2005 Viata de Dupa Moarte-Judecata de Apoi PDF

A R H I M A N D R IS TE R A F I MA L E X I E V
P0l
VIATADE DUPAMOARTE
Arhimandrit SERAFIM ALEXIEV
VIAIA DE DUPA MOARTE
IUDECATA DEAPOI
Traducere din limba bulgard de Gheorghili Ciocioi
De la ^]udecataparticulari la Infricoqitoareajudecati
Redactor: Elena Marinescu
Coperta: Mona Velciov Traducerea a fost ficutd dupi originalul in limba bulgari: Arhimandrit Serafim Aleksiev, Besedi za jiaota sledjiuota, Ceastpeta, Editura Sf. Apostol gi Evanghelist Luca, Sofia, 2005.
Estemoarteainfricogitoare pentru tofi oamenii? Despremoartea,,ceabuni"
adeseori la Sfintii Pirinti TntAlnim I' Iminunatul gAnd, la prima vedere, cd moartea - cel mai cumplit eveniment din viata noastrd - nu ar fi deloc infricoqitoare. Dupd cum se poate constata, SfAnta Biserici socotegte moartea celor drepfi cape cel mai luminos praznic. SfAnful Ioan Gurd de Aur spune cd moartea, pentru adevdratul cregtin, este mai plicuti chiar decAt vrala, cici ,,ea nu este nimic altceva, decAt cil5torie, strdmutare, odihni, liman linigtit izbdvire de tulburiri gi slobozire de grijile vietii"l.
1 Sf. Ioan Guri de Aur, Tuorenin, torn l, carteaa 2-a,St. Petersburg,1895,p.44. Autorul citeazS,in general, din Sfinfii Pirinfi, foiosindu-se de editii rusegti ale operelor aces-
ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV
JUDECATADEAPOI
Care om, in urma unei munci grele, nu s-ar bucura de o odihnd indelung agteptatd,care sd-i aducd mAngAiere?O astfel de odihnd pentru cei ce seostenesc intru virfute estemoartea. Ce cilitor, dupd lungi gi primejdioase drumefii prin firi striine, nu s-ar bucura cAnd, in cele din urmi, ajuns la granila patriei sale iubite, o trecepe aceasta? O asemenea trecere a hotarelor scumpei patrii, dupi lunga cdlitorie in aceastilume a necazurilor, estemoartea. Dacd e infricogitor lucru si te intorci dupd un prizonierat plin de chinuri in mult dorita patrie, atunci gi moartea este infricoqdtoare. Dacd este infricogdtor lucru si afli calea citre cdminul pdrintesc plin de cdldurS, dupd ce ai rdticit ndpistuit prin h5ligurile intunecate ale acestei lumi de gheafd, atunci gi moartea este infricogdtoare. SfAntul Apostol Pavel privegte moartea ca pe un lucru mult mai bun decAtviata. Cdcipentru mine- spuneel - aialdesteHristosgi moartea un cilgilg.
tora. Pentru a ugura lectura cirfii, notele de subsolvor apirea doar in cazullucrdrilor mai pulin cunoscutecititorului de la noi (n.tr.).
sdmddespart detrupgi sdfiu [. ..] doresc impreunfrcu Hristos, gi acenstae cu

Nu cd tnillt ffiai bine (Filip.'1.,21,23). viala de acum el ar socotiprin aceasta ca fiind rea aqa cum cugetd maniheii, bogomilii gi alli eretici -, ci doar ca spre ci ndzuia citre patria cereascd mai viala lucru mult scump decAt un pdmAnteasci.,,Mai bun - dupd tAlcui rea SfAntului Ioan Guri de Aur - e socotit astfel prin comparafie cu un alt lucru, recunoscr.lt tot ca bun. Precum arabiin cuvintele: Celceigi mdritdfecio neface;dar cel cen-o mdritd gi mai bine face(I Cor.7,38), Sfantul Apostol Pavel arati ci nunta e buni, ins5 fecioria estemai bund. Tot astfel qi aici: ,,Bund este- spune el- viafa de acum, insi ceaviitoare este cu mult mai bund." Prin ce se aratd buni, din punct de vedere duhovnicesc, viala de acum? Prin aceea ci ea ne dd posibilitatea si ne bucurdm de minunatele fdpturi ale lui Dumnezeu gi si ne pregdtim pentru viala viitoare, unde Dumnezeu ne-a rAnduit noui gi mai mari desfitiri. Viafa pimAnteasci este capitalul mult prefios pe care Dumnezeu ni l-a diruit noud, pe care trebuie sd il lucrim, astfel incAt, atunci
JUDECATADEAPOI
cAnd va veni StdpAnulnostru si vadi ci ne-am ostenit din destul gi si ne spuni: Bine,slugdbundgi credincioasd, pestepuline ai fost credincioasd, peste multe te voi pune; intrd ?ntru bucuria domnuluitdu! (Mt. 25, 21). Scurta viali pdmAnteascd,dacd este bine triiti, fird nici o indoial5 ne va conduce cdtre desfitdrile cele veqnice ale veacului ce va si vind. Intrarea in lumea desfdtdrilor celor vegnice se face insd prin porlile morfii. Degi in multe rAnduri se face cu desfuli trudd, aceasti intrare este insd de scurtd durati prin comparalie cu fericirea cea vegnicd. De aceea, despdrfireade aceasti lume nu este un lucru infricogdtor pentru plicufii lui DumnezelJ,careintreaga lor viafi au cugetat la moarte gi s-au pregiit pentru ea. Ea esteinfricogitoare doar pentru picdtoqii care nu s-au pociit. CAnd a murit minunata Preacuvioasi Macrina, sora celor doi mari sfin{i - SfAntul Vasile cel Mare 9i SfAntul Grigorie de Nyssa-, celde pe urmd s-a aflat lAngdpatul ei de moarte gi, ca martor, a scris cuvintele acesteia, spuse inainte de ultima suflare, despre cum a intAmpinat ea moartea.Nu s-a 10
ci, cu temut nu s-a tulburat sufletegte, deplind credin!6 in Dumnezeu, cu totul s-apredat Lui, rugAndu-sein acest chip: ,,Tu, StipAne, ai indepirtat de la noi frica de moarte!Tu ai rAnduit astvieti vremelnice fel, casfArgitulacestei si ne fie inceput al viefii celei vegnice, mult mai bune. Pentru scurtd vreme vei odihni Tu sufletele noastre, insd iarigi le vei indlla la glasul trAmbilei celei de pe urm6. Tu ne-ai incredintat pe pimAnt ca pe o comoard, trupurile noastrepieritoare, zidite de mAinile Tale.$i ne-ai izbdvttTu din blestem gi pdcat... Ai zdrobit Tu porFle iadului qi, cdlcAnd puterea aceluia care avea stdpAnireasupra morfii, adici pe diavolul (vezi Evr. 2, 1.4),ne-ai deschis noui drumul citre inviere. Tu ai dat celor ce se tem de Tine ca pe un stindard de biruinfi SfAntaCruce, cu care ai infrAnt pe potrirrnicul, ca intdrire gi pazd a viefii noastre. Dumnezeule vegnic, cdtre Tine caut incd din pAntecelemaicii mele! Pe Tine te doregte sufletul meu din toate puterile lui! Jie fi-a* incredinlat sufletul meu gi trupul meu inci din tineref,le mele! Trimite-mi acum pe sfAntul tiu inger ca sd mi conducd in locasurile cele lu11
JUDECATADEAPOI
unde se minoasegi pline de desfdtare, afli odihna, la sAnul Sfinfilor Pdrinfi! Tu, Care ai zdvor|t cu sabie de foc intrdrile raiului gi ai deschis aceste porli pentru tAlharul cel rdstignit impreund cu Tine, care a crezut in milostivirea Ta, pomenegte-mi gi pe mine, roaba Ta, in impirilia Ta! Ci gi eu m-am ristignit impreuni cu Tine, tintindu-mi trupul meu cu frica de Dumnezerr, temAndu-mi pururea de judecataTa! Nu mi indepdrta de cei alegi ai Tdi, ca nu cumva sd cad in aceainfricogXtoarepripastie! Sd nu mi opreascdin calea mea zavistnicul! Sd fie gterse inaintea Ta mele,prin caredin neputinfi pdcatele !i-am gregit,cu cuvAntul, cu fapta ori cu gAnduMarti-md! Cici Tu ai putere sd ierti picatele! Diruiegte sufletului meu dezbricat de acesttrup ca si stea fird prihani inaintea Ta, fird pdcatori intinare!" SpunAnd aceste cuvinte, fericita dreapti gi-ainchinat ochii, gura gi inima ei gi astfel cu linigtitd rugdciune gi-a predat sufletul in mAinile lui Dumnezeu. $i se afla in sicriu ca gi cum ar fi dormit. Iar fala ei strdlucea de minunatd lumind. 12
Ldmurind cd moarteanu estenicidecum infricogdtoarepentru ucenicii credincioqiai lui Hristos, nu voim sd spunem ci cei drepfi care mor sunt cupringi de patimi ori neinfricare esteproplina de cutezanfi; aceasta qi de adevdrata prie mAndriei strdind dreptate,care se aratdprin smerenie. Am amintit ci gi marii pliculi ai lui Dumnezeu (precum SfAntul Arsenie cel Mare gi PreacuviosulAgaton) au fost cupringi de o teami plini de evlavie inaintea tainei morfii, cici au fost intotdeauna condugi de simfimAntul nevredniciei, avAndei minunati gi cereasci smerenie. $i de ce noi, oamenii de astizi, ne de moarte?Pentru ce tememintr-atAta ca sPreceamai maprivim la aceasta re nefericire?Pentru cd ne lipsesctrei lucruri foarte importante: credinla in viafa de dupi moarte, drePtatea gi dragosteade Dumnezeu. L.Daci am aveacredinfi puternici in viafa de dupi moarte nu ne-am tulbura de moarte nici chiar atunci cAnd ea cu silnicie ripegte copilul de la sAnul maicii sale,cAndii ia pe pirinfi de la pruncii lor, cAnd ii desparte pe cei ce sunt plini de iubire intre ei, cAnd 13
JUDECATADEAPOI
trimite floarea tinerefii in mormAnt gi ii preface pe tofi - gi pe cei bdtrAni, gi pe copii - in schelete! Unele ca acestea s-au petrecut gi in viafa primilor cregtini,mai alesin viafa mucenicilor, dintre care multi au plecat de tineri in viafa de dincolo. insi credinfa lor in cealaltdviafi i-a fdcut netemdtori inainteamorfii. Acegtia nu L-au scArbit pe Dumnezeucu cArtirea gi necredinta lor. 2. Dacl, am trii intru dreptate gi dacd am folosi aceastd cdl5torie a noastri nu pentru desfitdri picitoase, ci pentru neconteniti desivArqireintru virfulile evanghelice, noi n-am agonisi cu atAtalicomire comorile cele de prisos ale acesteilumi, pe care molia gi rugina le stricd gi furii le sapd gi le furi (vezi Mt. 6, 79), ci ne-am strddui sd ne imbogilim cu comori ceregti,prefdcAndbogifiile materiale in bogdfii duhovniceqti prin puterea milosteniei, ardtatXcitre cei in nevoi. Astfel, imbogdfili in ,,valut5" nu ne-am teme de moarte, cereascd, ne-ar da posibilitatea si cdci aceasta folosim pe lumea cealaltdceeace am agonisit aici. 1.4
3. Daci am aveadragostede Dumnezeu, ndzuinle citre unirea vegnici cu MAntuitorul Hristos gi seteade a ne afla in mijlocul sfinfilor gi ingerilor din cer,nu ne-aminfricoga la gAndul apropierii morfii, ci am agtepta-o pe aceasta ca pe o slobozire din grijile 9i degerticiunile pimAntegti gi ca pe o insoqitoarepe caleadesfitirilor ceregtinetrecitoare. Cel ce-gi agteapti moartea cu credinli in viala de dincolo, in necontenitd indeletnicire cu virtufile - mai cu seami intru ribdare gi smerenie- gi care din dragostede Dumnezeu arat6. dragostecdtre aproapele,un astfel de om nu are de cesdseplAngi ci va pierprin moarte, cici el de cevapdmAntesc gtie cd-L va dobAndi pe Dumnezeu ca vegnic Pirinte al sdu gi ci va deveni mogtenitoral unei bogdfii nespuse. Sfinfii Pirinfi, punAnd fali in fali moartea gi pdcatul, au griit cu tofii intr-un duh cd moartea nu este un riu pentru cei drepfi gi pentru cei care se pociiesc de picatele lor, pentru ci ii duce in rai, in vreme ce pdcatul reprezintdun riu absolut,cici se face pricini tuturor slujitorilor osArdnici ai sii de vegnicdpieire. 15
ARHIl\,tANDtiITSERAFIMALEXIEV
JUDECATADEAPOI
Iatd ce spune Sfantul Ioan Guri de Aur: ,,Dinfre toate relele omeneqti,singur pdcatr-rl este cu adevirat riu, 9i nu necazul, nu boala, nu sdrdcia,nu aceea de a fi vorbit de rdu gi hulit, nici chiar moartea - care la prima vedere pare cel mai rnare dintre toate relele. Pentru oamenii inlelepfi acestenenorociri sunt astfel doar dupi nume/ gi nu cu adevdrat. Adevirata nefericire constd in a-L mAnia pe Dumnezeu gi in a sivArqi ceva neplicutinaintea Lui! Intr-adevir, ce anume vezi inf ricogitor in moarte, spune-mi ! Aceea ci ea te duce mai degrabd la viala cea neintristitoare? Daci nu te ucide vreun om, aceeagiiege a naturii desparte sufletul de trupul tiu, cAnd va sosi vremea! Te aqteaptdatAteabunitifi pe care ochiul nu le-a vdzut, urechea nu le-a auzit gi la inima omului nu s-au suit (vezi I Cor.2,9), rar tu nu te striduiegti pe acestea sd le mogtenegti [...], ci doar te temi gi te cutremutl!?" SfAntul loan Guri de Aur subliniazd necredinfa in viala de duPi moarte gi legdtura strAnsi c5tre lucrurile cele pdmAntegti ca pricini de temelie ale instrdindrii omului de Dumnezeu gi, de aici - teama omului de moar76
te. ComparAnd pe cei picitogi cu cei drepfi, el spune: ,,Picitogii, degi trdiesc, sunt morti, iar drepfii, degi au murit, sunt vii... Hristos ii spune Martei: Cel ce crede in Mine, chiar dacdua muri, aa trdi (In L1, 25). Oare invilitura noastri e un basm? Dacd tu egti cregtirycrede lui Hristos! Dar, dacd crezi in Hristos, aratdcredinfa ta din faptele tale! $i cum sd-fi arifi credintadin fapte?Disprefuind moarteal Prin aceasta ne deosebimnoi de cei necredinciogi.Acestia, pe buni dreptate,se tem de moarte,pentru ce nu au nici o nidejde in inviere. Dar tu, careai apucatpe ceamai buni cale,ce indreptdlire vei aveacAndba crezi in inviere, ba te temi de moarte, asemenea celor carenu cred in inviere?" Celor care se tem de chinurile groazniceale morfii qi care ar vrea sd fugi de o asemenea stare gi si moari linigtifi de moarte fireasci, SfAntul Ioan Gurd de Aur le spune cd starea mucenicilor nu a fost deloc rea. ,,Mor riu nu aceiacarepier silnic, cu moarte muceniceasci, ci aceia care mor in picate. Mosrteapdcdtogilor es- a spusPsalmistul(Ps.33, te cumplitd 20). El nu spune:moarteasilnicd es17
JUDECATADEAPOI
pdcdtogilor te infricogitoare, ci moartea cumplitd.Qi cu adevdrat,cdci ceeste duPd moartea le pe care le agteaPtd, 1or,pdcdtogiicare nu s-au pociit vor pedeapsaceade nefi infricoqdtoare: purtaf chinurile cele fird de sfArqit focul cel nestins, intunericul cel din scrAgnireadinfilor, necazul cel afard,, fird de margini gi veqnicaosAndi."" chinuri ii aqteaPti ,,Daci asemenea pe picitogi, cAt folos va fi Pentru ei pe paviala lor acasd, s5-gisfArgeasci tul lor? $i pentru cei drepfi, de asemenea,nu estenici o vitimare din faptul ci gi-au sdvArgitviala lor de sabie,in lanluri ori in foc, dacdprin toate aces! teavor mogtenibunitifile celevegnice estecumplitd! AstMoarteapdcdtogilor fel a fost sfArqitulaceluibogat carel-a trecut cu vederea peLazdr. Deqi gi-a sivArgit viala cu moarte buni, in casa lui, pe patul lui, al5turi de prietenii lui, dupi ce a plecat din aceastilume a ars in foc Ai nu a mai Putut si afle Nu astfels-apetrevreo mAngAiere... cut cu Lazdl Cu toate ci el a vieluit la poarta bogatului, aldturi de cAini, gi a ribdat moarte cumpliti (cici ce poate sd fie mai chinuitor decAtfoamea?), in lumea de dincolo el s-a fdcut, dupd 18
mogtenitor al vegnicelor toate acestea, bunitili." Pentru aceiacare se tem si moari cu moarte de rugine, precum tAlharii, fdrd sd fie vinovaF, Sfantul loan Guri de Aur spuneci e vai de cel caremoare in picate gi nu de cel caremoare clevetit - nevinovat fiind. ,,O bund parte din aceiacaresuntpldculi ai lui Dumnezeu gi s-au preaslivit au murit cu o moarte pe care nu o meritau. Primul dintre acegtiaa fost Abel. El a murit nu pentru ci ar fi picituit impotriva fratelui sdu, ci pentru ci L-a cinstit pe Dumneze!. $i de ce Dumnezev a ingiduit acea moarte - pentru cd l-a iubit ori pentru ci l-a urAt? Desigur, pentru cd l-a iubit gi a dorit ca prin aceastimoarte muceniceascisi-i dea lui cunund strdlucitoare." Astfel este moartea tuturor mucenicilor. Dar, chiar daci nu ar fi omul mucenic al Domnului, daci poartd suferinfa nedreptifilor, fdrd si se mAnie pe cei careil chinuie, gi dacdii iartd - un astfel de om, dupi Sfantul Ioan Guri de Aur, este asemeneamucenicilor. ,,Sldvite nu doar acelacare rabdi ceva pentru Dumnezeu, ci gi acelacare, suferind pe nedrept, rabdd totul cu 19
ruDECATADEAPOI
birbdtie gi mulfumeqtelui Dumnezeu Un astfel ci a ingdduit una ca aceasta. de om nu estemai Pufin slivit decAt acelacaresuferdpentru Dumnezeu'" $i, astfef la intrebarea: Pentru ce noi, cei care credem in Hristos 9i care agteptdm cu nddejde desfdtirile cele cereqti figiduite noud, ne temem intr-atAta de moarte?, SfAntul Ioan Guri de Aur risPunde: ,,Pentru faptul ci nu ne-a biruit dragostea de impirilia lui Dumnezeu, nu s-a aprins in noi dorinla bundtililor celor vegnice! Altfel asemenea SfAntului Apostol Pavel, am fi trecut cu vedelume... Noi rea toate celedin aceastd nu cunoagtem insi greutatea de nepurtat a pedepseide dincolo gi pentru aceastane temem nu de Picat ci de moarte... Cel ceintotdeaunase teme de gheeni, nu intrd in focul gheenei, cdci aceasti teami necontenitd il in!elep!e$te...Noi simfim o teamd neinleleasi, copilireascd, atunci cAnd ne temem de moarte, 9i nu ne temem de pdcat. Copiii se tem de mdgti, dar nu se tem de foc. Dacd se intAmPli si-i apropiem de o lumAnareaprinsi ei, fdri nici un fel de teami, intind mAna cdtre lumind gi foc. li infricogeaz5,
iatd, o masci de nimig iar nu focul, care este infricogdtor. Asemenea lor, gi noi ne temem de moarte, aceasti masci de nimic, dar nu ne temem de picaf care, intr-adevdq, este primejdios gi care, asemenea focului, chinuie congtiinfa... Dacd noi am cugeta asupra mortii, niciodatd nu ne-am mai teme de ea.Cdci ce estein realitate moartea? Totuna cum te-ai dezbrica de o haind. Trupul esteprecum o haini. in el locuiegte sufletul. Prin moarte el iese din trup gi la vremea cuveniti acesta il va primi iardgi, in chip gi mai luminos!..." ,!rei tu oare sd ard$ gi o altd pricind pentru care te temi de moarte? - intreabi SfAntul Ioan Guri de Aur. Nu triim agacum se cuvine. Nu suntem intru totul curafi. Daci am fi intru totul curafi, nu ne-am teme de nimic: nici de moarte, nici de infometare, nici de pierderea averii, nici de orice alt lucru. Daci cineva trdiegte intru dreptate, nici un lucru din relele pomenite nu poate sd-l vatdme... Nimic nu e in stare sd-l arunce in deznidejde...Daci i se ripesc lui banii, va avea bogdfie in ceruri. Daci il izgonescdin patrie, prin aceasta il 2l
20
JUDECATADEAPOI
Daci il cereascd. sildgluiescin cetatea pun pe el in lanfuri, va fi slobod intru totul qi nu va simfi vreodatd lanfurile in lumea de dincolo. Dacdii ucid trupuf atunci el va invia din nou! Precum cel care se lupti cu o umbri gi cel care lovegtevdzduhul nicicAnd nu pot si loveascd,tot astfel qi cel care impotriva celui drept... vrdjmdgegte in zadar igi aduni puterile sale, cici nu poate si-l vatime cu ceva. $i, astfel, diruiegte-mi doar credinfi .t , ^ + puternici in Impdrifia cerurilor gi md ucide, daci vrei, chiar acum! Eu i$ voi mulgumi insd pentru moarte, cdci prin ea iute mi sdldgluieqtila vegnicelebunitifi!" Mai departe, SjAntul Ioa. Gtri de 4gr spune ci pentru a nqng infricoga dg rffgqg_trebujesilo-npetA_qg ilglq de huzur, carene leagi de celede aici, gi siincepem o viati plini e, @i.Iatdgicuvintelelui pe caresuntdatorinu doarprosd le implineascd: nanii-*L*.girc&ii viafa noastrd fi petrecut ,,Dacdne-am in post, privegheri de toatd noaptea gijnfranalf. daci ne=am fi curilit de pgfu!5l noastre picitoase, daci am fi indepdrtat desfdtirile noastre pli-
ne de pdcat gi daci am fi petrecut in nevointele--virhrfii, dupi cuvintele SfAntului Apostol Pavel: imi chinuiesc trupul meu Ei il supun robiei(I Cor. 9, 27)..., daci am fi mers pf=aha-ea qtl3lntd gi $ine_de_recazuri, atunci am fi insetat de vegnicele bundtifi. De aceea Dumnezeu a rAnduit ca viala noastrd sd fie grea gi plind de nevoin!9 ca asffel, strAmtoraF de necazurile de acum, si incepem sd dorim bundtilile cele cereqti. Chiar gi acum/ cAnd din toate pdrlile suntem inconjurati de necazuri, primejdii, infricogiri gi grijl noi suntem arAt de
-de-viaEgA!0anteasce. Dar am legetr

