\

.t"

scrisoarede inceput I pag. 1 Sfantul Paisie la Neamt: de t , , l a t u , c 6 n dt e r o g i ,i n t r di n c d m a r aa . . . " r editorial I pag.3 C u v d n t urlu g i c i u n i i , de Virgiliu Gheorghe priznuiri I pag.7 P a r i n t e lD a n i i l e - m u c e n i c u l u g u l uA p r i n s R i

pag.37 | aloptulea veac (l), Colonizarea culturald Rom6niei a d e l o a nB u c u r pag.41 Viitorul cirliiin eraInternetului: ne diminueazd Cum Internetul dorin{aii putintade a mai citi pag.45 | convertiri Pdrintele londde la Oaga de la catedra Universitdtii, monahin pustie

gcoalapdrinlilor I pag. 11 p a g . 5 1l m i n u n i povestite cititori Cumsd-lmotivdmpe copilulnostru MinunialeSf6ntului Nectarie de sdinvetemai bine?, d e p s i h o l o gr i n aC o n s t a n t i n e s c u p a g . 5 8 | c u v 6 n t u l d u h o v n i c u l u i l va ,,Neincetat rugati!" pag. l6 PirinteleloanLarion la Sihdstria de Rariului (Vl), Despre relaliile dinainte casdtorie de l ul d e s o r ee r o s c h i m o n a hD a n i iT u d o r l de prof.psiholog NinaKrighina pag.65 | interviu cauzele bolilor I pag. 18 fdrd .,Predica trdirenu-idec6to trdncdnealS!" Intoxicatia mercur(l), cu De ce renuntdla muzicd Cedry2k d e d r .L u a n a u m i t r u D pag.70 lteologica rizboiul nevizut I pag.23 Sf6ntul Siluan Athonitul: (ll), Arta de a nu fi un parinte,,cool" Despre luptacu 96ndurile d e A l i n aM i r i c d pag.72l actualitili cu noi este Dumnezeu I pag.28 ( P r e o t i s i o n ap e t a r m u r i l e c e a n u l u i r c t i c l l ) pag,76lprovita m r O A 14 ,,Aveam ani, eramcu capulin nori..." . pag.32 (l) pag.78lmirturii nu ,,Nagterea esteo boala!" Povestea veniriipe lume Doui inimi a c e l u id e - a lo p t u l e a o p i l c d i n f a m i l i a a o s a l i pag.79 | concursuri C

Revista apare cu binecuvAntarea iPS Pi-en, Arhiepiscop al Suceveigi Ridiugilor

SCRISOARE iNCEPUT DE

Sf*ntul Paisie !a Neannt de

ferogi,
fa ta . . lrM.tei6:6
A Ia ajr-ns pina la mine ca unn djn sanulmonahal indraznesc huleascidumnezeiasca, si pwurea_po_ menia gi de-Dumnezeu_frcua Rugiciunea lui Iisus, lucrati in chip sfinEitcu mintea in inimiDe acee4 deplangand asdelde cugerare a acesrora, o rea m_am hotirAt - desiacest lucru inueceminteameaneDutin_ cioasi;i slabele melepureri_ chemand inu_ajutor pe Preadulcele meu Iisrx, sascriu cevadespre dumneze iasca Rugicir-rre minEii, a pentruo incredinpreare, ne_ dinLiAsi firi indoiala privinp ei. in Fiind praf si cenusi, plec genunchii cei de gind ai inimii mele inaintea maregiei slaveiTale celei dumnezeiesrisi Te rog pe Tine, int.ll_rot_ dulcele meu Iisuse,lumineazi mintea mea cea intunecati si cugetul, si diruieste harul Tau ti_ cilosului meu suflet, ca aceasta osteneali a mea si fie spre slavapreasfbntuluiTiu Nume si spre folosul acelora care vo! prin sfingita lu.r"r. " Rugiciunii mingii, si se lipeasci cu mintea de Tine, Dumnezeulnosrru,si si Te Sf6ntul paisiede la Neamt (f lj poartepe Tine, ) Mirgiritarul cel Iiri de preE, neincerarin sufetul minuni, cu lucrul si cu cuvAntul adus au la mAntuirc si inima lor, gi rpr. indreptareaacelora care,din o muJEime nenumirati de suflete omenesti. necunostinga ceafiri de margini, lor au indriznit si huleasciaceastidumnezeiasci Iucrarei Prin aceastaiucrare a mingii din sfinEita Rugiciune, mulgi dintre purtitorii_de_Dumnezeu Paringiinosui, aprinz6ndu-se focul de serafimical dragostei citre Dumnezeu;i, dupi Dumnezeu, citre aproapele, devenit cei mai statornici paznjci au ai poruncilor Dumnezeu gi.curiEindu-s,i lui _ sufle_ tele si inimile de toatepicateleomului celui vechi. s-auinvrednicir fie vase si alese Sftnrului Duhale Umplandu-sede felurite daruri dumnezeiesti ale Lui, ei,dupi viafalor,aufostnistelumini.tori girtalpi de foc pentru lumeaintreagigi,ficand.r..ru_i.*.

SCRISOARE iNCEPUT DE

indurerarea suferului si cu zivorArea ugilor gandului. Si aduce spre mirturie despre aceasta rugiciune din dumnezeiascaScriptula pe vazitorul-de-Dumnezeu Moise, care,indurerat, s-a rugat frri de glas,si durerea lui era auziti, de aceeaii si zice Dumnezeu: Si ,,Dacesnigi cdneMine?"t'ti( rr:rs. Ara, iarisi, a implinit tot ce a vrut, iar glasul ei nu seauzea,pentru ci r:r(Lr'r. Abel, nu ricAnd, ci chiar strigainirna ei I rtrsi Iar murind, se ruga si sAngelelui slobozeaglas mai tare decit glasulunei trimbige Frcrrc'1.r0. Suspini si tu la fel cu Moise Sflntul, nu te opresc! SII;ie{, dupi cum a spus Prorocul, inima ta, iar nu vegmintele! Din irdinc strigi pe Dumr.rezeu:,,dintru addncuri", zice, 1l():l striglt catre Tine, Doamne" Psrlrn - de jos, din ,,/1m inimi, scoate-1i glasuil Fi rugiciunea ta o taini! Prin aceastalucrare, El v-ar fi aprins cu harul Siu cel dumnezeiesc printr-o dragoste negraita, asa ci ;i voi agi fi strigat impreuni. cu Apostolul: ,,Cine ne ua despdrTi pe noi de dragostedlui Hristos2"I\-"''i 8:r5. De aceea,mare este slava sfingitei ;i dumnezeiestii Rugaciuni a minqii, a cirei margine si culme (adici inceputul si

desivirsirea) sunt date de Dumnezeu omului in i n i m i : d e a c o l o .d e c i . i s i a r e e a i n c e p u t u l . insi easi-acasrigat slavi neasemanar o mai mare cind cea mai sflnd decit togi sfingii, cea mai cinstiti decit heruvimii si mai sliviti flri de aseminare decit serafimii, Preasllnta Fecioari de-Dumnezeu-Niscitoare, petrecAnd in S{lnta Sfintelor prin Rugiciunea mintii, s-a suit la cea mai mare inalgimea vederii-lui-Dumnezeu si s-a invrednicit si fie licas desfitat pentru Cel neincipur de inueaga flpturi, pentru Cuvintul lui Dumnezeu, care S-a silisluit ipostatic in ea si din ea, pentru mintuirea oamenilor, s-a niscut mai presus de fire - dupi cum spune Pirintele nostru Grigorie Palama,in cuvALntul la Intrarea in Biserici a Preasfinreinoasffe de-Dumnezeu-Niscitoare si pururea FecioareMaria. El zice ci Preasftnta Fecioari de-Dumnezeu-Niscitoare, perrecind in Sffnta Sfinrelor si ingelegandcu desiv\ire din Sfrnta Scripttui despre pierzarea neamului omenescprin neascultare, umplAndu-se de cea si mai mare mili, a h.nt asuprasaRugacir-rnea mingii citre Dumnezeu, penrru o c.it mai grabnici iertare si mAnnLirea neamului omenesc.\4 pr.rninainte aici chiar cuvintele acqsmiS{lnt Grigorie, vrednice de o minte ingereascr:,,Auzind si vizand acestea, dumnezeiascatinira Fecioari a primit pirerea de du pentru neamu.lintreg;i c.iuta vindecareasi leacul carear fi pe potriva acesrei suferinge;in auand, eas-agandit si seintoarci cu mintea spre Dumnezeu si a lasat asupra Sa aceasti nrgiciune pentru noi, ca si-L sileasci pe Crl ce nu poate fi silit gi mai degrabi si-L atragi spre noi, pentru c-aEl insusi si nimiceasci blestemul cel din mijloc, sI opreasc.ifocul care desrrami paj\tea sufleului si si uneasci cu Sine zidirea, timiduind celeneputincioase'. Deci cine, vizind acestea, se va aprinde cu nu rnvna lui Dumnezeu spre o neincerati lucrare a Rupciunii, ca prin ea mereu si lini in suflet si in inimi pe intru-tot-dulcele Iisus, pomenind in sine neincetar Numele Lui cel scump si, prin aceasta, se sa inllacareze spre dragosteaLui cea negraitl? I

SfAntulGrigoriePalama(t 14 noiembrie)

Din,,Meditalii dapreRugdciunea inimii" (Ed. Anastasia,1997)

Pr. Mihai Cioarbi -,,Dragostede mam5" (loculI la concursul foto al lunii noiembrie).

rugeciunii Cuvintul
Suntem cufundatri intr-un nor de vorbe. Unii pAna la mijloc, algii pAna la umeri, algii cu totul, cu toati viala lor. Cuvinte lipsite de rost ;i de greutate,cuvintele lumii acesteia. Le zicem informayii, dar cele mai multe sunt cel mult nimicuri, daci nu birfe sauchiar cuvinte de batjocuri; cuvinte de slavi desarti sau lascive, precum trupurile lmbibate cu placeri,ori cuvinte mAnjite in noroiul patimilor de ocara. -\a de puternic s-au intoxicat mingile multora cu vorbeleucigitoarede sufet, ci nu mai pot trai llri ele, precum droganrl care trebuie sa-giia doza pentru a se linigti... fudel se explic.ide ce aproapetrei milioane de romini nu-si pot incepe sau sftrsi ziua daci nu-si arunci ochii pesteziare ca Liberatea, Clich sauCancan,iar viaganoastra,a tuflirora, ajunge si 6e din ce in ce mai grea. Cici vorbelespurcate sunt epidemice.Seimpra;de din om in om. k avzi chiar fbra si vrei. l-a serviciu,in autobuz sau pe scra blocului, ne cotropescchiar si pe noi, cei carevrem sane flnem departede ele. $i asGl seexplici dq cr viaganoasui devine tot mai grea.Cernui, divortLui, boli psihice gi zeci de mii de copii caretriiesc ftri piringi - drame ce le depis,esc celedin fiIme, filmele din careprobape bil ca s-augi inspirat. FocuJpatimilor ardesufletele precum fienrl in {iunale, pina setopesteorice urmi de rezistenfi.psihici - gi omul cadein deznidejde.

Senezqte singur;i disperat,batjocorit de dorinple tmpului cares-auapriru atAtde mult c5,mistuit liuntric, omul nu mai vedecum ar putea si le stingiPestetoate tronazA duhul desfrinirii, dar gi al slavei degarte,al mandriei. Ai wea si ai demnitatea a, sa 6i o persoani apreciata,si fii gi ru cineva, apa cum te-a niscut malna ta sau culn te-a zidit Bunul Dumnezru, dar cigi iEi mai dau seama ci nu poti fi cu adevirat respectat 9i iubit daci nu te-ai respecrartu insugi, daca nu i-ai respectat iubit in chip crrar pe ceilalgi- gi in si primul rand pe Dumnezu. Cici toati drama aceastainfernala a lumii in care triim. care inghite pe tot mai mulgi dintre cei apropiagi, se datoreazi fapnrlui ci n-am pizit CuvAnnrl, ci n-am iubit Cuvinnrl, pizindu-ne curigenia ingelesurilor carene animi mintea. sufetul si viata.

Batalia omului modern

Jucindu-ne cu cuvintele, ne-am jucat chiar cu propria noastri viap. le-am lisat si ne mAng6ie lascivauzul si le-am infiat. insi, in felul acesta, ftri sI ne dim seama,prin attz gi viz, ne-am insuiinat tot mai mult de tabira de cuvinte;i ingelCIuri de-viagidititoare ale CuvAnnrlui lui Dumnezeu, gi ne-am pierdut in mulgimea vorbelor lumqti murdi.rite si imbolnivite de picar Aceasta este, de fapt, bitilia omului modern. Daci biruiqte, paceasufedui gi linigtea minfli va c6;tiga, iar de pierde,in iadul disperirii secufirndi... in ce consti. aceasti bitilie? Sali pdre;ti minteacape o cetate. Inanricii sunt, in general,carn ce secitestesau seaude in programele de gtiri ori de divenisment. la televizor.in ziarelede scandalsau pe Internet. Par inofensive cuvintele de rAssau de ocari, precum glumele deocheatespme de colegii de serviciu - dar dincolo de ele se afi iadul desprecaream vorbit, iar cei carel-au triit stiu la ce ne referim acum. Acestaar fi primul pas! Nu este chiar atAt de greu si te lipsegti de mediatice,daci \i iubegti cu ade,,binefacerile" virat viagasi constientizezimoartea careinundi

EDITORIAL prin mass-media viagaomului modern. Cei care nu ingelegaceasta, iertagi-mi, dar, orice ar face, bat pasulpe loc gi nu stim cum vor pureavreodati si-L cunoascipe Dumnezeu... Si presupuneminsi. ci micar asaltulacesta din exterior a fost cAt de cit respins.RimAne lupta cu dugmanii din liuntrul mingii, careau patruns cXndvaca prieteni, iar acum isi arati colgii 9i armele.Se intruchipeazi in tot felul de doringesi astepti.ri,planuri, griji, frustriri ori, pur si simplu, scenariiale unui eros romantic sau al unor imbogigiri si realizS.ri mari. mai Un prieten imi spunea:,,Totul a inceput de la un gind care m-a cucerit incet-incet, mai intii pe mine, si mai apoi pe sofia mea. La inceput era doar doringa fireascade a ne face o casi in afaraorasului.Visam gi fhceamplanuri. Tot mai adaugam cevala proiect, caredevenise parci" o obsesie.Aveam senzalia ci nu putem fi fericigipina nu ne vom construi aceasricasi - care,desigur,depigeacu totul nevoile si posibilitiqile noastre.Ne-am imprumutat si am inceput. Griji, alergituri si mult stres.Ne-am pierdut linistea gi ne-am adAncit in datorii. Casanu am reusirsi.o terminim, in condiflile in care nici rateledin banci nu mai puteam sa le plitim. Am inceput si. ne certam, a;a ci. am ajuns in pragul divorplui, desitotul inainte de acestgind era atat de frumos..." Crva asemanator mi-a mamrisit o buna prieteni, pe carenu o mai vizusem de aproape zece ani: nu ,,$tii, inainte si mi. cjsatoresc, de pu;ine ori am visat cum va aratabirbaul caresama faci fericiti rweriile obignuite ale omului careviserzacu ochii desch\i, ale multora dhtre adolescentele astizi, de cred eu. it-rt.-o .roapte ins4.mi s-a intimplat savisez cilafoane puternic gi ciudat. Vedeamca aievea un birbat carestitea pe o banca si astepa cu nerabdarepe cinwa. M-am apropiat de el, Ei mi-am dat seamacumva ci pe mine ma astepa de Fapr. Ei bine, a doua zi, mergAndprin Parcul Liberagii din Bucurqti, l-am intAlnir chiar pe barbanrl din vis - sau a;a mi se pareamie - careparci qtepa pe cinwa. M-am dus citre el gi am intrat in vorbaFoanerepedeam ajunssi triim impreuna, eu fiind convirua ca estebirbanrl visurilor mele. Am alut gi un copil cu el, dqi patinFr mei nu au fost dintru inceput de acord cu alegerea mea. N-au trecut nici doi ani ;i viala mea s-a tmnsformat intr-ur perpenru calvar.Numai eu lucram, in timp ce el stitea pe Internet, modvind ci nu gisqte de lucru. L-am suqprinsde multe ori consumAndpomogafie. Eu, inci orbita, accpam acestlucru. Zcnm cil iubesc;i ci e tatal copilului meu. Dar el sesalbaticea tot mai mult, pe zi ceuecea. injun in toatefeluMi rile, mi umilea, ma batjocorea sufetqte gi trupqte, gi mi bitea cind vedea nu poatescoate cevoia ci rot de Ia mine. Nu mi-am i".hip"it ci cinwa ar putea supona atAtea suferinge, cite am indurat eu in anii in caream stat gu e1... cand mi gindesc ca tonrl $i nu a inceput decit de Ia n{te reverii,de la un vis ciudat pe carel-am consideratpremonitoriul"... Nici unul dintre cei doi prieteni ai nostri nu au cunoscutmestesugul rizboiului liunric. Dar, qi daci ar fi auzit de el, ar fi exclamat (cum am mai auzit, de altfel): Ce prostizl Poate ci gi unii dintre dumneavoastri, cititorii acestorranduri, credegila fel, insi miza e prea mare pentru a nu incerca sa va impirti;im toate acestea. Un psihiatru din Greciazicea,in urmi cu ciEiva ani, c5,ceicdrenu;tiu sa lupte dultouniceste uor se trezi ca uiayale-afost distntsa, ca sunt cu neruii si cupsihicul k pamint, in pragul nebuniei. Desigur,un editorial nu e locul in caresadezvolli tema rizboiului nevizut, despre care s-au scris o mulgime de tratate. Cele mai cunoscute au fost cuprinse in coleqia numita Filocalia, care nu e cititi mai de nimeni, cu toate c5.ar trebui studiati in fiecarescoali superioari. .. Noi ne vom mulgumi si subliniem doar unul dintre aspectele rizboiului mingii. Pentru ci mintea noastrS. foarte slabi gi usor de ine selat (precum copilul mic care se ia dupa strainul carel amigeste cu niste bomboane colorate), ea trebuie si se gini cAt mai aproape de Pirintele ei, Care esteinsusi Dumnezeu. Adica,

EDITORIAL si-I intindem permanentmi.na pentru a ne fine aproape de El gi, orice am face, si ciutim permanellt cu privirea citre El, ca si nu ne indeplrtlm prea rnult, pierzAndu-ne mullime. in A-l intinde mAna inseamni a incerca sa lucram cAt mai mult potrivit poruncilor Evangheliei, pentru ca atunci Dumnezeu insusi ne Fne de mina si lucreazaprin noi. Iar privirea agintitacatre EI inseamni si ne trimitem cAt mai desgAndul la Hristos, ca sa-ipomenim Numele in goaptasau in gind: Doamne, Iisuse Hristoase, miluieye-ma pe mine, pacatosul!- satt micar Doamne lisuse, miluie;te-md! - saulisuse Hristoase, nu md trececu uederea! Orice cuvfurtque-L pomeneste Dumnezeu pe inseamni indrcptrueaprivirii sufetului nostru c.itre Domnul. fua ne asigr-rram Domnul insrqi ca estecu noi gi nu ne va lisa saalunccim in capcana Foto:AndreiCernitescu gAndurilorlumesd,avorbelor qre ne pot distmge viala si ne pot cufi.rndain iadul deznidejdii. $i mai esteo aini a mestesuguluirizboiului duhorrricesc,pe carene-au lisat-o Sfingii gi dorim si noi si.v-o impina;im acum. Rugiciunea noa$ri nu va lucra, iar viagasi suflenrl nostru nu vor fi in siguranga adta dmp c t nu iffktm, cAtgindim niu desprecinwa anume, cAtnu-i iubim pe togi oamenii. Aceasta pl"ce foane mult lui Hristos: si sufeii rim pentm ceilalgicarene inconjoara, din familie, din comuniatea sau neamul in caretraim - si ne rugam pentru lumea intreagi. Cu cAt cercul compitimirii noasffe estemai larg; cu arAt vom simgi mai mult mangiiereaSllntului Duh si cu atitvom fi mai fericigi!Poateci sr.rntem depanede o asemeneamisura, dar,dacanevom lupasi ne indreptim in aceastidirecgie, estedepaneizbanda. nu Neamul nostru, ce trece asdzi prin grele incercS.ri copii lipsigi de paringi, tineri instriinali de adevat hmilii dezbinate tofi au mare nevoie clerugaciunilenoastre,de constientizarea ducu rere a incleplrtarii lumii noastrede Dumnezeu. Fira aceasti rugaciune de impreuna-patimire pentru onrul de linga noi si pentru lumea intreaga, pareci ne vom scufundatot mai mult, se pentru a disparea nearncresdnde pe pimant. ca Aceastaeste, bunioari, calea noastri citre eliberareadin toate ingelirile vrijmasului, asigurareaci nu vom gustainci de-aici iadul arderii liuntrice a focului patimilor. E adevirat, in multe privinge, lumea moderni.seaseamindtot mai mult cu Sodoma qi Gomora - un adevirat iad al tuturor stirilor pitimase. Dar daci noi, dupi cuvintul lui Hristos descoperitla inceputul acestuiveacSfb,ntuluiSiluan Athonitul, vom line mintea noasrrl in iadul acesta con$dentizind stareacizutia lumii, dar cu nidejdea la Domnul -, avem si c\tigim insutit: acum, tn uremet ace/tstll,deprigoniri - case fapi ;i surori ;i gi mame ;i copii si Tarine, iar in ueacul ce ua sa
uina: uiapd ,ttnlt;tt1'ttcLt to:\t). 1

VirgiliuGheorghe

PRAZNUIRI

mucenicul Rugului Aprins

L u m i n a i n l u m i n a , , R u g u l p r i n sd e l a M a n d s t i r e a t i mp a r i n t e r e d A ui " An , DaniilTudorrimaslegat deosebire congtiinla a cu in rom6neascd de numele acestei mi5cari duhovnice5ti in felul unice
e i ,al cd re i n i ti a to r fo st. a Drumulde laintuneric lumind fostdeloc la n-a netedpentruAlexandru (numele Teodorescu civilal Parintelui), cu o personalitate om puternicd, fire ndvalnica o inteligenla o gi zdrobitoare. Ofilerde marind, combatant pe frontul de Est, profesor liceugipoet, de a devenit, anii1930, in fondatorula doua

Perintele Daniil

(,,Floareafoc"gi,,Credin!a") reviste de in care polemizat a necruldtor cu politice epocii, extremismele ale

fapt cea constituit tArziu mai unadin,,dovezile" principale ale,,uneltirii" impotriva sale regimului comunist.
D o u a e x p e r i e n q c - l i m i t a- a u l convertit definiriv la Ortodoxie: o cilirrorie la Sfinrul Munte Athos (undc plcc,rsea turisr c neincrczarorsi s-:r ir-rtorspelerin smerit, ir.rigi:rr ,rrrinele ir.r Rugiciunii inirnii) gi min u n e a s u p r a v i e q u i r is a l e i n i urma prirbusirii cu avionul persorral laro inalgirnede cle I .000 de rnerri.
Corrvcrtircl i-e fosr. ce si firea, nirvalnica si extrema: ir.r

,,Dumnezeudragoste este".(l loan 4:8)

1946 a intrat in obstea MS.ni.stirii Antim, unde s-a ci.lugirit cu numele de Agaton. Au urmar anii cei mai rodnici ai lucri.rii saleduhovnicesri, in carea impletit practica rugaciunii isihastecu invi.gitura patristica despre lucrarea ei, expusi la intAlnirile siptimanale ale ,,Rugului Aprins" din biblioteca Manlstirii Antim. Intrat deja in atengiaSecuritigii, se muti in 1949 la Manastirea Crasna din Gorj. Un an mai tirziu estearesrar, sub pretextul unor ilegaIitiqi comise pe front, gi trimis laJilava. Eliberat dupi doi ani, intra in Ministirea Neam;, unde primeste schima mare cu numele de Daniil, apoi se retragela Schitul Rariu - unde inigiazi, in taina, o ,,gcoali" de formare duhovniceasci. a cXtorvatineri, cu menirea de a reinvia duhul Sfhntului PaisieVelicikovski in fara noasrr;.. Arestat din nou in 1958, cu intregul lot de la ,,Rugul Aprins", este condamnat Ia 25 de ani de temnigagreapenrru ,,uneltirecontra ordinii sociale"gi l5 ani de temnigi greapenrru ,.activirateintensa contra clasei muncitoare".

Incarcerat la Aiud, refuzS.si faci si cel mai mic compromis cu ideologia comunista. i-a fost pedepsiti cu izola,,incapigAnarea" rea intr-o celuli separata. Aici, dupl mlrturia unui fost deginut politic, i s-a dat hArtie gi cerneali si-qi scrie,,autodemascarea". loc de in aceasta, Pirintele Daniil a ficut un rechizitoriu detaliat la adresaconcepgieisi guvernS,riicomuniste. O luni de zile a scrisfhri oprire, asteptind sa fie chemat la ancheti. intr-o dimineagi s-a zvonit insa in tot Aiudul ca a fost gisit mort in celuli. Cavza reali.a morlii nu a fost, bineingeles,pomeniti.; in certificatul de decesapare doar ,,hemoragie cerebrala',laraa fi mengionat si modul in carea fost declansati aceastihemoragie.Ti'upul siu a fost aruncat in RApaRobilor - groapa comuni a noilor mucenici romAni. Prin moanea samuceniceasca, Pirintele Daniil a dobAndit mare indrazneala la Dumnezeu, iar limpezimile duhului siu adAncstrivazator diinuiesc in Imnele-Acatist de o frumusegenepimanteascd, carele-a urzit din rugaciune gi har. pe

PRAZNUIRI

3*,r\rcz,*Zzr'*Ze?a ffi a'"* *,* &* Z ar :

gi Despre rugiciunedragoste
IntAia gi unica pomnci pe carc ne-a dat-o Iisus, singura a careiindeplinire poate si ne aduca prietenia Lui e aceasta: ,,Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toati inima a gi din tot sufenrl tiu gi din toati putereatr si din rot cugenrltiu'. intru clt ai ciutat, in chip cinstit,de mai multe inalti, cu o incredere ori, aceastidrirgoste indrazneaga, poarta inimii, impirateisa inima?... la Dar foarte adesea intimpli crestinului se sa aiba sentimentul ca el nu e ascultatsi chiar respins in chip tainic. Totusi, e imposibil ca Dumnezeu si ne insele- ;i iati ce e scris in Evanghelie: ,,Si care tati dintre voi, daci ii va cere fiul piine, oare, ii va da piatri? Sau daci ii va cerepeste, oareii va da, in loc de pegte, garpe? Deci dacavoi, rai fiind, stili sa dagifiilor vogtri daruri bune, cu cAt mai mult Thtil vostm Cel din ceruri va da Duh Sfhnt celor careil cer de la h,ll . ti va da Duhtrl Sfanr.adici dragostea Sa. Fagade o astfelde flgaduinqa, ar fi nelegiuit si credemci Dumr.rezeu arenici atAtainima nu ca unul dintre noi! Oricit de mizerabil ar fi ur-r om, e cu neputinli ca Dumnezeu sa nu-i dea dragosteaSa, daca el o cere si se socoteste legat de calitatea de copil al lui Dumnezeu. sa Mulgi au inceput intr-o zi saseroagecu toati voinqa, violenqa, cu uneoricu eroism.Au inceput si caute Faqalui Dumnezeu, pentru ca departe de acemraPrezenqivia;a li s-a pirut intunecaca, rece,de prisos,nepreguindde a mai fi traita. $i dacr Ii s-aparut ca L-ar fi intA.lnitpe Dumnezeu, faqacltre Fagi, chiar in bezrianopgii, dar in chip real- de l,-ar fi intilnit, pe El, o singuradata,o singura mica oara,viaga aceasta lor s-arafla rasa turn:rta din intregul ei, inviat:i si indumnezeita. CXnd un cablu electrice incarcatcu un potential foarte inalt, e de ajuns doar si-l atingi ca sa cazi fulgerat. Dumnezeu e o natura in asa chip mai puternica decAtfulgerul, o fiinga aga de re:rctiva cletunitoare. si incAtar fi de aiunsde
-r',, ?.

a-L atinge numai o durati de o clipi: sufletul nostru s-ar topi de dragostein atingerecu vatra uriasi si arzitoarea iubirii. Nu e cu putingi de a concepeca aceastiatingeresa fie neputincioasa a reinnoi o existengisi a transfigura un sufler. Dar, de celemai multe ori, dupi lungi efomui, totusi nimic nu seproduce.Suflenrl dmane cufundat in aceeasi lemrgiesuprananmli si, cind compari amplitudinea efornuilor salecu mediocriatea dragosteipe careo simte, i separe ca a fost inselat si ca Dumnezeu nu si-a ginut {igaduingafagi de el. Cade din nou in el insr-rsi, toata greutateadezcu amagirii. Se abatede la Dumnezeu, pentru ci i s pareca Dumnezeu n-a voit si incLinespreel. Adevirul e ci a lipsit esenlialul. O foaie subgire,izolarti e de ajuns ca sa impiedice un contact electric. Suflenrl a creLutcA facemuh ca s5, se apropiede Dumnezeu. in realitate, torusi, pururi a existatintre el si Dumnezeu un obstacol,poate foarte subgire,poate aproapede nesimgit,nebinuit, dar care a pistrat izolareasufenrlui fagade Dumnezeu. Contacnrl nu a avut loc. E tot asa cum arn fi llcut o uria;a instalagie electrica,firi a stabili prima prizr a curennrlui caretrebuie si ne legede sursa energie caretrebuiesapuna code si nrl in miscare,si lumineze toate lampile, sa incalzeascitoate radiatoarele.CAte viegi sunt, que par safie celemai crestinesi careseaseamanicu astfel de instalagii luxoase pline de aminungime, dar gi in carecurentul dragosteide Dumnezeu nu trece niciodatasaucu o siricie totali... De nu am aveadecit o mica lumina, dar d e e s t e c u a d e v a r a t p r i n s a .p e n t r u a c e a s r a a sufetul nostru ramine purureain contact cu sursaoricirei lumini. Aceasti luare de contact, condiliile sale profunde 9i felul in carese poate realiza,sunt mai intAi necesare rugiciune. in Un profesorde chimie zice mai intai de orice o<perienqa: purem doi corpi in prezenga de si pilda, apa tare si cupru. E acersa o formula rinrala Ia chimisti, prin careei igi incep totdear-rna experimentelelo4 asacum celemai multe din mgiciunile

PRAZNUIRI din cartea de mgiciuni incep mtdeauna printro formuli aseminitoare si ne agezim in faEalui Dumnezeu. Amandoui alocugiunileau acelasj ingeles: ingelegem ceade-adoua din ceadintAi. si pe Cind spunem ,,si ne atefilr' in fap lui Dumnezeu', de cele mai multe ori noi nu facem nimic. Hsim pe Dumnezeu acolo unde El seafl ginoi nu iqim din sareanoastri", si facemcevaca ca g-L indlnim. in aceste condigiuni,putem si fim siguri ci nusevaproduce nimic, in nici un chip - nici o reacgiune va avealoc intre suflet ;i Dumnezeu. nu Prima mndigie esenfiali3 sg;6iunii e deci de a ne pune in prezenga Dumnezeu, de a stain faga lui lui Dumnezeu. Ca si te atez in fap lui Dumnezeu sauin legaturi cu El, uebuie ri-fi d^i seama despre ceeace esteDumnezeu gi desprechipul in care il putem intAlni cu adwirat. Dumnezeu nu e frpnui, o creaturi, pentru ci dimpouiva El a creattonrl. El e in afari;i deplin in afaracercului creagiunii. Vom putea si suabatem universul intreg gi nu vom intAlni Falalui Dumnezeu. El e infinlt deasupra ruturor acestoraNu-L vom putea nici atinge, nici misura,nici ajungeap cum noi imbdgigam o ftpnri Tiebuie sa trecemdincolo. Atit cAt suntem de ocupagisaupreocupagide o creaturi, oricarear 6, nu Dumnezeu ne ocupa. Si luam cuvintele in inlelesul cel mai concret. Cind zic ci. Dumnezeu trebuie s5. ocupe,e tot ne asacurn ai zice ,,si.ocupi un teritoriu sauo casi'. Ar fi idealul rugaciunii ca Dumnszeu si. ne ocupe asacum ocupi cineva cortul siu. Contactul cu El ar fi la maximum si, ca si spunem asa,din toate pi4ile. fu fi o locuire in noi a lui Dumnszeu. Dumnezeu e dragoste. Prin Hristos s-a descoperit lumii putinga adevi.ratei legaturi cu Dumnezeu, care este o intimitate de dragoste.Domnul, dragosrea aceasta lui Dumnezeu ce s-a diruit ea insagi a noui, ne cheami pururea la legitura dragostei. Domnul Hristos, prin chiar fiinja Sa, ne invagi ca prin dragostesi rispundem la dragoste ;i ne descoperi astfel insusireaadAnci si mai mult decit suprafireascS. dragostei. a Adeuarata dragzste pururea dumnezeiascd. e tot inelul acestanesflrsit al dulcelui jug $i al dragostei,Domnul ni-l descoperi in crucea cu doui diruiri de sine, cea citre Fiinga lui Dumnezeu si ceac5.tre fiinga a tot aproapelui. Sfhnta porunci. a dragostei are aceasti indoiti infrgigare.Ne dlm seamadaci dragostea care ne insuflegeste este adevirata si vine de la Dumnezeu dupi acestsemn: ne impinge la diruire de sine pentru aproapelesi la rugi.ciune. Rugiciunea este dragostea noastri pentru Dumnezeu. Inima noastri penrru inima Lui. De aceea, pururea rugiciunea e triirea unui paradox total. E fapta ceamai personali gi in acelagi timp cea mai striini, mai stranie a noastri. Rugiciunea esteo insingurare, dar in acela;i dmp o universalizare omului. a Rugiciunea e darul dragosteilui Dumnezeu ajuns si ardi inima omului. Sub revirsirile dragostei, rugiciune;i odati cu rugiciunea, in invlgitura de taini ne rodeste si omului i se pun intrebirile cele mari gi fundamentale, ca sa rivneascamarile rispunsuri. ,Aqarugiciunea ajunge si ne hrineasci ca o piine a vielii, safie viaganoastrarcaJizatiin duh. Rugiciunea - ca o lagnire dintr-un arc neinchipuit, ca un jipi.r de sageati azvArliti in cer. Rugi.ciunea ca o chemare a chemirilor: De Tine tnseteazd sufletul;i trupul meu, dupd Tine tinjepte, ca un pamknt pustiu, secsi jhrd de apa, ca sa uad puterea Th / slaua Th. Firi indoiali nu existi cre$tin care sa nu fi avut odati in via;i doringa de a iubi pe Dumnezeu din toati inima si pini la punctul de a nu mai fi despirgit de El. f (Din IeroschimonahulDaniil de la Rarau - Sandu Tudor ,,Caiete, DumnezeuDragoste", Ed. Christiana, 2003)

Materialrealizatde obgtea Ministirii DiaconeEti

Cumsi-lmotivim pecopilul nostru siinvefemaibine?

