,f,b

* &*.'

trft

l{

scrisoarede inceput I pag. t ArhimandritulZaharia de la Essex: transformdm totul in rugdciune!" ,,Sd editorialI pag.3 Suntem i n p l i n r d z b od i u h o v n i c e s$ ci.n u o 5 t i m , deGheorghe Fecioru priznuiri I pag.6 Tarso ceanebundpentruHristos, de Radu Hagiu

pag.33 | cu noi este Dumnezeu Teofil i-atransmis ,,Parintele luiTheodo dri n b u c u r i a sa..." pag. 39 | al optulea veac (l), Statul fundamentalist secular de Prof. univ.dr.MarkJ.Cherry pag.45 | convertiri postmodern Pelerinul

pag.51| minuni pag. 10 Sf6nta ..5unt Anastasia. rea" ortodoc5ilor Eu te-am salvat" ,,Converti d i nT r a n s i l v a nlia ag r e c o - c a t o l i c i s m , d eT u d o r a N i c o l a e p a g . 5 4 | c u v 6 n t u ld u h o v n i c u l u i Arhimandritu El m i l i a n Simonopetritul: pag. 13 Calea catresfinlenie Sfi nlii Mdrturisitori Ardeleni, i n d e m ns p r eo c o n g t i i n td do g m a t i c d pag. 62 l in apirarea inocenlei D ev o r b dc u o m a m 6d i n A m e r i c a s c o a l ap i r i n l i l o r I p a g . 1 6 despre renuntarea la televizor Monahia NinaKrighina: Relaliile (ll) dintre sotipentru o cisnicie in armonie pag.67 A p e la l , , A s o c i a t P i ed i rintilor pag.18 pentruo Educa{ie Sdndtoas6"

Intern etu rt'*'x:"i'"T: tHl,ill::l

cauzele bolilorI pag.2l (l), Misteriosul ti16m alintestinului subtire de Dr. Luana Dumitru

pag.68 | interviu Dr. Virgiliu Gheorghe: n o i a l e g e mc ,inaratiunile ,,Nu a l e gp e n t r un o i " ( l l ) pag.72l teologica

rdzboiulnevizut I pag.27 Mitropolitu l r 6 t h e oa le sl N a f p a k t o s u l u i : Despre rom6nul (c ll) construit, B i s e r i c-as p i t ad l uhovnices

o e A l t n aM t n c a

pag.78l actualit6li

m i r t u r i iI p a g . 3 1 cdDumnezeu o iubegtel" pag.79 | concursuri ,,Spune-i

Revista apare cu binecuvintarea iPS Pi-en, Arhiepiscop al Sucevei9i Ridiugilor

ArhimandritulZaharia delaEssex

,,Si transformim totul in rugiciunet"

f i n q i i P i r i n g is t i a uc a , d a c an u i n v a E a m sa Q \. sufleteasca prin ruga\) ne schimbam starea ciune, nu vom putea niciodati si urcim scara care duce la desivArgirea duhovniceasci. Togi avem sentimente,dar acestea sunt in realitate o expresie a,,omului vechi", si Dumnezeu ne ceresi ne dezbricim de acest..om vechi' Er"'"' a:22 si de sentimente.Thebuiesi convertim aceste sentimente, c:re sunt de naruri psihologici (sufeteasci) in simgiri;i triiri duhovnicegti. De exemplu, mi se intimpli cwa gi, din aceasti cauzi, simt o mare bucurie. Pot si. tri.iesc aceasta psihologic,si mi bucur si si fiu cu adevi.rat fericit, sau pot preschimbaacestsentiment de fericire in triire duhovniceasci. De indati deschid o conversagie cu Dumnezeu si incep siJ dau mulgumiti Domnului, a;a incat, in loc ca acestasi fie un sentiment pur psihologic,el devine o bucurie duhovniceasci, o energiespre impreuna-vorbirecu Dumnezeu. Daci arn un sentiment de tristege si sunt grozavde necijit pentru ci, si zicem, mi-a murit marna sau cel mai bun prieten sau alti nipasti a dzut asupramea, imi voi virsa inima inaintea lui Dumnezeu, precum 1:4'28, Prorocigaraur"cr'l lmpirali gi voi folosi aceasti energie a tristegii preftcand-o in energie de rugiciune inaintea lui Dumnezeu. Pirintele Sofronie (Saharov)vede acestfel de ,,transformator de energid' in viaga Domnului nostru. El obisnuia si ne spuni ci Domnul nu se gindea Ia oamenii czre aveausi.-L ristigneasci., careveneausi-L prindi in gridina Ghesimani daci erau ellini sau romani sau evrei -, ci gr5.ia cu Dumnezeu, zicind: ,,PaharulcareMi-au dat Mie r8:11. ci avea ttal, au nu-l voi beapre el?"Ioan si $tia fie ristigriq ;i tonrgi, nu gandeapsihologic ,,Dar de ce,daci* ewei, sunt nerecunoscitori?Am ftcut

aceste cuvinte risunau ,,intimpulLiturghiei, <S-a in inimamea: m6ntuit.5-a m6ntuit, (Arhimandritul S-a m6ntuit>" Zaharia). atata pentru ei, atitea minuni ca si-i izbivesc de wijma;ii lor. De ce aculn Mi ristignesc pe nedrept?". Nu S-a coborAt la nivelul acela,ci griia cu Thtal Siu - ,,PaharulThtilui meu, au nul voi bea pre el?". l-a fel se intAmpli si cu noi: asupra noastri vin tot felul de energii - pozitive gi negative, de tristege,energii tragice, energii ale plicerii, energii nobile - dar nu rimAnem la acestnivel al sentimentelor, ci exploatam energiape care ele o aduc. Luam energia gi indreptim gindul spre Dumnezeu, potrivit nwoilor noastre,si ne rugi.m.

Povestea Andrulei
La fel gi durerea fizici, poate deveni o jertfb adusi lui Dumnezeu daca in acea clipi zici: ,,SlavaJie, Doamne! Slavi Jie, Doamne!". Sloboziginumai acestmic strigit, din cind in cAnd: ,,Slavi Jie, Doamne! Slavi Jie, Doamne!". Durerea va rimAne, dar vegi primi harul careadumbregtedurerea.

SCRISOARE DEINCEPUT Am cunoscut o doamni ciprioti in vinti de gaizecide ani care avacancer.A venit la manistire gi mi-a zis: ,*4.m can@r. Doctorii mi-au spus ci in saseluni voi muri". Eu am sfr.tuit-o: ,$ndmla, indrepteazi-te aturci spre intAlnirea cu Domnul, gine-tede cuvAnn-rl Lui: dam murim r4:8 sau daca tniim, ai Domnului suntemd Rommi ,i pregitqte-te pentru aceastiintAlnire. Ai gase luni. Minunat! Este ceamai mlreagi clipi a viegii tale". Eu niciodati nu-i consolezpe oameni spunindule: ,,fasi.,ai si triiqti, va trece..." - mai degrabl le zic ,,Pregiteste-tepenfiu intAlnird', chiar daci dupi aceea ei triiesc. Andrula era o femeie de rugaciune 9i a primit acest cuvXnt, 9i a inceput si zici. tot timpul: ,,SlaviJie, Doamne, slavi Jie!". intr-o zi, m-a rugat ,,Vreau si-mi promite$ un singur lucru: c6nd nu voi mai fi in sare sI vin la ministire, si venigi si mi vedegio dati la spial, inainte si mor". Am primit, si inainte si moari m-am dus de doui ori la spital. plangi. Mi gandeam: ,,O, Doamne, nidijduiescsi nu fie slabi de inger...". ,,De ce plingi?", am intrebat-o. $i gtigi ce mi-a rispuns? ,,Sunt eu vrednici. s5.primesc un asemenea har incit si pot puna acestcancer monstruos?Cine sunt eu?Slavi lui Dumnezeu!".intr-o ala de adinci smerenieeral Nu putea sl-i mulgumeasci indeajuns lui Dumnezeu pentru harul care ii fusese dat ca si poati duce aceaboali cumpliti. Si a adiugat ,,Rudelemele vin aici ca si mi imbirbiteze, dar imi tulburi rugS.ciunea si nu ingeleg asta.$i Domnul esteacolo" - si mi-a aratat colEul camerei - "gi mi atteapri'. $i sufetul ei a plecat a;a precum firlgerul. M-am intors la ministire qi in ziua urmitoare arn slujit Liturghia. in timpul Liturghiei, aceste cuvinte rlsunau in inima mea: ..S-a mAntuit. S-a mintuit. S-a mintuit". Auzeam acestecuvinte in inima mea, plS.ngeamsi nu m5. puteam stipani. De obicei mi sti.pinesc, pentru ci nu se cuvine unui monah si plangi de fagi cu algii. Pirintele Simeon, care esre preotul cel mai vArstnic al ministirii noastre, m-a intrebat: ,,Ce fl s-a intAmplat azi?". I-am spus: ,,Pur 9i simplu nu-mi pot stipAni lacrimile". Aveam aga o bucurie si singurul lucru ce risuna in inima mea era: ,,S-amintuit. S-a mAntuit. S-a mintuit". A fost o Liturghie atAt de frumoasa gi I-am mulpmit lui Dumnezeu pentru ci mi-a ingtiinEat inima ci Andrula fuseseprimita precum o sfrnti in impirigia Sa. Am vi.zut mulgi oameni care aveau cancer, si care au ajuns si aibi un sfrrsit slivit dupi ce gi-au acceptat boala potrivit cuvd.ntului Sfrntului Pavel, care spunea ci de trlim sau de murim, o facem avAnd ca Eelsi fim plicugi
lui Dumnezeu cf Romani l4:8. a

acolo, ,,Domnuleste gimi agteaptS"

Prima datl cind am mers era intr-o stare destul de gravi, dar foarte linigtiti, si am intrebat-o cum se simte. Mi-a rispuns: ,,Mulgumesc lui Dumnezeu, sunt bine", micar ci nu era bine - era pe moarte. Spuneamereu,,SlavaJie, Doamne, slavifie!", precum si o alti. rugiciune pe careo indemnasem s5. o zica: ,,Doamne, aTh I l8:9a. sunt eu, mAntuiepte-mil)'c[ Psalmul ,,Doar incredingeazi-te Domnului cu aceasri rugiciune gi nu mai ai nevoie de nimic alrceva",i-am zis. Dupi o vreme, m-am dus s-o vid din nou. Stareai se inriutiEise. Mi-au telefonat si am plecat la spital luAnd cu mine Sftnta impirtfuanie, dqi nu eram sigur daci va 6 in staresLseimpirt{easci. CAnd am sosit;i am vizut-o, pintecele ii era ca un balon din cauzacancerului. Singura parte a trupului neatinsS. de cancer era de la git in sus. Am intrebat-o: ,,Cum gi-e, Andrula?". Fagaii era palidi, dar luminoasi. A inceput si

Din -Ldrgipi;i uoi inimib uoastre" (Ed. Reintregirea, 2009)

Traducere de Monahia Maria(Mcol) giFevronia impreuni cu Monahiile Thecla

KT(}

'o,"n:
d !

q:ti..1 ",,1 ,,
,,,,,i!;:i |;;ft i

i I

ilill t:ttt,
I t:,

i {l} ,fi,$, 5,l'"yl

adevirat, cu strategiiadecvate, arme specifice, campanii, aliagi,invingatori si ir-rvir-rsi. Acestedoui tipuri de razboaie sunt dejaclasice, dqi oficial numai pe cel dintii il recunosc istoricii lumii noastre. in ultimii ani insa :.raparut un nou tip de razboiprin caretrecefiecrredintre noi, lumea in ansamblulei. Estevorba de unul careface la fel de multe victime precun celelalte doLn tipuri amintite anteriorIa un loc. Satisticvorbind, in qarile clezvolateoamenii sr-rnt tr\ti si depresiviintr-un numir aproape la fel de marecr in perioadamarilor rizboaie.FamiliilesLrntdespi4ite, ial rnilioanede femei isi cresccopiii firi mta sau clr url tata vitreg, tot ca in timpul sau in urma ceior doua Raz-boaie Mondiale. Milioane de oamer-ri nu au de lucru si emigreaza dintr-o pane in alta a lumii ca sa-gid;tige o pAine,gi asa pentru ca lara lor estecomplet devastatreconomic, de parci ar fi nrcut printr-un

intotdeauna oamenii s-au temut de razboaie.Si nu vorbim de puternicii lumii, cei care le administrcaza9i profita de pe urma lor de celpuEino sutade ani incoace, ci de omul de rand de pretutindenea,pentru care, indiferent de ce parte s-arafa, razboiulinseamna sufedespa4ire, ringi, moane.Acestea razboaiele sunt dusecu putereaarmelor,cu soldagi, ogti gi campuri de lupti. Sfingii Bisericii, din cele mai vechi timpuri, ne vorbescinsa despreexistenga unui altfel de razboi. Este vorba desprerazboiul neuazut, dus de duhurile rautagiicu omul, pentru a-l supune 1or,spre a-i pierde sufetul 9i chiar a-i ucide trupul. $i despreacestrazboi s-ascris mult, mai alesin vechime,dar oamenii au avut dintotdeauna tendinla de a-l ignora. Din pacate,preapuqini au fost cei cares-auinarmat si s-au apirat, con;tienfi ci acesta esteun razboi

EDITORIAL bombarclament precum s-a intAmplat in uldrnji douizeci de ani cu RomAnia.$r, poate mai riu dein istorie, tn uldmii douizeci cAt oricAnd altc.Andva gi nei de ani numai in RomAniadgtii qi chiuretele au tiiat nupurile, au smuls membrele 9i sftnecat cameala aproape20 de milioane de copii romfi, mai mulf decit oamenii carelocuiescastizi pe teritoriul prii noasne.$i victimele sunt cu mult mai multe 9i mai profi.rndatinsedecAtamputeanoi realiza Daigur, asadqi magazinele, barurile,discotecile 9i sadioanelesunt inci pline, iar televiziunilese bat in a transmite cAtmai mult divenisment... De fapc noul tip de rizboi - nevizut 9i vizut tomdad - nu estechiar intru tonrl nou. Este mai mult o sintezi a celorlaltedoui, realizati prinn-o colaborarefoane buni, o sinergieintre cei c:re cauti si stipaneasci lumea 9i duhurile intunericului. Principiul siu a fost o<primatpenmr prima dad in perioadaVechiului Tesament, atunci cind pAanii moabili i-au cerut ajutor vrijitomlui Valaam ca si poad birui poporul lui Israel.Acesa le-a aritat ca, din pricini ci Domnul Dumnezeu estecu ei, nu-l vorputeainfr.Ange. insipot face,ton-qi,altcerr*si-gi dea femeilelor israelitenilor, ca si desfrinezecu ele, iar acestea si-i determine si se indepineze de Cel ce,ca un pirinte, ii scosese din robia qiptenilor 9i-i cilluzea citre Jara Fagduingei.AFda6 desfrAnarea cu Gmeile moabite si insuiinarea de Domnul era singura modaliate prin careputeau pAanii si invingipoporul evreu,lipsinduJ de ajutoml putemicului lui aliat, Cnducatonrl Ostirilor Gres-ti.
SfAntul Mare Mucenic Dimitrie, lzvor6toruFde-mir (t26 octombrie)

.'-rij

i,s

inamic si ocuparea televiziunilor acestora, misuraluati nu a fost ala decit transmiterea cu preponderengi a unor programe pornografice, concomitent cu interdicgia dati celor invingi de a igi din casi. lJrmarea, u;or de anticipat. cucerirea unui teritoriu estemai $i astadeoarece pufn imponanti ca sti$nirea minfi 9i suflenrlui omului. Si fie oare acesa motivul penmr care pomografia esteomniprezenti in aoest moment pe lntemet, televiziunegi cliar in presascrisi, infinit mai prezend decAtoricarealt prognameducatid... hrnem innebareain contextul in careesteqtiut ci pomografia & dependengi crqte violurile, infracsecuriateasociali fonaliatea 9i scade lgadar, odati cu dezvoltarea tehnologiilor moderne, a miiloacelor de comunicare in societateamoderni, rizboaiele convenfionale au virat tot mai mult citre cel pugin o formi mixti - daci nu, dupi cum se intAmpli in zilele noastre, intr-un rizboi zis informagional, religios sau cultural, economic sau social, care are in mod obligatoriu o componenti

i.r{{:t1i *i} li ri il i {nilif *ri i"i

ll :r,t{:1

lnll5lfit"f ,*mt{J

g!vi'** !1't!{1 t;{ 5t#ryi} [$l

in zilele noastre.fenomenulesrcmult mai avansat. Experienga multimilenari i9i spunecu\iand. Femeilemoabitesunt inlocuite cu pornografia.Afim % in urmi cu doui decenii, dupi incheierea cuceririiteritoriului unui popor

EDITORIAL semnificativi din ceeace se numea in trecut ,,rizboiul nevizut" sau,,duhovnicesc". Noul tip de rizboi, degi estewident, rimane in mod paradoxal insesizabil.Bulversagi informagional, cu simgurile hiperexcitatedin cauzastimuIilor extrem de agresivi,prizonieri ai tehnicilor de disimulare mediatici, oamenii nu mai pot realiza ci sunt deja victimele acestuirizboi, care acgioneazi.prin intermediul intregului cAmp de evenimente sociale, politice, economicegi mediatice. Asadar, unde pitrund televiziunile si programele degdngate, unde se legifereazi prostitugia si se oficializeazaeducagionalmasrurbarea,unde gigirile, alcoolul 9i drogurile sunt cool,iar viagaduhovniceascise consideri demodati, nu mai este nevoie de rizboi convengional qi arme. Oamenii, robigi de propriile patimi, nu mai au energiasi.se poata impotrivi oricirui regim sau stipAniri care vine pesteei. Cuprinsi de intunericul pe carepatima il intinde pesreminte, nu-gi mai dau seama nici ce se petrececu ei, nici ce se intAmpli in lume, nu mai au nici un ideal, nici o putere si. se mai lupte, ba dimpotrivi, pot fi determinali chiar si se rizboiasci.intre ei, pani la distrugere. Afadar, nu mai trebuiesi curgi sdngele pe strazi, ciciviaga sescurge pdn toater5nile ficute de culnra de consum ;i pornografie.Urmagii moabigilor din trecut stipdnesc astizt lumea prin aceste mijloace. Ca buni psihologi,sociologigi anuopologi, ei stiudin picate mai bine decAtnoi - ci. patimile sunt o realitate,sunt boalacareripune cel mai eficient sufeul gi rupul omului. Bte suficient si pui in mlgcarepatimile, ca si te asigurici cei pe carevrei si-i cucerqti sevor distruge ei \\i, firi ca nr si fi nevoit si tragi asupralor nici micar ur glong. Care mai este atunci puterea omului strivit de aceste strategiiinfernalede manipularea congtiingei gi spalarea creierului? intrebarea apar;ine acelora czue n-au ingelesesenlaacestui rizboi. fumele sau strategiileconvengionale nu mai au nici o relevangi.Rizboiul fiind eminamente unul duhovnicesc, ne vine greu si.credemci mai poatesupravieEui cinwa flri. o asumare completi a mesajului Evangheliei, frri o intrebuingare a armelor duhului si, mai ales, fiLri ajutoml lui Dumnezu. Cici rizboiul nosfiu ..nu este impotriva trupului gi a singelui, ci impotriva stipAnitorilor intunericului acestui veac, impotriva 6:12, duhurilor riutigii" Ererni prin urmare va trebui mai mult ca niciodati astizi si urmim sfanrl Sllntului Apostol Pavel:,,intirigi-vi in Domnul 6:10. si intru putereatiriei Lui" EGsni Acestecuvinte, rostite acum 2.000 de ani, sunt practic unica solugiea omului zilelor noastre.Dar pentru aceasta trebuie mai intAi si congtientizi.m ne ci aflim in plin rizboi. insi e posibil ca nici micar acestlucru si nuJ putem face,daci. nu ne rug5.msi ne lumineze Dumnezeu, pentru ca si se plineasci inci o dati cuvAnnrl Evangheliei, care ' zice:,,Firi de Mine nu putegifacenimic" I.* r5:5.

Gheorghe Fecioru

Pentru aceea, luafitoati arm5tura lui Dumnezeu, casdputetista impotrivd in ziuaceacumplite toatebiruindu-le, sdrimdne[i $i, in picioare. Sta{i decitari,avdnd mijlocul vostru qi incins cu adevdrul imbr6cAndu-vd cu plato$a dreptdtii, giincal!a{i picioarele gata voastre pdcii. fiindpentru Evanghelia Peste toatelua{ipaviza credintei, cu care vetiputea sdstingeti toatesdgefile vicleanului cele aprinse. gicoiful Luati gisabia mdntuirii Duhului, care este cuvantul luiDumnezeu. Rugali-vd intoatd vremea,intru Duhul, cu toatd rugiciunea ti cererea, $iintruaceasta privegheali, cutoatd rdbdarea 9irug5ciune pentru tolisfintii. Efeseni 6:13-18

PRAZNUIRI

Tarso ceanebuni pentruHristos

1989 t7 octombrie
Poate ci bolile duhovnice5ti de care suferd omulcontemporan printre pierdut sedatoresc, faptului altele, ci a in{elegerea dreaptia marii chemdrii a lui Hristos: sfinlenia. Prea adesea pe un piedestalinalt gide neatins, sfinlii sunta5ezali de parcd ar - iaraceasta, gidoui feluri exista doui Evanghelii de mAntuire pentru indriznim s-ozicem, tocmai ci nu maiintelegem c5, in esentS, sfinliisuntpicitogi cares-aupocdit de toategregelile giscipitirile lor.Dumnezeu da harul 55ucelsfinlitor spre tdmiduirea celor cei-LceLcu durere de inimi 5icuzdrobire pentrustarea in careseafli iarinceputul congtientizirii acestei (in stari cuvintele SfintuluiApostol Pavel, ci,,cel dint6i dintre I rimoteil'1s) pdcatogi sunteu"'r vinedininlelegerea ci doarHristos, picat. Dumnezeu-omul, este firi de
In acestadevirat rizboi duhovnicesc (pe care trebuie siJ poane, la misura sa, tot cregtinul) pentru dobandirea dumnezeiescului har, fiecare persoani, in legatura sa tainici cu Dumnezeu, igi cauti caleacea mai potriviti de a rizbi la liman. Iar unii, mai ,,rAvnitoridupi celeduhovnicegti", alegasrfelnebunia pentru Hristos - una din cele mai grelesi mai neingelese nwoinge. ,,Nebunul pentru Hristos" nu e cu adevirat nebun, ci doar se prefacea fi, pentru a primi de la cei din jur doar dispreg,defhimare, ba chiar si bitii - totul pentru a-gi pizi in smerenielucrarea cea ascunsi a inimii. $i nu de pugine ori, acestinebuni pentru Hristos se arati mai ingelepgi decAtmul;i in tilcurile tainice ale cuvintelor lor, care se descoperi mai apoi, cAnd nu semai primejduiesc de slavadegarti veniti asupra lor. Cei ce au, la r6.ndu-le, ochii duhovnicegti luminagi, vid ci nebunul pentru Hristos estede fapt stipin pe vorbele gi gesturile lui, gi nu are in el nimic patolon-o cunoaste degic - taini pe care,adesea, cAt Pirintele duhovnicescal acestuia..Pentru ci nebunia lui Dumnezeu estemai ingeleaptl decit ingelepciuneaoamenilor", ei s-au fb.cut urmitori pildei lui Hristos, Care,,9i-a alespe cele nebune ale lumii, ca si rugineze pe cei
ingelepgi" I corinteni 1:25' 27 ,

Sinaxarul Bisericii pomenegte mulgi astfel de nevoitori, de la Awa Ammona 9i Awa Silvan din Pateric gi fecioara Isidora a Thvenisiogilor, Sfhntul Andrei gi Sfrntul Sava cel Nou, pAni la Sfinta Xenia din Sankt Petersburg, precum gi cea despre care vi vom istorisi acum: Thrsd din Keratda. trasia s-a niscut la inceputul veacului al douizecilea, in insula greceasciAndros, la 4 iulie 1910 - pomenirea Sfhntului Andrei Criteanul, alcituitorul,,Canonului cel Mare", a cirui urmitoare in ascunsalucrare a pociingei s-a aritat toati viaga. Era mezina unei familii cu gase copii. La gcoali, era mai mereu prima in clasi si apreciati de dascilii ei. La opt ani, moartea sorei ei de 20 de ani, Pineldpi, a afectat adAnc intreaga familiei, aducind in cugenrlmiciiTarsd pomenireamo4ii.

PRAZNUIRI va fi neputincios". Surprinsi, mama n-a luat-o in seami gi s-a dus a doua zi la biserici., doar ca si afe ci Liturghia nu se mai slujea - preotul biuse prea mult cu o seari inainte... insl aceasti schimbare, viditi in anumite forme de purtarc eirterioari (paradoxal, chipuri ale unei vieEi duhovnicgti vii, care s-a vidit mai apoi a fi incepunrl unei ,,nebunii penuu Hristos") n-a fost ingeleaside mama ei, carea inceput si creadi ciThnd innebunise cu adevirat. in 1931, cind sora ei Ekaterini, cisitorinduse, s-a mutat in Athena, a venit impreuni cu ea. Tarsd era linigtiti, introvenitS" gi buni cu tofi. Puna mereu incilflminte veche, iar cind ii cumpirau pantofi noi, ii ,,inveched' lovindu-i cu o piatri. Puna mereu o haini 9i o basma albi, gi ii speriaplecAnd adesea frri si le spuni unde. Dupi alli zeceani, rudele, pirAnduJi-se ci ,,nebunia" ei se ,,inriuti.geste", au dus-o cu sila la un spital de psihiatrie; acolo a fost diagnosticati cu ,,schizofrenie", cici Thrsd recunostea ci vorbeste cu cei adormigi intru Domnul, era foarte ,,incipiginati', nu ii plicea si ,,socializeze" ctJ oamenii, ci iubea s5.se insingureze. Potrivit practicii medicale a acelor ani, medicii au hotirit si o opereze:i-au perforat doui giuri in craniu, Ia timple - insi frri nici un efect ,,terapeutic". in cele din urmi, s-au lisat pigubasi si au etichetat-o ,,nebuni de legat". Dumnezeu a ingiduit aceastiinjosire a roabei Sale ca si se intireasci gi mai mult asupra ei slava Sa cea dumnezeiasci - cici Dputerea 2corinteni r2:e. Mea intru slibiciune se sivArgegte"

aretrebuin!6de gunoaie" .Corabia (Tarsd pentruHristos). ceanebun5

A fost chemati in chip tainic de insusi Domnul la marea nevoingi. a nebuniei penrru Hristos, inci din adolescenlS.: ,;A.m pirisit (in duh) casamea la paisprezece ani. Eram alituri de mai mulgi copii care se jucau in afara brutiriei, cand Ofigerul Gftttnl inger) a venit si m-a ales. M-a luat in bralele salegi m-a dtx intr-un loc ne, cunoscut.$i viagami s-aschimbat cu tonil!".

intr.aga ei viagi a ciutat si moari penrru lume (,,numelede obgteal patimilor", cum o deintrebati mai apoi desprecele petrecute, Tarsd finegte Cuviosul IsaacSirul), spre a implini cuziceadoar: ,,N-a fost nimic, nu-i nimic!". vintele Apostolului: ,,in toati vremeapurand in trup omordleaDomnului Iisus,pentru ca giviaga lui Iisus si searatein trupul nostru" 2corinteni4:10. $i darurile cu care a invrednicit-o Domnul nu au pregerar si se videasci, in intimpliri precum aceasta: intr-o sear5., dupi ce mama isi sfrrgiserugiciunile, Thrsd i-a zis: ,,Si nu mergi la Liturghie mAine in satul vecin, cici pirintele

{:erg rl-**{.j , fl* unilil nimi*, rfl,nr t*mtu* fi*x{mpmn,r*:l';"

in cele din urmi, in 1949, intr-o Grecie cuprinsi" de rizboiul civil dintre armati gi rizvritigii comunisti, mama lui Thrsd, vi.zind ci, nu afli" nici un folos pentru fiica ei

-s'bt,
{ ,,
I

;F$rit
i -.9' {.r

t
,i

-' r "#'*"4iir. r? "T.-d+Q*-rf{ ';,,

l'*

L*l

'

.Chiliulaei eraat6t de mici, inc6tnu inc6pea acolo nicimicar un patobi9nuit..." de pe urma ajutorului omenesc gi a{lAnd de renumele Minastirii Maicii Domnului din Kerat6a (Attika), hotariste si o duci gi acolo, nidijduind si o ,,timaduiasci'. Mama se va intoarce acasi dupa vreo trei luni, dar Tarsd va rimine aici pini la sfirsitul vielii ei. Paradoxal,in ciuda mediului aparent duhovnicesc,nici aici nu a fost mai bine ingeIeasi. Mulgi ani, Tarsd a fost judecatade maici drept nebuna 9i n-a fosr primiti in obste. ii dadeau diferite ascultari ;i timp de doi ani a locuit in casade oaspeli. Dar pentru ci. in mod intenlionat vorbea ciudat ;i ii necijea gi certa pe oameni, mai alespe vizitatori, a fost in cele din urma alungati in afarazidurilor. locuia adesea sub cerul liber sau in colibe foarte siricicioase, din paie sau carton, ,,prin slavasi necinste,prin defi.imare;i laudi; ca niste amigitori, dar iubitori de adevar,ca niste necunosculi, degi bine cunoscuji; ca 6ind pe pragul morgii, degi iati ci triim; ca nigte pedepsigi,dar nu ucigi; ca niste intristagi,dar pururea

bucurAndu-ne;ca niste siraci, dar pe mulgi imbogagind;ca unii care n-au nimic, dar toate le (irinreni6rs-10. stipinesc"I VieEuia nevopustniceste, indu-se aspru, neincetat rugAndu-segi aducAnd lui Dumnezeu,,cuvAntitoareinchinare". Minca pugin, doar din ascultare, gi cand o maica a stiruit odata sa mai ia n$te supi, i-a rispuns: ,yA.m inghigit deja patru linguri!". Cand mai primea cAteun pegte,il mirungea gi-l didea de mA.ncare la pisici, iar fhrAmiturileri.masede pAine,goriceilor. Nu s-adepinat niciodatS. de zidurile ministirii - doar in ultimii ani, din pricina bolilor trupegti,cAnda fost dusi de citeva ori la spital. Dupi ce, trec6.ndvremea, s-a dus vorba printre credincio;i ca lingi Manastirea din Keratda vieguiesteo nebuni pentru Hristos, Thrsd a fost asaltati de ispita slavei degarte. Preapu;ini insi ciutau un cuvAnt de folos, gi cei mai mulgi veneaucerd.ndu-i si le spuni viitorul, si o numea ,,sfAntiin viagi', ,,mai mare decAt stare1a".Dat nevoitoare incercatS. fiind, nu se li"saamigiti de acestepigubitoare

r1
PRAZNUIRI laude si ii repezeade indati pe acesria,cu o incoerengi verbali voiti. Iati" cum o descria unul din vizitatori: ,,Purta pe ea o cima;i sfrgiati si murdari", care fusese cindva albi, ce ii acoperea in parte o fusti la fel de ponositi si neagri, mai mare decAt mi.sura ei. Iernile, ca si se incilzeasci, se infh;ura cu trei-patru rAnduri de folii de plastic, legate laolalti cu o sfoari., ca un soi de pelerina'. Chiliula ei era atAt de mici, incAt nu incipea acolo nici micar un pat obisnuit aproape patruzecide ani nu a dormit intinsi, ci chirciti. Avea drept ,,fotoliu" un sac de ciment interit, cu doui cilrimizi in loc de brale. un moment dat. Pentru acei vizitatori care o iubeau si o cinsteau tainic inlluntrul lor, flri. si o arate in exterior, Tarsd, in unele clipe, nu era ceea ce se arita pe dinafari, adici o cersetoarezdrenguitS., ci o impiriteasi striIucitoare!Oricit se striduia si ascundi acest lucru, uneori se flcea v5.zut celor ce aveau ochiul inimii deschis. La 7 octombrie 1989, de pri.znuirea icoanei Maicii Domnului ,,Myrtidiotissa", Thrsd s-a mutat in cele din urmi la iubitul siu mire Hristos, tri.ind toati viagaca o monahie, degi n-a imbricat ingeresculchip, ca o nevoiroare

I
\

a dragostei, desi s-a fhgirit sub chipul nebuniei, ca o lumini a lumii, deqi si-a dorit si se ascundi. sub obroc. Dar Domnul, cel ce I corinteni 4:5 si ,,invede,,videgtesfaturile inimii" I corinreni la'25, reazd celeascunse" ,,descoperind 2:22, Toati viaEa,dupi cuvAntul psalmistului: cele mai adAnci lucruri" Daniil a ar5.tat-osi Psalm -33:13, Fapte e'15 pacea o urmeazi. pe ea' pe fericita Thrsd ,,vas ,,Cauti. al harului ;i "1.r" Tarsb s-a ferit de certuri 9i polemici. in simSdu, cici nu puflni sunt cei ce dau mirturie plitatea ei, nu ,,cerceta la fala omului", ci, ci.acum de sfingeniaviegii ei si de minunile siutind la ,,inima adAnci' a acestuia,incerca vArgitepentru rugiciunile sale- prin care ni doar si-l apropiede Hristos. se facesi nou5.pildi gi indemn de vieguire. Fiind apreciati de un vizitator pentru fru,,Corabia are trebuingi de gunoaie", spumusefea ochilor ei, Thrsd a purtat tot restul neaThrsd.Unii nu ingelegeau nimic. Ce coraviegii ochelari de miop, pringi cu sAlmi, stribie? Ce gunoaie?Era vorba de sufletul omucAndu-gicu bunistiingi vederea. Altidati, dupi lui, care are nevoie de smerenie, mai presus ce altcineva i-a preguit frumusegeafegei, a inde toate. Cei nebuni pentru Hrisros, in ceata ceput si poarte peste nas o pinzi neagri, urAcirora se numiri si fericita Thrsb, au rAvnit de bunivoie. Pe cei mai mulli curiosi intocmai Ia starea mS.rturisiti de cuvinrele flndu-se ii gonea de la ea, vorbind fh.ri noimi, aparent Domnului in cea de-a noua fericire, cu toate delirand. Cei care au pAndit-o mi.rturiseau ci. ale sale:,,Fericigi vegifi cAnd vi vor ociri qi vi noapteaspunearugiciuni, cunoscAndCeasurile vor prigoni si vor zice tot cuvAntul riu impo5:r1. pe de rost. Pitrundea inimile oamenilor, descotriva voastri, mingind pentru Mine" Matci perinduJe in chip minunat ri.nile sufleresti,cu Stiind ci,,in lume necazurivom aved',nidijcAte o scurtl" povagi. De citeva ori a fost vizuti. duim ca mi.nuria viegii fericitei Tarso si ni sefaci. la rugiciune inalgati in vizduh - dar cind biga tuturor insuflarein,,lupta ceabund', sprea birui de seami ci. eravazuti, dispirea. si noi in Numele lui Hristos, Cel ne-aindemnat: 16:33. in ciuda smereniei sale pini la pimAnt, ; ,,indriznif, Eu am biruit lumeal" loan imaginea ascetici.a lui Tarsd, chipul ei duhovnicesc,aveadeseorio strivezime fbri nici RaduHagiu o legituri cu ceeace vedeau ochii trupesti la

are trebuinti .,{*trnfuia gnlnonie" dw

rea"ortodocgi lor din oConverti Transilvania la greco-cbtolicism

I t
I {
il

Nu gtimc6t de multeinformafii defincititoriinogtridespre situa[ia gifelulincarelmperiul de la sf6rgitul secolului al XVll-lea Habsburgic a,,convertit" romd nii ortodocgi d in Tra nsi lvania la greco-catol icism. Situafia romi nilor transilvdneni potrivit,,diplomei" erafoartegrea, laViena emise de Leopold l,in anul1691, carestipula ci doar gisecuii maghiarii, sagii privilegiate, reprezentau celetrei,,nafiuni" iar romano-catolicism ul, lutheranismu l, calvinismu I giunitarianismu I celepatrureligiiacceptate. Romdnii ortodocgi eraudoartolerali.
,,Se gintea atragereaonodoqilor romAni intr-o Biserici noui, ftLrI nici o aqiune de convertire,ci lisandu-i in convingerea ci nu li se cere nici o schimbare.Uniatismul se dovedqte 9i prin aceasta a fi fost o creagie politici. Catolicismul nu seangajaintr-o operi de convenire pentru ci n-avea incredere in succesul ei. S-aalescaleamai comodi: a ingelirii onodocgilorromAnigi a presiunilor de statasupra lot''r. Presiunile au fostmulte asupm romAnilorortodoqi, iar numirul celorcarenu au fost inplagi eraunul mare.,,,4r trebuivolumepentrudescriereapersecugiilor neintrerupte suportate d. pop* romin ml din Tiansilvania pentruvoinp lui de a rimane in Biserica Onodoxi, mai ales de la anul 1701pdni la and.176I, cind o panea lui a reugit si obgini un episcop onodot''2.

