii-$i atinteascii ochii fata
lI1oise, din pricina slavei celei trecdtoare fetei CU71t sii nu fie
mai mult intru slavd slujirea Duhului? Pentru cii dacii avut de
slavd slujirea care aduce osinda, cu mult mult prisose$te in slavii
slujirea dreptiitii. nici miicar este sliivit ceea ce era sliivit aceas-
tii privintii, fatii de slava cea Pentru ciidacd ceea ce este
t1'eciitor s-a sdvir$it prin slavd, cu atit mai mult ceea ce este netrecator
fi in slavd Cor. 3, 7-11). Vorbind despre ceea ce este treciitor,
s-a referit la slava luminii care inconjura trupulcel muritor al lui
se. Avind, deci, astfeL de nddejde, lucrdm cu multa indrdzneald
Cor. 3, 12). Mai departe, el arata ca acea slavii nemuritoare care se
descoperea de Duhul, straluce1?te acum necnotenit cei vrednici, intru
omul Ior cel Iauntric, care este nemuritor. Pentru ca : toti
- adicd aceia care ne-am prin credinta cea desiivir$itd de Du-
hul - <<privind ca in oglindd, cu fata descoperita, slava Domnului, ne
prejacem in acela$i chip din slavd in slavd, ca de Duhul DomnuZui
Cor. 3, 18). Spunind : cu fata rdescoperita, se referii la fata sufletu-
lui. Deci, atunci cind se intoarce cineva catre Domnul, valul se ia, Iar
D01nnuZ este Duhul Cor. 3, 17). chip clar, deci, a aratat
acestea ca un val al intunericului a fost pus pe suflet a acoperit ome-
nirea de la calcarea poruncii de catre Adam. Acum, este Iuat de strii-
lucil'ea DuhuIui de pe sufletele cu adeviirat vrednici (de
aceasta). Pentru acest motiv a avut loc venirea lui Hristos. Pentru
ca Dumnezeu a binevoit ca aceia care credcu adevarat sa ajunga la
astftl de treapta a sfinteniei.
22. Alceastii stralucire a Duhului, zice, nu constii Idoar descope-
rirea sensurilor (lu
r
crurilor) luminarea (mintii) de catre har, ci con-
sta intr-o stralucire continua reala a luminii fizice suflete. (Iata
citeva exemple) : Zice Apostolul: Dumnezeu poruncit lumina sii
straruceascd in intuneric. (Aceastd) stri'ilucit inimile noastre
spre cvunoa$terea slavei Hristos Cor. 4, 6). : ochii
mei cumva sd adorm intru moarte (Ps. 12, 4). Cualte cuvinte,
ca nu cumva despartindu-se sufletul detrup sa fie acoperit cU valul
OMILII 347
mortii rauti:itii. Sau : Deschide-mi ochii ca lucrurile minunate ale
Legii Tale (Ps. 118, 18). Sau: Trimite-mi
conduce sui pe muntele cel sfint,
$urile (Ps. 13, 3). lnsemnatu-s-a peste noi fetii
... (Ps. 4, 7).
23. despre fericitul Pavel se spune ca : cind pe fost
de (Fapte 9, 3); ca pe (Calea) luminii a fost ridicat
pina la al treilea cer Cor. 12, 2) Iaauzit 'taine ,de negrait. N-a fost
numai i1uminare (a 'ratiunii) pentru a sensul, (rea1itatea), ci a
Lost lumina reala suflet, (izvorita) din puterea Duhului celui bun.
Prin stralucirea minunata (a acestei lumini), pe care ochii cei trupe.!?ti
nesuferind-o au orbit, se descopera orice iar Dumnezeu se
face cunoscutcu adevarat sufletului celui vrednic iubit de
24. Orice suflet, care s-a invrednicit - prin zel credinti'i, cu
ajutorul harului - sa se imbrace cu 'CU Hristos s-a unit
cu lumina cea cereasca a chipului celui inca de pe
acum, esenta lor, toate tainele ziua cea mare a invierii,
corpul slavit cu aceasta lumina, cu chipul ceresc al slavei rapit
fiincl de Icatre Duhul ceruri, precum s-a scris, se va invrednici sa fie
de chip cu trupul slavei (lui Hristos) sa fie impreu-
na cu Hristos al impariltiei celei
25. Cu cit cineva, aratind zel credinta, s-a facut la slava
Duhului Sfint impodobit sufletul cu fapte bune, pe atit se va
invrednici, ca ziua (judecatii) trupul sa-i fie slavit. Pentru ca bunul
pe Lare-l depoziteaza cineva inlauntrul sau acum, se va proiecta atunci
afara, ,dupa cum rodul ce se afla timp de iarna inima copa-
cului, se ,arata vara inafara, ,precum s-a mai inainlte. Deci, dupa cum
chipul cel divin al Duhului imprimat inca de aCUJm inlauntrul sfintilor,
va da trupului acestora chip dUlnnezeiesc ceresc, tot valul
duhului celui lumesc, care acopera sufletul celor uriti,t de pa-
timi, va arata trupul lor intunecat de toata
26. Dupa ce Adama calcat porunca, Dumnezeu, intelepciunea
Lui, l-a condamnat la moarte. Aceasta pedeapsa a suportat-o, primul
rind, cu sufletul anume) : fiind puterile spirituale de desfata-
rea cereasca spirituala (pe care le-o producea trairea preajma lui
Dunlnezeu), acestea s-au stins s-au facut ca moarte. Dupa aceea a
venit moartea trupului, dupa noua sute treizeci de ani. Tot acum :
Impacindu-se Dumnezeu cu omenirea crucea moariea Mintui-
torului, sufletul care crede cu adevarat - inca trup fiind - a fost
reaclus starea) de a se desfata de lumini1e tainele cele iar
putt:ri1e lui spirituale au fost (luminate) de lumina divina a ha-
348
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
rului. Urmeaza, mod firesc) ca trupul sa se imbrace cu slava cea
nestricacioasa netrecatoare.
27. Cei care (cunosc doar Legea), dar departe de lumea aceasta
duc viata sfintenie virtute, sint deasemeni acoperiti de
patiInilor ; - pentru ca urma neas'cultarii protoparintelui, u>ti ne-am
iJcut adi:ca, zic, invaluiti de cugetul cel trupesc, pe care Apos-
tolul l-a numit de obiceI moarte (Rom. 7, 24) - ; ei, insa sint aseme-
nea oamenilorcare calatoresc timpul noptii implinid porunci1e
Dumnezeu sint ca cind stelele le lumineaza calea. Atlta timp cit sint
intuneric, le este imposibil sa vada clar totul. Secuvine ,ca ei, cu
(asemenea) zel cu credinta, sa se roage lui Hristos, soarele dreptatii,
sa le lumineze inimile, ca sa inteleaga exact totul: (sa vada) atacul di-
ferit de pretutindeni, dus impotriva noastra de fiarele cele spirituale.
(sa vada) frumuseti:le cele de negrait ale lumii celei nestrica'cioase,
(sa guste) placerea cea de nedescris, (sa implineascii) la gradul
ei mai inalt sa le inimi lumina cea duhovniceasca.
Pentruca, spune fericitul cea tare este pentru cei
desQvir$iti, care prin simturile
binele de (Evrei 5, 14). De asemeni, divinul Petru zice:
cuvintul cel proorocesc, care bine faceti, luind an/inte, ca
ce straluce$te in loc cind
Luceafi'irul in inimile voastre Petru, 1, 19).
Cei mai multi, insa, intru nimic se deosebesc de cei care cala-
toresc noaptea, de lumina, fie ea cit de firava. Fiind 1ipsit
i
de cuvintul durnnezeiesc, care le poate lumina suf1etul, sint aproape
asemenea celor orbi. Este vorba despre cei inlantuiti de grijile mate-
riale (ce domina) aceasta viata, de cei care n-au frica de Dumnezeu,
'fapte bune. lnsa cei care, de!?i preocupati de griji1e
acestei vieti, avind totUl?i credinta frica de Dumnezeu conducin-
du-se, dupa cum 'am spus, ,dupa poruncile divine, se aseamana celor
care, calatorind noaptea, sint condul?i de stele, pot sa aiba spe-
ranta mintuirii.
28. se aduna aceasta viatii pe diferite cal mijloace:
aduna profitind de demnitatile altii din comert, altii din
exercitarea meseriilor, altii ,cultivarea ogoarelor, iar altii alte
mijloace. Tot al?a stau duhovnicesc. Unii (se
imbogatesc duhovni'ce1?te) primin:d harisme, cum spune :
Avem diferite daruri, harul care ni s-a' dat (Rom. 12, 6), i8J'
a1tii, sav1r!?ind fapte bune I?i (traind) Dar sint
,care lngroapaaurul; sint cei aleargacu staruinta rab-
dare aduna bogatie, dar neglijeaza speranta cea buna. sint
ALTE OMn..n
349
foarte grabnici sa primeasca haru1, dar numai decit primindu-1 s-au
saturat de e1 sint ca fata de osteneli. (De la unii ca
se ia haru1 Ide <Jare se invrednicisera,pentru ca totde.auna 1e-
nea nepasarea nu stau impreuna cu harul, pentru ca unii ca
tia sint lipsiti de fapte bune. (Astfe1 de oameni) sint cunoscuti de Dum-
nezeu ca (oameni) rai fara nici va10are tot fi aflati
veacul viitor.
29. Ca1ciI1ld porun;ca 1ui Dumnezeu Indepartat din paradis,
omu) este ca 1egat cu doua 1anturi: cu unul, ce1 a1 1ucrurilor care
intretin aceasta viata (adica) cu ce1 al bogatiei, a1
'Slavei a1 prieteniei, a1 sotiei, a1 copiilor, a1 rudelor intr-un
cuvint, a1 tuturor ce10r vazute de care cuvintul 1ui Dumnezeu ne
sa ne departam; cu a1tul cel cu care sufletu1 a fost in1antuit
de duhurile ce1e re1e . .Dea;ceea, poate nici iubeasca pe Dumnezeu,
precum lmpotrivirea tuturor (fata de om), atit in (domeniu1)
.ce1or vazute,cit domeniul ce10r nevazute, s-a nascut, deci, data
cu incalcarea 1ui Dumnezeu de catre primul om, iar (aceasta
impotrivire) a trecu.t de 1a e1 1a toti. Deci, da'ca cineva asculta de
cuvintul 1ui Dumnezeu, daca se 1eapadade ce1e materia1e de toate
p1aceri1e poate sa se a1ipeasca de Dumnezeu; sa vorbeasca cu
sa se intareasca. Sa ia, insa, aminte, ca adincurile ini-
rnii sa1e se da alta lupta a1t razboi, (razboiul) cugetelor. Ca numai
impJorind cu mult zel credinta milostivirea lui Dumnezeu. ne putem
elibt:ra de lanturile cele 1auntrice de intunericul duhurilor rautatH,
care se arata patimile cele ascunse. Prin harul puterea 1ui Hris-
tos putem raibol ; este imposibil sa se izbaveasca cineva
din aceasta 1upta fara ajutoro1 1ui Dumnezeu. singur lucru insa)
este posibil (pentru om); sa se opuna (pacatului) sa nu se comp1aca
el.
30. Deci, (complicindu-se) cineva 1ucrurile acestei 1umi, retinut
fiindde lanturi diferite absorbit de patimile ce1e rele, nu mai
dUjpii cum am s.PUJS, exista a1ta lupta un a1t razboi, care se
duce intru ce1e ascunse a1e sa1e. Ar fi dedorit ca, dez1egindu-sede toate
ce1e vazute indepartindu-se de p1acerile sa se a1ipeasca de
Domnul, ca sa poata lupta patimilor care razboiul
cel ascuns din e1. Pentru ca, daca nu se intimp1a ceva, daca nu do-
din tot cugetul sa se alipeasca de Dumnezeu, nu patimi-
1e ce1e ascunse a1e rautatii, nici 1anturi1e 1auntrice cu care este 1egat.
astfel de om nu ce pericol se ascunde rani patimi
cred ca este sanatos. (Astfel, insa, stau lUl2rurile cu cel cucernic); e1
nu ia seama poftele slava (oferita de oameni), ci se roaga
350 SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
armele Duhuluidin cer : plato1?a dreptatii, coifu1 mintuirii, fJavaza cre-
dintei sabia duhului, pe toate acestea le rapune.
31. Incercind sa ne desparta de iubirea Hristos, protivnicul se
folose1?te de nenumarate vicle1?uguri : fie ca prin intermediul duhurilor
celOl rele, ne strecoara suflet tristete,fie ca dezgroapa pacate vechi,
fie ca stirne1?te cugete necurate nelegiuite, fie ca incearca sa ne duca
stare de lincezeala toropeala, ca sa ne putem mintui. insa,
se arata pe fata), ci sta ascuns, vrind sa arate ca astfel de cugete
sint opera sufletului a duh strain. Deci, fie ca face aceste
Iucruri, fie ca aduce dureri asupra noastra, fie ca ne aduce
te neC'azuri dln partea cu cit ,mai multe sageti
sloboze1?te asupra noastra, cu atit maimult se cade sa aratam nadejde
Dumnezeu, bine 1?tiind ca aceasta este voia Lui. Pentru ca iubirea
adevarata a Dumnezeu se arata moment de incercare.
32. Daca comparam mii de ani din aceasta viatii cu ve1?nicia Iumii
celei nestricacioase, ace1?tia sint ca bob de nisip luat din intregul
nisip al marii. Deci, sa ne gindim la acest lucru : Sa presupunem ca tu
e1?ti singurul imparat pe acest pamint 1?i ca numai tu dispui de como-
ri1e lui. Sa presupunem ca aceasta imparatie a luat data cu
aparitia primelor lucruri ca e,a se va data cu scltimbarea
disparitia lucrurilor din aceasta lume. Prin urmare, dindu-ti-se posibi-
litatea sa aIegi (lntre ceIe doua preferi,oare, pe aceasta
locul celei adevarate, care are ea nimic trecator, nici supus stri-
caciunii ? Daca faci astfel de alegere, eu iti spun ca judeci corect.
Pentru ca zice Mintuitorul: Ce-i foLosi omuLui Lu-
sufLetuL si1u iL pierde? (Matei 16, 26). Deci, 10-
cul sufletului se poate da nimic schimb, pentru ca sufletul este
mai de decit lumea toata decit orice imparatie lumeasca, dar,
decit imparatia cerurilor.
Ca sufletul este mai de pret (decit lumea toata) rezulta din fap-
tul La Duhul Sau s-a unit, nici n-a venit comuniune cu vreuna
dintre (fapturile) care exista: nici cu soarele, nici cu stelele, nici cu
marea, nici cu pamintul. (lntr-un cuvint) cu nici una dintrecreaturile
vazute, ci numai cu omul, pe care l-a iubit. Deci, daca lucruriIe va-
loroase din aceasta lume; - ma refer Ia bogatie, oriclt de mare ar fi
ea Ia 'imparatirea asupra intregului pamint(in eventualitatea care)
s-ar afIa (la Idispozitia) unui singur om - sint preferate, de cei ce
judeca corect, imparatiei celei cum sa socotim pe aceia care
printre lucruri1e fara valoare, care prefera fat;'i
de ea implinirea poftelor, slava oarecare aIte
Iucruri asemenea acestora? Pentruca acela care lu-
ALTE OMn.n
351
cru din lumea aceasta, se leaga de acel lucru il prefera schim-
bul imparatiei Dar, ceea ce este mai grav este faptul ca
face din acel lucru dumnezeul sau, dupa cum se spune undeva: ( Ace-
Zui lucru) de care este invins cineva, sZuje$te Petru 2,
19). Se cuvine, deci, ca omul sa alerge cu tot sufletul sau catre Dom-
nul, sa se alipeasca de sa se rastigneasca (impreuna cu cu trupul
cu sufletul sa implineasca toate sfintele Lui porunci.
23. bine, ti se pare drept ca, pe cind slava, celelalte
bunuri trecatoare sint obtinute de cei ce le doresc, cu atitea ostene1i
sudori, imparatirea impreuna cu Hrisos obtinereaacelor bunuri de
nedescris sa se dobindeasca sa fie indemina oricui, incit
oricine vrea sa le obtina fara truda fara ostene1i ?
24. Care este rostul venirii Hristos? i.ln ce consta restabilirea
ea zicem ca venind Hristos) a redat
firii vrednicia (firii) protoparintelui Adam pe linga aceasta
- har al Duhului celui bun, cu adevarat mare -
dat cea cereasca. Scotynd-o din temnita intunericului,
aratat la care 'batind, poate sa intre imparatia Pentru
ca zice (Mintuitorul) : Cereti se da, bateti se deschide
(Matei 7, 7).
aceasta pofta intrind cineva, afla libertatea sufletului sau,
cugetele (cele curate), se Hristos, locu-
impreuna cu mirele Hristos prin comuniunea Duhului Sfint. Iata
(decl, ce consta) iubirea cea de nedescris a Stapinului fata de omul
facut de dupa chipul Sau.
PRIMELE 50 OMILlI"
1-12. enigmatica a vedeniei dumnezeie!iti a inceputu-
lui profetiei lui Iezechiel a fost folosita de Pseudo-Macariepentru descrierca
nlistica a prefacerii sufletului indumnezeit lumina foc de Domnul Iisus, care
a intrat Ideea se !ii scrierile Sfintului Simeon Noul Teolog
10 atoniti veacului al XIV-lea, plocind de la invatatura Sf. Grigorie
dc Nyssa despre sensibilizarea experientei mistice personale, devenita perceptibila
ochi - care se poate interpreta ca simbol al prezentei Dum-
nezeu sufletul cu totul
ln aceasta interpretare a profetiei, Pseudo-Macarie vede peste tot lumina, ca
aceca ('are scalda cu totul soarele lumina, caci Hristos care condu-
,e sufletul lndurnnezeit il preface propria-i lumina.
Facu1tati1e conducatoare, adica functiile (pe care autorul defi-
ca "Ilointa, minte sentimet), trag carul sufletec al Dumnezeu,
astfel lurnina durnnezeiasca, care-l indurnnezeie!ite. rnultirnea nccu
t10scl'ta a ochilor arata nurnarul vast al sfintilor, care-L poarta pe ce rnln-
tuit sfintit lndrurneaza spre proslavairea la lnviere.
dcveni lurnina lurnii inca de pe parnint, dupa stralucita a Apos-
pe care a arnlntit-o pentru intreaga ornenire Cel ce poate sa ne prefaca
lnrnina
Alatnri de lurnina este pnsa sarea cereasca a Duhului care sareaza $1 dci
deca de stricaciune tot ce este pacatos. Sarea este simbolul puterii durn-
a Duhului, care apara vindeca sufletele de stricaciunea patirnilor pa-
cateJor le pastreaza frurnusetea stralucirea duhovniceasca veci.
Rinduiala vecl1i-testarnentara a jertfelor ofera Sfintului Pseudo-Macarie
pilda de intarire a noastre duhovnice$ti cea rnai splendita rnanifestare a
ei, atunci cind ne jertfirn cu Mintuitorul pentru a rnuri pentru lurnea aceasta
cu fericirea lurnii celei neapuse.
felul acesta veci sfletul care este deschis ca creatura
duhovniceasca rnare rninunata, frurnoasa, asernanare chip al Durnnezeu, in-
valui1. ternporar "rautatea patirnilor intunericului. Caci sufletul care sc jert-
rnoare, a devenit el insu$i lpace lurnina cetatea luminii dl1rnnezei('$ti !n
care Jurnina nu apune niciodata unde este indrurnat de Duhul Durnnezeu.
acest scop credinciosul nu trebuie sa inceteze rugaciunea pentru lmplinirea
tuturor lipsurilor, avind nevoie necontenit de piinea "Ilie-
(Ioan 6, 35) de apa cea (Idern 6, 10), ca de vinul care
rna ornului" (Ps. 104, 15) de untdelernnuJ bucuriei (Ps. 45, 8), pe linga toate
celclaJte bunuri care trebuiesc adaugate celor
Cu aceste daruri, credinciosul viata cea adevarata, con$tient
de slarea sa de de aceea cre!?tinul trebuie sa se roage neincetat pen-
rnintuirea ceresc descris aici.
1-5, 9--11. lupta cu imparatla Dnhului Sfint este irnparatia
intuIlericului, a patirnilor pacatului, condusa de diavol. a imbracat irnbro-
bodit sufletul fel. incti nu rnai are liber nici cugetul, nici rnintea, trupul,
fiind stapinit de patimile devenind astfel stri<:acios.
De aceea ApostoluJ ne porunce:;;te: Desbrdcati-vd de ornu1 ccI vechi,. (Efes.
6, 22), pentru ca ornul intreg - trup snflet - le-a suportat astfel l-a intinat
cel viclean, al Durnnezeu al rinduielilor Lui, toate mernbrele lucrind
nurnai riiul.
De$i sufletul piicatul - scrie Sfintul Pseudo-Dionisie -, nu se amesteca,
fiecare natura lui, totu:;;i nirneni nu le poate desparti decit Durnnezeu. Aici
se vede puterea absoluta a Celui Preainalt. Caci dupa curn ornul poatc zbura
nu poate fi nici neprihanit, le poate pe toate, nurnai cu voia DurnnezelI,
insa. Sa-L rugarn, deci, sa ne dea aripile de porurnbel (Ps. 54, 7) ale Duhului Sfint,
* Cifra reprezinta numarul omiliei, cifrele arabe repre:tinta nurnarul para-
grafclor la care se refera nota.
CELE CINCIZECI DE OMILll
353
sa inceteze viscolul pacatului din sufletul nostru, caci Mielul lui Dumnezeu,
CQlie lumii (loan 29). Sa-L rugam cu vom primi puterea.
Dupa cum furtuna smulge distruge plantele, sufletul, noapte
tuneric diavolesc, este zguduit agitat. Lumina s-a intunecat a pierit. Dar
cea mai dogoritoare, ca intunericul diavolesc, poate veni racoros,
lumina lina a Duhului care toate: Noi nu slntem 'intu-
nericuJui !jl totl slnteti 111 lumlnll $1 111 zilel Tes. 5, 5). Cei ce
s-au imbracat omului nou ceresc cu Iisus Hristos, au dobindit mem-
omului curat, purtind chipul ceresc. intocmal ca Domnu1 a devenit bucurie,
pace, bunavointa bunatate pentru semenul sau.
1ar Hristos e vazut cu adevarat de ochii sufletului ziua lnvierii, cind trupul
se va acoperi proslavi de lumina cereasca a Duhului.
Acum ince,pe cola,borarii cu omul pentru
nlintuirea acestuia. Ea incepe cu datoria de a iubi, pe semenii 1ui de a duce
cu propriile sale ginduri pacatoase.
Datoria de a iubi pe frati asemenea ingerilor din cer se manifesta in cazul
deost'birii de preocupari activitate, ca de pilda a monahilor care, dupa rugaciunea
de ore, sa citeasca, sa slujeasca sau sa lucreze. trebuie sa arate pre-
tuire pentru ceilalti roadele activitiHii acelora ca fiind pretioase
pcntru toti facute pentrUi slava Dumnezeu vi:e\uiesc cucernicie
,int bineplacuti lui Dumnezeu.
Dar, fie ca se roa9a, fie ca citesc, fie ca lucreaza, trebuie sa aiba ei
Duht1l Sfint. Iar lupta pentru bunurile din afara nu exclude, ci inc1ude pe cea din
launtru cu gindurile, miniindu-se iffilPotriva sa, lUiptJind cu mintea nevoindu-se
cu cele rele, inca nevazute.
Numai Dumnezeu poate dezradacina pacatu1, omul. care este dator sa.-1
combata, ca nu se fara Hristos. trebuie sa lupte nu numai im-
pacatelor rnari ca: desfrinarea, iubirea de arginti. stricarea casei oamenilor,
ci impotriva a nenumarate slabiciuni patimi care domnesc launtrul sau.
proprie este adesea infrinta, dar trebuie sa se ridice din sa
tinue lnpta. Se se din nou, incepe sa faca nlai precis dis-
tinctia dintre bine rau pina la urma pacatul, devenind barbat desa-
(Efes 4, 9) invingind definitiv moartea, caci cel de urmd
va fj nlmiclt cste (1 Cor. 15, 26).
Daca ai pretinde ca omul nu poate sa invinga pacatul, ai afirma ca Dumne-
zeu I-a predat lui satan, fiind mai tare decit el. Dar mintea arc puterea d('
a rezista de a birui pacatul.
IV, 1-27. Mintea, cu judecata discernamintu1 ne ajuta sa vietnim
drept fiira de prihana, facindu-ne vrednici sa primim harul dumnp-zeiesc
Domnul
Drept exemplu acest sens, Sf. Pseudo-Macarie aduce slujirea ochiului. care
apara calator de prapastii de La fel, su-
fletul at'e putinta de a se apara de poftele, necuviintele acestui
V'cac de a impiedica trupul la rele, la auzul cuvintelor necuviincioase
1a Inde1etnicirile necurate.
pastreaza haina trupului neintinata pe sine
puterea de a de a discerne, venindu-i ajutor haru1 1ui
I)umnezeu. Acesta cel ce lupta pentru binele sau, dobindind laudcle
Lui ale ingerilor, pentru ca s-a lepadat sine a cautat Domnul, colaborind
la mintuirea sa, cu frica cu cutremur (Filip. 12). Dar cel se complace
1:1 trindavie nepasare se de poftele necautindu-L pe
DOillnul, strica haina sa se poate apara ziua judecatii.
Exernp1u1 celor cinci fecioare intelepte, contrar aceluia al ce10r
cste edificator unele invrednicindu-se sa primeasca untdelemnu1 harului ceresc
fara prihana, cclelalte fiind lipsite de untdelemnu1 bucuriei. Caci
acestea s-au dezbracat cle duhul lumii, chiar dac!:i au sa para prin vorbe
ca sint miresele Mirelui. acest lncru strain de firea noastra
nu s-a unit s-a contopit cu firea lor ele H-au pntut intra camara de
nunta cereasca.
23 - SfintuJ Macarie
351
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
a lnai intrat ceva strain dc firca noastra: rautatea patirnilor care Cl
devenit a doua fire a noastra pe care trebuie s-o Indepartarn cu ajutorul harului
Duhului, staruinta rugaciune, credinta irnplinirea porunL,jlor
DornnuJui.
1nvataturii stoice duhurile sint fiindca se vad sufletul cu-
prinde toate rnadulare1e trupului cu e1e toate fapte1c 1ar Durn-
nezeu Ce1 nemarginit necuprins S-a coborind din slava Sa a irnbracat
maduJarele trupului cuprinzind suflete1e cele binep1acute, sfinte credincioase,
a de"enit un duh cu Cor, 6, 17) le-a daruit astfel cea nernuritoare
slava cea
Dupa ce a creat din nimic tot exista, se Intrupeaza pentru a vazut, apoi
dcvine foc pentru a rnistui patirna cea rea (Deut. 4, 20; 12, 29) odihna
divina, bucurie pace, Incalzind ocrotind snfletul. aduce bncnrii de ncgrait
s1JfleteIor InminoClse ca ceI cercsc 12, 22) bunuIi caIe
ochiuJ /e-a uIcchea injma s-au suif.
c.:or, 2, 9) 1a Dnhul Sfint. Domnul aduc:c mincare bantura (loan 6, 51;
6, 35; 10an 4, 14 Cor, 10, 4), Parinti s-a aratat chipnri deosebitc,
dindn-se de sns, adica inbirea cea cereasca a Dnhului focu1 ceI ceresc
aI vietii nemuritoare, Daca metaIeIe se topesc se Inrnoaie, snfleteIe se
odil111esc iubirea cea fierbinte de negrait, Dragostca izvurita din comn-
ninnea trnpeasca desparte pe de farnilie, nnindu-I de sotie (Efes, 5, 31), iar cea
dnhovniccasca 11 dezIeaga de orice dragoste Inmeasca ceI stapinit de dragoste
dnmnczc'iasca cereasca de un dor dnhovnicesc, potrivit Sf. Aposto]
Pavt']: "Cdutati dIagostea Cor, 1, 41). Iar daca cadem pacat nrit,
a$teapta 1ndurindu-se de dnpa cnvintul Profetului:
cade sc mai scoaId, ceI cc se abate se mai 1ntOQIce? (ler. 8, 4).
a atit de rnnlte pentru de pe vrernea Parintilor a
fctilor, incnnnnindu-le cu Intrnparea Rastignirea, din moarte ]a viata
a$teptindu-ne sa ne intoarcern Ia lntrebarea este daca cnmva bunatatca
indreptate,te rautatea noastra continua cum citim (la Rorn. 2, 4): OaIe dis-
bundtdtH 1ndeIungatei rdbddIj,
ne$tiinc1 cd bundtatea Dumnezeu lndeamnd pocdintd? (Rom. 2, 4).
dupd lnvlIto$area dupd inima cca aduni m1nje pentru
mlnici dIeptei juc1ecdti Dumnezeu (Rorn. 2, 5).
IndeIunga rabdare bnnatatea cea mn!ta sc vede din Sf. Scriptnri, care
arata ca H-a parasit niciodata pe Israe1, ci i-a trimis Profeti l-a cu
bucurie de cite s-a intors. Dar cele din urma Lui au facut cea rnai rnare
grc$eala pe lnsu:;;i intrupat, osindindu-L ncigindu-L.
[)e aceea Sfint parasit, catapetcasrna s-a rupt (Matei 27, 51),
s-a na , a fost dat neamurilor rnai ramas piatra
piatra (Matei 24, 2), iar eiau fost dati pe rnina nearnurilor, au fost risiopiti peste
li s-a interzis sa se rnai Intoarca Ia locurile Ior.
Tot a$a se poarta Durnnezen cu fiecare dintre ]ini$t("' sa n..,
pocaim, caci "bucuIie se face cer pentru piiciitos caIC se (Lura
15, 10) nu este ca sd vreunuI dintre mici.
(Matei 18, 14). Dar caznri se ajnnge ]a nelegiuire atit de mar("' incit
ceI nelegiuit va fi dat pe mina ceIni rau se va pierde.
A$a s-a intimplat cu Sodornei care, vrind sa savir,easca fapte nefi-
re$ti cu ingerii, fost dati prada iar vrernea lui Noe tot
a fost nirnicit din pricina pacateIor. La fe] s-a intimp]at cu egiptenii care
pe a]es au fost pedepsiti cn plag'i urrnarindu-I vrernea
Moisc, fost pedepsiti cn marii.
Toatc acestea au fost aratate, pentru ca sa se hotarasca pentrn 1n-
toarcerea definitiva Ia Dornnnl. Evanghelia ne arata cite minuni a
pentrn u,urarea ceIor intristati de trnpe$ti, pentru ca pacato$ii sa
nadajduiasca rnintuirea: Cu c1l mai muIt ceI ceIesc fac,e dreptate ceIoI cc
stljgd cdtIC noaptea? (Luca 18, 7) a adangat: Vd spun \"oud cd
face dreptate CUl1nd. (Luca 18. 8), se vedea Matei 7, 7-8; Luca
11, 8; 11, 13).
CELE CINCIZECI DE OMILII 355
Sufletul care. fericirea va dobindi
darul ceresc i dorinta lui va fi implinita prin har, slujind impacat de voie Duhul
S1int apoi se va invrednici de mintuirea vef>nica cu sfintii din cer.
V. 1-12. Poftele !pacatele tulbura agita sufletele oamenilor, din
pricina dorintelor pe care le provoaca, cit din pricina urmarilor nefaste,
de care se trezita la tim,p. adevarati se deosebesc,
de ceilalti oameni faptul ca s-au nascut de sus sint lui Dumnezcu, ajun-
gind astfel !a starc de tarie, de netulbnrare pacea Hristos dragostea
Duhului pe carc inca I1U s-au vrednicI sa le ceara de la Dumnezeu. Caci
slava boga\ia cereasca se cu multe lupte, date cu aju-
torul harului
Dupa oamenii doresc sa "ada slava imparatului piimintesc,. tot
doresc s-o vada aceea a lui Hristos, dispretuIl1d
frumusetile trecatoare. Darispitele boldurile acestei lumi ii leaga deseori de ca,
incit sa cadii afundati abisul Caci cel ce vrea sa imparateasca cu Hristos
la trcbuie crucca sa-L urmeze. (Matei 16, 24). Razboiul se
da in launtrul credinciosului, intrc iubirea Dumnezeu si aCeNt a lumii, care
se tot felul de slabiciunl pacate, care duc la moarte trupeasca
duhovniceasca. dcosebi iubirea dc ccle devine povara
grca care afunda putin-credil1("iosul sub cumpana mortii.
Dar cel ce se leapada dc sine si pe Domnul, este ajutat de sa S6
dczIcge de orice Iant si cu aceasta de nccazuri dc durcri. Exemplul scripturistic
a! este indeJung graitor din acest punct de vedere (1, 21) i accla al
Avraam, care n-a ezitat jertfeasca unicul sau fiu mult dorit pentru dragostca
lui de asemenea.
Pentru aceasta este ncvoie totdeauna de multa credinta, indelunga
Jupta, chinuri, de foame sete dupa bine, curaj, discernamint judecata. Chiar
daca se va casa, trupului (trupul), cel tare credinta nu teme,
cea cereasca a puhului, iar slava cea nestricacioasa zidi va slavi casa
trupu!ui.
De aceea sintem datori ca credinta si viata noastra virtuoasa sa se sla-'
vca.<;ca ziua accea si trupu! nostru.
Luna ('ca dintii, Xanthicna (luna aprilie, este ziua Invierii, cind
impinsa de puterea S()arelui drcptatii, iese dinlauntru slava Duhului Sfint, care
imbraca trupurile sfintilor, adica slava aceea pe care a avut-o ascunsa
suflet. va fi Duhnl cel dnmnczcicsc, frumusetea stralucirea cereasca,
dupit cuvintu<l Aposto!n'Jui: ,Va Jace vOl1stre DullLlI
Sdu, care locuie!$te (Rom. 8, 11).
Exemplul Moise este profund graitor pentru slava a desfaIarii
spirituale a ]a
Gtndul la sint adevarate duhovnicesti, car,e amintesc pe
accla dc !a Inviere. De U!ide se vede datoria noastra de a ne ruga necontenit
pentru a ne face Ia slava aceea sufletul sa se faca la sfintenia
DuhuIui care sfintii au inca dc pe acum in sufletele intru
intimpinarea vazduh, raminind pururea cu Tes. 4, 17).
1-7. Dupa invatatura despre lumina fOcul dumnezeiesc, Pseudo-
Macarie insista asupra rugaciunii neintrerupte, ca principala activitate a ca-
Iugarului pustie, caTe sc mentine ini'ma sub sta:pinriea Iisus Hristos.
vorbe!?te despre ea 1,11 multe locuri mu1te feluri. ALci, Omilia a VI-a,
el descrie modul care trebuie facuta rugaciunea: pace, lini$te, cu bIin-
dete cu intelepciune, pcntru ca cumva, servindu-se de tipete, sa-i scandalizeze
alta omilie (a XVI-a, paragraful a1 13-1ea), cadru! altei
cugetelor care din afara, ci dinlauntrul inimii, Pseudo-Mac-arie face astfel
descrierea rugaciunii neintrerupte: de lUgdciune, ceTceteazd-fi
.5j mjntea, hotdrQ5te-te sd inalti cdtTe Dumnczcu lUgdcjunc CUTQId. Ia aminte sa
nu te impiedice nimic de !a aceasta. Vezi daca rugaciunea ta este curata daca
ta estc preocupata doar de asa mintea agricultoruIui estc
preocupata dc ogorul a barbatului de sotia sa, a negutatonl]ui de negutatoria
sa. "Cind iti pleci genunchji rugdcjune, nimic altceva sd nu pTeocupe
ta/e. Inima fiind centrul duhului omenesc, predata cn totul Dumnezeu.
356
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
Acec:sta aduce predarii trupului, sufletului duhului omenesc Duhului Sfint.
a VI-a arata cum trebuie facuta rugaciunea raspunde la doua ches-
tiuni: a) Daca tronurile cununile creaturi i b) Despre cele douasprezece
ale lui Israel.
Aratind ca rugaciunea continua trebuie facuta ca sa scanda1izeze
Pseudo-Macarie ca ApostolUl Pavel mai mare,
pe cel care edifica pe altul, zicind: Cel ce grdieljte sine se
c1nd cel ce Biserica. Cel este mai mafe declt
cel ce grdie$ie (1 Cor. 14, 4-5).
La cele doua intrebari despre tronuri cununi se raspunde astfel: Tronul
este mintea, iar al mintii este Dumnezeirea Duhul. ele s-a
satana la cadere pentru a-l izgoni s-a intrupat Dornnul, care a facut din mintea,
cugetele trupul credinciosului trontl1 Sau.
Vor $edea doudsprezece ironuri, judec1nd doudsprezece semintH
Israel (Matei 19, 28) se refera la Sfintii Apostoli, care au :;;ezut pe tronnri.
adica sufletele pentru ca sa judece lumea la Inviere inca de
pe acum, Duhul Sfint domnind inimile lor. Cununile lumea cea-
lalta sint limbile dc foc ale Duhului i iar imbracamintea lor este de la Duhul care-i
va Imbraca dumnezeie:;;te.
VH, 1-8. Aceasta omilie intrebari raspunsur'i despre bunatatea
Hristos fata de oameni.
prima intrebare arata Ce mult da Dumnezcu celor ce raspund cu dragoste la
focuJ cel ceresc dumnezeiesc al Iisus Hristos. La a doua intrebare: Daca
sint impreuna satan Dumnezeu, fie aer, fie oameni, aCiest fapt vatama
slava Dumnezeu? Sf. Pseudo-Macarie raspunde ca creaturile ramin rln-
duiala care au fost Mezate, iar Creatorul lor este Dumnezeu.
Satana prefacindu-se inger al luminii fiind asemanatoare
aceleea a harului, omul poate evita cursele diavole:;;ti, datorita ca
harului sint bucurja, pacea, iubirea $i adevdrul, cind ale sint tulbu-
ratoare aduc tristete. Dupa ce a patruns om DuInnezeu cuprinde
inima ii robe:;;tc inima cu iubirea Dumnezeu omul dc-
altul.
Caderea celor stapiniti de har este cu putinta mindriei, cum
explica Sf. ApostOI Pavel Cor. 12, 7. poatc sa-:;;i contemplc sufletul
prin Revelatie, care este Insa superioara sim\irc,
data excep\ional taine ale Dumnezeu.
Pseudo-Macarie credc ca stoicii ca are cllip forma asemanatoare

