Sunteți pe pagina 1din 10

Cuvi osul Pai si e Aghi or i t ul : SEMNELE VREMURI LOR

-
STARE DE ALARMA!
"Din pacate, unii "cttnoscatori" infasa pe fiii lor duhovnicesti ca pe niste
prunci, chipurile, ca sa nu-i mahneasca, "Alu vatama asta; nu-i nimic. E
suficient sa credeti launtric", Sau spun: "nu vorbiti despre subiectul acesta
-
despre buletine si pecetluire
-
ca sa nu se mahneasca oamenii", In timp ce de
le-ar spune: "Sa incercam sa traim mai duhovniceste, sa fim mai aproape de Hristos si
sa nu va temeti de nimic, si de va trebui vom si marturisi"
-
ii vor pregati oarecum.
Daca cineva cunoaste adevarul, isi face probleme si se trezeste, Il doare
pentru situatia de astazi, se roaga si ia aminte sa nu cada in cursa",
Despre Anti hri st
"- Parinte, spuneti-ne ceva despre Antihrist,
-
Sa spunem mai bi ne despr e Hr i st os. . . Cat put em,
sa f i m l anga Hr i st os. Daca
suntem cu Hri stos, ne vom teme de Anti hri st? Oare nu exi sta duh anti hri sti c
acum? Raul f ace duhul ant i hr i st i c. Si daca se va nast e si un monst r u ant i hr i st si va
f ace unel e neghi obi i , va f i l uat i n r as l a sf ar si t . Se vor pet r ece mul t e eveni ment e,
Poat e vet i apuca sa t r ai t i si voi mul t e di n semnel e scr i se i n Apocal i psa. I ncet -
i ncet dest ul e i ncep sa i asa l a i veal a. St r i g si eu net r ebni cul de at at i a ani !
Si tuati a este i nfri cosatoare, ci udata, Nerozi a a i ntrecut l i mi tel e. A veni t
lepadarea si ramane ca acum sa vina "fiul pierzarii" (2 Tes. 2r3). Totul va
deveni un spi tal de nebuni . In harababura ce va stapani , fi ecare stat se va
r i di ca sa f aca or i ce- i spune cuget ul . Dumnezeu sa aj ut e, ca i nt er esel e cel or mar i
sa f i e ast f el i ncat sa ne aj ut e. Di n ce i n ce vom auzi de ceva mai nou. Vom vedea
f acandu- se l ucr ur i l e cel e mai neast ept at e, mai ner at i onal e, Numai ca
evenimentele se vor derula cu repeziciune. Ecumenism, piata comunar un stat
mare, o religie dupa masurile lor, Acesta este planul
diavolilor. Sionistii
pregatesc pe ci neva de Mesi a, Pentru ei Mesi a este i mparat, adi ca va stapani ai ci
pe pamant . Mar t or i i l ui I ehova si ei vi seaza l a un i mpar at pamant esc. Si oni st i i vor
pr ezent a unul si mar t or i i l ui I ehova i l vor pr i mi . Vor spune "Acest a esf e". Se va f ace
mare zapaceal a. In mi j l ocul acestei zapacel i toti vor cere un Mesi a, ca sa-i
mantui asca, Si atunci vor prezenta pe unul care va spune: "Eu sunt Imam, eu sunt al
cincilea Buda, eu sunt Hristos pe care-l asteapta crestinii, eu sunt acela pe care-l
asteapta Martoili lui lehova, eu sunt Mesia evreilor". Va avea cinci "eu"-uri ! ...
Evanghel i stul Ioan atunci cand i n pri ma sa epi stol a spune:. "Copi i i mei ... ca vi ne
anti hri stul , i ar acum mul ti anti hri sti s-au aratat..." (1 In.2, 18), nu i ntel ege ca
ast ept at ul Ant i hr i st va f i ca pr i goni t or i i Maxi mi an si Di ocl et i an, ci ca Ant i hr i st ul cel
asteptat va fi i ntr-un fel ca un di avol i ntrupat, care se va prezenta poporul ui
i sr ael i an ca Mesi a si va i nsel a l umea.
Vi n ani grei , vom avea i ncercari mari . Cresti ni i vor avea mare pri goana. Si
uita-te: oamenii nici nu inteleg ca traim in semnele vremurilor, ca pecetluirea
inainteaza. Traiesc ca si dum nu s-ar intampla nimic, De aceea spune Scriptura
ca va cauta sa insele, de va fi cu putinta, si pe cei a/esi (Mt. 24,24; Mc. L3,22). Cei
care nu vor avea i ntenti e buna, care nu vor fi l umi nati , se vor i nsel a i n ani i
apostazi ei . Pentru ca cel ce nu are harul dumnezei esc, nu are cl ari tate
duhovni ceasca, asemeni di avol ul ui ,
-
Parinte, sionistii cred cele despre Antihrist?