Deatdtea oriint6lnim cazuri copiiinteligenli, poten{ial de cu ridicat, care pe nu reu5esc sedescurce gcoala misuracapacitatii Cutoateci si la lor. primii, aducacasd ar puteafi printre gi ei rezultate mediocre nu facefortul sddeatot ce pot maibun.Larandul pdrintiiincep seingrijoreze lor, sd in falacarnetului note, inchipuindu-gi ce poate mairiu in viitor de tot fi pentrucopilul aga inceps5-l lor, cd certepentrulenea, iresponsabilitatea gilipsa de motivalie. lui Desigur, putemrdm6ne nu nepasatorivazdnd gi dezinteresul potentialul... copilului modul care risipegte in igi

12 inci de la vArstemici, motivaqia este una din cheile reqitei. Copiii motivali au rezultate mai bune la gcoala- si asta nu neapi.rat pentru cd ar fi mai inteligengi decAt algii, ci pentru ci muncesc mai mult, cu mai multa pasiune,incerci.nd si ofere tot ce au mai bun. Un copil motivat are o atirudine pozitivi fali de invigaturi, nu se di in lituri in fagagreurigilor, chiar dimpouivi - gi duce intotdeauna la bunsffrrsitceeace a inceput. C.opiluJlipsit de motivalie insi alegepermanent sarcinilemai usoare,carenu cer un efort preamare,renungicind di de greugi, in general,lasi lucrurile neterminate. Esteapaticsi dezinteresatfali de acdvitateaintelecnrali, gi numai impins de la spateseapuci de invagat. Piringii, in mare parte, se simt responsabili pentru succesul copiilor lor in viagi, dar realitatea Pdrintele trebuies5-ideacopilului aripipentruzbor...

PARTNTTLOR SCOALA esteci.,pAni la urmi, copilul insugipoarti o buni pane din rispundereapropriilor decizii. Fiindci triim cu impresiaca reusitelecopiilor depind in intregime de noi, ciutim tot felul de metode de a-i controla, crezindasdelci-i sdmulim; din picate insi, nu vom reuqidecAtsi-i facem si ni se opuni cu o tot mai mare inddrjire. Adevarul esteci unii copii sunt din fire mai determinagisi mai harnici decnt al1ii. Un copil Ienes,lipsit de motivagie,cu roare ci nu-i lipsit de inteligenla,igi poateaducebiegiipiringi la dispera-re.Necazurile incep c6nd pirintele reactioneazi nu Ia Iipsade motivagiein sine, ci cand isi varsamAnia pe copil si il pedepsegte, incercind, chipurile, sil aduci pe caieaceabuni. Cu toate ci asemeneametode pot da rezultate pe rermen scurt, ele riul vor ajuta pe copil si fie mai motivat decit inainte. Pirintele trebuie si descopere resorrulintern caresi puni in migcate k dz sine determinareacopilului de a invala, descoperindu-i capaciti;ile gi dandu-i aripi pentru zbor. Iati asadarciteva cai pe careIe puteli urma pentru a ajuta copilul si devini mai motivat: f. intrelineli o atitudine pozitivi fagi de qcoali si de invilituri. Cand vorbigi despre gcoali, avegigriji si nu discutagidoar despreceeace copilul face bine sau riu la ore, si nu-l inuebagi doar despre romAni. sau matematici. Aflagi czre sunt orele lui preferate si intrebagi-lmai multe d espre ceea ii plare k ce yoali. S-arputea asfel savi spuni;i despreevenrualelefrmtriri sau greudgi pe caresimte ci le intAmpini. Vorb4i in mod poz'ttiv,chiar ennziast despregcoali gi folosili un ron deschis,incurajator. 2. Stabilili obiective inalte, dar realiste. Obiectivele sunt calea prin care planurile noasrre pot deveni realitate. Si nu vi temegi sa avegiagteptiri ridicate de la copil, dar intotdeauna si le corelagicu capacitatealui intelectuali, fiind obiectivi atit in ce privestepunctele lui forte, cit gi in privinga punctelor lui slabe. Stagide vorbi cu copilul ;i afagi materiile la care se consideri. el bun, cAt si cele la care nu se

,
c r

PARTNTTLOR SCOALA descurc.i;apoi spunegi-i si pirerea voastri. Acolo unde suntegi acordcu el in ceea priveste de ce unul din punctele sale tari (de exemplu, el crede ca e bun la matematici, iar parintele crede la fel), puteqisavi fixagipetfomanpa caobiectiv.Acolo unde cadegide acord ca intAmpini dificultigi, obiectivele si nu mai fie a;a de ridicate; totu;i, trebuie si-i puneli in vedere si la acestea a;tepraEi ci va de la el si depuni maximum de efon. Dqi suntem preocupalide rezultate, nu uitim si apreciem sa si muncr pe ctre o depune pe pa-rcurs. Odati fixate standardele,e bine si facegi un mic plan care sa reflecte pagii in care vor putea fi indeplinite: - Scriepiobiectiuele birtie. Studlile arati pe ca, de obicei, obiectivele scrise sunr atinse mai rapid decAt cele care sunr doar verbalizate, deoarecele vedem ;i ne reamintim mereu unde trebuie sa ajungem. De aceea,scrie1iimpreuna cu copilul obiectivele stabilite9i afisagi-lela vedere, asfel incAt si putegi discuta adesea marginea lor. pe - Obiectiuele trebuie sa fe concrete;i m,isurabile.in loc de ,,Andreea rebuie si invege mai bine la matematici', vom scrie:,,Andreea trebuie saia nota 10 la urmi.torul test" si vom detalia ce anume este nevoie si faca penrru asta: a) va lucra zilnic suplimentar c6.rezece exercilii si probleme; b) va rezolva siptamAnal acasaun test de verificarea cunoftintelor. 3. Risplitili micile reusite 9i alintili-vi ochii pe viitorul apropiat. Copiii, cu ci.t sunt mai mici, cu atArsunt mai Iipsigide percepgia consecingelor carele au fappe tele lor pe termen lung. De aceea, musrriri cum ar fi ,,Nu vrei si faci si tu o faculrate?" ,,Vreisi sau ajungi Ia maturat strada?" au nici o relevanga nu pentru ei. in loc si-i facegi copilului morala despre ce sepoate intd.mplapesteani, incercagi vi si bucurali de miciie lui succese zi cu zi: a luat de o noti mai mare la matematici sau scriecu mai pugine greselide ortografie. Nu ii spunegica tot n-a {icut suficient, ci apreciagi-lfiindce a {bcut

13

un pas inainte. O alti. strategie estesal intrebali cum se simte dupi o reusiti - astfel,fbcAndul constient de acestemici bucurii, ii vegi oferi o motivagieintrinseci.,iar copilul nu va mai trebui impins de la spateca si-si atingi scopurile propuse,cacio va facesingur,cu entuziasm. 4. Dezvoltagi-i independenla, fX.ri. a renunta si-l supravegheali. Desi trebuie si. vi interesafi mereu de progreselecopilului, nu esteindicat si stagimereu lAngael ca si-si faci temele sau si-i verificagiin mod obsesivnotele gi rezultatelela teste.Pentru a fi motivat, este important ca el si-;i cA;tige treptat independenga.Stabiligi ca, daca notele sunt proaste,atunci va fi nevoit si sreacu voi cind iqi face temele - iar, daci notele cresc,va putea si si le faci singur, fr.ra supraveghere. Pe scurt, daci doieste si obgina independenqi, va trebui sa arateci merita s-o primeasci.. Cu toate acestea, chiar si atunci cAnd rezultatele;colare sunt bune, verificali-l cel pugin o dati pe siptamina (eventual mergefi la scoali pentru a vorbi cu invilatoarea sau cu diriginta), ;i discutagi cu el pentru a afr.a ce merge bine si unde intAmpina dificultigi. 5. Stabilili un program si 1ine1i-vi de el. Respectarea unui program zilnic reduce stresul si timpul pierdut. Punegi pe hArtie orele de trezire, culcare, masi., scoal5., teme, joaca, treburi casnice,si avegi grija ca toata lumea din casi si respecte programul stabilit. Acest program si fie echilibrat: timpul de studiu si se imbine firesc cu timpul de joaca ;i cu activite(ile din familie. Realizali-l in agafel incAt copilul si-l urmeze ftri aminarea sarcin i l o r s a ul u n g i r e al o r p e s r e a s u r a . m De exemplu:de la ora 3la ora 5 fixagitimpul pentru teme, iar de Ia ora 5 la ora 6 timpul pentru joaci. Daci temele nu sunt garaIa timp, finalizarea va consumadin timpul de lor joaca.Vegifi surprinsi cAt de rapid vor fi rezolvate temelel incercagisa evitali vizionareaTV ;i timpul petrecut cu jocuri pe calculator,cel

PARTNTTLOR SCOALA putin in timpul zilelor de scoali, inlocuindu-le cu alte activitagiln care copilul sa fie implicat actiu. EliminAnd timpul pierdut cu lucruri nefolositoare,vor rimAne suficienteore atat pentru studiu, cAt si pentru relaxare odihni. si 6. Recompensele Evitagi recompensele exagerate in bani sau - ori de cite ori copilul ia o nota buni jucarii sau isi facetemele corect. in timp, acestlucru va deveni costisitor si obositor - si, mai mult, isi va pierde eficienga. Veli aveaun copil rislilat, care va munci dintr-o motivatie incorectd. Totu;i, uneori putem folosi recompensele materiale: atunci cAnd dorim si rdsplatim un efort suslinut. De exemplu, daca dupi cAreva siptamini de munca, rezultatelesale scolare arat5.cu mult mai bine, sau a cAstigatlocul intAi Ia un concurs, purefi si-i cumparali un Iucru pe care si-l doreste de mult, sau poare sa-i dagio mici sumi de bani pe cares-o cheltuiasci cum doresre. Atunci cXnd ii oferigi rasplata,nu uitagi si-i spunegisi ci-i apreciali munca si ci acestaeste motivul pentru care ali vrut si-i diruigi cevaspecial. in celelalte cazuri, recompenselepot lua forma timpului petrecut tnfamilie, fbcAnd impreuni fel de fel de activitigi relaxante:joaci, plimbare, gitind ceva dulce etc. Mai ales in cazul familiilor extrem de ocupate, timpul impreuni poate reprezentao rlsplati foarte valoroasi.si mult-doriti de copil! Pentru a obflne rezulate bune in motivarea copilului, incercagisi vi. distangaliun pic de el gi sa-lvedegi pe o persoana, proprica cu ile saledoringesi interese. Astfel, vegifi capabili sa-l ajutali in primul rAnd si se ingeleaga mai bine pe sine,gi vegiafa ce-l motiveazi.si ce nu. Ca pirinte, estefoarte important siJ facegi pe copil si ingeleaga cine este,ce esteimportant pentru el si cum anume poate implini ceeace isi doreste- si nu safaceyi asta uoi in locul lui. I

intrebiri lacititori: de
Copilul nucitegte! meu
Bdiatul nzstru estein clasa a doua. Are rezubate bune la scoala,tztufi esteceuace nu ne mulpume;te:nu ti place delocsa citeascdtn plus fapa de ce i se cere la ;coald. imi amintesc cu c,ita placere imprumutam noi caryi de la blbllotecd atunci cind eram mici, fari a ne obliga nimeni... Am ureatare muh sa-l uedemcitind. Ce sd facem? Mai ales cd nu urem nici sd se simtd cumua impins de la spate. . (A. P.) Majoritatea plringilor gi-ar dori si-;i vadi copiii citind ceva mai mult decAt manualele si temele pentru acas5., ingrijorAndu-se c6"nd vid ci acestianu au nici o atraclie citre lectura. Cititul are un rol fundamental in cadrul tehnicilor de activitate intelecruali, fiind principala modalitate prin care omul intri in zona cunoasterii. Menirea cirgii nu este numai aceeade a informa, de a lirgi orizontul de cunostinge,ci si aceeade a stimuk g,Lndirea, imaginapia ;i afecriuitatea. inainte de a cauta metode prin care si dezvoltali plicerea copilului de a citi, trebuie si aflagide cs nu esteun cititor pasionat. Motivele pot fi diverse: - copilul nu citeste inci foarte bine si de aceea gisqte aceasdactivitate ca fiind una dificili si stresanti,simgind chiar aversiunefagi de lecuri; - copilul nu a gisit inci lecnra potrivitl poate ii plac ci4ile cu piralr, nu povestilecu Fit-Frumos, saupreferi non-fiqiunea in locul ficgiunii; - copilul ia exemplu de la adulgii din jur. I-agi transmis cumva (chiar fXri a o exprima explicit) ideeaci vedegiin citit cevaplictisitor? De exemplu, daci preferagi seara vi uitagi la si. TV, in loc si citiEio carte,atunci nu trebuie si va surprindi faptul ci cel mic face la fel. Odati identificati problema, putegi aplica si solulia potriviti!

l1

I i

Psiholog lrina Constantinescu

l. Primul pas ar fi acelade a ajuta copilul sa asocieze ciritul cu sentimentul de bine, de placut. De exemplu, se re cuibi.resti zilnic in braqele parintelui, care isi face timp sagi citeascaceva - iati un mod minunar de a prinde dragoste pentru cirqil De aceea,inci din fragedi copilarie, creagizilnic momenre plicute in care sa citigi impreuni o carre. La inceput, parintele ii va citi celui mic - dar, clnd acestava merge la scoali, rolurile se pot inversal Invitagi copilul si. vi citeasci pugin searadin cartea lui preferati, sau organizagi seri de lectura in familie, cAnd fiecare poate citi pe rAnd celorlalli. PuteEialegeimpreuna cargilepentru acesre seri speciale poate dintre cele care v-au incAntat si dumneavoastri copiliria, astfel incAt vefi putea impartasi cu copilul amintiri despre cartea respectivi. si despre modul in care v-a impresionat cAnd erafi mic. Copiii sunt deosebitde sensibilila amincirile din copilarieale pirinqilor lor! 2. Daca aveli un scolar care nu se descurci bine la citit, estebine sa nu facegi presiuni asu, pra lui; nu-l criticali, nu-l descurajagi, nuJ forsa citeasca. Verificagimai intii daca cel mic lagi nu are cumva o tulburare a scrisului/cititului, cum ar fi dislexia.Daca nu existi.o astfelde problema, inarmagi-vi cu mulri ribdare ;i ciuragi si exersaqi zilnic cu el, citind cAteo pagina,incurajlndu-l si apreciindu-l pe masura ce face progrese. Nu-l gribigi si nu-l bruscagi, deoarece copil are propriul ritm in inuapareacitifecare tului. Important esteca impresia lui si rimini permanentpozitivi fagi de citir, si vadain cargi cevainteresant, palpitant,pentru caresi merite si renunge la desenulanimar preferat! si 3 . C i u t a g i c a r l i d e f i c E i u n e s a ud e n o n - cu subiectecare-l pasioneazi. coficgiune pe pil, cum ar fi animalelesau poate un anume sport. Mergeqiimpreuni la librarie sau la biblioteca si cautagicargilecare-l atrag. 4. Creagiincasaoatmosferiincarelecturasi fie la mare preq!De asemenea. importanr esre

{f

si limitagi accesulla mass-media.in locul televizorului sau al calculatorului, punegi in camera copilului o mici biblioteci, in care sa-si pastreze carlile lui preferate amenajagi-i si un colgspecialpentru lectura,cum ar fi un fotoliu confortabil, incircat cu perne - sau,poate, un mic cort, in carecopilul se poate ascundepentru a-siciti cirgilecu.. . indienil 5. O alti ideecaresa-ideschidi pofta de citit ar fi realizarea unui grafic de lecturi. Ajutagi copilul si-si notezepe o foaie,pusi lavedere,ce si cit a citit pe zi. Putegi stabiligi si impreuni un numir de pagini de lecturi pezi, iar la s{lrsit de luni si-i oferigi o mici risplata: de exemplu, o iesire o libririe, unde si-gi cumperecirlile sau la revistelepe caregi le doreste. Pe scurt, figi ingelepgisi incercagi sa nu transformaEi totul intro lupta! Copiii pot fi foarte incapaginagi odata ce se simt forgagi, ;i, cu atet mai mult se vor impotrivi... (I.C.) f

Foto:Pr.lulian Nistea

Despre relafiile dinainte de cisdtorie(Vl)

Contirturin ctruinht/ Maicii JVlrtr ctt tl/titrtt parte, in carene suntprezentnteelementele pot ce irfhrcny't in tnod pozititt srtrtnegatiu rettsita wtei cisatorii. De asentene(l, subliniat sifaptu/ ci este pregtitirca ?eutrt/ uirta rlc.ftmi/ic trcbrrie si iuceapi cu mu/ti urcmc inainte u doi tincri si se urrtortscri ntrti t/cs, cri P(ntnt a pQi ,,cu drepttt/" intr-o cisnicie, iuem neuoiede binecuuintarca si, parittpilor si, ttt otit rnti rnult, dc binecuuirttutrert l)umnezen... /ui

Clind doi tiltcri seprcgrircsc secirsrttoreascir, refbratit la ide:rlizare general,cat si in viagade sa in raportrrrea la ',,irrga flrnilic poarefi inca dc lor cle familie.Cind ntr vezirealist siruagia, construiesri la itrccput asezarrr b:rze pc dimpocastcle nisip ;i rezultadecepgii. eresite saLr, de trivir, pc ltunchrrer.rte soliclc. Asrfel,clintref,rctoAl doilea esretratarea superficiali a cisitorii cleri.sc crir'or ale urmiri pot fi dureroase intr-o riei. Cei doi segindesc:,,Hai sane cisirtorim,iar viitoarcciisnicic. prirntrl ar 6 idealizarea. mrr Si tJacri rrprrr ploblcrne asrrr nrr-i ninric,purem c,

PARTNTTLOR SCOALA Pentru ei nu esteimponanti sa ne despargim!". in lor seriozitatea cisitorie - numai ci din relagia vor apirea copiii, carevor suferi cel mai mult... Al treileafactor de risc esteunul dintre cele mai dificile ;i mai serioase, a fost discutat si pe larg mai inainte. Mi refer la cisitoria forfati, atunci cAnd ea rimAne insircinati. Am vizut anterior ci problemelese nascdin faptul ci pirerea ei desprecisitorie diferi de a lui. in acestpunct e necesarsi se ajungi Ia o ingelegere,la un compromis, altfel familia nu rezisti. Situagia depinde mult de femeie,de cum pune problema, cici estenevoiesi fie diplomati... Un alt factor de risc, la fel de imponant, il reprezinta diveryenla de pileri in ceeace privqte organizarea timpului liber. Bte important, deoarecebirbanrl vreasi-si petreacl timpul asactun s-a obignuit cu prietenii,la fotbal,la o bere.. . Ea,evident, are o pirere total opusa: ,*Acum suntem o familie, rebuie sane petrecem timpul impreunil". mai ca Cei doi trebuiesaajungala un consens, ales situagiain sine nu esteo ragedie, dar trebuie gasita o solugie problemasi fie soluEionati timp. la gi existi si anumigi factori care De asemenea, Primul esteatunci cind cei pot ajuta o casatorie. doi iau in serios cisitoria. Apoi, un alt element semnificativ,re poate scuti familia de viitoarele probleme esteindemAnarea in treburile casnice sau buna-gospodirire. Copilul mebuiepregirit de mic pentru viagade familie ce va urma, astfel incXtsi invege si-si asumeresponsabilitigile, sa capetedeprindereade a fi gospodaretc. Un alt factor esengia.l czre poate fi, in acelasi timp, gi un indicator pentru reusiraunei viitoare cisnicii - il reprezinti binecrrvAnarca piri4ilor. in cazul familiilor credincioase,se di binecuvAncrestina,cu icoana (k nadryh nrd - n.n.). ta-rea in .arul in care familia nu estecredincioasa,este nevoiede acordulpiringilor. Dar daci paringirnu sunt de acord cu casitoria,trebuie si fim foarte atengi,pentru ci acolo trebuiesa fie un motiv serios. $i astapenffu ci piringii privescviap de familie in mod realist, vi cunoscsi caracterul, si prin

17

urmare sunt in misuri si gtie daci vi potrivigi sau nu cu cel pe carel-agiales. &"d*,momennrl cel mai imponant e primirea acordului din parteapiringilor. Toate srudiile ftcute aratl ci. incuviingarea plringilor e momennrl-cheie al incheierii unei ci.sitorii. Si nu uitali ci parereaparinlilor estedecisivi, si nu-i un lucru caresanu fie luat in seam5.. Fragment din seria de emisiuni radio ,,Psi h ologia relayi i lo r conj ugale "

,#, K
ry
Ei;

Traducere LuciaPopa de

$e

reiese cdo relatie Sgriptur; clar ,,Din uneSte doudvietiintr-una trupeasci singur5, a te angaja acest deci in fel persoand de relatie o singurd cu este maiputinpericulos a mai decdt avea multiparteneri. Pentru daci,,te c5, culci tot satul'i cu devii singur un trup cu maimultepersoaneti atunci te iti integritatea. dez-integrezi,pierzi E fecioria integritate, binesdexplicdm ca aga cumo exprim; cuvintele ii care gi corespund rusd greacS,care in si s-ar prin traduce intreagd-cugetare. prive5te nu Biserica cdsitoria doar cape un angajament omenesc,o ci -o consider;Taind unire sotilor o a fdcutd insugi de Dumnezeu. Agadar, niciun cuplu tineri de n-ar trebui si lor sejoace vietile gisi creadicd cu sepot descurca Dumnezeu gi, fdrd multmaiimportqnt, audreptul nu s;-l pe lipseascd copilde binecuvdntarea viata dea-giincepe din pirinti incununatide harul Dumnezeu." lui MaicaMagdalena la Essex de

Picituri de mercur asociatecu cinabru (rogu)9i calcedon (alb).

(l) lntoxicalia mercur cu

,,Uneori oameniise impiedicdde adevdr dar cei mai multrise ridicd Sipleacd grabitrimai departedeparcd nimic nu s-arfi tntdmplat" (Sir Wnston Churchill).
Mercurul, cel mai toxic metal de pe Pimant - intrecut doar de uraniu, care esreradioactiv reprezinti o ameningarereala la adresasinitigii populafei. O ameninEare desprecare mass-media nu vorbqte prea mult, cu excepgia unor vagi si sporadicerecomandiri de a evita consumul excesiv de peste oceanic,precum si spargerea termometrelor si-a limpilor fuorescente. Dar cele mai importante surse'deintoxicare (amalgamul dentar, vaccinurile, industria gi agricultura moderni) sunt trecute sub ticere, penrru a nu submina intereselefinanciare afate in joc. VS propun o scurti incursiunein istorie,pentru avedea cum au infruntat generagiileffecute aceasti.problemi gi ce putem inviga din experiengele lor...

gi Pufini chimiegeologie
Mercurul, avAnd simbolul chimic Hg (Hydrarryros, in Ib. greaci ,,argint lichid") este un metal lichid la presiuneasi temperatura camerei, care se poate usor vaporiza. Este un element foarte rar in scoarga PimAntului, dar pentru ci nu formeazl. combinalii cu elementele care constituie cea rnai mare parte a scoargei, minereurile de mercur pot fi extrem de concentrate. Ele apar de obicei in apropierea izvoarelor fierbingi si a regiunilor vulcanice. Cinabrul (HgS) este cel mai comun minereu. Mercurul seextrageincilzind cinabrului prin intermediul unui curent de aer si condensareavaporilor.

CAUZELE BOLILOR Ecuagiachimici este 11gS+ O, ---+ Hg + SO, China estelider mondial in producgiamercuruIui, urmati de Kirghizstan. AIte giri unde se gisescziciminte naturale de cinabru sunt Spania, Germania, Italia, Serbia,Ucraina, S.U.A. (statele California gi Arkansas),Alaska, Peru.

19 metalele inferioare in metale pregioase, precum aurul si argintul. Ei au fost fascinagide proprietilile mercurului pe care l-au folosit in experimentele lor si adeseas-au intoxicat cu el. Lui Isaac Newton, celebrul fizician si totodati alchimist (1642-1727), i s-au analizat recent cAtevafire de par in care s-au gasit cantitiEi foarte mari de mercur.

in Antichitate
Mercurul a fost cunoscur de chinezi si indieni, fiind gasit si in morminte egiptene vechi de peste3.500 de ani. inci de pe atunci se stia ca muncitorii expusi la vaporii toxici ai mercurului dezvoltau tremuraturi, orbire, surditatesi, in celedin urmi, mureau. Mai tirziu, atit Imperiul Roman cit gi colonistii spanioli din America Centrala si de Sud au folosit condamnagii,sclavii ;i populalia indigena pentru a exrragemercurul din minele de cinabru - cu pregul imbolnivirii grave a acestorasi al morgii lor premature. Shi Huangdhi, primul imparat al Chinei, si-a construit un imens mausoleu subteran in secolul al III-lea i.d.Hr., inconjurat de o celebra ,,armati de teracota" (descoperiti in 1974), avAnd numeroasepalate, turnuri, sculpturi, intretiiate de riuri ;i laruri pline cu merrur. Mulgi dintre cei 700.000 de lucrirori care au muncit la realizarea acestuiproiect si-au pierdut viagain urma intoxicagiei mercur.iar supravieEuirorii cu au fost executagi pentru a nu dezvalui secretele bogaqiilor de acolo. insusi impiratul Chinei a murit intoxicat de pastilele mercur pe carelua cu pentru a obgine,,nemurirea". Panain zilelenoastre, respectiva zona a ri-masprea toxici pentru a fi explorata intregimede arheologi... in

Expuneri ocupationale
Medicul renascentistParacelsus descris a in 1550 cum erau afectaqi lucratorii din minele de cinabru din centrul Europei. it-t 1713, medicul italian Bernardino Ramazzini, impresionat de suferingamineribr din minele de cinabru, a aurarilor (carefoloseau un amalgam de aur si mercur) si a lucrdtorihr din industria oglinzilor, a fondat pentru prima oari. o disciplini numiti ,,medicina ocupagionali'. EI spunea:,,Puginidintre acestilucratori ajung la batrAnele,dar si atunci c6.ndnu mor de tineri, sanitateale estearAtde zdruncinatl inci.t se roagi si moari. mai repede.(...) Cei ce fac oglinzi se imbolnavesc de astm gi de paralizii... oglinzile fi.urite de ei Ie reflecti in permanengi,

Explozia cazurilor autisma fost legati de de adoptarea unui programintensiv vaccinare, de princare copiiierauexpugi uneicantititimult mai maride mercur dec6tin trecut.

gi Epoca medievali Renagterea

Alchimistii sunt cei care au ciu t a t s e c r e t u ln e m u r i r i i s i , , p i a t r a filosofali", sperAnd si rransforme

20 propria suferinli, ftcandu-i si.-si blesteme meseriape caregi-au ales-o". in secolele al XVIII-lea qi al XIX-lea, compugi ai mercurului erau folosigi de citre p,ildrieri pentru trararea blinurilor din care confeclionau paliriile de fetru. Pilirierii deveniseri cunoscu[i pentru dezechilibrul psihic de care sufereau, prezentand perioade de agitagie gi iritabilitate exrremi, ce ahernau cu perioade de timiditate gi introversiune. lga s-a niscut expresia ,,nebun ca un pilirier", care l-a inspirat pe Lewis Caroll in crearea celebrului personaj din ,rA.licein gara minunilor"! Dar pilirierii mai prezentau gi alte simptome, precum: inrogirea obrajilor gi a degetelor de la mAini 9i de la picioare, transpiragiiaccentuate,singeriri ale gingiilor, pierderea auzului, ciderea pirului 9i a dingilor, tremuri.turi, nervozitate, insomnie, tulburiri de memorie, confuzie, amegelisi lipsa coordonirii motorii. . .

CAUZELE BOLILOR boli fizice si psihice. Era folosit ca purgariv, dezinfectant, cicatrizant, medicament pentru sifilis... Iata cAtevadin victimele celebre ale intoxicaliei cu mercur, care fie au murit din aceasti cauzi' fie au suferit grav din cauza tratamentelor inadecvate: Volfgang Amadeus Mozarg Johann Sebastian Bach, Nicolo Paganini, Franz Schubert, Robert Schumann, si, bineinjeles,Mihai Eminescu.

Acrodinia
Acrodinia (boak,,extremitdpilor dureroase" sau ,,boala r0z" - pink diseas) a fost descrisi pentru prima oari la sfirgitul secolului al XIXlea in S.U.A., Marea Britanie gi Australia. Ea afecta in special copiii mici, cu vArste cuprinse inne 6 Iuni gi 5 ani. Simptomele se instalau progresiv: copii deveneauticuli, retrasi, uneori molegigi iar alteori hiperactivi, iritabili, av6.ndtendinga de a plinge u9or. Nu suportau lumina, transpirau excesiv,prezentau hipotonie (slibiciune musculari), insomnie, regresiavorbirii, comportamente repetitive. Virful nasului ;i al degetelormi.inilor si picioarelor se colora in roz 9i le apireau diverse erup;ii pe piele. MAinile si picioarele deveneau dureroase, reci, vinete, pruriginoase,provocindu-i pe copii si;i le scarpine in continuu. Se infamau gi se ulcerau gingiile. Se instala hipertensiunea;i tahicardia (bitii foarte frecvente ale inimii). Puteau si mai apar5. unele tulburiri digestive (lipsa poftei de mincare, vi.rsiturile, diareea,constipagia)gi infecgii respiratorii frecvente. 10olo Plombele amalgam cu sunto

Revolufia industriali
in perioada Revolugieiindustriale, medicii au ajuns si practice o medicini ,,eroicd', bazaa pe metode agresive,precum lasareade sAnge, aplicareade lipitori etc. Mercurul a devenit remediul preferat pentru o mulgime de

::[ifl#.':nti

deintoxi-

CAUZELE BOLILOR din copiii afectagidecedau.Restul se recuperau in mare misuri, insi adesearimi.neau toate viafa cu anumite tulburiri neuropsihice (deficiengede relalionare, incoordonare motorie, lipsa orientirii in spagiu etc.). Abia Ia inceputul anilor 1950 un medic american, Dr. Joseph W'aranky, a demonsrrat ci acrodinia era produsi de intoxicagiacu calomel (clorura de mercur), introdus in compozigiapudrelor de dinpi penrru copii. Calomelul intra si in compozigiaunor logiuni si unguente cicatrizante,cit ;i a medicamentelor impotriva parazigilor.Degi primele avertismenrein privinga efectelorsalenocive au fost lansareinci din anii 1870, a trebuir sa treaci mai bine de 80 de ani pAni si se interzici folosireamercurului in medicamentelesi produseledesrinate copiilor.Cu careva excepgii...