Suferintele indurate deromini pentru credinta strimogeasci

Cruzimea noii stipAniri e grcu de descris. ,,Ortodoqii romAni muft:ru in toate p54ile ca martiri pennucredinplor,fie impuqca.gi sauspanzuragi, 6e in bidi gi ln temnige, insigiimpiriteasa MariaGrezauebuisi recunoasci in racripnrl din 1760d,<mullimeaa fost traati in acelprincipat d nostructrmoaneagi cu altemijloac decnrzime pentrureligianeunitide rit ge1"3. Documentelevremii suntpline derelatiri referitoare la situagia onodogilor din TiansilvaniaAcqtia au a&esatnumeroase memorii stipanirii de la Viena memorii ce cuprind descrierea persecugiilor la care erau supu;i. Soldagi inrau noaptea in sate,legaustrijile, jefuiau casele

Sfin!ii M6rturisitori Ardeleni. (Fresci de loanPopa, Mdnistirea Afteia). preolilor si ii arestau, nu inainte de a-i bate. Preogii erau eliberagi doar daci promiteau ci nu vor mai sivA.rsisfintele slujbe pini nu vor recunoaste unirea cu Roma. in aceste condigii, mii de persoaneau murit nebotezate,nemirturisite si neimpirta;ite. Au fost ;i preoli care au continuat si slujeasci ftri a trece la greco-catolicism, dar care nu au ramas nepedepsigi. Una dintre misurile luate de autoritigile austriece impotriva lor a fost confiscarea bunurilor lor. in anul 1755, romdnii scriau Mitropolitului din Karlovitz plingindu-se de situagialor, mengionAnd ci temnigeleerau pline de preogigi mireni. in luna mai a anului 1760, in cadrulAdunirii dregatorilor de la Deva a fost prezentatun memoriu, de rominii trecugi prin greleincercari. in aceastideclaragie, ei mengionauci sunt de acord si pliteasc.iorice taxa,insi nu eraude acordsi-gi pariseasca credinga strimoseasci. o acgiunede represiunemult mai grea decAt cele anterioare. Una dintre masurile pe care le-a luat a fost de-a declansao ancheti pentru a afla careau fost romAnii ce s-au declaratimpotriva unirii cu Roma. Cu toate ci se formaseri comisii impa4iale, rezultatele au aritat ci aproape pretutindeni romAnii s-au declarat ortodocgi. Paradoxul acestei situagii este ci, la incheiereaanchetei, generalul a refuzat si acordebisericilesi bunurile bisericesti ortodocgilor, asacum ar fi fost normal. Situagiadeveneadin ce in ce mai dificila pentru ortodocsi. Comisia de dezmembrare, ce activa la Sibiu sub pregedingia lui Buccow a inscris o parte dintre romAnii ortodocsi ca unigi. inscrierile s-au ftcut dupi bunul plac gi nu s-a ginut cont de doringelerominilor. La 6 mai 1761, GeneralulBuccow inainta un raport catre impariteasa:,,Vh rog sa-mi permiteii si introduc pe episcopul Dionisie lNovacovici, anterior episcoportodox al Budei, n.n.] peste tot in principat... ;i anume cAt mai repede,ca si pun capit dezordinilor viitoare ale valahilor prin stabilizarea unei cipetenii spirituale, care ginain ordine pe supugii sii, in special apoi s5. sa se opuna autoritigii mereu crescAnde a lui Sofronie [Sllntul Sofronie de la Cioara, n.n.] in acestpopor; este cu adevirat timpul ca si se procedezeasa,cici altfel nu se mai salveazi nimic din unire, cu toate mijloacele intrebuingate,pe careeu desigurnu le crug,si de care poate si trebuie si dea mi.rturie intreagagara,

GeneralulAdolf von Buccow adevi ratu I intemeietor algreco-catolicismului dinTransilvania

Un an mai tirziu, Generalul Adolf von Buccow, insogit de trupe, era trimis in tansilvania cu un scop precis: acela de-a face ordine. La inceput, generalul promite rominilor implinirea doringelor lor. La scurt timp dupi acestepromisiuni, Buccow incepe

12 cd.ciEa dt tare {i geu n-am mai lucrat niciodatd, acrasta trebuie si. o recunosc". Una dintre miiloacele de care vorbea Generalul Buccow a fost dirimarea mi.nistirilor si schiturilor ortodoxe. Asa credea generalul ci. se face o conaertire. Episcopul catolic Bajtay se ingrozise de misurile generalului atunci c6.nd acesta afirmase ci va masacra pe toEi rominii din ginutul Bistrigei, deoarecenu voiau s5.treaci la greco-catolicism. ,,Pe drept cuvAnt s-a putut spune ci" adeviratul intemeietor d Bisericii Unite din fudeal a fost acesrgeneral austriac, cu tunurile gi cu dragonii sii"a.

PRAZNUIRI mimrrisit acestora ci mai bineuamuri anb dtcit sd-;i lae credinya cea prauoslnunicd. Cel{Ialt cleric - Preonrl mirturisitor Moise - a ajuns impreuni cu credinciosulOprea Micliq din Siligte in audiengila impiriteasa Maria Tereza gi la CancelamlKauniz. Ca rispuns la memoriul pe carecei doi l-au prezentat, stipAnireai-a trimis in temniga de la Ku6tein. Alituri de acegtia au fost numero;i preof ;i credinciogi- birbagi,femeisi chiar copii - ce si-audat sufetul pentru legea suimogeasci. Unii dintre ei au fost ucigi sauau murit in urma suferingelor, bitugi, intemnigaEi saualungaEi din satele lor. Pe2l octombrie- ziuapriznuirii Sfingilor Preof Mirturisitori MoiseMicinic din Sibiel gi Ioan din Gales,dar gi a Sfingilor Cuviogi Mirturisitori Visarion, Sofronie si Sfrntului Mucenic Oprea - s5.ne gAndim la credinga lor, la lupta pe careau dus-o pentru pS.strarea Ortodoxiei ;i mai apoi la pozigiain care ne situS.m noi astizi in mirturisirea lui Hristos. Dar toate rimAn psihologiesau chiar ideologie daci nu lui.m in seami.fapnrl ci puterea lor atuncinu a fostala decAt puterea lui Hristos, intiriti de bucuriamimuisirii Lui. Iar slibiciuneanoastri astizi nu poateavea alti cauzi decAt depirarea la carene situim de Dumnezeulpiringilor no9ui, de ,,Izvonrlnestriciciunii,Care a izvoritdin mormdnnrllui Hristos,intru Carene intirim". Micar congtientiz6nd neputinga noastri, si suigim ciue mucenicii gi mimrisitorii din TiansilvaniaPentrurugiciunile SfingilorTli, DoamneIisuse Hristoase, miluieste-ne pe noi! I

Sfi nfii Mirturisitori Ardeleni opildipentru rominiide astizi

Nu pugini au fost preolii si mirenii ortodoqi din Tlansilvania care au apS"ratlegea stri.mogeasci in faja stipinirii austriece, care incerca si.-i treaci la greco-catolicism cu forga. intre acegtia se numirau gi Cuviosul Visarion (Sarai), care a inceput o migcare de propovi.duire a credingei ortodoxe (1744). Miscarea declangatl de acestaa crescut ingrijorarea Curpii de la Viena, care a frcut tor ce i-a stat in putere penrru a-l opri pe acestasi mirturiseasci Ortodoxia. Cuviosul gi-a dat sufletul in miinile lui Hristos in inchisoarea de la Kufstein. Sfrntul Sofronie de la Cioara este un alt mirturisiror care a ingrijorat autoritigile. Memoriul din anul 1760, inaintat Adunirii de la Dej, este rezultatul acaiunii Ieromonahului Sofronie, in urma ciruia s-a obginut venirea episcopului Dionisie, primul ierarh ortodox al ardelenilor dupl mai bine de iumS.tatede secol. Preogii Moise Micinic din Sibiel gi Ioan din Galq sunt algi doi mirnrrisitori ce au luptat pentru apirarea dreptei credinge. Pesteani, cronicarul bragovean Radu Duma igi amintea c5., in 1776, Preonrl Ioan a fost vizitat in temnigi de cAgiva comerciangi bra;oveni. Pirintele Ioan le-a

TudoraNiculae

I Pr Prct D. Sthilce, Unhdsmul din Tmsilvuia inarre

de dabinare a poporului mman,

Edirum Insds$lui Biblic$id Misiuncal BOR,BuoEfri, 1973, p. 19. 2 lbidcm,p. 37. 3 lbidcm,p. 42. 4 lbidcm,p.46.

PRAZNUIRI

13

ntiiMerturisitori Sfi Ardelenl indeimn sprc o congtiinfa dogmatici

t 21octombrie
giopt de aniin urm5, Cucincizeci in plini prigoani comunisti, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romdne, laimboldul vrednicului Patriarh lustinian, izbutea si prosl5veasci in 16ndul sfinlilor un sobor de mirturisitori ai dreptei-slSviriin Ardealul secolului al (Sarai) giSofronie 18-lea: leromonahiiVisarion de la Cioara, 5i prima Nicolae Oprea. Aceastd canonizare, din istoria ldranul Bisericii romSne, a avutgiun inteles simbolic in acele vremuri pulinilor cAnd mirturisirea credinlei eraun,,privilegiu"al ce gi-au pildaSfintilor asumat-o, Ardeleni, de a ne pistracredinla pururea ar f i rdmdndnd vie.Lorli s-au adiugattot atunci ,,orice (t gi Sfinliilerarhi llie Sava 24 aprilie), in 1992 Sfdntul lerarh losif gi Mirturisitorul Preotii loandin Gale5 din Sibiel, iar 5iMoise pururea-pomenitului in 2007 rdvna Mitropolit Bartolomeu, ,la (t 12noiembrie). Sfinlii Mucenici Ndsiudeni
,,Ei nu reprezinti. numai cAtevavrednicii personale,crescutecine gtiecum, ca din intAmplarein sAnulBisericiinoastre,ei nu sunt m5.rturisitori izolagiai unei credinge pur penonale, ci ei sunr piscuri de sfingenie sprijiniti pe umerii uria;i ai credingei Bisericiiintregi, sunt valuri de lumini din marea tilizuire a valurilor de credinli. ce au umplut veacurile zbuciumate ale istoriei credinciogilor romAni din Ardeal", rostearuniror la Alba-Iulia in 1955, cu prilejul canonizi.rii, Mitropolinrl Nicolae (Mladin) al Ardealului. Megile acestormucenici si mi.mrrisitori au in comun un singur lucru, dar esengial statomicia lor in credingadrept-slivitoare, cu congtiingaci ,daci pierdem Onodoxia pierdem totul". Am fnut in mod anume si facem pomenire de acestpraznic, pe care-l socotim de mare insemni.ate pentru toati Biserica,nu doar cea din fudeal, nici cea a intregii RomAnii, ci cea soborniceasci, in aceastiweme in care ne aflim - o vreme a
Mitropolitul Andrei:,,Nidijduim ca, prin rug6ciunile Sfinlilor Mirturisitori, sd ne intireasci gi pe noi in <redint5, si ne ajute 9i pe noi si parcurgem caleavietii noastre Gusfintenie, gi s6 ajungem acolo unde sunt gi ei".

14

PRAZNUIRI Domnului: ,,Slavape care Tir mi-ai dat-o, le-am dat-o lor rontT:22, pentru ci au ascultat poruncile Mele si s-auficut prietenii Mei ro*15'14. Bine, slugi buni si credincioasi, intri intru bucuria 25:21". Domnului tiul Marei

cernerii, cind vedem tot mai multe izbAnzi din paneawljma;ilor Bisericii, cdnd suntem frcugi de ru;ine gi batjocor(i din afari, cand rab&m smintiri ;i poticniri din liuntru... in vremeanoastri., de conftzii axiologice 9i teologice, cdnd ,,New Age' (,,Noul Veac") ne lovqte cu minciunile acestui veac trecitot cAnd insa;i credinganoasrri rrebuie si se li.mureasci, intirindu-se intr-o conqtiin1l dogmatici - in aceastivreme, a;adar, Sfingii Mirnrisitori Ardeleni ne rimA.n ocrotitori ceresti, pizind neclintit pe cale piciorul iubitorilor de Hristos ce le cer ajutoml, gi pildi vie ca ,,oricine va mimrrisi pentru Mine inaintea oamenilor, si Fiul Omului va mimrrisi pentru el inaintea ingerilor lui Dumnezeu', fiLri si uitim ci ,,celce seva lepida de Mine inaintea oamenilor, lepidat va fi inainteaingerilor lui Dumnezerrl'l'o r2:{t'e. $i astizi, cind se qruti tot mai mult de citre cei ce nu iubesc Bisericalui Hristos si sebati pastorul pentru a se risipi rurma, ne simEimdatori si vi punem inainte cuvintele arhieresti,,,cu putere multi', a doi Mitropoligi (unul fost, dnrl acnral al Clujului), rostite cu prilejul priznuirii sfinEilor acestora.Fie ca Sfingii Mucenici gi Mimrrisitori fudeleni, care ,,au lepidat frica impiragilor si a tiranilor gi cu buni-indrdzneaJd birbitqte L-au mimuisit pe Hristos Dumnezeu gi impirat al nostru", si ni se faci tuturor luminare gi ajutor in aceste vfemufl, pentru a ne invrednici pi noi, cAnd ne vom siv\i cilitoria pe lumea aceasta trecitoare, sa auzim glasul

Mitropolitul Bartolomeu: virtute: ,,5iaiosinguri giamirturisiin atibda mijlocul celor ce urisc 0rtodoxia"
,,Istoriafudealului a fost nipiditi de vinejuri gi de fumrni - 9i din punct de vedere nagional, dar mai alesdin pund de vederereligios. Cei care stipAneau aveaualte credingedecAt cea onodoxi - romano-catolici, calvini 9i au ciuat ca, prin fo4i, si-gi impuni credinEalor si s-o nimiceasci pe a noasUi. Penru aceasta s-a niscut un proces de rezistenga trebuia si ai o singuri vim-rte: de a ribda gi de a mimrisi in mijlocul celor ce urau Onodoxia. Sfingii Visarion gi Sofronie au mimrrisit Onodoxia in Tiansilvania cu pregul libenigii lor, cu pregulpicii lor, cu pregulsinitigii lor. Avem gi mucenici, ca Oprea, garande la Sa\tea Sibiului, saucaAtanasieTodoran din Bichigiu. . . Acegtia sunt sfingii nostri, care au devenit mirturisitori, dar gi apiritori ai credingei. Care estemogtenireape ciue ne-o lasi ei noui? Si ne pistrim credinga pirinlilor si stri.mosilor nostri, fiLri si dispreguim celelaltecredinge.Noi, ierarhii din Sinodul Mitropolitan al Tiansilvaniei, ne-am adunat de curi.nd gi am dezbitut 9i aceasti problemi: ce seintAmpli cu ecu?nenismul? Mulgi zic ci ecumenismul nu inseamni decit si ridici miinile gi si te predai:ci estetot un Dumnezeu pentru to!i, ci adevirul estepa4id, ci fiecare biserici a-reo parte din adwir, dar nici una nu are adevirul intreg... Nu, dragii meil Noi ortodoqii,

MitropolitulBartolomeu:,,Noi ortodoclii,firi si-i dispretuim saus6-ipersecutimpe ceilalli, posedimadevirulintreg".

PRAZNUIRI frri si-i dispreEuim sau si-i persecuti.m pe ceilalgi, posedim adeviml intreg. Ne mdntuim in Adevirul Iisus Hristos. Agi rostit Ei astizi Crezul in Biserici. Reginegi,vi rog: Crezul pe care l-a1i rostit impreuni cu noi este cel pe care Sfingii Piringi al Bisericii l-au formulat in primele doui Sinoade Ecumenice - fiLri nici un adaos qi ft,ri nici o gtirbire. Toate celelalte biserici au adiugat cevasau au gdrbit cwa. Noi l-am pistrat intreg! Conservatori? Bun, daci weEi, conservatoril Fundamentaligti? Bine, daci we1i, fundamenuligti! Pii Iisus Hristos a fost primul fundamenalist uCel ce va crede gi se va 6oteza, acelase va mAntui, iar cel ce nu va credeseva osdndil, - scun pe doil Nu incape discugie!Si noi, la fel: nu avem cenitudinea daci cei de alte confesiuni se mintuiesc, dar o avem pe a noastri., 9i ne estede ajuns - ci suntem in BisericaceaAdevirati, ci. suntem in interiorul adevirului lui Hristos, ci dragostea dintre fragi nu estecompleti gi adwirati declt in interioml adwin-rlui! Iar Adwirul cine este?uEu sunt Calea, Adwin:l gi Viaga,,!Mergem pe calea Adevirului, triim intru Adevir, gi a;teptim viaga vesnici tot in interioml acestuiAdwir. indemnul martirilor pe carc ii sirbitorim astizi este acela de a ne pistra credinla noastr5.. Noi, in Tiansilvania, avem modele de urmat in cei care au fost gata si moari pentru credingaortodoxi si intru credingaortodoxi. S-au mAntuit, se roagi acolo pentru noi, gi ne rugim gi noi ca ei si mijloceasci pentru noi - gi aceasta ne di garangiaci qi noi ne vom mAntui daci vom rimine pini la sfr4it gi frri de clintire in adevirul lui Hristos c:uese nuneste Onodoxia. Amin!".

l5

$i anii trecuEi,si poate gi acum, sunt unii care, poticnindu-se in credingi, ar spune ci sunrem anacronici, fiindci ii sirbltorim pe nigte sfingi care, la un moment dat, cind toati. Tiansilvania era in iurq, s-au impotrivit trecerii forgate la greco-catolicisma romAnilor. $i cine n-are legituri sufeteasci cu Dumnezeu gi cu credinla, vede in religie doar o ideologie, buni - gi atunci, poate, gAndoar pentru viagaaceasta nDe ce s-auopus acegtia descei unele ca acestea: unor legituri mai puternice cu Apusul?u... Eu vreau si vi aduc aminte un lucru: valoareasufetului nu secompari cu nimic. Sigur, dorim din toati inima si le fie mai ugor cregtinilor nogtri, pentru ci sunt atitea greutigi materiale, dar in acela;i timp nu putem uita cuvintul Domnului: uCe-ar ia;tiga omul daci toati lumea ar fi a lui, si si-ar pierde sufletul?u. Or, unul din marii piringi duhovnicegti contemporani noui, e vorba de Pirintele Rafail Noica, zice a;a: Ortodnxia esteinsEi frea omului. Luptdtorii pentru Ortodoxie n-aveau ranchiuni impotriva niminui, dar ii durea sufetul si si-au pus viagaca oamenii si nu se depirteze de Adevir. A fost buni $coalafudeleani, a fost buni 9i $coalade la Blaj [ale uniagilor]... doar cd toate acestea nu ne duc in rai! in rai ne duce Domnul doar Hristos gi credinla dreapti 9i adeviratS.:Ortodoxia, careestefirea omului. Iati de ce n-ar trebui si se poticneasci nimeni de aceaste sfAntl sirbitoare a Mirturisitorilor nostri pentru Ortodoxie, care o serbim in fiecarean. $i nidijduim ca, prin rugiciunile lor, si ne intireasci gi pe noi in credinEi, si. ne ajute si pe noi si parcurgem caleaviegii noastrecu sfingenie, ;i si ajungem acolo unde sunt gi ei. Cici flri Hristos, totul este egal cu zero. Hristos este totul; flri Hristos nu se poate face nimic". I

Mitropolitul Andrei: ,,FiriHristos, totuleste egal cuzero"

,,Sirbitorim peluptitorii pentruOnodoxie, pe sfingii nostri ardeleni,gi ii mulgumim lui Dumnezeu pentruacest dar!

Grupajrealizatde RaduHagiu

16

PARINTILOR SCOALA

Prof. Psiholog Nina Krfghina Monahie laMinastirea NSscdtoa rei-de-Du mnezeu grdnelor" din Ekaterin burg ,,Sporul

Rela[iile dintresoti pentruo cisnicie (ll) in armonie

,,Nucergidragostea dEruiegte-o!"(Maica Nina)

plini de umor, O noui radiografie aminuntitS, a dragiinoastre Maici pugifati in fa!5cu diagnosticul Nina, in care suntem bolilor ce ne macind. profundi Nudoarpsihologie, ci giduhovnicie, cunoagtere a omului 5ia gre5it5, resorturilor cesepunin migcare atunci cAnd, la o mi5care riscim - nu ndruim sd tot cear trebui, in fapt,si construim: o impreunS-vietuire (A.S.) doarpentrulumea aceasta.
- Credepicd.existd anumite reguli pe cAres01ii, urmhndu-le, ar putea sd.euitesituapiile conflictuale infamilie? - Da, cu siguranli. Iar daci am face o listi, prima dintre acestereguli ar fi: nu cergi dragostea de la celilalt! Este cazul in care unul il intreabi obsesiv pe celilalt: ,,Mi mai iubegti?... Da?... Mai spune-mi!". Mai ingelepte si oferi dragostea,gi atunci o vei primi inmulgiti. Spreexemplu, drci pani Ia cisitorie dragostea celor doi poani un qracter efervescent, cu repetate declaralii de dragoste,mai tirziu, cum e si fuesc, aceasta staresediminueaza" focul trece . Iar daci unul din *tt are un ideal de iubire romantici atunci va suferi,considerAnd ci celilalt nu-l mai iubqte. Va fi dezamilgt, nemulgumit, gi asGl seajungela o sare conficnuli- Acela consideri ci daci dragostea nu e ,,lnflAiar:rtf', nu mai estedragoste,,adwiratd', de aceea ajr.rnge s-o ceryeasci obsesiv. Cergitul dragostei ajunge si. fie un chin, pentru ci se va natte multi suspiciune, nervozitate, iar situalia seamini cu o musci ce b6zdie intruna la ureche;i de carenu mai pogi scipa. Din picate, o asGl de atitudine de,,cersetor"submineazi cisnicia, o dezbini. Aici intervine picanrl suspiciunii, al imaginagieibolnlvicioase, avAnd drept consecinli lipsirea de harul dumnezeiesc. in concluzie, nu cersi dragostea - diruiegte-ol incepe cu tine, oferi dragoste, ingelegere,bunivoingi, iar rispunsul va fi pe misuri.

inseamni ,,Dragostea respect reciproc"

A daua regulaeste:nu-l nitica pe celrd/alt, mai abs in prezen(aabor pmoane, in Eeranpacd astfel ilpopi lndrepta!Acestlumt are efecte dzmsmrone. Adesea,tinerele sogiiii laudi pe algi birbagi in prezrnta sogilor lo6 comparAndu-i cu aceiagi cerdndu-le si fie ca ei. Dar nici birbalii nu sunt mai prejos:,y{i vlzut-o cum aratff Ai vizut cite face? Iar tu...". la carerispunsul ei nu selasda;teptat ,,lr4ai bine te-ai uita la tine!". A-i facepartenemlui observagiide fap cu alte persoaneesteo pozigienesinitoasi gi imaturi- Esteun amestec de min&ie 9i pirerede sine.Bte un picat, pentru ci cel ce acuzi se

PARTNTTLOR SCOALA crede indreptigit siJ puni pe celilalt pe ,,calea cea buni' firri a sevedeape sine insu;i. A..h$i lucru se poate faceintr-un mod civilizat, firi o injosire publici a persoanei iubite. Cri prezeryila o asemenea jenanti Estemult discugiesunt pusi lntr-o situagie mai ingeleptcaceidoi sidiscute oriceproblemisinguri, Fagi citre fa$, gi si o rezolvein mod delicat. in concluzie, dragwtea irueamnd respec-t reciproc. injosirea celuildt nu are niciodati un rezultat pozitiv, ci poate duce doar la o agravarea situagiei. Este o vorbi c.ue spune ci, daci ii tot repegicuiva ci e porc, la un moment dat acelava incepe si grohiie. Tot a;a seintAmpli si cu un copil ciruia i se repeti neincetat ci nu-i ascultitot ci-i riu.t . ittt -o zi, va ajunge si-gi spuni ceea ce l-ai convins: chiar este riu si neascultitor! Iar daci continui siJ pisezi, va ajunge sl zici: ,,Nu sunt asacum zici... ci mult mai riu!". Abordarea sini.toasi ar fi cea contrari: ,",{m mare incredere in tine qi gtiu ci te vei stridui si faci totul bine. Te iubesc...Daci vei gregi, voi suferi. Dar sunt convinsi ci te vei stridui si faci totul asacum te-am rugat". Iar cAnd face totul bine, e important si intirim: ai reusit?$i totul gineade tine!". ,,Yezi c5. Credegi,oare,ci injosind pe cinwa vegiajunge siJ indrepagi? Nu pogi indrepta riulcu riu.

17

in primul rAnd, pogi face o evaluarea evolugiei partenemlui de viaga- insi" nu o comparagie cu o alti persoani. Ap pogi wita picanrl invidiei, gi aceasaeste9i caleade ie;ire din situafe. Apoi, nuJ lua pestepicior pe celilalt. Sunt situagii cind, dupi ce l-ai ironizatin public, ii spui: ,,De ce te-ai supirat? A fost doar o glumi!". O astfel de glumi esteriuticioasa, o lovituri murdariIar c.6ndcel lovit ajunge la lacrimi, i sereproseazi: ,,Nu ai nici micar simEul umonrlui! Nu gii la o simpli glumi!". AsGl de ingepituri nu sunt deloc nevinovate. Celilalt poate ribda pani la un moment dat, dar apoi va ajunge si riposteze. $i atunci cu sigurangi pleaci gi paceadin familie iar daci pleaci pacea,pleaci;i Dumnezeu. Daci tonrti nu vi putef abginesi gl*iF, micar facegi glume constructive, nu riuticioase. A patra reguli este: nu r,iscoli uechib gre;eli! Adesea,intr-o situagieconflicn-rali, unul din parteneri ii reprogeazi celuilalt lucruri pe care acela i le mimrisise in mod sincer. Mare picat estesi ajungi siJ rinqti a;a... Mai bine ar fi si-ji vezi bima din ochiul tiu. Oare tu qti atit de curat ;i frri de greseali, incnt si-gi permigi siJ lovqti? Iar ultima reguli ar fi: nu-i scoate ochii din cauza rudtbrlEste un lucru fresvent in familiile tinere. in cazul unui confict, se reproseazi: ,,Faciexact ca maici-ta!". Iar celilalt rispunde: ,,Da' mai bine uiti-te la taici-tiu!". Situagia aceasta estefoarte duri;i periculoasi, intrucit partenerul nu primegte lovituri doar pentru propriile neajunsuri, ci estelovit,,la ridicini': tot neamul siu estejignit. Din punct de vedere duhovnicesc, aceastaatitudine are consecinge adanci asupra legiturii cu rudele. Tiebuie si fim congtiengi ci la cisitorie se unesc nu numai cei doi tineri, ci gi familiile lor, si atunci grija noastri trebuie si fie mult mai mare. I

pleaci pacea dinfamilie, ,,Cdnd pleaci giDumnezeu"

A treia reguli penmr evitareasituadilor conficnrale din familie er;te; nu-l da de uemplu mai bun pe alnl |sfel, trebuie witate situagiilede genul ,,Uite ce bine o duce X Uite ce face Y Cr bine-i merge!Doar eu am nimerit prost..."- in czre esteviditi o manifestarea picanrlui invidiei. Ca persoani matui., ai alesin mod responsabilsi te cisi.tores,ti cu alesultiu pe careil gtiai cu bune gi cu rele.Aceleaau fost lucruri pe carep le-ai asunurr atunci cind te-ai cisitorit. Poate ci sogrl tiu are intr-adwir neajursul cutare, insi nici cel pe careJ dai tu ca exemplu nu are calit{ile lui.

Din seriade emisiuni radio i hologia relapiilor conjugale" ,,Ps Traducere de Lucia Popa

r8

PARTNTTLOR SCOALA

lnternetul si relativtzarea idevirului (l)

Unadin trisdturile definitoriiale epociipost-moderne, despre caream maipomenit in paginile revistei, esterelativizarea tuturor insd, maipresus de orice, a adevdrului, ca reper persoanei, esenfialin definirea devenind unuldin factorii de disolutie ai acesteia in individ. larInternetul, o adevdratd veacului'l a a v6rful devenit de lance al relativizirii, ,,oglindd (R.H.) dupdcum ne dovedegte analiza ce urmeaze.
Analistul media Andnew Keen observa cu multi pitrundere c , prin intermediul lntemenrlui, adwinrl estefluidizat pAni la crearea unei ,,versiunipenonalizate a adevirului ce refecti propria miopie. Adwirul unuia devine la fel de nadevi.rao, casi al oricirui altcuiva. Mass-media din ziua de azi ftrimigeazi lumea in miliarde de adwiruri penonalizate,fiecareaparentla fel de valabil gi de wednic de luat in seami".t Richard Edelman, fondatorul 9i pregedintele Edelman PR, ceamai mare companie privati de relagii publice din lume, constata de asemenea: ,,in aceasti eri de explozie a tehnologiilor media, nu existi alt adevir in afara adevirului pe care fl-l creezi tu insugi".2 Aceasti relativizare a adevirului - comenta Andrew Keen - ,,constituie o ameninlare pentru calitatea discursului civil public, incurajAnd plagiatul gi furtul proprietigii intelectuale si inibugind creativitatea".3 Si luim de pildi Wihipedia, cea mai mare ,,citadeli. a cunoasterii" d. p. Intemet. Spre deosebire de editorii de la enciclopediile profesioniste, precum Encicbpedia Brianiti, identitatea editorilor voluntari i \Vihipedia nu esrecunoscuti. Aceqti oameni ii reediteazi pe algii c:re au scrisanterior, definind gi redefinind iaraqigi iarqi adwiml, citeodati 9i de citeva sute de ori pe zi. Spreexemplu, in 5 iulie 2006, la moartealui Ken lay (cel care a delapidat corporaEia americani, Enron), la ora 10:06 AM pe Vfihipedia scria ci ,,se pare ci s-a sinucis". Doui minute mai t6rziu, lVikipediainforma ci moartea a fost canuat5,,,,se pare, de un atac de cord". Apoi, la ora 10:11 AM,IVihipedia afirma ci,,vinovilia resimgiti in urma ruinirii atitor oameni l-a dus in cele din urmi la sinuciderd', pentru ca doar un minut mai tirziu si se revini la atacul de cord drept czwA.amo4ii salela

decide ,,Comunitatea

dacidoigicudoifacpatru"
Dupi cum observa Marshall Poe intr-un articol, ,,Vfihipedia sugereazi o teorie diferitd cu priaire Iz adeudr. (...) Comunitatea decide daci doi si cu doi fac patru in aceeagimanieri in care decide gi ce este un mir: prin consens. Aceasta inseamnl ci, daci comunitatea se rizgindegte 9i decide ci doi cu doi fac cinci, atunci doi cu doi uorface cinci" .5 in romanul lui Orwell ,,1984", Fratele cel Mare

,,PeInternet nu existd nimeni care se filtreze adevirul de neadevir, continutul autentic de publicitate, informatia legitimi de eroare 9i de dezinformareavoiti" (Andrew Keen) .

