Sunteți pe pagina 1din 60

-

i\K\,,

rrl)/

Biblioteca "ForrnW

-

Y

PUTEREA RUGA

w Mirncule trnito ;t

p watito

(In manualde minuni

ceastd carte e rodul mdrturisirilor

publicate de-a lungul

vremii in revista "FormulaAS", despre puterea nemdr- ginitd a rugdciunii. M[rturisiri de excep,tie,semnate de cititori. Pentru oamenii credincioqi, textele pe care le publicim sunt doar o confirmare a ceea ce au trdit qi qtiu: nimic din ceea ce ii cerem lui Dumnezeu nu rdmdne neimplinit. Nimic! Pentru cei care nu gi-au intors incd fafa spre rugdciune, mdrturisirile cuprinse in carte sunt un "manual de minuni", lectii despre

felul in care credinla qi rugdciunea pot schimba destine ome- neqti, biruind imposibilul: boala, sdrdcia, trddarea, singurdta- tea, deznddejdea qi ura, imprejurdri de via!5 pentru care pdrea

sd nu existe sprijin de nicdieri. Dar

mai presus de importanla

lor ca dovezi, cafapte adevdrate, rndrturisirile cuprinse in

carte, pline de suferinfd ;i spaima mo4ii,

sunt strdbdtute de

bucuria enormd a minunii cd toli cei care au cerut ajutorul au

fost sprijinili. Miracolul s-a produs. Rug[ciunea are putere. Are rdspuns. E purtdtoare de magie toatd viala, dacd te infr5-

feqti cu ea. Roagd-L, zi de zi, pe Hristos, sd fie cdlduza viefi- tale. Spune-i tot ce te doare. Cautd-i unna strdlucitoare in pul' berea drumului. Poftegte-l s5-gi facdldcas in sufletul tdu I

iubeqte-l cu ardoare, pAnd ce ii vei simfi,

pe umdr. Acesta este miracolul. Iisus e sfdrsit.

intr-o zi,mdngdierei

cu tine. Fericire fdrr

Shnziana PoP

Pttterce

ruoaa

"Rugdciuna trcbuie sd trcacd prin tine ca sd ajungd la Dumnezeu"

-

M d

fac,

tn fala sft.nliei

voastre,purtdtorul de cu-

vdnt al cititorilor revistei

"Formula AStt, care ne cer

necontenit, prin

scrisori,

sfaturi

legate de rugdciu-

ne. Cum sd ne rugdm pen- tru ca dorin(ele noastre sd

fie implinite?

Existd o

;ti-

inld a rugdciunii?

O scard

pe c&re sd ajungem la cer?

-

Pdrintele Teofil de la

SAmbdta avea

un sfat cu-

noscut printre credinciosi:

si te rogi cum poti, ca sd

ajungi sd te rogi

cum tre-

buie. Din experienfa pe care o am. am invdtat si eu ci dascdlul cel mai bun al ru-

gdciunii este chiar ruglciu- nea. Iti spune ea cum sd te

rogi. Tu numai roagd-te.iti spune ea ce si faci, tu nu_ mai s[ o asculfl. SpuneaSf.

Ioan Gurd de Aur:

,,Cum

sd

DESPRE

PUTEREA

RUGAGIUNII

Gupidntele star{ IUSTINMIR0N

dela Ministirea Oasa

tyi asculte Dumnezeu rugd'

ciunea,dacd tu nu li-o as- culyi?" . Daci noi nu ne as-

cultim,

atunci cdnd le ros-

tim, propriile rugdciuni, da- cd nu suntem prezenti in

ele, dacd le spunem formal qi cine gtie unde suntem cu mintea qi cu sim{ireain cli- pele acelea.atunci cum sd asculteDumnezeu ce-i ceri? Rugdciuneaimpune prezen-

td. Triire integrald, trup qi suflet. Ruglciunea trebuie sd treacd prin tine ca si ajungd la Dumnezeu. Ur- cugul nostru spre Dumne-

zeu este prin noi insine. Drumul citre Dumnezeu estelduntric. Si rugdciunea, ca sd ajungd la Dumnezeu, trebuie sd meargd pe dru- mul acesta.Dacd nu ajunge

la tine, nu ajunge nici Dumnezeu.

la

- Presupundnd cd ai

tdria aceasta, de a-!i ascul-

ta propria

rugdciune,

de a

!i-o face stdpdnd pe rninte'

gonind gdndurile care te bdntuie necontenit, ce re'

guli

ar trebui sd folosim

mai departe, ca sd fim si-

guri cd dorin[ele ne vor fi ailzite Ei tmplinite? Existd

o rdnduinli

a rugdciunii?

Rugdciunea este un mod de a fi. Ne raportdm la

-

ea uneori prea simplist, prea utilitarist, doar cerdnd,ca in plgdnism, unde preotul ce-

rea de la zei sd,aducd ploa- ia. comunicaicumva pe in- teresecu divinitatea. RugS- ciunea inseamnd cu mult mai mult. E o convorbirecu

Dumnezeu, pe care il

iei

pdrtag la viata ta. i1i des- chizi sufletul in fala lui. Te imprietene;ti cu el gi !i-l iei tovari; de drum. Nu e potri- vit ca de cum incepi sd spui rugdciunea,^sdceri. Sd so- licili ceva.In primul rdnd, trebuie si mul(ume;ti. Sd

mullumegti c[ existi, cd qi-a mai ddruit Dumnezeu o zi

insoritd, cd,vezi lumina si frumuselile lumii. Sunt atd- tea motive de mul{umire in v.ia\ata,doar. sd.1i-o prive;ti

de mic copil

;i

pdnd unde

e$ti azi, qi vei vedea cdt de mult poli sI mullumegti. $i mai existd o rdnduiald

de concretulviegii. " Facd-se voia ta, Doamne", dar in imediatul existenlei mele.

