Sunteți pe pagina 1din 404

SFINTUL

MACARIE EGIPTEANUL

COLECTIA
ARINTI SCRIITORI
[
APARE DIN PATRIARHULUI
IUSTIN
SE CONTINlJA Sl1B lNDRlJMAHEA
I'HEA ",'ERICITULUI
TEOCTIST
j>.\TI{lARIIUL BISERICII ORTODOXE ROMAl\I':
---dGe1
COM1ISIA DE EDITARE :
' ... ",
P.S. . SINAITUL, Vicar patriarhal .
. SABIN VERZAN, Consilier Patriarhal, Pr. Prof.
ALEXE, Pr. Prof. TEODOR BODOGAE, Pr. Prof.
CONSTANTIN CORNlTESCU, Prof. ALEXANDRU
Prof. IORGM' IVAN, Pr. Prof. DUMITRU STANILOAE,
CIUTACU (secretar)
ARINTI SCRIITORI
34


W)r SFINTUL
(MACARIE EGIPTEANUL)

S C R R
.
OMILII
CARTE CU
FERICITULUI pARINTE
TEOCTIST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE
TRADUCERE PROF. Dr.
CONST CORNITESCU
INTRODUCERE, INDICI
DE PROF. CHITESCU
EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC $1 DE MISIUNE
AL BISERICII ORTODOXE ROMANE
BUCURE$TI, 1992
COPYRIGHT C
EDITURA INSTITUTULU1 I I C $1 DE MISIUNE
AL BISERICII ORTODOXE ROMANE
ISBN 973-9130-03-4
PREFATA
- sub toate aspectele ei - mod deosebit desavir-
morala a fost telul dintotdeauna al
primele secole ale existentei Bisericii, a fost vazuta
I'ealizindu-se trairea preceptelor Mintuitorului Hristos, partici-
1a cu1t la opera filantropica a Bisericii, dar mai ales martu-
risirea Mintuitorului Hristos de cele mai multe ori eu pretul renuntiirii
la viata prezenta. Acest lucru este firesc pentru ca spunea Mintuito-
rul: Oricine pentru Mine inaintea oamenilor, mii:rturisi-
Eu pentru e! inaintea TatiiZui Meu Care este in ceruri. de ce!
ce se Zepiida de Mine oameniZor $i Eu de el
inaintea TatiiZui Meu, Care este in ceruri (Matei 10, 32-33).
Atunci cind persecutia impotriva Bisericii a incetat, cind marturi-
sirea credintei nu mai presupunea riscul pierderii vietii, unii
au vazut realizindu-se pustiului, departe de tu-
multul grijile vietii, ambianta de daruire totala, trup suflet, 1?i
de cu felul acesta
vedeau Mintuitorului: De voie$te
vinii dupii Mine. sii se lepede de sine. sii-$i crucea sii-Mi urmeze
Mie (Matei 16, 24). pustiului s-au consumat trairi de
sufleteasca s-au creat opere de aleasa lite-
rara de mare teologica.
Omiliile puse pe seama Sfintului Macarie fac parte
&cestea. Parerile impartite asupra autorului mediului care
cercetatori plaseaza pe autorul lor !Egipt, altii Asia
Mica, iar altii il vad provenind cercurile ereticilor masalieni.
este exclus faptul ca acesta sa fi fost strinse legaturi cu Parintii
Capadocieni sa fi cunoscut pe masalieni. De la urma a
imprumutat, intr-adevar, uneori limbajul, dar a evitat
Abstractie de aceste aspecte, trebuie spus ca importantd
educativa a omiliilor a fost, decursul veacurilor, Adresate
monahilor, ele se adreseaza timp tuturor oamenilor,
telul tuturor oamenilor fiind mintuirea. De altfel,
tuitorul Hristos n-a spus unui grup de ,ci tuturor celer care
ascultau: Fiti dar desiivir$iti precum Tatiil vostru Cel ceresc desii-
t:;r$it este (Matei 5, 48).
Fara a urma expunere sistematica, Omiliile cuprind intreaga
gamii a trairilor omene!?ti, de la caderea pacat pinii la indumnezeire.
Prin caderea pacat, spune autorul lor, in a patruns ceva strain
firea noastra, a patruns rautatea patimilor, care prin ne-a
6 PREFATA

a doua fire. Rautatea s-a cuibarit ca casa sufle-
tului a a doua natura. Din ei omul scapa prin ajutorul
llarului dar omul trebuie sa fie continuare precaut pentru ca
dupa botez tilharul poate sa intre suflet) sa faca ceea ce

Lupta pentru este continua, se duce toata
necazuri suferinte, rabdare credinta stau ascunse fagaduinte1e,
obtinerea bunurilor cere$ti, dupa cum saminta aruncata sub
JJrazda se ascunde rodul, dupa cum planta ce rasare intre spini
loc mocirlos se ascunde copacul.
piatra de incercare, ispitele inalta pe cei statornici pe calea
doboara pe cei mindri Chiar daca poarta
stigmatele Domnului, sa gindeasca lucruri mari despre sine,
ci doar lucru sa aiba gind sa faca : sa iubeasca sa lycreze
pe masura puterii ce s-a dat.
Omiliile au fost una din cele mai citite carti ale
se explica transmiterea lor prin patru
principale prin traduceri, incepind inca din secolul al VI-lea. Sint
(:itite de asemenea astazi atit de cit de romano-catolici
de protestanti.
. limba romana, omiliile au aparut intr-o prima traducere anul
1775, facuta de arhimandritul Filaret, cu mitropolitului
Grigorie al secolul nostru, 1919, apareau a doua
traducere facuta de preotul profesor Cicerone Iordachescu. Cum aceste
tr'aduceri de demult s-au epuizat, aceasta noua traducere se inscrie pe
1inia intentiei inainta$ilor de a inlesni cunoa$terea tezaurului de
$i gindire a primilor cre$tini.
Traducerea s-a facut dupa textul editat de Migne. din
paranteza se afla textul grecesc; ele au fost introduse
romaneasca pentru a da mai multa frazei.
TRADucATORUL
INTRODUCERE
V om incepe cu un prolog care ne descrie impresia pe care
face aceastii carte deci specificul ei vom trece analiza ei
de speciali$tii
Istoria schimbare in secolul
-lea in privinta cre$tine dra-
gostei pentru Iisus Hristos.
Martirii rau loc acum pustnicilor, Epoca martiriului
trecut. romani greci erau acum cre$tini, nu
se mai cerea jertfa vietii ca lui Iisus Hristos
in existenta Chemarea de lor pentru
Hristos acum din pustie. Textele puternice ale Scripturii
care se in cre$tini de renunta orice pentru
Dumnezeu, pe unii teologi de cate-
pustnicii cgre umpleau pustiile incepind din veacul
-lea, ca intoxicati de dragostea lui Iisus Hristos. Se citeazii in acest
sens texte ca acela din Luca 9, 23 Romani 12, 1-2 se aduc modele
ca Sfintul Antonie, Macarie Egipteanul, care in pustia Egip-
murit 90 de ani 1: Va indemn, deci, fratilor, pentru indu-
rarile lui Dumnezeu, sa trupurile voastre ca pe jertfa vie,
sfinta, bine placutc'i lui Dumnezeu, ca inchinarea voastra cea. duhovni-
ceasca. sa nu potriviti cu acest veac, ci sa schimbati prin
innoirea mintii, ca sa deosebiti care este voia lui Dumnezeu, ce este bun
placut scrie in acest sens Apostolul Neamurilor.
Cre$tinii primelor veacuri astfel impulsul $i
Tea Duhului Sfint de merge in unde puteau cre$te in
printr-o de un asce-
tism aspru. Este evident greu pentru cre$tinii de inteleagii
pe ace$ti biirbati femei adu$i in pustie de Duhul Sfint, rupindu-se de
cei mai apropiati membri familiilo7' pentru triii nedespii.rtiti de
Dllmnezeu.
1. acest inceput ne-a [ost inspirat de Introducereaciirtii traducerii
preotului iezuit american GEORGE MALOREY, lntitulatii lntoxicated God,
tlJe fiity spjrjtual Homil1es Macarius:>, (<< Dimension Books, Denville, Ne"v-
Jers('Y, 1978), pe carc le comentiim aici, adiiugindu-le inviitiHurile
8
INTRODUCERE
Cdlugdria viata in pustie ridicau probleme, ale nuante le
descrie marele organizator mi1tdstirilor cre$tine din veacul V -lea,
Sfintul loan Casian, in ceIe 24 ceIebre Convorbiri duhovnice$ti aIe sale.
Pustnicii sint numiti pelerini profeti eshatologici, rpentru cd
viata este necontenitd alergare spre viata de veci, adicd spre es-
haton, zmplinind porunca Domnului datd celor ce sd fie ucenici
desdvi'1'$iti Sdi: Cel ce vrea sa fie ucen]cul Meu (adevdrat) sa se
lcpede de sine, sa-I?i ia crucea sa Ma urmeze 9, 23). cel ce
vrea sd intzmpine pe Dumnezeu in adincul sufletului trebuie sd-L
primeascd in Iini$tea tdcerea absolutd. Ie pe amindoud
ele prefac trupul sufletul ceIui credincios din trupe$ti in sufle-
te$ti, dupd speciali$ti. Cdci inima ascuIta in tacere, nein-
eliminind tot ce poate necurat. peIerinii
prezenta iubirea lui Dumnezeu 'Cel viu in ascunzi$uriIe inimii
1nintii lor. Pentru aceasta ei se despart de Iume descoperd pe Dum-
nez(:u in singurdtatea unei rugdciuni neincetate $i unei pocdinte aspre.
Speciali$tii apreciazd cd nu e de mirare entuziasmul acestei vieti
noi face pe ace$tia nebuni pentru multi semeni Din tot su-
fIetul doreau desdvir$irea prin lisus Hristos. Nici un pret nu era prea
scump de pIiitit. Eraumistici, lui Dumnezeu, in cel mai
sens cuvintului de aceea voiau' sii renunte tot pentru
experimentarea unei iubiri uniri mari cu Dumnezeu. Plecau
intr-un nesfir$it pustiu uscat, neroditor, ace$ti iubitori
lui Hristos, ace$ti cre$tini intoxicatt cu Dumnezeu. Veneau in tiicerea
singurdtatea cu nddejdea speranta fierbinte in moartea
pustiului de$ert li se da viata 2.
Acesta este sensul profund acestei
Trecem acum analiza ei teologicii.
1. acest scop prezentam aici, frumoasa traducere a C. prof. uni-
Cornitescu, una dintre cele mai citite ale
tine, duhovnice1jti ale Sjjntului Ele se citesc acum
toata adica de de protestanti, dar, evident,
cu precadere dc anume de monahi monallii, pe cu
inima arzind dc focul Sfint, dupa expresie a acestei pe linga
teologii care sint disputa asupra unor probleme principale puse de aceasta
r;lrte de la aparitia ei, atit ceea ce cuprinsul ei mai ales pri-
vinta autorului.
2. Exemplific aceasta simplu de Dupa ce am mai facut-o am descris
plecarea Sf. Ioan Casian de amintind pur simplu cazuri din
familia mea' dupa tata, de rupere de ea a maicilor Banescu Febronia Singlitich\a
fugite de nunta la minastire, din Moroieni apoi devenite pe rind
staretele Viforita, unde aveau sa ma indrumeze la seminar de la liceul
din
INTRODUCERE
ll1ari s-au pus de acord ceea ce prezen-
tarea ei. tipariturile acestei ope.re ,au fost im1>artite marT
colecfji, !a care se adauga extr'ase colectie une!e
au circulat astfe! !ull1ea !imbile mariIor Biserici popoare,
(('il greaca fiind cea originala. Constatarea de cuprins limbd a dus
1'1 dcosebirea 10r, mai dupa cuprins apoi dupa !ill1ba. Aceasta ll-a dus insa
separarea totala, caci e!e sint amesteoote ca lill1ba cuprins: de pilda se
stie ca toate ll1anuscrisele colectiei a IV-a sint cuprinse colectia I-a, ca
dintrf' izvoare!e Aceste izvoare a!e colectiilor par sii aiba originea seco-
lele cn mici excep\ii pe care 1a timp (ca versinnea
siriaca de exemplu). Specialistii precizcaza de parte ca numerotarea colec-
tiilor e intill1pliitoare si e pusa legatura cu data descoperirii de alta
parte ca vechi,mpa este general inversa fata de numarul 10r. Aceasta pre-
cizare foarte re!ativa se datoreste multimii manuscriselor, care circulau fara indi-
catiile nE'cesare de data si de nnic antor 3.
Exista doua exceptii sensul bun acestc colectii si alegeri:
Ce!e 50 cle care formeaza co!ectia a II-a. cxceptionale. foarte bine alese
si de Jllulte care prezentall1 si aici aceasta tradncere
noua si extrasE'!c pre!ncrate dc Simeon Mctafrastul dnpa nne!e omilii a!e Sf. Ma-
carie si il1trodnsE' dc Sf. Nicodill1 (dnpa care au fost traduse de
ca!ugari si lill1ba romana) 4.
TRADITIA TEXTUALA $1 EDITIILE
1. extrase tilcuite
Colectia I-a ('ste cea mai lul1ga, cuprinzind 64 de omj]jj scrisorj, numite

l.ogosul 1, G este cea mai lunga compozitie din lntreaga
a Macarie este foarte importanta din pricina ei cu
lnicuJ tratat al Sf. Grigore de Nyssa, pastrat snb De
omilia 40 e de asell1enea epistola, ce!elalte slnt sau
gcri de bucati scnrte.
Colectia este transmisa 111 de doua manuscrise din secolul
a! XJII-!ea i mai "cchi decit accstea sint aIte doua manuscrise, care sint doua
f(' !uri dc cxtrase din colectie.
3. GEORGE MALOREY, cit., 6.
4. partea aceasta vezi Preot Cicerone Iorddc!Jescu, duhovnj-
trac!t1CNe din 1931); vezi Vincent Desprcz, "Pseudo-
Dictionnaire de spiritua1ite, 20-27 39-41; cf. Idem,
PsellQo-Macairc, Oeuvres spiritueI1es, Homelies propres coJ1ection
(:01. Sources Chretiennes, 275, editions dn cerf, Paris 1980).
5. tl1 mentinnile pe care le facem aici excludem amanunte1e, privitoare 1a
voarele acestor colectii care lectura intereseaza nnmai pe teo!ogii
speci?listi; le gasesc 111 studiile savantilor cartile
san revistele ortodoxe eterodoxc de specialitate.
6. Pentru aceasta co!ectie recomanda specia! pe
cu scrierea Reden und Briefe. Die Sammlung des Vaticanus
694 2 Die der ersten Jallr!ltIn-
derte - G.C.S. -, Berlin, 1973). Se citeaza cele 64 de piese din colectia I-a, indi-
cindu-se numarul oll1iliei sau 10ghilor, ace!a al paragrafului chiar al sub-pa-
ragrafului, preccdate de cifra
40
INTRODUCERE
Colecfja a celor Cincizeci de omilii 1. AceCista colectie,
socotita de speciali!?ti drept cea mai desa.vir!?ita., este Cun05CUta. Apus din 1559
foarte raspindita. in Rasarit. Editia germana din 1964 a lui Dorries, Kloster-
lL<ann 1li Kroeger (Die 50 geistlichen Homilien des Makarios, Berlin, 1964),
savantul iczuit a folosit manuscrise dintre care doua din secolele XI-XlI.
Desprcz precizeaza: Doua alte manuscrise de la Athos unul din Siria-
Pale5tina. Cele mai vechi informatii privind alte doua marturii duc Moldova
Constantinopol cit., 16, 110ta 3). De editia germana depinfle
nlai noua din Atena (1970). Aceasta editie cuprnide omilii unele logia scurte.
U forma'ta din 43 de Log01 e intocmita pe baza a manu-
sCTise, alcse dintre alte trei colectii apartinind minastirilor de la Lavra
sau Philotheon de la Muntele Athos S8U poate din
Plesele care lipsesc colectia (sau nu sint reprczentate decit prin
<cxtrase) care formeaza doua din colectia III-a, au f05t publicate pentru
intiia 1961. dintre omi1iile Macarie, numerotate de la 51 la 57
M-llU fost publicate au fost editate vremea noastra, unele dintre elc figurind
colcctia a III-a colectia araba 10
CoJectia formata din 26 de logoi, n-a fost editata separat, iar varian-
:tele ei legate de colectia I-a, unde este cuprinsa intregime.
2. 11. sint numite, cle speciali$ti, extrasele din prelucrate
dc teologi din Evul Mediu. Ele dovedesc interesul mare pe care l-au
fcstat specia! Evului Mediu pentru aceste din au ales pe
le-au prelucrat unele dintre ele au fost publicate dupa inven-
tarca tiparului. Se amintesc acest cadru, patru mici colectii, numite de apuseni
opnscule (carticele). Doua dintre E'le an fost tiparite. Opuscnlul tiparit de
Pierre Poussines 1684 reprodus de Migne G. 34, 821-841). Opusculelc
G. 34, 846-968), grnpeaza 150 de (capitole) din colectia a IV-a,
grnpare selcctiva caI1e a fost introdusa Filocalie, amintit mai sUs.
7. fost editata de marele patrolog, W. Jaeger, cu titIuI Rediscovered
\Vorks Ancjent Chrjstian LitelatUle: Glegoly Nyssa and Macarius", Lciden,
1%4, 233-301, apoi publicate de Berthold, 1973.
8. Pentru aceasta Coiectie a H-a, se recornanda astazi special cartea pu-
bIicata de Dorries, Kroeger, (Patristische Texte und Studicn,
- P.T.S. - Berlin, 1964. Aceste Cincizeci de clullovnicc5ti fo,t ('ditclle
colectia Migne, P.G. 34, col. 449-822. ReIerintele din carte au' orniliei
al precedate de cifra
9. princeps este opera lui Jean Picot, Editura Guillaume
din care s-a publicat traducere latineasca 111 acela:;;i timp. Ulterior
S-a publicat cllta editie greceasca la Venetia 1770, imbunatatita Miglle, .G.
34 alnintita.
10. Pentru aceastii colectie a speciali:;;tii opera marilor
fji Berthold, Neue des Makarius/ Symcon,
Typus - Tcxte und Untersuchen zur Geschichte dcs altchrlstlichen
U) - Leipzig und Berlin, 1961. Piesele citate din aceasta colectie poi)lta
pe cel al paragrafului, precedate de numarul
11. Anccdota. Seven editate de
G. L. Marriott (Harvard Theological Studies (5), Cambridge Mass., 1918, citate, ele
sint precedate de litera au fost giisite douii manuscrise puse conti-
nuarea celor Cincizeci de OmjJji, nu au nici legaturii cu ele. Douii dintre
ele sint autentice speciali:;;tii cer sii fie impreunii cu cele de aceea:;;i
calitate colectia II-a sau a III-a).
YNTRODUCERE
11
Se mai amintesc culegere de 44 capitole din seria I-a alta de 24
l1umita co!ectie-mozaic)}.
S-au mai gasit unclc omilii transnIisc izolat fie sub numele de Macaric,
,fie sub acela de Simeon al Mesopotamiei, printre operele Sf. Vasile, ale lui
Evagrie, Efrem Marcu Pustnicul. sint categorisite ca piesc neautentice,
nu au caracterul de duhovnice:;;ti printre care au circulat in lumea

3. Un capitol important al istorici formeaza ccle
traduse, cu denumirea de versiuni vechi. aceasta categorie aVCln opt
de neUpdrite imlpinite cu acel al noualea dc Irac[usc
le vom aminti pe scurt: 12
a. Siriacd. Este foarte scurta, cuprinzind numai omilii
epistole, dintre care opt s1nt socotite neautentice. Cea dintii cste
scurtare a Marei Epistole prima cpistola: Epistola catre fijj sai. Acest
manascris siriac cste din veacul al VI-Iea, datat din 53-1. doilea manuscTis din
Sinai cuprinde colectie apropiata de cea araba (TV) dateaza din sec'olul
<11 lea.
Se amintesc la acest capitol omiliile 19 3 din colectia a Il-a, cuprinsc
Asceticon-ul siriac a! iitaretului Isaia, ca Logoi
b. Coptd. numita VirtutiIe cuprinde fornJa a
Epistolci ad FiJios numai paragrafcle 2 3 din omilia XXXIlI-a din ('o]('ctia
a lI-a.
c. Arabd. araba a fost tradusa colectia a -a inainte de 1055 de
Iar coptii au pa5trat arabii colectie importantii pierduta,
impartitii omilii, tratate scurte intrefJari raspunsuri din colectii]e I-a, a Il-a
a III-a datind din seco!ul al IX-lea, manuscrise.
d. Patericul intitulat Sfaturile Sfintilor Parinti" cuprinde mai multc
fragmente ale Pseudo-Macarie. Capitolul 16 din opnscnlnl (De
se arnleana Sf.
e. Georgiand. Trei culegeri atribuite Sf. Macarie exista georgiana, pe
colettia a IV-a tradusa din grece:;;te de Sf. Eutimie Aghioritul inainte de 1028,
pastrata trei manuscrise. Se mai amintesc inca patru fragmente din araba.
f. Latinii. Franciscanul Angclo Claseno (t 1377) a tradus Opusculele Marea
Epistola, care s-au raspindit astfe! Italia Ccntrala, dar n-au fost tiparite.
g. colectie mlnastireasca etiopiana atribuie lui Macarie a II-a
Epistola din georgiana (sec. XVII) lui Petru, Parintele Staretului Efrem, dcbutul
Dlililiei 53 (din apendiccle colectiei a II-a - sec. al XVIII-lea).
h. Slave. au inregistrat unsprezecc manuscrise cu traduceri din
co!ectia a lI-a limba rusii intre secolele XVI-XIX i la acestea se adaugii alte
omilii apartinind aceleia:;;i colectii culegere neidentificata. Un manuscris din
Co]ec1ia a III-a a f05t folosit de asemenea Rusia intre 1891 1900.
4. Traduceri tiparite 13. Acest capitol se refera l1umai la cele 50 de omilii
(Colectia a II-a) florilegii cuprinde, dupa cinci categorii de
au fost traduse din grece:;;te cele 50 de omilii duhovnice<;;ti:
a. traducerea Jean Picus 1559, a f05t reeditatii separat de
pina 1843. Toate cditiile pub1icate Apus au fost insotite
de aceasta traducere limba latina, sau de aceea a lui Palthenius.
12. V n c e n t D e s r e spirituel, cit., 18.
13. d e m, ... ,., 19-20.
12
INTRODUCERE:
b. ruse!';te s-au pUblicat cincisprezece editii complete sau partiale ale celor
cincizeci de intre 1627 1907. Paisie (1722-1794),
lntroducerea din noua engleza, publicate de G. Palmer,
Sherrard Episcopul Kallistos Ware 1977, un calugar care a Muntele
Athos s-a stabilit definitiv Moldova, a tradus cel dintii selectie de
texte in le-a publicat cu de la Moscova 1793
s-au din nou la Moscova 1822. Au urmat traducerea Ignatie
(1807-1867), publicata 1857 Teofan Reclnsul,
in 1877, 1883, 1885, 1905 1913. lnca din vremea lui Paisie Velicikovskii
au inceput sa apara minastirile din Moldova manuscrise cu texte din opera
SI. Filocaliile precizeaza cuprind sistematizare
a ideilor lui Macarie, fara indoiala florilegiu. Opusculele au cunoscut de ase-
nlenea doua traduceri partiale (cf. C. Kern, Les traductions russes des textes pa-
tristiques - Chevetogne, 1957, 39 48. V. Vjncent Desprez, ((DictionnaIre spi-
ritue!, cit., 22).
c. Europa occidenIald aparut de la 1690 pina la 1913 (in a doua editie
a bibliotecii del" Kirchenvater, de D. Stiefenhofer); trei olandeze, de la 1580
la 1788; !/apte de la 1721 la 1974 (ed. J. Mason, Willitz, Statele Unite),
prima belgiana (CorneHus Kiel, la Anvers, 1580), dupa care au urmat altele.
d. arabd a aparut din limba engleza, tiparita la Londra 1846.
Se amintesc numeroasele copii (22) !;Oi alte limbi, care depind de
cele tiparite; elc dau marturie despre pasiunea cu care au fost primite omiliilc du-
hovnice!/ti de de diferite natIonaliHiti 1;;.
5. AnaIiza sumara a colectiilor arata ca, colectia a II-a denumirea de
pe cind cclelalte pe aceea de 10gol. Colectia arabo-copta face deosebirea
intre cuvintari sau (predici), raspunsuri (dialoguri) cuvintari
scurte (TV). Aceste sint asemanatoare cu catehezele pahomiene cu con-
vorbirile Casian.
Colec(ja a avut la dispozjtie poe a III-a !pe a pe linga una necu-
noscuta bucati izolate; a ales textele parti din omilii pentru a forma altele-
citeodata; dar, in general, a pastrat textele aflate.
Aceste arata experienta mediu ascetic puternic. cum arata
!ii intrebiirile ucenicilor invatatura profund duhovniceasca. ne-
trecventa a formei literare arata trairea vietii duhovnice!;Oti descrisa la
inceputul el.
cum sint constituite colectiiIe sint socotite ca pleaca din epoca de re-
bizantina (sccolele pentrn ca sa sc organizeze secolele XI-XII.
ce 10curile circulatiei 10r, se ca manuscl"isul cel mai
vechi pastrat e cel siriac, iar cele mai numeroase sint cele 16.
14. d e m, spilituel, cit., 22-23; D r. D S S t e -
f e 11 f e r, Des heiligen Makarius des AgypteIs fiinfzig geistJiche HomiHen aus
dem griechisclzcn iibeIseIzt:., (Kempten & 1931), XXVII-XVIII.
15. se vedea asupra acestui paragraf, n c e t D e s r e cPseudo-
Macaire ... , 16, nota 3 J h n e e d r f f, MessaHanism AnH-Messalia-
nism. Fresh Look the MacQlian Problem, extras din doua volume omagiale
cinstea prof. Johannes Quasten (Ashendorff, 505-586,
6, lista studiilor scrise in asupra lui Macarie.
INTRODUCERE
13
11. AUTORUL
1. Mjcd jntroducere lncep acest articol cu marturisire. Aceea a
trJsteteJ cu care am scris inceputul vietii Sfintului Casian, a carui Ba$tere e
fixata de mine la Roma la 29 februarie (intr-un an. bisect deci), pentru ca, gratie
unei !ntelepciuni aproape invatatul Parvan sa tragii alte concluzii
din denumirile de muntQle Casian, Casian, Casian, satul
Casian Casian, care se afla la 46 de kilometrJ nord de Constanta
anume ca acest organizator al monahismului apusean mare prieten a1 Sfintilor
Ioan Hristostom Leon cel Mare, s-a naiOcut Dobrogea nu la Roma astfel
am parasit traditie bisericeasca de un mileniu jumatate, impreuna cu invatatul
Marrou cu vestitul rector al universitatii din Cambridge, care au
trecut luni de zile nordul Constantei pentru precizarea acestei noutati
tifice Schimbarea unei date pastrata cu sfintenie de tradi\ie milenara con-
sfintita de Mineiul pe februarie nu-mi convenea nici mie am primito cu indoiala,
dar am primit-o. Puterea adevarului a aceasta indoiaHi.
1931 am trecut aceea$i cumpana a autoritatii traditJei de
.a adevarului de alta parte. L-am cautat l-am cercetat, cu dragostea cu [S-
pectul cuvenit ce facuse din juriul examenului meu de profesol' la
Universitatea din profesor Preot Cicerone Iordachescu, la
doisJJreze ani de la aparitia nepretuitului volum cu cele Cincizeci de Omilii duhov-
nice:;;ti. I-am cerut, adica, despre autorul lor, fiindca introducere scrisese
ca problema autorului nu-l interesa. Daca discu\ia critica a textului omiliilor
cu privire la autenticitatea la alte chestiuni formale nu
intereseaza aici, raminJnd liberi savantii sa discute cine este autorul, dupa indicii
interne externe din text, continutul insa este de mare pret. Ele au fost
opera nemuritoare a unui autor - un Macarie ... . Pe acest Macarie identifiCiJse
Parintele Prof. Iordachescu ca Macarie Egipteanul, a$a cum de pe coperta,
dar mai putin djn text. L-am intrebat spre ce parte inclina mai mult mi-a ras-
puns: mult spre traditie ca pina acum; dar savantii nu ma mai lasa nu
mai am incotro.
situatie m-am gasit eu acum. Savantii care s-au ocupat
de problema autorului pina astazi din ce ce mai mult numarul celor
care au renuntat la ideea ca Omiliile ar fi ale aceluia*i Macilrie,
Ghenadie nu-i atribuia decit Epistola catre fiii sai 17.
1n prima jumatate a veacului acesta, cei care au recunoscut ca Sfintul Casian
nu . s-a nascut la Roma, impotriva unei traditii $i a unor scripte milenare, au fost
unii apuseni; de$i nu le convenea i in aceasta a doua jumatate a acestui veac, cei
care recunosc scris n1.l e sigur Sf1ntul Macarie Egipteanul e autorul
acestor "Omilii sintem unii dintre (Rectoru1 Jean Me-
yendorff, Episcopul Kalistos Ware cu mine, care ne-am ocupat de aceasta pro-
blcma), nu ne convine pozitie contrara unei traditii de ase-
lllel1ea de unii ortodoc$i, pornind mai ales de la <<parafraza Sfin-
tului Simeon Metafrastul a celor 50 de cuvinte ale Sfintului Macarie Egipteanul.
Caci vazind consensul unanimal celor ce s-au ocupat astazi de autorul 10r,
dind solutie negativa traditiei ne-am gindit ca a ne lnchina ul1.ei traditii care se
17. .. V n c e n t D e s r e ... :o, 26-31.
14
INTRODUCERE:
opnne inca de pe acum adevar generalizat Ia apuseni fara prestanta
de miine, cind gener.lizat la se
\'a fi impus se intreba de ce l-am mai adinc de ce
I-am sustinut stadiul de acurn, cum facut cazul Sfintului Casian.
Vom lua ca temei uHimele carti aparute problema Omiliilor
caf& ca autorj pe cei citati deja anume pe caIugarul romano-catolic Vincent
Desprez pe D-na Mariette Canivet.
2. Incepind capitoIul despre autor mcdiul sau cu paragrafuI: 1.
sClise din volHmul al Operelor duhovnicc5ti ale Pseudo Ma-
caric ... . Vincent Desprez Traditia manuscrisa ofera date divergente. Toate
rnanuscriselc marilol" colectii majoritatea versiunilor (alte traduceri).
opera pseudo-rnacariana caIugarului Macarie din Egipt, mort catre 390,
lntemeietorului din Nord rnagistru al Iui Evagrie. Dar aceasta atri-
buire ridica greHtati. caci singura opera literara cllnoscuta a lui Macarie EgipteanuI
este Epistola ciHre saj. care este straina de acest corp. Mediul ascetic a1
Omiliilor este ceI pe carc-l fac cunoscut Apoftegrnele (cuvinteIe de
izvoareIe aparente, cle deosebindu-se Ia Sf. Macarie (Originea apoftegme-
Ior sale este Insa au demonstrat 18.
au facut toate pentru descoperirea adevaratului autor
dupil traditie, cercetind diferitele nume pe care poarta nurneroasele coIectii de
S-a constatat ca culegere rnai rnica este semnata de anllme Simeon;
il traducerea araba, insernnata de cu literele TV.
alta traducere araba pastrata la Vatican (<<Vaticanus arabicus 80) este prece-
data de Viata Sirneon ceI Batrin, cu mentiunea
Cartea Simeon Stilpnicul dar mlllte bucati incep Cll numele de Simeon.
ori Simeon Ascetul", care insemlla pe atunci Staretul. Speciali!jtii sjnt de parere
ca trebuie sa preferam numelc de Sirneon de Simeon AscetuI. Co]ectia-mozaica
Nn" Litera 51, poarta tot numele de Sirneon iar manu-
scrisnl mai veclli de asemC'l1ca adresa: .. Simeon (catre) fratii cu
care este mai dezvoltata D astfel: dolla epistola a
call1gar durnnezeiesc, Parintele Macarie, catre abateIe Simeon, ascet al Siriei
celorlaIti frati, care sint cu eI, Macarie, fratilor prea iubiti cn ... ".
Aici Macarie este autoruI Simeon primitorlll, - ceea ce poate de asemenea
opera logos despre sufletelor din trupuri este atribuit
"Simeon din Mesapotamia; dar acest 10gos nu este socotit ca facilld parte diR
opercle macarienc. importanta mai mare se da titlului de ascet amintit mai
sus, ca caracteristic scrierilor macariene, dupa iezuitul Desprez.
Eliminind ipoteza Sfintului Macarie ca autor, pentru rnotive pe care le vom
vedea mai departe, categoria marilor cercetatori actuali problernei explica ast-
feI alegerea Sfintului Macarie ca autor. Cartea a fost anonima, fiind implicata
nlesalianism autorul ei a fost numit dupa moarte - fericitul". La
feI a fost numit autorul Cartii treptelofl! siriaca, rarnasa fara nurne, din
motive de banuiala. Dar mai anonimatul a fost lnIocuit de un nume, insa
de nllme stralucit ca acela al Sf. Macarie, Pseudo-Dionisie Areopagitul etc.
Cercetatorii insista asupra fapt cele ce urmeaza.
18. Unica opera literara atribuita Sf. Macarie este cdtre
se vedea, G e n n a d s, De (Migne, 58, 1065).
INTRODUCERE 15-
3. paragrafuI date interne se expune situatia autorului care descriu,
omiliile din carc reiese clar ca nu este Macarie Egipteanul.
Astfel, locul de origine nu poatc fi EgiptuI, caci datele geografice cultu-
le indrumeaza pe cititor spre a1te meleaguri. Unicul fluviu numit e Nilul, ci.
Enfratul, care-l descrie ca amintind ingheturile fluviale regiunile nordice
care cnnoa:;;te. Deci aflam Glin acest punct de vedere Siria, Mesopotamia,
sau Mesopotamia de Jos daca tinem seama de descrierea sistemelor de irigatie
dintr-o omilie. Omiliile mai amintesc starea de razboi dintre per:;;i goti inva-
ziile fiicute de indieni sarasini. Vorbirea autorului cuprinde unele aramaisme
SilH semitisme indicate de Desprez pe larg.
Univc'rsuI religios al antorului este de asemenea aproape de lumea siriana.
dc Egipt. despre misiunile din India; citeaza dintr-un
text biblic numit occidental, tradus latine:;;te siriacii din Diatessaron
folose:;;te apocrife puncte de Inviitatura sirianii. Omiliile mai arata ca, compara-
rea Sfintului Duh cu mama din unele omilii e de origine care Duhul
e de CJcnul feminin de asemenea simboalele J:.ui.
Dnpii aceste demonstratii se aratii unele relatii ale Omiliilor cu Asia Mica.
sau cu "Siria, vecina cu Antiol1ia. Autorul dar ca un cetiitean.
roman, care poate a armata sau ad81inistratia imperiala.
Se de imparatia Hristos, ca aceea a Bizantu!ui.
Legiitura cu lumea religioasa siriana nu este exclusiva, hristologia exegeza
intinzindu-se directia Asiei Mici, ca monahismul Sfintului Vasile misticis-
Sf. Grigorie de Nyssa. Puternice influente s-au exersat Djadoh,
Hypatios, Logoi, opera 81. Cartea treptelor
deci directia Asiei Mici a Mediteranei, incheie Desprez, demonstrind
aceasta ca nu Sf. Macarie a fost autorul
monah.
Introducerea cartii sale citata, iezuitul american George Maborey scrie
(in 3-5) dupa ce pe alti doi autori cu numele de Macarie (Macarius.
Maognes de pe la 400, episcopul Magnesiei autor a cinci volume ale
Apocritiens Macarie Alexandrinul (pe la 295-394) din pustia NitTiei): "Dar
un Macarie mai insemnat e amintit de Palladius Rufin, faimosul Macarie Egiptea
Acest Macarie s-a nascut Egiptu! de Sus a intrat Skitului la
de 30 de trait ca ermit 60 de a fost diiruit cu inclinare duhov-
niceascii cu discernamint darul vindecarii profetiei. fost
exilat dc arieni la batrinete intr-o insula a Nilului a murit la scurt timp dupa
ce il fOst eliberat s-a intors la Skit. Manuscrisele de mai tirziu ii atribniesc
numar de scrieri, care cuprind : cuvinte, rugaciuni, omilii tratate.
Dar cercetarile moderne aratat ca aceasta opera alte lucrari tre-
buiesc atribuite lui Macarie Egiptului. Aceasta atribuire lui Macarie
a fost pentru prima oara pusa discutie secolul XIX-lea de un calugar:
dc }a Muntele Athos, Neopgytes care le-a atribuit unui oarecare
Simeon. membru al grupului eretic de asceti numiti mesalieni.
Cercetari1e moderne au dat iveala manuscrise care cuprind nu numai
traditionalele Omj]jj, ci aIte omilii, cuvinte epistole, evident toate scrise de
autor. Ele erau inrudite cu grupul Din pricina ca unele dintre
aceste nJanuscrise atribuiesc autoritatea unui oarecare Simeon, (Savantul)
DQrries a purces atribuirea intregului grup unui oarecare necunoscut:
Simeol'1, din Mesopotamia. (Dar nu toti autorii sint de acord cu aceastii teza).
16
INTRODUCERE
. --------------------------------------------------------
Cine es'te atunci Macarie, autorul celor Cinruzeci de Omilii duhovnice$ti ?
Invatatii inca mai sustin ca acesta este un autor necunoscut. Nume1e de Ma-
<:arie poate sa arate, grece$te, sensul de fericit care ucenIcii
acestui autor il priveau ca un cu acest nume a fost atri-
buit unui anume fericit, Macarie a1 Egiptului.
Dupa. evidenta launtrica a dupa care au cnnoscut
'f'9iptean, unii dintre vechii invatati, il socoteau un Iocuitor a1 Egiptului. Dar cu-
mai recente au descris pe Omiliilor ca pe ,are a trait
nord-estul Siriei la veacului a1 IV-1ea. aminte$te razboiul din-
romani per:;;i dintre romani goti. Se mentioneaza Invazia indienilor
fo10sita metoda sirienilor de a numi lunile anului. Se amintesc
persecutiile recente pentru credinta. Exista familiaritate cu cetatile meditera-
neene cu institutiile care existau de mai tirziu. scrie
ca 1imba materna, dar apar idiomurile siriac Se serve:;;te de
imagiili, care apar literatura siriaca timpurie. Tipul asceticc,
pe c:c,re le aminte:;;te, erau comune lumea siriaca.
Dar argumentele ceIe mai convingatoare favoarea plasarii autorului
Siriei mai curind Egipt de la asemanarea unor oarecari
idei aflate cu propozitiile ace1ea condamnate de Sinoadele conci-
lii1e din secolul a1 IV-lea a1 V-lea, ca din re1atii1e gasite intre Marea Epis-
toIa De a Sf. Grigore de Nyssa. Autorul arata ca: este
cconducator a1 ciilugarilor care 1a el cu increderea ca ei pot sa-i puna
bari asupra de viata duhovniceasca. De aceea el era persoana
influenta, bine versat Scriptura 1nvatatura Parintilor pustiei, persoana
<:are a mult era de cultura protunda 19.
4. Ceea ce a fortat p1eiada de invatati teologi sa se
nunte categoric 1mpotriva Sfintului Macarie ca autor a1
.a fost insa descoperirea gre:;;ite mesalianiste, de mai
multe ehiar de sinod ecumenic.
exc1udea unui asemenea pacat mare 1a Sfintul
Macarie.
Pentru a mai putin, ne orienta dupa studiul unui teolog ortodox
<:elebru astazj, Jean Meyendorff, Decanul Institutull.1.i de Teologie Ortodoxa "Sfin-
tUl Vladimir din New York, publicat 1970, Estfalia. (Insa ce le vom
descrie vom arata cum au fost de sinodala ortodo:xa la apa-
ritie) 20.
Localizarea cartii noastre Siria-Mesopotamia sau Asia Mica e destul de recenta
a avut Inceputul, a:;;iI cum am descoperirea din 1920 facuta de abatele
L. Villecourt a asemanarii dintre textele macariene unele me-
saliene condamnate de mai multe sinoade, mai ales intre 390 431. Descrierea
19. se citi pentru a se cunoa:;;te gindirea viata Sfintu1ui Macarie Egip-
teanul, de pilda, (a treia oara) 1a Rimnicul-Vilcea, Epis-
copiei, 1930, paginile 130-142, care evidentiaza nuante de
dar fiind asemanatoare cu Epistola mai sus. AntoineGuillaumont a studiat
chestiunea apoftegmelor Sf. Macarie Le probleme des deux Macaire dans les
din revista Irenikon, tomu1 XLVIII (1975) nr. 1, 41-
59, nUmele Macarie fiind al celor cinci calugari din NordUl
20. Pentru paginile urmatoare a se vedea V. D e s r e cit., 33-55.
INTRODUCERE
mesalianismutui,o completam, 'wt DesJ1rez., :fil.nd ,1iJisii'
Este dat tie' .sirieIii celor ;care se r;oagh., ,1rctdu.s, ,in ;grece.,tJ!
- c.vhiti a a '!cai"on ]'JIfadica'se
Duh a" niga-,
ciunii:, tag!iduind ,orice Pentru
ei, diavolera l1Ilit substant!aJ.cu,fiecare '14 Ca unbrlci,:Bo-
tezul r!dea' bine facute, .dar putea ,:sasmulgi patimHe.
fU9itmnea intens! ;continua 'izgoneademonul.'$i obtinea venirea
Duh cu lipsa de ,patimi.
De' acum asceza nu mai era de', folos"" deveneaunevinovate,
comise,fira de ':patjmi. ,Tainele 'm.ai :unii,'mesa-
crezJndta fiI'Piirisiti)'minchma,:1?i!
nuitela ei. (Cele expU'Se, ,do,cumenteleacuzatorii, de
la generatia':a douade, a; ajuns, Arme-
Pamfilia Lycaonia.Cap .. doci .... Egi'Pt Ca.rtagina.
a' reactionat; :cum ,am_amintit mai' sus. Mesalianismnl afost condam-
nat. la, ;in:l.ycaonia de: unsiaod' de! nUma1 de.
I.$iucenicul Sf Va.site de un sinod1J'lezidat:
Flavian 81 Antiohiei, asistat de 'trei eplscbpbiLa propune.realui
de Iconium-ului, din Bfes (481) '8
lui Slslnniqs din a anatematizat unelecspitole:. ('L.AaLa)
IICartea .asaetiCc1), a
ciHr.e Cezareea,Cap&dochiei, Stria ,tn sec. Constan-
tinopo! pinli in see.
Iezuitul Vincent situatja :ar!ttnd ciaQl-
zatoril aml.ntiP ,.,... preotul Timotei. dini ConstBlltiIlo'PoI Damaschin
....,., nuda!! 'P05ibilitate de a.Utor sen:tinte; sitiadale: List.ele',
Timotei mai ales ale lui Damaschin, prezinta asemanari .de litera
sens, ,cu prppq,z.itjJ luj ; _
lHerat,.{!u ,pasaje tmprumutate.-' de la. 'toate'prop'C):titit}e; : Da ..
masch.II)UI, pat(a/ hf'qT uneJe- diMre
84U strIcd '
P.ropozitiile 1, 4, 11 a1ei '11stei "fimotei ;y:izeaza, deast:m.enea Omi.
liill". CotiClbiiia esfe prih'care, 'c6rpul sau
parte, este cu
Constantinopol, ,Ca din
bii, cu unul dintre patru $efi mesaIieni. care a Slmeon"din ,Mesopo,.
tamia pe ,numele -<:I(uia difitre coiecpile-
NiCi)Il lumea, bizantiIlc1 a Unor
])esprez
ceputul celul de &1 XIV-lea a unui cititor manu$crisu1ui eoleC1iei
sis 423. $i''Pe(:e. din'sed:.' al 1m-
potrjva Se poaJe crede cc1raritatea:
colectie s-ar - ale's acestei in.fluente.Colect!aa II-a a' celor de
pm1JjJ, a ell,minat tnsA pirt.1e polem.i,ce j1Celinn1
21. !Fr.inlisnou!, '<=11 exttfis, cu -tltIul ... 'Q
100k at .... Proble-lIt, 'articolomagial,
Quasteb'; tl1 doua vo1u'Iie, , editate Patrick Otaatield fi 'In
editura Aschendorff, Miinster, Westf., .
2 - Sffntul Macar1e '
18

tar" lucru bU 5-S Qpusculele. Colectia. a
IV-a arabo-copta, s-a pastrat ileatins!. fiind atribuitii Sftntului Simeon Stllpnicul.
Cazul Simeon deci, scrie mai departe :unele cu acela
al Evagrie. 'a1ltor de siQ.oade anU.origeniste. cumunele
scri.eri ale lui Evagrie (ca De oratJone) n .. au dedt sub pa-
tronajul Sf. iar acele Kephalaia Gnostica, s.crierea sa cea o.riginalii. !limai
discutabilii, nu: dedt siriaca in . scrierile lui
Simeon n-au subsistat!n decit mnltumHii prQtectiei Macane Egipteanul
n-avem un ecou numelui sau crecit prin versiunea arabd.
MesalianismuI a dat unele discutii care s-au manifestat mlli
Marea E'Pi$tolA m:ult in Omi.lia d'in pr.una, oare
des:pr e persecutii unele. rezerve de. Ierarbia bisericeasci:l2.
Vincent Desprez face lista a deosebirilordintre mesalienii adevirap, dupa
Asceticon'Ul - 10r de credinta, caTe a fost crutata de parte de gre-
acelora dupa lnvataturile Sinodul de la 431 a re-
amintit refuzUl muncii, somnolenta tulburarearugadnnii, acelei apa-
theia deplin! prezenta DOhUlui Sfint, carenu se aRi extrasa din As-
ceticon. Deci acesta oslndea iara$i pe cei de sentintele,. Side Con-
stantinopol. De asemeJiea n-a fost necesitatea. ODei sensibi1e a
Duh 111 nu se dacii Ascetioonul critictle ad1lS'e iel'arhiei $i_
Ca urmare, Vincent Desprez trage urmitoarele concluzii ptlvitoare
Pseudo-Macarie opera sa: 1. Cel putin parte a Pseudo-Macatie
a fost Efes 431, -cu indicapa, Cirt{i 'ascetice a mesalienilor. 2.
Autorul se numea' poate Simeon; a activat poate intre 3SO:-390 430. vom
numi Macatle-Simeon sau numai Macarie, ca $1 traditia greacii. 3. Autorul avea
pozipe modetatii moderatoare sinul mi$ciirii mesa1iene sens larg, cum
lasa 54 se intrevadi 23. bine sa de acum d principalul
22. V. Desprez, cit., 38. cu unele date' bibllograf1ce pe care le mi-
r1m : . L. V i 1 e C date ef' J'Oligjne' cHomelies Spjrltuelles/O, attrlbuees
de des et Belle8-
Lettres:., 1920, 250-258; G. r e i 11 e 5, artc. Butlches, D.T,C., t. 5, 1913, c,'
k 1454/1465, a u s h e r r, cL'erreur fondamentale et logique du
OrientaliaChriStiana Periodica, 1933, 328--360. Pentru Colectia
Reden und Briefe,cQle Sammlung des Vaticanus Graecus 694"
editate 4e 2 ... coL cDie, Christlichen Schriftstel-
let der ersten Jahrhunderte,. (Berlin Leipzig), 1913. Pentru colectia Die 50
Gelstllchen des edlfate de D r r i e s, t e r m a n n
o-e 9 e r '(Berlin,I964).
Pentl!\l: 1II Neue Homllien des Typus 1lI:.,
editate C\e Berthold, (Berlin. 1961).. .
J. G r ib mo n t, Le dossler des o;igine,s 41,1 .. , tn Epektasusll
MIHange 'pattistique Jean Ortentalia Christiana Pe-
riodica (Paris, 1972, 611-625). . ,
W. J e 9 e "Two Redlscovered Works Anclent Chrlstian Llteratur: Gre-
gory ed and, Macq.rius" .(Leiden, 1954).. .' . .
L. u e r, spiritualite du N.0llveau et des Peres,. (Paris, 1950,
444-456).
23. V.D e s r e deosefte$te tr'ei asemenea etape :Prima -este cunoscotliprin
marturia i f a n i e 80, Migne, P.G. 42, 756-164), care desctle
peentuzia$tii schimbitori nes.tabili unele probleme ridioate de Sfintii Vasile
cel, Grigore de Nyssa. doua etapa este pr{n' e do r e t
tei. care \rOm aminti, iar 8, treia S f. D a ttI. S c h 1 n u 1.
Vincent Desprez, cit., 40-441. ,
19
se numea Adelphios: dar pentril <:4 S1meon aavut
activitate a fost preferat numele ca autor anonim, inlocuit
apoi de Macarte, precum vedea); .
5. Speciilli!jtii dau Insemnatate reJatlilor 8utorulul du-
hovnice!Jti Cu infiuenta 1IOternica p,e. care a avut-o
Sf. aceaSta t'foblema, viizlnd.tn cei care traiau
virginitate sau, castitate, saricie de toate ci
toti cre!jtinii. cate in la poruncile 6dunirile 10r
viata de toate zi'k!le fiind adevirate chinovii care dragostea
de Dumnezeu'semanifesta fiecare clipii dragostea de Sllll, de orice
nationalitate religie.! Dacii Macarie vede asce1i frati 18 margi-
cOmBl1itatilor, el nu face deosebirealntre '$i ceilalti -daci pi-
zesc poruncile Dumnezeu. Este evident ca Maca'rie ci, con$tiinta 8Scetulni
despre. r,iiu $1 despre lupta intre bine !ij xiiu di tn e ma1
Dar Sfintul -era. mai atent 1a activitatea religioasa.. la
sentlm,eptul, de dragoste. De aceea el expriro.a toat.e virtuUI-e mari, cre$tine printr-un
cuv.fnt N@ul Testament. pe care 11 tntelegea ca actiunea
pornHii sie,)a har sa,u de.la Duhul Sffnt,
SUn,ul ,Grjgore, de a scris cu acea Mare
pt\ralelii ((U primele doua treim.i I;pistola anume "De
stituto ale ciirei 1qe! sIillt repetat.e 'i$i, tn"parteatenuate. intr-wl
gen filosofic :ti din de v.edere mesaliani-
ce fiind;. Indulcite. fnca data expunerea 8 in
care ca Sllntul Vasile au pe cea bunii .unele
exageriiri mis1icismului D,}onastic primar, fnclinat .'Spfe de. Biserica,
ca instit.,uUe. !ii ei) u. '
.6 . .flobleroa 0mi111Ior djn de vedele ortOdox
1 .
pune. curo. am american de origine rus, Jean Meyendorlf.
rector,w . dJn New York, articolul omagial .. Mesalianism sau
publicat al doilea vo1um omagial (;itat, inchincIt ,marelui teo-
Io.g german Johann Quasten, cu titlul Pestsch,rilt
t. II ,1970, 587-588).,
aceststudiuprofund,cu subti1lul .. prob1iJm,i.macarie-
ne", profesorul Meyendorff dii de la raspunsu! ge,r1er_l,
torilor de asHizi la lntre\)area daca Macarie este autorul
dup& ce spulberii toate care se' aduceau::{\ltiidat& fayoarea
Macarle ca autor al 10r. , .' .
tncepe acestu studiu cu constatarea foarte ci lQ patris-
ticii moderna e mai reabilitatea eretiqIor. din vremurile dectt con-
damnarea 10r, sentin1ele sinoadelor vechi fiind Uil\Or tntelegeri
ori' Une1' razbunari aIe' ideologid. Ca exempJe d! pe Or1-
24. 1 d e m, lbldem, 44-46. La nota 3 u1tima rJaginii incllhii mai
mult -SPJ"e. concet>\ie mailargli. fatii .de t<Ii: u. v n
a 1 t h a s a e (<<La Crolx, t. Theologie, 1965, :227) apropie
sau secret mesalian de
'
Bonn:aventuta, Eckh&rt Fene10n
pe medii, entU%ia.ste, doctrina. sa foarte t'ersonall ..
te subtilii e nimic care sli nu poat1i interpretat Intr-un mod or'tooo:', ci mu1te
1ucrUri c81e. CU anturajului slli (imputriva caruia 'Pl!)zitie) puteau
\ .
gen,Evagrie de 'Nestorie' Exootp1ul
tipic ,.c::are:,:ne':intefeseau
egiptean din veaGu1 al -lea, cunoscut sub 'de' Mac:al'ie, 'rel ,MareJ>; all 10$t
,-,."ca el ,;...+,. al doctrine ,ramlnln6; ca'$i Corpus
pseudepigraphon. "
, A-utoft1t '--;. :.sigur, aUuldec1t $Ha, descoper.it Infiuenta
scrief,ilor,,"saJe,a.ttt A.".s 'este aproape attt, de, mar.e :ca!?i
aCeea: ,Genera1ii de reco-
mandat 'Scrieri1e:1ui 'Macarie 10r, ,un,'clasic, apiritualit4tii
ras1il'itene inApus, 'de ,'asemenea, Omiliile erau'(Junoscute
Erau de 8semenea alese de: John iCa 0$1:' fte tra-
duse' 'ca . k) timpurie, cre!?tine,ti.:,Duhului
.: :','. .' ., ,:' '.;'.' '. ",.,: .,('
. Sflntul'lli Macarie' sarealizat "de chiat 'de' cAtre
gteci, 'foarte scump!; fnsec. al" Neo-
iderttificd- pe autorU1' OtnilHIor -
saliah Simeon 21; Dar acestei situati'f fftut 'du.,It atticOh11 Vil-
lecourt publicat 1920, in care arIlta ca . erau
de p!irere-cIl1;autbfuI mesaliaIl{, nu putea fi Mat'arie, ere-
tit 27 ,t;)pitlia'lui Dorries cIl autorul al


de ;pr!ntre conduclitol'ii; a cu scepticlsm, sctie'; Me-
yendorff,'de patrologll carenu ideile" drept carad'etistite' sectet
.. -Dapa mai ))utin de 15 ani WetnN' Jager \ demon'stra un 'parcileiisin
evidenf'fIltre tratatul <IDe lnstituto Sf. Nyssa' :$1 'a$'a tlu-
a Sf. Macarie, care mesarfana a Oml-
discutate, ca prin aceasta sli. se diniHte
:19:, Noll-e editil'critice ale celor 50de au \'Itnult discu1ii1e
'prbblemei autorului, dind putinta unor judec5U' 'j>TiVind itifor"
de' aceste texte' tlU numai asupTa -datelbr ci '$\ asu-
pra la autor la originea ..
au tras concluzie just& din popularitatea ca
acelea raspindite sub nume celebre ca 16an' ori r!mase
eu prettnsele
ti'ebniesc cercetate astabl1i: adev!rul. . . '. .. . .
, . vorbit?-/mai , (Je aCUm cerc;ctim sihta,tia
Omitiilor lu1: Fseudo-Macarie, de' vedereal'
'.,' i,
41-51.
51-54 r;.,fN1esalIanlsm sau
citat mai sus. '" ;"
27. J1ot
a
' lul J. Chriatian
Library", Bristol, 1749: despre admiratia Wesely pentru Maca-
rie, v. b e r t C. u t 1 e r, ed. J h n W e s 1 e New-York,'Dafbtd UniversIty
Press, 1964, nota 26 $i 274-275. ' . , ' .
. , 2S.,Vezi nota 2!a,Me.yendorff, CU' B.,S. PseIIrtog.a,-s,,:tn:.ctn-
sto.':lni p;'Khrestou, Tesalonic:; 196'1', 191-214.-" . .
,29;,1.. le r 1, date et l'Q1lgitie de$ oomelies at:trlooeea
QI,Macarle., in Comptes,rendU$' de des et 'Belles,Lettres;
1;920, .. 250-258. " ,
'30.IH;'Dorcies, 8ymeon Me8opotam1elf., DJe"abelJfefemng 4ler' Mes-
sa1ianischer Makarlos schrlIten, Texte und Untersuchungen, 95, l'941i' '.'
nu e:!Q40H de. :Cofistatat. asinguri npera
!Uber ! ilt!upra :se:gkesc nu.
maj" iD a.le: ,mai anianunt!ta-,; descriere a
Jl!,esaJoietIe at14m.,:}a iTitnotei, ::un GonstcUrtinoPQ! sec.
.la loan, DimtascpinLil" ele eondamnarea Ei' lorde
.din , ,'}a! ' .. ul390, f ipremdat! '(re, Amftltichie' ucen1t:
al ,Sf. i, ,,ei
: era ,sigur ci: '3" 'S6! . ident1fice dintie'; macariene: CU',
zisUl :.Asaetiaont
&,1,; Sf.
w.saje 9.m' q1QiUi ar ,$qrilt Ua
asemenea paralelism fi fost de conceput
..
wept
' ",:()'il

preqtu:t. C4, ,eJ.e.
cU;Fele . '
'.Asvel"
)1:, ,17),;.
ie,rarpia p,aIl\ijI;$FhJliul :so/cQti,! fflptj!le
bUn
e
; Qeo/sebi I>;ul1}M..:
I;nm. ... ; 17). :A!,:l ,de
Ilj.l, ,1Ili1W,
tuturp(
c;are.!iub J),eglijq
il1e , sa1e, I.Xlai ;Sii\
trebuie socotitii atac' im.p<;>triva
,. , '_ ." ". . ,
, a fost. de tras1itura e,aracteristica a Mesalianis-
mul'ui. ,:, i' v , ,! '.,.". ' .'
Prob1em{\ duallsmulw, adlca coeXlstenta harulul pu:ter;llor raulul suflei
esteo "erezie; de ' la
1, 2, 3, 13;' 'bii{{ r1iu 'itiim&
'este' tntr -adevllr 'tema Omilii.Textele citilite 'd'e' Dorries
sintdezvoltdti ille tefueipalHine a noului vechiului Ada1Ii"','cbexisttnd dinamic
om, 'titii vreme 'Particlpa !nc! p1inatatea '
care glndirea Omiliilor este' I)),tr-oo contraSt evident cn cea mesa1ian!
esteaceea a Tain-elor deosebi cea a Botezu1ui. me-
credeau cii' nicipur:ifi<:area de pAcate nici ineotuptibllitatea
31:We r e rJ a e'g e r. "Twa Works An91enfchrJstian,
raturd': Greg(lly Nyssa dnd MacarJus'" (L.i\loen, Br111\ Ie54)iW .. V k er
Urkunden des Messaljanjsmus 1,. Theologische Literaturzeitung'''r63r-.w43, 129--
;t36 (H, ... ,uThe, the New-Testament and the' New-
,Pesclee., vC)l.,III din
Patrologja lui J. Quasten biblioglafia
. 32., V., des ,Makarius/ Symeon, c h
s t e r m a n n", e e r t:ho 'Berlin,
1961; De 50 Homllien des und efllutett
e f, r,r s; l' t e n n; , thi.6S r,oeg und
Wa 1 t e r d e G r e u t e r, 1964),(' -
22
deci era nefolositor 10an 4, 5, 6, 17 i 2, 3, 12) .Acest
antisacralJ<l.entalism mesalienilor . ti popularipe cilugArii sec. IV, care
puneau toatii' niidejdea In ascetismul personal triiiau, sau se ,.orgaRizau departe
de Biserica comunitatea sacramentala condus4 de .Episcop. Ck:i, preci.
zeazi Meyendorff, ispita monahismttlui primar" In general, era sihistria, adica triirea
izolare lume. de comunitate chiarde Biserlca institutionala. Exemptul pe
care-l dii es'e marele tndrumAtor monahismuluidin veacul al IY-lea. Evagrie
Ponticul, care nu s-ar figlndit prezentarea..-Botezului ca un real
dc har Ca pentru Taine general, in conceptia lui despre llrugiiciunea curatci.
Numeroasele referlnte haru1 Botezului ca 1a' realitata euha-
ristice aflate lungu1 Omiliilor duhovnice$ti aratci tnsa r ele 9tnt polemici
Cll privinta
Epistola Mare se 'poate citi ca Duhul Mtngtietorul Sfintilor
$1 prinei unicei $1 adevaratei Biserici a lui Dumnezeu, diiruit din clipa
Botezului pentru credinta, insote$te diferite chipuri pe orice om care la
Botez.) (5!. 10an Damaschinul 3). Comparind apoi nou Botez cu
cea fireasC!,este scris: C!nd se na'$te sus, din'a'}>ii $idin Duhul Sftnt
pentru totdeauna copiliiria duhovnice1$ti, ct pro-
,1$1' sIi' creascIi 1Ah"-0 luptIi une_fort tmpotriva celui rIiu.j 33. MeS8lienii
socoteau sacramentalismul ceva magic. le opuneau 'conceptie de
sflfitenie' d1namica, care impunea ril.spuns'$i unefort uman liber.
ignorau lupta. Care trebuie s-o dea cu cel botezat: Daca ziceti cil. prin
venirea IUiHristos pIicatul a fO$t ostndit $( ca, dupa Botez riiu1 sa riisplndit
inima, ignorati' faptul ci, de 'Ia 'Domnului p.tna acum multi boteza\1 s-au
dedat rele" 3( Picatele aHor botezati nu fac Botezul "nefolositorll, C.dci'
este realitate tntr-un progres dinamic nu e deci undar static:
aDe 1a venirea fui Hristos oamenii progreseazd puterea Botezului spre starea
originara a lui Adam devin staptni ai demonilor Pb's!unilor 10rll 35.
Acest di.n urmli .pasaj. dualism sint
pltele care. .se refera. numa1 Botez, ci Euharistle 36, ariittndcIi Omiliile
insu$esc Ul1. vocabular unele idei mesa1iene, pent,n,lca Sd plaseze
tr-un context biblic, indt'eptind astfel sensul lor gre$it.
Werner Jaeger este ca a intre MareaEpistola
De Instituto Christiano" al 51. Grigore Nyssa paralelism. care a
acest caracter $i acest. scop repunindl1.1 ..cercurile monastice ale
As,i.&.. MLci, de unde-$i are probabil originea.
Meyeooorff ,In continuare cii Sf: Vasile Q!l Mare, codificatorul re-
gulelor calugare$ti,ca ucenicii prietenii saL; GJ:igore de Nyssa
al lconium-ului, aveau sa intimpine Asia Mica forme gre1$ite de ascetism cre$tin.
Originea mi$clirii' monastice din regiune este legata. de .numele lui Eustatie al Se-
bastei, care Sf. Vasile 11 ca sa" 3'7, dar ai carui ucenict
33. S m e n v. e 80 t a m i e n, 425-450; Toatetextele importante au
fost adunate de teologul rus m s k lui 1. Liber Gradu:um ..
din Patrologia Syriaca, 3 1926. . .
34. W. J a eg -Two Works, 282 i Magna
special 288 interpretarea istoriei a Martei Mariei.
, 35. Magna, ed. cit., 236. . .
36; 1:>, 15, ed. D r r 1 e s, 135-136, Migne, P.G .. 34, co1. 384D - 385
31. Omilia Neue Homl"en, ed. ctt., '3. .
INTRODUCERE
23
.au cisitoria ou. t1lllituMt Biserica. :Se amintesc strinsele
Ieglituri Intre eustatieni mesalienil>.
monahii din Asia exista sec. al IVlea traditie continua de
exttemism ascetic. Ca replica, 5inodlll din Gangra (pe 341 J a condamnat
eustatienf, pe clnd mesalienii au fost 390). Darpe clnd
noade ca acelea de Gangra Side ajuns formale acestor
grupe extremiste, purtAtorii de cuvInt majorj, ai monaJUsmului "erudit,. -'- Vasile
cel Mare, Grigore al autorul Omiliilor se for.:tau $icroiasca
cale departe de primejdia sectara principalul .1raditiei cre!$tine.
Meyendorff aduce ace$t sens recente, adevarate, de: necrezut:ll, Multe
dintre articolele Regwelor Sf. Vasile par a putea interpretate ca reflect1nd
unele dintre atitudinile eustatienilor condamna\i 1a Gangra. Aceasta
poate fi explicata numai priD ca Gangra a fOst unsinod deepiscopi
prezidat de Eusebiu Sf. Vasile mod 8
discutie autoritatea cu siguranti can-ar subscris 1a 1n1iHurarea
formala a $i era omul .puni 'princlpiu,' 8UtO-
episcopatului. Dar a adoptat 1J po2itivi de mi!$C8rea mh1i-
stireascii 1n. aceasta a implicat, 360 ctnd el,scria Regulele sale,
integrare de eIemente careera... comune cilugIrilor $i me-
salieni eusta\ieni).' nu 1ngaduie se faciivreo deose-
bire substantlali Intre .5f. cel Mare $1 ,anonimul,autor scrieri10r maca-
rienecu privire. la atitudine4 lor fatii de Mesa1ianisme 311.
Meyendorff din misticismul et8. expus la doui
aceea a Mesalianismului aceea a platonic.,. .lm-
plicat ,Biserlcii ca instita1ie
$i fuga, de r.esponsabilitate ,!n lumea Dar ele) opuse alteia,
adaugi Meyendorff, conceptia lor despre' om . de parte
intelectual de alta - ambele fiind nepotrivite pentm spiritualit8te
cre!$tini corecti.
fata acestei ispite, capadochieniau pornit .un 1ul1g proces ,de inte-
grare reu$ind inceput 'sa, general! carea devenit .OOelul ac-
ceptat: "Pseudo-Macarie stA astfel centrul acestui proces: SacramentaIismul
Iui explicit, concePtia despre UJltot unic. PIiihO-somatic,
evidenti conceptiile cele autentice! neo-testamentare ale. hristoIogiei $1
pnevmatologiei, contribuit mare m!suri sa combatii 'de alunecare
individua1ismu1. sectar. . . ." "
clezacord privinta esentei omului,preferintele. :o'ri,geniste
confcld insii I:nafirmarea lor ci, comuniunea cu Dumnezeu - exis-
tentci cre!$tine - nu' anuleazli. 1ibet"tatea de alege !ji -ca darul !este
proportionat 'de efortul, liber omului de a haful Dumnezeu. Tradltia
de tirziu, ce insu!$it gtndirea doi: a Pseudo-
Macarie a Evagrie, ya mereu drept garantatli. aceasta rela\ie liberli.
dinamica dintre natura umana harul dumnezeiesc, - relatie cel mai bine
38. De pHda Omllia D r r i e s, ed. cit., 120-121 (Omi1. 14, 4,
Migne, P.G. 34, cql. 527 CD).,
39. Pentru jnfluenta Eustatie asupra Sf. Vasile, Meyendorff. pe
r ru a n d d e e n d e t t monastique de Ba,ile. Essai histori-
que, Maredsous, 1948, 52-61.
24
INTRODUCERE
exprimatii de termenul intre Dumnezeu actUl con-
5tient al pcrsonale a omului.
un faptbine cunoS1::ut ca acest concept era, inteles ca semip:elagianism
Apus.'
mira, -scrie mai departe Meyendorff, dacii frica de <<pelagia-
nism' n-arfi, impUlsul care fortea:ia istoricii contemporani
citea'scii operele lui Pseudo-Macarie pI'in el. in' intreaga tra-
ditic pe care 'reprezint1i e1. Ciici definirea mesalianismului ca formii de peIa-
e'senta, s-a tacut deseori 40.
Meyendorff. incheieacest studiu striiIucit,"Cu aceasta intrebare, foarte cxpr,e-
care rezumao' istorie intreagii a probIemei bine cunoscutii Iupta Au-
I6r, din secoIul al V-lea: Dar n-ar fi oare" mai de
1010s sa interpretam pe autorii ai Rasiiritului, fiirii mai, judecam
categoriile Apusului latin post-augustinian, ca,re eroH pentru
intelegerea unar astfel de scrieri ca acestea ale, lui Pseudo-Macarie ?),41.
7.' Sub fi.tlul $i V ilK:ent Desplcz
scrie' printre altele 42 ca el se aflii la confluenta mai multor ,curente ca a suferit
feluiite influent'c aiea ce foarte adevara!. a:ce5t cadru, eI
maniheismul iudaismul, caIiitoriile pe care le-o facut, avind un deosebit simt
de posibiJitatea unor experiente bogate. Manifesta, de asemenea,
formatie retorica fiJosoficii imaginatie impresionantii. Omiliile
32, 7-8 45, 4 aratii oarecare e5ec legaturile lui cu lumea imparatl'asca,
a magistra(ilor, inteleptilor, -rcforilar si numai Dumnezeu putind vindeca

Desprez mai aminte$te influentele platonice cele stoice din punct de
vc-dere antropologic cosmoIogic: Cea demnitatea su-
flctului facut dupii chipul as('manarea sufletuIui
spre frumusetea binele dumnezeiesc, aripile sufletu!ui; cea de a doua sc
aratd corporeitatea sufletului, conceptia fizicii a piicatuJui a haruJui,
contemplarea divinului, plecind de la
maniheismului, el afirmat libertatea sufletului, dar e urmiirit de obsesia riiulni.
40. Elciteazii ca mare autoritate patristicii pe J. G r bo m.o t cu lucrarea
en De, Gangres
II (Berlin, 1957), 404-407.
41. J. G r b m t, ale carui cercetari asupra acestei perioade aducc mn]td.
lumina asupra adeviiratuJui caracter Macarie, cii s1nt mnJtc
forine de MesaIianism cii Macarie nu s-a socotit niciodata un mesalian.
tusi nu poate inliitura teza ca Omiliilor ar fi Simion al Mesopotamiei,
condamnat la Side. Vezi De Instituto de Gregoire
dc Nysse, 8tudia Patrislica (Berlin), 1962), 320-321. Parerea aceasta
categoric re,pinsii de J. Meyendorff care socoteste contradictie evidcnta si
nefoJositoare c:are trebuie sii fie inIaturata dacii se seama de indica(iiJe date
a5upra dc preotuJ Timotei Sf. 10an Damaschinul, aratate mai sUs
pe larg (care-I socot('sc cr('tic).
42. Nota 20 a e e n d r f f dc 590 a studiului sau a
C'd acest punct a fost mult discutat studiul lni R. S t a a t s, Glegor
und dje (BerJin, 1968) si 111 acela al lui a k e 8yrjac und djc
Scriptural QuotaUons "Journal of TheoIogical Studie5",
1, aprilie 1969, 133-149. urmatoare da ca exemplu categoric stu-
-diuJ a u s h e r L'erreur logjque' du
''Orientcilia Christiana Periodica", 1935, 358.

25-
C1i Sfintii Capadocieni, citeaza Biblia putinitilosofi i este influen\at de
Orig(,n de Sf. asile mai a1es de Nyssa. Este prepcupat de
problemele comunitatilor monahale, pentru. care repeta poruncile scripturistice cu
caldu.ra convingerilor. exp.erientei sale, dezvaluind obligatiile,}uptei
spJendorile vie\ii
Este original sau incarcat de imagini reminiscente biblice,
incintind cu adevarat deseori
Transmiterea de mai tirziu a te
Irl
elor unei
pcdagogii a]e harului a facut-o intr-un mod foarte apropiqt de Clement al Ale-
xandriei .de Origen, unindu-l cu acela al Sfintilor Capadocieni. Este, de ase-
mc'nea, de Evagrie, care asce.tica sa intr-un fel foarte
intelectualist, sensul aceste procese sint la
epoc;a 1ui va manifesta influenta 1ui direct, sau mijlocirca Diddo]1
a1 Foticeii asupra misticilor ,qSUpra lui SimeonNoul Teolog
,mis.tici si asceti rUsi etc. 1,::.
- lNV ATURA
La acest capitol ne de doi1a studii: Primul,' cel principal, al Maicii
romano-catoJica, este publicat Dictionnaire d:e
27-38, cu Doctrine cadrul studiu1ui "Pseudo-Macaire
(Symeon)) de V. Desprez. doilea. apartine cape1anu1ui Augsburq
Dr. Djonys introducerea traducerii ce10r Cincize6de omilii ((Des
HeiJigen Makarius des Agypters funfzig geistliche Homilien, Kempten &
1913, XVI....;...XXIII) i dar m'ai ales la note ne vom servi de alti autori Cil
MahonE'Y si I1r. Placide Deseille.
Omiliilor este parte intr-un mod original sub forma
de adeseori repetate, care nu formeaza unitate de
mari probleme doctrinale. Dar din ele se degajeaza unele tras,aturi ale' unui
fel de ascetica, mistica comunitara. Ele reliefeaza invatatura personala,
care intiietatea e detinuta de lupta duhovniceasca, de interiorizarea vietii du-
cu puternica experienta personalii intima a
de ro1uJ eminent a1 actiunii Duhului Sfint de insemnatatea unica a
rugaciunii - ca1ea adeviirului
. 1. cste putin descris i se accentuiaza numai chino-
vitica dragostea, care nu scoate relief fratclui sau, ci calitiitile:
Cc] ce S8 roaga sa birfeasca pe cel ce 'Iiiceyersa 3, 2). 5e
irJsisIa asupra rugaciunii, blamindu-se excesele de atitud,ini amintindu-se lipsu-
6, 1 i 33, 1-2 etc.).
Saracia este stricta i nu trebuie sa ai decit haina de pe ca sa n-ai
griji);. trupul sa se culce pe jos sa faca matanii la rngaciune sinteti
mai vrednici de stima, decit cei care nu slujesc pe Domnul. cind
purtarea hrana voastra saracacioasa, adorati slaviti pe Dnmnezeu
Precuv. 7).
Cel ce imbrati:;;eaza viata calugareasca se nume:;;te frate" pu
r
simpln, ariHind intelege el Renunta 1a casatorie
43. StudinJ acc9ta publicat fiind foarte bogat idci
preclJm s-a vedea, l-am reprodus mult, cuYint cn penlru a se
picrde din aceasta boga\ie foarte pretioasa pel1tru' noastra.
la lume,pentru a se.uni cu DumnezeII tn ve!inide (G. :L., 241, 14-16).
l11ult, se cu totul fratilor sli, renunUnd sine lnsu$1 purt1ndu-se ca
rob cu dupi cuvintele Domnului: "Cel ce vrea sl fie cel diDtii,!ii
mare, sa fie tuturor .supus, slujitorul tuturor ales staretilor, care
sint fruntea tuturor, lnsarcinati cu grelele griji ale so.cotindu-se m,ereu
.datorioc s,):ujba pe care trebuie $-0 indepliineasca cu dra.goste
simpJicitate (G. L. 257-258).
deDumnezeu obligi la tuturor Ind-a.toririlor
deseori lucriri exterioare. sInt: postul, ,psabnodia,yeghea vizitele care
suferinte 8,' 3, 1). Ceea ce facem trebuie slava lui Dum-
nezeu nu lauda noastri. Rugiciunea sa aibaun 10c din ce ce'
mare calugiirului care progreseazi. Ea deosebc$te pe cei care se
de cei care lucreaz' $i face parta!ii la binefaceri1e cei care ajuti cel 'ce
-seroaga nelncetat (G. 210, 24 la,p. 211.'6).
grupul de calugiri rugatori s1nt adaugati ICstaretii, caror ral\g
buie pastrat spre binele comunitatii(o. 258, 22-2'53', 4).
Oamenii 'cu vietii duhovnice$ti stnt foarte' pretio$i,
tru indrumarea celor tineri 21, 15-19; 33, 36 G. 4 etc.).
Oamenii duhovnice$ti trebuIesc alC$i dupa' preferinta celor 7,2
Direction splrituelle en Orient>l,. D. 5., t. 3, col. 1008 sq.).
lntr-o comunitate atlt de deosebita' caforma'tie, vtrsta experien\a, in\ele-
iJerea armonia. stnt manifestarea dra9ostei. Toti fratii colaboreaza la maretiii
tregiicomunitati . dupa cum fiecare dintre ei' face totul spre lauda dintreei.
Marta ca Maria are meritele ei caci altfeIDoIimul n-ar fi spalat picloare1e
ucefl1cilor Sai. Totu$i slujirea rugiiciunii a cuvlntului este mai presus, caci
Apostoli nu s-ar fi de S'lujirea mese (G.L., 281;16 'Sq).
2. Viata cre$tinii. se ca luptii
Pseudo-Macarie vorbe$te despre Adaffi, al' cii.rui e
de fiecare om,ca acesta: Inalntea Iui apicatui( satan$i incepind
cuAdam, omul se lntrun clrnp de tnfruntare a douii. puteri: Dumnezeu
1ngerii de-o parte, satan $iputeriler'ului de' alta: Sufletul a .pierdut calitatea de
asemanare a Dumnezeu $i este lipsit de sla"a de puterea lui. Un val de
rele crede acoperi va salva 20, 3).tnchizindu-se bunurilor
cere$ti sufletu1ui Iui Adam, s-a deschis celor pimine$ti rii.ul a el,
ca un $arpe care se svlrcole$te, alunecii in el, unde se ascunde se preface
a) suflet,' care se adaugii celui' dint1iII. Rii.ul mai e cu un arbore
plantat gradina lui Dumnezeu - .,...- iar gtndurile rele cu spinii
pe care Adem le cultiva acol0 cu sudoarea fruntii
Lipsit de ve$mtntul slavei originare, omu1 e redus la firea proprie; el
se lIIpta acum putert striiine, harul $1 pacatul, Intre care trebuie sii aleagii:
Puterea .raului duce la pieirea intregii lumi, iar a lui Dumnezeu la mintuirea ei.
Acum omul are de ales, potrivit propriei sale alegeri. Chiar dupa Botez, care face
sa intre din nou suflet 'Puterea lucratoare a harului Duhului 5fint, pacatul supra-
Lucrarea harica a Botezului a fost comparatii, cum amintlt mai sus,
cu aceea a briciul1li 1a ras: el curata barba de .par, dar nu-l desradacineaza,
incit omul este izbavit de pacatul originar de ceIelalte pe ca,re le-a adaugat, dar
21
poate piicltu[ din nou, de$i poate birui raul cu ajutorulharu}ui. rAici se citeaza
special Sf. care, cu aceastii explic8tie mesalianismuI.
De,spre (80.2-5; Migne G .. 94, 729 'ed. Kmosko. Patrologia
siriaca, 3, CCXXX; D.S.t. 9, co1. 752-153).
Cu acea5ta, >am mai sus in cadrul studiului J. Meyendorff.
",utorul, tmpreuna Sf. 10an Casian alti sfil1ti orientaU.respinge augustinismul
Fer. Augustin semipelagianismul, afinnind insa rolul importanta libertatii
- m,lntuirea savir$indu-se har, prin crec;l.intii, prin fapte
bune. 'Cacii harul celordesavir$iti 54 aiba $1 puterea dea
face ceea vor , 6, 5). aminte$tetipiitul copilului care nu
5e poate duc.e 16 iar ea este ,fericita 5a-l ,ridice btate sa-l imbra-
ti$eze. ,1;a fel. Zachel,1 orbul din na$tere.
Prin ,acest plinset prin pregiitirea pe care face pentru priJlJirea Duhului,
Sfint, elprilejuie$te, numai mintuirea sa, pe care savir$e$te Sftnt.
, Toate amiriciunile pe care le suporti omul pe pimtnt, la desa.vir$irea 4
Mtntuit fi cel care pina la sfir$it in bine,
neabitindu-se de porunci1e ,Dumnezeu. LibertaIea nO,astra poate fi pusii
tncerc.tre din atun.ci se vede taria credintei nO&SotrE! 27, 21), ca
snlerenia lU>8Stra.
DiscernimIn1ul n-a fost totalpierdut prin el examineaza
binele rlul dupi criteriul dr-agostei de Qumnezeu de .2, 10), care aduce
bucuria, lpacea, adevarul 4, 20). ,
Lipsa de smenenie insa poate face pe monah sa se creada martir, ferindu-se
insa de$i are fat& moartea Mtntuitorului a adeva-
ratilor tnodelele noastre 6, 2 i 1. 7, 11).
Asemenea aItor sctleri ale epocii, Omiliile enum1ira' lisIele mari f11e virtutilor
40, 1 C:' i., 268, 11) patimile,ca arme grele de invins
ale satan,' care ruineaza progresu1 spiritua1 duc deseori 1a disperare, daca
nu lise ,opun nadejdea perseverenta.
ceI 'mai greu de invins ramine insa chiar pentru asceti m1ndria care
renumele de lnsu!ji Adam !ji-a faurit tot felul de podoabe
imaginare moment,ul caderii, cu .care se !ji de care era depar-
tindu-se din ce ce de Creatorul sau 45, 4). inchipuirea
sint de satan pentru a mentine pe cre$tinuI tn<::hipuit ctt departe de
calea mintuirii 33).
C&lug&rul se poate prins cursa cuvintelor frumoase, vorbind despre
virtutile pe care nu Ie practic& despre far& har sine. 1. 7, 17
procIama fericlrea" celor saraci cu duhul pentru a tncununa biruinta tmpotriva
mtnd"'iei tnVa\Ind ca atunc!. cind un e drept ales de Dumnezeu nu se gtn-
de!jte ca. 'e vrednic de cinstire, ci socote!jte sufietul sau nevrednic l1eant,
ne!jtiind nimic, neposedtnd nimic 7, 17). caun sac urft, de perle. Caci
virtutea primordiala a vietii monahale e smerenia.
Lupta duhovniceasca nu se pina moarte, cufu amintit. Pseudo-
Macarie aminte!jte ca el a 'cunoscut asceti inzestrati cu toate harismele, dar care
cazutfiindca nu au ajuns la la sftr!1it, adica netraind frica de
Dumnezeu !ji smerenie.
3. Rugilciunea. Este zelului suprem !ji temelia vir-
tuoase 'care dobtndim zilnic restul virtutilor cerute. de 1a (G. L.
28
26&, 19 la c,llDum-
J!)omnul, atr,as s,uni <\e, un" dpr
4, '1, 4). Riulnecesiti Sflnt facuta
posibila prin rugaciune continua : Cind rogl ce .zici? D.<XlJUAe, Te rog" "H>g.
aceasta dnd mergi mininoi
3 ... .. IUi };isus t. ,,8, col.
1130 sq;).
Omilla' 29'descrie foarteamhuntit:,!?i' CU': profurizime :Qerd\iul aseetio!' al
prin gindirilor im:prii!?tiate in'prebCUpi:ri pentru
a uni" cu b'mintepurificata '$1: in'a$teptarea
$i'praciica virtutHor rugaciUIiea,:, pe, ind
de Dumnezeu prin gindurile rele.Duhul Sfi"t:arde iat1inci gtliduTilerete':'
slnt, imedia:t- to\" care
sa pe' om 'se aprind consuma.ti': pute-,ea .-dumnezeiascIi
fcctlI' ei';$1 cMat' cind 'diavolii sint 'tari : ca' muntE! de cle rugaciune
cuceara de :foc) -14, 5 Gratie fQcului dfunnezeiesc eat'e cura1a Jtot este.
niin'tesc sufletul Securata Tumireazi.'
s-a inf1a'cirat de lumina curata 8 Duhului'.'Sfint;1II:, 14, '12 l,t8" 1,0),
iar la lnviere, Dumnezeirea luminoasa a lui Hristos focul . , a1:' raului
sufletu! 'tnrto1t aducind,: bucurie
j)nceve!?n!ca(II,'40. 3; 11, 15,311 c( i D.S. '11Ft. "'Extiase;> 4,::co1.u!lt
4.

