VINDECAREA

ARBORELUI
GENEALOGIC

Dr.KENNETH
McALL

harisma
VINDECAREA
ARBORLUI
GENEALOGIC
Dr. KENNETH McALL
Traducere din limba englez de
Dr. Iosif Niculescu

Cu un studiu introductiv de
Printele Galeriu

harisma
Bucureti 1993
Editorii exprim mulumirile br
Dr. Kenneth McAll
Associatkms d'Entraide Suisse-Roumanie,
Pasteur Dr, Gilbcrt SCHULE, iDr. FRANCOTS MEAN
Pentru sprijinul acordat editrii acestei cri

Firstpubbshed in Creat Britain in 1982 by Sheldun Press. SPCK,

Marylebone Road. London NW1 4DU

Three impressions of the first edition

Revised edition 1984
Third impression 1984
New edition 1986

Copyright © Dr. Kenneth Mc AH 1982

Colecia INTERFERENE este îngrgit de Rodion Galeria

Redactor de carte i colaionarea traducerii: Fiorin Skoie
Viziunea grafica i coperta: Miroea Dumitrescu
Tehnoredactare computerizat: Daniel Chelsoi,
Gabriela Burhcu, Liliana Bogdan

Toate drepturile asupra prezentei apariii aparin

Editurii" Harisma"
 Dr. Kenneth McAll

Nscut în China în 1910. Dr.

Kenneth Mc AII, dup ce a
absolvit medicina la Univer-
sitatea din Edinburgh, s-a
reîntors în China ca medic-
chirurg misionar. Este închis de
japonezi împreun cu soia i
copilul,pe timp de patru ani. în
cursul celuiA de-al doilea rzboi
mondial. încercrile prin care a
trecut în China i-au trezit interesul
fe de puterile de "posedare",
astfel c i-a dedicat din acel
moment viaa vindecrii bolilor
psihiatrice cu ajutorul cluzirii
divine. Dup reîntoarcerea în
Anglia, a practicat timp de
zece ani medicina general, dup
care, timp de douzeci i cinci de
ani, a activat în calitate de medic
consultant de psihiatrie. Este
membru asociat al Colegiului
Regal de Psihiatrie, scriind
articole i cri despre bolile
mintale i despre puterea
vindectoare a Sfintei Liturghii
Mulumiri

Autorul vrea s aduc semnul recunotinei sale celor

de mai jos, pentru ajutorul pe care i l-au acordat ia
alctuirea acestei cri: Rev. Cuthbert Bardsley, fost
Episcop de Coventry, Morton Kelsey. Profesor de
Teologie la Universitatea Notre-Dame, si William
Wilson, Profesor de Neuro -Psihiatrie la Duke
University. Mai vrea s
mulumeasc lui Reginald
Holme-, Rev. Alan Harrison i Rev. John Williams
pentru felul miestru de a scrie, lui Matthew i Denis
Linn S J., i M. J B.Pullen pentru nepreuitul ajutor în
alctuirea crii.
Studiu introductiv

Dr. Kenneth McAll, prin analizele i dezvluirile

uimitoare ale crii de fa, supune contiina noastr la o
meditaie adînc i la rspunderi grave în faa lui
Dumnezeu i a vieii. Titlul însui, "Vindecarea arborelui
genealogic", arat c
este vorba de o explorare ampl a
suferinei omeneti atît în adîncul unei fiine agresate în
însui începutul ei de existen (este vorba de avort) cît
i în contiinele celor care, din nefericire, se fee prtai
acestui supliciu. Cercetrile, sesizrile lui scot la iveal
tragice realiti i soluii care unesc firesc i binefctor
experiena tiinific actual cu cea religioas cretin
dintotdeauna. Mai precis, precum se i exprim într-un
pune în lumin "Vindecarea prin Hristos" i în
capitol,
mod concret prin Sfînta Liturghie. Dr. Kenneth deschide
ua unei lumi de taine, de trimuri locuite de prezene
mutilate, de ptimiri înbuite, unele metamorfozate în
existene misterioase, în stafii. Ins cea mai chinuitoare
pentru suflet este aceea pe care el i-o exprim în
capitolul cu titlul "Sufer copiii mici". Aici el
exploreaz un fenomen pe cît de frecvent, în vremea de
azi, pe atît i mai tragic, frizând, cum s-a mai observat,
genocidul. E de ajuns s
artm aici c, potrivit
statisticilor, în ara noastr din patru sute conceperi
umane (în anii de dup"Revoluie") doar o sut au ajuns
la natere. Ca i cum aceasta n-ar fi destul, medicul
englez îi dezvluie i nite implicaii, consecine,
aproape necunoscute pînu acum, i de-a dreptul
uluitoare. El
8 Printele Galeria

urmrete consecinele tragice ale avortului nu numai

asupra fiinelor umane implicate direct (prunc i mam)
ci într-o sfer mai larg. Suferina -uman ia proporii
prin inrîurirea contiinei suprimrii vieii asupra mai
multor ramuri colaterale ale Arborelui Genealogic al
unei familii.
Avortul, ca act de anti-creaie, de anti-via, produce
tulburri incalculabile, dezvluite de Dr. Keneth mai
întîi ca i chirurg iar apoi ca psihiatru i nu mai puin ca
suflet profund cretin.
Dintr-o suit de cazuri de pacieni cu felurite
diagnoze, inclusiv nevroze, stri depresive, epilepsie,
schizofrenie, tentative de sinucidere, .a.m.d. îl vom
reproduce spre pild pe urmtorul caz: Joan, o copil de
nou ani, este adus la Dr. Kenneth Mc AII. Sînt
studiate concluziile echipei de medici generali ti,
mrturiile prinilor, precum i rapoartele dirigintei
clasei. începînd cu vîrsta de cinci ani buna dispoziie de
mai înainte a copilei se schimb brusc.
Ioana devine greu cooperabil, cu un comportament
iraional, intr în crize, faa i se schimonosete, ip
minute în ir la mama ei: "M înspimînt, m
înghea" rspunde mama. Cade uneori în incontien,
prbuindu-se, alteori alearg prin faa mainilor. £
legat în hamuri. "Te ursc", îi strig ea printelui su,
"nu eti tatl meu; de ce m-am nscut?" Alt dat, într-
una din acele stri iraionale îi amenin fratele cu un
cuit. La coal, de asemenea, îi pierde cu uurin
controlul i are izbucniri emoionale, nu se mai poate
controla.
Dr. Kenneth Mc AII, încercînd s-i întocmeasc
Arborele Genealogic, e preocupat s descopere vreun
strmo prsit, neîncredinat ajutorului Dumnezeiesc,
vreun caz de sinucidere. Dar de-a lungul ultimelor patru
generaii nu descoper nimic. Apoi, o cheam pe Joan
în camera de consultaie. Scena devine tot
Studiu introductiv 9
mai intens emoional. Copila vine, se aeaz pe
genunchii medicului. Intre altele el o întreab cîi frai i
surori mai are. Rspunsul este surprinztor: «Am trei
frai i trei surori.» - «Dar Joan, mama spune c
tu ai trei
frai i doar dou surori.» Joan devine extrem de
furioas, sare de pe genunchii lui i bate din picior
zicînd: «Am trei surori nu dou! O vezi pe femeia aceea
care st acolo?» a ipat artînd ctre mama ei. «Este o
criminal. A aruncat-o în WC pe sora mea. Sora mea
este prietena mea. Eu o cunosc. O cheam Melisa.»
Mama acuzat izbucnete în lacrimi i strig: «Atenie!
va avea o criz.» Tatl lui Joan se înroete la fa, se
ceart cu soia, în timp ce se certau, Dr. Kenneth McAll
mrturisete: "Am inut-o strîns pe Joan i i-am zis: «Hai
s ne rugm tu i cu mine, Mîntuitorului nostru Iisus
Hristos cerindu-i s
aib grij de Melisa». Ne-am rugat:
s
«Doamne Iisuse Hristoase te rugm ai grij de Melisa
s
i o iei i pe ea în împria a»."
Era evident c
Ioana atinsese un punct nevralgic al
prinilor ei. Mai tîrziu mama a spus c
avusese un avort
accidental datorit neîndemînrii unui medic. înaintea
naterii lui Joan.
Uimitor e faptul c mania nu menionase incidentul
fa de Joan i nimeni nu cunoscuse nomele pe care ea
voise s-1 dea copilei: Melissa. Dar ce tace Dr. Kenneth
Mc AII într-o asemenea situaie - mai mult, în asemenea
situaii, deoarece el ne încredineaz c a avut 1400 de
cazuri asemntoare. Pentru fiecare din acestea el cere
sâvîrirea Sfintei Liturghii prin care sufletul fiinei
retezate de la rdcina vieii este încredinat iubirii,
jertfei Mîntuitorului. In cazul lui Joan, el mrturisete c
dup Sfinta Liturghie pentru Melisa, viaa acelei familii
s-a schimbat. Izbucnirile emoionale ale lui Joan,
comportamentul ei iraional precum i incapacitatea ei
de a se concentra au disprut complet i nu s-au mai
repetat vreodat. Formele
 Printele Galeriu

de epilepsie au încetat, s-a sistat i tratamentul.

Dr. Kenneth Mc AII pune aici o problem de-a
dreptul crucial pentru milioane, miliarde - de suflete
care au început s existe din însui momentul concepiei
dar nu au apucat lumina zilei, nu din voia lor i, astfel,
nici Botezul. Precum se tie, Biserica, în învtura ei i,
i
mai ales, prin canoanele rînduite aplicate la taina
Sfintei Mrturisiri, se ocup struitor de srmanele
femei care svîresc avorturi, întreruperi de sarcin cu
voie sau fr de voie. Dar, din nefericire, se ocup mai
i
puin de feii odrslii în sînul matern sacrificai,
asasinai în"însi casa vieii lor"("Mama mea s-mi fi
fost mormânt i pîntecele ei s fi rmas venic
împovrat" - Ieremia 20,17).
O întrebare fundamental s-a pus din vremuri
strvechi: din ce moment o fiin conceput, rod al
cuplului uman, este considerat existen i persoan
uman? Sfînta Scriptur, Brbaii Sfinii ai Bisericii,
precum i legi ale Dreptului Antic arat realitatea vieii
personale i drepturile la via din ceasul odrslirii
vieii. i, mai mult decît afit, chiar înainte de zmislire,
din tainica Pronie i prevedere a lui Dumnezeu: 'înainte
de a te fi zmislit în pîntece te-am cunoscut i înainte de
a iei din pîntece te-am sfinit i te-am numit prooroc
pentru popoare", vorbete Dumnezeu prin gura
proorocului Ieremia (Ieremial,5). Iar Psalmistul evoc în
acelai duh: "Tu ai zidit rrunchii mei, Doamne, tu m-ai
alctuit în pîntecele maicii mele... nu sînt ascunse de
tine oasele mele pe care le-ai fcut întru ascuns, nici
fiina mea pe care ai urzit-o ca în cele mai de jos ale
pmîntului (Psalm 138, 13-15). i Sf. Pavel inspirat
arata: "...Dumnezeu m-a ales din pîntecele mamei mele
s
i m-a chemat prin harul su descopr pe Fiul su
întru mine, pentru ca s-1 binevestesc la neamuri..."
(Galateeni 1, 15-16).
Studiu introductiv 11

in acelai duh cu Slînta Scriptur înc de la

început, Brbaii Apostolici poruncesc: "S nu vrjeti,
s nu faci otrvuri, s nu ucizi copil in pîntece, nici pe
cel nscut s nu-1 ucizi", în învtura celor doisprezece
Apostoli (2,2).
Acest respect fa de via era sacru pentru primii
cretini, ne încredineaz în acelai sens epistola ctre
Diognet (180 dup Hristos): "Cretinii se cstoresc ca
toi oamenii i nasc copii ca ei, dar nu-i arunc pe cei
nscui" (5,5). Iar Tertulian, scriitor bisericesc, jurist de
formaie, îi prezint la fel pe cei dinii cretini: "Noi,
care ne interzicem orice ucidere, nu ne permitem s
stingem viaa pruncului conceput în pîntecele mamei
înainte ca sîngele s
se plmdeasc în el ca om. A
împiedica naterea este o omucidere anticipat; cci ce
deosebire poate fi între a rpi viaa unui suflet nscut sau
a-1 omorî la natere? Om
este i cel nscut, urmînd s
creasc, i cel care este un fruct doar în germene"
(Apologeticul 1X8). Ca om de legi, el cunotea bine
Dreptul Roman, care prevedea dreptul la via al fiinei
umane din însi obîria ei: "Infâns conceptus pro nato
habetur quotiens de commodis eius agitur" (copiii
conceput este considerat ca nscut ori de cîte ori e vorba
de interesele acestuia) (C. Tomulescu - Drept privat
Roman. Partea a IH-a - Persoanele; pag. 156-157). Or,
înainte de orice alt interes este dreptul sacru la via.
Sîntem nevoii s
o spunem: practica medical a oscilat
mult vreme între aprobarea i dezaprobarea energic.
Reproducem spre exemplificare, în acest sens» dou
clinic de ginecologie din America, se
situaii: "într-o
interneaz o femeie. în câteva clipe nate un copil
prematur, de numai 22 sptmîni (5 luni). Mama aceasta
dorete ca pruncul ei s
triasc, întreg spitalul este în
picioare s
menin în via
nscutul prematur. Medici
recunoscui muncesc fr
încetare i se aloc sume
imense de bani. în aceeai zi, la aceeai or, într-o
 12 Printele Galerht

alt camer a acestei clinici, o alt femeie fiice avort

pentru cnu mai dorete alt copil. Iar medicii ii spun c
fitul de patru luni nu este om, ci o bucat de carne din
corpul mamei! Ce este acel "ceva", care într-un salon,
fiice ca fitul s fie om determinat i cu via, iar în altul
o bucat de carne? Rspunsul este simplu: opinia
subiectiv a medicului i a mamei. Mai ru este c
aprecierea aceasta personal este rod nu al ignoranei ci
al unei «ipocrizii sociale dorite»" (cf. Meletios
Kalamaras Mitropolit de Nicopole (Grecia) - "Avortul"
traducere Garoafe Coman, Tesalonic, Grecia 1991, pag.
2 1-22). Din nefericire, se îmbin aici ipocrizia i
ignorana, aceasta din urm
ucigtoare de suflet precum
arat Sf. Marcu Ascetul cînd zice: "Trei sînt uriaii care
ucid sufletul: uitarea, ignorana i lenevia".Nu se cuvine
c
s omitem sînt i mame jertfelnice, capabile de jertfi.
Reproducem din memorie un. asemenea exemplu,
evocat de cunoscutul chirurg italian AndreeaMaiocchi.
O femeie gravid i bolnav în acelai timp de ftizie se
„
prezint chirurgului: ce e de ficut? Medicul îi spune:
avei de ales între viaa Dvs. i viaa fiinei celei noi.
Femeia întreab: dar boala nu se transmite? - Placenta,
casa fitului, îl protejeaz pân la natere, Dar de la
natere încolo trebuie întrerupt orice legtur cu mama.
Trebuie sv decidei. Mama reflecteaz, îi cerceteaz
contiina în faa lui Dumnezeu i rspunde: am ales,
optez pentru prunc, pentru viaa cea nou, nevinovat.
Nu pot decide pentru viaa altuia.
Sarcina a fost dus pân la capt, imediat dup
natere, pruncul a fost luat i mama 1-a privit departe,
de dup un mare ecran de sticl. Zi dup zi, mama se
stingea (nu erau pe atunci medicamente antifhzice). In
jertfi, era fericit pentru copilul ei, despre care afla cum
se dezvolta cu vîrsta i cu înelepciunea.
.Atitudinea ambigu, îndoielnic privind avortul s-a
datorat în mare parte confuziei asupra vieii i
 Studiu introductiv 13

individualitii omului in sinul matern. Partizanii libertini

ai lepdrii pruncilor au susinut neîncetat "ftul nu c
este om deoarece nu are via proprie. Embrionul este o
bucat de came din trupul matern pe care o poate cineva
extirpa dup voin". Trebuie vzut i aici o judecat a
concepiei materialiste, care- mai dinuie ici-colo în
sufletele oamenilor; judecat iresponsabil spiritual i
social. Degradant, primejdioas i iresponsabil înaintea
lui Dumnezeu i a propriului popor. Cu aproape o sit de
ani în urm, un cunoscut jurist italian, Rafael Ballestrini,
spunea: "Cea din urm c
dovad un popor a ajuns la cel
din urmsemn al decderii morale va fi perioada în care
:

avortul va fi considerat ceva tolerat • social i obinuit."

(c£ + Meleios Kalamaras op. cit. pag. 22).
tiina medical, bazat pe experien, arat astzi
fr urm de îndoial c "omul exist ca om din
clipa concepiei,..", precum declarau în 1986 profesori
universitari i mediciai Facultii de medicin din
Tesalonic. Iar dezvoltarea embrionului uman, potrivit
observaiilor tiinifice efectuate cu mijloace tehno-
logice actuale de mare precizie descoper: "Dincolo
de poziia filosofic sau teoretic, un lucru este sigur,
- afirm medicul ginecolog D. Papaevanghelu, "omul
ca valoare, exist din momentul concepiei, i viaa
nu începe dup formarea deplin a tuturor organelor
(a VHI-av a XII-a sptmîn) cum se credea mai
înainte". In consens cu medicul grec, profesorul
francez de genetic J. Lejeune scrie: "Asemenea
tuturor cercettorilor care urmresc fr prtinire
fenomenele biologice sînt i eu convins c fiina
omeneasc începe s existe din momentul fecundrii
ei. Fiina omeneasc este de atunci desvîrit i unic.
Este una, pentru c este absolut întotdeauna aceeai
.în toate prile i unic, pentru c nu se poate
ei,
înlocui sub nici o form cu nimic altceva. Acest ft,
14 Parinteh Galeriu

în a asea sau a aptea zi a vieii cînd are abia 1/2

sale,
mm. înlime, este deja capabil sa se îngrijeasc de
destinul su. Acesta produce întreruperea ciclului
periodic al mamei sale, deterrninînd-o astfel pe mam
s-1 protejeze" Meletios Kalamaras. pag. 12). în
(cf.
continuare, cercetrile tiinifice arat c
la optsprezece
zile se fee simite btile inimii ftului i deci c
funcioneaz sistemul circulator; la cinci sptmîni
apare fizionomia acestei fiine noi (obrajii, degetele); la
ase sptmîni se manifest sistemul nervos într-un
schelet clar organizat i ficatul, rinichii, stomacul îi
îndeplinesc menirea; la apte sptmîni (cincizeci de
simite undele encefelice - semn i criteriu
zile) se fee
fundamental al afirmrii vieii, criteriu prin care i la o
persoan adult se face constatarea dac se afl în via
sau nu. La zece sptmîni ftul are toate caracteristicile
pe care le vedem clar la copil dup naterea sa normal.
Iar la trei luni aceast fptur uman "are atîta via încît
reuete s-i întoarc, s-i mite capul, s-i schimbe
expresia feei, s
strîng pumnul, s gseasc gura i s-
i sug degetul (M. Kalamaras),
Dar cum întâmpin atunci o asemenea fiin uman
momentul i actul asasinatului?
Medicul i cercettorul american obstetrician i
ginecolog Bernard Nathonson dup ce a întreprins mii
de avorturi, punînd în fea contiinei corectitudinea
aciunilor sale, a filmat cu ultrasunete avortul unui ft
de 12 sptmîni. Filmul arat; la apropierea
instrumentului uciga al avortului "fitul se mic
într-un
mod violent i agitat; btile inimii cresc de la 140 la
200 pe minut; el deschide larg gura ca într-un strigt:
strigtul mut. De aceea i video caseta poart numele
Strigtul mut (M. Kalamaras, pag. 10). Cei ce au vzut
filmul au fost cuprini de spaim, iar feministele
concesive fe de avorturi i-au schimbat convingerile
libertine
Studiu introductiv 15

Atunci este libertatea mamei sâ decid asupra vieii

pruncului?
Din momentul concepiei se instituie în existena o nou
existen uman, care are atîta via i drept la via cît
are i un nou-nscnt, un copil de coal, un tînr, un
adult. Mama nu are voie s-1 ucid, precum nu are voie
s se ucid nici pe ea. sinuciderea fiind un pcat de
neiertat, împotriva Duhului Sfîrtt. Iar pcatul e cu atît
mai mare cu cît se svîrete fa de o fiin pe care o
condamni la moarte fr nici o vin, pcat de moarte
înaintea lui Dumnezeu i a neamului, pe care îl srceti
în fiin. Cîte talente, genii chiar sînt asasinate fr
repro în contiine, în timp ce, cu bun
dreptate, ne
revoltm "în faa oricrui asasinat sau victime de rînd. i
cîndnumrul acestor asasinate crete atît de îngrijortor,
crete numrul btrînilor, scade potenialul tinereii,
îmbtrânete neamul, risc al agoniei lui. Nu trebuie omise
nici consecinele directe ale avorturilor asupra mamei,
între care: procent mare de mortalitate (prin perforarea
uterului, septicemie etc); procese de îmbolnvire
(flegmoane, tromboflebhte); reducerea fertilitii; chiar
apariia sterilitii. tim cît ar mai dori unele persoane s
aib copii i nu mai pot!
Alte consecine asupra celorlali membrii ai familiei
privind sntatea fizic i mai ales psihic, privind
armonia conjugal, au fost deja evocate în experienele
Dr. Kenneth McAîl.
în ce ne privete, ne struie în memorie ecourile
tragice din contiina unei mame în urmtorul caz. Cu
ani în urm, prin luna iunie, eram chemat la un spital.
Pe lîng persoana pe care urma s
o cercetez, am fost
rugat smai merg într-o rezerv. Acolo, un suflet de
femeie mrturisete c are dureri de cap i comaruri
insuportabile. Ne-am. rugat împreun si am sftuit-o s
se roage lui Dumnezeu, ca s uite de
W Printele Gaieriu
ru. Au trecut nou luni. In postul mare al Patilor,
persoana suferind m
întîmpinâ în Biseric. - Era într-o
vineri, venise la Taina Sfîntului Maslu.
Revederea a însemnat un dialog cu urmri benefice
radicale. La întrebarea: Ce s-a petrecut dup spital?mi-a
spus c a
fost transferat la o clinic de
neuropsihiatrie unde a petrecut luni în ir, cu un
tratament în care se punea accentul pe chimioterapie.
Boala nu se ameliorase. Analizând, am întrebat-o cum s-a
declanat suferina i
cînd. Rspuns: "Acum doi ani i
ceva, în urma unei ederi prelungite la plaj, care a
provocat insolaie, s-au produs dureri de cap i
comaruri." Durerile de cap erau lesne de îneles în urma
insolaiei. Comarurile trebuiau cercetate mai adine,
datorit formelor tragice pe care le luau; anume,
copii cu capete tiate, sînge iroind i obsesia cuitului.
Ori unde vedea un asemenea obiect, un gînd, un duh
ru o îndemna: "Lovete! Taie! Ucide!" Prezena
bolnavei în cas devenise intolerabil. Am" întrebat cîi
ani are; rspuns: patruzeci i unu. Cstorit? Da.
De cît timp? De douzeci de ani. Copii avei? Da, o
feti. Cîi ani are? Nouani i ceva. Pân la naterea ei
nu ai mai avut copii? Rspuns: am întrerupt sarcinile.
Timp de zece ani se adunaser multe. Motive: diverse
mutri cu serviciul în diferite localiti etc. Am
tresrit i
am îneles. Citisem despre unele experiene ale
cunoscutului neurochirurg canadian Penfield, cu
revelri senzaionale- Astfel, în timpul unei operaii
pe creier, bolnavului, aflat sub anestezie general,
unul din asisteni îi introduce un microelectrod în
zona temporal a creierului. Pacientul începe s
vorbeasc i intoneaz o melodie. Se înelege, e vorba de
o reproducere din adîncurile memoriei. O asociere era
uor de fcut. Razele solare ptrunseser asemenea
microelectrodului lui Penfield în psihicul pacientei.
Rscoliser din memorie o contiin adine îndurerat,
Studiu introductiv \f
Copii cu capete tiate, iroind de sînge, obsesia
cuitului era de acesta dat nu numai "glasul mut" al
pruncilor, ci i glasul contiinei mamei.
Tribunalul lui Dumnezeu e în sufletul tu, spune un
scriitor i gînditor religios Atunci, înelegînd aceast
mrturie, srmana femeie s-a aezat în genunchi i a :

mrturisit i alte pcate, de tain, se înelege.i cînd

acum i s-a dezvluit cauza suferinei, cînd a fost scos
demonul la lumin, s-a cutremurat. Preotul i-a dat o
un canon, i apoi dezlegarea haric. Eliberarea
epitimie,
de demon i harul dezlegrii i-au redat linitea.
Ori de cîte ori venea de Crciun, de Pati la spovedit,
la întrebarea preotului -cum v
mai e doamn?
rspundea în smerenie i credin, i cu oarecare grij:
parc mtem s spun c
mi-e bine.
Dar s revenim! Pentru acest pcat de moarte
împotriva creaiei, a vieii, pentru care contiina
rsdit în noi "dup chipul" Creatorului sufer, este cu
putin iertarea, vindecarea, din mila lui Dumnezeu,
pentru cîn faa Lui "nu este pcat de neiertat decît cel
nepocit", dar pentru pruncul cruia i s-a ucis trupul ce
cuvînt are de spus contiina mamei i a noastr a
tuturor, n-are nimeni
o grij, nici o rspundere?
nici
"Strigtul mut", pentru care d
mrturie video caseta
amintit mai sus, spaima, agitaia, dorul de via de care
e cuprins, gura deschis, care e rugmintea mi pentru
via, ctre mam, ctre medic sau moa, s
nu fie auzit
de nimeni, s
nu se cutremure nimeni? Biserica trebuie
s-1 aud.
Sufletul viu al ftului ucis poart chipul lui
Dumnezeu în el.
Adine i cu miestrie a descris actul zmislirii marele
fiziolog Nicolae Paulescu. Vorbind despre avort,
profesorul Paulescu arat c
"zmislirea se face în
momentul întîlnirii celor dou celule sexuale, a cror
unire formeaz oul fecundat. In acel moment,
19 Printele Gakriu

spune el, Dumnezeu trimite sufletul, adic artistul

incomparabil care, supunîndu-se poruncii Divine, se
pune imediat pe lucru, ca s-i construiasc trupul în
care va vieui.
Ei bine. Acest suflet, ce iese desâvîrit din mîinile
Creatorului e asasinat de propria lui mam.
i aceast grozav nelegiuire e apanajul dat de
satana mamelor omeneti. Nu vei gsi o fiar -oricît de
slbatic i oricît de feroce v-ai închipui-o, - care fie s
în stare scalce ordinul lui Dumnezeu i s-i distrug
progenitura" (Fiziologie Filosofic -"Noiunile «Suflet»
i «Dumnezeu» în Fiziologie").
într-adevr, ftul e om, e suflet viu din clipa
zmislirii. Acest act esenial este procreator. Prinii se
unesc în numele iubirii i Dumnezeu creeaz un nou
suflet nemuritor din sufletul prinilor, aa precum a
pe Eva din Adam, tot "cu suflet viu".
zidit-o
c
De aceea Biserica înva Dumnezeu îi "pls-
muiete pe prunci în pîntece", în sînul matern, i
repetm o dat mai mult c
omul e om din primul
moment al plmdirii Iar atunci cînd el e "secerat"
lui.
de la rdcinile vieii se svîrete precum spun astzi
oamenii de tiin de specialitate "o crim premeditat".
Prin acest act este jertfit trupul copilaului. Dar sufletul
lui este i rmîne 'Viu i nemuritor în veci". N^a apucat
botezul din ap s
i din Duh. N-a apucat guste nici din
dulceile lumeti. "N-au gustat înc din pcat" (Fericitul
Teodore al Cirului). este locul i viitorul acestor
Care
suflete nevinovate în împria lui Dumnezeu? Opinii
teologice le aeaz fie în " negur", fie în "locuri
luminoase".
Cluzit de Duhul Sfînt, Biserica nu-i prsete, în
Sfinta Liturghie, la Proscomidie. cînd se pomenesc cei
adormii dup felurite svîrin din aceast via atunci
se scot mir ide, prticele, i pentru "pruncii de Jr
vreme, parte brbteasc i femeiasc", fiind aezate în
preajma Sfintului Agne, a Mielului jertfit
 Studiu intioductiv 19

pentru pcatele lumii". Trebuie credem s

este vorba c
de pruncii avortai întrucît aceeai expresie o gsim i în
Canonul 33 al S£ Ioan Postitorul, care, aezînd
canonisirea pentru ucidere dup St Vasile cel Mare,
spune c "femeilor care stric cu meteugiri pe fei in
pîntece i cele ce dau i iau doctorii pentru ca s-i
piard, i ca feii înainte de vreme cad afar...s
hotrîm ca acestora s
li se dea cel mult pân la cinci ani

i trei ani (cf. Arhid. Prof. dr. Ioan N. Floca - Canoanele

Bisericu Ortodoxe - ROMCART
SA. 1991, pag. 412),
Expresia limpede; Biserica, în Duhul Sfînt,
este
înfieaz i aceste fiine nevinovate Jertfei Mîntui-torului.
îndrznim a spune c
Domnul îi primete tot într-un fel de
"Botez al sîngelui, asemenea pruncilor ucii de Irod". Este
singura ndejde de a fi luai sub ocrotirea "Mielului celui
junghiat de la întemeierea lumii" (Apoc. 13, 8), a crui jertfi
se actualizeaz mereu în Dumnezeiasca Liturghie. Celor
adormii, înva Sf. Simion al Te salonicului, le sînt mai de
folos Liturghiile iar celelalte mai puin îi ajut.
Pentru c omul murind a încetat de la pcat, iar prin - jertfi
se împrtete cuHristos.., se izbvete de Dumnezeiasc
mil de toat durerea. Iar mama care trebuie s se roage
milostivului Dumnezeu pentru iertarea pcatului ei, se
cuvine s
ia aminte i la pruncul sau pruncii ei, s-i
încredineze ea însi în cin
adînc iubirii Dumnezeeti
atotcuprinztoare. S-i pomeneasc la Dumnezeiasca
Liturghie simplu, prin cuvintele "pruncii lepdai". i
precum rspundea un preot întrebrii unei asemenea
nefericite femei, spunîndu-i s-i cear ea însi iertare de la
pruncul lepdat care caut i el iubirea în durerea de a nu fi
fost iubit -"Copilaul meu, iart-m nu te-am dorit, c
nu c
te-am iubit. Acum îns, te încredinez dragostei iubitorului
de oameni Dumnezeu. nu S m
 29 Printele Galeria
osîndeti cînd ne vom întilni la judecat".
Rmîne îns o problem deschis. S-a sublimat, i
Biserica d mrturie limpede c nunta bineouvîntat de
Dumnezeu ca o are
Sfînta Tain
drept scop
"ajutorul reciproc al brbatului i
femeii, dinuirea
neamului omenesc, prin naterea de prunci, i ferirea de
stricciunea desfrîului". Comuniunea sacr a celor doi se
împlinete în "credin, înelegere, adevr i iubire". Ei
au drept icoan, model "unirea între Mirele Hristos i
Biseric" (Efeseni 5, 32). Unirea lor nu e numai
trupeasc, ci i spiritual, duhovniceasc. în om, primatul
este al spiritului, nu al biologicului. Comuniunea
soilor nu se reduce doar la ceea ce numete un
psihiatru contemporan - Victor Frankl -"un calm
zoologic".

Fundamental, se tie, spiritul programeaz energii.

Obsedat de biologic, de trupesc, la nivelul "zoologic"
decazi i aa rmîi. "Trupul e o bun slug, dar un ru
stpîn", spun sfinii Prini. Cînd ajunge stpîn, bietul
suflet devine i el trupesc. "Iar cînd sufletul rmîne s
triasc viaa trupului, atunci el nu se mai afl în
adevrul lui", înva S£ Isaac irul.
Vocaia, chemarea omului este s
fac din trup "un
templu al Duhului Sfint", o Biseric a Dumnezeului cel
viu. In acest duh odrâslesc prinii un numr de copii,
pe care, dup a lor rspundere în faa lui Dumnezeu i a
neamului îi pot crete i îi pot ajuta se împlineascs
potrivit menirii lor. In contiina zidirii noastre pân la
"starea brbatului desvîrit, la msura vtrstei deplintii
lui Hristos" (Ef. 4, 13), prin rugciune, prin cuvîntul lui
Dumnezeu i al Sfinilor Prini, prin taina Sfintei
Mrturisiri i a Dumnezeetii Euharistii, prin post i prin
alte ci ale ascezei care "ucide ceea ce ne-a ucis", ajungem
s nu mai fim copii dui de valuri, purtai încoace
 21
Slutim introductiv

i încolo de orice vînt al învturii, prin înelciunea

oamenilor, prin vicleugul lor, spre uneltirea rtcirii" (Ef.
4; 14). Cci plcerea însoete actul ziditor, dar nu e scop în
sine. Nu e plcerea pentru plcere, care înseamn decdere
din demnitatea uman. în condiia uman, energiile nu au
numai destinaie sexual, ci au i vocaia de a se converti
în valori spirituale (creativitatea în art, în tiin). Aa
biruim slbiciunile, animm
în noi puterea, brbia
stpînirii de sine, în har, a vieii lui Hristos în noi, a
sfineniei, i ne ferim de tragica durere a cuitului în trupul
matern i tragica durere a uciderii acestor mugurai ai
bucuriei. Cît de binevenit este astzi cuvîntul pastoral
al Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: "Ne
adresm cretine i tuturor familiilor
familiilor noastre
obtei româneti cu chemarea: Nu v
împotrivii lui
Dumnezeu, Izvorul Vieii i fugii de pcatul omuciderii!
Nu v lsai amgii de ispita îneltoare a unei viei fr
copii, aparent linitit! Nu v
lipsii de copii, care înseamn
binecuvîntarea lui Dumnezeu în orice familie. Numai acea
mam este fericit, care se arat ca «o vie roditoare» (Ps.
127, 3). Copiii aduc bucurie i întresc legturile
sufleteti dintre prini. Tot ei vin cu darurile personale
pentru binele i sntatea neamului, dinuindu-i fiina peste
vremuri, înmulind cetele furitorilor de cultur, civilizaie
i spiritualitate, precum i ale eroilor i Sfinilor notri".

Printele Galeriu
 Cuvântul traductorului
Lucrarea Dlui Dr. Kenneth Mc AII este plin de
tulburtoare semnificaii. Rein trei din multele idei
care, la parcurgerea acestei opere, mi -au aprut în
minte:
Prima reprezint un temei de speran. In decursul
celormai bine de cincizeci de ani de practic chirur-
gical, nenumrate au fost împrejurrile în care am trit
neputina. Suferinzi care, prin vîrsta lor, prin poziia
socio-cultural sau familial erau necesari vieii
pâinînteti, ni se strecurau printre degete, pierderea lor
fiind ocazia de a gusta amarul înfrîngerii, insuccesului,
neputinei. Prin revelaiile aflate în acest opuscul simim
cum mina vindectoare a omului se prelungete,
putîndu-se înfilni cu Aceea care, de acolo, "de dincolo",
aflat mereu întins, ne ateapt ca s ne ajute. Aciunea
medical, trecînd peste fiole i tablete, peste bisturie i
aparatura cea mai sofisticat, îi poate fiice simit
lucrarea benefic, apelînd prin rugciune la adevratul
"Patron" al Medianei, Mîntuiîorul lisus Hristos..
In al doilea rînd. aplicarea pe o scar cit mai larg a
practicilor recomandate va reui s contribuie la
declanarea mult ateptatei revoluii cretine a Medianei,
care, împotmolit în mlatina materialismului, s-a
poticnit iremediabil, neputînd fi capabil a rspunde
majorelor întrebri pe care modernele flageluri i le pun.
Prolifererea numeroaselor practici i concepii, ca
radionica, bioenergetica etc, încearc s suplineasc
ceea ce medicina oficial nu mai este capabil s
împlineasc. Rupîndu-se de strvechea doctrin
"humoral", crezând c prin medicina experimental
 I înde carfa Arborelui Genealogic 23

i conceptele biochimice va putea înlocui cu succes o

concepie care a dinuit trei milenii, ea se vede astzi
dezorientat i dezechilibrat din cauza lipsei unei
cunoateri reale i complete a fiinei umane.
in al treilea rînd, însui titlul crii ine s
arate dintru
început c
între cele dou lumi, între care se pare c
prin moarte se instaleaz o separare iremadiabil,
continu a fiina o legtur vie, pe care din cele mai
vechi timpuri oamenii au sesizat-o cu asiduitate.
Pentru a ne întri credina în existena acestei uniti,
Mîntuitorul ne-a vestit-o prin Cuvintele Sale: "Am-i
alte oi, care nu sînt din staulul acesta". (Ioan *X-16)
De aceea, cînd apelm la El, rugîndu-1 ca, întinându-i
nuna Sa i asupra celor "plecai" de aci, 's-i salveze, i
cu aceasta s-i vindece pe cei "rmai", mrturisim
tocmai aceast credin.
Primim prin ideile Dlui Dr. Kenneth McAll sperane
de proporii pe care numai aceia care vor experimenta
.le vor putea aprecia dimensiunile, putîndu-Ie acorda
'epitetul de vii i puternici, de realitate uor tangibili
De aceea, putem afirma c
ne simim onorai
constatând c
în corpul medical se numr
astfel de
alei, stele care, la momentul cuvenit, se vor aeza,
prin strlucirea lor, alturi de luminile care de mai
bine de o mie de ani strlucesc pe firmamentul artei
medicale: Panteleimon, Ermolae, Mochie, Talaleu.
Trifbn, Samson i Diomidie, Chir i Ioan, Cosma i
.Damian. i muli alii, muli netiui de noi, dar
'proslvii de Dumnezeu. Semn c
Sfînta Pronie nu
înceteaz a lucra i prin corpul medical contemporan.
Aduc pe acesta cale mulumiri D-nei Laura Datcu
care m-a sprijinit la realizarea traducerii.

