Prof.univ.or.

IRnrIl Hor,nnvrcl

AMELIORAREA
PERFORMANTELOR
IND[VIDUALE
PRINTEHNICI
DE PSIHOTBRAPIE

EDITURALIDER
EDITURA $TIINTELOR MEDICALE

a Romdniei
I)cscrierea
CIPa BiblioteciiNationale
I ror,r)ttvtct,
IRtNA
Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de
psihoterapie/ lrina Holdevici; Bucurefti:Editura$tiinlelor
Mcdicale2005
rsBN 978-973-629t8l -4
8 2 t.l l l- 3t : t 35. 1

Corecturd:
EMILIA LEANCA
'l-ehnoredactare:
ADRIANA FLEANCU
llundetinar:IRINA HOLDEVICI

Cu P r in s
(]APITOLUL 1
()rientarea
qi cognitiv-comportamentald
comportamentald
comportamentului...'...
in psihoterapie
$i autoreglarea
CAPITOLUL 2
'lirlburirilede dispozilie

zo

CAPITOLUL 3
llolaxarea- metodi de psihoterapieqi autoreglare
I st[rilorpsihice...............

5l

CAPITOLUL4
Itcspiralieqi relaxare

66

(:APITOLUL 5
87
I llpnozain terapiacognitiv-oomportamentald..........."
(:APITOLUL 6
mentaldqi comportamentuleficient
Auklprogramarea
AM ELIORAREAPERFORMANTELORINDIVIDUALE
PRINTEHNICI DD PSIHOTERAPIE
lbate drepturileasupraacesteiedilii apa4in
S(l StJl'llltEXlM SRL - Editrra STIINTELORMEDICALE
Directorgeneralprof. CasandraEnescu
S( I SI II'IiITOXIMSRI, _ EDITTJRALIDER _ CLUBUL CAR'I'II
Inl R(lr|l| M, ||| nr ')li.hl,)rl lq. claj5.anr.l4. UP 5.CP I5.Scclor
4. tlucurctli
lclcli'n :02 1.1 16 12 . 55;
0744. 530.70:
9 0723.
'
335. 19'I rl:ax :0 3 1 4 . 1 0 8 . 6 4 8
onrril:li(lor(r)c-xtromo.ro;
siterwww.truslul-liderro

105

( IAPITOLUL 7
- metoddde terapie
sistematicd
Itononsibilizarea
fobiilor.....'............ 127
in tratamentul
r,onrporlamentale

t'APl'I'OLULI
.'....
cognitive
terapiei
mentalS-nucleul
lloxlrrrclurarea

t,4r

CAPITOLUL 9
tulburdrilorde dispozilie
Psihoterapia

189

CAPITOLUL IO
Psihoterapia
atacurilorde panicd...........

240
Cuvdnt inainte

CAPITOLUL IT
comportament-cognitivd
deterapie
Modelulcomprehensiv
258
..................
a tulburlriloranxioase

Lucrarea defald tSipropune sdprezinte cititorilor o serie

rle tehnici psih'oterapiutice ,si autoformative, menile sd
contribuie la tuatumentultulburdrilor de dispozilie (amietale,
CAPITOLUL 12
271 fobii, atacuri de panicd' depresie), Ia imbundtdlirea
Psihoterapia
asertivi
comunicdriiqi a eficien[eiin octivitate.
O atenlii speiiald afost ocordatdproblemelor referitoare
CAPITOLUL 13
la relaxaie, gimnasticd respiratorie, hipnozd, metoda
Metodecognitiv-comportamentale
306 auloprogramdr ii mentole, rcstructuta,e a cogn-itivd, terapio
de optimizarea comunicdrii
aviivi, precum si la tehnicile combinatede autoreglare
CAPITOLUL 14
Ptihicd.
[Jnele dinhe tehnicile respeclive se utilizeazd in cadrul
in psihoterapie
Modelulcontextual-modular
performanlelor
gi optimizarea
umane..........................3s2 oahinetelor specializate de consiliere psihologicd Si
ti weme ce altele, ntai simple, pol fi oplicate
lttlhoterapie
'ncmijlocit de cdlre persoanele care suferd de tulburdri
386
Bibliografie selectivi
hprisive ,sauanxioa'scnu prea grove sou de c.dlt'c,aceiacare
dorcscsd-Siameliorezealenlio,memoria,echilibrulcmolional
cu ceila!ti,randamenlulin octivilole ;i caliloleavie!ii
Itlaliile
'
Lucrarea sc otlreseazddeopotrivd psihologilor, meclicilor
,tludenlilor in psihologie Si medicind, precum ;i tuturor celor
lnlercsdli sd-Siinsuseascdmetode simple de contracarare a
Hnor ;fecli;ni neuropsihice si psihosomalice, dar de
Alllocontrol al comportamenluluL

Autoarea

Ca p i tol ul 2
TULBURARILE DE DISPOZITIE
1. Tirlburirile anxioase
Marinasetrezegte
bruscaproapein fiecarenoapte,la
rre dup[ ce s-a culcat, cu tahicardie,senzaliede nod in
lmeleli qi teami ci va muri. Defi tremurdtoat6,Marinanu
ie sepetrececu ea.
Dupi ce s-achinuitmai multe nopti, eaa decissi
unmediccardiolog,daracestanu i-a gisit absolutnimic.
cu acelea
Corina prezentasimptome asemenAtoare
Marinei atunci cdnd se afla in public. Ea se temeacd iqi
din acest
pierdecontrolulgi c[ ceilalli o vor desconsidera
DecurAnd,eaa incetatsi mai meargi singurdIa
preferAndsi iasi in oraqdoar impreuni cu prietenulei.
mult,atuncic6ndseafla Ia teatrusaula restaurant,ease
:uprinsi de panicdgi manifestatendinlaimperioaslde a
locul resoectiv.
Simptomeles-auaccentuattreptatgi s-auextinsqi
situalieide la locul de munc5.Astfel, la scurttimp de la
la serviciu, tdnira era cuprinsl de teama de a-qi pi
lutocontrolul9i simleanevoiasi iashdin birou.
Doru,inginer.qefdeserviciu,aveamari problemea
;6nd trebuia si ia cuvintul la qedinJe.In momentulin
;eful lui i-a cerut sd prezintein faja salarialilorun raport
rctivitatea sectoruluisdu.nacientula devenitextremde
manifestAnd
urmitoarelesimptome:transpiralii

26

senzaliede sufocaregitahicardie.Odat[ ajuns

r nmeleale,
Doru s-agdnditsi-qi deademisia.
htian estefoartejenatde faptul cd,de cAtvatimp, simte
I ciudatdpe careii estegreu s-o impdrtlqeascdpdni 9i
rrtfel, in timp ce conducemaqina,el setemecd a cilcat
|au un animil. Deqinu arenicio dovad[ci acestlucru
ln realitate,subiectulsimtedorinla compulsivdsi
rcl inapoi gi s[ verifice traseulpecarea mers,pentrua
ol nu i aciidentatpe nimeni.in ultimeleluni, gdndu
ldentat pe cineva a devenit atdt de obsedantincit
refacedrumul cu maqinain sensinvers,de 4-5 ori,
!e asiguracAnu s-aintdmplatnimic'
tAndr patron al unei firme de succes,resimte
ncvoia de a face verificdri permanenteqi se intreab
nu cumvaa innebunit.
patologic
acestisubiectitrdiesco starede anxietate
oameniic
toli
pe
care
normal5.
'seblstede anxietatea

situalii,prindoi indicatori:
n anumite
qisentimen
deiubionfiolul subiectului
areascapb

qi mai mull anxietatea;

llpseide iontrol sporeqte
tnxietatea perturba ritmul normal de viafd a
lubieotului, impiedicflnduJ sd desldgoareacliuni pe

cu uqurint6.
oarelnaintele indeplinea
sussuferldeurmdtoare
de
mai
exempleli
din
lontii

fobi
atacuride panicd,agorafobie,
I pdihopatologiie:
tl tulburareobsesiv-compulsivd.
dir
ilotateasedistingede teamAprin faptulci aceasta
gi
concre
situalii
de obiceispreobiecte
?ndreptatd
i ca amenint6rireale:teamade a pierdeun exame
(
aveasuficienti bani, de a nu puteatermina la timp
Gtc.
are un caractermult mai difuz, subiectulit
oputandsi precizezemotivul lricii' Teamasefocalizea
fu2, pericolul potenlial fiind vag conturat'Astfe
I poatehei cu'spaimaci igi va pierdeautoconlro
rc va lntdmplacevar5u, {Erdsd qtiece anume'

27

Anxietateaafecteazdtoateaspectelefi inlei umane:starcl

stareapsihicd9i comporlamenlrrl
iziologici a organismului.
in plan fiziologic, anxietateaproduce$i simptom{
cumarfi: tahicardie,contracturlmuscular5,amelclil
rsihosomatice
nodin g6t senzaliide sulocareetc.
abundente.
nanspiralii
se manifestdca o
anxietatea
in plan psihologic,
aunui pericoliminent,acompan
lubiectivi de aprehensiune
Jeun disconfortgeneral.In formeleextreme,subiectulsepr
simli detaqatde propria persoanisausperiatde gAndulci
muri sauva innebuni.
in plan comportamental,anxietateapoate comprom
subiectuluide a acliona,de a se exprima qi de
capacitatea
lacefafi unor situalii.
Programulde psihoterapiea anxiet[lii trebuiesd impl
interventiila trei niveluri:
o reducereareactivitiilii fiziologice;
o eliminareacomportamentuluide evitare;
r modificarea interpretarilor subiective (vorbi
interioarl) carb perpetueazi stareade disconfort
ingrijorare.
Anxietatea se poate manifesta sub diverse forme qi
diferiteniveluri de intensitate,de la o starede disconfort
la un atacde panicdimplic6ndpalpitalii, dezorientare
temporald qi chiar groazi.
estedefiniti ca
in tratatele
de nsihialrie.anxietatea
precizat.
bine
ftr[
un
obiect
difuzd,
Diferentadintre anxietate(difuzd) 9i ataculdepanici
in aceeaci, in al doilea caz, subiectultrdiegtesimultan
saumai multe din urmdtoarelesimptome:
o respiraJieacceleratd;
o palpitalii (tahicardiesaupuls neregulat);
. trgmor;
o transpiralieabundenti;
r senzatiede sufocare;
e senzaliede greali saualte tulburdridigestive;
r senzaliede ameteall;

28

ronzatiede detaqare(subiectulpierdecontactulcu
propriapersoand);
vnluride cildurd;
to&mac[ va muri;
toamace iSi va pierdeautocontrolulqi va innebuni.rzul in careanxietateasemanifestl doarca rdspunsla
I lpecific, aceastaestedenumiti anxietatesitua{ionali

de teamape careo
,tateasituationalSse deosebeqte
prin
intensitateaei
situalii
orice om in anumite
gi prin
nerealist
siu
precumgi prin caracterul
a situa{ieianxiogene.
BtematicA
r, anxietateapoate fi produs[ doar prin simpla
a unei situatii specifice,subiectultemAndu-sede
ln cazulin care se va confruntacu obiectulfobiei
tip de anxietatepoartenumelede anxietat
anticipator
in formelesaleugoare,anxietatea
dar atunci
ingrijorare'
simpla
prea
mult
de
begte
panicii
forma
imbrdca
va
ini debsebitde intens6,

lnxietatea (sau panica)spontan[gi anxietatea(sau

ttlcipcforieexistdo diferenfdfoarte mare,in sensu
f,roemotionaletindesi ajungdla apogeufoarterapid
treptatvremede aproximativminute)Sidescre$te
se amplifici progresiv
anticipatorie
oe anxietatea
dar
ra cu situa{iaanxiogend, mai alesla imaginare
brusc.Astfel, subiectulpoatefi stresattimp
t loglturdcu un posibil pericol,dar stresuldisparede
lubiectul lqi ocupi minteacu altceva.
Anxietatea gi tulburarea anxioasi

atltoa reprezinteo dimensiunea viefii cotidiene

multe din situatiilecu careseconfruntdfiinla uman

29

Tulburirile anxioasesedisting de anxietateanormali prii

urmltoarelecaracteristici:
. suntmult mai intense;
o dureazdun timP mai indelungat;
r interferi cu activitateagi viala de zi cu zi.
in ManualulDiagnosticgi Statistical Tulburdrilor
(D.S.M. IV) sedisting urmdtoareletulbur[ri
(dup[ Boume,l995, P. 4):
a
ataCulde panici (tulburareade tip panici);
a
agorafobia;
a
fobia social[:
a
fobiile specifice;
a tulburarea cu anxietate generalizati;'
a
obsesiv-comPulsivS;
tulburarea
a tulburareadatorati stresuluiposttraumatic;
a tulburareaaoutdde stres;
a agorafobiaiEri atacuride panic[ in istoriabolii;
o tulburareaanxioasddatoratiiunor problemesomr
a tulburarea
anxioashcaurmarea ingeririi unor
chimice.
Atacul de panici (Tulburarea de tip panici)
Se caracterizeazlprin aparifia unor episoade acute
din senin,lErdvreocauz6aparentd'
'nanici intensi,
De regulS.panicanu dureazdmai mult de,c6leva
iar in cazurirarb revinein ,,valuri", la intervalede
doudore.
in timpul ataculuide panici seinregistreazl
srmptome:
r respiralieacceleratiisausenzaliede nod in g6t;
e palpitatii (puls accelerat);
. a*-e1eti,nesiguranliin picioare,senza{iede leqin;
. tremor generalizat;
. senzadede sufocare;

30

transpiratii;
ronziliede greatdsaualtetulburdridigestive;
izare);
rcnzatiade irealitate(depersonal
'tmorlelisaufurnicituriin braleqi picioare;
Valuride clldurd saufrig;
dureri saudisconfortin zonapieptului;
iama de a nu pierdecontrolul saude a lnnebuni;
de moarte.

de
irubiectul prezinthcelpulinpatrudin simptomele
dacd
iar
panicl
integral,
ivom de-aiacecu un aiacde
sunt in numir de doul sautrei, ne referim la un
ic[ cu simptomatologielimitat6.
de panici seva diagnosticaatuncicdnd:

iubieotula suferitdoul saumaimulteatacuridepanicl;

tnloarunuldintreceledoul atacuridepaniciafosturmat

lnsriiorareapersistenEcAva surveniun alt atac'

r irbtiniut liptul cd ataculde panicl nu arelegdturd
panicainstaldndu-se
brusc,fEr[ un motiv evident'
intareacu vreo situatiefobicd.
r, ataculde panic6nu esteindusde consumul
saude stareafiziologicl a organismului,dar
i cAndataculde panicl coexisti cu prolapsulde
afeo{iunece produceo aritmie benignl. . .
il determinlpe subiect
psihosomaticd
mai
specialiSli, alescardiologilor.
med-icilor
I ooatesuferi dou5-trci atacuride panici unul dupi
o perioaddliniqtiti carepoatedura
oar; traverseaze
tau cdtevaluni. in unelesitualii,primulatacde panici
de c6teva atacuri care apar de doui-trei ori pe
In toate acestecazuri, pacientulacuzi anxietate
legatdde posibilitateaaparilieiunui nou atacde
numaidupl ceau fost
denanicXsediagnoslicheazd
cum
saufiziologice arfi hipoglicemia.
r.elimedicale
la, intoxicatiilecu cofein6saufenomenelede sevraj
tranchilizanteori sedative'

3l

Cauzeletulburirii de tip panici includo combinaliea unot

factori ce tin de dezechilibrulbiochimic de la nivelttl
metabolismuluicerebral,precum qi de stresul personnl,
Pierderilebrugtesaumarileschimbiri din viala individului
stala bazaapari{ieiatacurilorde panic5.
tdrziesau
Atacurilede panici debuteazlin adolescenia
multe
ori,
qi
cele
mai
insoJite,
de
prima tinerete sunt
procent
1-2%o
dintre
de
agorafobie.Astfel, doar un
suferdde atacuride panicdin starepur[, in timp ce
5olotriiesc atacuride panicdasociatecu agorafobie.
Cazurile ugoarede atacuri de panicl pot fr tatate
prin reducereastresuluigi ameliorareacond
medicamente,
fizice.
Programulde psihoterapiecuprinde:
o exercilii fizice;
o relaxare;
o alimentaliecorespunzdtoare;
. restructurarea
atitudinalein sensulunei abordlri
relaxatea existentei.
Agorafobia
Dintre toatetulburirile anxioase,agorafobiaestecea
rdspdnditi, aproximativ 5% din populalie suferindin
diferite de aceastiitulburare.
Deqi termenul de agorafobiesemnificdteama de
deschise,esenlaagorafobieiconstituiespaimade a nu su
un atacde panicd.
Subiectulse teme si se afle in situafii care ar exc
posibilitateaacorddriiajutoruluimedicalin cazulunui atac
panici. Majoritatea agorafobicilor se tem gi de
oamenilor.in eventualitateain care ei vor suferi un atac
oanicd.
Frecvent,agomfobicii evitd o seriede situatii
cumar fi:

loouri aglomerate(magazine,restaurante,s6li de
clnematografetc.);
loouri de unde se poate ieqi cu dificultate: tuneluri,
poduri,coaforetc.;
fi[iloace de transpo( in comun:
I rdm6nesinguri acas5.
c[ cea mai frecvent intalnit6 particularitatea
o constituieteamade a se afla departede casd
pcrsoandcare inspirl incredere(partenerde via![,
etc.).
I poateevita si conducl maqinasingursausi se
departede cas6.
le mai severe,persoananu sepoatedeplrta decit
do casi saunu estein staresepdrdseasc[locuin]a
bicii trbiescpermanento anxietateanticipatorie
tpaima cd vor puteafi surpringiintr-o situafiein
ouprinqide panici. Datoritdrestrdngeriisfere
i triiesc qi o staredepresivI.
pare
sd
fie produsdde atacuridepanicl (Boume,
bbla
bl, la inoeput,subiectulestecuprinsde atacuride
apoiincepesdseteama
Vrcunmotiv binedeterminat,
produce
tot mai frecven
panic[
se
vor
de
atacurile
In
felul acestase
de
casd.
departe
ol cstesingursau
respective.
situaliile
de a inlrunta
I ln care persoanaincepe s[ evite anumite
declanqdriiunui atac de panici, avem de-a
carepoateimbrhcaformeugoare,moderat

0lo ugoare,subiectulare o senzatiede disconfor

rltualii, dar lnci nu le evit6. (De pildl, iqi face
singur,dar preferl sdnu sedepirtezede casi.)
prin evitareaunor
moderatese caracterizeazd
lr fi c[l6toria cu mijloaceledefiansportin comun
[ctacole, restaurant,condusulmaginii departede
tootcacestea,restric{iilesuntparlialeqi persoan
ln unele condilii in afara locuinlei sau in
porsoanede incredere.
JJ

JZ

Agorafobia severese caracterizeazdprin incapacitl

de a plr[si neinsolitlocuin!a'
totall a subiectului
Agorafobiaareat6tcauzeereditare,c6tqi cauze
acesteadin urmi fiind urmdtoarele:
o plrinJi perfeclionigtisauhipercritici;
o pirinli hiperprotectori;
o plrinti excesiv de anxiosi care le comunicdin
indirect copiilor faptul cd lumea reprezintl un
periculos.
Agorafobiaafecteazipersoanedin toatestraturile
acc
in rAndullemeilor,deqiprocentul
si estemairdspdndit?i
estein scddeie.intr-o priml etapd,lratamentulagorafi
presupunerelaxaregi invS!areasubiectuluisd laci l'
depanici.in cazurilemaisevere,seimpttneinilic
atacurilor
tratamentuluimedicamentos.Etapa a doua a psihotern
presupunerealizareaunor expuneri gradate la stim
anxiogeni,intiii in plan imaginativqi apoiin planreal.
agorafobiciiau dificulteti in afirmareapropriilor opinii
drepturi,psihoterapeuliiindicd qi tratamentulasertiv.