Ca madularele corpului, func\iunile suflete:;;ti ca mintea, vointa,
cugetele se cuprind notiune; sint nladularelc sufletului, care apara omu1
de me.'ite.'iugirile diavolc.'iti.
1-6. aceasta omilie se arata ce se intimpla cre.'itinilor la rugaciune,
despre desavir.'iirii .'ii daca cre:;;tinii ajunge la desavir:;;ir('.
BtIcuria dumnezeiasca a celui ce se roaga, ('ste ca aceea a d(' mireasa
dupa Isaia (62, 5). Caci rugaciune, mintea celui rapit de Duhul devine straina
de lumca aceasta, uita celc pamintc.'iti, fiind captivata de cele divine, nemarginite.
Omul poate patrund(' totdeauna aceste lucruri, devenind singura fiinta
cu llarul. Dar focuJ poate sa creasca saU sa slabeasca, iar lumina poate striiIuci
Inai cu putere sau sa palcasca, dtIpa cum este de iubirea Dumnezeu.
A:;;a se intimpla citcodata, ca vedenia celui ce a primit trei carE'
cre:;;teau mereu sau haina Iuminoasa, unica pe pamint, cum era aceea a Domnului
mtIntc.
Alta data lUmina din inima devine mai tainica, mai adinca omul devin('
strain Iumea aceasta din cauza iubirii cople:;;itoare ajunge la masura de-
savir:;;irii, curat de paca!. Dar valul puterii vrajma.'ie se arata omnl expe-
rimenteaza numai parte desavir:;;irea.
Dupa ce cineva a urcat 12 trcpte ale desavir.'iirii harul se poate Imputina.
Caci astfel de om poate sa se dezintereseze de frati .'ii de slujirea Cuvintu1ui.
Cu aceasta, insa, moartea a fost, invinsa. ,,81nt momente clnd
l1Qluj se aprinde mai muJt, clnd mInglie :ji odihne:jle, dar slnt :ji momente clnd
CELE CrnCIZECI OMJLU
357
se $j pdle$te, precum lo1osuJ ... Eu lncd vdzut
nimeni sd I$j liber de dacd cineva se odih-
pdtrunde Iji se de
rdmine llJcd el ... .
La intrebarea ce treapta a desavir$irii se afla, Pseudo-Macaric raspunde
ca aceasta sc poate compara cu intrarea sute de camari oferite de
'Iatal ceresc celui ce-L iube:;;te care nu se sfir:;;esc niciodata, a:;;a ca nu pot fi
precizate intelese dc Jirea omcneasca nu se pot spune de limba de gura
omcneasca.
1-13, cum se implinesc iprofetiile lui Dumnezeu
dupa multe felurite incercar} ca numal de la Dumnezeu a:;;teptam
izbavirea de ispitcle celui viclean, dupa lupta indelungata a omului, bineplacuta
Duhului Sfint.
Exemplele marilor conducatori lui Israel losif, David, Moise, Avraam
ale caror intimplari fantastice au fost prevestite ori profetite dinainte sint
dovezi ale Scripturii ca mariIe prefaceri paminteasca a omului
sint urmarea unei lucrari duhovnice:;;ti a sufletului care trebuie sa se implineasca
LU lllulta rabdare, intelepciune, sub conducerca tainica a mintii. Libertatea VOintei
este ea incercata multe strimtorari. Cdci, cind omul poruncjle
cu dobinde$te de
deosebindu-sc de cu duhul lumii
Un astfel dc om oamcnjj judecQ Cor. 2, 15), dar nu-l
cunosc nu-I pot judeca ace:;;ti oameni avind duhul lumii, fiindca omuJ cel du-
hovnjcesc judecd, lnsd nimeni nu-l judecd Cor. 2, 14;-15),
dispretuind bogiitia. desfiitarea. pliicerca. ba cunoa:;;terea. sliivite in lumea aceasta:
Ele sint dispretuite de cei care ard de dorul ceresc dumnezeiesc care
Dumnezeu Insu:;;i a coborit din cer ca sa-I aduca pe pamint. din cauza focului
iubirii Hristos carc-i cuprinde. aprinde .... leapada dispretuiesc acele
cinste slavite lumea aceasta ... . cum spune Apostolul: Cine despdrti
de Hristos? (Rom. 35 etc.).
Indumnezeirea sufletului dragostea cereasca a Duhului se doblnde:;;te'
inlaturarca tuturor ispitelor materia1e paminte:;;ti, ne mai preocuplndu-l nici chiar
iubirea trupeasca dc parinti :;;i rude. gindul a1 maririi. a1 onorurilor
prieLenii10r Mintea lui este stapinita de ccrcetarea esentei spirituale a
sufletului. cu rabdare venirea Duhului. ciici zice Domnul: mai
Dumnezeu celela1te se voud (Matei 6" 33).
Inrobindu-se Domnului Cor. 10, 5), mintea se a:;;a de puternic cu
Duhul nu se mai abate de 1a caile Lui. devine astfel una cu ciici
ceI ce se de DomnuJ un duh este cu Cor. 6. 17). Dar cel ce se
rupe de mai poate scapa de intunericul care l-a cuprins mai poatc
lucrurile rautatii.
Incheierea este indemnul de a dezlega de iubirea lumii, pentru a ne men-
iubirea. dorul cautarea Domnului, izbavindu-ne definitiv pierzarea
intunericului cu ajutorul harului. facindu-ne astfel vrednici de imparatia
desfa.tindu-nc veci cu Domnul Hristos.
1-5: divin se pdstreazd Se inmultesc sme-
5e pjerd m1ndrie tr1nddvie. Sufletele iubHoare de adevar de
Dumnezeu, ranite de dorul cerului flaminzind dupa dreptatea virtutilor
pun increderea insele, ci cu atit mai mult doresc cu nesa\ iluminaH'a
hului. cu cit se invrednicesc mai mult de darurile cele Cu cit se
imbogatesc mai mult cu atit se socotesc mai sarace tinjesc dupa cele
dupii Mirele dumnezciesc, caci: "Cl'i cc ildm1nzi cei ce beau
inseta mult (Efes. 24, 28).
Astfel de sufletc se fac partase la comuniunea tainica a Duhului Sfint la
Lui. Dar cele fara curaj trindave, care nu spera sa obtina prin rab-
dare .sfintenia inimii sa fie izbavite Duhul de riiutatea inimii sa sf' l!'1par-
tii:;;easca df' dnmnezeiasca, C:1 cele care dupii ce s-au
vrednlcit de harul divin. dar pierd lipsa de grijd !ii nepasare, vor intra
Imparatia ce.rurilQr.
358
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
Acestea se mindresc cu cele ce le devin fara grijd. N-au inima
care e plina de mindria pacatoasa r;;iramin odihna mill-
giierii a harului, progresind smerenie, ci trufie.
Caci cei ce iubesc Domnul Hristos socotesc ca cele bunc cu
ajutorul sillt meritele Celui de sus ale pacator;;eniei lor, chiar daca s-ar
istovi post priveghero. lar cele dobilldite ca taillele descoperite alte daruri
il smoresc mai mult pe cel care le vede ca meritele virtutilor
sale. Ele maresc mereu dorul aprins de Mirele ceresc unesc cu pina la
moarte, cerind continuu de pacat de intunericul patimilor
trupului sufletului spre a se face vrednic de ,viata cereasca, dupa ce
a devenit aI Duhului Sfint.
desdvlIl$irii uIcd, lnsd, osteneli, lnceIcdri lupte cu ispite,
pe car(, suportilldu-le cu barbatie, darurile bogatia coreasca
Ca aI imparatiei a Domnului nostru Iisus Hristos.
1-15. Focul din inima omului; Duhul Sfint; mort, preincllipuirea
lui Hristos; doua convorbiri aIe Domnului.
Focul ceI ceresc vine om la lnviere. s-a rnanifestat cei trei tineri,
Nabucodonosor pe vremea Moise Aaron
La tnviere, Duhul Sfint il va arata din 1l0U. Iar rnai inainte aduce lumina
care arata adevarul. Fara el domina dernonul, stapin pe Adam pe descendentii
Ca Moise care a ::>cos pe Israel din Egipt, Mintuitorul scoate sufletele dill
robia amara a iadului. acest scop sa renuntam la bogatii la iubirea pamin-
teasca, caci unde este comoaIa acoIo este inima (Matei 6, 21).
Cind israelitii mureau de mur;;catura pustie, Moise a
pironit un de arama pe virful lemn r;;i cei se vindecau daca
priveau la e1. Era preinchipuirea Iisus Hristos care pe cei
ridica privirea la parasind cele de jos. De aceea pironit
trupul cnice ne ceea ce pentru iudei este sminteala, iar pentru
neamurj nebunie Cor. 23, 24), pentru ca trupul Lui omorit este viata,
virea este MieIuI Dumnezeu, caIe rldicd pdcatuI (Ioall 1. 29).
De aceea, cind lle cu trupul Domnului, intra sufleteIe lloastre,
iadul inimii sfarimind greIe de deasupra Ior
ori lanturile care
Dumnezeu, Creatorul a toata lumea, patrunde pretutindeni unde
unde s-a cuibarit moartea libereaza pe Adam r;;i pe fara sa sufere
ceva de la rnoarte. Si astfel alta e situatia celui care lupta impotriva diavolului
ajutat de DomnuL indeparteaza pe Adam cu marturia Dornllului ca llU vrea rnoar-
tea pacatosuIui daca staruie saracie, tn nevointe rugaciune, rabdilld toate
pina la pelltru lmparatia cerurilor.
1-18. Despre 'Starea Adam inainte dupa cadere alte lamu-
rj'I'j folosi toare.
Calcind porunca. Adam a pierdut chipuI asemallarea Dumnezeu, a$a
cum moneda cu chipul imparatului pierde valoarea ei fiind faIsificata. Cu
<1ceasta pastrat existenta dupa firea sa, dar nu mai are legaturi cu
Cel ce este sarac cu Duhul a$a feI cunoa$tere, illCit da
5eama de nimicnicia fiind ceea ce este La feI, Avraam
a inteles ca este $1 cenu$d (Fac. 18, 27), iar David v1erme $1 batjocura
(Ps. 21, 7). Cei ce vor sa fie asemenea 10r, sa fie smeriti cu inima
ildrobita, ceea ce au apartinut Domnului.
Caci dreptii aU fost prigolliti, batjocoriti (cf. 11. 37-38),
lnsC'tInd, goi, ocdrlti pribegind Cor. 4, 11). La fel Stapinul 10r a purtat coroa-
na de spini, batut, scuipat rastignit.
Ziditi pe temelia Domnului a Apostolilor. sa-I urmam 4, 1.6),
mind batjocura ba chiar rastignirea pentru casa domnim vecl cu el.
Adam a fost parta$ la chipul ceI ceresc, mO$tenind Cuvintul care era
slava invatatura cu care a dat llume creaturilor. avut dec:i cuno:;;tinta
,calcarea poruncii, pentru ca ea le-a dat raului.
Chiar intrebarile 'lilnice privitoare la cele ce se illtimpla cu tine sint lamu-
rite Biblie. Domnul 11 dacd-l caufj cuadevdrat. lar la
judecata cea rnare vorn fi despartiti doua cete ale caror pastori vor
C:ELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICEi;JTI
359
--------------------------------------------
turrna, iar turrna va pastorul. Fiecare va rasplata, cu hrana
slava care acurn inirna iar atunci 111 afara.
Recornandarea Apostolillor ca ferneia sa se roage cu capul Cor.
11, 5), indica rnodestia, ea devenind sirnbolul care 1rnhraca
divine slavite.
Pentru slujirea ei, Marta a un dar dumnezeiesc care nu avea sa-I
piarda. Iar Maria, la picioarele Domnului, cuvintele i-au patruns
care s-a umplut dc Duhul Sfint ce nu se mai lua de la ea. Dc accciJ.
DOlJlt1ul i-a spus ca ales partea cea buna.
Nu este de mirare ca cei care se alipesc de Domnul primesc putere duInn",'-
zc'iasc'a mare puternica: Corneliu, Zaheu Samarineanca, tilharul pocait, Apos-
tolii toti cei cc L-au iubit pc Dornnul toate vremurile, au aflat ascllns
pe care le (Ioan 14, 6), au renascut au deve-
Ut1iti cu zidiri
Astfel de prefaceri puterea Duhului sint vizibile noastre.
XIV, 1-7. Cei ce se preocupa de Imparatia cerurilor, se leapada de
cele staruie rugaciuni cerNi Mteap'tii venirea Domnului
care Hrist05 aduce bucurie rnare. Pina atunci 5e ten1e de
tontc' rautatile dc pierderea Imparatiei cerurilor.
Sa rugam neincetat pe Dumnezeu sa ne imbrace Hristos Cel ceresc,
fara de Care nu putern nimic (Ioan 15, 5), consacrindu-I mintea cugetul, pentru
a descoperi tainele sfintenie, dindu-ne hrana cereasca bautura duhov-
Caci ne Siii, nascuti din indestuleaza cu toate
ale Salc (Ioan 8, 35). Aceasta ne obliga sa facem mai mult decit ceilalti oameni,
sa dobindim bunuri rnari sa pe Dumnezeu (Ps. 16, 3). Ca ras-
ne curata cugetele pervertite moarte, le inalta le inviazii. Pro-
fetii luminau doar Israel, dar Apostolii sint ca stelele care intreaga
lurnc. .
Satan arc el un loc unde locuiesc puterile intunericului, alaturi dc cel lu-
minos al Dumnezeirii, unde se odihnesc sfintii. Acele 10curi nu
fi vazutc simturi, ci numai mijlocirea ochiului duhovnicesc al
au focul ceresc care inima, ii curata apara.
XV, 1-53. Omili,a aceasta arata mai cumtrebuie sa se poarte sufletu!
pc care Hristos I-a comuni'Unea taini,ca, cereasca, cu Cu sfin-
curatie, irnplinind cu toata daruirea de sinc slujba pe care
incredin1at-o Duhul, neintristindu-I cu nimic manifestindu-i toata iubirea. Daca
cu ceva ce trebuie, necolaborInd cu Duhul neascultind
Domnul, atunci este indepartat de Izvorul vietii dezbracat de cinstca care
11-0 meritii de cornuniunea cu Imrpiiratul ceresc sfintii" ingerii, puterile,
Apostolii, Profetii pling: cazut bradul, cedri - zicc
Scriptura (Zaharia 11. 2).
a:;;a s-a intimplat cu Israel, care a incercari amare, dupii ce
s-a bncurat sub toate formele de un ajutor nu intotdeauna pe deplin meritat. Pro-
!'i'(ii I-au cu arnariiciune, aratind marile care au dus la pieirea
Ca stat dupa aCN'a se vedea Isaia, Ieremia de pilda, Iezechiel 16, 6).
asprii estc ccrtarea Duhului pentru sufletul curatit impodobit hranit
cu dumnezeiasca, dar care apoi mai arata iubirea cuvenita ce-
)'i'SC, ci se supune lui satan, care se ca sa doboare pe cei ce s-au inal-
1<1 grad mare de aceea cei ce s-au facut parta$i Duhului
Hristos, sa ramina lipsiti de facind toate eforturile pentru a pastra viata dum-
nE'z('iasca cafc au dobindit-o.
In acest scop suf1etul s!ujitor Durnnezeu s-o facii din toate puterile dupii
lndrumarilc harului dumnezei'esc, cu intclepciune discernarnint CQ nu cumVQ,
eu lnsuml sa netrebnic Cor. 9, 27).
Trcbuic sa fim cu luare aminte la indrumarea Duhului atunci cind patimile
pacatelc noastre sint partiale: atunci sii le neglijam pentru ca sa nu se
intregul organisrn.
Dc asemenea, cre$tinii nu trebuie sa judece nimenf $i nu sa
IJU $1 sd nu pe nimeni. Sa compatime$ti tacere cei
360
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
Ca :ji ceI bolnavi, {lldtlnd lndurare de sfintii vad amagirea
dar omul lor 1auntric Dumnezeu.
Dar cei ce apartin acestei 1umi cugeta 1a ce1e cind
adevarati, apartin altui veac cetati. Teama de Dumnezeu aduce stapinirea
peste toate cind sint slabi inrobiti; piatra sabia ii ucide,
iar ii stapinesc.
La toate madularele inviaza, pastrindu-$i natura ipostasul
plata pentru ce1e ce au agonisit pamint. Caci unde este Duhul Sfint,
aco10 prigoana Iupta. Profetii, Domnul Apostolii au fost prigoniti, dar
dupa rastignire a venit la Mingiietorul, Duhul adevaruIui, care indulceste
loate.
Pacatul poate intra daca este de om. din ics
cugetele cele reIe (Matei 15, 19). Rugaciunea curata mintea preocupata doar
de Domnul va aduce cugeteIe sfinte.
Faptul ca pacatul a fost cruce, l-a desfiintat. Multi dintre
cei care au Botezul au avut cugete viclene pacatuiesc. Numai cel ce arc
iubire curata pentru Domnul se apara de cugete necurate. nesupunerea
am primit pacatul, care, dupa Macarie, nu e firesc la oameni (IV, 8). Dar
exista co-habitare la oameni a pacatului cu harul, care da putin\a omului sa
vinga printr-un ascetism riguros si printr-o rugaciune neincetata.
omul care arc harisma poate sa cada, daca este neglijcnt. Harul ramine
dupa caderea omului pacat pentru ca omul sa la viata adevarata prin
tinguire si pocainta. Cei desavirsiti infrunta necazuri lupte cu dU$manul care
oameni.
De asemenea, cei miIostivi nu socotesc mila paguba nici lupta cu diavo-
slabiciune, ci intarire a 10r. felul acesta ei pot ramine mereu alaturi de
Iisus Hristos si linga tronul Lui, cu frica cu cutremur.
La fel se lntimpla cu cei care gusta din harul lui Dumnezeu (Ps. 33, 9) sc for-
teaza sa nu-l piarda, precum cei bogati bunurile lor lumesti.
Fiii luminii Invata nimic de 1a oameni fiind de Dumnezeu
Tim. 4, 9). Harul Dumnezeu scrie legile Duhului si taine1e ceresti pe tablclc
care domneste peste toate madu1arele si cugete1e.
Fiii intunericului au insa inima stapinita de pacat (Matei 15, 19), carc rabuf-
nestc neasteptate, chiar dupa etape de dupa eforturi de a se
ascuns inima.
Cind cineva iubeste cu adevarat Dumnezeu si Dumnezeu il iubeste si-l
ajuta pentru ca toata lucrarea, iubirea si rugaciunea lui sa fie curate. iubeste
om si acesta I-a facut, dupa chipul asemanarea de lngeri stau
julu] aceIora, care se tem de (P.s. 34, 8). a:ja cum fOst
dar omuJ ]ibertatea de a se schjmba djn bun $i invers.
De aceea esti dator sa cauti faclia, care lumineaza si sa afli cugetele cele
curate, pentru ca acestea sint cele naturale, care le-a facut Domnul... sint
straini aceasta lume. Cetatea odihna alta este i mingiierea este mingiierea
Duhului. .. Lacrimile sint pentru desfatare, iar cind se bucura si se veselesc sint
de teama ... }).
Cei care se semetesc 10r ca au primit harul, il pierd fiindca Dum-
nezen ia de la ei si famin si saraci pedepsiti.
Groaznicul sarpe al pacatului afla la un loc cu sufletul, cugetele se pot
uni sau se lupta. Daca rezista, rautatea nu patrunde acol0 10cul ramine al Dom-
nului. pentru ca sa primeasca cel curat Imparatia Sa.
Cei ispititi trebuie sa se mihneasca, ci sa socoteasca mai de pret saracia
decit bogatia, postul decit desfatarea, ocara slava lupta decit lasitatea.
Sfintul Pseudo-Macarie socoteste pe simplul intimpinat de Domnul
ingerii cu sfintii, iar daca este ranit de pacate Imparatul cel ceresc il vindeca
cn toate leacurile invita la masa imparateasca. Singura conditie este s-o
measca. se refuzul ul10ra (Luca 14, 17-20; Matei 22, 4).
Tinind seama de ceea ce se vede, fratii, avem acelasi chip infa-
a Adam. Dar, ce cele lanntrice, nC'i sintem partasi
ai Hristos si ai ingerilor Lui. iar altii satan si demoniJor. e
Iaboratoru] $1 nedreptdtii, de ac010 pIeacd mOartea $1 Ea trebuie
CELE CINCIZECI DE OMILn DUHOVNICE$TI 361
tinuta curata fiindca. acol0 imparatul Hristos impreuna cu ingerii sfintii.
jnjma drept conducdtor mintea, coniltinta caTe cenzureazd cele cugetate
(Rom. 2, 15).
nu aproba gindurile care se supun piicatului conduce inima,
tolind cugetele firii, care se nasc ea.
Cind Adam a ciilcat porunca, a intrat suflet a devenit stiipinul
casei, ca un al doilea suflet, nascind inima multe cugete necurate. Urmarea
arata Evanghelia: cOricine nu se Jeapddd de sine iji nU-iji urdijte suiletul sdu, 11
(Luca 14, 26). Dar cel ce se supara pe sine pe poftele cuibarite
se biruie sine devine curat, indumnezeindu-se primind ungerea Cll untde-
lemnul
Intoarcuca la cele bune, ca la cele rele nu este cu fiindca oa-
meni: nu se potrivesc cu harul. Cei ce au gustat din acest dar au bucurie
mingiiere, insa. frica cutremurul, veselia tristetea. Iar lacrimile sint
unii ('a iar triste\ea dulceata odihnii.
ceI mlndru ili lnglmfat pentru cd S-Q lmpdrtdijit de har, cchiar dacd tace
semnc moItij, sd nu-I CIezi; '" nu sutIetuI smerit, nu este sdrac cu du-
nu se lasd dispretuit este lnileIat de IdU -- idrd sd ijtie". Caci trebuie
sa ca e siirac, binele duhovnicesc venindu-i de la Dllmnezeu,
care poate lua. ceI ce Clede cd clijtigat destuI nu este creijtin ci vas
rdtdcirii $i diavoIuIuj,., pentru ca desfatarea de la Dumnezeu este fara sat, sme-
renia semnul distinctiv crel;tinului, SdIaC iji meIeu iIdmlnd de ceIe cereijti.
Cind s-a suit munte, trupul Domnului a striilucit intr-o lumina dumnezeias-
(d. Ea sc va reva.rsa peste trupurile sfintilor la Inviere. Ciici CcI cc
cei ce se sfjntesc dintr-UnuI slnt 2, 11 Ioan 17, 22).
Cel ce s-au mutat din moarte la viatii, cu adevarat nu moare, ciic!
se va scula iara:;;i intru slava, moartea fiind semn odihnii. De aceea
cre:;;tinii sint sllperiori lui Adam, (:are cra nemuritor, avind trupul sufletul ne-
stricacios la cadere, numai. De aceea ii sint superiori.
Descompunerea trupurilor importanta liberului arbitru de care de-
pinde intoarccrea oamenilor spre bine sau spre riiu, ei avind libertatea de a face
ce acest veac.
se desriidiicineazii de lndatii ce omul incepe sii progreseze, ci
miisllrii cc omul progreseazii har, ca embrionul din plntecele fenleii, semin-
roadele semanate (Efes. 6, 12).
In lucrllrile viizute existii multe trepte de inaintare, deci nu e de mirare cii
tainelor ele slnt mai numeroase, trecind tncerciiri
ispite. cei ce au gustat din har au mintea semnul crucii
toate celelalte trepte ale cunoa:;;terii, dacii au omul cel la.untric
pe Doranul Creatorul tuturor, care i-a fiicut dupii chipul asemiinarea
care se
este mai presus de ingeri. nu ingerii au venit sii nlintuiascii pe
oampni. dc multii iubire a ariitat Dumnezeu pentru incit S-a riistignit