-
Acesti a vor sa stapaneasca toata l umea. Ca sa l e reuseasca scopul , fol osesc
vraj i tori a si satani smul . Satanol atri a o vad ca pe o putere, care i i va aj uta i n
pl anur i l e l or . Adi ca vor sa st apaneasca l umea cu put er e sat ani ca. Pe Dumnezeu nu- L
pun i n socot eal a l or . Se vor bi necuvant a asadar de Dumnezeu? Di n ast a Dumnezeu va
scoat e mul t e l ucr ur i bune. Cel el al t e t eor i i sat ani ce au t i nut cel put i n 70 de ani ; al e
acestora ni ci 7 ani nu vor ti ne.
-
Parinte, atunci cand aud despre Antihrist simt o frica inauntrul meu,
-
De ce te temi ? Va fi mai i nfri cosator decat di avol ul ? Acesta este om. Sfanta
Mar i na l - a bat ut pe di avol si Sf ant a I ust i na a al ungat at at i a, La ur ma ur mei noi n-
am veni t sa ne ar anj am i n aceast a l ume.
Imparatul pamantesc
al evrei l or
-
Semnul ca se apr opi e i mpl i ni r ea pr oor oci i l or va f i dar amar ea t empl ul ui l ui
Omar di n l er usal i m. I l vor dar ama, ca sa r ezi deasca Templ ul l ui Sol omon,
care, precum
se spune/. a fost zidit in locul acesta, In cele din urma sionistii il
vor aseza acolo pe Antihrist ca Mesia. Am auzit ca evreii deja se pregatesc sa
rezideasca Templul lui Solomon.
-
Parinte, evreii, desi citesc Vechiul Testament, cum de nu cred in Hristos?
-
Nu t e duci sa l e- o spui ast a evr ei l or ? Evr ei i au avut f anat i sm de l a i nceput . Ei
i nt el eg, dar egoi smul i i or best e. Daca ar f i l uat put i n ami nt e, n- ar f i r amas
ni ci un evr eu ( necr est i nat ) .
-
Cele pe
care le-au citit, cum le-au explicat?
-
Cum l e- au expl i cat si cum l e expl i ca? Noi mel e duhovni cest i l e f ac mat er i al e. De
pi l da,
ceea ce spune proorocul
Isai a "au i nfl ori t pusti uri l e
l ordanul ui " (Is. 35,2), sa
vezi cum au expl i cat - o. Ca sa ar at e ca a i nf l or i t pust i ul , au i nt or s i napoi un r au, au
f acut di gur i , gr adi ni ,
au sadi t banani , l amai , por t ocal i ,
au f acut numai l i vezi , asadar
spun ca "a i nfl ori t pusti ul ".
Pe toate asa l e expl i ca. In ti mp ce cuvi ntel e acestea al e
Proorocul ui se refera l a renasterea l umi i pri n
Sfantut Botez, pri n
bai a nasteri i
di n nou.
-
Acum asteapta pe imparatul pamantesc?
-
D?, pe Ant i hr i st , Rabi ni i st i u ca a veni t Mesi a si ca L- au r ast i gni t . Am af l at de l a o
per soana
ca, at unci cand un evr eu t r age sa moar a, mer ge r abi nul si - i spune l a ur eche:
"Mesi a a veni t". Vezi , i i mustra consti i nta, pentru
ca se si mt vi novati , dar nu se
smer esc.
-
Si ce castiga ca o spun in vremea aceea ?
-
Ni mi c. O spun asa, deoar ece i i must r a const i i nt a si cr ed ca, spunand- o, sunt i n
r eg ul a.
-
Ceilalti nu aud?
-
Nu, caci i - o spun l a ur eche. Si uni i copi i ai evr ei l or s- au r azvr at i t i mpot r i va r abi ni l or .
"Mesi a a veni t
-
spun ei ; pe car e Mesi a i l ast ept at i ?". I n Amer i ca un gr up de t i ner i
care se ocupa i stori ceste de Sfanta Scri ptura scot o revi sta i n care este scri si "Mesi a a
venit. Celui care nu crede ca a venit Mesia ii vom trimite in dar revista, pana ce va
crede. Cel care crede, sa trimita ajutor, ca s-o trimitem si altora ca sa creada".
-
Acestia su nt evrei?
-
Dd, evr ei .
-
Au devenit crestini?
-
Ei , daca au cr ezut t ot e ceva.
[ est e
vor ba, pr obabi l
de asa- numi t i i "evr ei
mesianici", nota noastral
-
Se poate sa exi ste rabi ni cresti ni i n ascuns?
-
Rabi ni sa f i e cr est i ni i n ascuns? Daca se f ace cr est i n, mai r amane r abi n? Adi ca sa
i nvet e pe evr ei ca n- a veni t Mesi a si at unci cand t r ag sa moar a sa l e spuna ca a veni t ?
Pecetea
-
665
-
Parinte, peste cat timp se vor petrece aceste evenimente?
