Sunteți pe pagina 1din 252

SFINTUL

GRIGORIE TAUMATURGUL

METODIU DE OLIMP
COLECTIA
PARINTI SCRIITORI
APARE
DIN SUB INDRUMAREA
PREA FERICITULUI PARINTE
IUSTIN
PATRIARHUL BISERIClI ORTODOXE ROMANE
COMISIA DE EDITARE
Pr. DUMITRU SOARE Pr.
Pr. TEODOR BODOGAE,!pr. BRANI$TE,\prof.
NICOLAE CHITESCU, Pr. Prof. G. COMAN, Pr. Prof.
CONST CORNITESCU, ALEXANDRU Pr.
DUMITRU FECIORU, IORGU IVAN, Pr. Prof.
GRIGORIE MARCU, Pr. Prof. RAMUREANU, Pr. Prof.
DUMITRU STANILOAE, CIUTACU (secretar).
ARINTI SCRIITORI
10

sFINTUI>
C;RIGORIE TAUMATURGUL
(
DE
S C R R

CARTE TIPARITA CU BINECUVINTAREA
PREA FERICITULUI pARINTE
IUSTIN
PATRIARHUL BISERICJI ORTODOXE ROMA.NE
STUDIU JNTRODUCTIV, TRADUCERE, INDICI, DE
PREOT PROF. CONST. CORNITESCU
EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC DE MISIUNE
AL BISERICN ORTODOXE ROMANE
BUCURE$TI - 1984
acest volum se cupr1nd operele ma1 importante do1 scrjitori bi-
serice$ti care au trait secolul lII-lea. Este vorba despre Grigorie
Taumaturgul Metodiu de Olimp, despre doua spirite lnzestrate,
cu multa rivna pentru lntelegerea, expunerea $1 apararea dreptei cre-
dinte $i pentru viata cre$tina de tinutCi. Fac parte din $coli di-
ferite, cu vederi diferite interpretarea Revelatiei. Grigorie este ucenic
$1 admirator Origen $1 - daca nu-i gre$eli1e - i le
trece, totu$i, cu vederea. Metodiu, din contra, 1i este adversar Origen
$i c1teva din lucrarile sale nu face altceva dec1t sa expuna $i sii com-
bata 1nviitatura acestuia. AceastQ atitudine 11 atrage antipatia prietenilor
1ui Origen, care face ca $i numele Metodiu sii fie mai putin
cunoscute.
Opera ce10r doi scriitori infJuentat puternic g1ndirea teo1ogica $i
viata religioasa .de mai tlrziu. Cuvlntul de multumire luiGrigorie
jnitia un gen nou literatura cre$tinii, care p1na atunci cultivase
deosebi omilia ; Banchetul Metodju inf1uenta puternic viata re-
ligioasa, devenind una dintre sursele de inspiratie pentru monahism.
Lucrarile celor doi scrjitori s-au impus cu mai mult, cu c1t ace$tia
s-au striiduit sii lmplineasca viata preceptele evanghelice. Aceste
striiduinte au 1nvrednicit pe Grigorie cu daruJ facerii de minuni, iar lui
Metodiu i-au adus aureola de martir.
Trebuie spus ca lucriirile pe care le fiind foarte vechi, au
fost pe alocuri deteriorate $i de muJte cursivitatea ideilor f,ost
lntreruptii. Noi am lncercat sii le rediim pun1nd paranteza
cuvintele care ni s-au parut ca lipsesc.
Am fQcut traducerea dupii textu1 editat de Migne, ajut1ndu-ne de
ducerile Crouzel $1 G. Bonwetsch.
AUTORUL
SFINTUL GRIGORIE
TAUMATURGUL
VIATA SFINTULUI GRIGORIE
TAUMATURGUL
S-a nascut pe anu1 213 Neocezareea din tinutu'l Pontului, ]ntr-o
familie care avea trei copii : fiica, pe Grigorie un fiu pe nume Ate-
nodor.
La a primit nume1e de Teodor, insa momentulJ. botezului a
schimbatacest nume cu ce1 de Grigorie 1. S-a botezat la virsta de 14 ani,
la scurt timp dupa moartea tatalui sau, indemnurile staruitoare ale ma-
mei sale 2. studiat retorrica,apoi ilimba latina dreptul sau
nata
,
1, dupa continuat formatia intelectuala sub indrumarea
Origen Cezareea Palestinei. preajm.a Origen a ajuns cu totul
Terminase studiile pe care le-a putut face sau
nata1 gindea sa se specializeze dr,ept 1a renumitele din Beirut
sau Roma. CMatoria surorii sale Orient -a dat ocazia implinirii aoestui
gind. Aceasta era casatorita cu un jurisconsu1t roman, carea fost tr'imis
pe 1a Cezareea, in C'ailitatede consilier al guvernatorului Pa-
lestinei. La scurt timp dupa pilecarea a trim1's es1corta m.ilitara pen-
tru aducerea ei Palestina. Grigorie, impreuna cu fratele sau Atenodor
au ins01it-o, cu gindul ca, dupa ce sora lor va afla sotul
Pa1estinei, ei continue drumul1 la Bei'rut. tnsa, Cezareea,
sHua1ia se sch'imba. Aici au ocazia sa cunoasca pe Origen !?iacesta ii cu-
cere,$te pentru ,cu totul alte preocupari.
Origen, renumitul condncator a1 $colii din Alexandria, a venit Pa-
lestina pe la anull 215-216, vremea persecutiei 'lui Car,aca,la s-a sta-
bilit 1a Cezaree.a. Aic'i ,a fost primit cu dragoste de dot
episcopi ai loculni : Teoctist al Cezareei A1exandru all Ierusalimului,
care 1-an era 1aic, sa predice Bisericil1e 10r. Auzind despre
aceasta, episcopu1 Demetrius a,l A1exandriei a 'dezaprobat predica laicilor
biserica l-a rechema't pe Origen prin scrisori prin Jntermediu1 unor
1. IPrivighetorul. Grigorie TaumaturguI este primul
care a purtat acest care dupa eI va fi des CrouzeI, Gle-
goile Remelciement OIigene de lettle Gle-
goile, Paris, 1969, 14.
2. Din afirmaiia sa ca moriii tatalui a coinais cu inceputul
terii adevaruIui (cap. 5), rezuHa ca tataI sau fusese ca mama, care era
tina, a putut creasca fiii Iegea ei, abia dupa moartea sotuIui. Vezi Puech.,
de grecque chretienne, 2, iParis, 1928, 490.
10
SFINTUL GRIGORIE TAUMATURGUL
diaconi <la indatoririle sale 3. Origoo ll-a putut da cursacestei
pentru ca 218-219 a mers Antiohia, unde mama impar.atUilui
Septimiu Sever, IuHa Mamea, care auzise d,espre faim,a J.ui, l-a inv1tat
:sa-i ascu1te invatatura. anul 230 merge.a Grecia pentru a
sericile de acolo, tulburate de erezie. Trecind, insa, prin cei
doi episcopi l-au l1irotoni!t preot.
La sa Alexandria, episcopul Demetrius, considerind
.anticanonica hirotonirea sa, a tinut doua sinoade anul 231, l-a
demis din functia de conduca,toral catehetice Il-a scos din preo-
tie. aceasta situatie, Origen a revenit Pallestina, a infiintat noua
dupa modelul ce[et din Alexandria, s-a consacrat studiului 4
muncH didacHce. preajma Iluiau venit tot mai multi tineri faima lui
a crescut tot mai mult.
Ln ac'est timp,a fost cunosIcut de Grigorie de fra,tele sau Atenodor.
Cuvintul sau impresionat puterni,c dupa citeva momente de ezitari
- dat fiind vechiUillor gind - is-au definiHv. Au stat preajma
Origen timp de 5 ani 5.
Studinl a fost variat impletit cu rugaciunea medHatia. [ncu-
vintul de mu[tumire pe care adreseaza lu[ Origen, Grigorie
nudescrie amanunt ce colnsta invatamintul. Lasa, insa, sa se inte-
leaga ca se studia fizica, geometria, astronomia, exegeza tex-
telor Sfintei Scripturi (cap. 8 9). Metod,a d.e predare era dialec-tica
ascultatorii erau indrumati sa nu a,ccepte nict parere fara discennamint
sa nu se multumeasca doar cuafirmIatii1e unui om,ale sau
.ale unui curent, ci numai mIasura care erau aflate num'ai
.atunci elevii formeze opinie proprie (oap. 7). ur-
de el era cultivarea virItutilor, demonstr,area existentei ,lui Dumne-
zeu Lui corecta (cap. 8-9). Origen explica totul cu compe-
tenta un tact este entuziasmat de experienta
facu1a preajma lui de felulac'estuia de a fi. Ii ,atribuieape-
lative ca : primul dIintre filosofi, parinte, paradis duhovnicesc. lntr-un
3. Eusebiu, xlx, 16-19.
4. Origen a venit Cezareea insotit de un om bogat, pe nume Valentinian, pe
care il convertise la ca,re ii pusese la indemina intreaga sa avere, cu care
;putea intretine preajma sa echipa de tahigrafi, caligrafi. a continuat
opera sa de critica textuala, de transcriere de comentare a diferite texte. Cf. Eu-
"Sebiu, cit.,
5. Eusebiu, cjt., tn Cuvintul de rnultumire Sfintul Grigorie
spune ca de 8 ani n-a compus opere oratorice, nici n-a ascultat pe retori, ci numai pe
filosofL Probabil ca se refera la cei 5 ani petrecuti preajm.a lui Origen la alti 3
premergatori acestora, cind a studiat dreptul sau natal. De
parere sint Koetschau, Des Gregorjos Orjgenes,
-aIs der Brief des Origenes Gregorjos
wiihIter kirchen-und Quellenschrjften, Neuntes Heft, Freiburg
im Br. und Leipzig, 1894, Henri Crouzel, Gregojre Ie Remer-
-cjement Origene suivi de Iettre d'Origene Gregoire, Paris, 1969, 20.
SCRIERILE SALE
11
- zice el - pentru noi. era un ,adevarat paradis, replica a marelui
Paradis allui Dumnezeu, care nu aveam .indatorirea sa lucram pamin-
tua, sa hranim trupUJl sa-il ingreui,em, ci preocupam doar sa spo-
rim sufletului, ca pe plante, pe care le-am
sadit sau au fost s'adite de Creatorul tuturor, spre d'esfa-
tarea noastra (cap. 15).
Pe la anul 238 impreuna cu fr,atele sau Atenodor, pe
Origen intoarce patria sa. Ai,ci, erau destUil de tineri, data
fiind formatia experienta spiritualla, au fost foarte curind
episcopi 6: Grigorie Neocezareea, iar Atenodor p'entru ,alt
all carui nume nu s-a pastrat 7. Daca n-au fost hirotoniti imediat
dupa intoarcer'e'a din Palestina, tot ,cazul inanu,l 250 cind a ,avut ,loc
persecut1a luli Deciu, Sf. Grigorieera deja episcop. ,In acel moment el s-a
retras in munti impreuna cu buna parte din pastoritii sM, iar [a ince-
tarea persecutiei, intorcindu-se Neoc:ezareea, a instituit sarbatori
amintirea mar:tirilor. Pe la anul 254 PontUila fost invadat de popu'latii
germani,ce Celeintimplate atunci au facut obiectul scri-
sorii sale canonice.
P,e aa anul 264 a mersimpreuna cu fr,a,te.I,e sau la Sinodul intr.unit la
Antiohia, spre ,a judec.a pe episcopul P,avel de Samosata, pentru
doctrine'le .saIle adoptioniste penJl:ru conduita s,a scanda'loasa. Acuzatul
s-a apar,at cu abilitate protectia Zenobiei, regi!na Palminilui, oare gu-
verna atunci AnHohia, ,a impiedicat dec:izie ferma impotriv,a lui. Sino-
dul s-a multumit cu promisiuni, care n-au fost tinute de acuzat 8. Peste
patru ,ani, anul 268, a fost convocat un aldoi1ea sinod, ,care a pronuntat
depunerea ,lui P,aveil. Sfintnl Grigorie, ca fratele sau, au fost absenti
de la Sinod 9 d'ata fiind inaintarea virsta. lexiconul lui Suidas 10
se spune ca a muri,t pe vremea lui Aurelian, adica pe laanii 270-275.
6. Eusebi'U, cit., ..
7. Informatii referitoare la activitatea lui de episcop ne-au transmis Eusebiu, Ie-
ronim, Sf. Vasile cel Mare. S-au ma,j pastrat cinci IVieti,. (biografii ale Sfintului),
pastrate una limba greaca atribuita Sflntului Grigorie de Nyssa, alta limba
latina, alta limba siriaca, alta limba armeana capitolul referitor la Gri-
gorie adaugat de Rufin Istoriei a lui Eusebiu, tradusa de e1 limba 1atinaj
multe dirn informatiile date de acestea slnt legendare. Vezi r.?i Henri Crouze1, cit.,

8. Eusebiu, cH.,
9. S-a crezut, de catre ai acestei prob1eme, ca Sfintul
Grigorie a fost la sinod ca a iscalit cu vechiu1 sau nume, Teodor. Printre
mentionam pe Nichita Choniates, Thesaurus 32 j P.G. 139, 1313 mo-
derni TilIemont, Dom Ceillier Ryssel. Vezi Henri Crouzel, cit., 25. Aceasta
parere poate fi acceptata, pentru ca personalitate de talia Sfintu1ui Grigorie nu
puteaiscali a1 patruzecilea, adica lntre 'U1timii, actele sinodului j rindul al doilea,
niciodata - din momentul botezului al schimbarii numelui - n-a mai folosit ve-
chiul sau nume. Cf. Paul de Samosata, sacrum lovaniense 4, Louvain,
Paris, 219-220.
10. iP.G. 10, 981-982.
12
SFINTUL GRIGORIE TAUMATURGUL
SCRIERILE SFINTULUI GRIGORIE:
1 Cuvint de mul\umire adresat lui Origen .. destul de scurt, da imagine
satisnicatoare a$upra cel0r 5 ani petrecuti preajma Origen, asupra activitatii di-
dactice a invataturii marelui alexandrin. Este foarte important pentru ca pe baza lui
se poate completa imaginea referitoare la invatatura teologica a 1ui Origen.
2 Expunerea credintei. Este simbol de credinta foarte vechi. Sfintul Grigorie
de Nyssa a vazut autografia i-a pastrat textul biografia ce i-a alcatuit, iar Rufin
l-a tradus limba latina l-a adaugat vieHi sfintului, alcatuita de el. Este absolut
trinitar, fara sa vorbeasca de lntrupare. Autorul evita subordinationismul.
3 Epistola canonica. Este raspunsul pe care-l da unui episcop vecin legatura
cu diferite probleme de bisericeasca, ce s-au ridicat odata cu invazia gotilor.
Este importanta pentru istoria penitentei publice. Aceasta scriere sa bucurat de mare
autoritate Rasarit a fost comentata de bizantini : Zonaras, Aristen Balsa-
mon. Canonul 11, insa, care sistematizeaza canonul 75 al Epistolei canonice a Sfintului
Vasile catre Amfilohiu, nu este autentic.
4 Parafraza la Eclesiast. Este simpla transpunere a Eclesiastului limba greaca
clasica.
5 Catre Theopomp. Despre nepatimirea lui Dumnezeu. S-a pastrat
doar siriaca. Cu argumente de ordin filosofic, fara a cita din Sfinta Scriptura,
autorul vrea sa demonstreze posibiIitatea Intruparii PiHimirii Fiului 1ui Dumnezeu
fata de Invatatura elina referitoare la nepatimirea Dumnezeu.
6 Tratat despre suflet, adresat lui Tatian. Se pare ca sint autentice doar u1timele
capitole (5--7), iar celelalte ar fi prelucrare a Sfintului Maxim Marturisitorul.
7. S-au mai pastrat sub numele Grigorie Taumaturgul, insa cu totu1
urmatoarele titluri de scrieri : Cuvint cdtre Filostorgiu, Despre de esentd,
logul cu Elien, Expunere de credintd,
BIBLIOGRAFIE
referitoare la viata activitatea Sfintului Grigorie Taumaturgul
1. 11 a t u s de Theodoris, P.G. 10, 1205-1232.
2. 1 t a e r Palrologie, Freiburg im Breisgau, 1938, 127-128.
3. a r d e h e w e r t t Les Peres de Paris, 309-315.
4. d e m, Geschichte der Freiburg im Breisgau, 1913-1932-
315-332.
5. C a s a r C.P., Alte und neue Quel1en zur Geschichte des und der
GlaubensregeJ, Jl"ev. Christiana 1879, 25-64.
6. C a r e F., Precis de d'histoire de Theologie, Paris, 1931,
271-273.
7. C m a G., Bucure$ti, 1956, 106-108.
8. D r a s e k e, Der des Origenes Grigorios Jahrbiicher
fUr protestantische Theologie, 7, 1881.
9. u s e b u, VI, 3 a i VII, 14, 28.
10. G r 9 r e d e S 5 a, SI1ntului Grigorie
11. a r a c k, d 1 f Geschichte der bis Eusebius,
1893,
12. e r m, De viris ilJustribus, 23, 601-720.
13. a u t n Lettres Chretiens du III-e siecles, Patristica,
lParis, 1961.
SCRIERlLE SALE
13
14. u e c h Hisloire de la Jilleralure grecque chretienne, Paris, 1928,
420-509.
15. R s s e 1, Grigorius Thaumaturgus, Sein Leben und seine Schriften, Leipzig, 1880.
16. S a 9 a r d a Sf1ntu1 Grigorie $i teo10gia sa
limba rusa), Petrograd, 1916.
17. Va s 1 e c e 1 a r e, Despre Si1ntu1 Duh, 29, 74 i Scrisorile 28, 1 204, 2
207,4.
BIBLIOGRAFIE
referitoare deosebi la Cuvintul de catre Origen
Manuscrise :
Koetschau da introducerea editiei sale XXXI-XXXIV) lista manuscriselor,
care este reluata de Crouzel la 35. Acestea sint :
1. Codex Vaticanus gr. 386, din sec. numerotat cu litera Este manuscrisul
care a stat la baza celor ce urmeaza.
2. Codex supp1. gr. 616, din anul 1339.
3. Codex Venetus Marcianus, gr. 44, din sec. XV.
4. Codex gr. 309 din anul 1545.
5. Codex Oxoniensis Collegii gr. 146, din sec. XVI.
6. Codex Venetus gr. 45, din sec. XIV.
Edltii ale Cuvintului de multumire
1. Gerhard Voss, Sancti Gregorii episcopi Neocaesariensis, cognomento Thau-
maturgi, omnia, Mayence, 1604. fost reeditat la Paris impreuna cu opera lui
Macarie egipteanul Vasile de Seleuoia, anii 1621. 1622, 1626 1632 sub titlul:
S.s. Gregorii episcopi, cognomento haumaturgi, Maca'rii Aegyp-
tii et Seleuciae Isauriae episcopi, Opera ornnia.
2. Galland, din veterum patrum antiquorum
torumecc1esiasticorum Acest volum a fost anul 1788.
3. J. Migne, 1857.
4. Cuvintu1 de multumire a mai fost editat, alaturi de alte lucrari, de: Dom.
Charles-Vincent Delaure, Paris 1759 i D. Hoeschel, Augsburg, 1605 la Anvers 1613.
5. fost publicat separat de: a) J. Bengel la Stuttgart, 1722, cu tradu-
cere latina b) Koetschau, la Freiburg im Breisgau la Leipzig 1894.
Traduceri
1 1 m b a la t i a :
a) de Rhodoman, apare Anvers 1613.
b) de J. Bengel la Stuttgart 1722.
r a d u c e r 9 e r m a n e :
a) J. Margraf. Bibliothek der 159), Kempten 1875.
b) Koetschau, Des Gregorios Origenes, der
des Origenes Gregorios kirchen -und dog-
mengeschichtIicher Quellenschrilten, Freiburg Breisgau, Leipzig, 1894.
c) Bourier. Dfonysius Gregorius Methodius
Kempten-Munich, 1911.
Traduceri engleze:
a) S. D. F. Salmond, The works Gregory Dionisyius
... , Ante-Nicene Christian Library, Edinburgh 1871.
IV. r a d u c e r e r u s a :
a) Sagarda, aparuta rev. ktenie, Petrograd, 1912.
V.Traducere spaniola:
a) Daniel Ruiz Bueno, Origenes: CeIso, Biblioteca de autores christianos,
Madrid, 1967.
Traducere franceza:
HenTi Crouze1, Gregoire Remerciement Origene suivi de
lettre d'Origene Gregoire, Sources chretiennes, nr. 148 Paris, 1969.
DISCURSUL SFINTULUI GRIGORIE TAUMATURGUL,
ADRESAT LUI ORIGEN,
CEZAREEA PALESTINEI,
SFIR$ITUL STUDIILOR SALE
PREAJMA ACESTUIA, DE PLECA ACASA

Tacerea recomandabitla 1n. multe ,imprejurar-i probabil mi-ar
fi mie folosHoare acum, cind, de d,e rnevoie, trebui-e sa vorbesc ;
peI1Jtru ca ll-am ni,ci experien1a di\Scursurrilor frumoase, -expuse intr-un
fogi'ca fara ,eu, poate ca rnioi n-am f,ost fa-
cut sa ma indeletnicesc cu aceste ches.tiuni, specifice grecilor. plus,
deja opt de cind n .. am ros1:iit nici discurs, [urn-g sau scurrt, nici
11-am auzit pe cirneva rostind d,iscursuri, fie de lauda, fie po1emice, fie
publHc, fie in unui audr1tornu res'trilns, doaramas-cuatat pe
oameni m1inunati, care au dreapta f.ilosofie. -a-ce$tia
s'e preocupa mai pu1in. de de ; vo:ind sa
1[11e1eaga lucruri,le -cum sirn sa le cu ei au lasat
alegerea cuvintelor pe planul -al doilea. Nu pentru ca ei n-ar acest
lucru; ei inca foarte mult, exprime ginduri,le 111 cuV'irnte fru-
moase, dar, probabi,l, nu Ile s,ta la inde,mina; pentru ca om se
poate preocupa 111 masura de -aflarea ditvine
(ale ScripturiiH.or) de -elegd[1ta stHului; doua preocupari, fi1nd
oarecum spuse, apar1in Qa doi oa,m,ooi diferi1i.
S-a zis ca tacerea -este -a-uxilliar.ul cugeHirii, mijJocul -aflarii sernsuri-
Ilor eu z,ic, 1nsa, ca ,agili:tate exprrimare,
ca stud-iu,l oratoriei. Pe m,j[1-e, irnsa, a[ta d-isci,plina m--a preocupat (mai
inainte) : studiul Qegilor dupa ,care siillit condu$i ,to1i cei ,afla1i sub sta.pi-
'l1Iirea roma[1ilor, srtudiu care se reIa.lizeaza cu muHa truda. Pentr-u
de$i acestea 51nt, i'l1tr-a:devar, formulate foarte 1n1elept, stiIl
grecesic, irn care sint exprimate, Hmba l'omanillor, Hmba sobra,
pe masur-a pentru este [imba de,stul de grea. Cu-
vintele sint vehico:lul sim1amirntelor. Sirnt oameni versa1i 1In cuvint
asemenea unor pi-ctori IabHli amestecul culori:lor i[1 reaHzarea
urHor, tablouri mi[1U1Il1ate(Aa1ii mai pu1tn).
DISCURSUL ADRESAT LUI ORIGEN
15

insa, sintem illipsiti de aceste haruri -fie ca Te-am pierdut, f.ie
ca le-.am avut - sintem, cu noastre comune!;'i
fara nimic deosebit, asemenea sti!l1ga,ci; sa ne ex-
primam gi!l1durile, ele si!l1t asemenea chipur,i reaHzateiJn creiOiIl pe
hir.tie. Dar un ,a[ treHea mo.tiv oarle m,ali mult ma ca sa
vorbesc: Faptu,l ca vreau sa vorbesc despre
om care pare obi\5nu1i
1
t, in.sa, c:are ,a cu mult conditia umaoo
elanul catre desavir!;'ire. Nu am de gind sa-i laud famiHa, puterea, fru-
musetea celelalte aJl,e trupului ; ,cev,a fac numa,i copiii, pe
care ii m,ai putin faptul daca spusele corespund sau
realitatii.
vorbi despre lucruri care n-au poermanenta, oare se trec felu-
rite chipufli - chiiar daca ar fd. spusecum se cuvine ,ar fi vred!l1ice de
oratoric - socot'esc za,darnic. Nu de altceva, dar
doresc sa umbresc cumv,a cu stinga6a cuvrntului demll1Jitate
l
a (daslca-
IUilui meu).
Specificul alcestui om, cu ,adevaratdeosebit,este efortul constant de
a ,aduce la aseman:area cu Dumnezeu chipul aUli Dumnezeu cu care a fost
inzestrat, pecare il trup muritor trecator; 11a ,acest fapt la
m,a[ mari m,a referI, di!l1d Silava Dumnezeu ca m,i-a dat sa
cunosc pe a,cest om, mai presus de ori'ce
Dar, tr
l
ehui!l1d sa ma vad mic nepu-
tincios,un impuls taiinic ma indeam!l1a lla ;taoere ; mi se pare ca este mai
bine sa tac, sub pretextul de a multumi, sa ma arat prea indraznet
ca nu cumva sa necuviinciosin fata de ni!;'te mari
sfinte ; Oa!l1U cumva sa prezi!l1t la inMtimea mai ldegr,aba
sa-l Jnsult, ia,t cel sa lia 'lucrurileca atare. Este, insa, ,ade-
varat, das'cM prea ca faptele tale nu pot fi luate ris, macar
mic!;'ora1te, ca talle d,ivine pot fi vatamlate de umi1ele
cuvinte ca ramiJn pre.c:um si!l1t.
Nu cum va fi taxataaceasta 1n!drazneaila, cum va fi vazut faptul
de a aborda fara prega.tire chest.iunI care ma Daca inaHa p.ar-
fata Qlltora putut indraznet precipitiindu-ma fi putut
spune copilarii, iJn fata ta pot faoe cev,a . .Acum, probabil, in-
trece mas'ura lJ.psei ,decugetare - daca trecut-o -
\ndrazninda spune ureclhilor voastre, cucuvintul cel dumneze-
iesc, cuvi!l1te vulgare; esteca ciE.d ,ar indraznJi cinev,a sa intre cu
cioar,ele incalta,te ininca1ltiiminte di!l1 ipiei murdara (i!l1
nepermiiIse acest mod) desculte

SFINTUL GRIGORIE TAUMATURGUL
Cita indraznea,la! CuvinteIle noastre, asemanatoare murdarieI no-
roin1ui, am indraznit sa 1e introdncem voastre, cu
<::uvinte1e Oare, dupa oe am aHta, nu este
acum timpul a incepe sa de a m,ai contill1u,a a ne
,aici? Eu, intr-adevar, cred. Insa, daca am indraznit sa i,au cuvintul,
sa. se permita sa expun motJivu1care m-a determinat Ia
poate ca mi se va scuza aceasta temeritate.

Socotesc lipsa de un lucru foar,te urit. Ace1,a care nu
raspunde UIl1ei binefaceri, He numai pr:in cuvlilThte, daca altfel nu este
posibi1, se arata un om fa.ra de minte, un un uituc. Acela care
nu tine minte bine1e facut 1ui nu arata gre-
de ne'i'ertat, fie ca este acesta un om cu v:aza, fie ca ,este unu1 ne-
insemnat. Daca este un om cu vaza instruit, peillJtru ca
arata pentru primi1e; daca este un om simp1u
de conditie modesta, pentru ca nu 1auda cu toata puterea
lui binefacatoru1, nu numai a1 ce10r mari, cH a1 oe10r mici. Pentru
sta firea lucrurHor ca oamenii superiori, care au adunalt cuget
ad,evarata comoara, sa rasp1ateasca pe binefacatorii pe masura
a binefacerilor primHe. Nu mai putin sint cei care
.au adunat putin; nu trebuie sa fie neglijenti S'a nu se ,lene-
veasca a rasplati pe binefacatori, la gindul ca nu pot re>aliza ceva
demn de intentia 10r. Pentru ca binefacatorul nu va lu.a aminte 1a cu-
vintul ,lor stingaci,ci 1a sincerita,teacu care este spus. Pe>ntru aceasta,
nu ficonstderati mai prejos decit cei mari puternioi la cuvint.
Se spune SCl1iptura ca alaturi de oamenii puternici, care
au adus jertfe m,ari d,in bunuri1e ,10r, a fost femeie saraca ; ea a adus
jertfa neinsemn,ata, insa, peIntru ca daruIl ,adus d,e eaera toata averea
ei, jertfa ei a fos,t socotita drept cea m,ai mare. Pentru ca Logosul divin
a avut vedere nu cantitatea darului, oare este ceva secundar, cl jn-
tentia $1 sentimentele care 1-au lnsot1t; acestea i-au dat s,tralucire
valoare. De aceea, noua nu se cade ,a in1irzia sa aducem e10giul
datorat, la gindul ca mu'ltumirea noastra va fi pe masura b,i,nefacerH
se cuv,ine sa indraznim ,a inClerca saaducem schimb recnno$tinta
noastra, chiar daca nu va egala binefacerea. Cuvintu:l nostru, cu

lipsurile lui, ne va absolvi, ce! putill, de vina Lipse de
tinta. Pentru ca, daca tacerea - izvorita d,in team,a de ,a nu spune
ceva nedemn - ech,ivaleaza cu ingratitudinea,
de a mu\ltumi pootru binefaceri este totdeaUll1a binevazuta, chia,r daca
DISCURSUL ADRESAT LUI ORIGEN 17
aoeasta nu este pe masura primH. Prin urmare, nici
eu nu Mcea, c'hiar daca nu ceva vre'dni!c de birnele primit;
iar d,aca ceva, voi avea tot dreptul sa ma mindresc. Fie,
d'eci, a,ces,t cuvin1, cuvintul meu de mu1iumire.
nu-s pregatit s-o fac dupa cuviinta, primul rind trebuie sa ma
adresez lui Dumnez'eu 11, Stapinul tuturor; de la Clare toate bunuri:le;
Lui se cuVJilIle a-I adresa ilO. pr'imu.l rind mu:ltumiri,le Iauda noastra.
$tiu ca Lui chi,ar daca aduce ,intregim,e ca dar, nu cum sint
acum: murctar p1in de tot de rautati, 1ntocma,j oa un prunc
stralucind de curatie or,j,ce necuratie, n-a$ ,adu-
ce un dar stare sa cinsteasica sa rasplateasca pe Creatorul Sta-
p1nul ,tu1;uror. Pe niciodata vreull1 om si,ngur, macar toti impreuna
- daca ar pOSijrbil1 ca dreptii, iIdentirt,atea sa devirna
sa se 'aduca llIl dar DumlIlezeu - nici atunc:i ll-ar putea
sa-L laude dupa vr'edll1icie. SinguTU1l dar potr'ivit Sale este
acela de a gindi ,a-L la.uda dupa

Laude cuvint de se ,acela$i Hmp lmparatului
purtatoru:luli de grija all l\)U,turor, nesecat al tuturor bunurilor,
Acelu!ia care poCl!te sa vindece inJeputintele noostre, singurul care
11. Cuvlntul de multumire aI Sf. Grigorie este destuI de bogat idei dogmatice.
desigur, destul de sumar, despre Dumnezeu CeI unic dupa fiinj:a in-
treit dupa persoane, despre Providenj:a etc. Despre Dumnezeu se exprima
pIatonici, Dumnezeu are Sine nu depinde de nici alta cauza,
timp este principiul a tot ceea ce exista. Este cauza sta.pinul
imparatul ocrotitorul izvorul a tot binele
(cap. III-IV). poarta grija. de toate Iucrurile, atit de c'ele mari, cit de cele
lnici. Sf. Grigorie nu se cu generalitiiti. aduce dovezi precise de unde
rezulta ca Providenta divina a actionat c11iar viata sa (IV). Izvorul dumnezeirii este
Dumnezeu Tatal. tine pe toate cite exista. este existentei, chiar al
Fiului al Sfintului Duh. Dar, despre Tatal mai putin discursul sau. Mu]t
mai pe larg despre Fiul, atribuindtI-I mai multe denumiri, atit raport cu
cit raport cu activitatea pe care Acesta Iume. raportul
cu Tatal este: Intelepciunea Tatalui. Este Fiul Cel unu
nascut Inger de mare sfat Cuvint divin sfint
(IV). raport cu lumea: Este creator conducator
ocrotitor (IV-V), doctor nIintuitor
al lumii (XVII).
Vorbind despre unitatea dintre Tatal Fiul, prezinta ca fiind natu,rala
nu airtificiaIa. Folosind expreSlie origenista, spune ca "Tatal se imbra-
ca cu FiuI (IV), cf. Origen, [oan 20, 18, Corpul berIinez (IV, 350).
Duhul Sfint este mentionat Iegatura cu inspiratia Sfintei Scriptnri, insa uneori
roluI Sau este confundat cu ceI aI Fiului. Zice despre Duhul ca a inspirat pe
tot a dat cititoriIor putere sa-i inteleaga pe Fara iIuminarea LtIi, inte-
Iegerea SfinteIor Scripturi esteimposibiIa (XV).
2 - Sf1ntu1 GrJgorle Taumaturgul
18
SFINTUL GRIGORIE TAUMATURGUL
slabicIunea Ocrotitorului Mtntuitorulu:i suflete'lor noas-
tre, (Eului) CeJui intHnascut, Cuvintului, CreatoruJu[ OcirmuH:orului
tuturor. Pentru ca poate sa aduca muItumiri, aHt peIntru Sine cit
pentru pentru fiecare parte pentru toti un 10c. Care este-
adevarul inteIepciunea puterea Tatalui, Care este unit cu
T,ata,1 de pe nu-L impied:ica uit,area sau
vreo aI!ta slab,icQune, -ca de exemplu, lipsa de pricepere neindemInarea
minui,r,ea cuvintnlUJi - oa sa :lasIe fara laude - singur
poa,te chip perfeot sa ,impJi:neasca masura
oare se cuvin Lui ; pe Tataa lucrurilor L-a facut una Cu
L-a imbracar1: cu puterea Sa 111 cinste,a care se Lui.
Pe Tatal ,tutur.or lucruri'Ior L-a facut cu L-a imbracatcu pu-
Sa. luJ Dumll1!ezeu Cel u:nu Cuvirntul divin care 1.0-
este singurul dintre :toate cite ,exista, ,care s-a invred-
nicit d,e acesrt
NumaIi putem arata putem mu1tumI dupa cuviinta :
d,aca mu1tumim Lui pentru primi,te d,e Q,a TatiH; felul aoes-
ta marturisim ca una este oa,lea ace,ea de a ne ,a,dresa prin
Celui ce este oauza :tutur.or. cuvtnt, trebuie spus ca este Cu-
vinrtul s,tare saexprime multumiri care vegheaza
ne pparta d,e grija tuturor,in m,ar,j 9i mici, oare este per-
ff.'ctiunea insufletit aIl Ratiunii primare Fie, d,eci.
sa seindrepte de multumire in catre (Iisus
Hristos) Ace'St barbatsfint, mai mu,!t decit f,ata de toti oamenii. d,aca
mai t.re'buie sa laud pe cineva dintre care s'e de buna
seama se cuvine sa ,adresez cuvint de acelui,a care -
v,irtute,a unei hotariri supe,rioare - a fost sortit sa ma creasca sa-mi
fie .ocrotitor inca din tinerete, Ilui Dumnezeu, care ma
te din tineretea mea (Geneza 48, 15), cum zice a,cel barbat, prieten
Dumnezeu, gindIindu-se Ia ingeru,l sau. De bunas,eama ca ace,1 bar-
bat fiind un om mar,e, a avut un ocrotitor pe masura lui, pe unul dintre-
ingerii ma.ri, po.ate chiar pe ingerul mare (Isaia 9, 6), pe
Mintuitorul c.omun al tutur.or - pentru ca, data fiind 1ui,
numai acesta ii putea f:i ocrotitor. Eu nu cunosc prea acest lucru,
insa un lucru ca orica.r,e ar fi fost d:intre cei mari, omul a-
CE:sta il il Hiu,da. despre afara conducatorullui nos-
tru comuIn, QII tuturor oamen110r, Iaudam pe aceIa Ca>Te este fiecaruia
parte pedagog, c1e cind ,er,au cop.ii. Pentru mine,acesta a fost in toate
imprejurari[e, fara 'exceptie, ca dad,a,ca ocrotitor ; eu mei
DISCURSUL ADRESAT LUI ORIGEN 19
ne-am cunoscut totdeauna iJnteresul, am fOlst ca nil$te orbi,
mai dinainte ce drum sa apucam; eI, msa, a vazut mai dinainte ceea ce
era folositor sufletului illOstru. De mult, acum, m-a orescut, m-d in-
vatat cele bune, m-a .purttatca de milIla, iar mai pres'us de toate, m-a
adus preajma ac'estui barbat, car,e nu eI1a de acela$i neam singe cu
mine, casa Jui nu se ,afla in preajma cas'ei mele vreun ,alt motiv
nu aveam - dintre oole carefac pe sa se apropie 5a devina
prietend - ca sa ma :lui. mtr-Uill cuvint, ,atunci cind illU ne cuno:;;-
team er,am straini unul pentru altu,l, atunci cilIld eram separati in-
unul de ,ailtul de tari, riuri atuinci m-a adus - in vir-
tutea unei prevederi - il,a aoeasta care avea sa fie
mintuitoar,e mine; cred ca a prevazut demUllt acest din
,al primei mele educatii.
Fara a lungi prea mult cuv]ntu1l, del$i aici ajunge chiar daca
incerca sa nu spun ,totul sa trec cu vederea multe fapte, la$ dori sa
citeva diIlltre cele ma!j Importante.
v
inca de la na$tere ,am f05t educati de par1nti, intr-o familHe care
trai,a ratacire. Socotes'c ca IllU s-a sa fim eliberati
ace,asta stare,Iar eu cu mai pentru ca eram UIll copil fara de
m;inte, fiu al unui tata superstitios. nar, aurmat pierderea tatalu,j
5tarea de orfan, care ,a fost pentru m1ne ilIlceputnladevaratei
pentru primadata,am fos1t tre,cut de partea Cuvintu:lui ce-
lui adevarat m'intuitor nu cum, mai degraba decit de
bunavoioe.
Ce puteam avea piilla Ila 14 ,ani? Din ,acel din
dezvoltarii mine a ratiUlIlJii, comulIla tuturor ,oamenilor, a
inceput sa mi se faca cunoscut acee,sta este de m,are
Cind m,a gindIesc la meu, vad 'in acest concurs de
imprejurari degetu.l Providentei: mai ,au ,avut ,1ucrard,le rataci-
toare, care ;puteau fIi puse foarte bine pe ,seama virstei, a f,aptului ,ca
eram de ; perioada Cuvintul divilIl nu
m,j s-a facut cunoscut, pentru a IIlU fidat in zad,ar. Apoi,a urmat daruire'a
mea cu ratiUille - daca nucu cea divina pura, cel putin cu frica inspi-
rata ea -atunci (mi s-a adresa,t) cuvilntu.l; cuvirnul ratiunea
umana (sa mine : cuvintul cu puterea lui
fiind ajutata. Acest gind ma ump'le de bucurie de
20
SFINTUL GRIGORIE TAUMATURGUL
teamain ma bucur de oele realizate, insa ma tem ca
oe1e urmasa
Iata,rn.sa, ca vrind sa in amarn.untime rinduiala mJ,nunail:a
oare adusin preajma acestui om - doaram cele de
pina acuin,fara pre,tentia de .a-i fi adus laud,a, murltumirea
cuvenit -.-..;. meu s-a cam lungit; sa-mi fie luate cele spuse ca
dest,ainuir'e sau ,ceva ce se poal:e exprima prin termeni
mai
Mam1a, raminindsingura dupa moartea tatalui voind sa dea
educatie aleasa,a,!;I,acum se cuveneaunor copii de neam ales, a hotarit,
dupa Ce deja .amfost ce1eI,alte sa ne trimHa sa
studiem pe linga un retor, pentru a r'etori. am
facut. Se zicea ca nu-ti trebuie mUolt timp pentrua ajunge retor ; despre
mine nu I;;tiu sa se fi spus ceva - pentru ca nu existau motive -
nri,ci n-a;; fi vrut sa zic:a cinev,a a'$a ceva. Dar, ira,ta ca divinnl meu peda-
gog, cel care-mi veghea purta de grija, fara ca ,ai mei s-o
gindeasca sau eu s-o vreau, ,a pe unu,l dintre dascarH,j me[, caruia
1i fusesem pentru a ma invata limba la,tina; scopul meu
nu efia s-o cunosc ci numai atit cit imi er,a neoesar; aces-
ta s-a intimpilat sa cunoalsca putin legHe. La inspiratia (ingerului)
m-a sa s,tudiez (impr'euna cu el) dreptull roman. s-a ac'hi,tat
de sarcina sa, iar eu m-am supus mai mult pentru a-i face
placere, decH de dragu'l acestei disciop1ine. Luindu-ma, deci,
a inceput sa ma ilIlistruiasca cu mullt zel. spus vorba car,e s-a im-
pHinit intocmai cu mine : a zis ca studiul rlegllor imi va fi cea mali buna
armura - este exa,ct cuvinltul pe Clare I-a foilosH - f[,e vreau sa devirn
retor, aseme.nea oe:lor care se inti,lnesc pr'in trilbunale, fie ca vreau sa
devin ,all>tceva. spus ,aoeste vorbe, gindindu-se, de buna seama, 1a lu-
cruri euirnsa cred ca ,a fost de pr()lnJ.a divina mai mu:lt
decit rIn stud:i.ind cunoscind in,deajuns legi1e,
acest f,apt m-,a determrinat sa caIatoresc spre ora,$u1 Beirut, ora;; care se
afla nu depa.rrl:e de aici, unul dintre ce<le m,ai romanizate Iocul
urnde s,e studiaza aoeste :legi.
Cit despre acesl: barbat sfint, motive diferite il impinsesera din A'le-
xandria Egiptului, und'e mai inainte avusese c,aminu
1
l, adusesera
acest 10c, oa ,a ne Nu aveam nici un motiv oa sa
aici sa ma :lui, peIlltru ca vederea stud'tului
legilor era firesc sa ma ,indrept catre Rom,a. Cum am ajulI1s a:ici? Guver-
de P,alestine[ ,a luat pe nea;;tepta,te, fara des-
DISCURSUL ADRESAT LUI ORIGEN 21
partindu-l de 5otie, pe cumnatul meu, 50tul surorii mele, J-a dU5 cu
aceasta tara pecntru a-aavea tn preajma pentru a imparti cu el greul
munoii de cO\I1Jducat,or tal ucnU!i popor, pentru ca cum,natull meu era jurist
inca maJ este. Acesta, mergind cu guvernatorUJl, avea ca
peste muH timp sa-!?i ,aduca li<JJJgael sotia, pentru case despartisera
graba fara v'Oie dorea ca 5-'0 insotim.
ia,ta ca pe ,cum vom ajncngeaco1o,
s-a prezent,at ucn soldat cu porunca de a excorta pe sora noasItra
la 50tu1 sa ne adnca pe impreuna cu ea. Aceasia ne-,a umplut
inima de bucurie, j,ar pe noastra a determiCl1!at-o sa la drum.
umplut de bucurie pe rude pe cei apropiIati noua, care facusera to-
tu1 pentru bine1e nostru ;cutotii considerau ca este necesar sa mergem
la Beirut, pentrua ne studiull1egillor. Erau, deci, t'Oate moti-
vele sa pJecam : datoria fata de s'Ora noasItra, studii1e noastre personale
venire,a sold,atului, peniru ca de el tr,etbui,e sa amintesc. ne punea
la ch'iar m,ad multe vehico1e publice decit ne tr'ebuiau, per-
mise de trecere mai multe decit erau necesare. Acestea erau ratiuni.le
ale cdilatoriei; ratiuni!l,e insa, cu mu1t mai importa'rite
erau acestui om studiuil referitoare la cuvint
la cele necesare sufletelor noasItr'e, sub cocnducerea 1ui.
urmare, soldatu1, c'i insotitorul divin 12 ladrull1, ace.la care
ne conduce ne toata viat'a, ca intr-'O lunga cdlatorie, aceIla,
d.upa ce ne-a tacnt sa ,treoem ora$e Beirut, catre
care ne indreptaseralll ne-a adus ne-a stab'irlit a,ici. a tacut
totul pentru a ne ac'esItui om, cel ce avea sa fie cauza atitor bunuri
pentru
Dupa ce a sa-i inCf.edint'eze acestuiIa sarcina sa, abi,a atunci,
probabil, s-a odihnit; nu pell1Jtru ca ar fi obos,j1t, pentru ca neobositi sint
slujitorii lui Dumnezeu, pe:ntru ne-a omului care era
stare sa ne deatoata ingrijirea neces:ara.
12. Sf. Grigorie pe larg despre ingeri deosebi despre ingerul pazi-
tOf. De buna seama cii aceasta privinta trebuie sa vedem ecou al invatamin-
tului lui Origen, a carui angeologIie demonologie sint foarte dezvoltate (Vezi: J.
Danielou, Origcnc, Paris, 1948, 219-242; Steph. Bettencourt,
Origcnis seu quid docuerit de cum Rome 1945).
este ca viata a fost i:ncredintata unuti inger. Ca nu intimplarea oarba
i-a I-a adus preajma dascalului sau, ci aceasta fiinta nevazuta.
Acesta ii va ciiliiuzi la intoarcerea in patrie cum sufletele, de-
prin practicarea virtutii, trec din paza ingerilor cea a lutj Dumnezeu,
crede cii dasciilul sau se afla deja paza celui de mare sfat, adica deja sub
paza Cuvintului lui Dumnezeu
:22 SFINTUL GRIGORIE TAUMATURGUL

Acesta ne-a primit cu p1acere inca din prima zi. (Zic) intHa
pentru ca (ziua intilrniIrii cu acest om) pentru mine ,este prima, cea mai
dintre toate zile1e me1e, ziua in care a inceput sa rasara soa-
re1e ce1adevarat. La inceput ne-a tratat intocmai ca pe niI!?te aru.male
salbatice, intocmai unor sau pasari pr,inse curse sau navo-
duri, d,e care incercam sa scapam sa fugim, sa p:1ecam de Ja e1
pentru a ajungela Beirut sau patria noas,tra; a facut ,totul ca sa ne
a.propie : ne spune.a tot fe1ul de is:torioare, pentru a indeparta va1ul
(despartitor), precum zice proverbu1; pe buna dreptate, fii:loso-
fia pe cei care iubesc, zicind ca numai aceia traiesc frumos duc
vi,ata demna de fiinte1e inzestrate cu ratiune, care-$i cunosc menirea
10r. i$tiu sa deos'ebeasca Cieea ce este bine de ceea ce este rau,
ceea ce trebuIie sa faca de ceea ce trebuie sa se fereasca. vea
cuvinte de d!ispret la adresa ignorrantei$i a oer1or ignoranti ; despre
tia zicea ca sint multi,caau suf1etul ca trai'esc asemenea anima-
lelor, ca sint rataciti, ca cunos,c rostuI, ca nici nu
vor saafi1e ceoea oe este bine ce este rau. Zicea ca c,a ace$uia
vad bogatie, renume prosperHatea trupu1ui, bunurile celemali de
pret '$Jca de ace,ea fac mare cazde acesteoa$i 1e inainte 1a orice ;
de aseme.ni, pretuiesc moddeosebit m'ijl1oace1e prin care se poate
ajunge l.a acestea : cariera militara cea de Iavocat.
Spunind astfe1 de cuvinte,ni se adresa destU!l de abil1
Cea ca am neg1ijat ratiunea, facu1tatea cea m,ad inalta a spirituIui. Nu-mi
mai amintesc tot ce ne-a mai spus timp de mai multe zile cu gindUl1 de a ne
face sa imbrati$am fi,losofia. Am fost 10vitica de sageata de cuvintul
sau inca din prima pentru ca era amestec de blindete
tate, de convingere constringere. Cutoate acestea, ezitam sa ne
dedicam filosofi,ei, nu puteam, l$tiU de ce, sa ne in,departam
de de cuvinte11es,a1e, ca de ni!?te nevazute. Zicea, prJrntre
a1te.1e, ca esteimpoSlibil1 a arata Stapinu1ui ,tuturOir cuvenita adorare -
izvorita din ace1 sentiment propriu numai omu1u'L dintre toate
toare1e ... , fara ,ajutoru.l fHosofiei. Cu de mUllte ,a1tele,
ne-a imobir1izat aa pe vrajliti rn-a fixa,t de e1, nu $tiu CUffi, tntoc-
mai ca cu putere divIina.
Totodata, ne-a infipt!?i ascutit$i patrunzator,
greude r'espins, prin tonu1 cu care ne vorbea. Se vedea
nu v'rea sa ne in$,e1e ,ca din dragoste fata de oamen:i dintr-o buna
intentie, voiIa sa faca parta$i ai bunurillor izvoritedIiln fiaosofi.e de
DISCURSUL ADRESAT LUI ORIGEN 23
<-elelaHe bunuri cu care, mai mult decit pe c>eHalti oameni, il d1'1ruise di-
vinitatea; voia s1'1 ne fac1'1 DascMului dreptei credinte, ai Cu-
vintului Celui mintuitor care duce la pe cei care se ata-
$eaz1'1. Odata Lui, nimeni nu mai poate s1'1 se impotriveasca, pen-
tru c1'1 este va fi imp1'1ratul tuturor. in:s1'1, este ascuns necu-
noscut de cei multi, fie ca ei depun eforturi s1'1-L cunoasc1'1, fie c1'1 nu,
llU pot spune ceva preois despre daca sint intrebati.
Acest om a pus sufiletuil nostru, as,emenea unei scintei care mis-
tuie totul, dragostea de Cuvintul sfint, oare, frumusetea sa de ne-
descris, atrage la sine pe toti oamenii face s1'1 arate dragoste fat1'1 de
el, prietenul s1'1u.
R1'1nitadinc de aoea.st1'1 Iiubire, m-am l1'1sat convins sa las la parte
dragile mele legi s1'1 nu ma mai gindesc la patrie, cei de aici,
pe:ntru care plecaser1'1m. Un singur imi era drag m1'1 preocupa :
filosofia interpretul ei, acest om divin. suf1etul lui lonatan s-a ata-
$at lui David Sam. 18, 1). Aceste cuvinte le-am citit mai tirziu
Sfintele Scripturi, ins1'1 sentim,entul desaris de ele J-am incercat mult ma,j
inainte. lonatan s-a David nu numai ci suHete$te,
cu elementul superior din e1. Iar dac1'1 se poate face separare a ele-:
mentelor vazute, sufletUJI nu poate fi cons,trins la a$a ceva, pentru ca'
nimic nu-Il poate desp1'1rti f1'1r1'1 voia sa. Aceasta, pentruc1'1 este liber
necircumscris intr-un anumit loc, nu poate fi inchis ca intr-o oas1'1.
mic nu-l impiedic1'1 s1'1 fie acolo uInde vrea. Dar mai mult decitatit, el
este acolo sau foarte aproape de 10cuIl unde se s1'1viT$esc lucr1'1rile care-i
sint naturii sa'le. gindi altfel inseamna a-i atribui loc se-
cundar a nu corect d,espre
Ceea ce s-a intimpla,t cu mine esteexact ceea ce s-a spus aceste
putine cuvinte: Sufletul lonatan s-a ata$at sufletuluI lui David;
s-a ata$at virtutea ceJor zise, noa.stre nu pUItea fi
constrins'e nu consimti sa sedespartacu U$Urint1'1. daca poate
fi a,$,a ceva, socotesc ca poate rupe legMuri:1e sfinte aIle prieteniei nu cel
inferior, cel superior, pentru c1'1 a provocat ac:este leg1'1turi
sfinte. Nu se spune Scrip.tur1'1 ca sufletul Ilui David s-a ata'$at 10-
natan, ci ca sufletul acestuia din urma a fost ata:$at. Cel superior fiind
sie$i suficient nu va c1'1utacutot sa fi.e ata$at ce'lui mai pu-
tin bun decit el; cel inferior, insa, are nevoie de asistenta celui mai bun
decit el odat1'1 legat de acesta, simte nevoia de a-i ramine ata$at.
Primul, ramirnind nemii$cat afara ,acestei comuniuni, nu sufer1'1 pa-
guba; ooluilcillt, insa, asHel de ilegaturi ii sint folositoare.
24
SFINTUL GRIGORIE TAUMATURGUL
urmare, de cel sa formeze aceste iar
de oel sa le cU!ltive, HilJ1'd cOlJ1ls
l
trinssa nu 1e rupa.
Pentru acelea:;;i motive aces,t David ne tine acum
de el nu putem rupea'c'este aegaturi, chiar daca am Chiar
daca lJ1e vom inde;parta d,e el, nu ne va s!lobozi sufletele, ci va tine
ata::;;ati lui, dupa cUv"intul divin.

A:;;,adar, dupa ce ne-a cercetat chip, atunci cilnd a ajuns la
rezultat bun, iaT ne-am hotarit sa raminem lingael, a inceput lu-
crul, a:;;a cum face bunul agrlicuiltor, care are 1a indemina fi,e un teren
necu!ltiva1t neroditor, saturat de sare sau cenu:;;a, pietros sau nisipos,
fie care este intru steril, ba dilJ1 c011tra foar,te bun,
dar paragina,acopenit de tuf,e greud,e lucrat sau
cum face gradinarul iscusit, carea.ltoie:;;te pe p1anta sMbatica, produ-
catoare de fructe amare, last,arul aducator de fructe bune; pe
tulpinaarbustului saIbatic, altolinl impreuna cu a,cest,a, se trans-
formain,tr-o p'lanta unica i:n ei, ce poarta f.ructe un
trunchi steril, a:;;a cum este cazul smochinului roditor altoit trun-
chinl smochinului salba'tic. Exista, deci, doua posibilitati : fie ca planta
este salbaHca neproductiva, iar gradlinarul, cu abillHatea sa, face
productiva, fie ca planta este produotiva, dar nefii\nd tratata dupa
viinta, a,dica nefiind curatata, nici udata, se nsuca, se sufoca d'e numa-
rul marede ramuri care cresc dezordine, fara sa ,aju:nga 11a maturi-
tate sa aduca roade, pentru ca ramurile se stingheresc reci-
proc.
A:;;a eram cind ne-am ata:;;at acestui om. insa, asemenea agri-
cultoTUIlui, ne-a grija cuvenita i11itii, pel11tru ca s-a mul-
tumit cu a.parentele, ne-a sconnonit intocmai ca cu s,apa fondu,l intim,
diferite intrebari. Vazind ca acest fond nu este cu totul neproduc-
tiv, a scormonit continuare a facut pentru ,a-1 faceapt pentru
aceasta. Spinii:;;i palami,da, iarba:;;i plant,ele salbatice de tot felul, pe
sufletul nostru agitat le producea dezordine din bel:;;ug,
toate 1e-a tai,at l'e-ainterzis.
S,e apropiade fe1u,lsocratic ; [a inceput ne poticneam de cu-
vinte1e sale ne ari:itam ca ni:;;te oai salbatici care trag
ia,learga dezordonat, mai pe urma, insa,cuvintele sale ne
convingeau constringeau intocmai oa zabale. La inceput ne-a
DISCURSUL ADRESAT LUI ORIGEN 25
venit greu sa-i ascultam pentru eram sa
mam sfatU!l ratiunii, ea este purificaItoar,e.
Cind ne-a pregatit indestul ne-a facut apti sa primim cuvintele
dreptatii, atunci le-a aruncat din ca intr-un pamint birne rluaat,
afinat, gata sa germineze semintele pe oare le-a primit. L'e-a arurncat cu
toaUi grija, la momenJtul oportun, a folosi,t cuvintele care se cuveneau
a implinit Iucrul care trebuia. Tot c'eea sufIet - fie prin natura
sau datorHa excesuiIui de hrana - devenise imi era stra:in, a
fost indepartat de cuvinteile sal,e simple, care, maiestrit
impIetite, deveneau ,trama ,imposibil d,e destramat.
Ne tIezea dirn dar rnu avansa prea mult, pentru ca
Cumva din cauza 1ungimii sau subtilitatii celor spnse, sa cadem inIac-
tivitate. feIul nostru, eram 'lipsIiti de judecata foarte indrazneti.
sa aoceptam fara dis,cernamint tot ceea oe s'e spunea can-
traziceamadesea pe acella care spunea ,adevarul.
incerca prin discursurile de care an1 vorbit diferite alte
metode - perntru ca filosofi.a are aspecte - sa :ne
sa rnu aprobam sau sa respingem Ia afirmatie, ci dupa ce a
fost cercetata 1uare ,am1nt,e. opinii ,apar,ent s,erioas,e adeva-
rate auzisera urechiIe noastre le aprobas'era, ele erau
viclene; eI, insa, ne arata fuseseram aprob,aseram
pareri care meritau. Auzis,em serioase, pe care, insa, expri-
mate cuvinte simple, le consideram mirnciurni de crezare
le respingeam; 1a indemnUtl sau, ,le-am cerceta,t cuaterntie aflindu-le
adevarate, am aprobat ceea ce mai inainte ,am respins.
Intr-un cuvint, ne-a invatat sa afirmat1iJ.e sa
ne limitam 1a aparente - oare puteau fi simple sofisme
- sa vedem ce ecou au Ia cei din jurul nostru, sa luam aminte daca
cumva sint falsuri, chiar daca 1a pr'ima vedere par ,a fi adevarate.
ne invata sa cercetam cuvintele afirmatiile. facea feIul
retorHor greci, care pierdeau timpull cerceHnd daca
limba s-a strecuIat vreun cuvint strain sau este curat gre-
ceasca; acest studiu este fara importanta nu este necesar. insa,
invata ceea ce este nec'esar aHt grecilor, c'H barbarHor, inte-
Iepti celor neint'eIepti, intr-un cuvint, pentru a nu lungi vorba refe-
rindu-ma 1a 10t fel1u1 de ocupatii - tuturoT oricare ar fi fe-
lulI :lor de viata, peJlltru ca toti se preooopa de ceVa cu totii
trebuie sa ia iaminte sa se
:26 SFINTUL GRIGORIE TAUMATURGUL

forma atit partea superioara, pe cea inferioara a sufletuIui 13 ;
-pe cea superioara cu dialectica, pe cea inferioara cu $tiin1ele
atragindu-ne atentia asupra mi:iretiei, din lumea
creata. Explica fiecare lucru: mai intii vorbea despre natura Iui, apoi
il desfacea, foarte ,abi1, sale vorbea despre fiecare din-
,tIe eJe. demons,tra schllnbarile din lum'e .argu-
,mente pe care,in parte, le insu$ise de Ila a ltii, parte le
el ajungind pe aaIea ratiunii la Iconomia sfinta a universului, la
existent,a Fiintei ma,j presus de fire. Ne invata fizica, acea$tiin1a
inalta admirata de toti, celelalte discipline la fel de importante ca :
geometria, draga tuturor, ale carei date pot fi puse indoiala, as-
tronomia, ina-ltimilor. Pe toate acestea le vira printr-un
lel care ii era propriu. Facea din geometrie fundamentul tuturor '$tiinte-
leaganuII cel sigur, iar cu ajutoru1 astronomiei ne uroa pina 1a
ce1e mai inalte; cu fiecare 1ectie, ne intocmai ca p'e scara, pina
.1a cer.

Gindul cel mai care il muncea, gindul care preocupa pe
<ori1care om atunci cindaduna tot ceea ce es,te boo toate
mod deosebit din sltudiul indelungat a1 fillosofiei, intocmai ca din-
tr-o bog.ata, era aceIa de a sMi dumnezeie$tHe virtuti
mora1e 14, care duc la stare d,e calm, de potoHre a instLnctelor.
13. Dupa Origen, sufletele au fost trimise de Dumnezeu trupuri pen-
a fi pedepsite. Odata cu trupul, sufletuluii se adauga parte inferioara, aceea
care se nasc poftele cele rele, instinctele incliniirile spre pacat. Sufletele se
rifica prin efort continuu practicarea virtutii. Aceasta purificare incepe aici pe
.pamint, se continua se cealalta viata. Atumci sufletul, impins de
impuls firesc se apropie se cu Dumnezeu, devenind una cu el. Afirnlind
acestea, Origen nu are conceptie Pentru ca acest proces de unire a su-
fletelor cu divinitatea ipostaseIeumane nu dispar. Vezi: Orige,n, Comentar
1, 16, CorpuI berlinez,. 20.
Sf. Grdgorie da indicatie ca ar sustine teoria trihotomica a dascalului sau,
insa referitor la sufletul omenesc are invatatura asemanatoare cu a acestuia. vor-
despre natura originara buna a sufletuIui, careia s-a adaugat parte infe-
rioara, care se nasc inclinatiile cele rele. Printr-un efort sustinut sufletul se scutura
de aceasta parte adaugata ulterior se reintoarce la puritatea sa naturala. Partea su-
:perioara a sufletului, aceea care trebuie sa biruie, aceea pe care cultiva cei desa-
este ratiunea (vouc;;). Aceasta un alt element, pe duhul care-l
face divinitatii
14. Pu.rificarea inteligentei se face prin virtuti mod deosebit prin asceza
Virtutea face pe om asemenea cu Dumnezeu pentru ca virtutea este
comuna omului Dumnezeu, cu deosebirea ca, pe cind pentru om este ceva ac-
.cident<>.I, capabil de imputinare, pentru Dumnezeu virtutea este ceva care
tine de natura Lui. Prin virtute se ajunge la echilibru sufletesc 1a
omul nu mai este tulburat de nimic, devine Dintre virtuti disHnge
'primul rfnd prudenta intelepciunea dreptatea bar-
\biitia rindul al doilea urmeaza rabdarea dreapta

DISCURSUL ADRESAT LUI ORIGEN
21
lntr-adevar, sa ne lecuiasca de dureri, sa ne faca
cesibili raului, sa ne faca disciplinati, echilibrati, asem,enea lui Dumne-
zeu fericiti. Urmarindacest scop, sa ne modelleze felul nostru
de a fi prin cuvinte intelepte, care ne
timp. nu numai cu cuvintul, ci cu f,apta ne incH din
privirea contemplarea acestora, sufletul nos.tru dezordonat era cori-
jat, se tr'ezea de la star'ea de confuzie :la 'aJlta de dis'ciplina.
Voia ca sufletul nostru 5a se contemple ca intr-o ogHnda, sa vada atlt
partea cea rea, irationarla, - inceputurille radaciniile relelor, 10-
cul unde se nasc pornirile cele nesabuite, parte,a cea
buna, rationala, izvorul oelor bune, care,daca ar domina, i-ar permite
sa ramina calm nevatamat. toate acestea, mod fir'esc, sa
indeparteze sa respinga tot ceea oe se na,$,te din principiul ceol rau,
toate care ne ne desfriul, pla-
oerHe, pofteJe, tristetea frica tot puhoiull reJelor ce le urme.aza;
sa se impotriveasca sa respinga aceste r'e1e, chiar de la
10r, sa nu ,le .1ase sa creasca de putin, c:i sa Je taca sa dispara
sa moara, iar pe de alta parte sa cultive tot ceea oe este bun de la
sa intTetinii pina la felul ,acest'a ,j,au 1n
suflet virtutile intelepciunea, care dirijeaza indlinarirle
sufletului imparte lucTuri1e bune sau rele; oumpatar'ea, oare retine
doar oeea ce este bun de la inceput; dreptatea, care face sii se dea fie-
caruia ceea ce este al sau; barbatia, care le conserva pe toate.
A$,adar, numai prin cuvinte ne invata ceea ce este bun ceea
ce este rau, ceea ce trebuie facut ceea ce trebuie facut. Pentru ca,
este zadarnica nefolositoare daca cuvintul este separa,t de
fapta, a$a ,incit cel intelept face ceea ce trebui,e nuevita
ceea ce trebuie evitat, ci Dumai arata acestea; or, astfel d,e
mai vedem inca. Despre zicea ca este puterea care ne arata
ceea ce trebui,e arles $i ceea oe trebui,e evitat. N-avem nici dov,ada
ca fHosofii ceHalti, mai alles cei mai (adica stoicii), care dealtfel
sint tari cuvint, au cunoscut-o. i-am admirat ades,ea cind spuneau
ca virtutea face pe asemenea Dumnezeu ca omu,l inte1ept este
egal pe pamint cu Dumnez'eu. vorbesc despre intelepciune, dar
meni face faptele ei, vorbesc cumpatare, dar nu in-
vata oeva din cele oe ,spun ei. La fel fac cu dreptatea cu barbiltia.
discuta mai despre virtuti, mai muat ne indemna la fapte, iar
la fapte ne indemna mai degraba prin faptele decit prin vorbele pe care
Je spunea.
28
SFINTUL GRIGORIE TAUMATURGUL

rog pe filosofii de azi, pe care i-am cUinoscut personal sau din
auzite, sa se supere de cele ce spune acum; sa IIlU creada cineva
ca ceea ce spune acum, SpUIIl din prieten:ie fata de acest om din
ura fata de ceiila'lti fi,losofi. mult decit oricaT,e altnl, a$ fi vrut sa-i
iubesc pentru discursurile 10r, sa-i 1aud eu lnsumi sa aud despre ei
cele mai frumoase cuvinte. Insa aceasta este situatia din oauza
este defaimat aproape de toti oamenii numele filosofiei. ceea
ce ma prive$te, a$ fi preferat sa ramin decit sa aflu ceea
ce invata ei; cred ca nici trebuia sa maa1propii vreodata de ei.
eu, poate nu gindesc eu corect. Sa creada cineva ca spun toate aces-
tea fiindca am retineri fata de fHosofii din afara lumii cre$tine sau pen-
tru ca vreau sa ilaud pe acest om. Sa fiti siguri ca cuvintul nostru nu
fi pe masura faptelor sale ca nu poate fi vorba despre flatare. Nu ne
inarmam cu vorbe alese invocam motiveireaJle pentrua-l Hiuda;
nici cind eram adolescent elocinta populara de ,la retor,
nu-mi placea sa 1aud sa flatez pe cineva impotriva realitatii. De aceea,
nici acum, avind intentia de a-l 1auda, nu cred ca se cuvine sa-i cobor
pe altii pentru a-l inaIta pe el; ba chiar a$ vorbi rau despre acest om,
daca, pentru face elogiul1 am lui sfinta cu
altora. Nu ne in$elam aceasta privinta. Eu spune doar ceea ce $tiu,
a-I compara cu cineva sau a in$ela pe cineva.

z.ice ca el este primul$i singuTul care m-a convins sa studiez
filosofia grecHor purtarea sa m-a convins sa aminte la pre-
cepte1e mora'lei sa ma c'Onformez 10r, pentru ca ceilalti Hlosofi n-au
reu$it sa ma convinga, ,da't fiind invatau lucruri corecte, dar, d,n
nefericire, nu le puneau practica. Desigur, Ja inceput nu i-am citit
pe toti, ci numai pe ciYiva care se erijau dascali, dar toti margi-
neau filosofia Ja cuvinte. insa, a fost pr.imul care m-a ind'emnat
cuvinte sa studiez filosofi,a, ce mai intii m-a indemnat 1a aceasta
prin fa.pte. nu se multumea sa spuna cuvinte studi,ate, ba uneori con-
sid'era ca nici nu sa spuna ceva, daca cel,e spuse nu sint spuse
cu sincerita,te nu puse practica; inoeroa sa se cu
Olnul corect desais de cuvintul sau, sa fie - a$ zice - viata sa,
exemplu de om inte'lept. DaT, pentru ca mai inainte am spus ca cuvintul
nostru sa spuna numai adevarul ca nu va cople;;it de
ADRE:SAT LUr ORIGE:N 29
eu zic ca el illacar nu era Ulll filosof. Desigu,r,
daca a:;; spune a$a ceva, a:;; spune adevarul, dar pentru moment las la
parte ,toat'e acestea. Eu nu spul1e, deci, ca e1 era Ulll exemplu de
filosof, un perfect, dar ca dorea foarte mult acest lucru ca
dadea - peste puteri1e Olnene$ti - a,:;; zice - sa devina a$a ceva.
Iar pe pe de aHa parte, se straduia sa ne formeze ace'la$i fel, de
a fi nu numai ai ci stapini ai lor; ne
sa facem fapte sa spunem cuvinte potrivite, oferindu-ne odata cu teo-
ria nu miIca parte din fi,ecare virtute, poate chial" intr,eaga,
daca am fi putut-o cnprinde. ne constringe.a, daca se poate spune a$a,
sa practicam sa ne conformam viata impulsuri,lor sufletU'lui.
Ne i'ndemll1a sa ferim viata de prea preocupari, de tun1ultu1
pietii publice indemna sa ne examinam pe in$,ine$i sa ne ocu-
pam de cele ce cu ,ad,evarat merita. aceasta. insealllna a practica
::Jreptatea, aceasta este adevar.ata dreptate, pe care unii filosofi au de-
SClnnat-o 110tiunea de a'ctivitate personCi!la singu1ara, despre care
au zis ca aduce fericirea atit celor ce practica, C1t celor ce se apro-
pie de ei.
ce este mai propriu sufletului ce poate fi. mai demn
de el, de'cit sa se ocupe de el insu$i, fara sa priveasca afaril, fara sa
se ooupe de treburile fara sa flecareasca - lucrnl cel mai rau
dintre toate - ci sa priveasca introspectiv, spre propria sa viata, sa se
dedice sie$i sa practi,ce virtutea? Acest ne forma acesta
sa practicam d.reptatea ne obliga le aceasta, daca trebuie sa zic a)a.
Ne indemna sa fim prudenti, atentila sufletul nostru, sa vrem sa ne
sa incercam a ajunge la tinta propusa. Lucrul cel mai bUl1
din cHe au spns filosofH, atribnit mai intelept dintre ei, apare ca
prea Cunoa$te-te tine lnsuti. Cei de demult
avut dreptate cind au afinnat ca aceasta judecata este inteleapta
Cd intelepciunea este a'ceea:;;i la oameni la Dumnezeu; ca daItorita ei
suf1etu1 ajunge sa se priveasca intocmai ca ca vede
flectindu-se ea divina, ca daca intra comuniune cu
aceaS'ta, urn1eaza caI1ea :inefabila care duce la indumnezeire. Pr,in urma
re, ne forma intelepti tari; intelepti faptul de a da prioritate su
tari fa,ptu.'l de a pu.ne praatica ce1e hotarite de e1, fara
a ne indeparta de bunavoie sau din constringere de lci ele, observind cu.
ceea ce s-a zis. Zicea ca aceasta viIrtute este aceea care face S8
fie tinute hotaririle.
30
SFINTUL GRIGORIE TAUMATURGUL

Totu$i, cu tot zelUlI sau, el n-a reu$it sa ne faca cumpat,ati
tari, d,in oauza m'Olici,undi:;;i nepasarii noastre. nu
po.sedam nici una diintre virtutile sau divine, nu ne apro.-
piem de e[e, ba chiar sintem departe de Pentru ca aceste virtuti sint
fo.ar,te mari ina[te la nici nu s,e p'Oate ajunge daca Dumnezeu
nu ne da ll-avem fire:;;tJ spre ele martuI'isdmca
nu ne simtim stare sa ajungem :Ia eJe. PenJ1:ru ca lIl-am Mcut, din
cauza mo.Iiciunii leneviei noastre, to.t ,ceea ce trebuie sa faca to.ti cei
ce do.resc ceIe bu!ne oauta desavir$irea. Si.ntem inca departe de a fi
drepti de a aceste virtuti. Acesto.m
admirabH, prietenu.1 crainicul virtutilo.r, ne-a facut sa Ie iubim demuIt
cu C'ea mai ,aprinsa dr'agoste, singurul Iucru, po.a.te, care i-a fost po.sibil.
ne-a inspirat, gr.atie virtutii sa1le, drago.ste fata de frumusetea drep-
tatii, a,l carei chip d,eaur l-a aratat noua, dr,ago.ste de
:ea 'adevarata, de to.ti ,cautata indragita, drago.ste de cumpatarea
care face asemene.a Dumnezeu, aare aduce echilibrul$i pacea s.ufle-
tului, drago.ste de cea minunata, de rabdare mai ales nevo.ia
Iauntrica de a ado.ra pe Dumnezeu, diespre oare se zioe ca este
tuturo.r virtutilor pentru ca ea este baza sco.pul tuturo.r virtutilo.r;
avind-o pe ae do.bindim pe cu u$urinta, ace.le
tuti care invrednicesc pe o.mu,1 credincio.s sa
al Dumnezeu; ,pentru ca vir'tutile 11 fac demn curat$i-I inso.tesc
Ia Dumnezeu into.cmai oa cirmaci preo.t intelept.
Sco.pUJl tnturo.r nu este altul, dupa parerea mea, decit
acela de a ajunge Ia asemanaree cu Dumnezeu, prin cuget curat de
a ramine intru el.

Ce sa mai spun despre zeJu,l sau ca sa ne insu$im illvatatura $i
mo.rala teo.lo.gica cH ere de to.ate! cH efort ne
cerea pentru a n,e instrui temeinic ,legatura cu to.t ce s-,a spus
despre Dumnezeu, ca cumva sa gre$im in legatura cu lucrul cei ma,j
impo.r,tant anume, legMura cu Cel ce este cauza tuturo.r. Exdludem
do.ar scrierile ce,lo.r care sustin ca eX)islta Dumnezeu, Pro.videnta,
oa uneile care slujesc aoestui Voia sa studiem$i sa frecventam
oper'ele tuturo.r filo.so.fi,lo.r, fara a prefer'a 'sau d,Lspretui pe vreunu[ dintre
OISClJRSlJL ADRESAT LlJI ORIGEN
311
fie e-l grec, barb,ar, ci sa-i ascultam pe toti 15. Acest sfaJt: era foarte
intelept. Pent'ru ca se <temea ca nu cumva ascu1tind preferind pe vre-
unul, ca cind ar detine s,ingur adevaruil - lucru deatltfel -
sa ne ramina Ila suflet, sa ne modeleze precum vre,a sa ne faca
adeptii ill1cit sa Il1U !I1e mai putem debaraIsa de Ilui,
cum se intimpla cu 1!na muiIata intr-o vopsea ce nu se mai ia. Pentru ca,
cuvintul oamenHor est,e ,abill, patrunde cu sofismele lui urechi, se
mmte se prezinta ,ca singurul adevarat, 'iar pe cei pe
oare ii convinge, ii face s11-1 cu ,adevar,at sa nu-'l scoata din
sufletull lor, 'chiar daca este 'el ii t1ne pe
ca un vrajitor, avind cugetuil sau ahiar pe ,cel
Suf.letu,lomenesc este de s'edus prm cuvint
dea asentimentul tnainte de a fapteJe de a formu:la
judecati, He din oauza a propriei satle slabiciuni, cauza
subtilitatii renunta la cercetare atenta a fap-
telor s,e I1a'sa prada, fara mari dif,icultati, pareri:
false, oare ratacesc 'atit pe cei c'are l,e ,emit, pe cei care le urmeaza.
aceasta nu ,este totUJl idaca cin'eva vrea sa examineze daca
rationeaza corect sau nu, parere,a ce facu't-o nu-i permite Iaceas,ta.
ci-,1 tine Jegat de ea, oa un tiran neimbt1inzH.

Oare, nu de vederi .si[1t aCoelea care duc la Coerturi1e
dintre filosoH ?, nuacestea ridica pe unii contra atlrtor,a ca unii
una, altii alta? Toti se pretind ca sint stapiniti
mereu de acest giInd, fie casint la inceputul cuea, fie ca
au practioat-o des1uIl mai mu:1It, ca nutresc mai mare
drago.ste pentru fQllosofie, dupace, .sa au dupa ceau
studiat-o decit atunci cind Ierau drum spre ea, dat fiind ca
15. Origen avea admi,ratie deosebita pentru filosofie. avea solida.
formatie filosofica, pe care a capatat-o deosebi la nu mai putin celebru-
lui Amonius Saccas. Vasta lui informare se reflecta deosebi lucrarea indreptata
impotriva lui Cels. multime de termeni filosofici multe din cugetarile filosofilor au
intrat sistemul sau de gindire. Astfel, termenii cu care se exprima legatura cu
Dumnezeu lumea sint - cele mai multe cazuri - platonici. probleme de antro-
pologie morala se inspira din Aristotel. Stoice sint afirmatiile sale legatura cu
originea reinnoirea Iucrurilor, cIasificarea elementelor problemele
moraIe. Celelalte insa, au actionat mai putin asupra spirituIui sau.
Origen nu ascunde formatia sa fi1osofica. merge acoIo inclt sa declare,
cum facuse inaintea sa Clement, ca unii filosofi au descoperit pe cale rationalii
adevaruri conforme cu Legea lui Dumnezeu. insa, nu totdeauna entu-
ziasmul lui Clement pentru intelepciunea profana. Un argument care-l determina la
ceasta este faptul ca ea s-a aratat neputincioasa corectarea moravurilor lui
Cels 3). Vezi G. Bardy, Origene, Dict. de Theol. Cathol. 11, 1, col. 1511-1513.
32 SFINTUL GRIGORIE TAUMATURGUL
1a 1n
1
ceput erau fiira experienta. insa, doar vorbesc a$a, dar nu iriu
aminte la cei deal,ta parere.
Nici un1l11 dintre adeptii vechi10r fHosof'ii [l-a convins pe vreunul
dintre adeptii curentelor celor sau pe vreun :peripatetician
sa ideile sale, invers; 1ntr-un CUVinlt, nimeni [l-a con-
vertit pe nimeni. Pentru ca nu e,slte U$or sa convirngi pe cineva sa-$i
schimbe parerile '5i sa fie de acord cu:tine; ar faoe aceasta daca acest
fapt s-ar fi 1a 1nce:pnt, 1n,ai[1te d,e a fi inrtrat contact di-
ferHe curente filosofice, cind sau se preocupa de acestea.
A,tunci, in.su$ind,u-i$i parNea sugerata, s-,ar fi opus, mo-
tive, parerii care tine acum. A$,a cugeta dr,agii nO$tri filosofi greci
prea abiH cuvint foarte dorit-ori de dispute. Fieoare ca sin-
gura pare,rea pe carea din ilThtimplare la inceput
. considera pareri1e filosofi drept 1n$elaciuni fleacuri.
mic determirna sa-I$1 schimbe parerille, dovezi:le, n.ici cOl1vinge-
rea. Ca sa sipun adevarul, ei sint condu$i de aMa ratiurne, decit d,e
zelul irational, de nicl judecata discernerea parerilor, decit de
intimp1area cea fara judecata; f.iecare tine la parerile 1a care din intim-
a ajuns la ince:put ca cind fi in1antuit de e1e, poate
da atentie altora. Dar nici macar incearca sa demonstreze
rationa'l veridici,tatea parerirlor sa arate ca adversari,lor
sint minciuni, pentru ca ei fara de minte s-au 1asa,t prada zad,ar pare-
rilor 1a care ajuns ,la inceput. au dus raHicire pe discipolii
toate directiile l;ii, ceea ce eslte $i mai grav, legatura cu cunoa$,terea
dreapta adorare a Dumnezeu ... ramin continuare, intr-un
anume fel, aces,te pareri poate sa-i e1ibereze
d,e Sint smirc de netrecut pe imensa,
smirc oare nu perm!j,te c8l10r ce au cazut sa se in,toar_ca, nici sa-l
traverseze pentru a se salva, li tine pentru totdeauna. Sint ase-
menea unei paduri imense, inalte, 1[1 oare intrind un calator,
este impiedica,t sa mai ia,sa din ea. mereu drumuri se
avinta pe ele, gind,ind ca unu1 ii permi1te saiasa d,iill ea, face multe
inconjururi, dar toate drumurile duc cMre interior, pentru ca sint
drumuri numai aile padurii. cele din urma, cali:itorul epuizat renunta
sa m,ai iasa din padure, ca cind paminJttill fi acoperH de ea, oa
pe pamint n-ar fi vreun locurit vrea sa ramina a:i'ci. face
locuinta vede alici padure 10cul c'el mai confortabi,},
Ace$ti f,i,losofi mai srint a.semenea Jabiri'llt care are decit
intrare. Intrind singura in1trar,e care se vede, fara sa banu-
DISCURSUL ADRESAT LUI ORIGEN
iasca din afara l[}curcatura oare se pina ,la mijloc,
admira ce s,e ochillor, cOOiStructia foarte
ingenios cu intrari cind vrea sa iasa nu
mai poate penltru ca lnohis printr-un intocmit cu
abilitate. Dar eu zice ca nu exista un ,atit de pa-
dure atit de deasa urn smirc de care sa tJna pe cei
care s-au e1e, lntocma'i roa ,aoestor filosofi, atunci
cind urmeaza totUll parere,a cuiva. pentru ca sa patim ace-
lucru, intocmai cei miai mu1ti, ac:est om nu ne facea cunoscuta
doar si'llgur:a Il1U acceptaideea c'a sill1gura doctrina
sa ciHauzea,sca, le face,a pe toate. mergea
cu mergea ne ducea de ca intr-o ca cum-
va sa i,ntilnim drumaevra rascuns UIl1 a-
maestru, totull, cutotUil, datorita ca
frecventase ill1de
l
lUll1g '$colile capul sus, el arata siguranta
mina ii aduce,a la s.uprafata, ii slallva pe ceic:are se scufun-
dau. ,a,legea,dre la fi,eoar,e filosof $i Ine oferea tot ceea ce eraadevarat
folosi,tor pentru cred,ilIlta timp ne atragea atelIltia asupra
aaeea ce era
xv
Ne sfatuJla me,r,eu sa n,u preferam vreun filosof, nicli maoar pe cel
soootit de toti ca ,oell mai ci sa damascu1tare doa,r lui
Dumll1ezeu profetjIl,or Sai. insu$iexpliaa interpreta ceea ce este
expus mai putin in Sfintele Scripturi. (Cauzele obscu-
ull1!or f,ie DumlIlez,eu nu s-a exprim,at pe
inte,lesua ca nu cumva cuvlntul divin sa patrunda goil neaco-
perit suHetul nevred([l'ici; fie pentru ca descoperirea divina,
foarte clara foarte simpla prJIIl natU.f'a ei, mai PUtill1 cilara
chiar obscura din oauz,a ca ne-am indepart.ait d,e Dumnez,eu ne-am
sa-L pentru ca ScfIipturile s-au saris lntr-un
timp foarte indeparta,t, - eu putea sa spun. tot cazu;l, el
arunoa ,1umina asupra a ceea oe era expus m,ai putin clar, ,pell1tru ca
sa a:scu.lte oe Dumnezeu cu mullta intelepciulIle. Nu este exolus ca
aces'te sa nu ,aiba, prin natur,a 10r, nim,ic lntortoc;heat
neclar pentruel, pentru cael este oamenii d,e .astazi,
pe care iicunosc s'au drin a,uzHe, care .sufletul cu
lumina cil,araa des,ooperirrilor i1ui este sa Invete
pe altii. Cred ca SHipi,nuII tuturor, Care s-a profeti, prie'tenii
J - SfintuJ Grigorie Taumaturgul
34
SFINTUL GRIGORIE TAUMATURGUL
Dumnezeu, le-a insuflat fiecare cuvint tainic divin, l-a onorat
el a fi prietenul lui Dumnezeu interpretul aoestor de'scoperiri.
Ceea oe s-a spus priinaC'eia doar ghioitura, aoelea s,e J.amures,c
prin acesta. Cele cite a porurnci.t Dum,nez,eu prin acei,a oaUin Sita.pin ,atot-
puternic, a d,at acestui>asa explice sa Ilamur,easca. Astfe1, dacadore$te
oineva sa. invete sa s,e inoSitrni,asca ilinga el, fIi,e ,acesta cu suf1etul as-
prit fa.ra. credinta., se simti - sa. al$,a -constrins sa ramina. cu
e1, sa se inICYedinteze saascuilte pe Dum,nezeu.
Ca 'el poat'e Ilamuri toate acestea se datoreI$te, dupa parerea
moea, faptului ca ,este comuII1JiIu'11e cu Duhu1 de putere.a Duhutlui
Sfint au nevoie ,atit cei ce profetesc, cH $1 cei care ,ascu[ta de profeti,
d,aca Duhul oarea vorbit prin el, i-a dat darul lnteIlegef'iii cu-
vintelor sa1e, a$a cum rezu1ta din spuscle Sfilltei Cel care
inchide, a,ceIla poate sa des,chlida nimenia.ltnl (Is,aia 22, 22;
12, 14; 3, 7). Deci, Cuvintu,l este ce1 oare deschide ceea ce
este lIKhis limpeze'$te ceea ce este expus Acest om
a primit de la DumInezeu c'e1 m,ai m,are diar$i parteacea mai bnna, din
partea cernlui, anume pe acela de a 1ucrurile lui Dumnezeu, ca
$icind Dumnezeui-ar vorbi, $ide ,a fi 10r, d,e a 1e explica
oam,erri,10r, ca sa le anda sa I1e inteleaga. De aceea, alMuri de
el, nu era de neex.plicat, nimic as,cuns inaocesibil; din contra,
era posibH sa studiem linga e.l cuviInt, venindde la barbari sau
greoi, or,i'oe cu cara,cter tainic .sau palitJic, divin .s,auomenesc,
. .
pentru vorbea fara retinere despre toate, iar scrutam totnl, ne
1nfruptam Ine umpleam sufletulde 'toate bUIHurHe. Fie era vorba de
adevarurI mai "echi, fie d'e invataturi noicarora 1i se poate da
acest nume, staruiam asupra 10r$i gaseam ele admirabile surse
de ref1ectare.
Intr-un cuvint, pentru era unadevarat paradis, rep1ica a mare-
1ni Paradis aJl lui Dumnezeu, care nu aveam iIndatorire.a sa. lucram
pamintul ,aoesta de jos, nioi sa hranim :;;i sa-,1 ingreuiem, ne
preocupam sa sporim insu$irile sufl.etului, intocmai ca pe ni$te plante,
pe care le-am sadH in$ine sau au fost sadite in de Creatorultu-
turor, spre bucuria desfatarea noastra.

ACoesta a fostadevarat paradisal desfaHirii, bucuria oeaadevarata,
de care am avut parte acest timp. n-,au fost totU$i timpul
a scurt, dat se pnnecapat odclita cu illoastra
DISCURSUL ADRESAT LUI ORIGEN
35
die aici. Nu ce S-a lntimpi1at, nici ce am catr,ebuie sa
plec. Nu ce tre'buie sa zi,c sintca UIll al dOiilea AdamaIlungat din
Paradis am inceput s,a vorbesc,eu ca,re trai,am feriaitas'cultiirl'd inta-
cere meu vorbind.
d,e-IaI:;> putea sa as,cult tacere de a nu face pe dascal
sa asou:lte! C,e rnevoie ,ar fi sa spun toate acesJ1,ea, daca [J.-ar trebui sa
plec, cis.a ramin ? Cred ca acestea sint urmariIle vechiiamagiri, pe-
depsele celor de demult ma aI$tearpta. Cre,dca iara$i ma arat ca un ne-
supus, ca indraznesc sa Clalc cuvintuIl lui Dumnezeu, acum, cind
trebuie sa ramin acestor .sa staruieSrC e[e.
Ma duc, fugirnid de aceasta viiata cuma fugit acel om de ,la
fata lulj Dumnezeu ma intorc pam'intul din c,aream fos't !lua,t (Gen.
3, 19).
Deci, minca pamint toate zHele vietIii mel,e de ,ac'010 (Gen. 3,
14) [uor,a pamintu\l care nu-mi va rodidecit Spi'llii palam,ida
(Gen. 3, 18), imi v,a fi d,e griji apasatoarIe, dupa
ce parasi aceasta ocu,patie bUllla$i frumoasa. Ma intorc .sp.re cele
oare le parasi,sem, sp.re din carie am 'intorc la
fam,iaia ,d,e ,aloi dIe am in:t , ma irnto[c la casa taltalni meu las
pamintul cel bun, ,desprec'are n-,am '$tiut I1a ca e.ste pa:triia
oea buna, las parintii care abia i-am oa parinti ai suf1e-
meu, ,la,s cas,a care parintele nostru duce viata impre-
urna cu fii ai las fara .ru$,ine cu nevrednicie ma intorc
de unde am
Se spune ca un fiu oarecare, dupa ce$i-a luat de
ceallalta raminindu-i sau,a parasit tatal sau, voind sa se
duca ta.ra indepartata. Acol0, ducind destrabiiIlata, a risipit
averea oele din urma, ajungin,d sarac, s-a angajat sa
pazeasca porcii constrins de foame, sa se infrupte din hrana
porciilor, fara sa aiba parte nioide aceasta. Suporta, deci, ped'eaps,a vie-
sa,le destrabalate, a faptuluica schimbase masa imparMeasca a
lui sau cu hrarna por'cilor cu slujba de porcar, pe ,care le prevazuse
{Luoa 15, 11-32).
Se pare ca noi vom soartaasemanatoar'eacestuia,
cu deosebirea ca nu duoem cu toata aver,ea oare ne r,evine. Vom
pleca, totU$i, fara sa luam cu cele ce merita, ci pe cele cie nu m'erita,
1inga tine cele ce ne-au pla,cut am iubit. De acum
toate fi triste pacea v,a fi tulburata de zgomot, vi,ata 1ini$tita or-
donati'i va fi in[ocuita,cade grea robie, d,e dezbaterile din pietele
36
SFINTUL GRIGORIE TAUMATURGUL
pub1ice, de procese d,e parada. Nu fi timpde pr-eOCUipari supe-
rioare, nu vom mai vorbi d.espre revellatia vom vorbi tre-
burHe - farpt un blestem, chiar de .profet
(Ps. 16, 4). trebulj sa abo.rdam pr,o.bil,emele celo.r Acestea vo.r
fi, no.apte care urmeaza dupa 21, 23-25), ca
intunericu1 dupa ilumina, ca dupa ziu,a de pretrece,re. .pa-
triei ne tara straina,in care ne f,j permis sa ,cintam
cea sfinta (Ps. 136). Cum sa f,a,c una intr-o. tara straina
sufi1etului meu, intr-o tara in care este po.sibi1 sate C1Jpro.pii de Dum-
nezeu? Desigur, imi do.a.r sa p1ing sa suspin, de
ce,le de aioi, daca aceasta mi se Se zice ,caod'inioa.ra
nii ,au ata,cat ce[ ,s,fiillit, in ca.re e.ra adoralt Dumnezeu,
Juat pe [U[, Ipe po.eti pe pro.feti. care
au fost ,a fost Babilo.nia. Cei tara aceea n-au cinte
cinrtarea sa cinte psa!lmIi pan1irntul ,intirnat nici
au fo.st rugati de 10r, ci a.tirnat .sMcii ,c;;i
au plins pe ma1urile riuilui Ba,blj,lo.nuilui. Eu cr,ed ca sint unuil
desprIiIns din din aoeasta patrie Aici,
te se aud porunciJle sf,inte, imnele, tain[ce, iar
lumina ,asemallla.to.are ce:}ci continuu.
zilei, ambianta taline, iar gindul
zboara ,ceea ce sufl1etul vaz.us,e facuse zilei.
Intr-ulll cuvint, atmosfera divina peste Dar eu
sint de.sprins de aici, sint dus t.ara str,aliJna, nu mi se
permite sa diJn fluier; intocm,ai aceia atirna instrumen-
tul meu saIcii aco1o. pe lna:lu1 rin1ui lucra lu,tu1 n-am
sa mai cilllt gindindu-ma :l,a $i pro.ba.b11 ca supus unui tra-
tament aspru, voJ ,ajulll.ge sa uit, sa fiu des<pui1at d,e Plecind,
deai, ca impo.triva vointei mele, roOO:t de a..ltul decit
de mine, putea ramine, poa,te ,ca nu v'o.i
po.a.te ca, din acest sigur mergind pe cale,
tilh,ari, v'oi fi , despuiat de aoo.perit de mUllte rani
zacea pe jumatate mo.rt.