Ingerii sint slujitori sfintilor: Salvarea lui Elisei, li se datore:;;te
Regi 6, 14). Accasta aratii cit Dumnezeu om, incit il cautii cu
pentru a-l face piirta:;; Impiiriitiei Sale.
palatul cel ceresc slujesc numai cei fiirii cn inima curatii. Acest
palat trebuie sii fie frumos impodobit cii se odihne:;;te Dumnezeu im-
preuna cu Biserica cereasca: Este casa sufletului fieciiruia care Cel
Nccuprins!
Sufletului tiiu ii incredinteazii Dumnezeu averea lucrurile Sale cele mai de
pret pentru el Iupta impreunii cu ingerii cu duhurile, impotriva
ca sii-l izbiivcascii de la moarte.
spalii riinile neamului omenesc, il vindecii duce camera cereascii.
Dar Clelor jspHiti de riiutate le lasa intriirile libcre pentru duhurile riiutiitii, care-i
pustiesc mintea impiir:;;tiindu-le glndurile veacul acesta.
Multi oameni care cultivii nu sc apleacii spre inimii nu viid relele
care cuprind sufletnl. daca cineva nu dii lupta impotrIva piicatului, riiu!.
nInd mereu ca gurii de duce pe la pacate De aceea sii ne silim
362
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
sa torentii care ne fac sa ne dni Pacatul actioneaza ascuns, 111
ornul cc! !auntric;; rninte sc lupta cu gindurile, socotind ca din initiativa
proprie acestea. Dar cei ce au rnintea pacea lui Hristos dc
undc fiind lurninati de
Patirna de carc sufera rnulti este un foc necurat, care aprindc
inima, desfriul ea apoi pe fata. Continua cu iubirea de arginti, slava
ta, rnindrie, invidie rninie. La toate acestea trebuie sa ne gindirn.
Munti greu dc su.portat sint patirnile; mijlocul sint potop de fiare veni-
de tiritoare ... Patirnile sint flacari de foc ce mistuiesc sageti arzatoare
a!e celui viclean (Efes. 6, 16). Sa ne opunem lor cu minia, carc pe sa-
tan, devenit neputincios. Mintea nu trebuie sa se lntineze nici cu pacatul
inlauntrul sufletului, pofta trebuie sa se stinga definitiv.
Asernenea scafandrilor, rnonahii se coboara adincu! marii
abist:l i.ntunericului pentru a aduce la suprafata pietrele scumpe, care impodobesc
coroana Hristos, Biserica cereasca, cetatea lurninoasa, poporul ingeresc veacul
cc! nou.
Vietatile cazute intr-o rnreajii sint alese; oarnenii din rnreaja haruIui sint
adeseori nernuItumiti se arunca abisuI intunericului.
nisipul cernut ,pentru aur putine graunte se aleg; tot se a1eg rnulti
oarneni dar putini rarnin lumina harului.
Cei ce graiesc din cornorile Duhului sint sarati cu sarea cea cereasca. Ase-
rnen"a unor vase sfintite sint cei care prirnesc ei puterea sfintitoare pas-
treaza cu rabdare.
Vointele oamenilor sint deosebite, ducind la razboi, 1a odihna.
oarnenilor dupa cadere sint paraginite pustiite, parind ce-
surpatc sau ni!?te gradini pline de biiIarii: 8p1ni 1$1 iti rod1 tie
,pdrninIul - a spus Creatorul lui Adarn (Facere 3, 18). Deci e nevoie de multa
trud5 osteneala pentru a repune ternelia bunei vieturi un foc, care sa arda
necuratia gradinilor, fJacarile luminind
XVI, 1-13. se sub lspite nc.cazuri. car('
izvorasc din primul pacat. Pacatele sint datorate libere a omului. Liber
tRtca ridica problcrna originii rnateriei a ipostasului raului.
Tulbureala aduce arnestecul sufletului cu satan, iar rautatea aduce pocainta
omul se poate de Domnul, facindu-se duh cu (1 Cor. 6, 17).
Ispitele aduc nici disperare, nici Nadejdea nu trebuie sa
niciodata din suflet, fiindca cu ea imputineazii. Dumnezeu rautatea.
Dumnezeu este necuprins de minte, nepatimitor, dar cuprinzind
pc' toate, iadul satan.
La Durnnezeu existenta sine pe nimic nu-L poate vatama,
fIind vaz,dul1 cu satan; la fel, harul Lui fiind suflet ("u pacatul. De
aceea trebuie sa avern frica grija de harul nu estc de
suflet nu-l tine treaz indreptat spre ceIe bune, se fac acestea de tearna din
de inima ca un lucru firesc.
Harul lucreaza ascuns introducind acoIo iubirea cereasca pre-
facind arnaraciunea dulceata. Dornnul lucreaza de asemenea suflet pina ce
iese din trup.
Omul launtric este ca este asemanare a acelui din afara. Este
,ca un vas minunat de mare pe care I-a preferat oricarei alte crea-
turi. Iar altei ca ai Adam ceI ceresc Duhului
Sfint (Ioan 17, 16). De aceea, avind concetateni, duhurile sfintilor ale ingeri1or ,
DornnuI fiind cu ei mornentul plecarii de pe pamint, ei se indreapta catre
ce]c de sus cu rnare
Pseudo-Macarie cere sa uneasca bunatatea cu severitatea, intelep-
ciunea cu discernamintul, cu fapte, deplina incredere Domnul neincH'dere
SJl1C.
Cei carc tagaduiesc pacatul au vorbire care nu este dreasa cu sarea cereas-
Iar oarnenii dupa ce aU trecut inainte incercari, mu]te
urnplindu-se dupa aceea de har de bunuri nu se
tern de cei ce sa-i jefuiasca, dar au teama legata de folosirea
darnrilor spirituale incredintate lor. se socotesc mai prejos decit toti pa-
mai decit toti semenii 10r. "
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI
363
Harul inalt& mintca la cer, la lumea cca la odihna cea
cei c&rora li se incredinteaza lucrare duhovniceasc& sint st&-
de grij& ll-au odihn&, pentru c& trebuie s& scoat& din cetatea sufletului
impar&tia intunericului barbarii st&pinitori.
Lupta omului, nevointele iubirea lui Dumnezeu se arat& atunci cind im-
putinindu-sc Ilarul sc imb&rb&teaz& striga c&tre Dumnezeu. Iar valoarea omu-
ppntru sine insu:;;i se identific& atunci cind a inteles este cllemat s& fie ne-
Innritor, al Dumnezeu, frate a
Psalmistul deplingea a:;;a c&derea omului, zicind: Omul cinste iiind,
fJricefJut; a1dturatu-s-a dobitoace10r ce10r idrd minte $i s-a asemdnat 10[ (Ps.
48, 21).
XVII, 1-15. Despre ungerea slava duhovniceasc& a cre:;;tinilor c& f&r&
(,a este cu ne.putint& a se mintui cineva.
Ongerea imp&ratilor a profetilor cu untdelemn avea mare putere fiindc&
ua sfintit, dar nu se poate compara cu cereasc& carc cei devin
dup& har, imp&rati preoti ai tainelor cere:;;ti, adic& fii, domni dum-
nezei, legati, captivi, r&stigniti consacrati Domnului. ungerea dup& har dup&
cel dinl&untru, ace:;;tia primesc pecetea cereasc& duhovniceasc& a tm-
paratjpj celci ncstric&cioase a puterii ve:;;nice, arvuna Duhu1ui Cor. 1, 22
5, 5), pe Duhul Sfint, MingiietoruI. inc& ll-au primit mo:;;tenirea intreag&, dar
arvuna ii siguri de ea se simt deja incoronati :;;tiind c& vor
dOll1ni cu cind se va manifesta cu putere, fapt pe care le-au expe-
imentat parte pe
cu Care diavolul a acoperit sufletul a fost inl&turat de har el poate
acnm s& contemple cu ochi curati slava celeI pe Soarele drep-
t&tii care lumin&.
Cei st&piniti de Hristos de veacul frumusetile de acolo,
avind cctatea nOastrd ccrUIi (Filip. 3, 20). Treptele acestea Inalte le ins&
oamenii cu osteneli, necazuri mai sint unii care lucreaza
se odihne:;;te harul, al&turi dc inima lucrind lumina intunericul.
1umina strd1ucc$te 1ntuneric $1 lntuner1cuI cuprins-o (loan 1,
5), lumina cea f&r& prihan& poatfl fi Cor. 6, 14, 16), caci cei ce an
discernamint intele'pciune recUl10sc avind harul lui Dnmnezeu sint
scutiti de ginduri ru:;;inoasc murdare, harul co-habitind cu
iIJima st&pinind cind unul, cind altul. Chiar Sfintii Apostoli, care aveau
erau lipsiti de team&, pe care le-o da chiar harul, pentru a nu se
abate de la calea cea dreapta fiind cu puterea de-
a Hristos.
Chiar starea de m&sur& a dragostei fat& de Dumnezeu
superioar& abundent&. Unii gre:;;esc dac& nu mai au nici grij& dup& ce sufletul
a primit stingind Duhul Tes. 5, 19). Unii doresc s& se sprijine pe altii, iar
altii pl? Dar unii impart darurile fiind superiori, sint de
folos altor suflete. Cei ce supun trupurile la insnlte suferinte pentru nu-
mc[e lui DlImnezeu sint superiori celorlati. Dar cei ce vor s& necnnoscuti
pc
Cej care vor}J('sc despre faptele sd 1e slnt de
simt.
Nimeni nu poate cunoasc& tainele intelepciw.nea Dumnezeu, sa fie
bogat har Domnul nostru Iisus lucrarea puterii divine
(!ac& nu sint condu:;;i p&storiti de ea, dupa omul lor
llli DumnezeLl nu std cuvlnt, ci putere, zice Apostolul Cor. 4, 20).
Evanghelia dumnezeie:;;ti (Luca 6, 29 Matei 5, 40), dar
cxpune pe ]arg, aratind c& lucrarea de trebuie s& se fac&
cite pntin, cu r&bdare C&ci cel ce cuvinte
s& fi gustat din duhovnicie, ascm&narea c&l&torullIi carc
iJJchipuie ca cimpul pustiu, undl' moare de sete, curge ap&. La fel fac cei ce
vorbesc desprc desavir:;;ire, despre bucuria despre
Cre:;;tinismul evanghelic este hrana 'b&utura, de care infruptindu-se cineva,
111;ntea nu se mai il cu nesat. Setea de Duhul este neincetata,
364
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
chip tainic suflet. Iar adeviirata 1ucrare de sfintire a omu1ui este cea
din 1iiuntrul 1ui.
1nima este un abis, dar trebuie sa ucizi care se partea
cea mai profunda a adincul cugete10r ta1e, il1 zise1e ciimari aIe sufle-
tului sii depiirtezi toatii necuriitla din tine. Se cuvine sii cercetiim cum
ce mijIoace se obtine curiitla jnimii.
Dnpii cnm, dupii omul ceI din afarii, ai renuntat 1a lucrurile ce1e viiznte
lc-ai Ia tot se cuvine sii renunti sii ca de nimic
inte1cpcinnea acestei 1umi, elocintii, ca sii te cu
nebunia" Cor. 1, 21), inte1epciunea cea adevaratii, cu puterea care
creazii Sfinta Cruce.
XVIII, 1-11. Cei care au pastreazii comoara cereascii a Duhn-
pe Domnul dobindes'c comoara mai mare implinind toate
runciIe Domnului: avem aceastd comoard vase de lut Cor. 4, 6), "care
s-a fdcut pentru noi 1ntelepciune de Dumnezeu, dreptate, rdscumpd-
rare Cor. 1, 30).
Sariicia duhovniceascii pe de tot bine1e, de aceea fiecare tre-
buie sii se sirguiascii dc a ruga Domnul ca sa primeascii comoara cereascii a
Uuhv1ui, ca sa implineasca farii ostenea1ii greutate, farii prihana toate poruncile
pe care altfe1 nu 1e putea indeplini.
Ciici ce1 bogat poate oferi ospete, dar ceI sarac riimine mai lipsit dc toate
dupa asemenea eforturi.
Dc asemenea, cei bogati Dul1ul Sfint vorbesc din prisosul din
comoara desfateaza suflete1e celor ce ascultii, cind cel sarac n-are
din bogatia Hristos trebuie sii imprumute sii citeze cuvintele altora, riimi-
nind tot a:;;a de siirac ca mai inainte, e1 insu:?i neavind de ce sii se bucure sii
se veseIeascii Duhul. De aceca trebuie sii cerem de la Dumnezeu cu inima zdro-
bita cu credinta tare sii ne dca comoara adeviiratii a Iui Hristos ca sa ne fim
foIositori noua altora, caci
ne-a asigurat ca Eu Meu vom veni vom lntru eI. (Ioan
14. 23).
Cei ce devin fiii 1ui Dnmnezeu, nascindu-se de sus, de 1a DnhtJl Sfint au
Hristos Care lumineazii dii pacea, slnt caIauziti de Duhul inima ]e e
inviorata de har pIinii de felurite bucurii ceresti la cel mai inalt grad, imba-
tindu-se veselindu-se de Duhul, de betia taineIor divine
Nennmarate minunate sint manifestarile dragostei pentrn fratii
accasta stare snpranatnralii dnmnezeiasca. trec atunci de Ia stare de framintare
snprafireasca Ia una de mare lini!)te, de seninatate pace adincii, afnndati intr-o
stare de bncurie de negiirit de inteIepciune inefabilii a tainelor
de nepatrnns de negrait. Altii data harnl il dupii voia
Dumnez.eu.
Iar cind sufletn1 ajnnge la duhovniceasca, nnindn-se cu Duhnl,
adica s-a amestecat cu DuhuI, factndu-se asemenea Hristos, pur-
tind sine virtutile puterii Dnhnlui, farii prihana, fiirii pata.
Sa rngam Dnmnezeu cn credinta, dragoste \ii niidejde, ca sa dea !ii
noua comoara dnmnezeiascii a lui Hristos prin Duhul Sfint, implinirile odihna
pentru ca sii ajnnqem la plenitudinii Hristos, ca sd ne umplem
d Iu'j Hristos (Efes. 4, 13). Sfintindu-ne la trup suflet
dn-ne pe Crucea Hristos, sa facem vrednici de tmparatia cea
1-9. Cel ce canta trebuiesa creada cu Uirie Dom-
nv], sa imrpIineasca porunciIe sa ,se le.pede cu de Inme, Mtep-
tind venirea ajutornl Lni, de faptuI ca pacatul el ca
este cel mai neinsemnat mai ran om (loan 5, 44 Matei 11, 29).
De a"emenea, sa fie milost.iv smerit, staruind rugaciuni, fel incit
Domnnl facii snfletnl san, iar aminteasca cu dragoste de
fie d(' Duhnl
Ccl sc apror;c dc Domnnl se sa iIlbeasca, sa fie blilCd, sa sc
riizbnne singnri 12, 19) sa se roage fortat pentrn ('3, sa primeascii adevii-
rata rngacinne a cu roadeIe care e iubirea adevarata, adevarata- blin.
dett', indnrare bunatate a inimii.
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE9TI 365
poate obtine harul rugaciunii dal" blindetea, smerenia, dragostea pentru
care se neavlnd nici credinta nici Increderea Dumnezeu. Pentru
acestea - ca pentru rugaciune - trebuie sa manifeste
(Col. 1, 11), silindu-se totdeauna spre cele ale Dum-
nczeu, cu gura cu inima, dar fara suparare, mlnie tipat (Efes. 4, 31) numai
cu bunatate, smerenic blindet('.
,Implinirea acestei virtuti devine a doua natura. Dar, repetam,
daca sc doar spr(' rugaciunc se forteaza pentru virtutile de mai
sus, el pierde harul, nu progreseaza harnI dat, caci Iocul de odihna
al Domnului ramlne: iubjrea $i cu porul1ci ale
Ca ceI rugaciune, ceI ce se sa practice poruncile
Domnului se a fare bil1eIe, implinirea rugaciunii sale, spo-
harul se smercnia, iubirea blll1detea Cres-
'c:ind astfel 111 Dumnezeu. se Invrednice5te, a deveni mO$tenitor
tmparatiei Lui.
CeI smerit cade, caci se cr('dc lDai pr('jos decit toH; fiind () inj()-
'sir(', pe clnd smerenia este inaltare, care pntem trai blindete iubire, im-
plorlnd neincetat Dumnez('u ca sa n(' DuhnI Sfint (Ioan 4, 24).
ne Invata rugaciunea cea adevarata ne facc deci curati
de oricc Intinarp a pacatuIui, pntind sa odihnim 111 ca
adcvarati fii ai ParinteIui ceresc.
1-8. CeI ce are DuhuI Iui Hri'stos, care acopera ve/?-
mlnt aI patimilor, este aI Lui, ca si aceia care nu au trupu-
lui, care acopera goHciunea CPI ce e dezbra'cat de sIava divina,
Inlntul duhovnicesc nestricaci05 car(' e5t(' Domnul lisus Hristos. se ca
Adam care acoperit trupul cu de smochin (Fac. 3, 7). Sufletul lipsit de
stralucirea Iuminii ceIei negraitc trebuie sa-L impIore Hristos, ca sa-i daru-
lasca acea sIava divil1a care este
dreptdtjj noastre S-QU fdcut ve.5mJnt scrje Isaia (64,
5). V('smlntul mintuirii, Iisus Hristos, nu-L vom dezbraca vcci, Ia Inviere,
truptJfiJc straluci de stralucirea luminii, cu care sint imbracatC' Inca de
iJrnnl Duhul Domnnlui care (Rom. 8, 11), Caci ca femeia
scurgerea de singe (Marcu 5, 25), orice suflet care poartii sine rana nevin-
decabila a pacatului, daca-L roaga cu credinta pe Domnul, de
vinde'carea patimilor puterea Caci Domnu1 venind, a secat
izvorul ceI necurat a1 cugeteIor sufletului (Ioan 1, 29). Dar nici unul dintre Drepli ,
Parinti, Profeti sau Patriarlli Il-au pulul sa vindece sufletul. veni Mintuitorul
care a adus sufletului secind izvorul cugete10r necuratc
(Ioan 1, 29).
Lncrarilc dreptatii omului, adica Icacurile putcau sa-l vindece
om, numCli lucrarile dreptatii adica natura cereasca divina a darului
DuhulnI Sflnt.
Asemenea femeii, orbu! (:ar(' sa vIna la Domnul, a strigat cu cre-
'dlJ1la puternica: Fjul lui (Matei 15, 22) dovedind ca dacii
este orbit de Intul1ericuI pacatului, i-a rdnlas vointa de a striga a chema
Iisus ca sa aduca sufletului mintuirea
Dar se mai mult dc nemuritor dccit de trup; dar
acC'asta trebuie sa sa apropiem de pentru ca sa
implineasca fagaduintelc ca va da pe Duhu1 Sflnt celor care-L cer (Luca 11, 13),
'Cd va deschide celor Cf' bat va fi aflat de care-L vor cauta (Matei 7, 7).
1-5. Ce1 CC' vrea sa placa Dumnezeu trebuie sa duca doua
Inptc: una lepadindu-se de ,desfatarile ce1e pamintesti. de ioubirea
]I'gaturilor dc pasiunilc' alta interioara, Intru ceIe ascunse, cu
duhurile rantatii pc care Apostolul le numeste: Impotriva Incepatoriilor, stapiniri-
CI stapinitorilor aCl'stui veac, duhurilor rautatii can,
slnt vazduhuri (Efes. 6, 12),
Dupa izgonirea din rai, omul a fost cu lucrurile din accasta viata:
cu iubirea lumii, adica a canlale a pasiunilor, a bogatiei, a slaviei, a
creaturilor, a locului de na$tere, a De acestea, Dumnezeu,
Ca omul sa se desfaca din initiativa. Numai dezlegindu-se de toate acestea
366
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
va putea sa observe porunca. Cealalta e legatura cu cele suf\ctul
fiind inlantuit cu lanturile intunericului de duhurile rautatii neputind sa iubeasca
pe Dumnezeu cum vrea, nici sa se roage cum vrea.
Pornind la lupta libera toare, hotarit se leapada de toate placerile
de duhurile rautatii care stapinesc inima. Cerind ajutorul Domnului cu
lllultii riibdare cu credinta puternica, poate dobindi chiar de pe pamint elibe-
rared launtrica de lanturile, cursele, Inchisorile de duhurile rauta\ii.
Numai Ilarul puterea Dumnezeu il poate libera de ele, fiindca nici
riiutatea lor. Cinc! S-d eliberat de legiiturile viizute ale acestei lumi,
poata launtric cugetele viclene. Ciici daca sc leapiidi:i
lume de poftele cele se lipc$te de accste
viclenii, striiin necunoscind rana patimile ascunse. Cel ce se Ieapada
adcvarat de accasti:i lume cu Domnului, stiiruind cu
siujba Lui, afla inliiuntrul impotrivire, patimi ascunse, Ianturi nevazute
batalie ascunsa. Rugindu-se luind armeIe ale
coifuJ minluirii, pavdza credinIei sabia (Efes. 6, 14-17), va
putea duce lupta impotriva incepatoriilor, stapiniilor stapinitorilor acestui veac
(6, 12), invingindu-le cu ajutorul Duhului Sfint.
1-2. Cei care au poarta ceI ceresc, chipul ceIei
dr negrait care este Domnul, ,traiesc imparatC'sc irnprcuna cu Hristos
veci (1 Cor. 15, 49).
Ca dresat razboi, nu la obiceiuriIe
la gindul cel trupesc invata sa lupte cu duhuri1e rautatii sagetile aprinse
ale celui rau (Efes. 6, 16), dupa ce a imbriicat (IreptdtIi, mintuirii,
scutu] crcdinIei sabia duhuluj (Efcs. 6, 14-17). La apropierea por-
Ia lupta cu glas mare 39, 25) il nimNe5te cu rugacinnea sa fierbinte,
primind astfel biruintei.
XXV, 1-6, 132-135. trebuie sa se mute din acest veac
celalalt, cu cugetul la lumea Dnmnezeirii caci cctatea nOQstrd este ceruri" (Filip.
3, 20). Dar de la ciilcarca poruncii de catre Adam, gindnrile sufletului s-au risipit
departe de iubirca lui Dumnczeu s-au amestecat cu ginduri materiale pamin-
te!?ti, Adam primind sine urma!?ii sai alnatnl patimilor rele, cu care
au ajuns la desfriu, orgii, au ajuns sa creada ca nu existii
Dumnezeu sa se lnchine Dar Domnul a binevoit sa co-
boare printre oameni. sa-i rascumperc cu singele Sau sa puna din sufJe-
tele crcdincioase aluatul ceresc al buniitatii, sa devina din nou singura unitate
bine cu Duhul Sfint (1 Cor. 6, 17).
Aluatnl toata framintatura (Matei 13, 33) sarea impiedica strica-
ciunea dacii aluatnl cel ceresc al Duhului sarea cea buna sfinta a Dumne-
zeirii nu se amcsteca cu natura oalncnilor, sufletul nu se poate de mirosul
greu alrautatii nici nu se va dospi ca sa se libereze de fermentul rautatii.
Sufletul nu poate nimic cu de la sine putere poate
sa ajunga la curatia fara Duhul, nefiind apt la lmparatic. Fiind sulJ
('nta patimilor, nu va simti viata cea adevarata, nu va trezi din betia ma-
teriei, nu va lumina cea adevarata nici ziua cea sfinta, netrezin-
du-se din adincul somn al ne:;;tiintei cu puterea Dumnezeu cu lucrarea ha-
rului.
Dupa cum cineva simtc lucrarea celui rau intermediul patimilor, a$a trc-
buie sa simta si harul putcrea Dumnczcu prin mijlocirea virtntilor, numai asa
pntind sa sc asemene sa se amestcce natura cea buna dumnezeiasca lu-
crarea cea minunata sfinta a harului. Unita harul, vointa omeneasca sc
te progresiv cu Duhul devinc cnrata sfinta mijlocirea Lui.
XXV, 1-10. Ni,ci un om, daca nu este intarit de Hristos nu poatc birui
t1neltirile relui rau. Legea dnmneze,iasca este implintata lnima cea
(Ier. 31, 33 Cor. 3, 31), ei luminati poftesc
lucru nevazut duhovnicesc. Cei care fost cinstiti cu Cuvintul lui Dumnezeu
crescuti Legea divina, zadarnic se ingimfa socotesc ca pot nimici
lor proprie asalturile pacatului, care a fost biruit doar taina Caci omul
are libNtatca de a se diavolului, dar faptul de a domina cu dcsavir:;;i-
re patimile, cum zice psalmistul: .,Cd dacd Domnul nu zide:ile casd nu
cetatea, zadar se trudesc lucrdtorjj jn zada[ vegheazd strajeruJ (Ps. 126, 1).
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE:?TI
367
Scriptura are numeroasc inya\aturj clare aceasta privinta, care Sfintul
Pseudo-Macarie Incheic astfel: prin ajutoruI unuia maj pu-
ternjc nu slntem de cele vjclean $j nu ne-am
lnvrednicH de slntem departe de puterea lui Dumnezeu $j zadar trdjm.
In acest scop, cel ce vrea sa vada ca itr-o oglinda chipul Hristos, se cu-
sa caute cu toata inima - ziua noaptea -, ajutorul lui Dumnezeu. Ca sa
ajunga acolo, trebuie sa se abtina de la bucuriile acestei lumi, dc la
potrivnice luminii cu totul straina de voia Dumnezeu.
Din cauza neascultarii ne-am facut robi ai patimilor trupului, am fost
robic, sinten1 preajma riurilor Babilonului (Ps. 136, 1) retinuti Egipt, n-am
inca Pamintul Fagaduintei, care curge lapte mire. Inima noastra n-a
fost inca stropita cu singelc lui Dumnezeu si latul iadului undita rautatii sint
infipte ea.
N-am primit inca bucuria mintuirii lui Hristos, ne-am imbracat inca
omul cel creat dupa Dumnezeu sfintenie, purtam Inca chipul cel cereasc
(1 Cor. 15, 49) adoram inca pe Dumnezeu duh adevar (Ioan 4,
24). N-am privit inca slava Celui nestricacios, n-am imbracat Inca armele luminii
ne-am schimbat inca cu innoirea mintii pentru ca sintem inca asemenea
vcacului acestuia, n-am fost inca proslaviti, impreuna cu Hristos, pentru ca H-am
sufcrit impreuna cu (Rom. 8, 17) si purtam inca pe trupul nostlu stigmatele
Lui (Gal. 6, 17). ne-am facut inca templu al lui Dumnezeu salas al Duhulni
Sfint, pentru ca sintem inca templu al idolilor si salas al duhurilor relc, din pricina
inclinarii noastre s-pre patimi... N-am cunoscut comuniunea cea dc negrait, nici
forta pacea sfinteniei... sintem Inca neam ales, Imparateasca, ncam
sfint, popor agonisit 2, 9), pentru ca sintem inca de vipere
(Matei 23, 33).
"Cum sa fim serpi, care ne aflam sub ascultarea Dnmnezen, ci
ncascultarea cea venita gasesc cuvinte potrivite pentru a de-
plinge dnpa cuviinta nenorocirea care ne aflam ... . "Sirguieste-te, deci, sa devii
fin fara prihana al Dumnezcu, sa acea odihna unde ca inainte-mergator
pentru a intrat Hristos ... stii, de altfel, ca cei ce seamana cu lacrimi, cu
bucurie vor secera (Ps. 124, 5).
!ntr-adcvar, care izvoraste din multa durere din inima zdrobita
Cor. 4), din cunoasterea adevarului mistuirea maruntaielor, este hrana
tru suflet, daruita de insasi cea cereasca, de care mai inainte s-a
fruptat Maria ... (Luca 10, 38, 424). ce margaritare sint ('MC curg ! ... .
Imit-o aceasta care privea numai la Cel care spunea: Foc am sd
arunc c1t a$ vrea sd ije acum (Luca 12, 49). Pentru ca este
foc al Duhului care inflacareaza inimile... lumineaza sufletele le incearca,
precum focul incearca aurul curat cuptor (Proverbe 17, 3); mistuie rautatea
dupa cum focul mistuie trestia spinii. .. (Deut. 4, 34 Evr. 12, 29; Tes. 1, 8).
Acest foc a lucrat Apostoli Sfinti, a luminatpe ingeri si duhurile slujitoare,
cnrate$te inima, alunga pacaml. Sa rugam ca acest foc sa ne lumi-
neze, ca sa fim adevarate sfesnice lume, pazind cuvintul ve$nice!
XXVI. 1-26. Demnitatea nobletea sutletului a cerului si
a pam1ntului, Dumnezeu el gasit a venit aju-
torul nu mijlocirea ci personal (Gal. 3, 19; Evr. 2, 2), ca
sa-l cheme pe cel ranit si sa-i redea chipul cel dintii, curat, al Adam. La
ccput omul era stapin peste toata dar calcarea: satan in-
tunecat mintea astfel ca parte a$a este, iar parte distruge, are vointa
aie$te.
Satan ataca pe om anumitc limite anume numai crestini pe
idolatri, ci si pe intreaga lume. Dumnezeu da oamenilor daruri cu masuri diferite,
iar razboiul spiritual este lngaduit celui potrivnic masura care ace$tia sa
reziste.
Celui ce prime$te puterea divina prin aceasta a fost schimbat oarccarc
masura, natnra ii ramlne neschimbata, cel aspru cu asprimea cel blind
blindetea Dar daca st&ruie faptele cele bune, Dumnezeu mai gaseste
placcre el. Iar 'dac& cel aspru se 'intoarce spre bine, Dumnezeu il prime$te cu
bllnavointa. Sfintii Aposto1i inviau morti lnsanato$eau bolnavi dar pe
368
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
In loc sa darime zidurile unei cetiHi sa omoare pe guvernatorul care abuza de
puterea sa, Sfintul Pavel a fost scos din cetate peste zid intr-un (Fapte 9,
25). Caci daca Apostolii ar fi toate cite voiau, ar fi sadit oameni teama
de Dumnezeu n-ar mai fi existat posibilitatea credintei a necredintei iar
tinismul ll-ar mai fi fost piatra de poticnire stinca. de incercare (Rom. 9,
33; Petru 2, 8).
Istoria intimplarilor lui arata cumdupa ce .sufletul a fost mingiiat, ha-
se imputineaza, iar sufletu\ este dat ispitelor. Vine diavolul cu
mii de rele: cu descurajare, disperare, ginduri rele supune sufletul la necazuri
pentru ca sa-l sla.beasca sa-i ra.peasca na.dejdea Dumnezeu. tnsa sufletul cel
nu dispera cind se afla nenorociri, zicind: Chiar de va trebui sa mor,
eu parasi 13, 15). Atunci, daca. omul Ista.ruie pina la (Matei
24, 13), diavolu\ se nu mai are ce sa-I spuna.
Satan cugetele omului, dar nu pe toate pune stapi-
nire citeva dintre ele. Uneori omul se apropie de Dumnezeu de Satan
vede. ca. lucreaza. contra lui, dar nu-I poate opri. De ce? Pentru ca are vointa
sa strige catre Dumnezeu ca fructe naturale faptul de a iubi pe Dumnezeu, de
crede, de a-L cauta a se apropia de
Smerenia insa. obliga pe a marturisi ca n-a facut nici fapta buna.
H-a nici virtute. el este dator sa insufletit de nadejdea, bucu-
ria Imparatiei care-l fac capabil sa trudeasca, sa suporte
necazuri sa mearga pe calea cea ingusta,
Satan cauta sa. sufletul, spunindu-i ca. anumite lucruri I-ar face placut
Dumnezeu. Cind sufletul nu sa. deosebeasca. anumite lucruri cade sursa
diavoleasca. Dar cind e hotarit sa. lupte impotriva lui, se pe sine se lea-
pada de sufletul cel pacatos, impotrivindu-se poftelor lii.untrice gindurilor rele.
Trupu\ trebuie apa.rat numai pe dinafarii. de strica.ciune ;de asemenea sufletu\
cel netrupesc, cind intrii. contact cu !;iarpele cel ascuns el, cu duhul cel viclean,
comite desfriu inaintea Dumnezeu (Matei 5, 23).
Satan nu inceteaza. lupta cit omul, dar daca acesta se bucura de aju-
Imparatului ceresc, nu are de ce sa se teama, fiind imbracat cu puterea
odihna de sus.
Ca,i se irnbraca Duhul Sfint sint odihna, Cind satan a ispitit
pe Dornnu\ 40 de zile, nu L-a vatamat apropierea de trupul Sau care era DumnE'-
zeu, La fel nu sint vatamati cu nimic cind sint ispititi pe dinafara dar
inlauntru sint de Dumnezeire. vrea Domnul, fiindca. doua. lucruri se afla
inlauntru\ saU: lumina intunericul, odihna necazul; intr-un mornent se roaga
altul este tulburat. Cei care au dar ll-au dragoste,
nu au njmjc Cor. 13, 1); deci darul vindeca.torilor, al descoperirii al profetiei,
Hu conteaza Cind asupra lor ra.zboiul iubirea cea ca-
te-i face captivi ai harului.
dintre cei ce au prirnit aceste daruri s-au crezind
ca rnai au nevoie de mai mult. Domnul este infinit poate fi cuprins cu
rnintea; de aceea adevarati sint smeriti !?tiu ca Dumnezeu nu poate fi
cuprins ma.rit decit de cei ce L-au gustat cunosc aceasta slabiciune a 10r.
Ornul care se lupta. inca. are sufletul sa.u doua chipuri: al pacatului
a1 hNului, rnerge - cind se muta din aceasta. lume la locul spre care este indrep-
rninte.a iubirea sa, Dornnul, va.zind ca. Il din toata. inill1a ca te
1upti irnpotriva celui ra.u, intr-o clipa. te smulge din gura intunericu1ui te duce
irnpara.tia lui, pentru ca. sufletul este a1 Dumnezeirii.
Lucrarea omului pentru mintuirea lui consta abtinere, fuga de 1ume,
sta.ruinta. Dar daca. se nurnai 1a faptele lui bunE'
mai ceva din afara, nu rnai sufla vinturile Duhu1ui Sfint sufletul sau
si se arata cei cere!iti se pogoara ploaie din cer care su-
fletul. omul nu poate da roade vrednice de Dumnezeu, ca sema.natorului.
Fie ca ca privegheaza., fie ca se roaga., fie ca. face ceva bun,
tinul trebuie sa le atribuie toate Domnului, fiindca: Daca DumnezE'u m-ar fi
inta.rit, fi putut sa. le vazind Domnul ca le atribuie
va darui si pe ale Sa1e, cere$ti. (Aici PseudtMacarie discuta. va-
faptelor bune).
CELE CINCIZECI DE OMILII 369
Ccle saviri?ite cu propriile puterI sint bune bine placute lui Dumnezeu,
dar nu sint pure. De exemplu, pe Dumnezeu dar nu chip desaviri?it vine
insa, Domnul da iubirea neschimbatoare cereasca. Te rogi chip natural,
dar mintea iti este distrata te la multe Dumnezeu insa da rugaciu-
nea cea adevarata in duh adevar (10an 4, 23): Dupa calcarea poruncii
de catre Adam, pamintul inimii rodei?te spini palamida omul il lucreaza
dar maracinii gindurilor rele cresc mereu ... Din nou, Domnul lm-
preuna cu omul, lucreaza pamintul cu toate acestea, i?apte duhuri necurate
spini odraslesc acol0, pina ce vara (cea duhovniceasca) atunci cind harul
abunda, iar spinii se usuca de caldura soarelui .
(Aici Pseudo-Macarie precizeaza invatiitura adeviirata despre valoarea iapte-
lor bune in cre$tinismuI primar): C1nd harul i?i darul lui Dumnezeu prisosesc
om, cind omu) se Domnul, iar rautatea micii miisura mai exista
,ea llU mai poate sa-l vatame, nu mai are putere asupra lui, nici ga-
sei?tf' 10cul De altfel, venirea Domnului grija Sa (de oameni) aveaU ca
scop sa pe cei ce erau robiti rauta.tii sa-i faca invingatori
mortii ia pacatul'Ui. urmare, .fratii nu trebuie sii fie daca sint
ciijiti de cineva (pentru ca aceasta se face) ca sa fie izbavi\i de rautate.
Lui Petru s-a incredintat Biserica nouii a lui Hristos preotia cea
adevarata acum exista un Botez al focului al Duhului, taiere imprejnr
a (Rom. 2, 29). Dar numai cind sufletul va ajunge cetatea sfintilor va
putea sa scutit de necazuri ispite. Domnul se afla mijlocul celor mintuiti.
ca Mintuitor, Doctor, lmparat Dumnezeu, cerind sufletul de partea Lui, pe cind
djavoJul ingerii sai il vo!" de partea 10r. Sii cautam leacnl cel ceresc ca sa
ucidem cn el cele veninoase.
Cei drePti au apucat totdeauna pe calea cea strImbii plina de necazuri
au bineplacut lui Dumnezeu la
Demnitatea divina se pastreaza daca Fiul lui Dumnezeu e smerit i?i aseme-
nea noua, pentru pentru Suferintele umilintele primite plna
la moarte cer smerenie i?i suferin(e din partea noastra nu ingirnfare min-
drie.
XXVII, 1-23. Omul trebuie c1.lnoasca nobletea demnitfltea sa pen-
tru sa poata cunoai?te i?i puterea tainele Dumnezeirii mai ales sa
se smereascii. Caci, precum Domnul, trecindprin sufemite a fost
slavit ridicat de-a dreapta Tatalui, i?j omuI trebui'e sa sufere impreuna cu
pentru a se cu trupul Hr,jstos slava {Rom. 8, 17). Pentru ca nu este drept
ca Mire!e care a venit pentru sa patimeasca sa se rastigneasca, iar mireasa
pent1u care a venit sa fie sufletul tau sa se dea
oricarui demon sa strice de dnhuri.
Sint unii oameni care poarta lasind prada rautatii dar
sint altii care au pacatul ei impotriva dupa Apostolului Pavel
(Rom. 7, 23). din urma sint mult mai buni mai de cinste inaintea lui
Dumnezeu. Sufletul este ca fata saraca, imbracata zdren(e, pe care Imparatul
imbraca cu haine stralucitoare pune pe cap cununa face
la masa imparateasca. Sufletele dinImparatia cerurilor se desfateaza
se odihnesc ca intr-o gradina incIntatoare, bucurindu-se ca impa-
ra\i, domni Dumnezeu 17, 14).
<cTajna aceasta este (Efes. 5, 32): Ea cheama la demnitatea imparateasca,
sf1nt (1 Petru 2, 9). Dar pe cind slava boga(ia
tmp1'ratilor s1nt lncruri domnesc cu Imparatul ceresc Bise-
rica cereasca, datorita smereniei se considera de valoare nula.
ca au dobindit un dar pe care nu-l aveau, dar tnvatat sa nu
creada despre ca au progresat, sa se considere de dispretuit. Pentru daca
Hri,tos luind chip de f0b (Filipeni 2, 7) a invins pe diavol smerenie,
Ia incepnt a nimicit pe Adam ingimfare mindrie pierde neamuI
nmenesc mindrie.
Ca unul care fiind liber, nobi,1 bogat c'ind maj alte daruri
devine nesuferit, lipsit de discernamint, cind se impline$te
pntin rngaciunea afla odihna, se 1ngimfa, pierde capul, caci care a
sCOs Adam din rai, asignrindu-l ca fi dumnezeu, seamana mai departe ml.n-
dria inimi. Dar ceI care ca, dupa poate urma saracia are expe-
rienta pentru care nu-I intristeazii saracia nici ingimfii. bogatia.
24 - SfintuI Macarle
370 SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
domeniu1 duhovnicesc, cind s-a imparta:;;it cineva din hrana cereasca,
mic nu-i mai aduce Indestu1area da<:/i 1i este opri,t/i. Indestu1area este oprita pentru
ca omul sa nu se mindrea'sca, iar smerenia s/i-l oblige a cauta mai cu zel.
Dar clnd abia gusta din odihna pierd ceea ce au primit pentru ca pacatnl
ispite:;;te le intuneca minteao
Harul ingaduie Sd fii lasat seama rautatii pentru ca sa fie incercata
ta, aratind ce se Inclinao Caci de ta depinde libNa ta hoHirire
de a nu intrista Duhnl Sfinto
Apostolii care posedau harul chip desavirfiit, nu erau impiedica1i de
Sd faca ceea ce chiar daca fi sa savirfieasca ce nu era pla-
cut harului. Pentru ca firea noastra este capabila de bine de rau, iar puterea
poate doar sa indemne, dar nu sa forteze 1a savir:;;irea riiului. Pentru
a fost mustrat (Gal. 2, 18); Pavel Barnaba s-au despar1it (Fapte 15, 39)
sfiHuie!;>te indreptarea cu duhul blinde1ii (Gal. 6, 1), :;;tiind ca cei
sint 11.
Apostolii nu mai puteau sa pacatuiasca, pentru ca nu preferau pacatul, ca
care se aflau har luminao Cei ce sint bine inarma1i pentru razboi au
dc ales lupta cu sau pacea cu ei dupa cum cineva poate deve-
fiu al lui Dlllllnezeu sau fiu pierzarii.
De asemenea cei ce spun vorbe goale sInt inchipuiti, prada intelectului
Coro 2, 4)0 Aposto1ul insista asupra acestei prob1eme aratind ca tinta
dumnezeic:;;ti este dragostea Tim. 1, 5)0 astfel de om nu cade, chiar
daca se inchide poarta cInd a insu5easca comoarao Imputinarea hanI-
are rostul de a mari zelul cu care cautiim
cei care au fost 1uminati au gustat din har sa cadao Omul poate,
cu vointa sa, sii fie de acord cu Duhul, sau sii-l intristezeo el a primit armt
ca sa porneasca la razboi sa 1upte impotriva dUfimanilor; a fost luminat ca sa
stea intunericuluio
Apostolul declara cii comparatie cu iubirea, care este cea mai
toate ce1e1alte daruri, (toata. cunoa:;;terea, toat/i profe1ia - dac/i ar vorbi
limbi -, toate limbile ingerilor - (l Coro 13, 2) sint fara tnsemnatate, findca
cine le are poate sa cada, pe cind cel ce are iubirea, nu se mindrefite nu cadeo
Exemp1are1e care sint citate de Pseudo-Macarie arata ca cel ce a
daruJ vindeciirilor a ciizut; inainte de a ajunge 1a miisura iubirii
oamenii ppt sa cada, pe ctnd ce1 ce ajunge 1a masura desavir5ita a iubirii se
leag5 se imbata de ea devine robu1 ei ca cind ll-ar mai simti propria sa fire.
Vechiul Testament se ca va veni Izba.vitoru1, dar nu se 5tia ca
sa fie rastignit, ca va fi un Botez, cu foc a1 Duhu1ui Sfint, ca Biserica cei
ce se impartiifii cu TrupuJ Singe1e Domnului, ca Apostolii
primi pe MingiietoruJ se ump1e de Dumnezeire, iar sufletele se
Duhul Sfint.
Totufii ei se afla tot sub frica cutremur, de a nu veni impotriva harului
de a nu fi j efui de tilhari.
ca acool unde este este (Matei 6,
21), fratilor, cercetati-va cu cine sinteti partafii: cu tngerii sau cu
1 carui temp1u loca!? sinteti: a1 lui Dumnezeu sau a1 1
Cu ce comoara este plina inima voastra: cu cea a haru1ui sau cu cea a satan? '00
Sufletul trebuie curatit intregime, impodobit de toata aroma cu toate
comorile pentru ca Duhul Sfint sa vina, locu1 lui satan, sa se odihneasca
suflete1e
Omu1 nu trece de partea bine1ui tndata ce aude Cuvintul 1ui Dumnezeu,
ci dii 1upta cn satan dupa cale 1upta lndelungata, obtine biruintei
devine ca strlmta de necazuri este ca1ea (Matei 7, 14)0
Legea se da numai celui ce poate sa se fntoarca unde celui ce are
libertatea de poate sa duca. ra.zboi cu puterea potrivnicao Cinstea slava
au fost pregatite pentru ce1 ce se poate tndrepta spre bine face, iadul
gheena pentru cei stare sa evite riiul sa. se tntoarca. spre bine dar nu
vreA s-o facao
Liberei vointe, acordtndu-i asistenta divina, poate sa primeasca arme
din cer, cu care sa invinga sa smulga din ra.dacini pacatul. Snfletul se poate
opune pacatului. dar poate sa tnvinga sa smu1gadin rlidacini pacatu1, fara
ajutorul lui Dumnezeuo
CELE CINCIZECI DE OMILII
371
XXVlII, 1-7. Ca odinioara, cind a fost dat miinile
mai era eI nici sarbatoare, nici tamiiere, nici jertfa
adusa Dumnezeu, caile gindurilor s-au umplut de lngrozitoare fiare salbatice
spirituali s-au strecurat sufleteIe date miinile adica ale
demoni]or NenlaiIocuind e]e Stapinul Ior, s-au de
pacatului, de patimilor.
Hristos, Imparatul ceresC, ca adevaratul agricultor sufletului, a la
omenirea cca pustiita dc pacat a preIucrat-o, facind din eI gradina minunata
a Duhului, producatoare pentru Dumnezeu de tot felul de roade placute.
Intunericul ('arc a acoperit Egiptul timp de trei 10, 22) s-a repetat
ce a venit AdaIn cel de pe urma Cor. 15, 34). Cei ce au trait
pina la acest Adam nici acum ll-a rasarit peste Soarele Hristos, se
afla sub intuneric pacatuIui, Ia pedeapsa.
s1nt Jipsiti cfc ]auntrici cu carc sa vada pe Domnul, Mirele ceI mult
dorit, fiind Juminaii de Dnhul !ii condu!ii de catre toate virtuiile.
Ioan este cel mai mare intre cei nascuti dintre
(Matei 11, 11), fiindca, vorbind dcspre Domnul, a strigat, aratindu-L: Mielul
Dumnezeu (Ioan 29). Dar Apostolii care au sIujit Duhului multe Iocuri
multe chipnri 1. 1), sint mai acest sens. Iar cei care vestcsc
dltora cuvinteIe ca ei sa fi dobindit mod reaI CuvintuI despre
carc yorbesc ]asa pe seama altor aceasta
1-7. lnte]epcinnea Iui Dumnezeu imparte haruI San omc-
nesc doua pnnind astfeI Ia incercare voia libertatea ce]or CC
le-an primit. schimbul hari'smelor primite trebuie sa arate iubire fata dc
Domnul, indeplinind voia Lui renuntind Ia pofteIe Dar ceIor carc s-au
relras din Iume, staruind rngaciune, post !ii alte virtuti, amina darul San, pen-
tru a vcdea daca cred cu adevarat Cuvintul staruie Ia cn crc-
zeI, dcscurajati, pierd credinta nadejdea devin nepasatori
rastimpul libertatii 10r.
Cel ce indata se poate insa inflacara, dimpotriva,
dn-se de cngeteIe din sufletul sau antrenat catre neglijenta,
dare disperare. cstc incredintat ca Dumnezeu minte ca da Sau
ceIor ce cer cu credinta rabdare, opunindu-se cngeteIor ]a ce]e matcriaIe,
ajutorul Sau. Sint grade trepte diferite aIegerea libera
voinja de a iubi. Iar cind sufleteIe implinesc aceasta a inbirii se
invrednicesc de Imparatia cca
Dumnezen judeca cerind roadele virtutii ra.spla.tind fiecaruia dnpa dreptate
pcdepsind cei vinovati (Rom. 2, 11 Luca 12, 47-48). De Ia fiecare 5e va cere
sa dea roadeIe credintei, a]e iubirii aIe oricarei virtuti, care s-a dat, tinindu-se
seama de modul care sa folosit de voia ca de faptul ca a anzit sau J1U cu-
vintul Dnmnezeu.
Smerenia ceIor ce staruiesc harul DomnuIui la este conditia obti-
nerii Imparatiei cernrilor. Privind catre tinta finala, care este libertatea, neparti-
nirca, odihna Duhului, sa aIerge intr-acol0 neincetat, fa.ra sa lase seama vrennei
harisme sau a vreunei care ar adnce indreptarea.
1-9. Ascnltarea CuvintnIni implica actiunea fiind Cnvintul
precede adevarul ,ca nmbra a care este Hri'Stos.
copiiIor umpIe de bucnrie pe parinti, pe rude vecini.
Pnrtind de grija omenirii a pus in aplicarc pIanul dumnezeiesc de mintuire a
mij]ocirea SfintiJor parinti. Patriarhi, Lege Profeti ceIe din nrma,
chiar moartca Sa. Toata aceasta truda tot San ll-au
alt scop, ci sa nasca din Sine lnsu!ii, din firea Sa, sa sc nasca de SUS,
din Dnmnezeirea Sa fii .. Daca unii nu vor sa vina Ia astfeI dc
tere sa se nasca din pinte::eIe divin al Mintuitorul Hristos mult se