fi fost oare insetafi de bundtifile cele vegnicedaci intreaga noastri viafi ar fi fost fdrd griji gi intru desfdtiri?,, r incheie S. aceasti cugetare prin cuvintele: ,,Si nuneinfde9gdm,@ve9q dgpaleilgfi rir, crsi-ne-temeon deggqlgu ggepetqesr4tru noi din nricitrarelei noasfrpaplecirill MulP dintre sfinfii mucenici, avAnd o asemeneaingelegere asupravieSi qi a morfii, s-auimbdrbitat unii pe alfii intru rdbdareasuferinfelorpAni la sfArgit prin astfel d-einleleplrcuvinler,,Dacl,
22
23
TUDECATADEAPOI
nu murim acum, JgtJom muri odatd, datorie ya trebui si pldtim aceastd t_ot a.-!Lgl[ii. Deci hai si ne plecim acestei nevoinfe de folos, ca si cumpirim prin moarteviafa vegnici!" Tofi-sfin{ii, dar mai cu seami mucenicii, au intAmpinat plini debucurie moartea. Ei au ndzuit cr:--multd cfe4jn{i -edtre cele fericite, pe care n-a auzit, sfur'ut n-a adzut Ei yreglrg-a gi Ia inima omului nu s-ausuit (I Cor' 2, g).Vielile mucenicilor sunt pline cu intAmpliri griitoare despre neinqLberbif, a inaintea morlii fgiqggareaardtate din dragoste citre Dumnezeu gi din insetare nesPusd cdtre vegnica fericire qi pdrtXgie cu El. Nespus de griitoare, in acestsens,este urmitoarea pildd povestitideiericttul Teodorit: Dupd ce a incetat Prigoana nefllrafilor impdrafi inchindtori la idoli impotriva cregtinilor, a venit pentru o vreme, pacein SfAntaBiserici. Dar iati cd indati s-a ridicat o noud furtuni izvorAtd @-eresul arian. Dintru inceput lepidatd de puterea statului gi osAnditdde Bisericdla InLAiul -Sino.aecugrenic{3 5), vechea-erezie a izbAndit dupd o vreme gi a incePut 24
sd-giscoatdiardqi capuf sd pitrundd chiar in palatul impdrdtesc gi sdrAgtige de parte-a ei pe unii impira{i. Unul dintre acegtiaa fosfValeat. E-la:rdieat prigoand impotriva d_rep_bndntorilor cregtini,le-a luat bisericile,i-a prigonit din destul pe arhiereii dreptei credinfe, izgonindu-i din scaunelelor $ i i. Din aceasti pricind a*",fosl;U"rghiunrt+r epiqspputl/arsi.la1-Eda*ei, bdrbat cu viafi sfAnti. in locul lui a fost agezat un oarecareingelitor anan^ pe nume-Lupus. P, it l.a recunoscut pi-stor cadgeretic, nu al sdu gi s-a adunat laLituqgh[ejn ifaloc ascuns.Auzind luJglqg! t$fgl de nesupunerea cregtinilor din cetatea Edesei,V-alent s-aaprins de mAnle, a chemat la sine pe dregitorul cetdfii, pe nume Modest, Qr,in furia lui, l-a pdlmuit pentru faptul cd a ingiduit poporului sd nu implineasci porunca impiriteasci. in cele din urmi, i-a poruncit si adune mulli ostagi gi cu acegtia si taie q! qi ucidi fdrd milipe d.reptcredinciogi, cAndei vor merge la rugiciune in afara cetdtii. Astfel trebuia sd fie zidirnicitd adunarea de rugiciune a dreptmdritorilor cregtini.
25
JUDECATADEAPOI
Medgqt era insi un om bun la suflet. C:gt4:td PoPorul nevinovaf el a y_gq!i! in taini pe cei credinciogica sd nu iasi ziua urmitoare in afaracetifii la rugiciune, ldmurindu-i Pe ei asupra a ceeace ii aqteapti. !1-1qcsi se infricoqeze insd, credincioqii s-au aprins de gi mai mare rAvni $i, Pe neluminate, impreund cu sofiile gi copiii 1or,au iegit in afara cetdfii, voind s5-gi dea sufletele Pentru Domnul. Mp-desta adunat oasteasa gi a pornit cu tnrm-a strAnsi ca sdimplineasci porunca impiratului. CAnd a ajuns insi la porple cetifli, a vizut cum o femeie a iegit in grabi din casaei, firi si inchidd mdcar uqain urm6. $i, purt6ndu-gi in brale pruncuf alerga intrecAndu-i pe ostagii ce o priveau plini de mirare. Modest a oPrit-o: - Sirmani femeie,i-a spusel, unde mergi agade dimineafd? - Me duc in afaracetifii, acolo unde se aduni dreptmiritorii cregtini,a rdspunsfemeia. Modest i-a spus atunci: - N-ai auzit tu oare ci dregitorul va veni cu ostaqi gi-i va ucide pe toli pe careii va afla acolo? 26
- Da, am auzit, a rispuns femeia. D_g aceea,mi gribesc_ca Si-$,r_$ieu - Dar pe prunc de ce-l iei cu tine?a intrebat mirat Modest. Femeiai-a rdspuns: - Vreau ca gi pruncul meu si seinvredniceasci impreund_cu mine_de moa$e-Inu-egniee-aQcd! Auzind unele ca acestea,Modest s-amirat de indrdzneala dreptmdritorilor creqtini de a-gi da viafa lor pentru credinfd.El i=aintors_pe osta$i-din dry_m,a me*rp_ la ippirat lr i-aspus: - Dacd voie$fi si mor, gataslurt, dar nu pot si implinesc cele poruneite de tine. Dupi ce i-a povestit cum alerga acea femeie la moarte muceniceascd pentru Hristos impreuni cu pruncuf l-a ingtiinfaf de asemenea,cd mulfime mare de popor dreptcredincios s-a adunat, pe neluminate, in afara cetdFi - nu doar bdrbafi, ci gi femei gi copii - gi tofi insetau sd moard pentru dreaptacredinfi. - Nu e cu putintd - a incheiat el - sd silim norodul sd primeascdcredinfa episcopului Lupus. {dnqeDnna sdii"usrd@q4ul.Dar 27
Pcnt$rHristos.
JUDECATADEAPOI
care ar. fi.fofosul nostru din aceasta? Pentru pdtimirea lor plind de bdrbdfie ei vor fi proslivili de cei de dupd noi, iar numele nostru va rimAne de vegnici ocari. dregiCu-,aceste-in{elepte-cuvinte torul a reugit sd preintAmpine uciderea poporului. neinfricat impotriva eresului ariary a a$enjntatdejnrtBef ost de asemenea ratulValen.t prin dregdtoru-1-M-o-de-st, d.acdnu se va supune vojieg!1coc5,, pu-lgi arfan, va aveamulte ddindurat: iipsirea de avere, Prigoan4 strAmtordrile gi chiar moartea. La aceasta SfAntul Vasile a risPuns: - Dacd pofi, infricogeazd Pe altul! Pe mine, unele ca acesteanu md ating. - De ce?l-a intrebat mirat Modest' Iar SfAntulVasilei-a risPuns: - Pentru ci celu!-ggjuL'are-"avere gtl i se poatelrra.:rimic...Eu nrr qtiu nu ce inseamni a fi izgprrigP*gnt-r.u..cd Acest loc unsq4t legat de ni*ciun.-loc. de viefuiesc acum e al meu aia cum oricare altul, unde voi fi trimis, va fi tgt 41meu ori, mai degrabd sPus,voi merge unde va hotiri Dumnezeu!"' 28
:-e1-'Mare'luptitor $bn$I"-tY-4atls
Ce strAmtoriri mi vor vitdma, cAnd gi fdri unele ca acestea nu am un trup sdndtos?...Iar moartea este pentru mine o binefacere. Ea mi va trimite mai repede la Dumnezeu, pentru Care triiesc eu qi mi nevoiesc,pentru Care sunt gata si moX,citre Care de multi weme nizuiesc! Aceste cuvinte pline de indrizneald l-au dezarmat pe dregdtor q_i el i-a ryrirturisit lui Valent ci !4sile dste de impiratul neclintit intru credinga-sa. a bitut afunci in retrageredin fafa neinfricatului ierartu iar SfAntul Vasile-a rimag in scaunul_s_iu*sa_silfumine;e .prin putenricafui. crecli ntd pAni la sfArgitul viefii sale pimAntegti, cea plini de nevoin!6. Nu doar rucenicii in anii cumplifi de prigoani, nu doar marii sfin$, nu nu s-au 4g"t pq bricit":i*nevoihrii infricogat de moarte, ci_nici cre&tioii obtruifl, care- atAtin vechime, cAtgi. in zilele noastre- cu bucurie au murit gi mor cAnd igi simt constiinta curati qi sufletul intru nimic necredincioslui Dumnezeu. Scriitorul KonstantinMutafov descrieiir minunata lui povestire,,Moartea cea bund" sfArgifulpdmAntescal
29
IT]DECATADEAPOI
unei bitrAne evlavioase,care a ctezut adAnc in nemurirea sufletului qi in viala de dincolo. -F gba- scrieautorul - ci mai devreme ori mai tArziu va pirisi acestpdmAntplin de picate, ci doar t$pulii va rimAne aici,jos,ca si putrezeasci, iargrflefirl ei va ajunge la cer, inaintea lui Dumnezeu. DuPd ce s-a intors de la MormAntul Domnului, in fiecare zi mergea la bisericd, ficea fapte bune, impdrlea milostenie pentru sufletele celor adormifi gi pentru sine. C-u nimeni-nu-se certq de nim,ie-rurte-amiI-4.ntci cu cu vAntul, nlcier"gandul. [rf-$ary3-de4g!ss... Era o pildd de inlelepciune; o credinld suavdii umplea inima. Nq, ci plini de cutrese fprnpa*rle.moarte, murare agteptafiecare zi a lui Dumnezeu, ca mAntuitoare, ndzuind spre o noui viafi. intr-o frumoasd zi de aPrilie, bitrAna hagie gedeain grddini gi se minuna de pomii infloriti, care zAmbeau la soare. Lep-data lprindt-ea essit sfArqitul.Chevgste {gSt-,t c-a-L4 mAnd-o pe fiica ei Bojen4 ta'-vorbit sfituind-o sd trimiti pe plng.d-e,.pace, fetifa ei mai micd dupi fiii, nurorile gi nepolii sdi,pentru a-gi lua rdmasbun 30
de la tofi; a trimis si dea de veste gi pjrintelui Kq_stadirycu rugimintea de a veni indati. $i, ajutatdde fiica sa, a mers in camera in care permanent ardeainaintea icoaneicandela. lndatd au sosit cu tofii. Pppe{osfaditr3 mirtudsit-o, a impirtigit-o - ca merinde pentru lumea cea nevizuti - $i a plecat. BdtrAna hagie g-i-a luat rdmas bun de la fiii gi de la nurorile sale,g.i--a bi&eguvAn_t-4t lego$i, i-a spus crrvAnt de bun rimas, le-a fieciruia un spus ce lucruri si impartd oamenilor gi ce anume sd ducd la biserici, le-a spus unde s-o ingroape gi i-a rugat apoi si o lasesingurd. Au venit_cbnuriledgrr- t-^;nt. d. -ea;te, insi ea a rimas linigtite, in pace, firi si arate durere, plind de bunitat". i-"ui"tea constiintei eelei_ce plega de pe pdmAnt s-au aritat cei adormiF ai sdi. Apoi, deodatd,ea a deschisochii, care striluceau de lumini, a zAmbit cu fafa plind de fericire gi a strigat astfel:,,ingeri, ingeri!>. Plini de cutremurare, gi-a dat apoi duhul..." Cu adevirat o moartebund! Descriereaunei asemeneamorti o afldm gi la un alt scriitor - Ilia Volen -, in povestirea sa ,,Zdmbefif,d"-*f . 31
JUDECATADEAPOI
Autorul ne conducein oddifa unei gle,gtinede 75 de ani, Pe nume Rada, careziceape patul de moarte.Rimasd viduvd chiar din anii tinerefii, ea nu a voit si se cisitoreasci a doua oari, ca si se poatd ingriji firi nici o piedicd de copiii sii, doi bdielei 9i o fetifd. De la inceputul primdverii pAnd toamna tdrzht, Rada ostenea Pe ogor' Neobositi, iubitoarea de nevoinfd a reugit si pdstrezeavereasofului ei qi chiar sd o sporeasci. o viali dreaPti - Povestegte ,,Ducea autorul. Dgcdlntilnea Pe cineva infometat, ii rupea din pAinea ei. D--aci treceacinevlinsetat pe la poarta sa,ii aducea api; g,ila cAF cergetorinu le-a incilzit trupurile goale, ddruindu-le haine! L-alucru striin n-a intins mAna sa. Odati a mers cu bivolilele sale la pidure. Pe cAnd treceape lAngd porumbul bltrAnei Velin4 una din bivolile s-a apropiat qi a rupt un qtiulete. Ea a indepirtat-o pe bivolili, i-a luat gtiuletelede la gurd gi a mAnat mai departevitele. Cand a ajunsin sat a strigat-o pe bdtrAnaVelina la poarti, ca s6-i dea gtiuletele. 32
- Me uit la tine, pentru un gtiulete! a zdmbit bdtrAna Vela. De ce nu l-ai ldsatbivolifei? - Dar cum si-l fi lisat ei?! CAt de greu a fost pAnd a crescut el din sdmAnfd!Ce, nu pofi si=l cure$ mAine dimineafi lapuii tii, eumsd-l dau bivolifeimele?!... Daci afla vreun ou in cuibarelesale de la vreo gdinl de-a vecinelor,il gtergea cu griji gi il inapoia indatd.', Aga fdcea baba Rada. O femeie cinstiti. O viald triite intru dreptate, tuprina "" ga"aurile cele p_ieitsa-ie triind doar pentru copiii ei. ,,CAndvoia sd se lipseascl de ceva gi sd faci o faptd buni - scrie mai departe autorul -, utxa ca aceastanu era firi de lupti gi sforfiri; dar, dupi aceasti sfAntd jeftfd, pe buzele sale se vedea un z.AmbeU tresilta,se lumtfra la chip." bdtrAni pe patul $i iat-o pe aceastd de moarte,inconjuratdde fiii sdi gi de vecine. Fiii se intreceau care mai de caresd gadi mai aproapede mamd gi sd ii slujeasci.Dupi ce cel mai mare a pdzit-o pe ea de mugte cu o ramuri de nuc, cel mai mic, gtergAndu-icu o 33
ALEXIEV ARHIMANDRIT SERAFIM
JUDECATADEAPOI
frunte' s-a niframi transpiralia de pe rugat: ^"- Bud., si qed9i eu lAngi mama! cum O vecin6,bitrAna Vela' Privea mamei lor' fralii seintrec si sluieascd Cu dragosteea a sPus: - V-Jcr"r"ut singuri' v -a Pdzlt avezadar"" rea, qi chiar nu a muncit in Aveli grii6 de ea' Altd vecind a adiugat: -Va fi Pomeniti Pentruvia[a:i:"u atAt de Iudreapti qi faptele ei bune me, cAt9i de coPiii ei' de Baba Rada nu s-a infricogat moarte. Eta cupttnse de cand r.nAntlumi+o! Slde^ figea&"dlta. -r ê. tntreaga ei -Yiali a mare bine fdcut cu osteneald9i fil;; su.,t *"tt" sforfiri, iar acum pentru inn"*f ei binele acestas-a prefdcut desoln" praznicfiri de sfArqit'"$i-a a inchis ochii limpezi citre fiul ei 9i acea cercats5-ivorbeasci'insdin chiar ca clipd a cuprins-o atAta slibiciune p care nlciodate in viala sa' GAndgl voja si-l exp!:imes-arupt' s-adesficut reugit si pr".,r* nt', caier, 9i ea abia-a i s-a risucit pe peria*b"ut.d' Capul inchis"' Dupi cea ii, iar ochii i s-au qi mai flpotut, bitrAna Rada s-a ficut 34
frumoasd, c!ig!-gr_ r:a lini;U_t gi s-a e, iar pebstzs ii strilu-de-pac u-n1p-lut ceazAmbefulde dinainte de moarte." a intrat in rai, de aceea ,,S-ufl-eful-ei - a exprimat pdrereatutuzAmbegte" ror una dintre femei. Iati, aceasta esteo moarte buni. insd o asemenea moarte bund, aga cum am spus, se petrece doatsllegi -d:epli, 4u cu oarntenii pdcf,tgli-Pentru cei din urmd moartea-estejeg4tA ale chinuride veaen;; t.ft'""$fu lor careii agteaptS. Ilnii-:zed in clipele de dinainteslnsltii,rlpmoni gi strigdla cei din apropiere:,,Izgonifi-i de aici!" Algilse,frim6ntd pe patul de moarte
de amintirea infi ori foarelor In' f icate Oemirhrrisite. Iar alfil rugafi si se irnpace cu Dumnezeu (vezi II Cor. 5,20),
votegg-qilsc-paqaiaqci,ci blestemd nu_ gi-L hulesc pe Dumnezeu. Pentru nu existdo moarte bund... acegtia Qamenii acestui veac al descope4irilor stiintifice incearcd sd creezein clrjp"*umggt-sl:. -o,moarte,,buni" gi pentru oamenii picitogi. S-a format deja intreaga qriggare de medici qi activigti BeldlAm social care pledeazl, nu doar pentru ugurare, ci gi pentru grdbirea morlii bolnavilor fdrd nici 35
ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV
JUDECATADEAPOI
o gansede timlduire' Din fals umanism e-qfepromovati astizi, intens' eutanasie (moartea cea 4p-a--nqmita buni, ugoard). .UeiCe estein realitate eutanasia? acordul firi deJeaJauLom, cg sau acestuia, cu scopul de a-i fi scurtati suferinla inaintea morfii ori de a se pune capit vielii c-elui socotit deja nefolositor."l PAni de curAnd viala omului a fost socotiti ca o mare 9i neprefioasd gi-a comoar6,insi de cAnd Ni.et-zeghe risBdndit jdeile-tulinu:nane despre ,,rrr-pr"o*" 9i desPre Pufinul PreJ al ,rie$i, in anumite cercuri din Germania nafional-socialisti s-a pus in practici masiv - sub influenla nietzscheismului - eutanasia Pentru oam enii cale-nu-naigualf-olositori statulu-i, rispAndindu-se pe intreg mapamondul ideea acceptdrii forlate a mor$i celei,,bune"PAni nu demult, eg4idegfq,st sopedepsitd dq leei-9i-ine6-mai-ste imeJal sSicu rtezi Prin @ca-tUsd o{ce mijloc viata omului, insi, duPd cum evolueazi lucrulile, putem sd ne
1 Schlugen, Wiirterbuch, Frei' Euthanasie, burg, p.1207.
trezim intr-o zi cu vesteacd in Occident - unde se nasc cele mai primejdioaseidei impotriva credinlei gi moralei ortodoxe - eutanasi.a_-a-devcnit legiuitd pe chiar motivul falsei iubiri fati de semeni! Astdzi, ca urmare a dezvoltirii amefitoare a tehnicii, multe lucruri obignuite se schimbi cu altele artificiale. Totul se preschimbi rapid gi se accepti produse nenaturale: lAni artificiali, bumbac artificial cauciuc artificiaf briliante artificiale gi altele asemenea. Seestimeaz\, cape viitor si fie produse cele mai felurite produse alimentare din petrol. Insi oamenii nu se mullumesc sd prefacd doar valorile._materiale, Cj vor si:perverteasce qi lucrurile duhovnicegti.Ei.vor si ggamestece gi in viala duhovniceascda omului gi sd facd moartea penku fiecare- inclusiv pentru cel mai mare pdcdtos- ,,bLLr1d" . Ei uiti insd ci, oricAt de bine ar imita, nu vor fi in stare si prefaci riul inbine.@la snnti si ta cei arepti, ea gsterezqltatul v_ie[!.!orpline de virtuF. Moartea lor buni este Lqelul or lor amare.,.L-qpta-lor de dinainte cu picatele 37
36
IUDECATADEAPOI
qi.patimile, fireqte, conduce cf,tre bune urmiri in veqnicie' Moartea cea buni dovedegteci Bunul Dumnezeu diruiegte pentru osArdiaintru virtuli inci de aici mullime de bunitdli in lumea de dincolo Pentru cei ce cred
intru gt. t-@Ii..:"u de griji a ,fuurr6"reiPingePur-tarea
lqi Dumnezeu Pentru om' Dacd cel ce moare firi pocdinld voiegte sd-qi o astfel de asigure o moarte ,,b1Jn6", moarte nu ugureazd, c:_ir:rerrneazl' tui de-dineolo, deoareceea se st-area arati a fi g&Uld-in multele'chipuri ale sinucideri-i.Aceastaii ia omului 9i ultima posibilitate de a ribda suferinle pentru picatele sale,de a ribda epitimla de Pe urmi a lui Dumnezeu in aceastdvlald, de a se pocdi inainte de moarte, de a se smeri qi de a cere de la Dumne zes iertate PAnd in ceasul de pe urmi- Cefel-de-Bsarte '}irtn6" dacXnu mAntuie' ci e atunci ac939!a, 9i il anrnci Pe el cu p.,-f:@93d a*u titu in iadul cel vegnic!?
s-apdtatcumulcare Dela cregtinul g9l9.ry gimede Picate, O-gn14ezgu -amrnteasc5' pe patui de moarteqd:$i ttt" i
38
impdcAndu-se astfel cu Cerul, si pentru suferinfele- trirytsmeasci gi,- printr-o mise lui sprg curdti-_re dezlinfuire de adAnci pociinld, cu lacrimi ir:rochi, sise roage lgi-Dumge{zeu: ,,Doamne,pe buni dreptate sunt r |pedepsit.Mi secuvinincd gi mai mulr he chinuri! Aici pedepsegte-md, iar l lacolomiluiegte-mi!" , Qac{ omul bea cu-rnu$urnire paharul suferinlelor curigitoare de dinaintea morfii e ca qi cum ar lua un medicament minunat care izbiveqte nu de moarteatrupeasci, ci de moartea cea duhovniceasci, vegnicd! Or, -qr4at!tti{ caute se indepe! z:.de t.g_rcSglasacest proniator, acest de qlmd pe legc iaqlpqtriv4picatului. $ iljlg3lg_pC_g1" ci ii vor binele, cAnd in realitjlte ii pricinuiesc cel mai mare riu. Ii face oare un bine doctorul in loc si-i unui om grav bolnav, dacd,, dea medicamentulsigur degi foarte amar - carelecuiegte cu adevirat boala pe careo are/iidd lui qiropuri dulci, dar nu-i ajutd?Eiggit car_eil4mdgesc, igbeste cu aslevXratpe picdtosulcaleSuferd =oareDumnezelt eare Se ingrifegteintru totul si mAntuje s-cdsugnica gi moarte, ve {etulnemur[!,q1{in 39
JUDECATADEAPOI
chiar cu prelul celeimai amaaceasta re morti pimAnteqti, grr sq*inelg-rli --s-e -af-q!4 impotriva ePlnaslei, C3.r gi omeneqti9i dumnezeiegti' ;t.e prin moartea ,,cea burtd", care are amareurmiri veqnice?
incurajeazi in acestmod q!g!i5!95gr, care-e" un.p.dcatdemoarte. Motivul cd bolnavul tot ar fi sortit morfii nu este convingdtor, cig!_g!g!-ng_p*o-ate ri nea{r5rat. Medicila c{--3ge*sta"ya--mu cunoagte multe cazuri cAnd oameni scogidin evidenle au reve-.rytJarau;e. Sunt cunoscuteqi mii de intAmpldri de moarte clinici, cAndin chip vddit cineva a murif pentru a invia, ca si trdiasci multi vreme dupi aceasta.
ql&qr in_plqcent p44e_ de*eUlala_suta
E-utanaoia
fi".et"iu i- se-daurele-cr:-venite-(\tt' 2?)" ,Umanigtiill- susJinf,toriai L6,-
eutanasiei vor si rispliteascd cu o moarte ,,btJn6" 9i Pg c,ei mai mari criminali, care meriti cel mai greu sfArgital viefii pdmAnteqti'Prin mila aritati citre pdcdtogii care suferXin agonie, ace,ltia se manifestd de f-apt cruzime fali de suci q--r.remisuratd fletele lor gi fa{d de soarJalor"veqnicd (in care,de fapl nici nu cred)' PecAnd ,,asBrtrl" Du*mnezeu/cum Il numesc ei, irati un.b-tncpespuscdtre pdc-itoqi gi gtiid petittt"ut.i pAni in ultima clipa a mAntuirii lor' Fl,-inll,3dger' pdcXtosului (Iez' ng. yqlqgte-uroerrtea Eutanasia este qiiugEtg!$K"-9.I*,?I9i esteingdduit e$slsmane, sQSo Lip,dga sgpe uqj-di.bolnavul incurabil' la doin momentul cetit guini, marr1feq!3LJd impufindri a eredinfei' $e leilmai n1a1i 40
Stdpdnal-vr-eSr_lt_al Dssnrt este