Dr., losif NicuJescu

Medic primar chirurg
* f

-1

l TREZIREA
De curînd ieit de sub protecia lumii colii medicale a
Universitii din Edmburgh, eram nerbdtor s-mi
încep plnuita i prezis carier de însntoire i
vindecare a relelor psihice ale lumii. Descendent al unei
familii de misionari Congregaionali, mi s-a prut firesc
s-mi încep cariera în China, ar deja bîntuit de
cruzimile rzboiului chino-japonez. A Prima mea
"practic" urma s se desfoare asupra cîtorva zeci de
milioane de poteniali pacieni, împrtiai pe o vast
suprafa i din care o bun parte erau deja afectai de
fanatismul grupurilor de lupttori de gheril. în
. nenumrate rîndurL am fost arestat i anchetat, o dat
am fost judecat sub acuzaia de spionaj i condamnat la
ar
moarte de un fel de juriu militar. Dar într-o în
rzboi un chirurg este ca banii din banc, de aceea
execuia a fost suspendat, permiîndu-mi-se s îmi
Dup
continui activitatea. patru ani a izbucnit îns al
doilea rzboi mondial. aaA c din nou am fost "prins".
Intr-o zi., spre apusul soarelui, strbteam un drum
prfuit, în zona de rzboi a Chinei de Nord. ducînd
material medical unui sat singuratic. Era unu! din
drumurile mele obinuite, care-mi cereau zile de mers,
dormind prost; .am fost atacat de nite bandii. Am
vzut cu surprindere cum în urma mea venea un brbat
îmbrcat în alb, care, arrnidu-mi un drum înr-o
direcie perpendicular fa de drumul meu, mi-a spus
c acolo sînt muli rnii, care au nevoie de ajutorul
meu.. La început, am crezut c este un
 Unde carea Arborelui Genealogic 25

fermier rtcit, care se întoarce tîrziu acas. La

insistenele sale, mi-am schimbat direcia, aa c,
împreun cu el, ne-am îndreptat spre acea aezare.
Cînd am ajuns acolo, porile erau deschise; am simit
cum am fost împins înlunîru, dar însoitorul meu
dispruse. Stenii mi-au spus c
am evitat o
ambuscad japonez i c
spitalul ctre care m
îndreptam era acum ocupat. M-au întrebat ce anume
m-a determinat s-mi schimb direcia i, totodat, ce
tiam despre rniii lor, susinînd c în acea zi nimeni
nu ieise din sat.
Mi-am' amintit c
brbatul în alb mi-a vorbit în englez,
eu fiind frîndoial singurul strin în acea regiune.
Atunci mi-am dat seama c
acel brbat în alb fusese Iisus.
încrederea pe care o avusesem în credinele chinezilor cu
privire la fantomele i duhurile pmîntului mi se risipise
cu totul. De asemeni, am îneles c
spiritele pot avea
|

influene i bune i rele, i c, în mod dramatic, mi se

rspunsese la rugciunile mele zilnice de aprare. Dar am
mai îneles i altceva, anume c
oricît de ostile ar fi
împrejurrile, cel ce i-a încredinat viaa lui Iisus Hristos
va fi mîntuit.
Rzboiul a însemnat internarea mea i a
soiei
mele (care era de asemeni medic) timp de patru ani
lungi într-un lagr japonez, în care erau deinui 1200
de prizonieri, cazai într-o cldire a unei foste fabrici,
avînd ca protecie împotriva frigului iernii foile de
ziare cu care se înfundaser geamurile sparte. La
început, fiecare dintre noi s-a luptat cu înverunare
pentru propria salvare, temtor c
ar putea fi furat
de vecin. Mai apoi, cîiva dintre noi. în secret, am
început s
ne strîngem dimineaa într-o debara
întunecoas, pentru a ne ruga i a cere protecia lui
Dumnezeu, atît pentru întregul lagr, cît i pentru
fiecare dintre noi. Treptat, tot mai muli oameni ni
 26 Dr KcmcthMcAlI
s-au alturat, iar atmosfera din lagr s-a schimbat
Ne -am împrit proviziile, ne-am împrtit urni altora
cunotinele, ne-am ajutat unul pe altul, aa c lupta
hran i îmbrcminte a încetat A
dintre noi pentru
aprut: diferena dintre a supravieui i a vieui, pentru
prima oar aprînd i posibilitatea de vindecare prin
rugciune, în lipsa medicamentelor. Vindecarea prin
rugciune a devenit o realitate.
Apoi soia mea i cu mine ne-am întors în Anglia,
obosii la minte i Ia trup, cîntrind fiecare ceva mai
mult de patruzeci de kilograme. Din fericire, am trit în
panic înelegere i în urmtorii apte ani am încercat
s relum firul unei viei normale. Dar eu eram tulburat.
Prea multe lucruri inexplicabile am vzut, am auzit i
am trit în China pentru a le putea îndeprta din
memorie. în special nu puteam uita i eram mereu
tulburat de amintirea vindecrii prin rugciune a unui
brbat "posedat" saufeng kuei, vindecarea, de nebunie
.
împlinindu-se prin rugciunea unei femei obinuite.
Brbatul fusese "deochtat". în Occident, aceast
întunecare a minii ar fi putut fi pus pe seama unei
insuportabile presiuni a societii moderne Dar acolo, în
îndeprtatul sat din cîmpiile nordice ale Chinei, oamenii
tiau c ceva ru îl luase pe el în stpînire, i c
acel
'"ru" trebuia îndeprtat prin orice mijloace.
Dac ierburile vraciului i lucrarea magiei albe
euau, mijloacele erau la fel de barbare ca i
diagnosticul. Victima era înlnuit de un zid i ucis cu
pietre. Dar de se înfimpla ca aceasta s
nu moar, faptul
era socotit ca un indiciu c ea ar putea fi vindecat nu
cu ajutorul "doctorilor" sau al misionarilor., ci de ctre
una dintre femeile care, practic, îi dedicaser viaa
rspîndirii cretinismului, i care, totodaui. nu mai
credeau în superstiiile referitoare la spiritele bune i
rele. Cu aceast ocazie, o femeie
l'Mecatta Arborului GcnctUgicc 27

fâra fric s-aaezat in aa creaturii i a început s

rosteasc o rugciune de exorcism in numele lui Iisus
Hristos. Am vzut cum omul care era legat s-a prbuit
fr cunotiin. Stenii au socotit aceasta drept un
semn al eliberrii lui de diavol; l-au luat i l-au splat,
îngrijindu-1 pân i-a putut relua locul printre ei. Omul
a fost cu adevrat vindecat.
Atunci am fost sceptic. Am respins totul ca pe o
izbucnire de violen colectiv, susinând c, dei nu
înelesesem nimic, astfel de practici nu se pot petrece în
lumea civilizat. De-abia acum am realizat i în c
linititul meu sat din Anglia, ca în toat lumea, poate fi
gsit bolnavul mintal, dup expresia popular "posedat
de diavol", i pe care eu trebuia s-1 ajut, dar nu tiam
cum. Este oare posibil ca acelai fel de exorcism s
poat fi folositor i altora? Nu cumva în vindecarea

acelui bolnav a lucrat numai puterea sugestiei? Iari i

iari am cu influena, adesea
fost confruntat
dezastruoas, a minii iasupra corpului,
spiritului
influen care m-a fcut lupt s fr
folos cu bolile
psiho-somatice ale pacienilor mei.
In cele din urm, m-am predat. în 1956 ara decis c
trebuia s investighez bolile psihiatrice i s m
lmuresc dac metodele de tratament acceptate
reprezentau într-adevr cele mai bune ci de ajutorare a
suferinzilor. De aceea, m-am întors la universitate i
m-am specializat în psihiatrie, trind în spitalele de boli
mintale, studiind alienai mintali condamnai triascs
toat viaa în locuri izolate, într-o existen iar de
speran. Am socotit trebuie c s
existe o cale de a
ptrunde în ei i a-i readuce din izolarea nebuniei lor.
1

Scopul meu a fost întotdeauna acelai: de a-i ajuta pe

oameni s stabileasc o legtur cu Dumnezeu,
îndrummdu-i s
triasc numai sub cluzirea Lui.
,9

2 RUPEREA LEGTURILOR
Cînd pacienii vin la mine, deseori dup ani întregi de
tratament medical i psihiatric fr succes, se afl într-o
stare înaintat de lips de receptivitate mintal, refuzând
cooperarea i fiind refractari în a acorda încrederea înc
unui "doctor". E esenial ca mai întîi s se fac un istoric
corect al bolii, apoi verificarea diagnosticelor anterioare,
precum i efectuarea tuturor testelor medicale. In cazul
în care se reuete a se stabili o încredere reciproc,
bolnavii devin capabili s-i dezvluie "secretul", care a
fost, de fapt, sursa îmbolnvirii lor.

Multe probleme emoionale îi au rdcinile în

dezechilibre pur biochimice, care impun medicaie.
. Identificarea proceselor biochimice duce la uoara lor
tratare,urmat de vindecare. Alteori identificarea nu
este,îns, uoar. Sînt multe rni sufleteti adinei, care
au nevoie de o altfel de terapie, dirijat de dragosîea
comunitii cretine. Nu ne este îngduit s ignorm i
nici s
respingem vreo cale de însntoire deplin, pe
care s
o poat dobîndi orice pacient.
Un mare numr din pacienii care îmi erau trimii
mrturiseau c sufereau de prezena "spiritelor" i c
erau deranjai de voci din alt lume, care li se
descopereau numai lor, dar pe care psihiatrii le
interpretau ca semne de nebunie. Exist reminiscene ale
tradiionalelor credine chineze despre spiritele bune i
rele, pe care le-am întîlnit deseori în Orientul îndeprtat.
Treptat, mi-am dat seama c spiritele i vocile erau reale
c
i existau i deosebiri între ele.
Vindecarea .Arborelui Genealogic 29
Unele preau a fii "rele" i proveneau de pe urma unor
practici oculte, in timp ce altele preau a fi neutre sau
inofensive, care strigau dup
ajutor. Uneori pacienii
identificau vocile ca aparinînd unor rude, care erau
recent decedate, dar adesea nu putea fi depistat în
mintea pacienilor existena unor astfel de relaii.
Cine erau deci aceste spirite nelinitite sau nesupuse?
De ce i cum înlnuiau ele aceste fiine vii? Cu o atent
i deseori dureroas cercetare a antecedentelor
pacienilor mei, cu ascultarea lor atunci cînd începeau s
aib încredere în mine, dar, odat cu aducerea lor la
credina în Dumnezeu, cu convingerea ferm c
cercetarea lor era fcut cu dragoste, acordîndu-le
încredere, puteam pân Ia urm S gsim împreun
rspunsul.
O legtur între doi oameni, început fericit i cu
bunvoin de ambele pri, poate ajunge în situaia ca
unul s devin pasiv, complet dependent de cellalt, cu
pierderea complet a identitii sale, deseori devenind
neputincios în a se rupe de controlul celuilalt. Aceast
stare este denumit "sindrom de posesie".
Muli dintre pacienii vzui de mine în ultimii
'treizeci de ani sufereau de de boli mintale, teea ce
astfel
[însemna pentru muli dintre ei câ triau mai mult sau
'mai puin sub influena cuiva, viu sau mort, tiut sau
netiut de pacient.
In anul 1960, Dr. P. M. Yap, specialist în psihiatrie al
Guvernului din Hong-Kong, a descris acest "sindrom de
1
posesie", într-un articol din Journal ofMental Science.
El recomanda terapia electro-convulsiv (ECT), fr s
înregistreze îns progrese vizibile. în acea vreme, ECT
se practica franestezie, iar uurarea resimit de
bolnav aprea probabil' datorit amneziei produs de
ocul electric. Revenirea
30 Dr Kenneth McAll

din situaia de stress extrem era socotit drept

vindecare. De curînd, psihiatrii au dovedit c
este mult
mai eficace ruperea legturii dintre posedat i posesor,
i cooperant,
cel dintîi pe devenind deplin contient
dac ruperea legturii este fcut transferînd controlul
prin rugciuni ctre Dumnezeu, aceasta aduce
acceptarea puterii de control a lui Dumnezeu i
druiete eliberarea.
Este foarte important sse clasifice sindromul de
posesiune în mai multe categorii, bine definite, în
vederea stabilirii - diagnosticului difereniat. Legarea
unui om viu de un om viu este de cele mai multe ori
clar de diagnosticat. Legarea celui viu de cei mori,
indiferentc sînt strmoi sau nu, sau de nou -nscui
nebotezai, avortai, nscui mori (deci tot mori
nebotezai), de cei care au ocupat odinioar un spaiu
ocupat acum de cei în via, poate prezenta
considerabile dificulti de diagnostic. Legarea unui om
viu prin control ocult este probabil cel mai primejdios
ru de dezlegat.
Eliberarea nu este un miracol produs prin înghiirea
unei pilule, act care este capabil s produc o vindecare
instantanee. Este, mai degrab, o lung cur, uneori
dureroas, necesar a fi urmat cu continciozitate, mai
ales cu încredere, pân ce tratamentul îi face efectul.
Altfel, momentul ultim al eliberrii se poate produce
brusc i dureros. Mai întîi de toate este necesar
întreruperea legturilor cunoscute cu persoana
"controlor", vie sau moart, apoi iertarea sincer i, în
final, transferarea controlului ctre Domnul nostru Iisus
Hristos, facînd orice schimbri de mediu necesare
acestei etape.

Poate s fie traumatizant de ambele pri dezlegarea

"nurului" ce leag un brbat de fosta mamei, mai ales
atunci cînd acest fir este atît de puternic încît
Vindecarea Arborelui Genealogic 31
poate sîmpiedice un tînar s
se dezvolte independent
din punct de vedere psihologic. Iat cazul unei mame
vduve, Ruth, de aizeci de ani, care de ani de zile se
plîngea de tulburri cardiace. Nici unui din medicii
specialiti nu a reuit s-i depisteze vreo boal, de aceea
nici nu i-au prescris vreun tratament A
fost internat în
numeroase spitale, iar rezultat.
I-am ascultat relatrile, care au durat câteva ore în prima
zi, la fel i în urmtoarea. Ea vorbea neîncetat i frenetic

despre fiul ei, nerspunzînd câtui de puin întrebrilor

mele. In cele din urm, impacientat, i-am spus: "Este
evident cîn relaiile dumneavoastr cu fiul este ceva
greit". Femeia a devenit dintr-o dat speriat, violent,
dup care, strigînd "Este dezgusttor", a plecat trîntind
violent ua. Curînd dup aceea mi-a telefonat dintr-o
cabin telefonic din Informîndu-m
apropiere, vac
depune plîngere împotriva mea. Am simit c
am pierdut
orice ans de a o ajuta. Dou zile mai târziu, Ruth era în
faa uii mele. Nu am recunoscut-o imediat Era îngrijit i
aranjat, cu prul pieptnat i cu un zîmbet calm. M-a
întrebat dac poate s-mi spun întreaga poveste, pe
care începuse s
mi-o relateze. Mi-a artat o scrisoare
primit de la fiul ei Rufus, despre care îmi vorbise atît de
mult. Omisese s-mi spun la vizita anterioar c
acesta
este schizofrenic i c
se afl internat într-un spital de boli
mintale, la patru sute cincizeci miledistant!
A mai adugat c, dup
ce ieise din casa mea i îmi
telefonase, s-a plimbat Iar el mult timp. Ajuns
în vîrful unui deal, obosit fiind, a. intrat într-o Biseric
cu gîndul de a se odihni. Cum sttea. într-un col, a auzit
o voce rostind clar: '"Nu ai tiat niciodat
Cordonul ombilical al fiului Dumitale celui mai mic".
"Am crezut c
erai Dumneavoastr., doctore, i
ca m-ai urmrit în biseric." Suprat, a privit
 32 Or. KennethMcAII

jur-împrejur, chiar sub în altar, dar nu a gsit pe nimeni.

Atunci a auzit din nou vocea i a îneles c
Dumnezeu
era Cel ce i se adresa. A
czut în genunchi i a spus cu o
voce umil: "Dac este adevrat, am s
o fac acum". A
cuprins-o un sentiment straniu, aa c
a luat o pereche de
foarfeci i a tiat cordonul ombilical. S-a simit o femeie
schimbat.
Ultimul dintre cei cinci fii, Rums, acum în vîrst de
treizeci i cinci de ani, avea opt ani cînd tatl su a murit
subit. De atunci, Ruth i-a ordonat întreaga via, chiar i
orientarea profesional, chiar i alegerea soiei, care
acum era bolnav de tuberculoz i internat într-un
sanatoriu.
în dup-amiaza zilei minunii, Rufus a simit o brusc
senzaie de uurare. De aceea, i-a scris imediat mamei,
comumcîndu-i c
"se simte din nou el însui" a cerut ic
aprobarea spitalului de a-i petrece week-end-ul cu un frate
al su. Rums, a fost pe deplin vindecat. Soia sa s-a simit
de asemeni din acea zi deosebit de bine; dup repetate
• teste. care. au fost toate negative, a fost externat din spital.
Curînd dup aceea, copilul lor s-a întors acas din cminul
de copii în care era îngrijit. Douzeci de ani mai tîrziu,
Rums i soia sa erau sntoi, iar Ruth nu a mai avut
"tulburri cardiace".

Legtura care controleaz poate uneori trece într-o familie i

peste o generaie. Carola era o vînztoare de optsprezece
ani. Pe neateptate, a început s
prezinte crize, care
apreau fr cauze speciale, fr ritm, uneori de câteva ori pe
zi, alteori la interval de o sptmîn; în timpul uneia dintre
crize, care prea s fie ultima, dup o jumtate de or
rmînea într-o stare de rigiditate, tar reactivitate, tota!
izolat de mediul înconjurtor. Tratamentele psihiatrice nu au
reuit s
aduc nici o ameliorare a strii ei, nici uureze s
crizele.
 Vindecarea Arborelui Genealogic 33

Mama Corolei a fost rugat s in un jurnal

amnunit despre fiica ei, pentru a se putea descoperi
un factor comun al fiecrei crize. Aas-a putut afla
c înaintea fiecrei crize Carola fusese fie în legtur
telefonic, fie în scris, fie se întorsese din vizit de
bunica matern. Aceast doamn energic locuia
o oarecare distan, dar o socotea înc pe Carola
drept copilul favorit, fiind în permanent legtur cu ea.
I-am rugat pe bunicii ei s-mi fiic o vizit, i ei au fost de
acord, dar cu mare greutate. Era prezent i mama
Carolei, dar Carola se afla într-o alt camer. Cînd
în cursul discuiei am atins punctul central al
problemei, bunica a devenit furioas, sculîndu-se în
picioare i strigînd, în timp ce mama Carolei a început s
ipe isteric. Bunicul, care pân atunci sttuse linitit, a
început s dea aprobativ din cap, repetând neîncetat: "Ai
dreptate, doctore, totdeauna am spus c se va ajunge aici."
In acest moment al discuiei, soia mea a intrat în camer,
auzind zgomotele i strigtele. Atunci am sugerat s ne
rugm, în linite, cu toii. Am
rugat pur i simplu pe
Dumnezeu staie legtura negativ a Carolei cu bunica sa;
apoi bunica a spus: "Nu voi mai avea nimic cu Carola, voi
înceta
amestec
s
în
mai încerc
viaa ei."
s
o influenez. întrucît astfel
Dupaceasta, Carola nu a mai avut
m
nici o criz, i-a schimbat stilul de via, a urmat un curs
de surori medicale, iar acum este asistent medical la un
spital.
Rum, din exemplul precedem, a rupt legtura
distructiv cu fiul ei, Rufus, cu ajutorul Domnului
nostru Ii sus Hristos, iar un grup dintre ai notri a tcut
acelai lucru pentru Carola i bunica ei; de asemeni, este
posibil ruperea legturilor prin rugciuni frtiina
celor doi care sînt legai unul de altul.
 34
Dr. Kermeth McAIl

Miriam a avut doi copii, care au murit amîndoi din

cauza neglijenei ei. Dupaceasta, ea nu a mai fost
capabil sias din cercul de ghinioane al vieii ei.
Pretindea ceste capabil s
prezic zilele în care vor
muri membrii familiei sale, iapt care a creat în sinul
familiei o mare team. Ea a blestemat mai muli oameni,
cîiva dintre acetia prezentînd ulterior uri iraionale,
atitudini nerezonabile, avînd drept rezultat final
destrmarea a dou familii. Nepoata ei, Mavis, a început
s aib nite crize ca de epilepsie, care au devenit
evidente chiar înaintea morii Iui Miriam.
Mavis a fcut eforturi considerabile, încercînd s
devin credincioas, ceea ce nu a fcut decît s-i
agraveze situaia. Dac cineva încerca s
se roage
s
împreun cu ea, începea rosteasc, blasfemii,
susinînd caude voci suprate, certree. Atunci, un
grup de oameni, frtirea ei, a început s
se roage
pentru îndeprtarea blestemului care apsa asupra lui
Mavis, pentru a obine iertarea bunicii sale, Miriam.
Crizele au încetat i viaa lui Mavis a devenit normal,
putând ea însi sse roage în pace.

un învtor de treizeci de ani, era homosexual.

Clifl;
Tria sub protecia mamei sale, evitînd orice relaii nu
numai cu femeile, dar i cu preoii, refuzînd s participe
la adunrile de la coala. A încercat cu tot felul de
medicamente, edine de psihiatrie, dar nimic nu i-a
ajutat. Vorbind cu mama lui Clifl; i-am cerut relaii
despre trecutul iui.
Ea e o femeie cumsecade, activ, credincioas i
fusese sora medical înainte de cstorie. Dup multe
ezitri, mi-a vorbit despre viaa ei, dar mai ales despre
perioada în care fusese însrcinat. Lucra într-un spital
mare i era deja însrcinat. De multe ori, în timp ce era
de serviciu noaptea, i-a permis s
aib relaii
 Vindecarea Arborelui Genealogic 35

sexuale cu unul din pacienii din spital, care era preot

militar, in mod semnificativ, comportarea mamei a
produs un gen de reacie inexplicabil a copilului înc
nenscut, care a influenat apoi întreaga lui via i
comportarea fa
de femei i de preoi. Confesîndu-se cu
deplin cin, fiind iertat de fiul ei, pe care îl rnise atît
de adine înainte de a se nate, a obinut iertarea i de la
Iisus, Hristos, care deja o atepta spre a o ierta. Cliff s-a
simit imediat eliberat Iertarea total a persoanei care
fusese responsabil ctre cea care fusese rnit a rupt
legtura de fiic, de mînie i de aversiune. Cliff este
acum fericit în cstoria lui i duce o via normal.

Dac îns legtura constrictiv este cu un mort

necunoscut, prima dificultate st în identificarea forei
care-1 controleaz pe suferind. Cea mai eficient cale de
a o afla este cercetarea Arborelui Genealogic, încercînd
s aflm dac au existat probleme de comportament
excesiv sau dac a existat vreo întâmplare sau persoan
pentru care era necesar mrturisirea ctre Domnul Iisus
Hristos, spre a obine iertarea de la El. Aceast lucrare nu
este întotdeauna uor de fcut, dar cu rbdare i
rugciune poate fi fcut mai mult sau mai puin
complet. Deoarece ea este fcut în numele Domnului
Iisus Hristos, s-a dovedit c este suficient s se obin
identificarea "spiritului posesor".
Pentru alctuirea Arborelui Genealogic, exist dou
obiective principale. în primul rînd, trebuie se s
stabileasc dac vreunul dintre ascendeni a manifestat
comportamente inacceptabile; în al doilea rînd, se s
determine cui aparine vocea, spiritul nelinitit care
vorbete ctre i prin persoana care are nevoie de ajutor,
adic pacientul. In primul caz, comportamente similare
se pot exprima prin simminte similare,
 36 Dr Kenncih UcAU
aversiuni, aciuni sau chiar boli trupeti.
Sau acestea se
pot manifesta în numeroase forme de boal.
Molly era o femeie de treizeci de ani, bine integrat,
inteligent, sntoas, dar prezenta un simptom pe care îl
descria ca pe o nou i ridicol fobie. Avea o fiic
paralizant s cltoreasc în apropierea unei ape, chiar i
pe o scurt distan. Cei doi copii ai ei, în vara de
dinaintea prezentrii la mine, se scufundaser, gsi n du-
se, totui, într-o ambarcaiune ce prea foarte sigur.
Tratamentul unui psihiatru nu i-a îndeprtat fobia. De aceea,
mi-a fost recomandat. Nu a trebuit s facem o incursiune
adînc în trecutul Arborelui ei Genealogic pentru a
descoperi c un unchi al ei-se înecase în dezastrul
Titanicului. Atît cît se tia în familie, nimeni nu se rugase
pentru el. De aceea, am decis s facem pentru el o
Sfînta Liturghie. Celebrarea Liturghiei, în cursul creia tim
c Dumnezeu este prezent, reprezint actul central al
eliberrii i tmduirii. Molly a luat i dup aceea parte la
Sfînta Liturghie, simindu-se deplin vindecat de fobia ei.
Dei aparent unchiul avea nevoie numai de o slujb de
înmormîntare, Molly a acceptat dup aceea un înalt grad de
disciplin spiritual în toat viaa ei.
O dat, mi-a fost recomandat un vizitator american foarte
tulburat. Cunotea foarte puine lucruri despre Arborele
Genealogic al familiei sale, cu excepia faptului sec
trgea dintr-un neam de calviniti din Anglia, în cursul unei
Sfinte Liturghii pe care am fcut-o pentru ascendenii care ar
fi avut nevoie de ajutor, ne-a fost atras atenia de o tînr,

întristat, care sttea cu capul plecat chiar în faa altarului.

Alturi de ea sttea o femeie mai în vîrst, care fusese
împins i silit s îngenuncheze de un brbat care sttea în
spatele ei. Acesta era înalt, avea o
 Yindtcdrea Arborelui Genealogic 37
barba mare, neagr, avînd întiprit pe fa
o expresie
de cruzime. Purta un costum de culoare întunecat, cu un
guler alb, mare, pantaloni de clrie i ciorapi albi i îi
inea cu hotrire pe cap o plrie neagr i înalt. Nu
îngenunchease.
Acest lucru se potrivea cu tradiiile calvinitilor, dure i
necrutoare, care se strduiau s-i afirme identitatea lor în
noua lume a Americii, forând pe alii s
accepte i s- se
conformeze principiilor i convingerilor lor rigide.
Pacientul meu american s-a uitat neajutorat cum acest
brbat a silit-o pe fata cea trist s
prseasc Biserica, dar
a vzut cum un înger o urmrea, probabil ca s o
consoleze. Prea probabil c
în toi aceti ani dup moartea
ei noi am fost primii oameni care ne -am dat seama c ea
avea nevoie de rugciuni. Din aceast cauz i din pricina
'

atitudinii calvini stului, am repetat Sfînta Liturghie, spre a

cpta iertarea de la Dumnezeu; dup care l-am vzut pe
acelbrbat îngenunchind i scomdu-i plria. i am
mai descoperit
, c
în acea familie mai fuseser i alte
persoane care muriser necretinete i care nu fuseser
niciodat pomenite în casa prietenului meu. Am fcut
pentru fiecare în parte rugciunile Sfintei Liturghii, in
cadrul .creia le-am încredinat lui Dumnezeu, dup care 1-
am vzut pe acel brbat îmbrcat în alb, în haine preoeti,
inînd cu ambele mîini o coroan. Nu a mai fost nevoie s
se apropie de Sfîntul Altar, cci îngerii l-au condus într-o
lumin strlucitoare. Americanul i strmoii lui erau acum
în pace.

O victim a controlului ancestral poate s se simt ea

însi luat de o for de nedescris, ca un '"miros
respingtor", ca o "greutate pe spate" sau ca un "nor
negru" sau ca o "voce care conduce". In timpul acestor
momente, cuvintele nu sînt ale ei i aciunile ei nu sînt
controlate de propria voin.
38 Dr Kemteth McAil
Margaret avea aptezeci i trei de ani, cînd, pe
neateptate, au început "accesele". Izbucniri violente de
furie, agresiuni neprovocate fa
de sora ei, sor de vîrst
mai mic i cu care conlocuia; crize de distrugere a
obiectelor din cas, fr
a-i da seama de ceea ce face,
fapte care nu îi erau caracteristice. Mama lor, care murise
în urm cu patru ani, îa vîrsta de nouzeci i ase de
se comportase la fel.
ani, Dup
fiecare acces, Margaret
îi cerea mii de scuze, avînd adevrate remucri, dar nu
era capabil s
dea vreo explicaie pentru purtrile ei.
Cînd sora ei Nellie mi-a cerut ajutorul, am sftuit-o ca ia
viitoarea criz s-i porunceasc lui Satan ca în numele
lui Iisus Hristos s
o prseasc pe Margaret. Dar, cînd a
încercat s
procedeze aa. Margareta i-a tras o palm
zdravn, ipînd. "Este mtua Agnes!"
Am alctuit Arborele Genealogicei! acestei familii
i a rezultat o schem ciudat. In ultimele ase
generaii, majoritatea femeilor din familie prezentau
aceleai tulburri de comportament. Acest '"semn" a
aprut în 1750, cînd s-a produs în familie o crim.
Fiica cea mai mare, Elizabeth, a devenit alcoolic,
distrugînd cea mai mare parte a averii familiei,
înainte de a se fi înecat, Ia vîrsta de patruzeci de
ani. Ulterior, fiicele cele mai mari din familie
prezentau crize de furie, la cele mai mici provocri,
pân la pacienta mea, Margaret, nscut în 1904.
Nepoata Margaretei, Rhonda, cea mai mare dintre
fiicele surorii celei mai mici a Margarete! s-a nscut în ,

194 1 i avea treizeci i doi ele ani, A

beneficiat de
tratament psihiatric timp de cîteva luni, înainte ca eu s
preiau czui Margaretei. Rhonda a fost de acord cu acest
tratament doar dupa ce soul ei,întorcindu se într-o
sear acas, a gsit mobila deteriorat, geamuri sparte i
in general o situaie haotic Acesta a ameninat-o pe
Rhonda cu prsirea
Vindecarea Arborelui Genealogic 39

locuinei i intentarea divorului, luîndu-i copiii.

De-abia atunci ea i-a dat seama c

are nevoie de 'ajutor,
fiind de acord s
consulte un psihiatru. Rhonda i cu
soul ei aveau trei biei, astfel încît motenirea de
familie a acestor tulburri oriicum s-ar fi rupt în viitor.
s
Cu toate acestea, am hotrît oferim o Sânt
Liturghie pentru Rhonda i pentru fetele cele mai mari
ale familiei, de-a lungul celor ase generaii.
Cu doi preoi, un doctor i dou surori, Nellie i cu mine
am inut o slujb pentru aceti strmoi ai familiei, care, în
mod evident, au contribuit la acest lant de tulburri
caracterizate prin accese de furie. Dei a fost fcut în
particular, fr ca Margaret sau Rhonda s
tie ceva despre
aceast slujb, nici una dintre cele dou femei nu a mai
prezentat vreo criz.
'
Comportamentul Rhondei a- devenit cu totul normal,'
soul ei a renunat la intenia de divor, aa c
s-a produs
o consolidare a familiei lor. Margareta a
devenit o sor iubitoare i necazurile lui Nellie au luat
sfîrsit.

Ruperea legturii i transferul controlului ctre Domnul

Iisus Hristos pot fi simultane i pot aprea i la
cretini,i la necretini. Esther, de aptezeci de ani,
era vduv. Fiul ei, Samuel, bolnav de schizofrenie,
se afla internat într-un spital din cealalt parte a lumii.
Ea e îngrijorat atît de starea lui, cît i de viitorul
care-i atepta. Dar simptomele pe care le prezenta ei
fiind confuze i incomplete, au dus
curînd la concluzia
c boala Iui nu se datora unei anormaliti medicale,
ci erau în cea mai mare msur
provocate, de influena
pe care mama lui o exercit de o viaasupra lui.
Atunci am propus s
ne înfalansam Domnului lisus
Hristos în rugciune, iar Esther s-1 permit ias
controla! asupra fiului., dar i i-'Hipra ei. Deoarece era
40 Dr KennethMcAII
evreic, nu i-a fost uor s
accepte, cetind timp de
gîndire» De fapt, i s-a cerut s
renune la credina
ei i s devin cretin. A ieit de la mine foarte
tulburat, noaptea, singur. Deodat, în întuneric, a
vzut un crucifix mare, foarte strlucitor. S-ar fi putut
s fie rezultatul propriei ei imaginaii, în timp ce îi
frmînta mintea în legtur cu cele discutate. Dar nu
i vocea lui lisys Hristos pe care a auzit-o. El i-a
spus clar c
trebuia s-i elibereze fiul, pe Samuel,
ca s 14 încredineze i s se încredineze i ea Lui.
A fost silit în acel moment s-L accepte pe lisus
îninim, i apoi s-i elibereze fiul, lsîndu-1 în seama
Domnului. De cealalt parte a lumii, Samuel, fr s
tie de convertirea mamei lui, a început îi revin s
din starea schizoid. Mama lui se consider acum o
evreic botezat, nou-nscut.

Un caz de comportament care s-a repetat-pe acelai

tipar mi-a fost prezentat de un preot, tatl unei femei
numit Norma. Ea simea nevoia s
scoat ochii
copiilor ei. Era ceva care se potrivea mai curînd cu
practicile secolului al aisprezecelea decît cu cele.
moderne. Am vorbit despre strmoii lui, iar cînd i-
am fcut Arborele Genealogic am descoperit în c
urm cu mai multe generaii reedina acestei familii
fusese un castel, care avea anuri de juHmprejur i
închisori. Familia preotului nu fusese niciodat acolo.
Am cercetat castelul i am gsit o camer de tortur,
în închisoarea care avea printre alte lucruri nefaste
i accesorii care ar fi putut fi folosite pentru lucrrile
care o obsedau pe Norma.
Ampropus preotului, tatl Normei, s
îi consulte
episcopul, dup care am hotrît s
oficiem Sânta
Liturghie pentru mori, o dat la cinci zile. Spre
uimirea noastr, am aflat c
fiica lui s-a eliberat de
obsesia care o chinuia chiar din ziua marii decizii.
Vindecarea Arborelui Genealogic 41
Ea nu tia de aceast intenie, iar spitalul în care
era internata se afla la o sut de mile, aa noi c
nu am fi avut posibilitatea s-i cerem consimmântul.
Mai tîrziu, am aflat o c mtucare se afla i ea
într-un spital de boli mintale, i pe care eu nu o
cunoteam, s-a vindecat i ea în acelai timp. Hotrîrea
noastr de a oficia Sfînta Liturghie avusese un efect
cu mult peste ateptrile noastre. Cu toate acestea,
am oficiat Sfînta Liturghie cinci zile mai tîrziu, dar
pentru mulumire.

O îmbolnvire asemntoare cu substrat organic, sau

numai simptome de boal pot atrage atenia c
un .strmo
are nevoie de Sfînta Liturghie. Iat cazul unui brbat,
specialist în domeniul sau, în vîrst de aizeci i cinci
de ani, care a început s
prezinte crize periodice de
sufocare, ale cror cauze medicii nu le-au putut depista
S-a aflat c tatl su- se înecase cu muli ani în urma
fiind în stare de ebrietatea Din aceasta cauz, a fost
înmonnîntat în secret, fr
a i se face slujba religioas.
Explicaia mea c
moartea tatlui su, care nu avusese
parte de slujb de înmormîntâre, se manifesta sub forma
crizelor de sufocare pe care le prezenta, 1-a înfuriat.
Dup trei luni, cînd crizele de sufocare au devenit din
ce în ce mai puternice, a acceptat s
participe la o
slujb religioas de încredinare a tatlui su lui lisus
Hristos. Am Scut aceast slujb, dup care bolnavul s-
a vindecat.

îhtr-o zi,un tînr director de coal a venit la mine

cu o mare suprare. Avea un comar, care prin
repetarea lui îl chinuia. Visa c
se afla pe marginea
unui abis negru, care prea s
fie eternitatea, i nu
se putea mica, Comarurile au început cînd, în
încercarea de a se ls de butur, se gîndise în mod
serios la religia lui, i nu în mod obinuit, automat.
^2 &r KtnnthMeMl

A aflat întîmpltor c la vîrsta de doi ani îi pierduse

tatl, mort într-un accident la bordul unui submarin, în
timpul rzboiului. Deoarece pacientul meu era de religie
romano-catolic, i-am propus s-1 roage, pe preotul su
s îi fec o slujb de pomenire (Liturghia învierii) pentru

tatl su, care, în mod evident, nu avusese parte de ea.