Sp1rituaHta:tea'
rarea, sinergismul omului cu harul pentru 'IRintuirea, ..
Macarie asupra ca botezul nu r,aul inimq. omu-
luj, de$i 0.. de pacate. de aceea lup.ta formula : hjlT.
fap,te bune}. Apostolul Pavel aminte$te n-au
la capiitul luptei aici citeaza: V. Desprez cu s.tudlul: Les de Romains
1:-8 dans les HomIHies macariennes, in. Paroled'Orient, 1972,
197-240) .. eforturile. omene!?H: 'sip.t . urmari: daca raxhin
de :irigenuncherile, strigatele <;l 13ibliei <;are
la litera: ,.d.intre sa nu (:aute sa cunoascll. p'e dupa
cuvinte, ci ajbii inima.cu toatll. simtirea cuno$tinta,,' 5, 2, '7); de Ia
trece la iuturor manifesti-
ri10r suflete$ti .
. Totul este savir$it de Duhul Sfint,), luj Dumnezeu;', Duhul
Hris1os, harul lui... inseamna
parea . sau lui Dumnezeu om ;iar J;iumnezeu) lucrarea
Hristos sau iI Duhului Sfint care d! har1smele: a a djs-
cernamintului, a profetiei, a revelatiei, a vindecirilor.Ele .nu dau osatisfpctie
personala nu trebuie sa ne faca sa uitam prezenta raului, care nu este ,inca
invins. Omul poate ajunge la adevaratarugaciune' care este facuta d,uh
poatesa cunoasca Botezul focului
al Noufui Cind ac;est Botez produce rOqdele sale sunetul
cre:?tinii botezati Duhul Sfint nu mai au e](perienta r1iului se
deosebesc de cei care "de!?i au harul tot mai sint cu' pacatuH) (11; 43, 3).
44. Cit:;:-t>. 54-56.
INt'RODUCERJ:
Se pune accentul pe necesitateaexperientei a luptei intre har rau, dindu-se
astfel mai multa ale prezei1tei Duhului dectt acti-
vitatii ca citirea Bibliei, comentariului Tainelor. Puterea
Lui inima 15, ,20).
LUcrateaharului este simtita cu adevarat i' de aceea, dacii
pteocu\1ariie lumii acesteea, suferinia' se vor preface tnbucuri'e
sufle,teasca 49, 5). . .
arata stare de de voie fata de
Macarie ,da. exempl\lpe sarac, primit prietenie de
om: 'bogat, care-j daliber acces la sale.' derecuno$tinti
de bunatate, omul sarac aflat sufleteasca la acela
primeste tO,tul si nu mai qe 31),Dar poti ,avea
sB. inseli atunci" c,ind ea Iti este,
de bunurile acestei lumi 4. 28; 8, ,17 i 3). De aceea sufletele
de la Dumnezeu, pe daruri}e acestei lumi
1,}., CAc,i p.devarata liniste ti-o .da liber.areade gtnduri1e rele, care ndpadesc
(iI. i 32, 7). Ca urmare, .st; rugAciune, 40, 6).
'., ,';, ' .' '" "'.'
,Iar, "ce elibera\ dE!: :ee-l sa se ocupe 1 de
fratii lui de propria-i casa 4. 4).' Hristos ne-a eliberat de greutatea pacatelor
di abso.lula (Il .62, 2; M,t. 11, 28). l Macarie traditia,
aminte$w fericirea 'celor ale1;li; ca: perfecticu' bucurie veselie de-
sivif$ita: Dar ilu pe cate se -cred deja ajur1$i la ea, fiindc! de
ai,ci cu lupta impotriva raului, dupa se' poate vede(J 0,4, 5 i
> ,

cpntext ara1a ceea ce ca
al. Duhului Sflnt. 'lutru. $e poate spune despre Bisenc6!
chiar despre cea vizibila, mai ales despre cea "individuala, adica' adunarea' gtn-
du'rHor in jurUl 'lui Dumnezeu. sfin'tilor, Biserica lui Israel,
ceresc, in' caretoti Dumnezeu Ma eum
, ":,'.' . ,', .' .
invata puii ei sa zboare, Dumnezeu progreseazil lupti/
,bune. Duhul ii invatil s4 zboare' din cuibul. inimii al, gtndurilor, adica
sd,!t'btJare,fara'tulbufare. aeeea suf1etul se cHnce ince; mcH'Sus'$i
omenesc' parasi lumea aceasta SU.b aripile buhuluj'
pletij ,int,r-o totala de griji; atunci
.. ,-' . '., . '..
lnyierfja trupurile se vor slav.a ;D$ului pe
sufletul il poate poseda aici - jos. lucrarea Duhului Sfint sufletulnu '5-ar
" ." . ' .. '. .-.' . ( - , .'\. ; c'. -< .... ': . i ' r :'
: ;de plimin't. -1t ,eficace 'tn
.1 . . '
triumfa atllnci cind,suf1etuJ devine un (1. 4).
o\lserva pt:imatia 'aceasti: care
pare a lasa umbra Omiliilor ..Acei;lSta $tergere;' scrie
ea. proVtne de la' s'copul' pe care-l ptojnin ;fuvete
sa :traiascatn
',in
ciune, la rasplata'finala care deasemene'a darui 111;
30
IV. INFLUENTAieMI(lILOR
ASUPRA SPIRITUAUTATII CRS$TINB4I
--., _ .
Aceastii ,infineri.ti s-a exercitat asupra tutmor confesiunilor se
continui invremeanoastcii.. ca si'mbol spil'itua1itii.tii Ortodoxiei pustiei.
cu asupra autorului me:;aliaJJ,ismuI\1i sau, care s-au
de-a iungul vremurilor <06. '
S-a scos relief IImistica luminii, pe care a manifestat-p special Origen
oarecare contrast cu Iui Evagrie care a avansat dorinta infla-
de pina <:eea ce au numit, cvrios: intoxicare cu Dum-
nezeu titlul cartii citate a lui George a Malory.
Nu s-a putut stabili raportul de dependenta cu Sf. Ioan' Casian. 'pe care
socotim a activat !naintea lui Pseudo-Macarie. Dar. cei care 1-8u urmat,
putut sa se bucure de innuenta amfndnrora. Vom aminti aici, prima etapa
misticii de limba din, primele veacuri, care este evident s-au bucurat
de influenta lui Macarie. Printre primii cei mai populari este Calinic
Sirianu], ale carui catebeze, puse gura Hypatios, dezvoltat
varatului practica rugirciuhii a inimii a virtutilor.
autoru1, trl1ind inainte de' 450, a cunoscut Macarie care ii era
lui anterior. ' ,
este citat Diadoh Foticeii, care prelunge$te climatul voca-
bularul lui Macarie, cu rugiciunea lui lisus practica isihasta in special,con-
tinuate cu respingerea cohabitarii pacatului cu barul inv!tiitvrii
Botez despre
George Malory Vincent Desprez noteaza influenta a Macarie
asupra misticilor sirieni nestorieni din secolele VIII: Dadisho Qatar
Isaac de 'Ninive 'sec, al VII-lea; losif Hazzaya Ioan Dalyatha, sec. VIII-Iea.
Studiile asupra de speciali$t1i apnseni, limbii siriace, sipt
numeroase 47. ,
bizantini influenta a inceput se manifeste puternic special Sfintul
Simeon Metafrastul (Logotetul, 900-984), care, cu' Monologion, colecUe de
vieti de $finti, a avut mare cautare aparitia lu1.
Aceste descrieri au tnceputul vietilor de sfinU din Tot de
importanta tllcuirea (traducerea a unui gmr> de 36 de Omilii.
prefdcute cinci Omi1ii mari care au fost integrate Filocaii.e de Sf. Nicodim.
fost demnitar curtii bizantine este pomenit ca sfint 18. 9 noiembrie
de Biserica noastri.
Dar inf1uenta Sfintului Macarie s-a exercttat veacul al' XI-lea asupra Slin-
Slmeon Noul Teolog aprin imnele cateheza lui' despre Sf1nta
<4.5 . V c e n t D e 5 r e lD
de Spiritualite, t. 10, c. 39-41. Vezi de asemenea D a d h a 1
F t c e Cuvlnt oscetic, 'vol. ed. 11, 300.:-378 de-
asemenea. J. M,e e d or f f, cKyriakon, Quasten,
585-586, nota 6; vez[ de asemenea J. Q u a s t e cPaiiologie, Westminster
Md., Neuman Press
r
165-166. ' .
46, a r e t t .C a t acest paragraf capitolul despre
Sf. Pseudo-Macarie". ". . -
47. tot .de ''8tticolul profesorului
V.incent. DesJlrez, din <cD.S.II,-p._39-43 de
troducerea romano-catoliculuI GEORGE S. 1., la cartea lui' citatii
"Intoxlcated wlth 8-11. "
INTRODUCERB
Treime.' experienta piidtbs
r
'firi:':
despre 10cuirea' Sfintului Duh fi .. putemiCJi,
intluenta macarlanl. Romanocato1icul .fn felul unn1itor
influenta asupra SI. GrJgore Palama .expHcit "Macarie
cel Mare folose!Fte douli puncte din fnvitlitura S., .care .() interpreteaza.
intr-unmod special: 1. Participarea corpulUi la viata supr8naturala, mijlo-,
cirea inimir. care este acelui DOUS (Omilia' 11, 15, 20). 2. ne-intelec-
tual 'al luminii cere$tj. care se com1inici substantei suf1etuluill -'8 etc., etc.
Slnt pomenHi continuare scrHtori care ei
pracHcat rugaciunea rugld.unea lui 11su5, Ctl N!chlfor Islhasfuf (pe la 1230).
Sf. Gl1gore din S1na! (1255-1346), care au accentuat il'1tegrarea sfintitoare a trupului.,
sufletului duhulul, fiind slmtit! preZenta 1Iuntric! a Du.mnezeu $i a ha-
rului -' a Macarie. AceastIi influentA s-a r!splnd.it
departe doi discipoli Sf. Grigore dinSinai sec. XIV-lea: Patriarhul
Callistos 19natie de Xanthopoulos, ca isiha$ti. S1. Cabaslla
a strilucit tnHristos Comentariu la Dumnezeiasca Liturghie,
lutnd tema rugliciunii inimii a vietii duhovnice$ti de la Macarie introductl'1d
perspective tn spiritualitatea sacramentali, cu accentul pe intllnirea dinamic!o
cu Iisus Hristos Cel .
Influenta romdnllor. Preotul Desprez (monah de la Liguge)
scrie 11}. opera citata de continuu, din PseudQ-Macarle, '"Oeuvres Spi-
ritueJles, 16, capitol1l1 "L'Oeuvre Pseudo-Macarie; traditIon grecquel>:
"Colectia a doua. a celor cincizeci de selectiune inteligenti,
cunoscuta Apus de la1559, c;ea mai riisplnditi R1isArit, ocupi 322 de pagini
lneditia criticii, care se sprijinli opt manuscrise. nota 3 elcontinua
Cele mai bune slnt' cele din Halki Panhagias Kamariotlsses 75, 'dil1 'al XI-lea sau
curlnd Xll-lea secol din Mosquensis, Blb1ioteca gr. 177,
sec. Ele au apartInut mtnlistirilor din Lavrii (lC) a lui Philotheon
din Muntele'Athos provin de acolo; poate. AIte douii manuscrise de 1&
Athos MuI din st\'ia-Palestina cele mai vechi 'Jnvdfdmlnte privind pe ceilalfi
do1 1actori duc cdtre t/l (corientent vers )a Moldavie et

Paisie Velicicovsky (1722-1794), care a activat a Moldova,
145at douii exemplare Filocaliei JJ1ultealte manuscrise Jn, bibliotec&
lui de la Neam\u s-au glisit multe rom4ne$ti. E1e 5-8U tnmultit
stridania lui $1 aaltor calugiiri, arzind de focul care le t,llcuiau
le copiau, ca sA le tnmulteascA, cu scriere mliiastri, frumos colorati{.
Multe dintre. aceste manuscise au au fOst r4pite de 'mIniistiri de cel care
48. AmintIm combaterea ideil cii' Qmlliilor este, dupii traditia orto-
doxa, un ortodox grec d1n secolul a'l XVllI-Iea, fIicutii cu argumente
externe, de Neophytos Kavsokalivites.(Vezi tn aceastii prfvinili, cit.,
a lul J e a n e e n d r f f, $iAntimessalianism r - 'tresh Look
the .. Problem .. , 585, ,nota 2. .'
49. se vedea G e r 9 e a r e S. Qp. cit., 8 V n c e n t
D e,g,p re c1t., '.,.'
50. Aceste probJeme ale St. Palamas fostdezvoltate "e larg de' J.
e e d r f f l'etude de Gregolre col. .,patristica
Sorbonensk, 3 (Paris. 1959, 198-213).Pentm Sf. Simeon TeoIog a se ve-
dea Geor.ge Malorey"op.'clt .. 8., ,.! .:.
:32
INTRODUCERE
sa le tipareasca (adesea farii a indica pe adevaratu1 traducator) 51. aminti
<liCi UJJe]e tiparituri numele Sfintu1ui Macarie cel Mare sau Egipteanul
apoi altele ale unor autori influentati de scrieri1e lui Pseudo-Macarie.
prefata Patericului cu binecuvintarea Mitropolitului Grigoric il1 1828
la la cuvintele Sfintilor .(numite apophtegmata la greci), care
cite au fost cu nume dupa Alfa-Vita, sau talmacit de iznoavii din Pate
cel grecesc de cel intru fericita pomenire dascalul Pafnutie. Iar cite sint
deosebitc pricini fara de nume, unele s-au pus din Patericul cel roma
ncsc, dupa cum s-au gasit scrise cu mina. Iar altele de iznoava s-au ta]macit
din grece5c, pricina la locu1 ei capete, dupa cum
vad. ca un raiu duhovnicesc, ... sufletul catre urmarca nevointelor
11 aprind catre calca ccea duce la cerurilor il poviituiesc mai
vlrtos pre cela cc :;;i-a ales viata cea monahiceascii ... 52.
parte de 40 de cuvinte de inva\iitura profunda 12 pagini
de nimeni) citeaza pe Sf. Macarie Egipteanul.
Amintim acum iara:;;i traducerea fostului nostru profesor Preot Ciccrol1C [or
<fdc/lescu, "Omilii de Sf. Macarie Egipteanul 1931,
242 pagini).
Continudm prelucrarea unei facuta dc Simeon
MctafrastUl (Logotetul) cinci omilii mari, FiIocaJie, undc a fost
53.
acela$i cadlU iniluentei care 5jjntu/ui
unor traduceIj incepem prin a aminti cele doua traduceri <11('
fostului profesor rector al InstitutuIui Teologic .din Ene
Sf. Nicolae Via\a Hristos Comentarii la dumnezeiasca LittIr.
ghie)}: eIe,se dezvolta tema macariana a rugaciunii inimii sensljfilc
1<1 Macarie, car'e dau perspectiva spirituaIa sacramentala a unei dina
mice cu Iisus Hristos Cel inviat inal\at.
Cu aceasta am ajuns la lista a unor autori amintiti intimplator
la 1076, 1617, 2014 aIe BibIiotecii Academiei Romane sau care l1-au fost amin
titi nicaieri, se citeau cartile despre care se va invata mai
mult foIosindll-se textele respcctivc: din FiIocalie: Marcu Ascetul
DjadOIl V); IV, Isihie al VI-lea, Simeon
NoU/ Teolvg; al VII-Iea Nichifor Isihastul, Grigore Sinaitul Grigore Pa/ama;
al VIII-lea PatriarhuI Xanthopoul0S; al XIea, Isaac SjruI.
[nf1uenta asupra 54. Slavii, fiind de greci au pri.mit influenta
mi1C'ariana de la greci forma. de antologii florilegii)}, precizeazd
51. Pentru toata partea aceasta cu citatiiIe respective a sc vedea G e r 9 e
a ] r c C1't., 8-9.
52. V c e t D e s r e c:Pseudo-Macaire, Oeuvrcs
DJe/ies collection 76, nota 3.
53. Eu insumi am imprumutat cinci manuscrise vechi splendide, de Ia
Icoanei n-am mai sa Ie predau inapoi, restj
tnite, cu toatii stradania mea din 1946, imparta:;;ind
lncri.iri, atit de pretioase oprobiul ru:?inii de ale fi imprumutat nnor oameni
fara erau socotiti de inafta 110ble\e.
54. Catre pravoslavnicul cetitoriU>J (de la editia veche), 3, din cc
cufJrinde ln sine cuvinte' SfintHor De la Avva
pa9. 130-142 cu unele note exp1icative. S-a tiparit pentru intiia oara 111' zilele
Grigore DimitrIc Ghica "\'oIevod Domnul Munteniei, cu osirdia binecuvintarea
cclui de atunci Mitropolit al Ungro-Vlahiei Kiriu 'Kir Grigorie sprefolosul
-
Omiliile au .. apirut ina.inte de secolul XVI-lea Sf. Nil
SQrsky (1433-.-1508), care atra.it cltiva 1& ,Athos, de C()nstan-
tinopol, a pu,tut aduce Rusia Iisus Hri&tos $1
scrierile sale () QrigiMli pe baza temelor l/J.i.
despre inimii, penthos, saricia interioari . influen1a.
se manifesta. la alti teologi mari ai vremii ca los11 d1n'
GrecuI (1410-1556). Influenta macarianli. cea mai a venit prin
traducerea (colec1ie de scriitori depinzind mare ma.-
sura ,de Macarie), facuta. de Pa1s1e lasat la Mina.stirea
Neamtu doua. copii manuscrise ale Omiliilor lui amintesc
pe $1, Seraf1m 4e Sarqv 759-1833), pe unul dintre sfintii 'cei maipopulari
ai Rusiei, care medita zilnic asupra Omiliilor ca ele irei-
mica, a luminii, care prefacecbiar' trupul cu lumina sa taborica. ' -._' -
, Fa.rii lnc;Joialii insa, opera ,mistica. anoni,mi rusa., scri;>a. sub influenta lui
Macarie, cea mai citita astiizi lume, este "Povestirile, unui pelerin rus, catre
pa.rintele sau dtihovnicescl> 55. Ea descrie pelerinaj\11 unui taran rus prin Siberia,
la putina vreme dupii razboiuI din Crimeea inainte de desfiintarea iobagiei,
facind cunoscuta starea Rusiei toate privintele. Niciodata insa, taranul lntlrzle
cu descrierea lumii aparentelor sensibile. el 'e ciiutarea per-
grija lui absolutull> 11). ,pelerineazii CtJ;edtJnd rugdcJunen
lisus Cum a invatat-o din Filocalie. Aceasta rugaciulie-JI10n.olOg' arata occiden-
talilor dorul de rugaciune contemplativa, mai interioar!, simplificata, sin:teza
a elementelor raspindite Omi1ii1e lui Macarie. Nepsis, ori constanta veghe inte-
- rioara asUPTa celor gindite, rugAciune' 'netncetata,rugaciune de face
f1acara ,In inimd !1itransforma pe om prtntr-o experient! a unei fiinte la
Hristos puterea- Sfll1Jtului Duh sa.u. r
Problema importantei vechii traIri
fost pus! mai ales tarile cu mari disputeconfesionale, care le imparteau, ca
Anglia Germania. De aceea nune vom ocupa aici de lucrarea duhovnlceasca
a Sf. Casian Europa, care a cuprins prin Intreg Apusul (fiindca
am fAcut-o alta parte), orictt de atragIitor ar fi benedictismul,d-e pi1da, ci vom
rezuma aceasta influenta macariana Biserici1e cele' doua amintite, avind
Ca urmare reflectatea obi!1nuita Bisericile inrudite din alte tari.
Protestantil au inteles cuvintele sfinte ale biitrihilor ca la viati'i
cereasca individuala. Descrierea el de este aceea' a trairii
sub influenta lui Iisus Hristos. Citeva fragmente din lucrarea protestantului
1. stoeiIeI, Teologia mistica a lui Macarie ne va, da un exemplu de experienta
demnarea celor ce sa se ingrijeasca sa se nevoiiilsca pentru a lor mlntuire,
la Sf.Mitropolie la anul 1828. S-a tipiirlt pentrua doua oara cu 05te-
neala cheltuIala P.S. Antim Petrescu, fost Episcop al Rimnicului Noului Severin.
Iar acum a treia oara se de catre Institutul de editura al Sfintei
a Ramnicului NOului Severin. Ramnicul Vilcii, Tiparul C'ozia
a Sfintei Episcopii, 1,930.
55. se vedea V din Filoca1ia romaneasca cu titlul:
150 de capete Si1ntuIUi S1meon cele 50 de SfintulUi
293-387, la 277, indlcindu-se traduceri ce se jlfla ]:.1
Biblioteca Academiei Rom4ne.
3 - Sflntul Macarle
34
INTRODUCER)!)
ei 18 protestanti&cl: Treptele Care ttrCa sufletul sint 1:redinta speranta. CU-
rafia activitatea fn' lume, iubirea lui Dumnezeu a omttlui, sinerenla rugIi-
ciunea cllree jocului Carul ... sufletul "ine mereu mai
teluI sau tnsorit. Mereu mai curat mai rezonantse face eI sub
influenta blnecuvintata a puterii duhovnice$ti a fiintei Hristos, a focului dum-
nezelesc, "8' cere$ti))!
FotUI dutnnezeiesc consUma tot Ce e pamintesc pacatos' suflet urca
Ia apatle. pentru eI un element de neinIocuit vIetii, hrana iscusinta,
cre$te're, respiratie vta\a ... Incepe duhovniceasta de ceai inalta clari-
tate $1 DuhtilSftnt Iegtndu-se' nemijlocit cu sufletul infiilacarat,' arzirid
de lutnina. seface cu acela$i Duh un amestec, Iumina, ,tot ochi, tot Duh,
bucurie desfatare' incintare,tot iubire tot bine bunatate)) ...
Hristos devine peiltru eI totul, rai pomuI vietii, perIa coroana...
DumnezeU, apa vietii, luptator $i arma, totul toate ... Plinatatea aduce di-
mineata fericirea cereasca. Caci la Inviere se revarsa Dumnezeirea
Iuminoasa a J1ii I-irIstos focUl DUmnezeirii inlauntrul sufletului pe corp, pe
care-I
'ceruI ceI unuI sint muIte trepte verificari grade, dar toate
este, fericirji sfinteniei. AcoIo nu, griji necazuri oboseala,
biitrin nici Satana lupta, ci numai d.esfatare bucurie, pace urare de bine.
To.ate,sint Hristos, toate Se odihnesc lumina, toate domnesc cu Hristos,
ve$llicia, cea farii sfir$it)).
, Primul text tiparit Omiliilor aflam Paris 1559 de Jean Picus 57. _
Protestatliii pieti$ti din sec. XVII XVJII au aflat textele macariene mod
de apropiere intima departata de scolasticismul greoi,
romi!no-catolic, care avea' intiietate cercuri te910gice protestante.
aflau Q atitudi\ne de Iupta individuaIa pentru desavir$irea
chiar baza pareInrca ,pentru doctrina 10r.
pomenit de speciali$ti, ,Care s-a bucurat de tnriurirea
macarian!, ar fi Johann Arndt (1555;-1621), luteran !ii teolog
german. ,Se spunea ca cuno$1ea pe dinafara cele 50 de Omi1ii ca a introdus
pasaje intregi din ele scrieri1e sale ca De vero (gra-
dini'a paradisului).,
avut discipoli muIti, unul dintre ei, Johann Gerhardt (1582-1637) a adus
rena$tere a Germaniei secoIul XVII-lea - cu interpretarea patristica a
Sfintei Scripturi, prin scrierile lui Macarie. Un impuls foarte puternic al influentei
macariene asupra pietismuIui protestant dat Gottfried Arnold (1666-1714), care
a tradus nemte$te Omiliile Macarie 1 despre el se spune ca a pregatit calea
pentru baza comUlla a unor comunitati care s-au dezvo1tat
Europa !ii America. credea ca Macarie invata justificarea numai cre-
dinta. Nemultumit de starea pe loc a Luterane, el a desavir!jirea,
56. Pentru paragraful acesta vezi Introducerea la cartea G e r 9 e
a 1 r e 9, cu indicatii bibliografice J. e e d r f f. Kyriakon, Fests-
57. avem, de bine de patruzeci de ani,edifla franceza tradusa de
soful cre$tin francez Jean Gauvain, cu introducere exceptjonaIa note bogate,
1943, colectia CaieteIor Ronului)) 1 intre timp am mai cunoscut aIteIe, mai
Q les prin recenzii.
crift Johannes Qoosten, 585-586, nota 6.
INTRODUCERE
35
cum era vazuta de Macarie, ca un proces care duce indumnezeire, printr-o
constanti veghe a omului.
tnFra11'\ae' amintit hughenot Piefle' Poiret avind
influenti imensa asupra pietiste din Franta, 01anda Anglia; a
avut viziunea vietii ca cilatorie mistica a unui pelerin, de pre-
faceri progresive, pe tema aflata.la Macarie 58. se atribuie formula urmatoare:
e nevoie sA .oB1Ului care are ocl1i care sa citeasca, ca toata Teologia
Misticae intemeiata'pe'Macarie 59.' . .
'Scrierl1e pietiste "ale unor teologi de Chris-
tian (ultiniii doidin secolul al XVII-lea) erau felul
a.ceSta. ideile: :macariene au putut -patrunde pe dep1!n tn adincurile
era insetat de Un contl$c;:t imediat intro-
de conversiune. Aceasta.. influent4,
Kfrkegclard care, nu Macar'le care a. cititDe verO
christiano a lui Arndtare 'apropieremacarian! prin la cre-
dinta lu( totala urmare a lui. Hris\os 60
. Marea Prietenie influenJa rnacarian! &.am/iwfestat -cu putere inceptnd di.u
secoiul al XV111-1ea:. 1721, Preotul Haywood a Iacut prima traducere
a cu' titlul: primaid sau Omiliile ale Sl. Macarie
EgIpteqnuI . Aceasta traducere a impresionat, mu1t 'pe Samuel Wesley (1662":":"1135)
doi. a c!rui entuziasmat !ji' pe
Charles. (1101-1788). J, WeBley a f!cut nuui tra<lucere a Omiliilor ale-
g.erea aceIora pe care le socotea cele mai importante tiplirit primul
voIum aI bibliotecii sale (1749).
Influenta Macarie aceasta se vede cercurlle ierarhice
inalte. Scrierile macariene, special cele 50 de erau foarte atrac-
tive pentru cititorii cu fnclinare sau mistic!, CU dorinta de a intra intr-o
Iupta interioara cu fortele intunericului, intr-un Botez constant Duhul Sfint
care sa asigure conversiunea biruitoare. G. Malorey citeaza acestui
paragraf pe marele teoIog Quasten, care rezumli' astfel influenta 1ui Macarie asupra
generatii de scriind: Aceste Omi.!il indreptatesc: autorul
lor istoria misticismului din primele
au dovada unui de inspiratie pentru misticii 61.
, (Despre influenta e:xercitata asupra lumii de Omiliile duhovnice,ti
macariene, mai departe, se pot trage concluzii evidente din a pa-
ginilor 41-42 din articolul lui Vincent Desprez (Simeon)) din D.
de S., 41-42). .
58. Reprodusa de D r. D n s S t e f e n h f e r, lucrarea lui, citat! mai
sus, Des Makarius des Agypters, Punlzig Geistl1che traduse
din grece!?te "Bibliothek der Kirchenvater, & 1913, Kempten Munchen
dupa Steeliels Die mystische Theologie Makarius des Aegyoters,
1908.
59. la izvoarele noastre princ1paIe, G. a 1 r e V 1 n c e n t
D e s r e dar mai ales primul.
60. Vezi S t e f f e 1 s, cDie Theologie Maraius des Aegypters.
(Bonn, 1908').
61. e n cDie Thebais zur Nachwirkung des
Aegypte; 1m ProtestantismuIdes 1'1 und 18 Jahrhunderts Buropa und AmerikaJO ,
(Wisbaden, 1963), 26-28.
,I,SFINTULUI,MA.CARIE
Multe mari' a,u fost luptele' duse timpul lor de sfinti1
nemuritorH parinti Macarie Egipteanul AlexandrInul, de
vite}i atleti nebiruiti am 5a le, spun
scriu. (deteamii) ca sa, nufiu necrezut de cei putin credin-
dedragul celor, a celor care s;..au de
a primi darurile' Duh, Istorisi lupteleduse cu demnitate,
exercltiut' (spiritual) d,e Macarie.
istorisi, primul rind, , virtutile Ma.carie Egipteanul. Aces-
ta a trait nouazeci de S-a cind avea treizeci de
a vietuit acolo' de ani.' lntru atit a' stiiruIt in ostenelile
intru, atit, a inaiIMat invirtute, inc,it era num:it ba-
,trin. Lavirsta de de ani, dupa 'a fost daruit cu puterea a
stiiplni dul1urile, cu vindecarilor cu,dubul profetiei, s-a invred-
nicitde darul preotiei.
Cu vietuiau adincul pustiului, numit Scetic ,doI ucenici : Unul
viet1.lia preajma Pentru a Se ingriji de ,cei care Veneau (sa-lvada),
locuIa intr-o chilie aparte.
Cutimpul; Sfintul Macarie, care avea ochi prevazator, a zis celui
care-l slujea; care Se numea, Ioan care, mai tlrziu, preot in'
locul lui :, asculta;' frate, cuvintul meu; ca te duhul
,. '. j . ,i.) '.
de argint. Daca lua aminte la cele ce .. ti spUn" te, lu-
crul lui Dumnezeu acest loc, vei fislavit, iar biciuI nu se vaapropia
de cortul tau; dar daca nuvei lua aminte laeuvintul meu, vei avea
parte de Ghiezi de pat.ima lul. Acestea spunea sfintul cu
clnti' arii inainte sa. Dupa alti 15 ani, sau ,Ioan),
care incalcase votul saraciei, atit s-a 'imbo!navit de elefantiaza, 'incit
nu se afla loc pe trupul sau unde .puna cineva degetul.
s-a imp1initprofetia' sfintului cu celcare nu l:"aascultat.
Cit despre' lipsa de prebcupare pentrp inlncate bautura (a sfin-
tului celbr din preajma sa) aproape ca este de prisos sa vorbim : ca
atare lipsa de preocupare nu se putea vedea nici la (monahii) ,din afa-
ra nicI 1a ceI din pus'tietati.
1. Autorul socote:)lte ca este vorba despre doiMaeaiie.
3. alte locuri se spune ca a triit suta de ani.
VIA1TA
37
.Erau, deasemeni, superiori tuturor prin ze1ul aratat pentru im-
plinirea poruncilor lui Dumnezeu: fiecare se straduia sa intreaca pe
aproape1e sau prin diferite nevointe.
Cit despre Sfintul Macarie, se mai spune Ccl cea mai mare parte a
timpului .in extaz, dedica 1ui Dumnezeu nu lucruri-
lor
Despre se mai spun inca multe alte lucruri minunate.
Se spune ca un bi'irbat egiptean decazut s-a indragostit de femeie
casatorita cuminte. pentru ca n-a implineasca (gindul
sau) s-a dus 1a un vrajitor i-a spus : fA cum ca sa ma iubeasccl,
sau s-o bi'irbatul Primind vrajitorul destule daruri de la
neputind sa rataceasca mintea femeii, a fi'icut ca si'i apara, celor ce-o
priveau, cu chip de iapa. Venind Ia dinsa bi'irbatul ei vazind-o cu
acest chip, a inceput si'i plinga sa se de nenorocire.
Acesta chemind batrinii satului, le-a aratat-o, dar n-au ce
s-a intimplat. Timp de trei zi1e ea n-a mincat nimic.
pentru ca Dumnezeu sa slaveasca sfintul sau, barba-
tului i-a venit ideea s-o duca pustiu 1a Sfintul (Macarie). I-a pus
capastru a dus-o acolo unde locuia omul lui Dumnezeu.
Cind barbatul a ajuns ace1 Ioc,j'-au zis fratii: De ce ai adus aici
aceasta iapa ? Iar le-a zis : Ca sa se miIuiasca prin rugaciunile drep-
tului. insa, i-au zis : Ce s-a intimp1at? le-a zis : Iapa aceasta.
care vedeti, a fost biata nevasta-'-mea!?i nu $tiu ce este cu ea acum.
Toate acestea s-au descoperit sfintului s-a rugat Iui Dumnezeu
pentru ea.
Auzind acestea (fratii) s-au dus 1a Macarie, robul lui Hristos i-au
zis : Cineva a adus ajci iapa. Elinsi'i, Ie-a zis: sinteticai, pentru
ca aveti ochi de cai. Aceea, insa, este femeie, cum a fost facuti'i.
ca apare schimbata, pentru ochii celor amagiti.
Aducind-o bi'irbatu1 1a el, (Sfintu1) a .binecuvintat apa, a turnat-o
pestE: ea a spus rugi'iciune peste capuI indata a aparut tutu-
rOr celor ce priveau, femeie, iar a poruncit sa se dea sa manince.
Apoi, omul Dumnezeu, adreslndu-j:"'se, i-a zis : Niciodata sa nu ne-
glijezi (a merge) 1a biserica Dumnezeu a te cu taine1e
Hristos. Aceastati s-a intimp1at pentru ca timp de cinci saptamini
nu te-ai apropiat de preacurate1e taine. .
vindecind-o 1a trup Ia i-a dat. drumul.
Se cu anii cei din urmi'i ai vietii sa1e, (Macarie), q sapat un
canaI subteran lung de jumatate de stadiu, care pornea de .Iachilia
sa duce.a Ia Atunci cind veneau muIti (vizitatori) la 11
38
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
deranjau, el din chilie pe ascuns, se 'durea la era de
negasit. Trecind canal, .facea 24 de rugaciuni pina la iar
cind se int'orcea, facea la fel.
Despre el se ,zice- ca, pentru a convinge un eretic, oore nu' credea ,
in. invierea trupurilor, a inviat un mort. Acest lucru s-a facut cunoscut
pretutindeni pustiu.
Alta data, a fost adus lael, legat de mama tinut din
doua parti de doi tineri, copil demonizat. Astfel de isprAvifacea de-
monul: minca facutedin trei banite (de faina) bea amfora de
Cilicia deapa, le da afara, prefacindu-le abur, cind fi
fost consumate de foc ; pentru cii exista ceata de' Cqre se zice
cea de foc, care 31tereaza numai trupul, ci oamenilor.
Acesta; neindestulindu-se de mama sa, minca murdaria .
. Plingind, mama implom sfintul). Sfin-
tul,1nsa, luindu-l pe acela rugindu-se pentruel, timp de doua zile, a
incetat patima aceluia cea venita de la diavoL Atunci -a
intrebat-o pemama vrei sa manint.'e? Iar aceea i-a zis: Zece
litre 3. (Sfintul) a certat-o pentru cii spusese prea mult, apoi rugindu..se,
pentru tinar, cu post, timp de 7 zile, a izgonit de la el demonul
a stabilit hrana 18 trei. 1itrf!,:de piine, dar pe acelea,
muncind ; sa le manince. pe ,acesta, cu ajutorul haruluidivin
vindecindu-l, l-a dat mamei sale.
Aceste lucruri minunate le-a facut Dumnezeu prin Macarie, prie-
tenul sau cel adevarat, al carui suflet nemuritor este acum cuingerii.
ll-am fost preajma acestui sfint, pentru ca un an inainte de ve-
nirea mea pustiu, a adormit.
VIA'fA SFINTULUI MACARIE ALEXANDHINUL
(DIN ISTOHIA LAUSIACA 'LUI' PALADIU)
trait preajma Sfintului Alexandrinul pe. era
preo.t a1 ziselor chi\li, care am' Dintre'
tilJlP .trei an\ a locuit.impreuna cumine acest .l!-
Unele dinfaptelle semnele minupate .le."am vazuteu insumi,
pe te-am auzit de la altii, au cuel, iaral-
tele le-,arn a1,1zit de la multi altii.
Nevointa marelui Macarie, -I?imulti altii am
t-o, aceasta era : daca quzeaca cineva se intr-nn lucru, nu-
se nevoia el. 1ucrul a'Cela. Decf, auzind el ca Tabeni$iotii
m&nihca bu:cate (preparate) 1a lh tifhpul postului nlare, a hotarit
3. are 333gr.
89
ca timp de e1 sii rnanince bucate (pregiitite) 1a foc, ci
numai crude daca la indemina, legume muiate
apa; nimic. Auzind ca altul manlncii doar piine
timpul postului spart pe care.le a pus me-
rindele intr-un Cu gitul subtire, sii nu manince decit
at1ta cit va putea scoate cu mina din el. Mare i-a 10st acest (examen)
al cumpiitarii! Ne povestea, glumind,cii sii) apuce mai
mu1te bucati (de piine), insa nu le putea s.coate afara pe (gura) strimta
a Vame!?ul, el; de obicei nu-mi permitea sa' m8ninc.
se face ciitimp de trei am mincat patn! sau 'eincl piine) ,
untdelemn .am conSumat un sfert de litru, iar apa am biiut tot atit de
putin.
Cindva, povestea el, a hotarit irivingli somnul. N-a la
adapost timp .de douazeci de zile douazecide nopti, ziuafiind topit
de iar noaptea fiind chinuit defebrli. (Apoi a venit chilie).
Dacii fi venit la adiipost, spunea el, dacii' n-a'J:fi mige
usca creierul. Dar, cind mi-am zicea,. (mi-am datseama ca)"fJn ..
vinsesem somnul, pentru ca m ... am liisat prada decit atit cit ii
era necesar firii.
Cindva, ne' spunea el, a dorit sa intre grltdina eare se afla,
ce-se, monumentul lui Iannis care au traitpevre-
meaiuiFaraon, pentru ,a infrunta pe acolo; .pentru cii se
zice ca acel fuseserli de ei, prin
multi temuti demoni. Datorita ace!?tia detinusera locurlle
de cinste curtea lui deci, putere(mare) c1n Egipt, au
construit, vremea din 'pietre acea lucral'e,
care au facut Un mormint. (Inliiuntru) mult aur, au pl'atltat
copad de' tot felul au sapat .mare fintina cu apa, sperind, zice-se,
ca dupa plecarea de aici. de sa se
acel paradis. Deci, pomind spre gradina'!?i necUri.oscind Maca-
rie, robullui Dumnezeu, a fost coIidus doar de stele, , CU1n.sint con-
care strabat marile. A!?a a strabiitut tot
cu el cu nuiele, punea ca semn, cite una 1a miHi, ca
sa-l ajute la intoarcere. ' '. ' ..
Dupa nbua zile se 'afla linga' culcat
putin. Venind, adunind nuiele, pus
>. .' j
capul luL facut aceasta (diavQlul), .desigur, ,cu per.m.is.j.unea Dum ..
nezeu, pentru ca (Macarie)sa se mai.mult a
pune nadejdea in nuiele, ci maidegr\a"ba lul Dumnezeu,
har a condus mai bine de ;40,de anipopowl ,1&r&el pl'inpmtiu,
SF1NTUL MACARIE
prin stilpul de foc prin nor, poporul nu ise sUpunea se
impotrivea.
(Macarie), aaflat nuielele s;trinse manunchi.
, Spunea sfintul: Apropiindu-ma de griidina, aU 'din e8,
timpinarea mea, ca la '70 dedemoni, de oot :felul: unii tipau,
topiliau, altii dintii am'arnic impotriva mea, iar venind
zbor spre' fata mea, 'imi ziceau: Ce vrei, Macarie, ispita monahilor?
De: ce venit la noi '7 ,Am uneltit impotrivavteunuia dintre mo-
nahi? Daar al ce ne apartinea" pustiul de unde tu, tmpreuna
cu cei asemenea izgonit pe confratii nO!Jtri. Nu. avem nirnic comun
cu tine. De cevii locurile noastre? Ca anahoret, cu
pustiul! Noua ne-au acest loc cei ce l-au construit. Nu vei putea
sa ramii aici.De ae vrei Ba intri aco10, nnde nimeni dtntre oamenii cei
de cind fratii ziditacest (monument) au
fost :ingropatiaici de spunindu-i demonii, plingind tin-
guimlu-se, le-a intra numai sa p1eca. Demonii; insa.
(i--au zis) : promite-ne acest lucru pe ta! Eu, spunea \ Macarie,
le-am zis ,: face. $j indata 'au disparut.
Intrind, deci,am vazut totul: am vazut cazanul de arama, legat
cu lant de fier. linga mincat de timp, fructul de uscat,
nemaiavind nimic
Plecind, de acolo, sflntu1 5-a intors 20 de zile
(la: cl1jlia pentruca gustat nimic, cit timp a calatorit prin
pustiu. dat camerindele se terminasefa, rabdarea i .. a fost greu
incercat4. Pe c1rul. er.a 18 capMul ,puterilor sa stea Sa se
odihneasca, s-a aratat cineva,asemenea unei fete imbracata giulgiu
curat, care avea un vas din picura apii stind ca la iln stadiu, il
chema 5a vina sa bea. Il'rei zile a vazut-o; trei zile a venit catre ea,
dar putut s-o ajunga, ,insa cu speranta va astimpara
a riibdat oboseal:a. Dup8. aceea, aratat turma de bivQlite, dintre
ce1e ce traiesc prin locuri. Una dintre ele, care avea vitel, a stat
inaintea mea. 'vazind ca curge Iliaptele, ffi-am apropiat qe ea
sugind. ,m ... am saturat. Aceasta; supunindu-se unei porunci . divine, m-a
urmat pina 1a chilie. Eu sugeam, iar pe ei nu-l primea.
Alta data, acest virtuos (barbat), pe cind sapa apropierea stufului
,fintina pentru indestularea a fost
de aspida. Aceasta vietate are ucigator. apucind-o sfintul cu
miinile de grumaji, a rupt-o bucati 1-a zis : Daca Domnul meu nu
te-a trimis lamine, cum de al indraznit savii (aicl) ?
Acest Macarie, (zis) ce\ Mare, a 'avut mai multe locuinte pustiu
ih care se nevoia pentru virtute: una pustiului Scetic,
41
inLibia, la ((,chilii Nitriei. Prima era fara
ferestre; sezice ca aici statea Macarie, intuneric, tot timpul postului
mare a doua foarte strimta ; (stind aicl).nu putea nici picioarele sa
le intinda; a treia era mai l:arga; .a1ci primea pe cei care
veneau sa-l viziteze.
Atita multime de demonizati a vindecat iubitor de Dumnezeu.
inctt este lucru Ul?oi' a-i enumera.
Pe cind la acest sfint, a fost adusa ;pe brate tinara
de rieam nobil din Tesalonic, pentru ca era paralizata rnulti ani.
aducind-o la el, a fost pusa 1inga chilia sa. Fckindu-i-se mi1a, el s-a
rugat indelung pentru I?i a uns-o cu untdelemn sfintit, chiar cu
miinile sale. Dupa 20 de' zile ea s-a facut sanAtoasa mergea pe
cIoarele ei. orWJul

a tl"irnis multe ajutoare la sfinti.
Auzind Macarie Tabenisiotii atl viata aleasa, schimbat
mintele, a luat de muncitor strabAtirid pustiul, timp de
10 zHe, a venit Tebaida. minastirea 1or, aintrebat de arhi-
mandritul Pahomie, (conducatorul) barbat foarte lncercat. care avea
harur profetiei. Duhul, InSa, i-a descoperit Pahomie el era
Macarie. Deci, apropiindu-se de acesta, Macarie i-a zis: Ma rog tie.
Domnule, minastirea ta, ca sa devin monah. Atunci
Pahomie i-a raspuns: E!iti deja batr.in, curn putea sa te nevoie1?ti ?
Fratii se nevoiesc din tinerete: se cu os,tenelilel?i li se
pare greu. insa, la virsta, putea suporta ispiteIe, te
scandaliza pTecind, ne Vei vorbi de rau. l-a primit. insa,
a staruit (sa primit) n-a mincat zile. a marele
Macarie Pahomie) : Primel?te-ma, avva, de posti ca
de face ceea fac sa poruncel?ti sa izgonit din
miniistire. Auzind acestea, marele Pahomie 1-a convins pe frati sa-l pri-
measca. Nurnarul lor era, ca astazi, 1400.' Deci, a fost primit marele
Macarie :aceasta minastire dupa putin timp a venit postul cel mare .
. I-a -v!zut marele Macarie pe fiecaredintre ei supunindu-se la felurite
nevojnte: pe rnincind doar seara; pe la doua (zile), iar' pe
la clnci (zi1e); pe altul stind toata noaptea (la priveghere), iar
ziua urmatoare venind la lucru. Atunci, el a udat tufe de finic;
acestea au au ascuns chHia, el stfnd intr-un ,colt,
a trecut postul au venit s-a atins de piine apa,
1ndoit genunchii sA culce, n-a stat jos fi-a mincat nimic, afara
de frunze crude de varza, duminica,ca sa para rnamnca sa
mindreasca. lar daca. vreodata pentru vreun lucru ce-i era
cesar . se intorcea indata fli-!li munca, fiira deschida gura
fara sa vorbeasca. SUnd, deci. 'n picioare, facea altceva. decit s&
42
MACARIE EGIPTEANUL
ruga cu lnlma frunze1e pe care 1e avea indemina. Va-
zindu-l monahii acelei miniistiri, s-au ridicat impotriva egumenului
!?i zis : De unde aiadus pe acest om fiira de trup, ca sa ne umile!?ti ?
Sa !?tii ca daca nu-l scoti de aici,astazi totipl:ecam de tine. Auzind
acestea de 1a frati, marelEf Pahomie i-a intrebat (ce face) af1ind cum
se s-a rugat Dumnezeu sa-i descopere cine este acesta.
i s-a descoperit ca este M'acarie monahul. Atunci Pahomie,
luindu-1 de mina ducindu-1 'de rugaciune, care se af1a
jertfelnicul, l-a imbrati!?at .. zis:. Mtrine venerabil'!
Macarie mi-ai ascuns acest lucru. De mult am dorit sa te vad,..
pentru ca .am' auzit defaptele ta1e. lti multumesc ca mustrat pe
mei, ca sii socoteasca nevointa 10r lucru extraordinar. Acum te
rog, du-te 1a locurile tale, pentru ca n.e-ai edificat destul, roaga-te
pentru toti fratii, a plecat.
Alta data - ne isrorisea a:cest om lipsit de patimi ......- pe cind im-
plineam nevointamonahiceasca"precum dorisem. mi-a' venit ,minte
ca timp de cinci zile sa ma gindesc doar 1a la nimic a1t-
ceva, pentru ca m-am hotarit sa fac ace'asta, am incuiat chilia
curtea, ca sa raspund celor care ar fi 1a mine. Am inceput de
atunci am"poruncit mintii mele i-am sii cobori
de la cele ai pe ingeri, pe arhangheli, pe heruvimi pe
serafimi; acolo ai pe Dumnezeu, facatoruL tuturor acestora. Aco10 pe-
Lrecp,-ti timpul! cobori la cele paminte&ti sa nu cugete
Am rezistat doua zile doua nopti, dar atit de 'Inu1t am miniat
pe cliavolul, incit s-a facut lim1;la de foc mi-a ars tot ce aveam
chil1e; chiar rogojina pe care stateam a 1uat foc, incit arn crezut ca
eu insumi arde. treia m-am lasat
de acest gind; neJnaiputind: sa am mintea neclintia'la Dumnezeu, am
coborit-o la cercetarea lumii acesteia, ca sa m1 socoteasca .aceasta
mindrie.
Alta.data (la Macarie) arQst copil, care era muncit de
duh necurat. mina dreapta pe capul copilului pe cea
stinga pe inima.1ui, atit s-a .rugat, incit a .'ajuns sa suspendat aer.
Copilul a1 carui trup eraum,flat de apa ca burduf, a strigat dih
toate puterile, dind a ajuns ,ca ,1a 'Jnceput. ungindu-l
untdelemnsfintit.a .. turnat 'peste el binecuvJntata dindu-l
tatal.ui sau, i-a poruncit sa se de: vintimp de 40 de
?ile. 8!?a, vindecindu-l, i-a slobozit.
Cindva, pe marele Macarie n,tulburau gindurile slavei de$arte,
ispitindu-l din chilie sa"mearga Roma, chipuriJe, ca sa faca
bine aHor boinavi; pentru ca mare era ifitz:il ;e!:harul Domnului, care
V
iucra impotriva duhuri'lor. pentiu ca de mult timp il tulburau,
l nu li s-a 'supus, cele din urmii) tare. Deci,
culcindu-se sfintul pe podeaua chiiiei, lasst picioarele afara
a zis demoniloI' ('care-l ispiteau) cu' : trageti-ma, demo-
nilor, dacaputeti! Pentru caeu (de voiamea), purta
cioarele alta parte. Deci, daca puteti sa ma duceti acolo unde
ziceti, merge. s-a jurat a zis : sta seara; dacii
ma veti nu va asculta. a s-a scu1at
abia seara tirzlu. Venind, deci, seara, gmdurHe' tulburau, de
data cu mai multa putere. Atunci, sculindu-sesfintul luind
caree<;>ntinea ca la doua banite, l-a umplutcu nisip punindu-l
peUrnar,.:8 pornit sa strabata pustiul. Pe drum l-a in:tHnit invatat
din pe nume :reosevie, care j-a zis: Ce duci acolc, ava?
Da-mi rnie povara nu te mai chinui. El,insa, i-a zis:Eu chinuiesc
peaceJa . m<) imi trupul), pentru ca zbur-
dalnic fiind,' imi inspirii gindul peregriniirii. $1 zicind, a'mers mult
timp prin pustiu, iar dupii ce c;lomolit trupul,- -a - inchilie.
Istorisea, cindva, acest miI)unat Ma.carie, un lucru cu totul aparte
despre Marcu ascetul zicea: Pe cind slujeam Sfinta Liturghie, am
observat, la momentul impartirii tainetor lui Hrist9s, ca lui nu i-am
dat niciodata cii diidea, luind-o de pe jer,t-
felnic. Eu vedeam dosul celui ce-i diidea
Acest Marcu, era tinar, pe de rrist Vechiul ,Noul Testarnent;
plus, el era foarte blind curat ca nimefli altu1.
Intr-Wla' din zi1e, avind (sfintul) Macarie, pe
cind el era foarte Mtrin. Am stat liriga chiIJ.iei lui, ca novice,
pentru ca il socoteam' mai presusde oameni - dupa cum era -
l-aml'ascultat indeiung. Traise singur se de suta de ani
pierduse dintii, se mai lupta cu sine -cu diavolu1 zicea: Ce
mai batrine mizerabil ? Iata, baut de untdelemn te-ai
atins-! Ce; vrei sa-{;imai fac, lacomule, robul -pintecelUi? adre-
Du-te d:e mine,'diavole! facut
sa imJ;>iitr.inesc n,epasare"ai adus peste trupul meu, m-ai
facuj. sii mainfrupt din':vin din untdelemn, m-ai facut siiiubesc pla-
cerea., Nu .mai aj de -de 1a pu...;te, deci,de 1a mine,
tu, cel-ce ! (din: n()u ciifre. sine), ca Unui. nesa-
buit; zicea: ,Haide, flecarule fi cu tine?
-IstoriseaPafnutie, robul ,lUi' acest#i mi-
nunat, ca' intr--una. din ;zlle, cind MacarIe' stateatn rurte'a casei .
'0 puiul' cate . eta orb"!?i impingiild
Cu 'capuI casei, a: :iqtrat la et 14 aruneat picioare:Le lui.
44
LUind puiul scuipind' peste ochii lui, Sfintn'l- Macarie S-B rugat :ti
numaidecit acesta vazut; hiena,- alaptindu-l,a,plecat., doua
(hiena) adus Sfintului Macarie pielea, unui ' berbec' mare. a lasat
aceasta piele Sfintului Atanasie, episcopuEFericita Melania"m'-a incre-
di.Q.tatca Atanasie i .. a dat acea pielle, care zicea darul hienei.
Domnul a facut aceasta, ca sa fie slavit l'obul sau cum a facut'cu
Ilie cu Daniel,
Se spune despre acest sfint ca, de' cind a n-a
jos timp de 60 de' ani. s-a'botezatcind avea'40 de' la acea Virsta,
chipUl sau era destul de mic avea par doar pe buza' (?e
fire virful bal"bii; aceasta, pentru ca dincauza ostel'l'elilor monahi-
nici barbii nu-i tntr-un-a din zile m-am dus 1a
sfintul acesta, cu sufletul foarte'tulburat i-am zis': Ava Macarie, ce
sa fac, ca apasA cugettJl : Aitind faei ilImic; p:reaca {din
minastire); Dar, prea sfintul Macarie mi"'B Spune
pazesc :ziduiile acestea pentru Hristos.. - ,". . :1.
Acestea, decI, le-am consemnat din multele lupte, semne
ale fericitului virtuosului Macarie. '. ,
--
ALTE LOCURI DIN ISTORIA LAUSlACA.
! SPINTIl bIN ,
, ,1
In Egipt se afla munte, care dure jn pustiului Scetic,
(la 10CU1) care se Ferme. Aici Se nevoiesc 500 de barbati.
Printre ei se afla un monah extraQrdinar, numii. Pavel, care

toata
viata S-a rugat f3m
fara sa ceva vreo4ata de la clne",a . afari de ceeace trebuia
sa manince ziua respectiva. Formulase 300 de le numara
: -aduna (300) pietricele le tinea sin; la fiecar-e rugaciune
arunca pietricica.
Acest om al Dumnezeu dus la Sfintul Maearie, fo-
losul luiduhovnicesc i-a zis: AvaMacarie, sint zdrobit. Macarie
l-a poftit ;sa-i spuna motivul pentru care--este trist. Arela I-a zis: In-
tr-'un sat fecioara; care, deja de se
Despre ea mu1ti mi-auspus ca :in afara de simbatii
alt<1 nu maninca. Atlind' aceasta, m-am osindit, gindind ca eu fiind
creat mai, putemic decit ea. nu fac mai de 300 rug{t'eiuni.
Atunci, i-a raspunsSfintul Macarie i-azis;, Sint 60 de anl de clnd
eu m.,.am .. dedic.at acestui mod de Fac 100 de procur
CU' miinile cele necesare peI'!.tru ,(.'eea, ce' le datQrez.
im- :ina, penttu fi
r
neg1ijent. Tu,
" . :"
in&a,', ficind aoo de, rugaciuni, te fie pentru ca nu
le faci cu inima. -curata, fie pentru ca sa te rogi mai mult,
n-Q,;facL
DMpt'eI Evloghie cel Antonie
;In adincul pustiulu.i,. spre-;Marea ca la 30 mi:le de
riu, intre, Heracleea, se afljl muntele Sfintului Antonie. Am
venit .. deCi;, 1a :minastirea cea de linga riu, in care se aflau ucenicii sai,
'Amantss, Pispir. Se zice ca elvin la aceasta
miQ.1Siirl!!j cind. dupa 12, cind dupa 20, CiRd de dupa cum
spre binele celor ce se a:fla minastire. Deci,
ne-am adunat diferiti, avind diferite nevoi, intre cal'e anume
EvlQghie.
- a venit marele Antonie seara tirziu, imbracat 'cu 'hlamida
stripsi,cuJcurea de intrat minastirea lui, a intrebat, ca
de obicei; pe ucenic1.l1 sau,. Macarie,' legiitura, cu cei ce' venise:rii.
Convenise:ra pe monahi sa-i numeasca ierusalimiteni, pe laici
egipteni. mai daduseconsemn sii. spunii ca cei ce nu;,fac
nimic sint egip,teni. Peci a zis marele (An1:0nie): ,Frate Macarie,' au
venit frati ? a raspuns :Da, au venit : ... a2is (Antonie): Sint
Egipteni ;sau' Ierusalimiteni? Spunindu-i ('Macarie) cii sInt Egipteni,
linte dii-lesa miinince. Apoi a facut rugaciulle
slobQZit. Dupa a'ceea, i-a vorbit,Macarie despre despre
cel' mutilat a zis: Sint altii, amestecati. Dacaar fi zis ca' sint
numai ierusalimiteni, ar fi 5tat toata noaptea ne-ar fi vorbit despre
mintuire. De.ci, seara aceea" st$nd marele (Antpnie), i-a mingliat pe
toti
V
, Un oarecare Valens, de neam din Palestina,venind pustiu, a
trait aeia mai, mare parte a vie-tii sale impr:eunacu noi.Acesta, dupa
ce a dus viata aspra ajuns 1a cel mai inalt grad a1 nevointelor,
cele din, urma) a fost dat de de diavdl. Diavolul l-a Impins
spreinfumwrare. fiind cuprinsa, putin cite putin, mintea 'lui, de
aceasta patima nenorocita, a sa' cugete desp:re sine lucruri mari :
ca, anUIhe; se- afla preajma ingerilor ca srnt gata sa-i slu-
jeas(,a. Prietenii saipovesteau ca intr-o seara, tirziu, cosea un CO!j1. Fa-
cindu-se intuneric cazindu-j jos acul, nu-l gasea. (Atunci) demonul
facut faclie el l-a gasit; pentru acest lucrt,l se mindrea neno-
rocitul, minune ,mare. D-ar, prin Dumnezeu" s-a fa,cut numai-
decit cunoscuta S-a intimplat sa
comunitatii. Sfintul Macarie, 'biitrinul, trimitlnd cite un
pumn (dineleo) fiecaruia la chil'ie, i-a trimis Valens.
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Acesta; insultind cei ,ce a,dus"Al ,zis: Sp1Ane, lui
Macarie ca nu sint ,mai rau' detcit el,qa 'sa-mi,trimita mie 'bine-
cuvintare. Cunoscind, deci, Macarie ratacirea lui, s-a dus dupaciteva
zile ca sa-i Norbeasca i-a Frate Valens, pe calea cea rat,acita ;
inceteaza' Dumnezeu. n...a luat amintela acest
indemn nu i s-a Vazind, insii, diavoluI ca se supune, s-a
preHicut ca esteMintuitorul i s..'aaratat noapteai<invedenie, im-
preuna cu mii. de demoni, carepurtau. faclii. I-a ariitat oroa.ta de foc,
care avea ,in ,mijloc ceva asemanator cu Mintuitoru1., Unul "dintre (de-
moni) 11 zicea: Te Hristos pentru ,vletii pentru
purtarea ta ; de aceea s-a apropiat de tine ca sate vada. din' chilia
ta vazindu-l, pleaca-te inchina-te lui. deci, din
vazind multimea. celor ce purtau 'fclclii, 'Ca la mila pe Antihrist,
a cazut i S"(l, inchinat. Atit de pierdut nenorocitul,
incit dupa citeva zile, venind biserica, a.zis prezenta tuturor, cii
nu are. d,e pentru ca a viizut pe Hristos. Atunci,
luindu .. l patmtii, l-au legat pentru untimp cu lanturi; (umilindu-l),
facind rugiiciuni ,continue pentruel, l-au vindecat. Pentru ca cele pro-
tivnice sint medicamente pentru cele protivnice. "
Prin urmare, amsocotit necesar sa adaugln carte vietiie cellor
amigiti, pentru siguranta ceJor ce se afla; pe oa1ea (cea buna). Pentru
cil virtutile sint motiv de cadere, pentrucei ce le urmarescfara
discernamint.
Despre eron
Un alexandrin, pe nume Heron, a fost vecinul meu. Era tinar,in-
teligent, cultivat, cu viata curata extrem 'de sensibil maniere'.
Multi dintre cei apropiati lui spuneau ca maninca data la trei luni.
ca se cu daca are 1a. indemina, (consuma)
zarzavat. Acest lucru l-am cunoscut eu, impreunii cu fericitul Al-
binus, cind mergeaminpustiul ce se afla la.4() de mile de
timpul cii1atoriei, am ,mincat de doua ori am baut de
trei ori; acela,insa, n-a gustat nimic cit timp a
declamat (pericope din Sfinta Scriptura): un psalm mare 15 mai
mici ;epistola catre evrei; parte din (cartea)profetului Ieremia;
1ui Luca Proverbele. Ba nu puteam sa ne tinem
pas cu
Dar acesta, dupii ce a dat lupte s-a supus multor
osteneli, a fost cuprins de mindrie nebunii, care l-aridicat pina
cer - de unde s-a pravalit ca un cadavru nenorocit - nesa-
buinta lui, a inceput sa urzeasca ginduri nesocotite impotriva sfintilor
parinti, chiar sa-i insulte S8 zica : Se cei ce se supun Inva-
VIATA 41
voastre. Ca 'nu trebuie sa avem multi invatatori, de
Hristos, pentru ca Mintuitorul a,.spus :Ba nunumiti
invatator aici pe pamint 23
f
,8)., aut:de
mintea de mindrie, incit nu"'\J$ia sa se apt(jpie de Taine.
In cele din urma, tulburat de demon, ca de foarte violent, fa
venit, prin grija lui Dumnezeu 1n Alexandria, ca cuiul prin cui sa se
scoata. devenit indiferent, s-a dus la teatru la hipodrom
petrecut timpul circiumi.
Istorij despre Sfintul Macarle,
edltate dln codlcele Vlndobonesian
zis ava Macarie : De ce judeci pe pe,
fanatorii de ,morminte pe, oricare dintre nelegiui\i?
au judecatorul 10r. Nu privi lucrurile numa'i dintr-o parte, ci mai de-
cerceteaza multele tale te vei afla, de multe ori, mai
rau decit Pentru .ca, deseori, tu cu ochi desfrinati;
ori, tu ca acest lucru ,este un adevarat adulter.beseori ofensezi
pe fratele tau; 01', ca Domnul a spus : Cel ce zice frateZui
nebunule. este de focul gheenei (Matei 5, 22). Dar faptul
cel mai este acela ca te apro,pii cu nevrednicie de Sfintele
prea curatele Hristos Taine te faci de trupul
de slngele Lui. Acela, ca;e tu il judeci, a ucis om, oarecare; tu,
insa, ai ucis pe H:ri.stos lnsu!ii, e!iti responsabil de junghierea Lui, atunci
cind' te cu nevredni'cie cu preacuratul Lui trup singe.
Pentru ca zice Apostolul: (Cel ce nevrednicie (aces-
tea), este vinvoat de $i singele _lui Hristos; bea $i
sie-$i ,(1 Cor. 11, 29). Altfel spus, care au facut-o iu-
ucigindu-L Iisus), cei ce se cu nevred.,.
nicie cu trupul singele Sau. buna dreptate, pentru ca cel
.care porfira imparateasca cel ce moarte
Deci, cei ce i-au frint trupul c'ei care-L intineaza
acum, cu suflet necurat, vor, avea parte de
osinda, dupa cum spune Apostolul.
,
Spunea, cindva, ava Macarie : Pe cind eram tinar !ii stateam fara
grlja mea, m-am hotarit sa merg pustiu, ztcIndu-mt cu-
getulmeu : Pentru folosul meu, $ de vorba cu orice om pe care-l
intilni.
iata, am intilnit un copil, care un bou i-am zis: Ce
sa fac, copile, ca mi-e foame? mi-a raspuns: Maninca! din
nou i-am zis : Am mincat mi-e foame. $1 el iara!ii mi-a ras-
SFINTUL MACARIE
puns : Maninca, ! a treia oara cii de mu1te. mincat .
mi"e Atunci a Ava, .ca :unasin : totdeauna
vrei sa maninci, aflind folos rii$punsul am plecat.
Povestea, cindva. biitrin despre, ava Maoarie; Se afla, zicea el,
piirtile Arsinoitei un monah care se nevoise rnulti ducind viata
qe Incele din urma, a fost stapinit de duhul a1 mIndriei.
Acest duh l-a indepartat de 1a dreapta credinta i-a inspi:rat cugetul
Hierachiti, care spun : ca Mintuitorul nu s-a ,inaltat(la cer)
cu trup omenesc; ca trupul cu care sintem imbracati nu inviaza; ca
trei sint prin'cipiile care conduc Dumnezeu, materia rauta-
tea; ca Cuvintul lui Dumnezeu nu S-a intrupat cu adevarat n-a
devenit om nu este cauZa mintuirii tuturor. Acest
<>m a dus 1a riitacir.e de su;flete. aceasta, mai a1es pentru
ca facea multe (semne m:inunl8te) cu cuvi.ntul : descoperea lucruri pier-
dute indeparta moartea . diferite chipuri j ba demoni
Acest fapt, de altfeI a fost prezis Evanghelie, unde se spune
ca (u'neltele lui. Satan) face' semrie minuni, incit
de fi cu putinta,chiar cei (Matei 24, 24). Iar duhurile
conducatoare auputere sa ,alunge pe slabe fac totul pentru
pierderea sufletelor.
Deci, episcopul locului aceluia s-a dus 1a ava Macarie, omul lui
Dumnezeu, i-a zis: >ajuta-ne! Pentru ca daca nu curatim
1inutuInO'Stru pe cind tu viata, toti se duce la el fi
ratcl'cire. Macarie 'a zis : Voimerge, dar ce sa eu, un om
simplu? Episcopul insa a staruit i-a ,zis : cred, ca daca vii.
Dumnezeu va aduce pace Biserica Lui. Demu1te ,ori' voit sii
(la tine), dar am fost impiedicat de ca sa nu ma fac de risul
laici1or. Acum, deci, nemaiputind suporta pierderea PQPorului te':'
m:indu-ma de pedeapsa Dumnezeu, Care zice; lui il
cere am venit la tine, pentru ca Dumnezeu
ffi-a trimis. .
Sculindu-se l-a urmat . a venit la acel ratacit. De indata
ce l-au vazut, a zis episcopului : Acesta are duh superior jafla ca nu-mi
sta puteri a-l supune. Cu astfel de duhuri nu m-am luptat. Ca doua
sint ord1nele demonilor: unul, care introduce placerile trup
care insufla ratacirile suflet. Acesta (din) urma greu de supus,
Pe unii' ca trimite ratacitilor. ereticilor
celor asemenea lor. Atunci a zm ,episcopul: Atunci ce sa facem?
a raspuns batrinul; Este nevoie de rugaciuni. Caci cuvintul nu are
putere. (Facind deci rugaciuni), cele din urma i-auporuncit (rataci-
tului) sa iasa (din chilia lui), iar a-cesta a $1 numaidecit episcQPul
49
.... apucat de git i-a zis : De ce n-ai venit la ne-ai lasat sa te
atHa amar de vreme? iEl a raspuns: Pentru ca nu cugetati
corect. Atunci Sfintul Macarie i-a zis: Tu, deci, cugeti corect?
a raspuns: Foarte (corect). Ce inseamna -acontinuat ereticul -
afirmati:a pe care faceti : Credem ca, carnea oasele s-au ina1tat
(la ceruri)? a Sfintu
'
1 Macarie : Daca de 1a spunem aceasta,
bine faci ca intrebi. Dar daca Adevarul a voit sa sa spunem atunci
ce zici ? Dar sa nu fa'cem risipa de cuvinte sa spunem ceea ce credem.
Daca crezi acestea, bine faci; iar daca nu crezi, te lui
Dumnezeu, respingi Lui. Acela 18 zis: Mai intii sa spun eu
ce cred. Dar Sfintul i-a raspuns: cea nici nu trebuie
sa se auda; Sa auzim credinta Bisericii de pretutindeni; i-a spus
episcopului s-o expuna. Deci, fiind de f,ata poporul, episcopul a inceput
sa expuna credinta a!ia: Cred intr-unul Dumnezeu, Tatal atottiitorul;
Cuvintul cel de fiinta cu care veacurile s-au fiicut;
Care la plinirea vremii, a venit in trup, pecare l-a luat din
Fecioara, Maria, pentru a nimici pacatul; a fost rastignit, a murit,
a fost ingropat :a inviat a treia ; (s-a suit la ceruri) de-a
dreapta Tata1ui; va sa vina, veacul viitor, ca sa judece viii
mortii. intru Duhul Sfint, ce1 de fiinta cu Tatal cu Cuvintu1
Lui. Credem, deasemeni, invierea sufletu1ui a trupului, dupa cum
spune Apostolul: Se trup trup duhov-
nicesc Cor. 15, 42) . Trebuie ca (trupul)
fie cu Cor. 15, 53).
(Dupa 'aceea, a zis Macarie ereticului) : Vezi ce spune acesta? Dar
acela raspuns: sa nu-mi credinta cuvinte. Sii
mergem la morminte de vei pe vreunul dintre cei ce dorm
acol0, atunci vedea ca ginditi corect. ceea ce ma eu
cred ca sufletu1 inviaza fara trup.
Intorcindu-se Sfintul Macarie catre episcop i-a zis: mare
sa ispitim pe Dumnezeu ; eu nu indraznesc sa cer lui Dumnezeu
sa faca un semn atit de mare, pentru hatirul unui (duh) satanic. Dar
episcopul i-a : Ba da, parinte ; sa faci aceasta pentru intreg pnutul.
Atunci au mers la morminte. a inceput hiera'chitul sa invoce pe
demoni, d'ar el n-a putut sa ridice nici macar un suflet (din mormint) ;
pentru ca nu putea nimic, caci Duhul Sfint se opunea, a zis:
din Cauza voastra' nu pot ridica pe nimeni. Dupa aceea, Macarie inge-
nunchind fara sa 'promi,ta ceva cuiva, s-a rugat timp de ora.
s-a sculat vazul tuturor :a lovit . cu bastonul sau de palmier un
mormint - pentru ca bastoanele monahilor de acol0 sint de palmier .,.-
a inviat un om, nu dintre cei rnorti de curind, ci dintre (cei rnorti) de
4 - Sftntul Macarle
50
MACARIE EGIPTEANUL
demult. adresindu-se hierachitului, i-a zis : Cerceteaza vezi) daca
inviaza trupul. Acesta, uimit de un semn atit de parasit fiind
de demon, a cazut cu fata la picioarele sfintului, impreuna cu tot
porul. Poporul a cerui sa fie ucis, insa el n-'a ingaduit una ca aceasta,
ci l-a luat cu sine pustiu.
Se zi'ce ca, intreb'at fiind cel inviat, daca pe Hristos, a
zis ca nici n-a auzit de pentru ca murise pe vremea lui Faraon,
imparatul, inainte de venirea Hristos. Deci, botezindu-l, l-a avut cu
sine trei ani, iar dupa a adormit somnul cel adevarat. Aces-
tuia s-a potrivit cuvintul Domnului: Nici el pdciituit, nici
rintii lui, ci (s-a facut aceasta) lui Dumnezeu
(Ioan 5, 3).
Atunci l-a episcopul pe Sfintul Macarie, daca nu cumva,
facind un semn atit ,de mare, i-a incoltit inima pofta dupa slava
insa, i-a raspuns : Acela, a carui inima slava de la oameni,
nu inca pe Dumnezeu; ceea ce face, face pentru oameni. Dar
acela care s-a invredillclt sa cunoasca pe Dumnezeu, care se
mereu se pare ca sta pe muchie se teme sa nu cada, acela are
singura dorinta: aceea de din trup. Cit despre slava, aceea
nici prin gind nu-i trece. acest sens, i-a dat un exemplu i-a
zis : Inchipuie-ti ca cineva pe mare, calauzit de soare de
razele lui, catre care mereu Unui astfel de om spune cineva :
Daca-ti intorci privirea spre locul care te-ai imbarcat, pentru a
reveni printre taI, te scufunzi. Ce va pati acesta, daca nu-l va as-
culta ? Tot cel ce spre slava lui Dumnezeu, calca peste
slava (dobindita) de la oameni. Dt1Ca se intoarce catre aceasta, pierde
pe aceea. Pierzindu-o pe aceea, este de multe alte patimi.
Celelalte ale acestui faptul ca era milostiv iu-
bitOl' de oameni, ca puterea lui de discernamint, le trec cu vederea.
Istorisire uime$te
spus Ava Macarie: Venind eu la Constantinopol - pentru ca
sa-l vad - trecind printr-un portic - chem Adevarul ca
martor pentru cele ce va spun -, am vazut cu ochii mintii - cei dati
mie de Domnul ca sa vad lucrurile Lui cele minunate - un om, ase-
menea unui eunuc, stind la unei case de desfriu; era foarte trist
fata intre palme, plingea de tare incit credeai ca
cerul plingea impreuna cu el. Apropiindu-ma de el, i-am zis: Spu-
ne ... mi, te rog, de ce de trist plingi, de ce nu pleci de aici,
pentruca aici este refugiu al femeilor desfrin'ate?
raspunzindu-mi, mi-a zis: Slavite rob al lui Dumnezeu, dupa fire sint
V 51
inger, dintre cei rinduiti de Dumnezeu oamenilor la botez, pentru ocro-
tirea lor aceasta viata. Pling, pentru ca ma doare, vazind pe cel
incredintat mie, petrecind orgii nelegiuiri, stind acum acest
refugiu al nelegiuirii, dupacum CU ace'asta desfrinata. Cum sa
nU depling chipul lui Dumnezeu, ajuns intruatita intuneric? Atunci
i-am zis: de ce nu-l certi, ca sa fuga din acest intuneric al paca-
tului? 1ar ingerul raspuns: Pentru ca n-am loc sa ma apropii
de e] ; caci de cind a inceput sa pacatul, este robal demo-
n-am niCi putere asupra lui. Deci, eu i-am ZiS : De unde
ca n...,ai putere asupra lui, indata ce Dumnezeu ti l-a incredintat? $1
mi-a zis ingerul: Dumnezeul nostru fiind bun iubitor de 08-
meni l-a inzestrat pe om cu liber arbitru l-a lasat sa mearga pe
calea pe care vrea. 1-a aratat doua cai : pe cea strimta pe cea
i-a spus unde fiecare. Anume, ca cea strimta aspra - a
carei parcurgere impune, pentru prezent, putina osteneala - duce la
pe cind cea larga - a careiparcurgere se face cu
comoditate - duce la pedeapsa la focul gheenei la cele-
lalte chinuri. Ce mustrare sa aduc omului pe care Dumnezeu mi l-a
incredintat sa-l ocrotesc? Pentru ca Domnul Dumnezeul nostru Iisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu Celui viu, cearta, mingiie invata pe
toti sa se abtina de la faptele cele necurate abia da<:a unii cugeta
corect la Lui cuvinte.
i-am zis: De ce-ti intinzi miinile, suspinind spre cer? 1ar
ingerul mi-a raspuns: Pentru ca vad jurul lui (multime de) demoni:
unii cinta, altii bat din palme, iar altii rid fara de aceea mi
se fringe sufletul de durere ma rog Dumnezeu sa izbaveasca (din
mina) Sa. Ma rog sa-i dea pocainta intr-<> iar
mine sa ma invredniceasca a preda bunatatii divine sufletul acestui
om curat fara prihana.
zicind aceasta, s-a facut nevazut de ochii mei.
Va spun, fratilor, canueste mai scirbos decit desfriul decit
blestematia Sodomitilor. Daca cineva, aflindu-se astfel de pacate,
se Dumnezeu 11 (bucurindu-se) mai mult decit
pentru alti pentru ca aceasta patima intr-adevar
din proprie initiativa, dar este intretinuta inmultita exercitare
de diavol. Vrea cineva sa ucida aceastii pat1ma, prive-
ghere cumpatare.
AZte povestiri aZe (plirinte)
Spunea, cindva, sfint Macarie: lntr-o ma rugam Dom-
nului Dumnezeu. Cind mi-am ridicat o'chii catre cer, iata era deschis
(am vazut) ingerii lui Dumnezeu, urcind coborind, ducind cu ei
52
MACARIE EGIPTEANUL
sufletele. Alaturi de ei, alti (lngeri), negri intunecati, se fortau
vazGuh ca sa smulga sufletele oameniior. Ingerii, insa, se impotri-
veau, ii loveau scapau sufletele. Am privit din nou iata,
doi ingeri aduceau cer sufletul unui om. Deci, pe cind se apropiau
de vama desfriului, prostitutiei sodomieI - vamile .acestea sint cele
mai uricioase pe 1a care trebuie sa treaca sufletul drumul
lor catre cele inalte - a inceput stiipinul lor sii se tulbure, sa tipe
sa spuna ingerilor lui Dumnezeu: De ce luati cu acest suflet,
care ne apartine? insa, i-au raspuns : t'pune, prin ce vicle!?ug
te-ai servit de el ? Acela le-a zis: desfrinat pina cind a murit de
multe ori, cu voia sa, pacatul sodomieI l-a savir!?it. numai atit,
ci aproapele sau l-a jignit. Deci, ce lucrubun ati gasit
Iar i-au zis: Chiar daca sufletul ,a fost cindva robit de
aceste patimi, el le-a intrerupt inalnte de a-i veni sfir!?itul. lnsa dia-
volul le...,a Nu, ,nu precum ziceti, ci a murit nepocait; (nu
s-a pocait) pina la ultima rasuflare nu ,a incetat cu nelegiuirile;
nicaierI nu se afla dovada ca !?i-a toate pacatele sale
ca S-a abtinut de 1a cele rele. a murit: rob al pacatului cola-
borator al meu. Atunci a zis unul dintre ingerii lui Dumnezeu: Nu
se nu-ti dau crezare tie, pentru ca e!?ti numai minciuna, necu-
ratule. Sa fie chemat ingerul, caruia s-a dat la botez ca sa-l ocroteasca
acela sa spuna adevarul.
Pe cind a fost chemat, acela era ocupat cu ingroparea trupului
celuI incredintat lui. i-au zis ingerii: Spune-ne, oonfrate, sufletul
acesta s-a pocait pentru pii.catele sale, ,sau a murit cu ele? ras-
punzindu-le, ingerul a zis: Din ceasul care s-a imbolnavit inainte
de a-i fi rau, gindindu-se la moarte, a inceput sa plinga sa se tin-
guiasca. trimis sa vina preotul Bisericii, i.ar atunci cind au fost
singuri, plingind, a inceput sa-!?i marturiseas'ca lui Dumnezeu, inaintea
preotuluI, pacatele, intinzindu-!?i m'iinile spre cer suspinind, sa
ceara iertare. Deci, dacii Dumnezeu l-a iertat cu puterea Lui -
lucru e firesc - oare nu se cuvine sa dam slava Lui
judecati ? Auzind acestea, ingerii luminii au ris de diavol l-au lasat.
a trecut sufletul acela de cursa celer .vicleni.
iara!?i am privit, (spunea Macarie) a aparut alt suflet. Acesta
era al unui famen din fire. Ca de ebicei, demonii 'ii aminteau faptele
lui urite viclene, examinindu-i fiecare pacat dupa felul locul unde
a facut; iar lui Dumnezeu 1i se impotriveau. zicind .ca a
facut unele fapte ale dreptiitii; ca viata lui, de multe ori a dat
cite ceva saracilor; ca atunci cinda facut vreun rau, numaidecit s-a
pocait, acuzindu-se singur, p1ingind suspinind. acestea zicind,
V 53
ingerii lui Dumnezeu i-au luat ris pe demonii care li se impotriveau
nu se lasau ca Dumnezeu poate sa sufletul ace-
luia. Atunci au demonii: Din tinere\ea a facut multe rele, pe
careel, ca eunuc nu trebuia sa le faca: a cazut adulter
desfriu s-a intinat cu cei ce pacatul sodomiei. Miniindu-se,
pe multi i-a insultat batindu-i crunt, i-a ucis. Deci, daca
merita mintuirea, luati toata lumea mintuiti gr.atuit pe toti
pamfntului, ;pentru ca zadar ne ostenim. Atunci le-au zis in-
geril: Luati aminte, nemernicilor, ca pacatele pe care le-a
tinerete, lasindu-se de ele, Dumnezeu iertat. tn plus, a adus
prin preoti milostenii jertfe Domnului Dumnezeu pentru mintuirea
sufletului sau. Ce credeti fiare puturoase: nu se ca acest
suflet sa aiba parte de mintuire? Domnul, iubitorul de oameni,
vedere cele ce au fostaduse drept rascumparare, care nu sint
date la lumina pe Ze
prin preot,cu ,smerenie suspin - cind Ze
- miZostivuZ Dumnezeu Ze Numai pe care 'ascund
pacatele de Dumnezeu de oameni, Dumnezeu ii judeca, condamna
da prada focului veci, la nesfir!?it. Acestea zicind ingerii, au
biruit pe duhurile cele rele plecind de acol0 au intrat pe portile
cerului. a fost eliberat :acest suflet de duhurile rele a!?a
a aflat mintuire Dumnezeu.
Dar, iata, (spunea Sfintul Maoarie), un 'alt suflet a fost adus; un
suflet care fusese evlavies temator de Dumnezeu; care staruise
fapte de aratase iubire fata de toti oamenii; un suflet
cast venerabil. Demonii frematau 'scri!?.neau dintii impotriva lui,
iara el, vazind salbaticia 10il"', tremura. tngerii lui Dumnezeu, insa, l-au
luat cu ei pe 'cind intrau pe portile cerului, l-au intimpinat l-au
salutat toate puterile lui, bucurindu-se zicind: Tie, Dum-
nezeule, caa fost sufletul acesta din abisulcel prea adinc
de (mina) balauruluicelui inspaimintator. cu cit se iniHta catre cele
de sus, pe atit il imbrati!?au cetele celor nevazute, pentru
ca a!?a obi!?nuiesc sfintele puteri ; sa sebucure 8a se pentru
fiecare sufletcare se mintuie!?te. Iar cindau ajuns la trontll cel instelat
al slavei lui Dumnezeu, cind a fost dus la fericirea TatiHui sau s-a
peste el lui Dumnezeu Tatal, s-a umplut tot de lu-
mina cea nemuritoare, de buna mireasma de bucurie de negrait. a
fost predat lui Mihail, arhontele Testamentului, ca sa-l inscrie
odihna
nar, iata, (spunea Sfintul Macarie), un suflet em dus cu sila, de
demoni, cele mai adinci ale pamintului. Era al unei slugi care,
54
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
acel ceas se sugrumase cu sfoara. Ingerul sau i1 urma plingea pier-
derea lui, indurerat: Vai, (voua), nenorocitilor de demoni, care
pregatiti aceste lucruri ingrozitoare.

