Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Bogdan P. Hasdeu - Talmudul (Studiu Asupra Iudaismului)

    Încărcat de

    dradubuh002
    83 vizualizări13 pagini
    Studiu asupra iudaismului

    Titlu original

    Bogdan P. Hasdeu - Talmudul (Studiu asupra iudaismului)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Studiu asupra iudaismului

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    83 vizualizări13 pagini

    Bogdan P. Hasdeu - Talmudul (Studiu Asupra Iudaismului)

    Încărcat de

    dradubuh002
    Studiu asupra iudaismului

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 13
    INVATATURILE CRIMINALE Ate _RELIGIEI MDANILOR — 440016. PALM UE L STUDIU ASUPRA JUDAISMULUI DE BOGDAN PETRICEICU-HAJDEU Profesor Universitar Membru al Academie? Romine Talmudul ca profesiune de ye credinga a poporului lui Israil Pi himaher Pius «Fiule,k Baga de seama mai middibhre thhrah, mult vorbele Rabinilor decit ae SS > Seriptura> y A RBUOTS SG < {% ACADEME: Rom Ane . hi Reedilai3 din inifiativa ,Secfiei de educafie si front. antixJudeosMasonic* din Sectorul C. — Prahova WENAD, I. E, TOROUTIU PREFATA _ In sedinta Adunarii Deputatilor dela 8 Maiu 1930, mterpelind pe Ministrul de interne, asupra atenta- tului Jidanilor dela Targul Frwmos, vam intrebat : »Prin ce mijloace intelege D-sa sa prevind repeta- rea unor asemenia acte de banditism, din partea ,unei poporatii fanatizataé de rabinii sai, in numele »unor invataturi criminale, cari se propovaduiesc li- ber, cu ajutorul Statului chiar, pe pamantul nostru”. INVATATURI CRIMINALE Aceastd caracterizare a provocat protestul ,repre- eentantului cultulu imozaic’”’ cum 1 se zice, in Senat $i in acelas timp, acelas protest din partea ,Uniunei _ Bvreilor Romani” la Innalta Regenta. Oa $i cum adevarul se poate tnlitura cu proteste. Era mai simplu ca hahamii idanilor — haham in- semneaza invaitat — sa facd dovada contrara. Cacti iata cé — in aceasta schita a sa, dela 1866, -_ ,,Talmudul”, — vine si marele nostru invatat B. Pe- ___triceicu Hajdeu, gi zice : »Ovreiul modern se inchina unui singur Dumnezeu; dar se inchina numai intrucat acest singur Dumne- zeu este un Dumnezeu curat Ovreiesc, iubind numai pe Israiliti, nepasator si fara mila pentru ramagita ului omenese”’. : ew te cel pupin numete lui Confucius, pentru cari este 6 nimica roati distanfa de la Bucuregt? la Peking: cari ascult cu un dev de cunoscdtori vorbindu-se de religiunea chi nezi; d-voastré n'afi putea raspunde la intrebarea: cine au fost Hillel, Schemmai, Kimchi, Bechat, lonachan Sate 4 cal, 7 de gi acegtiia sunt pentru Ovrei ceia ce este Con. 4 fucius pentru Chinezi; de gi Ovreli locuese nu peste nous marl si noua fairl, ca Chinezii, ct chiar in mijlocul nostra, de si China poate fi suferinda sau fericith, fara ca ule. vingele sau fericivile sale si inraureze cat de pufin asi pra suferinfelor sau fericirilor noastre, pe cind Oyreit sunt un ‘vierme intestinal, ce ne yoade pe jnoi Mdrept lac] inima ! 