-

i\K\,,
rrl)/

Biblioteca "ForrnW
Y

PUTEREA
RUGAC

wMirncule
trnitopwatito

(In manualde minuni

ceastd carte e rodul mdrturisirilor publicate de-a lungul

vremii in revista "FormulaAS", despre puterea nemdrginitd a rugdciunii. M[rturisiri de excep,tie,semnate de cititori.
Pentru oamenii credincioqi, textele pe care le publicim sunt
doar o confirmare a ceea ce au trdit qi qtiu: nimic din ceea ce
ii cerem lui Dumnezeu nu rdmdne neimplinit. Nimic! Pentru
cei care nu gi-au intors incd fafa spre rugdciune, mdrturisirile
cuprinse in carte sunt un "manual de minuni", lectii despre
felul in care credinla qi rugdciunea pot schimba destine omeneqti, biruind imposibilul: boala, sdrdcia, trddarea, singurdtatea, deznddejdea qi ura, imprejurdri de via!5 pentru care pdrea
sd nu existe sprijin de nicdieri. Dar mai presus de importanla
lor ca dovezi, cafapte adevdrate, rndrturisirile cuprinse in
carte, pline de suferinfd ;i spaima mo4ii, sunt strdbdtute de
bucuria enormd a minunii cd toli cei care au cerut ajutorul au
fost sprijinili. Miracolul s-a produs. Rug[ciunea are putere.
Are rdspuns. E purtdtoare de magie toatd viala, dacd te infr5feqti cu ea. Roagd-L, zi de zi, pe Hristos, sd fie cdlduza viefitale. Spune-i tot ce te doare. Cautd-i unna strdlucitoare in pul'
berea drumului. Poftegte-l s5-gi facdldcas in sufletul tdu I
iubeqte-l cu ardoare, pAnd ce ii vei simfi, intr-o zi,mdngdierei

pe umdr. Acesta este miracolul. Iisus e cu tine. Fericire fdrr

sfdrsit.

Shnziana PoP

DESPRE
PUTEREA
RUGAGIUNII
MIR0N
star{ IUSTIN
Gupidntele

Oasa
delaMinistirea
"Rugdciuna
trcbuie sd trcacd
prin tine
ca sd ajungd la
Dumnezeu"

- M dfac, tn fala sft.nliei

voastre,purtdtorul de cuvdnt al cititorilor revistei
"Formula AStt, care ne cer
necontenit, prin scrisori,
sfaturi legate de rugdciune. Cum sd ne rugdm pentru ca dorin(ele noastre sd
fie implinite? Existd o ;tiinld a rugdciunii? O scard
pe c&re sd ajungem la cer?
- Pdrintele Teofil de la
SAmbdta avea un sfat cunoscut printre credinciosi:
si te rogi cum poti, ca sd
ajungi sd te rogi cum trebuie. Din experienfa pe care
o am. am invdtat si eu ci
dascdlul cel mai bun al rugdciunii este chiar ruglciunea. Iti spune ea cum sd te
rogi. Tu numai roagd-te.iti
spune ea ce si faci, tu nu_
mai s[ o asculfl. SpuneaSf.
Ioan Gurd de Aur: ,,Cum sd
PUterea nrnirhnii

ta A

tyi asculte Dumnezeu rugd'

ciunea, dacd tu nu li-o asculyi?" . Daci noi nu ne ascultim, atunci cdnd le rostim, propriile rugdciuni, dacd nu suntem prezenti in
ele, dacd le spunem formal
qi cine gtie unde suntem cu
mintea qi cu sim{ireain clipele acelea.atunci cum sd
asculteDumnezeuce-i ceri?
Rugdciuneaimpune prezentd. Triire integrald, trup qi
suflet. Ruglciunea trebuie
sd treacd prin tine ca si
ajungd la Dumnezeu. Urcugul nostru spre Dumnezeu este prin noi insine.
Drumul citre Dumnezeu
estelduntric. Si rugdciunea,
ca sd ajungd la Dumnezeu,
trebuie sd meargd pe drumul acesta.Dacd nu ajunge
la tine, nu ajunge nici la
Dumnezeu.
- Presupundnd cd ai
tdria aceasta, de a-!i asculta propria rugdciune, de a
!i-o face stdpdnd pe rninte'
gonind gdndurile care te
bdntuie necontenit, ce re'

guli ar trebui sd folosim

mai departe, ca sd fim siguri cd dorin[ele ne vor fi
ailzite Ei tmplinite? Existd
o rdnduinli a rugdciunii?
- Rugdciunea este un
mod de a fi. Ne raportdm la
ea uneori prea simplist, prea
utilitarist, doar cerdnd,ca in
plgdnism, unde preotul cerea de la zei sd,aducd ploaia. comunicaicumva pe interesecu divinitatea. RugSciunea inseamnd cu mult
mai mult. E o convorbirecu
Dumnezeu, pe care il iei
pdrtag la viata ta. i1i deschizi sufletul in fala lui. Te
imprietene;ti cu el gi !i-l iei
tovari; de drum. Nu e potrivit ca de cum incepi sd spui
ceri. Sd sorugdciunea,^sd
licili ceva.In primul rdnd,
trebuie si mul(ume;ti. Sd
mullumegti c[ existi, cd qi-a
mai ddruit Dumnezeu o zi
insoritd, cd,vezi lumina si
frumuselile lumii. Sunt atdtea motive de mul{umire in
v.ia\ata,doar.sd.1i-oprive;ti
de mic copil ;i pdnd unde

e$ti azi, qi vei vedea cdt de de concretulviegii. " Facd-se

voia ta, Doamne", dar in
mult poli sI mullumegti.
rdnduiald
existd
o
mai
imediatul existenlei mele.
$i
a rugiciunii: recunoaqterea Cdt priveste ordinea lor,
vinovigiei. Rugdciunea nu mai intdi se spun rugiciupoate sd se implineascdda- nile consacrate,Crezul, Tacd nu-(i recunoqti vina. Nu til Nostru, pe dinafari, cine
po{i sd-l incarci pe Dumne- le gtie,cine nu,le citegtedin
zev crt problemele tale, cu ceaslov sau din cartea de
nevoile tale, cu viata ta, da- rugdciuni. Celelalte rugdcd nu !i-o asumi. Iar ca si ciuni, exprimateprin cuvin!i-o asumi, trebuie sd-1ire- tele noastre, le rostim la
cunoqti greqelile. Zilnic ne sfdr;it. Bine ar fi si citim ;i
incdrcim cu lucruri rele, ne cAteun acatist.
tot incdrcim. Cdnd ne in"Domnul Hristos
cdrcdm prea mult ;i ne sldeintrupat gi
besc puterile ;i nu mai puin clipe"
tem duce greul, si luim po- Lumea trdie;te astdzi
vara asupra noastrd gi prin
noi si o punem, prin rugi- pe fugd, oamenii sunt grdciune, asupra lui Dumne- bi(i, n-au timp totdeauna
zeu. Este un transfer extra- sd citeascd din cdqti, mai
ordinar! Descircarea asta ales diminela, cAnd incepe
permanentd de toate grijile, o zi de muncd griii.
$
- Oamenii sunt eribiti
pdnd ce r[mdi ugor qi curat.
Prin faptul cd-l incarci pe pentrucd trdiesci*n lqglgu
Dumnezeu cu poverile tale -Ltfmjicareii inconjoar[. D3
nu inseamni cd devii nep[- gg&)jepinde sl"-ryriorganis[tor, c[ nu-!i mai pasd, zez astfelvia1a,incat s5.f4c
dimpotrivi, te raportezi cu Iro-g
psttt4l ryg4giune_inea.
atat mai esenlial si mai co- G-1_aba
de tiranicd,
4sta_,--aqa
rect fa!5 de el. Dumnezeu esJe-a{tificiali. D-asi-seara,
vrea si rezolve toate proble- cdndmiintorc de la munc6.
mele noastre.
in loc s[ mi asez in fata
- Ce rugdciuni trebuie
spuse la tnceput? Cele rostite cu cuvintele noastre,
sau cele consacrate, din
cdgi?
- E foarte bine sd ne
rugim cu cuvintele din cdrlile sfihte, dar e bine si ne
rugdm gi cu cuvintele noastre. Rugdciunea prin cuvintele noastre e mai directd.
Nu pot sd nu leg rugiciunea
_,_

.-.9.

'

televizorului sau a calcu

torului, md integrez linir
in viala mea de familie, t
indu-i rostul firesc,voi ar
timp suficient sd md od
nesc ;i voi avea si sta
sd-mi spun rugdciunile,
pe cele de seard,gi pe cr
de dimineap. Dac[ trdir
ig logica, lumitgi-n graba
voi ajunge sd mai zic d<
un "Doamne ajuti" si sdfac o cruce, aqa cum 1
majoritatea oamenilor
azi. D*at iatd, cd,ce nu I
unii, altii pot, exact in a
leasi condifii de viaj[. Ex
ti 4u19i oameni cqle$-t_i
i;! facd tigrp pgrtlru-rug[c
.ne,qga ce inseamnd cd
depinde d-eno-i, de felul
care ne rdnduim zllele.
- Existd un timp an
me,oordarugdciunii,
care depinde izbdnda ei'
- Sf,nfii p[ringi spun a
c_gljglg*ge.19ggd nun
cdnd se roagi, acela nu
1oag6.Acela care se roi
numai cdnd se roagd gce spune rugiciunea nur
4imineagagi seara.Imp
tant este si te rogi gi dt
rugiciune, sd sPui rugdc

Pubrea rugdciun

nea qi pestezi. Care nu trebuie si fie lungd. E de-ajuns

doaro clipd."IisuseHristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-mdpe mine, Pdcdtosul." Domnul Hristos e intrupat gi in cliPe.
- O rugdciune intr-o cli'
pd?
lucrul- acesta se do!6ndeqte in timp, prin practica neintreruptd a rugdciunii qi cu deschideremai mare spre cer. Mogii qi strdmo;ii nogtri au fost dintotdeauna preocupafi sd cucereasci cerul. Astdzi, noi suntem
atdt de evoluafi qi de civilizagi,incdt nu mai gtim nici
cum sd cucerim pimdntul.
Am cobordt infinit mai jos
fagd de ei. Bdtrdnii nogtri
voiau sd cucereascdveqnicia, iar eu, acum, vreau sd
cuceresc gi sd stipdnesc
timpul, imediatul viefii, qi
ajung micinat de timp. Cu
ochii a{intifi asupra lui
Iisus, nu ne poate sta nimic
inainte.Asupra lui Iisus din
mine, din tine, a lui Iisus
din flori qi din iarbd. Suptura asta intre pdmdntesc qi
ceresc, asta este marea greqeald.De asta nu mai avem
timp gi suntem grdbiti. Sd
incerclm si facem aceleaqi
lucruri, dar fir[ grab5, sd le
facem cu ochii inilpli cdtre
cer. Asta este dimensiunea
care ne lipseqte, ori rugdciunea tocmai asta face. Ne
deschide c[tre cer. Te deschizi citre Dumnezeu in
tine, dar deschizi ;i locul,
pdmdntul din jurul tiu. LulPuterea rugdciunii O 6

mea in care trdiegti. in toate n i. Zicea sfintul Ioan_Gura

trebuie sd-i fac loc lui Dum- dq A_ur cd rugdciunea s_e
nezeu. Tot vorbim in ulti- naqte din atenlie, din premul timp desprecomunica- zenta noastrd in ea, dar qi
re, pi,i gi cu Dumnezeutre- din cantitate. N-o sd ajungi
buie mai multd comunicare. niciodatd si te rogi foarte
Ce-i rugdciunea? Vorbirea intens qi foarte profund,
cu Dumnezeu. Trebuie si foarte viu, cu rugdciuni puvorbim cu el tot timpul. !ine. Cu cdteva rug[ciuni
Dumnezeu se culcd ;i se rostite intr-o zi n-ai fdcut
trezegte cu noi, domnul nimic. qanti"tateadevine un
Hristos merge cu noi la obicei gi el igi schimbi.fuea,
muncI, deci sd vorbim me- Sunt mulgi oameni care zic
reu cu el. Raportareaasta la rugdciuneamergdnd pe strael, mereula el, e rugdciune. di. Se spune cd-n felul dsta
in felul acesta, nu am ne- ea nu se poate interioriza.
voie de o ord anume, de un Ba se poate.Chiar ;i me-rspafiu anume, intreaga mea gdnd, faci un exerciliu al rugdiiunii, mintea ta se antrevia!5 e rugdciune.
neazdcumva sd se roageqi
"Dumnezeu
cdnd prinzi un context ponu pA'rdlsegr- trivit, ea devine mult mai
pe nimeni"
puternici gi profundi, pen- Cu toatd strddania tru cd dorinfa adresati lui
noastrd de afi elevi silitori, Dumnezeu a fost exersatd
sunt zile tn care rugdciu- indelung. Am spovedil qi
nea ni se refuzd. O spu- spovedescun om care este
nem, dar simlim cd n-are foarte deprav-at,betiv in ulefect. Nu ajunge la Dum- timul hal. I-am spus sd zicd
nezeu. Exact ca in pildele 4rgdciunealui Iisus qi s-a
biblice, cdnd fumul jertfe- apucat si o zic[, dar asta nu
lnrrin loc sd arce la cer, se l-a impiedicat sI se apuce
risipeste peste pdmdnt. De iar de bdut. A venit gi mi-a
spus: "Da, pirinte, m-am
ce?
- Nu cd rugdciunea nu-i imbdtat, dar si stili ci am
primitd, dar ea nu trece de zis qi atunci,cilzut in;anf,
mine, e respinsi de mine, de rugiciunea". L-am certat ci
viata mea. Dumnezeu e ca bea,dar inrnint a mea l_am
soarele. El e numai bun, gi ldudat: un om, fie el qi
vine tot timpul cdtre noi, tot beat, dar care spune rugitimpul! Spunem pe nedrePt ciunea lui Iisus in orice imprejurare, e pe calea cea bu_
cdteodati: "M-a pirlsit!".
Nu-i adev[rat. Dumnezeu n6. Rugdciunealui e primitd
nu p[rise;te pe nimeni. Noi mai repede ca a mea, care e
i[.pdrisim pq el, ne ascun- ficutd dupi program. Chiar
am gdsit un cuvAnt undeva.
dern. rdul se .int6mPli-in

cd Dumnezeu primeqte anumite rugdminli de la pdcdtoqi mai mult decAtaltele

de la drepli.
- Se vorbe;te mult desinimii. Apre R_u_gd.ciunea
ve(i vreun sfat despre cunt
se poate rosti cu folos?
Cum sd-i aprindem cuvin'
tele, cum s-ofacem sd ardd
cu ad.evdrat?
- \ugiciunea coboard
ea singurdigjni$[. Tu trebuie doar s-o faci. Si te rogi
cu adevdrat.Tu lucrezi rua.
gdciunea ;t rugactuneate
lucreazd pe tine. Ajungi sd
fii locuit de rugdciune, isi
face ea viafa ei, inlduntrul

mic pe lume nu e intdmpldtor, e adevdratd.Aga este.

Nimic, nimic nu-i intAmpl5tor...

"Puneti stfietul

in fala'oglinzii"
- tuteye-g rugdciunii e
mdsuratd, tndeob;te, prin
implinirea dorin(elor. Am
cerut, mi s-a dat. Din cAtu
spuneli, ea pare tnsd cu
mult mai mare. Infinitd!
Ru.gQcianea ne schimhd
viala. Ne ajutd sd-l afldm
pe Dumnezeu ;! tn nei, dar

teu. 9i-1i orienteazl qi lie

viala dupd ea. Cd

pAnd la urmd,
vi4[a rugdciunii e
viala lui Dumne4eu.in tine. P-rin
rug[ciune ad"Upi
qg:1lr!in tine' il
aduci in tine pe
Dumnezeu.Dumnezeu locuiegte ;i
lucreazdin tine.
-Cdnd se tmpline;te o rugdciune' curn
stiu cd acolo-i Dumnezeu
';i
nutntdmplarea?
- Dumnezeu aducegtcg _Q9_9uri4;tliniqtea. IntAmplareatrece cum a verut.
Nu aduce odihna aia addnc5, aqezarea,ocrotfuea,sPerAnfa....Nici nu Pofi defini
pini laurml ce stare igi dd
Dumnezeu. E mai Presusde
cuvinte. Doar sUfl-e"Jul
Poate
s[ vorbeascd deplin desPre
ea. Vorba b[trdnilor, cd ni-

te face alt
Bgg?_""-Drrg4
o4. Chiar se spune despre
ea ci e oglinda vielii. 4tunci cAndte rogi, vezi cine
eqti.Ig ruglciune, incerci sd
prive;ti la Dumnezeu gi te
vezi pe tine. Prima datd te
intdlnegti cu tine, dupi
aceeacu Dumnezeu. Iar cu
Dumnezeu te intdlneqti in
!:lg, nu in afara ta. Oamenii
stau atdta vreme ?n fila
oglinzii, sunt asa de preocupali de infdliqarea lor, se

striduiesc sd aratebine. I!,

in fa
sd stdm si cu sgfle1^ul
oglinzii, sd vedem cu
ne-am trezit diminea+a,cul
ardtim, poate ne e sufletr
cam bofit qi ar trebui sd
aranjdm ;i pe el, -9ing,.ara
jim caracterul-,voinfa, si r
facem frumogi la sufle
pentru ziaa care ?ncepe.I
plec frumos la drum dim
nea{a!Ili rezolvi ziua,rezc
vdndu-li starea.Iar ziua d
pinde de rugdciunea[a. D
c[ rugdciunea ta nu-i bur
dimineala, ;i-i fu;erit[,
ziua o sd-1ifie la fel. Da,
vrei sd rezolvi o zi inain
si inceap[, rezolvd rugici
rEa, Lqzolvi-te peline pr
ea. Pune-1i-sufle
in fafa ogl1nzii. (
sI vd dau un
xemplu, la-noi
pLdndstire, slujl
incepe diminea
!a,trei.Teffrinn
pe la opt. Incepe
ziua cu cinci c
de rugdciune.
mai sunt p[tl
c3L9_s_9,
lrezeqp
lL!2, ca sd-;i fac[ Prav
personali. Dar nu ai nevc
de timp de odihnd. Te refi
Si te odihnegti rugdnduRugiciunea noastrl e resl
ratia noastr[. il resPirdm
timpul pe Dumnezeu. R
giciunea a fost ;i la PoPo
nostru lege. Priudoutr
cruri am mers inainte 9i.:
rlmas in ist-orie: Pgg ru1
ciqne ;i Pq!-|. Astea st
cele doud ariPi cu care I
indlfat poPorul nostru la c

Puorea rugdciun

| - Postul sporegte, ;i el,

puterea rugdciunii?
- C-9.n4
Pog.timmai mult,
trebuie sd ne si rugdm mai
pult, altfel se creeazd un
dezechilibru.In Post, si incerclrile sunt mai mari.
pdrinlii cd !n pos-tgl
are diavolul iese la luPtd
u cei credincioqi, in frunte
genera*lii,cu toate fo4ele
care le are. DacI nu posi, daci Ou te rogi mai
It, te vei intdlni cu arputernicl a lui Satan.
i oameni vdd_cdau mai
!g$p-ite si incer.cdri in
$i.sd fim atenli, mai
lqgtg'*Sdp1dlllapd din
2st.E perioadacea mai inde infrdnare la m6ndin tot anul. Ar trebul
nut post negru, de dumipdni miercuri. Mdcar
1 zlle ar trebui sI lind tot
post negru. $i sunt
care fin. ln prima s[ptdm6nd din post, la noi, la Oaga,
vin o multime de tineri.unii
resdtoriti, vin sd lind prima
sdptimdnd din post cu noi.
E plind biserica de ei. Nu
mai putem face metanii,
unii de algii. D_e;i sunt tine1i,ei nu fug de post. Dimpotrivd! Fug cdtre el, citre
post. Nu e usor, dar dupd
nceeasimti cd zbori.
- Rugdciunea din bisericd e mai puternicd decdt
zceeade acasd?
- Cea mai puternicd rugdciunee aceeain care e_gti
u lpai prezent. Dar dacf e
# alegem, rugdciunea de la
(erea rugdciunii ) 8

bisericd este mai importan- aproape toatd lumea doart5. In biserici, in mod obli- me, tu sd te duci sd-i-rn-fugatoriu, e prezent Dumne- gAi cu rug[ciunea, pe tofl.
zeu cu tofi sfingii gi cu toate Rdmdi acolo in vdrful munputerile cere$ti.Dar qi pre- telui. in bisericd. dar totodazenta_mea la bisericd este td te duci si-l mdngdi pe fieobligatorie. Mersul dumini- care, cu rugiciunea ta. -$i
ca la bisericd nu-i facultativ. poate cd unii dintre ei chiar
Noi facem prea multd de- simt, setrezescmdng6iali;i
mocralie in biserici. Demo- nu gtiu de cine. E minunat
cr atizdm qi biserica, ;i fami- sd mergi aqa qi s[ mdng6i,
lia. Nu-i corect.Bisericae fdri sd ;tie celdlalt. Prin ru.
teocraticd,nu democraticd. giciunea din bisericd pleaci
Acolo avem porunci. Cum harul, pleacd duhul sfdnt, e
spunea gi pirintele Arsenie ca un izvor de putere. !dqB-oca: "Noi avem de multe ne;te harul si se duce in
ori mintreq care discutd cu lume. Dumnezeunu vrea sd
Dumnezeu,tn loc sd.se su- meargd fdrd noi sd sfinpundfdrd discuyie".
leascdlumea, ci numai prin
- Nu este oare un co- noi, qi atunci pleci qi tu cu
mandament prea sever? el, pestetot. Noi,la biserici,
Dumnezeu pe c&re tl che- ne rugdm pentru paceg
mdm tn rugdciunile noas- lu-r-r-rii,
ne rugdm pentru tgfi
tre e blknd.
credinciosii, ii insole;ti
$i rugdciunea e bldn- to-!i qei care cildtoresc,.tg
dd. Rugdciunea trebuie sd duci pe la toli cei care sunt
fie o mdngdiere foarte-foar- bolnavi, acoperi toati exis-te subtire a celorlalli. Cum tenla lumii prin harul care
zice Dupnezeu prin proro- vine din biseric5.Te duci cu
qul Isaia: " Mdngdia{i, mdn- el! Este extraordinar!
gdiali, pe poporul meu". AIL_Sgti efectiv ce se=inCdnd am citit prima oard tampld acelo, n-am mai puBiblia, n-am inteles: cum tea pleca din bisericd. Asa
adicd si mdngdiem popo- cum am p51it cu multi tineri
rul? Apoi arn gIsit_oJakuire care vin in tabere studenla slin$i pdrinli, care spunea fe;ti la noi si nu mai vor sd
cd prin mdngdiat Dumne- plece. Nici acasd, nici la
zeu inlelege qi ne cere qugd- gcoald,nici niciieri. Pur ;i
clune4. Prin rugdciune, simplu nu mai vor si plece
cdnd te logi pentlu -ciney-a, din mdnlstire, dintre rugdil mdngdi. Cum am mai ciuni. V-or-siplece cu fu-41g,1,
spus,noi, la Oaga,ne rugdm sd meargd in lume cu el, sd
0oaptea.Incepem slujba la duci pacea qi bucuria la
(pei. Qslg un sentiment ex- toti. Vd dafi seama?Faci lutraordinar ca atunci cdnd crul lui Dumnezeu si devii

ca Dumnezeu. Dumnezeu
nu vrea fdrd tine, nu vrea
pimdntul fdrd tine, trebuie
sd-l inso(eqtipestetot.

"Dumnezeu
n-are nevoie
de tfinguitort"
- E multd iubire tn tot
ce spuneli. Cu siguranld cd
rugdciunea nu poate exista
fdrd ea.
- Dintre toate virtutile,
inmulge qte cel
ru ggg_i_q,.q.p'g
cum
mai mult r.Ub-iqea.Aqa
faci cdnd te intdlneqti cu un
prieten drag sau cu cineva
mult iubit, ciruia abia aqtepli si-i spui totul, totul, ca
sd te simli dupl aceeaeliberat. a$asd faci qi cdnd mergi
se te intahe_qti cu Qu"mgezeu. Sd spui rugi.
ciunea cq =dr-Agaste.
Dumnezeu.,ne iubeqtecel mai".grult.
SI avem q.r.gl-4[e
de iubire in rugdeiune, sd ne apropiem de Dumnezeu ca de un prieten drag. $i mai
presusde toate,s[
nu avem o relalie
interesatdcu el. Interesuldistruge o relalie. intre oameni, daci exist[ interes. ei nu pot construi o rela{ie adevdratd.lar dacd intre oameni nu se poate cu
lnteres, nici cu Dumnezeu
nu se poate. Alege-l pe
Dumnezeu,nu interesul.
Vedeli cdte fegeale rug5ctunii existl? Cdte consectnle benefice pentru noi?

Mai poli si nu te rogi? !oate astealg-au triit qi strimoqii noqtri, de asta s-au lipit
de Dumnezeu.Aq inteles cd
*g3giFrle*a i1i deschide ceruI. Prin rugdciune privegti
in cer. Este extraordinar sd
privestiin cer mereu.
- Sd tragem concluzia
cd rugdciunea este marele
eveniment al vie(ii? Taina
bucuriei gi a liniEtii sufletegti?
-"Rggdciunea este o na;tere continud.O indl{arecontinud. O iluminare coqtioud.
Asta e adevdrataschimbare
de care avem nevoie, evenimentul pe care il agteptdm.
Asta-i noul care ne adaugi
zi de zi, care ne face sd
creqtem. D.e_fapt,uoul ein-

noirea mea. Noul sunt eu,

cel innoit. Eu mdine trebuie
s,5strllucesc mai mult dec6t
azi. Asta e noul care apare,
noua strdlucire din viata
mea. intAlnirea cu cerul, iitdlnirea cu Dumnezeu. Un
eveniment care valorificd
toate evenimentele. Care
umple de lumin[ qi de valoare toate intdmpl5rile vie-

gii de zi cu zi. igi regleazd

toatd,via\a.C'u g_condiliq;q-dr
fii alep! la starea ta de rugdciune. Rugdciunea e-s-tgo
stare. O stare pe care pofi
s-o ai mereu. Ch,iar gi cdnd
nu faci rugdciuni poli si fii
in stare de rug5ciune. O stare pe care trebuie s-o urmdrim, s-o atingem. Degeaba
spui niqte cuvinte, dacd nu
atingi starea de gragie, unira, intrepdtrunderea cu
pumnezeu.
- B eatitudinea, apogeul
sufletesc al vietii...
- Rugdciunea nu inseamnd numai si pldngi, inseamni s[ gi zdmbeqti, sd te bucuri. Cum spunea pirintele
Teofil: "Dragd, dar Dumnezeu n-are nevoie de tAnguitori". CAnd
iubeqti pe cineva,
poli sd nu zdmbeqti? Nu pofi,
p,e,n!rugI .1evdrs3r-e-a-asia..
liunJfii,cditi produce
zdmbetul. zdmbegti firl si vrei.
Daci am relagia
asta de bucurie
cu Dumnezeu. e
normal sd zdmM[
trezesc zdmbind
besc.
cltre el, md trezesc imbri{iqdndu-md cu el. Rdsare
bucuria in mine ca soarele.

SANZT.q.NAPOP

Pu@rearugdciunii O 9

Eu tsibunica
..
irTA
fIAf

ragumel,va rog sa
citili cu dragostegi

r'N;tr speran(drdndurile
mele; s-ar putea ca in momentegrele de via[[ sd gdsiti in ele un sprijin gi sdnu
vd abandonalitristelii gi neputinfei.Iat[ povesteamea.
in anul 1995,m[ aflam
in Franfa,intr-o mici locaPuterea rugdciunii O lO

litate, pe fdrmul Oceanului Atlantic.

Un scurt telefon
primit de acasl m-a
informat cd bunica
aveacancer. "Dacd
vrei sd o mai gd.se{ti tn viayd, vino
repede! Doctorul
ne-a spus cd are
metastaze si vQ
muri tn curdnd! ".
Diagnosticul scris
negru pe alb era clar:
neoplasm de col
uterin, grad foarte
avansat.Am inchis
telefonul qi in creierul meu au inceput
s[ se invdrtd. cala
rulet[, termeni noi:
cancer, metastaze,
moarte si iar cancer, cancer... Nu
mi-a pldcut niciodati acest cuvdnt.
De groazd,,nici nu
l-am mai rostit. Spunerun,pur qi simplu,
cd bunica este bolnavd.
Nu gtiu ce inseamn[
pentru voi o bunicd, dar a
mea era ca decupatd din
cartea de pove;ti: mdruntd,
cu ochii albaqtri, aproape
orbi, cu ochelari pe nas qi
tot timpul veseld. Degi trdise o via![ foarte grea, nu
am vdzut-o niciodatd p16ngdnd sau reproqdnd ceva

celorlalgi. in plus, ne-a

crescut cu multd dragoste qi
fricd de Dumnezeu. Nu a
lipsit niciodatd de la biseric[, iar in ultimii ani, c0nd
nu se mai putea ridica din
pat, duminica dimineaga se
indlga in capul oaselor si
spunea: "AcLtm tncepe tn
biserici SfAnta Liturghie.
Preoyii sunt tn oddidii, nu
pot sd stau tn pat" .
Am plecat chiar a doua
zi din Franla gi pe drum incercam sd-mi stabilesc un
plan de acfiune: ce am de
ficut, cum s[ md implic, sd
consolez, sd ajut, s[ rezolv
situafia financiard grea,
declanqat[ de boalI. A fost
greu sd md pregltesc sufletegte gi sd dau ochii cu bunica. Primele zlle am pldns
fird sd mi pot stdp6ni; cdnd
nu am mai putut pldnge,
am plecat spre spitalul din
ora;ul unde locuiau bunicii
mei gi am gisit-o intr-un
salon trist, rdtdcitl printre
pdturile ponosite. in momentul in care m-a vdzut gi
a infeles c[ am ldsat totul
pentru ea, ainceput sd zdmbeasc[, ;i-a intins mdinile
spre mine, ca gi cum eu
eram cel mai frumos cadou
pe care il putea primi qi, in
acela;i timp, confiflnarea
cd lucrurile vor merge spre
bine.

Ca prin farmec, am sim\it cd. Dumnezeu toarnd

asupra mea o armurl gi c[
voi face fa!5 acestei cumplite incerclri. I-am umplut
mdinile mici ;i tocite de
munci cu tot felul de dulciuri sclipitoare, arn zdmbit
tot timpul, am glumit chiar
pe seamafaptului cd iati,la
82 de ani, bunica trebuie sd
steala spital, pe cdnd ea ar
fi dorit sd meargd la cules
de vie... Am inceput instantaneu sd desfigor o campanie de imblOnzire a locului:
am scos cAteva iconige,
le-am insirat prin salon, am
pus cdteva flori, am fdcut
cunoqtinfd cu celelalte paciente gi cu personalul sanitar: dar lucrul cel mai important a fost cI am inceput
s[ m[ rog. Adusesem o carte micd de rugdciuni gi am
inceput sd spun Paraclisul
Maicii Domnului si sd accentuez faptul cd Maica
Domnului nu trece cu vederea rugiciunile niciunui
om. La un moment dat, am
realizat cd nu mai jucam
teatru, ca sd o bucur gi sd o
incurajez pe bunica; chiar
credeam ce spuneam. Starea ei s-a imbundtdlit. Am
cerut ceea ce multora li se
Pdreao incercare riscantd pi
hazardatd:transferul la Bacdu, pentru cobaltoterapie.

La inceput, bunica nu a acceptat. Se simtea neputincioasd sd lupte qi, de fapt,

nici nu gtia ce fel de boald
avea. CAt timp a fost bolnavd, bunica nu a auzit, nici
in glumi, cuvintul cancer.
Am incurajat-o din tot sufletul gi i-am amintit ci noi
fusesem tot timpul o echipd; am promis cd merg gi
eu la BacIu. Ne-am internat qi a inceput iar lupta cu frigul din salon, cu mdncarea insuficientd, cu prejudecdEile gi neinfelegerea unor cadre medicale care m[
luau in tds:. "Ce-i mai trebuie,la 82 de ani? Mor alyii mutt mai tineri!". intr-adev5.r, salonul era plin
de femei tinere, triste, deznddljduite, lipsite de curaj.
Ne-am instalat pe un pat
l6ngd geam, ca sd nu deranjdm, $i am scos din nou la

iveall trusa mea de

prim-ajutor sufletesc:iconifele,cartea de rugdciuni,
anafura gi uleiul
sfin1it.Am inceput
din nou campania, schimbdnd
atmosfera din
cameri: le-am
explicat bolnavelor cd situafia lor nu era chiar aga
de disperatd.Le-am indemnat sd se roage sau sd as-

culte mdcar cdnd citeam er

rugdciunile pentru bunica
Legdtura noastrd cu Dum.
nezertera foarte strdnsd.Pt
un caiet pe care il aduse
sem cu mine, scriam in
truna ruglciunea inimii, dr
sute de mii de ori, toati
lumea md vedea cd scriu
dar nimeni nu-gi inchipuiz
ce anume. Eu spuneam ir
mintea mea:. "Doamne, TL
ai dovada concretd, scrisd
cd avem nevoie de Tine, ci
Te rugdm sd vii la cdpdtd.
iul acestor bolnave ;i si
alini cu rnAna Ta delicati
rdnile lor suflete;ti si tru.
pe{ti! " .
$edinfele de cobaltote.
rapie erau un adevdrat cal.
var. Afari ningea gi erz
foarte frig, iar noi trebuie
si strdbatem curtea spitalului, sprijinind-o pe bunica
pentru cI era aproap
oarbd ;i mergee
tare greu. La ur

moment dat
dintre
una
doctori!e

flu-a spus
cd ii es{e
greatd gl
m-a rugal
sd o ajut eu
pe bunica sd urce Pe masa
unde i se fdcea iradierea cu
cobalt. A fost, cred, cel mai
greu moment din toate
rugdciunii O

incercirile din spital, dar la o vadd tot timpul. "Doamgrea.a unora, eu am a- ne!" (striga acest cuvAnt
d[ugat devotamentul meu tare. cu toatd durerea,apoi.
gi aminceput sd sp[l pejos cu o voce bldnd5 gi stins5,
in salon, sd fac ceai bolna- adduga) "lisuse Hristoase,
velor, sI impart cu ele mdn- Fiul lui Dumnezeu, milucarea noastrd ;i s[-mi rePet ie;te-md pe mine, pdcdtoaca un robot: "Bunica tre- sal". Si asta,de sute de ori
buie sd se faci sdndtoas5, pe zi. Pdnd in ziua cAnd
starea ei este din ce in ce vocea ei aproape ;optitd a
mai bund! De Cr[ciun, fost auzit[ qi bunica s-a
pleclm amdndou[ acas5, vindecat.
victorioase!".
Am inceput s[ merg la
Pe Golgota
Sfdntul Maslu, la bisericile
La cinci ani dupd vindedin judelul nostru, apoi carea bolii, bunica a incei-am rugat pe tofi prietenii put si aibi din nou problemei si o pomeneascdin ru- me. S-a declan;at o hemogdciunile lor, am mers la ragie puternicd gi mdtu;a
pnrinlii nogtri mari duhov- mea m-a anunfat ingrozitl
nici, le-am vorbit despre cd nu mai are scipare. Eu
necazrtl nostru si la toti am stiam lecfia: am inceput iar
glsit in(elegere. in fiecare cu pomelnicele qi
cu pldnmdnlstire unde cunoqteam sul la icoana Maicii Dompe cineva, am mers ;i am nului, dar
;i pentru mine
insistat, cu o perseverenli era greu: parci
md pdrdaproapeagasantd,sI fie po- seau puterile. Mergdnd
la
meniti si "roaba lui Dum- Mdnlstirea
Bistriga, am innezeu. Elena". Solidaritaceput si pl6ng gi s[ mi rog
tea intru Hristos avea si rode un cdlugir sd o pomedeascd...
neasc6.I-am spus cd bunica
Bunica se spovedea in
este chiar din satul lui, cd
toate posturile si,la una din
trebuie si se roage, ci eu
spovedanii, pdrintele i-a
nu vreau sd moard. Pdrinspus sd rosteasci mereu rutele (foarte sever) imi repegdciunealui Iisus. Deoareta ci trebuie sd ne rugim sI
ce la inceput uita formula,
se facd voia Domnului, eu
i-am scris cu litere foarte
insistam ci nu vreau sd
mari rugiciunea pe un carmoard. "Nu vreau, nu
ton ;i am lipit-o ldngdpat, sd
vreau, tnyelegeyi cd eu nu
, Puterea rugdciunii O 12

vreau sd moard!" ln final,

vdzdnd cd nu o scoate la
cap[t cu mine, mi-a spus:
"Sd gtii cd oricdt de mult o
iube;ti pe bunica ta, Dumnezeuo iubegte cu mult mai
mult ;i nu ti vrea rdul" .
A doua zi, am plecat la
bunica in sat. Hemoragia
dura de doul sdptdmAni.
Tratamentul cu hemostatice
nu-qi mai fdcuse efectul.
Era greu sI o minli pe bunica si s5-i spui cI nu este
nimic grav. Mintea mea trebuia s[ inventeze ceva nou
qi foarte convingdtor. Am
ajuns la ea cu sufletul sfAsiat, dar imi spuneam tot
timpul: "Nu plAnge, nu
pldnge, n-a spus pdrintele
cd e;ti un soldnt al lui Hristos? Ai mai vdzut soldali
phngAnd?...". La un moment dat. ochii mi-au cizut
pe icoana Maicii Domnului
de la cdpltdiul bunicii.
Maica Domnului cea vie o
veghea pe bunica, parc[ se
uita la ea qi o mdng6ia din
priviri. Atunci, am inceput
sd-i vorbesc si sd o implor:
"Nu poyi tu sdfaci o minune? Nu sunt atAtua mdrturii
despre minunile pe care
Ie-aifdcut? Eu cred a;a de
mult tn tine, tncAt sunt sigurd, absolut sigurd, cd
poli sd o ajuli pe bunica".
Repetam din ce in ce mai

tare: "Absolut sigurd sunt

cd poyi sd faci o minune,
pentru cd niciodatd, tn
niciun spital, tn nicio tncercare, nu ne-ai abandonat" .
Bunica, intr-un g0nd cu
mine, a spus gi ea, tot din
suflet: "Maica Domnului,
nu md ldsa!" . Rugiciunea
et s-a auzit cu o putere cople;itoare.
La scurt timp, hemoragia s-a oprit. Nu ne venea sd credem, dar bunica a inceput s[-si revin[. Icoana Maicii
Domnului era a;a de
aproape de patul de suferinld al bunicii, incdt
seara. aveam impresia
cI ?ntindemdna ;i o acoperd cu frumosul ei vegmdnt cu stele si md gdndeamc[ poate acest acoperdmdnt o fereqte de
durere. Si bunica s-a
vindecat din nou.
Dac[ suntefi in suferintd gi nu mai credeli in
insindtosire, in minuni, in
solidaritatea omeneascd,
amintiti-vd de noi, o bunici
;i o nepoat5,care, oricAnd,
prin povestealor, vd pot demonstra contrariul. F[ri aceastdexperientdnu m-as
rr putut numi niciodati un
om intreg. Doamne ajuti!

Spovednnin
m 47 de ani gi
pentru a inlelege
miracolul care s-a
produs cu mine, trebuie si
vd destdinui o parte din via!a mea. Am fost crescut[
intr-o familie foarte iubitoare, in care am invdlat sd
primesc, dar gi sd ddruiesc
multd iubire. Pdnd.la22 de

De altfel, la 22 de ani, aL
inceput necazurile: m-arr
cisdtorit cu cel mai nepo.
trivit bdrbat; la 23 de ani
am n6scut un copil handi.
capat care, cu toatd ingri.
jirea qi dragosteace i le-arr
dat, a murit la 13 ani (nu z
vorbit si nu a mers). Menfionez ci nu m-am rugat luj
Dumnezeu pentru el niciodatil. La 26 de ani am divo{at, iar la 28 de ani
am incercat din nou c
viafd in doi (in concubinaj), care in timp s-a
dovedit mai rea ca prima. Am suportat numeroasebdtei, belii g
umilinte, pAn[ la 31 de
ani. cdnd ne-am despa4it. La 33 de ani.
m-am recls[torit cu
"omul lui Dumnezeu".
un fost coleg de liceu.
de facultate qi de serviciu. Prin el, viafa mea
s-a intors spre credinfd
qi rugdciunegi, incet-incet.
din vajnica atee care am
fost, am devenit o practicante ortodoxd. Multd r5bdare a avut Dumnezeu cu
mine ;i cred cd mI iubeqte
dacl in cele din urmd m-a
ajutat, inflptuind cu mine o

ani, am fost cel mai fericit

copil din lume, singurul lucru rdu fiind faptul cd.tatdl
meu, ofiter de carierd, nu
era un om credincios gi iqi
linea familia departe de
Dumnezeu. in adolescenld
am fost o atee convinsi,
nepierzdnd vreo ocazie de minune.
a-mi bate joc de cei care
in anul 1992, mi-am
Cristina Mardare - credeau, lucru pentru care descoperitun nodul la sin'
Piatra-Neam! astdzi md cdiesc profund. dar numai in 1994 m-am
PuterearugdciuniiO

decis sd md duc la oncolog.

Medicul a hotdrdt operarea
acestei tumori "cdt o Portocal[, 6OVomalign qi 4OVo
benign", dup5
opinia
lui, dar eu
"am
fost
condusd de
Dumnezeu"
pe calea tratamentelor
neconvenlionale, pe
care le-am
urmat fdrd
si am dureri, f[rd sd
intrerup serviciul, pdni
in toamna anului 1998,
cdnd am inceput sd mi simt
foarte rdu. M-am adresat
din nou medicului, care
mi-a pus diagnosticul de
"cancer mamar cu metastaze pulmonare qi osoase".
Starea mea se inrdutd.tea vizibil, md deplasam foarte
greu gi tugeam foarte tare.
intr-o sdpt[mdn5-dou5, am
rdmas imobilizatd la pat,
ingepenitdde la brdu in jos,
cu toate nepl[cerile care
decurgeau: sondd urinard.
neputinfa de a m[ intoarce
de pe o parte pe alta etc. Nu
pot sd nu v[ scriu despre
dragostea gi devotamentul
sogului meu.
rugdciunii O t4

Am refuzat orice tratament gi spitalizare, deoarece eram conqtientd cd md

indreptam spre moarte gi
ma rugam
n e i n c et a t
lui Dumnezelu s[-mi
u9ureze suferingele cdt
mai repede
si, mai ales,
intds[-l
reascd pe
solul meu,
a cdrui disperare se
citea pe fafa lui atdt
de iubitoare. Din cauzapldmdnilor, aveam de trei-patru ori pe zi
accese de tuse. care mi
fdceau sd mi
sufoc, durdnd
5-10 minute.
Sim!indu-mi
sfdrsitul, am
chemat preotul ca si md
spovedesc.
Eram in postul

m-au invadatin timpul rostirii acelor rugdciuni, dar

le-am simgit pe deplin puterea. $i miracolul s-a produs: cdteva zilemai t0rziu,
accesele de tuse s-au rdrit,
iar metastazele osoase au
cedat. Am inceput si-mi
miqc degetele de la picioare gi, incet-incet, mi-am
c[pdtat libertatea de a ml
miqca destul de lejerin pat.
E adevdrat cd totul merge
destul de greu, dar sunt in
via1d, iar astdzi, cdnd vd
scriu, izbutesc sd mi aqez
in scaunul cu rotile si, cu
ajutor, sd mi duc la baie.
Dupd constatdrile medicului, cancerul mamar a intrat
in remisie, fapt care l-a mirat, determinflndu-l sd afirme: "imi pare rdu cd nu
am fdcut fotograjii". Ce va
urma? Numai
Dumnezeu stie,
facd-sevoia Sa!
in ceea ce mi
priveqte, nu voi
inceta sd mi rog
gi sd-I mullu-

Paqteluianului 1999.Slujba celebratdde el m-a impresionat atat de puternic,

lncdt am pldns tot timpul,
mdrturisindu-mi pdcatele,
cu cdin15profundd.Nu sunt
in staresdredauprin cuvinte emofiile si trdirile care

mesc zilnic pentru tot ce

face pentru mine si sotul
meu, sd pun inaintea Lui
toate dorinfele gi nevoile
mele.
Lenuta-Delia Oni!5 Arad

Fuga
SFIlll n anul 1989,luna
ldl mai, ziua 22, frul
^{lt.
(;frit

nostru, Jianu Gigi

Traian, in vdrsti de 22 de
ani, a disp[rut de acasd
noaptea qi, timp de aproximativ 2l de zile, nu am
stiut nimic de el, nu ne-a
ldsat niciun mesaj, doar
cheile de la apartament, pe
carele-a aruncat pe fereastra bucitdriei. in aceadimineatd,am inceput o acliune
de c[utare prin toate mijloacele, la secliile de militie,la spitale, flrl niciun
rezultat. Avdnd o reputafie
profesionald bund, conducereaintreprinderii de atunci
m-a ajutat foarte mult, m-a
invoit sd caut copilul peste
tot in tard, intrucdt lucram
la material rulant pentru
CFR. in dimineala zilei de
23 mai 1989, in jurul orei
12.00, m-am interesat de
copilul meu qi la Spitalul
nr. 2 din Craiova, dar fdrd
niciun rezultat. Ldngd spital exista o bisericd foarte
veche,"Sfantul Mina". Plin
de amdrdciune, cu inima
zdrobit[ de durere, am trecut pragul bisericii, m-am
rugat la Maica Domnului.
la Domnul'nostru Iisus, la
bunul Dumnezeu, sd ne dea
;i nouX un semn de la copilul nostru. Dupd rug5ciune,

m-a cuprins o mare putere,

parcd in sufletul meu se
produsese o schimbare gi
presimleam cd fiul nostru
trdiegte, este sdnitos qi ci
peste pulin timp vom primi
de la el un semn.
Cu puterea de la Dumnezeu, de la acea sfdnti biseric[, "Sfantul Mina", parcd m-am mai lini;tit gi am
continuat sd mI rog gi la
alte biserici din Craiova.la
"Sf. Dumitru",
"Sf. Nicolae",
"Sf.
Gheorghe". Acasd,
impreund cu
sotia si fiica
mea, care avea
l7 ani, ne rugam la Dumnezeu si ne
aducl vegti de
la bdiat. Puterea lui Dumnezeu a fost
mare, gi pe 13
iunie
1989,
noaptea, in jurul orei 1.00,
telefonul nostru a sunat,
parcd mai strident ca altd
datd. Am sdrit
in sus toatd familia.
Cdnd
am ridicat receptorul,la celilalt capdt era bdiatul nostru. Ne suna din Budapesta.

Nu ne puteam stdpani, toti

pldngeam, si de tristefe, si
de bucurie. Ne-a intrebat dacd am avut ceva probleme,
i-am rdspunscd nu, pAndla
acea dati. Eu i-am spus
doar cdteva cuvinte: "Mama ;i Patria nu se vdnd",
intrucdt mi-am dat seama
c[ eram interceptat de organele de Securitate, deoarece se auzeau anumite
semnale in telefon. De altfel, dupd ce a
vorbit cu mama gi sora lui,
convorbirea
s-a intrerupt
brusc. Am inteles imediat
cI de atunci
inainte eram
urmlrifi. Parci
tot in aceastd
zi, de 13 iunie,
am primit un
plic care era
desficut gi o
vedere de la
Budapesta.
$tiam cd scrisoarea a fost
cititd, nu m-a

interesat nimic, puteausd

md gi impugte,
qtiam cd bAiatul nostru era
in viafd, eram fericit cd el
mergea pe drumul libert6fii.

Puterearugdciunii O 1!

De la acea dat6. din 13

iunie 1989. am fost luat in
vizorul Securitdlii. A inceput anchetareamea si a soliei mele, eu am fost anchetat de mai multe ori, am
trecut prin momente ce nu
se pot scrie pe hdrtie gi Pe
care nici nu vreau si mi le
reamintesc.
Dupd un an ;i jumdtate
de la Revolufie, ne-am revdzut cu bdiatul nostru,la
Budapesta.Ne-a relatat c[
a trecut granigape Some;,
pe la Satu Mare, qi cd acolo
erau de fapt doul fiqii de
sdrmd ghimpat[, pentru a-i
induce in eroare pe cei care
fugeau din Romdnia. Cei
care erau prin;i erau impugcafi fdr5 somagie.Bdiatul nostru a avut noroc si a
trecut graniga, preddndu-se
grdnicerilor maghiari. Dupd o perioadd a trecut granita, tot fraudulos, in Austria. Sunt sigur cd rugIciunile noastre, pe care le-am
rostit cu disperare, exact in
perioada aceea,l-au ajutat.
Mullumim bunului Dumnezerr,deoarece numai prin
rug[ciunile c[tre el am reugit s[ comunicdm cu copilul nostru, in clipele ce cogmar prin care am trecut eu
gi farnilia mea. Nu-mi pare
rdu c[ a plecat. imi pare rdu
cI aici, in Craiova, eu
;i
restul familiei avem o viafi

foarte grea, o pensie de mizerie. Credeam cd Revolulia ne va ajuta sd o ducem

mai bine, c[ au gi romdnii
un soare ce strdlucegtepentru ei, dar o ducem tot aga
de r[u ca gi inainte de evenimentele din 1989.
Ion Jianu - Craiova
*

LuminndeIn

mienilnapp
u am harul scrisului, dar intAmplareape care vreau
sa v-o povestesc este adevdratd, lreitd
de mine, o
dovad[
cd
rugiciunile
rostite in fafa
icoanei Maicii Domnului
se implinesc.
Totul a inceput in urmfl
cu
doi-trei
ani, cdnd am
cerut sfatul
duhovnicesc
al p[rintelui
staref Corneliu Miroslav de
la MAndstirea Cdlui. din
jude,tul Olt, pentru un frate
care devenise alcoolic ;i
to{i banii qi-i cheltuia pe
biuturd, iar sofia, copiii,
pdrin{ii, triiau calvarul a-

gresiunilor zilnice. Pbrintele m-a sfituit si md rog

patruzeci de zlle neincetat,
iar la miezul noplii sd citesc
"Paraclisul Maicii Domnului", cu candela qi trei lumdndri aprinse. M-a avertizat cd,lainceput n-o s5-mi
fie u;or, pentru cd gdndurile imi vor zbura aiurea,
dar s[ iau rugdciunea de la
inceput, cd Cel de Sus imi
vede truda ;i se va indura.
Am inceput s[ md rog
intr-o luni. Grdbit5 s5-mi
incr edingez sufl etul Maicii
Domnului, am uitat insd
sfatul plrintelui, s[ aprind candela
si cele trei lumdndri.Exact
la 12 noaptea, am inceput rugiciunea. Ciscam
continuu, imi
fugeau gAndurile, rdndurile din carte
se suprapuneau, dar p6nd la urmi
am terminat
de citit tot "Paraclisul".
Cind am stins lumina qi mam a;ezat pe pat s[ mI
culc, o fort5 m-a smuls si
m-a trdntit cu capul de podea. S-a atzit o bubuituri,
dar eu n-am simtit nicio

durere. Aceea;i fo\d m-a

ridicat gi m-a aqezatiar in
pat. C6teva minute am fost
descumpiniti, dar mi-am
adus aminte cd n-am respectat sfatul pdrintelui, si
aprind candela si cele trei
lumdndri" inainte de inceperea rugiciunii. De asemenea, uitasem sd mullumesc Sfintei Treimi ;i MIicu{ei Domnului pentru cI
m-au ajutat sd md rog. Am
citit 40 de zile "Paraclisul
Maicii Domnului". Tineam
post luni, miercuri si vineri,
iar duminica mergeam la
biseric[. intr-o sdmbdtl
seara, cdnd s-au implinit
cele 40 de zlle prescrise, in
timp ce-mi fdceam rug[ciunea, am observat in jurul
cuiului in care st[tea atdrnat[ icoana, o lumin5 albiargintie, care pdlpdia caflacdra unei lumdniri. Apoi,
lumina lua forma icoanei ;i
se deplasa sub forma Sfintei Cruci. La inceput, am
crezut cd mi se pare, mI rug:rm cu lacrimi gi md inchinam. Dar pe mlsurd ce mI
rugam, lumina cregtea in
intensitate gi disp[rea prin
tavan,in timp ce din icoand
se desprindeau alte fascicule luminpase.Toatd noaptea nu am dormit de emo!ie, iar a doua zi m-am simlit foarte odihnitfl.Am telefonat acas5, la fard, unde

locuia fratele meu, cu pdrintii gi familia sa. ca sd

aflu care mai era starea lui.
N-am si uit niciodatd rdspunsul surorii mele: ..Nu
stiu ce s-a intdmplat cu el,
o minune, nu mai bea. E de
nerecunoscut, nu se mai
ceartd cu nimeni". Au trecut doi ani de atunci qi fratele meu n-a mai pus mdna
pe pahar niciodat[. CAnd
i-am povestit pirintelui
stareg cele intdmplate, el
mi-a explicat ci rugdciunile noastre il scot din minli
pe Satana qi atunci el ne
sperie, incercAnd sd ne abatd de la drumul pe care pornim, dar totodat[, in jurul
nostru sunt cete de ingeri,
care ne protejeazd,. Mfuturisesc c[ de cAnd s-a petrecut aceastd intAmplare,
ori de cdte ori md rog cu lacrimi si cu credinf[, imi
apare lumina albi in fa{a
icoanei, semn cd Maica
Domnului Preacurati imi
primegte rugdciunile.
Fie ca aceste r6nduri sd
dea curaj celor aflagi in suferinf[ gi s[-gi aminteascd
cuvintele Mdntuitorului:
"Tot ce ve{i cere tn rugdciune, cu credinyd veli primi"!
Cu dragostesi respect,
Elena Petrescu _
Constan{a

Pulcrea unui
acalist

a inceput ir
4T7 otul
iulie, 1999,cAnd,c

n;s

datl cu impliniree
vdrstei de 40 de ani, viata
pornise s[-mi meargd pe
dos. $i eu, gi sofia mea an
rbmas f[rd slujbl, datoriile
incepeau s5.creascdde la c
zi la alta, familia noastrd
compusi din patru persoane (avem doi copii, de 13 q
20 de ani), fiind constrdnsi
la privaliuni si restricgii
greu de acceptat. Nu mai
puteam pl5ti consumul la
bloc, deveniserdm restan,tieri, am inceput sd vindem
lucruri din cas[, simleam
cum toate se prlbugesc.
Odatd cu venirea anului
2000, calvarul vietii mele
avea sd devind mai dureros.
prin moartea tatdlui meu,
singura rudi de s0nge pe
care o mai aveam. FArA
sprijinul sofiei ;i al copiilor, afectuoqi ;i solidari
in suferinfl cu mine, nu
cred c5 aq mai fi supravietuit in acele momente
grele. De;i suntem oameni
cu fric[ de Dumnezeu, deqi
ne rugam fierbinte seard de
sear[ pentru noi gi copiii
nostri, pentru o schimbare
in viala noastr[, monotonia
slrdciei devenea tot mai
aplsdtoare.