21 unei cantiti.gimult mai mari de mercur decAt in rrecut, de la o vArsti foarte fragedi. S-au format asocialii de piringi si cercetitori care au militat pentru scoaterea Tiomersalului din vaccinuri si inliturarea caracterului,,obligatoriu" al vaccinirii copiilor. Desi autoritS.lileau negat orice rol cauzator al tiomersalului in aparigiaautismului, penrru a nu risca si rimina cu vaccinurile nevAndute, marile firmele farmaceutice eliminat in preau zent tiomersalul din majoritatea vaccinurilor pediatricefolosite Eurzpd/ S.U.A.Totusi, el in esteinci prezent in anumite vaccinuri pentru adulli, in vaccinul antigripal sezonier, inclusiv cel pediatric, in vaccinul contra gripei HlNl, in vaccinurile anti HPV siin uaccinurilespecial destinateSdrilor lumii a treia.

insecolulalXX-lea Tiomersalul
Tiomersalul (cunoscut si ca timerosal sau mertiolat de sodiu) este un compus organomercurial cu proprietigi antiseptice gi antifungice, care a fost introdus in diversepreparate medicamentoase inci din prima jumatate - in vaccinuri, seruri cu a secolului al XX-lea i m u n o g l o b u l i n e ,s e r u r i a n t i v e n i n o a s ep r o . duse de uz oftalmic gi vopseluri penrru ratuaje. Tiomersalul elibereazi. in organism etil-mercur, un compus extrem de toxic in special penrru sistemul nervos, cu o afinitate deosebiti pntru anumite zone ale creierului uman - ,,intimplitor", aceleasi zone care sunt afectatein autism!'De altfel, multe din simptomele autismului se suprapun cu cele ale acrodiniei, o boali declarati ,,inexistenti' i n t i m p u r i l e n o a s r r e i.n a n i i 1 9 9 0 , e x p l o z i a cazurilor de autism a fost legati de unii cercetitori de adoptareaunui program intensiv de vaccinare,datoriti caruia copii erau expusi

Amalgamuldentar
,,Plombeleargintii", din amalgam, au fost folosite pentru prima oari. in Paris in jurul anului 1820, dar au fost rapid abandonate, deoarece amesteculmoale de mercur 9i argint se expansionaprea mult dupi uscare,creAnd fisuri dureroase dingi. Din picate, pestenuin mai cAgiva ani, in 1833, doi oportunigti din Anglia, fragii Crawcour, au introdus plombele cu amalgam in America. Ei erau niste afacerigti firi scrupule, fiind in scurt;"vreme considerali o ameningare adresastomatologilor la americani.Acqtia au denungatamalgamul ca fiind un material inferior, capabil si provoace afecgiuni gingiilor,intoxicagie mercur si ale cu fracturarea dingilor. Fralii Crawcour au fost in cele din urma expulzagidin StateleUnite. Ulterior, mai multe asociagii stomatologice americaneau interzis folosirea amalgamului, ba chiar, in 1848, cAgiva dentisti au fost eliminagi din profesiepentru malpraxisdeoarece folosiseraamalgamul. insd la sfrrgitul secolului al XIX-lea, algi dentiqti americani au fbcut experimentepentru a imbunitagi formula

CAUZELE BOLILOR amalgamului si au observatci daci adaugi staniu la amestec, acesta se mai expansioneazi nu prea mult;i nu mai fracrureazd. dingii. De data aceasta, folosirea amalgamului a fost aprobata, ignorAndu-setoxicitateamercurului din compozilia sa. Din America, folosireaamalgamului s-arispindit rapid in toati lumea... oamenii erau testafi pentru prezenla mercurului in firele de pir. Studiile au aritat in continuare niveluri extrem de mari de mercur, insi autoritagilenu au ficut nimic in urma acestei constatiri. Mai mult, nu s-au publicat rezultatele srudiilor si nici macar nu s-au comunicat oamenilor rezultateleindividuale ale analizelor, degiacegtia solicitau acestlucru. in acesttimp, o noui,,epidemie", de data aceastain rAndul nou-nisculilor, a apirut in zona Minamata: paralizia cerebralagi alte boli neurologice congenitale. Simptomele erau foarte asemini.toare cu ale adulgilor suferind de ,,boalaMinamata', dar pirea imposibil ca boala si fi fost dati tot de metil-mercur, deoarecemamele copiilor nu erau afectate,iar copiii nu firseseri hrlniqi cu peste. La vremea respectivi se consideraci placentaesteo barieri. eficientade protecgiea fhtului de toxinele din organismulmamei - lucru adevarat privinga in majoritagiisubstan;elor, nu si a metil-merdar curului... Metil-mercurul esteun compus organic al mercurului, extrem de neurotoxic, care igi poate exercita acgiunile devastatoare chiar gi cind se afli in cantitigi foarte mici. Fapi de metil-mercur,pkcenta are un comPortament exact zpus decitfapa de ahe toxine: ll extragedin organismulmamei si il concentreaza in organismul incele din urmi., deversafitului... rea mercurului in Minamata s-a oprit in anul 1968, dupi ce a fhcut mii de victime. Un incident aseminitor a alut loc tot in Japoniain anii 1960, in zona Niigata, pe malul RAului Agano, unde s-a produs poluarea rAului cu metil-mercur de citre o alti uzini indwtriali. in numereleviitbare vom examina mai indeaproapeprincipalele surse de expunere la mercur in vremeanoastri, simptomele intoxicaliei gi metodelede preveniresi tratament. I

Poluareamercul cu a mediului inconjuritor Boala Minamata

I

La inceputul anilor 1950, in micul orisel de pescaride pe malul Golfului Minamata din Japonia o ingrozitoare boali a afectat o mare parte din populagie. Ea se manifesta prin misciri dezordonate ale membrelor, ingreunareavorbirii, tulburari de auz si de vedere,convulsii,coma si moarte. Deqi inigial s-a crezut ci estede naturi infecgioasi,mai multe indicii au sugeratnatura toxici a bolii. Erau afectaginu doar oamenii, ci ;i animalele domestice - precum pisicile, care {lceau convulsii si se aruncau in mare. Dupi trei ani de investigagii,s-a identificat toxina cauzatoare:metil-mercurul deversat in apele golfului de uzina chimici Chisso Corporation! Mercurul din deseuri se concentra in organismul pegtilor din zona respectivi, care erau apoi consumagi de populagia locali. Guvernul a dat o lege pentru despagubireafamiliilor victimelor, iar uzina Chisso a instalat un sistem de purificare a apei, pretinzAnd ci scurgerile de mercur au incetat. in realitate insi, sistemul nou-instalat de purificare a apei nu era efcient in fbrarea metil-mercurului, ;i deuersarea continuat a incd I0 ani (de1iin cantitate ceuamdi redusa). Parca special pentru a o ascunde,prefecturile din zona respectiva inigiat in anii urau mitori un program de supraveghere, prin care

Dr.LuanaDumitru

,l

.t

\t

kr*

Foto: Livia Mihu!,,,Ochi de copil"

Arta de a nu fi

umparinte,,c0cll'(ll)

Promiteam intr-unarticol anterior discutimdespre si celelalte cauze viatasexuald inainte cdsdtorie. carestaula baza optiunii a incepe de de prietenilor, presiunea la in Fdceam atuncireferire adolescenla expansiune, - cu altecuvinte, permisivitatea mass-media, societitii, curiozitatea factori care toti acei cu trebuie seconfrunte pirintecarese sd un premarital incipdt6neazd nu fie,,cool'i refuzul a valida si Caci de sexul in intr-un,,comunist ingustla minte"care,,nu te transformd, mod sigur, propriii pricepe inainte a ne eticheta de copii cummerge treaba'iinsd, gidesfrdnati, ar fi si facem pentrua ca derbedei bine minimum efort de inlelege cauzele staula baza deciziei de a-giincepe lor vialasexualS care inainte cisdtorie. identific6nd exactitate vom reugi si de Doar cu cauzele gdsim solulie o eficienta limitarea in acestuifenomen.

RAZBOIUL NEVAZUT

prelun Adolescenla giti

A;a cum spuneam, adolescengii nostri sunt mai devreme pregitigi si isi inceapi viagasexuald, deoarecese dezvolti hormonal mai repede decit cei dinaintealor'. Cu toateacesrea, emolional se maturizeazd. mult mai tArziu decAtacesiar o asemenea lipsi de concordangiintre maturizareahormonall precocesi cea emogionali. tArzieproduce o puternici presiuneasupra lor cind vine vorba de incepereavielii sexua-le. Pe de alta parre, concomitenr cu fo4area debunrlui timpuriu al adolescenlei inregistreaza;i se o prelungire a acesreia, deseorimult peste tretzrci de ani. Din ragiunipecuniare, tinerii alegsi secasi.toreasci din ce in ce mai tArziu. Prioritagile lor se schimba cu fiecare generagie. Tleptat, intemeiereaunei familii estedeclasata obginerea de unui job bun, achizigionarea unui apartament,a unei c:se saua unei masini de ultima generagie. cuDe rand, pani si vacanleleexotice par si devini mai imponante decAtcasatoria nasterea prunci. si de $i, de multe ori, cei careii incurajeazimai mult pe tineri in aceasta mentalitatesunt paringiiiryigi. ConstrAngide realitateaeconomici tot mai severi, de lipsa oportr-rnitililor de angajare, prede imobiliaretot mai ridicate,ne Eurileproprietagilor sacrificim copiii pe altaml capitalismului.Acelasi

capitalism care ne hrineste 6u rnsnrelirateacomin petigiei toate.futfel, pe principiul,,da de ce numai copilul lui Popescu vadi Caraibele?",ne insa curajim fiii gi fiicele si alerga lucrurile lipsite de substanp in defavoarea viegii de familist. Disanga mare intre atingereamanrritigii sexuale si momennrl in care devine posibili manifestareaacesteia cadrul relaEiei in maritale cregrepre(si ata greu de suponat!) in ceeace prive;te siunea incepereaviegii intime. Cu doar cdtevagenera$iin urmi, aceastidistanli insemna maxim trei-patru ani; astizi inseamnadouizeci de ani, daci nu mai mult. .A.;adar, timp ce narura impinge adolesin cengaintr-o direqie, voinga umani rragede ea in direqia opusi, rezultad fiind prelungirea perioadei in caredoringa sexualaesteceamai puternici. O doringi sexuali accentuati de mass-media,de educagiasexuali care le arati tinerilor cum fimcgioneaza corpul lor, nu si cum il pot conuola, dar 9i de povestirile colegilor si prietenilor din acela;i grup de virsti. Abstinengasexuali dwine, in aceasta perioadi, un deziderattot mai nerealisr.

priefeelif Fresiunea *r
Existi mirturisiri ale adolescenliloP care atesti faptul ca presiuneaprietenilor din aceea;i cu generaEie ei esteunul dintre primele doua motive care ii determini si-gi inceapi viagasexuali inainte de cisatorie. Vrginitatea nu estevizuti ca o virtute, ci ca o slibiciune. De multe ori, refuzul de a avearelagiisexuale premaritaleesreinterpretat de ceilalgiadolescengi fiind un semn de ca homosexualitate.Prin urmare, acceptarea inceperii viegii sexualeare ca motivagieascunsi nevoia de a dovedi ca acestgen de acuzalii sunt nefondate.Totodata,etichetdrea drept,,incuiat",,,cilugirigi', ,,ciudat" ii scoatepe adolescenliirespectivi in afaragrupurilor, gestpe careei il resimt ca pe o tragedie. Faptul ci aceastl nevoie intrinsec.i a adolescengilor de-a apa4ine unui grup esteo realitateau dovedit-o si o dovedesc mod conin stant toate cercetarile domeniul sociologiei. in

RAZBOIUL NEVAZUT Acum trei sute de ani, filosoful Baruch Spinoza,,descoperea' uimire c5.,,omul este cu un animal social", fapt confirmat de psihologia moderna, care a demonstrat ci atitudinile si comportamentele celorlalgi oameni infuengeazipropriile noastre decizii gi interpretiri. O eventuali cercetarea Sfintelor Scripturi i-ar fi scutit de ani de munca asidua pentru a dovedi incenitudine, omul aretendinp de a creao dependengafagade celalalt,de opinia aceluiaAceasti dependengisemanifesti, conform cercetirilor ftcute, giin absenga grupului, dar giatunci dnd opinia grupului estewident eronatiin cazul adolescengilor, alegerea unui anumit gnrp in defavoarea alnria depinde de cum esteevaluat acesa,preferatefiind grupurile mai putemice - adici acelegrupuri carele conferi un sentiment mai mare de sigurangi Ot, g.,rpul primar (famfia)

caracterul social al ,,animalului-om": ,,Si a zis Domnul Dumnezeu: Nu este bine si fie omul singur; si-i facem ajutor pe potriva lui" Facere fiind in declin datoria politicilor sociale carevizeazi 2'r8. Prin urmare, oamenii, fiinle createprintrdistnrgerea tinerii seorienteazi in afaraacania. sa, o lucrare de comuniune iubitoare a celor rrei Persoaneale Sfintei Tieimi, sunt chemagi spre o exisrenli in comuniune si in iubire, in 6aza cireia se manifesta ca fiinle sociale.Ei caut5.si formeze grupuri bazatepe aspiralii, convingeri Conflictul .dintre generagii (celebml, de si preocupi.ri comune, dupi modelul arhetipal acum, generationgap) are, la rindul siu, o noui il grupr:lui familia. Astfel,grupurile pe careoadimensiune. Pani in anii 1960 (cu alte cuvinte, menii le formeazasunt similare familiei, comupani la debutul ,,revolugieisexuale" ca fenomen nitigii sociale,comunitigii duhovniceqti, biseride masa), acestase concretiza sub forma unui - neamul. cii sau comunitigilor extinse mod de contestarea vechiului de citre nou. Specialigtii3 vorbescdespretipologii ale gruAdolescengii contestauregulile impuse de fami purilor, in funcgiede diferite criterii: grupuri priliile lor, dar acestereguli aveausprijinul societigii, mare (familia) sau secundare(elevii carefrecvenin ansamblul sau.Familia ;i sociaatea fireau fiont teazi aceeasi institugie de invalamant); grupuri comun in apirarea uabribr morab cre;tine,indifede apartenenli saude referingi;in ultima vreme, rent cd erau entitdpicre{ine snu nu. Existau legi in de pilda, presaa identificat un nou tip de grup, 9i acestsens.Iar adolescennrl,daci sfida regulile gi anume grupul de presiune,careestepropulsatde legile, aveaconstiingafaptului ci gregegte. Dupi anumite interese mai mult saumai pugin morale. ce perioada de rebeliune se incheia, reveneala De celemai multe ori, grupurile sesupun unor aceea;istructuri morali ca pirinlii gi bunicii sii. reguli sau standardecarepoara numele de normc Revolulia sexuali6,insa, a adus cu sine in primul rind o morala relatiud. Nu mai este gi careaqioneazi in toate domeniile viedi lor de la stilul vestimentarla gusnrl muzical, componamennrl de curtare ;i viziunea asupramo4ii. Procedeul de formare a acestornorme a fost supr.uunor invatigagii ;tiingfice cre aveaumenirea de a-l idendfica gi releva- aces't in sensau fost organizatemai multe experimente(1936 - efecrul autocinetic al luminji4, 1956 - cercetirile lui S. E. Asch5),prin

Doui culturi sub acelaSiacoperig

careseurmirea dovedirea fapnrlui ci, sub presiunea grupul"i, omul are tendingade a-;i apropria opinia grupului, fie ea eronati, fu;i o, in situagiide

RAZBOIUL NEVAZUT condamnabil nimic la modul absolut.Totul este relativ.Totul semodifici de la situajie la alta. $i, cum tu egti cel careigi cunoatte cel mai bine situalia, doar tu egtisingurul carepogi decidemoralitatea propriilor fapte. Cu alte cuvinte, triim o subiectivizare $i o relativizare maximl a moralei, eliberati de tutela oricirei instanle superioare - cum ar fi, de pildi, familia sau Biserica. O astfel de relativizareintr-o societatea satisfacyieiimediate, in care mAncim la McDrive, stribatem trei sute de ani de istorie intr-o serie televizatade o saptimAni sau cuprindem realitatea unei zile in treizeci de minute de gtiri, este cel pulin primejdioasi. Cum putem avea pretenlia ca tinerii nogtri, care sunt lipsigi de tot mai multe responsabilitigi in numele unui trai cAtmai comod (filme careii scutesc citit, calde culatoarecareii scutescde a ragiona,promotori ai ,,dreptului de a alegeavonul" careii scuteste de responsabilitigi), si a;tepte douizeci de ani pentru a rispunde unei doringe imperioase? Pentru a reduce aceasti diferengi culturali dintre noi gi fiii 9i fiicele noasue, trebuie, in primul rind, si fim congtiengide ea atAt noi, cXt gi copiii nogtri. ,,Daci avem de gend si modelim noi concepgia copiilor nogtri despresexualitate, 9i nu cultura necrestini, trebuie si. incepem aceasti educagieinainte ca valorile sociale si le afecteze modul in carepercep lumea inconjuritoare".T

0 mass-media super-erotizati
1qa cum agi avut ocazia si. citigi gi in alte articole ale revistei, mass-mediaare o infuengi majori asuprafiingei umane. Este evident ci ea modeleazi percepgiaumanl despre lume, dar gi modul in care ne manifesti.m ca fiinge sociale, dupi principiul programatorilor de computere: ,,Garbagein, garbageout!" - cu alte cuvinte, ceeace a;ezi in mintea si in inima ta este ceeace va iegi la iveali in comportamentul tiu. in prerent, ceea ce ag:zlur,;, mintea gi in in inima noastri este,de cele mai multe ori, informaFe mediatizati. Filmele pe care adolescengii le urmiresc promoveazi, intr-un procent coplqitor, r.l4uL extraconjugale,idilele de scurti duraa, iar nu viala de familie, carede multe ori esteprezenati in culori sumbre: adulter, violengaconjrrgali, instriinarea sogilor,divo4 - aspecte carenu fac altcevadecAtsi confirme pozilia tinerilor hS, de cir sitorie. Versurilehiturilor de top sunt deseoridincolo de limita firescuiui, iar interpregii cu satut de idoli promoveazi modele comporamenule indoielnice8. exciti Redamele,prin tehnica de realizare, cu precidere centrul nervosaI sexualitigiie,o<acerband, in mod anificial" nwoia de ser<. Revistele, in acela;iton, promoveazi concepgiide genul: ,,sexul te face si te simli bine gi este foarte sinitos, asa ci fr-l cat de des pogi"; ,,atit timp cit te protejui de BTS (bolile cu transmitere sexuali) 9i o faci cu cel pe careil iubqti, nu-i nici o problemi, e negative ale alegerea ta"; ,,nu existl consecinge

RAZBoIUL NEVAZUT sexului premarital, atat timp cAt folosesti prezervativul" (si ingelegem ci singurele urmiri nedorite ale sexuluisunt BTS ;i copiii?!).Si nu uitim ci toate revistelepentru adolescengi o au rubrici dedicati consilierii pe reme legatede relagiaintimi! Doar ci. acesterubrici, in mod invariabil, nu fac altceva decAt si recomande diferite modaliti;i prin caresi facem actul sexual cAtmai pllcut, iar prima experienli in acesr sens cit mai de neuitat. Nici una dintre aceste publicagii nu abordeazA problnna responsabllltapli morab pe careo implici. incepereaviegii sexuale...

27

Te iubesc . . daci.
Unul dintre principalele motive care stau la 6aza dec\ziei tinerilor de a-gi incepe viaga sexuali inainte de cisitorie esteconcepgia, acum de generalizatS,, iubirea trebuie si aibi o dovadi ca materia.li: ,,Daca ma iubegti, vei acceptasi hci dragostecu mine!" - derivat din ,,Daci mi iubegd,vei fi ascultitorl" saudin tot atit de banalul ,,Dacama superi, nu te mai iubesc!". Copiii invaga de mici cA dragwteasedemonstreazdfaptic si ci. este intotdeauna condipionata. Piringii, din doringa de a-i gine pe cei mici sub control, le condigioneazi" comportamentul cu iubirea pirinteasci. futfel, ei vor ajunge nigteadolescengi convingi ci iubirea in primul rind trebuie dovediti, iar in al doilea rand ci. trebuie meritati - in loc si gtie ca iubirea nu trebuiesdfe condipionata dz nimic, dupi modelul dumneziesc. Asadar.fie ca apare ca urmare a presiunii venite din partea colegilor, fie ca urmare a curiozitiqii, fie ca un act de revolti. menit si atragi atenlia reall.a piringilor (nu cea cu manifestaremateriala de pini acum - cadourile care si compenseze lipsa piringilor), 6e din cauza unei ingelegeridefectuoasea realitigii biologice sau relagionale,manifestarea sexualitilii in afara cisitoriei devine treprar un fenomen, Asa cum am vizut, acestfenomen are nisre cauze perfect explicabile care, Sf6nta MareMucenitiEcaterina, gi ocrotitoare izbivitoarea tinerilor(t 25 noiembrie)

odati elucidate, oferi solugiile necesare limitirii acesteirealitigi. Dar despreacestea intrun articol viitor. I

AlinaMirici
I Josh Mcl)owel, How 1b Help Yrur Childrcn Say No (Word Publishi n g ,D a l l a st,9 8 6 ) ,p 1 9 r lbidem,p 22 r Septimiu (Polirom, Chelcca, Psihosociologie Iasi,2010), 187 p a Sherif M, ,The psychologyof social norms (Harper &Brorhers, New York,1936),p 84 5Arh S E , Sudie of indepeldene md onfbrmiry i A minoriry ofone againsr a urrminrorrs majority(Psychologicd mrnognphs,nr 70(9),195Q,p.67 6\vilh"lnr (Rendonr Reich,Sex-l,ol House,NervYork,1928-1934), 291 p 7 JoshMcDowel,op cit , p 24 n Veziseria articoleLady Gagain Rominia Nu doar muzici din nr de 42-43 alercvistei rroasrre ') Virgiliu Gheorghe,F,feccele rcleviziuniiaspra minrii umane (Ed Prodormos, Bucuregri,2006), 289 p

Pirintele Leonidimpreuni cu mama sa.

pefirmurile Oceanului Arctic(ll)

* via{aunuicregtin Ciukotka in
a l C o n t i n u a m u p a r t e a d o u ad i n i n e d i t ua r t i c o l - j u r na l P d r i n t e l u i c L e o n i d a p o k s l u j i t o a l c e l e im a ii n d e p i r t a t e p a r h id i n E x t r e m u l r e i J , O r i e n tr u s e s c , d r g i n i t d e O c e a n ui ln g h e l a t e N o r d5 i l o c u i t id e m d -r u n a d e v d r a t , , c a p d tl u m e " . p de triburile ag6ne lciukcilo a

misionar Preot

preot raioane Singurul in patru

...Astfel, am inceput si calitoresc prin Ciukotka. Era vara anului 2002. Distangele erau uriase, iar transpcirtul se realiza doar pe cale aeriana. Lavrentia, Providenie, Egvekinot, Capul Schmidt gi alte cXtevaa;eziri. in fiecare centru de raion am intilnit cite o comunitate si premizeleinchinirii la Dumnezeu. in Providenie, biserica fi.mcgioneazi intr-o fosa farmacie.in Egvekinot, slujbelesegin intr-un

mod mai ,,secular",intr-un apaftament de doui qunere, reamenajat. Sunt primit cu calduri: acolo, pentru onodogi, preotul este un oaspete rar gi pre$os. De obicei, in primele zile, vin mul$ oameni si sespovedeasca, se impartiseascasau si sL apanamentele,sau se botez.imi cer si le sfingesc ma invita la gcoali ori la spital.insi dupi trei zile nu mai sunt atXtde activi, tot mai puEini vin la biserici. inci weo trei zile ;i pricepi ca nevoile religioaseale a;ezirii au fost implinite pentru urmitoarele luni, asaci e timpul sapleci acasa.

CUNOI ESTE DUMNEZEU

a t

E bine sa vii in asemenea parohii; oamenii te intAmpini, te gizduiesc,te hrinesc si re insofesc. Pogi chiar aduna bani penrru bilete. Daci folosesti zborurile programate, fiecare calitorie costi. cel pugin 10.000de ruble. Iar dacavremEa urAti e si zborurile se anuleazi, pofi atreprao siptimanidoua inr-un relativconfort psihologic.Pogisi slujqti, si citestici4i, si te plimbi prin imprejurimi... or fi pugini oamenii din parohie, dar sunt onodocsi cu togii, a;a incnt esti iubit si respecat. Cu tonrl aldel stau lucrurile in a;ezirile pag"". ale ciukoEilor.Sunt pugini rusi aici, sau deloc. in primele ziJe,mergi pur si simplu prin sat, si togi oamenii seholbeazi la tine si rc fiarcaui. pe un ca extrateresrru- a venit un popil Copiii ciukogi te fixeazacu privirea lor miratS.si te intreaba: ,,Cine esti?Dumnezeu?Dd de ce porEi fira?", adulgi begiseagaga tine pe strada,isi fac cruce anapoda de (de la stinga la dreapa) si intreaba cu limba impleticita:,,$tigi... pai...da cum e la voi in Biseric.i? Oamenii seboteazi.... cuna;a ceva?". sau Cand vii prima dataintr-un asemenea rresar, buie sa-gigisegti o gazdi printre striini; acestiate primesc la rugamintea cuiva cunoscut si, de reguli.,sunt stingherigi prezenta Prin satincepe in ra. si umble vorba si devii subiecul unor largi speculagii. Se contrazic daci egti preor sau nu, daca ar trebui sa vorbeasca dne sau nu... in sftrsit, cu dupi o zi saudou5., oamenii incep si vini Ia tine. igi adreseaziintrebiri serioase, mai afli cite ceva despre sfingesti ei, prima locuingi si le explicide ce e nevoiesafaci. asta,ce fel de rugi.ciuni sunt acelea ;i Cine e Dumnezeulcaruiare rogi. Togi ciukogii ingelegci Dumnezeu ne ap5.ra de forleleraului. Nimeni din tundri nu seindoiestede existenga duhurilor. Nimeni, de obicei, nu pune sub semnul indoielii faptul ci exista un singur Dumnezeugi ci Lui trebuiesa-Iceari ajutorul. isi aduc de bunavoiecopiii si fie boteza(i, chiar daci adulgii arareori solicira aceasta Thini. CAnd vid ci nu sunt pregatiqisI devini crestinisi ca viaga nu seva schimba,nici eu lor nu caut sa-i botez. Principalamea sarcini aici

este si-i fac pe oameni si se obisnuiasci cu mine, si.-i conving ci nu am venit sa le stric tradigiile si felul de viagi, si ca nu ii voi forgacu nimic. E foarte important ca oarnenii sa fie pregitigi si te asculte,si nu-gi fie impotriva. De obicei, inainte de plecare,slujescSfrnta Liturghie, adesea intr-o cameri a Ciminului local. ii impartisesc pe copii ;i pe acei adulgi care arat;"un interesadAnc.Nu ma uit la ceasin tim, pul slujbelor.Apostolul gi Evangheliale citescin limba rusi, ci.ci slavonabisericeasci esrecu role tul stri.ina.Rugii, chiar gi cind sunt indepanagide Biserici, arararespecr limbii de cu1t,o consideri sfbnti, lisata din mosi-stri.mosi- o parre pufin ingeleasa, importanti. a culturii lor. Ciukogii, dar insi.,pur si simplu nu o inleleg si nu o prepiesc. E cu neputingasi slujqri o priveghere oati de noapteaintr-un asemenea Se por face doat 72, sat. Deum-ui gi scunepanihide; resnrlngaciunilor trebuie spuse cuvintesimple.E foanedificil si lucrezi in in asemenea locui. E dificil penmr ca ;abloanele obisnuitede comportareale unui preor nu seporrivescaici. Eram pregatitsa le ofer ceeace au nevoie cei mai mulEi:slujbe,spovdanii, discuFiasupftrprc blemelor.Numai ci tocmai aceste lucruri ii preocupa cel mai puFn. Aici estenevoiede o demonsuagie a credingei, toati prolinzimea sisimplitatea in cuin ei, vinte clare9i cu fapte concrerc.Nu rimane nici un folosdin calatoriile misionare, botezurigipredic; din daci dupi aceasa plecigila;i tonrl in nedumerire. Semingelecredinjei vor incolgi si vor rodi cu adevarat numai intr-o comunitate ortodoxa, iar comuniunea seva forma numai dacaexistacineva caresa-ipoad uni pe roqiacesri oameni.Aici. preonr.lmebuiesa meargain toate plrgile teritoriului canonic, incAt poate ajunge in fiecaresat de doui ori pe an, in celemai Fericite cazuri. A;a ca md indoiescca preonrl poate6 acea persoana... Cu cAt acumulam mai multi experiengi in acestecilatorii, cu atAt mi smereammai mult. Uneori mi intAlneamcu to[ localnicii si borezam vreo 60 de persoane. Alteori, o mulgimede oameniveneala slujbe,saumergeamla;coali si

CUNOIESTE DUMNEZEU le vorbeam elevilor gi profesorilor despremulte, fapt care mi fh.cea mi simt bine. imi {iceam si. ,,intreg programul" si plecam mulgumit. Dar pestegase luni, cind revenearnin acel sat, totul pirea si fi fost in zadar.Singurul lucru bun era ci" mi salutau ca pe o persoani cunoscuti. Apoi am ingelesci., daca oamenilor nu le pasi, nu voi aveanici o reusiti. ,,Munca" de calitate nu e suficienti - trebuie s5.triieqti aici, e locul unde se cereneuoin{a.Locul unde poti incu Eelege adevirat, cu inima si nu cu minrea, cuvintele lui Hristos: ,,Firi Mine nu puregiface nimic" Ioilr5:5. Daci obfli vreun rezultatbun, se intAmpli de obicei printr-o minune si prea pugin datoritl implicirii personalea preotului. nu l-a binuit. Dupa aceasti intAmplare, Zoia s-abotezat gi a plecat acas5. fericiti. Doui luni mai tArziu, cAnd m-am intors in Providenia, m-a sunat sI mi invite in Enmelen. Acestae un sat tipic de ba;tinasj, cu weo 400 de oameni, .ase micufe, cu sobe, cirbLrne importat, sinii trase de ciini... Unii vorbesc nxa alF ciukotS- Acasi la Znia mi qtepa o surprizi- in locuingasaam gisit o cameri de rugiciune, in care se afau vreo zecelocalnici, venigi aici cu un scop anrune: voiau si mi asculte.Iati cum o scAnteie a credingeionodoxe s-aaprins in acest uimiror si, loc cu mila lui Dumnezeu,nu s-astins. in Enmelen existadeja o comunitate de penticostali, astfel incAt aproape toli oamenii c:re au inceput si vini la Zoia fuseser5.Ia slujbeleprotestante micar o dati; unii le frecventaseri vreme indelungati. Cei din parohia noastri au imprumutat cu succescAtwa elemente de la protestangi. Femeile citeau acatistesi canoane din cartea de ruglciuni, Bibliaqivieplz SfnTilnr, serveau ceai.De asemenea, rugau pentru anumite trese buinge atunci cAnd giseau rugiciunile potrivite in slavoni, saucu propriile lor cuvinte. De fiecare dati cind mi duceamacolo,slujeamLiturghia 9i toli se spovedeau se impirtiseau. la Vecernii, si togi cei prezengi citeau cu voce tare micar cite o rugiciune. la slujbele de Duminici, camiruga din casaTniei eraneincipS.toare. Adulgii sestrdngeau in jurul unei mese mici ce serveadrept altar, iar copiii sejucau in spate,pe canapeasi, din c.6ndin cAnd, plangeau si fi.ceau mofturi. CAinii - omniprezengi- incercau si ajungi in mijloc, litrAnd cu indignare si muscind picioarele care nu le dideau voie s5. inainteze. Toate acestea erau atit de neobisnuite,dar inima mi s-abucurat atAt de mult! Nu-mi gasesc cuvintele pentru a spune cdt m-au mAngAiat celetraite! Mai alesIa inceput, am incercatsi ajung in Enmelen cit mai des posibil, micar de patru ori pe an. Fiecare cilitorie dura de Ia trei la gase siptimAni. Cea mai mare parte a acestui timp il petreceamin Providenia, agteptind un

Unexemplu uimitor celor al

spuse maisus de
Un exemplu uimitor pentru cele pomenite mai sus este modul in care s-a intemeiat comunitatea ortodoxi din satul Enmelen. Cred ci este singurul sat in care o comunitate si.teasciformara din ciukogi nu s-a destrimat dupi ce a fost creati. E inci zdravind., in ciuda unei izoliri aproape complete. Zoia Mihailovna Oreskina, patroana singurului magazindin Enmelen,a pierdut 300.000 de ruble. incasirile pe o luni au dispS.rut pur si simplu pe cAnd calitorea cu autobuzul, in mijlocul tundrei. Se indrepta spre zona centrali, spre Providenia. O intAmplare incredibili... Unde ar fi putut si dispari banii in tundri? Nimeni nu a crezut-o, agaci a fost acuzati de deturnare de fonduri gi s-a pornit o ancheta.in culmea disperirii, feme-ia o pagAni convinsi, cireia nu i-a pisat niciodati de crestinism - a venit Ia biserici. A6a am cunoscut-o. Ce se putea face? Am aprins lumAnS.ri, am fhcut un Te-Deum,apoi ne-am rugat cu propriile cuvinte. in ziua urmitoare, banii au fost gisili. S-a dovedit ci i-a furat un baiat de opt ani, care era in acelasiautobuz. Nimeni