a rugiciunii: recunoaqterea Cdt priveste ordinea lor,

vinovigiei. Rugdciunea nu poate sd se implineascdda-

cd nu-(i recunoqti vina. Nu po{i sd-l incarci pe Dumne-

zev

crt problemele tale, cu

nevoile tale, cu viata ta, da- cd nu !i-o asumi. Iar ca si !i-o asumi, trebuie sd-1ire- cunoqti greqelile. Zilnic ne incdrcim cu lucruri rele, ne

tot incdrcim. Cdnd ne in- cdrcdm prea mult ;i ne sld-

besc puterile ;i nu mai tem duce greul, si luim

pu-

po-

vara asupra noastrd gi prin

noi si

o punem, prin rugi-

ciune, asupra lui Dumne- zeu. Este un transfer extra- ordinar! Descircarea asta permanentd de toate grijile, pdnd ce r[mdi ugor qi curat. Prin faptul cd-l incarci pe

Dumnezeu cu poverile tale nu inseamni cd devii nep[- s[tor, c[ nu-!i mai pasd, dimpotrivi, te raportezi cu

atat mai esenlial si mai co- rect fa!5 de el. Dumnezeu vrea si rezolve toate proble- mele noastre. - Ce rugdciuni trebuie

spuse la

tnceput? Cele ros-

tite cu cuvintele noastre,

sau cele consacrate, din cdgi?

- E foarte bine sd ne rugim cu cuvintele din cdr- lile sfihte, dar e bine si ne rugdm gi cu cuvintele noas- tre. Rugdciunea prin cuvin- tele noastre e mai directd.

Nu pot sd nu

leg rugiciunea

mai intdi se spun rugiciu- nile consacrate,Crezul, Ta- til Nostru, pe dinafari, cine le gtie,cine nu,le citegtedin ceaslov sau din cartea de rugdciuni. Celelalte rugd- ciuni, exprimateprin cuvin- tele noastre, le rostim la sfdr;it. Bine ar fi si citim ;i cAteun acatist.

"Domnul Hristos eintrupat gi in clipe"

- Lumea trdie;te astdzi

pe fugd, oamenii sunt grd- bi(i, n-au timp totdeauna

sd citeascd din

cdqti, mai

ales diminela, cAnd incepe

o zi de muncd $ griii.

- Oamenii

sunt eribiti

_,_

.-.9.

'

pentrucd trdiesci*n lqglgu

-Ltfmji

careii inconjoar[. D3

gg&) jepinde sl"-ryriorgani-

zez astfelvia1a, incat s5.f4c

Iro-gpsttt4l

G-1_aba

ryg4giune_in ea.

de tiranicd,

4sta_,--aqa

esJe-a{tificiali. D-asi- seara,

cdndmiintorc de la munc6.

in

loc s[

mi

asez in fata

televizorului sau a calcu

torului,

in viala

md integrez linir mea de familie, t

indu-i rostul firesc,voi a timp suficient sd md od nesc ;i voi avea si sta sd-mi spun rugdciunile pe cele de seard,gi pe c de dimineap. Dac[ trdir ig logica, lumitgi-n graba voi ajunge sd mai zic d un "Doamne ajuti" si sd

fac o cruce, aqa cum majoritatea oamenilor azi. D*at iatd, cd,ce nu I unii, altii pot, exactin a leasi condifii de viaj[. Ex ti 4u19i oameni cqle$-t_ i;! facd tigrp pgrtlru-rug[c .ne, qg€ace inseamnd cd depinde d-eno-i, de felul care ne rdnduim zllele. -

Existd

un timp

an

me,oordarugdciunii,

care depinde izbdnda ei'

-

Sf,nfii p[ringi spun a

c_gljglg*ge.19ggd

nun

cdnd se roagi, acela nu

1oag6. Acela care se roi

numai

cdnd se roagd g-

ce spune rugiciunea nur

4imineaga

tant este si

gi seara.Imp

te rogi

gi dt

rugiciune, sd sPui rugdc

PUterea

nrnirhnii

ta

A

Pubrea rugdciun

nea qi pestezi. Care nu tre-

buie si fie lungd. E de-ajuns

doaro clipd."Iisuse Hristoa-

se, Fiul lui Dumnezeu,mi-

luiegte-md pe mine, Pdcdto-

sul." Domnul Hristos e in-

trupat gi in cliPe.

- O rugdciune intr-o cli'

pd?

-

lucrul- acesta se do-

!6ndeqte in timp, prin prac-

tica neintreruptd a rugdciu-

nii qi cu deschideremai ma-

re spre cer. Mogii qi strdmo-

;ii

nogtri au fost dintotdea-

una preocupafi sd cucereas-

ci

cerul. Astdzi, noi suntem

atdt de evoluafi qi de civili-

zagi,incdt nu mai gtim nici

cum sd cucerim pimdntul.

Am cobordt infinit mai jos

fagd de ei. Bdtrdnii nogtri

voiau sd cucereascdveqni-

cia, iar eu, acum, vreau sd

cuceresc gi sd stipdnesc

timpul, imediatul viefii, qi

ajung micinat de timp. Cu

ochii a{intifi asupra lui

Iisus, nu ne poate sta nimic

inainte.Asupra lui

mine, din tine, a

Iisus din

lui Iisus

din flori

qi din iarbd.

Sup-

tura asta intre pdmdntesc qi

ceresc, asta este marea gre-

qeald.De asta nu mai avem

timp gi suntem grdbiti. Sd

incerclm si facem aceleaqi

lucruri, dar fir[ grab5, sd le

facem cu ochii inilpli cdtre

cer. Asta este dimensiunea

care ne lipseqte, ori rugd-

ciunea tocmai asta face. Ne

deschide c[tre cer. Te des-

chizi citre Dumnezeu in

tine, dar deschizi ;i locul,

pdmdntul din jurul

tiu. Lu-

mea in care trdiegti. in toate

trebuie sd-i fac loc lui Dum-

nezeu. Tot vorbim in ulti-

mul timp desprecomunica-

re, pi,i gi cu Dumnezeutre-

buie mai multd comunicare.