1 Aja dar, lisim la o parte pe Confucius, gi vom aborda; TALMUDUL..,, 1 Istorla Ovreilor se imparte in douai epoce: d'intaiu Ovreii avand o {ari proprie a Jor, si apoi Ovreil — cresciind din sudoarea strain, precum erkgte mugchiul — pe alle plante mai nobile, I In _primii secoli ai ereptinismului, ii vedem alungafi din Palestina de armele Romei; gi de atunei incoace, dintriun popor tare, compact, liber, degenerand, tot mal mult gi mai mult, in vagabonzi i, ai ; tarftori, ae sg Padua il i ——-Vechile instituyiimi biblice, facute in alte timpuri entry alte fiinge, ni i ( e al dorinjele cele aad ie latent ee ole fusese legislatoruh unui Stat, ie niu grupe de riticiti drumagi se cerea — F alt legislator, gi nu unul, ci atafia legislatori, cat de multe erau acele grupe, Schimbarea religiunii era o fatala necesitate a Iy- daismului, IV Ins o creding4 anticA mu se with de-o data gi nu de-o daté se inrdd4cineazd o reforma. Secolara lege a lui Moise devenise pentru Ovrei o deprindere, iar .sprinderea este singura certitudine a gloatelor, Pentru a surpa Mosaismul, trebuiau niste oameni, cari 4 vorbeasca dintr'untdiau chiar in numele gi nu- mai in numele lui Moise. v Fiecare comunitate Ovreiascd avea cate unul gau mai multi rabbini, adeca dascali, insarcinati cu expli- cafiunea i aplicarea legilor divine gi umane, cuprinse in Biblie, Precum Moise, fusese odata mijlocitor intre Dumne- zeu gi poporul tui Israel, de asemenea rabbinii ajun- sera acum a fi mijlocitori intre Moise si Ovreii cei desterati, Precum Moise avusese odata privilegiul de a atribui lui Dumnezeu jpropriile sale ganduri si pasiuni, de a- semenea rabbinii capdtara acum prerogativa de a a- tribui lui Moise tot ce venia lor la socoteala. Precum Judanii cei antici nu puteau cunoaste pe Dumnezeu, decat numai prin Moise, de asemenea jue danii Agti posteriori nu mai puteau cunoagte pe Moise, de cat numai prin rabbini, In fine, rabbinii furd instrumentul carele opera, pe nesimfite, trecerea iudaismului de la religiwnea-i_pri- mitiva biblica, la o alta religiune, mai corespunzatoare cu nota pozifiune nafionala gi sociala-a Ovreilor. VI Precum Biblia fu legea lui Moise, tot aga legea rab. binilor este o voluminoasa colectiune, numita Talmud, Moise comenta vointele lui Dumnezeu. Rabbinii comenteaza vointele lui Moise. Tata un exemplu: Moise zise in Biblie: ,,.Dumnezeu va porunceste a va ,veseli la sarbatorile voastre’’, Talmudul explica acest prescript in urmatorul mod: »Rabbinul Jehuda zide: nue mai mare veselie ca vinul »si, prin urmare, Moise va porunceste sa befi’. »kabinul Seira zice; Carnea e cea mai mare veselie »§i, prin urmare, Moise va porunceste sa mancati’. »Rabinul Asse zice: Nu ‘e mai mare veselie ca amorul »$i, prin urmare, Moise va porunceste sé va dragos- tific Js Tehuda cerand vin, Seira cerand carne, Asse cerand amor, Talmudul, expresiunea tuturor gusturilor rabini- ce, recomanda Ovreilor categi trele petrecerile, in numele cel stereotip al lui Moise ! VII In acest mod, Talmudul se distinge cu desdvarsire de toate cArtile sacre de pe fata pamAntului. In Evanghelie vorbeste numai Christos. In Al-Coran yorbeste numai Mahomet. In cartea cea sacra a iudaismului modern, vorbese toti rabbinii, fara a fi datori, cat de putin, de a se uni, in opiniuni unul cu altul; caici fiecare cuvant de al lui ise — zice Talmudul — poate fi comentat in sa| tezeci de moduri*), is a 1) Ap. Tnfruntarea jidovit ae ‘ 4 Baztont Tikes J ml lor (Iasi, 1803, in 4.) p. 27, 28 29. sileae, 1665 in 4) p. 80. comment, masorethicus triplex. (Ba~ a res Sa nu uitati, ca numarul saptezeci se ia in limba ebraie cA in sens de un maximum ‘nedefinit *), Asa dar, asupra textului lui Moise despre veselia cea de serbatoare, pe langa cei trei rabbini de mai sus, unul betiv, altul mancacios, al treilea amoros, lesne mai pu- tefi adauga alti o mie de rabbini de diferite culori, cari vor zice, unul dupa altul: 1, Cea mai mare veselie este de a danta gi, prin urmare,’ Moise va porunceste.., 2. Cea mai mare veselie este de a canta gi, prin ur- mare Moise va porunceste... 