Dar de ce spun 't.oate lacestea ? caexisJta un tu-
turo.r, purtato.rul de grija. do.ctoruil oelo.r ce silllt pe jumatate mo.rti
DISCURSUL ADRESAT LUI ORIGEN
37
jefuiti de tilhari, Cuvintul, ocrotitorul tuturor oamenilor. ramin
germenii pe care ii aveam, pe care tu i-ai ,arata.'t, toate cite am
mH de la tine, regul[le de buna purtare; cu acestea plecam. PHngem,
desigur, pentru ca plecam, dar purtam cu germeni. Poa,te ca
ne vaizbavli (Acela toti vom reveni cindva
la t1ne sa oferim aduse de germeni. Acestea nu
fi perfecte. Cum va fi posibill acesrt: lucru'/ - diar f,aptele fi pe
masura straduintelor noasrt:re, daca ne va ajuta Dumnezeu.

Dar este timpUll sa-mi inchei dii.scursu:l, Am ariHat destuila Lndraz-
neala fata celui care trebuiasa tac. Am facut aceasta pentru a aduce,
dupa puterile oa,str'e, prinosde multum1ire Poate ca.
n-,am spus nimic cum se cuvine, insa,ce:l puti!ll n-am tacuit cu desavir-
Am ce se diespart de prieterui. Poate
ca. m-am purtat de teama dea nu flata, de ,a ma arata
na,iv sau afectat ; eu !I1'U m,ali
tot cazul, vrea sa meu n-am inventoat
am spus adevarul cuvintu,l a izvorirt: d'illltr-un simtamint
dintr-un gi!lld curat' si!llcer.

Ridica-te, deci, dasciH iubH, roaga-ote pentru !
Ne-ai sa!lvat pe er1am linga tine, p;r,j1n invataturiJl.e ta:le sfinte; sal-
veaza"l1e cu rugaciunile ,tall,e v'om pe ,oa:le. Acum incredintea-
za-ne sau mai d:egraba reda-ille Dumnezeu care ne-a adus la tine.
Multumlindu-I pentru oole ce ,a fac'u1t roaga-L sa ne conduca
viitor, sa vegheze fara j[1Jcetare asupI1a noaSltra, sa faca sa rasune
mintea noastra Lui, sa in frdca cea sfi:nta, care
va fi pentru cel mali bun irndrumator. Pentru ca, plecind depart'e, nu
ne vom mai supune cu JJiberta:te de care ne bucuram :linga
tin'e. ca, de tine, sa mingiie cu tri-
miterea unui ghid bun, a unui inger insotitor la drnm. sa ne
readuca ilinga tine. NumaJ lucru, muIlt deci,t ne
poate mingiia.
EXPUNERE DE CREDINTA 16
P.G. col. 984
Exista un singur Dumnezeu.
Tatal Cuvintului Celui viu, al intelepciunii care (pe toate) le tine,
al al pecetii 17 celei este)
Parinte al (Fiului) Celui Tatal Fiului Cel Unuia nascut.
(Exista) UJ1 singur Domn,
985. Fiul UJlicului (Dumnezeu),
Dumnezeu di,n Dumnezeu, pecete chip al dumnezeirii,
Cuvintul care (toate), lnielepciunea care
a puterea care tine toata creatura
Fiul adevarat al Tatalui Celui adevarat,
(Fiul) nevazut al (Tatalui) Celui nevazut,
(Fiul) neschimbator al (Tatalui) Celui neschimbator,
(Fiul) nemuritor al (Tatalui) Celui
(Fiul) al (Tatalui) Celui
Exista un Duh Sfint, Care are existenta de la Dumnezeu,
Care s-a a,ratat oamenilor prin Fiul
chipul Fiului Celui
viata cea cauza celor
cel sfint al sfinteniei datatorul
se descopera Dumnezeu Tatal, Care este intru toate
mai presus de toate,
Dumnezeu Fiul, Care prin toate (se face cunoscut).
(Exista) Treime Care nu se desparte, nici nu se
slava, putere.
988. Pentru ca in Treime nu este nimic creat, nici inferior, nici nu
este adaugat ceva care mai inainte ll-a existat s-a introdus ulterior.
Fiul n-a fost lipsit vreodata de Tatal,
nici Duhul Sfint de Fiul, ci totdeauna
Treimea a fost aceeaIii neschimbata.
16. Aceasta expunere de credinta este unul dintre cele mai vechi simboale.
scurtimea pledeaza pentru vechimea Iui. Se refera doar la persoanele Sfintei Treimi.
la relatiile dintre ele este perfect ortodox. Antichitatea multe astfel
de simboale. Ele au stat la baza simbolului niceo-constantinopolitan. legatura cu is-
toria importanta lor, a se vedea studiiIe: C. ,Caspari, und neue Que1Jen zur
Geschichte des Taufsymbols und der Glaubensregel, in Christiana 1879,
25--64 L. Froidevaux, Les symboles, in rev. Recherches de Science Religieuse
19, 1929, 193-247.
17. Termenul grecesc este
METODIU
OLIMP
METODIU DE OLIMP
1. Viata
Metodiu este din,tre scri.itorH despre a caru,i viata
cu:noar;;<tem foarte putine date. :lucraril1e sale gasim informatii
acest Jar Eusebiu de ale carui lucrarli gasim date re-
ferHoare ,la majoritatea personaHtatHor c:are s-au remaroat d,e 1a incepu-
turile Bisericii r;;i pina vremea sa, i:l trec'e cu vederea.
opera, citeaza din ea, insa sub pseudonim 1.
Cele mai vechi despre Metodiu da Ieronim.
de faptul ca ii mentioneaza deseorri. numele, insotit de erpis-
cop martir, ,lucr.area sa intitulata: De viris illustribus, il pre-
zinta feIul urmator: Metodius a fQst ep!iscop a,I (ora:;;ului) Olimp
dIIn Licia, a scris cu multa competenta IIn-
potriva Porf'iriu, Banchetul celor zece fecioare, 1ucrare
imp'Otriva Origen, intitulata Despre lnviere, alta, impotrIva ace-
luia:;;i,intitulata Despre pitonisd. mai scris: Despre liberul arbitru,
comentarii la la Cintarea Cintarilor muHe aHele care sint
mult gustate de lume. Pe pers'ecutH sau, dupa CUill
zic altii, pe vremea lui Decius Va,lerian,a murit oa mar,tir locali-
tatea Cha1cis din Grecia 2.
Daca nu datelle furnizate de Ieronim au girul istoricHatii, ma,i
presus de or,ice IndoI.a.la este faptu1 ,ca Metodiu a fos1
Oldmp d:in Lici-a, d,e unde ,a trecut ora:;;iUl a vasta
activitate misionara, Mterara. N-a fost epi,scop ora:;;,ele
Patra Filipi, cum sustin auil:ori moderni, spusele
pe afirmatHle pe faptuil ca 10cuI 'actiulI1!ii uneiadintre lu-
crarile sale este localli,tate nUill,ele Patra 3. Este, de sigur
ca a murit ca martir 311, .pe vremea imparatului Maximin Daia,
pe vremea Deciu 4.
1. Amann, Metl10de in Dict. de Theol. 2, col. 1606.
2. Ieronim, De vjrjs jllustrjbus, 111, 63.
3. cf. Pr. prof. Ioan G. Coman, 1956, 109.
4. Se lucrarea "Contra a fost scrisii pe la anul 270.
Or, daca acceptam faptul ca lucrarea "Contra lui Porfiriu apartine lui Metodiu, nu
se mai poate cii acesta a fost martirizat timpuI persecutiei Deciu (249-
250), nici persecutiei Valerian (care s-a terminat pe la anuI 259). Afir-
-42 METODIU DE OLIMP
2. Opera literara
,lui Metodiu de Olimp s-au pastrat parte limba greaca,
parte lrimba s,lavona, intr-o d,e sec. al XI-ilea, trans-
pusa limba germana, facuta de Bonvvetsch 1891, iar multe dintre
,ele s-au pierdut.
a. Banchetul. Este singura lucrare care s-a pastrat integral limba
,greaca. cum reiesIe din ,au1torul sa imite celebrul
chet al sa vorbeasca despre iubire, dar nu despre iubirea pro-
.fana, ci de cea pe care Hristos celor consacTa viata
Tema este d'ezvaltata ferlu:l urmator : zece fecioare se in.nl-
nesc in gra,dina Virtutii. Fiecare, U[1Ja dupa a1ta, cinta frumusetea, ma-
retia, dar dificultatile oalstitatii perfecte. Din'ire toate, TeClla
'cel mai frumos, ,iar drept rasplata, Virtutea incoroneaza. c'ontinuare,
,eacompune u:n imn de 24 strofe, i,ar la fiecar,e'i strofe
ei cinta refrenul : "Pentru Tine, Mire, ma pastrez curata purtind torta
stralucitoare, intimpinarea Ta.
Cintind feoioria, Metodiu vede ea mij
I
locu:1 ce1 ma,i sigur de a re-
,aliza asemam.larea cu Hristos. Nu insa, ca-
satorii,a, ci din con:tra, conslidera voit de Dumnezeu, cu
;roSituil de a d,a Biserricii m,artiri.
b. AgJaofon sau Desprre inviere. Lucrarea a fost pastrata versiu-
:nea s,lava mu1te fragmente Esrt:e scrisa, buna parte,
forma de dialog. Actiunea se P,atr.a, casa medicuI1ui Ag1a-
ofon. Acesta, impreuna cu prietennl sau Proclus, sint cOin-
sustin ideea ca trupul nu va inv1ia, peintru nrmatoareile motive :
m,ai pentru motivul nuesteceva stabiil, ci un ,loc de deplasare
'contilnuaa rindul1 a;ldoHea, pentru ca est,e rau-
lui, este 'tunica de pi;ele cucar,ea fos:t imbraoat omu1 dupa ce a paca-
tuit, este carcera pentru suflet ca atare, este un nonsens
'sa invieze, pentruca fel1uil acesta sufletu.l fii la inchi-
soare pe veci. Cee,a ce va inVIia din ,actualul 'trup va fi d:oar forma, care
va fi imprimata unui a:lt trup, unui 'trupdeosebi,t decel avut inaceasta
viIata, unui trupduhovnicesc.
Metodiu, impreuna cu prietenul sau Memian, examineaza punct cu
,punc:t afirmatiile inter,locutori:lor 110r, incearca sa le combata, de$i nu
totdeauna chip ferlicit, sa expuna doc'trrina ortodoxa. sustin
primn1 rind iide'ea ca trupul nu poate fi s'ediu1 raU!lni, pentruca este
lui Ieronim ca Metodiu a murit pe la ultimei perse;::utii a facut pe
.multi sa creada ca es'te vorba de persecutia lui DJocletian (311-312), Jean Stiltinck
.crede ca ar fi vorba despre scurta persecutie din timpUl Liciniu, pe la anul 320.
$1 SALE
43
opera lui Dumnezeu rindul al doilea, ca trupul fiind colaboratornl
suNetului la savin$ire.a atlta cit$i a rau:lui, va invia, - desigur
schimbat - in:duhovn:icit, pentru a pr,imi impreuna cu acesta rasplata
pentru cele
c. Despre arbitru. aceasta lucrare a fost pastrata atit
versiunea sllava, cH fragmente Lucrarea es'te expu.sa
forma de dialog v,ailentiniian sustine ca mat,eria eXlis.ta din
de Dumnezeu ca este principiul raului moral
f,jzic. ii raspunde un ortodoxcare materia
poate fi sed,iul rau[ui, ca or1iginea acestuia seaEla libera ale.gere a
omului, nea.scuHarea de voiia Dumnez,eu.
d. Despre voin1a despre lucrarea rationaHi. Aceasta lucrare, ca
cele ce urmeaza, a pastrata doar versiunea sll.ava. Es'te confe-
rinta celor profane, care trebui1esa-l$i duca cineva
viata. lacomia 1ndeamna :lacnmpatar'e.
e. Despre bucate Despre lepra. Este vorba despre doua lucrari
mici, care setrateaza - prima - d,espre prescriptiHe legii mozaice,
referitoare la deosebire,a ailimentellor, prescriptii oare, conform celor
hotaTite la sinoduIl aposto1ic din Ierusa!lim, mai sint obligatoriIi pen-
tru cre$tini (Fapte 15), a doua, despre purificarile legate de even-
tuala curatire de lepra. Cu aceasta vorbe$t,e des,pre jertfa, despre
jertfa excelenta 'a despre urmari1e
f. Lucrarile cu caracter exegetIi,c s-,au pastrat doar 1n fragmente, iar
unele an fost 1n 1,ntregime. Dintr,e acestea mentionam :
1) Despre 1ipitoare. ,lucrarea cu acest titlu, d,in care s-an pastrat
mai muHe fragmente, face exegezaa doua texte din Vechiul Testament
30, 15-16 Ps. 18, 2) combate IHioomi,a.
2) Despre creatie. Din aceasta s-a pastrat fragment
opera Fotie. Demons.treaza creatia timp a ,lumiide catre
organdzarea decatre Fiul.
3) Comentar Iov. S-au pastrat doar citeva fragmente catenele
Nicetas.
4) aomentaruI Facere$i ComentaruI Clntarea s-au
pierdut intregime.
g. S-au pierdut, de asemenea, lucrarile : a) Contra 1ui Porfiriu, care
se combate scriereaacestuia indreptata impotrivacre$tinilor
b) Despre lucrare in:dreptata impotriva Origen, care
sustinea ca duhul c'are s-,a aratat Sau:l a fost duhul lui
44
METODIU DE OLIMP
BIBLIOGRAFIE
a. Reieritoare la viata ,lJi actlvitatea lui ,Metodiu de Olimp
1) Altaner Patrologje, Freiburg, 1938, 130.
2) Amann MeIhode Dict. de Theol. Cath.", 2, col.
1606-1614.
3) Bardenhewer Geschichte der LitIeratur, Freiburg, 1914,

4) Cayre Precis de patrologie, 1, Paris, 1933, 273-275.
5) Coman, pr. prof. G., Patrologie, 1956, 109-111.
51 Epifaniu, 11, 63, 67, 70.
7) Harnack Litteratur, 1893, 468-478; 898-900.
8) Ieronim., De 83.
9) Pankov Methodius, Bischof 01ympos, Der Katholik", Mayence
1887, 58, 1-113.
lO)Puech de grecque Paris, 1928-1930,

11) Quasten J., aux Peres de 11, Paris, 1957, 154-163.
12) Ramsey W. Methodius, Bischof of 01ympos, The c!asica! Review,
1893, 7, 311-312.
13) Socrates, Istoria bisericeascd, 13.
14) UlIrich Fr., Entstehung und Entwlck1ung der des Symposiol1,
1909.
15) Zahn Th., den Bischofssitz des Methodius, Zeitschrift Kirchen-
geschichte, 1886, 8, 15-20.
b. Referitoare la teologia Metodiu
1) Badurina DocIrina S. Methodii (1e 01ympio de peccato origil1a1i de ejus
effecIibus, Rome, 1942.
2) L'etica di MeIodio Rivista trim. di studi filos. e
theol'", 1942, 3, 272"'-298.
3) Bonwetsch G. T1Jeo10gie des Methodjus 01ympus, Ber!Ln, 1903.
4) Farges S., Les idees mora1es de Methode Paris, 1929.
5) Fendt und Busse den SchriIten des Methodius 01ympus,
rev. Der. Katholik, 1905, 24-45.
6) Pellegrino de1 Simposio di S. Methodio (Universita di
rino, delIa Facolta di Lettere e di Filosofia, fasc. 1, Torino, 1958).
c. Referitoare la istoria textului
1) J. de Meurs (Meursius) publica !ucrarea Despre arbitru co!ectia
Variorum divinorum liber unus, Leyd!e, 1619, 89-110.
2) Lami J. reproduce textu! co!ectia Opera, Florenta, 1746,
8, col. 725-731.
3) Combefis F. publica pentru prima data la loc !ucra,[ile cunoscute ca apar-
tinind Metodiu, co!ectia: Iconiensis, Methodi Patarensis An-
dreae CreIensis, omnia, Paris, 1644, 284--476 n-a cunoscut Simposjollu!
pe care I-au publicat aproape simultan Allatius Poussines putin dup5. aceea I-a
publicat e1).
4) Allatius L. Methodii ep. marI., Convivum virginum, Rome, 1656.
5) Poussines S. Methodii ep. mart., Convivum vjrgjnum, Paris, 1657.
6) Combefis F., Auctarium novissjmus, Paris, 1672, 64-162.
7) Gallandi ce!e doua editii a!e F. Combefis, Bibliotheca veterum
Patrum", 3, Venise, 1767, 663-832.
8) Migne, J. republica textul Patrologia graeca", 18, co). 9-408.
VIATA $1 SCRIERILE SALE
45
9) Pitra, J. reune!/te un numar de fragmente inedite Analecta sacra, 3,
1883, 602-627 4, 1883, 201-209. are me.r,itul de a semnala existenta
unui manuscris care cuprindea opera Metodiu, tradusa limba slavona.
d. Traduceri ale textului
1) Bonwetsch traduce 1imba textul slavon al operei Metodiu.
Rezultatul sale, care, acolo unde este cazul, este dublat de textele
eXistente, este publicat sub titlul: Olympus, Schriiten, Erlallgen
Leipzig 1891. Textul BanchetuJui nu se afla aceasta editie, pentru ca din
varianta slavona.
2) Bonwetsch ,republica opera Metodiu, luind ca baza textul grecesc, com-
pletat acolo unde era cazul cu traducerea germana a textului slavon, "Corpul ber-
linez, 27, Leipzig, 1917.
3) S-a tradus sgparat deosebi Banchetul nespre liberul arbitru.
- Clark W. R., col. AnIe-Nicene Library, 16, Edinburg, 1869.
- Fendt der Kirc]1Cnviiter, Kempten und 1911.
- Debidour V. Ancient 27, 1958.
- Debidour V. banquet "Sources 95, Paris, 1963.
METODIU DE OLIMP, BANCHETUL
SAU DESPRE CASTITATE
u b u 1 n 5: sosit la timp, Grigorie, caci tocmai te cautam,
Voiam sa aflu ce a dis,cutat Theopatra cu oelelalte fecioare
Cucare s-a intretinut legatura ratiunile castitaiii. Pentru ca,
unii, discutj,aa fost atit de frumoasa exhaustiva, ]ncJ..t aspect
alsoUbiectului n-a [ost trecutcu vederea. Deai, dacca ai venit alt-
ceva, aminind c'e.le planuite intirzia ,acum sa ne re-
latezi cum s-a totul.
G r 9 r e: Dupa se pare, nu este a1tull deja ti-,a
vorbit d,espre cele ce intrebi. Iar eu, socotind ca n-ai aflat nim,j1c, ma
mindream la gindul ca fi primulcare iti relate.aza despre intim-
plate. De aceea, m-am grabit sa cit mai repede aici, pentru a
fi intrecut de altul.
u b u 1 Curaj, norocosu:le, pentru ca nimic precis ll-am
aflat despre inrtimplate. Ce'l ce ne-a ,adus la ac'estea,
ne-a relatat nim.ic mai mult,decit ca ,aoU avut ,10c discutii. lntrebat
cine cum l-e-a purtat, ll-a $tiut sa spuna.
G r 9 r e: Fie, fiindca aceasta ma aflu aJci. Voiti.
1llsa,sa ascultati tot c'e s-a spus de la 'inoeput sau numai ceea ce merita
'reiinut sa las la parteamanuntele ?
ub u 1 nu, Grigorie. Sa ne spui totul, de ila inCIeput; sa
ne spui uInde ,a avut loc r,euniu:nea,ce ce s-au servit.
G r 9 r i e: Euboulion, tu ai fost m,e$ter la cuvint, tot-
deauna curios sa af1itotul$i sa arati pe aHii neind,eminatIci.
b u 1 Grigorie, se face sa cauti gilceava acnm; fa
ti-am cerut, r'elateaza-ne faptele de la cum au fost.
G r 9 r e: bine, sa incerc. Mai intii, insa, raspunde-mi: cu-
nO$ti pe Virtutea, fiica Filosofiei ?
u b u 1 Desigur.
G r 9 r e: Ne-a invitat gradiIna ei, a$ezata catre Rasarit, pen-
tru a cu1ege fructele coapte ; am mers eu - ,a zis Theopatra, caci ea m-a
5. Dupa marturia lu,j Epifaniu, Metodiu se mai numea Eubulion.
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE

- Tisiana. Ce drum de neumbI1a,t !
Deci, pe cind ne de gradina, intimpinaIt femeiIe virsta,
lini$tit, imbracata decent, roahie
ca facuta d,in zapada. Era de frumusete dumnezeiasca
zenta ei cuadevarat iaia rasuflarea. Pe fata ei se atita
s'e citea atita blindete, cum :;;tiu sa fi
vazut vreodata. pUIta ,avea pe ea nimic'
Deci, venind ea catre ca mama care
vaznt demult, ne-a imbrati':;;at ne-a sarutaJt pe parte, zicind :
Fiicele cH dIe mult am sa va Hvada
Desigur, v-ati truclit destu1 sa veniti aici, ca :;;erpi di-
feriti v-au infrico$at. Privindu-va de vazut abatIn-
du-va din cale m-am temut ca cumva a1unecirnd sa va
pIapastii. Dar, slava mire1ui cu care v-am ca, ,ascultind
ciuni1e mele, Ile-a implirrit intru
pe cind ea aceste cuvinte,am ,ajuns Ila - a zis
Theopatra. U$i,le Ierau inca deschise. Intri:nd, am gasit deja pe Te-
cla, pe Agatha pe MIarcela, gata decina. ne-,a zis -a
tinnat - a:$ezati-va aici linga semenele vo.as-
tre. Toate cele invi,tate eram, dupa cit imi' amint'esc, numar de zece.
Peisajul e.ra nespus d,e frumo.s pes,t,e do.mnea linIi$te
Numaiaeru.l, prlin de razele ,curate a\1e rluminii,se mil$ca iar fin-
tlna, c11iar mi}locul gradinii, r$itremura lini$tit unda, care, transpa-
renta:;;,i adapinId din be.l:;;ug to.t lo.cul
drin albie c,a dintr-un riu.
Erau incarcati de ro.ade de frumu-
setedeo.sIebita livezi ve$nic verzi, incarc,ate cu de felu1 pl,ine
de ginga;$ie, de :la car,e se discret mireasma fo.arte placuta.
cunl apropiere se afla inalt, vitex agnu.s castus, ne-am
o.dihnit sub el, dat fiind ca avea frunzil$ul umbra fo.arte
b u,l (am zis), pare ca imi descrii do.ua
g.riidina a paradisu,1ui.
Grigo.rie: dreptate. Deci, zis s-a orerit
cu to.t f,elu.l de bunatati, incit ne-a Hpsirt nimic din cele c:are
plac. intrind Virtutea, a zis: prea frumoase, min-
dria mea, care cu miinile caste livezile neintinate
ale pentru Ie,srte pregatit d,eplin$Ji d,in Ce
vreau oe de la Fri,eca:re sa cuvint [,auda
la adresa Sa Marcela, pentru ca sta pe primul 10c
48
METODIU DE OLIMP
pentru ca este cea mai virsta. Ce,lei Cdre va ilIltrecerea, va pro-
miIt ca conferi cea mai rivnita dintre diademe, impletitadin flo-
rile pure ale intelepciunii.
: Marcela

Lncepind, deci, Marcela, dacd imi amintesc (celespuse mie de
Theopatra), a zis : Lucru suprafi.r'esc de mare, s,lavit este fe-
cioria, iar da,ca trebui,e sa ma exprim urmin.d este
sinu1 Bi,sericii, n,oare.a, pirga ei,este modull de viata ce,l ma,j bun mai
frumos. De aceoo Domnul promilt'e celor oe pastrat fecioria, a-
tunci cind evanghe'lii diferitele feluri de eunuci, ca
imparatia c:erurHor. Cac'i este un lucru foarte rar
-5i greu de de ci:Hr'e oameni. cu cit este dusa nivel mai
inalt cu ,atit (mai mult) pind'esIc pericale mai mari.
Ea presupu1ne firi nobi1e, care, cu siguran\a 'por-
nirille, indreapta v,ehicolnl snfletului spre inaltimi, ,apoi treccu ochii
mintii de granitele acestei lumi pe bolta cere,a,sca, con-
templa de aici direct InC'OruptibHita1te.a cum din sinu-
rit1e imaou,late ,a'le Atoatecreatoru.lui. Nu ,poa,te sa deao astfel
de desfata,re ; ea numai din oer pOoate sa izvorasca. ca, Fe-
pe pamint, capu1 e,iatinge Cei care - avind
veder'e realizarile au dorH-o, d,ar s-au apropia,t de ea cu
picioare murdare - aceia s-,au intors ,de 11a jumata,tea drumului, nereaili-
zind nimic d,emn de a,c'est modde viata.
Nu num,ai trupurile trebuie pastrate ci suf1.ete1e ; pen-
tru ca, templ,ele nusinJt mai stralucitoare de,cit statuIile car,e le ,ocrotesc.
Sufletele fiind statuile trupurilor, acestea :trebuie impodobite cu sfinte-
nia. Tar sfintite se mai degraba atUJnoi c1nd ,asculta fara
lenevire divine, ca sint mereu a.proape deadevar,a-
proape de portiIle inteIlepciunH.
Sarea descompunerea uc'ide toti agentii care
strica); c,azul fecioriei, toate porniri1le trupu,lui potrivni.ce ratiunii
struni,te de bune1e invataturi. mod neces,ar, suf1.etu1 care n-a fost
impregnat, oa de s,are, de ,acestea, m'iroase face viermi. Este, de buna
seama, ceea oe cu laaimI regell,e David, s'iriga munti :
Rani1e mele s-au imputit au ,putrezit (Ps. 38, 5), pentru ca nu
porndrHe cu sareacugete10r cellor inte'lepte, ci, 1enev,indu-se, a
fost invins de patimi s-a de desfriu. De acee,a, Levitic este
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
49
interzis a se aduce Dumlllezeu ca olocaust vreo ofranda care
pIea:labH H-a fost sarata sare (Lev. 2, 13).
ne-,a dat sare f010sitoare, anume, studiul duhovni-
cesc a1 Sali, fara de care ca su-
fletul sa ajunga 1a Cel1 A,totputernic. Caoi sinteti sarea pamintn1ui
(Matei 5, 13) - a zis Domnul apostolilor. urmare, se cuvine ca
fecioara sa fie indragostita de luc,rur11e frumoase, sa se distin-
ga intre cei ce exceleaza prin inte1epciune, sa. cunoasca trindavia
moliciunea, sa. faca nUlnai sa. gindeasca 1a lucruri vrednice de
feciorie sa din cuge.t murdariile arduse de volurptate, ca
cumva neglijind rana mica, aceasta sa nas.ca viermele desfriului.
Caci cea ne'casatorita grijti de lncrurile Domnului, pentru sa
fie sfinta trup duh, zice fericitul Pave1 (1 Cor. 7, 32-34).
Muilti dintre oameni cred caeste inuNr1 sa asculte Cuvlntul, cind
socoteS!c ii fac un maI'e hatir. Vai ! Naturi becisnic'e $i mes-
c:hine, care se acopera CiU masca Se straduiesc sa. impli-
neasca lucrurir1e mic'i toa,te ,amanunte.le nu implinesc intocmai
lucrurHe ce1e mar1i, care sporesc dragoste.a de oastHate.

Gindul dat oalllenilor este un d,ar extraordinar de mare, un
dar facutde ceruri, de aceea fost descoperit primelor genercItit
(de oamen1i). P'entru ca atunci omenire'a era trebuia ir,:,it sil
creasca, sa devina multime. De aceea, cei de del1lu1t, luind de sotii
surorri, intru nim1ic nu se Insa cind s-a Cdt Legea,
crurile s-au schimbat un 'lucru care mai inainte parea bun a fost
terzis oa pi1cat, preocum este zis : blestemdt sa. fie cel ce des-
copera goliciunea suroriis,a,le (Lev. 18, 9 ; Ibid. 20, 17). Aceasta, pentru
ca DumlI1ezeu a dat n:eamuI1ui omenesc ce1e necesare timpul potrIivit,
a;;a cum fac pa.rrintii cu 10r. pa.rintii nu-;;i incredinteaza fiH de in-
ceput pedagogi1lor, ci ii ,lasa lntii so. zburde ca ni$te minji, ii
pe linga dascaH, care ginguresc cu ei, iar cind au ,le-
pa.da,t apucaturi,le sint trimi$i 1a ma,i grele, 1a aHele
din ce ce mai dificile. Se cuvine sa credem cala fel a tratat pe s:tra-
mO$ii Dumnezeu, Tatal universu1ui. La inceput, inca pe cind pa-
mintul nu era populat, olnul era lntocmai UIHUii pru'nc; a tre,buH sa
creasca sa se l11aturizeze. Dar, cind pamintul a fost popn1at de 1a
capa.t 1a a1tu1 omenirea s-a raspindH desiul de murlt, Dunmezeu
mai lasat pe om starea de inceput, pentru cd voia, trecindu-l de
1a stare alta, sa.-l aproopie cH lnai mult de ceruri, sd-l conduca 1a sta-
rea superioara a fecioriei de-savir$irii.
- Sfintul Grigorie TaumaturgUl
50
METODIU DE OLIM?
Astfel, de la dintre prima etapa
acest proces a fost luarea sotiilor apoi la obi-
ceiul propriu pa'trupedelor de lua multe sotii, evitarea adulte-
rului fec.ioriei, star'ea care omul a invatat
sa struneasca pornirNe trupululi sa ancoreze fara teama regiunea
senina a nestricaciunii.

pentru ca ar putea lndrazni sa acestui cuvint
ca nu estei:nteme,iat pe Scripturi,sa citam din Cartvle ProfetHor pentru
a scoate mai bine ev'identa cele spuse inainte. Se spune Ve-
chiul Test,ament ca Avr.aam a fost primu.l care a primit tM,erea imprejur.
Tai,erea unei parti din trupul sau, altceva nu mi se pare ca vrea
sa decit ca vraam avea sa evite ,a avea dintr-un
trup ceeste din singe cu al sau ;avea sa nimeni nu
avea voie sa se impreuneze cu sora s,a,aceasta fiind ca sau
trup. Dat fiindacest legamint, apropierea patu1lui cu suro-
rile au incetat de vr,emea [ui Avraam, iar poligamia a fost
interzisa din vremea profetiJ.or. Sa nu robit de pofte1e tale
Sir. 18, 30), ne z:ice in Scriptura, v,inul femeil1e rataci
pe oamenii intelepti (Ibid. 19, 2). 10c : Izvoru1 apei tale sa fie-
a1 bucura-te impreull1a cu femeia cea din tineretea ta 1 ;
cu aHe cuv1inte, renunta faptul1 d'e a avea m,ai multe femei.
Ieremia fara pe ceice se aprind dupa ma[ multe-
femei oali naraviti (Ier. 5, 8), iar intel'eptuil Solomon zice: multimea
celor necucernicri la nimi,c nu iar bastarzii nu vor
dainui (lll1t. 4, 3).
Dar, sa nu zabovim prea mult citind spus'e1e profetilor, fiIndca se
cuviIne sa aratam cainfrinarea succede monog,amia, ca suprimind putin
cite carnii, ince1'e din urma di.spare cu incli-
ll1iarea fireasca spre impreun,are. Es,te clar ca Ila aceasta se refera (Inte-
leptul) cind zice: Doamne, PaI'inte Stapinul vietii mele, ma
pe mina lor; ind,eparteaza de mine ochilor mei; pofta
mii placerea carnii sa nu (Int. Sir. 23, 1, 4, 6). Iar
cartea intitulata Inte1epciunea se spune ca Duhul Sfint indeamna
de.schis ascultatorH Ta viatacumpatata infrinare cind zrice acestea:
Este buna sterilitatea (daca este) insotita de virtute. Pentru ca
amintirea vIrtutii echivaleaza cu nemurirea - ea fiind cunoscuta de
de oameni - fiind prezenta, (oamenii) cinstesc; departe
fiind, oamenii regreta. Ea treoe ineternitate incununata lupta pen-
recompense1le cele nepieritoare (Int. So1. 4, 1
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
51

S-a vorbit, deoi, despre peri,O'ade1e (traversate) de O'menire, incepind
cu unirea dintre frati 1a Ramine (sa se
beasca) despre feciO'r.ie. De aoeea, pe citeste posibii1, sa incercam a trata
acest punct). prIimu1 rind, sa de ce prO'fetii dreptii,
au invatat atHea I1ucruri frumO'ase, n-au 1audat-O', nici n-au
imbrati'$at-o. N-au facutacea,sta pentru ca ,ace1a caretrebuia sa dea
aoeasta Iectie trebuia sa fie DO'mnu'l, trebuia sa ne invete a ne des-
parti de O'ameni pentru Dumnezeu. Se cuv,ooea, deci, caaoest Pr[fit
preotilO'r, a1 prO'fetHO'r$i Print al1 ingerilO'r s,a fie numJit al
feCliO'arelO'r. antichitate O'mul nu era inca aceea n-a
putut sa pr.actice acest mod de viata, adica fec,iorLa. Creat
dupa chipul Iui Dumnezeu, O'mul trebuia s-ajunga la ,a,sema'nare.a cu
Dumnezeu. Pentru a rea:liza ,aoest ,ideal, a fO'5t trimis 11ume, a
luat chipUil nO'5tru, a 1uat pacatele pentru ca sa
putem imbraca ohipuII c'el As,emallarea cu Dumnezeu
realizam atunoi ciInd, intO'cmali c,a pi,ctO'ri ,abHi, impriimam
nO'astre trasaturile v,ietii Iui HristO's, ,atunci cind urmam drumul pe care
I-a aratat. De aceea, HristO's-Dumnezeufiind-aimbracattrupu,1
nO'stru, ca nO'i saavem, intocm,ai ca un ,expu5 mO'del
divin de viata, pe care sa inoercama-II imita. glndH lntr-un feI
$1 actJonat aItuI, n1ci socotit anumite Iucruri bune, dar
aItfel, ci ceea ce cu adevarat bun $i frumos, aceasta $i
fiicut.

Dec'i, c'ea facut DO'mnul, Lumina Adevarul venind lume? $i-a
pastrat curat trupul, cu feciO'ria. De aceea, daca vrem a
deveni as,emenea lui Dumnezeu, sa ne ambitionam a imita feciO'ria lui
HristO's; facindu-se om, Cuvintul a fO'st Print a1 feciO'arelO'r, precum a
f05t i$i Print al pastorilor Pr:intaIl prof'eti:lor Bisericii - ne ,asigura
Ioan, Sau, oind zice cartea ca Domnull conduce
cO'rui! fecioarelor : $i iata am vazut Mie:lulsiind pe muntelle Sion im-
preuna cu suta pa,truzeci patru de mii (d,e careaveau
pe numele Sau TataIluIi. amauzit un vui'et venind diIn
cer, un vuiet oa de ape mu:lte ca vuietulunui tunet puternic. vuie-
tul pe care l-am auzit era ca a1 unor oare cinta
10r. c'intare noua inaintea tronului inC\:iintea ceIor pa,tru
ammaIle I$i inatntea batrinilor. nu putea sa invete cintarea, ci
numa,i cele suta patruzeoi patru de mii, cei rascumparatide pe pa-
mint. sint cei c'e s-,au intinat cu femei, caci slnt vergur:i I$i ur-
52 METODIU DE OLIMP
meaza pe oriunde merge (Apoc. 14, 1-4). Remarcam mai departe
cinstea inalta la c,are ,este tiir1uta feaiori,a de catre Du:mnezeu. au fost
rascumpar,ati dintre oameni ca ceiJ. dintii rod pentru Dumnezeu pen-
tru gura nu s-a gasit minciuna. Sint fara prihana urmeaza
pe (zice Evanghelistu:l), oriunde merge (Apoc. 14, 4-5).
(Evanghelistul) spune cl,ar ca numarul ce'lor feciorelni,ci este
tat la suta patruzeoi patru de pe cind numafUil celorl,aIlti
este nelimita,t. Iata ce spurne cind despre sfinti: am
vazut mare, orice seminiie neam, pe care nimeni
putea s-o num,ere (Apoc. 7, 9). urmare, daca numarul celoTllalti
este nespu.s de mare, al fecioarelor este
Acesta, Virtute, est'e cuvintul meu d,espre feciorie, a zis (Marcela),
daca am omis ceva, sa completeze TeofHa, oare urmeaza (la cuvint).
Discursul 11: Teofila

(mi-a spus Theopatra) a zis: Socotesc ca este necesar -
dat fIi,irnd ca Marce:l,a inceput birn,e discursul, dar n-a epuizat complet
tem,a - sa incerc eu a face concluz,i,e cuvintului ei. CTed ca a explic'at
bine faptul ca umanita,tea a inaintat pas cu p,as spre feciorie ca Dum-
nezeu a stimU:lat-o din (pe aceasta cale); socotesc, insa,
incorecta afirmati'a ca de acum inainte nu trebuie sa se mai zamis,leasca
copii. Eu cl'ed careiese alar din SCl'ipturi faptul ca, recomarndiJnd fecio-
rj,a, Cuvin,tul n-a oprit ou d,esavin;;ir,e de fii. Luna
mai puternic decit ceilalti ,toate acestea, lumii!1la a$,tri
nu este suprim,ata dirn oauza ei.
Sa incepem cu Gerneza, perntru a da intiietate cele'i mai vechi.
Hotarirea porunca Dumnezeu, la perpetuarea neamnlui
omenesc se incontestabiJ, inca acrum, iar Crea
1
toru1 con-
tinna sa cre'eze. Este evident pentru oricirn,e ,ca Dumnezeu c'hiar acum
lucreaza la mode:l,area ac'easta este invatatura Domnu1ui care
zice : Tatal Meu lucreaza acum (Ioan 5, 17).
Num,ai c'ind rinriIle inoet.a preumble apele spre mare, cind
Jumina se va desIparti definitiv de intuner,ic - ca acum irnca se
m'ai despa,rte - cirnd uscatull Va inceta sa mai produca fructe, tiritoare
patrupede, iar numarul mai pl'evazu't al oameni,lor va fi implirnit,
nnmai atunci y,a ,tre,bui ca sa se abtina de la Dar pen-
mom,enteste nec'eISar ca sa colaboreze la (aearea) ch,ipu1ui
lui Dumnezeu, pentruca lumea inca se formeaza creatia ei c'Ointinua.
S-,a zis: inmultiti (Gen. 1, 28), iar porunca Creatorului
BANCHETUL SAU DESPRE CASTlTATE 53
caruia ii datoram existooia, trebuie sa dezguste. Caci
cipiul oame\ni\lor este impreunarea barbatUlluicu femeia;
tutea unei puteri nevazute, osull din oase (ile noas,tre) cari[}jea din c:ar-
nea (noastra> devin om cTeat de ,cucel,a$i fetlu:l acesta
trebuie sa presulpunem ca se cuvintUIl: acesta este os din
oas'eJe me1e din trupul meu (Gen. 2, 23).

Probabi:l caacest lucf<U il extazul a,dus asnpra primuIlui
om somnului; eJ prefigura a1ractia barba,turlui catre feme'ia sa
cind, cuprins d,e dragostea procreati'ei, lalsa ca iaraQi sa se desprinda ceva
din oase,le sa, sa f.ie aeat, cum am spus, alt om.
Pel1itru aoeasta, pe buna dreptate s-a spus ca va parasi
petatal pe m,ama sa (Gen. 2, 24) ; atuncL, uitil1id de toate, cind
de iubire se une$te cu femeia sa, ii ofera Creatorului Dumnezeu coasta
pentru a se lua, pen,tru ca din fiu ce era, sa se 'arate aa rirndul sau tata.
Deci, daca acum Dumnezeu continua sa cre,eze pe om, nu este oare
iprea mare saarati scirba f,aia de procreare, decare cel
AtotputernL,c atUlIlCi face (copilu\l)cu miinHe Sale
cele nepatate? ,inainte de a te f.i format pintecele mamei
(tale), Eute-am cunoscut, zi,ce ,lud. Ieremia (Ier. 1, 5), 'iar intreaba:
N-ai modelat din lut fiinta capabi1a sa vorbeasca ai
pamint ? 38, 14), apoi rugindu-se sHiruitor, a'dauga: miinile
TaIle m-au facut m-,a,u zidit (Ibidem 10, 8). Deci, este oare absurd
sa se relati\iQe inbiJne d,irntre soti ca
dupa sa existe martiri adversarL ,ai oelui rau, pentru care -
cum ne-a promis Cuvintul - zille,le ii fi scurtate? (Ma,tei 24, 22).
Pentruca, d,aca d,e aici - ai spus tu - procrearea
de Dumnezeu oa un fapt rau, pentru c'are motliv cei care se
na'$te, impotriv,a voin,tei divine, putea sa stea bine ..
placuii inailIltea Duminezeu? Caci mod firesc, cel ce s-a nascult
impotriv,a ecestei este bineplacu,t lui Dumnezeu ; este aseme-
nea unei monede emise impotriva vointei poruncH autoritaiii. Aceste
rationamente ne fac sa nu di'lm sa ,aiba

lntrerup1nd-o, MaJ:1ccla.a zis : Teonla, fiacio mare care
vine im.potriva oelor ce ai spus pina Crezica ai fara
problema d,e mare? lmi vJne minte ,intrebare pe oare, .prea-
inteleapto, cineva ar putea-o formu
l
1a cindv,a: Ce zici de (copiii) nascuti
ae gi.i , din desfriu ? Tu e$tide este imposibil sa vina
54
METODIU DE OLIMP
cin,eva pe lume, daca nu este adus ca de mina; daca Dumnezeu nu-i
fac'e un cort? Sa nu invoci pasajul din unde se spune : copiii
adulterini10r la termen (InteI. lui Sol. 3, 16) pentru ca
Scriptura) te va indeparta cu bliooete, zic'indu-ti: In duse la
bun vedem ca pe oopt J,a timp, pe cei conceputi
legaturi (?). Daca, sofisticind, ai zice: "Asculta tu expre-
sia nu ajung la termen ; se refera, dupa mine, la neimplinire ra-
port cu dreptatea i:nvatata de Hristos. Atunci s-ar spune : draga
mea, mu1ti d,intre cei nascuti dintr-o legatura nelegitima nu numai
n-au fos,t socotiti nedemni de a fi numarul frati1or, dar ade-
sea au desemnaticonducatori ai acestora. Prin urmare, fiind clar
toata lumea ca cei din desfriu ajung la ma,turitate,
nu trebuie sa credem ca Duhul a vorbit despre zamlsliri (tru-
pe-'?ti), ci - pe cH se pare - a vorbit despre cei care fata de
adevar, despre cei oare invataturHe Ilor fals.ifica sensU'l Scripturilor,
dind unei inteIlepciuni amestecind ratacirea cu
pietatea.
Acum, indepartat acest argument, raspunde{ -ne) daca
cei c<:lre se nasc din desfriu sint b,ineplacuti lui Dumnezeu. Caci ai zis
ca este imposibil ca copilu:l sa ajungala bun daca Domnul nu-l
pIasmuie$te nu-i da viata.

Teofi1a, ca cind ar fi fost prinsa de mij10c de advers,ar puternic,
s-a pierdut abia a zis: Draga mea, pentru a ras-
punde intrebarii tale este nevoie de exemplu, pentru ca sa vezi inca
mai bine ca puterea a Dumnezeu, care pe toate le stra-
bate, ia parte mod deosebit la facind sa creasca
ce este semanat pamintul roditor. Caoi n-are vina ceea ce este
semanat, ce:l c:are, sclavul placerii de alipa, las,at saminta
ogor s,train.
(Pentru a intelege) aducerea noastra la viata, imagineaza-ti cladire
asemenea unei C<lse, are intrarea apropiere:a unor
munti inalti; de la intrare, aceasta casa se mult jos, iar
partea din dos este rotunda caa,ici are multe ferestre.
- imaginez, a zis MIaroeJa.
- Sa presupunem ca, stind inlauntru, un lucreaza statui;
imagineaza-ti ca argila ii este dIin furnizata din afara, pe ferestre,
de mai oameni, dintre care nici unul nu vede pe Sa 'mal
presupunem c'a aceasta casa a fost acoperita de de nori ca cei
de afara nu vad nimic afara de ferestre.
BANCHETUL SAU DESPRE CASTlTATE
55
- Presupun ,ace.asta, a SpUS ea.
- Mai presupune ca fiecaruia dintre 'lucratorii care trudesc impre-
Ia aprovizionarea i-a fost r,ezervata fereastra
<:a, argi1a, el trebuie s-o depuna doar aceasta fereastra
sa se atinga de oelelaJlte. Daca incearca, din curiozitate, sa
deschida pe ceoa destil!lata aHuia, e'ste amenintat cu focu1
- Admit aceasta.
- Ce s,e intimpIa inauntru ? Ac'estea: inIauntru, modelatorul trece
<le Ia fereastrala a,lta, argi1a pe care modeleaza, iar
perioada de (citeva) lUl!li, reda ceIor din afara
feres,tre. are porunca sa preIucreze fara rezervetot Iutul bun de mo-
de.Iat, chiar daca parte din aces,ta a fost introdus de cineva, chip con-
damnabil, alta fereastra decit cea oare fost destinata. (Materia n-a
cn nim,j,c, de aceea, oa una care estre de vina, trebuie sa fie
prelucrata mode,lata). lnsa ce,l c,are, impotriva poruncii, a introdus ma-
teria,lul fer'e'astra oare apoartine, va fi ped,epsit ca nemernic
incalcatorail legii. De aceea, nu trebuie sa cond,amnamlutul, ci pe cel
<:are a facut acea fapta neleginita, pe aceIa care, din cauza necumpatarii,
a introdus (materi,alu,l) pe sau cu fort,a a1ta fereastra.
- Foarte adevarat vorbe'!;iti.
v
Acum, deci, nicute fiind aceste presupuneri, este tim.pul, prea in-
teIeapto, sa legi aceas-ta imagine de ceIedeja spuse mai inainte; sa
compari ce.Ie petr'ecnte cIad'ire cn faptUlI intrarea cIadirii,
care este apropi,erea muntilor, sugereaza coborirea !;ii trimiterea su-
fle.teIor din ceruri trupuri; ferestrele preinchipuie sexul femeiesc;
preinchipuie puterea Dumnezeu care, folosindu-se de firea
noastra, precuma spus, in procesu1 procreati,ei ne modeleaza pe oa-
menii, inIau:ntru, chip nevazut, facind pentru suf1ete haineIe (pe care
le purta). Cei care aduc lutu,1 preinchipuiie (sexul) barbiltesc ... Par-
ticipind, sa zioem Ia procesul creatiei Dumnezeu, s,aminta umana
trebuie socotita a fi c'eva rau.
preIucre.aza tot ce.ea oe ii stala nici unul din
lucruri trebuie cons,iderat a fi rau sine; un lucru devine bun sau
prin folosinta care i se Facil!ldceva bun, ,lucrul se arata a fi
el bun; facind ceva Iucrul se arata a fi rau. Cu ce este
fierul, c'are aremenirea sa fie folosit agricultura alte
munci folositoare, daca altii au nicnt din el arme cn caresa se uoida
lupte? Cu ceeste d,e anrul, argintu1, arama general toate me-
56 METODIU DE OLIMP
ta!ele de prelucrat, daca cei :nerecunoscatori de lor
se inchina statuilor facute din e1e
Sa presupunem ca cineva ar aduce, spre a fl preIucTata, furata.
prelucreaza se doar Ia un singur aspeot: ail1ume,
daca lina merita a fi ,arunca nimic dim ceea ce ar fi fo-
10sitoI, pentru ca faptul ca provine din furt face de mai micd vaIoaIe,
dat fiind ca ea este (rIucru) neinsufletirt. urmaIe, ea trebuie preIu-
infnnllusetata, j,ar hotu1 trebu.ie pedepsit. Asel11enea acestuia,
tIebuie chinuiti;;i pedepsiti cei distrug casatoriile, bunul
al ard de dorinta impreulJ.larii, pe>Thtru Ica murdar'esc actUiI pro-
cTeaIii, intrind gradini insa saminta,ca mai lina,
trebuie sa ,capete forma;;i

de ce tIebuie sa ma folosesc deaHte.a exelllple sa lulJ.lgesc dis-
cursul De buna seama ca natura ill-ar pute.a saviYi;;i ;lucrare atit de
complexa intr-untimp atit d,e scurt, faTa cooperare divina. Caci cine
da tarie oaselor Cine Ieaga cu nervi membrele fell incit eIe sa se
poata indoi d,e :la incheieturi Gilne transforma seva imit'ialIa
singe Iutul carne, da'ca nu Dumnezeu, Cel mai stra'lucit dintre
me;;teri ne creeaza pe ,oamenii, chipul Sau rationa1 insufletit,
illlodeHndu-ne ca pe ceara, pinteoe1e mamei, din inNme seminte
chiide. estece.1 poarta c,a emIbrionu'lsa nu ne asfixi,at
de :lichid de strlmsoarea per'etilor (imtre care sta) cine transforma
dupa na';;tere (pe copilu1) firav l5i mic lntr-um mare, (dindu-i) frumu-
s,ete;;i putere, daca - precum am z'is - Dumnezeu, Cel mai straIucit
dintre me;;teri, care transpune (im fapt) ideil}e Hris,tos, puterea Sa
creatoare
Ia.ta de ce, ne spun de inspirate, copiii,
clliar daca se nas,cdin desfriu, sint iit1Jcredimtati ingeriJor pazitori. Caci,
daca s-ar na;;te' impotriva vointei a,celei fericite naturi divine, cum ,al"
mai fi ei inoredintati ingerHor pentru a-i CIe!?te cu mullta rabdare blin-
dete cum vor acuza copiii, d,e curaj pe parintii 10r, chemindu-i
la judecata lui Hristos vor zioe : Tu refuzat aceasta
care straIuce';;te pes,te toti; ace;;tia, IlO:sa, expus mortii, dis-
pretnind Ta. ca s-a zis: Copiii din impreunari
ne1egitime acuza parintii de nel}egiuire Ia judecata (1nt. Sol.
4,6).

Dar nu es,te exc1us sa Ise gasea,s,ca cinev,a faca pe oei cu mai
spirit mai putinav,j,zati sa creada ca aoest de
canne a1 suHetului, de oameit1Ji, se formeaza de la impo-
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
57
triva vointei Dumnezeu; nici caz, astfel de oameni fi
crezuti, daca 1nvata ca substanta sufletullui e.ste semanata od&ta cu
trupul murHor. Pentru ca numai cel Atotputernj,c insuf1a ce'ea ce este
nemuritor tinar, fiind singurul crea'ior al celor nevazute si
netrecatoare. Caci zice Sc.riptura: suf1at peste sau suflare de
viata si s-a facut omul suf.let (Gen. 2, 7). omul ca atare, ci pe acei
care cunosc pe propriul creator si lnesteresc, pentru
pierderea oam'enilor, statui cu chip de om, ii acuza 1111 cartea
ll11telepc'iunii, unde s,e zice : IniIna este de speranta este
de mai mi,c pret decit pamintul, viata de mai mica cinst'e decit a
tului, pentru caeinesocotes,c pe C'el oaIe facut, Care le-a dat suflet
lucrator si le-a inspirat duh d,e vi,ata S'01. 15, 10 ur-
Dumnezeu este creatorul tuturor si de aceea, dupa afir-
matia vrea ca toti oamenlii sa se mfu1tui
r
as'ca si la cu-
adevarului sa vilI1a" (1 Till11. 2, 4).
sfirsit, pentru ca acest aspect a fost elucidat, se cuvine sa vorbim
despre Atunci cind cineva vasti cu exactritate ce se intimpH)
cazul omului, va mai arata d,ezgust faia de procreare, c'hiar daca va
prefera va lauda casrtitatea. Pell1truca inseamna ca trebuie sa so-
cotim amare pe celelalte (alimente), chiar pe cele amestecate cu dul-
ceata fructelor, daca mierea este m,ai dulce si mai p1acuta decit ele. Refe-
Ia aceasta afirmatie, aduce drept garantie marturia Pavel,
care zice : Cel care-si marita fata bine face ; si cel care mB.rita facc
:;i'i ma,j bine Cor. 7, 38). Rec'OmIandind partea cea buna, Cuvintul
n-a interzis ceaIIalta (oa.le), ci a Iasat pe fiecare sa aIeaga ceea ce se cu-
vine este folosHor. se face ca aua,les viata de familie, iar
altii fecioria, viata scutita de placeri, care duce trupul starea inge-
reasca, car,e nimeni se marita, nici se insoaIa (Matei 22, 30),
dupii cuvintele nemincinoas,e ale Domnulni. Abstinenta neprihanita, care
are promisiunile 11nparatiei cerurilor, se asteapta de la toti, ci numai
de ,la cei care pot sa conserve floarea proaspata a
fecioIiei. Asemenea unei Hvezi, parfumata de de diferite ferluri,
Biserica - dupa cuvintul profetului - este incu11unata numai de
ri1e castitatii si cumpa:tarii,ci si de florHe rezultate din casatorie. Caci
(este zis) : Impodobita cu hain,e diferite, cu ma.rginHe de aur, regina a
stat de-a dreapta mirelu'i (Ps. 45, 10).
Aceastaes,te, Virtute, c'Ontributia care ofer, dupa puterea
. mea, legatura cu problema castitatii. Aceste,a zicind Teofila - a re-
latat TheopatrIa - murmur blind s-a auzit printre fecioare, oare au
laudat Cind s-au s-a tacerea peste tot, s-a
ridicat Th,a:lia, pentru ,ca ea fusese rinduita. sa ia cuvintuJ a treia.
:58 METODIU DE OLIMP
Discursul : Thalia

Socotesc ca luind imediat cuvintul, ea a zis : Dupa parerea mea, tu,
Teofila, ne depa$e$lti pe toate cuvint $i fapta$i inte,lep-
.ciunii nu e$ti fata de nimeni a doua. Nimeni n-ar pute:a repro$a ceva dis-
.cursu1ui tau, chiar daca ar fi pus pe oearta $i crHica. Totu$i, draga mea,
.c'hiar daca toate sint spuse corect, un singur lucru ma tulbura $i ma ne-
,dumere$te. Eu cred ca (acest) barbat inte1ept$i sfint - vorbesc despre
Pave1 - n-ar fi raportat fara temei la Hristos $i la Biserica unirea pri-
mului $i a femeii. daca n-ar fi dat un sens mai ina,lt expresiilor $i fap-
telor relatate Scriptura. Daca 1uam cele relatate Scriptura numai
.ca un mode1 de unire a barbatului cu femeia, pentru ceatunci Aposto1ul,
.amintind aceste fapte $i conducindu-ne pe c,alea Duhu1ui, cred, 1e rapor-
teaza la Hristos $i la Biserica $i interpr'eteaza categoric relatiile dintre
Adam $i Eva ? Caci cuvintul Genezei suna a$,a : $i a zis Ad,am: aceasta
este os din oase1e mele $i carne din carnea mea; ea se va numi femeie,
pentru ca a fost lua,ta din barbatui1 ei. Din aceasta cauza va lasa omu1 pe
sau pe mama sa$i se va de femeia sa vor fi amindoi un
singur trup (Gen. 2, 23; cf. Efes. 5, 31). Or, Aposto1ul, avind minte
exact aceasta pericopa, nu voie$te, dupa cum am spus, sa fie 1uata
sens literal, unirii simtua1e a barbatu1ui cu femeia, precum
.(faci) tu.
Dind textului un sens prea natural, tu ai dat (sa se inteleaga) ca
Scriptura vorbe$te doar de conceperi de na$teri; dupa tine, osul 1uat
din oase da na$tere unui om, prin impreunare, felu,l care arborii
produc fructele. Dar Pavel, invatind ca pasaju1 trebuie luat intr-un sens
mai spiritual $i ca trebuie raportat 1a Hristos, a zis a$a: Ce1 ce-$i iu-
be$te femeia pe sine se iube$te. Caci nimeni nu $i-a urit vreodata trupul,
-cH hrane$te $i-1 ingrije$te, dupa cum Hristos Biserica, caci noi sintem
madulare ale trupului sau. Pentru aceasta, va 1asa omul pe sau
pe mama sa $i se va lipi de femeia sa$i vor fi amindoI un singur trup.
Taina aceasta mare este; eu insa zic Hristos BIserica (Efes.
5,28-32).

Sa nu te tulbure faptu1 ca Apostolul, vorbind despre subiect sare
incit pare ca amesteca idei!l,e, ca interca1eaza ce1e tratate
consideratiuni fara legatura, incit pare ca se indeparteaza de 1a soopu1
(sau), a'$a cum face acum. Pentru ca structura argumente10r sa1e este
foarte diferita se preteaza la amplificari astfe:l, uneori, incepe de la
BANCHETUL SAU DESPRE CASTlTATE
59
ceea ce este simplu trece la ceea ceeste inalt maret; a.lteori, por-
nind de sensurHeadinci, cu ceea ce este Ia inde-
mina oricui. adauga nimic strain ideii pe care trateaza, leaga ceIe
spuse chip face sa ciHre tinta
unica, catre obiectivul propus. Este, deci, actiune il1drazneata faptul
dea descoperi sensu1 argumentelor Apostolu,lui, avind vedere cele
spusIe mai inainte. Du.pa par,erea mea, tu, Teofi,la, ai expu.s destul de de-
taliat stralucH sensu!1 literal arl cuvintelor Scripturii. Ar dupa
cum s-a spus, a Se tine deloc seama de text, mai ales de textul Ge-
nezei, unde sint expus,e hotaririle de nestramutat aIe Dumnezeu refe-
ritoare la aIcatuirea universului, (hotariri) dupa care Iumea este C'ondusa
prezent inca c'hip armonios, cind L,egiuitorul Cel
care a facut Iumea, va s-o transforme din temelii sa desfiinteze
prin alte legi primerIe Iegi ale Dar trebuie sa Iasam cuvintul la
jumatate, ci sa-i adaugam sensnlui literal pe sCTutind mai
adinc Scriptura. ne es,te permis a face abstractie de Pavel, caIe se
ridica mai presus de sensul litera,1 decIara ca acel (text) se raporteaza
la Hristos.<;>i Biserica.

Mai intii tIebuie sa aIatam - ca este natura,l ca
sa stabHeasca acest raport intr-un fel foarte diferit - ce fel poate fi
as,emanat cu Dumnezeu cel caIe n-a ascnltat de porunca divina,
Adam, caruia s-a zis: Pamint pamint vei meIge (Geneza
3, 19). cum poate fi socotit acesta intii nascut (fata de) toata creatura
(Col. 1, 15),el, cel facut din lut dupa (ce a fost facut) pamintul materia
cum se va ingadui ca sa fie pomul vietii (Apoc. 2, 7), el,
cel alungat d,in cauza neascuHarii ca cumva intinzind
mincind din el, sa traiasca veac (Gen. 3, 22) ? Caci obiectul c:are este
compaIat tIebuie sa poata fi gasit pus parale'la din multe
(puncte de vedere) cu ctl a carui imagine este, sa fie alcatuit din
eIemente opus,e (acIestuia). Cel car'e ar indrazni sa pe plan
pe cel scrinHt cu cel intreg (la minte), aImonia cu d'iscordanta, ar fi so-
cotit ca este toate mintile. ca se compara cineva
cu cel egal fiIe, chiar daca acela este egal (doar) lntI-o mica
obiect) a,lb se aseamana cu altul care prin fire este alb,
chiar daca culoarea aIlba a acestuia este foarte putina, compaIatie cu
a altui obiect, care pe drept se poate numi arlb. EsIte cunoscut
ca Intelepc1unea este fara pac:at nestIicacioasa, pe cind cel condamna!
pentru pacat este dispretuit trecator.
60
METODIU DE OLIMP

Socotesc ca acestea sint ffiotivele pe care le invoca oea mai mare
parte dintre cei care nu vor ca primul om sa fie comparat cu Hristos, dis-
pretuif\d, dupa cum se pare, puterea de patrundere a lui Pavel. Prin ur-
mare, ce zieoe Pavel? Nu zice ca Adam a fost r,idicat (la statura lui) Hris-
tos. Nu-l pe acelo. tip, imaglne (a ,acestuia), ci afirma ,ca Hristos
s-a exact ceeo.ce era Adam, fiindca Cuvintu1 Care exista dinainte
de veci s-a el. PrimUll nascu,t al lui Dumnezeu, prima m,la-
dita, intelepciunea, s-a amestecat cu primul nascut dintre oameni. Pentru
ca iata ce este Hristos : un om de dumnezeirea cea fara
amestecare un Dumnezeu om. Er,a fir,esc ca cel m,ai virst-
dintre primul dintre arhangheli, trebuind sa vina legMura
cu oamenii, sa intre$i sa locuiasca cel mai virsta, primuJ omal
omenirii, Adam. felu1l reface$i remodeleaza oper,a sa
tia,la, recreeaza pe om din din Duh, fel cum ,1,a incepu1, a-
tunci clnd pamintnl era inca feciorelnic nelucro.t, a luat lut a mode-
lat din el, fara saminta, fiinta cea rationa.la.

Pentru ace,asta pledeaza marturia clara$i de garan'tie a profe-
tu1ui Ieremia, oare zice: ,am eooborit caso. olarului iata ca el
facea un lucru pe di,scurile de piatra. cazind vasulla care el !lucra, S-d
spo.rt buciiti. facut vas, a$a cum placut sa faca (Ier.
18, 3). Caci pe cind Ado.m era miinile Creatorului, sa zicem, ca pasta
moale$i umeda '$i asemenea unui vas de argi:la n-ajunsese sa se inta-
rea,sca sa se adica sa devina nemuritor, paoatul - intocmai
ca oare curgind picatura cu picMura nimice$te :lucrare - l-a distrus.
De aceeo., revenind asupro. operei Sale, Dumnezeu .a refacut aluatul a
modelat (om) spre cioote Tim. 2, 20; Rom. 9, 21) ; dupa
ce mai intii l-a plamadit pintecele (fecioarei) unit cu Cuvintul,
l-a adus la viata tare incoruptibiJ, cu nepurl:inta a din nou atins din
afara de valu:rile c'Oruptiunii, care iiadusesera mai inainte stricaciunea
moartea. (Acest lucu 11) spune DomnUil parabola cu oaia cea pier-
duta, cind zice: .Gare este (acel) om dintre care, avind suta de
pierzind una din ele, nu lasa munti pe cele nouazeci noua ple-
cind, cau'ta pe cea pierduta pina ce va gasi? gasind-o pune pe
umerii sai $i venirnd acasa cheama prietenii vecinii zice : Bucu-
rati-va impr,euna cu mine, pentru s-agasit. oaia mea cea pierduta
15,4-6).
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
61

era este (<<de Ia inceput Dumnezeu fiind - Ioan
1, 1) Stap1nul a,totputernic pastorul celor din ceruri, carui'a toate cele
ratiQna
1
le s'e supun, iar multimi'1e ingerilor fericiti il urmeaza
ordine. Iar numarul fiinterlor impartite cete nealnuri, a
devenit perfect complet abia cind omul a fost adaugat turmei. Pentru
el fusese cre>at a f,i mai presus de stricaciune, pentru a slavi pe im-
par,atu,l creatoru:l tuturor, pentru a se face prin saIe ecoul
cintece.lor din cer. Dar, incaIcind porunca, omul a cazut intr-o
ingrozltoare a dev,enit muritor. De aceea zi,ce ca
a venit ,Ia aceasta viata din ceruri, dupa ce a parasit ceterIe in-
I!l1tr-adevar, munti,i reprezi!l1,ta cerurile, iar cele 99 de repre-
zinta puterHe, incepatoriile stapinirile (Efes. 1, 21), pe care Stapinul
Pastorul ,Ie-a ,atunci cind a coborit sa caute oaia cea pierduta.
incetase sa mai faca parte din grupu,1 din numarul acestora, a-
tunci ci,nd Domnn1 a luat firea .lui a imbracat-o (ca pe a
fEicut acea.sta pentru ca cumva omul - de pla-
cerii, sa se afunde. Iata pentru ce Cuvintul a imbrac'at fiIea ome-
neasca, pentru ca ferlul acesta sa fie anulata pierzarli, iaI
sa f'ie invins.
Cel vic1ean trebuia invins tocmai de cel supus de e1 prin viclenie,
de altcineva. Era imposibil sa fie desfiint,ata de altcineva scntinta
de condamn,are moartea, afara de omul caruia s-a zis:
pamint vei merge acesta, reintrilld 1upta, trebuia sa clesfiinteze
sentillta care, din cauza lui, plana asupra tuturor oamenilor, incit,
dupa cum mai inainte toti mureau Ad,am, la fel toti sa fie
Hristos, care s-a imbracat cu firea lui Adam Cor. 15, 22).

Despre faptnl ca omul, deve>nilld instrument al Fiului
Unuia Nascut, s-a snpus intrn totnl acestuia, cred ca s-a vorbit
Riimine de ex,am.inat daca omnl participa din fire la bine san la
rau. Pentrn ca sint lUCTllri bnne, dIepte sfinte prin firea iar alte1e
prin participare. sint lncruri bnne Incruri rele: Intel,epciunea, de
exempIu, care se af1a la Dumnezeu, este opusa nelleginirii
vi.ata este opusa mortii, nestricaciunea este opusa stricaciunii. Corecti-
tudinea v,i1ata, iar lipsa de corectitndine 1nseamna stricaciune
dreptatea intelepciunea inseamna armonie, iar nedreptatea lipsa de
interlepciune inseamna discord,anta. gasindu-se illtre aceste ex-
treme, trebuie identificat nici dreptatea cu nedrepta-
62 METODIU DE OLIMP'
tea traind mijlocul al stricaciunii, el se tra!l1sforma
natura celui catre care inc1ina. Daca inclina spr'e stricaciune, devine
stricacios muritor, iar daca (inc[ina) spre nestricaciune, (devine) ne-
nemuritor. Pus intre pomnl vietii binelui
(Gen. 2, 9), el s-a schimbat forma ce1uia din ale caruI fructe
a gustat eI nuera nici pom a,l vi'etii, nicI a1 ca atunci
cind s-a oelui vic'leana devenit murHor, ia.r cind s-a apropiat de
el izvorul vietii, (s-a arMat) nestricacios nemuritor.
i!l1vata Pav,el undeva, zicind: Stricac'iuIllJea va ne-
Cor. 15, 22), nici moartea viata. strica-
ciune moarte ceea oe degradeaza ucide, dar pe cel ce este nimicit
moare iar nes,triicaciu!l1e viIata, pe cell oe da viata face
nemuritor, pe cel inviat facut !l1emuritor.
urmare, omuil ,este ni,cielementdiscordant, nici armonia in-
cind a inclinat catre discorda!l1ta, adica spre nesupuner,e pacat.
el a devernit cum trebuie ; cind a inc1inat catre
adica spre supunere d.reptate,a dev,enit instrument strMuoit armo-
nios. De cind, insa, Domnu1, biruitoru1 mortii, a invi,at cu trupu:l, mai
este permis ,aoestuia sa c'ada stapinirea mortii. despre
acest aspect cred ca s-a vorbit

Sa argumentam, deci, cu temeiuri din Scriptura, lipsite de impor-
tanta, ca primul om pe buna dreptat'e poate fi comparat cu Hrisitos, ca
el este numai typ, asemanare imagine a (Fiului) Nascut, ci
intelepciunea Pentru ca omul, impregnat de apa
de i!l1telepciune viata,a devenit ceea oe era lumina oea neinserata,
care De ac'eea, pe buna dreptate raportat la Hristos
cele spuse despre Adam. Pe buna drepta,te s,e spune ca Biserica s-a nas-
cut din oasele trupul Sau; aceasta Biserica, pentru care Cuvintuil, pa-
rasind pe Tata1 din ce.ruri, a coborit pe s-a cu ea, a trait
extazu1 a murit de bunavoie pentru ea, ca Biserica
slavita fa,ra pata" (Efes. 5, 27), a curatit-o baia (nestricaciunii) a
pregatit-o vederea prinlirii cultivarii germenului spiritual al virtutii.
ac'est fel se dupa cuviinta cuvintul: in-
multiti (Gen. 1, 28) ; de numar,
musete, datorita unirii relatiilor intime cu Cuvintul, care acum co-
boara spre cind ne amintim de patimiile Sale. Biserioa n-ar putea con-
cepe a:ltfel pe i-ar putea din baia re-
(Tit 3, 5), daca Hristos s-ar fi smerit pentru ei, daca
fi cuprins Sine timpul n-ar fi murit pentru ei, daca nu
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
s-ar fi cu Biseri,ca sprea-i da putere din coasta Sa, ca sa creasca to.\i
cei de nas,cu\i prin baie, care primesc o.ase trup din o.asele
Sau, adica din sfirn\enia sllava Sa. Cine v,ede o.aseIe
carnea Irntelepciunii, inteligenta virtutea, are perfecta dreptate ; la fel
cel ce vede coasta Duhul adevarului, Mingiieto.rul, de Ia care
cei lumina\i prin bo.tez primesc puter'ea ce-i apara de nestricaciune. Este.
insa, impo.sibi!1 sa fie cirneva Duhu1ui Sfint sa devina madu-
lar al Hristo.s daca mai inairnte CuvirntUlI ll-a cobo.rit el; numai
po.ate primi el reinno.irea se umple d,e Duhul. S-ar putea zice ca
Duhul, Cel despre care profetuil, este co.asta
Cuvintului. Dinacesta Iluind Dumnezeu timpul (so.mnului) extatic al
Hristo.s, adica vremea suferintei Sa'le, ii fo.rmeaza ajnto.rul Sau
(Gen. 2, 18), vreau sa zic, suf1erl:ele care s-au unit s-au lo.go.dit.
ScripturHe numesc adesea Bisef'icaadunarea m.asa cre,dincio.-
care-i unesc singura perso.ana singur co.rp. Cei buni.
care au dep1in adevarul s-au de necuviintele trupu-
lui, sint ajuto.ru1 1ui Hristo.s, into.cmai ca fecio.ara, dupa cuvintul
Apo.sto.,Iu.lui Co.r. 11, 2) ; ei sint cei lo.goditi uniti Lui primind sa-
minta invataturii, co.labo.reaza cu Hristo.s aju:tind cuvint la min-
tuirea celo.r,lalti. Cit despre cei inca care incep sa se
struiasca vederea mintuirii, sint fo.rma\i r;;i nascu\i pentru
tute into.cmai ca de pintecele mamei, de la rindul
lor, masura ce progreseaza, devin Biserica ,ajuta Ia rnal$terea
educarea alto.r co.pii, realizind sinul sufletUilui ca intr-un pintece
matern, viata nepaiata a Cuvintului.

Sa avem vedere, acest sens, cazul ilustrului apo.stol Pavel. P,e
cind era inca desavir$it Hrisri:os (cf. Co.Io.s. 1,28), a fost mai
nascut hranit cu Arnania I-a l-a r'einnoit priiIl
dupa cum relate,aza Faptele Apostolilo.r. Cind s-a maturizat s-a
duho.vnice$te, a fost facut ajuto.r a Cuvintului,
s-au tran:smis germenii virtutii a el, care
mai inainte fusese copill; devine Biserica mama suferadureri1e na$-
terii pentru cei ce au aezut prin el Domnul, ce Hristo.s avea sa
prinda chip sa se nasca ei. Caci : Co.piii mei, pentru care ia-
ra$i sufar durerile cind Hristos va chip (Gal.
4, 19) altadata: eu v-am l11ascut prin Evanghelie Iisus Hristos
Co.r. 4, 15).
Prin urmare, este corect sa rapo.rtam la Hristos pas,ajul unde se vor-
be$te despre Eva Adam. Caci aceasta este taina cea mare (Efes.
64
METODIU DE OLIMP
5, 32), taina cu adevarat mai presus de lume, despre a c'arei nlaretie,
datorita slabiciunii neputintei spiritului meu, pot vorbi CUlll
tl"ebuie. Insa trebuie s-o fac, n-am decit sa c'ele ce v--anl spus
mai inainte.

Apostolu:l Pavel invita pe toti la sfintenie intelepciune, iar cuvin-
tele primului om Evel le raporteaza la Hristos la Biserica, tocmai
a indeparta orice pretext pentru necumpatare. Pentru ca uni.i se
lasa prada patimilor fortind sensul adevarat al Scripturilor, indraznesc
sa invoce oa temei necum.patarea lor cuvintele: zis DUn1l1e-
zeu : inmultiti din aceasta cauza va parasi omnl pe tatiil
sau pe mam,a sa (Gen. 1, 28; 2, 24) ; ca se
sa se impotriveasca Duhnlui sa-$i satisfaca fe1urite chipuri poftele,
ca cind pentru aceasta fi fost facuti. Pavel, insa, respinge energic
aceste pareri gre$ite motive inventate. Vrind sa arate cum trebuie sa
se comporte barbatii cu femeHe, e1 zic'e ca (ei trebuie sa se comporte)
cum s-a comportat Hristos fata de Biserica, ci'11d s-a dat pe Sine pentru
ea ca s-o sfinteasca, dupa ce a baia apei cuvint (Efes.
5, 26). Se refera apoila Geneza aminte$te cuvintele spuse primului om
pentru a Iua orice temei ceIor ce-$i satisfac poftele sub pretex-
tul na$terii de fii.

Iata, fecioare, (cum Pave1) dorind din tot ca credincio:;;ii sa
tl"aiasca castitate, ii snbliniaza va10areasi incearca s-o impuna
diferite argumente. zice: In Jegatura cn cele despre care mi-ati
scris, bine este ca barbatul sa se atinga de femeie Cor. 7, 1) ; a-
ceste cuvinte exprima fara ec:hivoc ideea ca este preferabi,1 ca baTbatul
sa se atinga de femeie. Acesta este e1 idealul abs01nt, insa,
ind iara$i aminte slabiciunea lipsa de cumpiltare a unora, arzind dupa
impreunare, acestora 1e ingaduie sa tl"aias,ca cn femeile a
cadea desfriu. Dar, imediat dupa ce aceasta ingadninta,
adauga urmatoare1e: pentru a va ispiti satana din cauza
tarii Cor. 7, 5). Ceea ce inseamna: ca voi puteti fi intru
toate cumpatati, din Cauza moHciunii trupurHor (voastre), v-am permis
sa traiti cu sotii1e voastre, ca sa fiti mereu de ce1 vic1ean
sa va apucati de dorinta dupa femei.le straine.

Examinind mai atent aceste texte, af:lam ca Aposto1ul n-a facut
aceasta concesi,e absolut tuturor cd daca a fdcut-o, a avut vedere
BANCHETUL SAU DESPRE
65
motiv Zicind: bime e'ste oa omu1 sa se atinga
de femeie (l Cor. 7, 2), a a1d,augait: d,ar a cadea im desfriu,
fiec,are (barbat) sa aiba femeia Cu aHe doar cazu1 care
pofteole rnu fi stapirnite, pentru ca a,turnci desfriul devine inevitabil,
iar fiecare fem.eie aiba barbatul ei. Barbatul sa-i femeii ceea
ce, ii 'la femeia barbatului. Femeia are putere asupra
trupullu'i ei, ci barbatul; ,la fel barbatu,l are puterea,supra trupului
sau,ci femei,a. Sa va pe aoltul (d,e de soti), decit
doar buna invoiala pentru un timp, ca sa vailllde<letniciti cu ruga-
ciunea; apoi iara$i sa fiti impreuna, ca sa ispiteasca satama, din
nestapinirili (voastre). Lucrul acesta spun oa i:ngaduinta,
fac dirnel Cor. 7, 2-6).
Acest fel deexprimare 'este foarte prudeTht. ca sfatul ,trebuia
luat ca oa porun:oa ; a dat porunca atulllci cind
a recomandat castitatea a zis ca este ca ba'rba,tul sa nu se atinga
de femeie ; ,a facUJt ,atunci cind s-a referit la cei care pot,
cum am spus, sa-$i pof.ta. Acestea zice legMura cu bar-
batii fem.eile c'are au deja casatori,ea car!ei legatura sub-
zista va subzista. legMura, imsa, cu barbatii femeHe care$i-au
pierdut sotii, iata Apostolull iata care estesensul cuvimtelor
insa, cel0r necasatoriti vaduvelor :este bime ei sa
Dar daca se infrina, sa se casatoreasca
pentru ca este mai sa 5'e casatoreasca decit sa arda. Cor. 7, 8).
Arata$i ai,ci ca prefera cumpatarea. Rezu:loti:iaoeasta diln faptul ca se da
pe sine exemplu ,a face pe ascultatorii sai sa imite acest mod de
viata ; pe cel ce a fos1 data casatorit, il invata este mai bine sa ra-
minasingur ca e1. 1'11 cazuIl, i'11sa, care fierbinteoala trupului nu per.
mite un asemene,a mod de viata, el ingaduie contraotarea ceolei de-a doua
casatorii. nu ,spune ca ,a dou,a casator,j,e este lucru bum, numai
ca este prefer,abi1a vietii Este ca cind cineva - intr-una
zileile postului - ar oferi hrana unui om grav bolnav l-ar
invita sa maninoe din ea, zic'ind: 1ntr-adevar, dragul meu, ar fi bine ca
tu sa ca (caci astazieste interzistuturor
sa 5e gindeasca ,la hr,ailla), dar pem,tru ca pri'11s fiind d,e ai srlabit
ca poti sa din aceasta cauza, aratind ingiiduirnta (fata
de tine) , te sfiituimsa 'intinzi m'ina$'i sa je,i din aHm,ente, pentru ca nu
cumva, din cauza bolii sa rezista foamei sa te pierzi. La fel
Apostolull acest caz: m,ai intii zice ar vrela ca toti
(oamenii) sa fie sanato$i ca el, apoi celor robiti pof-
te'lor contractarea celei de-a dou,a casatorii, ca cumva sa fie rapu$i
.lepra desfriului, caci Lnfier'binlarea poftei i-ar impinge catre patur,i
5 - Sfintu1 Grigorie Taumaturgu1
66
METODIU DE OLIMP
straine. considera ca este mai bine sa contraoteze cineva a doua ca-
satorie decit saarda de dorinta sa traiasca neru$inare.

Dar despre cumpartare, casatorie, viata conjugaIa cele ce s1nt fo-
lositoare pentru a ajunge la sfintenie, mi se pareca am vorbit de-ajuns.
ramas sa spunem daca despre feciorie avem vreo Deci,
sa vorbim despre aceasta. Zice Pave1: Cit despre fecioare, am
runca dela Domnu
r
1. Le dau insa sfat, ca care ,am fost miluit de
Domnurl sa fiu vrednic de crezare. Socotesc ca es,te bine,avind vedere
strimtoarea dre acum, sa ramina fiecare a$a cum ,este. E$ti 1egat d,e fe-
meie ? cauta sa dez1egat. e:;;ti 1egat de femeire? cauta fe-
meie. Iar daca te insori, ai pacatuit; $i daca fecioara marita, a
pacatuit. Dar ace$tia vor avea necaz trup eu vreau sa crut
Cor. 7, 25-27).
Cu multa prudenta abordeaza prob1ema feC'iroriei. Dindu-$i parerea
ca fiecare poate sa-$i marite cu ctne - caci, desigur, nimic
din ceile ce duc la sfrintenie trebuie sa s,e faca pr1n constringere
forta, ci dupa deHberarea libera a sufletului (caci 1ucru este p1acut
r>umnezeu) - sa sublinieze ca spune acestea nume1e, ci ca
exprima vointa Domnnlui. Zicind: iar daca sec'asatorer!';ite, fecioara
pacatuier:;;te, revine asupra ce10r spuse 'infrico$at lasa sa s,e
inteleaga ca a dat aceste sfaturi virtutea unei ingaduinte omene$ti
divine. Zicind: daca fecioara se cas,atore$te, pacatuie$te, a-
dauga: acel$tia vor avea necaz tru;p, iar eu vreau sa va crut.
inseamna: pentru ca voiam sa crut am facut conce-
siuni. Pentru ca a$a gindeati ca sa nuapar ,ca imping cu fort,a
catre alt mod de viata. lar daca preferati ca1ea casatoriei, pentru ca
pnteti trai feciorie, socotesc ,este folositor sa infier-
binteala carnii$i sa abuzati de corpuri1e voastre sa :le dati necura-
tiei. Dupa aceea, adauga: Aceasta zic, fratilor, ca vremea s-a scurtat
cei ce au femei sa fie ca cind n-ar avea Cor. 7, 29). reve-
nind asupra ace1ora$i (lucruri), termina cuvintul IIasind impres1a ca
staruie favoarea vietii feciorie. adaugaIa ceIe dinainte urma-
toarele: Eu vreau ca sa fiti fara grijB.. Ce1 se ingrije$te
de ceIe ale Domnului, cum sa pi1aca Domnului, pe cind cerl insurat se in-
grije:;;te de 1ncrurile 1umii, cum sa pIaca nevestei. La fel este deoseblIre
intre femeia maritata fecioara : cea nemaritata se ingrije:;;te de cele ale
Domnului, ca sa fie sfinta la trup :;;ila duh, pe cind cea casMorita se in-
grrije$te de ce;le ale lumii, cum sa placa barbatUJlui Cor. 7, 32-34).
pentru toti este clar ca a te ingriji de lucruriJe Domnului $i a placea Dom-
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE 61
este mult mai bine decit a te ingrijide lucruri,le a pHicea
nevestei. Cine este ,atit de fara minte are veder,ea atit de sIlaba, incit
sa inteleaga c'a indemnu[ Ilui Pavel inclina spre castitate? Caci -
zice el, - spunacestea spre birnele vostru, nu ca sa va prind lat,
ci pentru ca se cuvine Cor. 7, 35).

Din ce.le spuse de Pavel rezulta ca fecioriaeste d,ar alIlui Dumne-
zeu; deaceea, el pe cei necumpatati, care aceasta
stare numai pentru ca sint de slava indeamna sa se
casatorIeasoa, de teama ca nu cumva vigoarea trupuIui sa provoace ei
pasiuni arzatoare imbolduI acestora sa dezonoreze suf1etul. IaIti:i
ce ne invata ,e1: Daca este pentru sa
sa tre.a,ca de floarea virstei trebuie sa fie, sa fa,ca ce vrea; pa-
sa se marite Cor. 7, 36). pr,efera, deci, c'hrip firesc,
casatoria vietii destraba1ate. Aceasta legatura cu cei care imbrati-
fecioria, dar cu greu suporta urmari:le ei se descurajeaza; de
fata de oameni aHrma ca ea, re.aHtate ei sint
incapabili de aceasta Cind, insa, C'ineva perfecta libertate
de se pastreze trupuI feciorelnic nu incearca
nici constringere - constringere (Pave1) pofta oe im-
pinge coapse1e la pentru ca trupurile se deosebesc intre e1e,
- cind persevereaza energic promisiunea facuta tine
pina ila capat, pe unuIca acela ApostoluI 11 indeamna sa staruie ho-
tarirea sa) il cu premiul fecioriei. Caci, zice e1, ce1 ce
poate se ambitioneaza pastreze trupu1 feciorelnic foarte bine
face, pe cind cel ce nu poate (de aceea) se ,legal nu se
legaturi clandestine, de asemenea, bine face. Dar
legatura cu aceste (ches,tiuni s-a vorbit) indeajuns. Sa ia mina ,cine
vrea epistola catre parcurgind cele scrise, sa examineze
para,lel cele spuse de va vedea ca totuileste deplina a.rmonie
concordanta. Acestea sint, Virtute, cele pe care, dupa putere.a mea, ti
1e ofer spre 1auda castitatii.
u b u 1 Grigorie, prin foarte mu1te (intorsaturi), dupa ce a
fo1osit ocean de cuvinte, ab'ia a ajuns Ta ma1.
G r 9 r e: Se pare ca este. Dar hai saamintim pe ce1elalte
cit mai exact - pentru ca parca imi rasuna inca
u.rechi - inainte de a zbura a scapa. "Caci din memoria batrinilor
se dIecurind af1ate.
u b u [ Da, Caci pentru a ne bucura de auzirea
acestor (discursuri) am venit aici.
68
METODIU DE OLIMP
G r i 9 r i e: bine, cind ThaHa - ca sa reiau expresia ta - a
ajuns la ma,l, pe drumuri fara valuri, Theopatra, luind cuvintul con-
tinuare - mi-a spns ea - a spus urmatoarele:
Discursul IV: Theopatra

fecioare, daca dibacia arta dis,cursnlui s-ar rezuma ,la
(discursu1) ar totdeauna cale, mi-ar fi im-
posibil sa plictisesc, abordind snbiect deja tratat; dar, pentru
snbiect poate fi abordat nenumarate feluri, pentru ca Dumnezeu
ne-a inspi,rat mnlte mullte ohipuri (Evrei 1, 1), de ce sa fac
mofturi sa ma intimidez ?
ca este scutit de c'el ce are d,arul (vorbirii), dar
idei1e frumoase cn 'cuvintealese. De aceea, se sa
slav,im (din constelatia darurilor) primite de Ila Hristos pe ste.aua
cea m,ai stra,luottoare m,ai de pret, castitate.a.
Sa luam aminte de unde incepem pentru ,a lasa impresia ca spunem
ceea ce ceea ce este b1ne ,legatura cu tema noastra.

am convingerea ca pentru noa,s'tra paradis, pentru
readucerea starea de nemurire de impacare cu Dumnezeu, nimic
are r01 atit de m,are nimic este atit de f,avorabil oamenilor cum
este c'astitoatea. ce1le ce u.rmeaza sa arat ,ce g1ndes'c eu
despre acest subiect, pentru ca informa,te asu.pra puterii darnlui
mai inainie numit, cite binef,a,ceri ne-a 1m de odi-
nioara, dupa ce omul ,a fos,t izgonit (din parad,is)d'im cauza ca a incalcat
porunca, cnrentnl stricaciunii s-a foart.e departe, ridicind cu
violenta valuri enorm,e, antrenan dezordime nnmai c'eea ce
intHnean afara omulni, ci lanntrul scufundau su-
fletele. Iar acestea, snpnse as,alt, mergeau purtate de valnri, mute
nance, renuntind sa cornduca proprii:le lor nave, pentru ca n-aveau
nimic signr de care sa se agate. Pentru ca simturiIle sufletu1ui - cum
spun cei masura. sa spuna C1Jc'este,a - odata ce cooat asa1tu-
exterior al pasiunilor au las,at ,sa pa.trunda valul dementei care
i:nunda se lntuneca numaidecit impiedica toata oaroosa
sufletului sa me,arga. pe drumu,l cel drept, (oarcasa) oare prin natura
este de condus. Dnmnezeu, insa, s-a facut mila d,e i.ar
pentru ca putem ni.ci sa ne mentilnem, sa ne ridicam, ne-a
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
69
tr-imis din ceruri pe ceI mai bun mai straIucit ajutor,castitatea, legin-
de ea ca d,e Illi$te corabii, sa departe de stricaciune,
al!',i,a cum ne asigura!',ii Duhnl Sfilllt. A$-a se spune psalmul 136 unde
(sta scris) ca un imn de multumire inalta lini,!;;tit lui Dumnezeu suflete-le
care, dupa ce au fost primite intar,ite de strabat acum cerul im-
preuna cu Hristos, fHndca n-au fost de curentii senzuaJitat1i.
De,spre faraonul Egiptuluoi s'e z1cecaa fost simbolul diavolu,1ui, pentru
ca a porun,cit sa arunoati in riu, fara vreun menajament, prunoii de
parte barbateasca, cind cei d,e parte femeiascaau fo.st ,1asati sa tra-
iasca. Perntru ca, la fel, diavo1u,l do.mlnind de 11a Adam pina la Moise
(cf. Rom. 5, 14) peste vastul Egipt, adica peste 1ume, ,a depus to.t
ca m1adite1e de partebarbateasca, mladitele r,ationa1e, sa fie luate
pierdute de va1uri'1e patimilo.r, pe cind (mlad,ite'1e) de parte femeiasca,
carnai1e senzuale, sa creas,ca sa se inmulteasca.

