ililililililtilillilililililililililililililililililtililililililililil

978- 606-8429-00-1

COLE

Colecfie

apiruti

CTIA,luTA S TE RA LIA,

sub ingrijirea prof.

Dr.Iolanda Mituofan

Sonia Elena

GhifI

Coord. Iolanda Mitrofan

In Spatele paravanului Abuziv

- perpetuarea

rolului de victimd pe filon

transgenerafional

G)
Editura SPER
Colecfia,,MASTERALfA,,, nr.
Bucure$ti,2012

SCIS#r EFER=

SPTJR

]*mlll-oo'7

CONS EDIT SRL

ffftfi

SPER - acreditat[ de Consiliul Nafional

ftllnflflae din lnvildmdntul Superior (CNCSIS)

CUPRINS

al Cereetdrii

Toate drepturile sunt rezerv ate Editurii SPER.

Nicio parte a lucr[rii nu poate fi copiati, tradusi, reprodusd in niciun
fel ffiri acordul scris al editurii.

CAPITOI,UL

ASPECTE TEORETICE

1.1. Despre abuz Ei incest

10

1.2, Despre depresie qi anxietate

15

1.3. Modalitdti de a face fald situaliilor traumatice

(coping)
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

GHIT;., SONIA ELENA

ln spatele paravanului abuziv : perpetuarea rolului de victimr
pe filon transgenerafional / GhiF Sonia Elena coord.: Iolanda
;
Mitrofan. - Bucuregti : Editura SPER,2012
Bibliogr.
rsBN 978-6 0 6-8429 -00 -7
I. Mitrofan, Iolanda (coord.)
1s9.9

18

1.4. Restructurarea farniliei

compensatorii

in urma divorfului gi resursele

22

CAPITOLUL U
OBIECTIVE TEORETICE

CAPITOLUL UI
OBIECTIVE PRACTICE

2B

CAPITOLUL IV
TEMATICI CARDINALE

Director General : Iolanda Mitrofan

Director Editorial: Sorina Daniela Dumitrache

CAPITOLUL V
PREZENTARE DE CAZ $I EVALUARE

Tehnoredactare pi Corecturi: Violeta pavelescu

Copertl: Mircea Vatavu

Difuzare

- Editura SPER
Bucuregti, Bd. Chigin6u nr. lZ, Sector 2
Tel./ Fax 03 l, 104.35.18
Email: sperpsi@gmail.com
Web: http ://www. sper.ro

5.1. Teste aplicate

37
39

5.2.Inlumea lui,,ca gi cum,'(prima qedinf[)

47

5.3. Repetifiile transgenera{ionale (a doua gedint[)

55

5.4"

,,M[ mut la bunica,, (a treia gedin{i)

5.5. Separarea (a patra

tedinfi)

68

7l

5.6. Depresie vs. anxietate (a cincea gedint6)

5.7.

Tatil biologic

76

(a qasea gedint6)

83

5.8. ,,Pentru mine egti un om bolnav', (a gaptea gedin{I)

87

5.9. in locul agresorului (a opta gedint[)

9t

CAPITOLUL VI
OBIECTIVE TERAPEUTICE

97

SUPRAPUNEREA PLANUR.ILOR TRECUT $I

PREZENT

107

7.1. Cina de Crdciun

107

7.2.Lavolan

108

7.3. Separarea

ll0

7.4. ,,8 momentul sI te duci acasI"

111

VIII

EU iN RELATIE

SCENARIILOR

INTERFERENTA

BIBLIOGRAFIE

in formare sunt avertizali

de

clienlii lor. Dar oricdt de dezorientari ar fi, ctienlii sunt

catalizator al transformdrii terapeutului. c6nd fncercdm sd

un

,,Psihoterapeulii aJlali

pericolele pe care le poate aduce o implicare prea mare rn relalia

cu
ne

ajutdm pacienrii sd se descurce cu conflictere lor personare, ajungem

CAPITOLUL VII

CAPITOLUL

Motto

113

t17

deseori sd ne ajutdm pe noi insine in privinla unor probleme

similare. Cdnd vindecdm suferinla altora, ne_o vindecdm pe a
Si
noastrd. vorbim fn sedinlele de terapie si ne ddm sean a deodatd cd,
de fapt, ne vorbim tn acelasi timp Si noud insine. Cu
fiecare
comunicare, suntern silili sd examindm teme pe care poate cd le-am
ignorat, sd punem sub semnul intrebdrii cele mai importante
convingeri pe care le avem si sd ne exprordm zonere cele
mai
vulnerabile. intr-unfel, cdnd explordm acest tip de activitate, nu
mqi
avem unde sd ne ascundem,"

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

CAPITOLUL

ASPECTE TEORETICE

in lucrarea de fatd, am utilizat analiza genogramei in

contextul rerapiei unificdrii, putind lua contact in acest fel cu harta
personald dinamici a persoanei aflate ln situalie de criz6, prin
intermediul reconstituirii istoriei familiale, vizlnd confruntarea cu
umbra personald gi familialn, pentru a catariza integrarea acelor
elemente care devin manifeste in via(a prezenti a clientei. obiectivul
este de a reface balanfa perturbatd (a relatiilor transgenerafionale qi a
rolurilor neintegrate) prin resemnificare gi iertare, integrarea
experienlelor traumatice, infelegerea sensurilor qi a lectiilor de via{i
din fi lonul transgenerafional.
conqtientizarea sensului spiritual al evolufiei personale,
familiale qi transfamiliale este principala modalitate de sanogenezi
psihologicr gi sociali, de creare, stimulare qi maturizare a fiinfei
umane. ,,Experienfele extrem de dureroase sau care lanseazd mari
provociri emo{ionale qi cognitive arborelui familial prin membrii sii
(tirnp de mai multe genera{ii sau la un moment dat), pot fi
considerate puncte critice sau experienfe
- limitd gi au rolul de a
transforma profund destinul transfamilial, catalizAnd o nour calitate
psihospiritual5 a persoanelor care-l creeazi." (Mitrofan [., stoica,
D.C.,2005.)

in cele ce trmeazd., voi prezenta o serie de aspecte teoretice

cu privire la tematicile cu care m-am intdlnit pe parcursul

desflgurdrii acestui demers terapeutic.

it,
r!i

l,l, Elrpro rbuz gl lnccst

Abuzul emofional, fizic pi sexual
Degi abuzul fizic ai cel.sexual sunt percepute gi recunoscute
ca atate de comunitatea medicald, juridicd, abordarea abuzului
psihologic este consideratd a fi mai dificili. Fiecare formi de abluz
are qi o componentd psihologici. De aici gi importanla studiului qi
inlelegerii abuzului psihologic ca formi distincti, dar totodati strAns
legatd de celelalte. Definitie - inconveniente lingvistice (apud
Tomison, M.; Tucci, 1.,1997).
Astfel, existi mai multe concepte vehiculate atunci c6nd se
discutd despre acest fenomen mental: cruelty (Navarre l9g7);
psychological maltreatment (Hart, Germain & Brassard l9g7);
emotional neglect (Whiting 1976; Junewicz l9B3); mental injury
(Kavanagh 1982); psychological battering (Garbarino, Guttman &
Seeley 1986). in primul rand se ia in discufie aspectul intenfional.
,,Neglijarea emo[ionald" (emotional neglect) reflectd un act de
omitere, o lips6 de acfiune; de aceea adultul poate si nu perceapd
comportamentul siu ca fiind abuziv.

in contrast, termenii de ,,cruzime mental6,, (mental cruelty)

gi,,loviturd psihologicl" (psychological battering) presupun intenJia
adultului de a face r6u, acte de comitere. in al doilea r6nd, se iau in
discu{ie componentele afectate de aceasta forml de abuz (O,Hagan,
K., 1993).
De exemplu,,,maltrataJea psihologic6,, (psychological maltreatment) reprezinti comportamentul susiinut, repetitiv, inadecvat din

partea adultului care afecteazr sau reduce poten{ialul creator gi de

dezvoltare al proceselor 9i funcliilor psihice ale copilurui (inteligenf6,
memorie, recunoagtere, percepli e, atenlie, limbaj, caracter) (p. 3 3 ).

copilul este foarte legat, de a rispunde adecvat din punct de vedere

afectiv la expresiile emotionale ale copilului.

in al treilea

rAnd, fiecare concept se incadreazi strict din

punct de vedere legislativ. Aici este partea cea mai interesantS, dar
totodatd gi cea mai strictS, deoarece, indiferent de conota{iile afective
pe care le poate trezi in noi abuzul emofional, orice decizie-privind
proteciia copilului se circumscrie unui cadru legislativ care se yrea a
fi cdt mai coerent. In Romdnia nu am g[sit o definilie legall datd

abuzului psihologic, confuzie reglsita de altfel qi in sistemele

legislative din 15ri cu tradilie in acest domeniu (Australia, SUA).
Asociafia Baroului American (Corson & Davidson 1987
apud Tomison, M.; Tucci, 1., 1997) recomandd interven(ia (legalS)
doar atunci cAnd consecinlele pe plan emo{ional asupra copilului se
observi in manifestXri precum anxietate generulizatd, depresie,
izolare, comportament autoagresiv gi atunci cdnd adultul responsabil

refuzi s5-i acorde atentie.

Forme comportamentale de manifestare abttziv d:
- Respingerea intenlionat6
- Izolarea
- Teroizarea
- Ignorarea nevoilor copilului
- Coruperea (Garbarino, Guttman & Seeley, 1986).
Hart, Germain gi Brassard (1987, apud Tomison, M.; Tucci, J.,1997)

au extins clasificarea lui Garbarino, incluz0nd alte doud tipuri de

comportamente ce pot

fi

catalogate drept abuzive psihologic:

- Negarea rdspunsurilor emofionale

- Degradarea copilului (privarea de demnitate).

,,Abuzul emotional" (emotional abuse) acordd o mai mare

importan{i impactului asupra capacitilii afective (de a recunoaqte si
de a exprirna emotii) gi reprezintr egecul constant al adultului de care
10

11

lnecttul
Inoestul c$to un delict sexual, de la ming0ieri intime p6nd la
produs intre doi membri de familie; este vorba de un
rexunl
Eetul
agfof,or gi o victimi care se inrudesc gi care nu ar putea sd se
c[sdtorcasci legal. Din cauza naturii sale, incestul deseori nu este
raportat gi este dificil de dovedit. Incestul poate fi sdvArqit de cdtre
tafi sau ta[i vitregi, mame sau mame vitrege, fra1i, surori sau veriqori,
membri ai familiilor acestora cum ar fi bunici, mdtugi sau unchi.
Statisticile rcalizate spun cd 60% dintre copii reprezinti
victimele agresiunii sexuale, multe cazuti rimdn necunoscute,
deoarece agresiunile se produc in mediul familial gi nu sunt
raportate. Relatiile incesfuoase incep, de obicei, cu prirnul ndscut de
sex feminin, c6nd acesta atinge vdrsta de 8-10 ani; daci exist o a
doua fiic6, comportamentul incestuos se va ?ndrepta citre aceasta.
Incestul este uneori comis asupra copiilor nedorili sau care
reamintesc de figuri urdte de pdrin[i. Printre factorii incestului s-a
observat importanfa mamelor copiilor abuzzli" Acestea qi-au
transferat rolul de timpuriu fiicei. Atunci c6nd adevdrul iese la iveald,
mama nu este capabilS sd facd public acest lucru, intrucAt este o
persoand cu tulburdri psihice sau tr5iegte ih teroare.

ln

mediile

in

care stresul social este crescut,

in

mediile

in care este prezentd promiscuitatea, ripsa unei srujbe

favarizeazd abuzurile sexuale asupra copiilor ca o form6 de
descdrcare a tensiunilor interioare" in aceeaqi m[sur[ gdsesc a fi
relevant sd menfionez condiliil e qi formele incestului pentru a
izolate social

inlelege mai bine mecanismul desfEgurdrii lui:

- incestul situa{ional are loc atunci cdnd fra}ii gi surorile impart

acelagi dormitor in perioada preadolescentei qi adolescen(ei,
se pot implica in explor6ri qi experimentdri sexuale
impreunS, iar in unele cazuri fraiii mai mari igi seduc surorile
mai mici frrd a inlelege prohibitriile sociale, morale sau

- incestul asociat cu psihopatologia severl, ?n cazul unor tati

psihopa{i, poate s[ fie o parte a unui comportament sexual
promiscuu, iar la alte persoane, precum dependenlii de alcool
sau psihoticii, relafiile incestuoase par sI fie asociate cu
scdderea controlului;

- incestul asociat cu pedofilia, atunci cdnd un tatl poate sI aibl

puternice impulsuri sexuale pentru copii, inclusiv fa15 de
copilul sdu;
- incestul asociat cu un model parental defectuos, in cazul unui
tatd care poate si fie un exemplu nedorit pentru fiul sdu prin
angajarea in rela{ii incestuoase cu fata sa, sau cu fiicele sale
gi poate sd igi incurajeze fiul sE facd la fel, fre cu surorile sale
sau mai tirziu fetele sale;

- incestul asociat cu patologia familiei gi cu rela{iile maritale

disfuncfionale, in unele cazuri o sotie care iqi respinge soful
si determine relalia incestuoas6 dintre so(ul qi fiica sa (sa constatat ca majoritatea cazurilor de incest intre tatd qi fiici
apar in condiliile unei familii dezorganizate, aici incadrdnduse gi una dintre ipotezele mele asupra acestui caz.)

poate

Printre efectele incestului se num5r[ pierderea increderii,

copiii av0nd dificultItri in dezvoltarea unor relalii bazate pe incredere.
Apoi suspiciune maximd fald de intentiile binevoitoare ale altor
persoane adulte. Copilui investeqte cu incredere pdrintele, care, in
urma abuzului, trideazi ?ncrederea copilului, iar ca urmare copiii se
simt neprefuiti, lipsili de iubire, abandonafi, afect6ndu-le in mare
misuri rezultatele gcolare, activitatea sau rela{iile interpersonale.
Este de a$teptat ca, in urma experimentdrii unei astfel de traume, s[
existe o serie de sechele profunde. Sechelele abuzuiui pot fi imp6rfite
in patru categorii:

posibilele consecinfe;
1.2

13

trllror

unor sentimente de aversiune fafi de sex, probleme de

identitate sexuald insofite de comportamente de evitare a
relatiilor sexuale sau relalii sexuale neadecvate;

prezenfa sentimentelor de vinovifie

gi

responsabilizare

pentru abuz, ce pot duce la comportamente autodistructive;

subminarea increderii

in

alte persoane care ar trebui s[

reprezinte rnodele protective pentr.u copilul abuzat; evitarea

investirii afective in alte persoane, se poate arrgaja in rela{ii
in care retrliegte trauma suferiti - prezenta comportamentelor agresive;

- pe fondul percepfiei de sine ca liind o persoani vulnerabili,

o victiml are dorinJa de a de{ine puterea qi doreqte
manipularea celorlalli, sau atrage in felul acesta prin
mesajele inconqtiente, poate gi nonverbal agresori.

O influenfi importantd asupra efectelor psihologice ale relaincestuoase

asupra fiicelor pare sb fie vdrsta la care s-a produs
liilor
rela{ia gi de cdt de multi vinovdtie gi anxietate experimenteaza
victima. Majoritatea fetelor exprimr sentimente de vinovitie qi de
depresie fa!6 de comportamentul incestuos, efectele variind insd de ra
adoptarea unui comportament de promiscuitate p6nd la fuga de acasr
cu orice risc.

in

continuare, doresc sE prezint o serie de trisituri gi

comportamente comune prezente in profilurile agresorilor. cei rnai
mulli agresori au fost victime ale abuzurilor gi delin o imagine
distorsionatd asupra victimelor, bazatd pe inversarea de rol gi pe
identificarea proiectivi. Folosesc frecvent mecanisme de apdrare de
tipul neg[rii.
Diverse trdsituri de personalitate sunt atribuite pdrinfilor care
abtzeazd, de copii, precum un nivel scizut de empatie, o s1ab6 stimd
de sine, rigiditate, compulsivitate, posesivitate, diferite slibiciuni de
1.4

caracter, la care se poate ad6uga consumul de alcool sau de droguri

ce conduc adultul la o lipsE de inhibilie in exprirnarea frustririlor
sale gi a comportamentelor impulsive.

1.2. Depresie gi anxietate

Despre depresie

Conform DSM IV, caracteristicile unui episod depresiv

major constau in faptul c5 acesta persisti timp de doui siptimdni sau
mai mult, timp in care fie existi o dispozitie depresivS, fie o lipsd de
interes pentru aproape toate activitltile. Simptomele persistl pentru
marea parte a zilei gi diferd substanlial de starea pre-episodic6 a
persoanei. De asemenea, episodul trebuie insoiit de o deteriorare
semnificativi a climatului social, profesional, sau altor domenii.

fiind depresiv6,
chef. Mul(i indivizi relateazd

Starea de depresie este adesea descrisi ca

tristfl, descurajatil, disperati, sau frri

sau manifesti o stare de iritabilitate crescutii. Pierderea interesului
sau pldcerii este aproape totdeauna prezentd tntr-un grad oarecare.
Indivizii pot relata cd se simt mai pulin interesali de hobby-uri: ,,Numi mai pasd de nimic acum". Un alt element asociat cu episodul
depresiv este insomnia; dar perturbarea somnului poate, mai rar, sd
imbrace altd formd, cea a hipersomniei, persoana avAnd episoade
prelungite de somn nocturn sau diurn.

Manualul semnaleazd qi modificdri psihomotorii, care pot

consta fie ?ntr-o lentoare accentuatd, fie in agitafie. Alt element in
episodul depresiv este oboseala accentuatE. Lipsa de energie gi
dificultatea tn a duce la cap5t chiar gi sarcini simple, cum ar fi
imbrdcatul gi spilatui de diminea{6, pot exista f6rd o cauzd ftzicd.
Sentimentul de inutilitate sau de culp5, asociat cu un episod depresiv
major, poate include aprecieri negative asupra propriei valori care nu
corespund realit6lii ori preocupiri referitoare la culpe militate sau
rumina{ii in legiturd cu erori minore din trecut. Astfel de indivizi
15

interpreteazi adesea in mod eronat evenimente cotidiene neutre sau

corespunz[tori gi pot rezista mult timp atunci cdnd condiliile deter-

banale ca probi a defectelor personale qi au un sentiment exagerat de

responsabilitate fa{i de evenimentele nefavorabile.

minante persistS.

Mulfi indivizi acuzil deteriorarea capacitilii de a g6ndi, de a se

concentra ori de a lua decizii. Frecvent, existd gdnduri de moarte,
ideafie suicidard ori tentative de suicid. Aceste g6nduri merg de la
convingerea ci altii ar fi mai bine situali daci persoana respectivd ar fi
moart5, la idei tranzitorii, dar recurente de comitere a suicidului, p6nd
la anumite planuri reale legate de modul in care s[

comiti suicidul.

Despre anxietate

Nu trebuie ignorat faptul cI evolufia nu a investit oamenii cu

emoiii sau comportamente cu un scop hedonist. Supravieluirea nu are
o legiturd relevant[ cu aceste triiri. Anxietatea nu este perceputl ca
fiind o trdire pl6cutd, dar are un rol clar definit in evolufia omului:
acela de a-l pregdti pentru un potenlial pericol, activ6nd un
comportament adaptativ. In anumite medii, indivizi cu un prag mai
alt de anxietate aveau mai multe qanse de supravieJuire decit
indivizii cu un prag mai scSzut (Gilbert, 92), datoritE rolului
mobilizator al acestei trdiri.
Arxietatea este descrisd drept o stare nepldcuti, inconfortabild,
care implici o combinatie complexd de emotii care includ, dar nu se
limiteazd la fric6, nelinigte, ingrijorare gi suspiciune. Arxietatea este
deseori insoliti de senzafii fizice precum palpitalii, dureri toracice,
sufocare, dureri de cap, grea(5 sau o stare de tensiune generali.

Starea anxioasi este definitd ca o stimulare emofionald

neplicutd survenitl in urma confruntirii cu un pericol sau cu o
situalie amenin{Itoare. Aceste st6ri anxioase sunt caracterizate de
triiri subiective de tensiune, neincredere, nervozitate qi ingrijorare qi
prin activarea sau excitarea sistemului nervos central. Degi
modalitSfile de manifestare a stirilor anxioase sunt de cele mai multe
ori tranzitorii, ele pot reveni cind sunt evocate de stimuli
16

Trdsdtura anxioas6 reflectd existenfa unor diferen[e

individuale in tendinfa <le a raspunde cu o stare anxioasS in timpul
anticipirii unor situalii ameninlatoare, subliniind diferenlele
existente intre oameni in tendinla de a percepe situalia stresanta ca
periculoasd sau amenin{fltoare qi in a rdspunde in astfel de situa{ii cu
o creqtere a intensitS{ii in reac(iile stdrii lor anxioase.

Numeroase studii au confirmat faptul c[ trisltura anxioasd

este strflns relationati cu sSnitatea. De exennplu, indivizii care se
descriu ca av6nd sanitate bunl au scoruri mai scazute ale anxietilii.
Cu toate acestea, legafura dintre aceste douE variabile este mult mai

complexi de atit. Anxietatea poate fi o catzd a problemelor de

sSnitate, dar, de asemenea, poate fi un efect al sdnitS{ii qubrede'

Indivizii care prezintl nivele crescute de anxietate sunt

predispugi la somatizare. Anxietatea ridicati poate determina, de
obicei, migrene, tensiune muscularS, dispepsie, ulcer peptic, hipertensiune etc. Pe lAngi somatizare, alte efecte indezirabile ale
anxietalii sunt comportamentele care pot dduna sdnetatii. Indivizii
anxiogi pot amdna sau chiar evita complet ingrijirea medicald; de
asemenea, ei pot evita testele, consultaliile sau analizele care pot
furniza informa{ii nefavorabile s au ameninldtoare.

Un al treilea efect al anxietE{ii este reprezentat de raportarea

eronatd a propriei s[n[t[]i. Indivizii catacteiza1i de arxietate ridicatl
se plang mai frecvent de probleme de slnitate. De asemenea, pot
deveni ipohondri, c[utdnd in mod excesiv ingrijire medicald qi pundnd
o presiune exagerati pe sistemul medical' Anxietatea este o emotie
intilnitl ca reanltat al evenimentelor incdrcate de stres. Stresul
genereazil niveluri ridicate de arxietate si hipertensiune, amplific6nd
starea generalS negativd a indivizilor. stresul poate fi determinat de
stresori distincfi precum dezastre naturale, accidente, imigrafie, divorf,
77

$omaj, intervenlii chirurgicale sau boli. in urma acestor evenimente

sau conditrii, indivizii clezvolt5. o combinatie complexd de stres
emofional, care include anxietate gi depresie. Un astfel de rispuns
emofional cu sernnifica{ie clinicd se intilnegte, de exemplu, in
sindromul post-traumatic care trmeazd unei traume severe.

Reacliile anxioase sernnificative

qi

prelungite

in

timp

resimfite de indivizi pot genera, la rdndul lor, efecte negative asupra

sinit6lii. Astfel, anxietatea poate fi considerati ca gi mediatoare intre
evenimentele de via{i stresante gi problemele de s[n6tate. Reacliile
emofionale care urneazd condiliilor stresante se pot amplifica,
form6nd o spirali de efecte. in acest caz, este nevoie de interven[ii
psihologice pentru a intrenrpe acest proces care dduneazd s5net6fli.
Sprijinul social gi ajutorul profesionist pot opri aceste etbcte nedorite
gi pot restabili starea persoanei, nefiind nevoie, deci, de ingrijire

medicald. in sf6rgit, genuri specifice ale anxietdtii constituie

componente cheie in cadrul unor manifestiri diverse ale
comorbiditdtii psihiatrice, precum tulburdrile anxioase sau de panicE.
Anxietatea joaci un rol adaptativ atunci c0nd ne confruntdm
cu un pericol direct care ne amenin{5 existenfa. Cum ar fi un animal

de pradl sau

confruntare cu un rival. Ce rost mai are insi

anxietatea atunci c6nd confruntarea cu evenimentul nu este imediati,
nici mdcar apropiatS? tn plus, confruntarea in sine nu existd,
rezolvarea problernei luflnd o formd mult mai voalati. Resursele
mobilizate ale anxietdJii intr-o situalie potrivit[ pot face diferenta
pentru rezolvarea unei situalii problemi.

1.3.

Modalitifi

de a face

fafi situafiilor traumatice (coping)

Experienleie traumatice trecute pot, pe de o parte, si

vulnerabilizeze omul, dar in aceeagi rndsurd existd qi posibilitatea ca
persoana sd ?nvefe din experienta trecutd, asttbl incAt sd fie mai
rezistent5 la traumele ulterioare. Diana Vasile sugereazi sE nu se
18

in

a doua directie: ,,Deqi existd persoane

care revin la starea inilial[ de dinainte de traumi (persoane
reziliente), sau se intiresc in umta traumelor (au evoluat), nu
inseamn6 neaplrat cI nu au suferit sau cI sunt invulnerabile". (D.
Vasile, ,,Trauma familiali gi resursele compensatorii", p. 9l,2}ll.)
exagereze tofugi

aceastd

Alituri de adaptare, coping-ul sau procesul de a face fa{d, aga

cum este el denumit in literatura de specialitate, este un termen
preluat din limba englezd qi desemneazd toate ac{iunile noastre care
sunt puse in slujba recdqtiglrii unui echilibru, al unui sens al
coerenlei (Antonovski, 1987), al funcfionaliEtii. Procesele de coping
integreazi aqa numilii factori de protec{ie gi factori de risc, factori de
vulnerabilitate, respectiv de rezilienla. (D. Vasile, p.

92,2All.)

Important este cum anume fac fald persoanele la situalia

traumatici qi ce resurse pun ele in joc pentru a deplqi acel moment gi
a reveni cel putin la funclionarea de dinainte de traumd sau pentru a
integra kauma (D. Vasile, 2011, p.93). in situaliile traumatizante,
rnecanismele de aplrare sunt orientate spre pdstrarea echilibrului
intem a sistemului biologic, psihic sau social qi de aceea se
neglijeazd, it caz de conflict, realitatea inconjuritoare. Copingul
vizeazd adaptarea individului prin ajustare (asimilare prin
acomodare) in cadrul principiului realititii pragmatice qi/sau
comunicative.

O ipotez6 importanti de lucru pentru consilieri qi

pentru

victime este aceea cd reacliile la traumi qi pierderi - oricare ar fi

acestea - conlin in ele germenii innoirii gi reabilitdrii. Dacd
victimelor li se permite gi sunt incurajate sd-qi manifeste suferinfa
profundi, sentimentele qi emo{iile emergente pot depdqi incet trauma
qi pot reveni la sentimentul ci via{a poate gi meritd a fr trditd. Vor fi
congtiente c5 in urma incidentului viafa nu va mai fi la fel, dar se vor
putea adapta la noi modalitdii de viat[.

19

Brian Keenan, intr-un articol dirr The Guardian din anul 1991
scria: ,,Fiecare trebuie sr gdseascd tn sine metodele caf,e conlin
$i
controleaz6 durerea gi confuzia. Nu existi rdspunsuri gata pregitite,
este un proces lent de redescoperire in care negarea sau evadarea din
invilmigeala interioard reprezint6 antiteza auto-vindecrrii. Mergem pe
acest drum singuri. Putem fi ajutali, dar nu putem fi impingi de la spate
sau direc[ionali gregit. Fiecare are puterea in el insugi de a se
reumaniza. Suntem proprii nogtri vindec6tori.,'
Numeroasele probleme asociate cu abuzurile copiilor au fost

din ce in ce mai recunoscute in ultimii ani, aldturi de crepterea

alarmanti a acestora. cele mai multe cercetiri ale posibilelor
consecinfe ale abuzului sexual sau fizic au fost efectuate (Ammerman,

1986; Browne & Finkelhor, 1986; Finkelhor, 1990; Kolko, 1996;

Malinosky-Rummel & Hansen, 1gg3). cu toate acestea, nu exist6
vreun profil al copilului abuzat, deoarece natura impactului pi mdsura
in care este afectati fiecare persoani variazd. foarte mult de la individ
la individ. Factori variali pot influenta qi afecta felul in care abuzul va
avea impact, incluzind variabilele precum sexul victimei qi al
agresorului, tipul gi severitatea abuzului, durata qi timpul trecut de la
producerea abuzului gi reac(ia familiei la descoperirea abuzului
(Berliner & Elliot 1996; Browne & Finkelhor, 19g6; Hecht & Hansen,
1999,2000; Malinosky-Rummel & Hansen, tgg3).

Literatura de specialitate indici faptul c[ poten{iarur

consecinlelor abuzului sexual sunt variate qi pot fi imediate, c6t gi
pe termen indelungat. Abuzul sexual este asociat cu un numEr de

internalizdri comportamentale gi atitudini relalionate abuzului,

precum anxietatea, depresia, stim6 de sine scdzutd, id,eafie
suicidarS, tentative suicidare, cogmaruri gi tulburEri ale sornnului,
afecfiuni somatice qi sentimente de izolare (Livingston, l9B7;

autodistructive, cruzimea, probleme in ceea ce privegte performantele

qcolare qi puterea de concentrare, dificultdli in relationare qi

incapacitatea de a socializa, abuz de substanfe psihostimulante,
dificultdli in integrarea propriei sexualititi 9i posibilitatea retriirii
traumei la contactul sexual (Einbender & Friedrich, 1989, McClellan,
1995, Wells, 1995). Ef,ectele abuzului se manifestl intr-o manieri
unicd pentru fiecare individual. Astfel cd nu existl un set de simptome
care si defineasci exact un profil ruric al victimei agresate sexual.

in cazul abuzurilor sexuale din copilSrie, nu existi caracteristici

definitorii care sI intruneascd un profil al persoanei abuzate frnc, iw
efectele pot fi imediate sau pe termen indelungat. Cu toate acestea, un
num5.r de trdsituri corelate unui astfel de abuz au fost identificate,
incluzdnd comportamentele intemalizate precum sentimente de
inutilitate, depresie, arxietate, stimi de sine scizuti, afec{iuni somatice
qi comportamente externalizate precum dificultili interpersonale,
agresivitate qi violenfi in interiorul familiei cdt gi in afara acesteia,
probleme de conduit[ qi comportament criminal, abuz de substanfe
psihostimulante, atitudine autodistructivS gi tendinte suicidare.

Aga cum cercetitorii au adus dovezi pentru a demonstra

impactul pe care un abuz il are asupra individului, cercetdrile au
?nceput sd examineze de asemeni qi mecanismele care duc la
consecinfele imediate sau de lungi durat[ ale unui abuz. Cu toate c6
s-au descoperit multe date despre consecintele unui abuz qi
maltratarca unui copil din iiteratura de specialitate extinsl qi variat6,
sunt in continuare foarte multe lucruri care trebuie descoperite,
inclusiv daci qi in ce fel influenleaz6 mecanismele de coping pentru
a face fafd arnintirilor despre abuzul petrecut precum gi influenla
asupra factorilor de stres din prezent.

McClellan, 1995; Wells, 1995).

in plus, un numir

considerabil de studii au observat de

asemenea gi prezen{a extemalizdrilor comportamentale precum cele

20

21

1.4 Restructurarea familiei in urma divorfului qi resursele

compensatorii

Diana Vasile scrie despre restructurarea familiei in urrna

divorfului:,,Divorful presupune doar desfrintarea clsltoriei, mulli
parteneri renunti in acelagi timp qi la rolul lor de pirinti. [...] De
aceea, efectele divo4ului asupra copiilor vor fi foarte diferite in cazul
in care doar unul dintre parteneri se va angaja in manifestarea acestei
responsabilit5li. I...] Existd un consens general asupra riscului
dezvoltirii unor caracteristici aparte la ,,copiii divorfului" (menlinute
chiar gi in viafa adultd):

o
o
.
o
r
r
o
o
o
r

Lipsa increderii

in

plan fizic, identificl urmltoarele resurse: un

sistem

imunitar bun, un bun efect al medicamentelor cu scopul compensdrii

tr6irilor negative, o condilie fizic6 buna ce permite o stare emolionalE
pozitivd,la nivel corporal o stare de bine generald care permite o mai
bund gestiotare a emofiilor, un instinct puternic de autoconservare in
vederea conservdrii tendinfelor autodistructive, extraversie (energie,
planuri, relatii) 9i un aspect fizic pllcut cu scopul de a atrage rela(ii 9i
persoane de ajutor.