Fobia sociali
Aceastareorezintl unadintrecelemai cunoscute
anxioase,caresemanifestdprinteamasubiectuluide a fi
saude a sesimli prostin situaliiin careesteobservatde cei
sau trebuie sb realizezeo performanll in public. T
respectivi este mai puternicl dec6t cea pe care o
oameniinormaliin aceleaqicircumstan{e,ldcdndu-lsi
cu greusauchiarsi evitesitualiilesociale.
De reguli, individul setemecd va spunecevasauca s0
comportaintr-un astfel de mod inc6t ceilalti il vor consi
excesivde anxios,cu un caracterslab,,,nebun"sauprosl.
deosebitde intenslpi,de
Anxietateasubiectuluieste
caractetulei exagerat.(Doar copiii
acestacon$tientizeazd

34

al
nu-r1idau seamade caracteruldisproporJionat

rr,)
esteteamade a
mrI l'rccventintalnita fobie socialdpersoanele
care

lc. aceastaafect6ndmai ales

ouvdntulin prezenlacelorlalliprofesori,manageri,

I ctc.
qi altetipuri de fobii sociale:
de a nu seinroqiin Public;
c[ s-ar putea ineca sau scuipaatunci cdnd

in public;
dea fi observatatuncicdndlucretzd;
in prezenla
de a redactasausemnadocumente
doa utilizaunW C' Public;
den seaflain mullime;
dc a sustineexameng.
ori, fobia sociali estemai pulin specificdqi
de a seaflain oricesitualiesociald
|l toneralizard
de a vorbi cu o persoana
lnhhebao conversatie.
participa
la reuniunietc') Toate
a
de
ruioritate,
generalizate.
sociale
forme ale fobiei
socialdeste un fenomen larg r[sp6ndit,
fobia socialdnumai atuncicind fenomenele
cu activitateaprofesional5,sociali, ctt
qi cAndproducsubiectuluiun disconfort
In cazul agorafobiei,atacurilede panicdpot
'fbbla social6,continutul lor fiind insl legat mai
do a suferio umilin!5saude a fi pusin dificultate
lral, fobia socialdaparemai timpuriu decdt
primele manifestiri fiind inregistralein copilSria
idolcscenla;easedezvoltl mai alesla copiii timizi,
Huntsuputi presiuniipsihologiceexercitatede

35

De reguli, fobia socialdpersist5,in absenlatratamentu

qi in tinere}e,avAndtendinla
pe toati perioadaadolescen{ei
diminuela virsta adulti.
Studiile recenteau eviden{iatfaptul cI fobia soc
afecteazdintre1,8 Si3,2Vodin populaliaStatelorUnite gi
in rindul bdrbatilordecAtal femei
de trei ori mai rdspAnditd
fobiei socialepresupuneexpuneregradat?l
Psihoterapia
situaliileanxiogenein plan real,terapieasertivl qi
autostimei.

nu h) tendinlade a searuncade laindllime(deregul[,

o lbrfAuriaqdo impinge si faci acestlucru).
de a r[mine singurin spafii
teamasubiectului
fogultlde dimensiunimici. Un tip de claustrofobie
estefobia de ascensor,deqiin acestcaz pot
Unolcelementede acrofobie.
0etemede faptul cl sevor rupecablurileqi liftul
EI poatemanifesta
o[ va rlmAneinchisin ascensor,
astfelde atacuri
ic[, desinu arein antecedente

Fobiile speci{ice
Acesteaimplicdo teaml puternicIqi evitareaunor
sau obiecteprecis delimitate.Expunereadirecti la
anxietelii produceun atac de panic6,iar teamaqi reaclia
evitaresunt suficientde putemicepentru a interferacu
normalS,activitateaprofesionald,rela{iile sociale,
un seriosdisconfortsubiectului.Deqi recunoagte
iralionalal fricii sale,acestanu-qi poatest6panianxietatea.
Cele mai rdspAnditefobii sunt:
1. Fobia de animale
Se poatereferi la teamade qerpi,qobolani,insecte,
saualteanimale.De celemai multe ori, acestefobii
in conil6riecind sunt consideratefrici normale.
in cazurilein careacestefrici persist[ la vArstaadultii
perturbdexistenlaobiqnuiti a subiectului,putemconsidera
avemde-afacecu fobii specifice.

2. Acrofobia (fobtude tndllime)

setemesi urcela etaiele
Subiectul
cuacrofobie
ale unor clddiri, pe stAnci,dealuri,poduri inalte etc. In
de situa{ii, persoanarespectivdtreieste:a) o senza}ie

de zhor cu avionul
mai multe ori, implici teamasubiectuluicd va
provocdndu-iasfixierea.
seva depresuriza,
I rp[rut lobiacd avionulva fi detumatsauc[ va
cauzaunei bombe.In timpul zborului,subiectul
salen-a
un ataode panic[, deqiin antecedentele
tulburare.
de medici si mai ales de stomatolog
dcbuteazhcu teama de proceduri medicale
apoiasupraoricirui contactpecare
Pericolul
saustomatologi.
I cu mediciispecialiqti
I c[ subiectulva evita chiar tratamentele
necesare.

delunetesifulgere

tulburare debuteazdin copilSrieqi este

l"obiedoar atunci cdnd persistdla virsta
f l a maturitetii.
le rdnge Si traamatisme
arc tendintade a leginadacl vedesdngesau
ori proceduri
o durercprovocatdde lraumatisme

37

Subiectiicaremanifestiaceastiifobiesuntde altfel
din punct de vedereclinic.
8, Fobia cleboold
Implicbteamade a contractasaude a muri de o an
boall, de regul5cancer,atacde cordsauSIDA. Subiecl
nevoiede asiguriri permanente
din parteamedicilor;i
toatesituatiilecareii amintescde boalaincriminat5.
de boal6 este diferitd de ipohondrie,in care persoa
imagineazd
diverseboli, lZrd si seconcentreze
asupra
sinsure.
Fobiile specificeafecteazd
aproximativI 0% din
degidoarun egantionnesemnificativsolicit[ ajutorul
Asemeneafobii reprezinti frici ale copiliriei care nu uu
depdgite,rezultatulcondiliondrii (subiectula fost expus
evenimentpsihotraumatizant)
sau al model6rii (copil
copiazdpe unul din pdrinli).
Fobiile specificesunt mai uqorde tratat decAt
saufobiile sociale,exceptdndcazulin careestevorbadc
multiple gi de intensitatefoartemare.
Persoanele
cu fobii specificeinregistreazd,
de
succesenotabilein toatecelelaltedomeniiale
rareorise prezinti la medic numaipentruaceastii
gi fobiilesocia
Spredeosebire
de acestea,
agorafobia
un grad mai mare de generalitate,putandfi considerate
boli psihiceqi nu doarsimptome.

Tulburarea anxioasdgeneralizati

de tulburareanxioasigeneralizatisejustifici
Irr care teamaqi ingrijorareasubiectuluise
dou[ sau mai multe problememajore de viaJi,
performanle
Ittloa,banii,relaliile interpersonale,
gaseluni'
pulin
cel
de
tubisctul se concentreazd
zile'
din cadrulunei
tlmnutuidisponibil
tulburaremanifest6
aceaste
de
o ctrresuferl
gindindu-sela ele'
timp
mult
'[iiri qi igi petrec
fiecnenlugindurilor anxioasescapede sub
lui qi au un caracterdisproporlionatfali de
permanentii'tulburareaanxioasl
ic Ingr'rjorarea
'itpti"a
cil pulin trei dinlre urmdloarele
fnai
a atenfiei;
de concentrare

musculara;
alesomnului.
I de tulburareanxioasdgeneralizatlsepune

asociate
pi simptomele
lnqriioririlesubiectului
qi
interfereazd
rc-undit"onlott.uficient de mare
socialsau
ra de a functionain plan ocupaJional,
||fo importanteale existenlei'
,oenOt. pune diagnosticul,se exclud-cauzele
ar fi hiplrventilalia, problemelelegatedetiroidI
indusdde diversemedicamentesaudroguri'
ll, tufburareaanxioasi genetalizatdesteinsolitd
Bstfelc[ un terapeutcompetontpoate disceme
primarl gi ceasecundar[,deqiin multe cazuri

crtodificildestabilit'

Aceasta se caracterizeazdprin prezenla unei

cronice care dureazdde cel pulin $aseluni IArd sI
acompaniatide atacuride panicS,fobii sauobsesii.

38

anxioasd genenlizatl poate debutala orice

oopii gi adolescenli'ea este-corelatdmai ales cu
gcolaresaucu competitiilesportive

39

Tulburareaestemai rlsp6nditi la femei in

bnrbatii(5570-60%populaliefemininl).
Deqi nu exist5 fobii specificeasociatecu tu
anxioasi generalizati,,Beck gi Emery (cit. Bourne, I
sugereaz6
faptul c6 afecliunearespectivbare la bazi o
temeri legatede:
o pierdereacontrolului;
r incapacitatea
de a face fald unei situafii;
r eventualitatea
unui egec;
r respingeregi abandon;
o boaldqi moarte.
Tulburareaanxioasdgeneralizatdpoatefi
orice situaliestresantlcareactiveaz[temerileprimare;
r solicitareaunor performanlepreainalte;
o conflicte maritalefoarte accentuate:
o boaldsomaticd;
o orice alti situaliecare implicl accentuarea
uneiposibileamenin{dri.
Cauzeletulburirii anxioasegeneralizatenu sunt incl
deplin cunoscute.Se presupunece acesteaar
combina[iea unor factori de naturd ereditardcu an
experientedin copilirie: expectalii prea inalte ale
sauabandonarea
gi rejectareacopilului.

Tulbu rarea obsesiv-compulsivi

Unii oameni manifestl tendinta de a fi mai curati,
ingrijili 9i mai ordonafidecdt ceilalli. Acestetrdsituri
personalitate
pot fi utile in multe situa{iiat6tin famitie cAt
servlclu.
in cazul tulburirii obsesiv-comoulsive.

respectivesuntexacerbate,
cdpltandun caracterpsihopato

potpierdemulte
obsesiv-compulsiviigi
sutulburare

nd,sur And,aranjind sauverificdnddiverselucruri,

dttftrguratein exces$i care lo perturbdritmul vielii
activitateaprofesionalA.
lo reprezinti idei, imagini, gAndurisau impulsuri
fcns ;are asalteazbmintea pacientului (scenede
lfm[ 9i imagini indusede convingereaci a l6sat
!lnr! sauaragazuldeschisetc').Subiectulrecunoaqte
qi
notile Sige;durile salesuntiralionale9i cautl si
dar aceGa continudsl invadezepsihicul ore, zile

ln qir.
g6ndurigiimagininusuntlegatedeproblemele
p0rsoanelrespectlve.
sauritualuri pe
Blunilereprezintl comportamente
de anxietatea
elibera
I le declinqeazipentrua se
obsesii.De pildl, acestase poatespila de
ori pe mai;i pentru a scipa de teama de
poateverifica di multe ori dacl nu a.l6satgazul
ca sd
io pout",itu frecventin oglindaretrovizoare
dcol nu a accidentatPecineva'
ritualurilorrespective
e con$tientde absurditatea
toostea,se simte obligat si le execute,pentru a
tictateaprodusdde o anumiti obsesie'Conflictul
de a si eliberade ritualul compulsivfi tendinla
de a-l duce la indeplinirereprezintiio noud sursd
to, tulin. sau chiar disperare.tn unele.cazuri,
9i
incerasi mai luptecu propriilecompulsiuni
ln voia acestora.
oot sdsemanilestesingure.hrd a fi acompaniate
la aproximativ
ii, gi aceasEsitualieseintAlnegte
cu tulburareobsesiv-compulsivd'
frai rdspAnditecomportamentecompulsivevizeaz^
t oxces,verificdrileqi numdratul.Astlel, unii subiecli

ori,evitl
fo mhinid" nenumErate
4l

sl deamdnacual{ii'

iqi pierd ore in pir fEcdndduquri, de teama unei posil

contaminiri. Existi, de asemenea,persoanecare verilicil
repetaterAnduridaci ugaesteincuiatd qi aragazulinchis,
numdrh in gAnd pentru a preint6mpinaproducereau
catastrofeimaginare.
esteadeseaacomprr
Tulburareaobsesiv-compulsivd
de depresiesaude comportamentede evitare(persoana
s[ atingl clanleleuqilor, evitl sd utilizeze W.C.-urile
etc.).
compulsiveau
Deqi obsesiilegi comportamentele
caracterabsurd,subiectulsesimteextremde frustratqi
de faptul ci nu poate controla acestegdnduri qi acliuni,
cirora e congtient.
absurditatea
Studiilerecenteau evidentiatfaptul chtulburarea
compulsivi afecteazdcirca21%o din populafie,aceasta
prezentdatdt la b[rba!i, cAt9i la femei.Aproximativj
din cazuri debuteaziin copilirie, iar cealaltdjumitato
adolescen![sauprima tinere]e.
Tulburareaobsesiv-compulsivda fost
pAn[in prezent,datoritiifaptului ci multe persoanese
s5vorbeasc[despresuferintelelor.
Cauzeletulburdriiobsesiv-comoulsive
suntinci insufic
cunoscute.Cercetdrilemai recentenledeazdin favoarea
cdaceastiafectiunear aveala bazdun defectal
neurotransmitetorului
numit serotonind.

Psihoterapia
acesteitulburdripresupune
o
prin intermediulstrategiilorde expunero
comportamentalE
oprirea rdspunsului.
Aceastainseamnici subiectuleste
qi
gradat
in mod
sistemalicIa situaliilecare ii
gdndurileobsesivepi, in acelaqitimp, este oprit sd punll
actiunecomportamentulcompulsiv.
psihoterapiei
Combinarea
cu tratamentulmedi
dd rezultatepozitive in aproximativ80Vodin cazuri.

42

Thlburarea posttraumatici de stres

lzot[ prin apariliaunorsimptomepsihopatologice
oarodebuteazain urma unui evenimenttrautulburarea fost identificati pentruprimaoar6
Rlzboi Mondial, cdndunii combatanliau
evenimentelor
anxietatecronici girememorarea
din timpul luptelor, la intervalede siptimini,
oni dupdincheiereardzboiului.
a posttraumaticide strespoateapirea la orice
a sulerit o traumace depiqeqteexperienfele
Itc (oatastrofenaturale,accidentede maqinl sau
lau agresiuniviolenteexercitateasuprafamiliei

tn cauzd).
simptomeale tulburlrii de stres
rbspandite
Bunt:
negativecu caracterrepetitiv referitoarela

stresant;
lesatedg eveniment;
ri gi flash-back-uri atdt de intense,incAt
I se simte gi se comporti ca Si cum trauma
oducein prezent;
fa de reprimare a sentimentelor9i gdndurilor
de evenimentultraumatic;
de evitarea activiti{ilor sausituatiilorasociate
I traumatizant(astfel,un individ carea
un accidentrutierva dezvoltafobiadea conduce
);

emotionall (subiectulpierdecontactulcu

lo saleafective);

de detagaresauinstrdinarefatd de ceilalli;
interesuluipentru activitetileconsiderate
atunciagreabile;
t&te crescut6gi persistenta,tulburdri de somn
Itoteade a adormi sau de a rim6ne adormit),
a aten{iei,irascibilitateqi pusee
de concentrare

43
!