1. Unii dintre demoni stau pururea preajma celor ce citesc
incearca, luindadesea motive din chiar Sfintele Scripturi, sa le distra-
ga mintea sa le strecoare ginduri viclene. Uneori imping la cascat
la somn greu, mai mult ca de obicei. .. gura largita, impotriva fi-
rii, ca prapastie, intra, subtiindu-se, diavolul... Acestea imi spunea
Sfintul Macarie aduceacadovada faptul ca, (pentru a evita acest
lucru), cei ce casca, pecetluiesc gura cu semnul Sfintei Cruci, urmind
veche traditie ...
2. M-a intrebat vasul alegerii,biitrinul egiptean Macarie mi-a
zis: Cum se face ca atunci cind aratam aspri f.ata de oameni, ne
vatamam dar atunci cind ne aratamaspri fata de demoni,
raminem nevatamati? Aflinrdu-ma incurcatura, l-am rugat sa-mi
spuna motivul. mi-a spus: pentru ca primul caz minia este im-
potriva firii, iar cazul al doilea este conforma firii.
3. M-am dus toiul amiezii la Sfintul Farinte Macarie fiind
cuprins de mare sete i-am cerut sa-mi dea apa sa beau. insa, mi-a
spus: cu umbra. ca acum unii, calatorind
sau navigind, n-o au nici pe aceasta. mi-a vorbit despre cumpa-
tare. Crede-ma, fiule, - a zis - ca timp de 20 de ani nu m-am satu-
rat nici de piine, nici de apa, nici de somn. Fiinea am mincat-e (cinta-
rita) cu cintarul; apa am cu masura, putin timp m-am lasat
prins de somn, atunci) sprijinit pe ziduri.
Maxlme (edltate de Petru Possinus)
1. Un frate l-a intrebat pe (ava) Macarie cel Mare cum poate sa
ajunga cineva la Batrinul, raspunzindu-i, i-a zis : La desa-
omul ajunge numai daca are inima trupul sau smere-
nie; daca nu-i da importanta pentru vreun lucru, ci mai degraba se
pe sine mai prejosdecit (orice) creatura; daca nu judeca pe
nimeni, ci numai pe sine; .daca sufera insuIta alunga din inima sa
orice rautate; daca se sa fie milostiv, bun, iubitor de frati, in-
telept, cumpatat peniru ca s-a scris : Imparatia cerurilor este a celor ce
iau cu asalt (Matei 11, 12) ; daca nu daca
te limba; daca intoarce auzul de la tot ce este zadarnic vatama-
tor; daca face dreptate cu miinile sale ;daca inima ii este curata ina-
intea lui Dumnezeu, iar trupul neintinat; daca fie-
,VIATA 55
care de moarte; daca indeparateaza din 'Sufletul sau rau-
tatea; daca se leapada de cele materiale de placerile trupe!?ti; daca
se leapada de diavol de toate se roaga
tat; daca tot timpul locul, toate cugetele lucrurile este asis-
tat de Dumnezeu. (Altfel), nu poate exista desavir!?ire.
2. L-a intrebat un frate pe batrin a Ava, cum se face ca
de!?i chilia mea tot ceea ce trebuie, nu aflu mingiiere de
la Dumnezeu ? Batrinul raspuns : se intimpla pentru ca pe-
treci nelucrare vrei ca voia ta sa primeze. Atunci fratele a zis ba-
trinului: Deci, ce sa parinte? batrinul i-a Du-te,
te-te de un om care se teme de Dumnezeu, renunta la
voia ta atunci vei afla de la Dumnezeu.
3. zis batrinul: Cel ce intra parfumerie, chiar daca nu cum-
nimic, se infrupta dln mirosul pIacut; tot cel ce se apropie
de parintii (pustnici), daca vrea s-o urmeze, ii arata calea smereniei,
aceasta ii este ca un zid c1nd este atacat de du!?mani.
4. zis batrinul: te ajunge vreo boala a trupului, sa nu te
Caci daca stapinuI tau sa-ti incerce trupui, cine
tu sa te superi ? Nu-ti poarta grija de toate? Nu cumva
afara de ? deci roagA-L daruiasca oeIe ce-ti sint de
trebuinta; aceasta este Lui. Arata indelunga rabdare iu-
bire.
5. zis batrinul : Pentru ca omul, din fire este un luptater, Dum-
nezeu ii cere sa nu fie preocupat de cele materiale
(chiar de) mai mic lucru. Pentru acestea pot impiedice
cugetul cu dorintei altristetei.
6. zis batrinul: Rugaciunea, cugetul treaz strunirea trupului,
facute cu multa grija, duc la stirpirea patimilor.
7. fost intrebat batrinul: Ce este peregrinarea? el a ras-
puns: (Peregrinarea este atunci cind zici): Nu este rostul meu aici.
Acest lucru sa-l faci orice timp. Aceasta este peregrinarea cea
adevarata.
8. zis batrinul: Viata (sfinta) fara instructie face mai multe
fapte bune decit instructia fara viata (sfinta). Pentru (cel ce are
viat;1 sfinta), chiar cind tace aduce folos; pe cind (cel fara viata
sfinta) chiar cind cugeta aduce tulburare. Daca, insa, se intilnesc
(aceste calitati) (om) , adica viata (sfinta) instructia, ele
a]catuiesc statuie a filosofiei.
9. zis batr1nul: 8a nu te 5a devii capetenie a unei fra-
tii, ca sa nu adaugi poveri de pacate, straine pe grumazul tau.
56
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
10. zis batrinu1 : Faptu1 de a se ruga (cineva) cu ard@are adu-
ce bucurie odihna. Ardoarea rugaciune vine de 1a propria vointa,
pe cind bucuria vine de 1a har.
Despre ava Macarle Eglpteanul
1. povestit despre sine ava Macarie a zis :Pe cind eram tinar
chilie, Egipt, m-au prins m-am facut preot intr-un
sat. pentru ca eu nu voisem acest 1u<:ru, am fugit alt 10<:; acol0
a venit la mine un mirean s1ujea. S-a intimplat, insa, pentru a
fi ispitit, ca sat sa fecioara. luind pintece, a fost intre-
bata, cine facut aceasta. Atunci ea a zis: anahoretul. (sa-
tenii) , m-am dus sat atirnindu-mi de grumaz oale innegrite de
fum toarte de vase, m-au tirit pe ulitele satului, lovindu-ma
cind: Acest monah a corupt pe fecioara noastra: luati-l, luati-l!
m-au batut, aproape sa ma omoare. Dar, venind unul dintre batrini, a
zis: pina cind bateti pe a'cest monah strain? Slujitorul meu mergea
urma mea pentru ca unii ii aruncasera multe vorbe de
ocara zisesera : Iata ce a facut anahoretul, pe care tu-l de
bine Parintii ei, deasemeni, ziceau: Nu-i dam drumul pina ce ne va
da garantie ca va intrepne. Atunci am zis slujitorului meu sa-i dea,
el a dat garantie pentru mine. revenind la chilia mea, i-am dat
pe care le aveam i-am zis : Vinde-le da-i femeii mele sa
manince! ziceam cugetul meu : Macarie, Iata, ti-ai gasit femeie !
Trebuie sa ceva mai mult ca s-o am lucrat ziua
noaptea trimiteam cele necesare. Dar, cind i-a venit nenorocitei
sa nasca, s-a chinuIt multe zile nu Atunci i-au zis :
Ce inseamna acestea? Iar ea a raspuns: (Aceasta se intimpla)
pentru ca am insultat pe anahoret mintind, l-am a'cuzat. Nu este el
de ci <:utare tinar. venind slujitorul meu mi-a zis: fecioara
aceea n-a putut sa ce amarturisit. Atunci, tot satul voia sa
sa-mi ceara Iertare; insa eu, auzind acestea ca oamenii sa nu
ma intristeze, m-a sculat am fugit pustiul Scetic. Acesta
este motivul peniru care am aici.
2. venit, cindva, Macarie din pustiul Sceti<:, la ava
Pambo, muntele Nitriei i-au zIsbatrinii: Parinte, spune un cu-
fratilor. Atunci el a zis : Eu nu sint, inca, monah, dar am vazut mo-
nahi. stind eu chilie, pustiul Scetic, ma hartu-
iau gindurile ziceau . du-te pustiu ia aminte la cele ce vezi
acolo. M-am luptat cu gindurile cinci ani, zicindu-mI ca, poate, acest
impuls de la demoni, dar pentru ca acest gind staruia, m-am dus
pustiu. Am vazut acolo un lac cu Insula mijlocul ei ; am mai
v 51
zut animalele pustiului care beau din el doi eamenl mijlecul ler.
Pentru moment m-am infrico!?at, pentru cii am crezut cii sint duhuri.
Ace!?tia, insii, viizindu-mii infrico!?at, mi-au ZiS : Nu te teme; sin-
tem oameni. Atunci eu le-am : De unde sinteti cum ati venit aici,
pustiul acesta? mi-au riispuns: Sintem dintre cei ce duc viatii
cenobiticii, dar am ciizut de acord am venit aici. Am petrecut aici
de ani. Unul dintre este egiptean, iar altul din Libia. m-au
au zis : Ce mai este lume? Cade ploaie la vreme este
bel!?ug lume? le-am da. i-am intrebat: Cum pot sii
devin monah? mi-au Dacii nu se ieapiidii cineva de toate ale
lumii, nu poate sii devinii monah. le-am : Eu sint slab pot
(sa fac) ca insa, mi-au zis : Daca nu poti (sa faci) ca du-te
la chilia ta plinge-ti piicatele! intrebat: Cind vine iarna,
vii este frig? cind este varii, (soarele) nu vii arde trupul? Dar ei
au Dumnezeu ne-a dat harul acesta, cii nici iarna tremu-
riim, nici vara trupul nostru nu este viitiimatde
De aceea, a zis Macarie, v-am spus ca sint inca monah, dar am
vazut monahi. Iertati-mii, fratilor !
3. Pe cind ava Macarie locuia adinca pustietate, ducind viatii
de anahoret, ceva mai departe, alt pustiu era multime de frati.
(Intr-o biitrinul a privit ciitre drum a viizut pe satan, chip de
om, trecind pe acolo. Piirea ca cama!?a lunga de rupta, prin
ale carei gauri se vedeau ulcele. i-a zis batrinul cel mare : Unde te
du'ci ? (acela) raspuns: Merg 1a frati sa le duc cele trebuiteare.
batrinul a ce faci cu ulcelele acestea? (A:cela) a raspuns:
Duc fratilor mincare. a btarinul: Toate acestea? (Acela) a ras-
pund: da. Daca place ceva cuiva, ii dau altceva. Desigur, cel putin
lucru din acestea place fiecaruia. zicind acestea, B-a dus. Ba-
trinul a ram'as privind catre drum ce acela s-a inters. cind l-a
vazut, i-a zis batrinul. reu!?it? Acela a raspuns: Cum puteam sa
De ce, zis batrinul. Acela raspuns : pentru ca toti mi
s-au aratat du!?mani nici unul ma prime!?te. i-a zis batrinul :
Deci, n-ai nici un prieten acolo? insa a raspuns: Ba da, am un
prieten, un monah, care ma asculta. Atunci cind ma vede fuge la mine
ca vintul. i-a zis btarinul : Cum se nume!?te fratele ? Acela a raspuns :
Theopemptos. spunind acestea s-adus. ridicindu-se ava Macarie,
s-a dus pustiul acela. Iar fratii, auzind ca vine Macarie, au luat
de palmier au intimpinarea lui. fiecare s-a pregatit, cre-
zind ca la el va des'cinde batrinul. Acesta, insa, a intrebat despre cel
care se cheama Theopemptos. aflindu-l, a intrat chilia iar
Theopemptos l-a primit bucuros. cind au ramas singuri, a ba-
58
SFINTUL MACARlE EGIPTEANUL
trinul: Cum merg treburile, frate? (Acela a raspuns: Datorita ruga-
ciunHor tale, bine. a zis biitrinul : Nu te muncesc gindurile? Ace-
la a zis : Pina acum, stau bine, - ca se sa spuna. I-a zis ba-
trinul : Iata eu duc viata ascetica de atitia ani, sint cinstit de toti pe
mine, batrinul, ma duhul desfriului. raspuns Theopemptos,
zicind: Crede-ma, ava, ca mine. batrinul a spus ca alte
ginduri il muncesc, ce I-a facut sa marturiseasca (totul). i-a
zis . Cit ? AceIa i-a raspuns : pina la (ceasul) aI noulea. i-a
zis batrinuI: seara tnvata de rost
Evanghelia ceIelalte scrieri; iardaca ti se vreun gind sa
nu iei aminte niciqdata la ceIe de Ijos, ci la 'cele de sus; iar Domnul
indata te va ajuta. drupa ce !batrinul l-a inviitat pe frate, a plecat
s-a dus pustiuI sau.
privind (biitrinuI catre drum), a vazut pe aceI demon
i-a zis: Unde te duci AceIa i-a raspuns: Sa duc ceIe trebui-
toare frati1or. a pIecat. Dar cind s-a intors, i-a zis sfintuI : Ce
rnai fac fratii ? AceIa a raspuns : rau. Dar biitrinul a zis : De ce? A:ceIa
a l"aspuns : Toti mi se arata Dar ceea ce este mai rau, cel
pe care-l aveam prieten asculta de mine, nu cum se face ca
aceIa s-a schimbat, ca nici eI nu ma asculta, ci mi s-a aratat mai
man decit toti. am jurat sa nu mai acolo, decit peste (multa)
vreme. zicind, s-a dus, lasindu-l pe batrin. Iar batrinul a intrat
chilia sa.
4. venit ava Macarie cel Mare Ia ava Antonie, munte. pe
cind batea Ia a (ava Antonie) Ia eI i-a zis : ? Iar
el a zis: Eu sint Macarie. Acela, intrind casa, a inchis I-a
lasat (afara). Dar vazind rabdarea Iui, i-a deschis, i-a verbit
te i-a zis: De mult timp doream sa te vad, pentru ca am auzit des-
pre tine. gazduindu-I, eI s-a odihnit, pentru ca era foarte ebosit.
Facindu-se seara, ava Antonie a udat ramura de maslin. (Va-
zindu-I), ava Macarie i-a zis : Ingaduie sa ud eu una. aceIa i-a in-
gaduit. Atunci, eI a Iuat un manunchi de corzi Ie-a udat. (cei
doi) au inceput sa vorbeasca despre ,sufleteIor. (Noaptea),
coarda de maslin (crescind), a intrat prin ferestruica Ve-
nind aici, dimineata, fericitul Antonie vazind multimea
corzii ava Macarie, a zis : MuIta putere iese din miinile acestea.
5. Ava Macarie a prezis fratilor ca regiunea Scetica va fi pustiita.
Cind veti vedea casa construita linga (zicea sa ca
este aproape pustiirea Cind veti vedea copaci (pIantati), pustiirea
este Ia cind veti vedea copii, luati-va cojoacele plecati.
V 59
6. zis (Ava vrind sa-i mingii pe frati:
aici un copil impreuna cu mama lui. i-a zis (demonul)
mamei acestuia: Scoala-te, batrino, mergi de aici. Ea, insa, a zis:
Nu mai pot sa merg pe jos. Dar copilul i-a zis : te ajut eu. m-am
mirat de viclenia demonului, de felul care voia sa-i indeparteze (de
acole).
7. zis ava Sisoe: Pe cind eram (pustiul) Scetic, m-am dus
cu Macarie cu inca frati ca sa seceram. am vazut vaduva
care stringea spice urma noastra nu inceta sa plinga. Ce are
bi'itrina aceasta, ca plinge mereu? (A'cesta) i-a raspuns: Pentru ca
oarbatul ei avea paza comoara cuiva murind pe nu
i-a spus unde a pus-o, al?a ca stapinul comorii vrea s-o ia pe ea pe
copiii ei robi. I-a zis batrinul: Spune-i sa vina la acolo unde ne
odihnim de arl?ita. venind femeia, i-a zis bi'itrinul: De ce plingi
mereu? Ea i-a raspuns: Barbatul meu avea paza comoara cuiva
a murit fara sa spuna unde a pus-o. i-'a zis batrinul : spu-
ne-mi unde l-ai pus. luind pe frati impreuna cu el, au plecat impre-
una cu ea. venind la locul acela, i-a zis batrinul : Du-te la casa ta.
facind ei rugaciune, a strigat batrinul catre cel mort a zis : Cutare,
unde ai pus comoara cea straina? Acela, zis: Este
ascunsa casa mea, sub piciorul patului. i-a zis batrinul: Dormi,
iaral?i, pina ziua invierii. Vazind fratii cele intimplate, au cazut de
frica la picioarele Atunci le-a zis batrinul : Nu pentru mine a facut
Dumnezeu lucrul acesta - pentru ca eu sint nimic - ci pentru va-
duva pentru Lucrul pe oare-l Dumnezeu de
este ei sufletul de (cind acest lucru se intim-
pla) orice cere cineoo, prime$te. venind, a spus vaduvei unde este
comoara. Aceasta, luind comoara, a dat-o stapinului ei eliberat
toti citi auzit aceasta, au slavit Dumnezeu.
8. Spunea ava Petru despre ava Macarie ca venind cindva la
anahoret af1indu-l bolnav, l-a intrebat daca sa manince ceva.
Acela a zis : piinil?oara. pentru ca nu era nimeni chilie, nu s-a
lenevit prea bunul sa mearga Alexandria sa aduca bolnavului
(ceea ce dorea). Dar, mai minunat este faptuI ca nimanui n-a spus
aceasta.
9. spus, ava Petru: cind ava Macarie arata bunatate
fata de toti fratii, i-au zis de ce faci ceva? insa, a ras-
r.uns : Doisprezece ani am s1ujit Stapinului .meu ca sa-mi .daruiasca acest
11Rr, iar ma sa-'l lepad ?
10. Se spune despre ava Macarie, ca atunci cind se afla printre
frati, respecta aceasta regula, : Daca ti se aduce (sa bei),
60
MACARIE EGIPTEANUL
sa bei pentru frati, insa l(')cul unui pahar de intreaga sa nu
bei apa. Vrind, deci, fratii ca el sa se odihneasca, ii aduceau ; ba-
trinul, insa, bea ca sa se chinuiasca. Auzind aceasta ucenicul sau, a
zis fratilor: Pentru numele nu-i mai dati (sa bea). Altfel,
se chinuie chilie. aflind fratii, nu i-au mai dat sa bea.
11. Venind cindva, de la lac la chilia sa, ava Macarie tinea
creanga de maslin. iata, ca pe drum l-a intilnit diavolul,
care cu el coasa. Vrind sa-l n-a putut. Atunci a zis :
Multa putere ai, Macarie; ca nu pot (sa fac nimic) ta. Iata,
ceea ce faci tu, fac eu : tu, postesc eu; tu, nici
eu nu dorm deloc. Numai intr-o ma Atunci i-a zis
Macarie : Care este aceasta ? Raspunzind, acela i-a zis: (ma intreci cu)
smerenia ta. Pentru aceasta nu pot (sa fac nimic) impotriva ta.
12. parinti l-au intrebat pe Macarie Egipteanul au zis :
Cum se face ca, fie ca maninci, fie ca trupul tau este uscat?
raspuns batrinul: Lemnul cu care se rascolesc
aprinse, se usuca el de la foc. Tot se intimpla atunci cind omul
curata mintea frica de Dumnezeu; aceasta frica ii mistuie

13. S-a dus Macarie din pustiul Scetic Terenuthim.
a intrat casa de rugaciune ca sa doarma. Intimplator, acolo fuse-
sera mormintele pagini. luind un obiect, l-a pus sub cap,
drept capatii. Vazind demoniicurajul sau, s-au miniat. sa-l
au strigat un nume de femeie au zis: Cutarito, cu
nei baie. Auzind demonul, care se afla printre osemintele de sub el,
a zis - ca fiind unul dintre morti - : am un strain deasupra mea
nu pot sa Dar batrinul nu s-a temut, ci a osemintele a zis :
Scoala-te du-te intuneric, daca poti. Auzind aceasta demonii, au
strigat cu glas mare au zis : Ne-ai invins. au fugit
14. Se spune despre Macarie Egipteanul ca plecind din pustiul
Scetic ducind cu el co&uri, a obosit a stat jos. se ruga,
zicind: Dumnezeule, Tu ca nu mai indata s-a aflat linga
riu.
15. Egipt era un ,om care avea un fiu paralitic. L-a adus lachilia
lui Macarie lasindu-l la chiliei acestuia p1ingind, a plecat. Venind
deci, batrinul copilul, i-a zis: Cine te-a adus aici? Acela a
raspuns : Tatal ,meu m-a aruncat aici a plecat. i-a zis batrinul :
ScoBla-te du-te dupa indata, s-a sculat
l-a ajuns pe tatal sau. s-au dus la casa lor.
16. zis Macarie cel Mare, pe cind slobozea adunarea: fu-
giti, fratilor! Atunci, unul dintre batrini, i-a zis : Unde sa mai fugim
VIAl'A 61
din pustiul acesta ? insa, !?i-a pus degetul la gura a zis : de aceas-
ta sa fugiti. intrind lui, a incuiat u!?a a stat (singur).
17. zis acela!?i ava Macarie: Daca te 'minii atunci cind mustri
pe cineva (pentru gre!?elile sale), satisfaci pornirile. (De aceea ia
aminte), ca nu cumva, mintuind pe altii, pe tine sa te pierzi.
18. ava Macarie, fiind 'Egipt, a intHnit un om, care avea
un animal cu care procura cele de trebuinta. lntr-una din zile, ci-
neva a vrut sa rapeasca. apropiindu-se ca un strain de acesta,
l-a incarcat, cu calm, cu bunurile sale dindu-i-le, i-a zis: Nimic
n-am adus pe lume nimic nu putem sa luam din ea. Domnul a dat,
(Domnul a luat). Dupa cum a voit, a!?a a facut. (Fie) intru toate Dom-
nul binecuvintat (cf. Tim. 6, 7 ; 1, 21).
19. L-au intrebat unii pe Ava Macarie au zis: Cum trebuie
ne rugam ? Batrinul le-a raspuns : Nu este nevoie spunem multe
cuvinte, ci miiniZe zicem: Doomne, cum vrei $i
dup(i cum $tii, Daca este gata sa inceapa razboi, (sa
cem) : Doamne, ajuta-ma!, pentru ca ceea ce ne estede fo-
los, arata mila Sa catre
20. zis Ava Macarie: pentru tine (are
dispretul tauda, ca ca bel$Ugul, nu vei
muri. Este imposibil aceta care crede corect in frioa de
Dumnezeu, in in demoniZor.
21. Se zice ca doi frati din pustiul Scitic au gre!?it, iar ava Maca-
rie egumenul s-a despartit de ei. Atunci au venit unii i-au vorbit
despre aceasta ava Macarie IEgipteanul. a zis.: Nu s-au separat
de Macarie, ci el de ei; pentru ca il iubeau. (Atunci s-a separat
de el ava Macarie cel Mare). Auzind ava Macarie (egumenul) ca s-a
separat de el batrinul, a plecat la lac. Dar a venit 1a el ava Macarie
cel Mare, l-a gasit intepat de tintari i-a zis : Tu te-ai separat de
iata ei s-au dus sat. eu m-am separat de tine, iar tu, ca
fecioara cuminte, te-ai retras camara cea de taina. Chemind, deci,
pe frati, am aflat de la ei (cum stau lucrurile am zis: Nimic din
acestea nu s-a intimplat) "'. Dar vezi tu, frate, ca nu cumva sa fii bat-
jocorit de demoni, pentru ca n-ai vazut ni,mic. Mai degraba arata
cainta pentru gre!?eala ta. Acela a zis: Daca vrei tu, da-mi canon.
vazind batrinul smerenia lui, i-a spus: Du-te poste!?te trei sapta-
mincind numai data pe Acesta, deci, era canonul
lui : sa posteasca (trei) saptamini.
'" Pericopa confuza.
62
MACARIE EGIPTEANUL
22. zis ava Moise catre ava Macarie, pustiul Scetic: Vreau
sa traiesc nu ma lasa fratii. i-a raspuns. ava Macarie:
Vad ca firea ta este bllnda nu poti respinge fratii. De aceea, daca
vrei sa in du-te adincul pustiului, 1a stinci acol0
vei fi facut aceasta s-a lini!?tit.
23. Un frate a venit la ava Macarie Egipteanul i-a zis:
spune-mi cum sa ma mintuiesc? a raspuns batrinul: Du-te 1a mor-
minte pe cei morti! Deci, plecind fratele, a ocarit a
tut cu pietre (mormintu1); venind a spus batrinului, iar acela i-a
zis: Nu ti-au vorbit nimic? e1 a raspuns: Nu. Atunci i-a zis ba-
trinu1: Du-te miine, de data aceasta 1auda-i. Deci, ducindu-
se fratele, laudat; numit apostoli, sfinti drepti, intor-
cindu-se, a zis : I-am laudat. l-a intrebat batrinu1 : Nu ti-au raspuns
nimic? Iar fratele a zis: Nu. Atunci batrinul a zis: Vezi, le-ai spus
vorbe de ocara ei nu ti-au raspuns nimic; le-ai spus vorbe de
lauda nu ti-au vorbit. Tot tu: te mintuie$ti,
te ca un mort. nu in nici nici
lauda intocmai mortii; te mintuie$ti.
24. (Pe Macarie) l-a rugat ava Pimen, cu multe lacrimi a
zis : Spune-mi cum sa ma mintuiesc! raspunzind batrinul, i-a zis :
care-l cauti dus acum dintre
25. S-a dus cindva ava Macarie la Antonie. Dupa ce a vorbit
cu el, s-a intors pustiul Scetic. Au venit intimpinarea lui parin-
tii; pe cind vorbeau, le-a zis batrinul : I-am spus lui Antonie
ca nu avem locul nostru. Dar parlntii au inceput sa vor-
beasca despre a1tele nu i-au cerut sa 1e spuna raspunsul (lui Anto-
nie); de aceea, nici el nu li l-a spus. Atunci, unul dintre parinti, va-
zind ca fratii nu intreaba despre un lucru care le este de folos, a luat
el a intrebat; pentru ca daca nu sint provocati de frati,
de obicei nici ei nu iau ca sa nu se afle vorbind
sau sa se afle vorbind 1ucruri de prisos.
26. rugat Isaia pe ava Macarie zis: Spune-mi un cu-
vint (de invatatura). zis batrinul: Fugi de oameni. Atunci ava
Isaia l-a intrebat: Ce inseamna a fugi de oameni? Batrinul i-a ras-
puns : Sa stai chi1ia ta sa-ti plingi pacatele.
27. zis ava Pafnutie, ucenicul avei Macarie: (Cindva) am rugat
pe parintele meu i-am zis : Spune-mi un cuvint de (invatatura). Iar
el mi-a zis : nu faci ra.u nici nu judeci pe Pe aces-
tea te mintui.
28. zis ava Macarie : nu te culci chilia unui frate care are
faima rea.
63
29. S-au dus cindva frati la Macarie, (pustiul) Scetic
n-au gasit chilia lui nimic, afara de apa statuta j.,.au zis:
Ava, sus sat, sa te refaci. Batrinul, insa, i-a intrebat : Frati-
lor, brutaria lui cutB{e din sat? eu i-am raspuns : da. le-a
zis : eu ogorul lui cutare, acol0 pe unde trece riul ?
i-au raspuns: da. Atunci, el le-a zis: eu Deci, cind
pot sa ma duc acol0; n-am nevoie de ci de mine insumi.
30. Se spune despre Ava Macarie ca daca venea la el un frate cu
sfialii, intocmai ca la un batrin sfint nu-i vorbea. Dar dac1'1
(venea cineva) ca pe un om ztcea cam : Ava,
iti mai cum atunci cind camile, cum te fugareau
paznicii cind mergeai dup1'1 smochine, ii raspundea bucuros la orice ,il
intreba.
31. Se spune despre Ava Macarie cel Mare ca devenise, precum
este scris, dumnezeu pe pamint; ca dup1'1 cum Dumnezeu lu-
mea, la fel el acopera lipsurile (oamenilor); pe cele ce le vedea, ca
cj'nd nu 1e vedea, iar pe cele ce 1e auzea, ca cum nu le auzea.
32. Povestea Vitinios ca a zis Macarie: Clndva, pe cind
ma aflam (pustiul) Scetic, au venit acol0 doi straini. Unul
avea barb1'1, iar celuilalt abia ii mijea. Au venit la mine m-au' intre-
bat: Unde este chilia lui Ava Macarie? Eu le-am raspuns: Ce vreti
de 1a e1 ? Iar ei au zis : Am auzit despre el despre pustiul Scetic
am venit sa-l vedem. Atunci le-am zis : Eu sint. au facut metanie
au zis : Vrem sa r1'1minem aici. Vazindu-i (provenind) din-
trei cei bogati le-am zis : Nu puteti ramine aici. a zis cel mai mare :
Daca nu putem ram'lne aici sa me;rgem alta parte. Atunci mi-am
zis : de ce s1'1-i alung sa se sminteasca ? Osteneala ii va face s1'1 fug1'1
singuri. le-am zis : Veniti daca puteti, faceti-va chilie. insa,
mi-au zis : Arat1'1-ne locul vom face.
1e-a dat batrinul un topor desaga plina cu piine sare.
aratindu-le stinc1'1 tare, a zis: Sapati aici, apoi aduclndu-va lemne
din facindu-va ramineti aici. Eu socoteam ca din
cauza osteneli1or pleca. m-au intrebat: Ce sa lucram aici? Eu
le-am zis: Impletituri. luind stuf din aratindu-le cum
se cum trebuie s1'1 coasa, 1e-am : Faceti dati-le
celui ce le stringe V1'1 aduce piine. am plecat. ins1'1,
au cu ;riibdare c'ite le-am spus. nu au venit la mine trei ani.
Acest lucru a facut sa ma munceasca gindul sa-mi zic : Oare ce fac
oamenii De ce nu sa-mi ceara nici un sfat? Iata, 1a
mine oameni de departe, iar care sint aproape, n-au venit inca
nici la altii nu s-au dus. doar la biserica, ca sa se im-
64
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
M-am rugat lui Dumnezeu saptamina sa-mi arate lucra-
lea lor; sculindu-ma, dupii area saptamina, m-am dus la ei sa vad ce
fac. Bi'itind la mi-au deschis m-au salutat tacere. facind
rugaciunea, am stat jos. cel mai mare a facut semn celui mai mic
sa iasa; acela, el a ramas sa impleteasca, fara sa spuna ceva.
Pe la ceasul al noualea, cel mare a batut ,toaca (numaidecit)a venit
cel mic. Acesta a facut putina fiertura, iar atunci cind i-a facut semn
cel mare,a pus-o pe masa, tacind; a mai pus trei felii de piine
Atunci eu am zis : Sa ne ridicam, ca sa mincam. ridicindu-
ne, am mincat. aducind (cel mic) ulciorul, am baut. Iar cind s-a
facut seara, mi-au zis; Pleci? Eu le-am raspuns: Nu, dormi aici.
$imi-au pus alaturi rogojina, iar pus alta intr-un colt.
scos centurile sandalele le-au pus la un loc pe rogojina,
inaintea mea. Iar dupa ce s-au culcat, m-am rugat lui Dumnezeu ca
sa-mi descopere lucrarea lor. s-a deschis (casei) s-a
cut lumina ca ziua. insa, nu vedeau lumina. pe cind credeau ca
eu dorm, a ghiontit cel mare pecel mic sculat; incins
centurile intins miinile catre cer. 1i priveam, dar ei nu ma ve-
deau. am vazut demoni venind ca asupra celui Imai mic,
dar un inger al Demnului, avind sabie de foc, l-a inconjurat cu gard
a izgonit pe demoni de la el. De cel mare n-au putut sa se apropie.
abia catre dimineata s-au culcat. Cind m-am facut ca ma trezesc, ei
au facut la fel. Atunci cel mare mi-a zis numai acest cuvint : Vrei sa
citim cei 12 psalmi ? Iar eu am raspuns : da. a cintat cel mai mic 5
psa1mi, (fiecare psalm) fiind impartit 6 pericope, fiecare din ele
fiind urmate de aliluia. La fiecare vers 1imba de foc din gura
lui se inalta la cer. Atunci, insa, cind deschidea gura cel mare sa
cinte, din gura lui ceva ca trimba de foc, care ajungea pina la
cer. Eu am rostit citiva (psalmi) pe dinafara. ie!?ind, am zis : Ruga-
ti-va pentru mine.
Deci, am aflat cel mare era iar ca ce] mic se mai
lupta cu cel protivnic. Dupa putine zile, fratele cel mare a adormit
Domnul, iar dupa trei zile fratele cel mic. pentru ca atunci veni-
sera parinti la Ava Macarie, el i-a dus la chilia acestora, zicind;
Veniti sa vedeti martiriul micilor straini.
33. Batrinii din munte au trimis cindva (pe cineva) la Ava
(pustiul) Scetic sa-l roage sa-i zica: Ca se osteneasca toata
sa vina la tine, te rugam sa tu la ca sa te vedem, ina-
inte de a te muta la Domnul.
Venind, deci, el munte s-a adunat jurul lui toata
l-au rugat batrinii sa spuna fratilGr un cuvint (de invatatura). Atunci,
V 65
eI, .le-a zis: Sa, plingem; ,fratilor, (}Chii sa fie
scaldaiiin lacrimi inainte de a'pleca unde trebuL sa
rn.ist4ietrupurile noastre, $'1 a\.l pllns toti 00 cazut grumazul lui
zis: Roaga;",te; parinte, pentru
34. Oqata, un demon l-a atacat peJ, Macarie cu sabin, vrind
sa-i taie picjo.rul. pentru. ca n-:a putut sa faca aceasta, a zis : Cite
aveti avem':;;i noi ;.,numai pl!in smerenie va deosebiti de sin-
teti mai tari.
35. Azis Sfintul Macarie
I
: Daca aducem aminte de relele
care Ie-au facut oamenii, nimicim puterea de. a amintide Dum-
neztu. Dar, daca ne aducem aminte de relele (pe care facut)
demonii, vom fi nevatamati_
36. Azis Pafnutie, ucenicul lui Macarie, ca zicea aces-
ta: cind eram copil, viteii cu copii. dus sa
cind alergam acolo; a cazut unn din ele:;;i l1,iin-
d-o, am ,rn.incat-o. Cind imi adue aminte.de aceasta, stau pling.
3,1, zis avaMacarie : Mergind,. ctndva, .pustiu, am gasit za-
cind pe pamint, craniul, unui mort. m,i:;;ClndU-1 cu toiagul meti de
palmier,craniul' mL-a vorbit. $1 I-,amintrebat:, Cine Iar craniul
mi-a raspuns : Eu amfost mare preot 'idolilor neamurilbr, .care
au trait acest loc;" jar Macarie pneVmatoforul. ceasul
care te te rogi pentru cei din: iad, ei se putin.
intrebat batrinul: ce este, minglierea ?
1ar (craniul) a raspuns.: Cit de departe este cerul de pamint,atita 'este
focuJ desubnoi. De la piciogre pina la cap ne afliim in<mijlocul focu-
Nimeni nu poate sa vada fata celui1alt, pentru ca fata .fiecaruiaeste
lipita de spatele celui din fata lui. Deci, cind tu te rogi pentru
fiecare vede dintr-o parte celuilalt. este
a, zis:, Vai .de il\ amul a
intrebat : ,E$te chin mai. mare, decit acesta Iar craniul 1.,.a, raspuns :
Da, sub chin mai can .. amcunoscut
pc sintem, L-au: cunoscutpe Dum,..
nez;eu af1a Sub,noi. 'luind' biitrinul craniul,
l-a ingropat.
spune despre: ciis-a suit ,;cindva
,din in Nitriei; pe, cind 'S@ .apropiade
;loc, uGeIaieului sau pecind i11ergea 'ina-
intea acela a intilnit un preot idolesc a strigat dupa el, zi'cind:
.hei, demone, unde alergi, ? . Intoreindu;..se; insa; acela, l-a ranit
lasat,pejurn.atate a fugit.' Dupa putin l-a intilnit
Macarie i-a zis : Sa sanatos, frate! Acela. minunindu-se(de
;; - Sfintul Macarie
66
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
cele ce auzea), a venit catre el zis : Ce lucrubun', ai vazut 1a mine,
de m-ai salutat? a zis btirinul: Te-am
ca zadar te Acela zis: Eu am fost de salutul
tau am aflat ca din partea Dumnezeu, insa un a1t monah,
rau, intilnindu-ma, m-a insultat. Atunci a cunoscut batrinul ca este
de ucenicul sau. picioarele, preotul idolesc i-a
: Nu-ti dau 'drumul, daca ma facl monah. unde era
monahul (cel ranit) l-a luat l-a dus de rugacillne din mun-
te.$i monahulpe preotu1 (idolesc) cu Macarie) s-a uimit.
$1 l-au facut monah. mu1ti dintre cei dintre neamuri ,s-au facut, din
cauza
zis, deci, atunci, Macarie : Cuvintul cel pe cei buni
ii face pe cind cuvintul cel bun pe cei buni.
39. Se spune ca in li.psa Sfintu1ui Macarie, untilhar a intrat
chilia luindu-i toate 1e-a pus pe camila 5a. Deci, cind
camila a fost incarcata,. a inceput tilharul loveasca, pentru ca sa
se ridice ;ea, insa, se Vazind Ava Macarie ca nu se l'idica, a
intrat chilie aflind sapaliga, apus-o pe cami1a a zis : Frate,
pe aceasta vrea camila. lQvind batrinul camila cu picioru1, a zis :
indata sculat a mers putin pen,tru sau.
a stat jos nu s-a mai ridicat cind ti1harul dat
jos toate a plecat.
40. Ava s-a adresat lui Ava Macarie zis: Spune-mi
c\,lvint de Macarie i-a zis: fugide oameni! stai
in chilia. ta. plinge-ti pacatele sa nu oamenilor.
te
IV. Alte maxIme ale Siintulul Macarie
1.- zis Ava Petru, (ucenicul) lui Ava Lot; Eram, cindva, chilia
lui Agathon, cind a venit la el un frate i-a zis: Vreau sa 10-
cuiesc impreuna cu Spune-mi cum sa ma port cu ei! Atunci ba-
trinul raspuns : Intocmai -ca ziua cindte-ai apropiat de a!?a
58. pastrezi toate- tale ca e$ti oaspete sa nu
indraznet cu ei.
l'1a ,zis; deci, Macarie,: Ce (rau) face indtagneala? Dar batrinuI
.i-a raspuns :,Indraznealaeste asemeneaunei mari care, atunci
cind se pe toti ii alunga din calea ei, iar rodul copacilor i1
strica.
,
I-a zis Ava Macarie :Chiar de rea este lndrazneala? Ava Aga-
thon i-a raspuns.: Nu este patima mai rea decit indrazneala. Ea este
'I)).8ma tuturor patimilor ....
V 1 67
,zis Ava Aya Zaharia: cetrebuie sa
faca monahul, ,i.ar acela Pe_ minema intrebi, pirinte?
Macarie: Te incredin1:ez, fiule Zaharia.,ca am '.uI1anume
motiv ca sa teintreb. 'r.aspuns' Zaharia; eu cred ca
este monah acela care se jntru toate: ,'; .
3. Ava Teodor diri Fermis, dobindindtrei carti bune" a venit 1a Ava
Macarie i-a : Amtrei carti bune care-mi; sint de falos. Fratii
imprumutii 1?iie cit-eS. ce trebuie sa fac ;.sa tin pentru
folosul meu alfratilor sau sa lot) saracilor.
raspunzind batrinu1, a zis: Bune sint fapteleAta1e), dar mai mare
decit:toate este siiracia (de buna Auzindacestea., el dus
a dat banii ceIor, siiraci. '
,v. A.lte. maxime ale Eglpreanw
'S-adus

Ava' Macarle ca sa"'taie :tamuri venit)
cu '$1 j:"'au zis in : parinte, cu iar
s-a du.s a mincat cu a1ta l-au ca scl manince
dar el' mai 'voit le-a 'zis : Vqi,
(sinteti inca Eu, insa, acum 'sa maninc.
2.S-a 'dus Ava Macarie 1a avaPahomie Pahomie
Intrepatdaca fx;at1i Rare
va Macarie j-a zls; 'Mus>tra-i Judeca-i pe cei din ta.
Insa' nu-i judeci. Pentru (:a Pe cei dinla-
untru judecati insa, pe cei diI'\ (ei) ii ,judeca
'. ,. . ,i
3. f\va ,Macarie' S-q dus fiecare timp de la, un frate
n-a avut 'tiRlP (sa stea de cu el), ruga.
.Macarie a zis : Iata un inger pe
Macarie .','
despre celor drep\i ". picato,l
se desparte (suf1e'tul) de ce .
'-1 ,. ;',.
CaIiitorjnd c.indva; prin pustiu;sm: 'lJ8tut,.d0i ingeri pe
Sfintul Macarie, unul de-a dreapta a1tul cind mer-
geam poi,am intilnit un cadavru,care mirosea gteu. Simtfud
Sfintu!: a&tupat niirile cu hUna; pjM ce s--a Heparta1H!e acolo"tot a*a
au Iacut ingerii. vazind bM'rinul, ,i-a $1' sitn'titi la fel l'
greu - al lum'ii? au raspuns ',:Nu, Dar' 'Vazut pe
narile) am no! la fel.:Noi nu sinttim mito":"
sul greu al Iumii,. ci numai aMoarea,sut1etelo.r ce1Dr
68
MACARIE
tu' mirosul greu a1 cadavrului si1a de eI;' ba-
trinul;, rog, acest: mirosgreu.al sufletului .Celol1 picatoIii
pe cind sint in. sau dupacemor Cum suflete.,.
le crezut Domnul, de' al:e .
care n-au crezut ? Spuneti-mi,va rog, ,daca am aflat har inaintea
vMstta J 1st au raspuris: Asculta, , Maearie, a1esul Dumne-
celpacatos, fiind inca initrup; duhoarea. ,fap-
telor (rele), 'dar dupa moarte mult. ,(Urmarile)
faptelor il intuneca il innegresc. Sufletu1 insineeste
curat 1uminos, pentru ca este suflarea Luminii ce1einemuritoarre. Dar
ajungind'in trup dupa cum se cuvine,
parte, de pacat; unul mai mult, iar a1tul .. Cit fap-
tu1 cum se iau din trup sufleteIe ce10r drepti a1 ceIor pacato$i, iti
spun, ca acest fapt, se aseam8:na cele ce! se'.intimp1a 'pe'. patnint. Intr-
se intimpla uneori ca soldatH sa de imparatu1 P&min-
tesc sa prinda cineva sa-1 aducalae1,chiar ace1anu vrea.
se infioara de frica tremura prezenta' ce10r. ce-l impil)g cu
1a drum. Tot se atunci clnd sint ia
sufletu1, fie ce1ui. fie a1 celui Pacat.os; (sufletul) ie' qe
fricil tremura prezenta ingerHor celor
Atunci vede "Sufletul ca prezenta bogiitie4' a 'rudelor a .este
nefolositOare zadarnica, Simte lacrimile ce-
'dar nu poate si'i' "nici cuvlht casa yor'beasca:
fost pus 1a oastfel s'e' de
imerisitatea drumulul de schimbarea modului de' Se teme,' apoi,
de neindup1ecarea ce10r a caror stapinire intra". pare rat{
Cu care a,'fost despartirea de el. Nici de
s'a poate vteo afara numtti daca'-'vecle ea iuciarea
faptelor bune. (Cei farade fapte bune) chHir' i inainte 'de
judecatoru1ui este neincetat mustrat de ea,
. a zis, iarA$i;' Macarie "iPe1: r.9k explicati
aceste lucrurl' ce (am porp.eplt) 'j:3.e' 'la aducem jertfa
pentru m6tt ziiia treia, a care este fo-
Ipsu1. sufletul care din trup; j;"a raspuns:,Nimic
nu rpst; mmic n-a permis Dumnezeu .sa sefaca
Lui. Acela'CareDu. TlumaS -ca a permis, ,8
cit si'i,se :Biserica' Lui cele patnin-
temi din atQste 'zile
ceJu.i .adormit
r
laingerul'care
l..-a luat::pentru
rica luiDumnezeu. lar de iiadejde:'
69
.:1'Jl, zHe (de-, i se insotit.
unde pepamiQ:t. se
duce casa'"de care: j s-+a .. ,Lai l'I1ormint, unde
pus. trupul . 'a1?a petre(:e' el ce1e' :doua zile,' eautmdj: pre,eum CU1t-
insa.,seduce avea
drep,.tatea.' treia to1; sufletu1 cref$tin se, i:palta, 1a-
rurii,J1ffntru; a Dumnezeului '1mita inviet
readin -- cea de: tlieia a Hrls00e" tuturor'.
Deci, faoe Biseripa, ',' aduc'i,nd jertfa.a tx;eia 21" faeind ,. rugaciune
pentru 1 se .Dum:nezeu, ,se 1ap.o ..
run<!B corturile ,:incintatoare :sfintilor' frumusetea' pa.radiSUt
lui:Toat4: acestea:.}e de zile" inacest' timp
il'pJnuneaza ,$i lauda ,pe Dumneze;u ,CeLlce ipe. toate iacut. ,V azind
toatE:' acestea, sufl.etul se schimba de:nec:azurile pecare le"a avut
e:1'nd era trup, Iar daca este raspunzator de pacate, vazind desfata-
rile sfintilor, :intJ.tisteze, : mie,
de am tra,it implinind .peftele. Cea mai JIlare
"a Vi,etii' 'a:in 'I-l'epasare afn'
'dupa cuv'ii,ntii, ',sa ma' 'deacest, har de
slava.Vai,' m\ie" nenorocitul;ca incama 1?1
c:-mi
chinl pe' care le:"am sadil'1 '"1-a' 9goruJ pe care ,l-am do-
biridit? 'La ce-mifo1ose1?te aurul de acolo? 1.a' ce-ini
de . ce:"mi orice lucru 'din v'iata 'din
1 mie, in-am zadar!' Vai, n;i.ie, am trait de
min1e ! 'Va(mie; am lubit cea descurt am. dobindit
cia ce-am pi'itit! Vai mie, 2umde m-am in'tunecat!
Vai mie, nimeni nu va pti:tea acum sa ma ajute, ca, eu sa ma
de slava: Domnului. dupa ce zi1e' 1a bucuria
tildr, estedus'deingeri ca sa se inchine Dumnezeu .. "Deci,
(se face) citid se pentru cel Dupa
a doua din nou; 1a porunca Stapinului tuturor, 'suf1eiul este
dus 1a iad1?i se' arata 'locurile de chiri de camarile
felurite1epedepse' ale celor nelegiuiti; (locurile) care stau necontenit
sllfleteli:! 'celor unde pling 'din aceste
(locuri) a1e pdepselor este purtat sufletul', tiinp detrei;eci, de zile, tre-
murjnd canu eumva el sa aici. fnziua a ptruzetla:este
adusca sase,jnchine atunci, avind vedere faptele
Judeciitorul,ii hotara1?te 10cul de este.bine sa se pomeneasca
in' amintirea celor mutati de aici,care inainte- a1J fost lu.,.
sutletele ,caren-au primi,t sfintul botez,
70
MACARIE EGIPTEANUL
(trebuie spus ca) lucrut'ile nu stau la fe1. lngePii iau din
trup sufletelectlor nebotezat'i, le imping 'zic : suIlete nelegiuit
sa .. L pe tau pe Domnvltuturor, pe Acela pe Care
voitsa-L atunci cind vietuit cu aceasta lume.
Acum afla ca veifipedepsit cu pedeapsa suindu-se pina la
primul opresc, 'ii arata de departe a tuturor
Domnul tutu'l'or este lisus Hristos,
lulDumneteu Ce:l.ui viu, pe Care n ... at sa-L Caruia
voIt sii te inchini. .estedus catI!e )nelegiuitii Iui,
catre diavol, . stapinul tuturor focul cel cel prega-
tit diavolulul ingerilor celorcarora in li s-a inchinat.
Acestea zlcind ingerii, salutlu:d 'pe Macarie, I'obullui
s-aufacut nevazuti de lar dat slava Tatalui "l$iFiului
Sfintului Duh, acum pururea vecii Veci1or.Arnin .
..- 1- \ l . c:;.
j
Vreau frate, c!'i cel lui DU.mnezeu sa
fie un barbat ca !nu' fie Dumnezeu,
f.\ ',' :.,' '. ,1."./ ,.
ci. Dumnezeu trebuie sa fie intru el, dupa spu-
ne : ceZ eare (Ioan
15, 5).Qinul lui Dumnezeu sa cortul cel dumne-
ze,iesc, dar, timp, sa se faca el, inS\l{ munte al neprihanitei
Duwnezeiri; nl,lInumCi\i de slava CeluI
ce se, lasa sa de puterea a
ca, l\1ip.'tuitorul intru
cei pe cei 11 primesc petl ii de'
incit nu rnai sint purtati de, colo pina de' orice vint.
Sint, insa, unii. care, nu numai ca seafladeparte de tainele. lui
Ifristos, dar care ,ceice sint aproape bclutura, "pen-
tru ,ca, zIce Apostolul, ce se pQQ..te cunOO$te despre' DU1nneZf?.u
este 'cunoscut. de ciitre (Ro,m. 1,' ,i,ntr:e ei lucruri de-
avind Inima in'tunecata deginduri ca patI-
mile 'cele spUrcat,e, cum sint: pHlcerea ,:;tricaciQasa,
minia. rost,care sint Durnnezeu.
sint' ca de la Dumnezeu.. .' ,.,
., ).-"j
Pe deci, parerile respingindu-le, ca pe Llnele care se
abat (de la calea cea dreapta), con,sideram ca dat, de .catre Cel
ce ne-a:creat, libertatea de alegere, depinde faptul de a
pe de a dela cele rele. Pentru ca 'Drieptul
nu ne-ar pedepSidaca am fi de pe
V 71
care Ie-ar fi creat. Aceasta invatitura straina nesabuita
este. respinsa de orice minte dreptcredincioasa. Pentru ca
este creatorul firilor curate foarte bune, dupa cum spune DuhuI
Sfint momentul facerii Iumii. zice, .toate erau bune foarte
(Gen. 1, 31). Plingind, condamnind patimilor, zice:
Cine zis toate s-au facut? Domnul insa nu .poruncit . (sii se facii
acestea) $i din gura Celui nu ies cele rele, ci ceZe bune
(Pling. 3, 36-38). sens are intrebarea din Sfinta Evanghe-
lie. fiicutii Domnuluicle puterilespirituale.: Doamne,
tu pe tiiu? Atunci. de tmde vine
(Matei 13, 27). Cindva, Mintuitorul Orice pe care
nu Mcu Cel din ceruri ji di.n (Matei
15, 13). Ca tot rasadul cel de la Dumnezeu este,,bun, Pavel,
prin care Hristos. zice: Cd toata zidirea lui Dumnezeu
este bund (1 Tim. 4, 4). Ce sa credem deci : patimile cele ascunse din-
tru ne apartin sau ne: sint straine? Zice, insa, (Psalmistul): De
ceZe meZe .de ceZe crutd robuZ
tq,u (Ps. 18, 13, 13). "Cei striiini s-au
cei puternici cdutat sufZetuL meu (Ps. 83, 5). Judecd, Doomne, pe
cei ce-mi fac nedreptate pe cei ce luptii. tu mine (Ps. 34, 1).
Decj, ce sint cele ascunse? Cine sint cei ce mii nedreptiitesc se lupta
cu mine? Cine sint striiinii. daca nu duhurilecare se impotrivesc im-
plinirii poruncilor lui. Hristos ?
la. aminte cii Lege '3e vorbe1}te limpede despre curatia dm:ului
1auntric. Zice: nu iei numeZe Domnului Dumnezeului ta:u de-
$ert. Clici nu DomnuL inima celui ce numeLe Siiu in de-
$ert (Deut. 5, 11). De aceea Apostolul ne irideamna : ne curdtim
de nu trupeascd. ci duhului Cor.
7, 1). a1t Ioc: ne de cugetul viclean
22). iariil7i: 4ntreg duhul $i sufletul trupuL se
de (1 Tes. 5, 23). "Ca sii. fiti fii lui Dumnezeu ne-
intinati (Filip. 2, 15). Deci, citi doresc sii se invredniceascii de infiere,
s.1 aibii nu numai trupuI curat, ,ci sufletul. du'pa (cuvintuI) celui ce
zice: Fie inima sd nu rU$inez intru judecdtiZe TaZe
(Ps. 118, 5-6). Cei de sub Iege, dreptatea, cea dupa tI'UP,
pastrau curatia exterioarii, cind cei de ,-sub har,cautii cea
terioara intru sfintenie, increzindu-se Cel ce a : nu
sosi voastrd mai mult decit
,'ilor. nu veti intra cerurilQT (Matei 5, 20). Fariseii, fiind
orbi 1a' minie, spalau paharul pe dinafara; acum cei ce gindesc ca ei,
noii farisei, impodobind cu cuget nesabuit pe omul cel din afara se
72
SFtNTUL MACARIE EGIPTEANUL
ar:ata . drept!, dar sint<intr-un cuget cu Duhul Sflnt, ca sa fie 'fii'ai
D.umnezeu, dupa (cuvintul) insu$i
mi'irturise$te duhul 1\O:StTu ca sintem lui "Dumnezeu
(Rom:8;.6}. !Einu intru a laun-
tric,.o;ci:< se cu ne:'?tiind ca,
dinli'iuntrut ei vine '(Ps. 44, 14). Caci este, sa zic a:,?a,
fiecare dintrenoi; w;emenea, unui smochin,de la care DomnUl
rod ,pe cel. ce afla printre frunze; Deci, cel ce sustine
capatimile necinstitoare nu acciden1ale, 'schimba'adevarul
lui Dumnezeu'in inima sa. Ca am spus111ai inairtte, Cel ne-
prihanit curat a facut (sufletul) dupa 8au, iar patimile; 1110ar-
tea intratin invidiei Prin urmare, intrucit
omenesc, nelegiu1re a fust pAcat nascut ; in-
trucit fiecares-a instrainat (de Domnul)" din pintecele' sale in-
trucit pacatula fume de la Adam' pina la Hristos, a venit
Mie!ul 'a1 lui sa ridice, cU' puterea 18a,pacatul
Sa lege 'pe cel puternic sa-i smulga prada 'dupa (cuvintul)' care' zice :
robit T-obime)J 19; Efes. 4, ': ridicat -robia
(1 Cor. 15, 49). ' ,.,
. Se robie, sa puttamthipul omului
celui din' cer'; dupa cum am purtat':,?i -chipu1 (omu1ui)' celUi de lut'
sa aratarnmadu1arele slujItoare' ale dreptatii 'sfinteniei, pre-
cum (mai inainte) le-am aratat slujitoare pacatului. Sa 'iim incre-
ca umblind lumina, vom vedea: fara nici piedica lucrurile
cele minunate ale lui 'Dumnezeu, dupa (cuvintul) care zice: Deschide
ochii me.i minunile din Legea (Ps. 118,18).
Caci, dupa legea fizica, cel ce umbla lumina nu sepoticne:'?te,
tot a:,?a in lumea rationaHi,cel ce se afla sfintenie nu
dorc:'?te pe. cele viclene nu cugeta pe cele josnice; pentru ca nu
exi.sW, nici intre lumina intuneric, nici potrivire intre
templu (lac8:,?ul) idolilor. Deci, ca templu . al lui 'Dumnezeu, aminte
1a tine insuti, imprimarea id.olilor inima ta. Orice
patima care 1ucreaza suflet este idol.:De :' "Ceea
ce t,e biruie$te. te Petru 2, 19). Atunci cind de
patimiletrupu1ui sintem robiti, nu mai sintem stapinil'ea Duhului
ce1ui Sfint nepiitimitor. Nu poatesluji cineva 1a doi domni. Nu
puteti., zice slujiti lui 'Dumnezeu (Matei 6, 24).
Pntrq ca templul 1ui Dumnezeu este sfint, neavind nici 'pata,
altcevade acestfel (Efes. 5, 27). Duhul Sfint tuge de
se departeaza de cugetele neintelepte, iarde sufletul
nu se prinde invatiitura. Crezind, deci, ca orice lege a noastra este
V
de degetul 'lui inima h()a'Stra, nucu ci
cu 'Duhul cel,' :.(lumnezeiese; S8: legluit6rului, care
zice: Eu sint' adevurul (I-oari14, 6); "al Aeeluia care a tiHerea
a inimii!?ia scrisin 'mintea celdr' vtednici 'Iegea bunatiitii Lui;
dupa cum s-a scris de ptofet :V drt. legea mea ininimile $i in
scrie :(Ieremia 31; 33). 'Deci;;8'idoresc sa devlna;
preotie neafu sftnt pof,or de Dum-
nezeu Petru TitH, 1.4), primesc cu: u$urinta lritru ei puterea
DullUlui de faeatot. Avind1n vedere;acestea,' sa' ne rugam a ne
chiar Hristos.
. fletulcare leapadaaspectul a1 chipului pacatUlui mai
de cugete uritej care nu,mai cu cel viclean ..
5ieafla c()muniune cu-MireleCereeresc.Ranit; de 'iubirea
de de dor, sa zic se 'uneasca cu tainic-
unire 'frumOat'l8, tainica'!?i nestric.'iicidasa. Cu
adevarat feticit este Si1fletul de' iubirea cea duhovniceasca,
s-a lui Sa'se spuna; deci,aceasta, sa se
spuna : - !sufletul meu intrt1 Domnul m-a imbrQcat cu
t'e$mintul mzntuirii cti bucuriei Ca unuimire-
mi-a PU$ ca' pe mirettsacu m-aitnpodobit
(Isaia 61, 10). Pentru' ca aducind..;o imparatul'slavei, l-a
invrednicit 'iffi 'se numeasca nu numai templu a1 1ui 'Dumnezeu, ci
a imparatului imparateasa '; templu al 1ui' Dufunezeu, intrucit
in Duhul Sfint; fiica a imparatului, intrucit a fost nascut
de Parintele 1uminilor; lmparateasa, intrucrt a fost unit cu slavita
Dumnezeire a (Fiului) Unuia Nascut. Ca 'fe1ul Doinnul, unul
fiind dupa esenta. a: primit multe nume, inchip figurat, dupa lucrarile
pentru mintuirea oamenilor; unele locuri este numit
piatra !?i altele secure. !?icale, piine; piatra; pentru pu-
terea lui cea ,nemasuratii ; u!?a, pentru ca este ve!?nice ; secure,
pentru ca taie radlkinilerautatii; ca1e, pentru ca,' cdnctuce pe cei vred-
nici la' . adevaru1ui; vie, pentru ca' viriuI care vese-
inima omu1ui; pentru ca inima
tot sufletul cel nevinovat care locuie!?te Dumnezeu' Cuvintul,
care se de daruri
spirituale de multe nume). S-auspus acestea ca sanu se-
creada ca doar trei sint miresei, ci ca sint de mai rnulte feluri.
Sa deci, ca aceasta este noastra, ce vom ajunge la
'Zui Dumnezeu, Dumnezeu, care ve'se!e$te; ti";''erefele
tre (Ps. 42, 4).' Mlntuitoro1 voie!?te ca inca ttup, sa
de nepatimirea Lui sa ne de sfintenie,ca sii
74
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
putem spune cu indraznire: De$i umblam in trup. nu ne
pe$te. Ciici Iuptei nu sint trupe$ti. ci puternice inaintea
lui spre .Noi '8urpiimiscodiriIe mortii
se impotriva cunoo$terii lui Dumnezeu
Cor. 10, 3-5). Se cuvine, deci, sa pironim cruce madularele
pacatului, dupii cuvintul. profetului care zice: 8trapunge cu frica
trupul meu .(Ps. 118, 120). singele despre care Apostolul
spune ca nu pot sa cer1;lrilor, nu este trupul cel
vazut, pentru ca acesta a fost creat de Dumnezeu, ci carnii"
(Rom. 8, 6),. care este stirnita de duhuri1e riiutiitii, care lucreaza
neascultarii (Efes .. 2, 2). Ciici lupta luptiitorilor Hristos
nu este trupului singelui.... ci
intunericuIui duhurilor (Efes.
6, 12). Deci, daca marturisim ca lucrarea aceasta este ceva firesc,
ci ca de la puterile cele vom putea, luind armele
Hr,istos; sa impotriviJIl lor 6, 11 13).
tuitorul va da puterea sii calcam peste peste balauri peste
toata putereaceluirau (Luca 10, 19), ca, trup tiind, 'Sii putem zice :
de am in sii nu mii audii Domnul (Ps.
65, 17). neZegiuire am aZergat m-am indreptat spre Tine
{Ps. 58, 4). fara patima trupeasca, implinind cu m09-u1
de viata. din ceruri, sa avem ca tinta chen:iirii celei de sus
(Filip. 3, 14). .lnstrainindu-ne de orice patirna, si indriiznim a zice:
Nu am piizit ci $i am Tim. 4, 7).
Caci se cuvine ca nu numai sacredem ;Hristos, ci 8a fim (intru toate)
cu dupa cum s-.a spus : vouii .1li pentru
Hristos. nu crech?ti ci piitimiti pentru (Filip.
29). Faptul doar de a crede Dumnezeu este caracteristic celor ce
cugcta' cele ca sa nu zic duhurilor celor necurate, ca
ele zic: Te $tim cine e$ti; e$ti Fiul lui (Luca 4, 34). Dar
ambele tabere, .a oamenilor a dunurilor celor necurate, sint
ale qucii lui Hristos. 8fir$ituL este PinteceIe
este dumnezeul l{)r eBte intr.u 7iL$inea lor. ca unii
au gindpe (Filip. 3, 19). Vezi ca nu numai
. cej ce s-au lepadatde Hristos sint ai crucii,. ci cei ce cugeta
la cele Pe cind de a patimi cineva impreunii cu
Hristos de a fi slavit impreuna cu Hristos, apartine numai acelora
care s-au rastignit de. aceasta lume acelora care poarta pe trupu-
rile lor stigmatele Domnului (Gal. 6, 7). Se cuvine, deci, ca aceia care
sa corect, care izbavit sufletul de intinarile rautatii,
sii cunoasca bine lor pentru ca sfir!1itul al oste-

,. ,
75-
'nelH 101:.' sa, 1a infatuare pentru faptele sa se 1epede de
Qe viata lor ..,.. dupa cuvintul Sicripturii - ca sa vada bogatia
pe a, pus-o Dumnezeu, ca ,recompensa ,celQr ce-L ,iubesc Hristos,
.('hearna pe totiaceia buna se incumeta 1a
aceasta lup1AArmura (sufletului) pentru ac:easta lupta trebuie sa fie
crucea: lui Hristos; luind1"o cu cu nadejde, sa
urnwze Dumnezeu-Mintuitorul, saTIii faca; din lui Lege
,eale a vletii, spune Apost<>lul: Fifi ,mie ur;rniitori, precum
Hristos (1 COf. 4, 16). $1 iara!?i :
ne'3ta tn4tnte, afintiti lui .Jisu.s,
plinitoruleredintei. Care,
i tinut- de ei a
.tronului Dumnezeu 112. 1-2). cu da-
rurileDomnuh1i, atunci cind virtutea, nici sa nu cugetfun
lucruri mari despre noi,inainte deajunge astfel
'de cuget ne fae, /f<iJ1a 1010$,
lace nedemni de harul care s-a dat .
cuvine; deci, sA nunimicim invreun fe1 rodul sa
ie!?im din minti luptelot'C8te' 'ne stau' inainte, nici a 'celttr
de dupil ,aceea ; daca' 11m (bun) sa C1"edem ca am
fikut' ,ceva: 'important, ci, uitind faptul acesta, sa alergam, cum spune
.catre cele cene (Fi1ip.3, 19)i. 'Sa zdro1!>im
ostenelile ,neostoita avind 'pOfta' dupa dreptate,
,singura,'de care 'trebuie 'sa sa fiammzeasca cei ce cauta
,ajunga< la cuvine sa flm' smetiti !?i'mereu s11
ca nu :cumva S8:' ,aflam rde cele de iubirea de-
a luiHristos. Cel-indragostit: acestea, cel ce prive$te pro-
de SftS, nu La p<)st, privegher.e celease-
lor, ci,plihfiind de dor divin !?i, ptivind neincetat ca1:re Cel' ce-l
cheama, putin 'lucru luptele i'h' ot!i(!e' lucrU::,se nu-
mai sa 'ClobintleascB: promisiunea;: pina la vieti se lupta
adauge sa devina
(vas) cinstit Dumnezeu, prin mereu
'ste vrednic' petitru D\1'mhezeu. Acest; 'fapt maimare
11 mare' prin fapte, sate cu inima S8 te
de la tine' mindria sa frica .de Dum-
nezeu, ,dobinde!?ti promisiunea ai obtine-o prin fapte,
cI Ca atit de marifiind daru!iile, exista osteneli, care
s.it,} raspl.Measca.Rasplata lor nu ;sta in 9Steneli" ci in credinta
nadejde. lal". esenta estesaracia cu duhul iubirea nemasurata
16
MACARIE
catre Dumnezeu. (Acestea zicind), socotesc ca am spus destule celor
care au a1es calea intelepciunii, pentru a la imp1inirea nadejdii.
Trebuie, insa, sa adaugam la cele spuse, ca se cuvine ca aceia care
iubesc ostenelile, sa fie 'impreuna semenii 10r,sa alerge impreuna
cu pina vor ajunge la cetatea cea de sus. Acela care
pe cele (socotite de pret} aceasta viata, se leapada de rude de
slava cea de pe pamint, care la cinstea cea cereasca se leaga
de cei intru Dumnezeu, sa se lepede numaide
vil1ta, de sufletul sau; lepadarea de sufletul sau inseamna alt-
ceva 'decit faptuldea' cauta (implinirea) vointei proprii, ci mai
degraba Supune vointa Cuvintului lui Dumnezeu, de a privi
catre intocmai ca spre 'bun cirmac:i, care conduce cu intelepciune
adunarea catre vointei Dumnezeu: Se sa
detina nimic sau sa spuna ca ceva est al sau, afara
care-i acopera trupul: Pentru 'ca daca nim1c din acestea are, daca
poarta grija de propria-i viata, daca nevoilor comune
porunca intiistatatorilor cu placere $i cu speranta impline$te, va fi ca
rob bun cinstit al lui Hristos. rascumparat pentru nevoile fratilor.
Acest lucrl.l il Domnul la imp1inirea acestuia indeamna, zicind: Cel
ce fie ,mare primuL intre se mic toti,
slujitorul robul tuturor (MateI 20, 26; Marcu 9, 34; 10, 34).
Dar slujirea aproapelui trebuIe sa se faca, impotriva Scripturii.
pentru a obtine cinste sau pentru a place oamenilor (Efes. 6; 6-7;
Col. 3, 22), cu gindul ca (cel ce aproapelui) sluJe$te Dom-
poarta grumazul sau jugul Lui pe calea cea strimta pa$e!?te.
Se cuvine ca acela care sluje$te sa se supuna tuturor intocmai ca
datornIc sa slujeasca fratilor, sa asupra sa grijile 10r sa arate
lubirea cuvenita. pe turmei duhovnice$ti, se
cuvjne ca .ei sa fie cu luare aminte la indatoririle ce le revin : sa com-
batii de la iniiltimeatJrednici-ei1or cursele riiutiitii. care pindesccre-
dinta sii. de iubirea de stii.pinire. Aici este mare
pericol : care fruntea a1tora credeau ca ii conduc catre viata
cea cereasca, neglijind (aceste lucruri) aufost pierduti de cugetul
Se cutJine ca supratJeghind (turma), mai mult decit ceilalti sii se oste-
fie mai smeriti in cuget decit toti ceicondu$i de sii
con$tiinta cii cei ce fost sint lui Dumnezeu
sii din exemplu de slujire pentru frati. Daca a$a se
vor purta, (daci'i) vor modela grija turma cea sfinta, (daca) vor da
fiecaruia, dupa nevoia invatatura trebuincioasa, (daca) vor
tribui ca fiecare sa tinaordinea cuvenita, (daca) ascuns vor avea
cuget smerit ca ni$te robi recunoscatori vor tine credinta, mare ras-
77
plat3 vor aceasta viata. Se cuvine,deci, sa ia la
ei sa fie) ca ni1?te buni pedagogi ai unor copii incre-
dint,Iti lor de parintii acestora. Aceia, vazind purtarea copiilor, pe unul
11 bat, pe altul il cearta, pe al.tul il lauda, iar pe altul altfel il rasplatesc ;
fac aceasta, nu pentru ca le face placere sau pentn.l ca ii uloasc pe copii,
ci pentru ca se adapteaza situatiei f?i caracterului copiilor. ca ei sa'
devina oameni cinstiti aceasta viata. Tot sa indepartati
de la infatuarea ura impotriva aproapelui sa va potriviti cu-
vintul dupa puterea intelegerea fiecaruia. Pe unul mustra-l, pe altul
cealta-l, pe altul mingiie-l, aducind fiecaruia intocmai ca un doctor,
potrivit. Examinind suferintele, doctorul ii presc,rie unuia
un medicament de suportat, altuia altul mai greu; pentru toate
trupurile plagile are medicamentul potrivit nu se supara pe cei
C2 au nevoie de el. Tot tu, tinind seama de imprejurari, educa
corect pe ucenicul ce ti-a fost incredintat impodobindu-i sufletul cu
virtLIti sa-l aduci Tatalui, vrednic de darul Lui. Daca
va purtatj' unii fata de altii,. unii conducind, iar altii aratind supunere
fata de dascali; unii conducind cu placere pefrati
iar altii supuni:o.du-se cu bucurie celor ce le poruncesc, daca veti da
cinste altora (Rom. 12, 14), veti trai pe pamint viata ingerilor. Nimeni,
deci, intre sa nu arate infumurare, ci simplitate, iar armonia
lipsa de vicler;;ug., sa domneasca sa aiba
gerea ca este inferior nu numai de fratele cu care este impreuna,
ci fatade orice om. Aceasta gindind veti fi cu adevarat ucenici ai lui
Hristos. "Cdci cel ce se pe sine. se smeri . cel ce se sme-
re:;te, se (Luca 14, 11). CeL ce v,rea sQ fie intre cel dintii
. sQ jie cel din 1Lrmd toti slujitor tuturor (Matei 20, 26;
Mal'cu 9, 35). i<Dupd cum Fiul venitsd l se
,ci dea sujletul pentru muLti
(Matei 20, 28), zice Apostolul: 'iCdci nu :r,e \ propovdduirn pe noi i:rt$ine,
ci Hristos Iisus, DomnuL, noi in$inesintem sLugiLe voastre pentru
Hristos. Cor. 4, 5). Cunoscind, deci, roadele smeren'iei. paguba
rnipdriei, imitati pe Stapinul, iubiti-va unul pe altul sa nu Va inde-:-
partezede la. iubirea unuia fata de altul nici moartea f?i nici a.ltii
pedeapsa, ci sii mergeti pe calea pe care va Mintuitorul, fiicind
impreuna un trup suflet, iubind pe J)umnezeu unul pe altul.
Iubirea cJ,e D9mnul este impLinire Legii; de :aceea, se
.cuvine ca dintre sa frica iubirea
fa pe ternelie de neclintit; s-o cultive fapte< ruga"
t:iune con,tinua. Pentru ca iubirea, fatiide Dumnezeunu se
deodata, ci este nevoie de multa de de
78
SFiNTUL MACARlE .EGIPTEANVL
ajutortd lui Hristos, dupa cum sespune in(cartea)' lntelepciunii: De-
vei intocmai ca pe Q comoarii, atunci vei pricepe temerea de-
Domnul vei dobindi lui Dumnezeu (Pilde 2, 4-5).
AfliJ1d Dumnezeu teama de vei
sa pe ceIe ce urmeaza, adica iubirea de aproapele.
'pentru ca Iucrul cel dintii mare facindu-I, pe cel de al doilea mai
mic. fara greutate II realizezi. Cel dintii neexistind, nici cel de al doilea
nu se precum trebuie: Cel ce nu iube$te pe Dumnezeu din
tot (sufletul) din toatii ini,ma lui, cum sii iubire de
Pe cel care dedica intreg sufletul Dumnezeu, nici aratii
iubire fata de neinarmat aflindu-I izvoditorul rauti:itii, il ade-
cu ginduri viclene il face sa cada; il face sa se para grele
(de indeplinit) poruncile Scripturii insuportabila slujirea fratilor, sii
se infumureze cind Domnului (sa creada) ca intrucit a im-
plinit poruncile Domnului, este mare ceruri. Mare este aceasta gre-
Ca, intr-adevar, robul bun cinstit este indreptatit' sa creada cii
ii va arata bunavointa Ia judecata, dar nu este indreptiitit ca
el, Iocul SHipinuIul, sa se faca judecatorul laudatorul vietii Iui.
Daca el se face judecator, Iocul adevaratului judecator se-
umple de Iauda ingimfare, nu mai are de raspIata de Ia
AceIa. Pentru ca trebuie, cum spune inteIeptul Pavel, ca Duhul lui
Dumnezeu sQ. impreunii cu robul (Rom. 8, 16}
sa nu fie cercetate fapteIe noastre de judecata noastra. ({Ca. nu cel
ce se lauda. pe sine singur este cu bun, ci pe Domnul
il lauda. Cor. 10, 18). Cel ce nu ia inaintea judecatii,
culegind de Ia oameni cinste slava pentru fapteIe saIe, face fapta celor
Intr-adevar, este necredincios aceIa care ono-
rurile Iocul ceIor cum Domnul spune-
undeva: Cum puteti sa. credefi" cind primiti unii de
vine de la unicul Dumnezeu nu ?,) (Ioan 5, 44).
se pare ca aceia se aseamana cu cei ce partea de dinafara
a paharuIui a blidului, dar. inIauntru le Iasa pline de toata rautatea
(cf. Matei 23, 35). Vedeti, dar, sa nu 'patiti ceva, ridicindu-Va sus.
sufleteIe, sa aveti singura grija, anume sa placeti Donlnului. Sa
dih gind impariitia cerurilor, sQ. nu onorurile aceste[
sa. luptefe pentru virtute, pentru ca sii dati
prilej celui ce va propune onorurlle sa tulbure mintea
sa va abatade Ia preocuparile ceIe adevarate la cele zadarnice
pline de ratacire (Gen; 4, 4). Pentru ca diavolul, neaflind momentul
(calea de) patrundere; ca sa momeasca pe cei ce petrec cu sufletut
sus, cade mbrt piere ;cacimoartea diavolului este atunci cind rau-
V 79
tatea neroditoare. Deci, fiind iubirea .Dumnezeu,
mod firesc trebuie sa-i urmeze celelalte, anume): de
neprefiiciitoria. rugiiciune. intr-un cuvint toata.
fiind trebuie sii fie ostenelile pentru do-
lui. SiiViT$ite nu pentru viizute de ci pentru
Domnului, cunoa$tepe cele ascunse. Catre trebuie
rura sa privim, iar launtrul sufletului sa-l cercetam sa-l ingradim
cu cugetele dreptei credinte, pentru ca sa nu afle vreun
loc de patrundere, nici 10c pentru curse. Sa exersam S3 facem capa-
bile de a distinge intre bine rau madularele sufletului nostru cele
slabanogite. Sa facem ca mintea sa urmeze poruncile Dumnezeu, din
dragoste fata de incit vindecind ceea ce este putred suflet sa-l
uneasca cu Dumnezeu. Una fiind sufletului, (anume) faptul de
aduce aminte cu dor de Dumnezeu de a totdeauna gindul
cel bun, sa ne departam de astfel de preocupare, fie ca mincam,
fie ca bem, fie ca stam, fie ca facem sau spunem tot ceea ce
facem sii fie spre lui Dumnezeu, nu spre soova iar
viata noastra sa se strecoare pata sau murdarie, de la cel
Pentru cei ce iubesc pe Dumnezeu, placuta este
osteneala (implinirii) poruncil<?r, de dorit lupta care ii aduce
la iubirea Lui. De ,aceea cel se lupta tot chipul sa alunge
din sufletele noastre frica de Domnul sa nimiceasca iubirea fata de
prin placeri nelegiuite prin tot felul de momeli ; vrea sa lipseasca
de armele spirituale sa faca fara de folos ostenelile noastre; sa ne
intunece mintea sa inlocuiasca cereasca cu cea paminteasca,
cele cu adevarat frumoase cu cele ce par frumoase. Este,
ingrozitor, ca acesta, aflind intr-un anumit timp paznici neprive-
ghind, sa intre lor sa semene neghina griu, adica
vorba de ocara, mindria, pofta de cearta cele-
lalte rautaii. Se deci, sa sa ne pazim din toate
partile de pentru ca, cazul care lui, arunca
sageata, sa fie respinsa, inainte de a atinge sufletu1. Amintiti-va
mereu ca Abel a adus jertfa Dumnezeu din cele intlinascute
din grasime, pe cind Cain din roadele pamintulul, insa din cele
dintii. privit. zice, Dumnezeu jertfa lui Abel. dar. darurile
lui Cain aminte (Gen. 4, 4). 'Care este, deci, din
aceasta istorie? este faptul ca aflam ca totdeauna Dum-
nezeu ii este bineplacut (darul) facut cu frica cu credinta, iar cel
scump, dar fara iubire. Nici n-a primit altfel de
la Melchisedec, ci numai cind a adus preotului lui Dumnezeu pirga
hunurilor sale. Spunind ca a adus pirga, ne invata sa adu.cem

SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
Dumnezeu laude rugaciuni cu duh meschin, nici sa,nu aducem Sta-
orice, ci ceea ce are sufletul mai bun, sau mai degraba sufletul
,intreg cu toata dragostea bunavointa. Deci, hranitifiind cu harul
Dul1ului, primind putere de la Hristos venindu-ne ajutor oste-
neli, Dumnezeu - care pentru faptele - sa,
cu drumul dreptatii, drumul mintuitor.
Atit despre aceasta. Acum, referitor la virtuti : daca se pot cate-
gorisi prima a doua daca vreuna este superiQara trebuie sa
fie implinita inaintea celorla1te, trebuie ca tuturor trebuie sa li
se dea. cinste ca ele, pe rind, duc pe catre culmi.
duce credintii, nii-
<iejde, niidejdea la slujire, srnerenie. Din aceasta se nn$te
blindetea careduce bucurie. iubire. iubirea rugiiciune;
tinindu-se unele de a1te1e tinind pe cel ce le are, 11 ridica
1a cu1mea dorita! Dupa cum. din contra, rautatea, prin bifurcarile ei,
conduce pe prietenii ei catre rautatea cea mai mare. urmare
-Se cuvine cavoi sa perseverati rugaciune: intr-adevar, corul vir-
tutilor, ea reprezinta culme. Prin intermediul ei cele1alte virtuti
duc 1a Dumnezeu. Cel ce staruie rugaciune sfintenie tai-
nica, puterea duhovniceasca dispozitie interioara de nespus. Cel
ce staruie rugaciune, avind pe Duhu1 intr-ajutor conducator, se
aprlnde de iubire fata de Domnul, ca de bunul suprem, de care nu se
satura niciodata, dupa cum s-a spus : Cei ce mii flii-
minzi; cei ce mii bea:u, inseta 24, 23).
aita parte : veselit mea (Ps. 1, 7). Domnul zice : fm-
cerurilor este inliiuntru vostru (LucIl 17, 21). Despre ce im-
spune ca este inlauntru vostru, daca nu despre cea de sus, care
.aduce prin Duhul bucurie suflete? Pentru ca aceasta este asemenea
.aceleia; aceasta este dovada arvuna a bucuriei de care se
bucura sufletele sfintilor veacul viitor. Domnul ne mingiie, prin
lucrar,ea Duhu1ui, in. tot necazul, pentru a ne mintui pentru a ne
iace ai bunurilor spiritua1e. a1 harisme10r Lui. Pentru ca zice :
.El ne ming#e pe noi, in tot neoozul, sd. putem mingiia noi pe
ce se afld in Cor. 1, 4). inima. 1nea trupul
meu s-au' bueurat de Dumnezeul Cel viu (Ps. 83, 2). $1: Ca deseu
de griisime sd se sature sufletul meu (Ps. 6:2,' 6). Toate acestea. arata,
chip figurat, bucuria mingiierea (venita) de Domnul.
. S-a aratat, deci, care este scopul cucerniciei, scopul celor' ce au
.a1es . cale.a it:np:linitii poruncilor Domnului, adica curatirea
,a sufletului prin fapte bune ;acum, fiecare dintre avind invedere
:&copul pt()pus, p.entru pregati pentru ca mai mult sa, se
81
aprinda iubirea fatade Dumnezeu,sa. staruie rugaciuni, posturi:
implinirii) promisiunilor. Domnului,' care zice cCu atit mai
Dumnezeu
i (Luca 18, 7). spus". zice (Evanghelistul),
trel)uie ,se roo.ge nU-$i
(Luca 18, l).Ca sirguInta rugaciune. ne aduce mari (bunuri), ca ea
face sa locuiasca suflete Duhul arata clar, Apostolul, cind ne
indeamna; in vremea, in Duhul, tot felul de
cereri, $i intru priveghind cu
(Efes. 6, 18).
Acela dintre frati, care se dedica unei astfel {depreocupari), adica
rugaciunii, mare comoara; aVind la
Marele iubit, aVind tare dreapta, nu niciHeri
de buna cu nu se arata ca fara de
datorie, ci ca dorinta' a sufletului arata tuturor roadele
acestei staruinte. Se cuvine, deci, ca cellalti sa dedicam unei
astfel de sa ne desfatam, rugaCiuni, ca sa
ne de roadele ei cele bune sii facem intru
bucurie, ai vietii Domnul va arata celor ce 11 roaga cum
sa8eroage, dupa cum s-a spus; celui ce-I' cere"
(Ps. 105, 15). Se cuvine sa cerem, dar sa cu multa sirguinta
trebuie sii sustinem lupta. Iarluptele cer mari ost-e'neli pentru
ca. l'autatea din toate partile, se amesteca pe nesimtite, canta
sa J'astoarne straduinta ta. De aicI somnul toropeala
moliciunea sufletului, $i celclnlte
porniri $i pierd sufletul putin cite il
trec de partea lui. Se cuvine, deci, sa staruim
avind ratiunea cirmaci intelept, carenu seabate spre tulburariledu-
hului celui rau, nici este bintuita de valurile aceluia, ci
direct spre 1imanul cel de sus' aduce lui Dumnezeu, neviitamat, su:"
fletul pe care l-a incredintat pe care-l cere de la nu faptul
de a ,cadea genunchi a arata ca te rogi indelung - mintea rata-
cindu-ti de Dumnezeu - este important placut, spune Scrip-
tura, ci de dincuget gindul ned7'ept
te in tntregime, trup $i suflet, realizarea
acestui fapt un rol deosebit au prin exemplul zelului
prinmustrare.
stind lucrurile, roada virtutilor -se arata nu numai la cei ina
intati pe aceasta cale, la cei inca prunci la cei . ce au nevoie de
invatatura, pentru ca pe toti ii mingiie ii indeamna spre imitare.
6 - Snntul Macarie
82
SF1NTUL MACARIE EG1PTEANUL
Roade1e rugaciunii sincere sint : iubirea, snterenia, con-
secventa, altele asemenea lor, . care,se a1'ata inca
aceasta viata, inaintea celor Cu aceste roade se
rugaciunea. Lipsita de aceste roade, zadarnica este osteneala.
numai rugaciunea, ci oricare alta forma a filosofiei; daca are astfel
de roade, este cu adevarat ca1e a filosofiei ne conduce la sfir!?it
bun; dar daca este lipsita de acestea, devine nume zadarnic
aseamanacu fecioarele nebune, care 1a vremea avut unt-
delemn candelele lor, adica n'"'au avut in' suflete1e 10r lumina rodul
virtutii - nici faclia Duhului mintea lor. De aceea au fost
pentru ca fecioriei le-a fost indepartat
.inainte de a, weni mirele de aceea fost Indepartate, nenorocitele,
de sus. li s;-a luat seama sirguinta fecioriei, pentru
ca lipsit lucrarea Duhului. pe buna dreptate. Pentru ca, ce folos
este de wia ingrijita, daca da roadele; pentrueare se ostene!?te agri-
cultorul ?Ce este, din post, din rugQ.ciune din priveghere,
dacii pacea, celeLalte roade al,e harului Duhului pe
I,e enumera ApostoIuI? Suporta orice osteneala acela care iube!?te
locurHe cele de sus, pentruca e.ste atras acolo de Duhul. harul
dii ostenea1a sa. Se .cuvine, deci,
sasuportam ostenelile rugaciunii S}i ale postului a1e celorlalte lucrari
cu .nlu1ta cunadejde, iar. Horile roade1e ostene1ilor sa
punem peseama Duhului. Daca cineva pune pe seama sa totul, locu'!
aC():3tor roade il fanfaronada patimile. Aceste patimi sint ca
putregaiin sufletul ce10r care, crescind, le strica le
ostenelile. Deci ce trebuje sa faca ce1 ce umbla calea
speranta Lui? suporte cu pldcere Luptele pentru
.t:irtute $ipentru eliberarea sufletului d.e patimi; sa tinda ciitre culmea
mai in Hristbs $i sd
in iubirea Lui de oameni. astfel de eredinta avind ajutat fiind de
Duhu1ui, care pus nadejdea, alearga fara osteneala fara
a lua seama ce1ui .viclean; -;- esteca strain (de patimi),
ca a1 Hr.i.stos -; ,cqci, dupd cum cei lenevire,
intre in firea lor patimile cele rele, in ele, in cele
din . le cu pe ceva
obi$nuit, rodind acestea invidia, celelaIte
tot 1ucratorii Hristos ai adevaru1ui, avind credinta
ternica, suporta ostenelile pentru virtute cu p1acere deosebita, avind
ajutor harul Duhu1ui, incit cele din urma acestea devjn fapt
Rodu1 acestor osteneli este pacea cea netrecatoare, bunatatea cea
adevarata 1?i toate celela1te. Sufletul devine mai bun, mai puternic decit
VIA'fA 83
rautatea devine sala1? al Duhului Sfint de 1a care primind
pacea nepieritoar-e a 1ui Hristos, se de
Domnul. Primind, insa, harul Duhului, alipindu-se de
Hicindu-se un duh cu nu numai ca cu faptele
virtutii, fara a depune nici un efort pentru a fi"superior a infringe
uneJtiri1e dar luctul celmai mal'edecittoati:' esteacela ca
ia asupra sa toate Patimile se desfateaza intru acestea
mai muJt decitcei- indragostiti de de Qnorurile de
puterea data de oameni. Caci ajutat fiind,de har pro-
gresind printr-o buna purtare pina la masura (desavir!?irii) vietii spi-
l"ituale, considera drept slava, desfatare buc,urie de, negrait de
a urit, de a fi prigonit!?i deas1.lporta orice insulta !?i
Hri$tos; pentru ca, speranta iubire bunuri1e
viitoare, insulta, bataile, prigoanele celelalte patimiri, iQclusiv crucea,
toate, sint placere, bucurie, incintare arvuna a (bunurilor)
Pentru ca zice' veti fi
prigoni toti oamenii, vor ..zice tot rau vdastra
nlintind din pricina j va plata
in ceru.ri (Matei 5, 11-12). apostolul: nu
atit, ci ne in suferinte,,(Rom. 5, 3). al14 parte: Deci.
bucuros ma ales, zntru suferintele rnele.ca sa
CUia8Ca in mine puterea lui Hristos. De \aceea ma bucur i1,t slabiciuni.
in defaiinari, in in temnite. ,Pentru 'ca ptunci cind
qtunci (Il Cor. 12, iara!?i: "Ca slujitori lui
nezeu intru multa (Il Cor. 6, 4). Caci harul Duhului, cuprin-
zjnd tot sufletul umplindu-l de bucurie putere imbiindu-l cu
speranta celor viitoare indepartind senzatia durerii prezente, face
placute patimile Domnului,
Deci, intrucit cu ajutorul Duhului vom fi ridicati la slava atit
de mare, sa purtam corect sa suportam cu demnitate orice lupta
bllcurie pentru a arata vrednici de intru a Duhului
dc imparatiei lui Hristos). Sa nu lenevim nicicind
sa nu slabim lupta, pentru a nu cadea (din starea care am ajuns)
pentru a nu fi pentru altii motiv de poticnire. Daca CJneva are
dispozitia de a starui continuu rugaciune, sa nu se oste-
neasca zadar, ci sa arate zel fata de celelalte Astfel, sa
slujeasca sa ajute (aproapelui) cu placere, nu pentru a primi ca ras-
plata onoruri nici (s-o faca) cu sila, ca cind ar sluji trupuri
suflete straine, ci cu (iubire intocmai ca pe
madularele sale, ca lucrarea sa se arate lui Dumnezeu curata fara
Nimeni nu spuna nu poate faptele care
84
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
suflettLl, pentru ca Dumnezeunu cere din pattea robi:lor siH
'lucruri imp(jsibile mai n1ult Clecit roarea Sa bunatate, a
'rinduit fiecaruia lucrul pe care-l poate face; incit oricine vrea sa
'se mlntuiasca, sa poatarealiza acest lucru. zice: cel ce da
'de dintreace$tia mici un cu rece, nume
'de ucenic, amin zic vouii: nU-$i vapierde (Matei 10, 42). Ce
ipoate mai minunat decit faptul de a primi rasplata cereasca pentru
un pahar cu apa rece? tntrucit ace$tia jiicut, zice,
Mic facut (Matei 25, 40). Porunca este midi, 7nsa este
de la Dumnezeu.
(Repet, Dumnezeu) nu cere (ornului) nimic peste puterI
fiecaruia - fie caface un lucru mare,fie un lucru mic ..:...;. dupa
tentia sa. Astfel, daca face cineva bine numele !?i cu frica de Dum-
nezeu, lucrul sau este stra1ucit dar daca' (face bine)
pentru a fi vazut slavit (de oameni), asculta ce spUne Domnul cu
juramint: Amin,amin zic lor (Matei 6, 2). Dar
.ca sa nu patim a!?a ceva, iata poruncefjte Ucenici10r Sai prin ei
noila: Vedeti si1 nu milostenia imintea oomenilor.' AltfeL,
,nu 'veti de TatiH vostru cel dinceruri)) (Matei 6, 1) .
. Prin urmare, (Domnul) ne 8a fugim sa ne indepartam
de l::tudele cele trecatoare - venite de la'.cei muritori .:....- de slava
tareseofile!?te trece, ci sa cautam numai pe aceea a carei
n':'o putem (descrie), care 'nu se trece, prin carel?i vbm putea sa
ne itnparta!?im de acele taine ca:re riu se pot Hri'stos Iisus,
Dornnul nostru, caruia (fie) slava vecii Amih.
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
cele . cincizeci de omilii duhovnicesti
,
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
OMILIAI
1. Expl1carea alegorica a vedeniei descrlsa
de profetul Iezechiel
Profetul Iezechiel a avut vedenie dumnezeiasca stralucita,
de taine de negrait pe care a descris-o. vazut pe cimpie car
de Heruvimi patru fiinte fiecare dintre acestea avea
patru : una de a1ta de vultur, -a1t8 de vitel alta de om,
iar fiecare avea aripi ca sa se distinga nici partea de dinainte,
nicl partea de dinapoi. Spatele pintecele 'lor de ochi
f'ra nici loc care sa fie ochi. jurul fiecarei fete erau
cite trei roti, iar roti era duh. a vazut ceva, asemanator cu
Qm (care se odihnea peste ele), iar picioarelor ceva ase-
menea safir. Carul purta Heruvimi, ia'r (acelea pur-
tau) Stapinul care conducea. Orice loc catre care ar fi vrut s"
mearga, spre era. a vazut sub heruvimi, ceva ca Q mina
de om, care ii sprijinea ii purta (cf. Iez. 1, urm.).
2. Lucrul care l-a vazutprofetul extaz era real adevarat.
insa, altceva arata; preinchipuia fapt tainic divin, taina, cu
adevarat ascunsa de neamuri ; care (taini'i) se va descoperi vremurile
cele de pe urma, la aratarea Hristos. (Profetul), a contemplat
sufletului care, primind pe Domnul, se va face tron slavei Lui.
tru ca sufletul, care gratie care $i-l prega-
Sie-$i scaun sa se de lumina Lui sa se
imbrace cu frumusetea slavei celei de negrait, devine in1regime lu-
mina, intregime fata, intregime ochi. este nici parte din
care sa plina de ochii cei altfel spus,
n-are intru el nimic intunecat, ci este peste tot duh Iumina.Atunci
cind vine - se peste eI cea negraita slava
Hristos, peste tot este ochi, peste tot este numai
este nici parte care fie dos sau spate.
Dupa cum soareIe n-are parte dosnica sau inferioara, ci in
intrfgime este scaldat lumlna; dupa cum lumina focului
tot lafel, neavind in (vreun element' care sa fie) primul" sau nltimul,
mai mare sau mai mic; tot sufletul, care a fost luminat in chip
de cea. de negrait a slaveiluminii
Hristos,care a intrat cu Duhul Sfint in chip
B-a invrednicit .a se .face $i a1 .lui Dumnezeu
j
seface
intre-gime ochi, lumina. fata, slava duh. ilface Hdstos. cel care
88
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
il 'il sustine 'il artii , 11 'il infrumuseteaza
cu frumusete spirituala. S-a zis :.' Q.m.inii de om sub Heruvimi"
(Ie.z. 1, 8; 10, 8),pentru ca Acela care este purtat de suflet, Acela
conduce ..
3. Cele patru care .trageau. carul preinchipuiau facultatile
conducatoare ale sufletului. Ca, dupa cum peste
pasari ;. ;le.ul. pesteanimale.le salbatice; t.auru1 animalele domes-
tice, peste (toate) cele creat.e; facultatile conduca'"'
(domnesc pest,e instincte),ma .. refer. la la
.laputerea .de a iubi. Prin lnterme,diul
este intru acestease
clin: alt :punct .de yedere, lui lezechiel) se refera
. (Jereasca a' sfjntilor. .Ca in vedenie .fiintele erau
pJ:jne .qe dar pimeni; putea cunoa!?te niei taina
ochilor )01', pentru .. ca nimanuinu,}s-a dat
de., toat.e 1i s-a dat
sa sa. .admire stelele cerului, insa nimanui nu s""a dat sa
tot: este Bisericacea cereasca asfin-
tilor: tuturor celor .ce voiescsa., se oste.neasca ... dat posibilitatea
sa. iptre sa', se qesfateze in; insa' numa'i Dumnezeu., ii este
rezeryat,< nurnar111 sfinti1or. Dupa
:Stiipinul, Cel .. .. d#asupJ;a tutufOceste dus purtat de
fiin1:elQr,., ce}QF ctJ Qchi multi, (OOt este dus
suflet},: cqre i s:-a fiicut devine
ochi lumina,., ca E;l, ilcirmuief?te cu friiele
hul1Ji 11 ;conpuce precum
cum cele nu. mergeau ac010 'uride
ci trebuiau,sa u,rmezevointa G;elui' .ce *edeadea-
supra le a!?a ,acum, (sufletele asculta de) Cel
le le, co:nduce cu nuhul sau. nu merg"
ce.ruri :ei.nd:vor, ci numai. atunoicind trupul. este pustiit, mma
:sufletul ;.sp:re Atunci cihd 'vr.ea.vine.in 1h
cind chiaf. !?ila margini1e 'pamintului, des--
.J;l!t puna., folQsitoa)!ea" singura !
.. 'ln?tre.dnici la. ihviet:e.(de .aceea!?i
. ; cu. :taree.ste mai inainte .prefimarit f'.suflettIil;' fiin.d. unit
cu tDqlJul;
4 . a . spus cii suflefule tr!insfOrnia'
atunci cind a, zis ApoStolilor SiH .:Voi'::sintet'i .tiiinimi
14). Transwmindu,,",i 'a
sa,fie' "Pentru<ca
CELE C1NCIZECI DE DUHOVNICESTI
]lU'n sub obroc, ci sfe$nic lumineaza tuturor ceLor din
lumineze (Matei 5, 15-16).
(Prin aceste cuvinte), vrea sa spuna: Nu ascundeti' darul pe care-
l-ati primit de 1a Mine, ci dati-1 tuturor ce10r ce voiesc 'aiba).
: . Ochiul, este ochiul bun, tot
trupultuu fi' plin(de dardLrcd ochiuL ta.u leste tot trupul
fi de intuneric. este intru tine, este
cit de fi intunericuL! (Matei 6, 22-23).
Prin urmare, cum ochii sint lumina trupului atunci cind
och.ii trupu1 este de 1umina, iar atuncicind cade
ceva :ei se intuneca, tot trupul se intuneca fost Apos-
tolii .sa fie ochii lumina a toata lumea. De aceea le'::a zis Domnul :
Dacii care sinteti lumina lumii, vetj fi statornici nu va veti cla-
tina, iata; 'tot-trupul lumii' va fi luminat. Iardaca care sinteti lu-
mina,'Vii veti intuneca. cit de inareva fi atunci intunericul, care este
lumea ! ,Deci, facindu-se Apostolii, luminaau transm!s' celor
ce au cr:ezut, luminindinimile acestora cu lumina cea "cereasca a Du-
hului; decare eI au fost luminati. -
5 .. $i sare .fiind' ei,' ausarat au dres pe tot sufletul care crede,
cu ca le-a zis Domnul: Voi stnteti
'5, 13),nurrilnd pamintuI suf1eteie oamenilor. lntr-
adevar; pus sufletele' t:>smeriilor sarea cea cereasca a
vindecindu-le de toata stricaciunea de mlrosul cel greu. Pentru ca,
dupa:ctitn carnea neavind sare, si miroase greu
de 'totise" iooeparteaza de eadin cauza mirosului ei cel greu
nunlai vlermii se tirasc spre ea, se cuibaresc ea maninca; iar
cind vine sarea, viermii -sirit omoriti dispar, iar cel greu in-
ceteaza; 'Pentru ca sarea, prin" natura eI, distruge viermH face sa dis-
para mirosul cel greu - tot orice suflet, care cu
Duhul ;Sflht se de s'area cea cereasca, de pu-
terea lui Dumnezeu, se umple de miros greu,
la"gfndurile'cele rele, lncit se indeparteaza de la el fata
nezeu, urit alcugetelor celor ale
tu"l1ericu.lul aTpatimilor te el.Viermif cei ra:i.
'cfire:'hu siht altcevadecIt duhurile ceIui vlclean