Fragilitateemofionald
St6ri de anxietate

Furie nedirecfionatS
Lipsa dorin[ei de a fi responsabili
Stim6 de sine

individual, personal cdt qi la nivel familial, fiind in strinsd legituri 9i

dependente unele de altele. Vorbind despre clasificarea resurselor
compensatorii, Diana Vasile construiegte o list6, oferitd ca punct de
reper pentru toli cei interesati de acest fenomen.

scizutl

invStare prin a face (spre deosebire de a inv6fa prin a asculta

ce fi se spune sau a-i observa pe altrii)
Incapacitatea de ajudeca relatiile cauzale
Teama de abandon

Comportament determinat de sistemul de valori (gAndurile gi

comportamentele disfuncfionale vin mai degrabd din experienla traumaticb a copilului gi din viziunea asupra lumii care
rez;ttltd. din aceasti experien!6: sunt singur pe lume pentru ci
nu gtiu cine va fi acolo lflngi mine tot timpul, aga cI voi avea
grijl singur de mine. Toate comportamentele deviante sunt in
conformitate cu aceste valori.) (M. L. Rhodes)". (D.Vasile,
,,Trauma familiald qi resursele compensatorii",z}ll, p. 59

- 60.)
dep5girii unui moment traumatizant din viatra

Capacitatea de a trii emoiiile, exprimarea lor, recunoaqterea

gi denumirea lor, continerea triirilor afective mdsoard un contact bun
cu ele. O altl resursi compensatorie o reprezinti increderea de sine,

in ceilalli qi proiectarea in viitor, incurajdnd astfel dezvoltarea

personald, profesionali qi a refelei sociale. Un contact bun cu
emoliile este facilitat de capacitatea de diferenfiere, de granife clare
trasate intre sine qi lume, de un nivel matur al laturii emotionale
aldturi de o tendinfi hedonisti, de a ciuta pldcerea, lucrurile bune qi
capacitatea de a se bucura de ele sunt de altfel resurse compensatorii
pe plan emotional.

La nivel cognitiv se identifici urmdtoarele resurse: control

bun al gdndurilor 9i amintirilor, inteligen{i, flexibilitate, gdndire
divergentS, simful umorului, curiozitate, deschidere, perceperea unui
obstacol ca pe o provocare, capacitatea de a distinge avantajele gi
dezavantajele unei situalii, dispozifie spre ?nvitare, din experien{a
proprie gi a altora, cunogtinte, educafie, credinta in divinitate.

clientului este importantd descoperirea resurselor compensatorii pe

care acesta le define. Aceste resurse pot fi identificate la nivel

Ceea ce constituie in pian comportamental o resursl

importantl este ataqamentul sigur, capacitatea de a intra in relatie gi
de a le pdstra; capacitatea de a se bucura de singuritate; capacitatea

22

23

ln

vederea

de r-pl unna interesele, de a se angaja

in activit6li; preocupdri pentru

autodep6Bire, autodezvoltare; externalizare prin artd, scris,

CAPITOLUL

verbalizare; capacitatea de a avea grijl de sine cAt 9i disponibilitatea

de a-i ajuta pe ceilalli gi disponibilitatea de a cere ajutor atunci cdnd

OBIECTIVE TEORETICE

II

este nevoie.

ln planul familial,

resursele cele mai importante sunt la

nivelul coeziunii familiei: membrii ce se sustin unii pe al1ii, in c6t
mai multe aspecte, emotional, financiar, gcolar, profesional; doliu

normal al p[rintelui cu care au rlmas copiii; diferen]iere buni a

membrilor familiei, nivel bun al intimitilii, al autonomiei; existenla a
cel pulin o persoand de atagament in familie; familie confindtoare
care permite exprimarea emofiilor; flexibilitatea, adaptabilitatea
familiei; granilele familiale flexibile cu exteriorul care permit
copiilor contactul qi cu alte persoane care ar putea oferi suport; nivel

Victimele incestului pot prezenta consecin{e in plan psihic

precum isterie, fobii, tentative de suicid, comportament psihotic.
Ajunse la v0rsta maturit5{ii, sunt depresive 9i anxioase. Majoritatea
victimelor unei agresiuni sexuale vor suferi o cizd emotionali
puternici dupd agresiune. Victimele cu vdrsta de 5 ani (sau chiar sub)
pot prezenta de asemenea consecin{e qi in plan fizic, regresii de
dezvoltare qi cogrnaruri repetate. Un lucru deosebit de interesant de
luat in considerare este motivul pentru care copiii nu spun despre
abuzul tr5it decdt dupd o perioada mai lungd de timp.

Cercetirile efectuate au demonstrat faptul cd victimele

financiar suficient de bun.

La nivelul resurselor sociale: posibilitatea de a merge

la

qcoali; de a gflsi un loc de muncS; existenla retelei sociale; existenta

unor politici sociale de suport; disponibilitatea serviciilor sociale de
suport, asistenfi sociali, consiliere, psihoterapie. Aceste resurse
compensatorii pot fi awte in vedere pentru programe preventive,
interven[ii in crizd, intervenlii psihoterapeutice individuale, familiale
sau de grup, progrome educative.

incestului pot suferi de amnezie ca urmare a traumei severe. Clienta

de fal6 prezintd toate aceste caracteristici. Ea nu-gi amintegte ce
anume s-a intdmplat dupi abuz, este ca gi cum o buni perioadd de
timp este qtearsl din memoria sa, imediat dupd virsta de l0 ani'
Capacitatea de a-gi reaminti apare undeva in jurul virstei de 14 ani.
Este irnportant sE diseminlm factorii care duc la sdvirgirea
unui act precum incestul. Unii pirinli incearcd sd iqi rezolve
problemele sexuale indreptdndu-gi aten{ia c6tre proprii copii pentru
a-gi satisface dorinfele. in cazul de fa15, una dintre ipotezele rnele in
ceea ce privegte incuraj[rile inadecvate fafl de fiicele sale pentru a
observa organele genitale ale sofului s[u imi induc sentimentul ci
este chiar tentativa sa patologicl de a-gi rezalva incapacitatea de a-qi
satisface soful in plan intim, de a se face disponibill din acest punct
de vedere. Voi reveni asupra acestui detaliu inprezentatea cazului.

O altd explica{ie oferiti de literatura de specialitate face

referire la persoanele care suferl de depresie gi au sentimentul de
autodepreciere. Astfel, pentru a reduce acest sentiment gi pentru a se
24

25

simfi puternice, apeleazd la incest" Sub influenla alcoolului sau a

drogurilor, controlul comportamentului este redus, cenzura scade gi
incestul se poate realiza cu mai multa ugurin{[.

Existenta in familie a unor abuzuri, atdt la nivel fizic,

emotional cdt gi sexual, apare ca o premis6 a incesfului. Astfel, o
explicatie a factorilor care determinS persoanele si abuzeze este chiar
posibilitatea experimentlrii propriului abuzo fiind victime ale
abuzului sexual sau fizic Ai recunosc aceasti modalitate ca fiind
unicul fel de a se raporta la proprii copii. Stabilirea importanlei
rolului mamei intr-un astfel de caz este deosebit de important. in
cazul de fafi, este de precizat faptul cE mama clientei cu siguranld
prezinrtd o tulburare psihic6, dar lipsa unui contact cu un specialist
duce la absenfa unui diagnostic. Cu atit mai mult cu cdt abuzul nu a
fost declarat, de teami sau rugine, nu a existat o investigaiie a
seruiciilor sociale pentru a putea plasa fetele intr-un alt cdmin qi a lua
la cunoqtinti interacfiunile patologice de la nivelul membrilor din
familie, cu repercusiuni in planul sanogenezei fetelor.

inlelegerea mecanismelor care intrl in funciiune atunci cdnd

persoana se confrunti cu tematicile men{ionate in lucrarea de fat6,
cdt qi posibilitatea desfacerii lor in vederea eliberirii din cercul vicios
in care intri, din repetarea aceluiagi eveniment-cheie, cu scopul de a

conduce individul pe un drum asumat, responsabil de propriile

acfiuni, constituie un alt obiectiv propus pentru lucrarea de fafi.

Unul dintre obiectivele lucrdrii de fa!6 este infelegerea

aprofundati a abuzurilor in familie oferind poate un profil al fiecErui
membru implicat, abuz care rareori ajunge in cabinetul unui psiholog
sau psihiatru. Printre obiectivele teoretice ale acestei lucriri se
numdrd gi evidenlierea resurselor compensatorii pe care oamenii le
detin, avdnd capacitatea de a proteja sau de a depdEi un eveniment
crucial al vie{ii lor, precum abuzurile in familie, fie el emotional,
fizic sau sexual, at0t ca adult, c6t gi din perspectiva copilului.

Un alt obiectiv teoretic al lucririi de fa{6 este educarea

pdrinfilor in in{elegerea diferenfei intre disciplinarea copilului,
mustrarea lui, aplicarea unor reguli in educatie gi abuzul
emofional, fizic sau sexual. Granilele trebuie plasate intre pirinli gi
copii in vederea dezvoltdrii lor psihosexuale intr-o manierd
adaptativd gi sinitoasd.
26

27

CAPITOLUL

III

OBIECTIVE PRACTICE
Cazul de faJE ne permite observarea evolufiei personale a
unei femei in s0nul unei familii abuzive, in cadrul cultural specific;
avem oportunitatea de a investiga abuzul in familie, at0t in plan
emofional, frzic cdt gi sexual, gi consecinfele sale in timpul copildriei,
perioadd extrem de sensibilS in dezvoltarea unei persoane gi apoi mai
tdrziu in perioada tineretii.

Lucrul cu o persoand care are un trecut aga de bulversant

prezintd o oportunitate unicd de identificare a aspectelor dizarmonice

ale personalitdlii gi comportamentului in contextul familiei abuzive

romAnegti. Cred cd este important sE inlelegem aspectele specifice
ale consecinlelor unui astfel de trecut traumatizatt in cultura noastrS.
Consider

ci

este importantl infelegerea factorilor care duc la

slv0rqirea unui asemenea act, aspectele care intretin repetarea

scenariilor de via(6 pentru a le avea in vedere de fiecare datl c6nd ne
confrunt6m cu un astfel de caz. Orice grup, nalionalitate, etnie, vine
cu propriul sdu bagaj transgenera{ional qi arhetipal, elernente ce
determind in mare misura evolutia unei persoane, factorii determinanti qi simptomatologia unei afecfiuni. inlelegerea gi decodificarea
lor poate si fie cheia pentru insolirea clienlilor irr drumul lor
terapeutic, ajutarea lor in depdqirea impasului prin care trec sau a
blocajului pe care il acnzd, c6t gi deschiderea unui nou orizont de a
percepe qi a irtlelege agresorul 9i ceea ce il determin[ sI ajungi in
punctul sivirqirii actului incestuos.
Lucrarea de

gi conqtientizarea profundS, recunoaqterea propriilor resurse, cit qi

schimbdri in planul subtil, amelior8nd simptomele pe care le acuzdla
inceputul intfilnirilor noastre clienta.
Unul dintre obiectivele practice ale acestei lucriri se prezinti
sub forma a trei dimensiuni:

oferirea unui model de a infelege abuzul psihologic, prin

fiecare manieri de manifestare, ce este abuzul fizic, ce este
abuzul emotional; evidenfierea scopului gi a granifelor
disciplinei parentale, prezentarea unui profil al familiei
abuzive alIturi de cauze gi consecinte ale comportamentului
abuziv.

explicalii pentru comportamentul abuziv prin prisma psihopatologiei p[rinfilor (caracteristici ale pdrintilor abuzivi:
dimensiunea comportamentali qi dimensiunea cognitivemofionald).

impactul abuzului fizic gi emofional in dezvoltarea copilului:

probleme asociate cu dezvoltarea cognitivi, comportamentale
gi emofionald a copilului.

fali igi propune explorarea istoriei clientei qi

observarea evoluJiei sale

in urma tratdrii prin mijloacele

specifice
terapiei experientiale prin elaborarea unui program de interventie
terapeutici. Scopul unui astfel de program este de a facilita schimbarea
28

29

CAPITOLUL Iv
TEMATICI CARDINALE
Odatd cu desfhgurarea qedinfelor de terapie, temele-nucleu
ale cazului au ieqit la suprafali. Acestea s-au dezvdluit treptat, pe
parcursul a opt intilniri, urmdnd si continudm demersul psihoterapeutic. Una dinke temele cardinale ale acestui caz o constituie trauma
familial[ pe linie matemi a abuzului, ca patologie de transmisie
transgenera{ionald (identificare/contraidentificare pe linie maternl,
polaritatea - femeia casffatoare/femeia hipersenzuald, partenerul
agresor ca unealt6 in recdgtigarea fantasmatici a pdrintelui pierdut,
triunghiul patologic victimd - agresor - salvator fiind prezent in
scenariul de via[6 reparator al clientei, perpetuat in fiecare experienti
triiti ca adult).
Ceea ce este frapant in derularea acestui caz este repetarea

abuzului sexual (pentru mornent am putut identifica pe filon

transgenerational numai informaiiile legate de aceste dou[ generalii,

sexual al mamei, apoi al fiicei).

pentru
pe
reactia sa in urma mlrturisirii
mamd
Clienta o blameazi
hdrluirii sale sexuale, aga cum o nurnegte inilial. Clienta se aqteaptd
sd primeascd in mod firesc suslinere gi protectie din partea mamei
sale, lucruri pe care aceasta nu i le oferi, continudnd si locuiascl 9i
s5 fie sotia bSrbatului care a incercat si o violeze pe fiica ei. Pe
parcursul deruldrii intdlnirilor noastre, clienta rememorezlzi cAteva

in sdnul cErora s-a negat abuzul

secvenfe caxe cuprind informalii relevante pentru decriptarea

mecanismelor ce intrelin acest scenariu repetitiv. Cu toate acestea
congtientizarea repetitiei evenimenhrlui-metaford, o mobilizeazd pe
clienti in priml instan!6 in direciia preludrii qi insuqirii aceleiaqi reacfii
pe carc a avut-o gi mama sa: lipsa susfinerii gi a empatiei (ucruri de care
nici mama sa nu a beneficiat in urma dezviluirii abuzului la care fusese
supusS; in derularea qedinlelor ce au urmat, a inceput lucrul asupra
descdrcdrii emoliilor gi inleiegerea lor in relalia cu mama).
30

Competilia dintre femei in contextul confirmdrii lor de cdtre

blrbalii din familie, sau cei care iau contact cu femeile din familie,
reprezintd un punct central de-a lungul desfEgur6rii acestui caz. Constituie

chiar motiwl principal pe care

il

cu rur psihoterapeut. Reprezinti

totqi motiwl

aotzd clienta pentru solicitarea intelnirii

de suprafafd.Eamotiveuzl

prezenla sa in cabinet in spatele dorin{ei de a aduce in prezent tot ce este

mai bnn din ea gi a uitat (se va dendlui treptat cd tSi doreSte sd fie mai
bund decdt mctma sa, subliniind substratul competitiv al obiectivelor sale
terapeutice), temdndu-se s5 nuJ piardd pe partener

Voi reveni cu detalii asupra acestui lucru in capitolul care va

descrie derularea qedinfelor, menfiondnd acuzele clientei.

De asemenea competifia este incurajatd Si la nivelul relaliei

dintre surori. Cu toate cd sunt surori gemene, se povestegte in familie
cine a fost prima adusi pe lume. Mai tdrziu in viafa fetelor, se va
desprinde din nou aceastd competifie in raport cu tatil lor, c6t qi la
nivelul partenerilor de cuplu pe care i-a avut clienta. Pentru a sublinia
mai atent care sunt liniile concrete pe care le urmlresc membrii
familiei in perpetuarea tiparului care intrefine competilia, mecanism
foarte des intilnit in acest cM, se desprind urmdtoarele trasee:

r
o

Competitia intrefinut6 de mam6: fiica crescutd de ea este mai

bund decdt cea crescut5 de fostul so[, tatdl copiilor (are la
baz[ polaritateafiicei bune /fiicei rele);
Competilia incurajatl de tatS: o primeqte doar pe una din
fiice s[ locuiasci cu el (are labaza polaritatea primafiicd/a
douafiicd, iar din perspectiva clientei polaritatea devine/iica
doritd/fiica nedoritd); trebuie precizatd, gi proiecfia propriei
mame pe aceastd fiicd, la bazd fnnd loialitatea familiald pe

filon transgenerafional;
Competifia care ia nagtere ?ntre mam6 gi fiicd pentru rolul
femeii ideale, femeii mai ,,bune" in raport cu tatdl vitreg al
fetei (polaritatea care sustine gi hrdneqte aceastd luptS intre
31

mame qi fiic6 este a femeii atrdgdtoare Si tinere versus

Jbmeia neatrdgdtoare gi,, trecutd " ;
Competilia care este pet?etuat[ intre surori: tentative de
seducfie a partenerilor de cuplu ai clientei, de cdtre sora ei,
intr-o lupti fantasmatic5 pentru recdgtigarea plrintelui
(femeia doritd/femeia nedoritd); polaritatea ./iica cuminte/
fiica obraznicd, clienta reprezentdnd fiica pe care tatil nu a
primit-o, la care nu s-a intors.

O alti temd cardinald prezenti in acest caz este reprezentati de

separdrile care au loc in interiorul familiei, trdite prin prisma
abandonului gi a respingerti (abandonul pdrinlilor prin adopfia mamei
clientei, in paralel plrdsirea clientei de c6tre tatil ei in urma divorfului
pirinlilor; separarea celor doud surori gemene atdt in genera{ia mamei
clientei, ea qi sora sa fiind crescute drept veriqoare, c6t gi in viafa clientei,
ea locuind cu mama sa, iar sora cu tatil; mama nu-qi doregte copiii).

Tematica abandonului are ramificafii in registrul larg al

evolu{iei clientei: tematica gemenelor separate at0t in cazul clientei,
c6t gi in qazul mamei acesteia, a indepdrt6rii din familie, sub egida
polaritdlii fiica bun6, sdnltoasd/fiica slab6, bolnav[, tematica adoptiei.
Pasajele din viafa clientei in care abandonul este resimtit acut
gi resemnificat ca simbol profund in dezvoltarea sa incep probabil in

plan conqtient de

la momentul divorlului pdrinlilor.

Urmeazi
plecarea de acasd a surorii, pentru a locui cu tatdl, urmAnd si
creasci separat (clienta impreund cu marna sa, iar sora aldturi de
tatd), moartea bunicii resimfit6 ca un abandon, singura persoand care
ii purta de grijd clientei gi alEturi de care se simfea protejat[,
abandonul emolional at6t din partea mamei cdt gi din partea tatllui,
resimfit in urma abuzului sexual sdv6rqit de tatSl vitreg, despdrlirea
de partenerul actual, evenirnent f,oarte greu de digerat, abandon
resimfit acut in perceptia clientei, din cauza mecanismului de
proieclie asociat, reprezentind chiar tearma principali adusi in
discufie la prima Eedin(6 de terapie.
32

Mama clientei este adoptatd undeva in jurul vdrstei de 3 ani

de cdtre M., cea care impreund cu soful siu ii vor fr pdrin{i pini la
sffirqitul vielii lor. Astfel cE mama clientei, impreund cu sora sa
geamlnd, sunt date spre adop[ie, in cadrul aceleiagi familii, doar ci
avdnd pdrinli diferili" Sora ei este adoptatl de citre fratele lui M.,
crescind drept veriqoare gi nu surori. La scurt timp dupi adop{ie,

suferind de o malformafie congenitali, Ac. (mama clientei) are

nevoie de o intervenlie chirurgicali pe cord, urm6nd 9i altele de-a
lungul anilor. Ea se stigmatizeazd, ca urlnare a acestei malforma{ii,
drept fiica bolndvicioas[, dezvolt6nd un complex puternic pe seama
cicatricii care se intinde de la git pflni la buric, traversdnd trunchiul
s6u in intregime. Ce separare evidentl intre cele doud laturi ale
corpului siu! O cicatrice caretraseazd precis granila dintre cele doui
p6rfi ale trunchiului (dreapta - stdnga, feminin - masculin, separarea
de sora ei, separarea de c6tre p6rinfii biologici).

in punctul acesta al lucrdrii mele precizarea

psihosomatice
fwnizate de scriitorul Michael Odoul in
unor detalii
cartea sa, Spune-mi unde te doare (1999), despre condilia de sindtate
a mamei clientei, pentru a putea sublinia contextul de viali in care se
G6sesc necesar

dezvolti, evenimente resimfite aparent

qi in plan

somatic

gi

potenldnd traufina trans generalionald.

Vorbind despre somatizdrile corpului uman la nivelul inimii,

Michael Odoul spune c6 func{ia inimii este cea de implrfire a vietii
in tot corpul gi constd in a transporta peste tot viafa qi prin extensie
bucuria de a tr6i. tn schema extrasd din tucrarea citatl, avem in Cerul
Anterior qi Cerul Posterior o parte dreaptd qi o parte stingi. in
acelagi timp, se poate constata c6 ele sunt inversate' Aceastl
inversare permite in{elegerea plaslrii la nivelul corpului uman
raportul cu tat6l in partea stdngd a corpului qi raportul cu mama in
partea dreapt6, in psihologia morfologicd qi psihologia modern6, in
timp ce medicina tradilionali chinezil qi taoisti o fac invers.
33

Aceasta se explic6 prin faptul cE Occidentul a fost intotdeauna

mai preocupat de non-manifestiri, de spirit gi de suflet, de elementele

care vin din Cerul Anterior dec6t de corp gi de realitatea fizicd qi

materiald., considerate ca inferioare, care aparlin cerului posterior.
Orientul, pe de alt6 parte, a fost mereu preocupat de ,,aici si acum",
de triirea actual5 gi reald, de manifestdri, de Cerul posterior. Corpul
fizic qi realitatea materiali sunt pentru ei foarte importante, deoarece
spiritul se exprimr prin ele. ori, tocmai la acest nivel traumatismele
qi bolile se exprimS, gi nu in Cerul Anterior.
Exist5 astfel o delimitare foarte clari intre aceste polarit6{i, aqa

cum intervenliile chirurgicale in urma problemelor de sinitate la

nivelul inimii lasi la vedere pe corpul acestei femei o linie care
delimiteazi, imparte la fel de clar trecutul de prezent, extremele
dreapta (simbolica Yin, partea dreapti a coqpului, mama, solia, fiica,
sora, feminitatea, structura personali sau lucrurile in general, creieml
drept, sentimentele, familia, intreprinderea, reprezentarea mamei
sociale, cea care ,lr[ne$te" qi protejeazi la s6nul ei societatea, biserica)
Si stfrnga (simbolica Yang, partea stingd a corpului, tat6l, soful, fiul,

fratele, masculinitatea, personalitatea individual6, creierul st6ng, forfa,

individualismul, ierarhia din reprezentarea tat[lui social, acela care
,,educi, farmeazd gi se oferi drept exemplu". autoritatea, polilia.)

Inima este organul principal al circulafiei sangvine. Ea este

pompa principal5 a acestei circulafii, dar o pompd inteligent[ gi
autonomi a c6rei finefe de reaciie este extraordinarl. prin ritmul sau,
e capabill si rdsptrndd instantaneu la cea mai rnici solicitare, fie
fiziologicl (efort), fie psihologici (emo{ii puternice). in strdnsfl
legitur6 cu creierul, e capabild si regleze foarte exact presiunea qi
ritmul circulator cerut de solicitirile inconjuritoare, Ea comand6,
conduce capacitatea de adaptare a reacliilor interioare la exigenfele
exterioare. Inima este un muqchi involuntar, adic6 funcfioneazi in
afara voinlei noastre congtiente. Relalia sa cu inconqtienhrl este
34

puternicd qi

explici influen{a importantl a ernotiilor conqtiente

qi

incongtiente asupra ritmului cardiac.

Durerile inimii subliniazi dificult51ile oamenilor de a tr6i

dragostea qi/sau de a o accepta sau de a gera emo{iile care au tendinfa

si o ia inaintea restului vie(ii. Pot semnifica qi faptul cI exist[ prea

mult loc pentru resentimente, uri, violenti, pe care le refulim sau le
exprim6m prin mijloace indirecte (sport, jocuri, rdni). in acest timp,
locul dragostei de viafd, de noi lngine, de ceilalli, de ceea ce facem
scade cu fiecare zi. Inima funcfioneazi qi permite cursui vielii, fird
ca oamenii sa cunoasci ritmul sdu, fo4a (palpitalii, extrasistole) sau
viteza (tahicardie, aritmie) cu care aceasta viafE circuli in noi. Uneori
devine copleqitor, mai mult sau mai pulin intens, sau chiar violent.
Acest lucru are legiturl cu capacitatea sau incapacitatea de a lisa
lucrurile sd se exprime.
Mama clientei a ?ntdlnit intotdeauna dificultdii in exprimarea
emo(iilor, a sentimentelor, a trlirilor de orice naturd intr-o direc(ie
func(ionali qi s6nitoas6. Clienta povestegte despre un moment in
care mama sa incearcl sI o invefe si Ii scrie numele. Pentru cI nu
reugegte sd scrie corect, se infurie qi o muqc[ de mAnd. Din spusele
clientei, maniera de exteriorizare a triirilor mamei a lisat urme foarte
clare gi vizibile pe corpul sdu.
Un alt moment care subliniazd intensitatea trdirilor_este
examenul de admitere la liceu pe care clienta l-a suslinut la v6rsta de
14 ani. in noaptea dinaintea suslinerii probei, clienta este lovitl cu
putere gi in repetate rdnduri de citre mami, motiv6nd cd nu se poate
controla pentru ci este prea emofionati din cauza examenului fetei.
FIri indoiall" mama clientei este o persoand dezamdgiti gi acritd de
viafd. E posibil sI nu fi avut parte de satisfacliile aqteptate sau poate
crede cI nu a avut vreodatl dreph:l la ele. Circumstan{ele, refinerile
interioare, conqtiente sau nu, au tdiat aripile dorinfei, ranchiuna,
amiriciunea qi furia s-au dezvoltat atdt fa15 de viat6, fa!5 de ea insiqi
qi fal6 de oricine care ii aminteqte de ea.
35

Interesant de subliniat consider a fi cum complicafiile cardiace

ale mamei, cAt qi complicafiile renale ale fetei sale (clienta mea),
apirute in urma abuzului sexual, simbolizeazd acelagi impact al
resentimentelor asupra evoluEiei lor, numai cd in planuri diferite,
mama in plan emotional, iar fiica in planul structurii profunde, la
nivelul convingerilor, increderii. Astfel, in continuarea prczerrtdrii
evenimentelor cheie qi a dinamicii vie{ii psihice, imi propun explorarea qi analiza mecanismelor care stau la baza transmisiei particularit51i1or, prelu6rii rolurilor 9i repeti{iilor pe filon transgenerational.

,,Complicafiile cardiace sau renale eventuale simbolizeazd

impactul violent qi profund al resentimentului, fie la nivel emotional
(inima), fie la nivelul structurii profunde (rinichii), ca in cazul unei
pierderi a convingerilor, a increderii sau a iluziilor. (M. Odoul,
,,Spune-mi unde te doare", 1999, p.67).
,,Problematica abandonului qi, implicit, a pierderii, poate
asociat6 temei-nucleu abandon - pierdere versus dependenfi

fi

autonomie. Pierderea (abandonul) reprezint[ qi un moment de

reevaluare a ideilor, pdrerilor gi opliunilor de viati pe care persoana
se baza pini in acel moment. Pot apdrea noi inlelesuri gi adaptiri
(apud Liberman,lg'75, Zinkin, 1989). Dar ele reprezintd qi un pericol
pentru psihic. Pierderea gi durerea trebuie acceptate pentru a putea

fi

deplgite". (I. Mitrofan, C.D.Godeanu, A. S. Godeanu, ,,Psihogenealogie",2010, p.242,)

Aceste trei tematici cardinale, esen[iale pentru istoria
identitari plinl de confuzie, in jurul cirora se dezviluie suferin{a
clientei, alcituiesc unul din acele cazuri care, prin substratul siu
transgenerafional, subliniazl importanta integrflrii experienfelor de
via!6, experien{e-metaforl ce traduc adevirate traume retrlite gi
aduse in prezent. Se confirm6 nevoia subtild gi profundi a omului de
a reconstitui un scenariu reparator cu scopul de a umple abisul
interior gi diminuarea suferintei. Acest caz, atdt prin datele sale
obiective, c6t gi cu ajutorul celor subtile, certific[ teoriile psihologiei

CAPITOLUL V
PREZENTARE, DB CAZ $I EVALUARE
Primul lucru pe czu'e vreau sd-l menfionez este fapful c[, la
prima qedin{E programati, clienta intArzie foarte mult, anuntAndu-mi
dupd un sfert de ori de cdnd ar fi trebuit sd inceapd gedinfa ci a fost
refinutd la serviciu din cauza unei ?ntruniri prelungite. Foarte agitati gi
suplrati de aceastS tergiversare, insist6 s6 ne vedem in aceeagi zi, exact
cum programasem, ajungdnd astfel cu jumdtate de ori mai tirziu dec6t
ora pe care o stabilisem inifial. Disponibilitatea mea de a lucra ca qi
terapeut sau consilier era foarte mare, deoarece imi era greu sd fac rost
de clien{i, eram ner[bdEtoare s6 incep lucrul Ei avearn nevoie de
persoane cu care s[ lucrez cdt mai curdnd posibil pentru a-mi putea
scrie lucrarea cle disertatie, motiv pentru care am acceptat si o aqtept.
Ceea ce observ dupi venirea clientei este postura ei inhibat5, tirnid[, incercdnd sd se fac[ neobservatI, cu umerii adunafi
gi cu capul plecat, eviti contactul vizual in momentul in care intrl pe
usd qi se scuzi neincetat pentru int6rziere. La o primd vedere, imi
lasi impresia unei copile cu geaca prea mare, speriati, care cautl si
fie iertatS pentru greqealS (intdrziere). Dupd ce iqi las[ geaca qi
geanta in cuier, agteaptl si fie invitatE pentru a se a$eza pe fotoliu, ca
gi c6nd s-ar asigura ci nu face vreo miqcare greqit5.
Este imbrlcatd foarte simplu, cu o pereche de blugi 9i o
bluzd larg6, ?n nonculori, nemachiati, cu p6rul lung si negru prins
intr-o coadd la spate, ca pe fugd, ca un copil neglijat, nu ca o
domniqoarl neglijent[, ci ca o fetila de 12 ani care se teme si nu
supere pe cineva prin prezenla ei. Se aqeazd. pe fotoliu de parci ar
pluti (senzafia pe care o am in legdturd cu prezen{a ei acolo este de la
inceput una de qoapti qi plutire, de precaufie).

transgenera{ionale qi experientiale unificatoare.

36

37

Trdsdturile ei contureazd tabloul unei femei f,oarte frumoase,

trddeazd o persoan[ care nu iqi poate ascunde sau nega feminitatea,
oricAt ar incerca. Are un ten luminos, buzele pline, ochii mari, negri gi
expresivi, iar structur6 osoasi a felei e echilibratl cu o fizionomie
foarte pl6cut5. Este scundl gi are un colp armonios pe care incearcd s5I acopere qi s6-l mascheze sub haine cu cel puiin o misurd mai mare.
Rareori md priveqte in ochi, in mare parte a timpului pistrAnd
privirea ingropatd in podea. Mai ridicd din c6nd in cdnd ochii, de parci
s-ar asigura ci nu e singur[ cu gdndurile ei. Paradoxal, sentimentului de
plutire cu care pdqeqte sau se ageazd i se opune privirea. Apas5 at6t de
puternic in pimint, de parcE ar incerca din risputeri si nu lase nimic si

iasi la suprafa!6,

sd le ingroape cAt mai ad6nc.