Stabilireadiagnosticuluide tulburareposttraumalifn
strespresupunepersistenlasimptomelormentionatetinrl
cel pulin o lunl. 1in cazulin caredurataeslemai mic;l,
luni, avemde-afacecu tulburareaacut?ide stres.)De
simptomele
trebuiesdcreezeun disconfortseversubi
perturblrii
in sensul
serioasea vielii sociale,profesi
precumqi a altor aspecteimportanteale existenlei.
Persoanacare suferi de tulburarede stres
esteanxioasS,depresiv6,iritabil6 qi aclioneazladeseain
lmDulstv.
In cazulin carecei dinjurul subiectuluigi-aupierdut

acestasepoateculpabilizapentrufaptul cd a supravieluit,
Tulburareaposttraumatic5de strespoateapereala
v6rstd.Copiii care suferi de aceastitulburarenu retri
modconqtientevenimentultraumatic,daracestaimbraci li
viselorqi semanifestiprin intermediuljocului.
In cazulacesteitulburiri esteindicati psihoterapia
pe insight(iluminare),terapiecareil ajut[ pe subiect
exprime mai bine stdrile afective qi sd integreze
negativi treitt. Acest gen de psihoterapieva contribul
reducereasimptomelorgi la dezvoltareasentimenlLrhtl
autocontrolasuprapropriului destin.
Hipnozaestefoarteindicati, pentruc[ eail ajuti pesu
shseintoarci in timp qi sdretrliascdevenimentultraumll
Drincarea trecut.
D.S.M.IV, apdrutin 1994,menlioneazlaltepatru
de afecliuni:

lirlll <letulburareaposttraumatice de stres

oll simptomeleapdrutedureazimai pulin de o
tulbritdeste$i in acestcazun evenimentiesitdin
nunuin pericol via{a sau inlegritateafizici a
rhrrrrlicdc rizboi. agresiuneasuprapersoanet.
unei
saudiagnosticarea
uulamititi,accidente
subiectului'
viata
Itooz6
traumaevenimentului
Inrru dupa producerea
sentimente
obnubilare,
ca:
simplome
I nrczinti
Mai tArziu'el
lioalitateqi dt depersonalizare.
poate
reaminlide
ii
ce
tot
a
evita
de
londinla
de anxietale
persislente
prezcnta
simplom,e
I ;l va

rdmnJlui,iritabilitate,dificultnlideconcentrare
qi nelini;te).
hatcexageratii

ftrrl ntacuri de panici in antecedente

caqi agoralobia
caracleristici
l! Ffozint6accleaqi
Onrul cn subiectulevile anumitesitualii.dar in
lublcctului nu seinregistreaziatacuride panicd
al cuvdntului.Subiectulin cauzl se va
asupraunuia sau asupraa doui dintre
fice ataculuide panic6.Astfel.el se polte
if pllpitalii dacdsedepdrleazlpreamultde casd
I In locuriaglomerate.
dintresubiecliicu
imcent de 5 pind la l57o
I Drozinl6alaculide panicdin antecedente'
l relaxdrii' terapiei
prin inGrmediu
ir' roolizcaza
(in
vivo)
rcale
I llpufrcrii

Thlburarea acuti de stres

Ca qi in cazullulburdriiposttraumatice
de slres.tulhl
acutide strespresupune
apariliaanxietnliigi a altorsinrptr
invalidante
in urmaexDuneriila un eveniment
traumal

44

Inrlousfl provocati de o afecliune medicali

(atat
l) t)ffacIarizezA prin anxietateaccentuatA
generalizate)
qi
anxiet5lii
cAt
a
panicS,
Ior dc

45

care reprezintdconsecinladirectii a unei afecfiuni nrcrl

endocrine(hiper sau hipotiroidie, hipoglicemicrr
cardiovasculare,
respiratorii,metabolice(carenteale vitir
B,r, porfirie) sauneurologice(tulburiri vestibulare,encc
etc.)
Thlburarea anxioasi indusi medicamentos
In acestcaz,anxietateageneralizatdsauatacurilede
reprezint[efectul psihologicdirect al abuzuluide dros
consumuluide medicamente
saual expuneriila efectslo
substanletoxice.
Anxietateapoatefi provocati fie de ingestiasau
la substan{arespectiv[, fie de renunfareala aceasta.
aceastitulburarepoatesi apari la persoanecareintrdin
atuncicdndabandoneaziprearepedemedicaliaprescrisll,

2. Tirlburirile depresive
Depresiaesteun fenomenatAtde rdspenditincet a Ii
dreptcuvAntnumit,,guturaiul
(Seligman.
psihiatriei',
I
procent
Un
de 15_20%o
din populalia adultd a suferit
simptomatologiedepresivdgi peste 12% au tr5;t o
suficient de puternici pentru a necesitatratament(Ir

lese).

In tdrile vestice,rata depresieiestede 2/l in I'a

femeilor(Brownqi I-Iaris,1978).
Cauzeledepresieisuntmultiple(Weissman,
1982):
o anomaliila nivelulneurotransmithtorilor;
o tulbur[ri depresive
saualcoolismin familie;
o pierdereatimpurie a unui plrinte;
. neglijareain copil6riatimpurie:
o evenimenle
negativede via!i:

critic;
nlrloncrostilqi/sau
apropiate;
rclslii
ltnei
n

ttnuisuportsocial;
iltl()stimsipe termenlung.
clasificdriale tulburlrii
oxistl numeroase
albctivI bipolar5/unipolar6;
depresivi:
(nevrotic[).
R dcsorieurm[toareletipuri de depresii:
Dpisoduldepresivmajor
flto tfist $i lli pierdeinteresulpentruactivit[lile
flooau pldcere.In plus, se mai inregistreazl:
nle instinctuluialimentar(inapetenfisau
)i
dc somn (insomniesau,dimpotrivi,hiper-

nu lsntoarepsihomotorie;

de inutilitate, culpabilitate,autodeva-

de concentrarea atentiei;
de moartesausuicid.
maioreestede dou[ ori mai ridicat[ la femei

(Burns,I989,p. 57).
'ftrlburareadistimici
I clcdepresiemoderati poatedurain jur de
m0i nrult.Subiecliittdiescun sentimentde
nl0[ nproapeintreagalor viafd' Depresianu este
do puicrnicipentrua intrunicriteriileepisodului

47

Tulburareadistimici debuteazide resuld in ado

qi, la rindul sdu,estemai rispanditein rAndulfemeilor.
Unii autori au consideratce este vorba de (l
pentrucA nefericiieagi pesinri
sonalitate
depresivd.
parte
fac
din structurapsihici gi din concepliadesprcv
a individului.

Thlburarea bipolari
Depresiarecurenteeste denumiteadesea,,dcp
uniDolare".
prin alternanfrr
Tulburareabipolardse caracterizeaz[
doi poli extremi ai afectivit5lii: depresieqi manie.
prezintl episoadede depresiemajor[, urmatede
expansivitateextremi (manie).
Episoadelemaniacaledebuteazi,de reguld, brusc
caracterizeazl orin:
a
veselieqi exuberanliextreme,nejustificate;
a crefterea
patologicda autostimei:
a
sentimentulde omnipoten!6;
a convinserea
subiectuluicAestecel mai frumos.cel
inteligent,cel mai creativ$i ci esle inzestrnt
posibilitdli nelimitate;
compoftamentabsurd,adeseapericulos;
idei delirantede grandoare;
un nivel foarteridicat de energiefizici qi psihicil;
fugl de idei;
Iogoree;
treceri, uneori bruqte,de la euforie extremdla
extremi, cAndsubiecliipot devenifoarte
Tulburareaeste egal rdspdnditi in rAndul femeilor
blrba{ilor.

'ftrlbrrrarea ciclotirnici
oscileazi
subiectiia cdror personalitate
dc cxuberanlh(hipomanie)9i perioadede
Dac[ oscilatiiledureazicel pulin doi ani,avem
iulburareaciclotimici. Aceastaeste de fapt o
distimicl qi hipomante'
tulburarea
lofmenul de depresiese va referi la depresia
psihoterapia
pentrucareesteindicat.ii
de simplareaclie
nevroticdsedeosebeqte
negativ'
cu
caracter
lllpuns la evenimente
l! caracterizeaze
Prin:

detristete;
lontimentului

fhovcnt;
de culpabilitate;

lc normale;
lclzut al energieipsihice,ceeacefacecaorice
oAtde mici, si presupunlun efortsemnificativ;
dc retragere;
I pctrecmult timp in pat sauin fotoliu;
lc obiqnuite qi agreabile,cum ar fi lectura
TV,devindificile
unorprograme
!quvizionarea
pentru cd subiectulnu se mai Poate
sc preocupdexageratde stareasaprecari de
$nu de dificultetile insolubilecu care se
dc somn;
apetituluialimentar;
(libidou
lui):
ur ncvoilorsexuale

In cazul depresieipsihoticeaparsentimente
precum;i
inutilitate,culpabilitategi autodevalorizare,
tentativede autolizd(suicid).15%dintredepresivisesi

(Coryellqi Winokur,1982).
ln majoritatea
cazurilor,episoduldepresivestelinr

C apitolul 3

timp gi seremitein 3-6 luni. Cu toateacastea,reciderile

in 15frecvente,depresiapacienlilorcronicizAndu-se
cazutl.

- METODA DE PSIHOTERAPIE
{RE A STARILOR PSIIIICE
totmenultle relaxaresemnificl o deconectare

sacotidiani'Acestproces
ilduluideactivitatea
gi
. 6iJt nutiut",incepdndcu odihnaactiv'l
odolitlfi staticede deconectare'
o tehnicdpsihoterapeuticl
iAi* ,"ju*ut"u
"tte qtiinlific' care urmireqte
v6,'fundamentati

lioo*u.tuti mus"uiu'"qi nervoase'

lYld.tu
i,frzice
isireaenergie
econom
i
l-e'ir"i
qi
""r,
"ti.
organismului
a
iezistenleila stres
instalat'
6iiio, n"guriu"ulestresuluideja
a
autoreglare
de
o
metodd
timp
ilio tn oJ"ruql
a sportivilor
psihologicb
,t'ifi""ii" piegatiiea
de
unor
ii i"ntratamentul alecliuni
;;;il
pFihosomatic'
cea
itl, tehnicitede relaxare^suntstudiate.cu.

foartemulte![ri ale
fiffurd ;- laboralorin
fiind.determinat
sislem-e
iti.stut p"nttuaceste
domeniide
diferite
foi-pi".ii". imediatein
sau
pilotilor
Jicat, sportiu.antrenamentul

otc.

constituie
Jui-r"ura metoddde relaxareo
care poate fi consideratun Punct

i; ;i;6;;;""

unor tehnici de relaxaremai

5l

Antrenamentulautogenesteo metod[ bine

gtiinlific,verificatl experimentalgi clinic, carese
prin simplitateqi economicitatein sensulcd se inva15
dureazlrelativ pulin.Aceasti metodi de relaxarearela
globalS,deansamblu,a personalit?ilii
subiechrlui,
abordare
in esen!6o tehnici psihoterapeuticl
Derivati din hionozamedicali. motodaa flost
Cermaniaanilor 1920de citre mediculpsihiatruI.IJ.
Acestadefineaantrenamentulautogenca un exercifiu
(genos)din interioruleului (autos).
Sursade la care-apornit Schultza fost hipnozafrac!io
a lui Escar Vogt. In cadrul acesteimetode,subiectul
hipnotizatin mod repetat,trezit, interogatcu privire la
sa qi apoi rehipnotizatla un nivel qi mai profund.
inceput si investighezevaloareaterapeutici a h
halucinaliileaperutela subieclii normali. El a observat
stare hipnoticd, aceqtiaprezentauin mod frecvent
reacliifiziologiceqi psihologice,cum ar fi senzaliide
qi cSldurdin membre,modificiri ale ritmului cardinc
respiralor.
Autorula pornitde la premisac5.de vremece
reacliiapbreauin mod spontanin starede hipnozi.
indusdqi invers o starehipnoidl prin concentrarea
reacliilor psihofiziologicerespective.
Exerciliile standardinclusein antrenamentulautogcn
fost elaboratespecialpentruverificareaacestoripoteze.
Schultza observat,de asemenea,
c[ o atitudine
pasividin parteasubiectului
inducelii
estemaifavorabilS
stiri prin intermediulerercitiilor standardgi a denumit<r
(autogeneratl).
Pomindde la studiulhalucinali
autogend
la subiectiinormali,el a dezvoltato seriede exercifii
autogenavansat(cichrl
careconstituiebazaantrenamgntului
Scopulantrenamentului
autogen- aqacum a fostconcepLrl
autoruls[u. ca si cei doi carel-au oreluatsi dezvoltatmai
- constdin obtinerea
de cltre subieclia unorreacliipsihico
psihofiziologice
adecvate,inl5turareareacjiilorqi

ntdorito qi realizareape aceast[ cale a unei

lll! llolsonalcAi sociale.

ajutd
autogen
l9C7)nratace antrenamentul

o scrie de avantaje,cum ar fi: odihn[ 9i

funcliilor autonome,
olirrt, autorelaxarea
l, lntlrirea eului prin formele sugestive
in tehnicaintrospecliei.cu elecle
dozvoltirii spirituluiautocritic qi creqterii

'voluntar.

Itui tip de antrenamentpot fi observatede

plimele zile de practicl (relaxaremai bun5,
i, somn mai odihnitor, caPacitatede
'iemai bune).Avantajeleantrenamentului
cunoscutein psihoterapiaunor nevrozeqi
El poatefi folosit in comPletarea
al oricdrei afecliuni somatice,
dureriisi intlrirea eului bolnavului.
respectiveste
lnsll faptul cd antrenamentul
iln cadrulterapieibolii respective'
mgtodaa inceput si fie utilizati in medicina
u crefterearezistenleila frustrareqi la alli
I precum qi in pregdtireapsihologici a
gi a cosmonautilor.

autogen
bln cadrulantrenamentului
motodei const6,aqadar,in inducereaprin
tflzlologice a unei decontracturigeneralea
care,prin analogiecu tehnicile
dooontracturA
Antrenamentul
unorsugestii.
comunicarea
doui cicluri de exercilii:
lnforior includeexerci{iiin caredecontractarea
vlz,oaz[urmitoareledirec]ii: musculard,sistem

53

cardiovascular,sistemrespirator,organeabdominllh1l
caDulul.
Exerciliile pe care le invala subiectul sunt tlrnllill

l. Experienlagreutelii.
2. Experienlacdldurii.
asupracordului,in vederca
3. Concentrarea
ritmului cardiac.
ill'
4. Controlulrespiralieipentrucalmareaacesttl
5 . Reglareafunclionirii organelorabdomittn
concentrareasupraplexului solar.
unei vasocontracliiin zonafrun(ii,
6. Perceperea
Acesteexercitii se insuqescintr-un interval do 6
l0 sbptlmdni,subiectulreuqinds[ oblind,in urma
lor, un calm interior gi o starehipnotici.
Prezentlmin continuareufi modelde antrenamenl
ciclul inferior (model adaptatdupi tehnicalui Schultr
a) Inducerea senzaliei de greutate la nivelul brul
calm";
,,suntin intregimeliniqtitqi cu desdvdrqire
qi
relaxati";
destinqi
,,to!i mugchiiimi sunt
,,o liniqteplScutdmd inconjoar6";
.,nimicnu-mitulburi linigtea";
,,simto paceqi o linigte interioari profunde";
,,suntfoartecalm gi linigtit";
,,bratulmeu drepte greu,din ce in ce mai greu";
,,bra!ulmeu devinetot mai greu";
cadeplumbimi cuprindeumdrul,bralrrl,
,,ogreutate
qi ajungepAndla degete";
,,bratulmeu dreptestefoartegreu";
,,bra!ulmeu drept estegreu ca de plumb";
,,simtliniqtegi greutate".
Formule asemen[toarese folosesc Si pentru
progresivda senzalieide greutatela nivelul bra{trlrri
picioruluidreptgi apoicelui smng.
b) Generalimrea senzaliei de greutate:
,,o liniqtepl6cuti m6 imPresoard";
..calmulmd inunddtot mai mult";

fl 0 pltoo
0fihlr"i

0ofp cstc destinsqi relaxat";

rlc. rnfiinilc,picioarelesunt grele' foarte
loorp cstefoartegreu";
00fpcstgcuprinsde o greutatefoarte mare";
grcu,greuca de Plumb";

turbra(urui drepr:
lnil ;:i;:tL;;r,r dtaniue

lmi cuprindebraful drePt";

lmi cuprindebralul drept,mdnadreaptd

dcgotc";
in brafuldrepf';
lrti gi simtcaldurd
&ud tmi cuprindebratulgi mAnadreapt[";
drcptdcvinecald,ca 9i cum ar fi cufundat
csteinvlluit intr-o clldurd odihnitoare";
cIldu16";

inducerea
ln bralul steng$i in Picioare'
ut nenzaliei de cdldurd:
corpesterelaxat,perfectlini$tit;

mAinile
umerii,bralele,
fifcuri rti cuprinde
iut6 lmi cuPrindetot corpul";
oorp esteinvtluit intr-o cildurd pllcutl';
oorp ostecuprins de o c[ldurd plicutl, ca
I

rl ochilibrulmd imPresoari"l
echilibru"
nr dc tihnasenind9i neconlenitul

liniqtit";
calm";