3. Cea mai mare veselie este de a dormi si, prin ur- mare Moise va porunceste... 4. Cea mai mare veselie este de a casca gura si, prin urmare Moise va porunceste... Si asa inainte. Toti rabbinii vor avea dreptate; si un judan devot se va sili de a raspunde la toate poruncile, ori cat de multiple ! VIII Dar caracterul cel exceptional al rabbinismului mai trage dupa sine o alta consecventé nu mai pufin co- mica, : Christos si Mahomet au dat legi si apoi au murit, Rabinii au dat si ei legi, dar le-au dat nu ca per~ soana muritoare cutare sau cutare, ci ca 0 clasd, ce nu moare, dar care se renoeste gi se va renoi necon- tenit. Citaram mci sus pe rabbinul Iehuda, pe rabbinul 2) Pentru intdrirea acestui adevar, cititi si cartea »Evreii?. it de Jordache ‘Bucovineanu, opera de mare valoare, care in m foarte documentat, descopera lucruri despre — cari nineor ee vorbit pana asta-zi si din care se vede lamurit c ,udanii” man in veci de veci ,,Iudani’, si numai ,ludani’. A, Horinceanu — 8 — Seira, pe rabbinul Asse; am mai putea cita alti dou mii si zece mii; insa nici unul din ei, dupe doctrina fundamentala a rabbinismului, nu intrece in autoritate pe d-l rabbin din Bucuresti sau pe colegul sau de la lagi. Toti rabbinii sunt legislatori egali in putere. Precum crestinul asculta pe Cristos si mahometanul pe Mahomet, tot aga Ovreiul e dator a asculta pe fie- care rabbin. Rabbinismul exprima aceasta obligatiune prin fér- mula cea mai limpede: ,,Daca rabbinul iti va spune, ca dreapta e stanga, sau ca stanga e dreapta, nu mai ;cauta la natura cum este, ci crede tocmai cum te in- wvata rabbinul *)*. Astfel cuvantul Talmud nu are numai sensul res- trans ce i-] dam noi. El nu insemneaz4 numai cartea numitdé Misna sau cartea numita Ghemara, cartea numité Talmudul cel mic sau cartea numita Talmudul cel mare; nu! El nu insemneazi numai scrierile rabbinului spaniol Maimonid sau ale rabbinului francez Jarchi; nu! El nu insemneaza numai ceia ce au publicat diferiti rabbini, in diferite timpuri gi in diferite locuri, pentru povatuirea Israelitilor; nu, nu! ci In sens intins, Talmudul este totalitatea comentariilor rabbinice asupra Bibliei, atat scrise precum si verbale, atat frecute, precum si prezente sau viitoare... Mai pe scurt, Talmudul se poate numi fof ce aw lucrat pana acum cabinii in curs de opt-spre-zece secoli, si tot ce vor mai lucra de acum inainte in secolii cei ‘nesfarsifi., : : 1) Rabbi Schelemo: Comment ad Deuter. XVII. I, ap Synagoga ludaica. (Basileae. 1722, in-8) Pits; —9J — x Enorma diferinta dintre Talmud umane fu un efect necesar al enor condifiunile, in cari se aflau Pusi Ovreii, dupi emi- gratiunea lor din Palestina, in alaturare cu conditiu- a existentii celorlalte popoare crestine sau mahome- Destinul spulberase pe Judani in toate partile, fi intalniai in Lusitania, in Britania, in Egipt, in Per- sia, in Arabia, pana si in China. Ovreii de pe malurile Tagului ou visau despre core- ligionarii lor de pe farmul Amurului; Ovreii, ce se scaldau in Tamisa, nu se gandiau, daca alti frati ai lor sar fi scaldand tot atunci én Nil sau in undele Gan- gului.., Templul lui Solomon nu mai era: lipsia un singur centru, din care si plece razele spre toate puncturile unei singure circumferente. In aceasta stare de lucruri, cum oare se va fi putut mentine legamantul ideei judaice? Ori unde erau cAtiva Ovrei, era neaparat si un rab- bin. Deci, fu admis drept dogma, ca ori-care: rabbin, din