Postura corpului este resemnatd, st6 cocogatS, cu umerii

inclinali in fat6, un pic aplecatE cu intreg trunchiul in faf6, de parc[ ar
incerca sE se propulseze undeva in viitor, numai si nu fie nevoitd sd
aibi de-a face cu ceva din spate, din urmd (nu sti deloc rezemati pe
spate), dintr-un trecut tulbure, Sti cu picioarele lipite unul de celdlalt
gi cu mAinile la fel, ldsate peste genunchi. Pozisia corpului ei m[
trimite cu g6ndul la imaginea unei victime, de parci ar fi exersat
aceastd postura de ani de zile, fiindu-i foarte cunoscut6. Mesajul ei
corporal, non-verbal este: ,,Sunt o adolescentd speriatd, Jdrd
tncredere de sine, nu-mi asum dezvoltarea corpului rneu pentru cd
md simt tncd un copil, dar aricdt as tncerca sd. md inclin tnfu1d, spre
viitor, trecutul md line pe loc".
Pe parcursul gedin[ei, clienta va aborda subiectele traumatizante carc o blocheaz6, amplific6nd la nivel corporal suferin{a la care

a fost supusS, accesAnd cu dificultate emo{ia

experienfei, dar dorind din risputeri sdverse tot.

asociatd acestei

5.1, Teste aplicate

in

prezentarea testelor aplicate gi utilizate ca mijloc de

cunoagtere a mecanismelor clientei c6t gi pentru realizarea unui profil
cu scopul identificirii anumitor elemente pe care le-am considerat
importante in demersul terapeutic, voi face o scurti ptezentare a
instrumentelor psihometrice utilizate.

Testul DAP

Am trrotlrit sf folosesc gi o serie de teste proiective in

procesul terapeutic. Pe l6ngi faptul ci erau prin ele insele o metodi
creativ-expresivl de restructurare a personalit[trii, au fost, impreuni
cu discu{iile pe care le-am awt in timpul terapiei despre istoria de
via{d a clientei, inshumente de diagnostic importante. Testele au fost
acceptate cu ugurin{d de cltre A., ca de altfel toate exerci{iile pe care
le-am sugerat. Am urmirit cu precddere prin metoda observafiei
predispozilia anxioasi a clientei cu ajutorul testelor proiective.

in analiza formalS a desenelor, figurile desenate de citre

clientd sunt descrise ca fiind tinere. Aspectul lor este slrdcdcios, par
rigide, fragile, incearcd s[ transmitl veselie prin zimbetul schdat.
Sunt niqte figuri slabe, pasive, prezentdnd o imagine incompleti a
persoanelor. [-e lipsesc mdinile qi picioarele, sunt desenate simplist.
Clienta nu are prea multe de spus despre personaje, nu au o poveste,
qtie cd sunt tinere gi z6mbesc. Tind si cred cd personajul feminin,
primul pe care l-a desenat de altfel, este chiar proiecfia propriei
persoane pe care nu a descoperit-o qi pe care nu o cunoa$te dec6t prin
prisma experien{elor din trecut in care este blocatd. Figurile sunt
frcute doar din linii (ca nigte bete) 9i sugereazd evaziune gi opoziJie
fald de problemd.

Desenul este pozilionat pulin sub mijlocul paginii, amplasat

central, fapt ce sugereazd nesiguranfi, sentiment de inadecvare gi o
oarecare depresie, fiind legatd de realitate in viafi gi gindire, are

nevoie de fundalii solide, control 9i echilibru. Trisdturile nu sunt

38

39

precise gi foarte simplist conturate, linia este dreapti qi parci un pic

grdbitS, care trddeazd o laturd anxioas[ a clientei. Nu doreqte si
adauge nimic, sau si gteargi ceva. Figurile sunt mici qi vorbesc prin
dimensiunea lor despre stima de sine scizut5 a clientei, retragerea gi
posibila depresie.

tn analiza de conJinut, ipotezele sunt cI desenul reprezintd

imaginea corporali a subiectului. in acest fel, primul desen descrie
un copil de sex feminin, caracteristicile care diferenfiazi aceastd
figuri de cealalt[ de sex masculin fiind la nivelul hainelor gi al
p5rului lung. Dacd aceasta este imaginea pe care clienta o proiecteazl
despre ea, impreuni cu informatiile pe care mi le-a oferit, deduc c[
A. este regresati la vflrsta unui copil, flri caractere care s5 o
deosebeasci drept femeie. Plecdnd de aici se desprinde ipoteza pe
care am pi mers in demersul psihoterapeutic in privinla unei confuzii
la nivelul identific6rii, in vederea integr6rii feminitllii gi asumErii
rolului s6u, impreund cu creqterea emofionali, aducerea sa in planul
prezent de la nivelul regresat in care se

afli.

Capul este sediul concepliei despre sine, al Eului, relafion6ndu-se perceptiv cu lumea exterioard. Ochii Ei urechile primesc
stimuli sau date extrapersonale. Creierul arganizeazi qi interpreteazl
aceste date qi asigurd integrarea qi controlul intelectual asupra
sistemelor de rispuns. Disperarea gi ura pot fi vdzrte in ochi
intunecogi, sfredelitori, neconturati, reprezentali prin dou6 puncte
accentuate, negre. Ochii dau unele dintre cele mai importante
indica{ii clinice ale acestui test proiectiv, prin modul in care ei
reflect5 afecfiunea qi dispozilia, ca qi abilitatea de a tbce faiS
realitilii. Astfel, omiterea pupilelor gi desenarea ochilor sugereazd o
incercare de retragere din lume. Cdnd sunt disproporlionat de mici,
indici dorinla de inchidere fatrI de lume.

Fafa vagi

ci

femeia este evazivd fata de

conflictele care implicd relalii interpersonale, retragere din relalii
sociale. Gura cu colfurile in sus subliniazl o afinitate far\atil,
sugereazd

4A

tendinla de a se prezenta zimbind, de a prezenta o fa{adi acceptabilS

care s5 mascheze triiri mai pufir acceptabile. Pirul este desenat intr-

cantitate mare sugereazi confuzie de rol qi, posibil, activit5li

compensatorii fals feminine. GfrtuI simbolizeazd controlul, frzic
fiind situat intre cap (ego) qi corp (pulsiuni). Atet personajul feminin,
c6t qi cel masculin au un gAt lung gi subfire, qi sugereazi conqtiin{i
puternicd de control.

MAinile, brafele, umerii qi pieptul se combinl pentru a

forma o unitate funcfionalS capabili si execute comenzile corticale
sau impulsurile corporale. in cazul ambelor desene, bratele figurilor
schifate sunt indepdrtate de cnrp qi

flr[

palme. Personajul feminin nu

are umeri, par astfel mai lungi gi mult extinse spre exterior ln
cdutarea unui ajutor. in cazul personajului masculin, lucrurile stau
pufin diferit, cu toate cd nu are mdini, palme, degete, are umerii
foarte bine trasa{i, iar intreg brapl drept este redesenat pentru a
reface ceea ce prima oard nu accentuase, umerii adic6. Mffinile
ornise fac trimitere spre o triire a inadecvdrii modului cum se
descurcl cu ambian{a, tr6iri de vinovdlie in legdturl cu agresivitatea,
ostilitatea, trlirile sexuale. Picioarele omise sunt semn de lipsd de
mobi litate sau autonomie, deprimare, descuraj are.

Desenul personajelor vine in intimpirrarea sublinierii

experien{ei traumatice pe care clienta o descrie in prima gedin{6.
NesigurS, dependentd, regresati, prezenla sentimentului de vinoviJie
privind sexualitatea, Brafele sunt instrumente pentru: mdnuirea
lunii, respingerea altora, cdutarea celorlalli (deschidere la ceilalli),
impingerea altora, apropierea oamenilor, exprimarea furiei, apdrarea

propriului Eu, oblinerea a ceea ce se vrea, a face dragoste,

autoerotism. Bralele indica sentimente gi dorinla de putere sau
slSbiciune. Ceea ce transmite maniera simplistd a brafelor gi lipsa
mdinilor din desenele clientei mele, este incapacitatea de selectie gi
triere a ceea ce vine spre ea, respingere qi acceptare, reprimarea
anumitor pulsiuni, furioase sau sexuale.
47

Omiterea unei pSrti corporale majore nu este accidentalE qi

poate fi interpretati in termenii modului in care clienta se descurcA
cu ameninlarea simbolismului unei pdr{i particulare a corpului in
sensul evitirii conqtiente a acelei pdrfi. Astfel, omiterea mainilor
comunici anxietate, sentimentul respingerii qi al inadecv6rii.

Clienta are sentimente de inadecvare, indicatorii lor fiind

lipsa urechilor gi a picioarelor-befe ale personajului feminin. Testarea
s-a petrecut sub fomra creion-hdrtie qi a avut loc in sdlile puse la

dispozilie de cdtre facultate, amenajate sub forma unui cabinet

psihologic. Clienta a fost liniqtitd, nu a petrecut mult timp cu sarcina,
nu a gters, nu a completat nimic in plus, nu a f[cut alte precizdri' A
cerut lndrumSri cu privire la ce persoani trebuie si deseneze, femeie
sau birbat. Diferenlierea personajelor se face la nivelul hainelor 9i a
lungimii parului, m[rimea desenelor qi amplasarea lor fiind aceeagi.
Prima figuri desenati este cea feminind.

Testul de personalitate Freiburg

Testul de personalitate FPI-R este un instrument psihometric
care a fost validat inff-o mare varietate de progfame de cercetare,
inclusiv in studii extensive in RomAnia. Inventarul de personalitate
Freiburg, forma revizuita R (FPI-R) este o masura structurati,
verbal6, omnibus, a unor coordonate de personalitate, cate a fost

construiti pentru a rnSsura caracteristici ale personalitatii normale,

dar cu trimiteri marginale spre zona patologiei. chestionarul constS
din 138 de itemi,.grupafi in zece scale generale: satisfaclie cu viata,
orientare socialS, orientare spre realizare, inhibilie, excitabilitate,
agresivitate, solicitare, acuze somatice, probleme de s5nfltate, sinceritate, precum gi doui scale suplimentare: extraversiune qi emo{ionalitate.

Am ales s5 folosesc la inceputul evaluarii acestui caz testul

de personalitate Freiburg pentru inplegerea caracteristicilor preferen-

42

1iale, atitudinale qi cornportamentale ale clientei, referitor la citeva

dimensiuni-cheie ale personalit[1ii sale, mai tdrziu in desfigurarea

demersului terapeutic urmtnd o noui aplicare a testului pentru a

observa daci existi modificlri mdsurabile la nivelul personalitilii,
care se mentin. Sec{iunea raportului detaliat oferiti de test poate fi de
asemenea cititd de persoana evaluati ca parte a unei discutii

structurate cu terapeutul, ca parte a unui program de dezvoltare

personalI in care aceasti persoanl este parte.

Aceast[ scal6' surprinde sentimentele de satisfacfie pi

mullumire cu via{a, sentimente care induc in comportamenful
manifest al persoanei evaluate o bunl acceptare de sine, o viziune
optimist6 despre propriul viitor, un comportament stenic, plin de
energie, voie buna si vivacitate. Clienta obtine un scor foarte mic la
scala satisfacfiei cu via{a. Persoanele care ob{in un scor mic deseori

sunt nemulfumite de condiliile de viat6, cu serviciul, cariera sau

profesia, cu rela{iile avute cu alli oameni, in special cu partenerii de
cuplu. De aceea au obignuinia sd se g6ndeasc6 foarte mult Ia
evenimente trecute, s6 evalueze ce ar fi putut sE faci altfel gi cum sar fi schimbat situa{ia dac6 ar fi frcut-o; in general manifestd o
atitudine de viat[ negativ6, apls5toare, sumbrd qi nefericit5, in unele
cazuri extreme ajung6nd la depresie.

O scali situat6 la extremi ?n profilul clientei este scala

inhibiliei. Aceasti scali a fost generati pentru a evalua gradul de
retragere a persoanei evaluate. Un scor foarte ridicat al acestei scale
induce un comportament ezitant, gi timid, caracterizat prin retragere,
inhibi{ie, nesiguranlI, ezitant in contacte, cu dese componente de
astenie gi anxietate, slabi dezvoltare a capacit[1ilor de verbalizare.La
nivel comportamental, aceasta se manifesti prin faptul ci se jeneazi
sE intre intr-o incipere in care sunt deja alte persoane, preferi ca la
petreceri sau la manifestiri sociale sd rim6ni mai degrabi in fundal
decit in prim-plan, ii este dificil sE vorbeasci in fafa mai multor
oameni gi in general este neplicut qi sI iasd in evidentd ?n fata
43

celorlalfi. Este u$or de pus in dificultate, deseori anxioasI.

Interaclioneazd greoi gi fird plicere cu persoane cu care nu se
cunoa$te, incheie cu greutate prietenii qi intrl in discu{ii cu timiditate

caracterizate de un management activ al impresiei, lipsit de instanfe

autocritice. A. se situeazd exact intre cele doui extreme, la un nivel
mediu dezvoltat tn ce priveqte capacitatea sa de a rdspunde cu

qi participd la ele monosilabic.

onestitate, tendinfa de a ascunde lucruri sau nu. Este interesati sd

faci o impresie brm[, dar nu cu preful de a min{i sau inventa.

Scala excitabilitetii

a fost

generatd pentru

evalua

in

excitabilitatea comportamentalS, aceasta inducind un comportament

sensibil la provociri, lipsit de autocontrol, caracterizat de o foarte
ugoari manifestare agresivd, atdt verbalS, cdt gi fizicd.. Excitabilitatea
comportamentalS prescrie o componenti emolionali foarte puternicd
in manifestlrile persoanei evaluate qi un grad superior de energie,

ceea ce privegte scalele suplimentare ale testului de

personalitate, clienta obline un scor mic la scala extraversiunii, dar
un scor echilibrat, mediu dezvoltat la dimensiunea nevrotismului.
Luhnd in considerare istoricul de via{6 al clientei. tind si cred cd
aceasta prezintd un Eu putemic, care a mentinut-o deasupra liniei

care induc deseori suprareacfii. Clienta se situeazi la un nivel

inferior, fiind caracterizatd prin echilibru, tact gi cumpltare. Chiar qi
atunci c0nd se confrunti cu rnulte evenimente sau perturblri, nu
poate fi provocat[, agasati sau supirati cu ugurin15. E ribditoare,
linigtitd, ponderati qi chibzuitS, ra{ionali, rezonabili, altruist6,
prietenoasi, cald6, siritoare qi doritoare sd acorde ajutor celor dinjur,
lucru susfinut de scorul obtinut la scala orientirii sociale.

patologicului, m[sur6nd

Componenta agresivd in comportamentul clientei este absentd,

mdsurind

un scor minim. A. nu este deloc

agresivS, aceasta

caracteristicd lipsegte atat din punct de vedere spontan, cet si din punct
de vedere reactiv. Este relinutd gi retrasi, ori inhibati din punctul de
vedere al exprimdrii, ori mai degrabi pasivi din punct de vedere social,
astfel inc6t controlul reac;iilor devine posibil iar manifestirile agresive
sunt inibugite. Nu este orientati spre folosirea fo4ei fizice qi nici a

confruntirilor frontale gi dure pentru a-gi obline drepturile.

Scala sinceritilii a fost creat4 pentru a distinge comportamentele deschise, nere{inute gi neconvenfionale, earacterizate prin
franche{e. Acestea descriu persoane care nu au multe de ascuns, care
recunosc deschis mici lipsuri ori comportamente la limita dezirabiliti{ii sociale. De asemenea, scala s-a dovedit important6 in validarea
protocolului FPI-R, in sensul in care distinge de asemenea incercirile

de

distorsiune

rlspunsurilor
44

la

chestionar, comportamente

un nivel nnediu dezvoltat

al

voi afla

cd

stabilitltiinabilitetii emotionale. Pe parcursul qedin(elor,

A. se manifestd nevrotic
interfercazd cu acele
trecutului s6u.

triiri

doar atunci cdnd ceva din

prezent

neintegrate din experien{ele dureroase ale

Inventarul de depresie Beck

Inventarul Beck a fost construit pentru a putea permite
clinicienilor evaluarea componentei cognitiv-afective a depresiei la
pacientrii medicali qi pacienfii cu probleme reale legate de depresie.
Instrumentul permite practicianului clasificarea severitiiii unor
simptonne cognitive qi afective experimentate de pacientul depresiv.
Este de dorit o evaluare mai amplS a intregului pattern al
simptomelor depresive sau anxioase, diferentiate prin intermediul
testului STAI, pe care le poate raporta clientul. in acest sens, testul
de personalitate Freiburg ajutl la formarea unei impresii despre
personalitatea clierrtei gi rolul pe care aceasta il joaci in debutul gi
evolutia acuzelor pe care le prezintS.

Pentru cd am evaluat-o pe clientd ca fiind depresivS, am

considerat necesari aplicarea inventarului de depresie Beck sub

forma foaie-creion, pentru

observa dacd

in decursul a doui

s[ptdmdni sirnptomele episodului depresiv s-au menlinut.

45

Testul de anxietate STAI

STAI este un instrument care se adreseazl adullilor,

completarea lui necesitind in general intre l2-15 minute. Inventarul
poate fi administrat individuat sau in grup, creion-hartie sau online.

STAI, Forma

Y, a fost generat pentru a oferi specialistului

un

instrument uqor de administrat gi obiectiv in cuantificare, in ceea ce

priveqte (a) anxietatea ca stare, intt-un moment specific Si (b)
anxietatea ca trdsdturd generald, stabili in timp. Acestea din urml
reprezint[ gi scalele testului.

Scopul pentru care l-am utilizat este evaluarea nivelului

anxios al clientei cat gi pentru diferentierea anxietl1ii de depresie. Pe
parcursul evaluirii acestui caz, scenariul clientei a interferat cu
propriul scenariu, motiv pentru care ceea ce evaluasem din prima
gedinf[ pe baza observaliei, atalizei 9i anamnezei complete mi-a
alunecat din minte, deturnAndu-md spre evaluarea a ceea ce am
crezut eu a

fi in priml etapi depresie.

Astfel, am aplicat testul de anxietate STAI clientei, dup[ ce

rezultatele inventarului de depresie nu s-au dovedit a fi concludente
gi nu au confirmat ipoteza mea care sustinea cd A. este depresivi.
Ceea ce se intamplase de fapt era identificarea mea proiectivd cu
clienta, moment ln care eu aq fi fost depresiva, Revenind in planul
realitllii gi nu cel al interferenlelor scenariilor, am ales s6 rectlrg la
acest test psihometric pentru a putea distinge acegti doi parametri
importan(i in evolutia cazului: depresie 9i anxietate'

Astfel, nivelul de anxietate individual e prezentat prin cele

doud dimensiuni: anxietatea ca stare qi anxietatea ca trlslturd, Starea
anxioasa este definita ca o stimulare emolionala neplScutd surveniti
in urma confruntirii cu un pericol sau cu o situalie amenin{itoare.
Tr[sdtura anxioasa, pe de alti parte, reflect[ existenfa unor diferente
individuale in tendinta de a rdspunde cu o stare anxioasd in timpul
anticip[rii unor situalii ameninfatoare. Scorul scalei S-Anxiety
46

(anxietatea ca stare) este ridicat, ceea ce atatd cd situafia evaluatd

este generatoare de anxietate. tn acelaEi timp, scorul scalei T-Anxiety
(anxietatea ca trislturl) este foarte ridicat, ceea ce indic6 reflectia
tunei st[ri generalizate anxioase. Anxietatea resimliti de A' nu este
doar tranzitorie, ci este prezenti intr-un anumit grad in aproape toate
momentele viefii.

Scorurile ambelor scale ale STAI sunt aproximativ egale,

amindoud fiind ridicate. Acest lucru indicd faptul cI anxietatea este
prezentd intr-o form[ airroape generalizati in via[a clientei, iar acest
lucru constituie un pericol asupla bunistirii sale, at6t psihice, c6t qi
fizice. Perioada in care se afla clienta in momentul aplicdrii testului
era o adevirat6 provocare pentru ea, fiind chiar in pragul separ6rii de
partener. Mai mult, completarea testului a avut loc online, in
apartamentul in care locuieqte, un loc ugor anxiogen gi generator de
disconfort pentru client6.

imi propun ca pe parcursul demersului sd mai existe

cel

pulin o aplicare a acestui test, pentru a putea observa daci anxietatea

scade in urma intervenfiei terapeutice.

tn lurnea lui rrca gi cum..." (prima gedinfi)

Am fEcut cunogtin[d cu clienta, cu experienta sa de viafi,
experienfi-nucleu. Ceea ce mi-am propus pentru aceastd primd
qedinfd a fr:st realizarca unei anamneze, ctJnoagterea clientei gi a
istoricului sdu. Primele lucruri pe care le aduce in terapie sunt cele
dorrd relatii-nuoleu, de la baza cdrora vom pleca in demersul
5.?,.

terapeutic, relalia de cuplu qi relalia cu mama sa'

A. este destul de hotirAtd in legdfuri cu ceea ce o deranjeazd

qi ce anume ar vrea sI schimbe, este exactd in privinfa lucrurilor pe
care le-ar schimba, dar acestea au

legituri cu mama ei.

Este destul

de gr6bit6 in exprimare, pare ci vrea si cuprindd esenlialul numai

pentru a ajunge la punctul fierbinte, Are un debit verbal crescut,
47

specific persoanelor cu un nivel de anxietate ridicat. Observ fuga,

rezisten{a clientei cu privire la acel moment din viafa sa. in acest
punct al relatiei noastre terapeutice devin curioasi de felul in care ea
resernnificl acest eveniment din viata ei. La fel cum oamenii gdsesc
beneficii ?n boal6 qi se aga{I de boal[ pentru a-pi autoindeplini
profefia, md intreb ce beneficii obline in urma abuzului sexual clienta
mea. Rdspunsul nu int6rzie sd apard, aducdnd in disculie puterea de
care un om d[ dovadd depiqind un eveniment traumatizant ca cel cu
care a fost ea nevoitd sI se confrunte, drept confirmare primitd de la
primul specialist pe care l-a consultat in urmd cu zece ani. Astfel,
beneficiile care ancoreazdin aceast6 experien!6 neintegrat[ sunt rolul
de victimd, deresponsabilizarea Si puterea.
Desigur, este nevoie de o serie de strategii qi cunoqtinfe
pentru a f,ace fa15 suferin{ei psihice apdrute in urma unui eveniment
traumatic. ln orice familie care trece prin evenimente qi situalii
traumatice se dezvoltS, dacd nu existau deja, anumite strategii gi
asumarea unor roluri pentru a putea asuma experienta.
La intrebarea de ce doregte si se intAlneasci cu un terapeut,
rispunsul ei vine imediat pregdtit parc6 de acasi, ca o tem[, ca un
articol citit pe care trebuie s[-l redea cu exactitate, flri a sc[pa vreun
detaliu relevant pentru infelegerea lui, dar incercffnd sE se incadreze
in timp, de parc6 aceasta ar fi prirna gi ultima oard cind vrea sE m5
pun6 [a curent cu aceasti poveste, ca apoi si nu o mai readucd in
discufie: ,,Vreau sd spun pe scurt cutn s-a intdmplat gi de ce am
ajuns sd apelez la un psiholog Si acwm cdtriva ani... Fac parte dintr-a
.familie ciudatd! kAd) Pdrinlii rnei au divorlat cdnd noi aveam 5
ani... am a sard geamdnd. Taicd-miw a plecat Si noi am rdrnas cu
mamn, care e nebund. Ne bdtea, ne lovea, ne mu$ca... h lA ani,
sord-mea n-a mai suportat gi a plecat de acasd. Am rdmas doar eu
cu maicd-mea, care s-a recdsdtorit... Si tatdl vitreg m-a hdrluit
sexual cdnd avearn IA ani."
48

Dupd ce spune pe fug[ detaliile despre cum a fost h6rfuiti

sexual la l0 ani, poveste pe care o are atAt de limpede ordonati in
minte, o intreb dacd a discutat vreodatd cu mama ei despre aceste
lucruri. Rispunsul ei este ferm: ,,Da. Am sunat-o, i-arn spus tot! A zis
cd vine imediat acasd, cd divorleazd, dar nu s-a fntdmplat, pentru cd
aveatrn o situaliefinanciardfoarte bund, dataritd lui... lucru care este
adevdrat. Aveam un trai mai mult decdt decent; mama nu lucreazd,
std acasd cd... aduce el bani!" Dacd la inceputul gedin{ei vocea ei
avea o tonalitatea joasii acum vorbegte clar qi cu volum, parci vrdnd
sE se faci auzitd, deqi e in continuare gribit6.

in cdteva minute, am aflat ci A. este o fatl de 26 de ani, care

provine dintr-o familie cu pirinti divorfafi, lucru care s-a petrecut
cAnd ea gi sora ei aveau numai 5 ani. Ci mama lor e posibil sd aib6
niqte tulburdri de comportanxent care nu-i permit si ingrijeasc6 qi sigi protejeze fetele cum se cuvine, agresdndu-le frzic Ai verbal,
lovindu-le, muqcdndu-le, bdt6ndu-le. Un element important pe care il
dezv6luie A. este momenful in care sora ei fuge de acasi, in urma
tratamentelor abuzive la care sunt supuse fetilele de c6tre mama lor.
Este primiti de citre tatdl lor, impreuni cu piriniii lui (bunicii
fetelor). ln urmitoarele qedinfe, voi afla cd A. se decide ulterior sl
plece qi ea de acasi, alituri de sora ei qi tatdl ei, dar este refuzati,
pretextul fiind lipsa spaliului (tatll Ei sora clientei locuiau impreuna
cu cei doi bunici).
Interesant este cum clienta simte nevoia sE povesteasci
despre nagterea lor, sau cel pufin povestea vehiculatd in familie,
mitul pe care l-a spus tatil lor despre cum s-au niscut. Mama lor este
diagnostici cu o malformalie congenitald a inimii, iar la 4 ani suferi
prima intervenfie chirurgicali, urmind multe vizite la doctor ani de
zrle la rdnd qi alte cdteva intervenlii. in urma acestei conditii de
sdndtate care nu-i permite sd nascd natural, ba chiar presupundnd
mari riscuri pflnd gi sarcina in sine, naqterea are loc prin cezariani.
Aici povestea se particularizeazi, tatil spundndu-le cd sora clientei
49

trebuit sd.fie prima care si vind pe lume dac5 mama lor ar fi

niscut natural, dar datd fiind situafia, A. este cea care a fost adus[

ar

fi

prima. Este unul dintre motiveie care stau

la

baza intiririi

competiliei.

Tonul de regret Si sentimentul de vinovdqie pe care il lasi sI

se strecoare printre cuvintele ei md fac si amintesc aceastl istorioar6
de familie spus6 de clientl, insuqindu-mi o posibil[ interpretare pe
baza acesteia. Mai exact, acest eveniment ar fi fost unul dintre
punctele care au dus la na$terea profeliei clientei, in care ea este
abandonati de citre tatil biologic, explicdndu-qi lucrurile din prisma
unei competilii: ea s-a ndscut prima, chiar dacd sora ei arfifost cea
care in mod natural ar fi trebwit sd vind prima pe lume. Dar sora ei
este ced care l-a cdstigat pe tatdl biologic...

Astfel, se na$te primul g6nd de competi{ie Ei una dintre

ipotezele acestui cnz cucerirea fantasmaticii a pdrintelui biologic
pierdut, prin seductia inconqtienti a tatilui vitreg, aldturi de lupta
pentru acesta, intrind in competifie cu mama sa (,,nu ai fost suficient
de bund sd-l |ii pe tatd aldturi de tine, de noi, am sd-ti ardt eu ce
tnseamnd sd-l pdstrezi tdngd tine.,' sunt a femeie mai bund decdt
tine"). contraidentilicarea este evidenta in punctul acesta dintre
client6 gi mama ei, ea jucand chiar rolul de solie in anii ce vor urma
din istoria ei, qi nicidecum pe cel de fiicd.

Acest eveniment va explica mai tArziu sub ce formS pi-a

resemnificat clienta mea aceastS experienia alaturi de alte intampldri
semnificative in evolu{ia ei personalS. Formularea ei nu face decAt sd
ascundd adeviratele motive pentru care i$i doreqte sd vind in terapie.
Ceea ce citesc printre rdnduri este ura pe care o nutreqte fa{d de
mama sa, impletitl cu teama fa[6 de aceasta, devenind de-a lungul
anilor rezultatul :ur'rrei contraidentificdri puternice cu aceasta. Clienta
vrea de fapt sI scape de mama sa, se o indeplrteze cat mai mult cu
putinti, si rdmdn[ singura femeie din acea cosd, b[nuiesc din doringa
de a demonstra c5 este o femeie rnai buni dec6t aceasta. A, se ia la
50

intrecere cu aceastd femeie, incercAnd intotdeauna si fie cu un pas

inainte, cu o treapti mai sus, la un nivel mai ridicat. Mama clientei
oferi un model de f'emeie castratoare, agresivi, abuziv5, flri a gti s5gi exprime emofiile intr-o manierl fireascd, continitoare, afectuoasl
sau matemS. Aceasta devine violenti deseori din varii motive: uneori

pentru a oferi o lecfie, alteori pentru cd nu este capabild si-qi

gestioneze emofiile agresflnd-o pe fiica ei in repetate rdnduri. Astfel
cd, aflatd in situalia posibil6 de a se identifica nesindtos cu modelul
patologic oferit de marna ei, A. se refugiazl in polaritate, devenind o
femeie sensibila, inocenti, schilAnd portretul ideal al unei victime,
foarte femininl, nesiguri, atrdgltoare gi mai ales hipersexuald.
Foarte interesanti este chiar pozi{ionarea ei locativ[, din
plan fizic, in raport cu cei pe care ii numeqte ai mei (mama ei gi soful
acesteia). Accepti cadou din partea celui care ii este tatl vitreg qi
despre care spune cd a hdr{ttit-o sexual un apartament pozifionat
chiar deasupra celui in care locuiesc ei, oferindu-i astfel un loc mai

inalt, cu un nivel rnai sws faJI de cel pe care se aflE mama ei.
Metafora pozi(ionirii in aceasti situafie pactizeazd cu o tematici
importanti prezentd in acest caz, competifia. Mesajul clientei fali de
mama ei este; ,$unt deasupra ta, sunt mai sus decdt tine, sunt la alt
nivel_{atrd de tine!"
Mutarea ei are loc in momentul in care, dupd cdteva gedinle
de terapie, in jurul vfirstei de 14 - 1 5 ani, A. ii confrunti pe cei doi in
leglturi cu abuzul sexual, mai exact in momentul in care A. incepe
sd-qi cunoasc6 autonomia emo{ionald, independenfa, forfa, pundnd in

pericol autoritatea, statutul gi rolul rnamei, cdt gi secretul. Nu

locuiesc impreund, degi aproape ci acest lucru se intdmpli, deoarece
apartamentul in care sti clienta mea este situat chiar deasupra
apartarnentului mamei sale, care are cheile de la apartament qi este
adesea prezentd acolo.

ii

confrunt6 qi le spune toate acele lucruri pe care ulterior

incepe si qi le aminteascS in demersul terapeutic, in urma discufiilor
51

cu sora despre atingerile tatdlui lor vitreg, flash-back-urile despre el,

atingerile din baie, cdnd se afla in cad5 9i acesta o lua qi o aqeza peste

el, ating6nd-o. Sunt amintiri vii pe care le triiegte atat la nivel

corporal prin senzatii de greal[ qi dezgust, cat qi la nivel emotional.
Pe parcursul Eedinfelor, o incurajez s6 scrie pe hartie orice
amintire care ii reapaf,e in minte, pentru a asuma experienla ca fiind a
ei, ca recunoscdndu-se parte importanti din acest eveniment, avdnd in
vedere ci la inceputul intilnirilor noastre vorbea disociatS emolional in

raport cu abuzul sexual. Lucrurile povestite in scris sunt ordonate,

pixul nu este apasat pe h6rtie, literele sunt mici 9i adunate, spre
deosebire de momentul in care ajunge si relateze chiar despre
atingerile caf,e au avut loc. Scrisul devine dezordonat qi apisat, literele
mari Ei distanlate. Se poate citi suferinla 9i intensitatea tr[irilor acestor
amintiri s{hgietoare. Acest fapt m5 face s5 cred cd abuzui sexual nu s-a
petrecut doar la nivelul percepJiei distorsionate a clientei, nu este
fantasmi, ci Chiar au existat comportamente inadecvate, sexuale, la

agresorul, nu gi-au adresat niciun cuvdnt. imi imaginez cu ce putere

6i vitezl s-au dezvoltat tensiunile qi toate emoliile legate

de

rnomentul abuzului si fati de cei implicati. Tensiunea a crescut cu

cdt aceasta era tot mai negatS, ignoratE. Evenimentul este tratat ca pe
ceva care trebuie uitat, ca pe o nein{elegere, iar mama clientei
mirturiseqte ci gtie prin ce trece fiica sa. lncearci sE o consoleze,
povestindu-i ci qi ea a trecut prin ceva asemlnltor, triind experien{a
unui abuz sexual cu un unchi mai indeplrtat, in jurul aceleiagi vdrste gi
ci nici ea nu a avut pe nimeni allturi, pentru cI nimeni nu a crezut-o.