Ce-i rugdciunea? Vorbirea

cu Dumnezeu. Trebuie si

vorbim cu el tot timpul.

Dumnezeuse culcd ;i se

trezegte cu noi,

domnul

Hristos merge cu noi la

muncI, deci sd vorbim me-

reu cu el. Raportareaasta la

n i. Zicea sfintul Ioan_Gura

dq A_ur cd rugdciunea s_e

naqte din atenlie, din pre-

zenta noastrd in ea, dar qi

din cantitate. N-o sd ajungi

niciodatd si te rogi foarte

intens qi foarte profund,

foarte viu, cu rugdciuni pu-

!ine. Cu cdteva rug[ciuni

rostite intr-o zi n-ai fdcut

nimic. qanti"tatea devine un

obicei gi el igi schimbi.fuea,

Sunt mulgi oameni care zic

rugdciuneamergdnd pe stra-

el, mereula el, e rugdciune. di. Se spunecd-n felul dsta

in felul acesta,nu am ne-

voie de o ord anume, de un

spafiu anume, intreaga mea

via!5 e rugdciune.

"Dumnezeu nu pA'rdlsegr€- pe nimeni"

-

Cu toatd strddania

noastrd de afi elevi silitori,

sunt zile tn care rugdciu-

nea ni se refuzd. O spu-

nem, dar

simlim cd n-are

efect. Nu ajunge la Dum-

nezeu. Exact ca in pildele

biblice, cdnd fumul jertfe-

lnrrin loc sd arce la cer, se

risipeste peste pdmdnt. De

ce?

-

Nu

cd rugdciunea nu-i

primitd, dar ea nu trece de

mine, e respinsi de mine, de

viata mea. Dumnezeu e ca

soarele. El e numai bun,

vine tot timpul cdtre noi, tot

timpul! Spunem pe nedrePt

cdteodati: "M-a pirlsit!".

Nu-i

adev[rat.

Dumnezeu

nu p[rise;te

pe nimeni. Noi

i[.pdrisim

pq el, ne ascun-

dern. rdul se .int6mPli-in

ea nu se poate interioriza.

Ba se poate.Chiar ;i me-r-

gdnd, faci un exerciliu al ru-

gdiiunii, mintea ta se antre-

neazdcumva sd se roageqi

cdnd prinzi un context po-

trivit, ea devine mult mai

puternici gi profundi, pen-

tru cd dorinfa adresati lui

Dumnezeu a fost exersatd

indelung. Am spovedil qi

spovedescun om care este

foarte deprav-at,betiv in ul-

timul hal. I-am

spus sd zicd

4rgdciunea lui Iisus qi s-a

apucat si o zic[, dar asta nu

l-a impiedicat sI se apuce

iar de bdut. A venit gi mi-a

spus: "Da, pirinte,

m-am

imbdtat, dar si stili ci am

zis qi atunci,cilzut in;anf,

rugiciunea". L-am certat ci

bea,dar inrnint

a mea l_am

gi ldudat: un om, fie

el qi

beat, dar care spune rugi-

ciunea lui Iisus in orice im-

prejurare, e pe calea cea bu_

n6. Rugdciunealui e primitd

mai repede ca a mea, care

e

ficutd dupi program. Chiar

am gdsit un cuvAnt undeva.

cd Dumnezeu primeqte anu-

  • i mite rugdminli de la pd- cdtoqimai mult decAtaltele de la drepli.

-

Se vorbe;te mult des-

pre R_u_gd.ciuneainimii. A-

ve(i vreun sfat despre cunt

se poate rosti cu folos?

Cum sd-i aprindem cuvin'

tele, cum s-o facem sd ardd

cu ad.evdrat?

-

\ugiciunea

ea singurdigjni$[.

coboard

Tu tre-

buie doar s-o faci. Si te rogi

cu adevdrat.Tu lucrezi ru-

a .

gdciunea ;t rugactuneate

lucreazd pe tine. Ajungi sd

fii locuit de rugdciune, isi

face ea viafa ei, inlduntrul

teu. 9i-1i orienteazl qi lie

viala dupd ea. Cd

pAnd la urmd,

vi4[a rugdciunii e

viala lui Dumne-

4eu.in tine. P-rin

rug[ciune ad"Upi

qg:1lr!in tine' il

aduci in

tine

pe

Dumnezeu.Dum-

mic pe lume nu e intdmpld-

tor, e adevdratd.Aga este.

Nimic, nimic nu-i intAmpl5-

tor ...

"Puneti

stfietul

in fala'oglinzii"

- tuteye-g rugdciunii e

mdsuratd, tndeob;te, prin

implinirea dorin(elor. Am

cerut, mi s-a dat. Din cAtu

spuneli, ea pare tnsd cu

mult mai mare. Infinitd!

Ru.gQcianea ne schimhd

viala. Ne ajutd sd-l afldm

pe Dumnezeu ;! tn nei, dar

nezeu locuiegte ;i

lucreazdin tine.

-Cdnd

se tm-

pline;te o rugdciune'

curn

';i stiu cd acolo-i Dumnezeu

nutntdmplarea?