ori-care loc, sd fie o sacra autoritate pentru judaismul intreg. Rabbinul cutare locueste in Botosani sau in Barlad: ei bine! invataturile sale, ori-cari si fie acele invata- turi, nu sunt-o opiniune personala sau, cel mult, sa fie obligatorie nwmai pentru Ovreii din Botosani sau din Barlad; nu! ele leaga pe toti Judani din toate partile pamantului. Acel rabin este pentru religiunea sa de o greutate mai mare, de cat, buna oara, Sf. Crisostom (gura de aur) sau sfantul Augustin pentru religiunea crestinal Talmudul zice lamurit: ,,Ori si care rabbin se con- we si celelalte religiuni mei diferinte intre =40' == sulta prin suflet d’a dreptul cu insusi Dumnezey1)« Cuvintele ori si carui rabbin sunt chiar cunt divinitatii. ay) * Ori si care rabbin nu este, de cat o trambita, pri care sufla Creatorul Universului, pentru ca Ovreij te auza’ ovreeste. In lipsa unui singur centru si a unei singure cir cumferente, Judanii au creat o religiune atat de in ie nioasa, incat toate puncturile sunt centruri si cnet ferente, fiecare punct primind raze de la toate celelalte puncturi si trimitand raze tuturor celorlalte puncte. : Nici o alta nafiune pe suprafata globului, nu fu pusa in pozitiunea Ovreilor; nici o alta natiune nu putu con- cepe ideea unui rabbinism; nici o alta natiune nu poate avea un Talmud! x E greu, ca scrierile unui Singur autor sd fie toate de o potriva bune, dar apoi greutatea devine imposi- bilitate, cand e vorba de o miriada de autori’ lucrand toti la o singura scriere! Astfel, Talmudul este un chaos monstruos, carele, de cele mai multe ori, ne scarbeste, adesea ne irita, dar cate odata are insusirea de-a ne face sd pufnim de ras, vazand pana la ce grad de absurditate se po- goara © minte necultaé sau o inima ratacita. Vom da aci doua-trei dintr'un milion de exemple: Noi, Romani, ne mandrim, c& strabuna Roma nu- wae ue ot sai pe un Marcu-Aureliu-Antoniu, im- * as ee unui ‘mare suveran in rezbel si Oak, ei bine! Talmudul ne incredinteaza, cum ca Hi tru principe fu Israelit | ee suc era ca geniul omenesc cel mai sublim tot iu e in stare de a imita pe Dumnezeu creand fiinge Jl) Schemoth Rab 2 r Vrach Uhlete 1844, egy neh 28! ap. Mac-Cauls Les sentir a al eh oat, aaa aA de nimica... ei bine’ Talmudul ne asigura, ci uj bin poate sa creeze din nimica un vitel si chins a om; cu acea numai marginire, c4 acest om de Rae noud va fi lipsit de organul vocii si cho asemenea eet pentru a reusi, trebue executata intr’o zi de Nu stiu, daca d-voastra ati putut observa, ci hai- nele rabbinilor sunt mai totdeauna patate: dar stiu, ca au observat-o insisi Ovreii; veti crede, de sigur, cane cA aceasta nectratenie este rezultatul negligentei per- sonale... ei bine! Talmudul va lamureste, ci hainele rabbinilor sunt patate, pentrucd le pateaza dacul, din ura catre religiunea judaica ! VA scutim de mai multe! XI Asa dar, Talmudul se pare a fi tesut din contradic tiuni amestecate cu galimatii; insd acele contradictiuni si acéle galimatii sunt contradictiuni si galimatii numai pentru noi, Judanul crede tuturor rabbinilor: deci, pen- tru el, Talmudul nu se contrazice nici o data. Judanul crede tuturor rabbinilor: deci, pentru el, Tal- mudul nu aiureazi mici_odata. “ : Pentru Judan, Talmudul este armonie si adevar, in- tocmai ca Al-Coranul pentru mahometani sau ca Be vangheliul pentru crestini. j 2 Religiunile se bazeaza pe credint&: astfel, religiunea cea mai rea este pentru ai sai tot atat de certa, pre- cum poate fi cert’ pentru altii religiunea