-
f nt ar zi e di n pr i ci na
t a si a mea/ ca sa dobandi m o st ar e duhovni ceasca
buna. Dumnezeu i nca mai r abda, pent r u
ca de se vor i nt ampl a acum ne vom
pi er de
amandoi . Nu se spune ni cai er i i n i nvat at ur a l ui Hr i st os despr e un
anumi t t i mp ( Mt . 24, 36; Mc. L3, 32; F. Ap. L, 7; I Tes. 5, 1; ) i nsa Scr i pt ur a spune ca
semnel e vr emur i l or vor i nst i i nt a despr e veni r ea l or ( Mt . 24, 29 s. u, ; Mc, t 3, 24
s. u; Lc. 21, 25' s. u; ) . Sa f i m i nt ot deauna gat a si l e vom vedea at unci cand se va
apropi a ti mpul . Atunci vom fi mai si guri . "Ti mpul si experi enta l e vor
descoperi celor treji" (Sf. Andrei al Cezareii
-
"Explicarea Apocalipsei Sf. Ioan
Evanghel i sf ul , Cap. 38, pg 106, 340C)
-
spune Sf ant ul Andr ei al Cezar ei i . Mi - a cazut
i n mana o caf t e car e avea pe coper t a un 666 mar e. Ei , oameni l i psi t i de mar i me de
sufl et! O fac ca sa-l prezi nte frumos pe 6 si sa obi snui asca l umea cu el . Astfel ,
i ncet-i ncet va veni si pecetl ui rea.
-
Parinte, si nasturii ce se cos la haine se vand prinsi pe niste hartii care au numarul
666.
-
Mai , si di avol ul ast a! Pe car t el el e de cr edi t l - au pus de mul t t i mp. Acum si pe
nast ur i . Mul t i pun pe 666 ca f i r ma, ca sa f i e pr ef er at e pr odusel e l or . Unul i l spr i j i na pe
al t ul . Adi ca 666 sa i a de l a 666. S- a scr i s ca at unci cand va ci r cul a r ecl ama cu
sarpel e ce i si mananca coada, asta va i nsemna ca evrei i vor stapani toata
l umea, Acum si - au pus numar ul si pe unel e bancnot e. 666 a cupr i ns si Chi na si
I ndi a.
-
Parinte, cum de stiu si totusi pun acest numar?
-
Sf ant ul Evanghel i st I oan st i a ce va f ace di avol ul , pr ecum si pr oor oci i au pr oor oci t ca-
L vor vi nde pe Hri stos pentru "trei zeci de argi nti " (Zahari a 11, 1-13;), ca-L vor adapa
cu ot et ( Ps. 68, 22) , ca- T vor i mpar t i hai nel e ( Ps. 21, 19) . Cu 2000 de ani i n ur ma s- a
scri s i n Apocal i psa ca oameni i se vor pecetl ui cu numarul 666. "C/ne are pri cepere sa
socoteasca numarul fiarei; caci este numar de om. si numarul ei este sase sufe saizeci
si sase" ( Apoc. 13, 18) . Pent r u evr ei numar ul 666 est e si mbol ul economi ei .
Evr ei i , pr ecum se ar at a i n Vechi ul Test ament , au pus i mpozi t concr et neamur i l or pe
car e l e- au supus i n di f er i t e r azboai e. I mpozi t ul anual er a de 665 t al ant i de aur ( 3
Regi 10, L4 si 2; Par . 9, 13) . Acum, ca sa supuna t oat a l umea, pun i ar asi acest numar
de i mpozi t vechi , car e se l eaga de t r ecut ul l or sl avi t . De aceea nu vor sa- l i nl ocui asca
cu al t numar . Adi ca 666 est e si mbol ul l ui mamona. L- au l uat de l a gr eut at ea
aur ul ui
-
nu st i au aceast a ce o spune Sf ant ul I oan i n Apocal i psa
-
dar nu i ncet eaza sa
fi e mamona. Evanghel i a i nsa,spune: "sau Hri stos sau mamona". "Nu puteti sl uj i l ui
Dumnezeu si l ui mamona" (Mt. 6,24). Lucruri l e i nai nteaza i n mod programat. In
Amer i ca cai ni i umbl a f i i nd pecet l ui t i
cu un emi t at or si , pac! , i i gasesc, Asa st i u
unde se af l a f i ecar e cai ne. Cai ni i car e nu au mar caj si sunt f ar a st apan, i i omoar a
cu r aze l aser . Dupa aceea vor i ncepe sa- i omoar e si pe oameni . Au pecet l ui t t one de
pest i si - i ur mar esc di n sat el i t i n ce mar e sunt . Acum i ar asi a apar ut o boal a,
pentru care au afl at un vacci n care va fi obl i gatori u si , ca sa-l poata face
ci neva, i l vor pecet l ui . Cat i oameni nu sunt dej a pecet l ui t i acol o cu r aze l aser ,
uni i pe f r unt e si al t i i pe mana. Mai t ar zi u, cel car e nu va f i pecet l ui t cu nr . 666
nu va put ea ni ci vi nde, ni ci cumpar a, sau sa i a i mpr umut , sa f i e numi t i nt r - un
post etc. Imi spune gandul
ca Anti hri st cu acest si stem vrea sa pri nda toata
l umea si , daca ci neva nu este i n si stem, nu va putea l ucra etc., fi e el rosu, fi e
negru, fi e al b, adi ca toti . Va supraveghea astfel
pri ntr-un
si stem economi c
car e va cont r ol a economi a mondi al a si numai acei a car e au pr i mi t pecet ea
cu
numar ul 666 vor put ea avea acces l a schi mbur i comer ci al e. Dar ce vor pat i
oameni i car e se vor pecet l ui ! . . . Mi - a spus un speci al i st ca pr i n r azel e l aser se
pr i ci nui esc vat amar i , Oameni i car e se vor pecet l ui vor at r age ast f el r azel e
I
soarelui si vor fi atat de vatamati, incat isi vor manca limbile de durere (Apoc.