setirase; fac el, 'disirug:
Pentru . ca'z1ce i11i"putzt$i
(F8-.' 3;1, 'catre
crede cere sarea vietii, adica pe .Duhu1cel
.. 'Jliermii cumpiiti; i' face sa
dispata 'greu pe- .. , .1ucrll1!ea<I put-erii
90
SFINTUL MACARIE EGlPTEANUL
saIe. FJcindu-se sanatos nevatamat de sarea cea adevarata,
este repus slujba StapinuIui celui ,cere&C. Iata de ce Dumnezeu .a
runcit Lege, folosindu-se de (aceasta) imagine, ca toata jertfa cu
sare sa se sareze.
G. (In Lege se spune ca animalul) trebuie sa fie mai intii junghiat
de preot ucis, apoi (trebuie) sa fie taiat sHrat, iar dupa
aceea sa fie pus pe foc. Pentru ca daca preotul nu junghie nu ucide
prealabil oaia, aceasta nu se sareaza, nici nu se aduce ca ardere de
tot Stapinului.
Tot trebuie sa se intimple cu sufletul nostru, cind se apropie
de Hristos, Arhiereul ceI adevarat. Trebuie SH fie junghiat de dinsuI
trebuie SH moara fata de cugetul de viata cea foarte rea, care
trait, adica sa iasa din pacatul rautatea patimilor, intocmai cum
iese sufletul (din animaluI junghiat). Ca dupa cum trupuI, atunci cind
11 moare, nu mai traie1?te viata de mai inainte, nici
nu aude nici nu umbla, tot se intimpla cu viata (cuiva) atunci
cind Hristos, Arhiereul ceresc, harul puterii Sale, junghie
face sa moara fata de lume: (astfel de om) moare de viata cea
rea care a trait, nu mai aude, nu mai nici nu mai
intunericul pacatului. Pentru ca datorita harului, ra.utatea p.atimilor
se departeaza de tine, intocmai cum iese sufletul din trup. De aceea,
Apostolul exclama, zicind: Pentru mine fost rastignita
eu pentru lume (Gal. 6, 14).
Sufletul care traie:;;te inca lume intunericul pa.catu1ui
este ucis (de Hristos), care are inca el duhu1 raut,'itii, adica 1ucrarea
intunericului patimilor a pacatului este purtat de acesta, nu apar-
trupului luminii, ci este trup a1 intunericului este inca de par-
tea intunericului. Dupa cum cei ce au un suflet de 1umina, adic<l au
puterea Duhului Sfint, sint de partea luminii.
7. Dar ma va intreba cineva: Cum poti sa spui ca sufletul este
trup intunericului, atunci cind nu este creat de acesta? rog) sa
atent sa intelegi ce-ti spun: imbracamintea care porti tu,
altul a fi'icut-o, tu imbraci; a:;;ijderea casa: a1tul a zidit-o, iar
tu ea. Tot cind Adam a calcat porunca Dumnezeu
a ascultat de cel viclean, s-a vindut sine diavolului, iar
('el viclean s-a imbra.cat cu sufletul, caaceasta creatura stra1ucita, pe
Dumnezeu facuse dupa chipul Sau. Spune acest
.s.ens: Fiul lui Dumnezeu incepdtoriile p11teriLe, trium-
find cruce" (Col; 2, 15).
Dealtfel, pentru aceasta a venit Domnul ca 8a-i alunge
reia lnapQi propria casa templu, adica pe Offi. Deci, din aceas:"
CELE CINCIZECI DE OMILH 91
ta c::tUZa se nume1?te sufletul trup a1 intunericu1ui rautatii, cit timp este
a1 intunericului este prizonieru1 1ui, dupa cum spune Pavel, ca-
re-l nume1?te trup al pacatului trup a1 mortii. Ca se
trupul (Rom. 6, 6). iara1?i: Cine de trupul
(Rom. 7, 24). A1?i1?derea sufletul care a crezut
Dumnezeu a fost izbavit de pacat a murit fata de viata dusa
intuneric a primit lumina Duhului Sfint, intocmai ca pe alta viata,
petrecedincolo dincolo este tinut captiv de lumina dumnezeirii. Su-
fletul nu este nici de natura dumnezeirii, nici de natura intunericului
rdutatii, el este creatura spirituala, mare minnnata, fru-
moasa asemanare chip a1 1ui Dumnezeu. Insa, cauza calcarii
runcii, a intrat el rautatea patimilor intunericului.
8. Sufletu1 se amesteca cu ace1a cu care se une1$te Deci,
fie ca (avind cugetul lui Dumnezeu), are el lumina lui Dumnezeu
toate virtutile, devine el lumina odihna ; fie ca, (avind
cugetul celui rau), are intru el intunericul pacatului este vrednic de
osinda. De aceea, se cuvine ca sufletul care voie1?te sa traiasca odihna
lumina cea ve1?nica a lui Dumnezeu sa - a1?a cum s-a spus mai
inainte - 1a Hristos, adevaratul Arhiereu, sa fie sacrificat sa moara
de viata mai de dinainte, a intunericului rautatii sft se mute la un
alt mod de viata, (la viata) dumnezeiasca. Ca dupa cum, murind cineva
cetate, n-aude nici vocea, nici graiurile, nici tumultul celor de acolo,
ci d-e indata ce a murit este dus a1t loc, unde nu mai sint vocile, nici
strigatele cetatii aceleia, tot sufletu1, cind este jertfit moare fata
de ('etatea rautatii a patimilor, care nu mai aude sine
glasul cugetelor intunericului, nu mai aude graiu1 strigatul gindului
zarva duhurilor intunericului, ci se muta intr-o cetate pli-
na de bunatati pace, cetatea luminii dumnezeirii acolo
asculta, petrece, lucruri duhovnice!}ti
vr'ednice de Dumnezeu.
9. Sa ne rugam, deci sa fim jertfiti prin putere,a Lui, sa
fata de veacul rautatii al lntunericului. Sa fie nimicit
pacatului, sa imbracam sa primim sufletul Duhului celui ceresc,
sa fim mutati din rautatea intunericului la lumina lui sa ne
odihnim (intru intru viata, veci. Dupa stadion, aIergind
(;arele, cel ce ,apuca inainte, tine, impiedica opre!}te ceilalti ca sa
nu-l intreaca, s8-1 invinga, tot alearga _om cugetele (cele bune)
ale sufletului (cele rele) ale pacatului. Daca se intimpla ca gindul (cel
rau) al pacatului apuce inainte, atunci acesta impiedica, tine
te sufletul sa se apropie de Dumnezeu sa obtina biruinta. Dar cind
Domnul insu11i conduce cu Sa. (carul) sufletului, invinge
92
SF1NTUL.'MACARIE EGIPTEANUL
totdeauna, indreapta sufletul spre cugetele ceIe
(Am put-ea spune ca) nici macar ajunge .salupte impotriva ca
Domn Stapin fiind, pururea biruie1?te. Iata de ce Heruvimii nu se
ducacolo unde voiesc, ci merg acolo unde ii indruma Pentru ca zice
(Profetul) : ca deom sub eii> (Iez. 1, 8; 10, 8). Sufle'tele
cele sfinte sint purtate povatuite deDuhul lui Hristos, care tinefrinele
acolo unde uneori. catre cugetari alteori catre cele
dupa cum iarsufleteIe li slujesc acolo unde
ie1?te Ca dupa cum aripile pasarilor tin loc de picioare, tot
lumina cea cereasca a Duhului inaripeaza' cugetele cele buneale su-
fletului le conduce dupa cum 1?tie
10. Deci, cind auzi acestea, cerceteaza-te vezi) de ai (aceste:
bunuri) cu adevarat sufletul tau. PentrUc caacestea
simple vorbe, ci adevaruri reale" care exista suflet.lar de ai
e1?ti lipsit de astfel de bUcnuri duhovnice1?ti, atuncise cuvinesa
mereu trist1?i indurerat. Pentrucae1?ti ca un ranit ca unmortpen-
tru Imparatia (cerurilor,. Se cuvine" sa invoci mereu numeIe Domnului
sa te rogi cu credinta, ca sa te: (a dobindi) viata cea ade-
varatii.Dumnezeu, creind trupul, nu 'insu'$irea sa aiba de 1a
sine .. hrana, ,bautura; imbracamintea incaltamintea,ci
prime:asca toate cele necesare vietii,din' afara trupulfiindfacut goi
fara posibilitatea de a trai; fara ajutorul celor din afara, (adica) a1
bauturii 1?i imbracamintei ; atunci cind nu
iea moare; tot a1?a (stau lucrurile) cusufletul':-.ne-
avind luminadivina, el, care a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu,
(piere).Pentru ca a1?a a binevoit Dumnezeu,ca 'Sufletul 'sa
aiba viata ve1?nica, nu firea sa, ci de la Dumnezeire,de la Duhul
Sau. Din Iumina (Duhului). ii mincarea 1?iMutura cea duhovni-
ceasca imbracamintea cea cereasca care-i. aduc sufletului viata cea
adevarata.
11, Deci, dupa cum VJata trupUlui cum .s--aspus mai inain-
te. - este de. 1a. trup, ci din afara Iui,.adiciidin pamintului,
iar f.ara" de:ceIe ce. sint ,afara, esteimposibil a tot
cu sufletul: daca 'nu se pentru patria
a, ceIor 'vH, daca nuse. bunurile)de. daca
Domnul, .daca se Imbraca cu
diyiIfI de :ftJ.n:nusetecereasca acea ii este
d"e' la '.sine. }:sa traiasca' in odihncI.
fi,rea. ceil are,' p'iihea a:dicapeAcela 'care: a zis:
6..: eea 6;
1;'1 f<:1J.ntq.elemn:ul :bucu,-
DEOMILII' 93
riei) (Ps. 45, 8) hrana cea de toate felurile a Duhului celui ceresc
imbracamintea cea cereasca a luminii, care sintde la Dumnezeu. De la
acestea vine cea a sufletului. Vai de trupul care ramine
la (cele oferite de) propria-i fire, pentru c.:! se deterioreaza moare!
Vai de sufletul care ramine la (cele oferite) de propria-i fire, care se
increde doar faptele sale nu se de duhul cel dumne-
zeiesc, pentru ca nu se (a dobindi) viata cea a
Dunlnezeirii, moare. Cd dupa cum atunci cind cineva este bolnav,
trupul nu poate sa primeascd hrand, iar prietenii, rudele toti cei
dragi lui sint de deznadejde pling; tot dep1inge Dum-
nezeu sfintii ingeri pe acele suflete care nu sint hranite, cu hrana
cea a Duhului nu traiesc intru nestricaciune. Repet: Cele
ce spun nu sint sinlple cuvinte, (se refera la) realitati ale vietii spi-
rituale, la lucruri adevarate, care tinde suflet.
12. Deci, daca te":ai facut tron al lui Dumnezeu, daca te conduce
Stapinul cel ceresc, daca sufletul tdu a intregime ochi du-
hovnicesc lunlind, daca te-ai hranit cu acea hrana a Duhului, daca
fost adapat din apa cea vie, daca ai imbracat hainele luminii celeI
de negrait, daca omul tau cel dinlauntru le-a dobindit pe toate acestea
iatd ai dobindit incdde acum viata cea iatd ca de
acum sufletul tau se impreuna cu Domnul; iata ai primit
toate acestea de Domnul ca sd viata cea adevarata. Sa-ti
parb rau de sardciata sa te rogi Domnului ziua noaptea, pentru
ca ai ajuns la sdracia cea cumplita a pdcatului.
de-ar suferi cineva pentru saracia lui,de n-ar trai nepasare
ca cei imbuibati! Pentru ca acela care este mihnit, care cauta pe
DonInul se roaga neincetat, acela obtine degraba izbavirea boga-
tia cea cereasca, cum Domnul a spus parabola) cu judecatorul
cel nedrept cu (femeia cea) vaduva: Dumn'ezeu, oCtre nu
tace ci1tre pentru
indeIung? (Luca 18, 7). Da, va spun : Dumnezeu le va
iace numaidecit dreptate. Lui se cuvine marirea puterea veci.
Amin.
OMILIA
Despre imparatia intunericului, .adica a pacatului (despre fap-
tul) ca numai Dunlnezeu poate sa indeparteze pacatul de la sa
ne izbaveasca din robia stapinitorului celui viclean.
1. Imparatia intunericului, stapinitorul cel viclean a robit pe om
de ia inceput; (robindu-l) i-a imbracat sufletul cu puterea
94
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
intunericuIui. Dupa cum om, ajungind rege, este imbracat cu
minte din cap picioare este impodobit cu podoabe
regesti, tot stapinitorul cel viclean a imbracat sufletul toata
fiinta cu pacatul, l-a pingarit l-a facut intregime rob impara-
tiei saIe. i-a lasat niciun madular liber; nici cugeteIe, nici mint.ea,
nici trupul, cl I-a imbracat pe el cu porfira intunericului. dupa cum
trupul doar parte sau printr-un maduIar, ci intrcgime pati-
tot sufletul, totalitatea lui a patimit patimile rautatii
a1e pacatuIui. Pentru ca imbracind cel viclean sufletul - madularul
pRrtea cea mai de pret - rautate, adica pacat, trupul s-a fa-
cut patimitor stricacios.
2. Atunci. cind Apostolul spune : de onLul cel vechi
(Efes. 6, 22), el se refera la om intregimea avind pe linga ochii
sai alti ochi, pe linga cap alt cap, pe linga urechi alte urechi, pe linga
mini alte miini, pe linga picioare alte picioare. Pentru ca pe tot omul
- trup suflet - l-a suportat l-a intinat cel viclean ; pe omul cel
de demult l-a imbracat cu altul, cu om vechi intinat necurat,
dU$man al Dumnezeu nesupus legilor Lui. (L-a imbracat) cu
catul, pentru ca omul sa mai vada precum se cuvine, ci sa vada
sa auda rau; sa aibe picioare grabnice spre a face rau; mlini care S3
lucreze neIegiuirea, inimcl care sa cugete Ia ceIe vicIene. Sa rugam,
deci. pe Dumnezeu sa ne dezbrace de omul cel vechi, pentru ca
numai poate sa indeparteze pacatul de Ia noi. Pentru c.:1 sint mai
ternici cei ce ne-au robit ne tin imparc'itia Ior.
Atunci cind este vreme cu soare cu vint, soareIe are corpul
natura iar vintul are corpul natura dar nimeni nu
poaIe sa Ie desparta afara numai de Dumnezeu, Care poate sa opreasca
vintul sa mai sufle, tot a$a pacatul se amesteca cu sufletul,
fiecare pastreaza natura sa.
3. Deci, este cu neputinta sa desparti sufletul de pacat, daca Dum-
nezu nu opre$te face sa inceteze acest vint rau, care sala$luie$te
suflet trup. Iata alta asemanare) : Dupa cum cineva, vazind
pasare zburlnd, vrea el sa zboare, insa neavind aripi ii este cu ne-
putinta sa faca acest lucru, tot a$a cu omul; el are vointa sa fie
curat, fara prihana, neintinat, fara rautate sa fie cu Dum-
nezeu, dar are puterea sa implineasca acest lucru. Desigur, el vrea
sa zboare vazduhul cel dumnezeiesc libertatea DuhuIui Sfint,
dar de prime$te aripile (DuhuIui), poate (face acest lucru). Sa
rugam, deci, pe Dumnezeu sa ne dea aripile (ie porunlbel (Ps. 54,
7) ale Duhului Sfint, ca S3 zburam sa ne odihnim Ia sa indepar-
teze sa inceteze din sufletul din trupul nostru vintul cel rau,. care
CEI,E CINCrZECI DE
madulareIe sufletului a1e trupului nostru. (adica) pa-
c'atul. Pentru ca numai ca poate sa faca aceasta. Oare s-a zis : Iatii
Mielul lui Dumnezeu, Care Lumii? (loan 1, 29). sin-
gur S-a milostivit de oamenii care cred i-a izbavit de pacat. iar
celor ce pururea, nadajduiesc 11 cauta neincetat, le da min-
1Uirea, cea mai presus de cuvint.
4. Dupa cum, intr-o noapte intunecoasa posomorita, vint
salbtltic suflind, pe toate p1ante1e le 1e zguduie
le agita, tot omul, cazind sub stapinirea nopN. a intunericului
a diavo1ului, aflindu-se noapte intuneric atunci cind sufla
ce1 cumplit a1 pacatu1ui se c1atina, este zguduit agitat; toata
firea, cugeteIe, mintea toate madulare1e trupului ii sint zguduite
Este nici madular al sufletului sau a1 trupu1ui slobod ncatins
de care intru el. Tot se intimp1a cu lum:na
cu cel divin a1 Duhului : sufla sufletele care tra-
iesc lumina cea divina, strabate toata fiinta sufletului, cugete1e. toata
existenta, insufletind odihnind toate madularele trupuJui cu odihna
c:ea divina de negrait. Acest Iucru l-a spus Apostolul: nlt
sintem intunericului noptii. Cii toti sinteti Luminii
Tes. 5, 5). dupa cum vremea ratacirii, omul cel
vechi se dezbraca de omul ce se imbraca cu
imparatiei intunericului, cu defaimarea, cu necredinta, cu obraznicia, cu
gindul marlrii cu mindria, cu iubirea de arginti cu cele1alte
zdrentaroase, murdare intinate ale imparatiei intunericu-
tot acum : toti aceia care s-au dezbracat de omul cel vechi
pamintesc de intunericului s-au imbracat
omul cel nou ceresc, cu Iisus Hristos, (au dobindit), pe linga ochii
10r, a1ti ochi pe linga urechile 10r, a1te urechi, pe linga capu1 10r, a1t
,-
c'ap, incit tot (omul) sa fie curat, ca unul ce poarta chipul ceresc.
5. imbracat Domnul cu luminii celei cu
cu nadejdea, cu iubirea, cu bucuria, cu pacea, cu
('U bunatatea cu toate celelalte divine de viata
luminii, vietii odihnei celei de negrait. Pentru ca, dupa cum Dum-
nezeu este iubire bucurie bunavointa bunatate, tot omul
cel devine dupa har. dupa cum imparatia intuneric11lui pacatul
stau ascunse suflet, ziua invierii, cind chiar trupul ce10r
se acoperi de intunericul, care acum este ascuns suflet,
tot luminii chipul ce1 cereSG al Iisus Hristos lumi-
neazc1 sufletul chip tainic sufletul sfintilor. Ascuns de
ochii oamenilor, Hristos este vazut cu adevarat doar de ochii sufletului,
ziua invierii, cind trupul se va acoperi se va preaslavi cu
96
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
lumina Duhului, (lumil1a) care inca de acum se aflain sufletul -,
pentl'u ca trupul sa domneasca cu sufletul, (cu sufletul) de acum
a intrat imparatia lui Hristos, se este luminat cu lumina
cea Slava indurarilor milostivirii Lui, ca pe robii
Sai, ii lumineaza din imparatia intunericului, daruindu-le
lor lumina imparatia Sa! Lui se cuvine marirea puterea veci.
Amin.
OMILIA
Datori sint fratii sa vietuiasca sinceritate, lipsJ. de rautate,
iubire pace sa duca lupta razboi cu cugetele cele dinlauntru.
1. Datori sint fratii sa arate multa dragoste fata de altii. Fie
ca se roaga, fie ca citesc Scripturile, fie ca fac un lucru oarecare, se
cuvine sa aiba ca temelie (a relatiilor dintre ei) iubirea. Numai
poate sa existe armonie preocupari1e lor, numai cei ce se roaga
cei ce citesc, toti impreuna, pot sa se foloseasca reciproc. Pentru
cJ., de ce s-a scris : precum in cer. pe pii.mint
(Matei 6, 10), daca nu ca fratii sJ. fie intre ei asemenea ingeri1or, din
cer, care traiesc laolalta armonie, pace iubire nu cunosc min-
dria invidia, arata reciproc iubire sincera. Sa presupunem ca 30
de CJameni vietuiesc loc; ei nu pot (toti) sa privegheze toata
ziua toata noaptea. De aceea, dupa ce se indeletnicesc ceasuri
cu rngaciunea, unii dintre ei vor sa cit,easca, altii sa slujeasca de buna
voic, iar altii sa fac'a un lucru oarecare.
2, Datori sint, deci, fratii, ,daca fac un lucru oarecare, sa arate iu-
bire bunavointa unii fatade altii. Cel ce lucreaza sa spuna des-
pre cel ce se roaga : Comoara pe care are fratele me'.l, fiindca este
comunJ., este a mea". Cel ce se roaga, sa spuna despre cel ce ci-
"Folosul pe care il are acela din citire este folosul meu. Iar
cel ce lucreaza, sJ. spuna: Slujba pe care fac en aduce folos
tuturor. Pentru cJ., dupa cum madularele trupuluf, sint multe,
unul este trupul, iar ele' se ajuta reciproc, atunci cind fiecare
lucrul sau, astfel; ochiul vede, pentru tot trupul,' mina lu-
cr,eaza pentru toate madularele, piciorul poarta toate partiletrupului,
'fiecare madular suferJ. pentru celelaHe; tot sa fie intre frati.
Cel (e se roagJ. sa nu judece pe cel ce lucreaza, pentru ca nu se roaga ;
cel ce lucreaza .sa judece ,pe cel ce se roaga, zicind ca acela sta, iar
lucreaza; iar cel ce sa nu judece pe altii. Deci, fiecare, de
face ceva, spre slava lui Dumnezeu s-o faca. Cel ce sa arate iu-
bire bunavointa fata de cel ce se roagJ., cugeiind intru sine cJ.
ClNCIZECl DE OMILII !J7
--------------------------------.-------------------
pentru e1 se roaga; iar ce1 ce se roaga sa gindeasca despre (.'e1 ce
ccl fapta lui spre folosul tuturor se face.
3. In fe1ul acesta, inte1egerea armonia ii \ine 1a01a1ta in-
tru legatura pacii, face sa. vietuiasca cucernicie sa fie binep1a-
Dumnezeu.
Lucrul ce1 mai impOl'tant dintre toate este, desigur, stAruinta, 1a
cuvenita, rugaclune. Pe lingii aceasta, fe1 de important
este faptu1) ca fiecare sa aibii sufletul siiu, comoara, cugetul
viata, adica pe Domnul. Fie ca 1ucreaza, fie ca se roaga, fie ca ci-
sii aibii acel c19tig care piere, adicii pe Duhul Sfint.
Sint care afirma, cii Domnul cere de 1a oameni doar S3 arate
roa(]e vizibile C,l pe cele ascunse (ale 101') El Insu!}i le indreapta. Da1'
stau cl1iar ci dupa cum omul este dato1' sa 1upta
sine a[ara, tot este dator sa duci1 razboi 1upta (inHiuntrul
cu gindurile.
Domnul de la tine 58. te minii impotriva ta insati, sa te
cu mintea ta, sa nU cazi la invoiala nici sa te comp18ci gindu-
I'ile c'ele rele.
4. lntr-adevar, numai puterea divina poate dezradacina pacatul
care il cind omu1ui ii este sa dezradacine-
pacatul cu puterile sale. Datoria omului este sa se opuna, sa se lup-
te s5 se bata (cu pacatul), insa singurul care-l poate dezradacina este
Pentru ca, daca omul a1' fi putut face ace'lsta, ce nevoie
nlai era de venirea ? Ca dupa cum este posibil ca ochiul sa
vada fara 1umina, 58. vorbeasca cineva fara limba, sa aud?i fara urechi,
5a. mearga fara picioaare sa 1ucreze fara m1ini, tot nu este posibil
53 mintuiasc<'i cineva fara H1'istos, nici sa. intre lmparatia ceruri-
lor. Daca. zice cineva : cum se poate constata de oricine, des-
stric casele oamenilor, sint iubitor de arginti, urma-
sint drept, se socotind ca. a tot (ceea ce este necesar
pentru mintuire). Pentru ca nu sint doar trei fete ale pa.catului impo-
triva carora sii se asigure cineva, c1 nenumarate. Ce este ingimfarea,
obr{\znicia, necredinta, ura, invidia, Oare
nu trebuie s<1 te lupti acestora sa. te cu gin-
cele ascunse? Dupa cum atunci cind (iti) intra 110t casa, te
poti fi fara grija, ci incepi a te lupta cu e1,
tot trebuie sc'i faca sufletul: si'i se impotriveasci'i,
sa sp. 1upte sa ra.spunda 1a
5. Astfel, vointa care rezista. (celui rau), care sufera durere necaz,
a superioara., cade, se ridica., apoi din pacatul arunca
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
sufletul (alte) zece douazeci de lupte, ingenunche pune la
pamint, insa una din ele invinge.
Daca sufletul rabda (atacurile) nu se prin
a deveni mai tare, prin a distinge (mai bine intre bine rau) prin a
repurta biruinta asupra pacatului. De altfel, cercetind bine lucruri1e,
pacatul 11 pe om pina clnd acesta devine desavir$it
(Efes. 4, 9) invinge mod moartea. Pentru ca s-a scris :
ceL de pe urma, care fi nimicit, este moartea Cor.
15, 26). devine el superior invingator al diavolului. 1ar daca,
precum am zis mai inainte, va spune cineva : nu desfrinez, nu stric ca-
sele oamenilOl', nu sint iubitor de arginti, imi ajunge; (un om ca aces-
ta) s-a impotrivit doar la trei ale pacatului, dar nu impotriva a
celorlalte douazeci de cite are pacatul; ca de acestea) a fost
invins. Se cuvine, deci,ca tuturor sa se lupte. Pentru ca
mintea este, precum am zis mai inainte, un adversar pe masura pacatu-
(capabila) sa se opuna sa respinga cugetele (cele rele).
6. Daca spui ca puterea cea protivnica este mai tare ca rautatea
omul intru totul, (spui indirect) ca Dumnezeu a fost nedrept
atunci cind a condamnat omenirea, pentru ca s-a supus satan, oda-
ta. ce satan este mai tare (decit omul) supune cu putere si1nica.
rindul al doilea, 11 faci pe satan mai mare mai puternic decit su-
fletul. Asculta: Daca s-ar intimpla ca un barbat tinar sa se lupte cu
un ('opil copilul ar fi biruit (de barbatul cel tinar), n-ar nedrept
sa fie certat copilul ca a fost biruit? De aceea, afirmam ca mintea
este stare sa reziste, ca are tot atita putere ca pacatul, ca su-
fletu1, atunci cind cere, obtine ajutor sprijin (de sus) Deci
lupta razboiul se da intre puteri egale. (Pentru aceea) sa slavim pe
Tatcll, pe Fiul pe Sfintul Duh, veci. Amin.
OM1L1A IV-A
Se cuvine ca sa strabata cu luare aminte cu grija dru-
mul (din) stadionul acestei lumi, ca sa de la Dumnezeu de la
laude
1. Cei ce vor sa duca viata dupa toata rinduiala sint da-
tori sa se ingrijeasca, inainte de toate, de facultatea judecatii discer-
namintului, care se afla suflet. Pentru ca ajungind sa discernem cu
exactitate intre bine rau, sa deosebim totdeauna pe cele care im-
potriva firii, patrund firea noastra cea curata, vietuim drept fara
prihana. Folosindu-ne de puterea intocmai ca de ochi, sa nu
ne lasam amagiti de insinuarile celui rau. Atunci vom fi socotiti demni
CELE CINCIZECI DE OMILII 99
sa primim harul divin sa ne facem vrednici de Domnul. Sii luam
exemplu din lumea vazuta, pentru ca este asemanare intre trup su-
ilet, intre lucrurile trupului cele ale sufletu1ui, intre ce1e vazute
cele nevazute.
2. Trupul are povatuitor ochiul !ii daca acesta vede (bine) 11 con-
duce pe drumul cel bun. Sa presupunem ca cineva strAbate locuri
stufoase napadite de spini Printre se limbi de
foc, sabii infipte (cu limba sus), se deschid prapastii se af1a mu1tA
apa. Cel care este sprinten atent, are ochiu1 trece cu
multa prudenta, prin acele locuri rele, din toate pArtile
haina, cu miinile cu picioarele, ca nu fie rupta de tufe $i de spini,
sA nu fie murdarita de noroi, nici tAiatA de sabie. ochi - care
este lumina trupului - il pe acesta ca nu
prapastii, sa nu fie inghitit de ape, sau 8a fie de vreun rau vatamat.
Prin urmare, cel ce trece astfel de locuri, repede cu prudenta, tinin-
strins fiind calauzit de ochiul aau drumul cel bun,
se sine nevatamat pastreaza haina fara a rupta
nearsa. Iar daca ,prin locuri trece un alt om, neatent, (cu pas)
molatec haina incoace !ii lncolo, fie ca
pe aceasta tufe maracini, ca arde - pentru ca n-o
tine strins linga - fie ca taie sabiile care ii sint infipte preaj-
ma, ca noroi, intr-un cuvint, strica numaideclt
haina cea noua frumoasa, din cauza neatentiei, a moliciunii a
sale. Iar daca, continuare nu este atent nu da ascultare) ochiu-
Iui, el cade prapastie, sau ape se ineaca.
3. chip (trebuie) sa se poarte sufletul, care poarta
trupului, intocmai ca pe haina frumoasa. Folosindu-se de pu-
terea care conduce atit sufletu1, cit trupul, sa treaca prlntre
tufeIe spinii acestei vieti, prin noroi, prin foc peste prapastii, adi-
ca prin poftele, necuviintele acestui veac. Este dator
ca, de pretutindeni, cu barbatie, sirguinta luare aminte sa pazeas-
ca sA se protejeze pe sine haina trupului, ca nu cumva sa
se de tufeIe !li maracinii lumii acesteia, - adica de grijile, pre-
paminte!lti - de focul poftei sa nu fie
arsa. Sufletul astfel imbracat, abate ochiul ca nu vada cele rele.
intoarce urechea ca sa nu auda clevetirea, fere!lte limba ca sa gra-
iasca cele opre!lte picioarele de la faptelor
reIe. dispune de vointa pentru a intoarce a impiedica madularele
trupului de cele rele, de 1a auzirea celor necuviin-
cioase de la indeletnlcirile viclene.
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUI,
4. timp) sufletul se pe sine de visarile cele rele,
inima impiediccl cugetul sa hc'iladuias'ca prin lume. Nevo-
indu-se sirguindu-se, oprind din toate partile cu luare aminte
madularele trupului de la rautati, sufletul nespintecata, nearsa,
neintinata buna haina trupului se pe sine puterea
de a de a intelege de a diS'cerne, mai ales datorita puterii
l)umnezeu. Deci, indepartindu-se C1t poate de orice pofta lumeas-
ca ajutat fiind de Domnul, este pazit cu adevarat de relele care
le-am pomenit. Pentru ca, atunci cind Domnul vede pe cineva ferindu-
se cu zel de desfatarile vietii, de grijile materiale, de legaturile pamin-
de cugete1e cele zadarnice, ii da harul Sau, care neva-
tamat acest suflet incit el parcurge bine a'Cest veac a1 rautE4ii. a8t-
(acest suflet) laudele lui Dumnezeu ale ingerilor, pen-
i,ru ca a pastrat bine haina sufletului pe sine respingind, pe
cit i-a fost cu putinta orice a acestei lumi, ca ajutat de Dum-
nezeu, a strabatut cu bine calea din stadionul lumii acesteia.
5. Iar daca cineva se complace viata aceasta trindavie
nep1;sare, chip voit nu se de ori'ce pofta lumeasca nu
cauta cu tot sufletul numai pe Domnul, unul ca acesta se incurca
spinii tufele lumii acesteia, iar haina cea trupeasca arde cu fo-
cul poftelor intineaza cu noroiul dezmierdarilor. astfel de su-
flet fi fara indrazneala ziua judecatii, pentru ca ll-a putut
pc'istreze neintinata haina sa, a stricat-o cu amagirile "eacului aces-
tuia. Din aceasta pric:ina fi indepartat dintre im'pariitiei. Pen-
tru ca, ce (altceva) va face Dumnezeu celui care, chip voit, se deda
lumii, se lasa in!ie1at de dezmierdarile ei visari mate-
? (Numai) pe acela il ajuta Domnul, care evita poftele tru-
obiceiurile de mai inainte, care tinde totdeauna 'catre Domnul,
care se leapada de sine numai pe Domnul 11 cauta. (Numai) pe acela
il tine, care se pretutindeni de cursele 1ji lanturile lumii
materiale, care frica cu cutremur LucreazQ. (Filip.
1, 12), care trece cu toata luarea aminte printre cursele, laturile pof-
tele acestui veac, care cauta ajutorul Domnului spera sa fie mintuit
mila 1ji harul Sau.
6. Se spune ca cele cinci fecioare intelepte, raminind treze 1ji
ruind lucrul cel strain de firea 10r (cea omeneasca), luind untdelemn
candelele inimilor lor, adica harul cel de sus al Duhului, au putut
veni intru intimpinarea Mirelui camara cea cereasca. Celelalte, insa,
fc'ira de minte fiind raminind la firea lor, ll-au privegheat 1ji nu S-8U
si:rguit sa primeasca untdelemnul bucuriei candelele lor, pentru ca
erau inca trup, oarecum au adormit din neglijenta, din
trindavie, din sau pentru au socotit ca este drejJt
(sa faca). De aceea au fost excluse de 1a ca unele
care n-au putut sa placa Mirelui ceresc. 'in1antuite de 1ume fii
de iubirea fata de cele n-au aratat toata dragostea atec-
Ior fata de Mirele ceresc, nici n-au adus cu ele untde1emn. Pen-
tru ca suflete1e care cauta sfintenia Duhului - acel 1ucru strain de fj-
rea - se IeagiJ cu toata dragostea Ior de Domnul ; intru
se roaga, se gindesc, toate ceIelalte trecindu-Ie cu vede-
De aceea. (unele ca acestea) se invrednicesc a primi untde1emnul
haruIui ceresc pot vietui I'ara prihana sa placa, chip desaVlrfiit,
ceresc. Iar suflete1e care ram'ln 1a firea 101", se cu cuge-
tul pe pamint, pc1minL le petrece mintea. Acestea au iluzia ca
c1partin fii ca (pot) impodobi cu fapte1e trupu1ui. (UneIe ca
cKestea), nu s-au nascut de 1a Duhul n-au untde1emnul
bucuriei.
7. Daca ce]e cinci simturi a1e sui:letului primesc cel de sus
fii Duhului, sint cu fecioare 'inte1epte, pentru ca au
cen de sus, care de Ia har. Iar daca
1a firea Ior, fiice aIe Iumii c\ces1eia [Jentrn ca nu
s-au dezbracat de 1umii, chiar daca vor para vorbe
ca mirese1e MireIui. dupa cum sufletele ('are sint
Cll totul catre este cugetul, Lui se roaga,
poruncile umb1a numai pe Domnul 11 iubesc; tot se
timp1a cu sufleteIe, care iubesc 1umea vor sa traiasca din via-
ta pe pamint : aceasta este dupa legile ei se poarta, eIe
nu fi 'intoarse, de Duhul catre gindul ce1 bun. De aceea, tre-
buie ca ace1 lucru strain de firea noastra - ma refer 1a haru1 ce1 ce-
resc - sa se uneasca sa se contopeasca cu firea noastra, pentru ca
putem intra cn in camara de nunta cea cereasca sa do-:-
binc!jm mintuirea
8. urma neasculUIrii primu1ui om, intrat ceva
de Ilrea noastra, (a intrat) rautatea patimilor, care prin mult
ne-a devenit a doua fire. Se cuvine, deci ca s-o
cu ajutorul Duhului, a1 acelui element strain de
firea noastra - sa fim 1a curatia cea dintii. Dar daca
de iubirea Duhului din cer (staruind) multa
dispretul 1umii acesteia - ne vom
alipi de iubil'e, care este Domnul, se va sfinti de Duhu1 iubirii,
daca vom starui 1a intru toate poruncile Lui, vom
putea dobindi impara\ia cea cereasca.
10'2
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
9. Un cuvint subtil adinc vreau sa va spun - dupa puterea care
mi 8-a dat - de aceea rog sa cu Iuare aminte. Dumnezeu cel
nemarginit, nepatruns cu mintea necreat, pentru bunatatea Sa cea
nemarginita mai presus de cuvint, S-a facut trup, S-a -
zic - din slava Lui cea nepatrunsa, pentru ca se poata uni
cu creaturile SaIe ceIe vazute, adica cu sufleteIe sfintilor ale ingeri-
lor, ca acestea sa poata de viata dumnezeirii. Pentru ca
fiecare, dupa firea 58, este trup : ingeruI, sufletuI demonul. Acestea,
fine prin firea alcatuirea lor, sint, trupuri, (trupuri) fine,
dupa cum trupul (nostru cel vazut) este dens. se face ca sufletul,
fiind, strabate Qchiul cu care vede, urechea cu care aude, limba cu
care mina !?i, intr-un cuvint, tot trupul. cuprinzind sufle-
tul toate madularele trupului, cu ele prin ele
toate faptele vietii.
10. timp ili Dumnezeu, Cel nemarginit necuprins, ara-
tind IUbire (fata de oameni), S-a pe Sine coborindu-Se din
slava Sa cea de negriiit, a imbracat madularele trupului acestuia. Deci,
ariHind blindete iubire fatii de oameni, Se intrupeaza, Se amesteca
cuprinde sufleteIe cele bineplacute, sfinte credincioase, cu care de-
vine un Duh, a!?a cum spune (Apostolul) PaveI Cor. 6, 17). Sufle-
tul (se amesteca) sa zic cu sufletul, ipostasul cu ipostasul, pentru
ca sufletul sii poata fi mereu tinar, sa traiasca viata cea nemuritoare
se faca de sIava cea cea vroonica de bine-
placuta Lui. Pentru ca daca a adus la existenta din nefiinta aceasta
lume vazuta, atit de diferita de variata - care mai inainte nu era -
numai voind, a facut numaidecit, dintru nefiinta lucruri dense tari
- ma refer la munti, copaci; vezi, doar, care este alcatuirea firii, iar
1a mijloc (a pus) apele, din care a poruncit se nasca pasari !
a creat, deasemeni) elemente mai fine 'Ca : focul vinturile,
altele) care nu pot fi vazute din cauza finetei lor.
11. cit de nemarginita de negriHt este intelepciunea Dum-
nezeu, Care a creat din nimic atit elementele ceIe dense, cit pe cele
fine le-a facut 5a existe prin voia Sa ! ; cu cit mai mult -
Care precum vrea ceea ce vrea - se ara-
tind mila bunatate, mai presus de orice cuvint. Prin urmare, intru-
pindu-Se, Se aseamana sufletelor celor sfinte, vrednice credincioase,
pentru ca sa fie vazut de ele, Cel nevazut, sa simta dulceata, iar
sufletul sa desfateze direct de bunatatea de Lumina cea negraita.
Cind devine foc, care msituie toata patima cea rea, care s-a
strecurat suflet; pentru ca s-a zis: Dumnezeul nostru este foc mis-
t.uitor (Deut. 4, 24; Evr. 12, 29). Cind devine odihna adinca
CrNCIZECI DE
1':3
de negrait, pentru ca sufletul sa se odihneasca odihna divina, iar
cind voie!?te, devine bucurie pace, care incaIze!?te ocrote!?te sufle-
teIe.
12. 1ar daca voie!?te sa se asemene uneia dintre creaturi - pentru
bucuria desfatarea creaturilor rationale - (adica) sa devina cetatea
luminii, 1erusa1imul, sau muntele ceresc, poate tot ceea ce voie!?te,
dupil cum s-a spus: V de muntele Sion de Iui
Dumnezeu celui viu, de cel ceresc (Evr. 12, 22). Este
pentru sa ia toate formele pe care le voie!?te, de dragul sufletelor
vrednice credincioase Lui. Este nevoie doar sa se nevoiasca cineva
;;a fie iubit s<1-1 pIaca Lui, ca sa cunoasca direct bunurile cele ce-
sa se desfateze cu desfatare o.e negrait, (sa obtirla) bogatia cea
nenJ5.rginita a dumnezeirii, acele bunuri pe ochiul nu va.zut
nu omului nu suit Cor. 2, 9),
adica pe Duhul Sfint, Care este odihna, vese1ie, desfatare viata
nica pentru sufleteIe vrednice. Domnul Se deasemeni,
mincare bautura, cum s-a scris Evanghelie: Cel ce ma.-
ninca. tra.i veac (1oan 6, 51) - ca sa sature sa
umple sufletul de bucuria cea duhovniceasca de negrait. Pentru ca
zice : Eu (1oan 6, 35). De asemeni, (Se transfor-
ma) unda bauturii ceIei cum a zis : Dar cel ce
din pe Eu va mai inseta pentru ca apa
pe care da se face el de CU1'gatoare sp1'e
(Ioan 4, 14). Sau dupa cum zice (Apostolul) : toti din
Cor. 1 4).
13. Fiecaruia dintre Parintii Sfinti S-a aratat dupa cum a voit
dupa cum le era de fo1os : a1tfe1 S-a aratat Avraam, altfe1 1ui 1saac,
altfe1 1acob, altfe1 Noe, altfe1 1ui Daniil, aItfel David, altfel Iui
Solomon, a1tfel lui 1saia, a1tfel fiecaruia dintre Sfintii Profeti, altfel
Ilie aItfel lui Moise. (Mai mult (lecit atit) , eu socotesc ca Moise, pe cind
se afla munte, vremea postului ceIor 40 de zile, a mers tot timpul
de s-a desfatat din masa cea duhovniceasca. Fiecaruia dintre sfinti s-a
aratat dupa cum a pentru a Ie da odihna, a-i mintui a-i aduce
1a cunoa!?terea Dumnezeu. Pentru ca toate cite poate sa 1e
faca - dupa cum vrea - Se Se intrupeaza, Se transforma,
vazUJt intrul slava Sa cea neapropiata de cei care-L iubesc, Se

arata, - din mu1ta negraita Lui iubire - ce10r vrednici, dupa a
putere. Pentru ca sufletul, care s-a invrednlcit prin multa dorire,
prin credinta, nadejde iubire sa primeasca acea putere de sus, (adi-
ca) iubirea cea cereasca a Duhului focu1 ce1 ceresc al vietii ce1eI ne-
101
SFINTUL MACARIE EGIPTEANlTL
rnuritoare, este cu adevarat dezlegat de dragostea cea lumeasca se
clibereaza de orice legatura a rautatii.
14. Dupa cum fierul sau plumbul, aurulsau argintul, atunci cind
este pus foc se din tare devine moale, iar daca sta mai
ll1ult timp foc se pierde duritatea sa naturala, din cauza
actiunii caldurii focului, tot (se intimpla). cu sufletul, care se
leapada de lume numai pe Domnul, care-L cauta cu multa
rivna, osteneala lupta, arata credinta nadejde neclintita,
care acel foc ceresc al dumnezeirii al dragostei Duhului:
(un astfel de suflet) se cu adevarat de iubirea lumii, se
elibereaza de rautatea patimi1or, se leapada de toate, schimba firea
cea de pacat, pe toate le de prisos numai catre
Mirele cel ceresc, pe care L-a primit odihnindu-se iubirea
Lui cea fierbinte de negrait.
15. Iti spun, insa, tie ca (un astfel de suflet) chiar pe fratii cei
prea iubiti (de el), pe care-i are inaintea ochilor,daca-l impiedica de
la acea dragoste, indeparteaza, sa zic - de la sine. Ca intru
aceasta consta viata odihna Lui, comuniunea tainica de negrait
cu Imparatul ceresc (Matei 19, 5 ; Efes. 5, 31). (Intr-adevar), dragostea
(izvorita din) comuniunea trupeasca desparte (pe om) de tata, de ll1ama
de frati, toti ace1?tia se fac, ca straini pentru cugetul iar daca
ii ca pe straini ii Toata dragostea lui catre sotia
lui se indreapta, dupa cum zice (Apostolul): De,aceea lii.sa omuL
pe tatii.l pe mama sa se uni cu sotia sa fi amindoi un
singur trup (Efes. 5, 31). Or, daca dragostea cea trupeasca dezleaga
pe oricare alta dragoste, cu atit mai mult aceia care s-au invrednicit
sa se cu adevarat, de Duhul .cel Sfint, ceresc iubit
se vor dezlega de orice dragoste lumeasca. de dorinta cereasca
de a se uni cu toate celelalte li se vor parea de prisos. De aceea, pe
11 doresc, 1a se gindesc,dupa poruncile Lui traiesc, cu se intre-
tin mereu cugetele lor, stapiniti de dragoste divina cereasca de
un dor duhovnicesc.
16. Drept aceea, iubiti frati, pentru ca astfel de bunuri ne stau
inainte pentru ca astfel de fagaduinte ne-au fost facute de catre
Domnu1, sa indepartam de la toate piedicile sa renuntam la toat<1
dragostea cea lumeasca numai catre acel bun sa Indreptam cautarea
dorinta noastra, ca sa putem dobindi acea negraita iubire a Duhului,
spre care, fericitul Pavel ne-a indemnat a ne osirdui, ziClnd; Ciiutati
clragostea Cor. 1, 41). felul acesta vom putea schimba
(inilnii) noastre ne vom invrednici sa stam de-a dreapta Celui Prea-
inalt, sa ne apropiem de .odihna cea spirituala, de
CELE CINCIZECI DE OMIL!I 105
clragostea Duhului celuidivin. Pentru ca Domnul, iubind multpe oa-
meni, Se atunci ne intoarcem cu totul la ne
eliberam de toate (puterile) cele potrivnice.Ca - din pricina
multeI noastre a lipsei de maturitate adeprinderii cu rau-
tatea - ne indepartam de viata, ne punemmultepiedici nu vrem
scl ne pocaim cu adevarat, se milostive$te de fiind
Rabdator, atunci cind ne intoarcem venind omul nostru cel
launtric 11 luminam, pentru ca sa nu se feteIe noastre ziua
judcci'itii.
17. Iar daca acest lucru se pare greu (de implinit) .-.:.. din pri-
cina exercitiului aspru al virtutii, sau mai degraba din pricina sugestiei,
ori a sfatului ceIui potrivnic - iata Se indura 'indeIung
intoarcerea noastra; pacatuind, ne sufera sa ne pocaim ;
cazind nu se ca sa he primeasca, dupa cum a
spus Profetul: nu se ceL ce se
abate nu se intoarce? (Ier. 8, 4). Se cuvine, doar, ca sa
avem cuget curat sa ne intoarcem -'- indata definitiv --'- sa cerem
ajutorul Lui; pentru ca este gata sa ne mintuiasca.
avintul arzator a1 vointei noastre indreptata catre - atit cit ne este
putinta - buna credinta osirdia (ce depinde de) vointa noastra.
Indreptarea, insa, toata, savir$e$te intrunoi.
Sa ne sirguim, deci, fratilor, ca (unii ce sintem) fiiai Dum-
nezeu, sa ne dezbracam de toata deprinderea cea rea, dc nepasare
trindiivie sa fim gata demni a-L urma ; sa nu amlnam (acest lucru)
de 1a la alta, furati de rautate. Ca nu clnd va avea loc ie$irea
noastra din trup.
Mari nespuse sint fagaduintele cre$tinilor pentru ca slava
frumusetea placerea ceIor vazute nu echivaIeaza credinta vaIoarea
unui suflet.
18. Cum, deci, sa nu dam ascultare 'intru totul acestor lndemnuri
promisiuni a1e Domnului sa nu venim 1a sa nu renuntam,
('um se spune Evanghelie, la toate, chiar 1a viata noastra $i
numai pe sa-L iubim, pe nimenI altul inafara de
Sa luam aminte, apoi, la toate (cite a facut pentru
cinste s-a dat! Clte orinduieliale Domnului auavutloc incade pe
vremea Parintilor a Profetilor! Clte fagaduinte nus-au facut!. Clte
indemnuri! Clta mila a Domnul fata .denoide 1a inceput!ln
cele din urma $i-a manifestat nespusa Sa milostivire fata denoI, prin
venirea $i prin rastignirea Sa, prin care ne-a mutat, pe.noi cei care
ne-am .llltors (de 1a pacatoasa)" la vlata:
IC6
SFINTUL MACARIE EGIPTEANT}L
Dar nu ne departam de (sfatul) noastre, de iubirea lumii,
de deprinderile de obiceiurile cele rele ne aratam credincio:,?i
sau mai degraba
Cu toate acestea, iata ca Se fa\a de ne paze:'?te,
ne chip nevazut, nu ne lasa, pina la dupa pacatele
noastre, prada rauta\ii, nici sa pierdem amagirile lumii, ci arati'i
indeJunga rabdare ne sa ne intoarcem la
19. Dar ma tem ca nu cumva sa se implineasca cU cei care
avem cuget defaimator umblam deprinderi rele, cuvintul Aposto-
lului, care zlce; dispretuie$ti tu Lui $i
duintei $i indelungii lui ne$tiind lui Dumnezeu
te (Rom. 2, 4). Pentru ca, daca (profit'ind)
de indurarea, bunatatea rabdarea Lui, adaugam mai multe pacate,
ne vom agonisi osinda mare - din cauza neglijen\ei a dis-
pretului nostru - se va implini intre cuvintul; dupd
dupd iti minie pentru
ziua miniei dreptei lui Dumnezeu (Rom. 2, 5).
Multa bunatate indurare de nespus arata Dumnezeu fata de neamul
omenesc! Este, insa, necesar, pentru a putea dobindi mintuirea, sa
vrem sa ne pocaim sa ne sirguim a ne intoarce la
20. lar, daca vrei sa indelunga-rabdare a Dumnezeu
buniltatea Lui cea multa, sa aflam (acest lucru) din (Sfintele) Scripturi,
de Dumnezeu inspirate. Privel?te la (poporul) Israel, din care (se trag)
Parintii, carora li s-au facut fagaduintele, din care (se trage) Hristos,
dupa trup, carora s-a incredintat) cultul Testamentul : cite pacate
n-au savirl?it! De cite ori s-au abatut! insa, nu i-a parasit pen-
tru totdeauna, ci le-a trimis, spre folosul lor, la vremea cuvenita, pe-
depse - vrind sa inmoaie inimii lor, prin necazuri - (iar
cind ei) s-au intors, i-a mingiiat le-a trimis profeti. De cite ori n-au
nu s-au poticnit, iar i-a rabdat, cind s-au intors, i-a
primit cu bucurie! abiitindu-se ei, nu i-a lasat, ci i-a chemat
1a poc=ainta profeti. (Deci), de multe ori abatindu-se, (apoi) intor-
r.indu-se, (de multe ori) i-a rabdat cu bunavointa primit cu iu-
bire, cind cele din urma, mare gre:,?eala au caznt, punindu-I?i
miini1e pe Insul?i Stapinul, pe Care 11 a!?teptau, a:,?a cum se spusese de
Parinti Profeti, ca izbavitor, mintuitor, imparat profet. Ca venind,
ei nu L-au primit, ci din contra, I-au facut multe lucruri necinstitoare
iar cele din urma L-au pedepsit cu moarte pe cruce. Dar
gre:,?eala atit de .mare decazind atit de mult, au pus virf pacatelor
lor. De aceea, au fost parasiti de Duhul Sfint, atunci cind catapeteasma
templului s-a rupt (cf. Matei 27, 51). templul lor s-a naruit, a fost
CELE CINCIZECI m: OMILll 107
dat neamurilor pustiit, dupa cum Domnul spusese: Nu va
pe sd nu se (MateI 24, 2). cele din
urma, ei au fost dati pe mina neamuri1or, au fost risipiti pe
mintul, de catre cei ce i-au robit 1i s-a interzis sa se mai intoarca
1a 1ocuri1e lor.
21. Tot acum, (1a fel se comporta Dumnezeu) cu fiecare
dintre vede cit fiecare, fiind bun rabda
inde1ung (sa ne pocaim). Iar cind cineva se poca-
se sa nu mai il (pe acesta) cu multa
dragoste bucurie. Pentru ca se spune : Bucurie se ,face cer) pentru
un se (Luca 15, 10). Nu este
Meu, 00 vreunul mici (MateI 18, 14).
Iar daca cineva - Dumnezeu ii arata atita bunatate indelunga-
rabdare - nu la indepiirtarea treptatii a piicate10r, a celor
ascunse a celor viizute, ci stii ca cind Dumnezeu
ar trebui sii se pociiiascii ; - aratind mult dispret (fatii de bunatatea
divinii) - adauga pacate peste piicate, nepiisare peste nepiisare,
peste ump1e miisura piicatelor -, cele din urmii ajunge
intr-o stare de ne1egiuire atit de mare, incit nu se va mai putea ridica
fiind dat pe mina ce1ui riiu, se va pierde.
22. s-a intimp1at cu Sodomei. au
multe piicate nu s-au intors (de 1a ca1ea 1or). cele din urmii au
purtat gind riiu sa cu ei fapte
tntrucit nu s-au pocait, au fost pierduti; umplind intrecind masura
pacate1or, judecata divina i-a dat prada focului. s-a intimplat
pe vremea 1ui Noe: mu1te rele acestuia)
(ne)pociiindu-se, ce1e din urma, 1a atit de mari pacate au ajuns ca
tot pamintul a fost nlmlcit (din cauza 1or). La fel s-a intimp1at cu
egiptenii. au piicatuit multe nelegiuiri au impotriva
poporu1ui lui Dumnezeu, insa Dumnezeu S-a m110stivit n-a trimis
peste ei pedepse atit de mari, care sa-i nimiceascii. Pentru intoarcerea,
cumintirea pociiinta 1or, i-a biciuit cu ace1e p1iigi mici, dar a indurat
indeJung a sii se pocaiascii. dupii ce au multe
ne1egiuiri impotriva poporului lui Dumnezeu s-au pociiit, dar dupii
aceea, au cazut vechea necredintii au chinuit amarnic pe
poporul 1ui Dumnezeu. Mai tirziu, cind Dumnezeu, multe
minuni, a scos pe poporul Sau din Egipt prin Moise, ei au
mare cii au urmarit pe acest popor. De aceea, cele din
urma, judecata divinii i-a condamnat pierdut, inecindu-i ape,
pentru nu i-a mai socotit sa traiascii.
108
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
23. Lafel (s-aintimplat),precum s-a zis mai inaintej cu
porul).Israel. Acestaa multe pacate : pe profetii
DU,mnezeu. i-a ucis multe alte rele au facut, insa Dumnezeu a rabdat
(de fiecare data). sa se Dar cele din urma
au cazut sub pacat atit de mare, ca zdrobindu-se s-a11 mai ridicat.
(indraznit ridice miinile impotriva Stapinului. aceea,
cele. din urma au fost parasiti lepadati (de 1a fata Dumnezeu)
luat de. la ei profetia, preotia cultul s-au dat neamurilor celor
ce au crezut, precum a zis 8e de
se, popoTului. face ei (Matei 21, 43). Daca pina
atunci Dumnezeui-a suferit si milostivindu-Se de ei, parasit,
. ., '-
au implinit masura pacatelor le-au pus virf, miinile
impotriva Stapinului, atunci, au fost parasiti de Dumnezeu.
24,. Iubitilor, am expus (toate) acestea pe larg, pentru a invata din
paginile Scripturii ca trebuie sa ne intoarcem cit mai degraba de la
deprinderile cele rele sa ne sirguim (a urma) pe Domnul. este
,bun intoarcerea noastra pocaindu-ne ne cu multa
pucurie. spus toate acestea), ca cumva sa creasca de rau-
tatea. noastra noastre sa se inmu1teasca (iarin cele din urma)
sa asupra noastra minia Dumnezeu.
Sa ne sirguim, deci, sa venim la cu inima deschisa, fara a ne
pierde n<'idejdeain mintuire. Pentru ca aceasta este iscodire) a
celui viclean rau : acesta de pacatele de mai inainte, pen-
tru , a .. duce pe om ladeznadejde, linc.ezeala nepasare, ca cumva
acesta intorcindu-se venind la Domnul, sa dobindeasca nlintuirea
dat fiindca Domnul arata atita bunatate neamului omenesc.
25. Iar daca se pare lucrugreu, (ba poate)chiar imposibil a ne
indeparta de la multele noastre pacate, de care am fost - fapt
care. precum am zis, este iscodire a celui rau piedica calea)
mi.niuirii noastre - sa ca Domnul, venind lume),
a '.facut, intru bunatatea Sa, 'pe cei orbi sa va'<ia, a vindecat pe cei sla-
banogi, a tamaduit toata boala (din popor), a inviat cei morti care
deja intrasera putrezi,ciune des!Compunere, a facutpe surzi, sa
a scos legiune de demoni dintr-un om l-a facut bine pe aces'ta,
pe care il cuprinsese atit de mare nebunie. Deci, cu cit mai virtos
Domnul se va apIeca catre sufletul care se intoarce spre cere
mila ajutorul Sau, va aduce Ia bucuria nepatimirii, ]a starea (de-a
Imp1!ni) toatavirtutea Ia innoirea mintii; va aduce de la orbirea
$i . surzenia necredintei, a a netemerii (de Dumnezeu) la
cuminienia 1a curatia inimii. Ca a facut trupul suf1etul.
$i dupa cum, venind pe pamint, a dat cu bel$ug bunatate, vindecare
CEI,E CINCIZECI DE DUHOVNICE$TI
i:ljutor - ca un bun singur doctor - celor ce se apropiau de
cereu (aceasta), la fel (va face cu bunurile)
26. Ca daca de trupurile, care mor se risipesc, atlt de mult S-a
milostivit, fiecaruia i-a implinit cererea, prompt cu bunatate, cu
(:it mai vil'tos. Se va milostivi va vindeca numaidecit sufletul cel ne-
muritor, care nu se strica, nu se des'compune, dar care este cuprins
de boala a rautatii, a necredintei, a netemerii (de Dum-
nezeu) de celelalte fete ale pacatului ; care se apropie de ii cere
ajutnrul, prive!?te spre indurarea Lui, dorind sa primeasca de la harul
Duhului, pentru a se rascumpara mintui !?i pentru a scapa de toat,1
rautatea de toata patima, precum lnsu!?i a spus: Cu cit
1nult, ce1 ceresc face ce10r ce strigii
noaptea? (Luca 18, 7). adauga, zicindu-i: "VQ, spun vouii cii 1e
face curind (Luca 18, 8). Iar alt adauga: Cereti
se oricine cere, primi ce1ce cauta,
celuice bate se deschide (Matei 7, 7-8). continuind,
ga : CU atit mai mult, Tatiil vostru cel ceresc da pe Duhul Sfint ce-
ce cer (Luca 11, 13). <lAmin zic chiar dacii nu dapen'-'-
tru este prieten, pentru lui, insii, sculindu-se, da
cit trebuie (Luca 11, 8).
27. Deci, prin toate acestea ne-a indemnat sa cerem de la El fara
sfia]a neincetat darul harului Sau. Pentru ca a venit pentru ca
pe sa-i intoarca laEl sa vindece pe cei cred intr.:.Insu[
(Se cuvine) dar, ca sa ne departam de deprinderi1e cele rele pe
este cu putinta ; sa urim lucrurile cele lumii,
sa ne intoarcem de la cugetele cele viclene sane alipim totdeauna
pe cit ne este cu putinta de Iar este gata sa dea ajutorul
l.ui. Este milostiv datator de viata, vindeca dureri care se vindeca
da mintuire celor. ce-L cheama se intorc la celor care - de
buna voie pe 1e este cu putinta- se 1eapada detoata dragostea
lumeasca abat cugetul de 1a cele celor care se alipesc
de cu dor fierbinte. Dar numai sufletul care pe toate le
de prisos, care odihna intru nimic din cele care
sa guste sa se odihneasca bunatatii Sale; numai
acela se de ajutorul Sau. Sufletul care arata astfel de
credinta darul ceresc; dorinta lui ii este implinita, cu pri-
sosinta, prin har; impacat de voie Duhului Sfint,
zilnic bine, staruie pe calea dreptiitii, ramine neinduplecat fara
legatura cu rau nu intristeaza cu nimic harul. (Un astfeJ
de suflet) se de mintuirea impreuna cu toti
;ii caror insotitor s-a facut imitatie, lume, Amin.
110
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Omilla a V-a
Mare este intre oamenii lumii acesteia. Pentru
ca (oamenii lumii acesteia) sint cu inima cu mintea
pe cind doresc din toata inima sa se afle
Tatalui celui ceresc numai pe Il au inaintea ochilor.
Alta este lumea cre/?tinilor, mintea, vorba, fapta modul lor
de alta este fapta oameni1or din lumea aceasta, lnintea, vorba
modul lor de Altceva sint aceia altceva sint ace$tia mare
este deosebirea intre unii Pentru ca locuitorii pamintului
veacului acestuia se aseamana griului pus ciur; ei sint
de cugetele cele nestatornice ale lumii acesteia, (se afla necontenitul
virt('j al lucrurilor celor paminte$ti, al poftelor al complicatelor pro-
bleme materiale).
Diavolul scutura cerne sufletele lor prin ciur, adica prin lucru-
rile cele paminte$ti. Tot neamul cel pacatos al oamenilor, de la caderea
Adam, cel care a calcat porunca, se afla sub stapinirea (acestuia),
a incepatorului
Deci, primind aceasta stapinire asupra tuturor fiilor acestui veac.
ii agita cerne sita lumii cu cugete necontenite de in$elaciune
ratacire.
2. Ca dupa cum griul este izbit ciur de catre acela care cerne
este agitat intors necontenit, tot incepatorul
(cel care) pe oamenii cu lucrurile cele ii
prin acestea, ii face sa se poticneasca prin cele de-
prin poftele cele urite prin lucrurile cele paminte$ti lume$ti,
robind, zguduind amagind neincetat tot neamul cel pacatos al lui
precum mai dinainte a spus Domnul Apostolilor, vorbind
despre ridicarea celui rau impotriva lor. V -a cerut satana
ca pe griu .. dar Eu M-am rugat Meu, ca nu se cre-
dinta (cf. Luca 22, 31-32). Iar cuvintul, pe care
Creatorul a spus-o Impotriva lui Cain: Gemind, tremurind
nindu-te vei fi pe (Gen. 4, '12), se refera chip tainic - ca
un icoana - la cei pacatol?i. Pentru ca incalcind Adam
runca lui Dumnezeu, tot neamul lui a devenit pacatos are lntru
aseuns, sufletul sau), imaginea (lui Cain), care este tulburat, se cla-
de frica de groaza de tot felul de pofte de dezmierdari, cu
care, stapinul lumii acesteia agita tot sufletul care nu s-a ni'iscut de la
Dumnezeu. Dupa cum griul este neincetat agitat ciur, tot sint
agitate $i cugetele oamenilor, diferite chipuri, cu amagiri1e treca-
toare ale trupului, cu frica cu tulburare.
CELE CINCIZECI DE OMILll
111
3. Dar Domnul, mustrind pe cei care urmau amagirile voia
celui le spunea ca poarta sufletul lor) chipul rautatii lui
Cain, zicind: Voi vreti sci faceti poftele vostru. fost
uciga$ oamenilor de inceput nu umblat intru (loan
8, 44). Prin urmare, tot neamul cel pacatos al Adam poarta ascunsa
in sine acea osinda (a lui Cain), acel: Gemind tremurind sci
cernuti de in cimpul (cf. Luca 22, 32). Ca dupa cum
de 1a un singur Adam s-a raspindit pe pamint tot neamul
tot singura rautate a a intrat ei, dind
incepatorului rautatii sa-i cearna pe toti prin ginduri nestatornice, ma-
teriale. zadarnice tulburatoare. dupa cum un poate sa
sa agite toate plantele sau dupa cum un intuneric
a1 noptii peste toata lumea se tot stapinul rautatii, care
este un fel de intuneric rational (aducator de) rautate moarte, un
iel de ascuns salbatic, neamul oameni1or de pe pamint.
pe oameni ginduri nestatornice. le inima cu pof-
tele lumii umple de intunericul de orbire uitare tot
sufletul care nu s-a nascut de sus, iar cu cugetul cu mintea nu s-a
mutat celiilalt veac, dupii cum s-a scris: Cit despre noi,
noastrCi este in ceruri (Filip. 3, 20).
4. adevarati se deosebesc de toti ceilalti oameni. Deose-
birea dintre ei ceilalti oameni este mare, precum am spus mai ina-
inte. constii faptul cii (cre!1tinii) au mintea cugetul totdeauna
1a la bunurile cele la apropierea
de Duhul 8fint; constii faptul cii s-au niiscut de sus, de la Dum-
nezcu, s-au invrednicit sa devinii fapt adevar fii ai lui Dum-
nezeu ; consta faptul ca au ajuns la stare de tarie, de netulburare
odihna, urma a multe osteneli nevointe (depuse) vreme inde-
lungata; (consta) faptul cii nu mai sint zguduiti dati ciurul
cugEtelor celor nestatornice zadarnice. Prin aceasta sint mai mari
mai buni decit lumea, faptul cii mintea cugetul sufletului 10r
sint pacea lui Hristos se afla iubirea Duhului precum Domnul,
despre unii ca a zis ca au trecut din moarte la viatii.
Prin urmare, deosebirea dintre cei1alti oameni) nu consta
tinuta sau forme exterioare, cum socotesc multi. (8int intre
ei unii, care) sint asemenea lumii prin mintea cugetul lor, au (mo-
mente de) clatinare, de nestatornicie gindire, de necredintii, de con-
fuzi(!. de tulburare, de temere, precum au toti oamenii; atit
prin tinuta, cit prin faptele lor, ei se deosebe5c (de lume) - 5int
legati cu legaturi pentru ca nu au inca inima lor odihna
112
SFINTUL MACARIE EGIl'TEANI.:I.
de 1a Dumnezeu pacea cea cereasca a Duhului, pentru ca
l:ert1t-o, necrezindu-se s-o ceara de la Dumnezeu.
5. Deci, prin innoirea mintii, prin pacea cugetelor, prin iubirea de
Vomnul dragostea cea cereasca, se faptura cea
de toti oamenii lumii. De aceea a loc Domnului,
ca sa pe cei ce cred cu de aceste bunuri
Ca frumusetea bogatia cea cereasca
este de nedescris se cu osteneala, cu sudori, cu incercari
cu multe lupte; dar toata (indreptarea) se harului lui