;,

nalionali caresi ajungi . elicoptersauvreo curs5. ' unde aveamnevoie.Poposeam mereu;i in alte orasedin zoni (Ciaplino, Nunligran, Sireniki), dar nimic nu se compara cu Enmelen. La inceputul anilor 1990, in raionul Providenia au activat misionari protestanfi si harismatici. in fiecare asezare, acettia gi-au format comunitigi cu mult timp inaintea ortodocsilor. Ceea ce pentru noi a fost o minune, pentru ei era un fapt obisnuit. Primii predicatori nu si-au format comunitilile in satelemici, gi-au ales doar candidali locali potrivigi gi au trimis zeci de astfelde persoanela instructaj in centrele lor crestine (situate,de obicei, in Alaska invecinata). in consecingi, una din zecepersoane resi seintoarci. in satul natal gi si intemeieze usea acolo o comunitate trainici. Desigur, a fost mai usor pentru misionarii harismatici decAt pentru ortodocsi. Aceasti denominalie pare si fie creati anume pentru ciukcoli, intrucAt se potriveste cu arhetipurile constiinlei lor religioase, inridicinati in samanism. Cred ca ar trebui si adoptim ceeace estemai bun din experienga lor organizagionali,ba chiar mai mult, atunci cAnd insi.siviagane spune ca estecorect. Sunt multe lucruri despre care as dori si vi vorbesc.Despregrupurile misionarede studengi gi preoqide la Academia Duhovniceasca din Moscova si de cAnti.relibisericesti, careau venit trei ani la rAnd in asezimintelenoastre. Despre concerteleIor saulocurile pe carele-au vizitat. Despre modul in cares-a dezvoltatparohia noastri din Lavrentia,dupi realizarea uimitoare a primului si singurului pelerinaj din istoria eparhiei noastre,la crucea de la Capul Dejnevar.Despre singurul donator carea ajutat parohia noastri in togi ace;ti ani, fundagia filantropici elveliani ,,Credinla in lumea a doua'. Dar, daci.voi povestidespretoate acestea, il voi obosi pe cititor. De aceea, inchei cu un glnd carenu estenou, dar estescump sufletului meu: in viala reali, lucrareamisionari in linuturi indepirtate se reduce la un singur lucru important: sd suprauie(uie{i tu insupi ca un ltdeultwt crestin. Si nu cazi, sa nu dai inapoi, si nu stingi sclnteia credingeigi, pur gi s i m p l u ,s a n u a j u n g ia l c o o l i c D o m n u l i n s u s i . va adiuga har, plinind neputinlele noastre.:}'

Pirintele LeonidJapok Traducere loanaOnofrei de

Material publicat in originalpe tutuu).noga-art. com

I in 1648, vcsrinLl marinar rus Semion Ivanovici Dejneva a descoperit aceasti rreciroare inrrc Asia ;i America In cinsrea acestei rcaliz-iri, in acest loc s a inillat mai rAziu o cruce, alarurr cle un bust al exploratorului (n red )

Miriam Capsali, numai o siptim5ni de la nagtere. la

,rNa$terea

(l) nu esteoboaHl"

F*westeawemari* p* le.eme a*eluude-al optuleaccpildin familiaCapsali

pe Venirea lumea unuicopilestepregdtitd ceamaimaregrijdde cu parinti:vor beneficieze aparatura maiperformantd, viitorii si de cea de spitalul mairenumit desigur, medicul maibun.Deaceea, cel de cel 5i, pentrumulfipoatqpdrea curatd nebunie hotardgti nagterea sa ca sd aibdlocacasd, asistenla moase giasta zilele'noastre, sub unei in in plin jurnalist: centru Capitalei, casa al in unuicunoscut lulian Capsali. cele insd intdmplate fostmaiinsolite au de-atdt:cleopatra a ndscut acasimogiti de sotul Dumnezeu purtat grija astfel maidobandit ei! gi le-a de au un prunc, gi frumos sindtos, optulea familia Miriam. al in lor:

C UN O I S TD U M N E Z E U E E - Cum apiqjunssalua{i dzciziaaceasA, tw{teca reasaaiba bc k uoi acasa, asistapt doar dz-o modstl? Iulian Capsali: N-a fost o decizie pe care s-o fi iuat de la bun inceput. Tiebuia s5, nastem la Polizu, dar maternitateaa fost inchisa pentru o perioada... din pas in pas, am ajuns $i, aici. intAi am vorbit cu o moagl, de altfel foarte cunoscuti, carea fost insi reticenti - ne-aspus ci ea nu asistao naftere acasi. Dumnezeu a vrut si afu apoi de o moasi, desprecaremi-a vorbit o prieteni. Am sunat-osi ea a fost foarte deschisi. O cheama Irina Popescu,e o tAnara extraordinara, carea fXcut o facultate de moase (existaasaceva,nu stiam inigial!).Imediat cum am sunat-o a venit si ne cunoasci, sa stam de vorbi, si vadacondiqiile din casi... Cleopatra Capsali: A fost foarte driguga, ne-a vorbit desprece inseamnasa nasti acasi cu moasi. Inigial,eu nu eram chiar atA.t lide nistita, pentru ci aveamimpresiaci ,,moaga' este aceaasistenti.din spital care sti pe linga medicul ginecologatunci cAnd nasti. Or, nu prea aveam incredere in asa ceva; dar, dupa ce-am vorbit cu Irina, mi-am dat seamaca moasaestemult mai mult decAto simpli asistenta. Din faptul ci fhcuse aceastafacultate de trei ani, din felul in careaborda problema, mi-am dat seamaci este foarte competenta, ca stie ce are de fhcut. in plus, urma ideile unui ginecolog francez, Michel Odent, care vedea nastereaca pe ceva normal. De fapt, chiar devizaei este:,,Na;tecum simgi!". AscultAnd-o, mi-am dat seamaci-mi plac roate lucrurile astea:sa nagti acasi, in condigii obisnuite, flri stres,fbri nici un fel de intervenlie, sa te porqi firesc, si pogi face ce vrei, cand vrei. Mi-a mai spusca nasterea 6re o nu boala, ci un lucru normal. Stai la tine acasi si, cind iqi vine sa nasti, nasti! Nastereanu trebuie sa devini. un factor de stres. Pemine, fapnrl ci trebuiasi ma duc la spital mi stresagoaznic. in primul r6nd nu gtiam daca voi ajungela timp, din caltta traficului, si nu stiam nici

33 dacavoi gisi ingelegere acolo unde mi. voi duce pentru ci, anrnci cind nu ai medicul tau, qti plimbat de la unul Iaalnrl, te controleaza ruidengii gi, togi pAnala urmi, nu seuia nimeni la tine daci nu bagi in buzturarein stAnga in dreapa. N-ai nici un fel gi destatut.Nu maivorbescde mizeriadin spitale, de fapd ci nu poli sate duci la o toaleti, de bagajul pe c:ue uebuia sil fac - care,in fiecarezi, devenea din ce in ce mai mare, penrru ci in spital nu erau de nici unele.Mi mai ingrijora gi ci lisam acasio grimadi de copii, iar soprlmeu urma si baratoare ziua drumurile panala spiml.Ajunsesem ce in din - dar nu de nasterea sine, ci de ce mai stresata in astaal spitalului.. . ,,ambalajul" Apoi, stAndde vorba cu moasa,dupa tot ce mi-a povestit, incepind cu teoria ,,Nagrecum simgi!" - dintr-odati am simgit ci am scipat de tot stresul! Am avut increderein ea.Mai era si experienqa mea, cu atateanasteridinainte...

cum ,,Nagte sim[i!"

- Teoria acedstade care amintea[i, ,,Na1te cum sim{i", esteo teorie noud? Iulian: Este,de fapt, o redescoperire traa diliei gi a naturalului - nu e nimic special. Deosebit estefaptul ci acelmedic de exceplie, Michel Odent, a adus argumentestiingificein favoareanagterii naturale, a dovedit ci estemai sinitoasi pentru mam5.si pentru copil. Pe wemuri, bunicile noasffena;teau acasi firi probleme.Bunica meaa niscut la rXndul ei sase copii, wident caacasa. Acum, si daci mergi la o dinicl privati, unde platqti foarte mult, sistemul excesiv de medicalizare nasteriidmane acela;i,firi nici o a panicrpareafeoiandin pa-rrea personalului.Ei participi la un an medical nw la o na{tere gi secomporti ca ataresi cu mama, dar mai alescu copilul. Copilul esteluat imediarde langamami si i se taie cordonul ombilical, lucru care am ingelesci nu estefiresc.Copilul estebine sa mai steapugin legatde cordonul ombilical, prin careisi rragenu numai singe, dar si anumite substange careii sunt

CUNOIESTE DUMNEZEU propice. E bine si mai stealegatvreo zeceminute, pentru ci sunt n\te celule specialecaretrebuie si ajunga la el - si atunci copilul trebuie pus pe pieptul mamei, cu cordonul ombilical netiiat, si simti caldura ei si sa steain asa-numigii ,,germenimaterni". El i9i extrage,prin mama, posibilitatea de a supraviegui,cu o mai ma-reputere decit un copil care imediat esteluat, i se aie cordonul si e dus intr-o cameri cu algizeci de copii! Sistemul actual de nagteri 9i maternitiEile de acum sunt frcute dupa un concept tributar doringei Statului de a controla nasterea cu specificitatea comunistS., unde totul era sub un control absolut. Din picate, medicii ginecologi care au crescutgi-au invlgat in aceaperioadi au rimas cu acest tip de raportare, de control asupranagterii.Niciodati, in mod normal, la nasteremama nu sri culcati pe spate, asacum sti pe o masi de control ginecologic! Mama se ajuta de gravitagie, in generalpe sti vine - astaar fi pozilia natural5. nagterii- iar a lucrul acesta se intA"mpla nici un spital! nu in Cleo: futa pentru ci mamele sunt privite ca fiind ceva ,,secundar";in maternitigi, doctorul este ,,actorul principal", impreuna cu asistentele. Mamele nu sunt decit un ..numar de
2 octombrie 2O12,latrei ore de la nagtere.

ordine", intri pe ,,bandi rulanti' - gi... gata! Nu conteazS. se intAmpli acolo, nu conteazi ce daci una nasteugor,iar alta chiar are probleme. Toatesunt anesteziate, ca o fabrici... e - Aceast,i na{tere a{i udzut-o ca pe o experien(d ielita din comun? Iulian: Faptul ci am asistat la nastere n u m i - a c r e a t i m p r e s i ac a a m f h c u t u n a c t cu totul si cu totul deosebit.A fost voia lui Dumnezeu. Pentru mine, asta a fost limpede de la inceput; am realizat ulterior ci Dumnezeu mi pregitise pentru asta... De exemplu, moasa, Irina, ii povestea sofiei mele ca se pot intAmpla lucruri care sunt gestionabile,cum ar fi cordonul ombilical in jurul gitului copilului. Eu eram lAngi ele, dar cu alti treabl (scriam ceva) - si, cu toate astga,am fost atent la ce vorbeau. Iar lucrul acestam-a ajutat in momentul nagterii. pentru ca Miriam s-a niscut cu cordonul ombilical in jurul gAtului si am stiut sa fac faga situagiei! Daci nu ascultam ce spunea Irina, n-as fi stiut ce-i de ficut, iar copilul ar fi fost in pericol... De astaspun ca n-am frcut noi un act de eroism, ci pur;i simplu Dumnezu a vrut sLni seintimple asa;i si ne di.m seamaci, de fapt, si na;ti acasi este normnliatea.Sina;ti la spial, da, desigur - in cazuri speciale, c.dnd marna are diabet, hipenensiune sau ald boali gravi, dar lucrurile astea stiu se deja dinaintea na;terii... $i, dupi ce am anungat pe net curn a narcut sofla mea, am primit foarte multe mesaje de feliciare de la cunoscuF, Pnnffe care

si nigte prieteni din afara girii, crre ne-au spus ci acolo na;terea acasi, cu moasi, estecevaabsolut normal. Un prieten din Suedia mi-a spus ci sogialui a nlscut acasi cu doui tinere moase,iar o prietena din StateleUnite mi-a scris ci toate femeile din parohia ei nasc acasi,cu moasi. Au fost insi gi opinii contra, mult mai puline decit mi a;teptam, mai alesdin panea celor care idolatr'urazAgtiinga care;i-au frcut din

Domnului fostcu noi..." a lulianCapsali:,,Maica zis ci neapirat trebuie s-o duci pe Cleo la spital. Noi chemasem Salvareaca sa-i taie cordonul ombilical, iar ei voiau si ia mama de-acasi si s-o duci la qpital!Atunci am zis: ,,Gata,rolul vostru s-a incheiat aici, vi mullumescl". Cleo: Evident ca ei spun: ,Acasi n-ai niscut intr-un mediu steril", gi copilul estedus la spital si injectat cu antibiotice - ceeace mi se pare absolut stupid, pentru ci dacl intervii cu antibiotice asupra unui copil atet de mic ii slibegti sistemul imunitar. in plus, se gtie ci sunt foarte multe spitale si maternitigi inchise tocmai din duc cauzastreptococilor.Toate Iucrurile acestea la tratareana;terii ca pe-un procespatologic... Iulian: Eu nu vreau acum sa fac o pledoarie sa pentru cr nasterea fie neasistati,mai alesci am pentru cei prieteni medici qi am un mare respect ctre au acestmare dar de la Dumnezeu. Nu sunt impotriva acnrlui medical atLurci cAnd este cazul - dar, repet, nastereanu esteo boali, esteun act fiziologic, care trebuie si se intlmple in condilii in normale,llra interuengie. spiule, de exemplu, pentm a se grabi procesul,se introduc hormoni artificiali. Tot felul de proceduri carenu-gi au nici un rost intr-o nasterenormali. Nu gtiu de ce hormonii naturali ai mamei trebuie si fie inlocuitri Mie mi separe un lucru cu oxitocinasinteticil?... carenu poate fi explicat decit prin fapnrl ci na;terile trebuie safre rapitlz.Tonrl e gandit in termeni

eaun fetig...

lugat ,,Ne-am laMaica

gila Domnului tofiSfintii..J'

- Ce a insemnat legatura cu Dumnezeu in acedstdexperien{a? Cleo: in primul trimestru de sarcinaaln avut mari probleme gi am fost nevoiti sa stau in pat. Attrnci, parintele duhovnic mi-a spuscAam ocaia si ma rog cit pot de mult - pentru ci eu nu prea aveamtimp pentru rugiciune, in timpul zilei, mai ales.Acatiste si paraclise,ce vreau, sI citesc- insa permanentsaspun Rugiciunea inimii. Mi-a spus gi si iau ceamai lunga metanie din casa saspun tot timpul Rugiciunea, cAtde mult pot. Am simgit cI mi-a folosit mult, mai alesca o llceam cu mAnape bunica: mangAiammpilul, pe careJsim1eam... Iulian: Relagiacu Dumnezeu nu trebuie sa fie numai in momentul nasterii.Mama treprin imbuie sl fie pregititl prin spovedanie, partasanie...S-au rugat foarte mulgi prieteni p e n r r u n o i , p r e o g i s - ar u g a ts i c o m u n i t a r e a . . . , Ne-am simgit permanent in mijlocul acestor rugaciuni - si lucrul acestaa contat enorm. Am avut si un moment foarte delicat, cAnd placenta nu mai iesea,iar cei de la Salvareau

CUNOIESTE DUMNEZEU de eficientizare,ftri si stim exact careesteefecnrl acestorintervengiiasupramarnei si a copilului. Imaginagi-vi ci lrina, moata, a dormit pe canapea cu Cleo cu doui seri inainte, cdnd a alut mai multe contracgii gi a crezut ci naste. Ne-a spus ca ea nu crede ca o sa se intimple in seara aceea,dar a stat cu Cleo ca si. se simta in sigurangi. A;a cevaar fi de neimaginat intr-un spital! - Si placenta, cum a iesitpina la urma? Iulian: Am pus mAna pe un mir de la Sfrntul Munte, am insemnat-o pe burtici cu Sfrnta Cruce si i-am rugat pe Maica Domnului gi pe togi Sfingii ca placentasi iasi - si placentaa iegit foarte bine! in spital, in acesr moment, menu ar mai fi avut ribdare si ar fi intervenit dicul mecanic ca si scoatl placenta.Esteo intervengie dezagreabili, cel mai bun caz!... in De fapt, in aproapetoate nasrerilenormale, medicii intervin si prin faptul ci foarte mulgi taie zona perineali din start, chiar daci nu e necesar,penffu ca asa-imai simplu penffu ei (copilul iesemai usor), dar penfiu mami, estemai dificil, pentru ci tiietura trebuie cusuri, iar zona e sensibili.... Ulterior am citit ci, si daci serupe pugin la nastere zona perineala, acelerupturi sevindeca mai ugorgi zona sepoaterefacefrri nici un fel de probleme, frLri intervengia medicului. Cleo: $i mai e ceva:copilul luat de la mama estehrinit artificial, ceeace esteo aberapie! Copilul nostru, de data asta,a fost flnut pe bunica mea si el s-adus singur, printr-un reflex nanrral, si a supt din sAn la mai pugin de-o jumitate de ori de la nastere- lucru pe c:re n-o si-l vadi nimeni, niciodat5.,inr-un spiml de srar,ci doar in aceleclinici unde existi acestconcept de ,,nastere blXndege". cu Iulian: Solia mea era cu copilul in braje dupi foarte pufin timp de la nasteresi seplimba prin casi, vorbea la telefon...Tod era normal. - Dar cum a decursnasterea,efectiu? Cleo: S-aindmplat tonrl foane repede,penrru caIa prima ori a diminegiis-arupt apa,in somn,si aproapeinstantaneu au inceput contracEiile acelea uriase de nagtere,din doui in doui minute. Nu mi mai puteam migca. in primifazA, nu ne-arn dat seamace trebuie sa facem: moa;a nu era, siam chemat Salvarea ne-arn zis: ,,Daci nu este moa;a, agaa fost si fie, o si mergem la spital!". Dar, in panica aceeade cAtwa minure, pAni am vorbit cu moa;a la telefon, mi-am dat seamaci nu mai pot si mi mryc gi nu voi reusi si mi urc in Salvare. Apoi moa;a ne-a linigtit gi ne-a zis si ne apucim de treabil Dupi ce m-am linigtit, am a+onat. $i moasi a fost,pini la urmi, Iulian... - Cum afost? Iulian: Pi.i, te intireste Dumnezeu in momentele alea, nu ai incotro! A fost bine, din punctul meu de vedere a fost o nastereperfectil Maica Domnului a fost cu noi... Copilul, cand a iesit, cu cipgoml inu-o parte, aproapeci imi arata cordonul ombfical din juml - gi l-am tras pestecap. Iar copilul a purur Son"i si iasi, un pic ajuat gi de mine; am flnut pugin,ca si nu fie o exprrlzis foane rapida.Asta o auzisem tot in discutiile dintre Irina si Cleo. Cleo: Multi lume m-a intrebat daci am arut copiii acasiin acelmoment, 9i daci nu s-ausoclt si. asistela nastere!Am avr.rtdoi dintre copii acasi, gemenii de 14 ani, si nu, nu s-ausocrt. Probabil intrebarea asta vine din faptul ci. lumea se gAndegtela ceeace se indmpli in spital - urlete, gemete - dar n-a fost a;a: copiii ne-au fost chiar de ajutor. E adevirat ci nu i-am lSsatsi intre atunci in cameri' Sogul meu i-a trimis afari 9i a inchis uga, dar din cand in c6nd le striga: ,,.{du-mi un prosop,adu-mi un mop!". Fataerapregititi, stitea langi ugi gi ne aduceaabsolut tot ce trebuia, dar nu s-asocatcAtugide pugin! Biiatul a fost la niste cumpirituri, in apropiere...Stiau ci. nascsi ci. nu aveaude ce si Ie fie teami. Au participat 9i ne-au ajutat cAtde rnult s-aputut. I (ua urma)

Materialrealizatde Raluca Tiniseanu Fotografii AnaCapsali de

,&miwtrF| t. ,\ti:,

(l): Colonizarea culturalia Romdniei

siluirea limbii

Amvdzut numdrul in trecut cuma fostpusd collgi,,disciplinatd" de la Biserica cdtre elitamodernizatoare a RomAnieiin secolul XIX-lea al secolului al 5iinceputul XX-lea. Ardtam acolo fenomenul marginalizare cd de a Ortodoxiei Sitransformare - nu intr-o,,religie toleratd"anume, secularizarea s-aredus confiscarea la proprietatilor, indeajuns grav sine, gilaconfiscarea lucru de in ci invd{dm6ntului bisericesc, laingradirea occidentalizarea mijloace exprimare gi unor de religioasd (picturd, cAntare),restrictionarea la accesului monahism la etc. Prin urmare, secularizareia defapt, g6nditicao aplicareunuiintreg a fost, a mecanism colonizare de culturalalrom6nilormenitd, deo parte, pe a dezraddcindrii deprinderilor, gi concepliilorchiar limbajului,,vechi'j a specifice popor unui agricol, giortodox, pedealta, rdsaritean gi, inlocuirii tuturor acestora deprinderi, cu conceplii limbaj nou,,,modern'f sdcorespundd na{iuni cumo concepeau care unei a5a 5i-un elitele modernizatoareRom6niei. ale

AL OPTULEA VEAC Spre exemplu, un lucru despre care se vorbestefoarte pulin estechiar impactul pe carel-a avut aceaste ,,modernizare"asupralimbii romanesti. Limba, element esenfialal oricirei culruri, este totodati un domeniu strategic pentru ingineriile sociale moderne. Nu degeabaGeorge Orwell, in romanul siu ,,1984", imagina procesul neintrerupt de inventare si impunere a ,,nou-vorbei" - prin cue puterea totalitari stabilea discrelionar semnificagiile cuvintelor ca mijloc de control al gAndurilor individului. Cine stdpineste semnifcapiile cuuintelor stdpine;te, intr-o bund masurd, ;i minyile oamenilor in cazul nostru, modificirile nu s-auprodus, pe atunci, intr-atXt de violent. Dar ofensivaa existat si ea a reusit si mutileze, intr-o anume misuri, Iimba si gindirea romAneasca. Cine vrea si aibi o imagine plasticaa acestuiprocesnu are decAtsi ia un text literar din perioadapagoptisri gi si-l comparecu un text din perioadaistorici anterioari, sau cu unul folosit in cirgile bisericesrivechi. Limbajul textelorpagopriste estetipitor, strident, franguzit, cu exageriri de care au flcut haz si boierii mai moderagi (a se vedea VasileAlecsandri,in a sa ,,CoanaChiriga') - ne zgArieurecheasi frapeazA prin aerul siu de produs artificial, rapid expirat. Nu are farmec, ci, dimpotriva, estepur gi simplu caraghios. Limba pa;optbdlor a expirat rapid pentru ci era artificiali - si creatori ca Eminescu sau Caragiale au stigmatizat aceastiorientare culturali. pe care un clasico numea, sugestiv, de ,,begie cuvinte". cuvinte' - termen extrem de relede ,,BeEia vant, c;.ci semnifica nu doar o babilonie a terrnenilor gi a ,,creaEiilor" literare de imitagie facila, ci o confi.zie concepnrali,o gaunogenie liuntrici gi o pierderea sensurilorculrurale proprii. Nu ne referim aici doar la problema creagiilor literareproaste, ci la o problema mult mai adinci, ce ginede pierderea idtntitapii dnrab organice farade czrepersoanadevine un chimval rasunatorsi gol, lipsit de discernimant gipradamodelor intelecnnle, ba, mai grav,mecrnismelor de putere gi dominare ale unor
MirceaVulcinescu a identificat, prin intermediul cuvintelor,,,fata proprie a poporului, lSsati de Dumnezeu, chipul lui de a vedea lumea gi de a o rdsfr6nge pentru altii".

elite machiavelice.Diveryi cercetitori au considerat ci limba (in genere,nu doar cearomAni) esteo structrxi culrurali careimplinqte frmqia urt.tt cod purt'inr desemntfcapii: prin stipAnirealimbajului gi folosirealui, oamenii \i comwrici mesajepe care le codifici 9i le decodifici in fi.rnqie de inlelesurile pe carele mogrcnesc transmit mai depane.O nrlsi burare,o intervenfie brutali in strucnua Lngvisrici a unui popor schimbi sau modifici modelul cr"rlturuI al acestuiai.r sens,o alti formuli cele"cest brl lansati de Titu Maiorescu- ,,forma ftri fond', prin caredesemnaprocesulde imialie superficiali gi gribid a civilizagiei orcidentalede caueelitelero- poate aveao adAncimemu mare: manes,ti forma linguisticd noii Ront^ilnii, a a,,Ronuinieimodernz", era o forna; artifrcialt caregawa un modelailtural k pmonali;L felde artifctal;i gaurws prin consecinyrr, dip lipsitede consittenli. Crlebnrl RiciVennriano,

ALOPTULEA VEAC preliosul caraghiosal lui Caragialedin ,,O noapre fumrnoasd'(1878), nu estedoar un simplu personaj dramaturgic,ci reprezinti un tipar culnralpentru dnerima\Temii sale. Acest lucru a fost sesizat acela;iDostoievski de -la carefacemdin nou trimitere datoriti similaritigii proceselorculturale de modemizareprin careau trecut popoareleroman 9i nu in secolulal )OGea. Asdel, reGrindu-sela moda rusilor din inalta societate de-avorbi in lianceza,scriitoru.lremarcafapnrl ca rezulaul lingvistic era un fel de jargon, o l;mba modta,,care nu-i naturali, ci construiti, o limbi fanmstici si dementi, tocmai pentru c.i.e luata cu atAa inddrjire drept autentici - intr-un cuvAnt, o limbi carenu-i deloc frarrceza, intrucnt nqii (ca de aldel, orice persoanede alta nagionalitate) doar invagaun jargon striin, prefabricatsi, poate,cel mult, impeninenp defiuer aflazri,urmadprobabil si de ideile de acelagi tip'. Conclwia? Cei careprocedazA asdel,,singui isi condamna bietelecapetela trisnrl destin de a nu aveatoaa viaganici o idee proprie", iar intelecnralii din aceeasicategoriedevin ,,crva dezridS.cinat, firi temei si frra principii, mediocri internaEionali purtaEide toatevAnnuile Europei". Diagnosticul lui Dostoievskiseaplici integral si in cazul rominesc. Fandoseala piturilor,,suba 1iri" ale popoarelor rasarirene cosrarscump. saracind nu doar bagajul colectiv culural, dar gi discernimAntui personal.Un fenomen care a dus la o instriinare a noastri: o instrainare noi d.e in;ine ;i unii dt alyii, o instrainare intre parin[i / copii, inne elita ;i popor inne sinebpe care-laf;am pub lic ;i intimitatea noartrasteatpa. in schimb, estesuficient si deschidemBiblia de la 1688 pentru a descoperi acoloo limbi autentici, ce poana o pecete tainicaviagi.Sesimte ci de nu era o limba a c.ancelariilor a modelor culsau turale, nici a unui numar restrAnsde cinurari, ci era limba vie a unui popor viu. F,steo limbi plini de gust si mireasmi, o limbi caredeschide orizonturi si semnificagii, spredeosebire ,,paside reasca' fadi a limbii pasoptisre, de reductiva, atAt cu semnificrlii valabiledoar pentru acel timp si doar prin identificarea imprumunuilor din francezi. Nu estedeloc lipsit de imponangi nici fapnrl ci Mihail Eminescu, de pildi - ata cum a atitat Academicianul Virgil Candea- seinspirain preluareaunor termeni lingvistici din vechile traduceri in romAni ale Sfrnnrlui Nicodim Aghiorinrl, de la 1819. Poenrlcautao limbi romAnacaresaaiba vAnaautenticitilii gi gasise drept sursi de inspiragie inclusivaceste manuscrise patristice. Mircea Vulcinescu a fost primul carea sesizat fapnrl ci structlua lingvistici sau,mai simplu spus, limba unui neameste ebmentul-cheie tiparului sAu al culnral. Astfel, prinu-o investigare semnificagiilor a limba.iului romdnesg el a reconsrruit,,dimensiunea romineasci a existengei" adicl viziuneaasupralumii pe careo aveapoporul romAn, cea care-i ghideazi aqiunile, alegerile, arinrdinile in faga viefli gi a mo4ii. Nu este.vorba despreo viziune similari aici celorpropusede filosofi saude lirerai, ci de un mod intim inridicinat in adincul suflenrlui, deseorifira si aiba o exprimareexplicira,dar intotdeauna prezent, fie si in mod inconstient,in omul romAnesc. De aceea, indepinandu-ne de propriul tipar culnral, adoptind modelestriine, Ia$ndu-ne colonizagi crntural, suntem condamnali ori unei superfcialitagianoste9i sterile(redusjla reproducerea stereotipa a unor formule de imprumut), ori urui permanent conflict interior inue ceea am fost invaga!9i ceea ce ce, in adincul suflenrlui nosuu, simdm gi nazuim. Demersulacesrui filosofsi manir crqtin aveatocmai rosd de a gisi impicareacu propria noastra dimensiunelaunuica,ceaautentica, a identfica, p.in i"de termediullimbajului, al cuvintelor,,,faga proprie a poporului, lasaa de Dumnezeu, chipul lui de a vedea lumeagide a o risfi'ange penru allii". ...Un chip, din picate, adumbrit si ciobit de colonizarea culnrrala prin care arn rrecur. Fragmentarea limbii a colrespuru fagmentdrii cuburab a poporuluz. Cum rema-rcurlmai sus,un fenomen de instrainare noi insines-ainsintnt in de liuntnrl nosru - si nu ne-a mai pdrasitde doua veacuri,de cand raticim prin istorieca nigte bezmetici, cuprinsi, parci, de-o begieprovenita din

VEAC ALOPTULEA sensul orvintelor Piringilor nogui in Duh. Toati (calnra SfnpilnrPannpi- n.n) estepenuFilocalicar, tru noi o carteinchisa!... Cuvintele le ingelegem dar sensulestealnrl. Noi astizi suntem in aceastare de vavilonie,de amestec, de limbi, ci de senstui nu alecuvintelor,in caresuntem dezbisericigi. dezNe bisericim, ne invitregim de Dumnezeul nosml, ne invitregim de noi, de fuea noastri, intram inu-un divo4 cu noi insine- giista este, poate,izvonrl esengialal sfAgierii omului postmodern'. Si recuperim o limbi veche,o culruri veche, care,inffe timp, au fost supme proceselorde modernizareestegreu, daci nu imposibil. Problema nu esteinsa atAt una culrurali, cit duhovniceasci.

i
(Noica):,,Criza Pdrintele Rafail noastri Biserici ci in este numaivorbim sensul cuvintelor Pirintilor no5tri Duh'i in

Limba estelegati strAnsde viaja noastri, intrucXt viagacuvintelot duhul lot estelegat strdnsde trairile noastre duhovnicesti in limba romAneasci. &"d"., singura noastra gansi estesi ne imbogigim viagain Hristos-CuvAnn-rl.Cici nu intAmplitor Fiului lui Dumnezeu i sespunegi ,,CuvAnnrl", El insu;i fiind Cel catrecareduc roateragiunile;i cuvintele lumii noastre, atunci c.ind se realizazA potrivit sensului le-afost dat de Zditoml. ce Cuvintele sunt ca gi frntAnile. Cu cAtscoatem mai mult din adancullor, cu atat eleseimprospateazl giIi seimbogageste sensul. ciuti.m a restaSi ura prin tr5.iresensulprofund, simbolic, duhovnicescal cuvintelot cici prin ele ne exprimi-m taina sufetului, prin ele descoperimtaina celuilalt gi ne imbogagimin dragostea de oarneni, fagi prin ele atingem sensulsuprem al cuvXntului acelade a vorbi si comunica cu Dumnezeu. I

adi.pareala tot felul de izvoareculturale apusene stitute. Asa sefaceca nu mai suntem formagi intro culturi organica,vie 9i intreaga,ci intr-o iltura moztzicak,eclectici, compusa din numeroaseinfluenge, ce ne face si ne simgim parca neintregi, incomplef, neterminaqi,intr-o postura de osAndigi ai istoriei: cu standardulculturii ,,superioare" occidenta.le atirnand deasupra ochilor si pringi in acela;itimp, ca intr-o capcana, ceeace unii conin sideri, sprenenorocirea a fi un fel de mocirli lor, respingatoare,amorft. Ce sa mai spunem despre genera[iileacnrale,la careabia mai ajunge clte-un firicel de mireasmi din cultura acestei lumi vechi, prin tamiia caremai ajunge,uneori, strecurAnduse,afaradin bisericiin lumeaatfu de nebuni,si babilonica in caretriim astazi? in zilelenoastre,Pirintele Rafail Noica a remarcat eftctelemodernizarilor qi schimbarilorsuccesive ce au despuiat,pe alocuri, cuvintelede semnificaEiile lor profunde, raponAndu-se critic la babilonia de sensuripe cue acordi.m cuvintelor duhovnicesti: o ..Criza noastra in Bisericaesteci nu mai vorbim

loanBucur
I Folosinr cuviinrul ..rz/tazi ', in lccst arricol. in sensulsirucel rnai lrg cu purinti: viz-iunedesprc via i, obicriuri, rradidi, arirudini, comlmnmrenrc, pmcrici smiale - rot ceer tt tlcprindc un urr cuc fact pine dinrro comunirare mumc Nu il fblosim, rgrclq in senstdrestninsde cullrni litereni, spiriuli erc -l-im : De alrfcl, chiar Maiorescu vorbesrc despre ,,neadevir in aspiriri, nerdevir in politicir, ncrclcvirr il poezie, neadevir pini in gramatici, neadevirrin toarc firr melc de manifbsrarea spirirului public" Falsiratea era, r;rdar, atir dc cxtinsi incir rficrr pinri ;i strucrura filokrgici a limbii Juder.rr.rcr,r v,rl.r[,i],ri perrr rrr .t.rro'.r r,,l iil ..i nr i nre rlc a rver invr rrtori 'ite'r i. lnr ficut;coli prin srre, si inrinte dc r area profesori capabili, am deschis qimnazii 1i universir.:rri anr lalsificat insrrucriunea publici' Concluzia si rcesrei stirri de fapr, in carc ibrrnelc sunt dcspirlire tlc firnd esrc drasticir: ..]lsre mai bine sir nu lacem o scoali cicloc, dccir si laccm o scoalir rea'