ca pentrn toti a mnrit toti i-a chemat Ia viata, adica Ia
dc sus (Ioan 3, 3), dc care se bucura Parintii care i-au nascnt lmpreuna cn to\i
si toate pnterile. Trnpul fara snflet este mort, iar sufletul, lipsit de sufle-
ceresc, adicii de DuhuI ceI dumnezeiesc, este mort pentru Imparatia
"Se cuvine totdeauna spre Hristos, sa credem sa-L inbinl
sa dispretuim sIi luam aminte pentru ca sa zugraveasca chipu1
372
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
Sau cel ceresc sa-L fixeze sufletele nOastre. astfel, purt1nd pe Hri5-
t05, 5a obtinem viata inca de pe acum sa dobindim odihna.
Sufletul care nu are chipul Duhului ceresc, pe Hristos intiparit pe nu are
nici valoare pentru tezaurul cel de sus este aruncat de Apostoli, pentru ca
poarta sine chipul cel ceresc (Matei 22, 11 Cor. 15, 49), DuhUl luminii
inefabile. Caci sl1fletul cel mort care nu poarta Duhul ceI divin nu este
de nicil1n fol05 cetatea
De aceea trebuie sa ne rugam Domnului sa dea sufletului nostru viata, adica
divina a Duhului inca de pe acum.
Aurul argintul aruncate foc, devin mai curate mai limpezi consuma
pe toate cele care intra contact cu ele i tot sufletul care petrece focul
cer('sc al Duhului lumina divina a focului ceresc nu suferii nici rau din
part('a duhurilor rele.
Ca pasare care din inaHimi se mai teme nici de vinator, nici de
male sa1batice, sufletul se avinta spre cer cu aripile Duhului, fara grija.
Atunci cind Moise a strabatut marea, impreuna cu Israel, mergind pe deasu-
pra apelor ceIor amare a puterilor viclene, trupul sufletul lor fiind casa a lui
Dumnezeu.
Toate creaturile au plins moartea caderea lui Adam care fusese dat ca
inJparat, iar acum era sub stapinirea intunericului, acoperit de rani de catre til-
11ari lasat pe jumiitate mort, clnd cobora din lerusalim la Ierihon.
Lazar, pe care Domnul I-a inviat, raspindind miros urit, ca nimeni nu se
putea apropia de morm1nt (Ioan 11, 39), era simbolul lui Adam. Cel ce des-
pre Adam, ranit despre Lazar sa inteleaga ca sintem
purtind rani suflet, miros ur1t intuneric, cum
a spus Isaia: cre$tet p1nd tdlpi ... totul este pldgi, v1ndtdi rdni
de .... (lsaia 1, 6). Rana cu care am fost raniti este nimeni
din cei de demult, nici Legea, nici Profetii n-au putut s-o vindece afara de Dum-
nezeu coborit printre
bate mereu la noastre (Apoc. 3, 20), dat trupul la moarte
n('-a rascumparat din robie ne la judecata: 8trdin am fost nu
m-ati primit, Ildmind am fost $1 nu ml-ati dat sd mdninc, lnsetat am fost nu
dat sd beau (Matei 25, 42-44). Sa-L primim sa-L introducem sufletul
nostru, pentru ca este hrana, biiutura viata noastra ve:;;nica. Orice suflet care
nu-L inlauntrul sau, nu cu tmparatia cerurilor.
Minunile pe care le-a Mlntuitorul, dupa ce, epOca
Daniil s-au unele asemanatoare, sInt rugaciunHe
celot ce au bene.ficiat de ele, pentru ca Dumnezeu sa le schimbe cugetul
inima, aceasta constind slujirea catre caut1ndu-L nadejdea
care este totul toate Cor. 15, 28). Ca pruncul care se poate'
ajnta plinge ce mama sa il ridica brate, sufletele credincioase,
nadajduind pururea Domnul, Lui 1i atrtbuie toata dreptatea. "Sufletul se
cu ceea ce mantnca din cele ale veacului acestuia, ori din cele ale Duhului lui
Dumnezeu iar sufletul care se hrane:;;te cu cele ale Duhului, Dumnezeu hrd-
traie:;;te umbla. Cunosc1nd acestea, discernamint clar
faci spre tmplinirea binelui. De aceea, cind te rogi, cerceteaza de
cugetele impulsurile :;;1 cine da hrana 1nimii tale: Domnul sau sta-
acestei lumi. cere de la Domnul hrana cea cereasca, 1u-
crarea conform cu vointa Hristos, :;;tiind "cetatea este cC1uri
(Fil. 3, 20). Caci unii, cu aparenta cucernicie, se zbuciuml1 fara lncetare ca
cei din pricina necredintei, a nestatorniciei a confuziei, preocupati
dc t/"eburi de griji nefolositoare. De aceea nu au inima pacea des-
pre care vorbe:;;te Apostolul: [aI Dumnezeu... stdp1neascd
nOastre (Col. 3, 15), care InJparate$te peste cugetul celor credincio:;;i le
ie5tc inbirea fata de Durnnezeu $i fata de fratilor.
1-11. Acum limba nOUa ,:;;1 lntelepcinne noua.
Dl1mnezeu, care de la cele vazute, se ina!ta spre viziuni
cere:;;ti, spre reaIHati trainice.
Limbile sint animalele, fie domestice. fie salbatice, au glasuri diferite
plantele. de asemenea. sint deosebite.
care 5-au invrednicit primeasca de acum ve$mintul cel ceresc
care va tnJbraca cu slava trupurile goale care vor din morminte ziua
CELE CINCIZECI DE OMn.ll
373
vierii. Cei care, traind Duh, au dobindit lmparatia cerurilor (Matei 11, 12) cei
care au gustat din hrana cereasca Cor. 10, 3), avea vremea lnvierii.
Biserica cereasca este una, dar, ca semintele pomii pamintului, fiecare
dintre membrii este mod deosebit impodobit cu podoaba Dul1ului. De asemenea,
gindurile sint diferite, dar Duhul face un singur gind intr-o singura inima, toate
fiind conduse de un singur Dumnezeu.
Animalele cu unghia despicata simbolizeaza pe cei care merg col"ect pe calea
Legii (Lev. 11, 3). Umbra precede prezenta trupului; Legea Veche este
umbra Noului Testament; ea aprevestit adevarul, dar n-a avut slujba Duhului
Sfint focul provenit din focul divin intunericul viclean. Cincizecimea
Legii Vechi ves'tea circumciziunea inim1i. Botezul vremea Legii Vechi
spala trupul; dar Botezul focului al Duhului spala mintea cea
tinata.
Marele preot intra Sfinta Sfintelor, aducind jertfe pentru pentru popor
(Evrei 5, 1-3); acum Hristos, adevaratul Arhiereu a intrat singura data cor-
tul nefacut de mina altarul cel ceresc, ca sa curateasca pe cei ce-L im-
plora (Evrei 9, 11-13). Arhiereul avea pe piept doua pietre pretioase, cu numele
celor doisprezece Patriarhi, iar Domnul a trimis cu puterea Duhului cei doispre-
zece Apostoli ca predicatori: Umbre puterea care da viata.
Cele doua Testamente, madularele duble ale omului, sufletul, mireasa a Im-
paratului (11 Cor. 6, 16), arata pentru ce a binevoit Dumnezeu sa coboare din ce-
rurile sfinte: pentru ca omul, facut din lut, sa primeasca suflet ceresc. Atunci va fi
om Dumnezeu, fiu (al Lui).
Maretia Dumnezeu, prin suferinte moarte, justifica ale
omului, ca fiind facute folosul sau duhovnicesc, slujind poruncilor lui Hristos.
Cind te retrage din lume, vei detesta relatiile vei
schimba cugetul vei fi satisfacut numai cind vei dobindi ceea ce ai auzit.
Toate fiind de Dumnezeu, renuntind la toate, omul adevarul;
atunci Domnul din nou zicindu-i: da ceea ce n-ai avut
p:na acum, ceea ce oamenii de pe pamint nu au. pe Domnul
ca sa pururea cu Mine, bucurie veselie.
Sufletul intelept cast cu Domnul care s-a rastignit pentru el,
lupta, ridicind cugete impotriva altor cugete, mintea impotriva mintii, sufletul
impotriva sufletuJui, duhul impotriva duhului.
Domnul insa estc aproape de sufletul de duhul tau, te lasa incerca-
ce te formezi atunci face cunoscut ca interesuJ tau
a ingaduit celui viclean sa te incerce.
Domnul se intristeaza cind inima ramine goala, neroditoare. e pretutindeni:
111 cer, cugetele pe pamint, inimile oamenilor, putini fiind oamenii
care-I plac.
1-4. Rugaciunoo nu este corporala, mintea fiindu-ne
,ttintita catre Dumnezeu, fie ca tacem, ridicind glasul, strigind, caci
suflctul trebuic sa se dedice intru totul de Dumnezeu,
cu totul Hristos. il va lumina va da rugaciune curata, adevarata inchi-
nare Duh adevar. face Domnul din suflet tronul slavei odihnei Sale.
Sufletul are astfel el pe Domnul, cu toate comorile Sale duhovnice:;;ti, ca
locuitor conducator. Dar daca e ca casa ea Iocuind sirenele
demonii (Isaia 34, 14), care constrlng conving inima Ia fata de
rele sau, aceasta abate cugetele de la Hristos.
Cind Domnul vede Insa ca el 11 cauta cheama neincetat (Luca 18, 1)
atunci faC'e dreptatc precnm i-a curatindu-I de toata rautatea din eI
(Efes. 5, 26-27).
Daca acestea sint realitate, ia aminte vezi sufletul tau a aflat lu-
l11ina lui adevarata mlncare bautura care este Domnul. SoareIe
Iumina slnt umbra adevaratelor realitati ale sufletului, pe care le identifici la-
untrul tau cu ajutorul Domnului Hristos.
XXXIV, 1-3. Slava de care se vo!' invrednici sufleteIe la Inviere, se
descopera sufletulni credincios, pe care-l inviaza Domnul din pacate, pre-
gatind pentru el un cer nou, un pamint nou un soare al dreptatii, despre care
Psalmistu} (Ps. 26, 13), Profetul (Maleahi 3, 20) Domnul (Ioan 4, 14; 6,
35 15, 1).
374
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Vellirea Domnului s-a facut ca sa invieze pe inca din acest veac i
sa-l pe om de tOata intunecimea, sa-l lumineze cu lumina Sa sa-l im-
bracc cu ale Dumnezeirii.
La trupurilor, ale caror suflete au fost de mai inainte inviate pros-
lavite, luminate proslavite. Ele imbracate cu UI1 cort ceresc,
care nu este facut de mina, cu slava luminii devenind luminii (Ioan
12, 36). Nu mai atunci bdlbat sau iemeie, rob sau slobod Gal. 3, 29),
se vor transforma, deveni dumnezei Dumnezeu, contem-
plind cu adevarat 'lumina cea de negrait.
Cei privesc cu uimire la slava celorlalti bucurie de negrait.
va.d c& este cu neputin\& a a spune boga\ia infinit& de necuprins
cu a cre$tinilor. Se cuvine s& fie cu zel sInerenie lupta
pentru a dobindi acea bog&tie: Domnul este partea m01jier,irii mele 1ji
meu (Ps. 15, 5).
XXXVII, 1-11. Prietenji(1 lumjj este de Dumnezeu (Iacob
4, 4) i de aceea "Scr.j.ptura fiec&ruia pazeasca cu grija niima
(Prov. 4, 23) pentru ca Cuvintul Domnului este ca un paradis (Gen. 2, 15), care
indeamna sa ingrijim de credinta nadejde, din care se n1l$te iubirea de
Dumnezeu care da viat& Acest paradis a fost pastrat dc Avraalll,
Moise David pina la vreme de Saul.
Tot cerul Profe\i, Apostoli Martiri au illima lor Cu-
vlntul, st&ruind porunca Duhului Sfint - cuvinte fapte reale. Renun\ind la
dreptatea c&utind a Dumnezeu (Rom. 10, 3 i Filip. 3, 9) au aflat iu-
birea ascuns& ea.
Mintutiorul a poruncit sa caute dreptatea lui Dumnezeu (Matl'i 6, 33),
da putin\a de a se mintui aproapele, pe baza legii -
llirea Legii celei vechi, pe care a implinit-o Domnul (Matei 5, 17),
celui ce a iertat (Luca 6, 37) - plinirea fiind astfel iertarea.
Cei care implineau de iUbCdU nnmai
pe cei care f&ccau bine, ci pe cei care-i nedreptateau, ajutindu-i astfcl sa
dobindeasc& fericirea dup& cuvintul DOlllllului (Mate'i 5, 11).
111 felul acesta au lep&dat ura au pastrat iubirea ca ce1e ce oclJiul
vdzut urecfJea $i inIma omului nu s-a suit pe lc-a g&-
Dumnezeu celor ce-L iubesc pe (1 Cor. 2, 9).
Acestea descoperit Dumnezeu Sdu,
1c ccrceieazd, adlncurile Dumnezeu Cor. 2, 10 i cf. Efes. 2, 16-17).
Sa rugam deci, pentru ca inarmati cu credinta sa pazlm porun-
cilc Domnului sa bo.rootu1ui desdvlr1jit, mdsura vlrstei
(Efes. 4, 13).
La 1ntrebarea asupra sensului duhoynic:csc: "In Sd IJTiiicsc
cinci cuvinte cu mintea mea: Cor. 14, 19), sc raspunde cii fiiserica se 1n-
telegc adunarea partle sufletului lor, iar celc cinci cu-
exprinl& evlavia e formata din c:ele Cinci sta-
jJlnirca de sine, milostenia, saracia rabdarea, care se conditioneaZd una pe alta,
ca sufletul virtuos se Biserica ceea ce face, ceea
sa faca, puterea d&ruit& de Cel om. Caci Dum-
lJCZCU este Ccl ce 1ucreazd voI, ca so. ca sd dupd Lui
(Filip. 2, 13).
La intrebarea: Ce Scriptura omului sa facii i Sf. Ps(;udo-Macarie
r&spunde , acord cu toat& traditIa primelor veacuri ca DUmnezeu
omului sa cunoasca astfel sa inbeasca a$a sa voiasca sa impli-
neasca jJorunca Lui.
Harul Domnului se da acest scop, dar fdrd Dum-
Insu$I nu face nimic. urmare, lucrarea mintuitoare a Duhului depinde
de vointa omului. Iar daca ii dam toata vointa noastr1i, atunci ne atrI-
buie noua toata lucrarea mintuiriio.. a zis: De c1te
... , dar (Matei 23, 37). deaici c1i ne adun1i c3
de la ioerc doar vointa de a fi de acord cu Cine VOin\a daca nU
truda dp buna 1"
Este evident c& haruI ii da ajutor hot&ritor, dar vointa omului trebuie s3
accepte acest ajutor s& voiasca a-I foIosi. ca s1i nu se securea
fara ceI ce se trude:;;te cu ea, sau fierastr1iul, f1ira cel ce-I
CELE CINCIZECI DE OMILII 375
insa nu treblIie sa ignoram pe acela care ne tine sa cadem atit de
rcpedc miinile Cuvintului.. Sa precum boul asinlIl, pe acela carc
conduce mina gindul (Isaia 3).
XXXVIII, 1-5. Adevaratii sint recunoscuti de cei versati de
experti Sf. Pavel sufe'r,intele pentru Hristos, carc au fost mai
Il1ari decit ale Sufletele sint ca pictre
pretioase ale coroanei Hristos. Slava lui Dumnezeu este acoperita va fi cu-
noscuta de cind li se va arata (Ioan 14, 21 23). Sa facem toate eforturilc
ca ::;1\ ne apropicm de Hristos sa impartim cu Biserica cereasca, corul
SHntiJor lngeri!
CMe au stat sub inriUIirea puternica a 11arului, erau atit de mult inaltati
fatii de cele incit semenii lor ii socoteau la limanul
lJar valurile pamintului s-alI naplIstit asupra lor jau aruncat din mij-
10clIl marii, ca apoi sii se invredniceasca de dumnezeiesc care lu-
mineaza aduce pace.Intr-o clipa se vad asemenea unui mare imparat sau unui
prictcn al iar altii data se vad slabi saraci se intreaba; De ce odata
estc ca alta data sa fie altfel? Pentru ca satan sugereaza raul celor
sa virtutea. adevarat se suplIne, ci
drl'ptiJtea, implinita omul launtric, pentrH ca marturia sale sa se
laudc 111 crlIcea lui Hristos.
1. Sfinta s-a dat de DumnezelI, ca epistole, prin
car eni se face cunoscut darul ceresc ce v'ine din esenta Dumneze:i,rii Sale Higad11it
tut'Uror, caci ne-Q hQrdzit maIi Iji idgddule1i, ca iaceti
dumnezeieljtJj jjri 4).
Dar daca omul nu se apropie, nu cere nu prime$te, nu-i scrveljte IJi-
Inic Scripturilor ba, dimpotriva se face vinovat de moarte, pentru cii n-a
sa primeascii de la Imparatul ceresc darul vietii, fara de care estc cu nepu-
tinta sa obtinii viata ce nu se trece, care este Hristos.
1-8. virtuti1e toate relele sint legate intre ele se
una de alta ca un lant, cele dintii ince.pind cu Lncrul cC'1 mai
ce virtutile, este faptul de a persevera cineva ruga-
,; une, prin care putem c'ere obtine de la Du,mnezeu fiecare celelalte
... Pentru ca acela care stiiruie zilnic rugaciune, se aprinde de iubire
dor Dumnezeu prime$te harul Duhului, care-l duce la
La intrebarea; daca cei care indeplinesc poruncile dumnezeie$ti dar nu
pe Duhul, vor i11tra, Imparatia lui Dumnezeu, se raspundC' ca,
vinitatea poarta grija de oame!li toate cum se cuvine.
cii se ce cer, postesc, iar implinesc slujba (fara
de a primi pe Duhul), Dumnezeu, judecator drept fiind, da fiecaruia dupa
(xedJnta sa, plata sa. Pentru ca tot ceea ce fac, din frica de Dumnezeu fac, dar
toti sint fii, regi
Imparatia nna este iadul este unul, ele au multe trepte
Dumnezeu, judecator drept fiind, pentru unii odihna, p"ntru altii
deapsa, dupa cele ce au sav1r$it.
Mintea pregate:;;te carul de lupta al sufletului tine friu gindurile, lup-
tilld impotriva 511tal1.
Repaosul, ,af(' rugaciunea, duce la indnrare la forme de sln-
jire ca ajutorarC'a fratilor predicarea Evangheliei. Caci domeniul spiritual.
cel ce intra adincurile harului, indata de semenii sai: firea
ii indeamna sa mearga la ei, sa implineasca porunca iubirii a
Evangheliei.
privinta coexistintei inima a harului pacatului, gindurile indreptate
catre Hristos inbirea pentru s1nt ca foc cu lemne multe, evident 1nlann-
trul omului, nu numai afara lui. Omul gusta astfel din amaraciune moarte,
ca din dulceata triiirii fericirea care se preface ve$nicie, devenind din ce
ce mai con$tient de coexistenta 10r.
XLI, 1-3. Sufle'tul har, ca rautati; de aceea Dumnezeu ccr-
C'eteaza adincul inima (Eccl. 42, 18).
Pacatul pune stapinire pe suflet, ca copac cu radacinile adinci pa-
devenind a doua fire a dezvo!tarea relelor indeletniciri. Actiunea
Ilarlllui este mica, daca nu este ajutat de truda omului. care este
a se constata activitatea omului, manifestind libertatea sa, cadrul harului sau
376
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
a1 rautatii, ce il definitiv. Dar daca sufletu1 nu s-a smerit destu1,
atunci este golit de har, este predat satan pierdut pentru vecie, pentru ca
bunul duhovnicesc pe care credea ca-1 avea, era al
Iar cel ce se inaintea Dumnezeu a oamenilor poate pastra
fiindca socotindu-se nevrednic se va Ina1ta (Luca 14, 11) fiindca place lui
I)umnezeu viata Hristos.
XLII, 1-3. Sufletele trebuie intarite cuputerea Duhului, pentru ca Hristos
sa straluceasca ele... OamenH simpli care participa 1a har, se pierd sau
dJn pricina necazurilor, sau fiind de p1acerile pacatului, pe care tre-
buie sa-1 invinga, daca sa lmparatia cerurilor, rarnlnind tot-
deauna buni (Luca 6, 36). De aceea in1atura duhu1 rauta\ii, valul intune-
ricului, omul vechi, pentru a se imbraca cu omul ceresc nou, care este Hristos
(Efes. 4, 24) !ii-i inima.
1-9. Progresul crel1tinu1ui se petrece inima, iocul divin a1 Fiu-
Dumnezeu fiindu-i dat untdelemnu1 sfinteniei, ca sa fie uns cu
Hristos, pentru ca 1)i Cel ce siinle1)te 1)1 c,el ce se sinitesc dlntr-Unul s1nt
(Evrei 2, 11).
De aceea se aseamana candele aprinse de la candela Dum-
dupa omul cel dinafara smeriti dispretuiti, dar omul cel dinlauntru pur-
tind margaritarul cel de pret - !ii morminte varuite (Matei 23, 37).
Ceea ce stapineste inima omului de ceea ce e legata definitIV este Dum-
nczcnl lui. Demonii, care s-o stapineasca sint arsi consunlati de puterea
focului Duhului Sfint care l-a primit omul inima
Ca 5i marinarii care se tem de vintul protivnic, cre!itinii au nevoie de mult
zcl, ca sa ajunga la limanul odihnei, la lumea desavir5ita a ceresc.
omului daca cedeaza valurilor gindurilor necurate, ci5tiga lupta duhurile
rcle este pustiita pe nea!iteptate. Caci ea este vas mic cu toate acestea
ea sint balauri, lei, fiare veninoase ... dar tot ea se afla Dumnezeu,
viata, imparatia, lumina, Apostolii comoriIe harului.. Ea este lntr-o continua
lupta. Ca lumea vazuta domeniul duhovnicesc, cei simpli ascultind de
la inceput Cuvintul implinindu-l cu inima iubitoare de adevar, primesc de la
Dtllnnezeu harul Duhului. cind cei intelepti, care incep a-l examina cu de-ama-
fug de lupta, progrcscaza se afla urma celor ce lupta !ii inving.
Cit timp sint pe pamint ei pot dobindi harul dumnezeiesc, cu mult efort lupta
insa, vor fi primiti de Domnul potrivit aslgurarii Sale: AcoIo unde Eu,
jj 1)1 sIujjtoruI Meu. (Ioan 12, 26).
XLIV, 1-9. Transformarea re!nnoirea operate om de vindeca
patimile !ii bolile sufletuIui:
este Hrjstos este idpturd noud, zice Sfintul Pavel Cor.
5, 17), fiindca pentru aceasta a venit Mintuitorul pentru ca sa recreeze sufletu1
ceI ruinat de patimi sa-I amestece cu DuhuI Dumnezeirii Sale. Sfintul evan-
ghelist Matei vorbe5te despre burdufuri' care trebuie pus vlnul cel
(Matei 9, 17). Sfintul Macarie aminte1)te minunile, care Domnu1 a manifestat
aceasta innoire a omenirii feIurite chipuri - prin aceea a naturij -<<pentru a
schimba sufletul cel rava5it pustiit de pacat a-I readuce Ia propria-i bunatate,
blindete pace, Duhul ceI Sfint bun pe care L-a fagaduit)}.
Mintuitorul este Pastorul ceI adevarat, care a putut vindeca saIva
cea pierduta. SIujitorii Legii Vechi n-au putut aduce iertarea fericirea pacato-
pentru ca este cu neputjntd s1ngele de 1)j de sd 1n1dture
t('1e (Evrei 10, 4) de aceea Doctorul ceI adevarat, Pastorul ceI bun, MieIuI cel
neprihanit, care s-a adus jertfa singura data pentru toti pacat05ii, a putut spune
slujitorilor altor religii: Doctore, vindecd-te insutj (Luca 4, 23). Cdci
este MjeIuI Dumnezeu, rjdicd lumjj.
Pastorul ceI bun vindeca oaia riioasa; dar oaie nu poate vindeca pe alta
daca metehne la trup, poate intra Biserica Domnului. Biserica cereasca
fiind curata !ii neintinata prime5te doar sufleteIe curate neintinate: Ferjcitj cej
cu cd pe Dumnezeu (Matei 5, 8).
Sufletul poate sa parcurga sa traverseze marea cea amara a pacatului
abisul primejdios al puterilor celor vicIene !ii al lntunericului patimilor decit
numai primind pe DuhuI ceI U50r, ceresc !ii innaripat aI Hristos... care duce
direct Ia limanul ceI ceresc .... Traind cu ceea ce vine de acoIo (de sus) imbar-
CELE CINCIZECI DE OMILII 3'1'1
-----------------------------------
cindu-se corabia Duhului celui bun datator de viata, ei trec peste puterile
cele protivnice viclene ale incepatoriilor puterilor.
Nurnai Dornnul Hristos care a rners pe valurile dezlantuite, sa treacii pes-
te rurtunile valUrile violente ale rautatii pacatului ispitc lupte
(Evrei 2, 18).
aceste prefaceri esen\iale sufletele noastre se schirnba trec de la
starea actualii, siilbaticii, la alta, devenind bune, credincioase, pentru a fi res-
tabilite Irnpariitia cerurilor, cum s-a intirnplat cu tilharul din Evanghelie,
care a fost ridicat paradis (Luca 23, 43). Caci Dornnul recreeazii sufletele noas-
tre, fiicindu-Ie firi (Il Petru 1, 4), dindu-le un suflet ccresc,
dacii-L iubirn rugiirn neincetat sa ne pe Duhul Cel care
toat!: le
XL 1-'1. Intruparea Dornnului vindeca
Cel ce a prirnit Crucea Lui - ca rnonahii de pildii - (Matei 10, 3'1 i Luca
14, 26), renunta la toate, chiar la viata sa. Din cauza ei nu rnai sillt
de riiutatea 10r, de de orbirea care-i irnpie-
dicii sii rnai vadii slava Stapinului, ca Adarn.
Toti inteleptii, retorii, Invatatii, poetii, istoricii au fost amagiti dc
satan au ciizut ,pacat, stapiniti de care inlauntrul lor,
incit D-al1 putut trage nici un folos din arta 10r.
Lurnea se aseamanii unui om bogat, dar de boli de suferinte, de
care numai Hristos poate curiiti sufletul trupul. toate bunurile accstei
lumi, un intelept s-a indreptat catre Dumnezeu ca sa-l vindece i dar gindind la
toate acestea a aflat cii inca mai era stapinit de lucrurile piiriisite urite dc el.
Dc asemenea, fiintii izolatii, de izolarea singuriitatea <1
susp;nat inaintea lui Dumnezeu a aflat viata mintuirea. Caci sufletul cel
intelegiitor nu giisit odihnii decit Domnul, iar Domnul nici
dintrc H-a binevoit declt numai om: Tu, insa, sa te duci
catre rudenia ta din cer, te faci ajutor al pacatului devii prada a
care, prinzindu-te, te precum vulturul pasare, precum lupul
oaie, sau curn un copil, intinzindu-$i din rnina catre moare de
lni.
Ca 10godnica inainte de nunta ca pruncul sugar, imbracat podoabe
dar fara de lapte, lipsit de darurile spirituale, sii indrepte rugiiciunea
ciitrc izvorul dragostea fierbinte ciitre Domnul Mintuitorul siiu.
XL 1-6. Despre deosebirea dintre Cuvintul Dumnezeu cuvintul lu-
dintre fiii Dumnezeu lumii.
Orice fiiptura seamiinii cu piirintii siii dacii fiiptura Duhului ascultii de
cuvintul lumii spre a se bucura de lucrurile de slava acestui veac,
piere ca ele, devenind neroditoare fatii de Cuvintul lui Dumnezeu. daca
vrea sii asculte de Cuvintul Dumnezeu, cel dorninat de pornirile se
sufoca, un fara ratiune (Matei 13, 22 Omul nu poate triii dec,jt con-
form cuvintului care s-a niiscut Cor. 2, 14 Isaia 28, 18). Omul trupesc ho-
tiirit sii se schimbe lnsii, obtine ajutorul lui Dumnezeu, fiindca a cautat pc docto-
rul cel adeviirat care i-a vindecat boala sufleteascii.
intimpinarea celui cere-L cautii cu adevarat se
de mintea lui, devenind un Duh cu ea Cor. 6, 1 Chiar daca trupul
sau pe piirnint, cugetul siiu lerusalimul cel ceresc e ridi-
cat la al treilea cer Cor. 12, 2), lipit fiind de Domnul Stapinul sau.
Stind pe tronul Majestatii Sale cetatea cereascii, este timp
de suflet, slujindu-l cetatea trupeasca, ca mo:;;tenire a sufletului cer,
pe cind sufletul este lui pe pamint.
Mintea cugetul omului sint de inaripate lncit daca viilul intunericului
a ridicat de Duhul Sfint de pe suflet ochii sai au fost lurninati de lumina
de sus, el Domnului cer pretutindeni, cind vrea unde vrea Hristos.
Sufletul este un lucru dumnezeiesc, care Domnul a pus la facere legile
virtutilor: discernamintul, prudenta, credinta, iubirea pe celelalte
virtuti, dupii chipul Duhului.
se descopere mai departe, ratiunea, cugetele vointa, daruite pentru
ca ceI ce se de DomnuJ este un Duh cu Cor. 6, 17).
1-1'1. Interpretarea alegoricii a celor intimplate pe vremea Le-
gii vechi.
378
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
S!ava care a stra!ucit pe fata Moise era prefigurare a s!avci adevarate
(Exod 34, 35), pe care primesc sufletele 10r. primesc
iniJna semnul lmprejur (Rom. 2, 29) care iudeii afara (Fac.
17, 10). Botezul adevarat este al Duhului aI focuIui (Matei 3, 11).
Un cort nefacut de mlna (Rom. 9, 11) locul cclor doua
aIe iudeilor (Evrei 9, 6-7 Lev. 16, 2-29), iar cei doi porumbei prelncl1i-
puiau pe Domnul, cu aI carui singe fiind stropiti sa primim aripile Duhului ca sa
zburam spre cereasca Dumnezeire.
IudeiIor li s-a dat Legea scrisa tablele de piatra (Ieremia 31, 33) iar
Legi!e scrise inimile Cor. 3, 3). Acum toate
Domnului (1 Cor. 10, 11) se lmplinesc ln!auntrul omului, clnd jn erau
cxterioare (Faptc 15, 13 Exod 2, 23).
Hristos, MieIul ceI adcvarat bun a fost jungl1iat cu slngcIc au fost
u!?orii inimii, ca s-o apere de demonii - asigtIrlnd btIctIria
vcseIia, adica fericirea a omului lndreptat.
seara interme<diara intre lnttIneri<: !umina, Moise poruncise sa se ma-
nlnce mieIul (Exod 12, 6). Tot astfe! Domnul, clnd s-a dat cartea sinagoga a
vestit anul p!acut Domnului ziua izbavirii (Luca 4, 19), amintindu-se noaptea
razbunarii ziua izbavirii a sufleteIor inIantuite de pacat mintuite jertfa
Lui.
Liberati, iudeilor li se porunce:;;te sa lmprumute de !a egipteni aur argint,
adica gindnrile ceIe btIne, de purificate foc (Ps. 11, 7), cu care sIu-
jesc Dumnezeu.
StIfletuI prime:;;te viata DuhuIui Sfint, gustind din mieI din piinea cea ade-
varata este aparat apoi de diavo1i, de un stilp de foc de (Exod), ca
fiii IsraeI de egipteni, dtIpa cc au savlr:;;it Pa:;;tile ... )}. Sufletul vede puterea
vrajma:;;ului, care se deslantuie asupra sa vrea sa-l ucida, dar poate, pentru
ca Domnul se afla lntre el dul1urile egiptene. Se vede inconjurat de mare de
Pentrn aceasta, sufletul cade deznadejde, pentru ca poarta el
osinda Cor. 9) pentru ca il inconjoara multime de rele ... Deci cind
sufletul suporta un necaz care-J are moartea inaintea ochilor, atunci
({cu mlna tare cu brat inalt (Exod 14, 34), prin iluminarea DuhuJui Sfint, Dumne-
zeu puterea intunericului, iar sufletul trece locurile cele lnfrico!?a-
toarc, strabatind marea lntunericului a focului mistuitor ... sufletul, izbavit
de du!?mani, traverslnd marea cea amara cu puterea lui Dumnezeu vazlnd ca.
pier inaintea ochilorsai carora mai inainte le era sclav (Exod. 14, 30-
31), se bucura de bucurie de ncgrait".
Atunci Duhul lnalta lui Dumnezeu, lui Iisus Hristos, cintare noua din trup
din corzile spirituale ale sufletului sfintii oamenii cei duhovnice:;;ti,
fiindra a izbavit sufletul din robia FaraonuJui a facut din el templuJ sau stra-
lncit.
Ca Mara, unde Moise amar s-a prefacut apa dulce, care
putea fi bauta (Exod 15, 23-25), Dumnezeu arunca lemnul vietii amar
al inimii, care se unindu-se cu Duhul lui Hristos astfel fire>a ome-
neasca se face buna punindn-se slujba Domnului devine duh purtator de trup.
Toiagul cu doua capetc a! lui Moise (Exod 7, 9), unul fiind ca un :;;arpe care
ucidea pe iar altul aparind pe israeliti. era alta prelnchipuire
a Crucii, moartea duhurilor rautatii, dar apararea, sprijinul odihna sufletelor
noastre.
Deci cultul ceI vechi era umbra inchipuire a celui nou. Toate cite s-au facut
IsraeJ, Legea lui Moise vremea Profetilor, aU fost folosul sufletului,
zamislit dupa chipul Jui Dumnezeu apoi cazut robie staplnirea intuneri-
cului pacatului.
Pe el l-a curatit de intinaciunile sale, l-a spalat de rU$inea lui, Eicindu-l sa
straJnceasca aducindu-l din moarte la viata, dupa ce l-a vindecat de
departind pe du:;;mani, i-a redat pacea (Iezechiel 16, 4-14 Efes. 2, 14-16).
1-6. Credinta Dumnezeul Cel adeva.rat. Domnul a vorbit de-
spre ceJ credincios ce! nedrept foarte putin n mult, inte!egind
de putina insemnatate mnlt de multa insemnatate (Luca 16,
10), - cele _dintii referindu-se la bunurile pieritoare ale acestui veac cele de al
doilea la duhurile ve$nice nestricacioase ale veacului viitor. De asemenea a
runcit: Cdutati mai lmpdrdfja Iuf Dumnezeu dreptatea toate acestea
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 379
se adduga (Matei 6, 33), precizind cii le va da pe cele treciitoare,
dal" sa cantam pe cele
Cel ce canta pe cele va Impariitia se va de
sns va deveni fin al lui Dumnezen, va fi impreuna-ostenitor cu Hristos va
'illlparati veci cu desfatindn-se vederea celei de negrait.
a pornncit sa te preocupe grija de cele ca cind ar
procuri singura hrana Caci Ce! ce-ti asigura bunnrile
eE:!C' netrecatoarc va darui pe cele trecatoare, pe care le da ne-
legiuiti, salbatice pasarilor (Matei 6, 31-32). Cind crezi ca vei
se pare ca crezi !ui Caci a venit
ca sa vindece sufletele de nevindecabile:;;i de necuratia leprei rautatii,
fiind mai decit decit trupul (Matei 6, 25).
De Cel ce a facut cel le poate vindec'a
amIndoua.
Dumnezeu ne-a dat pentrn a ne ingriji care e facut din icrbu-
doctoriile, diferitele produse ale , pe care le folosi
cei cal"e sa se increada intru totul insa, dnci viata soli-
tara, care vrei sa fiu al sa te na:?ti de sus, de la Duhul, care
devenise$i strain aceasta trebuie sa dobinde$ti
de a gindi a trai, straine dc toH oamenii lnmii acesteia.
XLlx. 1--5. Rennntarf'a la pla'rerile acestei lumi, pentru celei-
lalte !umi. Daca locul acestei bucurii ternporare obtiii lnca de pe
snfletul tiin cea doritii netrecatoare, atunci aceasta S-II facut ca sare
(Matei 5, 13) - e$ti) mai nenorocit decit oamenii: ai fost lipsit de
buntIrile de aici, iar de cele divine te-ai infruptat n-ai ctInoscut tainele divine
omul ce! !auntric, !tIcrarea Duhulni.
acest scop, omul trebuie incii din aceasta viata sa treaca DtIhul cu
nIintea a1t veac, ca cetatea este cerur1" (Filip. 3, 20) ca
ne luptdm Cor. 10, 3), de:;;i trup astfel sa $tie ca <:cel
ce crede M1ne, trecut d1n moarte v1atd (Ioan 5, 24). cLdsati morti1 sd-Iji
groape a zis Domnul (Luca 9, 60), dar nu mortii Te vor lduda pe
Doamne, ci cei Te vom lduda (Ps. 113, 25-26).
SuflettIl, daca este de duhul cel rau, manifesta gindurilc curate dnm-
care-! fac parta$ la firea dumnezeiasca Petru 1, 4). Caci
a5a poate intra din cernri Cor. 5, 1), parasjnd
adica dc toate din aceasta via\a staruind si noapte
rngaciune, incredin\at fiind ca, dupa putin timp va pe DtImnezen, Care se
ya el.
a creat sufletul ca sa 10cuiasca sa se odihneasca
ca propria-i casa, avind neprihanita, caci zice
V -am logodit singur bdrbat, ca sd vd Hr1stos 1ec1oard nepr1hdni-
Cor. 11, 2), caci a1ci s1ntem (Evrei 3, 6).
Fara sa fje ceva comtIn intre aceea a sufletului, DtIm-
nezen a binevoit sa locuiasca aceasta creatura rationala, ca sd 11m lncepdturd
fdpturilor (Iacob 1, 18), sa 1ntelepciunea comunitInea 5a, fiind
mireasa C'ea curata.
acest sC'op, ncC'ontenit pe Domnul sa redea stralucirea creaturii
a Sall, 111 sanatatea curatia sllfletullli pentru a ram1ne comunitIne
cu
L, 1-4. DtImnezeu este Ce! 'ce face minuni 5iii.
vremea LccJii vechi dumnezeiasca ajtIta cei drep\i ca S8. faca
harnl pe Profe\i, ra Sd prevada actiunile mari, care schimbau istoria
itIdetI: Moise, David, IstIs al Navi, sint exemplele djn cate-
goria cea dintii, care arata C'a puterea Dumnezeu, care a facnt sa cada zdrobite
zidurile unor cetati puternice, face sa cada zidtIrile rautatii mintii tale, care,
8Yind frllnte pe satan, fi nimici\i de Dllmnezeu.
Duhul revarsat vremea umbrei Testament, s-a reviirsat
mai cu putere vremea celui al venirii rastignirii Domnnlui, cind,
s-a zis: TLlrna-voi din DuhuJ Meu peste trupul (2, 28), caci cel ce cere,
va (Matei 7, 8 11). Daca cei care simt inima plina de bncurie din acest
al Duhului ratacesc la pe piimint, nesimtind bucuria haru-
a pacii cel cople$it de bucuria duhovniceasca de darurile
380
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
pe de alta parte, se crezindu-se izb!vit de atacurile ascunse ale
pacatului.
Numai credinta puternica navala pe fata sau ascunsa a cugetelor
viclene Cor. 10, 1) intinderea stapinirii pacatului asupra sufletului
intreg. Rugaciunea continua dorinta comuniunii necontenite de apropierea lui
Dumnezeu ne asigura bucuria pamint fericirea ceruri.
LA CELE 7 OM1LII ..
1-3. Pacea doua de Sfintul calugar Parinte
Macarie, catre staretul Simeon, ascetul din Mesopotamia Siriei catre cei-
lfllti frati care locuiesc cu el: Elogjul pacJi! Ce e pacea dumnezeiasca, unde
cum s-a manifestat ea epoca Vechiului Testament lainceputul celui Nou.
Ea este urmarea razboiului neincetat cu diavolul, de la crearea omului pina
astazi.
Descrierea conditiilor biruin\ei acest razboi, toti cei care canta pe Dum-
nezeu intr-adevar primi putere dumnezeiasca inima toti
dobindind ungerea cereasca, simti ei gustul dulcea\a veacului
incununarea cu pacea dumnezeiasca.
1-7, Mlntuire(1 omuluJ. trebnie sa vorbeasca, sa asculte sa exe-
cute, Ziua care s-a nascut Domnul este a vie\ii mintnirii omului, impreuna
cu a tntregii crea\ii ..
1nlrupindu-Se ca sa impace cu Tatal, S-a inarmat cu armura trupului, ca
sa moartea s-o dea mor\ii, caci dupa cum Adam to\i au pierit,
Hristos au inviat Cor. 15, 22).
Ca membri ca trup al Sau, sint Biserica sfin\ilor, este Capul ei.
Dupa cnm Eva, daca nu s-ar fi cu Adam, ar fi ramas stNila, tot a$a
sufletul, fara unireacu Duhul cu sotul ceresc, Hristos, fi ramas neproductiv
pentru lmpara\ia cerurilor. La fel, so\u1 ceresc fara efortul omu1ui a voin\ei
sale n-ar fi ramas el s-ar fi amestecat cn Orice suflet, purificat de
focul Duhului, poate contact cu trupul, imaculat lui Hristos.
Domnul, care e Dumnezeu om a cunoscut moartea e mintuirea via\a
snflelelor noastre, tutnror bnnata\ilor vie\ii noastre.
1-8, Dorul de Dumnezeu lupta invizibiJa.
duhovnice$ti ne indeparteaza de lmparatie ne
impiedica sa apropiem de Domnul. astfel de imprejurari trebuie sa cautam
pacea, mijlocul unor manifestari de bucurie de dor de Dumnezeu,.
cu care putem sa-1 placem. Caci lisus Hristos Sfintii nu s-au speriat de groaza
mortJi H-au renuntat la lupta pentru mintuirea a1tora din pricina 11,
25; Eccl. 2, 1-5; Cor. 6, 4 Matei 5, 11).
Rugaciunea inSa$i este ocupatia capitala intre toate, dar ea e placuta lui
Dumnezeu, ac\iuni bune, care ne ajuta. Dumnezeu este totdeauna prezent
dar se arata decit ceIui care-L cauta cu sfintenie indepline$te poruncile
SaIe suferintelor vietii (Col. 1, 11 Ps. 118, 143).
inteligenta, gindire hotaririle intime!,>i secrete, Iui Dumnezeu
Iupta impotriva nevazute aIe nevaznte, caci zice Apostolul:
Nu Iuptam impotriva singeIui carnii, ci luptam impotriva rautatii. .. )).
(Efes. 6, 12). vorba de lupta invizibiHi netrupeasca dinlauntrul nostru.
Pentru a astfel de lupta, trebuie sa fim curajo!,>i genero$i,
cum a ara.tat Domnul Evanghelie (Luca 14, 18-19) Moise Deut. 20, 6
7), fa.ra. justificari slabe, care sa puna discutie duhovnicului, omul
cu experienta care conduce pe 1a Dumnezeu (Luca 10, 16) la care,
renuntind, repetam Anania a Safirei suportam aspra pedeapsa
(Fapte 5, 1 !,>.u.). cerul spre care te invit sa ridi,ci ochii, tu vei gasi stelele a1
ca.ror nume numar numai Dumnezeu le Acol0 vei afla pe to\i lu-
minatorii: Pe Parinti, pe Patriarhi, Profeti, pe pe Martiri, adevara-
tele stele care lumineaza nop\ile intunecate ale vietii. .. Tu cu hotarirea ta de re-
l1untare de a nu te rindui multimea cu calea 1arga, ci printre cei care sa
intre viata ve$nica ,pe calea ingusta, tu trebuie sa pa.strezi fagaduielile din
gindurile tale ... .
* romanii. reprezinta numarul omiliei, cifrele arabe reprezinta numarul
paragrafelor la care se refera notele.
LA CELE 7 OMILII 381
Alta data Moise stabilea regula ca animalele cu copita despicata care ru-
mega sint curate, care se intelegea pe de parte ca un discernamint cerut din
IJartea fiecarui credincios fata de inclinarile vicioase, iar pe de alta parte ca
sfortare de intelegere a raului din care-I putem invinge cu ajutorul de
sus (Luca 24, 49).
se poate hotari la munca lupta intelectuala pentru cu-
IJropriilor reflectii reconstruirea propriului suflet, cu lacrimi sudori.
asigura un azil un refugiu Domnul, pastrind continua incre-
dere tare
asemenea, sufletele care sa fie unite cu Domnul sa Imparateasca
cu trebuie sa se mentina pe calea strimta cu suferinte, pe a
mers pe pamint. Numai Ma putem conta pe mila indurarea Lui pina ajungem
Imparatia cereasca (Luca 11, 13), renuntlnd la supunindu-ne Celui
care, rascumparindu-ne cu singele Lui, ne-a primit ca pe slujitori ai Sai buni