El poate sd facd, Ug,rtii-(iJ$el,-1;f,13), s-au intr-adevdr, minuni. Mutg -c-a_re lndreptat spre porfile vegniciei au la viafd. los!, inprgi de-!ur111re_ze-.u O astfel de intAmplare s-a petrecut cu impiratul Ezechia-(IVRegi 20,6). Dintre cei care mor,6iIS g{ldfazli treBulc"-sa sa,sgrna ca_ Lse Puna--capit-J4i$ii-dd$rite pentru ci este deChiar daci in sensp5-jaSgJolositor? mAntescviafa diruitd pare nefolosipoate toare, su-.b_aspes!_dsha"vniecsc multi trebuin!5. De ci e de mult mai pildi, ua--bolnavcare suferd grgu, un om neputincios, degi este nefolosipoate sd tor pentru munca hzicd,,el_ jurul sdu fie foarte folositor celor din
t.
fi: iz, tt1, gL9s-p-o^gjass-agi-p*4 Y"
47
JUDECATADEAPOI
pdn sfatu{ile lui infelepte' prin..p-urci gri,ur"u lui morali ori prin aceea jile celor din jur iertfite pentru el sunt Ast*an*itoure pentru sufletelelor' si se fel ci in nici un chip nu trebuie recurgi la eutanasie! Alt"fel stau lucrurile in- privinla oagguririi -g;qelelor sufurinle ale menilor bolnavi Prin medicamente
in giduite. lie g41or.ad-gtg4nr-tT:l
glijoar slibqsc-durerile insuportabrle gi nu arareorl se arati f-olositoare' suferi. ca ajute pe cel care. poiarra s6-1 lui qi ir, pu"" sd cugete asupra vietii inaintea lui DumnesA,se-poceiascd se ,"rr, ta;tg-iqrte cu cei aProPiafi'si mirtuiseasci 9i si se impf,rtdgeasca gi astfel si Plece din aceasti lume
@le'
U-trii'..creq-tini,inaintea cazunlor de rnoarte grea, cutremura{i*de-frici' inegAndindu-t" tu ei 9i la sfArqitul iituuit al vielii pimAnteqti, i;i spun: moar,,Ei, de mi-ar da Dumnezeu ei ie ugoare!" Prin moarte "ugoard" moarinleleg o moarte pe neaqteptate' tea oiiqnuiti feie dureri' Si te culci seara, si adormi cu un dulce somn gi si nu te mai trezeqti' "Iat6' aceasei' ia esteo moarte frumoasi!"' sPun 42
.,_,.
Ori si suferi in timpul zilei un atac de gord gi dupd cAtevaclipe sd incetezi si mai respiri. Ori si ai unataecere-bral, dupd care si rrLrzaci, ci dupd o zi-doui sd pleci din aceastdlume in deplini cunogtin!5. Dar poate 0.sLoarte.+ea+teptaH, fird a 9e line seamade starea"dghovniceascd a- orirului, sd fie numiti ugoar6?Dace un cregtin dreptm{ritor aprivegheat intreaga wiati asuprX-gi, dacd nu L-a mAniat pe Dumnezeu cu pdcatelelui de moarte, daci nimdnui dintre cei apropiati nu i-a pricinuit vreun rdu, dacd a fost smerif dacd a trdit intru curdfie gi virtuafl atpe te, gii@l- a neagteptate moartea, atunci aceasta poate fi numitd, intr-adevdr, o moarte ugoard,cici intr-un chip ugor a iegit sufletul din trup gi a fost dus in luminoasaimpirdfie a vegniceidesfdtiri. Dar daci cregtinul q sdvArgitpdcate gi a viefuit in_neconteniti ceartl gi riutate cu aproapelesiu, daci a fost pA4drg, .-a*spru. 4i neindurd-tor gi. astfel pe neagteptatel-a aflat moartea, moartealui ,,ugoari" se aratd nespus de grea, cdci prin ea i se deschid lui porlile iadului! Prin urmare/ au drep43
JUDECATADEAPOI
tate aceicreqtinicarese tem de moartga cea ,,tJqoatd"9i se roagd astfel: ,,Di-mi mie, Doamne, si nu mor Pe ci prin boald 9i prin chin, neagteptate, ,,ca si am vreme si md Pociiesc de pdcate prin SPovedanie,sd Primesc 1SfAntaimpdrtdganie,si mi impac cu i,togigi dupi aceeasi mor." Despre marea Pictorild de icoane, contemporani noud - monahia Iuliania (pe numele ei lumescMaria Nikolaevna Sokolova)-, care a riposat pe gtim ci in 1945,dupd ce a 1.6.02.1981, ingropat-o Pe sora ei mai mici, ce a murit de cancer,a avut qi ea dorinla boali. Lucru-de si moari de aceeagi cipetenie in astfel de cazuri e faptul cd acreasti-bodi prelungE-ingiduie omului s5.-sepregdteasei mai-bine p-entlg Ptqzentarqfnaintea*hrinumEa a inceput si se roage Pen-nezeu. tru aceastagi a fost auzitd - Domnul i-a trimis si ei cancer.tnsi, pentru yigla ei cea dreapt6',qrmilesti:rire a izbdvit-o pe ea din suferinfa chinurilor. $i-a pdstrat pAni la sfArgit deplina cunoqtinfi, s-a invrednicit si primeasci Taqa SfantuluL Maslu, Spovedania9i Impdrtdganiagi astfel a plecat la Domnul. Iati pentru ce se 44
roagd oamenii duhormicegti,pentru carecredintainseamndviafi. In viaf a SjinlelMau f4ucenile_Varcucru zitne de tatil rera.,c,re$tina ucis-d ei pegAn, citim ci eeS:r=rrrgalina_intga-morF-sale Irnpiratului ceresc cg sa:i'dea fieci*rul cre-di-nciosc_are o pomenegtefi se roagd_eisi numqari cu rnoarte ninrasnie+ rH,repoaiftfe gi.fdr; SfAnta-impdrtdganie$i a auzit ea un glas de Sus, care a chemat-o in ceregtilelocaguri gi care i-a figiduit ci-i va fi impliniti cererea.De atunci evlaviogiicregtiniau luat obiceiulde a cinsti in mod solemn pomenirea Sfintei Mari Mucenife Varvara - pe data - gi in pravila lor de de 4 de_cemb_11e rugiciune de fiecare zi de a adduga aceastd scurti rugdciune: ,^SfAntd Mare Mucenifi V-arvara roagd-te lui Dumnezeu_c,a *nqr dgg$lrl{4rc r[Le,_ pdcitosulul_qd_nu nf,a t f*fd, pociinld " 9i firi SfAntaimpdrtiEanie_! Insd ciile Domnului sunt felurite.Astfel,@ rAa{u!!1 cea qlgi Athonitul i_4_fo_e_t 4e4teptatd moarte. CAnd a mers el sd cerceteze lucrdrile la bisericaceamare a ministirii pe care o ldrgise din pricina inmulfirii frafilor, s-a urcat pe 45
JUDECATADEAPOI
schel5impreuni cu alli gasemonahi' Dupd negtiutelejudecdli ale lui Dumpe cate stileau ei s-a rrezert,s-chela au cdzutcu tolii rupt gi pe neagteptate de la- mare jniltime, fiind acoPerili de zidul privilit peste ei. \{gr' mult de trei ceasuri fralii au auzit de sub mormanul de Pietre glasul Preacu-Iiruviosului, carese ruga: ,Pqa1n!-e Slavd aiutd-m,i4e-mine! se Hr,istoase, sd ridif,ie, Doamne!" CAnd au reuqit cepietrelepribuqite care-lacoPereau/ marele nevoitor athonit igi ddduse deja duhul siu Domnului. Moartea nu a fost Pentru lui pe neagtePtate sfAnt o pedeapsi, cicijn-fiecare-cliPd a,yietilsale el a fost gata-s5--mearga -la Domnul. Mtggile care au urmat dupd moarte la sfintele sale moagte arati limpede inaintea tuturora cAtde plicut a fost el Celui Preainalt gi cu ce dragoste l-a Primit Dumnezeu in Lui locaguri! ceregtile intAmPli adeseasi intAlnim se Ni cregtini care, descglaiatiSe felurite EUIefrrr$e-alevietitin impulinare,a lor rlorescmai -sdmoard. sufletea*c5, cd Oare nu gtiu ei Plecalgl -dg-g1gi c4!it lâ if,seamne ;ederea lurD-umnezeu?Ce cregtin v4 trdrdznt 46
me, fild pregdtirea_ egyelite,ig&ga r@r_r:{eludeGa-al
si vrea sd stea - _ mai _ _ - inainte de vre-
lgr D=gm11ggl?! Am cunoscuto minunati rArrnitoare cregtini - Lluba Dlmitrgl'1-, care, pe cAt a fost de plin5 de virtufi, nu a murit tofugi cu o moarteugoari. Dumnezeui-a trimis scurte,dar mult prea grele suferinte.Toatdviala ei a fost in legituri de rugdciune cu-DumLezieu gi cu credinciogiea slujit familiei sale, rudeniilor gi oamenilor sdraci,dar a murit in chinuri, inconjurati fiind pe patul ei de moarte de icoaneledin casdgi de cele sfinte. Ea gi-a suportet neobignrrlti suferinfele, Su:[bdare l_qpddAnd_q_se de orice medicaqent care i-ar fi ugurat duredte. Din acestmotiv, intre doi cunoscufi de-ai mei a avut loc urmdtoareaconvorbire. Unul era nedumerit: - De cen-a timiduit-o Dumnezeu? Era atAtde credincioasd! Ori de ce nu i-a uqurat chinurile? Celilalt, mai imbunitifit in viafa duhorrniceascd, i-a rispuns : - Dumnezeu nu i-a ugurat chinurile ca sd neal4te.pgn e-a:rnchip al rib47
JUDECATADEAPOI
de suferinldfialeasd dl$ grg,Plld! p-de-cArlfe.
-Dar,in acest caz'la ce i-a folosit nu i-a sirit credinla, dacl Dumnezeu i" -- u1",ot in celemai grele momente? - U'u a Primit ceva mai mult adevirat impirilia cerurilor! Nu este i-a ajuEl ci Dumnezeu nu i-a aiutat' tat in chiP vidit - Cu ce ia ajutat daci a l6sat-o sa cumplite chinuri? moari in asemenea dacd Care e sensul acesteicredinfe' nu i-a uqurat suferinfa? - .serrsnl credinlei pentru om91 cred.lncioscare suferd e-gfi-at!-gei49!Ieslab dincioqi ori ceirare'auln caracter in grelele-dureri gideznedejG" Unij dintre -nrrio. in necredinla lor' -Tn"*uiputAnd sd suporte durerile' igilau chiar viala' Astfel' ei sdvArgeqc moarte' cel mai mare P[ca! Picat de cAnd gi u."urtu, i,t uttimeie lor clipe' nu doar cd ar trebui si nu sdvArgeascd noi gi grelepdcate'qisdss-licurifeascd pdcate' de v-e-shil-e p411 ^Dir iu,feitatcle,l.or Liuba, cu ajutorui lui Dumnezeu' nu s-a intinat nici prin imputinarea a vielii ei' nici prin cArtisufleteasca entru re.l\ce3la' rutste-cu p-uiin{d'4 fliptiril dehar' Liuba 9m, daef,:ru-va 48
a suportat ctr nespusi ribdare gggtaIgg Crugi gi a primirindoitf,xisplqtd p entru vi afa _e*ip,li_ad-d e-vjrtuJl Insu gi QfAnlgl-_Ioan*Guri-de Aur spune: ,,Dup6,cumcei ce trdiescintru virfute, gi cei care suferd primesc din aceasta indoitd rdsplatdde la Dumnezeu.Tot astfel, gi cei ce trdiescintru pdcat gi in belgugprin aceasta vor pdtimi indoiti pedeapsd." lM se povestegte urmitoarea intAmplare: un ucenic a fost trimis de stareful sdu in cetateca si vAndd rucodelia lor gi si cumpere cele de folos traiului. IntrAnd in cetate, fratele a vdzut o mare procesiune de inmormAntare. $i s-a interesat cine este cel pe care-l duc la mormAnt. A aflat cd acestaera un oarecareom bogat - insd gi un mare picdtos. tncercAnd si vadd in toate pronia cea dumnezeiascd,fralele-aindit: Cum ingiduie Dumnezeu o agaplicuti ingropare pentru un om care gi-a trdit viafa intru necur6lie?!Cu astfel de gAnduri, gi-a vdzut de drumul siu. Dupd ce gi-a incheiat lucrul, a pornit cdtrecoliba din pustie a starefului. AjungAnd la pustie, a vdzut plin de uimire, nu departe de chilie pe sfAn49
JUDECATADEAPOI
fiari siltgl lui invilitor sfAqiatde o de cutreUltica. A fost cuprins atunci a Pqs-in-bdanfl moartea ,r,,rrur" --sr * P:o ceainfricffitqare a drePtului ."ti""uu piitta de cinstire a'bogatului Nu existi purnicitos. $i - qiu sPus: r ' Nu are tare de griii a lut Dumnezeu! nici un rost credinla in DumllezelJ' Md voi nici viePirea mea in Pustie! intoarcein lume! furtu4i de'gin'dgri Cu o asemenea din chilia ineufleful siu avrut siplece un int;, f"ta in Prag l-a i$glPina-t ger al Domnului, carei-a spus: "vetlcare a ili ." te tulburi? {cel Picitos striluiora i"gtopat in cetatecu atAta cire avia printre multele lui nelegiuiri Dumgi un lucru bun' Pentru aceasta ,,"r"t l-a rdsPlitit Pe el cu o inmormAntare atAt de mireafd' Plrutce4s-
ta,,-ui^.h"iut titPFT"glit "ff,9-j i^cePe-Pe-{g 9-pentru i.ffi. @rpe^{ePselg
Pltu-
printre toat.. fut dreptul tiu stare! L.ele sivArqite,aveaSiun+icatuitat mar de demult, care nu-fusglu$tumoarte' risit Pedepsitcu o asemenea vina sa'ISdgjci G-u riscumPirat irrainte a inceput Pentnr el risplata 9i vegnicalui tencrr 50
ciunea acestorldmuriri, tAnirul frate s-alepidat de celece aveain gAnd,de a seintoarcein lume, gi a rdmas sd se osteneascd cu incd gi mai mare osArdie, dupi pilda sfAntului sdu stare!.l In final, si ne oprim in treacdt gi asupra unei alte probleme, la fel de importante. $e obignuieqte-fa-sst ea cei adormili si-_fie araniati_ edl malfnrmos: si fie imbricali cu cele mai frumoase haine, sd fie invelifi cu giulgiu alb strdlucitor, iar sicriul si fie plin cu mulfime de flori. Tgateacestea par un p""tr" lucru plicut fnra ao"r o.ni. Dacd ne intrebdm qr ce ajuti aceasta la mAntuirea sufletului, vom vedea cd nu ajutd cu nimic. CSe_Uar!uni_f,gi$ pent* cel rdposat eJri$AUgiIS93F. Ribdarea.fir-i eirtire a grelelor suferinle dar mai cu seamdSpovedania qi Impi:!f,qania les cel mai frumos gi strilucito_r giulg[u pentru cel adormit. Vrei si teinvrednicegtide o moarte bun5? tmphnegte sfatul acesta:nu cArtiimpotriva lui Dumnezeu cAndili trimite suferinte amare gi mAngAie-te cu gAndul descoperit de DumnezetJ,
1Sf.Ignatie Briancianinov, Otecinik,p.526.
51
il cearcici pe cine il iubegteDomnul
a$esea 6)' Mirls-upe$e-te ii tt'"t L2, cu bY"ePoarti-1i ui:*patt6+.+te=te! grea a&$r3niriidela nevoinla "ti"ti cu congtioatimi 9i picate, 9i atunci'
' i r--onc are ar fi moartea ta curiliti, inla va fi firi doar gi poate o moaraceasta din cele te buni 9i chiar plicut6; cici *ui u*ut" suferinle de PePimTt:" dulci destate va conducein cele mai pirtigii cu iir,, i" impirifia veqnicei Preadulcelenostru MAntuitor!
II
Starea sufletelor intre |udecata particulari gi Judecataceade obgte

.r\,
f n vechime, ereticii cunosculi sub I numele de manihei invilau ci nu existd, chipurile, inviere a trupurilor gi cd dupi moarte fiecare om primegte pe dati o rdsplatd definitivd. Ei se intemeiau mai cu seamdpe cuvintele Domnului Iisus Hristos adresate tAlharului pocdit de la dreapta Sa:Astdzi ueifi cu Mine tn rai (Lc.23,43), cAt gi pe pilda despre siracul Lazdr gi bogatul nemilostiv care au primit indati locul lor pe lumea cealaltd,fdri sdmai agtepteca trupurile lor si invie. PolemizAndcu aceqtiaSfAntulIoan Guri de Aur apiri invdlitura ortodoxi - ci sufletul care se desparte dupd moarte de trupul care putrezegte, invierii celei de obin agteptarea
53
IIJDECATADEAPOI
gte,primegte dupi starealui morald o vremelnici desfitare ori un chin vremelnic, Pa.,e h sentinla veqnici a Infricogitoarei Judecif a lui Hristos' In sprijinul acesteipozifi, sfantul pd11te ereticilor manihei asffel: sL adreseard nu au ,,Cespui tu?! Oare^truPurile partagie-tacununi?! insd ele au luat partela nevoin!6! Pentru ce ar lipsi de ia rispldtire?! CAnd au trebuit si se nevoiasci ele au purtat o mare parte din nevoinle, iar cAnde vremea cununilor, sd fie incununat doar sufletul?! Nu ai auzit oare cuvintele SfAntului Apostol Pavel care sPune cd noi toli scaunului innintea tribuiesdneinfd[igdm casd iafiecare al lui Hristos, dejudecatd dupd celece a fdcut prin trup, ori bine' ori rdu (II Cor. 5, L0).Nu ai auzit oare ce spune el? Cdci trebuieca acesttrup sd se imbracein nestricdciune stricdcios in gi acest ftrufl muritor sd se imbrace nemurire(I Cor. L5, 53). Nemurire? A cui: a sufletului ori a trupului? E limpede cd a truPului, cici sufletul duPi natura sae nemuritor, iar trupul dupd natura sa e muritor'" Pe scurt, invildtura Bisericii Ortodoxe privitoare la starea sufletelor dupi moarte e urmitoarea: 54
1. Sufleteledrepfilor dupi moartea lor qi dupd Judecata particulard merg indati in rai, agteptAndpline de bu_ curie invierea cea de obgte, cea de_a Doua Venire gi fericirea incd qi mai mare din lmpirifia lui Dumnezeu, dupi reunirea sufletului cu trupul. 2. Sufletelepdcdtogilorsunt trimi_ se insi in temnifele iadului, de un_ de Dumnezerr, la rugiciunile Biseri_ cir, poate si le scoati pe unele, care au pus inceput de pociinld in viafa lor pdmAnteascd, gi unde altele ie_ gate de mAini gi de picioare (Mt.22, 13), agteapti invierea cea de obgte gi Infricogitoarea ]udecati. Pe baza cuvintelor MAnfuitorului ci picitogii neindreptafi vor fi aruncafi in intunericul cel vegnic cu mAi_ nile gi picioarelelegate (Mt. g, 12;22, 13), Fericitul Teofilact scrie: ,,Dom_ nul vorbegte slugilor, adicd ingerilor pedepsifi: "Legafile mAinile Ei picioarelerr,iar aceastainseamnd p,r_ tereasufletelorde a acfiona.in aceasti viafi noi suntem liberi si acfiondm qi sd proceddm intr-un fel ori ?n altul, dar in viafa viitoare puterile noastre sufletegti vor fi legate gi noi nu vom mai putea si sdvArgimnici un fel de 55
]UDECATADEAPOI
induritor bine, prin care si-l facem noaspe Dumnezeu pentru picatele. nici o potre (adich nu va mai exista - n n )-.A;3to sibilitate de a ne pocdi dintilor' vor fi plAngerea9i scrAgnirea adicd t ciin1i neroditoare'" *-Sufletele iad celor ce au cLzttt in duPi Judecata Particulard^:':T:t^ in .ti""tif" veqnicei pedepse -gneena' lor nu inde aiermele t" '*iou tt*t cetnistins' (Mt':' se stinge ?44) " gifocutnu judecati' infricoqiioarea ;.P"Pa ca adiPost al demonii, care au iaaU neindrePtafi' ;;; ;;t ft azvilrri{' ca strifundurile iilprutr,a cu iadul' in de vipaie ."f'" a" foc ai in iezerul plin de gi nu vor putea si-i mai sminteasci (vezi Apoc' atur,ci incolo pe oameni
,i,'it
qi picitogii cacel veqnic vor cidea suflete qi ," ,,rr,s-au Pociit' ale clror ingtozi' trupuri vor suporta chinuri cele mar gretoaie, incomparabile cu de pe i" t"i"ti"1e sufleteqti 9i trupeqti lor seaa stti p"*1",, i'atftmul chinultti (vezi Apoc' L4' 11)' in aeciiaecilor
:F:t:t
ini- i*P'"tttti cu ei' in focul
privitoare la starea sufletelor de la Judecataparticulari pAni la Judecata cea de obgteesteexprimati astfel: ,,Credemci sufletelecelor ce mor vor fi fericite ori se vor chinui, dupi faptele lor. Dupi ce se despart de trupurile lor ele trec indati fie la desfitare, fie la intristare gi scArbi. De fapt, ele nu gustd nici fericirea deplini, nici chinul deplin, cdci cu tofii vom primi fericirea deplini ori chinul deplin dupi obgteasca inviere, cAndsufletele se vor uni iarigi cu trupurile in care au fdptuit fie virtufile, fie picatele."l Iar in Mdrturisirea de credinld, in privinfa problemei in cauzi, se scriu urmdtoarele:,,Degiinainte de Judecata de Apoi nici drepfii, nici pdcitogii nu vor primi pe deplin risplata faptelor lor, tofugi nu toate sufletele se vor afla in aceeagi stare gi nu vor fi trimise in unul qi acelagi loc." Sfantul Marcu al Efesului in binecunoscuta lui disputi cu catolicii privitor la inchipuitul purgatoriu, scrie: ,,Noi intdrim cd nici cei drepfi n-au primit deja partea lor gi aceastare de fericire pe care ei de aici gi-au
1Mitrop. Macarie, Prat:oslaano-do gnaticeskoe bogosloaie, tom II, pp. 538-539.
Patriarhitorrdsdriteniai in Epistola 18) invilitura BisericiiOrtodoxe(art' 56
57
ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV
IUDECATADEAPOI
pregetit-o cu faptele lor, nici cei pdcdtogi nu sunt dafi, duPd moartea 1or, vegnicei pedePse,in care vor fi muncifi vegnic; ci gi una, 9i cealalti trebuie si se Petreacd duPd ultima zi a fudecdfii qi invierii tuturora; iar acum gi unii, gi alfii se afli intr-un loc al lor - primii, in desdvArgiti pace, se afld liberi in cer, cu ingerii, inaintea lui Dumnezeu[...] gi t...1,aflAndu-se in veqnicadesfitare gi veselie,pe care o agteapte, t...1 vor aveain mAinile lor figiduita impirifie 9i nespusele bundtifi. Iar ceilalfi, dimpotrivi, vor fi in mare strAmtorare9i nemAngAiati suferinli ca osAndifi, aqteptAnd sentinla judecitorului gi vizAnd inaintea lor viitoarele munci." Omul merge in cealaltd lume cu bagajul lui moral, Pe carea reugit si-l adune in aceasti viafd. Imbogifi$ in faptebune,ceiadormifi sebucurdinci lor de Dumde acum de aProPierea in care i-au agezatbinefacerile rtezeLL, 1or.Cei ,,imbogdfiti" insi in pdcate se chinuie incd de Pe acum de Picatele lor, indepirtafi fiind de Dumnezeu, in agteptarea unor chinuri 9i mai infricogdtoare dupd invierea cea de obgte.Fericili ceimor[i, ceiceacum mor 58
tntru Domnul _ citim in Apocalipsi. Da, grdieSteDuhul, odihniascd_se de ostenelile lor, cdcifaptele lor vin cu ei (Apoc. 14, t3). Cele trei principale pofte _pofta tru_ p-ului,pofta ochilor gi lrufia aUyii '1,6) 1t tn - il vor chinui p" 2, om intreaga vegnicie, daci el nu le_a biruit incd de aici ori nu s-a pocdit pentru aces_ tea. SeintAmptd asffel deoarece sufle_ tul merge in cealalti lume cu intrega Iui stare duhovniceasci, cu toate obi_ ceiurile lui. El igi pistrea zd pe deplin amintirea vieFi sale pimAntegti iigi aduce aminte limpede * gi ** "irr" a pdcdtuit ori pe cine gi cum a ui,-rtut, pe cine a vdtdmatori cui a ficut*u,r., bine. Congtiin,tapdcatelor sivArgite il tortureazd vegnic. Congtiinf4 iocitd intr-atAta incepe sd_i pricinuiascd dureri nespuse gi must*ri aspre gi necrufdtoare.Am putea oare sd ne in_ chipuim intreaga infricogare care cu_ prinde sufletul cizutin iad? El va pre_ gusta vegnicelechinuri pregdtite dia_ volului gi celor .ur" ,u irnpotrivesc Iegii celei bune a lui Dumnf ,uu, lor care lAncezescintru aeznaae;Je, ",_ rdutate gi neputin.td. pe de Tfi"e altd parte, pentru suflet nu va rdmAne 59
JUDECATADEAPOI
nici nici odihna celor drepli 9i ascunse lor' risplata veqnicdPistrati ^-"i;;; 1lu."'te l'cruri le vedem desPrebomuri;i" Pilda lui Hristos L.az\r nemilosti" 9i siracul ."*f
pilacestei 7 -lrl ti, ii 31)'Petemelia lor gi )? utl*tntemeiat invildturile