16, 10) . Cei car e nu se vor pecet l ui vor pet r ece
mai bi ne decat cei l al t i , pent r u
ca Hri stos i i va aj uta pe
cei ce nu s-au pecetl ui t.
Acesta nu este puti n l ucru!
-
Parinte, cand ii va ajuta? Dupa aceste evenimente?
-
Nu, chi ar at unci ,
-
Parinte, daca nu vor putea vinde si cumpara, cum vor putea petrece mai bine?
-
Sa vezi , Dumnezeu st i e un mod, i l st i u si eu. Asadar . . . , m- a pr eocupat mul t subi ect ul
acest a si mi - a t r i mi s dupa aceea. . . o t el egr ama, Mai , mai , cum ne i conomi sest e
Dumnezeu !
-
Parinte, de ce pecetluirea
se numesfe si increstare?
-
Pent r u ca nu est e l a supr af af a. Ce i nseamna "a i ncr est a"? Nu i nseamna a t r age l i ni i
adanci , crestaturi ? Pecetl ui rea va fi i ncrestarr
F
care o vor pune mai i ntai
pe
toate produsel e
si dupa aceea vor i mpune sa se faca si cu raze l aser pe
mana sau pe f r unt ea oameni l or . Acum doi ani i - am spus unui medi c di n Tor ont o
despr e pecet l ui r e
si acum, mi - a spus acel a, a ci t i t i nt r - un zi ar ca i n l oc de caf t el a cer
amprentele (Staretul se referea la imaginea palmei ce inlocuieste cartela) de la mana.
Ei i nai nteazat dar nu putem spune ca va fi asta sau aceea. Unel e tel evi zoare
t r i mi se i n ul t i mul t i mp i n Gr eci a au si un apar at car e ur mar esc pe
cei ce
pri vesc l a tel evi zor. Peste puti n
toti cei ce vor avea tel evi zor vor pri vi l a
tel evi zor, dar vor fi vazuti si ei . Adi ca vor urmari si vor fi urmari ti . Li se va
control a astfel pri n
computer toata vi ata l or; ce spun, ce fac, totul . Vezi l a ce
fel de di ctatura s-a gandi t di avol ul ! La Bruxel l es au o cl adi re i ntreaga cu 656,
i n car e- si adapost esc comput er ul . Acest comput er poat e cont r ol a mi l i ar de de
oameni
-
sunt aproape 6 mi l i arde toata l umea. Toate l e vor fi cunoscute
pr i nt r - o r asuci r e de but on. Uni i eur openi s- au i mpot r i vi t , deoar ece se t em de
di ctatura mondi al a. Noi , ortodocsi i , ne i mpotri vi m, pentru
ca nu-l vrem pe
Anti hri st si , fi reste, ni ci di ctatura. Ne asteapta eveni mente, dar nu vor dura
mul t. Pe cat s-a vatamat Ortodoxi a pri n comuni sfi i ,
F
atat se va vatama si
acum.
Noi l e bul et i ne de i dent i t at e
-
Parinte, a spus cineva: "Cum de folositi bancnota de 5.000 de drahme care are pe ea
nr. 666? Acelasi lucru este si cu buletinul".
-
Har t i a de 5. 000 est e ban
-
si l i r a Angl i ei ar e pe ea pe r egi na El i sabet a; ast a nu
vatama.
*Cel e
al e Cezarul ui , Cezarul ui " (Mt. 22,2L; Mc, L2,L7), Ai ci i nsa este vorba
de i denti tatea mea, este ceva personal ; nu este ban, Identi tatea i nseamna ceea
ce i nseamna si cuvant ul ; adi ca ci neva se i dent i f i ca cu cel e pe car e l e decl ar a. Ei pun
pe di avol ul si . sa semnez ca i l pr i mesc, Cum sa f ac ast a?
-
Parinte, ce legatura are acest buletin de identitate cu pecetluirca?
-
Bul eti nul de i denti tate nu este pecetea; este i ntroducerea pecetl ui ri i .
-
Parinte, lumea intreaba ce sa faca in legatura cu noile huletine de
identitate.