Mesajul este cd nu are nevoie de nimeni si o ajute, sI o

susiin6, pentru ci in farnilie aceste intAmpldri sunt cumva firegti, iar
reaclia in urma lor trebuie sd fie cAt mai naturali. Atitudine cu care
fiica nu s-a identificat.

Lucrurile spuse ii supEri pe pdrinti, iar reaclia lor este

virulentd, ,ficdnd front camun", dupd spusele clientei. Neagd toate
cele afirmate de ea, o acuzd ci inventeazS sau cE sunt lucruri preluate

nivelul interacliunii dintre tat[l vitreg gi clientd.

de la sora ei, care ,,nlt este fntreagd la minte Si te tndeamnd numai la

scapul confruntdrii este desc[rcarea ten.siunii interioare create

de asumarea vinei pentru ceea ce s-a intimplat, descdrcarea furiei,
suferinlei, energiilor. Concluzia, la care clienta spune cd ajunsese
impreuna cu psihotrogul pe care il consulta la momentul respectiv, este
nevoia de a scoate la suprafatS trdirile arnalgamate qi umbrite de vinS

prostii". Cu sigurantd aceast[ lupt6 este mai degrabi purtatd intre

clienti gi mama sa, tatil vitreg fiind mai mult un observator in acel
moment. Mama devine amenin{atl, secretul riscd s5 iasi la suprafa{5,
lucru inadmisibii pentru ea. Apoi, curajul fetei de a o infrunta ii
pericliteazdpozilia ca mamd, pozi{ia de superioritate in fap fiicei, cdt
qi in fala sofului sdu. in derularea procesului terapeutic la care A.
participl, pe parcursul intdlnirilor incepe si igi c6qtige autonomia, si
se diferenlieze, sd confrunte lucrurile, situalie care o pune in pericol

dinarintrul s6u, pentru a putea in primul r6nd s[ depageasc6 cercul

vicios al afecfiunilor de la nivelul genito-renal cu care se confi'unta. Cu
toate ci urma diverse tratarnente medicamentoase, acestea o ajutau
numai pa(ial, gi. nu reuqeau dec6t si rezolve ternporar problema'
qi
Clienta decide impreund cu psihologul cI ceea ce o poate debloca
clocotesc
ajuta sd se vindece este chiar rrirturisirea unor lucruri care
induntrul siu de vreo patru ani incoace'

Astfel, intr-o sear6, A" ii surprinde pe mama 9i pe tatil ei

vitreg, mlrturisindu-le faptele pe cafe 9i le aminte$te. Trebuie
meniionat cI mr a existat vreull moment ?n care s6 se confrunte cu
52

pe marni. Pebaza acestei temeri qi in urma confruntdrii, decide sd nu

mai plsteasc5 qedinJele fiicei sale, pe motiv ci a ajuns sd nu-gi mai

plrinlii. Clienta men{ioneaz6 ci in acel moment a fost

suficient pentru ea s5 conEtientizeze puterea pe care o detine,
increderea in sine, speranfa, curajul, care impreunl au securizat-o qi
au ajutat-o si se elibereze de blocajul somatic la nivelul genito-renal.
respecte

53

Agacumamdetaliatinplansomaticdespreafecliunile
mamei clientei, este foarte interesant in derularea istoriei de via[6 sd
prezint qi acest moment psihosomatic al clientei, detaliu adus in
disculie de clienti 1a primele noastre intrevederi. Disfunciiile de la
nivelul sistemului genito-urinar suRt semnul dificultfllilor de a evacua
apele uzate, adic6 vechile amintiri care nu sunt satisfac[toare'
Credinlele vechi, vechile obiceiuri, schemele de gindire care au putut
fi utile intr-o vreme, dar care au devenit neadaptate la situalia
actual6, sunt cflteva dintre aceste amintiri care intoxici spiritul, a;a
cum toxinele intoxica corpul. Doar cI, uneori, teama de a le sChirnba
este prea mare. Expresia popular[ este foarte sugestivI in aceast6
chiar
situalie: sd dai wabia din m6nd pe cioara de pe gard. Aici este
a
maiord
oxa
e
care
varba despre jocul ambivalent viald/moarte,
sis temului

genito-urinar.

cistitele, enurezisurile sau inflamaiiile vezicii indicd temeri

in raport cu strdbunii pe care nu reuqim s[-i depiqim. Cistitele sau
exista
alte inflamatii ale vezicii vorbesc de acest lucru, subliniind c6
in interiorul nostru o furie sau o revoltd in atitudinea noastr[, Fetele
au tendinla s5 exprime aceasta teamd (ustificata sau nu) faf6 de
p6rin{i Ei in mOd deosebit fala de tatl (reprezentarea acestuia, bunici,
profesori), imagine investit[ cu autoritate, prin cistite repetitive'
colibacilozele ofer6 o informalie precis[. De fapt, colibaciloza
foate
este o infectrie urinara provocatd de prezenla unei bacteriii
intestin'
in
intilnite in organismul nostru 9i care trdieqte in mod normal

element
Suntem in prezenfa exprimirii unei confuzii a persoanei' Un
vine
natural inofensiv gi care participala evacuarea materiilor organice
gi infecteaza sistemul urinaf, adic6 pe cel care serve$te la eliminarea
c[
lichidelor. colibaciloza se explica in plan psihosomatic prin fuptul
sau
posibilitatea individului de a evacua vechile credinfe/convingeri
oticeiuri profunde s-a infectat cu elemente venind din lumea materiali
gi din raportarea lui la material in general'

54

,,in cadrul filonului transfamilial, repetilia contribuie la

manifestarea relaliilor probleml, care blocheaz[ continuitatea
transgenerationali cu costuri individuale qi relalionale dureroase.
Repeti{ia naqte relaliile-capcani. Ele sunt relafii circulare, inchise,
rezistente la schimbare, care au capacitateade a se reinventa gi de a
se menline pe termen nedefinit, perturbdnd evolutia personalS, dar qi
a filonului familial." (I. Mitrofan, C,D. Godeanu, A. S. Godeanu,
,,Psihogenealogie", 2010, p. 130.)
5.3. Repetifiile transgenerafionale (a doua gedinfi)

M-am axat in aceasti a doua gedint6 pe rela(ia cu mama?

lucru care a dus la un insight foarte puternic al clientei pe parcursul
procesului. in urma dramatizdrii, cu ajutorul tehnicii scaunului gol,

clienta atinge o direcfie foarte importantl in

demersul

psihoterapeutic, descoperind asemdnirile dintre experientele qi

trdirile sale cu ale mamei (pornind de la abuzul sexual pin[ la lipsa
suportului gi al protec{iei). De asemenea, am utilizat genograma
pentru a putea delimita qi clarifica relatiile 9i schimburile complexe
ce au loc la nivelul membrilor acestei familii.

in identificarea temei-nucleu in jurul

cdreia se consteleazi

evenimentele metaford s-au evidentiat temele abandonul-pierdere,

respingere, dependenfi-autonomie. Mama clientei gi sora sa
geamin[ sunt adoptate undeva in jurul vdrstei de 4 ani, dar nu sunt
crescute de aceiaqi p6rinfi. Ele vor croqte separat, drept verigoare,
fiind infiate de M., care ii va fi mam6 lui Ac., (rnama clientei) qi
fratele acesteia, care o va adopta pe sora lui Ac. Din relatirile
clientei, acesta este momentul de resemnificare a evenimentului,
durerea desprinderii de l6ng6 pdrinfii biologici. Ac. provine dintr-o
familie cu venituri financiare foarte slabe, acesta fiind motiwl pentru
care p6rin(ii le-au inaintat spre adoplie. Subliniez repetitia motivului
oferit de un pirinte copilului sdu, in acest context familial, unde
55

rdm6n aldturi de parinlii lor pe motivul neajunsurilor

financiare, al lipsei spafiului. Acelaqi motiv l-a primit gi clienta mea,
atunci c6nd a vrut si meargd si locuiascd cu tatil s6u. Din lipsi de
posibilitdli financiare qi lipsa spatiului, A. nu este primiti sd
conviequiascd cu tatil siu qi sora sa (tat[l locuind deja cu una dintre
fete gi cu bunicii ei intr-un apartament de doui camere).

rela(ionale dureroase. Aceast[ identificare proiectivS oferd un argument

foarte important in susfinerea ideii de scindare a acestei familii.

Interesant este ca liica primitd este cea care ar fi trebuit sd se

nasci prima gi cea care poartd numele bunicii. Numele daruit la nagtere
fiicei este chiar numele tatdlui gi al bunicii. Nu gasesc a fi o simpla
intimplare repetitivI care s6 aib5 la baz6 o simpla apreciere a numelui,
este ca gi cum tat5l se simte cumva dator fap de mama lui, dator ?n a

doi so[i). Acesta se raporta la solia sa din paziTia unui copil, temltor,
ascultdtor, care nu trebuie sI iasi din cuv6ntul mamei, jucindu-se cu
fetele sale pe ascuns, afunci c6nd partenera nu era acasi. Sentimentul
care o incearci pe A. atunci cind interpreteaz6 rolul tatdlui siu in
relalie cu solia acestuia este similar cu cel pe care il avea in fala
mamei sale (bunica clientei). Le descrie similar, atdt pe fosta solie cdt
gi pe mama sa, dar fiind deosebit de infeleg[tor fali de mama lui.
Amindoui sunt femei puternice, care conduc farnilia, preludnd un rol
autoritar, masculin, din cuvAntul c6rora ii este fricd si ias6.

copiii

nu

continua intretinerea aceluiagi tipar rela$ional la nivelul familiei.

Este vorba de loialitatea familialil care subliniaz6 etica

relatiilor transgenerafionale, familiale. Posibilitatea incilcdrii acestei
etici ar atrage dup6 sine un dezechilibru transmis peste mai multe
generafii, interpretat drept injustilie. in acest fel, existi niqte datorii
pe care fiecare membru al familiei le are fala de grupul familial, sau
fali de anumili membri ai familiei, carora le sunt cu adevlrat loiali.
,,Loialitatea familiali se referd la comportamente, atitudini, valori,
interese, sarcini, ac{iuni, opfiuni qi alegeri profesionale sau
parteneriale similare, direc{ii de evolulie coincidente cu cele ale
antecesorului cu care s-a stabilit legdtura semnificativd". (I. Mitrofan,
C.D. Godeanu, A.S. Godeanu, Psihogenealogie, 20 l 0, p. 126')
Fiica (sora clientei) ii poarti numele cu un scop clar' Sunt
pove$ti in familie care spun ctt de mult seam[nd aceastd fiici cu
bunica sa. se diferentiazS in planul emofional ai bunicii afinita$
pentru nepoate incd de la naqtere prin acordarea numelui, c6t 9i pe
parcursul cregterii 1or. Este ca gi cum s-ar vedea chiar pe ea in
nepoata sa, purtindu-qi de grijd gi observdnd cit de importantl este
pentru fiul sau. Ne afl6m in prezenla unei relafii-capcan6 care
blocheazl continuitatea transgenera]ionalE cu costuri individuale qi
56

Relalia dintre pdrinlii clientei

a fost dintotdeauna

de

supunere a bdrbatului in faga femeii, aceasta fiind o femeie puternicd,

impunitoare, castratoare, care producea teami (dupd cum descoperd
clienta in urma unei dramatizdri prin tehnica scaunului gol dintre cei

Ipoteza mea este cd la nivelul relafiei sofie-soacri

s-a

fi cdqtigati de niciuna in
mlsura in care soful/fiul nu igi asuma responsabilitatea. Acesta le
lasi si interac{ioneze ?ntr-o dinamicE tensionati, fEri a interveni sau
a se pozifiona ?ntre ele, alege si stea deoparte. in acest fel, mama
clientei alege la un punct sA se separe de sot, pentru cd simte cE nu-l
poate cdqtiga ateta vreme c6t pe primul loc pentru el se va situa
intotdeauna mama lui. Este evidenti loialitatea pe care e[ o are faf[
de familia lui, mai exact faf[ de ceea ce insearnnd mama sa gi orice
membru al familiei in care este proiectatd irnaginea ei.
dezvoltat o competijie acerbl care nu putea

tntr-un alt joc de rol, folosind tehnica scaunului gol, clienta

dezv6luie relafia de supunere qi obedienli dintre tatil siu gi bunica
(mama tatllui). Se spune despre sora clientei cI seaminl fizic foarte
bine cu bunica sa. Mama clientei chiar o respinge verbal (ajungtnd
mai t6rziu sI o alunge de acasl), menlionAnd cit de mult ii displace
aceastl asemlnare. Fiica primitd de tat5 este chiar cea respinsd de
mam6. Povegtile care circuli ?n familie gi pe care clienta le qtie despre
57

citeva
sora sa pornesc de la vdrsta de 2 ani, c6nd, intr-o noapte' dupd
camera s5 le
ore dup[ ce mama lor le-a trimis la culcare, le-avizitatin

in
verifice. Ceea ce menfioneazd cu surprindere A' este faptul ci'
dar
general, aceasta nu obignuia si vini peste noapte in camera lor'
g6sit-o
a
Mama
acesta a fost gestul care i-a salvat viala surorii sale.
medicii de
sufocindu-se qi a reugit si o duci in timp util la spital, iar

fel ca qi mama sa. Astfel, Ac. o indepirteazd, e ca qi cum

instrdineazd repetdnd ceea ce a experimentat ea in plan personal, qi

resping6nd mai departe ceea ce poate nu va accepta niciodat6 despre
ea: vulnerabilitatea, sensibilitatea, fragilitatea, nevoia de protecfie, de
confinere, de suport, dragostea, afecfiunea, feminitatea.
Ceea ce am putut identifica pdni in nnomentul de fafi are la
suferinla cauzatd de experienta abandonului 9i a respingerii

gardii-audeblocatclilerespiratorii.Clientapovestegtec6soraei
prezinti o lentoare psihomotorie, ci niciodati nu a avut performanle
creierul nu a primit
icolur", punand totul pe seama acelui eveniment.
i-au
oxigen pentru o perioada suficient de indelungatd, ix doctorii
avertizatpe pnr'rn1ii sii despre posibilele consecin[e'

bazi

Ac.areprimacrizdcardiaciundeva?njurulvdrsteide2ani,
urmands[aibdlocprimulbypasslavArstado4ani.Mediciii-au
spusc6niciodatSnuvaaveaovia([perfectnormalidinacestpunct
in care nu va
de vedere, consecinfele ramificdndu-se pAni in punctul

Genograma realizatd fismizeazd o serie impresionantl de

informa{ii. Cu toate cd nu am putut alcdtui reprezentarca grafrcd a
membrilor ce compun familia gi filonul decdt pentru doui generafii,
acest proces evaluativ qi terapeutic psihogenealogic s-a desf6qurat
interconectat, simultan qi dinamic pe mai multe planuri de analiz6.

bolndvicios,
putea avea vreodatd copii. intotdeauna s-a sim{it copilul
mai lent, neajutorat, care necesit[ mai multd atenfie'

mai slab,

si fi
lngrijire, afectiune, dragoste. imi imaginez cdt de greu trebuie
f*, p"r* un astfel de copil s6 accepte pe l0ngd aceasti condilie
dificilI de sinitate 9i faptul ci pirinlii au dat-o spre adoptie
gi
(subliniez aceast[ expresie pentru a-i evidenlia puterea metaforica
a inainta
mesajul de dedesubt care poate fi recepfionat - a da spre"'
linia trasat6 intre sentimentul de respingere'
cuiva..., a instriina

abandonqiadopliecuscopuldeaaveacondiliifinanciaremaibune.)
Considercsacestaestepunctulincaredevineacut6nevoia
a acestei fiice de cdtre mami'
ceea ce a
reconstituind chiar ce i s-a intimplat ei, repetdnd
in
puternice
experimentat dar nu a integrat, evenimente cu amprente
pe fata ei'
pian emo1tonal transgenera{ional familial' Ac' o respinge
accepti la ea' in
pentru c[ respinge ohiar acea laturl a sa pe care nu o
verbal cAt
abuzurilor repetate, a comportamentului agresiv atit
de a respinge, nevoia de indepdrtare

urma

gifizic,soraclienteiajungesip6r6seascilocullncares-anlscut'la
58

triitd de mama clientei. Aceste

experien{e neintegrate Ei
experimentate intr-o manieri greu de inleles a creat acel bagaj
transgeneralional care a fost transmis la nivel informa{ional prin M.
c[ gi gestici fetelor sale.

Alianfele inconptiente par intre{inute la nivelul leg6turilor

familiale, prin prisrra mai multor membri. Rela(ia dintre mam[ qi
fiice este un raport ce mentine legEturile fantasmatice qi creeazd o
comunitate de refulare, negare qi respingere. ,,Fenomenul rezonan{ei

inconqtiente reprezint6 ansamblul rdspunsurilor emo(ionale Ei

comportamentale incongtiente ale individului in prezenla gi
comunicarea sa cu altul, qi este prezent in contextul acestei familii.
Paula Aulagnier introduce termenul de contract narcisic Ai explicd
acest tip de raport la nivelul relaliei mam6-fiic5. Iubirea p[rinfilor nu
este altceva decit propriul lor narcisism care renagte gi care, in pofida
memtamorfozei in iubire de obiect, nu se modificd in ceea ce privegte
natura sa originar[ (L Mitrofan, D. C. Godeanu, A. S. Godeanu,
,,Psihogenealogie", 201"0, p. 124).
tn continuare, autorii precizeazd cd, in acest fel, copilului ii
sunt atribuite toate perfecfiunile alituri de sarcina de a realiza acele
59

cuvinte'
visuri pe care pirinfii nu au reuqit sd le implineasca' Cu alte
copilui are sarcina de areprezenta valorile in grupul de apartenenf['
o pune
Acest pact prezent la nivelul relafiei dintre clienta 9i mama sa
in imfosibilitatea de a se sustrage destinului familial. A. repetd
lor
experienlele mamei qi este sideratl de asemlnlrile triirilor
ei de a se opri
descoperite gi conqtientizate' Se teme de incapacitatea
mai
din acest cerc vicios, de continuarea lor gi perpetuarea acestora
departe prin rePetarea lor'
citeaza intr-una dintre carfile sale
pe dr. Allendy: ,,Odatd imprimat[ in inconqtient' imaginea-destin
tinde s5 se realizeze, devine o entitate vie care orienteazil individul,

Psihanalistul A. Barbault

il

greu de
organizandu-i viaia conform unui plan de o subtilitate
mecanismele
conceput." (Barbault, 1961.) Nu se discuti doar de
familial'
incongtientului individual, ci 9i de cele ale incongtientului
anumit
Astfei, potrivit viziunii psihanalitice, prin identificarea cu un
inaintaq pot fi preluate schemele repetitive la nivel comportamental,
intrefnanddisfunclionalitateafamilialiinplantransgenerational.
La nivelul alianlelor inconqtiente, in plan transgenerafional'
familia creeazd anumite raporturi care men(in legdturile prin
farniliei' ca
rezonanta inconqtientd sau fantasmaticS. in interiorul
membri trezegte gi
agent al tensiunii comune, fantasma unuia dintre
ai familiei
rnobilizeuza alte forma{iuni fantasmatice la al{i membrii

aflafiinrezonan![cuprimul.Acestealianfesedistingprinpactulde
sale se
negare qi contractul narcisic' in relalia mamei cu fiicele
intAlnesc amAndou5.

in

privintra pactului de negare' mama clientei

incearcls[negeabuzuldeclarat,chiardacdprimareaclieesteceade
a-qiproteja{iica'Ulterior,descoperSdezechilibrulcaresepoatecrea
a trecut 9i
intre membrii familiei qi pactizeaz[ cu modelul prin care
fetei' nu in
ea. Astfel, neagi incercind si diminueze suferinfa
ceva prin
totalitate, asigurindu-i un fel de sus{inere' Declard c[ este
nimdnui' iar
care gi ea a trecut, neprimind sus{inere din partea
la sine cu timpul'
sentimentul neplicut pe care il are va trece de
60

Astfel, pe de o parte se pistreazi a organizare a legdturilor, credinle

comune in urma aceleiagi experienle triite, identificdri, idei similare,
iar pe de cealaltS parte se indeplinegte o funclie defensivd, de
sacrificiu Si pdstrare a secretului in comunitate.

in demersul terapeutic s-a desprins mecanismul de

culpabilizare al clientei atdt ?n raport cu plecarea tatilui, cdt gi in
legituri cu atruzul petrecut. Se invinovEte$te puternic, nu este incd in
punctul in care inlelege de ce simte aceaste povar6, dar in momentele
reconstituite prin scenariile capcan[ pe care gi le creeazd, cautd cu
disperare iertare Si nu tnlelege de ce. ME refer aici la un episod
conflictual cu fostul partenel', ciruia clienta ?i cere insistent iertare,
necunosc6nd rnotivele pentru care se intimpli asta. El ii rispunde ci el
este cel care trebuie sd o ierte. in dialogul terapeutic, clienta descoperl
c6, de fapt, are nevoie sd se ierte chiar pe ea. Aceasta rcprezintd o micd
victorie qi un pas foarte mare in evolulia sa. Este qi momentul in care
se opregte ternporar, atingdnd un punct de rezistenti.
Melanie Klein pune in legdturi culpabilitatea inconqtienti cu

repetiJia, acest fundament esential al existenfei umane. inci o

repetiiie care trebuie men{ionat[, cu toate cI nu s-a concretizat, este
dorin{a mamei ca A. si fie infiat[ de noul sot. Acest lucru nu se mai
intdmpli din cauza incestului. Doresc sI evidenliez maniera in care
mama repet[ soarta ei gi a surorii sale (de altfel tot surori gemene).
Aqa cum au crescut adoptate de p[rinfi diferili, la fel incearci sI
refacd scenariul qi in cazul clientei, propundndu-i sofului sd o infieze
(tematica adopliei), fapt ce ar duce la preluarea nurnelui de familie al
sofului, 9i implicit la diferentierea putemicl de sora sa, care r6m6ne
in farnilia tatdlui.
Dificultatea pe care o acuzd clienta in prima qedin!6 va fi
reluatd la cea de-a doua intdlnire gi reformulati cu scopul de a
clarifica nucleul conflictului. Deosebit de important pentru clientd
este respectarea nevoii sale de intimitate,lucru incdlcat de mama sa.
Ceea ce face ca lucrurile sI fie diferite in prezent qi si sporeasci
61

nivelul de tensiune interioari al clientei, cfft 9i sfidarea pragului sdu

de toleranii, este aparilia noului partener de cuplu' Dorinp de
intimitate trddeazd in subsidiar 9i teama de a nu strica ceva in aceastfl
relafie. E ca gi cum clienta anticipeazd ceea ce va utrma, qi anume
posibilitatea s6-l piardS. Desigur, imaginea proiectati pe noul slu
partener de cuplu este cea a tatalui reg5sit, tatil care s-a intors, dupi
atdlia ani de aqteptare. A iertat-o pentru cE nu a fost cumiute 9i in
sfhrgit s-a intors dupd ea. Desigur, mama intenteazd divorful, iar fiica
traduce din acest eveniment ci mama l-a alungat pe tat6l siu'
Francoise Dolto (198S) afirm[ ci motivul autentic al
divorfului este nevoia de recagtigare a libertafii de citre unul dintre
parteneri, libertate de oricare tip (sexual, economic, emoiional,
financiar, profesional). Diana vasile precizeazl c6 aceasta nevoie
apare drept ufinare a lipsei de iubire asociatd cu lipsa de dorirrli de a
cSuta sexual partenerul, de a fi alaturi fizic de paltener, dorinfd ce nu
poate fi explicatl logic, gi nici nu poate fi menfinutl cu eforturi sau
justificlri rationale. ,,in realitate, orice divorf este o problemi de
dorinlS lipsiti de iubire, de dorin{[ deveniti obositoare, de dorinla
moartd intre cei doi adul;i." (Dolto, 1988, trad. 2007,p' 33')

Astfel c[ am urm[rit clarificarea informaliilor in rela[ia cu

mama, pentru a putea in{elege 5i descoperi impactul alegerilor f[cute
de aceasta, asupra clientei (alegerea separdrii de tat6l copiilor prin
divor[, alegerea urmltorului partenet de via]6 agresor, preferinfa
pentru una dintre fete), rolurile asumate in dinamica familiali, modul
in care acestea mobilizeaz| prezentul, ca apoi s[ pot observa trauma
pe linie maternd, care sunt resursele mobilizatoare ale clientei de
intrelinere a dinamicii gi nevoile sale, alaturi de resursele
compensatorii.

(lnpunctdeturnurdimportantilgisescafimomentulin
care p6rinfii au luat decizia de a divorfa. M[ intreb ce rIspunsuri 9iau gSsit cele dou6 feti{e atunci c6nd au v{zttt cd tatSl lor nu se mai
tntoarce de la serviciu, cd tl vor vizita fn noua lui casd'
62

tatil natural al fetelor cdnd clienta avea

judecati
a decis ca cele doud surori sI fie
5 ani. Instanfa de
incredintate mamei. A. povestegte cu tristete acest moment, deoarece
viata allturi de mama sa nu a fost deloc ugoard, au fost constant
abtzate, atit ea cit Ei sora ei, fiind maltratate, bdtute, zgdriate,
mugcate, bruscate, imbrdncite. Petreceau weekend-urile cu tatil,
Mama divorfeazd de

moment pe care fetele il a$teptau cu sufletul la gurd. La cinci ani de

la divorf, sora clientei, situl6 de abuzurile repetate, fuge de acasi la
tatdl biologic, alituri de care va locui de acum ?nainte. Clienta
rim6ne in continuare acas[, cu mama sa qi cu noul ei so{, cel care va
deveni agresorul ei sexual, dupd cum povesteqte. Dorinfa de a merge

impreund cu sora ei este foarte puternicd, astfel cd decide si

vorbeasc[ cu tatdl ei despre aceasti posibilitate. Confruntaree cu un
refuz din partea lui este foarte greu de digerat pentru fetila de l0 ani,
experien{d pe care o resimte ca pe o traumd, suferind mult dupl lipsa
surorii ei gi a tatilui, simfind ci este cu adevirat abandonatd de
oamenii pe care ii iubegte cel mai mult. Dupi plecarea surorii, in
virsti de 10 ani la momentul respectiv, clienta rim6ne singuri pentru
cdteva zile cu tatEl s[u vitreg, mama fii.nd plecat[ intr-o delegafie, in
afara oragului (la rnomentul acela inc[ lucra). intr-una din acele nopfi
se trezeqte cu tat5l siu vitreg peste ea, in pat, dezbrdcat, incerc0nd sI
o dezbrace, qoptindu-i: ,Jt{u-li fie teamd, o sd te fac sd te sim6i bine
/drd sd4i J'uc rdu! Stai lini$titdl" ln urma siruturilor, atingerilor gi
ming6ierilor evocate de clientd, aceasta are un atac de panic6,
neinteleg6nd ce i se int6mpli, moment in care tatdl vitreg se sperie gi,
inainte de a o penetra, se opreqte gi pleaci din camera ei.

Dupi aceastl experien{d, vrmeazd cifiva ani pe care clienta

nu qi-i aminteqte aproape deloc. Are un gol in memorie, ceea ce este
tipic persoanelor supuse unui eveniment traumatic" A., in relalia cu
tatdl, pdstreazi destul de multe amintiri plicute. Cele dou[ surori
aqteptau cu sufletul la gurd apropierea sfhrqitului de slptimdnd, cdnd
plecau din casa mamei lor, care le instruia sE ascundi vinit6ile gi
53

urmele bitiilor primite aproape zilnic sub pretextul cliqeu al

ciz6turilor pe sciri sau al antrenamentelor solicitante de la ora de
sport. Menlioneazl cI tat6l lor gtia lntotdeauna adev[ru] cu privire la
modalitatea in care ele cdpitau aceste sefilne de bund purtare..'
Povesteqte cu emotie de o sear[ petrecuti cu tatil 9i sora ei,
cdnd mama lor nu era acasi qi gi-au ,,frcut de cap": ,Ne-am pus la
masa din bucdtdrie, o masd albd, cu picioarele de lemn, vopsite tot
alb, cum era pe vremuri, Si acoperitd cu fala de masd albd cu
pdtrdtrete verzi... ne-a dat tata voie sd pictdm. Aveam pahare cu apd

tn care fnmuiam pensula, acuarele la tub, in culori multe, bloc de

desen... Nu mai Stiu ce am pictat, fnsd la final toatd masa era plind
de acuarele, fala de masd, faianla era murddritd. Tata a luat fala de
masd Si s-a dus sd o spele la baie penfia cd Stia cd ne va certa mama
pe toli trei. Cu toatd panica lui, eu gi cu sora mea rddeam Si ne
simleam ca doi copii care au Jdcut ceva rdu, dar haios ln acelasi
timp. A fost aSa frumos ! "
Cu toate cI tensiunea era ptezentd, acea stare anxioasd
foarte cunoscutS in c[minul lor, evenimentul din acea sear[ a facut-o
pe A. s[ simtl ci impreuni cu tatdl lor totul e posibil, alituri de un
bdrbat te poli sim{i in largul tdu, poti s6-1i faci de cap, 9i chiar daci a
flcut ceva riu, a fost distractiv qi frumos. Aqa va descrie un episod
din prezent petrecut cu fostul s6u partener de cuplu: ,y' fost foarte
fain la tnceput cd ldceam amdndoi curat, dupd aia el mai lua pizza,
venea la mine, eu etam urcatd pe scaun, tmi dddea pizza sd mdndnc.
Era super funny [...] ". B[fuatul a pdrisit-o pentru cil ,,nlt era
suficient de bund." (dorinla de a fi mai bund ;i-a exprimat-o in prima
gedinfd, la fel qi teama de a nul pierde pe partener, cu toate cE nu
exista niciun argument obiectiv la momentul acela care s6-i
alimenteze frica).

Ipoteza mea este cd certurile infinite din familie, dintre

parinlii ei, tensiunile prezente constant in clminul lor, reacfile
teatrale ale mamei au fost foarte greu de in{eles de mintea unui copil
64

nici nu implinise 5 ani. ,,Tata trebuie sd plece cu serviciul Si va

veni mai rdr pe acasd. Voi trebuie sd fiti cuminli, cd tata se va
tntoarce... tata nu s-a mai fntors." Ceea ce poate fi vlzut prin ochii
copilului este ci ,,ntami era rea Si ne bdtea, tata tot timpul ne-a luat
apdrarea infala ei, dar la un moment dat a cedat Si el, cdt sd poli sta
ldngd o femeie ca mama?" A. povesteqte de momente in care mama
ei leqina sau spdrgea, fipa, il lovea chiar gi pe so{ul ei. Desigur cd
mintea unr.li copil intr-o astfel de situa{ie se situeazd pe o pozilie
unilaterali gi o condamni pe mam[ pentru plecarea tatdlui: ,,Cdnd
eram mici, intotdeauna era o stare de fricd, de tensiune cdnd eram
cu mama tn casd. Nu puteam sta relaxate aproape niciodatd".
care

in considerare perspectiva psihanalitici, am putea

vdrsta gi sexul sunt importante variabile in intelegerea
reacliilor la divorf, qi mai ales la nein{elegerile parentale. Vdrsta qi
sexul vor da gradul de dezvoltare psihoafectivd a copilului, ceea ce va
influenla reactiile sale de-a lungul mariajului, in timpul qi dupd divort.
Astfel, separarea parentald are efecte deosebit de perturbante la nivelul
problematicii oedipiene qi al miqcdrii identificatorii a copilului, 9i apoi
a adolescentului. Aceste perhrrbdri vor intra in rezonanti cu diversele
etape ale dezvoltlrii psihoafective, creind ceea ce Nagera nurne$te
imixtiuni in dezvoltare gi facilit6nd evolutii deviante mai mult sau mai
pufin fixate." (D. Marcelli, 1999, 20A3, p. 47l,in,,Trauma familiali qi
resursele compensatorii", Diana Lucia Vasile,p. 64,201 1).
,,I-uAnd

spune

ci

Diana Vasile, in cartea sa, ,,Trauma Familial5 gi Resursele

Compensatorii", il citeazd in continuare pe D. Marcelli, care insistd
asupra angoasei gi suferinfei pe care neinfelegerile gi separarea
pflrinfilor o produc in psihicul copilului. Acesta afirmi cI ,,angoasa gi
anxietatea, sefirne ale unei st[ri de suferinf[, vor fi obiectul unei
elaboriri care depinde de virsta sa gi de gradul de conflictualizarela
care a fost supus pdni atunci copilul de pdrinlii sii." (p. 64,2011.)
,,Conflictul conjugal gi separarea presupun implinirea dorinlei
incestuoase a copilului, astfel ci trauma va apirea atunci c6nd
65

realitatea confirrnd fantasma, ceea ce nagte culpabilitate, iar aceasta,

evident, permite tulburlrile psihopatologice." (p. 64, 201 l).