'CiPrian SfinfiiPirin$.' al Cartaginei iiaot"r acelaPe scrie:,,Si seteami de moarte aceasti lume' care,duPd ce va Pirisi cu neinceta;l-q,.,i*i foc il va munci Cei drePli sun|ch3mati ;";;;Pte"' picitogi sunt ,pi" -.gt"nire, iar cei r-ipiti '-il la PedeaPsi'"
, a ,t--22
inqele ci nu tim: ,,Nimeni si nu se judecata fi i"a"ti pedeapsi ori cd repe"" intArzie. MAnia lui Dumnezeu Ps' 2' L2)' tar de se va aPrinde (vezi va inghili .nirrrrf iadului indati ne Despre dacd trdim intru riutate"' bogatul cel u."urtu ne mirturisesc a nemilostiv 9i siracul Lazilr;ultimul locaquri'in sAiort uq"rut in fericitele a nul lui Avraam' iar celilalt,indati de degrabi a fost dat pedepsei'$i cAt acestpicitos venit pedeapsapentru vedeadin aceea .ur" uht'rit sePoate in viali' Nu' ci fratii sii erau inci 50
al Pictavieicisr'antut'tlarie
nu existd intArziere ori vreun fel de zdbavdl" SfAntul Efrem Sirul cugetd in acelagi fel despre soarta cea amard a celor ce pier: ,,CAnd cel picdtos ajunge la hotarele viefii sale, vine ingerul infricogdtor trimis sd ia sufletul lui gi ii spune: "S-a incheiat drumul viefii tale pimAntegti. Mergi acum la locul tiu, pe lumea cealaltd!" Cel picdtos indati va pirisi bucuriile acesteitieti [...], luat de ingerii cei rdi (demonii), el va merge in locul chinurilor gi vizAndu-le pe acestea se va cutremur4 igi va lovi fata cu palmele, va privi incoace gi incolo gi va voi si fugd,insi fuga lui se va arita neputincioasi, deoareceaceia care il conduc pe el il vor line strAns legat. Afunci demonii ii vor spune: "Ce tremuri intr-atAta nefericitule? Tu insufi F-ai pregdtit acest loc. Seceri acum ceeace ai Seminat!>" SfAntul Vasile cel Mare ne previne: ,,Nimeni sdnu seingelecu degarte cuvinte (vezi Efes.5, 6), cdci firi de veste va veni peste el pieirea (vezi I Tes. 5, 3) gi il va ajunge nefericirea asemeneaunui vifor. Va veni un inger infricogdtor gi-l va lua pe el cu 67
JUDECATADEAPOI
lui" ' O' de-a sila qi ii va duce sufletul vei ve.a,," vei chinui atuncea'cAnd intristarea dea strilucirea drepfitor 9i intuneric! oa.atorifor in cel mai adAnc deci in chinul tiu sufleA;;;-tP"ne *i"! De ce nu am lePidat ;.t..Gi cAnd a" tu îr," aceleclipe picitoase' aceastal"' a fost atAt de ugor sd fac necurilia Vai mie, ci nu mi-am PlAns Aq fi mea gi m-am umPlut de Picate! ingeru' aq putui fi acum imPreund cu cereqtile fi putut se moqtenescafllm penbunete$... $i, in locul acestora' a * ,rr*"lnica indulcire Picatului desfitarea *a.ni.rrri veqnic,9i pentru ."u *P"uscd sunt dat focului''" descrie Sfantul loan Guri de Aur foarte expresiv chinurile pdcitoqilor ci i., iua, sPunAndt ,,inchiPuigi-vd qi veintrim intr-o oarecaretemnili intristadem in ea Pe unii ostoili de sure, pe alfiiimpoviraS cu tan1ur19i inchiqi in ferind de foame, iar pe allii de o astcamere intunecoase' Daci ne fel de Priveligte ne infricogim' sl nu fim cutremurim 9i ne ferim ce vom simgiôare ii ""i adugi aici' fi tArAli in ia.ar,d .r.r de-a sila vom lanlurile dul fr[mAntirilor? Acolo nu se stin,to ,ott de fier' iar focul
ge nicicAnd. Cei ce se chinuie acolo nu vor fi dintr-un neam cu noi, ca sd putem si afldm la ei vreo impreund pitimire, ci demoni cdtre care doar sd gi privegti e lucru infricogdtor,cdci ei vor arde de cea mai mare urd impotriva noastr5...Acolo nu va fi precum aici. Nu existi acoloprieteni caresi-fi aduci u$urarestdrii tale: unul - bani, altul - hrand, iar altul - mAngAieregi cuvinte de impreuni pdtimire. Acolo tofi ne vor fi strdini... Pentru aceasta nimeni si nu nidiiduiascd ci va primi mAngAiere in iad, dacdin aceastd viald nu a sivArgit nimic bun... Cici to[i vor primi cele cuvenite, dupd cum au sivArgitin trupul lor (II Cor.5, 10).Mi se pare cd Apostolul, subinlelegAnd aici pe cei desfrAnafi,vrea atAtprin ei, cAtgi prin ceilalfipdcdtogi si trezeascd in noi teama de pedepseleviitoare. Pentru aceasta si ludm aminte! Daci te cuprinde focul poftei trupegti, agazi,impotrivd focul gheeneigi flacdra poftei tale se va potoli gi se va stinge! Vrei sd spui ceva dezgustdtor, gAndegte-te la aceascrAgnire a dinfilor gi frica ili va infrAna limba! Vrei si poftegti lucru strdiru ascultd ce spune gi ce poruncegte judecdtorul: Legali-I 63
62
TUDECATADEAPOI
gi demdinigi arunca[iain?1 depicioare tunericuliel mai din afard(}/Lt'22' 1'3) - gi in acelaqifel vei Pune pe fugi qi aclasti Patimi! Daci te-ai Predat bSuturii, asculti ce sPune bogatul: Trimite pe Lazdr sd-giude ailrful deqelimba' tului in apd gi sd-mi rdcoreascd (Lc' adpaie cdcimd ciinttiescin aceastd '1.6, 24')- 9i te vei lePida de Patima te cea neinfrAnati. Daci iF place sd la chinuitoarea veselegti,gAndeqte-te strAmtoraie a iadului gi la necazurile acolo gi dupi aceasta care te agteaptd nu te vei mii gAndi la veselii! Lipsit de bucurie 9i firi de griji egti tu? Ia aminte la starea aceluia care gi-a ascuns talantul sdu 9i vei cipita rAvnd nespus5!Dumnezeu nu ne-a poruncit nimic greu 9i de neimplinit' Atunci pentru ce anume Poruncile Lui ni se par grele?Pentru slibiciunea noastr6' bu.X existi strdduinli qi rAvnd din partea noastri atunci qi ceamai grea porunca se va face ugoari 9i de impti"it (vezi I In 5, 3)' Tot astfel 9i cele ,rgout" se vor face grele daci se arati din partea noastri lene' CugetAnd asupra tuturor acestora'si nu privim la faptul ci unii se dedau la desfitiri gi neorAnduieli, ci sd ne gAndim cum 64
va fi sfArgitul lor... Daci astfel vom cugeta adeseorigi ne vom impotrivi cu asemeneagAnduri stirilor noas_ tre pdcdtoase, indatd vom izgoni de la noi legitura cu bundtd{ile cele de acum qi vom aprindein inima noastri dragostea citre celeviitoare.,, In altloc acelagi sfAntpdrintedescrie asffel iadul gi chinurile lui: ,,Acolo necazulva fi neincetat.Aici moartea pune capit suferintelorfieciruia dintre noi gi aflAmprieteni caresi ne mAng6ie...lar nidejdea ci vom depigi imprejuririle ugureazi adeseori suferin,tele sufletului... insd acolo nu existi nimic din toate acestea: nu are cine sd ne mAn_ gAie toF sunt lipsi! de prieteni; vremea nu ugureazi suferin,ta...,dupi cum flacira neincetatne cuprinde; nu estenici o nddejde de vreo slobozire, deoarecepedeapsaeste vegnicd,nici nu se aqteapti moartea, cici chinurile sunt fdri de moarte." Cei drepfi sunt dugi insd, asemenea sdracului Lazdr, de cdtre in_ gerii strdlucitori in rai, unde incep si se veseleascdindati intru fericirea cea nespusd,agteptAnddupd cea de-a Doua Venire a lui Hristos, dupd invierea trupurilor, o gi mai mare 65
JUDECATADEAPOI
ne vorbegte, Despreaceasta desfdtare. in afarapomenitei pilde desprebogatul nemilostiv 9i sdracul Lazir, multime de mirturii, ale MAntuitorului 9i Sfinlilor Apostoli: Intrali prin poarta ceastuAmfi..' - invali MAntuitorul Iisus Hristos -, cici strilmtd este careducela poartagi ingustdestecalea aiafd (adici la fericirea cea veqnici TatdluiMeu in casa n.n.) (Mt. 7, 13-1,4). multe locaguri sunt (In 14, 2) - sPune Domnul. Tot in acestsens,SfAntul acest Apostol Pavelscrie:$tim cd,dacd seaa pdmkntenscd, noastrd cort,locuinla cnsd zidiredelaDumnezeu, aaem strica, nefdcutd de mdnd, aeEnicd,in ceruri (II Cor. 5, L). Nu doar cei drePfi, ci 9i Picdtoqii primesc,dupi marea caresepocdiesc indurare a lui Dumnezeu,indati dupd Judecataparticulari fericirea raiului, dupi celespusede Hristos tAlharului: Astdzi veifi ctt Mine in rai (Lc' 23, 43)' gi sdmAntuiascd Hristosa venit sdcaute Dupi cuvin10)' pecelpierdut(Lc. 19, tele Sale,picitosul care se pocdieqte inci de Pe acum de iad, se izbdvegte drept pentru care se facebucurie mare in ceruti (vezi Lc' 15, 7-1'0)'Dupd pocdinfa sinceri, fiul desfrAnata fost
iardqiprimif sirbitoregte, in cdminul pdrintesc(Lc. 15, 17-24). Pe temelia acestor propovdduiri ale lui Hristos suntemincredinfafi de mareaindurare a lui Dumnezeu cdtre picitoqii caresepocdiesc qi cu atAtmai mult cdtre cei drepfi. Fiecdrui plicut al lui Dumnezeu, intr-un fel sau altul El ii arati indelungd 9i bogatd mili, gi aceasta indati, nu abia la cea de-a Doua Venire a Lui. infldcdrat de o astfel de credinfi, SfAntul Apostol Pavel scrie: Suspindm [...], dorind sd ne tmbrdcdm cu locuintanoastrd ceadin cer [...] gi ooim mai bine sd plecdm din trup gi sd petrecemla Domnul (ll Cor.5,2,8). Sfinfii Pirinfi, firi nici o porunci, au crezutin aceste adevdruri revelate: ci dreplii gi pdcdtogiicarese pociiesc primesc dupi moartea lor, cu mult inainte de infricogitoarea Judecatd, minunata fericire a raiului, deginu intr-o misuri definitivd. Ei ne invatd pe noi sd credemastfel. SfAntuI Clement al Romei igi exprimi credinfa cd atAt SfAntul Apostol Petru, cAt qi SfAntul Apostol pavel au mers dupd moartea lor cea muceniceasciin locul ceregtiislavegi 67
'IJDECATADEAPOI
ci din nou se vor arita dintru aceasta la ceade-aDoua Venire a lui Hristos. din Smirin Epistotacdtre Biserica na privitoare la sfArgitul mucenicesc al SfAntului Policarp al Smirnei se scrie: ,,Cu rdbdarea sa sfAntul a biruit pe incepitorul nelegiuirii [...], a luat cununa cea nevegtejiti gi se veselegte acum impreuni cu apostolii gi cu toli drepfii." SfAntul Dionisie al Alexandriei afirmi ci sfinfii mucenici stau acum inaintea lui Hristos, ci impreund cu El impirifesc ai impreund cu El vor veni la Judecati. Sfantul loan Guri de Aur scrie despre adevdratul cregtin: ,,Sd mori inseamnd si incepi adevirata viafd. Nici un fel de riu nu pot sd-fi facd aceia care te ucid, cici ei te trimit citre Viafi. [...] Moartea nu este un riu, riu este faptul si fii dat la chinuri dupi moarte. tnsi moarteain sine nu estenici un bine; bine e ca duPi moarte si fii impreuni cu Hristos. Ceeace urmeazdduPd moarte,aceasta estebine ori rdu. Noi trebuie si ne necijim nu intr-un mod simPlu Pentru cei care mor 9i sd ne bucurlm nu intr-un mod simPlu Pentru cei care
68
trdiesc... Noi suntem datori sd plAngem pentru cei pdcitogi - nu doar cAnd ei mor, ci gi cAnd triiesc - gi si ne bucurdm pentru cei drepfi * nu doar pentru cei vii, ci gi pentru cei adormif,. Picitogii chiar gi in timpul viefii sunt morfi, iar dreplii chiar Ei dupn moarte sunt vii." Intr-adevir, pentru cei drepf, raiul incepe inci din aceastdviafi. Cdci, in plan duhormicesc,ce este raiul? Fericita pirtdgie a inimii curate cu Dumnezerr,pe cAt este cu putin,td incd de aici, de pe pdmAnt. Aceasti pdrtigie estefr6ntd de pdca! careseagazdintre om gi Ziditorul siu. NuintAmplitorin CuvAntul lui Dumnezeu se subliniazi c5, dupd aritarea neascultirii, Adam singur a ales si se ascundi de Dumnezeu (Fac. 3, 8). Ascunderea de Dumnezeu este fuga liuntrici de El, ruptura liuntrici de harul lui Dumnezeu on, cu alte cuvinte, iegirea din rai. Panela cddere,Adam L-a iubit pe Dumnezeu gi astfel a fost in raiul Sdu. Dupi cddereasa de la Dumnezeu, Adam, prigonit de congtiinfa lui, a inceput sd seteami gi si se cutremure, dupi cum el insugi a recunoscuf inaintea lui Dumnezeu: Am auzit gla69
IUDECATADEAPOI
sul Tdu in rai qi m-am temut, cdci sunt (Fac.3, 10). gol,qi nl-amascuns $i astfel, primul om a pierdut raiul prin neascultareasa fafi de Dumnezeu. Domnul Iisus Hristos ii cheami acum pe oameni citre o ascultare pentru care fdgdduiegte ceva mai mult decAt raiul pierdut, gi anume vegnica pdrtdgie a cerului, vegnicapdrtSgiecu Dumnezeu. Unii indriznesc sd cugete cd in rai ar fi plictisitor din pricina aceluiagi chip al desfitirilor de acolo, insi ei se inqald amarnic, deoarece aceste realit5li ies din hotarele inchipuirilor pimAnteqti in privinla desfltdrii. Existi o uriaqd deosebireintre desfdtirile pdmAntegti qi cele ceregti. Unele sunt trupegti, iar altele aparlin limpede firii duhovnicegti. Pe unele SfAntul Apostol Pavel le sintetizeazi ca mkncaregi bduturd, iar pe altele le gi pacegi buurie prefuiegte ca dreptate (Rorn.1'4,17). in Duhul Sfhnt in cuvAntul siu despre chemarea la cind - care simbolizeazd fericirea lumii de dincolo (Lc.74,76-24) -, SfAntul Grigorie Dialogul pune fafd in fali in chip minunat desfdtdrile trupeqti gi cele duhovniceqti, spu-
70
nand: ,,In privinfa desfitirilor trupului gi sufletului deosebirea constd in faptul cd desfitirile cele trupegti imping puternic spre dorinla care rdmAne gi dupi ce vor fi gustate, gi cd indati dupi implinirea lor devin dezgustitoare-pentru aceia care au gustat din ele. InsI indulcirile cele duhovniceqti sunt dezgustdtoare pentru aceia care nu le-au incercat, iar dupi ce le-au incercat devin de dorit. Pentru aceia care s-au indulcit cu ele, ele intetesc atat de mult setea, cu cAt mai mult potolesc setea lor... La desfitirile cele trupegti pofta nagte sdturare, iar sifurarea dezgus! iar la indulcirile cele duhovnicegti pofta nagte sdfurare, iar sifurarea - poftd. Cdci indulcirile cele duhovnicegti inmultesc in suflet dorinfa tocmai cAnd o implinesc. Negustate, ele nu pot sd fie dorite, deoarece gustul lor este incd necunoscut. Cine poate si iubeascd ceva ce nu cunoagte? pentru aceasta Psalmisful ne sfdtuiegte: Gusta[igi aedeli cdbuneste Domnul (ps. 33, 8). E ca gi cum el ar spune: ,.Nu cunoagtefi bunitatea Lui pentru cI nu afi gustat-o, insd dafi-i inimii voastre hrana vielii gi cAnd o veti hrdni pe
il
71
JUDECATADEAPOI
ea veti putea si iubiti dulceataei." Aceastd dulceafd omul a pierdut-o atunci cAnda picdtuit in rai (vezi Fac. 3, 6). Dacd qi-a zdvorAt gura sa de la hrana veqniceidesfdtiri, el a iegit din rai. $i noi, truditori intru nefericirea pimAnteascd,umblim ca strdini, privim cu nepdsarecitre bunitdfile cele duhovnicegti gi nu gtim ceeace se cuvine a fi dorit. Aceastdincurcdturd a noastri se zdregtecu atAtmai mult, cu cAt sufletul ni se indepirteazl. de la gustarea dulcelilor duhovnicegti. El intr-atAt nu doregtedesfitdrile duhovnicegti,pe cAtmai mult s-arupt de ele. Noi slibim gi ne topim de foame gi, pentru ci nu dorim si gustim din dulceafacea duho'rniceasci,alergim numai citre nevoile celetrupegti (vezi DragosdesdvArgita Rom. 1,3,'1,4).lnsi te nu ne lasi nici chiar atunci cAndnoi am pirisit-o pe Ea." insemnate cuvinteSfAntul Cu aceste ne imboldegte Dialogul citre Grigorie duho'unicegti gustarea bunitifilor inci de aici, de pe pamAnt, pentru ci ele sunt aceleaqicare alcdtuiesc dulceata qi in rai. Insd vicleanul diavol ne impiedici sd gustim din ele. in nevointa de a ajunPentru aceasta,
ge si nizuiasci spre foameaceaduhovniceasci, deosebit de important pentru cregtini este si se sileasci cu toate puterile lor sd se izbiveascd de cel rdu, lucru pentru care ne rugdm gi in Rugiciunea Domneasce(Mt. 6, 13). Cel ce se slobozegte din puterea diavolului devine adevirat rob al lui Dumnezeu (In 8, 34-36). Chiar SfAntul Duh se face martor pentru cei ce se izbivesc de diavol, spunAnd:Ctrcilntullui Dumnezeu rdmAne fu aoi gi a[i biruit pe cel uiclean (I ln 2, 14).A te izbdvi de cel viclean inseamnda te izbdvi de toaterdutdfile acestei lumi gialeceleiviitoare.in acest duh SfAntul Ioan Gurd de Aur scrie: ,,Fericireanoastri consti nu doar in dobAndireavegnicelor bunitdfi, adicd - -.. + a ImpirSliei cerurilor, ci gi in mAnturrea noastri de rele, adici de gheend." in rai lucritorii virtufilor afli binecuvAntataodihnd dupi marile gi nespusele lor nevoinle de pe tirAmul virtufilor. Pentru ele au ajuns la rAvnita odihni in Dumnezeu, odihni din luptele cu demonii gi cu patimile (Evr. 4,3-1,7).In lumeacealaltipentru ei nu va mai fi suferin!5.Congtiintalor nu-i va mai mustra nicicum. Vdzdtorul in
1
ARHIN,IANDRIT SERAFIMALEXIEV
JUDECATADEAPOI
Taini, SfAntul Ioan Teologul, spune despreacegtia: tronuhi Ei suntinaintea gi ii slttjesc Itti Dumnezeu, ziua gi nlapten,in templulLui, gi Cel cegade pe trln ii aa addpostitn cortul Siu. $i nu uor mai nici rut uor mai inseta[ ..] cdci fldmhnzi, Mielttl, Cel ce std in mijlocul tronului, ii an pagtepe ei gi-i aa duce la izuoarele apeloraie{ii gi Dumnezeuztagterge orice lacrimddin ochii lor (Apoc. 7,75-17). Fericirea cereascd nicicAnd nu ne va crea ,,plictiseald", cd,ci,dupd cum vedem. cel mAntuit incearci din ce in ce mai mult o mai mare foame de a gusta din bunurile duhovniceqti gi o tot mai mare nizuinld citre desivArgirea duhovniceascd, intru implinirea poruncii lui Hristos: Fi{i, dar, aoi desdu 6rgili, precum Tatdl aostru Celceresc desdakrgit este(Mt.5, 48). Cei mAntuiti vor dinlui pururea, crescAndin primirea neincetatd a desfdtirii celei harice. in acest sens, SfAntul Grigorie Teologul igi adreseazdcuvAntul sdu despre lumea de dincolo fratelui siu riposat, dreptul Chesarie, astfel: ,,Intri in cer, odihnegte-tein sAnul lui Avraam [...], privegte ddnfuirile ingerilor, slava gi bucuria celor fericifi, ori, incd gi mai bine spus, adaugd-te citre cetele lor
qi veselegte-te!. . . Mergi gi stai inaintea Marelui tmpiraf umplAndu-te de cereascdlumini gi dd-ne qi noui sd primim acum pufin din ceea ce se revarsi din ea, pe cAt suntem in stare si vedem ca prin ghiciturd (I Cor. 13, 72), ca si putem qi noi sd ne ridicdm uneori pAni la izvorul desfitirii, ca sd contempldm, cu minte curatd, curatul Adevdr gi pentru rAvna de acum mai buni rispiati sd afldm in veacul viitor gi si moqtenim cea mai desdvArgitd pdrtdgie gi contemplare a celui preaminunat intru vegnicie." Mai departe, in acelagicuvAnt, SfAnful Grigorie Teologul spune: ,,Orice suflet bun gi iubitor de Dumnezer), chiar daci se indepdrteazi de trupul de care este lega! merge in acea stare, gustAnd gi contemplAnd binele agteptat de la ea. $i, dupd curitirea sa ori dupi slobozirea sa (negtiind cum sd o exprim) din acelea care l-au infunecat pe el, se indulcegte cu o oarecare minunatd dulceafd, se veselegte Ei cu bucurie merge citre StipAnul siu. Cdci a fugit de viafa aceastaca de un infuneric de nepurtat gi a azvArlit de la sine lanturile care-l legau de ea, pentru care mintea inaripati l-a tArAt
74
JUDECATADEAPOI
in jos.Atunci el [...], ca qi cum ar secera fericirea pregititi lui [...], iar apoi (la invierea ceade obgte- n.n.), primindu-gi de pe pdmAnt printr-un mod de neinteles pentru noi [...] trupul siu, cu care el s-a ostenit aici intru virtufi gi cu carea fost el unit [...] - el, sufleful,din nou seunegtecu truslapul gi impreuni cu el mogtenegte va viitoare. $i dupi cum intru unirea lui fireasci cu trupul, el a impirtigit chinurile lui, tot astfel qi atunci i se vor da lui desfitirile sale,intru totul fiind imbricatin nemurire (vezi I Cor. 75, 42-44;53-54) 9i fiind cu el un duh gi un cuget[...], dupi cecelemuritoare gi trecitoare vor fi fost inghifite de viafd (vezi II Cor 5, 4)." Aici se ridici un mare semn de intrebare: Cum trebuie sd infelegem desfitirile lumii de dincolo ale celor drepfi qi chinurile lumii de dincolo ale celor picitoqi? Pe temelia cuvAntuluilui Dumnezeu suntem datori in mod hotirAt sd lepidim inchipuirile primitive ale mahomedanilor, cum cd raiul estereprezentatcu oarecare ospefeneincetategi desfdtdriale simfurilor. Impdrdfia lui Dumnezeu nu este mhncare Ei bduturd, ci drep76
tate Ei pace Ei bucurietn Duhul Sfhnt '1.4,17).Daci (Rom. Domnul IisusHristos aseaminddesfdtdrileceleneatinse ale veacului viitor cu o masi bogati (Lc.14,'J.6-24), aceasta estedoar o alegorie cu careEl limuregte pe infelesul omului pimAntesc acele neintelese desfitdri ceregti.In aceeagi paraboli MAntuitorul subliniaz6,cA mulfi oameni, ca urmare a atracfiilor lor picdtoasepimAntegti,s-aulepddatde chemarea cea dumnezeiascd la mAntuire a sufletului. $i mulfi oameni, luAnd aminte la veacul cel pdmAntescde acum,semultumesccu desfdtdrilecele vremelnice,oricAtde ingelStoare ar fi acestea (}/4t.22,2-1.4). CuvAnful lui Dumnezeu fericegte sufletele care l-au aflat pe Dumnezeu gi care se supun Lui. Despre minunatul nevoitor ieroschimonahul Partenie de la Kiev se povesteqte ci L-a iubit din toati inima lui pe Domnul. Aprins de simtdminte de evlavie gi dragostecitre Hristos, el repeta tot timpul aceastd rugiciune: ,,Iisuse,vietuieqteintru mine qi dd-mi ca gi eu sd vietuiescintru Tine!" $i a auzit preadulceleglasal MAntuitorului: Cel ce mdn1ncd trupul Meu gi beasrtngele
JUDECATADEAPOI
Meu rdmLneintru Mine gi Eu tntru eI (In 6, 56) - adici unul ca acela se afld inci din viafa cea pimAnteasci in rai. In rai, intru desfdtarea duhovniceasci cea mai inalti - de nedescris de citre limba omeneascd- se bucuri acum sufletele drepfilor. Dupd invierea cea de obgte gi judecata de pe urmi a lui Hristos, vase luminoase ale fericirii descoperite in plinitatea + - -.. ei in Impdrdtia cereasci vor fi gi trupurile proslivite duhovnicegte ale drepfilor, care vor invia, care vor fi de aici inainte nestricicioase gi nemuritoare (vezi I Cor. 15, 54). Tot astfel, in iad sufletele celor cuprinqi de pdcat, sufletele pdcitogilor care nu s-au pociit se vor chinui cu amar gi vor pregusta veqnicele chinuri ale gheenei. Aceste chinuri vor cuprinde, dupd invierea de obgte, gi trupurile picdtoqilor inviafi, dupd infricoqitoarele cuvinte ale lui Hristos: Duceli-ad de la Mine, blestemalilor,tn gdtit diaaolului careeste focul cel aegnic, gi tngerilor lui (Mt. 25, 41). in ce constau fericirea cea veqnicd a celor drepfi gi vegnicele chinuri ale picdtogilor dupi aceastd ultimd sentinld dumnezeiascd noi nu putem
sXspunem insd cu exactitate. Episcopul Teofan ZdvorAtul scrie: ,,CAt desprefericireacelor drepfi, Apostolui a spus ci au fost pregitite pentru aceia celepe care ochiul nu le-a vlzut, urecheanu le-a auzit gi la inima omului nu s-au suit (I Cor.2,9); tot astfel,gi pentru chinurile pdcdtogilor trebuie sd spunem cd fird nici o indoial5 ele vor fi intr-o mdsurd nespusdpentru fiecare gi vor fi atAt sufletegti,cAt gi trupegti, dar in ce anume vor consta ele nu putem si spunem limpede. in CuvAntul lui Dumnezeu pentru descrierealor se fine seamade ceeace e cel mai chinuitor de pe pimAnf aga cum qi in descriereafericirii se line seama de aceleacare pe pdmAnt se socotesc a fi cea mai mare desfdtare - insi in ce anume vor constaatAtfericirea, cAt qi chinurile, una ca aceasta nu putem si spunem. Acolo totul va fi nou, cer nou gi pimAnt nou, gi desfitirile vor fi noi si noi vor fi si chinurile." Deosebitde chinuitoare va fi pentru cei pdcitogi imprejurarea ci ei se vor arita in pdrtdgiaduhurilor celor intunecate ale riutdfii, care sunt de nerdbdat vederii, qi, asemenealor,
Ll
ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV
ruDECATADEAPOI
vor fi indepirtali pe veci de Dumnezeu. La intrebarea cum Poate sufletul sd rabde atAt de multe chinuri gi Sfensi rimAni pedepsitla nesfArqit, tul loan Guri de Aur rdsPunde:,,Si ne inchipuim ce se intAmPld aici, Pe pimAnt, cAnd adeseori mulli zac continuu intr-o grea boald. Dacd ei au murit, aceastanu este pentru faptul ci sufletul lor a fost neputincios, ci pentru cd trupul a fost istovit, astfel ci, dacd nu ar fi obosit, sufletul nu ar fi incetat sd se chinuie. Iar cAnd sufletul primegte un trup neputrezicios 9i nemuritor, atunci nimic nu impiedicd chinul si dureze la nesfArgit." Mulli credinciogi se intreabd: Unde este iadul? Nu se cuvine sd Punem o astfel de intrebare, in sensmai larg - grosier ori naiv -, nici despre impdrdgiacerurilor-unde s-araflaea? Caci, dupi cum sPuneinsugi MAntuitorul, impirifia cerurilor nu este aici ori acolo, ci induntrul sufletului care il iubegtepe Dumnezeu (veziLc.17, 20).intre impirdlia cerurilor gi suflet existi o intrepitrundere reciproci: 9i sufletul se afld in impirifia lui Dumnezeu gi impirdfia lui Dumnezeu se afliin suflet. Astfel, nu e cu putinld ca 80
omul sd fie in Impirifia cerurilor qi si nu guste dreptate4 pacea gi bucuria in Duhul Sfant, ce lin de aceasta(vezi '1.4,17). Rom. Desigur, trebuie sd ne ferim dintru inceput de a privi la modul extrem Impirdfia cerurilor gi gheena doar in plan moral-duhormicesc- ca stare a sufletelor -, gi nu ca loc. $i SfAnta Scripturi, gi scrierile Sfin$lor Pdrinfi, gi textele liturgice, gi Vielile SfinFlor agazdraiul gi cerul ,,sus", deasupra pimAntului, iar iadul qi gheena,jos", sub acesta. Cuvintele ,,sus" gi ,,jos" nu sunt doar o metafori - dupd cum, tot astfel, impdri$a cerurilor gi iadul existi in mod obiectiv. intr-adevdq, ele sunt in afara limitelor inchipuirii noastre pimAntegti despre spaliu gi timp, aflAndu-se intr-un loc greu de definit, care,chiar daci incepe din lumea noastr6.vdzutd,, seascundein sfere de existenfdnecunoscutenoui. Prin urmarg iadul este un loc infricogitor, unde se afld cei pdcitogi, dar el este gi o stare duhovniceasci infricogitoare a omului care a murit fdri de pocdinld., iar, dupi intri cogitoarea |udecati a lui Hristos, gi un chin material.Ca starea sufletelor 81
]UDECATADE APOI
picitoase intre Judecataparticulari gi cea de obgte,iadul esteinainte de toate o inriire inaintea Ziditorului, o stare a indepirtirii de Dumnezeu 9i a pierderii harului, o starea lipsei de pociinli pentru picat, a unei licomii chinuitoare qi a unei patimi aprinse din patimd mereu qi mereu. Pldcerea este nemultumitoare. DuPi ce este implinitd, patima seaprinde iardqi,cu o noui putere chinuitoare. Omul se liniqteqtepentru pulini vreme, pAni cepatima estesatisficutd.Dar, pentru cd ea rimAne in realitatenesatisfdcuti - ca de pildi in cazuliubirii de arginfi, al desfrAndrii ori al altor patimi -, aducescArbi,riutate, urd, tulaceasta burare, mAnie,vrajbi gi altele asemeaprind in noi focul nea. Toateacestea cel chinuitor, din pregustareacf,ruia incepeiadul. Daciinci de aici,din aceastilume, de sufletul nu poate si se linigteascd satisfacliafdri safietatea patimii, cu pe lumea cAtmai nefericit va fi acesta cealaltd,unde nu va fi nici cea mai ci doar micd desfdtarepdmAnteascd, o seteinfricogitoare 9i de nesuportat. Aceastdseteil va chinui pe el vegnic. 82
CuvAntullui Dumnezeu,precum gi experientaomeneascimirfurisesc ci stareade iad a sufletului esterAnduitd inci de aici, de pe pimAnt. SfAntul Ioan Teologul afirmd cu tirie: Cinenu iubeEte pefratelesdurdmhne tn moarte (I In 3, 14).Acestaeste inceputul mor,tii celei de-a dou4 adici a aceleistdri a duhului prin care omul e departe de Dumnezeu,departede har gi, prin urmare, departe de desfdtare.Aceasti stare este pe deplin potrivnicd raiului. Eanagteconditiilepentru veqnicul chin. CAnd impdrdlia lui Dumnezeu nu este in noi, afunci cu cAt mai mult ne-am indepirtat de e4 cu atAt mai adAncne afundim in iad. Sfantul Ioan Guri de Aur invafd: ,jlrebuie si qtim ci gheenaexistd,dar sd nu ne intrebim in zadar unde gi in ce loc se afli ea... Si nu punem intrebarea unde s-ar afla ea,ci sd ne intreb5m cum putem sd nu cidem in ea?"Doar aceasta ne va ajuta la mAnfuire!