Puterearuadciunii O 1

condace;t t' t:o^1t^"

$i,cdndtotulpdreapier"T:
acatistulSfantului

SpOVedAniC

dut, a venit o zi, o zi sfdntd, cuprind

lnPdfiltCle
cdndputereaminfii qi a ru- Ierarh Spiridon formeazd.o
giciunli ne-a schimbattot rugdciune deo.sebitde pu- Arceni,
PApACiOC
destinul.Sofiameaaprimit ternicS' Cu fiecare seard
nu- nul trecut. sDre

.:L'tr'"ffiiffi:trk;tl ffi *IrT':t#

:::?
c[u n. . A c a t i s - f f i | m a i T *i u u l 1 ,o .u -" ,,,l a C 1inicaGr anddin

E
H
IE{

bin e c u v 6 n t a r "u r e |me l e ,mi n te a l -" u u " o ..u.,zicdndu- m ide

ciuni care cuprinde 44 de

acatiste gi cele doud paraclise ale PreasfinteiNdsc[toare de Dumnezeu. intre
cete44de acatiste,existd gi
acatistul Sfdntului Ierarh

punct de vedere economic, ^:".

ora;ul f"rAu^"rt" ;; ;;l:
!:,'Ur:::::?::":'
ta zect
de mealct' am sumdnt, a avea un serviciu
p?rtat trei randuri de vacdecent, u ,xt-'n-il;;
am fdcut ;i testul
t;, ;;':::"'
;l;
muncd
sid\' am fost la biserici
"r,"
miracol. I"r';;;i;;;i

Spiridon,fdc[torul de mi- s-aprodus,dil;il;o

nuni, care este serbetorit in
12 decembrie. Acest acarist
trebuie citit 40 de zile, in
fiecare sear[, cu ardoare gi
convingerea cd lucrul pe

dat acatiste;i mi
J; :'!: "*
s,-au citit de mai multe ori

A- g5.ii
zlle de*ga"i;.
serviciul p" ;;i-;;-;;tat,apoi"gail;;;;;
de lucru, .il;;"ilil
financiari .-;;"'dr";";.;;

Molinele sfdntului vasile'

lintoateposturiledeanide
zjle' chiar gi aici' tn spital'
am rugat dacd se poate sd

t:-y:"::::
'::::'
;t;?t
ras ln nas,
IJOamna ml-a !:
"or,rrirr;
gactunea
-- m-a salvat. Reco-

carevrei s5-1obliiestenor- r[mas f"rmar 9l rlresc.

? ,
Indemnat parcd de cineva nev[zut, m-am aruncar
cu dezn[dejde in rugrciune, cerdnd cu ardoare un
singur lucru: un loc de
muncd pentru a-mi putea
intrefine-familia. Nu-mi doream averi si palate, md ru-

Q
.
mand tuturor celor care ajung in sitralli aseme;;o;
re, s[
+o ;" ;;i"
"l "ur"e
acatistul sr"rrt"i"l;r-t
Spiridon, f[cdtorul de minuni si, i,' p;;;i;""0,,e
creadd
*;;;;;
il'to'- ""
rea acestei -;;;;i.

gam
doar
pentru
o slujbd ,.-"
care sd ne scoatd din s[rdcia ce ne inghilea. cele 13

sounAndu-mi:"Dar la but" n-ai.fost? "' I-am

!:^!"
rrspuns: "Dd-mi adresa!" '
darintretimp,crudafemeie
plecase'
cdteva minute dupl
^^!"
aceastd discufie, un alt pac,ientdin spital s-a apropiat

ll"fr,'ll;;#Ti;;ffi1
";;:,:^r.,rau,
jud' Cluj culia avutd doregte sd md
9i

invite a doua zi la slujbd,la

Mdn[stirea "Sfdnta Maria"
din Techirghiol. F[ri sd
mai gAndesc, am rlspuns
ca un robot: "La ce ord?".
" Slujba tncepe in fiecare 4i
la ora 6." Am ajuns la mdn[stire la 5:30 ;i am stat de
vorbd cu paznicul de la poartd, pdn[ la aparigia m[icu[elor. La ora 5:40, dintr-o
chilie a iegit un cdluglr in
vdrst5, mic de statur5, cu
barba albi qi cu
niqte ochi aga de
alba;tri gi de luminogi,cum n-am
mai vdzut. I-am
zis: "Sdrut mdna, pdrinte,/", gi
d6nsul, cu o c[1duri mdngdietoare in voce, mi-a
zis: "Sd trdie;ti
Eipofte;te la slujbd...".
A rdmasin urma ddnsului un
miros pe care nu l-am mai
intAlnit niciodatd qi pe care
n-am s5-l mai uit... Slujba
am ascultat-o in curte, deoarece biserica e micu!5 ;i
era deja plin[ de credincioqi. Curtea mdndstirii se
umpluse !i ea de lume, oamenii ascultdnd linigtili
slujba, pdni cdnd in interiorul bisericii s-au auzit niqte
fipete. "Ce se tntimpld?",
am inffebat. O mdicutl

mi-a goptit cu ochii in la- lea dezgustdtoare (am avu

crimi cd se fac rug5ciuni si 24 deodatd, pe fa$ q
pentru cei poseda(i.Oh! Ce gdt). De ziua dAnsului,l-an
chipuri omenesti rdvdgite felicitat pe Sfdntul Pdrinte
am vlzut ieqind din bise- el m-a spovedit din nou s
ricd! Cdnd toat[ lumea a m-a impdrtdsit: a fost cer
plecat, pdrintele sfdnt (de;i mai fericit[ zi din vialr
om) Arsenie Papacioc a ac- mea. M-a cuprins o linistr
ceptat sd md spovedeascd. totald, o ugurare,nu md ma
La urm[, privindu-md in apasd nicio boald, nicir
ochi, mi-a spus: "Nu vd greutate, supdrare sau ne
mai duceli la doctori;i nici caz... Am primit un cano
la babe, cd Dumnezeu vd pentru fiecare zi qi de a
tunci sun
alt Om. Mi
nunea pe
trecutd cr
mine
mi
face sd crer
cd fiecarr
romdn a
trebui sd s
spovedeas
cd la ur
duhovnir
adev[rat
cu o viali
de rugdciu
va vindeca". Agu a si fost. ne pilduitoare. Numai ag
PAnd pe 15 august 2000, vor pleca relele, blesteme
m-iln vindecat doar cu aju- le, bolile, iar oamenii se vo
torul lui Dumnezeu. de fu- schimba in bine.
runculele care aveau diaDumnezeu s[ ne ajutt
metrul de aproximativ 8 cm pe toti!
qi care ajunseseri la os, pe
A. Ttrdorici piciorul st0ng. A rdmas din
Bucureqt
ele numai o urm6, o cicatrice. Nu-mi venea sd cred
cd este adev[rat! Timp de
31 de ani, nu avusesem
nicio zi fdrd buboaiele ace-

Rozflriul

dctirufielor
dimineafd de mar-

i tie friguroas5.cu
vdnt rece qi ploaie
deasd. AqtePtam comandantul inchisorii sd facl numirdtoarea. inci de seara,
de cum am intrat sub Pdtura
sub{ire, am simlit cd nu mai
pot sd inghit, s[ vorbesc, 9i
cd imi sunt prinse toate articula[iile, urrnare a deselor
amigdalite netratate. Aici,
la Mislea,la inchisoarea femeilor condamnate politic,
suntem complet izolate de
restul lumii. De ani de zlle
nu avem nicio veste de la
familie, nu avem voie la
corespondenfd, ziare, alimente, imbrdcdminte qi
medicamente. lntr-un cuvAnt. suntem ldsate uitdrii
si milei Domnului. Colegele de suferin![ m[ salti
de umeri ;i mi ajutd sd
strdbat curtea inchisorii.
pdn[ la asa-zisa "sectie",
unde, asezati pe o banci de
sc6.ndur[, Nana Verona incepe sd-mi faci o frec.tiepe
buc[,tele: capul, fruntea,
pleoapele, membrele, degetele si, mai ales, g0tul.
Apoi se apropie de mine gi
mi inconjoari grupul "credincioaselor", format din
femei greco-catolice, conluterea rugdciunii O 20

damnate pentru cd nu qi-au

pir[sit Biserica desfiinlat5.
Mai sunt m[icufele ortodoxe, care au refuzat sd-qi
predea haina cllugireascd,
odat[ alungate din mdndstiri. Toate formeazd un gruP
compact, gata se imi sardin
ajutor. igi scot de la gdt
r ozaille, confeclionate din
fire de a[6, trase dintr-o maram[ gi innodate cu un nod
pentru rug[ciunea "Tatdl
Nostru" qi cu zece noduri
pentru ruglciunea "Ndscdtoare de Dumnezeu" . Se
roagi in surdind, ;optit, pentru ins[ndtogirea mea. Degetele lor alunecd ugor peste nodurile rozarTilor.Glasurile le sunt un
m[nunchi de
raze trimise spre
cer, cerdnd indurare Mdicutei bune. CAnd se incheie cercul rozariului, igi umezesc buzele cu
pulind api ;i incep din nou ruglciunea, cu mai

multfl d[ruire. Fe{ele lor

sunt palide, efortul este
mare,dar putereacredinfei
invinge toateobstacolele.

La ora 12 se deschide
poarta gi se aduce cazanul
crt zeama de prdnz. Md ridic de pe banci cu gamela
in miini gi m[ al[tur sirului
format deja, sd-mi primesc
po4ia. La inceput, primele
inghigituri sunt dureroase,
apoi incep sd m[ simt mai
bine. Continubm rugdciunea impreuni. Rug[ciunile
fdcute in colectiv sunt mai
puternice, ele penetreazd
orice zid gi sunt primite cu
bucurie acolo sus. unde solicitarea nu rdmAne fir[
rispuns.
Am descris
o zi din viala
mea de condamnati politic, zi trditd
la inchisoarea
Mislea. in urmd cu cincizeci
de ani, cdnd
forfaruglciunii
m-a ajutat sI
ving durerea
si boala.
t

in cei cinci
ani de detenfie,
asemeneazile
de rug5ciune
ne intdreaucredinfa in Dumnezeugi ne dddeausperanla
eliberdrii.
Viorica Simtion Cluj

"L&22 de ani
qm orbif'
f1lnn ntr-adevd"r,rugIciut ! [ nea esteun miracol.
*!ll3t Ea ii liniqteqte omului sufletul qi ii vindeci
trupul. Din anii trdigi pdni
acum pe pdmdnt qi din
multele intdmpl5ri prin
care am trecut, am invdgat
ci Dumnezeu ne iubegte
oricum am fi gi orice fapte
am fi fdcut. daci ne ciim
sincer, dacd le recunoaqtem
in faga Tatilui Ceresc gi ne
cerem iertare. ferindu-ne sd
le repetdm.
Au fost ani in tinerefea
mea cdnd abia dacX md inchinam; fic0ndu-mi la culcare cdte o cruce. Un necaz
a ficut insi din viata mea
un calvar, care m-a intors
indurerati ;i pldns[ la picioarele lui Iisus. La vdrsta
de 22 de ani, am rdmas
oarbd.A fost o grea loviturd
pentru mine qi pentru familia mea. Am inceput sd consult diferiti doctori, dar
niciunul nu-mi dddea vreo
qans[ de vindecare. Am
mers si pe la ghicitoare, dar
niciuna nu-mi spunea ceva
clar. Trecuserd gapte ani gi
stareamea nu se imbundtdfise deloc. La indemnul
unei prietene, am inceput
sA merg impreun[ cu ea la
biseric5. Dupi primul aca-

tist gi dupd ce am
stat de vorbd cu
preotul, am simgit
cd md voi face bine.
Am inceput sd mi
rog lui Dumnezeu,
mai bine zis sd stau
de vorb[ cu El, a;a
cum aq fi stat cu un
pdrinte, insd eram
mult mai sincerd.
Nu spuneam rugdciuni lungi. ii ceream iertare ci md
depdrtasemagamult
de El, c[ am umblat
pe cdi ocolite. Md
intorceam la El qi
mdrugam si mdprimeascd
asa cum sunt. imi fdcusem
un obicei ca in singurdtatea
mea sd stau de vorbd cu
Iisus. Md gdndeam la chinurile Lui. la tot ce a indurat pe cruce, la rinile Lui,
la umilinlele Lui. Mi gdndeam, de asemenea,la durerea simlitd de maica Lui
la picioarele crucii. Cu fiecare zi eram tot mai increzdtoare in puterile mele,
incepusem sd fiu optimist5;
imi fdceam deja planuri cu
privire la cdrlile pe care le
voi citi, ce filme voi vedea.
ce locuri doream sd revdd.
Aproximativ trei sdptdmdni am mers in fiecare
miercuri qi vineri la bisericd. intr-o zi, preotul mi-a
"Aurica, calvarul tdu

se apropie de ffirsit, dar

vei avea de suportat o operatie. Du-te fdrd nicio fricd" . Mkatd,, i-am rdspuns:
"Pdrinte, niciun doctor nu
mi-a dat speran{a cd md
potface bine prin operalie
sau vreunfel de tratament" .
Rispunsul lti afost: "Mai
tncearcd". M-am dus din
nou la .spital. Trecuserl
cam trei luni de cdnd nu
mai fusesem la vreun doctor. M-a examinat profesorul;i mi-a splus:"Drdguyd,
te voi opera; tncercdm sd
vedem ce va fi.. Vrei?".
M-am gAndit cd nu aveam
nimic de pierdut daci mI
operam, aga cd am decis si
suport intervenfia chirurgical6. M-am internat, iat
dupd ce doctorii mi-au

PuterearugdciuniiC 2"

analizele, m-au opet. Operagia a fost foarte

, iar recuPerareala fel,
cdt am stat internatd,
simgit o Prezenld ocroitoare in jurul meu' care
i-a dat Puterea sd indur
rerile de nesuportat. A
t ;i ziua cAnd mi s-au
os bandajele de la ochi.
inune! Vedeam din nou!

in 15 pacienli oPeraliin
i perioadl, eu reprentam singura reu;itd.
ii nu-gi puteau exPlicum de operafia a izbutit
ai la mine, care din
constitutiei fizice,
m cea mai PredisPusd
ului. Pentru mine insd
clar: Dumnezeu fusese
Acela care pusesecaPdt suferinfelor mele, redAndu-mi
lumina ochilor dupd gaPte
ani de intuneric. Dacd Pentru algii a vedea este ceva
normal, pentru mine este o
minune, un dar de la Dumnezerr, pe care abia acum,
cdnd l-am redobAndit, gtiu
sd-l preluiesc cu adevdrat.
Aceasta este povestea
viefii mele, pentru care ii
mullumesc lui Dumnezeu,
a.
a;a cum Ir multumesc sl
pentru bucuria cd mi-a d5ruit un b[iat, care acum are
17 ani.
A dvs. cititoare fideld,
Aurica Andronic - Iaqi
?uterearugdciunii O 22

EICVii

m^i

credelicd existdminuni?" .

"Existd' i-am rdspuns' dar

nostru care
*e\atd.l
pentru..a se tndeplini' treJ.6e e$fitnceruri...ddbuie sd'crezi tn ele!" 'M-a
n" no"a asfizi...
H
privit cu niEteochi mari si a
cum iertdm ;i noi gre;ililor
bancd' Orele
Zumzetele'care plecat spre
no;tri...
cdte una' ouna
scurs
s-au
rdzbilteatdin sala de clas[
boseala se fdmd duceau cu

H
il
il

c
-

E
gau cu ochii afintili la icoa- fost greu la matematicd,dar
na lui Hristos, agdqatd.dea' sd ;tili cd. nu pentru asta
supra catedrei. O intrebare ne-arn rugat" .
s-a niscut: "Oare Pentru
Nu mai inlelegeam ni"
.
mei?
elevii
roagd
cine se
mic! Oare ce se intdmPla
Deodat[, m-a strdfulgerat cu elevii mei? Ce suferin![
un gdnd, amintindu-mi cd putea sd-i afecteze Pe toli
au testare la matematic[. odatd? "Ne-am rugat PenEra ultima testare Pe care tru dvs,! Ne rugdm de o
le-o dddeam inainte de a sdptdmdnd, tnfiecare zi, ;i
pleca la spital, dar asta ne vomruga pA.ndvenili de
aveam de gdnd sd le-o spun la spital, ca sd fiyi iard;i
peste dou[-trei zile. Ori- sdndtoasd ;i mereu veseld,
cum, in clasl plutea un aer ala cum vd ;tim noi de
de mister,dar...
mici!", s-a auzit din spate
La sfdr;itul primei ore, glasul unei fetife.
Rdspunsul m-a luat prin
misterul a crescut qi mai
insurprindere qi mi-a adus lamult, cAnd un elev m-a
tnvdYdtoare,
"
in ochi. Copiii se
D-nd
crimile
trebat:

rugau pentru mine! Cu sufletele lor nevinovate ii cereau indurare lui Dumnezeu. Dup[ multd vreme,
am simlit un lic[r de speranld intr-atdta neliniste si
fric5. in gdnd imi repetam:
"Doamne, ajutd-md! Fd
sd.se fi inselat doctorii de
aici! Copiii d;tia au speran{d tn suflet cdt pentru
tuatd omenirea, nu sepoate
ca eu sd nu am! ".
Peste trei zlle an plecat
la spital, unde eram programatd pentru operafie. Ce
pot si-mi amintesc acum
sunt doar cdteva cuvinte
rostite de specialistul de
acolo: "Avem nevoie de o
minune ca sd reu;im! " .
Peste tot vedeam asistentele mergdnd grlbite, privirea nelinigtitd a doctorilor,
ochii mereu inldcrimafi ai
mamei qi simleam o fricd
groaznicd, p6nd in fundul
sufletului. A sosit qi ziua
operafiei. Simfeam si groazd,,dargi o addnc[ usurare,
pentru cd se termina odatl
calvarul. De acum, doar
Dumnezeu md putea ajuta
gi in El imi pusesem speranta. Am adormit murmurdnd " Doamne, ajutd-md! "
qi m-am trezit dupd 12 ore,
in toiul nop(ii. Mi-era rdu,
vomitam din jumdtate in
jum[tate de ord qi ceream

calmante ! Toti erau amabili

cu mine, dar in momentele
acelea nu puteam qi nu voiam sd in{eleg. Aqteptam sd
se lumineze,aqteptamsi-mi
treac5.durerea,a;teptam.. .
Simleam cum vreau sd
pl6ng, dar nu aveam voie!
$i atunci, imi indreptam
furia asupra celei care md
pilzeazi qi noapte qi se ruga
fierbinte: mama. Nu pot
si-mi mai amintesc multe,
dar n-am sd uit niciodatd
clipa in care doctorul mi-a
zdmbit qi m-aintrebat: "Fetitro, tu crezi tn Dumnezeu?
Cdci Dumnezeu a fdcut cu
tine o minune". Am s[rit
de gdtul mamei qi am inceput sd pldngem amdndou[.
Dumnezeu ascultase rugdciunile mele qi ale mamei;i
m5 salvase. Dar deodatl
mi-am amintit! Mi-am amintit de copii, de elevii
mei! Poate Dumnezeu le

ascultase /or rugdciunile si

fdcuse un miracol, agacum
i;i doreau. Poate ei trebuia
sd inleleagd din toate acestea cdrug[ciunea spusddin
suflet gi cu credin{d poate
rupe toate barierele rdului.
Acum, dupl cAfivaani,
stau qi md gdndesc la toate
care-au fost atunci. imi ptace si cred - ;i cred cu tlrie
- cd mie mi s-a intdmplat o
minune, implinitd prin rug[ciuni: rugdciunile mamei, rug[ciunile mele, ruglciunile elevilor mei.
Aceastd lecfie de dragoste - si totodati de via![
- mi-a intdrit credinla qi
mi-a demonstrat cI rug[ciunea spusddin suflet este
singura punte dintre noi ;i
divinitate, o punte pe care o
folosim din p[cate atdt de
pufin gi de rar!
Elisabeta Picuraru Eqelnifa, jud. Mehedinli

PuterearugdciuniiO 2'

"Din

CIiWtn

CAfg

plic c[ levile ;i racordurile metamorfozaseintr-o fiard

vrut si-i spun: ..-S/ii,eu am boratorul

de criminalisticd,
Cam prin prag de past
pldns cdnd si tu ai pldns cd am
dat un articol la ziar, intr-o zi obi;nuiti, cu.e
in.
ti-a murit copilul, cum de m-am
zbdtut, m-am agitat se dovedi o piatri de
hotz
poyi rdde acum de plAnsul si,
pdnd la urmd, s-a instru- in viafa mea, mi-a
cdzuti
nostru?" . Dar m-am stipd_ mentat
un dosar penal care m d n 5 o p o v e s t i o a r d , o b
nit, pentru ci erau atdt de a fost
inaintat procuraturii. nald intdmplare reald
des
pornigi si inverqunafi, incdt Urma
procesul.
pre o femeie care, copleqit
ar fi profitat de orice motiv
Ajunsesem orbiti de do- fiind de dusmani si
de ne
sd ne snopeascdin bdtaie. rinla
de-a mi se face drep- cazuri, s-a apucat
sd l
In sfdrsit, au plecat. Au ld_ tate,
de-ai vedea pedepsiti, binecuvAnteze,pAni
ce ar
sat in urmd levi tdiate, cio_ de-a veni
r0ndul meu sd rdd dispdrut, miraculos,
toate
buri gi ldnddri de gresie gi in hohote
de suferinta lor. Am crezut cd nu vid
bine
faiantd, aqchii de lemn din Construiam
in minte numai asac-am mai citit o
dati. E
balustradape care au izbito planuri de
rizbunare. in- bine, da, femeia igi
binecu
cu barosul asa,in treacit, qi ventam scenarii
de pedep_ vdnta zi de zi bolile, supd
rdni cumplite in sufletul
rlrile, durerile
si psihicul nostru.
potrivnicii
;i.
Abia a doua zi am
prin minunea
descoperit cI in timp ce
lui Dumnezeu,
noi eram sus,asistdndnetoate i;i gdseau
putincioasela distruge- ;
rezolvarea.
"Area casei, unul dintre ei
dicd cum s5-ti
ne-a golit congelatorul
binecuvdntezi
frigiderului. Bruma de
necazurTle?",
carne pe care o aduna_
m-am
intrebat.
sem ca sd avem ce mdn_
Uite asa, simca dupd operafiamea dis_
plu,
mulguminpd.ruse.Cdnd a deschis
du-I Domnului
mama usita de la conge_
pentru ele, prin
lator si facd, prdnzul, a
rugdciuni.
Atdt
incremenit: in faga ei era sire a
lor, intr-un cuvdnt, de tare m-a impresionat
qi
doar gheata de pe pere,ti.
eram obsedati. Nu mai spun m-a pdtruns
aceastdpovesBineinteles cd prima ci md sculam si
mi culcam tire, incdt pe loc, dintr-un
mea reaclie a fost cea obip_ blestemdndu-ipe
ei, pe toli impuls pe care atunci nu
nuitd: urd clocotitoare pen- din grup, impreuni
cu co_ stiam cd mi-l insuflase butru tot rdul material gi mo- piii gi familiile
lor. Aceasrd nul Dumnezerr,
am hotlrAt
ral cauzat qi dorinfi arzi- febrd a urii gi
a rizbundrii
sI incerc gi eu. Brusc, fdr[
toare de rizbunare. I-am re- m-a micinat cdteva
luni ezitare, din clipa aceea,am
clamat la Polife, am depus bune, pdni-n primivara
ur_ renunfat la proces, am pldtit
declara(ii, am chemat la- mitoare.
eu amenda pentru retrase_

ra :XfliJl,,lffi;:::Ttff,jlli:'ff;,::'::,#
amrenunlat
urd;i rdzbunare,
i,\u?iiii,::;::;,:::tr,
:.XT;T:";ff
il'f,
ll;
brdncizdravdncare
nrca
viafu
t

gEe
g}fe

. .

m-aiz- capul".$i
---r'
arfi fdcut-o.Am

bit de pereteleb[ii. Eu abia citit clar in ochii lui incdriesisemde o sdptdmdnidin cati de urd, in privirea fixi
cdgiva ani,
ca[rva
anr' spital,
spital, incd
incd mai
mai asteptam
asteptam gidilatat[
dilatat[ca
caa unui
unuidement,
dement,
:u- .

- - , ,:,-- - -- t+tt
s4l prwncnu

bunul,Dumnezeu
biopsiei.
cd st5in cumplnr daci s5
i *'*
HfrilH mi-a dezvdluitpu- rezultatul
punctul culminant al a- dea sau nu
drumul barosu|

terea miraculoasd a rugd- cestui cosmar a fost la sfdr'

ciunii. Era o toamndIumlsit, cdnd, din senin,a apirut
noasdsi bl6ndd, cdt se poa- un baros si, in rAsetele
si
te de contrastanti fap de aplaazele tuturor,
chiriagul
:situatiain caremd
zbdteam, impre-

cd sd dea sau nu frAu

liber pornirii uciga;e.
Ca prin vis imi
aduc aminte c-am
smuls-o pe mama de

acea toamnd eu
am sulent o operafie mutilant5.
iar mama se lupta
zr sr noapte cu un

ulcercarenuceda-l-rnxlrg+Iry,ru.;;i
la niciun tratament. Pe deasupra, chiriasii no;-

vastat intreaga locuin{d la

plecare. Profitdnd de faptul
cd.nu eram decAtdoud biete
femei bolnave gi neputin_
cioase,au nivdlit pestenoi
cu o hait[ de prieteni qi de
rude, au smuls aragazul,
chiuvetele,bateriile, boile_
ruI, au luat tot ce se putea
lua. Am incercat sd le ex_

lui, am vdzut pendulul barosului legdndndu_sedeasupra capului mamei, i_am

simgit ezitarea, ultima f6rAmd de constiinldce

s-a apucatsd toacegresia gi

faian{a din bucdidrie ,l
baie. in disperareu
"i, "u
sd-si salvezecasade distrugere, mama s-a agdlat de
bratul birbatului strigAnd,
printre hohote de pldns:
" oprefte-te, opre;te-te!,, .
Ceea ce a urmat n-am s[ uit
toati viafa: acea fiintd ce se

e-

'- i- ---"
--

spaima, de ce-ar fi
fost in stare sd facd
omul ila in furia lui

unei mor(i sigure.

In tot acesttimp, grupul
care-l insotea, dar mai ales
so(ia chiriaqului, rAdea in
hohote qi aplauda furtunos,
jubildnd qi ppiind cu entuziasm. Unul dintre cei mai
veseli susfinitori era un tdnIr care, cu pulin timp inainte, suferise o tragedie: ii
murise primul niscut. A; fi

pdrul mi-a crescut mai des

ca inainte, iar mama igi
revenise gi ea.
Urmdrile au fost spectaculoase. Printr-un qir neintrerupt de miracole qi oportunitdfi ieqite din comun, pe
m[surflce mdrugampentru
acei oameni, am cAgtigat
prin muncfl cinstitd sumele
necesare sd-mi repar apartamentul disnoduri,
cu
trus. Prin voia
mai poticnit,
Domnului, am
dar cu timfost in stare sd
pul, tot mai
inlocuiesc faconvingdtor
ianla gi gresia
gi sincer, p6sd
zdrobite,
n[ ce rug5toate
cumpdr
ciunile mele
obiectele saniau izvordt din
tare, ba chiar
Dar
suflet.
am primit cam-am rugat
dou un Vailmai ales la
lant. insd, mai
I
lTatdlmeuC"lrescsd md ierte pe mine, presusde compensareamai-am urAt;i dis- terial5 uluitoare (in fond
ln"n,* c[
pentrucd am vrut sunt o modesti funcfionar[,
lnreguitgi
pe ei. Am iar mama are o pensie infim[
r[zbun
ls[
ff[cut treaba astazi de zi, me), am invdlat s[ m[
f[ri vreun scop bucur de binecuvdntdrile
lneab[tut,
fdr[ sd mI gdndesc fiecdrei zile. fdrd, sd mai
fanume,
urmdri, doar fericitd cd tdr[sc dup[ mine balastul
lla
descoperitpldcerearu- ranchiunii qi al resentilam
c[ suntdin nou li- mentelor. intr-un cuvdnt,
lBlciunii,
gi capabil[ sd apre- din clipa in care am relnigtit[
ciez adevlratelebinecuvin- nunlat la urd gi rizbunare qi
I
ce mi le-a dat Dumne- le-am inlocuit cu ruglciuItlri
zeu: operatiase vindecase ne, viafa mea s-a primenit.
I
flr[ urmdri ;i dureri,rezulBianca Videanu I
Bucurepti
I tatulbiopsieia fost negativ,
rea acfiunii 9i m-am apucat
sI mi rog Pentru cei caremi ficuserd atdta r5u, mie
qi mamei. Cu energia 9i
patosul cu care-i urdsem 9i
blestemasem Pdnd atunci,
am inceput s5 m[ rog Pentru iertarea qi sfln[tatea lor
de
;i sd le aprind lumAn[ri
biseric[.
la
binecuvdntare
La inceput mai greu, mai

t-

"Prin rugdciuru,

dorirydeafi
mnmdmisq
trnplinif'

u urmat doudoPerafii, in urma c5rora am rlmas cu

corpul qi mai schilodit, cu
un singur ovar bolnav ;i un
uter din peretele cdruia s-a
extirpat un mare nodul fibromatos! De acum, nici
nu se mai putea pune Problema unei sarcini, posibilitatea de a avea un copil.
$i totuqi, eu speram, md rugam in continuare. intr-o
noapte, am avut un vis deosebit. Am visat cd m[ intorceam de undeva, acasi. in
camerd, intr-un pitul, era
un copil mic, de cAteva
luni, gi parcd era copilul
meu. L-am luat in bra(e, iar
fericirea pe care am simfit-o atunci cdnd l-am
strAnsla pieptul meu a fost
nemirginit5, ceva atdt de
sublim, ce nu simfisem
niciodatd pdnd atunci. Acel
vis nu l-am putut uita gi md
rugam ca Dumnezeu sd se
milostiveascd de mine, ca
ceea ce am simgit in vis sd
mi se intdmple cu adevirat
gi in realitate,zi de zi.Dlupd
ani qi ani de suferin![, de
rug[ciuni, de speranEdsi

nidejde in Dumnezeu, visul mi s-aimplinit. Cdndsarcina mea a fost de o lund,

am inceput sd mI simt foarte rdu. Am plecat la Cluj, la
medicii care m-au operat
inainte. Nu le venea sd
creadd c[ sunt inslrcinatd.
ziceau cd e o minune de la
Dumnezeu, gi agaa gi fost.
Am fost internati pe la
sfdrgitul lunii februarie, in
plind iarnd, qi am stat in
spital pdnd in luna noiembrie. Trebuia sd stau numai
la pat, cdci era pericol de
rupturd de uter pe misuri
ce cresteasarcina.
in 18 octombrie 1966.
am nlscut prin opera(ie cezariand,, o feti15 mai micut5, dar normal6, frumu;icI gi sindtoasd. Nu gtiu
nici acum cum s5-i fiu recunoscdtoarebunului Dumnezeu pentru ceea ce mi-a
dat, dupi treisprezece ani
de c[sdtorie, qi ci m-a ajutat apoi sd o cresc, cu toate
cd nu mi-a fost u;or. Dumnezeu m-a mai supus qi la
alte incercdri. dar le-am
depdgit pe toate.
Acum, in pragul bitr6nefii, staui md gdndescla
ce am realizat in viafa
aceastatrecitoare gi constat
c[ singurul lucru important
este fata mea, pe care o iubesc din tot sufletul. Zilnic

md rog pentru sdnitatea ei,

Pentru a avea putere de
munci gi pentru a fi feritd
de toate primejdiile.
S[ ne rugdm, clci Dumnezeu ne aude qi ne ddruiegte ce-i cerem.
Maria Bretan com. Somcuta Mare,
jud. Maramureq

I-aMdndstirea
Cemica
entru intAia datd,,
fp5 lacul Cernica...
',tl:$
Drumul lung printre brazii inclrcafi de beteala rece a ninsorii nu se
mai sfdrsea.P5seamcu sperantd, strAngdnd in palmd
mdna biietelului meu. Dintr-o datd, toaca a inceput sd
transforme pasii noqtri in
rugdciune. in fala noastr5,
impundtoarea bisericd a
mdnistirii plrea si opreascd pribuqirea cerului pe pdmint. Ne-am oprit in dreptul raclei Sfdntului Calinic.
Un cdlugflr inalt, smerit, in{Ift|t
ft ar

tdmpina Vecernia cu meta

nii grele, cu fruntea pdnd l:
pdmdnt ;i abia murmurdnd
" Doamne Iisuse Hristoase
fiul lui Dumnezeu,miluies
te-md pe mine, pdcdtosul
Doamne lisuse, fiul lu.
Dumnezeu...". " Preesfdn
td Ndscdtoare de Dumne.
zeu..."
Copilul dddea semne de
neliniste. Si-a smuls mdnu!a din palma mea, aritdndu-mi negii mari, negri s
durerogi de pe degetele umflate. "O sd te faci bine
Dumnezeu o sd ne ajtile",
i-am spus. Ne-am retras
dupd inchinarea la sfintele
moaqte ale Cuviosului Calinic, mai spre uqd. Citirea
psalmilor, rug[ciunile intonate pe glasuri de cei cdliva
cdlugdri nu se mai sfArqeau
Copilul a inceput si pl6ng[. Voia acas[, chiar atunci.
De c0teva ori s-a trdntit jos,
cu lacrimi giroaie, de-abia
ingdnAnd cd ii este tare
sornn, cd nu mai vrea niciodat[ acolo. L-am luat in
brate gi m-am apropiat de
racla Sfdntului Calinic.

I
unde un Preot cdlugdr, albit
de vreme, se Pregltea sd ridice capacul.I-am ardtatcu
durere mAna coPilului.
"Lasd, taicd, nu te sPeria,
cd se face bine. Numai
atinge-l aici, cu oleacd de
credin{d..." Am Privit cu
uimire. Cilugdrul a luat cu
multd duio;ie mdnufa copilului gi a
atins-o de singurul loc putin
descoperit al
frun{ii Preacuviosului adormit intru Hristos. O bund
[nireasmi ce pitrundea ;i
$ufletele noastre intunecate
griji si pdcate ne-a mAn!e
| ^.
garat cu o mangalere ce nu
se poate intdlni in lumea de
zi ctt 2i... O mdnediereneydnfid, a Celui care prin ruiunile sfintilor Sdi ne
pururi aproape: "Nu te
i ldsa, nici nu te voi pd-

sl". Nu numai copilul, ci

su m-am linistit.
Impreuni cu ceilalli crencio;i din biseric[, dupd
ttima rugdciune indllatd
glasurile ingereqti ale
r cdtiva cdlugdri inv[i1i in fumul de tdmdie de la
lnitele argintate, ne-am

reptat spre chiliile de

paspeli.Zdpadapreaabundentd gi frigul ostenitorne
sufletele. Eram fe-

riciti cd aveam micar un

acoperi; sub care sd ne plecdm capul pdnd in zori, degi
trebuia sd impdrgim spaliul
cu mulli oameni. La ora
5.30, incepeaslujba cu citirea Acatistului Sf6ntului
Calinic. Din fericire, copilul a adormit imediat. Cineva a stins lumina qi curdnd
nu se mai atzea
nimic, nici murmurul rugiciunilor
disperate, indllate
de pe p[mdnt cdtre
cer. Aproape nu se
mai putea respira.
M-am ridicat u;or
si am deschis un ochi de
geam. Avusesemnoroc. Era
deasupra patului nostru ;i
nimeni n-a ripostat. Aerul
rece parcd mi-a deschis
ochii. Chiliile de oaspefi
erau amplasate
chiar in cimitir.
Printre crucile
albe,
printre
crengi de sticll
curgea intruna,
lini;tit[, apa lacului Cernica... $i departe,
peste ape, in racla impodobit[ de jur imprejur cu
cruci argintate, se odihnea
Cuviosul Calinic. incercasem s5-mi amintesc rugiciunea cdlug[rului: " Doamne lisuse Hristoase,fiul lui
Dumne7eu,miluie;t e-md p e
mine, pdcdtoasa. Amin".

Nu gtiu cdnd a trecut noaptea, care Pdreaa nu se mai

sfAr;i, dar orele diminelii
ne gisird ingenuncheati
ldngd. aceeasiracld a sfdntului, unde cdlug[ru] citea:
" Bucurd-te, Sfinte Calinic,
de Dumnezeu Purtdtorule!".Dintr-o dat[, uqile altaruluis-audeschis,;ispre
multa bucurie a tuturor, pdrintele Ilarion Argatu qi-a
fdcut apari{ia in bisericd.
Eram destul de departe...
Se agezasein mijlocul oamenilor. cu o cruce mare de
lemn in mdna dreaptl gi cu
o leg[turd de busuioc, in
stdnga. "Ce pdcat cd nu
putem ajunge Ia el", mi-am
+.
spus. ln aceeaqlcllpa. ca un
r[spuns unic qi irepetabil,

ochii p[rintelui mi-au strdpuns inima. M[ vlzuse, era

atdt de aproape
de noi... imi stia
La
suferinta.
Maslusfdrsitul
,
lui a trimis o
boare de agheasmd spre noi.
Mi-am fdcut semnul crucii
gi am plecat. Uitasem de
mdnacopilului. Doar acasd,
la baie, am observat cd.era
aqaca inainte, neatinsd.Unul dintre miile de miracole petrecute la Mdnistirea
Cernica se implinea sub
ochii mei.
Ina Vlidescu - Bucuregti

Un semnceresc

dozi de citostatice, fdrd sd pe care mi le ficeam sin_

bdnuiesc ce md agtepta.Au gur5. Nu mi-a fost ugor, dar
ra in februarie
urmat ore de chin groaznic, cu fiecare zi ce trecea eram
1993, cdnd m-am
mi-au ficut perfuzia la ora convinsd cd riul va fi inprezentat la Fun17 la spital, dup5 care am vins. Am continuat agap6deni, intr-un stadiu avansat
plecat acasd.Cum am intrat ni la 1 martie, cdnd am
de cancer mamar. Cum m-a
in casi a inceput rdul, inceput cura cu apd distivdztrt, doctorul mi-a spus:
m-am luptat intre viafd ;i lat[, dupi care m-am simfit
"MAine te operdm. Nici o
moarte pdnl a doua zi la iardsi rdu. Chiar in aceazi,
zi de amdnare". M-am speora 9. Nu se poate descrie a apdrut in via{a mea o fiinriat;i am refazat,am plecat
in cuvinte acea stare.Lacd- !d care nu s-a speriat de staacasd, cu promisiunea cd
teva zTle,mi-acdzut tot pd- rea in care eram, ci, cu o
md intorc foarte curAnd. La
ruI, aritam ca o stafie, pute- voce bl6ndd, a inceput
gcoal[ md asteptau 45 de
rile imi scdzuser5..cei din s[-mi vorbeascd despre
copii in clasa intdi, printre
jur imi pldngeau de mil5. dragostea lui Dumnezeu,
ei fiind qi b5iatul meu.
Dup[ o lun[ de zile, trebuia despre bundtatea Lui, desMi-am continuat serviciul.
sd md prezint la urmdtoarea pre puterea rugiciunii. Zilam tinut chiar si o lectie
dozd. de citostatice, dar nic venea ;i md incuraja,
deschisl la comisie. iar dule-am refizat, am refuzat ;i imi citea pasaje din Biblie,
pd incheierea anului qcolar
radioterapia, era prea dur unde se spunea clar sd cream plecat acasi la plrinfi,
tratamentul pentru trupul dem in promisiunile lui
unde ne petreceam de obimeu vldguit de boal5. Ce a Dumnezeu gi vom fi ajutafi.
cei vacanfele. Operatia o
urmat nu este altceva decAt U;or, ugor, pitrundeam in
amdnam, nu conqtientizarr
lucrarea lui Dumnezeu. tainele Bibliei. momente in
pericolul care md pdgtea.
Mi-a cdzutin mdn[ o carte: care frica de moarte disp5Durerile se intefeau, tumo,
" Comorile Etiinlei privind rea. +
In ooua sapulmanl am
ra crestea, ganglionii md
sdndtatea", iar pe prima fost complet restabilitd, inardeau cumplit. M-am prepagin[ am citit un verset cepeam o via![ nou[, md
zentat la opera{ie abia in
luna octombrie. Mi-au f5- din Evanghelistul Ioan: n[qteam a doua oard. Cdnd
"Preaiubitule, doresc ca veneau peste mine stdri de
cut mastectomie total5, iar
rezultatul examenului his- toate lucrurile sd-1imeargd indoiald, citeam psalmii gi
to-patologic era urm5.torul: bine ;i sdndtatea ta sd spo- indat[ mI intremam. Dupd
reascd cum sporelte sufle- ce am mai primit putere,
carcinom... grad histologic
tul tdu" . O citeam cu atdta m-am dus la bisericd. Era
3. Pestetrei sdptdmdni,eram
sete, iar in mintea mea s-a Postul Pagtelui gi se sdv6rexternati cu'trimitere pentrezit dorinta de a lupta cu geaMaslul cu 7 preoli la bitru radioterapie qi chimiordul din trup gi din suflet. serica din cartier. Particiterapie.in noiembrie, m-iun
Am inceput sX lin post cu pdnd gi eu la aceastd.tain6,
Prezentat la Oncologie, in
apdcdte doui zile, iar dupl am avut o tr[ire deosebitd,
Bra;ov, pentru a incepe traS[rbitori am inceput regi- nu md mai recunogteam,
tamentul. Am fdcut prima
mul cu sucuri de legume, am pl0ns in hohote c0t a

$nut slujba, simfeam o u;urare in suflet. Am incePut

s[ merg mai des la bisericd
- pldngeam mult.
in aprilie, am Plecat la
pdrinfi, la lard. Eram inci
slibitd, picioarele imi tremurau. Am ieqit ;i eu in
grddinl, unde mama sIPa,
gi am stat la soare. Mi s-a
ficut rdu. A trebuit sd stau
la pat. Se ficeau pregitirile
de Paqti, iar mie ?mi era
foarte greu sd vld cd cei
din jur iqi vid de treburile
lor, iar eu eram pedepsit5.
Nu puteam suporta situagia
in care eram qi am avut o
ieqire, de i-am speriat pe
tofi din casd. Am sirit din
pat, m-am pus in genunchi,
a venit qi bliatul l6ngd mine qi am inceput si strig
gi s[ chem ajutorul lui
Dumnezeu. Strigam gi
pldngeam,pldngea qi biiatul qi se ruga. Noaptea, c0nd am afipit o
clip[, am vdzut o luminI mare, din cer, care
s-a intins pdnd la p[mdnt. Am infeles c[
acea lumin[ era rispunsul la strigdtele mele.
Din acel moment, am
gtiut ci sunt pe drumul

gase luni de pensionare,

m-am intors la gcoald. Minunea se inf[ptuise.
lnchei mdrturisirea mea
cu un indemn luat tot din
Biblie: "Lepddali de Iavoi
toatefdrddelegile prin care
agi pdcdtuit, faceyi-vd rost
de o inimd noud Ei un duh
nou! Pentru ce sdmurili?".
(Iezechiel 18/31)
Ileana Drugi - Braqov

cel bun. Ce nu este cu putinti la oameniestecu putinl6 la Dumnezeu.

Am continuat cu rugdciunea;i cu
regimul de crudit[1i qi dupb

miracol adevdrat: Rugdciunea" pentrua vi impdrtdqi cdtevadintre experienlele greleale vielii mele,pe
care le-am biruit prin cre-

Puterearugdciunii O S0

Rugdciaruadc

7 zilc
unt o veche ;i pasionat[ cititoare a
revistei "Formula
AS" ;i profit de rubica "Un

din[d, mai exact Prin rugdciune, fdcutd inse intr-un

anumit fel, pe care il qtiu de
la bunica mea.
Totul se petrece acasd,
in fafa icoanelor pe care
presupun c[ fiecare le are.
Mai intdi, mi-am procurat o
carte de rugdciuni, gapte
lumAndri de la bisericd, m[rime obiqnuit[, pugind t[m6ie gi, dacd e posibil, qi
agheasmd.Am insemnat in
calendar ziua de luni din
prima sdptdmdnd,apoi ziua
de ma4i din a doua sdptdmdnd, ziua de miercuri din
a treia ;i aqa mai departe,
pAnd la ultima zi din cele
gapte sdptdmdni alese de
mine. care este duminicd.
M-am pregitit sufleteqte, am tdiat in trei
pdr,ti egale prima lumdnare din cele
gapte, am timAiat gi
stropit cu apa sfinlitd prin camere. in
acelezTleinsemnate
se lme post negru,
nu se mdndnc[ nimic, nu se bea, se
eviti orice disculie
nepldcuti, se fac
doar fapte bune qi
fdrd, a le scoate in
evidenld.
Deci, ne a;ezIm in genunchi in fafa icoanelor, ne
legdm la cap cu o basma ca
la bisericd, aprindem unul

din acele trei capete de

lumdnare, il fixdm pe un
suport gi incepem sd ne rugim, citind din cartea de
rugdciuni, dacd nu le stim
cumva pe de rost, p6.n[ se
terminl de ars mica lumdnare. Dupd ce am terminat
rugiciunile, incepem sd-I
rug5m pe Dumnezeu, Maica Domnului qi Iisus Hristos, sd ne ierte toate gre;elile, apoi ne rug[m si ne
ajute s[ scdplm de toate
relele, si ne insdndtogim, si
realizdm ceea ce ne-am
propus sau tot ce ne frdmdnt[ ;i ne doare. in tot
acest timp, se fac cel pugin
qaptemdtinii sau de trei ori
cdte sapte - dupl posibilitdgi. La prdnz, adicd in
jurul orei 12, aprindem al
doilea segment de lumdnare gi repetim tot ce am
ficut in acea dimineafd.
Seara,dupi ce apune soarele, nu ne gribim pflnX nu
se intunecd. chiar dacd nu
mai putem de foame, aprindem ultimul segment de
lumdnare, repetdm rug5ciunile, numirea dorinfelor,
mltdniile qi ii mulgumim
lui Dumnezeu cd ne-a ascultat ruga si ne-a ajutat sd
trecem cu 6ine aceastd zi
deosebitd. Apoi putem lua
cina, fdri l[comie qi cdt
mai uqoard.

Urmeazi ziua de mar(i

din sdpt[mdna viitoare etc.
Pentru aceastd metodd
de ruglciune trebuie s[ ai
foarte mare voing[. DacI
lipse;te, mai bine sd nu se
inceap[ acest gir de rug5ciuni, care neap[rat trebuie
dus pdnd la capit.
Eu am reusit sd fac acest
lucru in cdteva rdnduri,
incd din anii fragedei tinerefi, cdnd nu terminasem
;coala, nu aveam serviciu,
nu aveamunde locui qi nicio
speranfi, ca dupd aceea si
mi se ofere un serviciu cu
qcolarizare gratuiti, si fiu
avansatl qi chiar selecfionatd la un for superior.
Apoi,avenitovreme
cdnd eram realizatd din
punct de vedere profesional, material, dar anii treceau gi eu tot singure r[m6neam, nu aveam nicio cerere in cisdtorie, nu se lega
nimic, parcd era un fdcut.