Nu intimpl[tor sunt mentionate

evenimente care au in

comun comportamentul nevrotic al mamei, parte dintr-un triunghi

patologic cu o dinamicl nesln6toasd qi disfunclionali, rJezadaptatld,
la care participi drept personaj principal. De asemeni, clienta
men{ioneazd nenumdrate momente in care mama sa gi noul ei so!
apeleazd la aceleagi comportamente teatrale, fEcind-o complice chiar
qi pe ea la aceste insceniri. A. iqi amintegte de un moment in care
mama ei era supdrati pe soful ei gi alege sd fugd de acasd. Aceasta
fugi a mamei (drum iniliatic) este doar o falsificare a adevirului
pentru c5, in realitate, aceasta doar se rcfugiazd in apartamentul de
deasupra c6minului ei, chiar in locuinta fetei sale, forfdnd-o pe
aceasta si-l mint6 pe tatil ei vitreg in legdtur6 ct prezenlalabsenfa
mamei sale acolo.

Odat[ cu trecerea anilor, competi(ia dintre mamd gi fiicn

este constant intrefinuti cAnd de una, c6nd de cealaltd. Se dd o luptd
continu6 intre cele doud femei. Ivlama face curltenie in apartamentul
fiicei sale, ceea ce denoti o posibill nevoie de a socializa qi de a-i fi
al[turi a$a cum nu a putut ?n tofi acei ani, dar, pe de altl parte, gestul
face parte din dinamica de interacfiune disfunc{ionald care are la
bazd competitia, Iupta pentru supremalie dintre cele dou5.

Clienta spune despre mama ei c6, pe l6ng6 faptul cd este

casnici, este qi lipsiti de activitate sau de dorinla de a face altceva
dec6t s6 stea in casi cu ,,cdinele ei, pe care fl iubeSte ca pe propriul
copil". in momentul in care A. il aduce pe partenerul ei acas6, mama
devine brusc interesati se demonstreze aptitudinile femeii calificate
pentru a fi o sofie bunI, pentru a-l seduce pe partenerul fiicei, exact
a$a cum fiica l-a atras pe partenerul mamei, tatil ei vitreg (posibil
inff-o incercare fantasmaticS de a-l rec6gtiga pe tatdl biologic, pierdut
din cauza mamei, pedepsind-o qi pe mam[ in felul acesta).
66

A.

respinge micile activitdli gospoddreSti ale mamei,

motivdnd acest fapt prin nevoia ei acut6 de intimitate: ,,Mama este

tot timpul pe capul meu. Ce md deranjeazd este cd fn ultima vreme,
de cdnd cu parteneyul meu, este Si mai des la mine tn apartament, sd,
facd curat, sdfacd de mdncare... Nu Stiu ce vrea! L-a cunoscut, l-a
vdzut! Nu Stiu ce mai vrea! Nu am intimitate! Intimitatea mea este
zero! Vineri seara tmi dd mesaj sd scot cheile din uSd, pentru cd
sdmbdtd dimineald vine sd gdteascd, iar lucrul dsta se tntdmpld des,
de cdnd tmi petrec weekend-urile cu el."

ln

Revista de Psihoterapie ExperienlialI, Denisa GodeanuStoica publicd un articol despre harta spafiilor identitare qi a spa{iului
familiei, intitulat ,,Efectele absenlei pi neasumirii spafiului identitar,
observat in practica clinici", unde explicS dinamica identitari in

raport cu spafiul pe care qi-l asuml fiecare membru al familiei:

,,Spaliul care ne permite si ne confinnim, sd ne asumirn qi s[ ne
manifest&n o anumiti identitate, l-am numit spa{iu identitar.
Dinamica identitar[ se activeazi tocmai in relalie cu spafiile pe care
le ocuplm gi in care ne migc6m (...) Existd anumite spalii-cheie pe
harta familialS (...), unul din aceste spalii este bucitiria. Cine igi
asumd spaliul buclt[riei in familia romdneasci? in familia
tradiiionali, spa{iul bucdtiriei este asumat de mam6. Mama este
<<gefa> in aceast[ zortd." (Revista de Psihoterapie Experien{iali nr.
42,irttnie 2008, p. 11-12).

tntocmai integrarea maternitdlii este ceea ce nu a reuqit sd

realizeze, asulnarea acestei laturi. AlSturi de o maml abuziva,
necon(indtoare, care a agresat-o, un model de femeie castratoare,
violenti qi masculin5, clienta simte doar amenin{are atunci c6nd
mama ei este capabil[ s[-gi asume rolul predestinat, rolul identitilii
sale reale, rolul mamei, al ferneii din casi. Acest lucru nu poate fi
permis de clienta mea, atita timp cdt, de-a lungul anilor, s-a ndscut o
competilie acerbi pentru locul femeii din casd, pentru rolul soliei.
Este evidentd confuzia rolurilor gi lupta acerbS pentru el.
67

5.4.

,,Mi mut

la bunica" (a treia gedinfi)

Am inceput qedin{a discutind despre nevoia de a se muta din

apartamentul in care sti momentan. Am considerat necesari realizarea
travaliulai de doliu in raport cu bunica decedat[, ca tehnicS utilizati in
vederea deblocdrii clientei la nivelul asumirii spafiului identitar
propriu, c6t gi pentru imp5carea sa cu moartea acesteia.
Apartamentul in care locuiegte clienta este cumpirat de tatil
vitreg in jurul v6rstei de 14, 15 ani, la scurt timp dupd confruntarea
care a avut loc in urma gedinlelor de psihoterapie la care a participat
t6n6ra. Spune ci o idee bund ar fi pentru ea si se rnute ,,la M., Si-am

terminat toatd povestea. Oricum este peste drum, dar nu chiar

deasupra /or". Formularea sa imi atrage in mod deosebit atenfia. Nu
spiume ,,,md mut in apartamentul in care a locuit bwnica", ci ,,md mut
la M.", ca qi cdnd ea ar fr inc6 in viafi, sau cel pu(in prezenti. Vrea
sd fugi in zona de confort, acolo unde igi imagineazd ca totul se
terminl Aceast6 fugd este maniera de adaptare la o situalie de
profund disconfort oferit ca model in familie pe linie maternS. Atdt
mama, c6t qi sora ei, aleg si fugI in diferite momente in eare
tensiunea devine insuportabil5.

Explor6nd aceastl arie emolionald la care perrnite accesul

cI de fiecare dati cind are un moment de neliniqte
sau fericire, o triire afectivl sau nevoia de a se consulta cu cineva,
dorin{a de a povesti sau impirtdgi ceva, A. discutl cu bunica sa, qi
aceasta ii rispunde. Clienta este congtient6 de nafura acestei legituri
qi nu are halucinafii in legituri cu aceasta, ci in{eleg cd, are nevoie de
suslinere emolionald. Astftl, pe parcursul acestei gedinle, o incurajez
sI imi vorbeascd despre bunica sa, despre ceea ce igi amintegte,
despre relalia lor, ce a insemnat pentru ea. Vorbegte cu mult6
afeciiune despre bunica sa, descopir astfel ci era o adevdratd resurs5,
un punct de sprijin pentru client6. Cu toate acestea, nu a aflat despre
abuzul sexual, pentru ca fetei i-a fost rugine si-l m6rturiseascd. Aici
se adaugd gi culpabilizarea clienteil. ,J{u ag fi vrut sd o supdr. Tatdl
clienta, descopir

68

meu vitreg, datoritd situaliei sale financiare, era pentru bunica mea
cavalerul in armurd strdlucitoare care a venit Si a salvat-o pe mama,

foarte rnare grijd de ea." A primit multi afecliune qi cdldurl

de la aceasti femeie, a fost mama conlinitoare pe care nu a avut-o.
avdnd

M. se imbolndveqte de cancer metastazic qi, deoarece starea

ei de s[nltate se agraveazd pe zi ce trece, se mutd la nepoata sa in
apartament pentru a nu rdmdne singurl qi pentru a fi ajutat6. PAni in
punctul in care M. nu mai este capabilS sd se ridice din pat, clienta
povestegte despre cum bunica sa o a$tepta in fiecare zi dela serviciu
cu mdncarea pregltiti, lucru care pentru A. este un gest autentic de
afecliune pe care il rememoreazd cu mult drag.
Durerea se intrezireqte printre z0mbetele amare. Este un
rdspuns natural al coordonatelor emofionale, cognitive, frzice,
comportamentale qi spirituale. Tristefea pe care o pot citi in ochii sii
umezi este cel mai comun sentiment in urma pierderii cuiva atdt de
drag. imi spune cd vorbeqte cu bunica sa sunt lucruri obignuite, de la
pireri qi aprecieri, pdnd la sfaturi Ei confirmlri pentru decizii. Astfel
c5, evaluAnd situafia din momentul prezent, consider a fi necesari
realizarea un travaliu de doliu pentru stabilirea granilelor pentru
nevoie clientei de a o con[ine pe bunicl, f[ri a se ancora nesdnltos in
urma acestei pierderi, sau a se expune riscului de a deveni o cripti a
fantomei bunicii atdt de sernnificative.

O rog pe clienti si imi povesteasci in ce fel vorbegte cu

bunica sa, dac[ poate chiar s6-mi exemplifice. Ce ii spune, ce anume
o intreab6, daci ii rispunde gi ce anume o sfEtuieqte. Gdsesc esential

pentru clientd separarea de bunici pentru a-$i putea asuma

responsabilitatea, pentru a putea pleca in cdutarea unui spafiu
identitar. Clarificarea granilei intre vial[ qi moarte o consider
important[ in acest moment, dar flrl a spulbera dorinfa gi speranfa
ci, atunci c6nd va avea nevoie si ii transmiti gdndurile sale bunicii,
o va putea face. in schimbul de replici avut pe acest subiect cu
clienta mea, observ o putere deosebitd de inlelegere fafi de realitatea
69

crudA de a pierde singurul om pe care l-a simtit protector, dar 9i o

dovadi de maturitate atunci cind ii permite bunicii si se odihneasci
in pace. Astfel, ii propun si iqi ia la revedere de la bunica sa, pentru

caaceastasi se odihneascd dupd o lupti grea cu boala. incuviinleazl

din cap ca este de acord.

T: A., uite ce ili propun: M. a venit chiar acum sd ni

se

aldture acestei disculii. Sunt cdteva lucruri importante pe care vrea

sd yi le comunice, ca apoi sd vd luali rdmas bun. Egti pregdtitd?

ed tot ceea ce ili doreSti. Pentru ultima datd, te rog sd privegti

punctul luminos din zare Si sd priveSti tmpdcatd Si linistitd cum
dispare in linia orizantttlul Trage aer addnc tn piept Si revino treptat
fn corpul tdu, aici Si acum, Si sd-mi vorbeSti despre ceea ce simgi,
exploreazd-ti senzaliile corporale. Este ceva ce corpul tdu tli
comunicd tn acest moment?

A.: Parcd md simt mai usoard.

A: ihm.

T.: Este ceva ce vrei sdfaci tn legdturd cu M.?

T: Bunica ta

A..' S.i o las sd se odihneascd, cred cd efoarte obositd.

este chiar scum tn faya ta, priveSte-i chipul.

Vizualizeazd-i trdsdturile, observd-i toate detaliile, fruntea, ochii,
nasul, gura, urechile, pdrul... cum clipeqte, cttloarea fe1ei, cum

este radisntd, are un chip luminos,

.fericitd cd a avut aceastd intdlnire cu tine. Observd chiar in acest
moment, dupd acest contact pe care l-a avut cu tine, cum imaginea
sa in tntregime se lumineazd tot mdi tare... concentreazd-te pe chipul
sdu, inspird, expird... cu cdt se lumineazd mai tare, chipul sdu se
zdmbeSte strdlucitor,

fala sa

face tot mai mic. il vezi cum tncetul cu tncetul, pe mdsurd

lumineazd tot mai puternic, mai radiant, mai strdlucitor,

ce
se

indepdrteazd Si imaginea sa devine tot mai micd. Inspird, expird" Cu

cdt chipul sdu devine mai luminos, cu atdt el se duce tot rnai departe
tn zare. Am sd te rog acum sd-i trimili ehipul la I0 m depdrtare.

Acum

treptat, pdnd ajunge la dimensiunea normald Si vei putea discuta cu

la 50 de m depdrtare, ai sd observi cd, pe mdsurd ce se

tndepdrteazd, chipul sdu devine tot mai lurninos. Lumina devine aga

de puternicd si chipul atdt de mic, incdt le vei trimite h lA0 rn

depdrtare. Observd chipul atd.t de luminos de dimensiunea unui ou,
care se tndepdrteazd tot mai mult, Si cu cdt se indepdrteazd, cu atdt
este mai strdlucitor. Cu cdt este mai radiant $i mai luminas, cu atAt
se tndepdrteazd mai mult, aiungdnd la dimensiunea unui mic punct
strdlucitor si luminos, tot mai departe... Ascultd-1i ritmul respiraliei,
inspird, expird. Ori de cdte ori t1i vei dari sd ti transmili gdndurile,
sd ti pui tntrebdri, sd stai de vorbd cu ea, poli sd o aduci, pas cu pas,
70

T.: Este vreun gest pe care f|i doreSti sd fl faci pentru d o

ldsa sd se odihneascd?

A.: it ofer

o saltea... (zdmbeste

si intinde o saltea pe fotoliu)

T.: Mai este ceva ce ai vrea sd adaugi?

A.: Cred cd am sd vorbesc cdt de curdnd cu maicd-mea in

legdturd cu apartamentul tn care a stat M., poate il vindem, iar cu
banii oblinusi voi alege eu un cdmin pentru mine.

5.5. Separarea (a patra Sedinfl)

Aceasti gedin!6 este reprogramati sub imperiul unei urgente

avdnd ca tematicd separaree, pierderea partenerului de cuplu, aEa
cum se temea clienta. in aceasti qedinf6, m-am axat pe analiza
dinamicii relaliei de cuplu pdni in acest moment qi pe ce proiecteazi
clienta pe partenerul siu de cuplu. Cine este acesta pentru ea? Am
analizat felul in care efectele divorfului pirin{ilor au atins-o pe
parcursul evoluliei sale gi simptomele depresive pe care le prezintd in
urma separdrii de partener.

7t

se separe, dar s5 rlm6n6 amici, poate

in continuare
chiar ,,amici cu beneficii", acest lucru insemnand ca ei

Partenerul

ii

cere

si

o relalie la nivel sexual, lard a se implica in

planul
deqi iqi
emolional. Acest luctu este de neconceput pentru client6,
doreqte cu orice pref si-l fini aproape pe partener'

si

p6streze

Accept0nd o relafie de naturI sexualI care o rinegte oricum'

in primul rdnd
cu partenerul b6rbatul pe care ;i-l doreqte disponibil
p. ptuo emotional, nu face nimic altceva decdt sI reconstituie propria
ei - tatil
istorie, in care ii aduce impreun6 pe cei doi birbali din via{a

natural(pecarenul-aavutprezentalEturideea,saudisponibils6o
(care a
protejez,e, sI o confirme, sA o creascl) qi pe tatil vitreg

al6turi
din punct de vedere financiar, a fost prezent' a rimas
"rescuro
in
compromis)'
de
de ea, dar cu preful beneficiului sexual, situalie
qi abuzul
felul acesta, retrdieqte ambele traume (abandonul tatdlui

moment in
sexual) aduse impreuni 9i reexperimentate, in acest
qi de cealalt6 parte
rela{ia de cuplu (separare 9i pierdere pe de o parte
compromisul 9i plata care ia forma contactului sexual)'
persoane care
Una dintre repercusiunile existente in via(a unei
increderii in
a fost victima unui incest in copilSrie este subminarea
protective pentru
alte persoane care ar trebui si reprezinte modele
copilulabuzat,Astfel,SepoateangapinrelaiiiincareretrSiegtetrauma
suferitE,bachiarcautipartenericaresidefin6trSsSturialepersoanelor
in trecut. consider
care au experimentat trauma emofionali sau fizic[
evenimentele pe care le
c5 A. cautd in acest fel sd retrfliasci in prezent
percepe ca fiind traurnattzante in copiliria sa'
Ipoteza. mea este

ci la inceputul relatiei' A' il

investe$te pe

partenercuroluldetati,infantasmaintoarceriip6rinteluicarea

pregitindu-i o
abandonat-o. Partenerul ii face o surpriza de s5rbltori
detalii legate qi de
cinS de criciun. clienta menlioneaza foarte multe
pentru ea' gtiind
preparatele pe care le-a adus de la mama lui special

cind
nu iqi va petrece sirbdtorile cu familia (in paralel' atunci
pdrinlii ei erau impreuni, bunica din partea tatilui trimitea de

ci

72

sdrbdtori preparate tradifionale pentru fete, qtiind ci mama lor nu

gitegte astfel de refete). Partenerul ii este alSturi in momentele in
care ar trebui s[ fii cu familia: ,,Nu am simlit niciodati sentimentul
[sta de familie, nu prea infeleg eu cum e cu masa in familie la alfii".
E ca qi cum l-ar fi regisit pe tat[l siu in actualul partener, iar
scenariul din trecut alituri de cel din prezent se suprapun perfect
pentru a intelege proiecfia imaginii tatSlui pe acest b6rbat.

in

consecin!6,

prezetrta tat6lui

A. retr[ie$te momentele in care se bucura

de

siu acasi. Obiectivul cu care vine tn terapie clienta

il

va pierde pe
se teme de pierdere, cAnd in

este cd vrea sd devind mai bund, acuzdnd teama cd

partener. Desigur, nu e de mirare ci

realitate, pentru ea, lucd acesta chiar s-a petrecut, atunci cdnd au
divorfat pirin{ii ei. TatIl a plecat de acas[, a plrdsit-o. Poate in
mintea unui copil de 5 ani, explicafia plec[rii tatllui s-a flcut prin
invinov[firea proprie. Mama le spune: ,,Fili cuminli Si tata se va
intoarce". Ceea ce adaugl clienta este: ,,^fi tata nu s-a mai intors...".
Ceea ce conteazd este cE tl agtepta, iar el nu a mai venit. Integrarea
experienfei cred cd a avut loc la un nivel de intensi triire a vinovitiei
gi asumare a responsabilit5{ii pentru faptul c5 tatll nu s-a mai intors.
in prezent, la indemnul partenerului, vine in terapie cu dorinfa de a fi
mai buni ( ipoteza mea fiind c5 vine pentru el, pentru a nu-l mai
pierde, astfel, fiind mai buni, nu o va mai pirisi)'
Bucuria trditi pentru reglsirea/intoarcerea tatilui incepe
s[ se dilueze, l[sind loc fricii. Frica de a-l pierde' Este chiar
scenariul s[u de via{6 din perioada copiliriei. Ea retrdieste pierderea
lui, odatd cu despdrlirea de partenerul de cuplu, triiegte abandonul
experimentat la vArsta de 5 ani frrd a intelege atunci cAnd tatil le
pir[seqte. Reacfia ei de disperare este direct proporfionali cu virsta
regresivi la care se afl6 acum, probabil cf,nd aveau loc aceste
evenimente (,14d simt ca un copil fnfala lui [...J nu Stiu sd zic exact
ce vdrstd, dar foarte micd".)
73

Aceastd experienld de separare tn rela{ia de cwplu o trimite

in trecutul sau, unde, odati cu plecarea tat6lui, clienta r6m0ne cu tat6l
vitreg, cel care, mai t6rziu, va incerca s6 intrefini relafii sexuale cu

ea. Astfel c6

in prezent, in urma propunerii fostului partener de a

pEstra o leg6tur6 doar pe plan sexual, clienta respinge ideea, susfine

ci

nu poate inielege sau accepta o astfel de leg[turl, ca apoi s[

accepte situa;ia de comPromis.

Ipoteza mea este cd A., la fel ca in trecut, se resemneazi qi

r5m6ne cu tat[l vitreg. Dinamica incongtienta, cu efecte in scenariul
de viata, este evidenliati chiar prin reconstituirea experien{elor trlite,
dar neintegrate, neinlelese (a plecirii tat6lui in urma divorfului,
infeleasl ca abandon, $i a abuzului sexual de cltre tatil vitreg,
infeleasi ca un compromis/pedeapsi in urma plec6rii tatilui biologic
- nu am fost cuminte,tata nu s-a intors, iar dacl tata nu m5 vrea,
atunci md voi preda oricui, pentru ci nu am nicio valoare). Aceasti
dinamici pune in lumind importan(a intoarcerii asupra acestor
evenimente cheie din viala sa, subliniind repetiliile care au ioc. in
acela$i timp, realizez cd tot ceea am menfionat pan6 acum sunt
simple ipoteze gi vor rdmane la acest stadiu dacd niciunul dintre toate
aceste lucruri nu ajunge gi in sfera de congtiin{i a clientei mele.
Ceea ce mi se pare neconcordant cu experienla abuzului
sexual este felul in care clienta se raporteazi la relalia sexualS cu
acest partener. Ea spune cd, din acest punct de vedere, sunt perfect
compatibili, se simt foarte bine qi se infeleg de minune. Nu existi
bariere, se simte perfect in largul s5u atunci cdnd este cu el in pat,
chiar precizdnd ci acela este singurul moment in care se simte cu
adevErat ea. Adauga cd, dacd s-ar putea ca qi in celelalte planuri ale
vietii s6 fie la fel de dezinhibatS 9i sigurS pe ea a$a cum este pe plan

ideal pentru ea. Gdsesc necesara explorarea mai in

detalitr pe acest subiect, pentru a in{elege felul in care reserlnifica pe
plan sexual relafiile din prezent cu partenerii sii.
sexual, ar

fi

74

A. prezinti opt din cele zece caracteristici enumerate de c6tre

M.L. Rhodes gi redate de Diana Vasile in lucrarea ,,Trauma familiali
gi resursele compensatorii", cu privire la efectele divorfului asupra
copiilor in care doar unul dintre parteneri se angajeazi, in
manifestarea responsabilitdlii de p[rinte: este neincre zdtoar e, fragild
emofional, anxioasi, nu iqi asumi responsabilitatea fapteior, stimd de
sine scizutl, incapabili de a judeca rela(iile cauzale, teama de
abandon gi un comportament determinat de sistemul de valori,
crezdnd este singuri pe ltrme, fEr6 si gtie cine va fi acolo ldngd ea tot
timpul, aqa cd incearcd si-qi poarte de griji singur6.

Conform DSM IV, caracteristicile unui episod depresiv

major constau in faptul ci acesta persistd timp de doud slptdmdni sau
mai mult, timp in care fie existd o dispozifie depresivi, fie o lipsd de
interes pentru aproape toate activitnfile. Simptomele persisti pentru
marea parte a zilei qi diferd substan{ial de starea pre-episodici a
persoanei. De asemenea, episodul trebuie inso(it de o deteriorare
semnificativd a climatului social, profesional, sau altor domenii.
Manualul semnaleazd urm6toarele criterii definitorii pentru a
identifica un episod depresiv major:

sd existe

stare caracterizatd, prin tristele, descurajare,

deprimare, iritare, lipsa chefului;

r
r
o
r
o
r
.
o

pierderea interesului fafd de activitllile obignuite;

modificlri

ale apetitului, pierderea in greutate;

tulburiiri ale somnului, fie insomnie, fie hipersomnie;

modificiri psihomotorii, de la lentoare in vorbire gi gindire
pAnd la agitafie;
fatigabilitate, energie redus6;
sentimentul de inutilitate sau de culp6;
incapacitatea de a se concentra, de a g6ndi, de a lua decizii;
ginduri despre moarte, ideaJie suicidard, tentative de suicid.

75

Dintre cele noud criterii men{ionate de DSM IV, am reg6sit

in expunerea clientei mai mult de patru criterii indeplinite pentru a
putea suspectaprezenta unui episod depresiv. A venit de aceastd dati
foarte tristS, descurajat5, cu un interes scdzut fat6 de orice domeniu
din viafa sa (atit profesional cdt gi social), acuzl lipsa poftei de
mdncare cdt qi incapacitatea de a se odihni. Am observat din maniera
de vorbi qi postura corpului un nivel redus al energiei (poate fr cauzat
de faptul cd nu dormise). in raport cu evenimentul care i'a ttezit
aceastl stare, menfioneazd sentimentul de inutilitate pe carc il triiegte
in lipsa partenerului gi culpa pe care o resimte fati de hotirArea lui de
a se separa. Nu am identificat g6nduri despre moarte sau ideatie
suicidard, dar ag ad6uga un comportament cu risc pentru propria
via[6, in urma unei istorisiri despre trecerea pe culoarea roqie la un
semafor, riscdnd si intre in coliziune cu un camion"

5.6. Depresie vs. anxietate (a cincea qedinfi)

in urma lucrurilor

sd-i administrez inventarul de

in

qedinfa precedentd, am ales

depresie Beck pentru a evalua

observate

componenta depresivi.

Rezultatul a fost unul care mlsoar[ un nivel al depresiei

moderat-ugor. Lucru care m-a surprins. Agteptirile mele in urma
observaliilor gi analizei m-au fEcut sd consider ci starea in care
clienta se afla era una de depresie puternicS. Oare aqteptdrile mele in
privinfa nivelului depresiv sE fi avut leglturI cu identificarea mea cu
o parte din scenariul clientei? De la inceputul gedintelor, clienta a
l6sat s[ se obsefve componenta anxioasd pe care o prezinti, atdt ca
stare generald in familia sa, c6t qi ca tr6s6tur6 personali dezvoltatd
de-a lungul timpului. Cu toate acestea, primul lucru la care m-am
gdndit nu a fost nivelul anxios ridicat al clientei, ci posibilitatea si se
confrunte cu un episod depresiv major.

76

tntr-aclevir, aceasti ipotezd a identificirii rnele cu clienta in

anumite privin{e iqi glseqte confirmarea, dar voi detalia intr-un alt
capitol ulterior, al lucririi de fati. Din acest motiv, am ales sa aplic
incd un test pentru misurarea nivelului anxios pentru a mX readuce
in planul realit[lii clientei, gi nu cel al identificirii mele cu o parte

din scenariul siu. Aqadar, rezultatele testului STAI

confirmd

nivelul foarte ridicat al trdirilor sale anxioase qi indic[ faptul ci

anxietatea este prezentd intr-o formi aproape generalizatd, in viala
persoanei evaluate.

Clienta se prezinti foarte speriatd gi confuzi in legdturl cu un

eveniment petrecut cu doui seri inainte impreund cu fostul ei partener,
cu care a rdmas in relalii de amicifie, intilnindu-se din cind in c6nd. A.
povestegte de o seara petrecuti la el acas6, de momente in care au
m6ncat impreund, l-a ajutat si fac5 ordine ?n noul apartament pe care
acesta l-a achizitrionat, ca gi cind aceqtia erau un cuplu qi iqi amenajau
noua locuinli. Nu este de mirare ci in mornentul in care el s-a oferit sI
o conducS la maqind pentru a se intoarce acasd la ea, aceasta l-a
refuzat, activAnd proiecfiile traurnei pe filonul patern al clientei.

Confuzia clientei este evidentl intre asteptdrile pe care le

avea de la relafia cu tatll biologic qi ceea ce s-a petrecut cu birbatul
ciruia trebuia s5 ii spun[ tatd (fortati de mama sa), cel de la care se
a$tepta si ii fie tatd de substitut, sI o protejeze, si o creasc6, si o
iubeasci, si o doreasci, si o aleag6. Pentru clientI, confuzia se
contureazd la nivelul rolurilor de tati - fiici, sot - sofie. Clarificarea
rolului de tat[ a pdrintelui vitreg in raport cu ea, asumindu-gi rolul de
fiicd vitregi, gi nu cel de partenerd in raport cu soiul mamei sale, este
absolut imperativl in deblocarea acestui cerc vicios. Cu at6t mai mult
cu cdt s-a simfit nedoritl de tatdl natural, nealeasi de el, atunci cdnd
sora s-a mutat la el, iar ea a rdmas cu mama gi cu tatil vitreg. Se
sedimenteazdbazele confuziei, dorinla inocentd a copilului de 10 ani
care vrea sd-qi recdqtige tatil, provoc6ndu-l pe birbatul din cas5,
atrlg6ndu-i atentia, seduc6ndu-l fEri a-gi da seama ce consecinfe vor
77

avea faptele sale. Ipoteza mea in acest context are legiturd cu mutarea

complexului Electra pe noul tatd, cel prezent, tatll vitreg. Atitudinea

fetei poate avea legdturi in acelagi timp gi cu recucerirea fantasmatici
a plrintelui pierdut ce se contureazdin planul siu incongtient, care, in
raport cu acest b[rbat, se transforml intr-un abuz sexual.
Sentimentele pe care Ie triiegte in raport cu invitalia fostului

partener de a se intoarce acasi, motivind ora tdrzie, o face sE

retriiasc6 in plan interior, emolional, cu afecte foarte intense,
aproape nevrotice, respingerea de citre un birbat, acel bbrbat care
trebuia sd o doreascS, (dar ca fiic6):
A: in capul meu era setat eu totul altceva. Adicd afostfoarte
tbin la tnceput cd ficeam amdndoi curat, dupd aia el mai lua pizza,
venea la mine, eu eram urcatd pe scaun, imi dddea pizza sd mdndnc"
Era super funny, Si nu md a$teptailn ca atunci cdnd am terminat tolul
sd zicd ,,hai, du-te acasd!". Nu md asteptam la asta!
T: La ce anume te astePtai?
Sd zicd: ,lfai, ne chinuirn aici! Uite cd dormim pe ios,
dar hai sd dormim dacd vrei!" Mi-a ardtat cd nu avecnt unde dormi,
cd are ceva improvizat unde doarme pe ios cu un sac de dormit Si
dsta este patul lui, cd nu e mobild tncd tn casd' Cu toate astes, nu mi
se pdrea atdt de rdu, tncdt sd nu pot sd dorm pe.ias. Nu era nicio

A:

bun inceput neprimiti, nedoritd, frrd a putea concepe niqte scuze

precum spa{iul sau condiliile in care ar fi dormit drept motive
intemeiate pentru respingerea resimlitd. Prin tehnica inversirii
figur5-fond-mesaj perceput, transmis de tat6, ob(inem: ,,Nu poli sd
locuieSti aici! Nu te vrem Si pe tine". Clienta reconstituie un scenariu
fantasmatic, salvator, al realitilii pe care qi-o doregte, o iluzie
reparatorie, pansament al suferinfei acute pe care nu a putut sE gi-o
asume la momentul acela. Prin repetarea acelui moment, adus in
prezett, incercarea disperat[ a fetei nu este nimic altceva dec6t
dovada in fa{a tatilui sdu (proiectat pe acest prieten) cd tot ce
conteazd pentru ea este sa fie alIturi de el, cu orice pret. Nu are
nevoie nici micar de un pat, pentru cd poate dormi pe unul
improvizat, pe jos, at6ta timp cdt sunt impreun5.
Problernatica respingerii este un adevlr greu de acceptat
pentru o feti{a de numai 10 ani, iar procesul vindecirii emo}ionale, al
suferiniei trdite, ar fi trebuit inso{it de o persoanl care s6-i fie al[turi,
sd ii ofere c6ldura din sdnul unei familii functionale gi sindtoase,
pentru a incuraja ?n{elegerea qi acceptarea acestei realitdli dureroase:
at6t divorful pirinlilor, cit gi incapacitatea financiard a tatilui natural
de a-qi creqte qi adiposti amdndou[ fiicele.

Confuzia clientei asupra experienfei de acum 9i a suferin{ei

din trecut este remarcabil6. A. incearcd din risputeri de aceasti dat[
sd rdmflnd cu tatdl sdu. Risc5 orice, numai sd rimdnd alSturi de el'
Suprapunerea evenimentelor se referi exact la acel moment in care
tatil s6u !a motivat c5, din lipsa spa{iului qi a condifiilor, nu poate qi
ea sd locuiasci acolo, cu ei. E ca qi cum a fost datd afatd, sau de la

,,Nu vroiarn sd md duc acasd, nu vroiam sd rdm6n singurd!