Omul a acceptat, i
"abisul negru al eternitii" nu i-a
mai aprut niciodat.

în cazurile în care pacienii mei auzeau "voci" care nu

rspundeau la tratamentul convenional, le acordam toat
atenia.
Gil mergea bine cu coala i
era un sportiv
apreciat. La vîrsta de
paisprezece ani, în ziua în care i-a
murit tatl, s-a închis în camera lui a plîns.i A
rmas aa
de îndurerat i aa
de retras de lume i
necomunicativ; încît a fost internat cu diagnosticul de
schizofrenie atipic. Cea mai mare parte din timp i-o
petrecea imitînd vocea tatlui su, manierele lui i
conversînd cu el.
La doisprezece ani de la spitalizarea mama sa a
sm
lui,
apelat la noi. Nevrînd amestec în tratamentul lui,
nu l-am consultat pe Gil. Mama
lui îns mi-a spus c
familia, inclusiv tatl lui, nu erau credincioi, nu-i ic
amintete dac i s-a Scut vreo slujb de înmormîntare. în
schimb a fcut urmtoail comentariu: "A fost un om
c
Slav Domnului am scpat de el. A fost atît
îngrozitor.
de brusc i de îngrozitor, încît am vrut s
se termine cît
mai repede cu putin. Cred c
a fost o incinerare, care
s-a terminat în cîteva minute, i nu îmi mai amintesc
ce s-a spus".
Afost de acord s participe la o alt slujb
de
pomenire pentru soul ei, i într-o Sîmbt, împreun
cu
un preot anglican, am oficiat la capel o slujb simpl,
fr ceremonie. A
doua zi, Duminic, Gil a venit acas,
în familie, la masa de prînz. Fratele lui
Vindecarea Arborelui Genealogic 43

mai mare i sora lui au observat o schimbare, dar

el a insistat s
nu i se cear nici o explicaie, pîn
la venirea mamei lor.
în dup amiaz zilei precedente, adic Sîmbt,
se afla în biblioteca spitalului, ca de obicei, plîngînd i
ipînd dup tatl su. Deodat i~a venit gîndul c
pretenia pe care o manifesta fa
de tatl su, de a se
întoarce la via, era egoist, gînd care pîn atunci nu
îi trecuse prin minte. Dup
care, în ciuda raptului cnu
credea în Dumnezeu, s^a trezit rugîndu-se Iui Dumnezeu
s aib grij de tatl su.
i Gil a adugat, zîmbind: "Din acel
simt excelent". Am
dedus c
moment
aceste lapte s-au petrecut
m
cam în vre-mea în care noi sviream slujba pentru
tatl lui. De atunci, Gil i-a meninut sntatea i nu a
mai vorbit niciodat cu tatl su.

Din momentul în care "legtura" a fost "tiat",

indiferent cu cine a fost format sau cît a durat,
"vidul de posesie" trebuie transferat Domnului lisus -
Hristos pentru a-I permite s
preia întreul control.
Deseori, padentul este deplin contient de acest
lucru, deci transferul va fi direct. Lui Hristos I s-a dat
rolul de spirit dominant i tot Lui trebuie s i se dea

în grij viata care a scpat de sub posesia acelui spirit.

Legtura poate fi aa de puternic încît s se
prelungeasc dincolo de moarte, mai ales cînd este o
legtur de dragoste. Nu e neobinuit ca soul sau soia
s sufere dup partenerul mort în aa msur încît cel
rmas în via s moar prematur, ca i cînd ar fi
vduve care sufer în primul an de
dorit aceasta. Sînt
vduvie, de boli, i chiar mor, ra de
înzecit,
semenele lor de aceeai vîrsta, dar nevduve, în acest
fenomen nu este implicat nici o intenie rea,
aceast durere ar putea fi mai uor suportat prin
lisus Hristos.
 44 Dr KnmutOiMeAtt
Chiar i legturile între persoanele neînrudite pot
continua i dup moarte. In cazul în care legtura a fost
intim, continuarea "posesiei" de ctre cel mort poate fi
cutat activ de cel rmas în via. O astfel de legtur
trebuie tiat, fiindc este totalmente distructiv.
Georgina mi-a fost adus la vîrsta de douzeci i trei de
ani. Fusese instruit spre a fi profesoar, i de câteva ori
fusese certificat drept schizofrenic, dei i se puseser
mai multe diagnostice Cei aisprezece
psihiatrice.
medici psihiatri, medicamentele, ocurile electrice nu au
reuit s
o vindece. Georgina mi -a spus c
necazul ei cel
mare sînt "'gurile negre". Veneau fr avertisment,
durau între trei i paisprezece zilei In acest rstimp, se
comporta bizar, iar dup aceea nu-i mai amintea nimic.
O dat, i s-au încredinat banii colii spre a-i duce la
banc. S-a trezit la un moment dat în strad, încrcat cu
cadouri inutile, despre care nu îi amintea le fi s
cumprat.
In timp ce se pregtea s
plece, dup prima noastr -
întrevedere, mi-a spus deodat: "Dintr-un anumit motiv,
nu pot sv mint". A început s-mi povesteasc cum ani
de-a rîndul avusese o legtur cu o lesbian, sor
medical, dar care murise. Sptmîni i zile în ir visa c
se afla în contact cu prietena ei moart i c
discutau. în
tot acest timp zcea pe pat, netiind nimic despre cele ce
se petreceau înjurai ei. Ne -am dus împreun la un preot
care, îngenunchind în faa altarului, a tiat pur i simplu
legtura, poruncind duhului care o poseda s
plece, ia
locul care i se cuvine, în numele Domnului lisus
Hristos.
în acel moment, fata a scos un strigt, dup care s-a
linitit. A spus c se simea ca i cum ar fi avut o gaur
în cap, i c acum se simea curat. Ciudatele
 45
Vindecarea .Arborelui Genealogic

ei
1
"guri negre' au încetat s
mai apar i a fost
încurajat s
adopte o nou disciplin spiritual. în
prezent este fericit în cstorie, comunieîndu-ne c
experienele ei au fost de ajutor i altor persoane, care
treceau prin situaii asemntoare.
Majoritatea cazurilor de legturi "controlate", cu mori
sau vii, nu sînt atît de dramatice i misterioase ca ale
Georginei, dar sîntasemntoare cazurilor destul de des
o femeie i tatl ei idealizat, vzut într-un
întîlnite între
brbat, sau ca în cazul unui brbat legat de fusta mamei
lui..

Harry se cstorise cu o tînr recepioner de la

hotelul mamei lui. Tinerii cstorii au continuat s
locuiasc în hotel. Soia lui a început la un moment
dat s prezinte o stare depresiv, care îi provoca
insomnii persistente. în cele din urm, dup svîrirea
unei Sfinte Liturghii, legtura dintre Harry i mama
lui a fost rupt, ea acceptând ca cei doi tineri se s
mute într-o locuin aflat la oarecare deprtare de
hotel. Treptat, pe msur ce Harry s-a eliberat de
sub posesia matern, relaia cu soia sa s-a înnoit,
starea ei depresiv dispxînd. Toi trei formeaz o
nou, puternic legtur spiritual.
Sfînta Liturghie este oficiat în linite i cu rugciuni.
Vindecarea se instaleaz prin încredinarea în pace lui
lisus Hristos, pe msur ce primim dragostea Lui.
Eliberarea de sub dominaie poate avea loc uneori
imediat dup anunarea inteniei de a încredina cazul lui
Dumnezeu. Alteori, vindecarea are loc în timpul oficierii
sfintei slujbe, chiar dac ea se svîrete la distan de
pacient.
în toate cazurile de posesie prin legtur, eforturile
psihiatriei trebuie s se îndrepte sj,:e realizarea
integrrii personalitii, dar esenial este ca ele s fie
46 Dr Kemteth McAll

folosite împreun cu rugciunile i mai ales cu Sfînta.

Liturghie, care are puterea atît de a rupe legtura
distructiv, cit i de a realiza legtura dttoare de via
cu îisus Hristos.
3 VINDECAREA PRIN
IISUS HRISTOS
în vederea pregtirii pentru Sfînta Liturghie de izbvire,
întocmim Arborele Genealogic pentru a identifica
persoana pentru care ne vom ruga. în cazul copiilor
nscui mori, avortai spontan sau cu intenie, este
necesar a-i chema pe nume (Isaia 49,1). Dac pruncul
nu a avut nume, cîteodat Domnul ne v
sugera unul sau
femilia poate alege un nume, în aa fel ca rugciunea s
devin personal i mai specific. Apoi ne hotrîm pe
cine s. invitm. Cîteodat, pot fi câteva persoane la
slujb. Adeseori ea se svîrete în absena persoanelor
pentru care se oficiaz, chiar i fr
cunotina sau
consimmîntul lor. Deseori starea mental, distana
geografic sau dezinteresul pentru Sfînta Liturghie le
împiedic s ia parte. Dar, ori de cîte ori este posibil,
încercm s-i avem lîng noi pe cei pentru care facem
rugciunile, fiindc în acest fel ei înii pot cere
îndrumri sau, ceea ce este i mai important, au prilejul
s învee cum s se roage mai departe pe cont propriu, la
viitoarele Sfinte Liturghii. Prezena lor este de ajutor,
cci au prilejul s primeasc iubirea lui îtsus Hristos, afit
pentru ei, cît i pentru strmoii lor. Invitm i pe aîi
membri ai familiei, eventual prieteni, care au dragoste,
care doresc s se roage, inclusiv pe cei necretini, care
au minile deschise spre cunoaterea lui Hristos, a
puterii Lui, a dragostei Lui. Cu cît este prezent mai
mult iubire, cu atît
 48 Dr. KemethMcAU

ne apropiem mai mult de lisus, cu atît este mai

complex vindecarea.
De obicei, începem cu rugciunea obinuit, spus
cu voce tare, rugind pe Tatl Ceresc s adune pe
morii pentru care ne rugm, cerînd orice vindecare
.pe care o credem cu putin, în timpul slujbei; i
cerem ca atît viii, cît i morii s
dea descendenilor
lor iertare i via deplin; cerem izgonirea lui Satan
i ne rugm ca Duhul s
împlineasc lipsurile din
rugciunile noastre. Acest fel ne-a pregtit pentru
Liturghie, fiind gata pentru Tatl Nostru.
Nu sînt teolog. Sînt un simplu cuttor, cu o putere
de înelegere mrginit, a puterii de vindecare a lui
Dumnezeu A lucrrii efective a acestei puteri. Dintr-o
atent ascultare i urmrire, mi se pare exist c
patru momente deosebite sau micri, care se manifest
în cadrul acelei puteri vindectoare, care corespund
rugciunilor deosebite pe care le oferim.

Etapa întîi
Prin rugciunea "i ne izbvete de cel ru", din Tatl
Nostru cu care începem, noi rugm pe Dumnezeu ca
s-i elibereze atît pe cei vii, cît i pe cei mori din
sîpînirea celui ru. Aceast rugciune de izbvire
cere ca noi sfim aprai de el i ca în numele lui
lisus Hristos el sfie legat i predat în linite lui
lisus Hristos. De fapt, noi cerem ca prin Sîngele Lui,
care se afl reprezentat prin vinul Sfintei împrtanii
(de fapt însui Sîngele Sau), Domnul lisus Hristos
s curate legtura de sînge dintre vii i mori,
ereditar, i blestemele, izgonind duhurile rele. în
aceasta, noi ascultm porunca lui Dumnezeu, care ne
poruncete nu numai s vindecm, ci i "s-1 izgonim
pe cel ru (Marcu 16, 17-18)
Deoarece Satan se poate manifesta atît prin chinul
provocat radelor moarte, cît i prin violen omeneasc
Vindecarea Arborelui Genealogic 49

i crime, precum i sub form de tulburri

emoionale i fizice, este esenial îndeprtarea
noastr i a morilor de legaturile invizibile ale rului,
cu ajutorul Sfintei Liturghii. Cci, aa cum zice Sf
Ap. Pavel, în I Cor. 10, 21: '"Nu putei bei s
paharul Domnului i paharul demonilor; nu putei s
v împrtii din masa Domnului i din masa
demonilor". Bînd paharul Domnului, prin sîhgele Su,
rupem vechiul legmînt cu cel ru i intrm în Noul
Legmînt cu Dumnezeu.

Etapa a doua
Ea se refer la obinerea iertrii dttoare de via.
Prin rugciunile de iertare, prin reculegere i prin
citirea Sfintei Scripturi, noi oferim iubirea i iertarea
lui Dumnezeu atît celor vii, cît celor i mori, în
locul rului produs de Satan. Morii trebuie iertai,
dac noi intenionm s-i ajutm la Sfînta Liturghie.
Dac un bolnav nu poate ierta efectiv o rud moart,
el trebuie s-i pun întrebarea dac vrea
cu adevrat
s ierte, chiar dac deocamdat nu poate înc simi
în inim iertarea Dac —nu dorete cu adevrat s
înceap s
ierte, i deci s
iubeasc, trebuie renune s
la Sfînta Liturghie, cci atît iubirea, cît i rugciunea
ca s aib efect trebuie s fie sincere (Matei 5,
23-24).
Am constatat în mod frecvent c atunci cînd Sfînta
Liturghie nu îi face efectul, persoana respectiv nu
este sincer nici în iubire, nici în rugciune. Adîncimea
iertrii trebuie s
fie la fel de mare ca a Domnului,
care a murit i pentru acea persoan. "Acesta este
Sîngele Meu, al Legii celei noi, care pentru muli
se vars spre iertarea pcatelor" (Matei 26, 28).
Expresia ~"te iert" spus mortului poate
. nu s
însemne nimic altceva decît nite vorbe goale, care
de fapt nu au decît rolul de a masca lipsa dorinei
de iertare sau cel puin lipsa iertrii totale a lui Hristos.
SQDr. Kenneih McAÎl

Aceast iertare total ne este artat de Domnul Iisus

Hrîstos în parabola fiului risipitor. în aceast parabol,
Iisus demonstreaz iertarea total - în primul rînd, ca
Tatl care ateapt neîncetat întoarcerea fiului su,
asemenea cruia i noi trebuie s
simim toat
nenorocirea dureroas pe care vrem s
o iertm i s
nu
o respingem, ne#nd-o. Dac
nu o privim în fa, nu
putem s o iertm.
In al doilea rînd, noi trebuie s
iubim pe cel care ne-a
Scut ru, aa cum spune Sf. Augusiin: "Urte pcatul,
dar iubete pe pctos". Dacputem privi tot rul în
fa, trebuie shotrîm pentru ce optm, iar dac
am
ales iertarea trebuie ca aceasta s
fie necondiionat,
chiar dac cealalt persoan nu se va schimba sau nu va
rspunde niciodat iertrii noastre. Iertarea este semnul
iubirii, acordat înainte ca cellalt s o fi dat, cîtigat,
acceptat sau îneles. Este Tatl care alearg în
înfîmpinarea fiului risipitor, pe care îl îmbrieaz
înainte de a ti dac fiul s-a întors cu cin, prîndu-i
ru de ceea ce a Scut, sau s-a întors pentru a mai cere
bani. îi iubete fiul, nu pentru c
fiul o merit sau e
capabil s îneleag iubirea sau pur i simplu pentru c
fiul nu poate crete friubirea Tatlui.
Iisus Hristos ne permite s
alegem între a fi fiul cel
mare, care se concentreaz pe propria-i durere, sau tatl,
care se concentreaz pe durerea fiului i cruia îi întinde
braele vindectoare în semn de bun venit. Cel de -al
doilea fiu se concentreaz nu pe nenorocire, ci pe acel
rezultat care este capabil s-1 uneasc pe tat cu fiul i
pe amîndoi cu Dumnezeu.
Ritualul Sfintei Liturghii cuprinde o îndoit iertare.
Prin Iisus Hristos noi nu numai c-i iertm pe cei mori,
dar îi rugm s
ne ierte la rîndul lor. Dar cum se face c
noi, cei vii, avem nevoie de iertare? Pentru a identific
rul care se afl în noi, de care
Vindecarea Arborelui Genealogic 51

adesea nu ne dm seama, i pentru a-1 putea în felul

acesta mrturisi ca s fim iertai de Domnul, trebuie s
ne întrebm dac am dus sau nu o via echilibrat i
dac nu învinuim fore exterioare pentru compor-
tamentul pe care am fi putut s-1 schimbm. De
asemeni, ar trebui s
ne întrebm dac credem mai mult
în puterea celui ru, care controleaz viaa, decît în
puterea Iui Dumnezeu, care ne aduce libertatea. Care
sînt faptele care îl scot pe Dumnezeu din viaa
individului? Pot fi abuzul de medicamente, obsesia
banilor, sexualitatea i practicile oculte. Este uor s
ajungem la decdere, refuzând s
permitem puterii lui
s
Dumnezeu ptrund în toat fiina noastr, în aa fel
încît întreaga noastr voin s-i fie predat Lui. ne S
întrebm dac vreunii dintre noi nu a dorit moartea
vreunui copil sau nu a respins pe vreunul dintre
strmoi; sau dac am iertat cu adevrat vreo rubedenie
moart pentru ceea ce ne -a fcut fie nou, fie vreunuia
dintre cei dragi nou. Este lipsit de sens s
spunem: "1-
a putea ierta orice cu excepia..." sau "Doar dac nu ar
fi fcut aceasta l-a fi iertat.."

Cîteodat tim cît sînt de lipsii de iubire i cit

nevoie de iertarea Domnului au morii, fiindc multe
obiceiuri pctoase trec de la o generaie la alta (vezi
Capitolul 2). De aceea, am putea s
ne rugm ca prin
Domnul top: strmoii care au contribuit la transmiterea,
de exemplu, a acceselor de furie s
primeasc iertarea
noastr. II putem ruga pe Domnul Iisus Hristos îi s
ajute sprimeasc iertarea pentru acest ru sau pentru
altul pe care doar El îl tie (II Cor. 5, 1 8-20).

Tom a venit la S finta Liturghie cu un secret. Toat viaa

Iui acest secret a fost sursa unei mari ruini pentni el.
tia c a fost un copil nelegitim, fiind adoptat ia cîteva
zile de la natere. Ca urmare, el nu tia nimic
 52 Dr- Kenneth McAît

despre strmoii lui, dar nici nu tia s se roage. în loc

s-i dezvluie aceast apsare sufleteasc in timpul
slujbei, ne-a rugat doar atît: "S ne rugm pentru tata i
mama'.
In timp ce se svîrea ritualul iertrii, Tom i-a vzut
pe prinii lui adoptivi în partea sting a altarului, iar în
partea dreapt un opron mic de lemn, în care se aflau
doi oameni foarte sraci, probabil prinii iui adevrai.
tiind cDomnul era i El prezent, a întrebat pur i
simplu: "Ce trebuie s
fee eu în legtur cu aceasta?"
Drept rspuns, Tom a vzut-o pe Maica Domnului,
care-i arta c
îi primete pe copii în jurul altarului,

venind spre el. Acest fept 1-a surprins, deoarece în

tradiia lui religioas nu se afla vreo cinstire deosebit
fa de Maica Domnului. Ea i-a spus nu se team s
pentru c Ea tia ce s
fiic, i s-a întors spre altar.
Acolo a adus cele dou perechi de prini, care s-au
îmbriat uor, pentru ca apoi îngerii s-i duc într-o
lumin strlucitoare.
Dei nu putem ti cu siguran ce au simit, probabil
c prinii adevrai ai lui Tom au perceput acelai
"secret" din cauza cruia suferea i Tom, i au avut
nevoie de încredinarea i iubirea prinilor adoptivi,
înainte de a se simi în pace. în timp ce urmrea scena,
Tom a simit cum ruinea din fiina lui se scurge i, în
acelai timp, cum recunotina îi umple inima fa de
aceti patru oameni care într-o mare msur fuseser
rspunztori pentru faptul c
el ajunsese s
triasc în
viaa lui aceste momente. Avusese nevoie de împcarea
cu prinii care îl iâcuser "nelegitim". Se simea acum
atit de eliberat, încît.a împrtit acest secret nu numai
soiei i fiului su, ci i membrilor comunitii creia îi
aparinea. Muli dintre ei au fost atît de micai, încît a
doua sear s-au dus i au oficiat o Sfînt Liturghie,
ducînd cu ei Arborele Genealogic al fiecruia,
vindeeîndu-se
Vindecarea Arborelui Genealogic 53

de numeroase reie. "Cu ce msur iertm, cu aceea vom

fi iertai."

Etapa a treia
Aceast a treia etap este poate cea mai grea. In cursul
ei, Domnul îisus Hristos ne înva s
fim martorii morii
si învierii Lui, în timp ce îi aducem la Sine pe mori. S£
Ap. Pavel zice la I Cor. 1 1, 26: "Cci de cîte ori vei
mînca aceast pîine i vei bea acest pahar, moartea
Domnului vestii, pîn cînd va veni." în timpul acestei
pri din sfînta slujb, persoanele implicate pot pune
pomelnicul pe care este înscris Arborele Genealogic
împreun cu darul de pîine i de vin, care este apoi oferit
lui Dumnezeu i sfinit Ne rugmca aa
cum Iisus
Hristos binecuvînteaz pîinea i vinul i le umple de
s
via, tot aa vin i în familiile care le ofer, atît
pentru cei vii, cît i pentru cei mori, pentru care ne
rugm. Deseori, cînd primesc Sf. împrtanie, eu
rostesc numele mortului, pentru a arta c
o primesc în
numele luisau al ei, rugîndu-1 pe Domnul Iisus Hristos
s vin la persoana al crei nume îl rostesc.

în timpul oferirii darurilor pentru împrtanie, este

uneori posibil s
desluim persoana pe care Domnul o
vindec. O dat, apte dintre noi ne-am adunat pentru
oficierea Sfintei Liturghii, cu scopul vindecrii bolnavei
Dorothy, care de ase ani suferea de anorexie nervoas.
Fr tirea ei, ne-am propus s
ne rugm pentru o sor a
ei avortat, ca i pentru tatl i bunicul ei. ambii
sinucigai. Deodat, ni s~a prut c
apare o figur
neagr, de lemn cioplit, a Mîntuitorului pe Cruce. în
dreptul peretelui de crmidroie din spatele altarului.
Am exclamat: "Am crezut, Doamne, c
eti în Ceruri.
c
Cum se fece nu eti viu?" Nu a urmat nici un rspuns.
Apoi am auzit pe cineva
54Dr. Kcnneth A fcAH

care se strecura cu zgomot pe o latura a Bisericii i

am crezut c este un turist. Fr vreo ceremonie, o
fat ca de 20 de ani, cu un pr blond lung i cu
o rochie lung pîn la glezne, s-a aezat între grupul
nostru i altar, la mic distan de noi, A înaintat
Domnul a coborît l_a luat-o în brae.
spre Cruce.
A rmas acolo plîngînd pîn la sfîritul rugciunilor
de simire ale preotului i pîn la sfîritul jertfei.
Apoi întreaga scen a disprut
Dup slujb, l-am întrebat pe preot de ce i-a
concentrat rugciunile aa de mult asupra copiilor,
omiînd s aduc în prim-plan cele dou sinucideri.
Mi-a rspuns c, pe msur ce rugciunea înainta, a
simit c tatl i bunicul au primit destul dragoste,
aa c i-a îndreptat atenia spre copilul avortat Atunci
mama lui Dorothy a adugat brusc: "Da, pentru ea
m-am rugat. Am avut o viziune a Domnului i am
auzitc numele copilului meu (avortat) a fost June
(adic Iunie), aa c am tiut c a fost fat i ar fi
trebuit sse nasc în Iunie" Dup
aceea le-am
povestit viziunea mea, cu fata venind spre Crace, i
mama hii Dorothy a spus: "Aa este, la fel cu ceilali
copii ai mei, blonzi, stîngaci i
glgioi. Avortul
meji a avut loc acum douzeci i unu de ani."
In seara aceea, mama bolnavei a plecat în oraul
unde Dorothy zcea bolnav în pat. Cînd fata a aflat
ce s-a întîmplat, a spus: "Eu o cunosc,
cerîndu-mi ajutor, i asta de ani de zile. Nu am
m
striga,

îndrznit s
spun cuiva, de team c
m-ar fi închis
pentru c «aud voci». Dup
aceea, Dorothy i mama
ei s-au simit împcate. Dup
o sptmîn, timp în
care Dorothy mînca normal, au fcut o excursie de
cinci sute de mile cu trenul, spre a ne spune tuturor
"Mulumesc".

Fiecare din cei apte participani am trit acea Sfînt

Vindecarea Arborelui Genealogic 35
Liturghie difereniat. Preotul a simit o puternica
influen. Mama lui Dorothy. a auzit o voce îndru-
mtoare. Eu am avut o viziune limpede. Ceilali patru
prezeni au susinut slujba, rugîndu-se lui Dumnezeu
ca s lucreze cu cît mai mult iubire fe
de Dorothy.
Lucrul cel mai important la o Sfînt Liturghie nu
estes ne preocupm de ceea ce vom tri ca
experien nemijlocit - sentimente, voci sau viziuni
,ci s ne concentrm pentru a-L arta pe Domnul
persoanelor moarte, lsîndu-L astfel s
aduc vindecare
celor vii. La Sfînt Liturghie se folosesc toate
mijloacele tradiionale pentru a scoate rul. Sfînt
Scriptur, rugciunea în numele lui lisus Hristos,
mrturisirea i
dezlegarea pcatelor, profesiunea de
credin (adic rostirea Crezului), Tatl Nostru,
univocitatea în venerarea prin laude, Sf împrtanie,
punerea mîinilor i
binecuvîntarea. Duhurile rele se
tem de uriaa putere pe care toate cele de mai sus
o genereaz, ca i de felul în care Sfîntul Duh poate
schimba inimile oamenilor. Jertfe lui Hristos pe care
El a oferit-o lui Dumnezeu fr
rezerve pentru
rscumprarea omului purific contiina omului în
aa fel încît el va putea s-i slujeasc lui Dumnezeu
cu adevrat.
De exemplu, cînd Tom i-a vzut prinii adevrai
Imbriîndu-se cu cei adoptivi i cu Maica Domnului,
el a simit adînca mil a Maicii Domnului pentru ei
i a început s
simt iubire, în locul repulsiei pe
care o simea ca orfan, în Maica Domnului, Tom a
descoperit o mam
neobinuit, cci iubirea ei a ajuns
pîn la rana lui. Dac Tom
nu ar fi vzut nimic,
este îndoielnic dac s-ar fi vindecat toat fiina lui.
Domnul nostru lisus Hristos deseori ne las s vedem
numai ceea ce El tie c
este necesar ca s trim,
pentru ca vindecarea s
se poat produce.
Fiecare dintre noi a ieit-de la slujba pe care am
56 Dr Kenneth McAll
Scut-o pentru Dorothy (chiar dac noi nu tiam atunci
c ea fusese vindecat) cu o iubire adînc unul pentru
altul i pentru Dorothy, dar i pentru Domnul nostru
lisus Hristos, O astfel de bogie de iubire nu ar fi
puut veni decît de la Dumnezeu (Gal. 5, .22).
înelegerea felului în care eman iubirea de la
Domnul lisus Hristos, atît pentru mori, cît i pentru
vii, iperceperea prezenei celor care particip la
slujbele noastre ne pot ajuta s
A ne îndreptm
rugciunile în mod corespunztor, în cursul unei
Sfintei Liturghii care s-a inut în Anglia pentru fiul
schizofrenic al unei doamne din America, bolnav,
care se afla internat acolo, am putut afla puterea
rugciunii la distan, timp în care Dumnezeu îi trage
la Sine pe cei mori. Am observat într-o parte lateral
a Bisericii o figur mic, întunecoas, cu umeri
rotunzi, semnînd cu un cocoat. La început am crezut
c este vreun ajutor al preotului. Dup care
A
L-am
vzut pe Domnul în partea dreapt a altarului,
6b
uitîndu-se în jos ctre noi i
spunînd: în sfîrit,
cineva face ceva pentru el!" Cînd rugciunile noastre
s-au terminat, cocoatul a prut c
plutete în aer,
alturîndu~se unui numr de persoane îmbrcate cu
pelerin care se aflau în jurul Domnului care i
spuneau: "O s avem grij de tine".
Dup slujb, în jurul unei ceti de cafea, am început
s descriu viziunea pe care o avusesem» Deodat,
doamna din America a strigat cu putere, spunînd:
"Acesta este tatl meu! M-am rugat pentru el, era
puin cocoat i
s-a sinucis. Nu intenionam sv
spun asta" Duppatru zile, a primit o scrisoare din
America, de la fiul ei. Schizofrenia se vindecase.
Astzi, dupdoisprezece ani boala nu i-a mai itvenit.
Se pot întîmpla foarte multe, chiar cînd pacientul nu
este prezent, netiind c
se fac rugciuni pentru el.
Vindecarea Arborelui Genealogic 57

Judy era copilul preferat al tatlui ei. împreun, au

suferit în strintate un grav accident de circulaie,
cînd avea numai unsprezece ani, ea suferind grave
traumatisme i numeroase fracturi. A fost în com
timp de o lun. în perspectiva recptrii cunotinei,
a trebuit ssuporte i vestea c
tatl ei a murit în
accident. A czut într-o stare de adînc deprimare,
apoi a fcut schizofrenie. I s-a pus diagnosticul de
anorexie nervoas, la optsprezece ani ajunsese s
cîntreasc ceva ceva mai mult de treizeci i dou
de kilograme.
între 30 i 50% din pacienii cu anorexie nervoas
mor de aceast boal, dac sînt tratai cu mijloacele
convenionale. Mie mi-au fost adui aizeci i ase
de astfel de bolnavi în ultimii ani, din care în prezent
cincizeci i unu sînt foarte bine. Cinci dintre ei au
fost retrai din grija mea, iar zece sînt înc nerezolvai
Din fia medical a lui Judy rezulta doctorii c
au rezolvat simptomele fizice, dar, dup verificarea
numrului de globule albe, dup ce am investigat
regimul alimentar si orele de somn, i-am prescris
doze mari de complex B pentru a-i spori puterea de
concentraie (intelectual) i vigoarea.
In timpul consultaiilor mele, rspunsurile ei ersu
punctate cu referiri la tatl ei mort. De trei ori a
Vreau s merg
6te
afirmat: tticu'".la De asemeni, am
aflat c în timpul internrii în spital s-a gfridit s se
sinucid spre a ajunge la el Mi-am datseama c
nemulumirea ei continu a fost agravat de faptul
c trupul tatlui trimis acas, fusese
ei, incinerat în
grab, în timp ce mama ei i restul familiei îi
reveneau din oc, foarte speriai de coma prelungit
în care se afla Judy, zbtîndu-se între via i moarte.
Dei am cercetat împreun cu atenie lista cu
numele celor din Arborele Genealogic, nu ani gsit
nici o soluie, cci nici un strmo nu prea aib s
58 Dr.KennethMcAU

nevoie de rugciuni. Toate resursele mentale i toat

energia lui Judy erau centrate pe tatl ei. Cînd a fost
în msur s accepte c
el era acela care avea nevoie
s fie eliberat prin rugciunile ei, a acceptat s
participe la o Sfînt Liturgjiie pentru el, oficiat de
preotul ei. în dimineaa de dup slujb, mama ei a
încercat s o conving s
mnînce micul dejun, dei
se atepta la obinuitul refuz. Rspunsul fetei a fost:
"Nu te mai foi aaîn jurul meu, mi-e foame!".
Pofta de mîncare i-a revenit complet i
i-a
schimbat radical felul de via. Disciplina spiritual
a devenit parte integrant din programul obinuit, cu
momente linitite petrecute pentru ascultarea lui
Dumnezeu i pentru lecturi zilnice din Biblie, precum
i cu regulata participare la Sfînta Liturghie în biserica
de care aparinea. In prezent este sor medicala i
consider c
lunga istorie a bolii ei i-a dat mil
pentru bolnavii pe care îi îngrijete.

Etapa a patra
La binecuvîntarea de la sfîrit are loc cea de-a patra
etap de vindecare. Ne mutm atenia de la nevoile
morilor i ne rugm în principal pentru nevoile celor
în via. Cei prezeni ni se altur în linite în aceast
rugciune, punîndu-i mîinile pe capetele celor care
au nevoie de vindecare i preotul face semnul Crucii
(cîteodat cu mir) pe frunile lor, concentrînd
vindecarea în lisus Hristos.
O fet epileptic de nousprezece ani, care avea
partea dreapt paralizat, i-a simit vindecarea la
binecuvîntarea i la punerea mîinilor care au urmat
dup Sfînta Liturghie fcut
pentru bunicul ei mort.
Pentru ea, vindecarea a venit ca o eliberare care a
pornit de la umeri i
s-a întins uor în jos în tot
corpul»Dup rugciunea final, se putea mi
ca normal
Nu a mai avut nici o criz de epilepsie, întinzîndu-ne
 Vindecarea Arbore/u Genealogic 59-

devenim nite canale

mîinile peste persoanele bolnave,
prin care Domnul lisus Hristos i, poate, morii îi
pot manifesta dragostea.
Aceast exprimare a iubirii continu de fiecare
dat cînd se svîrete Sfînta Liturghie. Muli sfini,
ca Elisabeta a Ungariei, Teresa de Avila, Toma de
Aquino i Sf. Malachia, relateaz despre puterea
vindectoare druit celor vii prin Sfînta Liturghie ,
oficiat pentru cei mori. Sf. Bernard ne relateaz
experiena Sf. Malachia:
"Sora Sfmtului Malachia era aa de înclinat spre
cele lumeti, încît fratele ei s-a hotrît s nu o mai
vad cît o tri. Dei nu a mai vzut-o în carne i
oase, el a avut parte s
o vad în Duh. Dup moartea
ei, într-o noapte, el a auzit o voce care îi spunea c
sora lui se afla la u, plîngîndu-se c nu mai mîncase
de treizeci de zile. Sfîntul, cînd s-a trezit, a îneles
imediat despre ce mîncare era vorba; se împlineau
exact treizeci de zile de cînd ofîciase Sfinta Jertfi
pentru ea (Sfînta Liturghie a învierii), A început s-i
acorde din nou acest ajutor pe care i-1 retrsese. Curînd
dup aceea, a vzut-o venind ctre biseric, dar nu
putea intra, pentru c
purta pe ea un vetmînt negru.
A continuat s-i ofere Sfînta Jertfii zilnic i în curînd
a vzut-o pentru a doua oar, îmbrcat într-un
vetmînt mai luminos, în final, a vzut-o i a treia
oar, îmbrcat toat în alb i înconjurat de suflete
bune."
Drept rezultat al repetatelor Sfinte Liturghii, aut Sf
Malachia, cît i sora hri moart au primit vindecarea,
în învîrtoirea inimii lui, el era hotrît s nu o mai
s
vad niciodat pe sora lin, i avea nevoie se împace
cu ea. Prin Sfînta Liturghie, a început s o iubeasc,
s o ierte i s
o hrneasc (cu Pîinea Vieii) o dat
la treizecide zile, iar mai pe urm zilnic. Pe msur
ce el se întregea mai mult, tot aa i sora lui cea
 60
Di Kttmelh McAIl
.

moart/ A apreciat profund puterea de vindecare a

repetatelor Liturghii oferite pentru mori, iar cînd a fost
întrebat cum ar dori s
moar, a spus sper c s moar
în Ziua Tuturor Sfinilor (2 Noiembrie) în Mnstirea Sf.
Bernard, pentru c în acea zi, în fiecare an, clugrii
oficiaz o Sfint Liturghie pentru mori. De fapt, dorina
lui a fost ascultat, i Sf. Malachia a murit în Mnstirea
Sf Bernard, pe data de 2 Noiembrie, aflîndu-se în drum
spre Roma.
Cîteodat este necesar s se repete Sfinta Liturghie de
cîteva ori, înainte s se evidenieze vindecarea, în vara
anului 1978, mi-a fost clarificat importana acestei
repetri. în timp ce m aflam în SUA., un Episcop al
Bisericii Episcopale Americane mi-a adus pe unul din
preoii lui spre a-1 consulta. De patruzeci de ani, omul
suferea de bîlbhal i, din cauza acestei deficiene,
pierduse multe posturi. Nici un tratament medical nu i-
, a fost de folos. Mai avea pe fea anterioar a girului
dou semneroii, verticale, care deseori sîngerau, i o
eczem nivelul abdomenului. Cercetmdu-i Arborele
la
Genealogic, am constatat c
fratele preferat al
preotului se sinucisese i, de asemeni, între
rubedeniile apropiate mai erau dou
avorturi provocate i
dou pierderi de sarcin. Am oficiat pentru ei o Sfint
Liturghie i cînd omul a depus pe Sf. Altar lista cu
Arborele Genealogic (pomelnicul), la oferirea Sfintelor
Daruri L-am simit pe Domnul Iisus Hristos i pe îngerii
Lui deasupra noastr. în faa Lui au îngenuncheat dou
femei cu voal. Am
întrebat: "Doamne, de ce nu patru
oameni?" Mi-a rspuns: "Aceste dou femei sînt
avorturile". Amvzut i doi îngeri, trgînd un om care
încerca s se opun, i pe care l-au silit s priveasc
darurile pîinii i vinului. La sfîritul slujbei, a fost tras
ctre dreapta, iar îngerii au ridicat cele dou femei, într-o
Vindecarea Arborelui Genealogic 61

lumin strlucitoare, spre sting, unde fusese Domnul, i

din acea lumin strlucitoare o mare mulime de oameni
venea spre el ca s-1 primeasc. Domnul a spus:
"Aceasta este familia lui, pierderile de sarcin sînt deja
acolo."
în dup amiaza aceea, am vorbit despre slujb cu
ruda preotului care avusese pierderile de sarcin. "Eu
tiu de ce sînt deja în cer", a spus ea. "Pentru c
întotdeauna m-am rugat pentru ele i le-am iubit."
Abia dup cea de-a aptea slujb de diminea, omul
cel îndrtnic care se sinucisese a primit lumin. De
atunci, preotul cel bolnav a fost scpat de eczem i de
seninele sîngerînde, i aproape vindecat de dificultile
1
de vorbire. Vindecarea i-a permis s
lucreze cu program
normal în biseric, iar un an dup aceea vorbirea lui era
aproape normal, oficiind o Sfint Liturghie pentru nite
pacieni ai mei.