Venise probabil vremea si

md rog din nou, si asa am
rezolvat ca prin minune gi
aceasti problemd.
Dar cea mai mare minune mi s-a intdmplat cdnd,
din cauza condi(iilor de
munci, am cdzut grav bolnav[, imobllizati.la pat, iar
in ciuda tratamentelor fbcute la toate spitalele, pdn[ la
urmd nu au avut ce sd-mi
mai facd gi m-au externat.
Acas[, a;a cum am putut,
am inceput rugdciunile
sfinte. Deqi nu puteam sd
cobor din pat sau sd mi
aplec, in ultima zi de rugilciune, chiar ca o minune,
am putut face chiar mitdniile gi de atunci nu am mai
avut probleme de niciun
fel. Sunt sigur[: toate acestea s-au intAmplat numai
datoritd credinfei in Dumnezeu gi puterii Sale.
Paulina SaugetBucureqti
PuterearugdciuniiO 31

BAfiuirdde
cosnnrun
t

dtp1; veam 18 ani qi

'ride
man oure
Ifl.H
AG'.IS cap. Atdt de mari,
incdt nu-mi Puteam desprinde cregtetul de Pe Pern5. Eram in preajma bacalaureatului,
o elevdbund
;i silitoare,
printre premiantele
gcolii. Nu
mi mai puteam concentra, ceea
ce imi addncea suferinta. Le-am
spus pirinfilor cd n-am s[ md pot prezentala sesiuneapentru baicalaureat.Au r5.masintererau ingrijorali si inlzi;i,
La fel si profesorii,
Itristagi.
m-au
sfituit sd md prelcare
lzint oricum la examen.StaI
mea era insd cu mult
fea
pnai gravl decAt isi inchi-

incepusemsd am
fuuiau.
t.

rmagrnibizare,haoFr$te
caremd bAntuiaucdnd
Jtice,
sd adorm:pdsdri
Jincercam
fciudate.animale, chipuri
I

lumane deformate, figuri

geometrice trunchiate etc.,
icare veneau intr-o succeisiune rapidi, terifianti,

asemenea avalansei imaginilor unui televizor dereglat. Cu toatd stridania mea

sd adorm, cosmarurile nu
dispdreau.La insisten{acelor din jurul meu, m-am
prezentat la sesiuneade bacalaureat, dar nu m-am putut concentra, am predat
foaia albd,
nescrisd, gi
am plecat
din sal[.Am
suferit cumplit aceastd
infrAngere
nedreaptd.
Tata, alarm-a
mat,
dus la doctori.Au spus
ci suferisem
un traumatism psihic ;i cI
aveam nevoie de linigte.
Dar cosmarurile continuau.
Yizita acelor personaje bizare se repeta cu obstina[ie,
aducdndu-m[ in pragul
pierderii rafiunii. Aq fi innebunit, pur si simplu, dacd
intr-o noapte n-a; fi auzit
un glas ca un tunet, care
imi poruncea sI md rog.
Agdfatl parcd de o scdndurd de salvare. mi-am impreunat mdinile ;i, cu lacrimile giroindu-mi pe fa![,
am inceput s[ cer cu toati
fiinfa: "Doamne, Doamne,
ajutd-md!". Ca o binecu-

vdntare, somnul a venit

peste mine, qi atunci, gi de
atunci inainte, fiindcd de
vedeniile acelea n-am scdpat niciodat[, de;i intre
.
- .. +
timp s-au rdrit. Intrematd.
am dat examenul final de
absolvire a liceului gi am
intrat gi la Facultatea de
filologie, pe care am izbutit
s-o termin.
in rdstimpuri. in perioadele mele mai grele, de
supdriri, oboseli, nedormire, au mai apdrut acele
imagini vizuale haotice,
uneori extrem de intense.
Dar de fiecare datd, inainte
de-a adormi, m-am rugat
cu toatd fiinfa in sinea mea:
"Doamne, Doamne, ajutd-md!", sperdnd profund
cI o s5-mi treacd, cd voi fi
ascultat[ acolo, sus. $i mereu se intdmpla aceastdminune, sI adorm. N-am spus
nimdnui despre lucrurile
acestea, nici celor apropiafi: plrinfilor,
fratelui,
sofului, fiului meu, gdndind
cd se vor ingrijora. Nici
medicilor nu le-am prea
spus, ddndu-mi seama cI
nu pbtrund semnificafia
acestor fenomene bizare,
care treceau qi trec qiastdzi,
mereu, imediat dupl rugdciuni. Au rdmas o taind'
Numai rugdciunea reprezintil o certitudine. convin-

gerea cd ruga rostitd din

addncul fiinlei va face ca
rdul s[ treacd..Si trece! Un
miracol, o adevdratdminune,care m-a ajutat sd ajung
pdnS in cel de-al 75-lea an
al vietii, dep[gind restristile
si bolile grele (cancer),lupta intre viatd si moarte. Din
adAncurilefiinfei mele inall
intotdeaunaglas cdtre Dumnezeu: " Doamne, Doamne,
auzi-md,Doamne,iartd-md
si ajutd-mdl" qi reveneam
si revin la viatd, md minunam gi md minunez cd,am
putut birui suferinta prin
rugdciuni.
Ludmila Modval -

o persoandcredincioasd, cu
frica lui Dumnezeu, care
mergea la bisericl regtlat,
fiind respectat de ceilalgi.
Locuia impreund cu solia
lui, pe care eu am iubit-o
foarte mult si de care m-am
atasat repede, de pe cdnd
eram doar un copil. lnaintea acesteia, unchiul a
mai avut doul sofii qi,
deoarece aga a vrut DumnezetJ, el le-a ingropat pe
amdndoud. Cu toate acestea,avea o gospoddriebine
intemeiati. fiind unul dintre frunta;ii satului. Mo;icu' Dumitricd, cum ii spuneau bunicii, a luptat in cel
de-al Doilea Rizboi Mondial, din care, cu ajutorul
lui Dumnezeu, s-a intors
teaflr qi nevdtdmat. insl o
nenorocire l-a lovit brusc,
luAndu-i vederea la vdrsta
de 75 de ani. Deqi unchiul
a avut o via!5 foarte grea, el
pe czre ;i-a pdstrat credin(a in
filin ntdmplarea
x 9l o vol relata este o Dumnezeu qi, prin puterea
,tlJ&
t..rrt minune real[, petre- rugiciunii, spera intr-o micutd cu mulfi ani in urm[, nune. Aceasta s-a produs la
care mi-a fost povestitd de
cdtre bunicii mei. Aceastd
minune s-a petrecut in viala
unchiului metr, pe care din
Pdcate nu l-am cunoscut,
deoarece s-a stins in toamna in care eu am venit pe
lume. Din spusele bunicilor, am aflat c[ unchiul era

Povestca

urchiului
Dumitricd

patru ani dupd ce isi pierduse vederea. intr-o zi. la

fel de brusc precum a orbit,
vederea i-a revenit. Martore la acest miracol au fost
solia sa si o vecind chematd
de aceasta.Cele dou[ femei
priveau uimite cum unchiul
le spunea foarte clar in ce
erau imbrdcate. Unchiul a
mai tr[it cdtiva ani, stingdndu-se din viatlin toamna anului 1985. Sunt sigurl
cd.,dacd.dupd moarte exist[
ceva, unchiul se afld acum
in Rai, de unde ne vegheazd.pe togi.
Poate povestea mea nu
este atdt de impresionantl
ca celelalte, dar aceast[ intdmplare este un miracol
adevdrat, un miracol numit
rugiciune. Deqi nu le vedem sau poate ne prefacem
cd nu le vedem, in fiecare
zi se intdmpld minuni, oric6t de mici ar fi ele, iar asta
dovedeqte c[ acolo sus Cineva are grijd de noi.
Andrada Milufan Bdileqti, jud. Dolj

Omtil
cu &ura
fiind. am tre4r,qpl opil
cut printr-o mare
15"
&
incercare. Ca urmare a nalionalizdrii farmaciei pdrinlilor mei- tata a
plecat de acas[, iar mama a
ficut TBC galopant qi a
fost internati vreme de
patru ani la sanatoriul
de la Pucioasa. M-am
singur6, f[re
trezit
niciun fel de ajutor.
Prietenii ;i rudele au
uitat peste noapte de
mine. Nu aveam nimic,
era perioada cartelelor
de pdine qi combustibil,
de alimente 9i de imbr[cdminte. Nu aveam nici
pensie alimentar5, nici
dreptul la bursi scolar5,
nimic! Dar singurd nu am
fost! I-am avut cu mine pe
Dumnezeu si un suflet nevinovat, credincios qi din
cale afard de tandru: o c51elug5. intr-o zi, intorcdndu-m5 de la qcoal5, vecinii
m-au anunlat ci directorul
sanatoriului md chema urgent, dacd mai voiam s-o
vdd pe mama in viafd, cu
imbr[ciminte gi bani. Cu
putinul pe care l-am adunat
intr-o boccelu![, cu c6lelul
sub brat, am plecat. De la
gara Pucioasa spre sana-

toriu trebuia s[ trec prin

fata bisericii. Deodatd, pe
strad[ a apdrut un bdrbat
inalt, cu inf[ligare blajind ;i
o expresie indurerat[, purtdnd in mod vizibil o aurd
peste cregtet, o aurd mare,
strilucitoare, care parcd ardea. Dintr-un imbold pe

care n-am sd mi-l explic

niciodatfl, am f[cut un pas
cdtre el, pundndu-i mdnain
piept. "Vreau sd vd vorbesc,pdrinle", i-am spus.
Preot, copil gi cAine am intrat in sfdnta biseric[. M-a
ascultat,a rostit pentru mine o rug[ciune, mi-a cerut
numele mamei qi numdrul
salonului in care era internat[, apoi mi-a spus c[ se
va duce s[ se roage vreme
de o sdptlm0nd,la miezul
nopfii, aldturi de patul ei.
Ca prin minune, deqi eram
in plind epocd stalinisti, di-

rectorul spitalului i-a Permis accesul in sanatoriu.

Mie, preotul mi-a interzis
sd merg la mama vreme de
;apte zile, de sdmb[ti pdnd
luni, indemndndu-m[ s[
mi rog gi sd agtept ajutorul
lui Dumnezeu. Nu gtiu cum
au trecut zllele. Luni dimineala am plecat cu
groazd de acas[, dar
cdnd am ajuns la spital,
am gdsit-o pe mama a;teptAndu-md in poartd:
era veseld. imbr[catI cu
o rochil[ albastrd, cu
pdrul impletit in doud
cosi,te ridicate pe cap.
Nu pot descrie ce am
sim.tit. imi amintesc vag
c[ in spatele ei plutea o
mare de halate albe...
Din deal, de la sanatoriu, am finut-o intr-o
fugi pdnd la bisericd, unde
pdrintele m[ agtepta intr-o
stran[. Am vlzut din nou
cum aura aceea ii ardea
deasupracapului. M-a mdngdiat, spundndu-mi cd doar
credinfa mea o salvase pe
mama. m-aindemnat sd md
rog mai departe, dar sd nu
md gdndesc la ciluglrie, ca
la un semn de recunogtinld
pentru miracolul petrecut.
Eram prea micd qi vremurile prea tulburi. (intr-adev[r, dupd ce mama se vindecase, gdndul cdlugiriei

imi stdruia in minte. dar

nu-l mdrturisisem si-am
fost uimitl ci pdrintele l-a
ghicit.) M-a intrebat apoi
cum de aflasem c5-i preot,
fiindc5 era imbrdcat in civil
cdnd il intdlnisem pe stradd, ras in cap, abia ieqit din
puqcdriile comuniste. Nu
i-am spus cd i-am vdzut aura.I-am sdrutat mAna.i-am
acoperit-o de lacrimi qi am
plecat.
A trecut de atunci o via1d.Cu toate astea,e prima
datd cdnd povestesc intAmplarea aceasta, ingropati
addnc in sufletul meu.
Rodica Zoe Paula
Tindsescu - Potlogi,
jud. Ddmbovila

Hoirulcpreolefi
fFlt?l n jurul nostru, in
tlt
^ff I fiecare loc. in fieItr.lat

care clipd,

au loc

miracole cdrora nu le ddm

atentia cuvenitfl, deoarece
ne-am obignuit cu ele gi nu
ne dim seamacd ele vin de
la Dumnezeu. $i, mai ales,
uit[m sd mullumim pentru
ele.
qi
Eram tdn[r-cisltorit
aveam doi copii. Profesia
mea - plind de rdspundere
gi cu un program foarte inc[rcat - nu imi permitea sd

md ocup prea mult de familie. Din cauza asta. n-am

observat cd solia mea este
bolnavd ;i nici ea nu mi-a
spus niciodat[, probabil
pentru a m[ proteja. La
scurtd vreme, starea ei s-a
agravat ;i a trebuit s-o intemez in spital. Dupi qase
luni, so[ia mea a murit. in
dimineafa decesului, m-a
rugat cu lacrimi in ochi sd
rImAn l6ng[ ea, dar din
canza aceluiagi blestemat
de serviciu, n-am putut.
I-am promis, in schimb, cd
mI intorc repede. Cdnd
m-am ?ntors. trecuse in lumea de dincolo.
Ce-a urmat a fost un
co$mar: pe l6ngd chinul
viefii de blrbat rdmas singur cu doi copii, md simteam vinovat gi pentru faptul cd nu ii respectasem
soliei mele dorinfa de a fi
ldngd ea in clipa cea grea.
Mecanismul vief ii familiale
se oprise, dar se oprise gi
mecanismul gdndirii mele.
Nu gdseamniciun
fel de solu{ie pentru situagiain care
eram: suferinga
pierderii celei mai
apropiate fiinge
din via{a mea,
stresul, grijile cotidiene legate de
cei doi copii au

avut un efect devastator asupra sdnlt[1ii mele. M-am

prdbuqit psihic. Nu aveam
linigte, eram agitat, nu imi
gdseam locul. Tratamentul
medicamentos era de lungd
duratd, iar in spital nu md
puteam interna, nu md puteam despdrfi de copii. Dar
tot acest calvar a luat sfdrgit
intr-o singurd clip[, datoritd unei minuni ce s-a intdmplat intr-o zi de duminic[. in rugdciunile mele
cdtre bunul Dumnezeu,
cdnd L-am intrebat, pentru
a mia oar5, cu ce-am pdcdtuit de m-a pedepsit aqa
de crunt, mi-a apdrut brusc
in minte un fir de luminl
strdlucitoare. micl cdt un
bob de nisip: mi-am amintit
de un ritual bisericesc practicat mult prin pdrgile noaste - dezbrdcarea preotului
de hainele bisericegti, la
terminarea Sfintei Liturghii, deasupra celor suferinzi gi in necaz. Din clipa
respectivd, in mintea mea,

r toati fiin1a mea, se ndsuse ;i creqtea neincetat

peranla vindec[rii. Sinura cale de urmat era ca:a ce ducea la bisericd.
lele dou[ zile dinaintea
rimei duminici deveniserd
ni. Nu mai aveam r[bdare.
I venit ;i ziua cea mare.
[m mers la bisericd, iar
lupd Sfdnta Liturghie, P5intele, care imi qtia neazul, s-a dezbrdcatde hairele preolegti, cu care m-a
coperit, citindu-mi gi o ru;Sciunede ajutor qi de vinlecare. Cdt timP a trecut
tdnd in genunchi in fala
;qii din stdnga altarului nu
tiu nici azi. Stiu doar cd
rtunci cdnd preotul a spus:
'Ridic6-te!", m-am ridicat
i eram un om s[nitos. Trenurul din mine dispiruse,
mi recdp[tasem voinla de
r trii. Eram fericit cd imi
lot creste copiii, cd le de'enisem un sprijin, qi nu o
nvard.
ii mullumesc bunului
)umnezeu cd mi-a ascultat
uglciunile, cd m-a ajutat
d trec peste marea n[pasti
,e se abdtuse asupra mea.
)u rugdciuni ;i cu credinld
nare, sd fim convinqi cl
)umnezeu ne ajutd.
Constantin Bratu Gala{i
lerea rugdciunii O 36

parohia mea. Acolo am g5sit un cllugir tdndr, care

m-a luat la rost inainte de a
firm de la inceput md spovedi; dac[ am postit
cd nu sunt o tot postul, dac[ am f[cut
femeie evlavioa- avorturi etc. in concluzie,
sd; merg rar la biserici, nu mi-a spus cd-s foarte P[c[aduc slavd lui Dumnezeu toasl gi nu md poate sPode qapte ori pe zi, nici de vedi gi impdrt5gi. Pur ;i
trei, qi cdteodatl il uit de simplu, striga la mine cd nu
tot. Necredinla mea o Pun va lua el plcatele mele
pe seama comunismului in asupra sa. Cdnd s[ ies Pe
care m-am niscut qi-am uga bisericTi, l-am atzit:
crescut. Dar asta,doar a;a, "Stai, mai este o scdpaca sd arunc vina pe "cine- re!". S-a dus repede la biva", nici pe departe nu Poa- blioteca cu vdnzare de ldnte fi o scuz[. Piringii mei, g[ uqa bisericii, a scos o
{[rani cu fricd de Dumne- c[4ulie cu Paraclisul Maizeu, se rugau qi noaPtea, cii Domnului (rugdciune de
sub cerul plin de stele, ca care eu nu auzisem nicios[-i aud[ mai uqor Cel de dat[) gi a spus: "Nu te pot
Sus. Dar eu sunt o plcdtoa- tmpdrtd;i acum, dar dacd
sI gi, pentru cd in decursul cite;ti <<ParaclisulMaicii
vie(ii flcusem atdtea Pd- Domnului>> tn fiecare zi,
cate, doream in tainl sd nu poli sd vii dupd Pa;te, tn
fie nimic dincolo. Nici iad, luna mai, sd te impdrtdnici rai... nimic! $i totugi, Eesc". Am cumplrat acea
viafa te pune la mari incer- cdr,tulie, dar in gdndul meu
c[ri, cdnd ajutorul omenesc ziceatm: "Cdlugdr nebun ce
nu-!i mai folosegte. Nimeni e;ti, a;teaptd tu rnult ;i
pdnd ce voi citi aceas;i nimic de aici, de Pe bine
rugdciune
interminatd
pdmdnt, nu te mai Poate
scdpa. Ajungi la un necaz bild" . $tiam de undeva cd
^
asa de mare, lncar il. cauti preofii gi cilugflrii trebuie
cu disperare Pe Dumnezeu. s[ transmit[ cu bldndele
Odatd. in Vinerea Mare, credinfa, ca pdcitosul s[ nu
m-am dus si md sPovedesc se insplimante prea tare.
qi sd md imPdrtdqesc la o Asa c[ eram foarte pornit[
biseric[ mai dePirtatd de impotriva cilug[rului qi,

cdlugdrului

cum am aJuns acasa, am

aruncat Paraclisul cdt colo!
Am rimas neimpdrt{iti in
acel an. $i vine pe capul
meu un necaz atdt de mare,
incdt aproape am innebunit. Vdzdnd c[ nu-i nicio
scdpare qi niciun ajutor de
niciieri, am inceput sd md
rog gi sd-L intreb pe Dumnezev: "Ce sdfac, Doamne? Ce pot sd fac?". $i,
deodat6. am avut chef sd
scot o carte din bibliotecd,
si citesc qi si m[ linigtesc.
CAndincerc s-o scot, cI era
cam groasd,cade o alti cdrticicd pe jos. Cdnd s-o ridic,
vdd cd-i "Paraclisul Maicii
Domnului", de care uitasem
gi pe care-l abandonasem
acolo. $i atunci, mi s-a
luminat mintea gi am ;tiut
ce trebuie si fac. L-am citit
cu mare atenlie, l-am infeles ;i l-am invdlat pe de
rost. $i aga am scdpat de
necaz, de parc[ nici nu fusese.Am fugit sd-l caut pe
cllugdrul acela, s[-i mulfumesc, dar nu l-am mai 96sit. il transferaser[ la o altl
mdn[stire qi nu au vrut
si-mi spun[ unde. Mi-a pdrut tare rlu. ii doresc tot
binele din lum6a de aici qi

"Minuniface
numrn
Dumnczgu"
dtF!|r
Yr,tI{Y

sl.xll
IttFlt

srJ5 *t

cumzeceanl,ma-

ma mea lQl plerdea locul de mUn-

ci de la Uzina "Aerostar"
din Bacdu. Cel pulin financiar, stareafamiliei mele nu
se ar[ta deloc imbucurltoare, salariul tatdlui neput0nd
asigura nevoile unei familii
de cinci persoane. Mai
mult, pentru mama, profund afectati, noua situa,tie
devenise o dram[ psihologicd. Din fericire, deruta
qi depresia create de brusca
intorsitur[ a viefii ei nu au
durat mult. Dorinfa de a
munci. de a fi utild familiei
qi de a contribui la bunistarea ei a indemnat-o sd-qi
intocmeascd o asocialie familial[. avdnd obiectiv comercial. Toate activitdfile
din aceasti asociafie erau
indeplinite de ddnsa: aprovizionarea cu marfd, vdnzarea ei. contabilitatea etc.
Profitul afacerii, impreuni
cu salariul tatdlui, asigurau
in mod decent nevoile familiei, iar mama era fericit[
ci putea munci. Fericirea ei
de dincolo.
qi a intregii familii nu a
Laurentia
' Ttrrculet durat insi mult, cdci peste
Iaqi trei ani de la debutul afa-

cerii, in drum spre Bucure;ti, mama a avut un accident de magin[, in care gi-a
v6zut pentru cdteva clipe
moartea. in timp ce ceilalli
pasageri aflali cu ea nu au
pdtit nimic, mama a rdmas
fird rinichiul drept si cu
mdna dreaptd mdceldritd:
fracturl deschis6 de humerus gi seclionare de nerv radial. Cu acest accident a inceput pentru familia noastr[ o epocl neagr6, de durere ;i suferinfe...
Trdirea in Hristos a fost
dintotdeauna ceva important in viafa familiei mele,
aveam gi o pravild a noastril..., insl dupi accident,
rugdciunile, atdt cele particulare. cAt mai ales cele ale
Bisericii (Sf. Maslu in mod
deosebit), s-au inmulfit;
candela era aprinsd necontenit la icoana Maicii Domnului. Lumina pe care o agteptam intdrzia sd apari.
Chiar mai mult, intunericul
parcd se addncea: duPd Perioade lungi de spitalizdri,
toate in Bucureqti, addugdnd la acesteagi sume importante de bani (celetorii,
medica{ie gi tratament), evolufia traumatismelor suferite in urma accidentului
nu ardta nimic pozitiv, incdt, un transplant de os era
iminent, degi pentru marna'
PuterearugdciuniiO 37

teama de noi intervenlii

chirurgicale se cronicizase'
in plus, incolgise in familia
mea un m5r al discordiei
cineva anume dorea sd ne
dezbine -, aqa ci P[rinlii
mei, afectiv, se dePdrtauunul de celdlalt. Eu md strdduiam temeinic cu olimPiadele ;i concursurile nalionale. insd aveam numai
eqecuri. Credeam. uneori,
c[ ne fflcuse farmece cineva!
Totugi, existau mici satisfacgii, tr[iam mult mai
intens intru Hristos, ne simleam mai tari in
voin!5, mai Pumai
ternici,
plini de speran- semn c[
1d
Dumnezeu era
cu noi.
V[d azi in
acea epocl de
cumplite incercdri o inigiere.
Cu toate aceste
necazuri, Hristos ne infelep!ise, ne invdgase sd-I trdim
minunile, ne preg[tise pentru clipa cea mare. Cum puteam pricepe lucrarea Sa in
noi, f[rd aceasti preg[tire
care- iat1

ne-a adns rnai

spre noi pe o scari - ru96- am cdgtigat o bursi de stu- |

diu in Franfa. Ndddjduiesc, I
ciunea si postul.
Cdnd am infeles cd El de asemenea,cd experienta I
trebuie s[ fie cel mai im- anilor ce au trecut se lra cu- |
portant lucru din viala noas- noaste in viitoarea mea catri ;i am fost suficient de rier5 de medic.
Totuqi, cea mai mare
pregdtifi, atunci S-a revdrsat 9i Lumina, gi imPreund minune a lui Dumnezeu Pecu Ea, darurile lui Dumne- trecutfl cu noi e cI ne-a inv[1at s5-I triim minunile,
zeu: dupd trei ani, jum[t[al iar viafa e una dintre ele,'
lile de humerus drePt
mamei s-au sudat ca Peste cred ci cea mai mare. Minoapte, mdna dreaPt[ a ei nunat ar fi dac[ tofi am gti
ltcreazd qi gine din scurt si ne bucurdm de ea...
Adrian Pfintea toatd gospoddria, a lucrat
Bac[u
chiar qi la cAmp.Pensionar[ fiind. mama e fericitd cd
*
poate muncr.
Tata, eu (20
ani) gi surorile mele (17
t
gi 9 ani) avem nevoie
de ea. Nein- nrFr
ersonalul medical
dinobisnuieStesd sPu'
tElt
lelegerile
pirinli
tre
irlffi
n[ cd cine face
sunt ale tre- herpes nu face cancer, adil
cutului. Eu cd rdul iese prin Piele, nt
am reugit sd macin[ pe din5untru...
oblin la OMie. multe rele mi-at
limpiadaNa- iegit prin piele. Ca sd n-c
de lungesc, s[ amintesc doa
lional5
Chimie pre- de-o alergie general[ (toatt
miul al Il-lea ;i s[ m[ cla- testele pozitive), care m-l
sific al doileain lotul olim- incercat intre 1983 9i 198i
pic l5rgit, avdnd astfel tre- gi n-a cedat decAt Prin.cere liberd la UMF "Carol transfer. Adic[, atunci cdd

t'Mi-atn zs sd

irrcerc;i tcrapin
prin rugdciunc..!)
LI

I)avila"

din Rncuresti-

Fa-

-i

AI

om

cnhimhqf

lncrrl

di

aproape de Ddnsul? Urca- cultatea de Medicind Gene- munc6, ambianfa, ritmul

SemSpreElgiElcobordserali.PentruanulalII-1easoficitareanervoas[.
Puterea rugdciunii o 3 8

Cu psoriazisul a fost invers.A aP5rutc6nd am iesit la Pensie, viata ludndu-mi o noul intorsituri:
renun{areavoluntard la civtlizatia urban[ si mutarea
inr-un sat (ce-i drept, foarte aproape de oraq, dar cu
gospoddrii si mentalit5li rurale- ceea ce nu mi deranjeazd),convietuirea 24 de
ore din 24 at soful meu,
pensionatin acela;i an gi,
mai ales, decesul ambilor
pdrinfi,in decursde l8 luni,
toate m-au marcat profund.
MAinile si picioarele imi
crdpaupdnd la sdnge,coatele gi genunchii mi se scorojeau si md mdncau insuportabil. Nu spun cdti doctori, cdte doctorii, alifii, regimuri alimentare am incercat, fdr[ niciun reztltat.
Atunci mi-au cdzut ochii pe
un articol din revista dvs.
despre puterea rugdciunii.
Eram o creQtind"normald",
a generafieimele, care n-a
ficut religie in qcoald, n-a
linut post, mergea la bisericd doar la inviere,la nunfi
,si inmormdntdri gi in vacanfe,pe la mdnlstiri.
Mi-am zis si incerc gi
aceasti "terapie" - prin rugdciune. Rughndu-mi dirnineata seara,inainte de
;i
a adormi, aproape ci n-am
observat cdnd cicatricele

s-au inchis, cojile s-aucurdtat,

odatd cu sufletul meu incdrcat
cu prea multl
zgurd. DacI nu
pare miraculos
ca o boald psihosomatici si
se vindece influentAnd psihicul, subconstientul, ei bine,
am trdit o alt[
experient5.,n5ucitoare pentru
mine.
in aprilie 2000, s-a anuntat la radio un concurs
initiat de Organizatia MondialS a Sdn5tdlii, destinat
celor care vor si renunte la
fumat. Dura toatd luna mai
si in final se acordau prin
tragere la sorti 1000 de
dolari SUA. Fumam de 32
de ani, activ,8-10 figdri pe
zi, pasiv, la serviciu, de cdteva ori pe atdt... Dupd iegirea la pensie, m-au lovit
trei pneumonii si-o bronqit[, dar nu acesta a fost
motivul sd mi inscriu la
concurs, nici cel, deloc neglijabil, al costului tot mai
ridicat al figdrilor. Obsesia
mea in ultimii ani era sd
ajung in fara Sfdnti. Urmdream la agen[iile turistice si la bisericfl traseele pe-

lerinajelor qi costul excursiilor in Israel. Pdndin '90,

n-aveam voie si cdlStorim
dincolo de Cortina de Fier.
dup[, n-am mai avut cu
ce...
in fuga mare, m-am dus
la biserici, la spovedanie,
qi i-am mirturisit preotului
intenlia de a mI llsa de fumat, pentru o lund. "Sd vd
ajute Dumnezeu sd vd ldsa{i de tot!", mi-a rdspuns
acesta gi urarea pdrintelui
s-a adeverit miraculos. in
toatd acea lund "de sacrificiu", md rugam: "Doamne, nu joc la Loto, Bingo
sau Pronosport, nu trimit
capace de cafea sau margarind la ofertele firmelor,
am nevoie de banii dgtia sd
ajung ;i eu tn lara SfAnfi;
n-am altd sursd decAt Pe
PuterearugdciuniiO 39

Tine, Doamne, ajutd-md!" .

in 31 mai, urma s[ aibd loc
tragereala so4i. A doua zi,
la ora la care astePtamtelefonul fiicei mele. s5-mi comunice rczultatttl - surPrizd: md sun[ de la Hotelul
"Hilton" din Bucure;ti o
prieteni din coPil[rie, Plecatd de 30 de ani in Israel,
perioadl in care n-am PIstrat cu ea niciun fel de leg[tur[. Ne-am intdlnit la
hotel si m-a invitat laea,la
Haifa, unde m-a Primit
extraordinar gi mi-a oferit o
vacantd incredibild.
Am strlb[tut Jara Sfdntd, de la granila de nord, cu
Libanul, la apa Iordanului.
Dar ceeace nu se poate uita
e emotia coplegitoare pe
care o simli in locurile in
care a trdit, S-a botezat, a
fdcut minuni, a fost crucificat M6ntuitorul lumii.
Iisus Hristos. in grota Sfdntului Mormdnt gi la Mormdntul Maicii Domnului
din Ierusalim. am izbucnit
intr-un pldns de nestdpdnit.
La Zidul Pldngerii, mi-am
pus doud dorinfe: una pentru mine, una pentru lara
mea. Cea personalde pe cale si se implineascd. Cealalt[, mai astept[m, dar nu
ne pierdem credinfa, speranla si dragostea.
Lica Popescu - Ploie;ti

"Medicul a
rdmns ffifrrcAnd
l_A VdZltt tn Vimtfft

mea gi si pun la picioarele

Lui toat[ suferinfa mea.
A venit ziua operafiei.

Amstatpeholtreiorepdnd

t ^ ^ ^ s-a terminat.Apoi doctorul

ra in anul 1990.
chirurs m-a chemat sd-mi
Sotului meu i se

il;J;;,;:
mord malignd la colon, cu

rost
;;;;
metastaze.A

de urgen!5 si propus pentru

opera{ie. Medicul chirurg
nu a putut spune ilmlc
inainte de intervenlie. Eram
disperat[. Solul meu avea
35deani.Aveamdoicopii,
unul de 11 ani gi celilalt de
9 ani. Nu ;tiam ce sd fac. O
colegl de serviciu m-a inv[qat sI merg la bisericd gi
si pl5tesc o Liturghie cu
trei preoti. Am ascultat-o si
ammerslabiseric[,impreund cu copiii. Toli trei
ne-am rugat pentru s[n[tatea solului qi respectiv a tatllui lor. La sfArgitul slujbei, am rdmas in biseric[
singurd qi am adresat lui
Dumnezeu urmitoarea rugdminte: "Doamne, dacd
eu mai am de trdit mdcar
l0 ani,k rog sd-i dai;i solului meu jumdtate din ei,
ca sd putem cre$te trnpreund ace;ti doi copii! Ce
bine ar fi dacd i-am putea
vedea majori!".Am simfit
cI trebuie si mi rog lui
Dumnezeu cu toatl fiinta

sPundsr nu-mirac mari

iluzii. Nu stia dac[ solul
^..,

ilHJ:"'blillilll,lji,iji
in cel mai fericit caz, chiar
daci sclpa de cele trei zile
critice de dup[ operafie, nu
garanta c[ soful meu mai
ffiieste qaseluni. Am mers
acasd,am trimis copiii la
joaci gi am vdrsat cele mai
amare lacfimi din via[a
mea. M[ qi vedeam singurd, la 33 de ani, cu doi
copii incd mici gi fdrd
niciun sprijin.
Au trecut zilele in care
solul meu a stat la reanimare. Situafia era oarecum
stabil[. Medicul a plecat
definitiv in Germania. Solul meu a fost externat gi eu
tr[iam cu coqmarul cd in
septembrie se va intdmpla
inevitabilul. Dar a trecu
luna septembrie, a veni
Crdciunul, apoi Paqtele
anul urmitor. So[ul
ar[ta bine. La un an de
opera,tie,medicul ce-l
rase a venit in Romd
s[-gi inmormdnteze tat6l
So.tulmeu a mers la cimiti
s5-l vadd pe doctor. A fi

s surpriz[ foarte mare.

Medicul a rdmas mut cdnd
!-a vdntt in viafd ! Au trecut
de atunci zece ani! Soful
meu trdieste.A mai avut
mici probleme de sinltate,
dar important e cd trliegte.
Copiii sunt acum majori.
Eu sunt un om fericit qi
mulgumesc din toatd inima
lui Dumnezeu cd, atunci
cdnd am avut cea mai mare
nevoie de El m-a auzit.
in incheiere, vreau s[-i
sfdtuiesc pe to{i cei care au
probleme de orice fel: Nu
dispera{i! Ruga{i-vd! Cu
cdt rug[ciunea voastrd e
mai fierbinte, cu atdt Dumnezeu vd va auzi qi vi va
ajuta mai mult. A te ruga
este un har. Profitati de
acest har. Dumnezeu nu
rdmdne niciodatd dator!
V. Rotaru - Brasov
*

Rugdde mnmd

ffi

ra in vara anului
1941.Familia mea,
venitd din Ardeal,
era in refugiu intr-un oras
la Dunire. Era o familie cu
cinci copii, iare incerca cu
greu sd rdzbatd,prin hdgigul
greut5lilor de zi cu zi. imi
amintesc o dupd-ami azd,de
august.c6nd impreund cu
soramea,Elena, md jucam

in curtea casei unde locuiam. Deodatd,in lumina

caldd a soarelui de august,
am inceput s[ simt strdfulgerdri t[ioase in cregtetul
capului. O fierbinleald neobisnuitd incepea sd md
inunde. Lumina devenea tot mai
tulbure in jurul meu si o
stare de neputinld mi
coplesea.
Mi;clrile
imi
deveneau tot mai
stdngace.
Am strdb[tut curtea si am intrat in
cas6, asezdndu-md cu un
ultim efort pe pat. in noaptea care a urmat, febra a
crescut tot mai mult. O stare de rdu pusese st5pdnire
pe trupul meu. Mama, la
inceput nelinistit[, devenea
tot mai speriati. imi punea
comprese. Le schimba tot
mai des. Vedeam cum chipul ei se transfigurase.
Spaima o inunda. in urmd
cu un an, o pierduse pe sora
mea mai mic5. Cornelia.
A doua zi, m-an dus la
spital. Apoi sirul evenimentelor s-a derulat ciudat.
Mintea mea era ca o Pelicu-

l5 de film deterioratl. Deliram gi, cu toate astea, in

scurtele clipe de luciditate,
imi apdrea imaginea mamei. Uneori, se suprapuneau imagini ale fra{ilor,
ale celor in
halate albe,
medici ;i infirmiere, ;i
totul intr-un
carusel ce se
invdrtea la
nesfdrsit.
BlocatS in
suferintd, in
ciuruiala acelor de seringi, in fata
privirilor neputincioase,
perdeaua incon;tientei mi
se ridica de pe ochi tot mai
rar. Naufragiul meu plrea
fdrd intoarcere. A urmat o
zi despre care mi s-a povestit mai ttrzin.in trupul meu
de copil de 6 ani, scurtcircuitul produs de meningita
gravi pe care o aveam nu
mai ldsase decdt un licir
palid de viald' $i atunci,
doctorii au hotdrAt c[ nu
mai este nimic de f5cut.
Suna ca o sentinf5 final[.
M-au adus din nou acasd,
de data asta pentru a muri.
$i totu;i, in memoria
mea ap[rea iard;i mama,
care ficea eforturi dispera-

te pentru a md salva, neaccept6nd sentintamedicilor.

O vedeam ingenuncheati,
cu ochii pldnsi, schimbAndu-mi iar comPresele.Privirea ei disPeratdse indrePta spre icoana de deasuPra
patului, ca spre o stAncd
salvatoare.Auzeam cuvlntele ei fierbinfi, imPloratoare, citre Puterea Celui
Prea inalt. Cerea cu disPerare leacul induririi Pentru
sufletul meu ce pdlPdiaPrecum flacdra lumdnirii. $i atunci
s-a ridicat - dar
eu nu stiam -, ca
apoi si revind cu
fralii gi surorile
mele, pentru a ingenunchea din nou l6ngl
patul meu. Se rugau impreund. Ancora speranlei mama gi-o pusesein glasurile
nevinovateale fraEilormei.
Erau fiinfe cu inima curat[,
pe care Dumnezeu le va asculta. Pentru mine, ei deveniserd niEte ingeri ce repetau dupi mama: "Doamne,
Doamne, Ceresc Tatd, noi
pe Tine Te rugdm/, Apdrd-ne surioara/ Si adu-o
printre noi". Apoi, mama
murmura singur[ cuvinte
cdtre icoand: " Dumnezeule, nu te depdrta de noi!
Pleacd-ti urechea spre noi,
tn Tine ne tncredem, tn Tine

ne sprijinim, cdci Tu esti

mare ;i faci minuni" . A trecut o noapte si incd o noapte. Dar cine mai gtia cdte au
trecut? Fra{ii adormiserX,
dar mama, cu cearcdne
adAnci, dobor6tl de oboseal[ si durere, continua cu
lacrimi amare sI se roage
pentru mine. Si rispunsul a
venit. intr-o sear5, febra a
inceput sd-mi scad[, mintea
mi se limpezea gi incepeam
si privesc curioasd in jur.
Mama pregdtea
cina. Prin u;a intredeschisd a cavedeam
merei
cum aseazdfarfuriile pe masa din
bucdtdrie. incSperea pdrea luminati puternic, pentru mine, care
md-ntorceamdin intunericul bolii. ii vedeam cum se
aqeazd,lamas[ qi mindncd.
Erau cu totii: frafii, surorile. mama ;i tata.Apoi s-au
culcat si a pogordt liniqtea.
M-am trezit si am simlit ci
mi-e foame. De mult nu
mai sim(isem a$aceva. Am
f[cut eforturi disperate sd
md ridic din pat. Cu greu
am reuqit, findndu-md de
pere{i qi mobile. Eram o
umbr[. Am ajuns la masa
din bucdt[rie. dar pe masd
nu erau decdt ni;te mlmdlig[ qi intr-un vas mai mic

nigte usturoi. Si totu;i, ce

bune erau!
Deodat[, mama s-a trezit, neqtiind cine umbla in
miezde noapte prin bucdt[rie. Fird sd bage de seamd
ci patul meu era gol, l-a
chemat pe tata sd vadi ce
se petrece. Au rdmas incremenili. O jalnicd umbrd de
copil blond, imbricat in
c[magd de noapte, mdnca
hulpav cdtei de usturoi ;i
firimituri de mdmiligd.
Tata;i-a revenit mai repede
din surprizd gi m-a intrebat:
"Mai trdie;ti, Maria? N-ai
murit, Maria? ". I-am rdspuns: "Nu, tatd! ".
A doua zi, totul incepea
sd reintre in normal. Vecine
curioase veneau ;i-,si d[deau cu pdrerea despre faptul cl mai eram in viaf6. E
adevdrat, mi-am pierdut de
atunci simtul mirosului ;i
am qi alte mici neajunsuri.
Dar ce importanli au toate
astea,cAnd e;ti viu, dupd ce
fuseseqi tdrAt pe treptele
morlii?
Dumnezeu, in marea lui
mdrinimie, a ascultat glasurile celor ce md iubeau, glasul mamei gi al fralilor mei.
Nu incape nicio indoiald:
rugdciunea rostiti din suflet poate invinge boala qi
poate face miracole.
Maria Bursuc Cluj-Napoca

isericula
t

dinsufutulmcu
a vdrsta de 47 de
ani, in urma unui
greu accident, am
rdmas cu coloana vertebrald distrus[ si cu o protezd.totald,de sold. Am trecut prin niste operafii cumplite, care m-au dus pdnd la
moarte clinicd. Groaznic de
greu, pentru o femeie condamnat[ sd umble de atunci
inainte numai cu baston,
condamnatd pentru toatd
via(a la infirmitate. Dar
credinta pe care o purtam
tot timpul in bisericufa din
sufletul meu m-a ajutat.
Am inceput s-o exteriorizez, mergdnd la biseric[
gi sperdnd cd Dumnezeu
mi va ierta gi voi putea
merge din nou fdr[ baston.
intr-o duminicd, dupd
zece ani de chin, m-am dus,
ca de obicei, la slujbd. in
momentul cAnd
pdrintele a iesit
cu Sfintele Daruri din altar, eu,
neputdnd ingenunchea, m-am
aplecat si m-a
atins cu Sfintele
Daruri pe creqtet. in clipa aceea,cu mine
s-aintAmplato minune! Am
simfit cum un val imens de
i1[)*
,irQ
s$
(IF

Jl\it

cildur[ se vrea eliberat din

corpul meu, obligdndu-md
sd deschid larg gura, pentru
a expulza acel aer care m[
ardea ca o flacdr[. Si
, asta
nu e tot! Auzeam parcd o
voce spunAndu-mi goptit:
"I-asd bastonul! Nu mai ai
nevoie de el" .Acel indemn
soptit s-a repetat de trei ori,
determinindu-mi s[ ridic
bastonul de pe podeaua bisericii qi s5-mi dau seama
cd pot s[ stau in picioare qi
fdri el. Nu-mi venea sd
cred! Apoi am prins curaj qi
am inceput sd pdsesc singurd, fdri sprijin, gi aqa am
ajuns pdnd acas[, fdr[ sI
pun micar o dat[ bastonul
in pdmdnt. $i aga merg ;i
acum, dupd cinci ani de la
acea intdmplare miraculoasd.
in final, reafirm qi eu
adevdrul, c[ toate rugdmintile adresate lui Dumnezeu
sunt. mai tdrziu sau mai repede, implinite, dar
qi indemnul
deaneapropia de
Biseric5, de
a participa
cu respect
gi evlavie,
la tot ritualul bisericesc.
OlimPia Dinci Craiova

Minuncade la

Cozia
orii unei dimineti
obignuitede vard.
Nimic nu prevestea nenoroclrea care avea
s5 se abatd asupra mea.
Iunie 1998. Primul exercitiu: deschiderea ochilor.
Un gest reflex qi simplu imi
crea acum probleme. Pleoapele grele ca de plumb
nu-mi ascultau comanda.
Incredibil! Seara mI agezasem in pat, dup[ o zi
obisnuit[ de lucru, cu bucuria copildreasc[ a zTlei ce
urma sd vind: duminic[,
zita de odihnd. Niciun
semn de boald. Dupd mari
eforturi, am reuqit sd intrev[d lumina zllei.Dar eaimi
provoca acum o puternici
senzatie de grea\d..Am incercat s5-mi ridic capul, in
speranla ci o pozigie verticald mi-ar putea diminua
rdul care md cuprinsese. in
zadart Gatul imi ?nfepenise,
iar capul mi durea ingrozitor,la cea mai mic[ migcare. Nu exista niciun semn
de rdceald, temperatura
corpului pdrea norm ald, dar
uscdciuneape care o simleam in interior m-a determinat sd imi verific temperatura. Din nou stupoare:
4Ode grade!Aurmat o sip-

:dmdn5de dureri chinuitoa:e, de investigalii medicale.

Flrana mea devenise aPa,
lar din pdcate corPul meu
r respingeagi Pe ea. O Pt:ernicd deshidratare i-a
;onvins pe medici s5-mi
ldministreze Perfuzii, singurul tratament, de altfel,
pentru c5 diagnosticul stabilit era: virozd. Durerile
lngrozitoare de cap imi d[fieau senza{ia cd viala mea
Descurge incet. dar sigur.
flin trupul care nu mai aspulta nicio comand5. Dis6eratd,.familia a luat hotdI

idreade a plecadin micul

jupreuorisel in regedinga
pefului,Tdrgu-Mure;, orag
pe dispunea de aparaturd
fnult mai performantdpenlru investigalii. Dupi priinele controale, diagnosicul prezumtiv era: menlnit[. Au urmat internarea.
vestigaliile dureroase in
loand qi, din nou, mirare:
era meningitd! Din nou
vestigafii complexe...
au pus in evidentd o puic5 infecfie, dar nimic
justifica durerile ingroitoare, care nu cedau cu
iciun calmant. Natura surea qi ea: apele involbuale Mureqului gi TArnai inundaseri judeful. Furnd in sdnul naturii, dar qi
n trupul meu. Neputin-

cioqi, medicii au hotlrdt ca

o ultimd investigatie expunerea la tomograf, binuind
existenla unei tumori craniene. Eram acum piatra
care se prdbuqeqtedin vdrful muntelui in abis. Spre
bucuria mea insd. nici aceasti prezumfie nu s-a
adeverit. Doud sipt[mdni
de spitalizare nu schimbaseri prea mult starea sdn[tdfii mele. Dupd doze masive de antibiotice, se reugise
doar sclderea temperaturii.
Trupul imi era inert, capul
infepenit, iar durerile, ingrozitoare . Pe rdspunderea
mea qi spre nemullumirea
medicului, am pdr[sit spitalul. Luasem aceasti hot[rAre deoarece eram sigurd
ci acesta era sfdrgitul. Doream si mor ldngd ai mei.
Paradoxal, poate, fa(d de
al,tibolnavi ale cdror rugi se
indreapti spre Dumnezeu
pentru vindecare, eu mi rugam pentru moarte. Eram
constienti ci fiul meu avea
inc[ nevoie de ajutorul meu,
ii sim{eam cdldura mdinilor
care md mdngAiau,privirea
albastr5, curatd, care imi
cerqeainsdndtogirea,dar trupul meu refiszalupta. $iroaie de lacrimi mi se prelingeau pe obraz, iar sufletul
inil1a spre Dumnezeu o singurd rugi: " Ajutd-|, Doam-

ne, ;i fii aldturi de el la

greu, atunci cdnd eu nu voi
mai fi! Apdrd-|, Doamne,
de rele, ajutd-I sd treacd
prin aceastd tncercare,
pdstrdndu-i vie credinla,
a{a cum am tncercat eu sd
i-o sddesc tn suflet!". Md
rugam gi Fecioarei Maria,
care gtia mai mult decdt
oricine ce inseamnd dragostea unei mame, sd il
aibd in paza ei. $tiam ce
cutremur voi provoca in sufletele pdrintilor mei prin
plecarea mea, cdci pdni
acum nu m[ desp54isem
niciodatd de ei, dar nici
acest gdnd nu imi dldea
tlria de a md ruga pentru
sdndtateamea. Fusesem o
lupt[toare, dar durerile imi
tdiaserd aripile: rdmlsese
doar un zbor frAnt...
Dupd inci o lund de
chin, soful meu a luat hot[rdrea de a merge la o mdnlstire. Am ales Mdndstirea
"Cozia". Am intdlnit acolo
o mare de oameni: simpli
turigti, oameni cople;i1i de
necanti, iar allii ca ;i mine, de boal5. $i peste to!i,
un soare cald indulcea linigtea curfii mdnistire;ti.
La ruglmintea mamei, un
tAndr preot cilug[r ne-a citit o rugiciune de dezlegare, in timp ce eu stiteam ingenuncheatd sub patrafirul

lui. Pentru orice om obisnuit, acea pozilie poate p[rea un lucru firesc. Pentru
mine ins[, a fost o minune.
Trecuse mult timp de cAnd
pozi\ia normali devenise
un vis. O usoard aplecarea
capului imi provoca vom5,
durere. Md
rugam lui
Dumnezeu
sd pot ingenuncheaaga
cum fbceau
cei dinaintea mea si
sd rezist. Atunci a inceput minunea: trupul
mi-era usor, creierul imi
coordona perfect misclrile,
durerile au dispdrut , iar lacrimile imi inundau obrajii.
incercam si m[ abtin, pentru cd plAnsulmeu devenise
sonor gi se auzea in biseric[, dar nu reuseam. Era
ceva nefiresc in el. De-abia
cdnd preotul a rostit ultimele cuvinte. lacrimile au
incetat s[ curgd. ln tot acest
timp, L-am implorat pe
Dumnezeu s[-mi curme
chinul, in sufletul ;i mintea
mea, aceastaera sinonim
cu moartea. O alt[ minune
a constituit-o respiralia addncd qi rari pe care am
auzit-o tot timpul in spatele

preotului. Nu se afla ni- imi inunda camera qi trumeni in spatele sdu, dar pul, fird urmd de durere.
acea respiratie o aluzeam Nu pot descriebucuria mea
puternic si eram convinsi si a familiei. ii mulgumeau
cd o aud to{i cei din jurul lui Dumnezeu, desi teama
meu. Mama ingenunchease ci stareade boal[ s-ar puldng[ mine qi la ieqirea din tea reinstala bdntuia suflebisericd am intrebat-o dacd tele celor dragi. Simleam
nu r s-a pa- asta dih grija cu care contirut ciudati nuau s[ md ingrijeascd. Dar
acearespira- minunea lui Dumnezeu era
Mare totald. Md insdndtosisem,
9i".
mi-a fost mi- cu toate c[ nici astdzi nu
rarea cdnd stiu dacd meritam acest luam aflat cd cru. Am fost credincioasd
mama nu o toatd viafa, am incercat s[
auzise. Mi nu fac r5u qi, in mdsura in
se pdrea in- care mi-a stat in putinti, sl
credibil! Eu fac bine. Dar nu stiu dacd
o auzisem eu, pdcdtoasa,meritam afoarte clar, si vI asigur cd ceastl minune. Sau poate
eram cdt se poate de lucid5. sufletul bun ;i curat al copiAm plecat de acolo cu su- lului meu o merita. Saupoafletul usurat, dar cu aceleaqi te c5. aceste minuni Dumsimptome
nezeu le inale bolii.
f5ptuiegte
Starea de
nu pentru cd
confort file merit[m
zic am a(cred c[ puvut-o doar
lini sunt cei
in timpul
care le mepetrecut in
ritd), ci mai
mdn[stire.
degrabd
A doua
pentru creminune s-a
dinfa noasprodus a
trd. Aceastd
doua zi diminune
mineafa: dupl aproapedoui mi-a demonstrat cd in rug5luni de chin, m-am trezitin ciunile mele n-am gtiut nici
timp ce un soare puternic mlcar ce ar fi trebuit si cer.