Toti sa pe imparatul cel pamintesc '1i orlcinc
ora'1ul imparatului, dore'1te cel putin sa frumusetea lui:
eleganta hainelor, luciul porfirei, sclipirca diZeritelor miirgal'itare, stra-
luci1'ea coroanei, demnitarilo1' care il insotesc; - numai cei
dispretuiesc toate acestea, pentru ca ei sint ispititi de alta
de cea cereasca netrupeasca ;ace'1tia sint de
alta f1'umusete, de frumusete de nedescris ; pentru ca s-au facut pa1'ta'1i
a1 unei alte bogatii, traiesc dupa omul ce1 launt1'ic se
din alt Duh. Deci, de ce oamenii lumii acesteia - ce au
duJ1ul doresc mult, cel putin sa pe impa1'atul pamintesc
cu toata podoaba sa, pentru ca., cu cit cstc mai stra-
1ucitor, aspectul sau exterior, decit toti oamenii, cu at1t este mai
toti doresc cel putin sa-l vada, fiecare zice intru sine:
de mi-ar fi dat mie podoaba frl1musetea (1ui)>> ;
pe acela care este asemenea lui, facut din pamint, supus ace-
10ra'1i patimi muritor, pentru frumusetea lui cea trecatoare.
6. Deci, (zic), daca oamenii cei trupe'1ti, intl'u atita doresc (sa
slava imparatului pamintesc,cu cit mai mult aceia, care Duhul Sfint
a pus picatura din le-a ranit inima cu d1'agostea
pentru Hristos, lmpa1'atul cel ce1'esc, sint de acea frumu-
sete de negrait, de podoaba cea nest1'icacioasa de bogatia cea
de nedescris a lui H1'istos, lmparat, sint 1'obiti de
dragostea Lui doresc sa dobindeasca acele bunuri de nedescris, 1a
care privesc mijlocirea Duhului. Din aceasta p1'icina, dispretuiesc
toate frumusetile de pamint; podoabele, '1i
impa1'atilor a p1'intilor, pent1'u ca au fost raniti de f1'umusetea divina
nemuri1'ii cere'1ti a fost picurata sufletele 101'. De aceecl
doresc cu multa ardoare acea dragoste a Imparatului ceresc numai
pe tl au inaintea ochi10r; de dragul Lui se dezleaga de toata dra-
111mii arunca orice paminteasca, pentru ca su
C;EI,E CINCIZECI DE OMILII 113
avec. totdeauna numai acea dragoste intru inimile 10r sa nu-L ames-
tecc cu nimlc altceva.
Dar foarte putini s1nt aceia care adauga bun 1n-
ceput bun, cei care duc neclatinati drumul pina la capat, care au dra-
numai catre Dumnezeu de toate celelalte se dezbraca. lntr-ade-
var, multi se 1upta multi se de harul se ranesc
de dragostea cea cereasca, 1nsa nesuportind luptele, asalturile, durerile
zilnice (venite din partea) celui rau boldul diferitelor pofte
- faptul ca ceva din aceasta lume se
poate dezlega intru totul de iubirea -- se afunda abisul lUlnii,
din cauza lipsei de a trindaviei, sau din cauza iubirii
unui lucru pamintesc. Se cuvine, deci, ca acela care sa duca
viata buna pina la sa alaturi sa amestece iubirea
fata de cele cu alta iubire, ca cumva sa-1 impiedice (sa se
dedice) celor sa se 1ntoarca la ce1e de mai inainte cele
din urma piarda viata. Ca dupa cum mari de negr-ait sint faga-
duinte1e Dumnezeu, tot este nevoie de (multa) credinta spe-
ranta, de (multe) 1upte, dureri incercari. Pentru ca sint lucru
bunurile pe care omul spera sa le obtina cerurilor.
Vrel, deci, sa cu Hristos veac, dar vrei sa iei asu-
pra-ti sa duci de buna voie, p1na la moarte, luptele, greutati1e
ispitele din vremea scurta a acestei vieti? Ce spune Hristos?
vrea cineva sd Mine se lepede de sine, crucea in
fiecare cu bucurie urmeze Mie (Matei 16, 24).
cineva nu pe $i pe pe femeie, pe copii, pe
pe surori chiar sufletuL nu poate fi ucenicuL Meu (Luca
14, 26). Cei mai multi dintre oameni voiesc sa dobindeasca imparatia
(cerurilor) sa viata dar urmeaza
vointei 10r 1a ele, semanind Vor sa
neasca vlata fara sa se 1epede de sine, 1ucru care este imposibil.
Adevarat este cuvintul Domnului: Aceia trec prin viata nevata-
mati, care, potrivit poruncii Domnului, se 1eapada de toate poftele
lumii, de placerile, preocupari1e legaturile ei, numai pe Il
au inaintea ochilor, care doresc sa implineasca poruncile Lui, care
ingaduie sa alaturi de acea iubire ceva din poftele sau dorintele
acestui veac, aceia, dobindesc impar"itia Dumnezeu. Dintr-un singur
exemplu inte1ege toate acestea. Fiecare cJ uneori este nepotrivit
ceea ce sa faca, insa placindu-i acel 1ucru, renunta este
invins de el. Razboiul se da, mai intii inlauntru, inima; (acolo) este
lupta razboiul, (acolo) este cumpana care 1nclina fie catre iubirea
Dumnezeu, (fie catre) iubirea lumii. Acolo djscerne fiecare dc
114
SE'lNTUL MACARIE EGIPTEANUL
acolo (hotarirea sa sau la lupta cu fratele sau, zicind
intru sine: Sa zic? Sa vorbesc? vorbesc? (Aco1o, in1auntru,
omul) aduce de Dumnezeu, dar retinut de orgoliul
se leapada de sine. daca iubirea lumii atirna mai greu
catre ea ba1anta lnimii, iute ajunge cuvintul cel rau 1a
buze. Cugetul preocupat de propriu-l orgoliu sageti, pe care
trimite, prin limba, sub forma de cuvinte necuviincioase, impotriva
aprCoapelui. Intetind sagetile cuvintelor necuviincioase, uneori se ajunge
la vinatai rani, ba uneori madularele trupurilor intre ele
cauzeaza moartea. fe1ul acesta celui rau se termina cu
moartea. Iata, deci, unde a inceput unde s-a iubirea de slava
cea Iumeasca, cind cintarul a inclinat catre vointa. Toate acele
necuviinte se intimpla cind (omul) se leapada de sine ceva
din aceasta lume.
ia crede-ma, orice pacat fapta rea: rautatea ade-
indeamna vointa spre poftele ce1e spre
placerea trupeasca. felul acesta se orice lucru rau:
desfrinarea furtul, lacomia betia, iubirea de arginti vanitatea,
invidia pofta de stapinire orice fapta a rautatii. Uneori se
Iapte care par spre lauda slava oamenilor, dar care sint inaintea
Dunlnezeu asemenea faptelor nedrepte, furtului ce10rlalte
Zice (Psalmistul): Dumnezeu risipit celor ce
(Ps. 52, 7), pentru ca cel viclean vrea sa aiba (faptele) care
a fi bune diferite feluri cu poftele lumef?ti.
deosebi iubirea fata de cele pamintef?ti f?i trupef?ti este folosita
de rau devine pentru (om) lant, legatura povara grea,
care-l afunda ineaca veacul rautatii, neingaduindu-i sa se ridice
sa se inalte catre Dumnezeu. Orice ar iubi cineva din lumea aceasta,
ingreuiaza mintea, ingaduie sa se ridice.
acest cintar aceasta balanta este atirnat este incercat tot neamul
omenesc, adica al fie ca el locuiesc cetilti, munti,
chilii, la tara sau locuri pustii. Fiind atras de buna voie de ceva,
omul se leaga cu iubirea de acel lucru, f?i mai arata intreaga
DUnJnezeu. Astfel: iubef?te averile, daca le are; altul
aurul argintul; altul lumeasca pentru a fi
s1avit de oameni, altul puterea de stapinire; altul
slava onorurile oamenilor; altul minia violenta; -
pentru ca ii cade prada -; altul invidia; altul
se este cuprins de ziua intreaga; a1tuJ este amagit
de altuia ii place sa fie socotit dascal sa fie
dat de oameni; altuia ii place sa traiasca neglijenta tr.indavie;
l:ELE CINCIZECI DE OMILII 115
altuia sa se Imbrace zdrente, iar aItuia sa se dedice grijilor pamin-
altul somnul, gluma vorbele murdare. a!?a,
fiind cineva prins cu un 1ant mare sau mic de 1ume, este stapinit de
ea permite sa se ridice. Pentru ca patima, pe care cineva
impotriva careia nu lupta cu barbatie, il il ingreu-
iaza devine pentru el piedica Iant, ca sa nu-!?i poata rid.ica mintea
ciHrc Dumnezeu, sa-I p1aca Lui, numai Lui slujind, sa dobindeasca
viata (Iui Dumnezeu).
Pe cind sufletul care este atras cu adevarat pe Domnul,
se Ieaga de cu toata puterea de la ajutorul harului.
Se leapada de sine nu da ascultare sfatului mintii saIe - pentru ca
ca) acesta se strecoara, chip viclean, sfatul ceIui rau, care
este cu ne - ci mai degraba se lasa seama Cuvin-
tuIui se pe C1t ii este cu putinta, de orice lant
vazut, se preda Domnului. (Intr-adevar, numai facind) poate sa
treaca peste luptele, necazurile durerile (care se ridica caIe).
Lucrul care-I cineva, aceIa fie ca-1 ajuta, fie c8.-1
greuiaza. Daca cineva ceva din (aceasta) 1ume, acel lucru devine
pen':ru el lant povara care il trage jos, care nu-i permite sa se
inaIte catre Dumnezeu. Daca, insa, cineva pe Domnul
runc'ile Lui, este ajutat de Toate poruncile Domnului devin u!?oare,
pastreaza iubirea fata de tmpovararea se face spre
binele lui. Mai mult decit atlt, alina orice necaz
tristare. Puterea divina puterile care pun curse
sufletului inlantuiesc cu diferitelor pofte, abisul aces-
tei Iumi. se elibereaza. el de eIe, prin credinta, staruinta multa
cu ajutorul Celui de sus, pe Care-L iube!?te. (A!?a) se el
(sa mo!?teneasca) imparatia cea cereasca, pe care a iubit-o cu adevarat,
ajutat de 'Domnul, dobinde!?te viata
Ca sa aratam cu exemple rea1e ca multi se pierd din cauza vointei
10r, ca se scufunda mare, sau sint du!?i robie, sa presupunem ca
casa este cuprinsa de foc : ceI ce vrea sa se saIveze, observind incen-
diul, fuge gol, gindindu-se doar Ia viata sa, lasa totul scapa. A1tul,
insa, vrind sa ia ceva din casa : vase alte lucruri, intra ea
cind face aceasta, casa este cuprinsa de foc, iar el este prins inauntru
arde impreuna cu ea.
Vezi cum, iubind cineva ceva, cu propria-i vointa a fost pierdut
foc? La fel se intimpIa pe mare, atunci cind iscindu-se furtuna,
(oanlenii) naufragiaza: unul dezbracindu-se, aruncindu-se gol
apa - vrind sa se saIveze doar pe sine - este Iuat de valuri purtat
lieasupra 10r, insa pentru ca nimic nu-l impiedica, poate sa striibata
116
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
marea cea amara :,?i sa-:,?i scape viata. Altul, insa, vrind sa salveze :,?i
ceva din sale - crezind ca poate sa inoate sa iasa cu
ele - lucrurile pe care le ja il ingreuneaza, il a[unda mare se
pierde acesta, neputindu-:,?i salva viata, din cauza unui neinsem-
nat. Vezi cum acesta) pierde viata cu propria-i (Sa dam
un alt exemplu): Sa presupunem ca se aude de invazia celor de alt
nealn: Unul, indata ce aude aceasta, fuge el Iuge dez-
bracat, fara sa-:,?i ia hainele. Altul, insa, nu crezare ca du:,?manii,
sau vrind sa ia ceva din lucrurile sale intirzie sa fuga. Navalind du:,?-
manii il prind, il duc rob tara lor acolo este obligat sa le slujeasca.
Vezi ca acesta a ajuns robie, cu voia sa, djn pricina zabavei,
a lipsei de barbatie a iubirjj fata de unele lucruri ? Tot a:,?a se
cu cei care nu urmeaza poruncilor Domnului, nu se leapada
de &ine nu iubesc mai presus cle orice pe Domnul, ci de bunJ voie
se lasa incatu:,?ati cu legaturi paminte!?ti. Cind izbucne:'?te focul cel
ve!?niC, loc sa-i) gaseasca prizonieri ai virtutilor, afla) mai degraba
de dragostea fata de lume. (De aceea), ei se afunda marea
cea amara a rautatii sint luati robie de cei de alt neam, adica de
duhurile rautatii !?i se plerd. Iar daca vrei sa CUllO!?ti, din Sl:ripturile
de Dumnezeu lnspirate, o.devarata iubire fata de DoInnul, ginde!?te-te
1a Iov. Acesta s-a dezbracat, sa zic a:,?a, de toate cele ce avea:
de copii, averi, servitori de toate celelalte, a fugit s-a salvat.
scotindu-!?i haina, i-a aruncat-o satan, fara sa blesteme cu cuvintul
so.u cu inima, fara sa ajunga pe buzele sale vreun cuvint impotriva
Domnului, ci binecuvintind pe Domnul, zicea : Domnul DomnuL
cum Domnului, fie numeLe Domnului
1, 21). De!?i socotea ca are multe lucruri, fiind
cercat de Domnul, i s-a aratat ca nu are afara de Dumnezeu.
La fel s-o. intimplat !?i cu Avraam: poruncindu-i Domnul S11 ia311 din
pamintul, din familio. !?i din casa tatalui sau, s-a dezbracat, sa zic a!?a,
de toate : de patrie, pamint, rude, parinti a urmat cuvintul Domnului.
au venit peste el multe incercari ispite : i s-a luat sotia a
suferit multe nedreptati, pe cind petrecea tara dar toate
momentele a aratat ca iube!?te pe Dumnezeu mai presus de orice.
cele din urma, dobindind fiu, cum s-a promis, 1a adinci batrineti
cerindu-i-se sa-l aduca jertfa, numaidecit s-a dezbracat !?i lepadat
de sine. Vrind sa aduca (jertfa) pe fiul sau cel unul-nascut, e1 a aratat
nimic altceva nu iube!?te mai mult decit pe Pentru ca
daca pe acela l-ar fi dat cu placere, cu cit mai mult, claca i s-ar
jJoruncit sa imparta ])unurile sale saracilor, ar fost gata sa imp1i-
neasca porunca.
C,:U:: CIlJCIZECr DE i 17
Vezi care este adevarata iubire fata de Domnul (ce dir1
vointa (libera)? Tot cei care voiesc sa devina (ai
bunurilor se cuvine sa iubeasca nimic (mai pr2sus) de Dum-
pentru ca, atunci cind sint 1a incercare, sa fie tari
pastreze iubirea fat;1 de Domnul. Unii ca iubind pe
Dumnezeu mai presus de orice dezlegindu-se de Iubirea oricarui
lucru din 1umea (aceasta), vor putea duce lupta 1a capat. lnsa sint
loarte pntini aceia care au astfel de iubire, care se 1eajJada de toate
placerile din lume care induril cu barbatie atacurile ispitele
rilU. Intr-adev<11' multi (incercind) sa traverseze fluvii, sint de ape;
dar sint unii care strabat iluviile tulburi a1e poftelor de multefeluri
din 1unlea aceasta ale ispitelor (venite) din partea celor
Multe corabii se acopera de valuri se cufunda mCire, dar sint
unele), care, plutind peste va1uri, strabat marea ajung 1a
cel De aceea, este nevoie totdeauna de multa CTetlinta, inde-
lupta, rabdare, chinuri, de foame sete dup;} bine, de
istetime, curaj, discernamint judecata Cei mai multi dintre oameni
sa dobindeasca lmpar,'!tia (cerurilor) fara lupta, osteneli su-
doal'e; insa acest lucru este Este, se
viata de toate zilele clnd oamenii, me1'g 1a cel avut, sa vara (1a
cimp) sau sa faca altceva, pentru procura cele necesare pentru
tJ'ai ; dar fiind lncreaza dnpa cnm c1t
cu toate acestea voiesc S3 primeasca plata aceia care
s-au trndit din gren, ca cind an facnt lncrul lor. Citind
(vedem) ca drept a bineplacut Dnmnezeu, ca s-a facnt prie-
ten Dnmnezen, ca toti s-an facut
ai Dnmnezen, ca au snportat atitea necazuri
Dnmnezen, Ccl au a1'atat cnraj s-au luptat (impotriva celui
De aceea Dar voim sa dobindirndarnri
egale cn ale 101', dorim sa primim ace1e harnri insa
cn vede1'ea ostenelile 1uptele, necazurile lor;
Jorim sa obtinem onornrile rasplata pe care ei an primit-o
de 1" Dnmnezen, dar voim sa 1uam asnpra ostenelile, luptele
101' !
Iti spun : orice om vrea - chiar desfrinatele,
oamenii cei nedrepti - sa dobindeasca fara osteneli 1npte
Imparatia Dumnezel1); insa (tocmai) pentrn aceasta se interpun
incercarile cele mu1te, necaznrile, luptele sudorile, ca sa se
vadeasca cine cu adevarat, din tot f?i cu toata puterea
5a, 1a numai pe cine pe a1tcineva ala-
de Pe drept, deci, intra imparc:itia cerurilor, aceia care,
118
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
cuvintului Domnului, se leapada de sine tubesc pe Domnul mai
mult decit propria lor viata; pe drept sint rasplatiti cu daruri
pentru marea lor iubire. necazuri suferinte, rabdare credin-
ta, stau ascunse fagaduinte1e, slava obtinerea bunurilor -
dupa cum saminta aruncata sub brazda (se ascunde) rodul, (dupa
cum) planta ce rasare intre spini sau loc mocirlos (se ascunde)
(Va veni cind acestea vor arata haina lor frumoasa
stralucitoare, fructele lor diferite, dupa cum spune Apostolul:
multe necazuri vom cerurilor (Fapte 14, 21).
Domnul: lntru mintui sufletele voastre (Luca
21, 19). Sau: ((ln lume necazuri (loan 14, 33). Prin urmare,
pentru a putea scapa de poftele cele de lanturi1e cursele
placerilor, de furtunile lumii, este nevoie de osteneala, de rabdare, de
stapinire de sine, de multa atentie de rugaciune catre Domnul. Sa
fugim de atacurile duhurilor viclene, sa luam aminte la priveghe-
l"ea, credinta niidejdea pe care le-au avut cu care au dobindit
inca de aici sufletele lor comoara cea cereasca, adica puterea Duhu-
lui. Aceasta este Imparatiei. Fericitul Apostol Pavel, vorbind
despre aceasta comoara cereasca, adica despre harul Duhului, dupa ce
arata necazurilor (ce-i pe cei arata folosul
pe care fiecare 11 poate trage din acestea. 1ata ce ca vor do-
bindi: Cifci $tim cd, dacd acest cort, se
strica, avem zidire de Dumne2Jeu, nefdcuta de mina,
ceruri Cor. 5, 1).
7. Dator este, deci, fiecare sa se lupte sa se sirguiasca a practica
sa creada, pentru ca de aici sa dobindeasca aceasta casa.
Ca daca se va casa trupului nostru, (trupul), nu avem alta casa
care sa se intoarca sufletul nostru.
Ca zicind: vom fi gifsiti nu goi (Il Cor. 5, 4)
Apostolul se refera (prin cuvintul gol) la comuniunea impartirea cu
Duhul Sfint, intru care numai sufletul cel credincios se poate odihni.
De aceea, cei ce sint cu adevarat se bucura
ies din trup, pentru ca au acea casa de mina, care (nu
este altceva decit) puterea Duhului care ei. Deci, chiar daca
se va casa trupului, (trupul), ei nu se tem, pentru ca au casa
cea cereasca a Duhului slava cea nestricacioasa, care, ziua invierii.
va zidi va slavi casa trupului, dupa cum zice Apostolul: "Cel ce
Hristos din m01"ti trupurile nQICtstre cele muri-
Duhul Lui locuie$te (Rom. 8, 11).
"Pentru Iui lisus se trupul nostru cel muritor
CELE CINCIZECI DE OMILII 11)
Cor. 4, 10), ca ceea ce este mHritor sci fie de via-
Cor. 5, 5).
8. Sa nevoim, deci, prin credinta prin viatil virtuoasa sa
tigam de aici acea imbracaminte, pentru ca nu cumva, imuracati fiind
trup sa aflam (totu1?i) goi, lipsindu-ne (acea putere) care sa
veasca, ziua aceea, trupul nostru. Pentru ca, cit fiecare s-a
vrednicit, prin credinta prin a se face a1 Duhu1ui
Sfint atit trupul sau se slavi ziua aceea. aceea
care acum aceastii viatc"i), le-a adunat ln1auntrul sufletu1ui sau,
atunci, se VOr descoperi se vor ar{lta afara trupului. Dupa cum co-
pacii --: atunci cind trece iarna putere nevazuta (venita) de 1a
soare vinturi, mingIie - odriislesc scot dinauntrul 10r, ca pe
un frunze, flori fructe, tot timp rasar din sinu-
rile pamintu1ui, iarba florile, de acopar imbraca pamintul, cri-
despre care Domnul a zis: Cci nici Solomon, in toatd. mCirirea
nH imbrCicat ca dintre ace$tia (Matei 6, 29); c,l toate acestea
sint pilde, figul"i imagini ale din (momentul) invierii.
9. La se cu sufletele tuturor celor ce iubesc pe
Dumnezeu, adica cu (Pentru insa), luna
cea dintii, Xanthicus (luna infloririi), cea numita aprilie, este ziua
vierii; atunci, impinsa, de puterea soarelui drepti:itii, iese dinlauntru
slava Duhului Sfint care acopera imbraca trupurile sfintilor, (se
arata) acea slava pe care ei au avut-o ascunsa suflete. Ca ceea ce are
cineva (ascuns suflet) acum, aceea se arata atunci din afara trupu-
]ui. Aprilie zic, este cea dintii dintre 1unile anului, aceasta aduce bu-
curie 1a toata zidirea; aceasta imbraca copacii goi deschide pamin-
tul ; aceasta toate vietuitoare1e.
Xanthicus, prima (luna) a este vremea invierii, atunci
cind se vor preas1avi trupurile 10r, prin 1umina cea negraita, care de
acum se afla intre ei, adica prin puterea Duhului, care va fi atunci
imbracaminte, mincare, bautura, bucurie, veselie, pace, via-
ta Ca Duhul Cel dumnezeiesc, pe care de acum s-au invredni-
cit a-L primi intru va fi atunci striHucirea ce-
l"easca.
10. Deci, cit de necesar este ca fiecare dintre sa creada, sa se
nevoiasca, sa se sirguiasca a viata virtuoasa sa arate multa na-
dejdp rabdare, pentru a invrednici 3a primim (inca de) acum,
suflet, puterea slava Duhului Sfint, ca atunci cind trupurile se vor
dez1eaga sa avem .A!cela care ne va Jmbra,ca va face
Ca zice (Aposto1u1): De fi nu goi
Cor. 5, 3). : trupHrile muritoare prin Duhul
120
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
CarE. locuie$te in (Rom. 8, 11). Fericitul Moise, avind pe chipul sau
s1ava Duhului, s-a ariHat simb01 (a1 s1avei trupuri10r de la inviere).
daca chipul sau era (atit de s1avit) incit niciunul dintre oameni nu pu-
tea sa-1 priveasca, cit de s1avite vor fi trupurile dreptilor 1a inviere?
(S1ava de 1a inviere este) s1ava pe care suflete1e sfintilor a1e credin-
s-au invrednicit s-o aiba inca de acum omul 10r ce1 1auntric.
Se zice : noi toti privind in oglinda, cu descoperita,
Domnului, ne in chip, din in Cor.
3, 18). de zile de nopti n-a
piine $i bi1ut, precum scris (Exod 34, 28).
Dar ar fi fost cu neputinta ca trupul sau sa vietuiasca atita vreme,
fi:ira piine, daca n-ar fi primit a1ta l1rana, hrana) duhoVEiceasca, pe
care iRca de acum suflete1e sfintilor, primesc chip nevazut de la
Duhul.
11. Deci, Fericitul Moise doua chipuri a aratat ce slava a 1umi-
ce desfatare spiritua1a a Duhului vor avea cei adevarati
la inviere. De aceasta slava se invrednicesc inc:i de acum
chip tainic, 'insa atunci (1a inviere) se va arata pe trupul 10;.". Ca slava
care, inca de acum, au cei sfinti suflete1e 10r _. precum s-a
zis mai inainte - acea (slava) va acoperi va imbraca trupurile cele
goa1e 1e va rapi 1a ceruri, iar de aici inco1o ne vom odihni cu Domnul
veci, imparatia (Sa) cu trupul cu sufletul.
Creindu-1 pe Adam, Dumnezeu i-a Hicut aripi ca pasa-
rilor, pentru ca i-a pregatit aripile Duhu1ui, adica ace1e aripi pe care
1e va da 1ui 1a inviere, ca sa-1 ina1te sa-1 duca aco1o unde vrea Du-
hul. Astfe1 de aripi se invrednicesc sa aiba suflete1e dreptilor inca de
acum, atunci cind zboara cu gindul 1a ce1e Ca alta e3te 1umea
a1ta este masa, a1te1e sint alta este desfatarea,
alta este altul este cugetul. De aceea, ei sint mai buni
decit toti oamenii. Puterea, pe care s-au invrednicit s-o primeasca inca
de acum de la Duhul Sfint se aHii inHiuntru, sufletele lor, insa la
inviere trupurile se vor invrednici de acele bunuri ale Duhului
vor fi imbracate cu acea s1ava, pe care suflete1e, inca de pe acum,
exp",riaza.
12. Deci, dator este fiecare dintre sa se nevoiasca, sa se tru-
sa se (a toate virtutile, sa creada sa
ceaI"a de 1a Domnul ca inca de pe acum, omul (nostru) ce1 1auntric sa
se faca 1a s1ava aceea sufletul si1 se de acea
sfintenie a Duhului, ca fiind curatiti de noroiul rautatii, sa avem 1a
lnviere acea (putere), care va imbraca trupurile noastre inviate, va aco-
peri uriciunea ne va odihni imparatia ceruri1or. Ca Hristos Se va
CELE CmCIZECI DE OMILII DUHOVNIcr::;;n 121
din ceruri va invia toate semintiile Adam, pe cei din veac
i!.dormiti, dupa (cum graiesc) Sfintele Scripturi. ii va
doua parti; insa pe cei ce au semnul lui, adica pecetea Duhului, pe
ca pe ai Sai strigindu-i, ii va pune de-a dreapta Sa. Pentru
CQ. zice, Mele ascultii glasul Meu (10an 10, 27); "Cunosc
IHele sint cunoscut de Mele (Ioan 10, 14).
Atunci, trupurile acestora se imbraca cu slava divina, dupa
faptele 10r se vor umple de slava Duhului, pe care (sfintii) au inca
de acum sufletele 10r. astfel slaviti cu 1umina cea dumnezeiasca
ceruri riipiti intru Domnului in viizduh. cum s-a
scris, vom fi pururea cu Domnul (1 Tes. 4, 17), imparatind cu
veci, la Amin.
OM1LIA VI-A
Cei ce voiesc sa placa Dumnezeu sint datori sa faca rugaciunile
10r jn pace, lini:;;te, cu blindete cu pentru ca nu cum-
va, servindu-se de tipete, sa-i scandalizeze pe toti.
Omilia cuprinde doua aspecte: a) Daca tronurile cununile
slnt creaturi; b) Despre cele douasprezece tronuri ale Israel.
1. Cei ce se apropie de Domnul sint datori sa faca rugaciunile 10r
pace cu multa rinduiala; sa se apropie de Domnul cu
inima infrinta cu cugete (curate), iar nu cu strigate
tu1buratoare.
Se intimpla ca sa aiba cineva rana, aceasta sa-i fie cauterizata
sau sa se taie, dar el sa rabde cu durerea care se face, fara
sa tipe fara sa se tinguiasca, stapinindu-se ; insa, avind
durere, pe cind li se cauterizeaza sau se taie (rana), scot tipete ne-
cuviincioase. este durerea a celui care striga a
celui care nu striga; a celui ce se tulbura a care nu se tul-
bura. Sint care, avind intristare durere, le suporta pe acestea cu
delllnitate, fara sa se tinguie mintea cugetele dar sint
altii care, avind suporta fara rabdare
cu zgomot tulburare, scandalizeaza pe cei care ii aud.
sint altii care nu au nici durere, insa chip demonstrativ
sau din lipsa de scot tipete necuviincioase, ca cum felul
acesta ar putea sa placa lui Dumnezeu.
2. Nu se cade ca robul lui Dumnezeu sa arate ci blinde-
te inte1epciune, precum a zis profetu1: "Spre cine dacii nu
spre cel blind lini$tit spre cel ce se teme de cuvintele Mele?
IIsaia 66, 2). Aflamca pe vremea lui Moise Ilie, 1a aratarea care li
122
SFINTUL MACARIE
s-a facU't lor, au premers semne puternice trimbite minuni ale
majestatii divine, dar ca prezenta Domnului s-a aratat pace, li-
nk?te destindere. Ca zice : isoot un bIind susur de vint in
el Domnul Regi 19, 12). Se arata deci, (din acestea) ca odihna
Domnului consta pace relaxare.
Pe temelia pe care pune om pe lucrul inceput, va starui
la daca a inceput faca rugaciunea cu voce rldicata
cu tulburare, va tine acest obicei pina Ia tnsa pentru ca Dom-
este iubitor de oameni, se intimpIa ca acestuia sa-i dea ajutor.
U"nora trimite haruI Sau, insa ei se folosesc pina la
de acest O'bicei. Retinem, 'insa, ca fapta lor este fapta celor
siti de educatie, pentru ca pealtii scandalizeaza ei se tu1bura
rugaciune.
3. Insa adevarata temelie a rugaciunii acestora este : faptul de
struni cineva cugetele face rugaciunea pace, in-
cit nimenI din cei din afara sa se scandalizeze. (Cel ce ia aminte la
acestea), de va primi harul Dumnezeu se va lini1/te
pina la va zidi pe multi altii "Pentru cif Dumnezeu nu este
neorinduieHi, ci Cor. 14, 33). Cei care scat tipete se asea-
mana comandantilor de pe vapoare ; ei pot sa se roage oriunde, nici
in biserici, nicI sate, dupa dorinta lor, ci numai locuri pustii;
cind cei care se roaga pe toti ii edifica, orice loc.
Se cuvine deci, ca toata lupta omului sa se savir,;;easca fatade cu-
gete; sa suprime (omul) padurea gindurilor rele care i1 inconjoara
sa se sileasca sine spre implinirea poruncilor Dumnezeu; sa
se lase voia cugetelor, ci adunindu-le de pretutindeni. sa le deose-
beasca pe cele de cele rele. Pentru ca sufletul, care se afla sub
pacat se aseamana paduri mari pe munte, din-
tr-un fie de maracini ciulini. Cei care vor sa treaca
prin astfel de locuri trebuie intinda miinile sa-!?i faca loc Cl1
forta cu truda care ii inconjoara. La fel inconjoara su-
fletul padurea gindurilor puterii celei potrivnice. Deci, este nevoie de
multa sirguinta atentie pentru (a putea) cineva sa distinga cugetele
stralne ale puterii celei potrivnice.
4. Se intimpla ca unul, increzindu-se puterile sale, ca
poate sa inlature muntii care il inconjoara. Altul, insa, este
sa stapineasca mintea, iar lucrul i1 f,ace mai u$or decit acela.
La Iel se intimpla rugaciune : Sint care se servesc de strigate
neingaduite, ca cind s-ar increde puterea trupului ; ne luind
seama cugetelor, socotesc ca cu propria ]or putere pot
IucruI cel Dar sint altii care iau aminte la cugete $i
CELE CINCIZECI OMILII 123
duc lupta primul rind) cu ele. Ace!?tia sint cei care, aratind apoi
JJricepere intelepciune, pot sa indrepte sa lepede cugetele care ii
nap3desc sa umble dupii voia Domnului.
Aflam din epistolele Apostolului (Pavel) ca socote!?te mai mare pe
acela care edifica pe altul. Pentru ca zice: Cel ce griiie$te in limbi,
pe sine se zide$te .. pe cLnd cel ce profete$te, zide$te Biserica,. cel ce
profete$te este mai mare decit cel ce griiie$te in limbi Cor. 14, 4-
5). De aceea, fiecare sa aleaga a zidi pe altii a!?a se va invrednici de
imparatia cerurilor.
5. lntrebare: zic ca tronurile cununile sint creaturi, iar nu
duhuri ; cum trebuie sa intelegem (aceasta) ?
Riispuns: Tronul Dumnezeirii este mintea, iar tronul mintii este
Dunlnezeirea Duhul. De aceea se spune ca Satana puteri1e
cepatoriile intunericului s-au siHa!?luit, de la ciHcarea poruncii,
ma mintea trupul Adam, ca JJropriul lor tron. (Pentru
a le izgonidi'n inima din trupu1 omului) a venit Domnul a luat
truJ) din fecioara; - ca daca ar vrut sii se arate doar ('a Dumnezeu,
ar fi putut sa suporte cuvintul Lui) -? luat trup)
ca mijlocirea lui sa vorbeasca oameni1or. (Venind trup), Dom-
nul a duhurile rautatii care se trup, de tro-
nurile gindurilor ale cugete1or, a curatit a facut tron
al sau : mintea, cugetele trupul.
6. Ce inseamna (cuvintul) care l-a spus : "Vor $edea pe douiispre-
zece tronuri, judecind cele douiisprezece semintii ale lui lsrael? (Ma-
tei 19, 28). Aflam (din Sfinta Scriptura ca un lucru minunat) s-a facut
dupa Domnul S-a inaltat la ceruri. a trimis Duhul
Cel Mingiietor peste ce1 12 Apostoli venind puterea cea sfinta s-a
intru ei a stat tronul cugete10r lor. Iar pentru ca cei ce
erau de fata au ca ei sint beti, a inceputPetru sa-1 mustre pentru
cele ce facusera lui Iisus, zicind: A.ti riistignit, spinzurindu-L pe lemn
pe un puternic in semne in cuvrnt (Fapte 2, 22). iata
acum face 1ucruri minunate: deschide morminte1e, inviaza pe cei
morti trimite pe DuhuI). Pentru ca s-a scris: ln vremurile de pe
turT/JCl din Duhul Meu peste tot trupul fiii fiicele voastre
prooroci (Ioil, 2, 28; Fapte 2, 17). ascultind cuvintul Petru,
multi s-au pocait au format Iume noua, aIeasa a 1ui Dumnezeu.
7. Vezi cum s-a aratat inceputul judecatii? Atunci aratindu-se
lume noua, atunci s-a dat (Apostolilor) puterea de a (pe tronuri)
sa judece (Iumea) Ia Parusia Domnului, atunci cind va avea loc
vierea mortilor; dar ei judeca inca de acum, pentru ca Duhul Sfint
tronul gindurilor lor.
124
SF!NTUL l\IACArtIE ...,"; ..
Cit cununile, pe care le vor primi 1umea cea-
1alta, acestea nu s1nt lucruri create. Cei care zic (ca s1nt create) rau
fac. Pe acestea 1e arata Duhul, 1u1nd chip (de limbi de foc). Pentru ca,
ce zice Apostolul Pave1 despre Ierusalimul ce1 ceresc? (zice) ca ((este
tuturor)), a celor care avem gind.
Iar cit imbracamintea care vor purta este
c1ar ca Duhul ii va imbraca ei nume1e Tatalui al Fiului
a1 Sfintu1ui Duh, veci.
OMILIA VII-A
Despre bunatatea lui Hristos fata de oameni. Omilia cuprinde jn-
trebari raspunsuri.
1. Sa presupunem ca cineva intra case imparate'1ti
acolo tablouri podoabe, vede intr-o parte adunate comori a1ta
parte a1te (1ucruri minunate); sta 1a masa cu imparatul, se pun ina-
inte bucate foarte gustoase este de de
frunIuseti, dupa aceea este scos de aco10 dus 1ntr-un 10c (urit) rau
mirositor. Sa presupunem (apoi) ca fata foarte frumoasa, mai inte-
1eapta mai bogata decit toate (celelalte) ia barbat sarac, umil.
imbracat haine zdrentaroase ; dezbraca de halnele cele mur-
dare il imbraca haine imparate$ti, ii pune coroana cap ii
devine 1ui sotie. Sa presupunem (ca vazind ce1e intimp1ate), incepe acel
sarac a se teme zice: (Oare) mie, (om) nenorocit, sarac umil, mi
s-a dat oastfel de sotie? Tot a facut Dumnezeu cu omul ce1 ne-
noroclt umil. I-adat sa guste din (bunatatile) altui veac, dintr-o hra-
na deosebit de gustoasa, i-a aratat mariri frumuseti lmparate$ti de
negrait pentru ca punind fata fata bunurile cele duhovni-
cu ce1e ale veacului acestuia, toate acestea sa 1epede, ca
vede pe imparat, fie pe cei puternici, fie pe cei intelepti sa priveasca
(numai) ciHre comoara cea cereasca. Pentru ca, de vreme ce Dumnezeu
este iubire, a primit focul ce1 ceresc dumnezeiesc a1 1ui
Hristos ; intru aceasta s-a bucurat s-a odihnit de acesta este 1egat.
2. Daca sint impreuna, satan Dumnezeu, fie aer
fie oameni (se vatama cumva s1ava 1ui Dumnezeu) ?
Ra.spuns: Daca soare1e acesta, care este stra1ucind
peste 10curi murdare, nu se vatama, cu cit mai mu1t Dumnezeu, (Crea-
toru! tuturor), impreuna cu satana existind, nu se intineaza, nici nu se
spurca. 1nsa -ce1 rau s-a intuneoat a fost orbit nu poate sa vada
cl1vi\tia sl1btilitatea lui Dulnnezeu. Ce1 care ca satan un 10c
C:ELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 125
<11 Dumnezeu un loc al Iui, aceIa limiteaza (pe Dumnezeu) Plll;:!
Ja Jocu1 unde locuie1?te cel rau. Atunci cum spuneln ca (Dumnezeu) cel
bun este fara margini, necuprins ca toate sint intru acela1?i
timp) ca nu se intineaza Cel bun de cel rau ? Dar nu cumva cerul,
soareIe muntii, de vreme ce au fost facuti sint Dumnezeu s;int
acestea Dumnezeu? (Nicidecum). Creaturi1e (ramin) rinduiala
(Care au fsot a1?ezate, iar Dumnezeu, cel Care le-a zidit, exista
cu ele.
3. De vreme ce (autorul) pacatului se transforma in-
ger al luminii, (lucrarea lui) este asemenea (celei) a harului, cum
roate distinge omul curse1e diavolului; cum va primi el va deosebi
harului ?
(Urmari1e) harului sint bucuria, pacea, iubirea ade-
varul. Adevarul pe om sa caute adevarul. Pe cind mani-
festarile pacatului sint tulburatoare nu aduc iubire bucurie fata
de Dumnezeu. Laptuca salbateca este asemenea celei domestice, insa
una este amara, alta este dulce. harul existii (elemente) ase-
man<itoare (cu ceIe) aIe adevaruIui, dar (harul) este esenta a ade-
varului. Asemenea este aurora soarelui discul insa aItfel lu-
aurora altfe1 disc. Intr-o casa a1'Cle faclie; altfel
apare Iumina care se pretutindeni altfel apare
care se afla faclia (care este), mai luminoasa mai straluci-
toare. La fel sint unele (lucruri) a1e harului; cind omul Ie vede de
departe, ii par ca se bucura de eIe, dar cind intra el
IJutErea Dumnezeu cuprinde maduIareIe ii
mintea cu iubirea Iui Dumnezeu, omul devine un aItul.
au pus mina pe Petru I-au aruncat temnita - IJe cind
eI inchis - a venit un inger, i-a rupt Ianturile l-a scos afara.
iar eI, fiind ca extax, socotea ca este vedenie.
4. cum cad cei care se afla sub inriurirea harului lui
Dumnezeu?
Cugetele ceIe curate prin firea Ior aluneca cad.
ca incepe (omul cel drept) a se inalta, a a zice (altuia) :
Tu un pacatos)), pe cind pe sine se drept. Nu ce
zice Pavel ? un ghimpe in trup. ingerul lui
nu trufesc Cor. 12, 7). ca cea
curata are (pornirea) spre
5. Poate contempIe cineva sufletul prin
luminii (divine)? Aceasta, ca reve-
latia ca viziunea se face simtire.
126
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Rilspuns: Exista simtire, exista exista iluminare.
Cel ce are iluminarea este superior ce1ui ce are simtirea. Pentru ca
mintea acestuia (fiind iluminata) a primit parte (un dar) mai mare
(lecit ce1 ce are simtirea a aflat sine siguranta a sale.
insa este atunci cind sufletuIui se descopar lu-
mari taine aIe lui Dumnezeu.
6. Vede, oare, sufletul prin descoperire Iu-
mina ?
Rdspuns: Precum ochii vad soareIe, la fel cei
ilurminati vad chipul suaetuIui; (Nu toti) , ci putini
aceasta.
7. tntrebare: Oare sufletul are forma?
Rilspuns: (Sufletul) are chip forma asemanatoare ingerului. Ca
dupa cum au chip forma, dupa cum omul cel din afara are
chip, la fel omul ce1 'dinlauntru are chip asemenea ingerului forma
asemenea omu1ui ceIui din afara.
8. Oare este mintea este sufletul ?
Dupa cum madulareIe trupu1ui, sint multe, alcatu-
iesc un singur om, 1a fel madu1are1e sufletu1ui, sint multe:
minte, cugete care acuza cugete care apara, toate,
insa, se cuprind intr-un tot: sint madulare ale sufletu1uI, iar omul ce1
din1auntru nu este decit un singur suflet.
dupa cum ochii cei din afara de departe maracinii, prapas-
tiile gropile, tot mintea, daca este treaza, mai dinainte
cursele puterii du!?mane ca ochi a1 sufletu1ui, il
pe acesta (sa nu cada ele). Sa inaltam, deci, marire Tatalui
Fiu1ui Sfintului Duh. Amin.
OM1L1A VII1-A
Despre cele ce se intimp1a 1a rugaciune, despre gradele
daca pot sa ajunga 1a masura
1. 1ntra Biserica) p1ece genunchiul (la rugaciune);
inima se ump1e de putere iar sufletul se bucura Domnu1,
(ca mireasa) cu mire1e, dupa profetu1ui 1saia, care zice:
ce chip se vesele$te mirele de se Domnul de
tine (1saia 62, 5). 1ucreaza ziua, dar dedica ora rugaciu-
Atunci, omul sau ce1 din1auntru este rapit (purtat)
adincul ce1 nemarginit a1 ace1ui (se de mare
incit mintea lui, rapita aco10 straina (de lumea aceas-
ta). acel timp uita cugetele cele pentru ca mintea se
CELE CINCIZECI DE OMILII 127
umple este de lucrurile cele de lucruri
nemarginite de nepatruns, de lucruri minunate, care gura ome-
neasca nu poate rosti. acel moment, buna dreptate, poate),
l'ugindu-se sa zica : de s-ar duce sufletul data cu rugaciunea !.
2. lntrebare: Patrunde, oare, totdeauna, acele lucruri?
Rdspuns: Harul se afla neincetat om. Prinde radacini din tine-
se amesteca cu eI ca un aluat parte fireasca a aces-
tuia, singura cu Se manifesta om multe chi-
purj, precum spre folosul acestuia.
(Sta fire lucrurilor) ca focul, uneori sa sa creas-
ca, alteori sa se slabeasca sa se potoleasca; lumina, deasemeni, une-
ori sa straluceasca mai cu putere, alteori sil se sa paleascil ;
la se intimpla cu aceasta faclie (a harului) : odata aprinsa, lumi-
neaza totdeauna, insa ,cind e5te iubirea lui Dumnezeu,
atunci mai stralucitoare apoi, dupa rinduiala lumina
se ea continua sa existe.
3. (Staruind rugaciune) unora 5-a aratat sem.nul crucii chip
luminos s-a infipt omul lor cel launtric. (Se spune) ca odata, (sta-
ruind) rugaciune, un om a : se afla altar, bise-
rica s-au oferit trei care erau ca framintate cu untdelemn.
cit minca din pe atit se mareau. AltadatA, se ca
este imbracat cu haina luminoasa, cum nu se pamint
acesta nu poate fi facuta de miini ce chip Dom-
nul, suindu-se pe munte, impreuna cu Ioan cu Petru, !?i-a schimbat
le-a facut sa straluceasca, la fel era imbracamintea
aceea. Iar omul acela, care era dezbracat (de hainele !?i imbracat
lumina) s-a minunat s-a uimit.
Alta data, lumina care inima descopera alta lumi-
na, mai launtrica,mai tainica ma:i adinca. aiCeasta lumina
aceasta contemplare (plina de dulceata) afundindu-se, omul nu mai este
stapin sine, ca un srtain pentru lumea aceasta; (iar acest
lucru se face) din cauza iubirii a placerii care-l din cauza
tainelor celor ascunse (care se descopar). 1n acel timp, omul acela,
fiind eliberat de celor trecatoare, ajunge la masura
curat liber de pacat.
Dar, dupa aceea, harul se arata mai putin puterii
(Harul) doar parte, iar (omul) se afla intr-un grad
inferior de
4. Sa zicem <:a trebuie sa urce 'douasprezece trepte ca 58
ajunga la Uneori reu!?e!?te sa la acea inaltime a de-
128
SE'lNTUL MACARIE EGIPTEANUI"
dar alteori harul se imputineaza, iar acesta coboara treapta
sta pe a unsprezecea.
Unu1, insa, a primit de har, (ramine) e1 totdcauna, ziua
noaptea ajunge 1a masura devine liber (de ce1e pamin-
curat, totdeauna ina1tuit (de ce1e strain (de ce1e pa-
Daca un astfe1 de ar avea mereu inaintea ochilor ace1e
]uCIuri rninunate care s-au aratat a caror experienta a facut-o, n-ar
rnai putea sa ia nici sarcina cuvintu1ui, n-ar accepta sa auda
sau sa se ingrijeasca de ceva, de e1 sau de ziua de rniine, ci nurnai ar
sta intr-un co1t, strain (de ce1e irnbatat (de bucurie). De
nu s-a dat masura ca sa poata sa se ingrijeasca de
frati sa slujeasca cuvintul. perete1e ce1 din rnij10c (celce i1
irnp:ledica sa ajunga 1a a fost darirnat, iar rnoartea a fost
invinsa.
5. Astfe1 stau 1ucrurile: dupa curn rnasa intunecoasa, ceatii.
se 1asa acopera faclie, care continua sa ardii sa lurnineze, la fel
se deasupra ace1ei lurnini (a harului) va1ul (intunericului pacatu-
1ui). De aceea (cel de sub har) ca nu este nici
libeJ' cu totul de pacat. Arn putea zice (ca prin venirea haru1ui), pere-
te1e ce1 din rnij10c (care se punea inaintea s-a surpat s-a
sfarirnat; dar (arn putea zice) ca nu este cu totul pentru totdeauna
sfarlrnat. Sint, intr-adevar, rnornente cind (haru1) se aprinde rnai rnult,
cind rningiie dar sint rnornente cind se
precurn folosul ornului. ajuns, oare, cineva,
lurnea aceasta, 1a rnasura ? gustat a experiat (fericirea)
ace1ui veac? Eu inca n-arn vazut pe nirneni sa fie
liber (de pacat). Chiar daca cineva se har, patrunde tai-
nele 1?i (se desfateaza) de rnulta dulceata a harului, pacatul rarnine inca
eJ. din cauza ca au fost daruiti cu de har de 1urnina,
socotesc ca sint liberi insa din lipsa de experienta gre-
Pentru ca (zic eu, au puterea haru1ui, nu sint inca pe deplini
slobozi. eu arn ajuns, anurnite rnornente 1a rnasura (libertatii
sibile) ca nu exista orn
6. Intrebare: Spune-ne noua, tu pe care treapta (a te
afli (acurn).
Dupa (ce s-a aratat lurne) sernnul crucii, harul
fe1 1ucreaza aduce pace toate rnadulare1e inima (omului),
incit sufletul, de bucurie, se arata ca un copil lipsit de rautate,
care nu mai (pe nimeni), fie acesta grec sau iudeu, pacatos
sau doritor de desfatari Omul sau launtric cu ochi cu-
rat (la toti), se bucura de toata lumea vrea sa-i slujeasca sa iu-
CELE CINCIZECI DE OM1LII 12<)
beasca (pe pe greci !li pe iudei. (Un astfel de om), ca un fiu de
imparat, pune increderea Fiul lui Dumnezeu ca intr-un parinte,
se deschid intra multe camari; cu cit intra ele), cu
atit se deschid altele ; dintr-o suta inalte de camari se imboga-
\e!lte. cu c1t se imboga\e!lte, pe at1t alte lucruri minunate
se arata. se incredin\eaza, ca unui fiu mOl$tenitor, lucruri ce nu
pot fi in\elese de firea omeneasca !li de gura limba (omeneasca) nu se
pot spune. Slava lui Dumnezeu. Amin.
OMILIA
Fagaduintele profetiile lui Dumnezeu se implinesc dupa multe
felurite incercari. Numai de la Dumnezeu sa izbavire de
ispitele celui viclean.
1. Lucrarea duhovniceasca a harului lui Dumnezeu, care are 10c
suflet, se face cu multa rabdare, cu intelepciune sub obladuir.
tainica a mintii. Dupa ce omul s-a luptat, vreme indelungata, dupa ce
voia lui libera, supusa la multa incercare, s-aaratat bineplacuta Du-
hului (Sfint), dupa ce a aratat rabdare incercare, lucrarea harului se
nrata intru el. Aceasta conc1uzie vom proba cu intimplari
relatate Scripturile de Dumnezeu inspirate.
2. Cele ce spun eu asemenea sint cu cele intimplate pe lui
Iosif. Cit timp citi ani au trebuit sa 'treaca sa se
voia Dumnezeu, cea pentru el sa se imp1ineasca vedeniile !
La cite osteneli, necazuri strimtorari n-a fost supus! Dar pe toate
suportindu-le cu barbatie aratindu-se rob incercat credincios al
luiDul11l)ezeu, cele din urma a ajuns conducator al' Egiptului' a
dat hrana neamului sau. Atunci profetia (referitoare la lucruri
nevazute s-a implinit, ca voia lui Dumnezeu carea fost vestita cu
multi (ani inainte).
3. La fel sint cele ce se spun despre David. Dumnezeu I-a uns pe
el imparat Samuel. Dar dupa ce a fost (a ,trebuit) sa
fuga (de la ai pentru ca il urmarea Saul ca sa-l ucida. ce s-a
intimplat cu ungerea lui Dumnezeu cu promisiunea lui, care trebuia
numaidecit sa se imp1ineasca? Pentru ta indata ce a fsot uns a
ajuns la grea strimtorare: (a trebuit) sa rataceasca prin sa
fie Jipsit pina de piine, sa fuga 1a' pagini din cauza cursei pe care
intindea Saul. De c.ite necazuri nu a acela pe care I-a
uns imparat Dumnezeu! Dar de!li a fost indelung incercat !li strimtorat
ispitit, el S-a increzut Dumnezeu gindea ca ceeace a facut Dum-
nezeu cu mine prin ungerea profetului !li ceeace a zis ca se va intim-
9 - Sf!ntul Macarie
130
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
pla cu mine, indoiala ca se intimpla. dupa ce
a aratat multa rabdare, cele din urma s-a imp1init lui Dumne-
zeu, a domnit dupa mu1te incercari. Atunci s-a
Dumnezeu, iar ungerea care s-a facut profet s-a aratat sigura

4. La fel sint cele (ce se spun) despre Moise. Mai dinainte cunos-
cindu-l mai ,dinaiinte socotindu-l sa fie izbavitor a1
poporului, DUlmnezeu a rinduit sa fie fiu a1 fiicei lui
Faraon, sa creasca marire 'dezmier-
dari sa fie instruit toata intelepciunea Egiptenilor. Dar cind s-a
facut barbat rnatur a crescut credinta, a lepa,dat pe toate acelea,
(a lepadat) placerea cea trecatoare a pacatului a 'ales, spune
Apostolul, mizeria ocarile lui Hristos 11,25). fugind Egipt,
petrecut pascind oile, el, fiul imparatului, ,care fusese
crescut intru aHta placere indestulare imparateasca! Insa rabdind
in<:ercari (la care a fost su'pus) indelung-rabda-
tor, (rob) in<:ercat credincios lui Dumnezeu, cele 'din urma a 'de-
"enit <:onducatorul imparatul lui Israel a fost numit
al Faraon de catre (insu!?i) DUlmnezeu. Pentru caprin
el a biciuit Egiptul, el i-a aratart lu1 Faraon lucruri mari minu-
nate, iar cele din urma (prin el) inecat pe egipteni mare. Iata,
deci,dupa clta dupa cite incercari st:rimtori'iri B-a implinit voia
planul lui Dumnezeu !
5. La fel s-a intimplat pe lui Cu
inainte nu i-a promis Dumnezeuca-i darui un fiu cu aces-
tea nu l-a daruit indata! cite incercari ispite n-au acei
ani, peste el ! insa, a mu!J:ta rabdarecele ce peste
el, fiind incredintat nu minte cel a promis ca implini
crezind, a dobindit fagaduinta.
6. La fel s-a intimp1at cu Noe. Acesta a primit porunca de la
Dumnezeu al 500-1ea (a1 sale) sa construiasca corabia, pen-
tru ca (Dumnezeu) anuntaseca potop peste lume, a t?i
facut anul al 600-1ea, 100 de a fara sa se intrebe
daca Dumnezeu face sau nu cele ce spusese. Pentru era incre-
dintat toate cite a spus Dumnezeu fara indoia1a se Ob-
deci, cu porunca aflindu-se (tare, atunci cind a
fost) incercat credinta rabdare, s-a mintuit e1 (toata) casa lui.
7.Am adus aceste din (Sfintele) Scripturi penttu a arata ca
lucrarea harului lui Dumnezeu om darul Duhului Sfint, pe care
se a-l primi sufletul cel credincios se face cu mare lupta
cu indelunga-rabdare prin incercari ispite, ca libertatea
CEI,E CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$Tl 131
(omenei?ti) este incercata prin multe strimtorari. Atunci cind (un ast-
fel de om) prin nimic nu intristeaza Duhul, ci din contra este
aCOI'd cu prin implinirea, cu ajutorul harului, a poruncilor, atunci
se sa dobindeasca libertatea fata de patimi
Duhului, care infiere taina se aI1ata, Ibogatia cea rduhovniceasca i?i
intelepciunea, care nu este din lumea aceasta, de care se fac cei
cesint cu De aceea, sedeosebesc in1ru totul de toti
oamenii care a.u duhul lumii acesteia, (de ai?a intelepti priceputi.
8. Un astfel de om pe to1i oarnenii judecii Cor. 2, 15), dupii
cum este scris. pe fiecare de unde (inspirindu-se)
care (adevaruri) se intemeIaza ce trepte (ale se
afla, insa pe el niciunul dintre oamenii, care au duhul lumii pot sa-l
cunoasca, sa-l judece, afara numai de acela care are pe Duhul ce]
ceresc a1 Dumnezeirii. (Acela) il cunoa:'?te ca ceeste asemenea
lui, dupa cum spune Apostolul: Cele duhovnice$ti cele duhovni-
('e$ti se lii1nuresc. !nsii omul celfiresc nu prime$te pe ceLe ale Duhului
Lui Dumnezeu, pentTu cii aceste,a sint pentru el nebunie. Omul cel
duhovnicesc pe toate le judecii, insii pe el nimeni nu-L judecii}) Cor.
2, 14-15). Un astfel de om leapada lucrurile care sint
(iubite 1umea aceasta, cu desfatarea, pliicerea, bu
chiar
9. dupa cum acela, este cuprlns de fierbinteala arde,
1eapada orice fie ea oricit de p1acuta-
pentru ca fierbintea1a II arde i?i il - la sint i?i aceia, care
ard de dorul ce1 ceresc, curat sflnt a1 carora le-a fost
sufletul de iubireu Dumnezeu i?i de focul cel ceresc divin, (foc
care) DQmnul a venit puna - vrea numai-
decit se aprinda - (de acest foc), fiind foarte mult munciti i?i ar-
zind de dorul cel Hristos, precum s-a zis mai inain1e,
tia (repet) din cauza focului iubirii lui Hristos, care-i cuprinde, li
aprinde, ii arde i?i-i face caute Dumnezeu i?i bunurile cele
i?i dispretuiesc acele lucruri care sint (socotite) de cinste
lumea aceasta. De aceasta dragoste (aprinzindu-se cineva)
nimic din cele din cele sau de sub nu-l poa-
te desparti (de Hristos). Ca spune Apostolul: Cine ne va despiirti pe
de lui Hristos? (Ram. 8, 35 celelalte).
10. Este cu cineva sufletul i?i dragos-
tea cea cereasca a Duhului, se instriHneaza de toate luc.rurile
ac.estui veac, daca mintea se elibereaza de toate tentatiile
teria1e pentru ca se poata dedica singUl' scop,
cautarea dragostei Hristos. (Se cuvine ca acela care vrea sa dobin-
132
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
deasca mintuirea) sa arate toata grija, toata preocuparea toata oste-
neala pentru cercetarea esentei celeI spirituale, a sufletului pentru
impodobirea lui cu virtuti, cu podoaba cea cereasca a Duhului, cu cu-
riltia cu sfintenia Hristos. (Se cuvine) ca unul ca acesta sa re-
Run\e la toate sa indeparteze (din calea lui) toate piedici1e materia-
le sa nu-l peocupe chiar iubirea cea trupeasca de
parinti de rude. Sa nu permita mintii sale sa se preoeupe sa se
framinte cu nimic altceva, ca de exemplu; cu (gindul) puterii, al ma-
ririi, al onorurilor, al sau cu alte griji
ci mintea lui sa fie preocupata intregime de cercetarea esentei spi-
r1tuale a sufletului sa cu deplina rabdare venirea Duhului,
zice Domnul: ctntru ati dobindit sufletel.e
(Luca 21, 19). $1 fntii) lui Dumnezeu
celelalte se voua (Matei 6, 33).
11. Este posibil ca acela care se care totdeauna ia
aminte la sine - fie face) ascultare, fie orice alta lufrarea bine-
placuta lui Dumnezeu - sa poata evita intunericul duhurilor celor
clene. Pentru mintea care nu inceteaza sa se cerceteze pe sine sa
caute pe Domnul, poate S8 sufletul, faptul se da cu (toa-
ta) forta roaba Domnului se numai Ide Pentru ca s-a
zis: robim tot gindut spre lui Hristos Cor. 10, 5).
Iar cind astfel de lupte, prin astfel de dorinta cautare, mintea
se sa devina cu Domnul Hristos - har - un duh,
(atunci Domnul), odihnindu-Se vasul sufletului (face sufletul) sa
devina apt spre tot lucrul bun, sa nu supere pe Duhul Domnului prin
'Voirile sale, prin lndeletnlcirile lumii acestei'a, pofta de glorie
dorinta de stiipinire, prin van'itate pofte legaturile
relatiile cu oamenii cei rai.
12. Este lucru placut cind (sufletul) se consacra intru totul Dom-
nului numai de se cind se fara incetare
cu (jmplinirea) poruncilor Sale cind dupa vrednicie pe Du-
hul lui Hristos, (Duh) Care il cerceteaza il (Un astfel
de suflet) se sa devina cu Domnul un duh amesteca-
tura, precum zice Apostolul : cCel ce se alipe$te de Domnul, un duh este
Cor. 6, 17). 1ar daca cineva se lasa pe sine (prada) grijilor,
(iubirii) de marire de stapinire, onorurilor de la oameni pe toate
acestea le daca sufletul sau este framintat amesecat cu gin-
duri sau este inlantuit de vreun lucru din lumea aceasta;
(dac8) un astfel de suflet ar dori se lepede, sa scape sa fuga de
intunericul intru care este tinut, nu mai poate(acest lucru), pentru ca
CELE CINCrZECI DE Cl.HLII D;:rro\"N;CE;;iTI 133
face voia intunerlcului nu cu lucrarile
rautatii.
13. Sa ne pregatim, deci, sa venim catre Domnul, cu tot cugetul
cu toata vointa noastra sa ne facem urmatori ai Hristos, savir-
voia Lui aducindu-ne aminte (mereu) de toate poruncile Lui
ca S8 le facem pe ele. dezlegindu-ne de iubirea 1umii, numai
catre sa ne indreptam sufletele noastre; grija, preocuparea cau-
tarea mintii noastre numai 1a sa avem. Iar daca cu trupul ne
deletnicim mai putin cu cercetarea poruncilor cu <Utcultarea fata de
Dumnezeu, cu mintea sa nu ne departam de iubirea, dorul cautarea
Donmului. Pentru ca, cu astfel de cuget nevoindu-ne, cu gind curat
umbJind pe calea dreptatii totdeauna la luind aminte, sa
dobindim promisiunea Duhului Sau, sa ne izbavim prin har de pierza-
nia intunericului patimilor, de care sufletul se sa ne facem
vrednici de imparatia cea sa ne invrednicim a ne desfata
cu Hristos veci, slavind pe Tatal, pe Fiul pe Sfintul Duh, veci.
Amin.
OMILIA
Darurile harului divin se pastreaza se inmultesc prin smerenie
osirdie iji se pierd prin mindrie iji trindavie.
1. Suflete1e ce1e iubitoare de adevar iji de Dumnezeu, care cu mul-
ta l"adejde iji credinta doresc sa se imbrace cu Hristos, n-au trebuinta
sa indemnate de altii sa doreasca cerul sa iubeasca pe Domnul.
Se intimp1a uneori sa se imputineze (ze1ul lor), insa avind (mereu
privirea) pironita asupra crucii 1ui Hristos, asupra mire1ui celui ceresc,
totdeauna au sentimentul progresulUi duhovnicesc. Ranite de dorul ce-
rului iji flaminzind dupa dreptatea virtutilor, ele doresc cu nesat ilu-
minarea Duhului. Iar daca se invrednicesc a prin credinta,
tainE:le cele dumnezeieijti iji daca se impartaijesc de darul cel ceresc a1
veseliei, pun increderea e1e insele iji cred ca (iji) sint ceva;
ci (dimpotriva) cu cit se invrednicesc de darurile ceIe cu
atit mai muIt doresc cerul il cauta cu osteneala. Cu ci.t au e1e sen-
timentul sporiri, cu atit mai mult sint infometate
setate dupa impartaijirea har. cu cit se imboga-
tf::'Se cu atit se sorotesc mai sarace tinjesc de darul cel
duhovnicesc, dupa mirele cel ceresc. Ca spune Scriptura: Cei ce mii
(mai mult), cei ce md beau,
mult)). (lnt. Sir. 24, 23).
2. Astfe1 de suflete, care iubesc cu (atita) infocare nesat pe
Domnul, sint vrednice de viata cea De aceea se tnvredni-
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
ccsc a se izbavi de patimi Ide ase face prin har, la comuniu-
tainica de negrait a Duhului Sfint iluminarea (lui). Sint,
insa, altele, fara curaj trindave, care nu cauta inca de alci, de cind
sint Inca trup, sa obtina prin staruinta rabdare sfintenia lnimii,
nu parte, ci chip suflete care nu spera cu toata puterea
lor sa se de desavir1?irea Duhului celui Mingiietor sa
Iie jzbavite prin Duhulde rautatea patimilor. s1nt a1tele)
c'are dupa ce s-au invrednicit sa primeasca harul divin, se lasa (prada)
llpsei de grija nepasarii sint furate de rautate.
3. Pentru ca primind harul Duhului avind mingiieI'ea harului
(care aduce) odihna dulceata spirituala, ele pun nadejdea
acesta, se mindresc devin fara grija. Nu au inima zdrobita, nici
smeresc cugetul, (ele care) n-au ajuns la masura a nepati-
mirii, care nu s-au umplut, pirin ,cu de har
care se multumesc sa se sa ramina la putina mingiiere
a harului; astfel de suflete inainteaza mai degraba trufie, decit
smerenie. din cauza neglijentei, dispretului a trufiei 10r zadarnice
pierd harul de care s-au invrednicit.
4. Sufletul cu adevarat iubitor de Dumnezeu de Hristos, chiar
daca ar mii de fapte bune, se poarta fel ca cind nimic
n-ar fi facut, din cauzadorului sau nepotolit dupa Domnul. Chiar daca
(un astfel de om) istovi trupul posturi privegheri, se ara-
ca cum inca n-a inceput sa se osteneasca cu virtutile. Chiar daca
invrednici sii dobindeasca difertItedaruri ale Duhului sa se
descopere tainele se arata ca cind n-a dobindit nimic, din cau-
za iUbirii sale nemasurate nepotolite fata de Domnul. Ba, dimpotri:"
toate zilele flaminzind insetind credinta dragoste sta-
l"uind rugaciune, are un dor nepotolit dupa tainele harului dupa
starea de virtute. Este ranit de dragostea Duhului ceresc; prin har se
el un dol' aprins fata de mirele cel do-
sa se invredniceasca pe deplin de comuniunea tainica de ne-
grait cu intru sfintenia Duhului. Cu fata sufletului descoperita
privind fata (catre fata) catre mirele cel ceresc, (aflat) intr-o lumina
duhovniceasca de negrait, se cu prin credinta. Asema-
nindu-se lui intru moarte, (sufletul) mereu, cu mult dor, moar-
tea pentru Hristos, cu credinta puternica sa primcasca de la
1)omnul Izbavirea <de pacat de intunericul patimHor.
Pentru ca, curiitit de Duhu1, sfintindu-se la trup lasuflet sa se
invredniceasca a deveni vas ales pentru primirea mirelui' celui ceresc
lui Hristos, 1mparatul cel ceresc adevarat. Atunci se face
13,;
vrednic de viata cea cereasca, (daca) s-afacut inca de aici sala!? a1 Du-
hlui Sfint.
5. La aceste trepte (ale desavir!?irii), sufletul nu IJoate sa ajunga
deodata fara ispita. ajunge la spirituaHi -
pina la masura desavir!?ita a - multe ostene1i lup-
te, incercari lupte, aratind zel vreme de ani. Supus fiind
(deci), de catre cel rau la tot felul de ispite rabdindu-le pe acestea
cu osirdie barb<'itie, el se invrednice!?te (a dobindi) onorurile cele
Jnari, darurile cele duhovnice!?ti bogatia cea cereasca; se
sa se faca mo!?tenitor al imparatiei celei cere1?ti, intru Hristos lisus,
nostru, se cuvine slava puterea veci. Amin.
OMILIA
Puterea J;)uhului Sfint este ca focul inima omului. l)e cine are
nevcie pentru a deosebi cugetele care se nasc inima '? Despre !?ar-
pele cel mort care a fost infipt de ciHre Moise virful lemnului, care
(!?arpe) era a lui Hristos, Omilia mai cuprinde doua
convorbiri: una intre Hristos satan, (duhul) cel rau, alta intre cei
pacato1?i
1. Focul cel ceresc al pe care il primesc
acest veac, inlauntru inimii 101", acela care actioneaza inlauntru
10r, iese din ele, atunci cind trupuri1e se descompun. Dar (la momentul
potrivit vine) stringe la un 10c madularele cele le
inviaza. Ca dupa cum focul cel din Ierusalim - care servea pe altar,
care vremea robiei a fost ascuns intr-o groapa, dar care, dupace
s-a facut pace s-au intors patrie) cei robiti, ca reinnoit
servea, ca de obicei - tot se intimpla acum cu trupul, care, dupa
ces-a descompus transformat noroi, intervenind focul cel ce-
resc, il inviaza. Pentru ca focul care acum
launtru inimii, atunci se arata afara face invierea trupurilor.
2. Pe vremea lui Nabucodonosor, focul cel din cuptor nu era dum-
nezeiesc, ci creat. Insa cei trei tineri, care erau focul cel vazut pen-
tru (credinta) 10r dreapta, aveau inimile lor focul cel dumnezeiesc
ceresc, care actiona inlauntru 10r, cugetele 10r. Acel foc s-a ara-
tat afara lor. stat mijlocul lor a oprit focul cel vazut ca sa
nu arda sau sa vatame vreun fel pe cei drepti. lucru asemana-
tor s-a intimplat cu Israelitii vremea (ratacirii prin pustiu). Pen-
tru ca mintea voia lor era sa se departeze de Dumnezeul cel viu l1i
sa se intoarca la cultul zeilor. Aaron a fost nevoit sa le spuna sa adu-
136
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
ca (la el) vasele (lor) cele de aur podoabele, pe care, punindu-le
foc, le-a facut idol, imItind oarecum focul (cel vazut) de gindul lor.
Atunci s-a intimplat lucru minunat: ei hotarisera ascuns
cugetele lor, sa slujeasca idolilor iatii focul (cel vazut) le-a facut idol
din vasele puse el, iar ei s-au inchinat pe fata idolilor.
De<:i, dupa cum cei (trei) tineri, gindind lucruridrepte, au
tru focul Dumnezeu s-au inchinat Domnului cu ac1evarat, 1a fel
se intimpla acum cu sufletele cele credincioase: ele primesc acest
veac, intru ascuns, acel foc dumnezeiesc ceresc. Acest foc plasmu-
adincul lor icoana cereasca.
3. Deci, dupa cum focul acela a transformat vasele cele de aur
idol, tot Domnul privind la alegerea sufletelor bune credin-
cioase modeleaza ele, inca de acum, icoana dupa gindul lor. La in-
viere, (puterea divina din suflet) se va ma];lifesta afara va prea-
slavi trupul, atit pe dinauntru cit pe dinafara. Dar, dupa cum tru-
purile unora, supuse stricaciunii, sint, la veacurilor, moar-
te descompuse, tot cugetele lor sint corupte de satan, lipsite
de viata ingropate noroi pamint. Pentru ca sufletul lor s-a pier-
dut. urmare, dupa cum Israelitii, punind vasele lor foc, (din
ele) s-a facut idol, tot acum, aceasta viata) omul a oferit
(autorului) rautatH, cugetele sale cele curate bune, iar acesta le-a
ingropat noroiul pacatului au devenit (pentru el) idol. Cum,
deci, mai poate (singur) afla, deosebi scoate din focul rautatii?
Pentru aceasta are nevoie de faclia 'divina, de Duhul Sfint, pentru a
pune ordine casa sa cea Intunecata; are nevoie de lumina soarelui
dreIJtatii, care rasare inima lumineaza; are nevoie de arma ca
sa invinga razboi.
4. (Se spune) ca vaduva, pierzind drahma, a aprins mai intii
faclie, apoi a facut ordine casa. Fiind ordine casa faclia fiind
aprinsa, s-a gasit drahma, care era acoperita de pamint, de praf
mUldarie. (Tot acum: sufletul poate, singur, sa gaseasca
sa deosebeasca gindurile proprii (de cele insuflate de cel rau). Abia
atunci cind este aprinsa lumina divina, care lumineaza casa cea intune-
catii, abia atunci vede cum gindurile sale sint ingropate noroiul
murdaria pacatului. Rclsarind soarele, iar sufletul vazind pierzarea
care se afla, incepe sa recheme cugetele amestecate gunoi mur-
darie. Pentru ca, incalcind porunca, sufletul a pierdut chipul care se
af1a
5. Sa presupunem ca exista imparat care are averi slugi care
ii sjujesc. Sa presupunem, (apoi) ca este prins de dus
robie. Fiind, (deci), prins dus inexil, mod firesc, sint duse slu-
CELE OMll..II DUHOVNICE$TI 137
gile sale impreuna cu el. Tot s-a intimplat cu Adam, care a fost
creat de Dumnezeu curat pentru a-i sluji Lui toate creaturile au
fost puse slujba Ca Domn Imparat a fost pus peste toate
creaturile. Insa, cind cel viclean s-a apropiat de el i-a vorbit, a as-
cultat mai intii cuvintul acestuia, din exterior, ureche. Dupa aceea,
cuvlntul acestuia a trecut inima i-a cuprins toata
fiind luat el (captiv), a fost luata (captiva) creatia care slujea. Da-
torita lui, moartea a stapinit omul, din cauza neascultarii,
chipul (initial)al lui Adam s-a distrus, iar oamenii s-au abatut (de la
adorarea Dumnezeu), la adorarea demonilor. Iata roadele pacatu-
: lucrurile facute bune de Dumnezeu se aduc jertfa Piinea,
untdelemnul animalele se pe lor. Dar numai
at1t : au jertfit idolilor chiar pe fiii pe fiicele lor.
6. Acum, insa, vine Insu1?i Acela care a plasmuit trupul sufle-
nimice1?te toata puterea celui rau toate lucrurile lui
cugete, reinnoie1?te (re)face chipul cel ceresc, face un suflet nou,
pentru ca Adam sa fie stapin al mortii Domn peste creaturi.
(Traind) umbra Legii, Moise a fost supranumit mintuitorul
Israel, pentru ca a scos pe acestuia din Egipt. Tot acum :
Hristos, adevaratul Mintuitor, ptarunde intru cele ascunse ale sufletu-
scoate din Egiptul cel intunecos, de sub jugul cel foarte greu
din robia cea amara. Ne porunce1?te, insa, sa din (aceasta) lume
1?isa fim saraci de toate cele vazute, sa avem griji ci
ziua noaptea sa stam la sa a1?teptam (vremea) cind Domnul va
deschide inimile (noastre) cele incuiate !li va varsa peste darul
Sfintului Duh.
7. (Domnul) a zis sa renuntam la aur, argint !li rudenii sa vindem
averile sa dam (banii obtinuti) saracilor, sa ne facem comoara ce-
!li sa-L cautam (numai pe "Pentru unde este 00,
este 00" (Matei 6, 21). Domnul !}tia ca satan
cugetele !li reu!le1?te (sa le abata) catre grija lucrurilor paminte!lti!li
materiale. De aceea, ingrijindu-se de sufletul tau, Dumnezeu ti-a spus
sa renunti la toate, sa cauti chiar fara ta bogatia cea cereasca
sa ai inima indreptata catre Daca ai vrea sa te indrepti catre cre-
aturi, sa afli ca nimic din cele vazute nu-ti apartine. Vrei sau nu, te
forteaza sa-ti indrepti mintea catre cer, (locul) unde ai adunat !li depus
comorile tale. Pentru unde ta,
(Matei 6, 21).
8. (vremea) legii (celei vechi), Dumnezeu a poruncit Moise
sa faca 1?arpe de arama, sa-l inalte !li sa-l pironeasca virful
lemn. Toti aceia care, mU!lcati fiind de priveau la de
138
SFINTUL :\lACARIE EGIPTEANUL
arama, se vindecau (Num. 21, 4 urm.). Aceasta s-a cu un rost
anumit anume : cei ce erau de grijile de inchi-
narea Ia idoli, de pIacerile (sugerate) de Ide orice impietate,
(erau obligati) feIul acesta, - fie pentru putin timp - ridi-
ce privirea de Ia ceIe de jos catre ceIe de sus, apoi de Ia aceIea sa se
inalte (cu gindul mai sus), catre Cel PreainaIt; sporind cite putin
devenind fiinte superioare, sa afle ca (Dumnezeu) este superior
tregii creaturi. De aceea tie ti-a poruncit sa devii sarac, sa tot
ce ai sa dai (pretul obtinut) saracilor; pentru ca, chiar daca ai vrea
sa te (tinindu-ti privirea atintita Ia ceIe de) pe pamint, sa nu
poti (face aceasta). De aceea, cercetindu-ti inima, sa incepi a spune
cugetul tau: intrucit nimic nu avem pe pamint, sa ne indreptam (gin-
dul) catre cer, acolo unde am depus comoara noastra. (Atunci, numai-
decit), mintea ta incepe sa se ridice catre cele inaIte, incepe a Ie cauta
pe cele superioare a spori intru ele.
9. Ce inseamna aceasta: '$arpeIe cel mort, care a fost pironit
lemnului, vindeca pe cei raniti? $arpele cel mort (care) biruia
pe cei era preinchipuire a trupuIui Domnului. Pentru ca
a ridicat pe lemnul crucii trupul pe care I-a luat din Maria
untrup morta a ucis pe cel Gare se tira
inima (omului). Mare minune este aceasta! $arpeIe cel mort a
ucis pe cel ! ce chip Moise a facut un Iucru nou, ase-
manare a ceIui tot Domnul a facut un Iucru
din Maria S-a imbracat cu acesta. nu adus trupul Sau din
cer, ci Duhul cel ceresc, Care a intrat firea) Iui Adam. (Trupul) Iuat
(din Maria) s-a unit cu 'dumnezeirea, iar (dumnezeirea) a imbracat trup
omenesc, format din pinteceIe (fecioarei). dupa cum, pina vremea
Iui Moise, Domnul ll-a poruncit sa se faca Iume un de arama,
(pe care privindu-I cei de sa se vindece, tot nu s-a
aratat Iume, pina Ia Domnului, un trup nou, fara de pacat,
(izbavitor al omenirii din moarte). Pentru ca, dupa ce primul Adam a
calcat porunca, moartea a imparc'itit peste toti acestuia. (Dar odata
c:u intruparea FiuIui Dumnezeu), a invins trupul cel mort pe
pele cel viu. Acest Iucru minunat este pentru iudei pricina de smin-
teala, iar pentru neamuri nebunie. Pentru ca (iata) ce spune Aposto-
Iul: propovoduim 1sus Hristos cel pentru iudei
este pentru nebunie; pentru cei ne
(este) Hristosul lui Dumnezeu, lui
Dumnezeu. Cor. 1, 23, 24). Pentru ca trupul cel omorit este viata,
izbavirea Iumina. (Pentru ca) trup se apropie Domnul de moar-
CELE CINCIZECI O:'HLII 13!)
tt? fli ,cu ea sa scoata sufletele din iad sa le
Lui.
10. iata, (auzind) acestea cel viclean fli tulburindll-se, se duce
la slugile sale, aduna toate puterile, stringe zapisele (venind la Dom-
nul) zice: Iata, au ascultat de meu; oameni
S-au 'inchinat noua. Dar Dumnezeu fiind judecator drept de data
aceasta arata dreptatea Lui zice: (lntr-adevar), a ascultat de tine
Adam dar tu ai 11lat toate inimi1e lui. ascul-
tat de tine omenirea, dar cu trupul Meu ce este aici ? Acesta este fara
pacat. Acel trup al primului Adam ti-a fost dator pe drept detii za-
pis (impotriva lui). Despre Mine, insa, toti marturisesc ca nu am pacat
ca nu-ti datorez nimic. (Despre Mine) toti marturisesc ca sint Fiul
Dumnezeu. (Acest lucru) l-a marturisit glasul care a venit din ce-
ruri. pe (zicind): A.cesta este Fiul Meu Cel iubit; de
(Matei 17, 5; 3, 16). (Acest lucru) il Ioan :
,mielul Dumnezeu, Care (Ioan 1, 29). martu-
Scriptura: plioat facut, nici aflat intru
(Tsaia 4, 9). (Eu, Iatii, vine stiipznitorul lumii aces-
nu afla nimic Mine (Ioan 14, 30). Dar tu insuti, satan, dai
despre Mine fli zici : $tiu cine e$ti (e$ti) Fiul Dumnezeu
(Marcu 3, 11). Ce cu noi, Iisuse venit
inainte de vreme ne chinuie$ti ? (Matei 8, 29).
Trei despre Mine: (Dumnezeu Tatal) care sloboade
glas din ceruri, (oamenii) cei de pe pamint, tu insuti (satan). Deci,
Eu rascumpar trupul care ti-a fost vindut prin Adam cel dintii nimi-
cesc zapisele tale. Pentru ca, Eu, fiind rastignit coborindu-Ma la iad,
am platit datoriile lui. De aceea iti poruncesc tie iadule, intunericule,
tie moarte : Scoate puterile cele rele umple-te de frica, lasa liber (nea-
mul) cel inchis al lui Adam.
11. Dar cind auzi ca vremea aceea, Domnul a izbavit sufletele
din iad din 1ntuneric coborind la iad a facut un lucru minunat,
sa socoti ca aceste lucruri S1nt departe de sufletul tau.
(Intr-adevar), primind omul (sfaturile) celui viclean, moartea are
stapinire sufletele lui Adam tine inchise glndurile su-
Hetului. De aceea, cind auzi (vorbindu-se) despremorminte sa nu te
numai la cele ce se pentru ca inima ta este groapa fli
un mormint. Pentru ca atunci c1nd 'incepatorul rautatii fli ingerii lui se
cuibaresc el, fac drumuri carari pe care puterile lui satan (intra)
se plimba mintea cugetele tale, (care atunci) nu este (sufle-
tul 1au), un iad, groapa un mormint, iar tu nu mort pentru
Dumnezeu ? Acolo, suflet, a ascuns satan argintul cel de pret;
140
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
acolo a semanat amaraciunii, pe acesta l-a dospit cu aluatul
cel l-a facut de apa murdara.
deci, cu tru:pul Hrisoos), Domnul intra su-
fletele celor care 11 cauta, intra adincul iadului inimii acolo
inimii zicind : Scoate afara suHetele cele inchise. sfarma
pietrele cele grele, care zac deasuf.>ra sufletului, deschide mormintele
elibereaza din cea intunecoasa sufletul, care este mort cu

12. (Sa presupunem) ca om este legat cu de miini de
piclOare care ii dezleaga lasa 1iber sa mear-
ga unde 1a fel (dezleaga) Domnul sufletul ce1 legat cu lan-
turile ii elibereaza mintea da drumul sa se odihneasca
aerul cel dumnezeiesc.
Sau : om a fost prins riu; a fost dus 1a fund,
s-a innecat zace mort mijlocul unor fiare cumplite. Daca
ne1?Liind sa innoate, sa-1 pe 'acesta, se inneaca se pierde
e1 impreuna cu acesta. Numai inotator incercart poate sa se scu-
funde apa 1?i sa scoata pe ce1 inecat din mij10cul fiarelor. Apa in-
sa1?i, cind inotind pe cel incercat, care 1?tie (ce sa faca), il ajuta pe
acesta, ridica spre paturile superioare. La fel este sufletul, cufun-
dat abisul intunericului adincul mortii; este inecat mort
de Dumnezeu, (zace) mijlocul unor fiare cumplite.
cine (Altul) poate sa se coboare acele camari adincurI ale
a1e (din inima),daca Ace1a Icare a facut trupul ?
patrunde ambe1e parti: iadului unde sufletul este
de catre moarte, impreuna cu cugetele - scoate pe Adam cel
mort din adincul cel intunecat.
Moartea insa1?i prin incercarea (1a care a supus) pe acest om, ii
ajutor, precum apa celui ce lnota.
13. Ca ce 1ucru greu este pentru Dumnezeu sa ajunga pina la
moarte pina sinul cel adinc al inimii sa recheme (la pe
Adam cel mort? Ca d,aca lumea de acum, care sint case 1aca-
1?uri, - care, locuiesc oamenii - (locuri) unde fiare,
lei, balauri mon1?tri iar soarele - care este creatura,
intrind de pretutindeni ele) prin prin ferestre, prin pe1?teri1e
1eHor prin gaurile iese apoi (din ele) cu nimic se va-
tama. cu cit mai mult Dumnezeu. Stapinul tuturor lucrurilor intra in
sala1?uri, casele sufletele oamenilor, unde s-a cuibarit moartea
e1ibereaza de acolo pe Adam, intreg neamul sau) fara sa sufere
de la moarte ?
CELE CINCIZECI DE OMILII
141
(La fel se intimpla cu ploaia). Coborindu-se din cer, ploia ajunge
in locul'ile ce1e mai de jos ale pamintului, invioreaza rada-
<'inile uocate a0010 odrasla noua.
14. Se (omul) care duce lupta rclzboi cu satan care
are suflet zdrobit este de grija, 'de durere de lacrimi de
cel care apasare.
Pentru ca, doua se pot afla oamenii. Unul staruie ast-
fel de lucruri, iar Domul este alaturi de el lupta
cauta cu staruinta bate la ill?a sa se deschida. Iar daca (un astfeI
de) frate se pare bun aceasta lupta, (aceasta se faptului ca)
este sustinut de har. (Altul), insa, nu are nici temelie, nu are frica
de Dumnezeu, nu .rorobit inima, nici inima ma-
dularele, pentru a nu umbla fara rinduiala. Neintrind lupta, sufletul
sau este inca pierdut. Deci, se cel ce se afla lupta
necaz de cel ce nu ce este liUpta. (La fel se intimp1a cu)
Odata ce au fost aruncate pamint, (ele trebuie) sa reziste 1a
1a iarna la raceala aerului; dar, la vremea cuvenita, sint reinsufle-
tite odraslesc.
15. Poate ca satan spune inlmii tale: Iata cite rele ai facut!
Iata de cite nebunii s-a umplut sufletul tau! ingropat pacate
nu m'ai poti sa te Face aceasta pentru a te duce la dis-
perare, fiindca nu-i place lume) clipa
sufletului, cum un om cu un (alt) om. Tu, insa, raspun-
de-i: Am marturia scrisa a ca nu moartea pacatosu-
lui,ci pocaindu-se, sa se Ide la calea rautiitii sa fie
Ca de aceea S-a coborit (din ceruri) ca sa mintuiasca pe cei paca-
sa invieze sa ridice pe cei iar pe cei (ce se aflau intru
intuneric) sa-i lumineze. venind 1a ne-a chemat sa devenim cu
adevarat fiii (Sai, sa cetatea cea sfinta a pacii, care
nu se slava 'cea nestricacioasa. Se deci, ca
sa dam urmare acestui inceput bun : sa staruim saracie, (gin-
dul ca sintem) straini, pe pamint, rugaciuni catre Dum-
neztu, sa batem 1a cu incredere. Trupul este aproape de suflet,
dar Domnul este mai aproape. poate) sa vina sa deschida
cele inchise ale sa ne daruiasca bogatia cea cereasca. este
bun iubitor de oameni, nemincinoase sint fagaduintele Sale. Nu-
mai daca rabdam 1a 11 cautam pe Slava indura-
I'ilor Tatcllui !?i Fiului Sfintului Duh, veci. Amin,
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUI,
142
:..:.::._----------------------> ... _-_ .. >.
OMILIA
Despre starea lui Adam : inainte de a ciHca el porunca Dumne-
zeu dupa ce a pierdut chipul sau cel ceresc. Omilia contine (dease-
meni) citeva dezb'ateri foarte folositoare.
1. Calcind porunca, Adam a pierdut doua privinte: primul
rind caa pierdut bunul cel curat frumos, (bunul cel mai de pret) a1
firii sale anume faptul (de a fi fost creat) dupa chipul asemanarea
Dumnezeu; a1 doilea r'ind, pierzind chipul, (a pierdut puterea)
virtutea caruia, potrivit fagaduintei, ii era asigurata toata
rea t'ereasca.
Sa presupunem ca monedci, avind chipul imparatului, este fa1si-
ficata. Atunci aurul pierde valoarea, iar chipul imparatului fo-
(1a nimic). ceva a patit Adam. Pentru se prega-
tise mare spre
(Sa presupunem, deasemeni), ca exista mare cu multe ve-
nituri, cu vie plina de roade, ogoare fertile, cu turme, cu aur
argint : era vasul lui Adam inainte de calcarea poruncii, aseme-
nea unei de (mare) pret. Dar pentru ca a avut cugete rele, a pier-
dut (bunurile care-i veneau) de la Dumnezeu.
2. Nu zicem ca el a pierdut totul, ca a murit a disparut. a
murjt fata de Dumnezeu, dar dupa firea sa. Iata, toata lumea
umbla se ocupa cu diferite treburi; dar Dumnezeu ii min-
tea dorintele. De ,aceea, trece cu vederea, se apro-
piede ea, pentru ca cugeta nimic 'binepla'cut Dumnezeu. anu-
mite locuri) se intimpla sa fie hanuri, bordeluri, 10curi unde se savir-
lucruri rele fara rinduiala. Oamenii cu frica lui Dumnezeu, tre-
cind prin preajma, nu se pentru ca vazindu-le, le vad ;
acestea sint pentru ei ca lucruri moarte. La fel Dum-
nezeu pe aceia care s-au departat de la cuvintul porunca Lui : Va-
zindu-i, ii trece cu vederea intra comuniune cu ei, se
cugetele 10r.
3. lntrebare: Cum poa:te sa fie cineva sar,ac cu Iduhul, mai alescind
simte ca s-a schimbat, a progresat a ajuns 1a inte-
legere, pe care nu le avea mai inainte ?
Cita vreme nu progreseaza in-
tru acestea, nu este,ci numai despre sine, ca este sarac
duhul. Dar cind ajunge 1a astfel de intelegere progres, harul
il invata - pe acela care este drept ales al lui Dumnezeu - sa fie
sarac cu duhul, ,sa nu sesocoteasca pe sineca eme 'ceva, (sa :socoteaSrca)
sau,fara de pret nimic. Chiar 'cind are ceva, (sa
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICEi?TI 143
se poarte) ca cind nu ar nu ar nimic. Acest lucru (trebuie)
sa devina pentru mintea omeneasca intocmai ca Iucru firesc (ca
a doua natura). vezi cum era a1esu1 Dumnezeu)
zicea despre sine ca este pamint (cf. Gen. 18, 27). David,
dupa ce a fost uns rege, cind pe Dumnezeu cu e1, ce a zis? Vier-
me sint nu om, (Ps.
21, 7).
4. Deci, cei care sa fie cu
impreuna-cetateni ai cetatii celei sa fie preaslaviti impreuna
cu ei, sint datori sa fie smeriti, sa socoteasca despre ei ca sint ceva,
ci s<1 aibii inima zdrobita. Chiar daca haru1 Iucreaza chip
diferit (chiar daca) sint diferite madu1arele (Bisericii),
tinii) toti apartin cetati, au duh, vorbesc limba,
se cunosc pe altii. Ca dupa cum 'intr-un trup sint mu1te madu1a-
re, dar este sufletul care le pune pe toate tot
este Duhul, care lucreaza toti, chip diferit, (incit cre!?tinii)
apartin cetiiti (merg) pe cale.
Toti dreptii au mers pe drumul ce1 strimt plin de cercari, au
fost prigoniti, au fost 1a cazne, au fost ocariti, (s-au imbracat)
piei de capra, au trait pe!?teri crapaturile pamintului (cf. Evr.
11, 37-38). Tot a!?a Aposto1ii in ceasul de acum, spune (Apos-
tolul sintem goi, pribegim Cor.
4, 11). Unora dintre ei li s-a taiat capu1 ; altii au fost rastigniti, iar altii,
diferite feluri au sufen,t. Dar Stapinu1 lor al Profetilor al Aposto-
lilor, cum a vietuit ? ca cind ar fi uitat de slava Sa divina? S-a
facut pilda noua prin faptul ca a fost ocarit, ca a purtat coroana de spini
pe cap, ca a fost scuipat, ca a fost palmuit rastignit.
5. Iar daca Dumnezeu a pe pam'int, se cuvine ca tu sa-L
urmezi. A!?a au Aposto1ii Profetii.
daca vrem sa fim ziditi pe teme1ia Domnului a Apostoli-
Jor, datori sintem sa-i urmam pe ei. Pentru ca zice Aposto1u1 (Pave1),
Duhul Sfint; Fiti imitatorii mei, precum eu lui Hristos
Cor. 4, 16). Iar daca tu iube!?ti slava de 1a oameni, daca vrei sa ti
se ploconeasca (oamenii) daca cauti odihna, atunci te-ai abiitut de
1a calea Hristos).
trebuie sa te impreuna cu Hristos, Ce1 ce e rastig-
nit, sa impreuna cu Cel ce a patimit, pentru ca astfel sa fii
preaslavit impreuna cu Cel ce S-a preaslavit.
Este necesar ca mireasa sa sufere impreuna cu mirele pentrn ('a
astfcl S,I cu Hristos.
144
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Este cu neputinta sa intre cineva cetatea sfinti1or, sa odih-
neasca sa domneasca veci, la cu imparatul, evitind sufe-
rintele, calea cea strimta, aspra cu multe incercari.
6. lntrebare: De vreme ce Adam a piertlut chipul sau cel propriu
ceresc, a mai fost la chipul cel ceresc a mai avut pe Duhul
Sfint?
Atita timp clt Cuvintul Dumnezeu era cu el, le avea
pe toate. Pentru ca Cuvintul era pentru el imbraca-
minte, slava care i1 acoperea invatatura.
i-a dat (lui Adam) puterea sa dea nume la toate : pe acesta l-a
numit cer, pe acesta soare, pe aceasta luna pe acesta pamint, pe aceasta
pasare, pe acesta animal pe acesta copac. Dupa cum a fost invatat,
le-a numit.
7. (Nu cumva) a avut eI simtire comuniune
a Duhului?
Cuvintul fiind cu el, pe toate le avea: (avea) cu-
invatatura. Ce spune 10an despre Cuvint?
inceput CuvintuL (10an 1, 1). Vezi ca Cuvintul era totul? (Cuvin-
tuI) era slava care (acoperea pe Adam) afara. Dar sa nu ne scandali-
zam, cind se spune ca goi (Gen. 3, 23) pentru ca vedeau
goliciunea lor. Abia dupa ce au calcat porunca, au vazut ca sint goi
s-au
8. Deci, inainte de ciHcarea poruncii, erau
imbracati loc de cu sIava lui Dumnezeu ?
Dupa cum Duhul a 1ucrat profeti, invatat, s-a
aflat in1auntrul s-a aratat afara 1a fe1, Duhul, atunci cind
a voit, a fost cu Adam, l-a invatat spus: Fa spune
Caci Cuvintul era totul pentru (Adam) cit timp a staruit porunca
(Lui), a fost prieten cu Dumnezeu. Ce este de mirare, ca intru acestea
fiind, (Adam) a ca1cat porunca? cei care s-au ump1ut de Duhul Sfint
au ginduri1e lor vointa (libera) ca sa consimta (cu ele). La fel
aC'esta : era cu Dumnezeu paradis, cu voia sa a ca1cat porunca
a ascultat de cel viclean. (Subliniem), insa, ca dupa calcarea
runcii a avut
9. Cel fel (de ?
Cil'ld este prins un tilhar dus) la tribunal, judecato-
rul, incepind a-l judeca, i1 lntreaba: Atunci cind ai (aceste)
rcle, n-ai ca vei fi prins ucis? nu sa spuna ca
n-a pentru ca pedepsit, de toate pe
toate le
C:ELE CINCIZECr DE OMILlI DUHOVNICE$Tl
Iar cel ce desfrineaza 1/tie ca face rau ? cel ce fura 1/tie ca
paciltuie1/te? Deasemeni, Iasind Ia parte Scripturile oamenii 1/tiu,
din cugetarea Ior fireasca, ca exista Dumnezeu ? vor putea sa spu-
ziua a:ceea (a ju.decatii) : N-am ca exista Dumnezeu. Pentru
ca tuneteIe fulgereIe venite din cer (Ie spun): "Sa ca exista
care conduce lumea. Dar ce strigau demonii? Tu e$ti
Fiul lui Dumnezeu. De ce venit sil ne chinuie$ti de vreme?
(\'1atei 8, 29). marturisirile (Ior demonii) zic : Tu ma arzi, tu
arzi,: (Primii oameni) n-aveau idee de pomul bineIui
raului; (insa) calcarea poruncii de catre Adam, Ie-a dat (aceasta) cu-
n01/tinta.
10. pentru ca fiecare intreaba : ce stare era ce a facut Adam,
care a primit cUno9tinta bineIui a rauIui. Sa ascultam ce spun Scrip-
turile. (EIe ca era cin.ste intru curatie, ,dar calcind
runca, a fost scos din paradis 1/i Dumnezeu S-a miniat pe el. Atunci
('Unoa1/te el pe cele bune ale (Dumnezeu) seama de raul
(facut) se fere9te sa nu mai ca sa nu cada mortii.
(din acelea1/i Scripturi) ca toate creaturile Dumne-
zeu de el sint conduse. (Este firesc acest Iucru), pentru ca a facut
pamintul, animaIele, tiritoarele, fiareIe pe care Ie vedem Hl
numar Nimeni cJintre oameni acest Iucru,
afara nUl11ai de Dumnezeu, care este toate, chiar din
tecele animaIelor. cunoa1/te chiar pe cele de sub pamint pe ceIe
de c!easupra cerurilor.
11. Lasind, deci, pe ceIe (paminte1/ti) mai muIt sacautam, ca ni
9
te
iscusiti negutatori, sa dobindim m01/tenirea cea cereasca pe ceIe de
folos sufleteIor noastre; sa invatam a dobindi bunurile care ramin (tot-
deauna) Ia
Daca tu, om fiind, incepi sa cercetezi gindul Iui Dumnezeu sa
zici. uAm aflat am inteIes (tainele Dumnezeu); mintea (ta)
cea omeneasca, mai presus de gindul lui Dumnezeu, (obiectul cerceta-
rH tale). amarnic te Pentru ca, cu cit vrei, cu mintea ta,
sa cercetezi sa patrunzi (tainele lui Dumnezeu) pe atit intri intr-un
adinc (de nepatruns) intelegi (nimic). Chiar intrebarile care
iti vin minte referitor Ia) ce se intimpla zilnic cu tine cum s'int
cle necuprins fara raspuns.
(Raspunsul Ior este Scripturi. trebuie) primit cu bucurie 1/i
cu credinta. (Te 'intreb): Ai putut sa-ti sufletul, de cind te-ai
nascut pina acum? (Daca da), atunci spune-mi ce g'induri ti-au
minte, de dimineata seara! Spune-mi gindurile taIe din
a trei zile. Desigur, nu poti acest lucru. Iar daca gindurile sufle-
1-1G
SFINTUL '-'1ACARIE EGIPTEANUL
tulUl tau nu le cuprinde, cum vei putea cuprinde cugetele gin-
direu lui Dumnezeu ?
12. Dar tu, oricita piine iti trebuie, manlnca; apoi, lasind tot pa-
mintul, du-te la tarmul riului oricita apa iti trebuie, bea, dar sa nu
cercetezi de unde vine (riul) cum curge! a-ti vindeca
piciorul tau (cel bolnav, pentru a merge bine) neputinta ochiului tau
ca sa vezi lumina soarelui. Sa nu cercetezi cita lumina are soarele
ce zodie rasare. Ceea ce ti se da spre folosinta, !
(Pentru a vedea faptele minunate ale lui Dumnezeu) nu este ne-
voie sa te urci pe munti sa afli clti asini cite salbiHiciuni pasc
acolo. pruncul! Se apropie de sinul mamei, suge se hra-
Nu sa cerceteze radacina sau izvorul, de unde vine acesta.
suge laptele tot sinul, insa dupa aceea sinul se um-
ple. Acest lucru nu-l nici pruncul, nici mama lui, de!?i laptele
vine din toate madularele ei.
Daca 11 cauti pe Domnul adincuri, acolo 11 af1i pe facind
semne (minunate). Daca 11 cauti groapa, acol0 afli pe mij-
10cuJ celor doi lei, pazind pe dreptul Daniel. Daca 11 cauti pe foc,
acolo I1 afli, ajutind pe robii Sai. Daca II cauti pe munte, acolo
11 afli impreuna cu Moise llie. Deci, pretutindeni este : sub pamint,
deasupra ceruri10r noi.
La fel sufletul, aproape de tine este, inauntru afara ta este.
Pentru ca unde voie!?ti, acolo este mintea ta : indepartate, 1a ra-
sarit. la apus, sau cer.
13. Sa cautam, deci, primul rind, sa avem semnul pe-
cetea Domnului. Pentru ca in vremea judecatii, atunci cind se va face
separarea de catre) Dumnezeu, cind toate neamurile pamin-
tului, (provenite din spita) lui Adarn, se aduna, iar pastorul va che-
ma turma sa, (atunci toti) citi avea semnul, vor cunoa!;te pe pas-
torul lor, iar pastorul va pe cei care au pecetea Sa li va
aduna dintre toate neamurile. vor auzi glasul Lui 11 vor
urma pe Lumea va fi impartita doua (turme) : turma intune-
cata va merge focul cel alta luminoasa va merge catre odih-
na ('ea cereasca. Pentru ca (lucrul) pe care-l avem acum suflete,
(atunci) se va desCQperi, va lumina va imbraca intru slava trupurile
(noastre).
14. Dupa cum timpul lunii Aprilie, Ingropate pa-
odraslesc dau la iveala frunze, flori fructe - se fac vooite
atit cele bune, cit cele care dau spini - (va
ziua aceea: faptele pe care le-a fiecare cu trupul sau se vor
CINCrZECl DE OMILII DUHOVNICE$TI 147
vadi se arata atit cele bune cit cele rele. Atunci va avea loc
judecata deplina raspHitire.
linga hrana aceasta cea vazuta, exista altii hrana (nevazuta).
Atunci cind Moise s-a suit munte, a postit 40 de zi1e. S-a suit om
s-a coborit purtator de Dumnezeu. Iata, luam seama 1a daca
trupul nu este sustinut cu hrana, putine zile se prapadellte. Acesta,
insa, 40 de zile postind ,s-a coborit mai puternic decit toti. (S-a intim-
plat aceasta), pentru ca trupul sau a fost hranit de Dumnezeu : (nu cu
hrana cea ci cu alta hrana), cu hrana cereasca. Aceasta hrana
a fost lui Dumnezeu. (Din cauza chipul sau era de
Faptul care s-a intimplat atunci era preinchipuire (a lucruri-
acum, Inlauntru, inimile
tInilor (1ar 1a acoperi lor). Pentru ca, la
trupurile cu alta imbracaminte, imbracaminte dumne-
zeiasca) acoperite, cu hrana cereasca se hrani.
15. Ce inseamna Femeia sa nu se
cu capul descoperit ? Cor. 11, 5).
Raspuns: Apostolilor, femeile aveau, loc de basma,
pletele despletite. De aceea a Domnul Ili ApostolU lume ca s-o
modestia.
Femeia a simbol al Bisericii.
dupa cum acelea, aceea, purtau loc de basma ple-
tele despletite, 1a fel Biserica imbraca pe fiii cu ve$-
minte
Israelul cel de demult al Bisericii adunare era, iar aceasta era
adumbrita de Duhul; loc de stralucire (1sraelitii) erau imbracati
Duhul, nu (totdeauna) L-au urmat.
Cu Biserica se desemneaza at1t (un grup de) mai multe su-
flete, cit un singur suflet. Pentru ca sufletul, ginduri1e
Biserica a lui Zicind ca suf1etul a venit eomuniu-
s-a amestecat cu mirele, cel ceresc, intelegem atit pe sufletele
cele cit fiecare suflet parte. Pentru ca, profetul vorbind
despre 1erusalim: pustiu $i gol fmbracat !ii ce-
lelalte, (Iez. 16, 6) ca despre persoana a
16. Ce inseamna pe care Marta le-a spus
Domnului, referitor la Maria: Eu cu multe mQ. nevoiesc, $Q,de
Tine (Luca 10, 40).
Raspuns: Ceea ce Maria ar fi trebuit sa raspunda Martei, (acel
!ucru), luindu-i-o inainte, i-a raspuns Domnul: (i-a raspuns) ca ea,
pe toate lasindu-le, s-a la picioarele Sale a Hiudat pe
148
SFtNTUL MACARIE EGIPTEANUL
Dumnezeu toata ziua. ce l'ecompensa a primit pentru iubirea ei! Dar
pentru ca cuvintul Dumnezeu sa-ti fie mai clar, asculta! Daca
iube
9
te pe Hsus, liascu1ta cu lruareaminte cuvintul;
Jlumai li ascultacuvintul, ci raminind iubire, Dumne-
zeu se sa rasp1ateasca acel suflet pentru iubirea de1?i
omuJ ce-i va da Dumnezeu (prin urmare) ce va primi. Mariei,
care 11 iubea statea 1a picioare1e Lui, i-a dat ceva ci (i-a
dat) putere ascunsa, din insa1?i fiinta Lui. Pentru ca cuvinte1e inse1?i
pe care Dumnezeu 1e graia tin lini1?te Mariei erau anumi:t duh
(contineau) anumita putere. Aceste cuvinte patrunzind inima, (pre-
cum) sufletu1 suflet duhu1 duh, de putere dumnezeia!':ca s-a um-
plut inima ei. (Patrunzind inima), acea putere, mod firesc, ra-
mine acolo fli devine bun care se ia. De aceea, Domnul ce
i-a dat, (Mariei), a zis (Martei) : cea ales (Luca
10, 42). Mai pe urma, insa cele ce facuse cu p1acere Marta, slujind (pe
Domnul), i-au adus ei ace1 dar.
17. Ce este de mirare, daca cei ce s-au apropiat s-au alipit cu
trupul de Domnu1 au primit acea putere? (Sa ne amintim ca atunci)
cind Apostolii vesteau cuvintul (Evangheliei) s-a pogorit Duhul Sfint
peste cei ce credeau. Corneliu a primit putere de 1a cuvintu1 pe care
1-a Cu cit mai mult atunci cind Domnu1 a vorbit .Eie Martei, fie
Zaheu, fie femeii ce1ei pacatoase - care paru1,
gea cu e1 picioare1e Lui - fie samarinencii, fie tilharului, cuvintul Sau
a devenit putere Duhu1 Sfint S-a amestecat cu suflete1e lor.
vremea noastra, cei ce iubesc pe Dumnezeu, cei ce parasesc totul
staruiesc rugaciune, afla ascuns (lucrurile) pe care 1e
Adevarul insufli li se arata invata, potrivit cudorinta lor, (Pentru
ca Mintuitorul a zis) : Eu slnt (Ioan 14, 6).
Inainte de inviere, stind preajma Domnu1ui, Apostolii au vazut
semne mari minunate; au vazut) cum erau cum
erau inviati mortii. insa, cum puterea cea divina petrece
ininima lor ca ei sa renasca sa se
uneasca cu Duhul cel ceresc sa devina zidire noua. iubeau pe
Donlnul pentru semnele pe care le facea; de aceea, Domnul le-a zis:
De ce minunati de (aceste) semne? da (mult
mai mare), a1?a cum este toata lumea.
18. Pina momentul cind a inviat din morti a ridicat trupul
Sau, pentru mai presus de ceruri, ucenicii erau uimiti de cuvinte-
le Lui. Atunci insa, Duhul (Sfint), Mingiietorul, a intrat S-a ameste-
cat cu sufletele lor Adevarul S-a descoperit sufletelor credin-
cioase.
(:;':1"= CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI ).!')
Omul cel ceresc a venit comuniune CU omul tau (cel pamintesc).
Toti aceia care slujesc pe Dumnezeu CU osirdie implinesc totul
zel, credinta iubire fata de ajung la adevarului.
ca Domnul se ar.ata sufletelor lor invata purtarea Duhului
Sfint.
Slava inchinaciune Tatalui Fiului Sflntului Duh, veci.
Amin.
OMILIA
Ce rod pretinde Dumnezeu dc la ?
Dumnezeu a creat pe toate cele ce se vad le-a dat oamenilor
spre odihna desfatare. (Le-a mai dat) acestora legea dreptatii. Insa
de la venirea Hristos, Dumnezeu cere (de la oameni) alt fruct
alta dreptate. anume): curatia inimii, buna, cuvinte
lositoare, ginduri curate bune, (intr-un cuvint) toate realizarile sfin-
tilor. Pentru ca zice Domnul : De nu prisosi drepbatea
7nult decit fariseilor, nu veti putea intra in
ceruri!or. ln lege s-a scris: nu adulter, Eu,
spun nici nu pofte$ti aproapelui nici te minii
(pe el)>> (Matei 5, 20
Deci, se cuvine ca acela care vrea sa fie prieten al Dumnezeu
sa se fereasca de intinaciunea pacatului de focul cel cal"e este
Acest fapt ne face vrednici de imparatia
Slava indurarii bunei aratata (catre a Tatalui a
I.'iului Sflntului Duh. Amin.
OMILIA XIV-A
Cei lndreapta cugetele mintea catre Dumnezeu fac acest
lucru speranta de a li se lumina ochii inimii. La rindul Sau, Dumne-
zeu, pe unii ca (care-l1i duc viata) cea mai mare sfintenie
curatie, ii de (descoperirea) tainelor Sale le transmite
din harul Sau. (In continuare se arata) ce trebuie sa facem daca vrem
Sh obtinem bunurile Apostolii Profetii sintasemanati
cu razele soarelui, care intra pe fereastra. omilie se arata
care este domeniul lui satan este (domeniul) ingeri1or, (con-
chizindu-se) ca sint neperceptibile nevazute.
1. Toate lucrurile cele vazute, savirl1ite aceasta lume, se fac cu
sper anta rii de (rezultatul) ostenelilor. Daca cineva nu se bu-
cura plin d<.C ostenelilor sale (munca) este de nlCl
un fo]os. Agricultorul seamana cu speranta. (obtinerii)roadelor; din
153
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
cauza acestei nadejdi sufera osteneli. (Caci) zice (apostoJul): Cel CC
cu (Cd obtine Cor. 9, 10); iar cel
sotie (face acest lucru) cu speranta ca va avea Neguta-
torul apuca drumul marii este gata sa moara pentru La fel
(se intimp1a) cu acela care se preocupa de imparatia ceruri1or, cu spe-
ranta de a se lumina ochii inimii : se leapada de lucrurile
staruind rugaciuni cereri, ca Domnul sa vina, sa se
arate sa-l curetede pacatu1 care intru el.
2. (Unul ca acesta), insa, nu are incredere ostenelile pur-
tarea sa, pina cind cele sperate cind vine Domnul
el, toata simtirea lucrarea Duhului. Dar cind gusta
bunatatea Domnului se desfata de roadele Duhului, cind valul
intunericului se ridica se arata lumina lui Hristos, atunci, incre-
dintat fiind ca are cu el pe Domnul, (se bucura) cu bucurie mare, dupa
cum negutatorul se bucura atunci cind (Pina atunci), insa, are
de dus 1upta (este incercat de) teama de de duhuri1e rauta-
(trebuie sa ia aminte) ca cumva trindavindu-se sa piaroa (rodul)
ostenelii, pina cind se va invrednici de imparatia ceruril::>r, de lerusa-
limul ce1 de sus.
3. Sa rugam, deci, pe DUimnezeu sa ne dezbrace de omu1
ce1 vechi sa ne imbrace Hristosu1 ce1 ceresc, inca de acum, pentru
ca, ump1indu-ne de bucurie povatuiti fiind de sa petrecem li-
deplina. Domnul, pe cind voia sa ne inspire gustul imparatiei
(Sale), a zis : Fdrd Mine nu puteti sd jaceti nimic (Ioan 15, 5). Dar
Aposto1i a sa lumineze pe multi. fiind creaturi, ii
educau (pe oameni) ca pe confrati.
deveni frate fiu al lui Hristos, a se indrepta inima cugetele
catre Dumnezeu, inseamna a face ceva deosebit comparatie cu ceilalti
oameni. Atunci Dumnezeu ne pune inima, taina, viata ajutorul
(Sau) se ofera cu incredere. Pentru ca atunci cind (omul) con-
sacra Dumnezeu pe cele ascunse, adica mintea cugetele, cind nu se
preocupa, nici la a1tceva, ci (doar catre Dumnezeu) se si-
atunci Domnul de (descoperirea) tainelor, intru
sfintenie curatie mare ii da 1ui hrana cereasca bautura duhov-
niceasca.
4. Dupa cum un om, avind avere multa, robi fii, alta hrana da
robilor alta da fiilor sai, nascuti din el; pentru ca pe
tatcll stau 1a masa cu el sint asemenea 1ui ; 1a fel Hristos, Sta-
pinu1 cel adevarat - care pe toti i-a creat (atit pe cei buni
cit) pe cei rai nemultumitori - pe fiii Sai, pe care i-a nascut din
carora le-a transmis harul Sau, care Domnul a luat chip, ii face
CIKCIZECI DE OMILII DUHO\'N!CE$TI 151
la odihna, hrana bautura Sa, deosebit de ceilaIti oameni. (Mai
muIt decit at1t) , pe Sine se da (spre a fi mincat) de cei care tra-
iesc armonie cu Tatal Ior, precum zice Domnul : "Cel ce
trupul Meu $i singele Meu, intru ramine $i Eu intru $i
te nu vedea (Ioan 6. 54). Pentru ca aceia care au cea ade-
varata, sint ca fii nascuti din cel ceresc petrcc casa Ta-
talu1 precum zice Domnul: Robul nu ramfne veac,
cind Fiul ramine (Ioan 8, 35).
5. Deci, daca voim a ne din Tatal cel ceresc, se cuvine
s[t fi1cem ceva mai mult decit ceilalti oameni ; (sa aratam) sirguinta, lupta,
zel, iubire, buna purtare, credinta frica (de Dumnezeu); ca unii care
voim sa dobindim bunuri at1t de mari S3 pe Dumne-
zeu. Pentru ca Domnul este partea mea de mO$tenire $i
rneu (Ps. 15, 5).
acest caz, vazind Domnul bunavointa rabdarea noastra, Se
de Sai) curata cu cel ce-
resc; cugetele noastre cele pervertite moarte pacat) Je ridica
le inviaza prin buna purtare 'invatatura acestora.
creatura da viata altei creaturi.
Precum norii, p10aia soare1e, creaturi fiind, dau viata boabelor
de griu de orz; IJrecum 1umina patrunde prin fereasta, iar soarele
razele peste tot pamintul, la fel erau profetii. insa,
erau luminatori doar ai casei Israel; cind Apostolii erau a!1tri
trimiteau raze1e toate partile lumii.
6. (Dupa cum in 1ume) este (un loc), pamintul, pe care locuiesc
patrupedele un 10c, aerul, care umbla traiesc pasarile; iar daca
acestea Vol" sa stea $i sa umble pamint, vinatorii prind ; un loc
a] apa marii; f1eoare (vietuHoare) are locuinta, hrana,
]ocuinta, 10cul unde s-a nascut: IJe pamint, apa, (sau aer); la
este un loc patrIe a satan, unde vietuiesc, umbla se odih-
nesc puterile intunericului duhuri1e rautatii. Exista, insa, un loc
luminos a1 Dumnezeirii, unde umb1a se odihnesc ingerilor
duhurile sfintilor. Dar nici locul ce1 intunecat (al lui satan) nu poate
1i vazut cu ochii acestui trup, nici experiat {prin simturi) ; nici locul ceI
luminos al Dumnezeirii nu poate fi vazut cu ochii trupe$ti, nici expe-
riat (prin simturi). Celor insa, prin mij10cirea ochiului
inimii, se arata atit locul satanic al intunericuIui, cit ceI luminos al
Dumnezeirii.
7. Potrivit invataturii celor ,din afara exista munti de
foc acel foc exista animale asemanatoare cu oile. Pentru a le
prinde, vinatorii fac roti de fier, atirna de eIe undite le arunca
152
SFINTUL MACAHIZ I:GIPTEANUL
foc, pentru ca ele au focul drept bautura, odihna, 'loc de
toate ceIeIalte. Daca Ie introdU'ce inaIt mediu, pier; rdaca
imbracamintea Ior se nu se spaIii apa, ci foc, iar
aceasta se face mai curata mai aIba. Asemenea (aceIor sint
au acel foc ceresc drept mincare de) odihna; acel
(foc) ii ii spala le inima; acel foc ii face sa creas-
ca; acel foc este pentru ei aer Daca ies din el, sint de
duhurile cele Pentru ca, dupa cum acele animale scoase din
loc, mor; dupa cU'm (mor) rdin apa; rdu,pa cum patrupe-
dele aruncate mare se ineaca; dupa cum pasari1e care se lasa pe
pamint sint prinse de Ia feI sufletul, care nu ramine 10-
cul acela, se piere; este prins de puteri1e nimi-
cit daca nu are acel foc drept mincare bau'tura, Imbracaminte,
a inimii sfintenie a sufletului. Cit despre sa cautam cu
sirguinta (sa aflam) daca aln fost ,semanati ocela cel
daca am fost saditi cea cereasca. indurarilor Sale. Amin.
OMILIA XV-A
Aceasta omilie amanuntit cum trebuie sa se poarte sufletul
fata de mirele sau, Iisus Hristos, Mintuitorul lumii, (cum trebuie sa
traiasca) sfintenie, neintinare curatie. Cuprinde apoi unele ches-
tiuni plinede multa cum es,te daca la inviere toate
madularele invia. (In cuprinde) multe altele: despre rau,
despre har, despre libertatea despre vredni'cia neamului ome-
nesc.
1. Sa ne inchipuim ca un barbat foarte bogat, un imparat plin de
femeie saraca, ce nu are (aIta decit numai
trupul ei ia de sotie. Aceasta arata toata cinstea iubirea fata de
biirbatul ei. iata ca acea femeie saraca lipsita de toate,
stapina peste intreaga a barbatului ei. Dar daca ceva
ce nu trebuie se poarta cum nu trebuie casa barbatului ei, atunci,
cu necinste cu ocara este data afara; ea pnne amindoua
miinile pe cap, precum se spune legea lui Moise despre femeia cea
nesupusa, care nu biirbatului ei. Atunci, dispretuita fiind pen-
tru nesocotinta ei gindindu-se ce bogc'itie a pierdut din ce marire
a cazut, cuprinde adinca intristare tulburare.
2. La fel este cu sufIetul, pe care MireIe cel ceresc
cu mireasa - vederea comuniunii tainice dlvine cu El
- (sufletul care) gusta din bogatia cea cereasca. Se (ca acesta)
sa multa sirguinta pentru a se face placut mirelui sau Hristos;
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE:;;TI 153
Sd indeplineasca cum trebuie slujba lui de Duhul, sa placa
intru toate lui Dumnezeu, sa nu-L intristeze cu nimic pe Duhul, sa arate
cumintenia iubirea catre sa se poarte bine casa Im-
haruluicare i s-a dat. cazul ca se poarta
iata ca un astfel de suflet stapin peste toate 'buIlurile Dom-
nului, iar Dumnezeirii imbraca trupul Sau. Daca, (din contra),
cu daca slujba (incredintata lui) ceva ce nu
daca face cele ce nu plac (Mirelui), nu asculta de voia Lui, nici
nu colaboreaza ,cu harul Duhulu.i,care se afla el, atunci este dezbra'cat
c!e cinste (este imbracat) cu ocara, este indepartat de la (izvorul) vietii,
unul care s-a facut de acesta de comuniunea cu lmpara-
cel ceresc. Atunci, intristarea durerea incearca pe toti sfintii pe
IJuterile cele rationale pentru acest suflet: ingerii, put\:?rile, apostolii,
profetii martirii pling pentru el.
3. dupa cum - cum zice Domnul - bucurie se face in
cer pentru un pii.cii.tos care se pocii.ie$te (Luca 15, 7), tot intristare
multa plingere se face cer pentru un suflet care cade de la viata
cea dupa cum, atunci cind pe pamint moare un om de seama,
este dus la groapa de catre fratii, rudele, prietenii cunoscutii sai cu
cintece (funebre), cu plinset tinguire, tot pentru sufletul acela
(carf se pierde) pllng se tinguiesc toti sfintii. La aceasta se refera
Ltl1deva Scriptura, 'cind zice : cii.zut bradul, intristati-vii. cedrii (Zah.
11, 2). Atita timp cit Israel parea ca place Stapinului -
ciodata n-a placut pe cit ar trebuit - un il adumbrea, un stHp
de foc ii lumina oalea, marea s-a vazut despicindu-se inaintea lui
apa limpede a izvorit (pentru el) din piatra. Dar cind mintea
lor s-a abatut de la Dumnezeu, atunci ei au fost lasati seama
lor a lor, care i-au dus robii cumplite i-au supus
la incercari amare. lucru se intimpla cu sufletele noastre
acest lucru este aratat, chip tainic, la profetul Ieremia. (Vorbind)
despre un astfel de suflet, (prezentat) chipul Ierusalimului, Duhul
zjce Te-am gol pustiu, cu te-am spiiLat de necuriitia ta
Cll hainii. te-am am pus tale fiicut
vestit intre toate neamurile. Fiiinii de griu, untdelemn miere min-
cat, dar in cele din uitat de binefacerile Mele, te-ai dus dupii.
in rU$ine (Iez. 16, 6).
4. cearta Duhul pe sufletul (acela) care, har a cunoscut pe
Dumnezeu, (pe acel suflet) care a fost curati,t de pacatele sale de mai
lnainte, a fost impodobit cu podoabele Duhului, s-a de hrana
vointa dragostea fata de Hri'stos, Mirele cel ceresc. (Un
astfel de suflet) este indepartat despuiat de de care se
154
SFINTUL MACARIE EGIPTEANlJl.
facuse Pentru ca satan poate sa se ridice, sa se razboiasca sa
doboare pe cei ce au ajuns la inalt grad (de pe cei
care au cunoscut pe Durnnezeu har putere. Se cuvine, deci, sa ne
luptarn sa ne pazirn (de uneltirile celui viclean) cu toata intelep-
ciunea frica sa mmtuirea 2, 12), precurn
s-a scris. toti), citi v-ati facu.t ai Duhului Hristos, sa
aratati dispretuitori (fata de nici lucru, fie rnic, fie
rnare, sa insultati harul Duhului, pentru ca sa pierdeti viata,
ai carei deja v-ati facut.
5. (Cele spuse) le adeveri cu pilda altui orn. Atunci cind
sclav intra palat sa slujeasca, el intra gol, (fara instrurnente),
dar din vasele irnparatului cu acestea ii Se cu-
vine, insa ca el sa fie cu rnulta luare arninte, ca sa serveasca la
rnasa precurn trebuie, (adica) sa aduca la rnasa irnparatului alte
bucate locul celor - ci sa le aduca dupa rindui-ala (la in-
ceput) pe cele dintii, (apoi) pe cele din urrna. Daca, insa, din
sau neatentie sluje!?te pe irnparat precurn se cuvine, el se face
novat de rnoarte se afla pericol. Tot sufletul, care
Durnnezeu 11ar duh, are trebuinta de rnult discernarnint
ca curnva sa fata de vasele Durnnezeu, adica
fata de Duhul, ca curnva) voia sa concorde cu harul.
Pentru ca exista slujire Duh, care se chip tainie
ornul cel launtric. Dornnul este slujit de suflet cu vasele sale, adica cu
Sau Duh. Fara vasele Sale, adica fara har este irnposibil s3
slujcasca cineva Durnnezeu, adica sa irnplineasca intru totul voia
Durnnezeu.
6. Chiar cind harul, atunci (sufletul) trebuie sa arate
intelepciune discernarnint. Cerindu-le, acestea le da Durnnezeu,
ca sa-L slujeasca, dupa cuviinta, Duh. Se cuvine, insa, sa se lase
stapinit de rautate sa sau abatut de indraznealA
sau neglijenta sa calce Stapinului sa faca ceea ce trebuie.
Pentru ca pe astfel de suflet i1 pedeapsa, plinsetul
moartea. Acest lucru il durnnezeiescul Apostol, (zicind); Ca
nu altora eu insumi mii netrebnic
CGr. 9, 27).
Vezi, era Apostol al Durnnezeu, cita tearna avea? Sa-L
rugarn, deci, pe Durnnezeu, citi ne-arn de harul Sau,
(sa ne intareasca) sa-L slujirn dupa Lui sa vietuirn cu cuget
defairnator; pentru ca, vietuind dupa voia Lui aducindu-I slujba
duhovniceasca dupa voia Lui, sa viata cea
CELE CINCIZECI DE OMILII 155
7. Se intimpHi ca atunci cind cineva este bolnav sa aiba oelelalte
madulare sanatoase : un ochi sa vada un alt madular implineasca
slujba), dar celelalte madulare sa sufere. La fel este cele duhov-
: este posibil sa aiba cineva sanatoase trei madulare a]e duhului,
dar sa nu fie Vezi cite trepte grade ale duhulUi, (ale de-
exista! (Atitea) cite feluri se desface se subtiaza raul,
iar aceasta nu odata (se intimpla).
Toate pronia iconomia Domnului; faptul ca rasare soarele, ca
(exista) toate creaturile, (toate) s-au facut, pentru a alcatui imparatie
a pacii intelegerii, pe care oei
8. Datori sint, deci, sa se 1upte ori-ce privinta sa nu
judtce pe nimeni : nici pe desfrinata care-i sta ca1e, nici
nici pe cei fara rinduia1a, ci sa priveasca 1a toti cu gind nevinovat
ochi curat, sa devina pentru ei un fapt firesc ace1a de a nu
defaima pe nimeni, de a nu osindi, de a nu uri sau de a iscodi cineva.
De vezi pe cineva cu un ochi, sa nu-l judeci inima ta, ci sa-1
ca pe un om sanatos ; pe -cel ciung sa-l ca cind n-ar fi ciung ;
pe ce1 ca cind (ar merge) drept ; pe ce1 paralitic ca cind ar
fi sanatos. Pentru ca aceasta inseamna sa ai inima curata; (anume)
vazind pe bo1navi, sa-i sa arati indurare fata
de ei. Se intimp1a ca sfintii Domnu1ui sa 1a teatru sa pri-
veasca amaglrea 1umii. Daca dupa omul lor cel din afara se al'ata privind
la ce]e ce se intimp1a 1ume, dupa omul cel 1auntric vorbesc cu
Dumnezeu.
9. Cei ce apartin acestei 1umi, au de 1a duhu1 ratacirii inclinarea
de 11 cugeta la cele pe cind au a1ta vointa, un alt
cuget (apartin) altui veac a1tei cetati. Duhul lui Dumnezeu s-a
inimilor lor, iar ca1ca picioare cel potrivnic. Pentru

ca s-a scris : ceL din urmii, care nimicit, este
Cor. 15, 26). Cei ce se tem de Dumnezeu sint stapini peste toate,
cind cei slabi credinta sint intru totul inrobiti:
ei focul ii al"lde, piatra sabia ii ucide, iar cele din urma demonii
stapfnesc peste
10. Oare la inviere toate madularele inviaza? Dum-
nezeu a promis (ca toate invia) la toate sint cu putinta;
insa pentru slabiciunea mintea omeneasca acest lucru pare cu nepu-
tinta. Ca dupa cum Dumnezeu, 1uind colb f?i pamint, a alcatuit a1ta
natura, aceea a trupului, cu mu1te1e elemente, ca : par, pie1e
oase, care nu se aseamana cu pamintu1; dupa cum un ac, pus foc
schimba culoarea devine foc, fara ca natura fierului sa fie inla-
turata, ci aceasta se afla la un loc cu focu1 ; la fel (va fi) la inviere :