A fost Jbarte urdt, la un rnoment dat a plecat, s-a tntors dupd un
timp!", spune A. despre momentul conflictual petrecut cu fostul siu
partener. Ceea ce trlieEte clienta in raport cu acest eveniment-cheie
este perioada din viala sa, dupi plecarea tatSlui in urma divo(ului.
Un eveniment cu o incdrcituri afectivi atflt de puternicl, triiti ca pe
una dintre cele mai mari pierderi din viala sa prin respingere.
Durerea este mult prea mare pentru ea, inc6t si delind resursele
necesare pentru a putea s6 o tr6iasci. Durerea pe care ar fi
experimentat-o este coplegitoare, iar acumularea ei, nerezolvat[ in
timp, nemetabolizatd., ia forme incomensurabile gi lasl firi urmi de
sperani[ orice tentativd de redresare. Astfel cd suferinfa neexprimatl

78

79

problemd pentru mine, eram impreund, dormeam acalo. Dar el a

continuat sd-mi spund cd nu pot sd dorm scolo, cd e curent' cd e
frig, cd e un singur sac de dormit: ,,Nu poli sd dormi aici!". M'am
simlit ca datd afard. Pur Si simplu nu am vrut sd plec!

la momentul pierderii tatdlui, netr5it6, iese la iveala in urma acestei

intamplSri, insotitd de mecanismele nevrotice inv[{ate qi menlinute in
cadrul familiei. De-a lungul istoriilor pe care clienta mi le dezviluie,
observ ci nici nu gtie cum sl exprime firesc sau sinitos o treire
negativi. Nu a avut niciodati un model care sa-i ofere aceasti
perspectiv[, iar in momentul in care a incercat si exprime slnitos
triirile prin confruntarea mamei gi a tatdlui vitreg a fost intdmpinat
de negare gi respingere.

Modelul pe care l-a primit in vederea exprimirii emotiilor,

trlirilor afective, a fost cel oferit de mama sa prin crize conversive,
manifestlri nevrotice, inscendri ale diverselor plecfri de acasd la care
o implica qi pe fiica sa, instruind-o s6-l minti pe tatdl sdu vitreg cu
scopul de a o acoperi, ieqiri virulente atdt verbal cat $i fizic (atat
pentru a-gi exprima emotia in fala unui eveniment important din viata
fiicei, precum admiterea la liceu, cit qi atunci cSnd era necesar si o
disciplineze prin violenf 6 ftzicb).

la

,,Tema nucleu-abandon-pierdere versus dependenti se referE

pierderea spaliului identitar, pierderea averii familiei, pierderea

copiilor, pierderea partenerilor de via15, pierderea identitefii, pierderi

datorate unor boli somatice". (I. Mitrofan, C. D' Godeanu, A' S'
Godeanu,,,Psihogenealogie", 2010, p' 203.)

in

fatl

se poate vortri despre pierderea

identittrtii. Este vorba de un copil, o fat6 de l0 ani, care are nevoie
de ambii pirinli pentru a-gi structura personalitatea. Nu are niciun
punct de reper. Este agresati fizic qi verbal in permanenf6 de citre
contextul de

de care se simte abandonati emolional, o femeie

castratoare pe care va ajunge si o urascd, dar de care se qi teme,
conffaidentificindu-se cu ea de-a lungul evoluliei sale. Un tatd cate
se teme de fosta lui nevastS (cum se va dezvilui in urma tehnicii
scaunului gol), care nu lupti pentru fata lui, qi un tati vitreg care
sfideazS linia patologicului, incercind s6 intrelini relalii sexuale cu
ea la virsta de 10 ani.

mama sa,

fali

g0

Interpretarea rnea este ca A. este confuzi in relalia cu

fostul partener din cauza proiecliilor atit in privinia tatilui biologic,
cAt qi in alegerea unui partener indisponibil, pe care s5-l provoace, sI
o agreseze. Este imaginea reprezentatl la nivelul percepfiei clientei
asupra luptei dintre tatdl bun Si tatdl rdu, tatdl ideal Si tatdl abuziv,

tatdl biologic Si tatdl vitreg. Aceste polarit[1i sunt proiectate in

relalia cu fostul partener, exist6nd deopotrivd momente in care
clienta se simte in raport cu el fiica protejatd de tatil bun, suportiv,
salvator, care o apdri qi'o doregte ca fiicE (povesteqte de emoliile pe
care le-a tr5it c6nd a sdrutat-o pe frunte sau a strins-o in brafe c6nd
pl6ngea), cdt gi momente in care se teme de el (ca de un posibil
agresor). Clienta aseaminS trdirile pe care le-a avut in acea seard in
urma conflictului dintre cei doi exact cu trdirile pe care le-a avut in
seara abuzului sexual, avdnd un insight foarte puternic legat de
repetitia trlirii sale la nivel emolional.

A.: De ce seamdnd atdt de multe scenele tn privinla d ceea

ce am simlit? El e prietenul meu... De ce? De ce am simlit asta
aldturi de el? De ce l*am provocat ca sd ajung sd simt chestiile
astea? fn mintea mea eya cd ...gtiam cd dacd continui, vdzdnd cd se
enerveazd din ce fn ce mai rdu, nu riscam decdt ca atunci cdnd se
lumineazd Si plecdm la serviciu sd-mi spund cd "nu vreau sd te mai
vdd tn viala ncea Si punct!" Si Stiam cd asta urmeazd, cd asta md
paste dacd nu md opresc, dqr nu md opream! Nu md opream! Nu
puteam sd md opresc!"

T.: Pravocdndu-|, tti Jdceai rdu si lie... provacdndu-l pe

bdrbatul de ldngd tine?

A;

Exact! Exact astaJdceam!

T.: Ce nnume te impingea sd fl provoci?

A: Nu Stiul imi tot ceream iertare cd fac aSa, iar el incerca

sd-mi spund cd nu am de ce sd-i cer lui iertare... cd n.u are cum sd
md ierte el!
81

T.; in fa\a cui ili cereai iertare

A:

de

fopt?

Poate tnfala mea...

T.: Pentru ce anume ai nevoie sd te ierli?

A,: Cd-l provocafir...

O incurajez sI vorbim in urma descoperirii similitudinilor

dintre triirile acestui eveniment-cheie gi momentul din noaptea
abuzului, qi in ce fel poate si identifice gi alte aseminiri' Nu
puncteazd clar o repetifie, fIr[ s5 numeasci ceva ce a identificat
drept experien{i asemindtoare, sau care si prezinte nigte puncte
comune. insl incepe si continue in derularea firului evenimentuluicheie, in descrierea lui, povestind cum este prezentl pretutindeni, in
fiecare camerd, dupb el, dupd partener, fost paftener de cuplu care
intri in contact cu proiecfia birbatului absent din viafa clientei, pe
aare a incercat sd-l recdqtige. Proiecfie a tatilui plecat din cdminul
lor, a tatdlui care a abandonat-o, care a pdrdsit-o Pe A., respingere
amplificati gi confirmat6 in scenariul de viaf6 al clientei, c6fiva ani
mai tdrziu prin alegerea surorii ei.

Existi o dinamic6 interrelalionali foarte interesantl 9i ia

nivelul contactului dintre cele dou[ surori. Clienta povestegte despre
sora sa ci este consideratl in familie drept oaia neagri qi cI
reprezintl o influenf[ negativi asupra clientei. A. menlioneazd de
niste ,scdpdri" ale surorii sale, povestind c[ a surprins-o in pat cu un
iubit de-al sdu, cind inc[ se aflau in relafie de cuplu cei doi.
Povestegte despre aceastd latura a surorii sale ca qi c0nd eta ceYa
obiqnuit in raportarea sa la partenerii s5i de cuplu'. ,,Flirtq cu mai to{i
prietenii mei... nu gtiu ce e in capwl ei... dar e sora mea, gi am treuil
peste, cu toate cd nu am acceptat chestia asta, dar nu am putut sd
nu... sd o resping".
Revenind la experienfa respingerii trlite de A. cu fostul
partener, e ca o intoarcere in fiecare inclpere a apartamentului penhu
82

unui drum iniliatic in c[utarea tatilui, verifrc6nd fiocaro

camer[, in asumarea scenariului fantasmatic-reparator. ln sflirgit l-a
gisit gi nu are de gind s6-l mai scape din ochi niciodatd: ,,Se ducea tn
bucdtdrie sdfumeze, md duceam dupd el, imi spunea sdJ las fn pace.
Se ducea in sufragerie sd scape de mine Si md duceam dupd el!
incontinuu! Ziceai cd sunt pasedatd, nu md puteam opri!! ". inleleg
astfel ci disperarea cu care triiegte respingerea partenerului, refuzul
de a o primi sd petreacd noaptea la el, de a o primi in casa lui, este,
de fapt, suferinla adusi [a suprafalE, netrditd, legatd de refuzul tatdlui
slu atunci cdnd qi-a dorit si se mute la el.
sSvdrgirea

si

se transforme din agresor (,,ii ficeam

efectiv rdu cu insistenla mea!") in victimi. Interpretarea mea asupra
Pasul urmltor este

manierei in care ajunge s6-gi asume dinamica acestui triunghi

nevrotic este: ,,Tatdl meu nu m-a dorit, m-a pdrdsit - deci nu sunt
importantd, asadar tnainte de a md preda, te provoc pentru ca apoi
sd mfr agresezi - deci devin o victimd de care sd abuzezi."

5.7.

Tatll biologic

(a qasea gedinfi)

in aceastl qedin!6, A. ia contact cu tatdl sdu biologic in urma

dramatizdrii cu ajutorul tehnicii scaunului gol, reuqind sd deblocheze
emofia qi sentimentele negate gi reprimate fafi de acesta, asumarea
1or, impreunl cu nevoile gi aqtept[rile in raport cu el. in urma
descoperirii urii pe care o pdstreazd gi faln de tatil s6u am decis sd
lucrez creativ cu urnbra, cu partea de urd a clientei pentru a integra qi
a accepta ceea o {ine pe loc.

Vid anumite riscuri in atitudinea clientei fat6 de perioadele

dificile pe care le tr6iegte. Respingdndu-le qi disociindu-se de ele, ea
risci sd fie mereu sub controlul acestor stiri. Cu c6t fuge mai mult de
propriile sale emofii qi nevoi, cu at6t pierde oportunitSfi de a le integra
si de a le intelege, sau de a se in(elege pe sine insdqi. Reprimdnd toate
83

aceste tr6iri, A. riscd s5 le alimenteze din ce in ce mai mult pind c6nd

vocea lor va fi prea puternic6 pentru a fi finuti in fr6u.

vid in atitudinea clientei gi o dovadi a

capacitSlii sale extraordinare de a gisi qi folosi resurse. in ciuda
angoasei pe care o ffIieqte, A. reugegte sd gdseasc5 puterea de a
z6mbi, chiar de a se amuza pe seama sa. Chiar dacil a reuqit sE
Pe de cealaltdparte,

termine o facultate qi sd aib6 o slujbi stabil5 pe care a menlinut-o, nu

consider6 ci acestea sunt mari realizdri.. Faptul cd nu s-a retras mai
mult dec6t a fEcut-o pdni ?n prezent gi ci a reuqit si-qi menfini o
viali activ6, social si profesional, este, in opinia mea, o mirturie a
faptului ci A. este o persoanl cu o energie qi o for{6 de viafi demne

de luat in seami, chiar dacl de multe ori aceasti energie

este

consumati in feluri gregite.

Chiar faptul ci A, a ales sd viziteze un psiholog este, in

opinia mea, un indicator al unei persoane care a refuzat sd se lase
conffolatl de propria neliniqte qi a hotirdt sd lupte impotriva ei. Aici
apare insd 9i dilema. Faptul cI A. alege sd lupte cu atdta inverqunare
impotriva unei pSdi din ea insiqi este o alegere ce o blocheazi' Este
o luptd absurdS, care nu poate fi cdgtigati. A. s-a obiqnuit atit de
mult s5 incerce si ,,extirpe", acea parte din viata sa, inc6t acurn,
cind este nevoit6 sd o priveascd in ochi gi sd o inteleagE, si o
accepte, ii este fric6 sd o fac6.
Aproape de fiecare datd cind disculia se indrepta c6tre tatdl
sda, lucrurile pe care le avea de spus la adresa lui erau c6teva aprecieri
seci, despre o relalie foarte bun[ intre ei, dar atAt. Am discutat despre
relatia din prezent dintre ei, sondAnd o cale de a putea ajunge treptat la
ceea ce blooase in trecut, emolia reali (mascati in spatele acestei
relalii din prezent de prietenie dintre ei doi)' intorc0ndu-ne la
momentul ptecirii tatdlui de acasi in urma divorfului, clienta incepe sa
transmiti mesaje contradictorii, spune cd a fost pentru ea qi sora sa
tat6l care a putut sd fie in condiliile date, dar corpul ii este agitat, igi
freaci m6inile gi d[ din picior. Pnn ,,aceste condiqii" se referd la felul
84

mamei sale de a comunica, la reaciiile sale, la prezenta unui alt blrbat

in cas[, ciruia trebuiau s[-i spuni tati.

ii

cautd scuze, ii g[seqte pretexte, cdnd, de fapt, devine clar gi

pentru ea cd sentimentele sale fa{d de el sunt contradictorii: ,,Cu toate

stlrii qi
revelarea adeviratelor emolii qi o invit si poarte o discutie cu tatil
siu, si incerce si ii comunice tot ce nu a reugit sau nu a avut ocazia
sd-i spund in trecut. Tehnica scaunului gol vine in intAmpinarea
descircdrii tensiunilor acumulate gi asumlrii adevdratelor emotii
pentru tat[l siu, cu succes. ti comunicd o suferinti re{inut6 de prea
mulli ani, dar proaspdtI, clienta frind regresatd la o v0rsti foarte
astea, l-am iertat... ce puteam face?" Urmiresc amplificarea

fragedd, poate chiar virsta in care el a plecat de acasI. Yerbalizeazd,

dezamdgirea, supdrarea, abandonul trdit, nevoia prezenlei gi

protecliei lui. li spune ce simte cu adevirat: ,,Tatd, te iubesc Si te

urdsc tn acelasi timp, aveam nevoie de tine". Revine asupra iertirii
gi spune cI igi doregte sI-l fi iertat, dar poate doar s-a compl5cut gi
resemnat pentru cI a fost foarte dezamlgiti de el, ci ceea ce a fdcuto s5 se simt[ afectati a fost faptul cE ea insdgi este dezamlgitl de
sine. Cu toate acestea, A. nu a comunicat nimic din triirile sale
tatdlui p6n6 acum, alegdnd sd [inI pentru ea durerea pe care o simte.
Spune cI i-a povestit mult mai t6rziu, dupd liceu poate, despre abuzul
sexual suferit qi ci se aqtepta la mult mai mult din partea lui, ci este
incredibil de dezam6git5 c[ singura reac]ie a fost imediat dupi ce i-a
mdrhrisit, promdindu-i cd se va ocupa de acest bdrbat, dar nu s-a
intAmplat nimic.
Legat de agteptErile sale, m[rturiseqte intr-un acces de furie
cd gi-ar fi dorit ,,sd-i dea un pumn infayd, sd-l ornoarel ". Este firesc
in acest moment ca agresiunea fati de tatll vitreg sI creasci foarte
mult, ura pe care o resimte impirfindu-se in felul acesta la cele trei
personaje din viafa sa: Inama, tatnl qi tatdl vitreg. Obiectivul meu este
sd creez un mediu securizant in care ea sd se simtd confortabil,
conlinwtd Si acceptatd in a-Si trdi adevdratele emolii qi sentimente.
85

Clienta este surprinsi de maniera sa de adaptare la rol qi spune

cd a fost uimitd sd constate ci atunci c6nd juca rolul tat[lui s[u se
comporta exact ca el, vorbea la fel de sacadat gi igi gisea cuvintele la
fel de greu cael: ,flra ca si cdnd chiar asfifast et'.in rolul tatSlui
siu, clienta descoperl ci qi el se simte ca un copil, din aceastd laturd
venind resursele pentru a se juca cu fetele lui c6nd erau mici (era un
tatl foarte permisiv, llsindu-le pe fete in absenta mamei si picteze, si
murdireascd, inventau tot felul de jocuri pline de haz). Afld cd se simte
dator fafi de mama lui, cI o iubegte foarte mult qi cI o pune pe primul
loc^ Cd existi asemlniri intre agteptdrile pe care le avea de la sotia sa
qi de la mamd. Loialitatea fap de p6rin{ii lui este deosebit de mare.

Carl Rogers spune cd ,,acceptarea implic[ infelegere. Doar

cdnd in{eleg sentimentele gi gindurile care-fi par atdt de oribile, at0t
de slabe, atdt de sentimentale, atdt de bizare, doar c6nd le vid aga
cum le vezi qi tu qi le accept gi te accept qi pe tine, te vei simii cu
adevirat liber si explorezi cotloanele ascunse qi hrubele
infricoqdtoare ale experienlei tale interioare".

Acceptarea acestei laturi de care nu se credea vreodatd

capabil5 ii di forta de a merge qi mai in profunzime, qi mai aproape
de nucleul suferinlei sale. A. spune: ,J,{u md credeam genul de om
care sd poatd uri, dar o fac, ii urdsc!" Prin metode artistice de
accesare a emo{iei gi resemnificare a acesteia, o incurajez s5-9i
deseneze ura exprimatS, si o cunoasc6, si vorbeascd cu ea, sI o
descrie qi in cuvinte. Este o patd mare gi neagr6, rigid6, cu un contur
neclar. Este urdti qi nu-i place. CAnd o priveqte, simte doar un mare
gol. R6spunsul la intrebarea; ,,Vrei sd schimbi ceva la ea?" spune cd
ar vrea si o micgoreze gi sd ii schimbe culoarea. Are citeva tentative
de a fugi de emolie, ceea ce mI face si observ ci este rezistentd in
ceea ce priveqte ura sa. Mi intreabi daci poate si o arunce, iar intrun moment de negare, intoarce foaia cu fafa in jos. La sfhrgitul
qedin{ei, incurajati s6-gi cunoasci aceastS emofie cu scopul
resemnificlrii sale, ia desenul cu ea qi acceptl prezenla metaforicl a
urii externalizate la nivelul desenului.
85

5.8. ,,Pentru nnine, egti un om bolnav" (a gaptea qedinlf,)

Am urm6rit in aceasti qedinfd crearea unui spafiu in care

clienta si se simtd securizatl gi conlinuti pentru a putea sd exprime
emofiile fi triirile fa{i de tatil s[u vitreg, asumarea experientei gi
integrarea ei. Este prima gedinfi in care am abordat cu adevdrat
subiectul traumei sale. Clienta intri tn contact cu cel pe care il nume$te
agresorul ei prin tehnica scaunului gol gi verbalizeazd tot ceea ce
niciodatd nu a spus, nu a comunicat direct lui. Am urmdrit asumarea
responsabilitdtii in prezent pentru faptele sale gi alegerile pe care
clienta le face, frrd a inailr/ra in permanenfd abuzurile din copilirie la
care a fost supusi, experienle incapacitante pentru ea in prezent.

Aceste ginduri au iegit la suprafaiS aldturi de o furluni de

de intense pe care clienta le blocase ,,undeva tntr-o
deosebit
emotii,

camerd incuiatd, de unde au fnceput sd tragd cu putere de

pentru a se elibera ", aqa cum menfioneazS chiar ea.

uSd,

Este impresionantS schimbarea pe care clienta o suporti in

momentul acestei confruntdri, vocea ii este schimbati, mimica,
postura corporald, se descallS qi-gi aduce picioarele incolicite pe
canapea,

st[ aplecati gi incovoiatl, cu p6rut desflcut. tmi lasi

impresia ca se restrAnge ca un arici, pentru c5 se simte in pericol. O

asigur ci pe tot parcursul acestui dialog si nu se teami sd spund ceea
ce sirnte cu adevirat, pentru cE aici este in siguranid qi poate incerca
s5-qi priveascd adeviratele sale emotii qi trdiri, sI le dea glas pentru
prima oari, si le accepte pentru ceea ce sunt ele, sa le dea frAu liber.
Discursul clientei il gisesc a fi impresionant gi am si redau o
parte din e[, pentru a sublinia intensitatea sufbriniei clientei aldturi de
autenticitatea

triirilor

sale afective.

A.: De ce? Ce vroiai sd oblii de la copilul dla?

T.: Copilul acela erai chiar tu... Ce vroiai sd obqii de

87

La....

A.: Ce vroiai sd oblii de la mine? Cum poate un bdrbat." un

barbat, om matur sdfie affas de un copil?
T.: Adreseazd-i-te chiar lui. Iatd-l aici, tn fala ta' Spune-i
ceea ce ai sd-i spui..,

Nu eram femeie! Nu aveam nimic de femeie! Nimic! Ce

dracu' a fost in mintea ta? (pauzd de vreo 20 de secunde fn care
pldnge Si, poate pentru cd suferin{a estefoarte puternicd, se fntoarce
la a vorbi tn general) Cum... curn... cum?! Cum poate un bdrbat"'
adult... sdfie excitat la privirea unui copil? Cum e posibil? Ce poate
sd./ie tn mintea acelui bdrbat?

A;

Stiam ce se fntdmpld! Nu Stiam ce va urmal Nu gtlam co YreI sd-ttll

faci! Mi-ai zis: < O sd4ifac bine,/drd sd-lifac nlclun rdul Ct rru tn

capul tdu bolnav? Cum sd-mifaci bine? Ce bine puteal sd,-mlfacl?"

T.: Ce bine puteai sd-mifoci, mie, ofatd de 10 ani?

A.: ESti doar un om bolnav...
T.: Pentru mine...

A.: Pentru mine,eSti daar un om bolnav.

T.: Ce rol arfi trebuit sd-Si asume?

A.: Sdfie

so{ul mamei mele!

O incurajez sE glseasci rdspunsurile chiar de la el, chiar in

acest caz, nu in general, 9i reformulez pentru ea inceputul la persoana
I, pentru a prelua gi asuma apoi experienta, rdm6ndnd in contact,
asigurind-o cI ii sunt aldturi pas cu pas.

T.: $ifald de tine?

A.: Cum ai putut sd fii excitat, de un copil, de o ktild de 10

ani? (ir este foarte greu si rdmana in rol, dacd nu fuge de el, tatil siu
vitreg, vorbind in general despre un bdrbat agresor, dar, incurajata,
revine). Nu aveam nimic de femeie! Ce a putut sd declanSeze in tine
asa ceva? !? Ce-ai vrut de la mine? Ce-ai vrut sd faci? Sd pui mdna

A.: Tatdl meu vitreg... tatdl meu! Boule!!! Mi-ai distrus via{a!

pe un copil, de ce sd atingi un copil ca pe o femeie!? Ce putea sd-1i

ofere acel copil incdt tu sd te gdndesti cd atingi o femeie? imi puneai
mdna pe sdni, iar eu nici mdcar nu avearn sdni!! Ce vroiai de la
mine? imi bagai mdna in chiloli Si eu nici mdcar.'. nu aveam nimic
de.femeie tn mine!!! Ai o minte bolnavd, numai un on1 bolnav poate
sd facd asta! Numai un om bolnav poate sd-si imagineze dintr-un
copil o femeie, $i sd-t excite un copil! Numai un om bolnav poate sd
Jbcd asta!

T.: Pentrumine...

A.: Pentru mine eSti un om bolnav... Md striveai toatd sub

burta aia a ta imensd! Dumnezeule!!! Mi-era fricd, mi-era fricd! Nu
88

A.: A{ost agresorul meu...

T.: $i, de fapt, arJi trebuit sdfie...

T.: in<:ercdnd sd aibd contact sexual cu tine, din fiicd devii

pentru e\...
O femeie... o solie! Cdt de bolnav din partea lui sd md
vadd asa? Ca pe o amantd? Ca pe ce? Ce ai putut sd vezi tntr-ofeti1d?

A.:

Exist6 un moment cheie in trecutul clientei, cind mama o

incurajeazl sd ia contact cu birbd{ia sofului s6u, considerAnd acest
lucru normal gi firesc sE fie luat la cunogtinfd de fetele sale in virstd
de 8 ani. A. povestegte despre o seara linigtitn de acas[, in care mama
gi cu solul sdu se aflau in sufragerie, iar ea cu sora in dormitor. La un

moment dat, mama le strig5. Fetele se duc in camer[ gi din pragul

ugii observi cum cei doi stau intingi pe canapea (explici p6ni qi
faptul cd era vorba despre o canapea extensibild care era desfrcutd in
acel moment, cumva poate pentru a sugera nuanta conjugalS, intim6).
Ceea ce le surprinde pe fete la intrarea in camerd este cE tat6l vitreg
89

qi

s[ le

tr6iasc6 acum, intr-un modiu

securizant, capabilS sd Ie in{eleag6, sE le asume, si le con[in[, sd lo
integreze, ca apoi sd meargi mai departe in evolu{ia sa personal[,
s5-qi permitd

purta numai un tricou si nu avea chiloti. in acel punct, mama le invitd

sd observe cum aratd organele genitale ale sofului siu, spunindu-le
cI nu trebuie si se rugineze: ,,aSa aratd organul sexual masculin".

moment,

Consider a fi vorba despre o patologie impresionant6 la

nivelul interacliunilor dintre membrii acestei familii. Mama le
incurajeazd pe fete si cunoasci genitalitatea propriului so{, antrenind
in acela$i timp o atitudine lipsita de granile a solului sau fa{[ de fiice.
in cazul de fafd, existd deci confuzie de ambele pidi.

IJn abiectiv al acestui demers terapeutic este cel de a creSte

emolional, deoarece este destul de regresat5, motiv pentru care se
aga{i in relafii in care iqi cauti fie tatil care sE o creasc[, fie
agresorul, fiind blocatl intre cele doui fantasme.

lpoteza mea este urm[toarea: dacd mama nu este disponibil6

pentru asumarea sexualitalii gi feminitdtrii in raport cu soful siu, ii
face cunoqtin{E cu fetele sale pentru a-i menfine cumva interesul fafd
de ea, fiice urmind a fi percepute chiar ca extensii ale sale. Exista un

care mama clientei ii spune solului, dupi

confruntarea abuzului: ,,Ce, o gdseSti pe fiicd'mea mai atrdgdtoare
$i findrd? ", ca qi cdnd nu este conqtienta de confuzia creati de-a
lungul timpului prin incurajarea unor comportamente inadecvate 9i
moment cheie

in

de riscul situaliei la care erau expuqi to{i membrii familiei. consider

cI, pornind de la schimburile patologice care au loc intre membrii

acestei familii, mama nu i$i gdseqte granife pentru a le putea a putea
oferi niqte modele structurale func(ionale qi s[n[toase acestor fete,
in special clientei. in momentul de fa!6, afirmafia de mai sus rimine

la latitudinea unei interpretdri, urmand a descoperi mai departe in

demersul terapeutic argumente pentru a susiine aceasti ipotez6'

Mi-a atras atenlia faptul ci A. foloseqte verbele conjugate la

timpul trecut, gi am continuat pe aceasta linie pentru c6 m-am gandit
ci trauma este prea. puternici pentfu a se putea intoarce exact in acel
moment, retrdindu-l ca qi cum ar fi prezent. Astfel ci o detaqare
temporall ca cea a folosirii timpului trecut in confruntarea cu tat5l
slu vitreg nu o gisesc a fi rezistenle, ci doar o rnanierd prin care s6
con[ina aceste trairi tumultoase, oel pu{in pentru momentul prezent.
Scopul nu este de a o trimite inapoi in traum6, ci de a se intoarce la
acele sentimente gi emolii pe cafe nu le-a putut confine la acel
90

Dacd in urma acestui travaliu, clienta reugegte s5-l infeleagd

pe tat6l s[u vitreg mlcar privit din perspectiva unui om bolnav, pasul
urmltor este chiar cel de a gisi puterea si-l ierte. imi propun pentru

viitoarele qedin{e sI lucrez in aceastl directie pentru a o ajuta si

g6seascd sensul a ceea ce a trlit pAnd in momentul de fafd, 9i a se
debloca din aceasti fixalie pentru trecut, putAnd si se bucure de
prezent gi sI-gi planifice viitorul intr-o manier[ sindtoasd.

5.9.

in locul agresorului

(a opta gedinfi)

Acesta am considerat a fr punctul in care clienta este

pregititi sd intre in rolul agresorului sdu, sd-i joace rolul tatilui
vitreg, pentru a putea vedea situalia din perspectiva lui cu ajutorul
tehnicii scaunului go1. Aceastl propunere pe care i-am lansat-o
clientei a fost atent analizatd gi gdnditd in prealabil urmirind niqte
pagi relevanli pentru a putea ajunge la contactul cu agresorul, lucrdnd
in paralel pe relafia cu mama gi partenerul de cuplu (relatii aduse in

terapie de clientd), cflt qi la relatia cu tatil biologic. Acest punct

reprezintd o etapd importantd in demersul terapeutic al clientei,
avdnd ca scop deblocarea emoliei qi a energiei, ruperea cercului
vicios Si integrarea experien[ei, ca apoi sd gdseascd puterea de a'i
ierta pe tofi cei implicali, inclusiv tatdl sdu vitreg, sau cel pulin
tnlelegerea lor.

91

fi un punct de reper foarte important

pentru provocarea clientei de a se pune in rolul agresorului siu au
fost efectele observabile din qedinlele precedente. Clienta afirm6 cd
este capabill s5 mearg[ singur6 pe stradi, c[ nu se mai teme sE fie
hArFitX de cineva pe strad6, cI are o noui disponibilitate vizavi de
aspectul siu exterior Ei asumarea feminitdlii prin acest fel. iqi doregte
sd se imbrace feminin, sE nu igi mai ascundi trdsiturile, s[ se
machieze, si poarte rochii, tocuri, este interesatd sE cunoascd oameni
noi, in anturajul clrora se simte mult mai in largul s6u, ftrd a se
poziliona intr-un colt pAnI cind cineva va interacliona cu ea, ba chiar
Ceea ce am considerat a

ea este cea care preia, pe alocuri,

ini{iativa qi socializeaz[.

Noua perspectivi, sustinuti de curaj qi curiozitate pentru

lumea care i se dezvdluie, m-a incurajat si o provoc in dramatizarea
rolului agresorului sdu. Clienta este de acord, gi ceea ce urmeazi in
acest joc de rol este inceputul umri proces de infelegere gi iertare a
tatilui sdu vitreg.
Acest birbat s-a indrigostit puternic de mama clientei, pe
care o cunoagte doar in rolul de iubiti qi amantd cAnd o cere de
nevastS, nu qi in rolul de mam[. Divor\eazil de actuala so]ie, cu care
are un b6iat gi rdm6ne cu mama clientei. El nu-i cunoa$te fetele decSt
dupl ce se mutl impreunS, moment in care ii traseaz6 foarte clar
granila p6ni unde ?i permite si intervind in educalia fetelor. N. este
surprins de maniera in care noua lui sofie igi cregte hicele qi de felul
in care le disciplineaz[, devenind foarte agresiv[ cu ele. in acel
moment, solia lui decide ci N. va interveni in creqterea fetelor doar
din punct de vedere financiar. El devine un strdin pentru ele, le
susline pe toate planurile, dar nu va fi un viitor pirinte. in rolul
tatllui s6u vitreg, poveste$te cum petreceau timpul irnpreun6, cu
viitoarea lui sotie, inainte de a se cisitori, cum aceasta iEi l6sa fbtele
cu bunica lor, pentru a petrece nopti la rdnd cu el. inleleg in acest
punct al dramatizlrii cd intimitatea Si planul sexual al relaliei lor era
foarte important pentru N., plus cE inceputul relafiei lor a fost foarte
92

in acelaqi timp, mama clientei ldsdnd impresia

unei femei perfecte, disponibile gi plin[ de via{d, care il doreqte
foarte mult ca birbat. Nu la mult timp dupi ce s-au cisdtorit,
lucrurile au inceput sd se schirnbe drastic, sotia lui devenind treptat
in ochii lui indisponibilE emofional gi sexual, reproqdndu-i ci s-a
ingrSgat, neconfinitoare, distanti, rece, agresivd, castratoare,
-4
In aceastd dinamicd, tatdl vitreg devine un bdrbat frustrat,
violenti.
frumos, dar inqelitor

uimit de aceastd laturd a soliei sale, tnselat, respins.