Dei din experiena mea de obicei este necesar numai o

singur Sfint Liturghie, pentru eliberarea unui copil
pierdut, pentru un adult care are nevoie de mai mult
iubire i iertare poate s fie nevoie de slujbe repetate. Eu
nu cred c Dumnezeu cere un numr magic de Sfinte
1
Liturghii. Depinde de cît de mult dragoste are nevoie
mortul i cît de mult iubire îi pot drui cei în via. Cu
cît rana este mai adînc, cu atît este necesar mai mult
iubire. Aceasta poate fi oferit într-o Sfînt Liturghie
însoit de rugciuni de adînc iubire sau de o sut de
Sfinte Liturghii de rutin. Se poate întîmpla ca i dup
eliberarea unui copil pierdut sau a unui adult, Sfinte
Liturghii ulterioare s-i atrag i mai mult dragostea
Domnului Iisus Hristos. "în casa Tatlui Meu multe
lcauri sînt" (Ioan 14, 2). Poate c
aceasta ni se
deschide proporional cu adîncimea cunoaterii de ctre
noi a iubirii lui Iisus Hristos. Pe msur
ce iubirea
noastr crete,
62
l-'l KemethMcAlt

vom veni la Sfinta Liturghie cerîndu-i lui lisus Hristos:

M
Cît doreti u ca s
iubeti astzi prin mine?" Adesea,
El nu va dori ca noi s
ne îndreptm atenia spre cei
mori, ci ne va îndruma s
ne rugm pentru cineva
bolnav sau împovrat, s
iertm un prieten insensibil, s
cerem îndrumare cum s
ajungem la un vecin srac sau
pur i simplu s ludm si mulumim Tatlui pentru
generozitatea Lui. Sînt tot atîtea ci de rugciune la
Sfinta Liturghie cîte feluri de a da i de a primi iubirea.
Domnul nostru lisus Hristos nu s-a rugat în acest fel
pentru oameni, cît vreme a fost în via, deoarece nu
înviase, dar a promis c: "Cel ce crede în Mine va fiice
i el lucrrile pe care le fee Eu i mai mari decît acestea
va fece, pentru cEu Mduc îa Tatl" (Ioan 14, 12).
"Dar acum Hristos a înviat din mori, fiind începtur (a
învierii) celor adormii" (I Cor. 15, 20).
 (3

4 LIBERTATEA DE A ALEGE
Prima Sfint Împrtanie a lui lisus nu 1 -a vindecat pe
un Iuda, care 1-a trdat pe Domnul, sau pe un Petru, care
s-a lepdat de EI. Sfînta împrtanie ne druiete viaa
Iui lisus, i noi avem libertatea de a alege între a tri
aceast via sau a o respinge. Lupta lui Petru de a tri
viaa lui lisus 1 -a învat cît e de important faptul de a fi
în tovria unor prieteni cretini care i-au închinat
viaa "comuniunii, frîngerii pîinii i rugciunii" (Fapt.
Apost 2, 42). în multe situaii, casa mea a fost adpost
pentru numeroi oameni care fceau eforturi spre a putea
tri într-o atmosfer cretin, care s-i susin i s le
consolideze vindecrile. Avem nevoie de lisus atît în
împrtanie, cît i în relaiile de la unul în altul,
Sfînta
aa cum a descoperit Joe.
Din copilrie, Joe a s fiic parte dintr-o
fost instruit
band de sprgtori, ajungînd s se încredineze funcia
i

de ofer în atacuri. A manipulat averi furate în valoare

de 700.000 lire sterline, dar la vîrsta de treizeci i opt de
ani poliia a reuit s-1 prind furînd tablouri din
atelierul unui pictor cunoscut A fost condamnat la trei
arii închisoare i, în acest timp, pictorul i-a fcut
obiceiul s-1 viziteze sptmînal. Qnd Joe a fost
eliberat, artistul 1-a ateptat la poarta închisorii i 1-a
luat îa el acas. Acolo, Joe a cunoscut pentru prima oar
în viaa lui încrederea i iubirea. Dup ce a locuit un
timp împreun cu omul pe care îl jefui se, Joe a venit s
locuiasc împreun cu familia mea. Amcontinuats
avem grij de el, s-1
^DrKenmthMcAll

rezidim în trup, minte i suflet, cu ajutorul unui program

zilnic de via. Prospera, odat cu lucrarea zilnic în
grdin sau la tiat lemne cu fierstrul, i se relaxa în
împrejurimile minunate ale mediului de la ar. Muli
sînt aceia care ateapt Ca vindecarea mintal i fizic
s se produc fr ca ei s-i schimbe felul de via într-
unui echilibrat, cu exerciii fizice, regim alimentar, ore
de odihn i recreere.
In fiecare diminea, Joe i cu mine stteam singuri
cu Dumnezeu, încercînd s cptm îndrumri de la El
pentru ziua respectiv. Cînd Joe a început sfac acest
lucru, Ia început a trecut printr-o perioad anevoioas în
care i-a amintit de toate. Cu ajutorul poliiei, a Scut
unele restituiri. Poliia, desigur, era neîncreztoare,
urmrindu-J neîncetat, mai ales cînd se comiteau furturi.
Joe a trebuit mai întîi s accepte iertarea lui Dumnezeu,
apoi s se ierte pe sine i poliia, i s încerce s-i ajute
pe aceia pe care îi tcuse s
sufere. Am mai vzut i pe
asemntoare, rmînînd mintal bolnavi,
alii în situaii
pentru c
nu au putut s se ierte pe ei înii sau pe alii.
Aceast lecie Joe a învat-o cu ajutorul sprijinului
esenial oferit de prietenii lui.

importan vitnl s ajui un om ca Joe, s

Este de o
ajung s-i asume responsabilitatea fiinelor sale i s
ofere reparaii celor pe care i-a fcut s
sufere. Dr. KarI
Menninger, în cartea sa Waîhevev Became ofSin?
afirm c e sn.os s spui: "Sînt un pctos ~ sînt cel
responsabil de faptele mele rele, dar care, cu ajutorul iui
Dumnezei», -se poate schimba". Totui, personalitatea
dependent; nu va dori s c
admit are puterea s
se
schimbe, ci va continua s învinuiasc cauza exterioar
a aciunilor sale rele, susinînd c
"diavolul sau un
strmo m-a împins s fac asta".
 Vindecarea Arborelui Genealogic 65

A permite cuiva foloseasc aceast scuz pentru

s
a nu-i asuma responsabilitatea, atunci cînd are
libertatea de a se schimba, nu face decît mreasc s
rul. Trebuie s
ne ferim s
învinuim elementele
exterioare, mai ales dac persoana respectiv nu
propete, încercînd a folosi ia maximum libertatea
rmas. Atitudinea ideal este aceea a lui Molly,
doamna creia îi era fric de ap, în legtur cu
înecarea unchiului ei de pe Titanic (Capitolul 2). Cu
ajutorul lui Dumnezeu, ea a rapt vraja acestei "noi
i ridicole fobii". Nu toi pacienii simt pot c
mobiliza fore suficiente i libertate de alegere, pentru
a face o afirmaie atît de convingtoare, dar majoritatea
lor, ajutai, pot fi adui în situaia de a recunoate

î folosi libertatea pe care o au, atita cît mai este.

Eliberarea de sub controlul spiritului lumii acesteia
este întnicîtva asemntoare cu eliberarea de sub
controlul alcoolului. Unele teorii sugereaz c
alcoolicului îi lipsete o enzim care transform
alcoolul din corp i c
aceast deficien poate avea
o origine genetic, mergînd cu generaii în urm. Din
momentul în care corpul începe s
nu mai produc
enzima, alcoolicul îi pierde puterea de baz a voinei
de a nu mai bea, neputînd obine aceast împotrivire
la alcool fr ajutor. în mod asemntor, cei care
sînt sub controlul spiritului lumii acesteia sufer de
o boal Ia fel de adevrat ca i alcoolismul. Ea
poate avea origini genetice, aflate cu generaii în urm
,ea poate chiar s ajung s altereze cadrul psihic,
ceea ce produce atît boala fizic, cît i pe cea psihic.
Pacientul nu are nici o libertate de alegere i este
condus în acelai mod ca i alcoolicul Nu folosete
la nimic s-i pretinzi s
îi exercite mai mult puterea
voinei, el are nevoie de ajutor.
Recuperarea alcoolicului decurge adesea prin
corectarea unui program asemntor aceluia alctuit
66 Dr. KeanetbMcAll

de Alcoholics Anonymous. în aceast metoda nu se

pune accent doar pe puterea voinei, ci pe o putere mai
mare i pe o comunitate de întrajutorare, care-l
încurajeaz pe alcoolic s-i asume responsabilitatea în
scopul folosirii libertii, renunînd la alcool pentru tot
restul vieii. La fel, eliberarea de sub dominaia
bazeaz pe covîritoarea
spiritului lumii acesteia se
putere a Domnului nostru, ca i pe urmarea unui drum
cretin în cadrul comunitii cretine, care încurajeaz
persoana respectiv s-i foloseasc i s-i sporeasc
libertatea. Aa cum un alcoolic începe s triasc o nou
libertate atunci cînd ajunge s fie dezintoxicat, i
persoana care sufer dominarea de ctre spiritul acestei
lumi experimenteaz o nou libertate dup o Sfînt
Liturghie sau alte rugciuni înlate în vederea eliberrii
sale. Muli sînt convini, în mod greit, ei pot c s
continue s
se reformeze doar prin proprie voin, fr
Dumnezeu i iar ajutorul comunitii din care fee
parte.
Pentru a-i ajuta pe alcoolici în decursul acestei
perioade critice, programul Alcoholics Anonymous se
desfoar pe dousprezece trepte-etape, care sînt egal
eseniale pentru ruperea legturii cu spiritul lumii. Joe i
muli ali pacieni care s-au eliberat de sclavia spiritului
lumii au reuit acest lucru pentru c
au continuat s
respecte aceste dousprezece trepte.

1. Noi am recunoscut c eram lipsii de putere asupra

alcoolului i c vieile noastre deveniser de nestpînit.
2.Noi am ajuns s
credem c
o Putere mai mare decît a
noastr ne-ar putea restitui sntatea.

3.Noi am luat hotrîrea s ne încredinm voina ri

viaa noastr lui Dumnezeu, aa cum L-am îneles.
'vindecarea Arborelui Genealogic 67

4. Noi ne-am fcut fr fric i cu minuie un

inventar moral.

5. Am admis în faa lui Dumnezeu, a noastr i a altor

persoane natura exact a relelor noastre.

6. Am fost pe deplin pregtii s-i permitem lui

Dumnezeu s îndeprteze toate aceste defecte de
caracter.

7. Cu smerenie L-am rugat s îndeprteze defectele

nostre.

8. Am întocmit o list a tuturor persoanelor pe care le-

am fcut s sufere i am avut dorina s ne îndreptm.
9. Ne-am schimbat comportamentul fa
de aceti
oameni, în mod direct, ori ori de cîte ori a fost
posibil, cu excepia cazului în care dac am fi fcut
acest lucru i-am fi fcut s
sufere pe ei sau pe alii.

10. Am continuat inventarierea personal i, ori de cîte

ori greeam, o recunoteam imediat.

1 1. Am cutat ca prin rugciune i meditaie s ne

îmbuntim contactul contient cu Dumnezeu, aa cum
L-am îneles noi rugîndu-ne doar pentru cunoaterea
voii Lui, în legtur cu persoana noastr, i pentru
primirea puterii de a împlini acest lucru.

12. In urma trezirii spirituale, ca rezultat al acestor

trepte, am încercat s ducem acest mesaj alcoolicilor
i s folosim aceste principii în toate problemele
noastre.
 -

68 Dr. Kermeth- McAU

Trebuie observat faptul c

acest program conduce atit
de puternic ctre ultima treapt a trezirii spirituale, încît
un alcoolic îndreptat poate ajuta un alt alcoolic. In mod
asemntor, pe msurce pacienii se elibereaz de sub
controlul spiritului lumii acesteia, constat c trezirea
lor spiritual îi conduce i ia eliberarea altora, prin
rugciune, dar mai ales prin participarea la Sfînta
Liturghie.

Cîteodat ni se pare c
Domnul ne cheam ne s
extindem rugciunile dincolo de familia noastr sau de
prietenii notri. Manya a început Sfînta Liturghie
rugîndu-se pentru trei dintre rudele sale polono
evreieti. A fost uluit s
constate c
acetia au adus cu
ei sute de evrei polonezi, nepieptnai, cu capetele
plecate, care ieeau afar din lagrele de concentrare i
care îi tîrîiau picioarele spre altar. Cînd Manya era pe
punctul de a urca ctre absid spre a primi Sfînta
împrtanie, s-a simit împiedicat i i s-a prut c
prile laterale ale naosului erau înesate de aceti
refugiai. Pe msur ce îi continua rugciunea, Manya
L-a vzut pe Iisus stînd în picioare la altar, ateptînd s-i
primeasc. Ei s-au apropiat, au ridicat privirea spre El,
apoi au început s
danseze i s
cînte "Aliluia", în timp
ce îngerii îi conduceau ctre o lumin strlucitoare, în
spatele altarului.
dup terminarea slujbei, mai muli refugiai Aau
Chiar
continuat s se înghesuie spre naos. Manya i ali cîiva
au rmas în biseric, rugîndu-se pentru evrei, dei nu au
fost menionai Ei i-au vzut pe muli dintre ei
evreii.
eliberai la altar.Soul Manya-ei, preot,' a împrtit
aceast experien real cu ea i a fost atît de impresionat,
încît a chemat toat congregaia i a oficiat o Sfînta
Liturghie a învierii cînd s-a întors acas. Am vzut astfel
cum lisus elibereaz i 'ezleag pe cei care vin la El, nu
numai în timpul
Vindecarea Arborelui Genealogic 69

Sfintei Liturghii, ci i in afara ei. Aa c Iisus ne cere s

continum s-i iubim pe cei mori pentru care ne -am
rugat, atît în timpul, cit i dup terminarea slujbei.
Desigur c trebuie s s
continum ne rugm i pentru
cei vii. Cîteodat, rugciunile noastre nu par a primi
rspuns i cei vii nu par a beneficia de ele. In astfel de
cazuri, a dori s-L întreb pe Dumnezeu: "De ce nu ajui
aceast persoan?" Se pot gsi multe motive pentru care
o persoan nu capt vindecare: nu se druiete total lui
Iisus, nu iart sau nu duce o via echilibrat. Pe de alt
parte, trebuie spus c
unii oameni care nu fee nimic din
toate acestea sînt vindecai. Adesori, cauza principal
este lipsa iubirii susinute în comunitatea cretin, dar
cîteodat pur i simplu faptul c
nu ascultm cu
suficient atenie ca s
auzim planul lui Dumnezeu, care
este. unic pentru fiecare i. .divid. Chiar dac persoana nu
pare s primeasc ajutorul în felul în care noi îl
preconizm, avem garania c
rugciunile noastre nu sînt
niciodat zadarnice (Romani 8, 26).
Cînd m rog la Sfînta Liturghie, dei nu pot fi sigur
de ce s-ar întîmpla, tiu c
rugciunea mea va primi
rspuns într-un fel plin de iubire. Cred c, chiar atunci
cînd Domnul nu vindec în mod ostentatativ în felul în
care eu cred c
este nevoie, El folosete rugciunea mea
pentru a vindeca în alt fel, poate pe o persoan pe care
eu nu am so vd niciodat. Poate s-o vindece pe
persoana care s-a rugat la Sfînta Liturghie, adic pe
oficiant, sau poate pe una din persoanele cele mai
importante din ierarhia bisericeasc, ca de exemplu pe
episcop sau, aa cum am aflat la numeroase slujbe, poate
fi vorba de o ruda uitat care este vindecat i eliberat

din spital într-o alt ar. Trebuie fim gata s s

ascultm
I

,v Dr.KennetkMcAJl

îndrumrile iui Dumnezeu pe msur ce îl rugm s ne

dezvluie urmtorul pas de vindecare.

O femeie in vîrst, Josephine, suferea de o senilitate

care i-a provocat o leziune ireversibil a creierului. Am
oficiat pentru ea Sfînta Liturghie i am fost dezamgii
c nu a aprut vreo vindecare. Dincolo de cunoaterea
noastr, Domnul a efectuat urmtorul pas spre a o
vindeca prin fratele Josephinei, care era preot In timpul
Sfintei Liturghii pentru sora lui, a cunoscut iubirea
adînc i un sentiment de compasiune care l-au adus
mai aproape nu numai de ea, ci i de toi bolnavii cu
tulbuirri mintale. Ca rezultat direct, el îi petrece acum
o zi pe sptmîn vizitîndu-i i rugîndu-se cu ei pentru
vindecare, iar slujirea aproapelui a fost în acest fel
foarte mult îmbogit.

O dat, fiind în New-York, am participat la o Sfînt

Liturghie pentru o femeie care auzea voci i practica
scrisul automat.
fie
M
ateptam ca, în timp ce ne rugam,
eliberat de sub posesia spiritului i, într-adevr,
s
vocile au încetat în timpul Sfintei Liturghii. Dar, dup
dou zile, au revenit. între timp, nite prieteni au dus-
ele
o la un episcop
care, cu oarecare repulsie, a spus o
rugciune de izbvire pentru ea. A fost complet i
definitiv eliberat de sub posesie. i
episcopul, la rîndu-i,
a descoperit prin rugciunea de izbvire, brusc, puterea
celui ru, dar i o realitate mai mare, msura puterii de
vindecare a lui Iisus. Astfel încît L-am vzut pe Domnul
împlinindu-i total planul, atît pentru vindecarea
integral a femeii, cît i pentru revelaia produs
episcopului.

Una din vindecrile cele mai dramatice care s-au produs

în cariera mea i s-a înfimplat lui Claudine. Avea
cincizeci de ani i se afla sub neîntrerupt
 "

Vindecarea Arborelui Genealogic 71

supraveghere medical, în spital, de doisprezece ani. Era

suferind de schizofrenie cronic. Nici tratamentele, nici
medicamentele nu au avut vreun efect asupra
temperamentului ei violent, combinat cu o stare mintal
îneltoare. Doctorii ei au socotit cnu mai era nimic de
pierdut nu putea fi afectat mai mult -i au hotrît
- s
fie operat pe creier, într-un spital din Londra.
Operaia a euat. Claudine a fost într-adevr i mai
mult afectat, pierzîndu-i atît vederea, cît i vorbirea.
Cu aceast deteriorare ireversibil i frnici o schim-
bare a strii ei schizofrenice, Claudine a fost lsat s
"vegeteze" într-un spital de boli mintale. S-a îngrat i
i-a czut prul (nu i-a mai crescut pr dup operaie),
ceea ce îi ddea un aspect respingtor. Dup optsprezece
luni, familia a obinut permisiunea de a o aduce acas
pentru o zi i o noapte.
Mi-a fost adus mie. Nu ddea nici un semn c ar
înelege ceva din ceea ce i se spunea. Dupun scurt
control, am confirmat c
nu prea s
existe vreo
speran pentru ea i c
nu-i puteam recomanda vreo
terapie. Deteriorarea era într-adevr ireversibil. La
vremea aceea nu înelesesem influena Arborelui
Genealogic i nici nu realizam dimensiunea puterii
vindectoare a Sfinjei Liturghiii. Netiind ce altceva s
spun sau sfee, m-am rugat cu voce tare, încer-eînd pur
s
i simplu ascult îndrumarea lui Dumnezeu i cutînd
iertarea Lui, pentru distrugerea provocat de om unei
fiine omeneti. Apoi am rostit Tatl Nostru, împreun
cu ruga final "i ne izbvete de cel ru". Rugciunea
noastr era ca Claudine s
fie lsat în pace. Pacienta
s
mea i familia ei s-au întors acas, unde urma rmîn
peste noapte.
A doua zi dimineaa, toat casa a fost trezit de
ipetele Claudinei, care striga: "Venii sm vedei!
Neauzind nici un cuvînt din partea ei de la dezastruoasa
operaie, prinii, uimii, s-au repezit în camera
 72
Dr. KennetkMcAU
ei.Claudine privea la chipul ei din oglind, strigînd:
"Prul meu, uitai-v la prul meu!" m timpul nopii, t-a
aprut pe tot capul un strat* de pr de un sfert de inch.
Putea s vorbeasc, putea svad, putea s se dezvolte!
Mai tîrziu, în cursul zilei, Claudine a fost dus la
spital. Uimii de schimbarea petrecut cu ea, doctorii au
chestionat-o timp de cîteva ore. în mod repetat, ea a
explicat simplu: "S-au rugat împreun cu mine".
Doctorii nu au îneles ce se întîmplase. Era dincolo de
puterea lor de înelegere ca un pacient care suferea de
incapacitate total s poat fi vindecat dintr-o dat i
complet, astfel încîts poat £1 readmis în lumea
normal exterioar.

Cînd m-am aflat pentru prima oar fa -n fa cu

Claudine, am încercat s-L ascult pe Dumnezeu, dar nu am
auzit nici o voce i nu am recunoscut nici o îndrumare
clar. Am simit pentru ea mil, mînie i resentiment fa
de incapacitatea celor care aproape c
o distruseser. Iisus,
în faa leprosului, s-a umplut de mil pentru suferind
(Marcu 1, 41), i cu cît ne identificm mai mult cu
sentimentele lui Iisus fa
de o persoan, cu atît mai mare
este gradul în care sîntem capabili s
îndeplinim voia Lui
fa de acea persoan. Miezul gîndirii noastre, în timp ce
stabilim Arborele Genealogic în vederea Sfintei Liturghii,
trebuie s
fie activ, gata pregtit s
asculte mereu, ca s
putem contientiza msurile imediat urmtoare pe care le
ia Domnul nostru Iisus Hristos (Gal. 2, 20).
învremea facultii, un student m-a iniiat în arta
Dumnezeu. Era o pacoste. Insistena ca
ascultatului lui
eu 's înv s
ascult vocea lui Dumnezeu a devenit atît
de intens iritant încît, pentru a încheia subiectul, am
fost de acord ne s aezm în linite,
 Vindecarea Arborelui Genezlogic 73
timp de o jumtate de or, în camera mea. La sfiritul
acelei perioade, m-a întrebat la ce m-am gindit "La
nimic", i-am spus. "i-a vorbit Dumnezeu?", m-a
întrebat cu speran. "Bineîneles c
nu", i-am replicat.
"Nu-i poi goli mintea total", a argumentat el. "La ce te
gîndeti?" I-am spus cm
uitam ia titlurile crilor din
raft.

"Interesant", a spus el. "Citete-mi-le! " Plictisit i

dornic s termin edina, i-am citit numele de pe
coperta cîtorva Apoi am renunat "N-ai
cri.
terminat", m-a meu. I-am mai spus
zorit prietenul
cîteva titluri. "Continu, mai sînt înc trei cri", a
spus el repede. I-am rspuns scurt: "Am terminat cu
ele". "Ei bine, vinde-le! ", mi-a replicat. în cele din
urm, i-am mrturisit c, de mult, am împrumutat
aceste cri de la fosta mea coal i nu le-am mai
înapoiat. Prietenul m-a convins s reglementez situaia,
aa c am scris o scrisoare de scuze, le-am împachetat
i, sub supravegherea lui, le-am dus la pot. Ciudat,
m-arn simit liber ca aerul, ca i cum povara pe care
o duceam ar fi disprut.

în acele zile, nu eram sigur de ce ascultam, dar, în

decursul vieii mele, Dumnezeu mi-a vorbit de multe
îndrumîndu-mi gmdurile i aciunile. 'In fiecare
ori,
diminea El deteapt, trezete urechea Mea, ca s
Te ascult ca un ucenic" (Isaia 50, 4).
într-o diminea cînd m-am trezit, m-am surprins
gmdindu-ma Ia Primul -Ministru de atunci, un om pe care
nu 1-amîntîlnit niciodat. Aveam o imagine intens despre
o decizie personal pe care trebuia s
o ia am simit o
nevoie imperioas de a-1 avertiza în legtur cu aciunile
pe care le inteniona. Dei prea îndrzne din partea mea,
i-am scris o scrisoare, explicîndu-i situaia. Cîteva
sptmîni mai tîrziu, am primit un rspuns în care îmi
mulumea pentru
 74 Dr. KennethMcAli

intervenia mea; care îl împiedicase s ia o decizie

irevocabil i greit.
O dat, în lumea dintre veghe i vis a dimineii, am avut
imaginea unei prietene, Mabd, pe care nu o vzusem de
opt ani. In "vis", ea ipa de la fereastra celui de-al treilea
etaj al unei cldiri de crmid. Acest lucru nu a însemnat
atunci nimic pentru mine, dar am mîzglit numele de
Mabel pe o bucat de hîrtie i am uitat de ea.
în seara aceleiai zile, în timp ce
maina acas, am fost oprit la semafor, în timp ce
m
întorceam cu

nerbdarea i nemulumirea mea creteau, am simit c

Domnul
"Nu, vreau
m s
s
îndeamn o iau la stînga. Am
argumentat:
merg acas", "la-o la stînga", mi-a
poruncit. Eram singur; varianta aceasta ar fi adugat doar
cinci minute la drumul meu. Am
luat-o la stînga, simindu-
m cam jenat, de aceea am condus încet; ca
ceva. Atunci, de pe partea dreapt a strzii, vocea unei
s
nu scap

femei a strigat: "Dr. Ken, Dr. Ken!" M-am-ulat în sus.

'
Prietena noastr Mabel se sprijinea pe fereastra identic a
cehii de-al treilea etaj din "visul" meu de diminea. Pîn
am maina i am urcat în grab cîte trei trepte p
parcat
dat, am tiut c
nu fusese un vis.
Mabel mi-a explicat. Devreme, de diminea, venise acolo
s o ia pe sora ei, pentru c
auzise c
fratele lor mai
mare, bolnav de cancer pulmonar, se afla pe moarte o Cu
muli ani în urm, îl tratasem pe fratele lor, aa încît
surorile îi petrecuser ziua încercînd sm
vad cînd
trec. Acest incident mi-a dovedit ca unul din aspectele
cele mai importante ale ascultrii lui Dumnezeu, din acea
diminea, este întreinerea unei atitudini de ascultare
continu pe tot parcursul zilei - chiar în timpul unei
întîrzieri la un semafor rou, frustram. Altfel nu a fi
recepionat îndrumarea
Vindecarea Arborelui Genealogic 75

lui Dumnezeu cînd mi-a artat sensul "visului meu pe

jumtate" i nu a
fi gsit-o pe Mabel, tocmai cînd avea
nevoie de mine, aa cum mi-a cerut-p EL Psihiatrul William
James comenta: "Noi i Dumnezeu avem probleme
comune; deschizîndu-ne influenei Lui, destinul nostru cel
mat profund este împlinit Dumnezeu este adevrat pentru
c produce efecte reale."

Intr-o alt situaie, îndemnul dat de vocea lui

Dumnezeu mi-a prilejuit ocazia s ofer un sfiit care a
salvat probabil multe viei. Eram în vizit la nite preteni
din Texas, i într-o bun zi ifasuiam cu un vecin care,
întîmpltor, lucra la NASA (Administraia Naional a
Aeronauticii i Spaiului). Cînd el a aflat cîte ceva din
trecutul meu i faptul c
eram un medic psihiatru care
fusese închis pentru mult timp în China, i unul dinc
hobby-urile mele este pictura, mi-a spus încîntat "eram c
chiar persoana pe care o cutau."
Luat prin surprindere, am fost de acord s-1 însoesc
la sediu. Aparent, era nevoie de un sfat în legtur cu un
detaliu important, la o staie spaial proiectat. Proiectanii
considerau c
decoraiunile interioare armonioase le-ar fi fost
de un considerabil ajutor oamenilor care trebuiau s
priveasc aceiai perei, desene, culori, într-un spaiu închis,
pe o perioad lung de timp: Prin urmare, trebuiau s
consulte pe cineva care cunotea efectele psihologice ale
diferitelor culori i desene, preferabil pe cineva care ar fi
fost inut în acelai fel, într-un spaiu închis. Mi-a fâcut
plcere sîi ajut i am tcut unele sugestii pentru capsula

spaial i pentru laboratorul spaial.

Am avut prilejul s
privesc Vehiculul lunar atunci cînd
era supus la teste i s pun întrebri. Cînd mi-au
 76

Or. KennethMcAIl

spus c
roile sînt umplute cu azot. am auzit vocea
Domnului spunînd: Oamenii acetia vor fi în
primejdie". Am
discuta* acest aspect cu directorul care
m însoea i care mi-a explicat c experii i-au dat seama
de consecinele evidente care s-ar fi produs dac s-ar fi
spart un cauciuc. Cu toate acestea, dup paisprezece ani de
cercetare, au considerat acest lucru drept puin probabil.
In tcere, am supus aceast problem Domnului i, sub
îndrumarea Lui, am fcut pe o bucat de hîrtie o schi a
unor roi cu arcuri în spiral i care se legau de osie printr-
0 fîie de metal perforat care aciona ca o roat. Directorul
s-a uitat la desenul meu, a ris i 1-a pus în buzunar. Patru
luni mai urau, unul din comentatorii care anuna
aselenizarea a menionat c, în ultimul moment, roile cu
azot au fost înlocuite cu roi cu arcuri în spiral. întrebîndu-
1 pe vecinul care m-a introdus la NASA, nu am fost
surprins s
aflu c
"A fost ceva ciudat. Directorul a gsit
pur i simplu un .desen în buzunar i a tiut c trebuie
fcut o schimbare în construcia roilor. Nu tia precis de
unde apruse hîrtia." Eu tiam. Din nou, Dumnezeu
folosise pentru a produce un "efect real", cci mi se
m
spusese, în 1979, c
roile acelea salvaser viei omeneti.
 5 "SUFER COPIII MICI...
Nu exist nici o piedic în a crede c rugciunile noastre
îi ajut pe cei vii prin mijlocirea lui Iisus Hristos (I
Timotei 2, 1-4). tim c urmam exemplul Lui de cînd El
s-a rugat pentru noi toi, dei umbra Crucii era deasupra
Lui (Ioan 17).
In Biserica cretin, îi lum pe nevinovai, pe nou-
nscui, care nu par c
au nevoie de rugciuni, i îi
botezm, spre a le oferi sprijinul rugciunilor unor
comuniti cretine. Unii oameni socotesc înii copiii c
mici botezai au nevoie de rugciuni pentru a fi exorcizai
de rul cu care ar fi venit în contact chiar din pîntecele
mamei. Ei consider c
orice copil care a trit
momente de suferin ar trebui s
beneficieze de
rugciuni vindectoare. Este firesc ca amintirile lipsite
de dragoste saib nevoie eh vindecare, i acest
lucru poate fi fcut prin iubirea lui Iisus Hristos la S finta
împrtanie. Aa
cum botezul permite copilailor s
fie adui în sînul Bisericii, moartea i învierea lui
Iisus pe care o celebrm la Sfinta împrtanie,
Hristos,
îi poate mica i pe acei copii care nu au fost botezai.

Prin studii medicale, s-a putut dovedi c

stress-ul
sau drogurile, nicotin sau alcoolul ingerate de
3
mam
pot afecta fitul în mod duntor. Copilul nenscut
poate absorbi gî ridurile i sentimentele Ia fel ca
.
2
substanele toxice. De aceea, consider c
este logic
s presupunem c
el poate absorbi i rugciunea.
Experiena condus de Dr. J. Cowdy Ia un spital din
Saksbury, în 1 95 8 a artat c, de la aproximativ
,
 78
Dr. Kermeth McAII

paisprezece sptmîni, fitul i-a format o zon a

memoriei în creier, în care se înregistreaz emoiile ci
sunetele venite de la prini. Este un fapt care poate fi
dovedit, alturi de informaiile cptate prin tehnica,
aplicat persoanelor adulte, a aa-zisului "rspuns la
droguri", prin injectarea intravenoas a unui anestezic
diluat, numit de obicei "medicamentul adevrului" (n.
tr.: numele dat acum cîteva decenii unor derivai

barbiturici). Sub un astfel de tratament, bolnava i-a

amintit de afirmaia fcut de tatl ei înainte de naterea
copilului: "O s-i sucesc gîtul dac e rat!". El a rostit
într-adevâr aceste cuvinte. In cele din urm, ea s-a
împcat cu aceast suferin de dinainte de natere i a
fost eliberat din spital.
Intr-un studiu prezentat în 1978 la Universitatea
Loyola, Chicago, s-a artat c unii bolnavi au încercat s
se sinucid în fiecare an în aceeai zi. Investigînd acest
fenomen, Andrew Feldmar, psiholog la o clinic din
Vancouver, a dedus c aceste date nu sînt legate de
srbtori, mori în familie sau alte evenimente
importante, ci c ele coincid cu datele Ia care mamele
acestor bolnavi au încercat avorturi. Chiar i metoda
folosit pentru tentativele de sinucidere (otrav,
Instrumente ascuite etc.) corespundea metodei
întrebuinate la provocarea avortului. Feldmar a mai fost
surprins s constate c ftul avea cunotin de
încercrile de avort, chiar atunci cînd aceastea avuseser
loc în primele sptmîni de sarcin. El a postulat raptul
c memoria se putea data chiar din momentul unirii
spermatozoidului cu ovulul, adic din momentul
concepiei. Aceste cercetri au artat c latul este
capabil de a înregistra amintiri chiar de dinainte de
3
formarea creierului, la paisprezece sptmîni.
In mod asemntor sînt înregistrate i amintirile
legate de manifestrile de dragoste ale mamei ctre
Vindecarea Arborelui Genealogic 79

ftul înc nenscut O femeie care este însrcinat de cel

puin cinci sptmîni poate fiice singur un test spre a-i
dovedi cftul rspunde gesturilor ei de dragoste,
Pumnd mîna dreapt pe partea dreapt a abdomenului i
pe cea sting pe partea sting, ea îi poate mica ftul cu
oricare din mîini. Pentru a fiice acest lucru, ea îi
imagineaz c
pruncul crete în putere i buntate sub
mîna ei, care fiice gesturi de alintare. El se va aeza cu
spatele rotunjit încuul mîinii iubitoare. Dac mama îi
deplaseaz concentrarea asupra mîinii stingi, copilul va
face aceeai micare cu mîna sting. Dac mama va fiice
aceste exerciii zilnic Ia aceeai or, copilul va lovi dac
"baia de iubire" nu apare. Astfel, nu numai violena
încercrilor de avort poate afecta fitul, ci i o simpl
retragere a manifestrilor de iubire.
Am înregistrat peste ase sute de cazuri de vindecri
directe, care s-au produs dup oficierea Sfintei Liturghii
pentru prunci care au fost avortai, sarcini pierdute,
nscui mori, lepdai la natere i care nu au fost
încredinai, aa cum s-ar fi cuvenit, Domnului Iisus
Hristos la slujba de înmornîntare. Cînd s-a oficiat Sfînta
Liturghi pentru aceti copii, rezultatele au fost uluitoare.
Au fost muli cei care au simit efectul binefctor al
puterii tmduitoare pe care a generat-o ea, inclusiv
bolnavi care au luat parte la slujb (dei ea era fcut
pentru prunci, i nu pentru ei), de asemeni bolnavi care
se aflau în spitale i instituii de boli mintale, la mii de
kilometri deprtare, i care .nu tiau nimic de slujbele
noastre; i chiar rude care aveau tulburri i se aflau în
strintate.
Mai întîi, este esenial s
se stabileasc un diagnostic
medical precis. Dac el a fost pus corect i s-a prescris
un tratament corespunztor, am descoperit cdeseori nu
s-a menionat starea mintal a bolnavului i nici nu s-a
Scut vreo încercare de a
80 Or. KemethMcAU

se afla motivaiile unor comportamente emojonaJe

inacceptabile. Deoarece strile iraionale sînt deseori
rezultatul unor trepte variabile de presiune exercitate de
sindromul de posesie, urmtorul pas este investigarea
mediului familial. - De aceea, întocmim un Arbore
Genealogic cit mai complet posibil. Fcînd aceasta,
cauza tulburrii este scoas Ia iveal i se rezolv
problema identificrii celui neîncredinat (adic mort
iar "mplinirea rînduielilor cretineti). Lumea uit sau
ascunde în mod deliberat întâmplrile neplcute din
trecut, socotind cscoaterea lor Ia lumin ar putea
genera ocuri.
Astfel de pacieni mi-au fost trimii cu felurite
diagnoze, inclusiv de schizofrenie, epilepsie, stri
depresive de orice natur, tentative de sinucidere,
nevroze i cîteva cazuri de anorexie, nervoas (lips de
poft de mîncare de origine nervoas). Comportamentul
acestor bolnavi îmbrca toat gama de boli psihice -
manifestri de fantezii paranoide, voci, întruchiparea lui
lisus Hristos, brutalitate, opistaonus (încovoierea
corpului în arc, în pat) i sugerea degetului. Bolile lor
psihice se întindeau de la migrene pîn Ia artrita
picioarelor. Muli au avut tipica stare de
dintre ei
dependen a personalitii fa de instituie, ca urmare a
îndelungatei spitalizri. Unii se aflau în pragul morii,
alii îi închipuiau c sînt acolo.