cea mat es Credinta nu distinge: rationameritul cel mai ete nos este pentru ea ca curcubeul pentru un orb din nastere. Baa Stewart, unul din cei mai profunzi Cah c&tori ai legilor naturei umane, citeaza, intru ¢4 a -aduc aminte, exemplul unui copil lipsit de vederi, car wae o —15 = wusjines, ch rogul trebue #4 ibA 6 asems Ae nul une) Hompete, ee a ag XIV Acel nenorocit veden culorile prin urechi|,,, BS udalemul we rte in rabbini gf ne-rabbini xi ee inti legiuesc, altit ascults, Unii gi alfii, trhind in cursul secolslor tor tn miflor ctl, sau, mai bine, tot pe wpatele popoarelor strhine cresting i mahometane, remfan impetrith in credingele cele mai imbritigate in urma chderei lerusalemes Rabbinii nu cauth a face secte, preeum facuse ‘popa Luther i athyia alti in creptiniem, sau precum facuse cWaliful Ali gi athfi alti in mahometiom, Ne-rabbinii pastreazh institutlunile rabbintlor astfel, incht astizi, in Constantinopole, sub ochis majestésii gale sultanulus, mai multi OsmanlAi devin cregtini, de cht Ovreil 94 se fack mahometani! De unde oare aceasti miraculoasé thrie de geanit a — Talmudulut? XV Christos gi Mahomet recomanday uceniellor de a se amesteca cu toate neamurile, raspindind tm gfur, unli prin predich, altii prin sable, unll prin induplecare, aljil prin fanatism, propriele lor credinge, adevarurt 91 erorl, ' . Voegti a te face mahometan? Al-Coranul sf gri- hegte afi desehide in lAturl portile voluptovulul para- dis ovlental, Voesti a te face erestin? — singura vointh if a- junae pentru a fi mantuit! Pott fi Tatar, Lapon, Groculandes, Ottentot,,, Chris- tos gi Mahomet sunt deopotriva pentru toti! Rabbinii adoptaré o cale diametralmente dpust. TH nu voese a face proselitl. © Wi nw tind de loc a Iafi doctrinele lor afark din sfera —— nattunit judalee, , “i In ne-Ovrelu nu poate r Tudan, de eft cu cea Wiantropi se Incearch necontentt a desch ae pion pe th degantarit ‘Talmudului, ik: 7a ca unch perduta, vorbi gi cernealé cheluin _ dul cel mai neproductiy, ae Ceélebrul Mendelssohn, Platonul judeie al Germanie) series, in secolul trecut, cétre celebeul Lavaler, inima - cea mai pura, cea mal nobila, cea mai morala; i vA eitit gute de carl vontra udaiemululy gf, eu rtoate astea, protest inaintea lui Dumnezeu, cf yoiy peeeonk told'‘auna aoe in eredinta mea; cei wpentin ca s'o pot schimba, webue mal intaly sh. vchin instgl nature meat)", oo ine nu poate convinge pe un Mend = fenrva oare convinge pe te Shylock 7 dinoho, iis : AU entru a fi giret, nu se cere multé inteligenya. ao Mi a ae vets ingala aa pacts lor, 4 n Metternich poat feng ” tee inte poate fi prins in curga unui J lemeile pele mai ordi ‘aun : batt ae rdinare tngeala mai totd’auna pe és elavil, = th comediile lui Plaut oi ale lui ‘Terengiu, — oe) eal mat totd’auna pe stipanit lov, a ( BObaiel din Australia gi din America, Jngelau mal on pe un Pivaro sau pe un Cook, 5 lamdech in rien See Mc, 8 : : Oo armh te hon contra Toviturllon fer mai nie. ntretlens sue Vinmortalite salsa pe ee mai mare dificultate gi in urma unor formalitati franc. masonice*); g apoi chiar reugind, el tot incd nu inge teazh de-a fi suspect celorl’alti Ovrei gi se va bucura, dup4 moarte, numai de o mic4 parte din fericirea gatitg unui adev4rat Judan ! Principiul cel caracteristic al rabbinismului este: Na te amesteca cu celelalte neamuri. XVI Acest principiu se poate observa, i fu deja observat, in legea cea anticd a Judanilor. ‘ Ins4 e prea mare diferinga intre esclusivismul biblic 9 ceclusivigmul