-
Atunci cand va i ntreaba, voi cel mai bi ne sa l e spuneti oameni l or sa i ntrebe
pe
duhovni ci i l or si sa faca rabdare sa vada cum va acti ona Bi seri ca, pentru
ca mul t i pun i nt r ebar i , dar
put i ni i nt el eg r aspunsur i l e. Deoar ece eu am scr i s
clar in brosura "Semnele vremurilor"= fiecare sa actioneze
potrivit cu
constiinta lui. Desigur, unii spun.' "Ei, acestea sunt o parere a unui calugar; nu este
pozi ti a Bi seri ci i ". Eu i nsa nu mi -am spus parerea mea, ci am formul at si mpl u cuvi ntel e
l ui Hr i st os, al e Evanghel i ei , pent r u ca pr opr i a noast r a par er e t r ebui e s- o supunem voi i
l ui Dumnezeu, ce se expr i ma i n Evanghel i e. Al t i i , spun cel e cont r ar e cel or ce l e-
am spus eu, spunand ca l e- a zi s Par i nt el e Pai si e. Uni i , car e l e aud, desi
l ucruri l e sunt asa de seri oase, nu i ntreaba daca sunt asa, daca i ntr-adevar l e-
am spus, ci l e cr ed. Eu nu ma t eml l e spun cu cur aj . Vi n si l a Col i ba si ar unca 666
i n cut i e. I n sf ar si t , ast a nu- i ni mi c! I nt r - o zi mi - au pus o i nscr i pt i e pe usa. . . Am cr ezut
ca a veni t ci neva, nu m- a gasi t si a scr i s "l i psest e", ca s- o vada si al t ci neva. Dar ma
ui t mai bi ne, si ce sa vad ? Er a scr i sa o ocar a. O ast f el de ocar a n- am auzi t ni ci cand
er am mi r ean. Toat a aceast a si t uat i e va pr i mi o mat ur at ur a buna, dar vom t r ece si noi
o f ur t una. Lumea s- a r i di cat , t r ebui e sa ne r i di cam si noi cu mul t a r ugaci une. Pe uni i
i i i ntereseaza subi ectul bul eti nel or de i denti tate, al ti i i l expl oateaza si
creeaza probl eme. Bi seri ca trebui e sa i a o pozi ti e corecta. Sa vorbeasca; sa
expl i ce credi nci osi l or ca sa i ntel eaga ca de vor l ua bul eti nul de i denti tate,
asta va consti tui o cadere. In acel asi ti mp sa ceara de l a stat ca noul bul eti n
cel puti n sa nu fi e obl i gatori u. Daca Bi seri ca i a o
pozi ti e seri oasa se va
respecta l i beftatea credi nci osi l or, asa i ncat cel ce vrea i si va l ua noul bul eti n,
i ar cel ce nu vr ea, sa- l past r eze pe cel vechi ; at unci vor pl at i numai cat eva nuci
t ar i , pent r u ca cei l al t i l e vor st a i mpot r i va. Cea mai mul t a l ume i si va f ace t r eaba sa.
Cei ce vor voi sa se f ol oseasca ( l umest e) vor avea noul bul et i n, i ar cei l ai t i , sar mani i ,
cei credi nci osi , vor avea bul eti nul vechi si -i vor chi nui . Acum, fi i ndca mi ni strul a
fagaduit sa nu puna 666 in buletinele de identitate, nici la vedere, nici
nevazut, si asta e ceva. Vom avea rabdare si se va vedea ce va fi si numai
f apt ul Ca spun ca nu i l pun pe 666 est e ceva. Se l eapada si ei i nsi si . Sa vedem i n
cel e di n ur ma ce vor pune, Pana sa ci r cul e noi l e bul et i ne de i dent i t at e, poat e
veni ur gi a l ui Dumnezeu. Dupa aceea, nu i nseamna ca i n 24 de or e t ot i vor
t r ebui sa- si scoat a bul et i ne noi . Sa i asa pr i mel e; se vor exami na, sa i asa mi ni st r ul
mi nci nos, si at unci l upt a va f i dr eapt a. Daca acum cont i nuam pr ot est el e, acei a
vor spunei "Iata, acestia pricinuiesc tulburare, Desi nu s-a pus problema, ei
stri ga si protesteaza". Cai nel e, daca e pazi tor bun, l atra atunci cand vi ne
hot ul . Cand pl eaca,
t ace. Daca i nsa cont i nua sa l at r e, at unci nu e pazi t or bun.
-
Parinte, au mai spus ca, deoarece avem toleranta religioasa, sa nu se mai
treaca apartenenta religioasa in noile buletine de identitate,
-
D?, pe
ei nu-i i ntereseaza, pe mi ne i nsa ma i ntereseaza, pentru
ca este
i denti tatea mea. Scri e de unde sunt si ce sunt. Daca nu va aparea apartenenta
r el i gi oasa pe bul et i n, se vor i vi pr obl eme. De pi l da, va mer ge ci neva l a bi r oul de
casat or i i . Daca bul et i nul spune "or t odox"
-
i ndi f er ent de cat e car at e est e
-
e i n r egul a.
Daca i nsa nu scr i e apar t enent a r el i gi oasa cum sa i se dea cer t i f i cat de casat or i e?
Pentru Biserica lucrul acesta va produce incurcatura (Nofa: In Grecia ceftificatul de
casatorie il da numai Biserica Ortodoxa, care nu admite casatoria religioasa cu
neortodocsi ). Iar daca se pune rel i gi a de buna voi e, asta va fi si ca o marturi si re.
Eur opa est e Eur opa. Ai ci est e al t ceva.