Joan a fost trimis Ia mine de un coleg medic generalist.

înainte de prima mea întilnire cu acest copil de nou ani,
am studiat concluziile echipei de medici, precum i
rapoartele dirigintelui clasei. La vîrsta &: cinci ani,
but» dispoziie a copilului s-a schimbat brusc, Ae
descurca greu, avînd un comportament iraional, aa c
în cele din urm i s-a pus diagnosticul de epilepsie.
Mama ei a fost speriat i
Vindecarea Atborelvi Genealogic 81

uimiii. Mi-a scris; "Cînd Joan intr într-una din strile

ei, fea i se schimonosete i ip la mine minute in ir.

Este departe de a fi ea însi, ceea ce

Singurul mod de a face fa
m înghea.
acestor accese în faza lor
cea mai acut este rugciunea i apoi, dup o lupt i o
zbatere mai mare chiar, ea cedeaz brusc, vine de bun
voie în braele mele i suspin ca un copil mic. M
complet stmgace i de aceea ne întrebm dac am putea
simt

s v consultm."
Diriginta copiluluiîmprtea aceeai grij. Scria:
"Joan îi pierde cu uurin controlul i are izbucniri
emoionale. Las mult de dorit în ceea ce privete
prezentarea lucrurilor, chiar cînd copiaz fiice nenu-
mrate greeli - probabil datorit incapacitii ei de a se
concentra o perioad mai lung."
în timp ce vorbeam cu prinii fetiei, eram în
cutarea unei motivaii a comportamentului ei, dar nu
gseam nici una, Mi-au spus c, Ia vîrsta de cinci ani, au
început brusc crizele; ea a czut în incontien, fr
vreun motiv aparent. De atunci, de multe ori s<i rnit i,
o 'dat i-a spart i brbia. De curînd, începuse s alerge
prin fea mainilor, de aceea prinii au trebuit s o in,
pentru siguran, legat de hamuri. Tatl ei ne -a relatat
cum ea s-a luptat cu o for de bou i cum ipa Ia el: "Te
ursc, nu eti tatl meu. De ce m-am nscut?" Se temea
si pentru sigurana familiei, deoarece, în una din strile

ei iraionale, Joan i-a ameninat fratele cu un cuit,

întrebînd: "Spune-mi cine eti!" Cu tot atîta insisten, a
ipat" Eu nu sînt Joan"
Din rapoartele medicale reieea c
doctorii fcuser
tot ceea ce era cu putin pentru a o ajuta, în ceea ce
privete regimul, medicaia i alte terapii. Cînd am
început sîntocmim Arborele Genealogic, le-am spus c
eram interesat s
descoper vreun strmo care nu a avut
parte de slujba corespunztoare de
 "

82 2>. KennethMcAU

înmormilitare, murind fr s fi fost încredinat

Domnului nostru De exemplu, o sinuci-
lisus Hristos.
dere. Nu am avut succes.Din Arborele Genealogic
reieea c
cel puin în ultimile patru generaii nu se
fcuse vreo astfel de omisiune.
Atunci am chemat-o pe Joan în camer. A venit
imediat i s-a aezat pe genunchii mei, i am întrebat-o
cîi frai i surori avea. Rspunsul ei m-a "Am
surprins.
treifrai i trei surori", a spus. mama ta
""Dar Joan,
spune c ai trei frai i doar dou surori", am zis. Joan a
devenit extrem de furioas, a srit de pe genunchii mei
i a btut din picior, ipînd:" Am
trei surori, nu dou!
"O vezi pe femeia care st acolo?", a ipat, artînd ctre
A
mama ei. "Este o criminal. aruncat-o în closet pe
sora mea. Sora mea este prietena mea. Eu o cunosc. O
cheam Melissa." Mama acuzat a izbucnit în lacrimi i
a ipat: "Atenie! Va avea o criz! " Tatl lui Joan s-a
înroit la fa s
i a început se certe cu soia. In timp ce
se certau, am inut-o strîns pe Joan i am spus: "Hai s
ne rugm, i
cu mine, Mântuitorului nostru lisus
tu
Hristos, cerîndu-I s
aib grij de Melissa." ne- Aa c
am rugat: "Doamne, Isuse Hristoase, te rugm ai grij s
de Melissa i s
o iei i pe ea în împria Ta."
Era evident c
Joan atinsese un punct nevralgic al
prinilor ei. Mai tîrziu, mama ei mi-a spus avusese c
un avort accidental, datorit neîndemî nrii unui medic,
înaintea naterii lui Joan. Ea nu menionase aceasta cînd
am întocmit Arborele Genealogic, pentru soul ei c
Graham negase întotdeauna c
soia sa ar fi fost gravid
la acea dat. Cînd a pierdut acea sarcin, ei se aflau în
vacan, ajutîndu-1 s- i revin dup o cdere nervoas.
De aceea, mama lui Joan socotise c
starea delicat în
care se afla soul ei nu i-ar fi îngduit poat privi s
situaia în fa.
Vindecarea Arborelui Genealogic
83
Ea nu menionase incidentul fa de Joan i nimeni
nu tia numele pe care intenionase s-1 dea copilului -

Melissa.
Deoarece simi pe cei care au
sufletul nostru îi poate
murit fr s fi încredinai Mîntuitorului li sus
fost
Hristos, nu a fost surprinztor c
Joan a putut afle de s
Melissa. într-adevr, am avut o mie patru sute de cazuri
asemntoare în observaiile mele. Este evident acest c
copil neîncredinat lui lisus Hristos, Mîntuitorului
nostru, a fost cauza dificultilor avute de Joan, poate i
a migrenelor de care suferea mama ei de ani de zile. Aa
c am oficiat o Sfînt Liturghie pentru Melissa,
rezultatele fiind c viaa acestei familii s-a schimbat.
Izbucnirile emoionale ale lui Joan, comportamentul ei
i incapacitatea ei de a se concentra, au
iraional, chiar
disprut complet i nici nu s-au mai repetat vreodat.
estele efectuate au artat c epilepsia a fost vindecat,
iar curînd dup aceea i s-a oprit orice tratament.
Migrenele mamei ei au devenit de domeniul al
trecutului.
Dar necazurile familiei nu au încetat cu totul. Cîteva
lunimai tîrziu, chiar înainte de Crciun, Graham s-a
prbuit. Simptomele erau tipice pentru o cdere
nervoas. Se simea într-un eec total, nu a mai fost
capabil s
se duc la slujb, fiind sigur nu va mai c
putea lucra niciodat. Dup
luni de tratament, tensiunea
arterial a rmas alarmant de ridicat, i atenei medicul
su 1-a trimis la mine. Firete, am presupus nu se c
împcase cu faptele care stteau la obîria suferinei lui
Joan i deci nu o eliberase pe fetia sa, Melissa. negat A
aceast presupunere, dar ne-a spus c
bnuiete motivul
bolii. Mi-a spus: "Problema mea nu este Melissa, ci
mama mea. Era o femeie de tip victorian i foarte
posesiv. Nu a acceptat niciodat cstoria mea i nu a
simpatizt-o pe soia mea. Cînd a murit, am urît-o atît de
mult
84 Dr. Kenne-Cb McAtl

încît am refuzat s merg la înmormîntarea ei." Nu

aveam nevoie sâ-mi spun mai mult. Aminti ndu -i de
vindecarea fiicei lor Joan, Graham i familia sa au
participat bucuroi la o Sfint Liturghie pentru marna
lui. In decurs de o saptmîn, tensiunea lui arterial a
sczut i a putut s-i reia lucrul.
Acum, preocuparea lui Graham nu se limiteaz
numai la familia lui: el i soia Iui au folosit libertatea
spiritual pentru a ajunge la alii. Ultima veste primit
de la mama lui Joan a fost foarte diferit de cea pe care
mi-a trimis-o la început. "Ieri, Graham i cu mine am
fost Ia o întrunire de la spitalul local, organizat de
departamentul copiilor pentru prinii ai cror copii au
crize, convulsii sau epilepsie. Nu Joan a fost motivul
pentru care am simit nevoia s
mergem, pentru c
Domnul a fost aa de bun cu ea. Amîndoi am socotit c
am putea fi utili, avînd aceast experien. Ei au
numrul nostru de telefon, în cazul în care vreun printe
dorete s vorbeasc cu noi."
Graham i soia lui fac mai mult decît s-i dea
numrul de telefon. Scrisoarea continua relatind c
Graham s-a rugat într-un salon din spital pentru un copil
cu epilepsie i gastro-enterit. "Dup aceea, am simit c
trebuia so srut pe mama copilului, lucru pe care nu 1-
a fi fcut dac nu a
fi avut experiena cu Joan. Nici nu

o cunoteam prea bine pe acea doamn, dar a fost lucrul

cel mâi nimerit, întrucît i-a întins braele i s-a sprijinit
de mine." Graham i Joan, ca i muli alii, au gsit noi
resurse în a-i folosi noua libertate. Un an mai urau,
Joan este o feti vesel, sntoas, descurcîndu-se bine
la coal, este bucuria familiei. Graham rmîne sntos
i ferm, conducînd rugciunile familiei în fiecare sear,
s
i soia lui sînt dornici împrteasc din
iar el
experiena lor celor care ar putea fi ajutai.
 Vindecarea Arborelui Genealogic 85

Persoanele cel mai adesea lovite din capza existenei

în viaa lor a unui copil mort i neîricredinat lui
Dumnezeu, deci care au nevoie în primul rînd de
ajutor, fiind cel mai uor pasibile de suferine fizice
sau emoionale, sînt prinii, unul din gemeni,
urmtorul nscut, un copil adoptat în locul lui sau
chiar, ca în cazul lui Joan, cel mai sensibil copil din
familie. Cîteodat, prinii nu sînt tulburai de astfel
de înfimplri din trecutul lor, pîn cînd nu
experimenteaz realitatea rugciunii. Un vicar local
s-a convins cum una din enoriaele lui s-a vindecat
de o boal mintal ce prea incurabil f
a fost'scoas
din spital (vindecat) dup ce s-a rugat pentru un
copil al ei avortat i 1-a încredinat Domnului nostru
Iisus Hristos Ia Sfînta Liturghie. Vicarul, mult
încurajat, s-a dus s
viziteze o alt enoria, Mildred,
o femeie în vîr&t de aizeci de ani, care timp de
doi ani fusese tratat în spital pentru o afeciune
gastric: Nu s-iau gsit elemente obiective doveditoare
ale suferinei ei, dar simptomele dureroase au
continuat. Dupunele discuii, vicarul a convins-o
s întocmeasc un Arbore Genealogic, ca s
îi

stabileasc dac vreun strmo al ei nu a murit fr

a fi fost încredinat Domnului. Nu a gsit pe nimeni.
Deodat, Mildred a spus: "Bine, am sv
spun
ceea ce nu am spus niciodat nimnui. In adolescen,
am avut un avort Nu am Scut niciodat nimic pentru
asta." Vicarul a propus s
fac în biseric o slujb,
în vederea încredinrii copilului avortat Domnului
Iisus Hristos. Ea a fost de acord. Pîn la terminarea"
slujbei, toate durerile ei de stomac au disprut i ea
a simit o mare eliberare i o mare bucurie. A
vrut
s c
spun tuturor viaa ei s-a schimbat.
L-am întrebat pe vicar de ce au aprut durerile de
stomac doar cu doi ani în urm, pe cînd avortul fusese
fcut cu mult înainte. Mi-a spus c
doar cu
 86 Dt.KennethMcMl

doi ani în urm

hotrîse s
devin cretin i
intrase în Biseric. Aa c
doar în ultimii doi ani
s c
învase se roage; prea copilul ei, avînd în sfîrit
acces spiritual la ea, încercase s-i atrag atenia
prin durerea de stomac. Era ca i cum copilul
devenise durerea ei de stomac.
Probabil c interpretarea vicarului era corect.
Bolile, cum de exemplu, afeciunile grave de
sînt,
stomac, tind s
ne retin atenia asupra nou înine,
îngreunîndu-ne înelegerea faptului c, de fapt, mortul
are nevoie de ajutor. Poate, c
astfel de boli sînt
lucrarea celui ru, prin care el ne distrage atenia de
la rugciune. Probabil c
exist o explicaie, mai
simpl, mai fireasc i mai precis» Cînd Mildred a
devenit cretin, ea a preluat o serie de noi credine
morale i poate c
pentru prima oar s-a simit
vinovat de avort. Aceast vinovie sau tulburare
intern poate c
s-a exprimat sub forma durerii de
stomac, deoarece adeseori trauma mintal îi gsete
o exprimare fizic. Sînt sigur c, indiferent dac
suferina este provocat de o vin natural, de o
persoan moart sau de cel ru, Sfînta Liturghie aduce
4
de obicei vindecare.

în special gemenii au o sensibilitate aparte fat de

fratele sau sora lor moart. La o Sfînta Liturghie, o
mam a spus c una din fiicele ei gemene a murit
la natere i a disprut în Cînd s-au fcut
spital.
rugciuni pentru acest accident, au aprut lacrimi de
bucurie în ochii gemenei aflate în via. Ea a spus
c "a urmrit-o" pe sora geamn cum cretea în
ei
fiecare an, dar c nu a îndrznit niciodat s vorbeasc
despre acest lucru.

în India, într-o var, o mam

îngrijorat a venit s
m consulte în legtur cu fiica ei schizofrenic, care
Vindecarea Arborelui Genealogic 87

fusese internat de multe ori. Printre alte simptome,

suferea-i de grandomanie. Qnd am întocmit Arborele
Genealogic, am descoperit c
existaser în familie
cîteva avorturi. Ne-am rugat pentru -aceste avorturi
de dou ori, i
de fiecare dat mama, dei hindusa,
a spus c a vzut picioarele lui Hristos. pe cruce, în
sptmîna urmtoare, fiica ei a cltorit ase sute de
mile pentru a-i spune c
deodat s-a simit bine i
c toate simptomele ei au disprut Cînd i-am spus
despre rugciunile noastre pentru ea, ne-a mulumit
i a întrebat dac puteam s o iau s asiste i ea la
Sfînta Liturghie! Dup slujb, mama,
care 1-a vzut
din nou pe Domnul nostru lisus Hristos, a hotrît c
era o hindus desvîrit.

Cîteodat, apar comportamente anormale, antisociale

la un copil adoptat în locul unui copil pierdut. Aa
a fost situaia unui brbat în vîrst de douzeci i
opt de ani, i care mi-a fost trimis de un prieten
poliist. Omul se afla în închisoare dup cea de a
cincisprezecea arestare pentru furt. Chiar de copil
furase din poeta mamei lui, dar ceea ce era neobinuit
era faptul c fura întotdeauna pentru altcineva,
niciodat pentru el.
Discutînd cu prinii despre furtul lui, am întrebat
despre Arborele lui Genealogic. "Nu are nici un
Arbore Genealogic", au spus ei, "pentru l-am c
adoptat cînd s-a nscut. Dup
moartea la natere a
fiului nostru, ne-am dus direct la casa de copii i
am adoptat un bieel care am socotit semna cu c
al nostru. L-am iubit i am avut grij de el în tot
acest timp, ca i cum ar fi fost al nostru" La Sfînta
Liturghie, prinii uimii au dat un nume copilului
lor mort la natere, încredinîndu-1 Domnului lisus
Hristos. Fiul lor adoptiv a ieit din închisoare schimbat
în bine, acum avînd o slujb important.
88 Dr. Keimelh KkAU

Aa cum la botez dm copiilor notri un nume, la fel

trebuie s dm un nume copilului "pierdut", pentru a
arta c ne aparine i c îl iubim. Câteodat mama,
fratele sau sora vor ti numele acestui copil, alteori
însui Domnul Iisus Hristos îi d
un nume în timp ce noi
ne rugm. La o slujb fcut pentru un ccpil nscut
prematur, care a trit doar patru ore, neavînd parte de
înmorrnîntare, mama copilului, curajoasa, încerca s-i
mulumeasc Domnului Iisus Hristos pentru îl lua pe c
micu acas. A auzit clar replica lui: "Nu. Mai înlîi
trebuie s-i dai un nume, s-i ari dragostea ta de mam
i apoi s Mi -lîncredinezi."
O doamn cu diagnosticul de tulburri endogene i
carenu putea s doarm, nici s mnînce, nici s
comunice cu alii, mi-a fost trimis de medicul ei
curant. în tineree fusese prostituat i, prin urmare,
avusese cîteva pierderi de sarcin i avorturi. Grijulie,
le-a datnume, a primit iertarea lui Dumnezeu i a
continuat sle încredineze Domnului în fiecare
Duminic în care se ducea la biseric. A
fost eliberat
de starea depresiv, s-a cstorit i acum poate ajuta
multe femei care se afl în situaii asemntoare.
Eliberarea copiilor "pierdui" este capabil de a
aduce vindecare i fizic, i emoional. Dou
femei
care au participat la o Sfint Liturghie ca s-i
elibereze copii mi-au vorbit apoi despre vindecarea
lor fizic. Prima, care a pomenit dou
pierderi de
sarcin, a constatat cu uimire în rugciunile ei c
simptomele de osteoporoz vertebral au disprut
complet. S-a sculat de pe scaunul cu rotile i a ieit
din biseric pe picioarele ei. Cealalt doamn a
pomenit i s-a rugat pentru copilul ei avortat i i
L-a încredinat Domnului Iisus Hristoc. Dup patru
zile, doctorul ei a constatat
f
c
se vindecase de o
colit cronic.
Vindecarea Arborelui Genealogic 89

Soii Lancaster au venit la mine foarte îngrijorai de

starea a trei din cei cinci copii ai lor. Cea mai mare era
dependent de medicamente, sora ei era supraponderal,
iar ceU mai mic era ho de la frageda vîrst de apte ani.
In timpul discuiei, a reieit c
trei din sarcinile mamei
ei fuseser anormale, iar Elizabeth, fiica cea mai mare,
s-a nscut dup un avort anterior; Evelyn urma unei
pierderi de sarcin, iar Charles, copilul cel mai mic, a
fost adoptat spre a înlocui un copil nscut mort.
Deoarece aceti trei copii nu au rost în nici un fel
încredinai lui Dumnezeul am svîrit pentru ei o Sfînt
Liturghie. întreaga familie s-a simit uurat dup
aceasta. Elizabeth nu s-a mai atins de medicamente,
Charles nu a mai furat, iar Evelyn, în decurs de trei luni,
a revenit greutatea normal.
Azi, un avort este un lucru banal. Cu toate acestea,
consecinele psihologice imediate pentru sînt mam
profunde, iar efectele de lung durat pot dinui o via
întreag.
s
"i aduceau la EI i pruncii, ca Se ating de ei. Iar
ucenicii, vzînd, îi certau.
Iar Iisus i-achemat la Sine, zicînd: Lsai copiii sa
vin la Mine i nu-i oprii, cci împria lui Dumnezeu
este aunora ca acetia" (Luca 18. 15-16).
Unii cred c, atunci cînd mor, pruncii merg direct la
Dumnezeu. Acest fapt poate fi adevrat dac ei au fost
iubii i s-au Scut aici, pe pmînt, rugciuni pentru ei.
Am rost martor la constatarea fenomenului de cretere în
mai bine de ase sute de cazuri de prunci mori care,
s
dup moarte, au continuat creasc la fel cum ar fi
crescut dac ar fi fost în via. Fiecare copil are îngerul
su pzitor, atepându-i timpul de iubire i de încredinare
luiDumnezeu. îngerul are permisiunea de a aciona. Eu
nu de acord cu aceia care argumenteaz c, dac
sînt
sarcina a fost doar de cîteva sptmîni, copilul nu s-a
yo Dr. KennelhMcAU

format i nu conteaz. Experiena mea, In care "i-am

vzut" pe aceti prunci în grupul de copii de vîrsta lor,
îmi dovedete adevrul cuvintelor lui Dumnezeu "înainte
de a te fi zmislit în pîntece, te-am cunoscut, i înainte
de a iei din pîntece, te-am sfinit i te-am rînduit prooroc
pentru popoare" (Ieremia 1,15 i Psalmii 139, 13). Aceti
copii erau oameni reali, care aveau suflet i îi aminteau
5
de un Dumnezeu al iubirii care i-a ajutat odat.
6 ALUNGAREA STAFIEI
Tradiii seculare recomand binecuvântarea cldirilor i
a locurilor pentru a le scoate de sub înrîurirea celor
mori. Am aizeci i cinci de cazuri înregistrate de
'^mtuiri'' care au încetat prin rugciuni. Nu sînt
obinuitele bmtuiri subiective, auzite doar de o singur
persoan i produse, poate, de proiecia psihologic a
unei triri negative sau de o imaginaie bogat. Acestea
au o not de obiectivitate cum ai* fi: intimplri observate
de oameni echilibrai i obiecte mutate din loc fr
intervenia voinei umane. Luîndîn consideraie toate
explicaiile posibile halucinaii în masa prin psihoz
colectiv, implicaii oculte sau dezechilibru psihic se
pare cpentru muli oameni exist o explicaie simpl.
Stafia care bîntuie un .loc poate fi a unui mort care are
nevoie de rugciuni. Dac este tratat ca atare, nu am
constatat ca fenomenul sse mai fi repetat.
Nu numai casele sau cldirile pot fi scoase de sub
aceste înrîuriri prin rugciuni. Lucrul este valabil i
pentru locurile marcate prin accidente neobinuite,
inexplicabile, cum ar fi poriuni drepte ale unui drum
sau pri de cer sau, în sfirit, de mare, cum a fost cazul
cu temutul Triunghi al Bermudelor.
Timp de sute de ani, Triunghiul Bermudelor (o
poriune din Oceanul Atlantic, înluntrul unei linii
imaginare de la Bermuda la Miami, la Porto Rico, la
Bermuda) a înghiit vase i avioane fr urme. Doar
crile pe acest subiect ar putea, prin greutatea
scrise
lor, scufunda o mic ambarcaiune.
92 Dr. Kenneth KicAti

Majoritatea marinarilor cu experiena prefera s evite

fr
trecerea prin acest loc. Ca muli alii, marinarii
experien i eu am sfidat aceste temeri iraionale. In
1972, soia mea i cu mine cltoream prin "triunghi" pe
o ambarcaiune local, cînd am fost prini de o furtun
de gradul 9. Ne -am îndreptat spre sud, în afara furtunii,
în faimoasa Mare a Sargaelor. Acolo, unul din cazanele
vasului s-a spart, lsîndu-ne în deriv.
în linitea aceea, soia mea i cu mine am auzit
distinct un sunet ciudat, ca un bocet, care a durat toat
ziua i toat noaptea. La început am crezut c este vorba
de un echipaj jamaican, dar, dup ce am verificat, ne -am
dat seama cnu era vorba de aa ceva. Mai apoi, am
gsit o revist coninînd reprezentri ale vechilor vase de
sclavi care foloseau aceast rut. Din textele însoitoare,
am descoperit detalii asupra modului în care, aici, peste
dou milioane de sclavi au fost aruncai peste bord.
Recent, cartea Rdcini, scris de Arthur Hailey, a fost
ecranizat la televiziune i a relatat în mod dramatic
despre mulimea morilor i a viilor aruncai în mare in
cursul acestor drumuri. Numrul sclavilor considerai
nevandabili în Indiile de Vest i America crescînd rapid
pe msur ce vasele se apropiau de destinaie, date fiind
condiiile precare de via de la bordul vaselor, condiii
care se agravau neîncetat, negustorii puteau încasa sume
mai mari de pe urma ""sclavilor pierdui" decît prin
vînzarea celor bolnavi i slbii în Virginia. De aceea,
vii sau mori, îi aruncau în mare.
La întoarcerea noastr în Anglia, ne-am gîndit c nu
degeaba am auzit bocetul de moarte. Poate c aveam o
obligaie ca s
ne rugm pentru acei nenorocii, care
muriser fr a ff fost încredinai lui Dumnezeu, în
cin
acest fel fâcînd un act de
Vindecarea Arborelui Genealogic 93

pentru aceia care, prin cruzimea lor, provocasem acele

crime. Aa stind lucrurile, în Iulie 1977, împreun cu
cîiva episcopi interesai de aceast problem i cu
cîiva membri ai Comunitii Anglicane a învierii, a fost
celebrat o Sfînt Liturghie jubiliar în diferite locuri
din Anglia pentru eliberarea sufletelor acelora care au
murit în Triunghiul Bermudelor. Cîteva luni mai tîrziu,
chiar în Bermude, Episcopul Anglican Anselm Ganders.
i Reverendul Donald Omand, un preot anglican din
Devon, au fcut în acelai scop rugciuni. Blestemul din
acest loc temut a fost ridicat
De la data-svîririi Sfintei Liturghii jubiliare i pîn
acum - cinci ani - nu au mai fost semnalate nici un fel de
accidente inexplicabile, cunoscute, în Triunghiul
Bermudelor. Poate c
forele demonice încearc se s
ridice din nou în acel loc i se pot înttmpla alte
accidente sau dispariii, dar noi sînlem siguri c
rugciunile reprezint arma cu care putem nimici un
astfelde ru i s
anihilm astfel de fore.
Multe sînt autoritile convinse c
exist posibilitatea
de a elibera locurile bîntuite de sufletele morilor care
nu-i gsesc odihna. Donald Omand se roag regulat în
locurile unde s-au petrecut accidente inexplicabile sau
neobinuite, i de fiecare dat blestemul este ridicat, in
cursul ci^etrii acestui fenomen pentru un film
documentar, o echip a Televiziunii Britanice a
investigat întîmplrile petrecute pe o poriune de drum
dintre Charmouth i Morcombelake în Dorset, unde nu
se identificaser nici curbe periculoase, nici intersecii
neclare, prin care s poatexplicate accidentele.
fi
Donald Omand a fcut rugciuni în acel loc s-a i
constatat c, dei cu ase luni mai înainte fuseser
înregistrate în acel loc aptesprezece accidente, în
urmtoarele 6 luni nu s-au mai petrecut nici un fel de
accidente.
Cîteodat se pare c rugciunea i intenia
94 Dr. KennethMcAU

mrturisit de a se oficia Sfînta Liturghie într-un anumit

loc sînt de-ajuns spre a se elibera de fantome acel loc.
Acest lucru s-a vzut cînd am fost invitat s
vizitez un
colegiu de pregtire a profesorilor, în sudul Angliei.
Directoarea m-a rugat s
vin pe ascuns, deoarece avea
probleme cu unul din holurile cldirii, în care cursanii
refuzaser s doarm. Cldirea era considerat ca fiind
bîntuit de stafii, cci în fiecare noapte se pueau auzi
zgomote i ipete înspimînttoare. Potrivit legendei,
aceste fapte se petreceau de trei sute de ani, i
directoarea însi susinea c
a auzit zgomote ciudate.
Era preocupat de originea lor i dorea s
fac o
rugciune, în sperana cva domoli spiritul care
producea tulburarea.
Faptulc aceast cldire avea faima de a fi bîntuit
de stafii fcuse din ea un fel de atracie turistic a
oraului, aa c uneori veneau vizitatori, care stteau
noaptea de veghe pentru a asculta eventualele zgomote.
'Aceast parte a colegiului, situat lîng o catedral,
fusese construit pe locul unei foste rnînstiri de maici,
i pentru a accentua legtura dintre cele dou construcii
un grup de cursani lipise afie pe perei. Unele dintre
ele înfiau subiecte religioase sau reprezentau chiar
catedrala, dar altele înfiau lupte de tauri i alte
evenimente violente de demult Toate erau foarte viu
colorate, de aceeai mrime, fixate în acelai fel. Apoi
studenii au încuiat i sigilat ua dinspre cldire. A doua
zidunineaa, au gsit afiele religioase smulse i
aruncate pe jos, în timp ce celelalte afie se aflau la
locul lor. Acest lucru se întâmpla ori de cîte ori afiele
erau puse pe perei.
Patru dintre noi ne-a'ii adunat într-o noapte în
cldire, nu prea siguri de ce trebuia s
facem. Am
spus
Tatl Nostru i am cerut îndrumare. Rezultatul a fost c
s
am l.u<t hotrîrea formm o echip de preoi care -s
vin acJo i s oficieze Sfînta Liturghie,
Vindecarea Arborelui Genealogic 95

i peste trei sptmîni ne -am adunat în secret în

acest scop. Totui, cînd am ajuns acolo, directoarea ne-a
spus c "nu mai era nevoie decît de o slujb de laud i
mulumiri lui Dumnezeu", deoarece zgomotele i
ipetele nu au mai aprut de cînd ne rugaserm acolo.
Apoi am aflat ce determinase, în mod evident, prima
noastr vizit. Unii dintre cursanii cei mai sceptici se
hotrîser s
stea de veghe noaptea în cldire, aproape
siguri cnu se va intîmpla nimic neobinuit. Au fost
uimii svad o siluet îmbrcat în costum de cavaler,
purtînd o plrie cu boruri late ca în vremea lui Carol, i
care ieea prin ua unui dulap în perete. Apoi a început
zgomotul.
Au auzit neîncreztori ipete puternice, deoarece
cavalerul prea c violeaz i c ucide o clugri, c-i
arunc trupul pe trei de trepte în jos cu un
rînduri
zgomot ca la azvîrlirea unei glei de crmizi i c i-1
tîrte apoi de-a lungul unui coridor pîn într-un punct
în care zgomotul înceta brusc. Drama se sfirise. Cu
toate acestea, în acest balamuc, cursanii înspimîntai
au îngenuncheat lîng culcuurile lor improvizate i s-au
rugat
Am refcut drumul cavalerului ctre locul în care, în
mijlocul coridorului, zgomotul înceta - în acel punct,
duumeaua de piatra era înlocuit de buteni de lemn.
Intere sîndu-m dac auzise cineva vreodat de o ieire
secret a cldirii, am dat la o parte covorul de cauciuc de
pe pardoseal. Sub el, am dat peste o u secret
ruginit, care se deschidea ctre un rînd de trepte care, la
rindul lor, duceau în jos ctre pivni. Nimeni din cei
prezeni nu tia de existena ei.
Nu sînt sigur dac vreodat un cavaler a violat i a
omorît într-adevr o clugri în acel loc. Ceea ce tiu
sigur este c
înlnuirea rului care era prezent acolo
prin Tatl Nostru i prin intenia mrturisit
 96 Dr. Kenneth McAU

de a sluji o Simt Liturghie pentiu toi cei care aveau

nevoie de ajutor i de eliberare a fost suficient ca s
s
fac înceteze definitiv tulburarea produs de stafii.

Nu este neobinuit ca oamenii afectai de stafii

nelmurite s
fie etichetai schizofrenici. Maggie a avut
acest diagnostic i a fost trimis la mine de medicul ei
curant. Avea un prieten invizibil, Peter, cu care a
conversat adesea. A pretins c el încerca întotdeauna s
o ajute pe ea i pe alii în zona malului rîului. I-am
verificat spusele i am descoperit c muli alii vzuser
o figur ciufulit acolo, de care se spunea c
ar fi
disprut misterios în aer. I se spunea Peter vagabondul.
Poate cfusese cu adevrat un vagabond care murise
acolo de unul singur, i încerca s-i ajute pe ceilali, în
vreme ce atepta ajutor pentru sine.,
De aceea, trei preoi au inut o Sfint ALiturghie
• pentru Peter, chiar acolo, pe malul rîului. In timpul
slujbei, Maggie 1-a vzut din nou pe Peter, de aceast
dat îmbrcat în alb, ridicîndu-se din rîu i mulumind
celor care se rugau pentru mmtuirea lui. Preoii înii au
avut un sentiment de pace, astfel încît fiecare dintre ei
i-a oferit disponibilitatea smai in
astfel de Sfinte
Liturghii în viitor i, într-adevr, le-au celebrat de multe
ori. De atunci, nici Maggie i nici altcineva nu l-au mai
vzut pe Peter.