Eu am cerut moarte, iar sd mI uimeascddin nou. Pe

Dumnezeu mi-a dat via{d, misuri ce md apropiam de
eu am cerut moarte gi mi moaqte, mirosul devenea
s-a dat sdndtate,PuterePen- tot mai puternic. Dar, cutru a-mi cre;te coPilul qi rios! Mama, care era lAngd
pentru a m[ bucura de el. mine, nu simtea acest miros. Era o altd minune pe
Nu voi fi niciodati in stare
care Dumnezeu o infdptuia
s[-I multumesc in rug[ciucu mine!
nile qi faptele mele... ADaniela Pop - Tdrndveni,
ceasti intAmPlare mi-a injud. Mureg
tlrit credinfa c[ Dumnezeu
este in noi si lAngd noi, cI
in orice moment greu din
viafi este suficient s5-i cefem ajutorul. Am ales M6ndstirea "Cozia" la intdmplare.dar abia pesteani am fFmt n viatamea.ca si in
cea a oflcarul om,
$9t
$ealizat cd, poate, nu a fost [-rE
au existat si moalegerea:prifntAmpl[toare
mente de cumpdnd.barinfna mdnlstire in care am totdeauna cdnd m-am agecopil fiind, a lost
lcdlcat,
tzat in genunchi gi cu lacrimi
lMAnistirea"Cozia": peste in ochi am implorat mila lui
30 de ani, in aceeagi m0Dumnezeu, ea nu a intArire, aveam sd imi recaziat sd.pogoare asupra mea.
t s[nitatea.
Cei care nu au trecut
Am plecat apoi la Md- printr-un necaz ca al meu
tirea "R0me!", din Mun- poate vor intelege mai greu
i Apuseni. O alti intdm- cd nu existd absolut nicio
m-a uimit din nou. in durere mai mare ca aceea
isericd erau moaqtele unui de a asista neputincios
cum
fdnt, al cdrui nume, spre se stinge viafa
copilului
I si ruginea mea, nu tdu. Ci ai unul sau zece,
mai retin. Eram impreun[ fiecare este la locul lui.
mama qi, inci de la in- Pentru fiecare pdrinte, co-

Ingerul nrcu

znmbitor

a-l

in biseric5,am simfit piii lui sunt deosebili. Pen-

n miros discret de trandafiri. O rinit[ mai veche imi

iminuase simful olfactiv,
de aceeaacestparfum fin
care il simleam reu;ea

tru mine, cei doi fii au fost

ca lumina ochilor mei. De
aproapetrei ani,l6ngi mine
mai arde o singurd luminif5. Cealaltd mi vegheazd

dintre stelulele de pe cer si

jum[tate din sufletul meu
este acolo, cu ea.
Avea zece ani 9i jumdtate cdnd pentru Ionu! nu
mai exista nicio speranld
de via!5. Vreau si ;tigi cd
"prindea" uneori lacrimi in
ochii nostri ;i atunci ne
m6ngdia el pe noi, spundndu-ne ci se va face bine qi
cdt ne iube;te. De;i slibit,
dobordt de boald, trupugorul lui firav nu mergea la
culcare pdn[ nu se inchina
qi spunea"ingeraqul".
Este inutil sd vd scriu
cdt de greu imi este s5-mi
amintesc momentele despa4irii de Ionu!, dar vreau
si impdrtiqesc tuturor felul
in care Dumnezeu a ing5duit sd fie mdngAiatd durerea unor pirinli disperafi gi
neimpica,ti cu gdndul cI-gi
pierd unul dintre copii. Pe
un pat de spital, dupd o
noapte de speranld si veghe, intr-o insorit[ zi de octombrie, Ionul respira din
ce in ce mai rar gi mai greu.
As fi vrut sI pot sd-i dau
aerul gi viala din pieptul
+
,,
meu. In disperarea din
acele momente, am inceput
sd-i citesc "Visul Maicii
Domnului". Cu ochiqorii
mari. in care vedeam cd
puiul meu are incredere cd
mama nu-l va ldsa s[ i se
intdmple nimica r[u, el md

asculta;i se chinuia sd se
"agate" de viafd. M-am
aplecat asupra trupuqorului
lui pldp6nd, i-am luat mAnula in mdna mea ;i am inceput si md rog pentru el,
chemdnd-o in ajutor pe
Maica Domnului si ingera;ii. Am aprins lumdnarea
pe noptierS, mi-am luat copilagul in brate, gi cdnd s-a
topit qi ultima sa rlsuflare
sub sdrutirile mele, l-am
aqezat pe pernufd, iar el
mi-a zdmbit. A zAmbit dulce, parcd pentru a mdngAia
suferinfa pirintilor sfli. Adesea md gdndesc la ceea
ce l-o fi bucurat pe Ionu! in
acele momente, ce a sim,tit
gi ce a vdzut, dar poate voi
afla toate astea cdnd ne
vom intAlni in cer, la Dumnezeu.
Nu am dorit s[ intristez
pe nimeni cu cele scrise.
Dimpotrivi, incerc si eu,
a;a cum pot, si trec prin
viatd. zdmbind, asa cum
mi-a "l5sat" semn fiul meu.
Ultimele cuvinte pe care i
le-am goptit cand arrrvdzlt
cd ne despdr,tim au fost sl
nu fie supdrat pe mine pentru cI am rdmas aici, n-a
fost voia mea, ci a lui Dumnezeu, ;i va trece gi viala
mea. Sunt sigur5 cd el md
va astepta zambind, aqa
cum a plecat.
Viorica Loga - Regifa

Visul
m stat multd vreme in cumplnd
dac[ sd scriu gi eu
ceva minunat pentru pagina
de Spiritualitate. Miracolul
cred cd este prezent in viala
fieciruia dintre noi, dar
poate cd nu l-am privit cum
trebuie. Pdnd acum 6 ani.
credinfa in Dumnezeu se
rezuma Ia respectarea tradiliei de Paqti gi de Criciun
gi cdteva vizitela biseric5.
Nu stiam sd md rog, nu
aveam cdrti ortodoxe. Necazurile, bolile, lipsurile,
erau prezente la tot pasul qi
incercam orice ca sd scap
de ele, fdri sd cer ajutorul
bunului Dumnezeu. Dar
Dumnezeu mi-a trimis un
semn care sd md trezeascd,
la realitate si sd vad[ cum
rcactionez: mi-a apdrut un
nodul la sdnul drept. Viafa
mea s-a schimbat cu 180o,
eram disperatS, aveam doi
copii mici, dintre care unul
handicapat. M-a cuprins
deznidejde a, fica de moarte, dar dorinla de a trdi gi de
a-mi ocroti copiii a invins.
Asa am inceput incet, incet,
sd-L cunosc pe Dumnezeu,
sd md rog in fa{a icoanelor,
sd implor pe Maica Domnului ;i pe Iisus si mi ajute
sE trec de acest moment
greu. Am fost la preot,

mi-am cumpdrat Biblia qi

c54i de rugdciuni. Am fost
la doctor, mi-a dat tratament, nodulul a scdzut in
diametru, dar nu scdpasem
de opera,tie.
Am inceput sd postesc,
sd m[ rog in fiecare zi, sd
dau acatiste de sdndtate,s[
ofer haine qi alimente celor
sdraci ;i sI-i ajut pe oamenii care apelau la mine.
Dumnezeu mi-ardspuns
la toate acesteadupd numai
;apte luni, cdnd, in urma
unui vis minunat. o voce
puternicl, cald[, iubitoare,
mi-a spus ci m-am vindecat qi pot si md intorc acasd. Dimineafa, cdnd m-am
trezit, nodulul dispdruse
complet. I-am mul,tumit lui
Dumnezeu, qi de atunci li
mullumesc mereu, merg la
biseric[ ori de cAte ori pot,
ajut oamenii gi ii indemn sd
creadl in DumnezetJ, sd
creadd ci El e cel care ne
dicteazdviafa. Eu nu fac un
pas pAn[ nu cer in gdnd
ajutorul Domnului. De ;ase
ani sunt sdndtoasi gi sufletul meu e plin de lumina
credinfei.
Elena Tinase Alexandria, jud. Teleorman

Laicoqnn
fAfiuluiNicoloc

- Cilugireni, Biserica romanocatolicd "sf. Anton". Biserica "Sf. Nicolae", Biserica

"Nim[esti").
Mindstirii
qi
Am ajuns la Mdn[stirea
"Cdluiu", unde mai fusesem cdndva, in anii colegiului de educatoare.Aici
am gdsit o icoan[ foarte veche, a SfAntului Ierarh Nicolae, in fafa cdreia m-am
rugat cu lacrimi in ochi
pentru alinarea durerilor
trupeqti ce mI chinuiau ingrozitor. Iar sfdntul nu numai cd mi-a ascultat qi implinit ruga, dar m-a ajutat

entru mine, verdicd&E tut medicilor din

gucure$ti (Spitalul
tlf
ih. Marinescu") fusese
zt rnai crunti loviturd Pe
re o primisem in viala
ea. Nenumdrate teste 9i
alize de laborator, Prerm qi faimosul RMN,
bctuat tot la spitalul din
[curegti, nu fdcuserd delt s[ confirme o boald
burabild, al cdrei sinonim
ite inci qi astdzi moartea:
multipl5 in pl6ci
[eroz5
Dar s[mivindec. ffirupt
leuconevraxitd.
Ir
hi traeic era faptul cd
leasta ficuse adev[rate
in organismul meu,
fvagii
he nu avea decdt 30 de
rr-

mai cdtre Tine, doctorul su'

fletelor ;i aI trupurilor,;i Ia
addncul tndurdrii Tale cdzdnd, cu zdrobire de inimd
;i cu umilinyd strig. Izvorule al vieyii, miluie;te-md
;i pdze;te-md de boala care
md tnconjoard, de durerea
netncetatd ce md cufundd,
tntinde mdnd de aiutor cu
rugdciuneameapentruvindecarea bolii mele- Dd-mi
putere ;i rdbdare sd-mi duc
pdnd la capdt crucea prin
tine ;i tmpreund cu tine- Fd
ca suferin{ele mele sd nu
i|.e zadarnice. Aiutd-md sd
in{eleg Ei sd trdiesc netntre-

chema-

E
-

Ori de cdte ori deschim ochii diminea{a,

am c[ me aqtepta incd o
de coqmar. Medicamen, ceaiurile qi alimenta[ia
iald nu fdcuser[ decdt
amplifice stdrile cumte prin care treceam. Dar
mnezeu imi ldsase,dupd
de stat in pat, putede a md miqca singur5.
nd pe propriile mele
, am putut sd ajung
cdteva biserici din imjurimile localitdgii unde
(Biserica Mdndsti-

-E

E
H

H
E

laLulr-rl-

,rrroro

e,

,rr.r-

ultrt.r.c-

stationdnd. Treptat, am re- zeul nostru. Cd lie se cuvin

nuntat la o parte din medi- slava, cinstea ;i tnchind'
camente,iar astdzipot spu- ciunea tn veci. Amin" .
ne cd m-am ndscutdin nou.
Mihaela-Natalia
E o senza[ie pe care nu o
Hunyadi pot descrie in cuvinte. Iat[
Cdmpulung Muscel,
rugdciunea pe care i-am ajud. Argeq
dresat-o Sfdntului Nicolae:
"Iubitorule de oameni, nu-

Cu ajulorul

demnat sd sper. Dupi

operatie (care a durat
doud ore, m-am speriat
ci fiul meu a murit),
doctorul m-a invitat la el
in cabinet, mi-a zis cd a
fdcut tot ce era posibil,
dar tumora a fost prea
mare, aga cd l-a deschis
qi l-a inchis. Cd nici
Dumnezeu nu-l mai
poate ajuta gi nu are rost
sd-l mai duc nicdieri. in
acel moment, am simgit
ci sufletul mi se stinge.
Diagnosticul cu care a
fost externat a fost maligma teraton. Fratele
meu m-a incurajat qi
mi-a spus cd trebuie sd incercdm ;i la Budapesta.
Am pornit spre Ungaria,
dar inainte de plecare, prietena mea, Filipgan Angelica, cdreia n-am si-i pot
mulfumi indeajuns niciodatd, m-a indemnat sI mi rog
Sfantului Anton, pe care l-a
ales Dumnezeu pentru ocrotirea bolnavilor.
Am ajuns la Spitalul de
Oncologie din Budapesta,
dar doctoriga s-a purtat
foarte rece cu noi, deqi era
romAncd din Cluj, qi nu
ne-a ficut nicio facilitate.
Am acceptat, pentru ci ni
s-a spus cd este cea mai bund. Au urmat 8 luni de chimioterapie. La lnceput, i

SfAtuduiAnton,
fiuInrcuffiicEtc
n luna aprilie a
anului 1999,pe fiul
meu de numai 17

ffi

ani a inceput s5-l doari

abdomenul in partea dreapt5. M-am speriat ;i l-am
dus de urgenfi la Spitalul
judetean din Baia Mare.
Medicii nu au gtiut ce are si
au vrut sd-l opereze de
apendicitd. Nu i-am l[sat,
pe propria mea rdspundere.
A fost consultat de mai
mulli medici, i s-a fdcut tomografie, mi s-a spus cd
are rupturd de mu;chi abdominali. M-am linistit, am
cumplrat calmante ;i am
agteptats5-i treaci durerile.
in luna mai, fiul meu a sl5bit foarte mult, m-am speriat qi l-am dus din nou la
control. I-am fXcut din nou
tomografie gi surpriza a
fost cumplitd: tumor[ canceroasi pe aortd, la numai
77 ani.in acel moment, am
crezut cd o sd mor. Mi s-a
spus c[ trebuie urgent operat, de cei mai buni speciali;ti din Cluj. In cdteva
zile i-am rezolvat internarea. medicul a fost foarte
amabil, a zis cd operalia
dureazd 3-4 ore, gi m-a in-

s-au umflat picioarele si

burta, am chemat preotul
spitalului sd fie binecuvAntat, pentru ci am ctezut cd,
o sd moard. in tot acest
timp, m-am rugat lui Dumnezeu s5-i dea sindtate.
Dupi a patra chimioterapie,
fiul meu a f[cut un Soc.
Daci nu eram l6ngd el, murea. Am oprit serul qi am
strigat, a venit o asistentl gi
i-a f[cut o injecfie. Terapia
a fost reluatd a doua zi. in
timpul tratamentului, m-au
ldsat s[ stau ldngd el. Tot
timpul m[ rugam Sf6ntului
Anton. Dupd tratament, in
28 februarie 2000. a fost
Programat pentru o noul
operafie. L-au operat doi

medici, unul a operattu- PICACd-fi fruntqA!

---

Cdndo trecetndureratd

-':^::
;;:;;:^--^l:"mora de pe aor:rd,celalalt
Pdpddie,''pleacd-1i
'

Ceade-apurureaCuratd

5ore..:*:t
iu,u,up,oupe

mdtasea
sai.s.iruti

ficatul, de unde au scos ^.,:.-,^,^

t;";;;"
patru tumori. Operali^ ? 'riiiii,i,ii",,i!o2i'f,"
prr,-.^

p" ri'u'Hriiisto's
sd-L
cate

n::}'#;1i"1'3::

scuture pe pat. Am crezut

-^ drum
)---.-^^
pe
cd nu mai rezisrd.Dar peste "-::?::::::
p^t!'81'o.'-t
doar doul z7Ie,afost pus pe
s3 ti.fa;i
picioare, ainvdlat ra'-"*"'.::::::0"'

g[ din nou. Doctorii care $^t-o':f'o.*".i:l"iii'i

sd-i.aprinzi fu maini
l-au operat nu au vrut si
primeascd nici bani, lvisi fdclie
lcadouri, mi-au spus cd ei se

1t"""'a cd au p.,,,r,,e-rr'' ?":?::"':f:-'::::':'

Pdpddie'fd-te rnoartd'
salvezefiul, avertizdndu-md,
tntrrci

n6 h^elq

nnrtF.U

Sus,pedealulCdpdydnii,

tdngd
TTIJ';" pteca
cruce
Lacrima sd ;i-o Ltsuce.
si-n genunchi sd te apleci,

rinsd cotyidepiatd reci

$i stdpdnului Luminii
Sd-i sdruyi pe frunte spinii.

t, de-orpicuracumva
trrtot n"ruin{i pe floarea
'^

reapard",dup[ 3-5 ani.

Sd rc lupli fu rAnd cu anii

:
:

aiutenetiulmeu...-,C'..'i-ri.n,,t,,-ini-ni)Iio

truna la Sfdntul Anton.

Cred ci nu conteazd dacd
egti de confesiune catolic[, Sd-auzi stdiile ce-or
reformati sau ortodox[. sPune
sd-i spui precistei anume.
conteazd sd crezi
;;;;""

re in putereamagicl a lui
Dumnezeu.v[ -"il;;.;
;#;;,
; ;;;*.
nuiescwutY4
uulvDe
cuiva Dlqi DPgr
sper94
ca LIIII
din
experienfamea sdtu;;;;t
alfii. Nu v[ pierde(i niciodati speranfa.Rugafi-v[!
Ildiko Ciorba Baia Mare

La caiafa ;i la Ana,
Ftoarea ta sd-Ifie strana'
I-a Pilar de-oducevrerea
Din adanc sd-i yiiputerea'
Drumul Crucii' ars de
soare,
Sd-L a;ternifloare de
floare

Domnul
Te-o blagoslovi cu somnul'
sd^te-mpar{i tn patru
vdnturi

v .. ,
.,.,-.
$i paffu pdrli de
,Anfitri
'::::':::,

?:^::::i'vesrea
I:I/:ERII
$i Lumina Mangaierii'
Maica FotimiaMdndsti
AgaPia Vec

'RUg@-VdlA

zul.nopfii,cu post,ajunqi produs prin voinga lui

Nectaric'
sftutut
il:,1'.'H;t?r,Tii-1il:
#:il'J,li?I
SJilllllJi
untofidelXcititoa- rie, izb[vitorul a multor luiNectarie,marelef[cdtor
ffi]},
*_*;f,. re a revistei "For- boli de cancer. in timpul de minuni, cI voi face pusSgS mula AS" qi de rug[ciunii, mi-a apdruttrei blicd aceastlminune dum-

aceea as dori s5-mi publicali qi mie rdndurile pe care

vi le scriu din tot sufletul.
Sunt mami a doui fete, iar
una dintre ele a trecut prin
clipe foarte grele, fiind
diagnosticatl cu neoplasm
de colon. Fiind operati, in
urrna unor investigatii, s-a
descoperit qi o hepatitl cu
virus C, virusul uciga;,
cum i se mai spune. Medicii au depus toate eforturile
pentru a o salva, avdnd in
vedere vdrsta ei de doar 33
de ani, dar qi faptul cd era
cds[torit[ ;i avea un copil
de 7 ani. Pentru mine, ca
mami, a fost ceva ingrozitor, la fel ca gi pentru
cealaltd fiicd a mea, care a
fost tot timpul aldturi de
sora ei, in incercarea prin
care a trecut. Dar cu toatl
suferinta,eu nu am disperat
nicio clip[, pentru cd am
,stiutgi am avut incredere in
Maica Domnului, in Domnul Iisus Hristos pi bunul
Dumnezeu.Arn mai avut gi
norocul c[, avdnd un preot
in familia noastrl. el ne-a
ddruit Acatistul Sfdntului
Nectarie - pe care l-am citit
timp de 40 de zlle,la mie-

seri la rAnd cifra 8, despre

care la inceput nu mi-am
dat seama ce ar putea insemna, dar acum, cdnd
fiica mea s-a vindecat, invingdnd cancerul, acum
gtiu ce a insemnat, deoarece dup[ 8 luni de luptd cu
boala, in urma analizelor si
testelor, rezultatele au fost
negative, normale, deci s-a
flcut minunea dumnezeiascd. s-a vindecat.
in afar[ de rugdciunile
fdcute acas5, am fost la
Mdndstirea Radu Vodd din
Bucuregti, unde se g[sesc
moagte ale Sfdntului Nectarie, la MAndstireaCaraiman
din Buqteni,la Icoana Fdcdtoare de Minuni a Maicii
Domnului, despre care am
citit in "Formula AS" (la
pdrintele Gherontie Puiu),
la Mdnistirea Recea, jud.
Mure;, la pdrintele Ioan
Iovan, care afdcut slujbe si
dezlegdri. Sunt sigur[ c[
vindecarea fiicei mele s-a
produs prin credinfi. Nu
pot sd vd dau nume, deoarece nu vreau s5. stdrnesc
nemul(umire printre medicii care si-au fdcut qi ei
datoria, dar vindecarea s-a

nezeiascd, pentru a ;ti qi

altii ce existl cale de mdntuire. Rugafi-vi Sfdntului
Nectarie qi Maicii Domnului cu credinti curatd qi minunile pe care le astepta{i
se vor implini.

Anuca Buda Cdmpia Turzii, jud. Cluj

*

Poezindc sub
sallca
d numesc Popovici
Grigore, nlscut in
antl 1923. in comuna RIddseni, judegul Suceava. Am patru clase qi
sunt poet popular, veteran
de rdzboi,' participant pe
frontul de vest, pdnd la terminarea ostilitfoilor. in primlvara anului 1952, in urma unui conflict cu un ofiler de securitate, am fost
arestat pe loc gi incarcerat
la inchisoarea Suceava.
Timp de 4O de zlle, am fost
anchetat atdt zita cAt qi
noaptea de securigti, care
ciutau sd smulg[ de la
mine, prin presiune psihicd
;i violenfd, fapte de care
md fdceam vinovat fafd de

tutorititile comuniste relresive. Dintre cdte acuze

ni se aduceau,mi-era fricl
le un singur lucru: scrisercm o poezie numit5 "Stain gi RomAnia" care rdn[sese acas5,ascunsl de
nine sub salteauade Pe Paul pe care dormeam. Dacd
ia o posibild Perchezigie
lfectuat[ la domiciliu ar fi
duns in mdna autorit[1ilor
;omuniste, nu aq mai fi
rvut mult de tr[it.
I Eram sigur cd securi;tii
[or merge acas[ la pdrinlii
fnei, unde locuiam, gi imi

Pe un cfirnp,
tnCanadn

pdnd cAnd intr-o noapte am

visat un vis groaznic: se
fdcea cd eram intr-un pustiu
;i, deodat[, apare in faga
mea un balaur uriag cu gura
ciscatd, gata sd md inghitd.
Darcum eu aveamin mdnd
o bdtd. am lovit monstrul
de doud ori in leastd, sfirdmdndu-i-o. A improgcat un
sAngenegru
gi, scofdnd
rdget
un
cumplit, fiara a pierit.
M-am trezit
speriat, nu
qtiam unde
sunt. Dezmeticindu-md, am

Canada, impreuni cu sofia

qi copiii mei. Am si vi spun
o mici intAmplare, o mic[
minune care mi s-a intdmplat de curdnd.
intr-una din zile, eram la
munc[, undeva afar5, sub
cerul liber, pentru a c6;tiga
banii necesari
familiei mele.
incepuse sl
ploud, insd nu

fost eliberat. cdnd am

ajuns acasd, srrmana mea
mamd mi-a spus c[ la perchezigia care a avut loc,
securiqtii au riscolit tot, intorcdndcasapedos,numai
sub salteaua pe care dormeameunuaucdutat.Mare
mi-a fost bucuria cand am
gdsit poezia unde am ldJ*-o. bo, s[ afirm cu certi-

neafa urm[toare, m-am trezit'cu o durere cumplitd,

care pornea prin os, de
coloana vertebrald, p
spre talpa piciorului drel
Nu mai puteam sd me
normal, gchiopfltam. M-a
cutremurat la gdndul ci
boal[ nea;teptatd mi v
impiedica s[ muncesc,
candu-m6 infirm per

umele meu este

Mircea $uta,locuiesc in Etobicoke,

at de la bunul Dumnezeu' sim[it o.rqur*", p*"x

m-am oprit. Am lucrat in
".urm inceput sd md rog cu alt om. Pestetrei zlle,
am ploaie tiatd ziua.ln dimilacrimi la Judecitorul suPrem' pentru a nu cddea
document in miinile
[cel
de.- securitate'
flr8anelor
iingur in celulS, m[ rugam
uspinandlasfantaFecioai Maria gi la toate forfele
reregti' sd scap de acest
oqmar cumplit' ce m[chiLuiazi qi noapte,sigur fiind
d dac[ va fi descoperitd
nezia voi fi lichidat ..

ariii
cerdceau
d"p";;; 31fflJi#ffi?::'H::
:"J:il:?ft,il,H1"#
angullugubru al pugc[riei

m[ priveau prin vizet[ cum

m[

inchinam,

f5cdndrr rt'tL
haz

de situagiamea disperatd,

stipanirepe mine.Dupd

salvatvia[a.
popovici Grigore
-^^Rdd[geni,
com. o"r".^-;

teva zlle,sofia m-a

nar
mergem
nat ci
sd marcam

lo
la ]bi

jud. suceava Era ajunul serbatorii

rnirii Maicii Domnului. Deqi abiamI migcam,am mers

cu togii la sfdnta liturghie.
in timpul slujbei, am cdntat
la un moment dat Prohodul
Maicii Domnului. Este o
cdntare 1ung6. Ni se ddduseri c54i din care citeam.
in tot acest timp, tot trupul
md durea ingrozitor. Mi
mgam s[ pot rezista,implordnd-o pe Maica Domnului
sd mi facd din nou sinltos.
in ziuaurmltoare, am mers
din nou la sfdnta biseric[,
iar dupl-amiaza am fost
invitati la nigte prieteni.
Seara,la intoarcerea acasd,
am realizat cd nu m[ mai
doare nimic. C[ pot s5 m[
migc normal, ca inainte. CI
pot sI muncesc! i1i mullumesc [ie, Preasfdnti Fecioari Maria, Maica Domnului nostru Iisus
Hristos!
Un mic mesaj
pentru tofi cre;tinii:
Rugali-vi cu credin$ la Maica Domnului. La vreme de
necaz,ea v[ va ajuta!
Minuni va face pen-

tru voi, dacd trebuie! Numai sd vI rugagiqi sd crede!i! Trebuie sI sim4igirugiciunea, din tot sufletul'
Mircea $ot Etobicoke,Canada

Fuftunn
n orasul meu a
plouat incontinuu,
mai bine de doud
sdptdmdni. in fiecare zi
ploua, dar fdr[ sI se inregistreze pagube. Ploua domol. in ziua de dupi sfdrqirea Postului Sf. Petru gi
Pavel, cerul anunfa la Prima vedere tot o ploaie mdrunt[. Dar n-a fost aqa. in
loc de apd, din cer s-a pornit o furtund de ghea{5, care
se izbea de geamuri gi apoi
c[dea. Asta a durat aproximativ 5 minute. Apoi, norii
care erau cenuqii s-au flcut
negri. Anunfau o furtunl
cumplit[. A;a a gi fost.
Ploua tare, din toate direcfiile, ;i tuna. Afard se ficuse intuneric. Vdntul mugea

groaznic. Apoi, ca qi cdnd

nu ar fi fost de ajuns, a inceput din nou si plou[ cu
ghealI. Acum era foarte
mare, gi priveligtea de afari
te ingrozea. Prin geamuri
nu se mai vedea nimic.

Mama a aprins candela

si, ludnd o bucatd de pAnzd
sfingita, i-a dat foc pulin la
un cap[t ;i a mers prin toate camerele cu ea, ficAnd
semnul Crucii si zicdnd Thtdl nostru. Ploaia a durat 2
ore. Cdnd tunetele au incetat, m-am urcat pe fereastrd
si vdd mai bine ce se petrecuse afar[. in timp ce in
curtea noastr[ nu se intdmplase nimic, pe stradd era
un dezastru.Pe jos era pietrig, viitur[ de noroi si de
api, ridicatd pdnd la jumdtatea caselor. Echipele speciale au venit 9i au cur5lat
strdzile. Apoi a risirit din
nou soarele. O doamn[ de
84 de ani a spus c5 Dumnezeu s-a supirat, pentru cd e
lumea rea qi nu a postit deloc de SfAntul Petru qi
Pavel. in schimb, rug6ciunile mamei au ajuns
sus, ln cer, gi noi am
scdpat de nipast5. Astfel de minuni se intdmpl[ poate zi de zi, dar
suntem prea orbi ca sd
le vedem. Mama zice
c[ Dumnezeu nu bate
niciodat[ la u;d, dar c6nd il
chemi, El e deja induntru.
Adriana MutuMoine;ti, jud. BacIu

rsi AU
- - tfffit fefiCiti
TI pAndln Odntf0i

zlutcd md iubesc,dar care bdtrdnegi".

Iubireamd exmi obignuiesc
cu lipsade obignuitcu singurdtatea,

afecfiune, sd mI maturtzez
gi sd-mi ingrop in suflet durerea
am
atdtde adAnc,incAt s[
md
cAnd
e
;tiu,
il1tg;
rdmdni
cu
acolo pentru totun
destin
avut
FI/-S!
l&t'
intorsdturi ciudate. deauna, neqtiutd decdt de
nlscut
L-am
r!'ea rarzru- tn K-l-.

aga cum te obignuiesti cu o

iarnd grea, interminabild,
care-\iinghea![ sufletul gi
privirile. O iarnd care md
inchisese intr-o crisalid[ de
ghea$. cu un copil pe ca-

rmrrr2

nF

, vt 4,- ,zr

,t

nalralleu...'
r

rrnor.ra-

ncnr oc_raranlpl t

ryaill

r'arc

,n^rem

ir

r-era

rmr taceau srnguraratea mr-

-'

---ilr

fala Icoanei, sI m[ rog acolo, pentru ci simleam c[ mi

se deschideo cale, sim{eam
ci sunt chematS. Pentru
prima oar5 in viat5, simteam ce trebuie s[ fac. ce
cale trebuie s[ urmez. Chemarea era mai presus decdt
rnine, nu in,telegeam de ce,
dar simfeam cd dacd voi
merge acolo, voi avea sansa s[ implinesc voia Domnului.
in ziua de 14 martie, am
reuqit sd ajung in fala Icoanei. Ceea ce am simfit cdt
am stat acolo, rugdndu-mi
in genunchi qi plAng6nd, nu
poate fi cuprins in cuvinte.
M-am sim{it coplegit[ de
mdregiabisericii, uqurati de
atingereaIcoanei, limpeziti
prin rug[ciune. Ore intregi
am plAns qi nu m-am clintit
din genunchi. Nu am cerut
ceva anume, pentru c[ adevdrata rug5ciune nu este
cea in care tot timpul cerem
ceva, ci cea in care ii mullumim Domnului in numele nostru qi al celor dinjur,
pentru tot ce ne-a dat, bun
sau r[u, de ajuns sau de
neajuns. Nu-mi mai simleam trupul, eram uqoard gi
Parci pluteam cdnd am
iegit de acolo. Aveam ochii
roqii de atdtealacrimi, dar,
in mod ciudat. vedeam
foarte limpede. Simpam cu
toat[ fiinfa mea c[ rugile
imi vor fi ascultate, cd
Dumnezeu m[ va ierta, cd

[l*"-;X

Eirffi#ffi*r"tr;

oment, echibrul a dispdrut,

s-o duc si eu pe a mea.

$tiam cd dac[ nu ai rdb-

qmanul meu,

avea cu tine si
, ) nu-ti va

nsibil de copil

s-au implinit in mod mira-

s-a transformatintr-un mine gi de Dumnezeu.Nu culos. in noiembrie 2oo3

I imens, cu care am trlit
toatd viata. Am fost
rte legati de el. Mi-a ddt nu doar afectiune, ci si
model de viafi care sd
ajute si disting valorile
de noroiul care le ina. M'dna mea de co, strecuratd in mdna lui,
' pentru mine fericirea

am reugit. Oamenii au profitat de slSbiciunea mea, de

dependenla mea de afectivitate, de dorinla mea sufocant[, obsedantd qi imposibil de implinit, de a
iubi gi a fi iubit[. Mdna
mea nu mai g[sea alt[
mdnd de sprijin. Rdmdnea
ridicat[ spre cer. lncepu-

am citit in revista "Formula

AS" un articol despre Biserica Icoanei din Bucureqti,
unde existl o icoand f[c[toare de minuni a Sfintei
Fecioare Maria. Din clipa
aceea,in mod inexplicabil,
am simtit dorinfa di a merge la aceastd icoand, de
a-mi pleca genunchii in

minunatd pe care o g[sim

doar in povegti gi care intotdeauna se termini cu "au
trdit fericigi pdnd la adinci

ciune, pentru mine gi pentru tofi cei dragi. patruluni

de zTle,in fiecare clipd, nu
am visat decdt si ajung in

qrgm[. Descopeream,
fd- sem si cred cd mie nu-mi fala ei, de a-mi impreuna
fricd,lumea al5turide el. estesortitddragosteaaceea -lir,it" intr-o umill rugdd disparilia lui, am inat sd umplu golul care
intindea peste mine cu
neni despre care am cre-

Iisus md va milui gi ci rile pentru ceea ce mi-a dat

Sfdnta Fecioar[ md va si si m[ ajute s[ pdstrez
ceea ce am acum. Omul de
Si minunea s-a intdm- ldngi mine este singurul
plat. Dumnezeu nu-!i d5 care m-a invdgat ce inseamceea ce vrei cdnd vrei tu, igi nd si fii femeie, s[ fii iudd ceea ce ;tie cd merigi bitd, respectat[, implinitd,
atunci cdnd vrea El. Pe dru- admirat[. ocrotit5. in fiemul de intoarcere spre cas6, care dimineald.,md,scald in
am cunoscut un om absolut ochii s5i albaqtri pi in fiedeosebit. tntdmpl[tor, am care seardii ascult respiraparcurs drumul imPreund. tia liniqtitoare. Pruncul meu
Din clipa aceea,totul s-a este salvat. are un tat[ mischimbat in viala mea, in nunatcareil iubeqte,il cregvia{a noastr[. Ne-am cunos- te qi il educi precum pe fiul
cut. am vorbit fiecare des- sdu.
Nu gtiu dacd am putut cupre durerile lui, ne-am indrlgostit nebunegteqi defi- prinde in cuvinte tot ce-mi
nitiv qi ne-am hodrat sd doreamsd spun. V[ citesc
de patru ani, in
fimimpreunS.
fiecare aparilie
Visul mi s-a
gdsesc ceva
implinit. Mdpentru
potrivit
fost
tatei
a
na
meu
gi
sufletul
de
inlocuit[
mulgumesc
fi
unui
mdna
lui Dumnezeu
bdrbat pe care
exista,ti.
cd.
s-ar fi bucurat
s-a
voi
Prin
s5-l cunoascd.
infiptuitminuUn bIrbat punea iubirii meternic qi afecle, ;i tot ce mai
tuos.
basmul vietii
ca
este
Omul de l6ngi mine a$tept
este cel trimis de Dumne- sd se termine la fel ca-n Pozeu pentru a-mi dovedi cX vegti. "$i au tr[it fericili
nu este greu sd obfii ceea pdn[ la addnci bdtraneli..."
Nu uitagi: cineva, acolo
ce-!i dore;ti, atdta vreme
cdt crezi cu adevdrat in vi- sus, ne iubeqte. Bateli la
sele tale. Mai greu este s[ uga Sa qi se va deschide.
gisegti puterea, calea si Chiar qi cdnd e vorba de
credinla, sd preluiegti si sl dragoste.
pdstrezi ceea ce ai primit.
Mihaela Mihai Iar eu md rog in fiecare zi
Rdmnicu Vdlcea
sd-mi primeasc[ mulfumi-

Cdlugdrul din
arnvon

sd agteptim cu infrigurare.
Pe neasteptate, cdlugdrul,
sau "Pustnicul", cum ii
n timpul celui de-al zicea norodul, aparesus,in
doilea rdzboi mon- amvon, fdrd,ca oamenii sd
dial, eram ?mpreund se dezmeticeascdbine, cum
pdrinlii, refugia{i la Si- a ajuns acolo, strecurdn. Era prim[var[. Mama du-se neobservatprin multot zoreaintr-o dimi- time. Aproap e paralizatd.de
, vrdnd sI ajungem emofie, md uitam la omul
i repede la Catedrala Or- acela foarte slab si inalt, al
x5, unde urma sd pre- cdrui obraz era acoperit pe
un cdlug[r vestit pen- jumdtate de barbi, iar din
viziunile sale. Nemul- ochii lui strdlucitori gi alitd si imbufnatd, ca ori- bastri tdsneau priviri sfrecopil luat de la joacd, eu delitoare, peste oceanul de
gindeam ci poate se credinciogi, in care eram si
ini totul pAnI ajungem eu o picdturd. Vocea lui, ca
i. Dar n-a fost aqa.Ajun- un tunet, spinteca t[cerea
la Catedrald", am vdzttt care se asternuse in catetreptele bisericii o mul- dral[. Cu mdna intinsi acue de oameni care nu mai zator, spuse ci nu va vorbi
bdpuserd induntru. A- pdni cdnd "gerpii veninoqi,
oape izbucnind in pldns, ascunsi printre credincioqi
ama a inceput sI md im- nu vor iesi din biserici".
ngd spre intrare. Nu gtiu
Se ldsd o ticere grea,
m am reupit sd ne stre- mormdntald,apoi, prin mulrdm in marea catedrali.
lime se isci o usoard miq-

re adipostea o
ll[ime enormi de
idinciogi. Stlteau
lhesuigi;i ticuli,
parci sI
fentanA
petreacdo minul,Cu o tenacitate
lraordinard. mar a reugit s6 md impingd
ndin dreptul amvonului.
ile, aproape strivite de
rlflme,am inceput;i noi
ea rugdciunii O56

imi amintesc doar

aceeacare spintecalinigtea
gi mullimea ?ncremeniti
care privea in sus, spre am_
von, infioratd de cuvintele
pe care le auzea. in mintea
mea de copil, mi-au rdmas
intipdrite pe veci vorbele:
"Vor veni, tn curdnd, pdsqrt mart, negre, care
scuipa foc peste oameni.
Multd spaimd, disperare pi
rAuri de sdnge vor curge
dar tot vor mai fi ;erpi
ntnost, ca cei care au ple
cat de aici pi care vor
pdni yara multd vreme" .
Apoi a ficut semnul c
cii peste mul[ime, binec
vdntdndu-i pe cei prezenfi
gi la fel de repede ca I
venire, a cobordt,
spre altar. Mama a ince
sd md imping[ din nou,
data asta cdtre iconostas
Deodat5,cilugdrul, cu f
intoarsd spre altar, s-a opri
brusc gi aqa cum stdtea c
spatele la noi,

spus tare qi clar:

"Ldsali fetiya
se apropie!".
clipele urm[toare,
lumea se despicd
in doud. formAndu-se o cdrare p6-

care gi cdliva inqi s-auprelins spreiegire,cu privirile

ldsatein jos. Atunci, cdlugdrul incepu si vorbeascd.

nd la mine. Cllugdrul s-a

intors cu fafa spre mulgime
;i, privindu-mi intens,mi-a,
zis: " Apropie-te, copild! "

Ca prin vis, am inceput si

inaintez pdni in fala lui.
Si-a aqezat mdinile pe capul meu, binecuvdntAndu-mi. Apoi s-a intors repede gi a dispdrut in altar.
Am rdmas pironitd locului.
Mama s-a repezit spre mine, pldngdnd ;i inchin6ndu-se,apoi m-a luat in bra1egi m-a scos din Catedrald,pe aceeagicirare formati de mullime. Eu nu mai
auzeam nimic. M[ gdndeam necontenit cum a putut preotul, cu spateleintors
cdtre noi, s[ mi vad[ pe
mine? De Sfintele Paqti
care au urmat, fiind la bunica, intr-un sat de l0ngi
Sibiu, s-a auzit vuiet mare.
Privind spre cer, am vlzut
pisdri mari, negre, zburdnd
spre o direclie necunoscut[... Apoi anii au trecut
qi am uitat de intdmplarea
din copildrie, pdni anul
trecut cdnd, ludnd revista
"Formula AS", am privit,
cutremurindu-md, fotografia unui preot. Era "Sfdntul
meu". care md binecuvdntase in Catedrald. Da, era
plrintele Arsenie Boca, a
cdrui m6nd pe creqtet o
simt si azi.
Melania Petrescu Bucureqti

CuAa

alfustrd
e la mijlocul anilor
i$f
l9$g'50, asupraTimi:raliq
QryA

soarel se abatuse o

iarnd cumplitl. Strdzile

erau troienite, tramvaiele
nu mai circulau,;colile fuseserdinchise, Bega inghelase de la un mal la altul,
iar noi, copiii, o transformasem in patinoar.intr-o zi,
m-am dat prea
mult pe ghea!5 qi
una din cizmulilele mele s-a
rupt. Erau cizme
de cauciuc. cumpdrate pe puncte. Prevedeam cd mama gi tante
Hedi vor fi supdrate, dar
trebuia si admit cd intrecusem m[sura, pentru o feti![ de 12 ani. O cizmd de
cauciuc nu putea fi reparatd;i nu exista vreo speranld
ca mama s[-mi poat6 lua
altele. Pe mine mi creqtea
tante Hedi, o nemloaicd
pripngiti in Timiqoara, de
vitregiile r[zboiului. Piringii mei, mici funcfionari,igi
vedeau liniqtigi de serviciu,
in vreme ce tante ingrijea
de gospodlrie, ponderdndu-mi cu infelepciune zburdilniciile. Cel mai adesea
cosea un goblen sau imi
citea diferite c5r.ti care imi

aprindeau imagina{ia. Prinsesemgustul dulce al ci4ii

;i nimeni gi nimic nu il putea inlocui. Cel mai ades.
tante Hedi cosea un goblen
cu ale de mdtase colorat[.
Pe pdnza bine intinsd apdrea chipul unui sfdnt blajin,
cu o floare de crin in mAnd:
"Heilige Anton", spunea
bitrdna. "Sfdntul cel mai
iubit al catolicilor." Priveam fermecatd cum ata
coloratfl des[vArseacus[tura.
Dintre cIrlile povestite,
cel mai mult
imi pldcea "Oli-

ver TWist",dar tantenu-;i

aminteaperfect totul. Doream din tot sufletul sd
citesc cartea,s[-i cunosc
aventurilepdndla sfdr;it.
Zilele s[rbitorilor de
Crflciun se apropiaucu repeziciune.Cizmulilaruptd
le creasenecazui p[rinlilor
mei, pentru cI erauvremuri
grele,ce nu permiteauchelA;a ci
tuieli neprevdzute.
nu indrlzneam sAcernimic
de Crdciun, unor oameni
ndpddifide griji qi de cheltuieli. Noroc cu tanteHedi,
careimi mai alina sufletul,
ludndu-mdcu ea la bisericd. Drumul era frumos,
acoperit de zdpad6,vitinele strdluceau,deqiimPoPuterearugdciuniiO 57

obite modest, cu ghirlande

e h6rtie crePonatd, cu
hirlande de brad si, Pe ici
e colo, cu cdte un Mos
ierild din carton colorat.
coala reincepuse qi vacanr de iarnd plutea in aer...
a librdria din centrul ora[lui, exact in mijlocul luiinat al vitrinei, trona o
:rte albastr[,legatd cu fir
rgintiu: "Oliver Twist"!
Dri la rdnd ne opream in
lfa geamului acoperit cu
[ri de ghea{[, sorbind carh din priviri... Apoi tante
I trigea energic de mdn[,
lmergeam la biserica ger[nd din cartierul Josefin.
fdeamin bdncile lungi si
pdnd ce tante i;i
[unecate,
pura, incet, mdtdniile de
lnn. O statuie mare strhia uqa bisericii: Sfdntul
ton cu Pruncul in bra{e.
plecare, puneam totna la picioarele lui un
t bdnuf de 25 de
qoptindu-i
sfdntului
,
iv: "Fd, Doamne. ca
Crdciun sd-mi aducd
cu Oliver! Tb rog! k
!" .Pe zi ce trecea,ruga
devenea tot mai in. Cu doud zile inainte
I

fale mari de ndmeti. inaintam cu greu, zdpada orbindu-ne si acoperindu-necapetele cu om[t inghefat.
Atunci, ceva a izbit-o in
fal[ pe bitrdna tante, ceva
ca o frunzd, uscatd. incercAnd s[-gi elibereze privirea, avdzut cd acel ceva
era o bancnotd nou-noutl
de 100 de lei. Vdntul i-o repezisein obraz. Ne-am uitat pe stradd, era pustie,
doar vdntul lovea in zidai
;i-n po4i, cu rafale inghe!ate. Tante a pus bancnota
in cartea de rugdciuni qi,
uimite de asa intdmplare,
ne-am croit cu greu drumul
citre casi. in anii aceia,
100 de lei erau bani multi,
jumdtate din salariul mamei.
Dupi cind, ascunsdsub
plapumd, am luat goblenul
cu sfdntul lesut din mdtase
gi l-am pupat. De Crdciun,
sub micul meu brdduf, am
gdsit doud pachete: unul
legat cu fir argintiu, Oliver
Twist, nemaipomenitul $i
doritul cadou, si-al doilea:
ni;te cizmulite negre de
cauciuc. Sf6ntul Anton implinise ruga mea de copil.
Crdciun,viscolul a pus De
atunci au trecut 50 de
nou stdp0nirepe orag.
ani.
mai iesisem din bisePens. Doina Tiberiu -

, cdndvdntul a pornit sd
goleasci spre noi ra-

Timiqoara

tDoannnc,

Doarnnc,

fi sdploud!"
sa o vard cdlduroasi parcd, nu
mai triisem nicicdnd. Eram destul de mdri;oard ca sd vdd cum pimdntul suferea. se usca de
la o zila alta, qi sI infeleg
cddacd.nuvaploua cdt mai
repede, toat[ munca bunicilor mei in grddini, in
livadd'si in vie, va fi fost sd
fiein zadar.Totul se ofilea.
Pomii, frunzele, spicele
tdnjeau dupd o picitur[ de
apd, dupi o ploaie r[coritoare, ddtdtoare de via1d.
imi amintesc cd pornisem cu mic cu mare sd
uddm grddinile cu stropitori, cu gdlefi, iar cei mai
mari, din butoaie, cu furtunul, ins[ apa se strecura in
pimdnt ca prin nisip. Nimic
nu se inviora. Pdmdntul suferea, cr[pa, se usca, se
scorojea. Fiecare firiqor de
iarbd ducea dorul unei pic[turi de ploaie, aqtepta ca
o minune izblvitoare s5-l
rdcoreasc5,sd-l invioreze,
si-i prelungeascdviaga.Necdjiti, oamenii priveau spre
inaltul cerului cu nidejde gi
credinfS, rugAndu-se sI fie
binecuvAntati de ploaie
ddtdtoare de rod ;i belqug.
Si-atunci mi-a venit o idee:

ce-ar fi sd ne rugdm noi,

copiii, poate Dumnezeu se
las[ mai lesne induplecat
de nigte fiinfe fird pdcate.
Si cum eram pe atunci
scol[ri1d, i-am chemat in
jurul meu pe cei de o seamd
cu mine, copiii cu care mi
jucam pe uli15 ;i pe cdmp,
gi i-am inv5lat s[ spund, in
cor, dupd mine, o rugdciune
pe care am inventat-o pe
loc:
Doamne, Doamne,fd
ploud!
sd.
Fd sd-nceapd o viald
noud!
Fdrd soare, apd,
Pe pdmdnt nu-i viatd,
Doamne!
Prima rostire am fdcut-o
chiar la poarta bisericii, de
Idngi casa bunicilor. apoi
am pornit-o cu alai pe uli1d
spre marginea satului, oprindu-ne qi rugdndu-ne, ba
la un pom mare gi umbros,
ba la o margine de grddin5,
fdc6ndu-i pe s[teni s[ se
minuneze de incercarea
noastrd de a aduce ploaia
cea mult agteptat[. Acum,
fie cd ruga ne-a fost
ascultati. fie cd bunul
Dumnezeu a'ascultat qi ruga celorla{i creqtini, adev[rat este ci minunea s-a implinit. Au incePut nigte Ploi
grozave, iar pdmintul absorbea cu nesa! aPa mult

doritd. Plantele se inviorau

vdzdnd cu ochii: florile,
frunzele, fructele din livezi
9i spicele de pe cdmp. Recolta era salvat[. Rugdciunea noastrd nu fusese zadarnicd. Fericigi, ne invArteam prin ploaie, uzi leoarc5, dar cdntdnd mai departe: "Doamne, Doamne,
fd sd ploud! Fd sd-nceaPd
o viald noud!".
Camelia Nicoleta Simion

'Rugditanilc

cdtreSf.Annn
miqu salval
vintd'
t

!IFES3 roblema mea este

lesatd de s[ndtate
tqPE
rrl-r
irlat{[ 9i vreau sI v[ po,
vestesc cum mi s-a intdmplat ceva incredibil. tn anul
1984, medicii au descoperit
cd suf[r de stenoz[ mitral[,
tromb atrial stdng, hipertensiune pulmonard etc., iar
in luna mai 1985 am fost
operatd pe cord deschis la
T6rgu-Mureg. Dup[ operalie, am respectat congtiincios toate indicafiile medi-

cilor gi am dus o via(d normald, aproapeuitdnd cd sunt

cardiac5... Dar dupl gase
ani, lucrurile s-au schimbat...Cam de prin 1991,am
inceput s[ nu md simt bine
qi, alertatd, am mers la medicul cardiolog la care
eram in evidenfl. in urma
ecografiei, s-a descoperit
cd valva mitral5 qi valva tricuspid[ sunt in gradul IV
de boal[, spunAndu-mi-secd
aceastdsuferinlI se rezolvl
numai prin opera{ie. Am
fost trimisd la Institutul Inimii din Cluj, pentru investiga1ii. Acolo, acelagi diagnostic: valva mitrald trebuie inlocuit[ qi se pare cI
qi valva tricuspidd.
N-am mers la operalie gi
am inceput sd m5 simt din
ce in ce mai riu: nu mai eliminam apa din organism,
nu puteam sd dorm intinsS,
pentru cd m[ sufocam, deqi
luam diuretice zilnic. F[ceam dese cize de sufocare, in special noaptea.
in aceastdsitualie, m-am
hotdrAt in cele din urmd
pentru oPeralie 9i am mers
din nou la Institutul Inimii
din Cluj-Napoca. Am fost
programatd pentru internare, in vederea investigaliilor complete qi a opera!iei, pentru 25 iulie 2OO5.
Dupi ce am venit acasl
le-am
spus alor mei cI
;i

mt hodretd sd md operez,
lembrii familiei s-au alarlat gi au inceput sd caute si
lte metode pentru a evita
perafia. Le-am spus cd
pidania lor e zadarnicd gi
I md agteapt[ o noui opefie pe cord deschis. Dar

apa o elimin normal, fdrd

Se fac rugdciuni (
diuretice. Dar deqi starea o novend).9 ma4i la
mea se imbundtdfse in mod pentru cd a murit ma4ea.
vizibil, deoarece aveam
Se merge la biseri
programarea fixatd pe 25 unde sunt icoane qi
iulie, m-am prezentat la cu Sfdntul Anton.
spital si am fost internatd
Se ajut[ sdracii.
pentru investigatii si opeSe fac rug[ciuni de 1
rafie. Mi-au mar(i sau 13 zlLe,in
fdcut toate lui, in care se spune dori
analizele po- celui ce se roagi.
sibile: anaRugali-vd cu
lize de labo- ;i vefi primi ajutorul
rator, EKG
Iftenia Pop - Ieud
de mai muljud.
te ori pe zi,
*
ecocardioff
t
grafie,
radiologie, anf[t?t ntdmplarea ce
giografie,
(El meaz[ dateazd.
coronografie t..\lt
anul 1990. Eu qi
$i cateterism, test de efort. milia mea nu aveam
ln urma acestor analize.
cuintd. E ugor de imagi
foarte uimi(i, medicii mi-au
cdtl disperare trdiam,
spus cd nu mai este nevoie
md vedeam. in luna
de operalie, deoarecevalva
bruarie, flrd un acope
mitral5 nu mai este in gradeasupra capului, qi cu
dul IV de boald, ci in gracopil de numai doi ani,
dul II, la fel qi valva tricusbldnd din gazdd in
pid[. Evolupia in bine a boLa serviciul unde I
lii, intr-un timp atAt de
toate demersurile erau
scurt, i-a surprins. Nu pucute, lista de priorit5li,
team sd le spun, dar eu
chetd social5 etc.. deci
;tiam sigur c[ ruglciunile diliile erauindeplinite.
fdcute la Sfdntul Anton de
timpul trecea qi s
Padova fuseser[ ascultate.
noastrXinlemnise. Dupd
Ritualul este urmltorul: se perioadd
de alergdturd,
prdznuiesteobligatoriu ziua
lul meu a renun(at si
lui, pe 13 iunie, cu mers la lupte. Am preluat eu
bisericl ;i ajutorarea sdra- siva, haotic, insist6nd pe
cilor.
autoriteti, timp de trei

un gu$ ceresc

trt

Frtecunoscutsi iubit, de[rece este de un grabnic

lrtor.Multi oameniii daschimbarea destii si chiar viata. Aqa cd,
data de 13 iunie. cAnd
sdrbitoarea lui. noui
au aJunat $r au
post, au mers la Sfdnta
ie gi s-au rugat la
I Anton. Eu nu am
t de rugdciunile pe care
, dar chiar din ziua

3 iunie, am simfit cd se
cu mrne ceva si
puteamexplicade ce
sd respir normal. De
, de atunci qi pdnd
, eu respir normal,nu
transpir, nu md sufoc,

fdrd nicio sPeranfd, nici in

D:ufineze]u,deqi md rugasern la El in alte d[!i gi md
ajutase.Oare de ce abandonasem credinla? De ce nu
rnd mai rugam ca inainte?
intr-o zi, Pe cdnd eram la
serviciu, deznddejdea m-a
cuprins aga de tare, incdt
am fdcut o cizdde Pldnsgi,
ca sd nu fiu v[zut[, am iegit
si m-am refugiat in fabrici,
printre utilajele cele mai
zgomotoase, unde Praful
curgea,efectiv, ca o Ploaie.
Nu voiam sd intdlnesc pe
nimeni. Eram doar eu ;i
disperareamea. Era ins[ gi
Dumnezeu acolo, in praf,
cu mine, degi eu nu gtiam.
Am inceput si p16ng,cu
qi
rugdminfi.
strigite
"Doamne, dd-mi qi mie o
casd,jie-li mild de copilul
meu cel micu{." Atdt spuneam, atdt strigam, repetdnd cuvintele ca un pickup
stricat. Simleam cd sufletul
mi serupe, c[ mi sfdgiedurerea. Strigam printre hohote de pldns, de parc[
Dumnezeu ar fi fost surd.
Deodat6, toatd aceastd durere imensd parcl mi s-a
gters total de pe suflet, iar
in creqtetul captrlui, am auzit un glas blAnd: "Nu rnai
Pldnge, o sd ai casd" . StttPrinsd qi emolionatd, am
Privit in sus qi am spus:
"De unde, Doamne, cdci

nirneni nu mi-a dat nicio

speranyd?". Apoi, in clipa
urmdtoare, am revenit: " Iar td-md, Doamne, gtiu cd la
Tine totul e cu putin{d".
Dupd aproximativ trei slpt[mdni. aveam in m6nd repartifia unui apartament cu
trei camere (degi cerusem
qi aveam dreptul doar la
doul). Deci, Dumnezeu
mi-a vorbit a;a cum i-a
vorbit lui Moise. Vocea Sa
suna spafial, vibrdnd in
aerul din jurul meu, dar qi
in creqtetul capului meu.
Avea glasul bland, mdng6ietor, plin de iubire. De
atunci, m[ tot gdndesc la
cuvintele biblice: "Nimic
nu dd Dumnezeu celui ce
nu crede". $i-a cilcat Dumnezeu cuvdntul pentru mine. Eu nu credeam. dar El
s-a indurat de pldnsul meu.
Mi ajutase pAnd atunci deatdtea ori, fdrd
ca eu sI pricep.
A trebuit s[-mi
vorbeascd, pentru a inlelege de
unde imi venea
ajutorul.
E tdrzilu. e
noapte, 9i afard,
in gridinile carmeu, o orchestr[
tiedui
uriaqi de greieri cdntd sub
bagheta aceluiaqi iscusit
drrijor. ln curind voi pune
capul pe pernd, agteptdnd

intAlnirea cea mare. Voi

vorbi iardqi cu Dumnezeu.
ii voi mullumi pentru ziua
pe care mi-a ocrotit-o, pentru lucrurile pe care m-a
ajutat sd le implinesc, pentru bucuria pe care am reg[sit-o de cdnd m-am intors cu fafa la El. Acum gtiu
sigur: DumnezerJe in toate
qi toate sunt in Dumnezeu!
Cati Mizileanu - Galati
*

Luminild
t

rc[m treptele pAnd

in vdrful dealului,
in fiecare duminic5, la ora 9.30. in jurul
nostru sunt morminte qi
pomi, flori qi linigte. in vArful dealului, biserica albd,
ticut5, ne a;teaptd. Uneori
abia urc, dar gdndul la bucuria pe care gtiu c[ o voi
trdi acolo, la rlsPunsurile

pe care le voi primi fdrd sI

rostesc intrebdri, la uqurarea sufletului, toate acestea imi dau puteri gi gtiu ci
la cobordre voi pluti.