-

Dumnezeu aducegt-

cg

_Q9_9uri4;t liniqtea. In-

cum a verut.

tAmplareatrece

Nu aduce odihna aia addn-

c5, aqezarea,ocrotfuea, sPe-

rAnfa ....Nici

pini laurml

nu Pofi defini

ce stare igi dd

Dumnezeu. E

mai Presus de

cuvinte. Doar sUfl-e"Jul Poate

s[ vorbeascd deplin desPre

ea. Vorba b[trdnilor, cd ni-

-

Bgg?_""-Drrg4 te face alt

o4. Chiar se spune despre

ea ci e oglinda vielii. 4-

tunci cAndte rogi, vezi cine

eqti.Ig ruglciune, incerci sd

prive;ti la Dumnezeu gi te

vezi pe tine. Prima datd te

intdlnegti cu tine, dupi

aceeacu Dumnezeu. Iar cu

Dumnezeu te intdlneqti in

!:lg, nu in afara ta. Oamenii

stau atdta vreme

?n fila

oglinzii, sunt asa de preo-

cupali de infdliqarea lor, se

striduiesc sd aratebine. I!,

sd stdm si cu sgfle1^ulin fa

oglinzii,

sd

vedem cu

ne-am trezit diminea+a,cu

ardtim, poate ne e suflet

cam bofit qi ar trebui sd

aranjdm

;i

pe el, -9i ng,.ar

jim caracterul-,voinfa, si

facem frumogi la sufle

pentru ziaa care ?ncepe.I

plec frumos la drum dim

nea{a!Ili rezolvi ziua,rezc

vdndu-li starea.Iar ziua d

pinde de rugdciunea [a. D

c[ rugdciunea ta nu-i bu

dimineala, ;i-i fu;erit[,

ziua o sd-1ifie la fel. Da

vrei sd rezolvi o zi inain

si inceap[, rezolvdrugici

rEa, Lqzolvi-te peline

pr

ea. Pune-1i-sufl

in fafa ogl1nzii. (

sI

vd

dau un

xemplu, la-noi

pLdndstire, sluj

incepe diminea

!a,trei.Teffrinn

pe la opt. Incepe

ziua cu cinci

c

de rugdciune.

mai

sunt

p[tl

c3L9_s_9, lrezeqp

lL!2, ca sd-;i fac[ Prav

personali. Dar nu ai nev

de timp de odihnd. Te refi

Si te odihnegti rugdndu-

Rugiciunea noastrl e res

ratia noastr[. il resPirdm

timpul pe Dumnezeu. R

giciunea a fost ;i la PoPo

nostru lege. Priudoutr

cruri am mers inainte 9i.

rlmas in ist-orie:

ciqne

;i

Pq!-|.

Pgg

ru1

Astea st

cele doud ariPi cu care I

indlfat poPorul nostru la c

|

- Postul

sporegte, ;i el,

puterea rugdciunii?

 

-

C-9.n4 Pog.tim mai mult,

trebuiesd ne si

rugdm mai

pult,

altfel se creeazd un

dezechilibru.In Post, si in-

cerclrile sunt mai mari.

 

pdrinlii cd !n pos-tgl

are diavolul iese la luPtd

u cei credincioqi, in frunte

 

genera*lii,cu toate fo4ele

carele are. DacI nu pos-

 

i, daci Ou te rogi mai

 

It, te vei intdlni cu ar-

 

puternicl a lui Satan.

i

oameni vdd_cdau mai

 

!g$p-ite

$i.sd

si incer.cdri in

fim atenli, mai

 

lqgtg'*Sdp1dlllapd din

2st. E perioadacea mai in-

 

de infrdnare la m6n-

din tot anul. Ar trebul

nut post negru, de dumi-

 

pdni miercuri. Mdcar

 

1 zlle ar trebui sI lind tot

 

post negru. $i sunt

care fin. ln prima s[ptdm6-

nd din post, la noi, la Oaga,

vin o multimede tineri.unii

resdtoriti, vin sd lind prima

sdptimdnddin post cu noi.

E plind biserica de ei. Nu

mai putem face metanii,

unii de algii. D_e;i sunt ti-

ne1i,ei nu fug de post. Dim-

potrivd! Fug cdtre el, citre

 

post. Nu

e usor, dar

dupd

nceeasimti cd zbori.

 

-

Rugdciunea din bise-

ricd e mai puternicd decdt

zceeade acasd?

 

-

Cea mai puternicd ru-

gdciune e aceeain care e_gti

u lpai prezent. Dar dacf

e

#

alegem, rugdciunea de la

bisericd este mai importan-

t5. In biserici, in mod obli-

gatoriu, e prezent Dumne-

zeu cu tofi sfingii gi cu toate

puterilecere$ti. Dar qi pre-

zenta_mea la bisericd este

obligatorie. Mersul dumini-

ca la bisericd nu-i facultativ.

Noi facem prea multd de-

mocraliein biserici. Demo-

cr atizdm qi biserica, ;i fami-

lia. Nu-i corect.Biserica e

teocraticd,nu democraticd.

Acolo avem porunci. Cum

spunea gi pirintele Arsenie

B-oca: "Noi avem de multe

ori mintreq care discutd cu

Dumnezeu,tn loc sd.se su-

pundfdrd discuyie".

  • - Nu este oare un co-

mandament prea sever?

Dumnezeu pe c&re tl che-

mdm tn rugdciunile noas-

tre e blknd.

  • - $i rugdciunea e bldn-

dd. Rugdciunea trebuie sd

fie o mdngdiere foarte-foar-

te subtire a celorlalli. Cum

zice Dupnezeu prin proro-

qul Isaia: " Mdngdia{i, mdn-

gdiali, pe poporul meu".

Cdnd am citit prima oard

Biblia, n-am inteles: cum

adicd si mdngdiem popo-

rul? Apoi arn gIsit_oJakuire

la slin$i pdrinli, care spunea

cd prin mdngdiat Dumne-

zeu inlelege qi ne cere qugd-

clune4. Prin rugdciune,

aproape toatd lumea

doar-

me, tu sd te duci sd-i-rn-fu-

gAi cu rug[ciunea, pe tofl.