Acum cîiva ani, o familie cu trei biei i dou fete s-a

mutat într-o frumoas cas stil Tudor, din New Forest.
Ea fusese construit pe nite temelii foarte vechi, i un
care treceau dou poduri rustice, traversa
rîu, peste
grdina. Exista chiar i o arip a casei bîntuit de stafii.
"Nimeni nu poate dormi acolo", li s-a spus.
 Vindecarea Arborelui Genealogie 97

"Noaptea este îngrozitor.'" Prinii au ignorat aceste -

zvonuri, catalogîndu-le drept prostii. Au socotit c
zgomotele sint produse de burnie sau de lilieci;
aceast parte a casei au destinat-o dormitoarelor ,:
copiilor i vizitatorilor,
Familia s-a mutat fericit în cas, neinînd cont de
povetile cu "fantome" pe care le auziser de la steni, de
la igncile ce treceau pe acolo i chiar de la potaul care
doar lsa scrisorile în cutia potal de la poart i refuza
s
intre în cas. Majoritatea rudelor i prietenilor care au
vizitat noua lor locuin au gsit-o încînttoare i au avut
un sentiment real de linite.
Cu toate acestea, s-au întîmplat i lucruri greu de
explicat. O dat, o musafir a fost trezit de un brbat !

care o trgea nerbdtor de mîn, alt dat o ( sor

medical a auzit o voce repetînd: "V
rog, se trezete
cineva i m
ajut? i crezând , c
cineva din cas are
probleme, ea s-a sculat i a pornit pe coridor, în direcia
vocii. S-a dezmeticit imediat ce i -a dat seama vocea c
venea acum din spatele ei, c
pise prin ea! Cîteva luni
mai tirziu, unul din ; biei, cu o fire echilibrat, în vîrst
de zece ani, a ipat în timpul nopii, fiind speriat de
zgomotul produs de o u
glisant a unui dulap în perete
din camera sa, care se deschidea alunecînd uor. Una din
fete a fost de mai multe ori tulburat noaptea de forfoteaîa
. de pe coridorul din afara camerei ei, pe care a descris-o
ca fiind produs de "cineva care suferea de gaze
intestinale". în cele din urmi, ea a lsat un flacon cu
tablete contra indigestiei, însoit de un bilet: "Data
viitoare, încercai asta!"
Uneori bieii sau unul din tovarii lor dejoac
ceruser ca "s se spun btrînului s
plece; calc pe
trenulee, miie picioarele; nu rstoarn nimic i este
foarte linitit, dar vine prin ui i ferestre închise
 98 Dk Kenneth McAll

i apare pe la coluri". Ei se purtau firesc, aproape iar

fric - era numai o pacoste. Tatl lor rmînea sceptic,
dar într-o sear, din dormitorul bieilor care se afla
deasupra camerei în care el sttea citind, s-a auzit foarte
mult zgomot un ir de bti de ceasornic, dulapuri care
se închid, pai care alearg pe podea i voci. A
dat fuga
sus. în dormitor era întuneric i linite. Bieii dormeau
aiinu, linitit, bine învelii, ca de .obicei. A fost zgnduit.
în timp ce trecea prin hol în drum spre parter, a fost
speriat de un neateptat zgomot puternic al
candelabrului - dar nu-1 atinsese nimeni i nimic pe care
s-1 poat vedea. De Crciun, Elspeth, fiica cea- mai
mare, a venit pentru prima oar acas. Era o student
sensibil, cu picioarele pe pmînt, care s-a amuzat
teribil de ciudatele relatri ale familiei i~a spus
rugciunile i s-a dus cu încredere la culcare, fericit c
seafl acas. A doua zi dimineaa, la micui dejun, a
menionat în treact: "Am avut o lung discuie cu
«prietenul» tu în tot timpul nopii. Am crezut c eti tu,
tticule, c umbli prin pod, cutînd ceva, aa c am stat
treaz, intenionînd s vin s te ajut." Dîndu-i seama de
cele spuse, s-a lovit cu mîna peste gur i, pe jumtate
rîztnd, a spus cu vehemen; "Este adevrat. Se plimba
în sus i în jos prin podul de deasupra mea, dar am putut
totui s-1 vd. Nu îneleg cum. Era btrîn i înalt, cu
musta i cu o mutr simpatic. Purta un costum gri,
care îi era prea mare, i papuci de cas. Mi-a spus c
îl

chema Conan Doyle, iar mie mi-a spus Elspeth. A spus:

«îmi pare ru c te-am trezit, dar n-am vrut. îmi caut
jurnalul, este din piele roie, legat cu un elastic negru.
L-am ascuns pe undeva i soia mea spune c trebuie
gsit penttru memoriile mele. Te rog, ajm-m. îmi pare
bine c aici unde au locuit si copii mei, locuiete acum o
familie cu copii. Culc-te la loc. Promit s
Vindecarea Arborelui Genealogic 99

nu mai vin, dar dac îmi gseti jurnalul, te rog -l lai s

în faa uii.» Apoi a disprut"
Elspeth nu a fost tulburat de incident, dar familia ei
a fost uimit. Tatl dus
ei s-a s
vorbeasc cu preotul
parohiei, un om care locuia pe acele meleaguri de mult
vreme, i a discutat cu el despre cele întîmplate. Preotul
i-a spusc Conan Doyle locuise cîndva în acea cas i
c era îngropat în cimitirul local. A spus: "Am auzit
atîtea despre fantoma din casa Dumneavoastr - acum
tiu despre cine este vorba. Cred c
îi este ruine de

jurnalul pe care 1-a inut muli ani. tii, Conan Doyle a

fost cretin pîn cînd a început s
se ocupe de ocultism,
în numele spiritismului. A murit la aptezeci de ani - în
1930. Am s vin acas la Dumneavoastr i am s
rog ca el s-i gseasc, în sfirit, linitea."
m
Mai muli membri ai familiei s-au adunat în camera
de muzic, din care o parte fiisese odinioar biroul lui
Doyle. Preotul a fcut o rugciune foarte scurt, nici fr
un alt rimai, i 1 -a încredinat pe scriitorul tulburat lui
Dumnezeu. Din acea zi de acum douzeci i unu de ani,
nu au mai avut loc nici un fel de manifestri, i casa i-a
gsit linitea. într-adevr, stenii au discutat despre noua
stare de linite care s-a rspîndit în întreaga zon,
inclusiv pe crrile de ar
în serile' întunecate. Un
articol din pres comenta faptul c
o sptmîn întreag
dup svîrirea acelei rugciuni liftul de la vechea sal
de operaii a doiAiîui din Welbeck Street din Londra se
oprise în faa uii lui, indiferent de butonul etajului pe
care se apsase. Daily Mnil anuna c
"Doamna Roberts,
faimosul medium care locuiete în Kent, primise în
sfirit un mesaj de la Conan Doyle, care dorea îi s
ceara iertare pentru c
indusese în eroare atîia oameni în
cursul vieii sale " Jurnalul su n-a fost descoperit
niciodat.
100 Dr.KemethMcAU

Multe fantome sînt pur i simplu produsul imaginaiei

hiperactive, adesea, reprezentri a ceea ce o persoan
nu vrea s
priveasc in fa. De exemplu, o fat btrîn
poate vedea in cadrul uilor întunecate vagi figuri de
brbai care intenionez s-o violeze, deoarece se teme
pentru virginitatea ei, dar neag existena acestei frici,
pîn ce este pus în eviden. Dac
vede stafii, i acestea
pot fi figuri nedesluite, lascive. Pentru ea, vor fi foarte
reale i va împrti aceasta experien doar acelora care
o iau în serios. Indiferent dac cineva crede sau nu în
stafii reale, este necesar s
facem rugciuni pentru
aceast categorie de oameni i s
le fim de ajutor. O
modalitate de a face asta este de a oficia o Sfînt
Liturghie "pentru orice s-ar afla acolo", autînd astfel
persona respectiv srenune la umbra Jung-ian care se
proiecteaz i stransfere concentrarea asupra propriei
fiici ctre lisus Hrisîos, depind, astfel,acea fiic.
Stafiile pot fi la fel de subiective i de nereale ca i
oamenii pe care îi vedem în vis, dar In amândou
cazurile se dezvluie marea bucurie încercat de
persoana respectiv, care a luat contact cu iertarea i
iubirea lui lisus Hristos.
Azi îmi petrec mai puin timp încercînd determin s
dac stafiile sînt reale sau nu i mai mult timp ca s
descopr de ce persoana în via crede c
mortul sau
stafia are nevoie de rugciuni sau împcare. Pe msur
ce persoana în via începe s
se împace cu stafia, acea
persoan începe a se împca cu prile ei reale, care se
pot proiecta asupra stafiei. Astfel, pe msur ce fata
btrîn îi iart stafiei lascivitatea, ea începe se s
reconcilieze cu pornirile ei sexuale i s
le îndrepte ctre
lisus Hristos, chiar dac "stafiile" nu au avut o realitate
obiectiv.
Nu tim dac aceste spirite care "bîntuie" sînt bune
sau neutre sau rele, nici care ar putea fi legtura
 «• Vindecarea Arboreke Genealogic 101

dintre ele. Nu putem ti nici care este cel mai bun

procedeu pentru a elibera case, drumuri, sli de clas sau
foste cîmpuri de lupt, de asemeni nu putem ti dac rul
se reîntoarce în locul de unde a fost izgonit, iar dac se
întoarce, cum poate fi împiedicat de a o face. tim cu
siguran absolut c
locurile i oamenii se elibereaz
dac în timp ce legm spiritele rele, îi oferim i o Sfînt
Liturghie pentru morii care au nevoie de eliberare i-i
încredinm Domnului nostru vIisus Hristos, Stpînul a
toate puterile (Romani 8, ? 38-39).
Dom Robert Petitpierre, clugr benedictin i
exorcist al locurilor, folosete patru etape tradiionale.
Prima, o exorcizare general pentru toate camerele
din cas, folosind apa sfinit; în al doilea rînd,
svîrirea Sfintei Liturghii cu rugciuni pentru mori;
în al treilea rînd, binecuvîntarea întregii cldiri a i
fiecrei camere; în al patrulea rînd, o alt celebrare
a Sfintei Liturghii pentru patron sau pentru Sf. Arh.
Mihail si pentru toi îngerii, încheindu-se cu Te Demn-
ul sau Gloria. Casa se afl atunci sub protecia lui
Dumnezeu.
Dei în Anglia s-ar putea s
slluiasc jumtate din
stafiile lumii din prezent, credina c
locurile au A nevoie de
eliberare i protecie este într-adevr primitiv. în toate
religiile lumii exist o lung tradiie a pelerinajului la
locuri sfinte.
De aproape dou mii de ani, cretinii au mers în
pelerinaj în ara Sfînt, pentru a merge pe urmele pailor
lui lisus Hristos. i
Biblia Cretin pomenete de
pîngrirea locurilor, aa cum s-a întîmplat cu sîngele
vrsat de Cain (Gen. 4, 10). lisus a trecut adesea pe lîng
cîmpul gunoaielor din IerusrTlm, Gheena din Valea
Hinom, care fusese pîngri prin sacrificiile pgîne ale
copiilor.Acest loc puteau s-1 fec pe un evreu "necurat".
Râul existent acolo a
 Dr.KennethMcAll

fost recunoscut de toat lumea, de aceea a devenit o imagine a

iadului (Matei 5, 22). în mod asemntor, în Evul Mediu
1
locurile profanate prin magie neagr era : "necurate" pîn ce
erau purificate prin sfinire. r;i pstreaz adesea vechiul obicei
de sfinire a cîmpurilor în zilele de rugciune; vapoarele i
uMirile, pot'fl sfinite cîrid se construiesc; bisericile sînt de
asemeni sfinite cînd se ridic. "O, Tat, f
Su se sfineasc
aceste ziduri; Umple cu iubirea Ta goliciunea lor" (Whittier).
Multe" astfel de tradiii s-au pierdut, totui, fiindc
spiritualitatea lumii medievale este socotit desuet, iar
practicile acelor vremuri -superstiii. De aceea, oamenii înclin
s fie insensibili la capacitatea pe care o au unele locuri (de
exemplu, Lourdes) de a-i deschide s primeasc duhul lui
Hristos, în timp ce alte locuri îi pot deschide spiritelor morilor
sau celui ru.
Cîteodat, locurile au nevoie de a fi eliberate nu numai de
influena morilor, ci i de aceea a activitilor oculte. Un medic
prieten susinea c
uneori auzea i vedea un cîine negru facînd
- în sus i în jos, noaptea, pe treptele casei sale. Dei
trei salturi
soia sa nu 1-a crezut, eu l-am crezut. Aa c
am legat rul,
poruncindu-i s
plece, i ne-am rugat pentru oricine ar fi avut
nevoie de rugciune. Cîinele a încetat zbenguitul nocturn. Un
an mai trziu, cînd doctorul a mutat un calorifer care fusese
fixat în perete, a descoperit în spatele lui un cîine negru,
desenat pe perete, i urme de cear de luminri, semne limpezi
ale unor practici oculte vechi. Soia lui s-a convins c
doctorul
nu îi imaginase doar acele lucruri!
Acesta nu este un caz izolat. Dr. Kurt Koch este de acord c
fantomele bîntuie acolo unde au existat practici oculte. El
scrie: "Una din manifestrile cele mai ciudate este aceea a
fenomenelor fantomei în locul aciunii sau în casele
ocultitilor, nu numai cît
Vindecarea Arborelui Genealogic 103

ei sînt în via, dar i dup moartea lor. Atita' timp cît

practicantul ocultismului este în via, fenomenul
stafiei poate fi îneles prin teoria lui Bender, a existenei
separate a puterilor psihice disociate.
Persistena fenomenelor i dup moartea practicantului este,
totui, dincolo de explicaia raional. Aici trebuie s
recurgem la o explicaie transcendental,
pîn cînd cercetrile tiinifice psihice ne vor furniza cheia
misterului."'

într-adevr, pîncînd nu vom avea o explicaie tiinific

mai bun, va trebui sfolosim toate
mijloacele pe care le avem la îndernîn pentru a readuce
pacea într-un loc tulburat. în primul rînd, s renunm la
toate implicaiile oculte i s
legm rul, poruncindu-i s
plece, amintindu-ne s
îndeprtm obiectele oculte i
spiritualiste, care atrag spiritele în acele locuri. în al doilea
rînd,s descoperim, dac
este posibil, persoana creia îi aparine stafia care "bîntuie" i
s o eliberm prin rugciune, Sfinta Liturghie fiind cea mai
eficient. Dac identitatea ei nu poate fi stabilit, atunci
rugciunile trebuie fcute pentru cineva care ar avea nevoie
de ele, inclusiv pentru cei care au de suferit de pe urma celui
mort. In al treilea rînd, s cerem tuturor celor prezeni s se
încredineze Domnului i proteciei îngerilor Lui, în aa fel
încît prezena Lui s
umple tot locul, ca s
nu mai fie loc
pentru cel ru.
7 LUMEA ÎNTUNECAT
în 1964, Episcopul Mortimer, pe atunci Episcop de
Exeter, m-a invitat s
fee parte din Comisia de
Exorcism din Exeter, nou înfiinat. Dei aveam în
psihiatrie o practic personal de numai un an, aveam
deja dousprezece cazuri pe care s le prezint comisiei,
deoarece o serie de doctori îmi trimiseser pacieni
careofuseser vtmai-de practicile oculte.
Activitatea Comisiei a crescut de la prima întâlnire,
cînd numai doi episcopi anglicani au rspuns invitaiei,
pîn în acest moment, cînd t/eizeci i opt de episcopi
sînt reprezentai. Azi, fiecare diocez din Anglia are
prevzut un. exorcist. Biserica începe s îi dea seama de
pericoleh, ocultismului. Dar eu nu vreau s exagerez
prevalena implicrii demonice, care în cazurile tratate
de mine în spitale i climei reprezint doar patru la sut.
Procentajul acestor cazuri care mi se trimit acum este în
cretere, iar pacienii fee parte din categoria celor care
nu au rspuns Ia un alt tratament psihiatric. Muli
oameni, la care tratamentul obinuit nu a dat ani de zile
rezultat, au putut fi vindecai prin rugciune, chiar i în
cazul în care nu tiau c se fee rugciuni pentru ei.
Cînd se bnuiete c forele oculte acioneaz asupra
vieii unei persoaie, un examen medical complet este
obligatoriu pentru orice tratament ulterior. Cineva
suspectat de a se afla sub control demonic poate, de
fept,s sufere de psihoz depresiv, de schizofrenie sau
s prezinte efecte ale altor psihoze organice. Persoana
poate fi acut nevrotic, cauza bolii
Vindecarea s\r hore lui Genealogie 10S

puind- fi o imagine care se ridic din adîncul

subcontientului sau aspecte ascunse ale personalitii
sale. Dei toate aceste diagnostice trebuie tratate ca
tulburri psihice, ele nu exclud controlul demonic.
Poate fi vorba de o boal doar de natur mintal;
poate fî o boal mintal combinat cu control demonic;
poate fi numai un control demonic. Dovada pentru asta
nu este prezena sau absena bolii mintale, ci mai
degrab dac exist un rspuns la rugciune i la Sfînta
Liturghie. Diagnosticul trebuie s fie cit mai exact cu
putin.

Muriel, o femeie trecut de treizeci de ani, pretindea c

era "posedat" i c
vedea diavoli dansând în faa ei.
Preotul ei romano - catolic mi-a trimis-o pentru un
control psihiatric, spetind ca, dac povestea ei era
adevrat, s
pot idenntifica "diavolii", astfel incit s
poat fi exorcizai- Muriel prea îîntr-adevr deprimat
i confuz. Era i foarte palid. îi descria "diavolii" ca
pe nite mici chestii negre care dansau în faa ochilor ei
ori de cîte ori se scula brusc din pat sau din fotoliu. O
simpl numrtoare a globulelor roii a artat un grad
avansat de anemie i avea i tensiunea arterial foarte
sczut. Cu toate acestea, am avut o convingere clar,
care mi-a aprut în momentele de meditaie i de linite
din cursul dimineii, c
problema ei era parial legat de
un baston de un anumit tip.
La urmtoarea ei vizit i-am prescris Iui Muriel o
medicaie pentru anemie i, cînd era gata s plece, am
întrebat-o despre baston. A roit i a mormit: "Ce vrei
c
s spunei?" I-am rspuns nu tiu exact ce vreau s
spun, dar am întrebat-o din nou despre baston. în cele
(fin urm, mi-a povestit despre un baston încrustat cu
scumpe, care fusese furat de unul
pietre dintre
strmoii ei. Se afla ascuns sub
 m Dr.KenmthMcAll

duumeaua casei familiei de cîteva generaii. Dup

oarecari investigaii, ea a fost ajutat s
restituie
obiectul descendentului de drept. In dou
sptmini,
Muriel s-a transformat, devenind o femeie liber i
fericit.

Acum m concentrez mai puin asupra pacienilor

"posedai", ca Muriel, care au nevoie mai ales de
tratament medical, i mai mult asupra pacienilor care
sînt realmente legai prin practici oculte. Acestea sunt
cele care caut putere sau cunoatere dintr-o surs
potrivnic învturilor lui Dumnezeu (Deut. 5, 6-10;
18, 10-12). De exemplu, astrologia, spiritismul, scrisul
automat, horoscoapele, aflarea norocului, ghicitul,
edinele oculte, crile de tarot, vrjitoria i meditaia
transcendental sînt, toate, unelte ale celui ru. Ele pot
fi practicate la început cu nevinovie i numai din

amuzament, dar ele îndeprteaz de Dumnezeu. Psihiatria

'
confirm faptul c
ocultismul deschide ua lumii spiritului
ru. Cercettorii psihiatri confirm unele vindecri, cum
ar fi: schimbarea orientrii sexuale, produs prin
rugciunea de exorcizare i aducînd libertate- i eliberare
de acea lume. într-un articol din jurnalul medical britanic
The Practitioner (Martie 1974), Dr. Richard Mackarness
(asistent psihiatru laPark Prewett Hospital, Basingstoke,
din Hampshire) a artat cum exorcismul a ajutat un
pacient care suferea de o boal schizoida.
"In ultimii zece- ani, în aceastar a fost o explozie
de interes pentru ocultism, mai ales printre cei tineri.
Acest interes crescut a coincis cu abuzul crescut de
droguri "slabe i "tari", iar aceste dou lucruri pot avea
legtur între ele. Inevitabil, pe msur ce psihiatrii
consult tot mai muli oameni pentru abuz de droguri,
tot mai muli pacieni implicai în practici oculte sosesc
la spitalele de boli mintale. O parte din ei au tulburri
grave i nu rspund bine tratamentului psihiatric
Vindecarea Arborelui Genealogic 107

«ortodox» cu terapie electroconvulsiv i medicamente

psihotrope. In unele cazuri, numai exorcismul i
rugciunea ii ajut."
Dup ce a încercat folosirea medicamentelor
obinuite pentru de pacieni, cu rezultate negative,
astfel
Dr. Mackarness conchide: "Ajungând la captul
resurselor terapeutice «ortodoxe», am început s
bnuiesc c
am de-a face cu un caz de sindrom de
posesie. Un coleg, Dr. Kenneth McAU, a publicat recent
un articol despre acest subiect, aa c
am hotrît s-1
chem s consulte pacientul i s discutm despre
exorcism. Eu am adus un crucifix de acas i, împreun
cu o sor pe care a adusA o ca însoitoare, am Scut
slujba. Rezultatul a fost spectaculos. Pacienta a spus
imediat c se simte mai bine, dup care i-a revenit
definitiv. Medicaia a fost suprimat, nemai fiind deloc
folosit."
Pacienta tratat de Dr. Mackarness era o femeie de
treizeci i opt de ani, muncitoare în fabric, i spitalizat
ca "schizofrenic". Rspundea la telefoane imaginare,
date de tatl ei mort, i putea "vedea urme de pai" pe
duumea. Intuiia îi era slab, era confuz în gîndire i
limitat în vorbire, avînd un Q.I. redus. Fizic nu avea
nimic, cu excepia faptului c
uneori dormea ru. Era o
femeie mic, speriat, contient, care nu mai avusese
cazuri de tulburri mintale în familie.
s
Cin am fost chemat o consult pentru a doua oar,
aceast femeie mi-a spus în c urm
cu cinci luni
vizitase un cuplu spiritist pentru vindecare. Le ceruse
ajutor pentru c
socotise c
este "dependent de
medicamente", în ciuda faptului c
lua doar un calmant
uor. Cuplul i-
trecut mîinile în jurul ei, iar ea,
speriindu-se, s-a întors repede acas. Dup
care a
început saib halucinaii, imaginîndu-i c
vindectorul este "în casa ei i în grdin" i îi c
108 Dr. KerwusthMcAU

aude vocea la telefon. A fost internat în spital pentru

insomnie i stare de anxietate.
Motivul suferinei ei prea a fi o for ocult, aa c
s
am hotrît ne rugm în timpul ce bolnava se gsea în
starea aceea. Ne-am rugat pur i simplu lui Dumnezeu
pentru îndrumare i protecie, în numele lui Iisus
Hristos, am spus Tatl Nostru i am poruncit rului s
plece de bunvoie. Nu a fost nevoie de alt tratament.
Pacienta a fost vindecat din acel moment i s- întors,
peste dou zile, la soul i la fiul ei în vîrst de zece an;
Cinci ani mai tîrziu, femeia nu i-a mai amintit- Je
întîmplare.
Am aflat de la. personalul spitalului c
acolo erau i
ali pacieni internai în urma acelorai activiti
spiritiste. L-am vizitat pe i
mi-a mrturisit
spirit c
provocase i alte dezastre. A hotrît s
nu se mai
amestece, ci s
învee despre viaa lui Iisus Hristos din
Biblie, o carte pe care nu îndrznise niciodat o s
citeasc.
Nu este neobinuit ca aceia care au nevoie s fie
eliberai de cel ru s reacioneze împotriva lucrurilor
sfinte i a rugciunii. Chiar i înlarea unei rugciuni în
tcere (care elimin posibilitatea sugestiei) îi poate
tulbura, i comportamentul lor ciudat poate fi declanat
sau oprit în funcie de începerea sau sistarea rugciunii.
Acest lucru poate ajuta considerabil Ia punerea
diagnosticului.

O fat de optsprezece ani s-a dus s vad un film despre

diavol i ocultism. Puternic zdruncinat de cele vzute.,
s-a gîndit c
astfel de amintiri se terg cu timpul. în
cazul ei, totui, a ajuns s
fie tot mai bîntuit de viziuni
ale diavolului i de voci care îi spuneau s
se distrug.
A trebuit s-i lase lucrul i a început s
ia droguri,
devenind dependent de ele. Dup nou luni, a
venit Ia mine s
o consult,
 I înde carea Arborelui Genealogic
109

acuzîndu-se in primul rind c

se dusese s
vad acel
film. Era evident ca a-i prescrie calmante ar fi echivalat
cu o cataplasm la un picior rupt, astfel încît i-am
propus s
ne rugm împreun. Fata a fost imediat de
acord. Pur i simplu ne -am rugat în numele lui îi sus
Hristos ca aceast for malefic s-i piard puterea
asupra vieii ei. Din acel moment, nu a mai avut viziuni,
nu a mai auzit voci, nu a mai luat droguri.

Un cadru medical al Colegiului pentru Studiul Bibliei

mi 1-a trimis pe Brian. Era un student divorat, în vîrst
de aproape treizeci de ani, al crui comportament
tulbura viaa Colegiului. Nu putea dormi i era cuprins
de frici inexplicabile.
Brian mi-a spus c
în copilria sa prinii se certau
neîncetat, în cele din urm divorînd, i c
el a plecat de
acas cît mai curînd posibil ca s
se înroleze în - Forele
Aeriene Regale. Prietenii pe care i i-a fcut acolo l-au
introdus în spiritism, magia numerelor i a crilor de
ghicit. Aajuns s
fie implicat în astrologie, a intrat în
tagma vrjitorilor, dar s-a alarmat atunci cînd, dup ce a
învat scrisul automat, s-a trezit repetînd mereu i
necontrolat cuvintele "crim german".
Consultmd o femeie-medium, care folosea fotografii
de familie pentru a primi mesaje de la mori, lui Brian i
s-a spus c
semna cu un unchi care fusese omorît în
rzboi. Femeia fusese cîndva o membr pasionat a unei
biserici nonconformiste, dar, dup ce si-a descoperit
"puterile", simpla meniune a numelui lui Iisus Hristos
era suficient ca s-o împiedice s
lucreze ca medium.
Brian i-a manifestat fierbintea dorin de a ajunge s
aib o credin cretin personal i, pîn la urm, s-a
înscris la cursurile Colegiului. Nu putea s-i uite
 110 Dr. KermethMcAIl

vechile activiti, era bîntuit din ce în ce mai mult de

aceleai cuvinte.
Cînd i-am întocmit Arborele Genealogic, am aflat c
fratele bunicului lui, despre care vorbise mediumul,
fusese omorît de o min german în timpul rzboiului i
nu avusese parte de slujba de încredinare lui
Dumnezeu, aa cum s-ar fi cuvenit. Am oficiat o slujb
pentru el, dup care Brian i-a cerut iertare pentru tot
rul fcut, pentru comportamentul lui în legtur cu
practicile oculte pe care le împlinise. A primit iertarea i
eliberarea, termimnd cursurile fr probleme.
Iertarea i renunarea
Nu este nevoie s fii direct implicat în practicile oculte
ca s ajungPs fii vtmat de forele oculte. Prin faptul
c unii prini se implic în astfel de activiti, ei îi pot
vtma copiii. John avea patru ani i fcea crize de
epilepsie tot mai dese i atât de puternice, încît era
nevoie sfie inut de trei aduli. De asemeni, trebuiau
îndeprtate toate obiectele casahi.e din jurul lui i nu
putea fi lsat singur în tirrpul unei crize. Cînd l-am
vizitat, am petrecut timpul împreun în mod plcut i A în
perfect linite, jucîndu-ne cu nite trenulee. în cele din
s s
urm, am renunat mai încerc aflu ceva de la el i
s
m-am dus discut cu tatl lui.
In timp ce eram închii în birou spre a nu fi deranjai
de copil, m-am rugat în tain pentru a primi o dezlegare
a situaiei. Am fost surprins s vd
multa literatur
spiritist pe unul din rafturile bibliotecii, iar tatl m-a
uimit spunîndu-mi c
experimentase cu ajutorul
"radionicii" i c un medmm spiritist fusese "prietenul
lui celmai bun" în ultimii cincisprezece ani. Imediat i
fr sm gîndesc am rostit: "Cînd vei cuta iertarea
lui Dumnezeu i vei arde aceste
 *; Vindecarea Arborelui Genealogic 111

cri, copilul dumneavoastr va fi eliberat. Dumnea-

voastr, un pastor metodist, înclcai legile lui
Dumnezeu! " Omul a reacionat cu furie i m-a dat afar din
casa lui, iar alte discuii.
Puin mai tîrziu, John a avut o criz care a durat,
cu întreruperi, treizeci i ase de ore. Prinii i
prietenii care-1 ajutau erau epuizai, dar copilul nu :

Disperat, tatl a cerut ajutorul unui vicar anglican

din vecintate. Amîndoi s-au dus Ia biserica parohial
i, la altar, tatl a cerut iertare lui Dumnezeu pentru
rul fcut de el prin ocultism. Dup aceea, a ars
toatecrile de ocultism i s-a simit curit. De atunci,
John nu a mai avut nici o "criz". Profesorul de la
coala ajuttoare pe care o frecventa copilul a fost
uimit de schimbarea petrecut. Copilul este acum la
o coal obinuit i înva bine. Iar tatl su ine
regulat la biserica lui slujbe de vindecare.
Poate prea nedrept ca un copil s
aib de suferit
de pe urma practicilor oculte ale tatlui su, dar
diavolul provoac suferin i tulburare oricui
motenete acea influen, chiar fr s tie. Dumnezeu
ne poruncete s nu venerm idoli. El spune: "Eu,
Domnul Dumnezeu! tu, sînt un Dumnezeu zelos,
care pedepsesc pe copii pentru vina prinilor care
M ursc pe Mine, pîn la al treilea i al patrulea
neam" (Ieirea 20, 5).
Astfel, unii pastori care fee dezlegri, cum ar fi
Reverendul Pat Brooks, cer chiar ca persoana "posedat" s
renune la un ir de ofense oculte pe care le-ar fi putut
comite strmoii lui. "Atonei îi vor mnurisi frdelegile
lor i frdelegile prinilor lor..." (Leviticul 26, 40). El
spune: "'Deoarece o parte însemnat a serviciului divin
const în ruperea motenirii demonice din spia familiei, noi
repetm cu toii cu voce tare toat lista de ofense. Dup
aceast mrturisire, vine lepdarea: «Rup acum în
 112 Dr, KenntthMcAli

numele Hristos toat motenirea psihic i

lui Iisus
orice legtur demonic care este asupra familiei mele,
ca rezultat al nesupunerii oricruia dintre strmoii
mei.»"
Aceiai accent pus pe lepdarea de legtura motenit
.

vine i de îa Dr. Kurt Koch a crui declaraie în

,

legtur cu cei legai este urmtoarea; "în numele lui

Iisus Hristos, m
lepd de toate faptele diavolului i de
practicile oculte ale strmoilor mei, m
supun lui Iisus
Hristos, Domnul i Mîntuitorul meu, acum i în vecii
vecilor." Dr. Koch folosete aceast formul pentru
c„s-a ocupat de mai mult de zece mii de cazuri de
legturi oculte i a regsit urme ale acestor nenorociri
motenite de-a lungul cîtorva generaii. El scrie:
"în familiile de «vrjitori» a cror istorie po o s
urmresc pe trei sau patru generaii, gsim urmri ca
moartea într-un ospiciu, melancolie, sinucidere i
accidente mortale care sînt modele normale i care,
deci, reapar în mod constant... Simptomele de acest fel
care apar în aproape fiecare familie de «vrjitori» sînt
pentru mine un semnal "de alarm al unei implicri
1

oculte,
De asemeni, Dr.. Koch recomand eliberarea prin
.procedeele pe care le folosesc i eu, adic: diagnostic
precis, lepdata, mrturisirea pcatelor i obinerea
iertrii lor, rugciunea de izgonire i, ceea ce este
important, rezidirea printr-o via nou dus în iubire, cu
rugciune, ascultînd cuvîntul lui Dumnezeu i, mai ales,
Sfinta Liturghie, toate în cadrul comunitii cretine.
Deseori, Domnul scurteaz acest proces. în cazul
pacientului schizofrenic al Doctorului Mackarnes:,
rugciunea de izbvire a fost rostit imediat Nu rareori
rugciunea de izbvire trebuie amînat pîn cînd
persoana poate cere iertarea i se leapd de bunvoie de
practicile oculte, ca în cazul tatlui lui John.
Vindecarea Arborelui Genealogic 113

Rugciune de izbvire6
Spre deosebire de aceste situaii, în care persoanele
implicate au fost prezente, izbvirea poate avea loc i
prin rugciuni fcute la distan. Aceast rugciune ajut
mai ales atunci cînd persoana care are nevoie de
izbvire refuz ajutorul sau nu este îndeajuns de liber
ca s se lepede total de implicarea sa în practicile oculte
sau este victima unei implicri involuntare.
O femeie bogat, cstorit, învîrst de patruzeci i
cinci ue ani, a fost trimis la mine de psihiatrul ei. Era
alcoolic de mai muli ani, dar, surprinztor, cit a rmas
la noi în cas s-a comportat perfect normal i aparent nu
avea nici o înclinaie spre butur, în timp ce la' ea
acas butura îi distrusese viaa de Mama familie.
acestei femei era adtnc implicat în spiritism, i încerca
s intre în contact spiritist cu soul ei mort. Interogînd-o,
am aflat c excesele ei de butur se datorau
blestemului mamei ei pentru c refuzase s semneze
nite documente legale fr s fie în stare s le citeasc
mai întîi.
Mai muli dintre noi ne-am hotrît ca, fr tirea
familiei ei, s facem în fiece Joi dup-amiaza rugciuni,
mai ales de ctre preoi, în diferite pri ale rii. Am
rupt blestemul ce exista asupra acestei femei i am pus-o
sub protecia milei Domnului i a îngerilor ei. Chiar
dac pacienta nu a tiut de cercul nostru de rugciuni, nu
a mai but din prima Joi, fr
a fi prevenit i, peste
cîteva sptmîni, ea i familia ei au srbtorit primul
Crciun fr alcool, dup muli ani. Soul ei încîntat de
acest lucru a început s
mearg regulat la biseric i, în
cele din urm, a ajuns epitrop. Chiar relaiile furtunoase
din sînul familiilor celor doi fii s-au rezolvat în cîteva
luni.
 UADr. KetmethMcAll

Rezidi rea vieii

Oricît- ar fi de eficient rugciunea de izbvire, ea poate
fi mai tîrziu blocat, dac persoana respectiv nu

folosesc libertatea dobîndit pentru a-1 izgoni pe Sat,an

penîta a-i cere lui Hristos s îi ia locul. O doamn care
avea o legtur lesbian se distra invitând oameni,
inclusiv pe mine, s
ne rugm pentru izbvirea ei. Dup
care, totui, a continuat s duc acelai fel de via i nu
a folosit, libertatea cptat pentru ca s se poat
încredina Domnului lisus Hristos. remzat Am o mai s
vizitez i i-am spus c
voi reveni numai dac va voi cu
adevrat s-i îndrepte viaa. Dac libertatea de dup
rugciunea de izbvire este folosit spre a-i îngdui
celui ru s rmîn (prin obiceiuri pctoase, prin
invidie sau prin continuarea practicilor oculte), acea
libertate este, de obicei, repede pierdut.
Dimpotriv, dac o persoan folosete acea libertate
ca s-1 invite pe lisus Hristos s
fie centrul vieii sale,
cel ru nu poate rmîne. Deoarece rezidirea spiritual
are o însemntate vital, cîteodat am luat la mine acas
persoane care aveau nevoie de izbvire, asigurîndu-le
posibilitatea de a tri într-o comunitate cretin, în
iubire. Pe msur ce se simt iubite de noi i de
Dumnezeu, ele primesc vindecarea luntric a
legturilor sau a evenimentelor vtmtoare din trecut
s
Dac au fost fâcute sufere de ctre un tat, de
exemplu, vor crete cunoscîndu-1 pe Dumnezeu drept
Tat, astfel încît suferina 1-a chemat pe Dumnezeu, i
nu pe cel ru.
Dac suferina nu este vindecat prin sfat, comu-
niune i rugciune, ea devine o u
deschis pentru
întoarcerea celui ru. Pentru ca s-i ajutm pe oameni
s' închid uile subcontientului pentru oricine. în afera
de Dumnezeu, îi învm i cum s-i asculte cu o
minte limpede gîndurile surnite. Cu cît o
Vindecarea Arborelui Genealogic 115

persoan va putea s-i îndrepteze mai mult atenia

asupra relaiei de încredinare lui lisus Hristos, cu atît îi
va fi mai uor sse elibereze pentru totdeauna de sub
puterea celui ru. în fapt, numai cina adevrat aduce
izbvirea, prin aceea c
omul se umple de puterea i
iertarea lui lisus, ceea ce nu mai permite rului s
rmîn în el, pe cîhd în cazul în care totul se reduce
numai la rugciunea de izbvire, omul continu fie s
plin de ru. In prima eventualitate, avem de a face cu o
participare activ a celui implicat, în al doilea caz,
individul primete din afar ceva pentru care el nu s-a
strduit

Timp de douzeci de ani, medicii -au strduit s trateze

un inginer în vîrst de patruzeci i unu de ani care
suferea de dureri gastrice i tensiune. In plus, de curînd
a început s
se plîng de un "cerc" înjurai capului, a
ajuns tot mai deprimat i nu mai putea lucra.
Investigaiile specialitilor din spital au fost, toate, fr
rezultat, el nu a rspuns la nici un tratament. Avea
insomnii i pofta de mîncare îi sczuse, în ciuda dozelor
sporite de medicamente, pîn cînd, în cele cHri urm, a
ajuns s se gîndeasc la sinucidere. Atunci mi-a fost
trimis mie.
s
Prea sufere de o depresiune autoindus, dup
modelul tipic al trezirii timpurii. îi amintea visele, i
acestea se refereau mai ales la discuii agitate cu prieteni
mori. L-am întrebat cu grij despre credina i
atitudinea lui religioas. El i familia lui fuseser iniial
anglicani, dar de cîiva ani cunoscuser o femeie care se
recomandase drept psiholog. De fapt, era o ghicitoare în
globul de cristal, aa c
el i familia lui ajunseser se s
bizuie din ce în ce mai mult pe sfatul ei.
Dup ce am fcut unele uoare schimbri în
medicaia lui, adugîndu-i o serie de vitamine, i-am
 116 Dr. Kenntth McAII

prezentat i ideea rugciunii speciale. Aceasta punea în

mod special accentul pe nota'ea tuturor gîndurilor care îi
veneau în minte în timpul meditaiei individul'e din zorii
zilei. Peste zece zile, mi-a adus o list a acestor gînduri,
toate fiind relevante i folositoare. Unul sugera c
durerile sale de cap erau în bun msur datorate lipsei
de aer curat i de exerciii fizice; altul c
în timpul
sptmînii ar trebui s
mearg Ia Sfînta Liturghie is
se angajeze în viaa bisericii locale. îi ddea seama i
c trebuie s
devin contient de rul care~I inea sub
stpînire, în asociaie cu ghicitul în cristal, i ar fic
trebuit s fac rugciuni de lepdare i izbvire.
Asta a fcut-o pur i
simplu, inînd în mîn
Biblia i
spumnd cu hotrîre: "Satan, iei afar!" Schimbarea lui
a fost rapid i marcant. A
devenit linitit i relaxat i a
început s
doarm normal. Energia i-a revenit i acum,
dup patru anii a cptat o reputaie internaional în
domeniul ingineriei, în care lucra.
Dei soia a fost încîntat
lui c
soul ei îi revenise,
nu a fost întru totul de acord cu noua Iui concepie
despre Iisus Hristos. Ea fusese considerat "stîlpul casei
i avea întotdeauna dreptate". Din proprie iniiativ, s-a
dus din nou s-o consulte pe ghicitoarea în globul de
cristal. Cînd s-a întors acas, era dezorientat,
zgomotoas i deprimat, avînd ideea paranoic potrivit
creia vecinii ar vrea s
o chinuiasc.
A fost chemat doctorul ei i a fost programat pentru
o imediat internare în spital. Intimp'"ce ateptam cu
toii în aceeai camer, soul ei i cu mine am rostit
rugciunea de exorcizare, dar ea nu prea a fi de vreun
folos.
A doua zi dimineaa, cînd s-a trezit la spital, s-a
simit bine i s-a comportat aproape normal. Dup
cîteva zile, a fost trimis acas i nu a mai avut
necazuri; nimeni din familie nu a mai consultat
ghicitoarea în globul de cristal.
 Vindecarea Arborelui Genealogic 117

Acest brbat a reuit s

se elibereze prin propriile
dar îngrijirea din partea unei comuniti
eforturi,
cretine este esenial pentru cazurile mai severe, de
posedare pe termen lung, fiindc este necesar ca
izbvitul s-i formeze noile deprinderi.