SFINTUL l'.I .. \CAInE
toate vor invia nici un de nu se pierde (Luca
21, 18), precum s-a scris: toate vor deveni luminoase, toate vor fi
scaldate se vor schimba lumina foc. Dar nu precum zic unii, ca
vor deveni foc natura lor nu va mai fi. Ci, (zicem Petru va fi
Pavel fi Pavel Filip va fi Filip. Fiecare, p1in de Duhul,
ramine propria-i natura propriul ipostas. Daca am ca
dispare natura, ca nu mai exista Petru, nici Pavel, ci ca pretutindeni
toate este Dumnezeu, atunci (ar trebui sa admitem) ca nici cei ce
merg iad nu simt pedeapsa, nici cei ce merg (lui Dum-
nezeu nu simt) binefacerea.
11-12. Sa presupunem ca exista cu tot felul de pomi
roditori : cu peri, meri, incarcata cu frunze fructe ca gradina,
pomii frunzele s-ar schimba ar lua alta ar deveni lumi-
noase ; tot a!?a oamenii se schimba la inviere vor madu-
larele lor sfinte luminoase. (Pina atunci), oamenii lui Dumnezeu sint
datori sa se pregateasca de lupta cazne. Dupa cum un tinar viteaz,
atunci cind se lupta, suporta ranile apara, la fel sint
datori sa suporte necazurile din afara razboiul cel dinauntru
il
i
fiind loviti sa prin rabdare. este calea creiltinismului:
unde este Duhul Sfint, acolo ca umbra, prigoana lupta. 1ata,
proietii, care, de asemeni, Iucra Duhul, au fost prigoniti de cei de
un neam cu Domnul, care era adeviirul (Ioan 16, 6), nu
de alt neam, ci de ai sai, de poporul sau 1srael a fost prjgonit ili ras-
tignit. La fel Apostolii. Dar, din vremea Duhul Sfint,
Minglietorul, a ie!?it (de la ei) a venit la Prin urmare,
de demult) nimeni dintre iudei n-a fost prigonit, ci numai
(cei 'dintre ei) au suferit martiriu. Acest lucru nu trebuie sa
petnru ca este necesar ca sa fie prigonit.

13. lntrebare: (Este ceea ce) spun unii ca raul din
afara (omului) da'ca vrea omul nu-l prime!?te, ci-l respinge ?
Dupa cum (atunci) cind !?arpele a vorbit Evei, (ea)
ascultindu-l, a:cesta a intrat inlauntru (ei), la feI acum pacatul, care
este afara, intra inlauntru omului, cauza 8upunerii lui (fata de
el); pacatului seda puterea libertatea patrunde inimii. Deci
cugetele (cele rele) nu din afara, cidinlanntrul inimii. Pentru ca
spune Apostolul: ca sii se mine
cugete viclene Tim. 2, 8). evanghe1istul: Din inimii ies cugeteLe
(cele rele)>>. (Matei 15, 19). De aceea, de rugaciune, cer-
ceteaza-ti inima mintea, hotiira!?te-te 8a inalti catre Dumnezeu ru-
gaclunecurata. 1a aminte sa nu te impiedice nimic de la aceasta. (Vezi)
daca rugaciunea (ta) este curata s.i daca mintea ta este (doar)
(::ELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$T1
de Domnul, cum (mintea) agricultorului (este preocupata) de ogorul
sau, a barbatului de sotia sa, a negutatorului de negutatoria sa. Clnd
iti pleci genunchii 1a rugaciune, nimic a1tceva sa preocupe gindu-
rile ta1e.
14-15. lnsa tu zici : Venind Domnul (fiind rastignit), osindit
(Rom. 8, 3) cruce, iar acesta mai este inlauntru. (Dar
nu E'ste ci dupa cum armele casa
are dreptul sa intre sa iasa cind vrea din casa aceea; la pacatu1
are (inca) puterea sa graiasca (omului) inima. Pentru ca s-a scris:
intrat in inima lui (Luca 22, 3). zici ca data cu
venirea Hristos, a fost osindit pacatul ca dupa botez raul mai
afla conditii de a isca ginduri inima (omului); ignorezi, insa, faptul
ca dintre cei care au primit botezu1, de la venirea Domnului pina
acum, au avut uneori cugete viclene? Nu s-au abatut dintre ei la
1a desfr'inare imbuibare? Oare, toti citi au intrat
Biserica au inima curatii? aflam ca dupa botez multe pacate se
multi piicatuiesc? Deci, 'dupa botez tilharul poate sii
intrc suflet) sa faca ceea ce vrea. S-a scris : iube$ti Domnul
Dumnezeul din inirna (Deut. 6, 5). insa, zici : II iubesc
am pe Duhu1 Sfint. (lnsa te Te i1 11
(mereu) pe Domnul ? preocupat (de aceste simtaminte) ziua
noaptea ? (Numai) daca ai astfel de iubire, curat. Daca ai,
atunci cind iti cugete vic1ene, daca nu cumva
incllni catre ele; vezi ca totdeauna sufletul tiiu sii fie preocupat de
iubirea darul Dumnezeu. Pentru ca gindurile la ce1e atrag
mintea spre ce1e stricacioase nu-i permit sa iubeasca
pe l.)umnezeu sau sii-1?i aminteasca de
Adesea vine 1a rugaciune (omul) cel simplu, pleaca genunchii
mintea intra intr-o odihnii (de nedescris). cu cit (mintea) sfre-
se tainele Dumnezeu), at1t zidul riiutatii
care-i stii cale, se diirima. cele din urmii) el ajunge sii vada sa
pricE:'apa (lucrurile cele mai presus de fire, ajunge) acolo unde nu pot
ajunge cei puternici, cei inte1epti retorii, (ajunge) sii priceapa sub-
limitatea mintii lui. aceasta), pentru ca se preocupa de tainele di-
iar acela care nu are experienta, nu sa examineze perlele,
nici nu 1?tie sa le pretuiasca. De aceea dispretuiesc lucruri1e
slavite pe pamint le socotesc pe acestea gunoi, atunci cind le com-
para cu acelea ale majestatii (divine) care lucreaza
16. Poate, oare, sa cada om care are harisma?
Daca este cade; pentru ca niciodata
nu se niciodata se dau laturi de 1a razboi. (tn ceea
158
SFtNTUL MACARIE EGIPTEANUL
ce te cu at1t mai mult se sa nu 1ncetezi a cauta pe
Daca e!lti neglijent, mare iti fi paguba, chiar daca ti se
pare ca e!lti incercat taina harului.
17. lntrebare: Oare ram1ne haruldupa ce omul cade?
RCispuns: Dumnezeu sa-l readuca pe om la !li-l in-
deamna sa plinga !li sa se pocaiasca. staruie ca omul sa se tinguie
!li su se pocaiasca, pentru ca acesta trebuie sa se pocaiasca pentru pa-
catete care le-a odinioara.
18. lntrebare: Oare cei de infruntat necazuri
rC:;zboaie sau fi intru totul lipsiti de griji ?
RCispuns: DU1?manuI Inceteaza a duce razboi cu fiecare; satan
este neindurator ura!lte pe oameni. nu pregeta sa duca razboi
impotriva tuturor oamenilor; dar aceea!li masura se napuste!lte
asuf.'ra lor.
Guvernatorii !li prefectii platesc impozite imparatului, insa
la averea, la aurul !li argintul lor, dau contributia din cele ce prisosesc
socotesc paguba. La fel cel ce face milostenie,
aceasta niciodata paguba.
Dar sarac fiind lipsindu-i piinea cea de toate zilele,
poate plati acea da}die este biciuit; un altul este torturat pina la
moarte ; iar un altul este condamnat pentru un singur cuvint !li este ucis.
La fel sint amarnic de pacat. Dar
ej sint de neclintit 1n lupta, se arata intelepti, dispretuiesc puterea
s1nt fara primejdie aceasta privinta. se clatina
sint siguri de m1ntuirea lor, pentru ca s-au exersat razboIul cu
rautatea au capatat experienta. pe Dumnezeu cu sint con-
dU1?i intariti (de
19. Altii insa, nefiind inca deprin!li, de indata ce vine asupra lor
Un necaz !li se isca razboi, cad !li se pierd.
Cei ce merg intr-o cetate, sa pe cunoscuti pe cei dragi
lor, chiar daca intilnesc multi (qameni) piete, nu se lasa opriti de
pentru ca !li-au pus g1nd sa se intilneasca cu prietenii. Iar
ajung la casa acestora, bat la u1?a striga, iar cei dragi lor le
bucurindu-se. Desigur, daca ar prin piete, ar fi luati
rjs de trecatori, u!la ar ramine inchisa nimeni le-ar deschide.
Tot a!la cei ce doresc sa ajunga Ia Hristos, Stapinul nostru, Cel iubit
cu adevarat, trebuie sa le socoteasca de nimic sa le dispretuiasca
toate celelalte.
Cei ce intra palatul imparatului, fie ca s1nt sau
preiecti, 81nt stapiniti de teama mare, atunci cind dau raspunsuri, ca
lor sa fie pedepsiti. Cei de la tara, 1nsa,
C:ELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 159
cei simpli, care n-au vazut niciodata pe conducator, sint fara grija.
La fe1 este 1umea aceasta de sub cer, de 1a imparati pina 1a cei saraci.
Cei ce nu cunosc slava lui Hristos se ingrijesc doar de cele
nu se cineva degraba 1a ziua Dar cei ce se apropie
cu gindul de a1tarul Hristos, unde este tronul Lui, ramin pentru
totdeauna inaintea Lui, sint totdeauna cu frica cu cutremur, sa
nu ceva fata de sfintele Lui porunci.
20. dupa cum bogatii pamintului, au multe roade strinse
hambare1e muncesc fiecare tot mai mult, pentru a avea
provizii indeajuns a nu duce lipsa - pentru ca daca se increde
bogfitia depozitata hambare nu mai aduna a1ta, consumind-o pe
aceasta, ajung numaidecit 1a saracie mizerie,de aceea se ostenesc
string provizii ca sa nu ajunga lipsa -; 1a fe1 este
nism, cind cineva gusta din harul 1ui Dumnezeu. Pentru ca s-a spus :
vedeti bun este DomnuL (Ps. 33, 9). Gusiarea aceasta
insearnna cu) puterea Duhu1ui, care lucreaza inirna.
Toti aceia care sint luminii slujitori Tesiamentului celui
nou Duhul Sfint, nu invatii nimic de 1a oameni, pentru ca sint in-
de Dumnezeu Tim. 4, 9). Harul scrie inirni1e
legile Duhului. De aceea, ei nu sint nevoiti sa alerge numaidecit 1a
Scripturile ce1e scrise cu cerneala pentru a afla Dumnezeu),
pentru ca harul lui Dumnezeu scrie legile Duhului tainele cele
pe tablele inimii; iar inima peste tot trupul.
Cind harul ia stapinire inima, devine stapin peste toate mAdularele
(peste toate) cugetele. Pentru ca aco10 inima) este mintea toate
cugete1e sufletului increderea De aceea strabate harul prin toate
madularele trupu1ui.
21. La fel este cu cei ce sint fii ai intunericului; (de ds.ta aceasta,
insa, nu harul, pacatul stc1pine!?te peste inima (lor) patrunde
toate parti1e. Pentru din ies cugete vicLeneI) (Matei 15, 19).
(Pacatul) se raspinde!?te f?i intuneca omu1. (Sint unii) care afirma ca
raul nu este op1oliit data cu omul; (intr-adevar, multi
dintre ei) nu Se ingrijesc de ziua de miine, nici vreo pofta tru-
peasca. La un timp, raul inceteaza sa-i mai tulbure nu 1e mai
vreo pofta, incit pot sa asigure cu juram'int ca ei nu se mai nasc
patimi. Dar, peste PUtin timp, ard de pofte se arata sperjuri. Pentru
ca, dupa cum apa trece 1a fel trece pacatul inima
cugete. ce1e din urma, pacatul asupra celor ce taga-
duiesc acest fapt, iar ei sintdati de Pentru ca se straduie!?te
sa se arate sa fie ascuns inima omului.
160
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
22. Cind iube1?te cineva pe Dumnezeu Dumnezeu 11?i arata iu-
birea fata de el. Odata ce il afla credincios, Dumnezeu ii adauga cre-
dinta cea cereasca, iar acesta se face de doua ori om.
Pentru ca (omul) sa-I aduca jertfe (Dumnezeu) cu madularele
sale, Dumnezeu pune sufletul acestuia ceVa asemanat')r din madu-
larele sale, a1?a incit toata lucrarea, iubirea rugaciunea acestuia sa
fie curate.
Mare cinste s-a dat omului! Iata, cit de minunat este cerul
pamintul, soarele luna, dar Domnul n-a binevoit sa se odihneasca
intru ele, cj numai om. Pentru ca omuldepa1?e1?te vrednicie pe
toate creaturile; a1? indrazni sa zic, numai pe cele vazute, ci pe
cele nevazute, adica duhurile slujitoare. Pentru ca despre arhanghelii
Mihail Gavriil a zis (Dumnezeu): om chipul
(Gen. 1, 26), ci despre partea cea rationala a
omu1ui, adica despre sufletul cel nemuritor. (Despre ingeri atit) s-a
scris: O$ti de ingeri in jurul se tem de Dinsul
(Ps. 34, 8).
Deci, creaturile cele vazute, (oamenii) poarta ele ceva de natura
cea neschimbatoare.
23. Cerul, soarele, Iuna pamintul odata pentru totdeauna au
fost intemeiate,dar Domnul n-a binevoit (sa Se odihneasca) intru eIe;
acestea nici pot sa se schimbe din starea care S-F.lU facut, nici
nu vor (sa faca aceasta).
insa, e1?ti (facut) dupa chipul asemanarea Dumnezeu.
dupa cum Dumnezeu are voie libera face ceea ce vrea : - (de exem-
plu) daca vrea, are putere sa trimita pe cei drepti iad pe cei
rai; dar voie1?te, nici face aceasta, pentru ca Domnul
este drept; la fel tu ai voie libera, iar ,daca vrei sa te pierzi (poti
s-o faci) pentru ca ai fire schimbatoare, daca vrei sa (pe cineva),
sa faci otravuri sa ucizi pe cineva, nimeni nu-ti sta cale, nici
te impiedica. Iar daca vrea cineva, (poate) sa se supuna Dumnezeu,
sa mearga pe calea dreptatii sa-1?i stapineasca poftele. Pentru ca
mintea poate sa biruie navalirile rautatii poftele
24. Daca intr-o casa mare, care se afla tacimuri de aur, podoabe
de aur, lucruri de argint, ve1?minte diferite, aur argint, tinerii
tinerele care le ingrijesc infrineaza gindul (de a le sustrage) de
te-ama omenealSca de stapinii lor, se poftei (,de a Ie avea),
firea lor, dominatade pacat le dore1?te pe toate; cu cit mai mult, acolo
unde este teama de Dumnezeu, mintea trebuie sa se opuna sa se
lupte cu rautatea care se tine de ea. (Mai ales) ca Dumnezeu ti-a
rnncit (sa imp1ine1?ti doar) lucruri posibile.
C:ELE CINCIZECI DE OMILII 161
Natura animaIe10r necuvintatoare este unitara. Astfel (spunindu-se
ca) este (fiinta) amarni'Ca veninoasa, (atunci) toti !?erpii sint 1a
; ca lupu1 este deprins sa rapeasca, (atun'Ci) lupii fac 1a ca
mielul, blind fiind, este (atunci) toti sint 1a ca
rumbe1ul este fara fara rautate, (atunci) toti sint
1a
Dar cu omul nu este 1a fel. (Intre oameni) unul este ca 1upu1 care
altul Ca mie1ul care este unu1 a1tu1 se nasc din
nearnu1 omenesc.
25. Unul nu se 1imiteaza 1a femeia lui desfrineaza; a1tul, insa,
lasa nici macar sa se nasca poJJta lui. Unul (bunu-
rile) aproape1ui, altul, din re.spect fata de Dumnezeu (bunurile) sale
le irnparte (celor lipsiti).
cit de schimbatoare este natura (omeneasca): unii)
spre rau, altii) spre bine. Este stare sa pe oricare
din ce1e doua fapte; astfe1 poate con1ucra atlt cu bine1e, cit cu rau1,
cu haru1 divin cu puterea potrivnica; ea nu este constrinsa (de
nimic). Atita timp cit Adam a trait curiltie, a fost stapin pe cugeteIe
sale, insa de cind a ca1cat porunca, povara ca) munti greu de
suportat s-a pe mintea 1ui. Cugete1e rautiitii amestecindu-se (cu
cele proprii) s-au fiicut ca a1e saIe; (ba am zice) ca nici unul nu mai
este a1 sau, pentru ca (toate) sint stiipinirea riiutatii.
26. Prin urmare, dator sa cauti faclia care Iumineaza sa
af1i cugetele ce1e curate. Pentru ca acestea sint ce1e naturaIe, pe care
le-a facut Domnul.
Cei care au crescut linga mare au invatat sa inoate, iar atunci cind
se isca valurile furtunile, ei nu sint uimiti. La fel sint
dupa cum mintea unui copil de trei ani nu poate cuprinde
intelege (cele ce pricepe) mintea unui retor pentru ca intre
mult timp se interpune; 1a feI asemenea unor porunci
privesc ce1e a1e lumii, potrivit cu masura haru1ui (care li s-a dat).
Pentru ca ei sint str<lini aceasta 1ume. Cetatea odihna a1ta este;
(mingiierea lor) este m'ingiierea Duhului; tristetea sus-
lacri'mile sint pentru ,desfatare, iar ,cind se bucura se
vese1esc sint de teama. Sint ca oameni au singele
mina 10r. nu se incred ei nu cred ca sint ceva. sint
dispretuiti defaimati de toti oamenii.
27. Sa presupunem ca un imparat incredinteaza averea saunui
(om) sarac. (Saracu1) care spre pastrare, nu considera pe
aceasta ca fiind a sa, ci totdeauna siiracia nu indraz-
risipeasca (nimic) din comoara straina. Un lucru ii v1ne mereu
11 - Sfintul Macarie
162
EGIPTEANUL
minte anume) pe linga faptu1 ca este comoara straina,i-a fost
incredintata deimparatu1 cel prea puternic, iar acesta ia de la e]
atunci cind vrea. Lafel trebuie sa cugetam cei ce avem harul lui
Durnnezeu; sa ne smerim sa marturisim saracia noastra. Pentru ca,
dupa cum cucel sarac, care comoara imparatului, pune
nadc=jdea comoara straina, ca intr-o comoara proprie, inima se
ump1e de trufie, (atunci cind) imparatul de 1a el comoara, el, cel
caruia se incredintase comoara spre pastrare, ramine sarac ca mai
inainte; 1a fel (se intimpla ocu) ceice au (primit) harul: daca se min-
dresc se semetesc cu inimile Ior, Domnu1 de 1a ei haru1 Sau. iar
ace1?tia ramln precum erau inainte de a-l primit de la Domnul.
28. tnsa unii, au haru1 ei, sint amagiti -de pacat nu
Sa presupunem ca intr-o casa se afla un tinar tlnara; magulita
(de cuvintele) lui. ea cedeaza, desfrineaza cu e1 este alungata. La fel
(face) groaznicul al pckatului care se afla la un loc cu sufletul ;
il imbie atiFi, iar daca sufletul cedeaza, se face cu rautatea
cea netrupeasca a duhului (celuirau), adica duh se cu altul,
iar cel ce cedeaza primel?te cugetul celui rau inima comite
adulter. Intru aceasta consta 1upta ta: sa nudesfrinezi gindurile
ta]e, sa duci razboi inlauntrul tau impotriva mintii(care isca g:induri
rele) , sa asculti (de ea), nici sa ingadui rautatii (sa intre)
cugetul tau. Daca Domnul vaafla intine aceasta pregatire, te primi
imparatia Sa cea de pe urma.
29. Sint unele lucruri, pe care Domnul le ca sa
nearatate harul misiunea Sa. Sint insa altele pecare le
gaduie le dirijeaza, pentru ca omul sa fie incercat experimentat
ca sa se arate libera 1ui Pentru ca cei ce sint ispite nu
pierd imparatia cerurilor. Aflindu-se, deci, imprejurari grele, cre1?-
tinii trebuIe sa fie mihniti, nici intristati, ci sa socoteasca mai de
pret sarcia decit bogatia, postul mai de pret decit desfatarea, ocara mai
de pret decit slava. daca seintimpla sa aiba parte de aceIe lucruri
care sint pretuite care aduc multumire trupeasca.
(precurn este) bogatia, desfatarea, se cuvine sa nu se
din acestea, ci sa le evite, precum focul.
30. luam aminte la cele ce se intimplEi) sub ochii Daca
un popor mic se ridicaimpotriva unei imparatii, nu se ostenellte im-
paratuI sa intre ci trimite pe soldati impreuna cu
cemandantii lor 1?i acelltia riizboiul. Insa daca se ridica popor
foarte mare, care poate sa distruga imparatia, (atunci) imparatul
impreuna cu sfetnicii sai merge sa stringa oaste pentru razboi. (Refe-
rindu-ne acum la iconornia mintuirii),vezi cinste (ti s.,.a dat),
CELJ.J' CINCIZECI' DE
163
omule ! Dumnezeu pornit cu oastea Sa, adica cu ingeI'ii cu duhu-
rile cele sfinte, a venit intru intimpinarea ta, ca sa te din
moal'te. deci,' adu-ti aminte cita grija s-a aratat fata
de tine.
Sa luam (un alt) eXE'mplu din viata omeneasca, intrucit s'intem
inca viata. Sa presupunem ca un imparat un (om) sarman,
de rani se cu el, ci pune leacuri pe rani
vindeca, aduce palatul sau, il imbraca cu porfira, (iipune pe cap)
diadema il la masa lui. La fel (a facut) Hristos, lmparatul
cel ceresc: venin'd catre eel grav bolnav, l-a vindecat l-a facut
la masa Sa ceaimparateasca. facut) aceasta fara sili vointaj
ci numai indemnindu-l l-a adus ]a astfel de cinste.
31. Pentru ca Evanghelie'este scris: Domnul a trimis pe robii
S3i sa cheme pe cei ce V'or (sa vina la cina) sa spuna : Iata, prjnzul
meu este gata; dar cei chemati ati refuzat (sa vina), zicindu-i ca
perechedeboi; a1tu1 ca 1uat sotie (Luca 14,
17-20; Matei 22, 4).
Vezi, cel ce a chemat eia gata, pe Cind cei chemati flU refuzat (sa
vina). urmare, s:-au facut cauza pierderii 10r.
" cit' 'de mare este vr'edniCia. Iata Domnul a pregatit
impar:atia pentru ei sa intre, dar (multi dintre ei, pre..,
ocupati de griji nu (sa intre).
bunul pe cal'e trebuie sa-1 pe bunadrep-
tate sa spuna cinevaca mai presus (de orice vrednicie ome-
neasca); daca toti oamenii,de, cind a fost pHismuit Adam, pina 1a sfir-
lumii s-ar fi razboit cu fi indurat necazuri, n-ar fi
facut ,nimic vrednic de slavape care Pentru ca
imparati impreuna cu Hristol5 in, vecii, la
Slava celui ce (de mult)a iubit sufletul (nostru) incit pe, Sine
S-a dat pentru el s-a incredintat Lui !
Slava generozitatii Sale !
32. Luind considerare lucrurile carese vad, iata toti fratii,
care ne aflam (aici), chip a Adam. (Insa
ne lntrebam): oare intru ascuns, lucrurile cele launtrice, avem
toti singura inima singura vointa? Alcatuim un tot, sin-
tem noitoti buni tematori de Dumnezeu? (Nu); toti sintem
la 10c (a forma) unitate; toti avem lui
Adam, unii dintre sint cu Hristos cu ingerii Lui, iar altii
sint cu cu cum omul cel lanniric, firea
cea rationala este altcevadecitceldin afara ?, Cu totii parem ca sintem
164
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
una, dar unii sint cu Hristos cu ingerii Lui, altii cu satan lli cu du-
llUl"ile ce1e necurate.
Inima are un adinc nemarginit, care se afla de ospete
dedormit, pridvoare, mu1te 10cuI'i de serviciu Acolo
este laboratorul dreptatii a1 acolo este maartea viata,
acolo este negutatoria cea buna cea rea.
33. Sa presupunem ca exista un palat impunator, ca acesta se
se wnp1e de morti de mult miros urit; la fe1 este
inima, palatul Hristos: geme de mare necuratire de multimea
necurate. Se cuvine, deci, ca acesta sa fie reconstruit rein-
noit, iar camarile sale pregatite. Pentru ca lmparatul Hristos vine aco1o,
'impreuna cu ingerii cu duhurile cele sfinte, sa Se odihneasca, sa
locuiasca, sa umb1e sa imparatia Sa.
Sa presupunem deasemeni, corabie cu mu1ta rinduiala: ac010
capitanul pe toti ii conduce pe unii dojenindu-i, iar pe
altii invat}ndu-i. Tot este inima, care are (drept) capitan mintea,
care cenzureaza cugetele care se acuza sau se apara. Pentru
ca zice (Aposto1ul): Cugetele se sau se intre ele
(Rom. 2, 15).
34. Vezi ca nu aproba acele ginduri care se supun pa-
catului, ci numaidecit 1e mustra. Ea nu minte, pentru ca ce ar spune
ziua judecatii?, ci da marturie (despre adevar) ca una care tot-
deauna mustra.
Sa ne inchipuim trasura, cu anima1e (de tractiune), cu haturi,
toaLc sub conducerea unui vizitiu; cind vrea acesta ii imprima e1an,
iar cind vrea ; unde vrea acesta, aco1o se duce, pen-
tru ca intreaga trasura se supunea La fel este inima: ea are
cugete proprii firii, cugete ce sint legatede ea, iar mintea
mustra conduce inima, potolind cugete1e care se nasc
ea. Pentru ca sufletul are multe madu1are, dar e1 este unul.
35. Ca de cind a ca1cat Adam porunca, f1arpe1e a intrat s-a facut
stapin a1 casei, este pe linga sufletu1 (propriu-zis) ca un a1 doilea
suflet. Pentru ca zice Domnul: Oricine nu se de sine nU-$i
urii$te sufletul siiu, nu este ucenicul MeuH (Luca 14, 26). ((Cel ce-$i
iube$te sufletul siiu iL pierden (Ioan 12, 25). Pentru ca pacatul
trind suflet, s-a facut madularu1 lui, s-a lipit de omul ce1 trupesc
(de aceea) se nasc inima multe cugete necurate. Deci, cel ce face
voia sufletului sau, voia inimii face, pentru ca sufletul se
se amesteca (cu ea). Pe cind acela care supune sufletul sau, se
pe sine pe poftele care se cuibaresc el, este asemenea celui
ce biruie supune cetatea sai. Acela a ajuns (la desavir:'/ire),
CELE CJNCIZECI DE OMn.II DUHOVNICE$TI
165
1a masurile ce1e bune a1e Duhului; a ajuns cu ajutorul puterii divine,
Un om curat, superior 1ui ca ace1a se se
face fiu a1 1ui Dumnezeu prime1?te pecetea cea cereasca sufletul
sau. Pentru ca Lui sint cu untde1emnul ce1 sfintitor se
tac demnitari imparati.
36. astfe1 de fire are omul, ca ajungind adincul rautatii
robind pacatului, (e1 poate) sa se intoarca la ceea ce este bine; (pede
a1ta parte), cel unit cu Duhul Sfint imbatat de (frumusetile)
poate sa se intoarca 1a cele rele. Sa presupunem ca femeie imbracata
zdrente, flaminda, dupa multa truda ajunge la demnitatea impara-
teasca; se imbraca cu porfira, se pune coroana pe cap devine sotia
irnparatului. (La un moment d'at) aduloe aminte de mizeria care
a trait) mai inainte vrea sa revina 1a cele de demult, dar nu se
cumeta sa revina 1a de mai inainte, pentru ca ar fi nebunie.
La fe1 cei ce au gustat din harul divin s-au facut ai Duhu-
lui (Evr. 6, 4), daca nu iau aminte 1a ei, sint 1ipsiti (de har) devin
mai riii decit atunci cind nu erau Biserica. (Aceasta), nu pentru ca
ar fi schimba,cios sau slab, ,sau ca Duhul s-ar stinge, ci
pentru ca oamenii nu se potrivesc cu harul; de aceea, ei se abat
cad intr-o multime de re1e. Deci, aceia care au gustat din aceldar, le au
pe amindoua ei ; bucuria mingiierea, frica cutremurul, veselia
tristetea. se intristeaza pentru ei pentru (neamul lui) Adam,
pentru ca Ulla este firea oamenilor. lnsa lacrimile sint pentru ca
ace1?tia piine, iar, tristetea dulceata odihna.
37. Iar daca vezi pe unul ca se este ingimfat pentru
ca s-a de har, chiar daca face semne invie mOltii, sa nu-l
crezi; (unul ca acesta) are sufletul smerit, nu este sarac cu duhul,
nu se lasa dispretuit este de rautate fara sa Pentru ca
specificu1 acesta este: cel care este incercat inaintea lui
Dumnezeu se sa se ascunda fat;lde oameni. Chiar daca are toate
comorile imparatului, el le ascunde totdeauna spune : Eu sint sarac.
Aceasta comoara este a mea. Cineva mi-adat-o, iar atunci cind
vrea, ia de 1a mine. Iar daca cineva zice: Sintbogat, ajunge, am
(destu1), nu mai am nevoie (de nimic)>>, un astfel (de om) nu
este ci vas a1 ratacirii a1 diavo1ului. Pentru ca desfatarea
cu Dumnezeu este fara sat cu cit mai mult gusta cineva maninca
(din cu atit este mai flamind. Astfel de oameni au dorinta
jubire nepotolita fata de Dumnezeu cu cit se silesc ca sa creasca
sa sporeasca aceasta stare) cu atit mai mult se socotesc saraci
lipsiti, ca unii care poseda nimic. Acesta spune : Nu sint vrednic
ca soare1e sa stra1uceasca deasupra mea. Acesta este semnul (distinctiei)
166
, .SFtNTUL. MACARIE EGIPTEANUL
a1 cre1?tinu1ui: smerenia. Deci, de zice cineva: Ajunge,' sint indestu-
1at, ace1a este un in1?e1ator un mincinos.
38. Dupa cum trupul Domnului, atunci cind s-a suit pe munte
a fost slavit s-a transformat stra1ucire 'divina intr-o 1umina
nemarginita, 1a fe1 vor fi s1avite trupurile sfintilor vor stra1uci.
dupa cum s1ava cea din1auntru a 1ui Hristos i-a acoperit
(acesta) a striHucit, 1a fe1 cazul sfintHor, puterea 1ui Hristos care
este in1auntru 10r, ziua aceea se va revarsa afara peste trupurile
10r. Pentru ca, inca de acum, ei participa cu mintea lor 1a natura, fiinta
natura Lui. Cas-a scris: "CeI ce sfinfe$te $i cei ce se sfinfesc
dintr-Unul sint (topi)>> (Evr. 2, 11). ({SIava pe care dat-o, Eu
le-am dat-o lor (Ioan 17, 22). dupa cum dintr-un singur foc se
aprind multe faclii (iar acestea sint la fe1), mod firesc trupurile
sfintilor, fiind madu1are a1e 1ui Hristos, devin de aceeafii (natura) ca
a Hristos.
39. tntrebare: Cum devin crefitinii superiori primu1ui Adam,
data ce ace1a era nemuritor 1?iavea trupul sufletul nestl'icacios, pe
clnd ace1?tia mor se strica ?
Moartea cea adevarata in1auntru s-a ascuns este;
omul ce1 1auntric a murit. Ace1a, insa, care s-a cele 1auntrice,
din moarte la viata, traie1?te cu adevarat veac fii nu l11oare. Chiar
daca trupurile unOr astfe1 de oameni se descompun pentru un timp,
e1e se vor scula iara1?i, intru slava, pentru ca sint sfintite. De aceea
zicem ca moartea cre1?tinilor este somn odihna.
Daca, insa, omul ar fi nemuritor dupa trup, toata1umea vazind'
acest lucru extraordinar - ca trupurile cre1?tinilor nu se strica - ar
facc binele nu de buna voie, ci dintr-o oarecare constrihgere.
40. Dar pentru aceasta Dumnezeu rinduie1?te astfel 1ucrurile fii are
loc descompunerea trupurilor, ca sa se vadeascH sa cunoasca odata
intru totul liberul arbitru pe care Dumnezeu' 1-a dat oamenilor de 1a
inceput sa se arate ca de voia omului depinde sa se intoarca spre
bine sau spre rau. Nici ce1 desavir1?it (nu este impins de vreo putere)
1a savir1?irea dupa cum nici ce1 ce s-a afundat pacat s-a
facut vas a1 diavolului prin care toata 1umea a fost condamnata, nu
este 1egat de vreo necesitate pentru a savir1?i raul; chiar acesta are
de a deveni vas a1 a1egerii vietii. La fel cei imbatati
de divinitate, de1?i incatu1?ati de Duhul Sfint, nu sint constrin1?i
de yreo putere, ci au libertatea de a se intoarce de a face ceea ce
vor acest veac.
DE 167
41. jntrebare: Raul se imputineaza se dezradacineaza pe inde-
lete. pe masura ce omul progreseaza har, sau indata ce (omul)
cepe sa progreseze, raul este dezradacinat ?
Dupa cum embrionul din pintecele mamei nu devine
deodata om, ci pe indelete capata chipul (omului) se dar nici
atunci nu este ci trebuie sa creasca vreme de multi ani ca
sa devina bB.rbat; dupa. cum semintele de orz griu nu prind rada-
cini indata ce sint puse pamint, ci trebuie sa treaca ingheturi
viscole abia la vremea rinduita sa dea spic; (dupa cum) cel ce
un par. nu culege numaidecit roade, la fel (se intimpla) cele
- unde exista atita intelepciune finete - omul
cite putin, (pina.) bdrbat virsta (Efes.
6, 12). (Lucrurile) nu sint precum zic unii: ((imbraca-te, dezbraca-te".
42. Cel ce vrea sa invete carte, merge (mai intii la un dascal)
invata semnele (alfabetului; dupa ce le-a invatat) devine primul
(intle colegii sai), merge la latina, unde este (primit) ca ultimul
dintre toti. Cind aici disciplinele predate)
primul, merge la publica, fiind (primit) acolo ca ultimul dintre
toti. ca un incepator. Cind aici ajunge un erudit, este un ince-
pator ultimul dintre toti ; dar cind aici primul, atunci
ajunge functionar superior. cind ajunge ia
ca ajutor unasesor. Deci, daca lucrurile cele vazute exista atitea
trepte de inaintare, cu cit mai mult tainelor
(trebuie) sa fie sa se inmulteasca treptele! Numai cel ce trece (bi-
ruind) multe incercari ispite devine
care cu adevarat au gustat din har au mintea
lor semnul crucii, de la imparati pina la pe
toate le socotesc gunoi imputiciune. ca toata lumea cea pa.-
minteasca, comorile imparatului, slava vorbele intelepte sint ca
nalucire, ll-au baza trainica., ci sint trecatoare. Orice se afla sub cer,
este dispretuit de ei.
43. Pentru ce? Pentru ca au dobindit (acele bunuri)
minunate, care sint mai presus ,de ceruri, care nu se afla nici
comorile imparatilor, nici intelepciunea cuvintelor, nici slava lu-
measca, nici vrednicii sau bogatie, (pentru ca) au omul lor cel
launtric pe Domnul Creatorul tuturor, ca avere ce nu se trece, ci
care ramine. Ica sufletul este mai de pret decit toate crea-
turile, pentru ca numai omul a fost facut dupa chipul asemanarea
Dumnezeu. Iata, cit de imens este cerul pamintul, (cit de) mi-
nunate sint creaturile din ele, (cit de) mari sint corpurHe lor!
enormi ai marii, muntii, animalele salbatice, sint, dupa cum se vad,
168
SFINTUL MACARIE
mai puternice decit omul. Cu toate acestea, omul este mai de pret decit
toate (aceste) creaturi, pentru ca numai intru el a binevoit (sa Se odih-
neasca) Dumnezeu.
1a aminte, deci (omule), la vrednicia ta, vezi cit de pretuit;
ca venind Dumnezeu pe pamint, pentru intimpinarea izbavirea
ta, te-a mai presus de ingeri.
44. Au venit, oare, ingerii sa te mintuiasca? (Nicidecum), ci Fiul
Imparatului - (care deasemeni era) Imparat -, a facut sfat cu Pa-
rinte1e Sau trimis fiind Cuvintul S-a imbracat cu trup ascunzin-
dumnezeirea Sa - pentru ca prin cel asemanator, ce1 asemenea
sa se mintuiasca -, 1?i-a pus sufletul Sau pe cruce. Citc1 iubire (a ara-
tat) Dumnezeu pentru omul Cel nemuritor a preferat sa se rastigneas-
cc1 pentru tine! Vezi, dar, cit de mult iubit Dumnezeu cii pe
(lnsu$i) Fiul Siiu, Cel Unul-Niiscut pentru (Ioan 3, 16).
nu ne diirui, impreunii C'U $i (bunurile)>>? (Rom. 8,
32). Zice undeva; Amin zic vouii, peste pune
(Matei 24, 47).
alta parte arata ca ingerii sint s1ujitori ai sfintilor. Astfe1, pe
cind Elisei era munti, au venit impotriva 1ui cei de alt neam,
(vazindu-i) copilul (care-i slujea) a zis; Vin multi
noi sintem singuri. Dar Elisei i-a raspuns; Nu vezi O$ti mul-
timz de ingeri imprejurrul nostru ne (IV Regi
6, 14).
Vezi cum Stapinul, impreunc1 cu multimi de ingeri sta preajma
robilor Sai ? Cit (de va1oros) este sufletul cit de mult a fost cinstit
de Dumnezeu! Dumnezeu i1 cauta impreuna cu ingerii, ca sa-1 faca
1a imparatia Sa! Dupa cum satan il vrea sa fie de partea sa !
45. Dupa cum, viata de toate zilele imparatul nu este s1ujit de
oameni (obi1?nuiti, proveniti) din gloata, ci de (oameni) bine
educati, la fel pa1atul cel ceresc, slujesc imparatului celui ceresc
(doar) aceia care sint fara prihana, neintinati, cu iniJna curata.
dupa cum palat stau legatura cu imparatul (numai) fete prea fru-
moase neintinate, 1a fel cele sufletele cele impo-
dobite cu toate frumoasele (stau) comuniune cu ImparatuJ
cel ceresc. Daca viata de toate zilele, (trebuind) ca dregator sa
mearga sa stea intr-o casa intimpllndu-se ca acea casa sa fie
curata, (numaidecit) se repara, se se varsa aromate
ea; cu atit mai mult casa sufletului, care Domnul Se tre-
buie sa fie frumos impodobita, pentru ca sa poata sa intre sa se
odillneasca acol0 cel neintinat fara de prihana! Pentru ca astfel
de inima Se odihne1?te Dumnezeu toata Biserica cea cereasca.
CELE CINCIZECJ DE OMILIJ DUHOVNICE$TI 169
46. Dupa cum viata de toate zile1e, atunci cind parinte are
averi anume diademe pietre pretioase, le ascunde locuri taini-
ce le pastreaza pentru fiul sau cel iubit, caruia 1e da; 1a fel
intru cele Dumnezeu a incredintat sufletului averea
lucrurile lui de pret.
viata de toate zilele, atunci cind se isca razboi, vine 1a lupti'i
imparatul impreuna cu oastea lui, daca oastea lui este mai mica
mai slaba, indata trimite solie propune pace.
daca popor foarte mare vine impotriva altuia egal cu el,
imparat impotriva altui imparat - sa presupunem pe ce1 a1
'impotriva celui al Romanilor - atunci este necesar ca ambii im-
parati sa se infrunte cu toate lor.
Acum, ia aminte care este vrednicia ta! Dumnezeu im-
preuna cu Sale, adica cu ingerii cu duhurile, S-a pornit 1a
lupta impotriva ca sa te izbaveasca de la moarte. Pentru
tine, deci, a venit Dumnezeu.
47. Sa presupunem ca imparat avind
lepl'a toate madulare1e sa1e, ca se ci ii pune leacuri
pe J'ani, il vindeca, il aduce la masa sa, il imbraca cu porfira il face
imparat; la fel a facut Dumnezeu cu ne'amul oa:menilor: a spa1at ra-
nile acestora, i-a vindecat i-a dus camaI1a cea 'cereas'ca. Mare este
vrednicia ! Atit de mare incit 'cu nimic se poate compara !
Dar daca devine se lasa sedus de rautate, atunci el se
aseamana cetati fara ziduri. Tilharii intra cind ea ne-
impiedicati (de nimeni) pustiesc pirjo1esc. La fe1 se intimp1a daca
neglijent aminte 1a tine : duhurile rautatii intra tine)
Iti distrug pustiesc mintea, gindurile veacul acesta,
48. Multi (oameni), care cultiva sint iscusiti 1ucrurile
din afara (ce1or ingrijindu-se (sa duca) viata co-
recta, socotesc acest lucru ei se ap1eaca spre inima
vad re1ele care cuprind sufletul. mintea cea din launtru,
dind rautatea, (devine) radacina ei madulare: deci, tilharul este
casa, adica putere.a ce'a potrivnica. Deci, putere.a ,potrivnica (omului)
este (de natura) menta1a. Daca cineva da lupta impotriva pacatu-
lui, rautatea care zace el, din cauza abundentei ei, se revarsa putin
cite putin duce pe om sa pacate Pentru ('a raul este
ca gura de care mereu.
insa, sa rautatii, ca cumva mii
de re1e cazind sa devii ca din minti. Vei fi intocmai ca no-
bil bogat fara grija, pe care subalternii principelui il
dica cu fata, il duc inaintea acestuia zic: acuzat de crima
170
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
condamnat Ia moarte. De frica el pierde ratiunea se face ca
un din minti.
49. deci, sa despre duhurile rautatii. Pentru ca lu-
mea cea vazuta,de Ia imparati pina Ia este (cantinua) tulbu-
rare, dezordine lupta nimeni dintre nu cauza.
Or, este vadit ca raul, care a intrat lume) prin neascultarea lui
Adam, este centrul (tuturor re1e1or) cauza mortii. Pentru ca pacatul
care a intrat Adam) fiind ca putere esenta rationala a 1ui
satan, a semanat toate re1e1e: e1 actioneaza ascuns omu1 ce1 1a-
untric minte se lupta cu ginduri1e. Oamenii nu ca fac aces-
tea de putere straina, socotesc ca acestea sint ]ucruri
ca din socotinta proprie fac acestea. cei ce au mintea Ior
pacea Hristos sint i1uminati de de unde acestea.
50. Lumea sufera de patima nu (Aceasta pati-
ma) este ca un foc necurat care aprinde inima, strabate toate rnadu1a-
re1e incita pe oameni la destrabalari 1a nenumarate rele.Cei ce
se lasa gidilati de p1acere (mai intH) 1a-
untru, inima dar dupa ce raul prinde radacini, ei cad des-
friu pe fata. lucru sa despre iubirea de arginti,
despre slava despre mindrie, despre invidie despre minie.
Sa presupunem ca cineva este invitat la cina se bucate
multe. Numaidecit, pacatul impinge sa se infrupte din toate, iar su-
lasindu-se prins de p1acere, se ingreuiaza.
Munti greu de suportat sint patimi1e; mijlocul ]or sint potop
de halauri, de fiare veninoase de tiritoare. Dupa cum un chit inghite
un om pintece1e sau, 1a fe1 pacatu1 inghite sufleteIe. (Patimile)
sint fla.cari de foc ce mistuiesc sageti arzatoare ale celui viclean.
Pentru ca spune Aposto1ul: puteti stinge cele
celui (Efes. 6, 16). Pentru ca raul a prins radacini
pus teme1ie suflet.
51. Insa cei inteIepti atunci cind patimile se trezesc, asculta (de
ele), ci mai degraba se minie pe poftele cele rele se
lor. (In acest caz), satan (care) mult sa se sa se
odHtneasca suflet, atunci cind sufletul nu se supune, multa
strimtoare necaz se afla.
Sint unii, tinuti de puterea divina, care atunci cind vad un tinar
alaturi de femeie, cugeta une1e lucruri, dar mintea lor se inti-
neaza nici nu inlauntru (lor) pacatul Dar nu trebuie
puna cineva prea mare incredere unul ca acesta. Sint, insa altii
care (pofta) s-a stins a incetat; este adevarat, au ajuns la
+.alia ce10r mari
CELE CINCIZECI DE 171
Dupa cum negutatorii se coboara gOl adincul marn, spre moar-
tea (care-i din) apa, pentru ca sa gaseasca aco1o margaritare1e
(necesare), pentru a impodobi coroana porfira lmparateasca; 1a fe1
monahii : ies goi din 1ume, se coboara adincul marii
abisul intunericului, pentru ca sa culeaga sa aduca 1a pie-
trele ce1e scumpe care impodobesc coroana Hristos, Biserica cea ce-
reasca, veacul cel nou, cetatea cea 1uminoasa poporul ce1 ingeresc.
52. Dupa cum intr-o mreajii (aruncata apa) cad multe fe1uri de
insa cele nefo1ositoare se arunca mare; la fe1 mrea-
ja harului peste se intinde cauta odihna. Dar oamenii ascu1-
ta, de aceea se arunca abisul intunericului.
Dupa cum, pentru a gasi aurul, se cerne rmult nisip, i,ar dupa ce
se este asemenea unor foarte mici de mac; 1a fel (se
intimpla printre oameni) : sint insa ramin.
Cei care slujesc la sint ca cei care ii im-
pletesc cuvintul de lauda; la fel sint cunoscuti cei sarati cu sarea cea
cereasca 'cei ce graiesc din comorile Duhu1ui.
Sint cunoscute vasele intru care Dumnezeu, carora 1e
da 11arul Sau; (sint cunoscuti) aceia care primesc cu multa rabdare
puterea sfintitoare, care) Domnul, (le-o transmite), dupa cum,
chip fe1urit,
Deci, cel ce daca este condus de 1umina
ciunea cereasca, nu poate intemeieze mintea pe depli-
na; pentru ca sint felurite voirile (oamenilor); une1e duc 1a razboi,
alte!e la odihna.
53. Sa presupunem ca exista cetate pustie ca cineva vrea s-o
rezideasca; acesta darima numaldecit zidurile surpate cazute, apol
incepe sa sape, iar pe locurile sapate sa temeliile sa ridice con-
structia ; (e1 1ucreaza) dar casa nu apare indata.
Sau ccl cineva vrea sa amenajeze gradina locuri pustii
de balarii : mai intii (locul), il cu gard, iar
cele din urma planteaza. Plantele cresc iar dupa multa vreme, gradina
aduce roade ; la fel intentiile oamenilor : dupa cJlcarea poruncii s-au
paraginit, s-au pustiit s-au umplut de maracini. PentrLl C3 a zis Dum-
nezeu omului : Spini rodi tie (Gen. 3, 18).
Deci, este nevoie de multa truda osteneala, pentru ca sa caute
sa puna cineva temelia (dreptei este nevoie de efort) pina
ce inimile oamenilor va veni foc, care va incepe sa mistuie spinii.
felul acesta (oamenii) incep a se slavind pe Tatal, Fiul
pe Sfintu1 Duh, veci. Amin.
172
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
OMILIA XVI-A
Oamenii cei duhovnicel?ti se afla sub ispite necazuri; acestea
izvorasc din prilnul pacat, (din pacatul Adam).
1. Toate fiintele cele rationale, ma refer la ingeri, la suflete la
demoni, au fost facute de Creator simple fara rautate. Ca unele din-
tre ele s-au abatut catre ceea ce este rau, (acest fapt) s-a datorat
tei lor libere. Urmind propriei vointi, eIe s-au abatut de Ia gindul cel
drept.
Daca zicem ca al?a au fost facute de Creator, atunci zicem ca
Dumnezeu, care a aruncat pe saltan fOlC, este juJdecator nedrept.
Unii dintre eretici sustin ca materia este inceput, ca este ra-
dacina, (adica element original), ca radacina este putere, putere ase-
menea ceIei a Dumnezeu. Fata de astfel (de parere) poti buna
dreptate sa intrebi: atunci care este cea care biruie? (Vor raspunde
ca) in mod necesar va invinge puterea Dumnezeu. Or, acest caz),
cel invins mai este egal dupa timp putere (cu invingiHorul).
Cei care sustin ca raul are ipostas, (are esenta), I?tiu nimic. (Cu
atit mai putin), raul are ipostasul sau Dumnezeu, pentru ca
(Dumnezeu) este nepatimitor divin. insa, lucreaza, orice
facultate simtire, sugerind toate poftele cele murdare. lnsa s-a
amestecat, precum se amesteca cu apa - dupa cum zic -;
ci dlJPa cum se afla pe ogor, griul de sine statator impreuna cu ne-
gllina de sine statatoare, dupa cum aceeal?i casa se afla hotul
stapinul casei.
2. Intr-un riu, (deasupra) curge apa curata, iar sub acea.sta se afla
norOI; atunci cind cineva tulbura noroiul, tot riul se tulbura. La fel
se intimpla cu sufletul, cind se tulbura I?ise amesteca cu rautate :
satan sufletul una se fac, -vremea desfriului a uciderii pentru
ca amindoua sint duhuri. De aceea, (spune Apostolul ca)
se de desfrinatii, se cu un trup (1 Cor. 6, 16). 1nsa,
in clipa urmatoare, sufletul se regasel?te, se de ceIe ce a sa-
plinge, se roaga aduce aminte de Dumnezeu. Prin urmare
daca sufletul ar fi totdeauna cufundat rautate, cum ar putea sa faca
acest Iucru ? (Doar se I?tie ca) satan n-a voit niciodata ca oamenii sa se
pocaiasca, pentru ca este nemilostiv.
Femeia, vremea unirii cu barbatul, se face una cu eI, dar
clipa urmatoare( cei doi soti) sint despartiti. mai mult decit atit):
deseori dintre ei moare, iar altul Al?a se intimpla
cazul comuniunii (oamenilor) cu Duhul Sfint : devin duh (cu
CELE CINCIZECI DE OMILIl DUHOVNICE$TI 173
"Pentru cii care se de Domnul. se face un Duh (cu
Cor. 6, 17). se intimpla cind omul este absorbit de har.
3. Sint unii care, dupa ce au gustat (din darurile) lui Dumnezeu
actioneaza sub imboldul celui potrivnic. Fiind fara experienta,
privesc cu uimire (cele lor) dupa ce au fost cercetati de
Durnnezeu, cugetele 10r sondeaza (inca) taine1e cind
cei ce au imbatrinit s-au maturizat) intru acestea, nu mai privesc
cu uimire.
Dupa cum agricultorii experimentati, atunci cind este nu
devin absolut fara nici grija, ci se gindesc la eventuala) foa-
mete strimtorare ; nici atunci cind peste foametea strim-
torarea, nu cad disperare, ca lucrurile se schimba -; la fel
(stau lucrurile) (viata) cea duhovniceasca. Atunci cind sufletul cade
felurite ispite, nu 1e cu uimire, nici nu cade disperare,
pentru ca ca (ce1e ce se intimpla cu el), cind este incercat lovit
de rautate, se fac cu ingaduinta (lui Dumnezeu). Nici cind se afla
mare odihna, nu este fara de grija, pentru ca nu exclude
schimbarea (situatiei).
1ar daca soarele - care este un corp (ceresc) creatura - tri-
raze1e peste 10curi rau mirositoare, unde este gunoi ne-
curatii, intru nimic nu se vatama, nici nu se intineaza : cu atit mai pu-
tin Duhul - Care este curat sfint - intrind sufletul aflat inca
sub imperiul Icelui rau, nu imprumut<l nimic la acesta. Pentru ca :
in intuneric intunericul nu cuprins-o (1oan 1, 5).
4. Chiar atunci cind omul adincul (taine1or ,divine)
este bogat har, tot mai afla buruiana rautatii; are, insa, un
ocrotitor care 11 ajuta. De aceea, atunci cind cineva se afla necazuri
este de furtunile patimilor, nu trebuie sa cada deznadejde,
pentru ca, felul acesta, pacatul mai mult intra
(trebuie sa aiba nadejde Dumnezeu), pentru ca atunci cind
cincva are nadejde Dumnezeu, rautatea se imputineaza dispare.
Faptul ca unii sint paralitici, mutilati, de friguri bo1navi
pacatuIui. Pacatul este radacina tuturor reIe1or; din
nasc poftele ale sufletu1ui cugetele cele vic1ene.
Sa ne inchipuim un riu curgind locurile ,din preajma lui mus-
1:ind de apa. Venind caldura, atit el, cit locurile din jur, se usuca;
(se intimpla) cu robii 1ui Dumnezeu : prisosind harul, se usuca
ta (iscata de) cel viclean, ca cea naturala, pentru ca oamenii de acum
ai lui Dumnezeu sint superiori primuIui Adam.
f,. Dumnezeu este nemarginit necuprins (cu mintea)
deni se arata : munti, pe mare sub pamint. (Pretutindeni) exista.
174
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
nu prin schimbarea locului, felul care se coboara ingerii pe pa-
'Ci este timp) cer (pe pamint). Daca ma in-
trebi : Cum poate sa fie Dumnezeu iad, intuneric, satan
locuri rau mirositoare'?; eu iti raspund: (Da, este), pent.ru ca este
nepatimitor, (nu este de nimic influentabil), este nemarginit pe toate
le cuprinde; pe cind satan, fiind creatura Lui, este inlantuit mar-
ginit). Bunatatea nu se intineaza, nici nu se (de ceva). Daca
nu accepti ca (Dumnezeu) pe toate le cuprinde, (inclusiv) iadul
satan, 11 limitezi pina la Iocul care se afla ceI viclean. acest caz
se cuvine) sa cautam altul, superior Lui.
Prin urmare, mod necesar, Dumnezeu (trebuie) sa pretutin-
deni sa fie superior (tuturor), insa virtutea unei taine divine
(data fiind) subtilitatea (fiintei Sale), intunericul de nu-L
cuprinde; (de altfel acesta) nici nu poate sa se de cu-
r;'ltia Lui. Deci, la Dumnezeu nici un rau n-are existenta sine pe
nimic nu-L poate vatama limita).
6. In insa, raul exista; pentru ca lucreaza
ma, sugereaza cugetele viclene murdare, nu ne permite sa inaltam
rugaciuni curate mintea lumea aceasta. S-a im-
bracat sufleteIe (noastre), dar s-a atins chiar de Jnadularele
oasele (noastre).
Prin urmare, dupa cum Dumnezeu fiind vazduh, impreuna cu
satan,cu nimic nu se vatama de acesta; la fel harul lui Dumnezeu,
fiind suflet impreuna cu pacatul, cu nimic nu se vaHima de acesta.
Dupa cum un sclav stii totdeauna cu frica preajma stapinului sau
nu face nimic fi'ira (incuviintarea) lui, la fel se cuvine sa
inaltam cugetele sa le descoperim Stiipinului Hristos, cunoscatorul
inimilor, sa ne punem nadejdea sa zicem) : este sIava mea,
este Parintele meu, este bogatia mea.
Se cuvine, deci, sa avem totdeauna gind grija frica (de
Iar daca cineva nu are haruI lui Dumnezeu sadit statornicit el,
daca (harul) nu este alipit de suflet ziua noaptea, nu tine orice
clipa (sufletul) treaz, nu-l conduce Indreaptii spre cele bune, sa 1a
aminte sa faca din teama, din durere din zdrobirea inimii un lucru
firesc.
7. Dupa cum albina Iucreaza fagurele stup ascuns, la fel
haruJ, ascuns, inimi, introducind iubirea sa, preface amaraciunea
dulceata asprimea lucru neted.
dupa cum argintarul sculptorul, lucrind un disc acopera, in
parte, diferitele chipuri de animale, pe care le sculpteaza, numai
cind (toul, descoperi:i) discul atata stralucind la lumina;:
CELE CINCIZECI DE OMILII
115
la fel Domnul, cel inimile
noastre taina. (Face aceasta) pina cind sufletul din trup
atunci se arata frumusetea sufletului.
Cei ce sa obtina cu chipuri de animaIe reJief, mai
fac modele din ceara, (cu ajutorul acestora obtin tipare), apoi toarna
in eIe, incit lucrul obtinut este asemenea modelului; 1a fel pacatul,
duh fiind, are chip se schimba multe feluri. Asemenea, omul
cel launtric este ca figurina, chip forma. Omul cel dinlaun-
tru este asemanare a celui din afara. (Vasul acesta) este mi-
nunat de mare pret, pentru ca Domnul a gasit pIacere el mai mult
decit oricaredintre creaturi. Gindurile ceIe bune sint asemenea pie-
trelor pretioase margaritarelor, pe cind cele necurate sint
mormintelor), pline de oase moarte, de toata murdaria
mirosul cel urlt.
8. deci, apartin altei lumi; sint fii ai Adam ceIui
ceresc, faptura noua, ai Duhului Sfint, frati lumino1?i ai Hris-
1OS, asemenea FarinteIui Ior, Adam cel luminos;
(apartin) acelei cetiiti, acelui neam, aceleI puteri. sint din Iumea
aceasta, ci din alta Iume. Fentru ca (Hristos) a zis : Voi nu sin-
tepi din lumea aceasta, precum nici Eu nu sint din aceasta (Ioan
17, 16).
Dupa cum atunci cind negutator - inmultindu-1?i -
dupa multe sa se intoarca patrie, el trimite la ai
sai sa-i pregateasca case, gradini hainele necesare el cu
multii bogatie, ai sai neamuriIe 11 primesc cu multa bucurie; la fel
(se inHmpla) cele daca unii (dintre oameni) dobin-
desc bogatia cea cereasca, concetatenii Ior - adica duhurile sfinti10r
ale ingerilor -, I?tiu (numaidecit acest lucru) spun de admi-
ratie: FratH de pe pamint au dobindit mare
(sfintii), cu pe Domnul momentul lor (de pe pa-
mint), se indreapta catre cele de sus cu mare bucurie. Acolo, prietenii
Domnului ii pregatindu-le prealabi1) case, gradini
rninte scum.pe stralucitoare.
9. Se cuvine, insa, sa luam aminte, ca cumva bunurile pe care
1e sa nu fie spre paguba nostra. Cei ce sint buni din fire sint pul?i
primejdie, putin cite putin, de bunatatea lor, iar cei ce sint
inte1epti sint uneori de inte1epciunea lor. De aceea,
toate clipele trebuie sa faca un amestec: sa uneasca bunatatea cu se-
veritatea, intelepciunea cu discernamintul, fapta cu deplina incredere
Domnul neincrederea sine. Virtutea din multe (lucruri) se a1-
dupa cum hrana, care este necesara pentru cu multe
176
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
eIelllente se condimenteaza: pentru a fi folositoare nu este de ajuns
sa se adauge miere, ci alteIe).
10. Cei care zic ca pacatul nu este omse aseamana aceIor (oa-
meni), care inghititi de vaIuri, nu recunosc acest Iucru zic: Am
auzi," un vuet de ape. sint inghititi de vaIurile rautatii nu recu-
nosc ca pacatul este mintea incugeteIe 10r. Unii (dintre 5int
dotaO cu inteIepciune vorbesc (multe) lucruri (interesante), dar
birea Ior) nu este dreasa cu sarea cea cereasca. povestesc despre cina
imparatului, fara sa fi primit sau sa fi gustat ceva din ea. Aitceva, insa,
este sa vada cineva imparatul sa vazut deschizindu-se ca-
mdriIe, sa fi intrat ele, sa sa fi mincat sa fi baut
din acele bucate scumpe.
11. Sa presupunem ca exista mama, care are un peste ma-
sura de frumos, inteIept, impodobit cu tot feIul de daruri, care ea
pune toate speranteIe; sa presupunem ca (el moare) ea trebuie
sa-l ingroape. bine, ea incearca durere fara sfir1?it suferinta
de netrecut. Tot a!?a se intimpla cind sufletul moare fata de Dumne-
zeu : mintea este cuprinsa de intristare,de lacrimi Ide durere
cetata; inima este zdrobita, este cuprinsa de grija de frica ii este
necontenit foame sete dupa bine. Dar atunci cind peste ea harul
Dumnezeu speranta, nu mai este trista, ci se bucura ca cind a
gafji.t comoara. dar timp se teme, ca nu
cumva s-o piarda, pentru ca tilharii ameninta. Dar dupa cum cel
care a trecut prin multe necazuri a scapat cu multa osteneaIa,
atunci cind avere multa nu se mai teme de paguba; tot
(se lntimpla cu oamenii) duhovnice!?ti: trecind mai inainte incer-
cari multe umplindu-se dupa aceea de har de bu-
nuri nu se mai tem de cei ce sa-i jefuiasca, pentru
ca bogatia Ior nu este putina. au teama. ca aceia care
se tem de cele vicIene, ci teama Iegata de folosirea daruri-
lor spirituale incredintate
12. Un astfel de om se considera mai prejos decit toti pa-
Cu cit se adince1?te el cunoa1?terea lui Dumnezeu, atit se
considera sine un ne1?tiutor cu cit (mai mult despre
o3tit crede ca nu nimic. Aceasta convingere, care devine sufletul
sau ca ceva firesc, creaza harul. Dupa cum tinar, purtind
prunc, il duce unde vrea, tot harul, actionind adincul sufletu-
lui, poarta mintea inalta pina la cer, pina la lumea cea
la odihna cea Dar starea de har s1nt trepte demniti'iti.
AltuJ este comandantul o1?tirilor, caruia ii este deschisa calea la impa-
.rat altul este capetenie (obi1?nuita). Dupa cum casa plina de fum
CELE CINCIZECI DE OMILII 177
11 lasa sa se raspindeasca atmosfera, tot rautatea, umplind
suflttul, se afara dcl roade. dupa cum cei carora li s-a
incredintat conducerea unei sau (paza) tezaurului imparatesc,
se ingrijesc totdeauna nu displaca tot cei carora
li s-a incredinta1 lucrare spirituala s'int stapiniti de grija
chiar odihna fiind, ei nu au odihna. Pentru ca ei trebuie sa scoata
din cetatea sufletului intunericului pe barbarii care au pus
stapinire pe el.
13. lmparatul Hristos trimite pe oamenii sa razbune cetatea,
leaga pe tirani, acolo un comandament ceresc oaste de
duhuri sfinte, ca propria Sa patrie. De cind soarele
inimi, razele sale patrund toate madularele pace adinca dom-
aceste locuri. lupta omului, iubirea lui
de Dumnezeu, (abia) atunci se arata, cind, imputinindu-se harul, el se
imbarbateaza striga catre Dumnezeu. Dar tu, auzind ca exista
populate cu baIauri, guri de lei, puteri intunecate sub cer un foc care
piriie madulare, nu seama de toate acestea, pentru ca
n-ai inteIes ca, daca nu arvuna Duhului Sfint, atunci cind su-
fletul tau va din trup, (acestea) vor retine sufletul tau nu-ti vor
permite s.a te ridici Ia ceruri. Tot cind auzi vorbindu-se despre
demnitatea sufletului ce vaIoare are firea cea rationala, nu intelegi ca
DUlllnezeu n-a vorbit despre ingeri, ci despre (natura) omeneasca,
atunci cind a zis: Sii-l dupii chipul
(Gen. 1, 26). Tu nu inteIegi ca cerul pamintul vor trece, dar ca tu
chemat sa fii nemuritor, sa fiu (al Dumnezeu), frate mi-
a lmparatului ? viata de toate zilele tot ceea ce apartinc mire-
lUii, este; al miresH; tot cele tot ceea ce
apartine Domnului, iti incredinteaza tie. N-a venit oare, intru aju-
toruJ tau? Nu te-a chemat personal? Nu pricepi (din acestea) nimic
nu ai con!?tiinta nobletei tale? Da, pe buna dreptate deplingea (psal-
mistul) inspirat caderea ta, cind zicea: "Omul in cinste fiind.
ceput,. dobitoacelor celor de minte
lor (Ps. 48, 21). Tatalui Fiului Sfintului Duh, veci. Amin.
XVII-A
Despre ungerea slava a rindul al
doilea) ca fara Hristos este imposibil a se mintui (cineva), sau a se face
al vietii celei
1. desavir!?iti, care s-au invrednicit sa ajunga la masura
sa se aflte foarte aproape de lmparatul, sint consacrati
12 - Sfintu1 Macarie
178
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
pentru totdeauna pentru crucea lui Hristos. Dupa cum, pe pro-
fetilor (untdelemnul) ungerii era mai de pret decit orice lucru, pentru
ca la ungerea imparatilor a profetilor, tot acum, (ungerea
are insemnatate aparte); fiind cei cu ungere ce-
reasca, ei dupa har, imparati preoti ai tainelor
fii, demoni dumnezei, legati, afundati, rastigniti
consacrati (Domnului). Pentru ca, daca ungerea cu un'tdelemnn1, care
dintr-o planta dintr-un lemn atita putere, incit
cei primind demnitate, nimeni contesta; - era, de-altfel,
stabilit ca sa se regii. cu acest (untdelemn) a
fost uns. Indata (dupa ce a fost uns) a fost supus incercarilor neca-
zurilor, dar dupa ani a ajuns imparat -; cu cit mai mult, cei
care se ung, dupa duh dupa omul lor cel dinlauntru, cu untdelemnul
cel sfintitor, aducator de bucurie, ceresc primesc pece-
tea cereasca a lmparatiei celei nestricacioase a pu-
terii Duhului Cor. 1, 22; 5, 5), pe Duhul Sfint,
Mingiietorul, pentru ca mingiie pe cei care se afla
necazuri.
2. Cei care au fost cu (untdelemnul din lemnul
Iisus Hristos, din planta cea cereasca, se sa ajun-
ga la masura adica (sa dobindeasca) imparatia infierea.
s1nt impreuna initiati tainele) imparatiei au indrazneaIa
fata de Stapinul tuturor, intra palatul Sau unde sint ingerii du-
!1urile Sfintilor chiar daca sint inca aceasta lume. n-au primit
inca intreaga, care le este pregatita pentru Yiata
dar pe care au primit-o acum, ii face siguri de ea se (simt)
ca deja incoronati imparatind. nu se uime"sc de faptul ca tre-
bui sa domneasca impreuna cu Hristos, cind Duhul se arata din bel-
De ce? Pentru ca, pe cind erau inca trup au incercat gustul
dulceti lucrarea acelei puteri.
3. Dupa cum, atunci cind un prieten al imparatului, unul care pe-
trece la palat, care tainele (palatului) porfira (impa-
ratuiui), ajunge sa fie (uns) imparat sa fie incoronat el, pierde
cumpatul, nici nu se teme, pentru ca de multa a fost introdus
tainele palatului; de altfel nici nueste cu putinta ca dintre
cei simpli, fEira neinitiati tainele (palatului), sa intre
acolo sa domneasca, ci numai cei cu experienta tot
se 'intimpIa cu care domni
pierde cumpatul, pentru ca cunosc mai dinainte taineIe harului.
Cind omul a caIcat porunca, a acoperit tot suIletul cu un
intunecos. Dar cind a harul, to1: viHul a fost dat la parte.
CELE CINCIZECI DE OMILD 179
Atunci sufletul fiind curc:itit firea sa, (acea) zidire cu-
rata fara prihana, contempla fara 'incetare, toata curatia, cu ochi
curati, slava luminii celei adevarate, pe Soarele cel adevarat a1 drep-
tatii care inima.
4. Dupa cum 1a 1umii, cind firmamentul se va. c1atina, iar
cei drepti vor petrece imparatie, 1umina slava, nimic altceva
vazind decit nUlnai pe Hristos stind totdeauna slava de-a dreapta
Tatalui; tot aceia care sint de acum fascinati captivati de vea-
cul ace1a, contempla frumusetile minunatiile de acolo. Pentru ca
sintem pe pamint, avem in ceruri (Filip 3,
20) ; acea lume poposim traim cu mintea cu omul cel dinlauntru.
. Dupa cum ochiul trupesc, curat fiind, vede totdeauna c1ar soarele,
1a fe1 mintea, cu curatita, vede totdeauna slava 1umi-
lui Hristos, este impreuna cu Domnul ziua noaptea, felul
care trupul Domnului, unit cu divinitatea, este totdeauna impreuna cu
Duhul Sfint. Oamenii, insa, nu ajung deodata, 1a astfel de trepte (ale
ci numai prin osteneli, necaz multa 1upta. Sj'nt unii,
care exista, 1ucreaza se harul, dar care rau.:.
tatea. Deci, doua stapiniri 1ucreaza intr-o singura inima; a luminii
a intunericului.
5. Probabil ca ma vei intreba: Ce are Zumina cu in-
tunericul? Cum cea cea
fie Cor. 6, 14, 16). Pentru ca este scris:
lumina intru inttLneric, intunericul n"a cuprins-o
(Ioan 1, 5). (Eu zic) ca 1ucrurile nu trebuie inte1ese sub un singur as-
pect, nici dintr-un singur punct de vedere. Intr-adevar, unii oameni
intru atit se odihnesc har, incit devin mai tari decit rclutatea care
locuie!?ie ei; dar, cu toate ca se inde1etnicesc cu rugaciunea arata
dragoste fata de Dumnezeu, ramin inca har, ei sint uneori pra-
dc! a cugetelor rele a pacatului. Altii, insa, fiind simpli,
indata ce harul 1ucreaza, cit de cit ei, socotesc ca pacatul nu mai
exista. Dar cei ce au discernamint inte1epciune nu indraznesc sa ne-
ge c:'i avind harul 1ui Dumnezeu, ei nu sint scutiti de ginduri
murdare.
6. Am intilnit deseori printre pe unii care au primlt atita
har bucurie, incit timp de cinci sau ani spuneau ca pofta s-a
stins ei. Dar dupa aceasta, pe cind socoteau ca s-au eliberat (defini-
tiv) de ea, rautatea, care era ascunsa s-a trezit ei au fost mistuiti
depofta, incit se intrebau de unde a venit, dupa atlta timp,
atita rautate asupra lor? De aceea, mod firesc), dintre cei
cu mintea intreaga nu sa spuna : Avind harul mine, s'int
180
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
liber fata, de pacat; ci, ambele realitati (harul pacatul) lucreaza
tru mintea mea. Cei ce n-au experienta lucrurilor, pe cind harul
creaza cit de cit ei, socotesc ca deja au invins, ca sint desa-
Eu, insa, zic ca stau 1ucrurile : dupa cum atunci cind soare1e
stralucind pe cer, aer curat, jurul sau norii acopera, in-
tunecind vazduhul, fara insa sa-1 vatame, pentru ca e1 ramine intreg
1umina elementu1 sau; 1a fe1 stau 1ucrurile cu cei ce nu sint
cu curatiti; traiesc harul Dumnezeu, ei sint sta-
adincul 10r, de pacat. au naturale ginduri puter-
nice pentru Dumnezeu, dar nu sint cu totul de partea binelui.
7. La fe1 se intimp1a cu cei care, adincu1 10r sint stapiniti de
partea cea buna; adica de llar : ei sint robi cugetelor celor
vic1ene partii ce1eI re1e. Deci, este nevoie de discernamint pen-
tru ca sa afle cineva, din proprie ca 1ucrurile stau acest
chip. iti spun ca Apostolii, care aveau pe Mingiietorul, n-au fost
intru totul fara de grij<'l. La bucuria veselia 10r se adauga teama
cutremurul (iscate ,chiar) de har, de rautate; felul) acesta harul
ii proteja sa nu se abata de putin (de 1a ca1ea cea dreapta).
Dupa cum, arunJcind cineva pietricica ,intr-un zid,acest'a nu se
muta, nici se vatama cu nimic; sau s10bozind cineva sageata im-
potriva unuia care poarta scut, cu nimic nu vatama fierul (scutului),
nici trupul, ci, rico!?ind, cade ; tot apropiindu-se de Aposto1i rau
cit de mic vatama, pentru ca erau imbracati cu puterea desavir!?ita
a 1ui Hrist09. Fiind ei aveau libertatea de a
lucrurile dreptatii.
8. Sint, deci, careafirma ca dupa ce sufletul (a primit harul)
nu mai are nici grija. (Acest 1ucru este pentru ca Dumnezeu
cere chiar de 1a cei (cooperarea) vointei sufletului 10r 1a 1u-
crarea Duhului; cere ca ei dea consimtamintul 10r (la
rea fapte10r bune). Pentru caspune Apost01ul: Duhul nu-l stin-
geti,) Tes. 5, 19). Astfel, dintre au dorit sa fie povara
a1t01'a; altii sa Se sprijineasca pe propriile puteri; a1tii, insa, primind
daruri de 1a 1aici 1e-au dat saracilor. Acest gest este superior (ce10r1a1-
te). Tot unii dintre cei ce au dobindit harul, se ingrijescdoar de ei
insa, se straduiesc sa fie de fo1os altor suf1ete.
(din urma) sint cu mult superiori ce10r1alti. Dar sint a1tii, care, dupa ce
au primit harul, expun trupuri1e 10r, pentru nume1e Dumnezeu 1a
insulte suferinte. sint superiori (tuturor). Unii, savir!?ind
virtutea, sa se fa1easca sa fie admirati de oameni, zicind ca fiind
sint ai Duhului Sfint. insa, se straduiesc sa ramina
necunoscuti evita intilnirea cu oamenii. sint cu mult supe-
CINCIZECI DE OMILII
181
celor (dinainte). Vezi, chiar starea de exista
masura a dragostei fata de Dumnezeu, superioara abundenta, care
provine (tot) din vointa naturala ?
9. Dupa cum cineva, 1mbracat fiind saracacios, se viseaza bogat,
dar sculindu-se din somn, iara!?i se vede sarac gol, la fel S1nt
dintre cei ce vestesc cuv1ntul cel duhovnicesc; ei par ca vorbesc
CUno!?tinta de cauza, (de!?i nu-i a!?a). Fara sa fi gustat din obiectul cu-
vintelor lor, ramin cu mintea la oarecare inchipuire. dupa cum
femeie 1mbracata matasuri, impodobita cu margarital"e, se expune
bordel, la fel este inima acestora: bordel al duhurilor necurate. Le
place sa vorbeasca despre faptele virtutii,dar nu se indeamna la fapte.
10. Dupa cum este cu neputinta ca pe.!'}tele sa traiasca fara apa,
sau sa mearga cineva fara picioare, sa vada lumina fara oc:hi, sa vor-
beasca fara sau sa audft fara urechi, tot a!?a este cu neputinta sa
cunoasca cineva tainele intelepciunea lui Dumnezeu, sa :fie bogat (in
har) cre!?tin, fara Domnul Iisus fara lucrarea puterii divine. Pentru
ca aceia sint cu adevarat intelepti, luptatori, filozofi ai
Dun::nezeu, care sint condu.!'}i pastoriti dupa omul (lor) launtric de
putcrea divina. Filozofii paginilor predau retorica, insa altii, care sint
mai putin me!?teri la cuvint, barbati cucernici, se bucura
de bucurie din cauZa harului lui Dumnezeu. Sa jndecam acum care
s1nt mai buni. ln in putere, zice (Apostolul) std impiirdtia
lui Dumnezeu, nu in cuvint Cor. 4, 20).
11. Este u!?or sa spuna cineva: piinea aceasta este facuta din griu.
Este insa necesar sa spunem cu de-a manuntul cum se pregate!?te
cum se coace. vorbi despre nepatimire desavir!?ire (este lucru ;
dar a expune lucrurile din propria experienta) la putini le este dat
(s-o faca). !Evanghelia invata succint: Sd nu te minii; sd nu pofte$ti
(bunurite aproapelui tau); palmii peste obrozul
drept, intoarce-l pe cineva se judecd cu tine sd-ti
dd-i lui cdma-$U (Luca 6, 29; Matei 5, 40). Apostolul insa
invata pe larg cum trebuie sa se lucrarea de curatire
anUlne spune ca sa se faca) putin cite putin, cu rabdare cu
staruinta. cei ce mesajul evanghe1ic) mai
intii cu lapte, ca pe ni.!'}te prunci, apoi ii duce la cre!?tere deSaV1r!?ire.
Deasemeni, spune Evanghelia: Haina se face din lind. Aceasta pro-
pozitie nu se afla in Sf. Evanghelie. Ea a fost preluata, probabil, din
traditia orala. Apostolul, insa, arataamanuntit cum se face.
12. Cei ce graiesc cuvinte duhovnice!?ti, sa fi gustat din dll-
s1nt asemenea unui om care pe vrcme de
pe un cimp pustiu facindu-i-se sete inchipuie izvor curgind
182
SFtNTUL MACARIE EGIPTEANUL
pe sine bind (din el), pe cind buzele limba lui se usuca de sete.
Sau (se aseamana) unui om care vorbe!?te despre miere (spune) ca
este dulce, fara sa fi gustat din ea fara sa cunoasca gradul dulcetii
(ei). La fel sint cei ce despre desavir!?ire, despre bucuria spi-
rituala 'despre nepatimire; necunoscindu-le direct, lucrurile nu sint
preC1lm le spun. Cind unul dintre ace!?tia se sa traiasca
doat' parte cele ce spune, atunci zice: Lucrurile nu sint precum
crec:eam; altfel eu altfel lucreaza Duhul.
13. Cre!?tinismul, este hrana bautura. Cu cit se
infrupta 'cineva din el, cu atit mai mu1t se inflacareaza mintea de
dulceata (lui). Infruptindu-se (din el, mintea) nu se mai satura 11
cauta cu nesat.
Atunci cind insetat fiind, se ofera bautura dulce, indata
ce gusta din ea, mai tare este ars (de sete) mai virtos dore!?te sa bea,
La fel stau lucrurile (intru cele setea de Duhul este
neincetata. Acestea nu sint goale. (Setea aceasta este urmarea
faptului ca) Duhul lucreaza suflet, chip tainic.
Unii socotesc cadepartindu-se de femeie de toate cele
sint sfinti. Dar nu este Pentru ca rautatea triiie!?te se ridica
inima omului. (Numai) acela este sfint care s-a curatit sfintitdupa
omul cel dinlauntru. Ca acolo unde se inalta (apare) ratacirea
se lupta cu el, straduindu-se sa-l intunece sa-l acopere.
14. Pe cind iudeii detineau preotia, (unii oameni) din acest popor
- (ca) Eleazar Macabeii -au fost persecutati la cazne,
pent.ru ca au staruit adevar. Dar din momentul rastignirii al (sfi-
catapetesmei, cind Duhul s-a departat de la ei, s-a descoperit
adevaru1 lucreaza intru {Mai tirziu), (unii) au fost per-
secutatichiar de poporul lor; au fost persecutati 1a cazne chiar
de poporul pentru ca aceia care iubesc sa devina martorii
(Lui). cum s-ar arata daca n-ar exista
oare-l se ,arunca ,impotriva lui ?
printre frati sint unii, care poarta patimi slabiciuni
trebuie sa arate multa grija ca sa nU cada. Unul dintre pe cind se
ruga cu un 'altul, a fost rapit de puterea divina a vazut cetatea (ce-
reasca), Ierusalimul cel de sus, chipuri luminoase lumina
'a auzit glas care zicea : Iata locul de odihna al celor drepti. Dar,
dupa putin timp, trufindu-se socotind ca cele ,cea vazut il privesc pe
el, a cazut prapastia) cea fara fund a pacatului mii de rele.
15. Deci, daca un om interiorizat superior acazut, cum poate sa
spuna oarecare: postesc, ofer adapost, imi impart bunurile (sara-
cilor), deja sint sfint. Pentruca abtinerea de la. cele rele nu
CINCIZECI DE OMILII 183
cu consta) faptul de a patrunde mintea
ta cca intunecata de a omori pe care te-a ucis, care se cui-
partea) cea mai profunda a mintii adincul cugeteler
tale, zisele camari locuri de odihna ale sufletului.
lntr-adevar, inima este abis, dar trebuie sa ucizi acest
sa indepartezi toata necuratia din tine. De altfel, toti filozofii, Legea
Apostolii, chiar venirea Mintuitorului au avut ca scop
Orice om, fie el iudeu, fie elin, curatia,dar nu poate sa se
curateasca. Se cuvine, deci, sa cercetam, cum prin ce (mijloace) se
obtine curatia inimii. (Trebuie spus ca) prin afara de Cel ce
s-a rastignit pentru Acesta este Calea, Adevarul, Margari-
tarul, piinea cea vie cereasca. Fara acest Adevar, poate sa cu-
noasca cineva adevarul sa se mintuiasca.
Deci, dupa cum, dupa omul cel din afara ai renuntat la lucrurile
cele vazute le-ai impartit (celor tot a1?a se cuvine sa renunti
sa ca de nimic (orice achizitie) intelepciunea acestei lumi,
elocinta, ca sa te poti edifica cu nebunia predicii
Cor. 1, 21). aceasta predica, (spunea Apostolul Pavel), este intelep-
cea adevarata, care nu cunoa1?te stralucirea cuvintelor, darare
putere care lucreaza sfinta cruce. Marire Treimei, celei de
fiinta veci. Amin.
OMILIA XVHI-A
Despre comoara adica despre Hristos Duhul Sfint,
Care diferite chipuri ii exerseaza ca sa ajunga la
1. Daca cineva este bogat (aceasta) lume are comoara as-
cunsa, el procura cu bogatia comoara sa tot ceea ce vrea.
procura (lucruri) obiecte de pret este incredintat ca poate dobindi
tot Tot cei care cauta sa obtina de la Dumnezeu
- obtinind, pastreaza - comoara cea cereasca a Duhului, pe Domnul
care inimile lor; ace1?tia implinesc toata dreptatea
virtutilor obtin fructele minunate ale implinirii poruncilor Domnului,
(!atorita Hristas. Care este intru ei, Care-i face sa dobindeasca
bogiitie mai mare. Pentru ca, datorita comorii cere1?ti toata
dreIJtatea intariti fiind de multimea bogatiei (care se
afla ei), ei implinesc toate poruncile Domnului. Zice Apostolul:
avern in vase de Iut Cor. 4, 6), intelegind prin
comoara puterea sfintitoare a Duhului. pen-
tru inteIepciune de Dumnezeu, sfintire $i
Cor. 1, 30).
184
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
2. urmate, cel ce a aflat are intru sine comoara cea ce-
reasta a Duhului, acela chip neprihanit, nesilit de nimeni
toata dreptatea poruncilor toata lucrarea virtutilor.
De aceea, sa rugam pe Dumnezeu, Sa-I cerem sa-L im-
ploram sa ne daruiasca noua acea comoara a Duhului Sau, pentru
ca astfel sa putem implini fara prihana cu curatie toate poruncile
Lui, sa implinim toata dreptatea Duhului, chip curat desavir:;:it,
datcrita comorii care este Hristos.
dupa cum cel ce este sarac, lipsit (de cele necesare) hamesit
de foame, nu poate dobindi nimic (aceasta) lume din cauza ca saracia
iar ce1 ce are comoara, precum s-a mai inainte, do-
fara ostenea1a, toate cite vrea, 1a fel sufletul ce1 gol
pustiu de Duhului, care se afla (cuprins) de cumplita saracie
a pacatu1ui, nu poate, chiar daca vrea, sa produca rodul Duhului, (rodul)
cu adevarat, inainte de a se cu Duhul.
3. timp se cuvine ca fiecare sa se sirguiasca a ruga
pe siH invredniceasca sa afle sa primeasca comoara cea
cereasca a Duhu1ui, pentru a putea sa indeplineasca far.11 osteneal.11
greutate, far.11 chip curat, toate poruncile Lui pe care
(omul) mai inainte (de a primi ajutorul Lui), fie fortindu-se nu le
putea Pentru c.11 fiind sarac lipsit de Duhului
- f.11ra comoara cea duhovniceasca - cum ar fi putut sa dobindeasca
astfel de bunuri Numai sufletul care a aflat pe Domnu1
comoara cea adevarata, datorita unei indelungate cautari a spiritu1ui
(sau, datorita) credin1;ei marii lui rabd.11ri - face precum s-a zis mai
inainte, roadele Duhului, toat.11 dreptatea poruncile
Duhului, sine prin sine, chip curat, fara prihana.
4. Sau, s.11 ne folosim de un alt exemplu : atunci cind om bogat
organizeaza mas.11, din bog.11tia comoara pe care are, el
(mu1t) nu se teme ca acest fapt il va saraci, pentru ca averea lui
este mare. De aceea, e1 din chip pe
invitatii s.11i, oferindu-le bucate alese diferite. Din contr.11, atunci cind
cel s.11rac lipsit vrea sa intind<'i cuiva masa, el imprumuta totul:
vesela, fat.11 de mas.11 (multe) a1tele. Dup.11 ce au mincat cei invitati
cum (se maninca) la cina unui s.11rac, el restituie fiecaruia ceea ce
a vese1a de argint, fata de masa celelalte. Iar dupa
ce toate au fost restituite, el r<'imine sarac gol, pentru c.11 are
bogatie a sa, de care sa se poat.11 'bucura.
5. Tot cei ce sint bogati Duhu1 Sfint, cei ce au cu adevarat
bogatia cea cereasca comuniunea Duhului, atunci cind vorbesc cuiva
cuvintul adeV.11rului, cind cuvintul duhovnicesc vor sa
CINCIZECI DE OMILII 185
desfateze sufletele (semenilor lor) vorbesc din prisosul (inlmii) lor
din comoara lor, care pearta cu aceasta desfateaza sufleteIe
celor ce asculta, nu se tem ca nu cumva sa se saraceasca. pentru ca
poarta comoara cereasca a bunatatii, din care pun lnainte des-
fateaza oaspeti!i cei cind ce1 sarac, ceI ce nu are
ntmic dinbogatia lui Hristos, ceI care nu are sufletul sau bogiitia
cea duhovniceasca - aceea din care izvorasc toate cuvintele faptele
bune, toate glndurile divine taine1e cele de negriHt - daca vrea sa
vestpasca cuvintul adevarului sa desfateze (cu pe unii dintre as-
- dat fiind ca nu poseda sine cuvlntul 1ui Dumnezeu,
in toata puterea adeverirea, ci numai citeaza imprumuta cuvinte
din vreo scriere sau (cuvinte) auzite de la barbati - reda
explica (aceste cuvinte). (Cele spuse) par sa desfateze sa bucure
pe unii, dar dupa ce discursul sau s-a terminat, fiecare cuv'int se re-
intoarce la cele din a fost luat, ramlne gol sarac,
pentru ca nu are comoara a sa de 1a Duhul din care sa ofere, sa foIo
seasca sa desfateze altii; (de aItfel), nu se bucura, nici
nu se Duhul.
6. De aceea trebuie oa mai intii sa cerem de la Dumnezeu cu
inima zdrobita cu credinta, sa dea sa aflam comoara cea adevarata
a lui Hristos inimile noastre, cu puterea lucrarea Duhului.
dupl. ce am aflat ceea ce este noua fo1ositor, Domnul, mlntuirea
viata - atunci, cit este cu putinta, sa cautam sa fim
fo1ositori a1tora, oferind de la Hristos,din comoara (noastra) cea laun-
trica, toata bunatatea cuvintelor spirituale explicind tainele
Pentru ca a voit Tatal intru bunatatea Sa, sa 10cuiasca oricine
crede se roaga Lui. Pentru cd, zice, cel ce iube$te pe Mine fi
iubit de Meu Eu il iubi pe el descoperi lui (Ioan
14, 21). : Eu Meu vom veni ne vom siild$lui zntru el
(Ioan 14, 23). a voit bunatate a TatiHui; s-a mani-
festat iubirea sufleteasca a Hristos, a fagaduit bunatatea cea de
negrait a Duhului.
Marire indurarii celei de negrait a Treimei.
7. Cei care s-au invrednicit sadevina fii ai lui Dumnezeu sa se
nasca de S11S, de la Duhul Sfint, care au pe Hristos care-i lumi-
neaza da repaos, sint calauziti multe felurite chipuri
de Duhul, iar inima este inviorata chip nevazut, odihna spiri-
tua]b, de har. Sa dam citeva exempledin bucuriile cunoscute in (aceasta)
lume, pentru a ilustra oarecum prin ele petrecerea harului suflet.
Uneori (acestesuflete) se desfateaza ca la cina imparateasca. Se vese-
lesc se bucura cu bucurie mare. Alta data slnt asemenea miresei care
186
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
se alaturi de mirele ei intr-o odihna divina. Alteori sint pre-
cum ingerii cei f<'ira de trup; sint trup, cu se
Alteori sint ca cuprinse)de betie, 1mbatindu-se veselindu-se
Duhul, de betia tainelor divine
8. Alta data pling se tinguiesc pentru neamul omenesc, se roaga
pentru intreg (neamul lui) Adam,se indurereaza pling, pentru ca
sint de Duhul de dragoste pentru omenire. Alta data Duhul
aprinde ei atlta bucurie iubire ca daca ar fi posibil, pe toti oamenii
i-ar stringe 1a pieptu1 10r, fara sa deosebeasca pe cel rau de cel bun.
A1ta data atit de mult se smeresc smerenia Duhului, incit se socotesc
mai prejos decit orice om, se socotesc ultimii cei mai neinsemnati
dintre toti oamenii. Alta data sint tinutide Duhul intr-o bucurie de
negr ait. Alta datasint asemenea unui (barbat) puternic, care luind
panoplia imparM,easca coborind }a razboi .ii
bate ii invinge. Pentru ca, 1a fel (barbatul) cel duhovnicesc apuca
armele cele Duhului, coboara la lupta impotriva
ii bate ii supune sub picioarele sale Cor. 15, 27).
9. Alta data sufletul se intr-o mare intr-o seni-
natate pace adinca, afundat intr-o placere spirituala, repaus
multumire de negrait. Alta data harul ii da pricepere, intelepciune
inefabila cunoa1?tere (a tainelor) Duhului celui de nepatruns, (taine)
care este imposibil a fi graite de limba de gura. Alta data ,devine
Un om Astfel, harul se manifesta ei chip ,diferit
multe feluri sufletul - il dupa voia lui Dumnezeu
sau il inoearca diferite chipuri - pentru a-l readuce la Tatal cel
ceresc fara prihana curat.
10, Lucrarile Duhului, de care am vorbit mai inainte se manifesta
cei ce sint pe trepte superioare, aproape de Diferitele
odihniri ale harului, spuse mai inainte sint nume diferite, insa ele lu-
creaza necontenit lucrare urmind pe alta. Atunci cind su-
fletul a ajuns la duhovniceasca, cind s-a curiitit cu desa-
de patimi, cind s-a unit cu Duhul, Mingiietorul, intr-o comuniune
cind s-a invrednicit sa devina Duh, amestecat cu Duhul, atunci
el tot devine lumina, tot (sufletul devine) ochi, tot (sufletul devine) duh,
tot (sufletul devine) bucurie, tot (sufletul devine) odihna, tot (sufletul
devine) indurare, tot (sufletul devine) bunatate, tot (sufletul devine) blin-
dete. dupa cum piatra (care se afla adincul marii) este incon-
jurata de pretutindeni de apa; la fel orice privinta fiind
ame&tecati cu Duhu1 Sfint, se fac asemenea Hristos. poarta sine,
nesc11imbate, virtutile puterii Duhului f?i sint inlauntrul lor fara pri-
fara pata curati.
CF,[,E CINCIZECI DE ,OMILII DUHOVNICE$TI t87
11. Pentru ca restaurati fiind de Duhul, cum ar putea sa produca
afara rodul rautiltii? (Imposibil), ci totdeauna pretutindeni stra-
lucesc roade1e Duhului.
Sa rugam, deci pe Dumnezeu, cu credinta, cu dragoste cu
nadcjde multa, sa dea noua dar haru1ce1 ceresc a1 Duhului,
pentru ca ace1a1?i sa ne conduca pe sa ne ca1auzeasca inspre
a) toata VOia Dumnezeu, sa ne dea odihna dupa fe1uri-
mea odihneI Sa1e pentru ca, datorita unei astfel de caIauziri, unui astfe1
de exercitiu a1 haru1ui de progres duhovnicesc, sa invrednicim sa
1a desavir1?irea p1enitudinii 1ui Hristos, dupa cum spune Apos-
: Sii ne umplem de lui Hristos (Efes. 4, 13). (De
altfel) Domnul a promis ca va tuturor celor care cred 11
roagd cu adevarat, (sa cunoasca) taine1e comuniunii ce1ei de negrait a
Duhului. De aceea, consacrindu-ne intregime Domnu1ui, sa stra-
duim a obtine bunurile amintite mai inainte. Sfintindu-se 1a trup 1a
suflet pironindu-ne pe crucea lui Hristos, sa ne facem vrednici de
imparatia cea ve1?nica, slavind pe Tata1, pe pe Duhul Sfint,
veci. Amin.
OMILIA
Cre1?tinii, care vor sa progreseze sa creasca (in bine) sint datori sa
se sirguiasca spre orice 1ucru bun, pentru ca sa se izbaveasca de pacatu1
care locuie!'/te sa se umple de Duhul Sfint.
1. Cel vrea S<1 se apropie ,de Domnul, sa se invredniceasca de
viata ve!,/nica, sa devina sa1a1? a1 lui Hristos, sa se ump1e de Duhul Sfint,
sa (poarte) roade1e Duhu1ui sa implineasca chip curat fara
hana poruncile 1ui Hristos, trebuie mai intii, sa creada cu putere
Domnul, (apoi) sa se dedice intregime poruncilor Lui sa se lepede,
intru totul, de lume, pentru ca mintea lui sa nu se mai preocupe de
ceva din lucrurile vazute. Trebuie, de asemeni, sa staruie neincetat
rugaciune, sa cu credinta venirea ajutorul Domnu1ui, iar ochiul
mintii sa fie totdeauna indreptat spre aceasta. tl'ebuie sa se
:sileasca spre desavir!,/irea a tot 1ucru1 ce1 bun a tuturor poruncilor
Domnulul, din cauza ca pacatul locuie!'/te intru ei. anume sa se si-
leasca a se smeri inaintea orlcarui om, sa se considere drept ce1 mai
neinsemnat !,/i mai rau, nu caute onoruri, lauda slava de 1a vreun
om, dupa cum este scris Evanghelie (Ioan 5, 44); ci sa aiba tot-
deauna inaintea ochilor numai pe Domnu1 poruncile Lui; sa vrea din
inima a-I p1acea numai Lui, dupi'i cum spune Domnu1:
de Mine sint blind smerit cu veti odihnii sufletelor
(Matei 11, 29).
188
SFtNTUL MACARIE EGIPTEANUL
2. De asemenea, sa se pe cit ii este cu putinta, sa fie
milostiv, blind, indurator bun, dupa cum zice Domnul: Fifi
milostivi, precum vostru Cel ceresc este milostiv (Luca 6, 26).
: DacCi iubiti pe tineti poruncile Mele (Ioan 14, 15).
Siliti-vCi sci intrati u$Q strimtCi (Luca 13, 24). lntru
toate trebuie sa aiba ca exemplu, mereu memorie, smer-enia, com-
portarea, blindetea felul de a trai al Domnului; sa staruiasca
rugaciune, sa ceara totdeauna cu credinta ca Domnul sa vina sa 10-
cuiasca el, sa-l lntareasca (implinirea) poruncilor Lui, ca Domnul
sa se faca al sufletului (sau). felul acesta cele ce
acum cu inima strinsa, atunci le va de buna voie, pentru ca s-a
obi!?nuit pentru totdeauna cu binele, mereu de Domnul
totdeauna cu multa dragoste. Atunci, vazind Domnul atita
hotarire atita zel pentru bine, vazind ca acesta se continuu
aminteasca de sa faca binele, vazind cum, impotriva vointei
sale, indreapta, pe cit poate, inima spre smerenie, blindete iubire,
se de el, il de du!?manii de pacatul care
el umple de Duhul Sfint. el cu ade-
varat, fara sfortare truda, toate poruncile Domnului ; sau Inai degraba
Domnul el poruncile Sale face sa creasca, toata
curatia, roadele Duhului.
3. Apropiindu-se cineva de Domnul, se cuvine, mai inainte de toate,
sa se sileasca (a binele - chiar daca inima sa vrea acest
lucru - totdeauna, cu credinta neclintita Lui; sa se
sileasca sa iubeasca, chiar daca are el) iubire; sa se sileasca sa
fie blind, chiar daca are el) bllndete ; sa se sileasca sa fie indu-
rator, sa aiba inima milostiva (chiar daca are fire aceste insu-
; sa se sileasca sa fie indelung-rabdator, atunci cind este dispretujt,
iar vind este batjocorit sa se indigneze, dupa cum s-a scris : Sci nu
singuri, iubiti1or (Rom. 12, 19). Sa se sileasca spre ruga-
ciune, chiar daca ii lipse!?te rugaciunea duhovniceasca. Vazind, deci,
Dumnezeu pe ca se lupta cu sila, impotriva inimii sale,
catre Domnul, ii va 'da adevarata rugaciune a Duhului, ii va da
iubirea adevarata, blindete adevarata, indurare a inimii bunatatea
ade"arata, intr-un cuvint va umple de roadele Duhului.
4. Daca cineva, neavind (harul) rugaciunii, se sa se roage
sa obtina doar acest har - fara sa se sileasca (sa practice) bl1ndetea,
smerenia celelalte porunci ale Domnului, fara sa arate grija, lupta
truda ca s,1 le realizeze pe acestea, masura care depind de hota-
rirea (le libertatea vointei - uneori se da, harul ruga-
ciunii, odihna veselia Duhului, dupa cererea sa. Insa, compor..,.
CELE CINCIZECI DE OMILlI DUHOVNICE$TI
189
tamentul sau (un astfel de om) ramine precum era mai inainte.
blindetea pentru ca n-a cautat-o nu dat osteneala ca s-o
obtina nici pregatit sa smerenia pentru ca
n-a cerut-o, nici nu s-a silit ca 8-0 obtina. dragostea fata
de pentru ca n-a purtat grija de ea, n-:a pomenit-o rugbciune.
Ii credinta increderea Dumnezeu, pentru ca recunoscin-
du-se pe sine, nu s-a convins de saracia sa, iar vreme de necaz, nu
S-a ostenit sa ceara de Ia credinta puternica fata de
incredere desavir1?ita.
5. (Dupa cum) trebuie cineva sa se sileasca sa constringa spre
rugaciune, chiar daca inima (lui) nu vrea, Ia fel (trebuie sa se sileasca)
peni.ru (a dobindi smerenia, iubirea, blindetea, sinceritatea) simplitatea,
(Col. 1, 11) cu bucurie, precum
s-a scris. Tot a1?a (trebuie) sa se sileasca a se nesocoti, a se crede (cel
mai) lipsit mai de pe urma (dintre oameni), a nu vorbi despre lucruri
nefoIositoare, a cerceta totdeauna pe ceIe aIe Dumnezeu a vorbi
(despre eIe atit) cu gura, cit cu inima. De ase.menea, (trebuie sa se
sileasca) sa nu se minie sa tipe precum este scris : "Orice
minie, de cu
orice (Efes. 4, 31); sa (imite) felul de a fi al Domnului,
exersarea virtutii, comportarea buna frumoasa, bunatate, sme-
bllndete. Sa se infumureze, crezind despre sine Iucruri mai
mari decit sint, sa nu se mindreasca sa nu vorbeasca ceva impo-
triva cuiva.
6. Spre toate acestea cuvine sa se sileasca cel care vrea sa spo-
reasc'a virtute) sa pIaca Iui Hristos; pentru ca Domnul, vazind
zeIUl vointa ceIui care se sile1?te sa se cu toata bunatatea,
simplitatea, b1indetea, smerenia, iubirea rugaciunea, se va
da, intregime Iui. (De aici inainte), Domnul Insu1?i va implini eI,
cu adevarat, chip curat, fara si1a osteneaIa, tot ceea ce acesta, nici
macar cu sila, nu putea mai inainte din cauza pacatului care
locuia el. (Acum) implinirea tuturor virtutilor devine pentru ca
(a doua) natura.
urmare, venind Domnul locuind intr-insul Domnul,
(Domnul), intru acesta Sale porun:::i, fara truda,
umplindu-I acesta de roada Duhului. Daca insa cineva se doar
spre rugaciune, pina ce de Ia Dumnezeu (acest) dar, fara insa
a se siH ceIe spuse mai inainte, fara a forta a face din un
obicei, nu poate sa Ie implineasca acestea cu adevarat, chip curat
fara prihana. Mai degraba insa (acesta) trebuie sa se pregateasca,
cit ii este cu putint;1 spre bineIui. intr-adevar,
190
SFINTUL"MACARIE EGIPTEANUL
harul divin peste cel ce cere se roaga, pentru ca Dumnezeu este
indurator cererile ceIor ce se roaga Lui. Dar cel ce nu
poseda virtutile de care am vorbit, care nu s"'a' pregatit, nici nu s-a
cu chiar daca harul pierde din Trufindu-se,
cade sau, cel putin, nu progreseaza, nici nu cre!?te harul care s-a
dat, pentru ca nu se dedica poruncilor Domnului. Or,
de odihnaa Duhului este smerenia, iubirea blindetea, ca celelalt.e
porunciale Domnului.
7. Se cuvine deci, ca acela care sa placa, cu adevarat
sa primeasca de la harul ceresc al Duhului, sa sporeasca
sase Duhul Sfint; (se cuvine) sa se sileas'ca (a im-
plini) toate poruncile Dumnezeu, chiar dacii inima nu vrea sa se
supuna, precum s-a spus: De spre porun-
Tale, orice urit}) (Ps. 118, 104). dupa cum
cineva silindu-se sa persevereze rugaciune, (sa faca) acest
lucru; la fel, avind cineva bunavointa silindu-se sa practice toate
cele din urma) se a facebinele. (Un astfel de
om) rugindu-se impIorind totdeauna pe (impli-
nirea) rugaciunii sale, se face gustind din Duml1ezeu !?i din Duhul
Sflnt. (Astfel), el face sa sporeasca sa infloreasca harul dat Iui, care
smerenia, iubirea bllndetea lui.
8. Duhul ii (toate) acestea, il invata adevarata ru-
gaciune adevarata blindete, pentru care el s-a silit, pe care le-a cautat,
de care a purtat grija, la care a meditat care i-au fost date lui
astfel crescind Dumnezeu, el se a
devfoni al imparatiei Dumnezeu.
Cel smerit nu cade. De unde sa cada cind el este mai
preJos decit toti ? Trufia este mare injosire, pe cind smerenia este
mare inaItare, mare cinste mare demnitate. De aceea sa ne
silim sa ne constringem spre (a trai - chiardaca inirna nu vrea -
blindete iubire, sa rugam sa impIoram pe Dumnezeu cu
credinta, nadejde - neincetat. sa trimita pe Duhul
Sau inimile noastre, pentru ca (sa putem) sa rugam sa
chinam lui Dumnezeu Duh adevar (Ioan 4, 24).
9. Duhul ne va invata rugaciunea cea adevarata, pe care
acum, cu (toata) silinta, putem face. va invata sa implinim
cu adevarat, fara greutate fara sila, indurarea, blindetea toate
runcile Domnului. Pentru ca Duhul sa ne umpIe de darurile SaIe.
Iar daca poruncile Dumnezeu vor fi implinite prin (intermediul)
Dul1ului Sau, singurul care cunoa!?te voia DomnuIui, daca acest Duh ne
va face daca va fi curc'ltiti fiind
CELE'CJNCIZECI t>E: OMILn DUHOVNICEeTl 191
de orice intinare' pata a pacatu1ui, e1 va prezenta suflete1e noastre 1ui
Hristos, curate prihana, 'intocmai ca pe noile mirese frumoase
Cor. 11, 2). (Atunci), ne vom odihni Dumnezeu, imparatia
Sa, . iar Dumnezeu Se va odihni veci. Slava indurarilor Sale,
milostivirii iubirii Sale, pentru ca de astfe1 de cinste marire a
jnvrednicit neahlul oam'enilor; pentru ca invrednicit pe sa
fie fii ai Parintelui ceresc i-a numit fI"atii Sai.
Lui se cuvine slava, veci. Amin.
OMILIA
Numai Hristos, doctorul ce1 adevarat a1 omului ce1ui din1auntru,
poate sa vindece. sufletul sa-l impodobeasca cu harului.
1. Daca cineva este dezbracat de ce1 divin ceresc, adica
de puterea Duhului, precum s-a zis: Daca cineva nu are DuhuL lui
lIristos, nu este Lui (Rom. 8, 9), sa plinga roage pe
Domnul, pentru ca sa primeasca din cer cel spiritual, spre
imbraca sufletul lipsit de puterea divina. Pentru ca ace1a care nu
este 'imbracat cu Duhului, este imbracat cu ne-
cinstitul patimilor.
In viata de toate zilele,daca este cineva dezbracat, mare cinste
se afla; prietenii intorc fata de 1a prietenii 10r, rude1e
(fac Cl'Ce1a:,?i 1ucru) fata de cei de un neam cu ei, iar copiii, vazind
tatal 10r dezbracat, intorc privirile, pentru a nu vedea tl'Upul gol a1
venind cu spate1e il acopera (Gen. 9, 23). La fe1 Dumnezeu,
intoarce privirile de 1a cei ce nu sint imbracati cu Duhului,
de la cei care nu s-au imbracat Domnul Iisus Hristo'3, temeinic
adevarat.
2. Omul cel dintli, vazindu-se gol, s-a ; atita ocara
Se adauga goliciunii.
Deci, daca cadrul celor goliciunea atrageatita
de cita necinste a patimilor nu este acoperit sufletul care nu
este imbracat nu poarta cel duhovnicesc, cel nestricacios
de negrait, care este Domnul Iisus Hristos. Oricine este dez-
bracat de acea slava divina, trebuie recunoasca ocara sa se
neze. precum s-a Adam, de goliciunea lui trupeasca.
facut un acoperamint din foi de smochin (Gen. 3, 7), el a simtit mai
depc!rte de saracia lui. Sa implore deci, un astfel de
suflet pe Hristos, sa-i arate bunavointa sa-l imbrace stralucirea
luminii Sale celei negriHte ; sa faca de ginduri zadarnice ;
192
SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
s<i nu se cu aparenta dreptiitii proprii, socotind ca poarta
vel?mintul mintuirii.
3. Daca cineva se bizuie doar pe dreptatea izbavirea (ce singur
lucreaza), zadar inutil se Pentru ca, ziua cea de pe
urma, toata aceasta dreptate cu care se mindrel?te, se va arata asemenea
precum zi:ce profetu'l Isaia: Toate drep-
facut (Isaia 64, 5). Sa 'adresam,
deci, Dumnezeu, cereri rugaciuni, ca sa ne imbracam
mintuirii, Domnul nostru Iisus Hristos, lumina cea de negrait. Acest
(vel?mint), purtindu-l peste suflet, nu-l vom dezbraca veci, (dim-
potriva), la inviere trupurile noastre straluci,de stralucirea
minii, care inca de acum, sint imbracate sufletele ceIe credincioase
nobile, dupa cum zice Apostolul : Cel ce pe Hristos din morti
vii trupurile Duhul Sau locuie$te
(Rom. 8, 11). Slava negraitei Sale indurari milei Sale nespuse.
4. iaral?i : Dupa cum femeia cea cu scurgere de singe (Marcu 5,
25), crezind cu adevarat atingindu-se de poala vel?mintului Domnului,
indata S-a vindecat, s-a oprit curgerea singelui celui necurat, tot
orice suflet care poarta sine nevindecabi1a a pacatului, izvorul
cugetelor necurate viclene,daca se apropie de Hristos I?i-L roaga cu
credinta sincera, dobindel?te vindecarea aducatoarea de mintuire a
rului incurabil al patimilor, seaca izvorul ,acela, din care porneau
-cugetele cele necurate, .singura puterea lui Iisus; ca nimeni altul
nu poate sa vindece 'aceasta rana.
vremea porunlcii de ca1Jre A:dam,
.5-a straduit sa raneasca sa intunece pe omul cel launtric, mintea care
conduce privel?te spre Dumnezeu. De atunci, ochii au privit catre
-cele rele catre patimi, raminind inchil?i fata de bunurile cerel?ti.
5. Prin urmare, al?a (de grav) a fost ranit, incit nimeni nu putea sa-l
vindece, numai Domnul; singur putea acest lucru. Iar
Acesta venind, lumii (Ioan 1, 29), adica a secat izvorul
-cel necuratal cugetelor suf1etului.
dupa cum femeia cu scurgere de singe, cheltuindu-I?i averea ei
la doctori, de la nici unul n-a capatat vindecare, pina cind,
cu credinta de Domnul a'tingindu-se de poala (vel?mlntului) Sau, in-
dataa dobindit vindecare, oprindu-se curgerea (singelui) ei, tot
unul dintre drepti, dintre Parinti, dintre profeti sau patriarhi n-a
putut sa sufletul, care fusese de la inceput ranit cu rana
nevindeca bila.
6. venit Moise, dar nu a pututsa aduca vindecare completa.
<Au urmat) preotii, darurile, zeciuielile, sarbatorile, lunile spalarile
CELE CINCIZECI DE OMILII 193
rituale, jertfirile, arderile de tot toate celelalte mijloace de indreptare
cnre existau vremea Legii; dar sufletul n-a putut fi vindecat de
curgerea cea necurata a cugetelor celor necurati, toata dreptatea ei
n-a putut sa-l vindece. trebuit sa vina Mintuitorul, doctorul cel 'ade-
varat, Cel ce vindeca dar, Cel care S-adat pe Sine pret de rascum-
parare pentru neamul omenesc (Marcu 10, 45). singur a adus marea
m1ntuitoarea izbavire a sufletului; l-a eliberat din
robie, l-a scos din intuneric, l-a preaslavit cu lumina Sa, a
seca: suflet izvorul cugetelor necurate. Pentru ca zice: Mielul
lui Dumnezeu, C.are lumii (10an 1, 29).
7. Nu puteau sa-l vindece pe om de r,ana nevazuta, atit de mare,
leacurile numai lucrarile lui, ci natura ce-
reasca divina a daruIui Duhului Sfint. Numai datorita acestui leac
a putut omul sa dobindeasca vindecarea, sa revina la viata, sa se
('Urete inima de Duhul Sfint.
dupa cum ,atunci, femeia bolnava, care nu putuse sa se vindece
(de doctori), avind picioare a venit Ia Domnul a obtinut vindecarea;
dupa cum orbul care nu putea sa vina la Domnul, pentru ca nu
avind credinta a strigat cu glas mai puternic decit al lngerilor
a zis: Fiul lui David, (Matei 15, '22); iar Domnul
venind Ia el, l-a vindecat l-a facut sa vada, la fel sufletul, chi.ar
daca este ranit cu ranele patimilOI" chiar daca este orbit de
intunericul pacatului, i-a ramas vointa dea striga de a chema
pe Iisus, ca sa vina sa aduca sufletului mintuire
8. Prin urmare, daca acel rob n-ar fi strigat, iar femeia cea bolnava
ll-ar fi alergat catre Domnul, n-ar fi vindecarea, tot daca
cineva nu seapropie de Domnul, de propria-i vointa cu tot
suflctul, nu se roaga cu credinta puternica, nu vindecarea.
Dar de ceaceia crezind s-au vindeoat de indata, iar n-am
tigat vederea cu adevarat nu am fost vindecati de patimile cele as-
cunse? Doar Domnul s-a ingrijit mai mult de sufletul cel nemuritor
decit de trup; (deacest suflet la care face aluzie Profetul) cind spune :
Deschide ochii mei (Ps. 118, 18), (suflet) care, odata vazind, veci
nu va; mai o:r:bi nu va mai fi ranit. De,ci, daca venind pe pamint,
Domnul a aratat grijii de trupuri1e ,cele stricacioase, cu cit mai mult
(va arata grija) de sufletul cel nemuritor, facut dupa chipul Sau?
insa, n-am dO'bindit inca vindecarea duhovniceasca mintuirea pentrn
ca nu-L iubim din toata inima, nici nu credem cuadevarat.
13 .- Sf1ntnl 1\lacarje
194
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Sa credem, deci, sa ne apropiem cu adevarat de pentru
ca sft lucreze 'indata adevarata tamaduire noi. Pentru ca a fagaduit
ca va da pe Duhul Sf'int celor care cer (Luca 11, 13) ca va deschide
celor ce bat ca va fi aflat de eei care 11cauta (Matei 7, 7). Or, cel cc
a promis, nu minte. Lui se cuvine) slava puterea veci. Amin.
OMILIA
trebuie sa poarte un razboi dublu: unul interior altul
Unul (consta f,aptul) de a se lepada de grijile paminte!?ti;
celalalt (se da) inima consta lupta) cu cugetele (venite) de la
duhurile
1. Acela care vrea sa placa cu adevarat lui Dumnezeu cu
adevarat partea cea rautatea,are de dus doua lupte: (una)
ce1e vazute ale acestei sa se lepede de :desfatarile
cele de iubirea legaturilor de pasiuni1e pacatoase ;
(alta) intru cele ascunse: sa se lupte chiar cu duhurile rautatii, despre
care Apostolul spunea: ca nu este
trupului ci
intunericului acestui duhurilor
sint (Efes. 6, 12).
2. Calc'ind porunca fiind izgonit din rai, omul a fost
doua chipuri cu doua legaturi. (Una sta legatura) cu lucruri1e
din aceasta viata: cu iubirea lumii, adica a placerilor carna]e a pa-
siuni]or, a a slavei, a creaturilor, a femeii, a copiilor, a rudelor,
a locului de a intr-un cuvint,a tuturor lucru-
rilor celor vazute. De acestea ;poruI1lce11te cuvintul lui Dumnezeu ca omul
sa se desfaca, din proprie initiativa - pentru ca fiecare este legat, de
buna voie, de toate cele vazute -. Numai dezlegindu-se e1iberindu-se
de toate acestea, va pute,a sa observe, chip porunca.
(Cealalalta sta legatura cu cele lntru cele launtrice,
sufletul este inconjurat, imprejmuit, inchis cu ziduri inlantuit cu
lanturile 'intunericului de catre duhuri1e rautatii nu poate sa iubeasca
pe Domnul precum vrea, nici sa creadii precum vrea, nici sa se roage
precum vrea. Din toa:te parti1e, lumea vazuta cea nevazuta.,
intimpinam impotrivirea, de la calcarea poruncii de catre primul om.
3. Prin urmare, daca cineva, auzind cuvintul lui Dumnezeu, por-
1a lupta, arunca dfi 1a sine lucrurile (acestei) vieti lanturi1e
1umii, se leapada de toate placerile se dezleaga de toate aces-
tea, persevereaza consacra tot timpul Domnului, (un astfel de om)
poate sa ca inima il alta lupta, alta impotrlvire ascun-
CELE CINCIZECI DE OMILII 195
sii aIt razboi cugeteIor (iscate de) duhurile rautatii. S'ta-
ruind, insa, pe Domnul cu muHa rabdare credinta pu-
tcrnica, primind ajutol"U1 Lui, el poate obtine inca de aici e1iberarea
launtricade lanturile, cursele, inchisorile de intunericul duhurilor
rautatii, care sint Iucrarile patimilor celor ascunse.
4. Un astfel de razboi nu poate sa dispara decit prin harul pu-
terea lui Dumnezeu. Cu propria-i putere nimeni nu poate sa se izba-
de cugetele ceIe de patimile cele
zute de curseIe celui Cita este retinut de lu-
crUl'ile ceIe aIe acestei Iumi, este incurcat cu diferite legaturi
eSJte antrenat patimile cele rele, macar nu ca
inIauntrul sau mai exista lupta, biitalie un razboi. Abia atunci
cind un om se ridica la Iupta se libereaza de Iegaturile ale
acestei Iumi, de Iucrurile ceIe materiaIe de tru-
cind incepe sa staruiasca poruncile) Domnului, lepadindu-se
de Iumea aceasta, abia atunci poate sa cunoasca lupta cea launtrica a
patimilor, care se ridicii el, riizboiul cel launtric cugetele cele
clene. Daca nu se ridica la Iupta dupa cum am spus mai inainte, daca
nu se leapada de lume, daca nu se dezbara din toata inima de poftele
cele daca nu cu totul sa se lipeasca de Domnul, nu
ascunse ale duhurilor rautatii, nici patimile cele as-
cunse el, ci este de el ca poarta sine rane
patimi ascunse. (Un astfel de om) este inca legat de cele
retinut de buna de lucrurile (acestei) lumi.
5. Acela care se Jeapada cu de lume, se arun-
cade la sine pamintului, (se ridica cu toata inima) deasupra
poftelor a placerilor carnale, (deasupra) a (poftei) de
a stapini, a onorurilor de la oameni; - (trebuie, insa, spus ca),
acest timp aceasta lupta Domnul il ajuta taina, pe ma-
sura care se leapacta de lume -; stind stiiruind intru totul, adica
cu trupul cu sufletul, slujba Domnului, un astfel de om aflii
launtrul Iui) patimi ascunse, lanturi un razboi,
lupta batalie ascunsa. Dar, rugindu-se Domnului Iuind armele
cele din cer ale Duhului precum a zis Apostolul: Plato$a
coifuL mintuirii, credintei Duhului (Efes. 6, 14-17),
inarmindu-se, deci, cuacestea, putea sa stea uneltirilor
ascunse ale prezente.
aceste arme prin staruinta, cereri, rugaciuni post
indeosebi prin rugaciune, putea sa duca lupta impot1'iva
toriilor, ilnpotriva impotriva stiipinitorilor intunericului
acestui veac (Efes. 6, 12). felul acesta puterile
196
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
- datorita colaborarii Duhului propriului sau zel pentru toate
tutile - se face de sa pe
TataI, pe Fiul pe Sfintul Duh, Caruia se slava
Amin.
OMILIA
Despre cele doua stari care se afHi) cei parasesc
aceasta.
1. Cind sufletul omului iese din trup, mare taina se
Dacii este incarcat de pacate, cetele demonilor, ingerii cei de-a
stinga, puterile intunericului preiau sufletul acela il tin de partea
lor. De aceasta nimeni trebuie sa se mire; pentru ca, daca om)
pe cind era lume s-a supus s-a facut lor rob, cu cit
mai atunci cind aceasta lume este preluat sta sub
stapinirea lor.
2. Referitor la (sufletul) celui bun, tu 'trebuie sa ca stau
lucrurile ; robii sfinti ai lui Dumnezeu, incadinaceasta il in-
conjoara ii zidesc ingerii, duhurile cele sfinte. Cind ies din trup,
cetele ingerilor iau sufletele acestora de partea 10r, lumea cea cu-
rata astfel, le conduc la Domnul.
OMILIA
Dupa cum numai cei nascutidin semintia imparatului pot sa poar-
te margaritarul de mare pret, tot numai fiilor
Dumnezeu este permis sa poarte margaritarul cel ceresc.
1. Margartiarul cel mare, de mare pret imparatesc, propriu sa
impodobeasca diadema imparateasca, numai imparatului se
nUlllai imparatul poate sa-l poarte; nimanui este permis
sa poarte astfel de margaritar. Tot s-a nas'cut
de la Duhul cel imparatesc n-a dobindit nobletea imparateas-
ca cereasca ,S-6 facut al Dumnezeu - precum este scris :
celor primit pe putere fii Zui
DurrLnezeu (Ioan 1, 12) - poate sa poarte margaritarulcel ceresc
de mare pret, chipul luminii celei de negrait, care este Domnul. Cei
care au poarta margaritarul, traiesc imparatesc impreuna cu Hris-
tos pentruca a spus Apostolul : cum chi-
pul celui chipul celui ceresc Cor. 15, 49).
2. Cit timp calul paduri cu animalele salbatice, ascul-
ta de om. Cind insa, este prins pentru a fi imblinzit, (mai se
friu greu, ce sa mearga disciplinat corect. Dupa
CF.UC: CINCIZECI DE Ol\IILII DUHOVNICEi7TI 197
aceea estedresat de un ca1aret pentru a fi folosit razboi; 1:1
acest sCOp este 'imbracat cu armura, adica cu p1ato:'ia :'ii Cama:'ie de za1e
se pune friu, care, mai intli se flutura pe dinaintea ochilor, pen-
tru a nu se 'speria, Ci a se obi:'inUi cu el. Astfe1, dresat de ciHaret, (e1
poate fi folosit 1a razboi), insa daca nu este dresat, nici 1a razboi nu
poate fi dus. Dar, odata razboiu1, atunci simte (ca se
apropie lupta) :'ii aude semnalu1, (calul) se arunca el insu:'ii asupra
manilor atita avint) 'incit chiar :'ii nechezatu1 sau ii ump1e de groaza.
Tot a:'ia :'ii sufletul, care de 1a ca1carea poruncii s-a salbatlcit s-a la-
cut nesupus, ratace:'ite pustiul (acestei) lnmi, (stind) alaturi de ani-
ma1e1e sii1batice, (adica) de rautatii :'ii .sluje:'ite pHcatului. De
indata ce aude Dumnezeu crede, strunit fiind de Du-
hu1, renunta 1a obiceiurile siHbatice :'ii 1a ce1 trupesc :'ii se
condus de ca1aretul (sau), Hristos. Dupa. aceea peste el necazul
strimtorarea, pentru ca putin cite putin sa fie incercat imblinzit de
Duhu1, pentru ca putin clte putin pacatul sa se imputineze sa dis-
para. fe1u1 acesta, sufletu1 imbracind dreptatii, coiful min-
scutulcredintei sabia Duhului (Efes. 6, 14-17), sa se
lupte cu sai. Astfel inarmat c:u Duhu1 Domnului, el se Lup-
stin.ge cele celui
(Efes. 6, 16). fara arme1e Duhului nu se poate ridica
1a dar armele Duhu1ui atunci cind aude simte ca du:'i-
manul este aproape, 1a 1uptacu strigate puternice - dupa
cum s-a spus de catre 39, 25) - ial' sint nimiciti 1a
glasul rugaciunii sa1e. Luptindu-se cu ajutorul Duhu-
lui, cu mare bucurie c:ununile biruintei se odihne:'ite im-
preuna cu cere.sc, Caruia (se :'ii puterea,
Amin.
OMILIA XXIV-A
Starea de cre:'itin se cu aceea de negutator :'ii cu (actiu-
nea) a1uatu1ui. Ca dupa CUl11 negutatorii aduna cl:'itigurile paminte:'iti,
tot a:'ia ace:'itia (aduna) gindurile raspindite (acest) dupa
cum aluatul dospe:'ite 'intreaga tot a.'?a :'ii aluatul pacatului
strabate tot neamu1 1ui Adam. (Spre deosebire de acesta), Hristos pune
suflete1e ce10r ce cred a1uatul ceresc a1 bunatatii.
1. Cre:'itinii se aseamanacu negutatorii care realizeaza
foarte mari. Ca dupa cum aceia aduna din CI:'itiguri paminte:'iti,
tot a:'ia :'ii aduna inimii 10r - impra:'itiate acest
:'ii pe tot pamintu1 - cu ajutorul tuturor a1 puterii
Duhului, (fapt) care este mare negutatorie.
198
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
Lumea aceasta se lumii celei de sus, dupa cum
veacul de acum se celui de sus. De aceea, conform Siin-
telor Scripturi, trebuie sa se lepede de lume, sa se mute
sa tl'eaca cu mintea, din acest veac, care sta se - de la
calcarea poruncii de catre Adam - celalalt veac, (sa se opreasca)
cu Lugetul la lumea cea de sus, a dumnezeirii, dupa cum s-a spus:
este ceruri (Filip. 3, 20).
2. Acest lucru nu se poate rea1iza daca sufletul nu se increde din
toata inima Domnul) nu se leapada de acest veac. Numai puterea
Duhului divin poate sa readuca la iubirea Domnului inima cea
tiat13. peste tot pamintul sa-i intoarca cugetul spre lumea
Pentru ca, de la calcarea poruncii de catre Adam, gindurile sufletului
r,-au risipit (departe) de iubirea Dumnezeu, (s-au indl'eptat) spre
acest veac s-au amestecat cu ginduri materiale Cal-
cind Adam porunca, a primit intru sine aluatul patimilor celor rele
prin participare, cei nascuti dintr-insul - tot neamul Adam - s-au
facut la acel aluat. cele din urma, patimi1e cele rele au cres-
cut au sporit intre oameni atit de mult, incit au ajuns la
desfriu, orgii, idolatrie, ucideri alte necuviinte, ce lumea
treaga) s-a dospit rautate. Atit de mult a cres,cut rau1 intre oameni,
incit (ajunsesera) sa creada ca nu exista Dumnezeu, sa se inchine pie-
trelcl' celor neinsufletite, sa nu mai poatii avea nici macar ideea de
Dumnezeu. Pina intru atit transformase aluatu1 patimilor celor rele
neamul vechiului Adam.
3. Intr-un c11ip asemanator a binevoit Domnul, ca venind pe
mint. suferind pentru toti, rascumparindu-i cu singele Sau, sa puna
sufletele cele credincioase, umilite de pacat, aluatu1 cel ceresc al bu-
natatii. felul acesta (sufletele) crescind sporind imp1inirea
runcilor a tuturor virtutilor, dospindu-se bine, aveau S3 devinii
singura unitate bine cu Domnul, Duhu1 Sfint, a:;;a cum spune
(Apostolul) Pavel Cor. 6, 17). Pentru ca sufletul care este intregi-
me patruns de aluatul Duhului celui dumnezeiesc, n-are nici macar
idee de rautate viclenie, dupa cum s-a zis: nu
cele rele Cor. 13, 5). Insa este imposibil ca sufletul, 1ipsit de aluatul
cel ceresc, adica de puterea Duhului celui dumnezeiesc, sa fie dospit
bunatatea Domnului saajunga la viata, dupa cum nici neamul lui
Adam n-ar fi putut cadea intr-o rautate atit de mare, daca aluatu1
rauti'ltii, adica pacatul, care este anumita putere spirituala inte-
lectuala a lui satan, n-ar fi intrat el.
4. Sa presupunem ca framinta faina, fara sa-i adauge aluat.
Oricit s-ar munci, oricIt ar intoarce-o prelucra-o, ea ramine pastii
C:ELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI
199
nedGspita, improprie pentru mincare, dar daca i se adauga aluatu1,
acesta atrage toata fram1ntatura preface aluat, cUJn a zis
Domnu1 pilda cu imparatia : "ilsemenea este cerurilor
aIuatuIui pe Iuindu-I, femeie in trei de
ce dospit (Matei 13, 33). (La fel este cu carnea) : Sa pre-
sujJunem ca cineva are 1a indemina carne ca ingrije;;te dar fara
sa-j adauge sarea, care omoara vlermii impiedica stricaciunea ;
clceasta va mirosi urit, se va strica nu Va mai folosj oameni1or. 1n-
l'hipuie-ti, prin ana1ogie, ca omenirea intrea.ga este ca carne pasta
nedospita ca natura divina a Sfint este sarea aluatu1 care
provin din alta lume. Dacil deci, a1uatul ce1 ceresc a1 SCil-
rea cea buna sfintii a dumnezeirii, care vine din acel veac din
acea pat.rie, este jJUS se amesteca cu natura oamenilor cea
umilita (de pacat), sufletul se va elibera niclodata de mirosul cel
greu a1 rautatii, nici nu se va dospi (pentru a se elibera) de apasarea
de fermentul rautatii.
5. Daca suflet se pare ca poate ceva cu
de 1a sine putere, co1aborarea Duhului, mult se p1us.
sufletu1 care crede ca poate sa ajunga 1a curatia doar
sine fara Duhul, ace1a nu este apt pentru Iocurile nici pentru
imparatie. Pentru ca, daca un om care este sub influenta
se apropie de Dumnezeu, se leapiida de 1ume, cu na-
dejde rabdare sa primeasca bun strain de firea sa, adica puterea
Sfiniu1ui Duh, daca Domnul picura, de sus, suflet, viata divi-
nitatii, un astfe1 (de om) simti niciodata eI) viata cea adeva-
rata, nu se va trezi din betia materiei, va straIuci Iumina DuhuIui
sufletu1 sau intunecat, nu se va arata eI sfinta, nu se va trezi
din adincul somn aI nu va cu adevarat pe Dum-
nezeu, cu puterea 1ui Dumnezeu cu Iucrarea harului.
6. Daca omul se prin credinta sa primeasca ha-
ru1, nu este capabil vrednic (sa se faca 1a imparatie; cind
daca harul Duhului, nu se abate intru nimic de 1a eI,
sulta neglijenta fapte re1e timp inde1ungat, 1uptlndu-se, nu
intristeaza pe Duhu1, eI poate dobindi viata Pentru ca, dupa
cum cineva simte chip concret) 1ucrarea ce1ui rau intermediul
pasiunilor - adica minie, pofte, invidie, suparare, ginduri rele
ce1ejalte necuviinte - 1a fel trebuie sa simta chip concret) harul
puterea 1ui Dumnezeu intermediul virtutilor - adica iwbire,
bunatate, bucnrie, blindete, veselie divina. (Pentru ca nu-
mai) poate sa se asemene sa se amestece cu natura cea buna
divina, cu lucrarea cea minunata sfinta a haru1ui. Unita totdeauna
200
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
cu ],arul, incercata timpuri diferite, crescind sporind,
vointa (omeneasca) se face bineplacuta, se progresiv cu Duhul,
devine sfinta prin intermediul Duhului vrednica de impa-
ratia (lui Dumnezeu). Marire inchinaciune Tatalui celui fara de pri-
hana, Fiului Duhului Sfint, veci. Amin.
OMll.JIA XXV-A
Aceasta omilie invata ca nicI om, daca nu este intarit de Hris-
tos, nu poate sa biruiasca uneltirile celui rau: (invata) ce trebuie sa
faca cei ce poftesc slava divina. Invata,apoi, ca prin nesupunerea lui
Adam, am ajuns la robia patimilor trupului ca de aceasta (ro-
bie) am fost izbaviti prin taina crucii. In sfir1?it, ne invata despre
me.rea putere a lacrimilor a focului ,divin.
1. Aceia care poarta legeadivina, care nu este scrisa cu li-
tere cerneala, ci este implantata inima lorcea trupeasca (Ier. 31,
33 Cor. 3, 31), au ochii mintii luminati poftesc (dupa un lucru)
nu poate perceput cu simturile vazut cu ochii. pentru ca
este invizibil spiritual ; pot sa biruiasca cursele celui rau (nu prin
ei ci cu puterea cea de nebiruit (care le-a fost data). Din contra,
cei care n-au fost cinstiti cu cuvintul lui Dumnezeu, nici n-au fost
crescuti legea divina, zadar se ingimfa socotesc ca pot sa nimi-
ceasca, vointa lor proprie, asalturile pacatului, care doar tai-
na crucii a fost biruit. Pentru ca libertatea care sta la indemina omului
consta faptul dea se opune diavolului, dar nu faptul de a do-
mina cu patimile, cum propune (psalmistul): Cii
Domnul nu zide$te casii nu piize$te in se trudesc lu-
criitorii in striijerul (Ps. 126, 1).
2. Este imposibil sa cineva peste aspida vasilisc sa
calce peste lei balaurI (Ps. 90, 13), daca mai inainte nu s-a curatit
- pe cit este posibil omene1?te - n-a fost intarit de Cel ce a spus
Apostolilor : putere sii peste $erpi peste scor-
lJii peste 10, 19). Daca firea omeneas-
(2<1 ar fi putut, fara armura Sfintului Duh, sa reziste impotriva unel-
tirilor diavolului (Efes. 6, 11), Apostolul n-.ar zis: Dumnezeul
piicii zdrobi repede sub picioarele voastre pe (Rom. 16, 20).
: Pe Domnul il ucide cu gurii Tes.
2, 8). De aceea Domnul ne-a poruncit sa ne rugam: nu ne duce pe
noi in ispitii, ci ne izbiive$te de cel (MateI 6, 13). Pentru ca,
daca ajutorul unuia mai puternic nu sintem de sagetile
CELE CINCIZECI DE OMILII 201
cele arzatoare ale celui viclean, nu ne-am de infiere, sin-
tem departe de puterea lui Dumnezeu zadar traim.
3. urmare, cel ce vrea sa se de slava divina,
sa vada, ca intr-o og1inda, (elementul sau) conducator, chipul lui
Hrlstos, se cuvine SH caute cu toata inima, cu iubire
istovita - ziua noaptea - ajutorul lui Dumnezeu. Este imposibil sa
obtinacineva acest ajutor, daca nu se va abtine, precum am spus mai
inainte, de la bucuriile (acestei) lumi, de la poftele puterii protivnice,
care sint protivnice luminii, lucreaza rautatea, impiedica fapta buna
este cu totul straina (de voia 1ui Dumnezeu).
Deci, daca vrei sa afli de ce creati (stare de) cinste
sii locuim paradis, ne-am cobori, cele din urma, pe treapta ani-
malelor celor necuvintatoare, ne"'am asemanat lor, cazut din sla-
va cea fara atunci afla ca din cauza neascultarii ne-am facut
robi ai patimilor trupului, ne-am inlaturat singuri de la tal'acea feri-
cita a celor (Ps. 114, 9), am fost robie, stam preajma riu-
rilor Babilonului (Ps. 136, 1) pentru ca inca sintem retinuti Egipt,
n-am inca pamintul fagaduintei, care curge lapte miere
3, 8). N-am fost inca amestecati cu aluatul puritatii, ci avem inca
aluatul rautatii Cor. 5, 8). noastra ll-a fost, inca, stropita
sin.gele lui Dumnezeu, iar 1atul iadului undita rautatii sint infipte
ea.
4. n-am primit inca bucuria mintuirii Hristos, pentru ca
boldul mortii este inca fixat Nu ne-am imbra,cat inca omul
cel nou, stralucind, dupa (voia lui) Dumnezeu, .sfintenie, pentru ca
nu ne-am dezbracat inca de omul cel vechi, care este stricat de pofte-
1a cele (Efes 4, 22, 24). Nu (inca chipul
celui ceresc Cor. 15, 49), (nu ne-am acoperit de slava) nu ne-am
facnt asemenea slavei Sale (Rom. 8, 29 ; Filip. 3, 21), nu inca pe
Dumnezeu duh adevar (Ioan 4, 24), pentru ca pacatul
(inca) trupul nostru ce1 muritor (Rom. 6, 12). Nuam privit inca s1a-
va ce1ui nestricacios, pentru ca sintem inca sub inriurirea noptii celei
intunecoase. N-am imbracat inca armele 1uminii, pentru ca nu ne-am
dezbracat inca de armele, sagetile lucrarile intunericului. Nu ne-am
schjmbat inca cu innoirea mintii, pentru ca sintem inca asemenea vea-
cului acestuia, avind gindul indreptat spre ce1e (Efes. 4, 17).
N-am fost inca proslaviti impreuna cu Hristos, pentru ca n-am sufe-
rit inca impreuna cu (Rom. 8, 17). Nu purtam inca pe trupul nostru
stigmate1e Lui (Oa1. 6, 17), pentru ca nu taina crucii Hristos.
Traind inca patimile poftele nu ne-am facut inca im-
cu Hristos (Rom. 8, 17); staruie Duhul ro-
202
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
biei nu al infierii. Nu ne-am facut inca templu al lui Dumnezeu
al Duhului Sfint, pentru ca sintem inca templu al idolilor sa-
al duhurilor celor rele, din pricina inclinarii (noastre) spre patimi.
5. lntr-adevar, n""'am dobindit inca morala ilu-
minarea mintii. Nu ne-am invrednicit inca de laptele cel spiritual
nestricacios (1 Petru 2, 21), nici de cea spirituala. Ziua
s-a aratat inca pentru iar luceafarul n-a rasarit inimile noastre
Petru 1, 19). Nu ne-am amestecat inca cu soarele dreptatii, nici
ne-am urnit cu razele sale. N-am primit inca asemanarea cu Domnul,
nici nu ne-am facut ai naturii divine Petru 1, 4). Nu sintem
inca adevarata purpura imparateasca, nici chipul divin neprefacut.
N-am fost raniti de dragostea divina, nici n-am fost de iubi-
rea cea duhovniceasca fata de (ceresc). N-am cunoscut comu-
niunea cea de negrait, nici forta pacea sfinteniei. ca sa spun
tr-un cuvint, nu sintem inca neam ales, preotie imparateasca, neam
sfint, agonisit Petru 2, 9), pentru ca sintem inca pui
de (Matei 23, 33).
6. Cum sa nu fim care ne aflam sub ascultarea
Dumnezeu, ci neascultarea, cea venita Nu gasesc cuvin-
te Ijotrivite pentru a deplinge dupa cuviinta nenorocirea care
aflam) pentru ca, plingind, sa strig catre cel ce poate sa indeparteze
care se mine. Cum cinta cintarea Domnu-
pamint strain? Cum deplinge lerusalimul? Cum scapa
de nenorocita a lui Faraon? Cum sa parasesc aceasta locuintc1
Cum fugi de aceasta amara tiranie? Cum din
pamintul Egiptului? Cum trece Marea Cum strabate
marele pustiu? Cum rezista, de Cum invinge
cele de alt neam? Cum nimici neamurilecare sint
mine? Cum primi pe tablele (inimii) mele cuvintele Dumne-
zeu? Cum vedea stllpul de lumina cel (care plea-
ca) de la Duhul Sfint? Cum gusta din mana desfatarii
Cum bea din piatra cea de viata? Cum trece
lordanul, ca sa intru tara cea buna a fagaduintei? Cum vedea
pe conducatorul Domnului, pe care Isus a1 Navi, a
cazut numaidecH la -pamint s-a inchinat?
7. Intr-adevar, daca n-am trecut toate acestea, daca n-am
nimicit neamurile din mine, daca nu intra niciodata nu mc1
odihni altarul lui Dumnezeu, nici nu ma face al slavei ce