55

cardiovascular,sistemrespirator,organeabdominale1t
capului.
Exerciliilepe carele invaldsubiectulsunturm.ll(
l. Experienlagreutdlii.
2. Experienlacbldurii.
asupracordului,in vederea
3. Concentrarea
ritmului cardiac.
A
Controlul respiraJieipentru calmareaacestuilt.
5 . Reglareafunctiondriiorganelorabdominl h
concentrareasupraplexului solar,
unei vasocontrac{iiin zona frun{ii,
6. Perceperea
Acesteexercilii se insugescintr-un interval dc (r
l0 sdptlmdni,subiectulreuqindsd obtind,in urma
lor, un calm interior qi o starehipnoticS.
Prezentem
in continuareun modelde antrenamert
ciclul inferior(modeladaptatdupl tehnicalui Schultz),
a) Inducerea senza(iei clegrcutate Ia nivelul
,,suntin intregimeliniqtitSicu desdvir$irecalm"i
,,tolimugchiiimi suntdestinqigi relaxati";
,,o liniqte pllcutd ml inconjoar6";
,,nimicnu-mitulburi Iinigtea";
,,simto paceqi o linigte interioari profunde";
,,suntfoartecalm qi linigtif';
,,bra!ulmeu drept e greu,din ce in ce mai greu";
,,bra!ulmeu devinetot mai greu";
cade plumbimi cuprindeumdrul,bratrrl,
,,ogreutate
qi ajungepdnl la degete";
,,brafulmeu dreptestefoarte greu";
,,bra!ulmeu drept estegreu ca de plumb";
,,simtliniqteqi greutate".
Formuleasemindtoarese folosescgi pentnr int
progresivda senzatieide greutatela nivelul bratulrti
picioruluidreptgi apoi celui stAng.
b) Generalizarea senzaliei de greutate:
,,o linigte pldcuti mi impresoar6";
,,calmulmI inundl tot mai mult";

54

llttiglcai o paceinterioare";
lcl calm";
mcucorp estedestinsqi relaxat,
hrnlolc,mainile,picioarelesunt grele,foarte
molroorp estefoartegreu";
molrc()rpestecuprinsde o greutatefoarte mare";
cste greu,greuca de plumb";
colmgi liniqtit".
sanzalieide cdldurd la nivelul bratului drept:

pltrcutiimi cuprinde
bratuldrept";
pllk:ulI imi cuprindebrafuldrept,mAnadreaptl
h dcgcte";
dllottr9i simt cSldurbin bralul drept";

plloutnimi cuprindebralulgi mdnadreapt5";

drept devinecald,ca qi cum ar fi cufundat
drcpt esteinveluit inh-o clldurd odihnitoare";
$hilibrul md impresoard".
se folosescqi pentruinducerea
in bra(ulstAngqi in picioare.
senzoliei de cdldurd:
corp esterelaxat,perfectlinigtit;

pllcutdimi cuprinde
umerii,bralele,
mAinile,
pllcuttrimi cuprinde
totcorpul";
oorp esteinvlluit intr-o cllduri pllcut[";
oorp estecuprinsde o cllduri pldcute,ca
;l cohilibrulmi impresoarl";
dc tihnaseninigi necontenitul
echilibru";
liniqtit";
rqirocalm";

55

,,intregulmeu corp esterelaxat,destins,inert";

,,intregulmeu corp estegreu";
,,simtin tot corpul o greutatecopleqitoare";
,,corpulestegreu gi destinsca un arc in repaus":
,,ocildurd agreabiliimi cuprindetot corpul;
,,tot corpul meu esteinviluit intr-o cdlduri
liniptitoare";
,,simto cilduri plScuti care-micuprindetot
e)Exercilii pentu linistirea bdtdilor inimi i:
,,inimameabatelini$tit,foarteliniqtit";
,,inimameabatelinigtitgi egal,impr5gtiindtot :
corp";
,,inimameabateliniqtit9i egal";
,,inimaparcl lucreazl de la sine";
,,inimabateliniptit,calm qi egal";
,,suntperfectIiniftit $i relaxat".
I)Exercilii pentru cal marea respiraliei :
,,respirajiameadevine liniqtitEpi rar6";
,,respirliber qi aproapede la sineaeruldin jrtrttl
,,respircalm gi liniqtit, frrI efort";
,,respirfoartecalm gi linigtit".
g) Exercilii pentru trdirea senzaliei de cdldurlt ll
plexului solar:
,,suntperfectcalm qi relaxat";
,,suntperfectlinigtit";
..abdomenulmeu estefoarterelaxat";
,,mugchiiabdomenuluisunt destinqi,oricc I
dispare";
,,plexulsolarestecuprinsde o cilduri pldcuttl":
,,plexulsolare cald gi relaxat".
h) Exercilii pentru inducerca vasoconstricliel lt
frunlii:
,,imi simt capulliberqi uqor";
,,muqchiifelei suntrelaxati";
,,birbia estedestinsi qi relaxatii";

56

ftvlno rcccsi totmai destins5";

toflrl rccs imi impresoarl timplele";

In zontrfruntii";
onlclimpedeca un izvor de munte";

UPul li)ortelimPede";

!l llniltit gi relaxaf'.
dln ordrul ciclului inferior al antrenamentului
mcnirea s6 determine o ,,decontracturi
I iubiectului,ceea ce inseamnaci, prin
fonnulelesugestive,acestaiqi creeazdo stare
hipnoid care provoactrla rdndul siu o
un stagiude 6 luni pinl la 2
Dfrlor presupune
i olcluluiinferior.Exerciliilecorespunzitoare
tot practicadupa stdpdnireaperfecti a celor
i ruiorul fiind de pSrereci insugireacompletii
. drpa a douadureazdaproximativ3-6 ani'
clasic.
do ccaa unui fatament psihanalitic

Cloluluisuperiorsunt,in linii generale,

pc culoareapreferatii;
pc oulori impuse de teraPeut;
pc obiecteconcrete;
pc idei abstracte;
imentuluipropriu" (subiectulesteinstruit
in interiorul sIu stareaafectivdpe care

ccl maimult);
subcon$tient.
rr propriului
o bunl
tcoitui tip de exercilii presupune

igi o indrumare adecvatidin partea

ci numai
tl oxpcrienlaclinicl au demonstrat
de
lipsite
total
sunt
inferior
ciclului
cldrui
put6nd genera perturbiri grave in sfera

fi oraulopliciriilor incorecte'
57

Condifiilein care serealizeazi antrenamenhrl

Autorul metodeisubliniazi faptul c6, mai alesin ll
invdlare, este necesararespectareaunor condllll mcll

faciliteze relaxarea.Drin reducereastimulilor extc

perturbatori.Astfel, esteindicatca relaxareasi serealizc
condilii de liniqte,de temperaturanormaldqi dc
obscuritate.
Se recomanddtrei pozilii in carerelaxarease oblinc
ufof:
t- Pozi{ia qezdndpe un fotoliu. Subiectularc

confortabilpe bralele
sprijinit,bralelea$ezate
pozitie
qi picioareleintr-o
stabilS.
2. Pozilia ,,birjarului".(Denumireaa apirut in
observafiilorefectuatein perioadarespectivi
acesteicategoriiprofesionale,careadopt[
pozitie relaxant6).Subiectul,a$ezatpe un
apleaclu6orcoloanadin talie.Picioarelesunt
iar coatelesprijinite pe coapse.
3. Pozi{iadecubitusdorsal(culcatpe spate).In
de invitare a tehnicii esteindicati practicarea
pozilii subindrumareaunui specialist(psiholog,
de doui-trei ori pe s[ptimdn6, subiectul fiind
sd continueexerciliile gi acas5,in cadrulunor
scurtede 5-7 minute. DupI insuqireateme
tehnicii, sepoateprelungiduratarelaxlrii indi
pini la l5 minute.
utilizarcfl
esterecomandabil6
in absenla
lerapeutului,
benzide magnetofoncu textul inrogistrat.
Tehnicade relaxareseaplici individualsauin grup(7
persoane).
autogenpoatefi
Ciclul inferioral anl.renamentului
qi
preventiv,
in
psihoterapie,
c6t
cu succesatat in
la I
contribu{iei
sale
psihologici a sportivilor,datoriti
generali a organismului,amortizarearezonanlei
afectivenegative,reglareacircula{ieiperiferice,

58

dc concentrareqi dominareapropriului organism'

ntul autogen(ciclul inferior) reprezint51n ttjlg:

lui
dupl efort,practicarea
raiu""r. i otganismului
dupi
depregltire,in special
etapele
iI sportivilor'in

de
n a subliniatimportanlacombinirii exerciliilor
formu.le
a;a-numitele
lu formule sugestive,
ll'o"
i-edescriaca pe niqte sugestii
"u."
si fie
Dupi pirerealul, acesleto,-'. le..trebuie
,

din
standard
auiaintrgit.ucelorSaseexercilii
inferioral antrenamentulul.
pot
ci aceste.formule
1973)considerl
(Jencks,

qi-ainsuqit
oJ tu".".9i imediatdupdce subiectul
timp
acelaSi
in
reiomanddnd
iJgr.u,u,"'qicilduri.

Spreexemplificare'
derespiralie'
io?cuexerciliile
de
utilizate acestautorpentru
I formulesugestive
i la stresa subiectului:

iificuftalilecatm,stipdnpemine'binedispus";
mulfumit, satisfiiicut";
de frustrare$i teaml";
n. atent,curaios";
dispar;mi invdluieo paceprofundS";

in minte;eudecidceea
coi"ci"i-i vin imediat
llnc si fac";
etc'
plindecurajpefluviulsuccesului"
llz-ie
ucett tii'pot fi utilizatecu succesin
a sportivilor'cao
psihologicd
rtargiin pregitirea
"tp"cifice pentrureducerea
stresului
l'i;;;i;i"t
competilie.
dL teiuta.e ce qi-a dovedit eficienfaeste

Rei-u'i",t.nrrnl."ude DMR (Deep-Mu.sculor

Shaffer
qi
aeSank Carolyne
u io.t
"tatorata
musculari progresivla
relaxarea
veche
mai
(dun[ l{oldevici,1999).
'.vl'cat .ui comod pe scaunulpe care stali'
gi incercatisi vd calmalirespiraliaSimtili-vn

59

Vi concentra]iatenlia
cat mai confortabilcu putin!['
-st6ng,

[iup-tri non-ao.inant

dacasuntetidreptaci'

nu.nul
li incordatibralulc6t putelide mult' . .
' -"-iirniiti in.otaareain zonapumnului'trafului'

sl serc
apoipumnul9ilasalibragul
ura.uiui.'o.tfu"e;i
RepetaliexerciIiul.

st
Fri."a^1iin acelaqifel cu bra!uldominant:

bralulqi ciutatisAn*c*ttt
pumnul,incordafi

in umdr'RepetaJi
in bra1,
anteLral,
i""" *i"""f
ri
"1m
ambelepatmepe ge.nunchi.ei
X;;;;r;ii
'i".liJandu-le

a"g"r"'i".

ulor,apoitotmaimult-l'^l1i

palme,brate'Llsali apoi
;#'titi'l;;;;J.;"; in degete.
braleles[-se telaxezetot mai mult' R
;;iffi;;i
ixerciliul.
aTb"lol brale'men
in'lotduliacummusculatufl.
i""";;;;;;i

relaxalibralele'Ridica[iapoi umerii'

qiin finalrelaxatiumerii9i bratele'""riii" i^"".a.,a

on'
qiumrlldecaleva
bralele
incordali
9irelaxali
intreiSi
sdsimtifirelaiareapllcuti careclprind.e
1T":tol
u Urut,iiiitqi umeriior.Brafele$i umeriiserelaxeazi
mult
'"-'Va$i mai mult.
lon""nttuli apoiasupramugchilorfrunlii'

ri
i".""a"fi frunteaca qi cum v-a1iincrunta9i at1
ineli incordarea
li ."p"i-t"J,T1li
rpra;;.;"
"sirtifi l;: menl
i*"aea serelaxeaz[tot maimult' dincein cc
""rn
stareade incordareqi octt
Observafidiferen{adintre
-'
stareade inco
relaxare.Repetaliexerclllul.studiind
..
comna.ativcL ceade relaxareplf,cut6'odihnitoare'
asuprasnzalrcl
incorda;ipleoapele'concentrali-vA
tol mai
in"orJu." din jurul ochilor 9i apoi relaxali-l.e

ii tf ''ii'. r"-ri." plicuE carecuprinde::1'l:,P]-"^1ip"b

mai^grelc
r"i"i.j"ta
ii devinior maigrele.din.cein ce incordarcr
' *i"."ri"fi
jurul
menlineli
qurii,
mugchiidin
g.urii. lncorda-ti,aryMi-:'u*t'l'
apoirelaxalimusculatura
gdtului qi cefei'
"i*u

cadrul
senzatiiledeincredereqi relaxaredin
musculare'

po,ziliai:
mentineti
pe spate'
,i.tt
:1p^:l
astfelincdt
"tprf apiecdnd
fatl'
in
capul
fi;i ,iJ."f;,
l[ pieptul.

sprestinga
si^'p:d':tlti 1-"-:".1:'::
iioil^pur
de
jilnoJgatur
Treptat'senzalia
Eiceafa'
de
tottui tuli, totmaimult'O senzalie
degetele'
"
plicutl vd cuprinde
;i;;il;'"
capului'ochii'gura'
umerii,fa;a.'cregtetul

lotmaimult'din
llfiXl'u*ur" "ucuprinde
relaxate'din ce
i, capul,gdtul sunttot mai
'
in
Senzaliade relaxarePlacutaPiitrunde

il'Jrimtip'Jn;i,menlinelirespiraltlli.."-lii-l

;'ip"i-*pitfr eirelaxali.toracelt
-YT:lt*f
ioi'maimult,din ce in ce maimult'

muqchii
relaxAnd
,"rpitutiuqiupoi
"xpira1i,
spatelui,umerii, toracele,apoi relaxali-vd
incordalimuqchii
abdomenului'
apoiasupra
ca 9i cum a1idori-sn-llipili de
'i'i""p.i. apoiabdo-"nul' Vi concentraii

"'fi"i"*tf
9i-relaxale,
ainttesen"uliit"de incordare

inapoiqi
trigindabdomenul
tili;i;;t;;"
"'i,
incorda[i
9irelaxali
ffi"L. i"."ta.ti' reli*xa1i'
iiil.r"-.ii ,", i".i mult'dincein cemaimult'
lombt:a'"1:i'11
ti.*+ JJt"i .ulte orizona
relaxare
s-frespate.Simlili cumo starede

dl cuPrindespatele'

liJl-"ii.pi't

qi
gambele
feseleqi coapsele'

ori tut"rlatura maxilarelor,a

ot

succesive'
Realizaticatevaincordari 9i relaxlri
mal rel
tot
devin
care
relaxatitot mai mult picioarele'
relaxate.
din
-''' ce in ce mai
coapsele,gambele'labele
qi
relaxa{i
iicordali

incordlrii',apoi
a"g"t"i., Ve
^viregTlpo
""tcentra{i.asupra
A;;rn ;$ vreasaielaxalicit mai mult f1?"^'"
incordareo
.rl.iti r" p":n".Renunlalila incordare'Ldsati
ias[
- din corP.
a
i"n.iun"u qi incordareapbrdsescfiecarezona
fiecare
o ."nruti" pta"utade greutat;9i caldur[ cuprinde

i" ."ilt'ir"

degetele
qi p"ft"].".'l:
parte.-Relaxali

maigrele'
itE"le 9i umerii'Braleledevin.tot
grc
Bralele
calde'
"","b,Jt.f.,
maigrele'lot maigrele9i mai
cein ce
-g."f"6
ci
9i
relaxate,grele,calde'Greutatea
gi
""fOL.
tensiune.'
deincordare
senzalia
inlocuiesc
"""
tot mairelaxate'tot mairelaxata'R
F;;";;;ti"e
o.t ii.-ei"oup"r"devingrele,tot m:i gel:' .ct"l9li]-:
tot mai relaxatc'

Relaxafigdtul9i ceafa.Gitul gtceafasunt

destinse9i mai relaxate'
mui
"- .elox'ate,tot -ai
n"i":t"fi spatele.Coloanavertebraldse relaxeaztr'

tot mai mult' Relaxatiabdomct

se relaxeazb
destinde,
ce in ce mai
Abdot.nrt se relaxeazdtot mai mult' din
este relaxat qi cald, relaxat 9i cald' Re
l'[d.."i"f
pici

;;;;:;;;;;i".
-"-'6_t"i""iu."

de la
lub.l" iicioa'elor'degetele
caredevinl
ptofundIcuprindepicioarele'

picioatel"divin tot mai grele'din

o-t"b;i;1d".
""h;
greleqi calde'C,t"l"$i
g*f.' Picioarele
."
"i;;;;i;il
" rnif
cemai-.
dincein"1*1,
iotmairelaxat'

Jeuine
cuprinde'I"tli',
odihnitoare
pllcutl,
o r"iu*u?.

corpulestel:l"iit_:,'-ll
iai"ii", pirl,"*ie,iotcorpul.
RamineiicAteva minutecalmi' relaxap'"liliYpasiv asuprastirii de calm' Repeta{i

""t"".tt'"fi
cuvAntul
,,CALM''

carestauin caleapracticirii relaxirii

1995'
{Boume'
P'82)
neuropsihice
multi subiectis[n[toqi.saucu tulburdri
relaxare,-cu
de
exercitiile
,mati"" in".p s[ practice
mai

sau
maidevreme
iiiii-".'l'il, *linoon"u'a

sI
( 1995)le recomandI acestorsubiecti

atuncic6ndnu $i-au
oc anume lfl spunin gdnd

rfspnnditescuzesunturmetoarele:
r timp Pentrurelaxare"'

ilil;:,;;i;"i;i

pelista
relaxarea
nu plaseaza

lnice.
t un loc potrivit pentrurelaxarc.''

sd-qigdseascl
casubiectul
ia",
"-t!"".""dabil
f" pu,empermitecopiilorsi seujte,la
iio"."tertf"t,
in altdcameriqi solicitim
*t
"g.it
""i"" de o ium6tate
"" timp
de orl'
preaplictisitoare'"
'"ur.i" ..tu*uti sunt
trliesc
eana.." astfel sunt preaagitate9i

sdreduci
Eletrebuie
tiii.u?a"i*ti*e psihice'
mai

neplecute
i"iltJ J'.iip;"! "ons"cinle
mai anxiosatuncicdndmi relaxez.''