rabbinic. Dumnezeul lui Moise este un Dumnezeu gelos, foar- te gelos, totd’auna gelos, carele, de excesul teme de rivalitatea zeitétilor pagane, de Moloch! Depirtind pe Judani de ceil’alti oameni, acel Dum- nezeu liwase © mAsuri preventivA contra contagiunei politeiemului, HI ¢ singur gi voeste a fi singur. Astfel, in Biblie, preveptul nu te @mesteca cu ce- ellalte neamuri este subordinat dogmei: intr'un alt Dumnezeu". aal si de De cAte ori unitatea lui Dumnezeu nu e ameninfata, Moise se araté bucuros a ‘fi mai sociabil, Sunt jpasagif, in care el admite fraternitatea tuturor oamenilor; sunt pasagii, in cari el ingufla Ovreilor sen- fimente de ospitalitate in privinta strdinilor; sunt pa Assit in fine, in cari Biblia se pare a ghici pe Chris- Acele pasagii sunt. putine gi obscure, dar ele A) Belen) De jure natural ie MO ‘ f genth a (Witenbergac, 1712, fon}: moras Me i orm: eee se onu crede cu ge ot In rabbinism, din contra, in zadar afi cZuta un paiu de fraternitate umana, o umbr4 de ospitalitate, o scan- teie de liberalism ! _ Ovreiul modern se inchina unui singur Dumnezeu; dar s¢ inchina numai intru cat acest singur Dumnezeu este un Dumnezeu curat Ovreesc, iubind numai pe Is raeliti, nepasdtor si f4r4 mila pentru ramasita neamu- Jui omenesc ! Astfel, in rugdciunile sale matinale, — iar ziua se cunoaste de dimineaté, — in rugaciunile sale matinale, ludanul striga: O Doamne! desradacineaza, surpa, darama’si ni- miceste toti ne-Ovreii !* Pectiadawes, surys, dicieal a ‘ ! Patru verburi imperative infricosate, gramadite la un loc, pentru ca acel Dumnezeu de creatiune rabbinicd s& auz4 macar unul din ele, de nu va auzi cate-si patru! Tot asa in a doua zi a Pastelor, nu e sinagoga, in care s4 nu resune urmatodrea invocatiune: ,Ea4, Doamne, si asta data, precum facusi in acea »moapte, in care cutrierand Egyptul, ai pastrat pe O- yvrei gi ai secerat pe ne-Ovrei!"... Mai pe scurt, deosebirea intre esclusivismul biblic si esclusivismul talmudic este o deosebire totala, atat in — scopuri, precum si in mijloace. Scopul lui Moise este: ,,Fa toate pentru a nu crede intr'un alt Dumnezeu“. Scopul rabbinilor este: ,,Fa toate pentru.a nu te amesteca cu celelalte neamuri‘. _ Mijlocut lui Moise este: ,,Pentru a nu crede intr’un alt Dumnezeu, e bine s& nu te amestesi cu celelalte neamuri. Mijlocul rabbinilor este: ,,Pentru a nu te a- _mesteca cu celelalte neamuri, e bine s& nu crezi intr’un alt Dumnezeu’.., — 16 — - XVII Crestinii si mahometanii, ca elevi ai Bibliei, cred si ei, odata cu Talmudul intr’un singur Dumnezeu. Primitiva si maturala diferenfa intre monoteismul crestin, monoteismul mahometan si monoteismul rabbi- nic, consista intr'un fenomen, janalog cu aspectul unuj si aceluias lucru, vazut prin trei feluri de ochelari, bunadoara ochelari albi, ochelari verzi, ochelari negri, Crestini privesc pe Dumnezeu prin retina lui Chris- tos; mahometanii \prin retina lui Mahomet, Ovreii prin retina rabbinilor: unul si acelas Duumnezeu zimbea lui Christos in albeata luminie celei pure, ridea lui Maho- med in verdeata unei gradini de lux, hohotea rabbi- nilor in negreaata unui nor. Dar Talmudul nu se multumi cu aceasta simpla deo- sebire intre punctele de vedere: el se temea, ca timpul sa nu inverzeascd sau sa nu inalbeascd, sd nu maho- metiseze ori sa nu crestineze, conceptiunea Dumnezeu-, lui celui negru. Divinitatea crestinilor are momente de justa méanie, divinitatea mahometanilor are momente de spiritualism; astfel, pentru crestini si pentru