(Big Brother) insista ci doi cu doi fac cinci, transformi.nd o afirmagie incorecti intr-un adevir oficial emis prin legile statului. Andrew Keen scria:,,Prin subminareaprofesionalismului, conginunrl generatde utilizatorii amatori, grauit 9i raspandit pretutindeni pe Internet, ameningaesenga insa;i a institugiilor profesioniste". De pildi, Wkrpdia luiJimmyWales, cu milioanele salede editori amatori si cu informagiile prea pqin de incredere,esrepe locul 17 inue rlrr-urile cele mai vizitate de pe Interneq in schimb, .rlrr-ul EncicbpedieiBrianice, Britannica.com, cu cei I 00 de laureagiai premiului Nobel gi 4.000 de conrribuitori elpery, ocupi abialocul 5.128! ,,Si lupgi impotriva a ceeace-i granrit e dificil, daci nu chiar imposibil" - opinaAndrew Keen in acest conrexr.Consecinlele? EncicbpediaBrinnicfl de pilda, avdndvirsta de peste230 de ani, a trebuit si-gi reduci personalul - filiala din Satele Unite chiar la jumitate! - in timp ce Wikipedia gi alte siu-vri grar'ite de acestfel, cu o mAni de anga;afr plitigi gi cu mult amatorism, prosperi necontenir.6 Acelasi analist media trigea semnalul de alarmi ci ,,in ftxul frri de sfbrEit al

conginutului generat de utilizator in lumea digitali, lucrurile de cele mai multe ori nu sunt ceeace par. in lipsa unor editori, verificatori, administratori sau reglementatori care si. monitorizeze ceea ce este postat pe Internet, nu avem pe nimeni care si certifice credibilitatea si acurategea informagiilor pe care le citim sau le vedem pe Internet. (...) Nu existi. nimeni care si filtreze adevirul de neadevir, confinutul autentic de publicitate, informagia legitimi de eroare si de dezinformarea voiti.. Cine si scoati in evidengi minciunile de pe blogosferi care incearci si ne rescrie istoria si si rispindeasci zvonul ca fapt real? Cind suntem cu togii autori, iar unii dintre noi scriem ficgiune, in cine si putem aveaincredere?".7 Si mai dim un exemplu. in septembrie 2006, versiunea germani a site-ului YouTube, in segmentul de clipuri cu noile stiri, arita cit se poate de autentici. Unul dintre clipuri inft, gigaun birbat imbricat la costum, asezatla o masi din lemn, iar in spatelesiu pe pereteera o harti a Europei. Pi.reasi. fie un clip realizat - cea mai de incredere emisiune de Thgesschau

PARTNTTLOR SCOALA de gtiri din Germania. in clip sespuneaci partidul neo-nazist NPD oblinuse rezultate bune la recentele alegeri: ,,NPD a obEinut 7,3o/o din voturi in statul german Mecklenburg \Testern Pomerania, mai mult decnt suficient pentru a intra in parlamentul regional". Mulgi nemgi au fost alarmagi urmirind aceasti gtire. Doar cei ce aveau ochii cei mai buni 9i cel mai bun spirit de observaEieau vizut ce acest clip YouTilbenu era de la adeviranrl Tagesschau: in locul siglei studiouli Das Erste, colp:l din dreapta sus al ecranului infiEiga ca logo soarele negru cu multe raze ce puteau fi rearanjate cu tquringi pentru a forma trei wastici - simbolul adoptat de neo-nazigtiigermani. Prezentarea de gtiri era a;adar o fraudi. Fi.cut5.si arate ca o emisiune realizati. de studioul Das Erste, adeviratul realizator era partidul neo-nazist extremist NPD, fiind gAnditi ca o probi pentru emisiunea siptimanall de ,,gtiri" pe Internet pe care acqtia plinuiau si o lansezeca vehicul pentru propaganda partidului 9i ca unealti pentru racolareade noi membri. Comentind aceste fapte, Andrew Keen conchideascurt: ,,Bine agivenit in lumea adevirului in stilul \7eb 2.0!". Un alt exemplu oferit de acela;i autor este luat, de aceasti dati, de pe versiunea americani a YouTube.in timpul alegerilor pentru Congres, unul dintre cele mai vizionate clipuri de pe YouTubea fost reclama campaniei lui Vernon Robinson, candidatul republican pentru Carolina de Nord. Acel clip cuprindea un atac murdar indreptat impouiva lui Brad Miller, oponentul siu din partea Panidului Democrat. Criticat pentru ,,arunc:uea cu noroi", Vernon Robinson a suslinut cI acel clip nu a fost niciodati aprobat pentru a fi difuzat. ,,Niciodat5. nu arn folosit asta drept reclamd', a afirmat Sam Hannity de la Fox News. ,,Cineva a pus-o pe YouThbe". Andrew Keen comenta aceste afirmaEii: ,,Oare este aceastao scuzi. care si. stea in picioare, pentru tactici deftimitoare in cadrul campaniei si pentru distorsionarea viditi a adevirului? in era tVeb 2.0. sqva ci ,,Altcineva a pus-o pe YouTubo,a devenit echivalennrl vechii scuzenCiinele mi-a mincat tema pentnr acasir,. (...) Problema este ci natura lipsiti de editori gi expusi vin-qilor mediatici pe care o prezinti YouTitbepermite absolut oricui - de la neonaz\ti la propagandigd si la manageri ai campaniilor electorde - si posteze clipuri anonime ce induc in eroare, picilesc, manipuleazi sau se indepineazi pur si simplu de contexnrl anuntai'.8 Referindu-se la mulgimea de anunpri 9i !nformagii false care circuli pe Internet, mergand uneori pAni la fraudi gi hofe, And,rew Keen remarqu ,,Cu togii am primit e-mail-wr in genul celui de la antreprenorul nigerian c:re ne promitea un milion de dolari in schimbul unei omici" investigii pe care si o facem in compania sa petrolieri, sau al celui de la o adresi necunoscuti pretinzand ci estede Ia compania care v-a eliberat carteadumneavoasui de credit, gi carevi cere si vi confirmagi numirul cardului. Mulgi dintre noi gtim ci acestea sunt 6aude. insi, din nefericire, (...) fraudele digitale devin din ce in ce mai complexe gi mai greu de reperaC'.e in numirul urmitor vom continua analiza noastrl, referindu-ne gi la situagiadin ,,blogosferd' romAneasci, cu precidere la ,,mediile internautice" ce se pretind a fi cregtin oftodoxe, pline de primejdii ascunsela o primi vedere. I

Lect.univ. dr. Andrei Drigulinescu

I Andrw Keen,op. cit., p. 17. 2 PR Ri"h*d Ed"l-*, in Liquid Trurh: Advia &om rhe Spinmeisrem, ]i7atch,vol. 7, nr. 4,2OO0. 3 Andrew Keen,op. cit., p. 17. a Cf. Ardte* Kee., op. cit., p. 20. 5 MarshallPoe,The Hive, The Atlantic, septembrie 2006, apud.Andrew

Keen,op. cit., p.21. 6 Cf. Ardt * K..r, op. cit., pp.44-45. 7 A.d.* K..., op. cit., pp. 64-65.
t- . , ffdrN 9 Keen, op. crt., pp. bb-o/.

Andrew Keen, op. cit., p. 70.

CAUZELE BOLILOR

21

Misteriosul tirdm (l) sublire al intestinului

precum pe parcursul luni Dragi cititori, atiobservat, ultimelor metodede ameliorare a am cdutatsi vi prezentimcdteva Am vorbitdespre digestiei a tubuluidigestiv. 5ide curi[are ficatgivezica stomac, despre biliari,despre colon... iar acuma venitrAndul celuimaimisterios, maiinaccesibil, mai gi maifascinant controversat organ, atdtpentrumedicina conventionalS, cit gipentruceanaturistd: intestinul subtire.
Dintre toate organele digestive, intestinul subgiree cel mai greu de eriplorat. Daci esofagul si stomacul, adici po4iunea superioari a tubului digestiv, pot fi u;or vizualizate prin endoscopie, la fel gi colonul, adici ultima poqiune, in intestinul subfre e greu de ajuns. Numai prima sa pafte, duodenul, poate fi vizuti prin endoscopie. Nici ecografia abdominali, qre ne arati cu daritate ficatul gi vezica biliari, nu ne poate spune prea multe desprerestul intestinului subgire. La nivelul siu se desfl;oari cea mai importanti etapi a procesului digestiv: scindarea finali a particulelor alimentare gi absorbgia substanlelor nutritive in singe. Aceasti etapi e dependenti de buna funcgionare a celorlalte organe digestive: stomacul, pancreasul, ficatul si vezica biliari, dar gi de integritatea mucoasei intestinale. Stomacul realizeaziprima etapi a digestiei proteinelor, pancreasulsecreti enzime care digeri toate tipurile de nutriengi (proteine, glucide, lipide), iar bila secretati de ficat aduce o contribugiedecisivi la digestiagrisimilor. Lungimea intestinului subgire este de 6-7 metri, diametrul siu este de 2,5-3 centrimetri, dar suprafaga sa de absorbgie misoari aproximativ 250 metri pitragi, avi.nd mirimea unui teren de tenis! Aceasta se explici prin existenla numeroaselor pliuri ale

gizahSr reprezintiun factor Consumul de cofein6 favorizant al sindromului de intestinpermeabil.

mucoasei si a vilozitigilor intestinale acoperite cu microcili, care cresc extrem de mult suprafaga de absorbgie. sunt Crlulele mucoaseiintestinale,enterocitele, Iegateintre ele prin intermediul unor ,joncEiuni strAnsd' carenu lasi si treaci particulemari, precum

CAUZELE BOLILOR proteinelenedigerate, toxinele saubaceriile nocive ce pitrund zilnic in tubul nostru digestiv. Ce se intimpli insi atunci cAnd mucoasa intestinali este infamati? Spre exemplu, in timpul unei enterocolite, al unui tratament antibiotic, sau al unei infecgii parazitare? Atunci apareo permeabilitatecrescuri, anormala, a mucoasei intestinale, prin desfacerea joncgiunilor strAnse dintre celule sau chiar prin distrucgiarapida a unui numir important de celuleintestinale. Ceeace ne conduceIa,.. in mod normal, din punct de vedereimunologic, ceea ce segisqte in tubul digestivestepracdc exteriorul organismului', pentru ci nu intri in ,,in contactdirect cusdngele;i celulele sistemuluiimun. Mucoasaintestinali constituie,in inrcriorul nostru, o barieri rezistenti, comparabili cu pielea c:ue ne invelqte corpulpe dinafari. Spredeosebire insi de piele, care e formati. din multe straturi suprapuse de celule,mucoasa digestiva e formati dintr-un sin$u strat de celule. in afari de joncAiurile strdrue dintre enterocite,existl gi alte mecanismede protecgie in fagaagresiunii,,invadatorilol': un strat fin de mucus, secregia de imunoglobuLinede tip IgA, enzimelesecretate de ,,margineain perie' (microcilii enterocitelor),fora intCItinali normali si, nu in uldmul rAnd, o buni secregie de acid clorhidric in stomac,de suc pancreati. bog"t in erzime proteolitice si de bili, de citre ficat. Daci oricare din aceste mecanismede protecgie e alterat,bacteriilegi toxinele ataci mucoasagi o inflameazi, apoi prin giurile formate pitrund in sAnge gi declans,eazi un cercvicios de activareimuni, disfuncEie hepatici gi insuficien$ pancreatici, c:re favoru.azi.la rdndul lor hiper-permeabiliatea. Care sunt factorii favorizanli ai sindromului de intestin permeabil? - fumatul, consumul de alcool, cofeina, zaharul, aditivii alimentari, glutenul din cereale, alimentele degradate de tip fast-food;

5indromul intestinului
permeabil
Acest fenomen, aproape neluat in seami de medicina convengionali, sti la baza unui numir foane mare de boli, de la alergii,boli autoimune;i infamatorii, pani la boli psihicesi urele tipuri de cancer. Concret, el presupuneformareaunor,,giuri" in mucoasaintestinalS., care las5. si pitrundi direct in sAnge aproapeorice ajunge in intestin! intregul proces bulverseazi efectiv sistemul imun, care incearci si stopezeaceaste,,deversare" toxici in sAngeprintr-o activitate intensi ce consti in producgia de anticorpi si in antrenarea unor celule imune care si atacebacteriile si toxinele lor, dar si particulele de hrani nedigerati caresunt absorb ite indiscriminar prin gaurile mucoasei.

hilr

Doui din efectele distructive ale alcoolului: lezareaficatului ti cre$terea permeabilititii intestinale.

- medicamente precum paracetamolul, antiinfamatoarele nesteroidiene (aspirina, indometacin etc.), antibioticele, antiacidele,pilulele contraceptive, corticosteroizii,citostaticele; - iradierea accidentali sau terapeutici (folositi in tratamentul cancerului); - infecgiile par azirar e; - malnutrigia; - stresul; - efortul fizic excesiv: - substange toxice: mercur, arsenic,pesticide; - alimente modificate genetic. Simptome asociate cu hiper-permeabilitatea intestinali - oboseali.,staregenerali de riu; - crampe gi dureri musculare; - dureri articularer - febri de origine necunoscuri; - intolerangealimentare; - durere abdominali; - balonare, distensieabdominali; diareesau consripagie; erupEiipe piele; deficite cognitive si de memorie; tolerangi scizuti Ia efort. Este de reginut faptul ci nu toate persoanele care suferi de acest sindrom au simptome digestive (durere abdominali, balonare, diaree, constipa;ie etc.) Uneori, semnele digestive lipsesc, iar hiper-permeabilitatea intestinali provoaci o serie de simptome care par si nu aibi nici o legituri cu sistemul digestiv! O listi,,sumarf' de boli asociate cu hiper-permeabilitatea intestinali - boli infamatorii intestinale(boalaCrohn. colita ulcerativi.); - enterocol ite infecgioase; - parazitozeintestinale; - candidozi digestivi; - boala celiaci (intolerangala gluten); -

ToxinaBTdin alimentele modificategenetic

incddin anii1920, fermierii au folositca insecticid o bacterie din (BT). sol,Bacillus thuringiensis Cdnd recoltele suntstropite cu aceaste bacterie saucu sporiiei,insectele o mdndnciti mordeoarece le putrezesc efectiv intestinele. Folositd in felul acesta, BTrdmdne la suprafata gipoate legumelor fi degradatd de lumina soarelui, saupoate fi indepirtatiprinspSlare. Astizi, in eraorganismelor genetic, modificate compania Monsanto genabacteriand a reutits; introducd responsabild desinteza toxinei BTin ADN-ul celulei vegetale, incdt toxina se plantelor in interiorul afld modificate genetic fi in niciunfel Ainu maipoate indepdrtatd! Ajunsiin intestinul umanprin consumarea alimentelor modifi cate genetic, eadistruge floraintestinali genei normal;, iarprinincorporarea BT in ADN-ul unorbacterii dinflora promoveazd normald, dezvoltarea unorsuperbacterii rezistente la prininflamalia orice tratament, care pe care intestinald o produc, gi contribuie laapari[ia bolilor alergice propriile autoimune. Practic, noastre bacterii intestinale ajungsdproduce prineainsdgi, toxinaBTcare, ne poate imbolndvi de cancen infertilitate, boli giafectiuni psihice! renale Nudoarvegetalele modificate genetic contin toxina BT(porumbul, soia, sfecla, dovleceii, cartofii, giprodusele bumbacul)ci animale (laptele, provenite carnea) de la gisoia animale hrinitecu porumb genetic. modificate

CAUZELE BOLILOR - cancerul tratar prin chimioterapie 9i/sau radioterapie; - malnutrigia; urticaria, dermatita atopici; rinita alergici;i astmul bronsic; psoriazis, vitiligo; acnee; - tiroiditi autoimuni; - artriti reumatoidi; spondiliti anchilopoietici; lupus eritematos sistemic, sclerodermie; sindrom Raynaud, vasculite autoimune; diabet de tip I; - pancreatiti cronici;i cancerpancreatic; - sindromul de oboseali cronicS.r - fibromialgie; autism, ADHD; sclerozi multipli; alcoolism; HIV/SIDA; sensibilizati la un anumit aliment il consumi din nou, se declangeazi o reacgie infamatorie c:re creste si mai mult permeabilitatea mucoasei, favoriz5.nd aparigia de noi alergii. Pentrua depisj acest cercvicios,e nwoie capentru o vreme, in procesulde vindecare,si sepractice o diaide o<dudere, din caresifie eliminatealimenteleproblematice.Din picate crhiar Eicelemai bure testede depisare a alergiilor la ora acnrali (celecare misoarianticorpi din sAnge- de tip IgE saufuGla sute de alimente) nu reufescuneori si identifice toatesensibilit{ile alimentarealeunei peisoane,deoarece uneledin elesunt mediatede altemecanisme imunologice. De aceea, e nwoie adesea si raggem la diete restrictivein carereintroducerea alimentelor sefaceueptat, urmarindu-sereaqiile la ele,,siin caz de recurenga asimptomelor caracteristice bolii noasne (pentru unii- dureri articularc,pentru aldi-diaree,dureri abdominale, balonare;eruppi pe piele g.a-m.d.)vom considera acestealimente ca fiind ' ,problematice si fie ne vom lipsi de elepentru totdeauna (daci sunt alimente nesinltoase), fie vom incercasile reintroducem din nou, dupimai mult timp, spre enemplu 3, 6 sau d..lrrr lzluni - timp nece$r penml vindecareamucoasei intestinde gi disparifei anticorpilor specificidi" ra"g., que reacgioneazicu respectivele alimente. 2. Malnutrilia Atunci cind ne lipsescanumite subsange nuuitive, epiteliul digestiv nu se poare reinnoi, gi sciznnd numinrl celulelorintestinalesinitoase, scade gi absorbgia normali. a substanlelor nutritive, fapt careagraveazi. deficiengele nutritive deja o<istente gi hvorlzrazi, apariEia unor deficiengenoi. i"".gul procesduce cu timpul la malnutrigie. 3. Disbioza Anumite specii de baaerii gi fu"gt caresedezvolti in er<ces in intestin dupi traamente antibiotice sau sub infuenp altor facori, curn ar fi alimentagia ,,modemi', elibereazi toxine foane putemice care provoaci.infamarea mucoaseiintestinale qi, odati

- disfuncgii hepatice; - schizofrenie si alte boli psihice. Hiper-permeabilitatea intestinali poate juca un rol declansator pentru aceste afecgiuni, sau apare pe parcurs, ca o consecingi. a lor, agravindu-le evolugia. Prin diagnosticarea gitnatamennrl adanat al,,sindromului de intatin permeabif' (in englea,,lealy gut syndrome), bolile cu careel se asociazipot ff ameliorate semnificativ gi unori chiarvindqte. Epiteliul digestiv are o capacitate foarte mare de regenerare: in mod normal, el se reinnoieste o datl la trei-gase zile. Cu condigia si aibi materiile prime necesare(aminoacizi, acizi grasi esentiali, vitamine gi minerale) si si nu fie impiedicat de ceva,cum ar fi...

patru ...cele cercuri vicioase

1. Alergia Separeci hiper-permeabilitatea este principalul factordeclangator pentru alergiilealimentare. $i totodati, in momentul in careo persoanideja

CAUZELE BOLILOR 4. Stresul hepatic Alimentele nedigerate, toxinele gi bacteriile care pitrund liber prin mu@asa intestinali infamati ajung mai intAi la ficat, care incearci si le neutralusze cu orice chip. Problema e ci ficanrl are o capacitatelimitati de neutralizare a substanlelor toxice si, in aceasti lupti disperati, isi epuizreazi"toate raursele. AsGl, el ajunge si excretein bili compusi doar pa4ial neutralizall, qre uneori sunt mai toxici decAtprecursorii lor, deoarece congin radicali liberi de oxigen. Odati eliminapi in bili, acesti compu;i pot inflama atit canalele biliare, cnt 9i canalele pancreatice 9i intreg pancreasul, iar ulterior, la eliberarea lor in intestin, agnveazAhiper-permeabilitatea, c:re va intensifica stresul oxidativ asupra ficanrlui. Acest proces este foarte evident in alcoolism: pe lAngi lezareadirecti a ficatului, alcoolul igi exerciti efecteledistructive prin cregterea permeabilitigii intestinale si prin toare consecingelece decurg de aici (endotoxemie - srres hepatic - stresoxidativ pancreatic s.a.m.d.)

Pentru vindecarea hiper-permeabilitilii intestinale, urmatio dieti exclusiv din suc de morcovi, timp de 10-15 zile. pitrunse in sAnge,creazi, ceeace se cheami,,endotoxemie" - o inflamagiegeneraluati, cronic5., ce afeaazi, i"o.gul organism. h randul ei, o mucoasi inflamati si ,,gi.uritd' va suporra cu dificuitate chiar 9i prezenEa bacteriilor din flora normali., fagade c:re poate dedanga un rispuru imun ce agavazA inflamagia in intestin gi in alte organe. fua se intAmpli in boli autoimune precum spondilita anchilopoietici sau boala Crohn, in cares-a documentat o sensibilizarela fora normali, ce agwazA hiper-permeabiliatea indusi inigial de alte mecanisme(cum ar fi,corsumul de antiinflamatoare nesteroidiene). Disbioza intestinali e un subiect extrem de complex pe care il vom discuta pe larg in numirul viitor, cind vom vorbi desprepoluarea bacteriani. a intestinului subgire gi formarea de biofilme care conferS.rezistengi.la tratamentele antimicrobiene.

putem prezenta Cum testa hiper-permea bilitatii?

Un test foarte simplu, dar din pi.cate rareori efectuat, e;te testulpermeablllnpil intestinnb ca /aoubza ;i manitol. Se administreazi pe stomacul gol cnte 5 grame din fiecaredintre aceste,,zaharuri' cre nu sunt metabolizate, ailci. folosite, de organismul uman. Tot ceeace se absoarbese elimini practic nemodificat in urini. Apoi se colectazA urina timp de;ase ore gi se misoari cantitatea de lacnrlozi si de manitol din urini, pentru a verifica in felul acesa car s-a absorbit din fiecaredintre ele. in mod normal. lacnrloza nu ar trebui si se absoarbi deci.t intr-o cantitate foarre mici, sub 1% din doza administrati. Daci intestinul are o permeabilitate crescuri, seva gisi mai multi lactulozi in urini, ceeace inseamni ci s-a absorbit mai multi prin ,,giurile din intestin", iar manitolul ar trebui si se absoarbi in procent de

CAUZELE BOLILOR aproximativ l4o/o (5-25o/o). Daci in urini se gisegteo cantitate mai mici de manitol, inseamni ci epiteliul intestinal e semnificativ distrus, nemaiputdnd si absoarbi eficient nutrienfii (a;adar, e preznt un sindrom de malabsorbgie). Atunci pot alegea dnua uariantd dt regim, mai ugoari gi cu mai mari sansede succes,care e bazath pe combinarea legumelor non-amidonoase (cum ar fi morcovii, dovleceii, fasolea verde) gi averdegurilor (spanac,urzici, pitrunjel, mirar) cu produsele de origine animali: gilbenuquri de ou, peste, unt clarificat (ghee), ficat 9i alte organe de animale, supi de oase, diverse tipuri de carne (in cantitlli moderate). Acesteacongin minerale, aminoacizi, vitamine liposolubile intr-o form5. ugor de folosit pentru un organism malnutrit gi epuizat. Indiferent ce varianti. de regim alegeli, pentru a gribi vindecareae util si administrafi anumite suplimente: - cele mai importante substangepentru refacereaepiteliului digestiv sunt vitaminele A, C, E, complexul B, zincul, glutamina, acizii gragi esengiali,vitamina D, seleniul, manganul, molibdenul, magneziul; - enzimele digestive, acizii biliari, clorhidratul de betaini (in locul siu poate fi folosit oEetul de mere) suplinesc secretia deficitati a sucului pancreatic, gastric gi biliar; - antimicrobienele naturale (propolisul, usturoiul, cuigoarele, pelinul etc.) curigi. intestinul de bacterii, paraziEigi ciuperci precum Candida; - produse fermentate natural, bogate in bacterii benefice si in enzime digestive (borg, zeami de varzi); - plante care ajuti. la ,,cicatrizarea" epitet liului digestiv (obligeana, aloe vera, lemnul dulce, ghimbirul, scoarga de ulm alunecos, afinele), argilS. r (ua urma)

Ce edeficut?
in primul ri.nd, trebuie si eliminim toli factorii declangatori pe care ii putem identifica (fumatul, consumul de zahir, cafea etc.) Apoi trebuie si adoptim o dietd hipoalergenicd, formati din alimente integrale, neprelucrate, de preferat ecologice, din care s5. excludem principalii factori alergizangi: glutenul, soia, lactatele. lJneori, pentru vindecarea intestinului e necesar si, excludem toate cerealele,nu doar cele care conlin gluten. Anumite persoane care au simptome digestive widente (balonare severi, diaree) gi la care hiper-permeabilitatease asociazi unui sindrom de intestin iritabil vor trebui si excludi la inceput 9i altele: legumele din familia solanaceelor (rosii, ardei, vinete, cartofi), leguminoasele (fasole,linte, mazire, niut), semingele,nucile, fructele, chiar gi legumele bogate in amidon ;i mono- sau dizaharide (sfecla,gelina etc.) Poate vi intrebaEi: cea mai rdmas de mincat, daPd ce excludem toate acestea? Daci dorigi si realizagi aceasti vindecare cu un regim vegetal, cea mai bunl solugie este si postigi consumind numai suc de morcovi, suc de verdepri (pitrunjel, pipidie, urzici etc.), ceaiuri. CAt timp? Minim 10-15 zile. Apoi vegi introduce treptat anumite legume crude si fierte, uleiuri vegetale,apoi semingeinmuiate in api, cerealeinmuiate (crude sau fierte) g.a. Thebuie si invigagi si pregitigi nucile, seminEele, leguminoasele in a;a fel incit si devini mai ugor de digerat. Chiar 9i a;a, e posibil ca persoanele care au dezvoltat deficiengenutritive foane profunde si nu reugeascisi-gi reechilibreze digestia printr-un regim complet vegetal.

I I a
I

) I
I

Dr.LuanaDumitru

.$titi ce?Eu nu am nevoie de o etichetd pentru a mi putea debloca identitar. Eu vreau identitatea mea veche inapoi, chiar daci unii cred c6 este desueti,,.

Despre rom6nul construit

Am tot vorbitin ultima vreme despre cumdivergi factori de putere construiesc gideconstruiesc diferite curente, tendin!e, concepte giideologii, incercdnd prinaceasta sdoblindo societate pe care si o poati controla cu maimultdu;urinld. Decurindinsi amavutocazia sdvddcu proprii meiochi roadele pe care astfel de politici produs suslinute le-au intr-ozoni care mddoare maimultgimaitare: fiinlaneamului romAnesc.

Rominul dingtirile externe

Mirturisesc qi de fiecare dati cind vedeam un reportaj in care se vorbea despre rominii carefuri, carecersesc, careucid saudesprefetele romAnce care se prostitueazi in striini.tate, mi incerca o durere crAnceni.,care ulterior se transforma in revolti. - o revolti pe care mi. straduiam si o ascundin fata copiilor mei.

De ce?Pentru ci. eu le vorbisem desprevalorile minunate ale neamului lor, desprecit de mAndri trebuie ei si 6e atunci cSndspun ci sunt Romini. Sopl meu 9i cu mine eram piringii qre ne purtasem patru din cei cinci copii cAtwa sute de kilomeui, inghesuili pe banchetadin spatea unei masini mici, pentru a le aria unul din locurile din careastizi, in Romfia, izvoriStesfinlenia: Aiudul.

RAZBOIUL NEVAZUT Am rmrt sI;tie ci a fi RomAn, inseamna de fapt, a fi binecuvintata fipuri a lui Dumnezeu, care nu a fost ftcuti doar din pimint, ci gi din sAnge de manir. inci de mici le-am spus ci pimAnnrl rominesc are atit de mult singe de manir in el, incAt esteaproap sfrnt, si ci viagain lara lor este aproapeca viaja intr-o biserici. Ot aceste gtiri despre cei plecagi de acasi., precum 9iqtiriledespre ceicare,rimasj acasi,in;eali minriesc rideazi sau se complac intr-o doaci ocisengiali,contraziceau toateleqiile melede istorie a neamului romAnesc $i, dqi nu mS.mrriseam nimlnui, eu insimi mi regiseamcoplesjti de ele, dezamigitl, tr:daa, pustiiti Mi rwolam ori de cite ori fiul meu mai mare nu pirea impresionat de valorile neamului siu, ori de cite ori a6rma ci abia as,teaptisi plece din Fri gi si nu se mai intoarci aici decit tn concedii. inra, in sinea mea, rimAnea mereu o dureroasi, mua, nemimrrisia rccLlnoaftere a unei infrAngcri iminente. $i pentru ci, prin firea mea, nu capitulez decit atunci cind chiar nu mai este nimic de facut, am continuat si lupt - gi, in acelagi timp, si caut motivele pentru care lupta mea merita si fie dusi. De fiecare data, cel mai puternic dintre aceste motive era insusi inculpatul asezatde o parte din mine pe banca acuzirii: neamul meu, sfbntul neam rominesc.

5f6nta Cuvioasi Parascheva de la lagi

9i pani 9i cei ce lucrau cinstit in garile pe care confragii lor le scArbeau sau le ingrozeau,invigam o nou.i. lecEiede istorie: suntem un neam de maneligti, de ho1i, de rr.rlgari gi, mai nou, de prcgti. Noi, Rominii pentru c:re curseserArg.l. sfrnt al Sfinflor nogtri Brnncoveni, al lui Radu Gyr gi al lui Valeriu Gafencu 9i al citor altor zeci gi sutegi mii, nqtiugi dinmr inceput 9i pAni acum - noi invapm cisuntem gunoaieleEuropei. ne $i plecam grumajii sub o nouidominafle: daminapiz abhetei. Dezorientagide dovezile cre ne ac..tza:u, incapabili si ne apirim in fap widengelor,condwj de oameni preocupapmai mult de amirinrl lor de ciolan decit de neamul lor, ne resemnam ticuEi, privind cu ochi mari pe fereastraspre Europa- O weme arn sat ine4i, nema(tiind cine suntem. $tiam cine frlsesem,dar nu ne mai regiseam in ceeace mass-medianurnea ,,romini". Si, pentru a ne debloca identiur, arrl accepat cI suntem maneligti,hogi,vulgarili prqti.

identitatea Joculde-a
in cautarea mea am avut fericirea si dau peste citeva rinduri care limureau, pinl la un punct, nedumerirea mea: atunci cAnd vrei sa diluezi o entitate sau o identitate. creeziun scandalartificialt. inr-adevar, mass-mediase fhcea vinovati de construirea unei imagini care, prin faptul ci era prezentati Ia o ori de maximi audienli si in repetate rAnduri, se impunea cu statut aproapeaxiomatic. $i, trist, avea drepate. RomAnii plecaEide acasi fruau, se prostituau benevol sau obligagi, cerseausi. uneori. ucideau. Iar noi. cei de acasi.

Fiinga umani are nevoie de identitate. Nu se poateconcepepe sinefiri ea.Nu degeaba aincercat postmodemismul si defineasciidentitateaca fiind ceva imaginar. Reus,ea si relativizeze, si rupi una dintre ancorelecele mai stabile ale fiingei umane, propunAnd jocul de-aidentitatea-Decorstruim ca saputem construi Ea rum utvn noi. Gntant, dar extrem de riscant. Pentru ci nu ne-am dat seamaca tot ceeace constru"im se afi sub influenp unui cumul de facori, a ciror autenticitate ne scapi. Si asGl, pornind de la identiatea neamului romAnesc{icuti gindiri de cdtwagtiri cu rol de axiomi, uecindprin concepnrl de identitate multipli, acolo unde am fost gi holi, gi ceryetori,gi corupEi,si criminali, gi manelisti, neam trezit transformap, dtn neam,in nnpie. Dinu-o ercistenpuanscendentali, carecobora din voiwozi 9i sfingi, intr-o formi subevoluati de populalie. Dintr-un nearn cu venicalitate, virnralitate si diinuire, inu-o naEie de infractori. Cinwa ne luase identitatea, si ne diruise in schimb o eticheti.