ilI
Apropiatul sfArgit al lumii semne gi prevestiri
el dintAi vrijmag al omului e diavolul. Hristos l-a infrAnt pe el prin venirea Sape pdmAnt, dupi cum estescris:Pentru aceasta S-a ardtat Fiul lui Dumnezeu, ca sd strice lucrarile iliaztolulur (I In 3, 8). Iar cel de pe urmi dugman - dupi cuvintele SfAntului Apostol Pavel - e moar26). Acest de pe urmi tea (I Cor. 1.5, vrdjmaq a fost dintru inceput infrAnt + prin sldvita Inviere a lui Hristos. Aceastaeste exprimatd in chip minunat de cdtre Troparul pascal: ,,Hristos a inviat din morfi, cu moartea pe moarte cdlcAndgi celor din morminte viali diruindu-le!" Tot ceea ce era de trebuinli mAntuirii noastree deja implinit. Acum a rdmas si seincheie istoria umanitd$i, 85
JI.JDECATADEAPOI
vremea 9i si se dessi se sfArqeasci chidd vegnicia. $i ci va veni clipa cAnd vremea igi va sfArgi mersul sdu, una ca aceastaeste mdrturisiti de ingerul care, dupd cuvintele Vdzdtorului in Taind, a stat pe mare 9i Pe PimAnt gi s-a jurat in numele lui Dumnezev cd timp nu tta maifi (Apoc. 10, 6). Dupi cum tAlcuiegteSfAntul Andrei al Cezareii, aceastainseamni ci in viala viitoare nu va mai exista vremea cunoscuti de noi, mdsurati cu migcareaSoarelui. SfArgitul lumii se apropie fdri doar gi poate duPi cele hbtdrate de Dumnezeu. Ultimul ceasal istoriei va bitea in curAnd. intreaga umanitate va simfi mai dinainte aceasta.Insugi Hristos a prevestit-o foarte limpede prin cuvAntul Siu despre sfArgitullumii (Mt.24,3-51) 9i despre infricogdtoarea |udecati (Mt. cAt qi in tulburitoarele Sa25, 3'1,-46'), le profelii despreziua ceade apoi (In 6, 40),cunoscutdincd sub numele de ziua juilecdlii (I|rlt. 11,22-24;12, 36), despre care nimeni nu gtie exact cAnd va veni (Mc. 13,32). Luminafi de Hristos, 9i SfinFi Apostoli vorbescdespreziua iudecdlii 9i a (II Ptr. pieirii oamenilor nected.inciogi 86
3, 7), despre ziua mfrnieigi a ardtdrii judecdlia lui Dumnezeu dreptei (Rom. 2, 5), numind-o ziuaDomnului (II Ptr. 3, 10); ziua lui Hristos (Filip. 2, 1,6); ziua Dotnnului nostru Iisus Hristos (I Cor. 1.,8; 5, 5). tn aceastdmare gi infricogdtoare zi a ]udecifii (Iuda1.,6),MAntuitorul insugi va veni pe pdmAntcu intreaga Lui slavdcereasci, ca judecitor. Atunci se aa ardtape cer semnul Fiului Omului (adici Sfanta Cruce) Ei aor plfrngetoateneamurile pdmilntuhi gi uor aedea pe Fiul Omului venindpe norii cerului,cu puteregi cu slavdmultd (Mt.24 30). Aceastd zi va fi infricogitoare gi mireafi: infricoqitoare pentru neobignuitele intAmpldri care se vor petrece atunci, gi mireafi - pentru slava nespusd in care se va ardta Fiul lui Dumnezeu pe pimAnt, inconjurat de mulfime nenumirati de ingeri (Mt. 25, 31). Aceastaeste ziua celei de-a Doua Veniri a lui Hristos. Atunci se va deschide vegnica via!5 - pentru unii fericiti, iar pentru alf,i plind de chinuri. Dupd ultima zi aistoriei umanitifii, care e gi inceputul veqniciei,nu va mai urma o a doua, o a treia ori o a patra zi, cd,ci aceazi nu 87
IUDEC{ADEAPOI
va avea sfArqit.Ea va h Ziua fdri de sfArqita vegnicieifdrd de hotat, Ziua a impdr5liei lui Dumceaneinseratd aga cum e numitd in Canonul neze'r^, Pagtelui. ComparAndPrima Venire Pe P5mAnt a Fiului lui Dumnezeuintrupat cu cea de-a Doua Lui Venire, SfAntul Chiril al Ierusalimului subliniazd mirefia neinleleasda celei de pe urmi, spunAnd:,,PrimaVenirea fosto mirturie despreindelunga rdbdare a lui Dumnezeu.Cea de-al)oua poartd cununa dumnezeiegtii Impirdlii... La Prima Sa Venire Domnul a fost infigat in scutecein iesle. Iar la cea de-a Doua Venire se imbracd cu lumina ca qi cu o haini (Ps.103,2). La Prima lui Venire El rabdi moartea pe Cruce, nefinAnd seama de ocara ei (Evr. 12,2), iar la a Doua Lui Venire Se arati ca un impirat, preaslivit de ogtirileingeregti!.. . MAntuitorul va veni, nu pentru a fi din nou judecat, ci pentru a judecape cei ceL-au osAndit... Atunci El a venit pentru zidirea casei(mAntuireaneamului omenesc), striduindu-Se ca prin invdfdtura Sa s5-i indrume pe oameni, iar la cea de-a Doua Venire a Lui ei se vor Ple-
ca puterii Lui negregit,chiar dacd nu voiescaceasta." SfAntul Tihon de Zadonsk compard de asemenea smereniagi mdretia celor doui Veniri ale lui Hristos, caracterizAndu-le in acestchip: ,,Prima Lui Venire a fost smeritd,iar ceade-a Doua Venire va fi intru slavd. Prima oard El a venit ca si caute gi sd mAntuiascipe celpierdut (Lc.19,'1,0), iar a doua oarXva veni si judece qi si dea fieciruia dupi faptele lui (Mt. 16, 27).Primaoari El a venit sd chemepe cei pdcdtogila pocdinfd(Mt. 9,'t3), iar a doua oari va veni ca si judece pe pdcdtogii care nu s-au pocdit. Prima oari El ne-a aritat mila Sa gi iubirea de oameni, iar la ceade-a Doua Venire + lgi va ardtadreptatea Sa." SfAntul Dimitrie al Rostovului face o astfel de comparatie: ,,Prima oard Hristos a venit ca un Miel blAnd qi fdrd de riutate, iar a doua oard va veni ca un Leu infricogitor... Prima oard El a venit nu pe neaqteptate, cdci prin El s-auimplinit prorociile,a venit liniqtif fdri tulburare, dupd cum spune Infeleptul: Cdci,pe cknd lina tdcere staphnea pestetoategi noaptea cu repedeaei curgere ajunsese la calea iumdtate,
JUDECATADEAPOI
a purces CuakntulTdu cel atotputernic din inaltul cergi din scaunele tmpdrategti (Intel.18,14-15). Iar a doua oardEl va veni ca un fur, cu vuiet infricoqdtor: atunci pimAnful se va cldtina,mun$i se vor cutremura, mortii vor invia din mormintele lor, toate cele fdcute de mAinile oamenilor vor arde,mareape neagteptate se va umple de fulburare, cerul se va schimba,stelelevor cidea gi toate stihiile se vor dezlSnfuicu furie. La Prima Lui Venire ochii oamenilor il vedeauca pe un Prunc infdgat gi agezat in iesle (Mc. Z 12).lar la cea de-a Doua Venire il vor vedea nu ca Prunc, ci ca Birbat qezAndpe tron cu mare slavi, mAniat impotriva celor nelegiuifi... O, cAtde infricogitoareva fi ceade-aDoua Venirea Domnului!" CAnd se vor petrece toate acestea niciunuia dintre cei muritori nu-i este cunoscut.Acest moment in chip proniator ne esteascunsnoud. MAnfuitorulr i Insugispune:Iar deziuagi deceasul acela nimeninu gtie,nici tngeriidin ceruri, nici Fiul, ci numni Tatdl(Mt. 24, 36).Voia lui Dumnezeue astfelprin nedezlegareaacestei taine - sd fim linuti mereu treji. Cei carese silescsi pdtrundi in aceastitaind seridici im90
potriva voii lui Dumnezeu.Iisus Hristosnu voieqtede la noi si socotimanii, zilele gi ceasulVenirii Lui, ci doregte si luim aminte la semneleapropiatei Lui Veniri gi dupd ele sd judecdm ci vremurile de pe urmi sunt deja aproape, la ugi (Mt. 24, 33).inadlali de la smochin pilda,spuneEl. Chndmlddi{a lui sefaceftageddgi odrdslegte frunze, cr.moagteti cdaarae aprlape(}lt.24, 32). Ziua qi ceasulVenirii lui Hristos sunt in stipAnirea lui Dumnezeu (Fapte 1, 7). Dar si invildm gi si aflim din intAmpldri careconduc cdtreapropiatul sfArgite in putereanoastri. Pentru aceasta Hristos a binevoit sXne descopere mai dinainte semnelecelei de-a Doua Veniri a Sa. Cum niciodati un fulger nu cade din seniry ci mai intAi se aduni nori infunecafi, tot astfel gi ceade-a Doua Venire nu se va petrecefiri o pregdtireanterioarL, ca sdnu poatd cinevasd se dezvinovifeascd ci nu a qtiut gi nu s-aagteptatla astfelde evenimente infricogdtoare. Omul treaz poate intotdeauna si-qi dea seamala timp de semneleapropierii furtunii gi sd-gicauteun adlpost sigur. Nu vom enumera aici toate semnele apropierii celeide-a Doua Veniri 97
JUDECATADEAPOI
a lui Hristos, ci le vom examina pe cele mai semnificativedintre acestea: L. Propoviduirea Evangheliei in intreaga lume. MAntuitorul Insugi Eoanaceastd spune:$i seaapropoaddui ghelie a tmpdrdlieitn toatd lumea,spre neamurile; mdrturiela toate Ei atunci aa aeni sfhrgitul (Mt. 24,'J.4). Unii, bazindu-se pe acestecuvinte ale lui Hristos, #irmd cd sfArgitul lunu toamii esteftrci departe,deoarece te popoarele au primit cregtinismul. Asffel de oameni se inqald, cuget6nd ci sfArgitul va veni dupd ce toate popoarele vor crede in Hristos. ,,Luap. aminte - scrie Sfantul Ioan Gurd de Aur -, MAntuitorul nu a spus: cAnd vor crede toli oamenii, ci cAnd va fi propoviduit tuturora. De aceeaa gi adiugat <spre mdrturie la toate neamurileo. Prin aceastaEl di de infeles ci nu va fi amAnatdVenirea Lui pand cAnd tof, vor crede. "Spre mdrturie" inseamndaici: cainvinuire, camustrare, ca osAndirea celor necredinciogi." Cu exactitatese va implini qi chiar s-aimplinit ultima porunci a dumnezeiescului Invildtor adresatd Apostolilor: Mergeli in toatd lumea gi prola toatd faptura poaddui{i Euanghelia
(Mc. 16, 15). Propoviduirea, aceastd semdnarea cuvAnfului lui Dumnezeu, e deja un fapt implinit. Pilda despre sdmAntdeste destul de limpede gi ne arati cd multd din simAnfa aruncatd pe pdmAnt nu va da nici un fel de rod. Doar aceeacare cadein pdmAnt bun va rdspldti cu roadd bogati pe cel ce seamini (Mt. 13, 3-8).Cu toate acestea sdmAnfa se seamdnd gi trebuie sd se semene pAni la sfArgitul lumii. ,,Nu va rdmAnenici micar un ungher al pimAntului unde sd nu pitrundi propovdduirea evanghelici - spune Mitropolitul Macarie. Nu va mai exista vreun popor gi seminf,e care si nu h auzit cuvAntul mantuirii."l Din multi chemafi insd puf,ni vor fi alegi (Mt. 20, 16), adici pufini vor rdspunde dumnezeiegtii chemdri. Astdzi, prin mijloacele de comunicare moderni - pres5,radio, televiziune gi toate celelalte -, abia dacd mai existd popor ori seminfie unde si nu fie cunoscut Hristos gi care si nu fi citit ori mdcarsdfi auzit de Evanghelie. Dupi acest semrL prin urmare, sfArgitul e deja aproape.
I '
1Mitrop. Macarie, Pravoslaano-dogmaticeskoebogoslooie, tomll, p.61.4.
92
93
IUDECATADEAPOI
2. AL doilea semn al apropiatului sfArgit al lumii e lipsa credinlei in Hristos din omenirea de astilzi.Insugi MAntuitorul subliniazi cu tdrie acest semrL spunAnd: Dar Fiul Omului, cilnd aa aeni, aa gdsi,oare,credinldpe pdmknt?(Lc. 18, 8). impreuni cu lipsa credintei, El arati gi imputinarea dragostei intre oameni: Iar din pricina inmulfirii fdrddelegii- spun cuvintele Sale - iubireamultora se ua rdci (Mt. 24, 12\. lar fdrd dragoste intre oameni ce viafd cregtind gi ce faptd plicuti lui Dumnezeu poate si existe pe pimAnt? Nu doar Hristos, ci qi Apostolii au subliniat ura gi necredinfa ca semn sigur al apropiatului sfArgit. in zilele din urmd - scrie SfAntul Apostol Pavel - ztoraeniuremurigrele.Cdaorfi onmeni iubitori de sine,iubitori de argin[i, lduddrogi, trufagi, hulitori, neascultdtori de pdrin{i, nemul[umitori, fdrd cucernicie,lipsi[i dedragoste, netnduplecali, cleaetitori, neinfrhna[i,cruzi, neiubitori de bine, trdddtori,necuviincioEi, ?ngimfa[i, iubitori de desfdtdri mai mult deciltiubitori deDumnezeu (II Tim. 3,'1.-4). Dupd cum inlelege omul aceste cuvinte gi dupd cum cugetd asupra fiecdruia 94
dintre ele in parte, se poate gti exact perioada in care triim. Parc[ aievea SfAntul Apostol Pavel ia aminte la vremea cea desfrAnatd,, fdrd,pace, nesupusd, egoistS, mAndrd, hulitoare de Dumnezeu a necredinciosului veac al XX-lea qi zugrdvegte tabloul acesteia ca un adevirat pictor. 3.Caunal treileasemnputemsisocotim imprejurarea ci sfArgitul lumii va fi prefigurat nu doar de necredinta personali, ci gi de cruntele batiocuri ale credinfei gi credinciogilor. SfAntul Apostol Petru descrie deosebit de limpede aceasti stare de nefericire prin cuvintele: inthi, fiebuie sd gtili cd, tn zilele celede apoi, aor aeni, cu batjocurd,batjocoritoricare TJor umbla dupdpoftelelor. $i aor zice:Undeesteffrgdduinlavenirii Lui? Cd de ckndau adormit pdrinfii, toateaEardmiln, ca de Ia tnceputulfdpturii (II Ptr. 3, 3-41.La aceastd necredinfi verho'rnicul Apostolilor aduce impotrivd pur gi simplu dumnezeiasca Descoperire, care gldsuiegte astfel:Iar ziua Domnuluiva ueni ca un fur, cilnd cerurileaor pieri cu uuiet mare,stihiile, arzilnd,seuor desfogi lucruriledepeel seaor ce,Eipdmhntul mistui (II Ptr. 3, 10), ca sd se arate un 95
IUDECATADEAPOI
cer nou gi un pimAnt nou in care va locui dreptatea (II Ptr. 3,73). 4. Cel de-al patrulea semn e inmullirea necazurilorpe pimAnt, ca un rispuns cerescla inmullirea peste misurd a rdutifilor qi ca pedeapsi a faptelor preadesfrAnate ale oamegi de zaonilor. $i aeli auzi de rdzboaie nuri de rdzboaie t. I spune Hristos. Cdci se aa ridica neampesteneam Ei impdrdliepeste impdrdliegi aafi foamegi cutremure te,gi ciumd, pealocuri. t. . .l Cdciuafi atuncistrfrmtorare mare, cum n-afost dela tnceputul lumii pkndacum gi nici nu oa maifi (Mt.24, 6-7, 27).Ce om credinciosnu se cutremuri cAnd citegte acesteprofefii gi le compari cu celece se petrec astdzipe planeta noastri? 5. La vegtile de rdzboaie gi de rdzmerite vor fi oameni care se vor inqela ci pot si faci pace vegnici pe pimAnt, fdr6,sd caute ajutorul lui Hristos. Ei vor vorbi gi vor lucra pentru pace asemenea Aceluia Care vine ca Impdciuitor (Fac. 49, 10) al omului cu Dumnezeu,adici asemenea lui Hristos, pacea noastrd (Efes. 2, 14). Insi SfAntul Apostol Pavel ne-a prevenit ci afunci cind uor zice:pacesi
IiniEte, atunci, aaaenipeste fdrd deueste, (I Tes.5, 3). ei pieirea 6. Cel de-al gaselea semn estearitarea multor proroci inEelitori gi hristogi mincinoqi. Aceastaa existat dintotdeauna, cici ei au fost armele iadului inci din vechime, incercAnd si inlocuiascd pe adevirafii trimigi ai lui Dumnezeu. Astfel a fost, inci din timpurile apostolice,Simon Magul (Fapte8, 9-1.7). Astfel de proroci mincinogiau fost ereziarhii:Arie, Macedonie, Nestorie, Eutihie gi mulli altii, carecu inv5ldturile lor de rugine au tulburat mult Biserica lui Hristos. La fel sunt qi sectanfii de astizi, ereticii gi cei de alte credinte,careigi rispAndesc necuratele lor invdfituri printre cregtiniidreptmiritori, cu scopul de a-i indepdrta pe ei de la adevdr. Asemenea sunt nenumiralii vrdjitori, ghicitori, magicieni,cei care se ocupi cu aga-ziselegtiinle exkasenzoriale gi cu magia neagrd, cu astrologia gi chiromanfia,care ca un val infunecat se revarsi asupra omului negtiutor gi cu totul aflat in ceatd astizi, neavAnd intelegereduhovniceascd. NicicAndnu au fost atAt de mulfi proroci mincinogi gi hristogi mincinoqi ca in
]UDECATADEAPOI
vremea noashe. MAntuitorul ne-a prevenit cu multd griji cXinaintea celei de-aDoua Veniri a Lui sevor arita mulfi falgi Mesia gi a spus destul de cinesdnu adamdgeascd limpede: Vedeli Meu, aa. Cdcimulfi vor aeni tn numele zicfrnil: Eu sunt Hristos, gi pe mul{i ii aor amdgi(Mt.24,4-5). Dacdam lua in calcul doar pe cei mai cunosculi dintre acegti,;i:resia" , putem ,,sdafldm in zilele noastrein jur de 50". Dumnezeiesculnostru Invdlitor i-a asemdnat pe prorocii cei mincinogi gi pe hristoqii cei mincinogi cu lupii ripitori ascungi in piei de oaie (Mt. Z 15). 7. Cel mai important semn al aPropierii sfArgitului lumii va fi insd venirea lui Antihrist. intr-un sens mai larg al cuvAntului, Antihrist a fost intotdeauna in lume, incluzAndu-i pe tofi potrivnicii lui Hristos, pe toli cei care denatureazd adevirul despre Intruparea lui Dumnezeu gi Riscumpdrare(In 4,3;2,22). ln inlelesul mai restrAnsal cuvAntului insd, prin Antihrist se intelege o persoani concreti, in care 9e va siliqlui diavolul gi care, ardtAndu-se la sfArqitul lumii, va prigoni crunt Bisericalui Hristos. 98
Unii sectanfi infeleg prin Antihrist duhul antihristic al vremii ori rdspAndirea in lume a unei dispozifii antihristice gi nimic mai mult. O astfel de infelegere nu este corect5.SfAntul Apostol Pavel il descrie limpede pe Antihrist nu doar ca pe o dispozifie impersonali, ci ca pe o persoani, numindu-l limpede: omul nelegiuirii, fiul pierzdrii,potrianicul carese inalld mai presus de tot ce se numegte Dumnezeu, sau se cinstegte cu tnchinare, agatnckt sd seaEeze eI in templulltti Dumnezeu, ddndu-se pe sine drept dumnezeu (vezi II Tes.2,3-4). lnvilitura ortodoxd despre Antihrist, intemeiati pe SfAnta Scripturi $i pe Sfinlii Pirin$, e urmdtoarea: Antihrist va fi evreu dupi nagtere, se va nagte cu adevdrat din seminfa lui Dan (vezi Fac. 49, 17) 9i dintr-o desfrAnatd- o falsd fecioard. La inceputul activitd$i sale in lume el se va preface ca fiind blAnd, smerit, buru drept, iubitor de oameni, insd scopul lui va fi unul plin de pdcate - sd ripeascd intreaga putere in mAinile sale (vezi Dan. 'l.,"1., 36;Apoc. 13,2, 7) gi sd robeasci toate popoarele. Va sivArgi semne ingelitoare gi minuni 99
IUDECATADEAPOI
care se uimeascdpe tofi oamenii, asemenea cruntului sdu inaintag Simon Maguf pe care poporul samarineanil mirea (Fapte8, 10). Dupi cuvintele Sfintului Efrem Sirul, Antihrist va fi legatin mod deosebit de poporul evreu, cu atAt mai mult cu cAt iudeii, care-l agteapti pe Mesia al lor,,in realitate il agteaptdcu neribdare chiar pe Antihrist. La venirea lui, va fi ridicat iardgi Templul din Ierusalim, unde el va fi aqezat ca impdrat. Antihrist va lua cu viclenie misuri ca si placi tuturoq, ca sd-l iubeascdtofi gi ca si-l recunoasci drept impirat al lor. Evreii, care s-au lepddat de Hristos, il vor primi mai intAi, dupi cum Domnul a profefit prin cuvintele: Eu am aenit tn numele TatdluiMeu gi aoi nu Md primi{i; dacd oa oeni altul in numele sdu, pe acela iI aeli primi (In 5, 43). ,,CAndmullime de popoare gi stdri socialevor vedea la Antihrist atAtea <puteri "virtuti> gi minunate" - dupi cuvintele SfAntului Efrem Sirul -, tofi deodati vor fi insuflefigide un singur gAndgi cu mare bucurie il vor proclamacaimpirat, spunAndu-giunul altuia: ,,Seva mai afla oare un alt om atAt de bun gi de 100
drept?>$i indati sevaintiri impirifia lui pe intreaga planetd." In aceastaconsti tragedia umanitifii, impdrfiti in atAt de multe fracFuni, tabere gi partide, cd dintr-odati se va supune persoanei ,,unificatoare" a uzurpatorului gi se va uni intr-un singur cult comun citre el, fdrd si-gi dea seamacd sub aceapiele catifelati de oaie se ascunde lupul cel mai insetat de sAnge.Iar sufletele vAndute - gi acestea cu adevirat vor fi mullime mare sevor folosi de avantajele viefii pe care le-o va propune lor Antihrist... MulS nu vor recunoagte in acest ultim stdpAnitor al lumii pe Antihrist profefit de CuvAntul lui Dumnezeu. insuflegipdoar de interesepimAntegti, ei se vor inchina ca unui binefdcdtor gi mAntuitor al umanitifii, cici el va face paradd de faptul ci va da pAine futuror gi se va prezenta ca un mare aducitor de pace. ,,Cine nu va primi induntrul sdu Impdr5lia lui Dumnezerr- scrie SfAntul Ignatie Briancianinov -, acelanu-l va recunoagtepe Antihrist giindati, intr-un mod neinfeles, se va face urmagul acestuia gi nu va simti apropiereasfArgituluilumii." 101
AI{HIMANDITIT
SEItAFIN4 ALEXIEV
JUDECATADE APOI
Iar Serghei Nilus scrie: ,,Oamenii nu vor gti mai dinainte Ziua Venirii Domnului nu pentru aceeacd nu vor gti cAt timp va dura prigoana lui Antihrist, ci pentru faptul ci foarte mulli dintre ei nu-l vor recunoagte pe Antihrist ca fiind chiar el. Aceqtia sunt cei care vor crede in inqelare (vezi II Tes.2, 77),nlecdrornume nu sunt scrise [. . .] tn cartea uieliiMielului (Apoc.13, 8)... Ei vor fi total nepisitori gi se vor infunda adAnc in interesele lor pdmAntegti, dupd cum s-a petrecut gi in zilele lui Noe gi ale lui Lot (Lc. 77,6-29)." Degi ripitor al puterii, Antihrist igi va ardta adevirata lui fat5, isi va ardta mAndria lui satanic5,se va rdscula impotriva lui Dumnezeu gi se va numi pe sine ,,dumnezetr" (II Tes. 2, 49)l Unora poate sd li se pard neadevdrat cd un om smerit poate si se proclame pe sine ,,dumnezeu", insd din istoria recentd se cunoaqte cd una ca aceasta s-a intAmplat cu premergitorii lui Antihrist. Cu nebuna lor comportare qi cu incd gi mai nebuneasca lor mAndrie, ei au demonstrat adevdrul scris despre potrivnicul lui Dumnezeu. Nietzsche, de pildd, care a militat pentru,,supraom", cu dorinta de a vedea toatd puterea lu-
mii concentratd in mAinilelui, gi carea scris vdtimitoarea carteAntihrist, intr-un alt loc mirturiseqte:,,Dacdzeliar existaaievea, cum agsuportaeu sI nu hu zeu?"Mai departe, in aceeagi carte, citim: ,,Mai bine si fii nebun, mai bine sd fii fird nici un dumnezeu!" UItima propozifie aratd intreaga jalnicl mAndriea unui premergitor al lui Antihrist, carese simte constrAns in mod fatal si urmeze de bunl voie calea demonici a luptei nebunegtiimpotriva lui Dumnezeu. Descriindchipui spiritualal luiAntihrist asemenea fiarei, SfAntul Efrem qarpese va mAndri [...], scrie: ,,Acest va tulbura intreg pdmAntul [...], vor incepetofi si i seinchine gi sd-qispurce sufletele [...1, v3 proceda ca un om crud, aspm, mAnios, tulburat, infricogitor, strdduindu-sesi tArascd intreg neamul omenescin pripastia necredinfei lui." Potri'rnicul lui Dumn ezeuv a ridica o prigoandcum n-a mai fost niciodati impotriva celor care mdrturisescnumele lui Hristos. El nu va mai rdbda Bisericalui Hristos, rdmasdcu o mici rdmigi!5, gi igi va impune religia lui. Invifdtura lui va fi hulitoare de Dum103
102
JUDECATADEAPOI
nezeu,insi mulfi cregtini o vor primi prin felurite demersuripracticegi calcule-casdlefielorbine aici,pepdmAnt. Ei vor primi pecetealui Antihrist pe mAna lor dreapti ori pe frunte, ca sd poati si se foloseascd nestAnjenilide privilegiul de a cumpdragi de a vinde (Apoc. 13, 1,6-17). Cei ce nu vor primi insd acestsemn nu vor putea sd-gi procure nici mdcar pAine.Cine nu se va supune lui Antihrist gi nu i se va inchina lui fie va fi sortit si piarX de foame, fie va fi ucis (Apoc. 13, 15). Cei ucigi igi vor spdlaprin sAngele lor gi picatele astfel igi vor mAntui sufletele, dupi cuvintele Vizdtorului in Taind: $i am adzut ca o marede cristal, amestecatd ctt foc, gi pe biruitorii fiarei gi ai chipuluiei Ei ai numdruluinumeIui ei sthndtnpicioare pemarea decristal gi aahndaldutele lui Dumnezeu (Apoc. 1,5, 2). Dumnezeiegtile aliute sunt firi doar gi poate un simbol al fericirii duhorrnicegti gi al inilfdrii de laude cdtreZiditorul. Unii igi pun insd intrebarea: ,,Pentru ce Dumnezeu ingiduie sd vind Antihristul, iar oamenii si aibd parte de o atAt de mare vitdmare duhorrniceascd?" Fericitul Teofilact 104
'>+*rgr
rispunde: ,,Nu vi temefi! Antihristul va cAqtiga de parteasa doar pe cei care pier, care chiar gi dacd nu ar fi venit el ar fi rimas necredinciogi."Pentru necredinfa lor Dumnezeu le trimi(adicd te o lucrarede amdgire ii lasi si riticeascd - n.n.), ca ei sd creadd minciuni. Ca sdfie osdndi{itoli cei ce n-au crezutadeadrul, ci le-apldcut nedreptatea(II Tes.Z 1,1,-12). in amintitele cuvinte ale SfAntului Apostol Pavel o puternici impresie fac expresiileagezate una dupi alta, in care se vorbegtedespre credinla in adevir gi credinfa in minciund. in zadar se laudd unii ci, chipurile, nu cred in nimic. Dimpotrivi, cred, insi nu in adevdr,ci in minciuni, pe careo preferd inaintea adevXrului revelaSei dumnezeiegti. Deosebirea intre unii gi allii e in soarta lor extremi: in vreme ce credinciogii in adevdr ating lelul viefii lor omenegti - mAntuirea sufletului (I Ptr. l, 9) -, cei ce cred in minciuni vor pieri vegnic. Pentru intirirea celor ce cred in Hristos, in acele timpuri infricogitoare, Dumnezeu va trimite din cer doi martori neclintifi ai adevirului, doi drepfi vechi-testamentari,propo105
JUDECATADEAPOI
vdduitori qi mari fdcdtori de minuni, care prin cuvAntul gi fapta lor se vor impotrivi lui Antihrist. Dupd invdldtura Sfinfilor Pirinfi, acegtiultimi trimigi gi vestitori ai lui Dumnezeu vor fi Enoh gi Ilie (vezi Mal. 4,5-6; Sir.M,15; Iuda 1,1.4-'1.5). Despre SfAntul Proroc Ilie citim in SfAnta Scripturi urmdtoarea dumnezeiasciprofefie: Iatd cd Eu ad trimit pe IIie prorocul, inainte de a aeni ziua Domnului ce&mare Ei infricogdtoare, El zt a tnto arceinima p drinlil or cdtrefii pi inima fiilor cdtre pdrinlii lor (MaL 4,5-6; vezi Mc. 1,17).Dupd tAlcuirea SfAntului Ioan Curd de Aur, cuvintele prorocegtide mai susaratdlimpede cd,Iesviteanul (Ilie) va veni inaintea celei de-a Doua Veniri a lui Hristos. El insugi limuregte gi pricina acestei a doua veniri a lui - de a convinge pe evrei si creadi in Hristos, ca atunci cAndHristos Se va ardta si nu piari cu tofi pentru totdeauna.Pentru aceastagi Hristos, aducAnd aminte aceste lucruri, a spusdespreIIie c6, aa agezala loc toate (Mt. 17, 11),adici va indrepta necredinfa iudeilor care vor trii in acelevremuri. Prorociaeste intru toful exacti. Prorocul a spus: 1.06
diff,,{
va intoarce inima pdrin{ilor cdtrefii. Pdrinlii Apostolilor au fost iudei... Ilie va intoarce inima pdrinlilor cdtre invdldtura fiilor, adici a Apostolilor." Ilie, preinchipuind slujirea SfAntului Ioan Botezdtorul(vezi Lc. 1,77), seva ardta la sfArqitullumii, ca ,,al doilea mergitor inainte al venirii lui Hristos", dupi cum cAnt5Bisericain troparul sfAntului (20iulie). Segtieci Enoh qi Ilie nu au murif ci au fost ripifi la cer (Fac.5, 24;IV Regi 2,1.1). Acum, cu ingiduinta lui Dumnezelr, vor fi insi uciqi de Antihrist pentru neinfricata lor propoviduire, ca si treaci astfelprin porfile morlii gi si primeasci pentru sfArgitullor mucenicesc o gi mai mare risplatd de la Dumnezeu. Trei zile gi jumitate trupurile lor azvArlite vor rimAne neingropate, spre batjocuri, pe strdzi.lar dupi aceasta, spre marea infricogare a potrivnicilor 1or, ei vor invia gi se aor sui la cer,in nori, gi aor priai la ei dugmanii lor (Apoc. "1.7, 12). Impdri{ia lui Antihrist nu va dura mai mult de trei ani gi jumitate (Dan. 7, 25; Apoc. 13, 5). Pentru cei alegi, Dumnezeu va scurta acele zile infricoqdtoareale incercdrilor (Mt. 24, 1.07
IIJDECATADEAPOI
22).SfArgitulhulitorului de Dumnezeu va fi infricogdtor. Domnul Iisus Hristos il va ucide cu duhul gurii Sale gi prin strdlucireaVenirii Saleil va nimici (tr Tes.2, 8). Potrivnicul lui Dumnezeu va hazvArhtimpreuni cu diavolul in iezerul de foc gi de pucioasi, ca sd fie chinuit acoloin vecii vecilor (Apoc. 20, 10). Asffel se va sfArgi impiriFa lui Antihrist gi se va deschidevegnica lmpirdlie a lui Hristos, carenu va avea sfArgit(Lc. 1, 33;Dan. 2,44). Aga ne invafi cuvAntul dumnezeiesc Ai tot astfel cred togi cregtinii dreptmiritori. Odati cu surparea impirifiei lui Antihrist se va incheia gi istoria intregului pimAnt qi va veni sfArgitul!... Fericitul Ieronim scrie: ,,Vine, vine, d4 vine aceaZ|in care toate cele trecdtoare gi muritoare vor fi preschimbate in netrecdtoare qi nemuritoare! Fericitd acea slugi pe care Domnul o va afla priveghind!Atunci, la glasul trAmbilei, pdmAntul seva cutremura cu tofi cei care locuiescpe el, iar acegtia se vor bucura!" Primejdia cd zilele planetei noastre sunt numirate mai dinainte nehnigtegte astdzi intreaga umanitate. 108