Un exemplu neobinuit i riguros pentru aceasta a fost

cazul unei doamne în jur de aizeci i cinci de ani, care
venea din Australia. Timp de cincizeci de ani, auzise
mereu "voci" cu care conversa, chemîndu-le pe nume, i
în toi aceti ani nici un tratament medical nu o ajutase.
Deseori, sfatul "vocilor" ei era dezastruos, dar nu putea
s scape de sub influena lor. "Vocile" îi spuneau "Cele
Trei Fiare" i o luaser în stpînire, atunci cînd, la vîrsta
de aisprezece ani, necretin, fusese anesteziat pentru o
operaie de apendicit. Deoarece puterea rugciunii i
cUscern-mîntul sînt mai mari atunci cînd ne rugm mai
muli, patru dintre noi ne -am adunat spre a ne ruga pentru
izbvirea i eliberarea ei. Am
avut succes, "vocile", care
o bîntuiser timp de cincizeci de ani, au încetat.
Cu toate acestea, în aceeai sear a descoperit, spre
stupoarea ei, c
nu mai avea .voin proprie, dup ce
fusese atîta timp sub alta putere. Nu tia cum s
foloseasc furculia i nici cum s
se spele. Abia dup
nou luni de reînvaare a noilor obiceiuri i a recîtigrii
încrederii în ea însi a putut s
se reîntoarc singur în
Australia.
Personal, c ofer o supraveghere continu
nu pot
pacienilor mei, aa c adesea cer ca persoana care are
nevoie de rugciunea de izbvire s însoit de un
fie
prieten care, ulterior, s continue îngrijirea, în cazul c
aceasta se vdete a fi necesar. Izbvirea nu este o
vindecare cu o singur etap, ci aduce cu ea o nou
libertate care-i alege ci noi. Motivul "Diavolulc m-a
fcut s lac asta" trebuie abandonat
 118
Dr. KennethMcAU

l înlocuit cu intuiia i cu înelegerea a ceea ce s-ar

întîmpla dac n-ar exista alegerea liber a noilor ci de
urmat în via. Trebuie dus o lupta cu vechile obiceiuri
rele care dureaz de mult vreme, ca ele s fie învinse
pentru a se putea forma obiceiuri noi, bune. Este mai
s
uor fie îndeprtate spiritele rele prin rugciuni de
izbvire decît s le ii departe printr-o via echilibrat
cu rugciuni i Sfînta Liturghie, pentru ca s zideti în
tine influena lui Iisus Hristos. Este extrem de important
ca izbvirea s fie urmat de o concentrare pe puterea Iui
Iisus Hristos, i nu pe prezeni demonilor. Foarte des, ea
este urmat de o perioad de ispit, în care cel ru
încearc s se întoarc, fcînd ca persoana eliberat s
se
îndoiasc de noua sa libertate. Persoanele se pot trezi în
miezul nopii, simind o prezen negativ, sau pot tri
simind aceast' for negativ i s se gîndeasc c
ea
este demonic. Ele trebuie s învee s considere acest
lucru ca pe un simplu obicei ru, pe care acum îl pot
schimba în mod liber, cu ajutorul continuu al disciplinei
cretine.
Cînd apar aceste perioade de ispit, persoana
respectiv trebuie s îi concentreze atenia asupra
puterii lui Iisus Hristos i s afirme cu calm, tiind ccel
ru nu mai are nici un drept, afar de cazul în care
îndoiala sau pcatul repetat îl cheam înapoi. "Dac Fiul
v va face liberi, liberi vei fi într-adevr" (loan S, 36).
Cînd sînt consultat de un pacient în legtu* cu o criz
care revine dup ce a fost eliberat, îi recmand de obicei
s s
spun Tatl Nostru i i-1 închipuie (s i-1 aduc
în faa ochilor) pe Tatl, cum îi trimite îngerii spre a-1
ocroti. Dac acest lucru se face cu convingere, de obicei
nu este nevoie de mai mult, mai ales atunci cînd
pacientul se mut dintr-un mediu ru într-o comunitate
cretin, plin de iubire, i continu s fie plin de viaa
ocrotitoare
 •.Vindecarea Arborelui Genealogie. 119

a lui Iisus, promis lui la Sfinta Liturghie. Dac crizele

sm
,

continu, trebuie strduiesc s

descopr de ce
pacientul nu-1 poate lsa pe cel ru s
plece, i s
încerc
scontinui procesul de vindecare interioar a traumelor
care blocheaz stabilirea unei legturi totale cu Iisus.
Ruth era o femeie inteligent, dei foarte subire i
fricoas. A
venit cu soul ei la mine din cauza unor
frecvente accese de violen, care erau însoite de dureri
ascuite. între 1946 i 1972 fcuse numeroase investigaii
în spital, i mai multe intervenii chirurgicale
exploratorii. Nimic n-o ajutase.
I-am fcut un examen fizic de rutin, dar n-am gsit
decît o singur anomalie - rinichiul drept prea c se
mic în abdomen. Cînd le-am spus mai târziu acest lucru
celor doi, soul Ruth s-a înfuriat. A insistat c se fcuse
lui
din punct de vedere medical tot ceea ce fusese posibil i
c am fost consultat în calitatea mea de psihiatru, aa c ar
fifost bine s îmi vd de treaba mea! Fr alte vorbe, i-a
luat soia de mîn i a ieit furios din cas.
Mirat de aceast atitudine neobinuit, am fost la fel de
surprins cînd Ruth a revenit singur sm
vad, peste
cîteva luni. Nu fcuse nici un progres. Am trimis-o la
serviciul radiologie al spitalului din localitate, pentru a
investiga mobilitatea aparent a rinichiului ei, dar nici el
niciRum nu preau s fi auzit de rinichi mobil. In disperare
de cauz, am cerut ajutorul unui radiolog particular, care a
efectuat estul necesar. Radiografia' a confirmat bnuiala
c
mea rinichiul se deplasase cu 6 cm între poziia culcat
i cea vertical, indicaie precis a necesitii operaiei.
Doi chirurgi au refuzat s execute intervenia, iar al
treilea a acceptat cu greutate s o fac, numai dup ce
m-am oferit s-1 avînd în vedere c, în urm cu
ajut,
mai muli ani, eu însumi suferisem trei
 120 DT KewethMcAI!

operaii pentru aceeai suferin. Operaia lui Ruth a

dezvluit c rinichiul ei era mobil atît în plan vertical,
cît i transversal, i c o simpl operaie de fixare îi
asigura poziia corect. Dup operaie, am presupus c,
o dat rezolvat problema suferinei fizice, trebuia s
încep vindecarea crizelor de violen. Numai c, din
ziua operaiei, ea nu a mai avut nici o izbucnire, i Ruth,
dup douzeci i ase de ani, a devenit o femeie
normal, echilibrat. Nu avusese nevoie nici de
rugciuni de eliberare, nici de cin; ea avusese nevoie
doar de o operaie corect de rinichi!
Deoarece este de o importan vital ca persoana
eliberat s-1 primeasc, în locul rmas gol, pe Iisus
Hristos, prefer ca ori de cîte ori este posibil
8
s
fee
eliberarea prin Sfîntq Liturghie. Dac o persoan'îi
triete noua liberia - mai mult prin Sfinta Liturghie
decît prin rugciuni de izbvire personale, este mult mai
bine ca ea s continue regulat Sfinta împrtanie, cci
în acest fel se va concentra mai mult sprimeasc
legtura cu Iisus Hristos decît pe aceea cu mine.
Deoarece spiritele rele se tem de aceast putere, deseori
ele încearc s o împiedice pe acea persoan s
primeasc Sfinta împrtanie. (într-adevr, vrjitoarele
tiu c dumanul lor principal este puterea ierttoare a
Cfintei împrtanii, aa cprofanarea lor ultim const
în svîrirea Liturghiei negre.)
Sfinta Liturghie poate vindeca i cele mai dificile
cazuri, i anume cele care sînt adine implicate în
practicile oculte. Prietenii mi-au adus o tat de
nousprezece ani, care suferea de halucinaii. Era
vestit pentru rezultatele ei în magia neagr, pe care o
învase de- la bunica ei, înainte de a muri. Fata a fos.
convins s-i ard toate crile de vrjitorie i apoi a
participat la o slujb evanghelic, a Cinei Domnului,
pentru curirea ei. în timpul acestei slujbe, bunica ei a
fost reîncredinat Domnului. Chiar de a
Vindecarea Arborelui Genealogic 121

doua zi diminea, feta s-a simit eliberat de

halucinaii i foarte fericit.
în Duminica urmtoare, s-a ridicat în biseric în
picioare i a mrturisit întregii adunri noua ei stare de
libertate. C slujba se numete Liturghia învierii,
Liturghia pentru mori, Cina Domnului, Frîngerea
Pîinii, Sfînta împrtanie sau Parastas, nu conteaz.
Efectul copleitor al puterii pe care o genereaz este
atotcuprinztor.
Dei la slujba Sfintei Liturghii de izbvire se poate
lega orice comportament (fiic, oboseal, depresiune
etc.) care poate împiedica persoana respectiv s
participe în mod total la Sfînta Liturghie, au fost cazuri
în care numai o simpl Sfînta Liturghie, neînsoit de
rugciuni suplimentare, s
fie suficient pentru a-i
elibera pe cei aflai în stpînirea celui ru.

Nancy, o adolescent care locuia în Hampshire, suferea

de agorafobie. Numai gîndul de a" iei undevi afar o
îmbolnvea. De aceea, avea dureri de stomac i nu putea
merge la coal. Teribila ei anomalie, totui, era c îl
vedea neîncetat pe bunicul ei mort plimbîndu-se peste
tot la etajul casei ei, facîndu-i semn cu mîna, de la
fereastr, i cu ochiul, din fotografia lui din perete.
Bunica ei i cele dou mtui cu care locuia au pretins
c i ele îl vzuser. Una din mtuile ei mi-a spus c
Nancy sttea ca în trans, trasînd cu rapiditate rînduri
drepte pe o foaie de hîrtie. La examinarea aceltor rînduri
cu lupa, ele s-au dovedit a fi cuvinte. Erau
"conversaiile" pe care le avea cu bunicul ei.
c
Un exorcist care a fost consultat ; spus era vorba
de scris automat i c Nancy era sub influena stpînirii
diavolului. Vicarul local a fost rugat oficieze s o Sfînta
Liturghie acas la Nancy. M-am
ateptat ca el s spun
i o rugciune de eliberare
 122 Dr. KentuthMcAU

pentru Nancy, i rugciunile de încredinare pentru

bunicul ei. El a oficiat aa cum trebuie Sfinta Liturghie,
s
dar a omis, atît înainte, cît i în timpul slujbei, se
roage în aceste dou scopuri specifice.
Am fost mirat s
constat c numai Sfinta Liturghie a
fost de ajuns ca s-1 alunge pe strmoul suprtor
pentru totdeauna. El nu i s-a mai artat lui Nancy, i
"conversaiile" lor scrise au încetat. Agorafobia fetei a
fost imediat învins, i ea s-a schimbat aa de mult, încît
cele dou mtui s-au convertit la Hristos.
Domnul pare c
folosete stângciile i greelile
noastre, i chiar bunele noastre intenii pentru a eliber
oanenii, el doreh mai mult s
avem încredere în EI, decît
s-i prezentm un ritual împlinit la perfeciune. Eu am
fost prea preocupat s
ajung s-mi dau seama dac ne
rugam pentru eliberarea unui -strmo, cum e un bunic,
sau pentru eliberarea general de puterea spiritelor rele,
prin rugciunea de izbvire de sub stpînire. în cazul în
care strmoii ni se arat, am crezut cei ne produc
suferina, spre a atrage atenia celor vii, ca s ajung s
fie eliberai.
Cîteodat, totui, în timp ce
ajung s
m
confrunt cu cel ru,
cred c, de fapt, suferina celor vii este opera
s
celui ru. Acesta poate încerca ne tortureze prin boli
fizice i mintale, prin care reuete s ne fac s ne
concentrm asupra noastr, i s uitm s-i ajutm pe
cei n ori. Simptomele rului care duc inevitabil la dispe
'.rea care conduce la sinucidere poart semnul celui ru,
care-i chinuie pe cei care sînt sensibili fa
de morii
neîncredinai. Poate c
aceasta este un act din marea
dram descris în Biblie: "Cci lupta noastr nu este
împotriva trupului i a sîngelui, ci împotriva
începtoriilor, împotriva stpîniilor, împotriva
stpînitorilor întunericului acestui veac, împotriva
duhurilor rutii care sînt în vzduhuri" (Efeseni 6.,
32).
Vindecarea Arborelui Genealogic '123

Pe msur ce aflm mai multe despre taina

subcontientului colectiv, cu împria sa de arhetipuri
i spirite, vom înelege cu exactitate cine îi face s
sufere pe cei vii. Pîn atunci, trebuie s continum s ne
rugm ca atît morii, cît i cei vii s se umple de iubirea
lui Iisus i, prin S finta Liturghie, s putem distruge tot
ceea ce atrage spiritele rele. In cazul lui Nancy, prin
scrierea automat a scrisorilor ctre bunicul ei mort
spiritele rele au putut s
obin controlul, pîn cînd, Ia
Sfinta Liturghie, Iisus a umplut golul din sufletul lui
Nancy i al bunicului ei, astfel încît spiritele rele au
s plece, chiar i iar s se porunceasc. Cel
trebuit li
ru nu poate s rmîn într-o legtur care se umple de
Iisus Hristos.
 8 "ÎN RUGCIUNE
CTRE DOMNUL"
Dumnezeul meu este un Dumnezeu al iubirii. Am
dreptul,rscumprat de Iisus Hristos i dat mie liber, s
îiaduc prin rugciune pe oricine, viu sau mort, în orice
situaie sau în orice împrejurare pe care o aleg. Credina
m asigur i experiena m
convinge c
vindecarea Lui
are putere dincolo "de tot ceea ce cer sau doresc." Nu
îneleg i nu pot s îneleg ci m se petrece acest lucru,
dar aceasta nu schimb cu nimic faptul c se întîmpl.
Preoia cretin nu se bîzuie pe interpretarea noastr
asupra a ceea ce se întîmpl, ci pe rezultatele evidente
ale vindecrii.
Intr-o anumit etap a vieii mele cretinei am simit
c nu ne puteam ruga pentru mori, întrucît judecata
venea imediat dup moarte. "i precum este rînduit
oamen'"or o dat s s
moar, iar dup aceea fie judecata,
tot aa i Hristos, dup ce a fost adus o dat jertfe, ca
s ridice pcatele multora, a doua oar fr de pcat
se va arta..." (Evrei 9,27-28). Aceste cuvinte nu
specific cînd va avea loc judecata poate fi luat ca.
avînd loc în paralel cu a doua venire a lui Hristos.
Vechiul Testament* interzice consultarea morilor i
primire" de îndrumri de la ei prin spiritism (Deut.
18, *")» dar
m interzice ne rugm
s pentru .iiori.
Noul Testament este în mare msur la fel le tcut
asupra acestei probleme ca i asupra primilor treizeci
de ani din viaa lui Iisus sau a felului în care au
fost înrnormîntai prinii lui pâmînteti, Iosif i Mria
 Vindecarea Arborelui Genealogic 125

(Apostolul loan conchide c

mai sînt i alte pri ale
vieiilui Iisus care nu sînt menionate (loan 21, 25)).
Dumnezeul nostru cel iubitor vrea atît de mult ne s
miluiasc, încît 1 -a trimis pe Fiul ca Su s
moar pentru
noi, pentru iertarea pcatelor noastre, i ne spune nici c
mcar moartea nu ne poate despri de iubirea Lui
(Romani 8, 38-39). Chiar dac îi întoarcem spatele,
iubirea i mila Lui pentru noi nu înceteaz niciodat (I
Cor. /13). Ne putem ajuta unul pe altul pentru c prin
botez devenim cu toii mdulare ale trupului lui Hristos,
Botezul nostru este atît de puternic, încît terge orice
deosebire dintre evreu i grec, brbat i femeie, sclav i
stpîn, pîn ce devenim cu toii egali înaintea lui Hristos.
Primii cretini i-au dat seama c
aceast înelegere trece
dincolo de moarte i îi leag pe cei vii i pe cei mori
într-o "comunitate de sfini". Deoarece atît cei vii, cît i
cei mori sânt mdulare ale trupului lui Hristos (I Cor.
15-29), putem s-L rugm pe Hristos s ajute pe cei
mori s primeasc iubirea i iertarea Lui, aa cum le
ofer prin S finta împrtanie.
Modul exact în care Iisus îi influeneaz pe morii pe
care îi aducem la El este o tain pe care o vom înelege
numai atunci cînd vom fi cu El în Rai. tim c, pe
msur ce ne rugm pentru mori, iar ei îi închin
vieile lui Iisus Hristos i voinei Lui, oamenii se
vindec. Exist o alegere între a fi ca fariseii, care nu
credeau decît în ceea ce se putea explica logic, libertatea
de a alege, i a pi
în creun asemenea orbului care,
dei nu înelegea pe deplin totui adeverea: "Un lucru
tiu, c fiind orb, acum vid" (loan 9, 25). Exist o lung
tradiie cretin de a te ruga pentru mori. Importana
iubirii i iertrii celor mori prin rugciune este artat
1
de unii dintre primii prini ca Terul ian, Origen,
,

Efrem, Ciprian, Ambrozie, Augustin, Vasile, Grigore de

Nisa, Grigor*.
 .

126
Dr. Kjtrmeih McAH

de Nazianz, Grigore cel Mare i de Martin Luther.

Accentul pe care îl pun acetia pe a cere ca morii s
primeasc iertare i via venic ne conduce la
atitudinea evreilor din secolul al II-lea înainte de
Hristos, care ludau pe Iuda Macabeul pentru c acesta
se ruga pentru soldaii mori "ca sfie eliberai din
pcat", avînd în vedere "învierea morilor"
"i strîngînd bani dup
numrul brbailor care erau
cu el, dou mii de drahme de argint a trimis (Iuda
Macabeul) în Ierusalim, sse aduc jertfa pentru pcat.
Foarte bun i cuvios lucru pentru socotina învierii
morilor! Cde n-ar fi avut ndejde cvor învia cei care
mai înainte au'czut, deert i de rîs lucru ar fi a se ruga
pentru cei mori. ia vzut c
celor care cu bun
cucernicie au adormit foarte bun dar le este pus. Drept
aceea, sfînt i cucernic gînd a fost c
a adus jertfa de
curie pentru cei mori, ca s
se slobozeasc de pcat"
(II Macabei 12,43-46).
Promptitudinea cu care s-a fcut propunerea de
rugciune pentru soldaii pctoi, colecta generoas
c
fcut pe întreaga armat i presupunerea preoii de
la Ierusalim vor accepta aceast colect, ne îndrituete
s socotim c
toate acestea nu reprezentau o inovaie, ci
fceau parte din viaa religioas iudaic a acelor
vremuri.
Traducerile care urmresc Vechiul Testament ebraic,
i nu pe cel grecesc (Septuaginta), nu conin întotdeauna
acest pasaj despre Iuda Macabeul. Biserica primar din
vremea Sântului Pavel era totui o Biseric vorbitoare
de limba greac, care credea c
Septuaginta, care
coninea acest pasaj, era Cuvîntul mi Dumnezeu.
Biserica din Corint a Sfîntului Pavel urma un ritual
misterios, de folosire a rugciunilor de la botez spre a-i
ajuta pe cei mori (I Cor. 15, 29) pe care Sfîntul nu îl
condamn ca erezie, nici mcar în acea scrisoare în care
e gata scondamne
Vindecarea Arborelui Genealogic 127

atîtea lucruri.El menioneaz aproape in treact, i

aproba tacit, ritualul din Biserica Corinteniîor,
astfel îl
pentru a-i trage pe mori spre lumina lui Hristos, prin
rugciune. Sfîntul Pavel (sau autorul II Tim. 1, 18) se
roag chiar pentru mortul Onisifor, spre a afla iertare.
Una dintre cele mai evidente indicaii c rugciunea
pentru cei mori este acceptat, vine de la Daniel, care a
cerut iertarea lui Dumnezeu pentru pcatul de atunci i
pentru pcatul strmoilor si:
"...m rugam i mrturiseam pcatul meu i pcatul
poporului meu Israel..."(Daniel 9, 20). Domnului i-a
plcut atât de mult rugciunea lui Daniel, încît 1-a trimis
pe Arhanghelul Gabriel cu un rspuns de iertare pentru
pcatele prezente i trecute care fuseser mrturisite:
"aptezeci de sptmîni sînt hotrite pentru poporul tu
i pentru cetatea ta cea sfînt pîn ce frdelegea va
trece peste margini i se va pecetlui pcatul i se va
jspi nelegiuirea (Daniel 9, 24).
In aceeai tradiie ca i Daniel, Baruh 1:2 roag ca
Yahve s ierte i "s nu-i aduc aminte de nedreptile
prinilor notri" (Baaih 3, 1-8). Deci, 1 1 1 Vechiul
Testament exista contiina specific c
prin rugciune
putem cere i primi iertarea lui Dumnezeu pentru mori..
Nedreptatea'indiscutabil a "pcatelor prinilor" fiind
pedepsit pîn la treia i a patra generaie, este îndreptat
atunci cînd se înelege c, de fept, Dumnezeu îi
încurajeaz pe cei vii s-i ajute pe prinii lor pctoi, prin
rugciune, cerînd din partea lor iertare de la El.
Noul Testament, scris de primii cretini, a constituit,
baza învturii pentru cei care i-au urmat pe Apostoli.
c
tim aceia care au fost cei mai apropiai în timp de
evenimentele relatate în Noul Testament se rugau pentru
morii lor. în timpul persecuiilor, ei s-au ascuns în
catacombe, unde i-au îngropat morii i au scris pe
mormintele lor cereri de rugciune. De exemplu,
 "

mDr. KaumOtMcAtt

pe o piatr funerar dmtr-o catacomb (acum aflat la

Muzeul Lateran din Roma) soul afirma ca pus
inscripia pentru iubita lui soie Lucifera "pentru ca toi
fraii care citesc s
se poat ruga pentru ea, ca s
poat
ajunge la Dumnezeu".
Alte inscripii,' din cel de-al doilea i al treilea secol,
cer pace, pomenire sau admitere în rîndul sfinilor.
2
O
autoritate dindomeniu ne aaî cum imaginile ce
însoesc textul sînt legate de aceeai tem: "Credincioii
s-au rugat pentru mori,, cerînd lui Dumnezeu s le
ocroteasc sufletele, aa cum L-a aprat pe Daniel în
groapa cu lei, pe cei trei tineri în cuptor, pe Suzana
împotriva celor doi btrîni. Cu aceeai intenie i ca s-i
roage, pe vizitatorii acestor cimitire subterane s se
roage pentru mori, aceste Figuri biblice au fost
îniâiate lîng morminte - Daniel i Noe în cavoul
Flaviilor înc din secolul I, i
toi patru la începutul
secolului al H-lea la Capella Greca.
Astfel, cretinii "înc din secolul I" erau contieni c
era de datoria îor s nu-i abandoneze morii, ci s
continue a-i ajuta înaintea lui Dumnezeu. Ei svîreau
Sfînta Liturghie pe mormintele martirilor lor i la
aniversri se rugau "pentru morii mai puin vestii"
înmormîntai în jurul lor. In Rsrit, Sf. loan
3
Crisostormul i în Apus, Sf. Ciprian (245 dup
,

Hristos) socoteau, c
acest obicei îi are obîria în
învturile apostolilor.
4
Jungmann în Liturghia Ritului Roman merge pe
urmele dezvoltrii ritualului oferirii Sfintei Liturghii în
memoria morilor i afirm c rdcinile ei sînt la fel de
vechi ca i ospul oferit lîng mormînt (refrigeriwn) i
sacrificiile. Liturghiile timpurii, cum sînt cele enunate
în Faptele Apocrife ale Sf. loan fi70 dup Hristos), au
fost adeseori svîrite la mormînt sau a treia zi dup
mmormîntare sau la un
Vindecarea Arborelui Genealogic 129

an dup moarte, aa cum s-a întîmplat cu Sfînta

Liturghie de la Smirna în memoria Sf Policarp (155
dup Hristos). Prin secolul al treilea era un obicei s te
rogi pentru mori în ziua morii lor.
Tertulian scrie: "Soia credincioas s
se roage
pentru sufletul soului ei decedat, mai ales în ziua de
aniversare a adormirii lui. i dac ea nu fece acest lucru,
însemneaz c îi repudiaz soul, ca i legtura cu el."
El sftuiete vduva s
nu se recstoreasc, pentru c
se va afla în situaia dificil de a se ruga înc pentru
primul so.
Oferirea unor astfel de rugciuni nu reprezenta numai
o practic individual, particular. In 337 dup Hristos,
împratul Constantin a murit i trupul lui a fost aezat în
fea altarului, în timp ce preoii i credincioii se rugau
pentru sufletul lui. De asemeni, prin secolul al patrulea
era obiceiul s se in Sfinte Liturghii de pomenire, mai
ales în a treia, a aptea, a noua, a treizecea i a
patruzecea zi.de la moartea persoanei respective; dou
sute de ani mai tîrziu. preoii ofereau Sfinte Liturghii nu
numai în a treia zi, ci într-o serie de zile consecutive,
între trei i patruzeci de zile. Din nefericire, acest sfînt
ritual a deczut în Evul Mediu pîn la un talme-balme
magic care promitea rezultate sigure prin repetarea unui
numr fixat de slujbe ficute în grab. Reformatorii au
respins pe drept cuvînt acest abuz, numai c, respingînd
"magicul", au respins i o tradiie cretin adînc
înrdcinat.
Jungmann traseaz de asemenea istoria textelor
liturgice care reflect preocuparea cretin primitiv
pentru rugciunea pentru mori. Canonul Sf. Hipolit
(33: 1, 169), reflectmd, probabil, obiceiurile secolului al
treilea, menioneaz în mod explicit rugciunile pentru
mori. Constituia Apostolic8 conine formularea: "S
ne rugm pentru fraii notri care
 130 Dr. Keimeth Mcil

dorai întru Hristos; pentru ca DomnuJ, care în iubirea

Lui pentru oameni a primit iubirea celui plecat dintre
noi, s-i poat ierta lui orice greeal i în mil i
îndurare s -l primeasc pe el la sîriul lui Avram,
împreun cu cei care, în aceast via, L-au bucurat pe
Dumnezeu". In secolul al cincilea, cretinii pomeneau
morii la Kyrie (Doamne, miluiete), mai ales în timpul
sptmînii. Astfel, slujba timpurie zilnic Bobbio Missal
(700 dup Hristos), folosit în mnstirile irlandeze,
conine o rugciune special pentru mori. Aceasta este
meninut în Ritul Roman. La sfiritul secolului al
optulea, în timpul rugciunilor Sfintei Liturghii,
canonicul citea din diptic (registru scris pe dou
panouri
ce se închideau ca o carte) numele autoritilor decedate
civile i bisericeti proeminente, în aa fel încît toat
lumea sse poat ruga pentru ei.
O puternic tradiie de a face de rugciuni pentru
mori exist i în afara Ritului Roman. Sf. Ioan Gur de
Aur spunea9 HI Cînd acea jertfi care inspir veneraie se
:

afl expus pe altar, cum s triumfam împreun cu

Domnul prin rugciunile noastre fierbini pentru mori?"
Formula cea mai veche, a Egiptului, Serapionul, are o
rugciune pentru mori: "Sfinete-i pe. toi care au
murit întru Domnul, i prenumr-i pe ei printre cetele
sfinilor i druiete-le pace i sla în împria Ta".
Deci, cretinii i din Rsrit, i din Apus s-au rugat de-a
lungul veacurilor pentru morii lor, continuînd a o face
i azi.
Primii cretini, atît în Rsrit, cît i în Apus, acordau
o mare importan uleiurilor Sfinilor care i-au ajutat pe
mori prin rugciunile lor 10 Dintr-o astfel de relatare
.

aflm cum'Sfinta Perpetua, care a murit la anul 203

dup Hristos, era în închisoare cînd fratele ei mort,
Denocrates, i-a aprut într-o viziune. Arta rnit i
incapabil s
bea ap
dintr-o
 -

Vindecarea Arborelui Genealogic 131

fîntîn. Din aceasta,

Sfinta Perpetua a îneles c
el avea
nevoie de rugciuni. Ea s-a rugat zilnic pentru ca el s
fie luat în Rai i a fost rspltit cu o alt viziune, în
care 1-a vzut fericit, vindecat i capabil s bea din
fintîna etern.
Aceast tradiie a Sfinilor care-i ajut pe cei adormii
continu i astzi în Bisericile Ortodox i Romano
Catolic. Aceasta din urm dedic în mod special
Sfinilor luna "Noiembrie. Pe 2 Noiembrie, se
srbtorete Ziua Tuturor Sfinilor prin celebrarea
Sfintei Liturghii i prin înlarea de rugciuni pentru ei.
Sfinte i
Sfini ca Tereza de Avila, Caterina de Bologna
i Printele Jean Viamney din Ars au fost venerai
pentru devotamentul lor în a se ruga pentru sufletele
celor mutai de Conciliul de la Viena din 1858 a
aici, iar
întrit credina c
i cei de dincolo pot interveni asupra
celor vii. Printele din Ars a explicat: "Trebuie ne s
s
rugm mult pentru ei ca i ei se poat ruga mult
pentru noi."
De asemenea, Ortodox ne înva: întrucît
Biserica
atît drepii, cît i pctoii las urme prin trecerea lor
pmînteasc, unii spre "binele i progresul omenirii",
alii spre rul i regresul ei, trecerea lor le produce
dincolo fie mîngîiere, fie mustrri de contiin "ca un
vierme neadormit". De aceea se i gîndesc ei la cei care
au rmas în urma lor pe pmînt. Bogatul nemilostiv din
Evanghelie îl roag pe Avraam s-1 trimit pe Lazr la
tatl si la fraii lui, ca s-i trezeasc la adevr i virtute,
pentru a nu ajunge i ei în acel "loc de chin". Iar dac
intervenia lui e tar de folos, Biserica lupttoare de pe
Pamîn vine în ajutorul celor de dincolo "spre a le uura
chinurile i chiar spre a-i scpa de ele". Iar aceasta o
fece pentru cei repauzai prin rugciuni, milostenie i
jertfe euharistîc.
Biserica Anglican srbtorete Ziua Tuturor
132 Dr. Kerm&h McAti

Sfinilor. Aa cum o exprim simplu un preot anglican,

"De secole oamenii au comemorat înmormîntrile, de
obicei la cîteva ziledup moarte. Dac ne putem ruga
pentru o persoan la trei zile de la moartea ei, cu
siguran c
putem continua s
ne rugm pentru ea." Un
pastor baptist irlandez, cunotin de-a mea, a fcut
obiecii acestei teorii. Pîn la urm, totui, ne-a
împrtit faptul c la natere a avut un frate geamn
care, aflîndu-se în starea de ft putrezit, a fost aruncat
Iar nicio ceremonie. "Poate c
eu l-am omorît", a spus
el. "Trebuie s
ne rugm pentru el disear."
Un vicar anglican mi-a scris: "Am avut mari rezerve
în legtur cu ideile Dumneavoastr asupra rugciunilor
pentru mori, dar recent am descoperit multe pasaje, în
special în Evrei, Efeseni i Ioan, care ne spun sînt c
multe locuri în ceruri. "In casa Tatlui Meu multe
locauri sânt' (Ioan 14, 2).'Se pare c
exist un loc în
care muli oameni pare-se îi croiesc drum ctre
Domnul, învînd i primind îndreptare. Aceti oameni
depind de slujbele noastre." Cîteva sptmîni maitîrziu,
am primit o carte potal de la el, cu un citat din Ioan 5,
25: "...cei mori vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu.. " A
De atunci, acest vicar oficiaz Sfînta Liturghie a
învierii,- afit pentru familia lui, cît i pentru alii, i a
artat, ca rezultat, c
au loc multe vindecri.
Cartea Doctorului Raymond Moody, Via dup
via, 1,12 ' care descrie experienele pacienilor întori la
via, susine prerea c
dup moarte ar exista o
perioad de punere la punct pentru învare i
îndreptare. Unii dintre aceti pacieni descriu existena
unui "trîm cu spirite tulburate", în care cei mori sînt
prini ca într-o capcan i de unde ei încearc s
comunice cu rudele lor aflate în via, în sperana de a
se strmuta în ceruri. Deoarece în venicie nu
Vindecarea Aibarelui Genealogic

exist timp, aceasta poate etapa în care rugciunile

fi
celor în via sînt folosite de lisus Hristos pentru a-i
înva pe cei mori cum s iubeasc i s primeasc
iubire.
Cu siguran c trebuie s existe un aspect academic
al problemei pe care o pune întrebarea, în ce msur
rugciunile pot sau nu s-i ajute pe cei cu pcate grele,
cum sînt sinucigaii. Chiar dac sînt condamnai la iad
i nu pot înelege iubirea, este cu siguran bine ca cei
vii s încerce s
li-1 aduc pe lisus Hristos prin
rugciune, deoarece prezena Lui leag tot rul. Biserica
Ortodox Rsritean 13 crede c
rugciunea pentru cei
din "Iad" le d
acestora înc un prilej ca s
fie salvai
prin mila lui lisus Hristos.
Dup ce au ascultat nenumrai bolnavi care mseser
pe punctul de a se sinucide, muli psihiatri au dedus c
apsrile crora le fee fa
aceti oameni sînt aa de
mari, încît cei mai muli dintre ei sînt împini s comit
actul final, i nu îl svîresc în mod deliberat. Situaia
acestora se poateasemna cu aceea a unui om care este
silits ias dintr-o cldire incendiat i care, în
disperare, se aga de cornie pîn cînd propria-i
slbiciune i fora gravitaiei îl împing spre moarte. Unii
pacieni se «jndesc i vorbesc despre "sinucidere" doar
pentru csînt folosii de vocea posesiv a unui strmo
care, trecînd prin trauma sinuciderii, a rmas cu pcatul
neispit. Astfel, ei nu sînt cu totul de condamnat dac,
de fapt, comit actul i se poate argumenta c
e nedrept
c unele Biserici refuz s-i îngroape pe aceti oameni
în pmînt sfinit sau s
le iac întreaga slujb. Nu noi
sîntem chemai s-i judecm pe cei care se sinucid sau
care fee alte rele, ci doar îi s lsmîn mila lui
Dumnezeu (Romani 14, 10). Noi trimitem în iad mai
muli oameni decît ar gsi vinovai lisus Hristos.
134 Dr. Kenneth McÂU

Un numr tot mai mare în anglicani recunosc c

exist i c este absolut nevoie de rugciunea Bisericii
de acest stadiu intermediar dintre moarte i înviere.
Poate caceast etap este cea descris în I Petru 3, 19-
20,.cînd Iisus Hristos "S-a coborît i a propovduit i
duhurilor inute în închisoare, care fuseser
neasculttoare altdat". "Adic, pctosul murind, el nu
mai este în trup, ci rmîne în duhul crnii. Este înc
foarte legat de pmînt, pstrîndu-i toate dorinele i
poftele; nu este liber în lumea spiritual. Acolo, spiritele
tulburate duc cu ele toate luptele nerezolvate pe pmînt
ale crnii. Ele nu cunosc vreo ieire. Se poate înfîmpla
s apeleze la cei vii, dar fiec noi nu-i ascultm, fie c
nu-i înelegem, fie c tratm zoritele lor struine ca pe
nite boli. Aflm despre fantome care "bîntuie" în
anumite locuri, recunoatem "posesiile rele" în unii
oameni, ne dm seama de "influena strmoilor" din
cine tie ce comportament. In I Petru 4, 6 se repet
aceeai idee, dar în originalul grecesc se folosete un
termen mai dur - "spre aceasta s-a binevestit morilor" -
de unde putem presupune
1
c se atepta o schimbare.
C.E.B. CranfieldV" crturar al Bibliei, comenteaz:
"...acel interval (dintre moarte i înviere) nu este lipsit
de importan, cci în cadrul lui, Iisus Hristos acio-
neaz ca Mîntuitor al' lumii, iar domeniul activitii Lui
salvatoare este în aa fel încît nu îndrznim s îi fixm
limite."Deoarece sufletele nelinitite sînt incapabile s
se elibereze singure, mai ales dac în viaa terestr nu au
ales i nu au cunoscut calea lui Dumnezeu, este clar c
cineva trebuie s mijloceasc pentru ele. Un grup de
teologi anglicani, în raportul ctre Comisia
Arhiepiscopal de Doctrin Cretin 15 descrie felul în
,

care cei vii se pot ruga cu folos pentru mori, prin Iisus
Hristos, i ca prin aceasta ei s
capete o adîncire a
caracterului i o mai. mare
 Vindecarea Arborelui Genealogic
135
maturizare a personalitii". Cînd sînt gata de a drui i
de a primi pe deplin iubirea i pot ajunge s
fie chipul
lui Iisus Hristos, ei pot înainta ctre nemuritoarea
"viziune fericit".
Am fost la sute de muribunzi în ultimii cincizeci de
Muli au murit în mizerie i cu team, dar foarte
ani.
muli alii au murit cu încîntare, vzînd cu limpezime
ceva fericiti emoionant în aventura pe care tocmai o
începeau. Un om de aptezeci i opt de ani, care toat
viaa fusese surdo -mut, s-a ridicat dintr-o dat în capul
oaselor, cu faa lui de obicei fr zâmbet iluminat de
fericire, a ridicat ambele brae i cu o ultim suflare a
strigat: "Tat". Cu trei zile înainte ca tatl meu s
moar,
ne-a spus ci-au aprut "muli prieteni care i-au spus c
la o anumit or se vor întoarce s
îl ia. A fost încântat de
viziune i, într-adevr, a murit la ceasul prezis.
"Pierderea" noastr s-a transformat în bucurie: n-« fost
nevoie s vrsm lacrimi. I-am mulumit lui Dumnezeu
pentru viaa de aici a tatlui meu - viaa de chirurg, cei
treizeci i apte de ani petrecui pentru crearea literaturii
medicale i tiinifice din China - i am tiut c
era activ
i fericit, continuînd a îndeplini undeva lucrarea lui
Dumnezeu. Pentru aceia care în viaa pmînteasc nu au
tiut cum sau nu'au vrut s-1 urmeze pe Domnul, i care
nu mai au voin liber, se pare c
noi, cei vii, avem o
responsabilitate, o autoritate în conformitate cu starea
noastr de har, ca s
cerem iertare pentru pcatele,
greelile i ignorana lor, astfel încît mcar acum li se s
arate calea spre Dumnezeu. Nu este îngduit, totui, s
lum direct legtura cu ei. Ni se spune în mod expres c
facînd astfel contravenim legii lui Dumnezeu. Nu putem
s ne rugam morilor; ni se cere s
ne rugm pentru
mori. Trebuie s
acionm ca i cum ei ar fi la persoana
136 Dr. Kennetlt l

a treia i
s-i trimitem Domnului, ca Bl s
se ocupe de
ei. Este egoist i crud s
încercm ne s "agmde ei
1

sau sîi "chemm înapoi". Ei ateapt eliberare, i nu

limitare la lucruri i fiine *pmînteti.