Mod vi cl ean de i nt r oducer e a pecet l ui r i i
Incet-i ncet, dupa cartel a si bul eti n de i denti tate, adi ca dupa "i ndosari ere",
vor i nai nta i n mod vi cl ean l a pecetl ui re. Vor si l i
pri n
di feri te mi j l oace vi cl ene,
pentru ca oameni i sa pri measca pecetea pe frunte sau
pe mana. Vor forta astfel
lucrurile si vor spune: "Va veti misca numai cu cartele; banii se vor desfiinta". Va da
ci neva car t el a l a magazi n si va cumpar a si vanzat or ul va l ua bani i di n banca. Cel ce nu
va avea caftel a, nu va putea ni ci vi nde, ni ci cumpara. Pe de al ta parte vor i ncepe
sa faca recl ama "si stemul ui perfect", pecetl ui ri i cu raze l aser cu 566 pe mana
sau
pe frunte, care nu se va vedea l a exteri or. In acel asi ti mp l a tel evi zor vor
ar at a ca cut ar e a l uat car t el a cut ar ui a si i - a l uat bani i di n banca si vor spune mer eu:
*Mai
sigura este pecetluirea cu raze laser pe mana sau pe frunte, pentru ca
numai detinatorul isi stie numarul lui, Pecetluirea esfe sistemul perfect,
Celalalt nu-ti va putea lua nici capul, nici mana si nici nu-ti va vedea
pecet ea", De aceea l asa acum pe hot i , pe f acat or i i de r el e sa ar e, Au
j ef ui t
15 chi l i i
di n
j ur ul
Car ei i , Pe unul l - au omor at ca sa- l pr ade. Ast f el f i ecar e va af l a pr i l ej ul sa
pr ade si sa i a or i ce vr ea. Sa spunem ca vr ea sa r apeasca un ogor ; va spune ca er a
chi pur i l e al buni cul ui sau, saut a l - a i nchi r i at candva pent r u pasunat , asa ca, hai , vezi
daca pot i sa- i dai de capat . Vor spune dupa aceea cei compet ent i : "Di n pacat e nu- i
putem controla; controlul se poate face numai la computer", si vor inainta spre
pecetl ui re. Vor cauta
apoi
l a com_puter sa vada daca esti pecetl ui t,
ca sa te
ser veasca sau nu. Cei t r ei ani si
j umat at e ( Vezi Dan, 9, 27; Apoc. 72, 6 si 75, 5.
Vezi de asemenea St. Irineu de Lugdun, "MtJstrarea si rasturnarea cunostintei false in
cinci carti", Cartea 5, Sources Chretiennes 755, Paris 7969, pp.
j2j
si 387,
)
vor fi
grei si o vor plati unii care nu vor fi de acord cu acest sistem, Pentru unii ca
acest i a vor gasi vr eo pr i ci na si - i vor baga i n i nchi soar e. Dupa un an i i vor duce i n al t
or as pent r u cer cet ar i , ca sa t r eaca pe l a al t t r i bunal ; di nt r - un or as i n al t ul . Dupa aceea
vor spune: "Sa ne ierti, esti nevinovat. Daca ai fi fost pecetluit, am fi cercetat despre
tine intr-un minut. Acum insa nu-ti putem face controf .
-
Parinte, vor putea impune pecetluirea cu sila?
-
"Pol i tetea" l or nu va aj unge pana
acol o! Vor fi pol i ti cosi pentru
ca vor fi ...
eur openi . Vor ar at a ca sunt l a i nal t i me. Nu vor chi nui
pe
oameni , dar omul nu va
putea
trai, daca nu are pecetea. Vor spune: "Fara pecete va chinuiti! Daca ati fi
primit-o, nu ati fi trait asa de greu". Nu vor putea folosi nici monezi de aur, nici dolari
daca vor avea. De aceea, daca fi ecare se va i ngri j i sa trai asca de
pe
acum
si mpl u, i n cumpat ar e, va put ea t r ai i n acei ani , Sa ai ba un ogor as, sa cul t i ve
gr au, car t of i . Sa puna put i ni masl i ni si at unci , cu vr eun ani mal , cu vr eo capr a, cu
put i ne gai ni va put ea i nf r unt a nevoi l e f ami l i ei sal e. Pent r u ca si pr ovi zi i de ar f ace, nu- i
vor f ol osi mul t , deoar ece al i ment el e nu t i n mul t , ci se st r i ca r epede. Fi r est e, gr eul va
dura puti n,
trei -trei ani si
j umatate.
Pentru cei al esi se vor scurta zi l el e (Vezi
14t . 24, 22; Mc. 13, 20) . Nu- si vor da seama cand au t r ecut . Dumnezeu nu va l asa
pe om neaj utorat.
-
Parinte, in acesti ani grei va interveni Hristos?