Dar, pent.rua nu ne depar-ta de subie-ct, sa ,explica.m acest psa1m,
pe oare inimile suflete1e ce1e farade prihana il1 cirnta in cirnstea
Dumnezeu. La riul Balbilo.nului - zi.c -, am $ezut $i am plins,
cind ne-am ,adus de S'io.n. sal:cii, mijlocn1 lui, am atirnat
instrumente1e no.astre)) (Ps. 136, 1-2). Iudeii se tingui,au !',ii numeau
strumente trupurile care 1e-au 1egat de po.mu
l
1 rnstitatii, pentru a
nu fi iara$ismuls'e -!',ii duse de curentul necumpatarii. Cnvintul Ba bi-
lon, care inseamna tn1bur1a.re sau dezo.rdine, desemneaza aceasta viata
agi,tata mij1o.rul careia ne aflaill inco.nJnrati d,e va1nri1e rautatii, care
se napustesc asnpra no.astra. to.t timpul cit ne aflam pe aceasta 1ume. Va-
zirnd -acestea, sintem irngroziti, ne tinguim strigam plingind catre Dum-
nezeu, ca cumva instrumente1e no.astre sa smulse d'in po.mul c,asti-
tatii !',ii sa 1uate d'ecurentii placerii. Pr,etntindeni Scripturi iau
sa1ci-a ca simbo1 a'l ca,stitatii, pentru cadaca bea apa carea
fost zdrobita f1o.area ei, irnace1ase sting.e sexualita.tii, (ace1a)' de-
vine complet steril1 face fara ro.d o.rice ilncer,care de procreare. Acest
lucru .l-,a spus Ho.mer cind a numit sa:lciille Ill'imic"ito.are a1e fructelor
(Odys,eea, 20, 510) ; [ar cartea Isaia se spune cei cresc
ca ni!',ite salcii Jirnga apacurgatoare. Planta tinara a fecio.ri,ei re-
pede inaltime devine viguroasa cirnd a,ce1a care cuJ.tiva adapa
cu ape1e prea cu inteIepc,iunea
dupa cum apa incarca de verdeata mladite -acest copac,
feI fecioria, hrarnita de cuvintele (bunei invataturi), se
dezvolta mereu, poate atirne cineva de ea lauta.
70
METODIU DE OLIMP

Daca riuriIe Babilonului trebuie sa vedem - a;;a cum zic Cel ln-
teIepti - curentele voluptatii, care aduc confuzie tU'lbnra sufleteIe,
atunci mod nec'esa.r 1[1 sa,lcii trebuie sa vedem cumpatarea de care
ata:;;am corpurHe noastre, intocmai ca pe ni;;te harfe, ca cumva
antren.'ati va:IurHe necumpatarii, sa fimaruncati ca ni:;;te viermi mize-
rabi'li. Pentru ca Dumnezeu ne-a daruit fecioria ca pe mijloc foarte
folositor pentru dobind,irea nestricaciun:ii. a dat-o ca aliat oelor ce
doresc a.rzator - a;;acum spune psaImistul - Sionul,adica dragostea
:;;i porunca ce r,ezulta din ea, pentru Sion inseamna porunca obser-
vatiei. fel sa explicam anaIogie ce1Ie ce urm,eaza. Se
spune ca invingatorii le-au cerut (iudei1or) sa cinte cintarea Domnului
pamint strain. inseamna ca Evanghelia este cintare sfinta
tainica, pe care cei pacato:;;i adu1terini cinta cinstea oeluI
clean. Ace:;;tia nesocotesc porunci1e, savir:;;esc voia duhurilor rautatii
:;;iaruncasNnteIe ciini10r margar1tarele ina,intea porcilor Ma-
tei 7, 6); fac, ca aoeia despre care profetull zice cu indignare :
Ieiau Iegea afara (Amos 4, 5 Zioe a;;a, pentru
deii ie:;;isera dintre z,idurHe IerusaHmulni s,au ale case10r {pentru a
citi) Iegea, pentru au inca1cat porunci1e s-an aratat fara cnvi-
inta fata de Dumnezen; ace,$Ha au citit poruncile prefacindu-se a fi
(oameI1li)de bnna cre,dinta, insa ininlma le acceptan le
pastrau cu credinta, ba ctin cQintra, ,1e respingean lepadindu-se de ele
prin fapteIe lor (cf. Tit 1, 16). cintat cintarea Domnnlui pamint
strain, au interpretat Legea, dar i-au dat serns inferior, au a:;;teptat
imparatie d,e ordin sens,ibil $i-an pus sperante,le acest pamint
str{Hn, despre care se spuneca va trece, unde invingatorii i-an amagit
cu pIac'eri pentru a-i in$e1a.
V
La fel cinta cintarea Domnului pamint strain cei care s,e ata-
-;;eaza ceIor fara de minte implinesc poruncile Hristos. lnsa cei
<:are au imbra,cat haina neintinata stralucitoare a fecioriei n-au
f05t atirn::;;ide patimi nu cinta cintarea pamint strain", pentru
ca aces,ta speranteJ.e se ,cOiIl1suma pIacerile trupu-
riilo.r muritoare, nicI considera ca 5int de dispretuit porunciiIe divine,
ci sint desentimente superioare, privesc catre promisiuni
seteaza dupa cere$ti, oar,e oonrvin natur:ii De aceea, admi-
rind DumiIJ.Jezeu cugetele 10r, le promite cu juram1ntca Ie va invrednici
deonoruri extliaordinare, anume le va a$,eza la 10cde cinste in ziua
BANCHETtJL SAtJ DESPRE CASTITATE
71
bucuriei. zice: Daca te uita, Ierusalime, uitata sa fie dreapta
mea. Sa se lipeas,ca limba mea de gitlejul meu daca nu-mi aminti
de time, daca nu face din Ierusalii:n al bucuriei mele
(Ps. 136, 5-6). Ierus,alim intelege, precum am spus, aceste suflete
nepatate nevatamate, careau baut pe-ndelete, cu buzele nepriha-
nite, bautura curata a se pregatesc sa se prezinte mirelui Hris-
in cer ca fecioare cur,a,te 11, 2), ca unele caTe au invins
lupta pentru cununile cele nev,e$tejite" (cf. lui 4, 2). Ace-
ia$i lucru spune Isaia, cind zice : Lumine'aza-te, lumineaza-te,
Ierusalime, caci lumina ta a venit s,lava pes1:e tine a rasarit
(Isaia 60, 1). Or, este olar pentru ca aceste se im-
pHnidupa inviere. Sfintul Duh nu despre din Iude'ea,
ci d,espr:e ceresc, despre 'acel cu ,adevarat fericit IerusaHm, despre
oare (zice) ca este adunarea Dumnezeu ca le
v,a ,a$eza pr:imele rinduri zina bucuriei. 1e va da sa stea
cea curata a de nepatruns, cu
cea a peiThtru ca nu s-au gindit sa dezbrace
de mirese, adica sa-$i impra$tie mintea chipuri


Este, deci, clar ca spusa lui Ieremia: Mireasa nU-$i uita
podoaba, nici nU-$i uita centura ei (Ier. 2, 32) inseamna :
sa nu cedam sa nu slabim 1egatura castitatii, ratac'indu-ne distrac-
Caci pe buna dreptate prin sini desemneaza ratiunea gindurile
iar prin centura se inte1ege centura care da
tarie sufletu1ui catre castitate, se intelege
fata de pe C'are, fie ca mie Iisus stapinul pastoru1,
printu1 sa dea, pentru a mentine pina sfir$it
(aceasta iubire) intac'ta ca pe pecete. Nimeni primi
mai mai pr1acut lui Dumnezeu decit ,acesta.
De aceea, eu zic : trebuie sa cinstim castitatea, sa practicam
sa pu.nem mai pr,esus de oric'e.
Acesta este discursu,l pe care, Virtute, ca pe pirga de
cuvinte; sa fie primit parte ca un de recreere, parte ca mar-
turi'e a ze,lului meu.
- Bine, primesc darul, a zis Virtutea, porunCIe,sc Th,a11usiei sa i,a
cuvintuI dupa tine. Ca,ci trebuie sa primes'c discurs de la fiec'are
dintre
72 METODIU DE OLIMP
Discursul V: Thalusia

Deci, Thalusia - a zis Theopatra - stind putin a zis :
te implor sa ,ajutor mintH me1le, 'Pentru oa sa ca
spun (cuvinte) demne mai intii de tine, rindul al doilea, demne de
cei de fata. Cel mai mare dar, pe c'are nimic nu-l ega,la, cea mai
maI,e ofranda ,adusa de Qiameni Dumnezeu este, afirm pe
baza celor spuse Sfintele Scripturi, viata dusa f,eoior'ie . .AJltfe:l, nu
s-ar spune ca pecind multi au Mcut fapte minunate peIioada Vechiu-
lui Test,ament, numai oei ce I-au de buna viata lui Dum-
nezeu imp:linesc un vot mare. Iaia cum suna un text : a vorbit Dom-
nulcatre Moise a zis : J:ui Israil$i spune-,le: un barbat
sau femeie face mare ,a,tunci c1nd se ;}e,aga inaintea Domnu,lui
sa duca viata caistitate (Num,eri 6, 1). Exis,ta feluri:te afierosiri: unul
face juruintil sa a,duoa G,a de ,aur de argint,aJtu1 sa
aduca a zecea parte din roadele sale, altul (sa ,adu,c'a) dirn bu.n:uri!l,e s,a}e,
altul (sa ,aduca) pe cerle m,a,i bune (animale) din turma s,a$i afiero-
se$te Domnului bunuri1e ce-i servesc pentru existenta; dar despre nici
unu1 nu se sjJune ,ca a Mcut juruintil mar,e, afara numaide cel care $i-a
consacrat intregim,e viata lui Dumnezeu.

fecioare, va tre'bui sa tin un adevarat discurs arata ade-
sens,sensul sjJiritua!l al Este adevarat ca ace1a care se
i$,ii,a amJnt.e la sine doar 'in 'Parte,' iar :in parte este ,antrenat
alte jJIobleme grer$e$te (din neg,lijenta), acela nu 'este consacrat
Dumnezeu, jJenr/:ru ca oe,l d,esavir$i,t trebuie sa consacre
(in rntregime) totul cele ceajJartin Isufletului cele ce apartin trupu-,
!lui, lui Dumnezeu. Dumnezeu da lu,i Avr,aamurmatoarei1e instructiun:i:
Sa-mi aduci junica de ,capra de trei ani, berbec de trei
ani, turturea un porumbel 15, 9). Acesteainseamna,
du-le anagogic, a'$a: adu-mi jJastreaza-mi fara jug su-
fletuJ tau, ca pe junica ;adu-mi trupu[tau oa pe capra, pentru ca
intocmai ca$i aceasta strabate locuri inall,te$i ,de prapastii; adu-mi
cugetul tau, ca pe un berbec, jJenrtru ca, intQicmai cum saltind nu
cade prajJastii, cugetul sa nu alunece de la ,adevar. 'm f,elulacest.a,
vr,a,ame, daca vei consacra sufletull simturi1e cug.etu.l,
un om
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
73
dIespre ce1e trei an.ima[e care desemneaza simbo1ic trei
elemente a[e firi,i umane, face probabil Ila cele .trei momern1e ale
vietii noastre : vremea copiilar,jei,a maturiHitii a ba.trirnetii, pe care
le vrea petrecute feciorie. Acest lucru il Domnu.l n.os-
tru Iisus Hristos cind zice: Carndellele voastre sa nu fie
stinse mijlocu
I
l vostru sa nu fie descins. Pentru ca vet,i fi asemenea
UJl10r care pe sItapin.ul lorsa vina de la pentru
ca indata ce va veni va bate sa se de:schida. Fericiti sinteti
ca la masa ,apropiindu-se, va va s,luji; chiar daca va veni
la a doua sau 1a a treIia straja, fericiti (Luca 12, 35-38).
fecioare, -vorbind (Domnu1)d,espre straji a1e noptii, cea de seara,
a doua a treia de verniri ale Sa.le, de seama a facut
aluzie la oe'le trei momente a[e vietii noastre : copi:larie, maturitate
batrlnete. ziceca, chiar pe cind ne afIam primu1 moment vietii.
ad.icaatunci cind copii, d.aca venisa ne ia din I1ume, trebuie
sa fim pregatiti curati, fara sa fi facut ceva rau :Iucru il vrea
daca veni ,sa ne ia la (11 doi1ea sau la a'l i\:rei,lea moment vietii.
Straja de seara corespunde tineretii, perioadei de a
acum trupul devine puternic inclina catre patimIi, iar ratiunea se tul-
bura suIb inf:luenta schimbarilor provocate trup. Straja a doua co-
respunde cu momentul cind se dezvolta ajunge la statura
Barbatu1ui cind .(tn mijlocul)
tulburariloraduse de patimi. Straja ,a treia coincide cu ofiHrea trupului
cu batrjnete; acum, ceIle mai multe jnchipuiri provocate
de patimi dilSpar.

Secuvine, deci, ca aprinzind inimile noastre 'lampa sa ().
nestinsa incingtndu-ne coapsele cu casrtitatea, sa veghem sa.
m,ereu pe Domnu1, incitchiar daca voi sa ia pe vreunul din-
tre primul moment a,l vietii, al doiI1ea, or,i a1 treil1ea, ve:nind
gasindu-Ine pregatiti, oele ce ne-a poruncit, .sa ne al$eze in si-
nurile vr:aam a1e 1ui Isaa,c ale Iacob. Zice Este
bine ca barbatu[ sa poarte jug greu din tineretea sa, pentru ca sufletul
s-au sa nu se indeparteze I1a Domnu,l 17, 5). Intr-adevar, este
bine ca sa ne pllecam grumazu:1 poruil1!cii
pina batrinete, pentru ca se in,temeiaza pe ratiunisanatoase,
spre deosebire de ce1ui care indeamna cugetul 1a cele
re1e. Pentru ca, cine s,e trezesc la ochi-
al gustu1ui, mirosuIluI pipaitu1ui cind are casti-
tatea care infrineaza trupUJl irntocmai ca u:n ca,l, imboldit
sln.ge,dreptconducator ?
74
METODIU DE OLIMP
Fiec'are es,te Hber sa faca ce vrea, 1nsa z,ioem ca se consacra
adevarat ,lui Dumnezeu cel care se tinerete sa-$i pastreze
trupul nepatat, practicind fec'ioria. Ea indeparteaza poftele Inclinarile
cele rele din sufletul carei s,e ata:$eaza.
Sa spun cum ne consacram DomnUtlui.

Deci, cele spuse cartea Numeri despre jurui!l1ta cea mare
sa insemne - a:;;a cumam demonstrat m,ai inarinte - votul castitatii
este cea mai mare juruinta dintre toate c1teexista. Evident, se consacra
cineva intregime Domnului atunoi cind tine atit trupul departe de
impreUtnar'e, sufletul neintiInat de celelalte necuviinte. Zice
lul: Cea !l1emaritata se va ingriji de lucruriile Domnului, cum sa placa
Domnului (cf. Cor. 7, 34); cuaHe cuvinte, ea consacra atit trupnl,
cH sufletul Domnului, nu numai pentru a primi slava injumatatita,
ci,a:;;a Cum spune Apostolul, pe!l1rtru ca sa se sfinteasca la trup
la suflet.
Ce inseamna sa se consacre cineva intru totul Domnului? inseamna
sa-l:;;i deschida gura pe!l1tru une'le (lucruri):;;,j sa incMda pentru altele.
De ,exemplu, deschide pentru a ,i!l1terpreta Scripturile, pentru a lauda
pe Dumnezeu dupa cuviinta, dar inchide ca pe u:;;a, 11 pU!l1e paza
aa sa vorbeasca ceva zadar. (ln felulacesta) gura este casta con-
saaa,ta Domnu1ui, iar ,limba devine ins.trumental inte:lepc'iuniii (cf. Ps.
44, 2). Cu ea se transcriu cuvintele pl'ilne de tilc ale Scripturi10I se
pU!ne lumina legea duhului. Pentru Domnnl, Cuvintul, cel ce imprli-
ne:;;te voi,a Tatalui, limba mea devine trestie de scris. Ea este curatita
sta la indemina ca trestie frumoa,sa, iar scrie cu ea lucruri mai
frumoase decH poetii proza'torH, care s,cot evidenta opinii ome-
Daca imi ochii sa fie furatI d,e frumusetea trupurHor,
sa se desfateze de priveH:;;ti sa priveasca spre
c'elede sus, ochii mei devin consacrati DomnulU!i. Daca imi astup
ur,echi,le pentru vorbele rele pentru:;;u:;;oteli 1e des,tup pentru cuvin-
lu:i Dumnezeu frecventez pe cei rnte'lepti, ,cons,acru urechHe
Domnului. .Daca imi indepartez miini1e d.e la profitul rur:;;inos, de [a ci:;;ti-
guIl de la excitarea simturilor, miinile mele se curatesc pentru
Dumnezeu. Daca interzic pai$irlor mei sa pe drumur,i i'11torto-
cheate piete locurile unde mi:;;una oam,enii de
nimic, caut sa-mi implinesc porunci'le,consacTu Domnului picioa-
re[e. Ce-mi mai ramine,d,aca imi curatesc consaIcru Domnului
toate mele? gindesc nimic rau, nu cug,et 1a nimic din cele
lume$!ti, mindria minia nU-$i au locul suflertul meu studiez legea
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
75
Domnului ziua noapt'ea. Aceasta inseamna,a pastra castita:tea, a face
mar'e
V
cele ce urmeaza, incerca, fecioare, sa explic alte dispo-
care au legatura cu viata voastra. Este vorba despre sfaturi
runci oare invata pe fecioara de la ce sa s,e abtina, cu ce sa se indelet-
niceasca. S-a scris a vorbit Dumnezeu catre Moise a zis : Vor-
fiillor lui Israi1 spune-[e: UiIl barbat sau femeie oare va face
vot,acela de a se consa.cra Domnului, sa se fer,easca de
de bautura imbaiMoare sa bea otet facut din otet facut
din bauturi imbMatoare. sa manince struguri proaspeti ori
uscati toate zilele lui (Numeri 6, 1-5).
Cu alte cuv,inte, cel ce se angajeaza se consacra Domnului
v,a culege fructe din rodu1 vitei, diIll cauza ca acesta produce totdeauna
betie ratacire. $tim din Scripturi ca exista doua feluri de vii, ca au
rod s'eparat. UiIla este daiatoare de nemurire dreptate, aHa
(datatoare) d,e nebuni,e. Vita cumpatarii a bucuriei, de care atirna cior-
chinele harurilor, din c,are cu.rge dragostea, este Domnul nostru Iisus
Hristos, care spune direot Apostoililor: Eu siillt vita c'eaadevarata,
mladitele, iar Tatal Meu este lucratorul (Ioan 15, 1-5) ; (vita) oeasalba-
tica ucigatoare este di,avolu1. De la el picura turbare, venin minie,
cum spune Moise c'ind scri,e despr'e Vita lor provine din sadul
Sodomei din tinutul Gomorei, strugurii lui sint otraviti, iar boabele lor
am,are. :lor este venin otrava cumplita de a.spida (Deut.
32, 32-33). Din aceasta vie au cules roade Jocuitorii Sodomei im.nebu-
de patimi s-au barbati cu barbati, im,potriva se
faptul ca contemporanii lui Noe, alunecind necredinta, au fost
ghititi de potop; diill rodul ei a sorbit Cain, a
minjit pamiilltul cu singele unuia din1re fratii sai; din rodu1ei imba-
tiiIldu-se, neamurile s,e infierbiiIlta de millii,e se uoid raz-
Dar iIln at1t faoe pe om i,asa din minti bata cim-
cit pizma milnia. Nimeni se imba1a de bate cimpii, 'intoc-
m,a1i ca cel (be,at) de ranchiuna, de dragoste de necumpatare.
Din aceasta vie s-,a porunci't sa guste fecioara, pentru oa sa ramina
cumpatata departe d,e grijile sa aprinda cinstea Cuvintu-
lampa stra;lucitoarea sfinteniei. P,e!ntru ca spune Domnul: Luati
seama' ,la c1a iIlU cumva sa se ingr'eui1eze cu imbuibare de
minoare bantura cu grijile acestei vieti sa vina peste acea
fara d,e veste (Luca 21, 34).
76
METODIU DE OLIMP

S-a poruncit ca fe.cioara sa se atinga numei de roadele-
acelei vii,ci de cel,e asemanatoa,re 10r. Pentru ca, bautura ameti-
toare se num'e:$te aHt propr,iu-zis, cirt cel prefacut, produs din
diferite roade, fie din roadele palmierilor, fie diin alle ,a.}tor copaci. Caci
aceste bauturi, intocmai ca vinul, uneori chiar mai mu1t decit
a,cesta, intuneca ratiune.a. $i,ca sa fiu mai concis, trebui,e sa spun
ca cei intelepti au numH sichera ,atit produs de vie, cH orice
baul\.ura ametitoare, care aduce betie buimace,cula pentru sufll,et. Deci,
textul vrea sa spuna ca fecioara trebuie sa se fereasca ,atlrt de pacatele
oare pr,ivesc direct s,bare.a ei, de ce1lellaltecomune oamenilor, care
sint ,aseme.nea acestora ,sint de eg.a:la ; pentru oa cumva,
pe unele stapinindu-le, de altele sa fi.e ,stapiDJirta. Mai precis, sa
impodobeas,ca trupu!l cu heline scumpe, cu pietre pret'ioase, cu aur, cu
lucruri de prisos cu alte ornam'ente, care, de asemenea, imbata su-
f,le.tul. Tot ref,eritor fecJoare, ,legifereaza sa piarda timpull cu
fleacuri, ris,ete, in$elaciuni vorbarie, pentru ca toate ,acestea tulbura
ratiunea. Acest ,lucru Il-a aJ1t pasaj : Sa minoati hiooa,
pe cele as,emenea ei, nici nevastu,ica, nici pe cele asemenea ei (Levitic
11, 29). Cac[ drumull cel drept ce[ mai scurt aar'e duoe 1a cer este ce.l
oare evita num,ai obstacolele c:are fa,c pe om sa ceda fascinat de pa-
pIacer,i, c,j pe oele ,asem,ene.a :lor. Pentru ca s,e zice ca aduna-
rea ce10r este altarul al Dumnez,eu, ca fecioria este
un 1ucru deaoeea aceasta trebuie pazita im,a,culata
neamestecata cu nlcuratiille trupului. S-o ,sadim, deci, interiorul tem-
plu!lui nostru, Sfinta imbracam cu auru1intelepoiunii.
ca.re emana parfumu1 dragostei inaintea Zice (Domnu.l) :
Sa-mi f'(Ki, afara de jertfe'lnicul de arama .(pe care se aduceau 010-
causte1e$i ofrandele), a1t de care putreze$te
sa-1 imbr,aci cu aur, sa-)l pui inainte,a oare ,est,e pe chivotu<l mar-
turiei, adica aco'lo unde ma arata tie, pe Aron sa aduca Dom-
nu[ni jertfa de tamiie dimineata, cind sint pregatite Ilampile. Sa seaduca
pe e1 inaintea Domnului totde,auna jertfa de tamiie de cMre
Sa nu s,e aduca pe e[ Itamiie straina, de tot. Sa se
aduca pe el a1tfel de jertfa, nici sa se faca libatiuni (Exod 30, 1-9).

Apostolul Pavel afirma ca legea este spiritua'la pentru ca cuprin-
de :imaginea bunurilor viitoare ; sa danl, ,la pa,rrte J:iterei
peste ea sa vedem oare este sensu:l Prin urmare, Iahve a
BANCHETUL SA"'U DESPRE CASTITATE 77
poruncH evreii sa impodobeas'ca cortul tocmai pentru ca sa aiba
imagine a Bisericii, saaiba ma,j sensibH imagine,a rea-
litatilor ca modelu1 care j.,a fost lui Moise pe
mUillte, dupa care a fost era un fel de imagine a Ilocu-
intei pe care vedem ,acum ma,j ,clar decit s-a aratatatunci,
insa mai intunecat decit ,ceea \ce cu adevaTa,t.
Adevarul pur nu s-a aratat oamenilor precum este, pentru
tia nu-Il pu,teau cum nu se pot direct, cu u$urinta, razele
soarelUJi. Ceea ce s-aaratat iudei\lor (n-a fost adevarul sau imag,inea lui,
ci) un ,a'! treillea umbra oeea ce ne prive$te,
contemplam imaginea C'Jara a ce,resc. Numai dnpa inviere se
va ,arata cumeslte cu adevarat: atUi!lci vom Cortul sfint,
cetatea d,in ceruri, al caru,j creator es'te Dumnezeu, fata catre fata
nu ar,te , ghiciItu,ra (cf. Evrei 11, 10 Cor. 13, 12).

Astfel, pe c'ind iudeii au Hicut m,ai dinainte cunoscute (realitatile)
noastre, facem mai dinainte cunoscute pentru ca
pe cind Cortul er,a simboilul Bis,ericaesIte laca$urilor
Iar daca Cortul a sim,bo:1izat, precum ,am spus, BiserIica, mod
firesc altarul 1ui avea sa simbolizeze realitatne din jertfelni-
cul din arama avea sa simbolizeze grupu1 batrinilor al vaduvelor -
(ei Stnt ins,ufletit ,a:l lui Dumnezeu, pe careaducem jertfa biIne-
placuta Domnului) -; jertfelnicul imbracat cu aur care se afla il1 Sfinta
SfinteIlor iInaintea MaITtuJ1iei, pe care este interzis sa se aduca jertfa
libatiuni, avea sa pe ce traiesc feciorie; sub armura
de ,aur cura,t ace$tia pus 'la adapost trupuQ de str'icaciunea legatu-
sexuale.
Doua lucruri se pUi!l pe seama aurnlui: ca nu este atacat de rugina
,ca stralucirea sa paresa se a;propiie d,e cea ,a raze:lor soarelui. De
aoeea, el 'este siimbol al cumpi:itarii penilruca ,ac'easta nu permite sa se
a,tinga de ea paJta sau impuritate totdeauil1a ila Ilumina
Cuvintului. De a,ceea, cei care au au fost plasati inlauntrul
Sfintei Sfintelor se z'ioe despre eica ,a,du,c cu miinile lor curate Dom-
nului rugaoiunile ca pe ofrande de buna mi.reasma,
cum incredinteaza$i cind zicec:a miresmele ,din cu-
pele douazec:i$i patru de batrini si([1t rugaciUi!lile sfinti[or.
Aceasta este, Virtute, cOllltributia pe oare, dupa pu,terille mele,
am improvizat-o spre ,lauda
78 METODIU DE OLIMP
Discursul Agatha

Acestea zicind Thalusia, Virtutea - a re'latat Theopatra - a atins
cu sceptrulei pe Ag,atha, iar aceasta, Juind aminte, s-a ridicat numaide-
cH a [aspuns: Cu curaj incredere discursur,j
prea frumoase, daca tu, Virtute, imi sta ajUltor; inoerc,a, deci,
dupa puterile meJe, sa-mi spun parerea despre tema desigur.
fara sa repet celeexpuse ma,j inainte. Sint sigura ca nu putea rosti
un discurs atit de bogat crumau ootevorb1toarele
mele. Spun ,acestea, pentru daca, intre,cind masura, incerca sa ma
asemui cu cele ce imi sint superioare prin inte'lepciune, atrage asu-
pra-mi b1amul prostiei. Deci, daca aveti rabdare, va rog sa ascultati
improvizatH pe c:a,re, ilIlsa, 1e fac cu buna
fecioare, venim cu pe lumecu un sufllet impodobit cu rara
frumusete, asemenea celeI a inte1epciunii. Sufletele au imprimate
chipu1 cel neprihanit menirea de a ajunge 1a a,semanarea cu Cel
de careau fostcreate. Pentru ca frumusetea maii presus d,e fire, cea
care nu inceput, nici stricaciune, cea neschimbabila, ti-
nara fara cusur, lumina care Se ce1e
mai presus de cuget de cuvint; cea oare cu puterea sa cea multa tine,
creeraza transforma totu1, aceea ,a facut sufletu[ dupa ChiPUil sau. De
aceea este rationa1 nemuritor creat dupa chipul Fiului,ce1
Unul Nascut, precum am zis, are frumus,ete de De aceea
rautatH (Efes. 6, 1) sint indragostite de pindesc oa
violenta sa murdareasca chipul sau divin vredn:ic de iubire. Acestea
lasa Ieremia sa s'e inteleaga atunci ,cind, mustrind IerusaHmU!l, ii re-
ca se ilasa dezonorat d,e puteri1e Tu ,a,j chip de
desfrinata pierdut orice fata deamantii tai}} (Ier. 3, 3).
Am1antii de oar,e sint diavolul ingerii sai, a,ced.a care inven-
teaza diferite mijloace pentru a seapropia murdarI frumusetea lui
spir:ituala pentrua perspicacitatea ratiunii noastre; aceia
ard de dorint'a de ,a se apropia de orice suf<let 10god!it cu Domnu'l.

Deci, ace1a care va pastra neintinata ll1eimputil1!ata acea frumu-
sete, pr,ecum i-a fost 'imprimatade DumnezeUil Cel rationa1 -
a,l carui chip este omul - aC'e,la Y,a fi oa statuie prea frumoasa sfin-
ta, oar,e, mutata deaici celor fericiti, va locui ceruri ca in-
tr-un temp1u. Caoi frumus'etea noa,stra se mentine intreaga nepriha-
c'iind, ocrotita de feciorie, nu se de coruptiei i cind
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
79
se cu sfintenia se indreapta ca mIi:reasa catre Fiul lui
DUlnnezeu; ol.lm zice care ne sa tinem
aprinsa trupurile noastre, cande'le, lumina cea nestinsa a
castitatii (cf. Luca 12, 35; Matei 25, 1 Numarul 10 al fecioarelor
simbolizeaza numaru1 ce10r care au crezut Iisus; litera1 sugereaza
ca'!,ea care duce catre ceruri. Dar numai 5 fecioare au fost cuminti in-
te1epte, pe cind cele1alte 5 au fost fara de minti neinte1epte. Acestea
nu s-au pregatrt procur,at u1ei vase1e ,10r, aIdica nu
impodobit sufletul ou sfintenie. Prin aceste (cuvint,e) Domnu1 facIe alu-
zie la aceia care inchina viata feciorieIj se mindresc cu ac'easta,
dar U$or sint deruta de schimbarile vietii, incit cele din
UIllld mai degraba contureaza chipul virtutii, decit fac din ea realitate
vie.

Parabola cu cele 10 fecioare care se angajasera sa Vlna intim-
pinarea mirelui cu candelele aprinse vrea sa spuna ca toateacestea
alesesera un ideaIl comult1 Acest i[ su.gereaza
semnului (iota). Erau animate aproape la feII de acest mod de
viata pe care propusesera, de aoeea, cumam spus, ,au fost de-
semnate numaruil 10. Dar n-au ,avut comportare asemanatoare ciInd
au intimpinarea mirelui. Unile procurIaIsera din
pentru a pult1e alte1Ie, in,sa, s-au Ilenevit s-au
ingrijit doar de prezent. De aceea, ele sint impartite doua grupe de
cite oinci, pentru ca uneIle dintre ele 9,i-au pastraIt de
intinaciune cele 5 simturi, pe care Icei mai lllU!ti le numesc ale in-
telepciunii, celelalte, dIin contra, le-au milt1jit cu multime de paoate
1e-au umplut de rautate. din urma auavut retinere fata de
dreptatii, dar au prisosit fapte1e rautatii. Pentru acest motiv
au fos:t exc:luse din Pentru ca fie ca binele,
fie ca intermediul f,acem toate acestea. Tha1usia a vor-
bit despre castHate a Oochillor, a urechilor, a 1imbii, precum a
simturi. Repetam ca oare pastrat neviOo1ateoele cincI
ale virtutii: vedeIrea, mirosul, pipaitu1, auzul. .. (e cu adevarat fecioa-
ra) !;ii face parte dintre cele cinci feciOoare. Una ca r,estituie 1ui
Hristos ilt1tacte ce1e cincicategorii de simturi fieoare dintre ele
face sa stra1uceasca, lntOocmai cande1a, Pentru c:a, intr-a-
devar, trupul nostru e'srte oa cu 5 pe acesta sufletul1
il aduce ca pe torta mire1ui Hristos zina invierii, lasind sa s,e vada
din toate simturi!lIe credinta put'ernica. a invatat lisus, cind a zis :
Eu ,am sa arunc foc pe pamilt1t. sa aprins chi,ar acum
(Luca 12, 49). aceste cuvinte ,a vrut sa spuna ca vrea aprinse de
80
METODIU DE OLIMP
focul Sa'le corturile noastre Intelegind unt-
delemn inteIlepciunea drepta,tea, ,a vrut sa spuna ca atunci cind su-
fletul este impodobit bell5ug cu ele, (din trup) sus
oamenilor vir,tutjIj a fapte:lor celor bune, iar datorita
acestora este slavit Tatal cel din ceruri (cI. Matei 5, 16).

Dupa rel,atarea din LeviHc, iud,e<ii duceau jertfa untdelemn:
un untdelemn limpede, curat, fHtra,t, pentru oa sa arda candela
afara inaintea (cf. Lev. 24, Exod 27, 20). Cu
deosebirea ca s-a poruncit sa tina cande:la aprin.sa foarte scurta
perioada de timp: de seara pina Candela acestora poate fi co-
relata cuvintu1 care 1ibertate.a de a trai fec'iorie;
untdelemnulcu oar,e era alimentata, credinta
iar templul, de (a Israi1) Deut. 32, 9
Ps. 104, 11), pentIU ca. oandela poat'e lumina numai intr-o singura. casa.
Iar aceasta trebuia sa d,e ivi.reoa zilei: sa arda,
zice (Scriptura), pina Aoeasta inseamna pina la venirea Hris-
tos, pentru ca od,ata cea rasaritsoare1le al dreptatii (cf. Ma-
tei 4, 2), mai era nevoie de candela. Atita timp acel popor a avut,
prinfapte bune, untdelemnnQ necesar pentru oandela, castita.tii
s-a a fost mereu vazuta a stralucit partea de
mO$tenire; cind, insa, a lipslit untdellemnnl ca aCeI$tia s-au 1n-
tors de la credinta la necrIed,inta, oand,eIla s-a cele oare 1n-
chinat viata fecioriei fac iara.'$i sa stra.luceasca lume nestrica.,cinnea,
candelele de J,a ia1tIa.
Deci, se cuvine sa. procnram acum din bel$ng nntde1lemnul
limpede al fapteIlor bnne all intelejYcinnii, de orice
care provoaca stricaciune, penrtru ca cnmv,a sa intirzie mireloe
sa se stinga 'la fel oandoeleIle noastre. Aoeasta intirziere simbolizeaza
perioad,adetimp de dinaintea venirii atipire.a sOll1nnl ce-
lor 10 fecioare (simbol:izeaza) ie,$ire,adin ac'easta vioata; miezull
simboliz,eaza imparatia Antihrist, timpul careia
tor tl",ece di.n casa casa, j,ar strigatull care se aude zice : Iata, vi.ne
mirele, ie$iti intimpinarea Matei 25, 6) vuietul snnetwl
de trimhite (oare va veni) dincernri, ,atnnci cind toti sfLntii rapiti pe
cn trupurille inviate, in Domnnlui (cf.
Tes. 4, 15).
De remarcat ca afirmatia Cnvintului, ca dupa strigat se vor, scula
toa,te fecioore,le, vr,ea sa insemne ca dupa ce auzi din ceruri,
toti mortii vor i.nvi,a. Acela$i spnne P,avel 1'11 una din episto.:.
BANCHETUL SAU DESPRE CASTlTATE
81
1ele sale, cind zice: Domnu1 1a un semna1, g1,asul
,$ila I1ui va cobori din cer cei careau
murit Hristos invia intii (a.dica trupurile, e1eau
cad,avre cind au fost despuiate de suflete). cei vii vom fi
impreuna cu ele. A,ceasta l'llseamna ca sufletele, care se
acoperi de trupuri, merge intimpinarea (Domnului), pe
tind faaliii, impodobite nu cu ci {cu
doaba) a casHtatii, stralucind ca ni:;;te stele, cu strMu-
c,ire cereas,ca.
V
Acestea sint, taineQor noastre, acestea
sint ceremoniile de initiere tainica feciorie, acestea sint recompen-
se1e luptelor ce,lor fara de prihana Intell. 4, 2), recompensele cas-
M-am logodit cu Cuvintul, primesc ca zestre de 1a coroana
cea nepieritoare ,a tre'c incununata jJeste veacuri cu
florile stralucitoare ,aI1,e intelepciunii, care nu se ofillesc. M-am prins
horacea cereasca impreuna cu Hristos, Cel ce-mi da premiul, impreju-
Imparatului ca,re nu cunoal$te nici sfirI$it. Am
ta.tor a,l lum:inilor ce10r m,alj presus de fire, c'int adunarea arhi 19heli-
cintarea cea noua$i binef,acerile Bisericii. Pe tru ca
es.te scris grupul fecioarei1or urmooza totdeauna parti-
ciipa 'la orioe va fli La aceste,a fa,ce Q'luzie Ioan c'lnd
de 144.000 de rascumpa.rati de numn,ezeu (Apoc. 14, 3-4).
Veniti, deci, tineret ve:;;niciei, veniti sa ump1eti candelele voas-
tre cu sfintenie, caci a venit ceasUJl sa va scu.lati sa mi-
rele. lasind 1,a parte farmecu,l$i amagirile v,ietii care fa.scineaza
buimacesc suf,letele, caci veti fi parta$e de promis,iuni; da, va jur in
num,ele Celui care ne-a aratatcalea vietii.
Aceasta este, Virtute, coroana pe care am impletit-o cu
seti) din paji'$ti1le care am (cu gindurl
pe care ofer.
Discursul : Procilla
Deai, terminindu-i$i strdlucit Agatha, - a zis Theopatra -
fiind feHcita,ta pentru oele ce poruncit ProcHlei sa
vorbeasca. Aceasta, ridi,cindu-se trecind inaintea ce'lei mari, a
inceput :

VirtuIte, chiar $i dupa astfe1 de discursnri nu-mi este permis sa
ma descurajez, pentru ca ma incred fara rezerv,e 'infinita diversitate
6 - SfintuJ Grigorie TaumaturguJ
82
METODIU DE OLIMP
a intelepciunii lui Dumnezeu (cf. Efes. 3, 10), care poate sa dea oricui
vrea, diferit din Zic marinarii ca un singur curent suf1a pe
mare, dar ca pe acesta unii 11 fo10sesc intr-un fe1, pentru navigatie, altii
a1tfel, pe deasupra, nu se grabesc sa [ntre cu totii deodata
(port). Pentru unii este favorabil cind din spate, pentrua1tii atunci
cind vine din Iaturi, insa 1a urma toti termina cu bine ca1atoria.
La fel este insuf1area cea rationa1a, sfinta unica (cf. lnte1. 7,
22) a intelepciunii, care ne vine de sus, din tezaurele Tatalui; ea ne
vine ajutor noua ne trimite necesara pentru a
duce succes 'la capat drumu1cuvinte10r. Dar, este timpul sa
tru subieci.
fecioare, pentru a lauda pe cineva sincer pentru a fi crezuta
a,ceasta lauda, Se recurge la marturia unora care sint supe-
riori ce1ui 1audat. Cu aCea marturie se poate dovedi ca cuvintele fru-
moase nu sint spuse nici din condescendenta, nicI din ob1igatie, nici ca
parere nefondata, ci ca unele care exprima adevarul. de exem-
plu, profetii Apostolii care au vorbit despre lui Dumnezeu, Cel
ce a existat inainte de toti vecii, aceia care au vorbit despre divi-
nitateaLui mai mult decit ceilalti oameni, nu au argumentat spuse1e
lor cu vreun cuvint ingeresc, ci cu 'cuvintele Celui de 1a care auto-
puterea tuturor. Pentru ca secuvenea Ca Ace1a care este mai
mare decit toti sa se foloseasca d,e marturia Tatalui, care este mai
mare decit
De aceea, nici eu nu argumenta lauda castitatii cu pareri ome-
cu cuvintele Aceluia caruia ii datoram (totu1) de care
depinde; arata ca este ceI ce cultiva, cel indragostit de frumu-
setea (ei), cel care ne da temeiuri pentru ea. Iar daca cineva sa
cerceteze acest lucru, sa recurga 1a Cintarea Cintarilor, care Dom-
nul laudind pe aceea care a cu hotarire fecioria, zice:
Ca un mijlocul maracinilor, este iubita mea intre oe1e
I
1alte
fete}} (Cint. 2, 2). compara cu crinul din cauza puritatii, a aro-
mei,a fragezimii a veseliei ceiradiaza castitatea; pentru ca fecioria
este ca (f1oare) de primavara, care etaleaza cupe a1be,
floarea nestricaciunii. De aceea, nu se sa marturiseasca fap-
ca s-a indragostit de frumusetea ei zice: Mi-ai rapit inima,
soro, lnireaso, mi-a:i rapit inima nUlllai cu pr'ivire, numai cu unu1 din
de 1a gitul tau. Dezmierdarile ta1e sint mai placute ca vinul
miresmele ta1e sint mai p1acute decit toate Buzele tale,
lnireaso, sint ca fagure, miere lapte este 1imba ta, iar mirostll hai-
nelor ta1e este ca mirosul aromelor din Liban. gradina inchisa,
soro, mireaso, gradina inchisa. fintina peceHuita (Cint. Cint. 4,
9-12).
BANCHETUL SAU DESPRE CASTlTATE
83
Acestea sint e10giile pe care Hristos 1e adreseaza ce10r care au ajuns
pe cu1mile 1a care duce fecioria : 1e pe toate, cu
singur cuv]nt, mireseIle (SaIle); pentru ca se cuvine ca mireasa sa s,e
potrive.asca cu mirele sa-i poarrt:e t1a fel mireasa Hristos
s,e cuvine sa fie fara prihana, ca paradis pecetluit, in care se dezvolta
toate aroffi'ele cu parfumuri cere$ti numai Hristos sa sa cu-
leaga aceste (arome) crescute din seminte Pentru ca
tul este indragostit de nimic dintre cele a'le trupuIlui, dat ,fiind ca
poate iubi lucTu stricacios ca miini1e, fata sau picioarele, ci numai
se bucura de frum:usetea cea nemateria1a spirituaHi.

Zicind, fecioare, logodnicei sa1e : Mi-a,j rapit inima cu privire,
se refera la perspicacitatea mintii, care seas'cuteatunci omul se
curate$te contemp1a interioru1 sau adevarul. Pentru ca oricine $tie
ca exista doua vederi: una I$ialta trupeasca. Logosul, insa,
marturise$te ca este indragosHt de frumusetea trupului, ci de cea a
suflletului. Hl zice : Mi-ai rapit inima numaicu privire, numai cu
din de la gitu1 tau. Aceasta inseamna: privireata
de dragoste intelepcinne a,j facut sa straluce.asca interior podoa-
bele castitatii care au inflacara,t de noastra. p.odoabe
se inteleg colierele alcatuite din diferite pietre pretioase. P,e acestea,
pe cind sufletele robiIt,e 1e juru1 gitului pentru a amagi pe
cei care le prIivesc, suf1etele care traiesc curatenie 1e interiorul
10r; este v.orba despre coliere obi$nuite), ci de coliere a1catuite din
pietre cu adevarat pretioase,$i anume, din marinimie, inte
1ep-
ciune dragoste; suflletele care traiesc in curatenie dau putina impor-
tanta podoabelor trecatoare$i paminte$ti, car,e, intocmai ca ni$te frunze,
straIuoesc pentru c!l.ipa, apoi dispar odata cu Ipieirea trupu.1ui. Deci,
omulare dubla podoaba, iar acestea, Domnnl socote$te nepieri-
toare doar pe cea interioara. Zicind ca inima sa a fost rapita doar de
podoaba de la gitu1 mire.sei, vrea sa spuna ca este doar de
omul cel interior, de lui, a$a cum adevere$te psalmistu1
atunci cind zice: T.oata marirea fiicei imparatnlui vine din lau:ntru}}
(Ps. 44, 14).

Sa inchipuie cineva ca numai fecioar,ele, ne vom impar-
ta$i de bunurille promise ca ceilalti credi:ncio$i fi de
Dnmnezeu. Aceasta ar insemna sa uitam ca ceruri sint triburi, f,amilii
ranguri, dupa masura credint'ei Hecaruia (cf. Rom. 12, 6). AceIlal?i
84 METODIU DE OLIMP
lucru Spllne Pavell cind zice: AJlta este stralucirea soarelui, alta stra-
lucirea lunii alta stellelor, pentru ca se d,eosebesc stea de
stea dupa strau.ucire . (va fi) invierea morti,lor Cor. 15, 41
urm.). Dar Domnu,l spune ca nu va da tuturor a,ceea1;ii cinste, ci unora
(,le promite) ca ii va lua cerurHor, altora ,le .promite ca vor
pamtntul, a,ltora ca vor vedea pe Toatau.. le prom1te
ca tagma Ior sfinta va inrtra prim.a veacurilor celor ca
intr-o camera de nunta. Pentru ca eleau suferit martiriul nu pentru un
scurt timp, ci toata viata, nevoindu-se continuu lupt.a cu .adevarat
olimpica a Au rezistat chinnr:i.1or ingrozitoare ale placerilor,
fricH, tristetii rautiiti venite din partea oamentlor. (De
ace'ea), ele, primele dintre toti, vor primi onorur,11e vor fi
locul cel mai bun al fagaduintei.
Num,ai pe aceste suflete CuvintUJl ,le ale,asa Sa, adevarata
Lui pe cind pe cele.lalte (le nume$te) concubine, tinere fete,
atunci cind zice : 60 d,e regine, 80 de concubine tinere fara nu-
mar. Una singura este porumbita me,a, mea eaest.e singura
ia mama aleasa pe.ntru cea care a nascut-,o. S-o vada fetele tinere
s-o fericeasca, imparatesele concubinele s-o 1aude (Cint. Cint. 6,
8-9). Desigur, muHe sint fiicele insa una este cea mai aIeasa
cea mai draga ei dintre toate, iar aceastaeste tagma f,ecioarelor.

Daca cr.ede cineva cele sopuse de mine nu explica deajuns tex-
tul $i vrea sa cine sint imparatesele, concubim.eJe fetele tinere,
aceluia vom spune ca acestea trebui,e vazuti toti care decur-
su1 timpur,i,lor, inainte de potop, dupa potop dupa Hristos s-au distiillS
prin viata sfinta. Bisericaeste mireasa, imparatese sint sufletele ceIor
de dinainte de care au bineplacU't Dumnezeu, adica
Abel, Set $i Enoh l5i cei impreuna cu ei; concubine sint suflete[e profe-
tilor care au tra.it dupa potop, pentru ca inainte ca Biserica sa fi.e aleasa
Domnului, s-a apropiat de (,aceste suf.lete) ca de concubine, le-a
dafUIit cu intelepciune$i pricepere, pentru ca sa conduce catre
credinta mintuire. lar d,a,ca vreti sa luati aminte ,la cartile Moise
san ,a,le o,avid, SolomOll1 sau Isa,ia, ol'i a:Ie ceol,orlalti profeti, fecioare,
veti vedea ce produse folositoare pentru mintuirea vietii au
lasat cei care au fost in,timitaioea Fiului lui Dumnezeu. De ,aceea, Cu-
vintu1, pe buna dreptate, a numit acele suflete concubine, pentru ca
nu s-a unit cu ele mod vadit, precum cu Biserica, pentru care a jert-
fit vitelll1 cel gras (cf. Luca 15, 23).
BANCHETUL SAU DESPJtE CASTlTATE 85
v
Dar, sa discuti1m alta chest!iune, a nu ne s,capa cev,a din
cele ce s,e impun aici : pentru ce a zis ca regineae sint 60, ooncubine'le
80, atlt de multe, lncit nu fi numurate din cauza mul1timii
pe cind mireasa este una'/ Mai intii sa despre cele 60. Cred ca a
numit 60 de Imparatese pe cei care au lui Dumnezeu de 1a
primul Ja penrtru ca aceia n-au avut pooiru a se
mintui, de alt,e precepte legi, fiind,ca crearea lumii 6 zi1e avusese 10c
demu.lt, iar aminte.au cum a facut Dumnezeu 11umea 6 zile, de
cele petrecute paradis cum care avea sa nu s.e atinga
d,e a abatut de la calea cea dreapta de 001
cle.an. urmare, pe suflete1e care primii de a1'catuirea 1umii
au incli!l1at sa dea ascultare 1ui Dumnezeu car'e ca erau
ai primu1ui veac, foarte de 6 ziJe .a'le cre,atiei, ile-a numit
60 de imparMese, pentru ca - cumam zis -, s-au nascut
imediat dupa cele 6 zile. oameni au avut m,area cinlste de a vorbi
cu de ,a vedea a,d,esea pe Dumnezeu, vis, ci aevea. Cita in-
draznea'la trebuie sa fi avut inaintea lui Dumnezeu Set, Abe1, Enoh,
tusa1em, Noe, e,j care au fost primii indragostiti de
dintre intiii nascuti, cer, oare, ca pirga a ceIor
ce se mintui,esc, au fost vrednici sa imparatia
Dumnezeu. Dar despre (am vorbit) destu,l; se cuvine sa
bim despre concubine.

Oamenii de dupa potop aduceau aminte foatre vag de Dumne-
zeu, de aceea, aveau nevoie de revela1de (deja se
strecurase printre ei), care sa 1e fie pavaza Astfe1, pentru ca
neamul omenesc sa fie nimicit prin faptu'l ca a uitat de oe'le bune,
Dumnezeu a propriu1ui Sau Fiu sa faca cunoscuta venirea Sa
trup, iertarea paca,te1or care conduce la j,ertarea paoatelor
la nes'tf1icaoiune. Seria profeti,lor, incepmd cu Avraam, care au pro-
povaduit circumciziunea 1egea fost numiti cele 80 de concubine,
pentru ca inainte ca Biserica sa devtna mireasa a Cuvintului, ei auanun-
tat mai dinainte, divina, circumciziunea ogdoadei spiri-
tua.le. Iar tilllerele fete care a,lcatuiesc un grup fara numar sint numite
multimiI1e care au practic.at dreptatea s-au luptat cu pa-
catu'l.

Dar dintre acestea, nici concubilllele, ,nici /(fe-
te1e tinere nu se compara cu Biserica, pentru ca cea socotita a fi nepri-
86
METODIU DE OLIMP
hanita aleasa superioara tuturor, cea alcatuita din toii apostolii
uc'enioii 10r, este mireasa care le intrece pe toate prin frumusetea (ce-i
da) maturitatea fecioria. De aceea este considerata este laudata de
toate, pentru ca ea a auzit a vazut ceea ce acelea au dorit sa con-
temple chiar pentru clipa, dar n-au putut sa vada, nici sa auda. Fe-
riciti sint ochii care vad ce vedeti, a zis Domnuil uce-
Sai. Caci spun ca multi profeti au voit sa vada cele c'e vedeti
$i n-au vazut, sa auda cele ce auziti n-au (Luca 10,
23,24).
Deci, pentru acestelucruri admira$i fericesc profetii, pentru ca
lucrurile de care ei s-au invrednicit sa auda vada, Bis,erica s-a in-
vrednicit s-a de ele. Pentru ca sint 60 de imparatese 80
de concubine tinere tara de numar, dar una este porumbita mea, ne-
prihanita mea (Cint. Cint. 6, 7-8).

putea cineva sa dea alta explicatie sa spuna ca mireasa este
trupul neintinat a,l Domnului, de dragul caruia parasind pe Tatal, a cobo-
aici (jos) s-a cuel$i intrupindu-se l-a facutlocuinta Sa. De
aceea, l-a numit simbolic porumb,ita, pentru ca aceasta vietate este
blinda, ii viata la adapost pr'intre oameni. Pentru ca singur (a-
cest trup) a fost gasi:t, sa zicem tara pata$i nei!l1tinat pe toate ce-
lelalte (trupuri) podoaba:;;i frumusete, incit nimeni -
chiar dintre cei la cel mai inalt grad bineplacuti Dumnezeu - sa
nu s,e poata cu ea de aceea, s-a invrednicit sa fie
la (Fiu'lui) Unuia Nascut, sa-i fie
psalmul 44, Regina, care sta ,la locul de cinste, de-a dreapta
Dumnezeu, cea impodobita cu podoaba de aur a virtutii, a carei frumu-
sete imparatu,l a dorit-o, este - dupa cum am zis - trupu1 acela nepri-
hanit fericit, care Cuvintul l-a ridicat la cer l-a a$ezat de-a
dreapta Tatalui, im,podobit cu ve:;;mint de aur, adica de faptele nestrica-
ciunii, pe caIe le-a numit simbo1ic broderii de auI, pentru ca acest
ve$mint este tesut cusut cu diferite virtuti, ca de exemplu; castitatea,
prudenta, credinta, iubirea, IabdaIea celelalte (fapte) bune, caIe aco-
pera rU$,inea trupu!lui omul cu podoaba de aur .

se cuvine sa cercetam ce ne transmite Duhul versetele ur-
matoare ale psalmului, dupa ce s-a spus : "Omul pe care l-a luat Cuvin-
tul a fost a$ezat de-a dreapta Tatalui Ce'lui Atotputernic. Fecioarele
- zice - vor merge la imparat urmaei; cele apropiate ei vor fi
BANCHETUL SA"U DESPRE CASTITATE
87
aduse tie. fi aduse cu bucurie !;ii veselie. Vor fi aduse palatul re-
(cf. Ps. 44, 15). A'ici Duhul face foarte evident elogiul
el anun1a ca dupa Mireasa Domnu,lui, a$a cum au explicat, fecioarele se
cuvine sa se apropie de Cel Atotputernic rindul al doilea, in bucurie
veselie, protejate !;ii escortate de ingeri.
Astfel, gloria fecioriei este lucru cu adevarat de indragit !;ii de
trei de dorit, pentru ca dupa regIina, pe care Domnul a condus-o la
Tatal, este adusa tagma fecioarelor, care a fost sortita a fi a doua dupa
mirea'sa.
Acesta este exercitiul oratoric pentru castitate, pe care ofer,
Virtute. Sa fie pastrat amintirea adunarii noastre.
Discursul : Thecla
Acestea graind Procilla, Thecla a zis : Dupa ea este rindul meu sa
intru lupta sa ma bucur ca ma insote$te lntelepciunea. Simt cum
ma strune$te din launtru intocmai ca pe chitara ma pregate$te sa
vorbesc ingrijit$i frumos.
V r t u t e Foarte bine, Thecla, aprob ardoarea (ta) te cred
stare sa-mi adresezi discursul potrivit, pentru ca nimeni te intrece
instructia filosofica cultura generala, ca sa mai zic de cea evan-
ghelica divina, cind $tim ca te-ai format preajma Pave1.
bine, s-o luam de la inceput zis Thecla); sa spunem mai
citeva cuvinte despre definitie; pentru care motiv acest mod de via1a
foarte inaH a fost numit feciorie, ce consta, ce putere are !;ii, sfir-
$it, ce roade aduce. Pentru ca ma tem ca toate sau aproape toate cu-
nosc acest lucru, de!;ii aceasta virtute intrece cu mult pe cu care
ne ostenim, pentru a ne curati infrUllluseta sufletul. Termenul fecio-
rie schimbarea unei litere) se transforma divinitate 6 pe
buna dreptate, pentru ca ea duce la asemanarea cu Dumnezeu $i la nestri-
caciune pe cel care imbrati$eaza se initiaza tainele ei$i pentru
ca este imposibi1 a afla lucru, bun mai mare decitea, care sa ne
la adapost de asaHul poftelor al tristetii. Hranit cu ea, aripile
sufletului devin mai puternice, zborul sau mai iar trecerea peste
preocupari1e mai lnteleptii spus, pe buna dreptate,
ca viata noastra este piesa de teatru ; intram via1a pentru a
sl1stine drama Adevarului, pentru a pleda pentru sfintenie,
6. Cuvintul insearnna feciorie, iar insearnna - dupa veche
teorie caTe identifica lurnea divinitatea, Durnnezeu.
88 METODIU DE OLIMP
adversarii nO$tri sint diavo1ul demonii. Se cuvine, deci, sa capul
sus sa ne avintam catre cer, sa mai mullt decit au evitat navi-
gatorii sirene1e, despre care Homer, incintarea lor. Caci,
mu1ti dintre cei oare au imbriiti$at modul nostru de viata, sedu$i de pla-
ceri amagitoare, s-au ingr,euiat 1,a cuget au lasat sa se destinria
brele de care depinde forta aaripi,lor castitatii, (singura) care
anihiIeaza atractia spre (faptele ce) degradeaza trupul.
De aceea, Virtute, tu, c:are ai prim1vt acest nume pentru ca dai
suf1eteIor impuls sa se jna1te cer, tu, de su-
perioare, usista-ma Iaacest discurs pe care mi-ai poruncit sa-'l rostesc.

Aceia (- repet -) carora aripi1e suf1etu
I
lui Je-au cazut
prada placeni,lor, acei,a inceteaza a fi prad,a tristetii $ia durerii,
atlta timj) cit satisfac locsa respecte buna cu-
viinta, ei se dedau la placeri Unii ca sint indepartati
ca ni$te neiniti,ati de scena Adevarului. Insa sufi1et,ele ceIor cu aripi
puternice tr'ec dincolo de aceasta aume, 1a cea supr,aterestra
vad dedeparte c'eea ce mmeni dintre a mai vazut: pajiI$tile
nemuririi impodobite cu frumuseti de Mereu ,atrase de
acele ele socotesc de mica valoare ceea 'ce indeob$te este con-
siderat pe pamint frumos bun) : bogati:a, marirea, blazoanele, casa-
toria. Nimic dintre aces'tea sint pentru ele atit de pretioase Ca bunu-
l1ile de dincolo.
daca cineva ar vrea sa le faca rau, sa dea trupul Jor animalelor
salbatice Sau focului, ele sint gata sa suporte torturile cu indifer,enta,
pentru ca aceIe le fascineaza. Pentru ca, deI$i se afla
aceasta lume, ele parca mai fac partedin ea, cugetul elanul dorin-
tei lor Je-au dus deja in adunarea ce,lor de sus. Aceasta, dal\:orita faptului
ca aripile fec'ioriei duc mod firescspre cer spre pamint, duc
spre eterul vecinatatea ingeri1or. De a,ceea, 1a semnalul (invierii)
de dupa stramutarea de cele ce i$i-aU dus viat,a corect
staruit f'eciorie pentru Hristos, acelea, prime:le, tuturor,
primi rasplata V'ictoriei$i fi de cu florHe nestricaciu-
Pentru ca s-,a zi:s : indata ce sufletele fecioare'lor parasesc lumea, in-
gerii intimpin:area lor$i le insotesccu c'intari de lauda pina 1a pa-
ji'$ti1e despre care am vorbit, care mai dorit sa
pe care le-au atunci cind, 10cuind incain trupuri,
imbriiti$8t acest modde viata.
BANCHETUL SAU DESPRE CAST,ITATE


Odata sosite aici, contempla frumuseti minunate, pe care oamenii
cu greu le pot descrie. Fiindca acolo se afila Dreptatea Cumpatarea
Dragostea Adevarul Prudenta
rasaduri stralucite Intelepciuni1i; aic'i, jos, noi vedem cu in-
chipuirea, ca doar umbrel,e acestora, iar ne
neclare intunecate. Nimeni n-a vazut cu ochii trupu1ui maretia, forma
frumusete'a dreptatii a adevaruluI a pacH; acOilo, insa, sint
vazute cuadevarat cum sint, toata plenitudinea Pentru ca
exista pom ,al intelepciunii, unull al a1tul all priceperii, la
fel cum pe pamint exista vita. purtatoare de strugurIi pomi purtatori
de fructe, de rodii de mere. Dupa cum putem privi minca fructele
acestora, Ja pea'le ,acelora; num,ai ca se
strica IDiciodata, iar cei c'e le maninca inainteaza pe drumu1 nemuririi
,aIl indumneze,irli. Din acestea minca prinlul om, Ad,am, dim care
tragem toti, pe cind se afla P,aradi,s, inainte de a cactea pacat a
se intuneca privirea, pentru ca Dumnezeu ii incredintase lui spre pazire.
ingrijri.re, pomul inte:lepciunii.
Ieremia, dep.lingind pe cei ce pierdut ,aceste bunurIi, zice ca e1e-
cresc undeva, departe de,lume,a moastra: Invatati undeeste prudenta,
unde este unde este intelepciunea veti unde se afla
lungimea de zile viata, unde este ,lumina ochilor pacea. Cine ,a aflat
10cu'l a iJntrat la comori'le ei? (Baruh 3, 15-16). Or,
se spune ca feci,oarele patrunde laaceste comoIi culege (fruc-
tul) luminate fiind de pe care Dumnezeu face sa
illtocmai ca dintr-un E1e dantui slavind cu glas me-
lodios pe Dumnezeu fi scaldate de ael" proaspat, pr,im care ra-
zele s,oaIelui tr'ec.

ACUlll, fecioare, fiice ale castitatii ce'}ei neintinate, sa ne indreptam
atentia catr,e vietii catre imparatia aerurilor.
Mai sa spun ca punind pret aceasta v1ata, de
dragul castitatii, voi riv,alizat'i voastre. pe bllna drep-
tate, pentru ca putin ajuta castitatea la nestricaciunii; ea
purifi,ca trupul de elementul pamintesc a;pos din el, 11 innobileaza
ridica pe Sa va sa topeasca
sperantele mai bine; sa nenorocirille care asu-
pra voastra sa 11e lasati sa tu1bure cugetul. Sa invinga credinta,
iar Jumina ei sa ail.unge umbrele pe care cel rau learulIlca spre Inima
voastra. La fel cum diIspar norii, care umbresc pentru moment 'luna.
90
METODIU DE OLIMP
care scaIda totul cu razeIe ei, pentru ca sint numaidecit aIungati de vint,
Ia fel care faceti sa straluceasca Iume castitatea, care sinteti
hartuite de necazuri dureri, fecioare, nu speranteIe voas-
tre. Pentru ca care de Ia ce\1 rau sint aIungati de Duhul, daca
Ca mama voastra, Fecioara, care a cer fat de parte bar-
bateasca, nu va veti care pune curse;
despre acesta voiam sa va vorbesc mai pe larg socotesc ca a venit
timpnl.
s-a aratat un semn mare pe cer" - zice Ioan, explicind Desco-
perirea facuta Iui; s-a aratat femeie imbracata soare Iuna sub
picioarele ei pe capul ei coroana de 12 steIe. Eaera insarcinata, tipa
de dureri se chinnia ca sa na.sca. s-a aratat un alt semn pe cer: iata
(s-a vazut) un mare baIaur avind 7 10 coarne pe
capeteIe lui 7 coroane Cu coada Iui tragea a treia parte
din steIeIe ceru1ui Ie arunca pe pamint. baIaurul a stat inaintea fe-
meH care avea sa nasca, pentru ca sa-i manince copHul cind il va
$iea a nascut un fiu de parte barbateasca. va pastori toate neamurile
cu toiag de fier. copilul a fos1 de Dumnezeu Ia scaunul Lui de
domnie. femeia a fugit pustiu, intr-un Ioc pregatit de Dumnezeu, ca
sa fie hranita acolo 1260 de zille (Apoc. 12, 1-6). Acestea, dec,j, se re-
lateaza scurt despre femeie despre balalH, iar a cauta a spune
tilcnl este mai presus de puterile noastre. Insa indrazni, avind
credinta Cel ce a poruncit sa cercetam Scripturile (cf. Ioan 5, 39).
Deci, daca sinteti de acord cu ceIe spuse, nimic nu ne impiedica
sa incepem, orice caz, insa, imi cer scuze daca nu putea sa desprind
sensul exact al Scripturii.
v
Femeia care apare cer imbracata soare, purtind cununa cu 12
stele, avind Iuna picioarelor ei, aflindu-se chinurile
reprezinta, fecioare, pe Mama noastra, putere care exista sine,
deosebita de fiii ei ; pe aceasta, profetii - viziunHe referitoare Ia
vremurile viitoare - au numit-o cind Ierusalim, cind Mireasa, cind Mun-
tele Sion, cind tempIu cort al lui Dumnezeu. Este puterea chemata de
Duhul profet ca sa lumineze, cind z,ice : Lumineaza-te, lumineaza-te,
Ierusalime, caci a venit Iumina ta slava Domnului peste tine a rasarit.
Iata, negura va acoperi pamintul, va acoperi neamuri1e. Dar
peste tine va straIuci Domnul slava Domnului peste tine se va arata.
Imparatii umbla Iumina neamurile ta. Arunca-ti
ochii imprejur vezi adunati fiii tai. tai au venit de departe
fiiceIe taIe fi purtate pe umeri" (Isaia 6, 1-4). Aceasta este Bise-
rica; fiii ei, pe care i-a nascut botez, vor a1Ierga catre ea din toate
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
91
partile pamintului dupa inviere 1 primind lumina cea neinserata, imbra-
cind ca pe haina stralucirea Cuvintului, ea este cuprinsa de mare
bucurie. Caci cu ce aHa podoaba mai de pret ar putea sa se impodo-
.beasca imparateasa pentru a se prezenta la Domnul ca mireasa, daca
cu lumina ? continuare femeie impnnatoare, asemenea
fecioarelor gatite de nunta: de frumus<ete rara, care nimic este
mai prejos decit stralucirea Iluminii 1 imbracata loc de cu ln-
mina avind capul impodobit de pietre scumpe, stele
stralucitoare. Ceea este pentru imbracamintea este pentru ea lu-
iar ceea ce este pentru aurul pi<etrele pretioase, acestea sint
pentru ea stelele 1 de buna seama, stelele care sint semanate spa-
ceresc, superioare mai stralucitoare, cele va-
zute de par sa fie mai degraba chipuri preinchipuiri ale acelora.

Luna ii este picioarelor. Cred luna intelege sim-
bolic credinta celor care s-au curatit de stricaciune prin baia botezului,
pentru ca lumina ei molcoma este asemenea apei caldute. Biserica, deci,
Cdre are picioarelor credinta nostru - dupa a-
cest mod de a infati$a luna - se afla durerile ce toate
neamuri,le intra (Rom. 11, 25) e<a, ce va transforma pe cei
psihioi pnevmatici. Ea mama, pentru ca intocmai ca femeia care
concepe la plinirea vremii aduce pelume om se poate
spune Biserica ii concepe pe cei care cuvintul
Dumnezeu), ii formeaza dupa chipul asemanarea Hristos cele
din urma ii face botez) cetateni ai acelor feric'ite veacuri. Prin
mare, Biserica este prezenta mod necesar la botez, pentru ca ea este
aceea care na$te pe cei care se boteaza. Ea are luna a;;ternut picioarelor
pentru ca cei renascuti capata anume stralucire 1 de aceea, se
zice ca sint luminati.
saptamina Patimilor, (Biserica) face sa le straluceasca mereu
gind luna plina duhovniceasca, cind aparea zorile lumina cea
a zilei celei mari.

Iar daca cineva (pentru ca trebuie sa vorbim deschis), nedumerit
de cele spuse mai inainte ar zice: fecioare, este oare corecta inter-
pretarea voastra, de vreme ce ApocaEpsa precizeaza ca Biserica na;;te
prunc de parte barbateasca, iar raportati durerile la cei care
se boteaza? vom raspunde: Dar nici tie, iubitoruJe de cearta,
nu-ti este permis sa spui ca pruncul este Hristos, pentru ca taina
92 METODIU DE OLIMP
intruparii Cuvintu1ui a avut loc ina,inte de scrierea Apocalipsei, care
despre fapte prezente viitoare. rindu1 a,l doi1ea, Hris-
tos n-a fost rapit indata ce s-a nascut, l,a tronul lui Dumnezeu, ca nu
cumva sa-l vatame dealtfe,l, penrt:ru aoest motiv s-a
a coborit d,e la tronul Tatalui, c,a sa sa supuna pe ballaur, cind
se va napusti asupra sa. Prim. urmar,e, trebuie sa fii de acord ca Biserica
este cea car,e se afla dureri na-5t.e pe cei ce se boteaza, cum zice
Duhul, undeva cartea) lui Isaia : Jnaim.te dea simti dureri, a nas-
cut inainte de a-i veni sufer,intele ,a un prunc de parte bar-
bateasca. Cine a auzilt vreodataa-5a cev,a ? Se poate oare, tara
intr-o Se um. deodata ? Abi.a au apucat-o
fiica Sionului ,a ! (Isaia 66, 7-8). De cine avea sa fuga Sionul
ce'l spiritual,cel care Domnullui avea sa nasca, fara durerile
rii, prull'c ,de parte barbateasca, daca nu d,e balaur?

Dar sa revenim la cele spu.se la inceput sa ,le dam expolicatie
completa. Tu, insa, sa-mi spui daca explicati,a nu ti se pare corecta. Prin
urmare, eu d,espre Bi.seri,ca s-a zis prunc de parte
barb8.teasca, pentru cacei luminati primesc trasaturile bar-
I1sus. Realizarea ,a,semanarii ,lor cu Cuvintu1 este urm,are
fireasca. a exacte (a cre$tirne)$i a credintei; ast-
fel, botez, fdeoare dintreei s,e na$te im.chip ,spiritu.al Hristos. De
aceea, Bisericase zbate indurerHe cind Hristos v,a lua
se va (,cf. G,al. 4, 19) - pentru ca fi.ecare djn:tre sfinti
prin cu Hristos sa devina ca Se spune undeva Scrip-
tura: !Sa de Mei sa faoeti rau prooroci1or
Mei (Ps. 104, 15). A'easta sa spuna ca cei ce s-au boteza,t Hris-
tos, prin transformarea adusa de Duhul, au devenit hristO$i; Biserlca
estecea oare-i transforma prin puterea cuvintu,lui. Acest (adevar) i,l ex-
prima. clar Pavel, cind zice : Pentru aoeasta imi plec genunchii
Dumnezeu Tatal, Care orice neam din cer pe pa-
mint, ca sa dea, dupa bogatia slavei Sale, putere, ca sa
Duhul Sau omuil vostru cel ca sa Hristos cre-
dinta im. inimile voastre (Efes. 3, 14-17). Pentru ca este neces'ar ca
sufletele oelor renascuti sa se imprime cuvintu.l adevarului.

se pare ca d,e ,acord cu cele spu.se de mine sint spuse
de (Dumnezeu) Tatal lui Hristos, a vooit Iordan sa sfin-
teasca apele: Tu Fiul Meu; Eu astazi Te-am nascut (Ps. 2, 7; cf.
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE 93
Matei 3, 17; Marcu 1, 11 ; Luca 3, 22). Trebuie remarcat faptUlI ca (Tatal)
a zi,s mod vag din punct d,e vedere temporal ca (Iisus)
este FiuQ Sau; i-a zis: Tu e:;;bi Fiul Meu nu ai devenit Fiul
M'eu. ac'eas,ta n-a spus ca doar cu putin mai inainte a fost invredni-
cit de calitatea de fiu, nicI ca fiind mai inainte fiu s-a luat cindva
calit,ate, ci ca, nascut inainte,a tuturor, a fost fi

Cuvintele: Eu astazi Te-am nascut ,au sensnl urmator: exis.tind
mai inainte de veoi ceruri, am voit sa Te sau, cu alte
cuvinte, sa Te fa,ci cunoscut Tu, Care mai inainte ai fost necunoscut.
Desigur, pentru aceia oare ll-au venit I,a intelepciunii atot-
cuprinzatoare a Dumnezeu, Hristos n1ciodata nu s-,a nascut, niciodata
ll-a fost cunoscut, niciodata s-a aratat, niciodata ll-a fost vazut. Dar
daca veni J,a aedinta, h,arul I,e va da na:;;,ierii
Iui Hristos.
De a,ceea, se pe buna ca Biseruca mereu da chip
na:;;te cei sfintiti pe fiul de parte barbateasca, adica pe Aces-
tea spunind, dupa puterea noastra, despre dur,erille ei, sa vorbim
acum des,pre b,alaur de.spre ceIelallte. Deci, sa incercam, feoioa,re, sa
dam linterpretare ,aoestora, fara a ne spe.ri,a d,ea:dincul .taiIneIor Scrip-
turii. daca veti gasi ca me'le este ceva greu de inteles, eu
va ajuta sa treceti peste greut.a:te, cum este trecut cineva
peste un riu.

Ba,l,aurul cel mare, de culoarea incornoratul cu 7 capete, cel
care (dupa sine) a treia din stele, ceil ce pinde:;;te sa ma-
nince ceIei din durerile este diavolul, cel ce
curse ceIor de curind Uuminati pentru a le intina ougetll1, chipul
stralucirea adusa sufletul lor de Cuvintu1. lnsa nu-:;;i ajunge tinta,
pentru ca cei renascuti sint sus catre tronurl lui Dumnezeu,
adica este cugetul celor sus, la scaunul dumnezeiesc
la teme1ia ,adevarului ; se deprinde sa vada sa-':;;i illchipuie Ilucrurile de
acoJo, incit sa rnu mai de care il trage jos ; caci dia-
volului p,ermis sa nimiceasca ceioare tind pr,ive,sc, sus.
Stelele, pe care, cu virful le trage pe pamint sint gru-
purile eretilci1or. Stelele intunecoas,e care cad reprezinta intr-adevar
adunarea ereticilor, pentru ca vorsa cunoasca luaurile cere:;;ti,
vor sa cre.ada Hristos, vor ca sufletul lor sa sa,la:;;luI,asca ceruri sa
s,e apropie de stele ca fii ai Iuminii, dar sint zdruncinati tra:;;i joS
de balanrnlui, pentru ca s-au facut vinovati fata de dreapta
credinta. au fost numiti a treia parte dintre stlle, ca au
94
METODIU DE OLIMP
fata de una din peIsoanele treimii; fie fa1a de Tatal, ca Sabelius, care a
sustinut ca a suferit Cel preaputernic; fie fata de Fiul, ca Artemas cei
car,e sustin ca s-a aratat chip aparent; fie fata de Duhul, c,a
care au afirmat ca profetii au grait de un impuls (launtric) natu-
ra1. Cit despre Marcrion, Valentin, partizanii lui Elchasaios c'eHalti este
bine nici sa nu-i mai pomenim.

cea care a nascut ,Cuvintul de p,arte barbateas1ca
mile ce'lor care cred, femeia ceo. fara prihana, cea care merg,e
nu este atinsa de minia fiarei, este mama noas,tra, este Bis'erioa, pre-
cu,m am zis. care v,ine ea :;;ieste hranita de 1260 zHe, 10-
cul care nu stricaciune '$-i rautate:;;i este inaccesibil celor multi;
locul, insa, care intelepciune pulseaza de viata, locul accesibil
sfintilor, eS'te de buna seama ogorul prea frumos, cu J.o. ve-
dere parfumati Virtutii, scaldat de unda virtutilor din sud din
nord, unde parfumul se revarsa valurI (Cint. Cint. 4, 16), unde ra-
coarea binefacatoare peste tot lastarii vietii ve:;;nice se in-
tilnesc la tot pasul. Este 10cul caIe ne aHam noiacum pentru a
flori pentrua impleti reginei coroana purpnrie stralucHoar,e a feC'io-
riei, neatinsa de mina; pentruca, cu roadele virtutii se 10-
godnica Cuvintului.
Cit despre cele 1260 zi1e, cit dureaza femeii pustiu, acestea
reprezinta, fecioar'e, zabava noastra ai,ci, pentru perfecta
a Tatalui a Fiului a Sfintului Duh, timpu.} ce tine la inaugurarea
vremurilor de apoi, atunoi cind vom mai contempla doar cu y,a-
tiunea pe Cel ce este, ci 1a n vomcontempla dir,eot. NumaruII
1000, format din 10 sute, este numar perfect; e,l este simbolu1 Tata-
Carea tine totul; numarul 200, alciHuit din doua nu-
mere perfecte, este simbolul Duh, pentru ca el face cunoscut pe
Tatal pe Fiul. Nunlarul 60 cuprinde numarul 6 de 10 este simbo-
HIiStOS, pentru ca numaru1 6 este un numar perfect, carnia nici
nu-i nici nu-i ceva. se 'imparte exact partile care
i,lcompun. lmpartit mai la doi, datreI, apoi 'impartit la trei da doi,
'impartit da unu. aldoillea, doi cu trei,
da trei 'inmultit cu doi da :;;ase 'inmultit cu unu da
adunindu-se trei cu doi unu, ne da Or, este
perfect tot (numarul), care n-are nevoie de altul pentru a fi complet, nici
nuare e1 ceva de prisos.
Pentru ca unele numere mai mnlt decH cum este cazul
numarului 12, jumatatea lui este 6, a treia parte este 4, este 3, a
$asea parte este 2, iar a douasprezeoea parte este 1. Or, daca s'e aduna
BANCHETUL SAU DESPRE CASTlTATE 95
acestea, numarul 12. acestcaz, numarul nu este egal cu
parti1e din care es1:e aIcatuit, cum este cazul cu numarul 6. Alte numere
sint putin perfecte, cum este cazul cu mumarul 8. Jumatatea Iui este
4, sfertul este 2 a opta parte este 1 ; adunate, aceste mumere dau 7, ast-
fel ca unitate pentru ca numaru:1 8 sa fie complet. Prin urmare,
deaceea numarul 6 a fost raportat Fiul lui Dumnezeu, Care, din pIe-
nitudinea divinitatii s-a imparta$it de viata moastra, pentru ca dupa
ce s-a de$ertat$i a ,Iuat chip de rob, din nou a fost adus desavir-
slava Sa. s-a pe Sime a fos,t d,esfacut
partile drn ca.re a fost compu.s, dar din aceasta mio$orarea S.a din par-
tiIe care s-a descompus)a fost readus pIenitudinea$i gran-
doarea Sa, nemic$orindu-se cu nimic fiinta Sa Dar crearea
Iumii se bazeaza pe acest numar pe armonia lui : Dumnezeu
zi1eceru.1 pamintul toa'te cite se ineIe (Isaia 20, 11);
creindtrupuri1e, puterea a Cuvintului se bazeaza tot pe nu-
marul 6. Ca numarul 6, care este alcatuit din trei parti, trupul este
alcatuit din Iungime, ,latime Dar nu este acum momentul
sa expunem amanunt aceste chestiuni; altfel, ne indIeptam atentia
de ,la tema centIaIa aspecte secundare.

Deci, venind acest de$ert, im (acest loc) nepriincios pentru cele
reIe, cum am spus mai inainte, BiserIica fiind hranita, adica inzestrata
cu aripile cere$ti ale fecioriei, pe care Logosul Ie-a numit aripi de vul-
tur,a invins pe $arpe aalungat norii intuneco$i de dinaintea lunii
pline. dragi fecioare, toate aceste cuvinte au fost rostite cu scopul de
a ne indemna sa imitam dupa puterea (noastra) pe (noastra), pen-
trua nu intuneca Icuge.tul cu greutatile, intorsatur:ile neoa-
zu.rile vietii; pentru ca mindre sa intram 'cu ea la mire, tinind
candelele aprins,e miinile noastre. Deci, nu va infrico$ati de cursele$i
insultele fiarei, ci, pregatiti-va staruitor pentru lupta, inarmindu-va cu
coiful mintuirii, cu plato$a genuncheri (cf. Efes. 6, 11-17). Pentru ca
veti provoca mare teama daca veti porni impotriva cu hotarire
avint mai sta vazindu-va rinduite de Cel prea bun linie de
bataie Iasa pace animalul cel cu capete multe fete,
sa celor baHilii. AcesIta era :
fata ,leu, spate balaur, mijloc
,lui era ca un focaprins,
Da.r Hnis'tos, Domnul, asIi,slta!t de puterea T,ati.ilui, I-a ucis.
96
METODIU DE OLIMP
Pe mu1ti ar fi pierdut (monstrul), pentru nimeni i-ar fi
putut rezista
Spumei ucigatoare din gura 'lui.
(Adaptare dupa Jliada Homer, 6, 181-183).
Hristos a facut-o inofensiva, neputincioasa de

De aceea, insuHetindu-va de curaj barbatesc, indreptati-va armele
spre .animal, cedati deloc impresioneze lucru-
rile cu care se lauda, pentru ca veti v:ictorie de nepretuit, daca
invingindu-l ii veti smu.lge celle 7 coroane pentru oare ne luptam,
cum Pavel, d.ascalul nostru (cf. Arpoc. 12, 3; 10; 13, 1 Efes. 6, 12).
Caci cea care s-a luptat cu diavolull ,a omoritce:le 7 capete capata
celor 7 virtuti. Pentru ca oapal balaurului, reprezinta necum-
patar'ea Cel car,e-l sfarma pe ,aoest,a se incununeaza cu
cununa cumpatarii. cap moliciunea; cel c'e il
callca picioare s,e cu cununa marHrului. repre-
zin'ta, de ,asemenea, diferite chipuri a1le rautatii. Cel oare le
peacestea onorurHe pentru ele, ilar felul aaesta puterea ba-
laurului este dis,trusa. cele 10 coaJ1ne cele 10 cununi impa-
pe oare le poarta, precum s-,a zis, pe cap, sint, fecioare, cele 10
insinuari impotriva porunciilor Decailognlui, cu care obi$'nuia sa rastoarne
sufletele celor mai multi. La pornncaSa pe Domnul Dumnezeul
tau (cf. Deut. 6, 5; Marcu 12, 30), a plasmuiJt ; la fel a fa-
cu oelelal.te porunci. Se vede cornul iluias,cutit$i ro$U ca focu,l,
oare reprezinta desfriull, cu care pune '1a pamint oei neinfrinati. Se
vede (cornull) minciunii, cornu1 iubirii de argint, cornu.l hotiei coarnele
celorlalte patimi inrudHe,care cresc se intaresc pe capetele lui, spIe
paguba oamenilor. Fiind allaturi de Hristos llupta voastra dreapta im-
potriv,a balaurului, le veti smulge$.i veti impodobi oapetele voastre di-
vine coroaneile binemeritate. De depinde sa preferam sa punem
pe prim plan pe cele cere$ti inaint,ea celor care am pri-
llibera independenta - care este supusa nici unei ne-
cesitati - care sintem sUPU'$i desltinului intimplarii. Sa luam,
insa, aminte ca omul poate fi fericit bun decit lmitind exemplu1
vietii OmeHe$tia 'lui Hristos, atunci c'ind reproduce inel ,trasatuIi1e vie-
tii Lui. Caoi, cel mai m.are rau innascut oei m,a,i multi este faptul de ,a
socoti mi$carea stellelor dIept cauza relelor de a zice ca viata noastra
este de destin,a$a cum pretind cu ingimfare astrologii. Ace'$tia
se incred mali mult pIesupuneri decit judecat'i corecte, ceea ce
este intre adevar lninciuna, (de aceea) s-au indepartat mult d,e la con-
tenlplarea adevaratelor realitati.
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
97
Am terminat, Virtute, mea, diSC'I.lrsu:l pe care mi-ai
cit sa-l cu inspira\ia 1'a, i!rlcerca sa raspund
ce10r oare continua sa se indoiasca de faptul ca am spus adevaruJ atunci
cind am spus ca omul este Hber. Le arata ca pref,erind ceea ce es'te
placut ce.lor vor suporta de mu1t pentru
lor.
V r t u t e a: Vreau sint alatur,j de tine, pentru ca atunci cind vor
fi adaugate acestea, cuvintul tau va ,arata sp1endid.

h e c 1 a: Deci, sa ,luam 11a sa aratam ca
aceiacare sustin ca ei singuri sa I$tie Cum 'este organizat cerul, ba-
zindu-se pentru pe inteJepciunea ha1deilor, gre$esc. Ace'$tia zic
ca universul ,e'ste ,ca sf,era Mne rotunjita ca este in centrul
. Exista a sferei, zic ei, pastrilIldu-se distacn\ele dlintre c,e,le-
lalte pamint, c'are se afla mereu fiind cel m,ai vechi
dintre ele. cerc se fO'rmeaza de ,la punct
Cdlr'eeste oentrnl; oer,c ill-Ia f:i format fara a avea
centru ;de acee.a, z.j,c ei, cum c'a pamintul 'exis.ta di-
tuturor imlpreunacu ad,ill1cu1l 1lui ?
Lntr-adevar, in adincuIl rataciriiau ,a.Iunecat
fara minte, oare, maoar ca ,au pe numnezeu, I-au preamarit
ca Dumnezeu, ci s-au dedat 11a gilIlduri de,$larte$i inima lor tara price-
pere s-a 1, 21), de$i iintIeleptii lO'r spusesera ca nimio
dill1 cele paminte$ti este mai de ,c[nste mai vechi ca zeii din Olimp.
Dar, cei care au ounos,cut pe Hristos mai sint copii, ca paginii,
Care au recurs m,ai degr,aba mituri au legat de ste1e sO'arta
O'amenilor, (le-au preferat) judecatilO'r adevarat,e. se rU$ineaza sa
reduca mi$c:area dlin univers figuri teO'r,eme sa spuna
ceru1 esteinLPO'd,O'bit C'l1 de pasari, de pe'$ti de ,anlima1e
ca insu$iri,1e de 1a de de de-
mult, incit fac sa depinda mi$carile p1anetelO'r decO'r;purile u:nO'r aseme-
nea O'ameni, Ste,le'l,e, ei, antI'lenlate d,e cercu,lui se
invirtesc 12 z,O'dii dupa $1
apusurii1e JO'r, se Deci, zic sferic fiind cerul
,avind centru, punct de reper, tO'a,te duse de la
catre e1 ega,le, i,ar ceru'lest'e de,llimitat de cercuri. Din-
tr'e acestea, ce1 mai m,are este oercu.I ,a1 d0ilea este oel1 care-l
imparte dO'ua parti egaQe se a1
care le imparte prime1e dO'ua, e's'te cercn1 ,echinO'ctiului; de parte
de ,aHaa aces,tui,a sin1: ceie ale : cel de vara '$'i cel
7 - Sflntul Grigorie Taumaturgul
98
METODIU DE OLIMP
de iarna, unul spre nord, iar altul spre sud. De sus jos, le traverseaza
axa, jurul care:ia se invirtesc Ursa Mare Ursa Mica; (cer-
cul) antarctic este dincolo de tropice. Ursele sint cele care, invirtindu-se
jurulaxului care trece pun intregu1 univers. Ele
au capu1 una 1a ce1eilalte sint afara orizontu1ui. Atunci
r.:ind cercu1 zod:iacului atinge toate cercuri, pozit1ia s,a este
oblica.,ln cercul zodiac sint 12 semne, care sint numite zodH incep cu
berbecele se termina sint puse Iegatura cu motive mito-
Iogice ; Berbecul, zic ei, este cel care a dus pe Elena, fiica Iui
Atham,as, pe Frixos; Taurul de tr,ansformOlrea ,lui Zeus
de catre e,1 a Europei Creta; ,lactee, care se in-
tinde de 1a unirea Pe$tillor 1a Berbec, ar aminti de varsarea 1apteI1ui
din sinurile Herei pentru Hercule, 1a porunca 1ui Zeus. dupa ina-
Europei,a 1ui a Dioscurilor, n-au exIistat printre astre a-
ceste forme de :lucruri anima,le care sa guverneze vi,ata oameni10r;
cu acestea, au dus-o foarte bine. Oare, vom
ca medici, sa oferim medicament,e1e necesare pentru a
stinge (fierbintealla) minciunii ? A$adar, se cuvine sa incercam, de dragul
adevaruIui.

sinteti, d,aca ar fii fost mai sa fie
sub puterea destinului, decit sa nu fie, de ce n-a existat
stelelor care dicteaza din momentul care s-a nascut neamul
omenesc? Daca a 8I$a ceva, nevoie era de aceste fiinte recent
pIasate printre steIe: Leul, Racul, Gemenii, Fecioara, Taurul, Cumpana,
Scorpionul, Berbecu1, Sagetatorul, Cornnl caprii, Varsatorul, Per-
seu, Cassiope, Kephee, Pegasu,l, Hidr'a, Corbul, Craterul, Lira, Balaurul
celelalte, care le orinduiti pentru a sau mai
degraba pentru a stabili gre'$it viitoru'l ? Pentru ,ca, ori au fost predestinati
cind s-au nascut atunci ,rostul acestor (figuri) a fost
zadarnic, ori n-au fost predestinati Dumnezeu a schimbat viata lor
una maIi buna. Dar cei de demu:lt au fost mai buni decit cei de acum, de
aceea epoca lor a fost numita de aur. Prin urmare, nu poate fi vorb,a de
destin. Daca soareIe, traversind cercurHe par,curgind semnele revo-
lutia sa anuaHi, produce evolutiaanotimpurilor, cum
dus-o cei careau trait inainte ca sa fie pIasate printre steIe
inainte ca eIle sa impodobeasca cerul, pentru ca nira eIe, vara, toamna,
iarna primavar,a nu fusesera separate ? Cum? Aceia au trait mai mult
avut mai mu1ta vigoare decit oamenH de azi, pentru ca atunci
(ca a,cum) Dumnezeu dirijaanotimpurile. Deci, nic'i cerul nu este im-
pestritatcu astfel de figuri. Da,ca luna $i celeIlal,te stele,
BANCHETUL SAU DESPRE CASTlTATE
99
aufost facute separa.rea pastr,area perioadelor de
timp, pentru impodobirea cerului t$i schimbarea sint di-
vine ca atare, mai bune decit oamenii, ele trebuie sa petreaca
viata mai buna mai dreapta, sa ne intreaca cu mult drep-.
tatii sa fie antrenate de armonie$i fericire. Dar daca e1e UilleItesc
aduc nenorociri pentru muritori, se ocupa de desfriu, de schimbarile
intorsaturile vietii, privesc spre pamint spre faptele trecatoare, ne-
drepte sint cu nimic superioare oamenilor, - viata noastra
depinde de influenta lor -, atunci e1e sint mai de plins decit
oamendi.

se na'$te fapta de,c'l,t dintr-o dorinta nici dorinta se
fara nevoie; dar natura divina are nevoie de nimic prin urmare,
ignora ceea ce este rau. Or, daca. natura stelelor este mai' aproape de
Dumnezeu$i daca acestea intrec virtute pe cei mai bunidintre oameni,
e1e ar trebui sa ignore orice rautate orice gind rautacios .. MHe1 spus,
oricare dintre cei ca soare1e, Iun.a stelele sJnt divine va tre-
buisaspuna ca eIe sint ,afara de orice rautate de orice fapt trecator,
ca p1acerea du.rerea; pentru ca na,turiile divine n-au astfe1
de porniri care inspira scirba. Daca sint at$a, cum se face ca pregatesc
pentru oameni ceea ce eIe doresc urzesc' de care artrebui
sa f:ie straine Cei care afirma ca omul 'este zic ca este condus
d,e ,1eg1[e imp1acabile ale destinului, se fac vinovat'i fata de Dumnezeu
pe care-l considera. aU'torul relelor venite peste oameni. Caci daca
conduce steIelor Intreg universul, ste1e1e -
virtutea unei puteri deos1ebite, antreneaza pe oamen:i atit 1a bine cit
iIa rau, inseamna ca Dumnezeu este autorul cauza re1elor. Dar Dum-
nezeu poate fi cauza raului nimanui. Prin urmare, exista destin.
Oricine da seama, chiar unuJ mai putinel 1a minte, ca Divini-
tatea este dreapta, buna, inte1eapta, ca adevaruJ., ca est'e dispusa
sa ajute, ca este departe de a cauza rau1,ca este' stapinita de patimi
de tot ceea ceeste asemenea acestora. Pentru ca, daca ceIor drepti 1e
repugna cu atit mai mu1t Dumnezeu, Care este drepta-
tea prin excellenta; se bucura. de dreptate Ii repugna. nedreptatea,
ca atare, esteautorul ei. dacaceea ce folosdtor este bun
din toate puncteIe de vedere, castitatea fo1ositoare pentru casa,
pentru viata pentru prieteni, castitatea este buna. Iar d,aca ea, casti-
tatea, este buna prin firea ei, iar desfrinarea este opusa castitatii
- ceea ce este opus bine1ui este rau - desfrinarea este rea. daca
es1e firea ei rea, cele ce se nasc d,in ea : fur-;
mini,il, u,ciderile intr-un cuvint viata destraba.1ata. - sint rele
100 METODIU DE OLIMP
prin firea 10r. Dar Divinitatea ll-are iIliCi tangen\a cu oele rele, ca atare,
nu eX!isHJ. destin. Daca c,ei ce traies,c in castitate sint mai bUll1i de-cit cei
neill1frina\i celor le repugna neinfrioorea, DUffi!l1Iezeu,stapi'llul ce-
lor ca$ti, se bucura de castitate $1, nesupus fiind patimilor, 1i repugna
necumpatarea. conduita inspirata de care este virtute, este
mai buna dec1t aHa [ll1spirata de care este un pacat. Acest
lucru fi vazut ,la regi, generali, feme'i, ceta\eni, stapini, servitori,
pedagogi, dascali. Fiecare dintre ace'$tia, tra
r
ill1d oastitate, devine
sitor sie$i iar daca este desfrinat, se pe sine ob$tea.
da,ca exista deosebire intre ce-i lascivi cei cu oaracter barba-
tesc, desfrinati d,aca purtarea ceIlor O&$ti cu cara,cter M.r-
batesc este mai buma, iar a oelorcetraiesc aIltfel este rea,ill1seamna ca
ceicu purtarea mai buna sint aproape de Dumnezeu$i prietell1i lui
Dumll1ezeu, pre roind cei rai sint depart'e dU$mani ai Sai. Or, ad.eptii
destinului ,afirma ca ll1edrepta,tea este acela$i cu dreptatea, moli-
ciun.e-a cu barbatia, necumpatiare-a cu cumpatarea, fapt ce este imposibil.
Caci daca opus raului, irar ceea ce reste ll1edrept este rau, ceea
ce este drept este bun; daca binelre estedu$mwul rauluI raU<! se de-
osebe$te de bime, atunoi ceea oe este drept se deosrebe$'te de ceea ,ce este
nedrept. Astfel, Dumnezeu fiind ,bun, 'estecalUza nd.cI nuse
bucura de cele re-le -a'$a cum a reIier$it d1n acest Iar daca
unii (Qoameni) sint rai, ei sint rai din cauz,a caren\eIi cugetului lor nU
d1n c'auza destinuIlui ;eri sufera dureri fara masura dill1 cauza mindriei
lor .
. A!ltceva : daca faptul dea ucide pe oimeva de a-ti minji minile cu
sill1gele uci,deriiesteoper,a des,tinului, iar pe de parte lege-a pedep-
se$te pe criminali opre$te cu ,amenintare ,aJ$a-zisele .lucrarri ale desti-
nu,lui, adica faptuIl de ,a comite nedreptati, a,dulter, furturi$i
atunci 1eg,e-a este impotriva destinu:lui.Ceea cea stabHit aceea
legea opr,e$t,e. Decri, leg,ea se ,af,la Ilupta cu destimul. daca este
lupta (legea cudestinul), legiuitorii nu legiuiesc dupa prescriptiHe des-
tiInului; formulind pr,eceptecontra destinului,ei desfiill1teaza
urmare, una din doua: sau 'exista d,esHn atunci nu maitrebuie sa
existe legi, sau exista Ilegi ra,ceste.a Il1U concorda cu destmu1. Dar, zic ei,
este imposibil sa se nasca cimeva sa fapta
tia destinului; nu 'este .posibil sa mi$te cineva un deget, fara sa fie im-
pins [ra a,ceasta de destill1. numele destill1u1uI <lJU fost legiuitorica:
Minos, Dracon, Licurg, Solon, Zelevcos, (in numele destinului) au inter-
zisaduHeru[, uciderile, violenta, rapirille furturile, - ca cindacestea
nu se intimpl,aJudaca n-ar fi fost destin. Dar daca acestea (relele) se im-
timpla pentru ca au fost prevazute de de,still1, inseamna ca legile nu sint
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
101
inspirate de destin; pentru ca altfel, se anuleaza singuT : pe de
parte provoaca ucideril::'e !;ii adu[terul, pe de alta parte ile interzice !;ii le
pedepse!;ite. Dar acest lucru este imposibi1: pentru ca nimic este de
alta natura d,ecit natura dim oare face parte, nimic s,e impo-
sa, nimic este dezacord cu sine nimic urmare!;ite
distrugerea sa proprie. urmare, existadestin. Daca potrivit desti-
nuluiexista tot ceea ,ce exista afara 'lui exista nimic, inseamna
ca le9'ea este produs destinullui. Dar leg>ea anu,leaza destinul,
atunc'i cind sustine c'a virtutea poate fi deprinsa ca poa,te fi
evitata. urmare, exista destin. Daca destinul face oa unii sa fie
nedrepti fata de altii sa rsufer.e d,e pe urmaaltora, ce nevoie m,ai
este de Ilegi ? Daca legile exista pentru a ped,epsi pe cei Dumnezeu
apara pe cei nedreptatiti, inseramna ca estre mai bine sa zicem ca des-
a facut pe pac'ato!;ii. ce rost a,r m,ai avea sa fie cori}ati
legi? Dar Dumnezeu poaltre facre pe unii rai) pentru ca este
bun, bine1e. urmaff'e, nu exista destin.
Cauza poate fi: fie ,educatj,a (gre!;iita) obiceiurile (reIle),
fi.e patimile sufletului pofteletrupului. Dar, or'iciare ,ar fi cauza
este sirgur) ca Dumnezeueste ,oauz,a (rre
r
lelor). Daca ,a fi drept
este un lucru mai bun decit ,a fi nedrept, de ce omuJ estea'3a, de
in virtutea destinUJlUii? pentru a deveni mai bun, estc
corijat intrermediullegilor invataturilor, acest lucru are loc
virtu1ea faptu
,
lui ca este rau d,in fire. Daca sint pentru ca
rai ,e,j trebuie condamnati de legi, pentru
ca ei traiesc conform naturii Jor, pe care n-au putut s-o transforme. Alt-
fel spu,s : Daca cei buni sint laudati pentru ca traiesc conform naturii
- d'estinul fiind care face pe cei buni, - rai, care traiesc
naJturii, trebuie pedepsriti de judecatordrept. pentru a
spune mai precis, ceI care saIe intru
nimic, pentru ca din proprie alege cineva bineIe sau raul,
ci destinul este ceI care-I spre directie sau Deci nimeni
este rau. Dar pentru ca exista (oameni) pre,cum amaratat, rau-
tatea este dezaprobata, despre Dumnezeu se
ca virtutea ii este draga, rautratea poate exista de sine. Deci, nu
exista d'estin.