1-10.
tngaduinta lui Dumnezeu pentru cadere se justifica prefacerea (sau si-
mul"rea) a celor care cauta stima oamenilor se complac aceasta
aparenta falsa pe care trebuie s-o paraseasca. Exemple: Faci milostenie fata de
tinara orfana saraca cu intentii pacatoase sau din dragoste fata de bolnavi, saraci
batrini, dar manifestarea zgirceniei, - Invata prea luminatul Pafnutie, In-
drumatorul pustnicilor din Egipt veacul al IV-Iea. Cei care fac bine cu bune
intentii, dar stapiniti de pasiuni de orgoliu slnt ca
pline de aceea David cerea bunatate, viata curata price-
perea lui Dumnezeu (Ps. 118, 66), iar Sf. Pavel daruire de sine (Rom. 12, 8).
Cuvintele frumoase nu fac decit sa ascunda pe diavolii care sint Inaltati de
mindrie aroganta (Matei 4, 3 Fac. 3, 1). Cuvintele goale care nu sint
de fapte, sint fara sare, care nu poate fi mincata 6, 6).
parasire a omului de Dumnezeu arata deci virtutea ascunsa ca aceea a lui
(40,3), care a demonstrat marea lui intelepciune. lar cealalta parasire urma-
ruinarea orgoliului. Pe aceasta marturise:?te Sf. Pavel (11 Cor. 12, 7),
sint indemnati s-o marturiseasca paraliticul (loan 5, 14), Iuda (Matei 27, 5), dupa
Esan (Fac. 25, 33-34) sint pedepsiti atitla pentru ca n-au' lnteles adincul jude-
catii 1, 21, 28).
Sfintul Pafnutie amintea de asemenea ca fiecare gindire sau fapta dupa
Dumnezeu, care sufletul se poarta cu piozitate, el este cu Dumnezeu.
lar alt sfint rezuma aceasta problema: orice suflet drept ca
e mai avantajos sa batjocorit intristat decit sa laudat onorat; caci
tulburarea starea bun1i ,pacea succesul: ca urmare este redus
de cele ca de lipitoare.
1-4.
Raul care oameni, intelectul celor mai prudenti dintre ei,
face sa se bucure sa doreasca laudele pentru predicile pe care le tln, socotind
ca li se cuvine frumusetea profunzimea 'lor cad astfel pacatul slavei
dC$arte. La fel fac cei cc fug de patima dar nu de cci ce vorbesc
ea, nevoind sa se fereasca de aceasta ea ,sa nu pacatuiasca fel.
De aceea:;;i slabiciune s-au aparat Moise (Exod 4, 10), 6) chiar
Sf. Pavel, care a scris a invatat atit de mult Cor. 9, 17).
Cei ce vorbesc trebuie sa fie con:;;tienti de faptul ca ei prodnc lucrare
dllmnezeiasca ca gindirea impra:;;tiata trebuie indreptata catre cer pentru a
putca pregati sufletele viata lumina cereasca adevarata directie indicata.
Unii par saraci izvoare, dar mo:;;tenind ceva situatia se schimba
si, impotriva Domnului, la bogatia mai slava
};j ingimfarea, care au izgonit 1acrimile, foamea setea
strabate aceste regiuni intunecate primejdioase, aceste tinuturi
pustii aceasta atmosfera a pacatului, e fericit daca le depa$e:;;te,
ajungind la lini:;;tea bucuria Duhului Sfint.
1-7. Vjata
Monah este cel care este singur, necasatorit carc a rennntat interior :;;1
exterior 1a lume: interior, adica la reprezentarea acestor lucruri dorirea celor
privitoare la lume $i exterior, la tot ce este lnmesc.
Monah este, de asemenea, cel care cheamii pe Dumnezeu printr-o rugaciune
B('ill( etata pc,ntru ca sa curete gtnduri1e sale de tot ce e urit rau.
382
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Aceasta depinde de libera alegere a omului. poate el stirpi pasiunile
gindurile riiutiicioase planta sine, darurile Duhului Sfint, despre care Apos-
tolul zice: fata mai existii lege (Gal. 5, 22-23).
Nu e nevoie deci decit de voia noastrii libera, caci e totdeouna gata sa
ne manifeste indurarea sa ne lumineze, cu conditia ca sii voim sii ne daruim
pe
Omul creat de Dumnezeu trebuie sa-L iubeasca sa se daruiasca; dar
puJ facut din piimint ginde:;;te la ceea ce este pe pamint este atras de satan
care impinge sufletul intelectul spre gindurile paminte:;;ti. Iata de ce monahul
sii fie inzestrat cu discerniimint sa steade pazii de aceasta parte, pen-
tru ca sa fie invins pe ascuns, farii sa fie con:;;tient de aceasta.
Cuvintele Domnului (Matei 16, 24) cu interpretarea apostolicii (Ga1. 6, 14) ne
ccr riistignirea gindurilor rugaciune, ca sii neglijiim mintuirea, primirea
farii discerniimint. Ciici rugiiciunea este primitii de Domnul daca
este curata.
Monahul n-are puterea sa reziste diavolului, stirpind gindurile pacatoase sau
sa iTllplineascii voia Dumnezeu, piizind poruncile Sale. poate numai sii pre-
dea sa lui Dumnezeu, rugindu-L sii-l curete de satan de actiunile
sufletul sau harul incredintindu-i toate virtutile.
Primitorul acestor daruri trebuie sa se laude pe sine pentl'u ele. ci sa
multumeasca Dumnezeu care a binevoit a-I ferici cu toate acestea, urma
rugaciunilor sale.
acest scop trebuie sa veghem sa gindim la ce ne este necesar pen-
tru nlintuirea noastrii, manifestind iubirea noastra fatii de Dumnezeu de seffiE'ni
ajutati timpul cele bune de harul dumnezeiesc.
Patimile cer lupta necurmata dusa cu rugaciuni care duc pina ]a
Hrma la exterminarea lor. Harul este ajutorul de nepretuit care aduce bucurii
manifestate lacrimi de fericire.
Sint cind harul ingaduie satana sa combata lucriirile bune al('
monahului, patimi puternice. somnolenta acedie, atonie aHe pacate. pentru
ca el sa cheme cu foc inima pe Domnul ajutor. A$a poate harul reveni ca
sii departezf' pe satana. bucurind din inima vindecind-o de apropierea dU5-
miinoasa a diavolului. Harul a:;;teapta ca omul sa lupte, sa nU continuu
nHmai bunatatea Lui, ci sa st('a de veghe rugaciune necurmata riizboi
in1potriva raului.
1-6.
Sufletele care se supun Duhului Sfint sint pline de teama de Dumnezeu de
pasiunea incepatorului cu toata puterea urasc ce ar putea aduce nefericirea lor
duhovniceascii: aurul. argintul. dragostea de ce]e ale trupului chiar de propria
famiJie. acestea se adaugii bucuria de a indeplini cele ce apropie de Dumne-
zeu. ca: postul. veghile lini:;;tea, slujirea altora, sau milostenia.
Putini sint cei care rezista la ispitiri1e, care fac dulce ceea ce era amar ina-
1 despre aceasta Sf. Pavel zicind: inceput cu Duhul acnm
sfir:;;iti ale ciirnii. Oare degeaba ati indurat atitea 1 (Gal. 3, 3-4).
Dar cei care rezistii satan aceasta prima ispitire primesc pasiune sta-
bila, lini:;;titii si neschimbatoare. Despre ei scrie Apostolul ca devin templnl
Dumnezeu: locui ei umbIa fi Dumnezeu1 ei fi
poporul Meu (11 Cor. 6, 16).
Aceasta cere insii ca ei sii primeasca angajament cu Dumnezeu de a
ramine nici cJipa nepiisare nesupunere, ci de a-i tot timpul gindu-
rile de a plinge fatii de lipsa de recuno:;;tinta pentru cele de
care incii se bucurii. Aceastii prezenta asigura prima dragoste fat/i
de Domnul.
David se plingea adeseori de uitarea nepIisarea pe care le condamna
cu asprime, gindindu-se la .prima dragoste de Dumnezeu (Ps. 76, 6 Ps. 142, 5-
6). Asemenea cind avem vie pasiunea pentru sii meditam la marile minuni
pe care face Domnu1 cu
L G R F
Opere ale Pseudo-Macarie
G.L. Magna editatii de W. Jaeger, Two Rediscovered vI/orks
Ancient CllIisHan Ljterature: Gregory and Macarius, Leiden, 1954,
[). 233-301.
C 1 e c t i - - MakariosjSymeon, Redenund Briele. Die Sammlung
[1es V aticanus Graecus 694 editatd de Berthold, 2 volume (GCS), Berlin 1973.
Se citeaza indicindu-se numarul Logosului (inviitiiturii), paragraful eventual
stIb-paragraful, precedate de cifra 1.
C 1 e c t j - - Die 50 GeistIichen Homilien des Makarjos, de
Dorries, Klostermann, Kroeger S 4), Berlin 1964. Acestea sint cele
Cincizeci dc Omilii editate P.G. 34, col. 449-822. Referintele
llllmerele ale paragrafului eventua! al liniei editiei Dorries, prece-
date de cifra 11. steluta (*) urm1nd numiirul unei semnaleaza notii a
DOrries.
C 1 e c t i - - Neue Homilien des MakariusjSymeon, aus TyptIs
editate de Klostermann Berthold V 72), Berlin 1961. Bucatile luate din
prezent s1nt citate cu numerele Omiliei, al paragrafului evcntna1
sub-paragrafului, precedate de cifra Bucatile care n-au fost reluate aici
(nnmere!e 2, 5, 99, 11, 13, 14, 23, 28 s1nt citate simple referiri la paginile
editiei Klostermann, sub indicatia (sigla) i vom da referinia recen-
ziei parale!a care aceste bucaii fignreaza toate, afara de ultima. (Addtlgdm
precizarea cd, noi ocupdm aici numai de cele 50 de Omilij, toate pre-
ocupdIjJe se vor reIerj colectia clnd se aceste
Aceastd reguld nu se pdsIra atunci clnd se VOI expune generalitdti, care VOI
depd1j! cuprinsul acestei reIerindu-se 1ji acela
1ji adaosuri).
MQCUIii Anecdota. UnpubIished Homilies Macarius, editate de
G. L. (Harvard Theological 5) Cambridge (Mass) 1918 Ne referim
la numarul fiecareia dintre aceste Omilii (numerotate de la 51 57) la
numiirul paragrafului, precedat de sigla
Opuscule S.P.N. Macarij Opuscula Ascetica, P.G. 34 col. 821-968.
Colectia arabo-copta a operelor lui Pseudo-Macarie. Bucatile proprii ale
aces\ei colectii s1nt tratate de W. Strothmann, Makarios!Symeon, Das
arabische Sondergut (Gottinger Orientforschungen, Reihe: Syriaca, Wiesbaden,
1975. Referintel-e au numerele Omiliei (b.), al Tratatului pe scurt (br.) sau al intre-
biirii (int.) precedat de sigla manuscrisului sau manuscriselor care cuprind.
Principalele texte studii
S.P.N. Ephraem Syri ed. J. Assemani, t. graece
et latine, Roma, 1732, 1743, 1746.
Berthold, Berthold, Introduction a la collection
Berthold, : Berthold, Introduction a la Collection
Bouyer, L. Bouyer, The Spirituality the New
and the Fathers, New-York, Desclee, 1963, 370-380.
Commandements et Jjberation: J. Gribomont ed., Commandements du Sejgneur
et evangelique (Studia Anselmiana, 70), Roma, 1977.
Courtonne: Saint Basile, Lettres, text stabilit tradus de Courtonne (Col-
lection des Unlversites de France), 3 volume, Paris, 1957-1966.
Davids, Das Bi1d: Das Bild Neuen Menschen (Salzburger
Patristische Studjen, 2), Salzbourg et Munich, 1968.
Danielou, J. Danielou, mystique (Theo-
Iogie, 2), Paris, 1944.
384
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
DeseiI1e, S1. Macaire: Le Pere Placide Deseille: Les Homelies spirituelles de
Le Esprit chretien. Traduction avec Introduc-
tion. CoJ. Spiritualite Orientale Nr. 40. (Abbaye de Belle fontaine).
Desprez, Vincent 'oDesprez, cdlugdr ISiguge
Oeuvres spirttualles. plopres collection introduction, traduction
notes, incolectia Sour<:es chretiennes, Nr. 275, Les du CcI'i,
l' aris, 1980.
Dorries, Dorries, Dialochos und Symeon. der
zum Dorries, Wort und Stunde, 352-422.
Dorries, Symeon: Symeon Die Oberlie1erung
Makarios - Schrilten (T.U., 55, 1), Leipzig, 1941.
Dorries, T1Jeologie: Dorries, Die Theologie des MakariosjSymeon (Abhand-
lungen der Akademie der Wissenschaften Gottingen, Philologisch-Historische
Klasse, Dritte Folge, t. 103), Gottingen, 1978.
Dorrier, Dorries, Urteil und Verurteilung. Kirche und Messalianer.
Zum Umgang der Alten Kirche mit , Dorries-Wort und Stunde
334-351 (sau ZMW, 55, 1964, 78-94).
Dorries, WOltund Stunde: Dorries, WOlt und Stunde, t.
Auisiitze ZUl Kilchengeschichte des vierten Jahrhunderts, Gottingen, 1966.
G., Des moines euchites Cartage en 400-401, "Studia Fatris-
tica, 2, Texte und Untersuchungen, 65, 1957, 386-399.
Glibomont, Origines: J. Gribomont, Le dossier des origines du mcssalia-
nisme, ofIelts Jean DanieJou,
Paris, 1972, 611-625. .
L'errCUI: J. Hausherr, L'erreur fondamentale et la logique du
Jllessalianisme, OCP, 1, 1935, 328-360.
Isaie, Glec: Augoustinos Monachos,
Jerusalem, 1911. retiparit de G. Schoinas, Volos, 1962.
: Abbe ascetique. Introduction et
par les moines de Solesmes (Spiritualite Orientale, 7), BeIlefon-
taine, 1970.
Isaie Syriaque: Les cinq lecension de 1saZe, pat'
R. Dlaguet, CSCO 289-290 (texte) et 293-294 (version), Louvain, 1968.
Works: W. Two Rediscovered Works Ancient
GlegolY Leiden, 1954.
Kmosko: Liber codicibus syriacis Parissis, Londini, Romae, Hiero-
solymis edjdit, est Dr. MichaeI Kmosko lPSl, 3),
Paris, 1926.
Kloeger, KlOegel, Introduction a la Collection 11.
LjpSlUs-Bonnet: Acta Apostololum ... ediderunt R.A. Lipsius Bonnet,
2 3 volume, Leipzig, 1891-1903.
Geolge S.I. Maxicated with God. The Piity spilitual
Macarius. Dimension Books, DenviHe, New Jersey, 1978. (Introduction and traduction).
Meyendorif, John: MessalJ(1nism Presch Look
Mac(1rian Ploblem, Kyriakon, Fetschrift Johannes Quasten, (Verlaq Aschendorff,
Westf.).
MUIlay, Symbols: R. MUllay, Symbols Church Kingdom. Study
Eilrly Syriac Tradition, Cambridge, 1975.
Quispel, G. Quispel, Makarius. das und das
Lied der Perle (Supplements to Novum Testamentum, 15), Leiden, 1967.
Neophythos sec. apud S. Psevtogas:
onoarea lui Pkhrestou, Tcsalonic,
1967, 191-214.
Staats, GIegor: R. Gregor Nyssa und die (PTS 8),
J3erlin, 1968.
Bibliotllek der Kirchenvater, Eine Auswahl Patristischer Werke deutscJlcr
Obers1itzung. Aus dem GrJechisc}Jen St. Dionys StiefenhoIer. Des
des Agyptels Funfzig GeistIiche Homelien, (Kempten &
1913).
BIBLIOGRAFIE 385
Stoflels: J. Stofle1s, -mystlscher Theologie Makarius des Aegypters und
dJe iiIteslen Ansatze christ1Jcher MystJk, 1908.
arabische W.
Sondergut (Gottingen OrJentf08dhungen, ReJhe: Syriaca,
baden, 1975.
ViJ1ecourt: L. Villecourt, La date l'qrigine des HomtHies spirituelles attri-
buees a Macaire, CRAIBL, 1920, 250-258. The PhiJokaJia, vo1ume three, translated
from the Greek and edited by G.E.H. Palmer, PhiJip Sherrard, Kallistos Ware, '(he
Eling Trust, 1984.
(Nota Yjncent Desprez, la care se afHi marea a acestei
bibliografii, 8-12: Pentru bibliografie mai ampla recomanda
cit., lui Das Bild, 117-127 sau articol
Macaire-Symeon)>>, D.S., t. 10, c. 20-43). adauga cu titlul
CJavjs, recomandarea de a folosi neaparat opera de
Gerrard, t. 2, Turnhout, 1974).
BIBLIOGRAFIE ORTODOxA ROMANEASCA
1. Traducere
Patericul 130-143: Pentru Avva Macarie Egipteanul) ce cuprjnde sine
cuvinte 1010sitoare SiinfjJor
S-a tiparit pentru zilele Grigorie Dimitrie Ghica Voievod
Domnul Munteniei, cu osirdia binecuvfntarea celui de atunci Mitropolit Ungro-
Vlahiei Grigorie, spre folosul celor ce sa se ingri-
jeasca sa se nevoiasca pentru a mtntuire. la Sf. Mitropolie
!a 1828.
S-a tiparit pentru a doua oara cu osteneala cheltuiala P.S. Antim PeIrescu,
[ost episcop Rimnicului Severin.
Iar acum a trei-a oara se decatre Institutul de Editura al
Sf. Episcopii a RAmnicului Noului Severin, 480 (Ramnicul VAlcii, Tiparul Tipo-
grafiei Cozia a Sfintei Episcopii 1930).
S!. Macarie Egipteanul (intre 300-390), "Omi1il duhovnice$ti, traducere
din de Preot Cicerone Iorddchescu (Chi$indu), Tipografia Eparhiala Car-
tea Romaneasca, 1931).
150 capete Sf1ntului Simeon MetafrastuI ce1e 50 cuvinte
Sf1ntului Macarie sfIntelor nevointe desdvlr$irii,
2, 293-387, cu Introducere (Bucure$ti, editura Tipografia Biblic
de Misiune Ortodoxii, 1976.
2. Opere traduse infiuen,ate
Nico1ae (1320-1391): Viata Hristos, traducere de Pr. prof.Ene