Mitorulcdrfiiin eralnternetului
easan* dim',nueazil Internetul dorinlagiputinfade a maiciti
Dintre toatemediile informafionale, a rezistat probabil mai cartea cel bineinfluenlei Internetului. adevdrat editorii carte suferit Este cd de au pierderi destul insemnate cifrele de afaceri de in lor odatdcu trecerea paginii pe ecranul tiparite computerului, formapropriu-zisa insd a carlii nu s-aschimbat prea mult.
,,O secvengilungi de pagini tipirite, adunate intre doui copergi tari - cartea s-a dovedit o tehnologie remarcabil de robusti, rimXnAndfolositoare si populari timp de peste jumitate de mileniu", observa intr-o carte despre fenomenul Internet si efectele sale analistul media Nicholas Carr. continua ace,,Nu estegreu sa inEelegem", lasi autor, ,,de ce ca4ilor le ia mai mult timp pini sa faca saltul in era digitale. (...) Cartea isi pastreazi mai multe avantaje competitive fagade computer. Pogilua o carrepe plaji, fhra sa te temi (ca la computer) sa nu intre nisip printre componentelesale.Pogis-o iei in pat, fira si stai cu frici si nu cada pe jos daci se intAmpli si alipegti. Pogi si versi cafeape ea. Pogisa stai pe ea. Pogis-o pui cu fagain jos pe masa,deschisa pagina la carete-ai oprit din la citit, iar ci.nd o iei din nou dupi citeva zile,va fi exactasacum o lisasegi. Nu trebuie si te ingrrjorezi niciodati. ca trebuie s5.incarci cartea la prizi sau ci. i se termini bateria'. continui Carr, subliniind ,,De asemenea', un avantajfoarre important al cirgii tiparite faji de carteaon/ine,,,experien;a cititului tinde sI fie mai buna in cazul cirgii tipirite. Cuvintele imprimate pe o paginl in cerneali" neagrasunt mai usor de citit deci.t cuvintele formate din pixeli pe un ecran iluminat din spate. Pogi si citesd o duzini. sau o sut5.de pagini tipS.rite,fbri siEioboseasciochii ca atunci cAnd citegti chiar si numai un scurt fragment online. Parcurgerea unei cirgi este mai simpla ;i, dupi cum spun programatorii de sofiware, mai intuitiva. Po;i risfoi mult mai repede si mai usor paginile tiparite, decnt paginile virtuale. $i pogi face notigepe margine, saupogi sublinia pasajele carete impresioneaza carete inspiri. Pogichiar si-i sau

AL OPTULEA VEAC ceri autorului unei cirgi si-gi dea un autografpe pagina de titlu. CAnd ai terminat-o, o pofi folosi ca si umpli un spaliu liber din raft - sau i-o poli imprumuta unui prieten".r in pofida tuturor acestoravantaje,nici cartea nu a fost ocoliti de revolulia stArniti de mediile informagionale digitale. Scriitorul Steven Johnson remarca faptul ci ,,migrarea cirgii pe rilinul digital nu va insemna simpla inlocuire a cernelii cu pixelii, ci dupi toate probabilitijile va schimba profund felul in carecitim, scriem si comercializim cirgile.(...) Mi tem ci una dintre marile bucurii pe care ni Ie produce citirea ciqilor - cufundarea totali intr-o alti lume sau in lumea ideilor autorului - va fi compromisi. Cu tolii vom citi ci4ile, poate, in felul in care am inceput si citim ziarelesi revistele:cite un pic de aici, cite un pic de dincolo".2 ConfirmAnd parca aceste temeri, Christine Rosen de la Centrul de Politici Etice gi Publice din \Washington D.C. igi povesteapropria sa experiengi de lectura pe Internet a romanului ,,Nicholas Nickleby'' al lui Dickens: ,,Degi la inceput eram usor dezorientati, am reugit repedesi ajustezecranul si sa stapinesc butoanele de smoll gi de pageturn. Cu toate astea,imi fugeau ochii incoace si incolo pe text, asacum mi se intAmpli cind vreau si. citesc mai mult timp direct de pe ecranul computerului. Motive caresa-mi distraga atengiaapSreaucu duiumul. Am ci.utat <Dickens, pe'Sfikipedia, apoi am sarit direct prin vizuina de iepure a Internetului (aluzie Ia uizuina de iepure din ,,PeripeyiileAlisei in fara Minunilor" de Lewis Carroll - n.n.), urmind un link despre o povestire scufta a lui Dickens, nMugby Junctionr. Douazeci de minute mai tirziu, inci nu mi intorsesemla lectura mea online din uNicklebyr".l De o experienli extrem de aseminitoare a avut parte si istoricul David Bell cAnd a incercat si. citeasci pe ecranul computerului noua carte in format electronic ..Geneza

I I

B e a r i n g ;H / i t n e s s Want to keep it sintple? Check out the "Read" uietu by clicking button in the "Charge \lieus" secfion in the upper nght comet

Vook(video-book)cartea formatelectronic in ce continesecvente videoinserate paginile in virtuale.

propagandei napoleoniene". Bell povesteste: clicuri gi textul imi apare pe ecranul ,,CAteva computerului. incep si citesc,dar, desi cartea e bine scrisa gi instructivL, gisesc ca mi-e deosebit de greu si mi concenrez. Risfoiesc in sus si in jos, caut cuvinte-cheie gi mi intrerup chiar mai des decit de obicei ca sa-mi umplu din nou ceascade cafea, si-mi verific e-mail-ul, sa vid noutalile de pe glob, si-mi rearaniez fisele din sertarul biroului meu... in celedin urmi, reusesc termin de si parcurs cartea gi-mi pare bine ca am citit-o. insd o siptimAni mai tArziu imi vine extrem c d e g r e us a - m i m a i a m i n t e s c e a m c i t i t " . a Explicagiaar fi c5., atunci cAnd o carte tipiriti - indiferent daci este o carte recent publicati despre viaga unui sfint contemporan, daca esteo carte din secolul al Vl-lea precum ,,Scara"Sfhntului Ioan ScS.rarul sau daci este o carte laici - e transferati pe un dispozitiv electronic conectat Ia Internet, ea

AL OPTULEA VEAC

43 si informalia in secolul 21", spune directorul executiv de la Simon 6 Schuster,Judith

And there was in me sonredin certaintvthat bv these visions alone I would be fatallychanged Bul the very room was losing its substance as if a soundless lvindof terrmcforcelvere blorr'/tngapart Thevtsronhad already rt begun We r,vereridrng horseback lhrough a foresl, he and I And the trees \^/ere high and so thick that scarcelyany sun at all broke so gr0und through t0 the tragrant, leaf-strelvn Yet we had no time to linger in this maglcal place We had come to the fresh-tilled earth that surrounded a yillage I someho\r/ knevdwas called Knorwood. lvtth its gabled roofs and its liny, crooked streets t /e sa,!vthe nronastery of Knorwood and the lfile church with the bell chiming vespers under the lowering sky A great. bustling life resided in Knonvood, a thDUSand voices rising In common prayer Far beyond on the rise above the loresl, stood the round tolver ol a truly ancientcastle,and to that rurnedcffslle--no more than a shell of itself anymore--asdarKnesslell in earnest we rode Through its empty chambers we roamed impetuous children the horses and theroad quiteforgotten andtothe lord of the castle a gaunt and rvhite-skrnned creature standrng

Curr, explicAnd motivul creirii genului uook. ,,De acum", a adiugat ea, ,,nu mai merge si ai doar text cu desflsurareliniari'.6 Mulgi analiqti consideri ci este doar o chestiune de timp pina cAnd funcliunile reEelelorde socializarevor fi incorporate in cargile digitale, transformind cititul intr-un fel de ,,sport de echipi'. Vom sta Ia chat gi ne vom transfera intre noi note virtuale, in timp ce vom ciri rcxte online. ,,in curAnd", afirma Ben Vershbow de la Institutul pentru Viitorul Ci4ii, ce face parte din Centrul Annenbergpentru Comunicare de la U.S.C. (UniversitateaCaliforniei de Sud),,,cirgile vor cuprinde in ele discugii,at6.rchat liue, cdt si schimburi asincrone prin comentarii;i adnotiri ale tuturor. Veli putea vedea cine mai moment si vegipuciteste aceacartein acelasi tea deschideun dialog cu acegtia'.7 Se preconizeaza a;adar ca Interneul va ffansforma toate mediile informalionale in medii in care oricine poate scrie sau modifica conginutul. Aceasti tendingi va avea, in mod inevitabil, un efectcu bitaie lungi asuprastilurilor de a citi gi de a scrie- deci gi asupraIimbajului lnsui. Privind din istorica,in antichitate scrisulsepractica perspectivi. de catre scribi, iar textele scriseerau citite cu voce tare.CitinLl in gandera.in ceamai ma-re nepa-rte. cunoscutsi nepracticatin antichitate. intr-un pasaj celebrudin ,,Confesiunile'sale, FericirulAugustin descria surpriza pe cre a avut-o cind, in jurul anului 380 d. Hr., l-a vizut pe Sfrnnrl Ambrozie, episcopulMilanului, citind in gand. ,,Cand citea, ochii sii alunecaupe deasuprapaginilor, iar duhul siu scurta inEelesul rAndurilor, in weme ce glasul limba sa seodihneau', nota FericinrlAugr.rstin. gi cAnderam;i eu prin preqmi, (...) il ve,Adesea, deam cum citegtein ticere - ;i niciodati in alt fel". Nedumerit de un asemenea obicei de lecnrra ce i se pareaneobignuit,Fericitul Augustin se intreba daci nu cumva Sfrntul Ambrozie ..aveanwoie

se transformi in ceva foarte aseminitor cu w website.,,Cuvintele cirlii sunt inviluite de toate surselede distragere pe care le furnizeazl,un computer conectat la regea.(...) LiniaritateacarEiitiplrite se risipeste, la fel ;i si atenlia calmi pe careaceasta incurajeazi i-o cititorului"i - nota Nicholas Carr. Se preconizeazl, c5,schimbarea modului de a citi va aduce schimbiri si in stilul de a scrie, fiindca autorii si editorii se adapteazi la noile obiceiuri si asteptariale cititorilor. O parte dintre acesreschimbi.ri vor fi dramatice. Una dintre marile edituri din America, Simon 6 Schuster, inceput deja sa publice a romane in formar electronic conginA.nd secvengevideo inseratein paginile virtuale ale acestora.Acest tip hibrid este cunoscut sub numele de uooh (de la uideo sl book). $i alte companii au in plan experimente multimedia asemanatoare.,,Toati lumea se gindeste la cel mai bun mod de a pune impreuna cirEile

ALOPTULEA VEAC si-gi cruEe vocsr, caredgr-qeacu usurin;a'.SDupa cum scrie Nicholas Carr: ,,Cand forma ca4ii s-a schimbat pentm a favo|ua citinrl in gAnd (in locul celui cu voce tare), unul dintre rezultatelecele mai imponante ale acestuifapt I-a constituit dezvoltarea scrisului pmoral. Autorii, putAnd presupune acum ca un cititor atent, profi.rnd implicat in lecuri. atAt intelecnral,cit si emoEional., ajunge ua pAnd k srtryrt;i b ua mulpuml,au trecut repede dincolo de limitele conversaliilor obignuite gi au inceput sa explorezeo bogigie de forme literare, dintre care multe nu puteau exisa decAtpe foaie. Noua libenate a scriitonrlui a condus, dupi cum s-avizut, la o adevarata exploziede experimentari ca-re imbogagit vocabularul, au largit fiontierele au sintaxei9i, in general,au crescutfexibilitatea gi expresivitatealimbajului. Acum, c.ind contexd citirii seschimba din nou, de la pagina scrisi de un singur autor la ecranul pe care scrie toati lumea, autorii sevor adaptainci o data. (...) P. masuri ce preocupirile socialevor ajunge sale depa;easci pe celeliterare,scriitorii vor fi nwoigi s5. renunEe Ia vimrozitagi si experimentari, in favoareaunui stil simplist 9i accesibilflltLuor. Scrisul va deveni doar un mijloc de a inregistra vorbiria".e Toate acesteavor diminua stradania de a tinde citre perfecliune, cAtsi rigoareaartisticagi morali pe careo presupuneaceasta. ,,Ca exemplu', scrieacelagi Carq ,,saaruncim doar o N. privire pe istoria corespondengei dintre oameni. O scrisoarepersona-liscrisi, de pildi, in secolul al nouisprezecelea, foarte pugine asemaniri are cu un e-mail personal sau cu un SMS scris azi. Complacerea noastri in plicerile colocvialitigii si ale imediatului ne-a dus la o diminuare a ex(...) Pregul presivitigii;i a exprimarii elocvente. pe care il vom plati va fi o continui reducere, daca nu chiar, in final, o rupturi completi a legiturii profunde ce se stabilesteintre scriitor si (CAt de important esteacest cititor".10 aspect in cazul in care citim o carte scrisi de un Sfhnt! Sa ne gAndim o clipi si la cit de mult pierdem renungAnd la comunicarea cu acel SfAnt prin intermediul citirii cuvinrului siu!) ,,Practicacitirii atente gi profunde, carea inceput si fie populari odati cu invengia Gutenberg(...), va lui fi din ce in ce mai rari si, dupi toate probabilitigile, va rimAne aribuul doar al unei mici elite"l r, preconizeazd,acelasi Carr. N. Aceasti tendingi de a citi tot mai pufin, generalizati.in societateade astizi, a inceput la noi in lari in specialdupi 1990, de cAnd televiziuneane bombardeazd. o avalanga cu de programe, mesajede tot felul, show-uri gi pttblicitate; de asemenea, ritmul tot mai alert in care ne ducem viagaa contribuit gi el semnificativ Ia pierdereagustului pentru citirea ci.rgii bune si de folos duhovnicesc. De.ja sunt doui decenii de c6nd in RomAnia se remarci.aceste tendinge.insi pani de cAgiva ani incoace, perioadi coinciz.Andcu prohGrarea sci,pati de sub control a Internenrlui, nu a mai existat niciodati cevacre sI ne distragi si si ne distruga atentia, concenffarea,citinrl ;i rugciunea intr-un mod atAtde puternic si de insistentprecum folosireain chip riu a acesruimediu informagional Internenrl -, cu efecteatAt de devastatoare spein cial asupra copiilor nqtri, dar;i a intregii societigi. Sane trezim, pAni nu e prea tirziu! I

Lect.univ.dr. Andrei Drigulinescu

(Arlanric Carr'lhe Shallorvs I Nicholas Books, 2010),pp 99-10{) I Sro,en How the E-BookWill Changethe'Wav Ve Rerd end Johnso,r, \?rire (Vall Streer 20 Journal, aprilie2009) lChr istinc Rosen, I'cople thc Scrren(NewArlenris,20013) of Future:\Mrrr rhe lntctncr ls Doing ro "t)rvid A Bell, Ihe Bookless (New I{epublic, mri 2005) Scholarship 2 ' N i c h o l a s( l a u , o p ,c i r , p 1 0 4 . (' Videoslncluded(Ncrv Moroko Rich,Curling Up with Hvbrid Books, Yorl< Times.30 septembric 2009), 'Ihc Andrew RichardAlbanese, SocialLifc oi Books(Librrry Q&A: Journal,I5 rnai2006) ' ' S f : i n t uA u g u s r i n , ( l C o n l e s i u n iE d i r u r a e n r i r a . 2 0 1 0p , 1 7 7 N ) ') (larr,op cir , p 107 Nicholas " ' N i c h o l mC a r r , p c i r , p 1 0 8 o " NicholmCerr.op cir , p, 108

R:.r-'

Bine-ativenit la Ministirea Oaga!

W&rintele lsnb ds la Oa;a - de la catedraUniversit;tii,

{ffi*me*iin perstie Parintele (inlumeloanPatrulescu) unuldintre maiapreciali lona era cei profesori Universita!ii Bucuregti maiapoi, UniversitS!ii gi, ai din ai 5iiubi!i de Vest Timigoara, a predat greaca din gielenistica. cdliva unde clasici De anis-acSlugarit Manastirea traind la Oaga, retras singuritate, in intr-o pe chilioara malul lacului Oaga. nu Cdnd petrece rugdciune, in traduce NoulTestamentcolaborare din in cu cativa monahi la Mandstirea de Vatopedi, dupdun strdvechi codice bizantin pdstrat SfAntul in Munte. Fiindca iube5te foarte multrevista,,Familia ortodoxd'|a gi acceptat nedepene noudcAteva amintirile de pe sd din sale vremea cdnd ateu era convins...

- Pdrinte loni, cum L-api cunoscutpe Hristos? - E o intrebare gi mica, gi mare. E mici daci ii dai un rispuns in doui vorbe, e mare daci incerci si o adAncesti.Cred ci rispunsul cel mai adevirat ar fi ,,Hristos m-a cunoscut pe mine". Cred ci Cel care m-a cunoscut a fost Hristos, Care mi-a iegit in intimpinare si m-a luat de mAni in timp ce eu fugeamde Hristos... M-am niscut intr-un sat unde Hristos era prezent in toate actele9i faptele,gesturilesi vorbele oamenilor. Am avut acestprivilegiu, tot de la Dumnezeu, si mi nasc intr-un sat unde nu era curent electric,nu era radio, nu era televizor, nu era nici micar un miligian sefde post, un felcer sau un doctora; - nu era nimic! Thiiam ca in epoca de piatri. Cu carul cu boi. Cineva ar zice ci ista e primitivism. E q zice c5.eram ca in Mioripa,,,pe-o guri de rai"... Ei, si niscAndu-mi intr-un astfel de spagiu, evident ca toata lumea ;tia ce e picatul, ce e virtutea, gtia de biserici, ce spunea preotul. iertati! Omoram o gAzi,imi spunea bunica:,,Fie De ce i-ai luat viaga,poEisi i-o mai dai inapoi?". Mi uitam la gAza moarti si mi intrebam: ,,Cum si i-o mai dau inapoi?". Sau, la multe alte nizdrlvinii pe care le fh.ceam, imi spunea: nu e bine, mumi, e picat!". Nu stiam de ,;A.ia ce, nu-mi explica. Dar asaam crescut,in aceasti forma mentis a tradigiei noastre, a ethosului tradigional romS.nesc pe care acum nu-l mai vad, chiar daci vid costumele naEionale... - Topioamenii ueneaula bisericdatunci? - Nu togi veneau.Eu m-am nascutin 1954 - numai ce murise Stalin, birbagii erau dela absorbigide propagandacomunisti.: satul era la vreo cincisprezece kilometri de DrobetaTi-rrnu Severin,lAngi Porgilede Fier, si togi erau absorbili de industrializareacarea fost atunci. Cei care sunt mai in virsti stiu, era o sforgare grozavll Acum vedem mormanele de fier vechi de atunci... $i oamenii erau Iuagidin agezarea lor tradigionala evident, birbagii; femeile au r5.mas inci., in inerqiatradigiei.Chiar ;i acum

t:

Pdrintele loni:,,Nueu L-amciutat pe Hristos, ci Hristos fost Celcarea avut initiativa." a bitrinele mai fn tradigia, dar barbalii care au plecatdin satgi au lucrat in oraseau preluat viciile ora;ului - nu virtugile ,,urbanitagii", pici catele:ateismul,lacomia, nesi.turarea multe ;i altele,picate pe care le-au adus inapoi in sat. Iar acum satul a dispirut din cauzaasra...

mi-am seama dat ,,Atunci ci am in minciuni" fost

Si, bineingeles eu, la7 ani, de ce si fiu lici sat la gara,la ,,coada vacii"?Am fost luat si mi am fost dat la o gcoaladin Turnu ,,civilizez" si Severin,careodata cu mine si-asi inceput existenga.$i echipa de profesori era noui, in sensul ci era innoitl in duhul comunismului. Atunci, sigtu,eram foane mAndru cand la 9 ani am fost llcut pionier,am depusjurimALnt,erafoane

CONVERTIRI mandru ca apareamla panoul de onoareal gcoliiam si acum poza cu cravati.de pionier. Si incecincet,acolodiscretgisespuneacacredinla,Dumngzeu nu existi, sunt n$te superstigii bibqti. C-opilul din mine incet-incet a fost mutilat, si tot ce acumulasem s-ainchis undwa in adanculsufenrlui. . . A urmat liceul militar, Ia 14-15 ani, care a agravatsi mai mult distanga. urmat $coala A Militara, care a agravat-osi mai mult - gi am ajuns Ia 25 de ani, cand am inceput sa inleleg! Atunci mi-am dat seamaci am fost in minciuni - dar care e adevirul? A; zice ci eram postmodern de atunci, in sensulci eram impotriva comunismului, erarn un razvritit, dar n-aveamgi un program pozitiv cu c:re sa inlocuiescrizvratirea: era razvradrepura. De fapt, atunci incepuseri Beatbs-ii, Elvis Presley- acestiaerau in vog5., ;i era la ei un duh de razvritire. Si eu aveam o razvritire, dar nu stiam penffu ce. Pur si simplu eramintr-o suferinli.Si ziceam: s-o ..incotro iau?". tecutul de la qari imi era anulat de propagandacomunista, iar viitorul comunist ajunsesem ingeleg era o caricaturi, o minciuni. si ci - Dar aueayiidealuri? - Sigur ci aveam,ca orice om. Pus in cuvinte (atunci nu-i puteam spune a;a), idealul era sfingenia idealul oricirui om. in suflet sesi.dise totusi samA.nla valorilor tradigionale:sa fii cinstit, si nu minfl, si nu furi - tot Decalogul,plus poruncile Bisericii. Culmea, intr-o lume de ,,analfabe1i",Decalogul si Poruncile firnqionau de la sine - nu ca aveam catehismul pe masi sau ca le invagam cum le invagam acum! Dumnezeu era prezent, era pe primul loc in viagaomului. Bitranii il aveaupe Dumnezeu in fagi. Vb dau un exemplu, din mii pe carele stiu: maici-mea aveavreo 14'15 u't| si veniseziua de Sftntul Ilie. Si s-a dus pe islazcu vitele. $i eu 1lcearnasacind eram mic. $i de Shntul Ilie stiau ci nu e bine salucreze. Atitl Nu stiaucine e Sftnnrl, ce-a {lcut, nu citeau Biblia, cum se recomandi. acum. $i una dintre fete a zis: ,,Ce dacae Sftnru Ilie?", gi a venit cu lucrul de mana. Celelaltes-au

47

mirat. Islazulesteo cAmpiecit vezi cu ochii. $i acolo, la margine, era un stejarmare, izolat de resnrl padurii. $i fetelestiteau acolo,pe un lemn cizut, ia-realucra. Era o zi frra nori, torida, ;i nimeni nu stiecum s-aintAmplat...Maica-meapovesteste: ,,N-am vizut, n-am auzit, a venit asaun nor - gi exact stejaml sub care eram noi l-a trasnit!". Dar nu c.i l-a trisnit, l-a smuls din ridicini, l-a trintit jos, iar feteleau fost aruncatepur si simplu, Ia ci.givametri depanare. Dupi un timp si-au revenit, iar pe ceaca.re cu lucrul in mani au gisit-o era - si-acum mi cutremur la gandul istal - cu mAinile infipte in pimAnt. ,,Nu pot saingeleg cum i se infipsesera mAinilein pimantul ila tare,de iulid', spuneamarna. Si-au luat-o ca moarti. Au dus-o acasi, l-au chemat pe preot sa faci rugaciuni. Era in comi si si-a revenit dupi doui-trei zile. Pii, te intreb - ci tor sanrl afal - mai indraznea cineva in urmitorul secolsi mai puni mAnape un ac?... Deci il aveai pe Dumnezeu inainte, si Dumnezeu te ocrotsl. Ca sa nu mai spun ci sanrl (Jidqtiga se numeqte)a fost sat manistiresc. A fost dat Cuviosului Nicodim, care a inceput cu Manastirea Vodiga.Sanrl,obiceiurile,cunoasterea legilor dumnezeiegtile-a invagat de la ministire. Era o frumusegesi le gtii - dar nu asa,din carte, ci nu ai curn; eu degeabavi le povestesc. Tiebuie si traieqtiin ele si anrnci ele te formeaza,te zidesc. De-aia spun ci nu eu L-am ciutat pe Hristos (formula asta mi se pare de-a dreptul sectaral), Hristos a fost Cel carea avut ci iniqiativa.CAnd? in primul rind, a fost alegerea botezului, nu eu. Sectarii zic ci nu efti constient la botez. Eu zic ,,mulgam lui D u m n e z e u " ,c a n i c i a c u m n u s u n t c o n s t i ent! Mullumesc ci sunt ortodox ;i ca parincea mai buna pen1ii mei au fhcut alegerea tru mine, ;i bunicii si strimosii mei. CAnd sunt eu congrient?lCe, vArstaigi di constienli? Eu, cAnd am devenit cAt de cAt con$tient, mi-am dat seama ci Dumnezeu, prin toate imprejuririle acelea, mi-a iesit in cale. Mi-a batut la u;a ;i m-a scosdin adinc.

48

CONVERTIRI

crezi u?,,!' ,,Chiar in Dumneze

Odati plecat din sat, la 6-7 ani, sigur ca ,,ochelarii" mi s-au schimbat - adica am primit lentile de contact ,,rosii": preogiierau disc r e d i t a E e r a uu l t i m i i o a m e n i . i, A; putea sa vi povestesc a insemnat pence tru mine, cAnderam in vervaateismului,intAlnirea cu un elev de seminar.Acest elev esteacum preot, se nurnesteAlexandru Stanciulescu,din Birda. Era cu vreo doi ani mai mare decAtmine. Eu aveam vreo 16-17 ani, si se {icea hram de Taierea Capului SfAntului Ioan Botezatorul, pe 29 august.Si eu, cum senimereain vacanga, figi indci de mic copil mi duceabunica, mergeamsi dormeam noapteaacolo,pe pietre- asaci atunci m-am dus gi eu asa,de nostalgie! Bineingeles se ca adunau mulgi tineri pe acolo, biief 9i fete, iar la vArstaaia te mai uitai dupi fete, te cunosteai,igi mai aduceaiaminte - eu, fiind plecat,in vacanga ma intilneam cu prietenii din sat. Slujba nu ma interesa. stiteam pe la margine. $i vid acolo ca erau doi-trei calugaribatrAni, cu birbile albe,gi vid acolo si-un tinerel.Si imi zic: ,*Astaarat5. bine, e un om inteligent. Ce cauta asraacolo?". Si-a;am-a impresionat ginura Iui, seriozitatea lui, evlavialui, incir dupi ce s-a terminat slujba m-am dus la el. L-am luat cam in felul urmitor, dar asa,batjocoritor, ironic: - imi pari un om educatsi estiaproapede-o vA.rsti mine... Chiar creziin Dumnezeu? cu - Da. - Pii, cum e cu putingi?! Hai si zic ca pe mognegii iia ii inleleg, ca sunt analfabeli,dar tu?1... Era ora l-2 dupimasi. PAnala miezul nopgii arn stat de vorbi! Eu, sa-i spun ci habar n-are pe ce lume tri.ieste- ce sriam eu, din propagandi... El mi-a rispuns la toate intrebirile, cu un calm;i cu o blAndege impecabili. Nu era tulburat deloc. Ne-am despirgit,evident,in coadi de pegte. Am plecatla liceu, dar mi-a rimas in cap disor;ia. De ce?Eu il aacam pe el cu echipamenrulmeu un curiossi citeamrevisre, ;tiinffic, erzurr tip Foane prui cu toate - si el imi didea citate din eram in

Sfindi Pirinfi, gtia un pic de greac.i,un pic de latina. Eu mi simgeam oliaid cu greaca ladna,iar in gi el eradescumpinit ca gtiam chimie, fizica, descoperiri. $i am continuat corespondenga, si limurim ca lucrurile - arn gi acr.rmscrisorile! Am corespondat aproapeun an de zle.I-a,un moment dat nu mi-a mai scrisnici un rand.$i s-aterminat. Imagineaza-gici au trecut zeceani si mai bine; eu plecasem din armata, intrasem la Bucuresti la Facultateade limbi clasice- deja imi mai revenisem pugin, il cunoscusem pe Pirintele Galeriu si mi. duceam la biserici.. Eram la Biblioteca Academiei, citeam un rext din Sfin1ii Pirinli - imi fhceam anrrenamentul pentru limba greaci..Si pe cine vid acolo? Pe prietenul meu, ca sa zic agalSi el a rimas gocat,gi eu... I-am povesrirci am plecat din armati, ce si cum. A ramas foarte mirat. Si-a dat seamaci pozigiamea fagade Biserici 9i de Dumnezeu se schimbase.Am Einut legitura, dar nu mai aveam acum pozijii divergente. Dupa 1990, imi spunemaici-mea: ,Xeziiau apirut in ziar.Popade la Malova; Ei-a ftcut un articol uAl doileaSaulr"l- in careel povestea spun ce eu acum: curn m-a cunoscut EicAt de mare a fost uimirea cind prigonitorul esteacurn un mielusel, din fiara ce eral El era popi dupi tipicul vechi popa camrrar, are ciqi scrise.A fost, cred, 9ef de promo;ie, cred ca gi-a dat 9i doctoranrl, a fost invitat savina in ora; 9i el a preferat sasteain sat. . . - Deci cum a[i /tjuns in Bisericd? - Eu eram idealist. Mi fhcusemsi membru de Partid inci din liceu, pentru ci eram foarte activist; eram militant, nu eram un comunist de forma, eram militant ,,agresiv", ii convingeam gi pe ceilalqi, eram secretar U.T.C. de lrupi, dideam recomandiri de intrare in Partid - si-au venit si m-au chemat 9i pe mine. M-au chemat sa fiu membru de Partid si le-am spus ci eu nu sunt pregitit si fiu membru de Partid, nu merit si fiu in Partid. Acum, cAnd mi gAndesc,rosescla cAt de prost puteam si

CONVERTIRI fiu! Am refuzat sa fiu primit in Partid pentru ca ma socoteam n e d e m n d e a g am i r e g i d e a l . . . Auzisem de Marx, de faprul ci noi credemin comunism si in valorile lui, materialismul dialectic 9i a;a mai depane si m-am apucat sa-i citesc operele. Eu eram un elev parlir in clasaa X-a, citeam ,,Manifesnrl Panidului Comunisr", ,,Originea familiei, a propriedgii private si a stanrlui", eram cu bibliografiagrozavde pu la punct 9i, wident, imi ftcusem un ideal foarte inalt, pornind de la,,sfingiipiringi" ai comr-rnismului. atr-rnci. nu Si, eu ma socoteam demn. Aveampovgti din astea, ,,mucenici" comucu ai nismului... fun fost in vizita cu gcoalala Doftana, dm acolo si le vid cinr;ele. Aceste filtre satanice m-au dus la culmeaidealismului. in sufletul meu era o mistici neagri, satanici - cum sunt

49

Intrareain biserici a MaiciiDomnului (t 21 noiembrie)

acum cei caresefac satanisti: oameni care au un suflet mistic, qi sunt deviagi deja la 2l de ani mi-am dat seamaci sunt inde la calea spre Adevar gi ajung la un misticonjurat de minciuni! - Dar cum u-ati dat seama? cism negru, intunecat. Diavolul vine in chip - Nu e complicat. Eu, cu idealismul meu, de ..inger e Iumini', si tu ai ni;teexperienge d de mare intensitate. Nu intimplitor oamefiind fhcut membru de Partid, intrAnd in nii se drogheazi, sau stau in discoteci si 1oAdunarea de Partid si cunoscAndstafful, m5. - pentru ca ei au plie acolo pina nu mai pot agteptam ca func;ia si fie corespunzitoare niste trairi pe care noi, oamenii de rAnd, nu ,,harului". Iar neprihinirea mea de novice si Ie avem. Diavolul Ie oferi niste extazeiesite idealismul s-au intAlnit cu niste snapani, esdin comun gi ei nu au cum si.-si dea seama croci, borfasi de rind, care de fapt erau niste ce Ii se intAmpli. Asa si eu: nu mi-am dat analfabeqi ni;te ticilogi, care nu aveau niseamapina cAnd am avue asdel de intilniri! Parintele Stinciulescu a fost unul dintre ei. Pini la urma, la l8 ani m-am fhcut membru de Partid, dar la 2l de ani am notat (cici aveamobiceiul sa mai imi notez gAndurile pe un jurnal) si m-am bucurat mai tArziu,cAnd am revizut: ..Aici totul e minciuna'. Deci mic din idealismul pe care il implica eroismul comunistilorde la inceput. $i-atunci am fost gocat,gi-am plecat chiar in momentul in care imi ficuseri dosar penrru ,,$tefan Gheorghiu" - adica atunci cAnd trebuia si"intru in ..clerul"comunist.

CONVERTIRI

ce agtia ,,De mincinogii selupticuBiserica?"