Al5turi de mine, de m0t5, e "Luminitd", b[iefelul

neu cel mic. de ;aseani. cu
rup bolnav, dar Puternic in
:redinfd. De fapt, incd nu
rtiu precis dacd eu il duc,
,au el md duce pe mine.
ldnd e slndtos, rdde qi
:burdI pe trepte, dar cdnd e
Dlnav, urcd greu, gAfdind,
,e opreqte,guierd,tuqe;te,
lar nu se lasd. Sunt nopli
ntregi cAndtuseail chinuie
i-l gine treaz in capul oaelor pdnd in zori, dar cu
oate astea,nu reuqescs[-l
efin la sfdrsit de sdpt6ndnd acasd.Mi induplecd
rrereucu increderea lui cI
b face s[nitos, dacd merbm, duminicd de duminib,la biseric[.
Si cdnd pdrintele zice:
'Cufricd de Dumnezeu,
cu
redinld Ei cu dragoste sd
d apropiayi", il privesc
pm pdgqte spre altar, sd-qi
Sfdnta impdrt[ie, cu sfiald, dar cu atdta
inln gi incredere. La in, ochii ii strdlucesc
bucurie cE aizbait sd prianafur5, cd a meri.o, fiindcd a fost cuminqi pentru c[ o seardinaa postit neclintit, nici
cu pdine sau api.

M[ uit la el cum stdpe

unel, cu genunchii
, findndu-qi qervetul
p bucdtele de prescuri, ca

nu cumva sd-i cadd vreo

firimituri pdnl termini de
mdncat. ii vea ochii cum
numdr[ beculefe, lumdniri
gi chipuri de sfinti. Stiu cd e
atent la predic5, dupd intreblrile pe care le pune pe
drum spre cas5.
Si cdnd, la plecare, p[rintele zice: "Iard ;i iard,
plecdnd genunchii nostri,
Domnului sd ne rugdm",il
aud pe Luminiti cum sopte;te: "Doamne, i;i mulyumesc cd m-ai tnvrednicit tn
ffinta zi de astdzi a md tmpdrtd;i
cu preacuratele
Tale Taine, sprefolosul trupului si sufletului meu, al
pdrintilor mei, al frayilor
mei, al bunicilor, naselor si
tugei mele, si md tnvrednice;te ;i de acum tncolo ;i
ne dd noud sdndtate,putere
;i bund ingelegeretnffe noi,
si ne fere;te de ispite, accidente ;i boald. Doamne,Te
iubesc,Tbrog iubeste-mdsi
Tu pe mine. Amin".
Nu sunt vrednicd de atdta bucurie. Regret cd n-am
stiut si-i apropii de Dumnezeu si pe ceilalti copii ai
mei, cei trei frafi mai mari
ai lui Lumini95. Dar mulgumesc cerului c[ triiesc acum aceast[ iluminare, comuniunea prin rugdciune,
pe care i-o datorez mezinului meu.
Niculina llle - Suceava

Amtrdit
o rrunutrc
-df$I{{}l{
ilf.ng

Pa4m generafiei
care, la o vdrstd
fraged[, a trdit toa-

te ororile celui de-al doilea

rdzboi mondial, cdt gi urm5rile acestuia:foamete,boli,
mizeie,lipsuri de tot felul.
in vara anului 1947.din
cauza apei pe care o beam,
m-am imbolndvit de febri
tifoidS, o formi foarte severi.'Intern atd,la Spitalul
de boli contagioase din
Oradea, impreuni cu mama, m-am zbdtutintre via[[
si moarte, zile in sir. Mama,
de religie romano-catolicl
gi foarte credincioas[, se
ruga zi si noapte ldngi patul meu. Vedeam ca prin
ceatd pdlpAirile lumdndrilor, auzeam suspinele si
pldnsul in[buqit al mamei.
Se ruga Sfdntului Anton de
Padova,la o micd statuetda
Sfdntului, proptitl de lumdnare, si la o iconitd.
intr-o noapte, boala
atinsesepunctul critic, medicii imi dideau prea pu!ine sanse,si disperareamamei ajunsese9i ea la punctul culminant.Nu-mi amintesc nimic din acea noapte
de cogmar, imi pierdusem
cunogtinfa. Dimineata, febra mi-a mai sc5.zut. am

reugit sA ingdn cAtevavorbe, am cerut ceva de mdncare, semn c[ md intorceam la via{[. Dupd un regim drastic, m-am reflcut
cAt de cdt, incepea qcoala,
dar inc[ md simfeam sldbitd, iar turtele din m[lai,
p6inea unsd cu marmeladi
si griqul fiert in apd indulcitl "m[ ajutau" s5-mi
menlin silueta.
Buna qi iubita mea mamI - Dumnezeu s-o odihneasci in pace! - dup[ insdndtogireamea, a fdcut ce
fac tofi catolicii in urma
unei minuni a Sfdntului
Anton. A comandat la un
pietrar o pldculd de marmurd albd, cam cdt o coal[
format ,A4, pe care a fost
sipat6, inscripfionati cu litere aurii, mullumirea noastr[ adresatd SfAntului Anton, cdt gi rug[mintea de a
ne ocroti qi in continuare.
Pldcuta qi-a g[sit locul pe
peretele din stdnga al bisericii catolice "Sf. Ladislau"
din centrul oraqului Oradea. aldturi de zeci de alte
pldcu{e asem[ndtoare.
Anii au trecut. Valurile
vietii m-au purtat deParte
de oraqul meu natal, dar in
fiecare vari. imi vizitam
P[rintii, rudele, prietenii.
Nu pierdeam prilejul de a
md duce la biserici. sd m[

rog Sfdntului Anton qi sd

verific daci pldcu{a erala
locul ei. Era.
Ciudat in toati aceastd
intdmplare este ci eu sunt
de religie ortodoxl (dupd
tata), qi totuqi, md rog SfAntului Anton qi cred in minunile sale. Exist[ o singuri explica!ie, aceea cd
Dumn ezeu
cel Atotputernic este unul
qi acelagipentru tofi cregtinii, iar sfin{ii
pe care El i-a
trimis printre
noi sd ne pdstoreascdvorbeau si vorbesc
toli aceeaqilimbl universald: limba credinlei, a dragostei pentru oameni, atdt
de expugi gregelilor si nenorocirilor.
De vreo 10 ani n-am
mai fost la Oradea, nu qtiu
dacd plicula mai existd, dar
eu exist! Dac[ astizi mi
mai pot bucura de lumina
soarelui, de parfumul florilor, de rdsul unui copil sau
de acordurile "Simfoniei a
IX-a" , ii mullumesc neincetat Sfdntului Anton de
Padova.
Viorica V. Dragoti -

Vinfucarea

'99. dupi
f;gll n aprilie
.f ![ op"ruliade chisturi

tiJai) ovariene (situalie obignuit[ la majoritatea femeilor) qi dupd analiza finald (biopsia), diagnosticul
avea sd pice
precum tr[snetul: cancer.
in
viziunea
mea de atunci,
cancer insemna moarte. Cu
gdndul ;i inima tot timpul
la Dumnezeu,
eu nu m-am
temut niciodat[ de moarte, dar fa![ in fa![ cu ea, a
fost greu s[ nu md intreb de
ce mi s-a intdmplat tocmai
mie. Dar mi-am revenit gi
am spus: "Facd-se voia Ta,
Doamne'oohotdrdndu-mi sd
lupt mai departe de dragul
celor patru copii ai mei,
dintre care doi gemeni,
atunci in vArst[ de doi ani
gi jum[tate.Avdnd un organism sensibil, am suportat
cumplit de greu chimioterapia.La prima curi cu citostatice,aveam halucina!ii: pe orice colg al camerei
md uitam, vedeam doar sicrie, cruci, flori qi lumdndri
aprinse. imi ascundeam ca-

pern[, vedeam ace- brusc, am sim(it cd mi lulucruri.Afost cumplit, minez la fafX, am simfit o
rugam tot timpul, zi bucurie interioari inexplicabili 9i... am incercat si
urmitoarele serii de mi ridic din pat, si cobor...
ioterapie, timp de o Am reugit. Apoi am fost in
nd qi jum[tate, nu stare sd fac curdtenie in
. nu beam nimic, ci bucltlrie, sd le dau copiilor
vomitam la fiecare 5- de m6ncare. Toate s-au ininute. Eram un mort- tdmplat uimitor de repede.
Era o mdnl neLa a cinvdzutd,caremd
ne cu crice (am
sprijinea s[ nu
gase) md
cad gi care md
la fel
ajuta in tot
ceea ce incercam s[ fac. A
firi putefost o experipe
a sta
enfl extraordire. innard. Atunci,
din zile,
mai mult ca
acasddoar
oricdnd, L-am
sim,titpe Dumatdta nenezeu
chiar
de mine,
lAngd mine.
ridicat cu
Au trecut mai
pe perne,
mult de doi
ani, acum mi
sd pl6ng,
simt neagteptat
ochii inde bine, gi nu
uit niciun mo-

-a intAmplat in vara
anului trecut, cam
pe la inceputul lui
iunie. Nu merg in fiecare
duminicl la bisericd, dar
fiind ;i in pregdtirea examenului de licen15, in acea
zi am fost. Cred cd eram gi
putin interesat, pentru cd
noi, oamenii, ne aducem
aminte de Dumnezeu numai cdnd avem nevoie. De
obicei, dupd ce trec pe la
icoane qi aprind dou[ lumdndri, 'md retrag intr-o
parte a bisericii, unde ascult slujba, md rog, meditez, md, incarc cir o stare
pozitivl de spirit, care pe
mine mI ajutd toati slpt5mdna, gi chiar mai mult. in
duminica aceea.m-am rugat in special s[ trec cu
bine examenul de licenfd,
sd fiu sdnXtos,qi poate cd
m-a strdfulgerat gdndul cI
mi-ar prinde bine ;i ceva
bani, dat fiind cd md aqteptau multe cheltuieli in

Mdntuitorului, am ment sI-I mulgumesclui

cAtam putut de tare: Dumnezeuprin rugdciune
, gtiu cd md vezi gi prin fapte bune,pentrucd
auzi, dar de ce md "Rug[ciunea fEri fapte este
ept atAt? Te rog, moartI".
mild de copiii ace;Dumnezeucel Mare si
.In momentul imediat Bun si vd aib5 in pazaSa.
[tor, am c[zut cu capul Tania Micil5u - Onegti,
pernd, m-am liniqtit
jud. Bac[u

vara aceea.Nu am insistat

insd prea mult asuprabanilor. Pentru mine era important sd iau doar licenfa.
Citre sf6rqitulslujbei,a intrat in bisericdo cergetoare:
urdt6, neingrijitd gi cu un
picior str0mb,pe care abia
qi-l t6ra.Dupd ce s-ainchi-

) rugdciunii O 64

Cercetoqrea
t

1at pe la icoane, a trecut

prin mijlocul credinciosilor, pentru a mai cdpita
cdte ceva. Probabil ce stareaei a ficut o impresie puternic[, pentru cd aproape
to(i cei prezenli in biserici
i-au l5sat ceva in palmd.
M-am scotocit qi eu prin
buzunare, sd vdd dacd-mi
mai rdmdseseceva mdrungq dup[ cutia milei gi lum6ndri. Am gdsit, intr-adevir,
cdliva lei gi i-am dat cergetoarei. I-am dat bucuros,
din suflet, mullumit c[ participasem gi eu la ajutorarea acelei fdpturi oropsite.
Acum eram liber qi fericit,
de parcd md eliberasem de
cine gtie ce povari. Din
momentul acela, nu m-am
mai rugat nici pentru reugitd, nici pentru bani. De
fapt, aveam de toate: o familie, casd, masd, mai aveam putin gi terminam o
facultate si, cel mai important lucru, eram intreg, s[n[tos qi lumea era a mea...
+
In aceeagizi, peste cdteva ore, am primit de la
cine md agteptammai pulin
suma de 4.000.000 de lei.
I-am primit fdr[ sd fac nimic pentru ei. Era un stirnulent. O recompensd pentru c[ absolvisem.
Mi-au trebuit cdteva zile
ca s[-mi dau seama cd. de

fapt, se lntdmplase cum

scrie in Biblie: am primit
atunci cdnd am dat, chiar
dacd faptul material (banii)
se produsese ceva mai tArziu. Dldusem din inimd qi
Dumnezeu md incurajase
in gestul meu. De atunci
inainte, incerc si cred cd
cea mai buni ruglciune e
darul, de fapt, o forml de
mulgumire cdtre Cel de Sus.
Paul Andrei Piatra-Neamf
*

"Mediciimiqu
spttscd estc
un miracoft
aqrp.r n urma cu patru
tlf
f Et anr, am rnceput o
*ll3t
luptd durd cu cancerul gi sunt hot[r0t sd inving. Am avut norocul ca
in timpul din urml sd fiu
tratat in Italia, gi anume la
Spitalul Universitar din Padova, unde, printre altele,
am cunoscut o tdnlri care a
fost beneficiara unui transplant de ficat. Dup[ o luptl
de aproape un an, starea
iniliali a bolnavei fiind
deosebit de gtav5, urma sI
mai efectueze o operafie,
pentru eliminarea unor calculi la fiere. care erau de

mari dimensiuni. Aceastd

femeie, desPrecare cred c[
este una dintre cele mai nenorocite fiinle Pe care le-am
cunoscut in viafa mea, se
deplasa doar in cdrucior,
avdnd gi o afecliune la genunchi. intr-una din zile,
i-am cerut femeii sd-mi dea
o scrisoare adresat[ Sfdntului Anton de Padova, in
biserica clruia eu mergeam
sd md rog de c0te ori aveam
ocazia (sunt ortodox, dar
nu aveam unde si m[ rog si
duhovnicul meu mi-a dat
dezlegare).Am pus scrisoarea in urna de ldng6 mormdntul sfdntului, dupd care
bolnava a primit permisiunea sd plece acas[ pentru
trei s[ptdmAni, unde nu mai
fusese de aproape un an.
Cdnd a revenit, a repetat
analizele 9i... miracol, togi
acei calculi dispdruserd,
medicii privind mirali la
seturile de analize. Nu am
vdztrt om mai bucuros gi
mai recunoscdtor decdt femeia aceea. ln scurtd vreme, aveam si fiu, gi eu, la
fel ca ea. Carcinomul meu,
care misura 12 cm, devenise invizibil, rezultatul anatomopatologic a fost negativ. Mirarea medicilor
italieni a fost qi mai mare,
ei spundndu-mi deschis ci
O 65

t
uitat in ochii ei, amvdzut
atdta groazd,,cd mi-au iesit
din gurd cuvintele: "Acolo
e iadul! " . Prin acestvis, eu
am vdntt o pdrticici din
iad. Iar din ziua aceea, iun
fost ferm convinsd cd ingerul meu pdzitor a vrut
s[-mi spund: "Uite ce te
a$teaptd! Fd ceva pentru
tine ca sd-1i mdntuie;ti sufletul". $i din momentul
acela, am luat de la cap5t
credinfa. Am inceput sI 1in
post, m-am spovedit la
ii.
Florin Viduva
sfdrgitul postului (nu md
mai spovedisem de ani de
zile), mi-am cumpdrat o
c[rticici de rugdciuni qi
acatiste si merg in fiecare
duminici la biseric[. Suf5r
pentru orice pdcat pe care il
fac. iar acum mi simt vinoilly ram in postul Pasl-o^telui, anul acesta, vatd pentru c[ mi-am pdr5# chiar la inceput, gi sit tara mea pentru una mai
[neam post. Nici nu bogatl, ;i parcd nu e la fel
ca atunci cdnd mergeam la
I foarte credincioas[.
bamin Dumnezeu. dar biserica de acasd, unde
I
Jram evlavioasd. Dar preotul m[ cunostea si md
in postul Paqtelui, inv59a fiecare pas al indrepDi,
a
]vut un vis care mi-a tdrilor. Acum merg la bisevia1a.Visam cd rica catolicd, pentru c[ unJrbat
iar cinevavoia sdmd de locuiesc acum nu existi
J,
pscd, spundnd:"Tre- alta, si parcd m-am indeIte, gi se va tutilmph pdrtat un pic de calea Domochiiin nului. Md rog mai pu{in, qi
l".A- deschis
v[d
ce
m[
a$teapte,
parci sufdr mai mult. Ce sd
fd
fgdmine erao prietend fac? Da,ti-mi un sfat.
plildrie, iar cdndm-am
Mioara Chebac
azul meu era vorba de
rniracol al rugdciunii.
lm fost qi nu sunt creios fanatic, dar duP[ ce
vdzut analizele medi; cred orbeqte in Putefugiciunii gi sunt conagacum m-au asigurat
cii. ci sunt beneficianui miracol. Singura
nedumerire este de ce
fost ales tocmai eu,
li oameni fiind mai creloqi qi, poate, mai me-

Dumnczeue mai
presuscaftiinp

m trdit, recent, un
adevdrat miracol.
Dupd investiga(ii
ce au durat trei luni de zlle,
efectuate de mai mulgi medici de la spitale diferite,
s-a stabilit cd am o tumori
ce trebuie operatd. Trliesc
in Canada, gi fiind asistentfl
medicald, dispun de ultima
tehnologie in domeniu, care nu di greq nicioda
Era, in mod sigur, ufl can:
cer ce trebuia urgent operat. Pe mdsurd ce medic
reconfirmau diagnosticul
eu md rugam fierbinte I
Dumnezeu: "Doamne,fd
minune ;i contrazice giinla, ca sd pot povesti minunea Ta" , degi, logic,
conqtientd cd nu pot
tofi medicii Si toate
tele lor sofisticate. Pe sc
am fost operat5, dar
stupefactia qi, in

timp, bucuria tuturor, nu

fost cancer, ceea ce pe
mine nu are decdt o si
explica.tie: Dumnezeu mi
salvat viafa. Vd rog sd
crede(i, mi se pare
incredibiI ca tocmai eu
trliesc acest miracol.
oameni bolnavi mult
credinciosi decdt mine,
meritam din partea bunu

Dumnezeu aceastl atenfie.

Dar poate c[ doringa Lui a
fost sd povestesc aceastd
rninune a vielii mele. Dumflezerr si vd ajute 9i sd ne
tin[ sdn[to;i pe togi.Amin.
Marinela
*

Icoann din peretc

ml
tg!t:

aT in :'-r cu

cauva anr, nu prea

tl\--J
-cltPzc
credeam Cdnd aUzeam vorbindu-se de minuni. Povegti,imi spuneam.
Dar intr-o zi m-am pomenit
cu moartea in fa!d. Venise
pe ocolite, aga cum se intdmpld adesea.Totul a inceput cu o banal[ apendiciti, pe care am operat-o,
flrd sd fac din ea o problemd, gdndindu-md c[ aproape orice om face aceastS
operafie. Totul a decurs
bine, atdt intervenfia, cdt gi
cele sapte zlle de spitalizare. Am plecat acasd,tare
fericitd c[ incepeam s5-mi
revin. Nu m[ durea nimic,
mdncam normal qi totul
P[rea si meargd spre bine.
Dar... intr-o noapte, cdnd
am vrut sd merg la toaletd,
nu arn mai putut sd md ridic
din pat. O durere groaznicd
imi cuprinse tot corpul, in
sPecial in zona operatiei.
Am zlcut trei zlle sperind
ci-mi va trece, dar nu pu-

team sd m[ndnc nimic ;i

mergeam findndu-m5 de
perefi. Atunci, pdrinlii mei
m-au dus la cel mai apropiat spital, pentru cI eram
la tard. Mi s-a administrat
penicilin[, insi
durerea nu ceda. Medicul care mI luase in
observaliea hotdrat se-mi fac[
o ecografie, dupd care sd md
trimitd la chirurgul care m[
operase, ca sd
md deschidddin
nou. La ecografie s-a vdzut clar: era o patd
imensd in abdomen. iar
medicul i-a spus mamei cd
a$ avea un inceput de septicemie, adicd eram la un
pas de moarte. M-au adus
inapoi in salon qi urma sd
m5 ducd la un spital judefean pentru o noul intervenfie. St[team intins[ pe
pat, cuprinsd de dureri
groaznice qi imi imaginam
moartea. Mama st[tea ldngd mine qi nu gtia cum sd-gi
mai ascundd lacrimile. in
aceaclipd, mi-am intors capul spre rdsdrit qi, brusc,
am vdzut pe perete o icoand
cu Maica Domnului. Instantaneu, am inceput sd mi
rog: "Maicd sfdntd, salvea-

zd.-md de la moarte, si Tu
e;ti rnamd, Prive;te-o Pe
fttama mea qi vezi cAt suferd, te rog, aiutd-md, Maicd
Sfdntd, te rog!" ,;i lacrimile imi curgeau siroaie. in
clipa aceea, o
putere mai presusde a mea ma ridicat din pat
;i am inceput
si pdgesc prin
camerl. Mama
a vrut sd mi
ajute, dat eu
i-arr' zis zdm"Lasd,
bind:
mamd, cd pot,
nu vezi, nu md
mai doare nimic". Mama
s-a inchinat, la fel gi femeile cu careeramin salon.Au
zis tare cI este o minune de
la Dumnezeu. Din acea
clip5, nu m-a mai durut nimic, iar la urmdtoarea ecografte, medicul a rdmas uimit: pata de pe abdomen
dispdruse.
Dragii mei, am lacrimi
in ochi cdnd scriu aceste
r0nduri. Cred din tot sufletul c[ Dumnezeu a fdcut in
cazul meu o minune: m-a
vindecat! Sd credem in
Domnul cu toat[ fiinfa
noastrS, sd ne rugdm sd ne
dea sinitate ;i si ne cdl5uzeascdviafa. Amin.
Ana Cavescu

Mfuturie dcspre
SfAntaFecioard
GrR.
'|fl

ovestile despremr$ElfE nuni publicate in

if$q
revista dvs. mi-au
dat curajul si v[ istorisesc
gi eu o intdmplare neobignuitd din viala mea, intdmplare pe care p6nd acum nu
am indrdznit si o spun nimdnui, de team5 sd nu stdrnesc reac(ii de ilaritate.
De copil am trdit cu credinfd in Dumnezeu, pdnl la
vdrsta de 18 ani. cAnd am
intrat la facultate. Acolo.
trdind departe de casd qi
intr-un mediu extrem de
ateu (era inc[ pe vremea lui
Ceaugescu), am uitat de
credinld gi de legile morale.
Am avut pe durata studenliei un prieten care tinea
foarte mult la mine, dar pe
care nu l-am iubit. MI flatau dovezile de afectiune
pe carc mi le ar[ta qi l-am
pdstrat ldngd mine, pentru
cd md m[guleau prietenia
qi seriozitatea lui. Mi-am
inceput viafa intimd cu el
si, nepricepdndu-md s6 md
protejez, am rdmas insdrcinatd foarte usor, de dou6
ori, la scurt interval. Nevoind s[ m[ leg cu el la cap
pentru tot restul viefii mele,
am ales solu[ia cea mai
,"convenabil5": am intre1t

rupt sarcina, de fiecare datd. Am suferit, dar nu mult,

md bucuram mai degrabd
cd imi "rezolvasem problema". in orbirea mea, nu miam dat seama cd ceea ce
fdcusem o sd aibd consecinfe grele, intr-un plan
mult mai fin, intr-un plan
spiritual. Cd, de fapt, omorAndu-mi copiii, imi omordsem viitorul. Anii au
trecut, intre
timp imi terminasem studiile,
eram
asistent la o
universitate
de prestigiu
din !ar[, dar
in mod paradoxal, nu imi mergea nimic
din ceea ce fdceam. Trdiam
cu chirie intr-o garsonierd
dintr-un clmin al universitdtii si,la un moment dat,
chiria ajunsese mai mare
decdt salariul meu. Orice
tentativd de a obtine o bursd in strdinltate (dupI revolutia din 1989) pentru a-mi
termina doctoratul sau pentru a mi ridica putin financiar s-a soldat cu eqec, in
condiliile in care tofi colegii mei plecau "dincolo" cu
usurint[. Aveam 29 de ani,
aveam acelagi prieten din
timpul studenliei (care intre
timp se mutase intr-un alt

orag, unde avea slujb5, gi

care fdcea naveta de dou[
ori pe lun5, si md vadi), nu
aveam locuin!5, nu qtiam
nici mdcar dac5 mai pot
avea copii. in toli anii aceqtia grei, am f[cut, cred, un
singur lucru bun, dar a fost
unul decisiv: m-am intors
la credinfI. Toati mizeia
mea, blocajul material qi
profesional in care md aflam, erau prea
evidente ca sd
nu imi dea de
gdndit. Nu puteam gisi explicafii dec6t in
cele dou[ greqeli strigdtoare
la cer din timpul studentiei. Altceva nu
prea aveam ce sd imi reproqez.La29 de ani, deci, am
hotlrdt sd renun! la contracepfie,pesteinterdicfia prietenului meu. care mi-a
mlrturisit c[ nu vrea copii,
fiindc[ nu se simte destul
de matur ca s[ fie tatd.Dar
eu ?mi doream cu ardoare
s[ am un copil, nici nu
;tiam daci nu rdmisesem
cumva cu sechele de pe
urma avorturilor. eram dispusi sd incerc orice, pentru
cd nu mai voiam s[ tr5iesc
numai pentru mine. in ianuarie 1999, la patru-cinci
luni dupd ce am renunfat la

contracepfie, am avut intr-o

noapteun vis ciudat. O prezen\d puternici imi ddduse
o veste extraordinard. Nu
pot fi mai precis[ despre
acest subiect. Nu imi amintesc detalii, de gen: chip,
voce,lumin[. Nu qtiu decAt
atdt: cd, o prezenfi puternicd imi ddduse o veste
extraordinard. Nu mai avusesemniciodatd un vis asemdn5tor. Am fost atdt de
zguduit[, incdt m-am sculat
nducd ;i m-am aqezat pe
marginea patului sd md
gAndescla ce am visat. Sd
imi dau seama, de fapt, ce
s-a intdmplat. Mi-era sufletul plin de o bucurie atdt de
mare incdt, de;i nu aveam
inc[ dovezi sigure, am bdnuit c[ eram insdrcinatd.
Tatdl meu era intr-o vizitd.
la mine in zilele acelea gi
am vrut sd alerg sd ii spun
vestea.Nu i-am spus,insi,
de teami sd nu md considere nlucd. Doui s[ptdmdni mai tdrziu, ciclul
menstrual nu s-a produs.
Am mai agteptatun timP, gi
apoi m-am dus la medic,la
ecograf. Mi-a confirmat
sarcina. Am alergat cu bucurie qi insuflelire la Prietenul meu de 11 ani de zile,
dar el nu s-a ar[tat Prea inc6ntat. Nu m-am ingrijorat,
mi-am zis ciii trebuie timP

sd se obiqnuiascdcu noutatea, cd vestea e prea mare.

Dar timpul pe care i-l d[dusem,pe el. de fapt,il panica.
A inceput si faci presiuni
asupra mea, sd avottez.
I-am spus c[ de data aceasta e diferit, cd de data
aceastail am pe Dumnezeu
in suflet gi cd, pur gi simplu, nu mai pot sd omor copilul acesta.A devenit foarte r5u gi mi-a spus cd, dacd
asta e decizia mea, el nu
poate fi alSturi de mine.
Mi-a zis din nou c[ el nu se
simte suficient de responsabil sd fie tat5. cd in anii
ace;tia qi-a dat, de fapt,
seamac[ nu m[ iubeqte,c[
nu sunt femeia visurilor lui
9i c[ a stat al5turi de mine
numai din obiqnuing[. in
s[ptimAnile care au urmat,
a devenit
abuziv, gi
verbal, ;i
fizic:'inafard cd nu
m-a luat
pe sus la
doctor, s[
avottez,a
fdcut tot ce se putea face si
mi convingd si renun{ la
copil. Inclusiv plrinlii mei
au f[cut presiuni asupra
mea, ca si md gindesc bine
ce fac, c[ imi periclitez
viitorul qi Pozifia la facul-

tate, cil o sI imi pierd reputalia fdcdnd un copil din

flori. Le-am splus:."Stiti ce,
dacd nu am copilul dsta, nu
am nimic. $i dacd voi nu tl
iubili ;i nu tl vreyi, Dumnezeu tl iube;te ;i tl vrea.
Copilul dsta e prea mic, nu
t;i poate apdra viala, eu
sunt singurul lui avocat".
Pdni la urm[, mi-au intors
spatele, qi prietenul, gi propriii mei pdrinfi; nu mi-au
vorbit luni de zile. Eu am
rdmas insd neclintitd in decizia mea, deqi imi era tot
mai ru;ine de burta care se
flcea din ce in ce mai mare.
gi md sculam noaptea cu
din{ii cldnldnind de fica a
ceea ce mi pregdteam si
fac: un copil in afara cds5toriei. tn timpul sarcinii am
fost singur5,numai rugdciunile disperate la bisericile din
Cluj,in fa!a icoanelor Sfintei
Fecioare,
mi-au ostoit sufletul. Spre sfdr;itul sarcinii,
mama m-a iertat gi a venit
la mine. cu cAteva zileina'
inte s[ nasc.Pe 2 octombrie
1999, am niscut o fetigd de
4,a00 kg gi 62 cm, ca ruptl
din soare. Nagterea a fost

rald ;i uqoard,fdrd epi15,gi am avut senzafia

u eu, ci fetitamea (sau
ferii ei pdzitori) au fdcut
Iefortul. De surescitare,
I am putut dormi toatd
ptea, degi eram frdntd
boseal[. Md rugam de

Am a;ternut in scris
aceasti istorisire, pentru a
depune mdrturie de suflet
cI, deqi putem greqi, acolo fgt
ntAmplareape care
-!![
gregealS
unde este
este si
ut.uu sd o povesiertare. Chiar dac[ am gre- t.lrt tesc s-apetrecutinsit printr-un avort sau alt tr-o varl toridd, pe un bu_
plcat strigitor la cer, putem levard incins de soarele dulumire gi pldngeamde repara greqeala.CI sfAnta pd-amiezii, din inima Bucire; i-am vorbit be- noastrd credinfd ne invati curestiului. Veneam de la
;ei mele iubite toatd cd o avem de partea noastri serviciu, si in drum spre
ptea. Momentul acesta pe cea mal
statia de metrou,
aordinar din via{a mea p u t e r n i c d
mI gdndeam, ca de
d mi-a deschis cerurile. mijlocitoaobicei,la viagamea
il fetitei a recunoscut-o re:
searbidS, de femeie
Prea
singur[. Aveam 37
@lla nastere si, deqi nu S f d n t a
de ani si, dup[ un
1rdmas impreund, a ince- Ndscdtoai;i
viziteze
copilul
in
re
divorf dureros,
de
DumlsI
jeam
regulat.
La
un
an
si
nezeu.
E
Padup[ o familie
tbva luni dupd nasterea
rafrazind
copii.
tn plus, a,
;i
mele,
am
cdstigat
veam
o
c
a
r
t
e
a
si probleme
fei
fsd de doctorat de cinci s f d n t S ,
de sdndtate,
in Statele Unite. Bursa Sfdnta FemI f[ceau sd
suficient de mare ca sd cioard nu
totul in culori si
ajute si imi duc cu vrea moarsumbre. Pe strad
le copila. Am plecat tea pdcdtoaselor, ci indrep- se jucau cdtiva puqti
dndoud, de Schimbarea tarea lor. Noua mea viafi, la plimbare de mame
iat5, pe 6 august, cdnd copilul meu, semnele care bunici. AdAncit[ in
fa mea avea doar 22 de mi s-au dat, toate o mdrtu- duri, nu le-am dat atentie
i. Cinci ani au trecut de risesc pe Maica Domnului aqacd am fost mai mult depci, in toamna asta imi gi minunile extraordinare c6t surprinsd, cdnd un bd' sustine doctoratul,
iar pe care le poate face pentru ielel de vreo doi aniqori, de
mea
va
implini
7
ani.
noi. Pentru femeile care au o frumusefe ingereasc[,
[a
Item inc[ in Statele gresit, darincl mai cred, un apropiat de mine, s-a
Ite, o tar[ al cdrui ,.pa- indemn: Nu abandonati ni- cu putere de piciorul meu
t spiritual" este Ndscd_ ciodat5!
gdngurind: "manrra", "ma:ea de Dumnezeu. Un
ma". in urma lui, a apdrut
Gabriella B. - femeie in vdrstd,
u pe care nu uit nicio_
Devonshire. bunica, care l-a tras
i s[ i-l amintesc fetitei
Pittsburgh(SUA) parte, ingdimdnd ni$te scu,
e, Mary-Annick.
a rugdciunii O 70

Un tnger pe
bulevard

ze pe care nu le-am prea

auzit. Am infeles doar atAt:
"l-e dor de mama". Am
plecat tulburati spre casd,
neqtiind ce sd spun sau si
fac,dar imaginea acelui copil cdutdndu-gi mama m-a
urmdrit multi vreme. Iar
intr-o zi am inceput s[ mi
rog. Am intrat pur si simplu
intr-o bisericd,rugdnd-o pe
Maica Domnului sd-mi ddruiascd si mie bucuria nasterii unui prunc.
in vara urmitoare. mergeam spre casd pe acelaqi
bulevard incins de soare,
dar in gdndurile mele nu
mai era nici urmd de tristele, cdci prin rochia largi,
se llfiia un pAntec mare si
rotund, de care eram foarte
mdndr[.
in
toamnd.am n[scut o fetitl de
toatd. frumuse{ea, care mi-a
schimbat viafa
gi mi-a adus bucurie in suflet.
$i dac[ pdnd
atunci nu credeamin semne,
acum gtiu c[
aceaintAmplare
a fost o prevesttre, iar copilul acela era un
inger trimis din cer.
Corina Oancea Bucuresti

Ugacares4
dcschissingurd
motia gi uluirea md
coplesesc gi azi,
dupd cele intdmplate cu foarte mulli ani in
urmd, intr-un februarie posomordt. Ele insd au cipdtat in timp alte valenge gi
altd dimensiune.
Era acea perioadi infricog[toare a ddrdmdrii bisericilor si a caselor vechi, ficuti flrd frica lui Dumnezeu, cdnd se murea de inimd rea, dar cui ii pisa?
Casa noastri pdrinteascI, situatS undeva in zona
Prahovei, urma s5.fie si ea
culcatl la pdmdnt firi mil5
gi, mai ales, fdri logic[. in
ea mai locuia
doar tatil meu,
in vdrstd de
86 ani, care
respingea cu
vehementi
ideea plecdrii
sale din locul
in care trlise
de peste 60 de
ani, din casa
lui pe care o
ridicase
cu
sacrificii. Cunostea fiecare colgisor, fiecare obiect... Vedereaii era
mult slebi6, dar chiar si cu
ochii inchiqi, se descurca

perfect prin camerele incilrcate de amintiri.

Autoritilile locale hotirdser[ in mod abuziv ci locuinfa tatdlui meu trebuie
dlrdmatd, deqi ea nu figura
in planul de sistematizare.l
s-a adus la cuno;tingn c[ i
se repartizase un apartament cu 2 camere (avea nevoie de insofitor) intr-un
bloc "nou". L-am luat in
primire, dar mi-au fost necesare3 sdptlmdni de munci serioas5,pentru a scoate
la lumind qi a elimina mizeria ldsatd de meseriasi.
Nimic nu func{iona, molozul bloca totul, pdnd si toaleta era infundati cu ciment, iarpe linoleum parci
se vdrsasecu gdleata vopsea qi prenadez. Amizbutit
in cele din urml sdrealizez
un minimum de confort. in
speranfacd tatil meu va suporta;i depdgi gocul schimbdrii agresive.
Zfua fatidici a sosit.
L-am ridicat pe tata din
patul in care zdcea invelit
cu plapuma pdnd la gur[,
l-am imbrdcat cdt mai gros
9i l-am rugat sd m[ agtepte
pdnd ce duc a;ternutul de
pat in apartamentul de bloc.
in casi era foarte frig, pentru cd fusese sigilat tot: gaze,lumin[, api. Am plecat
grdbitd cu plapuma qi pernele. am urcat scdrile bloO 71

, ;i ajunsd in fagau;ir
amentului,am incerdescui yala, dar eformele au fost zadarp. Am apelat la vecinii
rrte sdritori, dar nici ei
fu putut face nimic.
t..
pnlaugii pdreaimpietritl.
iperat5, am alergat pe
pde gl am apelat la un
[dr, care, dupd ce a aflat
fpre ce este vorba, m-a
jgutat cd el deschide ori,incuietoare.S-a striduit
pi bine de jumitate de
[, dup[ care a decretat
ntenlios c[ uqa trebuie

alergat fericiti la tata, care

md asteptainlepenit de frig
qi neliniqtit de intdrzierea
mea.
I-am povestit tot ce se
intdmplase, iar el, ca un infelept, mi-a zis calm gi impicat cu sine: " Fetila tatei,
semnele date de Dumnezeu
sunt clare. Casa tn care md
duci acum nu md vrea, dar
Dumnezeu md va elibera.
Sd vd pregdtili de tnmormdntare".
Dup[ cdteva zile, inima
tatilui meu s-a oprit, darpe
fafa lui a apdrut un zdmbet
eliberator. Dumnezeu s[-l
afte.
ll-am multumit Dentru odihneasc[ in pace, pentru
It
lldanie. i-am ol[tit. el a ci a fost un bun cregtin gi
I
pcat, iar eu, in neputinla un pdrinte des[vArqit.
bu. u- izbucnit intr-un
EJI. - Bucureqti
rhot de plAns nervos. Am
*
zutin genunchi si printre
ghi(uri am rostit rugdciua "Tatil nostru", cu putesi durere. Am repetat-o
r cdteva ori qi, istovitd de SU2SS.ovestea mea a inceout in toamna
l9l9f
dns gi egec,m-am ridicat,
lIr:-ra
i.\r!ra
anului 1986. cdnd.
utdndu-m[ de clanta usii,
re s-a deschis...singurd! pe 25 septembrie, am n5sNu-mi venea si-mi cred cut un bdielel voinic gi si:hilor. Tremuram de emo- nitos, pe nume Florin:. Se produseseo minune Emanuel. Am gtiut ci voi
rmnezeiascd.Am pdgit cu na;te bdiat inc[ din faza de
ial5 in casi, simlind ocro- zimislire a lui, deoarece
ea, am aprins o lumAna- am visat acest lucru, iar vi, am ingenuncheat in fala sul s-a repetat de mai multe
ranei gi i-am multumit ori la rdnd.
tnului Dumnezeu. Apoi,
Copilul s-a dezvoltat
,plesitd de emofie, am normal, pdnl la vdrsta de 7

Celc24 deViruri
Mqri

It

'rearugdciunii ) 72

-l

luni. cdnd a contractat un

virus si s-a transformat intr-o legumd vie; tot trupul
lui era ca un aluat moale,
de parcd n-ar mai fi avut ,si
masd osoasd in el. Au urmat zTle,luni, ani de tratament, Iacrimi si suspine.
Refuza orice fel de aliment.
Paralel cu tratamentul medicamentos,ii ficeam tratament de recuperare neuropsiho-motorie la Sanatoriul
de copii din I Mai (Oradea). Din spital, mai multe
mame care aveau copii bolnavi plecau din cdnd in
cAnd, duminica, la slujba
Sfintei Liturghii pe la bisericile din apropiere. Preolii
veneau gi ei, din cdnd in
cdnd, in spital qi flceau
Sfand Maslu pentru copiii
bolnavi (cu anumite restrictii, cici a;a era regimul
atunci). Vorbele circulau
din gurd in gur[, cd intr-o
localitate din apropiere,
exist[ un preot care te ajute
si depdgegti momentele
mai grele din viafd, dacd.ai
un pic de credinld,izvordtd
din inimd qi perseverezi in
rugdciune. Mi-am luat inima in dinli gi, hotirdt[ sd
fac orice pentru ca b[iatul
meu sd se facfl bine, am
mers la pdrintele respectiv.
I-am vorbit despre durerea
mea.el m-a ascultatcu multi rdbdare gi atenlie, apoi

mi-a spus doar atdt: s[ mai

vin la sfdnta slujbi. Mai
tdtzil, mi-am dat seama cI
pdrintele imi testa, la rdndul sdu, r[bdarea de a duce
la bun sfArsit canonul de
rug[ciune ce urma sd mi-l
dea. Dup[ mai multe zile
de participare la Sf6nta Liturghie, m-a chemat impreund cu "pruncul" (cum se
zicein Ardeal) la uqa altarului ;i mi-a zis asa: "Copilul acesta este zdmislit la
o zi mare, ;i de aceea este
bolnav, dar cu ajutorul bunului Dumnezeu;i al Maicii Domnului, dacd vei respecta ;i vei duce Ia tndeplinire canonul ce 1i-l voi da,
se va tnsdndto;i". "Voi tncercapdrinte", am rispuns,
cu ochii plini de lacrimi,
";i imi voi da toatd silinla
ca sd-l tndeplinesc". Apoi
mi-a zis: "Vei posti cu post
negru, timp de 24 de vineri
mari,fdrd a bea nici micar
apd, ;i tn acestezile sd spui
sau sd citepti 12 rugdciuni
tnsoyite de metanie, seara,
la culcare. iyi iei un calendar ortodox ;i tyi notezi
toate vinerile din faya sdrbdtorilor tnsemnate cu ro;u. De asemenea, tn perioadele biologice speciftce
femeii, aldturi de tine sd
Posteascd Ei sd spund rugdciunile un alt membru
apropiat gi drag sufletului,

care sd vrea sd tu ajute."

" Pdrinte, dar eu nu
ftiu decAt rugdciunea <<Tatdlnostru>>", am addugat eu. in
vremea aceeanu se glseau
c[rti de rugdciuneca acum.
Dar plrintele mi-a zis cd e
o rugdciune foarte puternici gi s-o spun de 12 ori,
urmati de fiecare datd de
cdte o metanie. Apoi mi-a
dat binecuvAntareaqi mi-a
spus s[-i transmit qi lui cdte
un mesaj, cum se simte
pruncul la3 zile,5,7 zlle...
de post.
Ajunsd acas[, am urmat
sfaturile pirintelui qi atunci
am descoperit adev[rata rugiciune qi totodati binefacerile ei. L-am rugat pe
preotul paroh de la biserica
unde mergem, care e qi duhovnicul meu de altfel,
s[-mi dea o carte de rugdciune mai simpld, apoi alta
mai groasd qi Biblia. Rezultatele nu au intdrziat:
- dupd trei vineri de
post, copilul a inceput s5-qi
mi;te cdte putin mdinile si
picioarele;
- dupd gaptevineri - isi
linea c6te pufin gdtul;
- dup[ doudsprezecevineri - stdtea cdteva minute
in fundule!;
- dupl doulzeci si una
de vineri - ficea cdtiva pasi.
Iar cdnd s-au implinit
dou[zeci qi patru de vineri,

nici mai mult gl nlcl mar

pulin cu o zimdcar,copilul
meu a mers in picioare qi a
inceput si articuleze anumite cuvinte. Avea 3 ani.
Cele24 de posturi de vineri
gi rugdciunile mele fierbinfi
se transformaserdin minune. Cdnd vrea Dumnezeu.
viala noastrl se umple de
miracole ca primdvara de
soare.
V[ multumesc foarte
mult ci ati avut ribdarea
pentru a citi acesterAnduri.
Vi iubesc foarte mult!
Aurelia Jipa - Focqani
*

Povestca
nuunet
filt?t ntr-o zi, am primit
I E I r" telefon de ia tata,
*!tl3t care mi anunga cd
mama e in comd la spital,
sedat5,cd a fdcut o crizl ;i
cd nu se qtie ce-i cu ea. Au
dus-o mai intdi de urgen![
la Ia;i, apoi la Tdrgu Mureq, unde a fost supusl unui
RMN. Diagnosticul a fost
tumord cerebrald, care-i
afecta 40 la suti din creier.
Medicul i-a spus tatei cd situafia e grav[ gi c[ ar trebui, daci are posibilitatea,
si o aducd pe mama la spitalul de neurochirurgie
"Bagdasar" din Bucure;ti,
la un renumit profesor chiPuterearugdciuniiO 73

rdspunderea noastri, c[ e
foarte grav qi cd daci ar fi
avut RMN clar, ar fi operat-o imediat. Pane la urmi,
medicul de gard[ a trimis-o
direct la reanimare.RMN-ul
ei a fost vizut qi de profesorul care conduce sectia
de neurochirurloctorii de h ffi
gie gi de alli
roitalulin cauzd.
I k ffi
medici de acolo, tofi ne-au
spus c[ e foarte
mare tumora, ci
am venit prea
tdrzit;i cd sunt
puline qanseca
qi
mama
s[
supravie{uiascd.
cd
avansat
nlii e foarte
venit prea tdrziu, cd Nu ne-a mai r[mas, atunci,
;m
f-au sdturat de prostiile pe decdt sd ne rule fac doctorii din pro- gdm. Ne-am rufare
[incie. Ne-am rugat de ei, gat la Mlicufa
la
m incercat qi cu bani, dar Domnului,
Necru ne-au bdgat in seam[. Sfdntul
Nu a ieqit nici mdcar medi- tarie gi Sfdntul
;ul de gardd.si se uite la Mina, in tot
2iata mama, care zdcea pe timpul cAt map targd, in Salvare. Au !i- ma a fost in spiI
fut-o aqa vreo 7 ore, in fata tal. Ba chiar s-aintdmplat ca
Jpitalului (plus orele f[cute moaqtele Sfdntului Nectatpe drum pdnd la rie de la Eghina s[ fie aduloaptea
Absolutnimeni se tocmai atunci la Iaqi,
Bucuresti).
a'
ne-a bdgat in seam5. pentru cd se sdrbdtorea
]u
simtit ca ultimii oa- Sfdnta Parascheva.Cineva.
Ne-am
t^
In cele din urm[, tdr- o rudd, a venit de acolo cu
I|reni.
c[tre seard,i s-a flcut mir. Am uns-o cu mir in
fiu,
[ril5 medicului de sardd si
) fiecare zi si am citit rugdzis
s[ o ldsdm, totugi, ciuni ldng[ ea. Am mers qi
[e-a
[colo, pAnd luni (era intr-o la Mdn[stirea Radu Vodd
$mbdtd), dar cI o l5slm pe din Bucureqti, la moagtele
urg. Am avut norocul, sau
qa a vrut Dumnezeu, ca
rtdt eu, c6t qi sora mea sd
ocuim in Bucure;ti, aqacd
m putut sd o aducem Pe
nama aici. Din P[cate,
rtunci cdnd au adus-o cu
Dalvarea,s-a intdmPlat ca

fi,i;t*t

Sfdntului Nectarie, si ne-aur

rugat. Ce a urmat a fost ceva incredibil. Mama qi-a
revenit, incepdnd de a doua
zi,cdnd au scos-ode la reanimare. La mijlocul s[ptdmdnii, deja nu mai era sub
sedative, mdnca normal qi
nu inlelegea prea bine de ce
se afl[in spital (noi nu i-am
spus nimic, decdt ci nu se
qtie ce are, ca si nu o speriem). Vineri au externat-o.
intre timp, i s-a fdcut din
nou RMN,in spital, analize
peste analize qi teste, gi
reieqit ceva incredlbil. mama nu avea tumord. Au zi
cd a fost o "eroare". "Nlr
;tie ce e" , rrezis.
Mama a p
cat din spital
picioarele ei,

pd mai pufin de
sdptdmdnd,qi
pa ce mal

doctori. din
care unii foarte cunoscufi
foarte buni, ne-au spus
are pu9lne 9anse sa
vie{uiascd.
Multumim Sfdntului
tarie qi Mdicu{ei
pentru ajutor. Cred cd
tul ar vrea ca mulli
sd gtie cd au o ;ans6,
credinli qi rugflciune.
Sdndtategi Doamne 4
Elena

Rdsfdlnnlui
Dumnezeu
tflii
{0}

n octombrie 2O06am aflat cd am o

cr6d' tumora canceroasa

la cap.Vesteaa picat ca un
rdsnet peste mine si familia mea. in urma investigatiilor am fost operat5 la
Spitalul Bagdasar din Bucure;ti. Riscul era enorm:
in urma operaliei (dac[ scdpam cu viafd) era foarte
probabil sd rdmdn paralizatdpe partea stdngd,iar de
trdit, mai aveam doar cdteva luni. Cu tofii eram disperafi, dar nu am renuntat
,+
la rugdciune.lntimpul operatiei, am rugat-o
pe domnisoara
doctor sI poarte
in buzunar o iconi![ a SfAntului
IoanRusul,pe care l-am rugat in
gdnd sd tind personal bisturiul cu
care urma sd fiu
deschisdla cap.
Doamnei doctor cate a
fdcut anestezia i-am dat
icoana Sfdntului Nectarie,
cdruia i-am prdmis in rugiciune,la racla Sf0ntului de
la Mdn[stirea "Radu Vodd", c[ voi ridica o cruce in
satul sotului meu, unde oarnenii sunt mai pufin cre-

dinciogi.Acum, dupd un an
de la intervenfie, tumora nu
a mai crescut,am rdmas cu
o usoard deficiengSla mdna
stdngd si fac crize parliale
de epilepsie, din cdnd in
cdnd. Nu e pufin lucru, desigur, dar sunt in via!5,
merg la sfdnta biseric5, md
rog, g6ndesc, deci exist.
Am fost in noiembrie anul
trecut in Grecia, la mormAntul Sfdntului Nectarie,
am ridicat in satul sofului
meu cruceapromisd.M-am
rugat continuu mai multor
sfinfi, si in special Maicii
Domnului. Le mullumesc
tuturor pentru incd un an de
viafd ce mi-a fost dnruit.
Pdrintele meu
duhovnic spune
cd sunt o rlsfdlatd. a lui Dumnezeu.
Le multumesc
copiilor mei cI
m[ ajutd financiar gi cd vin, de
cdte ori pot, in
tard (sunt plecafi
in Canadagi Belgia). ii mulfumesc sofului meu cd este
aldturi de mine, cu tot sufletul, de;i este qi el bolnav.
ifi mullumesc Doamne,
incd o datd, gi o si-!i mul,tumesc cdte zile imi vei da Tu!
Salomia Deaconu Bucurepti

Iporul

Tdmdduirii
dGIF\h m ales calea cre-

ft[Xll

dingei adevdrate,

5- Fi pnn post ql ruga_

ciuni, dupd o serie de experienfe triste trdite de mine.
Sunt mai bine de patru ani
de zlle de cdnd nu m-am
abdtut din drumul meu nici
cu gdndul, dar nici cu fapta.
De atunci mi-am glsit liniqtea sufleteasc[ qi am devenit alt om: increzltoare
in mine, cu speran![ in
viitor, dornicl de a trdi
(fiindci ;i aceastd dorin{d
creqtineasci imi pierise).
Era in Vinerea Mare a
anului 2OO7,cdnd, alergdnd
dup[ un tramvai, am cdzttt
gi o piatrd mi-a strdpunspolicele mdinii stdngi, fdcdndu-mi o rani urdtl la privit
qi greu de suportat. Cu o
seard inainte terminasem
de citit "Biblia". iar intamplarea mi-a dat de gdndit:
Dumnezeu md incercase.A
doua zi" de SfAnta inviere,
trebuia si plec la Iagi, la
Mitropolie, dupd cum obi;nuiesc de patru ani. M-a
pansat o prietend, dar de
doctor nu voiam s5 aud. Un
singur gdnd aveam: sd
ajung la destinafie. Temperatura md speria, durerile
deveneau insuportabile.
_zI-'-Nr-

Sleitd de puteri, m-am urcat

dimineala in trenul de Iaqi,
am stat la lnviere gi m-am
intors a doua zi. Durerile
nu-mi dideau pace, degetul
se umfla vdzdnd cu ochii,
rana supura. Am ajuns intr-un final la medic, mi s-a
fdcut radiografia, mi s-a dat
verdictul: infeclie osoasi.
Singurul remediu era operalia gi chiar amputarea dac[ operafia nu d[dea rezultat. M-am speriat rdu, dar
n-am incetat a md ruga, nu
mi-am pierdut speranta in
bunul Dumnezeu.A venit a
doua slrbdtoare: Izvorul
Tdm[duirii. M-am hotdrdt
sd nu m[ mai duc la doctor.
sd md tratez cu ceea ce a
fost ldsat de Domnul pe pAmAnt: agheasmdde lalzvorul Tdmdduirii, aloe, frunzd
de patlagini qi rugiciuni.
La numai trei zile, rana s-a
inchis, n-a mai supurat, gi
despicitura s-a acoperit cu
o pieli!5 str[vezie care se
ingroqa vizdnd cu ochii.
Am inteles atunci cI Dumnezeu mi-a ascultat ruga, cd
nimeni nu e mai presus decat El, cd lui trebuie s[-i
mulfumim pentru toate reuqitele noastre, c[ fdrd El am
fi "nimeni". De atunci, pe
El si numai pe El, il consider doctorul trupului qi sufletului meu.
Iulia Baboiu - Br[ila

"Ceamilifiutne

minwtc seqld
sbinlntrcepuf'
y-rqy Andam citit pentru
ISE prima dati Acatis*:2
tul Sfdntului Nectarie,era in postul Cr[ci
nului, chiar la inceput.
fletul meu zbuciumat de
mullumiri iqi cduta
jumdtatea, acea j
care s[ mi accepte aqa
sunt, cu calit[1ile qi
tele mele. M-am hotdrdt
ii cer ajutor Sfdntului,
mijloceascd el, spre
rea sufletului pereche.
fost singura datd in vr
mea cdnd am reuqit s[
tesc toati perioada
qi sd citesc Acatistul S
tului Nectarie. sear[ de
ri, implordndu-l de
datdacelasilucru: "Aiu
Prea Sfinte, sd gdsesc
tul acela care sd-mi
sufletul de bucurie cu
zenla lui Ei lAngd care

tmbdtrdnescfrumos" .
torul Sfdntului Nectarie
aintdrziat sd apard. In
buni zi, o bund prietenl

propunesdcunoscun
care o rmpresronasecu

vesteavielii lui. intdlni

rdmisese stabilitd pe
data de 5 decembrie. zi
ne permitea tuturor
ore libere, pentru o
nire la o cafea.