N. spune cum A. era preferata mamei sale, cd ii semdna, cd

ulterior a devenit cumva gi preferata lui qi de care se simJea mai
apropiati. Menlioneazi totuqi cu uimire gi incapacitatea de a intelege
de ce fetele nu ripostau atunci cAnd mama lor le agresa atAt de des gi
aga violent, ii este greu sd igi explice de ce nu fugeau, sau de ce
acceptau, astfel ci incepe sd intervini in maniera in care atunci cAnd
le lovea cu putere.

N. recunoagte cAt de respins ajunsese si se simti, chiar pAnE

in punctul in care a intfllnit o alti femeie, care ii va deveni amantd
pentru ceva timp. inainte de aceasta insd are loc incidentul cu fiica
lui vitreg6, cu A., eveniment de care spune cd a preferat si uite, si nu
se mai gdndeasc[, deoarece a avut un comportament neadecvat gi
regret6. Spune cE nu i-a cerut iertare pentru ce s-a intArnplat decAt
sofiei sale, pentru cd nu vroia sE o piard6, dar nu gi clientei,
considerAnd cd este un copil care nu va in{elege exact ce s-a
intdmplat gi va uita.

N. declari

cE a fost un moment de nebunie

(A. spune despre

el ca pentru eavareptezenta doar un om bolnav) cd nu intelege ce sa int6mplat cu el, poate ciuta afecliune, dar nu inlelege ce anume l-a
ghidat sd meargd atit de departe. Nu era sub influenfa niciunei
substande care s6-i altereze percep(ia, nu bduse alcool gi cu toate
astea a aclionat tn acest fel gi nu-gi poate explica ce l-a mAnat in

aceastl direclie. In continuarea desflqurdrii dialogului terapeutic, N.

ajunge sd declare cd fntr-adevdr a cduta pe solia lui Si cd regretd ce
93

s-a intdmplar. Tocmai faptul c6 ii semana l-a atras, nu a realizat niclo

clip[ exact ce se intdmpl6. Doar in momentul in care A' incepe s[
pl6ng6 puternic Ai sE tremure realizeazd ceea ce face 9i se opreqte'

Acest episod are loc ?ntr-adevEr o singurd datd, dar cu un

preludiu de comportamente inadecvate pe parcursul mai multor ani'
Granilele nu sunt deloc trasate in schimburile dintt'e membrii
organele genitale ale
.famitiei.-Mama igi itcwajeazdfetele s5 observe
sofului s6u, pentru a gti despre ce este vorba (ca 9i cum s-ar asigura
las[
cd ele nu vor avea weun motiv pentru care s6 devina curioase), il
pe soful s6u s[ le fac[ baie chiar qi la varsta de 8-9 ani, atunci c6nd ea
este plecati de acas6. Ceea ce probabil reprezintl o cheie in
ci
capacitatea de a-l ierta pe tat6l s6u vitreg este faptul cI N' spune
in
at6t el cat gi sotia sa erau doi adulli care s-au pus de-a curmeziqul
fafa unei experienfe aqa de bulversante a acestei fetiJe'

cere iertare lui A., recunoscdnd ce a Jdcut (abuzul

(poate
sexual), motivul pentru care crede acum cd s-a intdmplat asta
qi
dorit)
simt6
chiar cdutarea propriei solii qi a afecliunii, s6 se
pe
motivalia pentru care a ascuns acest fapt (teama de a nu o pierde
punct
de
soiia sa). Adaugi faptul cd a incercat si se revanqeze din
qi pentru
vedere financiar (lucru important pentru mama sa, dar nu
qi
clientl). Astfel, ipoteza se confirmi, acest birbat frustrat respins
ajunge si o caute pe nevasta sa in fiic6, mai exact in cea care ii $i
seam[n5, A., sfidind linia patologicului qi incercdnd s5 intrelini
rela[ii sexuale cu un copil de 10 ani, cu grave consecinle in planul

N.

psihic

ii

Ai emo{ional

in evolulia clientei.

Revenind in rolul sdu, clienta este surprinsd de noua

perspectivi din care il percepe pe tatdl siu vitreg, spunAnd ci a fost
este
foarte greu sd-Si asume acest rol' Ceea ce se schimbi
capacitatea de a infelege cum au ajuns lucrurile in punctul acela'
ceea ce mi se pare deosebit de important in acest demers terapeutic
exact'
este afirmalia clientei in urma acestei experienle de rol' Mai
clienta afirma cd astfet poate incerca sd-l ierte. setnnificalia acestui
94

joc de rol capdt6 mai multe nuante. Asumarea alegerii felului in care
se prezinti clienta, ca o victirni, conqtientizeazd cd este punctul in
care vrea s[ dea drumul acestui abuz pentru a patea sd stea cu capul
sus (eliberare de sentimentul de rugine gi vinovdtie). ,Nu md mai simt
o victimd. Am descoperit cum de fapt stdteau lucrurile din partea
lui... ii pot gdsi o scuzd in felul dsta". Acesta este punctul in care
poate incerca sd ierte, qi astfel sd se 9i elibereze de trecut, integrdnd

sinltos experienla, la locul ei cuvenit. A. spune ci acum poate

infelege in ce manierl 'se folosea de aceasti experienfi ca de un
paravan in spatele cdruia se ascundea pentru ci era confortabil:,,Uite
ce mi s-a intdmplat mie tn trecut, am dreptul sd md port a$a sau sd
obyin este, dar era confortabil, acum inleleg cd este
responsabilitatea mea, pentru viitorul meu".
Este surprinsd de capacitatea tatdlui siu vitreg de a tolera
toate iegirile gi comportamentele newotice ale soliei sale qi face o
paralelE foarte interesantd despre modul in care fostul ei partener a
respins-o gi nu i-a mai vorbit o slptimAni dupd o singur5. ieqire
nervoasi. ii oglindesc aceasti compara{ie gi o pun in contact cu
aseminarea gi comparalia pe care alege sd o fac[, dar in ceea ce
privegte asocierea dintre ea qi mama sa gi cea dintre fosful partener qi
tatil sdu vitreg considerd ci nu este nimic comun. Singurul lucru pe

il

vede aseminitor este doar situatria, flard ca personajele si aibi

ceva in comun, ca qi cum personajele sunt rupte de scenariu, gi doar
scenariul este cel care se suprapune. Respect efornrl depus de clientd
pdni in acest moment qi schimblrile care au avut loc frri a incerca in
care

vreun fel si o imping in a se responsabiliza cu privire la aceasti

comparatie. lnleleg cd este incd vorba de o rezisten{E puternicl gi
aqtept momentul potrivit c6nd imi va permite accesul la aceasti
laturS, cdnd va fi pregititi si lucreze in aceasti direc{ie.
Acest exerciliu ii stirnegte emolii de mi16 gi compasiune fa15.
de tatdl vitreg, pentru felul in care gi-a triit viala aldturi de mama sa,
dar intelege ci fiecare este responsabil pentru alegerile fEcute, iar
95

pentru mama sa g6se$te in{elegere in faptul cE este sigur6 cE sufer6

de o tulburare psihic[.

CAPITOLUL VI
OBIECTIVE TERAPEUTICE

?ncheierea gedinfei, aduce in discu{ie

ura pe aare o poarti cu ea ?n geantS. Este geanta pe care o poartl mai

in momentul de faf[, in

tot timpul, cu care a venit la 5edin15 atunci cdnd am lucrat creativ cu

ura sa, geanta in care poartd desenul tealizat pentru a se imprieteni cu
acest sentiment negativ. Povestegte ci de fiecare dat[ cfind igi deschide
geanta se lovegte de aceastl hirtiu{E cu mult sens pentru ea, 9i ci pe
alocuri o amuz6, dar o gi incomodeazi' Considerd cI in acest punct
poate nu iqi mai are locul acolo, atit de prezent[, gisind motivul
pentru care poate incerca sE ierte. Punctul central sefocalizeazd acum
pe capacitatea de a ierta Si de a fncepe o etapd nouq a vielii sale, ura
Jdcdndu-qi loc prea mult timp tn via{a sa si consurndnd prea multd
energie. Astfel, ura nu-gi mai are locul in geanta sa, nici in viafa sa, ca
gi emofie ce ii controleazi sistemul de referin{i.

in dernersul terapeutic, am plecat de la relafia de cuplu qi am

mers in paralel cu relafia mam[-fiici, deoarece aceste dou[ rela{ii
erau constant readuse in prim-plan de clientl. lncapacitatea ei de a-Ei
asuma responsabilitatea pentru vreuna din lucrurile care nu erau in
planul ei - disfunclionalitatea acestei relafii de cuplu - este cauzati de
evenimentele care s-au petrecut in trecut. Toat6 furia este
direclionat6 cdtre mam6. Ea este cea cate l-a indepdrtat pe tatdl
biologic, divorf6nd, alungdndu-l de acasd. Mama este cea care se
reclsdtoregte cu bdrbatul car ii distruge copilSria. Tot in viziunea
clientei, mama este cea care ii ripegte p6nd gi momentele bune,

Faptul cd A. foloseqte cuvintul ,,paravan" pentru a explica

maniera in care se folosea de abuzurile din copilfirie pentru a se situa
in permanenla in rolul de victimi subliniazl schimbarea perceptiei
asupra abuzului sexual cdt qi asupra abuzurilor fizice 9i emotionale 9i
a resemnificlrii acestora. Afinni cI este momentul. sd treac6 mai
departe gi sd nu se mai considere o victim5, pentru c[ nu rnai este una,
resemnific0nd experienla intr-o manierS de integrare qi acceptare.

Directia urmdritl in demersul terapeutic este in primul rdnd

clarificarea emofiilor pentfll fiecare membru implicat direct sau
indirect in asumarea adevdratelor sentimente, trdirile af'ective reale in
raport cu ceea ce i s-a intAmplat pe parcursul dezvoltirii qi creqterii
sale, c0t gi in raport cu momentul abuzului sexual.

96

97

pragurile din viatd precum un examen promovat cu succes.

Tratatul de Psihosexologie (C. EnSchescu, 2003) oferd o

clasificare a stadiilor dezvoltdrii psihosexuale a oamenilor la nivel
biologic, psihologic qi psihosocial. Conform acestor etape, in
perioada copilSriei tdrzii, intre 5 qi 11 ani, are loc experimentarea pi
rezolvarea Complexului lui Oedip gi al Electrei. Psihanaliqtii spun cE
nerezolvarea acestui complex duce la fixarea in aceastd etapd a
copilului in catzd. in cazul clientei, exact la inceputul acestei
perioade a copiliriei tdrzii, tatdl siu pleacl de acas6, fiind imediat
inlocuit de un birbat nou, soful mamei care le far\eazd pe fetele sale
s6 se adreseze acestui om cu apelativul tat6 (chiar dacd nu cu multe
luni inainte le spune fiicelor sale ci tatdl lor biologic pleacd din

motive profesionale, qi cE, daci ele vor fi cumin{i, el se va intoarce)'

AgteptAnd intoarcerea tatdlui, se trezesc cu acest blrbat in casi.

acest moment, din punctul de vedere al dezvoltdrii

psihosexuale a fetei, psihanaliza spune ci nevoile copilului in raport
cu tat[l sunt de a fi confirmat6 ca femeie pentru ca apoi, mai tdrziu in
dezvoltarea sa, s5 se poatd identifica s[n6tos cu latura sa maternS,
feminin6, model oferit de mamd cu care intr[ in competitie in aceasti
perioadS. Pentru a putea deveni la nivel conqtient capabilX s5
in{eleagi rolul siu feminin, are nevoie si triiasci fantasmatic aceasti
relafie incestuoasi cu tatdl sdu. Aceasta este traducerea in planul
realitdlii a complexului Electrei, pentru o fetip. Pentru A., lipsa
tatllui adevlrat qi redireclionarea rolului de tatl pe un birbat nou,
apIrut recent in familia lor, este cu adevirat bulversant' lpoteza mea
este c6, in acest moment, ceea ce fetila de 5 ani are nevoie de la tatdl
s6u incepe sd ceard de la acest blrbat prezent in familia 1or, cdruia
trebuie s6-i spund tat6, obligati fiind de mama sa.

in

Riscurile la care s-ar supune o fetild care trlieqte fantasmatic

o relatie incestuoas6 cu tatil sdu ar fi aproape nule, tatdl urmdnd s5 o
confirme pentru ca ea sI se poatd identifica cu mama sa utterior,

rol de femeie, regresatd gi blocati lntr'un stadiu afltGfiof

de feti16, 9i prin identitatea mamei care o amete$to gi mai mult.
Aceast6 femeie este Ia fel de confuz[ in privinta rolului slu,
oferindu-i fiicei un model de femeie castratoare, agresivE, violenttr,
rece, distanta, necon{indtoare. Cu atat mai greu ii este clientei sd se
identifice pe parcurs cu rolul de femeie, s5-5i integreze latura
feminind, materni, avdnd cil model o structure identitari
asuma acest

disfuncfionalS.

Astfel, ceea ce este natural in evolutia psihosexuald a unei

fetile, provocarea tatilui siu in a o confirma ca femeie, devine un
risc destul de mare pentru ea, deoarece se afld intr-un triunghi
patologic cu o dinamicd disfunctional5 atlt cu mama, cAt qi cu tatdl
s6u vitreg. Acest bdrbat devine frustrat sexual cu o partenerd ca
mama clientei mele. incepe sd t0njeascd dupi confirmarea
masculinitalii sale, sd se simtd dorit, sedus, provocat. in aceastd
dinamica patologica a interac{iunii de la nivelul familiei clientei,
fetitra de atunci ajunge si fie abuzatfl sexual, in lipsa unor granife clar
trasate, a unor structuri identitare coerente, asumate, infelese.

grani{e trasate sinitos de citre tat5, Ataqamentui sexual de care

vorbesc psihanaligtii in contextul experimentSrii qi rezolvirii acestui
complex nici nu incepe bine pentru A., ci tatdl pleac6' Este de abia la
inceput qi devine incredibil de confuzi in raport cu aceste nevoi. Ea
vorbeqte foarte clar intr-una dintre qedinlele noastre despre nevoia de
afecfiune, de confirmare, de atenlie din partea tatdlui siu. Deci
presupun ci acest atagament sexual ldsat ?n suspensie dup[ plecarea
tatdlui il muti pe tat6l vitreg, 9i se atageazd de acesta pentru cI nu
reuqegte si implineasci altfel fantasma. Dorinfa fetei de a rdmdne cu
tatil este evidenti qi necesard. Daci A. nu primeqte confirmare de la
tatll s[u, nu lqi asumil latt$a feminini in raport cu acesta qi r5m6ne
fetite, IEre a se putea identifica pe viitor cu mama sa' Aici,
completarea ipotezei vine ?n suslinerea nereuqitei clientei de a-qi

A. nu se pozilioneazd in fala tatilui siu biologic, ci provoacd

un bdrbat care sfideazd linia patologicului, frustrat fiind, acesta
ajungAnd si incerce sd o violeze. Devine agresorul ei sexual, o
h64uie$te in urma acestei confuzii extraordinare de confifinare
fantasmatici a viitoarei sale fetile adoptive, transformdnd'o in so{ia,
amanta care nu-l respinge, cum probabil se simfea in raport cu mama
clientei (ipotezl confirmati in ultirna gedin;a). Provocarea clientei
fap de agresor pentru oblinerea confirmdrilor fireqti din partea
tatdlui, in vederea asumirii identitilii sale sexuale, se transformi
intr-o experienld distorsionati gi o traumd neintegratd mulli ani mai
tArziu. Aceast6 asociere dintre nevoia incestuoas[ a fetilei de a se
cisdtori cu tat6l siu gi trecerea in lumea feminitSlii este pentru copil
o fantasm[ care nu se asociazd cu realitatea in care traieqte adultul.
Astfel ci tatil biologic qtie si ffaseze granilele qi si perceapi aceste

98

99

si o ajute
sd se transforme in ferneie, confirmind-o. Dificultatea intervine in

mesaje inconqtiente care s6-i satisfacd nevoile feti(ei lui, qi

punctul in care acest birbat nu este tat6l sdu biologic Ai nu inlelege ce

inseamnd sd fii tat6l unei fetite care are nevoie de atenlie, afectiune,
ingrijire, dragoste, confirmiri, (av6nd un fiu din cisdtoria anterioar6),
ceea ce era lipsit de riscuri in creqterea sexuala a clientei devine un
pericol in raport cu acest birbat. Agresorul reinterpreteazi mesajele
transmise la nivel incongtient qi provoc[rile fetile gi ajunge sE o
abtzeze sexual. Fetila ii cere confirmare pentru integrarea identiti{ii

sale sexuale gi integrarea feminitdlii, iar el chair incearcl

transforme in femeie.

si

Complexul Oedip/Electra este obiectivabil uneori 9i este o

etapd important6 pentru dezvoltarea ulterioar[ a copilului. Pentru a
ieqi din acest complex gi a continua linia normald a achiziliilor,
copilul trebuie si infeleagi cE el nu va fi niciodatl soful/so]ia
parintelui dorit, pentru c[ acel pdrinte deja este cisitorit, iar copilul,
cflnd va cre$te maf,e, va putea 9i el si aib6 acelaqi statut alegdndu-;i
un partener disponibil.

Acest complex se incheie odati cu trasarea acestor limite,

frustrante pentru copil, dar care sunt importante pentru dezvoltarea
lui sexual6, emorionald, pentnt cd este un moment in care el intelege
cd nu totul este permis qi ci acesta este un pas important in
constituirea instanlelor psihice, in interiorizarea normelor 9i valorilor
care il vor defini ca persoani gi vor asigura o bund integrare sociald.
Consider c5 A. nu are trasate aceste granife, construind in
repetate rdnduri scenarii similare pentru a reconstitui experienta.
Nevoia sa de a se clarifica este acutl qi mdbazez pe aceasti dorin!6
in delimitarea identitilii sale ca scop in urm6rirea procesului
terapeutic. Clienta o respinge pe mamd, lucru care este evidenliat in

prezent printr-o putemicl cantraidentificare, fugind in cealaltd

extremi fall de modelul oferit de ea. igi creeazd aceasti imagine de
100

femeie vulnerabilS, foarte sensibild, cu un plur

sexuali in aceiagi timp.

dl fbnlnlbtr fl

in vederea rezolvirii complexului, se desprindo un oEhetlV

terapeutic deosebit de important: al clariflcdrll roleltttaf
disfunclionale de la nivelul familiei, cu fiecare membru impllcrt
direct sau indirect in aceasti poveste, ajungdnd sd-i infeleagd 9i apoi
sa-i ierte. tn paralel, aceastl clarificare va duce la punctul central al
clientei, confuzia sa identitard.

Ea ajunge sE fie agresatd penftu cd este provocatoare Si

atrdgdtaare Si atrage Si provoacd pentru afi agresatd, aproape ca un
mecanism sado-masochist. in primul r6nd, doresc clarificarea
ambivalen{ei sale la nivel de cuplu, in vederea resposabilizdrii
alegerilor qi dinamicii interacfionale ale clientei. Asocierea momentului de excita{ie Si agresiune este un pas important in reinterpretarea
trecuhrlui. Clienta devine ambivalenti in acest punct, ceea ce pentru
stadiul regresiv in care se afld nu reprezinti o cale de a se clarifica.
Responsabilizarea in privinla acestei provociri, ce anume o
determind sd mearg6 in aceasti direc{ie, este ceea ce am urmlrit in
atingerea obiectivului identitar.

in prezent, clienta devine conqtientd de faptul

cE

il provoacl

pe partener, dar nu in{elege ce o mobilizeazdin aceasti diteclie. Ura

fa{d de maml o impiedici s6-qi asume responsabilizarea pentru ceea
ce se intAmpld in prezent cu ea la nivelul rela{iei de cuplu.
Competilia in care se antreneazl constant cu aceasta o ghideazd pe
clienti sE o responsabilizez chiar gi in prezent pe mama sa pentru

nefericirea ei.

tn urma realizilrii tehnicii scaunului gol, discu{iile care au

avut loc intre client[ gi mama sa, cit qi intre matna gi bunica clientei,
o aduc pe A. in punctul in care si verbalizeze ceed ce agtepta in
trecut de la ea, ceea ce are s6-i reprogeze, sentimentele sale in raport
cu ea. Am mers in permanenlE intr-o paralelS cu relafia lor din
101

debloca ceea ce o men{ine in

pe
cu mama sa. Consider necesar sd o
clientd
contraidentificare
cunoascd tn situalii noi, sd o observe tn prezent pentru d. cre;te

prezent pentru

a putea

atasamentul fa\d de aceasta, sd nu se mai teamd de ea, sd nu o mai

urascd. Descoperd similaritatea parcursului siu cu al mamei sale,

lucru care o apropie de identificare incetul cu incetul" lmi propun a
reveni asupra rela{iei dintre cele dou6, pentru a tntfiri Si tncuraia
identificarea cu latura feminind Si sdndtoasd a mamei, impreund cu
integrarea feminitdlii Si maternitd{ii clientei prin unificare.
Dupd realizarea acestei tehnici de iertare, ca unnare a crescut

toleranla Si capacitatea de a inyelege condilia specialE a mamei sale

(nefiind diagnosticati psihiatric, dar cu siguranfE avdnd o tulburare
severd), cdt qi agresiunea fald de t*tdl vitreg, a c5rui existen{i o neagd
cu at6ta des6virqire. Aceasta degi apartamentul in care locuiegte este
curnpdrat, rnobilat qi decorat prin puterea financiard a tatSlui siu
vitreg. Mama clientei chiar vine adesea sI giteascd sau s[ spele la ea
in apartament. Maqina pe care o c,cnduce A. este un cadou de la el, la
cerinla mamei. TatSl vitreg este prezent in multe laturi ale vietii sale,
dar ea nu se poate raporta la el momentan, decdt ca la agresorul sdu.
Dl;rpd creSterea ata$frmentului fald de mamd, incepe si apard qi
imaginea tatdlui vitreg care ti stdrneSte dezgust Si urd. in qedinja
descris5 despre desc6tugarea emofiilor

fali

verbalizeze cum avea nevoie de un

tati care s6-i ofere

de acesta, clienta ajunge s5

aten{ie qi
dragoste, nu de un agresor. intrelege cum e posibil ca ea sI-l fi provocat
in mdsura in care igi asumd aceste nevoie firegti pentru un copil de 10
ani, dar continud cu t6rie s6-l urasc[ gi si nu ierte aceasti intdmplare'

care si o introiecteze, compasiune pentru suferinla

reinterpret6rii trecutului Si resemnificdrii cu sens.

triiti

cu scopul

ln ceea ce priveqte relalia cu tatdl, o descrie ca fiind foarte

bun6. Spune cd sunt prieteni, ci nu se vdd prea des, dar cd se infeleg
foarte bine. Menlioneazd un moment din trecut (pentru cI acela este
punctul in care se afl6, regresatd in raport cu tat6l la stadiul de fetitra)
in care tatil le proteja in fala mamei: ,,El intotdeauna ne-a luat
apdrarea infala tnamei, cdnd ne bdtea, dar atdt!". tn relafia cu tatdl
natural, reuqeqte tot prin tehnica scaunului gol si asume ambivalenla
emofiilor fali de acesta, deopotrivi iubindu-l gi urindu-I, emolii pe
care le aduce in planul constiinlei, asumdndu-le. Mai tArziu, in
interpretarea rolului tatdlui, este impresionati de modul in care a
intrat in contact cu el, menliondnd cE l-a iertat.
Ipoteza mea este c5, in continuare, clienta se afl6 in fantasma
recdgtiglrii pirintelui pierdut qi a provoc6rii pentru a fi agresati. in

urma clarificirii rolurilor tuturor membrilor implicati, verbalizarea

sentimentelor negate gi reprimate, alSturi de resemnificarea relaliei cu
mama (rela{ie adusd in terapie de clientd) se vor ramifica gi restructura
qi celelalte relalii asumdndu-gi rolul siu in raport cu fiecare membru al
familiei. imi propun ca in paralel s5 verific aceste modificdri, revenind
asupra fiec6rei relafii din via{a clientei.
CreSterea efixo[ionald a clientei este un obiectiv terapeutic pe

Consider un detaliu foarte important in evolutia personalS in

terapia clientei mele oferireq unei structuri identitare sdndtoase pe

in demersul qedinplor noastre. La inceputul int6lnirilor,

observ cE A. nu este capabild sd se conecteze la prapriile nevoi Si
dorinle, sd se intoarcd spre ea, pi spre ceea ce igi doreqte. Triiegte
mereu in umbra experien{ei traumatizarrte, a abandonului, ceea ce a
fZcut-o sd piardi contactul cu ea ins6gi, construindu-gi identitatatea
tn funclie de agteptdrile celorlal1i fald de ea, reale sau imaginare. A.
nu iqi cunoa$te pllcerile, neplEcerile, pasiunile, hobby-urile,
preluindu-le pe cele ale partenerului, ca qi cind s-ar confunda cu el
intr-un melanj omogen. Motiv pentru care acesta incepe sd se simtd
sufocat qi implicat intr-o relalie cu o partener6 fuzionali' Acest fapt il

102

103

Pentru gedinlele urmdtoare, imi propun sd salvez imaginea

tatdlui ca suslindtor financiar al familiei, cel care a ingrijit-o din
acest punct de vedere, a crescut-o, cu scopul de a intdri imaginea
pozitivd a celui pe care il consideri doar agresorul s6u.

care

il

aduce

indepdrteazi, ajunge chiar sd se separe, fiind indisponibil emolional

pentru o astfel de rela{ie.

Unul dintre obiectivele demersului terapeutic este ca A. si

revind in contact cu propriile nevoi gi dorinfe gi si iqi construiascd
via{a pornind de aici, mai degrab6, decit de la nevoile qi aqteptSrile
celorlal{i. Se poate spune cI obiectivul merge spre a clarifica, accepta
gi a asuma o identitate, Pentru a fi in contact cu ceea ce iti doregti,
gisesc imperativi cunoa$terea propriei persoane: ffi cunoqtin{[ cu
tine, descoperl cine eqti.

DacI la inceputul intfllnirilor noastre, clienta declara cd nu

gtie ce poate face cu timpul s[u liber, cE nu are nicio pasiune, nicio
pllcere, qi c[ activitdtile sale se desfEqurau in jurul hobby-urilor
fostului siu partener, acum merge zilnic la sala de sport qi
frecventeazd un curs de tango argentinian, o datl pe sdptdm6n6, fiind
foarte incdntati de acest lucru.

Printre micile victorii, clienta afirmi ci este capabili sd

meargd singuri pe strad6, cE nu se mai teme sE fie hirfuitd de cineva
pe stradi, ci are o noud disponibilitate vizavi de aspectul siu exterior
gi de asumarea feminit6{ii. iqi doregte si se imbrace feminin, sI nu iqi
mai ascundi trdsiturile, sE se machieze, s6 poarte rochii, tocuri, este
interesatS sd cunoasci oarneni noi, in anturajul cdrora se simte mult
mai in largul sdu, ffir6 a se poziliona intr-un col| pdn[ cind cineva va
interacfiona cu ea, ba chiar ea este cea care preia, pe alocuri,
ini[iativa qi socializeazS.

in

imi

aceast6

noti

creirii spafiului identitar qi asurririi lui, A.

c[

si

se mute la
bunica sa. Doresc sd subliniez aceastd formuiare folositd de A., deqi
bunica sa decedase cu c6teva luni inainte. Crearea unui spatiu
identitar propriu in care toate elementele ce compun viala clientei s[
fie integrate devine absolut necesar pentru cregterea sa emo{ional6,
cigtigarea autonomiei qi a independenfei. Spune curn pind in prezent
spune intr-una dintre gedintele noastre

LA4

doregte

asumat responsabilitatea vreunei pl51i, achitarea vreunei

f,acturi, lucruri de care se ocup5 mama sa. Acesta este punctul de

nu qi-a

turnur6, in care incepe si se intrebe cum ar prelua iniliativa

responsabilizdrii asttpra acestei laturi a vielii sale.
clarificarea nevoii de a se muta la bunica So, a
semnificatiilor spuselor sale, cit qi a fugii de care devine conqtienti,
g[sesc necesar travaliul de doliu pentru a desface ancorele dintre
clientd gi bunica sa decedatd. In urmdtoarea Eedinfd, clienta vine
incintatd de noua descoperire facut[. Ca efect al travaliului de doliu,
dorinfa de a-gi asuma un spafiu al s6u, nou, pe care s6-l asume ln
totalitate, devine mult mai clar pentru client6. ln vederea oblinerii
acestui lucruo semneazd contractul de vfinzare-curnpdrare a casei
bunicii cu scopul de a vinde gi cump[ra un apartament nou. Abia dupl
acest pas, cdnd va putea intra tn cantact qutentic cu nevoile Si
dorinlele sale, identitatea ei se va cl6di pe ceea ce descoperi despre
ea, prin integrarea experienlelor sale, fErd a mai fi inexorabil legatd
de trecutul s6u. in acest fel, A. igi g[segte o pirghie extraordinarl

in

pentru a continua procesul de maturizare 9i cregtere emolionald de la

stadiul regfesiv la care se afla cdnd a venit in terapie qi momentul in
care igi comunica dorinla creirii qi asumdrii unui spaliu identitar, in
aventura descoperirii propriei persoane, a dorinfelor 9i a nevoilor sale.
Acceptarea fn intregime a propriei sale persoane (lucrul cu

umbra) este unul alt obiectiv terapeutic. clientei ii este dificil s6

accepte anumite pa4i Si emotii ale propriei sale peroane. Ura este una
dintre triirile despre care spune cd nu poate fi capabile. De la
inceputul int6lnirilor noastre, s-a referit la urd ca fiind ceva in afara
ei, o emolie pe care nu o recunoaqte $i pe care refuzI si o accepte.
Treptat, pe parcursul gedinfelor, am lucrat la acceptarea qi asumarea
acestei emoiii, oferindu-i un sens urii sale, pundnd-o in contact cu
acea stare pentru a reuqi si infeleagd ce ii transmite 9i care sunt
nevoile sale in raport cu aceast5 emofie. Mai mult, am lucrat creativ
spre a schimba atitudinea care vrea si 5tearg6, si nege ' ura ca Si
105

condamnare - intr-una in care reuqeqte sd se inleleagd pe sine qi

atunci cdnd se afl6 in contact cu unul dintre oamenii fa{6 de care
nutreqte astfel de triiri. Ca efect, clienta reuqeqte si depiqeascd
sentimentul de uri, in misura in care aceasti emotie nu mai st6 la
baza trlirilor sale, inaint6nd spre incercarea de a ierta persoanele fa[I
de care nutrea aceste sentimente de urd.

in c6l6toria parcursd p6ni in momentul de fati alituri de A.

doresc si mai adaug faptul ci o gdsesc ca fiind o persoani cu abi1it61i
sociale bune, lucru pe caxe ea ins[gi nu reugegte si il vadd. Spune
despre ea c[ este timidi gi rezervatd, cI nu este genul de om care sE
fie in prim-plan, dar lucreazd. in publicitate, job care o incurajeazi gi
o forleazd cumva si ia contact cu foarte multi lume. Ceea ce mi se
pare deosebit de important de menlionat este faptul c5 A, a inceput si
se intrebe dac5 nu cumva nu este chiar singura persoani care a avut o

astfel de experienfi. A devenit curioasd sd impdrtdqeascd, sd aiute,

sd dea sens experienlei. Momentul in care va integra complet

experienla
precanizez

publicitate

qi va face legitura cu domeniul in care lucreazd

ci va fi punctul in care se va lansa o campanie de

in

vederea aducerii

la cunoqtinti oamenilor

despre

abuzurile petrecute in familie, cu ajutorul ei.

Un efect deosebit de important, scop al tuturor

acestor

travalii de iertare, de separare, de integrare, este responsabilizarea

sa qi renunlarea la rolul de victimd. Clienta ajunge, odati cu
eliberarea de trecut, sd depdqeascd rolul de victimd qi si-gi doreasci
sE iasl din spatele paravanului, unde se ascundea impreund cu
abuzurile din copil6rie.

in viitor, doresc

sa urmlresc linia relatiilor de cuplu. in

privinJa agteptirilor de la partener, cu at6t mai mult cu cdt ?n prirn[
instan!6 clienta era foarte centratd pe ea, gi nicidecum atenti gi la
nevoile partenerului, gisesc a fi necesard clarificarea. Odati cu
cregterea sa emofional5, md aqtept sd fi crescut 9i disponibilitatea fald
de o relafie, lucru pe care il voi testa in terapie qi voi urmiri
clarificarea agteptirilor sale de la o relalie de cuplu.
105

CAPITOLUL VU
SUFRAPUNEREA PLANURILOR TRECUT $I
PREZENT

in demersul terapeutic, A. se prezinti la unele

gedin{e

copleqiti de anumite intampl6ri, toate incluzandu-l pe partenerul s6u.