Nicolae Comentariu dumnezeiasca Liturghie, traducere de Pr.
prof. Ene
PiJooaJia, Marcu Asaetul
Isihie SinaituI;
Simeon NouI Teo10g;
Nichifor Isihastul, Grigorie Sinaitul Grigorie Palama;
PatriarhuI $i Ignatie Xantopoulos. (Lista se continua
nepublicate inc1i).
25 - Sfintul Macarie
INDICE SCRIPTURISTIC
VECHIUL TESTAMENT
Facerea
I"ac. 1. 26, 88,
Fac. 2, 15, 188.
Fac. 3, 5, 154-
Deut. 15, 9,
108 216 Deut. 17, 4, 189.
, Deut. 23, 2, 207.
Fac. 3, 7, 125.
Fac. 3, 219.
Fac .. 3, 18, 149.
Fac. 3, 23, 68.
Fac. 3, 24, 190.
rac. 4, 12, 29, 177, 219.
Fac. 9, 23, 125.
Fac. 15, 13, 218.
Fac. 17, 10, 217.
Pac. 18, 27, 68, 151.
Fac. 21, 20, 151.
le,Irea
2, 23, 218.
2, 8, 230.
Ie$. 7, 9, 223.
7, 20, 230.
8, 10, 230.
10, 32, 164.
12, 3-4, 218.
12, 6, 218,219,
8-11, 220.
12, 8-15, 218.
Ie$. 12, 35, 218. '
Ie$. 12, 36, 220.
Ie$. 12,46, 218.
13, 2t, 221.
Ie$:14, 5-ff,p; 221.
Ie$. 14, 21, 165.
14, 16-20, 230.
Ie$. 14, 30-31. 222.
Ie$. 15, 23-25, 1'. 223.
Ie1;l. 17, 11, 230.
28, 1 179.
34, 28, 40.
Ie$. 34, 30-31, 222.
Ie$. 34, 35, 217.
Levitic
Lev. 1, 13 sq., 217.
Lev. 11, 3,
Lev. 16, 2, 217.
Lev. 21, 17, 207.
Numeri
Num. 21, 4, 62.
220.
Num. 22, 28 sq., 206.
Deuteronom
Deut. 4, 34, 139.
Deut. 6, 5, 84, 202.
Deut. 7, 17, 175.
.Iosua
losua 2, 8-21., 206.
losua .6, 1-10, 230.
Iosua, 10, 8-13, 230.
Cartea I-a a regiior
Regi, 17, 49, 230.
Regi 19, 12, 43.
'Cartea a III-a a
Reg} 17, 230.
Regi 18,38 40, 176.
Regi 18,44; 176.
Regi, 18, 44-45, 230.
a.IV-a a reg.ilor
Regi6, 14, 97.

1 sq., 143.,
1, 21, 36.
2, 5, 143.
13, 15, 143.
39, 25, 132.
PsalmiI
Ps. 11, 7.
Ps. 11, 7.
}>s. 15, 5, 186.
Ps. 16, 3, 77.
Ps. 16, 15, 227.
Ps. 17, 29, 189.
Ps. 21, 7, 68.
Ps.25, 2;
Ps. 26, 13, 184.
Ps. 33, 9, 86 ..
Ps. 34, 8, 88.
ps. 38, 6,. 4.
Ps. 38, 13, 139.
Ps. 41, 3, 139.
Ps. 48, 21, 108.
Ps. 50, 19, 169.
.Ps. 52, 7, 33.
PS.55, 9. 139.
Ps. 67, 3, 203.
Ps. 101, 10, 139.
Ps. 103, 4, 140.
Ps. 104, 15, 8.
Ps. 106, 26, 209.
Ps. 113, 25,-26, 228.
Ps. 114, 9. 137.
Ps. 118, 18, 128,137,140,
168.
Ps. 118, 104, 124.
Ps. 125, 5, 139:
Ps. 126, 1 136 ..
Ps. 136, 1, 137 .
Pildele Solomon
Pilde 4, 23. .
EcclesiastuI
Eccles. 62, 18,
Isaia
Is. 1, 3, 193.
Is. 1, 6, 173.
Is. 4, 9, 63.
Is. 10,.15, 193.
Is. 28, 18, 214.
Is. 34, 14, 183,
Is. 44, 2, 175 ...
Is. 45, 2, 175.
.Is. 62,. 6, 49.
. Is. 64, 5, 126.
ls. 66, 2, 43.
Ieremia .
ler. 31, 33, 136, 217 ..
lezechiel
Iez. 1, 1 sq., 1.
Iez. 1, 1-5, '183.
lez. 8, 2.'
Iez. 10, 8; 2.
Iez. 10, 11:13.
lez. 224.
Iez. 80.
Danie!
Dan. 3, 24 sq., 174
3, 50, 206.
6, 22, 174.
Dan. 6,23, .. 2Q6.
Amos
AIilbs 9,11, 176.

loi1 2, 28, 45, 231 ..
Zaharia
Zaharia 1, 2, 80.
Maleahi
Maleahi 3, 20, 184.
Tobit
Inte!epciunea Solomon
Inte1. <;01. 6, 6 $i 8, 168.
Inte1. So1. 17, 3, 139.
INDICE SCRIPTURISTIC
Evanghelia dupa MaIei
Matei 3, 11. 217.
Matei 3, 16, 63.
Matei 5, 3, 163, 169.
Matei 5, 8, 208.
Matei 5, 11, 190.
Matei 5, 13, 7.
Matei 5, 14, 3.
Matei 5, 15, 16, 3.
Matei 5, 17, 189.
Matei 5, 20, 75.
Matei 5, 40, 113.
Matei 6, 13, 136.
Matei 6, 21, 62, 161. 206.
Matei 6, 22-23, 3.
Matei 6, 29, 39.
Matei 6, 31. 225.
Matei 6, .33, 55, 189, 224.
Matei 7, 7, 128, 167,.
Matei 7, 8, 231.
Matei 7, 11, 231.
Matei 7, 14, 162, 222.
Matei 8, 29, 64, 70.
Matei 10, 37, 210.
Matei 11, 12, 178.
Matei 11. 28, 186.
Matei 11, 29, 121.
Matei 13, 22, 214.
Matei 13, 134.'
Matei 15, 18, 201.
Matei 15, 19, 84, 87.
Matei 15, 22, 127.
Matei 16, 24, 32.
Matei 17,5, 63.
Matei 19, 17, 206.
Matei 19, 21, 63:
Matei 19, 28, 45.
Matei 22,.4, 91.
Matei 22, 11, 172.
Matei 23, 33, 138.
Matei, 23, 37, 192, 202.
Matei 24, 47, 97. .
Matei 24, 13, 143;
Matei 25, 41, 172.
Matei 25, 42-44, 174.
Matei 28, 20, 179.
Evanghelia dupa Marcn
Marcu 3, 11, 64.
Marcn 5, 25, 126, 174.
MarCll 10, 45, 127.
MarCtl 10, 46, 174.
Evanghelia dnpa
Luca 6, 26, 121.
Luca 6, 29, 113.
Luca 6, 31, 189.
Luca 6,36, 201.
Luca 6, 37, 189.
TESTAMENT
7, 44, 174.
Lnca 9, 60, 228.
Luca 10, 38, 139.
Luca 10, 42, 73, 139.
11, 13, 128.
Luca 12, 48, 168.
Lnca 12, 49, 139.
Luca 13, 24, 125.
Lnca 14, 11, 200.
Lnca 14, 26, 32,' 93, 210.
Lllca 14, 17-20, 92.
Luca 15, 7; 79.
Lnca 16, 10, 224.
Lnca 18, 1,
Luca 18, 7, 183.
Lnca 21, 18, 83. .
Lnca 21, 19, 38, 55.
Lnca 22, 3, 84.
Lnca 22, 31-32, 29.
Luca 23, 21, 151.
23, 43, 269.
'Lnca 24, 18, 140.
Lnca 50, 6, 151.
Evanghelia dupi1 Ioan
Ioan 1, 1, 69.
Toan 1, 5, 103, 110.
Ioan 1, 12, 131.
Ioan 1, 29, 10, 63, 126,
127, 165.
Ioan 3, 3-7, 228.
10al1 3, 16, 97.
10an 3, 33, 167.
Ioan 4, 9, 63.
Ioan 4, 14, 184.
Ioan 4, 16, 14:7.
Ioan 4, 22; 195.
Ioan 4, 23, 149, 195.
Ioan 4, 24, 124, 138, 183,
..
Ioan 5, 44, 141.
Ioan 6, 10, 8.
Ioan 6, 35, 8, 184.
Ioan 6, 54, 77.
10an 8, 35, 77.
Ioan 8, 44, 29.
Ioan 9, 14,. 172.
Ioan 10, 1, 176.
Ioan 10, 11, 201.-
Ioan 10, 14, 41.
10an 11. 39, 173.
Ioan 12, 25, 93.
Ioan 12, 26, 213.
1oan, 12;' 36, 172, 185.
14, 6,. 74.
Ioan 14, 15, 121,
10an 14, 21, 118;'194.
Ioan 14,23, 118, 194.
Ioan 14, 30, 63.
Ioan 14, 33, 38.
Ioan 15, 1, 184.
Ioan 15, 2, 148.
Ioan 15, 5, 76.
Ioan 16, 6, 83.
Ioal1 17, 16, 106.
Ioan 17, 22, 95 ..
Ioan 22, 31-32, 29.
Faptele Sf.
Fapte 2, 17, 45.
Fapte 2, 22, 45.
Fapte 3, '12, 210.
Fapte 9, 25, 142.
Fapte 14, 15, 190.
Fapte 14, 21, 37.
Fapte 15, 39, 156:
387
Epistola Sf. Apostol Pavel
Rom. 1, 9, 195.
Rom. 2, 1, 169.
Rom. 2, 168.
Rom. 2, 15, 92.
Rom. 2, 189.
Rom. 2, 29, 150, 217.
Rom. 6, 6, 5.
Rom. 6, 12.
Rom. 7, 195.
Rom. 7, 23, 15(\.
Rom. 7, 24, 5.
Rom. 8, 3, 84.
Rom. 8, 9, 190.
Rom. 8, 11; 38, 39, 40.
Rom. 8, 11, 126.
Rom. 8, 17, 137, 152.
Rom. 8, 29, 171.
Rom. 8, 32, 97.
Rom. 8, 35, 55.
Rom. 9, 11, 217.
Rom. 9, 33, 143.
Rom. 10, 2, 209.
Rom. 10, 3, 189.
Rom. 11, 6, 191.
Rom. 11, 34, 192.
Rom. 12, 3, 187.
Rom. 12, 19, 122.
ROln. 16, 20, 136.
I-a, cafr.e
Cor. 1, 21, 115.
Cor. 1, 23, 24, 63.
Cor. 1, 30, 116.
1 Cor. 2, 9, 190.
J Cor. 2, 1Q, 190.
Cor. 2, 14-15, 54, 214.
Cor. 3, 3.
Cor. 4, 11, 68.
Cor. 4, 16, 68.
Cor. 4, 16, 68.
388
Cor. 5, 8, 137.
Cor. 6, 16, 102, 215\.
Cor. 6, 17, 217.
Cor. 6, 17, 56, 103, 134.
Cor. 9, 10.
Cor. 9, 27, 81.
Cor. 10, 3, 179.
Cor. 10, 11, 218.
Cor. 11, 5, 72.
Cor. 12, 3, 191.
Cor. 12, 9, 1&7.
Cor. 12, 21, 215.
Cor. 13, 1, 147.
Cor. 13, 2, 158.
Cor. 13, 5, 131'1.
Cor. 13, 12, 190.
Cor. 14, 2, 187.
Cor. 14, 4-5, 45, 187.
Cor. 14, J9, 191.
Cor. 14. 33, 44.
Cor. 15, 26, 14, 82.
Cor. 15, 27, 119.
Cor. 15, 28, 176.
Cor. 15, 41, 187.
Cor. 15, 49, 137, 172.
Epistola II-a catre Corinteni
Cor. 1, 9, 222.
Cor. 1, 22, 5, 109.
Cor. 2, 4, 139.
II Cor. 3, 17, 190.
Cor. 3, 18, 40, 171.
Cor. 3, 31, 136.
II Cor. 4, 5, 116.
Cor. 4, 7, 232.
Cor. 4, 10, 38.
Cor. 5, 1, 2.28, 38.
Cor. 5, 3, 40.
II Cor. 5, 4, 38.
Cor. 5, 17, 206.
Cor. 6, 14, 110.
Cor. 6, 16, 180.
Cor. 10, 3, 228.
Cor. 10, 4, 232.
Cor. 10, 5, 55.
Cor. 11, 2, 125, 16.7.
Cor. 11, 13, 193.
Cor. 11, 23, 194.
Cor. 12, 7, 48.
Epistola catre Galateni
Gal. 2, 18, 156.
Gal. 3, 2, 191.
Gal. 3, 3, 158.
Gal. 3, 19, 140.
Gal. 3, 28, 185.
Gal. 4, 1-2, 202.
Gal. 6, 156.
Gal.,6, 14, 4.
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Epistola catre Efeseni
Efes. 21, 213.
Efes. 2, 6, 213.
Efes. 2, 14, 190.
Efes. 2, 14-16, 224.
Efes. 2, 16-17, 190.
Efes. 3, 18-19, 216.
Efes. 3, 40, 156.
Efes. 4, 9, 14.
Efes. 4, 13, 120, 191.
Efes. 4, 17.
Efes. 4, 22, 137.
Efes. 4, 24, 137.
Efes. 4, 24, 201.
Efes. 5, 26-27, 183.
Efes. 4, 31, 125, 131.
Efes. 5, 32, 153, 195.
Efes. 6, 4-6, 158.
Efes. 6, 11, 136.
Efes. 6, 11, 158.
Efes. 6, 12,96,128,131, 158.
Efes. 6, 15-17, 130, 132.
Efes. 6, 16, 132, 158.
6, 22, 9.
Epistola catre Filipeni
2, 7, 154.
2, 12, 80.
2, 13, 192.
3, 9, 189.
Epistola I-a catre Timotei
5, 158.
2, 8, 184.
4, 9, 87.
Tim. 5, 6, 228.
Epistola catre Evrei
Evrei 1, 1, 165.
1, 3, 139.
2, 2, 140.
Evrei 2, 11, 95, 202.
Evrei 2, 18, 200.
3, 6, 229.
Evrei 5, 1-3, 179, 207.
5, 14, 231.
Evrei 6, 4, 93.
6, 4-6, 158.
Evrei 6, 19, 190.
Evrei 9, 6-7, 217.
9, 8, 217.
9, 11-13, 179, 207,
5, 14, 231.
6, 4, 93.
EvreI 6, 4-6, 158.
Evrei 9, 6-7, 217.
6, 19, 190.
9, 8, 217.
9, 11-13, 179, 207,
217.
Evrei

9, 28, 207.
11, 25, 53.
Filip. 3, 12,
3, 20, 30, 110,

133,
11, 37-38, 68.
12, 13, 139.
177, 227.
3, 21, 137.
Epistola catre Coloseni
Col. 1, 11, 122.
Col. 1, 18, 154.
Col. 2, 9, 147.
Col. 2, 15, 5.
Col. 2, 18, 179.
Col. 3, 14, 147.
Col. 3, 15, 177.
Epistola I-a catre
Tesaloniceni
4, 17, 42.
[ 5, 5, 11.
5, 19, 112.
Tes. 5, 19, 156.
. Epistola II-a catre
Tesaloniceni
1I Tes. 1, 8, 139.
11 Tes. 2, 8, 136".
12, 29, 139.
Epistola Sf. Iacob
Iacob 1, 18, 229.
Iacob, 4, 4, 188.
Epistola l-a a
Sf. Apostol Petru
Petru 2, 8, 143, 162.
Petru 2, 9, 138, 153.
Petru 2, 21, 138.
Epistola a II-a a
Sf. Apostol Petru
Petru 1, 4, 138, 196, 210,
228.
Petru 1, 19, 138.
II Petru 2, 9, 153.