Viata firi etichete

Numai ci, gtili ce? Eu nu weau si. port o eticheti, indiferent cAtde trendy,fashion saucool ar fi. Eu nu am nwoie de o eticheti pentru a m5. putea debloca identitar. Eu vreau identiratea mea vecheinapoi, chiar daci unii cred ci estedesueti. Eu stiu cine sunt. Sunt Romd.nulcarea ri.mas acasi.,cu tot cu ri.di.cini, cu mosii ;i stri.mogii lui cei sfingisau nesfingitriind in lutul din el. Iar fratele meu care furi, sau inseal5", sau cerseste, sau se umilegte in Europa estedoar un RomAn care a alessi-si rupi ridicinile pentru a deveni cetilean european. El' este,,romAnul-hoardi', dezrldS.cinat si fb.r5.trecut. Este romAnul care se rusineazi.de mogii lui, si de aceeanici nu ii recunoaste.Si, ca un reversaI medaliei, ceilalli urma;i ai mogilor lui se rugineazi, la rAndul lor, de ei. Pentru ci. nu se regisescunul in altul. Mi-a fost dat si aud de curAnd in gura unor romfi carelucreazi. in striiniate, niste romfi de

ScripturS ,,Sfdnta line in mare cinste rugdciunea. Pefiecare pagind puterea vorbegte despre giroadele rugdciunii. in rugdciune seinfdptuiegte legituraomului credincios cu Dumnezeu, transfuzia de puterede la Dumnezeu la sufletul gitrupul nostru. SfdntulApostol lacov spune direct cd prinrugdciune pe nunevindecem numai r*ou5r6. noiingine, cigiuniipealtii Aceasta pentru cdrugdciunea ficutd pentrual[ii, grijd cAnd esteinsuflefita deo mare iubitoare fa[5deei,estemaiputernicd pentrunoiintine. dec6t rugdciunea ln rugiciunile ce lefacem unii pentru alfiinu neunimnumai cu Dumnezeu, ci ti uniicualfiiin Dumnezeu. Puterea lui Dumnezeu circuld atunciinnoi.Aga circulS puterea lui Dumnezeu in noi,tofi care ne rugim impreunigiuniipentru altii in vremea Dumnezeiegtii Liturghii. acest fapt rugiciunea $i prininsugi gio m6ngdiere prinea este o valoare insdgi. gio mAng6iere Este o bucurie si putemziceuniicdtre alfiiceea cea spus Sfdntul Apostol Pavel:,,Sunteti in inimile noastre, caimpreund si murim
T;3. gi impreund si triim" 2corinteni

Propriu-zis, ceiceau pe altiiin inimalor- giprinaceasta ll au pe * Dumnezeu lnsugi nu maimorsau, chiar dacd mor, ei suntviiin vecii vecilor. aceasta esteBiserica, ca $i prezenta unitate in Dumnezeu: unora in inimile celorlalti. Aceastd unitate gitrditdmaiales este infdptuitd in pentru rugdciunile unora altii': Pirintele Dumitru Stiniloae (t 5 octombrie 1993)

RAZBOIUL NEVAZUT
c:re nu mi rus,inez in faga Euopei, o vorbi pe care am descoperit-o afi un nefericitecoual inimii mele: ,,Tt-. gi nrgine ci esti romAnl". Sigur,se refereaula confragii nogrri de qre pomenslm mai devreme. l-a prostituate, la ho1i, la corupgi, la criminali, la ceryetori.l" f""F nogrri, pini la urma pentru ci am plecat din acela;i lut Din acelasjlut din care au plecat ;i Petre Jugea, 9i Eminescu, gi Mircea Vulcinescu, 9i aceamami nqtiuti de nimeni care \i crqte pnrncii cu evlaviela Dumnaeu Dndgf"l $la Mnbu{a Sa 9i blbuga care,cu genundrii topigi de mgiciune, poarri pe umerii gArbovitot neamul ei atunci dnd cerq ,uA$ri, Doamne, toati" lumea de riul". $i d.o aceiaau intinat lunrl martiric al neamului lor, acqtia l-au sfingitqi l-au resfingit,gi i[ resfingesc ori de cite ori seinanezziDa, sunt gi astfelde romAni. Dar sunt gi asGl de italieni, francezi, enf,ezi, indieni, americani, spanioli... Sunt pAni la urm5., 9i acest fel de oameni. Si nu siricia i-a impins pe acgtia spre astfel de fapte, ci mizerabilimted. Iar daci siricia mai poate fi o caracteristici a unui popor, mai alesa unui popor carenu a cucerit, nu a colonizat gi nu a gantajatcu pAine un alt popor atunci cind acestuiai-a fost foame, mizerabilitatea gine strict de modul personal de raportare la celilalt. Este acea caracterisici ardficial corutruiti, qre nu te lasi si fu kmina lumii. C,Lci, atuulci d"d Ett lumina lumii, ii ajutr pe ceila$ si vadi i" jutul propriului sine ii ajugi$ descopere ci nu sunt singuri, inchigi intr-un univers egocenuist.A fi lumjna lumii inseamnea-iajutape oameni s5. se vadi intre ei. Si seregiseasci unul in alnrl. Si sefaci unul altuia punte spreDumnezeu. Enacrasacum a fost neamul nostru romAnesc atAtaamar de weme. Cici, dupi cum observa Pirintele Stinjloae, popoml romAn afostmereu o punteinue civilizalii. Aici, acasi la noi, in fara asta mici gi siraci, dar niciodati miznrd,, toate valurile de cotropitori, cuceritori, vizitatori, migratori nu s-au ciocnit, ci au comunicat, au convieguit.$i ca dovadi vie peste secolea rimas spagiuldobrogean,in carearmenii, bulgarii, turcii, ucrainenii gi cine mai gtie c.Ate alte

naEii au invigatdela bunelelor gade, romAnii,ci inseamnia uii unul cu faga a trfi capersoane spre celilalt,intr-o intAlnire deplini. Dar ca si poEifaceastatrebuie si.fri lumina lumii. Iar daci cineva vrea si stie cine este (nu cr este!) Rominia qi cineeste(nu re este!) RomAnul, trebuie si aibi luciditatea de a identitatea descifra din spatele etichetei. $i chiar gi noi, RomAnii,avemnevoie, cred,si invigim si ciutim dincolo de propria eticheti lipiti triumfal pe fruntea,,romAnului construit".

Responsabili cu vetn:cia
Cilcand, deunizi, lapezile tocite de vAnturile aspre ale mdrii dintr-o veche cetate spanioli din zona de coasti, am fost intreruptS. din dulcea visare in care mi cufundase murmurul inibqit al valurilor, care incercau insistent si o doboare de secole,de intrebareaperfect peninenti a uneia dintre fiicele mele: ,,la noi de ce nu sunt asGl de ceti.gi?...". Si, in timp ce ii spuneamcum bunii gi stribunii no;ui nu reuteau nici caselelor sirace, dar niciodati mizere, si le refaci bine inue doui invazii ale popoarelor migratoare, am ingeles ceea ce nu reu;isem eu si ingeleg atAt de mult timp, gi amune fapnrl ci acestaesterolul 9i limia inerenti mass-mediei:si se ocupe de contingent, de realitatea imediatd. Doar ci rolul nostru, al RornAnilor de acasigi de pretutindem, eraabul. Rolul nostru eraacelade a ne ocupade ue;nicia neamului nostru de sfingi, in care,sunt siguri, ne regisim toli deplin, pani la ultimul strop de lut gi pAni la ultima picituri de romAnism. $i d., aceasta esteleqia de istorie cea adwirati pe care trebuie si le-o preddm pruncilor nogtri! I

Cu respect pentru fragiiRomini, PresviteraAlina Mirici

' Dan l'uric,Line (Bucure;ri, sunrem, LdiruraPlaryrera 2008),p. I | 2. 2I b i d e m , 1 l l . p.

Foto:Andrei Baciu

e l e r n e i v c c h ii l m i n t i r i p e c i l r cl e a r n l e f \ - r g a t c d e b i : e r i c i s i d e i c o a n es u n r i l \ o ciate cu frica si rusinea. Dupi caderearegimului comunist mi-am cistigat clreptul ;i Iibertate:r de a mergela biserica, ins:iam ficut in continuare asaclrm am apucar.Astf'el miam conturat icleeade f)u.mnezeu ba.zati pe fric:i,pe judecati si pe ;redeapsi. $i cu aceastir idec am pon-ritin viagil Mi-am i nt.llnit j r-rn-ratarea relativ devreme, pe cind inca nu implinisem 20 de ani. Ne-am plicut fbartemult si in ci.teva luni ne-am hotirrit s:i ne casatorim.Am {ircut nurnai cununi:r civil:i, urrnind ca pe cea religio:rsi.si o f acemmai tirziu. Dumnezeu putea si mai astepte,am gindit atunci. Si aga a rrecurvara,si ar-rul urmator, si inca alqicigiva.

Ne-am terminat facultateasi unul si celiilalt, si iati-ne ajr-rnsi in toamna lui 2002, cincl intr-o dimineaqi cleinceput de septembrie ne :rflarnpe Aeroportul C)topeni ctr clouii geamantilne, pas:rpoartele, biletele cle avion cu destinaqia S.U.A. si cr-ro frici imensi de neculroscutsi de ceea ce avea sir urmeze. Plecan-r pentru ci soqr-rl meu fuseseacceptar la un program de doctorat si urma si stim in A m e l i c rc r c l p u l i r rc i n c ir r n i . Sentimentelec{einstrainare,insingurare,nesigurantape ciue le-am ar,ur din prima clipa in carearn pus piciorul pe pimint americanau inceput sa se accentueze. Ti'ecusemoceanul llra o carte de rugiciuni in buzunar,doar cu o iconiqa pe caremi-a d:rt-o mama la plecare;i pe car-e si acum o port in geanti.Lipsade sens a vieqiimele,

MARTURII golul pe care il resimgeamin fiecarezi gi faptul ci mi aflam pe un drum care simgeam ci. nu mi. duce nicS.ieri,mI ftceau si mi afund in deznidejde gi si imi alimentez disperarea. A;teptam de luni de zile s5"se produci o schimbare in viaga mea si nu frceam nimic in acestsens,dqi mergeam la cursuri intensive de englezi gi imi pregiteam dosarele pentru a aplica eu insS.mila programe de masterat/doctorar pe specialitateamea. Zilele erau toate la fel. Aceea;i lipsi. de sensm5" insoEea pretutindeni gi incepusemsi,-mi dorescsi mi se intAmple lucrul de care lmi era de altfel cel mai frici: si mor. Ziuade 16 aprilie 2004 a adus cevanou in viagamea. De o bucati de vreme incepusemsi nu mi simt prea bine, iar picatele sivArgite gi nespoveditedeveniseri o prezengi.vie a con$tiinlei mele. in aceazi mi-am dat seamaci se implineau gapte ani de la siv\irea unui picat. Frica de judecati gi de pedeapsdgi lipsa de credingi m-au aruncat in brageledisperi.rii care a pus stipAnire pe intreaga mea fiingi. Am triit experienga mo4ii iminente. O voceinterioari mi-a spus:,lstizi vei muri. Dumnezeu te pedepsqte pentru ce ai ftcut atunci!". Si in urmitoarea clipl dejami-am imaginat cum eu am devenittrecut si doar o amintire pentru cei dragi mie. Ajunsi la spital, dupi mai multe investigagii, am aflat ci atacul de cord de care credeam ci suferisemnu fusesealtcevadecAtun atac de panici. intinsi pe patul rezerveide la urgengi, ochii mi s-au oprit asupracrucifixului de pe perete. L-am privit altfel decit as fi fhcut-o cu o zi inainte. Atunci cevas-a migcat in mine. Aveam apoi si aflu ci in aceazi erao mare si.rbitoare: Izvorul Timiduirii. Iar a doua zi, afAndu-ml. intr-un supermarhet aglomerat, pe cAnd impingeam c5.ruciorul cu cumpirituri, am atins ugor spatele unei femei de culoare,in jur de 55-60 de ani. Mi-am cerut scuze,iar ea mi-a rispuns frumos cu un zA.mbetfoarte cald. Dup5" ce am terminat de pus cumpiriturile in portbagaj, eu am intrat in masini iar sogul meu a mers si returneze ciruciorul. Am observat insi ci femeia din magazin veneaspre masina noastri gi l-a oprit pe solul meu pentru a-i spune: ,,Tell her that God loves her!" - ,,Spune-i ci Dumnezeu o iubeste!". $tiind prin ce trecusem cu o zi inainte, in acel moment am simgit penffu prima dati prezengalui Dumnezeu in viaja mea gi am ingeles ci ceeace mi se inti"mplase nu a fost intd.mplitor, ci Dumnezeu a ales pentru mine ziua de IzvorulTimiduirii pentru a mi trezi din amorgeali gi mi-a trimis pe cineva care si imi spuni prin viu grai ci Lui ii pasi de mine, ci nu mi abandoneazigi nu mi pedepsegte, ci md iube;te. Peste exact trei luni aveam si" merg la prima spovedanie completi, gi peste inci o siptimini Dumnezeu avea si ne uneasci destinele,dupi gapteani de agteptare. Acum sunt mama a doi copii minunali pentru careii mulgumesclui Dumnezeu, impreuni cu tot ceeace mi-a adus in viagi dupi ce L-am intAlnit. I

amavea noicredinta cd ,,Daci Dumnezeu estepermanent cu noi giinnoi,nu ne.am maiteme nicide moarte, nicidefoamete, nicide boal6, caciamfi incredin[a[i casuntem in precum brafele lui Dumnezeu, copiii in brafele mamelor lori' leroschimonahul Paisie de la Sihla (118 octombrie 1990)

MihaelaToader (Budapesta)

Text premiatla concursul de eseuri 7 allunii octombrie 2013. 6tL

CUNOIESTE DUMNEZEU

33

Devorbd unuibaiat cupdrintii orbdinnagtere

i-atransmis lui ,,PdrinteleTeofil Theodor din bucuria sa...'

Theodor Degi orb din nagtere, a fostdiruit de Dumnezeu cu un auz absolut, ceea ce-lfacesdrelindcu partiturile u;urin!5 interpretate de profesorii piande la 6 anigi sii. Face p6ni a cdntat acumpe scena Operei, a Li ce u l u i dMu e zi cd a, F i l a rmonicii a Casei Studenlilor;i a ,,Banatul", Bibliotecii Centrale Universitare,,Eugen Todoran" dinTimigoara. in 201 2 gi 2013 p re mi i sp e ci a l e a oblinut l aConcur sul de Interpreta re,You ng Artists" de la Re;ita Pri ntr-o,,intimplare ;i Timigoara. gi neintdmplitoare", vialaluiTheodor a pdrinlilor lui s-alegat in chiptainic de ceaa PirinteluiTeofil, carea fost;i celcarel-aindemnat si faci muzicS. Un interviu emolionant despre lui Dumnezeu, descoperirea darurilor pe carefiecare le purtim in noi,o poveste despre bucuria ceaadevirati presus nidejdea mai nadejde... de ;i
- Raluca Marian, sunte{i pirinpii unui ;i copil neu,izitor Theodor.inainte de a ajunge la pzuested lui, spunepi-ne un pic pouestea uoastd. Cum L-ayi cunoscut Hristos? Pe Marian: - Daci-mi permitef, ag pune timpul de la trecut, la prezent, la prezentul continuu, deoarecepentru nimeni de pe pimAntul acestanu este o cunoastere terminati. Ag putea spune cum am tnceput si.-L cunosc pe Hristos. in ce mi privegte, mi-au fost de foarte mare folos lecturile, anumite filme: cirgile lui Dostoievski, filmele lui Thrkovski... Thebuiesi recunoscci intilnirea cu minunata

Theodor Ridulescu in concert.

carte a lui Steinhardt, ,Jurnalul fericirii", a fost cruciali, pentru c5, prin el, m-am apropiat de Hristos intr-un fel cum niciodati. nu am reusit inainte. Pentru mine, un om ca Steinhardt, gi un monah ca Steinhardt, care nu a fost nici anti-intelectual, nici anti-modern, a fost qi este o ciIillzi care-mi arati. ch. esteposibil, intelectual fiind, sI fii in Biserici - gi, in Biserici fiind, si fii intelectual. Raluca: - La mine a fost mai alambicat drumul. Degi am fost botezati ortodox, bunica mea m-a dus la penticostali in copilSrie. Apoi am urmat un liceu penticostal din localitate

34 si am fost ,,botezatd' in clasa a XI-a. Venirea mea in Biserici a fost cam dupi acel ,,botez". Am inceput si. citesc 9i si mi apropii de Sfingii Piringi, am citit si eu ,Jurnalul fericirii", am inceput si merg la slujbele de la Catedrala din Timigoara. Tieptat, m-am intors, am fost reprimiti in Biserici prin Thina Mirungerii si de atunci mergm inainte pe cale.

CUNOIESTE DUMNEZEU

gilumea Theodor in care triim

- in ce rn,isurd suferinpa;i rucea lui Theodor u-au apropiat mai mub dc Dumnezeu? Marian: - inainte de a folosi cuvAntul ,,cruce", gi chiar ,,suferingi', cred c-ar merita si se;tie ci, de fapt, noi suntem cei care credem ci el are o problemi. Theodor, care s-a nS.scut nevizitor, cum s-a niscut si Pirintele Teofil (Piriian), nu are absolut nici o problemi, pentru ci nu a pierdut nimic. O problemi o poate aveaun om care s-a ni.scut vdziltor, avlzut lumina soarelui, 9i la 2 ani sau la 20 de ani sau la 80 de ani si-a pierdut vederea. Pentru unul ca acestaesteo problemi mare, pentru cI gtie ce a pierdut. Un copil niscut nevizitor nu gtie ce a pierdut. Eu aqvrea si intdlnesc pe cineva, dar inci n-am intdlnit, si nici nu cred ci voi intAlni vreodati, cineva care si-mi spuni cum si traduc unui nevizitor ce inseamni ce inseamni,,lumina"... ,,soare", Din p5"cate, oamenii confundi mila cu sila. Nu numai in cazul lui gi al problemei lui. Cand spun ,,mili', de fapt ei vor si spuni,,sili'. igi fac cruce gi scuipi-n sAn.Asta este reaclia multora fagi de acegticopii cu probleme. Din fericire, nu togi gandesca;a. Pirerea mea e ci handicapul lui Theodor, sil numim a{a, este,,lavedere".Daci prostia omului, gi daci prejudecigile omului, 9i daci ipocrizia omului s-ar vedea asacum se vede orbirea exterioari. eu cred ci am fi inconjuragi de foarte mulji handicapaf ,,la vedere". Cend ai o formi de handicap care se vede, care nu e ascuns,pot apirea astfelde reaqii. Marian9i Raluca Rddulescu, gi loan. impreuni <uTheodor in legituri cu Theodor, sunt doui suferinge aici. Este o suferingi a lui, pentru ci i se spune, de citre unii gi alpii, ci nu poate si facd.aia, gi aia, gi o mie de lucruri. Noi incercim, pe cit posibil, si nu-i spunem ce zu poate sl.faci, ci cepoate sl.faci. Deci suferinga aceastae strAns legati de ceea ce oamenii il invali si gtie ca este. Repet, nu e vorba numai despre el aici, e vorba despre togi cei aflagi in situagialui, pentru care se face prea pugin intr-o gari ca a noastri. Dar acestae un alt subiect, ;i nu vreau si intru in aminunte despre cum se ocupi aici de un nevizitor gi cum se ocupi intr-o garaoccidentali. incercim sa-l invagim firescul, nimic altceva decnt firescul. incercim si-l invigim si nu se teami si puni intrebi"ri, si fie responsabil,si fie cinstit. A doua suferinli este sentimentul de vinovigie, de culpabilitate, de inferioritate care ii este indus, din nou, din exterior. de citre o

CUNOIESTE DUMNEZEU serie de oameni care nu sunt pregitifi deloc si primeasci, si ingiduie o asdel de condigie. Oamenii nu sunt pregitigi, oamenii se sperievorbesc de oamenii din Rominia, pentru ci, iarigi spun, in lirile occidentale, pe care noi le ponegrim, oamenii nu se raporteazS. a;ala copiii cu handicap. Sunt mult mai ingiduitori cu nevizitorii gi cu ceilalgicopii cu probleme. Noi nu suntem. V-am spus, reacfia estesi scuipi in sin, si-gi faci cruci gi si spui ca fariseul: ,,Slav5. Domnului ci nu sunt aga,ca ista!". Deci asta e realitatea, sau suferinla lui, daci vregi. in mediul ista creste.El isi poarti crucea de care spuneafi intr-o astfel de societate. Asta e lumea careil asteapti. Sunt foarte pufine locuri de munci pentru cei ca el. Nu vor si angapze nevizitori, adici in afari de maseuri si nu-mai-stiu-ce altceva, nu se intrevede nimic pentru ei, din picate. Si fim reali;ti, ci povegti putem si spunem, dar ne minlim qi ne furim ciciula. E trist ceeace se intimpli. Pirintele Teofil a fost un luptitor gi, prin deschidereasa spre ceeace estefrumos, spre ceea ce este adevirat, spre Dumnezeu, spre poezie, gi-a depigit handicapul. El este unul, de fapt, dintre oamenii care ne-au pus pe cale familia noastri acum cAflva ani, ne-au netezit drumul spre un duhovnic, ne-au fhcut si ingelegem ci avem nevoie de un duhovnic.

35 O si vi duc eu la Pirintele Gofill". $i ne-a dus. intr-un fel, ne-a intermediat apropierea de Pirintele Teofil. Asta a fost intAlnirea. Apoi a urmat o perioadi in care m-am spovedit la Pirintele Teofil gi a;a ne-am apropiat mai mult. - Ce u,i impresiona la Pdrintele Teofl? - Cildura sufleteasci, bucuria cu care ne primea de fiecaredati. Era nemaipomenit. Ne-a indemnat si. ne ciutlm un duhovnic aproape de noi 9i si incercim aici, in cetate, si triim viagain Biserici. Si s5.avem prunci, sI nu ne oprim, si nul lisim pe Theodor singur. Era neputinfa mea, in mintea mea nu mi. gAndeam ci eu ag putea si mai am copii. $i am fost destul de, nici nu gtiu cum si spun, am fost contrariati de cuvintul Pirintelui. Nu puteam si ingelegcum un monah poate si.-mi spuni, mie si am copii! Era dincolo de pricepereamea in vremea aceea. Si, da, s-a intAmplat. Am fhcut ascultare si a venit loan. Pi"rintele a gtiut despre venirea lui. Eram insircinati. cu el cind Pirintele s-a mutat la Domnul. Stia, am apucat s5.-ispun gi s-a bucurat. $i Ioan a venit pe lume - e inci o ,,intimplare neintimplitoare", ca si zic aga - de 1 aprilie, ziua in care Pirintele Teofil a intrat in mini.stire. intr-,tn fel, vieEilenoastre sunt intr-un mod tainic legate. Dar acestea sunt taine, nici nu gtiu daci se pot spune. Sunt multe astfel de lucruri in vielile noastre, legate si de Pirintele Teofil, gi de ceilalgi Piringi care ne sunt aproape... - Ce ne putefi spune despre relapia dintre Theodor;i Pdrinteh Teofl? - in iarna \ui 2007, dupi intoarcerea de Ia Essex,cum spunearn, colega mea ne-a dus la Pirintele. Am petrecut acolo ffecereadintre ani. il ,ririta- pe Pirintele in fiecare zi, si Theodor s-aapropiat in vremeaaceea de Pirintele. Stitea langi el mereu gi vedeam ci. e ceva,simgeamci e ceva...Gindul Pirintelui pentru el a fost si faci muzici, si porneasci pe caleaasta.A fost a;a, ca un testarnent.in ultimele zile, in care Pirintele

giPirintele Theodor Teofil

- Cum l-api cunoscut pe Parintele Tbofl? Raluca: in timpul studengiei am fost la citeva conferingeale Pirintelui. Apoi, in 2007 am ajuns Ia mi.nistirea din Essexsi am stat pufln de vorbi cu Pirintele Simeon, Dumnezeu si-l odihneasci! $i cuvantul Pirintelui a fost si" merg in gari si s5.-lcaut pe Pirintele Teofil. intAmplarea - care nu e intimplitoare - a fost ci atunci, \n 2007, a venit Ia noi, in echipa in care lucram, o tAniri care era ucenica Pirintelui si, imediat cum a auzit, mi-a zis: ,y{, foarte fainl

era deja in spital, ne-a trimis prin prietena noastri dorinEa sa ca Theodor si faci muzici. L-am mai vizitat apoi de multe ori, prin 2008 mai mult, ci in 2009 deja, citre mijlocul anului, incepuse si fie mai greu vizitabil. in 2008 am fost de citeva ori gi era totdeauna o imbrigi;are foarte caldi intre Theodor gi Pirintele. $i aici, la Timigoara, cend mai venea, la fel a fost. Cred ci a reugit si-i transmiti din bucuria gi credinga sa lui Theodor. Avem citeva fotografii foarte expresive cu Theodor qi Pirintele, doar ei doi... Marian: - Am petrecut nigte ore bune gi laTimigoara, gi la S6.mbita. Theodor ii cinta, ii spunea poezii... Pirintele ii frcea observagii in legituri cu intonagia, ii spunea ci trebuie si fie mai serios, si. fie atent la felul in care rostette cuvintele. Pirintele avea o anumiti intonagie, foarte mulli au remarcat asta din glasul lui. Avea o anumiti. rigoare in felul in care vorbea. $i asta i-a cerut gi lui Theodor. A fost o cilduri intre ei. $i l-am simgit ca pe un om foarte cald, care gtia si se bucure intr-un fel in care foarte pugini oameni gtiu. Un lucru cu care am ri-mas de la Pirintele 9i ista e ecoul lui, amintirea lui in mine este ci avem nevoie si mergem la biserici altfel dec6.t mergem la teatru sau la film sau la operi, ci este nevoie si ne gisim un duhovnic, ci este foarte important sil ciutim. Cu mine vorbea, la mine se referea.$i mi-a mai spus si nu mi uufesc, si nu pornesc din start cu prejudecata ci nu o si gisesc pe cineva care s5.mi ingeleagi sau care si primeasci si-mi fie duhovnic. la foarte puEini vreme dupi ce mi-a spus asta, probabil in cAtevaluni de zile, am gisit un astfel de om. $i cu asta am r5-masde la Pirintele: cu un z6mbet foarte cdd, pe care nu-l putem uita, ori de cite ori ne intAlneam 9i ne imbritrgarn, gi cu o anumiti cumingenie a gandului gi cu o anumiti., nu stiu, moderalie, o anumiti dreapti-socotinEi in toate.

':.;

h&)rJ
,,Eratotdeauna o imbritigare foarte caldi intre Theodor 9i Pirintele..."

sedu(e, ,,0rtodoxia iarnu(onvinge"

$i cum e sa ai duhounic? - Jine de taini. prin $i o tainl se desluseste triirea ei, nu sepoate explica. Eu cred foarte mult in ceeace a spus Serghei Bulgakov, gi anume ci ,,Onodoxia seduce,iar nu convinge". Ea seduce prin triirea ei, si nu convinge, penffu ci. nu e o problemi de algebri saude trigonometrie saude fizici si convinga. Asta nu inseamni ci nu are o parte ragionali, ci nu are ragiunea ei. Dar nu e o problemi carefne de cifre gi de calcule. Ag simgi ca pe o foarte mare pierdere si nu avem duhovnic, qi cred ci fiecareom, cisitorit sau nu, are nevoie de o ciliuzi. Doar cei carecred ci.-sisunt suficiengi lor insigi nu au nevoie de o ciliuzi. Aqa cum ai nevoie, copil mic fiind, de ajutorul si de indrumarea unui pirinte, eu zic ci. e nevoie gi de un duhovnic. E vorba de a gisi un om in care si crezi, care s5.te ruqineze firi si te moralizeze. Doar prin simplul fapt ci existi lAngi tine, si simli ci-gi este rusine. Iar noi am

gisit aceasti oazi de frumusege ortodoxi la Mini.stirea Cebza de lingi Timigoara. - Sa ne intoarcem la Tbeodor.. Cum il percepeTheodor pe Dumnezeu? - Ca orice om. Pune gi el intrebiri, vrea si gtie cum stau lucrurile in privinga celor auzite dela la biserici, in lecturile din Evanghelie. Pune intrebiri mai mult sau mai pugin obisnuite. Unele sunt chiar nosdme. Ceeace ne dorim estesi nu ajungala o cunoa;terea lui Dumnezeu de tip moralist, legalist,juridic, ci si ingeleagici pe Dumnezeu il descoperi ffeprar, o viagi. Asta ii spun mereu, ci avem o viagi si descoperim lucrurile astea, nu le putem afla odati pentru totdeauna. Pe Dumnezeu il descope.im in comuniunea cu persoanele din jurul nostru. A persoanelorc:tre sunt gi a persoanelorcare nu mai sunt pe pi.mAnt, dar caretotusi sunt intr-un chip tainic prezente in vielile noasffe.Descoperirea lui Dumnezeu e descoperirea firescului. in r.nt ".ot mi. intilnesc cu gindul Pirintelui Rfiil Noica, a cirui cane, ,,Celilalt Noicd', iar{i pot si spun ci. ne-a marcat, pe mine si pe Raluca. Pirintele

38 spunea acolo ci, pAni la urmi, experienga Onodoxiei gine de descoperireafirescului. Nu a parafirescului, nu a paranormalului, ci a normalitSgii, a firescului. A firescului neatins de viclenie, nu a firescului comun, nu a ceeace majoritatea oamenilor consideri ci e firesc - ci a firescului, a firii, nu? ,,Onodoxia estefirea omului".

CUNOIESTE DUMNEZEU se numeste ,,Culoarea paradisului", al cirui personaj principal este un biiegel de 8 ani ni"scut nevizS"tor. Thtil lui il trimite la un moment dat si faci ucenicie la un tAmplar, tor nev5.zi.tor, dar foarte independent si foarte bun meseriag.Copilul vorbegte cu tAmplarul desprecondilia lor de nevizS"tori.Timplarul ii spune: ,,Da, astae!". incearcl si-l faci si-gi accepte situagia,iar el, printre lacrimi, spune ci va pipii pini cAnd il va intAlni pe Dumnezeu, 9i atunci ii't .putte toate tainele sale. " Pentru noi e foarte usor si.-i spunem ci ,,mAinilesunt ochii lui", dar ne e greu si-l facem si. inEeleagiatunci cAnd, insistent, ne intreabi": ,,De ce am ochi, daci nu pot si vid cu ei?"... Sunt o serie de intrebiri serioase pe care Ie pune, si Ie va pune in continuare. Nu gdu cat de ugor as putea gisi un rispuns care si-i astd.mpere setea, dar am nidejdea ci le rinduiegte cumva Dumnezeu si le va ingelege pe toate pini la urmi. - Ce ud intdrelte in aceasta cruce pe care 0 aueli de dus cu Theodor? Raluca: - Nidejdea ci. Dumnezeu ii va purta de griji. Ci noi, oamenii, putem sd fim in preajma lui cAte zile ne di Bunul Dumnezeu pe p5.mint, dar dincolo de asta suntem la mila lui Dumnezeu. Eu nidijduiesc ca Dumnezeu si-i poarte de griji cAnd nu o si mai fim. Si-i puni in preajmi oameni care si-l ciliuzeasci, si-l ajute, si-l susgini. El, de la o vreme, vorbeste despre copiii lui, spune ci igi doregtesi aibi copii care si-l ajute. Nu ingelegefoarte bine inci, dar cred c5.el ne vede pe noi purtindu-i de griji lui gi friliorului siu, qi atunci intr-un fel se gAndesteci si lui ii vor purta de griji copiii. Ci vor fi, ci nu vor fi - Dumnezeu gtiel Noi triim cu nidejdea c5.Dumnezeu o si-i poarte totdeauna pagii, flnAndul de mAni. I

copilcare ,,Un rispindegte bucurie"

- Ce-l bucur,i cel mai mult pe Tlteodor? - Multe, foarte multe lucruri il bucuri. il bucuri intAlnirea cu oamenii - cu bunicii. cu prietenii nosrri. il bucuri si" asculremuzici, il bucuri si participe la rugS.ciune, la slujbele Bisericii, il bucuri s5. inoate, si meargi in excursii cu noi, cu gcoala,cu colegii. Si meargi la mini.stiri, la Lupga, la Pi.trunsa...il bucuri qcoala,niciodati nu e refracrar la ideea de a merge la scoali. Asteapti orele. E un copil care se bucur5",si in acestsens chiar cred c5. Pirintele Teofil i-a rransmis din bucuria sa. E un copil carechiar se bucuri, gi carela rAndul lui rispindeste bucurie. - Cum percePe el crucea aceastape care 0 are de dus? - O percepe ca orice om in situalia lui... Acum ne intreabi: ,,De ce eu nu pot si vid?". ii spunem ci" el vede in alt fel, ci nevizitorii au qi ei un viz interior. C5, uite, nici eu nu pot si citesc c5"rgi atAt de repede ca algi oameni asta penrru ci lui ii trebuie clrgi in Braille, si incerc5.msil facem si ingeleagi ci nu e usor, gi nici nu va fi uqor,dar e nevoie de ribdare si la un omviziltor, si la un om nev5.zitor. Existi, recunosc, cAtevaintrebiri sfrgietoare, pentru care trebuie s5.fii tare ca piatra ca s5" nu te emolionezi pAni la lacrimi cind le auzi, gi sunt practic indreptigite: ,,Dar eu de ce nu pot? Eu de ce sunt asa?...". ExistS.un film despre care nu stiu cAgioameni au auzir, un film deosebit,iranian, care

Materialrealizatde Raluca Tiniseanu

AL OPTULEAVEAC

39

(l) secular Statulfundamentalist

o sintagmaintr-adevargocanta! Jata I Paneacum ne-aln obiqnuit si auzim acuzagii unor,,fundade fundamentalism doar la adresa mentalisme religioase".in mass-mediase vorbegtedespre un fundamentalism cel mai adeseaislamic, intolerant, extremist 9i agresiv;dar existi Ei un discurs legat de un a;a-zis ,,fundamentalisni' religios crestin, inclusiv (sau mai ales!) ortodox. Este insi neobignuit si auzim de fundamentalism adresati chiar staacuzaTia tului. Deocamdati - statului occidental. viziune incepesi se facaau$i tonqi, aceasta aleApusului. Profesori academice in cercurile ziti universitari de prestigiu din $ri ca S.UA., Germania, Elvegia,intelecnrali de marci din discipline ca filosofia, medicina, bioetica sau teologia, au exprimat de cur6nd aceasti pozilie gi in Rominia, cu argurnentesolide, inclusiv juridice 9i filosofice, in cadnrl unui simpozion gtiin1ific desfhquratin luna mai 2013 la Alba-Iulia. Organizat deGologie Onodoxi a Universitigii de Facultatea ,,1 Decembrie 1918", acesaa avut tema: ,,Religie Stat-Biserici:De la Constantin si Politic.i.Relagia

state secularedin Apus Mark Cherry:,,Actualele nu sunt neutre din punct de vederereligiosori moral, ci, dimpotriv6, au o pornire hot6rAt ostili impotriva <redintei in Dumnezeu".