S-a demonstrat cd, independent de profefiile biblice nu pufini oameni de gtiinfi, la unison cu CuvAntul lui Dumnezeu, vorbesccu mare nelinigte despre inevitabilul sfArgit al lumii. Unii dintre ei nu acceptdnicicum c5, scriind despreo inevitabild catastrofd, afirmi in realitate prorocirile Sfintei Scripturi. Allii igi dau insi seagi nu se rugineazi sd o ma de aceasta mdrturiseasci. Filosoful contemporan Karl ]aspers, de pilde, scrie: ,,Despre totala pieire vorbesc toli vechii proroci. Va veni ziua lui iehova cAnd toF vor fi nimicifi. Despre sfArgitul lumii au vorbit qi primii cregtini ca despre un lucru apropiat de neinldturat. Astizi cugetareaasupraunei asemenea persinevitabili, pective este,de asemenea, fiind deja o realitate a situafiei aceasta noastre (tehnice- n.n.)." Astfef gAndirea oamenilor de gtiinfi intireqte adevirul dumnezeiegtilor prorociri despre care Hristos a spus: Cerul gi pdmilnful aor trece,dar cuvintele Mele (Mt.24,35). nu aor trece! Progresul tehnicii ne ugureazdviata, insd unii nu sebucuri de acestprogres intru rdu. Dimpotrivi, o oareca109
JUDECATADEAPOI
re greutate gi o teami infiordtoare ii cuprind pe tof oamenii la implinirea prorocirii lui Hristos: $i aor fi semne in slare,in lund gi tn stele, iar pepdmdnt spaimd tntru neamuri [. . .]. Iar oaffienii ztormuri defricd gi de agteptareacelor ce &u sd oind peste lume, cdciputerile cerurilor seuorcldtina(Lc.21.,25-26\. Primejdia nu vine doar din nebuneqtile rdzboaie pregitite cu noi qi preadistrugitoare arme. MergAnd spre pieire, omenirea esteinfricoqatd intru toful de tehnica sa, care vatimi firi mili mediul inconiuritor... invdfalii ecologiqti trag neincetat semnale de alarmi cum cd vdzduhul" pimAntul gi apelese otrivesc din pricina industriei in plinl dezvoltare gi din resturile radioactive poluante ale centralelor nucleare. Aceste infricogitoare evenimente au fost de mult profepte de CuvAntul dumnezeiesc, in care citim despre otrivirea pimAntului gi a apelor, in urma cdreia mulli oameni vor pieri (Apoc. 8, L0-LL). Aceastdmoarte colectivd este cunoscuti deja, ca urrnare a exploziei atomice asupra oragelor Hiroshima gi Nagasaki, cAt gi dupi tragica avarie nucleari de la 1,10
CernobAl. Au murit sute de mii de oameni, allii mor gi acum, din pricina radia,tiilor radioactive. Insi omul pimAntesc se apleaci cu ugurinld spre uitarea futuror acestor lucruri. Astfel, el se aseamini intru toful furnicilor. Precum ele, dupi ce le-a fost surpat din temelie muguroiul, temdtoare, incep si-l refaci, tot astfel gi oamenii, disprefuind luarea-aminte la intAmplXrile cele rele, nu merg pe caleapocdinfei,nu cugeti asupracauzelorcareau produs catastrofa, nici nu se gAndescla moarte gi la judecata careii agteapti dincolo, ci incep din nou construirea muguroiului lor gi se ingrijesc doar de el, qi nu de sufletul lor, ca gi cum ar h zidill doar pentru pimAnt, pentru trup, gi nu pentru viala duhovniceascd.SfAntul Apostol Petru griiegte limpede: Deci, dacdtoateacestea se aor desfiinla, cht de mult vi se cuoine aoud sd umblafi intra oiafd sffrntd Ei in cucernicie, agtepthnd gi grdbind ztenirenzilei Domnuluil ([ Ptr. 3,11,-12). Mutfi dintre oameni, atragi peste misuri de satisfacfiile trecitoare ale viefii, trdiesczi dtp6. zi, fird nici un fel de griji, ca gi cAndinfricogarea ceade 111
JUDECATADEAPOI
obgtecareatArndasupralumii nu s-ar referi gi la ei. $i aceasti pietzdtoare lipsd de grijd a fost profepti de Hristos ca un semn al apropiatei Lui Veniri. $l precum afost in zilelelui Noe,tot agaaafi gi in zileleFiului Omului:mdnseinsurau,semdritaupilndin cau,beau, giaaenit aintratNoeincorabie ziuacfrnd prepotopulgi i-a nimicit pe toli. TotaEa beeu, cumafost tn zilelelui Lot: mfrncau, Iar sddenu aindeau, cumpdrau, Eizideau. a tn ziua in carea iegitLot din Sodoma nimii-a plouatdin cerfoc Aipucioasd Ei seaa cit pe toli. Lafel vaflin ziuain care nrdtaFiul Omului (Lc. 17, 26-30). lnsi, pe lAngi aceastd atitudine indiferentd fafi de profefiile biblice despre sfArgifullumii, trebuie remarcati gi ciderea intr-o alti laturd - mai cu seami in unele medii sectare-, care se preocupd neincetat cu profefiile apocaliptice gi cu tAlcuirile eronate ale celor spusede Domnulin legdturi cu ziua gi ceasul Venirii Lui (Mt. 24, 36). Existi oameni care,in ciuda fapziua tului ci au fost prevenif, cddespre gi despre nimeninu gtie aceea ceasul acela (Mc. 13, 32),cu o pennanentd curiozitate se intereseazdcAnd va avea loc cu exactitate aceasti venire - oare nu 1,12
in anul 2000?!RispAndesc chiar zvonuri, cum ci aceadatd esteconfinuti, chipurile, in Biblie, lucru intru totul neadevdrat(vezi II Ptr. 3, 8). O astfel de atracfie nesindtoasi, oricAtar fi de binecuvAntati la chip, pe atAt este in realitate de vdtimitoare, intrAnd in sfera celor neingiduite oamenilor - in sfera dumnezeieqtii .a atotcunoagteri.In loc si se ocupe cu pociinfa gi cu faptele bune, astfel de oameni sunt atragi de calcularea ,,zilei gi ceasului". O astfel de nizuinfi cdtre pdtrunderea cutezitoare in necunoscut pricinuieqte adeseaingeliri in credinli gi primejdioase cdderi psihice. De aceea,sd nu ne ocupim cu cele ce nu se cer de la noi, ci sd le sivArgim pe celecarene-au fost lisate ca datorie, adicd si priveghem neincetat gi sd ne rugdm, ca si nu cddem in ispiti (vezi Mt. 26,41).$i sd ne linem de curata credinfi ortodoxd, departe de orice riticire si aproape de Biserica Ortodoxi - adevirata Biserici a lui Hristos, care nu in zadar este numiti (I Tirr.. 3, a adeadrului stklp gi temelie 15). Chiar dacd va veni sfArgitul lumii, fie gi peste cAfiva ani ori poate peste cAtevasute de ani, nu are vreo 1,13
II.JDECATADEAPOI
importanld pentru noi, oamenii muritori. Prin sfArgitulviefii pimAntegti, pentru noi are loc totodatdgi sfArgitul lumii! Sd urmdm sfatul preaminunat al SfAntului Chiril al Ierusalimului, care spune: ,,Nimeni si nu vi ispiteascd privitor la vremuri! Cdciestespus:Nu pecaal aostrua gtianii sauaremile este re Tatdlle-apus in stdpAnirea Sa (Fapte L, 7). Nu indrizni sd spui cu hotirAre ci aceastava fi la o anume dati, insd nici nu te ldsa pradi unui vis fdri de gijil" ;,,Pentru aceastafii previzitor! $tii semnele lui Antihris| gi nu doar !i le aminti, ci gi celorlalfi cu rAvni vestegte-le!" Noi am ldmuritintr-un intreg capitol problemadespreapropiatul sfArgit al lumii gi prin aceastapare a ne fi indepirtat de la tema viefii de dupd viafd. Doar la prima vedere insi. in realitate, am completat celeexpusecu multe adevdruri importante, cuprinzdnd in ele nu doar informafii despre soarta fralilor gi surorilor noastre care au riposat, ci gi despre soarta acelora care vor rdmAne vii pAnd la cea de-a Doua Venire a lui Hristos. Ce va fi cu ei? Vor muri oare ei, ca si invie-
ze? Nu! SfAntul Apostol Pavel scrie simplu gi ldmuritor: Iatd,taindvd spun Nu toli uommuri, dar toli ne aom aoud: schimba, deodatd, intr-o clipealdde ochi Ia tuAmbi[acen de apoi. Cdci trhmbi{a aa sunagi morlii aor inaia nestricdciogi, iar noi ne vom schimba.Cdci trebuie ca acesttrup stricdcios sd se tmbracein (trup) muritorsdse gi acest nestricdciune tmbrace tn nemurire(I Cor. 15, 51-53). Acelagi adevdr il descoperi SfAntul Apostol Pavel gi in Epistola I citre Tesaloniceni, in care citim: Cdci nceasta adspunem, dupdcuahntul Domnului,cd noi cei oii, carc oom fi rdmas pdnd la venirea Domnului, n'u rom lua tnainte adormifi. PentrucdinsugiDomnul, celor gi glasularhanghelului intru poruncd,la intru trhmbilalui Dumnezeu, Seaa pogi ceimorliintru Hristosaor gor? din cer, inaiatnthi. Dupdnceet, noi cei oii, cate oom fi rdmns, zt om fi r dpifi, itnpteund cu ei, in nori, ca sd inthmpindffi pe Domnul in odziluh, gi aga purureaaom fi cu Domnul(I Tes.4,15-17). Iatd, aceasta trebuie si gtim noi, cregtinii ortodocgi, intru lumina Duhului SfAnt gi sd nu cidem pradi ingeldrii. lar ziua Domnului aa aeni ca un fur noaptea (II Ptr. 3, L0).Tofi vor 115
'tt4
]UDECATADEAPOI
Atunci, din doi fi luali pe neagteptate. careaorfi tn larind, unul seaa lua gi altul seaa ldsa(Mt. 24,40).Cum se tAlcuiesc acestecuvinte tainice ale lui Hristos? SfAntul Teofilactle dd lor o ldmurire cAt mai exacti: ,,CAnd toqi vor fi fdri de grijd gi-gi vor vedea de ocupafiile lor, unul, care este drept, va fi luat, ca si intAmpine pe Domnul in vdzdutu iar altuL care estepicitos, va fi lisat." Iar morfii vor invia, ca si se arate impreuni cu cei vii, rdbdAnd intr-o clipi tainici schimbare, inaintea Judecilii celei drepte a lui Dumnezeu. Aceastdinviere se va face la porunca lui Iisus Hristos (vezi In 5,28). Domnul ne-a aritat puterea Lui asupra morfii prininvierea fiului viduvei din Nain, a fiicei lui Iair gi a fratelui Martei gi Mariei. Lazdre, aino afard!(In 11,43) l-a strigat El cu mare glas pe cel mort de patru zile, inaintea mormAntului. $i glasul Fiului lui DumnezeLr a ajuns pAnd la adAncimileiadului, l-a chematde acolo pe acel suflet gi acestas-a intors in trupul lui, care incepuse si putrezeasci (vezi In 11, 39).Tot astfelva fi gi la ceade-a Doua Venirea lui Hristos.Cu dumnezeiascd 1,1.6
porunci Hristos ii va invia pe tofi oamenii adormili din veac. Astfel, prin invierea cea de obgte se va incheia istoria umanitdlii mult pitimitoare; iar dupd Judecataceade obgtea lui Dumnezeu se va deschide vegnicia.
IV
infricoqitoarea |udecati de Apoi
udecataceade obgtea lui DumJ T I nezeuesteprorocitdinci din VeJ chiul Testament.In Psaltire cittm: Iar Domnul rdmilne in ueac; gdtit-ascaunul Lui dejudecatd. $i El oa juileca lumea; (Ps.9, 7-8; popo arele cudrept ateaaj udeca vezi si Fapte17,31).Pentrucdnoi toli dupd cuvintele SfAntului Apostol Pavel - trebuie sd ne tnfdligdm inaintea scaunului dejudecatd al lui Hristos,ca dupdcele ceafdcutprin trup, sdiaJiecare oribine,ori rdu (II Cor.5, L0). Ziua Judecdfii, cunoscutd numai de Domnul, va veni, dupd cum am spus, ca un fur. Cdciprecum fulgerul iese dela rdsdritgi searatdphndla apus, Fiului Omului (Mt. ngaaafi gi aenirea 24, 27). In aceeagizi Antihristul va pieri ucis de duhul lui Iisus Hristos 1,19
ARHIMANDRIT SERA FIM ALEXIEV
JUDECATADEAPOI
gi de strilucirea Venirii Lui (II Tes.2, 8). Cei care au rdposat din veac vor auzi afunci atotputernicul gi creatorul glas al Fiului lui Dumnezeu, cici El - prin Care toate s-au ficut - va preface gi pe oameni, gi lumea. Despre El, CuvAntul lui Dumnezeu, a spusin Vechiul Testament: CdEl a zis gi s-au ficut; El a poruncitEi s-auzidit (Ps. 32, 9; vezi In L, 3). El va chema pe cei morli gi ii va invia din mormintele 1or,iar cei vii intr-o clipiti se vor schimba din muritori in nemuritori (vezi I Cor. 1,5,5'1,-52). $i tofi se vor aduna inaintea tronului lui Hristos, ca sd fie judecafi dupi faptele lor (veziln 5, 28-29). MAntuitorul, pogorAndu-Secu iubire de oameni pAni la infelegerea noastrdpimAnteasci, ne prezintd griitor aceasta: Chndaa oeniFiul Omului intru slaaaSa,gi toli sfinlii ingeri cu El, atunci oa gedea pe tronul slaaeiSaIe. $i seaor adunainaintea Lui toate neamurile 1i-iaa despdr[i pe unii deallii, precum desparte pdstorul oiledecapre. $i uapune oilede-adreapta Sa,iar caprele de-astfrnga (Mt.25,3'1.-33). Asupra acestoroameni despdrlili El va pronunta dreapta sajudecatddefinitivd. 120
Aceastd proceduri judiciard nu trebuie si ne-o inchipuim ad litteram, brutd, materiald, ci in chip duhovni(In 4,24) cesc,cdciDuh este Dumnezeu gi lucreazd duhovnicegte.SfAntul Vasile cel Mare grdiegtelimpede: ,,Nu trebuie si cugetdm cd Venirea Domnului va fi legati de un anume loc gi va fi oarecum fizicL ci trebuie si-L agteptim ?n slava Tatilui - in acelagi timp in intregul LJnivers." intr-o altd lucrare a sa el scrie: ,,Buni este]udecata Domnului, nefiind ea silnici, ci, dimpotrivi, avAnd ceva in comun cu aceleproceduri judiciare care se sdvArgesc in mijlocul oamenilor gi care dau posibilitatea de indreptilire (apirare), ca, vdzindu-gi faptele sale cu atAta limpezime, omul singur sd lui esteincaddde acord cd pedeapsa tru totul dreapt5... Scriptura se folode un tablou al judecdfii ca sdne segte imboldeascdspre purtarea de griji, ca astfel si nu uitim a cugeta la dreptatea ei. E adevdrat- printr-o putere de nedescris, intr-o clipitd, toate faptele vielii noastre se vor arita ca un tablou in amintirea sufletului nostru... Cirfile pomenite de Daniel (Dan.7, 10)ce altcevaar puteainsemnain afa127
JUDECATADEAPOI
rd de reproducereadin partea Domnului in amintirea omului a priveligtii futuror celor sXvArqite de noi, astfel incAt tofi si-qi aminteasci faptele lor gi oamenii si vadi pentru ce sunt osAnditi." Tot astfel grdieqtegi Fericitul Augustin: ,,Trebuiesi socotim cd printr-o oarecare putere dumnezeiasci gi uimitoare vioiciune vor fi chemate inaintea ochilor mint_iifiec5rui om toate faptele lui, atAt cele bune, cAt gi cele rele, incAt aceasti mdrturisire sd osAndeasciori si indreptdfeasci congtiinfa acestuia;astfel vor fi osAndifi impreund tofi gi fiecare- in parte. Aceasti dumnezeiasci putere este numiti in mod evident carte;cici e ca gi cum s-ar citi toate celecare,sub dumnezeiasca lucrare, sunt reprodusein minte." v .. + r Insd despdrtirea oamenilor drepfi gi nedrepli - a oilor de capre(vezi Mt. 25, 32-33)- nu se va face chiar in ceari r' sul Infricogitoarei ]udecifi. Ea incepe incd din aceastd viali qi atArni de noi ingine, care alegem cu propria noastrd voie unde sd ne aflim - cu oile ori cu caprele. Acolo insi aceastidespdrtire va fi definitivd. Aici, pe pdmAnf 1,22
pdcdtoqii qi drepfii triiesc impreund gi adeseanofiunile se confundi: pdcdtogiitrec drept oameni buni, iar drepfii sunt hulifi ca picitogi. Acolo una ca aceasta nu va mai fi cu putinin lumina desivArgitei infelepciuni !i. a lui Hristos se vor arita intr-o clipiti toate nelegiuirile, chiar gi cele mai ascunse;vor fi luminate toate ungherele intunecoase al sufletului, chiar gi cele mai tainice dintre ele, gi va iegi la iveali orice cuget, fie gi cel mai de neluat in seami. Aceastaa exprimat-o SfAntul Apostol Pavel prin cuvintele: De Aceea, nu judecaliceaainainte de areme, pfrndce nu aa aeni Domnul, Cnre oa lumina cele ascunseale tntunericului gi ztaztddi sfaturile inimilor (I Cor. { 5). TAlcuindaceste cuvinte, Fericiful Teofilact scrie: ,,Acum sunt ascunsefaptele cele rele (intelese din expresia,,celeascunse aleintunericului" - n.n.) gi adeseaomul necinstit gi rdzvrdtit pare ca fiind drept. Dar atunci Dumnezeu va dezvilui totul gi vor iegi la iveali chiar gi intenfiile inimilor noastre..." infricogitor va fi pentru noi faptul cd tofi vor privi acolo pdcatelenoastre, ci vor fi descoperitegi cele mai 723
JUDECATADEAPOI
ascunse gAnduri ale noastre,cici acolo toful se va vedea gi va fi cunoscut. Noi vom vedea acolo gi pe oamenii care au trdit cu mult timp inaintea noastrd,pe cei cu carenu ne-am intAlnit personalin viala noastrd,tot astfel cum bogatul l-a cunoscutnu doar pe Lazdr, pe care, pe cAnd triia il zirise adeseainaintea por$lor sale,ci gi pe Avram, pe care, mai inainte, nicicAnd nu il vizuse. Tofi vor fi martori ai ruginii noastre, dacd nu ne-am pocdit la vremea cuveniti. Atunci ne va fi limpede cd sfinfii, cdtre care cu fifdrnicie grozavi ne-am rugat, ne-au vdzut gi continui si ne vadd in toati groaznica noastri stare moral5. Rudele din neamul nostru, prietenii care au adormit... se vor minuna cAndvor infelege cd nu am fost aga cum ne ardtam. Atunci copiii vor vedea faptele nelegiuite ale pdrinfilor lor gi, dupd cuvintele SfAntului Efrem SiruL ii vor mustra pentru viala lor neindreptatd. Atunci Judecitorul va iudeca toa,te nepirtinitot, neluAnd aminte la fa!a omului, ci lp mima lui (I Regi 16, 7). Atunci tofi cei nedrep,tise vor infiora gi vor amufi vizAndu-se fdrd nici o scdpare,cdci nu are cine s6-i apere 124
pe ei in acele clipe. Vremea mijlocirii va fi trecut fdrd intoarcere! SfAnful Vasile cel Mare scrie:,,Pentru orice legiuitor,judecataasupracelor judecali dupi legeadatd de el consti in _cempamrea-acuzahrlui-qr_Ecle disp-g-sgdelege.in acestsensD*omtul gr diegte: Cuoknt ul pg ca.r e l- q1ry..pp tt s-. ag-s! lo il go judr* (vezi In 12, 48).Nu trebuie sd ne gAndim cd va trece multd vreme pane ce tofi iqi vor vedea faptelelor.@valsa3ninte atat h ludecetol lqd,@;eaigivainchipui totul cAtmai viu... gi va vedea ca intr-o oglindi inchipuirea acelor lucruri pe carele-a sivArgit." Pentru noi, oamenii veacului al XX-lea, veac al unei tehnici uimitoare, aceastanu ne pare atAt de nein,teles gi de necrezut, agacum ar fi pufut si pari oamenilor din veacurile trecute. Daci astdziomul poate sI scrie qi sd reproducd prin mijloace tehnice tot mai performante nu doar glasurile, cele spuse de oameni, ci gi faptele 1or,
e
h "s9rie" -cirtile' quvintele Si chiAt gAndurile noastre, pentru a ni le aduce aminte la Infrico125
JUDECATADEAPOI
qdtoarea ]udecati 9i si ne osAndeasci pentru ele' Aceastao exPrimi gri fAntul Proroc Dall4 cAnd scrie: itor S. (impreund cu Apostolii 9i ludecdtorul gi cdrtile sfinlii Mt. 19,28\ s-a agezat (Dan. 7, 10).Iarin Apoau fostdeschise calipsi citim: $i am vdzut pe morli, pe troceimari gi peceimici,stkndinaintea Ei o nului gi gtutte au fost deschise; care este a fost deschisd., W oietii; gi morlii au fost iudecali Tarteo ' urit in cdr[i, Potrivit cufaPtele ffi lor (Apoc.20,\2). Vizitorul in Taini ,,a sPus- tAlcuci au fost ieqte @deschisecirlile qi o Slti carte care, fiind c-fad*c-ugnd, nu a trecut-o sub ticere, ci a spus:aceasti carteesteCitrtea vielii oricirui om in parte. Acele cdrfi pomenite mai inainte sunt sfintele cirS atAt cele vechi-testamentare, in aceste cAt gi celenou-testamentarecdrli se aratd ceeace a randuit Dum!e-ganezeu qi sevelgi!il prin-Panrnc,r. le,iarit@t" vede EiJe dintre- acelea ca-reau fgst-
Po--1un-g-lglgeglinp:1i*lp4"gle-am
implinit." De aici rezultd limpede cdn:rDuP-nezeu ne va osAndi la chinurile cele 126
vegruce/ le pe care am fi putut sd le -dezrddecinim dinjnlqa noastrf,printr;osimpH mirturisue-gi nevoinli duho-ylgceemcL daci am fi avut mai multifticd-de D'mnezeu, mai rrultdgedi$a 9i am fi fost mai osArduitori. intr-o rugiciune a Bisericii citim: ,,La tnfricogitoarea ]udecatd, fdrd de pArAgivoi fi vidit qi fird de martori voi fi osAndit, clci se vor deschide gl9-e9qa4ile conatiintei $ coPeri." voq-de-s cgnse -s-e Descriind tabloul Infricogitoarei Judeci$, SfAntul Ioan Gurd de Aur arati limpede pe temelia cuvintelor luiHristos, ci4@u ne vaiudeca ct ProPtiile.oastre rele.JinAnd seamade cuvintele spuse de Domnul: Venifi,bineuo A'ntalii Tapredrdlia cea tdlui Meu, mogtenili ?mp lumii (Mt' gdtitd uoudde la tntemeierea Ioan Guri de Aur sPu25,}4'),Sfantul ne despre Dreptul judecitor: ,,E-lnga spus: "lua,ti (impdrdfia), cj-nqo$ted, ca pirinteasniti-o ca fiind a .a, .u diruiti voui din veac"" ' Iar celor osAndili le griiegte astfel;Duceli-ad (nu de la Tatil' delaMine,btestemafilor cici nu El i-a blestemat, ci-Propdile L27
IUDECATADEAPOI
*lg {upj:) , in focul cel oegnic,care este gi ingerigdtit (nu voui, cI) diaaolului lor lui (Mt. 25,a1).CAndle-avorbit lor despre impdrdfie, Hristos a addugat: pregdtitd voud de la facerealumii, iar El a grdit cAnd le-a vorbit de.sprc*fpc nu astfel,ci a adig,gaL*regitit diavolului.I 'voi spune EI-, iar focul nu e pentru ii vor, c1j lui. Dar, pentru ci v_o_linEiviaJi-ales focul, vi invinuifi acum singuri!" ,,Raiul gi iadul atArnd de mo&rl-in eu gi care - scrie un credr+mqezeiasca.dragostedincios grec contemporan. Vom rispunde oarela dumnezeiasca dragoste cu dragosteori vom rdspundela dragosteaLui cu urd? Aici este o deosebire fundamentali. Aceastddeosebire line intru totul de noi, de-liberfalea de izvorul nostru liuntric al Sgi, liberului arbitru. Nu e vorba de un act
ta e ceeace ne facesi fim cu adevdrat a$acum suntem, aceasta estepersoana noastrdvegnici- luminatd oriinfunecatd,iubitoare ori plini de urd..."1
-D--ulqrgzeg-e@i4jl. Dumnezeiasca]udecatd nu e nimic altcevain afard de drumul nostru inaintea.--ad,.ev6-rului $L-lu-mirdi- {"i? r, ua Infri cogdtoareiJudecdfi tgg-oam.e{rll sSvql3dtagi in fala atotpitrunzitoarei Lumini a adevirului. "Cirfllerr, adicd inimile noastre, se vor deschide...Atunci se v,-a dezvdlulceea ce avem in inimi. Dacd in ele e{stldggoste de D-umnczeu,ele se vor bucura vdzAnd lumina cea dumnezeiasc5.Dar dacd in acesteinimi exist-d uri citre Dumnezeu, acei oameni vor suferi pdgU4d in inimi_le"lordeschise qtgtp5_trunzdtoarea Lumini a adevdrului, de care ei s-au lepddat intreaga lor vial6,."2 + In privinfa dumnezeiegtii]udecifi SfAnfulProroc Oseaa spus desprecei pdcitogi: Nu cugetdtninimilelor cdEu imi aducamintede rauta.Ule lot.F,aptele eleseintfrmpldtnain.lorMd impresoard;
, t l l . w
exterior,ci de olegntrfeJeggl$g4lala d.@, carelizbate,iin iniryii noastre. . . AceasQEafqn4gtile td libertate, acest izvor,aceasti dispozilie lduntrici fali de Ziditorulnostru esteceamai valoroasd esenli pentru
persoana noastri vegnici [...], aceas-
l Alexandros Kalomiros, The Rioer of Fire (trad.in lb. bulgari), pp.114-1.15. 2ldem, p.118.
L28
129
IUDECATADE APOI
tAlcuteaochilor Mei (Osea7,2).Dupd, irea SfAntului Vasile cel Mare/ aceasta inseamni: cei pdcitogi nu vor avea in afara propriilor fapte, un alt pArAg care ii vor inconjura qi din care, totodatd, se va ardta chipul lor ingrozitor. prea,,Sevor arita orice desfrAnare, desfrAnare,amintind noaptea gi mijloaceleciderii in picat." Atunci sufletul, vizAnd ce infioritoare urmdri i-a adus trupul lui cel nesdfiosde picat ii va spune, dupi scrierea plind de sfdtuire a SfAntului Dimitrie al Rostovului: ,,Blestematsi fii, vrednicule de plAns trup, cici prin indulcirea ta cu picatul m-ai ingelat gi m-ai dus in patimi nelegiuitel" Iar tntpul ii va spune suflefului: ,,Blestemat sd fii gi tu, vrednicule de plAns suflet, cdci m-ai condus in chip josnic! Tu nu m-ai infrAnat de la faptele cele rele prin intelepciunea dati lie de DumrrezelJ,ci la toate te-ai invoit cu mine. Orice pdcat am dorit, tu te-ai invoit impreuni cu mine la acestagi astfel impreuni am mAniatpe Ziditorul nostru." Atunci sufletulii va spuneiarigi: ,,Vai Fe vrednicule de plAns trupule al meu, cici tu ai vitdmat pe aproapele, ai rdpit... ai furat gi ai ucis!" Trupul 130
ii va rdspunde astfel: ,,Vai$i fie, vrednicule de plAns suflete al meu, cici te-ainevoitimpreund cu mine la toate acestea! Tu m-ai imboldit cdtre mAnie gi furie, ca si aduc vdtdmare, si bat gi si ucid. Tu m-aiimboldit sprelicomie gi seteade bogifie, ca sd rdpescAi sd fur cele striine. Tu intru tot rdul m-ai insoFf intru toate ai fostinvdfitorul gi sprijinitorul meu, astfel ci fird tine eu nu a$fi sivArgit nimic!" Dupd ce trupul gi sufletul s-au mustratunul pe celdlalt,ele vor cddea in mare fricd gi vor fi cuprinse de o rugine nespusd,cdci faptele lor se vor descoperiinaintea tuturor, acelefapte sivArgite in taini, in loc ascuns,in intunericul nopfii, fdrd a fi vdzute de cineva. Dupd hotdrArealui Dumnezerr, aceastd mustrare a picatelor nemdrturisite gi ascunsecu griji va fi sdvArgitd,,tdr5 doar gi poate, inaintea ochilor intregii omeniri, dupi cum gi Hristos a spus: Cdcinu estenimic nscuns, cnre sd nu sedeapefald gi nimic tainic,care sd nu secunoascd gi sd nu aind Ia ardta(Lc re 8, 17).Iar aceasti descoperire a faptelor noastre tainice va fi unul din infricogitoarele chinuri pentru noi la ]udecatade Apoi. 131
JUDECATADEAPOI
,,$titi - spune SfAntul Dimitrie al Rostovului - ci firea omului nicicum nu iubegtesd fie mustratd pentru faptele ei cele rele. Ea se teme gi se rugineazd. de picatele sale.Furul se infriripirea coqeazisi nu-i fie descoperitd sa gi sdnu fie pedepsitpentru ea.Pentru aceastatofi se strdduiesc si-gi ascundd faptelelor de ripire... Cel desfrAnat cautd sd nu-i fie cunoscuti de oameni fapta lui de desfrAnaregi de aceeacautd un loc intunecat gi tainic pentru nelegiuireasa. Chiar gi la Taina Spovedaniei el nu ar dori sd spuni inaintea pirintelui duhovnicesc adevirul gi ascundefapta lui cea de rugine. Riufdcitorului nu-i place si-i fie descoperite faptele rele. Scriptura spune: Nu certape celbatjocoritor, ca sd (Pilde 9, 8). Dacd cineva nu te urascd e cu adevirat fur gi inaintea oamenilor e numit astfel,unuia ca acestuia ii va plicea oare sd-i spui in acestchip? Daci cinevaestecu adevdratucigaggi tu il numegti ucigaginaintea multora, ii va fi lui pl5cuti una ca aceasta? Daci cineva estecu adevirat ripitor, tAlhar, silnic, gi tu ii vei spune inaintea oamenilor ci esteastfel,va iubi el un astfelde f.apt? ..." L32
,,Si cugetim ce fricd.,ce rugine va fi in aceazi, cAndse vor dezvdlui inaintea intregului univers toate faptele -inaintea adunoastrerele gi necurate ndrii prorocilor, apostolilor, mucenicilor, sfinfilor, preacuviogilor gi drepfilor. Tofi vor vedeafaptele noastrerele, tofi se vor minuna de lipsa noastri de rugine, tofi se vor infricoga ci noi am indrdznit sd sivArgim asemenea fapte! Atunci se vor implini cuvintele Evangheliei: De Aceet, cfrte ali spusla tntunericseaor auziIa lumind;gi ceea ce a[i aorbit la ureche, in oddi,seaa aestide peacoperiguri (Lc.12,3). Furul i-a goptit celui asemenealui la ureche, desfr6natul asemenea celui desfrAnat.Iar in acea zi toate convorbirile noastre intinate vor rdsuna precum o trAmbild cu mare glas in urechile intregii lumi. O cAte rugine ne va cuprinde atunci pe noi, picitogii!" ,,Mai cu seami ne vor rugina pe noi aceiacarein aceastiviafd au fost asemeneanoud, picitogi, dar care, spre deosebirede noi, cei care nu am fdcut pociinfd, s-au indreptat printr-o pociin(d curati gi s-au fdcut vrednici si stea de-a dreapta MAntuitorului. Nu va fi ruginos oare pentru cei des133
IUDECATADEAPOI