Si am plecat!M-am dus la Bucuresti.Cum am ajuns la Bucuresti?A fost in 1977 tn cutremur grozav- si noi, Armata, atunci trebuia si scoatemdin impas oamenii. Eu am fost dintre cei mobilizali sa merg cu soldagiipe teren, si degajim Bucurestiul si sil reconstruim. Erau soldagispecializali. Am lucrat un an de zile cu soldagiila asta.$i in anul ista, pentru ci nu imi plicea sa stau cu soldagiipe santier,rimAnAndun spirit cercetitor, ma duceam la biblioteci.,unde stiteam la citit toati ziua.Acolo mi s-au mai limpezit lucrurile. in mo-.ntul in care eu am plecat din Armati, m-am intrebat: ,,Unde mi duc?". Cu ScoalaMilitari eram echivalent de subinginer, mecanic, gofer.$i am vrut sa mi pregitesc sI dau la Facultate. Dar, intre timp, trebuia si triiesc! Aga ci. m-am angajatca muncitor necalificat 9i, intre timp, am invigat penrru Facultate. Am venit in Bucuresti cu gindul si caur Adevirul. Da, dar unde?... si vezi ce logica $i simpli, dar eficienta, am avut: ,,Daci igtia sunt mincinogi.cine li se opune?in cine trag ei cel mai mult?". in Biserici. ,,De ce mincinosii astiaselupta cu Biserica?". Evident ca aici funcgiona si substratul copiliriei. Tot ce incercaseri comuniqtii sa-mi inoculeze daci i-am prins cu mAla in sac, inseamnS. ci tot ce-mi spuseseri acolo erau minciuni. ei Intre timp, cu noi erau mai mulgi soldagi baptigti si mi-au dat o Biblie; am citit-o repede, dar nu am ingelesnimic. M-au invitat la ei, pentru ci. fice,augcoali biblici. ,,Fra1ii" mi socoteauprieten. igi dai seama,sa prinzi un ,,peste" din ista, un ofiger,era ceva!$i, mai ales, erau niste fete driguge - eu, pe vremea aia, eram destul de sensibil la frumusegea Fetelor si mi. cam indrigostisem de o fati... Si fata mi-a zis ca trebuie si mi botez.Eu i-am zis ca sunt botezat,ci mi cheamaIoan! Si-atunci

am mers la biblioteca si am luat ceva despre Thinele Bisericii, si-am citit si mi-a ri.mas in cap un lucru: ,,Botezul nu se repeti'. M-am dus gi le-am spus cum e cu Botezul gi ci eu sunt crestin ortodox. 1qa ci ei m-au ajutat si ci, ,,congtientizez" desisunt crestin,sunt ,,crestin cu probleme", ,,avariat". Apoi, vizind ci nu mi botez, s-a ricit totul - ;i nu m-am mai dus la ei, degi eram la un pas. $i am scipat! Nu mi duceam atunci nici la biserici (fiind ofiger,nu puteai si te duci!), dar citeam. Dupi un an de zile, s-a terminat - si am zis si mi duc Ia Bucuresti, dupi ce am iesit din armati. M-am angajatla,,Danubiana" ;i un an de zile am zis ca mi pregatescpentru facultate, dar, in momentul in care m-am angajat, mi-am propus si citesc despreBiserici. Primul drum pe care l-am fhcut - erao zi de vari - a fost Ia Minastirea Antim. Era pustiu. Am vizut o doamna si i-am zis ci" vreau si vorbesccu cine era mai-mare acolo. M-am intilnit cu ParinteleDirector, m-am prezentat, i-am spusci sunt ofigertrecut in rezervagi ci vreau si cunosc mai multe despreBiserici, ce invagi.Biserica - pentru c5.eu am fost in confuzie pini. acum. ,,Mi putegi primi aici?". La care Pirintele, incurcat (pentru ca eram ,,cu tinicheaua de coadi', eram urmirit - ce s-ar fi intAmplat cu ei daci primeau unul ca mine?),zice:,,$tigi, astanu e biserici publica, e pentru teologi". Dar eu am insistat.Si zice: ,,Aveginevoie de recomandareaunui duhovnic". ,,$i cum s-o obgin?"- pe mine mi interesa tehnic. Pirintele nu gtia ce si rispunda. Eu am dat si plec atunci, m-am supirat in sinea mea, eram nervos... Si Pirintele zice: ,,Cred ci ;tiu pe cineva care vI poate ajuta" - si mi-a dat numarul Pirintelui Galeriu, si m-am dus si-l caut. I (ua urma)

l
i

A consemnat Raluca Tiniseanu

,,AdormireaCuviosului Nectarie"- fresci de la biserica mdnistirii din Eghinaa SfAntuluiNectarie

MinunialeSf6ntului Nectarie povestite cititori de

Sfintii suntchezagi vieliiceva si fie 5imartori Dumnezeului ai ai celViu. PrinbogSlia minuni sdvArSite, care impartagim de din vd cAteva cele in ce (ale urmeazd, Nectarie, sf6nt Sfantul un contemporan noud cirui moagte ne-au cercetat la sfar5it octombrie), da la rdndu-i mdrturie ne de o tara gi in aceste grele: pana ceamaimicd de capatAi zile ca inclinalie inimii a noastre inspre rugiciune pretuitide Domnul e nostru, Care alind ne (R.H.) degraba harul celtdmdduitor. cu Sdu

MINUNI I-a 28 de ani m-am cisitorit si Dumnezeu mi-a dat opt copii, gi tot Dumnezeule-apunat de griji, pentru ci i-a ajuat si invege si fie cumingi. gi Nu zic ci n-au fost 9i unele esecurisi incerciri prin suferinge,dar Dumnezeu a avut griji si ne certe la momentul potrivit, ca si nu uitam de EI sau, in unele cazuri, chiar sdne aducem aminte de El. ,,Dumnezeulnostru, in cer si pe pimAnt, toate cAtea vrut a ficut!". Noi gtim ci Dumnezeu lucreazi prin Sfingii Sii si de aceeadoresc si.-i mulgumesc SfAntului Nectarie, povestind minunile pe carele-a flcut SfAntul in familia noastr5.. in anul 2009, din cauzastresuluisi a oboselii, am arut amegeli gi dureri groaznicr de cap, incAt nu mi puteam deplasasingura.Am ajuns la Urgengi $i, dupi o primi intervenlie, m-au trimis Ia Neurologie, unde am fost consultati si am orimit un tratarnentc:uea durat cam doua luni si jtr-it"t.. in timp ce luam tratarnentul, fata mea, Aurora, mi-a adus ulei de la Sfrnnrl Nectarie gi mi-a zis si mi ung pe frunte. Dar eu gAndeam ci trebuie si fii un om bineplicut lui Dumnezeu pentru cr acest ulei sfingitsate ajute,a;a ca nu dizilnic, ci din cind in cind, mai mult de rudeam sineafiicei mele, pentru ca insistamult. Citisem ;i eu minunile Sftntului, unde sespuneaca unei femei i-a adusfiica ei ulei de la Sftntul Nectarie qi ungdndu-se, vindecat.Oricum, la insistenlele s-a fiicei mele, am inceput si dau zilnic cu ulei de la Sland;i si ma rog, aducindu-mi aminte de cuvintele MAntuitorului, Care zice:,,N-am venit si chem pe cei drepgi,ci pe cei picitogi Ia mAntuire" cfMarcu2:r7.in trei siptimAni, insistAnd mi si $i, ung cu ulei gi si mi. rog, m-am vindecat. ,,Mare esti Doamne ;i minunate sunt lucrurile tale gi nici un cuvA.ntnu estede ajuns spre lauda minunilor Thle!". De asemenea, fata mea, Marilena, avea eczemi., care nu gi-a gisit leacul decnt atunci cAnd s-a uns cu ulei de la S{hntul Nectarie. Ob$nuia si.seduc.i la slujbi, la bisericaunde sunt moastele SfAntuluiNectariesi, dupa ce semiruia, flri si-gi

Sf6ntulNectarie(t 9 noiembrie)

Vindecarea mame opt unei cu copiigia dinfiicele uneia ei

Am fost la manastirede la vArstade I I ani pini la 22 ani, cAnd, prin decretul dat de comunisti, vieguitorii de pini la 40 de ani erau dagi afara din manastiri. in acest decret am intrat si eu. Nu am fost cilugariga, nici rasofori - am fost numai sora de manastire. Am plecat acas5., insa fratele meu se cisitorise. aveapatru copii si am fost nevoita sa plec in alti parte. Viala mi-a fost foarte grea. Ma gAndeam ci inioarcerea in mi.nistire nu va mai fi posibila pentru mine, din pricina felului in carelumea era educati de comuniqti. Parci nu mai simgeai ci triiesti prinrre oameni, ci printre animale - ci.ci omul devenise un urmas al maimugei, nu urmas al lui Adam, primul om flcut de Dumnezeu ,,dupi chipul
Si aSeminafea Sa" . l F a c elr:e( , . l

MINUNI 'dea seama,dadeacu mAna la frunte, apoi didea pe miini, unde aveaeczema- si a observatci, acolo unde a.iunsese uleiul sfingit, se vindecase. Daci a vizut o asemenea minune, a inceput si mai ia ulei de la Sflntul Nectarie si, ungAndu-se insistent,in doua saptamanis-avindecat. ,,Minunat esteDumnezeu intru SfingiiSai!" Aceastieczema a;ade bine ,,instalaa', nu era ca s-ar fi putut vindeca niciodati. Spun astadeoarece eafolosisemulta weme tot felul de doctorii si nu se observase nici cea mai mici imbunitigire. Numai S{and Nectarie a vindecat ce era de vindecat. in cele din urma faa mea a zis: ,,Sftntul Nectarie a ficut o minune cu mine. O sal rog ca;i de aorm inainte si fie cu mine, in toateincercirile mele!". ,,Cine esteDumnezeu mare ca Dumnezeul nostru?TirestiDumnezeu,Carelefaciminunil". il rugam pe Sfintul Nectarie si. ne ierte ci. am ami.nat atalia ani sa facem cunoscute minunile pe care le-a ftcut cu noi. Iarti-ne, Sfinte Nectarie, te rugim si si. nu fii suparat pe noi ci n-am fost recunoscitori la timp. Ap cum am mai spus,Dumnezeu ne-adat alte incercaripentru ca si ne aducmaminte de El;i de Sfinqii Sii, czresunt alinui de noi in toate incercarile viegiinoastre.,,DumnezeuStipanitor, Domn al pacii, imparat al veaculuiceva safie!" Amin. I in patug,se trezeadin ora in ora, sau Ia o ori si jumitate, plAngAndmult;i adormind din nou abia dupa multi vreme. Ziua, daci. reuseam sil asezin pitug gata adormit, mai dormea 10-15 minute si se trezea din nou, plAngAnd. Cei careavegi copii stigiceinseamni atirea nopli nedormite, lafelil dupiz., frri o clipa de pauza.. . Am speratcadupi Botezsi semai linigteasci- si asa a fosc a pl6nssemnificativmai pupn, dar de dormit tot nu dormea.Adunate la un loc, ziuadormea maim2-3 ore, iar noaptea7-B ore.Soramea (careeste in gari) a dat multe pomelnice pe la biserici;i ministiri, ;i lucnuile se imbunitfteau o l.reme, apoi iar revenea nedormit si la plans.intr-o buni zi. la un preot mi-a transmis prin sora mea ci ar uebui sacitescAcatisul Buneivestirisi Acatisnrl Sffntului Nectarie. in plus, in fiecareDuminica mergem la biserici, iar biiegelul meu primeste Dumneziasca impirta;anie, caci Dumnezeu a rnduit safie o biseric.5, ortodoxi romAneasci zoni. in Am inceput si. citescaceste Acatiste si, curAnd, s-a intAmplat minunea: copilul meu a inceput si doarma noapreachiar si cAte5 ore legate, iar zita a inceput si. doarma mai mult de jumitate de ora singur in pitug. Acum, dupa trei siptlmini de citir rugiciunile, Michael, biiegelul meu, doarme ziua singur in pitug si cAte3 ore, adoarme singur in pigi pini dimineala la 6:30 se trezestedoar de doui ori, ca si. minAnce. Este o minune, si ma simt nevrednica de mila lui Dumnezeu! Mimicilor, daca avegi probleme cu copiii vostri, avegi incredere gi rugagi-vi. Sfintului Nectarie, Preasfintei Niscitoarede-Dumnezeu si SfAntulu.iStelian. Mulgumesc, PreasfAnta Niscitoare-deDumnezeu! Mullumesc, Sfinte Nectarie, flcitorule-de-minuni! I

(Caracal) tul fhra si il legin, searaadoarme la 19:30 loanaDiculescu

meu ,,Copilul ainceput si doarmi noaptea"

Fari a avea prerenlia unui talent deosebir Ia scris, simt nevoia si. mirturisesc una dintre minunile PreasfinteiNascitoare-de-Dumnezeu Fecioaresi a S{lntului Nectarie, cu nidejdea ca ar putea fi de folos si altor mamici care au aceleasiproblemecu bebelusiilor cum am avut eu. Am un baieqelde 5 luni si iumitate. De cAnd s-a niscut si pina acum, copilul meu a avut probleme cu somnul: ziua dormea doar la mine in brage, noaptea,desi dormea la el iar

Diana Schobel (BadenW[irtemberg, Germania)

MINUNI

ci ,,$tiu rugiciunile nesunt ascultate..."

Sunt o fideli cititoare a revistei ,,Familia Ortodoxi', dar gi o nevrednici beneficiarS unor a qre as vrea si le numeroase gi mari minuni, pe impirta;esc tuturor celor care au ,,urechide auzit" 9i,,inimi de crezui'. Vh.voi povestio minune a SfAnrului Nectarie. Cine nu aauirt de Slhntul Necurie Thumaturgul, vindecitorul de cancer, de boli grave,de boli sufetegti gi trupegti? Am descoperit ci sufir cu tiroida in urma unui control, dupi ce aproapeun an de zile nu mai aveam menstra lunari, luasem foarte mult in greutate, avearnatacuri de panici, palpitagii gi multe alte simptome. Doamna doctor a hodrAt si fac o ecografiepelviani., ca si vedem in ce stare sunt ovarele, deoareceaveam dureri foarte mari. futfel a descoperit o formagiune (ce nu era chist) ;i m-a programat si fac o tomografie. Apoi s-a hotirit si mai fac o ecografie gi m-a programar pestetrei siptimAni, clinica fiind una particularS. si de renume. i.r tot timp am citit Acatisnrl "..st Sftntului Nectarie - dar nu in fiecarezi, ci asa, la citeva zile... Eram cumva intr-o starede soc gi parci nu-mi veneasacred ce mi seindmpli. A venit ziua ecografiei. Mi-era foane fiici, mi. rugam, mi-era teami de rezultat... Am intrat

speriat5. cameri, m-am asezat pat. Doamna in pe doctor a inceput cu ovarele- dar nu mai aveam nimic, nimicl fuitau normal, nu prezentaunici o schimbare. Am dat slavaDomnului, Maicugei Domnului si Sftntului Nectarie! Multe minuni a fb.cutBunul Dumnezeu cu noi, mi-a; dori sa ii pot mulgumi cum se cuvine Domnului, mi-a; dori ca viegilenoastresa fie spre slava ;i mi.rirea Lui, pentru ci El este ,,Dumnezeu adevirat din Dumnezeu adevi.rat", El estesalvarea noastre, nidejdea, speranla, aerul nostru, apa noastri, EI esteviaganoastri. ne $tiu ci rugiciunile ne sunt ascultate, sunr auzite gi, la vremeapotriviti, Dumnezeu le va implini, iar dacanu ne sunr implinite, inseamni.c5. acel lucru nu estebun pentru mAntuirea noastri.. Sunt un nimig dar L-am simgitpe Dumnezeu lang mine in fiecaredipa la fiecarepas,in necaz in bucurie,in nidejde, in deznldejde,a fost cu mine la examene, fost in toatedipele viEii... Simt in a permanengiajutoml Bunului Dumnezeu, simt ci estein permanengilAngi noi, gtiu ca estelangi noi. Si nu incetim niciodati si credem, s5. nidijduim si, mai presusde roate, sI iubim. Ajuti-ne, Doamne, si facem mereu voiaTh! I

Maria (Pitegti)

MINUNI

55

nu cu ; ,,Nimic este neputinfi celor cred tdrie!" ce cu

Suntem Daniela gi Lucian Bilauschi, parinqii lui Andrei, un inger in virsti de 4 ani, care, din picate, a suferit in aceastiscurti perioadadin viagalui mai mult decit majoritatea dintre noi intr-o viagaintreaga. Numai Bunul Dumnezeu ne-aajutat pina acum: Hristos, Maica Domnului ;i togi Sfingii caresunt grabnic-ajutatorigi mijlocitori ai rugaciunilor noastre. Andrei a apirut in viala noastra in 8 octombrie 2008 9i, pAnala vArstade 3 ani, era si-l pierdem de opt ori: a avut doua intervengii chirurgicaledificile (la 6 zilegi la 4 luni), a flcut septicemiede opt ori si de zeci de ori a fhcut acidoza severi - dar Dumnezeu ne-a ajutat sa trecem peste aceste momente dificile (l-am botezat la 8 zile, in terapieintensivi). ,,Ori agi fost voi prea ghinionisti si aveli un copil cu probleme, ori e el prea norocos ca a scipat de atarea de la moarte , ne-asDus ori cineva... incade la na;tere aparur au complicalii, cala teva ore suferind o crizi.de apneecu cianozi. in urmatoarelezile, starea s-aagravatvizibil, pului iul nostru incepand si aibi febra, varsaturi si o staregenerali proasti, situagiece impunea efectuarea mai multor investigagiila un spital din Bucuresti.PeSalvare intrasein comi si voma materii fecale.Am ajuns cu el la Spitalul Clinic de Urgenla pentru Copii,,Grigore Alexandrescu", prin transfer de la maternitatea din Rimnicu Sarat,in 14 octombrie 2008 - zi ctt o mare insemnitatepentru togicrestiniiortodoqi... Dupa mai multe investigagii,un lucru era sigur: Andrei aveasepricemiesi abdomen meteorizat, carenecesita intervengie chirurgicali.in cel mai scurt timp posibil. Nu ni s-au dat sanseca o si supravieguiasca, dar a trecut pesteo operalie de peritoniti care a durat 2 ore si 15 minute, operagie extrem de dificila gi complicata si la oamenii maturi, cu atit mai mult la un nou-ni.scutde numai 6

Andrei Bilauschi, copilul care suferit 4 animaimult a in decit majoritatea dintrenoiintr-oviafi intreagi.

zilel Au fost ;anse de 5% si supravieguiasci, dar Bunul Dumnezeu si Sfinta Cuvioasa Parascheva avut griji de el si a trecut cu au bine pesteacestmoment foarte greul Am fost externali; stiream 2-3 siptimini acasi, apoi frcea otite, laringite, enterocolire si diferite alte afecgiuniinsogitede stiri febrile, gi iar plecamla capitali (eramdeja ,,de-ai casei")... La 4 luni a fost operat si la urechede otomastoidita,urmind apoi vreocinci timpanoromii... in decursulacestorinternari multiple, medicii i-au ftcut numeroase analize.fbri insa a Dutea trageo concluzieclara.in celedin urmi, ne-au sugeratsi incepem si contactim clinici din srainitate, deoarece Andrei ajunsese in terapieiniar tensivi.,cu o zi inainte de inaJgarea Domnului. Am contactat clinici din toati. lumea, cerAndule si. ne primeasci cu Andrei si-i facem analizecomplete gi si ni se puni un diagnostic. Ne-a raspunso clinica din Elvegia,care,in urma analizelor,a confirmat un diagnostic de neutro-insi erauvreo l9 tipuri penie congenitala seuera de neutropenii si trebuia si. descoperim exact care dp este. A urmat perioada concediilor: clnd cei din Elvegia,cAnd cei din RomAnia... PAna pe 3 august (in apropierea sarbatorii

MINUNI Schimbirii-la-fatri a Domnului), cAnd iar am ajuns la spita,l,de data aceasta stareacea mai in gravi. Pini atunci aveam timp si ajungem la Bucuresti cu masina noastri, de data astaa trebuit sa pleclm cu Salvarea(o Salvareftri medic, pentru ci medicul de pe Salvarea spus ci, daci va pleca impreuni cu noi la Bucuresti, o si rimAna intreg judegul fhri medic pe Salvare!). L-au stabilizatIa Bucurqti, dar dupi 12 zle a Facut iar acidozi severl,asGl ci. am ajunsdin nou in terapie intensivS. intr-o stareatAt de grava incAt iar nu ne dideau sanse. in comi... CAnd i-am vorEra bit Ia ureche,a deschis ochii gi si-aintors capul spre mine. Zmbeau si asistentele;idoctorilele c6nd au vizut caAndrei m-a recunoscut! cizut apoi iar in A comi gipeste30 de minute si-arwenir, fiind numai cu ochii dupa mine gi strigand,,ba-bd'... in acel moment, tot personalulmedical a inceput si rAda, si a spus:,*Ascapatgi de dataastal". Ultimafotografie inaintea mutirii la Cera Sf6ntului Nectarie. in spital am cunoscut qi cazuri care n-au supravieguit... Se pare ca pentru noi Dumnezeu.a rez.ervat ceva...De cind s-aniscut Andrei, am ar,rrtparte de nenumirate minuni -;i, dupi cum afi observat, momentele cind viaga lui Andrei atArna de un firicel de aga avut loc in preajmaunor mari au sirbitori crestine, in fiecarezi le mulgumim lui si Dumnezeu si Maicii Domnului ci ne-au ascultat rugiciunile, dar si tuturor Sfingilorsi Sfintelor din calendarci au mijlocit aceste rugi.ciuni. insi ceea ni s-aintimplat la sllrgitul lunii mai 201 1 ce a fosrcu adevarat ma-re o minune... Degi a fi.cut de opt ori sepricemie,znci de acidozn, degipani atunci ne spuseseri opt ori de ca nu o si trliasca pani dimineagi - si de fiecare dati bunul' Dumnezeu ne-a ascultatrugaciunile si isi revenea, 29 mai 2011 mi-a fost foarte in frica, pentru ci incepusemsi eu si cred ci o sal pierdem. in Duminica aceea, dupi ce l-au denudat in chirurgie, I-au luat in A.TI. (AnestezieGrapie Intensiva).Pela ora 12:30, m-au chemat sa-mispuni.:,,Conformanalizelor, mord"... e A fost groaznic... Bantuiam prin curteaspitalului, singuri, si ma rugam si fie salvat.Searaa sosit gi soprl impreuni cu marna mea - dar ce folos, ci eu nu puteam sal strAngin bragepe Andrei... Desi abia a implinit 4 ani, arn srar internafi doa-r noi doi mai bine de doi ani, dac.i numar efectiv trlelede internare.Luni seara ajunsla Ministirea am BAldanasi, cind eram in fagamanistirii, ne-au sunar din A.TI. si mi duc de urgengi pentru ci. Andrei lbctse blocaj hepatorenalsi hemoragie digestivi. Cei din A.TI. te suni sa mergi si-i mai prirzi ultimele momente (de;i ne mai spuseserici nu o si triiasci, niciodata pani arunci nu ne mai sunaserS",fost prima dati - gi mi rog safi fost gi a singura dati cand am primit un asdelde telefon!). k-am spusci nu pot ajungein acelmomenr penuu ca nu sunt in cunea spialului, sunt la o ministire si o sami duc in cel mai scurr timp posibil. Desi sunaseri, am vrut neapirat si stau de vorbi cu Pirintele Staret Vicentiu si am aflat

ryr.rurptoy

MINUNI cI acea ministire a fost sfingiti chiar in data in cares-a nlscut Andrei: 8 octombrie.Atunci mi-am spusci probabil trebuia si. ajung acolo. Pirintele ne-a spusci Andrei o si fie bine, si am mare increderein Dumnezeu si si mi rog din suflet la icoana Maicii Domnului din ministire. Un alt preot, Pirintele Lucian, careseroagi de pentru cei bolnavi,ne-aspus:..Joi, inalgare, cum S-ainalgatDomnul nostru Iisusla Ceruri, asaseva ridica gi Andrei din patul de boali'. Am ajuns [a spital, m-au lisat si intru la el 9i Andrei si-a revenit din comi. I-am spussi fie puternic: mami si cu tati au fost la o minastire;i Parinfli de acolo se roagi penffu el. L-am inchinat cu iconigelepe care i Ie dusesem... Nici nu mai stiu ce i-am spus, dar cand am plecat, doctorilele mi-au spus ca rinichii lui au inceput si funcgioneze ci, daci n-o si primim nici un te9i lefon in noapteaaceea, si fie bine! o Ceea ce ni s-a intAmplat in aceaseari depisea logica omeneasci,putereanoastri de ingelegere, insa speramdin toata inima ca Bunul Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, si Maica Domnului si ne asculte rugiciunile si si-l salveze puiul nostru scump gi drag! pe Cuvintele nu pot exprima ceea ce am triit atunci, ceea am simgit,dar exactin ziuade inalgare ce ni l-au trecutpeAndrei de peATI. pe Pediatrie. Dupa ce ne-am externat, am fost 9i cu Andrei la Manastirea Bildana: de atunci. dacl il intrebi ce se face cAnd va 6 mare, spune .. ,,preotla 1ara". Urmim in continuaretratamentul si dieta specifice bolii lui, dar cu ajutorul Iui Dumnezeu n-am mai fost internagi; desi a fost racit, i-am flcut tratamentul acasi. Nimic nu e intlmplator gi Dumnezeu n a r a n j e a z ia a s af e l l u c r u r i l e ,c a t o l c e e a e n i c nostru. Suntem se intAmpla si fie spreFolosul atit de prinsi in gasirealogicii acesteiviegi, incAt nu mai vedem ci in jurul nostru se intimpli atAteaminuni. Eu am crezur cu tirie in rot ce-am trait in aceazi de 30 mai gi nu mai incerc sa gasesc explicagiilogice pentru

57 tot ceeace ni se intAmpla, asacum ne-a spus si doamna doctor: ,,Crede ;i nu cerceta!".. . Dupi aceasti minune, am primit incredingarea ca gi Sfrntul Nectarie a fost grabnic-mijlocitor al rugaciunilor noastre.Eram internagicu o otita ii destul de urA.ta, curgeaurecheade lreo doui siptameni. Cinwa ne-a slituit si mergem cu Andrei la Manistirea Radu Vodi, la moasteleSffnnrlui si, imediat ce-amfost cu Andrei acolo,de a doua zi nu i-a mai cursurecheal noapto in a- r.".eea ugit sacitesc;i caneacu viaqaSfrntului, pe qre am imprumutat-o de la bisericadin cunea Spitalului ,,Grigore Alexandrescu'. Am terminat lecnrra ei undevain juml orei 3 noaptea;iar dimineaga,cAnd doamna doctor a venit la v'ntti, ne-a spus ci ne vom externa!Aveam emofii ci poate nu apuc s-o citesc,dar Sfrnnrl a ftcut in a;a fel ca si o pot citi si i-a vindecat gi urebhealui Andrei. De multe ori ma gAndesc nu suntemvredca nici de mila, bunltatea si iubirea lui Dumnezeu, si ma rog in fiecareseari ca Bunul Dumnezeu si ne dea ajutor in Iupta duhovniceasci,tirie in credingi, nidijduire si dragoste.Ribdarea gi credin;a sunt cele doua lucruri pe cre, daca le ai, poli fi convins ci ,,nimic nu este cu neputinli. celor ce cred cu tirie ci Ficitorul cerului gi al pimAntului degrabaplinegterugaciunile lor". FirI ajutorul lui Dumnezeu, nimic nu estecu putinti! TiecAnd prin tot ceeace Dumnezeu a orAnduit sa ni se intimple (sunt convinsl ca El le-a dat pentru mAntuireanoastri), au fost nenumirate momentele de disperaresi de neputinli, de zbucium sufletesc,de ciutare a Lui - etape pe caretrebuia si le parcurgem pentru a capita un dram de credinga,caci El poate face intr-adevar minuni daci avem increderedeolini. i1i mulgumim, Doamne, p.n,ru tot ajutorul pe care ni l-ai dat pina acum! Slavi Jie, Preacuratei Maicii Thle ;i tuturor SfingilorTiil Multi sinitate tuturorl I

gi Andrei,Daniela Lucian Bilauschi (RAmnicu Sirat)

CUVANTUL DUHOVNICULUI

5217 ,rNeincetatvi rugati!' Ires'

Pirinteleloan Larionde la SihistriaRarduluidespre
leroschimonahulDaniilTudor Parintele este loan starelul Manistirii Sihdstria Raraului.intrat anii A in 1950 frate schitul ca in Rardu, undeerastare[ leroschimonahul Daniil Tudor, cdrui al duhil va cdliuzitoati viala. Dupaizgonirea mdndstire din prinDecretul 1958, din slujegte preot ca celibatar. intemnilat ani Este doi gi laJilava Aiud. Dupi 1990 intoarce mandstire, se in reclSdind temelie, din gi material duhovnicegte, Sihastria Raraului.
- Parinte loan, api fost ucenicul Stareyului Daniil de la Rarau. Pouestipi-ne care e prima dmintire pe care-oaueli cu Parintele Daniil? - Prima amintire. . . cAndam mersprima data in minisdre la Rarau,cind ne-am intAlnit prima dati. Nu gtiu daci pot si folosesc cuvAnrul ,,superb"... a fost cevadeosebit,care m-a impresionat foarte mult. Am vizut asa un bitrAn, cu barbi albi - cum sunt si eu acuma- inrr-o rwerendi de doc, cu o pAnzicioari in spatesi foarte multa dragostesufleteasci,multi mi.rinimie... M-a primit cu roati dragostea mi-a dat primele si instrucgiuni de convieguire manasdre.Eu vein nisem de la Alba-lulia, de la Ministirea S{lnnrl Ioan Botezitorul; am stat acolo vreo saseluni, apoi m-am intors, am venit Ia Rariu. Mi-am adus aminte de mungii a;tia frumogi, de aerul ista curat si de viaga duhovniceasci. pa4ile asdin tea. Pirintele Daniil .Tudor era foarte vesrit cam peste tot, si astam-a atrassi-amvenit. Cind am ajuns, am vizut rineri, togi cu metaniile in mXna, togi ziceau: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-mi pe mine, picitosul". Foarte seriosi, smerigi si plini de dragoste!Si am intrat gi eu in ceatalor. Ciutam sa mi. adaptezla condigiileduhovniceqti ce se puneau in Schitul Rari.u. Ieroschimonahul Daniil eraprezentla slujbe,la cuvAnt...La salade mesese citea dintr-o carte si el fr.cea comentarii, vorbeadespreviegileSfingilor,de ribdare, de virtugi duhovnicqti. Tot timpul era cuvAnt duhovnicesc.$i m-a impresionat foarte mult cAnd am auzit, si-am si vazut, si-am si implinit ascultarea - cre era de o jumatate de ori munca, jumitate de ori. rugiciune. Fiecareavea cire-o triistuqi pusi pe umeri de-acurmezisulsi cAte-ocarte:ori Pateric,ori Prolog,ori Ceaslov, Psaltire... fiori $i ecare citeao jumitate de ori., apoi iar lucra jumi.tatede ori. impleteaumuncacu rugaciunea, cum spun Piringii: ,,Muncigi gi vi rugagi" si cum zice Sfhnul Apostol Pavel,mai deosebit:,,Rugagi-vi 5:r7. neincetat" I li:s Ieroschimonahul Daniil asta urmirea permanent, si se faca rugiciune neintrerupta, ceea l-a tulburar pe satana ce din iad 9i a inceput prigoanaasupralui, pana cand a ajuns in inchisoare l-au schingiuit comunistii. Si a ajuns si S{lnt, maremucenicDaniil... - Ce ne pute{i spune desprerinduiala din mdnastire de sub starepiaParintelui Daniil? - EI era singuml preot frcea Linughia nu;i mai sAmbita si Duminica. De fapr, arunci si manca - numai o dara in zi. in rest, era toata

Pirintele loan:,,Cel cejudecipefratele nu poatesi siu pentru seface aibdrugiciune niciodati, ci antihrisL judeci in locullui Dumnezeu altii- ginu-ivoiel' pe randuialace se cerin orice m1nistire, incepand de la Miezonoptica, Utrenie, Ceasuri,Acadste... Cand seintilneau fra$i viaqaera duhovniceasci. lucruridesarre. rii, nrr vorbeau spuneau cecireau si ei, ce gaseau prin viegileSfingilor,prin Paterice, si cautausaseintareasca unul pe alnrl duhovnicqte. Astaeste lucru foartepozitiv. . . Masaerao dati un in zi lunea,miercurea vinerea, si fira ulei, iar in rest de doua ori. Era respectat programul asta. - Cum ui-l amintiSi pe Parintele Daniil, cum arata? - Aveaun chip foarreFrumos. inchipuiqi-va un om mai in vi.rsta,roscovan faEigi cu barbi la albi gi pirul alb, cu plete pe lingi cap. $i, aga cum era el, sufetescsi duhovnicesc, permanent aveaexpresia unei bucurii launtrice- o bucurie carei sevedeain afara. Starea sufleteascia omului totdeauna se refecta in alrara.Si Ortodoxia noastri arata ci viata interioara se transpune in afari. Omul, daca are credinqa si se roaga, se inchina, face rnatirr-r in genuncheaza,lacrameaza, bucuri., i i, se lauda pe Dumnezeu - ceeace in alte religii nu religii nu sunt religii, nu exista.Celelaltea;a-zise au nimic in comun cu Dumnezeu. Sunt niste rizvritigi. Niste oameni cu un libertinaj absoIut, nefolositorsi mincinos.Ei spun ci-s credinciosi si cauti cele din afari. Un rai bun, mAncarebune, distraclie,libertate, lipsi de osteneala - pentru ci Ortodoxia implici intotdeauna viagacare duce in calea cea stramta, care duce la Ceruri. Caleacealargaduce la rApa,la iad... - Cum era chilia Pdrintelui Daniil? - Chilia erasimpli. Era masi, scaun,si plin de cargi- si raft de cirgi, si pe masaca4i, 9i pestetot erau cirgi. Tot timpul scria,tot timpul citea, tot timpul seruga.Era omul carenu facreapauzi., era neintrerupt in viagaduhovniteasci. Omul care s-aconvertit ca SfhnnrlApostol Pavella credinga, dintr-un om necredincioscum era - un fiu de boiet careaveapamXnt mult, vreo 300 de hectare, aveadoui blocuri cu 72 etile in Bucuresti, aveaavion propriu... Un om carea studiat foarte mult, aveao capacitate intelectuali imens5.. Nici

CUVANTUL DUHOVNICULUI nu gasesc cuvinte ca sapot exprima gi nici nu gtiu exact capacitatealui reala, pentru ci era un om deosebit - nu avea adversarin orice disculie, in orice fel de convorbire, in orice manifestarereligioasi... Nu aveaatunceaPatriarhiaatAteaci4i cite avea Daniil Tirdor: vreo 6.000 de volume - am xrrzil, nu le-a numirat nimeni. Avea si in Bucuresti, avea;i Ia CAmpulung, aveasi la ministire, el stie pe unde mai aveaci4i date ca oamenii si sefoloseasci.Cunosreavreo cinci limbi striine si citea toate c54ile, si era omul care se ocupa pentru cinstea gi lauda lui Dumnezeu, permanent.Acestaerasingurul lui scop... timitea Partidul Comunist asa-zisi oameni de culruri si il combati. $i, a;a cum veneau ei la minS.stire, plecau schimbagil Discugiile porneau social, politic, si religios, gi dogmatic, dar ;i nalional - gi pe togi ii Ministirea SihistriaRariului. convertea.Pe togil Nici unul nu s-a dus cum a venit. Ceea ce i-a enervat pe comunisti, si l-au arestatsi l-au condamnat vreo douizeci de ani, {bri motiv penal. $i a f}cut pugcirie, gi la Aiud si-a sfArsitviala lui pi.mAnteascS. si a ajuns in Ceruri - pentru ci a fost cel mai persecutar dintre togi deginugii.. . Era omul care n-a cedat absolut nimic in ceea ce privegte credinga. Comunistii aveau rendingaastain inchisori, mai ales la deginu;ii politici, si ii depirteze de Dumnezeu si de credingi. PS.rintele Daniil nu a acceprar niciodata lucrul acesta,si a fost foarte dur in rispunsuri si peste tot, ceeace i-a atras ura gi dusminia fagi de el. in fiecare zi scria de el ci a luat bitaie. Si, cAnd a venir Decretul pentru eliberareadeginugilor politici, atunci l-au omor6.t.Asa a spus acolo comandantul: ,,Daniil Tudor nu trebuie si scape, trebuie si-l omorAm!". I-au scosdingii de viu din guri, l-au bitut pAni l-au lisat jos la pimint - a;a am auzit, c5.i-ar fi bigat un par in cap 9i, dupl aceea, Dumnezeu stie ce au frcut cu e1... La groapacomuni, sfinte moaste...