cel Mare la Europa Post-Maastricht". precumAlba-Iulia, Iasi, Printre participangiide la facultigi teologiceortodoxedin centreuniversitare Ti-igo"ra, Craiova,Cluj, alituri de ierarhi ai BisericiiOnodoxe RomAne,profesorigi docConstanga, distiryi profesori;i cercetitori din lirile menlionate. toranzi din Rominia, s-a aflar gi un grup de gase Ceeace au in comun acqti intelectualistriini de inalti flnuti gtiingifici e Faptulci sunt togi ortodoqi' in BisericileOrtodoxe de careapa4in, precum gi acelaci sunt cu togii discipoli ai convertili 9i botezagi profesorului Hugo Tlistram Engelhardtjr., intemeietor al bioeticii cregtinegi autor al monumentalei ortodoxa' (Ed. Deisis,Sibiu, 2005). Perspectiva bioeticii cregtine. iucriri ,,Fundamentele Prezentim in continuare comunicareasusginuti la acestsimpozion de Prof univ. dr. MarkJ. Cherry profesorde etici aplicati 9i de filosofie Ia UniversitateaSt. Edward (Austin, Texas).Pentru cititonrl romAn, precizi.mci esteimportant si fie corecrinleleasi sintagma,,softCItablishmentof Christianity', uadusi aici prin ,,sistemtolerani al crqtinismului". ,,Establishment",concept specificamerican,reprezintiintregul sistem politico-social, legislativ-juridic gi institugional al stanrlui modern. ,,Soft', la rendul lui, sugereaziati( bazatpe raporta-rea toleranti a cregtinismului fagi de udinea blandi, ingaduitoare, a unui ,,establishmen occidental erafundamentat pe norme spirituale 9i morale cres,tine, religii. intregul ,,establishment" celelalte fiind moqtenit de la Imperiul Roman incrqtinat de Constantin cel Mare. Aici, ,,soft establishmeni' este oricirui tip de totalitarism. in pus in contrastcu ,,harJert"blishmend'- sistemuldur, represigcaracteristic (Andrri Dirliu) politii'. cazulde faga totalitarismului secular,,corect

(2013). Sediul Parlamentului European de la Strasbourg Existi o recunoasterecrescindi a fapnrlui ci sistemul tolerant al crestinismului (tofi establlshment),^;acrm inci mai existain prima jumitate a secolului )O(, cu rugiciuni in gcolile publice gi prezonla simbolurilor creftine in spa$ul public (de ex., Ceb zece porunci in tribunale) , a fost abolit gi inlocuit cu sistemul represiv (hard establishment) aJ, unei viziuni morale gi politice seculare. Prezntul eseu exploreazS. acasti transformare, argumentind ci existi o carengS. in recunoa;terea fapnrlui ci acnulele state secularedin Apus nu sunt neutre din punct de vedere religios ori moral, ci, dimpotrivi, au o pornire (un animrc) hotirAt ostilS impotriva credingeiin Dumnezeu. Vom arla in celece urmeazi de ce aceastiideologie areun angajamentspecial in sensulmarginaq ilziri precidere a moralei, discunului gi imagnilor crqtine. Acest lucru era de a;teptat, avAndin vedereci stanrl secular, ca evenimentistorig a dezirstitqionalizat crqtinismul din dezbaterea publici

cu o analizla gi spagul public.Articolul seincheie amplei acliunipeplanculnualastadui seculffimcaacestei religiisinu i seperpouivacregtinismului, mitisub nicio formisise maiafrrme din nou.

l.lntroducere
Occidennrl post-Iluminist a fost ;i estefirarcat complo<i.,de mare amploare, pe de o secularizare planul culnrii, al drepnrlui 9i legislafei. i.t seco. lul )O(I estein cun de-a se produce o schimbare dxastici in moraliatea seculaxi dominanti de la afirmareadoar a unei separiri inue Biserici 9i stat la impunerea unei toule unficfui intre ideologia seculari gi cea a satului. felul nu mai e doar eliminareanormelor cnrytinedin sistemuljuridic din politicile publice 9i din discunul publis ci, mai important, acolounde rimisjjele cqtine nu pot fi indepirtate intru tod, o<istI o hodrAre fermi de a le daprinde de orice ancori in transcendent,asGl

Jurnul Babel",picturi de Pieter Bruegel cel Bitr6n (1563).

incAtelementele la simclqtine rimase si fie reduse ple tradigii foldorice. De pildi, Criciturul poate fi in condnure recunoscutpublicdoar cu condigiade o simpli coleqie de obiceiui populare a-l considera larg rispandite, iar nu sirbitorirea Na;terii lui Mesia al poponrlui Israel,Fiul Dumnezeului Crlui viu. Discunul religios e respins,nu doar pentru ci ar diviza mrpul politic si ar fragmentasocietatea in comunitili aflate intr-o profundi competigiemorali, ci, mai firndamenul, deoarece ideologiaseculari contemporani sedores,te a fi ,,post-Dumnezeu' 9i frra nici o referingi Ia transcendent.S-a produs gi seproduce o deplasare fi.rndamenuli, de la separareaBisericiide stat la dezinstitugionalizarea crqtinismului qi institugionalizarea umanismului secular ca idmlogie publia oficiali. Prezennrleseuo<ploreazi aceasdtransformare,aducAndargumente in sprijinul ideii ci existi un qec in a recunoagte ci acnulele sate seculare di" Ap* nu sunt neutre din pund de vederereligios ori moral, ci mai degrabi

au o pomire (n,,animr,r') hodrAt ostili impouiva credingeiin Dumnezeu. Scopul lor esteinstitulio. nalizarea prin legea stahuluifundamenalist seailar.

2.Statul fundamentalist secular: o notiprivind terminologia

O scuni noti privind terminologia esteoportuni. Folosirealimbajului,,fundamentalismului" sau ,,fundamentalisi', in sensul de ,,stat fundamenulist seculai', e meniti si surprindi modul in care morala seculari dominanti cauti prin intermediul legislagiei, al politicilor publice, precum gi al standardelor discunului politic gi corectirudinii politice, si impuni in spagiul public resPotrivit pectarca tszelor lui moraliste specioaser. acestei definigii, institulionalizarea ca sistemsociopolitic a unei morale secularesau a unei religii e

AL OPTULEA VEAC recunoscuti. cafundamattalistd atunci cAnd e acceptati si impusi prin lege drept singura morall qi turicul temei al ragiunii morale sau al doctrinei politice acceptabilecarcpoate legitima si stmcma nu doar ffirmarea 9i dezbatereapublici, ci de asemenea gi intregul spagiupublic gi principalele institugii sociale,inclusiv familia. i.rtr-un stat fundamentalist islamic, premisele crqtinismului nu pot fi introduse nici in dezbaterea publici (de ex., discutareapoliticilor publice), nici in spaliul public (de ex., expunereapublici a icoanei invierii lui Hristos). Acela;i Iucru se petrece si intr-un stat fundamentalist secular;diferenla e doar ci interdicgia se aplici dintr-o perspectiveseculari. in ambele cazuri, discursul public e obligat si se conformeze discursului oficial, institugionalizat;i legiferat. Sanrl fi.urdamentalist secularimpune o respecare rigidi, atAt in dezbaterea publici, cAt;i in dis cursul public in general,a principalelor lui doctrine privind liberatea, egalitatea, demnitatea umani gi drepatea sociali. Stanrl fundamentalist secularse a,mportl, ca;i chrd nt'trple morale pe carele posttteazA ar fi absolut adwirate ;i infailibile. Sanrl impune prin constrAngere, in mod totalitar, standardelemorale dupi caretrebuie judecatetoate sistemelesociale,culnuile;i religiile.Acestestandarde uebuie privite, predategi respectate ca;i dnd.ar exprima adeviruri morale canonicede necontestat, crz cindar o cnrstitui temelie solidipe care trebuie si ;i judecigi sebazeze orice morale, Lplqu gi institugii publice accepabilederivatd. Ca rezultaq edcile 9i ideologiile politice dominantealelumii occidenalecontempoftme au ajurs si fie nu doar seculare, ci adesea vehement ateiste. in inueagaEuropi de VestgiAmerici de Nord, de pildi, existi o migcare tot mai ampli in direcgia subminfuii oricirui prestigiusauproeminenle a discrusului religios (crqtin), a conrracad-riiinfuengei lui in dezbaterea publici gi a eradicirii religrei(crqtine) din spa$ulpublic. AtAt in legislagie cit si in politicile publice s-aprodus giseproduceo rupnui profi.urdi fagi de crqtinismul tradiflonal, pe cue promotorii Caroline Petrie, asistenta medicald cregtind din MareaBritanie suspendatipentruci i-a oferit uneipaciente s6se roagepentruea. acesteitendinle cauti in mod agresivsiJ plaseze inu-un trecutindepirat, cagi candn-arfi fost decit un arcident nefericit,poatechiar imoral, al istoriei. in genere, scopul social este de a reteza orice legituri" intre cultura seculari contemporani 9i cultura cregtini"carea structurat Apusul vreme de pesteun mileniu gi jumitate. Putem lua ca e<emplu respingerea vehementi din paneasecular$tilora oridrei incerciri de apermite, micar in Preambulul Constinrgiei Unimii Europene propuse in 2003, introducerea unei mengioniri de ordin faptic a ,,ridicinilor crqtine aleEuropei". Saucazulasistentei medicalebritanice Caroline Petrie,crestina careafost stxpendati pentru ci s-aoferit si seroageimpreuni cu o pacienti. in decembrie 2011, parlamentarilor americani membri ai CamereiReprezentanEilorli s-ainterzis si urezein corespondenpoficiali ,,Criciun fericid' cetigenilordin circumscripgiile lor. Acest tip de secularism, in angajamentele sale etice si politico-ideologice, urmS.restesi induci o culturi esenjialmente diferiti de cea cregtini. Este o migcareseculari, animati de un zel laicist, caremanevreazS,in xa fel incit si izoleze crestinismul in special,cit 9i alte religii pe

religiile monoteplan mai general,dar mai a.les iste, in zona unui trecut indepi"rtat, superstifios si obscurantist.Acest colaj de migciri seculariste estedecis si foloseasclinstitugiile politice si sociale, precum ;i diferite structuri si concepte morale deplin secularizate, non-religioase,pentru a remodela cultura si societateasi a-L respinge pe Dumnezeu si transcendenga.

gicregtinism: 3.Filosofie o sintezi intelectuali occidentali

Contexnrl secularcontemporan s-aniscut din orienti.rile intelectualecareau determinat evolugia crqtinismului apusean.Schimbirile culurale ce au dus la Evul MediuThniu in Apus au produs o culturi cu o penpectivi foane diferiti de crqtinismul primilor cinci sute de ani privind comportamennrl cuviincios qi dezvoltareaumani adecvata. Aceasti sintezi culrurali occidentalS. a respinsintemeiereanormelor morale prin Poruncile Divine, adoptAnd in schimb un ragionalismce a generat atAtun Dumnezeu accesibilpe caleragionali, cAtgi o morali intemeiati pe raliunea omeneasci. Culrura occidentala ce s-a dezrroltat la incepunrl celui de-al doilea mileniu s-a concentrat pe formularea unui cadru intelectual care a devenit Scolastica,cu accennrl ei pe filosofie, mai alespe Aristotel si comentatorii lui, mai curAnd decAtpe caliuzirea omului citre unirea personali mistici cu Dumnezeu. Apelurile la anahza filosofic.i;i raflunea discursivi au devenit tot mai proeminente tn crqtinismul occidental, pe misuri ceginditorii vest-europeniau conceput un cadru despre care credeauci va oferi bazaunei unitigi ragionale a diversitigii culurilor cuprirue in Apusul cregtin. Ei ciutau o unitate intemeiati pe ragiunea filosofici, nu pe intAlnirea cu Dumnezeu ca Dititor al Legii, nici pe o viziune dati de teologi ca mistici. Aspiragiaera citre o raliune seculari, care si ofere accespe cale filosofici la

duhovnicegti suntin noi, ,,Crizele eu a$a cred. vin din nigte 5i adesea nefaste infl uenfe culturale. O persecutie asemdndtoare cu ceacomunistd s-apetrecut $iin pagoptigtilor cazul no'tri.Eiauvrut sdintroducd nitteinstitutii moderne noi,sAle copieze din Apus, undeera un secularism inceput accentuat, de laVoltaire, de laenciclopedigti, de lamaterialismul secolului alXVllllea;ei n-auputut si inve[ealtceva in Apus, darauvrutsi modernizeze o $timdin Jirile Romine. Siaceasta politice articolele alelui Eminescu, care s-aopusacestei copieri a tcolilor din Apus, care aducea ;i ideologiei secularismul lanoi. trdiau inci in JirileRom6ne <evul mediu>, casdzicem a$a. judecdtile, pildd, Toate de sef6ceau pdmdntului gi dupdobiceiurile dupdcanoanele Bisericii, chiar in primele decenii alesecolului XlX. Tinerii intelectuali vinin schimb cu egalitatea, libertatea celelalte, 9i <rdnduieli voind seinlocuiascd niSte medievale>. Eiau socotit Ortodoxia <retrogradd), foarte siatunci li s-aparutgrozav. catolicismul Persecutia cu secularizarea averilor gia Staretului mindstiregti Gherasim giaaltora de laNeamtu care opus s-au insduna.Darcomunismul este a vrut sddistrugiriddcinile credintei in persoana inima noastrS. Lunaciarski 5i ii spunea lui Lenin intr-oscrisoare: <Dacd pe om, vreise-l stipAnegti ucide-i intimitatea!>'1 (Braga) Arhimandritul Roman

ALOPTULEA VEAC adeviruri morale universale9i si evite, in aceIa;i timp, ,,sectarismul" ce ar fi insolit o viziune morali cregtini intemeiati pe Revelalialui Dumnezeu. Se spera cL filosofia, prin raliune, va fundamenta normele morale ale cregtinismului, dar frri referire la Dumnezeul crestin3. Acest mariaj dintre religie si filosofie, Gracteristic crestinismului apusean,s-a niscut dintr-o sintezi intre gindirea aristotelici, stoicismsi crestinism, apiruti in secolulXIII. La Paris,de pildi, in 1210, cirturarii crEtini au primit cu enruziasm lucririle lui Aristotel publicate in acel an in latin5, rezultatul fiind o fi.ziune profi.rndi intre filosofia pagini greaci gi crqtinismul occidental.
! I

precum si, in general,aletot ce trebuieconsiderat rezonabil si ragionaldin punct de vederesecular. in contrast, pentru crestinismul tradigional, Dumnezeu constituie punctul final necondigionat de referingi epistemologici, intemeierea transcendenti a cunoasterii realitilii si a moralei in Fiinla-in-Sine.a Tocmai in acest conflict dintre secular qi divin consti experienga pripastiei dintre morala seculari dominanti, care defineste statul secular fundamentalisr, si cea cregtini tradifonali, intemeiati pe Poruncile lui Dumnezeu. Programul secularismului contemporan, de a fundamenta morala (gi teologia morali) pe o explicagiesau narafiune a ceeace e argumentabil din punct de vedere secular - cireia apoi i se di prioritate in dezbaterea publici in raport cu orice experienga directi sau porunci ale lui Dumnezeu -, face parte integranti din procesul de institugionalizare si legiferare a statului fi.rndamentalist secular.I (ua urma)

:
I

Mai cu seami in crestinismul apuseanal El.ului Mediu Tarziu, as-actun o ilustreazi Toma de Aquino (1227-1274), aceste intuigii intelectuale au fost incorporatein doctrina teologici cregrini. Aceasti impreunare fatali a creato increderein rallune la fel de ferventi pe cnt fixese inainte credinga in Dumnezeu. O asemenea credingain rafiune a ftcut posibil crestinismului apuseansi joace rolul unei fo4e motrice in filosofie - genezaacea. ce aveasI devini culturaseru/ard conternporana.De pildi, teologia romano-catolici susgine ci omul e capabil si discearni adsvfuul moral obiectiv pe calerafonali, adici prin intermediul analizeigi argumentagieifilosofice. Ca urmare, aceastiteologie aiapitat o rurnuri. categoricfilosofici. Preceptele morale ce nu puteau fi justificate in termenii ragiunii disctusiveau fost pusein disculie in mod critic. Tleptat, Apusul crqtin gi-apierdut temeiul mistic, esengial pentru experierealui Dumnezeu in viaga lumii crqtinismului tradigional. Un astfel de accent pus pe analiza filosofici seculari a dus la ateismul metodologic subiacenr, care coloreazi azi insegi contururile modului in care trebuie si evalui.m deliberarea publici privind morala gi politica sociali. Acest ateism stabilqte criteriile de judecati ale dszbateriisociale ,,acceptabile"si ale obiectivelor politicilor publice ,,corecte",abordirile ,,adecvate"ale discujiei morale si ale scopurilor si misiunilor institugionale,

Mark J. Cherry Traducere de AndreiDirlSu

' O miyae rcli$msfl ct iniqialadwenir acivi in rindul diferirelor gmpiri poc ,,.r) aruue clinS.UA. dupi rizboiuldin 1914-1918, buati pe ra;e]rc sriai a mmitor principii (de*. rela c-iSf Scripui literalmentc nu gxre grqi) onsidente fundamenalcpentm cnlinp crqtiniu credingelc aotei mipiri. Antonime: liberalism,modemism.b) In alte religii, mai alo in Islm, o mpcuc la lcl de ricti a unor dmine voiri su fi,ndamenrale, Iiri nici o oncie froti cvolufilor muleme in g6rrdirc ori monvui" (Cf Oxford EnglishDicrionary). 2 Funcluenrdism, lindamenralist(ubr) adeptal fund:menulismului; ,,clerivate de mmenq, dmina mnomic uu plitii' (C[ Gdrd EnglishDicionary). I Avenismentele imporiw inremeieriiviegii rnorale pe analia filoofici sut {iwente in crqtinismul onodox.De pil&, in Epistola Sf Ap. Pavcl circ Glwni: ,,Luf minte si nu vi {ire mingilecinm o filmfia qio dclam ingeliciuc din pniania omenw;i, dupi inlelcuile ele slabe alelmiigi nu dupi Hrisrc. Cici inrru^E lmiqte, tmpege,tmd plinirata Duroveirii, gi sunrcEi deplini inru EI...hgmga! hind inprui o El prin bore" or El agiqi inviat prin credinga in Iucrc lui Dumqeu Cel e L-a inviarpe El din mo4i" (2: 8-12). aCrcptinismul tndigionalote adepnrl,,omLrlui tmnric" al dilemeilui Eutifton, mi uind deit al omului ei n6onalisr.in Eudfion su Do?re evlavie, Platon *plorui charima <Lrciwlavh (slinienia) e rylaviwi (sftnd) penm <i Dumn*u voiqe nam qi onginunrl wlaviei (sli4eniei), independent de orie inte meierepe inlelegpm omenwi a mgionalidlii,nu Dumtru Lur4i uebuiesi aprcbewlaviadorc wlaviaate nomtivi independenr de Dmreu. ,,Gq e a9dori si ingeleg mai inrii se daci rro e cre pim su sllnt se iubit de ri gu ftindci-i sAnr, ce d]nr Iiindci-i iubit de ri?" (Plaro, The Dia.loguaof Plato mnslatedinto Englishwiri Amlpa md Inmduciom by B. Jowm, MA in Fire p. 101). Volm63rdedition nisdmdomd, OfordUniveniry Pre, 1892,

,,Mi-amdorit un singur lucru,mai mult chiar decAtviata - si fiu iertat. Voiam doar si fiu cregtin ortodox" (SergiusP.).
liiriiii , ljl 1-...:

din urm5"-aga sedefineau un grupdetineri ,Tineriivremurilor americani cedescopereau lainceputul Ortodoxia, anilor1990, prinintermediul lucririi misionare a FrSfiei,,SfAntulGherman al Alaskai'i PlecAnd lsaac de lacuv6ntul Cuviosului Sirul:,,Dac5 vrem <lume>'i saledampatimilor un nume comun, levomzice monahii (Rose), californieni, urmagiduhovnicegti ai Parintelui Serafim au (jocde cuvinte, to theWorld" in englezS: 96nditpublicalia,,Death lumii'| fatade lume") dargi,,moarte cao adevdratd m6ni ,,moarte gidezniddjduiti produgi intinsic;tretolitinerii debusolali de subculturanegativistd:,,Ciuti m si insufl reaAdeviruIui dm c; uta gicercetarea gi sufletuluiintr-un veac al nihilismuluidisperdrii, punindinainte principii strdvechile aleadevdratei 5iultimei pentru rdzvrdtiri:sd moripentru aceasti lumegisdtraiegti cealaltd'i publicatii, Mirturia demaijoq desprinsi dinpaginile acestei nuface decdt saneintSreasci in credinla cdHristos celde-oameni-iubitor,,,ieri, giin veciAcela$i'leste scipare |umi. singura diniadu|acestei 5iastdzi,

46

CONVERTIRI

Piringii mei au divorgat cXnd aveam 4 ani. Eram cel mai mic copil al lor, si am ri.mas si triiesc cu mama qi cu sora mea intr-o mici cabani din pidure. Am incercat si le fiu mingiiere cind se certau. Aveam nevoie de mAngiiere. Bunica mea, pictorigi gi o descendentl cudirecti a lui Abraham Lincoln, m-a invS.gat vintul ,,compitimire". Singura mea mAngAiere era si stau ticut in pidure, cugetand la compitimire pAni ce izbucneam in plins. Daci simgeamtristegea, gtiam ci triiesc. O indrigeam. EraAdevirul. Profesorulmeu de actorie mi iubea pentru ci puteam plange practic la comandi. Giseam in orice un motiv si jelesc. Plingeam Ciderea. Depirtarea de Dumnezeu. Ciutam mereu si fiu batjocorit. Voiam si fiu persecutat,voiam ca lumea si mi urasci. Lumea era necrulltoare, asa ci nu-mi pisa daci mi tortura, sau mi spinzura, sau mi lisa si mor. CAnd aveam 19 ani, am incercat si merg la o biserici metodisti. Am plecat de acolo zdpdcit: lumea pi"rea si fie pretutindeni. M-am intors dupi o siptimAni purtAnd un tricou pe care scria ,,Keep the Faith - the Catacombs" (,,Pizeqte credingaCatacombele"), alituri de un pumn. Nimeni n-a vrut si vorbeasci cu mine. Am crescut in apropiere de New York. Mergeam tot timpul singur cu autobuzulpAni in orag.Mama ra mereu ingrijorati, a;a ci o mingeam. Stiteam prin preajmavagabonzilor si desenam pestetot graffiti. Trg-,rl' meu era ,,Monk' (,,Cilugar). Eram prieten cu oricine nu doreasi in lumea asta- in mare misuri, cu se realiz.ezr punkigti gi skinhead.Punam il dezi acelea;ihaine, uneori luni la rAnd, 9i mi spllam rar. $tiam ci nu mi potrivesc niciunde. Voiam si,fu singur si s5, simt singur. Voiam si dispari toate, ca si pot asculta.Nu prea pot si explic ce inseamni asta.CAnd mi afam in preajma unor oameni carevorbeau, eu ticeam. Cind imi deschideam gura, toate lumea pirea si se uite la mine frri si ingeleagi.Mereu m-am simlit ca 9i

Pestrizile NewYork-ului. cum imi scipa ceva.Eram incompatibil. Ascultam doar cA"teva selecgiide violoncel si Morrissey (The Smiths)2. Scriam cdntece, aveam o trupi numiti ,,Monk'. Prietenii imi ziceau,,Monk'. imi doream si.stiu ce e un ,,cilugir". Am incercat periodic si. mi sinucid si m-am luptat la gcoali cu psihologi unul dupi altul, lucru care mi deprima cel mai mult. imi plicea mult munca fizici din greu, dar nu puteam concepe si. mi. angajezundeva. Singura persoani caremi se pirea ci are ingeles pentru mine era Hristos. Nu L-am pus sub semnul intrebirii. Am studiat buddhismul, hinduismul qi taoismul in ciutarea lui Hristos.

zic uoui: Nu ua ingrijipi pentnr su,,De aceea fletul uostru ce uepimhnca ;i ce ue{i bea, nici pen6:25. tru trupul uostrucu ce ud uEi imbrdro'Matei

CONVERTIRI Eram curier pe bicicleti in New York, mergAnd pe strizi ca un nebun. Eram disperat, trebuie si fi fost lucruri mai importante in viagi decAt mAncarea,hainele 9i locuinEa. Lumea era asemeniunei masini lasesi nemiloasecare igi sapi de zor propria groapi. in l994,m-arn mutat intr-un templu unifi, cafionist, unde am triit vreme de noui luni. MI gandeamci poate acum sunr calugir. Mndeam fori masinilor ce asteptaula semafor,in cartierul Queens.intr-o noapt., o tAniri treceastrada venind dinspre facultate. I-am dat o foare. Numele ei era Natalia, pi m-a intrebat ce fr.ceam. I-am spusci il caut pe Dumnezeu, ci. ascult. Ea a pirut si ingeleagi.Mi resemnasem de multi vreme cu faptul cA nimeni nu ingelegea. Am frcut schimb de adrese. Gmplul imi cerea acum s5. iau o hoti.ri.re pe carecu sigurangi nu o puteam lua, asaci. am plecat de acolo. in aceavari.alui 1995,bunul meuprietenMike m-a viziat in pidurile din esnrl Pennsylvaniei.A aduscu el o cartepentru mine. Mi-a zis:,*Am citito gi am gtiut ci trebuie si. o ai imediat". Se numea ,,Calea pelerinului" (,,MS"rnrrisirile unui pelerin rus cu privire la rugciunea lui Iisus"). Cuvintele nu vor putea weodati exprima recunostinta citre prietenul meu pentm aceasri cinicici. Pelerinul cuueiera ginuturile rusqti ciutAnd indrumitori spirituali care si-l invege rugaciunea neinceati. Se vorbea acolo de ministiri gi de piringi duhovri.qti - cu sigurangaera o ficEiune!Ba nu, era o povesteadwi.rati. Ce insemnau oareacelecuvinte ciudate:,,utrenie",,,liturghid',,,Filocalie"? Ilrrtam cu mine doar aceasti. carte gi o Biblie de buzunar, in celedoul buzunare din spate. l ' i r : , ;i,',, 1 ! f l i l , : , , ' f l' 't ti ,,Vulpih au uizuini ;i pdsdrile cerului cuiburi, insd Fiul Omului nu are unde s,i-;i plece cdPul" Mn'ia'zo. Vara era pe sfrrsite gi nu mai puream rimine unde eram. De acum, era greu pentru mine si.

47

nu-mi stiu rostul viegii. Nu aveam planuri, voiam doar si conlucrez cumva cu Ceva mai presus de mine, mai mare decit lumea. Mi-am impachetat cAtevalucruri in rucsac, alituri de ,,Pelerinulrus", pi m-am intilnit la NewYork in Times Squarecu un prieten bun, Jim. Era o dupi-amiazi de Duminici, in prima zi de septembriea lui 1995. Aveam 23 de ani. Coboram pe strada pustie, iar in fali se intrezireauturnurile cenusiisi ameningitoareale'World Tiade Center-ului. Repetam ln gand aceasri ,,Ruglciune a lui lisus" pe care o invi.gasemde la Pelerin:,,Doamne IisuseHristoase,miluiestemi'. in scurti vreme, trebuia si gisim un loc de dormit. Mi-am adusaminte de un loc unde ob\nuiam si mi duc ca si aflu pace, in Upper \West Side din Manhattan, intr,un parc de pe riu. Am plecat inspre acel loc, iar in metrou arn continuar si rostesc Rugiciunea lui lisus. Pe cind ne intindeam si dormim in iarbi, am auzit un glas, care ne-a zis: ,,Biiegi, avegi de gand sa campagi aici?". I-am rispuns c5. a;a facem in fiecare seari. Era un tAnir pugin peste douizeci de ani, iar prietenii sii se aflau in preajmi. Ne-a intrebat politicos daci near place si. ne petrecem noaptea in adipostul siu dintr-un loc pe care l-a numit ,,Tunelurile Libertigii". Am spus ci da, 9i dupi ce am intrat printr-o poarte ne-am gisit intr-un intuneric desivArsit.Am mers de-a lungul unei sine vreo doi sau trei kilometri, ni s-apirut, pina ce am ajuns Ia o structurS. mare, asemeniunei case. Am rostit tot drumul Rugi.ciunea lui Iisus cu glas tare. Cei de acolo ne-au primit inluntru si ne-au dat de mAncaresi niste plturi. I-am mulgumit in ticere lui Dumnezeu si am adormit. Dincolo de pine, sus in zidul tunelului, dincolo de o gauri, sevedeaun spagiumare gi gol. Jim gi cu mine ne-am ftcut o cale de accespAni acolo si ne-am apucar de lucru. Am construit un sistem de scripegi, cu ajutorul unei fringhii, si pentru urmi.toarele cAteva siptimini ne-am clS.ditcasa.Un bucurie de

CONVERTIRI negriit imi umplea inima. Voiam si vorbesc cu Dumnezeu, dar nu gtiam cum si ml rog. Adunam api gi ne spalam la un hidrant din josul tunelului. Mincam pungi pline cu chife, pe care le giseam intr-un tomberon de pe Strada 83. Aveam electricitate printr-un cablu pe care prietenii nogtri de pestegine il conectaseri la o cutie de distribugie din portul de deasupra noastri. ,,NoapteaGunoaielor"3 de susne satis{acea toate nevoile gi chiar ne ispitea si fim extravaganfi.Am adunat lemne din benele de gunoi ale unor santiere,cuverturi, saltele,vopselegi tot ce mai aveamnevoie,lucrAnd ca nigte furnici. Ti'iind sus intr-un zid, in adancul unui tunel primejdios infestat cu gobolani, mi simgeamnevrednic si am parte de agabelgug. A fost ceamai reaiarni din istoriaNewYorkului. l,a suprafagierau l0 grade,a;a ci in tunel aveam -20 de grade. Formaliuni uria;e de gheali au ajuns de pe tavaneleca de catedrali pani la pimAnt. Am avut parte de trei viscole record piLni in ianuarie. Prin tunel, vintul urla ca un uragan. Cineva caretriia lavreun kilometru de noi a murit. l,ocul nostru eraca un mormint inghegat. l, :: : f,:;.,.,l',,,,r."' Nou 1995/1996,am aprinso luminare 9i am inceput si citesc,,Death to the 1Vorld". Parci mi uitam intr-o oglindi. Cine erau acei ciluglri? ,,Suntcilugir!", mi-am zis. M-am apropiat de lumina luminirii si am inceput si copiez Eecare cuvAnt in jurnalul meu. Dintre miile de revistegi publicagii careziceau in jurul meu, aceastaera singura pe care mi-era teami s-o pierd - era prea pregioasi. CAnd Natalia s-aintors, la sftr;itul lui ianuarie, m-a invitat la o slujbi de seari intr-o biserici din EastVillage.Era o biserici ortodoxi ruseasci. Nu auzisemniciodati de asacwa. CAnd s-a sfrrgit slujba in bisericugaluminati de lumdniri, l-am intrebat pe preotul imbricat in vegminte negre daci. ar fi dispts si ne mai intAlnim. Coalilia pentru cei ftri locuinge incepuse si evacueze oamenii din tunel, a;a ci trebuia si plec gi eu curAnd. in.otro si mi indrept? imi aduc aminte ca ma rugam ca Dumnezeu simi vadi neputinfa de a mi ruga gi si-mi descoperevoia Sa,pentru ca s5. pot conlucra cu El. intr-o reclami dintr-un ziar, amcitit: ,Angajiri in Alaska, cA;tigi bani!". Anunpl m-a atras cu putere, in chip tainic. Bani! Poate de data asta voi aveac1giva. $tiind cit de sirac sunt, Natalia s-a oferit, din bunitatea inimii ei, si mi trimiti acolo.Am impachetat catevalucruri intr-o geanti mici 9i, in toiul unei nopgi reci de februarie, mi-am pirasit chilia subplmi.nteani. in doar citevazile,eram in largul unei insule indepirtate din Arhipelagul Aleutinelor, pe o navi care nu se deosebea prea mult de o galeri cu sclavi.Timp de doui luni am muncit in ni;te ture istovitoare de gaisprezece ore lucru, sase ore odihni. SiptimAni la rind n-am vi.zut lumina zilei; cu greu puteai sta in picioare, datorita uriagului tangaj provocat de Marea Bering. Aveam cu mine,,Pelerinul rus" repetam: gi cAnd mi simleam slibit (adesea), ,,Doamne IisuseHristoase, miluieste-mi'. intre timp, Natalia renunlase la facultate si zburasein Seattle.Acolo. o femeie i-a dat

Mi-am amintit de tAnira pe care o cunoscusem, Natalia. Am contactat-o qi ne-am intilnit intr-un parc. I-am ari.tat cartea mea, ,.Pelerinul .us". ii era cunoscuti. Cum de-o stia?I-am spuscI am construit un loc in tuneluri, unde incercam si triiesc ca acel pelerin. Am rimas surprins cAnd mi-a cerut sI o duc gi pe ea acolo. O Eineamstrd.ns de mini in timp ce mergeam pe gini. ingelegea totul. M-am gAndit ci Dumnezeu mi-a trimis un inger. Ea mi-a li.sat o revisti ..Death to the tWorld". Jim a plecat pentru o vreme. Chiar dupi sa,a lovit viscolul cel mare. Curentul plecarea s-a intrerupt. Natalia plecase;i ea intr-o ex-

I
I

cursie, pentru citeva siptimini. Era nespus de intuneric qi de rece.Eram singur. De Anul

s-aintAmplat in adAncul meupe aceastiinsulS "Ce nu tine de cuvinte... Erao singuritateplini de pace'l - Schitul (Alaska) SfintuluiMihailde pe lnsula Spruce gratis un bilet pina in Anchorage, gi pe cind eu mi aflam in largul mirii, ea cauta un loc unde sa praznuiascaSarbatoarea Sirbltorilor a BisericiiOrtodoxe - SfintelePagti. A gasito mici. comunitate asceticatn munqii din nordul Anchorage-ului. Acestia au invitat-o si stea cu ei. Cind am scipat in cele din urmi de pe navi., m-am alS.turar acolo Nataliei, fhri si gtiu exactdesprece e vorba. Eram doar plin de recunostinle si. am un loc unde pot sta. Am intrat intr-o incipere, iar acolo, pe o masi, ziceau teancuri de reviste,,Death to the \World", chiar acel numir pe care-l citisem in tunel gi-l copiasem in jurnal, si multe altele. Nu mi-a venit sa-mi cred ochilor. Mi minunam cum sepoateintimpla asacevalin scurri vreme, a aparut un birbat imbricat intr-o rasi neagri si cu o barba lungi si neagri.,al cirui nume era Parintele Pavel. I-am fost prezentat ca fiind un pelerin. El mi-a urar bun venit gi mi-a cerut sa ma pregi.tesc dimineagi pentru Utrenie. Utrenie? Ca in cartea mea?Eram incapabilsi mai vorbesc,asac5. i-am mulgumit in tacerelui Dumnezeu si am adormit. r:rr I , r i l l t ' { t 9 1 4 ; r i q ' 1t.,iiit l li l t , , i t i , r , i . 1 i.,ir, ri,:l'itl , : ' : t - t: , : r . l :'li,'1,1 ;;f Dimineagi, slujba Utreniei s-a ginut intr-un mic paraclis din pidurile Sfhntului Serghie. S-a cintat, si togi ziceau ,,Hrisros a inviat". De-a lungul urmitoarelor cAtorva zile, am inceput si.-mi dau seamaci fusesem adus, prin harul lui Dumnezeu, la adevirata viagi din ,,Pelerinul rus". Aveam liturghie ;i invigitori duhovniceEti. Pirintele Pavel mi-a vorbit de ministiri qi chiar de acei monahi desprecare citisem in ,,Death to the \World". Rareori am scos un cuvAnt. M-am dus cu gindul inapoi cu doar trei luni, la tunelul intunecat. Aici soarelenu apunea siptimAni la rind. De la intunericul de negriit la lumina fhri de sfhrsit. Uimit, le-am impirtisit povesteamea - tunelul, cartea ,,Pelerinul rus",

50 biserica din East Village, nava. Acestia m-au indrumat ci.tre o ministire de pe o insuligi din apropierea Kodiak-ului, unde aveam si intAlnescpentru intAia dati cdlugdri. Ce s-a intimplat in adAncul meu pe aceasti insuli nu ginede cuvinte,aga ci nu sepoateexplica pe hirtie. Era o singuritate plini de pace. Linistea gi deplina ticere mi-au pitruns in sufet. Toate dimprejur - copacii uriasi acoperili de mqchi, girmul stencosgi gerpuitor, toate ascultau de Dumnezeu, cu o ascultaredesivirgiti. Eram mai prejos de toati Zidirea, in incipilinarea mea indiritnicil Cit mai tinjeam si stau alituri de aceasti Zidire gi si ascult, in deplinl ascultare de Dumnezeul StAndin mijlocul pidurii ticute, mi-am dorit un singur lucru, mai mult chiar decAtviaga- si fiu iertat. Voiam doar si fiu cregtinortodox. Monahii m-au primit - un inadaptat dintr-un tunel infestatcu gobolanide sub New York. un pariaal societalii. in bisericuEa, dupi o dujbi de pomenire a morgilor, am cizut la pimint inaintea Dumnezeului celui viu gi am plAns in hohote. CAt riticisem in ciutarea med Cit de mult mi indepirtasem de viagil Adlncul sufletului mi se vidise. Era ca gi cum a; fi stat intr-o Lumini puternici gi puteam vedeatoate gAndurile, cuvintele 9i faptele mele pline de mAndrie. CAt de multe sunt la numir! Cum i-agputea judeca pe algii?Credeam pe vremuri ci pociinga e o noliune prosteasci, insi acum a ajuns sI fie pentru mine insisi lucrul de caream nevoie pentru a trii, mai mult chiar decAtmAncarea, mai mult decAtorice alt lucru pi.mintescl Am implorat si fiu botezat. Curlnd mi voi despi4i de acestloc, casamea.