-
Da. Yezi , daca ai ci unui nedreptati t, care are di spozi ti e buna, fi i ndca este
i ndreptati t sa pri measca aj utorul dumnezei esc, i se arata de mul te ori sfi nti i ,
Mai ca Domnul ui , Hr i st os, ca sa- l mant ui asca, cu cat mai mul t at unci cand
sarmana l ume se va afl a i ntr-o si tuati e atat de grea. Va fi o vi j el i e, o mi ca
ocupat i e a l ui Sat ana
-
Ant i hr i st . ( . . . ) Hr i st os i si va l asa f apt ur a Sa?. Se va
ar at a l a punct ul
cul mi nant , cand oameni i nu ar mai put ea i esi , si ngur i , ca sa- i
mant ui asca di n mai ni l e l ui Ant i hr i st . ( . , . )
Pecetl ui rea este una cu l epadarea
Desi Sf ant ul I oan Evanghel i st ul spune cl ar i n Apocal i psa despr e pecet l ui r e ( Apoc. 13,
16 s. u. ; L4, 9 s. u. ; 16, 2si 20, 4. ) , uni i nu i nt el eg. Ce sa l e spui ? Di n pacat e, auzi o
gr amada
de neghi obi i al e mi nt i i de l a uni i "cunoscat or i " cont empor ani . Unul
spune: "Ett voi primi buletinul cu 666 si voi pune si o cruce". Altul: "Eu voi
primi pecetea pe frunte si-mi voi face si o cruce pe ea,,," si o gramada de
asemenea prosti i . Ei cred ca se vor sfi nti i n fel ul acesta, cata vreme acestea
sunt i nsefari . Un epi scop mi -a spus: "Eu, l anga semnatura voi face si o cruce,
Nu ma lepad de Hristos, ci, gimplu, ma slujesc (folosesc)". "ln regula
-
ii spun
-
tu esti episcop si pui o cruce langa numele tau in virtutea calitatii ce o ai; altul este
arhimandrit si pune si el, datorita rangului ce-l are, o cruce. Lumea ce va face?"
Lucrul murdar nu se sfi nteste, Apa curata
pri meste harul si se face aghi azma.
Uri na nu se face
-aghi azma.
Pi htra se face pai ne pri n mi nune. necurati a nu
pri meste
sfi nteni e, Pri n urmare/ di avol ul , Anti hri stul , atunci cand este i n
bul et i nul nost r u de i dent i t at e, pe mana sau pe f r unt ea noast r a cu si mbol ul
l ui , nu se sfi nteste desi am pune si o cruce. Avem puterea Sfi ntei Cruci , a
Lemnul ui Sf ant , a har ul ui dumnezei esc al l ui Hr i st os, numai at unci cand past r am har ul
Sf ant ul ui Bot ez, pr i n car e ne l epadam de sat ana, ne uni m cu Hr i st os si pr i mi m Pecet ea
Sf ant a: "Pecet ea dar ul ui Sf ant ul ui Duh". Yezi , uni i ca acest i a mer g i nai nt e cu o l ogi ca. . .
Vor pune al at ur i o cr uce si t ot ul e i n r egul a, Si desi vedem ca Sf ant ul Apost ol Pet r u s- a
l epadat numai l a ext er i or de Hr i st os, dar si ast a a f ost t ot l epadar e ( Mt . 26, 69- 75;
Mc. 14, 66- 72; Lc. 22, 54- 62; I n. 18, 16- 18 si 25- 27) acest i a se l eapada de pecet ea
cea sf ant a a l ui Hr i st os ce l i s- a dat l a Sf ant ul Bot ez, ca sa pr i measca pecet ea l ui
Ant i hr i st , si spun ca au i nl aunt r ul l or pe Hr i st os!
-
Parinte, dar daca cineva primeste pecetea din nestiinta?
-
Aceasta se va putea i ntampl a numai di n nepasare. Ce nesti i nta sa fi e, atunci
cand l ucr ur i l e sunt at at de cl ar e? Chi ar daca nu ar st i ci neva, t r ebui e sa se
i nt er qseze si sa af l e. Daca spunem ca n- am st i ut si pent r u ast a am pr i mi t pecet ea,
Hristos ne va spune: "Fatarnicule, fata cerului stiti s-o
judecati,
iar semnele vremilor
nu put et i ! " ( Mt . 16, 3) . Chi ar de s- ar pecet l ui ci neva di n nest i i nt a, pi er de har ul
dumnezei esc si pr i mest e l ucr ar ea di avol easca. Vezi , copi l asul , l a Sf ant ul Bot ez, at unci
cand pr eot ul i l af unda i n apa pr i mest e pe Sf ant ul Duh, f ar a ca acel a sa- si dea seama
de ast a si dupa aceea sal asl ui est e i n el har ul dumnezei esc.
Expl i ca r i l e pr oor oci i l or
-
Parinte, unii spun: "Ceea ce esfe scris de la Dumnezeut aceea se va face. Ce ne mai
intereseaza altceva?"
-
Dd, o spun, dar nu est e asa, br e copi l e! si eu aud pe uni i spuna nd: "Evr ei i nu sunt
asa de prosti sa se tradeze cu 666, cand Sfantul loan Evanghelistul o spune clar in
Apocalipsa. Daca ar fi tost asat ar fi facut-o intr-un mod mai inteligent, mai ascuns".