Amers Sfintul la Munte

in pantaloniscurfi
Despre viala lui nu prea stitea de vorbi cu nimeni, pentru ca el citea in continuu si se ruga neincetat. Cind mergeam la masd, noi mincam, iar el asculta cuvintul ce se citea Ia masi ;i dupi aceeatAlcuia. El mAnca numai simbita si Duminica, o dari in zi. Nici nu se stie ce manca si cu ce triia... Cind a fost converdrealui, s-a dus la Sffnnrl Munte Athos - dar r mers acolo ca turist, ir p*taloni scurgi,blrbierit, cu un rucsacin spate,cum erau pe atunceaoamenii que erau libertini si care n-aveau nici un fel de gandire duhor.niceasci.$i, ajungand acolo, ca unul careera foane snrdios gi-l atraga. Iiteranrra 9i cultura, a inceput si. citeasci ca4i, participand regulat Ia toate slujbele. $i s-a

CUVANTUL DUHOVNICULUI convertit... CAnd a plecat de acolo, a plecat cu Rugiciunea inimii deja primiti de la Dumnezeu in dar.$i cu barba. statvreoopt luni... A cand a venit in Bucuresti, in socieatea lui $i, de eliti unde conviegui4 rideau de el toji, ziceau: a ,,SanduTirdor innebunit, qi-aIisat barbi!". Barba gi-a lisat-o ci intr-o noapte s-a hotirit! Stitea Ia slujba de priveghere de toati noaptea gi vede ci vine un schimnic batrXnla el, careserezemaintr-o cArji schimniceasci. vrut sa-i ziia ceva s-ainA gi tors inapoi, a stat ce-astat,iar a venit, iar a vrut si spuni ceva,dar nu indriznea si vorbeasci - pentru ca el deja era cunoscut ca om deosebitgi cult. $i, cand a venit a treiaoara,Daniil i-a zis:,,Parinte Evloghie, vii a treia oari! Daca vrei si spui ceva, ii spune,nu te mai duceinapoi!", iar Parintele zice: ,,Domnu Sandu Ti-rdor,de ce dai barba la gunoi? Chipul lui Hristos,de ceJ dai la gunoi?".. . Atunci el a stat toati noapteasi s-agAndit Ia cuvintele astea gi la alte gandiri duhovnicqti, si nu s-amai birbierit. Aveaun chip frumos, dar;i impunitor... Stau acuma gi mi gandesc cum se birbieresc oamenii, ftre nici un fel de socoteali... $i gtigide ce?Pentru ci omu.l estecreatde Dumnezeu dupi chipul Sausi aseminare.Chipul lui IisusHristos il stim cu tolii - purta barba Mantuitorul Iisus Hristos, si plete. Oamenii se birbieresc acum, inainte nu se bi.rbiereau.SfinEiiApostoli, si prorocii, ;i impiralii, gi regii, si toli voievozii, toji aveaubarba. Dumnezeu ne-a creatdupi Chipul Sau gi aseminare, si Dumnezeu, Care reprezinta desavXrgirea desivirsirilor si ne-acreatdupa Chipul Sau, ne-a creat pentru Sine insusi, ca sa ne faci parta;i Raiului, fericirii ceregti- pe care noi trebuie in viagaaceasta dobAndim, prin s-o iubire gi prin ascultare9i prin supunere9i prin dragostefagi de Dumnezeu si prin lucrareaporuncilor Lui. ,,Cine Ma iubeste implinqte poruncile Mele" d r(rr"o'", q" zice Mintuitorul. Or, acum oamenii se modifici, femeile se vopsesc,isi smulg pi.rul, se ung cu uns o r i - s i a s t a e s r ef o a r r e r a u , c a i l l i g n i m pe Creator. Iar Sfinrul Ioan Guri-de-Aur

61

spune aga:,,Celce seimpodobegtese leapada de chipul lui Hristos, ca;i cum ar vorbi si ar spune: uDoamne, nu mai vreau si port chipul Tiu,...". Ce inseamnl vorba asta?Dar nici nu-l porgi, pentru ci te-ai modificat, nu mai esti cum erai, esti ca o masci.: daca ai pirul negru, il faci galben; daci-i galben, il faci negru. Buzele gi Ie faci rosii, parci ar 6 sAngelein gura. Unghiile, la fel. Ji-e gi greagisi te uigi la astfelde chipuri, cares-au lepidat de Chipul lui Hristos... $i Sfintul Ioan Guri-de-Aur spune ci zic acestia: ,,Doamne,nu mai vreau si port chipul Tiu, nu mai vreau si fac voia Ta, nu mai vreau si mi supun fie, nu mai vreau sa ascult de Tine, deci ma lepid de Tine, de impirilia Ta". E lepadarede Hristos, pur si simplul Dumnezeu' ne-a creat pentru fericirea Raiului, pentru Ceruri, gi noi ne lepidim de Dansul - dar pentru ce?ligi bagani;te sarme in ureche, pun niste table pe degete,se vopsesc,smulg sprAncenele... parca n-ar fi oameni. i;i schimbi cu totul infhgisarea. Cum ne va mai cunoasteDumnezeu ci. sunt chipul 9i fhpturile Sale,daci purtim alt chip?...

Daniilera pentru ferm ,,Pirintele cre$tini cedinfa oftodoxi"

Acuma este lucrul asta satanic, care cauta si lumina cu intunericul, dreapta credinga arnestece onodoxi cu ereziile- ei socotescd. fiecare ereie esteo Biserici, sau un segment al Bisericii. Nu-i adevlratl Asta esterS.utatea mare, pentnr ca nu cea semai propovaduiegte dreaptacredingi, ci credinga ci tot omul, in ce religie este,daci crede,se mintuieste - si nu-i adevarat!Sffntul Apostol Pavel spune clar gi precis: un singur Dumnezrtt -Care a creatlumea, nu mai rnul{- o singardcredinp,i un / 4:5, singtr botezcl.I-riscni iar celelaltesunt de la draci gi de la oameni, cares-au ftcut fie din inselare,fie din mAndrie,6e din profituri materiale,fie de Ia satana...Papa,bunioari, socoteste vicarul lui ca-i

CUVANTUL DUHOVNICULUI Hristos, c.i e Dumnezeu, dar Papanu s-arisdgnit pentru catolici cum S-a ristignit Capul Bisericii noastreIisusHristos penrru crestiniionodoqi!... Parintele Daniil era ferm pentru credinga crestini ortodoxi. $i, degi era fiu al Sihastriei NeamEului - acolo s-a si educat, acolo a stat si in pustie, la RApalui Coroi, vreo rrei ani de zile, mAncind o datain siptimAna ciupercisaucartofi cruzi - a introdus din randuiala de la Muntele Athos. A venit dupa aceea Minisdrea Slatina la si a ficut aceeasi randuiali. De la Slatinaau plecat vreo 30 de calugiri la Putna si au pus randuiala si acolo - tot aceeasi. de-aicila Schit, la Rariu. $i Si era foarte drastic in ceeace privestenecuragiasufeteascS. trupeasci a vieguitorilor. si Spovedaniaera obligatorie o data in siptamAni - si de cAteori era nevoie, si in fiecare zi. Thebuiasi avem o hArtie, un carnegel si si ne scriem in fiecarezi pacatele,apoi mergeai si imediat igi fhceadezlegare.Fi.ceao spovedanie deosebita, era omul care te vedea si stia ce ai in tine, nu puteai si ocolesti.Stia ce gindegti. Era un om deosebit. Aici este puterea Ruglciunii gi harul Ortodoxiei. $i se fac si minuni. Am avut meningiti cronici treizeci de ani qi m-am ridicat fhri doctor... - Ne-ayipouestitconuertirea Pirintelui Daniil... Dar cum s-a hotarit si intre in uiapamonahaln? - El ftgiduise si mearga la mi"nastire, dar, pentru ci aveao fati si-un fecior studengi,s-a gindit sa-si mirite intAi fata, si feciorul sa rermine facultatea- si dupi aceeasi. meargi el la manastire.Dar i-a luat foc avionul, la 2.000 metri inilgime, si a cizut jos, bucili. Si in clipa aceea, cind se prlbusea, a spus:,,Doamne, daci scap,plec la manistire!".A cazutde la 2.000 de metri inalqime,nici nu stie cum a flcut conracr cu pi.mdntul, nici nu aveaparasute,nu aveanimica - avionul s-a fhcut praf, iar el n-a avut nimic! S-a ridicat si a plecat direct la Manistirea Antim. Nu s-a mai dus nici pe acasi, nimic! Si a stat in clopornigi la Manistirea Antim gapteani, frate neimbrS.cat, i-a invigat pe rofi si Rugiciunea lui Iisus.A fost de o smerenierotali si de un devotamenr religios neintd.lnit. - Cum a fost arestareaParintelui Daniil ;i uiapasa in tnchisoare? - Asta mai pulin stiu... S-a nimerit cAnd a fost de l-au arestatci. eu nu eram in ministire. Au venit securistii si au inconjurat minastirea, l-au legat si l-au dus, l-au aresrat- si l-au iudecat. Stiu atAta doar: ci l-au intrebat de ce a strAnsatilia tineri in Mungii Rarau qi nu i-a lasatsi lucrezein fabrica.Ieroschimonahul Daniil a rispuns: ,,I-am adunat ca si-i invi.g sa zici: Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluielte-md pe mine, pdcatosul'. ,,Staijos", i-a zis judecitorul, si Ia condamnare i-a dat douazeci de ani de inchisoare,ftra dosar penal. El a fost invinuit intotdeauna c5.e legionar.Asta era insa o minciuna. O grozavi minciuna, {icuta de comunistii care urau credinga,si pe oamenii credinciosi ii socoteauci erau legionari! Era si o prigoanape timpullui GheorghiuDej, pe timpul lui Ceausescu daci mergeai la minastire te oprea poligia, te legitima, re ameninga, iEi fbceacontrol la bagaje,parca ai fi dus cine stie ce. Numai ca si te opreasci!Apoi a fost Decretul din 1959 prin carei-au dezbracatde haina monahali pe calugiri, i-au tuns, i-au bi.rbierit - a fost prigoanl, prigoana comunistl: ateismulimpotriva credinqei Hristos... lui Nici acum nu-i departeprigoana.Si acuma vorbescimpotriva icoanelor,impotriva crestinilor, impotriva manastirilor...Publici tot ceea ce esteriu, dar nu publici ceeace fac sectarii riu, sau ceeace fac comunistii rau, ci au omorit oameni, si i-au batjocorir gi i-au schingiuit si i-au torturat in tot felul - astanu publica nimeni, nimica. Nu publica ca ereticii sunt contra lui Dumnezeusi contra girii noastre... - Parintele Daniil aueao uiziune d.esore uiitorul Rom,iniei? - EI nu era un om politic, era cu credinga, atita. A fost director generalal ziarului Credinya - gi Credinpa pureau s-o poarre comunistiil nu

Fiul lui Dumnezeu, lisuseHristoase, ,,Doamne miluiegte-mi pe mine, pdcitosul".

(umsedobindeste tntm Rugdciunea ! !

- Pirintc, ce esterugaciunea? - Pai, eu clacr nu sunt triitor al ngaciLurii, curr por si vorbescdespre ngiciture?... Vorbirer gi cu Dumnenr, intn-r credinqa multi umilinpr, cr vorbe;ti cu ;i cum 4 str clevor-bacu cineva a^sa inlianrr;i Dumnezeu dru or clpul ple<at,,Inin-ra va ur$isi"l''l-;o r-. $i s.rfie Drulngzeu nu o srnerita, minrea curatrr, fie lipsia de giji pamanrqti. Dacr s:i avem minrea in dtri parte,ntr-i bine: ,,Toara gija

cealuneascasa o lepadam" :r;a sedna la Sflnta Linughie. Sanu ne mai gandim la celepimanta;i, ci la celeCrrqti. Daca ob$ntLim mintea si urcesi sase menlini Sr-s, Dumnezeu,stie r:r Dumnueu perla nc miurent vede, ne permanel)t stie... - Pirinte/e Daniil er(t un practicant a/ Rugaciunii lui lisus? - Da. - ii inuaya si pe ucenicii lui sd facn Rtgaciuneainimii? - Bineingeles, una estea invaga alta dar ;i .. sa gciilDupa vredniciafiecarr-ria.

CUVANTUL DUHOVNICULUI - Cum sedobindelte Rugaciuneainimii? - Cel ce o are, acelasde. Sunt multe pireri, de la divergiduhovnici, dar ceeace estesigur e ci cantitatea face calitatea. in special matanii, inchiniciuni - gi a;a, stind in picioare,stlnd pe scaun,faci rugicir-rnisi mai zici ,,DoamneIisuseHristoase...", mai faci o treabi, irci ian ,,Doamne Iisuse Hristoase..." la Muntele Athos, c6nd vine un Ca frate, spune cu voce tate, in continuu: ,,Doamne IisuseHristoase, Fiul lui Dumnueu, miluiqte-ml pe mine, pacatosul". Zici atita, pani cAnd se face ecou!Obisnuinla e a doua naturi: intri in minte, in suflenJ monahului - gi atunci inima incepe sa pulsezesi ea Rugiciunea. Dar trebuie insistenga, mu.ltasmerenie si nu judeci pe nimeni, sI fii alb si ca'\pada, curat ca neaua.Cel cejudeci pe {iatele siu nu poate sa aibi Rugiciune niciodati, penrru ci se face antihrist, judeci in locul lui Dumnezeu pe algii- gi nu-i voie. - Credeyi cd toata lumea poate sa aibi Rug,iciuneainimii? - Toati lumea - si mirenii, si cei ci.sltorifl, cind se roagacu inima, din inimi, si se roaga neincetatla Dumnezeu. Sfhntul Apostol Pavel spune clar: ,,Neincetat vi rugagi" I ris 5:r7. \r't o spune doar Apostolilor, spune la toati lumea. Rugiciunea e un dar al lui Dumnezeu pe care-l di celor rAvnitori gi ostenitori - si smerigi,bineingeles. Omul, daci nu are smerenie, nu are nici o rugiciune. Sau, daci-l judeca pe altul, nu-i nici un fel de rugaciune. Ca si dobXndesti rugiciune trebuie sa fii un om curat, ca un inger. - Un Parinte spunea cd a auut Rugaciunea inimii, dar a pierdut-o. Cum eposibil? - E posibil, prin neglijengi.Prin anumite indeletniciri pamAntesti mai mult decAt trebuie. Si, daci omul isi pierde cumva atengia diferite in imprejurari, semai pierde...cum pierdemasina direcgia.Merge intr-o parte, daci nu esti arenr permanent. Tiebuie atenfie in permanenga. Cui dobindegte Rugaciunea, inima i se roaga singuri. $i dup; ce e pierduti Rugiciunea, mai greu revine, foarte greu se redobAndeste. Insistengi., rug5.ciune, smereniefoarte multi.. ,,Cela ce vrea si vini la Mine sa se lepede de sine,si-gi ia crucea"- crucea necazurilor gi a suferingelorsi a greutigilor - ,,si.-siia cru8:34. cea sa si si-mi urmeze Mie" Marcu Ficind milostenii, rugaciune (;i MAntuitorul se ruga, si ne-a invigat si pe noi si. ne rugim) si mintea la Dumnezeu mereu. Ci, dupi ce in om incepe sa rodeasci Rugaciunea, incepe atunci si simti o dulcea$ negriiti in inimi. Dupi aceea,mintea nu mai fuge. $i, de Ia un timp, cind vrea Dumnezeu, mintea singuri zice: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mi pe mine, picitosul". Asta e Rugiciunea inimii. Omul c[ doarme, dar inima se roag5. C cinr5'2.lJnde se duce, inima se roagi in continuu. Acei oameni sunt vizitori cu duhul, au darul prorociei, sunt flcitori-de-minuni - oameni care sunt Sfinti aici, inci de pe pimint... - Ce inseamnd cuuintele Mintuitorului: ,,Focam uenit sd drunc pe pamint si cit as urea t2:4e2 s,ife aprins" Lutt - Focul dragostei, focul dragostei de Hristos, focul dragosteide aproapele- implinirea poruncilor: ,,Si-L iubegti pe Dumnezeu din toat5.inima, si pe aproapeleca pe tine insu[i" 'f Mat 22:37':]9.

,,...SicAt as vrea si-l vid aprins": si se iubeasci om pe om, si fie gata de jertfh unul pentru celllalt - gti focul doringei de a urca la Ceruri. Pentru astaam fost creagi. Petrece Iisus Hristos in tine si tu in El, El in inima ta si tu in inima Lui. De ce ziceMi.ntuitorul: ,,Neincerat vi rugagi"? Ne-a fhcut pentru EI insugi... r

A consemnat Cezar Machidon

INTERVIU - Cine e Cedry2k? - Un personaj pe czre l-am creat ca si mi adaptez ceringelor anilor 2000 si totodata un rasla presiunilesocialepe carele-am simgit in puns cadrul copiliriei si adolescengei. un rebel,un Este neingeles,fost;i nihilist la un moment dat... a PAni m-am trezit ca gi p. baricade "lt" Lrolat aiureain rizboaie modeme mascate Unde oameni dispu,gilaorice pentru nimic M-au transformat rapid din Stelici'n Cedrv2k. Un nihilist care a ajuns totu;i la Dumnezeu... Ce-au zis cei care te cunotteau cind au uazut intoarcereata la credinyd? - Evident ci fiecare a vizut in mod diferit schimbareamea. Unii se bucuri pentru mine si m5,incuraleazA constant; algii, dimpotrivS.,sunt dezamigigi, mi considera un habotnic, un indoctrinat. Bineingeles,tema credingeieste una extrem de sensibili - mai alesastizi, cAnd foarte mulli renunli Ia religia lor, din diversemotive. in societatea moderni, tinerii manifesti o teama constante fagi de Biserici - normal, cineuaa avut grija de asta...Oricum, nu mi-am propus si ii mulEumesc oameni, astae rolul politicienilor. pe Acum lasi-mi daci vezi ci mi-am gisit drumul, CAnd ftceam pe nebunul nu mai mirAia$ nici unul. - Cum ai ajuns sa-L caupipe Dumnezeu? - Din dorinla de a fi fericit. Am rezonatdintotdeaunacu realitigilecregtine...Dar ceeace m-a impins si-L caut pe Dumnezeu vine, in mare parte, din egecul gtiingei(psihologie,filosofie, sociologie)de a-mi explica mersul vielii, in general- si rostul nostru, natura umani, in mod special.Cautareain sine presupun ci. ginede natura mea. Niciodati nu m-a interesatnimic mai mult decAtAdevarul ascuns soatele in realititilor materiale. Descoperirealui Dumnezeu deruleazi- Ia sftrgit tragem linia... - Ce inseamndsa cregin? fi - ,,Saiubegti pe Domnul Dumnezeul tiu din toati inima ta si din tot sufletul tiu gi din toati puterea ta si din tot cugetul tau, iar pe aproapeleti.u ca pe tine insuli" - Crezi ca muzica rap e o cltle de a-L marturisi pe Dumnezeu? - Si astae o chestiunedelicati... Nu, nu consider. Tobele, ritmul, chiar ;i armoniile duc Ia un alt soi de ,,begiea mingii". Mi-e imposibil sI cred ci Duhul SfAnt poate veni in astfel de situa1ii...Muzica rap e rebeliune, nu are nimic in comun cu paceainimii. in plus, si nu uitim ci predica fhri triire nu-i Este motivul pentru care decAto trincS.neala. in noiembrie scot ultimul material solo semnat ,,Cedry2k", si renung la muzic5..
Cedry2k,,imi pare rdu pentru toli cei care aleg plicerea in locul Fericirii..."

INTERVIL i Ce auzi sunt ultimele fpete ale instinctului Ce crede doar in sine si in strilucirea argintului Ce n-auzi suntultimelesoapte aleconstiinlei Ce crede in harul primit in urma pociin1ei... - De ce ai ales Ortodoxia? - Adica de ce mi-am alesidentitateasDirit u a l es i n a l i o n a l a ? u a m a l e sn i m i c . A m f o s r N a l e s , l a v a o m n u l u i ! A s r ae n e a m u lm e u : r o s D mini crestini ortodocsi.N-am gasit nici macar un motiv logic, sau de alti natura, caresa ma faci sa mi dezicde ei. - Tbtu;i, uedemca rominii suferi de o lipsa a identitapii napionale.Ce inseamnasafi romin? - RomAn inseamni si cunosti limba romAna, si studieziistoria RomAniei (gi nu mi refer la aia din manualel) si, bineingeles, sa participi la conservarea promovareavalorisi lor romAnestisi-a drepturilor nagionale. Care e sistemul tiu valoric CA.nd cineva ascunde cu griji adevS.rulistoric?... - Ce sfat ai pentru tinerii romini? - Sa caute Adevarul din soatelerealitatii. The' si-i respectim regulile cu stricte{e, Si $nem pustii departe de treburile ce ne-au mAncat noui din tinerege, Si si.-nvegedespre frumusele Si greseli vechi scrise cu singe pe perete, Ca nu cumva s5.le repete... - Ceparere ai dzspre dzntgrareaclnst/tntd care sefacein mass-media adraa Bisericii Ortodoxe? la - Presae folosira din plin in atacurile impotriva Ortodoxiei, bazAndu-sepe lipsa de (in educaqie specialduhovniceasci)a oameniIor, pentru a le fura, incet-incet, Biserica. Am lucrat in presa- cei mai mulgi jurnali$ri sunr Fascinaqi lumea polirica, aspirala ea si, mai de grav, au legituri cu ea. Poatepresao fi a cincea putere in stat, dar momentan e aserviti. E ultimul ceas al supremafiei minciunii Si apoivom iesi dinlabirintul strici.ciunii Ci nu putem sta-n genunchi doar c-asa vor unii, Dar vom sta-n genunchi pentru-mplinirea rugiciunii. . . - Cum neputem feri de in;eldrile lumii? - Numai respecrXnd CuvAntul lui Dumnezeu, Sfrnta Scriptura. Si-artrc'sine l5sfun ghida$ de Sfinfi Pirinli Darnemingim ipocrili, de-aia ne simgim istovigi, $ilovili, si ririig gigoliF, gi gotrig, De-atAta slav5. dqarti ti dmgoste de-argin1i. - Prin intermediul mass-media al teleui;i zorului in special,se duce o lupt,i foarte mare tmpotriua tinerilor, Seincearcatot mai muh impragierea ! depersonalizarea minpilor tinere.. . - Nu mi separeci e o lupti dusi numai impotriva tinerilor- dar,intr-adevar, sunt ceimai afectagi ei de torentelede informaqiicomplicatesi contradicte rii, pentru canu gtiusi disceami,tind si amestece Iucmrile,ceimai mulli cadrepede intr-o oaremi. sauin cealalta-.. Cred ci, atAta timp cAtnimeni nu poatedefini o<actce este,,bunul-simt'', elemennrlaengialin orice relagie inter-umani, apropierea Dumnezeu de estesingurasolufe pentru insus,irea unor valori adevarate. Oricum, uebuia si ne aqtepamla asa - profegiile claLr.wemeacemerii... zic e E despremizerii din televizor, Spalarea creier gi manipularea reclamepe lor in interesullor Psihic copiii mor asasinali Adormind infesta;i de TV-ul lor mic din dormitor. Nu-i,,Lumea copiilor"...

INTERVIU

erry

- Daca tot ai pomenit de modele... rezi cd mai au tinerii de astazi modele? - Da, au... Dar nu ;tiu daci ista e un aspect pozitiv... Reperelelor sunt mai degrabi super-eroi care fac bii de singe decit oameni care au construit cwa concret in societate,Togi pustii il iubacpeJay-Z, dar habar nu au cine a fost Petrache Poenaru sau Nicolae Paulescu...Oamenii luagi drept modele sunt, de obicei, cei careau rer-qitdin puncr de vederematerial sau cei cre au ajuns faimosi. Din cite vid eu, czunastea sunt criteriile... - Dar ,,Sfnpii tnchisorilor" ar putea f un pdri? modelpentru tinerii acestei - Ar fi extraordinar si fie asa, dar nu sunt convins ci tinerii sunt atat de recunoscS.tori fagi de acesti Oameni care s-au opus sclaviei. Ca si ajungi si con;tientizezisacrificiulacestor martiri, trebuiein primul rAnd cercetare. insi media, cum spuneam, nu are nici un interes in promovarea lor, iar tAnirul va fi mai atras de succesul(vizibil) al lui Lil \(/ayne, decAt de puritatea (invizibili) a lui Valeriu Gafencu... Lene-n vene-n gene, temeri moderne de semeni, probleme, Vedem semne, dar pesemne vrem si credem ci-i devreme. - $i modelul tdu careeste? - Iisus Hristos. - Cum te-a influenlatfamilia tn uiapa? - in cel mai favorabil mod: am fosr binecuvAntatsi triiesc intr-o familie congtienti gi uniti, o familie cregtina clasici, al cirei model incepea si dispari dejala periferia societi;ii in anii 1980. Ai mei sunt niEteoameni simpli, dar foarte tari, gi in mod sigur au avur cea mai puternici infuengi asupra mea. Am con$tientizat asta inci de mic, cind ma uitam in jur gi vedeam extrem de multe cazuri de familii destri.mate,multe drame ale ciror efecte aveam si le vid mai tArziu. Eu am fost binecuvAntat,slavi Domnuluil

pentru ,,$iin cerva fi maimulti bucurie un picitos caresepocdiegte, dec6t pentrunoudzeci noui de drepti,care gi n-aunevoie pociinti." (Luca de 15:7)

- Rezultatelela examenele napionaledin scolile romAnesti sunt tot mai slabe tn ultimii ani, iar atta arata, euident, 0 sciderea niuelului educapiei. Cine esteresponsabil pentru aceastlt situapie? - Am avut nesansa a cunoaste,in 16 ani de de scoali, profesori foarte buni si algii foarte slabi. Totugi, nu consider ci de vini sunt cadrele didactice. Cred ca piringii si capitalismul poarti. principala vini. pentru distrugerea educagiei.Copiii au imitat dintotdeauna comportamentul adulgilor - deci, cumva, e vina ,,modelelor". Nu gtiu Ia ce ne-am fi asteptat cind s-au deschis,,magazinele vise" de - la cresterea numirului de olimpici?! $i, renunlim la cruce Si, ne-ndopim cu rinced Si, ne-adipim cu sAnge Si, ne-amirim cu dulce.

INTERVIU ' - Care crezi ca sunt principalele pericole care ameninpafamilia restina de azi? - Sunt tot mai multe: in primul rAnd a v o r t u l , a c e s tg e n o c i d c o n t i n u u , m i s e p a r e de neconceput.Am vizut ca lumea priveste astacu lejeritate,dar sute de mii de avorturi pe an au transformat Romenia intr-un abator uman. De asemenea, casatoriile dintre homosexuali mi se par foarte nocive la adresa institugiei familiei, precum gi toleranqafaqade pedofilie sau incest. Toate acesteaspecteimi denoti un atac deliberat si virulent asupra familiei cre;tine. Mai cred si ca, dintre toate aspectele ,,evolugiei" sociale,aceasta este cea mai gravi. N-.q fi anti-sistem, dar nu pot fi pentru Stinga sau dreapta pentru ci Dumnezeu e-n centru. - Pestetot in lume, la orice niuel social, se urmdre;te creltrelthaosului. Crezi ca acestlucru premeditat? Cine are de ciltigat din asta? este - Bineingeles estepremeditat: de la corci poraqii care incurajeazape toate caile consumul - consum care, se stie, duce la disparilia spiritualitalii - pini la politicieni, carecreeazd. panicasi haospentru a obginemai multi putere din partea populagiei. Cine nu crede in Adevarul lui Dumnezeu seva speriatot timpul de realitaqilelumesti. Frica e absen{a dragostei. E ultimul ceas in care poli si-fi dai seama Ci nu psihiatrul, ci dragostea-nvinge teama... - Dragosteaa ajuns sd se confunde tot mai muh cu sexualitatea... - Eu nu cred ca face cineva astfel de confuzii. Cred ci mulgi, 9i tineri, gi adulEi, asigi cund picatul doringei carnaledupa conceptul de dragoste. in primul rind trebuie si ingeleagi sacrificiul suprem al Mintuitorului pentru a fi cu adevirat motivaEi sa descopere dragosteaadevarata.imi pare rau pentru togi cei care aleg plicerea in locul Fericirii - ma doare pentru ci si eu am f}cut aceasti greqeali qi ii cunoscconsecingele. Da', pentru mine-n sfirgit, e clar ca lacrima. Ci nu-i luminat un sufet care pistreazi patima. - Ce este fericirea? - fu numi-o aflareaimparagieilui Dumnezeu. - Cum defne;ti singuratatea? - Lipsa lui Dumnezeu. - Care este scopul uiepii ue;tine? - Mi"ntuirea sufletului. Fericirea de care ma intrebai mai devreme. - Ce cdryi recomanzi tinerilor de astazi? - in primul rAnd NoulTestament, Psalmii si Patericul, dar si orice alte cirli scrise de Sfinlii Paringi. Fiecare isi stie cel mai bine propriile patimi si slabiciuni, aga ca va gasi in acestelecturi adevirate medicamente pentru ele. Desigur cI triirea e totul - si fim mai buni, in primul rAndl Eram marele nemullumit, huzurind prin Lacteea Abiaintors acasi, laThti-am prins ideea Ci iubirea e culmea, Cheia la riticirile mele Ei foametea din lumea a treia. De aceea las atitudine duri. Mindrie gi furie de guri si scapi de procuraturi. Plus ci procedura nu spali picatele. Iarti-1i deci fratele! Iubegte-gi aproapele 9i natura! Respecti Scriptura!