mahometani, ‘divinitatea poseda o vointa, ce se manifesta prin posibila varietate de dispositiuni !... Talmudul inyenta un lant, prin care sa lege pentru totd'auna pe insusi Dumnezeu jn cercul de fer al sepa- ratismului national, Acel lant este Messiah, un ambasador deplin-impu- ternicit al Cerului, pe care divinitatea e: fatalmente for- fata de a'l trimite, mai curand sau mai tarziu, nu cu o alta misiune, de pe fata pa: mantului ori-ce suflare neovreeascd. = ae de cat numai si numai pentru a stinge Site == XVII pi ; singur Dumnezeu, tot astfel ideea Ca gt te hate ie Biblie; ins ambele de 9 potri- ee et desavarsire anticul lor caracter, din data fe a prin mintea $i inima srabbinilor. ' - Mecice institufiune umana ‘ajunge la un moment e hivanete: Asa fusese gi cu legea lui Moise. a and Biblia, dupa secoli de eczistenta, incepuse a rd i yechiu-i resunet, atunci se simfi din toate par- tile Peas dorinta de o reforma, care sa intinereasca : 1 a in neputinta. Bi eceit ae a Ebrai, es mult inca de cat da Ro- fac Mata profesiunea de prooroci, se rai ® implini sarcina unor adevarati poeti, exprimank sp! ae oder o jpoteca speranta de venirea an La nagiu misterios, carele va complecta neajunsw e x sterge prisosul unei legislatiuni devenite si Mai pe scurt, Messiah cel fagaduit in Biblie, ES B tA totd’auna sigiliul unui mare regenerator, meni desfiinta abusurile trecutului. Contrariul ne intimpina in Talmud. : Rabbinismul se crede a fi perfect: prin urmare, e! oe de imbunatatire. ce Hel Mesatah ne apare Jenbekcat de toate atributiu- nile sale de reformator: sarcina-i va fi nu de a con- trola, ci numai de-a confirma Talmudul! XIX Facand pe Dumnezeu Ovreiu, rabbinismul nu pu- tea sa admita o egalitate de natura intre sracliti si celel'alte neamuri, Trebuia imaginata, cu ori-ce pret, © noua zoologie, in care Iudanul sa stea in culmea creatiunii, privind Universul la picioarele sale si ne- recunoscand divinitatii de cat o mica superioritate de prim-cetatean in imperiul judaic. Asa dar, Talmudu! declara, cd numai Ovreiy) ng Om*); aplicand apoi aceasta definitiune catre toate casurile speciale. Asupra preceptului biblic de a nu jura stramb aproa- pelui sau, rabbinismu] lamureste, ca, sub cuvantul ap- roapele, se intelege un Judan: ,,nu jura stramb unui Is- raelit’, Asupra recomandatiunii Iui Moise .de a innapoia agubasului lucrul ce perduse“, rabbinismul adauga ca ,mu se innapoiaza lucrul perdut de un ne-Oyreiu, Pe toate paginele Talmudului ne Surprinde aceasta curioasa declaratiune de drepturile Omului | XX Faimosul Spinoza, carele preferi mai bine a deveni ateu, - set a nt Tudan, zice cd Ovreii fac rau »iInganfandu-se de superioritatea | Valti cee Ip lor asupra celor-l'alti : sae vedeti, chiar facdandu-se mare filosof, chiar lepa andu-se de Talmud, chiar punandu-se in Jupta oe jdaismul; un Israclit tot inca nu poate renunfa la ieeea, cum cd neamul Ovreesc sta, in adevar, mai pe sus de toate neamurile lumii! ees de Spinoza! apoi cum s& nu creaza Iu- : mititei, cum-ca ei si noi yet Ge = on suntem ca cerul ees 1) Rabbi Moses Maimonides; is sive dissertationes sligud (uti ae Baty Mosis sive dissertationes ) Oeuvres, trad. par Saisset (Paris, 1842, in 8) t. 1. p, 100 Ch t. 1. P. 182. = 19 — XXI s Veti intreba: o religiume, plina de contradictiuni si de galimatii, cum oare poate fi atat de uniforma si de consécutiva? Egoismul este partea cea mai animala a_ spiritului uman. Un lup, o hyena, un tigru, sunt egoisti in toate si tot-d’auna. Insa nimeni nu