Dar de ce sa aduc atitea sa discursul? Ceea
ce era important mai neceSiJ,r pentru a convinge citeva cuvinte
ca cei ce sustin destinul cu 110r, am spus; astfel,
chidr copil poat'e da seama rca ei cade nu de
102
METODIU DE OLIMP
.a:ltii depinde a face binele sau raul. Pentru se afla doua impul-
suri, dHerite d,e altul: carnii:;;i a suf,letului. Deaceea, am
primit doua numiri deosebite: se nume$t'e virtute, a:lta se
viciu. Dar se cuvine sa urmam prea buna$i de aur a virtutii,
sa preferam binele rauIlui. Dar, am zis destul despre acestea, a$a in-
chei discursul meu. vrea doar sa spun) ma ru:;;inez la gindul
dupa discursurile voastre despre castitate, am fost obHgata sa ma refer
la opiniile astrologilor, adica cititori1or stele, ale acelor oameni care
irosesc viata zadar!;\i se preocupa de plasmuiri mitice.
Virtute, mea,crces1Je ginduri impletilte cu cuvin1e divine
aduc'!;\i prime!$te-le dar.
u b u 1 : Grigorie, Thecla a fost foarte bataioasa acela$i
timp) splendida.
G r 9 r e: Ce-ai fi zis s-o fi auzit vorbind, exprimindu-se iute
intr-un limbaj ales Si plin de gratie ? Oricine ar fi ascu1tat-o ar fi trebuit
5-0 admire; chipulei inflorea 1a rostirea cuvintelor, lasind sa se intre-
vada ca traia ceea ce spunea, pe cind unda de modestie ii imbujora
obrajii. Toata fiinta ei stralucea,atit Itrupul, cH sufletuI1.
u b u 1 Drept graie$ti, Grigori,e, este cu-
vintele tale. Eu cunosc din alte numeroase ocazii, care a sa
exprime dragostea ei nemarginita pentru Hristos, intelepciunea cu care
a f05t daruHa. De mu1te primele$i mari1e Ilupte ale martirilor, s-a
aratata fi stralucita, avind zelul egal cu intentia, puterea trupului
egala cu ei.
G r 9 e: Foarte adevarat ai vorbit$i tu. Dar sa intlrziem.
Vom a:ltadata sa ne intre'tinem despre acest subiecl. Acum se
cuvine sa-tiexpun discursurile celoI11aHe fecioare, precum ti-am pro-
mis, adica pe ce1 a1 Tysianei pe ce1 al Domninei, pentru ca acestea au
mai ramas.
Discursul : Tysiana

De.ci, dupa ce Thec1a -a Ite<rminat discuIsu1 - a IeloJtat Theopatra -
Virtutea a pOIuncit Tysianei sa vorbeas,c'a. AceaIsta, zimbind, a venit
inaintea ei a zis: Virtute, mindIia indIagostitilor de fecioIie,
te sa-mi ajutoI, sa fiu Hpsita d'ecuvinte, dat fiind s-au
mnllte variate discuIsuri. Eu renunt 1a introducere pIegatire
aperceptiva, pentru ca, zabovind cu imp1etirea unui exordiu potrivit,
ma tem ca ma departa de sUbiect. Ce Jucru maret, minunat pretios
este '
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
103
DUll1nezeu da instructiuni Levitic adevaratHor israeliti CUll1 sa
serbez,e$i s,a cinsteasca adevarata Sarbatoare a Corturi1or le spune ca
fiecare trebuie sa-$i ill1podobeasca cortu1 sau cu curatia ll1ai ll1ult decit
cu ailte podoabe. cita cuvintele Scripturii, din care va reie$i fara
tagada cit de ll1are, de placnta de draga ii este lui DUll1nezeu virtutea
curatiei: a 15-a a a 7-a, cind veti aduna roadele pall1intu1ui,
sa serbati DOll1nul 7 zile ziua a 8-a sa fie d,e od'ihna. ziua
intiia sa luati rod frull10s din pom frunze de Hnici ramuri de copaci
stufo$i$i de sa1cii de cactus sa va bucurati inaintea Domnului DUll1-
nezeului vostru 7 zHe, fiec,are an. Aceasta este leg.e ve$nic;a
urll1a$ii Sa serbati aceasta sarbatoare 1una a 7-a. ba!>ti-
,lui Israil sa .locuiasca corturi, ca sa :;;tie urll1a$ii VO$tri ca am
sa 10cuiasca corturi fiii Israil, cind v-am scos din pamintul
Egiptului. vostru (Lev. 23, 39-43).
1a litera Scripturii sensu1ei), ca
pe nu pe fructe ca - cred ca
aceste prescriptiuni au fost date. legatura. cu cortul, cum sa fie confec-
tionat acesta, ca cind Dumnezeu se bucura de podoabe pieritoare, pe
care Ile pregatesc din copaci, neavind de bogatia bu-
viitoare (Evrei 10, 1). (Toate) acestea sint ca umbre
fara care refacerea cortului
pamint, pe care iara$i il vom primi,
mHeniu1 $aptelea; atunci vom serba marea sarbatoare a adevaratei
Sarbatori a Corturi.lor creatie noua lipsita de durere; roade1e
pamintn1ui fi ultima recoltare, oamenii mai
mai fi nascuti, se ya odihni de 1ucrarile Sa1e.
ca 6 zile a creat cerul a terll1inat tot
universul, a $aptea s-a odihnit de 1ucrarile pe caIe 1e facuse
a binecuVJHta,t zina a 7-a a sfinti't-o)) (comp. 2, 1-2).
sa-i afierosim 7 zile din luna a $aptea, atunci clnd
roadele s-au copt, a vrut sa spuna simbolic ca 1umea va ter-
mina de parcurs a1 7-1ea, atunci cu ade-
varat aeatia 1umii, se se bucuIa)) alatuIi de (cf. Ps.
103, 31). Caci, chiar $iacum cIeeaza, toate se fac
ter'ea Sa : pall1intu1 da inIca roadele s,a,le, apele in va1u-
rile 1Ull1ina se mai s'epara inca de (intuneric), se mai oa-
meni, soarCIle rasare la zilei$i la inceputu1
tii; patrupedele, animaI1e1e sa!lbatice, reptilele se nasc din pamint, iaI
pe$tii din substanta umeda. timpurile se plini
va inceta sa mai lucreze 1a aceasta creat'ie, a 8-a,
ziua cea mare a va avea 10c serbarea Cortului nostru dedicata
104
METODIU DE OLIMP
Domnului, a1e carei sImboa1e sint spuse Levitic pe care trebuie sa 'le
examinam cu grija pentru a descoperi adevaru1 gol gollut.Caci se spune :
atunci cind iIIlte1eptu:1 va auzi acestea, va mai inte'lept, va inte1ege
parabo1a cuvintu1 obscur, maxime1e ghiCIitorile inte'lepti1or
1,5-6).
De aceea, sa se oei care n-au patruns adincurile Scripturii
au aezut ca legea profetiitrebui,e interpretate liter,a1; pentru ca,
preocupati de ce1e au preferat bogatia ,exterioara ceIei
spiritua,le. Scripturile au dub,lu 'aspect, anum'e) e1e reprezinta tre-
cutul.;;i Dar cei neminto.;;i s-,au de ila
drumul norma1; ei vad ,in typurHece\lor viitoare ceva ,care s-a petrecut
cum este scris. de exemp1u, referindu-.se junghierea m'ie1uQui,
aC$tia socotesc ca ta:ina mielUJ1uieste doar am'intire ,asa1varii isreeH-
tilor din Egipt, atunci ,cind, nasouti Egiptului,
au fost scu1vati pentru ca au inro$it cu praguri,le oaselor 10r. Ace.;;Ha
socotesc ca ,aceea ,era sim'bo1 ce descoperea mai dinainte
junghierea Hristos, ca sufletelle pecetluite cu singele fi sal-
vate de minie cind lumea y,a ,ar<1e naJscuti ai 1ui
fi exterminati, pentru ca ingerii se atinge de cei
ca:re ,ave.:!. ca pe pe:cet,e, singele(lui

Deci, ca ace$tia socotesc istorisiri,le drept simp1e in-
timp1ari ale trecutului umbra ce!10r viitoare, refuza sa admita ca
simboa'le1e.;;i imaginile prefigurat ad,evarul. Pentru ca legea este
prefigurare umbra a imaginii, adica a Evangheliei, iar imaginea -
Evanghelia - (prefigureaza) insu,$i care se va face cunoscut
Ia a doua venire a Precum Legea ne-a facut cunoscute mai
dinainte insu$irile Bisericii, Biserica ne-a facut cunoscute mai dinainte
insu.;;iri1e veacurilor celor Deaceea, - cei ce am primH pe Hris-
tos care a zis: Eu sint ,adevarull - ca prefigura-
ri1e au incetat; ne avintam catre adevar$i descriem mai chipul
sau, caai inca pa'rt'e '1n pentru ca iJnca n-a
,1a ceea ce este desavir$it, imparatia cerurilor invierea;
cind veni), va cunoa.;;terea Cor. 13, 9).
Atunci, corturHe noasrtre a1e tuturor se reface, oase,le se
reuni cu carnea corpul va invia. Atu,nci vomserba pentru DomnuJ.,
toata straIucirea ei, bucuri'ei,atunci c1nd vom lua 1napoi nestri-
CCUC1,une, corturi:e car,e mai mur:i, nJici s'e mai
descompune pamintul mormilIltului. Caci cortu,l nostru era mai ina-
inte nepieriItor, dar din cauza nesupunerii a fost antrenat spre cadere
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE 105
ruina; dar Dumnezeu a dez1egat pacatul prin moarte, pentru ca omul
pacatos sa nu fie nemuritor traind odata cu el pac:atUlI, sa fie vec'i
condamnat. Deci, de aceea, trupul a murit, nu fusese sau
sufletUJI s-a separat de trup pentruca prin moar,te sa fie
ucis pacatul, ca sa nu mai poa,ta trai ce1 mort. Deci, murind
nim1icit pac:atUJI, inviez i,aTa;;i nemuritor Iaud pe Domnul, cel ce a min-
tuit moarte pe fiii (Sai); prescriptHIor legH, eu
s,erba sarbiHoar,ea poruncita d,e Dumnezeu cu cortul, adicatrupul
dobit cu fapteIe cum EvangheIii se ca fecioare'le
au Jua,t cu de cite Iumini.

Sarbatoarea c!Ol'turi,lor este ziua AtuncJ, prima zi
a ziua judecatii, cind ,intrebata daca mi-am impodobit
cortua cu cele ca m-am impodobit cu r,a-
muri1e castHatii cu roadele virtutii. Haii sa cercetam ceIe ce urm'eaza :
zic,e, sa va .luati rod frumos din ramul'li de
de saIcii de c,actus$i sa va bucurati inaint,ea Domnu,lui Dum-
nezeu ('Lev. 23, 40). cel m,ai frumos alrlemnului, zic iudeii (cf.
Ier. 9, 26; 44, 7; Fapte 7, 51 Rom. 2, 29), este Iamiia, cauza ma-
r:imii se Sfte:SIC sa Stpullla ,ca cu ilamHe,
caruia toate patrupedeIe pamintuIui sint de ajuns a-i
aduse jertfa (IIem!Il!eIe) a intreti!Ile focu1 (.Isaia 40, 16).
Dar, oam,eni tari 1a cerbici'e, daca i1amiia este (fruct) frumos, stru-
gure1,e este mai frumos? dar rodia? dar marui1 cele:laHe fructe
care sint superioare Himiii? Pe buna dreptate, Solomon,
toate aceste (fructe) frumoase, trece cu vederea doar
lamiia. Dar a,cel$'ti nu inte1eg vietiicare cre$teain
paradis acum Biserica da rodu,l frumos striiluc\tor cre-
dintei. astfe1 de rod trebuie sa aduc:em i:n prima a sarba.torii,
aa tribunai1ul ,lui Hristos. Daca avea un de
rod, nu putea serba impreuna cu Dumnezeu nu vom par.ticipa.
dupa spusa lui rla prima inv,iere. ca pomul,(vie\ii) este In.-
te1epciunea, cea (cf. Inte1. 1ui Sir. 4 Prov.
8, 22). Zice profetu1: ,<Ea este pom a1 vietii pentru cei care catre
ea, ofera cei10r care se sprijina pe ea ca pe Domnul
3, 18), este sadH linga cursurile apelor, care-$i va da rodul 1a
vremea .5a (Ps. 1, 3), 'es,te invatatura, Iub!i.re pri,ceperedata Ja timpul
cuvenit ce10r ce 1a ,ape1e Ce1 c:e nu crede Hris,tos
intelege ca el este principiul pomul vietii, aoela oare nu poate sa ,ar,ate
Dumnezeu cortuIl sau impodobiJt cu cel frumos ce[e mai
106
METODIU DE OLIMP
frumoase roade, cum va parHcipa la sarbatoare? Cum se va bucura?
Vrei sa (care este) rodul frumos al pomului ? Cerceteaza cuvin-
te1e Domnului nostru Iisus vei ,aHa ca ele sint mai frumoase
decit fiii oamenilor (Ps. 44, 3). Fruct frumos a dat Legea prin (grija)
Moise, d,ar era de frumos oa Evanghelia. Pentru ca a'ceea era pre-
umbra a lucruri,lor celor viitoare, pe cind aceasta este ade-
varUll Harul vi,etii (cf. Ioan, 1, 17). Frumos era rodul profetilor, dar
de frumos ca a1 EvangheHei, care este nemurirea.

Zicind : Sa va luati prima rod frumos din tufe de
(Lev. 23, 40), face indirect indemn la punerea practica a invataturilor
divine, care duc la infringerea poftelor, la indepartarea pacatelor, ,la cu-
ratirea Pentru ca se cuvine sa fim curati
cu virtuti, cu cugetul curatit de gindurile care
il intuneca, sa facem intocmai ca vaduvad'espre care vorbe;;te Evan-
gheHa, care a gasit banutul dupa ce a arunoat gunolul: sa indepartam
patimile care intuneca sufletul care se inmultesc din cauza nestator-
niciei negHjentei noastre. urmare, ce1 ce se sa ajunga la
sarbatoar.ea acelor cor1uri sa fie intre sfinti, ace1a sa
aiba cu sine primul rind fructu1 ce1 frumos, (adica) credinta, apoi
manunchiuri (de finic), (adica) imp1inirea poruncHor Scripturii; sa aibii
apoi ramurile cele stufoase, adica Se inte1ege prin stu-
foase iubirea, pentru ca ceea ce este d,es este de rod; are
e,l goluri, ci totnl e1 plin,atit lastarii cH tuIlpina. La fe1 este
iublrea: ea nicicind nueste (goa'la) nira rod. Pentru ca, intr-adevar,
d,aca vinde bunurile mele 1e da saracilor, da,ca da ,trupu1
meu sa fie ars da,ca aveaatita cre'dinta sa mut munti:i,
iar dragoste nuam, nu sint nimic Cor. 13, 2-3). Prin urmare, dra-
gostea este pomul cel mai bogat fructe dintre toate
cite exista, ea este cea inc'arca,ta de harisme.
ce ramuri se cere sa luam cu Ramuri de salcie,
zice, prin ramuri de salcie vrind sa spuna: cum rezulta
din cuvintul profetului, care zice ca dreptii cresc ca iarba mijlocul
apei ca s.3.:lciile pe ma:1ul apelorcurgatoare (Isaia 44, 4); dar, mai
presus de toate (Dumnezeu) sa ,aducem, pentrua ne impodobi
cortu1, ramuri de cactus, pentru ca arbore1e poarta nume1e castitatii;
cu el se adauga uHima podoaba celor spuse mai inainte. Sa piara, deci,
cei ce duc acum viata de din cauza plaoerilor 10r, resping
castitatea. Caci cum vor veni impreuna cu Hristos 1a (aceasta) sarba-
toare, cortu'l 10r cu ramuri1e cIastitatii, cu aceasta
'BANCHBTUL SAU DESPRE CASTITATE
pIanta cu adevarat divina? Cu aceasta sa-:;;i incinga coapsele cei care
veni Ia acea de nunta. Sa cercetam Scrip-
tura:;;i vedea ca Cuvi:ntul oastitatea drept
cununa virtuti.
inviita ca ea straIuci fi de trei la inviere
ca ea nimeni va avea parte de Pe aceasta sintem
cuHivam oa,re am facut feci.oriei. Pe
a.ceasta, insa, practica cei care traiesc castitate cu ei
fac sa creasca ca ramurele castitatea, dar sa atinga
cu,lmi, nici sa ajunga - ca la - ramuri mari. ,Insa, chiar daca ramu-
rile de ei sint mici, este ca s-au de problema
oastitatii. Nu sItau lucrurilecu oei insetati de Ace:;;ti.a, de.:;;i nu
desfrineaza cu femei straine, insa, mereu de gindul impreu-
narii cu legitima, cum participa acea Cum se
bncura fara fi adica cu ramurEe de
cactus ll-au dat ascUIltare Cei carc au sa fie ca
cind ll-ar avea 7, 29).
v
De aceea, zic eu, cei insufletiti de sa pretuiasca
fi'ira incet,are castitatea drept Iucru
de Pentru ca, viata cea lipsita de durere,
oricine nu se va afla cu ramurile castitatii nu se va bucura
de fiindca ll-a implinit Dumnezeu nici pamin-
fagaduintei nu va pentru ca ll-a serbat mai inainte
rea c!ei care serba Sarbatoarea intra
iin sfint; numai ace:;;tia ajunge sa intre intempIu
cetatea Ilui Dumnezeu, a:;;a cum arata prefiguraTile ce au avut loc
iudei. Caci, precum aceia, ie:;;ind din Egipt au
dupa aceea au intrat pamintn1 nigaduintei, 1a fe1 (facem)
din Egiptu1 acestei v,ieH pornind catre cea1a1ta viata, ajungem
la inviere, J,a adevarata a corturHor inaItind
cu roadele virtutii, prima de sarbatoare a
ziua jud'ecatii, serbam impreuna cu mileniul de
zile, c'el adevarat.
nrmind 1ui Iisus "Care a strabatutcerurile (Evrei 4, 14),
venim ca aceia, dupa pamintuJ fa-
gaduintei, ceruri; mai raminem spus,
noastre nu mai sint acelea:;;i, pentru ca dupa mi1en1u, ele s-au
malt di.n paminteasca f?i stricacioasa ,alta frumoasa ne-
stri1cacioasa, a,semeni ingerilor. serbare.a 'in-
108
METODIU DE OLIMP
vierii, fecioarele, v,om ,trece din locul a1 cortuilui spre
locuri mai inalte:;;i mai sublime, ne vom sui inacea ca.sa mai presus
de ceruri, casa) lui Dumnezeu striga,te'le de bucurie:;;i .. n
tul de sarbatoare (Ps. 42, 4), a:;;a cum zioe psalmistul.
Acesta este, Virtute, covorull pe oare J.-am r1eaHzat dupa putere.a
mea, pe care ti-l
u b u J 'tare nerabdator, Grigorie, sa ,aHucum a reactio-
nat Domnina. Sintsigur ca ,er,a 'tare ne1ini:;;tita, ca inim,a ii era tudburata
ca se temea ca nu cumva, sa nu gaseasca potrivite sa
s,e expr,ime m.ai prejos dec:it feoioar,e[e care vorbisera Pent,ru
ca ma intreb: Oar,e, ,cea mai de spns ea, ,care a vorbirt: uiltima?
G r 9 r e: Da, Euboulion,s-a ,:;;i inca mult, -
mi-a spus Theopatra -, dar fost lipsitadecuvinte. Dupa ce a tenni-
nat Tysi.ana, V[rtutea :;;i-a arunoat privilrea 'cart:re .a zi.s: VinlO tu,
fiioa c'a sa desavir:;;im
Discursul : Domnina

Imbujor,ata abia tinindu-:;;i respiratia, Domnina s-a ridicart: '5i
a sa-i vina ajutor. Dupa ce s-a
rugat - a zis Theopatria - a prins curaj :;;i ,apucind-o U\ll fel de
d'ivin, a zis: Virtut'e, Ilasind la parte prea
lungi, pentru a nu pierde prea mult timp cu secundare, voi
intra direct subiect. Fac pornindde :la principiul ca nu este
bine a face digr'es'inni, de a rostd. vorbe ure-
chile, de ,a eluc'ida probIlem.a De aceea,
intra direct subiect, pen,tru ca deja ,este timpu,l.
Nimic, fecioare, nueste atit de omului pentru desavir-
:;;ire precum oaSltitatea. Ba singura conduoe suf1etul precum se
:;;i-l de in1tinaciunile acesrtei J.umi. De cind Hr>istos
ne-a invatat s-o practicam 1:;;1 ne-a descoper'i.t frumusetea ei de
trecnt, imparatia celui raua fost nimicita. Ila (Hristos) toti oame-
nii erau robi:i celui rau dintr,e ,cei de demuH [l-a bineplacut
legea nu era sufi.cienta pentru ,a ,eHbera destrica-
ciune, cind fecioria, luind 10cU!1 legii, ,a stapinit peste oameni la
porunca ilui Hristos.
Cei de demu1t ll-ar fJ fost impin:;;i adesea Ja lupte, ucideri,
idololatrie, daca dreptatea dill1 lege ar fi fost capabila sa-i
mintuiasca. (oamenii) se gas,eau incetare mijlocul a mari
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE 109
numeroase nenorociri. Dar, de cind Hr'istos s-a nicut om im-
podobit trupul cu armura fecioriei, tiranul cel crud, necumpa-
tarii a fost invins, iar pa,cea credinta domnesc (peste tot); oamenii
nu mai sint idololatri ca odinioara.

Dar, pentru a las,a impresi,a ca ma folose.sc de soHsm,e, ca ma
i\Iltemeiez pe presupuneri pentru a arata ca am dreptate,
amilIlti profetie din Vechiu.l Tesrtament, din Carrtea
de unde rezulta clar sa domnia castitatii a de mu1t pr,ezisa; acolo
se spune: Copacii au unga rege oa sa domneasoa pesIte
ei. au zis maslinului: peste Dar maslinUil l-e-a zis:
Oar,e, renunt,a la grasimea car.e glloria me.a inaintea ,1uI Dum-
nez,eu a oamIenilor pentru a veni sa stapinesc peste copaci? au
zis copacii smochinUIlui: peste Dar .smochi-
,le-a zis : renunta la dulceata J,a fru.ctul meu minunat pentru
a veni sa domnesc peste copaC'i? au zis copacii V'itei de vie: Dom-
peste le-a raspuns vit,a: r.enunta la vtnu[ meu, care
inima oamenilor, perntrua veni sa stapinesc peste copacI?
,au zis copacii spinului: pesIte a raspuns
spinul copaci1lor: Da'c'a, intr-adevar, ma ungeti rege peste
incredintati adapostului meu. Daca foc va din spin va
misItui cedrii Libanului (Judecatori 9, 8-15).
Es:te olar caa'ceste.a s-au zis deSipre copacii care cresc pe pa-
pentru ca fiind fara viata binefIixati cu radaciniIle
pamint, s-ar fi aduna rege. Aceasta pericopa se
refera la sutlete, care, de Intruparea Hristos se napustisera
spre copacul paca,telor. IadTes'indru-se Dumnezeu, l-au
rugat sa aiba mHa de ele, sa domneasca peste ele mi.Iostivirea
Sa, pe care Scriptura 1e ,reda sub forma maslinnlui, pentru ca este
binefacator pentru esrte r,emeIdiu impotriva a
obose.lilor de lumin,a. A1imentata cu u[ei, orice lampa
lumina. La fel DumInezeu :esrte remediu
impotriva a ajutoiral omenirii hrana pentru ,lumina
inimii.
cu atentie, cumva face aluzi,e aici ila legiIle date (de Dum-
nezeu de la pr,imul om la HrIstos, legi pe oare diavolul
le-a c'ontrafacut penItru a ne,amul omenesc? Intr-adevar,
f,ace aluzie la porunca dala omu1ui Paradis, pentru ca atunci
acesta a fosIt amagiit, acoperH goliciune,a cu frunze de smo-
chin. Vita de cea (folosita) de Noe, pe vremea
d1n cauza carei-a, pe cind aadormit, a fost batjocorit. Maslinul
110
METODIU DE OLIMP,
de legea data pustiu lui Moise, iar smochi!t1ul de legea
mintuitoare a lumii (venita) pri!t1 apostoli, pe!t1truca de ei am i!t1vatat.
castitatea, pe care diavolul n-a putut s-o strice. De aceea s-au tran,s-
mis 4 evanghelH, pentru ca Dum!t1ezeu a a!t1untat omenirii de 4 ori ves-
tea cea buna pentru ca ac'eastoa a fostedu,cata prln intermediuil a 4
legi, aJe caror perioade sint c:lar indicate de deosebirea fructelor. Smo-
chi!t1ul, prin dnlceata (fruotului s>au) prin ne
de viata omu1ui paradis inai!t1lte pecadere, viata plina de
desfatare. Dar nu numa,j acum, ci al,tadata i!t1 Scriptura, fruotu,l smo-
chinului desemneaza ceva mai bun. Vita, pri!t1 bucuria ce a adus vinul,
ei celor izbaviti de la minie potop, de trecerea omenrirH
de ila starea de teama la starea de bucurie. Masl:inuJ,prin
uleiul pe oore-,l produce fructul sau,aminte$te de !lni Dum-
nezeu: dupa potop, Dumnezeu iara$i$i-a aratat mHosItivirea Sa catTe
oamenii cei rataciti, le-a dat lege, s-a aratat u!t1ora dintre a hra-
nit cu lI:ntdelemn flacara virtutii, care eraca stinsa.

sfir$Lt, spinul simbolizeaza castitatea ;el a fost numit de ca-
tre unii cactus. Probabil ca din cauza afinitatii ce are cu fecioria,
a primit doua nume: s-a zis spin dinoouza ca este iiIlf1exib11
fata placerilor; s-a zis agnus castus, ,din cauza insu$irii lui de a fi
pur.
Se spune ca IHe, fugind d,e Izabela, s-a mai (umbra)
unui spin; a fostascultat, a fost intarlt a primit hrana. A1;>adar.
copacu'l s-a :transformat de azil pentru ce[ ce a fugit de place-
rile e-l, care, de la venirea Jui Hristos, printul castitatii, dom-
ne$'te pes-te oamenJ.
Prescriptiunile prime!Ior 1egIi, a celorde pe vremea lui Adam, a
lui Noe a lui Moise, au fost neputincioase sa mlntuiasca omu,l; sin-
gur codul de ]egi cuprins de Evanghelie a mlntuit toata lumea.
Se spune smoch'in n-a domnit (prin trebuie sa
telegem pe oameni,iIar prin smochin anumite porunci), pentru ca, dupa
cadere, omul a voit din nou sa He condus d,e virtute, sa nu fie 1ipsit
de [1estricaciune de frumusetile parad,isului; dar pacatuind, a fos,t
alungat departe, ca s,tar,e sa aiba parte de nestricaciune.
Dupa prima lege fost transmisa prin int'ermediul lui Noe;
d,aca ar fi respe'ctat-o, aceasta i-ar fIj dat putere-a sa se mintuiasca de
paoat. Daca cu1tiva dupa puterile saIle, ea avea sa-iaduca Hni5tea.
indepartarea relelor bucuria,a5a cum via da celor care
grijesc. Dar aceasta. lege n-a domInit peste omenire, pentru ca., toata
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
111
staruinta Noe, omenirea s-a supus. Abia cind apele ii asaItau
ii ine,cau, oamenii au i'l1ceput sa se caiasca sa promitEi ca sc
supune porunci,lor. Dar rugamintea d,ea fi sub pro-
tectia ei de catre cel care da.duse ilegea, este respinsa cu dispret. Ras-
punzindu-le, Duhul le repro!,>eaza ca au neglija't Jegile pe care le-a dat
Dumnezeu oamenilor, pentru ajuta, a-i mi'l1t.u.i a le aduce bucu-
rie, ca ll-au fost ca Noe ai sai. le zice, sa ajut pe
cei fara de minte, care deosebiti cu nimic de Ilemnul uscat, pe
care m-ati ascu1tat mai inainie cind v-am SPu.s sa fugiti de cele
prezente?

Respin!,>i fiind ace!,>tia, ca nedemni de grija divina din cazind
omenirea gre!,>eala, Dumnezeu a dat lege, pe vremea M'oise,
care avea menirea sa domneasca peste omenire s-o indrume spre
dreptate. Dar oamenii i-au spus adio s-au indre.ptat pentru >timp
catre De aceea, Dumnezeu i-a dat prada razboaielor, sur-
ghiunului captivitatii a refuzat sa-i mintuiasca a'tunci cind, dupa
ce fost destu1 de au invocait ajutoru1 Sau !,>iau promis
sa se supunii poruncilor. Dumnezeu s-a milostivit a patra oara
de om!;ii a trimis casHtatea ca sa domnea,sca peste om - pe care Scrjp-
pe drept nume;;te Spill1. Aceasta face sa dispara placerile ame-
ca daca Se supune fara r,ezerve toti l!;ii se
cu ad'evarat, pe toti ii nimici cu foc pentru ca dupa ea v,a mai fi
nici lege !;ii nici invatatura, ci numa[ judecata foc.
Din aceasta cauza, de acum omul a inceput sa praotice drepta,tea,
sa creada cu tarie Dumnezeu !;ii sa respinga (uneltiri1e) diavolului.
felul acesta, castitatea se arata mult folositoare de mare aju.tor
pentru oameni numai pentru ea putut me!,>teri rival,
cucare sa amageasca pe om, cuma facut pentru celela1te porunci.
V
Smochinul, fructuil duJ.ce (coroanei) sale,
te, precum am zis, de viata pilina de d'esfatari din parad,irs. Dar, diavo-
cu sfa,turi,le a reU:$it sa prinda pe om cursele s,a,le sa-l ill1-
departeze de la acest nlOd de viata ;el l-a convins sa-$i acopere goli-
ciunea cu frunze de srnochin, adica sa se lase prada anima1ioe$te pla-
cerilor s,enzuale. Aminte$te, apoi, de cei oe s-au salvat de 1a potop,
care, gindindu-se la via bucuriei spi.rttuaIe,au fost imbatati bau-
tu,ra f,a,llsa dezbraca,t fiind omul d,e v,irtute, a fost fiicut de rU$ine.
Ceea ce spun acum se va clarifiaa mai tirziu.
112
METODIU DE OLIMP
Puterea totdeauna imita la chipul virtutii ,a1 drep-
tatii, nu pentru ca sa fie practicate acestea, cd pentru a iru;;ela pe oa-
meni. Pentru ,a d,a mortii pe c:ei c,ar,e fugeau de moarte, se
pe dinafara cu chi'Pu1 nemuririi f,e1u[ acesta vrea sa fie Juat drept
vi,e, ca una c'are dulceata bucurie; se
11, 14) pe mullti cu aspectu1 ex-
pietatii. Dea1tfe
'
1, 1[1 se spune c'a sint fe1uri de
de vJta : Sint fruct smochini cu fruct
am,ar (Ier. 24, 2), ca este un oare inima (Ps. 103,
15) U[l care este venin a,l a
(Deut. 32, 33). Dar de cind ,a lnoeput sa peste
castitatea, ratacirea a - a
nimicit rautatea - ,iar ce1 adevarat, cel1 adevarat
via cea adevarata dau rodul precum a
cind ,a zis: curaj, , bucrura-te te pentru
ca a facut 1uaruri marJ. Aveti curaj, anima[e a,le
pentru ca suprafata pustiu[ui s-a umpJut de verd'eata, pomu1 da,t
sau, iar au puterea (f,irii) Iar fii
va Dumnezeu1
pentru ca v-a dat pentru dreptate 2, 21-23). nu-
Viita - ,a1 caror ajuta pe fiii
Sianului sa duca viata - porunoille oare au rodlit dupa
intru.parea Cuvintu1ui, atunoi ,c,ind castitaItea
inainte, a impiedicat paralliza't cauza
all mu1tei rataciri. Adevar,ata vita.c;;i ,adevaratul1 nu ne puteau
of,er,i ca hrana pentru vi,ata,atita timp cH ce,l
neadevaratexpunea gama vari,ata de Dar 'dJtunci
ciInd a usc,at (smochiniIi) cei a zis ce1ui cu
fru,ct ,amar : Deacum sa nu mai veac (Ma'tei 21, 19), ,atuncd
adevarati au hrana dreptate 2, 23).
Se Lntimp[a ca vitaest,e raportata pe cind
chinul 1a Duhu1 Sfint; aceasta pentruca
i,ar Duhu1 le vindeca. De aceea se <lud Iezechia
ca m,aIi puna pe rana un amestec de - adica fruc-
tUil Duhullud' - pentrua se vindeca, pentru a fi vindeoat de
iubirii, Pentru ,ca road,a zice el, este
iub,irea, bncuri,a, pacea, rabdarea, credinta, blindetea,cum-
5, 22). Aceasta ,d.in mu1tei sa,l,e
fetul ,a Z,ice Mihea: $i s,e va od,ihni sub vita
sub sau, fara sa fie tuIlburat de ciIleva (Mihea 4, 4). Este
evident ca cei ce se refugia se sub Cu-
Se de cei oare inimile.
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
113

Ca maslilIlu1 simbolizeaza data pe vreme,a ,lui Moise, rezulta
cuvintelle Zahari,a, care zi,ce: oare vorbe.a cu mine
s-a m-a 'trezit, rar.';>a oum om d,j([1 mi-a zis:
Ce ,ai vazut? Iar eu i-am raSPUT1S: Am vazut de aur, dea-
supra ,lampa doi maslini, unul de-a dreapta aJtull de-a stinga
lampii. du.pa putin timp a intrebat Ce mas>linii
de-a dreapta de-a stinga ilampH cele dOUd ramuri de masHn spri-
jinite ,de cele dOU'd mmere a,le lampii? raspuns ingerul a z,is:
sint fii ,ai rumgerii, oare stau ,a,lMuride Domnnl a tot
ei Sl([1t aceJe pUiteri intiinascute care pe Dunlnezeu;
care casa s,a, intermediul r,amurilor de maslin, darUiiesc uleiul
spiritua1 al1ui Dumnezeu, pentru ca sa stra,luceas,ca lumina
de Dumnezeu. CeJe l'amur,j de maslin Legea Pro-
fetii, pe care Hristos Duhu,l Sfint le-au facut sa rodeasca. Ele s,im-
faptull pe cind Lege.a Profetii aduceau castitatii
doar pina vremea 11 face sa dea rod. Pentru
cine fi stare sa pe Hristos i!;)i pe Duhul }([1 plenitudinea
Lor, daca preaJlabill nu s-a curatat princastitate ? Castitatea face trupu-
rile ne suf1etele inca din copilarie
pentru glorda de ,dinco,lo, ea lIle y,a numele ei, cu
putine nutrim mari sper,ante. De aceea, pe ea tre-
buie prefer,e s-o ,1aUJde ; pentru virtutea faptului ca au
pract.icat-o,au fost Ilogoditi cu Cuvintnl, a1tii pent.ru ca ,interme-
diul ei au de blestemu!l: Pamint pamint te ve,j
intoarce (Gen. 3, 19).
Acesta este, Virtute, discursUJl pe care, dupa puter,i,le me1e, l-am
impletit legatura cu oastitatea. este scurt, dat fiind ca am vor-
bit ultim,a, te rog,Stapina m,ea, s,a-1 cu i([1gaduinta.
Discursul : Virtutea
Desigur, prJmesc 11aud cuvintu1 tau, a z,is Vir,tutea, - m-a asigurat
Theopatr.a. Tu aiabord,at subiectul cu muJJt e,l,a([1, ,totdeauna
la fel de clar. N-ai folosit cuvinte c.are sa desfateze urechi1e asculta-
torilor, ci cuvinte ca1re oheama la ordine v,IgHenta. 'Intr-,adevar, a
pune castitatea inaintea celorlalte moduri de viata, inspoirate d,in mine,
precum a sustine trebuie inaintea ce1or,la1te, inseamna
a formu1a un principiu corect. Multi cred ca ca s,lujesc cas-
titatea, insa realitate sinrt putini. care a cinstesc idupa cuviinta.
Nu, atunciclndci([1eva tine departe trupull de placerHe da'l'
8 - Sfintul Grigorie Taumaturgul
114
METODIU DE OLIMP
stapine$le (porniri), nu cinste$te castitatea, ba, din con-
tra, dezonoreaza '$i putin, atunci cind schimba unele cualtele do-
rinteIe saIe josnice. Nici atunci cind cineva i$i stapine$te trupull,dar
se mindre:;;te cu aceasta $i Ia celelalte porunci ia aminte, nici atunci
cinst'e$te castitatea, ba din contra, dezonoreaza enorm. CeJ care
1$i mentine trupul curat, dar i$i mulrdare$te inima cu mindria ,$i iubirea
de stapinire, este asemeni ceIui ce curate$te blidul doar dinafara.
Nici ce! oare se infumur,eaza cu bogi:itiille sale cinste:;;te, nici cel
care ci$tigul josnic onoreaza - de$i nici din
bunurHe acestei vietinu-l este egal - ba din contra, dezonoreaza
mai muH ca oricare altul. Pentru ca toa,ta bogatia tot aurul es,te
inailntea ei Ca pumn de nisip 7, 9). cel ce se
sine peste masura$i se Ia folosul sau, fara sa poarte
grija de aproapele, cinste$te, dezOlI1:oreaza ace:Ia. dezono-
r,eaza pr1actica demnitate, pentru iubirea $i dragos-
tea de oameni.
urmare, se cade pe de parte sa traim curatenie$i f,e-
ciori:e, pe de ,aI}tasa ne minjim cu faptele rele; pe de p\alrte ,sa
aHrmam tlraim curatenie cumpMare, iar pe de alta sa ne min-
jim paoate; pe de parte sa decla,ram ne intereseaza bunuIIile
acestei lumi, pe de aHa parte sa avem de multe$i sa preocupe.
Se cade, insa, sa pastram neintinate de stricacIune toate m.1du'lareJe
!!1oastre, numai pe unele. Pentru es,te insuIta sa pastram virgine
organele de procreatie, dar si:i avem fecioare limba, vederea,auzul
miinHe sau sa Te avem pe toate acestea feaioaJre, dar inima sa se
d,estrabiHeze mindria minia.
Acela care vrea ,sa $tirbeasc.1 S.1-$i aib.1 toate
simturile curate inexpugnabile - a5a cum inc'hid corabierii C'O-
rabii1e din 'toate partile - pentru ca pacatul sa gaseasca 10c pe
unde sa se strecoare inauntru. Pe cei cu viata supe!1ioara ii pindesc
gre$e1i tot ma,i mari, pentIru cel rau dU$mane$te mai pe cel cu
adevarat bun, decit pe mediocru.
urmare, multiau crezut c.1 castitate se intelege doar sta.-
pinirea poftelor carnaIe au neglijat oelelalte porunci; ace$tia gre-
$it pe buna dreptate, au fost dezaprobati oe ceIe cu adevarat
caste atit cuvint, cH fapt.1. Ac:estea fiind zise,am aratat cum
trebuie sa fiie fecioara. Cit despre oare ati sustinut succes
inaintea mea aceasta intrecere oratoric.1, declar pe toate victorioase
$i insa, ii dau ThecIei cunUI1a cea mai m,are:;;i pe cea
mai bogata, pentru ca ea a straIucit ceI mai mult este prima intre
BANCHETUL SAU DESPRE CASTlTATE
115
Acestea zicind - a relatat Theopatra - Virtute.aa poruncit ca
toate sa se ridice ; stind picioare sub cactus, ele aveau sa inalte Dom-
nulUii dnpa cuviinta unimn de multumire, sub conducerea Theclei.
Deci, dupa ce s-au ridicat, Thecla - stind mijloc la dre,apta
Virtutii - a cintat stihuri1e unui psalm la care celelalte fecioare, adu-
nate 1ncerc, ca forma decor, i-au raspuns cu refrenu1 :
sa 1 m 1 : Pentru Tine, Mire, ma pastrez curata i;>i, purtind torta stra-
lucitoare, intimpinarea Ta (cf. Matei 25, 1-12; Luca 12', 35). Din
inailtnl cerului, sunetul unui glas ce tJrezei;>te mortii s-a auzit zicind:
Veniti, fecioare, ve'i;>minte albe, veniti cu oandelele voa.stre intru
irntimpinarea c'e se arata la Rasarit! inainte ca Dom-
nul sa treoaca pragul vostru.
Pentru Tine, Mire, ma pastrez cu.rata ...
s a 1 m 2 : Am nesocotit fericirea muritoTlillor, ce se transforma sus-
pine, dragostea i;>i desfatarileacestei vieti sub bratul Tau de viata
purUitor, mi-am cautat refugiul, pentru frumusetea Ta s-o contem-
plu veci, Prea Fericite.
Pentru Tine, Mire, ma pastrez curata ...
s a 1 m 3: Camera a,l trecatoare ile-am parasi,t
pentru Tine, Stapine, haine nepatate am venit pentru a eu
impreuna cu Tine camera aducatoare de fericire.
PeillJtru Tine, Mire, crurata ...
s a 1 m 4: Am scapaJt: de nenumaratele ademenir:iale balaurullui, am
suportat vapaia focului atacurile ale fiarelor,
venirii Tale din cer, Prea Fericite.
Pecntru Tine, Mire, pastrez cura,ta ...
s a 1 m 5 : Am uitat de patria mea, Cuvinte, am uitat de corul fecioa-
re10r, de mindria mamei a neamului meu$i am dorit Tau, Hris-
toase, pentru ca Tu ei;>ti totul pecntru mine.
Pe[1jtru Mire, ma ...
sa 1 m 6: Bucura-te, Hri,stoase, 1umina ,cea neapusa, datatorule de
viata, i;>i ac'es,t pe care inalta corul feciocurelor Tie,
floare a perfectiunii, iubire, cumpatare, intelepciune, cuvinte.
Tine, Mire, ma pasitrez cura'ta ...
s a 1 m 7: Deschide-ti portt1e, Regina, stralucit impodobita
te-ne camara ta de nunta, Mireoasa, tucea cu trupul fara prihana
cu suflu curat. Cu haine caa1e t,ale ne-am a'i;>ezat ilinga Hristos
pentru a-ti clnta clntarea de nunta, tie, Mladita.
Pentru Mire, ma pastrez cura'ta ...
16
METODIU DE OLIMP
s a m 8: Acum varsa lacrimi amar,e, adinc striga cu jale
fecioare1e afar,a camarii, pentru ca, stingindu-se 1umina can-
de1elor 110r, n-au mai ,ajuns sa camara bucuriei.
Tilne, Mire, ma pasltrez cura.1.a ...
s a 1 m 9: Acestea au parasit drumulcel sfi<nt, s-au angajat pe drumu-
rile acestei vieti, au neglijat, sa mai procure
purtind candelle al ,caror focse stinge, ele suspina din
inimH 10r.
Mire, ma pasitrez curata ...
s a 1 m 10: Cupe pHne cu dulce nectar ni-s puse inainte sa bem,
fecioare ! Este bautura cereasoa care Mir,ele a pus-o inaintea acelora
care au fost chemati la
Pentru Mire, ma pas,trez cura.ta ..
s a 1 m 11 : Abeu, cel ce strMucit a pr,einchipuit moartea Ta, Prea Fe-
ricite, a zis de singe cu ochii catre Icer : De mina fratelui am fost
fara mi.la, Te rog, prime$te-ma, Cuvinte.
Pell1ltru Mire, ma paSltrez ...
s a 1 m 12: Cu premdul castitatii ai pelosif,
Tau prea iubit, pen1tru ca fHnd 1iritcu forta spre patul uciga$, de fe-
meia aprinsIa de pofte, el nu s-a lasat fugind 'a strigat:
P,entru Mire, ma pa,Sltrez ...
s a 1 m 13: Ca pe n1ielul$ea a adus Ieftae aa altar pentru a fi jertfita
Domnului pe fiica sa, oare nu barbat. Iar eoa, care se asema-
na Prea Fericit'e, cu glas mare striga :
Pentru Tine, Mire, ma pastrez curata ...
P,s a 1m 14: Cu dibacIe a ucis pe capetenia curajoasa
Iudith, cu frumusetea ei l-a ademenit,dar $i-a murdarit trupul ei, ea,
iiI. zis ,triumfatoare :
Mire, ma pasrtrez ...
s a 1 m 15: Vazind cei doi judecatori trupul Susanei, innebull1liti de
dragoste, au zis: femei,e, dorim sa impartim patuJl tine ,ascuns.
Dar ea a zi,s cu glas tremurator :
Tiine, Mire, ma eoura1ta ...
s a 11 m 16: muieraticilor, prefer sa mor decit sa patez patul con-
juga,l decit sa sufar chinurile focul1ui ped,epsei
Hristoase, de ace$ti
P,enJtru Mire, ma paSltrez ...
s a 1 m 17: Tau, 001 ce boteza multimile apele
prea curate, a fost uci,s pe nedrept de u!n barbat mustrat pentru desfriu.
J,ar cind udla cu sringele sau tarina, striga catre Prea Feric'it,e :
PeiJ1ltru Mire, ma cruralta ...
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
117
s a 1 m 18: Cea care Ti-a dat viata, cea plina de har neatins, fara
de rpriihana, ceacar'e Te-a concerput fara de saminta, pint,ecele ei',
Fecioara, a suportoart alcuza de a tradat patul conjugal insarcin1ata,
strig,a ,eatre TiIne, Prea Fericite :
Pentru Tine, Mir'e, ma pastrez curata ...
s a 1 m 19: Dorind sa vada ziua nuntii Tale, Prea Fericite, ingerii
c,are i-ei ch,ema,tdin ceruri, Stapine,au sa-Ti aduca daruri
haine luminate :
Pell1ltru Tine, ma pastrez curalta ...
s 1 m 20: Pe tine, Fecioara prea curata, Bi,s-erica
cu trup ca neaua cu buzele de aur, casta, fara prihana prea iubita,
te slavesc acum slugille t.ale :
PelI1Jtru Tine, ma pas1trez cnrarta ...
sa 1 m 21 : S-a dus moartea !;ii stricaciunea, durerHe laCrilll'oi1e, tris-
tetea care rodea inimi1e a disparut a stralucit peste muritori
bucuria rlui Dumnezeu :
Tirne, Mire, ma paslt.rez ...
sa J m 22: Raiul JlU mai este gol, pentru ca ce! alungoat d,e intrigile
ale 11 iara!;ii, fara stricaciune, fara teama,
Prea Fericite :
Pell1\t.ru Mire, ma pasif.rez curaJUi ...
s a 1 m 23: Cintind cintarea cea i11oua, astazi corul fecioarelor te
a!;iaza ceruri, s:tapina prea cu albi ,le este incinsa
fruntea, iar miini poarta candele striiJlucitoare :
Pellitru Tine, ma pasif.rez cura:ta ...
s a 1 m 24: Prea Fericite, Tu care locuie'$ti imac:ulate
ale ceru,lui, Tu care fara de !;ii pe toate le tii cu puterea
Ta cea ve$nica, iata-ne, priml$te-ne impreuna cu Fiul Tau,
deschide-ne noua portile vietii :
Pe[ljtru Tine, Mire, ma pas1trez curata ...
u b u ,1 Grigori,e, pebuna dreptate ,a obtinut
G r 9 r e : Da, pe buna dreptate.
u b u ,1 d,ar oe-mi trece giInd! cnmva sltraina din
Telmesos a tras cu urechea de pe afara? M-a!;i mira sa fi ramas lini!;i-
trta, aflind despreacest sa fi zburat intocmai cum zboara
pasarecatre hrana ei, pentru a asculta discursurile
G r 9 r e : Nu. Se zice ca se ,af1a la Metodie, pe cind acesta se
infoTma de l1a Virtute }n legatura ,cu cele intimplate. Ah, ce bi[lje ce
fericit trebuie sa fie cind ,are ghid '!;ii dascal Virtutea!
118 METODIU DE OLIMP
u b u 1 Mne, Grigorie, pe vom declara mai buni: pe
oei care nu incearca dorinte:le simturilor sau pe ,oei care le incearca
traiesc cu toate acestea feciorje ?
G r 9 r e: Pe cei care nu incearca dorintele traiesc fecio-
ri,e, pentru ca au neintinate m1intea simtirea, sint indHerenti
fata de lume nu cu nimic.
u b u 1 Perfect, Grigoriie, traiiasca fapta
gind. Dar, oare, te plictisesc daca, dorinta de a ma lamuri cit mai
bine, pentrua nu ma vreodata cineva ca ins,ist asupra
acestor disGursuri ?
G r g:o r e: Din contra, intr'eaba ,ce Eu pot sa-ti demon-
strez ca cel ce nu incearca poftele este mai bun decit cel oare le in-
cearca. Iar (pentru aceasta) nimeni nu te va acuza ca
u b u Bravo, ma bucur ca mi-ai raspuns cu atita
mi-aiaratat de cita
G r 9 r e : Euboulli:on, foar,te indraznet!
u b u [ De unde vezi?
G r 9 r e: Pentru ca nu pentru a spune adevaru1,
ci pentru bate joc de mine.
u b u 11 dragule. Eu admir foarte mult perspIca-
citatea sentimenteletale inalte. Am zis pentru ca la oc'hestiune
asupra careia deseori inteleptii cad de acord tu nu numai ca
soIlutia, dar vrei sa inveti pe altii.
G r 9 r e: Spune-mi, intr-adevar, te dNanjeaza faptu1 caaceia
caI'e nu-s inoercati de dorinte sint superiori cel:or ce sint inoercati de
dorinte, dar ramiIll ? Sau im,j SIPu.i doar pentru a glumi?
u b u 1 Cum sa fac UiI1a Ca asta, eu, care marturisesc, nu-s
clar aceasta prob,lema? Dar hai, prea inte1epte, spune-mi: ce anu-
me cei care nu-s incercatide dorinte, sint superiori ce10r ce sint
incercati de ramin
G r 9 r e: primul rind, pentru ca pastreaza chiar su-
i11etul cur,at; sufletul acestora nu este tu1burat, nicI intiiInat de ginduri
inchipuiri de aceea DU'hul SfiInt el.
nu sint tiranizati de dorinte furItuna pasiunHor nu-iatinge. Pe cind
admira cu privirea din afara sa se strecoare dorinta
{oea re.a) intocmai ca un val inima 10r, nu putin se intin'eaza, pentru
ca, ei seopun impotriva p1acerHor, gin,d sint
de ele.
u b Prin urmare, vom zic'e ca sint curaticei care se
bucurade nu sint incercati de ?
BANCHETUL SAU DESPRE CASTITATE
119
G r 9 r ie: Desigur. Unii ca s1nt as,igurati ferioiri
ca pentru sItatornicia credintei i10r vor vedea pe Dumnezeu (cf. Matei
5, 8). Aceasta, pentru ca nimic intuneca, nici tulbura ochiul su-
fletuI1ui 10r aontemp1a.readiviniItatii. precum ,am. mai spus, au
numai trupu1 neintinat de pofte de impreunare, dar sufletul ,inac-
cesibi,l ginduriilor necurate; de aceea, sufletul 10r, ca intr-un
temp1u, Duhul Sfint.
u b u 1 8tai! cTed ca pentru a des'c-operi unde se af1a
adevarata superioritate, se cuvine sa apucam cale mai dreapta. Spu-
ne-mi, ce inseamna a cineva bun cirmaai ?
G r i 9 'r e : Desigu.r.
u b u 1 i Oare (este bun cirm,aci) ace1a oare salvat
corabia pe vremea unor enorme sau cel carea avut parte de
ma.re de timp s,enin?
G r 9 r ie: Cel (ce a salvat corabia) pe vremea unei furtl!lni
enormIe.
u b u '1 i : Prin urma.r'e, vom zice sufletul care este
de patim\i, dar se 1asa pina duce corabi.a - adicatrupu1 -
la castitatii, este mai incercat superi-or ceIlui ce navigheaza
pe timp ?
G r 9 r e: Vom zioe.
u b u 1 : ca faptul de a fata cineva 1a atacurile du-
hUI1ui celuti rau, fa.ra a se li:isa invins se 'lupta starnitor cu placerile,
privind spre HriIstos, aduce lauda mai mare decit faptul de a trai
neva fericire, fara zbucium.
G r 9 e: Se pa.re.
u b u 1 :Ce se pare ca Domnu,l spune ca
incercat de dorinte, care castitate, este superior
neincercat de do.rinte, care a mod de viata?
G r i 9 r e : Cind (spune aceasta) ?
u b u 1 Atunci cind compara pe omul intelept cu casa
bine intocmita pe temeliile ei, pe care ploaia, de vintu1
pot prava1i. cred ca intemperiile simbolizeaza pofte1e, iar stinca
simboIlizeaza oast:itatea ce aduc'e
G r 9 r e : Se pare ca drepta:te.
u b u 1 A[tceva: ti se pare m,edic bun este toc-
maJ. ,ca.re a facut dov,ada c,aHtatilor s,a,le cazUil boililo.r (grele)?
G r 9 e : Da, este.
120 METODIU DE OLIMP
u b u 1 Iar despre ce1 care n-a facut nici n-a
avut bol'l1avi pe miinile sale, nu zici ca este inca novice nu-i acorzi
incredere) ?
G r 9 r e: Da.
u b u 1 Atunci trebui,e sa zicem ca sufi1etul inzestrat cu
un trup pofticios, pe care il cu antidotul castitatii, este vred-
nic de mai cinste dec'it ceil caruia soarta i-a harazit sa i10cuiasca
intr-un corp sanatos fara slabiciuni.
G r 9 r e: Da, trebuie sa zicem.
u b u 1 Inca ceva: Care 1uptator se ,arata a fi mai
1upta: cel cal'e areadversari puternici niciodata nu este invins de ei
sau ce1 care n-are adv,ersari?
G r 9 r e: Este clar ,ca celce ,are (a.dv'ersari
u b u 1 iat1etul adevarat (este ce1 care se 1upta
are adversari?)
G r 9 r e: Este.
u b u 1 atunci sufl.etu1 care se 1upta cu asaQtu-
rile pasiunilor nu este doborit de e1e, ba. din corntra, 1e infringe, pare
sa fie mai puternic decit Cie1 de
G r 9 r e: Intr-adevar.
u b u 11 crezi tu, Grigorie, ca pentru
asaHurillor pofte1or ce!lor re1e se cuvine sa aiba cineva mu1ta barbatie?
G r 9 r e: Fara indoiala.
u b u 1 Aceasta barbatie este rod a!l virtutii ?
G r 9 r e: Evident.
u b u 1 Deci, da,ca rabdar,ea este rod al virtutii, atunci su-
fletul care este hartuit, dar se poftelor, acela este mai pu-
ternic decit cel nehartuit ?
G r 9 r e: Da.
u b u 11 Iar daca ,es'te Inai putelrni,c mai bun?
G r 9 r e: Da.
u b u 1 Prin urmare, sufletul care este 'incercat de pofte
dar ramine cast este mai bun decit ce1 ce este incercat de dorinte
raminecast.
G r i 9 r e : dreptate vrea sa ma intretin cu Hne mai mult
despre acest subiecrt. Deci, d,aca a.cord, miine reveni sa te
ascu1t. Acum, precum vez'i, este timpnl sa me'rgem sa ne ocupam
de omul din afara.
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE

trecute m-am dus de la Mi1et la Patra impreuna cu Proclus,
pentru ca: voiam sa-1 vad pe Teofil. Aflasem ca datorita furtunii, e1 de-
baroase acolo urm,a sa ramina aco10 c'iteva zile.
Ajungind acasa Aglaofon i;ntrind inauntru, l-am gasit pe Teo-
vestibulul casei, stind pe un fotoliu, iar Aglaofon se p1imba.
jUfUll stateau pe pamint Sistelius, Auxentius, Memian, citiva ceta\eni
Aglaofon. Intretinindu-se Teofil, fi1osofau 1egaturacu
trupu1ui cu fu1vierea. Acesta, stind pe fotoliu, raspunde fiecaruja pe
rind la intrIebar1i. Indataoe am ;ne-a Agl&ofon, dindu-ne
mina,a zis: Bine ai venit, cu Siste1ius ne certam de
mult timp legiHura cu faptul daca trupul inviaza, devenind mO$tel1i-
tor al nestricaciunii, impreuna suHetull. De aceea, te facem arbitru
all dezbaterii noastre t$i sa ne ara\i daca spunadevarnl. am ras-
puns: Auxentius, s-ar cadea ca peste aceste trebuTi sa fie pus unul
mai bun peste cei simpli sa fie cel mai Aglaofon, am zis eu,
se oa ignorind pecel intelept, sadiscuti cu cel simplu.
Adresindu-se celor de fa\a, a zis barbati, cele pro-
puse de Aglaofon mer'ita sa fie totdeauna discutate, numai sa aiba cu
cine. putem, insa, da atentie atita timp cH aflam de la el destu1le
lucruri legiitura dezbaterea despre lnviere.
- Bine ai grait, Auxentiu, a zis Memian. Eubu1ius va avea de a-
cum incolo grija de Aglaofon. Acum, cH timp este Teotil aici, se cu-
vine arate destoinic'ia aceasta dezbatere. Daca socotiti, bar-
bati, sa cunoa:;;teti acest lucru, atunci care ,este destoinic toate
privintele, sa aaduce dovezi ca dupa moarte acest trup in-
viaza vederea

Raspunzlnd, insa, Siste1ius a zis: Nu C'orect, Memian,
vrind sa rezolvi atit dte repede ,astfel de problema. Se $tie caatunci
cind cineva este pus sa vorbeasca public, orgoliupersona.l, tine
sa demonstreze ca are dreptate, fara a se,ama daca ceea ce de-
monstreaza este adevarat util. Ce,j care cumpara cerceteaza marfuri:1e
122
METODIU DE OLIMP
Hiudate de vinziHori, pentru ca ace;;tia au obiceiul sa spuna miHciuni.
La fel trebuie sa facem noi. Ca sa acceptind totul fara
prealabila E'xaminare, cred ca este bine ca dintre la rindul
sau, sa-$i expuna parerea catre Teonl; apoi, dupa. ce toate aspectele au
fost examinate cu competenta, cei de pareri opuse sa formuleze intre-
bari. Lupta va fi puternica, iar cel care va sa combata $ireteniile ad-
versaruIlui se va ariHa demn reprezentant al Bisericii celei adevarate.
fe'lul aces'ta, discutiile noastre fi de prisos,cl dupa rinduiaIa,
!IliCi chestiune va ramine neexaminata nesolutionata. tre-
buie sa vada lucrurile om iubitor deadevar. Aceasta pa-
rere a ceilor prezenti lauda,t-o.

aprobat-o TeofiJ $i a poruncit ca Aglaofon, care era $i medic,
sa vorbeasca despre natura trupului. Pentrua intelege mai bine ,lucru-
rne, a dispus sa fie examinate pareri,le adverse, pe oa,re eu reluindu-le,
sale combat pentru ca din aceastadiscutie contradictorie sa stralu-
ceasca adevarul, precum straluce$te aurulincercat foc. Pentru ca
sint de parere, dat fiind ca felul acesta s'e fac cunos-
cute tezeleereticHor. Noi, insa,aratamcu cuV'intele profetilor ca Sfin-
Duh a dat pe fata vrednicia celor cit nevrednic'ia ceIoI ne-
cum este cazul aui Solomon, care descrie pe amanta. Vor-
bind despre amant8; descriind feIlul e'i de a H,el vorbe$te despre
oarecare. zice : Eaa stat Ia a chemat Ia sine pe cei ne-
intelepeti 9, 14); L-a inti:lnit femeie care avea infati;;are de
ca inimirle tineri,lor sa se inflacareze. L-a imbriiti-
$,at;;l il-a sa,ruta't cu fata fara rUI$ine i-a vorbit (Prov. 7, 13);
sa ne imbatam de dragoste pina dimineata, sa ,ne cufundam
dragoste. Pentru ca barbatull meu nu esteacasa, ci este pIecat intr-o
iU!Ilga calatorie. luat cu sine punga cu bani va veni acasa
doar dupa oe va calatori mu1te zile 7, 18-20). Chiar ceea ce
se pare nepotrivit a fi preze!Iltat are rostul de a face intelepti. De
,la aceasta imagine, gindul este pur.tat laalta spirHuala; cititorul este
indemnat saapuce calea virtutii odatacu aceasta, instruit, sa nu fie
in$elat prin cuvinte mincinoase. A>ltii gasesc chiar uti1 acest mod care
se vorbe$te Intelepciune. P,entru ca pastrind rinduiala firii, s-a rea-
lizat ceroetarea problemei. Afi:rmatia: Viata
noastra este scurta trista este pentru omul ajuns la
sfir$itul vietii. este nimeni care sa se intoarca d'in $eol. Din
acesta ne-am nascut dupa moarte vom fi ca cind n-am fost. Pentru
ca abur este rasufilarea ratiunea este scinteie care se
la :mi-$carea inimii Atunci cind viata s'e stinge, nos-
AGLAOFON SAU DESPRE lNVIERE
123
devine cenu:;;a, iar duhul se de e1 ca adi'ere de vint
So,1. 2, 1-3) prezint.a imaginea ace10ra care zic ca totul a aparut
de sine, ca toate s-au fiicut fara a fi prevazute. insa, plini de zel
,dupa ,adevar, sin:t tulbur,ati de aoes't felde ex.primare! De ac,e,ea,nu este
Iucru nepotrivit ca :;;i sa cercetam afirmatiile ereticilor, ca sa puteIn
nimici minciuna. Pentru ca ei au raspindit pina la cer. De
aceea, de acum inainte este rindul tau, Aglaofon, sa continui discutia
5-0 duci Ja bun

Auzind cele spuse de Teofi1, Aglaofon s-a a privit atit de
lntune<aat Ila mine, ca-mi venea s-o iau 11a fuga. a inceput sa vorbeas-
: Daca, al$d cum zi1ceti exista inviere 'trupurilor moarte
transformare a 'lor (elemente) nemurHoare, spuneti cum se face ca
Dumnezeu a facu:t pe om fara cirpa aceasta de trup, cum invata
Pentru ca hainele de pieIe pe care le-a facut dupa ce
Eva calcat poruncasint, modevid'ent, .trupuTHe care
noiam fost imbracati dupa ce am caIcat porunoa care am
fost legati vederea pocaintei. Trupurile au fost rnumite pie>le, pentru
ca sint ca catu:;;e (din piele) ca un mormint pentru su-
flet, carea fost condamnat sa fie inmormintat ine!l, ca sa se chinuie
veac. din pieIeaanimaIeIor moarte, intocmai cojocarilor, a facut
Dumnezeu primele haine pentru om; haineIe de pieIe despre care se
acum sint trupurile greIe, facute din pamint. Profetul Ieremia
1e cMu:;;e PErngerHe s,aIe, pe oameni, legati de pamirnt.
David ne de asemenea, legati}} spune ca Dumnezeu ne-a
legat cu legaturi delut din cauza incalcarii poruncii Sale de catre
Adam; pentru ca ostenindu-ne mult pentru a obtine hrana din pa-
mint, sa putem inalta capul sa vedem fructul vietii. Pentru ca
zice (Dumnezeu): Acum sa-l impiedicam, ca cumva intinda
miinile, sa manince din pomul vietii sa traiasca veac. De aceea,
I-aalungat Domnnl dirn paradisull desfatarii, ca sa lucreze pamintul din
care a fost luat. a izgonit pe Adam (Gen. 3, 22-24).
Mult neoaz i-a adus (omuIIui) trupul din cauza mincarii. Slujind
lui, omnl a cazut prada lacomiei a cautat sa adune cH mai multe bu-
nuri materiale. Din cauza acestora a pur1at, toate luptele razboaiele.
schimb, trupul ce face: ne cu pofte,cu boaIla, cu frica
alte lucruri rele. Toate acestea ingaduie suf1etului sa tinda spre ceea
ce este bine sa recunoasca vreunuIl din bunurile netrecatoare. ,Chiar
daca incearca sa faca ceva bun, trupul duce Ia ratacire,intumeca min-
teoa oaduce la confuzie, iar ac'easta permite sa vada cIar reali-
tatea, precum face sepia, acel pe:;;te marin care improaf?ca cu negreala.
124
METODIU DE OLIMP
Sufletul vede olar rea1itatea numa,j cind esteeliberat de trup ca de ni!;)te
lanturi. Abia atuncieste stare sa vada sa inteleaga r,ealitatea. Pina
atunei, ochii no!?tri sint opriti de ratacire sa vada, iar urechi1e sint
oprite sa auda !;)i toate cele1lalte simturIj (sa-!;)i implineasca rostul).
plus, atita timp trup stare sa cunoa'$tem forma,
marimea, nici intelepciunea de care este capabi1 sufletul.

rindul a,l doi,lea, nestricaciunea poate fi cauza (stricaciunii), a
inclinarilor rele, a gre'$eililor a pacatelor, pootru casufletul s,ingur,
separat de trup, poate pacatui. Daca faptul ca omul a fost imbracat
cu trup de carne ar fi bun, cum zic:eti atunci ,ar trebui de la
inceput, pe cind se afla Parad'is, inainte ca Adam sa pacatuiasca, pe
cind contempla Ilntelepciunea a luat din pomu.1 vietii, sa fi fost
Se pare, insa, ca oClJtunci ducea vilata de patimi ,!;)i strica-
ciune. Acum duce viata trista foarte grea pentru ca a fost imbracat
intr-o haina de pie.le. A$a a P,avel cind a zis: Eu am trait
cindva fara lege ... . (Prin aceste cuvinte), cum arata cele ce urmeaza,
se refera Ia viata protoparinti1or Paradis), inainie de venirea poruncH.
Atunci omuil putea sa fie stapinit de cel rau, nefiind trupesc. Pentru ca
sufletul singur poate Dar dupa ce a zis : Eu am vietuit cindva
fara de Iege a adaugat cu asprime: Eu, insa, sint trupesc, vindut pa-
ca'tullui. D,ar sa spunem lucrurHe mai pe la,rg. zi,oe: "Pentru ca !;)tiu ca
t.rupul meu nutrai,e!;)'te binele. Vre<au binele,dar gas,esc pU'teri sa-l
fac. Cu a,lte 'cuV1inte, poate d,e duh,oareeste robit d,e poftele
carnii, pentru ca aceasta carne este instare sa conceapa binele!;)i
recunoa$te ca acesta duce la moarte ,!;)i stricaciune. insa,
sete.aza sa s,e elib,ereze detrup, ,a!;),a ,cum rezu:lta din cuv,intele: "Om ne-
norocH ce sint! Cine ma va izbavi d,e acesrf: trupail mortii ? (Rom. 7, 24).
Prin urm,are, trupul este adevarata temnita ne-a inchis
Dumnezeu din cauza poruncii, ca sa suferim pedeapsa
grea pentru neascuJ.tare.

Se cuvine, de asemenea, sa cercetam daca cumva cuvintele din
Psalmi: Tu ne-ai incercat, Dumnezeule, ne-Oii Hmpezit intocmai Caar-
gintul cuptorul de foc ne-ai adus lat ne-ai pus grea povara
pe coapse am fost trecuti fOiC apa, da.r ne-ai izbavit $i
ne-aidat lin:iI!;)te (Ps. 66, fost s.pus'e despre suflete, despre
punerea trup intr-o cursa!;)i ca intr-un adevarat 100 de chin,
de care fi scuti.te inviere. Zic ne!;)tHnta ca dupa suf1etul
fi dezlegat de lamturi dupa ce omull fi absolvit de pedeapsa
AGLAOFON SAU DESPRE lNVIERE 125
de ,ai,ci I1,a odihna, cele din urma va jugu1 va fi
cu <pe dina-
fara impodobHa cu frumuseti dar pe plina cu
miros urit; ca v,a IPurta <acest trup greoi, care impinge sufletul
catre trage jos duhu1 impovarat, peace1a care arde cu por-
nirile 'aripiI1e permite sufletu1ui sa vada pomul vietii, pe
ace1a care este izvorul a1 tristetii.

Cit de nechibzuiti sintaceia care spun ca omul trebuie sa se intoarca
Pentru daca vor madu1are ale
trupuI1ui, fiecarecu forma sa, atunci trebuie spus ca el avea ace-
trebuinte: sa maninc:e, sa bea, sa se impreuneze. A$a ca viata se
consuma acest nu mai poate fi vorba de viata cereasca a sfinti-
despr,e oare a spus Hri,stos atu:nci C'ind a fost intrebat d,e saduchei,
ca 1a inviere vor fi ca ingerii din cer (Matei 22, 30). Pentru ca inger'ii
nu poarta povara trupeasca, ci sinIt duhurI slujitoare (Evr. 1, au
nevoie de hrana duhoVlIliceasca. lar daca cineva ca
ingerii au trupuri, atunci cum se face ca sint intr-o atit de mare fericire
stra,lucire, ca vad marea nestri'cac'iunii, care este Dumnezeu, 1a care
nu poat.e nici un trup? Pentru ca n-are nimic comun ceea ce este
striicacios cu ce'ea ce este nestricacios (ICor. 15, 50).

Cum adica, pe cind cerul ca haina se va invechi pamintul va
trece, aceste trupuri stricacioase nu vor trece, ca cind mai durabile
ma'i Importante sint ele decit cerul? Nu este, oare, a afirma
Dumnezeu atlt de mu1t acest trup care este nimica toata
fata de intreaga creatie sa se spuna ca pe cind ,aceasta trece,
rile ramine ? Pentru ca, daca luam ca adevarate cuvintele lui Hristos
$ia1e profetilor, anume ca pamintul cerul trece, inseamna sa ac-
ceptam ca$i trupurile vor tr,ece cu e1lem,e.nteIle din care sint
Iata ce spune duhul profetic: Ridicati ochii spre cer jos spre
pamint; ceru1 va pieri ca fum pamintul se va preface zdrente
Ca haina, iar 10cuitorii trece ca (Isaia 51, 6 ; Ps. 101, 27).
Dupa Apostolul Pavel chipulacestei lumi va trece Cor. 7, 31),
adica vor trece fiinte1e iar pe cind materia se va duce, tot ceea
ce este spiritual va ramine Hira trup ,se va intru sfintenie.
A$a ca acela care zice ca trupurI,le oameni1or nu trece, pe cind cerul
pamintu1 intreaga creatie trece, acela este un hulitor fara
minte. Spune : daca seaca mai poate sa existe fluviu sa curga
126
METODIU DE OLIMP
apa a1bia sa? La fe1 poate ramine trupul printre ce1e n:ira de-
trup; el trece topindu-se prezenta Esentei ceIei reaIef;>i preacurate
precum se ceara trupurile au pentru a-f;>i
duoe existento., de locadecvat, ,af;>a cum pasarHe au de aer.
de apa, iar cele de pe pamint de pamint. Cindacestea disparea
nu va mai fi nici aer, nici apa,nici chiar firmamentu1 'f;>i ste1e1e, trupu-
ri1e cum mai dainui? P1aton zice ca timpu1 insuf;>i este 1egatura cu
ceru1f;>i ca odata cu trecerea va trece f;>i el.

Dar sa spunem 1ucrurile f;>i mai deschis. 1o.ta alte aspecte care 'arati:i
cH de mu1t gref;>esc cei care sustin ca trupul inviaza. (Este f;>tiUJt) ca firea
trupu1ui este ca aceasta nueste pentru scurt
timp, ca se aseamana cu apa unui fluviu, care, pe de parte trece f;>i
de alta partealta ii ia Atunci, care trup va invia?
sau aIbatrinu1ui? Trupu1 ramine totdeauna ace-
pentru ca eIementele existente sint indepartate mereu de cele
duse prin hrana. Af;>a ca altul este trupu1 copHu!luiabia nascut, altul a1
ado1escentului altul a1 batrinu1Iui; sc'himbam trupu,1 avut mai inai!l1te
cu altul, af;>a cum schimbam haine vechi cu virsta. Ast-
fel,e1emente1e tari gre1e sint eliminate de pe cind ce\le moi
uf;>oare trec vene pre\luindu-le, singe
1
le Ie transpo.rta sus
jos intreg corpu1 f;>i-I maresc. Cu cHa intelepciune pregatef;>te Dum-
nezeu lutul, primu1 artizan al trupu1ui ! Cum ill transforma seva
cum i!l1moaie impregnindu-I cu singe! Cum elimina din
hrana ceea ce se curge prin vene, dus de singe ca
abur 1a unde este !
Aristote1 spune ca eIementul rece, care aer, esteadunat
de caIdura trans,formindu-se apa, cade pe pa.mint; caeIemen:tele
f;>i a1e pamintU'lui se schimba, ca ceea ce a fost 1ichid se
Mai precis, aerul intennediu1 se abur, aburul
se transforma apa,apa pamint, pamintu1 copaci, co.pacii foc,
focul aer. se intimpla trup : primul lucru care are lo.c este
amestecareo. elementului uscat a lichid cu sucurile care le preIu-
creaza pe acestea into.cmai ca bucatar. doilea lucrueste
m,areo. o.cesto.ro. intr-un lichid stacojiu, care trece singe. trei-
1ea lncrueste lor trupnlf;)i transformarea lo.r
carne. Separarea are 1o.c trei etape se face
ca prin fierbere. vene curge singele. este alcatuit dintr-un ele-
ment Hchid bila dub1i:i. Elementu1 1ichid are aspectu1 zerului, bila
galbena arata co. iar cea neagra ca co.rpu:l exisHi
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
127
continua transformare. Cauza tuturor prefacerilor este caIdura noastra.
Datoritaei mincarea oarecum se ,coace, devine pIacuta, spumoasa sta-
cojie trece din stomac vene. FructeIe care sint tIa inceput
apoase, albe aspect, acre Ia gust, devin duIci datorita razeIor
soareIui. Le schimba diferite forme caIdura noastra naturaIa. Minca-
rea ingerata mai intii moaie face aIba lapte spuma,
stacojie, schimbind-o singe carne, faoe neagra, transfor-
mind-o fiere neagra, ficat spHna. Cu elementu1 fluid se alimenteaza
artereIe, singe se a,limenteaza carnea, iar cel viscos se alimenteaza
maduva.
Hipocrate a spus pamintul este pentru copaci ceea ce este sto-
macul pentru fiinteIe Copacii cresc din pamint se intorc pa-
mint, chiar frunzeIe fructeIe tot pamint sint. La fel se intimpIa cu
hrana : este Iuata din pamint, patrunde trup revine pamint, pen-
tru sa se implineasca porunca Iui Dumnezeu: {(Pamint e$ti pa-
mint te vei intoarce (Gen. 3, 19). Carnea, oasele tendoanele se trans-
forma par, unghii, viscozitati, ce,IeIa1te umede
din corp; acestea revin pamint, pamlntul se transforma mincare,
mincarea singe, acesta oase, par tendoane d,evine iara$i fap-
tura vie.

A!?a ca nu este posibil a fi mentinut totdeauna acela$i trup; cel care
exista se consuma, trecind par, singe$i oase,$i altul ii ia 10cuI din
hrana, pastrindu-j insa forma, incit mereu se schimba niciodata nu
este aceIa$i, de$i pare ca este aceIa$i. De unde se pune Ia Ioc carnea
care s-a dus de pe bolnavi, de unde singele carecurge din rani, daca
nu din hrana, care, urma ceIor trei se schimba alte eIe-
mente, precum pamintul schimba substanteIe luate din pamint frunze
$i fructe se impra$tie toate madulareIe? Sa acceptam, deci, Iu-
cruri imposibile sa ne ingropam speranteIe Jut, sa privim sa
cugetam la ceIe de sus, und,e este Hristos, Ia ce,le de pe pamint, Ia
ceIe stricacioase, nevrednice de sprlendorile divine.

ma rog, care trup va pe care I-a ru'inat pierderea sin-
gelui sau alte sau un altu,1 Pentru ca ramine aceea$i carne,
ci se inIocuie$te cu cea provenita din mincare. Puteti sa spuneti pe cine
va invia Dumnezeu, tinind seanla ca nimic dispare, pentru ca tine
totul ?
Cineva s-a curatit de pacat acum sau m,ai demult, dupa aceea
a trait desfriu, s-a ab1inut iara$i a cazut desfriu; a facut
aceasta deseori. PrimeIe sale trupuri s-au transformat disparut,
128
METODIU DE OLIMP
precumam demonstrat, H-a trait cu trup curatie desfriu.
La inV1'ere, cind va fi judecat, care sau cite va avea sufletul ?
Pe aoel<ea cu carea trait curatie sau pe cele cu care a dus viata des-
trabMata? naca spuneti ca numai ultimnl inviaza pentru a primi raspIlata
pentru toate faptele, intreb : Cit de drept este acel judecator care, pe
cind unul comite incest, pe altu1 ? Cit de corect este acel con-
ducator de care, pe cind u.nul biruie, pe incoroneaza. f Deci,
totul demonstreaza caacest trup schimbator, care ia forme diferite,
moare, se cum zioe Pavel: truIpul nostru din
afara s.e descompune, insa dinIa.untru se zilnic Cor.
4, 16), poate invia. Spune Aposto1ul Pave1: $tim, intr-adevar, ca daca
s'e desface casa noastra paminteasca ,a trupu1ui, avem cladire cer
de 1a Dumnezeu, casa. care :nu este facuta de milIla, ci este
(11 Cor. 5, 1). Asupra aoestui esi,e absolut necesar sa siaruim, pentru
ca este vorba despre 1ucruri cI despre fe1ul cum trebuie sa
credem. profetii intr-un g,l,as apostolii socotesc trupul drept
vara nenorocire pentru suflet. ce spune profet referitor la
lungimea vietii : Vai mie, ca viata mea s-,a lungit (Ps. 119, 5). Un aHu1 :
Om nenQrocit ce sint,c'ine ma va Izbavi de a,oe'st trup a1 mortii f
(Rom. 7, 24).