A consemnat CezarMachidon

TEOLOGICA

Despre luptacugandurile
Redim, cele urmeazd,insemnare pdstrata Parintele in ce o de Sofronie Saharov purtata un monah dupao convorbireCuviosului a Siluan Athonitul cu care il cercetase; convorbirea a avutlocin prezenta pedatade 31martie sa, 1932. insemnarea o importan!5 are deosebitd deoarece ldmuregte aspect un de capdtaial nevoinleidreptslavitoare, adesea darprea trecut vederea:pizirea cu (R.H.) mintiicuratideintindciunea energiilor demonice, taina in Rugdciunii.

Staregul Siluan spunea ci. in experienga Sfingilor Piringi se pot vedeafelurite mijloace de a lupta cu gAndul, dar cel mai bun esre acelade a nu intra defel in dialog cu el. Mintea carea intrat in dialog cu gandul intimpina neintreruptadezvoltare lui si, atrasi de dia dog, estesmulsa de la pomenirea lui Dumnezeu - ceeace qi esteEeluldiavolilor, care,intr-un fel sau altul, vor ritici gandul smuls de Ia Dumnezeu, iar din dialogul cu gandul mintea nu va iesi curati. . . hrsmicuJ $tefan,carehranisedin m6na saun leopard, din obiceiu.lde a,,conuazice"gandurilea intat in lupti cu eleinainteas{lryinrlui si.u,si asdels-a aflat in starede lupta cu dracli (ScaraCuu 7, 50). Cuviosul Marcu al Thrakiei, din pricina faptului ci inaintea iesirii sale si-a mAngiiat sufletul amintindu-si de trudele sale,a fost ginut in vazduh un ceas;iar acest,,un ceas"inseamni.ca se primejduia asasa gi rimAni... Algi Piringi au fost mai ingelepgiin lupta duhovniceasca. Cuviosul Macarie cel Mare, trec6nd prin intinderile vizduhului, nu inceta sasesmereasc.i, iar cind dracii, de-acum de departe,i-au srrigatci le-a scipat, el a raspunsci inci nu scipase.A raspuns asdelfiindceseobisnuise ginemintea in iad, gi a-gi prin aceasta adevirat a scapatde draci. cu Cuviosul Pimen celMare, deprins fiind printro indelungati cerqre a luptei cu dracii, gtiind ci

cel mai primejdios si puternic estemnn"tq-q dria, toati. viala s-a trudit si-si agoniseascismerenia, gi de aceea spunea ucenicilorsai:,,Crede1i-mi, fiilor, unde estesatana, acolo si eu voi fi"; insi gtiind in adanculsufetului cnt de bun;i milostiv este Domnul, nadajduia cu tirie ci El il va mAnnri. Asf,el, asesmeri celmai bun mijlocde apisesrc tra mintea cund de gandul pitimas. Tonrsj mulli nevoitori nu ingeleg aceasa;i nu pot gandi asGl, ci deznidajduiac, nefiind in stare gine a-si mintea in iad gi,in acela;itimp, a nidijdui in mila lui Dumnzeu. Firi. a intra defel in dialog cu gAndul, trebuie cu toati mintea gi cu toati puterea sa te alipegtide Dumnezeu si sa zici: ,,Doamne,picitos sunt si nevrednicde milaTh, darTu, pentru singuramilosirdia Th, mAntuieste-mi.. .". Sufenrl, adesea pentru un singur gand de indoiali in milosArdia lui Dumnezeu - ..Oare nu cumva Domnul nu mi va ierta..." - pierdemult. Deznadejdeaeste insa mai rea decAt toate, este hula impotriva lui Dumnezeu, ca si dnd El nu ar fi in putere a mAntui, sau curn ci misua picateIor noastrear putezrcovdryimisura milosdrdiei lui Dumnezeu... El picateleinuegii lumi le-a luat in inuegime asupraSa... Daca o mami iard toate copilului siu, fiindci esteneingelegitor,cu ci.t mai mult va iera Domnul daci ne smerim ;i ne ciim. . . Lupta duhor.niceasca aseamini intr-o mare se misuri rizboiului obisnuit in aceasti luoti a

TEOLOGICA 'noasrri trebuie sa ai gi birbigie. Duhovniceasca birbifle se afli in nidejdea cea tare in mila lui Dumnezeu. Nevoitonrl or barbigie,chiar de va cidea in picat, sauva cidea in ingelare seva abate 9i de la caleaceabuna, sauchiar de va aduceinchiniciune weunui drac,nu seva pierde,ci indad, cu deplini nidejde, se intoarce ciue Dumnezeu cu pociingi, giasdelbiruiqte pewijma;i; dar suflenrlftri bnrb4ie senrlburi, deznidijduiate, giasfel cade.. . C6.nd cineva se abate de Ia caleaceabuna gi cade in inselare,trebuie neapirat, mai'nainte de toate, si aduci pociingi inaintea duhovnicului, povestindu-itoate. Dupi o astfelde spovedanie, lucrareaingelirii slibegte,chiar daci nu indati, dar va urma 9i deplina indreptare. Mul;i se poticnesc, dar, din picate, nu mulgi se indreapti. Mulgi la inceput primesc har, dar foarte pugini revin la el dupi ce l-au pierdut. Monahul a intrebat: - De ce Bitranul pe careJ intrebase Cuviosul Pimen cel Mare i-a spus si lase gandul si pasi trundi in inimi., si de-abiadupa aceea selupte cu el, iar celuilalt frate mai pugin cercati-a spus dimpotrivi, si taie gAndul dintru bun inceput? Starelul Siluan a rispuns: - Din sfat se videgte ci unii Pi.ringi aveau adici. salase acelmijloc de lupta duhovniceasca, Ia inceput gAndulin inimi, gi de-abiaapoi si se lupte cu el. Dar aci sunt cu putinta doua stiri: Una, cA.ndomul nu stie a-si pizi mintea, iar atunci gAndurile patrund in inimi, gi deabia dupa aceeaincepe lupta cu ele. Este un fel de joc in carepoli gi si pierzi. C-"ealald, cind monahul nu din nepuci constient,lasagaldul S pIdnp r", trunda in inima, sprea-i observa toaa lucrarea;dar qi acestmijloc nu te lasi tonqi si peneciin vedenie, ci deci mai bine si nu lasi nicicum Strdul, ci si te rogi cu mintea curata Iar fratelenecercat, careBiaanul l-a sfituit sataie pe gandul diffru bun inceput gi si nu intre nicidecum sfat cuel in dialog aprimit acel fiindcieraslab;i nu seputeaimpotrivi ganduluipatima;; dar in ciudasfrfliui Bitranului, el tot nu puteainci dJ stipanearci curn secuvine,iar prin porunca BauAnului de-abia a inceput a seinviga anwoioasa gtiingi - lupa cu g':trdul. Deci Cuviosul Pimen era mai purernic gi mai cercat in lupa duhovniceasci decAt celilalt frate; dar, tonrsi, estemai bine intotdeauna sa-1i pistrezi mintea curati de tot gAndul, si din toati putereasufenrlui si te rogi, pentru ci mintea care seroagi curat selumineazi de caue Domnul. - Cum este cu putin;i si-gi pistrezi mintea curati?, a intrebat monahul. - SfingiiPlringi ne-aulasatinvalanua desprerugiciunea minlii in inimi; prin easepize;te minteaIar eu nu vid alticale caresi dea o mai buni putinji de a pizi pomncile lui Dumnezeu. I

Din Arhimandritul Sofronie ,, CuviosulSiluanAthonitul " (Editura Reintregirea, 2009) Traduceredin limba rusd de Ieromonah Rafail (Noica)

ACTUALITATI

IPS (Alfeiev): llarion Civilizafia - de europeani laEdictulde la

Milano cregtinofobie la
Pe data de 2 octombrie2012, Mitropolitul nu alWenei, Ilarion (Alfrnr), a pinut un rurAnt k der-

utre am spicuit cdteuafagmenteesenpiab. Lumea cre;tina se apropie de o dati remar_ cabili, si anume aniversarea 1700 de ani a de la promulgarea Edictului de la Milano, inrrar in istoria lumii drept cel mai important document juridic care separi doui epoci _ cea a Romei pagAne si cea a Europei cregtine. in urmi cu 1675 de ani a murit iniliatorul acestui docu_

iPSllarion (Alfei"u),,,Suntffi
ugorrenunli Europade acum la identitatea ei crestin;,:

cel Mare, trebuie si ne aducem aminte de acelc vremuri de persecugieprin care Biserica lui Hristos a trecut inainte si le fi fost acordati ce_ tagenilor romani libertatea religioasi.

Opinia publicd erd dcum deja pregiititi ;i singurul lucru care stdtea in calea persecutiei in masti constain uoinsac/aseipolitice. Era ne_ voie de-o scanteie care sa aprinda explozibi_ lul format din zvonuri, srereoripuri gi id.il. care srireau la bazapercepgieicresrinismului. scinteie, in sensu/cel mai propriu al $i aceasta cuuintului, a fost oferitd de incendiil izbucnit la Roma - dupn uneledouezia/e contemDorani_ lor prouocat chiar de imparatul JVero.Zvonurlle privitoare la complicitatealui in acesr dezastru au inceput si circule si pentru a le tempera, Impararuli-a acuzar cresrini incendlere. pe de (...) Persecugiile uneori se potoleau,alteori luau amploare. Sub impdraruJ DiocleEian suc_ ;i cesoriilui, persecugiile impotriva cresrinilor s_au transformar ulrimaizbucnire lmperiului in a spre piganism. P/uralismulrcligios Romejs_adoue_ al dlt a f incompatibil cu cetdpenii ,,ngizi', pi ,,into_ branpi" ce cdutau Adzudrut absolutl pentru inca da1i, puternicul aparat de srar nu a reusit sa 1 faca faEicrestinilor neinarmap, carenu au opus

sinagogisi in temnige,ducindu_va la imparagi gi la dregitori, pentru numele 1tr4.u" r-,.",,,r,. (...) Iisus Hristos le-a infigigat Apostolilor Sii morivele care sfau la baza acestei atitu_ dini, prin cuvintele: ,,Daci agi fi din lume, lumea ar iubi ce esteal siu; dar pentru ci nu suntegi din lume, ci Eu v_am alespe voi din lume, de aceea lumea vi uriste" Ioan^15:19. (...) intr-adevir, crestinismul a devenit ,,penrru iudei, sminteala; pentru neamuri,
nebUnie,, 1 C o r i n r c ntr 2 3 :

ACTUALTTATI nici micar o rezistengi lucru ce-adus la schimbiri radicalein Imperiu. Sffnul Constantin, cel intocmai-cu-Apostolii, a fost acelacare a inigiar schimbiri gi le-apus in practica. aceste Istoricii gi teologii au fost in special preocupagi de motiuul care l-a determinat p. i-p;t"nrl Constantin cel Mare si. ia partea cregtinilor. in mod evident la fel ca si tatal si.u, Constantie Hloms, impirad Constandn a adopat inilial o atiudine binevoitoare crqtinilor sub infuenga mamei - Sftnta impirateasa cea intocmai-cuApostolii, Elena. Dar carea fost factorul principal care l-a determinat pe impirat si elaboreze;i si publice Fdidul de Ia Milano? (...) S-au consemnat, spre exemplu, nigte afirmagii scepticeale istoricului german Jacob Burckhardt, care-l descrie pe imparanrl Constantin drept un politician inteligent gi pur-pragmatic, firi nici o motivalie religioasa.Ne este imposikl safm dz acordcu aceasta cararterizare, deoarece arcl momentnu aueaacam in safe in Imperiu mai mult dz l0%o creytini-;i sd n bazezipe un segmrntatdt fu ingustal popuLtpieiar f iruemrnt sa te aucntureziintr-un ffiPerimentPolitic extremdz riscant,ca atit mai mult ru cit riscal erareal:nimmi din cadnil Senanlui saudin popolitica religioasa lui a pukTn romand nu sus{inea Constantin! Cu prilejul fativitigilor care ma.rcau douizeci de ani de guvernareimperiali in Roma, imparanrl nu a luat parte la rirualurile de sacrificii fhcute cu ocaziasosirii salela Roma, fapt carea generat indignare in rAndul romanilor, gata si degenereze intr-o rebeliune armata.(...) Punctul de cotituri in perceplia religioasi a impiratului asupra lumii a a\.ut loc in timpul luptei salecu uzurpatorul Maxenliu, inaintea careia Constantin a fost invigat de citre Dumnezeul crestinilor cum si i;i biruiasci vtq-qul. in anul 313, la Milano, a avut loc o intrevedere intre impiratul Constantin cel Mare si Liciniu, in cadrul cireia a fost emis Edictul de la Milan pe numele a doua personalitili auguste,adresatpresedingilorprovinciilor. Textul acestuiaa supravietuit istoriei in

73 cartealui Lactanliu despre,,Morgi gi prigonitori" 9i in ,,IstoriaBisericii" a lui Eusebiu din Cezareea.Edictul a condamnat actele anterioare privind cregtinii. Spre deosebirede edicrul din 31 I al lui Galeriu, acesrdocumenr a proclamat libertatea religioasi deplina a cetagenilor romani: ,,Niminui nu ar trebui si-i fie tigiduiti oportunitatea de a trii religia cregtini, religia pe careel o consideri a fi cea mai buna pentru el". Astfel, inchinarea pigini si-a pierdut dominagia dejure. (...) Amintindu-ne astazi de prepul mare pktit de cre;tini Pentru aceastalibertate, suntem m,4hnipi sa uedem cdt de u;or renun{d Europa de acum la identitatea ei uestina. Conceptul de ,,integrare europeani' a li.sat la o parte componenta religioasi. in primul rknd, orice referirela Dumnezeu ;i la ue;tinism a fost eliminatd din proiectul de constitupieal Uniunii Europene/, mai tirziu, din Tiatatul de la Lisabona (carea inlocuit incd neratifcata Constitupie). Prin urmare, intreaga bazi ideologici a ,,integririi europene" a fost redusi exclusiv la libertate, la democragiegi la statul de drept - o paradigmi seculari incompatibili cu patrimoniul de civilizagieal Europei. Secularizareaa facut ca majoritatea europenilor sa incetezea-;i corela uiepilecu Euanghelia, pentru a trai in conformitate cu standardele ,,szcietdlii de consum". Mai mult decAr atit, crestinismul a devenit un element strain in viagapublici, lucru care s-a dezvoltat din ce in ce mai mult in manifestiri reginofobe. Din nefericire,viziunea seculari dominanti asupra lumii exclude religia din spaliul public, ace$ra fiind de-acum declaratao ,,chestiuneprivati'. Aceastaesteun fel de-a spune ci acasa pogi si faci tot ce vrei, poli si crezi cevrea sufenrl tiu - dar trebuie si cooperezicu statul gi societatea numai potrivit normelor stabilite,acelea;i pentru togi.Aceasta abordareaparentcorecta druine o adzudrataprouocare Penhu ffeyini atunci cind regulib secukreincepsa contrazica fundamenteb eticii

ACTUALTTATI creyine.Recunoaperea catresocietatea dz serularaa unor lucruri ca auorturilc, rutanasia, casatorii[e sau rekpiilz intre persoane acela;isexii pune pe crelde tini tntr-o categoiea prosui;ibr intruckt ei nu pot ca f dz acord cu acestea nortnd dt uiapd. Logtcasea.tkrismuluimodemneaminteste cea de apagini/ordin Roma: poyiwctezi tnceea ce-pi dore;sti, dar e;ti obligatsaail.rcijertrt rcilor,,nbran7d";i,,plurali.sm". Credingain Dumnezeu si deschiderea de-a urma poruncilor Salesunt descrise ce in ce mai din mult ca ,,opinii private' - si a devenitpur si simplu indecent, demodat 9i arhaic si le proclami * glas tare!A gune kcrurilor pe nutne (de frempl% auor--crinn;i suicid) ate nlui - prunucidere,zutarwsiei corxiderat arum un art de nlnanya incompatibil ru pkmlitmul de opinii;i deckrat o ,,incabare futp*a ilor ;i liberdipilnrceapnibr". Observim tot mai mult in Eirile Uniunii Europene discriminiri fagade cetalenii care-gi exprima o pozigie cregtini. activa.Mai muh decit atit, chiar ;i purtarea simbolurilor crestine, cum ar f crucile de botez,esteuazut dr anumipi angajatori drept o incalcarea,,cuburii corporat^te". Existd voci care vorbesc despre necesiratea interziceriisirbitorilor publice de Criciun, sub pretextul ci ele pot insulta oamenii de alte religii! O lupti similari impotriva prezen;ei simbolurilor crestine in gcoli a fost dusi timp de mai mulli ani la Curtea Europeani" a Drepturilor Omului, in cazul ,,Lautsi vs. Italia' - un exemolu viu al incercarii unei singurepersoane, sub pretextul incilcirii drepturilor sale,de a-si impune propria voingaasupra a milioane de oameni. ,,Neutralitatea religioasi a societigii", construiti de susjinitorii secularismului european, s-a transformat intro ,,epurare valori" a acestei de societigi. Cum se pot opune cregtinii unor astfel de tendinge? in ce rezida puterea cre;tinismului? Ea estedeterminata de credinpa crestinilor de capacitatea lor de-a trdi in duhul Euangheliei, de-a aduce Lumina Adeuarului dumnezeiesc asupra oamenilor. Daci-gi pierd capacitatea de a fi ,,sarea plmAntului", cregtinii devin neputinciogi in a se opune diferitelor ideologii prin afirmareapropriilor reguli de viaEi. Conferinga de astizi isi propune sa reflecteze asupracilitoriei de 1700 de ani a Bisericii lui Hristos de la Edictul din Milano p|ni in zilele noastre- calitorie presi.ratacu multe evenimente importante penffu cregini. Cel mai important aspectal acesteireflecgii este un rispuns la intrebarea privind viitorul crestinismului,locul gi rolul valorilor crestinein viagasocietaEii, faa miliei gi a individului". (preharedepe mogat.ru)

(omisia Europeani finanfeazi avortul for[at

European Dignity Watch, o grupare nonprofit, a publicat un raport care arati ci cele mai mari organiza;ii din lume ce promoveazi avortul International Pknned ParenthoodFednation si Marie Stopes Intemational - sunt finanlate pentru campaniile privind planificarea Amiliali de Uniunea Europeand.. Conform. raportului, Marie Stopes International a fost finangati, in ultimii ani, cu sume importante din partea U.E. futfel, intre 2005 9i 2010, suma totali. incasatade aceasra organizatie a fost de peste30 de milioane de euro cu scopulde a aplicafemeilor

'

din Papua Noua Cuinee avoftul prin metoda (carerevacuum". Cealalti organizagie ,,aspiragie cent s-aaflat in mijlocul unui scandalmediatic in S.U.A., fiind denunlati pentru sus[inerea prostitugiei gi pedofiliei!), a primit 1,7 milioane de euro anual pentru a aplicain Bolivia, Guatemala si Peru,,sisteme contracepliede urgengi', care de avord prin medicamente. Provoaq AvAnd in vedere ca pretextul ipocrit al finangirilor este combatereasSriciei din lumea a treia, ED\f cere eurocragilor s5.aloce banii europeni ,,pentru garantareahranei, apei potabile, accesuluila sinitate si la educagiecopiilor afagi in dificultate, si nu si lncurajezereducereanumi.rului lor". International Pknned ParenthoodFedrration estecea mai mare organizagie internagionala neguvernamentali care promoveazagi ofera servicii de avort, prezenti si in RomAnia prin Societatea pentru Educayie si Contraceptiud Srnnla (SECS). IPPF este, totodata, un finangator impormnt al politicii chinezede control al populaEieiprin auortul foryaL Marie Stopes International (MSI) Faceprozelitism pro-avort in gari ca Albania, India, RomAnia,Africa de Sud qi Vietnam. Iata, 4adar, inca o probi a faptului ci. avortul esteo mizi importanti pe agenda instirugiilor transnafionale si, in acest caz, pe agenda Uniunii Europene,mai alesin ceea privestegi.rile ce sirace (adaptare sauperiferice. dupd ziuanews.ro) in timp ce compania Merch attofinangeazi studii favorabile, cazurile graveale fetelor afecate de vaccinul Gardasilcontinui si se inmulgeasci. Unul din cele mai recenteasdel de cazuri estecel al unei fete din Ausralia caregi-avizut nimicita feminitatea, fiindu-i afectateiremediabil ovarele (menopauzaprematura). Doui componente ale vaccinului par sa fie responsabile pentru aceste grave efecte negative: polysorbat80 gi L-histidina. Polysorbat esteindicat drept principaJi cauz\, 80 care diuneaza organelor reproductive feminine in cel pulin un studiu cunoscut, lx L-histidina are un risc similar. Polysorbat poate produce, B0 de asemenea, anafilactic. goc Evident ci studiile care ridici. astfel de probleme sunt, din picate, complet ocultate in mass-media autohtona.Asta pentru ci compania Merch nu finangeazi doar srudiile din laboratoare...(adaptare dupd gaia-heahh.com). I

GARDASIt distruge continuin are sinitatea fetelor

De curAnd, campania de promovare a vaccinului Gardasil a fost reluati in massmedia noasrri, pretextul fiind un nou studiu care ar demonstra siguranga acestuia.Studiul are insa defectul (neevidenliat in presi) ci e finanEat de Merch, adici exact de compania producitoare a vaccinului - lucru care trezesteo justificati suspiciunecu privire la corectitudinea cu care a fost efectuat.

Grupajrealizatde loan Bucur

r; !,#

Poate pricina maiinsemnati avorturilor cople5esc cd cea a ce astdzi gi Rom6nia unaduhovniceascd: este neasumarea sine necredin{a mila de in gi lui Dumnezeu, poate Care intoarce inspre binechiar o cddere. Despre (R.H.) aceasta incredinleazd ne Cristina,adolescenta o ajunsd... mamd.
Totul a inceput intr-o zi de noiembrie. Mama mea plecasein ltalia, tata era mon, mi simgeamsinguri, desi fusesemlisati in grija na;ilor mei. Aveam 14 ani, eram cu capul iq nori, iar cind l-am intAlnit pe el am crezut ci am gisit iubirea. . . imi plicea mult cum arita, insi, dupi ciwa timp, am inceput d observ cXtecevanepotrivit in comportamennrl siu. indrigostiti pini pestecap, mi-am alunpt indoielile, convingandu-mi tot mai mult ci el era,,alesul". Se schimbasemult de cAnd era cu mine, nu mai iqea da cu biiegii si, intr-un moment de iraponsabiliate, am cedar Crezind ci mie nu mi sepoate intXmpla, am lisat tonrl mana destinului". [a inceput, relagia "pe noastri a fost lapte si miere, insi, nu pestemult timp, a intervenit gelozia,au urmat cemrri pesrecemrri, ne-am mai acordat mereu cnte o gansa, insi in zadar.Mama gi sora mea aflaseri desprenoi, nu erau de acord cu relagia noastri - gi,pAni la urma ne-am despi4it. Am observat ci ceva nu e in reguli cu mine, insi. am pus tod pe seama stresului gi-a frigului. Nici n-am bigat de seami cum fteceaulunile. intre timp, marna meaveniseacasi,iar intr-un week-endlaDorna imi gisisem un nou prieten. Nu mi ingrisasem, nu aveam pofte, nu avqun gre[uri, nimic care si indice ci

PROVITA eram insircinati - numai intArziereaciclului. intr-o zi, la sugestiaunei colege,am plecat de la gcoali;i am ficut un test de sarcini. Astfel, am afat ci eram insircinati - dupi mine, cam in luna a cincea... Avon nu mai puteam sifac, asaci am ascurssarcina cit am punrt. De zisnu am zisla nimeni, in afiride colegi. Examin&agostid de noul meu prieten,mama si soramea erau de acon:lcrr el; mi gandeamcu groazi a vor spune dnd vor afla adevirul. Cu toate ci meritau toati incredereamea imi era frici si le vortesc. Aveam qi momente in carevoiam d mi sinucid dar era cevace mi impidicaM-am gindit numai, n-am inarcat niciodati si 6c cer"a-.. intr-o zi, pe cind aveam deja gapteluni si burta mai crescuse pu[in, mama m-a intrebat daci. nu sunt - gi am recunoscut. Ca orice mami care insircinati. afi ci fiica ei de 14 ani este insircinati, a fost qocati gi a reacgionatviolent. M-a dus de urgengala doctor gi am frcut o ecografie, dar era prea tirziu pentru avort. in aceeasizi, afat gi prietenul meu rotul, dar a nu m-a pirisitl a spus ci impreuna vom trece pesre asta,indiferent ce decizievoi lua in continuare. Lunile treceau-eram la sfirsinrl daseiazecr4 colegii mei mi rislllau ;i aveaugriji de mine. Doamna ditigr.i m-a sprijinit, mama a inceput s[ fie alinri de mine; mai aveampqin gi trebuia si nasc in momentele acelea, voiam si-mi dau copilul spreadopgie, cand, pe 10 iunie, iar am niscut o fetiEisinitoci;i fnrmoasi, nici micarn-am vnrt s-o vid. Am stiruit in gAndul acesra- gi,dupi.o sip dmani, m-am dus acasi firi copil. Dar nu-mi puteun gisi niciorm lin$rca - mi gandeam intr-una la copil, remu;cirile pe care le simgeam erau dureroase. Firi si-mi fi dat seama,inci de cind era in buna mea dragostea mami incepusesi infloreasci de din ce in cr mai mult. Cum puteam si fiu acum atit de nemiloasi, atit de nesimlitoare fap de minunea cares-a ndscut din mine?I...inainte de a treceprintr-o asemenea egerienga, judecam dnerelecaredmAneau insircinate gi nuli gineaucopilul, dar probabil a trebuit si mi seintimple gi mie ca si inEeleg nu e bine si juddm. ci impreuni cu marna si cu sora mea arn hotir6.t si Iuim fetiga acasi..CAnd am luat-o pentru prima oari in brage, arn avut o senzatie de fericire nespusi: simgeam ci face pane din mine. Prietenul meu si-a

77
asumat rolul de tati imediat, iubqte fetip gi are gnji de ea, iar mama mea esteo bunici fericiti. Aorm, dupa un an;i ppte luni de la nagtere, dupi o zi oboitmre de tcoab, cind ajung ec"d, Simona mi in, tAmpina,imi spune,rnami", mi imbrigigeazigivreasi mi joc cu ea"Tiiiesc cel mai frumos sentimenc Sunt la sfiaiul dasei a douiqprcz.c-, -i qtopri bacalaureanrl, imi doresc$ continui snrdiile - dar inainte de toate, dorac, cu ajutorul lui Dumnzeu, si intemeiem o frmilie fericiti ii mulgumesc lui Dumnezeu penrru comoara pe care mi-a diruit-o, mamei qi surorii mele care m-au ajutat mult, prietenului meu si pi.ringilor prietenului meu, care n-au ezitat si fie alituri de mine inci din prima clipi. Le mai mulEumesc doamnei diriginte, care m-a ingelessi m-a ajutat la s,codi, gi colegilor mei, care m-au incurajat intotdeauna. I

Cristina (Suceava) - Glryerc rntunrii," (din*trfiinuni na{:terc k de wI II, H. SftnpiiMartii Brirnweni,20l)

&raix'nl ffimus&
Micugi, de-o gchioapa. Cand au intrat in lin\tea neclintita a bisericiicufirndati in semiintuneric;i ai"a s-aluminat locul. El - inainte - atotstiutor si birbat: patru ani si opt luni, Nicolae. Ea, trei ani, Maria (nu Mirioara, ci Maria, oricAt ar parea de serios!), ca un future carezboari pretutindeni frri si se teami de ceva, constient ci frumuselea lui nu poate fi riniti fiindci e pllmada Celui maiThre. Thdl - in faji - s-a inchinat cu evlavie gi buna-rAnduiali. Apoi, biiatul: aceeasi seriozirare, aceeasi responsabilitate, nimic strlin in purtarea lui. $i, 4teptAndu-gi cuminte rAndul, flutura;ul in rochi;a albastraca cerul - ,,potir albastru si adAnc"- parcaabia dezlanguitdin cocon, a inceput ritualul ei. Nu, nu copiat,ci al ei...O dati..., de doua..., de trei: flrima de batic - albasuu gi el - s-aaplecatodati cu fbrima sidefiede frunte, in trei inchiniciuni, inaintea Celei care (parca) si-astrAnsmai tare Pruncul in brage zimbit... si-a Un miros adinc, greu, de mir, s-a rispinluminata. De la icoane? dir o clipa in biserica De Ia Sfintelemoaste? Ia...? De incremenili ca la citirea Sfintei Evanghelii, Parintele,fetila mea si eu priveam, cu inimile si ochii pline, pline. CAnd si-a intors privirea spre noi, micula s-adeschis proaspata un mugur ca - intr-un zimbet ca un vesmAntde de primivari lumina. O clipi, o stri.fllgerarede vesnicie, si-au iesit,lisAnd in urmi o unda de mister si regret. Dar, din pridvorul bisericii, Nicolae s-a intors. il vazusepe Pirintele si uitase si ii ceari binecuvintare! S-a intors si Maria. Nimeni, nimeni nu le spusese facl asta!I-a binecuvAntat sa Pi.rintele, i-a strAnsIa piept ca pe doua comori desprecare;tii ci sunt ale tuturor, cum sunt izvoarelede munte in caleadrumelilor tdrzli... M-am inclinat. I-am cerut micugului voie si-i gin in palmele mele mAna, ceacu care (nidijduiesc!) va

binecuvinta si el pesteani! I-am cerut;i ei minula: degetelede foare, sfielnice,s-au lipit de buzele mele... Cu aceeasi evlavie le-am sirutat cu care, mai devreme, sirutasem Sfintele icoanecutrerpurati gi fericiti. Si mi-am amintit ce-au spus Sfingii Parinli: ,,Sastam unii in fagaaltora precum in fala unor vechi icoane". Am simlit nevoiasi le mulgumesccSmi-au iesit in cale, ci mi-au umplut clipa, desivir;ind-o... Si, fiindci unor copii ca ei nu le pogi da bomboane, am alergat la pangar, speriata si nu-i pierd: o icoani a Maicii Domnului, impirateasa, sigur i-ar fi bucurat. Au primito cu bucurie din mAinile Pirintelui, asacum m5.asteptam,seriosi9i congtiengi,doui vechi icoanerisirite din coconul rugaciunii... ...I-am urmirit iesindpe poarta Ministirii: intr-o strifulgerare de vesnicie, doui inimi mari, inlinluite in inima Celui Puternic... Siam inlelesci ei sunt armelecu carevom birui in lupta cu toate riutigile acestuiveac!tr

PrezbiteraRodicaTriistaru (Beiu, Teleorman)

in afara concursului 6

CONCURSURI

79

Concursurile noiembrie lunii

Dragiimei,
Gandind cAnd la vomfi dinnoucopii, traiulmeubanal gri un valdeodata rdpi din gi md dreptin mireasmd culoare. uit in jur - e de mirare, 5imd zvarli(nu;tiu cum oare) gi-n Md deodatdnu mai sunt om mare:genunchii-s rupfi,cdrli des-cusute, caleigi corcodu;e multe, roboti sarme maidan din din lipiliatent cu,,Pelican'i harliingropatl-n sticle sparte (aidoma scria carte), cum la nuiele transformate-n spad5, tunelurile zdpadd, din piramidon ciregele lavecini, de gotronur, 9iaspirinS, coarda,,,lapte tii,taremaierafrumos! gros,,cu deqi Elnu sevorbea. de $i Dumnezeu noiera, 'ncetinel,.rugandu-L Acum, vorbimnumaide El,chem6ndu-L tainic, safim iarcopii, in ceaneinserata 2i... AncaStanciu

t t

Pentruconcursullunii decembrie, asteptim (pini in 20 noiembrie),si la fotografie,si la eseu- rrCu noi esteDumnezeu". in ianuarie,,romul" estesubiectul pentru fotografie, iar pentru eseu,cu bucurie, ,,Cum am gustat din vegnicie"...

ESEU
De asti data, ne-a fost cu neputinEi si facem un clasament penrru cAstigitorii concursuluilunii noiembrie,,rcand voi fi, din nou, copil,,. De ac.ea,am h-otirit si oferim un premiu unic, la egalitate,pentru scrisorilecele mai gusrate: Aurelia Dumitru, I7 ani (Giurgiu), Meknia G. (Arad), Adek costea (oradea), prezbitera Rodica Trdistaru (Beiu, Teleorman), pr,f wcenpiu,pascalu (cotnxggp,), asist. uniu.

AniryVuhanGrigoriu (Bucure;ti), McokeStreinu (Arad), ono&ifrffile.Munte), t prof lulianaBerila(Brdila). .r*. ,,i 6;

CONCURSURI

FOTO
CAgtigitoriiconcursului lunii noiembrie, de mamf': ,,Dragoste PREMIUL I: Pdrintele Mihai Cinarba (Gomoa, Bua;u)- fongrafuexe lirada pg 3. pub k a PREMIULAL II-LE 4\:Ckudiu Pintea(Iasil. PREMIUL AL LILIIAa Arn Buruc(Gakyi). MENTIUNIz Maria Cidere (Timi;oara), PaulaDdnila (Piata Neamp),Cdtalin Rotaru (R4mnicu Sdrat), Carmen Selejean(Arad), AliceBud (Focsani).

Asociapiap entru Apdrarea Familiei ;i Copilului a mai revistei,,Familia editat colecgiile Ortodoxi' pe anii 2009, 2010, 2011,2012 (Vol.I) precumsi colecgii CD-uri suplimentale de r e v i s t e ie a n i i 2 0 l l g i 2 0 1 2 . p

(D1 Ab. supliment an cu