Apoc. 3, 24, 174.
Apoc. 5, 12, 207.
Apoc. 17, 14, 153.
INDICI ANALITICI REALI :;;1 ONOMASTICI
389
INDICI! ANALITICI REALI $1 ONOMASTICI **
ACTlVIT omeneasca har dumne-
zeiesc. prima fazd a vietii duhov-
omul trebuie sa lupte (Ma-
21, 12; XXV1, 21 i 5) i
Dumnezeu pune la incercare sufle-
tele observa dragostea care pre-
cede vointa i 7: sc
mic$oreaza folosn\ (eIor mici. 111
a doua faza, eIe incepe
slava cu dumnezeiesc
tota1 (Gal. 5, 22).
ADAM: Adam personifica omenirea
13). lnainte de cadere
6-8 i 5 i 25). Neasculta-
rea, inspirata de orgo1iu, a picrdut
Adam 1, 3, 4). Caderea Iui
Adam a introdus lume pacatul
moartea, care se nlanifcsta do-
minatia satan 5, 9, 11, 12).
se inalta mult mai sus de-
cit Adam inainte de cadere, liind
indumnezeit dc Hristos membru
al Trupului Sau 38-39 i XXVI,
2).
A,\1ARACIUNEA data de grija, teama
munca .permanenta, din pricina ac-
pacatului ('sl(' continuu
prezenta Hristos.
ANA.HOREZA: Parasirea lnmii a
6 i 1 i VII!, 2 i
XLIX, 4, 5.
rod al inblrii Il,
5 i 9, 14-16 i XXVI, 14--
16 i 2-5 i XLV, 7). Ce1 care a
ajuns la caritatea care
corespunde cu "perfectiunea
cu Hristos, este de strins
stapinit de har, ispi ta se
mai poate apropia de decit
dinafara, fiindca satana incetea-
za niciodata lupta 14-16).
Aceasta este masura perfecta a
patimirii, rod a1 caritatii. Dar chiar
aici harul cOl1stringe i daca
cei pacdlui,
pentru ca a1eg a () face i
atit gratia ablll1da Dar la-
sa pe cei spirituali chiar cei
sa aiba vointa 10r.
(XXVII, 11).
AIJOSTOLI: (VI, 7 i XXV1I!, 6 i
5 i 11 i 5).
A8CET, identic Cll staret. ca snperior
a1 grllp dc calugari: 8.
ATENTIUNE: localizarea int('Icctnlui
inima dHce la lupta elcmentelor
vizibilc ale sufletului
impotriva celor vizibile trupe5ti
1a care este una dintre
26 - Sfintul Mac:n-jc
mele cu care se apara de ori'C(' dis-
tractie 3 i 10, 11, 13 i XV,
47 i 1-3), a1aturi de rucJa-
ciunea continua.
Vezi exceptionalul \'oIum a1 aba-
PLACIDE DESEILIE, Les
me1ies ide jSainl Macaire, Le Sail1t
Esprit chretien. din colectia
orientaIe, nr. 40 (Ab-
baye de Bellefontaine, 1984), a
Introducere (49 am foIo-
sit-o din
NEV AZUT incepe dupa ce
harul Sfint a fost pierdut
.';ii omul H-a mai Sd vada (u
ochii adevarata Lumina, 50arcl('
dreptatii (XVlI, 3 i 4-5).
vt'eme pacatul iIl
gindurile sint de neguri1e
orbire uitare (V, 2-4)
Intreaga creatie a devenit
cu eI 5). Iar cind rennnta Jd
]um(', pIaceri, slava, dominatie, 0-
noruri atunci descoperi:i.
patimi, le-
gaturi nevazutc, razboaie secrete,
1upta incalerare prf'facntd
5). Este adevarata biitalie
dupa DUl1lnezeu a sufletullli impo-
triva sugestiilor si nnm('-
roase aIe puteriIor rele aminlitc de
Apostol. (Efes. 6, 12). Aceste dn-
huri reIe, nevazule, inving ccle
vazute masnra suflf'tul neva-
zut netrupesc truplll
(LIII, 6 i 3-4). Atc'ntia ld pa-
za de distractii 3 i 1 U, 1,
13 i 47 1-3 mai
aIes rugaciunea continua 2)
sint armele signre. acest
stadiu al insa, omHl trebttie
sa faca
toate virtutile 3--1, 2 i LIII,
3 Matei 11, 12).
BISERICA este cuvintul care se refera.
atit la suflet la mul-
timea

Caci
manifesta toate ideile ele fo]'-
meaza Biserica Dunlnezeu,
caci snflctul este destinat
Sotul ceresc sa sc amestece cu
ceea ce este cer ... Aceasta sc re-
fera la total la indivizi
16, 6-10). Biserica dezvo1ta haruJ
dumnezeiesc inimi, mijlocind li-
bertatea zidirea Bisericii ce-
resti pentru fericirea
c vietii duhovni-
: Matei 25, 15-28 i XLIII.
390
1). Mesalienii. care au fost confun-
dati cu macarienii invatau ca Botezul
la nimic celor care-l
n1esc, acest folos aducindu-l numai
rugaciunea neintrerupta, care izgo-
demonii pentru ca apoi sa
inter"ina Duhul Sfint care libereaza
trupul de inclinarile spre patimi
de tot rau!. Nici postul nu mai e
necesar, invatatura care frinea-
za lndrumeaza fel lnclt
credinciosul vede toate se bucu-
ra chiar de vederea Sfintei Treimi
(Theodoret a! Cirului, dupa Kmos-
ko, coJ. CXC sq.).
BUNAT lui Dumnezen 11 face S1)
coboare din maretia Sa sa strit
bata abisul care-L desparte de cre-
aturile Sale, pentru ca ele sa par-
ticipe la viata Sa dumnezeiasca, s-o
experimenteze s-o guste ca dul-
cea bunatate (IV, 12-13;
4 7).
CHIPUL Dumnezeu a fost reprodus
Adam 7; 1, 6). Chipul a-
cesta a fost pierdut pacatul lui
Adam 1). Rolul Sfintului Duh
este de a ne uni mirul bucnriei
cu Iisus Hristos, ungere,
lncit sa avem substanta
ca al Lui (XLIII, 1). "Cu
Duhul Sau, cu propria substanta,
lnmina nestinsa, Hristos Bunul Ico-
nograf om
ceresc dupa propriu-I chip
4-5).
COEXISTENT pacatului cu harul la
cei botezati. aspra lupta du-
hovniceasca este partea oricarUi bo-
tezat, cu tot datul duhovnicesc al
Sfintului Duh, pacatul ramine pre-
zent el, invata Pseudo-Macarie
cu insistenta. Samlnta aruncata de
Domnul pe pamlnt dupa caderea
Adam este acoperita de spini
ciulini, pina ce harul
vapaia soarelui ceresc
Tim. 2, 5).
COMUNIUNEA cu Duhul Sfint a inceput
la cind omul este chemat
sa devina har ceea ce e Dum-
nezeu dupa fire 18 i 5 i IV,
9 i 1 i XLIV, 5). Viata
pacea sufletului este comuniunea
mistica inefabila cu Imparatul
cerurilor (IV. 15)_
CONCUPISCENT este nazuinta fireas-
ca fara regula spre placerea tru-
peasca. fireasca a sufletu-
creat de Dumnezeu, este de a-L
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
iubi a se darui, pe cind aceea
a facut din pamint prefera
pe cele materiale
3). De aceea trupul, daca este
prefacut har, prefera cele pa-
materiale: hrana, bau-
tura, imbracamintea !ii alte bunuri
asemanatoare. Aceasta implica
nazuinte rele. Dar cind satana il im-
pinge spre placerile fara regula,
atunci acestea se grefeaza pe
stinctele legitime.
cugetului vointei la aceasta ten-
dinta nereguIata aduce dominatia
acestei cautari a placerilor, de-
prapastie fund (XXV,
1, 2 XV, 49).
BotezuI slabellte, dar
lnclinarile concupiscentei el este
ca saminta sanatoasa al carei rod
este acoperit de spini, ciulini
palamida, care-l distrug, daca
Soarele ceresc nu-i arde pra-
(XV, 41-42 XXV, 21).
Caci daca harul da puterea de a
combate pacatul, acesta nu aduce
pieirea concupiscentei din suflet
(VIII, 5 XXVII, 13): obser-
Vam ca chiar dupa Botez ne-
curatuI locul unde intra
face ce vrea 1 (XV, 14). Depindc
de vointa omuIui de propriU-i
ljber sa pe Du-
huI Sfint, san sa-l dezonoreze (Gal.
3,3; Tes. 5,19; Efes. 4, 30; 6,
11 ).
CONTEMPLAREA e rar de
Pseudo-Macarie sensul vizite
a DuhuIui Sfint, pentru ca prin reali-
ta\ile create, credjnciosuI sa peI-
ceapa chipul lumii dll-
ale caror umbre sem-
ne slnt ele 15 i 4).
Evagrie va numi Theologia contem-
plarea lui Dumnezeu, prin care Sll-
fletuI contempla fara incetare slava
adevaratei Lumini
Soare al dreptatii, care
chiar inima celui credincios.
CORPUL e mantaua buna a sufletului
(IV, 3-4) chipul 3),
sa fie transformat intr-o
prin focul Dumnezeirii. Faptele pa-
catoase nu purced de la trup, ci
din intelect vointa, care consimt
la tendinta fara rlnduiala.
numai sufletele, ci
rile crelltinilor sint membre ale
Hristos ele vor transfigurate la
parusie, ca 'Insulli Domnul pe Ta-
bor (XV, 38).
INDICI ANALlTICI REALI :;;1 ONOMASTICI
Ca Sf. Irineu, Pseudo-Macarie
crede ca sufletul este corp
subtil", ca ingerii demonii (IV,
9), amestecat cu trupul indepli-
nil1d toate vitale (IV,
9-12); deci forma ascme-
nea tru;pului 7; VIl, 7).
CORPUL LUI HRISTOS este Biserica
caci, dupa cum mnlte sint
aprinse de singur foc, tot a5a
trupurile sfintilor, fiind membre ale
Hristos, sa devil1a ceea
ce este (XV, 38). Cel (C sfin-
cei carc slnt sfintiti" sint
din toti
ul1tdelemn al bucuriei 2, 11;
Ps. 44, 8).
CREATIA omului i-a OINit un al doi-
lea suflet, asemanarea, dar Du-
hului 5; XV, 22). Istoria
Adam, este aceea a intrcgii sale
rase numele lui poatc fi folosi t
ca indicind tonta nma-
Adam ce! total 13;
XV, 32), fiil1dca firea omeneasca
estc una (XV, 36). Creaturile par-
ticipa la omului cazut
2-4) dupa cum sufletul e
trupului, tot asa lumea ce-
reasca Duhul !ui Dum-
nezeu, care este viata sufletuIui,
caci fara acest suflet care este
Duhul, sufletul nostru este mort
pentru lucruri!e dc SHS
nefolositor 5).
CRE$TERE DUHOVNICEASCA. Indnm-
nezeirea omului cazut CNl' din
partea indelul1gatii Iuptii spi-
ritualii, fara lui Dumnezeu,
nefacind nimic, din respect fatii
de liberul 10;
1-7; 5; XXVI, 18;
2). prima din cele douii etape ale
constii intr-o
lupta durii si I1U de
silindu-se sa indeplineascii tot ceea
ce a fost rinduit, si care n-a
fost ca
mii, etc. 3-4). felul acesta
ce masura se manifesta
Iegea dragostei care depinde de
propria si liberii alegere
5). Dupa ce omul a com-
batut piicatuI mare suferinta si
libertatea s-a manifestat, incepe
a doua fazii, care cl pazi
intru totu!, farii violentii si obo-
seaIii, poruncile Domnului, daca
lnsusi Ie va indeplini cre-
dincios, producind roadele Duhului
391
toata curatia 2). Atunci
lnmina Hristos stra!nceste si
Lreazii eI lntr-o bucurie dl'
pus 2), nasterea de SHS si
filiatia dumnezeiascii adoptivii rea-
lizindu-se pe deplin 7;
6; 2-3). Se accen-
tuiaza afirmatia apostolica dnpa
care slnt fii si mostenitori ai
Dumnezeu cei condusi de Duhul
Sfint: (Rom. 8, 14, 17 9).
CRE$TINUL este omul care a reusit sii
faca experienta harului, adicii sa
guste din suavitatea Domnului
plinatatea lucrarii Duhului, Iumina
Hristos stralucind si lucril1d
el lntr-o bucurie de nespus
2). Se realizeaza <lstfel pe deplin
ceea ce era yermene Botez.
nasterea de sus infierea dumne-
zeiasca 7;
6; 2-3). a gustat,
s-a hriinit potolit setea dE'
adevar (XXVII, 7; V, 4-5).
CRUCEA: TeoIogia mlntuirii care invata
cii, firea noastrii
luind trupul nostru le amestecii
Duhul Sau dumnezeiesc, pentru ca
firea noastra sa primeascii sufle-
ceresc" 6; XXIV, 3-4),
deci mintuirea contactul Dum-
nezeirii cu omenirea, nu
patirna crucea. Caci tocmai con-
tactul cu moartea propriu-I
corp. Mintuitorul distruge moarted
si libereaza pe om de inlantuirile
10-12; 2). De ]a
primul Adam moartea domnea asu-
pra tuturor oamenilor Apostolul
PaveI cii predica pe Iisus
Hristos Cel rastignit; scandal pen-
tru iudei nebunie pentru grcci,
dar pentru puterea si
telepciunea Dumnezeu (Nu-
meri 21, sq. Cor. 1, 23). Darul
Sfintului Duh aslmiledzii progresiv
pe cu Hristos pina ce ajungc
1a
1; 4-5; 10-11).
Dupa cum Domnul a trecnt
suferintii si cruce, ca sa fie s!avit
sa stea 1a dreapta Tatalui, tot
trebuic sii suferi si cu
sa fii rastignit cu '" pentru
cu trupul Hristos sa
cu 1). Textul
traditia Schitului
toare la Macarie ceI Mare, unica
aghiografia veche care istori-
de heruvim
unirea cu Hristos podoa-
392
be!e !or
3, 6), insa
cu medievala a mis-
ticilor apuseni.
DEMON, DRAC, satana do-
minatia asupra Iumii prin
Adam - nesupunerea orgolioa-
sa - care a introdus ea pacatul
moartea 5, 9, 11, 12). Pa-
catul este oarecare forta spi-
rituala netrupeasca a lui satan
(XXIV, 3) care el locuieste
om (Matei 12, 43-45)
lui Dumnezeu 11). Pacatul sc
manifesta patima, de
diferite forme ale (XXIV, 6),
care se traduc acte
dat lor (V, 1 ;
XV, 50), devenind a doua
a omului. DaI" cel rc-
definitiv la lume, la
rile la slava, dominatia pa-
mlnteasca Ia onoruri
descopere sine pe as-
secrete, neva-
5),
care Sfintul Pavel: du-

vingind trupul singele (Efes. 6,
12). Este
armele vor fi atentia la petrece-
(lV, 3; 10, 11, 13;
XV, 47; 3) mai ales,
2), omu-
putcrea dc a (Ilc-
ma ajutor pc Domnu1 7-8).
DlSCERNAM1NTUL cere dE'osebirc a
binelui raului, pentru ca sa du-
cem fara
saturi. asemanare
trup suflct, intre ce!e
cele sufletesti, intre cele vizibilc
si cele indivizibiIe. Sufletul poate
lntoarce si departa membrele trupu-
de obiectele la ve-
dere, de cuvintele rusinoase uritc
pe care le aude, ca de imagi-

gindurile divagheze
Stufi
5
ul gindurilor necuratc poate
fi traversat cu aten-
ca sa res-
pinga gindurile straine venite de la
puterile opuse. Caci pe cind efec-
tele slnt bucutja, pacea,
birea adevdrul, pa-
catu!ui sint pline de tulburari. Pen-
tru fericirea sa, credinciosU! are ne-
de luminosul soare al
care sa straluceasca sa sc ridicc
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
lIllma sa; a5a va dobindi U!l su-
flet biruitor lupta.
DORUL DE DUMNEZEU estc ncsfir!iit
Sfintul Grigore de Nyssa il formu-
ca Ca dor
cut termen (XXVI, 17),
Domnul este infinit de necuprins
pot spunc L-an
sesizat, ci
noapte (Ibidem). au
dc a fi nimic ca st'
apropic de din pricina drago'i-
tei
4), pcntru .'jtiu slava
care acum crc'i-
tinilor, va 1mbriica
(V, 22 1'1) mercn
cu cn
veci de vcci (V, 26).
DUHUL SFINT. Adam,
omul a pierdut conluniuned CtI
Duhul Sfint 5-12; 6).
Unirea cu Duhul Sfint e5te expri-
de Pseudo-Macarie prin ter-
menii de comunicare de anles-
tcc, care exprimii unirea ome-
a harului neCfeat la
pe carc mai tirziu au
mat-o perillorcza)),
(Il, 5; IV, 29; 1).
Dumnezeirca DomnuJui 111
encrgiei Du-
hului cind lumina Hristos stra-
luce:;;te cl
bucurie nespus)) L).
Pecetea Duhu1ui Sfint
('5t(, cu crucii
5; Apoc. 7, 2-4; Ezech. 2.
g; V, 26; 13); atractia pelltrn
Dumnczcu virtntile
]e Duhu1 Sfint cu de
executa toate Dom-
nului 5-6; IV, 11-15; XXIV,
3-4). Din ccr coboarii unda dc Ia
Dumnezetl 'ii sufletul carc' a
ca Eva, (:arc ctacii s-al"
unit ctl Adam, ar fi st('-
unirca cu Duhul
tccu! cu Sotnl ceresc, Hristos, ar
fi ramas roade pentru
cerurilor.
ECONOMIA este cuvintul pc care Pseu-
do-Macarie il folose'ite pentru ca
arate clispozitia care Dum-
nezeu, renuntind atot-
puternicia Sa, carc ar putl'a sa 5(,
transforme intr-o sc adap-
]a nevoile noastre ascunde
Iucrarea harului ca sa respecte
libertatea sa ne apere
de ingimfare (Deseille, 38):
.INDIC1 ANALITICI REAL1 $1 ONOMAST1CI
despre rctragcre pcdaurJ-
a harului de tristete
educativa (XV, 29; 3, 4, 13;
7; 7; 9;
2; 10; 7). Dum-
de iubirC', icse din
Sine sc proporticJleaza
iar creatura, dc asemenea,
sine aceasta rca]itaIc striiina
carc estc gra\ia ct'[C'C1sca 6).
EUHARISTIA. Daca voim sii
tem din Tatiil ccresc, trebllie sa
facem ceya, carc maslIra
celorlalti oameni ca eforturi,
zel, milii ,purtare foartc buna, Sd
traim credinta teamii,
ca vrem sa obtinem bnnuri a$a de
mari sa avem Dumnczeu Ci.l
mO$tenirc (Ps. 15, 5), sa do-
decit pe cu dor, foame
setc cxtrema 3;
5).
EXPERIENT HARULUI fac cre$tinii
cind au intrat al doiJca stadiu
al vietii atunci na$tcH'a
de sus fiJia\ia dumnezeiasca adop-
tiva sint desavir$ite 7 ;
6; XLIX, 2-3). au
trecut din mOi.lrte ]a viata alI
experienta unei aJte slave,
ca au fost raniti de aJta
sete, an participat la altc b()(/a\ii
alI impresia d(' a pi.lrticipa
la alt spirit 4-5). Semnelc
distinctive alc C1cestei fi.lze alc
vietii crestine, sint
gustul, siguran\a, putcrea,
DlIhului 20).
se realizeaza ce]or prea
biti dc Domnul, cum zice Isaia:
cum sotuJ se bucurd
DomnuJ se bucura de
(Isaia 62, 5). Se intimpla ca, fiind
ocupat toata zina de trebnriJe sale
isi rezerva ora pentru rugacinne:
0:nnl sa.ll e la
$; .e.
zImIIC' t() alc a ]tC'i
n1are snavitate, a5a fel incit
san sa (xilat dc C1iCi
de jos, ridicat la inaltimi si rapit
a(:olo. acestc :nomente,
rC]Jtiv(. la qri-
pentrn ca c
gincturile c'lTe-l 'dnc
sprc rcalitatiJe dnmneze,esti, cc-
resti, infinitc dc spl't'
E1illunate, care buzele
pot exprima,
fel .11,cit 1ntr-o asemcnea clipa sa
393
ajnnga sa ceara sa doreasca ca
snfJetu] san sa poata parasi lumca
aceasta cu aceasta rugacinne (VHI,
1-2). 1n asemenea momente omuJ
ajnngc la ultima
masnra; atunci e curat liber de
pacat (VHI, 3).
GRATIA face pe ceea ce este
Dumnezeu dnpa natura (Il, 5;
9), adica sa dobindeasca firc
dllffinezeiasca 59), daru1
Dnmnczen fiind facut din snbstan!a
Dllmnezeirjj" 1), - (snb-
stanta lnsemnind aici ceva real).
La cei botezati coexista haruJ
pacatul 21) biruicsc cei
ce lnpta dnpa rinduie1i
2, 5) Dumnezeu nu iace nimjc
fdrd respect
r1e liberul (XXXVII, 10;
1-7; 5; 18; 2).
Haru1 este prezcnt douii fe-
perioada de lupta este as-
cnns (XV, 29; 3, 4, 13;
7; XXV!II, 9; 2;
1U; 7); iar perioada a dona,
de bnuinta pe fa\a, Intr-o bucurie
dc nedescris (XIV, 2), infie-
na$terea de SllS
obtinnt deplina
7; 6; 2-3).
GU STU L (doru1) de Dumnezen a fost
pierdut odata cn orbirea dlIhovni-
ccasca, carc impiedica sa
vada Lnmina adevarata, Soarc]e
drepta\ii (XVII, 3; XXVIII, 4-5).
Numai dupa ce vii1ul Intunericu1ni
se va indeparta, el va mai putea
gusta snavitatea Domnu1ni",
bucnria 2-3). Pina
atunci domina e] ignoranta, or-
birea (V, 2-4).
a fost imprumutat1i de
Pselldo-Macarie de la Origen, care
a dedns-o din textele Scrip-
zicind ca netrupesti
Slnt desemnate tru-
... zice ca sint
doi oameni (cf. 2 Cor. 4, 16;
7, 22). exterior arc ochi i
interior are si el ochi :?i asa
mai r]epartc desprc mcmbre ... (De-
seille, 22-23).
Domnul nostru IISUS I-IRISTOS ne-1i
mintnit 1ntruparea Sa rascunl-
paratoare, dindu-ne din darul
Sfint pierc1nt n('a:;cnl-
tarE'a Adam, care ne-a SlIpus,
ranta\ii patimi]or. Hcest dar oa-
menii inving sj,
se restabi1e$te astj<:1 origi-
394
nara, care ne da posibilitatea
din nou la natura divina
6-7). Pseudo-Macarie formu-
leaza lntruparea mintuitoare pe
scurt, precizind toate eIementele ei:
Ea este urmarea hotaririi Tatalui
a Fiului ca sa imbrace trup
Omenesc, ascunzind Dumnezeirea
Sa, pentru ca ceI asemenea sa fie
salvat Cel asemenea,
viata Sa pc Cruce.
Luind trupul nostru natura
noastra Domnul le amesteca cu
Duhul dumnezeiesc, pentru ca fi-
rea noastra sa primeasca sufletul
ceresc 6) ca urmarc a
unirii Duhul Sfint
aprindea inima cea dupa natura
omeneasca de la aceasta uma-
nitate sfinta acest foc se putea co-
munica tuturor credincio:?ilor
1-2 38). Umilintele su-
ferintele Domnului purifica
de ingimfarea sa indreapta ca-
tre Imparatia cerurilor.
Conceptia rascumpariHoare este
astfel infruntarea Iui Hristos cu
satan 10-11), pacatul fiind un
fel de energie diavoleasca, oa-
recare forta spirituala netrupeasca
a lui satana 3) care
el actioneaza stabile:?te domina
tia sa (Matei 12,
fiecare om se petrece deci
lui Hristos a lui sa-
tana, scrie Pseudo-Macarie, cu
scopul liberarii omului de cel rau
11).
Pentru aceasta a fost nevoie df'
,Intrupare de suferintele Domnu-
lui descrise pe larg
cu care se puternic hristo-
centrismul lui Pseudo-Macarie.
tinul este astfel asimilat cu Hristos :
primim de la Duhul Sfint 111-
dumnezeirea prin Domnul 1;
4-5). Cu Duhul sau cu
pria-I substanta, Hristos, bnnul
Iconograf Ull
ceresc dupa propriu-I chip, intr-o
dumnezeiasca fototipie))
4-5). felul acesta, este
asimilat progresiv Hristos, pina
la plinatatii
. 10-11).
[NDU MNEZEIREA este transformarca
omului har ceea ce este
Dumnezeu dupa natura (11, 5; IV, 9),
dobindind fire dumnezeiasca
(XLIV, 5, 9), precizindu-se ca
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
vorbirea lui Pseudo-Macarie ter-
Il1enul de natura-substanta
seamna esenta lucrurilor, ci numai
ceea ce este real, tie cu
ceea ce n-are deci
llU decit aparent 1). Pentru
reallzarea unirii lui Dumnezeu cu
creatura e necesara ex-
tatica dubla: Trebuie ca Dumnezeu
Sd oarecnm din se
cu omul, iar creatura
sa primeasca aceasta realitate stra-
ina, care este harul ceresc 6;
cf. Cor. 6, 17; 10; IX, 11, 12;
3; 3, 6): Inima este
ranita de dragoste dumnezeiasca
de iubire pasionata de frumu-
setea dumnezeiasca 6 i
5). Aceasta prima formulare a
despre indumnezeirea omu-
lui energiile dumnezie:?ti,
Pr. Placide Deseille Introdncerca
sa, la 33, nu are preciziile pe
care le aduce Maxim Marturisi-
. Palama.
INFIEREA ADOPTIV cste obtinuta
c.ind lumina lui Hristos
:;;1 lncreazd om bucurie dc,
nedescris 2). Atunci el arE'
intelectnJ inteligen(a apli,ate 1a
gindiri de sus (Ioan 3 ,3)
dcvine copilUl lui Dumnezeu
(Ioan 1, 12).
e 10cul intelectului
dupii Pseudo:
Macarie sub inflnenta stoicismu-
lui, intelectul sau cugetul fiind so-
facuItatea dominanta a snfle-
tului, iar inima organ trupesc.
Cind Lnmina Hristos stralu-
actioneaza
il:1tr-o lumina de nespus 2)
cn un sentiment dc siguranta
(XV, 20), inima pricepe cn un
stinct foarte sigur cc sa
faca, trecind
Testament, care-i da "curatia
mii" 15).
Cind cineva se apropic dc Dom-
rnai intii sa-$i facd
violenta, ca sa savir:?easca bin(;le,
chiar dac'a inima vrea, a$-
tcptind mercu indurarea
cu credinta neclintita: faca
violenta, ca sii inbeasca f1irii sa
aiba dragoste, ca sa fie dulce Hira
sa aiba dulceata... sa fie milostiv,
fara sa-i fie mila ... , sa snporte dis-
prE'\ul. sa ramina cind este
d!spretuit... ca sa nu se indigneze
clnd cste socotit de nimic sau fara
ANALITICI REALI ONOMASTICI
onoare, dupa acest cuvint: Nu
faceti dIeptate voi ln:;;i-vd, preuiu-
bitilor (Rom. 12 sq.) Ci facd
yiolenta ca sa se l"oage, fara Sd
aiba rugaciunea duhovniceasca. Iar
cind Dumnezeu Vd vedea cum
lupta el face v-iolenta, cind
vrea, da adeva-
I"ata rugaciune spirituala, adevarata
iubire, adevarata dulceata, adiIKu!
adevarata bunatate, 1n-
tr-un cuvint, va indepJini
Duhului Sfint 3).
Credinciosul trebuie sa se
ca sa fie 1n mod indura-
tor, dulce, milos bun,
invata Domnul (Luca 6, 36; Matei
5, 48; Ioan 14, 15; Maiei 11, 12;
Luca 13, 24), indeplinind rugaciunca
inimii curatia inimii 5;
14-15; XL, 2).
Cugetul perfect curatit vede mc-
reu slava luminoasa a Hristos
cu Domnu! ziua noaptea,
fel, care trupul Dom-
nu!ui, unit cu Dumnezeirea,
mereu cu Duhul Sfint (XVII, 4).
Daca omu!ui fara
Incetare pe Dumnezeu, el este sta-
pinul inimii sale 3).
INTELECTUL facultatea stapind
a sufletului, are inima
caci inima
asupra Intregului organism trupesc
din cJipa care haru! 1n-
inima, asupra tu-
turor membrelor tuturor gindu-
AcoIo, deci, este intelectul
toate glndurile. Acolo este intelec-
tuI, toate gindurile suflctului
ceea ce lucreaza e1. Iata dc
haruI patrunde toate membrele
trupului (XV, 20).
ISPlT fiecare om se actualizeaza
drama pacatului rascurnpararii,
incepind cu ispita, care Pseudo-
Macarie ca lupta
intre Hristos satana. Puterea
diavoleasca ca fii harul dumnezeiesc,
de altfel, este element strain
firii noastre contrar orientarii
primare, lntrucit aceasta a fos!
creata fii pura (IV, 1 i
3). Prezenta pacatului sc
arata patiml, care inccp ('u
ispite, adica atractii spre dif(>l'itelc
forme ale ra.ului 6).
Ispitele arata libera alegere, spre
ceea ce provoaca, prin ispita, dra-
gostea. omului. aceea Evanghe.
395
arata ca servitorul, care
lucrat potrivit vointei Domnului
sa.u, va primi pedeapsa ca
se cerc mult celul ce a
(Luca 12, 47-48). Cind omul va 1i
Iuptat suferinta mare timp
indelungat cind libcrtatea
fi dat marturie de netagadHi t
despre alegerea sa, incepe alta
faza a
biruitoare 1).
LACRIMILE sint manifestarea 11arului.
Ele sint varsate lupta cu satancl
14), clipele dc consolare a
Duhului Sfint de bucurie,
de tristete de frica (XV, 36), fiincl
mort pentru 1
sau pocaindu-se (Ps. 6, 7; Ps. 38,
13; Ps. 55, 9; Ps. 41, 4; Ps.
10; XXV, 7).
LEGEA DUHULUI este inscrIsa 01'-
ganul de directie, sediul
primul organ trupesc rational, adica
tronul gratiei, unde afla
telcctul toate sufletu-
lui. adica inima. Legea scrisa ex-
pune multe taine, dar intr-un fe!
ascuns; calugarului care se roaga
pastreaza neincetat legatura cu
Dumnezeu, se vor aces-
tea 6; cf.
10an 2, 27).
este calitate a
cu care Durnnezeu a
inzestrat pe om: Acesta este creat
dupa chipul fii asemanarea Lui,
pentru ca Dmnezeu se
face ce vrea omul de asemenea,
spre salvarea spre pieirea
(XV, 23). Acest chip se pierde,
supus patimilor sau posesor al da-
rului deplin aI Duhului Sfint, pas-
treaza liberul arbitru 23).
Contra vointei omului, Dumnezeu
nu nimic din respect fatd clc
Iiberul arbitru, 'cu cd
sd ce yrea 10;
1-7; 5; xlxvr, 18; LVl, 2).
este cre!itinul intregimc
10), fiindca eI devine trans-
lucid, cu totuI imbiiiat lumina
foc transformat, fara insa a
dizolvat a deveni foc,
raminind propria-i fir(' pro-
persoana, plin de Duhul Sf1nt.
Domnul tmbraca pe cu
mintele tmparatiei de nespus,
a:;;a ca Imparatia luminii chipul
Iisus Hristos sii luminezc
intr-un feI mistic suflctul sa dom-
neasca sufletul Ascuns
396
ochilor oamenilor, Hristos f' cu
adevarat vizibil decit ochilor sufle-
tului, plna ziua cind
trupul va fi invaluit si
slavit de lumina Domnului.. lumina
care e deja om Ja .su-
flet, ca trupul insnsl sa
domneasca cu sufletul '" cu pacea
lumina sa vesnica 5).
InteJectul perfect purificat
continuu slava luminoasa a
Hristos, fiind cu Domnul zina si
noaptea fel carc
Trupul Domnului, cu Dumne-
zeirea e mereu cu Duhul Sfin\
(XVII, 4).
MANIHEISMUL este combatut de Pseu
do-Macarie, care invata ca toate
fiintcle 5int create bune daca
uneJe se intorc catre aceasta
vine de la liberul lor (XVI.
1). Trupul, care este tunica buna
a sufletului (IV, 3-4), va fi intr-o
transfigurat de focul Dumnezeirii
3 si IV, 10-11).
Sf1nta Fecioard MARIA, Maica Domnu-
lui. fata Domnului
plingea durerile dragostci ci
parea rastignita cu Su-
fletul care pe Domnul
carc este intr-o dragoste fier-
binte pentru se forieaza sa fie
unit cu adevarat cn Hristos trebnic
participe la fel la suferjntclc
Lui, avind mereu fata
prezente memorie plagile la care
l-au supus pentru Dar el con-
stralucirea incomparabilii
a slavei lnmini, care
se preface acelasi chip din slavii
slava sub actiunea Duhului Sfint ...
3, 3 i 3, 2). Abatele Pimen,
staretul de la Schitul a
spus de asemenea: mcu
este acolo, unde statea plingind
Maica Domnului, Sfinta Maria, linga
Crucea Mintuitorului i si vrea
sa pling mereu a:;;a)) (ApoItegme,
144, Pjmen).
MARIA MAGDALENA s-a asczat la
picioarele Domnului ca sa-I asculte
cvinte!e au
semnat Duh care an pa-
trnns-o !a Inima s-an
facnt snflet j)entrn stlflttnl
dnh Jorta
dnmnezciasca ii nmpJea inima. Iar
acolo nnde si-a stabilit t!OI"eninl
aceasta forta, a devenit posesinne
neinstrainabila mod defini-
De aceea, Domnul :;;tiind ce i-a
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
dat i-a spus: par-
tea cea mai bund (Luca 10, 42),
16).
MESALIANISMUL socotea de prisos
postul invatatura bnna,
necesara foJositoare fiind nnmai
rngaclnnea continua i ea izgoneste
care locnieste om.
MINISTERIU L cnvintului trebnie sa se
manifeste potrivit !ann-
trice, invata Psendo-Macarie, tiindca
aceasta experienta dureaza mult
(XXV, 3 i 4 i VIII, 1): Daca
omnl ar avea meren prezente aceste
minuni, care i-au fost aratate a
caror a avnt-o, n-ar
tea sa indeplineasca ministeriu!
cuvintului nici alta sarcina))
(VIII, 8). Apostolii sint tipul)) cre:;;-
tinilor !a desavir:;;ire, bogati
dc darnrilc
Dnmnezen 111 toata
pnterea tot (XVIII,
11 i :{(VIII, 5).
MIRUNGEREA: Experienta haru!ni Sfin-
Duh este experienta OmjJjj
termeni care evoca mirnirea de
dupa Botez fignrarea ei Vc-
chiul Testament ca untdelemnul
bncnrIei)) (Ps. 44, 8), cn care a fost
uns Hristos. De aceea este
nns (Hristos dnpa XV, 35 i
1). Prezcnta Hristos
este exprimata ca pecete am-
prenta 5), la care se adanga
semnul crncii din pricina identifi-
carii ei cn cu care sint
cei a!csi (Apoc. 7, 24 i
Ezech., 9, 4 i V, 26 i 13) pen-
ca nngerea postbaptisma!a Na
administrata tragindn-se crnce
(dupii Evhologhiul Serapion de
Tmnis).
MINDRIA. Adam, rai, a pacatuit nu
din pofta trupeasca, ci din min-
drie. orgoliul va ramine primej-
dia snprema care
harul Sfint va fi mic:;;orat
!a extrem pnterea
cele mai ina1te grade ale itinerarin-
dnhovnicesc: Chiar fire cu-
ratii poate cadea pacatnl min-
driei (VIl, 4).
Cei care sint de gratia
pot de:;;i sin!
crati dnpa firea lor. Caci omu!
(:epc sa se pe deasnpra ce-
!or!a!ti, sa-i jtldpce ('hiar sa zica:
Esti pacatos)), socotindn-se
drept. :;;tii ce zicc Pavel: "Mj
un ghjmpe un
INDICI ANALIT1C1 REALI $1 ONOMASTIC1 397