,ot"u J" ."fu*u.epoateactualiza.unele

la apariliaanxietalii'
c.
c'e-Ja
de
"ontriUuii
cu
si se inceaPl Pt)rioadescurte

cite indicat

AJT:T,1I1
acestora'
; ;;;;;G""..6 duiata

ieseintreruPi"l::11l
ffitl;; .i,iffi i tiebu
ff 'i"ftii.
nu.se rezolvddupi un
o""e problema
psihoterapeut
.ii.-n""".ut sd se consulteun
puteapractica
suficientde disciplinatpentrua

pace
Triiti o starepl5cutadecalm,destindere'
OJ

II

,1il.

62

De aici sedesprindeconcluziacd subiectulnu a

suficient in practicarearelax6rii astfel incdt aceastastr
transformeintr-o deprinderecu efectebenefice.

Caracterizarea psihofiziologici a stirii de relaxn

Analizdndcu atenliestareain caresegise$tesubiectul
timpul relaxtrrii,putemdesprindecdtevacaracteristici
ale acesteia,valabilein primul rind pentru
autogen,dar gi pentrualte tehnici de relaxare.
a) La subiectulin starede relaxareseconstat[o
a motricitdlii, o lipsd a nevoii de a acfiona.
b) In starede relaxare,subiectultriiieqlein mod
o senzaliede greutategi cildurl in membre.
c) Se remarc6,de asemenea,o modificare a
aten{iei,in sensulunei orient[ri selectivea
asupraformulelor comandategi, in acelaqi
scidere a interesului manifestat de subiect fali
stimulii exteriori.
d) In timpul relaxtrrii,subiectultrdieqteo stare

pasivitatein raport cu ambianfa;pasivitatea

gstecomandati
accentueaze
atuncicdndrelaxarea
exteriorde cdtreterapeut,gi scadepe mdsuri
subiectulinvafi sd-giautocomandestareade
e) Aproapetoti subiecJiiremarci instalarea
in
relaxlrii a unei stiiri afective aparte,de nuanJi
ei trbiesco starede linigte,de calm, de destindere.
Stareade relaxare este o modalitate de activare

disponibilitnfi
lor latenteale fiinfei umane,

c)

demonstratde efectelefavorabileale relaxdrii

stdrii psihice9i fizice a subiecfilor.
Relaxareaeste,ca gi hipnoza,o stare modificati
congtiente;astizi, majoritateaautorilor consideri
hipnozanu estealtcevadecAto relaxaremai

constatatcI in timpul relaxirii se produceo

ificare a ritmului alfar, pdni la aparilia 9i
izarearitmului tetd, ceeace i-a determinatpe
igti s[ considererelaxareamai apropiatdde
decdtde celede somngipresomn,
deconcentrare
au, de regul5,ritmuri mai lente
iui"u poit. fi consideratd,uqudur,o metodi de
lare a stdrilor psihiceale subiectului,de
izare a eului acestuia,fiind nu numai o
ici de psihoterapie,ci qi una cu caracter
brmativ.
de inducerea stirii de relaxareseapropiein mare
de inducerea hipnozei(de altfel, foartemul{i
de relaxareesteo tehnicl
cdantrenamentul
prin urm6toarelecaracteristici:
a conduitei
ie o anumiti standardizare
qi
autosugestive;
sugestive
i, cu electe
exerciliu,practicaresistematici$i regulate;
carepoatefi externd,
uneneapiratpersuasiune,
cAndrelaxarease face cu ajutorulterapeutului
'n6, atunci c6nd subiectul ajunge sd practice
tehnica,dupl ce a depdgitfazelede invdtare'
lcare practici exerciliilede relaxaretrebuie
convinsde utilitateaacestora;altfel,efectelesunt
diminuate:
cursul practichriirelaxlrii, ca qi in cazul hipnozei'
p absolutnecesarlo anumiti verbalizarea efectelor
care trebuie si Ie obtini subiectul,aceasli
un rol sugestivqi
izareavdnd,de asemenea,
La subicctulsl trdiascl plenarstareade relaxare
trebuiesddispund
de efecteleacesteia,
sI beneficieze
o anumiti capacitatede a setranspunein sistem,de
Jucaun rol, de a se identillcacu situatia.
inregistraid
activitaliielectricecerebrale,
dtmuricaracteristice

65

il,.

nltural5a produso seriede deregliriin buna

s[tt.
t u organismului
modernare posibilitateade a exercitao influen$
lsupra aparatuluirespiratorprin intermediul
rr sportive.Din picate insi, foarte pulini adulti
ln morl sistematicexerciliilefizice.chiar dacSin
ltu tinerefeau fost sPortivi'
ldbil[ solulie pentru remediereaacesteideficienleo
gimnasticiirespiratorii.
I practicarea
corecti estostipdnireaacesteia'
o
respiralie
spre
lipas
respiralieidintr-unact
transformarea
ci conqtient,
intr-unact constient,voluntar'
ralia pe nasreprezintl o regull de bazi a respira]iei
oficiente.Estecunoscutfaptul ci aparatulrespirator
constituitincat sApermiti in egali mlsuri respiralia
pc gurd.Respira[iape naseste insi fiziologici 9i
filtrarea5i
,la nivetul cdilor nazaleasigurdndu-se
aerului care pitrunde in plimdni' Din acestmotiv,
a exerciliilor de gimnastici respiratorieimplic[
pe nasgi doarin anumitecazuri inspirafiepe nas9i
!urA.
ient imporrantde carelrebuiesi tinemseamain
esteritmarea
unorexeriilii clegimnasticdrespiratorie
ciclici
Respira{ia
ciclice'
respira{ii
unei
Gxecujia
multe
qi
In
expiratia.
inspiratia
doudetapeimportante:
de
oprire
faze
dc educarea respiralieisunt introduse
iei (apnee)care pot si urmezedeopotrivi dupi
saudupnexpirafie.Pentruinsuqireaunei respiralii
o pozilie comodi, cu coloana
absolutnecesard
dreapti, aceastl pozilie putdndfi culcat pe spate,

C api tol ul 4
RESPIRATIE $I RDLAXARE
l. Respiratiepi siniitate
Func{iarespiratorieestedeosebitde importantd
nu exist6via!5,toatecelelalte
fiinJelevii. FIr[ respiralie
fiind Iegatede cearespiratorie.
I
aleorganismului
respiraJieipentru stareade sinitate, pentru echilibrul
emofionalqi chiar pentru asigurarealongevitilii a fost b
stabilite.Infelepliiorientalispunc[ omul caretriieqtelini
pi respirdliniqtit va trdi ani indelungali.Omul civilizat
pierdutinsd capacitatea
de a respiracorect.Condiliile
urbanizate,activiti{ile predominantsedentare,
insuficientda educalieifizice 5i sportuluimodifici
respiratornormal.La aceastase adaugl stresurilepsih
anxietatea,
controluldeficitaral emofiilorcarecontribuie,
rAndullor, la o respira[ie
defectuoasS.
Respiraliasuperficiali qi incorectdreducevital
predispune
la imbolniviri qi practicscurteazivialaomului.
Animaleleqi copiii nou-nisculi sunt inzestratiin
naturalcu un sistemcorectde respirafie.De asemenea,
primitiv, a cdrui existentdsederulain contactdirect cu
nu aveanevoiesd inveJesi respire.V6nItoarea,
muncilecdmpului,viatain aer liber,toateacestea
ii o
posibiliteli
in
multiple
de miscare.ceeace contribuia
spontanla formareaunui tip de respira{iecorect.Faptul
adultulcivilizat gi-apierdutin maremisurd deprinderile

drePt.
nu standcu sPatele

irc rv a t iile e mp iric e q i c er c e t d r i l eq t i i n l i f i c e a u

faptul cl apneeavoluntard are un efect pozitiv
funcliLi respiratorii.Astfel, apneeacontribuie.la
miqcirilor respiratorii,dupi incetareaacesteia'

66

67

flk

.l
asigurdndo hiperventila{iesecundar[compensatorle'
centrilor respiratori
ur""."n"u, apneeamireqte rezistentacal
gicontribuiela cre;terea
deoxigendin sAnge
consumul
de bioxidde carboneliminat.
Unii autori suntde pirere cd apneeavoluntarl
aeruluirlmas in plSmAni'
qi la o mai buni purificare^a
eficientia sdngelui'
o oxiaenare
datoritl efectelorsale beneficeasupraorganlsmu
a resptralt
a devenilun exerciIiudeeducare
voluntara
aDneea
de utilain anumileramurl
estedeosebit
acesteia
Antrenarea
serealizeazicu
exerciliile
probesportivein cadrulcdrora
prelungitS.

TiPuri de resPiratie
inteleptii indieni, creatoriisistemuluiHatha-Yoga'
zona
in funcfie.de.
descrismai'multetipuri de respiralie,
aerulin mod prlorllar'
cadrulplSmdnilorundepSlrunde
l. Respirolia inaltd sau claviculard
Se realizeazdprin ridicarea uqoarl a u.merilor
in cadrulacestuitip de respin
abdomenului.
contractarea

qi'
a plSmdnilor
numaiparteasuperioari
," init"Uuinl"u.a
llmlla
aerulpllrundeinlr-o canlitale
consecinfa,
^loarte
cea
este considerati forma

Respiraliaclaviculard
in"fl"i"nia de respiralie.deoarecesolicitdun consumI
cu un profitminimal'Din nefericire'acest
marede energie,
careiqi solir
O"ierfirulie JeintdlnegLfoartedesla per^soane

ictori,avocali'profesori)'Deaseme-n
*utt Jo""u("antare1i,
estemai frecventrt3 f3me!.a19aJ
claviculara
respiralia
situatiei
femeiiesteadaptat
te.Luti,a"our"."organismul
purta
cen
de
a
acesteia
deprinderii
sarcini darsi din cauza
zonaabdonrinal6.
carenreseaza

Ir,

68

qi la
lralia claviculardse intAlnegtefoartedes
ic cu dereglaripsihice:irascibilitate'anxietate'
ia claviurlard nu este utild ca alare, ci tloor

2. Respirolfu miilocie sttu costold

cea
o respiralieceva mai pulin defectuoasidec6t
respiraliei
llind insi net inferioari
;;*;;t.'*

tipderespiralie"
acestui
in cadrul
sic"ieicornnt.te'
sprezonelemijlociialepl5mdnilor'
atin speciai
,

seridicS'abdomenul
,".pitutl.i tijto"ii' diafragma
cutiatoracicl'
dilat6nd
u9or.
coatt"L s" Aipatreazl
sportivi'
sefntilnegtela numeroEi
E respiratie
coloana
lot. piu"ti.u in poziliileculcat,qcz6ndcu

u standin Picioare.
coastele'
i e*pituti"it" intpiri lentpenas,depirtAnd
ul si umeriiiqi menlinPozilia'
abdominale
5i-ale
iespiraliei
nu pt"ri"u auanra;"le
acesttip dJ respiralieare o seriede electe
organismului,contribuindla irnbunitilirea

vezicii
slomacului'
splinei,
iJio.tuiin zo* ncalului,
1958)'
(Yesudian
9i Heich'
intes-tinului
Respiraqiaabdominald snudi afrogmaticd
estemai eficientdecitceledescrise
I tip de respiralie
diafragmei.li.ultlarea
ie kuliz"ite prin cobordrea

inlerioare
in zonele
. in i.tutu."ttu,u.rulpdtrunde

abdominalIpermiteabst
ale plemanilor.Degirespira{ia
unei mai mari cantitd{ide aer, in raport cu tipurile der
anterior.nici in cazulacestaolimAniinu seumDlu
aer,afa cum se intAmpldin respiratiacompletS.Respi
abdominalise practicdin pozi{iileculcatpe spate,
coloanadreapti sauin ortostatism.
Apoi sei
uqorabdomenul.
Seexpir[ lent,contractdnd
gi
lentpe nas,cobordnddiafragma impingindabdomenul
afard.La expirafie,abdomenulse retragegi diafragma
ToracelerdmanenemiScat.
Acest tip de respiratie prezintl urmdtoareleef
terapeutice:
o esteo respiralierelaxanti;
r esteodihnitoarepentruactivitateainimii;
r stimuleazddigestiaprin masajulrealizatas
organelorabdominale;
o contribuiela sc6derea
tensiuniiarteriale.
Pentruca respira{iaabdominaldsd fie cdt mai re
unii autori recomandica expiralia sl fie prelungiti (
dublulinspirafiei).
4. Respiralia completd
Este cel mai eficient tip de respiratie,asig
organismuluio cantitatesporiti de oxigen.In timpul
aerulpltrundein toatezoneleplimdnilor. Respira{ia
imbindceletrei tipuri descrisemai sus,solicitAndintregul
respiratorqi musculaturarespiratoriein totalitate;
cheltuiald
miniml de energie,seproduceun efectconsi
asupraorganismului.
prirr cobo
Respira{iacompleti se realiz.eazd
diafragmeiconcomitentcu impingereaabdomenului
inainte,dep5rtareacoastelorgi ridicareaumerilor.
Respiratiacompleti se practici cel mai bine in
stAnd,cu coloanadreaptdgi corpul relaxat.Dupd o
ampl4urmeaziinspiraliacarecuprindetrei secvenle:

70

l
l

diafracmeiconcomitentcu impingerea
lui snri inainte; umflareaabdomenului
executathlEr[ a se manifestaintentiade a
Se constatdc[ aerul pdtrundeoarecum,de la
ln parteainferioari a plimdnilor; reatoraceluicu depirtareacoaslelor;
claviculelor.
le a doua9i a treiase execut5mai uqordacl se
miqcarede ridicarea umerilor,cu braleleugor
sprespate.
corpgi coateleindreptate
a
rrul a ajuns sI umple $i parleasuperloara
nu
rc contractdabdomenul.Respiratiacompletd
sacadat,din trei miqciri distincte,ci dintr-o
lenti pi continu[.
salein
aerulie elimini in ordineapdtrunderii
coastele
Si
contracti usor abdomenul,se apropie
respiralieicompleteasupraorganlsmulul:
r rezistenlala r'dceli9i la alte tipuri de afecliuni
aparatuluiiespirator.O riceali in stadiuincipient
rti fi evitat[ prin efectuareacitorva respiralii
fici vitalitateagenerali a organismului;
: capacitateaorganismuluide a rezista la
estesuficientcaatuncicdndsuntem
scdzute;
de
de senzalia lrig, sdrealizim cdtevarespirafii
sddispare;
senzalie
Dentruca aceaste
in mod indirectla o mai bunl funclionarea
orqanelorinterne,datoriti oxigenirii mai binea
dediafragm
i carele iriga,catfimasajuluiexercitat
abdomina16;
rriraorqaneloriflale in cavitatea
maibuni
(deoxigenare
iirtutei aceluialimecanism
rtngelui),respira{iacompletdcontribuie9i la o mai
lnlhnctionare a sistemuluinervosqi' implicit' a
psihice.

7l

eficient
2. Respiraliaqi comportamentul
Influenta stirilor psihiceasuprarespirafieiesteun
Seqtiecd un qocemofionalpoateproduceo1
incontestabil.
respiralieipentrucetevamomente,chiarinainteca ininlt
inc-eap[sI batl mai repede.lntr-o starede teami sauanxicll
respiialiatindesi devinl mai accelerati,dupi cum la
devinein mod s
de admiralie,respirafia
unuisentiment
s-e
depresive
in
stlrile
qi
profundi.
mai
lentl
ce
in
stirile
in
timp
respiraliei,
riimului
diminuarea
a acestuia.
de bucurie,seproduceo accelerare
respiratia,aceaslll
psihice
influenteazi
Daci stdrile
poateregla
voluntar,
este
dirijatd
rdnclulei, atuncicAnd
poatecal
gi
profundi
lenti
psihice.Astfel, o respiraJie
qi
respi
regularizarea
ritmarea
itaredeagitalie,dupdcum
a
concentrare
de
capacititii
contribuiela creqterea
in
activititii intelectuale
la mirirearandamentului
psihice
proceselor
ritmiceasupra
Influenlarespiraliei
confirmati de urmitoareleconstatlri:
a) in timpul exerciliilorde respiralieritmicl, circu
la nivelulcreieruluiestemai abundente.
b) Singelecareajungela creier,in condiliileprac
cstemai
de respirafie,
unoi exerciliisistematice
in oxigen,fapt ce areefecteimediateasupraacti
nervoasesuperloare.
c) De regul6,exerciliilede gimnasticdrespiratoric
electueaziin starede destinderemusculard.
excitr
conducela diminuarea
musculare
contracliilor
nervoasecu punct de plecarela mugchi,excitalii
contribuiela distrugereaatenlieisubiectului'Odati
diminuareaacestorexcitatii,se produceo
a atenliei.
de concentrare
capacit?i1ii
d) RespiraliaritmicA este responsabildde o ser-ie
la nivelulstructurilornervoase
sincronizdri
ceeace contribuiela o mai bunareglaregi
a sterilor psihice,la creqtereaeficienleiqi
damentuluiactivititii psihice.