Rdmdi acolo in vdrful mun-

telui. in bisericd. dar totoda-

td te duci si-l mdngdi pe fie-

care, cu rugiciunea ta. -$i

poate cd unii dintre ei chiar

simt, setrezesc mdng6iali;i

nu gtiu de cine.E

minunat

sd mergi aqa qi s[

mdng6i,

fdri sd ;tie celdlalt. Prin ru.

giciunea din bisericd pleaci

harul, pleacd duhul sfdnt, e

ca un izvor de putere. !dq-

ne;te harul si se duce in

lume. Dumnezeunu vrea sd

meargd fdrd noi sd sfin-

leascd lumea, ci numai prin

noi, qi atunci pleci qi tu cu

el, pestetot. Noi,la biserici,

ne rugdm pentru paceg

lu-r-r-rii,ne rugdm pentru tgfi

credinciosii, ii insole;ti

to-!i qei care cildtoresc,.tg

duci pe la toli cei care sunt

bolnavi, acoperi toati exis--

tenla lumii prin harul care

vine din biseric5.Te duci cu

el! Este extraordinar!

AIL_Sgti

efectiv ce se=in-

tampld acelo, n-am mai pu-

tea pleca din bisericd. Asa

cum am p51it cu multi tineri

care vin in tabere studen-

fe;ti la noi si nu mai vor sd

plece. Nici acasd,nici la

gcoald,nici niciieri. Pur ;i

simplu nu mai vor si

plece

cdnd te logi pentlu -ciney-a, din mdnlstire, dintre rugd-

il mdngdi. Cum am mai

spus,noi, la Oaga,ne rugdm

0oaptea. Incepem slujba la

(pei. Qslg un sentiment ex-

traordinar

ca atunci cdnd

ciuni. V-or-siplece cu fu-41g,1,

sd meargd in lume cu el, sd

duci pacea qi bucuria la

toti. Vd dafi seama?Faci lu-

crul lui Dumnezeu si devii

(erea rugdciunii )

8

ca Dumnezeu. Dumnezeu

nu vrea fdrd tine, nu vrea

pimdntul fdrd tine, trebuie

sd-l inso(eqtipeste tot.

"Dumnezeu n-are nevoie de tfinguitort"

-

E multd

iubire

tn

tot

ce spuneli. Cu siguranld cd

rugdciunea nu poate exista

fdrd ea.

  • - Dintre toate virtutile,

ru ggg_i_q,.q.p'g inmulge qte cel

mai mult r.Ub-iqea.Aqacum

faci cdnd te intdlneqti cu un

prieten drag sau cu cineva

mult iubit, ciruia abia aq-

tepli si-i spui totul, totul, ca

sd te

simli dupl aceeaelibe-

rat. a$asd faci qi cdnd mergi

se te intahe_qti cu Qu"mge-

zeu. Sd spui rugi.

ciunea cq =dr-Agaste.

Dumnezeu.,ne iu-

beqtecel mai".grult.

SI avem q.r.gl-4[e

de iubire in rugd-

eiune, sd ne apro-

piem de Dumne-

zeu ca de un prie-

ten drag. $i mai

presus de toate,s[

nu avem o relalie

interesatd cu el. In-

teresul distruge o relalie. in-

tre oameni, daci exist[

inte-

res. ei nu pot construi

o re-

la{ie adevdratd.lar dacd in-

tre oameni nu se poate cu

lnteres, nici cu Dumnezeu

nu se poate. Alege-l pe

Dumnezeu, nu interesul.

Vedeli

cdte fegeale rug5-

ctunii existl? Cdte conse-

ctnle benefice pentru noi?

Mai poli si nu te rogi? !oa-

te astealg-au triit qi strimo-

qii noqtri, de asta s-au lipit

de Dumnezeu. Aq inteles cd

*g3giFrle*a

ruI.

Prin

i1i deschide ce-

rugdciune privegti

in cer. Este extraordinar sd

privestiin cer mereu.

- Sd tragem concluzia

cd rugdciunea este marele

eveniment al vie(ii? Taina

bucuriei gi a liniEtii sufle-

gii de zi cu zi. igi regleazd

toatd,via\a.C'u g_condiliq;q-d

fii alep! la starea ta de rugd-

ciune. Rugdciunea e-s-tgo

stare. O stare pe care pofi

s-o ai mereu. Ch,iar gi cdnd

nu faci rugdciuni poli

si

fii

in stare de rug5ciune.

O sta-

re pe care trebuie s-o urmd-

rim, s-o atingem. Degeaba

spui niqte cuvinte, dacd nu

atingi starea de gragie, uni-

tegti?

r€a,

intrepdtrunderea

cu

-"Rggdciunea este o na;-

pumnezeu.

tere continud.O indl{arecon-

tinud. O iluminare coqtioud.

Asta e adevdrataschimbare

de care avem nevoie, eveni-

mentul pe care il agteptdm.

Asta-i noul care ne adaugi

zi de zi, care ne face sd

creqtem. D.e_fapt, uoul ein-

  • - B eatitudinea, apogeul

sufletesc al vietii ...

-

Rugdciunea nu inseam-

nd numai si pldngi, inseam-

ni s[ gi zdmbeqti, sd te bu-

curi. Cum spunea pirintele

Teofil:

"Dragd, dar Dum-

nezeu n-are nevoie de tAn-

 

guitori".

CAnd

iubeqti pe cineva,

poli

sd nu zdm-

beqti? Nu

pofi,

p,e,n!rugI .1evdr-

s3r-e-a-asia liun-

..

Jfii,cd iti produce

zdmbetul.

zdm-

begti firl si vrei.