frAnafi, cAndvor ziri acelechipuri cu care au pdcdtuit cd sunt printre cei mAntuifi pentru pociinta adusi, iar ei se vor vedea izgonifi, ruqinafi gi osAndigi?..." ,,Dar ce vom spune despreaceioameni care in viali s-au socotit pe sine buni gi drepfi gi au osAnditpe ceilalfi? Nu se vor umple oare de rugine cAnd vor vedea cd impreund cu sfinfii s-au proslivit de Dumnezeu qi aceia pe care ei i-au osAndit,asupra cdrora au spusbatjocuri gi pe carei-au socotit picdtogT? ..." ,,Mulfi sunt gata ca mai curAnd sd moard decAt sd fie mustrafi gi ruginafi inaintea poporului. Despre impdriteasa Cleopatra citim in istorie cd a desfrAnat cu Antoniu, ginerele impdratului roman Augustus. Antoniu, fiind trimis de cezarul Augustus in Egipt, s-aindrigostit acolo de Cleopatra; gi a pirisit-o pe sotia sa, fiica lui Augustus, pentru a trii in pdcat cu Cleopatra, despdrfindu-sede puterea socrului siu. incoronAndu-se ca impdrat al Egiptului gi al intregului Risdrif el a pornit rdzboi impotriva impiratului. Augustus a venit atunci impotriva lui cu mare ogtire, 't34
l-a infrAnt gi l-a ucis, iar Cleopatra urma sd fie luatd in prizonierat. AflAnd ci Augustus doregtesi o duci inlinluiti la Roma gi simfind ce mare rugine i se pregitegte inaintea ochilor intregului popor roman, Cleopatra a hotirAt ca mai bine sd se sinucidd decAt sd suporte o asemenea rugine. Ea gi-a infipt un cuflt in piept, insi nu a reugit si-gi facd o rani de moarte. in ciuda faptului cd rana a fost legatdnu cu plasture timiduitor, ci cu un simplu bandaj, cd. a biut otravi, viata nu a pirisit-o. Atunci ea a poruncit sd i se aducd un ga{pe fioros, veninos, l-a apropiat de trupul ei gi, mugcati fiind de el, a murit... Aceastdimpdrdteasi a dorit mai degrabi si-gi piardi via,ta decAtsdindure rugineainaintea intregului popor. Tot astfel gi in ziua Judecdfii, picitogii vor dori sd moard decAt si fie legafi in lanfurile de foc ale ruginii gi sd fie vddifi inaintea tuturor noroadelor... Ei vor ciuta moartea gi nu o vor afla gi vor rimAne intru ruginarealor pe vecie." Aceasti ruEine va fi legati gi de vegnicul chin al congtiinfei. Doar acelacarea simfitincd din aceastd viaruginarea cea infricogitoare a pica!d 135
IIJDECATADEAPOI
tului siu sdvArgit in taini gi dezvdluit poate sd infeleagi, in parte, vegnicul chin - de nesuportat- de pe cealalti lume. Intr-o mirturisire personaldcitim: ,,Am fost copil crescutin frica lui Dumnezeu. Pentru felul meu bland de a fi eram dat mereu exemplu. La gcoali invdlam bine gi profesorii mi iubeau mult. Exista insi qi mult respect din parteamea fali de ei. Mai cu seamdfald de dirigintele clasei.Eram sdraci, gi mie mi se pirea strigXtor la cer sd nu am bani ca sd-mi cumpdr cirfi de citit. imi plicea foarte mult si citesc,adeseoriadormind cu carteain mAni. + Intr-o zi,pe cAndmi jucam cu prietenii mei, cineva mi-a propus si mergem la un vAnzitor ambulant de cdrfi care avea cirf, de citit foarte frumoase,cu ilustrafii minunate. Propunerea era foarte atrigitoare, iar eu, fdri s-o intreb pe mama, am plecat impreuni cu ceilalfi.Pe drum m-am plAnscd nu am bani ca si-mi cumpir o cdrticicd interesanti. Nici ceilalfi nu aveau bani insd. Unlflqqalindrdzne! a spus: <Putemsf,q furim pentru tine.oAcest B44mi s-a pirut infricogdtorgi l-am alungat de la sufletul meu. NicicAnd 136
nu furasem pAni atunci gi nici nu imi trecuseprin gAnd si fur. Am ajuns la vAnzdtor. Acesta igi aranjasecirlile pe pervazul de piatrd al unui gard gi agteptaclienfii. tn acea clipi nu era insd nimeni. Noi - cei patru bdieli - ne-am apropiat de librarul ambulant gi l-am intrebat daci putem sd ne uitdm la cirfi. - Se poate, a spus ef privindu-ne cu oarecaresuspiciune. Ne-am imprdgtiat de-a lungul rAndului de cir$ gi am inceput si le rdsfoim. Mulfime de cirfi! M-am aplecat cu setecAnd spre una cAnd spre alta, iar la sfArgitm-am oprit asupra unui roman de aventuri cu multe ilustrafi interesante. Nu-mi mai amintesc titlul lui, insd gtiu ci agesta_m-i--a atras atenfia a!1c!_l4g qobit chiar. Aq fi vrut si-l devorez! Nu aveam vreo posibilitate de a-l cumpdra, oricAt mi-ag fi dorit. Deodatd, mi-am amintit de proP,uncrea+ecitoasla prietenului nosmi-a fru gi ceva ca g-dUfefe_a_sgg_fitd ,,Oare n-aq putea s-o stripuns inima: fur?" Numai bgandUt acestam-am cutreqlurat pe de-a-ntregul. lncet-incet, risfoind cartea,am reugit cumva 137
JUDECATADEAPOI
si-mi vin in fire. Ilsutrafiile erau de la o pagini la alta tot mai interesante. Firi si vreau am privit spre librar. El pirea ci citegteceva gi nu ne acorda aten,tie. Credeam cd nu mi vede. $i, fdr_d si-mi dau seama ce fag am vArit carteasub haini. Clipa urmitoare a fost cea mai infricogitoare din viata mea.Librarul s-a apropiat de mine, m-a prins zdravdn de mAndgi a smuls carteade sub braful meu. M-a privit fioros gi a fipat: - Aqum voi chemaun jandarm, si tg duci la secfiegi sd vezi acolo cum se furd cirfile! Am infepenit. Nu mai aveam putere nici si stau in picioare, dardmite si fug. Pumul simFmant care m-a incercatnu era teamade jandarm, cAt zdrobitoare Eli d*epzusinea,.ruginea fati de pflglgnii mei, care se adunaseri in jurul meu gi priveau curiogi. Nu gtiu de ce, dar in aceaclipi mi-a venit i"gA"4 dirigintele. Tremuram de groazd ci el poate fi pe undeva, pe aproape, ci a vlzrtt tot ce am f5cut gi acum, la strigdful librarului, va veni degrabi gi se va convinge cum stau lucrurile in privinfa mea. $i, dacd mi va vedea pe mine precum un 138
hof in mAinile librarului, se va umple de mirare gi-mi va spune cu asprime: "Furi? Nu mi agteptamdin parteata! Credeamci eqtiun bdiat cuminte!> Lg "g"rl gand, ci inchipuirea ar putea sd seprefacdin realitate,nu md mai pulean stdpinr {e rugine gi impufinare sufleteascd.Ca gi cum aq fi vrut-si se deschidi pimAntulsub mine gi intr-o clipi sd md inghitd!... Una ca aceastanu s-a intAmplat. Dirigintele nu a apirut. Librarul mi-a dat drumul, temAndu-sg poate, ca prietenii mei sd nu inceapd cumva sd fure in acea invilmdgeald. Md legdnam fird sd spun un cuvAnt mergAnd parcdbeat cdtrecasd. Mama a observatci mi seintAmpld cevanefiresc Ai m-a intrebat: - Nu cumva !i-e rdu? - Ce sd am? m-am preficut eu, gi asffel stragnicapdfanie a luat sfArgit. Insi ea nu ? pqlrt sd_ se gteargd din c$$!g!amea. Ani de-arAndulam flngt:o-in -suflefill-meu-cape-o-rani usde cum imi tqralgele5f4gfi gcAle{,at_d, de aminteam de ea,unfel durereaseugi eu md in inima mea pitrundea titd ostoiam de chin. $i astdziea estevie in amintirea me4 degiam spovedit-o din 739
JUDECATADEAPOI
tinere,tecu lacrimi amare de pociinld inaintea unui preot biltrAn.. ." C-inea avut asemeneatrdiri, 4*cSte a siuFrircep"utql ia_duluiincd din aceasti viafd. Pentru unul ca acestae limpede cd la infricogitoarea Judecati ggngtiinta noastri ne va judeca qi ne va osAndi - gi incd gi mai neingelitor decAtorice altceva:ejr vg_realiza in*ftgagadreptate a sentinfei, pronunlati de Dreptul Judecdtor. @cugetiminunat despre congtiinfi: ,,Noi ingine pgft4{n induntrul nostru fie qtusfrarg4 fie incuvii4larea faptelor noastre. Noi ingine, fdrd si observdm aceasta, 4e slujim de pdstrarea futuror tainel-or noastre, scriem cu de-aminuntul letopiseful propriului trecut. CAnd oamenii vor invia din morfi, gtga ggggintei tor, pecetluiti pAnd atunci fafd de mulfi, se va deschidggl*cfl Uimire vom cili i-n e-acAte am.fitoa!g_. cut, cAteam griit gi cAteam cugetat... 9gEtiinlar vg dezy{lui inaintea tuturor toate fagple, gAndurile si gq-v-,i-ntenu in acel chip mincinos _Leqi aceasta gi atrdgdtorin care le prezentdm noi uneori,ci_-!e_ra4*aq{,ta_Aegg"g_r*nquf gst ele in realitate.Mai intAi multele in740
cdlciri de lege, de mult uitate, apar in amintirea celui vinovat cq Ati,ta,amdnurlLlloe, ca gi cum au trecut doar cAteva minute de la sdvArgirea 1or... in qg.y-iLtg qi,fapal doilea rAnd multe te potrivnice invdldturii lui Hristos, care mai inainte pireau simple gi pulin importante, acum se vid ci sunt gomp.licat. !4 rd:r,nespus d9 .4qg1e-_gi Cel nechibzuit va vedeacum in mulgqa!-e, te rAnduri, citi4{- cfu!! negq4z" s-alggf!-@!ag convorbirilor neqll-rate, priveligtilor smintitoare, ajungAnd pufin cAtepuf,n pAnd la deplina rdcire fald de cregtinism. Cel ce griiegte in degert va vedea cum, dintr-odati, vorbind impotriva cinstei aproap-elui, chipurile, firl vreo rea intentie, es,te lovit {e. g_4uleloasA-g"AgeatdmortaH in plgpt. Cel pus pe glume va vedea cum uneori, ficAlrd glume pe seamra folosind Scriptura be&rlb.-sfiLte, a ori limbajul bisericescin derii-<lere, indepirtat de la caleaade-v6rului-minlile tinere, care altfel ar fi rdmas cu o cugetareortodoxi... Acele pdcatecare au fost tiinuite in strifundul inimii vor fi dezviluite dupd inviere inaintea ochilor oamenilor gi ingerilor. De obicei, cel ce picituieqte in taini se '1.47
ruDECATADEAPOI
ingali pe sine cu nddejdeacd faptele sale vor fi ingropate impreund cu el in mormAnt gi vor pieri in adAnculpdmAntului. Zadarnicl, nidej de!"
,,Fericit e acela- spune Sf_Antql_Vasile cel Mare - carein Ziua dreptei Judecdfi a lui Dumnezeu, cindDomnul va veni in lumind ca si descoperetainele intunericului gi si vddeasci cugetele inimii (veziI Cor. 4,5) re va.i:rvrednici [...] sd steafdrf, de ruqine,iltrugat qj,ngginlAlUi.nrr $i-a infi naf-oi11 fgpte-picibasq Iar cei care au sivArgit riu, vor invia pentru infricogare gi ruginare,ca sd sevadd ei inqigipe sine intru murdiria lor gi si-gi vadd pecetea picatelor sdvArgite de ei. $i poate lucrul cel mai infricogitor in-inttuqgA!.glg&eg1-cel veEnic va fi acea 5gqi". c_tg1g vqff nveS,nrcrlip ic AtgtiI, care volavea neineetatinaintea ochilor lor grylg picatului siv6rfit in trup cape o pati de negters,rdmasi pentru totdeauna in amintirea sufletelor lor." e Sle"tgl G-rigorie Teologul descrie partea pdcdtogilor osAndifi la chin vegnic ca,,re_sp_ingere de la Dumne142
il-vaehinsipe om Egsgl-eercfulgi pg 4iqig$nlneir:lce ta-t _!4,v_9 94icie!
care nu zeu qi lugiere-alongliintei va mai aveasfArgit". - Iar SfAntul Ioan Guri de Aur spune ci pentru cei picitogi nu va fi atAt de infricogitoare supunerea la diferite chinuri, cAt faptul ci Bunul Dum+ nezeu Isi v-ai$toarce -scArhilJa{ade la ei. ,,Si ne inchipuim chiar gi mii de gheene- spune el -, tqat-qq9_es!94 nu inseamnd nimic in comparqtie_c-tufgfericirea_dea fi lepidafi {e,tlristss*ei peaoi! a auzi de laEl: Nu ad cunosc d_e (Mt. 25, 12), cdt qi de a-ag-i invinuirea ci noi, cAnd L-am vdzut infometat, nu l-am dat si mdnAnce.intr-adevir, e maibine si ne expunemla sigetiri fdri de numir de fulger decAtsi vedem cum fata bl.dndi a Domnului seintoarce de la noi gi cum ochiul-lui limpede nu vrea sd-nemai priveascd. $i, intr-adevir, daci El pe mlne,.yg-ijmaqul Siu [...] intr-atAt m-a iubit, ci + pe SineInsugi nuS-a crulat ci a sufedupi toate acestea, rit moarte, iat erJ, i-am refuzat gi o bucati de pAine cAnd El era infometat, cu ce ochi voi privi cdtreEl?!" ce ne va cuprinde inaintea feEr-!g;r lei dumnezeiesculuiJudecdtoro descrie in Apocalipsi SfAntul Ydzltor 1,43
JUDECATADEAPOI
in Taini astfel: lar cerul s-a dat ?n ldturi, ca o cartedepielepe careo faci sttl gi to[i nrun{iiEitoate insulele s-aunigcat din locurilelor. $i impdra[iipdmAntuhi ogtilorqi boga[ii Ei domniigi cdpeteniile gi toli robiigi to{i slobozii Eiceiputernici gi'instfrncile s-auascuns ?npegteri munCdlilor, strigind mun{ilorgi stdncilor: de{ipeste noi gi neascundeli pe noi de Lq-pe tron gi demQnia,.Mie{.aCeluicesade |dUl; cAa aenit ziua ceamarea mfrniei putercca sd steape loc? lor, gi eiae,arc (Apoc.6,1,4-17). ,,Nu e o mai mare u$urare atunci - explicd Sle$gl_Qi!4!g al Rostovului - decAtaceeade a fi ucis cu pietre ori de a h zdrobit de o stAncdce cade asupra ta. Cdci, in aceavreme, picitosul ar voi sd rabde cddereapietrelor gi muntilor asupra sa decAtsd vadi fala plini de mAnie a lui Dumnezeu. Ce am agteptaoare si auzim noi, picitogii, de la acestchip mAnios? Nimic altceva in afard de jnfricogitorul glas a1lui Dumne zeu, cue yth-alrrnci mai-i.nsp-itmdnldts-decAt- tunetele qi fulgerele:Duceli-udde la Mine, blestema{ilor,in focul cel aegnic, careeste gdgitngerilor tit diaaolului lui (Mt. 25,41)! O, cum va cutremura acelglas pe tofi 144
pdcitogii! Cum se vor cutremura cei nedrepti, cei nelegiuiti, preadesfrAna!ii, desfrAnatii,furii, talharii..., care acum cu atAtanechibzuingd il mAnie pe Dumnezeu!Dupi toate acestea, de cei pdcqlogi s_e vo_tjlp_Lopia--d_enqnii cei infunecafi, al cdror chip este mai infricogitor decAtorice chin. Ei ii vor rdpi pe cei pdcitogi in strifundurile iadului, in focul cel vegnic, in tartar, unde seafli viermelecel neadormit al chinurilor firi de sfArgit,a ciror infricogarenici o limbi nu poate si o zugrdveascigi nici o minte nu e in stare sd ajungdla ele." Existi oarechip de a fugi de aceasti starecutremuritoare?Slavdlui Dumnezeu! Existi! CAt mai e incd vreme
q
gem.Oare pe caleadreptifii ori pe calea picatului? Minunatul propoviduitor, SJ6ntulMilropo_litFilaret al Mosc.gjyei, griieqte intru adevdr: ,,Nu in chip tiranic Ai nu la intAmplare Judecdtorul va spuneaceluia:<Tustai de-a dreapta!", iar celuilalt: "Tu stai de-a !", ci, dupi crrm-tir-aleq_6ssastAnga E il c*q_direCJigs-fgeargi. Oile vor deveni oi nu in aceaclipd cAndvor fi agezate de-a dreapta,iar caprele- ca145
JUDECATADEAPOI
de-a stAnpre, nu cAnd vor fi aqezate ga. $i unele, gi altele igi vor lua locul lor dupd,calititile pe caremai dinainte si le-auinsugit gi pe carele-au adus cu sine." Daci voim si ne aflim impreuni cu toate oile lui Dumnezeu de-a dreapta Judecdtorului, treluie- si ng ase-mdnim-oilor,care asculti de Pdstorul lor, dupi cum spune Hristos: deglasulMeu gi Eu le Oile MeIeascultd gi cunoscpe ele, eleuin dupd Mine (In 1,0, 27). ,,Seascultim glasul Pdstorului spune Mitropolitul Filaret al Moscovei -inseamnd si ne insuqim dogmele gi poruncile Evangheliei.A merge dupd Pdstorinseamndsi-fi potriveqti aceainvitdturi a MAntuitorului Hristos cu f.aptain viafa ta gi si urmezi pilda Lui." Dar pot oare oile sd se asemene Pistorului cAnd deosebireaintre ele gi El e atAt de mare?Mitropolitul Filaret dezleagi aceasti nedumerire amintind cd Htistos nrre-dsar Pjstor al naq!ryL qi-gi-nlantut-re_a, noastrd, El bingvoind sA fie-Sl Miel. Iatd Mielul lui Dumnezeu, QgkLridicd pdcatullumii (In7,29\. Ca Miel, El s-aaseminat cu oile Sale.Acum oamenii nu doar 746
cd pof ci _sunt gi datori si I se asemene intru virtuti, care sunt aceleaqi gi pentru Miel gi pentru oi, cdciDomnul ca Om s-a aritat oamenilor.luAnd fire omeneasci. Primul lucru despre care El ne invati este smerenia. inad[a[i-adde la Mine, cd sunt llQfa gi smerit.cLuntma (Mt. 11, 29).Aceastaesteceamai de seamdcalitatea celor ce-Iurmeazl,lui Hristos.Cel careinvafi smereniade la blAndul Miel dumnezeiesc, carenu-gi deschidegura Sainaintea celor care-L tund, ai Sdi (Is. 53, 7), merge pe calea ceadreaptd citre El. Dar cel ce nu se ingrijeqte sd-qi insugeasci poruncile evanghelice, in loc sdfie blAnd gi smerit, seinal!5 din pq$lni in patimi, din pdcatin pdcaf din degertdciune in degertdciune, la gi mai multi mAndrie asemenea caprei,despre care SfAnful Proroc Daniel spune:$i {apula crescut foarte(Dan. 8, 8). Un astfelde om nicicAndnu va ajunge din caleacea de-a stAngaa pdcatelorin partea cea de-a dreapta a MAntuitorului. Pentru capre a fost rAnduiti partea de-a stAnga. $i, gAt timp au ndravul caprelor, acegtia niciodati nu pot si fie agezafi de-adreapta. 1,47
JTIDECATADEAPOI
Alti calitate importanti Pentru a sta de-a dreapta MAntuitorului Hristos (dupd Mitropolitul Filaret al Moscovei) e aceea ci ei sunt fii binecuvAntafi ai Tatilui Ceresc. Venili, biTatdluiMeu (Mt.25, 34) ^ necuafrntalii L sunt chema$ de lnsugi ]udecdtorul. BinecuvAntali sunt toflcare funPliP9-runcile lui Dumnezeu 9L Pe -1S9S esteoricinenu de alti parte, blestemat cele scriseincarteaLeatUUieintrutoate (Gal.3, 10). gii,casdlefacd noi? Dacd ne ne cale aflim ce ,,Pe afl dm pe galea,c4r_e,_bgUie _gl-11oeJbfi
g.!J-qg#-Sfpgt,
Pcareseafl6
nevointele si lacrimile celor binecredinciogi, unde este credinfa rugdciunea, devotamentul gi jertfa de sine din dragoste de Dumnezeu gi de Hristos - slavi lui Dumnezeu! E nddejde ci gi noui ne va fi adresati chemarea: TatdluiMeul par Veni{i,binecuuhnta[ii qi 4aci qlneva@e
pg&lglgi,sl_eete_birlritroljtrJarAt
de ele, d aci cineva-nr:-iuheSfessoin --e, Anlgeciunit$i tacdnite.le$ ci 1A$l[!-i fultlrarea fdrd de nici un folos carevin din jocuri gi distracfii..., unde vor duce asemeneastdri sufletegti gi o asemeneaorientare a viefii? 1,48
gi seaa inde$i n-a uoit binecuvkntarea pdrtade la el (Ps.108,17).in iad pofi si cazi firi si-l caufi gi chiar firi si te fi gAndit la el, insi in cer omul nu poate si intre daci nu-l cauti gi nu se gAndegte la el." Atreia calitateaparte a celor agezafi de-a dreapta (dupd cuvintele Sfantului Filaret al Moscovei) e dreptatea. Cei drepfi vor fi indreptdfi$. Pentru ei s-aspus:Vormerge t...1 drepliilauia(vezi Mt. 25, 46) - insi ci[d uegnicd ne poate sd pretind?_g g drept f_{1i sdcadii4,@r Dreptatea este fird indoiali calitatea ceamai iralti. Ea include in sine toati virtutea exclude toatd nedreptatea gi orice pdcat. Cine poate sd nidijduiasci si fie furdrepti$t prin dreptatea sa? Nimen! Dacd te*mAndregtl eu_faptee$fi frie'rlut! Sq indlgeplte le=tale_bune a@lAfe se smelegte, care cautd nu dreptatea sa dupi lege ci dreptatea dobAnditd prin credinfa, in Hristos, dreptatea lui Dumnezeu (Filip. 3, 9). Dacdmdr@lscrie: turisim pdcatele noastre,EI estecredingi sd ciosEi drept, ca sd ne iertepdcatele pe noi de toatdnedreptatea ne curdleascd (I In L, 9). Cregtinul smerit se ciieg1.49
I
JUDECATADEAPOI
te intotdeauna qi prin pociinli merge spre desivArgire.CAnd sXvArgegte faptele dreptdlii, nici atunci nu se socotegtepe sine drept. Pentru aceasta Dumnezeu il va indreptdli la InfricoqitoareaJudecatd. Important e faptul ci Hristos va spune celor drepll: Veni{i,binecuahnMeu...Cdci talii Tatdlui fldmhndamfost gi amfost giMiali datsdmdnhnc;tnsetat giM-afi strdinamfost Miali datsdbeau; bolprimit, gol amfost gi M-afitmbrdcat, in temninaa amfost gi M-a[i cercetat, {d amfost gi a[i aenit la Mine (Mt. 25, 34-36).Iar cei drepfi, care au sdvArgit acelefapte bune l$_aralare, ci in taind, in ascuns,cu adAncdsmerenie, iar pentru smerenialor au uitat faptele lor bune, vor rispunde nedumerif,: Doamne, chndTe-am adzut fldmdnd gi Te-amhrdnit? Sau insetat 9i li-am adzutstrdin dat sd bei?SauchndTe-am gi Te-am imbrdprimit, sau golgi Te-am cat?...Afunci upt-auziei rispuns ce-i va umple de bucurie: Adeadrat zic aodintr-acegti ud, intrucAtafi fdcut unUia fra{i ai Mei, preamici, Mie Mi-ali fdcut (Mt.25, 37-40). Prin aceasta Hristos subliniazi mila gi dragosteaca cele mai de seamd 150
insuqiri ale celor ces-auinvrednicit si steade-a dreapta Lui. PentruArl_lg_afdlati aproapelui, Mitropolitul Filaret al Moscoveispune:,,CAtestede scurti aceastd cale gi cAt de departe ajunge ea!... Ce sdmAnfd neinsemnati qi ce secerig prea roditor!... T-U_da_i o bupArne gi fie !i se-dd impdrifia! Sala-de Imb_raci pe cel gol cu haind pieritoare, gi cu bunitate !i se diruiegte lie veqmAntul cel vegnical dreptifii! Iegi in intAmpinareacelui striiry a celui bolnav ori inchis gi cu unele ca acestea egti chemat de-a dreapta lui Hristos, Iudecdtorul carevine intru slavi!" @secaq ti gi milostivirea lui Dumnezeu! ,,tnainteanoastri - spuneMitropolitul Filaret - existddoar douX cii: calea apropierii de Hristos gi caleaindepdrtdrii de El. O cale duce citre binecuvAntare,iar cealalti, cike blestem. Una duce citre viata cea vegnic6,iar alta cdtre chinurile cele vegnice.Cine nu stiruie si rdmAni pe prima cale, acelafiri doar gi poate se apleaci spre ceade-a doua." Ast5zi mul$ dintre cei cdzufi sub moderne, aqezafi influenfa rdtdc_irilor sub pierzdtorul ecumenism,disprefu151
JUDECATADEAPOI
iesccredinla dreptmiritoare cu mdsura a*celeiagi strAmbe inlelegeri a dpgi gostei afirmd ci la Infricogdtoarea Judecati oamenii vor fi judecafi nu dupi credinfa lor, ci doar dupd un singur indicator: dragosteacitre Esteoaredreaptdo asemeaproapele. nea pozifie? Nu! Cici l{rsusi Hristos, Care ne-a poruncit faptele de milostenie citre aproapele ca fiind mAntuttpare, in multe alte locuri din Evanghelie subliniazi cgraglgld llqrspen.."diUei, fdrd de care nimeni r*il "t voia ceamAnnu poatesdsivArgeascd tuitoare a lui Dumnezeu gi sd moqteneasci impiriFa cerurilor. QeJ-cuo-O q&de gi sgpa botrcza. se an mdntui; iar seoa osfrndi(Mc. 15, cel ceflu oa crede 1.6;vezi In 12, 48; 11.,25-26).$i Sfantul A+rgtolPavel afirmd aceastaprin cudar,nu estecu puvintele: |&@@i, (Evr. tin[d sdfim pldculi lui Dumnezeu 1'1.., 6). E$-gdlqte-s-e intelege adevsra!a, dreapta, gi nu falsa crcdinfi, cea ereticd,cici credinla ceanedreaptdnu unegte cu Hristos, ci desparte de El. Asupra ereticilor Bisericaa pronunfat gi ag=pg!g_!g anateme(blesteme),qalg_ !1y9acul viitor, dupi cuvintele Mantuitorului: Oricilte aeli legnpe pdmAnt 152
gi in cer (Mt. 1,8,18). Dar, aorfi legate daci cineva nu ascultd nici de Bisericd, gi sd-[i un pdghn (Mt. 18, ca aameg fie lie 17)t Thbloul infricogitoarei |udec dli, zttgrdvit de MAntuitorul (Mt. 25, 3'1.-46), ne prezintd in chip vidit ng intregga duq]re 41 1sc,4 dryd j u di c!4_rd, p r_9g: c_i do_atS.f6rgrhrl.acesteia, dupd cum se vede limpede din invdtdtura Bisericii d-esp1e_g[4i. Vina impotriva induririi se judeci l-au_ltimavami - cea de-a 20-a, dar este preinchipuiti la cea de-a 19-a vamd,la care sunt gg:3 cetate picatele impotriva credinfei: eresurile,lepidarea de Ortodoxie,rAt qi ngg"qe-di4!9 9ii1$9g1la.Sufle,tulcregtin care a pdcituit impotriva credinfei gi esteoprit la ceade-a 19-avam-i, nu va ajunge la cea de-a20-avamd, ci va cidea din pricina credinfei lui strAmbe. La aceastase potrivesc cuvintele El (tnDomEvangheliei: Celcecredein judecat, iar cel nul Iisus Hristos) nu este cenu credea gifost judecat, fiindcd nu n ctezut tn numele Celui Unuia-Ndscut, Fiul lui Dumnezeu(In 3, 18). intr-adevir, dragosteacitre aproapele mAntuieEte, insi doar atunci tgmelia adevdrateicrecQndcgc$g_pe. 153
IIJDECATADEAPOI
i{
dinle ortodore in MAntuitorul gi este aritati in numele Lui. Pe aceasta o are in vedere SfAntul Apostol Pavel cAnd laud5 cred.inla careestelucrdtoareprin iubire(Gal.5, 5). Chiar gi un pahar cu apd recedatin numele lui Hristos, adicd avAnd credingi in EL aduce risplatd vegnicd (Mt. 10, 42). Fird o asemeneacredinfd, dragostea nu este adeviratd, bineplicuti lui Dumnezeu, ci mincinoasi. ,,Prin dragostea Qinsinoasd, nemAntuitoaretrebuie sd in,telegem- dupd cgvlntele Arhiepisc_opuluiSerafim (Sobolev) - dragosDupi intea se-nSmertteli, -UgLanit6. vilituraS@Aurl, dragostea umanisti este o drageste ggais&i,prin care noliubind d,iptti19,+ealtii,ng iubim in realitglgP9n-gi in$Be. Ea lucreazi in noi' fiind niscuti din {ga-Ae+arti, din setea de sAgtig ori din &i@rali..a oamenilox, acest idol contemporan. Nu o asemeneadragoste Pentru aproapele ne va mAntui de infricogitoarea fudecati a lui Hristos, c-i qegtineascarlr"geste, adici aceeacare izvorigte din dragostepentru Hristos. Domnul a spus ucenicilor Sdi: De Md iubi[i, pdzili poruncileMele (ln 1'4, 154
15)... Iar dragosteapentru aproapele este una dintre poruncile de cipetenie ale lui Hristos." infricogitoarea fudecati se va sfArgi cu vegnici desfdtare pentru cei drep$ gi cu vegnice chinuri pentru picitogii care nu se pociiesc. E4 v4 inse_mna_qfSryrlgllgnUlS! va deschide,v-e$nicia. Aici este irfelept sd ne punem intrebarea: Ce trebuie si se inleleagi prin sfArgitul lumii? Rispunsul este: nu nimicire4 g-gghinqbareagi. Unii vor replica: afunci cum spune Psalmistul despre cer gi pdmAnt cd vor pieri (vezi Ps. 10't.,2n?Da, vor pieri ifi*ecgst chip in care l. cu pimAntul ingreunat de picatul omenesc.In realitate, acesteanu vor pien, ciclrzorfi4reficu te in ceruri noi gipdmkntnou,tn care loaniegte ilrrytatea (II Ptr. 3, 13). Aceasta o sus$n gi Sfinfii Pdrin$. Sfantul Chirit al lerusalimulul de pildd, spune: ,,Aceastdlume v3jllga @evareinnoi.Asffel, gi depravdrite, f"rt"riL,ldffi;area qrice alt chipal picaldui se vor risipi minude pe pdm6nt..., adicd aceastd natd locuinli nu va rdmAne plind cu
ITJDECATADEAPOI
nelegiuiri. Aceasti lume va trece 9i se va arita o lume mai bund... ln Evanse aa intuneca ghelie se spune: Soarele gi luna nu aa maida luminaei, iar stelele din cer (Mt. 24, 29)...Domaor cddea nul va strAngecerurile ca pe un sul de nimici, hArtie (Is. 34, 4), insi 1gJe..v"q Ci le va rezidi intr-un- chip mai bun... Cum omului i s-a transmis moartea, dupd cum este spus: Dreptul piere(Is. se agteapti gi 57,1), iar pentru aceasta tot a_stf,el igllep 1gteplgg1qti-in"iergJlglorceregh."
de,perylru cdfdpturainsdli [. ..], cu nddej se aa izbduidin robiastricdciunii, ca sd fie pdrtagdla libertateamdririi fiilor lui (Rom. 8, 19, 21). Dumnezeu scrie:,,Di$ @e pnqina cdderii omt'lui, intreaga fipturi s-a plecat, fdrd de voie, sub robia striciciunii gi suspind, impreund, avAnddureri pane acum (Rom. 8,22).
c-
legg di omului, aturici, dupi aceeagi intreag_tipEld lrebuie sd-sesloboze*asgi {lfrlqbfasi gi, in general,din
anandyaqrle-sel_Ma&-ElSf $is-f
tul loq4 Gqri de Aur, gi Eerieihrllerogim, gi mulli alti Sfin$ PerinF s-au exIati, de pildi, cuprimatin acestsens. leronim: vintele Fericitului ,,Sevede limpede (vezi Ps. 10"t,27\ cd sfArgitul gi pieirea lumii inseamnd nu intoarin cerea intru nimic, 4g&imbareari csya rrgl !!1n." Sddmbarea lumii se va face prin .f:c, dupd mdrturia SfAntului Apostol Petru (II Ptr. 3, 10). Cerul nou gi pimAntul nou (II Ptr. 3, 13)inseamnd!rngtrea inEegiiziftLa-lul- Dumnezeu, dupd cuvintele SfAntului Apostol Pavel: Pentru cd fdptura aEteaptd cu nelui Dumnezeu rdbdare descoperirea fiilor 155
ale picahllui... urmdrile_pierzdtoarg Ialeggastiinnoire a lumii se va sivArgi cttier inZfUe de-pglrme, prin fqc, astfel incAt in cerul nou gi pe pSmAntul nou sd nu mai rimAnd nimic picitog ir.r ele locuind doar dreptatea (II Ptr.3, I31.'r
1Mitrop. Macarie, Praooslaono-dogmaticestom II, p.639. koebogoslovie,
157
Cuprins
I. Estemoartea infricogdtoare pentru to$ oamenii? Despremoartea,,ceabund" ....... 7 II. Stareasufletelor intre Judecataparticulari gi Judecata ceadeobgte ....53 III. Apropiatul sfArgital lumii g i p r e v e s t i r.i. . semne ..... 85 IV. infricogitoarea Judecatd deApoi ......1,19