72

care pot 1r
rtrnt proceselesi func(iile psihice
"ir'ri-"iriiti"i,ii
a unorexetciliide
sistemariie
rcsDiralorie?

contri!"i:il p'l1l
respiratorie
in,j'll"eirn"""i"e
Acest

a alenliei'
de concentrare
iea Japaciralii
rnaibuneoxigeniriacreierului'
aui"iita
in cadrul
"*i
"?t.."i"liiii" a" gimnasticirespiratorie
"a
ri".i" iita-pti'tl asupraactuluirespirator'

'sunt
intr-unactvoluntar'
i-l dintt-unu"i uutomat
a
capacitilii
qi
antrenare
iirp irl-.*lriiae educare
a atenllel.
ile.d-e
exerciti
i""i' Ju t"gulu.itate
.eimna;ti1i
evidentd
ult ol."rn" ii t.urt timpo imbunlt6{ire
asupra
eficient
concentra
,iln. noa.t."de a ne

desfE$urate.
are5i uneleelecte
tti"ili.l git".ttica respiratorie
; i"terveni direct asupraaspectelor
;d"t.;;;;
exerciliile.de
c"a.re-il; bazafuncliei mnezice'

mernoriei'
tuameliorarea
;#il;il#inJit""r
a
iiieiir"" *p""i,etiideconcentrare
i':"li".i:mnezic'
flll:^"
materialului

a
it.li.r."-.io..riirridefixare
meclnisletlL111
pe
baza
t."i.r..t",iptitizati 9i
structurilor
la
nivelul
il#;; J;"1 ;;nu o*igtnu'"
general
randamentului
l'.'i."".J."iitruuielacrJqtcrea
D S l nl ce.

f.""

insemnatio au insf,exerciliilcde

t"i

emolionale'
autoreglnrii,srrilor
;[pil;;";;Fa
ci
faPttrl
capitol
lu in."pu,uiacestui
"t:llli:
respiralia
siu'
rindul
La
"oi
respiralia'
lHttu;;iffi

il;t;tj;i;'

contribuie.la^reduccrea
conqtientizatd
lo di-inuuttu efectelornegative

i[barii"iltl*"i"'

;t"tiii" i;;; ;'upra.comportamentlll

lTl-?lii
ie apatie'de insuficienti
;;i;-;;";;

a"f'".iue,

,'p."it"- iri e,esteindicat

:u,"j:"iT:-:i:T Ei
".ri"
tut" au rolul de a energiza

;,ffinj";;pt"t.

activa.Dacl, dimpotrivd,suntememolionali,incorda[i,
unuievenimentimportant,ne pregdtimseintrinl
afteptarea
un examensaus[ participdmla o competifiesportivdcu nt
mare,catevaexpiralii amplevor contribuila^detensic
echilibruluiemolional.In acelagi
psihicdqi la restabilirea
sistematicda exercitiilorde gimnasticirespi
rrracticarea
capacitdliide autocontrolvoluntar
contribuiela creqterea
are nu numairolttl
respiratorie
Gimnastica
organismului.
a unei mai br
de
asigurare
a niveluluienergeticAi
cre$tere
a diverseloraparateqi sistemealeorganismultli,
func{iondri
reprezintdin acelaqitimp un mod de autoreglarea stSril
in diversesi
a comportamentului
psihicegi de organizare
de viatd.
Rolul reglatorqi autoreglatoral gimnasticii
creqteqi mai mult dacr combinim exerciliilede
psihici.
cu exerciliide relaxaregi destindere
respiratorie

3. Respiraliegi destindere
intre respiralieqi relaxareexistho foarteslransi
respi
Astfel,in stirile dedestindere
9i relaxaremuscular6,
incetin
gi
profundd.
Calmarea,
mai
devinetot mai lenti
voluntaria respira{ieicontribuie,la rdndulsiu, la
mai rapidda stdriide relaxare.
Pentruinsuqireaunei tehnici de relaxarese poate
la reglarea
voluntaria ritmurilorrespiratorii'
obignuitcupri
Reamintimfaptulc[ un ciclu respirator
doui faze importante- inspiraliaqi expira{ia,intre
putdndfi incluse,in unelecazuri,pauzelerespiratoriisau
de apnee(apneeapozitivl dup6inspiralieqi apneea
dup[ expiralie).
lnspirajiaesteo fazi de activare,inviorare,de creqterc
tensiuniipsihice.Atunci cdnd dorim sl ne relaxdm,sI
destindem,trebuiesd reducemtensiuneapsihici. Cu

74

unei
. fazatle inspiralieesteimporlantain insugirea
i d^e
slirj
'dJ;; il;;;
fi i nd uriIizara.pentruanularea

derelaxare'
dinstarea
ieqiiea
pentru
derelaxare'
unexercitiu
.a incheiem
respiralie
de
"atiai"i;rn
"ii
exercilii
cateva
,ioiG
"r"."tam
inspiraliiprofundeli agtlv-e'
" ' - 3a1e,v.ol
' "'JHr'e'"r' -''''
-stebineT,'li::l:li:
cainspiraliile
i;;;i;;iht.t.

E'l
pslnl.ca'
vigilen16
9itensiunea
de flexie9i extensie
I
tzrce
exercllll
cu
combinate
s[ fie
cu celepecare
.';;;li;
a.ettemil"ati llind asemdn6toare
din
;;J spontan,atuncic6ndselrez'e$te

esteo faz[ relaxantiin cadrulciclului respirator'

lenti, profundd1i ne.cgnce!1a1
rl.
".pltEi"
destulde repede
voi aparea

l'Jttr"
a organismului'
"*.i"i'r"ze'
linigtiregenerals
il-6;i;jil.t",
q,reutate
corporalS.

iir s8i)dtia,*a indicalii.metodl::.p:iilllt::::

respiratotie:

uiili'endt'hn''"a
ili;; ;;;"-;';h*r"
in mod
ciclulrespirator
observali
ilhJ';;-;J
singur'
respire
sl
corpul
Hi'C,i';il;;;inte' Iasali
calm resplralll
hc la sine,autoobservdndu-va

.. .,

R':"i;'i'iiil#
iTfilil,rr f ll"T
$#llH:'f;
expiraliei, sandili-vdsi
aasupra
3ti#Hl"lt?l"J"renli
vizualizaliexPiralia.

ce:ipi'i!"-i,::l:t"
specifi
ii.riiiii'"eit senzatjile
derelaxare'"
iini$l'",a" sreutate'
il'fifili,i,;;
Exercifii tle relaxare cu cxpiratie

cu
(culc.at
dorsal' sauSezdnd
'ptalio poziliecomodl
o
men[ineli
in timpulexerciliului
['r'ot"t"'*prliinlr")'

ii qi'.tlry,1:
och
p"i"a.i"i'r'ia"r1
intrn:l"l*i
-:ul:X
$iapoi
u"'ultu'"
&#;'i;5i,

chilenazale.

"i'"*'uil
75

in continuare,pe parcursulaltorcdtorvacicluri
atenfianumaiasuprafazeideexpiratie:perce;
concentrati-vd
clile nazaleqi relaxati-viin ti
cildura aeruluicarepdrdsegte
ce expirati,relaxajiintregulcorpin timpul expira1iei...l5sa1i
purtat de senzaliade relaxare,continu6ndsl vI
asupra
' expiratiei.
in timp ce expirali,simlili cum corpulsedestindc,
se scufundd,secontopeftecu mediul inconjuritor.
Observa{icumcorpulsescufundd,sedestinde,se
cu fiecareexpiralie.Cu fiecareexpiratiesim!i1icumorganisl
devine
tot mai mult... Respiralia
se liniqteqte
se liniqteqte,
o
senza!ic
triili
mai lini;tite,bitlile inimii se domolesc...
linigte,de paceinterioard.
Ori de cdteori triiti unadintre senza{iiledescrisemai
llsafi-vd purtatde ea,relaxa{i-vdtot mai mult, din ce irr ce
relaxafi-vi!
mult,destindeli-v[,
Rdmdne{iun timp in stareade relaxare.Atunci c6nd
s6 ieqili din stareade relaxare,inspirafi ad6nc,face{i
miqciride extensieqi flexiea membrelor'
9i deschideli
Relaxareain etaPe
$i acestexercifiu se bazeazSpe utilizareatehn
mai precisa expira{iei.
respiratorii,
Indicatii metodice(Curtis, 1987)
a) Concentrati-viaten{iaasupraunei anumitepir{i
corpului.(Estebine s[ pomifi de jos in sus:
picioarelorglezne,gambe,coapse,qolduri,
torace,brate,mAini.)
in
b) Atunci cdndexpirali,ceutafisAsim{ifirelaxarea
parte a corpului asupraclreia va concentraliat(
Senzafiilecorectesuntde destindere,liniqtire,
relaxare.
c) Imediat dupd instalareasenza{ieide relaxarein
parte a corpului asupraclreia v-ali concentrat,
ce a{i realizatcAtevacicluri respiratorii

76

regiuni'comutali-viatenlia
Itcnlia asuprarespectivei
prcior)sauasuprap6r1ii
Itunra zoneislmetrlce1ora1'
corporaleimediaturmdtoart; " , -.-r --:^.i+-,a4
pAn[cdndmajoritatea

ioui"ron"l"

suntrelaxats."o.pului,

dup;cary
i"iii.p i" .t"* aerelaxare,
'.t5l11!
flexie
de
miecrri
li#il;'#;il;ile fiofundi,cnreva
ochii'
5i apoideschideti
;;;;;;;.'ireior
astfel:
reaiizeazl
se
[iui-n-nriu-rit

ochii'Timpd9c.11eva
.orn"05.inchideli
.l'ooi.itil,
respira[ie'
;;iiiil;;',il; modpasivpropria
lazei9..."11':1i"^.:]
I"e
,i""rir asupra.
desexzalia
purtali
"p"i

i?,ri"pl" i-p*ii... ulati-ua

fiecare
r...liulur", t"tu*a1i-vltotmaimultodaticu drepl

piciorului
;i;n!iu u'up'ulabe.i
A;;l';i:;
o!'.t'u.1Ji
expiralr,
ce
,ii'ilr"pt"'it, in timp
-t-17
devinegreu'
drePt
ul
prctor
drept'
din piciorul

dispare
u. tot nrairelaxat'

;i;i;;fu;"i

1;'il;;.

si
in podea'
moale.si sescufunde

ceexfirali':-b::i?il:u.T
P.mrsure

i; podea"'Apoi,concentrafi-vi
ilt;;ft"dl
l6sa1i
stdLngi:
ili"i"i"i"t"tri itangEia gieznei
expiralia'
cu
odatl
.i.. t[f^-"". ri tase-destinde
cu

f ria"g ,a devinAgreu,greu,tot mai relaxat'

77

Concentrafi-vI
acumasupraambelorpicioareSiobsr
senza{iaagreabill de greutatece se instaleazlodatdcu lier
expirafie.
Lisat;acumca rqlaxarea
si seinstaleze
in zonasoldLrri
In timpceexpirali,lisali muqchiisdserelaxeze,
si sedcsti
Apoi lSsa{ica relaxarea
si cuprinddtrunchiul.carr'
destinde
in timp ceexpirali.Simlili cumtrunchiulsedest
se lasi, simlili cum o greutatepl5cuti cuprindetrunchiul
dati cu fiecareexpirafie.
Concentrali-vdatenJiaasuprabralului qi palmeidreplc
in timp ce expirati, ldsali ca stareade relaxaresi pitrundil
bralulqi in mdnadreaptd.SimJiticum mugchiise lasd,
brafulqi mdnadevintot mai grele,cum o greutateplicutil
cuprinde,cum devintot mai relaxateodatdcu fiecareexpi
Apoi concentrali-ve
atenliaasuprabra{uluistang.Simlifi
bratulstdngestecuprinsde o greutatepl6cuti,cumdevino
mai relaxat,odati cu fiecareexpiratie.
In continuare,permiteti ca stareade relaxare si
rdspindeasciin tot organismul,sA-lcuprinddodatecu fi
pldcuth,de lin
expiralie.Simlili qi trdili o starede-greutate
de destinderea intregului corp. Intregulcorp este lin
destins,
in pace...el serelaxeazitot mai multodati cu
pdni cfrndsunteligatasd incheialiexerci
expira1ie...
Inspiratiprofundde c6tevaori, indoili gi intindefibrafelc
picioarele,
deschideliochii".
Acesttip de exerciliude relaxareprin respiraliepoatc
utilizat zilnic, pentru refacerea organismuluidupd
{izicesauintelectuale.
Estebine ca el si fie practicat
amiaza,cu pulin timp inaintede a m6nca.Nu esteindical
astfelde exercifiisdsepracticecu stomaculincircatsau
ingerareaunor substanleexcitante(alcool, cafea,tutun
Condiliilede practicare
suntcelespecificeoricirei lehnici
relaxarecunoscute.
Astfel,estebinesi selucrezeintr-o
lini$tite,in condiliicorespunzltoare
de temperaturi(nici
cald,nici preafrig),evitandu-se
revenirea
bruscidin starea

78

tulburdri
, pontru a nu le provoca subieclilor

total 5-7
;;lii;;i ;" relaxarecu respiralicdureaziin
care-dis^pun
iii,,tandu-t" utocia,in cazulpersoanelo-r

respiratorie'
degimnasticd
iiiinip,ii ort""xercitii
",
Acestease
a organismului'
rco in"ei"at"
"nergetic6
exeiciliuluide relaxarecu respira!ie'
incheierea

4, Respira!ieti autosugestie

ale omului'
osihicesi psihosomatice

iiuf - tiun"u Pavlovinci din.1924.-:.ll*1iil:

catoli ceilalti

tot atatdereal
iri'"*.ii-unt
"onailionat,
qi
careapar la alteanimale'
condilionali
nostru
comportamentului
asupra
innu"nt"
"uuint.tor
Ji t".irutin

ir"u.situaliile
:bls"'it3-:i cuv6nl'
1:l]:.'
ti'tituutiit"-f itit Ft,de ctizd,c6ndun singur
poateinfluenlain mod hot5rAtordeciziile
; hd;"

cu urmiri pentruintreagaexistenf['
in cadrul
u riiftinlu'rotrtdecisival cuvintelor

o lucrare
( I950)a elaborat
Platonov
ri psihorerapeutic.
Civdnnl cn.faclorfziologic ti lcrapcul'c.
. .
in sprijinulinfluenfei
mai 6locvente

funcliilor
""1"i.."r.j
.,tufiup-".t"for psihiceqi chiarasupra

la efectul
,'i" ir"r!- rnrrtipl"i""",""ie'i cu privireprin

manilestat
. Acestareprezintl un efectsugestiv.
caredoar
despre
neutru'
medicamentos
un nr"purut
chiar.leqi
anumitcefecleterapcutice.'.
;;;r;i;""
Acest
in unli suUi"clicu gradsporitde sugestibilitate'

li.'i p"' i" ."ii"n1i'defarmacolosii

1:.'1i::ll"
"?'"ultimul
limp'
..

"t*t,

tr iie pusein circulalie'in

79

s-auintreprinsnumeroasestudii de laborator,careau
efectul,,placebo",inregistrdndo seriede indicatori
fiziologicicomplecgi.
Comparind efecteleunor tabletede nicotini cu celc
Netter(1987)a ajunt
unor preparateneutre(,,placebo"),
nu atatla preparatul
concluziacdsubiecliireaclioneazd
zis, cAt la ceeace se spunedespreacesta,conform
lor modeleanticipative.
La rdndul sdu, Evans (1987) a demonstratpe
experimentale
cd preparatul,,placebo"di, in propo(ie de
50%o,
rezultate
similarecu celealeunoranalgezice
Desigur,acfiuneacuvintelorestedependentide o serie
factori.dintrecare menliondm prestigiulpersoanei
comunici, rela{iiledintre comunicatorqi cel care pri
mesajul,contextulsocial in care se deslEgoaricomun
etc.
particularitalile
moduluide comunicare
Cuvintelepot contribui,deci,la optimizareafunctional
psihice,pot modificamodelele
unorprocese
pot influenfafuncliilefiziologiceale
defectuoase,
Acesteproprietiti alesistemuluiverbalde comunicare
in mare m5r
la bazaoriiarui demerspsihotarepeutic.
arc
capacitatea
cuvinlelorde a influenlacomportamentul
unui mesaisugestiv.
bazdvehicularea
Definiti de Cheorghiu(1982)ca o incitafie
nemediatede instanfele
sl declanqeze
reacliispontane,
ale gdndiriidiscursive,sugestiapoateinfluen{apractic
proceselepsihice,incepflndcu senzatiileqi percepliilc
sfdrqindcu rationamentele,
atitudinile,opiniile,deciziilc
pot
individuluiuman.Actiunilesugestive
comportamentele
atat pozitive,ducAndla optimizareafunctionalitllii
proceseqi func[ii psihice,la ameliorareasnnntd]iiqi
(
actualizarea
disponibilit6lilorlatenteale organismului
extremreprezentdndu-l
sugestia),cAt gi negative,sugestii
putAndprovocadisfuncliineuropsihice
ori psihosomatice
chiaraqravarea
unorboli.