CONVERTIRI zis ci e un bun prieten de-al lor. Alti minune a purtirii de griji a lui Dumnezeu! Pe 8 martie 1997, m-am botezat cu numele Sergius, dupi Sfhntul Serghie, vieguitorul in pustie a cirui adormire se prlznuiqte de ziua mea ;i carem-a chemat dintr-un tunel inghegatgi intunecat pini in Alaska, unde Viaga m-a gisit. Pe cind iqeam din apa botezului, Pirintele Hristofor a rostir solemn din strivechii Psalmi: ,,FericQi cei carora li s-au iertatjiradelegile carora li s-au acoperitpacatele. fi Ca am tacut, tnuechitu-s-au oasele mele, strig,ind eu toata ziua; ca ziua / noaPtea s-a ingreuiat peste mine mAna ta, cazut-am in suferinpa c,Lndmi s-a tnfpt mie ghimpele... Tu e;ti sciparea mea de necazul ce md cuprinde; bucuria mea, izbaueyte-ma de cei ce m-au inconjurat... inpeleppi-te-uoi ;i te uoi indrepta tn calea aceasta,tn care uei merge; apinti-uoi spre tine ochii Mei. Nu fpi precum calul ;i catiruL la carenu este inpelegere..." Am plAns,cici ingelegeam. Togi tinerii carerecunoastempatimile stricitoare de sufet ale lumii din launtrul nostru ;i necrugitoareleispite ale lumii din jurul nostru, si ne ridicim pe aripile lui Hristos al cdrui chip se pistreazi in sfintele ministiri ale Ortodoxiei - mai presusde tot ce ne abate atenqia. $i sa ascultam...

Sergius P. Din ,,Death to theWorld" nr. I l gitraducere Prezentare de RaduHagiu

L-lag-ul de graffiti esre o semniruri dar in acelapi timp Ei un desen f.\cut din litere, un simbol al wrirer-ului. (n.rr.) rsteven Morrissey - solisr vocal 9i compozitor al rrupei briranice de rock

t I

Monahii il cunosteau pe acel preot din East Village, in New York, Pirintele Hristofor, pe care il vizitasem cu luni inainte, si mi-au

alrernativ,,The Smiths". (n.rr) lzi in.".. locuirorii scor din locuinge toate obiectele vechi, uzate sau de

care nu mai au nevoie;i le pun in pubele speciale, pentru a fi reciclate sau:rruncatc. (n.tr.)

rl

MINUNI

51

O minunedinzilele noastre

in vremurile noastre, c6ndtot maimullioameni seintorc gilepid6nd spre celemateriale, nesocotind, dispretuind cele gibatjocorindu-gi ceregti, uitdndu-gi chiar Ziditorul, Elnu prinFiul inceteazi s5-gi arate dragostea, Siu 5iMAntuitorul nostru lisus Hristos Sii.Nuinceteazd sa-gi arate 5iprinSfinlii purtarea pentru de grija, intr-un chipdoarde Elgtiut, toti cei ce-Lcautd. Nuinceteazd sdcheme, ca un bun Pdstor, oilecele pierdute, intirindu-le credinta. Nuinceteazi si tdmdduiasc5, si invete5isapovdtuiasci spre zidire desiv6rgitS, printr-un girde int6mplari, pentru multi dintrenoi,inexplicabile, cdrora li sespune d e o b i c em i inuni...
in vremurile noastre,cAnd tot mai mulgi pun la indoiali si ataci credinqa,bunul Dumnezeu vorbegte in chip minunat, ca si seinti9i sedescopera reasciin credingi credinciosii ce seimpirtisesc din darul dumnezeiesculuihar, dqi liri si fie vrednici. Minunea care urmeazi esteistorisiti de un tAnir de 35 de ani, care a avut un accident grav de motocicleti. si cS.ruiadoctorii nu-i mai dideau nici o sansi,dar carea continuat sa traiasca prin mijlocirea minunata a Sfintei Anastasia Romana, priznuiti pe 29 octombrie. La trei ani dupi aceastiintimplare minunati, am primit ingaduingaunui prieten al sau de a face publici minunea, sub rezervapistririi sub ticere a detaliilor personale- cici Kostas nu doreste si devini ,,materieprima' pentru emisiunile TV Moastele Sfintei

Sf6nta MucenitiAnastasia Romana (t29 octombrie)

Min6stireaGrigoriu, Sfintul Munte,loculundeseaflS sfintele moagte ale Mucenitei Anastasia Romana.

Anastasia Romana se pistreazi la Ministirea Sfrntului Grigorie din Muntele Athos, iar egumenul acesteia,Arhimandritul Gheorghie (Kapsanis) cunoaste cele petrecute.

intensivi, Kosta, vliguit de pierdereade sAnge, a fost dus in cele din urmi in sala de operagie. ,,Eram in pragul morgii, pierdusem trei litri de sAnge, cind doctorii au hoti.rAt si faci o ultimi incercarede a mi salva.M-au operat la stomac, ca si nu mor' cum mi-au zis mai tArziu, firi si fi incercat ceva.Operagiaa fost un egec,cici n-au putut interveni unde era nevoie - qa ci, pur gi simplu, dupi cum mi-au spus,asteptau si mor", povesregte emogionat Kosta.

&rerdcntLrl
Era 1l septembrie 2002. Kosta, un om tAnir, tatil a doui fetile, se intorcea pe motocicleti de la Athena ci.tre casasa, aflati la o mare depirtare. igi gisise cevade lucru, si se inrorcea obosit. Pe drum, dintr-odati, motocicleta i s-a r5sturnat gi a zburat prin aer,oprindu-se intr-un stilp. Accidentul i-a provocat fracturi ale coastelor gi pelvisului, gi i-a afectat ultimele cinci vertebre ale coloanei. Una din fracturi i-a tiiat o veni gi a fost diagnosticat cu un hematom retroperitoneal, cavzat de hemoragia interni. Doctorii glau ridicat mAinile in aer, spunAnd ci acest caz este foarte greu de operat. Dupi douizeci gi patru de ore perrecute la terapie

!n*xp?iea*:iIall
in mod neasreprar, insi, degi medicii il asteptau si moari, Kosta a continuar s5.triiasci.: ,,Venas-a inchis de la sine, si doctorii, pAni astdzi, consideri ci. a fost o minune". TAnirul tati a mai ri.mas in spital zece zile, apoi s-a intors acasi. Dupi doui siptimAni s-a intors la spital pentru o alti. intervengie, curigarea hematomului. Pe 26 octombrie 2002, de praznicul

MINUNI Sftntului mare-mucnic Dimitrie, s-aintors definitiv acas5", la solia gi fetigelesale.Recuperarea sadupi accidenta fost rapidi. Pini atunci, dupi el, nu se intAmplasenimic iegit din comun.

53 Citeva zile mai tirziu, Kosta a primit un apel telefonic de un preot cu care era prieten, ce se bucura si afle ci se inzdrivenise. in cursul disculiei, i-a spus ci vrea ca, atunci cind se vor intAlni, s5.vorbeascl despre un vis cu Sfrnta Anastasia Romana, ca si-i rispundi la nigte intrebi"ri. La stS.ruinga preotului, Kosta i-a povestit in cele din urmi cele intAmplate. ,,Kosta, stii unde sunt acum, gi de ce am insistat si-mi spui ce s-apetrecut?",l-a intrebat preotul. $i a continuat fhri si mai agtepte rispunsul: ,,Sunt la Ministirea Grigoriu din Sfrntul Munte, si in scurt timp ne vom inchina la sfintele sale moaste care se gisesc aici!". Kosta a rimas uluit pentru a doua oari. Ne-a spus: gocul pe carel-am avut?". ,,ingelegegi Prin natura muncii sale, Kosta viziteazibisericigi ministiri aproapezilnic. A;a ci, in aprilie2004, pe cind seafla la po4ile ministirii din l,outraki (Corinth), i-a istorisit unui monah de acolo visul siu. in timpul discugiei,a trecut pe acolo o ma;ini. $oferul si fetigasa erau cunoscugi ai monahului. L-au salutat, iar monahul i-a zis lui Kosta: ,,Omul ista, pe carel cheamS. tot Kosta, a ftgiduit si zideasci un paraclis in zon5. in cinstea Sfintei Anastasia Romana. De asta si-a botezatgi fetigaAnastasid'. Toate acesteai-au dat lui Kostas o credinga de neclintit, cre s-a transmis si familiei, si prietenilor s5i.Vine in fiecarean de praznicul Sfintei Anastasiala Ministirea Grigoriu, gi flne zilnic legitura in mgiciune cu Sftnta Anastasia.E neindoielnic ci aceasti intilnire cu Sllna Anastasia i-a schimbat intreaga viagi. Prin legitura cu ea, siv\irea voii lui Hristos a dwenit prioritatea viegii sale, gi tri.iqte zi de il mintrnea credingei omodoxe. Slavi lui Dumnezeu pentru toate! I

(onvsrbirea euSfinta
in dimineagazilei de 29 octombrie, insi, a avut o vis-vedenie care i-a schimbat viaga 9i i-a descoperit cum se inti.mplase ceea ce doctorii numiserl ,,o minune". Iati mirturia lui Kosta: ,/.m vizut o fetigi scundi, foarte tiniri, care purta o togi de un gri-inchis gi un acoperS.mint de cap - cevaqr o basma- si a venit spre mine. N-am putut si-i disting faga.RispXndeainsi o mireasmi imposibil de pus in cuvinte. P{ea in cruce peste un garpe ingrozitor, dar se ari.ta totusi nepisitoare. M-a frapat gi culoarea cerului, qi lumina z7lei,nemaiintAlniti, ciudati... inainte si apuc s-o intreb cine era, s-a oprit la patru-cinci metri de mine si mi-a zis: <Sunt Sfrnta Anastasia. Eu te-am salvatu. Se purta ca si cum n-ar fi frcut nimic deosebit,probabil ca si. nu m5.simt dator pentru fapta ei. Iar eu am intrebat-o, pe un ton scepticgi provocator: oDar de ce m-ai salvat?o.Ea, vrAnd si arate ci doar urmase unei porunci, mi-a rispuns: oFiindci apa mi-a cerut Maica Domnului'," (chiar in clipa consemni,rii acestorcuvinte ale lui Kosta, am simgit o dulceagi negraiti in aer - gi am fost incredingagici SfhntaAnastasiaera de fagi). Kosta s-a trezit uimit din visul-vedenie, s-a ridicat si si-a sunat un prieten qrre era monah. Acesta a fost foarte surprins de acestapel matinal. Kosta nu i-a spus nimic monahului despre visul siu, ci doar l-a intrebat: ,,$tii vreo Sfrnti Anastasia?".Dupi cum ne-a m5.rturisit, auzise de o Sftnti Anastasia Farmakolitria (izbivitoarea de otravi), dar nu i se rugaseniciodati. ,,Care S6ntiAnastasia? Romana, ceape care o priznuim azi?", i-a rispuns monahul. Aceste cuvinte l-au uimit si mai mult pe Kosta. S-a ferit insi si spunl cevadesprevisul avut.

Theopoula Panagiotou Din Zn).oEOp0o6o(iaE 2005) @ou. giadaptare Traducere de RaduHagiu

CUVANTUL DUHOVNICULUI

Arhimandritul Emilian Simonopetritul

Calea citre sfin[enie

Dintre gdndurile cele doudciiale lupteicu pe care le avem de la Sfin{ii Pirinli- unaa confruntirii directe,,,corp la corp", iarceade-adoua, nes6ngeroasS, in carene aruncdm - Pdrintele intr-unsingur avdnt, neabitut, citre Hristos pe-adoua, Emilian o alege ardt6ndu-ne, in celece urmeazd,,,c6t de ugoari5ide frumoasieste vialacre5tini'i pentruci nevoinla trezviei cu altecuvinte ,,Ugoard'i urmdrirea clipi de clipd a lui Hristos, adicidobdndirea Rugdciunii neincetate estelaindemdna tuturor, fie tdnir saubitrdn,bogatsausirac,birbat saufemeie, mirean sau pentru monah. ci, indeletnicindu-se cu cele $i,,frumoasi'i pe cele bunegilepiddndu-le rele, trezvia conduce tainic la vederea Frumuselii celeiDint6i, laindumnezeire, la care insugi Domnul neindeamnS:,,PAni acumn-a!i cerutnimic intru Numele Meu;cereli voastrd sd 5iveli lua,ca bucuria
fi e depl i ni il toan 16"24. (A.S.)

Ce vimrte buni, folositoare,veseli., luminoasi., dulce si strilucitoare estetrezvia!Prin trezvievom cunoaste nu numai adAncul Dumnezeirii, dar gi tainele Bisericii noastre, vom dobAndi toate desfrtirile gi triirile duhovnicegtisi dumnezeiqti. (posnrl, infrinarea, Asceza trupeasci privegherea) ne poviguiegte gi ne ajuti si nu punem in lucrare patimile. Ele insi ri.min ca nigte gerpi inliuntrul nostru, gi doar nu le lisim si ne muste. Dar intr-o zi, clnd vom dormi obosigi de multa nevoingi., gerpii se vor inmulli gi nu vor mai incipea in noi, gi atunci vor ieEi si-i vor mutca pe ceilalf. Aceastao pigim atunci c6nd sivArgim numai asceza trupeasci. Si, fiindci ascsa trupeasci.nu poate si smulgi din ridicini picatul - precum pizma, mAnia gi celelalte-, ca si ajungem la curilie trebuie si lucrim trezvia. Chip al ascezei ercterioare, trupqti, esteVechiul kgimant, iar alviegiide uuvie si contemplagie este

Evanghelia Noul kgimAnt. Vechiul kgimAnt, ata cum zice Apostolul Pavel,mai alesin Epistola citre Evrei, dar gi in cea citre Galateni gi-n alte p54i, ne-a dat kgea. lrgea insi n-a avur purerea siJ daiv\easci pe om. Tofl erau inchi,si sub pacat 9i mergqru in iad, pentru ci prin kge doar se incredingau de picanrl lor. kgea nu l-a ajuat pe om, asfel incAt credinp lui in Dumnezu si fie deplini, vie; doar Hristos putea si ne elibereze. Ceea ce inseamni ci, atunci cand nu ducem o viagi de trez\rie,se poate si. ne nevoim, dar si nu ajungem la lumini. Doar ne in";tiinfim de o<istenp patimilor noastregi ne ferim de picatele gele, precum curvia, preacurvia,ucidereaEvanghelia insi conduce la o curlgie desivArgiti, la omul cel nou, penrru ci taie pAni gi gindurile inimii, caresunt punctul de plecar,e al picatului, precum 9i doringele rele, visirile, 5:21. amintiri-le pe careni le aducem inainte Matei

inima,giatuncipoti s5-L vezi ,,Curitette-ti pe Dumnezeu"(Arhimandritul Emilian).

haina, ifivoida ,,Daci-mifuri fiindcivid ci nici ;i cimaga, cimagi n-ai"

C-anddobandim qlifarniqii, atunci a.iungem la nepitimire, pe care ne-o diruiqte Dumnezeu daci implinim cu adevirat Noul kgimAnt. Qnd devin nepitimag, atunci tu mi blestemi, iar eu te binecuvAntea tu mi vorbegti de riu, qi eu ip mul$umesc.lari p;zirea mingii, lucml acesa e$e irealizabil,pentru ci nu putem si' avem in aceasti sitLrafenici micar pazag,:n si a ochilor. De asemenea,dnd ajung la nepitimire prin pazamingii, atunci, daci-mi fili haina igi voi da si cima$a, fiindci vid ci nici cima$ n-ai. DacI mI vei sili sI Fire merg o mili cu tine, voi mergedoui Matci5:40-ar.

trezrieai puteasi te inchini celuicarete loveste peste obraz?Nu, pentru ci F seva urca sAngele la cap 9i te vei umple de firie. Numai dac5-gi va indepira hanrl dumnezeiesc patimile poF si te po4i asGl. Dar pentru a se intimpla acs$ta e nwoie si-gi deschiziinima lui Dumnezeu, asfel incit si scoati din tine patimile una cite urn, noi si vechi,si le taie. Acesta este mersul natural al inimii: si se aplece neincetat inaintea celuilalt cu lepidare de sine, si nu numai cu o simpli dispozigiede slujire. Nu e iubire, a{a cum cred eu, si te intreb neincetat daci ai mi.ncat, daci ai biut, daci vrei cevasau si-gi dau sfaturi. Aceasti purtare a ma este obositoare 9i provine fie de la un demon, fie de la o patimi a inimii mele, care atz;tl. ci. am o impitimire, o alipire de tine. Ci estevorba

despre iubirea nesfar;itafapd de Dumnezeu si de oameni, gi de dragostea dumnezeiasca din inima ca despre un foc liuntric, 9i nu ca despre o legaturaomeneasci exterioari carete incalzeste. Cuvintele drago stedumnezc ca arati caiubirea ias nu este omeneasci., nu este o chemarea inimii mele, a suflenrlui meu, ci o lucrare dumnezeiasci. Nu are caracrerisrici ;i premiseomenesti.nu este carne ;i singe. Este duh, este cwa dumnezeiesc si, prin urmare, il in mine pe Dumnezeu. "m in aceasti stare dumnezeiasci omul nu ajunge singur. Eu nu pot, intinzdndu-mi mAna, sa ating marginile lumii 9i si-i imbrig\ez pe tofi. Numai Dumnezeu o poate face. Dar fiindci Dumnezeu estein mine, intri in mine ;i intreagalume, togi oamenii, tot cenrl, tot pamAnnrl.

incepe delaDumnezeu, lrezvia dar continuarea eifine denoi"

Toate cele bune vin de la Dumnezeu. Chiar si rugaciunea;i doringa de a face binele incep intotdeauna de la Dumnezeu. Noi nu suntem in staresa incepem nici un lucru bun, ci doar si picaruim. ,,Tot darul desavAr;itde sus este" r""' lucru gi sa spunem: "'t. $i, o si nu uitim acest ,,Eu trebuie sa duc lupta duhovniceasci, eu sa lupt, eu sa devin ca o fiari si sal biruiesc pe satand',Sftntu.l Isihie ne spune:,,I-asa-le pe astea! $tii cand este trezvia frumoasa, cdnd este pe drumul cel bun? Cand o povaguieste Hristos!". Vrei, de exemplu,ca un tren sameargadintrun oras intr-altul. Dacil asezipe liniile obignuite, va merge; altfel, e cu neputinga sa mearga. Exact a;a e si cu trezvia.Hristos o povaguiegte, a;ezand-ope drumul cel bun, iar eu sunt dator si o alimentezneincetat,ca sa poata inainta. Adici sunt dator si-mi ajut mintea sa fie cu trezvie, pentru ca trezviasa-sicontinue drumul ei. Cum? Putereanoastramiscatoareesrcmintea noastrd care priuegheAzd cu smerenie. Fiecaremotor, ca safuncgioneze, arenevoiede combustibilul corespunzitor - unul de motorina, altul de benzini,
i

estemersul natural al inimii: si seaplece ,,Acesta neincetat inaintea celuilalt cu lepidarede sine..." (Arhimandritul Emilian Simonopetritul gi Staretul Efrem Katunakiotul). altul de curent electric. Mintea omeneasci, de ce are nevoie?De multa smerenie.Smereniainseamni sa ne smerim pe noi insine, si ne umilim, sa ne numiri.m si noi de bunavoie intre si.racii pe careii fericeste Domnu.l, si 6u ultimul. Prin urmare, trezvia incepe de la Dumnezeu, dar continuareaei ginede noi. De noi gine daci traim sau murim, dacadevenim cuceritori sau ne omorim pe noi insine.Iar daci.nu ne-amcurS.ftsi nu ne-arrrreniscut, de vini suntem noi. Urmand insi caleafoane simpla a trezxiei, curigia ;i daivArgirea vin singure, fiindci trezvia se rispandqte ca un rAu gi le adapachiar;i pe cele arse de muhd wewe dr ,,sdriirura gdnduibr uicbne".Ni se in{lgiseazi imaginea cAmpurilor cultivate cares-au pdrjolit de apade maregi este aproape cu neputinp si mai fie recuperate. in zonelearseputem, desigur, si semanam, dar estegreu si. odrisleasci. Dar gi ceea ceestegreu pentru omul firescdevine realitate

tl

CUVANTUL DUHOVNICULUI pentru cel care vrmeazl. caleatrezviei. Si cele arse vor fi udate, si vor dobAndi o noua vlagi. Chiar daci ai trlit ani de zile in mocirli, in picat, in gregeall, chiar daci gi-ai netrebnicit incAt nu a rimas nimic viu in tine, ai existenga ajuns un hoit, chiar ti atunci estecu putinli segi fie udate adAncurilegi si rena;ti in intregime. Trezvia din rni nt niul" otpicanrl, toati pa;terge tima tot gAndul,toati pofta - daca,desigur, o wem. Gnd insi o pirisim, a;a cum pleaci.Dumnezeu, ap pleaci gi uezvia-Si sdm a;adarla strajanoastri, pe calea pe carene-adeschis-o Hristos, 9icaresenumestetrezvie,9i Dumnezeu intregva fi al nostru. Acestaestepuncnrl de plecaresi cauza,caleagi drumul citre nepitimire, citre nepicituire, al intoarcerii omului ciue stareasa fireasci, ciue viaga in Hristos. Nu e nwoie si luptim 9i si obosim pentru a birui, nici si ne zbuciumim si s5. spunem cI toate sunt grele si ci nu e cu putinta si biruim sau aceea. Toate sunt usoa-re, patima aceasta pentru ci toate au legituri cu mintea. Cand mintea se indeletniceqtecu lucrareaei ascarua,nu se mai poate implica in relele din afa-re,iar eu, intr-un anumit fel, devin de neispitit. PAni acum am vizut ci am devenit oameni de neispitit, rAnduiginumai pentru bine. Nu ne

Lucrarea ascunsi a min[ii

Dumnezeu ne-a dat mintea nu pentru cele la care noi o folosim, ci pentru lucrarea ei ascunsd.Mintea are propria ei lucrare, care esteurmirirea cu privegherea lui Dumnezeu, qlqqlia pentru a nu se impri;tia, pentru a nu fi cuceriti si innegritS.de gAnduri. Este trezvia, vederealui Dumnezeu. Lucrarea ascunsi a mingii ne aduce multe bunuri, dupi cum spune gi Domnul: ,,Ciutagi mai intAi impirigia Cerurilor si toate celelalte vi se vor adiuga" Marei6:33. Modalitatea ciutirii impirigiei Cerurilor este trezvia, iar pe toate celelalteni le va da Dumnezeu. i.r acestfel, mintea noastri ajungeincapabili si mai slujeasciriutatea, de vreme ce nu mai cultivi l.ga.*i cu picatele, cu videniile, cu patimile, cu gandurile.Adici mintea, din fireaei, estefolositoare numai pentru a ne aducelang Dumnezeu. Cend pe un ogor seminim mai multe feluri de seminge, ogonrl ne va da mai multe feluri de roade,va fi folositor pentru multe. Dar cAnd seminim numai va fi gr6"u,ne va da numai SAr, gi pentru celelalte nefolositor.Exacta;aseintAmpli gicu mintea. Daci o invilim si seindelemicearcian humrcaeipropriz, nu ne va produce lucriri striine, penmr ci a ajuns incapabili pentm acestzr. Asf,el ne pizim prin noi \ine 9i ajungem in sarea de a nu mai picitui.

caomul cume cu neputintd ,,A5a in lipsa luminii, si vadd tot aga este nu cu neputintd sdtrdiasci dacd mindncisaunu bea. DarDumnezeu nu ne-ad;ruit aceastd viatdcasdmurim, ci casdtrdimgicasdimpirdtim. <Am6nca> reprezintd $|s1"bea, pazaminlii, i5rviala duhovniceasce prinharullui din care senagte, Dumnezeu, Euimi inimii. curdtia imi strijuiesc inima, iarDumnezeu ddruie;te curdtia, fiindci sdturarea - (umplutu-ne-am... duhovniceasci - serealizeazd veselit> in ti ne-am inimiicurate. spatiul Ecu neputintd cafdrdp?Zaminlii gicurdtia la sufletul inimiisaajungd gipldcutd lui o stare duhovniceascd Dumnezeu. Adicd fardtfezyie, e cu neputint;sdai reugite duhovnicegti placi sd lui Dumnezeu. te-ai Oricdt ;i osteni, v-ei robi oricate asceze ai face, lacigmeaua fari apda vietiilumegti'i Arhimandritul Emilian Simonopetritul

58 mai vine si sivArgim raul atunci cind mintea t;i sivir;este lucrarea ei, cind sti cu putere de straji. A;a cum ajungem cu uguringi"de neispitit de citre dispozigiilegi stirile picitoase, la fel de ugor Ie dobAndim si pe cele bune, care vin singure din lucrarea neincetati a pizirii de s-in_e. Nu noi obosim ca si dobindim cele bune ale noastre,virtutea noastri si toate bunurile de care avem nevoie. Ci toate cele trebuincioase viegii noastre duhovnicesti, intr-un cuvAnt pAinea noastri cea de toate zilele, rugaciunea,postul, privegherea,le vom gisi, caci ele izvorisc. Prin urmare, cind mintea noastri nu-gi face lutarea rz, ne aseminim unui om care desfrineazAzi gi noapte gi, din pricina aceasra,nu poate si se imbogileasci. in nici un fel nu ne putem imbogagi daci ne tiraste suvoiul viegii zilnice. Dar cind mintea noastri lucreazl asceza

CUVANTUL DUHOVNICULUI trezviei, ne aseminim cu omul care afli dintrodati in drumul lui o-,comoari ;i, flari si osteneasci, sapi, o ia gi triiegte in tihnd. Astfel si noi ne gisim cele bune in caleamingii noastre.

prin lupta cugindurile trezvie

Daci 4,linte,a lucreazl, asceza trezviei in toati vremea gi Iocul si in orice situagie, si se obignuieste si se indulceasci de inlelesurile bune, ;i nu in ginduri gi in conversaliile liuntrice sau in alte indeletniciri. daci adici vrea ca u.nica ei acgiune si fie trezvia, atunci nu rabdi si fie furati de cele cinci simluri. CAnd wem, atunci ne luptim, inaintim 9i s$,A$ in noi o obignuingi. Unul se obisnuiestesi tri.nci.neasci., alnrl si taci. U"nul si. se rwolte cAnd vine vremea rugiciunii sau si zici. in fui,,Tadl nostru", fiLri si ingeleaginimic, in timp ce altul se obignuiqte si spuni cu toati inima lui: ,,Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-mi pe mine, picitosul!". $i care-i rezultatul?AmAndoi vor ajunge la sftr;inrl viegii lor cu ceeace s-auob\nuit. Unul va muri cu primul fel, celalaltcu al doilea. Asadar, cAnd mintea se indeletnicegteintradevir cu propria ei virtute, cu trq4vla cea aducitoare de stralucire,si di nasterela stareaomuIui liudat si cinstit de Dumnezeu, atunci mintea nu mai accepti si fie furati de simguri, fiindci a ingeles ci slavaei gi obisnuingaei sunt la polul opus fagi de experienlelesimprilor. Astfel, pe de o parte, simgurile tr6.ndivesc,iar pe de alta, mintea se dezlinluie in vederealui Dumnezeu, dobindind in acela;i timp experiengafaptului cL g,indurile sunt de;arte;i materiale. A.dici gandul, in timp ce pare a fi ceva ingelegitor, are o anumiti materialitate, estegrosolan. Cu toate acestea, noi dim in fiecarezi importangi gindurilor. Dupi aceea,desigur, se poate si le lis5.m, cu ugurinli sau greu, sau si le uit5.m, dar dupi ce mai intAi am discutat cu ele. Asta se datoreazi.faptului ci nu am dobindfu virtutea desivirgiti, experienga

cumcdndne intrdceva in ,,A$a ochi, vremsd-l scoatem imediat, tot gi a$a seintdmpli cu trezvia. Pentru cd eaa cunoscut dulceafa dumnezeiascS, experienta duhovniceascd a bucuriei, a pdcii, veseliei, a a indrdzneliiinaintea lui Hristos, si indurerelele $inu poate vezute. Deaceea, indati cesearati,le pentru izgonegte. Noiinsi,de obicei, purtati ci nu suntem de dulceafa trezviei, n.unetememde pierderea pentru ei.DimpotrivS, o preferdm, pline cdint6lnifjle de vorberie, de gide clevetire ocdrare suntfoarte puternice giatrdgdtoare. latananu ne pdcate indeamnila mari, ci laacestea gitotugi care, nu suntnimic, chjpudle, cdtde importante sunt!"