admira uniformitatea gi ‘consecventa lor! XXIL De si numai Ovreii sunt oameni, jar celel'alte po- poare incipuiesc o clasa inferioara; totusi Talmudul nu e de o potriva aspru pentru toti ne-Israelitii. Pe unii ii sufera. Pe altii ii uraste. Unit sunt dobitoace domestice, pentru cari judanul poate sa aiba mila. Altii sunt fiare selbatice; ursite unei eterne perse- cutiuni judaice, XXII Aproape toate garile, unde sunt Ovrei, se reduc la doua rubrice religioase. ‘ In Asia, in Affica, si oare unde in Europa, ei tra- esc in mijlocul mahometanilor. : In restul continentului nostru si in America, ei sunt furisati printre crestini. F =. N'ar fi oare drept ica Iudanii, in bine si in rau, sa fie egali pentru toti ne-Iudanii? pentru fii lui Chris tos si pentru discipolii lui Mahomet? , XXIV ‘Cand se nastea rabbinismul, mahometismul nu fiinta inc’; iar cand el incepu a ‘fiinta, rabbinismul era deja de tot inaintat. =o = Mahometismul, de Ja prima-i istoriei, combatu pe crestini. os Rabbiniswul ii combatu-se si-i tot combatea cu mult de gai ‘nainte. 4 In lupta ce ardea intre Talmud si Evanghelii, Aj coranul veni Ja timp in ajutorul Taimudului, Ej bine! Iudaniii puteau ei oare 4 urascd pe maho- metani? be De la aceast4 logicd a faptelor s4 tretem la istoria cea positiva. E j In Bagdat, in Egipt, in Spania, in Turcia, Ovreit * fusera tot d’auna bratul drept al lui Mahomed contra abominabililor mancatori de carne de porc’’. M’am servit de propria expresiune a unui fabbin careé-le, intro pompoasd oda, canta efectele aliantei Tudanilor cu mahometanii contrar crestinismului *) »Mancatori de carne de pore!” Aceasta ne aminteste ca Ovreii si mahometanii mai eae unifi $i prin comuna lor aversiume pentru rama- Ti. : Identitatea gusturilor e unul din motive de amicitie intre indivizi, de ce nu si intre popoare? In fine, argumentul cel mai pretios, insusi Talmudul de- clara laraurit, c4 ,,mahometanii nu sunt pagani, dar cres- tinii sunt*)". Deci, toate blastemele rabbinismului contra* acelora ce el ii specifica sub numele de +goim™ sau ,ie- vunim", adic& idolatri, nu privese de loc c4tre mahome- fani, ci toate cad asupra crestinilor | tee apatitiune pe cena 1) Luzatto; Notice sur Abou-j wouf Hasdai Ibn-S. ae (Pasis, 1852, in): v.31. — Despre sinpatig juanion chee Pentra teologia mahometans vezi Abi jamfar ebn Tophail, Phio. fips gitodidactus sive Epistola, ed. Pocock (Oxonis. 1700. in. ~ to, i < ‘ ee past TK Mactialoth, Anaroth; « XL. 7 = Ct. Mae Canty We XXV Dupa ce numai ludanul ¢ om, iar noi 4stia, turma lui Christos, nu suntem de <4t nigte Simple dobitoace,” gi inca mult mai inferioare vitelor din turma lui Ma- homet, apoi ni se pare foarte curios de a auzi resu- nand, din toate partile, strigatle Ovreilor de a fi pri- miti ca cetatens in samul statelor crestine! Cum aga! d-voastra s4 v4 pogorati pana la noi? d-yoastra sa va desbracati de splendoarea originei ju- daice pentru a va infrati cu brute gi cu pagani? d-voas- tra sa imbrasisati pe ecei, pe cari mani sau, poimani fi va sdrumeca sabia lui Messiah, pentru ca sa va facd youd un loc wai larg la lumina soareliy? d-voastea, in fine, s4 v4 supuneti unor institutiuni. in fruntes carora nu figureaz4 nici macar un singur rabbin!... XXVI Ascultati Talmudul: Card intalnesti in cale-ti un crestin, saluta-l; dar ,aceasta 64 o face numai pana ce vei reugi a te Citate, comparatii, comentarii, Concluzii. 3. SOCIALISMUL COMUNISMUL! BOLSEVIS- MUL MARXIST! ; oe ful’ Gnstitutului

    S-ar putea să vă placă și