80

psihicegi
Dtltl uria$eisaleinfluenteasuprafuncliilor
autosugestia
liri"f"gil,i organismului,sugestiafi.

repreziniiunadin modalit6lile
i. iniiuio"r"i"t.tqi)
u
iti"ni. a" ."gfut"9ioutor"glate
"omportamentului'
la ceiverbali'
nutrebuiereduqi
rti,ttit"fii s"ugestivi
qi,
exercit6nd, ele o--mare
fi' simbolurileneverbale
dcmersului

in cadrul
toateacestea'
llrpt"
mai
"*stri-cu
sunl
verbale
sugestiile
fuii. gi t..up"tator'
^cel

ritmici a uneiformule
iiilri r'i .un"u*t' Repeiarea
forleiei, aceasta.deve.nind
ta."iti.ifr"i la creqterea
qi
psihicului
asupra
u.iiun"directa
,f"ti"t"ie,
"u
eqecurile
iiiaieate.op"ulilorpracticieniexplich
lipsade
prin
sugestive
i" an*J"iui terapiei
't"cu carese Practicisugestiile'
c..Stefo;fie mult dacAsunl prac,ticate
r1a
'."iui"t.
"ug"rtiiio.
rnr."ulur6,9i mai alesatuncicdndsunt

fapt ce le
exerciliide gimnasticirespiratorie,
muhi fo4i gi ritmicitate.
prezintlcdtevamodelede exercilii
it'giit
"i
secombinicu lormule
ciiora respiralia
in
"oatrt
cu caracterreglator.

rcltaare:
relaxat- exPiralie;
activi - insPiralie.
concentrore:
ntr", usupruptoblemeide rezolvat- inspiralie:
nlnt relaxatgi tinigtit - expira{ie'
inviorare:
treazqi in starede alertd- inspiralie;
in toati oboseala- exPiratie;
rvioi $i activ- insPiralie;
corpulestelinigtit- exPirafie'
cre$terea rezistenlei organismulu i :

caunmunte- insPiratie;
81

De rezistenti- expiratie;
e lird margini- expiralie;
Rezistenta
Simto forfl putemiciin mine- inspira]ie.
e. Pentru reducereaanxieldlii:
- expiralie;
Teamame p5rase$le
Curajulpitrundein mine- inspirafie.
f . Pentrua.fhce.faldcu succe,tunor compelilii:
Concurezcu toateforfele- inspiralie;
Dar am controlulrelaxatal corpului- expiralie;
Concurezcalm- expiralie;
Rece- inspiralie;
Adunat- expiralie;
Combativ- inspiralie.
de subiectcu maximi efici
Pentrua fi recepfionate
cAteva
verbaletrebuiesi respecte
formulelesugestive
(Jencks,1977,cit. Holdevici,Vasilescu,1988):
o si fie acceptatede subiect;
o si concordecu sistemul de valori al persoa
respecnve;
o
r si serveascd
scopuluipropus(ceeace presupune
fie
ci
individ,
problemelor
fiecirui
a
cunoa$tere
vorba de un pacientcare doreqtes[ elimine n
simptome, fie cl este vorba de un sportiv
performantlsaude un individ careinten!ioneazi
optimizezecomportamentul);
o sI seintesrezein mod adecvatin ciclurile de acti
(munci sauantrenament);
t
sdnu fie prealungi;
a si fie pozitive;
psihi
a sd fie plastice(si aibi forfa de a impresiona
subiectului);
a si fie realiste;
a s5 fie simple;
a si fie convingltoare;
a sl fie individualizate
in funcliede situatiain care
fiecirui subiect;
aplicdqi de problematica
si fie ritmice,urmirind- daci esteposibil- c
resoiratorii.

82
.t[

cxcrcilii de respira{ie ca arttosugesticpentru

auloreglareastlrilor Psihicc:
rle incdrcare energelicdatoryanismaltti

la nivelulplexuluisolar'.
N'.ut. o inmagazinali
erergia se
finchipuili apo-ica' odat6 cu inspiralia'
organ
fiecirui
ajungindla nivelul
in tot oiganismul,
ri: in artire, in vene, in nervi, in mugchi,in toate
invio16nd
9i vitalizdndintregulorganism'
lesuturile,
trciliu penlru calmarea durerii
! lnir-opozilie relaxa&isauqezAndcu spateledrept'
ritmic; vE imaginali ci, odatdcu aerul,pdtrundein
cnergie.in continuare,va inchipui(i ci odati cu
pentru
eetrimite un curentde aerin zonadureroasl'
circulaliasAngeluiin regiunearespectivi' lnspirati'
u-vddin nou cl stareaorganismuluiseamelioreazi'
de dureredispare'
old expiratieve inchipui{ic[ senza!ia
o expiraliev[ imaginalicevitalizatiregiuneadureroasl'
expiraliecd eliminalidurerea'
iqi poate
subiec.tul
r sporireaefectelorautosugestiei.

cl aerulse
iri.u'in ."giun.u dureroasi,imaginAndu-gi
dc-alunguibmpluip6n[lazonacarecreeazlprobleme'

83

d) Exerci1iu pentru reglnrca circuloliei periferice

cu circLt
Acestexercifiuesteindicatpentrupersoanele
cu celit
sau
qi
picioare
reci
(m6ini
perifericddeficitari
daloratiunorfenomenede vasoconstriclie).
Culcatpe spatesauqezdndcu coloanavertebralldrei
in diverse:
ritmic,imagin6ndu-vivasodilatatia
respird
se
alecorpului.
e) Exerciliu pentru dezvolt reu unor c itdli Jizice
psihice
O serie de calit6!i fizice sau psihice doritc pot
perfeclionateprin concentrareaatenliei asupralor, in-lin
Totodati,putemdimi
Lxecutiriiunui exercifiurespirator'
defectele,comutind atenliaasupraopusuluiacestora.
Culcat sau $ezAndintr-o pozitie comodi, cu col
vertebralidreaptl,vI imaginalic5posedalidejacalitatea
qi cd aceastasedezvoltd.Executaliin acelagitimp o resp
ritmicd(4-2 - 4-2; 8-4 - 8-4),menlinindcet mai mult
creatlposibilimagineamenta16
Nu trebuiesi vd propune{iinsl lucruri absurde.
este mare,ea putdndcontribui
putereaautosugestiei
sau la
psihosomatice
afectiuni
uindecat"uunei
organismului,
al
sistem
functionirii unui aparatsau
nu veti puteaschimbaculoareaochilor sau
autosugestie
vefi puteadeterminacreqtereain inilfime a unui adult.
Prin concentrareqi autosugestiepot fi influenfate
ale organismul
funclionale,psihofiziologice
uneleaspecte
negolive
emoliilor
J) Exerci1iu pentru diminuarea
Dac[ nu sunt supusgcontroluluivoluntar,emoli
negative,cum ar fi iritarea,teama,furia, depresia,dez
gaiizeazacomportamentul,determin6ndu-lpe individ si
sepot
deciziigreqite.Cu ajutorulrespiratiei,
adesea
emoliife negative,dezorganizatoare,
Culcat sau gezdnd,cu coloanadreapti, intr-o pozil
refaxati,se respirl ritmic (4-2 - 4'2 sau 8-4 - 8-4)'
atentiaasupraplexului solar' ln t
concentrandu-qi

84

e i atengiei(Jenkson,1977)

ru

lentpenas'tSaelnifili
inspirati
relaxat,

'Jir"ni"
"orpipti"
pdndla plSmdni
9ide
respiratorii
"aileExpiralilentnumarend
unu,$l
iona abdominali'
.e.ifra t se aqaziodatl cu expresiala nivelul
asupra
i. Inspiralidin nou. lent'concentrdndu-v5
2
expiralii plasalicifra lingi
iimpul umraroarei

atentia
dinnou,concentrdndu-vd
;il#.;. Respira!i
pini
cdnd
exerciliul
Repetali
oi"
iiiiiz
^6a"men.
lo cifra10.
exerciliul
ftf.i i*U"i. proccdattreptat$i progresiv'
sddevin[ obositor.
ria respiraliei pentru optimizarca activitd(ii de

eficientun
uatiain caredorim sI memorimrapid9i
teKtul'
oriJi"" ta procedlmastfel:citim cu atenlie

iu"L*

ritmicl ,si
derespiralie
"at"ua"x"rci1ii

85

pi, deci, o functionaremai eficientda proceselornerv,

cofiicale,le putemutilizaqi pentrua readuce
mai uqorla rri
conqtiintei
o informalieuitati,carerefuzdsi apar6atunr;i
avemnevoiede ea.Ne relaxim,facemc6tevarespiraIiir.il
qi incercdnr
cu calm si regisimin memorieinforma{iaui
Subliniem
incdo dati faptulci influenfaexerciliilorrespi
asuprafuncfiei mnezicenu estedirecli, ea exerci
de-oparteprin asigurareaunei mai buneconcentrdria
carene ajutesi fixdm mai bine materialulde invifat, iar
alti parte,prin asigurarea
uneimai bunefunctiondria
neryoasecorticale.

Ca p it olu l 5
OZA iN TERAPIA COGNITIVCOMPORTAMDNTALA
autorilorca
esteconsideratlde majoritatea
psihanalizi'
de
al6turi
psihoterapie,
speciallde
etc.
i pe client,terapiacomportamentalA
erautilizatidoar
In secolulal XIX-leahipnoterapia
tehnici
in prezentsferaacestei
r simptomelor,
utilizeazl
se
mai
Deqi
mult.
foarte
extins
s-a
iugestiidirecte,centratepc simptom'ca de pilddin
ttrrii negilor,aceastdabordarereprezinti o excepfie'
hipnoterapie
vorbe*etot mai mult de hipnoanalizS,
de orientare
sau de hipnoteraPia
de a faceun
tendinfa
avind
autorilor
majoritatea
cum estepracticatdast5zi,hipnoterapiareprszintA.o
tcceptatede tratamentmedical 9i/saupsihologic,
calificati.
de cdtrespecialiqti
trebuie
in
ra inlelegemai bine ceconsti hipnoterapia'
fenomenulhipnozei.
bine de un secol,hipnozaa fost definiti ca o stare
Asocialiei
tl de conqtiin![(James,1990;Secfiunea

pentruHipnoziClinicn'1985)'
lorAmericani
o seriede autori
sti definitieestecontroversatl,

prin hipnozddoar o starede atenJiefocalizati

. 1 9 8 6 ).
fericire,existi un consensin ceeace prive$tc

86

87

carepresupunmodifi
unorfenomenedeosebite
Droducerea
sub inn
i;;;;;;;;;;;
;i funcJii psihiceqi psihomotorii'

n'o"l1li"n,
ci hipnoza
,rn,, qiRhue(1993)considerl

hipnotr/
un ,"t d" pto""arii pe careo persoanidenumita

; ;il

ltup* utt"lp"t'ounl'ut":st",-dT:.T:::.:li"::
de modificariin

i"lt""i, *""!i" atn u,.i tteindo serie

cognitivasaumotorie(Kihlst
perceptiva,
;;;;;;;
t ot?rro.t,
potfi
hipnozei
catehnicile
suntdeparere
in modcreativin foartemultesitualiiclinice'

deo corecti
trebuiesdfie p-recedati
ra hipnoterapiei
ce urmeazasl fie .suPus
u *ii""rutri
-ac.est;1
la
privire'

d;;;;

;-.L1inem informalii.cu

ii'ta".a "* p'thoiic'nevrotic'

".n1]:!::,:t1,1
vielii
laistoria
p""um9i
i',''r"i"ttuut'
il iltdi;;

Indicaliile9i contraindicaliilehipnoterapiei
foarte
Hipnoterapiapoatefi aplicatdcu succesin
tulbr
ao-Liii .u- ut n: iratamentulanxietiiii' depresiei'

produsede stres'
iorJ"rtin", tulburirilor posttraumatice

uririIor p'-,'.1"^'-?,1:tl:::
;; ;;;;i iiil ti;. multipli, al tuIb
in controluldurerii'in
aiimentare,
iu-iuuatiilt
"onauitei
al obezitilii sauin uneleafr
greqite,
*"t-J.pii"O"ti

""t't3':?;:, hipnozapoatefi aplicatdin oricesitualicin

naturtrpsihologica'
se
-- "indicl intervenliade
pentrucarehipnozap-oatefi
motive
ExistI multe
Astfel' pentru
in caditrlunor demersuripsihoterapeutice'

ceamai
'J!"#'h nto"o.otehnicapsihoterapeulicl
tn acestcaz?"

.t.. O""a*ie" daclutilizlmlit"::{^

t'atamcntului?"
;iffi#il;;i"t","

"r"ttt"
prinintcrmedirrl
oblinute
ffi ;'ffi#ji;ate efectele
pe clients[ solicite
suntmotivelecareil determinl

relaliasutie;t;111i1
poateameliora
r"Ui"lfi, hipnoza
in cazulpacie
il;;i"iui ei
;;;;;;#;
"ont'ut'un'rerul'
le
hipnotic
contextul
p"rltivefaladehipnoza,
mod
in acelaqi
"tii"Ji*
",t
in eficienlapsihoterapiei'
iil;i"i;;t"i"t""
.
rupnt
De asemenea'
efectul,,placebo"'
careacJioneazi

acestlttt
rnoain"auneorisistemeleperceptive,de referinli'
averslv
putdndfi utilizat pentrucreareaunui .comPortament
L"rroun"l" caredbrescsi se lasede fumat'
'-'- i-u J"tontttat ti faptulcdhipnozacontribuiela

88

89

[,xistl pacienficareconsiderlci hipnozale va reztr

problemelellrl ca ei sd intreprindI niciun efort' Asll'e'l
nu vor facedecAtsI contribuiela
Lxpectaliincrealiste
psihoteraPiei.
demersului
privitoarc
Subiectulcarea avutgxpectafiimiraculoase
al'll
o
metoda
hipnozl seva simli foarteprostatuncicind 9i
va fi discreditat'
eficientia dat gre$.Mai mult,terapeutul
utilizim hi
cdnd
atunci
Estede dorit sl fim atenfi9i

rchnici
"*n'i,|;,iii*:::illlillii:",,,,,,
: de a nrocedala inducliahipnoticl propriu-zisd'
in disculiasa cu paclentul'
va trebuish amendeze.

;;;i;"1;

demass-media'
hip"ozl'vehiculate

t:.t"
cdhipnoza
"^p:::-:gli
iirl proprta
"."'ii"rd
atins
de
imposibil
stare
o
to. rin,

."6i."ii

iqi.pierdcontrolul
ip6r"r"u lor. p"r.oanelehipnotizate
hipnoterapeutul'
cere
le
ce
ceea
al""uta o.U.st"aoar

no' fi seriostulburali'caei
;;;;;;;;i"';*;i.u
"a
de
,'i a'"e' mulli subieclitemdndu-se
ru;;';;;
(descdrciriafective)putemice,va intimpina serioascdifi ctr
sd nu se utilizezehip
Se recomandl,de asemenea,
sau si se amAneutilizareaacesteiala subiecfi
mai alescind
(marginali)saucu tulburiri disociative,
psihiatric'
nu suntstabilizatiin urmatratamentului
s[
trebuie
care
de
probleme
tin6 seama
Alte
intrebdri:
reprezinti rdspunsurila urmitoarele
,,Cumvedeclientulhipnoza?Ca pe o terapiemagicl'
peo iale <regall>spreincongtientsaucape o fereastr[dcscl'

spretrecut?"
hipnoza
dea solicita
clientului
,.Nucumvatendinla

a elucidaanumiteevenimentetrecutereprezintl o
de a evita confruntareacu problemeleprezente?"
Chiar gi atunci cdnd terapeutulse decides[ util
unii clienli vor fi ambivalenti,rezisten{i
hipnoterapia,
hipnotic6'
de experien[a
incapabilisbbeneficieze
in condiliilein caredemersulhipnoticnu va ll incun
de succes,terapeutulva afla totugicevadespreclienlul sitt
respectiveleinformafii il vor ajuta si direcfioneze
viitor.
psihoterapeutic

90

respectivl'
nu uot tui puteaiegidin starea
nu-gtva
iriia"te lt""u"nt 9i cd subiectulhipnotizat
hipnoz6'
de
starea
s-apetrecutin
;it"i. ;i;;;";"

.iii

saucdhipnoza
.t"t apotfi hipnotizati

hipnotizate'
"" ".i^f^
voinleipersoane.i
iu'rfaUit"u
terapeutul
gtiinlifice'
iercetlrii
i]seoLrezultatele

Dtecizezeurmetoarele aspecte:
esteacelaqilucrucu somnuli
J".ru n"
't""i"ti",a
o starerealizathintr-o mai mare
psihoL".rt."f subiecluluilap de acelaal
",'
aDeutului;

ii*r" l, subieclii iqi *."':T i -tlp3?llT

li'-'p"r'r,r
(Lvnn'Rhue5i
;:;ffii;i;;;;i;-"ompo'tam"ntul

1990);
Weeks,
ce
deceea
suntconqtienli
liiiitnui rtip"tr"i'subiec[ii
eistimulii
;: ;;;ielf il jr'rl ioreipoireceplionachiar
(Lynn'
hipnotic
ll[-."rr."lite in afaraconteitului

si Milano,| 989);
"Weeks

f::^"1:,:
reprezintd
-s"r'u"g'
' ii."iril' iiip^",lcaspontana
T
iar
Ie85)' efectele

;:]ffi ;;;'isiloi' sl

pot fi. prwenitesugerAndu-i-se

i't"J"ii"" ale acesteia
sa
c6i5i poateamintitot ceeace dore$te
oaEientutui
dehipnozl'
[i"rnot"r" din timpulqedinfei

91

tehnicide inducliehipnotic5utili
Existdnumeroase
Astfel, ise poateceresubiectuluisll
de cdtrespecialiqti.
cu ochiiinchigi,s[ fixezeun obiectstrilucitorslrl
relaxeze
punct fix, in timp ce terapeutuladministreazisugestii
asupraunei imaginimentale,
relaxare,si seconcentreze
unei idei, asupraunei zonea corpului,asuprarespiralici;
i sepoatesugeraefectuareaunormigciri
asemenea,
asupraunor scenarlllmaglnaro'
automatesauconcentrarea
de relaxareeste
unor
sugestii
Administrarea
induc{ie
hipnotici,deqiexistil
tuturortehnicilorde
aproape
unele tehnici in cadrul cerora se sugereaziactivismul
musculari(Banyaiqi I{ilgard,1976;Gibbson,I
incordarea
1976;Kirsch,Mobayed,Councilgi Kenny,1992).
Prezentimin cele ce urmeazi, o tehnicdde
hipnotici bazatiipe relaxare(adaptatddupi Rhue;Lynn;
1993,pp. l2-t4).
Autorii presupuncd subiectuluiis-a explicat
hipnozei,ci s-adeclaratde acordsI fie hipnotizatqi ci qed
respectivireprezintiiprima saexperienldde acestgen.
,,Aqezati-viconfortabil pe fotoliu, inchidefi ochii
relaxali-v[.lnspiraliqi expiralilinistit$i observa]icdodatl
fiecareexpiralie vi relaxati tot mai mult, din ce in ce
mult.Veli continuasi vi relaxaliin timp cevi vorbesc.I
qi expiraliqi, odali c^ufiecareexpirafie,vd relaxafitot
mult,tot maimult...In curdndveli intrain hipnoziqi vi
intreba,probabil,ce fel de experienlSva fi aceasta.VA
c[, indiferentde gradulde profunzimea hipnozei,vi veli
Euo si vi administrezunelesugestii,dardepi
autocontrolul.
daci dorili si le urmati saunu.
de dumneavoastrd
Dacdnu suntelide acordcu vreo sugestie,suntetili
s-o ignorali,iar dacdvreo sugestievi convine,o si vi v
foarte uqor sd trlili experientarespectivd.Alegerea
apa4ine...V[ sim]ifi in deplini siguran{ipe misurl ce
relaxa{itot mai mult, inaintede a intra in hipnozd.
in timp ceeu continuuisi vorbesc,vi relaxafitot mai m