La fe.l pling se tinguies,c ,altii, vorbind despre ince.putu1 10r,
despre unirea (sufile.tului) cu trupul inaceasta viata. De
n-ar fi fost ziua care m-am nascut noaptea 'care s-a zis: Iata s-a
nascut prunc de parte 3, 3). "B1estemata sa. fie ziua
care m-,a nascut mama mea (Ier. 20, 14). Solomon zioe: Am fericit mai
mu1t pe cei moyti decit pe cei care zic: Iata ca tra:im. mai mult
decit pe doi, am fericit pe cel care s-a nascut, care n-a vazut
toate rer1eJ.,e care se petrec sub soare (Eccl. 4, 2-3). are vedere
carnii suHetul, atunci c'ind zice: "Doamne, DUlnnezeule, sa
fim repede curind ... . Pentru ca ace,asta :nu poate dura prea
mult. Duhull meu, zice Domnul, se va odihni oameni, pentru
ca ei s1nt canne (Gen. 6, 3) s1nge, iar singeIe vor trece, pen-
tru catot trupul este ca iarba toata. stralucirea este ca floarea ier-
bii i iarba se usuca floare.a cade, insa cuvintul Domnului ramine
veac (ler. 40, 6-8). cazul de fata, suflarea, adica este numit
Cuvintul DomnuIlui, pentru ca a,tunci cind viata trupuaui se
se i.ntoarce pamint (Eccl. 12, 7) intocmai ca floare
care cade cind se usuca, atunci duhul nostru se duce sus catre Cel cu
care este inrudit. "Cit tilnp sintem intrup, pribegim departe de Domnul
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
129
Cor. 5, 6). ne aceea, ne$i grabim sa ieJ$im din trup Cor. 15, 50),
apropiem de Dumnezeu, sa 1a pentru ca $i
carnea lui Dumll1ezeu, nici stricaciunea va
Cor. 15, 50).
Dupa ce a spus toate ac,estea, A9'laofoo a tacut.
JGIII
e t d u s: Eueram gata sa raspund acestor afirmatii, msa oas-
pe,tele din Midi,a, Proc:lus, a zis: N-,a expus pozitia adversa,
ca mai sint i'llca muJte de spus. N-a spus tot ceea ce trebuia spus.
m"am mira,t$i am z:is: de saajuti '$i tu aceasta expunere, oa
$i cind lucruri1e nus-au pritocii\: I$i rastalmacit destul ?
r c 1 u s: Nu crezica trebuie sa fHosofam despre inviere? Des-
pre aceasta trebuie sa se vorbeasca. Trebuie sa se expuna $i c
'
eIelallte
pareri care s-au spus $i, atunci c1nd totu'l va fi aratat de adversari, tu
sa-ti expui parerea. Ce zici, nu ti se pare ceea ce spUJ1?
e t d:i u s: z'is : Despr,e ,aceasta, mai mult decit orice, pentru
ca tocmai de aceeaare loc

r c 1 u s: Proclusa zis : AscuHa pe ceae ce au ra-
mas, pentru ca este sa spunem cum $i cea fost trupul.
fost alcatuit din par,ticu1e ind1ivizibile: foc din pamint, aer
apa; fiecare 1uind Dumnezeu ceea ce era necesar, a facut cu
$ug acest trup, bine amestec'at din toate elementele, dar lucru nefo-
10sHor. masura care se echilibrul acestor ele-
mente; c'ind acesta este tulburat, iar un cre$te sau se mic$o-
reaza, se produc nenumarate boH, trupul este slabit, iar sufletull mai
poate sa-I ocrot'easca, a$a cum se intimpIIa cu corabie care sedistruge
$i partile ei se desfac.
mod firesc, ,trupul morlt se descompune se risipe$te, iar fiecare
eIement reintra m,asa lui. 1rup maiexista aceea'$i
tre elementele care mai inainte a1lcatuiau imagine frumoasa, elementul
1ichid se transforma inapa, cel foc, cel solid pamint $i cel rece
aer, e1e nem,airaminind forma de 1a ca maieste
posibil ca, pe cind partile se resping$i 'e1ementele se transforma
asemanatoare 10r, sa mai dainuie amestecarea. Dea!IHel, se cuvine ca
e1e sa se reuneas1ca cu elemente1e ,10r, sa mai ramina nim'ic din trup
veci.
9 - S!intul Grigorie Taumaturgul
130
METODIU DE OLIMP
Daca cineva zioe ca se reface diiIl e1emente1e din care a fos,t
la inceput, spune ceea ce ii vln
'
e indemina ... Afirmind ceva,
facem de ris, invi:itind lucruri imposibi11e. Cum parti1e trupu1ui, care
s-auamestecat cu alte cu e1emente11e din '01asa sa fie re-
fie,care dintre pr,imeasca trupul de ma,j inainte?
XV
Iata inca un exemp1u din care r,ezulta caacest fapt es,te imposi,bil
natura. Sa 1uam de Japtoe, singe sau orice a1toeva care
se poate ,amest'eca cu apa s-o varsamin mare. Dupa ,am facuta-
ceasta, sa stringem iara!?i ceeace am varsat - vinu1 sau u1eiu1 - ne-
amestecat cu apa, daca m,ai poate ramine ne,amestecat cu cantitate
atit de mare de apa. Este imposibH sa ramina neamestecat cu apa care
a fost varsat !?iapoi ,a fost nu se mire cineva (sa nu puna
intrebari) pentru c'a punindintrebal'i s,e arataa fi iIlecredincios.
urmare, nu este posi.bH oa nostru, ,dupa ce clementele
din care a f05t alcatuits-au desfacut s-au adaugat celor iiIlrudite cu
ele, sa fie Ipastrat. fiindoa fie,careelement merge al 'sau: Ciarnea
foc, apa ,apa, raooarea aer, CUm mali trupulcu ,ace1e
parti din care a fost a11catui,t

Poat'e se Va spune ca Dumnezeu v,a 1ua din masa ,e1em,entelor pe cele
ie!?ite din trup : ca1dura din racoarea din reoe
pe celelalte!?ica va fi impliiIlit cee.a ce s-a goHt, a'!?,a cum se intimpla cu
unburdu.f, pentru ,ca este nI,c!i deos,ebire dacasle pas'treaza masura.
Dar iata ce-ti spun, Eubulius : }n 'acest caz elementull care se varsa
trebuie pastr,a1tsepar,at de apa incare se varsa. Or, este imposiibill sa fie
pastrata ne,ames1:ecata apa varsata inapa. Ea seamesteca nu numai
trupu,l omulu'i, oelal mon!?tr,i:lor marii, a,l animalelor pasa-
De aceea, spun,e ca ,trupul fiecaruia inviaza alcatui,t
din cele patru eJlemente, dar din dinoare a ,fos,t aIlcatuit inainle
de moar,te. Putem spune ca vor fi sensUil care se spune des-
pre un artist care, topind la 10c mai statui de
ceara, face alte s'tatui, ,asemanatOoarecu oe!le d'intii. de la ince-
put sint mode,late dintr-o anumiIta materie, oelelalte insa, din lor
din alta adaugata. La fel trebuIj'e sa spunem despre trup: ca
nind reHicut din materie, 'este c,arna1; rindul doile.a, ca nu
este alcatuit din parti1e s'ale, din care era alcatuit mai inainte.
XVIl
Iar daca inviaza trup,c'i un a1tul, precum s-a aratat, cade
afirmatia ca trupul va fi parta!? la neoazuri munci, cH la cinste
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
1311
incotooare. daca ar fi posibi,l catrupul ,aducator de
atHa ,truda sa se de bunuri ,c,a sufJetuil -
imposibH, din prisosinta de cuv]ntul nostru, pentru catrupul
car,e n-a cQnlucrat cu sufletul (1a fapte,lor) nu se poate im-
nici de pedepse, de recompense - atunci, ce nevoie are sU,;,
tletu,l car,e, dupa ce a colaborat cu trup, la judeoata sa fie pedepsit
sau rasplat'i! impreuna cua,ltu,l, sa fie ,oblligat a primi un al doi1ea trup
singe '/ dacaeste imposibil sa se dea un alt trup
decit al siiu, ne ramine sa spunem ca se vada ,altu,l spiritual, simplu,
care sa ramina in cer. Pentru ca, zice Apostolu!l: Se seamana un
trup firesc inviaza trup duhovnicesc Cor. 15, 44).
XVIIl
Ce ti se pare, Eubulius, am spus c'eva '/ Eu cred ca tu
la fel ca mine. Daca n-am spus ceva bi;ne, ca am spus nascociri
combate-ma; daca nu, ma combate ma corecta. eu:
cine pune pret pe aces'te lucruri trebuie sa marturiseasca. n-a fost
pfu1it'ecele clupa ,trei ,zi[e trei nopt'i a fost
aruncat pe tarm sanatos intreg... Eu cr,ed ca ori ori
pr'icep foarte greu. AHfel ,inteleg ca omcare este surd complet,
auzindu-i cit d,iscuta, dar nimic ,adevarat spunind ... ,afirmatiHe
ereticilor care rastalmacesc credin1a invier,e nu ma mihnesc atit.a oa
afirmatii1e oameni1or BisericH. Pentru ca, ce am eu sa judec pe oamenii
din afara? Cor. 5, 12), ,care nu creddrept, nici adevaraH Nu ma las
invat,at de ei nu sint obligat sa le cercetez in afirmatiile.
AscUi!ta acum un cuvint al inteleptu1ui Origen - di'n multele care
se pot cita. spune ca dupa ce acest trup este ingropat, se descompune
se sfarima multe parti, ca un vas de Jut, care ,a doua oara
nu mai poate firefacut din cioburi. Ca este bine sa pornim
catre lucruri necunoscute pina cind, multe discutii, nuafliim bine
adevarul.
xlx
Origen, care este om a,l Bisericii, unu'l care ,a parcurs
intreaga Sfinta Scriptura, spune ca aceasta :idee (referitoare la invi,erea
trupurilor) este straina nedinteiaposto1ice ,in inviere. examineaza
problem.;a cu multa prud,enta multe din scrier,j,le sale cuvintarile
sade, pe care le-am in da solutie sigura, rationaHi,
demna de a (anume, ca tru.purile inviaza), respingind
rClillta multora ilegatura. cu
132
METODIUDE OLIMP
Adaug aceasta la ceJe spuse mai inai,nte, pentru ca care v-ati
mihnit, sa progresati sa credeti (corec1) Iegatura cu
aceste Iucruri atit de mari sa nu ginditi ca (m,a.i inainte), pentru ca
gindurHe voastre fi nimicite de ratiunile spirituale. spune,' ex-
pHcind versuI zeceIea a,I psalmului ..
Rezumat al celor spuse de Origen

Cei simpli 7 ,afirma ca avea loc Q irnviere ,a trupuri[or), de oare
cei nu se bucura.Insa, fiind supusa exam,inarii, afirma-
,Ior se vaarata neintemeiata. Daca ii irntrebam a cui are 10c,
ei raspunde ca a trupurilor cu care sintem daca ii
7. Origen sustine majoritatea ca Gmul este alcatuit trup su-
flet. Ca sufletul face parte din acele fapturi pecare, Dumnezeu le-a
creat la inceput. Indepartindu-se de sufletul a pierdut stralucirea initiala,
s-a raoit a devenit aceastd a fost im.bracat, ca pedeapsa, cu trupurl,
care poate asemanqt cu temnita lant, care-l impiedica sa se ina}te la viata
superioara. La astfel de viata se va ridica abia dupa eliberarea de trup (De princi-
1. 1. 6; Contra Cels, 63 j 24; 23). sustine ca omul'este
alcatuit din trei trup, suf!et (De principiis 2, 4; Comentar la Matei
27; la Ioan 2). Pornind de aici el imparte oamenii trei categorii,
dupa elementul care predomina el; somatici, psihici Ca atare, zice
el, oamenii au intelectuale egale toti pot desprinde sensul ade-
varat al Scripturii. Fiecare categorie de oameni va gasi Scriptura sensul la C<Ire
poate ajun.ge. zice; Se spune Proverbele Solol)]lon, referitor la cuvintele
Domnulu'i; Sa le scrii detrei ori rni,ntea inima ta pemru a raspunde corect ce-
lor tare te intreaba. Prin urmare, desprindem cu sufletul trei sensuri ale Sfintelor
Scripturi. Cei simpH se multumesc cu ceea ce numim trupul adica cu
sensul direct; cei gasesc altul superior (corespunzator) sufletului, iar cei
perfecti (gasesc sensul dupa ... Prin urmare, omul se
compune din trei parti; trup, suflet spirit, iar Scriptu.ra lasata de Dumnezeu pentru
mintuirea oani,enilor are trei sensuri (De ,P.G. 364-365; la
tic. Omilia P.G. 447; la Geneza, 6, P.G. 173; 3, co1. 224;
9, col. 262). .
Primul sens care sta la indemina prjmei categorii de oameni, a celor soma-
este sensul sau istoric. Acesta trebuie cautat primul rind, dar trebuie
sa raminem la el, pentru ca sub forma unor descrieri accesibile tuturor se ascund
sensur,j mult mai inalte (De 19, P.G. 385). "Ce om de buna credinta
- spune - poate afirma ca p.rima, a doua a treia a creatiei a fost seara
dimineata, fara soare, fara luna, fara stele chiar fara cer Cine atit de naiv
creada ca Dumnezeu a raiul rasarit felul care gradinar 1 ...
Cred ca acolo simboale cauta sensuri tnalte relatarea aparent istorica,
dar care s-a petrecut intocmai cum este (De principiis IV, 16, P.G.
380; cf. la Ioan 4, P.G. 3HJ).
doilea sens, desprins de cea de-a doua categor.ie de oameni, de psihici, este
sensuI psihic sau moral. Sensul care se raporteaza la legea morala, la corectarea mo-
la edificarea (La Geneza, 1, P.G. X]JI, 253).
al treilea sens, pe care a treia categorie de oameni, a celor
matici sau il poate desprinde este sensulalegoric. Se inte1ege ca metoda
sensul alegoric erau preferate de Origen. este creatorul exegezei alegorice.
curentului platonic Filon din Alexandria i-au premers in acest sens. Pre-
feraacest mod de Interpretare, pentruca interpretarea strict
la multe abateri (De 8, P.G. 356--361 ; OmiHa 1 la Ieremia, P.G.
311).
AGLAOFON SAU DESPRE lNVIERE
133
trebam din : Cu toate elementele lo.r sau de a reflecta ei
zic : da, c'u toate. Iar da,ca ne aratam scepHcica ,tru.purile inviaza, im-
preunacusingiurile careau curs vine, cu cu perii de care
era acoperit timpul mo.rtii, ei zic ca Dumnezeu face ceea ce vrea. Lnsa
cei mai rasariti dinrtre ei, pentru a evita pro.blema elemen.telo.r c,are se
perinda prin trup, zic ca trupul acesta va invi,a Ne indoim insa
de aceasta, pentru catrupu1 este schimbato.r acele.a; iJ.a feJ ca
mincarurile, trupurj,1e no.astre se tr,ansfo.rma pasari
animale devin parti ale trupuri1o.r acelo.ra fiind mincate ace-
}ea de o.ameni sau de aHeanimale, se transfo.rma devin trupuri
ale sau ale ailto.ranimale. fapt repetindu-se, mo.d
necesar, trup devine parte a mai mu'lto.r o.ameni. Deci,al cui trup
va fi ,1a inviere? iata-ne angajati intr-o. discutie fara rost.

Ajungind la incurcatura, numaidecit cli Dumnezeu to.ate ii
cu putinta, invo.cind numaidecit cuvinte1e Scripturii, oare 1a prima
vedere ar indica acest lucru. Ca de exemplu, (cuvintul) de 1a Iezechil:
Mi.na Do.mlIlUIlui a venit peste mine m-aluat Duhu1 Domnu1uI
m-a pus in mij1o.cu:l unei vai pline cu oase M-a facut sa trec
pe llinga e:le, de jur im:prejur j'ata ca er,au foafite multe fata vaii
erau uscate de to.t. mi-a zis: Fiul o.mului, vor putea o.are oasele
acestea sa invieze am raspuns : Dumnezeu1e,
crul acesta !>, mi-a zis: Fiul o.mului, catre acestea:
Oase uscate, ascultati cuvintul ! Do.mnul Dum-
nezeu catre o.asele acestea: Iata ca face sa intre in duh de
viata, va da vine, face sa creasca pe oarne, va aco.peri
cu Ipiele, .trimilte duhul Meu .peste veti trai pune
pamintu!l vostru veti ca sint Domnu.l (Iez. 37, 1-6).
Deci, se folo.sesc fo.arte pro.babil de acest cuvint de ,alte1e din
Evanghelii, ca de exemplu : Aco.lo. va fi dinti,lo.r
(Matei 8, temeti-va de ce suf1etul trupul sa le piarda
gheooa (Matei 10, 28). cuvintu1 de 1,a Pavel: inv,ia
trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Sau, care
(Rom. 8, 11).

Se cuvine, insa, ca orice iubitor de adevar sa discute
de cauza despre inviere, sa pastreze traditia sa
cada vorbari,e fara s'ens, de Dumnezeu.
134
METODIU DE OLIM1'
Trebuie retinut ca o.rice trup, pentru a se el
din afara aIlimente ca, pe introduce pe aHele, ca
cazu,l plantelo.r animalelo.r, rncit eilementu.! din care esteailcatuit
este rnicio.data De aceea, pe buna dreptate trupula fo.st asemanat
cu riu, pentru ca nicI macar do.ua zile ramine substarnta
inel. Cu to.ate acestea, urnul estetotdeauna Pavel Petru rnumai
dupa suflet, a carui existenta dupa se schimba, nici seadauga
ceva, firea trupului este sC'himbatoare, perntru fo.rmaexterio.ara
oare caracterizeaza trupul ramine ramin care
dau identitate Petru Pavel, intre ,care capMate
co.piHirie, 1o.r. Aceasta fo.rma singu1arizeaza
pe Petru Pave1, e1ementul co.rpo.ra,1 schimbat mai bine nefiind ace-
cucelabandornat, imbraca sufletul ila inviere. d,aca fo.rma
este din prurncie pina :la batrirnete, chiar daca trasaturile par sa
se sohimbe mult, s,e ca fo.rma actua,la va fi viitor,
1nsa foarte mu.lt schimbata bine. Pentru ca es,te firesc ca sufletul (so.r-
tit) sa vietuiasca continuare 1n trup sa se fo.lo.seasca (atunci)de
trup co.respunzato.r. Pentru ca dacaam fi nevo.iti sa traim mare,
mo.d firesc am do.bindi vietuitoarelo.r acvatice, incit am
avea bro.nhii fo.rma la va fi ,atunci c'ind vo.m im-
paratia cerurilo.r a1te lo.curi merge va trebui sa avem trupuri
cu forma celui dintii, chiar daca acesta va fi slavit, pre-
cum a fo.st oazU<l Iisus ail Mo.ise ,ai1 l.lie trupul Iisus
n-a avut alta fo.rma ila schimbarea la fata d'eo.sebita de cea de mai ina-
inte.

Deci, sa afirmatia ca trupul inviat fi cu
cel ce moare, pentru ca, cumam ,acum po.ate ele-
mentsa fie do.ua z,iIle. De altfel1, sta' f'irea I:UCTuri,lo.r ca e1e-
ment de o.anumita natura sa fi.e de alta natura sa fie adus
la viata. Pentru caeste sIemana,t trup firesc este invi,at trup duho.v-
nicesc Co.r. 15, 44) adauga Apostoluil, apro.ape indioindu-ne ca I}a
i'11viere y,a trebui ,sa :lepadam elementu\l pamintesc' (dirn sa pas-
tram doar fo.rm,a. C,eea ce spun eu, fratilo.r, este ca po.ate carnea
singele sa imparatia Dumnezeu ca putrezirea poate
;nreputrezirea Cor. 15, 50).
Trupu.l va co.nsta din elementul care a singularizat carnea carnea
mai fi,ci num,ai acel c'eva care a singularizat-o, acela va fi speci-
ficu1 trupu1lui celui duho.vnicesc.
Referitor '}.a Scripturii, pe oare le invo.ca fratii spu-
nem acestea : primu,l r1nd, ca din cuvinte:le Ieremia, pe care le
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
135
voca in deosebi cei simpli, nu reies,e ca vor invia : carnea, pielea!;ii ner-
ci numai oase,l,e. rindul doilea, ca prin cuvintul oase nu sint
desemnate totdeauna oasele propriu-zise, ca termenul oase nu trebuie
luat lui r'ezulta din af,irmatiiIle: Oase,le
Iloastreau fost risipite pina la iad (Ps. 140, 7); Toate oas'ele meIle au
fost risipite (Ps. 21, 15) ; !;ii izbave!;ite-ma, ca s-au tulburat oasele mele
(Ps. 6, 3). i:nvoca cuvint.ele casei lui Israi:l: S-au uscat oasele noas-
tre, s-a dus sintem pierduti (Iez. 37, 11) sustin caadunin-
du-s'e acestea, vor invia. Dar acest lucru este imposibil. S-a zis a!;ia pen-
tru ca er,au oaptivitate pentru ca prin Iezechil se da promisiunea
ridicarii popornlui din robie stricaciunea care cazuse, dupa ce a fost
dat mina dU!;imani1or pentru paoatele sale. pacato!;iii sint numiti de
MintuitoruIl morminte p1line de oasele mortilor !;ii de toata necuratia
(MateI 23, 27). Se cuvine, insa, sa deschid,em lui Dumnezeu mormintele
fiecaruia sa ne scoatem din ele inviati, precum Mintuitorul a scos
afara pe L,azar.
XXiIV
,legatura cu cuvintul: Acolo va fi plingerea !;ii scri!;inirea dinti-
lor (MateI 8, 12), ,trebuie spuse urmatoarele : a facut
madular pentru cite trebuinta dinaceasta viata, iar dintii i-a facut
pentru a taia hrana tare. viata dedincolo, 'Iad, ce nevoie au d,e
cei ce se pedIepsesc? Nu cumv,a s,e manincaintre ei? Prin urmare, nU
trebuie ,luate afirmatii1e Scripturii ad 1iteram. Zice : dintii pacato!;iHor
i-a zdrobit (Ps. 3, 8) mase,lele le'iIlor Ile-a zdrobit Domnul (Ps. 57, 6).
Cine este atit de fara minte incit sa creada ca Dumnezeu, mentinind doar
trupuri1e celor pacato$i, ile va zdrobi doar dintii ?
Prin urmare, cuvintul trebuie interpretat alegoric: prin scri!;inirea
dinti.lor celor pacato!;ii se intelege 1uIlburarea sufletului vremea
cetarii pacatelor. Cuvintul Temeti-va de oe poate !;ii sufletul$i trupul
sa-'l piarda gheena (Matei 10, 28) ne spune pede parteca sufletul
este fara trup, pe dealta parrte arata ca fara trup nu se va pedepsi. Des-
p.re ,am vorbit atunci cind am tratatd'espre form,a$i d,espre ele-
pe care le imbraca. Cuvintul ApostOllulu.i (Pavel) : va aduoe Ila
viata !;ii trupurile 1I10as,tre muritoare (Rom. 8, 11), dat fiind ca trupul este
muritor!;ii II1U participa la viata cea 'adevarata, poate avea sensul ca
forma trupului, despre care am vorbit, fiind din fire muritoare, atunci
cind Hrlistos, v,i,ata s,e va arratIa (001. 3, 4), laceasta, pr.inzind
viata, se v,a rtransforma din trup al mortii, prin duhu:l care da viata
6, 63), dev,enind d.in trupeasca, duhovniceasca. Cit prive$,te cuvin-
:Va ziOe cinev,a: Cum invi,aza mortii ? ill1 ce trup? Cor. 15,35),
aceasta vrea sa spuna ca elementul oel dintii nu va invia. oa
136
METODIU DE OLIMP
cazul bobului de griu, logosul cel spermaticos, intreaga lui
substanta, ,a bobuluI, adauga elementeloraces'tuia altele, adica pamint,
apa, aer foc acestora, le transforma spic, care
se radical de bobul cel initial marime, forma varie-
tate.
Cuvintul lui proclus
xxv
Ace5'tea, decI, sustine Origen trataltUJl sau despre inviere bazin-
du-se pe multime de argumente. Lipsesc insa unele marturiialle Scrip-
turI,i, pentru ca acest cuvint sa fie sub toate aspectele, intoc-
mai ca s1atuie. Acest,ea, decI, trebuie spuse. Pe acestea intelegindu-le
cor,ect oineva, va ca lnviierea se refera la trup, - dat fiind
trupul nu poate dainui neschimbat peste vea,curi -, ca va invia doar
spiritual (care da specificitatea) ; aceasta se pastra
trasaturvle sale de acum, incit fiecare dintre va fi dupa forma,
precum ,a zis Origen.
Num,ai forma va invi.a, pentru ca trupul material ramine
macar perioada scurta de timp, ci se schimba se transforma;
ramine doar ceea ce caracterizeaza, ,adica forma. $i ca sa
Nu pricep (pentru ca nu s-aexprImat clar), iti voi explica acum
ce inseamna 10ate acestea. De buna seama ca ai vazut burduf
cuapa; daca pe de parte curge, iar pe de alta se umple, forma ramine
De orice fel ar elementul in:trodus e'l, ia form,aacestuia.
Daca dintr-un burduf se scurge apa, iar cineva toarna mereu el atHa
cH se scurge, nepermitJnd ca burduful sa se goleasca deodata de apa,
mod firesc, ceea ce seadauga face ca acesta sa arate ca mai Inainte,
pentru el cantitatea 'este Daca ar vrea sa compaTe cineva
trupu'l acestea, nuar Pentru ca la fel se intimpla cuelementele
introduse hrana locull celor e1iminate ; ele iau forma ac'elora. Ast-
fel, ceea ce se adauga oCihilor locul celor eliminate) seamana ochilor,
ceea ce se adauga fetei, seamana feteI, ceea ce se adauga ,altor organe
seamana acelora. fi.ec'ar,e organ pare, datorita forme'i care se
schimba, a fi nu are eJemente ca la inceput. $i daca
nu sintenl trup chiar de citeva ci doar dupa forma
care este imprimata trup (pentru ca numaiaceasta ramine de la
tere), cu atH mai mult, lI1iCi aturnci 'nu vom fi dupa trup, ci doar
dupa forma care acum se pastreaza ramine. Ceea ce este acolo
pielea,aici este forma; ceea ce esteacolo apa, aici sint care
se introduc se e1imina. Deci, precum acum trupul este dar
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
137
se pastreaza forma caracteristica, ,1a fe1 atunci, tfupnl !l1U va mai fi a-
cela$i, ci numai forma care va spori intru s,lava, pentru ca se va mai
arata intr-un trup stricacios, ci intr-unul nepatimitor
precuma fost cel al 1ui Iisus momentul schimbarii 1a fata, cind s-a suit
pe munte impreuna cu Petru s-au aratat cu Moise

Acesta este pe scurt sensu1 invataturilor Origen. Daca 6neva se-
indoi,e$te de justetea lor referindu-se trupu1 Hristos, Care a fost
numit intiiul nascut dintre morti pirga (Colos. 1, 18; Cor. 15,.
20), zice ca .precum a inviat, <a$a trebui sa invieze ,trupuri,le .tu-
turor, ca precum Hristos a fost invi,at, ;la fetl Dumnezeu aduce'
la viata pe cei adormHi prin Iisus Tes. 4, 14)- or, Iisus a fos1
inviat cu carnea oase1e pe care le-a avut (mai in,ainte), precum a fos1
incredinfa't Toma -, aceIuia ii vom spune ca trupul Hristos
era d'in voia barbat (Ioan 1, 13), din placerea adusa de somn,
conceput intru faradelegi nascut intru paca:te (Ps. 50, 5), de
la Duhul Sfint prin puterea Ce,lui Prea Ina1t (Luca 1, 35) din
fecioara, pe cind al nostru se datore$te placerii estetotul strica-
ciune. De inte1eptuil Sirah zice: murind omul, ,lua in
primire tiritoarele animaIele$i vierm'ii (Intel. Sirah 10, 11). Iar
Psalmu!l 88 se spune: Oare, pentru cei morti faci minuni ? Sau se
scula morfii $i Te :lauda ? Se vesti mormint mi1a Ta adevarul
intru pierzare ? cumva se face cunoscute minunile TaIe intru
intuneric dreptatea Ta pamintul uitarii ? (Ps. 88, 11). alte (multe)
cnvinte asemenea acestora gase$te acela care cerceteaza Scripturile ;
insa, le amintim pe toate, pentru a 1nngi prea mu1t cnvlntul.
DiscursuI lui Metodiu
XXVII
lncetind Proclus, Iliini$te adinca s-a a$ternut printrecei de fata, oare
se ari:ltan vadit Cind am crezut ca este timpul, ,am ridicat
capu)l inspirindadinc, intocmaica m,arrjnarii dupa ce a trecut
fur,tuna, m-am in10rsecMre Auxentiu ,am z,is: Auxenti'e, socotesc ca
poetuJ n-a spus zad,ar : Doi merg.eau impreuna cei doi erau
(Tliada 10, 224). Te ,iau c,a insotitor tov,ara$ de lupta, ca nu ,cnmva
glaofon, inarm,at cucuvintele funeste al1e lui Proclus Origen,sa dis-
truga invatatura despre inviere. Hal sa ,al$ezam or,dine d,e bataie
sa nu ne temem de rep1iaiIle 10r, care incurca doar pe cei slabi. OCn ele nu.
138 METODIU DE QLIMP
este inimic saniHos fun,d,am'entat, num,ai inHi:ntuire frumoasa de
.cuvinte, care are co. convingereo.
nu fac aceasto. de o.devarului '0.1 uti1ului,ci .pentru ca
.sa para inte<lepti ii11 cuvint li11aintea c'lor prezenti. Pentru ca pentru
mu1tio.u mai multa importanta discursurile co.re se disting pr'in frumu-
sete$i simetrie, decit cele co.re au vedere stare mai buna$i sfin-
tenio.. vor cu ori,ce pret sa sa fie laudati, intQocmaIi ca
<:o.r'e sint pentru discursuri vind intelepciunea pe laude. Gin-
'(!itorii cei de demult se straduiau mai put'in sa mai mult sa fie
folositori. decursu1 vremii s-a permis tuturor sa cerc'eteze 5cripturi1e
sa invete ceeo. ce este bine, insa mu,lti s-,au ump1ut de trufie, au
,crezut sint s,tare sa $tie totnl, s-au dedat la certuri s-au prezentat
,ca dascali. .. n-au inteles ca cuvinte,le se spun de dragul fo.pte1or, o.$a cum
-fac medicii cu cei ca limba trebuie sa fi.e Ilira a trupului. De
;aceea, se cuvine ne stradu'i sa dobindim inte1epciunea cea adevarata,
"Sa facem ceea ce este cu adevar,o.t drept aparenta, sa nu pa$im
schiopatind domeniu1 intelepciunii, urmarind mai degraba s,l,ava de
1a oamenidecit adevarul, f;i sa nu imbracam formele


Caci, cei care se impodobesc cu stra:Iucirea cuvintelor sint intocmai
,,(:a femeile gatite abH pentru amagirea (barbati,lor), daca de buna seama
cineva dintre n.ovici nu ia seama 1,a credinta viata 10r. 5e cuvine, deci,
a examina bine cuvintull acestora, inainte dea-1 :lasa sa ne patrunda
finima, pentru ca pre'cum sireneI1e pe cei c,e fugeau dJe
zind mizantropia cu glasul ,lor frumos. cele din urma) am zis : Auxen-
cum s'e par (toat'e) acestea? Iar ela raspuns : La fel oa tie.
Prin urmare, (am continuat), sofi$tii nu cunosc adevarul, ci doar il
imita precum pictorii. Ca ace$tia incearca sa imite pe de
.corabii corabiil1e \l.or, de$i $tiu sa construiasca
corabii, nici sa navigheze. Daca indepartam cu10rile, se conving copiii
care admira astfe:1 de zugraveH ca corabia este corabie, cirmac,iu1
.cirmaci, ci combinatie de cnlori, facuta cu scopul deo. inctnta
;privirea ; ca cei care au creat o.cestea din cu10ri au redat imaginea co-
,rabiei a cirmaciuluIi, iarnu corabia$i pe c'irmaci
u e t u: este prea 1unga pentru ce1 doritor sa.
te asculte.
e t d u: Dar folositoare, prietene, am zi,s. se folosesc de
.cuvinte1e inspirateo.le Scripturii pentru dobindi slo.va 1[11$elatoo.re,
:pe care numesc dreptate adevar, nu este dreptate. Daca cineva
;.ar val, nu socole$,ti oa ar fi dati de rU$ine?
'AGLAOFON SAtl DESPRE lNVIERE
139
u e t u: Foarte mult, ,a zis.
e t d U: Care din Auxentiu, vrei sa dirijeze pe drumul pe
care ma aflu, eu sau tu
Auxentiu: lntr-adevar, tu dirijezi, caci tu dai tonul discutie.

e rt d u: Deci, s-,a zis (ca sa examinam pe rind, de la inceput,
ce1e spuse de Ag,lacofon) ca sufletul a lnat trupu1 acesta cu care sintem
imbracati, ca urmare a illca1carii porunci.i, ca vremurile de demu1t
a petrecut fara e1,in stare de fericire, ca tunicHe de piele sint trupurI,le
care a trebuit sa intre sufiletele, care poartain ele morbul mortii.
ai spus acestea lainoeput, doctore Hai, spume, daca se pare ca
n-am retinut corect.
g l,a f este :nevoie sa se mai r,epete ceva. I:ntr-adevar,
acestea s-au spus la inceput.
e t d u: IInca ,cev,a: s-a mai zis de catre tine ca trupul este oa
piedica ca,lea ratiunii procesul cunoa$terii) reaHtatii, ca este
cauza preocuparilor minor,e, ,a luxurlui, a poftelor pintecu1ui, a gindurilor
urite $ia tot fe,lnl de pacate; pentru ca sufletul nu poate pacatui de [a
sine, fara trup. Ca dupa dezbracarea lui de trup mergerea ceruri,
va m,ai calca poruncHe, va fi fara pacat va petreceimpreuna cu
ingerii, pentru ca ,l-a provocat la pacat:;;I i-a fost colaborator.
Pentru ca fara trupeste imposibil ca sa pacatuiasca; de aceea,
pentrua petreoe fara pacat veci, ,el nu va mai imbraca trupn1 care
inclina spre stricaciune nedreptate.
g a f aceasta s-a zis.
e t d ti se pare ca a zis bine corect
g 11 a f Ce-ti pasa, continua !
e t d u: ceea ce zic eu, c'i ceea Ce ai zis tu.
g a f Bine:;;i corect.
e t d U: se pare bine carect sa spuna cineva lucruri con-
tradictorii
g a f nici un chip.
e t d se pare plictisitor cel ce cauta sa gaseasca ad'e-
varu1
g 1 a f Nicidecum, a zis.
e t d u: Nu cumva preferi melodia mincinoasa a cuvinte10r
celuI produce
g 1 a f Nicidecum.
140
METODIU DE OLIMP
e t d u: zis, deci, ca demonstratia nu te PrLn ur-
mare, ai zis ca suflete1eau pacatuit pe cind nu aveau trup, ca atunci
n-,au ascultat de iar Dumnezeu dat tunici1e de pie1e mai
tirziu, ca urmare a ciHcarii poruncii, ca sa poarte cu 'ele morbw mortii ;
ca tunicile trupurile. Uitind, ce1e ce ai zis ,la inceput, ai zis
ca nu poate suNetul singur sa pacatuiasca; d,e as,emenea, ca anume
cauza a tot fe1u1 de re1e s-a facut trupul; de pentru a nu im-
pinge sufletul la pacat, cum s-a intimpl,at mai inainte, suf1etul va
fi veci fara trup. ai spus ca sufletuJ a pacatuit paradis, pe
cind era st,are de fe:ricire, ca incalcind porunca supunindu-se paca-
tului, ca urmare a ascultarii de s-a dat trupul ca legatura de
pedeapsa. Incit, fie la inceput, fie dupa aceea, S-dU expas
corect. Caci He ca sufletul a pacatuit de a avea trup cu
mic nu mai muH 1uind trupu,1 zadarnica este vorbaria ca
trupul inviaza; fie ca (sufletu1 a pacatuit) impreuna cu trupul atunci
nu se mai poate spune ca tunicile de piele sint trupul. Pentru ca omul
a fost ciHcator ail poruncii divine inainte de 10r. Pentru
aceasta fost ca saacopere gol,iciunea adusa de pacat.
Deci, care din doua, pentru ca pentru tine trebuie sa fie c1ar ca ce1e
doua afirmatii se contrazic ? Sau nu pricepi, oeea ceam spus?
g ila f Trebuie sa eu oaream zis ca
de piele sint trupuri,le, ca sufletula pacatuit de aintra trup,
inainte de confectionarea aoestora (caci tunici1e li s-au din
cauza incalcarii poruncii nu incalcareaa avut loc din cauza tuniciilor).
Silnt de aco,rd ca ,trupul este oauza rauilu,i, ci su,f1,e,tul de a,ceea,
chiar daca nu prim'ea trup, tot pentru inainte de a avea
trup, a pacatuit. De asemenea,este nesabuit 11uc,ru a spune ca trupnl nu
va invia, pentru ca CUlnva sa devina prilej de a pacatui pentru
suflet. Pentru ca sufletul putea sa pacatuiasca fara trup, cum
s-a lntimplat. De aceea, se cuvine a mai spune eu, nici altcineva
ca trupurile sint tunici,le de piele, iar daca accept acest lucru, trebuie
sa-l marturisesc.

e t d U: Ce, Aglaofon, am zis, ti se pare ca oealalta afirmatie
este corecta ?
g a f Care?
Me t d u: Spusa ca a fost iscodit oa 'legatura
impotriva suf1etu,lui profetul pentru a zis despre ca sin-
tem captivi ai pamintului,iar ne-a numit
(Ps. 145,7).
AGLAOFON- SAU DESPRE INVIERE
9 1 a f a zis: N-am ce siHi raspund. Ce sa mai despicain
lucrurile!
e t d Am simtit ca ca evita sa-mi. raspunda am
zis: crezi ca vreau sa te combat din ca problema merita atita
disputa dragul meu, ezita sa-mi raspunzi. bine ,ca discutia
noastra este ,1egata de chestiuni de feluI caretrebuie sa
credem. Nimic nu vatama atit de rau pe om, decit faptul de a cugeta
aceste Hai, te rog, sa cIarificam probleme'le daca
se ,pare gindiru:lu.,te m,ai mult la ade-
var decit mine.
Socotesc mai bun faptul de a fi corectat, deoit acela de a corecta,
mai bine a teelibera de rau, decit a elibera pe altii. Hai, deci, sa spunem
pareriJe fata ln fata, sa vedem daca se ca, cum
am zis, avem vedere probleme mici, ci faptul de a Oeea
ce este .bine ceea ce este rau. Pentru ca, daca tu crezica trupul
inviaza, cred.
9 1 a f n : zis: Foarte ,corect expUi oelece am 2iS.
e t d zis ca trupu'l este temnita, morm'int, povara,
piedica, iareu si.nt de acord.
gJ a f n:: zis : Adevarat
Me It di zis ca acesta este cauza desfriului, ratacirii, triste-
1ii, a tuturor relelor,cael impiedica lansarea suf1etuIui nostru
spre mai bine ne permite sa intelegem realitatiiIe sa ajungeln Ia
CacMar daca incercam sa surprindem ceva din realitate, se
interpune intunericul care intuneca -ratiunea ne permite sa ve-
dem claradevarul, ca cugetu,l nostru este dus 'Ia ratacire prin vaz
ceIela1te simturi.
9 l.a f zis: Vezi, Eubulie, ca eu sint gata sa te laud cind
expui ginduri,le corect

e t d sa ma lauzi mai mu:lt. Daca crezi ca trupul este
atunci el mai poate fi socotit cauza celor reIe nedreptat
ii
de suf,let, ci din contra, cauza cumpatarH a strunirii Ia
ascullta, unde GUiCempecei boIna1vi ? ,la doctori?
9 1 ,a f Evident.
e t d Unde ducem pe cei vinovati? judecatori?
.g 1 a f
e t d i Nueste, oare, corect sa fi.e pedepsiti cei ce au
142
9 la f Da.
e t d u : Este dreptatea ceJ mai mare bun?
9 1 a f : Deacord.
Me t d u : face bine cel care judeca drept ?
9 1 a f : Ba da.
e t d u : P,entru ca dreptatea este
9 la f : Evi'delIlt.
METODIU DE OLIMP
e t d Deci, trag foloase cei ce slnt pentru 'caeste
indepartata de la ei rautatea, cum sint indepartate boHle prininterme'':
diul doctoriilor. Fiind pedepsit, ceI indreapta
sufletul, se elibereaza de bOoa,la cea mare, oare este nedreptatea.
9 1 a f n : De acord.
e t d i de acordca pedepsele trebuie sa se
celor ce gre.5esc pe masura doctorii fac
taieturi pe masura ranil,or ?
9 a f este.
e t d i Prin urmare, ce,l oea fapte(aducatoare) ,de
moarte este vr'ed.nic sa He d,alt oel cea ranH, sa fie rantt, ce
'
l ce
este vrednic de puna
9 1 a f n : De ac,ord.
Me t d Deci,cel ce a savir.5it nedreptatea este certat cu lan-
turi, pedeps'e, pentru a inoeta sa mai nedreptateasca, cum
lemn sucitesteindreptart prin diferite mU!nci.
9 ,1 a f : Foarte adevarat a'i grait.
e t d Caci judecatorul nu-l pe ce1 nedrept atit
pentru fapta trecut, crt m,ai ales pentru a nu mai
viitor.
Ag '1 a f n : Evident.
e t d i u : Este clar ca ilantu.l rmpiedica inolinatia cuiva de a face
nedreptate, pentru ca nu-i permite sa faca cele oe vrea.
9 1 a f Adevarat.
e t d i u : Deci, odata indepartata posibilitatea de a - pen-
tru ca lanturHe permit celui nesabuit sa sedede'a placeri1or, ci sa
le reprime sa fie virtuos - aoe,la invata sa fie cumpatat.
9 la f n : EvidelIlt.
e ,t d urmare, este aceea care impinge la
...
AGLAOFON SAU DESPRE 143
9 1 a.o f n : se pare.
e t d (pe face mai dr.epti,
este medicament pentru suHet, amar usturator,
9 '1 a f : este.
e t d u : Sa 1a cele dinainte. zis ca trupul. s-,a pus
ca dupa calcarea poruncii.
9 1 a f n : Da, am zis.
e t d i Dar suftletu.1 impreuna cutrupul, pentru ca,
daca paCiat desfriu:l, lipsa d'e toate acestea
le su:Hetu1 impreuna cu trupul.
g,l a.o f.o p1ec.
e t d i Dar am zis ca ce1 poate ne-
dreptatea.
9 1 a f O!Il : am zis.
e t d Pentru caeste impiedioatde care-i produC'
necazuri.
9 1 a f Da.
e t d i zis) ca trupul este ca pentru suflet.
9 1 a f : dreptate.
e t d i Or, pacatuind pe cind sintem inca trup, inseamna
ca trupul este pacat.
g;l a f : e, pacatuim.
e t d i u : Dar oel poate sa faca rau.
9 ,1 a f n : aici sint de <aoord.
e t d u : Pentru ca ,este retinut ,de acestea.
9 l a f : Da.
t d i u : Pen:tru ca permite
9 la f n : C!,ar.
e t.o d Atunci inseamna ca sufletul colaboreaza cu trupul la
pacat.
9 1 a f n : Da.
t d i u : $1 ca este
9 1 a f n :
e t d i Prin urmare, trupul nueste nicI pentru tine.
nic'i pentru Aglaofon, ci colaborator al sufletului, atit la fapta
buna, cit [a cea rea.
AgIlao f De
144
METODIU DE OLIMP

e t d u : Acestea, deci, am avut de spus, in legatura
cu cele z'ise de tine mai Pentru ca tu ,ai zis la inceput ca trupnl
este piedica pentru suflet. Vezi ca nu este precum
zis cum sa fie, priertene, atittimp cit sufletul
ca pe un cOllaborator pentru a nedreptatea. ceva este im-
posibil. Daca s-a da1 sufletului ca instrument de chinuire, dupa inca..I-
carea poruncii pentru ,a educasufletul randt sa cill1steasc'a pe Dumne-
zeu, cum colaboreaza trupul cu suHetuJl la Pen-
tru ca lanturile inchisorile celela:lte instrumente
d,e ped'eapsa se impun celo:r pedepsiti pentru impiedica sa savir-
:;;easca nedreptatea. Nu se celuice a pentrn
sa-Il ajute sa mai mult, ci pentru ca ,a,cesta sa inceteze a:
mai nedrept'atea, dat fiin,d ca este c:hin,UJit de
sa se puna celor rai ,oa sa-i impiedice, c'hiar daca ei nu
sa taca f,apte rele. Pot fapte rele cei care se af1a liber-
tate, faraa fi impiedicati de lanturi.In de demult, omul
- Cain - ,a ucis, s-a aratat necredincios, s-a inohinat 1a s-a
indepartat de Dumnez,eu. Lui s-a dat oa Cum se face
ca dupa ce omul a nelegiuirea, pe cInd era fara
trup,i-a trupul ca siH ajute sa m,ai mari?
Cum se faoe ca dupa ce a (Dumnezeu a omului):
!ata, am pusinaintea fetei rta1e vi,at,a moartea: ailege viata 1 binele
rau!: alege binele. Sau: Da,ca veti veti asculta de Mine ... .
Pentru ca Iacestea s-au zis unuiIa careavea llibertatea de a alege nu
unuia pus lanturi fara putinta d,e a ,actiona. PriIn urmare,din toate
cele spus,e ,ca trupul nu trebuie sa fie numit catul$a, nici
inchisoare, lant, iar despre suflet nu trebnie sa se spuna ca este
oaptivul ,lutului, ca Dumlllezeu condamlI1at sa fie Inlantuite cu
de 1ut. Este, deci, imposibi:l a Iaccepta acest lucru. De neaccep-
tat este parerea ca trupul nu va oonvi'etui cusuf1etul
pentru ca el piedica catu$a pentru ca sa nu fim
ai stricaciunii, veci, altulllci cind vom intra imparatia

Combatind indeajuns afirmatia catrupnl a avut rostnl de a fi ca-
a sufiletului, am cea1alta afirmatie, ca pentru a nu fi
intemnit,ati vremea impari'itiei decare sintem chemati sa ne
bucuram, pentru aceasta trupnl nu inviaza.
AGLAOFON SAU DESPRE !NVIERE
145

Ce aHa dovada trebui.e sa m,a,j aducem pentru cornvingerea celor
grei Ila minte, ce argumente maiizbitoare ,ce,le mai inainte?
Da, sint cu oare se poate combate parerea acestora. am
dov,edi,t, dar inca vom ma,j doved'i, Iere'mia nu numit cap-
tivi ai pamintuJui ca avem, trup, nici David nru ne-a numit in-
pentru motiv. Dar, dupa ce am ,spus cele ce ,trebui,a
despre .tunicHe de despre t:aptul ca inainte de confectiornarea
protoparintii au trup, de nemurire, dupa
ce am ca poate fi numit inchisoare nici ma
iThtoarce, pre.cum am promis, barbati judecator'i, - ca
jud'e,cMori socot'esc, prea put,ernice TeofHe -, la de la inc'eput,
pentru a vedea m'ai clar ceea ce vrem.

Dupa ce Dumnezeu, creatorul tuturor, a pus totul buna
duiala, ca mare ora$, totul a fost infrumuseta't 1a porunca
Lui, ,10cull oe se cuveThe,a, ce lu-
mea ,a fost umpluta detOlt de lucruri$i de vietati, de steJ.e pe cer,
d,e rpasa,ri 'irn aer, dle patru;pede pe de inotatoa:re )apa,
ce:le din urma, totuil oa pe casa frumoasa, a facut
pe om, a imprimat el chiprul Sau I-a Iume intocmai ca
pe statuie stralucitoare intr-un tempiIu maret. a fost facut nemuritor
pentru ca a din mina CeIui nemuriior, iar cei nemuritori dau
tere 1a opere nemuritoare. Dupa cum cele rele sint de cei rai.
Nedreptatea nU este opera ci a nedreptatii, invers, fap-
tul d,e a fi coreot nu sta Hrea celui nedrept, precum nici faptul de a
duce ,la stricaciune nu este opera ci a stricaciunii. orice
s-ar intimp1a, se intimpaa dupa ace.asta !Iogica.
oazu[ de t:ata, avem pe de par.te pe Dumnezeu, Care este ne-
vi,ata$i nestricaoiunea, iar pe d,e alta pa,rte pe om, opera Iui
Dumnezeu. fiindca tot ceea oe ,este plasmuit d,e nemurire este nemu-
ritor, mod firesc omnl este nemuritor. Pentru ca pe om creat
Dumnezeu, pec'iThd cel,ell,alte vietati din pam,inlt, din
aer s-au facut la porunoa Lui. Iarcind zioem om, nu intelegem doar su-
fletull fara trup, nioitTnpnl fara suf1et, acest tot bun, alca-
tuit din suflet t.rup. Rezulta d,e aici ca omu:l a fos,t cre.at nemuritor
departe de orice boala stricac'iune. Acest lucru puteaafla cineva
indeajuns din Scriptura. legatura cu care apar, 1n-
floresc imbatJrines,c,a zis: Sa scoa.ta pamintul viata, patrupede, ti-
,r.itoare anima[e (Gen. 1, 20, 24), insa, cu omu1 nu s-a
10 - Sfintul Grigorie Taumaturgul
146 METODIU DE OLIMP
exprimat cu cuvinte ca: Sa scoata pamintul, sa scoata apele, sa
se faca (Gell1. 1, 24, 20, 14), ci sa facem pe omdupa c'hipul
asemanarea Noastra:;;i sa stapineasca peste marii peste pasa-
rHe ceruI1ui peste anlma;le (Gen. 1, 26). a Dumnezeu tarina
din pamiiI1,t I-a Mout pe om (GeiI1. 1,26).
xxxv
sa vedeti ca mare este deosebirea om
ce1el,aJte creaturi, generaJ1 parte, caeste al doilea cinste
dupa sa aratam acest creaturi :le-,a venit
V'i,ata din pe cill1d omului din natura nemu-
ritoare. Caci Dumnezeu a suf[at pest'e fata lui de vi,ata omul
a capata,t suflet viu (Gen. 2, 7). $i a poruncit celor dintLisa slujeasca
sa fi.e supuse, iar omu1u'i sa stapin'easca. Pe cind aoe
I
10ra, 1a porunca
DumiI1ezeu natura le-a da,t forme diferite, omu:lui i-a im-
primat trasaturile divinitatii, chipul autentic Ta:talui
Caci a facut Dumnezeu pe om dupa chipu.l Sau (Gen. 1, 27). s-a
ingrijit ca statuia Sa sa sa nu fie cuprinsa de stricaciune,
cum daltuitorii de statui. Pentru se ingrijesc nu numai
de faptu\J. oa statu:ile sa fie frumoase impunatoare, ci $i ca 'e1e, pe
este posibi1, sa nu piara, sa se conserve timp indelungat, cuma
facu1tFidias. Acestoa, ce a d,altuit poe Pisaion, - din fildel';>
I-a - a poruncit sa se toarne untdeJemn peste ambe1e picioare
ale ca s-o faca, pe cH posibil, nemuritoare. daca a$a fac crea-
torii de Ilucruri trecatoare, a permis, oare, Dumnezeu, cel mi-
nunat, :C,are poate sa faca dill1 nimIio, Cel clare a poe om, a
permis, oare, ca staiuj,a inzestr'ata cu ratiune sa fie muritoare, sa
fi.e omu1 Hisat prada descompuner.ii stricaciunii, oell care mod deo-
sebit a fos:t linvredniCiit sa He facl1lt de nliinille dnpa chipu1
asemanarea s'a, prod1oaba lumii oalre s-a facut :lumea? Nu se
ceva. Este cuprins de nesabuinta ce1 care afirma
ceva.

Dar, poate reflectind 11aceIle spuse, veti zice, Ag1aofon: cum
s-a fiiCUit daca - ,d.upa nemurirtor, ia,r ceeIB ce este
nemur:itor nu poate deveni a:1tcev,a decit oeea ce este, netransformin-
du-se natura muritoare?
urmare, ar fi 10s1 devina muritor, d,aca era ne-
muritor. fost lliber sa ale,aga i[)jtre bine rau,
pentru ca diavolul, uritorull de bine, I-a invid,iat l-a impins 1a rau.
Pentru ca Dumnezeu a facut om dupa chipul
AGLAOFON DESPRE lNVIERE
147
Sau ce'l l-a facut (Intel. Solomon 2, 23; 1, 13 i 2, 24). Dum-
nezeu n-,a facut moartea nu duce 1a pierzare pe cei 'Datorita
iJnvidi,eI d,i,avolului a intrat moar,tea lume, precum s,e spuThe
Iui Solomon. Dar, de unde vine daca Dumne-
zeu n-a facut-o? Daca ar fi fos,t provocatade invidi,e, cum se faceca
invidi,a a fos,t mai tare decit vointa Iui Dumnezeu? ceva este
bIasfemie. Dar de nnde vine Invi,di,a? - va interlocutorul. Pentru
daca vinte dela diavol, de ,ce a fost facut di,avolUil? d,aca a
fost fa'cut, iInseamna cacel ce l-a facu:t este vinova,t ca este rau - d,ar
nu poate fi autorul nici unui rau. Atunci inseamna ca di.a-
este necreart darcaest'e necreat, iil1ise,amna ca nueste
aducator de nenorocire 1ipsit de inima. Caci sta firea ,lucrurilor
ac'e,1 c'e este :sa nu f,i.e supus la vr'eo pratima d'inrtre acestea.
Despre di,avol sespune ca eslte pedepsit nimicit; se insa, ca cel
pedepsit sufera se schimba numai ceil necreat este nepatimitor
nes,ch,imbator. Prin urmare, diavolul este necreat, ci creat. $1 daca
este creat, iar tot ceea ce este creat are uncreator origine, cine
este creatorul diavolU'lui? Apoi,ceJ oare I-a creat pe diav,ol este ne-
creat s,au creat? Dar Inecrea,t num,ati unnl e.ste, aoela es,te Dumnezeu.
Iar tlumea imre,aga nu are arlt oreator afara de Caci zice: Eu sint
sin1 dupaaoestIea ,afara Ide nu ,este a1t Dumne-
zeu (Isaia 44, 6). Nimic se cTe,eaza sau se schimba fara voia Lui.
Caci se spune: Fiul poarte sa fa,ca nimic de :la Sine, decit daca
pe facind. CeIe ce face Ta,tal,acetlea face Fiul la fel (loan 5,
19). Nimic poate face contra Tata,lui, contra Dumnezeu. Caci daca
ar fi ceva contra Dumnezeu,ar fi incetat sa mai persoana
,ar fi fos.t nimiIcHa de tari.a Pentru ca nu-
mai Celce ,le-a facut poate nimicI pe ceIe nemuritoare.

Veti Ce este, decI, diavolu1? Este duh care are stapi:niTe
materia, cum ,a zis Atenagora ; duh facut de Dumnezeu precum au
fost facuti ceilaIti ingeri,avind stapinire asupra materiei$i a celor
mtateriaIe. Acesta a fost rostul Dumnezeu le-a dat grija pe
cele facute de Dumnezeu sa poarte grij8. d,e toate fapturile,
conducind totu1 fara intocmai ca pe corabiecu cirma
Sa,le, pe cind ingerii erau rindu.iti sa conduca pe parti. Dar, pe
cind unii, pe care i-,a facut $i .},e-a poruncit aceasta Dumnezeu, au ramas
la [ocu1 ,altul, insa, s-a ariHat cu cei incrediJntati s-a
umplut de invidie impotriva noastra, precum aceia care s-au indragos-
tit dupa aceasta de trupuri s-au impreunat cu fiicele oamenilor.
148 METODIU DE OLIMP
Avind Hbertate de vointa, precum oamenii doua posibiHtati):
fi.e .sa ascu1te de ratiune sa se de fericire, fie sa
ascu[te sa pedepsiti, diavolulera a.stru Iuminos. Cum a cazut din
ce;r Luceafarul, cel care Tasare (Isaia 14, 12). rasarea
cu inger.ii,era astru matinal, dara cazut s-a zdrobH de a
urzit pentru om lucruri contrarii cu menirea Dar Dumnezeu sta im-
potriva ceIor mindri Petru 5, 5) cugeteile sem,ete. lmi
versuri :
inceputul tuturor relelor,
Tu, cel ce dai la sarcina grea de rele,
Ratacitorule, calauzitorul catre viata dusa orbire
Cel care te bucuri de plinsetele celor muritori,
Tu ai inarmat bratul al uritorilor frati,
Tu ai facut pe Cain sa minjeasca singe nevinovat,
ai facut ca protoparintele din veci sa zaca iad ... ".

a aparut diavo'1ul. Cit aceasta a fostaplicata
omullui v,ederea intoarcerii Ia starea cea dintii, a9a cum sint apli-
caJte el,evilor silitori pentru indreprtare. Caci moa:rte.a este
al1ceva suHe'tUlluid'e rbrup. Dar v,eti zice: Dumn,ezeu
esrte oauza mortii? intrebIare se Ni,cjd,ecrum.
Dasca'lii,i ped,eps,eelevilor pentru indreptare. Dec'i, moartea es'te
Iucru bun, daca a fost ,iscodita pentru indreptare este asemenea ver-
gillor moar'tea adusa de paoat, (a
is'codIit-o) Dumnezeu, ci pe oea ,a trupUlIui (de suflert). Omu,1
a avut IlibeTt.ate d,e vointa a fos,t a avut 'liber't,aitea,
cum ,am zi.s, saaJ.eaga intre binIe rau), cilnd a ,auzit: din or'Lce
din sa mincati, afara de pomu.l bineIui raului ;
ca ziu,a i,n car,e veti minoa ,d1n ,el, ,cru moa;r,t,e veti mu,ri (aen.
2, 16-17). Di,avoiul, insa, I-a indemna,t sa din pomul oprit,
'cu dibaci'e s,a se fa,ca n'eas,cultator, i,areil a caIcat
Iui Dumnezeu. a d,evenit pentru ellcursa, piedica tapu\5a.
Pentruca n-a facut Dumnezeu raull, nici IIumea inJtrea.ga de Ia oapiH
la ,a
i
1tuII este c.auz,a Totoeea ce er,a dOltat de cu 1ibertate
de vointa, {erIa m:enit) sa 1ina pazeasca Iegea pe care a
pus-o, 'iar 'raul cons1ain nerespeotar'ea EsIte m:are pacat a
asculta de Dumnezeu, a trece dincolo, mod iliber,de 11miteIle ,a ceea
,ce este drept. De aoeea, fiindca omul s-a iIntinat indepartarea de
Dumnezeu (pe e.l) peteIe a mu1te Tautati, pe care sta-
pinul intuner,icuIIui tatal ratacirii .le-a iscodit, - Scriptura spune ca
e1 Iuat ost.eneaIa sa cugete sa savi:r-5easca nedreptatea - Dum-
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
149
nezeu vazind ca raul devine nemurito,r urzelile dia-
ratac'itorul, II-a imbracat tunici dle p.ie\J.e,
adica l-a imbracat cu pentru ca dezmembrarea trupu-
tot ra.u:l care se nascuse etl sa moara.

S-a spus mai ina.tnte s-a dovedit ca de pieIe nu Sillit
tot una cu corpuri,le. Revenim asupra aoestui fapt pentru ca acest ade-
var trebuie spus singura data. Protoparintelle Adam lnainte
de cOQ1fectionarea acestora, marturisea ca lare oase. Atunci
c'ind a vazut femelila spr,e a lexc:lamat: 'croeasta eslte os
din oas'ele me,1e carne din carnea mea; aceasta se va 'inumi femeie,
pentru ca. din barbatul ei s-a ,Iuatt. Pent.ru aceea, va parasi omul pe t.atal
matma 5ta se va d,e femei,as,a fi amlndoi singur
trup (aen. 2, 23). pot srufertj :pe ,cei ce fortindou ne-
ru:;;inare textu'l Scripturi1i, zic ca va fi inviere a trupnlui, pentru ca
Carnea trebuie interIese spiritual; felul acesta, ra.stoarna
totul cu ailegorii1le Hristos spune Ilamurit ca Soriptura trebui,e
luata precum s-a scr,is, (literal). Raspunzind :Ia 'intrebarea fariseilor
legaturacu (barbatu1Iui) de fem,e,j,e, ,azis: Nu ati cirtH
ca A
1
cela care i-a creat de Ila inceput, fem,eie i-a a zis:
De aceea va parasi omutl pe tataIl pe mama sa (Ma,tei 19, pe
oeIela1te.
Se poate, oare, spune ca porunca stap'i-
pamintul (Gen. 2, 7) a fost adresata sufletelor? cum trebuie
intelese cuvinteIe: Dumnezeua Iuat din pamint:;;i a facut pe
om (aen. 2, 7)? Aceste,a par sa se refere mod deosebit la trup. Pen-
casuHetnl ll-a fost pIasmuit din elemente greIe. Din toate
acestea rezu,}ta foarte ca omul a avut trup inaintea (confectionarii)
tunicilor de piele. de mai inainte S1[1t referitoare la situatia
omu:luiinainte de a cadea paoat, pe cind celle ref,eritoare Ia tunici
slnt spuse referitor la eI dupa cea cazut.
De aceea, revenind reexamin'ind problema de la inceput, sa do-
vedim inca data ca ,printunici1e de pie/le trebuie 'inteJese trupurile,
ci stricaciunea adusa de nesabuinta. Neascultind de porunca, omu,l a
fost scos din paradis. Dumnezeu I-a scos pe om din paradis de teama
oa nu cumva acesta minc'ind din pomul vietii ,sa traiasca veac,
pentru ca rautl sa nudevina, precum am zis, nemuritor. Fitndca,
dece a mai tr.imis pe Hrjstos din cer pe pam'int, daca voia
ca omul sa se imparHi:;;easca de nemurire? Daca interlocutorul ras-
punde ca Dumlnezeu a facu,t aoeasta penlt.ruca s-a ,cait, spus ca
150 METODIU DE OLIMP
aoeastaafirm,atie este absurda, pentru ca pe Dumnezeu ca
fiind schimbacios. Dumnezeu nueste necunos'cator al viitorului, nici
provocator al raului, ci bun foarte cunosca.tor mai d,inainte ,al
viitoare. De aceea l-a scos pe om din paraois, nu pentru ca se temea
ca nu cumva mincind el d'in pomul sa. traiasca veac, ci pentru
ca. a sa. nimiceasca pa.catu.l prin moarte, ca dupa. moartea pacatu-
lui, omu1 cUrat sa se faca al

Nimeni, deci, sa. fie atit de fa.ra. minte sa spuna. lucrurile a.lt-
fel decitsint. Cel care afirma ca trupul nu se va de nemu-
rire grilie$te este .lipsit de De ce, dupa con-
fectionare.a tunicilor de piele, Adam este scos din rai este impiedicat
sa manince d'in pomu.l vi,etii sa. traiasca, daca er,a imposibiIlca omUil
sa cu trupul veac ?
Are aceasta interdi,ctie pentru ca el put'ea sa nu moara, daca
gusta din pomuil vieiii. Pentru ca Z1ce: $ia fi:icut Domnnl Du:mnezeu
Adam femeii lui tunici de i-a imbracat. a zis Dumne-
zeu: Iata Adam s-a facut ,ca unul dintre cunoscind binele raul.
$iacum, nu cumva intind,a. milna I$isa i\a din Ipomuil vietii, sa ma-
sa traiasca veac. l-a s,cos pe Adam afara din paradisul
desfatarii Domnull Dumnezeu, casa lucreze pamintul din care ,a fost
(G'en. 3, De1oi, Itrupul pu.tea sa traiasca in veac sa
fie nemuritor, daca nu era impiedicat sa guste din pomul v,ietii. fost
impiedioa,t sa traia.scain ve.ac ,a fost sortitsa moarapentru oa paaatul
sa moa.ra cu trupul, oa du.paacee'a t'rupul sa invieze de
pacat.
Deci, pentru ca raul sa. nu fie nemuritor prin om, da't fHnd ca se in-
cuibase trupuil sau nemuritor, avea hrana nemuritoare, pentru
acea,sta Dumnezeu a hotarit sa de.a trupul stricaciunii. Acesta
este sensul tunici10r de piele; imbra.cat ele, trupula fost imbracat
stricaciune ca odata. cu el sa fie nimicit cu desavir$ire pacatul,
sa nu ramina din el nici cea mai mica parte de radacina, din care sa
incolteasca m,lactite.

Aceasta imagine poate fi asemanata cu ceaa unui smochin care
co1te$te cla.direa impunatoarea templu; dezvoltindu-se, acesta
trimite radacinille toate pietre:le (acelei) opere de arta; el nu
este smuls inainte de maturitate, ci ,abia cind ajunge la maturitate sint
date }a parte pietreile smullsc:u totul. Numai dupa ce a fost
AGI.AOFON SAU DESPRE INVIERE
151
sInuls cu totul sint puse pietrele la 100, la gindul ca smochinul a murit
vla feil ,a facut Dumnezeu,cel c;a1rea creat pe
om intocm,ai ca pe templu; (vazind) odraslind ,el pacatul, intoc-
mai oa salb,aHc, J-'a d,a:t mortii, l-a d1ai pi,eirili, precums!e
zice Scriptura, apoi l-a readus Ila viata (Deut. 32, 39). Abia dupa
ce trupul a murit pacatul a fost smuils din radaci:na, trupul va fi re-
fa.cut, intocmai cumeste renovat un templu din toat'e parti,
insa nemuJ1itor prosper. Pentru ca, inainte de a muri, traia Ihod
necesar cu trupuJ. pacatul, 'infipte radacinile 1:n
1
launtrul
acestuia, era oarecum ingradH de cugetul 'intelept de dojana.
Dupace am fost luminati botez, ,ar .sa nu
ceea ce nueste 'drept, sa fie indepartat cu totnl pacatul de la Dar
dupa c'eam J1'e-am de ap,asfi:ntirii,a,desea ne aHam
pacat,e. Nimeni nu se poate ca este fara. pacat, ca :nici chiar
cu gindu,l nu credinta s-a ajuns sa se imputineze
sa se imbllnzeasca pacatu\l, sa mai faca roade vatamatoare, dar n-a
fost smUJls din radacini. Acum reprimam lui, adica gindurile
cele re:le, 'ca cumva radacina a amaraciunii sa dea rod sa ne
aduca necaz, nu permitem sa creasca sa se dezvolte bobocii lui, pen-
trua da rod, ii tai,em cu cuvintul, ca secure,de linga rada-
cina. Numai gin'dul cel rau va disparea.

Scriptura da destule marturii acest sens celor ce sincer sa
spuna adevaru1. Apostolul afirma ca radacina pacatului nu este smulsa
cu din oame:ni, atunci cind zice: $tiu ca nimic bun nu
intru mine, adica trupU!l meu; intr-adevar, voiesc sa fac
binele, dar n-am puterea sa-l fac. P,en:tru ca lYinele pe care vreau sa-l
fac nu-l fac, ci pe care nu vreau sa-,l fac, pe aceIla 11 fac. Iar daca
fac ceea oe vreau, nu m,aIj s'lnteu oe1 oe f,ac ci pacatu]
care (Rom. 7, 18-20). Sau: dupa omuJ dtn-
launtru imi place L,eg,ea :Iui Dum:nezeu; dar vad i:n madulare1e me1e
alta lege, care se lupta impotriva legii primite de mintea mea ma tine
rob legii pacatului, car,eeste madu1arele m,ele (Rom. 7, 22-23).
dar, paoatul nu s-ataiat d1:n radaciI1!i,ci inca, (cu
trupul) ; n-a murit definitiv, altfeI1, de cear mai fi fost imbracat omul
cu moartea? (Paoatull) este inca trup odata cu ofi1irea moartea
acestuia se moare pac:atU'l, care avea radacinile trup ;
dar omul este salvat, pentru ca se va reface templUJl, nemai-
avind ,amaraciunii 12, 15). a fost fo]o-
sita de Dumnezeu, med,icul exoelenfa, ca antidot i:n vederea smul-
152
METODIU DE OLIMP
gerii din radacIna a nimicirii pacatuIui; pentru ca raul sa nu fie
cei emUT'irtor. Cit siinJt!em trup, ca bo!l-
navi bolind de boala pacatuIui. ca Dumnezeu, intelepciunea Lui,
a iscodit moartea ca medioament curatitor componente,
sufletului trupului, ca sa devenim fara prihana.

Acum, pentru ca es,te nevoie de mu,lIte legatura cu
aoestea, consideram ca nu trebuie sa ne lasam ce acest aspect nu
fi dovedit. Istoria cu trupul este asem,enea
une'i statui. Se intimpIa ca dupa ce faoe statuie foar-
te frumoasa,cu partirIe simetrice, din saudin a1t material, s-o reto-
peasca. Aceasta, pentru ca, vazind-o om rau, ros d,e invidie,
suportat strarlucirea ei, s-o vatam,e sacnleaga rodul zadarnic ,al
invidiei. Dar prea intelepte Aglaofon, vrind ca Iucrul Hi:cut
cu atlta griji:i '!?itruda sa nu ramina ,pentru totd,eauna fa.ra
loare, purcede la toprire face statuia precumera mai inainte.
Pentru ca, daca pentru a reface, - ci ,Iasa sa ramina
vatama.ti.i sau se doar s-o .restaureze, mod firesc sta-
tuia nu va mai fi ci va fi sch,imbata. Vrind, decI, ca luc.rarea lui
sa fie fara defecte, el sfarma pentru ca sa
fi.e indepartate retopire toate s1:ricac'iuniIle ooara facuta d,e ei,
d'in invidie. felu1 aoesta .recapata forma de Ja
inceput. (Trebu.ie, insa, subliniat faptul ca pe cind
startui,a facuta a oda piIe'irii, ,ci pent.ru ,a CleIa
dintii, fapteJe reIle necugetate duc trupul la pi,eire ; aoestea topesIc, dar
reIaduc instarea ceadin.tii). AC'est mise pare ca a facut
Dumnezeu cu Vazind pe om, superb,a Sa vataffiiata dlin
oauza uneHiri,lor viaIene, iu.bHorul de oameni, n-a rabdat
fie d,at sa fie condIamnat in sa fie nemuritoare
vina Iui, ci I-a materie, momel!1Jtul replas-
muirii sa fie Iars sa diIspara 'toa.te nec'Uratiile din el. PIentru caoeea ce
a,colo este

statuii,aioi es,te ,trupu-


lui. Ceea ce acolo este infrumus:etarea materiei, aici este
invierea. Precum spune profetu,l IerIemia, fiindca de imagini se
,aoesta c'ind despre asrtfel de Am coborit,
zice, casa iata ca ,Iucra pe roa'ta. s-a spart vasu1 pe
Cla:re 11 aVea mina; a facut vas, pr,ecumi-a plac'l1t
sa faca. Domnul m,i s-,a adrIesart mi!e a zis : Oare putea sa fac
C'U c:asa a IIui Isra:B, precum a facut olaruil Iata, este
lutUlI min.aolan:ului, sinteti in mHniIle Mele (Ier. 18, 3-6).
AGLAOFON SAU DESPRE lNVIERE
153

urmare,dupa ce omul a inca10at porunoa, bra,tu'l cel preapu-
ternic n-a rabdat ca 1ucrarea sa ramina prada ce'lui rau, de aceea,
descompunindu-l, l-a facut ,lut, precum olarul care
vasul, ca sa dispara partile urite de pe el,
sa devina intreg.im,e fara cusur, ca inoeput. Or, nu este olaruI
stapin pe ca din framintatura de lut sa f,aca un vas
pe:ntru intrebuintare de cinste alt vas pentru intrebuintare de
ocara ? (Rom. 9, 21).
Aici mi se pare ca Apostolul vrea sa spuna: cumva Dumnezeu
poate sa replasmuiasca pe fiecare parte din materie sa
ne invieze pe spre iar pealtii spre oc,ara condamnare?
Spre necinste pe cel care a tri:iit cu pacate, iar spre cinste
care a dus viata v,irtuoasa. Precum se spune cartea Da-
: di:n ceice dorm tarina pamintului se scula;
pentru viatIa pentru
lepti straluci ca stelleile cerului (Dan. 12, 2-3). depinde de
sa nimicim Cu radacIna rautati<i, ci numai sa lasam sa
se sa faca road,e. Smulger'ea ei din radacInI nimicirea se
face, precum s-a zis, de Dum1nezeu, momentul descompunerii trupu-
pe ci:nd de depinde doar faptul de a permite sa rodeasca.
De aceea, cel care a cultivat (raul) facindu-l sa areasca l-adis-
pr'etuiit, aIceila mod fiTesIc va fi pedeps,j,t putind sa f,aca
aceasta, a preferat sa faca ce este vatamator.

De aceea, nimeni - inaceasta situatie fiind, sa aCUze cu neru-
natura divina, ,ca fiecaruia pe drept pentru virtute
paoat. Pentru ,tu, omnlIe, sa
cumv,a vasul de ilUit va zioe oe,luli ll-,a facut: De oe m-ai faoot
(Rom. 9, 20). Cum ci:nd ,ai rauil mod 1iber1'
De aceea, vei putea Dumnezeu, dreptul judeciHor : De ce
m-ai fiicut de ce m-ai c'Ondamnat Ila durere?
Punind la mijloc cuvi:nt,e cu sensuri adinc'i, Apostolul Pavel le di1
exp1icatia corecta; cei care le cerce.teaza cuatentie rivna co:nsi-
dera ca spune lucruri fara Ilega.tura, insa cei oare le cerceteaza cuget
tr'eaz le vad :pline dIeadevar. Im. Ispuse m,ai 'inaI:nte Apos,tolul ne
despre pedepsiIea celorce mod :ltiber au
raul ne cu olaritate ca moartea omuluia fost Isc'Odita
pentru ,a-i face vreun acestuia, c'i pentru a-i face bine; cel care ia
METODIU DE OLIMP
aminte cu atentie la acestea intelege ca lna refer la trupului.
Cum sa nu fie folositoare moartea"la timp introdusa, ea care pare a fi
un medIicament pentru cel bolnav, ea care care
prada firea noastra? aa sa nu despre
Ilucruri, sa un cuvint din Deuteronom sa me,rgem mai
departe.

CuvintUJl: Eu omor Eu fao sa trai'asca, Eu ranes,c Eu vindec
IIlU poate :nim,en:i sas,ooata pe cinev'a din mi!lJJa Mea (Deut. 32, 39)
spus de Dumnezeu, ce altceva vrea sa spuna decit ca trupuleste ucis
moare, ca dupaaceea sa invieze sa traiasca? Mai intii este
mat pentru ca sa f.ie refacut sanatos nevatam,at. nimic
nu va putea scapa p,e om de bratul cel mare puternicCJJl lui
zeu; nici focul, nici haosul, nici stricaci,unea. Pentru ca,
zioe Apostolu:l: Cine ne va desparti de dragostea lui Hristos? (Rom.
8, 35-37) - adica de mina de cuvintul TaUHui - sau
strimtorari1e, sau persecutia, sau foametea, sau golatatea, sau
dia, sau sa;bi,a? Din oouza Luti zina fost socotiti
ca aduse Ja junghiere. Dar pe toate acestea biruit cu
torul CeluI ce ne-a iubit pe no!i, pentru ca sa se implineasca, precuman1
zis, cuvmtull: ,Eu omor Eu iiac sa traiasca, Eu Eu vindec
nu poa:te nimeni sa scoCJJta peci:nJeva din mi,na Mea. Iar de
Lui, nimeni nu ne va desparti (Rom. 8, 39). De aceea, fost socotiti
ca .s.pre (Rom. 8, 36),oa murind, .paoat, sa
traim pentru Dumnezeu (Rom. 6, 10). Atit despre acestea. Sa exaill'i-
nam celelalte JatuIi.
XLVII
urmare, zice adversarul, oricine se na:;;te este bolnav; este
bolnav atH ca se na:;;te, ace'la ca se pen-
tru ca, zice, cele introduse se imputineaza cele ce se
elimina. Cele ce nu se nasc sint sanatoase, nu bolesc, pentru ca n-au
nevoie d,e nimic, nu doresc ceva; doresc cele se nasc: impreu-
nare$i hrana, a dori inseamnaa boli, iar a avea nevoie de ceva,
nici a dori, inseamna a f,i sanatos. ceile ce se nasc ; patimesc cele
ce bolesc, fie de excesu,l, fie de llipsacelor c'e 5'eilntroduc sle eHmina,
iar ce:l ce 5e se pierde, de aceea, omul nu poate
fi fara pofte nemuritor. Cum tot ceeace se este creat este
pieritor, ingerii, c:a sufletele,au fost creati, pentru ca s-a zis: Gel
ce face ingerii sai duhuri (Ps. 103, 4), - dupa ingerii
suf1etele se vor pierde. Dar eu zic ca nici ingerii, suf1etele nu 5e
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
155
pierd; sint nemuritor,j, pentru a voit Cel ce le-a Hicut.
aprob Thi,ciaHrmatia ca totul se v,a pierde cu ca
pamilI1Jtull n!\l mai fi. Caci too,ta :lumea dato-
rita foc ce va cad'ea din cer, pentru a fi curi:}tita reinnoita, dar
pentrua fi cu pierduta nimioita. Pentru ca daca este
mai bine sa fie lumea, decH sa fie, d,e ce Dumnezeu, facind lumea, a
preferat oeea ce era rau ? Dar Dumnezeu facutnImIc rau zadar.
urmare, Dumnezeu a creat Jumea ca sa fie sa ramina veac),
precum se Lntelepciunea Solomon: Dumnezeu a creat
totul ca saexiste, lumea este buna se afla inea otrava stricacIu-
nii (Intel. So.1. 1, 14). Pavel lucru cind z,ice: De
aseme[):i fir'ea dorinta infocata descoperir'ea fiHor
Dumnezeu. Caci firea a fost supusa - de voie, oidin
priainacelulioe asupus-o, cu 1nsa, ea v,a fi izbavi,ta din
robia stricaciunii, ca sa aiba parte de Hbertatea Sllavei copHlor Dum-
nezeu (Rom. 8, 19-21). Zice ca firea ,a fost supusa stricaciunii, dar
sa ne e!lib'erata robi'e. P,e'l1ltru ,cla iI1U cele ce se
vadslujes,c s,tricac'iu:nii, cJ ,a,aes:tea oar,e se vad. urmare, firea re-
innoita se va bucura veselide invierea fiiilor Dumnez,eu,
pentru care acum este indurerata, a:;;teptind izbavirea din
stricaciune. Ea, car,e a prJ.mit trupul, se bucura ca inviind scutu-
rind str'icaciunea trupului, precum este scris: ,Scutura tarina, scoala-te
capul oase:l0r,.$i stai, Ierusalime (Isaia 52, 2) eliberindu-ne dln
robia pacatului, se elib,er,eaza e.a robia stricaciu:nii. Caci
- zice - ca intreaga fire impreuna suspina acum.
Dar numai ea, ci care avem cele dintii roade ale Duhului, sus-
pinam infierea, adicd trupuIui nostru (Rom.
8, 22-23). La fel spune Isaia: In felul care cerul pamintul
nou, pe care eu le face, - zice Domnul - ramine inaintea mea,
va fi cu seminti'a cu vostru (Isaia 66, 22).
zlce Domnul, Cel ce cerul, Dumnezeu care lntocmit
mlntul $1 pus legi, cQ nu zadar l-a fQcut, cl pentru fi locuit
(Isaia 45, 18). Caci, intr-adevar, zadar, nici pentru a fi pierdut, a
zidit Dumnezeu totu1, - cum cred cei ce cugeta lucrurli zadarnice
-, ci pentru aexista,a dainuI mereu a fi locuit. De aceea, mod fi-
resc, dupaaJrder,ea va fi pamint cer. de
ce toate acestea? bine, acest oaz) se cuvine a mai
muH:e deci1t ceIe spuse mai Dupa ce totu.l a foslt sHirimalt, v,a fi re-
adus Ia forma cea dintii, dar materia degradata aceea.$i stare
de dinainte de transformare, nici va mai fi supusa p'ieirii stri-
caciunii.
156
METODIU DE OLIMP

Dar, daca adv,ersarii zice: Cum :nu se va pierde totHl,
cind zis ca cerul pami:ntul trec'e? (Matei 24, 35), iar
profetul ca ceruil va pieri ca U[1 pamintul ca haina
se va invechi? (Isaia 51, 6). vom raspunde ca s,e 1n
Scriptura a se numi "-Pierzare schimbarea starii ,lumi una mai
buna mai stra,lucita; pentru ca se piierde forma de la inceput, mo-
mentu,l tuturor elementelor inelemente stralucitoare. Fiind-
ca este nici c'ontrazicere nici :neadevar cuvintele Dum-
:nezeu. S-,a z,is: 5e d.ucechipul lumi.i Cor. 7, 31), iar ,lu-
mea. urmare, se Scriptura sa se numeasca pierzare
schimbarea chipulu,j de dinainte altu[ mai bun mai frumos. Este la
fel ca cind cineva numi pierdere trecerea de la starea deadoles-
centla cea de barbat trecerea virstei ado}escemtei la cea a
frumusetii. "Caci eram copH, gindeam ca
vorbeam ca copil; dar cind am om mare, am lepad,at ceea
ce era copilaresc Cor. 13, 11). vremeaconNagratiei, firea va fi
zdruncinata atlt de tare, ca :;;icind ar mur,i, dar va murti, ci doar va
fi recladita; pentru ca sa locuim intr-o aume reinnoita, de
necazuri, precumeste scris psalmuil 103: V,ei Duhnl
se zidi se v,a fata pamintutlu.i (Ps. 103, 30) .
ca Dumnezeu vegheaza asupra bulnei rinduie1i din lume. urmare,
existind pamintul dupa acest veac, mod fir,esc cei care
il locui, ca Ul1iii care se se insura si muri ia-
vortrai intocmai c,a ingerii, staruind neabatut nesltrica,ciune
cele bune. De este lUCTU nesabuit a intreba oineva:
Cum petrece atunci trupurile, cind va mai fi aer, nici pamint,
nici celela1lte?

Sa vorbim acestea, daca crezi, Agla'of.on, ca putem in-
drazni sa vorb'im dIe'sp.re chesl1:iuni ,aHt (d,e m,ari). AJi zis Domnula ras-
puns saduc'hei'lor ca,re ,ispiteau, ca l,a inviere fi in-
gerii, apoi a adaugat: Fiind fara de trup, ilt1Jgerii se afla stare de
fericire deplina de slava. Or, ,sa ne ingeri,lor,
mod necesar trebuie sa fim fara trupuri, ca ei. .retinut, prie-
ca facind ilumea, Dumnezeua pu,sin ea oanumita rinduiala,
viTtutea careia ile-a impartit, ,afa.ra d,e in.g.eri,in in-
cepatorii, tronuri puteri. Ca aIltul este neamul ingerHor, ,altul aJ in-
cepiHorii.lo.r, altulal puteri10r; ca nueste singur Tang, singura fa-
mir1ie, nici osingu.ra a celor nemuritoa.re, cl neamuri[e
AGLAOFON SAU DESPRE !NVIERE 157
fam:i;liHe s1ntd:ife,rirte. s'e schimba heruvimH, propria
demnitate, cea ,a ilil9'erii al,ta decit ,a 10r. tre-
buie sa ramina cum cum au fost facuti. bine, omul, fiind
dintru inceput nemuritor rinduit sa 110cuiasca pamintul sa conduca
toate de pe e1, niciodata se va sch:imba din starea de
om, va Jua nici chipul ingeril1or, nici pe cel a1 aHor creaturi ; pentru
ca nici sc'himba chipulcu careau fost inzestrati de 1a
oeput. Hristos [l-a zis ca a venit sa s'chimbe c'hipn1 omului altul, sa
transforme f:irea umana alta, ci sa-J readuca pe om 1a starea de dina-
inte de cadere, omul fiind nemuritor. Fiecare trebuie sa ramina sta-
rea carea fost pus toate sa se umple: ceruri:le de ingeri,
de puteri, taria de slujitori, locurile sfinte luminile c'ele pure de sera-
fimi, care stau preajma sfatulU'i Celui Mare, care tine totul; iar pa-
mintn1 de ,oameni. Daca credem ca oamenii se transforma ingeri,
atunoi trebuie sa spunemca ingerii se transforma puteri, iar ace-
lea aIltceva, av,aIIs,ind m,intea ne duce ,1,a afirmlatii peri-
culoase.
L
trebui'e sa credem ca Dumnezeu, creind pe om, J-a facut rau
sau 'ca a vreun fe1 ,atunci cind l-a fa,cut, ca, parindu-I rau,
mai tirz:iu a voit sa-l faca inger, a$a cum fac cei neispraviti;
nu trebuie, de asemellea, sa credem ca voind 1a inceput sa-l faca inger
$i neputindaceasta, [-,a facut om. Deci, de ce l-a facut pe om, om,
in9'er, daca inger a vrut sa-l faca pe om om? Pentru putut ?
Aceasta este blasfemie. Sau aaminat sa faca ceea ce era mai bun, facind
(pentru moment) ceea ce era mai putin bun? Dar $i aceasta afirmatie
este Pentru ca Dumnezeu atunci cind pur-
cede 1a bine1ui; nu amina sa-l faca, nici este neputincios,
ci fiind puterea poate s6.vlr:ji ceea ce vrea :ji clnd vrea.
De aceea, voind ca omUi1 sa fie om, l-a creat de inc'eput. daca
a inseamna ca omUil este bun; cind z,icem om, intelegem
acea entitate alcatui1a dintrup suflet, urmare, omul nu va fi fi'ira
cu trup, pentru ca omul sa nu devina a1tceva decit este, adica
om. muH, Dumn'ezeu vrea ca InemurHoar,e sa ramina
veaa; or,despre om (se spune) ca este nemuritor. Pentruca se zice
,Intelepoiunea lui Sol0mon: Dumnezeu ,a creat pe om spre nestr,i,c'a-
ciu:ne, dupachirpul Sau, Salle l-a creat (IIntel. Sol. 2, 2).
urmare, trupul nu se va pierde, pentru ca omu1 este alcatuit
din din trup.
158
METODIU DE OLIMP

De aceea, ia aminte ca Domnul lucIruri a vrut sa spuna
care nu trupulni 1 ca
era parer'ea sIaducheiJlor. ,an iSitoria cu frati,
ca sa respinga invatatura despre invierea trupu1ni. Spune Evanghelis-
tul: S-,au ,apropiat de El saduc'heii, oare ca nu este inv,jIer'e
(Matei 22, 23). Daca invia trupul, ci numai sufletul ar dainui, de
buna seama ca Hristos le-ar fi raspuns ca gindesc bine corect. Dar
respinge aoea,sta parere zic'ind ,ca La nici nu se insura, nici
se marita, ci fi ca ingerii din cer (Matei 22, 30). inseam-
ca se insura nu se marita f.iindca avea trup, ci
pentru ca trai lumina Mintuitorul ne aseamana
cu ingerii, pentru ca intocmaIj ca aceia cer, oamenii nu s-au preocu-
pat de casiHorii ospete paradis, c'i de dea vedea pe Dum-
de a cult:iva avind exempJu pe N-Ia zis: Vor
fi ingeri, ci ca ingerii incununati cu cinste, precum este scris.
adica fiind aproape ca cu putin deosebindu-se de ei (Ps. 8, 6).
Este la fel cum zIice clneva, cind noaptea este I?ieste
pa,ce aer, i.ar luna scald,a totnl cu lumina ca soa-
rele. Aceasta nu vrea sa spuna ca luna este soare, ci numai ca soare-
le. La feI cum metalul care nu este aur, dar pare sa. fie aur, se
zice ca este ca aurul; d,aca ar fi de aur, nu s-ar zice ca aurul, ci de aur
s,au La feII, atunol cind mortii fi inviere
ca ingerii, nu vrea sa spuna ca fi ingerIi, aproape ingerii.
De aceea, este lucru nesabuit a zice: Intrucit Hristos a zis ca sfintii
fi la invier'e, nu penitru ca cuvin-
tul lui Hristos ii contrazic,e. Astfel, se spune se ridIica nu cel ce ll-a
cazut, ceI ce a caznt. Precum spu:ne profetu,l: Voi ridica cortul ,lui
David, carea cazut (Amos 9, 11). cazut na.ruindu-se tarina
mintului (DaIn. 12, 2). Nu se cu.lca sa moara ceea ceeste nemuritor,
cee,a ,ce ,este muriltor. Trupul moare, pe c'ind sufilertul esIte nemu.rirtor.
daca sufl.etu[ es,te trupuil

ca ,acIeiIa care
zic ca. este insa nu a ,trl1puilui, Ine.aga. invierea. cel
ce s:ta neclinti.t pic:ioare, ci celce a caznrt a ram,as Ja pamint,
se precum Ieste SlCTis: Cine ,esIte aceIa oare cade nu se
mai scoa1a? Sau cine sle aba:te fara sa s'e intoaroa (Ier. 8, 4).

Hristos a spus cIar ca suHetuI este atit direct,
gura SoIomon. Direct, parabo1a cu bogatnl saracull Lazar; unul
dupa lepadarea trupulni se sinurile vraam, celalalt
AGI.AOFON SAU DESPRE !NVIERE
159
dureri. Prim. gur,a ilui So[omon vorbetHe cartea lntelep-
ciunea, unde sta scris: Suflete.le dreptHor sint mina Jui Dumnezen
necazurile le atinge.S-a arezut de catre cei fa.ra de minte ca
eleau murit ca ie:;;irea tlor (din trup) inseamna nenoroc'irea pieirea
dal" ele traiesc' pace speranta este nemur,ire,a 3, 1-4).
Dec'i, invierea va fi a I:;;i a sufletuilui. Caci cel ce sta
picioare se ridica, ci celculcat jos, dupa cum cel sanatos are nevoie
de ingrijire, ci ce,l boJnav, Daca clneva vrea sa spuna impotriva oricarei
evident,e cainvierea se refera suflet l,a trup, acela spune lucruri
necugetate. Pentru ca trebuie sa demonstreze mai intii ca su-
f1etul sufera stricaciune se descompune, sa ca sufletul este mu-
apoi sa vorbeasca despre invierea Din doua, una: Ori Domnul
invata corect cind spune ca sufletuleste nemurHor urmare este
minciunaa sopu'neca sutletnl es,t,e stri,cacios, ori HriISltos invata gre:;;i,t
spune ca este nestricacios parabola cu bogatUiI ,c;;i sara-
cuJ Lazar), :;;i cum rezulta din vedenia cu Moise :;;i Ilie (din momentul
Schimbarii la fata). Dar DomnuJ ll-a grait nioiodata ceva aItfel de curn
este, nicI mintit. n-a ara.tat ApostoliJlor pe munte naluca, vrind
sa-i in:;;ele, ci pe Moise Ilie, a:;;a cum er,au realitate, vrind sa-i in-
vete pe ucenicii Sai greoi la pr,icepere ca suHetuI este nestricacios:;;i
nemuritor.

Prin urmare, invierea va a trupului a suf1etului, a,$a cum:;;i
cortnl David, cazut stIicaciune (Amos 9, 11) va fi ridicat re-
zidit ca zi1e.le de odinioara, pentru a ramine peste vremuIi nevata-
mat neclintit. Desigur, grija Dumnezeu este sa. construiasca.
ocasa de piatra David pentru viitor, pentru ca sa aiba casa fru-
moasa imparatia ceruIiIlor, ci (sa-i ridice) trupul, cortul
care I-a facut cu miini,le sale. felulacesta trebuie sa cugeti tu, prea
Aglaofon. Vei acest ,lucru daca reflectezi ima-
gineaculcarii:;;i scu.larii cuiva. Se culca cel care pina atunci a fost treaz
se cel care a dormit cnlcarea sugereaza preg-
nant imaginea mortii $i De ,aceea, aduoerea la viata se face din
moarte invierea este a trupului (care a dupa cum:;;i scularea
este a celor culcati$i care dorm. Precum cel ce doarme se scoala, pen-
tru ca poate ramine ve$nic inaceasta stare, Ila feil va fi dupa moarte :
ceI ce moare va ramine aceasta stare pentru totdeauna. $i
ce motiv sa a$teptam invierea, readucerea la viataa celor morti,
cind cel ce doarme se treze'$te, cel ce cade se ridica :$i ceea ce se cla-
de$te se naruie$te din Noi ,ne cind maIturisim ca
avea loc readucerea la viata a trupurilor celor $i daca vrei,

METODIU DE OLIMP
despre faptul invierii doar imaginea culcarii trezirii
cuiva, despre ea ne vorbesc seminterle plantelle, ca unele care are
loc invierea. Pentru ca, semintele sint ,aruncate sub brazda
la vremea rinduitaele apar. Pentru ca daca semintele ar muri:;;i
putr,ezi, iar din eile n-ar mai da nimic, 'care ar fi urmarea, daca
pierderea moarte ?