Arhimandritul Emilian Simonopetritul

CUVANTUL DUHOVNICULUI intr5"un gand, si retraga simEurile.Ce inseamni ca renage? Minrea mea urmi.resre poana ei ;i, cind observi ici intri. un gAnd prin mijlocirea ochilor, indati poruncesteochilor mei si se inchida. Astfel, nu mai vad nimic, nu recunoscpe nimeni si nimic, nu-mi pasi de nimic. Prin urmare, le retrageinseamna ca restrAnge,hotirniceste simguriJe, asrfelincArsi nu ma obignuiesc qi.urmi.resc gandul. Pentru ci gindurile, in realitate, sunt hrinite de simguri gi de voinli-, CAt de ugoari 9i de frurnoasi esteviagacrqtinil Nu Ie gisqti pe celereleinainrcata ci pe toate cele bune adunatela rur loc. E insanwoie sapizeyi slava, lumina cu care$-a inzestnt Dumnezeumintea-

Cele trei maripatimi

Daci insi nu stai acolo, in postul tiu de observaEie, daci nu-gi pasi de uezvianeincetati, daci nu at ribdars si rimii in lucrarea ta duhovniceasci., arr.urcivei rdbda celece uin asupraTi: un riu il va urma pe alnrl.lbate ispitele,riutiEile, bolile, chinurile vor apirea in caleata. Chiar qi numai o dati sau de dou5.ori si dai imponanli gandului tiu, trebuie si a;tepginrnete, fulgere 9i fumrni in viaga ta. Si nu zici atunci: ,,Hristoase al meu, ajuti-mi! Maica Domnului, ce-i astace mi se intAmpli?". lasi cuvintele asteamincinoase ale tale! Daci ai chemat un wijitor sdli dafacl wijile, nu zice acruna: ,,Hristoaseal meu, scapi-mi de dracul" Daci ru l-ai chemat pe drac, rabdi{i acum reusitele. $oi declanqir.npe celt ceuin. Eldi-are-n[i, agadar,ga-nu j udeeali niciodari lucrurile din propriul vosrru punct de vedere, fiindci existi alti logica, alti experiengi., adevirul estealtul. CAnd suferi, cAnd toate if ies pe dos, cA.nd te supira ceilalgi,cAnd te jignesc,cind te izgonesc, cAnd piciruiegti, cA.ndnu-1i pogi pistra echilibrul, cAnd nu pogi aveapazamingii, cAnd gi-e greu si te rogi, cind mogii la canon, sa nu crezi ci pricina esteceape careo spui tu. Adevirata pricini esteuna dintre celetrei mari padmi: fie iubirea de argingi, fie slavadqarti, fie

,,Preasfinti Niscitoare-de-Dumnezeu,

mentuielte-m5!" deserticiunii gAndurilor, a faptului ci daci ne indeletnicim cu ele, fie bune, fie rele, yAni.r4 vint gi secerim osteneala Ei trudi. Prin urmare, sunt dator saingeleg ca din clipa q{q4gcpt;i ascult de gand pot, desigur,;i h sanu fiu de acord,dar gi atunci il urmiresc si discut cu el - din aceaclipa triiesc o deserti.ciune, fiindci in spatelegandului se ascunded.emonul, care dupi ciderea lui a dobandit o mai mare materialitatedecit cea pe careo a\useseinainte, ca inger. futfel, in spateleacesteiregiziri se aflI impathnirea gi, in acel4i timp, deseniciuneagi minciuna, si nu poate fi vorba si iasi cevabun. Agadar,in timp ce gAndurilesunt inseli.toare, noi suntem tArAgiqi stim inaintea lor cu interes,ca gi cum ar fi vorba de cevaimportant. Dar cand-mtnrea ingelegedegerticiunea gandurilor gi pizegtetrezvia,atunci areputingaca,de indati ce

CUVANTUL DUHOVNICULUI plicerea. Una dintre acestea seascundein tine. Ori egtiplin de slavi dqani, un tAmpit adici, fiindci vrei si arigi ci tu qti cwa, ci ;tii; sau esti un voluptos, adici iubqti plicerea, satisfaqiagisiti pe o mie 9i una de cii; sau qti robul iubirii de argint, careinseamni ci iubqti averile,civrei si ai cevaal tiu gi, mai ales, vrei bani. Ca,,bani" poatefi socotita 9i recunoa;tereape carevrei sa fl-o aduca ceilal1i. .\adar, in spatelegreutigilor care dau peste tine citqte ingtiingareaci se ascunde una dintre celetrei patimi de moarte. Cauti si afli careeste. Acestepatimi de moarte orbescmintea. Cend vid ci una, doui, cinci zile, rur an, trei ani sufir, ci inseamni ci miam ganduri, ci mi senrlburi viaga, am lisat mintea fuitpoA. NU .- invigat-od aibi vimrte gi trezvie,de aceqra orbit. Adwiranrl ocl-ri, ochiul suflenrlui, estemintea omului. $i cind acesa orbote,idu"haiingeleg?care e gandul gi caree niIucirea-De aceea, pe cit zabovim in aceste padmi, pe atAt lumina se face innrnerig sarease strici, iar 5:13. atunci ,,cu ce seva mai sira?" Ir4'nei Cand mintea noastd va orbi, cum ne vom mai putea corecta? Tiebuie si accepgi ca problema ta este foarte adAnci, este in impletitura cu trei ridicini a iubirii de argint, a slavei degartegi a plicerii. Acestia sunt triplelii care schilodesc existenga omului. Daca nu cunosti acest adevir, nu-L vei putea sim;i niciodati pe Dumnezeu gi sa crezi in El in intregime. De aceea e nevoiede rugiciune neimpra;tiati smerenie, de de a ne zdrobi intotdeaunainima. si

lisuse Hristoase, ,,Doamne Fiullui Dumnezeu, miluie5te-mi!" vrajma;ilor nogtri nev;zqi. Prin urmare, lucrarea noastri proprie estechemarea.Vrei si dobandegti nidejdea in Dumnezeu, cunostinta liuntrici sigura, izbavirea de ispite?Vrei sa nu fii ispitit, si nu stii ce-i ispita, dar si sa descoperi frumuselea lui Dumnezeu in orice lucru?Vrei ca acestea si fie traireagi vedereata zilnici? Fa nrgaciune! Acelagi lucru il spune gi Dumnezeu si Scriptura: ,,Pregate;te+e", zice, ,,Israile, sa chemi a: t2.Iar NumeleDomnului Dumnezeului tAu"AnoJ I Tetatontceui 5:t7. Apostolul zice: ,,Rugayi-udneincetat" ,,Farddr Mine nu puteli $i Domnul nostnrspune: nimic; cel ce ramine intru Mine;i Eu tnnu face t5:5. el, acelaaducerod mufu" toan A;a cum ne pregi"tim pentru o cilitorie, tot a;a si facempregitiri in fiecarezi pentru a inviga si chemi-m Numele Domnului Dumnezeului nostru. Acestecuvinte le-aspusAmos din partea

Rugiciunea luilisus
Experiengane-a dovedit ci existi cwa foane mare pentm care meritS.si luptim: cel ce uoie;te sa-;i curapeasca !!!ru sd-L cheme necontenitpe Domnul Iisw impotriua wajnrn;ibr ingelcgatori. Daci incepem si spunem: ,,Tiebuie si dobandesc asta sau si fac aceeapentru a-mi curiga inimd', ne vom pierde lin\tea gi echilibml nostru sufle-

I I

tesc. De aceea, facem altceva:alergim la Numele lui Iisus, cu careputem lupta neincetat impotriva

ll

CUVANTUL DUHOVNICULUI lui Dumnezeu cand a profegitdistrugereatotalS. a lui Israil de citre asirieni. Israil a picituit si, din cauzapacatului lui, Dumnezeu l-a ameninlat ci-l va spulbera ca pe Sodoma si Gomora. Sfrntul Isihie, folosind acest loc din Vechiul LegimAnt, nu ne indeamni. si"ne temem de distrugere, nici sa ne pregatim pentru multe treburi, ci pentru un singur lucru: sl tnuapamsa chemim Numele Domnului Dumnezeu. Prin urmare, nu numai virnrtea si iubirea lui Dumnezeu, ci gi picanrl nostru, si ciderea noastri., gi nedrepatea noastre,ba chiar;i moartea noastri devin un motiv pentru a ne pregati pe noi ingine in fiecarezi, asfel incAt si invifim mai bine chelnarea Numelui Domnului Dumnezului nostru. Rugiciunea esteun mare bun, deoarece cuprinde toate bunitigile, ;i gi le va da cA.ndva veni vremea. Rugiciunea estedes{ltare, nu este zbucium, nu este problemi, nu este mAhnire. Este glsire gi desfhtare. $i inci ceva:curigegte-gi inima, gi atunci pogi si-L vezi pe Dumnezeu. Dumnezeu Sedescoperi celor credinciogi,adici celor care urmeazi cu trezvie si practicS.tot mai mult asceza Rugiciunii mingii. Se poate si le facegipe toate: si vi virsagi sAngele, si facegimisiuni de propoviduire, si vi suigi in cer, si vorbigi in limbile ingerilor gi ale arhanghelilor, si vi impirgigi averile. Firi rugiciune n-agi fbcut nimic, pentru ci pe toate acestea le di Rugiciunea min;ii. Prin urmare, daci Dumnezeu este bogat gi gi le di pe toate prin rugaciune, atunci, chiar cAndqti ameninEat cu exterminarea, ca Sodoma gi Gomora, gi cand piciruiqti, gi cAnd te lntristezi, inlocuiegte intristarea, dificultatea, durerea, nemulgumirea, lupta, caracterul lumesc, gdndul tau, clr rugiciunea Purtitoare de pace gi de Dumnezeu. Altfel, pana in ultima clipi cand vom muri, vom vorbi despreacelea;i lucruri. avem timp, sl ne apucamdz Iu&"d-,cit mt. Daca acurn nu este vremea, nici miine nu va fi. ,uAvlnd imprejurul nostru ati"ta nor de mi.rturii, si lepidim faptele intunericului si si ne imbricim

61

cu toate armele lui Dumnezeu"

adiCi CU RUgiCiUnea.

Evr l2,l; Rom.1.1:12; Efe. 6,11,

Amintindu-nede norul martirilor,de togisfingii din cer gi de pe pimint, si arunci.mde pe noi ceea ce am zidit pini acum gi si ne dobAndim loculprinueei. I Din ,,Tillcuiri la Filocalie- SfantulIsihie. Cuuint despre trezuie"(Ed. SfantulNectarie) Traducerede leromonah Agapie (Corbu) Grupaj realizat de Anca Stanciu

meu,iartS-ti spun:<Copilul ,,i1i <l-am fratele!>. lartu imi rispunzi: zis: Blagosloviti!u, darinlSuntrul tau nu-l ierfi. Dacd anio sAauzio dupi gapte <Enormal, laadresa lui,veizice: acuzd PirinteStaret, nu ve amintiti ce mi-a fdcutqimie, acuma's Asta ani?>. Sapte inseamnd cdtapteaniai avutdraci tn tinegiacuma te dezvSlui. Cdtde mult ne lipsegte iertarea sincerd! CAnd nederanjeazd aproapele, cdndneispitegte atitudinea lui,cdnd frumos simfim cdnu sepoarte cu noi, cdndneinteapi neincetat cu ceteceva inseamnd cAnu amdobdndit iertareasincerd. Asta neaduce aminte de <Lasi-[i gi darul tdu mergi de te impaci Altfel, nu cu pare$ul tdu (Matei 5:24). pentru suntem vrednici stare tiin Dumnezeiasca impdrtSganie $ipentru viata luiHristos>. Arhimandritul Emilian Simonopetritul

irunpAnRRrn tNocENTEl

Devorbd cuo mama dinAmerica despre renun{area latelevizor

pemtgX** $m ,'ffiffi
Dinrdndul nevoilor fundamentale pentru a trii - cumsunt, - televizorul de pild5, aerul, apa, mAncarea nu faceparte. Ba dimpotrivS. Am putea pentru chiar spune ci, a trii, televizorul trebuie dat la o parte. pe caremulliau ficut-oin O alegere ultimii ani,giinci nu cunoagtem pe nimeni care sdo regrete. in celece urmeazd vd prezentim mirturiaMelaniei Apostoiu, o mamd cu treicopii, emigrata pentru in America, care vialaa inceput si capete din nousubstanti din momentulin care a i n l o c u ic t a b l uT I Vc u , , c a b l u ru l "g i c i u n i i . . .
- Doamntl Melania, cu pu[ind ureme in urmd ne-ali scris pe adresaredacpiei citeua rdnduri. Ne pouesteali ca, ascuhind conferinyele D-lui Virgiliu Gheorghe, api luat decizia de a scoateincet, incet, teleuizorul din uiapafamiliei dumneauoastra.$i asta in America, centrul consumerismului! Spunepi-ne,ud rugdm, cum ali luat acedstdhotardre? - Pasul principal il face omul prin rugi.ciune. Ji se deschid un pic ochii gi vezi ci in jur totul e, pur 9i simplu, o minciunS.. Si apoi, mi deranja foarte tare faptul ci aveam copii mici care vedeau stirile la televizor. inainte de a ascultaconferingeleD-lui Virgiliu, eram deja situla de ;tirile din RomAnia. Mama locuia cu noi si aveam cablu romAnesc,patruzeci de canale romAnesti,si se uita in special t ^ d, + la l)ro I V. lnainte parca mai aveauperdeaun ptc, nu dideau toate stirile asade crude, dar in ultimul timp copiii mei mici astavedeau. Chiar mama mea accentua:.,Ia uite ce s-a intAmplad Ia uite cum i-a tiiat gXtul femeii!" ,,Mami, te rog frumos, sunt copii mici aici, mai usorl". Accentua informagiile gi a;a ii {hcea atengi pe copii si. se uite. $i, imediat, fetiga mici. de patru ani: ,,Mami, ai vizut ce a pilit femeiaaia?...". $tunci am inceput si. nu o mai las la telev,izor.,,Mami, te uigi altidati, nu sunr importante stirile acuma, poli si le vezi si mai tA.rziu" - ci.ci noi putem inregistra programele. $i evitam si le ascult, iar apoi, de fapt ;i de drept, ascultam predici cu Piringi. Si prin cineva am aflat de conferinEeleD-lui Virgiliu Cheorghe si, ascultindu-le, am zis: ,,Oau, sunt extraordinarel". Mai ales ca, din plcate, chiar copiii mei se uitau mult timp la televizor, la deseneanimate. De multe ori l,am surprins pe biiegelul cel mic, care are numai doi ani, ci se speria, nu ;tiam de ce incepea si plingi, gi ,,Mami, mami..." - si-mi arita Ia televizor.Era un desenanimar care nu mi se pareadeloc agresiv,d-ar,nggtiu ce vedead acolq de-a inceput sa plAngi, si atunci l-am inchis. Dupi ce l-am ascultatpe D-lVirgiliu, am scoscablul. Mama mea s-a supirat, ci ea urmi.rea telenovelele, cu indienii. ,,Mami, asta e! Pleci in Rominia gi te uigi acolo". Copiii, in schimb, au inleles din prima care e problema. - Chiar a;a mici find? - Am o fata de 15 ani, una de 4 gi biiegelul de 2 ani. Copiii mici, la inceput: ,,Nu, mami, desene,desenecu Mickef". Dar am inceput sa

facem altceva,si iesim la plimbare, si ne juc.im in casi, cu mingea, chiar gi in sufragerie. ,,Hai sI ne jucim cu mingeal". Tiebuie numai si facem asfel de acdviti[i cu ei 9i e chiar foafte bine. Uita de televizor daci noi ne ocupim de ei. - Totu5i, nu simt neuoia sd uizioneze cht de cht n$te emisiuni, audnd tn uederecaprietenii probabil despreceeace se ;i colegii lor uorbesc transmite la teleuizor? - Chiar am o vecinL aici, tot rominci. care are o fetigd tot de 4 ani, si cAnd mergeam la ea, televizorul fiind aprins, fata mea se uita hipnotizati. Pini Ia urmi, 9i fata a ingelescl-i place gi ei linistea. A auzit prima dati ceasulcum ticiie - pentru ci, daca tot timpul mergeatelevizorul, nu se mai auzeanimic. Zice: ,,Maml,, ia uite, se aude ceasul!".ii p1".. gi ei linistea. Acuma ne-am obisnuit, ascultim Ia televizor cAntiri psaltice,si ii plac ;i fetigeide 4 ani. Chiar ea imi zice: ,,Mami, pune pe Fericita". Ca tocmai ce-mi cumpirasem un televizor imi erao ciudi ci am dat 2.000 de dolaril- gi zic: ,yA.cuma, ce facem?Sa-l vind inapoi?...". Si nu, il folosim, dar vedem conferinge,vedem filme religioase,documenrare, deci putem sa-l folosim spre folosul nosrru. '. r.:, :r ':. :,.qS, ,l L r:I , : i.:: l": , .' ::t :,-a,4 , i r * r i r . i i ; l ; t l i : * r * : 1t t r i ; ; i
,:1,hr". r

pentru a vd mdrturisicd, ,Vdscriu datorita Domnului Mrgiliu Gheorghe giindemnurilor sale din conferinfele pe cesepotviziona 9iinterviurile pot spune lnternet, ci aminceput si imi salvez familia, ceitreicopiiai mei. Cutoatecdlocuim in America, care este centrul consumerist al lumii, am.reu$t sdnedesprindem ugor de ceea cesenumegte astdzi media 5icu o deosebiti bucurie vd pot mdrturisi (el mai greu. cAnu a fostchiar deloc importantlucruestesAconttientiTim c;tlde ddU&.dloare estemediade astdzi qicit de multnedesparte de ceidragi ainogtri. Cppiii au reactionat foartebineqi,de lacdteva pezi,acum orede vizionare avemzilec6nddeschid televizorul doaro jumdtate de ordsauchiar deloc, aceasta demonstr6ndu-ne c6tde mare nevoie aucopiiinottride noipersonal! Vdmulfumesc din sufletpentrutot ceea cefacetigivi felicit!Dumnezeu si ne ajute!". MesajulMelanieiApostoiu citre redactia,Familiei Ortodoxe"

: . . . ,i " t : , , , , ; , . : t
r

- Fetei celei mari nu-i estegreu s,i se integreze in colectiu? - Nu, chiar ea a zis: ,,Mami, dintro clasi. intreagi de copii la scoali., nici unul nu merge la biserici in fiecareDuminici'. E a;a de ciudat, nici unul si. nu meargi Ia biserici in fiecareDuminica! $i-a dat si easeama ci. traim intro lume... Mai alesaici, in America, e dEzastrul Ea deja nu mai asculti nici muzici, gi-a dat qi ea seamade mesajele subliminale, e din ce in ce mai rau. Ci ea totuqi mai continua si

gurate desfd ,,lnurmacercetirilor i n u l t i m i i a nn i ,u m a i r d m 6 nn ei c i o indoia|5:ve|gI'g1gSJJ ti ca|cu|alo-rJ gifunctiondrii diuneazd dezvoltirii ctgle-r:Lt IuLuman Astfel, in cazu| copiilorgitinerilor, s:ademonstrat ci a creieru i, a cirei lu enlgfgJ.a5la4ge activitate eSte in.h"ibata cdndprivimla teIevizo r, ru!_:g-m-A1.d_q3.Velta normal, fapt careva genera deficien[e in ceea ce privegte gindr1g-q logici 9ianaliticd, r:bi r.e,-in in scris construireaf r azei, in_yo gicitit- procese desfagurate in ariile acestei emisfere. Pentru vizionarea TV adul[i, constituie un important factor in intensificare"q stdriide nervozitate 9i qapaetfiii menla]i, slSbirea in lgitqJig qr_i dgSB,ng9."n"trare, i n scdderea nf r.em ei, p--as-iyitateti in aparifiasjpfii d"e a plictiselii, a depresiilor, a anxietdfii ;i tglburdrilorde p_qrs,qna lita,te. Studiile realizate in ultimiianidemonstreazi generatfiepaqcursu! cd slrezul i tr-rn viziondrii\poate in afecta mod Qrma serios distrug6nd celula creierul, i n zonele d cortexul ui Ag"r-voas.i plefrontal gialeemisferei st6ngi. pentru persoanele Agadar, care suntdejastresate, care suntobosite nervos, esterecomandat cain locsd-5i petreacd timpulliberin fa{amicului ecran, agravdndu-gi starea, secaute priniegirea prin d_e_stinderea in naturS, prin lecturd sauprin activititi practice, comunicarea cu ceiapropiali'i Din,,Efecte le teIevi ziunii asupra minfiiumane" Dr.Virgiliu Gheorghe

asculte, dar acum a renunlat - si nu i-a fost greu, ci Ia copil, daci ii explici care e problema si ce se intimpli, vede ci nu-i bun pentru el. Tiebuie comunicare mai mula, si chiar am rimas sulprinsi cit de mult au nevoie copiii de noi ca si sti.m de vorbi cu ei! Exact cum sugeragi D-l Virgiliu: ,,Domnule, lugi-i la bucitirie, faceEi mAncareimpreuni. cu ei!". Am mai {bcut astasi inainte, dar acum si mai mult ,,Hai, sagatim impreuni!" si seiau la intrecere,caresi cum si ajute gi cesi faci k pare bine si fie implicaEi.Uiti de telwizor, nu mai au nici o problemi cu televizoml.Multa lume zice ci nu se poate trii frri televizor.Ba se poate, numai si wea parintele,gi si fie disponibil, si-gi faci timp pentru copii, ci. nu estegreu deloC - Ce ahe ahernatiue le ofertpicopiilor pentru a uita de teleuizor? - Nu trebuie si facem nimic in plus, doar si petrecem mai mult timp cu ei. inainte, c6,nd ii puneam in fagatelevizorului, noi ne {bceam treaba in linigte, ori la buclti.rie, ori prin casi - a;a, daci ii luim cu noi, facem altfel, si chiar ne e mai bine tuturor. Chiar gi biiatul, lucruri pe careinainte nu le mAnca,acum le minAnci, pentru c5,zice c-a participat si el, a ftcut gi el. Nu trebuie neapirat si cauli prea mult: un joc, o simpli minge, orice, un desenat- nu trebuie si faci, stiu eu, cine stie ce investigii.

- Acum, dupd cea(i renun{at la teleuizor se simte o dferenld in comportamentul copiilor? - Si gtigi ci da, sunt mai lin\tigi. inainte erau mult prea irascibili, rispundeau, chiar de multe ori am observatci de la televizor invagi si fie rii, si se certe. $i acuma sunt mult mai linigtigi. Lini;tea care e in casi....E mult mai bine acum. - Dar in czmpzrtamentul dumneauoastra / al sopului constata{i o diferenpn? - O liniste, doamna... Cum zicea Dl Virgiliu: ,,Pistragi-vi o igieni a mingii!". Chiar

iN APARAREA INocENTEI ggyqc,c-ingrilg gi cu tot ce-am aflat. DJ Vrgiliu a spus foane mult adwir in aceleconferinle. Am descoperitmulte lucruri, chiar legatede comportamennrl femeilor. Qand arn auzit de panraloni (bine, la biserici niciodati nu merge:uncu pantaloni), chiar am venit acasi gi mi-am strAnstogi panalonii. $i fata cea mare se pregitea de cumpirat haine pentru gcoali, gi i-am zis: ,,Mami, nici un pantalon! Gata, numai rochile gi fi.rste!".Am schimbat gi componamennrl, gi ginua, gi tot. Lumea, deocamdati, 4t' prea vrea si mi asculte, cu toate cd sunt la biserici in comitetul parohial. Acum zeceani, am reugit de am infiingat o biserici aici. Nu s-a mers prea departe, sunrem tot la stadiul de misiune, plitim chirie la o alti biserici. Si am incercat gi la biserici si le explic, s3.nurnaivjni femeile in pantaloni, si nu mai sirute icoanelecu ruj pe buze...A inceput si Pirintele si le vorbeasci desprecomportarnent si desprecum trebuie si fim la biserici, ;i parci-parci incepe lumea si aibi mai multi griji. Dar e greu, e foarte greu s5. se renungela a;a este!Acuma ai mai mult timp si te gAndegti la ale tale, la sufetul tiu, la rugiciune, la Dumnezeu. inainte nu avearn loc de asta, ci toate gtirile, si vremea, si ,,Vine uraganul!", si ,,Vine rdzboiul!", gi ,,Vine aia, si aia!" - nu mai era loc pentru celefolositoare sufletului... - S-a scris foarte mub dapre felul tn care mass-media, indeosebi teleuizorul, influenpeaza comportamentul oamenilor. Cum se obserua acestlucru in comunitatea in care trdipi? - Pii, in special,1gf.lul de a gAndi. in felql in care se pun problemele: totul e despre stirile care se vid la televizor, despre modi, despre vreme, panica creati. de tot felul de evenimente... Oamenii triiesc aga, intr-un zbucium continuu. il vad parci ar fi de pe alt5.planeti, pe caream fost si eu inainte. - In acelaEi timp, ;i. ei ud udd pe dumneauoastra depe aha planetd... - Pemine nu mi deranjuazd, merg inainte. Am incercat si Ie transmit mai departe, si Ie spun si

(Nicoras Andrea, ."0,,, .tilllilJl':lT':; si

Americand de Pediatrie ,,Academia recomand5 ca pAni-larloianicopiiisi nu fie ldsati sdseuitelatelevizor, iar pe perioada dupdaceasti vdrstd, toati gcola varstei re,s-aise"limiteze ti mpuI (cumulat vizionirii video televizor, sau calculator) launa,celmultdoudore pezi.Uniiautoriopineazd camdcar p6ndla5-6ani,cdndseincheie rotma pslig,ada"esenliahin voItarea d-ez copiiisdfie finutideparte de Qleierului, gicalculator'i televizor Din,,Efecte Ie tel evizi unii asupra minliiumane" Dr.Virgiliu Gheorghe

iritRpAnnnen tNocENTEt televizorsi la muzici si Ia consumerism.poate tn Kominia e mai uqor_ dar in America nu. ruglciunea de dimineagi? Itne_o pe un CD si as_ culta, ,sispure gi tu acolo, te linis,tes,ti. 9i Err nu mai pot acruna ftri rugiciune. _Rug{ciglea te lumineazi, igi di pace gi fi;igt ,;fleteasci,iEida putere si mergi inainte.'E greu. De asravreau si vin in Romfia. parci nu mi-e locul aici, 9i mi gandac ci, poate, in RomAnia totusi suntmai mulgi oameni careau descoperitadwirul si poate reu;escsi gisesco comuniare unde si fie mai mulgi oameni caregAndesc ca mine.

dsx{**x* pr{rx t***vix&r"

u,&l*-&ffi degx*rfaf e*x *el&i* x,lrxax*

I
I

E foarte greu, irutr_adeudr sd renunfi la .teleuizor.Ce le recomandapi oamenilor'care, poate, ar urea sa ud urmezeexemplul dar nu reulesc, oamenilor carei;i dau sea-ma cd e rau teleuizorul,dar nu pot sa-l scoahi din cas,i? - k recomand ri pet .a.i mai mult dmp cu corpiii, ,,Lixlip*ca st si stea f,x r*lg6eiune devorbi unii cu a[ii. Noi arream gi?n obiceiul,spreexemplu, la masi si punempe stiri, gi ne uitam, gi mdncam,nu mai stiteam de vorbi. Depegndat; e bine aici, mergemla biseSainchidi telwizoml micar Ia masi, si inceapa rici in fiecareDuminici, dar am"sentimentul cAte ur pic si discute, cind iau masa impreuni cu ci la.un*m_o,_mgni-_de_r nu va mai fi agaugor... familia.Cj-ne..am" dspq$atcl tagr unul de alnrl Noi evitim si mergempe la petreceri, prin telwizor.$i searabirbaEiivin p.'*u de la serviciu ci nu mai vreau si ascult o d. _uri.i, obosigi, iau o bere, sepun in faga 9, telwizon:lJ, r.a "rif.l cind il_gisegti pe Dumne zeu, parcdnicinu-Ei gtiri, nu mai staude vorbi cu copiii, nu mai stau mai.trebuie. imi pa.. bine ci copiii mei au de vorbi cu soEiile... ii Tiebuie,e ,r. ir,torr..r.r* inEeles, gi, ei se roagi.,chiar 9i fetiEade 4 ani pic, q3ne apropiemunul de altul, ci rimpul trece gtie ,,'Iatil nostru" 9i ,,Cuvine_se cu adevi.rat,,. gimiine-poim6ine ne dim seama ci rru -"i IlyAd rUet-lSulqde la noi. eaei vid pe mama timp, nu mai putemda timpul inapoi. "lr.gi pe tata ci fac ceva,fac ei la fel, - Api spusmai deureme aga ci mai 9i cd, )e chndafi re_ binesdfacem lucruri bune., .u *-t-,,-* *-^. nunfut la rc/euizorauepimai mubd t' ureme - Caresant lrrrr;;i:;:;^;;r:::;' de rugi ci une. Spune pi ne desp refo losuI rugi ci uni i " - Mi bucur foarte mult ci sunt oameni asa?ra stdrii dumneauoastrd suflae;ti..l ca Dl Virgiliu Gheorghe, carese p..o.upl Bugslq$aiEi dachide o.hii i vezilumea pentru viitorul nostru gi fac studii in junrl tiu. Chiar la un moment 9i ,. ,b"t dat ziceam, nu_ din toate puterile ca si ne deschidj _i.rt.", veyeaa crede:g[ipq*[r_o lqng_tp_ca]_g,1rl si vedemrealitatea 3i astafalsi in caretri.im, si r\u $trmce mai esterealgi ce nu mai esre real. ne^vedem de linigtea noastri. sufleteasci Doamne,n-amputur si cred!Oamenii 9i de t .b.ri. J mAntuire. Tiebuie doar si ne urmim .h._"_ sginformeze, si citeasci, si asculte."nf.ri"E ... reasufletului,sdne ascultiminima. !l Nu .r.a maiales acum,cdndavemror Felul de t.tnotonf. ca este cineva mai fericit ci a vizut nu_stiu_ce si le folosimsprefolosul nor* rufl.,J., gtireIa televizor- astanu face lr,"decit ,i't. .r._ in loc si ascultim nu gtiucemuzica, pr'rr.rn ,i linisteasci. Linigteaestein rugiciune in cultamo predici,o conferinEi "r_ a ;i despre cum si ne petrecetimpul cu familia ta. Acolo iEi gisegti creftem D-eci nrgiciuneain primul rAnd, "x linigtea.Nu la televizor,in nici .r" Tpiil... ."r. informlLa. ;iapoi Sguici n_ai timp?Dar mergi c[mneafajumdarede od cu masina, in drumul Material realizatde spre munci.pogisi asculEi ceva. N_aitimp si_tifrci Raluca

etletrcec tirmpuXeu fxrxffia ta,,

Tdniseanu

sociafla Piringilor pentru o Educafe

Sanitoasi este o organizagienon-guvernamentali infiinlati recenr cu scopul monitorizirii, prwenirii gi combaterii evenimentelordegradante;i imorale carealtereazA major procesulde invigimdnt gi aduc gravi atingere dezvoltirii psihologice,emogionale si sufetesti a tinerilor. Degi mass-mediaprezinti consranr cazuri in care in incinta scolii se produc acre imorale, de la consum de alcool, tutun, violengi, pini la droguri, hirguiri 9i relagii sexualeintre elevi, nu stim si existeo strategieeficienti pentru stoparea si preintAmpinarea acestor fenomene.AvAnd in vedereacestea, ca piringi direct interesafi de soarta gi viitorul copiilor nogtri, intengioni.m si realizim o platforma nagionall de acliune. Pentru aceasta este nevoie, in primul rAnd, de fixareasi ierarhizarea

problemelor cu carese confrunti astizi copiii in spagiulinstitugiilor de inviEimint. &"d-, avem nevoiede sprijinul dumneavoasui. Mai concret,vi nrgim si ne trimitegi mesajein caresI ne povestigi pe scun careau fost problemele cu qre dumneavoastri ca plringi (sau profesori), precum gi copiii dumneavoastd, v-aEiconfruntat in cadrul sistemului de invftimant din Rominia. in urma iaspunsurilor pe care le vom primi, vom stabili careuebuie si fie ierarhia problemelor ce trebuie abordate.in fu.,.tt. de aceasta, vom elabora strategia Asociagieipentru urmi.toarele luni. De asemenea, vi agteptim si vi aliturali acestui demers, fiecare dupi puterea sa, cici numai impreuni. vom putea contribui la recuperarea acelui climat de normalitate care estenecesar pentru o buni educagie a copiilor (Director nogtri" executiv Eugen Jercan). I

Datede contact: Asociatia Pirinfilor pentruo Educatie Sinitoasd,Str. lon Roatd nr.10,sector 4, Bucuregti; telefon: 0720.190.081; e-mail: contact@parintipentrueducatie.ro.

INTERVIU

Devorbd cu bioeticianulVirgiliu Gheorghe

,,Nunoialegem, ci narafiunile alegpentrunoi'(ll)

ce sepetrece gisufletul cu noi,cu mintea nostru clipdde clipi, atunci cdndnoudni separeci nu sepetrece nimic? Virgiliu Gheorghe ne rispunde: sedi o bitdlieneincetatd pentru inrobirea noastritrupeasci, - incepdnd psihologici giduhovniceascd giincheind cu mass-media cu Matei 10:28... poate gi care gi sufletul piardd trupul gheenaz sdle ,,acela in
- Domnule Virgiliu Gheorghe, api pomenit dt existenpa unui ,,sistem irnunitar" al minpii omului care protejeazd psihicul de ,,uirasurile" cu cAre suntem bombardapi prin mass-media. Spuneyi-ne,mai connet, tn ceconstdacest sistem? - L-a; vedeadesfr;urat pe celetrei dimensiuni sau etaje Ia care se desfr;oari existengaomului, mai precis undwa in zona de intersecgiea trupului cu psihicul, pe care o investigheazi neuropsihologia, gi iariqi undwa la intAlnirea dintre dimensiunea psihologici si ceaduhovniceasci. La modul cel mai general, aceasri reacgie imunitari sebazeazl"pe adevir, pe congtiingi gi pe relagiaomului cu Dumnezeu. E firesc si fie aga,cici pentru orice reacgie trebuie sI existe un sistem de referinli, un sprijin. La nivel psihic, aceasti reacgie se bazeazipe adeudr,cu alte cuvinre pe certitudinile pe care gi le-a construit omul in raport cu lumea qi cu viaga sa, pe cunoasrerealegitigilor dupi care se guverne^zi existenga umani. in momentul in care acesterepere sunt bine de6nite, atunci asisti.mla o reaqie fireasci a mingii, de respingere a minciunii, a falsului gi a riului. Daci insi. aceasti construclie interioarS.,aceastS. refexie personali a lumii in constiinga omului este falsi, fiind intemeiati ea insisi pe minciuni., pe eroare,pe ignorangi, atunci automat nici mintea nu va aveao reacgie semnificativi. in momentul in care va intAlni minciuna. O va primi gi o va asimila, chiar daci undeva, ln adA.rrcime, intotdeauna mai existi o retinere. Am afirmat ci primul supon al sistemului de apirare al mingii urnane in fala virusurilor mediatice se afli undwa la granigadintre trup 9i sufet, deoarecetoate concepgiilenoastre despre realitate, toate strategiile de percepere,de judecati gi de acgiunein viaganoastri. sunt intipirite gi in structura circuitelor neuronale. Adici, nu rimin doar la nivelul de simple concepgii gi pireri care pot fi schimbate crun if schimbi hainele, de la o a la aLta.Odati asimilate qi corsolidate, vor determina permanent modul in care funqioneazi mintea noasui - cu alte cuvinte, irsu$i modul in carc percepem realiatea. Pentru acestecompler<e strucnui de apirare a mingii, adwirurile sunt c:r nis,testdlpi, ca nispearmituri de care sunt prinse ochiurile unei,,plasd' imense,alcituite din tot felul de wenimente aleviegii noastregi concltuii ale gendfuii noasrreprivind realiatea - mai general, din tot felul de naragiuni asociateintre ele, inu-o Iogici generati chiar de adwirurile si cenirudinile fundamenule din viata omului.