Daci am relagia

asta de bucurie

cu Dumnezeu. e

normal sd zdm-

noirea mea. Noul sunt eu,

besc. M[ trezesc zdmbind

cel innoit. Eu mdine trebuie

cltre el, md

trezesc imbri-

s,5strllucesc mai mult dec6t

azi. Asta e noul care apare,

noua strdlucire din viata

mea. intAlnirea cu cerul, ii-

tdlnirea cu Dumnezeu. Un

eveniment care valorificd

toate evenimentele. Care

umple de lumin[ qi de va-

loare toate intdmpl5rile vie-

{iqdndu-md cu el. Rdsare

bucuria in mine ca soarele.

SANZT.q.NAPOP

Pu@rea rugdciunii O 9

litate, pe fdrmul O-

celorlalgi. in

plus, ne-a

ceanului Atlantic.

crescut cu multd dragoste qi

Un scurt telefon

fricd de Dumnezeu. Nu a

primit de acasl m-a

lipsit niciodatd de la bise-

informat cd bunica

ric[, iar in

ultimii ani, c0nd

aveacancer. "Dacd

nu se mai

putea ridica din

vrei sd o mai gd.-

pat, duminica dimineaga se

se{ti tn viayd, vino

indlga in capul oaselor si

repede! Doctorul

spunea: "AcLtm tncepe tn

ne-a spus cd are

biserici SfAnta Liturghie.

metastaze si vQ

Preoyii sunt tn oddidii, nu

Eu sibunica

t ..

irTA

fIAf

r'N;tr

ragumel, va rog sa citili cu dragostegi

speran(drdndurile

mele; s-ar putea ca in mo-

mentegrele de via[[ sd gd-

siti in ele un sprijin gi sdnu

vd abandonalitristelii gi ne-

putinfei.Iat[ povesteamea.

in anul 1995,m[ aflam

in Franfa,intr-o mici loca-

muri tn curdnd! ".

Diagnosticul

scris

negru pe alb era clar:

neoplasm de col

uterin, grad foarte

avansat.Am inchis

telefonul qi in creie-

rul meu au inceput

s[ se invdrtd. cala

rulet[, termeni noi:

cancer, metastaze,

moarte si iar can-

cer,

cancer

...

Nu

mi-a pldcut nicio-

dati acest cuvdnt.

De groazd,,nici nu

l-am mai rostit. Spu-

nerun,pur qi simplu,

cd bunica este bolnavd.

Nu gtiu ce inseamn[

pentru voi o bunicd, dar a

mea era ca decupatd din

cartea de pove;ti: mdruntd,

cu ochii albaqtri, aproape

orbi, cu ochelari pe nas qi

tot

timpul veseld. Degi trdi-

se o via![ foarte grea, nu

am vdzut-o niciodatd p16n-

gdnd sau reproqdnd ceva

pot sd stau tn pat" .

Am plecat chiar a doua

zi din Franla gi pe drum in-

cercam sd-mi stabilesc un

plan de acfiune: ce am de

ficut, cum s[ md implic, sd

consolez, sd ajut, s[ rezolv

situafia

financiard

grea,

declanqat[ de boalI. A fost

greu sd md pregltesc sufle-

tegte gi sd dau ochii cu bu-

nica. Primele zlle am pldns

fird sd mi pot stdp6ni; cdnd

nu am mai putut pldnge,

am plecat spre spitalul din

ora;ul unde locuiau bunicii

mei gi am gisit-o intr-un

salon trist, rdtdcitl printre

pdturile ponosite. in mo-

mentul in care m-a vdzut gi

a infeles c[ am ldsat totul

pentru ea, ainceput sd zdm-

beasc[, ;i-a intins mdinile

spre mine, ca gi cum eu

eram cel mai frumos cadou

pe care il putea primi qi, in

acela;i timp, confiflnarea

cd lucrurile vor merge spre

bine.

Puterea rugdciunii O lO

Ca prin farmec, am sim-

\it cd. Dumnezeu toarnd

asupra mea o armurl gi c[

voi face fa!5 acestei cum-

plite incerclri. I-am umplut

mdinile mici

;i

tocite de

munci cu tot felul de dul-

ciuri sclipitoare, arn zdmbit

tot timpul, am glumit chiar

pe seamafaptului cd iati,la

82 de ani, bunica trebuie sd

steala spital, pe cdnd ea ar

fi dorit sd meargd la cules

de

vie Am inceput instan-

...

taneu sd desfigor o campa-

nie de imblOnzire a locului:

am scos cAteva iconige,

le-am insirat prin salon, am

pus cdteva flori, am fdcut

cunoqtinfd cu celelalte pa-

ciente gi cu personalul sani-

tar: dar lucrul cel mai im-

portant a fost cI am inceput

s[ m[ rog. Adusesem o car-

te micd de rugdciuni gi am

inceput sd spun Paraclisul

Maicii Domnului si sd ac-

centuez faptul cd Maica

Domnului nu trece cu ve-

derea rugiciunile niciunui

om. La un moment dat, am

realizat cd nu mai jucam

teatru, ca sd o bucur gi sd o

incurajez pe bunica; chiar

credeam ce spuneam. Sta-

rea ei s-a imbundtdlit. Am

cerut ceea ce multora li se

Pdreao incercare riscantd pi

hazardatd: transferul la Ba-

cdu, pentru cobaltoterapie.

La inceput, bunica nu a ac-

ceptat. Se simtea neputin-

cioasd sd lupte qi, de fapt,

nici nu gtia ce fel de boald

avea. CAt timp a fost bolna-

vd, bunica nu a auzit, nici

in glumi, cuvintul cancer.

Am incurajat-o din tot su-

fletul gi i-am amintit ci noi

fusesem tot timpul o echi-

pd; am promis cd merg gi

eu la BacIu. Ne-am inter-

nat qi a inceput iar lupta -

cu frigul din salon, cu mdn-

carea insuficientd, cu preju-

decdEile gi neinfelegerea u-

nor cadre medicale care m[

luau in

tds:. "Ce-i mai tre-

buie,la 82 de ani? Mor al-

yii mutt mai tineri!". in-

tr-adev5.r, salonul era plin

de femei tinere, triste, dez-

nddljduite, lipsite de curaj.