2005 Viata de Dupa Moarte-Judecata de Apoi PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2005 Viata de Dupa Moarte-Judecata de Apoi PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A R H I M A N D R IS TE R A F I MA L E X I E V

Arhimandrit SERAFIM ALEXIEV

VIAIA DE DUPA MOARTE

Traducere din limba bulgard de Gheorghili Ciocioi

Estemoarteainfricogitoare pentru tofi oamenii? Despremoartea,,ceabuni"

sdmddespart detrupgi sdfiu [. ..] doresc impreunfrcu Hristos, gi acenstae cu

-de-viaEgA!0anteasce. Dar am legetr

ALEXIEV ARHIMANDRIT SERAFIM

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

intru gt. t-@Ii..:"u de griji a ,fuurr6"reiPingePur-tarea

ql&qr in_plqcent p44e_ de*eUlala_suta

Stdpdnal-vr-eSr_lt_al Dssnrt este

fi: iz, tt1, gL9s-p-o^gjass-agi-p*4 Y"

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

in giduite. lie g41or.ad-gtg4nr-tT:l

me, fild pregdtirea_ egyelite,ig&ga r@r_r:{eludeGa-al

si vrea sd stea - _ mai _ _ - inainte de vre-

ALEXIEV ARHIMANDRIT SERAFIM

de suferinldfialeasd dl$ grg,Plld! p-de-cArlfe.

ALEXIEV ARHIMANDRIT SERAFIM

ta,,-ui^.h"iut titPFT"glit "ff,9-j i^cePe-Pe-{g 9-pentru i.ffi. @rpe^{ePselg

ALEXIEV ARHIMANDRIT SERAFIM

il cearcici pe cine il iubegteDomnul

Starea sufletelor intre |udecata particulari gi Judecataceade obgte

ALEXIEV ARHIMANDRIT SERAFIM

ini- i*P'"tttti cu ei' in focul

Patriarhitorrdsdriteniai in Epistola 18) invilitura BisericiiOrtodoxe(art' 56

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

ALEXIEV ARHIMANDRIT SERAFIM

pilacestei 7 -lrl ti, ii 31)'Petemelia lor gi )? utl*tntemeiat invildturile

ALEXIEV ARHIMANDRIT SERAFIM

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

Apropiatul sfArgit al lumii semne gi prevestiri

1Mitrop. Macarie, Pravoslaano-dogmaticeskoebogoslooie, tomll, p.61.4.

infricoqitoarea |udecati de Apoi

ARHIMANDRIT SERA FIM ALEXIEV

il-vaehinsipe om Egsgl-eercfulgi pg 4iqig$nlneir:lce ta-t _!4,v_9 94icie!

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

1Mitrop. Macarie, Praooslaono-dogmaticestom II, p.639. koebogoslovie,

S-ar putea să vă placă și