Dar despre acestea am vorbH destull, prea puternice Teofile. Des-
pre aceasta vorbi altii. Sa revenim la chestiunea de care ne-am
indepartat. Zic care forte'aza profetHlor tilCIUrirerSC
ca cuvintele din psa,lmul 65 se refera la irntroduoerea trup,
ca intr-o cursa, dupa ce acestea au pacatuit. Aceasta interpretare este
absolut pentru ca, daca inainte de calcarea poruncii, precum am
zis mai inainte, suf1etele ar fi avut cum se spu1ne ca dupa calca-
rea au fost in:troduse rtrup, c:a inItr-o ,cursa, d,at frHInd c'a n-,a
fosto vreme cind, inainte drea avea au pacatuit ?
Nueste inteIIept a spurne ca suflet,eleau pacatuit din cauza trupului,
li ,s-a dat ca pedeapsa, ca piedica ca pentru
ca au pacatuit. Pentru ca daca au pacatuit din cauza trupnlui, este firesc
sa spunem ca sufletull a avut trup inainte de ,a pacatui. Altfel, cum ar
fi putut pacatuI din pric'ina celui ce inca era? Iar daca trupul este
numit cursa, piedica:;;i inseamna ca nuel este cauza pacatului,
sufletul singur. Pentru ca lanturHe se (vinovatului)
dupa ce a gre:;;it. urmar,e, zicem ca trupul nu poate fi un lant pen-
tru suflret, pentru ca erl colaboreraza la amindoua: Ila savir:;;irea a ceera
ce esrt,e drept, la saviJ1:;;irea a oeea ,Ce este dr'ept, inci\t una din
doua: Sau protacparintii ,au pacatuit de inoeput impreuna
trul?ul n-a fost vreme ciillJd ,au exis'tat fara trup ur-
malre, 'trurpul este cu ,sufletul la bine rau, s'a:u au
pacatuit pe cind nuaveau trup atunci trupul poate fi acuzat ca
esteoauza vre:unui rau. Dar, pentru ca Is:uf,letu1 poarte fi do-
rninat de pIacer'ea nesabuita, cum au putut fJ protoparintii dominati
amagiti de pofta ? se arlHel declt ca sufletu1 a fost tmpreuna
cutrupu,l inainte de a cadea paoa\t. Dar despre faptul ca nu se poate
spuneca trupul s-a dat spre pedeapsa, ca un lant care sa chinuiasca
rnereu cr,ed ca am vorbirt am demonsirrat indeajuns. (Adau-
gam) ca estede neconceput faptu1
r
dle a socoti trupul cursa de a
ne inchipui pe Dumnezeu impingind sufleteIe care au calcat porunca,
de sus, din ,all treiIlea cer, lat. Cum s,e f,ac'e c'a uniicTed oele spuse de
cuatita obraznicie? Pentru ca este acesta sensUil psailmului,
chiar daca sa-i schirnbe intelesul. Ma referI continuare la
AGLAOFON DESPRE INVIERE
161
acestea, pentru a da la iveaHi fantasmagoria interpretarii lor faptul
ca nu vor sa inteleaga corect Scripturile. Se undeva: Ne-ai in-
c'eroat, Dum:nez,eule, prin de foc, c:a Ne-aj
adus cursa, ne-ai pus grea povara pecoapse. lasat pe oameni sa
cailce peste capetelle noastre. Am trecut prin apa, dar ne-ai
condus la lumina (Ps. 65, 10-12). adauga numaidecit: Acestea
s-au zis referitor :lasufiletele care au fost pogorite trup, ca intr-o
cursa, ca intr-un 10c de tortura, din al trei,lea cer, unde era paradisul.
ca cuvintele: am trecut pril11 foc prin apa se refera n,e la ve-
nire,a sufletulu,j ilume prin pintece1e femeiesc, fie la faptUll ca venind
sufIJ.etul din cer, a trebuit sa strabata izvoarele focului ale ape1lor de
deasupra tariei. Vrei sa spui, Agl'aofon, ,locul lor, ce vor sa zica
'i

Eu zic, rind, ca paradisul din care au fost ,izgoniti proto-
un Ilocexcelent pe acest pamint, destinat sfintilor pentru
petrecere odihna netUtlburata, cum rezulta din faptul ca Tigrnl
Eufratul riuri Claire izvoras,c de ,acol0 poarta ape1le ,aici, pe
uscatul cunoscut de Aceste riuri nu curg din ceruri; pentru ca
pamintul ,ar putea primi atita volum de apa, venind de-a va,lma din
ina!time.
Dar nici Apostolul nu presupune ca paradisuil este al tre.ilea cer,
atunci cind scrie ca a auzit (acolo) cuvinte din comun. Zicind:
Cunosc un om care a fost rapit pina Ila al treillea cer. $tiu ca om,
fie trup, fie fara trup, Dumnezeu a fost rapit rain Cor. 12,
2-3), el vrea sa spuna doar s-au facut doua mari descoperiri, ca
de 'doua a fosll: ridica,t, data pina 'La ,a;l cer, data rai.
Cuvintele: Cunosc pe un om care a fost rapit pina al trei1ea
CeIn sa spuna ca el fHnd ridica! pina la al cer, s-a facut
descoperire, iar cuvintele: $tiu ca omul acela, fie cu trupul, fi.e afa-
ra de trup, a fost rapit rai spun ca s-a facut alta
descoperire, de data aceasta raT. Deci, caraghioslic este
afirmatia ca sufletele au fostalungate din.cer ca strabat focul apele
de deasupra tariei, Cla sa v[na lumea noasltra. Nici Adam n-a
izgonitdin cer, oi din raliul de pomi, care se af11a ila rasarit,
Eden (Gen. 3, 24; 2, 8). Pentru ca n-a avut 10c inainte de il11-
trupare, precum am demonstrat, ci dupa unirea sufletului cu a
avut 10c (pentru ca din amindoua elementele estealcatuit
omul), iar izgonirea din raia avut 10c dupa aceea. (Aglaofon n-a exa-
11 - Sfintu1 Grigorle Taumaturgu1
162 METODIU DE OLIMP
minat cuatentie cuvintu1 a incercat sa explice fapte a1 caror sens
este U$or de desprins, a incerc,at sa expilice psai1mul cum fac cei neis-


Iar acum, pentru ca dejaam purces sa combatem rautatea ,acestora,
sa le aratam sensu1 acestor prof,etii. Ne-ai incercat, DumnezeUi1e, ne-ai
trecut cuptorul de foc, ca argintul (Ps. 65, 10). Martirii fiind chi-
continuu (caci celle m,a[ mur.,te s'e impQin,esc in noas-
tre) luptindu-se barbi1te$te, multumesc .lui Dumnez,eu ca incercindu-i
cu durer,j, 11e-a d'at ooazia 'sa illlvinga ,intr,ecer,ea cu a'devarat olimpi,ca
pe care au sustinut-o, mu:ltumesc pentruslava pe care vor primi de la
fe1de clar vorb,e$te despre martiri$i Solomon (dar inalte carti
ale Scriptur1ii gas,im temei inacest sens) $ianume ca: Dumnezeu i-a
ispitit i-a gasit vrednici de i-a inceroat cum se incearca
auru1 aeuzet:;;i i-a primit pe ei ca pe mireasma binemirositoare,
vremea cercetarii 10r (lntel. 3, 5-7). Ceva mai inainte zice : daca
fi pedepsiti de oameni, mingHerea 'este nemurirea$i gindu1 ca
fiind incercati, cu multe bunuri fi daruiti (Intel.Sol. 3, 4-5).
Ce1e spuse psa,lmul 123: {(De n-ar fi fost DomnUJ1 Cu cind s-au
ridicat oamenii impotriva noastra, ne-ar fi inghitit de apa Jl,e-ar fi
inecat, riuri ar fi trecl1t peste sufletu1 nostru, va,luri naprasnicear fi
trecut peste sufletU'1 nostru. Binecuvintat sa fie Domnul care nu ne-a
lasat prada dintilor 11or. Sufletul nostru a scapat ca vrab,iedin latu1
vinatorului. LatUJI s-a rupt am scapat (Ps. 123, 2-7), nu sintalt-
ceva declt cintecul martirilor. Pentru ca doua sint coruri,le martirilor
de unul a1 ce10r din Vechiul Testament, alltu1 a1 ce10r din
Noul Testament. cinta pe rind im,n de slava Dumnezeu, impara-
tul ce1 nebiruit, zicind: Ne-ai incercat, Dumnezeu11e, ne-ai trecut
ne-ai impi:ns spre ol1rsa, adu,s nec'azuriasupra
noastra (Ps. 65, 10-11). Odata cuaceasta amintesc de jud,ecatile $i
de ispitele la care au fost SUPU$i. Altadata David zicea: {(.Cerceteaza-
ma, Doamne, incearca-ma, trece-mi cuptorul de foc rarunchH
inima)} (Ps. 26, 2). Dar ce zicea Avra'am, a carui ,jnimaardea pentru fiu1
sau cu toate acestea a preferat sa asculte de porunca lui Dumnezeu?
Dupa ce a auzit: Avraame,arunca pe fiul tau}} (Gen.
22, 11), a zis: Ne-ai incercat, Dumnezen1e, ne-ai trecut prin foc, pre-
cum argintul (Ps. 65, 10). Cea zis dupa Ce s-a curatit de bube ...
dupa ce a fost de prlieteni $i trupul fost incercat de dureri ?
zis a auzit pe Dumnezeu vorbindu-j din mijl1ocu1 furtunii: "Crezi
c'a m-am purtat a$a cu penrtru motiv ,sa ite 'arati drept?
38, 40, 3). Dar c'e au zrs Ic'ei i\:re>i tineri c:t!iptor atUilllcic'ind au
AGLAOFON SAU DESPRE lNVIERE
163
fost muiati roua pentru a nu fi mistuiti de foc? Ne-ai in:cercat,
trecindu-ne prin foc, a:$a cum este trecut argintul i ne-ai
Jtrecut foc$i prin apa ne-ai dat odihna {Dan. 3, 50). Da-mi'
mie, lui Metodiu, Dumnezeule, atottiitorule, Cel mare Tcital
&'i,SI1'OS, ,c:ain Z!iu,a Ta sa Itrec fara d.urere f'Oc,sa evit
focUl1ui, c:are transforma fi.rea sa zic: Am tre'cut prin foc
ne-ai da't odihna. Caci aoeasta ,este prom,isiunea Ta facuta
celor ce Te jlll'besc pe Tilne: na,c,a vei prin ,apa, ,cu t:ine sint i riu-
.rile te i ia.r daca vei t.rece prin foc, 'IlU vei arde, f1.acara
nu se va atinge de tine. Dar am spus explicind acest psailm.

Sa la a'celcuvint a1 Pave1, din care, cei ce
ca sc'Ot tot felnl de ra,ta.'oiri: Odinioara
fiind fara lege; traiam (Rom. 7, 9). Zic : Apostolull a vorbit d,es-
pre purtarea voastra protoparinti de dinainte de (darea) legii, despre
purtarea noastra de d'inainte dea avea trup, p,recum rezulta$i d,j'Il cele
ce urmeaza: Eu, insa, sint trupesc, supus pacatullui (Rom. 7, 14). Pen-
truca omul putea ,a,ltfel sa fie stapinitde cel rau, vindll't
a1ces'iuia prin in,cMcarea poruncii, daca era facult zic
ei, sufletul de la sine nu poate fi atins d,e pa'cat. De aceea, a adaugat cu
amaraciune: sint trupesc, vindut pacatului, dupa oe mai inainte
a z:ils: Od,in'ioa.ra fiind fara lege, trai\am (R'Om. 7, 9). Asil:fe[ d,e vorbe
spunea odinioaracelor mu[ti umip)}ea die mirare, d,e tuJimire.
Acum, insa, dupa ce ad,evarul s-a vadit clar,ei sintaratati nu numai
rata.'citori, ci defaimatori. primul rind pentru afirmatia ca trupurile
au fost mai tirziu, pentru ca prin ele sa fie pedepsite suHeteIe
care au pacatuit. Iln rindUil doilea, pentru afirmatia ca trupuri1e sin,t
ca ni$te lanturi cite aHele. Or, precum s-a zis, totul este
vers. Sufletula fost impreuna cu trupul inaintede comit'erea pacatu-
lui. Pentruca, daca sufletUiI de la sine putea savir$i mod
firesc eI a pacatuit inainte de a avea trup. Daca, totU$i, a pacatuit
inainte ,d,e ,aavea trup, ilnseamna nu numa,j ca era d,e 1a sine accesibil
paCaJtu:1ud, ba chi,ar foa.J:1t'e aoces'ibi\l. De alOeea, ar fi pacatuit
chia,r daca nu lua trup, pentru ca inainte dea-l lua pe acesta, pacatuise.
De ,oe mai fi ,loot ,dupa c'e a pa'oatuit? Sau oe O1Jevoie avea de
trup? Caci daca trupuil s-adat cu scopul de achinui sufile-
tul, atunci CUill se face ca suf.letul jubHeaza deda placer\i\lor mai
mu1t impreuna cu trupul? Cum (este su:filetu,l) cind se vede
ca aceasta luill'e are 1ibertate de alegere? De d'epinde a crede sau
a 'cy,ede, d'e d,epind1e a fi corecti sau a pacatui,de depinde
164
METODIU DE OLIMP
a face sa.u rau1. despre judecata cum poate sa se mai
spuna ca trebuie sa fie c.1 se face deja pre-
zent, atita timp cH Dumnezeu Hecaruia dupa faptele sale?
oa faptul de a se cineva, f'aJPtu'l de a inm-a sufJetull trup
(dupa este deja judecare raspl.1tire, iar desparti-
rea de trup inseamna (dup.1 voi)eliberarea sufletului
trarea odihn.1. Aceasta pentru c.1, dupa sufletUJl pacatuind
de a avea trup, a fost trup s,emn de pedeapsa.
(Cred) ca am demonstrat cu prisosint.1 faptul c.1 este a socoti
trupUJl ca instrument de chinuire pentru suflet.
LVIII
Soootesc ca am adus dovezi di'l1 Sarirpil:ura din care rezuilA:.1
c.1 protoP.1I1intii au avut trup suf,let de a calca porunca ma
oprescaici. cele ce urmeaza, aminti generale cele discu-
tate incerca inca data s.1 raspund obiectiunilor acestora, pentru
a din limite'le cuvintului.
Stimati judecatori, d,in epistola c.1tre Romani: Od.inioara
fii.nd f.ara [ege, (Rom. 7, 9f poate fi pu.sa pe seoam1a sufletu-
intr-o perioada cind nu ar fi avut trup; alcest lncru rezulta
din care urmeaza, pe oare acest v,ajnic minuitor al cuvinte-
lor, de boa,la copill.1reasca lincur,abi.la, incearca sa le ras-
talmaceasca dupa cum se pare lui. .loc s.1 mentina m.1dularele tru-
lor fire$ti trupu,l saapara bun d'e Ja natura, el a
taiat cuvintul Scripturii, intocmai cum un scit a taiat nira madu-
larelle unui dU$m,an, pentru. a se razbuna. vor zice cum se
face ca pe cind Apostolul se expriima tu vrei saaccepti
rileca atare? zic ca, ,chiar daca legea este tot unacu porunca (dupa
p.1rerea voastra acea porunca s-a numit lege), trebuie acceptata ideea
ca au vietuit inainie de primirea porunci1j fara trup, ci
fara pacat.
Timpul de Jacrearea 'lor la porunc.1 a fost scurt, ,acel r.1s-
timp au rt1rait fara a pacatui, insa n-au fost f.1ra trup, trup.
Indat.1 dupa porunca, deci dupac'e au petrecut timp foarte scurt
rai,au fost afar.1. S-ar putea ca ,interpretind cineva cuvintul:
Pentru c.1 atunci cind tr.1iam trup, patimi'le pacatelor, atitate de Lege,
lucrau madullarele noaSitre (Rom. 7, 5)s.1 creada ca Apostolul repu-
diaza trupul. acestei P.1iferis.1 citeze mullte alteafirmatii
deacest fel anume : Pentru ca L<egii sa file
care traim nudupa indemnurile trupului, ci d.up.1 indemnuri'1e Duhului).
C.1 aceia care trMesc dupa indemnurile trupului se ingrijesc de
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE 165
cele ale trupului, pe cind cei care traiesc dupa indemnurille Duhu,lui, se
ingrijesc de celeale Duhului. lar umblarea dupa indemnul trupului este
moarte, pec'ind umMare,a dupa illl'demnull Duhulu,j este vI,ata pace.
Umblarea dupa indemnultrupu1lui este ilui Dumnezeu, pen-
tru ca nu se supune Legii lui Dumnezeu nu poate sa se supuna.
Voi,lnsa, nu sinteti cJ (Rom. 8, 4-7). Unui
astfel de om sa se spuna: Cuii-a scrIis Apostolul? Mai era inca
sau nu? Ce detesta: trupuII sau viata conforma cu incIinatiile
trupu1lui Dar nu se poa'te spune ,ca a sais acestea pe cind im.ca
era trup ; era trup atirt: el, cei carora rIe-a scris aoestea. Atunci
de ce spune : Cind eram trup, patimi1e pacatelor,atitate de Lege,
Iucrau madularele noastre (Rom. 7, 5), daca nu era trup eI,
cei carora Ie scrie ?
urmare, aici despre trup, ci despre purtarea nele-
giuita. Pentru ca sa numeasca omuJl oar,e om tru-
pesc, iar pe cel care tinjeadiupa Iadevar, om rational. Dar fie spus ca
nici omul rational nu se mintuie:;;lte intotdeauna. Pentru cas-a scris:
Omu.l rational nu ceIe ,aIe Duhului Dumnezeu, pen-
tru eI sint pe cind duhovn:icesc pe toate jude-
ca Cor. 2, 14) sIe vorbe$te d'e om rationail
cesc, fiind dintre oare se mintuies'c, ceI rational
firind cei oare ,se pi1erd, la 'liic'ind cei
ce s1nt trup se ,pier,d nu pot sa pJaca J)uIllJl1ezeu, nu incearca sa
deteste ci cronforma trupuilui. z,jicind: Cei eoe
trup illU pot sa 'Placa luIi Dumnezeu (Rom. 8, 8), adauga numaidoeoit:
nu sinteti trup,ci Duh, daca DuhU\l Hri:stos
intru dupa aceasta: Daca ce a inviat pe Iisus
Hristos din morti va inv,ia trupu'rHe voastre mur,j,toare, din pricina
Duhului Sau, ,care Daca traiti dupa trup, veti muri;
dar daca tra.iti dupa Duh omoriti faptele tnlipu\lui, veti trai (Rom. 8,
11 13). RezulMde (Apostoll,uJ) a pir,evazu't ,ca va nimi,cita in-
clinarea trupului spre placer;i, it1U trupul.

Celor care,f\ipostind, zic: De ce s-a spus ca. cugetul trupului este
fata. de Dumnez,eu; ca nu se Legii lui Dumnezeu
nu poate sa se !supuna ? (Rom. 8, 7) trebuie sa li se dea ras-
puns: ca Apostolul n-a zis ca acest trup, cugetultrupului ,poa.te sa
sesupuna Legii lui Dumnezeu. Or, acesta este cu totul altceva decit
trupuIl. Ca cumar zice aineva: ImpurJ.Hitile din argintul care n-a fost
bine curatit, pentru a s,e face vas it1U se supun
166 METODIU DE OLIMP
.'?i nici pot sa se supuna. Acestea treb:uie mai intii separate arun-
cate. Cel oarea zis a!!?a ceva ll-a zis ca argintuI poate sa devina vas
ales, .impuritajile d,in el. L,a fell Apostal,ul), follos,tnd cuvilIl:tul:
cugetul trupului, n-a vru,t sa spuna ca trupuil nu poate sa se supuna
Legii Iui Dumnezeu, c;i pornirile c:ar,e sint trup, adica inc[inarea
acestuia spre destrabaIa.re. Aceasta a numit-o inalt,e Iocuri,
cind a:luatul ve.ch'ia,l Iraurl:atii Cor. 5, 7-8), lndem-
s-o i1ndepartam cu d'e la Ilege
oare ,se .pe (Rom. 7, 23).
truca, daca fi zis trupul nu poate sas,e ,supuna Legii lui D,umnezeu,
atunci nici un n-ar trebui sa avem de 11a dreptul jud,ecator, cind
trupuJluid,esl{rinam, jefuim I!?icir\:e altele 1ll'U facem, pen-
trucaeste imposibi,1 ,oa trupul sa se supuilla Legii Dumillezeu.Cum
a'r putea f1j condamnat trupul da,ca c'Onform sale? nic'i
ll-ar putea sa ItriH,asca iillcuratie virtute, cazul c'lnd a foS't Mcut
sa nu se supuna bine'lui. daca aceasta este firea trupului, ca nu poate
sa se supuna Legii lui Dumnez,eu., iar Legea Iu.i Dumnezeu est'e dreptate
nepri'ha,nire, atunciar trebui ca sa nu poata duoe viata fe-
ciorie cumpatare.
daca unii traiesc abstinenja!?i feciorie, trupull
(pentru ca altfel ,este imposibil sa se abtina de 1a paca't), inseamna ca
trupul se poate supune Legii lui Dumnezeu. Altfel, cum se exp1ica
tul ca supus trupul a trait castitate, Petru frica Iui
Dumnezeu, iarceHa1ji Cum ar fi putut spune Pavel:
Pacatul sa nu domneasca trupul vostru cel muri,tor sa nu ascultati
de pofte:le Iui, sa nu dati S'tapinirea paCiatuIui madularele
voastre, c,a unelte aIe nelegiuirH, ci dati-va pe lulj Dum-
nezeu, (oameni) vH, ca I(inviati) din morji, lui Dumnezeu ma-
duIarele voastre, ;pe uneHe aIe (Rom. 8, 12-13)?
: Ca precum odinioara ati facut madulraTel,e voastre roabe ,ale
necuratiei voastre roabe
ale neprihanirii, ca sa ajungeji la sfinjirea voastra. (Rom. 6, 19).

d,eoi, ca ac'es,t cort poate fi condus catre oe'ea ce este bine
ca pacatnl poate fievHat. Altfel, oum poate sa se faca omu!l rob ,al
neprih,anirii daca elibereaza madularele din robia paca-
tuIui, daca nu se comporta cu faja de chemarea iIui Hristos ?
Pentru ,ca f,aptul de a pacatui a nu pacatui se re,alizeaza trup;
suf,letul se de trup ca de un instrument b,ineIui
a rau:lui. diK'a curvarii, rnicI idoli, p.rea-
AGLAOFON SAU DESPRE lNVIERE 167
curvarii, malahii, nici sodomitii, nici hotii, nici lacomii, nIcI beti-
vii, nici defi:iimatorii, nici hraparetii nu lui Dum-
nezeu 6, 9-10), i,ar ,aIoesrte paCiates,e prin
termediul trupului, inseamna ca nimeni nu este socotit neprihanit da,ca
va aceste (iiI1JC1linari). oe cultivacumpa-
tarea cr'edinta; unnlI ,ca supune Iu[ Dumnezeu.
Prin urm,are, ApostO'luI nu ca trupul nu se supune ,Ia ceea ce este
bine, ci cugetull trupuIui; cu alte cuvinte, dezaproba incl,jnarea
du;pa cum dezap.roba incHnarea
spre a nu 'este drept. incearca sa indeparteze pina
,lipsa de masura Ia mincare invatd ca pIacerHe trebuie
sa dispara. pe cei ce socotesc ca ,a trai inseamna a fi imbui-
bat, pe cei care consid,era pintecul drept Dumnezeu, se preocupa nu-
maJi dre Cia zic: sa mincam sabem pentru ca
miine murim Cor. 15, 32). Pentru ca sint pentru
tece pentTu mincaruri, dar Dumnezeu va nim,ici pe ,acesta,
dar pe acelea Cor. 6, 13-20). Dupa aceea, Apostolull adauga:
4.TrupuJ nu este fQcut pentru desfrlnare, cl pentru Domnu1, Domnu1
ste pentru trup. Dumnezeu care lnviat pe Domnu1 ne va 1$1
cu puterea Lui. nu cd miiduJarele voastre slnt miidu1a-
re a1e 1ui Hrlstos ? V 1ua eu mdduJare1e 1ui Hristos 1e face md-
dulare ale unei desfrlnate? Nicidecum. Sau nu cd acela care se 011-
pe$te de desfrlnatd se face un singur trup cu ea ? Pentru cii este scris :
Cel doi vor a1ciitui un singur trup. cine se de Domnul se
face un singur trup cu Fugiti de desfrlnare. Orice piicat care-l
omu1 este un pdcat de trup, dar cine des-
piiciituie$te lmpotriva trupuIui siiu. Sau nu cd trupuri1e
voastre slnt templuJ Duhului Sf1nt care 10cuie$te voi, care
primit de Dumnezeu ? cii voi nu slnteti ai vO$tri ? fost cumpii-
cu un pret. Pros1dviti, dar, Dumnezeu trupul vostru Du-
hul vostru, care slnt Dumnezeu Cor. 6, 13-20).

Ai vazut, Apostolul a spus trupu1 poate sa se supuna
Legii Dumnezeu$,j sase d,e nemurir'edaca tinut
departe de imbuibaT'e de poftele cele pacatoas,e. Pentru ca cine altu:l,
apropiindu-se de devine un tru.p cuea, timpu1 impreu-
narii, daca trupul cel din afara, oar'e seimp1linesc toate paca-
tele: dupa desfri'Il,ata impreunarea ? De aceea oric:e pacat
pe oare-l va faoe omuleste atara trupului; insa ce desfri,neaza
trupul sau Cor. 6, 18). necred,inta,
168
METODIU DE OLIMP
minia prefacatoria sint paoate pe cind desfriu,l, pofta
placerea stnt ale trupului. nici sufletul nu se avinta
catre adevar, nici trupurl nu se supune 1egilor cumpatarii, ci amindoua
se indeparteaza de imparatia lui Dumnezeu. daca trupul nostru, vie-
tuind devine temp1ua1 Duhu1ui care
Domnu,l trupur1 nostru madularele trupului devin ma-
du1are ale aui Hristos, atunciinseamna ca trupul poate sa se supuna
Legii Dumnezeu poate sa imparatia 11ui Dumnezeu.
Pentru ca zice Apostolul: Cel oare a sculat pe Hristos d.in morti
trupuri!:e voastre Duhul Sfint,care Cor.
15, 50), pentru ca acest trup stI1icacios .sa se imbrace cu nestricaciu-
moartea sa fie nimicita Cor. 15, 53-54).
Apostolul n-:a vorbit despre aIlt trup, de pe care-J
aveti ,acum, despre aces:t u-up mur.i:tor, carui,a s,e xea-
1izeaza desfriul poftele
Iar d,aca (cei de alta parere) presupun ca este deosebire intre corp
trup, ,ca trebu1e sa intelegemacea pa.r'tea suf:letU11ui ,c,are
nu se vede, pe cind prin trup trebu'ie sa inte1egem p.artea care se vede,
trebuie spus ca numai Pavel, dar numesc corpu.l trup,
ba fillosofii, ,care tin 'la pr'ec!izi'a notiunilor. Notiunea de trup,
daca sa aceste din punct de vedere
nu se z,ice general tot cor;pu,l ll1ostru,ci unei payti a intregului,
adica partii cu nervi vene; pe cind cea d,e desemneaza
De tot ceea c'e vede. La :A1aton
cee:a ce se vede. lucTarea intitulata FaidOiIl se spune ca Socrate a
zis: Oare, ce aHceva este moarte,a, daca nu eliberarea sufletului de
corp S,e c
I
ol1cepe moarrtea Mra ca sa s,e de :suflet
fa.ra ca sa s'e e1iber'ezedec:orp? (Pll,aton, 64,C). Dar
fericitu1 Moise (ca sa revenim 1a scrierile divine), el corp
oeea ce se vede. z,i'ce r,eferitoar,e ,la punificarri oel ce
se a:tinge d,e oeva neourat s,paJla trupul ,cuapa va fii necruralt .pina
seara (Lev. 14, 8, 46; 7, 19, 21). Dar ce zice? Nu nume$te el par-
tea aceasta muritoare trup? Trupul m,i se Inmoai,e de pov,ar,a vri,ermi-
10r 7, 5). nar S,ollomon zice ,ca se va sMa$luj
intr-un trup de rauItate locui intr-un corp robit paoaturlui
(lntel. So1. 1, 4). De asemeni, cartea lui DanIiel se spune despre mar-
tiri: Focul n-a .avut nici putere a:supra perH capului
lornu s-au pirlit (Dan. 3, 27). fel Domnul zicein Evanghelie:
De acee,a va spun sa nu ingrijor,ati legatura cu ceea ce veti
AGLAOFON SAU DESPRE !NVIERE
169
sau ceea ce veti imbraca. Oare nu este sufletul mai mult decit hrana
mari. mu1t decit imbrac.am.iIntea? (MaIte;i 6, 25). I,ar ApostoiJ.ul
z,ictnd: Sa nu s,tapineasca pacatul trupul vostru muritor (Rom. 6,
12), intelege trup cu care sintem imbracati
altadata zice : Daca Duhu'l Celuice l-a inv,iat pe Iisus
Celcare l-a inviat pe Hristos din moyti va !;'ii trupurI,le voastre
muritoare (Rom. 8, 11). Sau: Daca piciorul va spune: pentru ca iI1U
sint mina, nu sint din trup, insemneaza ca pentruacest motiv nu
este din trup Cor. 12, 15). A,ltadata: pen1ru ca a slabit ,in
credinta, vra,am nu s-a uitat 11a trupu1 sau ca era imbatrini,t (Rom. 4,
19). Sau: toti trebuie sa ne aratam inaintea scaunu1uIi de jude,cata
'a1 HrIistos, ca sa-!!;'ii primea$ca fieoare rasp1ata pentru ce a sa-
vin5it pe e[a trup Cor. 5, 10). Sau : Ep,istolelle ii s,int cu greu-
ta:te !;'ii p1ine d,e d,ar c'iIl1d este prezentcu Itrupuu este SIlab
Cor. 10). Saru: Cun,osc UiI1 omiil1 HrisItos oare ,acum poa,trus:pr;ezece
ani, fi.e trup, iI1U $tiu, fIj,e duh, nU$tiu (a fost ridicat 11a trei-
lea cer> (IICor. 12, 2). Sau: A$a se cuvine ca barbatii sa iubeasca pe
femei1e ca pe trupuTile 'lor (Efes. 5, 28). Sau: 'Insu$i Dumnezeul
pacii sa va sf'inteasca pe depllIin; duhul vostru suf.1etnl vostru
trupul vostru sa fie pazite 'intregi, fara prihana, venirea Domnului
nostru lisus Hristos Tes. 5, 23). Cei care n-,au intele$ nimic din toate
acestea au zisca Apostolul ,a $ovaIi't, ca gindurile 'lui n-au
ca se contrazic, spunind cind catrupul inviaza, cind ca nu invi.aza. De
aceea, pentru a trecuta vreuna din (obiectiunile) facute pentru
a le curma cn desavir$ir,e, reveni asupra acestor probleme. dez-
bate, precum am prom1is, cele
i
1aHe ch,estiuni asupra carora exista ne-
dumeriri ca trebuie intelese aducind argumente iI10i iil1 le-
gatura cu invierea trupului.
Discursul al

Sa reamintim mai intii cele ce spuneam legatura cu epistolele
pau[ine. Afdrmatia: Od[n,ioara, fHnd fara 1ege, tra1am (Rom. 7, 9)
se refera, zIs ma[ d1e di-
nainte de d,area poruncii ;atunci ,ei erau tTup fara trup, pentru
ca d,ea fi darta porrunca, zice Dumnezeu, tarina
din pamint, l-a facut pe om {Gen. 2, 7). L-a facut iin stare sa vietuiasca
liber, fara ,a fiingenunchiat de poftele nelegiuiteoare,ascunse sub
ha'ilna p1aceliii, imping i1a pacat. La nu se stabi1ise cum sa se
comporte omul, iar ,aces'ta n-avea libertatea de a-$i comporta-
1170
METODIU DE OLIMP
mentul, libertatea virtutea careia fi ras.pHitit sau pedepsit.
Atunci omul nuera responsabH pentru nici fapta pentru ca nu
dori C'ev,a rau,de ,laoare n-,a fQosrt aiprit; c'hia,r daca ,ar fi dorit
ceva, n-ar fi fost cond,amna,t, Pentru ca sint dorHecele prezente
care ne apartin, ci cele prezente care nu ne apartin. Cum poate cineva
dori ceva de care ,este lipsit? Pe drept s-a zis ca n-am fi cunoscut
pofta daca Legea n-ar fi zis : Sa nu ... . Pentru ca ,auzind: Din
rauilui sa nu milncati; zina Care veti
v,eti muri (Gen. 2, 17), s-a om pofta. PelIltru ca pof-
oineva nu pe cele ce Ile are se de elle, ci pe cele ce
'llU 'le are de 'la care es,te oprit. De aceea, binIe s-,a z'isca (amul) n-ar
fi cunoscut pofta, daca Lege nu s-ar fi zis : Sa nu adica daca
nu s-ar fi zis: Sa mincati dIin eIl (Rom. 7, 7). a dat prilej
:pacatului sa intre sa ma

Dindu-se, deci, porunca, diavo[ul s-o folosit d,e aceasta ocazie, a
facut sa se nasca mIine pofta m-a impins cu dibacie sa poftesc pe
cele interzise. PIentruca lipsa pacatul era mort (Rom.
7, 8), adi,ca nedindu-se nefiind inca porunca, pacatnl nu se savir;;ea.
Eu 'traiam prihana, inainte dea fi d,ata porunca, Inefi'indu-mi preci-
zat un a ma comparta, de care, abatlndu-ma, sa pacatuiiesc.
Dar cind a venit porunca, eu am murit porunca m!i-a adus moartea,
ea, care trebuia sa-mi dea viata (Rom. 7, 9-10). Pentru ca, dupa ce
,a Ilegifer,at oeIle oe sa f.ac s,a ;nu fac,
diavolul a mine pofta.
lndemnul porunca lui Dumnezeu aveau rostnl - masura
care ma conformam - sa-mri aduca nestricaciunea;;i nemurirea, sa
trai,esc veac fara vreun necaz fericit. Dar eu n-am ascultat de
runca acest fapt m'i-a ,adus condamnarea moartea. Diavolul, pe care
ApostQolul il acum pacat, pentru faptu1 ca a iscodit pacatnl,
folosindu-se de (opreHI;;tile) formulate lege, m-a impins la neascuHare,
inl;;elat m-a ucis, facindu-ma raspunzator f.ata d,e sentinta de
CQondamnare: In ziua care veti minca, veti murIi (Gen. 2, 17).
ca legea este sfinta, porunca e.ste buna (Rom. 7,
12). Ea s-adat nu. pentru 'a faoe rau, ci pentru a mintui. Sa nu credem
-cii Dumnez,eu face ceva de prisos sau vatamartor.Cum adica, lucrul
cel bu'l1 mi-a adus moarte'a (Rom. 7, 13), acela car,e mi s-a ,da,t de c'el
ina1t c,a m'Oltiv porunca binelni
ca Ilni numnezeu m-a robilt stri,caoiunH nu ea a fos,t
p'ierderii mele, ci diavolul (caruia s-a sa-mi faca rau,
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
171
pentru ca sa He vadit od'ata mai mult ca iscoditor al pacatnlui, ca unnl
care uneltel;;te impotriva voii lui Dumnezeu. ca legea este duhov-
nic'e'asca (Rom. 7, 14), de aceea, nimic vatamator este Iar
cele Quhovnice.;;tisirnt afara de paoat ,;;i de orice pofta
Eu sint trupesc, vindut pacatului (Rom. 7, 14), adica fiindtrupesc
pus sa al'eg 1iber, intre bine rau, sa aleg ce vreau, pentru ca,
z'ice: pus inaintea fetei tale viata;;i moartea (Deut. 30, 5),am
inclinat spre incaloarea legii ceIei duhovn1ice';;tIi, adica a poruncii, am
inclinat sa ascu1t de cele adica de sfa'tnl $arpelui, m-am
vindut diavolului, m-am pus prin a1legere sub robia paoatului
(Rom. 7, 14). De la!tuill'ci m,a rau, a 1ntr61t
trupul meu, precum trintofUIl stupu1albinei, sa sa-
vir$esc raul. De aceea, nu ;;tiu ceea ce fac (Rom. 7, 15),adica nu fac
ceea ce vreau. Pentru ca .afirmati,a nu ;;tiu ce'ea ce fac ,;;i f,ac'
ce urasc nu se refera la faptul de a savir$i raul, ci numai Ila ,ace'la de
a-l dori,se ref,era la gindurile improprii noua, ca.re napa-
desc, pe care nu l,edorim.

Pentru cd nu depinde de noi faptul de glndi sau nu cele cl
acela de lmplini sau nu. Pentru cd nu putem sd lmpiedicdm cuge-
tele ce se formeazd noi, inspirate din pentru lncercarea noastrd,
dar putem nu le da atentie $i nu lmplini.
.AJltfel, cum se Iexplica faptul ca Apostolu'l faoea raul pe care il
detesta, iar binele care 11 dorea nu-l savir$ea? De buna seama, el
aici de strainecare ne mInte, c'hiar daca nu
le ,;;i nu care este cauza ,lor. Pe acestoea trebu1ie sa :le alungam
$i sa le aduoem I,a ,ta,c'ere, oa nu oumvIa LnmIuJltindu-s,e, sa ne
cug'etul. Punind stapinire poe nosltru, e-sIte imposibil a s,e
c'eva bun Nu $tiuce-ea fac'. Pentru ,ca nu fa:c ae-ea oe vreau,
ci oeea urasc, 1&C (Rom. 7, 15). Adii,ca vrem oell,e oe nu se 'cuv1n,
ceea Oe nu-i permis a gin'd1j - pentru ca este binel,e oe'l d'esa-
numIai a sIe oineva de [a a raul, ci;;i de la a-I girndli - ;
or,aoes,t b,ine pe ca:r'e-l vrIem nu se ra,uJl pe care nu-Il vrem.
Pentru ca asalteaza;;i ne patrund cuget adesea, fara ca sa vrem
mii de ginduri care ne umplu de curiozitate nesabuita. Deci,
sta puterea noastra sa vrem a nu gindiacestea, dar nU$i faptul dea
le fac.e sa d'i,spara :$i dea rnu mai reveni mintea noastra. Aoest.a este
sensulafirmatiei: Nu fac bIine1e poe care il vreau (Rom. 7, 19). Vreau
sa nu gindesc la cele ce ma vatama, dar binele pe care-'l vreau nu-l fac,
ci fac raul pe ca.re nu-l vreau. Nu vreau sa-mi reprezint cHe nu vreau.
172
METODIU DE OLIME>
Nu este exclus ca David sa fi cerut d,e i1a Dumnezeu ace1a:'?i [ucru, ca
11ui sa-i fi venit minte ce1e ce nu atunci cind zice:
te-ma de ce1e ,ascunse a1e me1e, iar de oe1e straine izbave':'?te pe robu1
tau; daca acestea vor stapinli asupr,a mea, fara prihana ma
curati de pacatul ce1 mare (Ps. 19, 13-14).
acela:,?i sens vorbe:'?te Apost01u1 undeva: rasturnam
dirHe mintii orice ina1time care se ridica impotriva cuno:'?tintei Jui
Dumnezeu gind i1 supumem Hristos Cor. 10, 4-5).

Dar ce este rau1 despre care spune Apost01u1. P,ave1 ca il ca
vr,ea sa-1 f,aca ca, ,totu!,ii, il face; care este bine1e pe oare vrea
sa-1 fa,ca d,e ori nu-[ faoe? 'l,a idoli toate
ce1e1alte re1e). Omu,1, numele caruia vorbe!,ite Apost01u1, nu voia sa
se inchine ido'lilor, ci 1ui Dumnezeu, dar il1U putea sa se inch:ine Dum-
nezeu precum voia, ba din contra, seiil1china idolilor, precum voi-a.
Voia sa fie cumpatat, dar putea sa fie, ci, dlin contra, ne1e-
giuirea care ii repugna. Odata cu acesta, multe ,alte r'e1e pe
care il1U 1e voia, liar fapte1e bune pe care Je voia, ca dreptatea!,ii sfinte-
nia, 11e savir:,?ea. Cu viata sa imdemna pe ,a1tii 1a iar
pe cei care savir:,?eau deja ii indemna sa starutasca ea.
Aposto1u1 ne inde,amna sa,le sa evHam .c;;,j sa urim toate
aoeste apucaturi. Sa in:,?e1ati privinta aceasta: nici curvarii.
nici ido1i, nici preacurvarii, nici lacomii, ll1Cl betivii.
nici nici nu mO$teni Dum-
Cor. 6, 9-10) sa fugim de Ipa,oatintocm,a;ica!,ii eJ.: Hiceti-
va limirtatorili mci, precum sint imitaltor ilui Cor.
11, 1). Pentru 'ca,cum ar fi fost imlitator ,a1 Hristos ? Fi1ndoa
ne ,as,al!teaza ,adese:acugeteJe salb,atlice, d,e pofte cu-
riozir1:ati nesabu:irt1e, i:ntocmad mullte fel1uf\i d,e a zis: Ceea
vreau, ,aOeea fac (Rom. 7, 20). P,e aoest,ea trebuie sa 1e a:1ungam cu
curaj suflet, neingaduindu-ne ,a savir:,?i llIimic din ce1e sugerate de
e1e. Caci vom fi ,admi,:,?i imparatia 1ui Dumnezeu, daca sch:im-
bam atunci cind sintem incercati de p1aceri dureri, ci totde,auna, ca
auru1 pur foc, sa ne indepartam de virtute mintea sa
se tu1bure d,eamagiri.
De acee,a, trebui-e sa ne impotrivim, oa ni!,ite bravlj soldati,. care,
vazind ca sint asediati de se uita 1,a suEte 1a sageti, ci 1e
infrunta cu muH curaj pentru a sa1va ora:'?u1, necrutind nimic,chiar
daca muJti parase'sc. Gilndurile, paoatuJui care locuie:'?te
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
173
se unesc contra noas:tra ca ciini turbati sau tilharIj sa1batici
pornesc impotriva noastra de stapinul
nedreptatii, care, ne incearca daca sintem destul de hotariti a ne impo-
trivi 10r.

DecIj, iIa nu cumva de putin, sa fii
rapit de parte.a sa nu putem sa te rascumparam. Pentru ca z,ice
Domnul: ce va da omul schimb pentru sufIetul SQU ? (Matei 16, 26).
Ar fIj bine, deci, foarte imbucurator daca ll-ar exista cei oare se im-
se razboiesc cu Dar, pentru ca acest lucru este imposi-
bil, iarceea ce vrem nu putem (caci vrem sa nu existe cei care
ne ,atrag la YIicii, - d,ar aoeasta ar insemna sa ne mintuim fiira efort, jIar
ceea ce vrem se intimpla, ci din contra, cea ce nu vrem; de aceea,
fim inoeroati, prIecum am zIj,s), sa nu de
suflete, sa nu oedam ,rau, ci sa luam armatura Duhu1ui
care ne sta ajutor ne apara sa imbracam neprihanirii,
avind picioareIle incMtate cu rivna Evangheliei,i,ar pe deasupra tuturor
sa luam scu.tuIl credintei carIe vom putea stinge toate sageti1e arza-
toare a
I
le ce1ui coiful (Efes. 6, 13-17); sa luam sa-
bia Duhului, adicacuvintul lui Dumnezeu, ca sa ne putem impotrivi
uneltiI1illor celuI rau, sa curatim gindurile orice inaltime care Se ri-
dioa impotriva :lui Dumnezeu, polntru ca lupta nu
este impotriv,a singe:lui a Cor. 10, 4-5; Efes. 6, 12). Spun
toate acestea pootru ca ,acesta este sensu,l Apostolului. Sint
multe de zis cu aceste di,spoozltii, anume ca sint expuse co-
cu grija, dar ne-am prea mult examIinind pe fiecare d1ntre
ele. Acum vr'eau sa arat doar ,ceea ce a vrut sa spuna. Caci nu fac ceea
ce voiesc, ci ceea oe urasc,aceasta fac; daca fac ceea ce nu vreau,
martur'isesc ca Legea ,lui Dumnezeueste buna. atunci nu mai sint eu
cel care fac lucrul acesta, pacatul care mine. $tiu, intr-a-
devar, ca nimic bun nu mine, ,adica trupul m,eu (Rom.
7, 15-18). Ziceam ,la inceput ca reped,e peste toate acesItea,
dar iata ca Fac aoeasta pentru ca altfel nu ajung,em la scopul
fixat.

Daca va am zis ca omul, fiindamagit,a calcat porunca
ca de s-a nascut II pac,atul. Dupa ce a avut loc
calcarea poruncii, ne-am umJjlu
I
t de ginduri ,improprii noua,am fost go-
de cugetul lui ne-Iam umpolut de pofte pe
care ni le-a inspoirat ne-am indepartat de promisiu-
174
METODIU DE OLIMP
neIa luIi Dumnezeu. De a,oeea, Dumnez,eu moa,rtea noi,
vederea nimicirii pentru ca cumva acesta sa devina ne-
muritor, oei mur1itori, preoum am zIis. De ,aoeea, Zic'i!rl!d Apostolul :
$tiu ca binele nu trupu:l meu (Rom. 7, 18) vrea sa indice
pacatul care (intermediul) pofteIlor, de calcarea
poruncii, ca gindurile noastre pline d,e pofta sint ca m1adite$i 1as-
tari ai lui. Pentru ca de doua feluri sint cugetele noastre : unel,einspi-
rate de pofta care trupul nostru, care - precum am spus
- s-au nascut din inspiratia duhului celni material, iar aIltele sint inspi-
rate de porunca Legii pe care avem ca Jege naturala, care
indeamna cugetuJl nostru spre ceea ceeste bine. ur-
mare, ,slujim Legii Dumn,ez,eu cu mintea (ca,ci ace'staest'e omu1 nos-
tru cel lauitl'tric (Rom. 7, 22), i,ar legiIi cu care
ie$te trupnl nostru. Legea oare sIe L,egii luIi Dumn,ezeu,
adica impulsulni dorintei mintii de a savir$i ceea ce este bine, este
cea care da celor patima$i, celor inolinati spre ce:Ie materiale,
care atrage tot felu1 catre placeri.

se pare ca Pavel indica aici olar treli feluri de legi: una buna,
innascuta pe care a denumit-o clar mintii; aHa care se
din d:iavolu,1ui, ca,r'e c'onduoe oMre
pacatoase, d,espr,e care a zis ApoSitolulca s,e legii millltii,
alta care este dictata de pacat, de pofta pacatoasa trupul
nostru, pe care a numit-o legea pacatului, care madularele
mele (Rom. 7, 23), lacare ape1ind cel rau, adesea ne sa sa-
faptele cele Legea, inspirata din af,arade cel rau raspin-
dindu-se simturi suflet ca de pacura, a
intari poftele sIe cind binele, cind
raul. cind se binele, care fire este mai tare decit rau1, atunci
toata mintea noastra este indreptata catre acesta. Iar cind raul priso-
atunci omu1 este condus spre tot felul de ginduri
rele.

Din aceasta cauza, Apostolu;l se roaga sa fie izbavit de aceasta
lege, socoHnd-o a fi moarte motiv de pierzare, cum se ruga
profetul la vremea sa, zicind : De cele ascunseaJe mele
(Ps. 18, 13). Aceste cuvinte sa spuna ca dupaomuil cell dinlauntru
imi place Dumnezeu, dar vadca (ailta Ilege) esteas'cunsa ma-
dularele mele, care se legii mintii ma tine rob
AGLAOFON SAU DESPRE lNVIERE
175
pacatuIui care este madu1areIe meIe. Nenorocit om ce sint! Cine ma
izbavI ,de acest trup mortii?)) (Rom. 7, 22-24). nu spune ca
trupnl aduce moartea; llloartea este adusa de pacat, care s-a cuibarit
madu;lare,le nostru de Ja caderea impinge sufletul
Ia nedreptate moarte. De aceea, dupa cearata d,e care moarte
sa fieizbav,i1t, ,spuIne ace:lacere-II y,a i'zbavi: Haruil.
Dumnezeu prin Iisus Hristos (Rom. 7, 25). Ia aminte, AgIaofon, ca
daca ar fi zis ca trupul aduce moartea, precum ati crezut nu ar
zis .apoi ca Hristos ne vaizbavi de rau. Pentru ca, acest caz,
oe Jucru mare mlinunat ne-a adus prezenta Iui Hristos cum poate
spune Pavel ca Hristos ne va elibera de moarte ,( care dupa voieste
acest trup), cind toti inainte d,e venirea Hr,istos au murit!
Caci despartindu-se detrupuri, momentul din
aceasta viata, dupa au fost izbaviti. Toate suf1eteIe, mod egal,
ale celor aJle oellor ,aI1e ceIor drepti ,ale
celor nedrepti, s-au despartit de trupuri ziua mortii. Atuncice
ta sa primeasca mai mult ApostoluJ decitcei care au petrecut necre-
dinta? S,au de ce s-a rug.at sa fie Izbavit d,e trup,care, chiar daca
voia, avea sa se intimpIe cu el cum s-a intimpIlat cu toti,anume ca,
mu.rind, sufletele lor s-au despartit d,e trupurI, daca a considerat ca.
trupu:l (es!te) moarte a sufler\:HlUii? lncit, Aglaofon,
trupul acesta, ci pacatu:1 care locuie:;;te trup prIin pofte; deacesta
l-a Izbavi't venIire,a Hriistos. CaIoi Duhului (da-
tator de viata) ne-a izbavit Iisus Hristos de legea a mor-
tii (Rom. 8, 2; 11, 3-4). IarCel ce a inviat pe Iisus Hristos din moyti,
prin Duhul care Ilocuie:;;te va faoe trupurile noastre cele
mu,ritoare)). care trup a fost condamnat pieirii,
peIutru ca leg<ea natura,la calre ,atragIe catre bilne, oare sIlabise inainte
de venirea :lui Hristos, dat fiind ca fusese de griji materiale,
sa se intareasca iar.Ceea ce fusese imposibiJ pentru legea naturaIla din
a binelui, - pentru caera fara putere, dIe poftele cuibarite
trup -, a fost realizat de Dumnezeu prin trimiterea Fiului Sau care
a luat trupasemanator trupuIluI nostru (intrupareaa fost reala
aparenta). Ela venit ca pacatul sa condamnat pierzarii, ca legea pa-
catului sa nu mai rodeasca trup, cea naturala a binelui, ca oameni1
sa mai dea ascnltare poftei trupuilui, ci poruncii Duhului (Rom. 8, 3,
7; 5, 8, 4). Pentru ca Legea Duhu1ui, datatoare de v,i.ata (Rom. 8, 2),
care este Evanghelia, - alta decit mai inainte - care
cuvint conduce laascultare la iertaIea pacatelor, ne-aeliberat
de sub stapinirea legii pacatului a mOItii, invingind cu desavir$ire
pacatul care
116
METODIU DE OLIMP
Acestea rezulta din spusele Apostolu1lui; e:le, illsa, nefHnd interpre-
tate corect, Teof,iJe, :le-am lamurit, precum am zis. Acum ma
toarce catreaHe chestiuni (pentru a :lamuri acelea) daca Dum-
nezeu imi va sta ajutor. P,entru ca nu sint ce urmeaza.
Dealtfel, pentruacest motivam ezitat sa :le abordez acum. La
rezultat va fi foarte greu de ajuns daca nu vom ,daruiti de sus, ,din cer,
cu intelepciuil1e, sa putem diriija Ila sigur d,emonstratia, la fel cum cine-
va, visJ.i!nd Jargul marii, se in.dre'ClIpta sigur spre U1Il 10c linil?tit de acos-
tare. De aceea, te 1as pe tine, Memianius, sacontinui lupta ,aceste dis-
Pentru ca tu capabil sa arati adevarul cu un sfat o1ar.
Discursul lui Memianius

Mem,ianius s-a rid,Icat !;ii a zis: Pr,imesc locultau. Tu ai
vorbit cu osirdie, ill1sa sint inca multe aspecte d,e discutat. Intre
ace.stea sin.t !;ii celle d'e ,anatomJe, d,e formariea descompunerea
trupului. Pe cit este de adevarat ca copacii absorb pamintu:l '!;ii-,l trans-
forma sus atit este d,e adevarat ca hrana devine carne
ca aceasta trupul de dinainte. Ca unii car,e n-au cunoscut
adevarul,au rama,s :la mi,turi rMa'cirIi. Aoest lucru se vede din cele
ce afirma. Vrind sa sustina ideeaca mincareaeste pregatita ca intr-u!l1
cuptor stomac, apoi trecuta ficat, este impartita tot corpuil
fiecarui madular dupa nevoile sale !;ii, transformindu-se, devine singe,
carne, oase tendoane, au recurs :la copac'i ca la un. exemplu foarte
au zis ei are '10c proces ana!log de pre,luare, sch,im-
bar'e folos[re spr,e a ma,teTrieJ.
nar, pe buna dreIptate se ill1t'reaba pamin.tu,l sa fie
absorbH ,transforma:t trunohi:Ul 'copta,cilor, fiill1dca copacH n-au sto-
mac, nilc,i ,celeJ,alte org.ane, Cla,od,arta mtrata minoarea
acolo, sa aiba 10c pregatirea ei, pentru caea sa se tr,ansforme abur
sa treaca fieoare ramura. nu au stomac care pamintul sa
fie mai gat:irt, ,c;;,i ni,ci aarre sa s,e faca
decorticarea, nioi vreun vas care, trecind copac, sa ducaacestea
la tinta. Dar ace9tia zic : Vase vizibi1e pr,ecum avem nu au,
dar au cai invizibi:le care pamintul transform,at vapori se duce
!;ii se imparte cele mai miic'i parti a,le copacullUii, pe cind acesta cre9te.
trebui; tnsa, dat fiind ca pamintu:leste smuls ridicat prLn radacini
tot trunchiul copacului, 10cu1 pe care cre9te copacul sa se goleasca
de pamint. ca este nereu9itaaceasta ail1a,log.ie a copacilor cu trupu-
rile. Dealtfel, cum poale pamintul, patruns radacini trunchiu1
AGLAOFON SAU DESPRE 1NVIERE
177
copacHor, sla tfieaCa por:i toa;te ramurile acestora sa se transfor-
me frunze fructe? Se poate vedea (de oricine) ca pe care
stau copacii fa:lnici, cedri, sau brazi, de$i anual produc
sau roade, se consuma. Caci daca ar fiadevarat ca pamintul, ridicin-
du-se prin radac:ini devine lemn, ar trebui ca tot locul din jurul sau sa
fie golit, pentruca c'eea ce este goHt curge, precum curge$i vine la
10c ceea oe este lichid. Se spune ca smochinii alte pla!tlte, care ,adesea
cr,esc inc1adi['li, n-,au ceva din acestea. MIai muIlt,
daca araduna c'iilleva tlimp de mai multi ani rodul frunzi$uIl acestora,
ar constata ca vo:lumul pamintului de sub e1e a crescut de mai multe
De asemeni, pe ziduri vedem arbu$ti care ni,ci fe1 imputi-
neaza zidurile. De aceea, este Ilucru foarte nefiresc a socoti ca pa-
minltull sIe fruct,e ca frunzele il COinsuma,' da1ca
elau 10c' toate se folosesc' de Caci piinea se face fara moara,
10c, timp '$1 fQoc nimtic di!tl acestea nu este, nici nu devine
multe aHele 1a fe!. Nici vasul care este mode:lata de ci!tleva statuie
este statuia insa$i. Zicind (Apostolu1) Pave1ca nici ce1 ce sade$te,
nici ce1 ce uda este ceva, c'i Dumnezeu care face sa creasca Cor. 3,
7), apoi uda.rea Dumnez,eu Cl[le$-
terea. Ace$tia au trecut cu vederea inte1epciU!t1'ea ;lui Dumnezeu, care
na$te$i face sa creasca totu:l 1ume. Pe aceasta barbatii cei de demu1t
au numit-o natura providenta, pentru ca pe toate 1e face sa creasca
tuturor 1e poarta de grijii. Zice MintuitofU\l acest sens: Meu
plna acum lucreaza :;;i Eu lucrez (Ioan 5, 1 P,entru aceslte motive, So-
lomon a numit-o artiz,a!tlul tuturor (<<Creatoarea tuturor, z,ice e1, inte-
lepciunea lui Dumnezeu m-a povatuit" - \i!tlteil. 21).
exista ceva pe care sa nu-l poata face Dumnezeu: e1 creeaza,
face sa creasca totul din be1:;;ug. P,entru ca s-a aratat ca
pamintul nu se transforma ramuri, nici in fructe, sa ne mu:ltumim cu
acestea. Acum sa ceroetam cuma fost facut trupul daca poate fi ase-
manat cu un fluviu. Spune Scriptura ca Dumnezeu, Care creeaza$i poar-
ta de grija tuturor, ",luind tarina di!tl pamint a creat pe omul nostru
dtin .afara. Despr,e acest fapt da marturie nu numai mare1e profet
Moise, ci oricare din grupul profetilor. numai trupul omenesc a
fost facut de Dumnezeu, chiar$i universull. a fost facut de din cele
patru eleme!tlte: din foc, aer, pamint apa, urma unei prealabile
chibzninte la -, cum sustin cei ce vorbesc despre
infinit v,id, de unirea e1ementeIor primordiale, a atomilor de ,acela$i
fel sau de naturi diferite, virtutea unei atractH oarbe$i .
.A:c:e!S't ratio!tlam.e!nt de de organiz,are,
este drag Democrit Epicur, dar noua. Pentru ca credem
ca tOtU1 este fara ,repro!,'i de voia
12 - SfintuI Grigorie TaumaturguI
178
METODIU DE OLIMP
Facind Dumnezeu - Care ,a facut [umea a pus
toarte - [-,a facTht elemiente.le a,ce,steiia, ca \lume
miniatura: pamintuleste r'eprezentat de oase de carnea de pe eIe;
apele 'de de singele care circuIa ,eIe aerul de ce
circula prInartere caldura de caldura din
care fllu1difica secretiile le .prr,ef,ace srtropti de lapa

Exprimind ideea ca Dumnezeu conduce poartade grija lumii
(pentru ca viata nici uneia din ac'este creatur,j este condusa de in-
timp[a.re), ca a oelor cu
patru fete. de cele patru fete) ca patru sint fetele ce-
lor care tin universul:a omUllui, a ileului, a viteIului a vu:lturului.
Omul poate fi comparat aeruI, pentru ca este cereasca leul
cu focu,l, din cauza .agiliHltii a puterii sale; vite:lUII , iar
vulturul cuapa, pentru ca pasarile s-au nascut din apa. Fiecare din
acestea este alci:ltuit la rindul sau cele patru mijIocul
tuturor sta Dumnezeu, Celce esteinceputul, mijlocul tuturor
ceIor ce exista; a facut Ilumea, Ja sfatul voH Sale, d'in pamint, aer,
apa conduceca pe caruta cu patru cai.
DomnuI Hristos, ca trupul omului este aIcatuit din aceste
elemente, atunci cind un orb din a fost adus la s-a ,aplecat
a facut amestec din pamint uns ochii, facindu-Q astfe:1 sa
v,ada. a adaugat trupUlIuJ am,eSiteool
ceea ce ii Ilipsea din Pentru ca ,elementul cel uscatera palnin-
tul, iar celelalte : umedul, caJdu:l.
Scuiparea sa:livei se real:izeaza cu un mare efort, printr-o mare
cordare, ceea ce face sa iasa aerul (rece) odata. cu acesta, a caIdurii
din corp. Din aceste eIemente, precum am zis, din pamint, aer,apa
foc a facut Dumnezeu trupu1, vasuI sufletului. dovada concludenta
acest sens faptul ca prin arta din cele patru cu-
1o.ri, diferite amestecari, se rea1izeaza chipulI fiecaruia. Or, Dumne-
zeu, intocmai ca un mare pictor, ,a facut trupurile tuturor din ameste-
curi diferite este nim,ic aceste trupuri care sa nu aiba cHe ceva
din to.ate aceste elemente. de exemplu, oasele, care par a fi dure,
au parti din celelalte elemente.

De aceea (zicem) trebuie trupul sa fie indata ce,
ceea ce s-a adaugat prin mincare, a fost eliminat. .. De vreme ce tu
sa separi cu iscusinta ,a.uru,l amestecat argintu'l s,au argintul ames-
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE

teoatcu ,aH metal, cuatit mai muH Cel car,e a facut lumea
nlimic ,a oOr]ndu,j,t-o cu 00 intelepciun,e de negraH, poate
tine n,eschimbata nes,brioata. Ce poate fi decit sa spu-
Iliem mtncar,e,a oOase j,ar oar-
nea unghii ca, in timp, trupulce1 dintii trece Pen-
tru ca, daca fiecare se ,adauga cHe ceva din mincare
cHe ceva se intocmai ca apa, pe de parte pe de alta
iese, omul mai este produs a;l in,timpIHirii, negindLt mai diin&Inte.
Cum putem califica pe acela care arata curge ca niciodata nu
este opera lulj Dumnezeu,atunci ,tr,ebud.e sa
diHnuiasca ceea ce a fost Hicut de oOase, carne tendoane, precum
se trece, fie scurt timp, Ilucrarea ,artist. Dar,a curge
;lucru inseamna a fi, a trece de laa fi [aa cazul acesta
mai este ,adevarat 1uat Dumnezeu tarina din
a facul\: ,omru1 (Gen. 2, 7). Cum a' fost ,ce se
forma de 1a forma ce era inaintea sa Or, desp.re co.rp,
ca nu ramine nici foarte scurt timp. Aceasta parere mi se pare
a fi mai degraba rodul decit ,a1 dreptei judecati. se
nesabuit a zice despre un lucru ca 'exista, cind nueste acela;;i. Zicem
d,espre creatu.ra ca exista cind este aceea;;i. Cum poate fi
cind materia din care ,a fost Hicuta nu mai este aceea;;i Nu zicem des-
pre ilucru ca s-a facut, pina cind ii apare chipu1 materia care sta
baza

Vazind un parte dintr-un corp, ne facem 'l1umaidecit
idee despre statura dupaacesrta f,ace coorpuJ intreg. Dar
daca acest madulareste nimicit, 1uindu-i ,loculaltu1, iar ,aceluia,
rinduI sau, aHul ii ia locu1, cum va mai putedartistu1 sa ref,aca
indata ce mater,ia nu mai ? Prin urmare materia folosita
1a rea1izarea co.rpului trebuie sa ramina aceeaJ?i;;i sa dispara, ci
. doar sa ,tr,eaca care vrea arrtistul: oOr:i ,a! UIllU,i
ado1escent. Materia trupu1ui ramme aceea;;i porunca Dumnezeu
care ne-a Hicutin chip minunat. ,acoest oaz, mincarea introdusa
corp seschimba oase, c.arne tendoane, nici oase.le paJr,
unghii, ci :numai SUOUy,i dHel'j,te. facoe ca
h!ranas'a ,iIIllocuij,a,sca oare se Sint mu!lte
care se face aceast.a. Carneatransforma mincarea singe, sinii in
l,apte, fierea bi'la, gura. scuJpat, muc'ozita\i, Qochii
crimi, pielea sudoare, un,ghii. Da,ca ,C!vneva nu maninca, s,i-
.180
METODIU DE OLLMP
tuatia vreunuia dincele patru elemente este tulburata, factorul initial
rnai este ordine viata pi'ere.
Daca mincarea s-ar transformain carne, oase tendoane, apoi
toate ac'estea par, unghii$i mucozHiiti,ar tr,ebuI ca des-
prins,e de adica ureC'hea, nasruJ, sa se faca l1a [oc din
mincare. Fii'lldca es,te firesc Ca cazu1 cind ceva trece, sa fie
de a;ltceva, cind madular dispare, altul sa creasca 1a 10c. atiase-
manat cu ati zis ca atulIlci cind parte di'll apa aces-
tui,atrece mare, alta ii ia Jocu1 venind d:in izvor. Or, da,ca 1ucrurHe
sint ila fe1,atunci trebuie c,a madulare:1e de corp sa fie im-
locuite de a1tele provenite din mincare. 1m acest caz, cum mai spuneti
ca ramine ace1a$i trup? Daca hr,ana zi1'llica este asemenea
oare vime dill1 izvor, sa fie as'em'ell1ea (,albiei
asem,enea canal, pentru ca apa poate curge numai acOIl0 umde ga-
se$,te 10cu1 liber. I,ar daca raportu:l dimtre sucuri trup poate fi ase-
mana't cu acela di'l1tre apa cimpii, atunci inseamna ca trupu'l
ramine trece). Inseamna ca sucu'rile intra:te ,trup alcMuiesc
fa,ctor esential1 pentru promova,re.a ,c:i unu1 oare vime
trece, cel (esentia,l) fiind ce1 de inceput, cucare s-a nascut. De
aceea, e1e supun tot felul de transformari, dupa cum este

Medicii zic ca bila este de mai mu1te fe,luri: una galbena, aHace-
a1!ta lIleagra, alta verde; despre singe fel : unul galben, altul
altul dens. Atunci c'ind se purifica dispare ceva
e1, Ctcel ceva mu este Daca ar disparea element
stabiilita;tea vietiiar or, sevacar,e s-a
ill1nultit din mincare bautura, seva care ,a luat aspectu,l singe-
<erl. Aceas,ta curge ,la inteparea umei veme$i tot aceasta
curgeatunci cimd med:icnl da drumUil sirngelui. naca, din neatentia
acestu,ia, curge$i singe,le cel adevar,at, atU'llci organismu[ slabe$te. Prin
urmare, simg'ele IMSClJt sa ,curga ,es,te ,adevarClJt, depi'l1de
de e1 durabiHtatea trupului. Acesf 1ucru se vede mai cliar il.a cele
douasexe: barbatesc femeiesc. Pentru bar,batii care 1ucreaza, munca
de ,acre'eaei m-au mevoi,e de oailta ,a trupu-
femei, insa, care presteaza necesar
sorocul 1unar.
,}ucru il imaginea trupuri!l.or crare sufera par a
fi macinate de boli. Substamta initia1a a,lcatuHa din oase cu
carne cre'$te adaugarea de moi din minoare, cum se
ump1u vai1ede scade cind duce lipsa de e1e. vremea bolii,
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
181
a,ces1t farpt neimpIHn:indu-se, se imputilneaza;
trupul din nou primind hrana, e1 nou greutate. De rem,ar-
oa:t, insa, ca substanta initia
1
1a nu dispar,e, nici nu se Pentru
ca, oaz contrar, ar fi de neinte,les faptul ca pe cind ca,rnea de dinainte
dispare,aHa Iuindu-i IIocuI, ranile vatamari,Ie de corp ramin.
trebui, simpIu, ,ca, odata ,cu disparitia carnii, sa dispara Iocul
ranii. Dar pe cind 'carnea dispare, ,apar peste tot la Iocu[ rani;Ior cioa-
triceIe, ca petece cusute pe haina rupta. Iegatura cu acesiea,
m,erita sa cuvinr1:eQ,e Domnu1ui: Nimeni nu pune petec de
postav nou 11a alltu1 vec'hi}} (Matei 9, 16). Cu ,aceste cuvinte invata
ca nu se poate ca Jacarnea veohe sa se adauge alta din mincare, pre-
cum cred P,ent,ru ca, ,acest oaz, se ca parte din
trurp sa fie v,eche, i,ar alta noua. trebuioa trupurile il10astre
sa maIj imbaiIrineasca, daca ,oarne s-ar duc'e oatlta i-ar Ina ilocu1.
Inca ceva : Daca fiecare dintre :nu mai poate fi dat fiind
ca, precum ziceti substanta de baza a trnpu1ui se schimba, incit
a1tul trnpul la\ zece zile a1tul la maturita,te,atunCii oei
de as{azij, nu ne-a nascu,t, [}jici mamla, ,ailtu!I s-a IIlia.sa:ut, ,altul a
crescut este astazi. Mincinoase sint atunci$icuvintele 1Ui Iere-
mi,a: Inainte de ,a te fi nascut, eu te-am cunoscut (Ier. 1, 5), pentru
caaltuII er,a ,IocuI ceIui nascut, caruia s-a adres,at
nici n-am primit botezul, n-am fost curatiti de pacat, pentru ca trupu1
odinioara curatit botez a disparut a1tul aaparut locul aces-
tui,a, din mincare. mai are 10c spovedani,a, daca m,ai avem
acest trup (pacatos), ci altel'e trei mii i-au ,1uat locul.

ca sa ajungem ,la culmea nesabuintei, ,ar trebui sa spunem ca
nici dupa suf1et n-am mai fi aceial$i, pentru ca ideile, parerile obi-
ceiurile, care sint suf,letului, nu sint totdeauna ci une1e
alter1e dispar, pentru ca uitarea duoe 11a anularea ce.1or insu$ite, iar
ce1o;r uru.te 11 iau ,despr,e ZiiC ca
schimbator,de ce zic ,1a despre sufilet? P,entru ca
ramin gindnri impresii, ci tIrec. Uneori 5e intim-
pla sa ne p1aca un 1ucru, alteori a1tul, pentru ca impresiile se
iata ca s-a pus la indo,ia
1
1a nemurirea, neschimbabilitatea
tului. insa, zic ca :nu stau ca a zice ca sufJ.etuleste
este mare pentru ,ca, de$i Iimpres:H11e se duc, subs1tanta
se schImba. Dar, zicem atunci nici trupul se sch,imba, ci
numai sucurHe care din mincare, care, cind se inmuItesc, cind
dispar. Deaceea, este ziCe ca trupuri:lor bolnave slabite
182
METODIU DE OLIMP
se adauga alta carne (dupa aceea) din minoare. Mai mult decit aHt,
faptul de a a,firma rtrupuJl ;s,e schimba ,este nepotl1iv,ilt cu insa'$i (natu-
ra) 'ca, pe ,alte a,u pacatuH, aHele sint
condamnate, iar pe c'irnd a1telle s-au purtat corect, alteile primesc min-
tuirea. Zicem ,acestea pentru ca nascoces,c sufletuil vaavea
absolut mai burn decit cel prezent. Dar ca acest fapt este
nascocire, pentru ca, zicind ca omu1 se 'va prezenta cu ,alt trup inaintea
Judecatorului, faceti pe Dumnezeu nedrept. Vorbirnd despre nemurirea
nestricaciunea t'rupului nostru, zicem ca un a,ltul, ci ca acest
trup va primi nestricaciune. La fe,l z,i,ce intelleptu,l Pavel care, mus-
tr'ind pe cei ce luau deridere invier-ea acestui trup, a zis: Caci tre-
buie ca acest trup, imbracat stricaciune, sa se imbrace cu nestrica-
cirurne,a, aoest itrup muritor sa s,e imbrace cu OO'r. 15, 53).

Acum, pentru <:a am aratat care este ai1catuirea trupului, sa vor-
bim despre care ti1cuiti 5criptura mai cu pricepere,
zicetica Apostolul nu vorbe$te corintenHor despre invier,ea trupurilor,
cind zioe: Daca llO'cuirnta ,a cor,tu1u,i,se
noiav,em casa cer, 1a Dumnezeu, oasa nefacuta de miini Cor.
5 ,1). Ins,a, cHirnd celle ce urmeaza, vieti aHaC'ael afirm-a precis.
ceJe ce urmeaza, el spune ca viata vHtoare rnu vom petrece alt
trup decit acesta, induhovnicit.
Prin casa noastra paminteasca ce se va nimici Cor. 5, 1)
telege aceasta viata scurta de aici trupul. Aceasta viata daca va
fi intrerupta, vom primi dar de la Dumnezeu viata ve$nica. Daca
socote$te cineva ca Apostolll1 ,a irnteles casa paminteasca ce se dis-
truge, trupul, atunci altceva este cortUJl aHoeva este casa cortului,
altceva sintem$i rnoi, carora este cortu1. Din ,spuse!le Apostolului re-
zl1lta ca cuvintul s,e refera la suflete, cortul la trup, iar cas,a cor-
la viata prezenta.
Deci, daca aceasta v,iata a trupului ca casa se va narui, avem
oer alta casa, nefacuta de mirna,adica vi,ata cea ve$nica. Zice
cuta de mina pentru a deosebi de aceasta care se zice facuta
de mina. Aoeasta perntru faptul ca toate podoabele, 1ucrurile mai de
pret ale vietii acesteia sint nicute ,de miini omene$ti. De aceea 5010-
mon a numit aceasta viata zbuc'ium,ata zadarnicia zadam,j,ciil1or. lar
trupu1, fiind aeatia Dumnezeu, nu se zice ca este facut de
omene$ti, pentru ca n-a fost p1asmuit dupa me$te$ugul acestora. Dar,
vor zice ace'$tia, acesta este facut de mirna, pentru caa fost creat de
Dumnezeu, ila fe1 irngerii$i 1aca$urHe cele sint
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
183
opera Dumnezeu. intr-adevar, d,ar nu sint facute de mina omeneasca.
lar daca acestea nu sint facute de mina, de$i$i acestea sint lucru1 mii-
<Iui ,ni,ci facu,t ,cu miini1e, caci
e1 este lucrarea Iui rDumneZieU$i nueste facut cu miinile oamenI,loT.
Pentru ca Dumnezeu a lu,at tarina din pamint I-a f,acut pe om (Gen.
2, 7). Ceea ce s-a facut de Dumnezeu, nu este ,Iucrare facuta cu mii-
(ci) a puterii Dumnezeu. Ce este, deci, casa facuta de mina ?
Aceasta viata scurta, precum am zis, sustinuta de miinile omene$ti.
P,entru ca zi,ce : sudoe.reoa fetei vei minca piill1ea ta (Gen. 3, 19);
aceasta avem acea viata nefacuta de mina. A:;;a cum a zis
Domnu1 cind ,a zis: Faceti-va cu ajutorul (bogatHlor) ne-
,a'tunci cind veti mThTii, sa primeas,ca corturile
ve$nieoe (Luca 16, 9). Ceea ce DomnuIl a numit cortl1ri, acela:;;i
este numitai,ci de Apostol 1mbracaminte. Ceea ce Domnul a numit
priet,eni facuti ,cu ,aju,torul nedreptatii, Apostolu1 nume$1teaici oase
care s,e naruiesc. daca, termIinindu-s,e zHele vietii prezenlte,
suflete.le noastre primi ,rasp:lata viata dusa nedreptate,
pentru ca lumea aceaste. stapinirea oelui rau loall1 5, 19),
la fel aceasta viata narulndu-se, suf,letele voravea
laca:;; Ia Dumnezeu, adica primi casa reinnoita fara prih,ana. De
aceea, nu v,rem sa dezbracam de ,trup, ci
saimbracam peste el viata cea fara durere (Amos 9, 11 ; Cor. 5, 4).
Locuinta din cer, pe ca're dorim s-o imbracam, este nemurirea. Daci:!
pe aceasta imbracam, tot ceea ce aceasta viata ,a fost slab:;;i mu-
ri,tor vaavea d,e viata ve'$ni,ca.
XVI
bine, acum pun inainte cl1iar acele ale Apostolnlui,
ca sa reCUlr10d$;tetica acestea siDlt zice:
Purtam totdeauna nostru omorirea(Domnului) Iisus. Pentru
ca vilisintem d1ati m,oytii pricilna 'lui Iisu,s, pentruca viata
lui Iisus sa se arate trupul Cor. 4, 10-11). pentru ca
viata !lui Iisus se arata trupul nostru, aceasta inseamna caacesta
nu trece, inseamna ca nu piere trupul care apare viata lui Iisus.
Apostolul adauga zicind: avemacela':;;i trup al credintei,
pentru ca SCl1is: am c,rezut, oe aoe'ea acrn vorbiit Cor. 4, 13),
:;;timca Cel ce l-a invia,t pe morti ne 'invia pe
Cor. 4, 14). s-a temut ca cumva eJ, la slabiciunea
sa nu creada invier,e,a zis: De aceea, chiar daca omul
nostru cel din afara treoe, omul nostru launtric se innoie:;;te de
184
METODIU DE OLIMP
Cor. 4, 16). omu1 din afara pe oell prezent, care se trece
din cauza bolilor a celorlalte suferinte; ca sa ne temem ca Dum-
nezeu va intirzia cu imp1inirea promisQuniJlor, el faoe cunoscut ca
intristarea din albundenta povara
de Slava, pe toar,e vedem ;PI1i1I1tr,ecele vazute lCor. 4, 17). Cu
aHe cuvinte, tristetea ne incearca aceasta viata,insa ea ne
povara de slava, pe care vedem intre prezente,
incele care inca nu desCloperrit Cor. 4, 17-18). Staruind ,asu-
pra celor srpuse, el zice : Pentru ca ca d,a,ca casa 1r10astra pa-
minteasca a cortului se va narui Cor. 5, 1), avem casa incer, adica
vechile noastr,e trupuri fi imbracate cu nemurirea. Acest trup ,apar-
tine de Ila natura acelei vieti, pentru ca nimeni nu urit trupul, ci
il il iube$te (Efes. 5, 29). De aici rezUJlta ca ace1 cort ceresc
cu care se cere ,a ne imbraca este nemurirea. Daca ne imbracam
acesta, atunci va fi intreaga noas:tra fir'e de v,iata
ve$nica Cor. 5, 4).
Pentru a ne ump1e de nadejde inal$teptarea celor spuse,el zice :
totdeauna sintem de incredere, pentru cil$tim ca daca
zabovim trup, sintem departe de Domnu[, pentru ca umbHim cre-
nu dupa vedere Cor. 5, 6-7). Aceasta ins,eamna: de aceea
sintem de incTedere, pentru ca lca dIaoa exilsltenta prezenta
sintem d'eparIte de Domnul, pentru ca I-,am caloat dar
din trup venim la Domnul. Pentru ca credinta umbHim, dupa
vedere Cor. 5, 7),adica credinta lucrurile cele de
inca foarte intunecat, Cllar, vazindu-le dIesfatindu-ne ca
c:um prinrtreele Cor. 5, 8). Deoi, d6Jca nu mai
dinainte din trup, pentru ca trIansformat sa fie innoit, nu putem sa
venim cu el ,la Domnul, pentru c'a avem pe el1 toate necuratii1e pacate-
10r. De aceea, recunoscind ca v,iata prezenta este departe de Domnul,
sa nu ne para rau ca sintem muritori. Daca lucTurile ll-ar sta a$a, daca
trupul nu va fi Apostolull ar fi dorit sa iasa din trup 1a
va mai fi niciodata inel, atuI1cicum a zis ca inaceasta
carne muritoare se va arata viata lui Iisus? Cor. 4, 10). Spunind
aceasta s-ar fi contr,azis. insa foarte ,a spulle despre astfel de
om care a vorbit Hristos, care spune lucrurtlor pe ca se con-
trazice. De ,a
l
ltfel, etl adauga ,imediat: Pentru ca toti trebuie sa
aparem inaintea lui Hristos la judeoata, pentruoa fieoare sa primeasca
pentru oeea ce a facut pe cind era trup, bine sau rau Cor. 5, 10).
AGI"AOFON SAU DESPRE tNVIERE 185

acum, pentru ca expunerea noastra sa ne m,aiclara, sa ve-
dem ce sa spuna cuvinte;le: Cannea singele pot sa
imparatia Dumnezeu" Cor. 15, 50). Mai trebuie sa
precizam ca cuvintul carne aredoua sensuri : pe acelade carne pro-
priu-zisa pe acela de fapteale carnii (aile trupu:lui). Apostolu1 por-
de la acest principiu: ,Da,ca Hristos a inviat,cum z,ic ca
este inviere a ? Cor. 15, 12); ,apoi: Omu,l oe!ldintii ,este
diIn pamint, pamintesc; om ,este Domnul cer (1
Cor. 15, pina aCOilo: Mu:ltumiri fie aduse Dumnezeu,.
Caire ne-a d,at Domlllul n<os'tru Iisus Cor. 15, 57).
Aicisint cuvinte;le care este ceva pentru ca el a zis odata:
singe'le imparatia Cor. 15,.
50), iar putin dupa acestea zice: Acest supus stricaciunii 1rebuie-
sa se imbrace nestricaciune C,or. 15, 53). Cum de
nici stricaciune afara de cea trupe,asca, trebui,e sa zicem ca eil
credea ca Itrupu.l este de doua felluri (dupa cum de doua zice c'a
este Ca 11umea este de doua felur
i
i, rezuilta dlin curvintele: Daca.
ati murit fata de invataturi1e incepatoare aile ilumii, de ce, ca cind
ati trai inca lume, va supuneti 1a porunci ca acestea ? 2, 20).
Prinaoeste cuvinte se r,efera ;laacea reaEtate dintre cer pamint,
care mod este numita ilume, c;j ,1a credinta b,azata pe ratiuniile-
Este cl,ar ca ,el aici oe1e patru
mente al,e zidirii lumii care traim, pentru ca putem nici
fara apa, fara foc, nici fara ,paminrts,a raminem. Daca
aceste'a, dupa rindu,j,ala Dumnezeu, ne mentin, cum ,ar fi putut Apos-
to:lul sa ne ceara a nedesparti dee'le ?
Atunci cind Domnul zice ca lumea zace rau Ioan 5, 19),
se refera :l,a lum,ea ,acea,st.a, peilJtru ca poate domni rau peste ace,aisti:l,
lume frumoasa ;acesta da tuturor mincar,e 'la vremea 10r (Ps.
64, 10; 144, 15), ci Dumnezeu, Acela care face sa rasara soarele peste
oei buni pes!te c'ei rai, Care da peste cei drepti pesrte pa-
(Matei 5, 45). A'tunci ce este aceasta lume care zace rau.?'
Este ascultarii de legea pacatului. gasica
legeaa fost numita indoua felurI: odata este desemnata Jegea
alta,darta, pofta care s'e opune '
urmar,e, dupa cum lume se inte1lege rezultatul ascultarii
de legea pacatului, ,la fel prin carnea care imparatia
lui Dumnez,eu se intelege carnea propriu-zisa, ci obi,ceiuri1e paca-
toa,s,e, ell zioe: Nici [llj'Oi hraparetii,
imparatia Dum,nezeu Cor. 6, 9-10). Cei
186
METODIU DE OLIMP
care traiesc re!le, al car'or Dumnezeu este stomacul (Filip.
3, 19), sint numiti mod adecvat loc de oameni, carne. Se
ca aceia care traiesc ca sa fie numiti carne singe. Acest
lucru rezulta.;;i din cuv,intele fericitului Moise care spooea: Dumne-
zeu a zis: Duhul M,eu va ramine pentru ca ei sint
carn,e (Gen. 6, 3). Oumputea cind inain,ta.;;ii ac'esto.ra au
venit lume trup'{ Nu 1a trup se refera, ci 11a obiceiul fapta cea
rea. Zicind: Duhu,1 Meu Il1n ramine inace.;;!\:,j oameni, spuneca
a ram'as, d,ar va ramine. P,rill1 urmare, din cauza
carni s-a zis: DuhUll Meu va ramine oameni, ci
din cauza faptului ca o.amenii savir;;esc binele.

Aceasta va spun, fratilor: carnea singele nu mo.;;teni im-
paratia Dumnezeu, nici stricaciunea poate mo.;;teni nestrica-
ciunea (1 Cor. 15, 50). Prin urmare, zicind carne s-a referit la
aceasta carne, c;j la incHnarea nesabuitaa sufletului catre placeri. Dupa
ce a zis: carnea singele pot mo.;;teni imparatia 11ui Dumnezeu,
s-a explicat continuare: nici stricaciunea poate mo.;;teni nestri-
caciunea, prin stricaciune intelegind elementn1care degradeaza
pe cel care se degradeaza ...
Trnpull se afl1a ill1tre sltricacinne ne,s,tr,j,cacli,une, dare1 este nici
stricaciune, nestricaciune. Atunci cind a fost dominat prin- inter-
mediul pi1acer110r de stricaciune, e1, careera faptura nestricaciunii, a
inclinatcatre tarina pamintului. Ca urmare, a fost dat de ca-
tre Dumnezeu, pentru a fi cumintit, dar ll-a fost parasit, nici lasat pra-
da stricaciunii. Invingind moartea prin inviere, iara.;;i a fost redat ne-
stricaciunii, pentru ca cumva stricaciunea sa mo.;;teneasca nestrica-
fel spune Apostolul: Pootruca trebuie ca aoest trup stri-
cacios sa fieimbracat cu nestricaciunea acest trup muritor sa se
imbrace cu nemurire,a Cor. 15, 53). Iar oe,1 stri,cacios muritor, c'are
trebuie sa se imbrace cu nestricaciunea.;;i nemurirea,ce altceva este
deait ceea ce a fost semanat ,stricaciune invi,at in nestricra-
ciune (pentru ca sufletul este muritor, ci trupu
1
1 este
muritor stricacios), pentru ca. am purtat chipul ce1ui pamin-
tesc, tot a.;;a vom purta;;i chipul celuiceresc Cor. 15, 49). PentfiU ca
chipul ce1ui pamintesc, pe care l-am purtat, este (chipul Adam,
caruia s-a spus) : Paminrt e.;;ti vei m,erge (Gen. 3, 19), pe
cind chipu1 celui ,ceresc este inviat '';;1 nestricacios, (chipul
Hri's,tos), pentru ca precum Hristos a foslt inv[,at dlill1 morti pr,in slava
Tatalui, tot sa traim viata noua (Rom. 6, 4). Daca cineva
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
187
crede ca .numit chip pamim,tes,c acest 'trup, iar c'h'ip ceresc ailtceva
decit mai imtii ca
ca cel ceresc, s-aaratat cu fo.rma (a trupului) a
membrelo.r, purtind trup ca ca mefiind om s-a Hicut
om, pentru ca precum Adam toti Hristo.s sa im-
vieze (J Cor. 15, 22). Daca ll-a purtat trupu.1 pentru ,a-J e1ibera
de ce I-a mai purtat? Dar Fiull Dumnezeu nu face nimic de prisos.
El ll-a luat zadar chipuI (Filip. 2, 7), ci pentru a-I
mintui. s-a facut cu adevarat a murit cuadevarat apa-
'Io. tO'tul a fost d1a, pen!l:ru ,ca sa se o.devanalt imtii
nascut dintre morti (Co1. 1, 18), sa s'chimbe o.d,evar,a1t pamimtesc
cel pe cel Justin de care
ll-a pre.a mu!1t urmo. ApostOlHlor, ruci privinta vir-
tutii, zice ca bunurile ceJui ce se dau spre iar cel care
mD.stru, 'trupul de parte pe
de alta parte imparatia Deaoeea, atu.ncicind Pavel
zice ca singele carnea nu sa imparatia Dum-
nezeu, nu face aceasta ideea ca trupului,
sensul ca imparatia lui Dumnezeu, care este viata cea
se de catre trup, ci ca trupu.leste de viata. Daca
impara1ia Dumnezeu, oare este viata cea ar fi
de trup, s-ar tntimpIa ca viata sa fie lingllitita de stricaciune. Or, acum
viata pe cel care a mu.rit, pentru ca sa fie inghi-
de biruinta Cor. 15, 54), stricaciunea de nestricaciune, trupul sa
s'e arate lliberindu-se de mo.arte ,de pacat fac'indu-se
supus a,1 nemnririi. Aceste cuvinte au nimicit numai afirmatii1e
ci aIe rataciti.

Sa trecem la ceIe ce urmeaza Privind cineva cerul
straIucirea mI'$carH putea gindi ca
mecreate so.u ca o.u vi!ata nesfir!?ita. Acum, da,ca celle facute
din elemente IIa po.runca Dumnezeu, apar a fi
minunate, ca unele oare sint de mai multe veacnri, ne-
atunci trebuie sa gindim ca trupurile invia
ca fi nemurito.are, pentru ca nimic se ace1Iei
care a facut din nimic a cu Intel,epcIu-
nea Sa. fericitul Ce nu faoe Acela co.re a
facut Iumea din materia cea fara forma? (inte,}, 11, 7). dispune
de mare putere cu bratul Sau tine

cine se va
Lumea este ca taler inaintea ca un stro.p de roua din ceIe care
188 METODIU DE OLIMP
cad pe pa.mint. Atull1ci trebuie sa. spUll1em: daca. i1umea intreaga. este ca
strop de roua.inaintea a Ca.rui putere este neinchipuit de mare,
oare, poate sa. inviez,e acest trup la 110c de cinste sa-1

daca vrem sa. vedem!;ii mai 1impede natura trupului, sa ne gin-
dim din cit de mic germene se fac trupurL1e, ca,re sint atit de m,ari!
insa credem ca atit de mare datorita puterii pe care
are germene1,e, (datorita.) puterii Dumnezeu. Mai mult, [nte1ep-
ciunea ingrijindu-se mai multde om, 1-aimpodobit, 'intocmai ca pictor,
cu prestan'ta.!;ii frumusete. AJJMe1,cum s-ar fi facut dim.ltr-o saminta atit
de pnsa intr-untr,Uip, oare, ri[)Jdu-i, e:s'te a:1rtoeva d,ec'H ma-
teriIe fa.ra viata. :infOirma? il1 fa,ce
ajunga staTea d,e trup, d,aca pu'terea Dum-
nez,eu, caT,e ,totull spre biIne? o,a,ca n-aT fi aJ!;ia, fructul
acr fi ars de !;i.i 's-ar c,a oa[oa.ru1
,patrunde el. natoritacarei pazit copi-
I1Iimi,ciIt de Dato["lita ,carei pUitericopiauil, care
oa pe a,pa, nu 'Seineaca ?Cum ar.s a!;ia mar,e j8.-
ratec a1 singe'lui? Pentru ca este pazit d,e Dumnezeu. ,acum, daca din
aceasta prea mica picatura, care totaHtatea ei ,este nimic, care se afla
astfel d,e umiditate, ca,ldura !;ii inabu;;ea'la, din acest nimic se face
omu1, cu atit mai mult, d'in omul oare aexistat se poate face om.
este faptatit d,e mare ,ace1a de a pune !la 10c 1ucru care a fost
s-a sfarim,at, aoe,lla ,d'e a faoedin ll1im,j,c ce ll1-a fosil:. Sa
ne gindim 1a me;;teri. Pentru ei ,este fapt atitde greuacela d,e a
topi v,as de a-1 forma de 1a inceput, caace1a de a face
vas din dintr-un materia1 nepre1ucrat prea'labtl. cazu1 din
urma este ll1evoie de munca. Mai intii se arde meta1ul, apoi se to-
adica se seda chip ,cu me.!;ite!;iug.
barbatesc!;ii t'rupul mort, ne intr,ebam: cine ,este oare
aoeste dou,a oazuri? Oare, picatur.a aceea care este rnim,Ic
sau acela care are d,eja forma!;ii este atit de m,are ? d,aca aceea care
este nimic ajUlllge - vrea Dumnezeu - fiinta prea fru-
moasa,cu atit mai ace1a care deja exista are forma desavir!;iita
se atunc:icirnd

Ce a vrut sa spuna Moise cind a vorbit Levitic despre sarbatoa-
rea cortuI'Hor? Oare, catrebui,e sa serbam cum spun iudeii, care
Ca cill1d DumlIlIe'z,eu I-ar p1ace oa sa
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE 189
locuiasca corturi tacute din crengi frunze, care numaidecit se ofi-
lesc se usuoa ? Nu trebuie sa spunem ceva.
AtU[lci cea prefigurat sarbatoarea corturilor? prefigurat ridi,oa-
rea cortuluicelui adevarat, care, din c'auza cMcarii poruncii a paca-
tUllui, ,a cazut p.rada srtricaciuniili ; a sarbatoaroeracea m,are a
vierii trupuri:lor, momentul cind corturile noastre Hicute din pamint vor
invia veder,ea nemuririi, c'ind oase,le c:ele usc!a1:e (Iez. 37, 4) vor
auzi 91a,su.l Dumnez,eu - cum spune profetu:l - vor fi aduse
Ilocul lor a,lcatuind trupul, dar nucu legaturi cu care
era pr'ins m,ai inainte, ci cualtele nepr:ihanite nedez'legat. Pentru
ca zice : ,Ia;ta, va da duh de veti invi,a. Va da vine,
face sa oreasca pe carne acoperi cu piele etc. (Iez. 37,
5-6). feJ Aposto1lul : Cind vacobori Hristos cu strigat, stri-
gatul arhanghe.lulu.i, m,ai intii cei morti vorinvia, apoi ce vii,adica
aceste trupuri ale noastre Tes. 4, 16). cei slnt sufletele,
oare pe morti oar,e s,e ridi,cadin amint , ,ca
impreunacu 'slaviti d,e Domnul, sa sarbatoarea stralu-
citaa invierii. locu,l ,acestor cortur'i vom primi corturile noastre cele
(ad,ic:a trupuri,le), ,care nu mai muri, nici :nu se mai des-
compune. Pentru ca zice: ridicacortul lui David cel cazut
drege spartUfliIle, oa zIile,le d,e odinioara (Amos 9, 11).

Daca trupul omului este mai de pret decit al vietati, pentru
ca se spune ca a fost facut de Dumnezeu caeste vehicolul sufletuIui,
care este mai de pref, cum se face ca acesta estedaruit cu putine
ziIloe, pe cind cel al unor cu muH mai mu!lt? Nu rezulta
de aici ca ,anii Iui cei multi fi abia dupa inviere? dovada graitoa-
re ca trupurile - datorita puterii tlui Dumnezeu - nemu-
este ratacirea poporulu.i pustiu timp d,e 40 de aoest ras-
timp,acestora nu numai trupuri1e ,Ie-au ramas sanatoase, ci;;i hainele
sandalele nu s-au invechit, cum se spune Deuteronom. daca
aceste haine care se se strica aotltde repede au tinut atit
de mu1t, pentru ,a poruIncit Dumnezeu, oare, cum sa credem
invi,ere-a trupuri1lor, pe ,c,are prom1is-o?

am vazut OJimp - este vorbad,e un mUJllte din Licia - un
focce arde continuu, carei,ese d'in adincu1 pamintului, virfnl munte-
Imprejurnl focuilui fel de cactus foarte viguros verde
de umbros, incit ai fi tentat a crede ,oa ,a rasarit lingaoapa curga-
190
METODIU DE OLIMP
toare. Curios fapt, c'Orpur.i ,treIca'toare sItau preajma
focu1ui, sa .arda. Dar mai mu1t d,ecit atit, plantaaceea care fi-
rea ei e,site firava pare m,a:i robu5Ita mai verd,e tocmai preajma fo-
cului. Am aruncat creng.i din din jur, locu'l care focul se ln-
tetea numaideci,t luind foc, s-au transformat Spuneti, deci.
pentru care motiv care nu suporta nicI soarelui se usuca
daca nu este udata, nu este consumata de flacara unui focatit de mare,
ba din contra, Ce vrea sa spuna acest ,lucru ciu-
dat? Vrea 5a. spuna ca Dumnezeua pus-o ca exemplu dovada le-
gatura cu oele de pe urma a pus-o ca sa mai clar ca pe cind
atunci toate fi consumate de focul mistuitor, trupurilecare au pe-
trecut curatie neprihanire supraviIeyui fi)
linga apa rece nu nimic d'In cauza lui.
Atunci, prea luminate prea milostive Stapine, firea care-
Tie, Celui ce ai facut-o, va fi alaturi de Tine pedepsirea celor
nedrepti se va transfQorma pentru ceJ care s-au increzut
Tine (Inte1.Sol. 16, 24). Atunci, focul va arde, nu
nimIIc, nimic nu se opune puterii tariei Tale. Pentru ca pe
toate le-ai facut din nimic. Tu pe .toate le ale Tale fiind, le-
transformi precum vrei, Tu s'ingurul Dumnezeu fiind.