Ne-am instalat pe un pat

l6ngd geam, ca sd nu deran-

culte mdcar cdnd citeam e

rugdciunile pentru bunica

Legdtura noastrd cu Dum.

nezertera foarte strdnsd.Pt

un caiet pe care il aduse

sem cu mine, scriam in

truna ruglciunea inimii, dr

sute de mii de ori, toati

lumea md vedea cd scriu

dar nimeni nu-gi inchipuiz

ce anume. Eu spuneam ir

mintea mea:. "Doamne, T

ai dovada concretd, scrisd

cd avem nevoie de Tine, ci

Te rugdm sd vii

la

cdpdtd.

iul acestor bolnave ;i

si

alini

cu rnAna Ta delicati

rdnile lor suflete;ti si tru.

pe{ti!

"

.

$edinfele de cobaltote.

rapie erau un adevdrat cal.

var. Afari ningea gi erz

foarte frig, iar noi trebuie

si strdbatem curtea spitalu

lui, sprijinind-o pe bunica

jdm, $i am scos din nou la pentru cI era aproap€

iveall trusa mea de

oarbd

;i

mergee

prim-ajutor

sufle-

tare greu.

La

ur

tesc:iconifele, car-

moment dat

tea de rugdciuni,

una

 

dintre

anafura gi uleiul

doctori!

sfin1it.Am inceput

flu-a

spu

din nou campa-

cd

ii

es{

nia, schimbdnd

greatd

g

atmosfera din

m-a

rugal

cameri: le-am

sd o ajut eu

explicat bolnavelor cd si-

tuafia lor nu era chiar aga

de disperatd. Le-am indem-

nat sd se roage sau sd as-

pe bunica sd urce Pe masa

unde i se fdcea iradierea cu

cobalt. A fost, cred, cel mai

greu moment

din toate

Puterea rugdciunii O

incercirile din spital, dar la

grea.a unora, eu

am

a-

d[ugat devotamentul meu

gi aminceput sd sp[l pejos

in salon, sd fac ceai bolna-

velor, sI impart cu ele mdn-

carea noastrd ;i s[-mi rePet

ca un robot: "Bunica tre-

o vadd tot timpul. "Doam-

ne!"

(striga acest cuvAnt

tare. cu toatd durerea,apoi.

cu o voce bldnd5 gi stins5,

adduga) "lisuse Hristoase,

Fiul lui Dumnezeu, milu-

ie;te-md pe mine, pdcdtoa-

sal". Si asta,de sute de ori

buie sd se faci sdndtoas5, pe zi. Pdnd in ziua cAnd

starea ei este din ce in ce

mai bund! De Cr[ciun,

pleclm amdndou[ acas5,

victorioase!".

vocea ei aproape ;optitd a

fost auzit[ qi bunica s-a

vindecat.

Am inceput s[ merg la

Sfdntul Maslu, la bisericile

din judelul nostru, apoi

i-am rugat pe tofi prietenii

mei si o pomeneascdin ru-

gdciunile lor, am mers la

pnrinlii nogtri mari duhov-

nici, le-am vorbit despre

necazrtl nostru si la toti am

glsit in(elegere. in fiecare

mdnlstire unde cunoqteam

pe cineva, am mers ;i am

insistat, cu o perseverenli

aproape agasantd,sI fie po-

meniti si "roaba lui Dum-

nezeu. Elena". Solidarita-

tea intru Hristos avea si ro-

deascd ...

Bunica se spovedea in

toateposturile si,la una din

spovedanii, pdrintele

i-a

spus sd rosteasci mereu ru-

gdciunea lui Iisus. Deoare-

ce la inceput uita formula,

i-am scris cu litere foarte

mari rugiciunea pe un car-

ton ;i am lipit-o ldngd pat, sd

Pe Golgota

La cinci ani dupd vinde-

carea bolii, bunica a ince-

put si aibi din nou proble-

me. S-a declan;at o hemo-

ragie puternicd gi mdtu;a

mea m-a anunfat ingrozitl

cd nu mai are scipare. Eu

stiam lecfia: am inceput iar

cu pomelnicele qi cu pldn-

sul la icoana Maicii Dom-

nului, dar ;i pentru mine

era greu: parci md pdrd-

seau puterile. Mergdnd la

Mdnlstirea Bistriga, am in-

ceput si pl6ng gi s[ mi

rog

de un cdlugir sd o pome-

neasc6.I-am spus cd bunica

este chiar din satul lui, cd

trebuie si se roage, ci eu

nu vreau sd moard. Pdrin-

tele (foarte sever) imi repe-

ta ci trebuie sd ne

rugim sI

se facd voia Domnului, eu

insistam ci nu vreau sd

moard. "Nu vreau, nu

vreau, tnyelegeyi cd eu

nu

vreau sd moard!" ln final,

vdzdnd cd nu

o

scoate la

cap[t cu mine, mi-a spus:

"Sd gtii cd oricdt de mult o

iube;ti pe bunica ta, Dum-

nezeuo iubegte cu mult mai

mult ;i nu ti vrea rdul" .

A doua zi, am plecat la

bunica in sat. Hemoragia

dura de doul sdptdmAni.

Tratamentul cu hemostatice

nu-qi mai fdcuse efectul.

Era greu sI o minli pe bu-

nica si s5-i spui cI nu este

nimic grav. Mintea mea tre-

buia s[ inventezeceva nou

qi foarte convingdtor. Am

ajuns la ea cu sufletul sfA-

siat, dar imi spuneam tot

timpul: "Nu plAnge, nu

pldnge, n-a spus pdrintele

cd e;ti un soldnt al lui Hris-

tos? Ai mai vdzut soldali

phngAnd? La un mo-

". ...

ment dat. ochii mi-au cizut

pe icoana Maicii Domnului

de la cdpltdiul bunicii.