Pe 6 decembrie, fiind
z;uameade nume (md cheatn[ ;i Nicoleta), urma si
primesc in vizit[ cdteva
prietene.Pentrucare voiam
sd preg[tesc ceva sPecial,
de post. M-am decis, deci,
sd reprogramez intdlnirea
"sufl etului pereche" pentru
a avea timp sd pregitesc
cele necesare musafirilor.
Dar planurilemele au equat,
pentru c[ bdiatul pe care
urma s6-l cunosc nu avea
liber, in nicio altd zi propusdde mine, qi atunci mi-am
zis in glum[: "Poate aqa
vrea destinul". UitAndu-m[
in calendarul bisericesc, am
observatcI pe 5 decembrie,
pe ldngi algi sfin,ti, se serba
gi ziua Sfdntului Nectarie,
si atunci am l[sat lucrurile
sd se intdmple dup[ voia
lor, interpretdnd acest fapt
ca un rdspuns la rug[ciunile mele. E greu de crezut,
dar dupd aproximativ 6
luni, acestbdiat urma sl-mi
devind so{, dovedindu-se a
fi exact omul pe care eu
aproape ci nu mai speram
sa-l gdsesc. De atunci am
inceput s5-l iubesc cu adevdrat pe Sfantul Nectarie
;i,
cunoscAndu-iputgrea, sd-l
chem in ajutor, de cdte ori
aveam nevoie. Aqa am f[cut si in momentul in care,
dorindu-ne un copil, acesta
tntdrzia s[ apar5, iar medi-

Sfdntul Nectarie a ficut gi

de aceastddatd o minune in
via{a noastr5, ddruindu-ne,
atunci cdnd ne aqteptam
mai pufin, copilul mult visat, care in semn de mulgumire poartd numele de
Nectarie. Un copil s[nitos,
in ciuda faptului cd s-a ndscut cu o suferinli fetald. $i
poate minunea cea mai mare dintre toate a fost atunci
cdnd, insircinat[ in 8 luni,
in catedrala din ora;ul nostru au fost aduse o parte din
moaqtele SfAntului Nectarie Taumaturgul, aflate in
Grecia, la Eghina (mdndstirea la care a fost starefo perioadd de timp). inchei aici
povestea minunilor intdmplate in viafa mea, degi cea
mai mare din ele se afl5
abia la inceput. E vorba
despre credin!5 qi rugdciune. cele doui fAnt6ni nesecate, care imi dau bucurie,
putere si nidejde pentru
viitor. in sufletul meu. lumina vine din cer.
Nicoleta
Snu m[ incurajaudeloc.

Kniu'k
Dumnczeu
film n urmd cu cAteva
j
! [- runi, duceamo via95
*:[3t obiqnuitd,cdnd,deodat[, totul a luat o turnure
tragicd. Tatll meu a suferit
o operalie pe cord deschis,
agravatd de o infeclie gravd
localizatd pe inimd. Doctorii erau tezervali, iar noi
* eu, mirJnagi fratele meu impietri,ti de durere. Operafia a trecut, nu fdrd emofii.
Totul pirea si revin[ la normal. cdnd - exact la doui
sdptimdni dupl operafie,
flrd sd se simti r[u, tat[l
meu drag a intrat in stop
cardiac. A fost resuscitat
abia dupd 10 minute, iar in
ziua aceea a mai ficut inci
patru stopuri cardiace mici.
in tot acest timp, ne-am
rugat puterilor cereqti sd ne
ajute qi am speratintr-o minune divind. Era singura
cale pe care o mai aveam.

tr-o bund zi,mamamea a pre el. Rugafi-vi cu credinlat despre Sfdntul Necta- ![ lui gi vd va ajuta. Avem
I de la o cdlugirild. Din sfinte moaqte ale iubitului
ipa aceea am incePut sd nostru SfAnt Nectarie in
I rugdm cu ardoare gi cu tarA, putem ajunge la el,
irimi fierbingi gi suntem totul e sd vrem gi sd afl[m
pure ci ne-a ascultat in despre puterea Lui.
Dumnezeu sd vd binefle din urmi dorinfa, dunoastre
cuvdnteze
pe tofi. Cu drag,
rugdciunile
fnd
Simona Dumitru
ftre Domnul nostru Iisus
lristos, c[tre Sfdnta Fe*
ioard Maria gi citre Preauternicul Dumnezeu. Nu
p putea explica de ce sunt
tdt de siguri cd salvarea
e la moarte a tatilui meu i
nul trecut, dupd
e datoreazd,Sf6ntului Necdoi ani de clsdCi SfAntul Nectarie a
ane.
torie, in sfdrqit am
I
pst cel care ne-a ajutat. Pur rdmas insdrcinat5.
Dar bu! simplu, simt asta din tot curia nu a durat prea mult.
[rfletul meu. De altfel. La prima
vizitd.lamedic, in
loctorul care a avut grijd
Timigoara, am primit vesle tatil meu in tot acest
teacd. sarcina se oprise din
imp i-a spus r[spicat la exevolufie la cinci sdpt[mAni.
)rnare: "Ai avut pile acoInima copilaqului nu bdtea,
), Srrs".A avut mare drepsingura solu{ie era indelte. Acum tatil meu este
pdrtarea sarcinii. Dumnecasd, se simte excelent, a
zeu m-a intirit si am trecut
lniscut. La fel am simgit gi
cu bine prin intervenlia
oi tofi: e ca qi cum ne-am
chirurgicald. Dar intoarsd
i ndscut a doua oard. Dupd
acasd, dupi pulin timp, au
rni intregi de chin
Ei la_ inceput sd apard dureri abrimi, putem zdmbi din
dominale care au crescut in
ou, din suflet. Mi-ar pli_
intensitate aqa de mult, inea ca toatd lumea sd afle
cdt dupi;apte zile au ajuns
espreputerile vindecitoa_
de nesuportat. Niciodati nu
: ale Sfdntului Nectarie.
am crezut cd pot exista aseu aceastdocazie, mdcar o
menea dureri. Dupd mai
arte din oamenii cu fric[
multe zlle de chin, am
: Dumnezeu vor afla desajuns din nou la acelagi

Minunca

depe ecogmf

medic, care mi-a spus

spdimAntat c[ el nu
nicio vin5. dar uterul meu
plin de aderenfe. A
ecranul ecografului
mine, ardtAndu-mi ace
formagiuni negre,
gdtoare.Mi-a mai spus
revin, pentru cd va
sd-mi fac[ o nou[ interven

!ie. Eu gi solul meu ne-a

intors acasdfoarte am[rdti
Ne-am sfdtuit qi am
sd ludm avionul gi s[ p
clm la Bucureqti,la un
dic pe care il cuno$team
la Spitalul "Elias".
seard,durerile au inceput
mi copleqeasc[. Disperatd
am inceput sd mi rog I
Sfdntul Nectarie. Avem
casd icoana Sfdntului
ulei sfintit de la c
care arde tot timpul
moa;tele lui din insul
Eghina,in Grecia.
cu un an in urmi acolo.
9 noiembrie. chiar de

lui.Am statatuncila
Liturghie, ne-am inchinat
ne-am rugat la moaqte,

mersemofionafipe
pagilor Sfdntului ;i in chili
sa.Pentrunoi. SfAntul
tarie este marele ocrotitor
purtdtor de grijd,
aldturi de noi ;i foarte
inimii noastre. in acea
rd, soful meu a inceput
citeasci, gi el, cu lacrimi

ochi, Acatistul Sfdntului

Nectarie. Deqi icoana Sfdntului e chiar deasupra patului meu;i e destul de mare,
din caazadurerilor abia puteam sd-i disting chipul.
Dar prezengalui era din ce
in ce mai vie si mai aproape. Spre sfdr;itul acatistului, m-am uns cu ulei sfintit
din candela Sfdntului. in
timp ce-mi flceam semnul
crucii. Dintr-o dat5, durerile au inceput sd scadd din
ce in ce mai mult. in clipa
aceea,am fost incredinlatd
ci Sfdntul m-a ajutat. Sfdntul Nectarie mi-a scris in
suflet cd sunt vindecat[ gi
nimeni gi nimic nu mi mai
putea convinge de altceva.
Dupd ce am terminat rug[ciunea, i-am spus solului
meu cd nu mai e nevoie si
mergem la Bucureqti, pentru cI voi fi bine. El mi-a
spus, ins[, cd dacd tot am
cump[rat biletele, e bine s[
mergem. Ajun;i a doua zi
la Spitalul "Elias", i-am povestit doctorului prin cdte
am ffecut. Mi-a ficut o ecografie. Eu n-am fost surPrinsddeloc. dar el nu mai
ingelegeanimic: Cum de cu
o siptimdnd in urmd aveam
uterul plin de aderenge 9i
acum... Mi-a ardtatecranul
ecografului. in locul petelor negre, totul era alb gi

frumos. Bulversat, mi-a

spusci nu qtie ce sd cread5.
Dar eu gtiam. Era SfAntul
Nectarie. Minunat e Dumnezeuintre sfintii Sdi!
Din mila lui Dumnezeu,
cu rugdciunileMaicii Domnului qi ale Sfdntului Nectarie, acum, cdnd vd scriu,
eu si sotul meu agteptdmun
copilaq qi toate ecografiile
spun ci e un copilag voinicuf qi sindtos. Sldvit fie
Dumnezeu!
$tefania Pavel
*

Cumsqvinfucat
tata
e data de 21 sepflt5f
lplpfi tembrie, anul aces-drPzr
1a. 1utdl meu a fdcut un atac cerebral. A fost
internat ?n spital, iar medicii ne-au spuscd ar trebui
s5-i fac[ de urgenld o tomografie. La tomograf au v6zut"ceva probleme la cap"
;i i-au fdcut ;i un RMN.
Atunci a venit vestea ca un
trisnet peste noi: metastaze
cerebrale. A fdcut gi un
RMN toracic gi au gdsit o
tumord de 2,5 cm pe unul
din plimflni. Ne-au spus ci
daci nu rezolvdm, in primul rdnd, cu metastazele de
la cap, nu va mai trdi mult.
in momentul in care am
I I L '

aflat rezultatul, sora mea a

propus sd nu mai mergem
la muncd a doua zi, ci sl
mergem la Mdn[stirea
"Radu Vod5" din Bucuregti, unde sunt moaqtele
Sfdntului Nectarie. Am
fost, ne-am rugat si de
atunci inainte am fost tot
timpul cu gdndul la Dumnezeu. Dimineafa, seara,
am citit Acatistul sfdntului
intreaga familie, inclusiv
tata. Am luat Mir de la candeli qi l-am uns pe cap, in
dreptul inimii ;i al plImAnilor. A lueiazi de cdnd citeam acatistul, dimineaga,
intr-o vineri, cdnd ajunsesem la versul "in chip tainic te ardti tuturor", am
simlit miros de Mir. Exact
in aceea;i zi trebuia sd vorbesc cu un medic neurochirurg, pentru a vedea cum
putem rezolva problema
metastazelor,dacdse poate
face ceva.Am gtiut din momentul in care am simgit
mirosul de Mir cd vom gflsi
rezolvare. $i am gdsit.
L-am programat pe tatala
o proceduri neaqteptatd,Pe
care a fdcut-o Ei care a
"omordt" metastazelede Pe
creier. Peste cdteva zile (a
cdzvt pe 14 octombrie, de
SfAnta Paraschiva) s-a dus
si facd o bronhoscopie la
plimdni, pentru a vedea ce

biopsie,Pentrucd nu

SUnICm Un Uffu$

nimic pe pldmdni,
punct mic, de unde
nenumdrate
unt
ce colecta. Ne-au cepentru care
motive
mergem din nou la
m-am decis sd vd
a unde fusese gdsitd
ra de pe pl[mAn. scriu, insi cel mai imPordoctor s-a uitat tant dintre toate este faPtul
cI fdri Dumnezeu gi fdrl
pe pirintii mei, spu- credin{d, suntem un uriag
-le cdeanu mai vede nimic. Aceasta este con;i cI nu ;tie ce sd cluzia la care am ajuns,
Trdisem o minune. dupd un qir de evenimente
I Dumnezeu,Domnul pe care ag vrea, efectiv, sI
Iisus Hristos impre- le gterg din memorie. in
MaicaLui ceabund primivara anului trecut,
. Fecioara Maria, intr-o noapte de martie, taultat rugile Sfinlilor t5l meu, in vdrstd de 75 de
i-am rugat sI ne fie ani, care fusese toatd via[a
[citori, pentru t[mddur- un om s[ndtos si activ si
htdlui meu.Am qtiut ci c[ruia nu-i ajungea niLfi ajutali ;i i-am incu- ciodat[ timpul pentru
:pe tofi cei din familie. cdte avea de fdcut. a
'vi,md.
voi duce la Md- paralizat. inire si mullumesc Sfdn- t d m p l a r e a ,
i Nectarie qi tuturor venit[ pe nefiilor din Ceruri pentru aqteptate, ca
prul dat, pentru minulovitura unei securi,
lsivdrsitd. Slavd !ie, mi-a sfirdmat sufletul
[nezeul Nostru si tutu- in mii de cioburi. Apfinlilor TIi. Credinta
veam creierul gol gi ini[gdciunea ne sunt de
ma pustiitd. Am mers la
pr, ne dau pace suflespital, unde cadrele mediDd,ne dau incredere.
cale de la secfia neurologie,
luga{i-v5, oameni buni!
cirora, disperat[, incercam
le rugdciunile sunt imsd le smulg cdte un rispuns,
ite de Dumnezeu.
imi spuneau cd e prea in
Alina Tdndsoiu
t,

a ruoeciuniiaqo

mai reali ;i mai agresiv

decit mi-ag fi imaginat. N
existau prea multe speran!e, iar eu eram cu atdt mai
speriati, cu cdt in salon era
un tdndr cu semiparezd
dreapta, ca si tatdl meu
care, deqi internat de
slptlmdni, era incd i
lizat qi nu-qi putea fi
decdt mAna.Am stat cu

in spital 10 zile, timp

care m-am rugat, ori
cdte ori reuqeamsi alu
cascadelede ednduri
care md bAntuiau,la M
cu(a Domnului qi la Mi
tivul Dumnezeu. Intr-o
am spus rmpreuna cu
rug[ciunea (nu pu
vorbi prea bine,
eu il inlelegeam
"Cuvine-se cu
virat...". C
team o c
tederu
clunt, pe
re o luasem in
cu mine, cAnd am
cat, qi md rugam,
sufletul sfdqiat, sd
facd bine. $tiam cI
gdciunile md aduc in
malui Dumnezeu gi cdEl

singurul care md poate

culta, inlelege qi indru
lntr-o zr, pentru ca

Postul Mare, iar mie imi

era teaml de ce va urrna,
am chemat preotul spitalului, care l-a spovedit si l-a
impdrt[git pe tata. in seara
aceleiasi zile, a inceput si
migte, abia vizibil, degetul
mare de la picior, apoi, in
fiecare zi fdcea progrese,
pdnl cdnd, in dimineafa
zilei cdnd ffebuia s[ plecdm
acasd.s-a intors de la exercifii fdrd cirucior. Miracolul i-a uluit gi pe medici.
Dumnezeu, cdruia nu voi
reu;i niciodatd sd-i mul1umesc, ne ascultase rug5ciunile disperate, dar cred
cd cel mai mult m-a ascultat pe mine, chiar dacd sunt
extrem de picdtoas5.Acum,
tat6l meu este sdndtos,
gchioapitd un pic, dar toatd
ziua gdseqtecAte ceva de
ficut qi nu st[ nicio clip[.
in iarna acestui an s-a
imbolnlvit mama. Pur qi
simplu nu s-a mai putut
ridica din pat. Diagnosticul
inifial - sindrom vestibular.
A doua zi, medicul mi-a
spus c[ e foarte grav, c[ are
diabet qi o form[ ciudatd de
meningit[. Am incremenit
de spaimi, pentru cd qtiam
ce presupune acest diagnostic. insl nu am incetat
sd md rog la Dumnezeu gi
la M5icu[a Domnului pen-

tru ea. Ajutorul ceresc

nu a intArziat. Mama
gi-a revenit
mai repede
decdt m-ag fi
agteptat.Bunul Dumnezeu mai fdcuse o minupentru
ne
mine, chiar
dacd nu o
meritam.
Evenimentele respective m-au determinat si congtientizez faptul cd mi-am
amintit atdt de tdrzit gi atdt
de rar de Dumnezeu. incdt
acum mi se pare un miracol
qi faptul ci soarele rdsare
pentru mine in fiecare dimineafi. Sunt fericitd cd
am inleles cd e nevoie doar
de o clipd in care s6-mi
ridic sufletul spre Dumnezeu, sd fac doar un singur
pas, incet gi nesigur, cdtre
El, gi El si md ierte gi sd-mi
aline suferinfele. $i am inv[gat c[ nicio satisfaclie nu
se compar[ cu bucuria care
i1i inundd sufletul atunci
c6nd dai un bdnu! unui s[rac, sau cdnd, zdmbind,
intinzi o mdni unui bitrdn
singur. Bucurii derizorii, la
prima vedere, dar unicele

capabile sd-gi lumineze gi

s5-9iincllzeasc[ sufletul.
Uneori imi e team[ cd
am s5-L pierd din nou,
printr-o greqealdoarecare,
pe Dumnezeu, ;i aceastd
teamd "intrece iadul". imi e
teaml ;i cI in inlelepciunea
Lui mi va pedepsi cumplit
pentru toate pdcatele pe
care le port ca pe o povara
imens[, dupd mine, dar
sper,totu;i, cd bundtatealui
este nem[rginitd gi cd ne
iubeqtedeopotrivi, gi pe cei
drepfi,;i pe cei pdcdtogi,qi
atunci n[dejdea incolge;te
din nou. F[rd Dumnezeu ag
innebuni c6te pulin in fiecare zi, alunecAnd,ireversibil, in prdpastia neagr[ a
dezn[dejdii.
Maria Bogdan com. Hangu, jud. Neam!
Puterearugdciunii O 81

fafa, nasul, limba imi amorleau. Chiar ;i dingii.

Uneori, simfeam cum se
eimPlinesc ffei ani plimbd ceva pe coloana
#$g
ER
de cAnd am trecut vertebral[.
AITI
A;a am dus-o o perioaFI%
printr-o ciudatdsunoaptea mi lua
in![. Am fost la un mic d[ de timp:
iar dimineafa md
de moarte. M-a aPucat Salvarea,
acas[. Am f[cut
- dintr-o datd,la masd, intorceam
de teste gi analize
r-o zi de vineri. Senzalia tot felul
ie;it bine, ceea
fost de inec. Am crezut cd gi toate au
ficut pe un asistent
coaji de rogie s-a liPit Pe ce l-a
sd md indemne
spital
la
de
ficiul ciii aerului. Cu
sd o iau qi pe calea biserifutorul unei doamne de la
pentru cd ar fi fost pocii,
Elucureqti,venitl la casaei
sibil si mi se fi fdcut ceva
flelalard, qi cu ajutorul sordu de cdtre cineva care md
[ului meu, am ajuns la Spidugmdnea.Pdrintele Sofroalul din Vdlenii de Munte,
nie nu mi-a dat voie sd cred
poi la Spitalul Boldescu
acest lucru. Dup[ cum spuin Ploieqti. Mi-am lSsat
ne, unui om cu adevdratcreama qi copiii pldngind la
dincios nu i se pot intAmpla
oartl gi nu pot sd vd explic
lucruri de felul acesta, nu
ce am sim,tit, g6ndindu-md
se leagd de el farmecele.
c5-i vdd pentru ultima dat5.
Am ajuns chiar qi la psihia[-am speriat pe tofi cei din tru, unde am fost certatd c[
meu: familia, medicul
fiurul
sunt incongtientd dacd inc[
familie,
chiar gi pe deo- rr'ai
lde
alilptez copilul (fetila
p[rinte Sofronie de
mea cea micd are noud luni),
lsebitul
Crasna, duhovnicul meu, cdnd un prunc se aldpteaz[
[a
pentru ci aveamfata schim- doar pdnl la 6 luni... M-am
bati inspre nesru. inainte conformat ordonanfei, spre
t^
pI mi sedeclan;ezeaceastS.disperarea copilei, care de
ptarede rdu, am avut unele dorul laptelui matern a
(cu cdtevasdptd- fdcut febr5, noaptea ofta in
Jsimptome
inainte)cares-auma- somn gi tremura.
fmdni
Inifestatdestul de ciudat;
Pe mine m-a luat un frarprinamo4ireacorpului,inte la el acas[, ca sd am licepAndde la picioare,pdnd niqtea necesari sd m[ refac,
in vArful capului. Chiar Si dar gdndul meu era tot la

Un inel dc
logodnd

uterea ruodciunii

copii. Criza cea mare am

ficut-o intr-o sear6, cind
gustAnd dintr-o felie de
m5r, stdrile acelea de inec
insuportabile au revenit.
Dureri cumplite imi str[b[teau tot corpul.
mi-am adus
Atunci
aminte de Sfdntul Nectarie.
Primisem acatistul de la o
doamnd asistentd care imi
cunogtea necazul, spundndu-mi cd Sfdntul Nectarie e
grabnic ajutitor la
Durerile au finut de la ora

searapAnddupd ora 24.00

Am citit pldngdnd
nile, al[turi de copiii mei
de mama gi de soful
care nu md l6sa sd md
presc, obligdndu-m[ s[ ci
tesc pAnI la capdt.Am
mis atunci Sfdntului cd
voi da inelul meu de
nd qi-i voi picta o i
dacd md va ajuta sd scap
necaz. Aceasti
am reinnoit-o intr-o
cdnd am rdmas acasd
cu fetita
' , cea micfl si
cdnd ceilal'1i erau la bise
ric5. Mititica avea
turd. Am zis: "Sfinte
tarie, qtiu cI e pulin I
dar nu ne l[sa sd ai
la spital". in aceasear5,
incercat sd md
ldngd micuta mea, cu
dul sI nu adorm intr
incdt sd nu simt in caz

i-ar cregtetemperatura.
$i am dus mdna la cap, cl
am adormit.

visut

,rsfAfiul

gdndul sI imi ung capul qi

Nectmic

, ,-zy ^t ^ ^__-_ y

rafacu-t"rl.;"="""ffi;- a;tcaptd doar sd

Se fdceacd suntintr-o ment, m-am trezit. Solul fle mgAtrpntfU

meu,
trezlse

bisericut[ gi arltam cuiva o

care tocmai se

icoanilpictatl de mine. si el, a t"" i.#"l;il

Apoi am iegit in amvon;

eramcu micufa Mihaela in
brafe si priveam icoanele.
in stangaera icoana Mdntuitorului,in dreaptaicoana
unui sfdnt(probabila Sfdntului Nectarie), iar deasupra u;ilor, o icoan[ mai
mare a Maicii Domnului'
Deodat[ s-au deschis u;ile
qi au aplrut doi preo,ti: Pdrintele meu de botez, cu un
potir in mdn[, ;i alt pirinte,
mai cdrunt, cu un p5h6ru1
plin cu miere aurie. Am
crezut c[ e vreo sdrbdtoare
qi au venit s[ ne pund si
noui potirul pe cap. Pdrintele cu pihdrulul a luat din
miere pe deget gi s-a indreptat spre fetif[. Micula a
mAncatcu poft[, plrintele a
zAmbit gi a vorbit ceva cu
ea. S-a apropiat apoi de
mine, a luat din nou pe degetele sale din acea miere
qi mi-a oferit-o. Vedeam
cum mierea se prelinge pe
mdna p[rintelui, dar nu
;tiam cum sd o primesc,;i
ca sd nu se risipeasc[ pe
jos. am intins mdna. in cliPa aceea, mi-am adus
aminte cI sunt bolnavd si

ca vinQ nMStrd

sI m[ vadi zdmbind,dup[
Sd
atdtea zile de groaz[' S-a
inchinat. I-am povestit visul. Simleamo bucuriedul- l11flf
ce in suflet. Sfdntul Necta- SllU[
.rrltT
rie intervenise...De atunci,
rlul a dispdrut...Dar s-a mai
petrecut o minune: ProPun6ndu-i d-lui director al Palatului Culturii din Ploieqti,
Constantin Manolache, si
ddm numele qcolii din satul
in care lucrez "Sf0ntul
Nectarie", el a acceptat pe
loc. Primdria, la fel. Acum,
;coala noastr[, venitd in
sprijinul copiilor talentali
care nu au posibilitatea sd
meargd la Ploie;ti, poart[
numele acestui mare sfdnt.
Eu nu intru in clasi pdni nu
md rog Sfdntului Nectarie
sd m[ lumineze qi sd mXinvete exact ce trebuie sd fac,
cum sd predau copiilor cu
folos pictura.
V-am povestit aceastd
intdmplare, in speranlade a
veni in ajutorul unor persoane dezndddjduite gi spre
cinstea sfdntului acestuia
vindec[tor. Sfdntul Nectarie de la Eghina.
Camelia Popa (34 ani)

Sg Schimbe
in biltdt
5 scriu pentru prima dat[, cu speranta cd imi veti

acorda aten[ia dvs. pentru

cdteva minute. Povestea
mea este simpl[, dar sunt
convinsd ci in ea se vor regdsi mulli romAni, care, la
fel ca mine, se confruntd cu
o mul,time de greut[fi gi de
necazuri, ajungdnd la o disperare atdt de mare, incdt
nu mai ;tiu ce si facd,la ce
uqi s[ mai bat[, pdnd nu le
mai rdmAne decdt Dumnezeu, doctorul tuturor. Atunci te opreqti gi te intrebi:
cu ce am gre;it? Ce trebuie
si schimb in viala mea? Eu
am primit rdsPunsul la aceste intreb[ri, cdnd mi-a
cdzut in mdnd o carte. O
carte cu viafa Sfdntului
Nectarie Taumaturgul. Atunci aminfeles cdte grqeli
am f[cut, cdt l-am mdniat
pe Dumnezeu cu nestatornicia mea la rugdciune' Nu
mergeam regulat la biseric5, nu-mi spovedeam Pdcatele, via{a mea devemse
PuterearugdciuniiO 83

mai tfiste, povara tot

greu de dus, glasul ruunii mele (atunci cdnd
m) nu mai urca la
din pricina negurii pdelor. Recunoqtinlagi sper{ami-au umplut sufletul
urci cdnd m-am rugat
intului Nectarie s5-mi
fte si-mi g[sesc un alt
lde munc[, pentru cd apundelucram eragroaznu aveam duminicd, nu
f
sdrbdtori. nimic. Se
lam
I
Ircea 12 ore cu 24.neinI

funt. Nu mai ;tiam de e

Il - ^sau joi, de e zi saue
Intr-o duminicd,
lpt".
tIcerutajurorulsfdntului,
lluni am primit un telelde la o firmd unde-mi
)usesemCV-ul in urm[
pa rugdciunii O 84

cu cdteva luni.
Erau sute de
CV-uri. Cum
m-au ales pe
mine, dupd atdta timp, gi
chiar la o zi
dupl ce md rugasem Sfdntului Nectarie?
Sunt sigurd ci
doar el qtie.
I-am promis
c[ nu va mai
trece nicio zi
fir[ s[-mi citesc canonul
primit la spovedanie qi acatistul Sfdntului. Asta fac, gi darurile lui
nu inceteazd s[ se reverse
asupra mea qi a familiei
mele.
Schimbdndu-mi serviciul, mi-a fost greu cu banii. Pierdusem din luna de
lucru. dar banca trebuia
pletitd, gantl, lumina, biiatul meu incepuse gcoala...
Dar am simgit ajutorul
SfAntului Nectarie zi de zi
si ceas de ceas. Parcd tofi
prietenii, cunogtinfele, rudele, se inteleseserd si md
ajute, care mai de care. Oameni pe care nu-i cunogteam m-au ajutat firi s[
pretinddnimic in schimb. E
o minune? Pentru mine, da!
Mare de tot. Pentru c[

acum. in sufletul meu,

loc de deznddejde este
ran{i, in loc de tristele
bucurie. De cine sI md tem
cdnd un Sfdnt atdt de pl
lui Dumnezeu md. apdrd qi
mi ajut[, exact atuncr
am nevoie?
Sd vi povestesc
ceva. Aveam doar o sin
tristefe: cd din cavza
lor nu voi putea sd merg
insula Eshina din G
s[ md inchin
SfAntului meu drag. Dar
revistd despre care nu sti
pdnd atunci cd existd,
mula AS". mi-a fost
de o vecin[ qi prieten[
gd, cu indemnul sd ci
un articol in care se
ci la Mdnistirea
Vod5" din Bucuresti a f
adusdde un arhiereu srec
cutiuld cu o parte din
tele Sfdntului Nectarie.
intAmplare? Nu! O altd
nune pentru mme ql
toti oamenii care. dac[
pot sI se inchine Sfdn

qi s5-i ceardajutorul. il
primi cu siguran{5.
Nectarie agteaptb doar

fie rugat, pentru ca vi

noastrd sd se schimbe
bine. SI cerem, deci,

locirea bunului sfdnt. iu

de Dumnezeu qi de Mai

Domnului, pentru
pdcatelor noastre, sd ne

gdm, sd mergem duminica

la biserici, si incerc[m sX
fim mai buni, qi toate celelalte se vor adduganoud.
Slivit fie Dumnezeu si
toli Sfingii Lui, in veci.
Amin!
Angela Munteanu Cugir, jud. Alba
*

"Bosln nu nufi
existd'
6;y41 at5 povestea: in
| ! [ postut Pasteluianu*Ufgt tui 2OO7.intr-o vineri, am aflat de boala copilului meu, o boal[ necrutdtoare, care la ora actual[
bdntuie lumea, secerdnd
fdr[ mild b[trani gi copii,
anume - cancer Hodkin gr.
III. Doctorii i-au dat trei
sdptlmini de viafi dupd ce
i-au fdcut biopsia, dar iat[
cd bunul Dumnezeu nu a
vrut acest lucru gi a hotdrAt
altfel, intlrindu-m5, inainte
de toate, pe mine. in momentul cdnd am a'u;zitdiagnosticul, in loc sI mi pr5busesc in disperare, am
spus: este o incercare de la
bunul Dumnezeu. CautS-gi
un duhovnic, spovedeqte-te
putinfd, sd te gi
!i,du"d e cu
trnpdrtdseqti. Apoi ia drurnul bisericii cu copilul de
rndnd, ca sd participi la

tainele Sfdntului Maslu.

Aqa am f5cut. Primul Maslu la care am patricipat
impreunl a fost la biserica
Sfdntul Antonie cel Mare,
mare fdcdtor de minuni,
care se line marfea. Urmitorul pas, inainte de a incepe tratamentul cu citostatice, a fost s[ mergem la un
mare qi dumnezeiesc duhovnic al nostru. al romAnilor, care incd mai este
printre noi qi pentru care
trebuie sd-i mul.tumesc bunului Dumnezeu. anume pdrintele Iustin Pdrvu, de la
sfAnta mdn[stire "Petru
Vod5". Cdnd am ajuns acolo, pentru a putea lua o binecuvdntare de la ddnsul,
l-am intrebat: "Credeyi cd
bdiatul meu se va vindeca?". Iar dAnsul a rdspuns:
"Numai o minune dumnezeiascd tl mai poate vindeca". Acest cuvdnt spus de
ddnsul mi-a dat cea mai
mare speranF qi am creztt
din acea clipd in minuni.
Bdiatul a inceput tratamentul, iar eu nu am incetat
a m[ ruga, a merge la sfinte mdndstiri, a trimite acatiste. intr-un tdrzil, am
ajuns la inc[ un mare duhovnic al nostru, si anume,
pdrintele Calistrat de la mdn[stirea Bdrnova. in cele
din urmd, s-a intdmplat qi

minunea de care mi-a spus

p[rintele Iustin Pdrvu, si
anume: am ajuns cu totul
intdmpl[tor qi fdr[ niciun
ban la Eghina, in Grecia,la
Sfdntul Nectarie, chiar de
ziualui, datoritd unei prietene care qtia de boala fiului meu. L-am rugat pe
Sfdntul Nectarie, cu lacrimi
fierbinfi, sd mi ierte dacd
am gre;it, dar sd-l vindece
pe fiul meu.Iar ruglciunea
mi-a fost ascultati. Acum,
dupd 18 luni, cdnd fiul meu
a fdcut o noud.analizi pe un
computer tomograf, boala
nu mai exist5. $i oare nu
este aceasta o minune? Ba
este, gi din catza asta doresc sd spun lumii intregi:
rugafi-vd, oameni buni, ruga[i-vd. gi iardgi rugafi-vd
sfinlilor, ei vd aud qi vI indeplinesc cererile, drept
dovadd, fiul meu este vindecat prin puterea sfinlilor
lui Dumnezeu gi al sfinlilor
pe care incd ii mai avem
printre noi.
Doamne, slavd lie gi
tuturor sfinfilor Tdi din cer
qi de pe p[mAnt.
Elena B.- Aztga,
jud. Prahova

Puterearugdciunii O 85

rtfi sevadn
tt
ml este greu sa
explic ceea ce s-a
intdmplat exact...

am inteles
fici acum nu
iartebine cum am ajunsin
fua1iaaceea.Cert estec[
I

prsoanape care eu o lubsccel mai mult, persoana

pntru care aq face orice,
tea problemefoarte grave,
re deveniseri ;i problerele mele. Citisem despre
fdntul Nectarie gi minuile sale in "Formula AS",
rai auzisem qi de la mama,
pac[ m-am hodrat s[ cilsc si eu Acatistul. La doar
Iteva zile, Sf6ntul Nectap a inceput sd ne dea seme. Problema nu era nici pe
eparte rezolv atA,dar, ugor;or,lucrurile se migcau in
ireclia speratd. Nici la ora
)eastasitualia nu este rerlvati cu totul. dar sunt
proape sigurd ci foarte
rrdnd se va fi incheiat cea
ni urdti perioadd din
iafa noastri, perioadi ce a
urat mai mult de jumdtate
p an. Minunile pe care Pdfrtele Nectarie le-a fdcut
bntru noi nu au fost exact
:le pe care le-am cerut eu;
I a gtiut mai bine cum treuie sd se intAmple. mai
$i
rcredibil pentru mine este
rptul c[ in aceastdperioazrearugdciuniia g6

dd in car.e eu m[ rugam
pentru altceva, SfAntul
Nectarie m-a ajutat qi intr-o
problem[ de sinltate, fird
ca eu s[ ii fi cerut. Pur qi
simplu, mergdnd la medic
am observat cd situalia mea
s-a ameliorat.
Ceea ce vreau eu sI vi
transmit din tot sufletul este
cd blAndul Sfdnt Nectarie
ajut[ ;i pe cei care nu au o
q{edin!5 curatd, ;i Pe cei
care se indoiesc adeseori,
a;.a cum sunt eu. Am citit
mereu cum trebuie sd te
rogi pentru a chema o minune, mi-am imaginat mereu cd trebuie sd ai un nivel
foarte ridicat al spiritului qi
o inimd pur[, dar nu este
neapirat asa. Sfdntul Nectarie ii ajutd ;i pe cei nevrednici, ca mine, si pe cei
care se indoiesc de ajutorul
lui, chiar in momentul in
care se roagd. Asa a fost
firea mea mereu. Am cdutat
tot timpul, nu am fost in
stare s[ cred in ceva de-a
gata, in ciuda faptului cl
Dumnezeu mi-a dat nenumdrate dovezi. Aqadar, nu
agteptali, nu vd gdndigi ci
dacl nu gtigi si vi rugafi
sau cd dacl nu aveli o credinld mare, Dumnezeu sau
sfinlii lui nu vd ajutd. Pe
mine, care me indoiesc"de
qdg_eqi sunt adeseori ne-

mulgumit[ si nevrednicd, Pe
mine, care nu am cine gtie
ce calit[1i sufleteqti deosebite, picituiesc zilnic si
sunt, mai degrabl, ciudatd
;i vegnic nehotdrdt[. egoisti gi de multe ori necredincioasd, qi multe, multe altele, pe mine m-a ajutat...
Qopcluzia la care am ajuns
eu este ci nu trebuie sd ag:
tepli niciodat5, trebuie s[
ceri ajutorul chiar dac:[
simfi cd nu-l merili sau
chiar daci te indoieqti uneori c[ ai de la cine sI-l primegti. Eu voi continua sd
md rog Sfantului Nectarie
gi nu numai lui, cici in
aqestJimB am descoperil qi
a_l1isfingi minunagi, precum
SJ_Qnta Parascheva .sau
Sfdntul Mucenic Min4,
Aceasta este marea minune
pe care eu vreau si o impdrt5gesc cititorilor "Formulei AS". N=q yq l[qatl
{.ez,armafi de gdndul c5-p:1
puteli s[ vi rugafi fo4rfe

ptafund sau ci nu sunte[i

convinqi pdni in addncul
inim!_i, SfAntul Nectarie, ii
ajutd pdnd gi pe necredincta$i!

Sorina

'Un miracol

ncswraf'
u aproximativ o
flfiqy
lund in urmd, md
I{Ft
*Za- aflam intr-o situatie extrem de deprimantd
pentru mine. La sfdrgitul lui
septembrie, hotirdsem si
imi dau demisia din serviciul pe care il aveam, pentru c5, de;i munceamenorrn,
nu eram apreciati deloc,
fiind pldtitd cu mult sub
nivelul cuvenit (in privinfa
aceastamd,bazez pe pirerea exper{ilor despre cdt ar
trebui sd cAqtigecineva cu
experienta, educatia gi profesia mea). $i cum sunt
pasionati de ceea ce fac gi
mi identific cu munca mea,
faptul cd a trebuit sd renun!
la serviciul respectiv m-a
marcat puternic, cu atdt mai
mult cu cdt situalia econolnicI generald de aici, din
America, se schimb[ constant din rdu in mai riu, si
ca sd gdsesc un alt loc de
muncd ar fi fost. intr-adevdr. nevoie de un miracol.
Dupd o lund de interviuri care nu s-au concretizatin oferte, dupd ce am
auzit de mai multe ori acelaqi_p,fuz. mascat, ";tiyi,
desi interv ievdm candidali,
probabil cd angajdri vom
face de-abia la anul" , intr-o

zt, din purd intdmplare, am

vdzut cu coada ochiului
nigte mdrturii ale cititorilor
"Formulei AS" (pe care o
citesc on-line, pentru ci de
peste doisprezece ani triiesc in Statele Unite) despre ajutorul
pe care il dobdndiserd de
lq
SfAntul
Nectarie, de
la vindeciri
de boli considerate incurabile gi pdnd
la gdsirea unor slujbe bune sau a sufletului pereche.
Drept urrnare, am ceutat pe
Internet gi qpq inpep-UJ-si
cltglq in fiecarg 4i agatistul
Sfdntului, implordndu-l sd
md ajute si imi gdsesc un
serviciu. Agt.praruis cd voi
face un pelerinaj la moaqtele lui din Bucuregti gi la
cele din Grecia. cdt de repede posibil, cd voi depune
mdrturie despre ajutorul
primit de la el, s,i am $inut
post negru pe 9 noiembrie,
cdnd este ziua SfAntului in
calendarul ortodox. Rezultaru.l?Sfdntul m-a ajutat! in
condiliile in care un numi.r
din ce in ce mai mare de
americani iqi pierd zTlnic
posibilitatea de a cAqtiga o

pdine, eu am glsit un senriciu mult mai bine plitit,

intr-o industrie care pdnd
acum a fost feritd de catastrofe. La fel de uimitor e qi
faptul g[ s-qrviciulcel nou
reprezintd;i o
schimbare de
direcjie pentru
q1ine, inspre
ceva care cred
cI mi se potriveste mult mai
bine, si ci oferta final5 mi
,s-a fdcut chiar
pe 9 noiembrie. incredeti-vi in Sfdntul Nectarie! Dumnezeu il
are la suflet. Rugali-vi!
Diana Dospinescu New York. SUA
*

Nectarin
ffInf n urmdcu trei ani
! E[ .-" ndscutprima
t-.rit

noastrd fetifd, in
Germania, unde, la vremea
respectivd, soful meu ;i cu
mine eram incd studengi.A
fost o naQterespontand, fdrd complicafii, copilul primind nota zece. Pdrea cd
totul decurge bine, dar pe
cdt de "usoar[" a fost nagterea, pe atdt de grea devenise aldptarea.Aveam ni;te
Puterearugdciunii O 87

ni adAnci,foarte dureroa, cu toate acestea,md inipdlinam sd aldPtez mai

)parte, convinsi fiind ci
ptele matern estecel mai
elios dar Pe care o mamd
poate face coPilului ei.
e altfel, fetifa sugea cu
are pofti gi lua bine in
utate, fapt care mI incuja si continui. La o vizitd'
l control a asistentei de
i'nitate, aceastas-a speriat
l-a binelea, sus{indndcd
l s-a mai intdlnit cu un aseenea caz in toatd caiera,
Lconcluzie, sfdtuindu-md
I inlarc copilul. intr-ade[r, r[nile se agravaserd,
[rerile din timpul aldptallui devenind aproapeintportabile. Niciun tratarentnu didea roade, situaa inriutdgindu-sepe zi ce
ecea.Cdndfeti{a a implinit
tse siptimAni, a fost boteltd la biserica ortodoxi
rmdn[ din Oldenburg, ducare am venit cu ea in
5,la pdrinlii mei. $i aici,
un consult, doctorifa petrd a insistat sd intrerup
ediat al5ptatul. Din p[te,la vArstade doar doud
fni a copilei, am fost neritd sd o in(arc, din sdn
rrgAnd, realmente, mai
Lult sdnge decAt lapte. Cu
utorul Bunului Dumnezeu.
:tita a trecut cu bine peste

aceast[ incercare, dar rdnile

mele nu s-au vindecat cu
totul, nici dupl qaseluni.
Peste un an si jumltate,
prin mila Domnului, am rdmas din nou gravidd. Mama qi sora mea au dat un
acatist pentru mine la Mdndstirea "Radu Vodi" din
Bucuregti, unde se afl[
moagtele Sfdntului Nectarie. Atdt sarcina cdt qi naqterea au decurs bine, bucurdndu-ne de incd o fetigd de
nota zece. imi doream nespus sd pot alipta, mai ales
dupi experienla nereu;iti
avut[ cu primul copil, dar
dupi doar trei siptimAni
m-am confruntat cu aceeaqi
problemi. De data aceasta,
pe lAng5 rdnile addnci, favoizate probabil gi de lipsa
de suple{e a lesutului cicatrizat, nici fetiga nu mai
voia sd sugd,intorcdnd capul de cdte ori o puneam la
sdn. Cunoscdndu-mi situa!ia, aceeasidoctoril[ pediatrd m-a sfltuit sd infarc copilul, fiind de pdrere cd,datoritd unei sensibilitdli aparte, nu voi reusi sd aliptez
niciodatd. Timp de zece
zlle,fetita a trecut pe lapte
praf, fdr[ probleme, dar eu,
neputdnd sd mI resemnez,
mai ales cd aveam foarte
mult lapte, am cdzttt intr-o
depresie accentuat5.ln dis-

perarea in care mi aflam,

intr-o noapte, am inceput sd.
md rog Sfdntului Nectarie
sd mi ajute sd-mi pot al[pta
copila;ul. in paralel, sora
mea a dat un acatist pentru
mine la biserica Sfdntul
Mina, grabnic ajutdtor. Am
reluat cu mare nddejde
aldptatul, ddndu-m[ cu mir
de la moagtele SfAntului
Nectarie inaintea fiecdrui
supt. $i, minune! Nu numai
ci rinile s-au vindecat cu
totul,'nerdmdndnd nicio
urm[, dar gi feti{a a acceptat din noul sdnul, lacta(ia
revenind complet.
in cinstea Sfdntului, la
botez, fetila a primit gi numele de Nectaria. Acum e
bine, sdnltoas[, impline;te
un aniqor qi, spre bucuria
mea, incd o mai al[ptez. Aq
dori ca aceastdintdmplare
si le incurajeze pe m[micile care trec printr-o situalie asem[ndtoare, ca de altfel, pe tofi cei afla1iin nevoi,
sI apeleze cu nldejde la
ajutorul Sfdntului Nectarie.
Minunat este Bunul
Dumnezeu intru sfingii Lui!
in indurarea Sa nespus6,
a f[cut din mine cea mai
fericitd mimic5, fapt pentru
care nu ii voi putea multumi niciodat[ indeajuns !
Maria Pop - Oldenburg,
Germania

Acatistul
salvator
cum doi ani, ?n lu_Q{S[ na octombrie, am
,lL'rls trdit una din cele
mai teribile zile din viata
mea. Eram ins[rcinatd cu
cel de-al doilea copil si, in
urma unui control de rutind, medicii de
la spital au constatatce a intervenit o problemd care ar fi
putut pune in
pericol sarcina.
Minutele care
s-au scurs din
momentulin care am fdcut ecografia qi
pdnd la sosirea doctorului
mi s-au p[rut interminabile. Apoi, specialistulmi-a
explicat cI apdruseo deschiderela nivelul cervixului si cd e posibildo venire
mai rapidd pe lume a copilului, in condiliile in care
deschidereaar fi continuat.
Mi s-a mai spus foarte clar
cd, incepdnd din acel moment, trebuie s[ intrerup
orice activitate qi sd stau in
Pat pentru tot restul perioadei, p6n[ la nagtere. Mai
rnult, trebuia si stau o sdptdmdndin spital sub supraveghere,avdndin vedere ci
era o sipt[mind foarte im,tpq

portantd in dezvoltarea fdtului (intrasem in siptimdna 31 de sarcind).Acum i

se dezvoltau pldmdnii. Bebelusul trebuia, deci, sd
rimAnd acolo, in pdntece.
Ceea ce am simlit in acele
momente nu se poate povesti prea bine in scris. Neputinte, vinov[1ie, intrebdri
care mi se invdrteau in cap:
unde am gre;it,
ce nu am fdcut
bine, cum de s-a
intdmplat acest
lucru. Md rugam fierbinte la
Dumnezeu s[
nu vind copilaqul inainte de vreme, sd mai
stea gi sd aibl timp sd se
dezvolte. Mai avea aproape
doud luni pdni la termen.
Eram speriatd gi ingrijoratd gi, in
acela;i timp,
nu puteam
crede cd ceea
ce mi se intdmpla e adevdrat. M-au transferat intr-un
salon de spital ;i am rdmas
singuri, cu g6ndurile mele.
M[ gAndeam qi la copilul
pe care-l aveam acasi, care
avea doar doi ani qi trei
luni, qi era incl foarte ataqat de mine. Urma sI fim

desp[rfifi pentru prima oard. Fiind departe de cas[ (in

Canada), departe de familie, nu aveam sprijin gi ajutor. Din fericire, o aveam
pe nana copilului, care locuia aproapede noi si care
ne-a ajutat enorm in toatd
aceast[ perioadd dificili.
Dar intr-o zi, Dumnezeu
mi-a luminat mintea;i gdndurile mele s-au indreptat
cdtre buna mea prietenl din
facultate, Laura. Nu stiu
cum qi in ce fel, dar am
simlit cd ea md poateajuta.
L-am rugat pe sotul meu
s[-i scrie neaplrat. Draga
Laura mi-a rispuns imediat
;i mi-a trimis si un acatist
pe care si-l citesc. F;raacatistul Sfdntului Nectarie, de
care eu nu mai auzisem
pAnS atunci.
Din clipa in
care l-am citit, am gtiut
cd. asta era
ceea ce a9teptam, ceea
ce cdutam.
Am inceput sd citesc in fiecare seari acatistul ;i s[ mi
rog pentru copilaqul ce urma sd se nascd. Pot spune
cd s[ptlmdna pe care am
petrecut-o in spital a fost
una de mare inclrc[turd sufleteasc[ gi spirituali. Zilnic eram monitorizaqi, eu gi

u$ul, Si de fiecare datd

m emo{ii, dar, tot de

datd, speramdin tot
ffletul cd Sfdntul Nectarie
p va ajuta Pdnd la caPIt.
|'$aa trecut sdPt[mdna cea
cu bine. Medifrportantd,
hl mi-a dat voie si merg
pasd,cu condilia s[ stau in
pt. Urma sd merg din nou
r control peste o sdptil6nd. Sfdntul Nectarie era
e-acum o prezenfd zilnicd.
r gdndurile gi rugdciunile
rele.CiteamacatistulSfdnilui in fiecare sear[ ;i ii
lullumeam cd ne e aldturi.
tstfel a mai trecut o sdpti[dn5;i, mergdnd la urmilarea ecografie, medicul
[i-a spus ci situa.tiaera nechimbatd. ceea ce era biLe.Eram foarte bucuroasd
nai alescd. din ceeace-mi
xplicase el, cervixul, odaI deschis,s-ar fi putut deshide qi mai mult gi atunci
-ar fi declansat nafterea.
,-am intrebat dacl nu exisI gi posibilitateacael sd se
nchidd la loc, qi mi-a spus
ategoric cd a;a ceva era
mposibil. Concluzia era c[
rebuia sd stau in continuae linistit[, in repaus,la pat.
ntre timp, Laura mi-a trinis ;i o cdrticicd despre
iaga SfAntului, pe care am
itit-o cu bucurie gi care
n-a impresionat mult. De
lerea rugdciunii O 90

asemenea,mi-a trimis qi o
crengufd de busuioc atinsi
de racla cu o parte din
moagtele Sfdntului Nectarie, care tocmai fusese in
pelerinaj prin ora;ele din
Romdnia. Deja Sfdntul devenise nelipsit din gdndurile mele, imi era
aproape in fiecare zi.
La urmdtoarea ecografie, s-a
intAmplat ceva
nea;teptat si absolut
uimitor
pentru medic ;i
personalul de acolo. Au constatat ci cervixul se
inchisese, lucru
care dupd toatd
experienla ;i logica
medical[
era imposibil.
Am gtiut atunci cu siguran[i cd este marea minune a
Sfdntului Nectarie! Bucuria
noastr[ era imensd. Am
continuat sI citesc acatistul
;i cartea despre viafa Sfdntului. in fiecare seard. Cu
cdt se apropia termenul
cdnd copilul trebuia sI vin[
pe lume, cu atdt medicul
era din ce in ce mai surprins sd vadl cd incd eram
insXrcinatd.
Copilul s-a ndscut sdn[tos. cu doar cinci zileina-

inte de termenul Prev[zut,

iar nagtereaa fost ugoar[ si
fdrd probleme. S-a ndscut
pe 30 noiembrie, de ziua
unui alt mare Sfdnt, SfAntul
Andrei. in ultimul an, am
tot avut sentimentul cd parcd nu am mullumit suficient Sfdntului Nectarie pentru marea
binefacere pe care
a ingdduit-o familiei noastre. De
aceea m-am gdndit si scriu despre
aceastd minune,
ca ea sI se al[ture
celorlalte multe
alte mirturii ale
cre;tihilor in cartea despre minunile pe care Sfdntul Nectarie le inf[ptuie;te zilnic.
Icoana Sfdntului Nectarie este la loc de
cinste in casa noastrd qi in
fiecare an, ziua de 9 noiembrie e o zi important[
pentru noi. ii mullumim
pentru milostivirea nea$teptatd pe care am primit-o
in acele clipe grele si ne
place sd credem cd intr-o
buni zi vom ajunge qi in
Grecia, la MAn[stirea Eghina, acolo unde se afli moagtele Sfdntului Nectarie.
Elena Opriganu Canada

O bisericuld
t
av

InulfTut
sa va spun o poveste,deqinu vreau
sd impresionez pe
cineva. Simt cI asta trebuie
sd fac, pentru c[ mulli oameni astdzi uitd sd creadd
in ceva si renun![ mult prea
usor la vise, la sperante,la
Dumnezeu. De fapt, aceastd scrisoare a mea este o
mulfumire pentru Dumnezeu.
Mi-aduc aminte perfect
de ziua cdnd prietenul meu
mI plrisise dupd o relalie
foarte frumoasd. Abia ne
intorsesemde la mare, cdnd
mi-a spus sec gi simplu:
"Nu te-am iubit niciodatd...". Eram qomerd, nu
aveam serviciu, eram atdt
de dezorientat[, prinsd intre
interviuri de angajare qi
vorbe, prea multe vorbe.
Ajunsesem intr-o fazd" in
care nu aveam ce sd mdndnc. Viafa mea fusese un
coqmarin ultimii 4 ani.Am
intilnit oameni rdi gi vicleni. rizbundtori. care m-au
taxat fdr[ mil6 gi au
profitat de naivitatea
mea copilireasci. Nu
9tru ce se rntampla cu
lumea de azi...
Acum am 34 de
ani qi atdtea trdd5ri,

incAt nu gtiu unde se termin[ ;i unde incep. M-au

dezamdgit exact oamenii in
care am crezut cel mai tare.
Am avut momente in care
credeam ci am ajuns la
sfdrgit. Pldngeam pe strad[,
nu imi gdseam locul, md
intrebam cine sunt, de ce
rlticesc firl 9el prin via!5?
$i apoi a venit iarna gi
intr-o ziincepuse sd ningi.
$tiu cd era
duminicd gi
simleam cd
nu mai pot
respira, cd nu
md pot aduna. Am plecat
de acasi hai-hui pe strdzi.
Era foarte frig, asta imi
amintesc. $i am mers pe
jos, din 13 Septembrie,unde locuiesc, pAnI in Doamna Ghica, dar nu m-am dus
sd-mi vizitez pdrinfii, cum
obiqnuiam. Era ca gi cdnd
un gol in sufletul meu se
fdcea tot mai mare. in acea
zi de iarn[. am intrat intr-o
bisericd. O mai flcusem gi
altd datd. dar acum ii sim-

team prezenta cu adevdrat.