Se ca statuile imparatilor, chiar daca nu sint facute din cea
mai buna mIatNie, d'ln aur,argint, chirhliimbar sau si;def, sinrt cinsrtirte de-
toti oamenii. nu cinstesc mai muJt pe cele facute d'in materie
scumpa ma,j putin pe celela,lte, ci pe toate le 11a fel, chiar daca
sint din ghips sau arama, iar cel care le defiHmeaza nu este judecat ca
a neclnstit lutul sau ca a dispretuit aurul, ci ca n-a dat cinstea cuvenita
imparatului domnului. Or, prin chipurile facute din aur intelegem pe
ingerii lui Dumnezeu, puterile incepatorHle facute spre cinstea
s'lava Sa, pe acele fiinte spiriltuale cur.at.e, zic:e David: Ce}
ce a fa.cut pe inger,i:i Sai duhurI pe srlugille Sa[e p,ara de foc (Ps. 103,
4) ; prin chipuri1e facute din ghips arama, int,elegem pe oameni. pen-
tru ca a zis: luat Dumnezeu tarina din a ,facut pe om
(Gen. 2, 7). Cu elementul pamintesc a unit sufletul, cel nicut dupa chipuI
lui Dumnezeu. fiindca toate imparatu1ui trebuie onorate ...
din cauza efigiei imprimate ele, trebuie sa fim pentru
ca sintem chipu,l Sau. Pentru ca s-a zis: CTeat pe om spre nestrica-
ciune dupa chipul ,Sale [-a facut Ontel. So1. 2, 23). Chiar
daca am fi facuti dintr-o materi,e proasta, fiind chipul lui Dumnezeu,
AGLAOFON SAU DESPRE
19)
sa. ne dea cu totul pierza.rii, ca lucruri fa.ra de cinste. Sin-
tem nemuritorI pentru nimic altcevadecit pentru faptu1 ca. sintem chi-
a1e Dum<nezeu. De a lumea noastra
a 11uat pentruoa sa refaca chipul lui Dumnezeu
pentru a invianemuritor pec:eJ care cazuse prada stricaciunii.

Dar ce1,e petrecute pe vremea prof,etu1ui (Iona), toate vorbesc
deschis despre ,1ucru. zice ca istoria 1ui Iona cuprinde mare
ta,ina. Cred ca chH trebuiie sa se inteleaga. timpn1,de vreme ce nici-
odata nu sta curge mereu consum,a pe ce se afla atit 1a dis-
tante mari, cit la distante mici. Iona celcare fuge de 1a fata lui Dum-
nezeu este omul cel dintii. Ca.lclnd porunca ilui Dumnezeu, a fugit des-
puiat de nestricaciune. Pacatul l-a lipsit de indrazneala cea catre Dum-
nezeu. Corabia care, imbarcindu-se era perico1 de scufundare, este
aceasta v,iata scurta neplacuta d,in vremea prezenta. Pentru ca omul.
dind bir cu fugitii, parasill1d acea viata fericita fara pericol,a intrat
aceaisHI. viata lagita,ta dezordlonai1:a, trece cmeva de pe pa-
mint pe corabie. Ajungerea cor,abiei la uscat inseamna apropierea aces-
tei vieti de ll1emurire. Furtunile care au venit impotrivaei sint ispitele
de aici, care Il1U permH, tulburarea gener,ala din ,lume, sa ne du-
cem vI,ata lui lOina d,in corabie :l,nseamna trecerea
de la viata 1a moarte a protoparintelui, pentru ca momentul caderii
pacat, s-a zis : pamint vei merge (Gen. 3, 19).
Inghitirea Iona de chit noastra de catre timp.
iar pintece1e chitu1ui care a fost ascuns este pamintul care
trupurile uzate de Deci, precum Iona a petrecut trei zile
pintece1e chitu1ui (Matei 12, dupa ,aceea a fost dat afara sanil-
tos, tot trei dimensiunI ale ,ad1ca
avem inceput, m,oment de Pentru ca trei
sint dimensiunile timpul1ui: trecut, viitor prezent. De aceea Dom-
nul, petrecind totatltea zi1e simbolic pamint, ne-a invatat ca
cind se implini dimens,iunile mai d!inainte spusea1e timpu1ui, va
avea 10c invierea Inoastra, ea fiind inceputul veacu1ui viitor
veacului acestuia. Iar veac nu va mai fi viitor, ci numai pre-
zent. Iona, stind pintecelechitului 'tr'ei trei (Matei 12, 40),
nua fost pierdut, i-a fost topita atunci cind a avut 10c des-
compunerea fireasca a mincarii introduse pintecnl acestuia, din cau-
za marH cMduri de ,a,cOil0, pentru a se arata trupurII1e noas,tre ra-
min nevatamate.
il92
METODIU DE OLIMP
XXVI
pe cind vorbea, s-a Proolus a ZLS : bine,
Proclus, cnvintele incHcite aIe celorde alta parere Ie-am dezIegat
dar cele zise de tineinca nn. Sa vedem daca trupul nostrn, descompus
eIemente-Ie din care este ,aiIcatuit: caIdura, apa, aer .!;ii pamint, se
poate J"etaoe diIn Es,te ca starui1i deos,ebi
asupraacestei a elementelor ziceti: Cum este
posibil ca dupa separarea elemente.lor trupului amestecarea Ilor cu
cel,e din natura : a elementului c.aId cu focul, ,a ceiIui aerian cu aeru1, a
cu pamintu
1
l, sa s,e dIe sa al:catUiilaSioa
tot? este posibi,1 ca apa, care s-a amestecat cu apa, sa fie se-
parata de aceasta; iIa fel nici focul, illiCi aerul, pentru ca toate vietui-
toti oamenii se scalda ace-la$i aer ... Este imposibi,l a separa
elementele odata amestecate. (Refacerea trupului
este asemenea cu ,confectionarea de statui din ceara lor de dinainte,
care s-a topit alta ceara. Statuile d,e dinainte lnai pot fi Hicute doar
din ceara 10r. Acela care zice cainviaza trup af,irma ca dreptii
se vor face de trupurile c'hiar de trupurHe anima-
le'lor. catoti s-au ames,teoat aoeasta masa deapa.

ziceti ProcIus, de aoeea reiau chestiunea, ca sa ra-
mina ceva ascuIns. bine, sa oeroetam lucrurile din nou. Dupa tine,
oamenii sint mult mai puternici d,ecit fara sens este spusa
Mirntnitornlui ca oele cu neputinta ,Ia oamelt1i sint cu putinta la Dum-
nezeu (Luca 18, 27). Peilltru ca, daca ei pot sa separe cu dibacieapa
de argintul de arama cite altele pot sa faoa, Dumnezeu, me'$-
terul oel neintrecut dibacie, creatoru1 tuturor, Caruia se supun
a'erul,apa, focul pamintull slujesc cu frica fieoa,re de pe 'locull ha-
razit poate sa dea fiecaruia inviere propriul sau trup?
LichideIe sint de trei categorii: apa, cele topite. Din prima
categorie fac parte toate el,em,entele care au ,la baz;a apa; din a doua,
u[eiUll celeII,arlt,eellement,e din ,a oategori1e, f&c parcbe
celelalte meta'le. Dar, nu numai acestea pot fi separate dupa amestecare,
ci multe a:ltele ... A$a deexemplu, vopsitorii de purpura, daca atunci
cind vopsesc matasea se intimpIa ca singele de purpura sa se
ameIs!l:,e-oe cu apa, ei separacu un burete,duIpa aillumitatehn,ica, apa
de singele melcu!lui. Se spune ca in Tiberiada, ora$ din Iudeea, exis-
UIt1 care alduce la supr'afata ainci de apa, acestea
sa se amestece. Astfel, la mijloc este curata., parte este dulce
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
193
ca mierea, inalta parte este amara Prinacest izvor Dumnezeu
da un semn ca sa vedem ca elementul nostru apos poate fi aflat
la neamestecat cu aJ.tu.!. Sa ,luam aminte, deci, ca pentru a
facut Dumnezeu sa curga un izvor cu ape diferite, fara ca acestea sa se


Un a1t semnslnt apele dti'1ai care curg m,are. Dupa ce se ames-
teca ouapa :sar'a:ta aacesteda, s,e prin evaporare curg
iara'$i oa ,ape dullci. Pr,ecum zi,ce che,ama apeJe marH
le varsa peste fata pamintului (Amos 5, 8). Pentru ca ploile nu din
apele care se afla deasupra firmamentUIlui; daca ar veni de acolo,ar
inun,da ca ma,rea nu ,le""a,r Spune Ul1U[
dintre barbatii Toate riuri1e merg mare marea nu se
umple cu eJ.e. Pentru ca ele se 1ntorc la locul de unde au venit: apa
marii se in nori, riuri ,la porun.oa Dumnezeu. De
mare importanta este faptul de a ca se separa de cele
de elementele din acestea, devenind curate; ca e,lementul
apos, la cMcLura soarellu-i, es,te rid'ioat aer, ,j,ar sarea ,ramine jos. Feri-
citul Ioan zice: Marea a dat inapoi pe mortii care erau ea; moar-
tea locuinta mortilor au dat inapoi pe mortii care erau ele
20, 13).
aceste cuvinte se r,efera Ja faptul ca stihiile vor da elementele
care rintra trupu:lui fiecaruia. Prin mare trebuie sa inte-
legem elementul umed; prin iad aerul, pentru ca nu se vede; prin
moarte pamintul, pentru ca el sint trupurile celor adormiti.
De aceea s-a numit psalmi tarina mortii, iar despre Hristos s-a
zis ca a coborit tarina mortii (Ps. 21, 16).

Ce mai vrei? S-a aratat ca dupa amestecare, apa se poate separa de
apa, un element se poate separa de aIlt element. Pentru acest fapt
nueste im.posibil sau nemaiauzH,iar cele ce se vad ne dau dovezi
acest sens. insa, tntocmai oa orbi, nu vedeti ca lume ac-
tioneaza puterea CeluI Preabun, fata de care lumea intreaga este ca un
strop de roua (,Intel. So1. 11, 25). Daca poentru acest fapt este imposi-
bil$i absurd, trebui,e sa la fel$i pentru Dumnezeu? Nu conteniti a
zice : unul ca sufletul se va imbraca intr-un corp eteric, altul ca va fi
imbracat cu altfel de trup, 'iar a,ltul ca va invia doar formal, alt corp,
de lumina, dar fiira carne, netemindu-va de Cel ce este cauza intregii
existente.
13 - Sfintul Grigorie Taumaturgul
194
METODIU DE OLIMP

Grecii, care n-au filosofatde dragull adevarului, ci mai degraba de
dragul renumelui, s-au indepartat d,e adevarata filosofie. Unii dintre ei
au ca atomii sint universulu'i, ca s-au adunat
grupuri, ca:;;i gramezile ,de nisip, 1a intimplare, intr-un timp fara sfir-
Dar cum poate fi nesfir:;;it ceea ce s-a masurat ani ? Ceeace este
nesfir.:;;it nu se pQiarte ,CU ,spatii intermediare, poate cilIcum-
scrie. omullui, lnsa, estecuprinsa nu numlai p,eri,oade de
d,e ... 8.
Daca trupuri1e facute din sau ,e1 1emente
mordial,e, cum spun aoe:;;tia, se desfac elemente, atunci
invierea Inu este pentru Dumnezeu, Gar,e tine cu
marea Luiintelepoiune, - Cihiar element'ele nevazute ale lumii -
poate sa :le ,a$eze forma de dina'inte sa ,alcatuiasca cu ele
trupurI. N-au 'd:reptat'e socot,eIs,c ,ca 'elemIentele se tr'ans-
1n 'allteIledifeI1ite: a'er, ,apa, pa-
mintul cu apa eter, toate nascindu-se ,acest P,en-
tru ca daca se intre existenta neexistenta, daca este
nicut la intimplare, fara prealabila chibzuire, ar trebui sa spunem ca
fiecere 'element s,e contr,aru1 sau.
urmare, Cum spune c,aape devin pamint
s,au caiau aerului iara$i a atita timp nu seschimba
inaltele? Are schimbare doar cazulcind unul sau a>ltul
din acesteel,emente pentrualcatuirea
(Cele spuse maiinainte) le inchipuia Origen e1 zicea ca
ceeste alcatuit din ,a1er curat foc este natura cu ing,erii:;;i
nu sa ramina el apa pamint, pentru cain ,acest caz ar f.i pa-
mintesc. Trupul inviat al omului pecare numea duhovnicesc (nu va
avea nimic din acestea).Ca ace:;;tia sint departe de adevar, ,este clar
pent'ru Pe nu Itrebui1e sa ll1!e in:;;le1lecinevia ,CU IcuvIinte
bine ticluite, vrind sa dea minciuna drept edevar. insa, ca
nu este necesar sa discursul din cauza acestor,a. Este sufi-
cienta cu apa, ProCllUls, ,ca tu, sa convins.
Discursul

Am Juat din cuvintul, fiind convins ca trupul fiecaruiadin
va inv,ia alcatuit din elem'ente precum ,era ma'i inainte. Pentru
ca, d,e ce s-a a,ratat fi s,epariatade apa dupa
8. Textul este neclar.
AGLAOFON SAU DESPRE lNVIERE
195
amestecare, nu mai este de mirare ca trupul fiecaruia dintre
fi a['cMui.t din E19 la recunosicut ca (arigumentele) sint
suficient d,e accepta'bile. ,Ia am'inte, insa, acum cele spuse de
fet despreimvi,ere. 100 ,a vorit sa spuna Daniel, dalca
nu ceile spuse ma,j inainte? zice: multi dintre cei C'e acum
invia: unii pemtru vi,ata ve!;inica, ,iar a,ltii pentru
(Daniel 12, 2).Ce altceva a vrut sa spuna David cind a zis:
Dumnezeu e1ibereaza poe ce'i lego.ti, pe cei carese afHi morminte
(Ps. 67, 7)? IIndata dupa aceasto., co. sa 'arate 'care sint cei ,ce se o.fla
adauga: Intare!;it,e, Dumnezeu1oe, cu puterea T,a pe cel
pe care l-ai facut pentru (Ps. 67, 29).
La ce altceva serefera daca ila mortii care inviaza din
te? a c,arte a MacabeHor se spune ca un bun, chemat de
ila masa unui ne-curat, s-a pravalit din cauza durerii cum-
plite, iar cind s-o. sculat vazut marunlariele ,afara, a
ohemat ajutor pe acel,a care sa piarda !;ii sufletul trupul
foc (MaIteI 10, 28).

Cind Hristos a zis aceste cuviinte, d,e bunaseama n-a im vedere
acel spiritual, ci pe cel real, ca omul va fi chimuit cu trupul cu
sufletul. RezuHa din aces'te cuvinte !;ii ca trupul va fi nimicH.
De ,aceea, Origene, I(nu trebuie zis) ca avea alt
'a ;pacatuit, oaTle va fi arUlIlJoat fo.c. ,ailtuJl, ci a,oe-
,cum Hristos s-,a ,aratat trup dupa ,invie[e ... ca Is-o.
zis
spune: Dar cum se zice cu
Lazar ca, dupa de :sufletulaTe limba
degete, daca nu est'e alt mai fin decit acesta ? - ile vom
Daca sufletu1 ,avea dupa din acest un alt trup,
nede,spartit de el, acesta ar (reinvier,ea), pentru
ca spune ca numai trupul trupul - ziceti
- nu sa fie ucis de sa pentru ca este atlt
de a aceste 'aberatii. v.rea num,ai sa spun ca daca
acest fin aJ sufletulu'i strabat,e intregul trup, a'!;ia incit sufletul este
ca putere m,aterialla, sufletul nu poate doua trupuri au
mL$care Unul este greu (cel altUil (cel fin)
ceI g.reu trage ILn jos, fin t.rage sus. De
care se una aHeia, pot trupul.
9. Se introduce fraza care trunchiaza textul.
196 METODIU DE OLIMP

Lasind, insa, toate acestea 1a parte; sa vedem ce zice Orlgen des-
pre ii1viere. Penttu ca nu este bine a da ascu1tare ace10ra care se silesc
sa forteze' sensul Sfintei Scrip1uri. Caci chiar daca un inger predica
alta EvangheHe 10cu,1 ce1eI primite, sa nu-1 ascu1ti (Ga1. 1, 8). Eu
nu-J pizmui,es,c nu v.reran - din - lntrecln
'aceasta discutie. Vreau numai sa iasa evidenta adevaru1 pur - mar-
tor 1mi este Fiu1 1ui Dumnezell. Ceitare nu ne cred pe cei' ce ras-
pundem iaf'irmatii1or 1ui Origeh desp're inviere, sa recurga 1a Psa1mi
v'orilfla aco1o explicatiile cuvenit'e. Sa sa' nu dea
sufletu1ui aJ1tt trup, e1, oare ,afirma ca despre crar,e vorbe,sc
Sfinte1e Evanghelii va fi doara formei 'imprimata intr-un trup
'duhovnicesc. Pentru ca, zice e1, trupu1 materi'a1 este trecatof, se trans-
fOTnia mereu numai forma care-1 caracterizeaza ramine, doar aceasta
vra invia. (Se ,aseamana cu imaginea UIllUi burduf). Punind apa intr-un
'burduf :mai dinainte gaurit, apa nu ramineine1 nicI un Ihoment, ci, pe
de parte intra, pe de aHa parte iese. Ceea ce ramineeste forma bur-
dufului care cuprinde apa din afara. La fe1 ,este cazu1 cu trupuri1e ma-
teriale, care se formeaza din hrana Ingerata: pe de parte ingereaza,
pe de aHa parte elimina, incit bucatascurta de trupu1 nu
poate sa ramina Trupuriletrec se schimba, insa forma
careall fost facute ramine
zici despre carne ca se schimba, iar despre forma ca
ramine,' dar nu vezi ca 5e s,chimba odata cu vi.rsta? Vedem
l'acopi1, a1ta forma Ja adulti oa1ta forma 1a Trupul co-
piluluieste inlocuita de trupu1 puternic bine 1egat a1 adolescentului,
iaracesta de trupu,l batrinuluI neputincios. Deci, ce1 mai bineeste sa
zicem ca de 1a copil pina 1a batrinete locul formei ramine carnea.

Dar saauzim ce spune e1. z'ice: Se ca oricare iubitor de
adevarsa-$i dea silinta ca privin1a invierii sa se ininvata-
tura ce,lor de demult sa se fereasca a nu ,cadea ,in vorbarIenira rost,
nedemna de Dumnezeu. Bste -5tiut de oricine ca orice trup, insMi
firea ,lui, pe de parte ingereaza hrana, pe de a1ta parte
cum se intimpla cazul plantelor animalelor, ma!teria din trup ne-
raminind niciodata aceea$i. De aceea, pe buna dreptate, trupu1 afost
numit .r1u, pentru ca nicidou.a zile nu ramine substanta e1.
Cu toate acestea, unul este totdeauna Pave1 Petru (nu numai dupa
suflet, a carui substanta nu se schimba, nici nu se poate adauga ceva),
AGLAOFON DESPRE tNVIERE
197
de$i firea trupului este schimbatoare, pentru ca forma care caracteri-
zeaza trupul ramin ac'eleat$i trasaturi1e care dau identitate
Petru Pavel, intre care cicatricele capatate copHarie, pistruiIl
altele asemenea acestora.
Aceasta forma, care singnlarizeaza pe Petru Pavel (elementul
cor.po.ral schimbat mai bine nefii1rudacela$i cu cel im-
braca iara$i sufletul inviere. $i da,ca forma este aceea$i din pruncie
pina batrinete, chiar daca trasaturile par sa se schimbe, se lntelege
ca forma fi aoeea.$i v:H:tor,insa foarte mu1t schiimbata
bine. Pentru ca este f.iresc ca sufletul sortit sa vietuiasca conti-
nuare trup sa se foloseasca atunci de un trup corespunz.ator. Daca
ar trebni sa traim apa, de buna seama ca ar trebui sa dobindim in-
sU$irile vietuitoarel0racvatice: am avea bronhii$i forma pe$tilor; la
fel va fi cind mO$t:erni imparatia cerurilor alte locuri merge,
mod necesar trebui sa avem trupuri spirituale, forma celui dintii,
chiar daca acesta fi slavit, precum a fost cazul Iisus,
Moise al lui Ilie ; de$i transfigurat, trupul acestora avea aceea\$i forma
ca maIj inainte.
v
b.ia.1Je, Origen, sustii catrebnie sa ne do:ar invierea
forme1, imprimata corpului duhovnicesc. acest sens invoci ca do-
vada foarte concludenta faptul ca Moise Ilie au fost vazuti dupa ie-
$irea dinaceasta viata, pastrind forma pe care aveau inainte.
zici tu, la fel va invierea ob$teasca, mai ales ca Moise Hie
s-au sculat s-auaratat acestchip inainte ca Hristos sa paHmeasca
sa Eu, ,insa, lirutreb 'a:tunci, d,e ce mai es\te cintat Hristos de
catre profeti $iapostoli ca int1iul nascut dintre cei morti (Apoc. 1,
5; Col. 1, 18) ? Daca se spune ,ca Hristos a fost intiiul nascut incepu-
tul invieriiceloradormiti, intiiul nascut dintre cei morti, inseamna
cEi a inviat intii; Moise s-a aratat sub forma de care vorbe$ti tu
(dar ll-a inviat), pentru ca iiIlvierea estea trupuIui. Daca inVlerea este
numai a formei, ca Hristos nu mai poa.te fi socotit intiiul
dintre c'a irualin,tea s-,auaratat unele ,suElete
(aIe unor Dar nimeni s-a ridicat inainte de EI/ca sa IllU moara
fapt dealltfel sigur, pentruca nu este nimic mincinos intru
Or, daca Moise Ilie nu s-au aratat Apostoli1or cu trupul , Ici numai cu
forma lor, inseamna cainvierea se refera la trup. Este lucru foarte
necugetata zice c'a tinvierea fi doar a formei, odata ce
dupa ie$irea Ior din trup, leapada niciodata forma despre care tu
vorbe$ti. Pentru ca, daca este totdeauna impreuna cu aceasta chip
nedespartit, ca cazul suf1etelor Moise Ilie, - dupa tine -
198
METODIU DE OLIMP
nici nu se degradeaza, nici nu se pierde, ci este prezenta cu acesta pre-
forma ipelIlitru ca ni,aiodaita n-Ia ... I,ar
daca lc'ineva es,te de aele spuse zi,ce: d,aca ndmeni n-,a in-
viat din morti, inainte ca Hristos sa coboare iad, atunci cum de se
spu:ne ca unii au inviat Lui, cum este cazul cu fiul vaduveii.
din Sarepta, fiul cazul Lazar Regi 17, 23; ,JI Reg'i 4,
35; Ioan 11, 44). acest caz trebuie spus : au inviat c:a sa moara
din nou, insa vorbim despre cei care nu mai muri dupa inviere.
S-ar putea sa aiba cineva nedumeriri legatura cu persoana lui
Hie, dat fiind ca Scriptura zioe el a fost ridicat cu trupul l.a cer, iar
am zisca s-,a ariHat Apostolilor fara trup. Trelbuie spns ca 'c'hiar afir-
ca s-,a ,ara1Jalt ,trupu!l, 'Ilioasltra ,eSlte. D,a,ca
trupul acestuia, ca $ia,l lu'i Enoh, care, de ,asemenea, a fost ridicat cu
trupul cer,a ramas nestricacios, inseamna ca trupul nostru poate
fi nestricacios. Daca n-ar fi fost nestricacios, n-ar fi durat atita timp,
fiira cele de -trebuinta. urmare, putem aocepta ca J.lie a fost vazut
trup pentru ca n-a murit. Putem zice ca n-a fost trup cazul
care a murit, dar inca n-a inviat.

Toate a,ce,s,tea, ca Oriigen, vorbind d:es,pre forma 'sine,
ca moarte, de ea se da sufletului. Daracest
lucru este imposibi1, fiind,ca forma trupuri1lor se pierde odata ,cu de-
gradarea lor; precum se pierde topire se despar.te de materia
careia s-a daJt forma unei ,s.t,aitUli. Pentruca chiipull dispare,
nefHnd ,el nimic realitate. Pentru ca se zice ca moarte forma
se desparte de trup, sa vedem cite feluri se
Se zice ca se dIesparte ceva d,e ceva cind printr-o actiune se d,espar,t
e1e,m,enite. felu:l a,oesit.a se sIepa,ra griul de orz,cirnd amelSltecate.
fel de despartire se facecu gindul, atunci cind se separa ma-
teria de insu$irHe sale insU'$iri,le materiei d,e materie. treilea fel
de cind, cev,a de ,ac'est ,ceva {IliU mai ex1ist'a,
pentru ,ca n-are existenta proprie. Acest lucru cineva
vind lucrare oarecare, statuie sau un dearama. Va constata ca
forma proprie m.ateriei s-a schimbat alta. To:pind ,cineva
care infilti$eaza om sau cail, gasi ca forma c'hipu,lui d'ispare
ca ramine doar materia. urmare, este nefondat faptul de a spune
numiali forma inviaza, pe c'ind trupull careera imprdma,ta forma se
degradeaza. Da, zice, insa forma va fi mutata intr-uncorp dU'hoVlni-
cesc.In tot cazul, trebuie spus ca forma insa$i nu inviaza. daca trupul
acesta material va fi transformat intr-un trup spiritual,acela nu fi
AGLAOFON SAU DESPRE INVIERE
199
d,e 1ncepult, ci ,a,semanarea a'celuia. daca fi doar alsiema-
l1ator cu nu acel,a,' inseamna ca forma dar nici
trupu1 'oell dItntii, 1[1 1ocu1 va P'ernrf:ru ,ca ace,l,a ,oarese
aseamana este aatceva dec'it ace.la cu care se aseamana.
Daca lu.crare din metal g1nde$te sa faca
alta 10cul celei distru,se, asem,enea dintii, oricine va zice ca
lucrarea cea es,te asemanatoare cu ceadintii, dar ca est'e cea
dintii, fie ea reinnoita. Inviind trup 10cu1 acestuia,
inseamnaca 1011Vii'aza form,a, nicI e,lementele din care era
materia1,ci aHu.l asemeneaacestuia. Pentru ca 1nsu$irHe se
nasc dIn trnpuri trnpnrile din insu$iri. Ceara topita pierde for-
ma$i forma chipulni care se pune.

Dar, dupace afirma formaeste cea care inviazd, cd se trans-
forma mai bine, precum a fos.t forma Ilisns a Moise$i Ilie,
ll-a fost s,chimbarea fata) altul declt cel care era (mai inainte),
uitind absurditatile pe care le-a inceput, i$ica,lca cuvintul a1tceva
spllil1e; interpreteaza dupd aceea$i ,logicd cnV1ntul: acolo va fi
plins,ull sari$[lirea (Mate'i 8, 12), cidupda,lta opusd aoesteia.
PeIntru ,ca ,el zice: Ce nevoieauoei diil1 iad ,d,e dinti? Ca nu se md-
ninca fiind gheena. Orice madular a fost facut de Dumnezeu pentru
a raspunde nnei nevoi, deacee.a, este posibH ca sd inviem cu
aceea$i alcdtuire, avind iara$i picioare miini$i celelalte.
Iatacase 'contrazice. Cum sa se contrazica, atnnci cind, pe de
parte, afirma ca doar forma, iar pe de altd parte, ca forma
fi intru totu,l asemenea cucea dintii, cu acele trasdturi
afirmind ca va irnviadoar forma, aceasta va trebui sa
aiba caracteristici1e de inainte, adica miini picioare ce1elalte
membre, chiar daca trupul v,a fi transformat altul mai fin.

r 9 e il1 : Este nepotrivit se spund ca trupul va 'cu a,ceea$i
conformatie, cu d,Inti, picioare cele1alte mddulare ... daca acolo nu este
nevoie nici de miini, o11ici de picioare, nici de celel1alte madulare, atunci
io11seamna ca omul nu cu infati$area luicea dintii. ra:spun-
dem : cazulin care inviazd forma, atunci 'totul trebuie sd inv,Ieze cu
dintii. Da,ca sufletului se da trup, forma este aceea
care inviaza, inseamna ca acesta alcatuit dupa forma cea dintii.
Cum poate forma care nu corespunde trasaturilor celor dintii?
200 METODIU DE OLIMP
lata ca secontrazice : pe de parte afirma invierea formei, pe de alta
parte neaga invierea (formei) madularelor; pe d,e parte afirma ca
fiecare va primi forma sa, pe de parte ,afirma 'ca aceas'ta forma
avea niciodata. Insa e1 zice: Precum era forma 1ui Iisus a
ilui Moise Ilie, nu aHa transfigurare decH ,cea care (mai inainte).
fel trebuie sa fie invierea tuturor. Dar acest caz, daca fi
invierea tuturor, precum s-a aratat Iisus pe munte,atunci invierea se
va aratain madulare. Pentruca lisus n-aavut momentul
Schimbarii 1a fata alt trup decit acela real, care a fost preamarit,
avind miini ochi, felul acesta sa intelegem acest trup
vom acest trup fi preamarit.
(Origen) n-a inte1es aceasta vrea sa argumenteze orIce pret con-
trariul. De aceea, invoca texte ca : Este scr'is : ai zdrobit d,intii ceIor
pacato$i" dintii leilor ai zdrobi,t (Ps. 3, 8; 57, 7) AIbi laptele
sin!t diirltii sai" (Gen. 49, 18). nu d!espre dintii m,at,eri,a1i e:ste vorb,a
aici, ci despre diltlti spirituali. Pe dinti ai i-a
ZdTObit Dumnezeu. tn acest sens es'te scr,is: Uind,e v:a
nirea dintilor (Matei 8, 12). ca cuvinlte:l'e
trebuieinteIese cum sin:t,
de cuvi!I1tu[: P,e cind inca :in gu,ra lor,a venit
peste ei minia Dumnezeu (Num. 11, 33), pentru ca hu1isera pe Dum-
nezeu pentru n-ar fi stare sa le ofere masa. 1n Scriptura se
be$te despre haine: Imparateasa sta de-a dreapta Ta, imbracata
haine aurite (Ps. 44, 10). $i: sa se bucure sufletul meu intru Domnul,
ca m-a imbraoat mintuirii (Is,aiIa 61, 10). Aaeste,a nu s'e
spun despre haine1e vazute, pentru ca altfel vorbe$te despre
Ei au impartit ha;inele mele pentru ,ciima$a mea au arunoat sorti
(Ps. 21, 19). Sau cine are doua haine, sa dea una ace1uia care nu are
(Luca 3, 11). Aceste texte trebuie citite cu atentie une1e trebuie inter-
pretate spiritua,l, aHele 1iteral. Sau este scris : P,entru ca sa se impli-
neasca Scriptura, ei au impaytit hainele Mele (Ioan 19; 24). Aici se
despre haine materiale. La fel trebuie inteles cuvintul care
vorbe$te despre oase $i dinti.

Referitor la profetia :lui Iezechil despre oasele <:are inviaza, Origen
zice caac'ea:sta se refera ',la <:Iei dlin robie, oaseile UJsc6Jte d'e mihrnre
oboseala, ca inviere,a n-a,r fi ,a1tceva dectt ilI1toaroer,ea [or pa-
trie. De aceea zis: S-au uscat noastre (Iez. 37, 11)
reveni.r,eadiin ,exH eslte aa' inviere. Dar iata ae
spune Scriptura: venit peste mine Domnului m-a condus
AGLAOFON SAU DESPRE !NVIERE

Duhul Domnului m-a pus mijlocul unei cimp'ii aceasta era
de oase amene!;iti (1ez. 37, 6). $icurinddupa aceea: $i voi trimite
Duhul m,eu peste voi veti invia ... $i eu am profetit am zis precum
Domnul mi-a poruncH (Iez. 37, 7). curind dupa aceasta : M-am uitat
iata pe ele a crescut tendoane !;ii le-a acoperit pielea (Iez.
37, 8). $i a zis catre mine : Profete!;iteduhului, fiu omului. $ieu
am profetitduhului: Acestea zice Domnul Dumnezeu: din cele-
patru sufla peste morti (Iez. 37, 9). apoi : Ai!;ia vor-
Domnull: Ia,ta, des,chid morm,iniel}e voastre (Iez. 37, 12).
dupa aceea: veti ca DOlnnul, am vorbit face, zice
Domnul Dumnezeu (Iez. 37, 14).
Deci, pecind cuvintul Domnului vorbCI$'te inv,i,erea mor-
ti1or, de ,acoperirea oaselor uscate cu carne, tendoane, pieIe, Origen
11 interpreteaza chip nesabuit, ca vorbind despreeliberarea din acea
grea robie, care era asemenea mortii. Dar profetul nu zice ca pe cimpie
au fost oameni, ci oase om,ene$ti. Daca ar fi vorbit despre cei vii, care
vremeaaceea se aflau captivitate, iar nu despre oase, ar fi trebuit
ca ace!;itia sa fie mearga patria ,10r. Cum, insa, a:ceia
catre carea indrepta,ta prof,etia nu s-a,u intors din oa,ptiv,ilta,te, ciau
murit printre haIdei, Ze'dechia, inseamna ca pe Origen contrazice
adeva,rull. Pen,tru ca s-au implinlit 70 doe !piITha sa s,e intoa,rca
IerusaHm. gen , iInsa,invata ,ca nu ,s'e
fata de altcineva d,ecit pentru cei pentru care s-a facut. zice: .8-au
uscat oasele noastre, sintem pierduti (Iez. 37, 11), s-au spus despre
altc'ineva, cidesproe acei oameni dU!;ii captivitate. De aceea daca
aceste vorbe s-,au zis despre cei oare s'e ,af1au su,b
(zice el) li s-a facut promisiunea Dar, (zicem de ce
s-a implinH cu ei 'acea ,au P,erlJtru
ca n-au ellilberatiefectiv nu s-au irntors in I'ar cIind s-au
intors, au fost limpiedicati decei de alt neam sa zideasca temp1ul; de
aceea, abia dupa 46 de ani au putut sa-l construiasca, pe cind Solomon
,l-a z,idit din ,temeili'e im 7 ani. ce sa slpun? De 11a NabuClodonosor
ceilalti regi ai Babilonului, careau domnit dupa el, pe
vremea coborl,rii ,a,sirienilor, pe vremea domn,ioei IIui AIexandru
vremea razbo:in[u,i cu ler1lis<llim,nla fOSit diIstruls de 7 de
dU1$m,ani ... ilucru 11 istoriSCl$lte Iosif Haviu, zicilIrd: [n 'anul aJ
doilea allui Vespasian, ora$ul a fost pustiit decinci Ora$ul a
f05t pustiit de Asohaios, imparatul Egiptului, dupa el de Antioh, apoi
de Pompei de Sossios cu ai lui, care l-au 'lu,at cu Irod. IInaintea aces-
tora J-a im,par,atull
202 METODIU DE OLIMP
Prin urmare, tr,ecut s-a promisiunea 1ui Dumnezeu,
'precumam aratat, chiar daca Origen crede ca promisiunea 1ui Dumne-
.zeu este num,ai vOlr,be, diar farpta. Pe e1 il1 aonr!:razilc $i cuvl:nteJ,e
Scripturii, cu care vrea sa argumenteze aceasta parere. Pentru ca
Slor'ipturii: Oas,elle noasltre s-an (P,S. 140, 7)
$i izbavel$'te-ma, Doamne,caoi meil,e s-au ;tulbu.raIt (p,s. 6, 3)
sint intr-adevar spuse despre oase1e ris'ipite dupa moartea trupului
.atunci sufletele se roaga. fierbinte sa fie eHberate din moarte risipite.

Sa cercetam parabola cu saminta de griu: cum este semanata,
iarba se reface vechea stare. Ca spune Aposto1ul :
Poate va zice cineva : Cum inviaza mortii $,i cu ,ce se intoar-
.c'e? Cor. 15, 35). Origen zi'oe : urm,are, dIaca ,trupul1 nos-
tru ,se aseramana bob de griu, iar acesta - dtlpa ce se seamana
i;iise descompune - ajunge srpi1c drattor1M fortei vege1tative din
e1, deoi ras,a,re ceea ce ,a fOlst elemlentu1
.acesta, 1a fel se va int1mpla cu omul vremea aceea. Din m,ateria
'existenta el va prim,i trup nou, dar trup greu dens, a$a cum
este acest trurp rpa.mintesc, cu carne ,oase, ci ca de aer
.a$a va fi trupul cel duhovnicesc. Acestea scrie el tratatul despre
viere. Mai SCfrie$i comentariuld,e 1a psalmi: LogOrsUil spermaticos
'str,abMinrd bobull de adauga eIlem
,
entelor a,cersrtUiira: pa-
mIntu1ui, focului, ape'i aeru1ui (.altele) $ianulind insuI$irile acestora,
le tr.ansforma lacesta a$a se obtine spicu1, care se deosebe$te enorm
bobu[d,e mai inIalinte.
Este c1ar ca Origen cugeta corect Ilegatura cu bobul de griu
.:lJtun'c'icind afJ,rma ca bobul de griu,dev,en,ind ISrpiC, devine
cind spune ca constituti,a bobului se s'chimba. germinare, cind spu-
neca rpi1anta crescuta m,ai e:ste as,emIenea acelstuia ca este mare
<leosebire intre bob spic, atit dupa forma calitat'e, $i dupa vo-
Ium. Aplicind ,aceasta ,Iogica trupurilor, zice c'a trupu1 care inviaza
este asemenea celui mort. insa ratace$te enorm atunci cind zice:
Altceva este ceea ce se seamana $i a1tceva este ceea ce rasare. Mie
mi se pare mai 'oore'ct a d.intr-o saminta se aata fel, pen-
ca ii est'e intru marim'e 1$1 ,ln toate insu$irile. Ce a1t-
-cev,a este spicua, dIaca d,e griu, ,care i:nca ,dezbraaa,t
haina de p1eava ? S-ar putea spulle ca boabele sint mult mai fo1ositoare
<lecit spice1e, pentru ca boabe1e sint griu1 gata .sa frie pus hambar, pe
clnd .spice1e reprezinta griul imbracat pTeava. in acest caz, trupul
inviat este de mai putina va10are decit ceJ mort.
AGLAOFON SAU DESPRE lNVIERE
203
Prin urmare, daca griul semanat se transforma spic, iar spicu1
nueste altceva decit griul inca neseparat de pleava, intrucit Origen
aseamana trupuri,le inviate cu s'P'icele,inseamna ca trupuri1e inviate
- dupa Origen - sint mai bune diecit trupurile moarte, ba chi,ar de
mai mica valoare.
cazul, insa, cind zicem ca spicul este mai frumos decit bobuJ
(s,emanat - trebuiesa f'etinem) ,ca slemarnat a fos1 ,cindva
spic.
Daca bobul semanat n-ar fi fost niciodata spic,am putea spune ca
nueste de valoare cu Dar daca ela fost spic, cum poate
fi deosebit spicul semanat de spicul cel Vrind sa demonstreze
posibi1itatea invierii morti1or, Apostolul s,e imagine din
lumea materiala zice: Om fara de minte, ceea ce semeni tu in-
viaza, daca mai intii moare Cor. 15, 36). Pentru ca, precumace1a
par,e mort, dar vremea sa Inv,iaza, vor invia trupurile
moar,te, ziua aceea, ,la porunca Domnului.

Important acest sens este faptul, pe care aproape uitaseram,
ca pe cind trupurile irnviate ale sfintilor avea minunata,
trupuri1e ceJor pacato$i fi la fel - pentru este imposibil ca
sa 1llvieze. Nimeni cuteaza a spune ca voravea trupu1 aseme-
Ilui de,sllJf,e care Dall1lie:l ca invia
pentru mai mare (Daniel 12, 2).
Pornind de la aceastaafirmatie, ca cei avea trupuri
Origen spuThe d'espre nUlnaica
Invia, darca vor fi mu,lt inferioar'e trupuri10r acestora dinaceasta
viata. Se contrazice singur: pede parte spune ca trupurile celor pa-
vor invia pentrua fiohinuite vor fi nemuritoare, pentru a
putea suferI chinuri; pe de alta parte, spune ca trupurHe celor
invia, aceleacare sint chemate a duce viata f,ericita.
XJiI
Origen, care zice ca Fiul Dumnezeu n-a inviat cu trupull
cu care a patimit, trebuie sa se vorbeasca despre Hris-
tos din morti. Origen zic,e : naca cineva, invocind invlerea Hristos,
zice ca vom invia cu doua miini
doua picioare, - iar daca cineva are rana, pastreaza dupa in-
viere, pen1tru ca ,a z,is: Pipaiti-m,a vIedeti semnuil cuie-
- unuia ca acesta ii spunem: Voind sa Ucenicilorca ,a
204
OLIMP
vialt, atit (celor 12) cit c'elor 500deod,ata altad,ata,
rul nu s-a aratat cu trupul slavei Sale, cum s-,a aratat pe munte la Schim-
barea la fata, ci cu cel pe care i1 vazusera inainte de patimi.
!nsa zic): Apostolu'l (Pavel) care a cunoscut un alt trupal
slavei locu,l trupu1ui smereni,ei Hristos - zic un ,altul du-
substanta, ci pentru ca a fost transfigurat trupul smereniei", zice
ca mortii vor invia dupa ce ei vor fi schimbati. Pentru ca Origen afir-
ma ca Hristos nu s-a aratat Apostolilor cu trupul nascut din fecioara,
care a v,enit Iume, cicu aHul, asemanator ln aparenta cu cel
dintli, pentru ca acei 500 de care L-au vazut sa creada 'ca a invlat
cu trupuII sm,ereniei, cu cel aJI .slav,ei, se cuvJ,ne sa-il
Oare, dece a ,eziitat Dumnez,eu s,a arate trupuil Sau
cel adevarat? De ce l-a ascuns fata de aceia care trebuiau sacutreiere
pamintul sa dea neamurilor speranta invierii trupurilor? Ce a gindit
Ciind [l-a aratat IIumili trupul cel adevarcllt? Dar n-a
fiind adevarnll ne n-,a milIltit pe Apos-
toli, nici s-a aratat mod aparent, trup, ci acela care
a primit patimirea. Daca zicem ca n-a inviat a,cel t.rup care a fost
inainte de ci altul, atunci hulim mintim, pentru ca facem
mincinos Adevarul credem el, cind zice Evanghelia
Luca: Priviti miinile picioarele ca sint (Luca 24, 39), iar
cea a Ioan, zice Toma: Adn-ti degetul tau aici pri-
miini:le MeIle (Ioan 20, 27). daoa El ,ca trupw1 Sau
are carne oase, Cum indraznim (sa spnnem) ca a1t trup duhov-
Ilocull ,aces,tuIia, contrar Hristos?

Trebuie precizat: afirm<ltia ca Domnul s-a aratat ucenicilor
umi1intei - pentru ca puteau sa-L vada - este nascocire
a Origen. Pentru ca atletii (credintei) au fost stare sa vada slava
Sa inca momentul Schimbarii (la fata), pe cind erau atit de matu-
rizati Daca a1tnl era trnpn'l slavei altul nmi1in-
tei, li s-ar fi permis, oare, sa vada trupul slavei pecind inca erau
Daca a,oum n-au sa-L vada, cu mai putin
Trebuie sa ca pecind i-,au vazut Mois,e erau
noviCi atunoi L-Iau vazu,t pe Domlt1u,l 1nviat erau d'esa-
Deaceea, acum 1e descopera taine m,ai mari, anume ceea ce
a auzi,t de :la Tatal, ,a Carni n-o vedea. S"a cu Or:igen
ca ncenicii pntean vedea pe Domnul trupul slavei Sale; atunci
de ce 1e-a mai vorbit d,espre taina pacii ne,stricaciunii; de le-a
spus ca a al1ft 'trup, fara 'c1ame, ca va trebui sa inV1ieze
AGLAOFON SAU DESPRE 205
cei morti? Trebui,a sa .spuna: FiJmd.ca ThU Ma vedeti aQHel, m-am
aratat voua trupul umilintei. De aceea nu putetI invata l.umea ca
este inviere a carnii, ca mu se acest trup. Numai ca n-a
vorbit c:i a zis: Pipaiti-Ma vedeti ca Eu simt; ca duhul
Meu nu are carne oase, precum vedeti ca am Eu (Luca 24, 39).
Apostolul zice: Va fac cunoscuta Evanghelia pe care eu am pr()po-
vaduit-o pe c:ar:e ati ,primi,t-o Cor. 15, 1). curind: Ca Hris-
tos ,a murit pentru pacatele noastre caa fost ingropat ca a inviat
s-a aratat lui Chefa, dupa aceea teIor unsprezece. Dupa aceea s-a
aratat Ia peste 500 de frati deodata Cor: 15, 3-6). lar Iui Timotei
i-a scris a doua oara: Fie binecuvintat Hr'istos, din neamnl lui David,
care a inviat din morti Tim. 2, 8).

Deaceea, nu trebuie sa credem ,ca altul este .trupul slavei altul
este trupul umilintei, ci ca unuJ. este trupul, atit al s,lavei cit cel al
umilint,ei. Despreaceasta, Apostolul iara$i va schimba
trupul starii noastre umilite, ca sa devina asemenea trupuIui slayei lui
Hristos (FiiIip. 3, 21). d,e .a,lt .trup, ci despre ,acest
trup ulnilit, ingropat nimicH; acesta va invia Ia nestrica-
ciune, ,Ia porunca Iui Dumnezeu.
trupu1 nostru ,era cindva, inainte de calcarea poruncii, trup al
slavei, insaacum, poru!l1C!ii, s,e zice rtrup a'l smeTeniei. Pen-
tru ca, pe cind despre ce.l slavit se spune ca se umile$t'e din cauza gre-
cel oore a fost nu se spnne ca din
canz,a gre'$e1ii a umtilit. Despre ce sta drept, daca ar cadea, am
zice ca acazut, dar despre oe,l oore totdeauna a fost cuIcat nu se poate
spune acazut. Prim .urm,a,r'e,acest trup va deveni nestricacios sla
vit, acesta va lnvia nu altul. Iar Domnul, suindu-se pe munte schim-
bindu-se la fata, s-a aratat Apostolilor nu 1m alt trup, ci trupul Sau
de mai inainte, care acum stra,lucea.
Deci, este cIar ca trupul nmilit ramine identic cu cel slavit.
aceasta privinta SCTiptura spune: Iar zile a Iuat Iisus pe
pe ,Ioan ,s-a schim,bat [a fata ina'intea straln-
cea fata Lui ca soarele (Matei 17, 1-2). daca schimb,area trupu-
lui (ceilor morti) s,e va faioe lrntocm,ai oa Sch.imb,area (Ila fata) a Domnn-
lui, atunci trebuie sa spunem ca acestea invia ca cu fata i1u-
minata, cu miini, cu picioare celelalte madulare, iar nu cnma zis
Origen ca vor schimba c'a identitatea fi.ecaruia va fi
nimicita.
206 METODIU DE OLIMP

Ce fel de forma iil1viaza, d'aca acest chip omenesc dispare ca un
Jucru de dispretuH, acesta care este mai ,oill1st11 deciI1 chipuJ. tuIturor vie-
tuitoare10r, precum spune InteI1eptua P,avel: Barbatul sa aco-
per,e capul, pentru ca este ohipul slava lui Dumnez,e,u Cor. 11, 7) ;
acestacu care au fost fiinte
I
1e ,cele spirituale? atunci
omu1) va invia rotund, po1igonal, cubic sau piramIidal? Pentru ca sint
mu1te forme. Dar acest lucru este imposibil. pe cindacest trup se
exalude de 1a invli1ere, socorbit ca Uil1 de nepretuit, aoestaca.re are
imprimat ,e1 chipu1 lui Dumnezeu - pentru ca trebuie spus ca sufle-
are chip ca trupu1 - oare, altul Hira miini
fara picioare ?

Sa 10curi din Scriptura, unde se spune ca trupul nos-
tru stricacios nu se schimba, ca noi ne vom slava ,lui
Dumnezeu acest trup vazut.la'ta, nici Moi.se n-a fost sI1avit a1t
trup, ci trupu1 sau a stralucit. Cind Moise s-acoboritde
pe munte ,ca f,ata I!;>i ,e,j s-au rtemut sa se apro.piIe
dee1 34, 29-30). De aceea, am aratatca i.luminarea
s,eamna n:imicirea trupU'lui, c1 m,ai degraba ,schimbare spre bine
spre slava, de 1a stricaciune 1a nestricaciune, pentru ca precum trupul
nostru a fost umHit de necuratie, la fe1 e1iberindu-sedeea, sa stra1u-
ceasca. P,ent.ru ,ca ziloe Cei vor stra1uci oa soa.r,e,}e
(Dan. 12, 3). Deci, transformarea inseamna restabi1irea starea de ne-
pMimire slava. Acum trupul ,este rob a'l pofte10r a1 umilinteI (d,e
a'oeea Dan,iel1 a al1 ,atu!IlC!i insa va
fi transformat trup nepatimitor, nu 1epadarea membrelor, ci prin
1epadarea pofte10r celor re1e. Acum nu Ieste un trup prudent cum-
pMat, atu'11ci va Acum v'edem oe'e'a ,ce esi\:Ie ,biil1Ie oa intr-o
atunci, insa, fata catre fata. Acum trupules:te stricacios slab, ,atunci
va fi puternic. Zice Apostolul undeva: fost sema-
nat intru stri,caciune va invia intru nestrl,caoiune Cor. 15, 42).
pentru ca Dumnlez'eu .riiI1d,u,i,aI1a firii; vir-
tutea acestei vointe) trupu1 va nu va fi s,upus patimi-
10r veci; va fi stare sa cunoasca realitatile mod sa
devina trup duhovnicesc. Vorbind de.spre trupul duhovnicesc, tre-
b,uj,e preciz,at ca acesta nu va fi a1catuit ,din f:ine, nu va fi
aerian, cum spun unii, intre Origen, ci va fi duhovnicesc,
sensul v,a cuprinJ(Le, sIe fIaoe ,comuniUil1ea
AGLAOFON DESPRE INVIERE
207
DuhuIui Sfint, -dupa cum vas de de untdelemn se zice acela
oare le co.ntine pe La feII ,a numi;t oe,l i-nsu-
fleti'tderatiu-ne ,de Duhuil Sfint.
XVIl
Dar sa cercetam afirmatii ,aIe Origen. Referindu-se-
la par
l
abala Lazar, lse slechi-
nuie ,:;;1 ,la fIap'tul ca bo.gatul se ro.aga (Do.mnului sa p'ermita) Lazar
mo.aie degetul cel mic ,ap'a sa p'una pe 1imba sa se raco.-
reasca (Luca 16, 19), el spune: Cei Isimp'li cred ca au primit ras-
plata cu trupurile pentru aoeasta viata, pe cind cei
avansati fi vo.r'ba de'spre ,a,:;;Ia cevIa. Se
despre limba, deg'et, sinurile Avraam despre rugamintea facuta.
pentru ca fo.rma suf.letului mo.mentul mo.rtiieste asemenea acestui
trup gro.sier p'amintesc. Sespuneca aratindu-se cindva cinev,a
dintre cei ado.rmiti, a fo.st vazut cu trup asemanato.r ceIuI pe care-
l-a avut oindva.
XVIIII
Dupa p[e,oaroo de sufll,etUilare ,a,}t asemen:eacelui
material, el fiind nematerial (zic Dar pentru ca sufle-
tull are nevo.i'e de vehicul de imbracaminte, pentru ca
po.a:te rami-n'e d,ezbraai1, oum po.attIe fi nem,ater,iaJ'/ ima,teni
1
aIl, ar
tr'ebu:i sa fiie Inettu1buf.i:ut ,de Dard:aca imp'reUlI1a cu
cum s-a din cele reIatate, inseamna ca po.ate
imaterial (netrupesc). Numai Dumnezeueste netrupesc, necreat, per-
feot nepatlimito.r. 'este nevazut. Pe Dumnezeu nimenI
vazut (Io.an '1, 18).
Sufletele fiind co.rpuri spiritua11e, de Tatal tuturo.r, fo.st
impo.do.bite cu madulare vazute, dupa aceIa:;;i chip(al trupului). De
aceea se ziceca au limba, degete madu.1are,cum s-a zis d,espre Lazar
bo.gat, precum despre ce[ din Iad, nu caau 1alt trup, ci ca aceste
suHete, dezbracate de o.nice sint al$,a dupa natura
urmare, declarind ca s]nt nepatimito.are, ca au
alte dUp'a di:n vi,ata, ,care se arata inainlte d,e inviere,
Origen se co.ntrazice. Pentruca, dupa ,ce mai inainte a sPU&
ca va fi pastrat chipul o.mului, caacesta nu i-nviaza, acum incearca
numali sa-I pastreze, sa-l:;;I ,atribui,e suf1etnluI aflat iad. Reali-
tatea i1 sa spuna el anume suf1etul avea
trup co.respunzato.r, ca fo.rma va fi pastrata dupa
208
METODIU DE OLIMP
pentru linviere. aceasta cind zice: Se spune ca
aratlndu-s'e cindva, cineva dintrecei adormiti a fost vazut cu trup
asemanator ceIui pe care l-aavut ci:ndva. Deci, cum sa spunem ca
l aceasta Pentru ca, daca sufletu1, dupa parasirea
acestei lumi, are chipul trupu,lui, incit are Hmba, degete$i celelalte ma-
dulare, de ce, pe cind sufletul vaavea aceasta forma, sa nu fie impri-
mata viitorului trup

bine, am spus destnle IlegMuracu faptuil ca sint
afara de totceea ce este m,aterial de aceea,in afara. de trup fiind,
nu pot pacatui; daca n-ar fi avuttrup, n-ar fi fost duse Ia pacat. Ace$-
tia, insa,alearga Ia Scriptura, intocma'i ca Ia un ora$ fortific.at$i zic :
Cum faceca ingerii, fi1nd ,au De,s.pre Lazar
;;ibogat nu se spune la fel, pentru ca dupa moarte au madulare.
insa, raspundem: Ia aminte, tu, cel ce te consideri mai inteIept decit
ca este imposibiil ceea ce spu.i; este faptu.l ca
pe cind sufletele au aceasta forma nu pacatuiesc, iar pe cind primesc
trup duhovnicesc pacatuiesc. Este copilarie sa spui a$a ceva;
pentru ca, daca ingerii pacatuiesc, ei, Care sint duhur'i $i foc (Ps.
103, 4), nu inseamna ca sufletele, d,aca pr1imi trupuri asemanatoare
ingerilor, pacatui
r 9 e n : Es,te nesabuit a spune : vind trupuri asemenea acestuia,
nu vom pacatui. Trupurile de dinainte nu inviazii, pentru ca iaraM
sufletele voastre sa pacatuiasca ele.
e t d u: naca a,$,a stau lucruT1iIIe, v,a f0l10s daca nu
va acest trup, un aHuI de spirituala; vom
paci:itui iara$i$i nu vom actiona corect. Pentru ca ingerii au pacatuit.

de asemenea, .cei care, referindu-se la cuvintul: Tot
trupul v.a vedea mintuirea Dumnezeu (Luca 3, 6), zic ca
animalele au trup ca atare acestea invia. Pentru ca scrie Apos-
tolul epistola catre GaIateni: Din faptele LegH nu se va indrepta
(G,a\l. 2, 16). a\llim,alUll are :lege? ce in-
seamna cuvintul Profetului: Va fi dupa aceea, ca turna din Duhul
meu tot trupul fiii VOi$,tri prooroci 2, 28) Se spune
aici ca Duhnl lui Dumnezeu se va da celor fara ratiune Nu, insa ei,
dorinta de a avea cit mai multe argumente, stilcesc cuvintul Scripturii.
AGLAOFON DESPRE INVIERE

Sa vedemacum ce i11Jseamna textul des invocat legatura cu ce,i
morti. Origen incearca sa faca deosebire intre cei morti,
,a muri,t Hr:isltos. Dupa el, morti riu dese11ll1:1e-aza
pe cei care au murit chip firesc, ci peceicar'e au gre:;;it dupa botez.
Interpretind cuvintul de sa,lut a,lepistolei catre Romani: Hristos pen-
aceasta lCl mnrit ,a ,oosaaiba 'Pes,te
pest,e cei morti>). (Rom. 14, 9), (Origen) spune: Cei erffU cei c'a
Pav,el: Hnoicei ,oare raminem (1 Tes. 4, oa Avra,am, Isa,ac, ca
Iacob, in IlegaturacuclClre s-a z!is: Dummezeu nu es,te a,l mortHor, cial
celor (MateI 22, 23 Marcu 12, 26; Luca 20, 37). Cei morti erau
cei care, dupa iara::;;iau pacatuit. Atunci, pentru care motiv spune
Hristos ca aceia care au murit cu trupul prim.i iara$li viata de ,Ia
zice : Adevar spun, ca virr:ie ceasulc'ind mortii auz,i glasul
Fiului lui Dumnezeu$i cei care 11 auzi, invia. Pemtru ca precum
Tatal ar,e viata :Sirne, ,l,a' fel I-a f.iuJuisa aiba viata Si,nre
{Ioam 5, 25-26). Curind dUipa aceea: Cei ce ,au facu,t re,le, lnv,ia
pentru judecata (Ioan 5, 29). care aud glasul Domnulu:i
inviaza din morminte (Ioan 5, 28-29), care merg unii rai, iar altii
la sIll1rtalltii dercit aoes,te ,trupuri moaite a,le noastre. Ln
acest sens zi,oe: Oricinecrede Mine va trai, chiar daca va m,uii,
ia:r oricine triHe$te crrede nu Va muri . niciodata 11,
25-26). Pentru ca Domnul, cu glasul unui Arhanghe.l $i cu trimbita
Dumnezeu (va veni din cer). cei moyti Hristos vor invia intii
Tes. 4, 16-17), adica trupuri,le. nu nume$te n1ciodata 1llorti sufle-
te
1
le ceile ci moarte,care iara!$i fi Dupa acerea,
adioa sufletele care am primit trupuri nestricacioase, vom fi im-
preull1a ill1 nori,c'asa pe Domll1url ill1 vazduh Tes. 4, 17).
Fiindca Origen zice ca mortii careaud glasul Fiului lui Dumnezeu>}
(Ioan 5, 25) inviaza, cei care, odata cu iertarea pacateIor, primesc viata,
sintcei care au pacatuit durpa botez, intrebam: Atunci, cum de a
spus Hristos ca nu va da virata ceIor care I-au pazit porunci,le
Multi zice inceasu'l acela: Doamrne, Doamne, ll-am proorocit
n-am scos demoni numeIe Tau ?. cum Ile va rasptlnde zice :
de care ati savirl$it nelegiuirea (Matei 7, 22) ? ca
va zi,ce celor de-a stinga: de la Mine blestemati1or, 1r1I1 focu1
ce>l ve$rII1ic (Matei 25, 41). Priinaceste cuvinte, Mintuitorul spune clar
ca aceia care au pacatuit dupa botez n-au facut pocainta fi lasati
pradachinurilor $i nu, cum cred,e Origen, ca pacato$ii nu fi chinuiti.
urmare, mortii care aud glasul JUi Dumnezeu$i inviaza sint
sufletele, ci trupurirle noastre deteriorate de (pacat). acest sens, Hr,is-
14 - Sfintul Grigorie Taumaturgul
210 METODIU DE OLIMP
toscare este a murit oa saeliberez,e pe oei till1uti de moarte,)
(Rom. 14, 9) . .Iarafirmatia: De aceea a muri,t a inviat Hristos, oa sa
stapineasca peste ,cei vii peste oei morti trebuie pusa legatura cu
trupurHe, pentru ca acesteasint muritoare, cind sufletele sint ne-
murHoare.

... Se cuvine, d,eoi, 'oa sa jnvieze ...
10
Scriptura
arata multe felurI ca invier,ea mortilor se reI,era ,la trup. primul rind
despre aceasta) invierea Domnului, car,ea fost primul nascut
dintre cei morti (Col. 1, 18; Apoc. 1, 5).

aceste,a sustine Origen.
Iar acum, terminindaceasta lucr,are, secuvine sa dam slava Jui
Dumnezeu. (De aoeea zic) : Doamne, Dumnezeule, Te laud preamaresc
numele Tau, pentru ca ai facut cu dintru inceput, lucruri minunate.
am calcat porunoa Ta prin Adam ... , insa Tu ai nimicit p1in de biruinta
moartea ,ai ,de pe obraz. ,a!i arata!t fata de mine
haru1 adevarul (Ioan 1, 27), bunatatea Ta. (Te rog) Doamne,
binecuvinteaza pe sarmanul Tau popor, care ,ajutorul fiecarui
suflet deprimat. ,care ne-ai trimis din cer, pentrua ne conduce spre
Adevar, pe Cuvintul Tau, Care, nepatimitor fiind,a ,luat ,acest trup pa-
timitor; Car,eapatimit a pe ,om d,in Tobia patimi10r; Care,
nemuritor fiind, a suferit moartea, pentru ca cei muritori, sa deve-
nim nemuritor,j, Poruncii Tale nim,eni se ai Hicut
lumea din nimic nimic din c'ele ce exista nu este lipsit de frumuset e
de ordine. NuexiSlta inafa,ra de Hnea1t Dumnez'e'u, stapin ,all vi,etii
al mortii, ci singur stapinul tuturor celor ce eJCista.
Tili sint ,ingerii, arhanghelii, puterile duhurHe; a Ta este lumea
aeeasta minunata, toate stelele, toti luminatorii, zilele noptile, inalti-
mHe albisu,l. totull ,cu prea sfi:nta oare a rasa.rit
de la Tine, inainte de a fi veacuri1e.
Tie, Doamne, Iti ofer, din tot sufletul, fructul buze'lor (Evrei 13,
15), daru1 binecuvIntarii, prin Fiul Tau,Cel Unu,l nascut, Iisus
Hristos, Domnul Mintuitorul nostru, prin Car,e ,a:i condus lumea la
nemurire. Tie ofer, celuioe Te bu,euri Japrimirea d,aruri1or mIntii a
ofrandelor spirituale. lnainte,a Ta cad, aceilui C,are mi.los-
tiv, Te tu1burlj pentru noastre (Ps. 31, 5) Te
rog fierbinte sa Te spre m!ine sa ma Doamne,
10. Textul a f05t deteriorat.
AGLAOFON SAtl DESPRE tNVIERE
211
de minia cea viitoare de focul cel nestins, pe ,care Tu vei 1as,a sa
peste ,aceia oare nu [l-a-u tinu't Iporun:ciIle Ta1e,
atunci cind v-ei judeca lumeacu dreptate.
T[e, Doamne, ma marturisesc numele Tau cel pr,ea sfint il laud
preamares'c. ChemilIlld ,m pe ingiietorull , pe Duhu'l Gare ne
umple suf1etel'e pe Iisus Hristos, Fiul Ta.u Cel iubit, ma rog Tie sa
nu iei aminte la pacatele me,le. Pentru ca da'ca Tu ne indreptezi, cine
ne osinde,asca sa.u va zice : De ,ai facu't '(
Nu ma nimici, Doamne, cu ceri ci fii mie mHostiv dez-
leaga-ma de toate mele. fata de Doamne,
iarta-i. pe toti de osinda care ne lumineaza-
ne mintea, c,a sa nu Te miniem. Pentru ca tindem mai mult spre
ceea ce ne este multi sint cei care ne urasc ne indeamna
la rau. Doamne, pentru stinca abatede la sageti'le
celui naca Tu nu ne aperi, degeaba stam de v,eghe lucram
degeaba. Indeparteaza tot ceeace ne impovareaza fii ,ajutorul, spri-
jinitorul doctorul nostru 1 fa sa fim tari credinta. Fiind-
ca acella care nu se schimba, ci m,ai degraba este neputin-
oios ,a ,binele, este nerabdator :tinde mai mult catre ceea
Ce ii este vatamator. Fa ca la ,cuget Iluminati
(Efes. 1, 18) sa nu fim pe m,ai ,departe robii mortii. Caa Ta este marirea
puterea, din veac veac.
DESPRE LIBERUL ARBITRU
1
Spune 1egenda greceasca despre batrrnul din ,ltaca ca., voind
,S!a ,auda crntecul sIireneIlor, a <pavigat spJ"e a
ureohi:le sa,j die drum, oaaIdem'e:nitor e.ra
N-;a ,asupat sai. din <inVridie, pentru 'ca fi
voit sa-i sa auda sireneIe, nici ca i-ar fi facut placere
sa se lege cu lanturi, oi,a facut pentru faptu1 ca (acest) cintec
sirenelor aducea moa.rtea ceIor care il ascu1tau; aceasta era urma7
rea; dupa greai, a a&crulltarii crIllitecului Eu nu ,ascu1t un
asemanator, nici ,)1U doresc ,sa as'cult sire.nelecintind crntec de
mintare pentru oameni acaror tacere este mai folositoare. oamenilor
dedlt ;gilasuirea, ci Idores,c sa madesfMez de dIivin, oare,
ch'iar daca il ascult adesea, doresc aud, atras de pIacere1j.
dezmata,taa glasu1ui, ci pe[)ltru faptuII ,ca m,a
pentru ca lui nu este llloar,tea, ci mrntuirea P,eacest
cr[)!tec nu-il ciillta sireneIe aducatoare d,e moarte,din miturile
ci este corul divinal profetilor, preajma caror,a nu este nevoie sa
astupe cineva urechiIIe sai, nici sa fie legat cu <1anturi,
de teama ca auzindu-i va fi pedepsH. Pentru ca acelacare asculta gla-
su1 (celor dintii) rnceteaza de a m,ai trai, pe cind ce1 care ascu1ta gl,asu1
celor de-al doilea se Y,a bucura de mai buna, condus f.iind de
acest cor, care il inspira Sfintul Duh.
Fiecare sa saasculte fara teama cintec divin. Printre
nu exista sirenele Siciliei, lanturile Ulise, niciceara curgind
uT1echHe oamenilor, de acee.a aici nu este nici au.zul
fiecaruia dintre cei care se apropie este liber sa asculte.
Cred ca meri,ta sa as,crn1teoineva astfel de c:inte,c
tatit sa doreasca a avea astfel de crntareti. Iar d,aca cineva va sa
asculte corul apostoliJor, e,} gasi concert armonios, pen-
tru ca, pr'imii orrntart mIai mod iClOrnomia
divina, ce11allti interpretind ta1nele anuntate deaceiIa. simfo-
ni,e armonioasa compusa de Sfintul Duh! cor frumos al celor care
cinta tainele! Impreuna cu doresc sa ,eu. Deci, sa cintam
DESPRE ARBITRU
.213
cintec asemanator, sa inaltam catre Tatal Sfint imnul (nostru), lau-
dilnd Iis;us, Gare ,esrte sllThul Sau.
imnu:I c'el1 duhov1nricIes,c, ni,ci ,te ,ara1Jaca-11,asaul!ti fara p:Iac'ere.
nu ,aIduce e1 este Vorbind despre
mi se pa,r,e 'ca deja ma de'5M,tez ,de bunurHe 'celle ,supe,rioar,e; ffioai
ales ,ca de este aceasta livada d,e Eori, adica adunarea voastra,a
ce10r care ascultati Iacela':;;i timp cintati Cu mine tainele divine.
Inaintea voastra vorbesc cu incredere pentru ca sinteti fara invidie,
bo1iti de boa1a Cain, persecutati pe frate1,e vostru a facut
Es,au laudati pe fratii IoSif, care au urit pe frate'le ,lor
cuvintellor '5ale. Departe fiind deaceste ginduri, fiecar,e dintre voi:;;tie
cum trebuie sa ,trateze pe aproapeile sau, fiecare $He sa evite <invidia,
pentru oacu totii ,ati invatai HpsurHe fraIt,elui vosItru.
auditoriu, balnohet straluci,t, podoabe duhovnic'e:;;ti!
Cit de dreapta este dorinta mea dea participa totdeauna 1a astfe1
de intrunriri !

Va'len.Oni,an.Ull
ll
: Prie'tene, s,eIara ma plimbam pe
marii. priveam cu atentie:;;i contemp1am maretia arta puterii divi-
ne, d,aca-mi este permis s-o numesc arta. M,area era cum a cintat-o
Homer a,c'este ver,snri: Celloe doua vin:turi, Boarea Zefi.ru.l, venHe
d,eodaIiacu fuIIie din ma!rIea de pe:;;'t'e, vailur.ne n,egre
se ingramadesc, iar alge numeroase se raspindesc pe tarm. A$a mi s-a
parut marea ieri. Vedeam va1urile ridicindu-se asemenea unor virfuri
de munti, 'atingind, sa 18.I:;;,a, ,cerull. pentru ca maa:;;t'eptam 1a
mic al}toev,a decit <sa vad pamintu.l i10c de refu-
giu sufl.etul1 meu ma 11a <oorabi.a Noe. Dar fost pr'ecum
am cr,ezut. Deodata, m,area :invo1burata s-a topit ea insa:;;i fara a-:;;i
depa:;;i limHele, respectind - sa zic'em a::;;,a - porunca divina. A$a
Cum ,deseori se i,ThtlmIp1a cu sc'lav ,de sau sa indepli-
neasca porunca ii r,epugna, se supune de frioa ordinului
indrazne:;;te sa exprime supararea pe care incearca a'tuncicind face
11. Dia!ogu! este imaginat desfa:)urindu-se intre un ortodox un de nu-
anta gnostica. Se :)tie despre intemeietorul acestei erezii ca era egiptean, a trait
sec. d.Hr. ca a studiat A!exandria. Sistemul sau, care se voia este
fluentat de filosofia lui Pitagora. Va!entin primii saiadepti pastra.u
stricta disciplina arcana asupra doctrinei sale, de care se doar cei
tiati. De aceea, nu avem prea multe informatii directe referitoare !a invatatura aces-
tui ereziarh. legatura cu acest sistem, a se vedea urmatoarele lucrari mai impor,
tante: de Faye, Introduction l'etude du gnosticisme, IParis 1903; Idem,
et gnosticjsme, etude critique des documents du gnosticisme chretien aux lI-e et
III-e siec!es, ed. 2, lParis, 1925; W. A!l1Z, Zur Frage nacndem Ursprung des Gnosti-
cismus, Texte und Untersuchungen, 15, fasc. 4, Leipzig 1897; G. Bardy,
lentin; Dictionnaire de Theo!ogie Catholique, 15, 2.
214 METODIU DE OLIMP
ceea ce vrea, Ci se sa murmure sine de oarecare
minie, tot Ia$a mi s-a parut ca este marea: era ca mini,ata
stapinea minia pentru ca nu voia s-o arate stapinului.
Dupa aceea, privii sus)cu ,atentie; voiam sa masor cu giil.1dul
cerul cupriil.1su1 sau. intrebam unde incepe unde se
Care este natura saile Este dreapta de ,la punct
la altutl sau circulara? Care sint legiJleechHibrului sau?
mi se pa.ru ca este necesar sa fac oer.cet\:ari cu ,soa,r'etle :
care este pozitia lui pe cer? in cit timp duce 1a capat cursa ? Unde
are sa se gaseasca dupa putin timp? De ce Pen-
tru ca el, dupacum s,e pare, uil.1ui su.perior : searata
ochi1or ori de cHe ori ii este permis dispare chemat
inapoi.
Pe ma framintan ,astfel de gi.ndur'i, ,am vazut
disparind lumi.na zHei; imediat s-a
a urmat soare1ui. Mica ,1a inceput, ea .parea ca pe masura ce
inainta pe calea ei. Am continuat sa ref1ectez la faptul
am gasit ca de aceasta tine ciclul zilelor. mi-am zis ca acest spec-
tacol trebuie sa fie opera ,ca trebu,ie sa existe
forta superioaracare universul pe care ,am putea pe
drept s-o numim Dumnezeu. gindind. 11a paminItuilui,
la diversitatea animalellor Ila multipla varietate a plantelor, am ince-
put sa laud pe Creator. Dar spiritul meu nus-a oprit aici, ci am inceput
sa ma intreb cine este 'acest.a? Oare, a Cloexistat totdeauna cu
Dumnezeu sau numai Dumnezeu a exist.at totdeauna, nemaifiind afa-
ra Lui nimeni altul ? lntii mi-am zis ca este corect a zioe ca lucru
poate din neant, aceasta concluzie nu este intru totul impo-
sibila pentrucei mai ci ca tot ceea ce ,exista vine de la Dumne-
zeu. am zis ca nueste corect ,a zice ca alaturi de Dumnezeu a mal
existat alt principiu, ca din contra, se cuvine sa sustinem ca fiin-
te1e trag originea (doar) de la De acest Jucru ma convinsese or-
dinea frumusete,a naturii.

Crezind ca astfel am judecat corect, ma intorceam acasa. Revenind
a doua adica astazi, am vazut doi oameni din neam 10vindu-se
insultindu-se reciproc; mai depar.team vazut pe altul sa
smu,lga hainele aproapelui sau pe ,alltii care cautau sa faca fapte
mai rele: unul, dupa a despuiat un mort, lasoare corpu,l
mai inainte ascuns pamint. Dupa ce a insu[tat chiopul semenului sau,
a lasat cadavru1 pr,ada ciinHor. Altul trasese s,abi,a venea impotriv.a
semenului sau. Pe cind acesta cauta salvarea fuga, inceta sa-il
DESPRE LmERUL ARBITRU
215
urmareasca lasindu-se prada miniei. ce sa zic mai mult: l-am
ajuns, acela a inceput saoofl imp'1ore iID.tinda semn
de rugaciune, sa-i ofere sal1e, numai sa-i lase via\a; dar a-
cela nu s-a induplecat, nici n-a avut mi1a fa\a de ,aceasta fiin\a deace-
neam cu ell, nici n-a sase vada acela ca intr-o oglinda, ci
tocmai ca amima'l sa1batic s-a arumcat asupra prazii sale, (a inceput
sa-1 1oveasca) sabia, apoi C'U gura S-a repezit asupra trupu1ui confra-
telui sau voind sa-1 Iata unde a dus minia. ,am vazut pe
unuIl intins pe pamint pea1tul ucigind nici macar .acoperi\nd cu pa-
mint corpnl caruia tocmai luase
AHituri, aHul incerca sa glumeasc:a cu femeia vecinului sau,
ind'emna sa mearga spre un pat distruga famHia.
Toate a,cestea m-au facut sa d,aucrezare tr,agediilor : mi s-a parut ca
ospatul lui Thyeste s-a petrecut cu adevarat. m-am mai indoH de
,
aim'inaHi a Jui Oedip, iar g,estu1 umui .frate care recurge la
sdbie nu mi s-a mai parut imposibiIl. VazindaHrte,a dlti1ea (re,}e), am
inceput sa reflectez asupra originii Jor asupra momentului incare
au inceputul. Cine, oare, a urzit astfel de Impotriva oamenillor '/
Cine le-a invent.at cine este invatatoru1 'lor'/ Nu puteam indrazni sa
zicca Dumnezeu este autorul acestor rele, nici ca se tr,ag de la
Intr-adevar, cum sa asemenea 1ucruri despre Dumnezeu '/
este bun autor a1 binelui; nu este nimic rau; m,ai mult, nU
se bucura de rau, ci ne imterzice sa-1 facem; dezaproba pe cei care
5
'
e bu1cu,ra de (rau) d'iID. a.proba pe cei car'e fug de 1a
absurd sa spunem ca Dumnezeu estecreatorul acestor re1e, ,atunci
cind 1e respinge'/ Nu s-ar impotrivi re1e10r, daca ar fi primu1 au-
tor, iar pecei se apropiede ii vrea imitatorii Sai. De aceea mi
s-a parut neintemeiat sa zic ca este autoruJ acestor rele, sensul ca
provim direct de 11,a aceasta privinta sintem de acord ca une1e
probabil, din neant), fie ,im sensul ca creat. Pentru ca ce1
care aduce ,ceva din neexistenta 1a existenta readuca
opera din existenta 1a neexistenta. Sau nu cumva a fost un timp in care
Dumnezeu s-a bucurat de ce1e re1e, iar acum nu se mai bucura de e1e '/
s,e pare, insa, [mposj,!yjI1 sa spum d'espre
ca astfe1 de comportare este cu natura Sa. Iata de ce zic
ca odata cu Dumnezeu a un 1ucru carui nume este materie ;
din ,ac'east,a Dumnezeu a facut cee,a ce exista, dupa ce mai intii, prin
1e1epciunea Sa, a se1ectat-o a impodobit-o cu frumusete. Din ea cred
ca ne cind era fara fara forma mergea spre
dezordine mal mare, de 1ucrarea de organiz,are. a
Dumnezeu, Acesta nua cu rautat.e$i ll-a Hisat-o pentru totdea-
216 METODIU DE OLIMP
una' aceasta stare, ci a pornit s-o preIucreze, separind mai eIe-
mentele ei cele bune de ceIe reIe. a prelucrat tot ceea ce putea fi
prelucrat de iar ceea ce - sa zic a!?a - era ea de lepadat, impro-
orioe prelucrare, a fost lasat pr,ecumera, pentru ca era
de folos. Din aceasta (din urma) cred ca s-au nascut pr:in-
tre oameni. Acest rationament mi s-a parut just, insa, daca tie, prietene,
ti se par,e ca n-am spus ceva cum s,ecuvine, poftim, spune, pentru ca
doresc mult sa te ascult (vorbind) despre ,acest subi,eci.

r t d u Prietene, aprob zelul tau te laud pentru rivna
pe care aceasta discutie. Cit pentru faptul ca a!?a cugeti le-
gatura cu celor existente, ,anume c'a Dumnezeu le-,a
dintr-o materie preexistenta, te condamn pr,ea mult, pentru ca aoeas-
ta este pa.rerea pe care au adoptat-o multi cu privIire 1a originea releilor.
Este$tiut ca inainte de tine inainlede mine mu[ti oameni capabiH au
reflectat asupra acestei teme. Unii au av1ut aceeaJ;ii parere cu tine; aoe$-
tia, de teama sa spuna ca Dumnezeu este autoru1 relelor, ,au crezut
ca este bine sa se presupuna ca materia ,este contempor,ana cu Dumne-
zeu.AItH, din contra, nevoind sa considere cu au
afirmat ca Dumnezeu este autoru1 ,acestor (reIe). s-a intimpIlat ca!?i
unii altii, nefiind condu!?i d,e adevar, au vorbit despre Dumnezeu ,a:;;a
cum se cu venea ..
au refuz,at sa scruteze prob1ema origin'ii rawlui, astf.el de
problema parindu-H-se fara
Cit despre mine, nume.1e prieteniei noastre, trececu ve-
derea prob,lema care te preocupa, cu atit m,ai mult cu cit felul tau de a
gindi, imi declari tu, este rezultatul unei p.reconcepute (de':;;]
tu ai parut, intr-un fetl, ,a fi sigur de lucrurile pe care le sustii) ; tu ai
fost condus, imi spui tu, de singura dorinta, aceea de a cunoa'$te ,ade-
varul. De aceea, ma ocupa cu de subiectul c'ercoetarilor tale.
Vreau, insa, ca acest prieten sa ascu1te discutiile noastre, pentru ca
mi se pare ca$i el ar,e parere putin asemanatoare cu a 'ta. De aceea,
eu vreau sa ma adre,sez voua, am,indurora, discursul meu. Ce.ea ce
spune pentru tine, cel care ginde$tia:!?a, sint vallabi1e pentru e1.
daca socote$tica este bine sa vorbim cum se cuv;ine despre aceste
problem,e de ordinsuperior, sa-mi raspunzi 1a fieoare din intrebarile
oe-ti pune. A!?a se va face ca tu vei afla ad,evaru:l, iar eu vor-
bi zadarnic inaintea ta.
V a 11 e ti i a u 1: Sint gata sa fac oeea ce ai zis, de aoeea, spu-
ne-mi deschis ceeace caeste stare sa mafaca sa inteleg aceste
DESPRE LIBER'uL A.RBITRU
217
probiJ.eme de ordin superior. N-am intentia lnving mod necinstit ..
ci sa modcinstit adevaruJ, de aceea, te rbg sa-ti continui
discursul.
Despre Dumnezeu despre materie

r t d u Aratindu-ti urmarile pareriicesustii, socotesc ca'
fi de acord. ca. e5te imposi.bil 5a existe deodata doua principii ne-
create, ca mod neces,arirebuie sa afirmam (existenta) unuia din doua
Iucruri: sau ca Dumnezeu este separat de materie sau ca, din conira,.
formeaza parte a ei.
Daca accepta cineva ideeaca Dumnezeu este nedespartit (de ma-
terie), va trebui sa spuna ca cele doua entitati - Dumnezeu-materie, -
intr-o atare Iegatura., incit una este partea celeilallte; ca sint
doua entitati necreate, ci 5ingura rea:lHate aIcatuita din parti dHerite ..
Pe om, care are diferite membre, nu-I impartim mai mu1te fiinte cre-
ate. Or, daca zicem ca omuJ e5te fiinta creata, fiinta aare trage-
originea de la Dumnez'eu, iar Dumnezeu este 5epar,at dIe m,aterie, va
trebui 5a spunem ca exi5ta doar singura rea1itate neareata. Dar daca,
va zice ca ,este sepoarat de ea, trebui sa. spuna caexi'sta ceva
intre materie, cev,a care marcheaza separarea lor, pentru ca este
imposibiI sa zicem ca lucru este s'eparat de alltul, daca exista
a1 treii1ea care sa marchez,e aceasta separare. Aceasia demonstratie
are va10are doar inacest caz,ci ciIl!d se vorbe:$te de lucruri mult mai
numeroase. Rationamentul pe care !l-am facut pentru doua (lucruri).
necreate aravea, mod necesar, aceea:;;i va,loare dacas-ar vorbi de
trei.
Din cele afirmat'e mai inaInte rezu1ta urmatoarea concluz,ie: fie ca,
ce1e doua entitati sint separate, fi.e ca sint unite intre ele. 1nsa, daca
cineva va zice ca sint unite, va ajunge laace.la$i rationament formulai
1a inceput; daca va zice, insa, ca sint separate, va trebui sa accepte
care 1e separa.

esteexc1us sa sustina cineva legatura cu principiile necreate,.
ca potrivita a treia parere, anume ca Dumnezeu 'este nici separat
de materie, nici unit .C11 ea, ci m,ai degraba, ca este materie ca
tr-un 10c ca materia este Dumnezeu.
Dar, daca zicem ca materia este locullui Dumnezeu, atunci trebuie
sa spunem ca mat'eria 11 cuprinde ci.rcumscr,ie,ca Dumneieu se
'218
METODIU DE OLIMP
indreapta spre degradare odata cu aceasta, pentru ca nu se poate ex-
.clude de ,la aceste schimbari odata ce aceea care se este pur-
tata toate sensuri1e. Mai mult, trebuie sa acceptam ideea ca Dumne-
:zeu s-a gasit cindva intr-un cadru rau, atunci cind era neorga-
nizata elementele ,ei dezordine. Eu mai pune '0 intrebare: oare,
Dumnezeu se afla toata materia sau numai una din parti1e ei ? Daca
vrei sa zici ca se af;la intr-una din partile materiei, trebuie sa accepti
ideea ca Cel extraordinar de mare, este mai mic decit materia, pen-
.tru ca (doar) parte a ei cuprinde intregime ; daca, pe de a1ta par-
te, vrei sa zici ca se afla toata materia, spune cum a organizat-o!
Pentru ca acest caz, este necesar sa vorbim sau de a lui
Dumnezeu - prin retragerea Lui d'in mater'ia pe care a organizat-o, sau
.sa zicem ca Dumnezeu, raminind intreaga materie, odata cu organi-
zarea materiei s-a :pe Sine, neavind un 10c care sa se
retraga.
Mai departe, daca va zice cineva ca materia este Dumnezeu, va
.trebui .sa spuna. cum: pT'ecum vietati1e aer s'au preCUm apa pamint.
Daca va zic'e ca materia se afla Dumnezeu intocmai cum se afla pa-
aer, mod necesar va trebui sa spuna ca Dumnezeu este im-
partitdupa cele din Daca va zice ca materia este Dumnezeu ca
..apa pamint, - dat fiind ca materia a fost cindva dezordine
fara podoaba pe deasupra ,ca ,are ea principiul raului, mod nece-
:sar va trebui sa s:puna ca Dumnezeu este rec'eptacolUil celor dezor-
dine relelor. Or, aceste afirmatii, dep'arte de a fi mai fericite,
mii .se ,a fi foa:rile .T,iISJcame. P,riJl1 urm1a.re,d6loa Ipe oaJle r'ationala
fi ajuns concluzia ca m,ateri'a celor create este necreata, fi putut
tine un intreg discurs, fi demonstrat contrarul, anume ca este im-
posibi1 ca ea sa fie necreata; dar, pentru ca tu spui ca originea
.te-a condus Ia asemenea ipoteza, de aceea cred ca trebuie sa trecem
la examinarea acestui aspect. modull care se nasc reIele,
va trebui sa respingem parerea ca Dumnezeueste autoru1 reIe
'
Ior fap-
.tu1 ca eIe ,au materie.

tu zici ca materie fara forma a existat deodata cu Dum-
ca din ea a p.Iasmuit lumea ?
V a e t a u 1: cred.
r t d u Deci, daca materi.a fara forma a fost facuta lume
<le Dumnezeu, iar lume sint anumit'e oa.litati inseamna ca
Dumnezeu este creatorul
Va 1 e!tl t a u il: este.
DESPRE LffiERUL ARBITRU
219
r t d u 11: Dar pentru ca te-amauzit mai inainte zicind ca
este imposibil ca ceva sa vina din neant, raspunde-mI 1,a intrebare: nu
se pareca 1umii nu d!in precedente ma-
teriei)
V a 1 e n rI: n a n u1: Ba da.
r t d u 1: ca sint ceva definit de substante1e

V a 1 e n t n a n u :l: Exact.
r t d u urmare, daca Dumnezeu Ill-a Hicut ca1itatile
din precedente, daca ele nu din substante ele insele nu
.sint substante, trebuie sa spunemca ele au fost create de Dumnezeu din
nimic. ca mi se pare ca exagerezi cind zici ca nu putem crede ca
Dumnezeu a creat cevadin neant. Asculta ce-ti spun: oa-
meni printre care fac cite ceva din nimic, se pare ca lucrarea
J.ors'e f,aceasupflaa Sa de exemplu pe arh.1teqi: ei constru-
iesc fara a le face din aIlte temple. Dar daca, pentru faptul
ca se servesc de materiale, tu crezi fac aceste opere din ce1e ceexIs-
ta, rationamentu:l tau, pentru nu materialele fac ora'!;;ul
sau temp1ele, care valorifica Cit despre acest
el nu vine de la un deja existent materiale, ci
de la IQ afa.ra nar vei ca din
scoate pe care materia1lelor. Dar, pare-
rea mea, unui om nu se din altu1 preexistent.
Caci nu este posibil sa ne inchipuim ca exista ca realitate
sine; el este aceIe care sa se adauge la existenta
cind se anumitor substante. OmUil va exista chiar fara
de a clQnstrui, insa acela nu Va exista daca mai inainle n-aexis-
tat un om. Trebuie, deci, sa spunem se nasc om din
nimic daca am demonstrat ca se intimpHi cazu1 oamenilor,
de ce Isa nu se cuvina sa spunem Dumnezeu poate sa .creeze din
neant nu numai substantele.

Dar pentru ca dorinta ta este sa afH care este originea rele10r,
,la acest subiect pune intrebare: dupa tine, relele sint
substante sau ale substante10r
Va 1 e n t n a n u 1: Cred ca este corect sa spunem ca sint insu-
ale substa:nteloil'.
r t d u : materia era (la ,inceput) fara forma fara insu-

220
METODIU DE OLIMP
Va 1 e t n a u 1: Eu am presupus m-am exprimat
meu.
r t d u 1: Prin urmare, daca rellele sint ,a,le
telor materi,a a fost la inceput Hira Dumrnezeu, precum tu
ai afirmat, a facut Dumnez,eueste creatofUIl al relelor. Ast-
fel, daca nici a$a nu este posibil sa spunem ca nu este Dumnezeu cauza
re
1
1e10r, mi se pare d,e prisos sa-idam ca ajutor materia. ceva de spus
in 1egatura cu acestea? Te rog, spu'l1e ! Daca un dulh de cearta ar dirija
discutia noastra, n-a,;; crede necesar sa reJuam problema re1e,lor. Dar
pentru ca exami'l1am problema mai degraba spirit prietenesc
spre reciproc, sint de acord sa re1uam acest subiect.
Va 1 e t n a u 1: Socotesc ca demu;lt sint cunoscute gindu-
rile oareanima discursurHe me1e. Eu nu vreauca de dragul vic-
toriei sa triumfe minciurna, ci, din contra, doresc sa fie aratat adeva-
rul dupa cercetare amanurntita. -Cit despre tine, i$tiU precis tu ai
astfel de intentie. urmare, oricare ,ar mijlocUil ,princare
ca sa descoperi adevarul, nu te teme d,e a-l fo[osi. Aratlnd ceea ce
este bine, iti va fo10si atit tie, cH mie, l>egatura cu ce1e
pe oare nu 1e $tiu.
r t d u 1: Eu nu cred ,ca rele1e sint substante, d,ar pentru ca
se 1eaga de substante $i pentru tu, prietene, zici ca rele1e sint sub-
stante, se cuvine sa vorbim despre prob1emasubstantei. Crezi ca sub-
sta'l1ta este cevacorporall ?
Va 1 e t n ia n u 1: cred.
r t d u 1: ca ceea oe este exista sine
fara a fi nevoie de cineva de :la oare primeasca existenta?
Va 1 e t a u 1: Da.
r t d u ,1 : Crezi ca re1e1e sint 1ucrarile cuiv,a?
Va 1 e n t ,a u 1: Cred.
r t d u 1: ca lucrarile prind viata cind exista cel care
lucreaza?
Va 1 e n t n a u 1: Da.
rt d xu 1: Iar daca nu exista fiinte 1ucratoare nu va exista
nici 1ncrarea?
Va 1 e n t n ,a u 1: A$a, n-ar exista.
r t d u 1: urmare, daca substanta este d'e natura corpo-
natura corpora1a n-are nevoie primi existentade Ila ci'l1eva,
iar re1ele sint lncrarile cuiva Jucrarile au ,nevoie de pentru ca
e1e sa se sa v1na la existenta, relele sint substante. Pentru
ca, daca re1lele sint substante, iar omorul este un rau, omoru,l va fi
substanta; or, (daca) omorul este lncrarea cuiva, omorul nu este osub-
DESPRE LIBERUL ARBITRU
221
stanta. Probabil veiz'ice ca ce.l care savir!;ie!;ite (raul) este substanta.
Sint de aoord cu tine. e:Slte om pentru ca esIteom, el este
(!;ii ca atare substanta este principiul,re1elor). Dar uciderea
pe care savir$e$te nu e5'te subst,anta, ci un fel de lucrare a substan-
tei. De aceea' zicem ca omullpoate fi rau din cauza ce a
savir,$it, poate fi !;ii din cauza binelu'i pe care-l f,ace. AsHel, se dau
substantei aceste insu!;iiri dupa au 'loc ea!;ii care, to-
tU$i, itlU sint ea
Intr-,adevar, substanfa nu' este nici ucidere, nicI adulter, nici unul
dintre celelalte rele. La fel cum dascaluluI i se zice pentru ca das-
retorn1ui se zice retor pentru ca 'Praotica retorica medicu-
iui medlj,c ca: praatica medic,inra, d,eoi Inici retorica,
nu' subslanta,ci fi.ecare dinaceste mes,erii
d,enumirea sa de cele ce fara ca 'sa fie vreuna s'au
alta dintre ele, fel mi separe ca substanta ia numele d,e 1a aceste
rele, oare par sa' existe fara ca, sa fi.e vreuna sau alta dintree1e;
Deci, daca ca cineva este rau din cauza facute oameni-
sau pentru cele 1a care i-a indemnat sa le faca, aminte ca ceea ce
face cineva nu este ident:ic cu eIl !;ii ca fiecar,e este calificat dupa
fapta sa;;i este numit tau. Caci daca vom zice omu1 este ceea ce face,
va trebui sa spunem cel ce comite ucidefii, adu:Here, furturi toate
cele1a1te fapte as,emanatoare, el insuI;;i este aceste rele. Daca aceste rele
prirnd v,iatac'iIndsH1I1: j,aIr cind nu sint savit$ite inoeteaza de a
mai exista, inseamna ca e1e de 1a oameni, oamenii sint autorii aces-
tora, ei sint cauza existentei disparitiei (rele10r). Zicind ca re1e1e sint
creatia oamenilor, ,ace$tia sint rai din ceea ce fac, iar nu firea 10r.
urmare, spuneamca fapt din cele savir;;ite cadrul mate-
ria,l fi rau,dar ca raul ,este tot una cu substanta, dupa cum
medicul l!;ii ia numele de 1a medicina. daca este caracterizat cineva
a fi rau din ce1e cesavir$e!;ite, ace1a' are un inceputal rautatii sale, iar
reilele au inceput pentru ca au fost savir;;ite de el.
t e r 1 c u t r u Prietene, socotesc ca rationamentul expus:
este destul de bine (gindit) : mi s-a parut ca ai tras bine concluziile din
pr'emiseIle puse de prietenul nostru. Intr-adevar, materia fiind fara insu-
.iar Dumnezeu fiind autorul insu!;iirilor, relele fiind ele insu$iri,
inseamna ca Dumnezeu este autorul Dar, daca fata de cele zis,e
de el rationamentul tau este just, ceea ce ma prive;;te, mi se pare
sa spunem ca materia est'e ,fara insu!;iiri. Nu se poate spune des-
pre substanta oarecare caeste nira ]nsu$iri. Dealtfel, ,a
222
METODIU DE OLIMP
este nira vreo inseamna a indica ei, pentru ca
spunind ce fel se prezinta materia, spunem un fe1 de (a ei).
Rei.a, deci, pentru mine, daca consideri ca este bine, discursul tau de
1a inceput. Eu socotesc ca materia poseda ei, fara Ca eIe sa
fi avu,t incepl1t, zic ca rel,ejle mate.ria pentru ca
Dumnezeu sa nu fie raspunzator de elle materia .sa fie cauza Ior, a
tuturor.
r t d u 1: Aprob intentia ta, prietene, laud ze1u,1 pe care-l
pui in aceasta discutie. Se cuvine,insa, ca fiecare din cei care doresc
sa se instruiasca sa nu arunce vor,be,1e ,la ci sa le faca
preaIabil minutios, pentru ca cumva intrebare
care de la premisa sa induca ineroare pe interIocu-
torulsau sa nu convinga pealsculltatori se
preteaza a fi spus.
Cind se f'acec'oredl:, se produoeun lucrudin doua: fie
ca intenlocutorul apuca pe drumul cel drept, fie ca este convins sa IIlU
mai spuna lucruri zadarnice.