Maica Domnului cea vie o

veghea pe bunica, parc[ se

uita la ea qi o mdng6ia din

priviri. Atunci, am inceput

sd-i vorbesc si sd o

implor:

"Nu poyi tu sdfaci o minu-

ne? Nu sunt atAtua mdrturii

despre minunile pe care

Ie-aifdcut? Eu cred a;a de

mult tn tine, tncAt sunt si-

gurd, absolut sigurd, cd

poli sd o ajuli pe bunica".

Repetam din ce in ce mai

, Puterea rugdciunii O 12

tare: "Absolut sigurd sunt

cd poyi sd faci

o minune,

pentru

cd

niciodatd,

tn

niciun spital, tn nicio tncer-

care, nu ne-ai abandonat" .

Bunica, intr-un g0nd cu

mine, a spus gi ea, tot din

suflet: "Maica Domnului,

nu md ldsa!" . Rugiciunea

et s-a auzit cu o putere co-

ple;itoare.

La scurt timp, hemora-

gia s-a oprit. Nu ne ve-

nea sd credem, dar bu-

nica a inceput s[-si re-

vin[. Icoana Maicii

Domnului era a;a de

aproape de patul de su-

ferinld al bunicii, incdt

seara. aveam impresia

  • cI ?ntindemdna ;i o aco-

perd cu frumosul ei

veg-

mdnt cu stele si md gdn-

deamc[ poate acest aco-

perdmdnt o fereqte de

durere. Si

bunica s-a

vindecat din nou.

 

Dac[ suntefi in sufe-

rintd

gi nu

mai

credeli

in

insindtosire, in minuni, in

solidaritatea omeneascd,

amintiti-vd de noi, o bunici

;i o nepoat5,care, oricAnd,

prin povestea lor, vd pot de-

monstra contrariul. F[ri

a-

ceastd experientdnu m-as

rr putut numi niciodati un

om intreg. Doamne ajuti!

Cristina Mardare -

Piatra-Neam!

Spovednnin

m

47

de

ani

gi

pentru a inlelege

miracolul care s-a

produs cu mine, trebuie si

vd destdinui o parte din via-

!a mea. Am fost crescut[

intr-o familie foarte iubi-

toare, in care am invdlat sd

primesc, dar gi sd ddruiesc

multd iubire. Pdnd.la22 de

ani, am fost cel mai fericit

copil din lume, singurul lu-

cru rdu fiind faptul cd.tatdl

meu, ofiter de carierd, nu

era un om credincios gi iqi

linea familia departe de

Dumnezeu. in adolescenld

am fost o atee convinsi,

nepierzdnd vreo ocazie de

a-mi bate joc de cei

care

credeau, lucru pentru care

astdzi md cdiesc profund.

De altfel, la 22 de ani, a

inceput necazurile: m-arr

cisdtorit cu cel mai nepo

trivit

bdrbat; la 23 de ani

am n6scut un copil handi

capat care, cu toatd ingri.

jirea qi dragosteace i le-ar

dat, a murit la 13 ani (nu z

vorbit si nu a mers). Men-

fionez ci nu m-am rugat luj

Dumnezeu pentru el nicio-

datil. La 26 de ani am di-

vo{at, iar la 28 de an

am incercat din nou c

viafd in doi (in concu-

binaj), care in timp s-

dovedit mai rea ca pri-

ma. Am suportat nu-

meroasebdtei, belii g

umilinte, pAn[ la 31 de

ani. cdnd ne-am des

pa4it. La 33 de ani

m-am recls[torit cu

"omul lui Dumnezeu"

un fost coleg de liceu.

de facultate qi de servi

ciu. Prin el, viafa mea

s-a intors spre credinfd

qi rugdciunegi, incet-incet

din vajnica atee care am

fost, am devenit o practi-

cante ortodoxd. Multd r5b-

dare a avut Dumnezeu cu

mine ;i cred cd mI iubeqte

dacl in cele din urmd m-a

ajutat, inflptuind cu mine o

minune.

in

anul 1992, mi-am

descoperitun nodul la sin'

dar numai in 1994 m-am

Puterea rugdciunii O

decis sd md duc la

oncolog.

Medicul a hotdrdt operarea

acestei tumori "cdt o Por-

tocal[, 6OVomalign qi 4OVo

benign", du-

p5

opinia

lui,

dar

eu

"am

fost

condusd de

Dumnezeu"

pe calea tra-

tamentelor

neconven-

lionale,

pe

care

le-am

urmat

fdrd

si

am

du-

reri, f[rd sd

intrerup ser-

viciul,

pdni

Am refuzat orice trata-

ment gi spitalizare, deoare-

ce eram conqtientd cd md

indreptam spre moarte gi

m-au invadatin timpul ros-

tirii acelor rugdciuni, dar

le-am simgit pe deplin pu-

terea. $i miracolul s-a pro-

ma rugam

dus: cdteva zilemai t0rziu,

neinc et at

accesele de tuse s-au rdrit,

lui Dumne-

iar metastazele osoase au

zelu s[-mi

cedat. Am inceput si-mi

u9ureze su-

miqc degetele de la picioa-

feringele cdt

re gi, incet-incet, mi-am

mai repede

c[pdtat libertatea de a ml

si, mai ales,

miqca destul de lejerin pat.

s[-l

intd-

E adevdrat cd totul merge

reascd pe

destul de greu, dar sunt in

solul meu,

via1d, iar astdzi, cdnd vd

a cdrui dis-

scriu, izbutesc sd mi aqez

perare se

in scaunul cu rotile si, cu

citea pe fa-

ajutor, sd mi duc la baie.

fa lui atdt