Intrasem, Pur qi simPlu, din
disperare, un suflet chinuit
de tristele care cdutaajutor.
Este o biseric[ mici, "Trei
scaune",in spateledispensarului. inluntru era o linigte aproape de sfinfenie,
o linigte ca o rugdciune cdtre ingeri. $i afar[ ningea,
ningea...Am inceput s[ m[
rog. La inceput nu g[seam cuvintele,
apoi
m-am rugat
atdt de mult
;i atdt de sus
se inilpse
sufletul meu,
incit amelisem. I-am cerut
disperatl ajutor Lui Dumnezeu. Toli gregim in via!5,
cu vorbe, cu fapte, dar eu
eram pe marginea pripastiei. Nu mI puteam vindeca
sufletegte de pe urma acelei
decepgii. Nimeni nu voise
s[ stea de vorbd cu mine,
s[-mi dea un sfat. dar Dumnezeu m-a ascultat. Nu
i-am cerut nimic pimdntesc: nici serviciu, nicio

alt[ iubire. Am cerut

putere!Dupd o lund de
zile imi revenisemdeja
spectaculos.imi g[sisem o slujbd, apoi alta
qi mai bine plititd. Dar
nu asta e important.
PuterearugdciuniiO 91

este cI incepudin nou in mrcred

m si

'Tretnca
miracolelornq
trecuf'

Am avut Parte Pe ParI anului 2008 de noi Slt5i e fiqa lui din spital,
uduiri, dar devenisem tEbE diasnosticule scris
ililfr- clar. cu litere intfel, alt om, qi m-am inin biserica aceea mi- grogate;i ingrijit ordonate:
td ca sd
politrauma!
hulfumesc
tism prin acD fac ori de
cident rutier,
ldte ori pot,
traumati sm
ii de cdte ori
toraco-abdolunt acolo,
minal, hemoiufletul meu
pneumotorax
)ste aproape
drept, fracturi
cer.
Cdnd
le
costale IX-X
nchid ochii
dr., ruptur5
vorbesc in
incompletd
1i
cu
Dumhemidiafragm
fdnd
lezeu, simt
drept, plagd
inigteagi pucontuzd meerea Lui, foarte aproape de zocolon transvers, plagd
nine. Si intr-o zi am avtt delabratl perete abdominal
:urajul sd cer si o iubire a- lateral dr. qi regiune iliac5,
levdratd.Cineva care sd md necrozd.parietald abdomiind de mdnl qi si nu-mi nald, anemie normocromd
nai dea drumul niciodatd. normocitar5. ascit5.
ii Dumnezeu m-a ascultat.
De;i nu am pregitire
vli-a scos in cale un om medicali, o asemeneaaso)urat gi profund, un prieten ciere de cuvinte mi s-a p5)arenu md.trddeazd,,nu mi rut de riu augur. ln mod
ninte ;i nu md judecd pen- clar, nu prevestea nimic
ru ceea ce fac.
bun. Nici nu avea cum sE
Ce vreau si v[ transmit fie altfel. Fuseseun impact
)usor: cdutafi-vd o bisericd
violent, iar zianll local a
n care s[ vd sim{ifi ca acatitrat: "Tdndr aflat tn stare
5 gi rugali-v5 simplu! Dumgravd dupd un accident de
tezeu vd ascult5 mereu!
motocicletd". La una din
Bogdana Constantinescu
televiziunile foarte urm5'II

terea rugdciunii O g2

-LI

rite in pr[, rePortajul a apil

rut dupi formula urmdtoare: " Inconstienta Poate ucide". Aveau imagini filmate
lafa\a locului, chiar de citre "spectatorii" show-ului.
S-a izbit de o born[ kilometricd, la o vitez[ de aproape 200 km/h. Motocicleta lui mult visat[ qi atAt
de admiratd s-a transformat
intr-un bolid incontrolabil.
"$i-a fdcut-o cu mdna
lui!" , mi-am spus furioas5.
Dar furia mea a fost rapid
inlocuiti de groazd..Eram
pur gi simplu ingrozit[ la
gdndul ci biiatul dsta de
doar 22 de ani i;i trdia, probabil, ultimele clipe. ins6
groaza pilrea sd ia dimensiuni apocaliptice, cu fiecare clip5. Eram devastat[,
iar o intrebare nducitoare
imi stdruia obsedant in
minte: cum aveam sI-i
spun a;a ceva sord-mii? Nu
gdseam niciun punct de
sprijin, iar ideea cd trebuia
s[-i dau o asemeneaveste
celei care pdrea, in sfdrqit,
s5-gi fi gdsit echilibrul gi
siguran{a in via!5, mI cutremura. Cum puteam s5-i
spun mamei c[ fiul ei e pe
moarte? Tremuram de spaimd gi simfeam oroarea pundnd st[pdnire pe intreaga
mea fiinfd.

Eram la spital si asteptam cu disperare orice noutate, cat de micd, legatl de

starea lui. Sorbeam fiecare
cuvdnt al medicului care,
plin de bun[vointd si calm,
ne linea la curent cu evolugialui. ii analizamfiecare
gest, fiecare expresie, incercAnd s[-mi dau seama
dacd nu cumva ne ascunde
cumplitul adev[r. Bdiatul
era in opera{ie inc5. Medicii de gard5, niste profesionigti deslvdrgili - aga cum
nu credeam s[ existe in
tdrguqorul nostru - se luptau s5-i opreasc5 hemoragia masivi. Pierduse trei
litri de sdnge. L-au resuscitat de trei ori. La a doua
intervenfie, i-au mai scos
un litru de sdnse din abdomen. L-au
mai resuscitat de incd
doui ori.
Apoi, s-a
lisat liniqtea.
"E stabil".Atit ne puteau
spune medicii. Nu se putea aprecia ce va urma. Nu
puteam decdt sI agteptim 9i
sd ne rug[m. A fost o noapte lung5. Cumptit de lungd.
Noi aqteptam.Aqteptam gi
ne rugam. incontinuu. Neintrerupt.

Simleam rugdciunea ca
pe ceva nou si diferit. Era,
cred, pentru prima oard in
30 de ani, cAnd trdiam o
astfel de stare. Aveam sentimentul cd sunt foarte
aproape de Dumnezeu gi cd
El era realmente prezent
ldngd mine gi asculta cu
mare luare aminte qirurile
interminabile de rugiciuni
care-L implorau. Nu era ca
atunci cdnd giseam, cu nes[buin![, multumirea de
mine, pentru consecventa
cu care imi fdceam rugiciunea de seard sau cea de
diminea![. Era ceva diferit.
Era, cred, pentru prima
oar5, in 30 de ani, cdnd
avearn o astfel de trdire spirituali.
Rugflciunea era
acum stiruitoare gi neab5tut5, solemn[,
dar neceremonioas5. Era ca o
revirsare, ca un
flux neintrerupt
de emofii, dar;i
de gdnduri de o
claritate
rard.
Erau niqte sentimente intense
qi pdtrunzdtoare, care md
coplegeau.Toate veneau pe
fondul unui optimism inexplicabil qi foarte derutant.
Aveam senzalia c[ totul va
fi bine, at0ta timp cAt rugdciuneanu se va opri.

in s[ptdmina ce a urmat
acelei sdmbete funeste,
ne-am rugat cu totii intens
qi neintrerupt, pentru ca Cel
ce ficuse cerul ;i pdmAntul
qi toate c6te sunt si se indure de tinerelea si de zilele
acestuicopil. Familie, rude,
prieteni, cuno;tinte, toli
eram al[turi de el, in suferinla lui. Imobilizat la pat,
intubat, cu trei tlieturi de
2O de centimetri pe abdomen, cu coapsa dreaptd jupuitd de for[a frecirii cu asfaltul, tremurdnd tot din
caluzagocului, dar, culmea,
conqtient, bdiatul acesta se
lupta pentru viafa lui.
MI intrebam atunci ce
gdnduri qi ce imagini il chinuiau in momentele acelea,
in care viafa ii atdrna de un
fir. Medicii erau foarte rezerv ali in privinf a evoluliei
lui. Nici m[car remarcabilii
doctori de la centrul universitar unde a fost transferat nu puteau sd dea un
prognostic. Treptat, lucrurile au inceput sd se ageze.
Nepotul meu iqi revenea incet, dar sigur. "Mdi, bdia'
tule, e;ti dovada vie cd
Dumnezeuface minuni, ;i
tn zilele noastre.Te-ai ndscut a doua oard!", eraPdrerea unanimd a cadrelor
medicale. Mare gansd,mare noroc cd nu a rdmas o
legumd pentru tot restul
PuterearugdciuniiO 93

i, "Aavut zile!" sau "A

noroc cu carul!", aqa
nea toatd lumea. Dar
f, cei care ne-am rugat
iontenit qtim: a fost doar
futat"u lui Dumnezeu.
mai bine de
fAu trecut
hd luni de atunci. NePoT
cu nol.
lmeue acumacasd
trdviseazd,
fe, vorbe;te,
he.Mai sunt ceva Problevor trece cu tim|
"ur"
[. Important este ins[ cd
I produs o schimbare, o
msformare.Bdiatul e acum
hbat. S-a maturizat, are o
r totul alt[ opticd asupra a
I este important in viafd.
I in ochii lui exist[ o anuI
care fiedeazd'
fti sclipire,
fexperienlSterifianti, dar
[cd priveqti mai addnc,
>zi ctr totul alt ingeles: a
rstpierdut, dar s-a regisit.
linune mare s-a slvdrqit
r el. Minune Dumnezeiasi! Iar cine spune cd nu-i
ia nu are incd inima gi
Linteadeschisd cdtre ceea
) pare greu de creztt: cd
remea miracolelor nu a
ecut.Trebuie doar sd crezi
si te rogi mult.
"Cereli ;i vi se va da;
iutayi ;i ve{i afla; bateyi ;i
i se va deschide. Cd oriine cere ia, cel care cautd
fld, ;i celui care bate i se
z deschide". (Puterea rudciunii, Matei 7-8).
Anca M. - Botoqani
erea rugdciunii a94

O minunc

afuvdratd
nul din fratii mei a
inceput sI bea
cdnd era destul de
tdndr.A avut o Perioaddcdnd
s-a ldsat,cu vreo cdgivaani
in urm[, apoi a incePut din
nou, devenind tot mai agresiv. $i cdnd era treaz, ardta
tot beat. Nu a avut un servici:uzeceani. S-a cdsbtorit qi
are doi copii. Fetila a avut
o cidere nervoasd,cu ceva
timp in urmi, iar astd-var[,
si b5iatul. Cdnd cumnata
mea m-a sunat gi mi-a povestit, am fost terminat[.
Triim departe de ei, qi toate
vegtile le primim prin telefon. Este groaznic. Nu cI
am face prea multe dac[
am fi ldng[ ei, dar si qtii cd
ni;te copii suferd de rugine
qi umilinld este ingrozitor.
Am acas[ Acatistele cdtorva sfinli pe care incerc
sd le citesc cdnd este ziua
lor. Nu reugesctot timpul,
ba cdteodatd mai qi uit.
Printre ele a fost qi Acatistul Sfdntului Nectarie, pe
care nu stiu dac[ l-am citit
sau numai l-am avut acas[.
Cu vreo cdteva zile inainte
de a primi telefonul de la
cumnata mea, am citit in
minunata revist[ "Formula
AS" despre minunile acestui sfAnt. Dup[ convorbirea

cu cumnata mea, am luat qi

am citit Acatistul si l-am
rugat pe Sfdntul Nectarie sd
se roage la Sfdnta Treime
pentru fratele meu sd i se
lase qi lui o portili deschisd
spre Rai (minunatul pirinte
Arsenie Boca scria c[ be!ivilor le este refuzatl intrarea in Rai). G6ndul cd niciodatd, la oricdte rugdciuni, fratele meu nu o sd
aib[ posibilitatea si ajungfl
in Rai, mI cutremura. La
cdteva zlle de la citirea acatistului. cumnata mea a luat
copiii qi a plecat de la fratele meu. Nu am fost suplratd, ci pot spune cd a fost
mai degrabdo mare u;urare
sufleteascd. $tiam c[ mai
rdu nu putea fi. Din ziua in
care ai lui au plecat, fratele
meu, care tot timpul ameninla c[ se omoar[, s-a inchis in curte gi nu a mai dat
drumul aproape la nimeni.
S-a ldsat de bduturl. s-a dus
qi s-a spovedit qi s-a apucat
de lucruri pe care nu le f5cuse niciodatd in viafa lui,
ca spllatul hainelor, g[titul
sau lucrul in gridin6. Un
om minunat - Dumnezeu
s[-i dea sdndtate- care i-a
fost prieten qi i-a fost aproape de cdte ori a fost
treaz, i-a dat de lucru.
Cumnata mea s-a intors cu
copiii cam dupl dou[ sdptdmdni. Au trecut numai

cdteva luni de atunci. nu

multe, dar togi suntem liniqtifi, pentru cd fratele
meu este si el liniqtit. Nu
stiu cdt o s-o mai !in[ asa,
dar am incredere ci Sfdntul
Ierarh Nectarie nu o si ne
lase.Sunt ferm convinsd c[
toli sfinlii ne ajut5, daci ne
rugflm lor. Mie imi sunt
mai aproape de suflet Maica Sf0nti. Sfdntul Mare
Mucenic Mina qi Sfdntul
Ierarh Nectarie. Sunt fericit[ cd am putut sd scriu
aceasti minune adevdrat5,
implinitd prin rug5ciuni.
Felicia Kovacs -

liceu, iar mai tdrziu la facultate, si fac 500 de m6tinii, sd md rog la Maica
Domnului gi sd spun oriunde qi oricdnd TatXl Nostru.
La fel aveam s5-i invdf gi
eu mai tdrzittpe copiii mei,
;i apoi, pe elevii mei, atunci cdnd ne despd4eam,
in clasa a VIII-a, gi ei igi
luau zborul pe drumul vielii, din cuibul copiliriei.
Mai tdrziu, m-am convins c[ nimic din ceea ce
aveam sd. realizez profesional qi familial nu era intdmpl[tor, ci totul cu voia
lui Dumnezeu.
Suedia
Era intr-o joi, pe la orele
21,Ia cumpdnaanilor 19992000. in ziua de 30 decem-

MAiCA

DOmnUlUi

dc abur
unt ndscutl intr-un
sat bucovinean, in
preajma unei aqez[ri monahale voievodale.
care a adipostit regretafi
duhovnici, ca Antonie Pldmideald, plrintele Cleopa,
Emilian Olaru.
De mic5 eram dusi la
bisericd de bunica, care
avea s5-mi deschidd ochii
spre ceea ce aveam sd infeleg foarte repede: cd nu putem trece prin viagd f[r5
Dumnezeu. Ea m-a invdfat,
atunci cdnd am intrat la

limpezit la necazurile gi bucuriile celor 6 copii pe care

i-a crescut si purtat la gcoli
inalte. Cdnd sora mea a plecat la un frate, spre a g[si o
femeie care sd o scalde pe
mama, rimdndnd singurd
cu ea, dintr-o inim[ sfdqiat[
de durere,am strigat: "Mdicuta Domnului, ia tn grija
ta sufletul ei". intr-o fracfiune de secundi, la jumdtate de metru de patul in
care murise mama, mi-a
apd.rut,intr-o intruchipare
aburoasd, chipul Maicii
Domnului, pe care o chemasem dintr-o icoan[. Cu o
existenf5 efemeri, aburul
acela a inceput si dispar6,
dejos in sus,ca qi cdnd n-ar

brie, cdndimpreundcu sora fi existatniciodat5.Aurmat

mea, vegheam la cdpitdiul
mamei, care ne pdr[sea
pentru totdeauna. in satul
acela dintre mun{ii acoperili cu brazi seculari, oamenii se preg[teau, intr-o
atmosferl de s[rbdtoare.
pentru intdmpinarea noului
mileniu. in acele momente,
sufletul mamei se desprindea de trupul care-l ad[postise vreme de 82 de ani.
Eram disperati gi neputincioasd in fala mor[ii. in cele
din urm[, am reu;it s5-i inchid ochii aceleia care o
viafd mi-a luminat calea,
ochii care au pldns sau s-au

priveghiul. Sora mea a incercat sd alipeascdpufin, cd

era obositi. iar eu am r5mas de veghe. CiteamAcatistul Domnului Iisus Hristos, cdnd, deodat[, deasupra paginii pe care o citeam
a apdrut din nou aburul
acela, care a dispdrut imediat. $tiu cd nu este bine si
redau acesteintdmpliri, dar
simt ci ele m-au inv[fat
ceva, cd nu suntem singuri
la greu, c[, uneori, Dumnezeu ne di semne.
Anul trecut, pe 12 noiembrie, necazul m-a inconjurat din nou. Fiica mea
Puterearugdciunii O 95

ita o intervenfie chiI de urgenfi. in dis-

[are, am aPelatdin nou la

bica Domnului indrePhdu-mi pagii sPre catet.

din Iaqi,
[tu -ittopolitand
atat la
fd" rn-am rugat
pnta Cuvioasd ParaschifdcdJ, cAt qi la icoana
hr" a. minuni a Maicii
[mnului. Era intr-o vineri
I dupe slujbd, a fost SfdnI Maslu. in timp ce mepul opera cu bisturiul, eu
ieram in mila lui Dumnefu. in drum spre spital, am
lntit ridicarea unei Poveri
iete Oe pe suflet. Fiica
pa fusese operatd ;i imi
J-u"u. Necesita incd suJaveeheremedicald, dar
fergeaspre bine.
; Nddljduiesc in ajutorul
fAntului Ioan cel Nou de
r Suceava, la ale cdrui
merg de peste 30 de
foagte
fri. la Maica Domnului,
fin citirea Paraclisului gi
Faltirii, dar qi la Cuvioasa
hraschiva.
Teofil Pdr[ian
I earin
"t""Roapd-te
cum
bunea:
ca
sd
ajungi
sd
te
rogi
Iti,
1'

trebuie".Iar plrintele
lm
peopane indemnala rug5funecu lacrimi. in lumea
[n jurul meu, vdd familii
fsperate,copii care se silrcid, tineri cu una sau
pui facultdli ce nu-;i gdprearugdciuniia96

sescde lucru. Cred cd unica

rezolvare in aceste probleme grave rimdne numai
speranla la Dumnezeu, marele stipdn al destinului
nostru, care ne gdseqte'
cdnd nu te mai agtePfila nimic, dezleglri.
$tefinici Gherasim
Dorohoi, jud. Botogani

O durinp
tmplinitd
-am c[sitorit in
urm[ cu 8 ani cu
un om bun, dar
puternic influenlat de mama lui. Intervenlia ei brutali intre noi a dus, in scurt
timp, la divorf. Am incePut
si merg mai des la biseric[,
am l[sat sute de acatiste,
am fost in nenumirate Pelerinaje. Peste tot md rugam pentru reunrrea cu so{ul meu,
nu voiam si accept acest divor{,
impus de mama
lui. Eram sigur[
cd nu exist[ un
om mai bun ca el.
Anul trecut am
fostin pelerinaj la
Mdn[stirea Cotmeana. Acolo este un preot clarvdzdtor. care mi-a zis cd sunt
qanseminime ca fostul so!
si se intoarcd la mine, dar

ci imi voi reface viala aldturi de altcineva. $tiam c[

Sf. Nicolae e mare f[cltor
de minuni, dar qi ajutdtorin
cisdtorie. Din acel moment, am hotdr6t sd merg
s[ m[ rog la biserica Sf.
Gheorghe Nou din Bucuregti.Acolo, aldturi de icoanele fflcdtoare de minuni
ale Maicii Domnului gi
Sfintei Paraschiva, se gIseqte gi mdna dreaPti a
Sfdntului Nicolae. intr-o
duminic[, am mers la Sfdnta Liturghie la aceastdbiseric[ qi l-am rugat pe SfAntul
Nicolae sd m[ ajute sd-mi
gisesc perechea. Se terminase slujba gi bgteptam la
miruit. Atunci zlresc un
fost coleg de facultate. Nu
eram convinsl cd e el. Era
complet diferit fa![ de studentul de acum 14 ani. Un
domn distins,
imbrdcat elegant.Aplecat,
iar eu am rdmas in continuare la rdnd,
la miruit. Sdptdm6na urmdtoare,am mers
din nou la
aceeagi biserici. Nu l-am
mai v[zut pe fostul meu coleg. Dupd slujbi, am fost sl
m[ inchin in fafa fieclrei
icoane. Slujba se terminase

de mult, iar in bisericd erau

foarte pulini oameni. M-am
indreptat spre iesire cdnd,
in fafa uqii, l-am vlzut din
nou. Stdteapur qi simplu si
se uita. Nu vI inchipuili cI
se uita dupd mine. Nu. Nici
nu md v[zuse. M-am indreptat cdtre el si-l intreb
dac[ el este sau l-am confundat. Nu mI inqelasem,
bdrbatul inalt;i elegant din
fa(a mea era chiar fostul
meu coleg de facultate. in
74 ani, nu ne-am intdlnit
niciodat[. Ne-am apucat sI
dep[nlm amintiri, chiar in
biseric[, l6ng[ pangar. in
timp ce st[team de vorb[,
arnzditpe masa de la pangar dou[ cununii, probabil
c[ erau de vdnzare. M-am
gAndit atunci c[ poate era
un semn, mai ales c[ gi el
era singur, ca mine. Am
plecat de la biseric[, fiecare
spre casalui. Abia a;teptam
sd vind sdptdmdnaviitoare,
ca sd-l intdlnesc din nou
(imi spusesecd vine in fiecare sipt[mind la aceast[
bisericd). Discufiile noastre
de dupd slujb[ erau din ce
in ce mai lungi, p6nd cdnd,
intr-o zi. m-a invitat la o
plimbare in p4rc. Curioasi,
l-am intrebat de ce stltea
atunci, in uga bisericii, deqi
slujba se terminase. "Nu
;tiu" , mi-a spls. "Md sim-

leam bine tn bisericd $i

voiam sd mai stau acolo.
Nu-mi venea sd plec acasd". Oare nu e asta o minune a Sfintului Nicolae?
Ne-am c[sltorit dup[ cdteva luni qi ne inlelegem de
minune. imi
pare rdu ci
nu
mi-am
dat seama
incd din anii
studenfiei ce
om deosebit
este. $tim
insd cI toate
cdnd
vin
sunt r6nduite de Sus.
Domnul gtie
cel mai bine
ceea ce ne
este de folos, nu ce ni se pare noud cd
ne-ar trebui. Am creztt cd
cel mai bine pentru mine
era s[ md impac cu fostul
sof , dar iatd, cd,sortitul meu
este cu mult mai bun decdt
el.
Acum sunt sigur5: ceea
ce la oameni nu este cu putinld estecu putin!6la Dumneze\. Daci avem o dorin1d, trebuie s[ ne rugdm
pdnd ea se indepline;te, sd
nu renun!5m ugor. La mine
a durat 7 ani.

Zfuntncaremiq
zfrmbitlisw
rrlrrc. crisoarea aceasta
^F& imi std ca o lacri8fi!13 md pe suflet, cu
atdt mai mult cu cdt atunci
cdnd
mi-a
fost cel mai
rdu, i-am promis Sfdntului
Nectarie c-am
sddepunm[rturie pentru
ajutorul lui.
Dar sd incep cu inceputul. in toamna
anului 1990,
m-am imbolnlvit de anxietate. Din
cauza acestei
boli a trebuit sd renunf la
ceea ce-mi pldcea cel mai
multpe lumea aceasta:muzica. Am abandonat Pregdtirea pentru Conservator qi,
la sugestia tatdlui meu, am
ales Dreptul,la o universitate particulard. Au urmat
mulli ani de cogmar,in care
boala mea s-a inrdutdfit.
Am incetat sd mai ies afar[
din cas[, m-am inchis in

mine, mi-am indePlrtat

prietenii. Sogul meu era singura mea legdturi cu exteriorul. Moartea unui mare
Mihaela D. scriitor, Octavian Paler, 9i
Puterearugdciuniio 97

ile sale care au prece- mi speria in continuare:

-o, pline de regrete, cum aveam eu sI ajung la
pus pe gdnduri. imi Conservator, dacd nu ieteaml c-am sd mor ne- qeamdeloc din casd?intr-o
latd, chinuit[ de re- zi, la sugestia unchiului
tdrzli. Am inleles cd meu, am inceput s[ cumplr
seimpartein oameni revista "Formula AS", qi
fac (care indrdznesc) am gdsit acolo mai multe
ni care se pldng. Md mdrturii ale unor persoane
mdram qi eu printre ei, ce au fost ajutate de Sfdntul
i irosisem talentul pe Nectarie. M-am decis s5-i
mi l-a dat Dumnezeu, citesc qi eu Acatistul, cu
la de a cdnta, qi acum El toate c5 mi-era teamd sl
pedepsea. De aceea, nu-l supdr, intrucdt eu am
itr-o bund zi, m-am hot[- renuntat la religia ortodoxd
[t sd m[ reapuc de muzici. qi am revenit la cea grecolin cauza greutdfilor pe catolici, a familiei mele.
rre le intimpinam, avealn Am continuat sd md rog din
,+
des momente in care toatd inima. In paralel cu
larte
I
sd renunt,
biam
' ' insd, de aceste rug[ciuni, am ince|
bcaredatd, Dumnezeu imi put un tratament pentru anlotea in cale un om sau o xietate,luat tot din revistd.
torie care si mi faci sI La cdteva luni, a trebuit sd
td. rdzgdndesc. Parcd o ies din casd cu niqte proLdndinvizibild md impin- bleme de familie. Am rdpa de la spate pe drumul mas uimitd c[ am reuqit s[
peu.Cert este cd dupl 18 merg pe stradd fdrl si m[
ni in care nu ai mai pus mai insoteasc[ acea sen$na pe instrument (am zatie de team[ si discongris sd vd spun cd am ter- fort, pe care o aveam de
Liceul de Muzic[,la
fiecare dati. Pe moment"
iinat
I
pld),in 99Vodincazurinu nu qtiam ce s[ cred: este
|ai ai nicio gansdsd-gire- efectul medicamentului sau
inceputsI fac exer- o minune a Sfdntului NecF.Ape
care
le fac copiii de tarie? Rlspunsul a venit in
[ii
(eu aveam37).Md, timp: in momentul in care
ani
f8
spatele,mdinile,de- nu m-am mai rugat, sen[reau
ptele,dar, incet-incet,am zatia de fric[ a revenit.
iceputsdfac progrese.Un Deci. trdisem un miracol.
ngur gdnd md intrista si Am continuat sd m[ rog qi
1rearugdciuniiagg

am inceput sd md simt din

ce in ce mai bine. APoi, s-a
mai produs o minune: in
toamnd, Dumnezeu gi
Sfdntul Nectarie m-au ajutat sI pot si merg la examenul de admitere de la
Conservator, pe care l-am
luat pe locuri la Buget, astfel putdnd sd fac si un modul instrumental cu platd,
ce md va ajuta si fiu instrumentist gi profesor de instrument. exact ceea ce
mi-am dorit totdeauna. Acum sunt "boboc" la Conservator, seclia Pedagogie
Muzical5, gi-am s5-i mulgumesc toatl viala mea lui
Dumnezeu gi Sf6ntului
Nectarie pentru acest vis
implinit. in vari, am fost la
MAndstirea Ndmdiegti, iar
in momentul in care am
intrat in biseric[, chipul luminos al lui Iisus mi-a
zdmbitla intrare qi-am simtit atatabucurie in suflet, ca
la intdlnirea cu un prieten
drag. Ziua aceea de 14
septembrie, in care am aflat
cd voi fi student5, mi-a rdmas in suflet ca ziuain care
Iisus mi-a zdmbit.
Ioana - Bucureqti

f.S. i1i multumescdragd

prieten[ c[ existi, cdcifdrd
tine, qi acum orbecdiamin
intunericul inimii mele.

dOUn

WrA
Oqfd

n curAnd se implifffif
gt
neste un an de la
f
0!ll3t moartea mamei mele, gi dacd chiar;i o singurd
persoan[ va gisi speranfdqi
incredere citind cele de mai
jos, atunci sunt convinsd cd
va fi un mic dar pentru ea,
cd se va bucura de acolo, de
SUS.

Pe 5 februarie anul trecut, dupd doud episoade

precedente de hemoragie
digestivi (cdrora le supravie{uise miraculos, impotriva pronosticurilor), abia
ajunsesem acasd,cdnd mama a inceput iar sd vomite
sdnge. Inilial am vrut ca
ambulanfa si ne duc[ la
Elias, unde era in evidenf[
;i unde mi cunogtea toatd
secfia,dupl zilele petrecute
cu mama acolo anterior.
Dar cdnd a venit SMURD-uI,
mama era deja inconqtient[. N-am mai avut timp, aga
incdt am ajuns la cel mai
apropiat spital, "B agdasar".
in cele 5 zlle carc au urmat,
in mica comunitate de oameni care stiteau zi qi
noapte in salade agteptare,
s-au legat prietenii qi aPropieri. Toli pldngeam pentru
cineva. unul dXdea altuia o
batist5, altul i;i qtergea

lacrimile gi it incuraja pe
cel de ldngi el, care pldngea mai tare. in haosul [la,
eu m-am apropiat de o
doamn[ al cdrei bdiat, in
vdrstd de 22 de ani, fusese
internat in com5, dupd un
accident de maqind petrecut
in preajma Crdciunului, pe
23 decembrie. Mama lui
dormea de o lund qi jum[tate pe blncufa din sala de
aqteptare, se spdla prin saloane, pe unde apuca, iar
zinailingrijea, il spdla gi il
mdngAiape C[tilin. Bliatul
era o legum5 - edem cerebral. intubat. hr[nit artificial, comi fdrd speranl[ de
revenire -. nici vorbd de
recuperare, vorbit, congtien!d. "Te chinui degeaba
clt el", i-au spus medicii
mamei. "O sd-yi cheltuie;ti
toli banii pe tngrijirea lui,
;i el n-o sd fie niciodatd
mai mult decdt o legumd,
nu o sdfacd nimic singur" .
Asta, dacl supravie{uia!
Tanti Geta st[tea la mila
asistentelor. care o mai l[sau din cdnd in cdnd si
intre pufin la C5tilin.
Cdt am putut, am incercat sd o incurajez, deqi eu
inslmi aveam nevoie de
sprijin. M[ gAndeam c[,
poate drama ei e ceva mai
mare decAta mea. Cdnd am
intrat prima dat[ la C[tIlin,

pdrea cil doarme aqa de lini;tit, ci l-am mdngdiat pe

mdnd 9i i-am spus sd se
facd bine, s[ se trezeasc[ si
sdigirevin5,cas5mdscoatd la o cafea in oras, c[ sunt
inc[ tdndrd. I-am repetat
asta la fiecare vizitd. Mult
timp dupd aceea,mama lui
mi-a spus c[ ii venea sd md
batl cdnd ii spuneam asta.
Nu dorea nimic mai mult
pe lume decdt s[ se facd
bine Cetelin, dar ce spuneam eu pdrea atdt de absurd, de imposibil fafd de
realitate ;i de gansele pe
care i le d[duserd doctorii,
incdt cuvintele mele p[reau
aproape o insult[.
LaS zile dupd ce am internat-o pe mama la "Bagdasar", cdnd a sunat tata s[
intrebe cum se mai simte, i
s-a spus sec, cd murise cu
vreo 6 ore in urmi... Au inceput din nou remugcirile,
poate cd dac[ ajungeam la
Elias, medicii care ii cunoqteau istoricul ar fi putut sd o
trateze.in iarna dinainte de
a muri, mama (care intotdeauna a fost un om caritabil qi inimos) imi tot spunea, parcd obsesiv: "Fd
bine, gdse;te un bdtrAn,
ni;te copii, persoane nevoia;e, ;i fd-le un bine". Cdtdlin era, intr-un fel ciudat,
o legdturd cu mama' cu

nul ei, o continuare

alt front a bdtiliei pentru
pea pe care o pierdusem.
rmarea: am rdmas mai
epartealSturi de mama lui
dtilin, ajutAnd-osd nu ca5 in disperare.Pe misurd
e siptdmdnile ;i apoi luile au trecut, i-am reamrnit de multe ori cd are un
diat viu. totusi.

intrebare sau deschidea agdqam de orice clipire q

maxilarul, ca si cum ar fi lui, dar totugi, nu aveam
incercat sd vorbeascS.Ac- nicio dovadd ci ne inle{iuni spasmodice, incon- lege.
stiente, spuneau medicii,
intr-o sAmb5td,de Ador?nseamnd
nimic.
nu
La mai mirea Maicii Domnului, la
mult de jumdtate de an de televizor se transmitea prola accident. bdiatul de 22 cesiunea de la Mdndstirea
ani gi 1,80 m inillime ajun- Nicula. I-am explicat lui
sese sd arate exact ca gi C[tdlin (care pdrea sd se
copiii somalezi uite la TV dar nu puteai gti,
- pielea lipitd de fapt, ce ajungea realde oase,picioa- mente la el) cX e sdrbltoare
rele ca doud mare qi cd,la aceamdndsbefe. Vorbeam tire se afl[ o icoand fdcSdes cu mama toare de minuni a Maicii
lui; m-am gAn- Domnului (am uitat sd predit cd, dincolo cizez cd,mama mea a avut
de orice ajutor o devotiune speciald pentru
material, psihi- Sfdnta Fecioar[, toatd viacul optimist ;i speranta !a. Tocmai de aceea,mi s-a
sunt cel mai bun tratament p5rut o "coincident5" mipentru amdndoi. Am vorbit nunati faptul c5. mama a
mereu cu el, ca si cum ai murit exact in ziua in care
vorbi cuiva care e intr-o se aniversau 150 de ani de
altd camerd, care nu poate la aparilia Sfintei Fecioare
comunica cu tine, dar des- Maria la Lourdes). in spipre care crezi ctt obstinatie ritul aceleiasi credinte oarc5.te aude. Si de fapt, ce e be qi speran[e,cumva nebucredinta, dacd nu a crede, nesti, pe care am incercat
uneori, impotriva oricdror s[ i le insuflu qi mamei lui
evidenfe? I-am spus si se CitIlin, intr-o zi i-am spus:
roage "Tatdl Nostru" qi "Sd vezi, tntr-o zi o sd vor"Bucur5-te, Marie" in min- beascd". Nu mi cheamd
tea lui, cdt poate gi i;i a- Mafalda, nu stiu de unde
mintegte, s[ ia conqtiincios imi venea increderea de a
Apisanul, pe care i l-am a- spune asta. Habar n-aveam
dus (mullumiri incd o dati, dac[ privirea lui fix[ imi
pe aceasti cale, generosului spunea: "Da, aEa am sd
domn Bogdan Victor). Ne fac" sal.l"Femeie, e$ti ne-

fiffiffffi
[e promisiunea pe care
l-am "smuls-o" lui Cdtdlin,
aceeade a se face bine si a
mi scoate la o cafea. Am
vorbit cu el mereu,ca si cu
un om care te aude, si cdnd
era in comd, si cdnd, dup[
4 luni, a deschisochii, flrd
sd dea ins[ semne cd intelegece e in jurul lui.
Prin iulie-august, leguma intubatd,fdr[ nicio ganfi de supravietuire, era deja
la sectia de recuperare. Fi:d tubaj nazo-gastric, fdrd
)ateter, hr[nit pe guri cu
ndnciruri pasate. Uneori
re dddeau lacrimile de bu_
:urie, pentru c6 pdrea si
:lipeasc[ drept rdspuns la o
terea rugdciunii O 100

bund, nu vezi tn ce hal

sunt?!" . Sau pur qi simplu,
nimic.
A doua zi, duminici, md
sunl mama lui. De reguld,
didea bip, acum era chiar
apel. M-am temut si r[spund, puteau ap[rea atatea
complicalii, mai avea pusee
_+
de febrd. lmi spune: "!rine-te bine, Cdtdlin vorbeste!" . $i nu cuvinte aiurea,
ci rispunsuri scurte, greoaie, dar coerente. "Ce scrie
aici pe ziar?" - "TdriceanLt." "Ce post TV e?" "Prima." "Ce vrei sd mdnAnci?" - "Ciocolatd."
Stia numele pirinlilor gi al
lui. $tia cd e var5, cd e la
spital,in Bucureqti.Mi s-au
tdiat picioarele. Chiar qi
iesirea din comi qi supravietuirea fdr[ tubaje. cu
c0teva luni in urmd, linea
de domeniul fantasticului.
Dar vorbirea (chiar gi ingdimatd), coerenla in gdndire,
relationarea minimald cu
cei din jur, rdspunsul la intrebiri... eraudincolo de granita imposibilului. Mama
lui i-a pus telefonul la ureche, qi amatzito voce stin-

sd, rigugit[, ingdimdnd

greu,dar totugiinteligibil:
"Tea;tept.Vino!".
Si minunile au continuat.Pdrinfii lui, fiind din
Buziu. l-au dus la un

sanatoriu de recuperare din

zond, apoi, inainte de sirbltori, acas5..incet, incet,
dar totugi fantastic de repede (la 8 luni de la accident),
Cit[lin a c6;tigat in greutate (Apisan-ul l-a ajutat
indubitabil la asta gi la recuperarea neuro-motorie).
Cind a putut vorbi mai
coerent, a spuscd iqi aminteqte tot accidentul, cine a
fost cu el in ambulanfi,
cine a venit sd il viziteze,
gtia cine sunt eu si cd mama
mea a murit.
Cum e acum C[tilin? E
un miracol inexplicabil
pentru medici: capabil sd
poarte orice discufie (chiar
dacl existl incl un anume
retard in vorbire si gdndire), butoneazd.la telefon
si la computer, citeste din
ziar, desface integrame, se
ridici singur din pat qi se
imbracd, sprijinit de mdini,
poate sd ;i fac[ cAliva pagi
(?nci nu complet singur, dar
totugi, a cobordt si a urcat
patru etaje intr-o z1), milndnci singur. Si cred, chiar,
in posibilitatea de a ajunge
sd-qi reia studiile. Cltdlin

crede orbeqte in asta. E sigur cd o sd se facd bine, cd

o sd studiezeteologia, sd se
facd preot, pentru cI gtie cd
Dumnezeu i-a dat inc[ o
qansdde viafd.
$i eu cred! Dumnezeu e
un scenaristgenial, gisegte
metode incredibile de a lucra prin oameni, de a-ti insufla curaj sau de a scoate
in calea ta oameni qi intAmpl5ri minunate. Am ajuns
sI cred c6, pentru mama,
chiar dacd ajungeam la
Elias, finalul ar fi fost acelasi. Dar nu l-ag fi int0lnit
pe Cdtilin. El m-a ajurat si
investesc durerea in ceva
viu, constructiv. ale cdrui
roade m-au alinat si intdrit
si pe mine. Md gindesc cd
atunci cdnd avem o mare
durere, doar doud lucruri in
lumea asta o pot alina cu
adevdrat: rugdciunea qi investirea energiei durerii in
ceva bun. Nu gtiu care e
graniga dintre speran!5 gi
Dumnezeu, ;i momentul in
care trebuie sdrealizezi cL
e timpul sd renunfi la speranfI, dar cel pu{in, in cazul
lui Cdt6lin, qtiu c[ am trlit

cdtevaminuni, c[ minunile suntdovadapalpabil5 a existenfeilui Dumnezeu, si cI el face lucruri

mari prin oamenimici.
Cristina
PuterearugdciuniiC 101

'Sunl un mafior

suferit o dezlipire de retinl la

ochiul drept. Pe
vremea aceea,in
spitalele romdne;ti se opera cu
metode mettequgiregti: un fel de
acupuncturl aplicatd in spatele
globului ocular,
dup[ scurgerea
unei cantitdgi din
vitros - gi prin
care se dorea realipirea retinei
de fundul ochiului. Aceastd opera\ie,la fel ca alte doud ce

rd in aprilie l91O.E u;or ds

imaginat ce gAnduri, ss
sentimente triiegte un asemenea nefericit, care nu a
indeplinit dorinta unui muribund.
Tot pentru cine nu gtie,
vd informez cd in anii '70
asemenea operatii se efectuau in Franta, cu laserul.
Cu costuri mai mari, e adevdrat, dar cu suferinfe incomparabil mai mici pentru
pacienti si cu perioade mai
mici de recuperare. Regimul de trist[ amintire nu
p"r-it"u nici in asemenea
caztxi ieqirea din {ard, daci
nu erai din sfera proti-

cdajurorut
divin lLJill1#'ff5flT:ffi :lT*"J;i'jffi
v.)tt.

chiului drept,prin erori chi- cu elan la construirea

existfft
(Cereyi
rurgicale. Pentru cine nu cialismului falimentar
;i vi se va da,
jumltate

asemeneaoperalii erau
cdutayi si veli afla, bate6 ;tie,
suportabile, fiind executate
;i vi se ,o d"rrh'i-,d"',-,
(Matei7,7) sub anestezie; dureroase
erau insd perioadele urm5ecitind in tain[ a- toare, de2o-25 zTle,incare
ceste cuvinte ale pacientul era obligat sd stea
Mdntuitorului Iisus nemi;cat, culcat pe spate,
Iristos, m-am simtit in- bgatlaochi. Au fost perilemnat s[ povestesc o in- oade de semiparalizie,
de
pmPlare recentd, ce mi-a semimoarte. iln u."*"rr"u
pconfirmat realitatea qi
stare, omul nu mai trdieste,
ipropierea de vielile noas- doar exist5. De atunci tr[[e a indemnurilor evan- iesc cu convingereaci m-am
ihelice.
intdlnit cu pedeapsa lui
i Cu aproape 40 de aniin Dumnezeu, pentru neresrmd, in februarie l97I,in
pectarea promisiunii fdcute
rma unui accident, am
unei femei. ce avea sd moalerearugdciunii ) 102

20 de ani, cu
din
capacitateavizu.all.tn vara
trecutd, am retriit cele povestite mai sus, odati cu
semnele de imbolndvire la
ochiul st6ng' singurul valid. Mai dureros a fost ci
semnele bolii le-am primit
in imprejurdri pe care le
visasemunande zlle:erurrt
in vacanfd la Cdmpulung,
hoinirind fericit pe dealurile din jur, prin piduri de
conifere, pe paji;ti presdrate cu margarete gi cimbngor, sorbind dimineata roua
de pe crengile aplecate de

greutate ale unui pin argintiu... Pentruca apoi si constat cI nu mai pot citi ziarul, ci imaginile TV au devenit confuze, cd titrajul nu
mai era accesibil pentru
mine. Puteti infelege situatia in care md aflam? Amintirile, suferin,teledin urmd cu 40 de ani reveneau,
de aceastddat[, cu spaima
cd voi orbi. Sub aceast[
tot ce mi-am
ameningare,
an
de
zlle s-a transun
dorit
format in cogmar. Noroc cd
optimismul ce o cdlduzegte
pe femeia dragd sufletului
meu m-a f[cut s[ rationez,
sd tratez lucrurile cu calm
si, mai ales, in mod ordonat. $i astfel am tr5it o serie
de evenimente care m-au
indreptdlit sd pun ca motto
scrisorii mele cuvintele biblice.
"Cdutayi ;i veyi afla":
am cdutat cabinetul celui
mai bun oftalmolog, care a
stabilit diagnosticul - coroidozi cu patd Fucks. Solutia: investiga{ii laser la o
clinic[ din Bucure;ti. Indicafii: evitarea eforturilor,
sdriturilor, a ridicirii
gi
transportului de sarcini mai
mari de 5 kg. Deveneam un
invalid.

fost la biserica Radu Vodi

si la moastele Sfdntului Ierarh Nectarie, fdc[torul de
minuni. Am fdcut una din
rugdciuni pdni la lacrimi,
pentru a fi ajutat in greaua
incercare in care mI aflam.
Aici trebuie s[ fac menfiunea cd viata noastri, soarta
omenirii chiar, ar fi cu mult
mai bun[, dacd oamenii
credinciogi s-ar ruga cu
concentrare,cu convlngere,
in fiecare dimineali;i seari. Atunci cdnd ne izoldm
de lumea inconjurltoare,
c6nd ne adresim cu sinceritate lui Dumnezeu qi Sfinfilor Sbi, simtim atingerea
Duhului SfAnt, odatd cu
mdntuirea ce ne cuprinde
sufletul qi trupul.
"Ceregi ;i vi se va da":
intr-o luni dimineald., am
sunat la clinica indicat5.la
care programdrile se fac cu
10-15 zile inainte. Ei bine.
prin renunfarea unui pacient, am obfinut un loc
pentru miercuri. Ali re!inut? Peste doul zile! La
consultagia efectuati de un
profesor, mi-a fost indicat
un tratament cu2-3 injecfii
in ochiul bolnav. Pe linia
ajutorului divin, o spun cu
convingere, rugile sincere
"Bateti ;i vi se va des- c[tre MAntuitorul nostru gi
chide": in prima duminicd Sfdntul Ierarh Nectarie
dupi revenirea acas[, am mi-au fost de mare ajutor.

Joi, deci a doua zi dupi

consultalie, mi s-a fdcut
prima injecfie, apoi alta.
Dup[ doud siptemani de
groazd, de temeri, de ameninfarea intunericului definitiv, a venit lumina vindecdrii, manifestateprin posibilitatea lecturii, in mod definitiv, dup[ dou[ injec{ii.
Chemarea in ajutor a lui
Dumnezeu, speranta mea
permanent[, mdngdiereape
care am primit-o din partea
Sfdntului Ierarh Nectarie
au transformat apdsarea
datd de crucea bolii in m6ng6iere. Prin bunitatea lui
Dumnezeu, astdzi percep
lumina zilei,razele de soare, vdd chipul femeii iubite
de ldngd mine, zdmbetul
din poza nepoatei, rdndurile din Evanghelie, crucea
de pe mAndstirea Radu Vodd.
Sunt un martor ce am
primit ajutor de la Dumnezeu ;i Sfantul Ierarh Nectarie, cate cu trupul sdu, devenit templu al SfAntului
Duh, ajutd pe cei ndPistuili
de boli trupegti sau sufleteqti, prin harul pe care l-a
primit de la Dumnezeu.
Mullumesc cu recunoqtinfd
revistei "Formula AS", care
mi-a prilejuit aflarca moaftelor Sfdntului Nectarie.
Alexandru
O 103

"Anul acestavoi

fi mireasil'

umele meu este

Daniela Sandu,
am 30 de ani gi
Spun asta(memedic.
;unt
;eria)pentru toti "scePticii"
:are consideri cd "a crede
'n
Dumnezeu" este un act
le autosugestie, iar crelinla este apanajul oamerilor flrd multd educalie
;colard.care nu au resortuile morale interioare penru a se autosprijini.
Am descoperit in pa;inile revistei dvs. pe Sfinul Nectarie;i Mdndstirea
R.aduVodi din Bucuresti.
\m fost suficient de curilasdincdt sd intru pe interret si sd descopdr cd mdtdstireaare chiar gi o pagi*
td web (www. manastireaadu-voda.ro).Este incrediril cd la 500 m, pe cheiul
rnui brat al Ddmbovitei.
;obordnd la statia de mepou Unirii, se afld frumoactitorie a lui Radu Vodd.
la
pc de mare bucurie sufle!asc5, at6t de accesibild
hte A" alte mdndstiri.
l^
I uonnta mea cea mare
na si-mi intemeiez o famiie, si cum lucrurile nu se
mplineau, am inceput sd
nd rog la Sfdntul Nectarie,
ntr-adevir, mare qi grabnic

Bunicadin vis

ajutdtor. Mi hotdrdsem sd
spun in fiecare duminici
ra o zi de noiemacatistulsdu.qi.totusi.ceva
brie sumbrd cAnd.
mai presusde mine mI imin urma unui test
boldea sd ajung acolo, la
Papanicolau, am aflat cu
mdndstire.Desi veneam de
stupoare cd sunt infectatd
la aproape200 km distant5,
cu virusul HPV, Frotiu claam folosit orice ocaziepensa a 3-a. Am repetat testul
tru a ajunge acolo. Si, mare
;i la alt centru medical, iar
mi-a fost trdirea in timpul rezultatul a fost identic:
slujbelor! Nu se poate ex- L6SIL. Medicul care mi-a
plica in cuvinte gi nu se fdcut investigatiilemi-a spus
poate inlelege cu mintea. cd nu este cancer, cd nu
Experienta trebuie tr[itd existdtratamentsi mi-a renemijlocit, trecomandat sd fac
buie sd fii acolo
altd, analizd., pengi vei simli cum
tru a depistace tulceva mai presus
pini de HPV sunt;
de fire pogoard
in cazul in care
printre oameni,
erau cele care proin timpul slujvoacd cancerul de
belor. Oricine a
col uterin, atunci
citit
Acatistul
ar fi trebuit sd fiu
Sfdntului Nectarie gtie cdt supusd unei amputdri de
este de important sd mul,tu- col, prin care ar fi eliminat
mesti pentru ajutorul pri- toatl rana si, in acela;i
mit. ca qi allii sd primeascd timp, si virusul. V[ dali
har qi folosin{d din asta.A- seamace a putut fi in suflecestaeste si scopul scrisorii tul meu la aflarea acestei
mele. Vreau sd vd spun ci veqti. A fost un $oc tare
anul acestavoi fi mireas6. puternic, din care cu greu
VI multumim pentru mi-am revenit.$i totu;i. nu
munca sustinutd pe care o am vrut sd fac ce a zis mefaceti. Cu siguran{[ ati dicul, ci am cdutat pe inschimbat destine qi ali bu- ternet tot felul de tratamencurat multe vieti. Doamne te pentru cervicite gi infecajutd tuturor cititorilor re- 1ii cu HPV. In cele din urm5, am gisit un produs mivistei dvs.!
nune,
care se gdsegtein farDaniela Sandu macii
gi care se numeqte
Rdmnicu Vdlcea

Cervugid, niste ovule produse de cdtre un medic de

la Universitatea de Medicinl din Iasi. Am inceput
tratamentul in 27 decembrie ;i l-am terminat in 16
februarie. In paralel cu acest tratament, am luat suplimente pentru intdrirea
sistemului imunitar.
in datade I ianuarie,am
avut un vis ciudat: bunica
mea. care murise de o jumdtatede an, mi-a spuscd
pe datade l6 februarievom
mai avea o inmorm6ntare
in familie, gi mi-a ardtat o
fatd cu pdrul lung, imbrdcatd in negru, foarte bolnavd. pe caream vdzut-o;i eu
de la spate.T[lmdcind visul, mi-am dat seama cd
acea fatd nu putea fi alta
decdt eu. $i atunci m-a cuprins frica morfii, o frici
groaznic6,ca un co;mar. zi
qi noapte.Binein{elescd au
mai urmat si alte vise ciudate,in care o visam noapte de noapte pe bunica. in
cele din urm[, mi-am dat
seamac[ nu era bunica, ci
diavolul, care voia sdimi ia
sperantaqi sd md sperie, gi
a qi reuqit.Deci, iatd ce poate face acestacu tine, dacd
nu ai credin!5 in Dumnezeu, sau ai pulin[! Atunci,
la indemnul sofului meu, al
prietenei mele cele mai bune, al unei mdicute gi al

preotului din parohia noastrd, m-am spovedit si m-am

impdrtdqit, reuqind sd scaP
de aceastdiricd;i sd-mirevin (vreau sd le mullumesc
tuturor, qi mai ales sofului
meu care m-a ?nfelesin toat[ aceastdperioadd). DuPa
impdrtdganie.nu am mai
v i s a t - op e " b u n i c a " ; i a m
dormit linigtiti, fiind cuprinsi de o mare pace sufleteasci.
in timpul tratamentului,
in toatl aceastd perioadi,
am citit rugiciuni: Paraclisul Maicii Domnului (miercurea ;i vinerea,cu post, in
genunchi, cu lumAnare aprinsd), rugdciuneaSfAntului Nectarie (zilnic), Psalmul50 (zilnic),
nostru
Tatil
(zllnic),
Rugdciuneaplind,
prescurtatd
(zilnic), si am
reu;it sd ajung
o datd gi la
moa;tele Sfdntului Nectarie
de la Schitul
Bridetul. judeful Arge;. in
searazilei de l5 februarie,
deci cu o seardinainte de a
termina tratamentul, m-am
apucat sd citescAcatistul si
Paraclisul Pdrintelui Arsenie Boca, pe care le aveam
in casi. Fusesem la mormAntul lui in luna septem-

brie 2OO9,la Prislop. Dupd

ce citesc cu tot sufletul si
cu toatd mintea prima parte, stdnd in genunchi si cu
picioarele amorfite, simt
cum ceva rdu. o greutate
mare se scurge din mine qi
intrd in podea, iar eu rlmdn
uqoardca un fulg. A doua
zi, stdnd si cugetdnd la
minunea pe care o ficuse
Dumnezeucu mine si asominune cu viciind aceastS.
sul pe care l-am avut, i-am
dat o nou[ interpretare: de
fapt, greutateacareplecase
din mine era boala mea. Ea
murise qi pe ea o inmormdntasemdefinitiv. Am repetat analizele medicale si
astdzi am primit rezultatul:
Frotiu negativ! Nici urm[ de rand
;i de virus
HPV. Deci,
iatd ce miface
nuni
Dumnezeu
cu noi, pdcdtosii, in
fiecare zi.
De-am avea pufind credin15,nu ne-ar fi fricd de nimic
si am fi mereu imPicali cu
noi ingine gi cu El. Acum
qtiu sd pretuiesc si si md
bucur altfel de via![, acest
Dar nepreluit!