RUGCIUNI

In paginile urmtoare am încercat s

pun pe hîrtie imagini i
cuvinte care mi -au aprut într-o viziune. Viziunea era la fel de clar
ca i cuvintele rostite, astfel c
m-am rugat ca pots s
schiez
viziunea aa cum am vzut-o. Ea este exact aa cum mi-a ieit din
pensul, fr
nici o corecie, i cuvintele sânt exact cele auzite, li sus
a spus: "Rugai-v în acest fel". Este important ca noi s
inem cont
ca aceasta s
nu fie doar o repetiie inutil. Ne pierdem timpul
recitind în grab..,., iar unii cretini refuz chiar a spune aceast
rugciune. Succesiunea din Tatl Nostru urmeaz propriei
dezvoltri a omului i creterii intuiiei în decursul pelerinajului
spiritual. în viziunea mea, El i-a folosii trupul ca indicator. Sfiruu]
Duîi a fcut ca acest lucru sa fie rea! pentru ucenici dup Rusalii.
 TATL NOSTRU
CARE ETI ÎN
CERURI

SFINEASC-SE NUMELE TU
VIE ÎMPRIA TA
FAC-SE VOIA TA
PRECUM ÎN CER I PE PMÂNT
PÂINEA NOASTR CEA SPRE
FIIN
D-NE-0 NOU ASTZI
I NE IART NOU GREEALELE
NOASTRE
PRECUM I NOI IERTM
GREIILOR NOTRI
I NU NE DUCE PE NOI ÎN
ISPIT
I NE IZBVETE
DE CEL RU
TATL NOSTRU
CARE ETI ÎN CERURI
SFINEASC-SE NUMELE TU
 139

Tatl nostru care eti în Ceruri

Sfineasc-se numele Tu

Imagineaz-i braele Lui Iisus

Deasupra capului Su

TATL NOSTRU
Nu al MEU ci al NOSTRU
Cât smerenie - pe acelai nivel cu noi!

TAT AWA" TTICULE"

Nu mai este vorba de o zeitate
îndeprtat care care arunc sunete.

înrudirea noastr - punctul cel mai înalt

al Legturii noastre deasupra capetelor
celor mai muli dintre noi.

Braele ridicate într-o atitudine

De supunere.

Braele ridicate arat

Ctre Cerul spre care ndjduim
i pe care începem sâ-L simim
Acum în prezena Lui

îi vom respecta numele i menirea.

 VIE
ÎMPRIA TA
Asta urmeaz sâ faci tu
Vieîmpria Ta
Vrem s vin împria Ta
Acesta este produsul mâinilor noastre
Noi Te reprezentm aici pe pmânt
în msura în care facem aa, începem s
Facem parte din împria Ta cea venic
în inimile noastre.
Mâna dreapt a lui Isus este întins cu palma înainte.

FAC-SE VOIA TA

Aceasta este îndrumarea

De care trebuie s o primeti
FAC-SE VOIA TA
Avem nevoie de îndrumarea TA
Vom petrece timpul în Linite,
Ascultând i privind.
Noi primim cu o mân întoars cu faa
i vom scie cu cealalt mân.
în sus
Am fost crescut dup chipul Tu-
Scopul Tu creator, o persoan cu
care Tu doreti s comunici.
 PRECUM ÎN CER
I PE PMÂNT
Pe umerii ti
Precum în cer aa i pe pmânt.
Cu mâna Sa stâng pe umrul Su
EL spune:
Pe pmânt.

Purtm mâna Lui pe umerii notri.

Responsabilitatea de a vedea voia Lui
împlinit cade asupra noastr. Avem
Libertatea de a alegecalea pe care o
lum - de a-i ajuta pe ceilali s aleag
de a-i dirija pe calea Ta.

Cu mâna dreapt în susel spune:

Precum în cer.

Iar noi ne imaginm totul,

Dup conceperea noastr despre Cer -
Bucurie, pace, Lumin, cldur
i mai presus de toate iubire.
Fiindc acum relaia noastr
Cu Dumnezeu este bine stabilit,
ne întoarcem La noi,
i La nevoile noastre.
142

cex spue p\wk

S* d».-wc CoC ne OeWle«re

Plinea. rtouLSCt-â. cea. Spre filr».
«I tTotr ceea. cc «c «trebuie
cl&-r»e nouâ nstâst

mtr»«v Scv drccvpcA,

et
plinea. fXK*#rWv cea. *pi-e ffin^&
*i toc cc ne rrcWte

IpcwwrlLc cer-uLul nici mi «curnin, nici rnt

cin- putut nkrt nu . o*ccnc*£, r>lcl mt c<*rc*

*

Qr*ljcv Lvii csfCte pcr«rru CcxvCc nevoite

rfcoc\*Cr-c, l penCr-vt «tcui&rcire $î vtndbc<*re.

*€* de cvjun* pcnCm roevre nevoite, Axr mi

p^^rCVu CocvTc tcwrorntitc*

Nu t tetpli - «itfrît rmU purtn.

 143

Stf ne Uxrtcv npud ^rc* calele noafiCrc

A.poI ii pune mina rfCtrwâ. pc inliWL
IStol primim cu mina *ci*qâ.
#1 dwccm la
'
Inim.
Ici»care - ea nu mal trcfcuîe ciyriqarâ,
cl acceptar
- un dar de la tXimneseu,
p
jertfa 3a. ultfmâ, Wartcoarc, prlr» varctre

U*Wr_PirI^ urwnrc nu vor mal A nicbJnca

Jertfe de slntft.

Inclusiv sCrnwlt ^fTri

pe
Precum #1 iertm nt-c*lîlor noj^Cri
noi
C"L tf duce ctre plcjvuL Si* «olar
mina dreapta. *Crlns&
AJcl apare un nou clement, tocai
tJ
neateptat.
Moca. câ trebuie #~l Iertm pc cctlalj,
cH,a r '
** vrjmaii wtrl, pc «ei care ne
ar rni (au nc-ar dterniqc.
f^ *tc ceea CC al "fâcuc- Cu, tSoawmc îl*u«
tTu chiar al *ufcrit o> mparec
tn»pâltTiinCtOo.i-e »l ai krult-o.
moartea jsâ nu mat pc acum de'fac
iod cei.
cernut, cî
trfncvcnît.
t dcsckldc porile ralului *î acclorcv
care au murit.
Numai dac& Iertm putem ft Iertai.
 i nu Ne txjce pe noi
In isprcx

5l >iu *»e duce pe mii In h»p£r&

l$î o^cca ctmbctc mttrri pe «*%ps*c.

de fccant

scci44 de c«*Lc<v pc cevre pct*lm» ir» violet»

<rt rn* nrc teptrcrtr -

€V es*e c^îcvr opu#ut i#plxfrr>it.

SJccwti ocupcUr pCrijKCwVvL dc cm*Ccv,

#1 roCuL e Ir»
>
ordlr>c,

râu*
 t.1

cf Ne tzskvexze

Câlectfr In pîcicKvr-c ~aceo*rci e*tc raotÂ

nOcnrtci
ccvt-c «e bucur*». Scvrcm
Unc txbcvvorce de ecL pL&n
Ocqcc«L UiJ kw m
ArATcv ferm kw -
tn- o», ixt&w#ce-r>c pc noi*.
•
Net nu Avem puret-c. *
A. Lut e#cc ptitcrcn. de o/nc de pLcU»,
iziȉ.vl
nu m**ml dc V«U*T, din noi, ct «i de ect P-u
V «n»u*L •

TJoeA. cm, prin deqcciiL rmului,

In» «*st«rttr fac SodSarV.
Acca«r& C*Cc U\pCcv tui P^«t» nu impotrfm
crnll «I «traeliil. el fappurrivci târimuHlor *l
p*urcr-H.oi- duHt<V»L>r ruCctll
Dtnccn-i vil. \wm
voînrA. iiVern.
Puzrem Cr-cU în sel«ivtc,
Ooui ottCcm «Icocm «o. crâtm in purcrcci
atacului OuK in lutotn. luhlre »t Ut-crtciCc.
OACon m» pwatc suporre prc£cr»?<v lut
Awpot *pui

Nu îl *n<vi vftd pc Domnul

stlnd în plecare in fctcv tncn, el 0\, vine
"#t inocnuneHccv-cL #<*.u *c&. tlnaok. mine,
i»C>*iw» vermine dc lucru triaron,
«punind imprcunA. cit rofne
cvCpvL NtfstOu.
A*p<rt p»Ce*n discuta. tmppcutiA proUlcoicic
*»
fcrL bni s*punc ee M- fUe.
146

SFÂNTA LITURGHIE
A ÎNVIERII *)
La Sfinta Liturghie trebuie s avem întotdeauna intenii
precise. Poate 1% pentru noi înine, 99% pentru ceilali:
Rugciunile noastre trebuie spuse cu voce tare,
împreun cu alii în care avem încredere - mai ale
membri ai familiei. Cel mai bine, în cadrul unei Sfinte
Liturghii individuale, rostite înainte de spovedanie. Dac
ea trebuie inclus într-o slujb public, atunci stai afar
într-o maina. Dac este în cadrul unei slujbe fcute
special în acest scop pentru mai multe familii, atunci
acestea pot veni lîng altar în timpul oferirii jertfei,
depunînd acolo Arborii Genealogici ai fanulilor lor i
cererile pe care le fee, i îi pot spune cu voce tare
rugciunile, vorbind în acelai timp cu alte familii
Rostirea cu voce tare obiectiveaz rugciunea i
elimin din pacient simptomele, el poate acum auzi i
sesiza contient situaia.

S ne rugm -

Tatl nostru care eti în ceruri, ne plecm în Prezena

ta, i îi mulumim c i-ai jertfit unicul Fiu
tim c Tu, Domnul nostru Iisus Hristos, ai înviat
din mori. Eti viu i te afli aici cu noi. Te rugm s^i
trimii îngerii, ca s
strîng laolalt pe toi ai notri cei
adormii care par a fi pierdui, i în special
Pe i pe muli alii pe care Tu îi tii,
dar pe care noi i-am neglijat. Adu-i unde doreti, ca
poat vedea trupul Tu care s-a frint, s-a jertfit

*•) Dup rânduiala liturghiei în Biserica Anglican.

 .

Vindecarea Arborelui Genealogic 147

i a înviat, ca i ei s poat învia în jertfe lor. Las-i s

primeasc Sîngele Tu, care s-a vrsat într-un act
svîrit spre iertarea pcatelor lor.
Orbete i izgonete pe Satan i legiunile lui, în locul
potrivit
Fie ca Trupul i Sîngele Domnului nostru s vindece
toate rnile i chinurile provocate de Satan i de
legiunile lui celor vii i celor mori.
Tal, venim la Tine ca nite copii care se poticnesc,
care nici nu îneleg, nici nu tiu cum s se roage.
Trimite Duhul Tu
Cel Sfînt ca s intervin pentru noi.
Te rugm aceasta în Numele Domnului nostru Iisus
Amin.
Hristos -

SLUJBA ÎNVIERII

Tatl Nostru
Ceremonia iertrii

Noi i rposaii notri am pctuit în fea Ta

Toi: Doamne, miluiete

Noi i rposaii notri n-am reuit s ne iertm unii

pe alii
Toi: Doamne, miluiete

Noi i rposaii notri n-am reuit s ne rugm cu

credina ateptat
Top: Doamne, miluiete

Noi i rposaii notri nu ne -am cerut iertare de la

strmoii de pîn la Adam i Eva

Toi: Doamne, miluiete

148 Dr. Kermeât McAU

Scurt rugciune (se potfolosi una sau mai multe

rugciuni din cele ce urmeaz):

Atotputernice i venice Dumnezeu, care ai putere peste

vii i peste mori: cu umilin Te rugm pentru robul
(roaba) Tu (Ta) „ .„ s
ca el (ea) obin de la
ne nrginita Ta buntate iertarea tuturor pcatelor: prin
Fiul Tu Iisus Hristos, Domnul nostru, care împreun
cu Tine i cu Duhul Sfint triete i stpînete. Doamne,
o lume fr de sfirit. Amin.

O, Doamne, druiete odihn robului Tu acolo

unde nu mai simte durere, nici întristare, nici suspin, ci
via frde sfirit Amin,

Doamne, Mîntuitorule, odihnete cu drepii pe

adormitul robul tu i-1 slluiete pe dînsul
Cu
.

în corturile Tale, precum este scris. eti

Dumnezeul milei, al îndurrilor i al iubirii de oameni.
Trecîndu-i cu vederea toate pcatele lui care le-a
svîrit cu lucrul, cu cuvîntul sau cu gîndul, cu tiin
sau cu netiin, ca un iubitor de oameni, acum i
pururea i-n vecii vecilor. Amin.

Slav Tatlui i Fiului i Sfintului Duh! Mîntuitorule, tu

eti Dumnezeu care ai pogorît în iad i ai dezlegat
durerile celor ferecai; i sufletele adormiilor robilor ti
odihnete-le. i acum i pururea i-n vecii vecilor.
Amin. Una curat i prea nevinovat Fecioar, aceea ce
ai nscut pre Dumnezeu mai presus de fire, roag -l s
mîntuiasc sufletele robilor Si.

Lecturi (alegei-o pe una sau pe alta)

 Vindecarea Arborelui Genealogic
^

Isaia 25, 3-9 - terge lacrimile de pe toate fetele

11 Macabei 12, 38-455 - e bine s
te rogi pentru mori
Romani 6, 3-9 - dac murim cu Hristos, vom tri cu El
1 Connteni 15, 5 1-57 - moartea e înghiit de biruin
I Ioan 3, 1-2 - vom fi asemenea lui Dumnezeu

Matei 27, 51-54 - sfinii s-au sculat

Luca8,49-56-Jair49, 56

Ioan 6, 35-40) - Eu îl voi învia

Ioan 14, 1-6 - multe locauri

Luca 18, 15-17 - Ksus i copiii

Ioan 6, 5 1-58 - Pâinea cea vie

Ioan 11, 39^4 -Lazr

Rugciunea la oferirea pîinii i vinului

(Dup citirea Evangheliei, pîinea i vinul se aeaz' pe

altar, alturi de numele celor care trebuie pomenii.)

Rugciunea dedicrii

Sfinta împrtanie

Eu sînt învierea i viaa; cel care crede în Mine, chiar

dac moare va tri, oricine triete i crede în Mine are
via venic.
 l50 Dr.KenaethMcAli

Rugciunile dup Sfînta împrtanie (alegei)

îi mulumesc Doamne, împratul nostru, pentru
bucuria acestui osp ceresc, i te rugm ca Jertfe
Trupului i Sîngelui Tu s
nu fie spre osSnda
noastr, ci s
fie în folosul nostru i al tuturor celor
adormii, mai ales curirea pcatelor,
slbiriunii i aprarea de tot vrjmaul; prin Mila Ta, o,
Mîntuitor al lumii, care trieti i stpâneti împreun cu
Tatl i cu Sfîntul Duh, în lumea fr
de sfîrit a lui
Dumnezeu. Amin.

î n ateptarea învierii noastre, srbtorim transfigurarea

întregii creaii în armonie i frumusee. Doamne, ai
Scut lumea pentru bucurie i Tu conduci sufletele din
adîncimea pcatului spre sfinenie. Druiete morilor o
nou via în lumina neschimbtoare a Mielului lui
Dumnezeu, ca s
putem srbtori cu El Pastele cel
venic. (Din rugciunile unui episcop rus)

Pomenete- 1, Doamne, pe robul Tu, dup voia pe care

ai artat-o poporului Tu i îngduie-i ca s sporeasc în
cunoaterea s
i iubirea de Tine, poat merge din
putere în putere i s
ajung la deplintatea bucuriei în
împria Ta Cereasc: prin Iisus Hristos, Domnul
nostru, care triete i stpînete cu Tine i împreun cu
Sfîntul i de via fctorul Tu Duh, acum i în vecii
vecilor. Amin. (Din Liturghia Bisericii Episcopale din
Scoia)

Binecuvîntare

Fie ca Dumnezeu Tatl cel Atotputernic s

continue
vindecarea ta ca s
poi avea mai mult din dragostea Lui
pentru vii i pentru mori. Cerem aceast binecuvîntare
în numele Tatlui, i al Fiului, i al
151

Sântului Duh. Amin. Top:

Amin.
BINECUVÂNTAREA
CASEI
Preotul: Ajutorul nostru de la Domnul
Top: Care a fcut cerul i pmîntul.
Preotul: Domnul s fie cu voi.
Top: i cu tine.

S ne rugm.
Dumnezeule, Printe Atotputernic, fierbinte Te rugm
pentru casa aceasta i pentru cei ce locuiesc in ea
s
i pentru buntile druite binecuvîntezi i
s sfineti înmulindu-le, prin buntatea
Ta, în tot felul. Revars asupra lor. Doamne, rou
cereasc din belug, precum i buntile tale cele
pmînteti spre folos. Cu milostivire ascult rugciunile
lor i le împlinete dorinele lor. La smerita noastr
chemare cu bucurie sbinecuvîntezi is
sfineti aceast cas, aa cum cu bucurie
ai binecuvîntat casa lui Avraam, Isaac i Iacob, a lui
Petru, a lui Matei, a lui Zaheu Vameul, între aceste
ziduri fe ca îngerii Ti de lumin s domneasc i s
vegheze asupra celor ce locuiesc aici; prin Hristos,
Domnul nostru. Top: Amin.

Se stropesc pragul casei i încperile cu ap sfinit.

(Binecuvîntare din Ritualul Roman de Philip Weller,

Milwaukee: Bruce Publishing Company, 1964, sau din
Exorcism de Dom Robert Petitpierre, S.P.C.K, Londra
1972).
NOTE
Capitolul 2

1. P. M. Yap, "Sindromul de posedare", Jurnalul de tiine pentru

Boli Mintale, 106, 1960.

2. Cari Jung, "posesia este cauzat de ceva care ar putea fi descris
cel mai bine ca un «suflet ancesteal». Arhetipurile i incontientul
colectiv, p. 124.
3 R.. K
Mc. Call. "Demonizarea" sau Sindromul de posedare,
Jurnalul Internaional de Psihiatrie social, Voi. XVH, nr.2,
Primvara li-i 1971.

Capitolul 3

1 . a fost eliberat dup 365 de

Fiica Sf. Elisabeta, Constana,
liturghii.Constana a aprut i a spus c
se chinuia, dar car putea
fi eliberat dac s-ar svâri pentru ea zilnic Sfinta Liturghie, timp

de un an. Mai tîrziu. Constana a reaprut într-o rochie alb,

strlucitoare. "Azi", i-a spus ea mamei sale Elisabeta, "sînt eliberat
din chinurile purgatoriului". Elisabeta s-a dus s-i spun vestea cea
buna preotului Mendez, Mendez a asigurat-o cîn ziua anterioar
terminase de oferit cea de-a 365-a liturghie pentru Regina
Constana De asemeni, i-au trebuit Sf. Thomas de Aquino multe
Sfinte Liturghii înainte de a-i vedea sora decedat, eliberat de
suferin i mergînd la cer. Cu toate acestea, cunoscînd mintea
cercettoare a fratelui ei, sora lui a sfîrit prin a-i spune Sf. Thomas
cîteva lucruri. Ea i-a spus c
fratele su Landolph era în purgatoriu,
c împratul Frederic, era în cer. i
fratele lui, c i pe el îl atepta
un loc splendid în cer. Sf. Thomas a murit curînd dup ce a primii
de Ia sora Iul vestea c
îl atepta un loc în cer. în timp ce Sf,
Elisabeta i Sf. Thomas au considerat necesar sa ofere mal mult de
o liturghie. Sf. Theresa de Avila tia c
binefctorul lor. Medina
del Campo, va fi trimis la cer de îndat ce îi vor putea oferi o Smtt
Liturghie în noul lca pe care îl construiau.
 Vindecarea Arborelui Genealogic 15$
La prima Stint liturghie, în timp ce se ducea Ia Sfînta
împrtanie. Sf. Theresa I-a vzut pe Medina del Campo "cu
mîinile împreunate i înfiarea luminoasa, mulumi ndu- mi pentru
c l-am eliberat din purgatoriu." (Keppler, op. cit, 158, 271, 179).
Capitolul 5

1. Corelaia dintre stresul matern din timpul sarcinii i defectele

din natere este cercetat de D. H. Stott i Sandra Latchford,

"Antecedente prenatale ale sntii, creterii i comportamentului
copilului". J. Am: Academyof Child Psychiatry, 15, 161-191,

2. David Spelt artase dej a cu zece ani mai înainte c ftul uman în
ultimele dou luni poate fi condiionat s rspund la un zgomot
puternic, vezi David Spelt. "Condiionarea ftului uman în uter", J.
Experimental Psychology, 38, 338-346. 1948.
3. Raportat de Chicago Tribune, "Embrionul îi poate aduce
aminte, spune terapeutul", 1 noiembrie, 1978.
4. ConradBaars, M.D.. Simirea i vindecarea propriilor emoii.
(Plainfield: Logos, 1979) 82-84.
5. Joan Fitzherbert, "Sursa întiinrilor omului despre nemurire"
British Journal of Psychyatry. HO, 3964.

Capitolul 6

1. Kurt Koch. îndrumare cretin i ocultism (Grand Rapids. 1972:

Kregel), 189.

Capitolul 7

1. Meditaia Transcedental(M T.) este periculoas pentru cretin

deoarece implic iniierea printr'o ceremonie puja hindus i

mantie care invoc adesea zeiti. Curtea suprem a sprijinit
Tribunalul din New Jersey dedarînd natura de origin religioasa
hindus a M.T. i care nu poate fi din fonduri publice,
2. Despre cum s
ne rugm pentru vindecarea interioar, vezi Ruth
Srapleton, Darul vindecrii interioare (Waco. Texas: Word, 1976)."
Denis aud Maîthew Lmn. Vindecarea rnilor vieii. (New York*
Paulisr. 1978).
 154 Dr. KemethMcAll
3. Pat Brooks, Folosirea propriei autoriti spirituale,
(Monroeville,
PA: Banner, 1973), 85.
4. Kurt Koch, îndrumare cretin i ocultism, (Grand Rapids:
Kregel, 1970). 100.
5. Kurt Koch, Legtura ocult i eliberarea, (Grand Rapids:
Kregel, 1972), 307.
6. Pentru o tratare excelent, concis în legtur cu rugciunea de
eliberare, vezi Francis MacNutt, Vindecarea, (Notre Dame: Ave
Mria, 1974), 208-23 1. O prezentare mai cuprinztoare este dat de
John Richards, Ci ne izbvete de cel ru.
7. Pentru rugciunea de vindecare interioar a suferinelor i
traumelor, vezi Dobson, Theodoie*. Vindecarea interioar: Marea
chezie dat de Dumnezeu (N.Y.: Paulist, 1978).
Linn, Matthew et Dennis, Vindecarea amintirilor (N. Y. Paulist :

1978). Vindecarea rnilor vierii (N.Y.: Paulist, 1974). Sandford,

Agnes, Darurile vindectoare ale spiritului (Artur James Ltd)
Stapleton, Rum, Darul vindecrii interioare (N.Y.: Bantam, 1977)
Experiena vindecrii interioare (Waco: Word. 1977) Tapscott,.
Betty, Vindecarea interioar prin vindecarea amintirilor (Huston:
Box 19827. 1975).
8. Dr. Kurt Koch prin tratarea sutelor de cazuri de îmbolnviri
prin practici oculte, recomand cu trie Stînta liturghie, care
este cheia de a te menine liber. "La Cina Domnului,
persoana eliberat de sub stpînirea forelor oculte este adus
s participe la lucrarea cea mîntuitoare a lui fisus Hiistos.
Persoana eliberat triete prin mijlocirea unor semne vizibile
fria cu Trupul i Sîngele lui Hristos, primirea în ânul Bisericii
lui Hristos, realizarea calitii de cetean al împriei i astfel,
realizeaz fortificarea spiritual fa
de influenele i atacurile
demonice... De aceea, recomand o participare frecvent la Cina
Domnului pentru persoana care a fost eliberat de sub influena
ocult. Ca not colateral, a sugera ca Bisericile s svîreasc
Taina într-un mod mai accesibil decît cel de pîn acum "(Koch,
op. cit, 332).

Capitolul 8

1. Prinii
Bisericii au interpretat I Corinteni 3. 1 1-15 ca fiind o
existena unui stadiu intermediar de purificare. Robert
referire la
Bellarmine, De Purg 1 1,5 citeaz pasaje din Sf. Ambrozie. Sf.
Augustin, Sf, Jerome, Sf, .Grigore i Origen.
2 Wilpert, Picturile din catacombele Romei, p. 334, citat în
 Vindecata Arborelui Genealogic 155
Keppler, P.W. Biete suflete în purgatoriu St. Louis: Herder, 1927.
27
3. Ioan Gur de aur, I Ad Cor., HoniXLI, N.4, P.G, LXI
Sf.
col. 361, 362.
Sf. Ciprian, Ep. 1, 2 SELUL 466 f.
4. Joseph Jungmann, Liturghia de Rit Roman (N. Y. Benzi ger :

Bros. 1959), 441-3.

5. Tertulian, Despre monoganae, 10:4: Corp Christ.2: 1043 i 2:
1243.
6. Eusebius, Viaa lui Constantin 4:71; GCS 7:147.
7. Jungmann, op. cit, 443.
8. Apostolic Constitution, P.G. L Col. 1 1 44.
9. Ioan Gur de Aur, Horn. 3 în Ep. ad PhiL. nr.4.
10. Butler, Vieile Sfinilor, (NewYork: Kennedy 1956)' 1.495.
11 Raymond Moody, Viata dup viat (Convington: Mocking-
.

bird,1975).
1
12. Raymond Moddy, Reflecii despre viata dup viat (N.Y.:
Bantam, 1977), 18-22
13. Serge Bulgakov. Biserica Ortodox, (London: Centenaiy,
1935). 208-9.
14. C.E.B. Cranfield, Prima epistol a Sf. Petru, (Londra: SCM).
15. Rugciunea i
cei adormii. Comisia Archiepiscopilor despre
doctrina cretina (Londra: SPCK, 1971.20). Puini oameni cred c
la moarte dntt destul de puternici pentru o privire direct a lui
Dumnezeu sau pentru prezena lui imediat; nici nu cred c
obiceiurile înrdcinate ale pctuim ar putea fi imediat eradicate.
A susine c orice cretin, chiar i cel mai credincios, va fi
transformat imediat într-o întruchipare a perfeciunii, prin moarte,
ii se pare multora incredibil, frizînd magia. Se pare c
transformarea unei persoane pctoase - chiar a unei persoane care
a dorit împlinirea acestei viziuni a lui Dumnezeu - într-un seamn
alDomnului nu poate fi un proces instantaneu, dac ar fi se s
respecte firea omeneasc, liberul arbitru i continuarea
personalitii individuale, dincolo de moartea care ne separ de
aceast viitoare stare. în orice caz. deoarece fericirea aa cum este
i
cunoscut în aceast viaa, este temporal, starea aceasta
trectoare (cel puin aa cum o tim aici) se afl în contextul
aciunii i evoluiei spre perfecionare. Cum este posibil îi s
închipui c
exist dup moarte o stare în care caracteristicile de
bucurie i fericire - dei sînt afirmate de oameni - totui nu mai au
un caracter evolutiv (doar s-a ajuns la desâvîrirel). Toate aceste
consideraii îi fac pe muli cretini s
cread c
perfecionarea este
înc «posibila dup moarte. Dac
este aa
 156
Dr. KerxnethMcAU
atunci rugciunile de mijlocire stat justificate. Ni s-ar putea interzice
s mijlocim numai daca situaia ctre care au fost îndreptate
rugciunile noastre ar fi fost o situaie de neschimbat. Rugciunile
pentru schimbarea strii celor plecai nu trebuie sinplice nici un
dubiu, din partea noastr» în ceea ce privete rezultatul cltoriei lor
în continuare, ca i cum ei ar fi putut fi asigurai de nintuire Ia data
morii, i totui sa-i piard viaa dup aceea Ele pot fi rugciuni
pentru o mai categoric conturare a caracterului i pentru o
maturizare a personalitii. Nu sînt necesare rugciuni pentru lumin
i pace ca urmare a unei necesiti actuale.
 Postfaa autorului
în ultimele ase luni, o serie de oameni au urmat pe cont
propriu ideile i sugestiile cuprinse în aceast carte, iar
s recurg la doctorul sau la preotul lor. Au luat parte cu
regularitate la Sfînta Liturghie, cu intenia de a-i
încredina Arborele Genealogic lui Dumnezeu i de a
cere iertare pentru greelile lor din trecut. Drept rezultat,
au avut loc vindecri, nu numai ale lor, ci i ale multor
rude îndeprtate.
Ofemeie care suferea de migren din copilrie s-a
vindecat în acest fel. Acest lucru s-a petrecut în ciuda
faptului c nu tia nimic despre Arborele ei Genealogic.
Btrânul ei tat era sclerozat i nu i-a putut aminti
nimic despre strmoii lui. Dup slujb, nu numai c
s-a vindecat, dar 1-a gsit i pe tatl ei cu mintea clar i
ea

cu memoria restabilit.
Un cuplu care se desprise s-a reunit, dup ce unul
din ei a participat la o astfel de slujb.
Un grup de oameni s-au dus împreun la Sfînta
Liturghie ca s se roage i s-i încredineze Domnului
nostru Iisus Hristos pe unii membri ai familiei care
muriser npraznic din cauza altor membri ai familiei.
In timpul slujbei, ei au avut viziunea celor care fuseser
eliberai în lumea cealalt. Mai tirziu, au descoperit c
vinovaii care provocaser dezastrul i care erau fie în
închisoare, fie în spitale de boli mintale din aceast
cauz, s-au convertit în chiar dimineaa slujbei.
Au mult de cîtigat acei membri de familie care se
roag cu voce tare, astfel încît îi aud propriile cuvinte.
Cînd aceste rugciuni sînt spuse ca s fie auzite i de
alii, ne dm în acest fel seama de intenia lor. Acest
lucru este mai uor de ficut în cursul unei
 158 Dr. Keimeth McAîi

Sfintei Liturghii particulare, aceasta putând fi urmat de

rugciuni personale în tcere, rostite i
la urmtoarele
Sfinte Liturghii.
In urma apariiei acestei cri, s-au iscat multe discuii
teologice, mai ales printre clerici i episcopi. aflat Am
de la ei c
autoritatea noastr de-a fiice acestea vine din
învturile lui Iisus Hristos i c
poruncile Lui sînt la fel
de adevrate azi, ca i
atunci. Din parabolele Sale, reiese
limpede cEl se atepta ca cei implicai s
participe Ia
procesul de vindecare. Când a spus: "Lsai copii' s
vin la Mine", El s-a ateptat ca mamele lor s-i aduc.
La mormântul lui Lazr, El a poruncit celor prezeni -
ucenicilor si i familiei - s rstoarne piatra de pe
mormânt. Dup ce 1-a chemat pe Lazr din mormânt,
familia a fost însrcinat s-1 dezlege.
La învierea fiicei lui Jair, Domnul le-a cerut în
mod special la trei dintre ucenicii Si i prinilor
fetei s intre cu el în cas. Dup ce a adus-o la
via, a poruncit prinilor s-i dea fetei ceva de
mâncare. Aadar, în fiecare etap, ei au fost implicai.
Actul de credin i iubire al centurionului de a
veni el însui la Iisus a iacut în mod obligatoriu
parte din procesul de vindecare a slugii lui. Ceretorul
orb a pus in cuvinte - exact ceea ce voia de la Iisus.
Unul din cazurile mele recente, mi-a venit prin
sora care îngrijea bolnavul. Acesta era o persoan
vârstnic, care în primul rzboi mondial îi pierduse
braul drept. Avusese aa-zisele "dureri-fantom" în
ciotul de amputaie, de nesuportat atunci, ajungând
chiar de la început morfino-dependent, iar mai apoi
dependent i de physeptone. Schija care îl rnise
omorâse pe patru dintre cei mai apropiai prieteni ai
lui. Nu li se fcuse slujba de înmormântare pentru
c, aa cum spunea el, "nu rmsese nimic din ei".
Fiind el însui preot, a fost de acord s
pregteasc
o Sânt Liturghie la care prietenii si au fost
încredinai lui Dumnezeu. Din acea zi i pân la
moartea lui, câteva luni mai târziu, nu a mai avut
Vindecarea Arborelui Genealogic m
dureri puternice i nu a mai avut nevoie de
medicamente.
O alt zon în care aceast lucrare a avut înrâurire
este Irlanda de Nord, unde sînt oameni violeni. Unii din
cei pe care i-am cunoscut pretind c
autoritatea de a face
ceea ce fee le vine de la cei care au murit. Ei continu
violena în numele lor. Mie mi se pare c
schelete din
trecut lupt cu alte schelete din trecut. Ei sînt oameni de
ieri, care se lupt în btlii de ieri, btlii de acum trei
sute te ani. Ambele pri aflate în lupt îi îngroap
morii în mânie i cu jurminte de rzbunare. Cuvintele
tradiionale, care privesc "credincioi rposai", par
neadevrate. Nu exist nici o justificare înaintea lui
Dumnezeu, iar acele suflete pierdute continu sâ-i
bântuie i s influeneze pe descendenii lor. Satan
profit de orice for ocult spre a dezbina, distruge i
controla. Oamenii trebuie s îi dea seama c, de rapt, ei
se poart ca nite marionete ale lui Satan i ei înii c
sînt pierdui. O carte a lui Robert Cielu - "Cru-mi
oamenii chinuii" - dezvolt aceast idee.
Acelai model poate fi gsit în toate luptele i
violenele din lume în care oamenii apar în postura de
pioni, într-o vast btlie a forelor oculte.
De aceea, în pomenirile i în spovedaniile noastre
trebuie s ne strduim s fim mai precii cu putin.
cît
Vindecarea se produce acolo unde se întâmpl acest
lucru. în apte familii diferite de diabetici, cel care
suferea din fiecare familie era cel care purta
echivalentul "unui pumn în stomac" de la ceilali
membri din familie. într-unui din cazuri, pentru cinci
generaii. Acum toate femiliile s-au vindecat.
O doamn de aptezeci i opt de ani, victim a
poliomielitei, s-a dus la Sfânta Liturghie spre a-1 luda
pe Dumnezeu pentru tot ceea ce fcuse El pentru
familia ei. A
pus pomelnicul cu Arborele Genealogic pe
altar. Spre surprinderea i încântarea tuturor, s-a trezit a
doua zi cu piciorul, care era paralizat, vindecat. Fusese
paralizat i amorit pe partea sting de
 160
Dr. Kentteth McAll
când avusese poliomielita, la vârsta de aisprezece ani.
Nor cei care stm la distan sau care credem - c
suntem în siguran, suntem la fel de rspunztori.
Npi ar trebui s
mergem cu toii la propria noastr
Sfânta Liurghie, în durere i cu inima zdrobit. Peste
o sut treizeci de cazuri de anorexii de origine
nervoas au fost vindecate cu ajutorul acestei slujbe.
e propune ca Ziua Sfinilor Prunci (zis a Inocenilor)
de Ia 28 Decembrie s
devin zi de doliu naional
pentru toate avorturile de peste an
Sumar

Studiu introductiv, 7

Cuvîntul traductorului, 22

1 Trezirea, 24

2 Ruperea legturilor, 28

3 Vindecarea prin Isus Hristos, 47

4 Libertatea de a alege, 63

5 "Sufer copiii mici", 77

6 Alungarea stafiei, 91

7 Lumea întunecat, 104

8 "în rugciune ctre Domnul", 124

Rugciuni, 137

Note, 152

Posr&a autorului, 157

 Eu nu sunt de acord cu aceia care argumenteaz c, dac
sarcina ar fi fost doar de câteva sptmâni, copilul nu s-a
format i nu conteaz Experiena mea, în care «î-am vzut»
pe aceti prunci în grupul de copii de vârsta lor, îmi
dovedete adevrul cuvintelor lui Dumiezeu «înainte de a te
fi zmislit în pântece, te-am sfinit i te-aM rânduit prooroc
pentru popoare» (Ieremia 1,15 i Psalmii 139,13). Aceti
. copii erau oameni reali, care aveau suflet i îi aminteau de
un Dumnezeu al iubirii care i-a ajutat odat."
Dr. KENNETH McALL