Socotesc ca n-ai avut dreptate cindai spus ca materia poseda
de 'la inceput. Daca ar fi Dumnezeu '811 cui autor este Sa
vorbim de substante sa zioemca eleau de afir-
mind ca ,eIe au d,e :prisos sa
spunem ca Dumnezeu este autorul 10r. Dar, pentru a nu parea sa-mi tin
mie te Intreba tu sa-mi raspunzi numaidecit. ce fel
zici ca Dumnezeu este cre.ator '? Oare, sensu,1 ca a schimbat sub-
inoeea n-au fost m,ai inainte' s.au in sensl1lca, ,pastrind ac'esrte
oa mai .inainte, a s'chimbat [or ?
n te r 11 c u t r u 1: Nu cred a avut 110c a sub-
stante'lor. astfel de afirmatie mi se pare absurda, dar eu zic ca a exis-
tat schimbare a felul ,acesta zic eu ca Dumnezeu este
creator. du:pa cum atunci cind zicem ca casa a fost facuta din
pietre nu inteIegem ca ,pietreIe devenite casa nu mai sint pietre prin
substanta lor, la fel cred ca Dumlllezeu ,conservind substanta a insotit
un fel de sch,imbare a ei. fe1ul acesta, dupa parerea mea,
s-a produs crearea lumii de,catre Dumnezeu.
r t od u 11: Pentru' ca tu afirmi ca Dumnezeu a operat oare-
car,e schimbare raspunde-m'i pe scurt ti se
pare tie ca reIe,le sint ale substantei ?
t e r 11 c u t r u 1: se pare.
r t d u 1: au fost totdeauna materie sau existen-
ta lor ,are inceput
DESPRE LIBERUL ARBITRU
223
t e r 1 ,c u t r u 11: Se spune ca aceste exista ,deodata
cu materia, fara sa fi avut inceput.
r t d u 1: Spui apoi ca Dumnezeu a efectuat oarecare
schimbare a
te r 1 c u t r u 11: Perfect.
1ft do u 11 : bime sau mai rau
te r c ut r u 1: Cred ca bine.

r t d u 1: urmare, d,aca reIeIe sint ale materiei
daca Dumnezeu a schimbat mai bine acesteia, este nece-
sar sa aflam de unde reIe1e. zicem ca n-au ramas ca
la inceput. Tu presupui f,ie ca au d,evenit rele urma scMmbarii
de Dumnezeu incazu1acesta Dumnezeu va fi c,auza reIelor, fie ca
Dumnezeu Ill-a schimbat bine rele, ci numai pe ceIe indife-
care au tos1t -nu-i - ve'derea ,bunei rInduiri a
universu1ui ?
te r 1 c ut r u 1: ,am gindit.
r rt d u 1: Dar ,cum ca Dumnez,eu a Iasat a$acum
erau insu.<>irile elem'enteIor rele Oare, putea sa le faca sa dispara
ll-a voit sau ll-a ,avut puterea sa faca 'a'ceasta Daca zici ca putea .ca
ll-a trebuie,in mod necesar, sa spunem ,ca este cauza 10r.
Aceasta inseamna ca putea sa faca sa nuexiste releIe le-a lasat ca
mai inainte, mai a'les atunci c'ind pornise sa organizeze materia. Daca
nu L-ar fi interesat materia, ll-ar fi fost facut responsabil ca a ramas

dar pentru ca a organizat parte a ,a Hisat pe alta precum era.
atunci cind de ,asemenea, 5-0 ,schimbe mai mi se pare co-
rect sa-L pentru ca partea cea rea este nenorocirepentru
partea pe care a organizat-o. Pe deasupra, cred ca a fost :nedrept fata de
aceasta ,a doua parte, pentru ca partea din materie pe care a organizat-o-
sufera prezent de pe urma celei reIe.Caci, daca examinam Iucrurile
minutios, vom gasi ca materia este astazi intr-o stare decazuta de-
dezordinea ei primara. Inainte ,ca elementeIe ei sa fi.e separate, ea
posibilitateasa fie insensibi1a la iata ca acum fiecare dintre
partHe ei sensibillitate fata de rele. Sa Iuam ca exemplu
omul. lnainte d,e ,a fi fost ,d,e a fid,ev,enit fiinta vrie
6fJta Crea,tomlUJi, nu era expus Il'1IaItur,a sa ni,c'i unui,a dintre rele, darr.
odata ce Dumnezeu I-a facut sa existe, omul a dobindit facultatea de
a s'imti raurl ,oar'e sle apropxie de e1. Exact ti,ne, Dumnezeu
a facut pentru imbunatatirea materiei, s-a intors detrimentu1 ei. Iar
daca, din contra, vei zice ca reIeIe ll-au incetat pentru ca Dumnezeu n-a
224
METODIU DE OLIMP
putut sa 1e suprime, vei spune ca Dumnezeu este Or, a fi
s-ar fie faptului ca este s1ab din fire, fie ca se teme
de cineva precum. de stapin. Daca indrazne\,5ti sa afirmi ca Dum-
nezeu este s,1abdin fire, cred ca mintuirea ta este iar daca
zici ca se teme de fiinta vei susiine ca re1ele sint snperi-
oare 1ui Dumnezen, pentru ca au biruit Sa. Dar a spune acestea
despre Dumnezeu mi se pare nesal;>uit. Atunc'i de ce aceste re1e nu sint
e1e .inse1e Dumnezeu? Dupa tine, e1e sa Invinga pe -Dumnezeu, iar
noi numim Dumnezeu pe Ce1 ce areputere peste tot.

vrea sa :;;tiu pe scurt ce ginde:;;ti tu despre materie. Spune-mi,
materia este simp1a sau compusa? Diversitatea create ma
face sa pun astf.e1 de intrebare acest discurs, caci, daca materiaa
simp1a iar 1umea este d,in substante diferite
amestecate, este sa fi. di:n materie, pentru ca este. im-
Ca substante1e aiba intr-un unic element
simp1u; un e1ement presupune un amestec de m,ai multe e1e-
mente simp1e. Daca, dJn contra, vei spune ca materia este ,compusa, tu
v.ei zi,ce, cazul, ca ea este din e1ementeile simple. daca
eqa compusa din e1emente simple, a zi care aceste e1e-
mente simp1e existau prin e1e insele. Din s-a
m,ateria. Aceasta inseamna ca materia a avut un inceput. Daca. materia
este daca est'e a,1catuit dine1emente
silnp1e, a zi care materia n-a existat, adica. n-a existat inainte
'Ca elementele simpo1e sa se uneasca. daca a care materia
n-a existat, dar n-a un timp care ceea ce ,este necreat sa. nu exis-
te, inseamna ca materia nu este necreata. Au existat mai multe e1e-
mente necreate. Nu ti se pareca nici una dlintre fiintele existente. nu
este cu sine insa:;;i ?
n t e r 1 c u t r u 1: Ba da.
rt d u 1 : Oare, apa este ?
e r 1 c u t r u 1: Desigur.
r t d u 1: Dar intunericu.l fata d-e lumina, ca1dura fata de frig,
umezeala fata de uscat?
n t e r 1 c u t r u 1: cred.
r t d u 1: Prirn urmare, daca. rnlmlC din ceea ce exista nu se
opune na,tura. se inseamna ca nu este
de singura materie, macar de unei singure materii.
Vreau sa te mai i'11treb ceva Crezi partile unui e1ement nu
5e distrug reciproc?
DESPRE LmERUL
225
1 50 ti t r u 1: Cred.
r t d u 1: ca focul apa sint parti aQe materiei, ca ce-
lela1te eiemente?
s t t r u 1: Da.
r t d u 1: Atunci nu ti se pare apa foc.u} intu-
nericUil de Nu intimrpla 1a fett celela1te
elemente care se aseamana cu acestea ?
n s t t r u 1: Ba da.
r t d u 1: Prin urmare, daca principiu) partile unui eile-
ment nu se nimicesc intre ele, faptul, insa, aceste elemente se distrug
intre ele, face sa credem ca nu S1[1t parti ale ellement, in-
seamna ca nu sint dintr-o singura materie. Dar nici ,aceste elemente nu
sint materia pentru ca Il'lJimio din ceea ce exista nu se ,pe sine
insu!;>i, cum am vazut cazul celor contr,arii. Nimio, intr-adevar,
nu se opune sie-5i; faptul de a se opune lucruri diferitesta natura
contrariilor. Albul, de nu se opune sie-5i, se spune ca se opune
negrului; la fel!;>i lumina nu se opune sie!;ii, ci face aceasta fata de in-
tuneric toate celela11e fel. Deci, daca ar exista singura materie,
eoa n-ar astfel opozitie cu ea Aceasta natura a contrariilor
demonstreaza ca ma'teria nu exi'sta (din veci, necreata). Dar, deoarece
cred ca tu e!;>ti dispus sa cercetezi orjginea raului, socotesc ca este
bine sa incetam a discuta 'aceasta chestiune a materiei.

Trebuie sa ajungem sa exammam originearelelor !;ii mod necesar
sa ,cerce,tam de V1in (oare domnesc) oameni. Sint
forme sauparti ale raului Daca vrei sa spui sint forme ale aceluia,
se cuv,ine sa cercetam acestea prism,a raportulni dintre gen !;ii spe-
cie. De exemplu, genul celor insufletite este specii, adica oameni
cele asemenea lor. zicemca genul exista specii, ca este
ceva deosebit, care ex!ista sine, ,alaturi de specii. Or, acela'!;>i lucru
trebui,e sa afirmam despre rau. daca este a!;>a ceva, inseamna ca
este ceva creat, pentru ca formele sa'le sint create, ca d,e exemplu uci-
derea,adulter.u} ,celelalte rele asemanatoare. Daca, din contra,
ca aceste rele sa fie parti ale raului, fiindca ,ace}.ea sint create, t'!,ebuie
sa spunem acesta este creat. Caci, despre lucrurile alecaror parti
s1nt ,create, trebuie sa spunem mod neces,ar ca$i ele S1\11t create, pen-
trn ,ca :tot.a;ltta1ea este compusa din partiilesaJe. Ma;j bine zis,
nu va existain absenta partilor, timp ce partile exista, de!;>i tota-
litatea printre lucrurile care exista nu este unul din ale
carui parti un,a sa fie creata alta, contra, ne,creata, de!;>i a$ zice ca
13 - SfintuJ Grigorie TaumaturguI
226 METODIU DE OLIMP
a fost timp care raula exist'at fara sa fie Intreg, adica inainte ca
Dumnezeu sa fi organizat materia. EJ devine intreg momentul creatiei
omului de catre Dumnezeu, ca omul este creatorul partilor rau-
lui. Altfel spus, daca raul ar fi fost de 1a inceput Intreg, ar fi insemnat
ca Dumnezeu cre,atoruleste cauza (raului), da'r 6cest 1ucru nu mi se paTe
corect a afirma despre Dumnezeu. tu nu vrei sa una dintre
aceste doua exp1icatii, zicind ca rauil e'ste ,actiunea cuiva rau, dec'lari ca
raul este creat, pentru ca actiune,a oricarei fiinte are un inceput. Altfel
exiista chip sa iIIl oe raul. Ce actiune
celei oamenilor ? Clt despre cel ce acela nu
este prin firea sa, ci felul care f$i alegerea,pentru
el fapte care-i aduc ca1ificarea de(om) Bu am
aoeasta mai inainte discursu,l meu.

legatura cu aceasta problema socotesc ca ,am vorbit
destul. tu remaroat faptUl ,ca fiecare om ar,e obiceiu1
sa condamne pe altul, ,ca lIlum,ai examenul minutios al pro-
blemelor duce 'la formarea conv[lIlg.erilorclar,e.
Cu permis'iunea 1.a eu ,am sa-ti mai fac unele am sa t'e
intreb putine cu gindul ca adevaru'l se descoperi mai
de.s:igur, fara ca inr1.T1e
I
barHe s!a
tale. Daca fieoare noi ia partIe egaHi discutie adevaru1 trebuie
sa se descopere cum este. Adese,a, adevarul, in lipsa unui examen
logi,c, seascunde. sa ma intrebi tu, sa supui rationamentul
meu aiticii, pentru ca sa iasa sa acceptam ceea
ce se cuvine. spun cu toata sinoeritate:a: pune-mi intrebari te rog
cu toata staruinta sa 1e caci doresc sa trag ele un mare fo-
10s. precisa ma va f,ace sa ma adevaru1ui prd.n presu-
punere, ci printr-un studiu aprofundat. Hai, urmare, sa incepem.
- z!j,c'i ca es:te bulr1
- Da, zic ca este bUiJ1.
- fi bun inseamna a f:a'ce

rau, iar a-l face inseamna a


fi rau Dar raul despre care cum il intel,egi II identif!ici cu
uciderea,aduHerul celel,alte crime asemanatoare Sa,u il id,entifici
cu necazurile pe care dreptatea divina 1e aplica oelor care au avut cu-
rajul sacomita ,aceste crime, necazuri care seamana cu raul pentru cei
care 11e suporta, care sint pedepse ,a1e raului pe care ei
sa-l
- Daca te referi la prima varianta, afla ca eu sint de acord ca
Dumnezeu e.ste ciI"ea!torul ace'sItor fapte I1ele mi se pare nesabuinta a
DESPRE LIBERUL ARBITRU
221
le atribui ,lui Dumnezeu, pentru caautorii sint cei care au hotarit sa
1e faca. Daca, insa, te referi 'la pedepsele care de 1a Dumnezeu pen-
tru fapt,e1e re1e, atunci mai zic ca rajionamentu1 tau este rau, ci ca
este drept, pentru ca C'el rau Hicind cele rele, trebuie sa suporte pe
drept pedeapsa. Despre ceea ce este drept nimenti va zice ca este
rau, afara dOoar de ce1 care suporta pedeapsa. Eu zic ca pedrept su-
porta pedeapsa impusa de magistrati. Desigur, ei zice
niciodata ca pedeapsa este ceva bun, ci din contra, zice ca
ceva rau, pentru ca este propriu raunIccatorilor a socoti dreptate,a drept
nedr'eptate. zicem ca aoest lucru este rau, ba din contra, eu
zic caeste un 1ucru d.rept.
legatura cu ce1e ce ai zis 1a inceput, 1egatura cu originea re-
lelor am raspuns,deci, ca Dumnezeu nu este autorul 10r. Ce se pare
acum ca este rau1 Este substanta sau un accidental substantei
Daca zici ca este substanta, te dar daca zici ca este acci-
dent, eu cred ca a$a este.
t e r 1 c ,u t r u 1: Pentru ca tu vrei acum sa introduci dis-
tinctie 'lntrebaTea mea, cum zici ca acest rau este accident Care
esteautorul de unde vine Spune-mi acestea clar!
r t d u 1 : Ca nici una dintre forme,le rau1ui este sub-
stanta, am aratat maiinainte discursul meu cred ,ca iti
oeeace am spus cind am legat raul de 1ibera alegere a fiecaruia. Dar
pentruca tu vr,el acum siHi vorbesc despre rau, daca te inteleg bine,
inoepind de [a am sa-ti expun, pe imi este cu putinta., ,re-
zultatu1 investigatii10r me1e.

Mai zic ca este nimic rau natura sa, din contra,
lucrn este rau dupa modu1 care este folosit ... Adulteru1, de
desemneaza unele legl:ituri nepermise intre barbat$i femeie,insa,
daca cineva are i1egaturi cu femeia sa pentru a avea ,copii, vederea
perpetuarii neamu1ui,aceste relatii sint ceva bun. Face fapta rea acela
care relatiHe legitime cu sotia sa pentru a murdari culcu$
strain: relatiile sint dar situatia care au 10c este d,efel
urmare, relatiile privite separat de sitnatia
care au 100 sint ceva rau ele devin relecind situatia reclama
ca atare. La feI este cu bunurilor ace,asta devine
fapta buna sau r,ea dupa fe1u1 incare aceste bunuri sint Daca
posesoru1 vre<a sa 1e imparta semenilor sai, cel ce le ia face nimiC
rau dar daca le ia cineva impotriva vointei posesorului sau pe ascuns,
acela face fapta rea. (Fapta de) a 1ua bunurile altuia poate deci,
228 METODIU DE OLIMP
considerata doua feIuri: modul de a Iua este cel care fa:ce sa privim
aceasta fapta ca buna sau rea. Asemenea acestora, m,odul de a adora
suprema devine bun sau rau, dupa feIulin care este
Daca adora cineva pe adevaratul Dumnezeu, face fapta buna, dar,
daca, abandontndu-L pe Dumnezeu, cineva adora pe ce nu este
(Dumnezeu) vrea sa fie dat lemnu1ui pietrei cultul d,atorat unei fi-
inte supreme, aceIa face fapta rea. unul celala1t vor fi numite
totdeauna cult adus divinitatii, darfelul care este adus va schimba
natura lui. De asemeni, fap'tul de a face tablouri sau statui nu este un
Iucru rau, dar poate deveni rau prin feIul care este folosita aceasta
arta. Ill1tr-,a,devar, da,ca fa,ce Sltatuie forma d,e om, nu d,e dra-
gul artei, nici pentru ca portretllil altuia el vrea sa vada imaginea unui
ci pent.ruca vrea sa cinsteasca acest chip sa-1 invoce ca
face fapta rea. Deci, feIuJl de a ac1
,
ioi11Ja ce[ui
ce lucreaza fac din 'a'ceasta fapta fapta rea. tre,ee 1,a altceva.
privinta fi.eruIui, acesta poate fi cind bun, cind rau, dupa modul care
se Cel care nu se bine de el, adica spre folos, de
exemplu, nu fa,ce din el pIug pentru aara pamintuls.au oricare a1t
strument folositor care ar putea servi la pIantat sau la semanatul se-
minteIor, ci din contra, face sabii sulite cite alte arme nascocite
d,e oameni pentru a se bate, acela f.ace fapta rea. Despre acest rau
eu zic ca este de oameni pentru ca pe au-
pe aceia care Ie fac.

s t r u 1: Pentru ca ai vorbit despre reIe ai voit sa de-
cum se releIe, apoo ca sini ,aurtorii 10r, vrea
sa-ti pun din nou scurta lntrebare: sinea l,or gasesc oamenii .im-
pulsu1 de a folosi rau l-au primit de la sau este
alta fiinta care-i impinge spre eele reIe ?
r t d u Nu cred ca Dumnezeu a creat pe oameni, din
eu ca pJ1imulI om a fos,t pe sine, adi,ca ,Hber,
virtutea succesiunii, descendentii ,sai au libertate asemana-
toare. Deci, eu afirm ca omu1 a fost creat dar ca se supune cui
ii place. Dupa parerea mea, aceasta consta cel mai mare dar pe care
l-a primit de la Dumnezeu.
Toate ce
1
lelalte fiinte se supun poruncii divine ca unei necesitati.
Sa luam ca exemplu cerul: eI ,respecta porunc'a stapinului sau nu se
deplaseaza niciod,ata de la locul desemnat lui; lapoi soarele : eI savir-
mV;icarea fixata nu se abate din drumul san, ci se supune sta-
pinu1ui sau dintr-un de necesitate. Pamintul, la f,el, este supus legilor
DESPRE LIBERUL ARBITRU 229
care i-au fost fixate. felul celelalte creaturi 5e SUpU!Il in mod
necesar ,lor. Nici urua dintre ele nu poate face ,altoeva ,decit
lucrarea ,care a fost creata. D,inaceasta c,auza, nu 1e Hiudam
ca se supun stapinului nic'i una dintre ele !llU spera viitor
mai bun, pentruca observat, impotriva vointei ei, poruncile. Omu1
insa a primit put:e.rea de stapini firea se supune cui li place.
Eu zic ca ,acest dar i-a fost oferit omu1ui vederea obtinerii unor da-
ruri mai mari, anume a se fac:e vrednic sa primeasca d'in partea
Dumnezeu ceva plus fata de ceea ce ,are acum. Caci omul - zic
eu - IIl-Ia fost facut a$a dretrimentu1 sau, ci vedere>a unor daruri
mai Aceasta este sale. Daca fost creat
asemenea e1ementelor sau fiintelor care slujesc ilui Dumnezeu
tutea necesitatii, el ll-ar fi putut p.rimi rasp1ata merit'ata de propria sa
a1egere, ci ar fi fost ca un instrument mina creatorului ... , fi primit
pentru fapte1e sa1e repro$uri nedrept, pentru ca realitate a1tcineva
ar fi fost autorul 10r.
Omul ll-,ar fi tintit ceva mai bun pentru ca fi cunoscut nimic
altceva afara rostului fir,esc a'l existentei sale. urm,are, eu zic ca
vrind sa om, inzestratcu fii'Cultatea de a
bunurile superioa.re$i de a putea face oeea ce l-a
indemnat sa ,binele fara sa-1 lipseasca de liberul arbitru, ci
numai Ii!Ildiclndu-i ,aceastacale. a primit chi,ar porunca
lui sa faca el sa faca ceea ce vrea.
La fel icum un parinte indeamna fiuI1 sa studieze matematioa
acest scop ii arata ei, dar il tlasa d'cesta sa hoHirasca
daca studiaza sau nu, la fel cred ca procedeaza Dumnezeu indem-
nind pe om sa se supuna poruncilor Sa1e, dar nu-1 lipse$te pute.rea
de a hotari singu.r aceasta priv'ilIltfJ.. insu$i f,aptul ca
zeu indeamna, presupune ca vointa omului n-au fost supri-
mate. Apoi, daca Dumnezeu da porunca, face ,acest lu.cru pentruca
omu1 sa s,e bucure de bunuri super,ioar,e; a,ceasta este urmarea supu-
nerii sarle la porunca divina. P.rin urmaIe, Dumnezeu nu de
dragu1 de a suprima puterea pecare i-a dat-o omului, ci pentru a-ldarui
dupa ace'ea, pe drept, cu cev,a mai bun, aoest dar venind ca recom-
pentru supunerea sa fata de Dumnezeu, pentru omul s-a su-
pus atunci cind putea sa se supuna.
Pentru ca Dumnezeu facut dIaru1 Sau - ce consta nestrica-
ciunea -intr-un ohip :arbitrar. Daca acela car,e prIimea ac'est
dar nu fi avut atit posibilitatea de a se ,supune poruncii 1ui Dumnezeu,
dit$i pe aceea de a nu se supune, daru[ divin ar mai fi fost facut
16 - Sflntul Grigorie T,aumaturguI
230
METODIU DE OLIMP
corect, pentru Ca n-ar mai fi fost rasplatit mer.it. Ce deos,ebire ar mai
fi intre f,apte daca omul n-ar avea posibilitatea sa f,aca atlt binele, cH
rauQ '?
XVII
zic ca omul s-a nascut liber, ,ca raul n-a preexistat:;;i ca omul
n-a primit d,e la acesta puterea de a rele. Omul a avut de
la inceput puterea de a se supune s,au voii Dumnezeu. Aceasta
putere s,e numea liberul arbitru. Cum s-a na.s.cut raul '? lomul
primit de Dumnezeu porunci, nelmplinindu-le, sii-
riiul. Deci, riiul lnceput cu de poruncile
divine. se poate spune ca a existat dintotdeauna, pentru ca acela
care l-a savir:;;it are inceput. Vrei sa :;;tii unde se vorbe:;;te d'eaceasta
nesupunere? Despre ea se vorbe:;;te clar Sfinta Scriptura. eu zic
ca omul n-a fost inclinat de la inceput spre a:;;a ceva; sfatuHde cineva,
el a ajuns la aceasta nesupunere. Altfel, nus-ar fi aratat nesupus, pentru
ca deaceasta inclinare era straina natura sa. Deci, omul a fost invatat
de cineva sa se supuna voii Dumnezeu:;;i sa faca rauil, pentru ca
raul echivaIeaza cu nesupunerea fata de voi,a divina.
Cel ce I-a invatat aceasta a fost Ba'laurul, pe care I-a creat tot Dum-
nezeu. I-a invatat pe om raul pentruca ,a vrut sa-l indeparteze de Cel
Prea lnalt. daca vrei sa :;;tii cauza acestei actiuni, (aceasta) este invidia
fata de om. Daca vrei sa afli de unde vine a,ceasta invidie,afla ca ea vine
de la faptulca el s-a bucuratde aceea:;;icinste ca omul, omul
singura fost facut dupa ,chipul asemanarea Dumnezeu. Iar daca
zic'i ca aceasta Dumnezeu s-a facut autorull raului, nuai deIoc drep-
tate, pentru daca ar fi luat ceva din bunurile acelui,a ar fi ,dat omu-
atunoi cu adevarat Dumnezeu ar fi fost raspunzator de rau ; dar daca
l-a lasat pe acela precum era l-a fa,cut pe om precum a voit, vinovai
este pizma:;;ul. Daca cineva, avind doi sclavi, tine pe stareade
scIavie, iar pe altul il ridica starea de fiuadoptiv, apoi primul dintre
sclavi, devenind pizma::;;, 11 pe oel c'are ,a fosit as.tfel cinstit de sta-
sau, oare, va fi stapinul vinovat de a,ceasta fapta rea, ell care n-a
luat nimic de :la ace[,a n-a dat nimic acestuia ,de ,la aceIa?

ma vei inireba : de unde vine care se nume:;;te diavol,
daca era rau, cuno:;;tea raul'? Iata ,la aceasta intrebare raspuns
bun : diavolul a cunoscut din opreli:;;tea formulata de Dumnezeu ca este
rea nesupunerea, de a,ce,ea a impins pe om ,la aceasta.
Sa presupunem ca exista du:;;manos care-:;;i ,ascunde planu-
rile, care vrea sa raspindeasca inascuns raul, d,ar nu cunoa:;;tein ce
DESPRE LIBERUL ARBITRU
fel va r,ealiza ,intentiile sa!Ie. afla un medi,c i-a facut cunoscut
prietenu1ui .sau - cel caruia acest voia sa-i faca rau - mijlo-
cul care ii va permite sa sebucure de sanatate deplina, prescriindu-i
pentru un timp saconsume sa se abti:na de a1tel,e.
indata ce acest aceasta recomandare, se
apropie deel aratindu-l-se prieten, pe medic zicindu-i ca
acelaa poruncit oeva vaHima sa faca contr,ariu1 a ceea
ce a prescri.s medicul. imprimindu-i incredere, paguba
a,ce[u.i om. mu ma,i :inairne modu:l de ,a raUll, ci inspi-
rat pentru ac'easta porunca medicului. situatie trebu,ie sa cre-
d,em ca a fost diavolul : ela fost la inceput d,ar nu
modul dea face raul, pentru ca la Jnceput nu era nici urn rau de ,la care
sa se inspire. aflat, insa, Dumrnezeu a dat omu!lui porunca ce-i
interzicea sa manince roadel:e unui anumit ,ca, eventualitatea
a\cesta nu as,cH1tadie sa moara. aed ca
runca ,a fost data fie perntru pomul nuera de folos omului, fie pentru
aceasta pianta era otravitoare aducatoarede moarte, cum s-a
$i intimplat. Pornind de }a aceasta opreli$te, e1 a convins pe oameni sa
calce porunoa lui Dumnezeu. inca undeera raul inaceasta
fapta, dar ,cind aauzit pe Dumnezeu mustrind pe om pentru ca a calcat
Sa c'ind a vazuitca 'est'e at.unci a
este raul, care vine dintr-o substantaanterioar,a, ci e urmare a
divine.
adresam repro$uri unni medic pentru a spus ce fel
putea un om sa se faca sanatos, pentru ca dU$manu1 celui bolnav nu
mai dinaimte im oe fel ii va fi posibil sa vatame pe acesta, dara in-
vatat ceea ce dorea din avertismentui1 medicului, ,ca,ci se cuvenea
ca medicul sa as'cunda remediul Poate ca fara su-
gestiile medicului ar fi facut a,cest indemn rau omul fara opreli$tea
divina ar fi fost amagit. zicem ca de$i diavd1ul era dU$man a,l omu-
lui, nu avea inca cuno$tinta raului; e1 a deprins ,aceasta din porunca
amenintarea Dumnezeu, oare a ,av,ertizat pe om ca dac'a va minca
dinacest pom, impotriva vointei Sa1e, e1 va pedepsit cu moartea. Daca
n-ar fi avertizat pe om dinainte ca vrea sa manince din
acest pom, poate ca el ar fi din acesta fara cu-
nO$tinta de cauza .ar fi murit, fie pentru ca nuera inca stare sa
suporte fructul acestui pom - CUm inca hranit cu lapte nu
poate mincaalimente tari - fie pentru ,ca luind ,din fructul acestui
pom impotriva Dumnezeu, diavolului s-ar fi realizat
acesta n-ar fi putut fi condamnat
232
METODIU DE OLIMP
Prin urmare, am zis rau
I
l are Imvidie ca imvidia
a fost cauz,atade cinstea superioara de care omul a fost
Rauil CO!l1lsrta incaIoarela poru,ncii Dum-
nezeu de om. Adesea, f,apta facuta este prin natura ei r,ea,
fiindc,a Dumnezeu vrea sa fie fa,cuta, ea devine rea. Cindva, Dum-
nezeu a poruncit poporuilui de demult sa intre pamintul
iar ac'esta s-a supus poruncii d,ivine ll-a vrut sa se bucure de pro-
misiune; mai tirziu, cind Dumnezeu interzis intrarea acest pa-
mint, intrind aco10 impotriva vointe-i divine, el a sulportat pedeapsa
dre,apta. Oe a,cee,a, z[oem dia,c'a ace'slt fapt e.slte rau iPTin natnra sa,
devine rau daca Dumnezeu nu vrea sa se intimp1e pe oameni
sa-1 faca. trebuie spus ca nesupunerea fata de Dumnezeu este
ceva rau, pentru c:a e1 a fost creat de Dumnez,eucu r,atiune. Iata de ce
eu zic ca e1 a fost pedepsit pe dr,ept, pentru ca Qidata cu ratiune de
catre Dummezeu cunoscind ca rau!lconsta nesupunere fata de voia
1ui Dumnezeu, e1 a indraznitsa-1 fa'ca. Eu zic ca nesupunerea este rau;
[l-Iam zilS ca diiavo1u
'
l Ia avutin s,a un d1eja
existemt, ci ca el a voit sa se intimp1e c'eva dintre fapteJe a,ccidentale.
de asemenea, ca omul este pedepsit pe drept pentru ceea
cea facut, caci din propria sa voimtae1 afla sau nuceea ce vrea, cacl
e1 are facultatea de a de a nu Urmeaza ca e1 poate sa faca
ceea ce vrea.

Prietene, pentru ca tu ca Dumnezeu nu est.e creatoru1 ran1ui
ca,din contra, rau1 este facut sub ihfluenta diavo1ului, de oamenii
care-l urmeaza care s-au supus vointei lui, motiv pentru care -
tu - ei vor fi pedepsiti pe drept, d,at fiindc:a putimd sa voia dia-
vo1ului, ei voiesc a1ceasta, te intre,b despre ,el, adica despre diavo1ul
l-a creat Dumnezeu sau timp ce nu era 1a inceput,
eI1 s-a 'indreptat spre rau Da'ca a fost nicut de voia lui Dum-
nezeu, nu secuvenea sa fie pedepsit, pentru ca se comporta dupa na-
tura sa, cum creaise Dumnezeu. Caci numai c'ei care 1ucreaza
impotrIva vointei dIvine - zicem ca pe buna dreptate - numai
aceia sint condamnati pentruca ei n-au ramas cum Dumnezeu voise
ca sa fie. Cind cineva a fost creat bun Dumnezeu dupa ce a para-
sit binele indreptat catre rau, e1 a fost atunci pedepsit pe
drept din cauza a ceea ce a indraznit sa fac'a. Despre faptu1 ca diavo
I
lu1
n-a fost cre.at d,e Dumrrrez,eu, ,eu am S'PUS ace:s,t lucru m\ai sus, c'ind
am zis ca invidia ,a fost pentru e1 oauza unei astfe1 de a1e.g
i
eri. Fiindca
tu ma rogi sa vorbesc, eu discursul meu. Eu zic ca diavolul
n-a fost prin natura sa fiinta necredincioasa 1ui Dumnezeu, ci putere
DESPRE LmERUL
233
Ooarecare serviciul bineIui. Insa cind a inceput sa invidieze, eI a de-
v'enit diavolI, din propria sa aI,egere ;incetind sa ,se mai supuna Iui Dum-
nezeu, ela incepUJt sa fie nesupu,s s,a ceea oe este impotriva lui
Od'ata ce a rpa.rasit biooI'e, el ,d,evenit - ,sa - un
revo1tat impotriva Dumnezeu. Eu gasesc un argument favoarea
mea, a mea - a ,ceIui ce, vorbesc intr-un cuvint sfintc'are il nu-
dez'ertor ((La porunca ,eII a u,cis pe revoItat
(Isaia 27, 1). Cu adevarat, Dumnezeu a ucis pe diavol, prfn
faptul ca a dat oamenilor, creaturi10r ;puterea de a-II caIca
pioioar'e. Sfinta nu [-,a,r fi .l'IevO!Itat dalca ar fi ramas
a$a cum fusese creat de Dumnezeu, daca n-rar fi trecut 1a ceeace nu
era, dupa c'e a abandonat ceea ,ce era. NumeIe de revoltatarata ca el nu
este acum aoeIa'$i Iucru cu ceea ce erra maiinainte. Pr'in a'ceastase
vede, de asemenea, ca eI nueste necrea't, caci, daca ar fifost necreat,
n-,ar fi d'in pro;prira sa lucru a f05,t
sibi1, pentru ca este acum rau, trebuie totu$i sa spunem ca a
a'ltad,alta un timpin ,aarediavo[uJ nuer,arau urmar,e, ca [au:I
apare lOa nefiind substanta, caci aceea$i natura (substanta) avind me-
nir,ea sa per,sev,ereze ceva, nu este cind buna, cind rea.
nac,a diavolul a1tfel a fostcreat de Dumnezeu din proprie
tiva eI s-a intors de 1a binespre rau, adica de Ia supunere la nesupunere,
spUcrI!e-mi: oa,re, a ca ,eI d,ev'eni a$as,au Daca a
$tiut acest Iu-cru dinainte, oe vina av,ea sa aiba diavo[u,I? Iar daca ll-a
$tiut cadiavolul se va ind'eparta de ceea ce este bine, Dumnezeu avea
sa fi.e sacotit responsabi1 pentruace,asta mai mult dectH ,atit, avea sa
fie socotit inferior paginilor.
Cred ca nu est.e potrivit sa zicem ca Dumnezeu ignoraceva, pentru
ca acest ,lucru este naturii divine. Dar de aici pina a-L face res-
ponsabil de rau, pentru ,ca, cunoscind viitorul, a pe diavol, mi se
p,are un lucru imposibil. Iata ratiunea pentru care Dumnezeu,
dinainte viitorul, I-a pe diavol. Dumnezeu, fiinta buna, ll-a voit ca
puterea binefaceri1e Sa,le sa ramina ascunse. a $tiut mai ca
diavolul va face rau, ca va face pe oameni sa pacatuiasca sa inc'aIce
poruncil,eSale, pentru ca inz'es,trati cu de iIJle-
gere. ne I-a creat pe diavol, pentru a f,ace mai tirziu cunoscuta
oameni1or muItimea SaIe, peIntruca amagiti, sa fie da-
ruiti cu ((iertarea gre$eliIor anterioare (Rom. 3, 25) sa nu staruie
rau pentru totdeauna, ca pedeapsa a ca nu L-au ascultat $i s-au
supus sdlavului creat.
Iata de ce, zic eu, a $tiut foarte bine ca va Dumne-
zeu a creat pe diavol pentru a arata oamenilor bunatatea Sa. Ca'ci daca
234
METODIU DE OLIMP
!Il-ar existat raul, nus-ar valoare,abiine[ui liberularpitru
ar fi fost luat omului, iaracesta n-ar fi;;tiut decit sa slu}easca supu-
ner,e .. Sflr
l
;;itul tuturor ar fi fost acela';;i pentru toti, pentru ca
ei n-ar m,ai fideliberat mod diferit oel oare esteasHizi rau ar fi pre-
tins a!cela;;i dar.

- biine, daca pentru a faoecunos!cuita bunMate,a naturii Sa[e ier-
tarea pacatelor, Dumnezeu, Care,c;;tia ca diavolul va deveni rau, a facut
ca diavolul sa vina pe lum'e, de oe dupa ce diavolul s-a aratat a fi rau
bunatatea Dumnezeu a fost d,e am,e,ni , nu l-a ucis ime-
diat, pentru ca multi oamerni sa rnu moara ?
- N-a fos,tceva imposibil pentru Dumnez'eu sa nimiceasca pe dia-
il1'iCi nu s-a bucur,at de oamerni
i
10r, pelI1Jtrru c'a, zio
eu, rnatura, Sa nu .permite al;;a ceva. nar, D:umnezeu n-ar fi fa,cut !IlimiO
deos,ebit daca ar fi nimicit Insu;;i pediavol, ocreatura mediocra, gata
oricind sa fie adusa la neexistenta. aceasta binefacere a Dum-
nezeu n-ar fost cunoscuta de oameni dupa aoeea, daca l-a.r fi ucis
-pe diavol de ,la inceput. Orice om, neavind sine insu:;;i dovada imper-
fectiu:nilj sale, ,s-ar s-,ar fi ar'ezut, intr-ulIlarnume fel,
r,ivall a[ Ilu:i Dum,nez'eu, egal cu De dLavoIulni J-a
neIini;;tit pentru ca toti oamernii trebuiau sa cunoasca Binele. ei
au triumfat lui, eicare fusesera altadatainvin;;i de el.
avut loc fapt m,are minunat, ca om credincios Dumnezeu,
vatind regulile luptei de la Dumrnezeu Insu;;i, l-,a invins pe diavol.
profesor, dupa oe observa cu toata atentia elevilor sai;;i dupa
cei-a invatat toate regulile luptei ce 1e-ar permite sa se masoare cu ri-
valii lor, ii trimite pa,lestra pentru a se lupta cu Le arata mo-
dul de a obtine victoria de a lupta pentru ea, le porunce!;;te sa se
ingrijeasca nicide viata 'lor, pentru a nuse r,etr,age acoperiti de
Cel care cu sfintenie porunci1e;;i lectiile profesorului, care duc
la victorie, triumfa asupra du;;marnului sau. Purtind vesel coroana, el
vine spre profesoruJ sau pent.ru a-i arata dovada muncii sale, victoria
repurtata asupra du;;m,anUilui. Batut invins, el ,este pe buna dreptale
acoperit de pentru ca n-a .suportat rigorile luptei. Astfel, cred ca
ce a invatat pe oameni prin poruncile Sale cum sa
se lupte cudu;;manullor, lauda pe invingator pentru ca n-a d,at de ru;;ine
invataturi,le bunului sau profesor; dar, daca vreunul se bate cru dia-
volul neluind aminte la poruncile Dumnezeu, la metod,a care duce la
victorie, aoel,a este numaidecit Pu.s 1a pamint. Un astfel de om este con-
damnat pentru ca n-a facut acelea;;i eforturi ca semernul sau.
DESPRE LIBERUL ARBITRU
235
De aceea, am zis, diavolul a fost lasat lume ca sa se lupte cu uce
nicii lui intocmai ca intr-o palestra. rnvins de ei, e.l cade pen
truca slava vechii sale victorii sa fie nimicitaacum de catre oameni.
CacI e1 este ca1cat acum de picioare intins mort, invins de spe
ranta dupa mai bine. Dar aici sa terminam discutia a.supra problemei
raului.

Eu sa revenim ,asupra mat,eri,ei te rog sa. re-
luam legaturacua,ce:st subiect; arata-mid,ece lea exista
acum, c'indea nu ,exista mai Ca,cI,daca materia n-a Icoexis-
tat cu Dumnezeu,de ce a aduIca
- da seama .legatura cu voint,a divina, se pare un 1ucru
posibil de prisos pentru om, dat ca nu putem spune nici care
sint ginduriile celui mai apropiat semen al nostru. Dar, pentruca Domnu1
universului ,a aratat dragoste fata de oameni, pe care vedem la
tot pasul, marturisi deschis ceea ce cred ca :;;tiu. Eu ca Dumnezeu
a avut motiv'e CI(lire L-'au facut sa creez'e lumea ; int.ii, pentru nu
trebuia sa lase inactiva puterea Sa; doi:lea rind, pentru ca nu se
cuvenea ca naturla Sa, buna dupa fire, sa ramina fara folos; multe alte
motive. Astfel, daca cineva, cunoscind muzicii, a:1e medicineIsau
alearhitecturii nu 1e concretizeaza fapta, pare cale detine zadar ;
nu se bucura nici el de ceea ce cUlIloa:;;te, nici altora nu 1e face cunoscute
sale. Este asemenea celuice :;;tie nici ilucrurile elemen-
tare, din moment ce :;;tiinta ramineinactiva, caci priD. exercitiu se fao
cunoscute cuno:;;tinte1e cuiv,a sa zicem a:;;a, existenta. fe'l se
intimpla cu cineva care este bun : cui sa faca bine, zadar
est1e bun. Bunatatea naturii sale este una din caHtatile care privesc pe
semenul sau; ,daca nu exista nimeni pe sa-l serveasca aceasta bu
natate, aceasta nu v,a mai fi bunatate, ascunsa fiind ce1 care poseda,
care singur, pentru ca abso1ut nimenI n-are nevoie de e,a.
Dar, daca exista persoane sa poata fa,ce un serviciu, atunci
numaideclt ce1 daruit cu astfe1 de natura poate manifesta. Acela:;;I
lucru trebuie spus:;;i Dumnezeu. Avind toata cuno:;;tinta, dar ne-
creind nim.ic,ar fi parut ca zadar areace1asta fiind ca n-ar
fost nim,eni caruia sa arate ca oare.
Iata de ce, zic eu, ,a facut lucrarea Sa : a voit sa-:;;i manifeste :;;tiinta
Sa lucrarile S,ale, caci :;;tiinta singura, fara a se arata lucrari, ,ar fi
fost de prisos pentru numnezeu. ramine astf.e1 ar fi fos,t fara folos m,ai
Es,te nepuIsain ,apHoare bu-
natate lipsa ulJ10r fiinte care sa aiba nevoie de ea. neaceea, bun
236
METODIU DE OLIMP
a crea.1: fHnt,eIe cere illU existIau. Mai iilltii, EJ la buna-
tatea Sa (este propriu illaturii prea bune de a da 1a ceea ce
existat niciodata.) apoi a manifestat-o prin promisiunea bunurilor
superioare, pe care le-a oferit ceIor pe care i-a
le-a dat doar ex,istenta, ci bucuria bunurilor superioare, ara-
tlndu-!?i Ln feIu,l acesta care este se arata a fi bun
tocmai pentru caexista fiinte care au nevoie de Daca Dumnezeu n-ar
fi creat lumea, Dumnezeu ar fi fost necunoscut, pentru ca n-ar fi existat
fiintele care sa.-L De aceea, voind sa se cunoscut dorind
sa <arate ca exista, a creat lumea. Restul universului, eu zic ca a fost
creat pentru om, pentru furniza ceea ce-i era neoosar omul pentru
Dumnezeu pentru a slavi pe stapinul sau a raspindi peste 00-
le1alte creaturi primit de 1a Dumnezeu. Eu zic ca 'inaIinte ca Dum-
nezeu sa creeze aoeasta lume, se pe oare
avea sa le faca, pentru ca ll-a f.ost niciodata ci a Iucrat cu
cugetul, frumusetea Iucrari10r Sale).
pe c'are Dumnezeu poseda I-ca fost n1c:i.odi6ta inutHa, ci
a puIs-o Iaplicare de 1a inceput. Deasemenea, ill-a voitca bunatatea
sa ramina restrinsa doar la stare de hotarire, ci c'a hota-
rire sa treaca fapta.
De aceea, voind sa arate sa fa,ca cunos,cute Sale, :natura
puterea Sa, a pe om, care de asemenea a pututsa ,ajunga Ia
oarecare intelegere a bunatatii divine.
urmare, nu zice, ca exista ceva de la sine, deodata cu
Dumnezeu; nu cauta sa-L despoi de cel mai mare <atribut puterii Sale,
&oe,lla ca a adus l1a exist,enta toate Ele nuerlau mai iiOJainte
el,e ll-,au exis1Jenta tara De ,ca Dumnez'eu sa fie doar
modeilator ? De ce sa contestam darul Sau sa zicem ca doar a modelat
materia l!?i ll-a adu.s-o la exIstenta? N-Ia fost nimic Care sa existe deodata
cu Dumnezeu nici n-a fost iloc de unde luind-o,a modelat-.o. nu
es'te doar creatoru[ formel.or ll-a amesteoat deloc substanta Sa cu
alta substanta, caci este cre,at.orull tuturor substante'lor. Iata
ce tr,ebuie sa ziIca omul. AstfeI d,e expHcatii trebuie sa dea. Sa Iaude pe
Dumnezeu precum vr'ea,ca'ci eu nu vreau sa aud explicatii ne-
legiuite.
DESPRE VIATA
$1 PURTAREA RATIONALA
1
Se intimpla adesea ca unii oameni, trecind de la un trai bUiIl la altul
rau, sa ne scandallizo.ti de sc'himbarille v'ietii. iIlU numa.i aitit: ata$ati
fiind celor trecatoare$i deodata fiind lipsiti d,e ele - neinvatati sa 5e
luultumeasca cu putin - ca ni$te deHiimeaza Providenta.
Eu, insa, zic ca care o.m fost invredniciti sa stapinim
peste <CTeaturile Dumnezeu), pentru facute, sa nu ne aratam mai
mici decit a'cestea. Sa ne mindrim (atunc'i cind sintem bogati) cu
muQtimeabogatiei, nici sa nu ne pierdem rabd,areo.atunci cindslnrtem
liP5iti de ea, pentru ca este absurd sa devenim ai lucruriIlor peste
care am fost sa stapinim. lntr-o.devar, pentru cei bogati aceste lu-
prla mici fa1ra 'importo.nta lnseo.mna rtotull; insa pIUtru cei sa-
raci, care, d,e dragul cumpatarii, nu pun nici un pret pe acesteo., a avea
aceste bunuri trecatoare inseamna a nu o.vea nimic. Dar a gindi ca
o.ce$tia din urma este propriu numai celor superiori. Chiar daca o.verea
ar aduce vreun folos treci'itor, chiar atunci (ata,,?indu-se ei) omul ar
fi ,lipsit de scuze. Io.r daca averea nu aduce nici un fo10s - cum ar
puteo. sa se intlmp1e una ca asta impotriva cuvintu1ui Dumnezeu?
- atunci, cei care multumesccu ceea ce 1i s-a dat 5e arata fara
de minte s,e afunda intr-un mare rau. ca ace$tia vor primi pe-
deapsa neascultarii de la Dumnezeu, vor fi de acea pedeo.psa ce
o.duce mui1ta parere de rau. Nestatornicia vietii$i schimbabilitatea sta-
rii omu1ui sint incompatibile cu (acumular,ea) averil1or. Pe unele din a-
ceste schimbarI 1e deducem, pe alte1e 1e vedem la cei ce 1e suporta.
viata) are 10c un imens perip1u, mare schimbare de 10. ceva la altceva,
de 1a mic ila mIare, de ceva superior inferior ... da'torita
unei 1egi imp1acabile careia capul trebuie sa se Ascu1tarea
noastra (de aceasta 'lege) e5te de buna voie, $tiind ca caz contrar,
vom primi pedeapsa cea grea a neascu1tarii.

Ce1 care se impotrive$te Dumnezeu se face vinovat sa fie
dat prada mortii celei ve$nice. Daca marinarn1 asculta de 0$-
17 - SIintul Grigorie Taumaturgul
238
METODIU DE OLIMP
teanul de conducator, taurul se apIeac& sub jug, caIul se lasa strunit
(de friu) intr-un cuvint, toate animalele au ca [ege fireasca a'sculta-
rea de stapinul cu atit mai mult omul, care este superi,or tuturor,
care s-a :invrednicit sa aiba pe Dumnezeu, cum sa nu-I impli-
neasca voi'a Intr-adevar, de$i (chemati la demnitatea) de oameni,
fiind sub inf1uenta lutului, sintem incintati deceIe ce ne inconjoara
credem despre acestea ca sint bune. Ne bucuram de toate acestea
speram ca din ele vom avea folos.
Dumrnezeu, insa, Care ne-1a facut dn.pacum a nu vrea ca
omul sa fie robul placerilor, pentru ca ,acestora este moartea.
pe buna dreptate, imbuibarea slabe:$te om, hrana prea mu1t& il
face neputincios incapabil sa asculte de porunca lui Dumnezeu.

Din contra, fiind supus eforturi, trupul devine mai tare, mai pu-
ternic, iar suf1etu1 supus incercarilor vietii devine m,ai viguros. De a-
ceea, a voit Dumnezeu ca de incercari sa pregateasca spiri-
omenesc sa tinda catre de dorit. PentrucD.,
pe cH de bine este sa se infrupte cineva neincetat de 'cele bune, dupa
a trecut pentru scurt timp cele rele, peatit de rau este sa ajunga
cineva chinuri dupa ce, scurt timp, a trait huzur. Toata
lumea ca placereaaduce intristare aduce vaHim,are
invers). Astfel, instructia ,este povara pentru copii, insa dupa tru-
da, parcurs, searata roadele. La fel ,stau 'lucruri1e cu cei ce suporta
lipsuri. Neavind aici cele necesare (vietii) ei vor primi bunuri1e cele
ve'$nice. La fel stau :lucrurilecucei bolnavi : ei trateaza trupurile
speranta unei iminente, ci a unei insanato$iri viitoare;
cu aceasta speranta acceptade buna durerile. La fel stau lucrurile
cu atletii: ei obi$nuiesc trupulcu oboseala, suferinta masa sara-
cacioasa inca din tinerete, speranta eforturi1e ,lor fi incunu-
nate cindva de succes. Aceste 11ucruri mici se intimpla pretutindeni
toti [e obs,erva; ele de structura vietii. Nu stau lucrurile
cu fo1oase'1e viitoare nevazute, care urma incercarilor.
nu au 'in prezent, nu sint acceptate credinta de toti oomenii.
insa, care credem (cuvintul) Ceilui ce cunoa$te totul, ca
avea $tim, de asemenea, ca lucrul care ii place noua ne este
folositor. Ca schimbarile aduse de vi,ata sint spre folosul nostru, ca
viata noastra schimbindu-se bogatie sau saracie va schimba tre-
buintele. Ca daca unii sa-$i pastreze oarecum neschimbata ago-
niseala, 'incurind d,evin ca c'ei1alti dupa oe p:leaca de aici. Ca numai
cei care au ascuns paminte$tiin cer acolo un alt fel de viata.
DESPRE $1 PURTAREA RATIONALA
239

Sa vorbim acum despre oalta lege, ca sa cnu se supere de schimba-
rile vietii cei decazuti. Pentru ca$i aceasta lege se cuvine s-o auzim.
Deci,ce ramlne din toate aoestea? vezi cUm se schimba ano-
timpurile cH de diferite slcnt zi1ele lor? Unora iarna li se pare insu-
portabila, atmosfera ei mohorita,apasatoare, insa ea este necesara
perpetu,a,rea) v,j'etii. Pentru ca ea umeze$te pamlntul
care, mingiiat de zefirul (primaverii), pentru oameni tot felul de
fructe. Pe unii ii tulbura vapa,ia soarelui, care ne coace holdeile; pe al-
ii tulbura ploaia torenti'ala, care adapa pamintul. Dar, treclnd vara,
inainte ca iarna sa vina, vine toamna, care este un amestec din acestea
doua. es1te potrivita cu1egere'a fructellor. (Aoum) se schimba
atit starea soarelui, cH a aerului.
Prive$te, omule, luna, cum din ,ce ce cum
se imp1ine$te. Sa privim la ste
I
leIle cu care cerul este incununat, la
carile lor care au un anlUme rost; vom vedea ca formeaza configuratii
deosebite ca, cum se zice, cerul pe cer se Dar
nici aJceia este cnemi'$cat, pentru ca se lnvirte jurul aXUilui sau,
mij,locul ,ceJ1cu,lui 111 incocnjoar:a. Desp.re ell, insa, se spucne sta pe
10c pentru ca nu participa la ce10r:lailte astre. Sa privim 1a
voare: scot muIltaapa, ,aoea,s'te s;ta pe curge$i, ames-
tecindu-se cu alta, da na$tere la riuri multe mari.
V
Aceste schimbari sll11t operate de cnatura. De aceea tu, omule, fie
ca e$ti bogatsau sarac, sdlav sau rege, sa nu crezi ca ramii neschimbat.
Ia aminte 1a toate acestea vei intelege mai bine soarta multora. Prin-
tre oameni vedea multe schimbari. Vei vedea pe unii ridicindu-se
din umHinta, iar pe ailtii cazlnd dindemnitate. Pentru ca este viata
noastra ,pentru ca vrea divinitacbea cu fieoaJre d!intre se
cade ca cnoi sa ne opunem, ,ci s-o urmam sa ne supunem.
Tu, omule, faptura chipul Dumnezeu, nu te supara sa II1U
socote$ti grea porunc'a, pentru ca sa nu pedepsit pentru cneascUiltare.
(Intr-adevar) Dumnezeu pedepse$te din iubire: pe unii ii
pen,tru ca d,eja au pe alltiioa saIlJU Apropi'in,du..,te aclUm
de mare, nu te teme de amenintarea ei. Pentru ca ,aicI gase'$ti urmele
(prezentei) lui Dumnezeu. Pe acestea sa 'le urmezi fara frica, (fie ca
mergi) pe impins) d,e vint, fi.e prin padure, incredintat fiind
ca te afli pe drumu1 ce,l bun. Cei care aud transmit (vestea) nimicirii
imparatieimcearca mare tristete. Pentru ca, dupa ce au incercat pla-
240 METODIU DE OLIMP
cerea bucuriei (sint situatia) dea incerca mare intristare.
fiindca nu fara voia lui Dumnezeu se intimplaacestea, se cuvine sa la-
sam la parte parerea de rau sa cautam cauzace
I
lorintimplate, pen-
tru fa,pt car,e vine de la ,sa fie bine inteJes. Ace:l,a care vrea sa
va ,afla ca aceasta este voia 'lui Dumnezeu ca ace'lea pe care le
indura sint ingaduite de

De aceea, trebuie sa omuTe, ca nu lucrul cel poate
sa-ti fie rapit, ci cel incredintat temporar spre folosire, care nu-ti apar-
tine. Cei care privesc lucruriIle prezente ca pe unetle care nu se trec, nu
Je mO$teni nici pe acestea, nicI pe oele viitoare; ca unele ii fi
rapite, pe celelalte nu le va primi. Cele de aicI se trec ca umbra,
pe cind cele de dincol0 ramin in veac. Train1ci.a unui lucru se recu-
din cele oe se intimp'la cu Daca nu piere inseamna ca este
iar daca piere inseamna ca este trecator. Or, poate fi
ceea ce apare ca un vis ceas de noapte laivirea
zisele bunuri deaici sint doar imaginea celor adevarate. Ele .stralucesc
putin, apoi se trec numai CuvintUJl Domnului ramine in veac. Pen-
tru ca imparatia nu este impartita de aceea cazul acesta tre-
buie sa se p1lineasca Cuvintul Dumnezeu. Sa lasam purpura (bogatia
trecatoare), pentru ca ea nu va potoli (dincolo) setea sufletu:lui
plecam cu hambaru1 plin de fructele cele netrecatoare,care nu para-
sesc suf1eturl. Pentru ca nu avem nici un folos daca am lumea,
iar sufletul l-am pierdut. Sa fim cumpatatI la masa sa ne
cu ce'le necesare, ca nu cumva devenind bogati sa uitam de Dumnezeu.

Acestea sint sfaturi1e lui Dumnezeu. Conform cu aoeste sfaturi $i-a
dus vI,ata Domnul nostru Iisus Hri'stos. Ia aminte ca era pretu-
tindeni, pe pamint, n-a ramas inacea stare, ci, de dragul mirn-
tulrii a venit (intre oameni) aratind primnl ca tr.ebuie dusa
viata demna folositoare. S-a instrainatde Dumnezeu, a imbracat
firea oamenilor ,a trEiit printre cei sara,ci. Pe i-a fericit aces-
tora le-a promis lmparatia ceruriIlor, acea adevarata netrecatoare im-
paratie. Celor bogati le-a spus d,eaceste bunuri treca-
toare primit plata$i ca fi lipsiti de oele insa,
avem gindu.l atintit la cele viitoare, care se trec pe care nimeni nu
le va lua. Pretinselor bunuri de ai,cI sa le dam cum
Domrnul, stapinua le-a dat. De$i le-,a creat,
DESPRE :;;1 PURTAREA RATI0NALA
241
le-a la.sat sta.pinirea duhului celui ra.u a oameni1or care iubesc pe
cele trec'atoar'e. Sa. illa aloosrt'ea. apartin acum ca.
acela le va da cui vre!=!. Ca. le da.cel.ar ce cred ca.-i apartin, care il con-
sidera stapin se inchina.
Daca vrem sa ascultam de Dumnezeu, se cuvine sa nu apucam pe
oeia laTga, pemru ,ca c,a1lea mortii, ci pe CIa!lea cea Sitrimta
anevoioasa, pentru ca este caI1ea vietii.
Ti-,a fost 11nata Ve[ avea ,d,in sa.racie. [ocul acestei
a.veri vei primi (dinc010) bunuri mult mai mari. zi'ce ca ni'ci macar
nu tis-a ,averea, cri Ica, fiind penrtru scurt timp lipsi,t de ea, v,ei
avea yeci.

Ia ,am'inte 1aacel sfint a venJrea Mintuitorui:ui. a
venit 1ume, dara zabovit putin ea abia ca a luat seama 1a cele
de aici. S-,a hranit cu lacuste cu miere salbati:ca}) s-a imbracat
haina din par de camilla.. Dar simplitatea sa.racia imbracamintei
a mesei lui Il-au aratat drept cel mai maredintre toti cei nascuti (din-
tr'e femei)>>. IaamdlI1ite la aceIa va'duva sar,aca, Ia ,avere ,erau doi
bani de arama ea n-a tinut la ei i-a daruit 'templului), iar darulei
a intrecut pe cel al multor bogati. Daca cineva dore$te sa implineasca
intocmai poruncile cere$ti sa duca pina la capat legea mintuirii, acela
trebuie sa suporte muHe incercari: sa renunte Ila casatorie, la care na-
tura 11 indeamna da dreptul avind doua haine sa dea una celui sa-
ra'c gol sa nu treaca ,cu ve,d'ere,a pe ceIlce-i oere sa adape pe
cel insetat, sa deaadapost ce'lui ce nu are, sa viziteze pe cel intemnitat
sa ajute pe cel bolnav. Un astfel (de om) fi numarat corul ce-
10r de catre Judecator la judecata, va fi cinstit de imparatu1 (cel
mare) va fi numit fiu al 1ui Dumnezeu. Va trai intr-o pacede negrait
se va face a1 imparatiei lui Dumnezeu, de care niciodata nu
fi 1ipsit.
INDICE SCRIPTURJSTJC
Facere e v i t c Isaia
48,15 - 18 2,13 - 49 9,6 - 18
3,19 - 35 18,9 - 49 22,22 - 34
3,14 - 35 20,17 - 49 60,1 - 71
1,28 - 52 11,29 - 76 6,1-4 - 90
2,23 - 53 24,2 - 80 66,7-8 - 92
2,24 - 53 23,39-43 - 103 20,11 - 95
2,7 - 57 23,40 - 105 40,16 - 105
2,23 - 58 23,40 - 106 44,4 - 106
3,19 - 59 14,8 ~ 46 - 168 51,6 - 125
3,22 - 59 7,19 ~ 21 - 168 44,6 - 147
2,9 - 62
14,12 - 148
1,28 - 62 Numeri
52,2 - 155
2,18 - 63
66,22 - 155
1,28 - 64
6,1 - 72 45,18 - 155
2,24 - 72
6,1-5 - 75 51.6 - 156
15,9 - 72
11,33 - 200 61,10 - 200
2,1-2 - 103
27,1 - 233
3,19 - 113
Deuteronom
3,22-24 - 123
32,32-33 - 75
Ieremia
3,19 - 127
6,3 - 128
32,9 - 80 5,8 - 50
1,20-24 - 145
6,5 - 96 1,5 - 53
1.26 - 146
32,33 - 112 18,3 - 60
2,7 - 146
32,39 - 151
2,31 ..;. 71
1,27 - 146
32,39 - 154 17,5 - 73
2,16-17 - 148
30,5 - 171 3,3 - 78
2,23 - 149
9,26 - 105
2,7 - 149
Judecatori
24,2 - 112
:1,21-24 - 150
20,14 - 128
3,24 - 161
9,8-15 - 109 40,6-8 - 128
2,8 - 161
18,3-6 - 152
22,11 - 162
Samuil 8,4 - 158
2,7 - 169
18,1 - 23
1,5 - 181
2,17 - 170
17,23 - 198 lezechiel
2,7 - 179
2,7 - 183
11 Samuil
44,7 - 105
3,19 - 183 37,1-6 - 133
6,3 - 186
4,35 - 198
37,11 - 135
3,19 - 186 37,4 - 189
2,7 - 190

37,5-6 - 189
3,19 - 191 37,11 - 201
49,18 - 200 12,14 - 34 37,6 - 201
38,14 - 53 37,7 - 201
Ie!iire
10,8 - 53 37,8 - 201
3,3 - 128 37,9 - 201
30,1-9 - 76 38,1 - 162 37,12 - 201
27,20 - 80 40,3 - 162 37,14 - 201
34,29-30 - 206 7,5 - 168 37,11 - 202
iNDICE SCRIPTURISTIC
243
Daniel 190,7 - 202 Amos
12,2-3 - 153
6,3 - 202
4,5 - 70
103,4 - 208
12,2 - 158
31,3 - 210
9,11 - 158
3,50 - 163
9,11 - 159
3,27 - 168
Proverbe
9,11 - 183
12,2 - 195
9,11 - 189
12,2 - 204 30,15-16 - 43
5,8 - 193
12,3 - 206 5,10 - 50
Baruh
1,5-6 - 104
3,15-16 .:.. 89 Psalmi 3,18 - 105
16,4 - 36
9,14 - 122
i l
7,10 ~ 13 - 122
136 - 36
7,18-20 - 122
2,21-23 - 112
18,2 - 43
38,5 - 48
InteI. lui Solomon
2,23 - 112
45,10 - 57
2,28 - 208
136 - 69
5,16 - 54 Miheia
136,1-2 - 69
4,6 - 56
4,14 - 112
136,3-6 - 71
15,10 - 57
44,2 - 74
4,2 - 71 Matei
104,11 - 80
7,9 - 114
44,14 - 83
2,1-3 - 122
5,13 - 49
44,15 - 87
2,23 - 147
24,22 - 53
104,15 - 92
1,13 - 147
22,30 - 57
2,7 - 92
2,24 - 147
7,6 - 70
103,31 - 103
1,14 - 155
25,1 - 79
1,3 - 105
2,2 - 157
5,16 - 80
44,3 - 106
3,1-4 - 159
4,2 - 80
42,4 - 108
3,5-7 - 162
25,6 - 80
103,15 - 112
3,4-5 - 162
3,17 - 93
66,10-12 - 124
1,4 - 168
21.19 - 112
101.27 - 125
7,2 - 177
25,1-12 - 115
119,5 - 125
11,7 - 187
5,8 - 119
21,15 - 135
16,24 - 190
22,30 - 125
140,7 - 135
2,23 - 190
8,12 - 133
6,3 - 135
11,25 - 193
10,28 - 133
57,6 - 135 23,27 - 135
3,8 - 135
Ecclesiastul
8,12 - 135
50,5 - 137 10,28 - 135
8 1 1 - 137 4,2-3 - 128
19,4 - 149
145,7 - 140
12,7 - 128
24,35 - 156
103,4 - 154 22,23 - 158
103,30 - 156
InteI. Sir.
22,30 - 158
8.6 - 158 6,25 - 169
65,10-12 - 161 18,30 - 50 16,26 - 173
65,10 - 162 19.2 - 50
9,16 - 181
123,2-7 - 162 4,3 - 50 5.45 - 185
65,10-11 - 162 20,1 - 50
12,24 - 191
26,2 - 162 4,6 - 50 12,40 - 191
19,13-14 - 172 4,2 - 81 10,28 - 195
18,13 - 174 7,22 - 82 8,12 - 1 9
64,10 - 185 4 - 105 8,12 - 200
144,15 - 185 10,11 - 137 17,1-2 - 206
103.4 - 190 22,23 - 209
21,16 - 193
Cintarea Cintarilor
7.22 - 209
'67,7 - 195 25,41 - 209
67,29 - 195 2,2 - 82
Marcu
3.8 - 200 4.9-12 - 82
57,7 - 200 6,8-9 - 84 1,11 - 93
44,10 - 200 6,7-8 - 86 12,30 - 96
21.19 - 200 4,16 - 94 12,26 - 209
244
Luca
15,11-32 - 35
15,4-6 - 60
12,35-38 - 73
21,34 - 75
12,35 - 79
12,49 - 79
15,23 - 84
10,23-24 - 86
3,22 - 93
12,36 - 115
1,35 - 137
16,9 - 183
18,27 - 192
3,1l - 200
24,39 - 205
16,19 - 207
3,6 - 208
20,37 - 209
loan
5,17 - 52
1,1 - 60
15,1-5 - 75
5,39 - 90
1,17 - 106
6,63 - 135
1,13 - 137
5,19 - 147
5,17 - 177
11,44 - 198
19,24 - 200
20,27 - 205
1,18 - 207
5,29 - 209
5:28-29 - 209
11 ,25-26 - 209
5,25 - 209
1,27 - 210
Fapte
7,51 - 105
Romani
9,21 - 60
5,14 - 69
12,6 - 83
11,25 - 91
1,21 - 97
2,29 - 105
7,24 - 124
7,24 - 128
8,11 - 133
8,11 - 135
7,18-20 - 151
7,22-23 - 151
9,21 - 153
9,20 - 153
8,35-37 - 154
8,39 - 154
8,36 - 154
6,10 - 154
8,19-21 - 155
8,22-23 - 155
7,9 - 163
7,14 - 163
7,9 - 164
7,5 - 164
8,4-7 - 165
7,5 - 165
8,8 - 165
8,11 13 - 165
8,7 - 165
7,23 - 166
8,12-13 - 166
6,19 - 166
6,12 - 169
8,11 - 169
4,19 - 169
7,9 - 169
7,7 - 170
7,8 - 170
7,9-10 - 170
7,13 - 170
7,14 - 171
7,15 - 171
7,19 - 171
7,20 - 172
7,15-18 - 173
7,18 - 174
7,22 - 174
7,23 - 174
7,22-24 - 175
7,25 - 175
8,2 - 175
11,3-4 - 175
8,3 7 - 175
8,2 - 175
5.4 8 - 175
6,4 - 186
14,9 - 209
3,25 - 233
Corinteni
7,32-33 - 49
7,38 - 57
15,22 - 61
15,22 - 62
4,15 - 63
7,1 - 64
7,5 - 64
7,2 - 65
7,2-6 - 65
7,8 - 65
7,25-27 - 66
7,29 - 66
7,35 - 67
7,36 - 67
INDICE SCRIPTURISTIC
7,34 - 74
13,12 - 77
15,4 - 84
13,9 = 104
13,2-3 - 106
7,29 - 107
15,50 - 125
7,31 - 125
15,50 - 129
1.3,44 - 131
5,12 - 131
15,44 - 134
15,50 - 134
15,35 - 135
15,20 - 137
7,31 - 156
13,11 - 156
2,14 - 165
5,7-8 - 166
- 167
13,32 - 167
6,13-20 - 167
6,18 - 167
15,50 - 168
15,53-54 - 168:
12,15 - 169
69-10 - 172
- 172
3,7 - 177
15,53 - 182
15,50 - 185
15,12 - 185
15,47 - 185
15,57 - 185
15,50 - 185
15,53 - 185
- 185;
15,50 - 186
15,53 - 186
15,49 - 186
15,22 - 187
15,54 - 187
15,35 - 203
15,36 - 204
15,1 - 205
15,3-6 - 205-
11,7 - 206
15,42 - 206
11 Corinteni
11,2 - 63
11.2 - 71
11,14 - 112
4,16 - 128
- 128
5,6 - 129
12,2-3 - 161
5,10 - 169
10,10 - 169
12,2 - 169
10,4-5 - 172'
INDICE SCRIPTURISTIC
10,4-5 - 173
5,1 - 182
5,4 - 183
4,10-11 - 183
4,13 - 183
4,14 - 183
4.16 - 184
4,17 - 184
4,17-18 - 184
5,1 - 184
.'),4 - 184
5,6-7 - 184
5;7 - 184
5,8 - 184
4,10 - 184
5,10 - 184
Galateni
4,19 - 63
4,19 - 92
5,22 - 112
2,16 - 208
Efeseni
5,31 - 58
5,28-32 - 58
1,21 - 61
5,27 - 62
5,32 - 64
526 - 64
- 68
3:10 - 82
3,14-17 - 92
6,11-17 - 95
6,12 - 96
5,28 - 169
6,13-17 - 173
6,12 - 173
5,29 - 184
1,18 - 211

3,19 - 186
2,7 - 187
3,21 - 206
Coloseni
1,15 - 59
1,28 - 63
3,4 - 135
1,18 - 137
2,20 - 185
1,18 - 187
1,18 - 197
1,18 - 210
Tesaloniceni
4,15 - 80
4,14 = 137
5,23 - 169
4,16 - 189
4,15 - 209
4,16-17 - 209
4,17 - 209
Timotei
2,4 - 57
Timotei
2,20 - 60
2,8 - 205
---------------------
Tit
3,5 - 62
1.16 = 70
Evrei
1,1 - 68
11,10 - 77
10,1 - 103
4,14 - 107
1,14 - 125
12,15 - 151
13,15 = 210
Sobornice!iti
Petru
5,5 - 148
Ioan
5,19 - 183
5,19 - 185

3,7 - 34
21,23-25 - 36
14,1-4 - 52
14,4-5 - 52
7,9 = 52
2,7 - 59
14,3-4 = 81
12,1-6 -
12,3 - 96
10,13 - 96
20,13 - 193
1.5 - 197
1,5 -
245
INDIC:E REAL ONOMASTIC
Abel 84, 85, 116
Adam 35, 58, 59, 60, 61, 63, 89, 110, 123,
124, 149, 150, 161. 210
.adevar 87, 88
Agatha 47, 78, 81
Aglaofon 42, 121, 122, 123, 129, 137, 139,
140, 141, 143, 144, 146, 152, 156, 159,
161, 175, 187
Alexandria 9, 10
Alexandru (a1 Ierusalimului) 9
Allatius 12, 44
Altaner 44
12
Amonius (Saccas) 31
Anania 63
Antihrist 80
AnHohia 10, 11
Aristen 12
Aristotel 31, 126
.Aron 76
Artemas 94
astronomie 10, 22
a.5trologje 102
Atenagora 147
Atenodor 9, 10, 11
Aurelian 11, 15
Auxentiu 121. 137, 138, 139
vraam 50, 72, 73, 85, 158, 162

Babilonia 36, 69, 70
Badurina 44
Balsamon 12
banchet 42, 46
Bardenhewer 12, 44
Bardy 31
Beirut 9, 20, 22
Biamonti 44
binefacere 16
ibiserica: adunaren 63; mi-
reasa lui Hristos 90; mama
94; intrarea Biserica se face
Sfintului Botez 92; Biserica este
femeia despre care Apoca-
1ipsul 94-95; este si,mbolul laca$uri-
cere$ti 77. se ,-,edea 48, 58,
59, 62, 63, 64, 77, 84, 85, 92, 122, 131
Bon\vetsch 5, 42, 44, 45
Bueno (Ruiz) 13
Bourier 13
C
Cain 75, 144, 148
Caracala 9
carne (sensuri) 185
Caspari 12, 38
casatorie 65, 66, 67
catehetica 10
castitate: cununa celorIalte virtuti 107;
votul castitatii este ce1 mai mare din-
tre toate 74; a fi cast inseamna a
curat atit cit
74, 79, 114, Castitatea a fost incredin-
tata lumii de Mintuitorul Hristos 108
cactus arborele castiti'itii 106 ;
dunarea celor este a1tarul cel
nesingeros al Domnului 76. se ,;e-
dea 46, 48, 61, 64, 67, 68, 69, 73,
80, 81, 82, 89, 90, 100, 108, 110, 111,
113, 116, 119
Cayre 12, 44
Ceillier Dom 11
Cels 31
Cezareea Pa]estinei 9
Chalchis (localitate Grecia) 41
chip: omul r:reat dupii chipul lui Dum-
nezeu 45, 146, 149, 190, 191 che-
mat sa ajunga 1a asemanarea cu Dum-
nezeu 51. 78, 145, 230
chit (simbo1111 lui) 191
Clark W. 45
Clement (A1exandrinu1) 31
Coman (Ioan) 12,41,44
Combefis F. 44
Corturi1or (sarbatoarea) 103, 105, 107
Crouzel 5. 9
cumpiHare 65, 70
a existat Ia Tatal 60;
este Dumnezeu 38, 49; este Loqosul
spermaticos 136; 1a s-a
facut Qm 51; este printul preoti-
10r, al fecioare10r a1 ingerilor 51.
explica 1ucrurile expuse enigmatic
Sfinta Scriptura 34. se $i
52, 60, 84, 93, 94, 106, 112, 115, 116
INDICE REAL $1 ONOMASTIC
D
Danielou J. 21
David 23, 24, 48, 84, 140, 145, 159
Debidour 45
Deciu 11, 41
Demetrius Alexandriei) 9, 10
Democrit 177
destin (combaterea 1ui) 96 97 98 99 100
101 ' , , , ,
diavol 147, 148, 222, 223, 230 231
Diocletian 42 '
discipline (predate de Origen) 26
Domnina 102, 108
Dracon (legiuitor elin) 100 .
Draseke 12
Sfint: are existenta de 1a Ta
tal 38 oameni1or Sfin-
tele Scr,ipturi 54, 69.
de Duhul Sfint oamenii se reinnoiesc
sint ajutati sa respinga
lsprte1e pacatul 90 ca
tr-un templu trupuri1e ce10r nein-
cercati de pofte 118, 119 dar sint unii
care se impotrivesc Duhului !ji savir-
pacatul 64. se vedea 34 50
94, 111, 113 ' ,
Dumnezeu: este creator a tot ceea ce
exista 57, 117, 179, 210, 214 creeaza
prin Hristos 56 creeaza !ji 'acum 52,
53, 56, 103 nu este creatorul celor
rele 218. Scopul creatiei este intreit:
pentru a nu lasa inactiva puterea Sa
235, 236; pentru a se face cunoscuta
bunatatea Sa 234; pentru a pregati ca-
drul necesar vederea crearii OffiU-
lui 236, 237 Dumnezeu este a'totputer-
nic 53; Stapinul tuturor celor ce exis-
ta 33, 34; este bun detesta raul
100; este dreptatea prin excelenta 99.
se vedea paginile: 27, 30, 35, 36,
37, 38, 49, 52, 54, 56, 60, 61, 67, 68,
70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 83, 84,
85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 98,

'99, 104, 105, 108,109, 110, 111, 113,
125, 126, 127, 132, 133, 141, 142, 144,
145, 146, 147, 148, 149, 150, ,151, 152,
153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160,
162, 163, 164, 165, 182, 191 193 201
202 ' , ,
Egipt 69, 104, 107
Elchasaios 94
Enoh 84
Epifaniu 44, 46
Epicur 177
eretic 122, 123, 131
46, 47, 67, 102, 108, 117, 118,
119, 120, 121, 130, 131, 141
Eufrat161
Eusebiu (de Cezareea) 10, 11, 41.
Eva 58, 63, 64, 123
247
Evanghelia 106; codul de legi care a
mintuit lumea 110
exegeza 10
F
Farges S. 44
feciorie: definitia 87; este luC'TU mare
minunat 76, 102 este darul lui Dum-
nezeu 67, 70, 71, 72, 73, 74. se ve-
dea 47, 48, 49, 50, 51, 52, 57, 66,
82, 83
Fendt L. 44, 45
Fidias (sculptorul) 146
(din Alexandria) 132
41
Filostorgiu (istoric) 12
filosofie 10, 22, 23, 25, 28, 3'1, 32 i sis-
teme1e filosofice a1e antichiti'itii, un a-
devarat labirint care foarte se
putea riHaci oineva 34, 35, 194
fizica 10
forma (eidos, notiune 196, 197,
198, 199
Fotie 43
Froidevaux 38
G
Galland 13, 44
geometrie 10
Grecia '10 gTeci 194
Grigorie (Taumaturgul) 5, 9, 10, 46, 47;
Grigor.ie (de Nyssa) 11, 12 i Grigorie
(inter1ocutor) 67, 68, 102, 108, 117, 118,
119, 120

Harnack 12, 44
hazard (combaterea lu.i) 194
Hipocrate (invatat antic) 127
Hoeschel 13
Homer 69, 88, 96
Hristos: es'te Dumnezeu 12, 15; Fiu1 lui
Dumnezeu 18; existent inainte de veci
la 82, 93; este Intelepciunea
puterealui Dumnezeu 17 18 19 23
59, 87, 88, 100, 122; este
mina Adevarul 51 Creatorul 17,
30 i Stapinul 22; Proniatorul19, 20,
26, 30 i Mintuitorul 18; la plini-
rea vremii a imbracat firea umana 51,
85 i rostul lntruparii Fiului Dum-
nezeu 60, 187, 210. prinde chip
cei ce cred 92, 93, 94, 97.
este Mielul lui :Dumnezeu 52 Piisto-
248

rul 61 i Judecatorul lumii 56. se ve-
dea 47, 68, 69, 70, 80, 81. 102, 106.
113, 115, 116, 119, 126, 127, 163
Iacob 73
Ieftae 110, 116, 134, 137, 159, 198, 199
Ieronim 12, 41, 44
Ierusalim 70, 71, 78, 91, 202
lisus 134, 137
Ioan (Apostolul) 166
131. 191
Iordan (riul) 92
Iosif (fiul Iacob) 116 i (Flaviu) 202
43
Isaac 73
Israel 72, 75
iubire 30
Iudith 116
Izabela 110
indrazneala 1'5
ingeri: sint creaturi 61; nemuritori 154;
ingerul pazitor 18, 20, 56; clasificarea
lor156, 157
intelepciune 27, 48, 61, 62, 78, 82
lnv,iere: este un fapt sigur adeverit de
Sfinta Scriptura 81, 129, 131. 133;
Invierea Domnului 204, 205; argumen-
tele adversarilor invierii trupului: 130,
133, 134, 136, 137, 196; argumente pen-
tru invierea reala a trupului 188, 189,
190,' 191, 192, 193, 194, 195, 201, 209.
Nu inviaza creaturile necuvintatoare.
J
Justin (de Neapolis) 187

Koetschau 12, 13
L
Lambi J. 44
Lazar 135, 158, 195
Legea (mozaica): rostul ei 43, 49, 106;
este buna dreapta 170; existii
lege naturala 174; chiar lege a
pacatului 174, 185
lepra 43
Liban 105
arbitru 43, 212, 229, 230
Licia 41, 189
Liciniu 42
Licurg (legiuitor antic) 100
INDICE REAL $1 ONOMASTIC
Luceafarul care a cazut (diavolul) 148
lume : alcaIuirea ei 178; nu este deo-
data cu Dumnezeu, n.ici fara
236

Macarie 132, 208
Marcela 46, 47, 48, 52, 53, 54
Marcion 94
Margraf 13
materie: diferite pareri referitoare la ori-
ginea ei 215, 218
Maximin (Daia) 41
Matusalem 85
Maxim (Marturisitorul) 12
Memian 42, 121, 176, 196
Metodiu (de Olimp) 5, 39, 41, 42, 44, 45,
46, 163, 117, 129, 137, 138, 139, 140,
141, 142, 143, 144
Meurs (Meurs,inus) 44
Midia 129
Milet 121
Minos (legiuitor antic) 100
Moise 72, 75, 84, 106, 110, 111, 113, 134,
137, 159, 168, 197, 198,199

Nautin 12
Neooezareea Pontului 9, 11
Nichita 11, 43
Noe 75, 85, 109, 110, 111

Olimp 97, 189, 195
om: este creatulra lui Dumnezeu. Este
un microcosmos 178 i este alciituit din
dona e]emente: din trup muritor su-
flet nemuritor 15, 26, 31, 102, 129;
este dotat cu ratiune libertatea
de a alege intre bine riiu 96, 97. Nu
este rau prin firea sa 101
Origen 5, 9, 10, 12, 13, 14, 17, 31, 41,
43, 131, 132, 136, 194, 197, 198,
199, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 208
ortodox 216, 217, 218, 219, 220

Palestina 9, 11
Pa]mir 11
Pankov 44
paradis 10, 34, 35, 68, 89, 105, 109, 110,
140, 149, 150 i este un pe piimint
161
Patra 41, 42, ,121
Pavel 49, 57, 58, 59, 60, 62, 63, 64, 66,
67, 80, 87, 134; Pavel - dascalul
fecioarelor 96; Pavel de Samosata 11
Pellegrino 44
INDICE REAL $1 ONOMASTIC
. peripateticienii 32
J. 45
Pisaion (zeu) 146
Platon 42, 126, 168
Pont 11
Porfiriu 41, 43
47, 81, 87
Proclus 42, 121, 129, 136, 137, 192
profet 33
providenta 177, 178, 237
Puech 12, 44
R
Ramsey 44
raul: originea fiin1a raului 221, 223

retorica 20
revelatie divina 36
Rhodoman 13
Roma 9, 20
Rufin 11
s
Sabelius 94
Sagarda 34
salcie 69, 70
Salmond 13
Samuil 43
Saul 43
sr;iti 164
Scriptura: .scriptura reprezinta cu-
vintul !ui Dumnezeu, este inspirata de
DuhuI lui Dumn,ezeu 56; din Sfinta
Scriptura se desprind mai multe sen-
suri: Iiteral, anagogic 59, 72, 200.
se vedea alte locuri: 10, 12, 23,
48, 50, 54, 58, 62, 69, 74, 75, 108, 109,
130, 131, 132, 135, 148, 149, 161, 177,
188
Septimiu Sever 10
Set 84, 85
SiciIia 210
Sionul 69, 70, 90, 112
Sistelius 121
smochin (simboIismul sau) 150
Socrates 44, 168
Sodoma Gomora) 75
138
So!omon 84, 105, 202
Solon (Iegiuitor antic) 100
Stiltineck Jean 42
stoici 31
sufIet: este a doua componenta a firii
Este de natura spiritua!a,
neschimbator, liber de a alege intre
bine rau este nemuritor: 48, 55,
134, 144, 148, 158, 163. Este cre'1t odata
cu trupu!, nu a fost un tiID;P cind e!
249
a fost fara trup. SufIete!e au fost tot-
deauna impreuna cu trupurile au
pacatuit impreuna 163, 164. se ve-
dea parerea contrara a lui Origen,
161
Susana 116

12
T('c!a 47,87,97,102, 114, 117
(loca!itate) 117
(al Cezareei) 9
9, 11
52, 53, 54, 57, 58, 59, 121, 122, 123,
145, 160, 176
(Vechi Nou) '162
57, 58, 68
71, 72, 78, 79
46, 47, 48, 52, 57, 68, 72, 78,
81, 108, 113, 115
12
192
Tigru! 161
11
41
47, 102, 108
typ (Adam, typ al lui Hristos) 62
(aposto!u!) 137
traditie ei) 133
trup: es.te unul din cele doua e1emente
ale firii Origen vedea
trupuri !anturi catu$e
care au fost pedepsite sufletele dupa
caderea pacat 163, 164, 165, 166,
hainele de pie!e cu care au fost im-
bracati primii oa,meni dupa ca!carea
poruncii 123, 124, 130, 134, 140, 149;
trupul este ca un mormint pie-
dica a sufIetului 141, 144, 145,149, 160,
este asemenea unui riu unui bur-
duf 130, 134. j,nsa, nu este ceva
ralJ sine 175; este temp!ul Sfintului
Duh 51 ; urmarile pacatului
asupra trupului 171, 72, 173. Urmarile
intruparii Fiu!ui !ui Dumnezeu asupra
trupu!ui omenesc 187; trupurile in-
via 81; cum va trupuI la inviere
205, 206, 207; deosebirea facuta de
Metodiu intre trup corp 168. se
vedea aIte !ocuri: 43, 48, 179, 180,
181, 182, 183, 184. Rostu! mortii tru-
pe$ti : nimicirea pacatu!ui 148, 151, 152,
154, 174
u
UJlrich Fr. 44
Ursa Mare Ursa Mica (conste!atii) 98
250

(eretic) 94; valentinieni (adeptii
lui Valentin) 10, 43, 213, 216, 218, 219,
220
Valerian 41
Vasile cel Mare) 11,. 12, 13;
Vasile de Seleucia 13
Voss Gerhard 13
Virtutea (nume propriu) 42, 47, 52, 57, 67,
71, 72, 77, 78, 81, 87, 97, 108, 113, 115,
117; propriu-zise, deosebi:
dreptatea, prudenta, intelepciunea 27,
INDICE REAL $,1 ONOMASTIC
29; sint de aur al
sufletului 86. se vedea paginile
101 102

Zaharia 113
Zahn 44
Zedechia 202
Zenobia (regina Palmirului) 11
zodii 97, 98, 99
Zonaras 12
CUPRINSUL
5
Viata Sfintu!ui Grigorie Taumaturgul
Scrierile Slintului Grigorie
DjscursuI Sf1ntuluJ Grigorie Taumalurgu1, adresat Iui Origen Cezareea Pales-
s!1l1jituJ sale preajma acestuia, de pleca 14
Expunere de 38
Viata Metodiu de Olimp 41
Scrierile lui Metodiu de
Despre
Discursul Marcela
Discursu! 11: Teoiila
niscursul 111:
Discnrsul IV: Theopatra
Discursul V: Thalusia
Discursul VI: Agatha
Discursul VII: Procil!a
Discursul Thec!a
Discursu! Tysiana
Discursul Domnina
Discursul
Despre

Discnrsul !ui Metodiu .
Discursul a! doilea a! l\1ctodill
Discursul Memianius
Discursul al treilea al Metodiu
Desprc liberul
Despre
Indice
Indice real onomastic
46-
43
52:
58
6&
72
78
81
87

108
113
121
135
137
169
176-
194
212
237
242
240
Oigitally signed by Apologeticum
cn=Apologeticum, c=RO, o=Apologeticum, ou=Biblioteca
teologica digitala, email=apologeticum2003@yahoo.com
Reason: attest to the accuracy and integrity of this document
Location: Romania
Oate: 2005.08.1 15:12:50 +03'00'
Redactor : CIUTACU
Tehnoredactor: Diac. V ALENTIN BOGDAN
Dat la cules : 6 martie 1984. Bun de tipar : 6
octombrie 1984. Format legat 1/1 per-
gamoid. Coli de tipar 17. Comanda nr. 58.
TIPOGRAF,IA INSTITUTULUI BIBLIC
s! DE MISIUNE
AL BISERICII ORTODOXS ROMANE