A.L.C.-

Iconi{nprimitd

tre toate iconitele, doar

doud au fost cu SfAntul
Nectarie.Eu am primit una
Ntr'*t2 reau si adaug si eu dintre ele. Am s[rutat-o cu
l$[tn o scurtdpovestioa- drag, nevenindu-misd cred.
t*IrF rd despreminunile I-am sugeratunui coleg de
:are mi s-au intdmplat de birou. necdjit.carelocuia cu
:dnd S[AntulNectariea in- solia gi cu cele doud fetite
:rat in inima mea. Sunt o ale sale in frig, intr-un aparlersoand care a crezut me- tament neincllzit, din cau'eu in puterearugdciunii. za salariului mic, sd ia cea
leqi nu primisem semnecI de-a doua iconitd cu SfAn:le mi-ar fi fost ascultate tul Nectarie.Pe la inceputul
iau nu stiusemeu sd le in- lui martie, si-a gdsit un alt
.erpretez.Citeam frecvent loc de muncd, mai bine pld'Formula AS", si astfel am tit. Lucrul
acestas-a intdmtflat despre minunile si plat anul acesta, cdnd cu
rjutorul nepretuit al SfAntu- to{ii simfeam urmirile criui Nectarie. Vdzdnd cdti zei economicemu;cdtoare.
)ameni scriu qi mullumesc si cdnd este o minune si-qi
)entru ajutor in aceste ar- gdsesti un loc de munci,
icole, am inceput sd imi mai ales in perioada iernii.
loresc sd am si eu o iconitd $i totusi, asas-a intdmplat.
:u SfAntul Nectarie. in acea Mi-a spus cd acolo unde
rcrioad5, seful de la firma esteacum nu se simtecriza,
mde lucrez, tocmai plecase de parc[ nici n-ar fi existat.
ntr-o cdldtorie la lerusa- Iconita mea dragdam dus-o
im, pentru a se ruga pentru acasd.Dupd ceva timp, asa
ptdl lui, grav bolnav. Era cum scria o altd cititoare a
fe la inceputul lui septem- revistei, a inceput si aibd
frie. Nu am indr[znit sd-i miros de mir. Mai mult deler sd-mi aducl si mie o cdt atdt,intr-o zi, in timp ce
poni(i. Dar iatd cI de Crd- md rugam,
am ridicat ochii
:iun, o magind a oprit ?n si am v[zut cd aura care inbta firmei noastre si oame- conjura capul sfAntului in
di au inceput sd coboare icoand devenise mai lumilin ea cutii de carton, pline noas5, mai strdlucitoare.
,u iconite, mir, si pimAnt Nu o observasem pdnd
fintit de la Ierusalim. Era atunci, gi cdnd am terminat
Larulqefuluinostru... Din- rugdciunea, m-am dus sd

tn dnr

'IY'S

vdd cu ce culoare fusese

pictatd aura pe icoand,fiind
convinsi cd este o vopsea
aurie. Dar, spre uimirea
mea, aura sfAntului nu era
pictati in niciun fel. Capul
ii era inconjurat doar cu un
contur subfire, ca un fir de
a!5. Doamne, mi-am spus,
in ce sirdcie trdim, inainte
sd te cunoastem,fird pic de
lumind, in universul acesta
pdmdntesc... Apoi, intr-o
noapte, am visat o dat[
fixd: Zi,lund, an. Ei bine,in
anul visat, m-am inscris la
un examen de masterat,cu
probd scrisd Ia admitere.
Terminasem facultatea de 5
ani, si lucram. Am avut
timp sd invdq doar 4 zile.
Data examenului a fost, si
ea, stabilit5, exact in ziua
pe care o visasem. Cind
am aflat acest lucru, m-am
linistit. $tiam cd voi intra.
$i am intrat in primii 10!
Cei care au trecut printr-un
astfel de examen ;tiu cdt de
micd este probabilitatea sI
fii admis,dupd numai patru
zile de studiu!Am convingerea cd acest master imi
va schimba via1a.Am colegi gi profesori minunafi,
studiez ceea ce mi-am dorit
dintotdeauna. E cel mai
prelios cadou pe care l-am
primit vreodati. Mai am un
singur exemplu de adiugat:

intr-o zi, citind acatistul,

citind urmdtorul rAnd:
"Doamne, nu te mdnia pe
noi foarte, nici nu pomeni
legile noastre, ci
cautd;i acum ca un milostiv ce e;ti si ne izbdveftepe
noi de vrdjma;ii nostri, cd
tu e;ti Dumnezeulnostru, si
noi suntem poporul Tdu;
toli lucrul mAinilor Thle, si
numele Tdu chemdm", am
simlit o cildur[ puternic[
in inimd. Md intrebam ce
inseamnd acea cdldurd, si
am revenit asuprardndului,
citindu-l cu mai mare aten1ie.in ziua urmdtoare, m-a
sunat sora mea, care desi
are 33 de ani, nu a mers niciodatd la biserici, spundndu-mi cd vrea sd mearg[
neap[rat sd se roage. Am
sfituit-o sd se ducd chiar in
acea zi, pentru ca Sfdntul
Nectarie sd o vegheze qi s[
ii luminezedrumul si ei.
Sunt o persoani realist[
si puternic[. Ceea ce am
scris sunt lucruri adev[rate.
care mi s-au intdmplat.
Le-am descris fdr[ inflorituri. Studiez o stiinfd care
poate explica orice prin
legi fizice; chimice, neurofiziologice. Orice, mai pulin alegerile pe care le facem. Si mai este un lucru
pe care l-am observat: de
ce oare, aproape de fiecare

datd cAnd se intdlnesc doi

oameni, chiar dac[ nu se
cunosc, mai devreme sau
mai tArziu, ajung sd vorbeasc5despreDumnezeu?
Vd doresctuturor.ca rugdciunile sd vd lumineze sufletele!
Alexa Dima

"Estcafuvdrat!
Rugdciunile

sfin{ilorsurrt
ascultatcdc
Dumnczeu!tt
a sfdrgitul anului
trecut, eram intr-un
serviciu in care nu
md regiseam: nu era pe
placul meu si tot ceeace mi
se promisese se ardta, de
fapt, a fi o minciun[. Mi-a fost
greu sd recunosc
"infrdngerea",
dar, cu ajutorul
nepre{uit al familiei. am stabilit ce
mai bine renunf
decdt sd mers
mai departe in ceva care nu
fdcea decdt sI mi tragd la
fund. Perioada in care am
renuntat la serviciu nu era
buni din niciun punct de
vedere: criza incepuse si se
facd sim{it5 qi la noi, la

?nceputul anului nu prea se

fac angajlri, pe posturile pe
care concuram se cereau
persoane mai tinere gi, de
ce sd nu recunosc, tara
noastrd are oameni bine
pregdtili in toate domeniile.
La doar doud sdptdmAn
dupl ce am inceput s[ caut,
intr-un numdr al revistei
mele preferate, "Formula
AS", am citit un articol. am
spus eu, scris acolo specia
pentru mine. O domnisoard
din SUA povestea cum cu
ajutorul Sfdntului Ierarh
Nectarie, citind Acatistul
pe internet gi rugdndu-se,
iqi glsise serviciu intr-un
post bine remunerat, intrun domeniu care pdnd
atunci nu o interesase,dar
care se dovedeaci i se potrivea de minune. Si, peste
toate. oferta finald ii venise
in sf6nta zi de 9
noiembrie, chiar
zita Sfdntului
Nectarie. Da, acest mesaj era
pentru
mine.
Am inceput sI
citesc Acatistul
de pe internet,
pentru cdteva zile, apoi
mi-am propus ca vinerea
urmdtoare sd m[ duc la
Mdndstirea "Radu Vod["
din Bucuresti, sd mI rog la
moagtele Sfdntului Nectarie. Acolo am aflat cd este

cd am amAnat PAnd in
2009, doar cd sPre sfArgitul
drFte m fost un bdrbat
anului, alunigaa incePut sd
'
purernrc
si
inltos
$l
Ilrifxu
se mdreasci qi sd suPureze.
,rl,-,IlB de cdnd md gtiu.
Am fost la dermatologie la
Nu am crezut niciodatd cd
spitalul Colentina, Pentru
imi va fi dat si trec printr-o
ci md mutasem in Bucuexperient[ atdt de traumaregti. Doamna doctor mi-a
tizantd. ca cea pe care am
dat s[ urmez tratament
trdit-o anul acesta.Niciotimp de 7 zile, duP[ care
datd nu am dat atenfie bomi-a recomandatsI consult
lilor minore pe care le-am
un chirurg. Dupd acesttramai avut, iar cind auzeam
tament nu s-a observat
de cancer, leucemie sau
nicio ameliorare. Alunita
alte maladii care ili curmd
continua si se m[reasc[ 9i
viala. imi spuneamcd nu
prinsesegi o crust5.Ladata
mi se poate intAmplamie.
de 7 ianuarie 2010, am fost
insd via[a ne supune la
operatIa spitalulColentina,
multe incerc[ri, poate Peniar pe 9 februarie 2010, am
tru a ne aminti cd existd
primit rezultatul bioPsiei,
Dumnezeugi c[ orice mia fost n[ucitor: cancer
nune este posibild, daci care
de piele de gradul IV. Acesexist[ credinfd.
dramei.
Acum doi ani, mi-a apd- ta a fost inceputul
Admit ci m-am speriatinrut o alunitd pe abdomen.
grozitor, dar
Era cAt unghia
mi-am
nu
de la degetul
pierdut
spemic de la m6ranla nici eu,
nd. Lucram pe
nici familia
la
maxi-taxi
mea. incerSlobozia pe acdnd sd gdtunci. La munsesco solugie
cd fiind, am
gi neaccepv[zut un cabitdnd c[ sunt
net dermatolode cancer,
incurabil
gic pe lAngd gar[ gi m-am bolnav
la o
dus sI-i arit mediculuisem- m-am gdndit si apelez
mele,
de-a
soliei
prietend
nul. Acesta mi-a spus cI se
la
poate scoatecu laser qi cos- carehtcreazl Radiologie,
ca impreuni si mergem la
td 1000RON. Neavdndbani,
serviciul de Oncoloeie de
mi s-a pirut cam mult, aqa

Alunitn
t

,ine se citesti Acatistul,

ndcar40 de zile la rdnd. Ei
,ine,minunea s-ainf[ptuit!
tm primit un telefon de la
r firmd serioasi, am incerut negocieri pentru un
'ost bine pldtit. acei oaneni deosebili au v[zut poanfialul din mine si mi-au
rferit ceva ce nu mai f[cuem, dar mi se potrivea.
llenlionez cI ofertele firale au venit la implinirea
lelor 40 de zlle, iar telepanelesunauvinerea dupd
le md intorceam de la
lSfingigorul meu", cum ii
pun eu. Oamenibuni, aveti
ncredere qi rugali-v5 la
ifdntul Nectarie, ajutorul
ui si rugiciunile lui sunt
;rabnic ajutdtoare qi iubite
JeBunul Dumnezeu.
Anda Militaru

la Fundeni. Credeamc[ dac[ merg printr-o cuno$tintd,

doctorul imi va spunecd nu
am cancer. Dar diagnosticul era corect. Am agteptat
noul rezultat de la tomograf, pentru a mi se putea
prescrie tratament. Dupd
primirea lui, doctorul a
decis sd md bage pe injecEii
Roferon, de trei ori pe s[ptlmdnd.
intr-o bund
zi, am fost si
m[ spovedesc
plrintele
la
meu duhovnic,
care m-a sf5tuit sd-i duc un
pomelnic,pentru a se ruga gi
el pentru mine. Cdnd a inceput Postul
Pagtelui,in fiecare sear[, la
rug[ciune, am inceput sd
citesc Acatistul Sfdntului
Nectarie, vindecdtorde cancer. Mi-am pus toatd nddejdea gi m-am ldsatin voia
lui. Dup[ o sdptdmdnd,mam dus cu sotia la Biserica
Radu Vodi, unde se afld
moagtele Sfdntului Nectarie. M-am rugat gi eu, gi ea,
am citit in bisericd acatistul
Sfdntului gi am ldsat pomelnic pe 40 de zile, rugdndu-l pe Sfdnt sd m[ ajute in
boala mea. La miruit, l-am
rugat pe p[rinte s[-mi dea

mir din candela Sfdntului

Nectarie. Tot postul am luat
qi mi-am
anafur[, agheasmd
dat cu mir. M-am imPdrt6qit de doui ori in acestPost.
So[ia mea se ruga continuu
gi mergea la Masluri, unde
il ruga pe Sfdntul Nectarie
sd m[ ajute gi sd-mi iasd
analizelebune. intre timP.
md operasem gi a doua oard. Mi s-a scos
un ganglion de
la incheietura piciorului drept, tot
pe partea cu aluni9a. Ne-am rugat foarte mult,
pentru ci Dumnezeu rdmdsese
singura noastrd
speranf[. Medicii nu ne incurajau deloc.
Chiar au spus cd doar o minune m[ mai poate salva.
Rugdndu-ne gi nidijduind la Dumnezeu, a sosit
timpul si fiu sunat de la
Fundeni, pentru a mi se comunica rezultatul celei de-a
doua operatii. Minunea se
implinise. Cancerul fusese
blocat. Ruglciunile noastre
fuseser[ ascultate.
Pe aceastl cale, mullumesc Bunului Dumnezeu,
Sfdntului Nectarie gi Maicii
Domnului, pentru ajutorul
primit. Amin!

Cum arn dcvenit

credirrcios
u am crezut niciodat[ ca fiind necesar s[ te rogi vreunui sfdnt. Deqi sunt o persoan[ credincioasd,nu am
simtit niciodati nevoia de-a
m[ ruga vreunuia dintre ei,
exceplie flcdnd Fecioara
Maria.
in urmd cu cdteva luni,
ieqisem dintr-o relalie destul de "gifonat" psihic. Nu
reuqeam sd m[ desprind de
persoana in cauz[, deqi
;tiam ci totul s-a terminat
qi cd trebuie sd merg mai
departe, sI uit. Cdzusem
intr-o depresie anxioasd, cu
stdri de vinov[1ie ;i sentimente de panic[. La indicalia psihiatrului, incePusem
un tratament medicamentos. Citisem de multe ori in
paginile "Formulei AS",
despre atdteaPersoanecare
d[deau mdrturie desPreminunile inf[ptuite de Sfdntul
Nectarie. Am incePut s[-i
citesc qi eu, cu refinere,
acatistul, cdnd gi cum se nimerea. in tren, acasfl,in fotoliu sau in genunchi. Uneori, il citeam chiar qi Pe jumitate, cdnd nu aveam
timp. Sau chiar la doud
zile. Dar semnele nu s-au
lisat aqteptate.Sfdntul mi-a

scos in cale oameni care

m-au intlrit si mi-au limPezit unelelucruri cu Privire
la iubirea Pierdutd, lucruri
pe carele intuisemqi eu. gi
careacum mi se confirmau.
Urmarea a fost ci am iegit
rapid din tristele, am uitat
tot trecutul, mi-am dat seama cd sentimentele mele de
vinovSlie erau neintemeiate. Ugor, usor, am iegit din
starea de depresie qi am
renunlat ;i la medicafie.
Mi-am gisit o ocupatiecare
md atrdgea;i md motiva si
merg mai departe, ocupafie
din care mai cd;tigam ceva
bani in plus. Acest lucru era
pentru mine cu adevdrat o
minune, deoareceeu sunt o
persoand incadratd in grad
de handicapaccentuatqi,in
ultimii 10 ani, nu prea mai
puteam strdnge nimic din
munca proprie.
O altd minune care se
tot repetaera cd, de fiecare
dat[ cdnd mI gdndeam sd
dau qi eu un ban vreunui
om mai sdrac, primeam
imediat eu lucrul pe care
voiam sd-l dau. De cdte ori
md cuprindea indoiala sau
deznddejdea,ceva se si intdmpla pe loc, care mI scotea din stareacea rea si-mi
reda speranla gi nddejdea.
lin sd multumesc pe
aceastdcale, din toati ini-

ma, Sfdntului ierarh Nectarie, cu adevlrat mare fic[tor de minuni. DupI cum
spuneamla inceput, nu am
crezut niciodatl in ajutorul
sfinfilor. Astizi insd sunt
convins de puterealor si cd
pot infdptui, cu adevdrat,
minuni.
Adrian S.

Copacultnviat

tr'a
iracole
racol e Iface
aace Dum-

ne
IEZEUnen
num drate!

Doar ci noi trecem

pe lAngi ele. Existenta
noastr6, Viafa, este un mare
Miracol , o mare Taind care
se intdmpld prin Puterea
Dragostei lui
Dumnezeu. De
asemenea,;iurmitoarea micd
intdmplare este
un miracol pe
care Dumnezeu
L-a fdcut pentru
mine, p[cdtosul, gi pentru
familia mea.
in anul 2005
(era prin toamnd), Corina, sofia mea, lucra ca administrator de bloc
in centrul Toronto-ului (Canada).intr-o buni zi, ea a
gisit ldngi ghena de gunoi
un coplcel, intr-un ghiveci.

Era uscat, avea toate frunzele rlmase ldsate in jos.

Cum suflai spre ele sau le
atingeai putin c[deau. Corina s-a g6ndit cI poate
copacul nu-i complet uscat
;i poate totu;i triie;te qi igi
va reveni. I s-a flcut mild qi
l-a adus acasd.Am intrebat
un specialist in plante, o
doamn[ romdncd, cum putem verifica starea copacului. Ea ne-a spus sd rupem
rimurele din toate pd4ile
pomigorului. Dacd ele se
rup complet;i cu zgomot,
atunci e clar: copacul este
mort 9i se poate arunca.Am
ficut aceastdverificare cu
copiii. Concluzia clard: copacul era mort! Dar cdnd
am vizut asta,
nu gtiu de ce,
numai Dumnezou gtie, m-a
cuprins o mare
mil[ gi m-am
rugat pentru copac, pre! de
cdteva secunde,
nu mai mult. in
ziua urm[toare,
dimineala, cdnd
ne-am trezit.am
g[sit o minune fdcutl de
Dumnezeu! Copacul avea
frunze verzi, frunze vii!
Mare este Dumnezeu!
Mircea $otr Canada

I-a cergil,
lrt dC mnnd
cu coput,
SgA;1n d numesc Gabriela
tl,g.t{

iMf

si am doi copii pe

_JIwrq
F-!-Carg ll

crgsc

sln-

guri. Vreau sd vd scriu despre tot ajutorul pe care

Dumnezeu, prin sfintii sii
qi prin oameni buni, ni l-a
ddruitcopiilor mei si mie.
S-a intdmplat cd am rdmas f[r5 serviciu. M-a cuprins disperarea, singurii
mei bani erau gasemilioane, care nu m-au tinut prea
mult. Era septembrie,inceput de gcoal5. Nu aveam
bani de rechizite, de uniforme. L-am sunat pe pirintele meu duhovnic ;i i-am
spus ci md confrunt cu
greutdli uriase, prin care
imi este imposibil sd trec
singurd. Pdrintele m-a asigurat cI se roagi pentru
noi. Am inceput sd trimit
CV-ul peste tot, la cunostinte, prieteni. Nu se intrezdrea nimic, de niciunde.
M-am pus pe pldns.in acelasi timp, mergeam la SfAnta Mdndstire Antim, de unde luam" mAncare pentru
copii gi pentru mine. imi
rdmdsesedoar rugiciunea,
ajutorul de sus. Md puneam
seara in genunchi qi reuqeam doar sd zic, repetdnd

ca un automat: "Maica ban 9i cd nu voi rezista

Domnului, nu md ldsa, CAnd,deodatd,sundtelef

li"-1i *im decopita;iimei, nul.O fost[ colegiqibun

octrece-am sdfac m1ine? " .
Si Maica Domnului m-a
auzit. Am reugit sd le fac
copiilor dosaresocialepentru rechizite gi bursd sociald
;i le-am depus in ultimul
minut. Eram
la mila Domnului in fiecare zi. Pur gi
simplu, ne ldsam in voia
Sa. Dar semnele bune au
inceput sd se
inmulteascS.
La
fiecare
slujbd la care
asistamla bisericd.oamenii
veneau cu alimente la noi,
de parcd stiau cd suntem
intr-o situalie grea. incercam sd nu ardt prin nimic
acest lucru. ne imbricam
curat ;i decent. Doar cred
cd eram trigti. Eu am mare
evlavie la Sfdntul Ciprian.
Astfel cd, pe data de I octombrie. ne-am dus la racla
Sfdntului si i-am spus tot
oful meu. Am plecat acasd
cu n[dejdea ci qi de data
asta Sfdntul Ciprian m-a
auzit. A doua zi, chiar de
ziua lui, plAngeam,mi gdndeam ci nu mai am niciun

prietend md intreba dacd ir

ultimul timp mi-am verifi.
cat contul, pentru cd ma
mulli fogti colegi, gtiin
du-mi situatia grea, mi-ar
virat niste bani. Am incepu
sd pldng s
mai tare
de bucurie
M-am dur
impreuni
cu copii
;i, minune
aveam ir
contnu ma
pulin
de
I40
ron
bani car
ne permiteau sd supravie
luim inc[ o luni de zlle
Apoi, au inceput sd mi
sune diver;i amatori pentrL
ore de englezd, astfel ct
sdmbdta o dedicam acesto
ore. Ne linea Dumnezeuir
brafe. Aveam bani, mAn
care, imbricdminte pentn
copii. Totuqi, nu apdre
nicio slujbd la orizont, iat
pdrintele nostru duhovnic
m[ tot intreba ce amrezol'
vat. inainte de Sf. Cuvioas
Parascheva, m-am dus ct
credinf5 la icoana ei, Pe
care o aveam in dormitor
am sdrutat-o gi am zisl. "Te

og, ajutd-mi sd tnceP;i eu

'e
undeva viaYa, de ziua
2". A doua zi a sunat te:fonul, cd cineva are neoie de o secretard tempoar, pe trei siPt[mdni. Urra intrebare a dacd'vreau sd
rd duc chiar de... miercuri,
4 octombrie. M-am dus si
m rdmas aici, la firma
nde lucrez qi acum. Sfdnta
luvioasi Parascheva m-a
jutat si o simt in contiuare ldng[ mine. Sincer,
r-am indoit cd voi dep5qi
u bine incercareagreaprin
are mi-a fost dat sd trec.
Ireau doar si vd spun pe
ceast[ cale, s[ ave{i increlere in Dumnezeu, pentru
d ne poarti in brate, tocnai cdnd zicem ci ne-a
lsat. Ne ascultl rugile qi
Le vede lacrimile, atunci
dnd noi zicem cd gi-a incrs fa(a Sa de la noi.
Mullumesc lui Dumneeu, tuturor sfin{ilor dragi,
[inunatului nostru pdrinte
[uhovnic,Irineu de la Polor, pdrintelui staret Mil^t
al Sfintei Mdndstiri
Jail,
I
fntim, gi tuturor oamenilor
I
lunl care ne-au alutat cu
tugacrunr.vorbe, mancare
i bani. Nu-i voi uita niciolat[ in rugdciunile mele.
)oamne ajut[!
Gabriela

"O ghilnfutd
WSte r*rf"med'
ovestea mea a inll|zsX
-\l
lr
tg11!lf ceputin iulie 2009.
3'\P' cdnd in urma unei
ecografii la sdn, doctorul
mi-a spus sI merg urgent
sd-mi fac o biopsie. Am
fost. Diagnosticul a cdntt
ca o ghilotin5: cancer de
sdn.Au urmat operafia, tratamentul cu chimioterapie
;i radioterapie.
+Inci din primul moment, am qtiut cd singura
speranld este Dumnezeu.
CI numai El md poate salva. Citeam "Formula AS"
cu regularitate, si din paginile revistei aflasem de
minunile Sfdntului Nectarie, de mdnistirea si biserica "Radu Vodi" din Bucure;ti, unde se gdsegteo
mic[ p[rticic[ din mdna
Sfantului. Eram dezorientatd qi infricogatd. imi doream sd ajung la racla Sfdntului gi sd-l rog sd md ajute
sd trec peste acest dezastru
din viala mea. Apoi, intr-o
seard, tnainte de culcare,
l-am rugat pe Sfdnt sd mI
ajute s5 ajung la moaqtele
lui. Nu ;tiu dacd a doua sau
atreiazi, so(ul meu, venind
acasi de la serviciu, mi-a
spus ci un prieten urma sd

plece la Bucure;ti gi se
oferea sI ne ia cu el.
Am plecat cu inima plind de speranfi.Biserica m-a
impresionat foarte mult.
AtAt de frumoasi, atit de
mare ;i totusi, cu amta linipte?nea. O liniqtepromitatoare de btne. Ingenuncheatd in fala sfintelor
moa;te, m-am rugat Sfdntului Nectarie sd md ajute
sd trec peste aceastd grea
incercare a viefii mele. P5rintele, care tocmai terminase sfdnta liturghie, mi-a
spus s[ nu dezndddjduiesc,
ci sI m[ rog cu credinf5,
fiindcd ruglciunile la Preasfdnta Fecioard;i la SfAntul
Nectarie fac minuni. De
atunci, in fiecare zi am citit
Acatistul Sfdntului Nectarie, qi seara,Paraclisul Maicii Domnului, implordnd-o
pe Mdicufa cea sfAnt[ gi pe
preabunul Sfdnt Nectarie si
aib[ mild de mine gi de familia mea qi sd nu ne pdrdseascd.
A urmat un an greu, cu
incercdri grele. Dar degi
aveam 40 kg gi mulli se intrebau cum voi trece peste
aceste incercdri. Domnul
Dumnezeul nostru a flcut
minuni qi m-a ridicat gi m-a
ajutat sd trec peste ele.
Mai mult, citisem despre icoana Maicii Domnu-

lui vindecdtoare de cancer.

Pantanassa,de la Muntele
Athos, care avea c6pii qi in
tard., dar nu g[seam nicio
posibilitate de a ajunge la
niciuna din acestea.intr-una
din zile, cdnd mergeam la
Cluj, am vdzut ldngl Teius
un indicator spre Mdnistirea RAmeli. Mai v[zusem
indicatorul, dar de data
asta, l-am rugat pe solul
meu s[ ne abatem cei 18
km din drum qi sd vizitim
mdndstirea. Cdnd am intrat
in bisericd, amcdzutin genunchi, uimitd: in fala mea
era sfdnta icoand pe care o
cdutasem sdptdmdni intregi
pe internet: Pantanassa.
Cred ci nimic nu este
intdmpl5tor. Cd Dumnezeu,
Maica Domnului, Sfdntul
Nectarie, ne asculti rug5ciunile gi ne intind mdinile,
cdnd suntem mai necdjigi.
Citesc zllnic Acatistul
SfAntului Nectarie, Acatistul Maicii Domnului Pantanassa, Paraclisul Maicii
Domnului, si ii rog pe tofi
sd ne ierte pdcatele, sI ne
indrume pagii qi mintea si
sd ne dea sindtate.
Scriu aceste rdnduri
Pentru a-i mullumi bunului
Sfdnt Nectarie gi Maicii
Domnului cI nu m-au p[rdsit, ci degi nu sunt vrednicd de bundtatea lor, pute-

le-a folosit. Atunci am citit

in "Formula AS" despre
rugdciunile binef[cdtoare
ale Sfdntului Nectarie.
AvAnd incredere in revisti,
ne-am decis sd o luim pe
drumul Bisericii. Ne-am
rugat fierbinte, permanent,
*
am trimis acatiste la biserica "Sfdntul Nectarie"
din Iasi, l-am uns pe fiul
meu cu untdelemn din can2008. dela care arde la moastele
fmf n noiembrie
a Sfantului. Imediat, Cristian
f I L nutmeu,Cristian,
trA;t fost diasnosticat cu a inceput sd se simti bine,
tumord coadddJcal - epen- avea moralul ridicat. Aqtepdinom gradul II, cu exten- tam cu infrigurare un sefitn
sie in restul m[duvei spind- concret de confirmare, desrii, sub formd de noduli pre ajutorul Sfdntului Necmultipli. S-a manifestat tarie. A venit. Trimisesem
prin retenfie de urin5. A spre examinare RMN-urile
fost operat, i s-a inliturat fdcute dupd iradiere la mai
cvasitotal tumora, o parte multe spitale din strlindfiind situatd sub sacrum. tate, qi specialigtii neuroI-au revenit funcfiile vitale. chirurgi dintr-un spital din
A fost iradiat la Spitalul Berna ne-au spuscd tumora
"adunatd. strdnOncologic din Tdrgu Mu- este
rile ceresti mi-au ardtat
mila;i ajutorul lor. Dumnezeu ne ajuti dacd avem
vointa de a-L g5si, de a ne
ridica ochii spre El, de a-i
implora mila si iertarea Sa.
Larisa - Tdrgu-Jiu

'Recunostintd

Wnlrufiilmetl'

re;. Aici mi s-a explicat c[,

degi benign5, acest tip de
tumorb se reface, ap[sind
pe nervi, finalizdndu-se cu paralizie. Nu existd alte
mijloace de tratament, numai calea
operatorie. I-au fost
recomandate produse naturiste. in
special
antioxidanli, pe care in parte

Un"pui
tngef'

sd", cd nervii sunt liberi qi

aqteaptl un nou RMN. Acum, b[iatul meu este bine.
Se bucurd de viafi, allturi
de solie si cei doi copii. Nu
gtiu ce ne va aduce viitorul.
+In ce md priveqte, toatd
speranfa imi este la Dumnezeu. Cred in puterea rugdciunii, spus[ permanent,
cu credin![. MI alitur tuturor celor care au scris despre minunile Sfdntului Nectarie, multumind, inc[ o
dat5, pentru ajutor. Dumnezeu sd vi binecuvdnteze!
Mariana Crefu Piatra-Neamt

m trdit, de
curdnd, o minune. O minune pe care vreau sa
o impbrtiqesc cititorilor revistei "Formula
AS", revista mea de
suflet. Poate este un
cliqeu acesta,"revista
de suflet". dar cum sd
numesc altfel o revistd
pe care o citesc de la
aparigia ei, f[rd sd fi
pierdut un numdr, in
care am g[sit mereu
toate subiectele care
m[ intereseazd, cultttrale sau spirituale,
medicale sau filozofice, de tradigieromdneascd
sau ingrijire corporal[, de
"politichie" sau istorie? Md
gi intrebam, la un moment
dat, daci existd vreun domeniu care sd nu fi fost
abordat de revista mea.
Dar ce este,pdn5la urmd,
o minune? Conform DEX,
sensul primar al cuvdntului
este acela de "fenomen iegit din comun, surprinzitor,
atribuit for{ei divine sau
altor forte supranaturale".
"Formula AS" a publicat in
paginile ei nenumirate relatdri ale unor minuni. Cei
care le triiserd Povesteau
acel fapt miraculos care

salvase vie{i, cAnd nu mai

exista nicio speran!5. Dar
lucrul cel mai important de
fiecare datd - 9i, probabil,
acesta este, pdnl la urmd,
rolul unei minuni - era
ceea ce se petrecea in sufletul celor care trdiserd o
minune: o noud viziune
asupraviegii gi a Divinit5lii,
clarificarea sau consolidarea unor credinte, o noud
relafie cu lumea inconjurdtoare gi cu Divinitatea. DacI Dumnezeu ne permite sd
triih o minune. o face cu
un scop anume, avem ceva
de infeles, avem de depiqit
o etap5, de'fdcut incd un
pas. Poate c5, asemeni lui
Arghezi, noi, muritorii,
avem nevoie. din cdnd in
cdnd, de cdte un semn de la
Cel Atotputernic, sau m[car de acel "pui de inger"
pe care il cergea poetul.
Cred ci qi ldng[ tdmpla
mea "a b[tut alb din arip["
un "pui de inger". Iar cel
care a inf[ptuit minunea a
fost SfAntul Nectarie.
Ceea ce vreau sd v[ povestescnu este un caz spectaculos, nu e vorba despre
o boal[ cumplitd, aflatd,la
ultimul stadiu, cAnd nu mai
exist5 speran!5. Fdcusem o
virozd, o formd ugoar[,
care trece cu ceaiuri qi vitamine. Numai c5, spre final,
s-a complicat cu o infeclie
in gdt cum nu mai triisem

niciodat[. Ea a mers treptat, devenind tot mai gravd,

de la o zila alta. O tratam
cu miere si propolis, plus
tot ce stiam din terapiile
naturiste. Refuzam sd merg
la doctor, de teama antibioticelor, de care nu voiam s[
mai aud. (Cu un an in urmd.,luasem antibiotice pentru un abces dentar qi a fost
nevoie de 6 luni ca s[ dreg
dezastrul provocat de acestea in organism.) Dupd
vreo cinci zile. tabloul era
dramatic. Nu-mi mai puteam inghifi nici propria
salivd. Ganglionii erau atAt
de inflamati, incdt ardtam
ca la oreion. Gatul md durea cumplit. Peste toate astea, nu puteam rlsuci capul
stdnga-dreapta,
intocmai ca
lupul din poveste, iar febra
nu ceda cu nimic. A fost
momentul cdnd soful meu
m-a pus sd promit cd a
doua zi merg la doctor. Se
pdrea cd nu mai am altceva
de f5cut.
Mi-amintesc cum am
intrat in dormitor qi am pus

un CD cu un anume concert de Mozart. inchisesem

ochii si, in timp ce muzica
picura stropi de armonie in
jurul meu, mi gAndeam ci
o sd incep s[-mi plAng de
mil[! $i atunci,mi-am adus
aminte de revista mea "de
suflet", de articolele despre
vindec[ri miraculoase ale
sfdntului Nectarie. Aveam
in dulap Acatistul Sfdntului, dar nu-l citisem niciodatd. L-am luat qi m-am
agezatin genunchi, in fala
icoanelor.
Am inceput sd citesc, in
goapt5, textul, ;i aproape
instantaneu mi-au dat lacrimile. Ele n-au incetat sd
curgl timp de o ord, cdt a
durat citirea Acatistului.
Cei care obiqnuiesc sd se
roage qtiu cI nu reu;im totdeaunasd ne addncim in rugdciune, cu aceea;i intensitate. De data asta, sim{eam
cd nu mai existl nimic altceva in afara cuvintelor pe
care le rostesc gi a durerii
cumplite de gdt. $i mai era
ceva, sentimentul acela ciu-

dat, greu de definit, ci cineva md ascult[. Cei care

au tr[it experienta aceasta
stiu despre ce vorbesc.
Trecuse cam o jumdtate
de ord de cdnd citeam. cdnd
am simgit c[ pot migca gdtul in stdnga gi dreapta. Nu
indr[zneam sd recunosc
ceea ce simleam gi-mi spuneam ci e doar o pdrere.
Dar cdnd artrealizat c[ pot
atinge zona de sub urechi,
f[rd sd mi strdmb de durere, am infeles cI se intdmpld un miracol. in noaptea care a urmat, am dormit
firfl sd md mai trezesc cu
senzalia cd md sufoc din
carrza gdtului inflamat. A
doua zi diminea[d nu mai
aveam febr5. Am continuat
sd citesc Acatistul. Dupd
trei zlle. nu mai aveam decAt o vagl rdguqeal5,care
s5-mi aminteascd de suferinla trecut[. Sf0ntul Nectarie inflptuise o noud minune. "Puiuful de inger" bdtuse din aripa lui albd, qi ldngd tdmpla mea...
Anca Kun - Arad

Bdrurtul
t
cupranc"{"l
-'
:u;

dac[ o s[ inirL
u stiu
,
rr

$nAl{ teresezePe cmeva

intdmllfflil$minunata
plare pe care vreau sd o Povestesc.SuPdrareamea este
cd nu o sd glsesc cele mai
frumoase, cele mai Potrivite cuvinte, Pentru a o face
cunoscutdsi a indemna ;i
pe alli trecdtori Prin lumea
aceastasd ?ncerceaProPierea de Dumnezeu. Cu cdt
vor reugi mai mulfi, eu cred
cd vom reface cdte Pulin
din credinga pierduti a
acestui neam. Nu vd scriu
ca si md laud sau s[ m[
trufesc. M-am gdndit cd de
ce tocmai o pdcdtoasdca
mine a fost ajutatd, intr-un
mod atdt de miraculos?
Poate pentru cd in necredinla mea am dorit mereu
qi am cerut o dovad[. Multe
lucruri nu le pot explica
ralional. ;i atunci imi pun
tot felul de intrebdri cu
ulte "de ce"-uri.
$i-acum, povestea b[u,tului de aur si multumiile mele pentru ajutorul
rimit de la marele Mucenic Mina. Sper ca SfAntul
sd-mi dea binecuvdntarea
pentru a povesti cele intAmplate. Soful meu avea
un b[nu! de aur de la mama
lui. Pe una din fele era re-

prezentat Sfdntul Iosif Ei

pruncupl lisus. Atdt de
mult am iubit acest b[nu1,
incAt l-am purtat cu multd
dragoste tot timpul, agd\at
de un ldnfigor, renunfdnd la
orice alt[ bijuterie mai
valoroasS. Eram tare disperati dacd se desfdcea gi
nu-l mai g[seam la locul
lui. Gdndul meu in acele
momente era cd pldnge
pruncu{ul, de frig gi de
foame. Aga s-a intdmplat in
luna noiembrie 2010. Am
pierdut lanful qi binuful.
L-am ciutat in toate col.turile casei,in haine, am folo.+
sit aspiratorul.Intr-un tdrziu, am gdsit lanlul ;i m-am
liniqtit gdndindu-md cd gi
pruncu,tul trebuie sd fie in
casd. Au trecut cdteva zlle,
dar medalionul intOrzia sd
apard. Brusc, mi-am amintit c[ Ana, sora mea mai
mare, o femeie foarte credincioasd, ori de cAte ori
pierde ceva citeqte Acatistul SfAntului Mare Mucenic Mina si gdsqte lucrul
pierdut. Am citit qi eu de
doud ori Acatistul, seara qi
dimineata. Cdt timp am
citit, am dat drumul la ap[
in baie, si-mi spdl multele
p[cate stiute si neqtiute sau
uitate. Dupd ce am terminat
de citit, am intrat qi eu in
ap5. Nici acum nu-mi Pot
reveni, dupd ceea ce s-a

intdmplat. in apd, pe fundul

cdzli, md aqteptabdnuful cu
pruncuful. Pdnd azi n-am
reuqit si gdsescexplicatia.
Mi se fdcuse chiar fric6.
Apa era limpede, curatd, nu
puteam sd nu vdd bdnulul
strdlucitor inainte de a intra
in baie. Dar era acolo, in
apa cristalind ca apa de izvor. Sfdntul Mina imi ascultase rugdciunile. Nu credeam cd este adevdrat ce
v[d. dar era. Bunul Dumnezeu imi inlesnise o asemenea intAmplare neverosimil[, ca sd cred in nemdrginirea puterii Lui.
Tania Antonescu Covasna
*

Un omfericit
m citit, nu o datd,
despre ajutorul pe
care credinciogii
l-au primit in urma rug6ciunilor adresate Sfdntului
Nectarie, pentru rezolv area
diverselor probleme cu care s-au confruntat. Am observat, de asemenea,cd cei
care au primit ajutor au
sim[it nevoia de a le imPdrtdgi gi altora fericirea sPrijinului divin acordat de
acest sfdnt. Citind acatistul
sdu, am descoperit cd nu
este doar un nou "doctor
fdr[ arginfi", ci gi un tainic

mijlocitor in dialogul cu
bunul Dumnezeu, intervenind in solulionarea gi a
altor probleme decdt cele
de slnitate, precum gdsirea
unui loc de muncd. un necaz cu care ne-am confruntat multd vreme in familie.
Pornind de la paragraful
din Acatist, in care scrie:
"Bucurd-te (sfinte) cd ii
ajuli pe oamenii fdrd slujbd
sd igi glseasci de lucru",
m-am gdndit sd-mi focalizez si eurugdciunile pentru
solufionarea unei astfel de
probleme, care apdsa viata
fiului meu, proaspdt inginer
aflat in ciutarea unui loc de
munci, corespunzdtor preg[tirii gi, mai ales, inclinafiilor lui. Faptul c[ nu g5sea
o slujbd potrivitd il marca
psihic, alegAndtot mai mult
izolarea de prieteni gi de
societate.lnternetul era singura lui iegire din singur5tatea autoimpusd qi aproape
unicul dialog cu cei de vdrsta lui. Astfel stdnd lucrurile, am inceput s5 m5 rog
pentru rezolvarea acestei
probleme bunului Dumnezeu, Fiului s[u iubit gi Sfintei Fecioare Maria, dar gi
altor sfingi pe care i-am
simlit aproape de sufletul
meu. Sperdnd cd Sfdntul
Nectarie mi va auzi. am inceput sI-i citesc zilnic Acatistul, rugdndu-l s[-l ajute

Pe fiul meu sd-qi gdseascd deosebit de grav[, Sfdntul

un serviciu bun gi, mai Nectarie a rispuns iar rumult, si o prieteni care sd-i gdciunilor mele. Problema
descopere fondul sufletesc era diagnosticul de adenodeosebit gi sd-i readucd carcinom de prostatd pe
zdmbetul tineresc. Am in- care so[ul meu l-a primit in
ceput sI mi rog, si chiar luna noiembrie 2009, in urdacd in timpul rugiciunilor, ma unor investiga{ii fdcute
gdndurile, marcate de stre- la spitalul Fundeni. Am desul cotidian, zburan ca pd- cis atunci si md rog zilnic
s5.rile, continuam si md Sfdntului Nectarie. Am fost
rog, in speranla ajutorului convinsd cd ne va ajuta qi
divin. imi propusesem ca de aceastddat5. Solul meu,
timp de 4O de zlle sd citesc despre care nu pot afirma
acest frumos acatist gi ast- c[ era un obiqnuit al rug[fel sd md apropii mai mult ciunii in biseric[ sau al parde Sf0ntul Nectarie. Dupd ticipdrii la slujbele liturgitrei sdptimdni, au inceput ce, a in(eles cd la bunul
s[ apard primele semne ale Dumnezeu gi in rugiciune
ajutorului siu: se contura este speranga,qi aldturi de
perspectiva unui serviciu, mine a inceput a se ruga
iar fiul meu, cu ajutorul zllnic Sfdntului Nectarie,
unei fete deosebite, reg[- ca unui mijlocitor gi priesise frumusefile viefii. La ten. Am avut al5turi qi sprisfdrgitul celor 40 de zile in jinul unui preot cu mare
care m-am rugat, am primit har, care, inlelegdnd stAnin totalitate sprijinul sfdntu- g5ciile ortodoxe ale sofului
lui. Am descoperit, astfel, meu, l-a sustinut moral. La
cI in aceastd imaterial5 mai pufin de o lund de la
punte rela(ionald, glasul diagnosticare, se intrezdrea
meu firav gi atdt de pimdn- deja ajutorul divin, soEul
tesc a fost auzit de cel c5- meu fiind acceptat de un
ruia in mod special m[ renumit chirurg, pentru o
adresasem.Atunci, qi mai intervenlie novatoare (criomult acum, simt nevoia sd-i terapia) gi salvatoare,ce a
mullumesc qi si vorbesc gi fost realizatd,la jum5despre receptivitatea cu ca- tatea lunii decembrie. Sore mi-a rdspuns.Spun "mai lufia terapeuticd aleasd a
mult", pentru c[, confrun- fost pefect[ gi recuperarea
tdndu-ml. la finele anului foarte rapidd. Emofiilor
2OO9,cu o alti problem5, mari din timpul intervenfiei

I
au urmat cele care preceau rezultat]ul analizelor
lcute periodic, duPi interentrie.in tot timPul acesta
u am incetat a ne ruga 9i
rera. RePet: am crezut gi
red in ajutorul
ivin primit Prin
fjlocirea acesri mare sfAnt gi
altor sfingi, gi
:zultatul a fost
rinunat. Interentia esteo reuit[ chirurgicall
i o reugitl a
arului divin. A
fecut un an de
[unci, so[ul meu
pte sdn[tos qi
flnic se roag[ qi
pulfumeqtepenru ajutor. O icorild a SfAntului
,Iectarie gi acatistul sdu il
nsotesc permanent. $i nu
pt si nu m[ gdndescc0t de
pfime au fost rug[ciunile
irele gi cdt de mare ajutorul
frimit, cdtd ribdare, in[epSere Si iubire d[ruiegte
Nectarie celor care
ffdntul
in ajutorul sdu gi in
Jred
divine. Ele existd,
[inunile
doar
sd credem in
febuie
qi
gIsim,
prin rug5|le s[
fiune, puntea de legdturi
idtre mdna care ne este
htins5. Dupi aceasti bine'uvdntare. am dorit cu ariloares[ imi plec genunchii

la moagtele sfdntului, sd
calc pe urmele pagilor s[i
ldsa{i pe pdmdntul Eghinei,
si vdd qi sd simt prezenta
lui in locurile binecuvdntate, prin viafa sa sfdnt6.
Un astfel de
pelerinaj necesita insd o sumd
de care nu dispuneam, qi atunci. la indem-

ajutor te pofi bizui. Cuvintele sunt nePutincioase ca

si redea integral recunogtin[a mea. Totugi, incerc,
spundnd "mulfumesc" din
tot sufletul meu.
Viorica Nedelcu Bucuresti

cuhar,m-amrugat sfdntului sI
m[ ajute. $i m-a
ajutat, reuqind
astfel s[ tr[iesc
una din cele mai
impresionante
zlle din via[a
mea. intAlnirea.
in Grecia, cu
Sfdntul Nectarie
a fost plinl de emo[ie si armonie.
Acum, scriu acestegAnduri de recuno$tintd, adresate Sfdntului Nectarie,
care m-a ajutat qi a f[cut
din mine un om fericit.
Sper cd acest mesaj va da
sperantd celor care se confruntd cu probleme mai
mari sau mai mici gi care
pot gdsi in Sfflntul Nectarie
qi in alli sfinfi, un mijlocitor spre ajutorul divin.
Acum gtiu ci sfinfii pot fi
prieteni imateriali cu care
poti comunica qi Pe al cdror

rem sd v5 povestim, pe scurt, cum

ne-a ajutat DumDomnului qi
Maica
nezerr,
SfAntul Nectarie (descoperit in paginile "Formulei
AS") s[ fim trei in loc de
doi, trimigAndu-ne un ingeraq drept dar, chiar in seara
de Cr[ciun.
Dar s[ incepem cu inceputul: dupl ce am devenit o familie, gi in fala lui
Dumnezeu, prin cis[toria
in bisericd, ne-am dorit un
copilag care s[ ne implineasci viafa. LunI de lunI,
speram c[ minunea se va
implini, dar timp de cinci
ani, nu s-aintdmplat nimic.
Poate pentru unii, cinci ani
nu reprezinti o perioadd
prea lungd, poate sunt familii ce au aqteptat 9i mai
mult, dar atunci cOndi1i doreqti cu ardoare un coPilag,
cinci ani inseamnd enorrn
de mult. Mersul din doctori

"Numclc rnstru?

;ffi"' #;;;; o familicfericiltr

in doctori, tratamente si
analize flrd sir - nimic nu
pdrea s[ dea rezultate. Dar
cum in toate necazurile
existi qi pa4i bune, dorinfa
si asteptareane-au apropiat
pe unul de altul, rela{ia dintre mine si soful meu s-a
consolidat, ne-am descoperit cele mai addnci tainite
ale sufletului. Dar momentul special pe care vreau
sI-l subliniez in aceastd
scrisoare este ziua in care
L-am descoperit pe Dumnezert, clipa in care am in{eles c[ la El trebuia apelat
de la inceput gi apoi la doctorii din spitale. Cu trecerea
anilor, incepusem sd obosim psihic, si exact atunci
am descoperit in "Formula
AS" articole despre Sfintul
Nectarie. Degi crestini,
de-abia atunci ni s-a luat un
vdl de pe ochi ;i am in,teles
cd doar prin rug[ciune putem avea ingerasul visat. Si
aqa, incet, incet, ne-am
apropiat de Dumnezeu, de
Maica Domnului. de frumusetea rugdciunii si de
Biseric5. Cel de Sus ne-a
ing[duit s[ afl[m despre
Mdndstirea"Radu Vodd" si
sd ajungem lh Bucureqti,la
moaQtele Sfdntului Nectarie. Mai apoi, am ajuns qi la
Casa Maicii Domnului din
Efes, ne-am rugat qi acolo
pentru pruncul visat, aqter-

ndndu-ne dorinfa pe o hdrtiuti pe care am prins-o de

un zid. Legendaspune cd
Maica Domnului va afla
direct de dorinla ta din acel
bilefel. $i aqa,prin post gi
rug[ciune, ne-am convins
ci absolut totul esteposibil,
numai sd fim sinceri in
ceea ce cerem de la Dumnezeu. $i Dumnezeu ne-a
+
implinit dorinla. Ingerul
mult visat a coborAt pe pemdnt, in bralele mele. Deqi
multi spun cd a fost o simpl[ coincidenf[, eu sunt
convinsd cd Dumnezeu,
Maica Domnului qi Sfdntul
Nectarie ne-au d[ruit aceastdminune: bliatul nos-

tru, venit pe lume chiar in

searaCrlciunului.
Oameni buni, toti cei ce
vd dori,ti un copil sau o altd
implinire sufleteasc[, rugati-vi cu credinlI si nu uitati
sd spuneli "multumesc",
atunci cdnd dorinla vd va fi
implinitd, st[ruifi cu rdbdare, atunci cdnd vi se pare
cd Dumnezeu nu vd aude
(mai ales atunci), fiindc[ El
nu ne lasi niciodat[ cu
mdna intinsdin zadar.
O familie fericiti
(Ne scuzaticd nu ne semndm, dar mai nou asta este
identitatea noastrd: o familie fericitd!)