Sunt cateva evenimente aparent obignuite, care nu ar ayea niciun
motiv si sttrneascd o confuzie afectivi in client6. Cu toate acestea,
ea mi face atentE la aceste poveqti pun6nd mult accent pe felul in
care s-a simlit atunci cflnd s-au petrecut. Reac[iile sale in raport cu
evenimentele sunt intr-adevir amplificate, clienta identificd
aseminiri in triirile sale de acum cu anumite momente din trecut,
dar nu poate inlelege ce anume o face si simtd lucrurile la fel. Orice
incercare de a o centra gi pe nevoile partenerului siu este respinsa de
client6, nevoia sa fiind absolut arzdtoare.

7.1. Cina de

Crlciun

A. se apropie foarte mult de acest bdrbat, se deschide, ii

povesteqte detalii despre copilaria foarte dificil[ pe care a avut-o,
niciodati nu a trdit emo[ia sirbitorilor in familie qi, cum
urmau s5rbStorile, preconiza nigte zile foarte reci Ei singuratice
pentru ea. intocmai pentru cd se apropia Crdci,nul, clienta se
plaseazl in rolul de victimS, mSrturisind de suferinlele din perioada
copiliriei, expunandu-se astfel la dou6 posibilitSli in dinamica
interacliunilor cu partenerul sdu: sd o salveze sau sI o agreseze' De
ce nu, poate chiar amandoua. Astfel c5 el ii salveazS sSrbStorile 5i pe
ea in aceasti perioadd. O surprinde intorcdnd-se in oraq, sunindu-i la
u56 pentru a petrece zilele ce urmeazd impreuna, sirbdtorind. Aduce
preparate tradifionale pentru a savura o masS cu bucate tipice
despre cum

reletelor de Crdciun.
LO7

I-am cerut detalii despre cum erau sdrbdtorile in familie,

daci igi aminteqte de weun moment in care a existat sentimentul de
srrbitoare. Mentioneazi despre amintirea Crdciunului doar in ideea
in care tatdl era singurul care se strdduia sd aduc6 spiritul de
sdrbitoare in casS: ,,Tata obisnuia sd meargd pe la bunica in vizitd
sd ia preparate de Crdciun qi sd le aducd acasd pentru noi, cdnd
incd locuia acasd, pentru cd mama nu gdtea niciodatd nimic speciar
de Crdciun sau de PaSte... ne trimitea bunica."

cI gestul partenerului a fIcut-o si

mult gi a trimis-o inapoi in perioada in care tat6l ei
frcea aceste lucruri asemdn[toare pentru a-i insufla spiritul de
sdrbitoare. Din acest punct, proiec{ia tatilui pe partenerul de cuplu mi
se pare evidentd. Ea se qi pozilioneazdpe un rol de copil fa{i de el, are
nevoie de suport, sprijin, intelegere, empatie, protectie, dragoste,
cdldurS. Lucruri pe care inilial el este capabil si i le ofere. Atunci c6nd
plAnge o {ine in brafe, o siruti pe frunte pirinteqte, gesturi la care A.
reac\ioneazra foarte bine, este uimite de c6t de plicut este s6 ai pe
cineva alSturi care si se poarte in acest fel cu tine, lucruri pe care nu-gi
aminteqte sE le fi h6it cu altcineva pdni acum, poate doar c6nd era
copil qi se juca impreuni cu sora gi cu tatdl s5u. ii lipsesc c6ldura,
protectia, siguranta pe care poate le-a trdit doar atunci c6nd tat6l sdu
locuia incd impreund cu ea. E ca gi cum a regisit toate astea. Dar se
Presupunerea mea este

regreseze foarte

dovedeqte cd alegerea partenerului nu este una potrivitd, deoarece el igi

doregte o femeie ca parteneri, iar ea este regresatd p0nr la vArsta unei
fetitre, devenind indisponibil emolional pentru ea.

7.2.La volan
La prima qedin{d, dupd cdldtoria la vitezd maximd pe care a
parcurs-o in descrierea h5rfuirii sale sexuale, ajungem la a cdldtorie

cu masina despre care clienta

povesteste cu mult6 inc[rciturd

afectiv5. Mai int6i, vreau sI men[ionez cd magina este cumpiratil d,e
r.08

cdtre tatdl vitreg pentru cil: ,,Mama i-a zis: <Are fata nevoie de
masindn, aSa cd eu am masind datoritd lui, si ea crede cd se
compenseazd cu chestiile astea". Deplasarea urii destinate lui asupra
mamei este foarte bine direcfionati gi susfinuti cu multe argumente.

Clienta poveste$te cI in fiecare diminea;i cdnd pleac6 la

serviciu impreuni cu partenerul s6u, el este cel care conduce magina
(proprietate achizifionatd de tatil ei vitreg), peotru cd ea este mai
adormitd dimineatra, mai friguroasd, ii ia mult timp p6n5 se inc6lzeqte
(tremuratul qi starea de reverie, ca de abia trezitd din somn). La un
moment dat al traseului se opresc pentru a-l l6sa pe el la serviciu, iar
ea trece la volan in continuarea drumului spre locul siu de muncd.
Existi un intreg ritual preferat de A. gi il explicd pas cu pas. Pentru
cd goseaua unde se situeazd clddirea in care lucreazd partenerul siu
este foarte aglomeratl gi agitat6, cu un trafic intens, il roagS pe acesta
si parcheze pe o stridu{6 lituralnicl pentru a se simfi confortabil sI
se mute pe locul qoferului (sd preia conducerea), pentru a-qi continua
drumul gi a ajunge la destinafie de fiecare dat6. Primul conflict dintre
cei doi se intAmpl[ in legdtur[ cu acest ritual. intr-o dimineati, el

lasd maqina pe $oseaua principald, nelinigtind-o pe A. in

stlrii sale de agitalie vin qi ceilalli goferi de pe stradd

intdmpinarea

injurii partenerului siu. El rispunde in

consecin{6, lucru care o stupefiazi pe A. Imaginea partenerului in
ochii ei nu atingea pdni atunci aceast6 manifestare virulent5,
injurioasd, agresivd. Ea reaclioneazd, permilindu-qi o reactie
necontrolati, frrd migti, qi ?i reproqeazd maniera in care s-a
manifestat. tn acel moment, probabil c5 individul atinge un prag
maxim al nivelului de toleranfd, iese din magini gi pleaci fEri sd
spund nimic. A. rim6ne pe scaunul din dreapta, pe strada principali,
cu un trafic care o neliniqtegte pentru c6 simte cI nu-i face fa1i,
care claxoneazd qi adreseazi

singur6. Reaclia ei este: ,,Nu Stiam ce sd.fac! Poate am greSit eu cu

ceva! Nu-mi dddeam seama ce s-a intdmplat! Nu-l

niciodatd aia!".
109

vdzusem

DupI disculii in vederea clarific6rii a ceea ce s-a intdmplat,

ea afld de la partener cd este nemul(umit c5 nu l-a susfinut, nefiind
alituri de el, dar qi de faptul cE a putut vedea o latur6 a ei care nu i-a
plScut. Ipoteza mea este cd ea vorbeqte chiar de noaptea abuzului
sexual. Vorbegte despre momentul in care tatEl vitreg o abtzeazd,
cum se treze$te cu el peste ea in pat, noaptea, adormitE, inghesuiti qi
striviti sub corporalitatea lui, gi incepe sd-i tremure intreg corpul,
avind un atac de panic6, o iegire neconffolati (ca atunci c6nd ii este
frig, sau are o triire afectivl de intensitate maximi). Era prima oard
cdnd se int8mpla acest lucru 9i cdnd il vedea din acel unghi. Nu a
rcalizat ce s-a inttmplat, cu atet mai mult cu c6t el ii spune ,sd nu se
teamd, cd o vaface sd se simtd bineJdrd sd-ifacd rdu".

laturi a partenerului, in care

proiecteazd imaginea agresorului siu, ba chiar va ajunge s[-l
Este primul contact cu aceasti

provoace pentru a-pi asuma rolul de victim6.

7.3. Separarea

ii

cere sd se despartd, igi anun!6 indisponibilitatea

emofional6, dar, in acelaqi timp, dorinla de a rdmdne amici, poate chiar
Partenerul

,,amici cu beneficii", acest lucru ?nsemnAnd ca ei in continuare si

pistreze o relatie la nivel sexual, fdri a se implica in planul afectiv.
Acceptdnd o relalie de natur[ sexualI care o rineqte oricum,
cu partenerul (b6rbatul) pe care qi-l doreqte disponibil in primul rdnd
pe plan emolional, nu face nimic altceva decdt si reconstituie propria
istorie, in care ii aduce impreuni pe cei doi birbati din viata ei - tatil
natural (pe care nu l-a avut prezent alSturi de ea, sau disponibil si o
protejeze, si o confirme, si o creascl) gi pe tat6l vitreg (care a
crescut-o din punct de vedere financiar, a fost prezent, a rdmas alituri
de ea, dar cu preful beneficiului sexual, situalie de compromis). in
felul acesta, retriiegte ambele traume (abandonul tatilui qi abuzul
sexual) aduse impreuni qi reexperimentate, in acest moment, in
L10

relalia de cuplu (separare gi pierdere pe de o parte 9i de cealalt[ parte

compromisul gi plata care ia forma contactului sexual).

Ipoteza mea este cd la inceputul relaliei A. il investeqte pe

partener cu rolul de tatd (bun), care o protejeaza, o securizeaza, este
prezent, dar tot pe la inceputul relafiei, clienta ia contact qi cu ',latura
lui agresiv6,,, &$& cum o numegte ulterior. in confuzia sa identitarl,
A. este atrdgdtoare qi ademeneqte pentru a fr agresatd, qi este agresati
pentru c6 este seducdtoare qi attdgdtoxe. Este aproape o
autopedepsire - atrage qi se predi.

1.4.,,8 momentul si te duci acasI"

A.

povesteqte de

seara petrecutd

la fostul sdu partener

impreuni qi l-a ajutat si

acas5, evocdnd momentele in care au mAncat

faci ordine in noul apartament pe care acesta l-a achizilionat recent.

Nu este de mirare c5, atunci cdnd el s-a oferit si o conducd la maqind

pentru a se intoarce acas[ la ea, aceasta arefuzat, activ$nd proiecliile
traumei pe filonul siu patern. Se simte ca atunci cind mergea in
viziti,la tatil sau gi petrecea weekend-urile alSturi de el. Povestegte
despre ner5bdarea cu care agtepta s6 vini ziua de vineri, ca sI meargl
la tat6l siu, iar apoi urma sfargitul siptimAnii, zr:ua de duminicE,
atunci c6nd se intorcea acasl, condusE de tatbl sau. Era un moment
groaznic, foarte dureros gi pe care qi-l aminteqte foarte bine'

Aceastl perspectivi este intr-o misuri congruentd cu

atitudinea clientei fatd de triirile sale qi de episoadele nevrotice in
urma abandonului. Le respinge, le neagd 9i nu se acceptl deloc in
acea ipostazi. De multe ori, cAnd povesteqte despre perioadele sale
mai dificile, spune ca abia agteapti sE fie iardgi ea insd;i, si revini la
normal. Ca qi cum nu ar fi ea insdqi atunci cdnd se comportd ca un
copil abandonat gi disperat, ci ar fi altcineva.

LLl

Relevanfa acestor poveqti o gisesc in maniera de exprimare

gi autenticitatea triirilor clientei. Prin aceste intampliri cu at6t de
mult sens pentru istoria sa, ea reu$e$te s6 descarce 9i s5 tr6iasc6
emotiile pe care nu le-a triit atunci. Povegtile reprezintd o poartd

cdtre acele rnomente fncdrcate afectiv din trecutul clientei, asupra

cdrora trebuie sd se tntoarcd pentru a le integra adaptativ pi
sdndtos. tn terapie, atunci cind intr[ in contact cu tat6l siu qi ii
spune cd avea nevoie de el 5i ca este ambivalenta in ceea ce priveqte
sentimentele ei, este sinceri, dar ceva o blocheaz6 in a experimenta
cu adevlrat dezamdgirea qi nevoile faf6 de tat5l slu. in schimb, in
momentul in care fostul partener pe care ptoiecteazd imaginea tatdlui
s6u o face sI se simt6 neprimitd, ea se intoarce chiar in nucleul
traumei, retrfind-o cu intensitatea copilului abandonat de la vdrsta la

in acea perioadS. Consider cd

poate
face pe clientd sd vadd
aceste pove$ti reprezintd cheia care o
cu adevdrat emolia de care este conyolatd Si sub imperiul cdreia

care s-a petrecut, clienta fiind regresati

reaclioneazd tn acele momente.

in momentul confruntirii cu agresorul, fuge de implicarea,

sau de un dialog direct cu el, folosind formulari generale ptecrtm ,,un

bdrbat", referindu-se la tatil s6u vitreg, sau ,,o fettd'", referindu-se

chiar la ea. in schimb, la nivelul tr[irilor sale in raport cu aceste
evenimente caxe se prezinld a fi exact aceleaqi experienfe pe cafe ea
le caut6 s6 le hiiasc6, reuqe;te si dea fr6u liber pin6 la manifest[ri
nevrotice. A pune in contact clienta cu aceste triiri cred ci poate
reprezenta un adevarat deblocai si punct de turnurd in demersul

terapeutic. In momentul de fa{6, aceasta este direcfia asumati a

procesului qi clienta se afld in punctul in care recunoaqte
similaritIlile tr[irilor sale interioare.

Ltz

CAPITOLUL VUI
EU IN RELATIE . INTERTERENTA
SCENARIILOR
Relalia mea cu A. a pomit intr-o manierd copleqitoare pentru
ptecizeazl
mine. clienta imi telefo neazd perfitu a stabili o intalnire si
cI dore$te sd ne vedem de citeva ori pentru a clarifica anumite
de
situalii din viala ei. M6 gandesc c5 aceasta nevoie de a menliona
la primul contact ce anume iqi propune de la aceste intalniri ar fi

trebuit

si

md pregiteasc6 pentru posibilitatea ca

A'

sd fie in

rezistenli fald de evenimente importante din viafa sa, 9i pe parcurs s6

descoplr cE nu este vorba doar de simple clarificdri'

Aiciafostgreqealamea:amluatmesajulviitoareimele

cliente exact aqa cum mi l-a trimis, nu m-am intrebat dacl poate fi
fie
vorba de altceva, nu am l6sat posibilitatea ca aceasti intSlnire si
qi
la
inceput
altceva dec6t o simpll ciarificare. Poate faptul c[ eram
entuziasmul amestecat cu starea de anxietate m-au flcut sE caut un
punct de reper pentru a deline un preview al felului in care se va
dr.frgrrru gedinfa. In acest fel, mi-am creat foarte limpede o serie de

agteptiri legate de ceea ce va unna s6 se intample in prima qedint6'

Cu siguranti m6 agteptam de la prima intalnire la cunoagterea
clientei, a acuzelor sale qi cum anume aq putea sd o ajut sd se
clarifice. ceea ce m-a surprins a fost explozia de informa{ii pe care
pentru care a
am primit-o atunci cflnd am intrebat-o care este motivul

vizitatin trecut qi alt specialist.

Neavand contact terapeutic cu o persoand carc a fost abuzatS
emotional, fizic qi sexual in copildrie pAni in acel moment, am frcut
un transfer pozitiv pe clientS, uimit[ fiind de maniera sa de raportare
la tot ce i se intamplase. Pentru un prim contact, pdtea c6 i-a fost
foarte greu, dar pentru c5 este o femeie foarte puternici, a reugit sd
113

depdgeasci cu bine toate evenimentele traumatizante. intr-adevir,

clienta este integrati social, profesional, are relatii sociale, dar asta nu
face ca experien{a si fie neapirat integratd, poate era doar nevoia mea
de a vedea cI este integrati, c5 este bine, dar atunci oate ar mai fi fost
motivul pentru care a venit in terapie? Am ascultat-o cu mare atentie,
incercdnd sE pistrez controlul procesului, dar p6n6 la sfhrqitul qedinlei
ajunsesem si md simt epuizatS. Nu este de mirare c5la cea de-a doua
gedin{6, clienta imi spune cAt de bine gi uguratd s-a simiit dup6 prima
intdlnire, pentru cI eu preluasem energia care o incirca pe

ea.

voi afla pe parcursul gedinfelor la nivelul familiei

sale este incredibil de asemin6tor cu istoricul familiei mele.
Ceea ce

Identificarea cu clienta incepe s6-mi devin6 din ce in ce mai limpede.

A. are o mam6 agresivi, care o

9i fizic, este
necontinitoare, castratoare, confuzd in privinfa rolului siu. tmi
amintesc c5, tot in cadrul primei Eedin[e, cind mi-a povestit despre
reacfiile mamei sale, am avut niqte senza{ii corporale care imi tridau
de fapt contratransferul. Sora clientei pleaci de acasd din cauza
tratamentelor agresive la care sunt supuse ambele fete. A' spune la
un moment dat ci ea este cea care a rdmas acasi cu mama lor, care a
continuat sI fie b6tut[, agresati, abuzatd qi cE ea este ,,cea care arfi
tndreptdlrtd sd fi ajuns rdu". PovesteSte ci relalia dintre mam6 9i
sora ei este aproape iuexistent6 din momentul in care a plecat de
acas5: ,lfiama o tnvinovd\e;te pe sora mea cd este... opusul meu' Md
rog, toate nebuniile pe care le face, inchirierea dpartamentului sdu
abuzeazd emotional

din senin ca sdJugd fn alt orag, s-$ ras tn cap, Si-a iniectat heroind".
cu toate astea, ea a plecat la l0 ani, eu am rdmas."

incapabil si iqi creascd impreund fiicele, la fel cum gi tatil meu,

absent emo{ional, blocat afectiv, renun{6 la a incerca si impace toti
membrii familiei.
Astfel, felul in care a crescut separati de sora ei este suprapus
istoricului rela{iei rnele cu sora mea (sord vitreg[, fiici a tatllui meu
dintr-o c[s6torie anterioar6). Felul in care am crescut separat de sora
mea are un impact major asupra dezvoltirii mele. Nu mI surprinde
momentul in care apar compaf,atii intre mine Ei sora mea, legate de
posibilitatea ca ei s6-i fi fost chiar mai bine in urma pleclrii de acasi,
iar dezvoltaret mea personali sI fi fost afectat5. Md gisesc in diverse
situatii intristati de g6ndul cd mi-a fost mai riu pe plan personal,
emofional qi psihic si cresc alituri de un pirinte dezechilibrat gi
newotic qi celilalt pirinte absent emolional gi resemnat.

in paralel, in familia mea are loc un eveniment care o are ca

protagonisti pe o veriEoari mai mic6 de-a mea. Aceasta apeleazd la
substanfe narcr:tice pentru a face fald vegtii cI marna ei (mdtuga mea)
are cancer. Vorbind cu mdtuqa mea despre situalia respectivd, aceasta
imi spune ci ii vine greu si infeleagi cum de s-a ajuns aici, gi ce a
determinat-o pe fiica ei sd recurg[ la astfel de lucruri, ateta timp cdt nu
poate vedea unde anume a greqit ea in cregterea qi educarea ei. Penhu
mine, impactul este foarte puternic, deoarece o dd exemplu negativ pe

mama mea. intr-adevir, mama mea a fost o femeie castratoare,

agresivd fizic qi verbal gi am crescut cu un model de femeie
necon{indtoare qi confuz[ in privin{a rolului siu. Tatil meu era absent
emo{ional gi renunlase in a se mai impotrivi mamei, se resemnase. ln
acest moment, identificarea mea cu clienta este evidentS.

Interferenfa scenariilor este uimitoarc in acest plan qi foarte

evidentl. Abuzul emolional qi fizic sunt lucruri foarte cunoscute mie,
av6nd pe parcursul copildriei qi adolescenlei acelaqi curs al relafiei
mam6-fiic5. Sora mea pleacd de acasi, indepdrtatd qi alungati de
mama, situalie in care tata se vede nevoit sE aleagd una dintre fiicele
sale: s5 rdm6n[ cu mine sau s6 plece cu sora mea. Tat[l clientei este

Cu toate acestea, consider cd analiza mea personald, cdt gi

supervizarea, m-au ajutat si nu rimin in acest scenariu de
identificare gi sI aclionez in vederea integririi propriei mele
experienle din copil6rie. Am urm6rit indrumdrile primite de la
profesorii supervizori, iar procesul a continuat in direclia potriviti.
Asemdnarea este izbitoare, cu siguranfd lucrul terapeutic cu clienta
era in aceeagi misurd qi lucrul meu personal. Ajutdnd-o pe ea, md

7L4

115

ajutamgipemine,odatScuaceastScongtientizare,mi-ammobilizat
nu
energia in desfEqurarea procesului terapeutic, pentru clienta mea'
pentru ceea ce regiseam in ea din mine qi expetienta mea'
care partenerul de cuplu se separ5 de ea'
clienta ?mi pare complet decompensatd, qi, consultdndu-md cu
criteriile oferite de DSM IV despre depresie, consider c6 A. este
depresiv[. Desigur, cum s5 nu fii depresiv[ atunci c6nd omul in fala
deschis sufletul te abandoneaza? surprinderea mea este
caruia

in momentul in

[!ai

c[, in urma rezultatelor inventarului de depresie Beck,

rezultatele

nu cumva
m6soar6 numai o depresie moderat-u$oari. M6 intreb daci

eram in continuare in identificare proiectiv[ cu

clienta mea, amintindu-mi chiar de un eveniment foarte asem6n6tor
in care m-am confruntat chiar eu cu o astfel de depresie. Desigur!
Experienla mea in legdturi cu separarea de partenerul de cuplu a fost
trliti in intregime pe parcursul dezvoltarii mele personale 9i integrat6
intr-o manieri slndtoasd, dar acest lucru nu m-a oprit din a md
identifica cu A. pentru toate celelalte detalii povestite mai sus'
c6
Doresc s6 adaug faptul c6 simptomatologia care m-a f6cut s[ cred
trece printr-un episod depresiv major, dincolo de interferenla
,""rruriilor, este in strins6 legdtur[ cu nivelul anxios deosebit de
ridicat, pe care l-am misurat in urmitoarele qedinle'

in acel moment

EuinsSmim.amconfruntatcudepresiacucevatimp?nainte,

Am
confruntare ce pentru mine a fost surprinzdtoare gi dureroasS'
reugit, totuqi, s5 depdqesc cu succes acea perioadd, fiind capabili si
simt o real6 compasiune pentru A., $i, concomitent, o disociere fati
de nelinigtea Prin care trecea'

in acelagi

timp, integrarea propriei experien{e la nivelul

relatiei de cuplu gi asumarea unei atitudini pozitive fafb de trairile

in
anxioase qi depresive ale clientei m-au ajutat s[ nu intru prea mult
suportiva,
acest scenariu qi s5 imi pastrez o atitudine neutrS, dar
con{initoare gi empatici. Am reuqit sd v6d dincolo de angoasa
clientei, de tristefe 9i plins, descoperind energia qi resursele pe care
Ie posedi din Plin.
116

BIBLIOGRAFIE
American Psychiatric Association

Diagnostic

and

Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition, Text

Revision. American Psychiatric Association,

2000,

Washington, DC
Endchescu, C., (2003). Tratqt de Psihosexologie. Bucureqti:

Editura Polirom.

Wolfe, D.A. (1991). Preventing physical and emotional

abuse oJ"children.New Yod<: Gui$ot.d Press'

Vasile,

pi

resursele

(2008). Psihoterapie Repere

teoretice,

D. L.

(2011). Trauma familiald

compensatorii, Bucuregti : Editura SPER.

Mitrofan,

I.

metodologice qi applicative. Bucuregti: Editura Sper.

Godeantl, C.D., Godeanu, A.S. (2010).

Psihogenealogie - Diagnozd, intervenlie gi vindecarea
is t ori ei famil ial e. Buetxeqti : Editura SPER.
Anzieu, D., Chabert, C. (2010). Metodele proiective'Testele

Mitrofan,

L,

care spun cine eqti. Bucureqti: Editura Trei.

Rogers, C.R. (2008). A deveni o persoand - perspectiva unui
psihoterap euf. Bucureqti: Editura Trei.

Wildlocher, D,, Braconnier, A. (2006). Psihanalizd pt

psihoterapii. Bucuregti: Editura Trei.
Kottler, A.J., Carlson, J. (2010). Clientul care m-s schimbat.
Bucuregti: Editura Trei.
Odoul, M" (1999). Spune-mi unde te doare. Paris: Editura
Deny.
Einbender, A.J., Friedrich, W,N. Psychological functioning
and behavior of sexually abused girls. -r. Consult. Clin.
Psychol., 1989, 57:15 5*157 .
L17

of child sexual
Finkelhor, D. Early and long-term effects
Research and
abuse: An update. rii\"ttioiol Psychology:
P r actic e, 1990, 2l :325-3 30'
McCurry' C'' Storck'
McClellan, J', Adams, J', Douglas, D''
severity of s.e-xual
M. Clinical characterisiit' 'flut"d to youth'
Child Abuse
uUor., A study of seriously mentally ill
Negl., 1995, 19: t245-1254'

Colecfia Alma Mater:

Prthrt"r-pt- (t-pere teoretice, metodologice

apticative)-Iolu%

ffiiali

in psihoterapie

80 RON

9i

coord'

I'

60 RON

Mitrofan
35 RON

nsihotogia cuPlului - Adrian Nu![

Efr.ie"t" p.thoterapiei experienfiale la copilul
hiperkinetic - Geanina Cr.1r-Cru!11--fnterconeiiuni. Fizica cuantici povestit[ de un
psihoterapeut - Adrian NutE
Ete**t" de psthdogie sociall - Lu"t""tiu MffiPsihotogta retafiei de cuplu. Abordare teoretici 9i

aplicativl

Iolanda

Compendtu de

fobii

45 RON
25 RON
35 RON
35 RON

40 RON

Mit@-

Laurenliu Mitrofan, Sorina

Daniela Dumitrache
N""r"psthotogie - bazele teoriei 9i practicii - Eugen

30 RON
53 RON

Awam
Fsihogen"alogie. Diagnoza, intervenfia 9i
vindecarea istoriei familiale - Iolanda Mitrofan, C'

50 RON

Denisa Godeanu, A- Sebastian Godeanu

P*afttiite - xtremele cornportamentului sexual

uman - Laurenliu Mitrofan, Sorina Daniela

Dumitrache
workaholismului - Laurenfiu
M"tttpt"t-{atet"
"le
Mitrofan, Eugen Avrarn
T.""r"" familiali 9i resursele compensatorii Diana Lucia Vasile
T"t"pt- to.t"rd"penden{ei ed. a2'a - coord' Iolanda
Mitrofan

118

30 RON

25 RON

35 RON
35 RON

oeti*tzare ln grupul experien{ial

Colecfia Animt

Unificlrii
*

(O nou[ abordare experienfiali a familie:) "11-1"

cu haine vechi Irrt"gr*""u rld[cinilor sau dulapul

pepinierideidei-Cu@

Inte.-re"litatea. Psihoterapie 9i spectacol dramatic

Iolanda Mitrofan, Denisa S19t"3

da

ffi"

creierului

37 RON

meditafie unificatoare

Iolanda Mitrofan

gtiinfi extinsi tului

'

(edi1ia a 3-a) -

ffiilitltt

d"

Colecfia

t.""sf"uririi - exerci{ii de meditafie creativil

unificatoare. Vol. 1: Cllitorii tejere citre Sine Iolanda Mitrofan, cu contribulia lui Emil-Rizvan G6tej

*-rnicare - Adrian Nuti

Iolanda Mitrofan'

*tr"i-

auml - Iolanda

Mitrofan, Doru Buzducea

ConcePtul de Sine la

{i' Evaluare

gi

30 RON

15 RON
15 RON

20 RON

15 RON

45 RON

SP ER Audiob o oks t

Arta

fry-i""ti.M,

l" il'ft"5G" despre intimitatea

postmoderni - Ion Cosmovici

Ci""i

Adrian Nu[d
ascuttanO cu a treia ureche. Reflecfiile unui

25 RON

Minzat

iere"' - Marcu loana

Colec{ia Caiete

terapeut experienfialitt - 4trul I$u-An-tize psthologice. Oceanul din picitura de api Adrian Nu[5
O incuisiune in psihologia prenatall. R.egresia
emofional[ prenatalfi 9i perinataln ffoL 2) Alin Cristinel Cotigd
CunO p"mnezeu este interzis - Pseudorornan - lon

4t,ulr'tr

@deexercifiide

Elena Otilia

Vladislav
Ne jucnm invl!0nd... inviflm jucflndu-ne!
Dezvoltare personali asistati de calculator in grup
experienfial (Citre o noui paradigmi educafionali)
ed. a2-a- Iolanda Mitrofan, Augustina Ene
educafie gi consiliere: o
@tin

i.-.j;-.tf t"r.ifabordareholisticfiaIolanda
dezvolt[rii gi a transformlrii umane aPia

30 RON
30 RON

E*p"ti""ta .chimharii - exercifii de meditafie

creativl unificatoare. Vol. 2: C[litorii lejere citre
Sine - Iolanda Mitrofan, (audiobook)
*
practica fucuriei: Poezie terapeutica

INDARA,

35 RON

Colec{ia /SIS

Doctor liaz
Coleclia l)octorattu'
realizare de filme - un

?ffii.ieil"

"ltAnatffi-prin 9i preadolescen{i
nro*ro* pentru adolescenfi
.-^ \r;.|;lina Nesret
llE'1u41'!sr -

cu

dlllcurlau
rera}ra ur' LuI,r
Mecanismete intimitn{ii ln
ri^ +oronarrfici - Ioana Stancu
Evaluare rt tttt"t'
aguucr
Cuplul: Stop caoru transgutr

ffia*i+ii-A

utt't
Alegerea partenerulul' 'wllf,un'
2-a)
Sebastian Godeanu (ed' a

22 RON

silt r !

n"visfu de psihoterapie experien{iald

nwista a" psihoterapie experienliald
nevista de psihoterapie experienfiald
n"rl*t* a" psihoterapie experienlialE
n"vi.ta ae psihoterapie experienfiali

Nr- 49, 50, 51, 52

Nr. 5] (2011)
Nr. 54 (2011)

15 RON
15 RON

17 RON

competenfe

ilffitedefarnilieqi
,rvindecareoo transgenera{ional[

ir.g.u.l -

INDARA (Iolanda Mitrofan)

Pr"ctic" bt curiei - INDARA (Iolanda Mitrofan)
In (terioare) - Lucian Alecu

Nr. 55 (2011)
Nr" 56 (2011)
Revlsta ae psihoterapie experienlialE Nt. l] gql4

Editura SPER igi r[splSteqte cititorii cu noua Colec]ie de carte:

CARTE 0n-Line

Oanalgqesctl

i","i"J"

30 RON

sformare tn
grup

Bmnil diminea{a, realitate! Satori mundan

Revista de Psihoterapie Experienfiali

20 RON

ffitarePersonalruniversitare transversale
-

Poezie terapeuticd:

30 RON

Colectia Masteraliaz

unificatoare

!t-tY'
::Li'
din perspectiva

oftalmologicfl
"orrg"nitut6
Mih3i
8"""t""
0ana

%LDrumulparcurs
Tulburarea de sPect

::-spre

te - insofirea
Printre fantasrnele ul
u *1",t
experien{ial-transgenera{ional6
:T.::".
;;;;;'- vat"r,tlou M' stoica (coord' I' Mitrofan)

17 RON
17 RON

c54i

http

CilItoria studentului. Inifiere in

carierl (Oraqul fir[ sfAr;it - Partea

httn r//sper.ro/editura/

I) - Ion Cosmovici
Psihosociologia familiei - Dictionar
de autori - Cristian CiuPerci
Mic dicfionar al marilor psihologi
gi sociologi - Cristian CiuPercd

t23
LzZ

carti/carti-on-line

SPER:
(etaj \D
Complex LEU' Univ' Bucureqti
et'
nr' 1-3 Complex Leu' Corp A'
Bucureqti, Bd. Iuliu Janiu

Librlrie Ed'

Orar:

L: 12 *

X53o;

Mi:

12

- 18'o; J: 12 -

l83o

Telefon de contact: 0733'918'014

Dan Stoica' tel' 0733'918'016'
Coordonator difuzare carte:
e-mail: comenzi@sPer'ro