INTERVIU in momennrl in careo concepgie striini intri in coliziune cu mintea omului, aceasti,,plasi', daci este intinsigi putemici., ovarespingecape-ominge. Daci insi estesllbita, atunci aceanaraliune inplitoare,acqr minciuni. va pwea spae plasaconcepliilor sinitoase giva intnrduce in minte boalaani, chiar dacl,ilvezi o singuri dati; iar daci experienga se repeti, va distruge foarte rapid rezistengaminlii la atacurile duhului de desfrAnare. Desigur,aici joaci un rol esenflalimunitatea. Cu o imunitate puternici, e posibil ca gi ceamai cumpliti boali si nu aibi un efectmajor asupra ta; insi cu o imunitate scizuti (cum au cei care consumi mult antibiotic, cortizon sau citostatice, sau cei bolnavi de SIDA), o boali oricit de u;oari poate si te ucidi. A;a este si cu sistemul acestaimunitar mental al omului. CAnd experiengade viaEi gi lucrareapersoaneirespecrive a intirit-o foarte mult in adevir si in bine, e mai pugin probabil ca o minciuni s-o desabilizeze. Dar, pe de alti parte, oricAt ar fi de puternic ,,organismul" psihic al individului, cAnd ,,infecgiile" sunt repetate,adici atunci ci.nd expunerea la minciuni, la texte inselS.toare este masivi gi de lungi durat5.,atunci ,,sistemulimunitar" slibegtegi ,,infecgia'se poate generaliza. - Va rugam s'd detaliapi pu{in cum se desfa;oard acestprlces, deoarece fenomenele petrecute la niuelul czngiin{ei, auind o uizibilitate atit de redus,i, nu pot f sesizatedc cei mai mulpi dintre noi, ;i esteimportant sa le cunoa;temformele de manifestare;i efectele pe care le au asupra sanatapii nodstrementale. - in primul rAnd, trebuie si ingelegem ci, odati. pi.trunsi in minte o narafune virotici, fie ci e vorba de un film sau un act publicitar, fie de o discugiela care am luat pane sau de un talkshow, acexta incearci sa nasci naragiuni asemini.toate, si totodati. s5. se asociez cu cele pe care le afi deja in minte, in adanculei numit de psihologi ,,subconsdent". De fapt, cred ci mintea are tendinga de a integra, prin asociaEie, fiecare experiengi prin care trecem intre cele anterioare, reorganizindu-si structurile simbolice pe care-gi judecaragi gindirea. bazreazi Prin urmare, naratiunea se va asociaatriglnd de partea ei alte zone din experienga interioari a individului. E ca si cum si-ar intinde tentaculele. Deci ea este integrati. mai

mediatice ,,Virusurile" gibolile pecare leinduc

- O singura experienpade acesttip poate imbolnauisufletul omului?... - Depinde de natura ei, mai bine-zis de nocivitateaei. Sunt bacterii careproduc doar o infeqie intestinali ugoari; alteleinsi pot si-1i strice complet intestinul si chiar si te omoare. De pildi, o reclami la automobile care igi promite fericireadaci-gi vei lua aceama;ini poate sI ne inculce o anumiti. stare de stres,atita timp cAt inci ne afi.m departe de a cumpS.rarespectiva masini. Aceastainsi poate fi o staretrecitoare, ftli consecinge majore in viitor. Un film pornografic, pe de alti parte, poate si-1i ri-

INTERVIU mult sau mai pulin in plasa de care vi vorbeam mai devreme. Daci i se alituri gi alte naraliuni, alte falsuri careo susqin, atunci va incepe si-si dezvolte propria structura naratiua desprelume / adeudr, care o va substitui din ce in ce mai mult pe cea veche, pdni va zdruncina din temelii chiar stilpii de susginere ai sistemului imunitar al mingii omului, intemeiat pe realitategi adevdr. Agadaa cu cit naragiunile mincinoase abunda gi le submineazi semnificativ pe cele legate de adevir, cu atat se va putea spune ci mintea omului se imbraci. cu o noua haini, cu o gesi.turi transparente,,,haina impiratului", care mai mult dezbraci decAt imbraci, care mai mult vulnerabilizeazd mintea in faga atacurilorstriine decit sa o apere. Interesant estefaptul ci, in RomAnia, aceIasi lucru s-a intA.mplatin ultimii douizeci si trei de ani nu numai cu mintea oamenilor, ci si cu trupul acestora,bombardat cu medicamente, conservanfi, aditivi, amelioratori alimentari si alte substange toxice. Si, de ce si nu o spunem, situagiaestesimilari cu ceeace s-aintAmplat in garanoastri la nivelul ruturor serviciilor de ,,apirare imunitari' a statului, si <ultivim c6tmaimult experienta reali, ,,lrebuie sdnu acceptimsubnicio formi impdrt6girea din plismuirile cu careneadapd <ultura de consum..." (Virgiliu Gheorghe). diriguitoare, carele ginepe roare in existengi,in Iogicain careele au fost inscrisede la zidirea lor. Desigur, penrru cei mai mulgi, mai alespentru omul necredincios,esre aproape imposibil si dea o astfel de lecturi realitilii, insi chiar si acestia,daci sunt sinceri, se pot intiri in deosebirea binelui de riu 9i in alegerea binelui, in deosebireafrumosului de urit gi a alegerii frumosului, in dragosteagi compitimirea aproapelui (o alti certitudine fundamentali din viagaomuluil) - sau,pur si simplu, in constiinla ci toate au o cauzi"si o Iogici in lumea aceasta. Daci. vor face acestlucru, vor aveaun punct de plecare, un centru de r{erinpa in viagi. A;a triia in general omul tradigional, care, chiar 9i atunci cind nu era credincios,prin contactul strAnscu natura gi cu ceilalgioameni, era mult mai sinitos la minte si la sufet. Acum

,,5iciutimcumaximi sinceritate adevirul in viata noastri"

- Ceputemface ca sa intarim anticorpii uiepii noastre psihice? - in primul rAnd, trebuie si ne impirtisim cit mai mult din adevir. Si clutam cu maximi sinceritate si cu toati puterea adevirul in viaga noastri. - qi si ne flnem de el. Iar acestadevir, din punctul meu de vedere, izvora;te din Cel Unul, din Cel Ce Bte, din Dumnezeu, 9i se reflecti in intreaga zidire gi in intreaga lhpturi. Toate poarti amprenta Adevirului suprem, a faptului ci existS.o Raliune proniatoare,

il

insi, din cauzaCaecranul ecraneaza semnificativ existenlaomului modern, adici seinterpune intre el si naturi, intre el gi ceilalgioameni, intre el 9i Dumnezeu ;i chiar intre el gi el insugi, oamenii nu mai au posibilitatea nici micar si se raportezein chip natural la lumea reall. futfel ci haina sufletului lor este gesuti dintr-o mulgimede contrfaceri ale adevlrului, din plismuiri inselS.toare, care ii expun pe mai departe oricirei ,,infecaii" psihice sau spirituale. Aceastaar fi o primi strategiede apirare a mingii. Cea de-a doua strategie de dezvoltare a imunitigii mingii sau micar de menginere a imunitlgii acesteia esteprotecEia in fagamesajelor mediatice: a nu permite ca lumea media si ne mijloceasci relagiacu realitatea. Tlebuie si cultivS.m agadar cAt mai mult experienpa reala, sL nu acceptim sub nici o formi implrti.sirea din iluzia, din plismuirile cu care ne adapacultura de consum, clci acestea vor induce infecgii mi.runte, care in timp ne vor face incapabili si mai alegem sau si mai hotirXm liberi ce se intimpli in viaganoastri. Lipsirea omului de adevir prin toate mijloacele folosite de mass-mediaasti.zi, de la relativizarea adevirului - fiecare cu propria versiune privind adevirul - si plni la contestarea lui, este cea mai gravi boali care s-a rispindit in lume in ultimele decenii. De la instabilitate mentali sau oricare alte patologii psihice, pini la depresieprofundi si sinucidere, orice dtuine posibil chnd nu mai exista adtu,ir. insi aceasti imensi plagi la care a ajuns astlzi omenirea esteconsecinga logici, ca proces istoric si cultural, a contestirii existengei lui Dumnezeu, adici a omorArii in mintea oamenilor a credingeiin Adevirul Absolut. I

Rizboiulimpotriva

sufletului nostru
lateleviziune nu este ,,Renunfarea un lucru ugor de realizat, cdciimaginea giceapublicitard video au instalat o public gi adevdrati dictaturd in spa[iul privatal societdtii moderne, au ajuns peomulmodern s5-limpresoare din pdrtile, toate l5sdndu-i o libertate tot giintelege maimice in a vedea lumea, neinfluentat de ele. Deaceea, efortul eliberdrii de tirania mediaticd trebuie si fie corelat cu o buni cunoattere a gicu adoptarea fenomenelor unui modde via[i care si asigure o minima imunitate. Altfel, evadarea din spatiul concentrationar al realit6[ii mediatice (televiziune, Internet), al congtiintei globale, vafi imposibila. Lipsit de gi cuno$tinte de credin[5, omul contemporan devine ceamaiu$oard victimS. Eleste invins inainte de a afla c6impotriva minfiigisufletului sduse duceun adevdrat rdzboi; ajungesi gisdfie fnrobit, fie fdcutprizonier degi cultura media il convinge cdesteliber. Copiii, oamenii in general, poporul roman meritd maimult li decdt seoferdastdzi, merit5sd cunoascd adevirul, sdfie elibera[i de intunericul in care-i fineteleviziunea, * in divertismentul, consumerismul esentd, o cultur6 careluptdimpotriva gia luiDumnezeu. omului viitorul...'i $ide noidepinde Virgiliu Gheorghe

(uaurma) Materialrealizatde AncaStanciu

72

TEOLOGICA

Inalt-Preasfi nlituI ler6theos, MitropolituI Nafpa ktosu Iui

- spitalduhovnicesc (ll) Biserica

Reamintim cititorilor nogtri ci,,psihoterapia ortodoxS" nu este cumar pirea la primavedere o psihoterapie pe temelii recenti, agezati ortodoxe, ci esteo gtiin!5 de veacu ri,,,gti inla Sfi nlilor Pd rinti"pentru tdmid uireasufl etuIui (,,psi pie"). ho-tera Mitropol ituI ler6theos mi rturise5te, in partea intdia acestui vizdndu-gifiii articol, c5, duhovnicegti picate, cizdndiargiiarin aceleagi a ciutat o calede gisind-oin metoda iegire din acest cerc vicios, isihasti a Rugiciunii mintiiininimS:,,Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui pe mine, picitosul'iPrinaceasti Dumnezeu, miluiegte-mi (clinic!) estedovedit cdsufletul dobdndegte ,,psiho-terapie'i pacea. vindecarea, nepitimirea, Agadar, si gtimcd,atdta vreme cdtpicatullucreazd in noi, suntem bolnavi de vindecare. Unde? in 5iavemnevoie Biserici, adeviratul spital duhovnicesc. Cinene-ova oferi? Parintii duhovnicegti, adeviratii doctori. Cum? Aceasta o vom aflain celece urmeazd.. . (A.S.)

3.Principii fundamentale ale psihoterapiei ortodoxe

Am subliniat pAni acum ci Biserica Ortodoxi estespitalduhovnicesc, iar clericii lucreazi ca medici duhovniceEti. Toati via;a Bisericiicareimpletegte tradigialiturgici cu cea ascetici esteadeviratametodi de timiduire a omului, alcituit din suflet si trup. Astfel, terapianu se referi doar la sufetul omului, ci la omul intreg. Toaterugi.ciunile Bisericii(pecare le gisim in sfintele slujbe), precum giSfinteleThine, sereferi la timiduirea omului. Acela;i lucru il vedemsi in uopareleqre secinti la sfinteleslu.ibe. F-ste semnificativin acestsensun tropar (icos) cuprins in slujba Canonului cel Mare dcituit de SfhntulAndrei,Episcopul Crcte|.,,Camara cea dc

uindtcare a lui Hristos udzind-o dcschhd, priaind sdnitana care izuora;te din aceasta lui Adam, a ;i pdtimit ;i s-a rdnit diauolul, ;i ca in pim(die s-a thngait;i a snigat cd*e pietenii s'ii: Ce uoi face Fiului Mariei? Md u{ide Vithbemiteanul" Cel ce prentindenea exe/ pe toan b pline;te". in acest tropar sescrieci Hristos estedocot dar si ,,ci.mari de vindecare"din careizvora;te siniatealui Adam. De acest,,cabinetmedical" esterinit diavolul gi de aceea setAnguies,te seintreabi ce tre,si buie si faci cu Fiul Preasfintei. SAnd Andrei inftinu-un chip minunat lucrarealui Hristos ci $;eazi estetimaduitoare pentmAdam si,desigtu,aceasa ii pricinuigte durerediavolului ceea ceinseamni ci Hrisos il elibereazipe om din robia diavolului gi-i vindeci rinile pe carei le-aprovocatpicanrl. Va trebui in continuare si vedem care sunt principiile fundamentale alevindecirii pe careo

TEOLOGICA organelor ffupegti, atunci 9i boala duhovniceascS. este luati. drept proaste funcgionare a energii lo r-lucrS.rilor sufl etesti. Toate puterile sufletegti ale omului ar rebui si fie direcgionatecitre Dumnezeu. Dupi cldere, acesteputeri s-au pervertit, miscAnduse diferit fagi de rostul pentru care au fost create. futfel, de la funcAionareafireasc5. au e$uat in anti-funcgionare.De pildi, voinla estepofta firii, numiti uzin(a naturali, carear ffebui ca, prin liberi alegere, si se miste citre Dumnezeu. insi, prin lucrarea diavolului, aceastemiscare si-a schimbat cursul gi a devenit uoinpa gnomicd, prin carese sivArsesc picatele. Schimbareacursului gi pervertireauoinpei naturabin uoinpd gnomica gi slvArsirea picatelor inseamni boald. Vindecarea omului esrecorecrareadisfuncAionirii tuturor energiibr-lucnirilorsufetului 9i intoarcerealor pe drumul lor firesc. Voinpa gnomicd trebuie vindecati. Sftntul Maxim vorbestedespre statornicirea uoinpeignomice care a avut loc in Hristos, gi carese petrecesi in cei ce se unesc cu El; subliniazi, de asemenea, cAuoin{anaturaln trebuiesi semiste in mod liber citre Dumnezeu. Sfrntul Maxim Mirturisitorul, referindu-se la picatul lui Adam, consideri ci acestaconstituie, pe de o parte, pervertireacapacitigii de alegere(proaireszs) a celor bune - in alegere si a celor rele,careestecondamnabili, iar pe de alti parte, alterareafirii umane, caredin nestricicioasi devine stricicioasi, alterarecare insi nu estecondamnabili. Astfel, prin ciderea lui Adam a avut loc atit pervertirea capacitigii de alegere, cdt si stricS.ciunea firii, care cunoaste pitimirea si moartea ce decurg din striciciune. Hristos, prin Intruparea Sa, $i-a asumat firea omeneasci gi a indumnezeit-o. Ceea ce inseamni.ci a frcut ca, in felul acesta, capacitatea de alegere si. sestatorniceasci in bine, asumAndu-$i in acelasitimp striciciunea, pltimirea, moartea firii omenesti, pentru a le birui in trupul Siu. Astfel, El insugi devine ,,leacal nemuririi", a;a incAt omul - in Hristos - si dobindeasci statornicia caoacititii

caretriiegtein acest spitalduhovnicesc ,,Cel trebuie si cunoasci regulile de functionare ale acestui spital,pentruci altfelnu va puteafi ajutat"(i.P.S. ler6theos al Nafpaktosului).

sivArseste Hristos prin Biserici.in omul viti"mat de pacat si rinit, principii care adeveresc faptul ci Bisericaestespital duhovnicesc.Cel caretriiegte in acest spital duhovnicesc trebuie si cunoasci regulile de funcgionareale acestuispital, pentru ci altfel nu va purea fi ajutat. a. Boala ca migcare impotriva firii a energiilor-lucririlor sufetului Adam, prin picatul sivir;it, a pierdut comuniunea cu Dumnezeusi s-aindepirtat de Lumina lui Dumnezeu. Cadereadin viagadumnezeiasci se caracterizeazica boali duhovniceasci, qi asta inseamna ce toare puterile sufletegtisi trupesti nu firncgioneazi.potrivit firii ;i mai-presus-defire, ci impotriva firii. Daci boala ffupeasci esre inleleasS. ca alterare sau proaste funqionare a

TEOLOGICA de alegere si, mai mult inci, si seelibereze in viitor de striciciune, pitimire 9i moarte. Aceasta inseamnS. tS.miduirea omului intreg, a sufetuIui (a capacitdpii dr alegere)gi a trupului (a stricaciunii, pdtimirii si morlii). b. Vindecarea de iubirea de sine prin iubirea de Dumnezeu si iubirea de oameni Iubirea de sine este iubirea iragionali a ffupului, este rod al viegii cizute gi este boali duhovniceasci ce trebuie preschimbatdin iubirea de Dumnezeu si de oameni. Cu cAt mai mult este omul iubitor de sine, cu atd.tmai mult nu poare si-L iubeasci pe Dumnezeu gi pe aproapele si.u. intreaga viali a Bisericii consti in preschimbareaiubirii egoistein iubire dezinteresati. Fiecareom are inliuntrul siu puterea de a iubi - dar aceastiputere,atunci cdnd omul este bolnav, o indreapti citre sine gi devine egoisti. Iar vindecareainseamni ci iubirea egoisti trebuie si devini dezinteresati. Apostolul Pavel, vorbind despre dragoste, scrie printre altele ci
..nu cauti ale sale" I corinte'i l3:5.

s$*&,,wffi
\'* 'Esr,,':il-'l

i','-,{:

"'r:,

.0,,.. lill,f#!i: o ",'lllll."T,lT

legituri cu iubirea de argingi si cu iubirea de plicere; iar patimile pirgii minioase sunt cele care au legituri cu mAnia si violenga. Terapiaacestorputeri sufetesti, caresunt legate ;i de puterile ffupegti, se face prin intoarcerealor citre Dumnezeu. Porunca din Vechiul Testament,pe careo reia Hristos, este,,siiubegti pe Domnul Dumnezeul tiu din toati inima ta, din tot sufetul tiu gi din tot cugetul teu" Matei zz'zt . it aceastiporunci sevede ci toate puterile sufletesti trebuie si. se indrepte cu dragostecitre Dumnezeu. Acest lucru are loc atunci cAnd partea mAnioasi se unegtecu dragostea,partea poftitoare cu infrAnarea,iar partea ralionali cu trewia gi rugiciunea. Pentru ci sufletul omului este legat in chip de negriit cu trupul siu, de aceea se 9i timlduiegte omul intreg. Maxim Mirnrrisitorul invagi ci in simple ;i compuse. gindurile se deosebesc GAndurile simple reprezinti ingelesullucrurilor, simpla lor aducerein minte: a aurului, a omului etc., cXti vreme gandurile compuse sunt Sfrntul

c. Timiduirea toare 9i pi4ii

pirlii ralionale, pirgii poftimAnioase ale sufletului

indreptarea puterilor sufetului ci.tre lucrarea lor fireasci se face prin vindecareaparlii rapionale,parpii pofiitoare 9i parpii minioase a sufletului. CAnd omul se indepirteaza de Lumina lui Dumnezeu 9i nu se orienteazi citre Dumnezeu, acestetrei puteri sufletegtise imbolnavesc- gi astfel se formeazi patimile. Dupi Sflntul Maxim Mirturisitorul, mintea (nous)care se indepi.rteazi.de Dumnezeu devine fie animalicd prin patimile pi4ii pitimitoare a sufletului, fie demonicd prin patimile pirgii ragionale a sufetului. Patimile pirgii ragionalea sufletului sunt cele care au legaturi cu iubirea de slavi degarti; patimile pi4ii poftitoare a sufetului sunt cele care au

gAndurile impS.timite, alcituite din ingeles9i patimi. - adici, de pildi, dobAndireapitima;i a aunrlui, stS.pAnirea asupra omului. Gendul simplu poate sa queze in picat gi patimi in urma atacului vrijmas, a incuviingirii gi a doringei. Omul, prin nwoinga cea in Har, opresrepatimile cele dupi lucrare si incearci s5. preschimbe gindurile compuse-impitimite in gAnduri simple, adici si despani ingelesul de patimi. Asta inseamni. ci va privi lumea din jurul siu fiLri inimpitimite. Felul cum se preschimbi Eelesurile gandurile compuse in ganduri simple esteobiecnrl nevoinlei si, in general, al intregii viegi bisericesti, sub indrumarea Pirintelui duhovnicesc. d. Relalia duali dintre plicere 9i durere Dumnezeu nu i-a frcut peAdam gi Eva cu plicere ;i durere in t-p. Sufeni degineplicerea spre a se mis,cacitre vederealui Dumnezeu. inse" dupe sevaqireapicanrlui 9i dezbricarea omului de Lumina lui Dumnezeu, plicerea pouivit Slantuld Maxim Mimuisitoml, s-a muat, din sufet, in trup -;i atunci Dumnezeu a ingiduit si inue durerea,ca si" temperezeplicerea. AsGl, plicerea trupeasca, prin deslbtarea de rodul neascultlrii, a adus durerea- adici bolile, durereagi insagimoa-rrea. PitinFl nurnescaceasasfficiciune, pitimire 9i moarte, qlre sunt a;a-numitele,Jrainede piel.?'Fam3:2r purate de om dupi cidereain picat, gi careirseamni dezbricarea de Harul lui Dumnezcu. Aceasti relagieduali dintre plicere gi durere il va insogi pe om toati viaga.Satisfacerea plicerii de bunivoie pricinuiegte durerea ceafi.r5"de voie, iar incercareaomului de a depfui durerea nedoriti. printr-o noui. plS.cere doriti. provoacS. o noui durere; prin urmare,seajungela un cercvicios. Ca omul s5" sevindece, va trebui si se eliberezedin legitura duali plicere-durere.Asumarea de bunivoie a crucii durerii prin nevoinga in Hristos, prin osteneali gi post, timiduiqte plicerea.Astfel, prin viaga in Hristos, pllcerea se muti din trup in sufet, a;a incAt omul, mAnat

de dumnezeiesculdor si dumnezeiesasleros,se migci. neincetat citre Dumnezeu. e. Mintea (nous) in legituri cu patimile reprogabile gi cele nereprogabile in omul ciderii - adici in fiecare dintre noi exisipatimile numite nereprogabile 9i patimile repropbile. Patimile nereprogabile sunt foamea (pricinuiti de lipsa hranei careurmilqte @nserva.rea trupului), setea(pricinuiti de lipsa apei necesari bunei funcgioniri a organismului uman), somnul (necesar pentru odihnirea trupului gi a sufenrlui) etc. insi. aceste patimi necondamnabile, nereprogabile,cu u;uringi pot dweni condamnabile gi se pot uni cu picanrl. AsGl, foameapoate deveni licomie, setea sepoate schimba in iubire de biuturi, somnul poate dweni iubire de somn,lene, akidie. Metoda care se pistreazi in Biserici preschimbi patimile reprosabile in nereprosabile, prin urmare omul foloseqretoare bunurile materiale si.participi la lumea creati lbri si pdcituiasci. in efortul acesta,o mare importangi. o joaci mintea (nous) omului. De altfel, aceasra este prima care pitimeste - adici minrea esre ceadintAi careseinruneci qi, odati cu ea, toati Iumea interioari. a omului. Cind mintea (nou) este luminati gi readusi la viaEi de Harul lui Dumnezeu prin pociingi 9i rugS.ciune, atunci poate stipAni lumea liuntrici a omului, urmarea fiind ci patimile nereprosabilerimAn nereprosabile,iar patimile reprogabilesi se transforme in nereprogabile. f. Hristos esteDoctor duhovnicesc al omului Hristos - Care este al doilea Adam - prin intrup"rea Sa, a indreptat gregeala pri-ului Adam, gi astfel, prin Crucea si invierea Sa, l-a timiduit pe omul vi.timat de picat. El a biruit diavolul, picatul si moartea in tupul Siu, devenind astfel nu numai doctor, ci si medicamentspretimiduirea omului.

TEOLOGICA g. Hristos il timiduiette pe om Sfintele Thine gi prin nevoinli prin

Hristos nu ii timiduiegte pe oameni intr-un mod teoretic, sentimental si ralional, ci prin pirtigia lor la Tiupul Lui, care este Biserica. Acest lucru se intimpli prin Sfintele Taine gi printr-o viagi evanghelici.,ascetici. A;a cum pruncul mai intii se naste,apoi se migci gi creste,dar in acelasitimp se hrineste pentru a trii, la fel se intimpli cu omul in privinga viegii duhovnicegti. Prin Botez, el se na;te duhovniceste,esteprimit in Tlupul lui Hristos, i se curagegte chipul gi primegte ,,vaccinul" duhovnicescprin care si poati birui picatul. Prin Mirungere, primegtemigcarea cltre Dumnezeu. Prin Dumnezeiasca impina;anie se hri.negte cu Thupul gi SAngele lui Hristos, pentru a trii. insi participarea omului la Sfintele Thine trebuie legati in mod necesarde ginerea poruncilor lui Hristos, adici de viaga de nevoingi. Hristos a spus Ucenicilor Sii: ,,invigagi
lnvierea fiului viduvei din Nain.

Hristos esteDumnszeu desivaqit gi Om de$""ryi., C-are,frri de picat fiind, Si-a asumat firea omeneasci.muritoare, stricicioasi gi pitimitoare gi a indumnezeit-o. A primit de bunivoie durerea Crucii, dupi cum spune Sfrnnrl Maxim Mirurisitonrl, ca si timiduiasci plicerea omului. De asemenea, $i-a asumatde bunivoie patimile fires,ti nereprogabile, precum pitimirea, striciciunea gi moartea, afari de picat (carepatimi nerepropbile nu lucrau insi prin necesitateasupra Lui, ci dupi voia lli), ca si vindece patimile reprogabile ale omului si sil faci si biruiesci si el, in Hristos, petimirea, striciciunea gi moartea, dupi a Doua Venire a lui Hristos 9i dupl invierea mo4ilor. O pregustarc a aceasteibiruinge o au oamenii inci din aceastiviagi prin timiduirea capacitdpide abgerc,pdn suspendarea enngii br-lucriilor trupegti gi prin sfingireamrpului (sfintelemoagte),biruinEa ce seva desivArsila a Doua Venire a lui Hristos.

toate neamurile, botezAndule in numele Thtilui gi al Fiului gi al Sfrntului Duh'Marei28:re. invigarea estelegati de Botez (Thine) ;i de ginereaporuncilor lui Dumnezeu (nevoinga). Poruncile lui Dumnezeu se referi la sivArgirea Thinelot participarea la Dumnezeiasca Euharistie,impirt{irea cu Ti'upul 9i Sangele lui * Hristos, rugi.ciune gi anume la Rugiciunea neincetati, la ceea ce se numeste Rugiciunea mingii in inimi -, la curigirea gAndurilor gi a inimii, la stridania de a direcliona toate puterile sufletegti;i trupegti citre Dumnezeu. I (ua urma) Prezentaredin cadrul Pimului simpozion dz Psihotaapie ortodoxa (Timi;oara, B iunie 2013)

Traducere de TatianaPetrache

7A

ACTUALITATI

C.N.C.D. amendeazi Asociatia giAlianta Pro-Vita Familiilor pentru dinRominia afige inexistente ,,homofobe"
Consiliul Nagional pentru Combaterea Discriminirii (C.N.C.D.) a decis,pe 18 septembrie, amendareaAsociagieiPro-Via gi a Aliangei Familiilor din RomAniapentru,discriminarea minoritiEilor sexuale".,,Coqpul delict" pe hazadntta C.N.C.D. a decisamenda esteconstituit dintr-un panou publicitar pe careasociafile mentionare a-r fi pus un afiq anti-homosexualitate.Chiar daci ar fi fost real acestafig, deinia C.N.C.D. reprezinti pur;i simplu un atentat la libertateade ei<primare gi liberatea religioasi, deoarecepresupusul mesaj de pe afi9 nu congineanimic ilegal - nimic de genul unei incitiri la violenga,de exemplu. Situagiaeste,insi, cu atAtmai halucinanti. cu cAt, conform asociafilor implicate, C.N.C.D. a dat amenda pebaza unui trucaj de pe internet gi nu a unui afig real! ,,Mesajelediscriminatorii reclamate,pentru cares-a decissancjionarea, nu au existatdecAtpe un trucaj fotografic carea circulat pe Internet si nu, a;a cum se afirmi, pe un panou publicitar inchiriat de celedoui organizalii", au transmis acestea intr-un comunicat. Cel mai probabil, consideri asociafile proviagi, la mijloc estevorba despreo rizbunare pentru boicotarea filmului homosexual de la Muzeul Jiranului RomAn Gcandalul a fost refectat pe larg in paginile revistei noastre): ,,Apreciem decizia C.N.C.D., luati in unanimitate pe bazaunei probe trucate, ca fiind o rizbunare stupidi, de ultimi instanfa, penru boicotarea difruirii, in Iuna februarie a.c., la Muzeul fSranului RomAn, a unui film cu homosexuali". Drept urmare, ProMta gi A.F.R au anunlat ci vor contestain instangi amendaacordati de C.N.C.D. Pres,edintele Pro-Mta Bucuregti, Bogdan Stanciu, consideri inu-o opinie pe marginea acestui caz, ci asistim ,,la debunrl reprimirii opiniei

Bogdan Stanciu:,,Asistim la debutulreprimirii opinieicregtine despre valorigisocietate de citre politice>...". cartelulinfamal <corectitudinii crettine desprevalori si societatede citre canelul infam al (corectitudinii polirico, alcituit dintr-o institugie publici gi organizagiiprivate de inspiragiemarxisti si anarhisti, care(sapb)impreuni., nestingheritede nimeni (se-aude la S.RI.?),la temelia pilonilor societftii - familia, credingagi gcoald'. Drept concluzie, acestatrage un semnal de alarmi": ,,Sepoate deci prefigura care va fi tratamentul aplicat crqtinilor din RomAnia, in cazul in care revizuirea Constitugiei va ridica unediscriminareapecriteriu de orientaresexuali, la nivelul unui principiu constitulional - a;a cum dorescgi insisti. organizagiile anticrestine: transformarea homosexualitigii intr-un curent pseudo-religios totalitar, incontestabil,cu adepji, ritualuri 9i programe obligatorii. Un nou val de reeducare,de data aceasta nu prin torturi, foamete sau asasinat, cum practicau bunicii ideologici ai ,.Active \Tatchu ;i ai C.N.C.D., ci prin spalarea creierelor cu emisiuni TV gi curricule qcolare(antidiscriminare>insolite de pseudo-parade gay pe cuIoareleliceelor.Conclwia noastri: in joc nu este o amendi sau prestigiul unei organizalii, ci toate libenigile autenticepentru cares-a murit in decembrie 1989. in frunte cu libenateareligioasigi autoritatea parentali. Aviz tuturor - 9i in special celor care credeau ci nin RomAnia nu se poate intAmpla afa cevaniciodati'". I

(t.B.)

CONCURSURI

,;{u trecut anotimpuri, carc au adus ;i schimbirri.Devenisemo frunzi matura, pe carevXntul o izbeain toate direcqiile si, intr-o ian.ri geroasi,m-aln desprirrs, alunecAnd vertiginosspre in jos. M-am tulburat Foartcmult cAndvitrturi turbate m-aLlpurtat departe,departede locul in caremai inainte luasemliingi. Am ajuns pe drr.rmtrrimurclare,pline de praf si umezeali.Apoi au apiirur ei, oamenii. Gribigi toji ca sa pageascir, si tLlerge spreneprevazut. Ma priveaucuriosi, apoi treceaumai departein ciutarealor continuii, purtir.rdr.r-r'ni ctr ei pe alte lungimi dc drum. Au trecut muhe anotimpuri reci,si condigiameaeraurnilir,si cArrdtotui eraiad ai aparutTil, Doamne, Dumnezeul meu. M-ai privit cu aga calduli si dragoste, ir.rc.lt r.r.rai cri m-arn topit, gi atunci am reaJizat ce cirutam.M-ai atins usot rn-ai ridicat si, asamurdari. curn erarn,m-ai imbragigat si mi-ai zis: uTe-amregisit acum, nu te mai las sa raticestir" (Ane Mari Srindulescu, intA.lnirea care mi-a schimbat "i.f").

i n n o i e mb ri e ,a g te p ti mcu dr ag ( pAn itin 26 octombr ie)sd , ascultdm la

fotografie

cumsevora'terne, numai ceci a'a la eseu i l v o mc e r n e . . .

larin decembrie, lafotografie, sdddmfugasdciutdm pe undeva. Numai urcand cu ceatainic;de la eseuil vom afla!

Asociayia pentru Apararea Familiei ;i Copilului a mai editat colecgiile revistei,,FamiliaOrtodoxi' pe anii 2009, 2010, 2011, 2012, 2013 (Vol.D precum si colecqiide CD-uri supliment ale revisteipe anii 201 1 9i 2012 (disponibile la preguri,,studenge;ti").

Ab. cusupliment CD 1an

il]Iil lllillilillilillilillill ililIil