ger '01 satana,care sa ma bj-
cjuiasca sa ma lmpjedjce sa ma
lnglmiez Cor. 12, 7). Caci chiar
fire se poatc mindri
XVII, 6).
NA$TEREA omului a fost creata
curata (IV, 1; XVII, 3).
Numai prezenta om a harului
DuhuIui Sfint a chipului ceresc
ii poate ingadui sa actioneze efec-
ll1tr-11 sens care sa fie conform
cu aceasta orientare a naturii
V, 7). Natura a fost ranita de
pacatul Adam, 111 fiecare om
actualizlndu-se intreaga drama a
a 11).
sau haruI deveni a
doua natura. este tu-
nica frumoasa a sufletului (IV,
3-4) chipuI 3);
spre rau depinde de li-
berul arbi (XVI, 1). OmuI este
ca sa fie trans-
figrat dc focuI Dumnezeirii (XV,
10-11). oamenii devin trans-
lucizi, tot1 sint invaluiti de
foc sint transformati. Dar ei
se dizoIva, cum pretind
devin foc, natura lncetlnd
sa mai subziste (XV, 10). Astfel.
toata natura Adam se poate
intoarce spre bjne ca spre rau.
stare faca rau, dar poate,
daca vrea, sa faca (XXVI, 5).
Domnul nostru Hristos a venit
ca sa faca din cei care crcd
oameni dlndu-Ie ungerea
Iuminii cunostintei SaI(', sa
verse ei adica
Duhul Sau. VinuJ nou, s-a spus,
trebuie pus vase (Matei 9,
17; 1). Pentru aceasta, scrie
mai departc Pseudo-Macaric
15), crestinul trebuie sa se obisl1u-
iasca glndeasca continuu Ia ceIe
bune indrepte inteIectuI sau
pe caIea dreapta, asteptind fie-
care clipa vizita Duhului Sfint.
OMUL este facut cJlipul si ase-
manarea lui Dumn('zeu, ca crea-
tura rezonabiJa, mareata, minuna-
ta, frumoasa 7). Supus patimilor,
sau pastrind daruI deplin aI Duhn-
Sfint, Adam pastreaza liberuI ar-
bitru, nefiind detcrminat din afara
dp putNca raului san a Duhulni
Sfint. Dar afla linistea sa decit
cu Dumnezeu V, 7).
i-a adus caderea rca
Adam. cel dintii, a fost mai
presus de toata creatia dt,
insi$i (XV, 22). Iar ceIe asigurate
cre$tinilor spIendoarca
turor celor vazute nevaznte (IV,
17). Omul Iln este cu
plin decit daca poseda al doilea su-
flet, strain firii saIe 1; XV, 22).
lar clnd Duhul Sfint sufle-
tului, atunci e lipsit dc asemanarea
cu Dumnezeu.
Pentru Pseudo-Macaric, omul vt'c/Ii
este omuI launtric car(' I-a
darit pervertit satana 4;
2). Iar omuJ nou este omul
tric amestecat cu harul Duhulni
Sfint, asa incit sa aiba aIti ochi pe
linga ai sai, alte urechi pe
ale lui inca cap 4).
forma omului c,\ suflet
trup.
PATIMILE de Ia pacatul Iui Adam:
Dupa cum tot neamul omenesc s-a
inmultit pe pamint pIecind de la
Adam, tot unica rautatc a pa-
timilor s-a raspindit rasa
toasa a oamenilor stapinul
Iui agita ginduri mereu
materiaIe, desartc
de (V, 3).
Patimile manfiesta pacatu-
Iui om, fiind - dupa
Pseudo-Macarie - feI de ener-
gie diavoIeasca, oarecare
spirituaIa necorporala a Iui sa-
tana (XXIV, 3), cI actio-
neaza stapinirea sa.
presiile care-i sint aplicabile sint
schimbatoare lntre eIe. Pa-
zice ca satana locuie5te om,
se poate spune satana locu-
ie5te acoIo, - idee sugerata de alt-
fel de Evanghe1ie (Matei 12, 43-
45). Ele sint, deci, supra adaugatc
Ia natura, au devenit, deci, ca
feI de natura a noastra (IV, 8).
Darul Duhului Sfint schimba insa
situatia: VaIHl de negura care aco-
pe pacatos e ridicat, ingadu-
indu-i sa guste din bunatatea Dom-
nului bucuria Duhului (XIV, 2-
3).
PECETEA Duhului Sfint este ce-
care sint dupa inteIect
omHl cu untdeleInnul sfin-
titor dc bucurie, ceresc
duhovnicesc, ca gaj aI Duhului
Sfint (2 Cor. 1. 22; 5, 5), Paracle-
tul, care consoleaza si bucura pe
cei care si!lt (XVII, 1).
CeI ce lupta sa a
nirilor c judecat demn sa.
patrunda valurile inalte ale Du-
hului Sfint, este devi-
ne copilul Dumnezeu prime5te
pecetea cereasca pe suflet - ca
demnitar foarte inalt.
lntr-adevar, Duhul Sfint este unt-
delemnul bucuriei (Ps. 4, 7), cu
care a fost uns Hristos de aceea
care participa la aceasta
ungere, este un Hristos 3S i
1). Iar prezenta lui Hristos
suflet este numita pecete impri-
mare 5). Dar aceasta pecete
a Duhului Sfint este pusa lega-
tura cu semnul Crucii, pe de par-
te din pricina identificarii ei cu
semnul cu care sint insemnati cei
(Apoc. 7, 2-4 i Ezech. 9, 4 i
V, 26 i 13), iar pe de alta parte
pentru ca ungerea postbaptismala
facca cu (XVII, 1 i XV,
42), care se insemna astfel pe
telect pe inima.
PERFECTIUNEA depinde de liberul ar-
bitru (XXVII, 11). Pentru Ma,carie,
care vede Apostoli cre5-
ajun$i la perfectiune, pentru
ca sint bogati darurile Duhului
Sfint ei vesti Cuvintul lui
Dumnezeu cu toata puterea ade-
varul Luin (XVIII, 5). Caci numai
sa invete intr-un mod precis
cu intelepciune sustinuta dc
experienta caile unitatii dumne-
zeie$ti 11). Omilia a VIII-
a Pseudo-Macarie precizeaza ca
omul poate sa se inalte pina la a
douasprezecea treapta a perfectiunii
(VIII, 4). gratia sa mic$orcaza,
el coboara treapta se mentine
continuu pe cele unsprezece trept<:'.
Dar n-ar suporta sa auda vorbind
sau sa se ingrijeasca de propriile-i
necesitati. sau de acelea ale frati-
10r sai, de slujirea cuvintului.
Deci zidul de despartiren (cf. Efes.
2, 14) a fost distrus moartea in-
vinsa ... Totu:;;i, ceI ce este
ta stare, ca nu este cu
totul nici fara de pacat
5).
Tema esentiala a spirituaIitatii lui
Pseudo-Macarie ramine doruI de
Dumnezeu, Sf. al
Nyssei spunea ca ai vazut cu ade-
varat pe Dumnezeu daca incetezi
.de a-l dori. Iar Pseudo-Macaric a-
firma ca cea mai rea intlmplarc
viata duhovniceasca este de a crede
ca ai de ajuns de a zice: "e des-
tUl (XXVI. 17). Caci Domnul cste
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
infinit de necuprins
nu indraznesc sa spuna ca L-au
teles cauta 110apten (Ibi-
dem).
PERSOAN omeneasca ramine distinc:-
ta unirea cu Dumnezeu: Pseudo-
Macarie precizeaza text ca-
re precizeaza transformarea eshato-
Iogica a cre$tinilor 10) cel('
trei caractere csentiale ale invata-
turii ortodoxe despre indumnezeire:
1) Ea este participare reala la fi-
rea dumnezeiasca : devin
translucizi, slnt invaluiti de lu-
mina de foc sint transformati" i
2) dar ea lasa n('atinsa distiI1C'tia
naturilor: EIe se dizoIva
devin foc, natura incetind de a
subzistan i 3) ca deosebirea
soanelor, "Petre ramine propria
sa natura propria sa persoana,
de Duhul Sfintn.
RENUNTAREA (exterioara), la ]um<',
sau lepadarea de ]umr' in,c'amna ca,
credinciosul s-a smuls de dorintelc
de$arte, de placeril(' trupe$ti, df'
sIava, de dominatie, dc
pentru ca apoi sa desco-
pere sine dU$mani pa-
timi sccrete, nevazute',
razboi nevazut. .. 5),
Intrebarea care se pune dupa
aceea este daca trupul tau este
strain lumii acum, este oare $i
intelectul tau, ca sa mai caIato-
reasca lume? Caci este scris
ca unde este este
inima (Matei 6, 21 i XXVII, 18).
Daca dore$ti Imparatia cerurilor,
daca vrei sa domne:;;ti cu Hristos 111
veci de veci, ll-ar trebui atunci sa
din toata inima pina ]a
moarte luptele, muncile, incercarile
spiriteIe acestui de .scurt
cit mai dureaza viata prezenta?
Caci DomnuI ne striga cd cel cc
vrea sd dupd Mine sd-lIi Cru-
cea sd urmeze. (Luca 9, 23).
Fara sa se Iepede de sine, vrea
mO$teneasca viata ve$llica, ceea
este cu sclie Sf. Pseu-
do-Macarie 8).
miinile staretului ai dat
Dumnezeu toate bunurile taIe i da!'
renuntarea este efectiva numai
atunci cind tu mai executi
inta sufletuIui tau, ci te supui au-
toritatii ceIui care estc stapinul su-
fletu1ui tau fata de Dumnezeu.
Caci tu nu-ti mai 10).
INDICI ANALITICI REALI $1 ONOMASTICI
RE'TRAGEREA educativii a estl'
simtitii prima faza a vietii du-
pentru cii Dumnezcu
pune la incercare fidelitatea omu-
lui dragostea 5 i
XXVII, 13 i XVII, 6, etc., etc.).
ROADELE activitatii virtuoase sint
naturale, cind ajutorul haru-
omul poate binele
el sint <<perfecte, atunci
cind omul lucreaza. Sfintul
le siivir:?e:?te consimtamintul
sufletului omenesc: Ca sufletul
care traverseaza fli1utul, Duhlll
5fint cinta sfinti oa-
meni VII, 14).
Tu iube!;iti Dumnczeu, dar 111
chip i dar
da dragostca neschimbatoare
cereasca. rogi intr-nn chip na-
tural, cn disctractii dc
ginduri. Dnmnezen da rugaciu-
nea pura duh adevar
21).
Care este activtiatca Sa
renunte, sa fuga dc lumc, sa sta-
ruiasca rugaciune, sa veghezc
noaptea, sa iubeasca Dumnezen
pe fratii Aceasta este treaba
Dar daca ramine la activitatea
fara sa spere sa
measca altceva, daca vinturile Du-
hului Sfint sufla pestc
se arata, dacii
ploaia cade din cpr, ca sa ude
sufletul, omul va pntea da Dom-
roade vrednice de (Ioan
15, 2). Dumnezeu vazind bnna
hotarire a ta !;ii constatind ca li a-
tribui ceea cc ai savir!;iit natn-
ra ta, va da schimb ceea
este darurile
dumnezeie!;iti !;ii cere!;iti... veselia !;ii
bucuria (cf. Gal. 5, 22 i XXVI, 20).
SAT a ispitit pe Adam asigurin-
du-l ca ar deveni ca Dumnezeu
acesta s-a manifestat orgolios, sU-
punindu-se astfel dU!;imanoa-
se (1, 3, 4 6). Pseudo-MaC'a-
insista mu1t asupra faptului ca
grc!;ieala Adam estc tu-
relelor, de care Sllfera omeni-
rea, fiindca ca a picrdnt. harul
Duhului Sfint pentru sai
a introdus lume pacatul moar-
tea 1 5, 9, 11, 12). Libe-
rul arbitrll manifesta acum libpr
favoarea satana dominInd
acllm omul (V, 11). Pacatul a intrat
astfe 1 lllmE" gre!;ieala
Adam (Rom. 5, 12), fiind energie
399
diavoleasca, oarccare forta spi-
!;ii necorporala a satana
(XXIV, 3). Dar cind auzi ca a-
cest timp Domnul a eliberat sllflete
din iad din ca a cobo-
la iad !;ii a savir$it opera glo-
rioasa, sa crezi ca toate acestc
lllcrllri sint straine de tine!
11). Intrind contact moartea
corp, Care estc
viata, distrllge moartea libereaza
omul de
10-12 2). Noi n-avem de lup
contra trupului, ci
jmpotriva duhurilor rdutdtii. (Efes.
6, 16). aceste duhuri ale rau-
invizibile netrupe!;iti, depa!;iesc
dU5manii vazuti, cit depa!;ie!;ite
neviizut !;ii netrupesc greu-
tatea trupului lLIII, 6).
SF1NT SCRIPTUR este ca Episto-
lii, cu care Dumnezeu ne la
darul dumnezeiesc a1 substantei Sa-
le ca sa fim participanti la firea
Sa dumnezeiasca (2 Petru 4).
daca omul nu se apropie, se roa-
ga !;ii nu nu-i
nimic dacd Scripturile; dim-
potrivd este pasibil de moarte, pen-
tru ca ll-a vrut sa primeasca de 1a
lmparatul ceresc darul vietii, fari!
de care este cu neputinta sa aiba
viata care este Hristos,
a caruia sa fie slava veci.
Amin!
Felul care Macarie tilcuie$tc
Scriptura pleaca de 1a metoda a-
semanatoare de inspriatie alexan-
drina: Legea scrisa expune mu]te
taine intr-un fel ascuns; dar calu-
garul, daca staruie$te fara incetare
rugaciune !;ii convorbire cu Dum-
nezeu, le va descoperi VI, 6). 0-
milia este bun exemp1u a1
acestei exegeze. Macarie adaugii:
harul ii arata taine mai
de temut decit ce1e pe care le cu-
prinde Ungerea Duhului
ne instruie!;ite despre toate, a!;ia
fel incit sa nu mai avem nevoie de
inviitiitura din afara 2, 27).
(cf. Deseille, 47 !;ii 395).
Slava care stralucea pe fata
Moise era prefigurare a adevara-
tei slave. evreii puteau
fix fata (cf. 34, 35).
Dar acum primesc
mile aceasta slava luminoasa,
intunericul nefiind stare sa su-
porte stra1ucirea acestei lumini, fug
orbite 1).
400
STOICISMU L, cu Sf. Irineu, prin
conceptia sa materialista despre su-
flet, a influentat pe Pseudo-Maca-
rie: Caci se spune desprc su-
flet ca estc invizibil netrupesc
comparatie cu trupul 6-
7), este un corp subtil ca
ingerii diavolii (IV, 9). Este a-
mestecat cu trupul raspindit
membre (IV, 9-12): ceea ce
vata stoicismul cu amestecul sau
total, care a capatat un impor-
tant la Pseudo-Macarie. Caci ca
un corp, sufletul, ca ingerul, arc
un aspect forma. a-
mestecat cu trupul, forma sa cste
asemenea aceleia a trupului: "Omul
launtric este dupa asemanarea (u
omul afara (XVI, 7 i cf. VII, 7).
Sfintii Parinti au exprimat acest a-
mestec pentru
divin uman, care arata patrunde-
re fara confuzie, insa.
SU BST Omul e chE'mat sa de-
har ceea ce Dumnezeu
este dupa fire 5 i IV, 9), adica
sa fire dumnezeiasca
5, 9)... Macarie ezita sa
afirme ca darul Dumnezeu e fa-
cut din sUbstanta Dumnezeirii Sa-
le 1) i dar, vorbirea Sa
termenul de substanta insem-
na esenta lucrurilor, arata numai
ceea ce este real, cu
ceea ce n-are consistenta e
decit aparent 1) ... Fizica stoicia-
na deosebea doua cazuri de ames-
tecuri: cind este Schinlbare a celor
doua substante amestecate (este
confuzie cind cele do-
substante se patrund se in-
tinde una la cealalta,
fiecare proprietatile specifice:
astfel amestecul focului fierului
al aerului luminii, al apei
vinului (adica amestecul total).
Folosirea ameste("
pentru exprimarea a unirii divi-
nitatii umanitatii Hristos, fie
unirea naturii omene:;;ti a Jlarului
necreat la este curenta
patristica veche de la Sf. Irincu ...
de limba greaca vor conti-
nua sa exprime ideea veche, recur-
gind la termenul (pe-
si sa foloseasca si ima-
ginile tradi(ionale ale fierului
si aerul de IlJm;na, ca sa
marcheze ca unire, dlvinul si u-
manul sint nunlai asezate im-
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
preuna, ci se interpcnetreaza fara ca
sa se confunde (Desei!le,
31).
SUBTILIT este pentru Sf. Pseudo-
Macarie actiunea secreta a harului:
Se intimpla ca, fiind ocupat toata
ziua de treburile sale, om sa-:;;i
rezolve ora rugaciune
ca omul sau interior sa rapit
alta lume, sa fie dus adincurile
infinite ale acestei cu mare
suavitate, a:;;a incit intelectul sau sa
fie intregimc izolat de aici de
jos, ridicat la inaliimi acolo sa
fie rapit. aceste momente el uita
cu totul gindurile privitoare la gri-
jile pentru ca e si
de gindurile care-l duc
infinite si
de spre lucruri mi-
nunate, pe care buzele omcnesti
le exprima: fel incit
tr-un asemenea moment el ajunge
sa ceara sa doreasca ca sufletul
sau sa poata parasi aceasta lume
cu aceasta rugaciune


7-8). '
SUFLETUL cere care depa-
prin credinta bogatia l'i
splendoarea frumusetea cerului
pamintului (IV, 17). ne-
trup'esc, este subti!, care poa-
f! cu adevarat complet poa-
actiona dupa natura sa decit da-
ca poseda harul Duhului Sfint, ca
alt suflet, dar al Duhului Sfint.
5 i cf. XV, 22). Nazuinta
fireasca este tendinta spre bine
spre dragostea de Dumnezeu, gin-
durile fiind pure 15 i VI,
3) de aceea omul poate gasi
repaus decit cu Dumnezetl
7). Pseudo-Macarie descrie
sufletul ca spatiu cu
deri chiar ca abis insondabil. Ca
atare diferite membre sau parti, care
pot fi identificate cu facu;tati!e su-
8), intelectnl fiind 0-
chiul sufletului care Ji illte-
lese mod mai larg ca diferi-
te nivellJri de profunzime
(XV, 7; 1 i 4).
Facultatea dominanta a sufletului
este intelectul (nous). Cind harul
a ridicat sumbrul "al intuneca
slJfletul, acesta, ctlratit intrat
posesia sale naturi",
contemplJ fara JncC'.tarc slava ade-
lumini adevaratului Soare
ale dreptatii, Cdre
ma (XVII, 3). Intr-adevar,
INDICI ANALITICI REALI ONOMASTICI
intelectul, perfect purificat, vcdc
continuu slava luminoasa a
Hristos, estc cu Domnul ziua
noaptea, fel care Tru-
pul Domnului, unit cu Dumnezeirca,
este mereu cu Sfintul Duh, cxpc-
ricnia care da omului prcgustat-t.
a slavei viitoare (XVII, 4; cf.
XLIlI, 3). alte pasaje ale
10[, viziunca lui Hristos oglinda
partii dominante a sufletului (XXV,
3) se arata ca rapire sau ex-
taz trecator, care suflctul intre-
vede inlauntrul sau lumina Taboru-
3; cf. 4; VIII, 1).
AINELE efortul omenesc sint unite.
Botezul apare ca fundamentul intrc-
gei vieii 1):
<tDuhul Sfint Paracletul, care a
fost dat Apostolilor procurat de
ei unicei veritabile Biserici a lui
Dumnezeu, ceasul Botezului,
sa se uneasca cu oricine se prezin-
ta la Botez, cu credinta sincera,
intr-o lllasura care se
se schimba legatura Cll
fiecaruia Episto1d, Desillc,
35).
Pselldo-Macarie completcaza gin-
direa sa, precizind ca Tainelc cer li-
berul efort al om , caci harul
este, comparabil cn gcrmcne, SiHl
cu un talent pe care omul trebuie
sa-l faca sa crcasca, sa rodeasca, sa
se inmulieasca (Matei 25, 15-28).
Pseudo-Macarie insista asnpra im-
portaniei misinnii apostolice (VI, 7;
XXVIlI, 6; 5) a tainelor
(XXVII, 17; 2 etc.), insistind
asnpra cooperarii liberta-

DUHULUI a fost la
Rusa1ii. Atunci "DU!lul 5fi11t, para-
cletul, a patruns sufletele disci-
polilor s-a amestecat cu
18). Pseudo-Macarie
aceasta dumnezeire a
ca extinderc la fiecare a
indumnezeirii firii indcpli-
nita Hristos infaptuirea
ipostatice: Intelectul perfect
purjfjcat vede necontenit slava lu-
minoasa a Hristos; el c cn Dom-
nul ziua noaptea, fel
carc trupul Domnului unit cu
Dumnezeirea ,este mcreu cu Sfintul
Duh (XVII, 4). Unirea omului ctl
Duhul Sfint este exprimata de Pse-
udo-Macarie cu cuvintele comuni-
une amestec.
401
Din dragoste pentru oameni
(Dumnezeu) se amesteca cu sufletele
sfinte care-I sint placute credin-
cioase, le acopera se face Duh
cu ele, dupa cuvintul Sf. Pavel
Cor. 6, 17). devine, ca sa
bim suflet suflet
substanta pentru substania,
pentru ca sufletul sa poata
Dumnezeire, sa aiba sentimentul vie-
nemuritoare sa participe la
slava incoruptibila ... (IV, 10).
V ALUL de intuneric impiedica omul sa
vada cu ochii san adeva-
rata Lumina, Soarele dnpa
ce a pierdut harul Duhulni (XVI!,
3; 3, XXVIII, 4-5). Valul intune-
ricului l-a acoperit el va fi
ridicat decit cind darul dcplin al
Duhului 5fint ii va fi dat,
atunci sa gustc suavitatca Dom-
bllcuria (XIV, 2-
3). Dar cita vreme domnc$-
te el, gindnrile !llereU
il umplu, de intunericu! ignoran-
tei, orbirii (V, 2-4).
Cind harul a ridicat cu totul va-
trist carc intuneca sufletul, a-
cesta, purificat intrat din nou
posesiunea adevaratei sale naturi,
omul poate contempla fara incetare
slava adevaratei Lumini adevara-
Soare al dreptaiii, care straln-
inima (XVII, 3; c[.
XVII, 4).
credincios, cind gusta sna-
vitatca cind se desfatca-
za de roade1c Duhulni, cind se [i-
care-l
inconjoara cind Jumina Hris-
tos actioneaza C'1
intr-o bucnrie de nespns, atnnci are
signranta deplina de a avea pe
Domnul cn el de dragoste ...
de sus (XIV, 2).
... Cind omul insa a ca1cat
runca, diavolul a acoperit
intregime cu intnnecos.
Dar cind vine haruI. acesta ridica
intregime Attlnci
cnratit revenit la posesiunea pro-
prie-i firi, creata nepiitata cura-
ta, contempla fara incetare toata
curatia, cn ochi ptlrifiC'aii, slava a-
devaratei lumini:;;i a
Soare a1 dreptatii, care
chiar inima sa (XVII, 3).
VIOLENT este necesara pentrn ince-
dnpa cnvintul Evangheliei
(Matei 11, 12), chiar pentru ruga-
402
ciune, care poate fi rodul darului
Sfintului Duh numai, atunci cind
inima vrea 3-4). lLl-
gdciune trebuie sd se adauge virtu-
este socotitd moartd
(LIII, 3): felul de viata,
tinul trebuie sa ia ca model pe
Domnul, smerenie, purtare, ama-
2), silindu-se sa
beasca pe semeni, fara sa aiba dra-
goste sa se poarte cu blindete
5-0 aiba, cu mila, s-o aiba,
cu indurare, fara s-o aiba, suportind
dispretul rabdind batjocora,
toate acestea, chiar daca inima
vrea 3-5).
Cu aceasta omul da unei
vointe bune a sinceritatii sale,
cum copilul se repcde, tipind
maica-sa, ca sa-i dea sa suga, cind
vede departe; Dumnezeu raspnn-
de cu dragoste ca mama co-
care
astfel dorul sau arzator (XL VI, 3).
lntr-adevar, lupta este inegala,
pacatul e oricum, caci
ajutorul iubirii parintc!iti poate
lipsi la urma 6; XXVII,
22).
Lupta aceasta e zadarnica,
chiar inainte de venirea deplina a
Duh. lipsesc chiar
de naturale", produse de il1-
adica dupa fclul
facultatilor la .
interventia Duh, ca:' snflul .'
care traverseaza cavalul, cin-
tarea oameni du-
(XLVII, 14). Caci fara
indoiala ca aceste roadc sint nede-
(XXVI, 21). De aceea, cita
vreme inspiratia interioara a haru-
va fi a doua natura, omul
trebuie sa fie continuu stapinit de
grija fata de sine - ingrijorarea a-
ceasta fiind resortul esential al
progresului sau duhovnicesc (XVI,
7).
V/RTUTILE pot asimila pe Hris-
tos ele el poate deveni ceea
ce este Dumnezeu. "Pseudo-Macarie
insista asupra efectelor prefacerii 0- _
perate suflet har:
ne cu totul lumina, cu totul och).,'
cu totul Duh, cu totul bucurie, cu
totuI delicatete, cu totul indurare,
cu totul mila, cu totul bunatatc
cu totul dulceata ... este prefacut
asemenea Hristos" (XVIII, 10).
OmuI nou devine ce
este
pace,
5).
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Dumnezeu: iubire,
bundvointd
Sii se noteze insistenta asupra
lei fata de semen: Legea Duhult1i
inscrisa inimile noastre
teaza intr-adevar sd
oricdrei a1te virtuti, bundvofn-
de buni de sd nu
judecdm sd nu oslndim nj-
meni, sd orice batjocurd
sd Curd-
constd compd-
!jmjre de pdcd-
(XV, 8; Deseille, 46) .... Cei
care se dezbraca de vechi, de
omul pamintesc, aceia carora Iisus ]e
scoate haineIe imparatiei intunecoa-
se, imbraca omul ceresc,
lisus Hristos poseda, intr-un mod
asemanator, a1ti ochi pe linga ai
alte urechi pe linga aIe lor, alt
cap linga al 10r, fel
cit omul devine intregime curat
poarta chipul ceresc. Domnul
1mbracd cu jmpdrd-
tiei luminii de nespus, cu
tele credintej,
tcj, alc bucurjei, pdcjj, bu-
lJdvojntei bundtdfji, ca !ii
cele/aJte 1)1
vji ale Juminii, vietii, odih-
lJcj pentru, omuI sd
devind har ce este Dum-
nezeu ... 5).
SMERENIA este absolut necesara orica-
rui Daca rege incre-
dinteaza bogatia sa sarac, care
a primit-o ca s-o pastreze, acesta
n-o ca fiind a ci rc-
mereu saracia sa
sa delapideze comoara a]-
tuia. spune mereu: Nu e nu-
mai comoara altuia, ci este
rege puternic, care incredin-
teaza el va lua inapoi cind
va Acestea sint gindurile pe
care trebuie sa aiba despre
cei care poseda harul Dumne-
zeu. Sii fie smeriti sa
Ior... Cei care
s.eqa : harul;: daca se inalta dacii
umfla de orgoliu,
. retrage harul ei devin
din ceea ce erau inainte de a
fi primit de Ia Domnul acest harn
(XV, 190-191).
Smerenia e5te semnul, deosebitor
al invata Sfintul
INDICI ANALITICI REALI $1 ONOMASTICI
Pseudo-Macarie: vezj
neva, care lnaltd umila de
lnglmfare pentru cQ parIjcjpQ la haT,
bjne cQ, cl1iar dacQ face mj-
nunj morti,
jdee smeritd despre suileIul sQu $j
nu este sQrac cu duhuI djspretuit,
lnsulji prada rauIui. Cu
toate minunile lui, nu trebuie sa-i
acorzi lncredere, caci semnul cre$-
tinismului este, clnd s-a facut pla-
cut 1ui Dumnezeu, ca el se forteaza
sa ramina ascuns ochii oameni-
chiar daca are toate boga-
tiile 1mparatului, sa le ascunda ...
(XV, 37).
Invatata de har, smerenia condj-
progresuI 1ntr-a-
devar, suflerul, care cu adevd-
prietenul Dumnezeu al
dacd fj mjj
de de
nimjc, djn do-
sQu de Dumnezeu.
403
Chiar daca ar fi sIeit trupul sau
posturi vegheri, s-ar pur-
ta ca cum ll-ar fi lnceput lnca sa
patimeasca pentru virtuti... De-a
lungul zilei flamlnd lnsetat, a$a
de mare e credinta dragostea lui
ca, perseverind 111 rugaciune, eI
mlne nesatisfacut privitor la miste-
rele harului 1a posesiunea orica-
rei virtuti. .. 4). ... Cu toate ca
fac progrese cunosc pe Dumnezeu,
se socotesc lipsiti de cuno$tinta.
Cind slnt bogati fata Dumne-
zeu, slnt saraci proprii ochi.
Caci, clnd luind chip de
rob (Filip. 2, 7), a invins diavol
smerenia Sa, orgoliu
umflare lnsa, $arpele a aruncat jos
Adam, la lnceput.
acum, de asemenea, tot acela$i
$arpe, care se ascunde fUl1dul
mii ruineaza distruge in-
glmfare neamul cre$tinilor
5).
CUPRINS
lntroducere note prof. dr. Chitesctl
7
V jata Si1ntului Macarie, text tradus de Pr. prof. dr. C-tin Cornitescu 36
MACARIE EGIPTEANUL
Cele 50 de text tradus de Pr. prof. C-tin Cornitescu 85
AJte 7 text tradus de Pr. prof. dr. C-tin Cornitescu 283
t e prime1e 50 Omj]jj
t e cele 7
j b 1 j g r f e, de prof. dr. Chitescu
Indice de prof. dr. Chitescu
Indici anaJitici de prof. dr. Chitescu
Cuprjns
Oigitally signed by Apologeticum
cn=Apologeticum, c=RO, o=Apologeticum, ou=Biblioteca teologica
digitala, email=apologeticum2003@yahoo.com
Reason: attest to the accuracy and integrity of this document
Location: Romania
Oate: 2005.08.1 15:23: 18 +03'00'
RediiCtor: ACU
Tehnoredactor: Pr. VALENTIN BOGDAN.
Format legat 1/1.
tipar 25,25.Comanda nr. 108.
TIPOGRAFIA INSTITUTULUI BIBLIC
$1 MIS1UNE
BISERICII ORTODOXE ROMANE
352
380
383
386
389
401