Ei bi ne, car t ur ar i i si f ar i sei i nu st i au Vechi ul Test ament ? Anna si Cai af a nu
sti au mai bi ne ca toti ca era scri s ca Hri stos va fi tradat pentru "trei zeci de
argi nti "? De ce n' au dat 31 sau 29 de argi nti si au dat "trei zeci "? Deci erau
orbi ti . Sti a Dumnezeu ca asa se vor petrece l ucruri l e. Dumnezeu toate l e cunoaste
de mai i nai nt e, dar nu hot ar ast e de mai i nai nt e
-
numai t ur ci i cr ed i n ceea ce
est e scr i s, i n Ki smet ( i n soar t a, dest i n) . Dumnezeu st i e ca un anumi t l ucr u se va
f ace asa, i nsa omul i l f ace di n l i psa l ui de mi nt e. Nu Dumnezeu a dat por unca/
ci vede pana unde va aj unge r aut at ea oameni l or si ca par er ea l or nu se va
schi mba. Ni ci decum ca asa a r andui t Dumnezeu.
Al t i i se ocupa cu pr oor oci i l e si f ac pr opr i i l e l or t al cui r i . Cel put i n nu spun:
"asa imi spune ganduf' , ci spun: "asa esfe", si apoi isi expun o serie de teorii
propri i , Uni i , i arasi , l e expl i ca dupa cum vor i , ca sa-si i ndreptateasca
pat i mi l e l or . Rast al maci nd ceoa ce a spus Sf ant ul Chi r i l : "mai bi ne sa nu se pet r eaca
semnel e l ui Anti hri st i n zi l el e noastre" (Sfantul Chi ri l al l erusal i mul ui "Cateheze",
Cat eheza a XV- a cat r e cei ce vor sa se l umi neze, cap. 18. , Ed. I nst Bi bl i c, L945, p.
415. ) , unul car e vr ea sa se i ndr ept at easca pe si ne si f r i ca sa, spunet "A, vezi Sf ant ul
Chirils-a*temut ca nu cumva sa se lepede; sunt eu mai presus de Sfantul Chiril? Prin
urmare, chiar de m-as lepada de Hristos, nu e nimic..." Dar Sfantul a spus sa nu se
petreaca, nu pentru ca se temea, ci pentru ca sa nu-l vada pe Anti hri st cu
ochi i sai . Vezi ce f ace di avol ul ?
Di n pacat e, uni i "cunoscat or i " i nf asa pe f i i i l or duhovni cest i ca pe ni st e
prunci , chi puri l e, ca sa nu-i mahneasca. "N.r vatama astal nu-i ni mi c, E
suficient sa credeti launtric". Sau spun: "nu vorbiti despre subiectul acesta
-
despre buletine si pecetluire
-
ca sa nu se mahneasca oamenii".ln timp ce de
le-ar spune: "Sa incercam sa traim mai duhovniceste, sa fim mai aproape de
Hristos si sa nu va temeti de nimic, si de va trebui vom si marturisi"
-
ii vor
pr egat i oar ecum. Daca ci neva cunoast e adevar ul , i si f ace pr obl eme si se
trezeste. Il doare pentru si tuati a de astazi , se roaga si i a ami nte sa nu cada
i n cur sa. Acum i nsa ce se i nt ampl a? I n af ar a de f apt ul ca uni i i si dau pr opr i i l e
l or t al cui r i r . se t em si ei ca oameni i l umest i , i n t i mp ce ar f i t r ebui t sa se
nel i ni steasca duhovni ceste si sa-i aj ute
pe
cresti ni , aducandu-i l a nel i ni stea
cea buna si i ntari ndu-i i n credi nta ca sa si mta mangai erea dumnezei asca.
Ma mi r cum de nu- si f ac pr obl eme dupa t oat e acest e eveni ment e ce se i nt ampl a? De
ce nu pun
cel
put i n
un semn de i nt r ebar e l a t al cui r i l e mi nt i i l or ? Si daca i l aj ut a
pe Ant i hr i st i n pecet l ui r e, cum nu se gandesc ca at r ag si al t e suf l et e l a pi er zani e?
Atunci cand Sfanta Scri ptura spune! ",,, sa i nsel e, daca e cu puti nta si pe cei
al esi " (Mc. 15,22), se refera l a faptul ca se vor i nsel a acei a care l e expl i ca
pe
t oat e numai cu mi nt ea l or .
Asadar, i n spatel e "si stemul ui perfect", al "cartel ei de aj utorare", al
computerul ui de asi gurare, se ascunde di ctatura mondi al a, scl avi a l ui
Antihrist. "... ca sa-si puna semn pe mana lor cea dreapta sau pe frunte, incat nimeni
sa nu poata cumpara sau vinde, decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei,
sau numarul numelui fiarei. Aici este intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca
numarul fiarei, caci este numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase"
( Apoc. 15, 16- 18) " .
"Toate aceste texte adunate i n aceste pagi ni au fost spuse de Cuvi osul Pai si e
Aghi ori tul i ntre ani i 1981- L994
9i
sunt extrase di n vol umul II i
,,Trezi re
duhovniceascd", seria Cuviosul Paisie Aghioritul
-
,,Cuvinte
duhovnicesti".