deci, sa devii fiu fara prihana al Dumnezeu, sa
intri acea odihna, unde ca inainte-mergator pentru a intrat
CELE CINCIZECI DE OMILIl DUHOVNICE:;ITI 203
Hristos. sa fii inscris Biserica cea din ceruri, printre
i,1tiii nascuti (Evr. 12, 13), pentru a te afla Ia dreapta majestatii Ce-
lui PreainaIt (Evr. 1, 3). sa intri Ierusalim, cetatea
a pacii prea inalta, unde se afla raiul. De aceste lucruri sfin-
tc minunate nu te vei aItfel, decit vei varsa Iacrimi,
ziua noaptea, precum s-a spus: Spara-voi noapte patul
mell, cu lacrimile mele uda patuL meu (Ps. 6). Tu de aItfel,
ca Cei ce cu lacrimi, cu bucurie secera (Ps. 125, 5). De
aceca profetul spune, cu indrazneaIa: cCitre
mile mele (Ps. 38, 13). Pus-ai lacrimile mele sub ochii
prer.um promis (Ps. 55, 9); FCicutu-mi-s-au mele piine,
ziua noaptea (Ps. 41, 3) ; BCiutura cu am amestecat-o
(Ps. 101, 10).
8. lntr-adevar, Iacrima, care din multa durere din
rna zdrobita Cor. 2, 4),din adevarului mistuirea ma-
runtaielor, este hrana pentru suflet, (piine) de piinea
cea cereasca, (piinea) de care mai inainte s-a infruptat Maria, stind
plingind Ia picioarele Domnului, dupa cum spune:
cea $i-a ales, care nu se de ea (Luca 10, 38, 42).
ce margaritare scumpe sint lacrami1e care curg! supunere
('it dor spre a'scultare (la Maria). ouraj .cita CJlta
dragoste (inspirata) de Duhul Domnului, care duce spre MireIe cel fara
de prihana ! Ce bold al dragostei sufletului fata de Dumnezeu - Cuvin-
tul! Ce comuniune strinsa a miresei fata de Mirele cel ceresc.
9. Imit-o aceasta,ca un copil, imit-o pe aceea care la nimic
altceva nu privea, ci numai la Cel care spunea : Foc
pe pCinlint cit vrea sci fie (Luca 12, 49). Pentru ca
este un foc al Duhului care inflacareaza inimile; acest foc material
divin lumineaza sufletele Ie incearca, precum (focul inCarca) aurul
curat cuptor (Proverbe 17, 3); el mistuie rautatea, dupa cum (focul
rnistuie) trestia spinii. (Este scris): Dumnezeul nostru este foc
mistuitor (Deut. 4, 34; Evr. 12, 29). pedepse$te cu de foc
pe cei ce nu cunosc nu se supun Lui Tes. 1, 8).
Acest foc a lucrat Apostoli, cind vorbeau limbi de foc; acest foc
a luminat pe Pavel, (s-a manifestat) prin acel glas, i-a luminat mintea,
dar i-a intunecat vederea; pentru ca n-a vazut puterea acelui foc
afara de trup. Acest foc s-a aratat Iui Moise rug, acest oc, chip
de car, a rapit Ilie de pamint; lucrarea acestui foc cerea David,
pe cind zicea : $i mCi rCirun-
chii (Ps. 25, 2).
204
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
10. foc inciHzea inima Cleopa a celor dimpreuna cu
cind Mintuitorul vorbea dupa (Luca 24, 18). De acest
foc se ingerii duhurile cel slujitoare, dupa cum s-a
scri5 : Cel ce face pe ingerii duhuri pe slugiZe Sale de foc
(Ps. 103, 4). Acest foc arde birna din ochiul cel dinIauntru, reface min-
tea curata, pentru ca reprimind acuitatea firii sa vada
la faptele minunate ale Dumnezeu, dupa cum s-a spus :
Deschide ochii mei minunile din (Ps. 118,
18). Acest foc alunga pe demoni, inlatura pacatul, este putere a
rii, lucrare a nemuririi, iluminare a sufletelor sfinte sprijin al pute-
rilor intelectuale. Sa rugam ca acest foc sa la pentru ca
totdeauna umblind intru lumina, sa lovim, vreodata, de putin,
picioarele noastre de piatra, ci sa fim ca lume, pazind
cuvintul vietii felul acesta, desfatindu-ne de bunatatile lui
Dumnezeu, sa odihnim cu Domnul intru viata, slavind Tatal, pe
Fiul1?i Sfintul Duh, veci. Amin.
OMILIA XXVI-A
Despre demnitatea, cinstea, puterea lucrarea sufletului celui ne-
muritor. Cum este ispitit de diavol cum obtine eliberarea din ispite.
(Omilia) mai cuprinde dezbateri de foarte multa invata-
tura.
1. Sa cu iubitule, la esenta spirituala
a sufletului, pentru ca sufletul este odor nemuritor pretios. Iata
cit de mare este cerul pamintul, cu toate acestea, Dumnezeu
ele gasit placerea, ci numai tine. Iaaminte de demnitatea
nobletea ta! (intermediul) ingerilor, ci DoImnul personala
venit intru ajutorul talu (Gal. 3, 19; Evr. 2, 2), ca sate cheme pe
tine, cel pierdut care erai ranit, si'Hi redea chipul cel dintii, curat
al Adam. Pentru ca (la inceput) omul era stapin (peste toate) de
sub cer intre cele mai de jos (ale pamintului), era stare sa dis-
cearna intre porniri, era strain fata de demoni, curat de pacat de
\'icii, era (chip) asemanare a Dumnezeu. Insa, calcarea
s-a pierdut fost ranit. Satan i-a intunecat mintea, astfel ca
parte este iar parte distinge, are vointa
2. lntrebare: 'cumva, venind Duhul,a fo.st smulsa, impreuna
cu pacatul pofta cea naturala ?
Am spus mai inainte 'capacatul este smu1s (dar
pofta) ca omul chipulcel dintii, curat, al Adam. Prin
puterea Duhului cea duhovniceasca, acesta ajunge
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 205
Ja masura primului om, ba chiar mai mare declt acesta
se fuce, pentru ca omul se indumnezeie1?te.
3. lntrebare: Oare satan ataca (pe om) cu anumita limita sau
duce razboi cu atit cit traie1?te ?
Riispuns: Asaltul (satan indre.apta) nu numai
cre1?tinilor, ci idolo1atrilor intregii lumi. Deci,
daca s-ar fi ingaduit sa duca razboi precum pe toti nimi-
cit, pentru ca fapta intr-acol0 duc. tnsa, daca olarul, punind
cuptor, cu masura le arde : nici prea mult, pentru ca incal-
zite peste masura (pot) sa crape; nici prea putin, pentru ca nefiind in-
deajuns arse (pot), sa se sfarme; daca, de asemenea, argintarul au-
rarul folosesc cu masura focul, pentru ca daca focul este prea mult to-
dilueaza pierde aurul argintul; daca mintea omeneasca
ce greutate sa puna pe animalul (de camila pe ori-
care altul dintre dobitoace; cu cit mai mu1t Dumnezeu, Care
(firea) omeneasca ingaduie chip diferit (sa vina asllpra oame-
nilor) puterea celui potrivnic.
4. Dupa cum unul este pamintul, dar (un loc) este pietros, altul
este milos, unul este pentru altul pentru sema-
natul griului al orzului; la inimile oameni1or, la fel
darurile care le de sus : unuia s-adat slujirea altu-
1a distingerea (duhurilor), iar altuia darul pentru ca Dum-
nezeu cit poate fiecare saadministreze (harul) de aceea da da-
ruri (cu masuri) diferite. Tot a1?a razboiul( cel spiritual : Dumne-
ingaduie celui (sa se razboiasca cu omul) masura
care acesta poate sa-i reziste.
5. lntrebare: Oare, cel ce a primit puterea parte, a
fost schimbat, (mai) ramine natura ?
Riispwns: Pentru ca chiar dupa (primirea) harului, sa
se poata afirma, care parte inclina cu cine este de acord, natura
cel aspru (ramine) asprimea iar cel blind
blindetea lui. Astfel, un (om) simplu, renascindu--se
ne intelept, se dii sa cunoasca tainele cele ascunse; cu toate aces-
tea ramine un om simplu ,dupa firea 5a. Altul, fiind un om aspru
din fire, dedica slujirii lui Dumnezeu Dumnezeu il
te, cu toate ca natura lui ramine dura, Dumnezeu placerea
el. Un altul este cu bune inclinari, este blind bun, consacra
lui Dumnezeu Dumnezeu 11 Hccepta. Dar daca staruie faptele
cele bune, nici Dumnezeu nu mai placere intru (Aceasta)
pentru ca toata firea lui Adam, (toti lui), pot sa se intoarca,
206
SF!NTUL MACARIE EG
fie catre bine, fie catre rau; (vointa) poate raul, dar daca
vrea poate sa-1 respinga.
6. Dupa cum pe un pergament se scriu 1ucruri diferite - iar
scrie cineva ceva ce nu vrea, poate sa sa scrie altceva) -
ca pergamentul tot ce se scrie pe e1, tot (omul)
cel aspru (poate sa se schimbe), consacre vointa lui Dumnezeu,
sa se intoarca spre ceea ce este bine, iar Dumnezeu il pen-
tru ca Dumnezeu pe toti, orice 110tarire
(de Intoarcere), pentru ca sa arate indurarile Sale.
Pe cind Apostolii intrau intr-o cetate, ramineau acolo timp, iar
dintre bolnavii (care 11 se aduceau), pe unii ii vindecau, i<lr pe altii nu.
Apostolii ar fi vrut ca pe toti mortii sa-i invieze, pe (toti) cei
bolnavi sa-i dar voia lor nu se implinea intru totul,
pentru ca nu lt se daduse sa faca toate clte voiau. Tot Pave1, ca
om care avea pe Mingiietorul, atunci cind a fost prins de guvernator,
ar fj putut (sa faca) sa se darime ziduri1e (sa ingroape) pe guverna-
tor, daca ar fi voit harul ,care se afla el. Cu toate acestea, Aposto1ul
a fost coborit zid intr-un (Fapte 9, 25). Deci, unde era pu-
terea divina care locuia el? Acestea se intimp1au virtutea unei
rinuuieli divine; daca unele cazuri ei faceau fapte minunate, iar
alte (cazuri) erau (se intimpla acest lucru), pentru ca
acestea sa searate credinta (necredinta) celor necre-
sa fie incercata libertatea vointei sa se arate daca nu cum-
va pe unii ii scandalizau slabiciuni1e (Apostoli1or). Pentru ca, daca
Apostolii ar facut toate cite doreau, putere constringatoare ar
sadit oameni teama de Dumnezeu. Semne1e, deci, nu libertatea
vointei (ar impus 'credinta) n-ar mai fi existat (posibilitatea) cre-
dintei a necredintei. Or, este piatra de poticnire
stin('a de incercare (Rom. 9, 33 ; Petru 2, 8).
7. plus, FlU trebuie trecute cu cele scrise despre
anume cum a cerut satan sa-1 (ispiteasca). Pentru ca (satan) putea
sa-i faca nimic cu de 1a sine putere.
Dar ce a zis diavo1ul catre Domnul?, in miiniZe meLe,
te in 2, 5). Tot acum Ace-
Dumnezeu, diavol. lndata ce obtine cineva ajutor de la
Dumnezeu, indata ce este de zel de har, satan cere
Domnu1ui (sa-1 ispiteasca) zice: "Pentru il ajuti sprijine$ti
lti slujesc Tie; pe m.ina mea vei vedea) te ociirii!}te
in 1 1, 10 Prin urmare, dupa ce sufletul a fost mingiiat,
harul se imputineaza, iar sufletul este dat ispitelor. Vine diavo1u1 il
cu mii de rele : cu descurajare, disperare, ginduri re1e su-
CELE CINCIZECI DE
207
pune sufletul la necazuri, pentru ca sa-l slabeasca sa-i rapeasca na-
dejcJea Dumnezeu.
8. Insa sufletul cel intelept nu dispera cind se afla nenoro-
ciri, ci tine ceea ce poseda, iar miile de ispite care asupra 1ui su-
porta zicind : Chiar de trebui mor, eu nu-l 13,
15). Atunci, daca omul staruia 1a (Matei 24, 13), Domnu1
incepe S3 vorbeasc3 satan, Vezi czte rele $i necazuri adus
asupra lui, el nu ti s-a supus, ci !mi sluje$te se teme (doar) de
Mine. Atunci diavo1ul se nu mai are ce sa-i spuna. Daca,
cazul 1ui ar fi ca acela, fiind supus ispitelor, 1e va rabda
ca nu va fi invins, nu ar fi cerut sa-1 ispiteasc3, pentru ca S3 fie
dat de ru1?ine, tot acum - cazul care cei SUPU1?i ispitelor
necazurilor, rabda - satan este pare rau, ca nu poate
face nimic. Atunci incepe Domnul sa-i zica: Iata, 1-am dat mina
ta, iata, te-am 1asat sa-1 ispite1?ti. Oare ai putut ceva ? Te-a ascultat ?,
9. lntrebare: Oare, satan cunoa1?te toate cugetele toate inten-
tiile omu1ui ?
Daca un om, traind alaturi de alt om, cunoa1?te lucrurile
(care il privesc), iar tu, care ai 20 de ani, 1?tii 1ucrurile (care privesc)
pe aproape1e tau, oare satancare este a1aturi de tine de 1a nu
gindurile ta1e? Doar are deja 6.000 deani! Desigur, nu
cenl ca inainte de a-1 ispiti pe om, el (deja) ce va face acesta. Ispi-
titorul ispite1?te fara sa daca (omul) se va supune sau nu; pina
cind ?, pina ce sufletul li va da roaba vointa sa. De nu zicem
ca diavo1ul toate gindurile intentiile inimii. Pentru ca,dupa
cum un copac, avind multe crengi mladite( iar oamenii) pot 1ua din
ele cite vor, 1a fel se intimp1a intre cele : sufletul are
(numeroase) ramuri ale gindurilor intentii1or. Satan pune stapinire
peste (citeva din ginduri intentii), dar nu 1e supuRe pe toate.
10. Uneori este mai puternica partea rautatii a produce ginduri,
alteori gindirea omului,atunci cind ajutor izbavire
c1e 1a Dumnezeu se !ntr-un caz, este infrint,
altul impune vointa sa. Uneeri omul se apropie de Dumnezeu
de zel; satan vede, ca 1ucreaza contra 1ui dar nu-l poate opri. De
ce? Pentru ca are vointa sa strige catre Dumnezeu are (ca) 1ucru
firesc faptul de a iubi pe Dumnezeu, de a crede, de a-L cauta a se
apropia (de viata de toate agricultorul lucreaza pamintul
(dar, pentru a rodi, ogorul are nevoie de ploaie de sus, de la Dumnezeu) ;
la fel se intimpla intru cele acolo) 1ucrurile trebuie
privite sub doua aspecte. Se cuvine deci, ca omul (impins de propria-i
vointa) S3 cultive pamintu1 inimii sale sa se trudeasca, pentru ca
208
Sl"!NTUL MACARIE EGIPTEANUlo
Dumnezeu cere din partea omului munca, truda osteneala. Dar
nu se arata norii cei (nu ploi1e harului, truda agriculto-
rului nu la nimic.
11. Acesta este semnul (distinctiv) al (faptul)
(omul) oriclt s-ar trudi oricite fapte bune ar face, se comporta ca
cind n-a facut nimic. Astfel, cind zice: N-am postit. Cind
se l'oaga, (zice): Nu m-am rugat. Cind staruie rugaciune, (zice):
N-am staruit. Abia sint la inceputul exercitiului al trudei, pe
buna dreptate) : chiar este (om) drept inaintea Dumnezeu, este
dator sa zica : Nu sint drept, nici n-am trudit, ci fiecare sint un
incepator. Dator este, de asemenea, ca fiecare sa fie animat de na-
dejdea, bucuria viitoare a zicind:
Daca n-am fost astazi, fi izbavit miine. Dupa cum, cel ce
vie - inainte de a incepe truda - este plin de speranta
bucurie; imagineaza deja butucii, inchipuie recolta - (deci) ina-
inte de a obtinut vinul - se apuca de lucru, pentru ca na-
dejdea il dispun 1a truda 1a multe cheltuieli din casa
sa; dupa cum, cel ce casa cel ce lucreaza un ogor, la
inceput mult, speranta viitor, tot daca
cineva nu este insufletit de bucurie nadejde, daca (nu zice):
obtine izbavirea viata, nu poate sa suporte necazuri1e, nici povara,
nici sa mearga pe calea cea strlmta. Pentru ca nadejdea bucuria,
prezente el, il fac pe acesta (capabi1) sa trudeasca, sa suporte neca-
zuri sa mearga pe calea cea ingusta.
12. Dupa cum nu este lucru ca un taciune sa fie eliberat de
foc, tot (nu este lucru ca sufletul (sa fie eliberat) de focul
mortii, decit numai cu multa truda. De cele mai multe satan, cu
pretextul bunelor intentii, spunind sufletului: Cu acest lucru te vei
face bine placut lui Dumnezeu, il indeamna 1a ginduri dar
in aparenta bune. Sufletul, astfel nu sa le deosebeasca
cade cursa pierzania diavolului. De aceea, arma cea mai pu-
ternica a atletului luptatorului aceasta. este: sa intre inima sa,
sa lupte impotriva 1ui satan, sa se urasca pe sine sa se 1epede de
sufletul sau (cel pacatos), sa se minie impotriva sa. sa se dojeneasca,
sa se impotriveasca poftelor celor dinlauntru, sa se opuna gindurilor
(celor rele ; intr-un cuvint) sa se lupte cu sine
13. Daca tu iti aperi trupul doar pe din afara de stricaciune
desfriu, insa inlauntru1 tau desfrinezi gindurile tale, un desfrinat
inaintea lui Dumnezeu, nu-ti 1a nimic faptul ca ai trupul
feciorelnic. Dupa cumatunci cind un tinar, amagind
tinara corupindu-o, aceasta este dispretuita de mire1e ei, pentru ca
CELE CINCIZECI DE OMILII
209
--------------------------------------
a desfrinat, tot sufletul cel netrupesc, intrind contact cu
cel ascuns el, cu duhul cel viclean, comite desfriu inaintea. lui Dum-
nezeu. Pentru ca s-a scris: Oricine prive$te femeie, pojtind-o, deja
adulter in inima lui}) (Matei 5, 28). De aceea, (zicem), este
un desfriu care se comite cu trupul este un desfriu care se comite
cu sufletul atunci <2ind acesta sta comuniune cu satan. suflet
(poate) frate atit al demonilor, C1t al Iui Dumnezeu al
jngerilor. Insa, daca desfrineaza cn diavolul, fara nici valoare devine
inaintea MireIui ceIui ceresc.
14. lntrebare: Se oare, satan vreodata omul scapa de
lupta, sau (omul) duce razboi <2it ?
Satan nu inceteaza lupta niciodata. Cit timp ci-
neva acest veac, poarta trup, este razboi (cu el). Dar, odata
ce sagetile ceIe aprinse ale lui satan au fost stinse, ce rau mai poate
face acesta chiar daca vine impotriva Iui ? Se intimpla ca un
prieten al sa aiba proces cu el; dar pentru ca acesta are
pe imparat sprijinitor, prieten ajutor, nimic nu se intimpIa.
intr-adevar, cind cineva a ajnns sa treaca prin toate treptele gradeIe
(de a devenit prietenul imparatului, cine ar mai putea sa-i
faca vreun rau ?
(Iumea noastra), vazuta, unele cetati primesc de Ia imparat da-
ruri ajutoare. Daca ele trebuie) sa aduca, vreun oarecare servici,
nu pierd nimic, odata ce primesc atitea bunuri de la imparat. Tot
stan Iucrurile cu ei sint (mereu) atacati de insa
(intrucit) au (a se uni cu) Dumnezeirea, au fost imbracati cu
odihna cea de sus, nu pasa de razboi.
15. Dupa cum Domnul S-a imbracat trup, parasind toata stra-
lucirea puterea, Ia fel se imbraca Duhul Sfint sint intru
odihna. Chiar daca vine un razboi din afara, (chiar daca) satan bate la
ei sint asigurati rnlauntru, d1atorita puterii Domnului, nu se
ingrijoreaza din <2auza Iui satan. Cind aceIa a ispitit pe Domnul 40 de
zile in pustiu, cu ce l-a vatamat prin f-aptul ca s-aapropiatde trupul
Sau? ca inlauntrul Sau era Dumnezeu! Tot
chiar daca sint ispititi din afara, pe dinIauntru sint de dumne-
zeire nu slnt vatamati cu nimic. Daca cineva a ajuns la aceastii
treaptii, a ajnns la iubirea perfecta a lui Hristos la pIenitudinea
dUlY'nezeirii (Ioan 4, 16; Col. 2, 9). Dar cel care nu este acela inca
are de dus riizboi inlauntrul sau. Intr-un moment se rugii-
ciune, dar alt moment se aflii strimtorare razboi. vrea
Domnul; ca fiind incii copH, 11 exerseaza pe acesta razboaie.
fiindcii doua lucruri se afla inliiuntrul siiu: lumina intunericul,
- Sf1ntnJ M!lcarie
210
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
odihna necazul, (intr-un moment) acesta se roaga iar
a1tul este tulburat.
16. Nu auzi ce spune
rrupul meu fie a$ limbiLe ingerilor, dar
gostc nu am, nimic nu sint Cor. 13, 1). Aceste daruri sint, intr-ade-
indemnatoare (spre insa cei ce poseda, se afla
lumina, sint prunci; muIti dintre frati au ajuns Ia astfel de
trepte, au primit darul al descoperirii al profetiei, dar
pentru ca n-au ajuns pina Ia iubirea cea care este Iegatura
(Col. 3, 14), a asupra Ior razboiul fiind neglijenti,
au cazut. Pe cind, daca ajunge Ia iubirea cea este
legat al harului. Iar daca numai putin se apropie de masura
iubirii nu ajunge sa (intru totul) Iegat de ea, un astfel de om se
afla inca sub (imperiul) fricii, al razboiului al caderii daca nu se
asigura satan il doboara.
17. (se face) C<l multi (din cei ce au primit daruri
s-au ratacit de la dreaptacredinta, cind harul era (deja) intru
ei. Crezind ca au ajuns la au : Ajunge, nu trebuinta
(de mai mult). Or, Domnul este infinit nu poate cuprins cu mintea.
De aceea, nu indraznesc sa spuna ca L-au cuprins
deplin, sint smeriti, ziua noaptea. domeniul celor
zute, este infinita, de aceea cuprinde doar cel ce s-a instruit a
buchisit destul. Tot (stau aici. De nimeni nu poate fi
cuprins estimat Dumnezeu afara de cei L-au gustat, L-au primit
il?i cunosc slabiciunea 101".
Daca cu putina instructie, intr-un S'at, unde sint oa-
meni simpH, il lauda, pentru ca tarani fiind, nu I?tiu sa apre-
cieze. Daca om, ou putina 1a unde sint
oratori nu sa se arate sa pentru
ca il iau drept un taran.
18. Unde merge omul - care se afla lupta
sufletul sau cele doua chipuri : al pacatului al haruIui -- atunci cind
se muta din aceasta Iume, dat fiind ca de ambele parti este tinut ?
merge la locul spre care este indreptata mintea
f?i iubirea sa.
Daca necazul razboiul peste tine, dator sa te opui
sa Pentru ca nu depinde de tine faptul ca isca razboiul,
dar de tine depinde sa-l Vazind Domnul gindul tau, faptul ca
Il din toata inima ca te lupti ceIui rau), indepar-
teaza, intr-oclipita moartea din sufletul tau - acest Iucru este greu
pentru - te sinurile Iumina Lui. lntr-o c1ipita te
CELE CINCIZECI DE OMILll 211

smulge din gura intunericului indata te duce Lui. !ntr-o
c1ipita Dumnezeu poate sa faca toate acestea, numai daca 11
Dumnezeu lucrarea omului, pentru ca sufletul este al

19. Spunind pilda cu semanatorul, (ziceam) adesea ca, acesta
pune saminta sub brazda, el trebuie sa ploaia cea
de sus. Pentru ca daca apar norii sufla vinturile, osteneala
agricultorului la nimic, iar saminta ramine fara rod.
pune acest lncru domeniul duhovnicesc: daca omul se
doar cu lucrarea sa, acel lucru, strain de firea sa, este
imposibil sa faca roade vrednice de Domnul. ce consta lucrarea omu-
? abtinere, fuga de lume, staruinta rugaciune, prive-
ghere iubirea fata de Dumnezeu de frati. Aceasta este datoria
lui sa faca. Dar daca el se doar la activitatea sa, se
sa primeasca altceva (din afara), vinturile Duhului Sfint
sufla sufletul sau, norii cei nu se aratii se pogoara
ploaie dincer, care racore1?te sufletul, omul poate sa dea roade vred-
nice de Dumnezeu.
20. S-a scris: cind vede rod, curcitii,
multe .. pe cind, pe nu rod, dez-
in joc. (Ioan 15, 2). De aceea, datoria omului
aceasta este : fie ca poste1?te, fie ca privegheaza, fie ca se roaga, fie ca
faceceva bun, pe toate acestea sa le atribuie Domnului sa zica:
Daca Dumnezeu m-ar fi intarit, fi putut sa postesc, nici sa
ma rog, nici sa ma desprind de lume. astfel, Dumnezeu, vazind
buna ta intentie, (vazind) ca faptele, pe care tu chip firesc le faci,
le atribui Lui, va darui pe cele ce Ii sint proprii anume bunu-
rile) cele duhovnice1?ti, divine Care sint acestea? Roadele
Dul1Ului sint bucuria veselia.
21. Dar pentru ca asemenea iubirii, credintei ruga-
ciunii, (ca roade sint echivalentele lor arata-ne
ce se deosebesc cele ?
Cele pe ,care le cu propriile-ti puteri sint bune
bineplacute Dumnezeu, dar sint pure. De exemplu, iube1?ti
pe Dumnezeu, dar chip desavir1?it; vine (insa), Domnul 1?i-ti da
iubirea cea neschimbatoare cereasca. Te rogi, chip natural, dar
mintea iti este distrata te la multe; Dumnezeu, (insa), iti
da rugaciunea cea adevarata, in duh (Ioan 4, 23).
In viata de toate zilele, cele mai multe cazuri, pamintul pro-
duce, de la sine, spini; agricultorul 11 ara, 11 cu grija,
arunca saminta, dar spinii, fara sa fi fost semanati, cresc se
212
SF!NTUL MACARIE EG IPTEANUL
inmultesc, pentru ca dupa calcarea poruncii s-a zis Adam : Spini
iti rodi tie (Gen. 3, 18). Agricultorul
pamintul, smulge maracinii, insa se
inmultesc. Transpune aceaSLa don1eniul duhovnicesc. Dupa calcarea
poruncii decatre Adam, pamintul inimii spini palamida;
omul lucreaza dar maracinii g'indurilor rele cresc (mereu).
Dupa aceea, Duhul vine ajutorul slabiciunii oamenilor,
iar Domnul arunca pamintul inimii saminta; spinii pa1amida mai
cresc inca. Din nou, Domnul impreuna cu omul, lucreaza pa-
mintul inimii,cu toate acestea duhuri necurate spini odraslesc
acol0. pina ce vine vara ('cea duhovniceasca), atunci c'ind harul abunda,
iar spinii se usuca de caldura soareIui.
22. rautatea exista firea (omeneasca), ea peste
aceasta,doar daca afla hrana ea).
Neghina poate sa covorul verde de gr'iu, dar sosind vara
dupa ce spicele s-au copt, neghina nu mai poate sa vatame griul. Ce
se intimpla daca treizecl de banitede griu curat se amesteca cu un
kilogram de neghina? (Neghina) este de prisosul griului.
Tot se intimpla (starea de) har; cind harul darul lui
Durr.nezeu prisosesc om, cind omul se Domnul, iar
rautatea mi,ca masura mai exista intru el, ea nu mai poate sa-l va-
tame, nu mai are putere asupra lui, el. De
altfel, venirea Domnului grija sa (de oameni) aveau ca scop sa eli-
bereze pe cei erau robiti (rautatii) sa-i faca invingatori
ai mortii ai pacatului. Prin urmare, fratii nu trebuie sa fie
daca sint necajiti de cineva (pentru ca aceasta se face) ca sa fie izbaviti
de rautate.
23. Chiar (perioada) Vechiu1ui (Testament), Moise Aaron,
fiino imbracaticu preotia, au suferit multe. Caiafa insa, ce1 care ocupa
scaunu1 10r, a prigonit a condamnat pe Domnul : avind (Dom-
respect fata de preotie, a 1asat sa se intimple Tot pro-
fetii au fost prigoniti de (ceidin) neamul 10r. Moise 1-a urmat
Petru; lui s-a incredintat Biserica cea noua a lui Hristos preotia
cea adevarata; acum exista un botez a1 focului a1 Duhului,
taiere imprejur a inimii (Rom. 2, 29). Duhul ce1 divin ceresc rezidi:i
minte. chiar cei atita timp cit sint trup,
nu sint grlja. se tem pentru ca au libertate de vointa
pentru ca sint ispitelor. Numai cind sufletul va ajunge ce-
tatea sfintilor, numai atunci va putea sa fie scutit de necazuri ispite.
Acolo, cetatea sfintilor) nu mai exista suparare, truda, ba-
trinete, satan sau razboi, odihna, bucurie, pace m'intuire. Domnul
CELE CINCIZECI DE OMILII 213
Se afla mijlocul acestora. Care Se Mintuitor, pentru ca
pe cei robiti; care) Se doctor, pentru ca da
doctoria cea cereasca divina vindeca patimile sufletului, care,
unele privinte, stapinesc asupra omului. Intr-un cuvint, Iisus este im-
parat Dumnezeu, pe cind satan este tiran un principe rau.
24. Prin urmare, Dumnezeu ingerii Sai vor ca omul sa fie alaturi
de ei impar.'itie; dar diavolul ingerii sa1 vor de partea lor.
Deci, la mjiloc intre cele doua realitati se afla sufletul, fiul aceIei
parti se face, catre care inclina voia sa.
Dupa cum, atuncicind un tata - fiul tara straina
unde poate flare saIbatice - ii da acestuia leacuri,
iar daca acestea sau balaurii se arunca asupra lul, Ie da (otravurile)
Ie ucide, tot sa ne sirguim sa obtinem medicamentul ce1
ceresc, leacul izbavitor pentru suflet, pentru ca sa ucidem cu eI fiarele
cele veninoase, care sint dul1urile ce1e necurate. Nu este sa
dobindim inima curata; numai cu multa lupta truda, nnmal daca
smulge din radacina rElUl, omul poate sa doblndeasca
inima curata.
25. Se sa primit cineva harul, dar sil nu aiba inima
curata. De aceea au cazut cei ce au cazut, pentru ca n-au crezut ca dupa
(ce au primit harul) se mai afla ei fumul pacatul. Cei clrepti, insa,
(au apucat) ca1ea cea strimta $i plin<1 de necazurl rIll binepIacut
Dumnezeu plna la sfir:;;it. (de exemplu), fiind bogat (at1t)
Dumnezeu". (cit) lume. s-a numit pe sine piimint
(Gen. 18, 27), iar Davi:d z.icea: Eu sint vierme $i nu om.
ocara oamenilor poporului)} (Ps. 21, 6). La fel, toti Apostolii
profetii rau au patimit au fost defaimati. Dar Domnul insu$i, Care
este Dumnezeu calea (vietii), Care n-a venit pentru Sine lnsu$i, ci
pentru tine, ca sa-ti fie exemplu implinirea) a tot binele, iata cit
S-a umilit. 1uat chip de rob, (El), Care era Dumnezeu Fiul lui
Imparatul Flu a1 lmparatului, Care daduse leacurile
cele tamaduitoare, Care vindecase pe cei raniti, S-a aratat ca unul
dintre ei.
26. Dar sii nu dispretuie:;;ti demnitatea divina vazindu-L (pe Fiul
lui Dumnezeu) exterior, smerit asemenea noua, ca pentru S-a
aratat a:;;a, iar nu pentru
Ginde:;;te-te cit de mult a fost umi1it, mai umilitdecit oricare dintre
oameni, acel moment cind, imbulzindu-se multimile strigau: Riis-
tigne$te-L. (Luca 23, 21). Dupa cum viata cle toate
zilele, un raufacator fiind conclamnat de judecator, este dispretuit
batjocoritde tot poporul, tot (a fost privit) Domnul momentul
214
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUI,
rastlgnirii : ca un om care trebuia sa moara, a fost dispretuit) de
farisei. Ce umilinta a suferit cind L-au scuipat fata, cind I-au pus
cap) coroana de spini cind L-au palmuit. Pentru ca s-a scris:
Spatele l-am dat spre obrajii piilmuiri, fata
nu am de TU$inea (Luca 50, 6). Dumnezeu
atitt>a ocari, suferinte umilinte a suferit, tu, care noroi dupa fire,
tu, a carui fire este muritoare, oricit te smeri, nu face nimic
asemenea Stapinului tau. Dumnezeu S-a smerit pentru tine, cind
tu nu te pentru tine, cite ingimfi te ! a
ca sa ia (asupra Sa) necazurile (tale) sa-ti dea odihna Lui ;
tu, insa, nu sa te jpentru 'ca 'as'tfeJ sa obtii ra-
nilor tale. inga'duintei indelungii Sale rabdari, Amin.
OM1LIA XXVII-A
Aceasta omi1ie, ca precedenta, trateaza mai pe larg. (mai
intii) despre demnitatea starea omului apoi multe
lucruri foarte folositoare despre libertatea amestecind unele
chestiuni pline de intelepciune
1. omule, nobletea, demnitatea Tu
frate al lui Hristos, prieten al lmparatului, mireasa a mirelui celui ce-
resc! Pentru ca acela care poate sa cunoasca demnitatea sufletului sau,
poate sa cunoasca puterea tainele dumnezeirii, dar mai mult sa
se smereasca; pentru ca, prin puterea lui Dumnezeu, (atit
demnitatea, cit caderea sa.
Dupa cum Domnul, trecind prin suferinte rastignire, a fost
:'li de-a dreapta Tatalui, tot trebuie ca tu sa suferi, im-
preuna cu sa te impreuna cu pentru a ridicat
a sta scaun) impreuna cu pentru a te uni cu trupul lui
Hristos pentru a imparati, impreunacu acel Pentru ca
dat'ii piitimim cu vom fi sliiviti cu
(Rom. 8, 17).
2. Toti aceia, care pot sa sa treaca de zidurile rautatii,
intra cetatea cea cereasca, cea plina de multe bunatati,
unde se odihnesc duhurile celor drepti. Se deci, ca pentru acest
lucru, sa ne trudim :'li sa ne luptam mult. Pentru ca nu este drept ca
Mirele, care a pentru tine, sa patimeasca :'li sa se rastigneasca,
iar mireasa, JJentru care a Mirele, sa ,fie u:'luratica. Dupa
cum de toate zi1ele, desfrinata se da tuturor, fara friu, 1a
fel si sufletul se da oricarui demon se de duhuri.
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE:;;TI 215
Sint (unii oameni) care savir1lesc pacatu1 (poarta) raul ei)
cu libera, sint insa altii (care pacatul) impotriva vointei.
Ce inseamna a,ooasta? Cei care poarta rau1, printr-o li'bera a1e-
gere, sint cei care 1asa voia lor prada riiutatii, leaga cu ea prietenie
se complac aceasta stare). au pace cu satan nu duc
razboi cu diavolul cugetele lor. cind cei care au pacatul ei,
impotriva vointei lor, au), dupa cuvintul Apostolului Pavel, "luptzn-
du-se impotriva in 11ladularele (Rom. 7, 23). Puterea aco-
peramintul cel intunecos este ei, impotriva vointei lor, nu gasesc
placere e1e nu li se supun; din contra, vorbesc lucreazii impo-
triva 10r se minie pe ei sint cu mu1t rnai buni mai
de cinste inaintea Dumnezeu decit aceia care, ou voia 10r se 1as,1
prada rautatii gasesc p1acere ea.
3. Sa presupunem ccl un impiinat fata saraca, imbra-
cata zdrente fara sa se alaturi de ea, dezbraca de hai-
nele ei murdare, spa1a de negrea1a (de ea), cu
Ilaine straIucitoare face 1a masa tot 1li
Domnu1, aflind sufletul ranit acoperit de vinatai, a pus (pe ranile)
doctorii, l-a dezbracat de haine1e negre de rautatea cea
noasa 1-a imbracatcu haine divine, luminoase
straIucitoare, i-a pus cununa pe cap l-a facut masa im-
pariiteasca, pentru a se bucura veseli.
Sa presupunem, de asemenea, existc'1 gradina cu pomi fruc-
tiferi binemirositori, cu multe 10curi incinta'toare, pline de frumu-
sete, de balsarn de odihna ca oricine trece pe aco10 se desfateaza
se la fel este cu sufletele lmparatia (cerurilor). Toate
se bucura se veselesc, (toate) sint imparati, domni Dumnezeu.
lru ca s-a scris: jmparat imparatilor Domn DomniLor
(Apoc. 17, 14).
4. nu este un lucru taina aceasta mare
este; deci con$tient de nobletea ta; de japtul ca jost chemat
demnitatea impardteasca (chemat) sa jie neam ales, preotie
sjznt \Petru 2, 9). Taina este straina de lumea aceasta.
Astfel, cind slava bogatia imparatului sint lucruri stri-
cacioase trecatoare, acea impariitie (acea) bogatie sint lucruri ce-
de slava. Or, domnesc impreuna cu Imparatul
cel ceresc, Biserica cea cereasca. (fiindca) este zntii-nascut dint-
tre cei morti (Col. 18), sint intii-nascuti. Dar, sint astfel
(priviti) inaintea Dumnezeu, ca (oameni) incercati
virtute), ochii lor sint cei de urma vrednici cle dispretuit. Iar
216 SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUL
fclptu1 acesta, (adica; de a smeriti ::Ji de a se considera de nimic,
(a devenit) pentru ei ca a doua natura.
5. : Oare ei ::Jtiu ca au dobindit un dar pe care nu-l
aveau, 1ucru strain de firea 10r ?
lti spun : inseamna ca sint incercati virtute),
progresat ::Ji ca ::Jtiu ca au dobindit ceea ce aveau. Dar
fiind, venind harul ii invata sa nu tina mare) cinste sufletu1
10r, (sa creada despre ei) ca au progresat, ci sa se considere, mod
firesc de (A::Ja se face ca), pe cind sint de cinste ina-
intea sint (de dispretuit) inaintea (ochi1or) 10r; pe cind
progreseaza virtute) ::Ji cunoa::Jterea 1ui Dumnezeu, (se arata) ca
::Ji cind n-ar ::Jti nimic; pe clnd sint bogati inaintea Dumnezeu, (sint
saraci) inaintea (ochilor) 10r. Pentru ca daca Hristos, chip de rob
(Filip. 2, 7), a invins pe diavo1 prin Ismerenie; 1a inceput, prin
ingirnfare ::Ji mindrie a nimicit pe Adam. Ace1a::Ji ::Jarpe, ascunzindu-se
acum in1auntru1 inimilor, surpa ::Ji pierde neamu1 prin
mindrie.
6. Dupa cum atunci cind cineva, fiind liber, nobil ::Ji bogat
(aceasta) 1ume, pe cind adauga alte bogatii, l::Ji pierde capul, pune
nadejdea sine, devine nesuferit,ca1ca pe toti picioare ::Ji se poarta
urit, tot a::Ja fiind lipsiti de discernamint, de indata ce 1i se impli-
ne::Jte cit de putin rugaciunea ::Ji (afla) odihna, incep sa se ingimfe,
piarda capul, sa judece (pe altii) ::Ji cad ce1e mai de jos a1e pamin-
tului. Pentru ca ace1a::Ji ::Jarpe, care prin m'indrie 1-a scos pe Adam
odinioara (din paradis), cind a zis : Veti fi ni$te dumnezei (Gen. 3,5) ;
ace1a::Ji seamana (acum) inimi mindria, zicind: E::Jti desavir::Jit, (ce1e
de pina acum) iti ajung, te-ai facut bogat, n-ai nevoie de nimic, e::Jti
fericit. Sint, insa, a1ti oameni care, de::Ji sint bogati (aceasta) 1ume,
de::Ji bogatia 1e aduce multe roade, ei ar,ata discernamint, se min-
dresc ::Ji nU-::Ji increderea ei in::Ji::Ji, ci ramin aceia::Ji, pentru ca
::Jtiu ca, dupa be1::Jug (poate) urma (sarcia). De asemenea, cind ajung 1a
paguba ::Ji ananghie, se intristeaza, ci ramin ca mai inainte, pentru
ca ::Jtiu ca iara::Ji (poate) urma be1::Jugul. Capatind, deci, 1unga expe-
rienta, ei sint (niciodata)surprin::Ji; de aceea, cind se afla be1::Jug,
se mindresc, iar cind vine peste ei paguba, sint cuprin::Ji de uimire.
7. Aceasta inseamna cre::Jtinismul: gustare din hranirea ::Ji
IJotolirea setei cu adevarul, intr-un mod rea1 ::Ji eficient. Dupa cum
atunci cind cineva, insetat fiind, intilne::Jte izvor incepe sa bea ::Ji,
venind a1tcineva, smu1gindu-1 de aco1o ::Ji ne1asindu-l sa se indestuleze
pe cit vrea, ce1 care gustase dinapa arde ::Ji mai mult (de doru1 ei) ::Ji
cauta cu mai multa ardoare, 1a fe1 (se intimp1a) ::Ji domeniul cel
t:ELE CINCIZECI DE OMILII 217
duhovnicesc: gustind cineva de hrana cea cereasca,
sustragindu-l (cineva de la ea), nimic nu-i (mai poate) aduce
indestulare.
8. lntrebare: De ce nu-i este dat sa fie indestulat?
Domnul slabiciunea omului, (faptul) ca numai-
decit se ingimfa. De aceea, ajutorul Sau permite ca omul
sa fie incercat muncit. ca, daca tu putin (har) primind, te
nimic nu te mai poate retine, cu cit mai nesuferit te-ai
face, daca s-ar da harurile din De aceea Dumnezeu, Care
slabiciunea (ta) lasa adinca Sa 'intelepciune) ca sa fii supus
la pentruca sa te sa-L cauti cu mai mult
viata de toate zilele, atunci cind un sarac punga cu
aur 'incepe sa strige: Am gasit, am gasit punga, sint bogat, au-
zind cel ce a pierdut-o, (vine) ia. De asemenea, atunci cind un
om bogat, capul, incepe sa insulte, sa-i calce pe toti
picioare sa se ridice deasupra tuturor, auzind 'imparatul (vine)
coniisca bunurile; tot (se intimpla cele
unii abia gusta din odihna, ne1?tiind s-o pretuiasca, pierd ceea ce au
primlt. Pentru ca pacatul le intuneca mintea.
9. ((Cum se face ca unii cad, dupa ce i-a cercetat harul ?
Oare (acum) satan nu este mai slab? Cum poate sa fie noapte, atunci
cind este
Harul 'ingaduie (sa fii lasat seama) rautatii, nu pentru
ca el se stinge, sau se ci pentru ca libertatea vointei tale sa
fie incercata (sa se arate) ce parte inclina. Atunci, insa, cind tu
din nou te apropii, cu vointa ta, de Domnul, tu indemni l1arulca
sa te cerceteze. (Ar fi de neinteles) cum de s-a scris: Nu stingeti
Duhul Tes. 5, 19), daca tu nu l-ai stinge, atunci cind, neglijent fiind,
vointa ta nu se acorda cu De s-a spus : Nu intristati pe
Duhul cel Sjint, cu jost pecetluiti pentru ziua
(Efes. 3, 40). ca depinde de vointa ta de 1ibera ta hotarire sa
sa nu intristezi pe Duhul cel Sfint. Eu iti spun ca
cei sint captivati 'imbatati dupa bine, ei au 1iber-
tate a vointei; datorita acesteia, ei incercati demulte rele, (dar)
se indreapta spre ceea ce este bine.
10. Dupa cum cei ce se afla alte demnitati, cei bogati nobiH
(pot) sa paraseasca din libera alegere initiativa demnitatile, bogatia
starea lor ; sa se 'imbrace haine murdare saracacioase, (sa schim-
be) slava cu lipsa onorurilor sa devina saraci dispretuiti, pentru ca
acest lucru sta propria lor alegere; (tot se intimpla cu ale-
gerea binelui a raului). Ba, eu 'iti spun ca Apostolii, care posedau
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
harul chip desavir1?it, nu erau impiedicati de sa faca ceea ce vo-
iau, chiar ar fi voit sa savir1?easca ceva ce nu era harului.
Pentru ca firea noastra este capabila 1?i de bine de rau, iar puterea
potrivnica (poate doar sa) dar nu sa forteze (1a
raului). urmare, tu ai libertatea sa te apleci de partea de care
Nu vezi ca Petru a fost mustrat (Gal. 2, 18), (ca) venind
Pavel (la Antiohia, l-a certat), ca pe unul care era vrednic de mustra-
re. Pavel, de asemenea, om duhovnicesc fiind, din propria-i vointa s-a
certat cu Barnaba iscindu-se neinte1egere intre ei,
unul de altul" (Fapte 15, 39). Pavel zice Fratilor, de
un om in vreo cei duhovnice$ti irtdreptati-l pe
unul ca cu duhul blindetii; luind ca nu
in (Gal. 6, 1). Iata, (deci), ca cei sint
ispititi pentru faptul ca dispun inca de libertatea vointei, iar
ataca, atlta timp cit sint veacul acesta.
11. lntrebare: Oare, Apostolii ar fi putut sa pacatuiasca daca ar
fi vrut, sau harul era mai puternic chiar decit voia lor?
nu mai puteau sa pacatuiasca, pentru ca nu alegeau
(pacatul), ca unii care se af1au har lumina. Prin aceasta, nu
vrem sa spunem ca harul era slab ei, cl spunem doar ca harul lascl
celor duhovnice1?ti sa aiba voia lor, (le lasa) puterea de a savir1?i cele
ce voiesc sa se intoarca incotro voiesc. Desigur, firea omeneasca este
slabii ea poate sa se intoarca alta parte) chiar cind binele 10-
ea.
Cei ce se imbraca (cu cele necesare) pentru razboI, cu scut
sint siguranta dU1?manii nu-i ataca; daca ii ataca, depinde
de vointa lor, fie sa se foloseasca de arme, 11i sa se lupte cu dU1?manii
sa-i biruie, fie sa complaca dU1?manilor, sa nu lupte
- de1?i au arme - 1?i sa incheie pace cu ei. Tot a1?a cre11tinii, care
sint imbracati cu puterea cea mare au armele cele (pot), daca
VOr sa se complaca lui satan, sa nu se razboiasca, ci sa
faca pace cu Pentru ca firea (omeneasca) este schimbatoare daca
vrea cineva, poate deveni fiu al Dumnezeu sau fiu al pierzarii,
pentru ca are libertatea de a alege.
12. Altceva este sa vorbe1?ti despre piine masa altceva este
sa iei sa din savoarea ei sa ti se intremeze toate madu-
Jarele. Altceva este sa vorbe1?ti despre bautura foarte placuta alt-
ceva este sa mergi la izvor, sa din el sa te desfatezi gustind
din aceasta bautura. Altceva este sa vorbe1?ti despre razboi, despre
luptatorii soldatii cei viteji altceva este sa te duci 1inia de ba-
taie, sa te lupti cu sa ataci sa te retragi, sa sa
C:ELE CINCIZECI OMILII DUHOVNICE$TI 219
dai lovituri sfirl1it), sa obtii 1aurii biruintei. Tot al1a (stau 1ucru-
ri1e) ce1e spiritua1e. Alta este sa tii discursuri, baza) unor cu-
nOl1tlnte l1i notiuni este sa ai, omul ce1 1auntric - fapt
111 realitate, minte mod sigur - tezaurul, harul gustu1 lu-
crarca Duhului Sfint. Cei ce spun vorbe goale sint (nil1te) inchipuiti
sint prada intelectului lor. Pentru ca, zice A:postolul : cuvintul nostru
nu stau in cuvinte de induplecare ale intelep-
ciunii omene$ti, ci in adeverirea Duhului puterii Cor. 2, 4). 1ar
alt loc zice acelal1i (Pavel): tinta poruncii este dragostea, din
inima din cuget bun $i din Tim. 1, 5).
astfel de om nu cade. Pentru ca, multora dintre cei ce au cautat
pe Dumnezeu li s-a deschis poarta, au vazut comoara 111 s-au indrep-
tat catre ea. Dar, pe cind strigau de bucurie, Am gasit comoa-
ra, poarta s-a inchis inaintea lor, iar ei au inceput (iaral1i) s-o caute
sa strige, de tristete: Am gasit comoara, dar am pier-
dut-o.
Cu un anumit rost, se imputineaza harul, ca cu mai mult zel
s8.-1 ca tezauru1 se ,arata pe masura cautarii (lui).
13. Intrebare: Fiindca unii zic ca ace1a care a primit harul a tre-
cut din moarte 1a viata (se pune intrebarea) : Oare, ce1 care se afla
1umina, mai poate sa aiba gindurI murdare ?
Raspuns: S-a scris : Voi ati inceput in Duh acum sfir$iti in trup
(Gal. 3, 3). iaral1i : cu toate DuhuLui, pu-
teti sta uneltirilor (Efes. 6, 11).
lntr-un cuvint, exista doua situatii: una cind (omul) imbraca ar-
me1e sta ca mai inainte) a1ta cind (imbracind arme1e), 1upta im-
potriva puterilor stdpinilor (Efes. 6, '12). Unul se afla lumina,
altu1 se afla intuneric. Pentru ca s-a scris: tn toate luati
credintei, ca puteti stinge toate cele ale celui
clean (Efes. 6, 16). : Sa nu intristati pe Duhul cel Sftnt lui Dum-
nezeu (Efes. 4, 30). iaral1i : Este cu ca aceia au fost lu-
care au gusrtat din Duhul Sjint, cazind sa se (Evr.
6, 4-6).
Vezi ca cei care au fost 1uminati au gustat din har (pot) sa
cadu.
Vezi ca (omul poate, cu vointa sa, sa fie de acord cu Duhul, sau
sa-L intristeze).
Totul1i, el a primit arme ca sa porneasca 1a razboI sa se 1upte
impotriva dUl1manilor; a fost iluminat ca sa stea impotriva intuneri-
cului.
220
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
14. Cum (poate) spune Apostolul:
vorbi in limbile ingerilor,
nimic nu sint Cor. 13, 2).
Nu trebuie sa intelegem (aceste cuvinte) sensul ca
Apostolu1 nu este .nimic : vrea sa &puna ca) comparatie cu iubirea,
care este perfecta, aceste (daruri) sint nimica toata, ca acela care a
ajuns 1a aceste trepte (de poate) sa cada cind ce1 care
are iubirea, nu cade.
Eu iti spun ca am vazut oameni care dobindisera toate darurile
fiicusera ai Duhu1ui, dar care, neajungind 1a iubirea cea
au cazut. Astfe1, unul dintre (barbatii) de seama, 1epadin-
du-se de lume, a vindut toate bunurile sale, a e1iberat sclavi s-a
fiicut renumit pentru inte1epciunea viata 1ui curata. Cu timpul, insa,
el a capatat mare incredere sine, s-a mindrit, iar cele din urma
a cazut desfriu multe re1e.
15. altul, vremea persecutiei, supus trupul (1a torturi)
i?i a devenit marturisitor. Dupa aceea, facindu-se pace, a fost e1iberat,
i?i era renumit; intr-adevar, pleoape1e ii fusesera mutilate; pentru ca
fusesera arse. Deci, plin de s1ava fiind, a fost chemat 1a rugaciunile
(paginei?ti); (atunci), luind alimente (de pe a1tar), dadea s1ugii sale;
ace1 moment mintea 1ui era, ca i?i cind niciodata nu auzise cuvintu1
Dumnezeu.
altul, vremea persecutiei i?i-a expus trupul (la diferite in-
cercari): a fost 10vit, spinzurat, apoi a fost aruncat (Aco1o)
slujea cu credinta femeie ce-i?i consacrase viata 1ui Dumnezeu.
Obii?nuindu-se, insa, cu ea, pe cind era temnita, a cazut desfriu.
Iata deci, cum au cazut bogatul care renuntase 1a averile sale
cel ce dat trupul sa torturat.
16. altul, un ascet inte1ept, care traia cu mine in casa,
se ruga cu mine, era atit de bogat har incit varsa 1acrami de
cainta cind se ruga linga mi:ne. Intr-.adevar, harul fierbea el. se
c{iiduse darul vinde,carilor, alunga pe demoni vinJdeca, prin pune-
rea miinilor, cei care erau paralizati de miini i?i de picioare su-
fereau cumplit. Insa, ce1e din urma, s-a aratat neglijent: fiind sla-
vit de lume i?i comp1acindu-se aceasta, s-a mindrit a cazut cele
maj adinci (abisuri) ale pacatului.
ca f?i ce1 ce a avut darul vindecarilor a cazut?
ca inainte de a ajunge la masura iubirii (desavir!?ite) (oamenii
pot) sa cada, cind cel ce ajunge la (masura desavir!?ita) a iubirii se
leaga se imbata (de ea), este afundat alta lume tdevine) robul
ei, ca cind n-ar mai simti propria sa fire ?
CELE CINCIZECI DE OMll..II 221
17. lntrebare: Ce inseamna (cuvintele): Cele ce ochiul
2ut urechea n-a inima omului nu s-a suit ?.
acel timp (al Vechiului Testament), cei <mari, dreptii,
imparatii profetii, I?tiau ca (trebuia) sa vina Izbavitorul; dar ca (va
trebui) sa sufere, sa fie rastignit sa-!?i verse singele pe cruce, nici
I?tiau, nici se suise 1a inima lor. I?tiau) nici ca va fi botez
cu foc a1 Duhului Sfint, ca Biserica se va aduce piine antitip
a1 Trupu1ui Singe1ui Sau, ca aceia care se vor impartal?i din piinea
cea vazuta, vor minca, chip duhovnicesc, trupu1 Domnului, ca Apos-
to1ii crel?tinii vor primi pe Mingiietoru1, se vor imbraca cu putere
de sus, se vor de dUm!nezeire, iar sufletele se VOr cu Duhu:l
Sfint. Acest 1ucru profetii imparatii 1a inima 10r s-a
suit.
Acum, deci, crel?tinii au a1ta bogatie, (deosebita de vremea ve-
cI1e), a1tfe1 sint daruiti, doru1 10r catre dumnezeire este indreptat.
Dar. del?i au astfe1 de bucurie mingiiere, tot sub frica cutremur
se afla.
18. /ntrebare: Sub ce frica cutremur ?
(Se tem) ca ar putea grel?i vreun fel. ci de faptul
de a veni impotriva haru1ui.
Este intocmai ca atunci cind cineva, avind comoara, ar traversa
10curi unde se <afla ti1hari: acesta, pe de parte, se bucura pentru
boga1;ie comoara, dar pe de alta parte, se teme, ca cumva, ata-
tilharii, sa-1 jefuiasca. Este ca cum tine trupul mina.
Iata, toti am renuntat 1a ce1e vazute, sintem straini, saraci
lipsiti de comuniunea trupeasca, iata trupul (nostru) se
cu rugaciunea: acest caz) se ca fratii sa ia aminte daca cu-
getuJ este armonie cu trupul.
viatade toate zile1e, de ce1e mai multe ori, mai-
marii ateliere1or, au, ziua noaptea, trupul sufletul preocupat de
meserie. De aceea, ia ca cumva fiind strain cu trupul de
aceasta lume, cu cugetul sa fii de ea sa haHiduie!?ti inaceas-
ta 1ume?
Intr-aidevar, ori'ce om, fie ca este om obi!?nuit, soldat sau ne-
gutator, acolo are inlan,uit cugetul, unde este trupul comoara lui.
Pentru ca s-a scris: Acolo unde este este
(Matei 6, 21).
19. Prin urmare, mintea ta catre comoara este (indreptata)? Oare
(este indreptata) intregime catre Dumnezeu, sau Daca este,
se cuvine sa-mi spuneti ce va impiedica (sa facetiaceasta). De buna
seama (cred eu), duhuri1e cele satan tin stapi-
222
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUI,
nire cugetul corup sufletul. Pentru ca diavolul cel foarte vicIean,
avind la indemina multe metode, cugeteIe sufletuIui nu-i
permite sa se roage cum trebuie, nici sa se apropie de Dumnezeu. Pen-
tru ca firea aceasta (omeneasca), este capabila sa intre comuniune
atit cu demonii cu duhurile rautatii, cit cu ingerii cu Duhul
Sfint; poate fi atit tempIu al satan, cit tempIu al Duhului Sfint.
urmare, fl'atilor, cercetati-va vedeti) cu cine sinteti cu
ingerii sau cudemonii ? carui templu sinteti : al Dum-
nezeu sau al diavolului ? Cu ce comoara este plina inima voastra; cu
cea a haruIui, sau cu cea a satan ? Dupa cum casa, plina de mur-
darie de miros urit (este curatita impodobita), tot sufletul,
intregime trebuie sa fie curatit, impodobit umplut de toata aroma
(cu toate) comorile, pentru ca Duhul Sfint sa vina - Iocul Iui
satan - si1 se odihneasca sufLeteIe
20. Nu inseamna ca, auzind cineva cuvintul Iui Dumnezeu a
trecut de partea binelui. Daca ar trece cineva de partea binelui, inda-
ta aude (cuvintul lui Dumnezeu), n-ar mai fi lupte, vremuri cu raz-
bOaIe, drum (de parcurs), indata ceaude, fara osteneaHi,ar ajunge
la odihna la masura Dar Iucrurile nu stau Cine
spune ceva, suprima (libertatea) vointei omului neaga ca existii
putere potrivnica, ce lUipta jmpotriv'a mintii. insa, aceasta zicem :
cel ce iasculta cuvintul vine la pocainta, printr-o luptii inteleapta
mulia chibzuire, dar dupa aceea, interesul omului, harul se impu-
tineaza; (omul) este supus 1a exercitiu incercari de Iupta, iar (cind
este deplin format), el da lupta cu satan dupa cale lupta in-
delungata, obtine Iaurii biruintei devine D.aca numai auzind
cineva, (Cuvintul) ar trece fara osteneala de partea binelui, (atunci)
toti bufonii desfrinatii ar intra imparatia (lui Dumnezeu)
viata Dar nimeni nu va da ceva fara truda ostenea-
]a, lJentru ca de este (Matei 7, 14).
aceasta caIeanevoioasii, plina de necazuri, se cuvine sa staruie cel ce
vrea sa intre viatii.
21. D.aca ar fi posibil sa cineva fara truda,
n-al' mai fi de poticnire de (1 Petru 2, 8).
N-ar mai fi credinta necredinta, omul ar ca Iegat. incapabi1
sa s intoarca spre bine sau spre rau. Or, se da lege numai celui ce
poaie sa se intoarca spre ambele parti, ceIui ce are libertate de vointa
poate sa duca razboi cu puterea potrivnica. Pentru natura incatu-
nu exista Iege. Soarele, cerul pamintul n-au fost supuse legii,
pentru ca sint creaturi a caror natura este supusa (determinismului),
de aceea nu sint posibile nici de recompensa, nici de pedeapsa. Cinstea
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI
223
slava au fost pregatite pentru cel ce (poate sa) se indrepte spre bine ;
tot a:;;a iadul gheena au fost pregatite pentru cei capabili sa evite
raul, sa se intoarca spre bine spre partea cea de-a dreapta, (dar n-au
facut-o). Iata deci ca, atunci cind zici ca omul cel bun este lipsit de
libertate, il lipse:;;ti de lauda. Cel ce este, din fire, bun, chiardaca do-
re:;;te aceasta, nu este vrednic de lauda. Pentru ca este vrednic de
lauda, cel ce se lupta, daca nu imbrati:;;eaza binele chip liber.
22. Sa presupunem ca este (de fata) un corp de armata persan
altu1 roman ca din rindurile lor ies doi tineri, la fel de puternici,
care se iau la lupta; la fel stau fata fata, cu puteri egale, puterea
potrivnica mintea; .pu,terea care are a lingill?i sufletul
de &-1 momi ,de pcn-tea 5a este egaHi cu aceea pecare are sufletul
a se supune a nu-i ceda lntru nimic. Ambele puteri indeamna,
la bine, fie la rau, dar nu constring.
Deci, liberei vointe, acordindu-i-se asistenta ea, care se
lupta., poate sa primeasca arme din cer cu ajutorul lor sa invinga
sa. smulga din radacini Sufletul poate sa se opuna pacatu-
lui, dar poate sa invinga sa smulga din radacina pacatul fara
(aju'torul Lui) Dumnezeu.
Cei ce aseamana. pacatul cu uria:;; puternic, sufletul cu
copil, gre:;;esc. Pentru ca, daca a:;;a de inegale ar fi lucrurile - pacatul
ca uri a:;; , iar sufletul ca copil - Legiuitorul ar fi fost nedrept,
dind olnului porunca sa se lupte cu satan.
23. Acest lncru .este capital parcurgerea) caii (care duce) catre
Dunlnezeu : sa strabatem calea cu multa rabdare cu b1indete ;
prin acestea poate cineva sa dobindeasca dreptatea, intelegind
dreptate Domnul Insu:;;i. Aceste porunci, care cuprind astfel de
dispozitiuni, sint intocmai ca ni:;;te borne indicatoare,a:;;ezate pe dru-
mul imparatesc, care duc pe calatori la cetatea cea cereasca. Pentru
ca, zice: Fericiti cei cu duhuL, Fericiti cei bLinzi", Fericiti
cei miLostivi (Matei 5, 3 !?u.). Acesta da cre!?tinism! Dar daca cineva
merge pe aceasti'i cale, ratace:;;te pune (vietii sale) rea temelie.
Slava indurarilor Tatalui Fiului Sfintului Duh, veci. Amin.
OMILIA XXVIII-A
Aceasta omilie descrie deplinge nenorocirea sufletului care
10cuie:;;te Domnul, din pricina pacatului. (Trateaza) despre Ioan
i3otezatorul anume faptul) ca nimeni dintre cei nascuti din femeie
nu este mai mare decit
224
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUI,
1. Dupa cum odinioara, miniindu-Se Dumnezeu pe iudei, a dat Ie-
I"1J.saHmul miinile incit au stapinit peste ei cei ce-i
urau n-au mai existat sarbatoare jertfa, tot (acum), miniindu-
Se pe suflet, pentru calcarea poruncilor (Sale), 1-a dat mlinile
maniIor, (a.dica) a demonilor a patimiIor. Acestea 1-au dus 1a ratacire
1-au ruinat cu incit nu mai era el nici sarbiitoare,
nici tamiiere, nici jertfa adusa Dumnezeu; gfndurilor s-au
umplut de ingrozitoare fiare salb'atice, iar spirituali, plini de
rautate, s-au strecurat ele.
dupa cum casa, daca nu mai este locuita de stapinul ei, este
cuprinc;;i de intuneric, se degradeaza se umple de gunoi murdarie
tot sufletul care nu Stapinul sau, el
hor;:, jmpreuna cu ingerii Sai, se umple de intunerecul pacatului, de ru-
patimilor de toata necinstea.
2. Vai de calea pe care nimeni nu merge, nici nu se aude pe ea
glasul omului! Ca ea devine refugiu pentru animalele salbatice. Vai
de sufletul pe care nu-l cerceteaza Domnul de glasul Lui nu fug din
el flarele spirituale ale rauHitii. Vai de casa care nu sta-
ei! Vai de corabia ce n-are clrmaci, ca fiind purtata de valurile
fllrtuna marii, cele din llrma) va pieri. Vai de sllfletul cel lipsit
de Hristos, Clrmaciul cel ca aflindu-se pe marea cea amara
a intunericului, zbuciumat de furtuna patimilor strimtorat de duhtI-
rile cele cele din urma va pieri! V,ai de sufletul ce are
pe Hristos, sa-1 ltIcreze grija sa poata saadtIca roadele cele btIne
a1e pentrtl ca Ptlstitl fiind p1in de spini mal"acini, ce1e
din tlrma fi dat prada focului! Vai de sufletul ce are pe Hris-
tos, Stapinul satl, 10cuind e1, pentrtl ca ptlstitl fiind de miro-
sul ce1 gretl al patimilor, se face rautiitii.
3. Dtlpa atunci cind agrictlltorul, mergind sa 1tIcreze ogortIl,
sa ia tlne1te1e (necesare) pentru 1tlcru; tot
Hristos, lmparatu1 ce1 ceresc agricultor, catre
omenirea cea ptIstiita de pacat, imbracind trtlpul ca instrtlment
crtl(;ea, a pre1tIcrat ce1 ptlstitl, a indepartat din e1 spinii ma-
racinH dtlhurilor vic1ene, a smuls neghina pacatului toata btIruiana
pac8.ttl1ui a ars-o foc. Pre1ucrindtI-1, astfe1, Ctl 1emnul crucii, a factlt
din e1 gradina minunata a Dtlhului,care adtIce Stapinului Dumne-
zeu tot fe1ul de roade dulci p1acute.
4. Dupa Egipt, timp de trei zile s-a facut intuneric, ca
nu mai pe tata1, frate1e pe fratele, nici prietenul pe prietenu1 sau
10, 22), pentru ca intunericu1 ii acoperise pe ei, tot a1?a Adam.
calcind porunca cazind din slava de mai inainte, a fost supus
CEIJE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE:;JTI
225
valul intunericului a venit peste sufletul sau, plna ce a venit
Domnul, Adam cel de pe urma Cor. 15, 34); (pina atunci) n-a vazut
adevaratul Parinte, Cel dinceruri, nici pe mama cea buna milos-
tiva, harul Duhului, nici pe fratele cel dulce mult dorit, pe Domnul
(Hristos), nici pe prietenii Sai adevarati, Sfintii ingeri, cu care se
bucnra, laudind slavind (pe Dumnezeu). Dar, nu numai (cei ce au
trait) pina 1a Adam ce1 de pe urmn, ci cei peste care inca nici acum
n-a rasarit soarele dreptatii, Hristos, cei ai caror ochi ai sufletului
s-au deschis n-au fost luminati de 1umina cea adevarata, se afla sub
'intuneric al pacatului sub influenta a pHicerilor, su-
1a pedeapsa nu au ochi cu care sa vada pe Tatal.
5. Pentru ca fiecare trebuie s1'1 c1'1 sint ochi l<:iuntrici (pe
linga) ochii cei din afara, urechi launtrice, pe ling1'1 cele din afara.
$1, dup1'1 cum ochii privesc observa, chip sensi-
bil, prietenului sau a celui iubit, tot ochii sufletului vrednic
credincios, luminati de luminadivin1'1, V1'1d recunosc chip spi-
pe prietenul cel adevarat, pe Domnul, Mirele cel prea dulce
mult dorit. Fiind luminat de Duhul, cel vrednic de cinstire, sufletul
vede chip spiritual frumusetea cea mult dorita de negrait, este
ri1nit de dragostea divina, este condus de Duhul catre toate virtutile
iubire nemarginita neistovita fata de Domnul.
Intr-adevar, ce poate fi mai placutdecit acel cuvint nemuritor al
Ioan, care aratind pe Domnul inaintea ochilor spunea: mielul
lui Dumnezeu, Care lumii! (1oan 1, 29).
6. Intr-adevar, intre .cei de jemei, nimeni 1llU este mare
decit Ioan (Matei 11, 11); el era plinirea profetii1or. Ca
pe CJnd toti au profetit despre Domnul, aratindu-L ca departe
de eI, vorbind despre Mintuitorul, L-a aratat inaintea ochilor, strigind
spunind tuturor: mielul Lui Dumnezeu (1oan 29). at de
dulce placut era glasul Ioan), atuncicind arata sp:ce Cel predi-
cat de el! Nici unul dintre cei de femei nu este de-
cit Ioan, cel mic din cerurilor este decit
el (Matei 11, 11). Apostolii, care sint nascuti de sus de la Dumnezeu,
cei care au primit arvuna Duhului celui Mingiietor, s-au in-
vrednicit sa stea pe tron impreuna (cu Fiul 1ui Dumnezeu), sa judece
impl'eun1'1 cu sa fie izbavitorii oamenilor. afli traversint marea
puterilor celor rele trecind peste ea sufletele cele credincioase
14, 21). afli cultivind via sufletului. li afli petitori, logodind su-
fletele cu Hristos. Pentru ca, zice (Apostolul) : Logodit unui sin-
gUI" biirbat Cor. 11, 2). afli dind viata oameni1or. lntr-un cuvint,
afli ei slujind multe locuri multe chipuri (Evrei
15 -- Macarie
226
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
1, 1). acest sens, deci, cel mai mic cerurlior) este mai
mare decit Ioan Botezatorul.
7. Dupa cum agricuHorul, punind la jug pereche de boi lucreaza
cu ci pamintul, tot Domnul Iisus, i-a trimis misiune) a lu-
crat cu pamintul, (adica sufletele) celor ce le ascultau (cuvintul)
credeau cu adevarat ei).
Se cuvine, insa, sa adaugam aici ca lmparatia cerurilor nu sta doar
predica Apostolilor - ca cum ar fi de ajuns a afla
cuvinte a Ie explica altora - ci (sta) puterea Iucrarea
Duhului. Acest fapt l-au patit Israel, studiind mereu Scripturi-
le; chipurile,despre Domnul, fara a dobindi adevarul, au
Iasat altora Tot (se intimpla cei care ves-
tesc altora cuvintele Duhului; fara ca sa fidobindit, chip real
Cuvintul (despre care vorbesc), lasa altora
Slava Tatalui Fiului Sfintului Duh, veci. Amin.
OMILIA
Dumnezeu imparte harul (Sau) neamului omenesc, doua chi..,
puri, cu gindul de a cere roadele Ia judecata cea dreapta.
1. lntelepciunea lui Dumnezeu fiind nemarginita necuprinsa,
harul (divin) se imparte neamului omenesc, intr-un mod mai presus de
minte de cuvint, pentru ca sa puna la incercare libertatea vointei
ca sa se arate cei care 11 iubesc din toata inima suporta pentru Dum-
nezeu orice truda pericol. Pe unii intlmpina bunurile haruIui
darurile DuhuIui Sfint, indata ce se apropie (de prin credinta
rugaciune. traiesc fara osteneli, sndoare greutati. Dar
nu da harul Sau, fara rost Ia intimplare, ci potrivit
intelepciunii Sale celei necuprinse de negarit, (anume) pentru a pune
Ia incercare voia libertatea celor care au dobindit atit de iute harul
divin, (sa vada) daca ei sint sensibili la binefaceri, la bunatatea dul-
ceata pe care Dumnezeu a aratat-o fata de ei, raport cu harul
mit) fara eforturi proprii. Pentru ca, aceia care s-au invrednicit de
aceasta, se cuvineca sa arate zel, sa alerge, sa se lupte, sa arate fructul
iubirii, (ce din voia libertatea lor; schimbul harismelor
(primite), trebuie sa arate iubire fata de Domnul, sa indeplineasc8
numai vointa Lui S8 renunte cu la orice pofta trupeasca.
2. Altora, insa, care s-au retras din lume, care au renuntat la acest
- potrivit (spuselor) Evanghe1iei - care staruie rugaciune,
post, zeI ceIeIalte virtuti, Dumnezeu nu le da numaidecit harul, odih-
na bucuria Duhului, ci li Iasa sa rabde amina daruI Sau. Acest lu-
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 227
cru nu-I face fara rost Ia intimpIare, Cl baza unei nespuse inte-
lepciuni, pentru a pune Ia incercare libertatea vointei pentru ca sa
vadii daca cred fidelitatea Iui Dumnezeu, Care a promis ca va da
ceIor ce cer va deschide poarta vietii ceIor ce bat ea (Matei 7, 7).
vrea) sa vada daca cred cu adevarat cuvintul Sa.u, daca. sta.ruie
Ia credinta zel, a cere a-L cauta, sau daca,
descurajati, dau inapoi, daca credinta speranta devin
nepasatori, nu staruie, Ia din cauza Iungimii timpului,
se incearca voia libertatea Ior.
3. Cel care nu indata (harul), - din cauza aminarii a
rabda.rii impusa. Iui de Dumnezeu - se infla.ca.reaza. t?i mai
mult bunurile din dorinta zelul, aIergarea
Iupta, practicarea virtutii, foamea qi setea dupa. bine. nu se Iasa
mole1?it de cugetele rautatii, care sint sufletul sau, nici nu se lasa
antrenat catre neglijenta, nerabdare disperare. nu se lasa antrenat
spre nepasare sub pretextul ca (Dumnezeu) indelung, nici nu
se lasa ispitit de rautate,gindind ca el cindva va primi harul.
Dimpotriva, cu cit Domnul intirzie il face sa rabde, pentru a incerca
credinta iubire sa,cu mai muIta ardoare grija, cu mai muIt
zel nadejde trebuie sa caute el darul lui Dumnezeu, fiind incredin-
tat, odata pentrutotdeauna, ca Dumnezeu nu minte, ca (cuvintul Lui)
este adevarat, ca odata ce a promis, da harul Sau, ceIe din urma,
celor ce cer cu credinta rabdare.
4. lntr-adeva.r, pentru sufleteIe credincioase, Dumnezeu este cre-
dincios adevarat. Ele dovedesc faptulca este adevarat, cu cuvintul
cel adevarat (Ioan 3, 33). Potrivit deci, cu aceasta convingere, ele se
cerceteaza pentru a vedea, pe cit pot, dacaau lipsuri : efort, lupta,
zel, credinta, iubire sau ori,care aIta dintre virtuti. Examinund-se cu
toata grija, se silesc, pe cit pot, sa pIaca Domnului, fiind incredintati,
odatii pentru totdeaun.a, ca Dumnezeu fiind adevarat cuvint), nu Ie
va lipsi de darul Duhului - daca staruie pina la cu tot zelul
sa-L slujeasca sa - ca se vor invrednici de harul cel ceresc
ca, inca trup fiind, vor dobindi viata
5. Astfel, ele pun toata iubirea Ior fata de Domnul, se
leapada de toate numai pe 11 cu mare dorinta, dupa
infometeaza inseteaza. totdeauna, cu mare dorinta odihna
mingiierea harului, ele nu vor sa se consoleze, nici sa se df'
nimic din aceasta Iume, (dimpotriva), totdeauna se opun cugetelor
care tintesc cele materiale nu decit ajutorul sprijinul Iui
Dumnezeu.
228
SFINTUL MACARIE
Vazind Domnul ca Il cu atita zel, hotarire rabdare,
este deja, chip tainic, alaturi de ele, le ajuta, le apara sprijina ori-
ce rod al virtutii. Dar, chiar daca (astfel de suflete) seaflii necaz
strirntorare, adeviiruIui sint iluminate, ele n-au
mit inca harul Duhului repaosul adus de darul ceresc. Ele nu l-au
simtit cu adevarat, din pricina celei negraite a lui Dum-
nezeu judecc'ltilor Sale celor necercetate; pentru cii incearcii
dife:-ite chipuri sufletele credincioase vede de departe iubirea care
din voia lor libera. Pentru ca sint masuri, grade trepte di-
ferite alegerea libera, vointa de a iubi dispozitia de a se su-
punc cineva, pe cit poate, tuturor Sfintelor Sale porunci. astfel, cind
sufletele implinesc masura iubirii pe care datoreaza, se invrednicesc
(sa se faca de lmparatia viata cea
6. Intr-adevar, Dumnezeu este drept drepte sint judeciitile Sale
(Ps. 118, 137) nu este pdrtinire (Rom. 2, 11). va pe
fiecare raport cu bunurile pe care le-a pus, mod diferit na-
tura umana, fie ca sint bunuri spirituale, fie ca, constau
din prudenta sau discernamint. va judeca pe fiecare,
va cere roadele virtutii va rasplati faptele fiecaruia dupa dreptate.
,<Cei puternici se pedepsi, cei mici de
(Pilde 6, 6 8). Domnul zice: Robul cunoscut std-
sdu nu pregdtit, nici Lui, mult se
pe cind cel cunoscut-o lucruri vre.dnice de
fi putin $i muIt, muIt se cere (Luca 12,
47-48).
Cit prudenta, sa ele difera, fie dupa
harul darul ceresc a1 Duhului, fie dupa dezvoltarea naturala a pru-
a fie dupa gradul de al Sfinte-
lor Scripturi. La fiecare om vor fi cerute roadele virtutii, pe masura
binefacerilor primite de la Dumnezeu, adica a darurilor naturale sau
provenite din harul divin. Deci, fara aparare, va fi orice om inaintea
lui Dumnezeu ziua judecatii (Rom. 2,1). Pentru ca se vacere de la
sa dea roadele credintei,ale iubirii oricarei virtuti care
s-a dat, tinindu-se seama de gradul de de modul care
s-a folosit de voia lui, ca de faptul ca a auzit sau nu cuvintul lui
Dumnezeu.
7. Cind suflet credincios iubitor de adevar la bunu-
rile rezervate celor drepti, la binefacerile cele negraite din
ale harului, se nevrednic - cu (tot) zelul, munca
truda sa - de promisiunile cele de negrait ale Duhului. Acesta este
cel slirac cu duhul, pe care Domnul l-a fericit (Matet 5, 3). Acesta
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI
229
este cel ce $i de (Matei 5, 6); aces-
ta este cel cu (Ps. 50, 19). Cei ce au astfel de hota-
rire, un astfel de zel, cei care doresc virtutea staruiesc acest dar
pina la vor putea sa obtina cu adevarat
urmare, nimeni sa nu se considere superior fratilor sai, sa nu fie cu-
prins de mindrie, sa nu fie sedus de ce1 rau sa nu zica : "Iata, eu am
primit un dar spiritua1! Pentru ca nu se cuvine ca sa gindeasca
Ca nu ce-i aduce ziua de miine nu
]ui pe al tau. Ci fiecare sa ia aminte la sine cerceteze
sa examineze lucrarea lnlmii sale, S3 vada ce
zel ce lupta a dat cugetul sau pentru Dumnezeu. Privind catre tinta
fInala, care este libertateH, nepartini.rea, odihna duhului, s':-i aIerge intr-
ac010 neincetat, fara sa se 1ase pe seama vreunei harisme sau a vreu-
nei ]ucrari care ar aduce indreptarea. Slava inchinaciune Tatalui
Duhului Sfint, veci, Amin.
OMILIA
Trebuie ca sufletul, pentru a intra imparatia lui Dumnezeu. S<1
se nasca de 1a Duhul Sfint. ce chip se intimp1a aceasta ?
1. Cei ce asculta Cuvintul sint datori sa arate lucrul
in sufleteIe lor. Pentru ca, Cuvintul lui Dumnezeu nu este un cuvint
iner:, ci aduce roade suflet. Ca, de aceea (cuvintul grecesc 10g0S)
inseamna lucru, fapt, pentru ca devine fapt cei care il ascu1ta. Fie,
deci, ca Domnul sa implineasca lucrul adevarului cei care-L ascu1ta,
pentru ca roditor sa se arate intru cuvintul.
Dupa cum umbra precede corpul - umbra anunta corpul, dar real
este (doar) corpul - tot CuvintuI, este ca umbra a adeva-
rului, care este Hristos. Cuvintul precede adevarul.
Parintii cei nasc copii din trupul odata nas-
ii educa cu grija cu mult zel, pina ce devin oameni ma-
turi, pentru sint copiii, 10r. Parintii
dintotdeauna, n-au a1t scop alta grija decit de a copii de a
avea iar daca nu au ceva, ii incearca mare durere
intristare. invers, daca li se nasc copii, se ump1u de bucurie ei, ru-
de1e vecinii.
2. 1n chip Domnul nostru Iisus Hristos, purtind grija de
mintuirea omu1ui, a pus aplicare, de 1a inceput, intregul Sau plan,
intermediul parintilor, a1 patriarhilor, 1ege profeti, iar
ce1e din urma, venind, a suferit moartea, dispretuind
cTucii. toata aceasta truda tot ze1u1 Sau (n-au avut a1t scop, ci
230
SF!NTUL MACARIE EGIPTEANUL
numai) sa nascadin Sine din firea Sa, sa Se nasca de sus, din
dumnezeirea Sa, dupa cum parintii (pa-
daca au copii, sint tot Domnul, iubind neamul
omenesc, ca pe chipul Sau a ca oamenii sa se nasca din
sdminta a se intristeaza). Deci, daca
vor sa la astfel Ide sa se nasca 'din pintecele al
Duhului, (Mintui,torul) Hristos mult se intristeaza, Care atlt a suferit
a indurat pentru ei, ca sa-i mintuiasca.
3. Domnul 'ca toti oamenii sa se de aceasta
Pentru ca, pentru toti a murit pe toti i-a chemat la
Iar inseamna de sus, de la Dumnezeu; fara aceasta
tere era imposibil ca suflet sa traiasca, dupa cum Domnul a zis:
De nu se cineva de sus, nu sii. vadii. !mpii.rii.tia
Dunlnezeu)>> (Ioan 3, 3). invers, toti citi cred Domnul,
cindu-se de aceasta aduc mare bucurie ceruri; se
bucura pentru sufletulcare s-a nascut impreuna cu toti ingerii cu
toate puterile.
asemanare a sufletului, iar sufletul este al
Dul1ului. dupa cum trupul fara suflet este mort, poate sa faca
nimic, tot sufletul lipsit de sufletul ceresc, adica 1ipsit de Duhul
cel (lumnezeiesc, este mort pentru lmparatia (cerurilor) incapabil sa
vreunul din lucrurile Dumnezeu.
4. Sa ne inchipuim portretist, care, cu atentie la chipul
imparatului, il picteaza. Daca fata imparatului este indreptata spre
catre acesta, (pictorul) bine chipul ;
daca (imparatul) intoarce fata (catre pictor), acesta
nu-l poate chip Hristos, pictorul cel bun, zugra-
numaidecit, cei ce cred mereu catre om ce-
resc, dupa chipul Sau (Rom. 8, 29 ; Cor. 3, 18). (Luind ceva) din Du-
hul Sau, din ipostasul Sau din lumina cea inefabi1a,
suflt:tul chip ceresc il cu mirele cel bun
bl1nd. Deci,daca totdeauna spre dispretuind to-
tul, Domnul nu putea sa-i chipulcu lumina Sa. Se cu-
vine, deci, sa privim (totdeauna) catre sa credem sa-L iubim
pe sa dispretuim totul sa luam aminte la pentru ca sa zu-
graveasca chipul Sau cel ceresc sa-l fixeze sufletele noastre.
astfcl, purtind pe Hristos, sa obtinem viata 'inca 'de
acum sa dobindim odihna.
5. Dupa cum moneda de aur, neavind pe ea efigia im-
parateasca, nUl intra circulatie, nici este depusa tezaurele
cieste aruncata; tot sufletul care nu are chipul
CELE CINCIZECI OMILII 231
Duhului ceresc, pe Hristos, intiparit pe e1, 1ntr-o 1umina inefabila,
are nici va10are pentru tezaurele ce1e de sus va fi aruncat de Apos-
toli, negutatorii cei buni ai Imparatiei. lntr-adevar, ce1 chemat, neavind
nici hainc1 de nunta, a fost izgonit ca strain (aruncat) Jntune-
ricul ce1 din afara, tocmai pentru ca purta (intiparit sine), chipul
ce1 ceresc (Matei 22, 11 ; Cor. 15, 49). 1ar (chipul), semnul, sau pecetea
Domnului, imprimat suflete, este Duhu1 luminii inefablle.
dupa cum, intr-o cetate, mort este inutil afara de nlCl
[010s, ce10r din preajma sa - de aceea (oamenii) 11 scot din cetate il
inmorminteaza - tot sufletul, care poarta chipul ce1 ceresc
a1 luminii divine, viata sufletului devine, fara nici vaIoare vrednic
de aruncat; pentru ca sufletul cel mort, care poarta el pe Duhul
ce1 divin 1uminos, este de nici folos acea cetate a sfintilor.
dupa cum lume, viata trupului este suEletul, tot lumea
cea cereasca, viata este Duhul cel dumnezeiesc.
6. Se cuvine, deci, ca aceIa care cauta (mintuirea), creada, sa
se apropie de Domnul sa-L roage, ca sa priIneasca inca de acum
Duhul divin. Ca este viata sufletuIui pentru aceasta a avut Ioc
venirea Domnului, ca inca de aici sa dea sufletu1ui viata, (adica) pe
Duhul Sau. Pentru ca, zice : cind aveti credeti in
(loan 12, 36), vine noaptea cind nimeni nu poate sii lucreze"
(loan 9, 14). Deci, daca cineva cauta inca de acum
viata pentru sufletul sau, adica 1umina cea divina a
Duhului, cind va din trup, va fi aruncat 10curile ce1e de-a st1nga
aIe intunericului ; nu va intra lmparatia cerurilor va iad,
a1aturi de diavo1 de ingerii (Matei 25, 41).
dupa cum, aurul argintul, aruncat foc, devine mai CUl"at
nJai limpede nimic poate sa-1 schimbe, fie ca vorba de
lemn sau iarba - pentru ca devenind foc, pe toate cite intra 'contact
cu eI, Ie consuma - tot sufletul, cal"e petrece focul Duhului
1umina divina sufera nici rau din pal"tea duhurilor celor
Chiar daca se apropie ceva de ele, este consumat de focul cel
ceresc a1 Duhu1ui.
dupa cum pasare, avintindu-se spre inaltimi este fara grija
se teme de nimic, nici de vinator, nici de animale1e sa1batice,
de acol0, de sus, ride de toti, tot sufletul, care aripile
Duhului se avinta spre inaltimile cerului, este deasupra tuturor
ride de toate.
7. Israel, oel ,dupa trup, atunci cirrd Moise a despicat marea, au
traversat-o pe jos; aceia insa, care sint fii ai Dumnezeu, merg pe
232 SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUl.
deasupra (apeIor) marii ceIei amare a puterilor viclene; pentru ca
trupul sufletul Ior s-au facut casa a Dumnezeu.
1n ziua aceea, cind a cazut Adam, Dumnezeu a venit sa se plimbe
paradis. Vazind Adam a plins, sa zicem a zis : "Ce bunuri
ai lcpadat ce reIe ai aIes! Ce slava (ai dezbracat) ce ai
imbl'acat! Ce intunecat e!?ti! Cit de urit! Cit de murdar! Ce Iumina
ai pierdut ce intuneric te inconjoara! ln momentul cind a cazut
Adam !?i a murit de Dumnezeu, I-a pIins Creatorul sau,
gerii, toate Puterile, cerurile, pamintul. Toate creaturile au plins pentru
moartea caderea (Adam), pentru ca vedeau aceIa cal'e fusese
dat ca imparat, facindu-se rob al puterii protivnice vicIene. Cu intu-
neric s-a imbracat sufletul sau, cu intunericamar !?i rau a cazut sub
stapinirea intunericuIui. era acel om care a fost de
de Latre tilhari, lasat pe jumatate mort, pe cind cobora din Ierusalim
Ierihon.
8. Lazar, de asemenea, pe care Domnul I-a inviat din morti, pe
cind (deja) raspindea miros urit, inclt nimeni se putea apropia de
morInint 11, 39), era simbolul Adam, carui suflet raspindea
mult miros urit !?i era de negreala !?i intuneric. Dar tu, cind ai auzi
(vorbindu-se) despre Adam, despre (calatorul) ranit despre Lazar, sa
n\.1 ta sa Ie treaca cu (peste acestea), ci aduna-ti
ginduri1e ginde!?te-te ca tu porti sufletuI tau rani, aceIa!?i
miros urit intuneric; ca toti sintem fii acelui (om
I,eam intuneoat ca sintem (cu el) Ia acel miros urTt.
care I-a suferit acela, il suferim toti ca ce sintem cu totii
din semintia Iui Adam. A'Ceasta suferinta care a venit peste este
lntocmai cu ce a spus Isaia: (Din cre$tet ln picioarelor
nu-i nici un loc totul este numai pline
de puroi, nemuiate cu untdelemn nelegate)) (Isaia 1, 6).
Rana cu' care am fost raniti este nevindecabila numai Dumnezeu
poate s-o vindece. De aceea, a venit persoana, pentru ca nimeni
nimic) din cele de demuIt - nici legea, nici profetii - n-au putut
s-o vindece. Numai venind, a vindecat acea rana nevindecabila a
.
9. Sa primim, deci, Dumnezeu Domnul, pe doctorul cel ade-
varat, (pentru ca) singur, venind, poate sa vindece sufletele noastre.
Care a suferit multe pentru bate mereu Ia inimi10r noas-
tre, ca sa-I deschidem sa intre, sa Se odihneasca sufletele noastre.
sa-I spalam sa-I ungem cu miresme picioarele sa-!?i faca intru
lntr-adevar, cindva Domnul a mustrat cel ce nu I-a spalat
picioarele (Luca 7, 44), iar intr-un moment spune: Eu
CINCIZECI DE OMILII 233
Meu tmi deschide, el
3, 20). Ca de aceea a suferit multe pentru dat Trupul
la nlOarte ne-a rascumparat din robie, pentru ca sa vina faca
sufletele noastre. Pentru aceea zice Domnul celor care, la ju-
decHta, sta de-a stinga vor fi trimi$i (sa stea) iad, impreuna
cu ci.iavolul: Striiin fost nu primit; fliimind fost
nu Ali-ati miininc, fost nu sii
(M.atei 25, 42-44), pentru ca hrana, bautura, imbracamintea, acopera-
odihna Lui sufletele noastre se afla. De aceea bate merell,
vrind sa intre Sa-L primim, deci, sa-L introducem inIauntrul
nostru, pentru ca este hrana, bautura viata noastra Orice
5uflet, care nu-L acum lnlauntrul sau nu-L lasa sa afle
odillna sau mai degraba sa se odihneasca el, nu cu sfintii
ImIJJratia cerurilor, nici nu poate sa intre cetatea cea cereasca. Tu,
insa, Doamne Iisuse Hristoase, da-ne sa intram ea, noua celor care
slavim numeIe Tau, imIJreuna cu Tatal cu Duhul Sfint, veci. Amin.
OMILIA
Cel credincios trebuie schimbe cugetul sau toate gindurile
sale sa Ie indrepte catre Dumnezeu, ca intru acesta este cu adevarat,
toat<1 slujirea Iui Dumnezeu.
1. Se cuvine ca cel credincios sa roage IJe sa-i schimbe
cugftul sau, schimbindu-i inima facind-o sa treaca) de la amaraciune
1a dulceata; (se cuvine) aduca aminte cum a fost vindecat cel orb
(Marcu 10, 46 urm.), cum, de asemenea, cea cu scurgere de singe S-CI
vindecat, atingindu-se de marginea (lui (Marcu 5, 25
urm.), cum s-a imblinzit firea Ieilor (Daniel 6, 22), cum natura focului
a murit (Daniel 3, 24 urm.). (Toate aceste s-au intimpIat) pentru ca
este nespus de bun; (de aceea) secuvine ca spre sa-ti
indl'ePti mintea gindurile, sa Ia nin1ic aItceva, ci numai
fi'igaduinta Lui sa
2. Fie, deci, snfletul SH adune sa indrepte, ca pe copii
ratac:itori, gindurile ceIe impra$tiate tot Iocul) de pacat; sa le
trodnc,l trup - casa sa - Sil totdeauna IJe Domnul post
pina cind, venind sa-l adun.e cu adevarat. lntrucit neclar
este viitorul, pnna inca mai mult nadejdea Cirmuitorul cel
bun f;i aminteasca cum Hahav, era de alt neam, increzindu-se
in Israeliti, s-a invrednicit, alaturi de ei (sa pamintul faga-
()uintei), - atunci cind israe1itii introceau inima lor spre Egipt. Ca
cum pe Hahav ll-a vatamat-o cu nimic vietuirea cu cel de a1t neam,
234
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
ci, din contra, credinta s-a adaugat israelitilor, tot pacatul nu
va vatama cu nimic pe aceia care cu nadejde credinta, pe
1zbavitorul, Care, venind, transforma cugetele sufletului le face di-
vine, bune invata sufletul rugaciunea cea adevarata, fara gind
distrat ratacitor. Nu te teme, zice ; Eu merge dru-
murile cele muntoose le netezi, zdrobi portile cele de
$i cele de fier le (1saia 44, 2; 45, 2).
sil nu intre in gindul cel nelegiuit sil zici: Acest
este mare pute1'nic (Deut. 15, 9; 7, 17).
3. Daca nu ne lenevim nu lasam loc gindurilor dezordonate ale
rautatii, ci cu voia impingem mintea gindurile noastre catre Domnul,
atunci Domnul, cu voia Sa, va spre va aduna jurul
Lui. Pentru ca toata pla1cerea slujirea (lui Dumnezeu) tine de ginduri.
De aceea, sa placi mereu inlauntrul
tau,cauta-L cu gindurile tale, obliga forteaza-ti vointa hotarirea
sa tinda pururea catre sa vezi cum vine face tine.
Cu cit iti concentrezimintea spre cautarea Lui, cu atit mai mult
impins de indurarea bunatatea Sa, sa vina la tine, sa-ti dea
odihna ; pentru ca sta catre gindul, cugetele reflexiunile
tale; vede cum 11 cauti: fie din toata inima, fie chip trindav
nepasator.
4. daca vede ca ai zel cautarea Lui, numaidecit Se arata
Se lasa vazut de tine, iti da ajutorul Lui, te face victorios te
de tai. Deci, vazind mai intii ca cauti ca iti pui nadejdea
neincetat (numaidecit) te invata da rugaciunea cea adevarata
iubirea cea adevarata, caresint iar se face totuI pentru tine :
rai, pom al vietii, margaritar, cununa, ziditor, agricultor, patimitor ne-
patimitor, om, Dumnezeu, apa vie, miel, mire, luptator, arma,
Hristos fiind totul intru toate Cor. 15, 28). dupa cum pruncul nu
poate sa se ajute sa-I?i poarte de grija, ci doar plingind spre
mama sa, ce alCeasta, indurindu-se, il ia brate, tot sufle-
tele credincioase, nadajduind pururea Domnul, liatribuie Lui toata
dreIJtatea (implinita de ele). Ca dupa cum vita fara de butuC' se usuca,
tot cel ce vrea sa fie drept fata de Hristos, (nu dupa
cum cel ce nu intril pe U$il, ci pe (este hot tilhar)>>
(1oan 10, 1), tot este cel ce (vrea) sa fie drept fara de Cel ce
face drept.
5. Sa luam,deci, trupul acesta, sa-l facem jertfelnic, sa punem dea-
supra-i toate cugetele noastre sa ne rugam Domnului sa trimita din
cer focul cel mare nevazut, sa mistuie jertfelnicul toate cele de pe
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI
235
e1. Atunci toti preotii lui Baal - adica toate puterile
fi nimicite Regi, 18, 38 40), atunci ploaia cea
niceasca suflet, intocmai ca urma de om Regi 18, 44);
atullci se implini fagaduinta lui Dumnezeu, care s-a facut
prin profet : fn cortul cel ciizut lui ...
diirimiiturile lui le loc (Amos 9, 11). Domnul, buna-
tatea Sa, lumina sufletul care traie!?te noapte, intuneric
betia ne!?tiintei trezindu-se acesta, umbla deaici mai inainte, fara
sa se poticneasca, implinind lucrurile zilei ale Pentru ca su-
fletul se hrane!?te ,cu ceea ce maninca; (or el maninca) fie din (cele) ale
acestuia, fie din (cele) ale Duhului lui Dumnezeu. Iar su-
fletul care se hrane!?te cu cele ale Duhului) Dumnezeu Se hrane!?te, tra-
Se odihne!?te umbla.
6. Prin urmare, fiecare poate, daca sa se cerceteze sa
cu ce se pe ce cale umbla ; cunoscind acestea, do-
un clar discernamint, se deda cu totul (implinirii) binelui.
Deci, cind te rogi ia aminte la tine insuti; cerceteaza de unde
iti cugetele impulsurile : de la Dumnezeu sau de la cel ;
(cerceteaza cine) da hrana inimii tale : Domnul este stapinitorii acestei
lumi. dupa ce tu, suflete, te-aicercetat te-ai cunoscut, cere de la
Domnul cu truda staruinta, hrana cea cereasca, lucrare
(conforma lui Hristos, cele ce s-au spus : Ce-
este in ceruri (Filip. 3, 20). Sa nu luam acestea in chip
figurat simbolic, cum cred unii, pentru ca, iata, mintea cugetul
celor ce au doar aparenta de cucernicie, se aseamana (celor din) lume ;
iata, tulburarea lor, gindul lor nestatornic, frica
lor, amintesc "Cu cu cutremur vei trai pe
(Gen. 4, 12). se zbuciuma, fara incetare, intocmai ca ceilaJti oameni,
din pricina necredintei; a nestatorniciei a confuziei gindurilor lor;
se deosebesc doar prin exterior, dar nu prin cuget de (oamenii din)
lume, (se deosebesc) prin exercitiile trupe9ti ale omului celui din afara,
dar cu inima cu mintea se tirasc prin (aceasta) lume ; slnt preocupati
de treburi de griji nefolositoare nu au inima pacea
(care ,din cer, despre care Apostolul) : lui Dum-
nezeu ... sii in inimile (Col. 3, 15), (acea pace) care
peste cugetul celor credincio
9
i le iubirea
fata de Dumnezeu fatade toata comunitatea fratilor. inchina-
ciune Tatalui Fiului Sfintului Duh, Amin.
SFINTUL MACARIE
OMILIA
Slava inca de acum se afla sufletele lor; (aceasta)
se va vadi 1a vremea va preamari trupurile dupa masura
ev1aviei
1. Limbile acestei lumi sint diferite fiecare popor are limba lui.
Dar acum limba noua unica toti sint educati
intro singura inte1epciune, lui Dumnezeu, care nu este
a veacului acestuia, nici a veacului trecut.
lume, pornind de la cele vazute se ina1ta spre viziuni
spre realitati slavite tainice.
Exista specii (diferite) de animale domestice, ca boul, calul fie-
c:are dintre ele are un trup un glas diferit. 1ucru (este valabil)
pentru animalele salbatice : leul are corpul ragetul sau deosebit,
cerbul de asemenea. Mare deosebire este intre tiritoare intre trupurile
pasi1rilor: altul este trupul glasul vu1turu1ui altul este trupul
glasul 1ucru se intimp1a mare, ca sint multe
trupuri care nu se aseamana intre ele, lucru) se intimpla pe
pamint, ca sint multe dar fiecare samintada rodul ei diferit.
Cop:icii sint multi, dar unii sint mai mari, altii sint mai mici. intre
fructe este mare deosebire, cii fiecare dintre ele are gustul sau specific.
Intre plante, de asemenea, este mare deosebire, unele aduc sanatate,
altele dau numai mil'os pliicut. Fiecare copac scoate dinlauntrul sau
sau vazut : frunzele, florile roade1e; semintele, deaseme-
nea, dinlauntrul lor scot 10r cel vazut. Crinii dinlauntruJ
scot cu care impodobesc pamintul.
2. aceia dintre care s-au invrednicit sa dobin-
deasca aici (pe pamint) cel ceresc, il au totdeauna sufle-
te1e lor. Cum insa, Dumnezeu a hotarit ca aceasta zidire sa se desfaca,
iar c:erul pamintul si:i treaca, cel ceresc care inca de acum
imbraca umple de slavJ sufletul, care (cre1?tinii) l-au dobindit
inilna 10r - Acela va imbraca cu slava trupuri1e goa1e care vor din
morminte ziua aceea care trupurile vor invia. Acest dar, acest
nevazut ceresc, il primesc inca de acum.
camile1e atunci cind gasesc iarba, alearga iute cu lacomie
catre ea depoziteaza hrana ele. Cind 1e vine foame, scot din ierbar
cele ce depoziteaza, le rumega 1e sint acestea hrana. La fel aceia
traind Duh, au dobindit ceruri10r (Matei 11, 12), cei
care au gustat din hrana cea cereasca Cor. 10, 3), aceasta (hrana)
vor avea vremea Invierii, acoperind pazind toate madularele
CELE CINCIZECI DE OMILII
237
3. (Vorbind), deci, despre seminte, am zis ca este deosebire intre
ele, ca multe se seamana pamint, insa dau roade diferite, care
nu se aseamana intre ele; de asemenea, (vorbind) despre pomi, (am zis)
ca dintre ei sint mai mari, iar mai mici, dar ca pamint
sustine radacinile tuturor. Tot biserica cea cereasca : una este
nenumarata este, iar fiecare (dintre membrii ei), mod diferit este
impodobita cu slava Duhului.
Pasarile, din trupul lor scot de pene, cu toate acestea
este mare deosebire intre ele : pentru ca unele zboara m3i aproape de
pamint, iar altele se avinta aer.
Cerul este unul, dar are multe stele pe el : unele mai striilucitoare,
(iar altele mai putin stralucitoare), unele mai mari, iar altele mai mici ;
insa toate sint fixate pe cer. Tot sfintii sint diferit inradacinati
in cerul unic al divinitatii pamintul cel nevazut. Tot gindurile
care mintea) Adam sint diferite, insa Duhul venind
inin\a, face un singur gind singura inima. Pentru ca atlt cele de
sus, cit cele de jos de un singur Dumnezeu sint conduse.
4. Ce simbolizeaza animalele cu unghia despicata? (Lev. 11, 3). Dat
fiind ca merg repede pe drum cu aceste doua unghii, ele simbolizeaza
pe c-ei ce merg corect pe calea Legii. Legea este umbra corpului; dar,
vine de la trup, umbra nu poate indeplini nici un servici trupesc ;
pent:ru ca umbra poate nici sa panseze ranile, nici sa dea hrana, nici
sa (Cu toate acestea), ea vine de la trup, 11 precede
prezenta trupului. Tot Legea cea veche, este umbra a Noului
Legamint (Col. 2, 16). (Aceasta) umbra a prevestit adevarul, dar ll-a avut
slujba Duhului (Evr. 10, 1 ; Cor. 3, 8). Pentru ca Moise, imbracat fiind
trup, ll-a putut sa intre inima sa indeparteze ve!7mintele cele
murdare ale intunericului; numai Duhul (provenit) din Duhul (Sfint)
focul (provenit) din focul (divin) puterea intunericului
clean. Cinci:iecimea care (apartinea) umbrei Legii (vechi), vestea venirea
apropiata a Circumziciunii celei adevarate a inimii. Botezul
Legii era umbra lucrurilor celor adevarate. Acela spala trupul,
acesta, insa, - Botezul focului al Duhului - spala mintea
cea intinata.
5. Odinioara (marele) preot, imbracat slabiciune, intra Sfinta
(Sfintelor), aducind jertfe pentru el pentru popor (EVTIei
1-3); acum, Hristos, adevaratul Arhiereu, a intrat singura data
cortul cel nefacut de mina altarul cel de sus, gata fiind sacura-
teasca pe cei ce-L implora (au) intinata 9, 11-13).
Pentru ca zice : Eu fi cu (in toate zilele), sfiT$itul
(Matei 28, 20). Arhiereul avea pe piept doua pietl'e pre-
238 SF1NTUL MACARIE EGIPTEANUI.
tioase, cu numele celor doisprezece patriarhi (Exod 28, 10). Ele aveau
un anume simbol: (simbolizau faptul) ca Domnul, imbracind pe cei
12 Aposto1i (cu puterea Duhului), ii va trimite ca pre'di-
c:atori toata lumea. Vezi cum arata umbra, apropierea adevarului?
fclul care umbra nu aducea nici un servici, nici nu vindeca sufe-
tot Legea cea veche nu putea sa (aline) dureriIe sa
ranile sufletului, pentru ca nuavea puterea sa dea viata.
6. Doua lucruri unite, alcatuiesc un lucru perfect; sint cele
doua Testamente. este omul). Omul a fost facut dupa chipul
asemanarea lui Dumnezeu : el are doi ochi, doua sprincene, doua miini,
doua picioare, iar daca se sa aiba doar un Qochi, mina
sau un picior, este ca neintreg. De asemenea, daca pasare are doar
aripa, nu poate zburacu ea. Tot firea omeneasca, daca ramine
singura goala daca nu amestecarea comuniunea cu firea
cea cereasca, nu este precum trebuie; ci ramine goala cu lipsuri
firea ei, p1ina de murdarie. Sufletul insa, templu al Dum-
a fost numit mireasa a imparatului. Pentru ca zice : ({ V
intre ei Cor. 6, 16). Iata pentru ce a binevoit Dumnezeu
sa ooboare din ceruri1e cele sfinte, sa firea ta cea rationala, trupul
tau (luat) din sa le amestece cu Duhul Sau cel dumnezeiesc,
pentru ca tu, cel facut din lut sa un suflet ceresc. cind
sufletul tau va intra comuniune cu Duhul, cind un suflet ceresc va
intra sufletul tau, atunci tu vei fi un om Dumnezeu,
tenitor fiu (al Lui).
7. Dupa cum nici eonii cei de sus, nici cei de jos nu pot cuprinde
maretia Dumnezeu, tot nici lumile cele de sus, nici
cele de pe pamint, nu pot sa cuprinda cu mintea subtirimea lui Dum-
nezcu, cum s-a printre cei mici slabi. Ca precum de neinte-
leas:1 este maretia Sa, tot subtiimea Sa. Se intimpla (uneori) ca,
potrivit rinduie1ii Sale, sa supus la necazuri, suferintei nenorocirii ;
pe acestea le defavorabi1e tie; (insa realitate) acestea se fac
folosul) sufletului tau. (Astfel) lume fiind, vrei sa te
dar te (Numaidecit) incepi sate sa zici) :
Pentru ca n-am lume, renunta la ea, parasi
sluji Dumnezeu. Prin urmare, venind aici auzi porunca: Vinde
(Matei 19, 21), detesta relatiile lui Dum-
nezeu, incepi sa pentru ta din aceasta lume, pentru
caaceasta este motivul ca te afli aici poruncii Hristos.
Deci, dupa ce iti vei schimba, putin cite putin, parerea referitor la lucru-
rile cele vazute, te vei retrage din lume (vei detesta) relatiHe
va trebui ca tu sa-ti schimbi cugetul, de la felul trupesc de a cugeta,
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 239
la fe1ul ceresc de a cugeta. Abia atunci, indata ce vei auzi cuvint,
vei mai avea (te vei stradui aratind) toata grija osteneala.
pina ce vei dobindi ceea ce ai auzit.
8. Daca ca ai facut totul, renuntind 1a toatp., Domnul iti
spune: De ce te 1auzi? N-'am facut eu trupu1 sufletul tau? Ce ai
facut tu ?. Atunci sufletul incepe a se marturisi Domnului a zice :
Totul este al Tau. Casa care 10cuiesc este a Ta. mele sint
a1e Ta1e. ma hrane1?ti Te ingrije1?ti de toate trebuintele mele.
Atunci Domnul, (auzind) acestea, incepe sa zica: lti multumesc. Cele
ce ai, ale ta1e sint. Voia cea buna, a ta este. fiindca ai aratat iubire
fata de Mine, fiindca ai alergat catre Mine, iata iti da ceea ce tu n-ai
avut pina acum, ceea ce oamenii de pe pamint au. pe
Mine, pe Domnul tau, sufletul tau, ca sa pururea cu Mine
veselie.
9. Dupa cum femeie, 10godindu-se cu barbat, pune, (impinsa)
de dragoste, toate bunurile toata zestrea ei miinile lui zice :
mai am nimic a1 meu. Toate a1e mele, sint a1e tale; zestrea, sufletul!?i
trupul, ale tale sint, tot a!?a secomporta sufletulintelept cast, care
se afla comuniune cu Duhul Sfint, fata de Domnul. Dupa cum Acesta,
venind pamint, a fost rastignit a patimit, se cuvine ca la fel
tu sa patime1?ti impreuna cu Odata ce ai parasit lumea ai inceput
sa cauti sa intelegi pe Dumnezeu, trebuie sa lupti cu firea ta, cu
vechile obiceiurile deprinderi. .tnaceasta lupta cu obiceiul, vei afla
cugete care ti se impotrivesc 1?i se cu mintea ta, cugete care te
atrag te fac sa vagabondezi lumea vizibila din care ai ie!?it. sa
incepi, deci, sa porne!?ti lupta razboi, sa ridici cugete impotriva altor
cugete, mintea impotriva mintii, sufletul impotriva sufletului, duhul
impotrivaduhului. Ve!?nic sa fie sufletul intru acestea.
10. Intr-adevar, se descopera putere a intunericului, ascunsa
subtila, sala1?luind inima (ta). Dar Domnul esteaproape de sufletuJ
de trupul tau, privind la razboiul tine ginduri tainice
incepe sa-ti dea odihna intru 'ascuns. Te lasa (prada incer-
carilor), pina ce te formezi dar aceste necazuri,
harul lucreaza favoarea ta. Iar cindajungi la odihna iti face cunoscut
arata ca interiorul taua permis (celui viclean) sa te incerce.
cum, pedagogul unui 11 pedepse1?te pe acesta cu >biciul, cu
vinatai rani, pe care cu greu sufera, pina ce devine barbat - cind,
(intelegind rostul pedepselor), incepe sa multumeasca pedagogului -
tot a1?a harul te cu unanume scop, pina ce vei ajunge
barbat
SFINTUL MACARIE
2!f)
----------------_ ... __ ...
11. Agricultorul arunca pretutindeni saminta, iar cel ce vie,
vr-ea Qa toata sii aduca roade. Dar cind (agricultorul) nu secera, iar
(Viticultorul) nu afla rod, se intristeaza. Tot Domnnl vrea ca
CUVlntul Sau sa fie semanat inimile oamenilor. dupa cum agri-
cultorul se intristeaza fata unui cimp neroditor, tot Domnul se
intristeaza fa\a unei inimi goale, care rodef?te. dupa
vintul sufla peste toata creatia, iar soarele tot universul,
tot Dumnezeu este pretutindeni pretutIndenI 11 afli. Daca 11
cauti ceruri vei afla cugetele ingerilor, iar daca 11 cauti pe pa-
rnmt 11 vei afla inimile oamenilor. Dar dintre 'cei multi, numai put
ini
,
anume) sint cei care plac Lui. Slava rnare cuviinta
Fiului Sfintului Duh, veci. Amin.
OMILIA
Se cuvine a ne ruga Dumnezeu neincetat cu luare aminte.
1. Nu trebuie sa reducem rugaciunea noastra la practica corpo-
rala, fie aceasta obiceiul de a striga, sau de a pastra sau de a
genunchii, ci sa ne rugam cu sobrietate cu atentie, ca Dum-
nezeu sa vina, sacerceteze sufletul nostru, (sa cerceteze) toate simtiri1e,
cararile lui. Putem, daca trebuie, atunci cind ne rugam, fie sa
tacem, fie sa ridicam glasul, fie chiar su strigam, numai nlintea sa ne
fie atintita catre Dumnezeu. Ca dupa cum trupul, atunci cind lucreaza
ceva, se preocupa intregime de acel lucru toate madularele se ajuta
intre eIe, tot sufletul, trebuie sa se dedice intru totul rugaciunii
iubirii Dumnezeu, sa nu se lase furat sau minatde ginduri, ci sa
se cu totul lui Hristos.
2. astfel (Hristos), il va lumina il va invata rugaciunea
cea adevarata, dindu-i rugaciune curata, duhovniceasca, vrednica de
Dumnezeu fnchinarea fn duh (Ioan 4, 24). Dupa cum cel
ce se oCl.lpa cu meseria de negu\ator nu ramine doar la cale, ci se
de toate pentru a inmuJti trece de 1a un plan
la aJtul, iar de la aceIa apuca pe alta ca1e ; apoi, lasind de-o parte ceea
ce nu-i aduce nimic, alearga spre lucrul care-i aduce mai mult
tot trebuie sa impodobim sufletul nostru, 111ulte feluri
C'U ca sa dobindim cel mare adevarat, pe Dumnezeu,
Care ne invata sa ne rugam cu adevarat. Numai Se
Domnul hotarirea cea buna a sufletului, (numai face din suflet
tronul slavei, sta Se pe el. am auzit aceasta de la pro-
fetul Iezechiel, (care despre anima1ele spirituale, Injugate la
Stapinului (Iezechiel 1-5 ; 10, 1-17). le prezinta acoperite de
CELE CINCIZECI DE OMILII DUHOVNICE$TI 241
ochi, dupa cum este sufletu1, care poarta pe Dumnezeu sau, mai degraba,
care este purtat de Dumnezeu : acestadevine tot (numai) ochi.
3. Dupa cum casa, fiind locuita de stapinul ei este impodobita,
plina de ordine frumusete, tot sufletul, avind stapinul sau,
locuind e1, este de toata frumusetea pentru ca
are pe Domnu1, cu comori1e Sa1e ca 1ocuitor conducator.
Dar vai de casa, a1 carei stapin este p1e.cat a1 carei proprietar este
de fata! Ea es'te parasita pustiita, de toata dezor-
dinea! Aco10, zice profetu1, sirenele demonii (Isaia 34, 14).
In casa parasita sint pisici, ciini toata necuratia. Vai de suf1etuI care
se ridica din caderea sa,cea grea, care are in1auntrul sau pe aceia
care-1 conving constring sa arate fata de rnireIe sau, pe cei
care VOr sa strice sa abata) cugete1e saIe de 1a Hristos.
4. Dar daca Domnul va vedea ca ca acesta) se reculege,
cit poate, ca pururea cauta pe Domnul striga catre ziua noaptea,
precum a poruncit, (<<sQ. rugati neincetat> (Luca 18, 1), orice loc,
atunci face dreptate, dupQ. cum promis (Luca 18, 7), curatindu-1
de toata rautatea din el, ca pe mireasa nespurcata
neintinata (Efes. 5, 26-27). Daca crezi ca toate acestea sint adevarate,
precum sint, ia aminte 1a tine insuti, daca sufletul tau a aflat
1umina Lui ca1auzirtoare, adevarata mincare care este Domnul.
Iar daca ai (pe ,acestea) ziua noaptea, sa 1e Clnd
vezi soareIe, cauta Soare1e cel adevarat, pentru ca tu orb. Clnd
vezi 1umina, sufletul tau af1i aco1o Lumina
cea buna adevarata. Pentru {'a tot ce se vede este umbra a
te1ox' realitati aIe sufletuIui. Pentru ca, pe linga ce1 este
altul 1auntric, cu ochi pe care i-a orbit satan urechi care le-a
surzit. lnsa, de aceea, a venit Iisus, ca acest om 1auntric

Lui se cuvine slava puterea, impreuna cu cu Duhul Sfint
veci. Amin.
OMIUA XXXIV-A
Despre slava de care se vor invrednici trupurile 1a In-
viere, (slava) care va acoperi, timp suflete1e 10r.
1. Dupa cum ochii trupului vad toa:te lucrurile 'c1ar, tot pentru
suflcteIe sfintilor, vizibile sint frumuseti1e Dumnezeu,
care sint pIamaditi 1a care cugeta Pe cind pentru ochii tru-
s1ava aceea este ascunsa, ea se Idescopera cu c1aritate sufletului
credincios, pe care, mort fiind pacate, Domnul il inviaza, - precum
inviaza trupurile ceIor morti -; pentru cer nou,
16 - Sf!ntul Macar!e
SFINTUL MACARIE EGIPTEANUL
pamint nou un soare a1 dreptatii da toate (bunurile ce provin)
de 1a dumnezeirea Sa. este 1umea cea adevarata, pamintul cel viu,
cea roditoare, piinea vietii, apa cea dupa cnm este scris : Cred
Domnului in pa:nLintuI celor (Ps. 26, 13).
iara1?i: pentru cei ce se tem de Domnul, drep-
cu Lui (MaIeahi 3, 20). Iar Domnul a
zis: Eu (Ioan 15, 1). Eu sint vietii
(Ioan 6, 35). Cel ce din pe da Eu (nu
in pe da Eu se in el de
spre (Ioan 4, 14).
2. Venirea Domnu1ui pentru om s-a facut - (pentru aceIa care)
zacea mort groapa intunericului, a pacatului, a duhului oelui necurat
a puterilor ceIor viclene - ca sa-I inca dinacest veac sa-l
aduca 1a viata, sa-I curateasca de toata intunec