92

mult, dar,indiferentc6t de profundrelaxatsunteti'veli

oonmea6i veli putearlspundela sugestiilepe careo sd
I simfitivreundisconfortfizic, putelisAvi schimbati
ftrrdca aceastasi vd determines[ ieqili din hipnoz5'
rlmtiti nevoiasAvorbili o ve{i puteafacede asemenea'
qedinla.
iot mai mult, qi mai mult.'. Curdndvefi simti
lnfepnturiin vdrful degetelorde la mdini qi de Ia
,.. esteo senzalieplScuti,foartepl6cuti'CAndsim{i1i
lpdturi veli Sticd intraliin hipnoz5.Relaxalicdt mai
corpul.Vi simlili tot mai muh cuprinfi de o-sta::d:
N imic nu v[ tulburi
paceinterioard...
gte,destindere.
calmi"' tot mai
mai
lot
relaxali,
mai
, va simtititot
tElaxafi...
tccatiiot mai mult in hipnoza$i veli fi capabilsi trditi
erienlepe care dorifi si le tr[i]i..' doar acele
si le trdifi.Acum concentrali-viatentia
pecaied-ori1i
degetului
rctuluimarede la picioruldrept'apoiasupra
ia piciorul sting. Lasa[idegetulmareal.piciorului
tot maimult... $i degetulmareal piciorului
relaxeze
telaxeazatot mai mult. Relaxafidegetelepiciorului
ale piciorului stAng.Relaxareacuprindeapoi labele
... iabelerricioarelorse relaxeazitot mai mult"'
genunchii'
i calmqi relaxat...Relaxa{iapoigambele,
tot maimult" ' qimaimult'"
serelaxeazd
,. Picioarele
bazinul,apoizonaabdominald.'. Bazinulserelaxeazd
mult, tot mai mult... zona abdominalIestetot mal
,. gi mai relaxatd..
'
se
ti ielaxareasl vI cuprinddzonatoracelui'Toracele
lini;te
de
o
senzalie
$i
tot maimult.'.
. . serelaxeazA
in
destins"'
linigtit,
simtiti
Vi
mult'
mai
tot
ouprinde
riguran1i... Trupul 9i minteasunt tot mai relaxate'"
aium spateleqi umerii. Spateleqi umerii sunttot mai

93

relaxati,tot mai relaxali...Llsa!i relaxareasi cupli

brafele...Bratelesunttot mai relaxate...tot mai relaxtrk',
Relaxarea
cuprindebralelegicoboarSp6ndla v6rful degetckrr,
Concentrali-veatentiaasuprasenzafiilordin brafe,pa
degete.Simlili ci degetelesunt mult mai greledec6t
saumai mult ugoaredecdtgrele?
Concentrali-v[atenfiaasuprabra{uluidrept,asuprapa
drepte,asupradegetelorm6inii drepte.. . BraJulqi mdna
sunttot mai relaxate...tot mai relaxate...comoletrelaxalc
Acum vi concentraJi
asupra bralului stdng,asuprami
stdngi,asupradegetelor... Bralul gi manastangi sunttot
relaxate...Mi intrebdaci vd putetirelaxagi mai mult,tot
mult.. . alunecandintr-o starede relaxaretot mai adancii.
mai profundi, atdt de profundi cdt doriti sI fie starca
relaxare...Cobordtiin stareade relaxareatat de mult
dorifi... atingetiaceaprofunzimea relaxlrii pe carevreli sil
atingeli.
Relaxatiacummusculatura
gAtuluigi cefei...gdtulqi
serelaxeazitot mai mult, tot mai mult... Relaxafimaxilarelc
relaxalimusculatura
fefei,frunlii... relaxa[iochii.,. ochii
relaxeazltot mai mult... tot mai mult... Pleoapele
devin
mai grele...tot mai grele...greleca de plumb... ochii
completrelaxati... Sunte{itot mai relaxat,mai liniqtit,
calm...tot mai relaxat...tot mai relaxat...Vi imaginalicI
afla1iintr-un loc plScut,liniqtit... cum ar fi o plajd
lini$titd.Esteo zi seninddevard... sta{iintinspe plajl qi
noriipufoqiqi albicarealunec[lin pe cer.Simlifibrizam6rii
mirosulpldcutal apeis6rate.
.. Putelisdvi imaginafiinsd
altceva...Poatefi un loc undea{i mai fostsauun loc unde
dori si vi aflaJi.Importantestesd vi simtiti lini$tit,calm,
siguran{6,
mulfumit.VI imagina}ici vi aflaJiin locul pe
I-ali ales,vdz6ndcu ochii mintii acelelucruripe care
distingedacl afi fi cu adeviratacolo...triind acele
auzindacelesunete,mirosindacelearomepe carele-ati
dacda1ifi cu adeveratacolo... Suntetiperfectlini$tit$i
adeviratacolo...Sunteliperfectliniqtitqi relaxatgi,in timp

94

lali,cu voi numirade la unula zece9i,cu fiecarenumdr

rJ0ncitotmai mult in lripnozd.. veii fitotmai capabil
lacelestiri pe caredorili sd le triiJi. Unu' relaxali-vl
mult.. , $imaimult.. . tot maiadanc,doi,tot mairelaxat,
dcstins,trei, patnr.'. relaxareprofundS,cinci, $asc,
olaxareaddnci, tot mai adanci, relaxareprofundd"'
ItAt de profund relaxatincat puteti trii acelest6ri pe
trhi sd le trdi{i..' opt, noui, zece...profundrelaxat'
"
felaxat... destins,in armoniecu propriapersoan5

Tehnicafixirii Privirii
tehnicide
tA una dintrecele mai rdspdndite
putdndfi int6lnite
hipnotici,in literaturade specialitate
tehnici.
acestei
ale
variante
in cele ce utmeaz , inducliahipnoticl din
Harvard,elaboratide Shor
de hionotizabititate
.seaplicein grup,darpoatefi utilizate$i individual'
in
modific6ri pe care le introducehipnoterapeutul
subiectul.
dc modul in carereacfioneazA
lti acumcomodcu mdinilerelaxatepe genunchisauin
bineaga.Veli line in mSnadreapti un cartonafpe care
rt un obiect lucios. Concentrati-vdprivireaasupra
asupraobiectuluilucios'
toatl atenJia
1[ vddauuneleinstruc{iunicarevi vor ajutasi vd relaxati
treplatin stareade relaxareprofundi.
,i-vi qi stalicdt mai comod.Uitali-vaacum-atenl
obiectqi urmnriliceeacevi comunic.Fixaticu privirea
lucios.
de a intraintr-o
bine s[ qtili dinaintecd posibilitatea
lc relaxareprofundi depinde atit de dorin{a dumdumneavoastrd
clea colabora,cAtqi de capacitatea

95

de a vd concentraasupraobiectuluidat 9i
mele.
cI r rr'11
PutelisavArelaxalinumaidacdvre1i.Presupun
asupraobiectrrltti
cI veli facetot ce puteticoncentrendu-vI
tot cceil
se
intample
si
Lisali
mele.
cuvintele
ascultind
atcrrli
fi
foarte
ve]i
Dacd
intAmple.
simtiti c[ trebuiesi se
pr
gdndili'
s[
ce
vi
cer
gi
gdndi
la
ceea
mele vd vefi
spusele
trii relativ usoro starede relaxareprofund5.
Relaxati-vi!Nu fi1i incordali.Menlineliprivireaa1i
asupraobiectuluilucios.Priviti acestobiectcdt putcli
insistent.
seabatde la el, nu vI neciri
Dac[ ochii dumneavoastrd
Continualisi revenilide fiecaredatdla acestobiect.Dtlpt'l
timp, vefi constatacA obiectulluciosdevinemai neclar
Acestlucru
poatece se miqci sauiqi schimb[culoarea.
normal.
bine.Oricc
Dacdvi se face somn,estede asemenea
intample,ldsafisdseintAmpleqi continualisI privifi obiec
vot
Va veni un moment,totufi, candochii dumneavoastrd
li
mai
grei
nu
veli
incdt
atat
de
simli
ii
veli
atdtde obosili,
probabil
gi-i
inchide
veii
staresi privili cu ochii deschigi
nu vb opuneti'
si vreli.CAndseva intdmplaaceasta,
cil
in timo ce eu voi continuasI vorbcsc,veli constata
din cein cemaipl6cuti.Bineinleles,
cuprindeo toropealS
misurl la spusele
c[ nu to]i oameniirispundin aceeaqi
Ochiiunorasevor inchideinaintede a seinchideochiialt
Dac[ a sosit momentulin care trebttiesE inchidefi
inchideti-i.
Voi continuainsi s[ dau strgestiiprivitoarela inchi
n-orsI vl
ochilor.Acestesugestiipe carevi le adresez
au
ochii desch
celorlalti,careinci mai
Ele se adreseazd
celorlallinu vd vor
Acestesugcstiipe carele adresez
Dimpotrivd,ele vd vor permitesi vl relaxalimai mult.
si vi relaxali
Veti constatac[ puteli sd vl destindeJi,
pe scattnrtl
comod
vefi
sta
timp,
intregimedar,in acelagi

sdvd modilicalipozilia'si vi instalati

tll nosihilitatea
fel' Acrtm
c'omodhrn caaceastasdvI deraniezeintr-un

muqchial
iii""l"-t"i",<"ircomplct.Retaxalifiecare
mdinilor'
ai
braJelor'
ai
i[ ff.in*1i mulchiiiicioarelor,
pieptului'
[lor. Relaxalimuqchiicefei,muqchii
Relaxati-vl
ftotdafi ni"iun muqchi.L5saticorpulmoale'

complet'
destindeli-vI
iiiJi ii'."1 mult.Relaxali-v1,
greutate
de
imn ." ue relaxafitot mai mult,o senzalie

o senza[ie
iiltt.gri;"i. simliliin bralc9iin picioare
plScuti
9io destindere
Simlilio moleqcali
ii pia-"urr.
picioarele
,,ii.-ii.riti bialelegreli' tot mai grele'
devinedin cein ce mai
a. i" l"'t"i grlle'
pleoapele
rnai ereu,ca [lumbul. Simlili indeosebi
toropeali
-orp,l
toropealS'
i.ii EUutit".incepelisl sim{i[i
,tiaestefoartelent[ qi egali, lentl 9i egald'
toropealaqi relaxarea,toropealaqi
ioi tr-rol
qi
"uiO"nt
,.'pi"o.p"r" devintoi mai grele'tot mai obosile
sunt
iicina privirii fixe ochii v-auobosil'Pleoapele
I*i".' iit'.utana nu vcli mai prrtea{ineochii des'^higi'

de la sine,de la sine.
Jumneavoastridevingrele,foartegrele'Srlnteli
plicula
l|tri" ,"fr-"fi. Sim!i1io cildrrrd9i o gretrtate
foarle
qi
relaxali'
Obosili
pui.Sunt.fioLn.ili5i toropili'
decdt
atenfie
i;;"lt"tj numaivoceamla' Nu acordali
sd
chiar
ie. O.ftii inceps[ vI usture'Ave{idificu.ltili

priviliobiectul'
l['lt.tri i.i"fi "r"rlrtritotmaimaricasA
9'.7

96

Pleoapele
suntgrele,greleca plumbul.Ele devintot r
grele,qi mai grele,mai grele.
pardeplumb,suntmai grelecaplumbul.Cli
Pleoapele
clipili din ochi,inchideliochii.
Ochii dumneavoastre
s-auinchisacumsi dacdnu. ci
vor inchideindatdde la sine. Nu aresenss5vd incordali
denarte.
Chiardacfiochii nu s-auinchisoe denlin.v-ati
suficientasupraobiectului9i prin aceastaati ajuns sri
moleqiJiqi toropili.Acum putefi,deci,inchideochii.
Inchideficompletochii,inchidetiochii.
Acum sunte(irelaxafi,dartrebuiesdaddncilidin cein
mai mult aceaste
relaxare.
Acum ochii suntinchiqi.V[ si
toropili pi relaxa{i.AscultaJicu atenfiece vd voi spunc
gAndurileasupraceeace vi spun.
continuare.
Orientafi-vd
Suntetitot mai relaxati,mai destingi,tot mai relaxali.
In curind vefi fi cuprinqide o relaxarefoarteaddnci,
veli continuasemi auziti.Nu vi veli revenipAn[cdndnu o
vi spuneu. Voi incepese numer.La fiecarenumir, starcn
relaxareseva ad6ncitot mai mult. Veti trdi o starede re
profundi,plicuti, odihnitoare.O relaxarein careveEifi
sbrealizafidiferitelucruripe carele voi comunicaeu.U
suntetipe punctulde a vi ldsacupringide o toropeali
Doi - sunteficuprinqide o toropeal5plIcut6,de o re
profundl.Trei-patru - suntelitot mai relaxa!i,
- v5 cufirndaliintr-o relaxareaddnci.Nimic nu vi
Urmdrilidoarvoceameaqi numaiacelelucruriasupra
vi atragatentia.Dorescsdfifi atenfinumaila voceameaqi
ceeac vi comunic:opt
- vI relaxati tot mai addnc,tot mai profund;
paisprezece-cincisprezece
- degisunte{icuprinsde
mi auzitifoarteclar.
O si md auzifitot timpul, indiferentcdt de profundi
relaxarea;qaisprezece-paptesprezece-optsprozece
- re
qi linigtitoare.
adAncd

98

trii diferitesitualii pe care vi le voi indicae u ;

tzcce-douizcci - relaxarefoarte adincd' N-o sd va
pdntrcdndn-o s6vi spunsi revenili."

AdAncireatransei
unele situatii, hipnoterapeutulsimte nevoia sd
transapacientuluisiu. AceastaseintAmpli in cazul
insuficientla sugestii,hipnoza
ientulreac{ioneazb
sau cand se incearci
anestezia
pentru a obtine
ca in cazul
unor aspectepsihiceinconqtiente,
izei.
a transeiqi celede inducliehipnoticl
deaddncire
singuradeosebiredinlreeleconstand
asemdnitoare,
in carese aplicl. latd un model de instructajde
I transei.
aqdori sdvi relaxa{itot maiprofundqi maiprofund,
intr-o stare de relaxaretot mai proftrndS,tot mai
alit de profundi incAt veli puteatrii acelestiri pe
sd le trliti. Acum voi numlra de la douizeci la
;i vl veti imaginacum coboralitreapt[ cu treapti spre
dc relaxaretot mai ad6nci, tot mai profundI, tot mai
: douizeci,douizeci 9i unu, v[ relaxalitot mai mult
coboralio treapti $i inci o treaptdspreo starede
tot nrai profundi, 1ot mai adinci, doulzeci qi doi'
Si trei, douizeci qi patru, mai coborifi o treapt5$i
treapte,spre o stare de relaxareadinc6, pldcutS'
douizeci gi cinci, douizeci qi qase'douizeci qi
relaxalitot mai mult, tot mai addnc,douiizeciqi opt'
gi nou5,treizeci,pe m6suri cemai coboratio treapti
o treapteatingeli stareade relaxareadanca,profund[,
in carevefi puteasetrAili acelestiiri pe caredorili

Procesarea psihoterapeutici
Odati transaindusl qi adAncitd,se lrece la
psihoterapeuticd.
Aceastaimplici:
I ) Administrarca
de sugestiidirecte
Printresusestiiledirectese numdrl aceleade intilirc
eului(,,2idupi zi devii tot mai puternic,tot mai echilibrat,
mai stdpdnpe sine,cu tot mai multeincrederein fortele
etc.),sugestiicentratepe inldturarea
simptomului(,,teanrl
a mergesingurdpe stradi disparecompletqi pentrn
qi sugestii
post-hipnotice
al ciror efectseva vedeaatunci
subiectula iegitdin hipnozdqi estein starede veghe(,,a1
cdndvei intrain cabinetulstomatologului,
te vei simficalnt
relaxat").
Special
iqtii in psihoterapie
cognitiv-comportamentali
qi faptulci afirmaJiile
pozitivemenitesdinlocui
eviden{iat
potfi transfomrate
negative
dislunclionale
in
96ndurile
hipnoticeqi post-hipnotice,
fapt ce le sporegteeficienll
scurteaz;duratapsihoterapiei.
2) Tehnicaimaginalieidirijatein starede hipnozd
Subiectulaflatin trans[hipnoticliqi poateimaginacl
confruntecu o situafieanxiogenl (ca in cazul agorafobiei,
pildi), cn sepregite$tepentruinterviul de ocuparea unui
sau cl inregistreazlo performanlSdeosebitl,ca in
antrenamentului
mentalrealizatde unii sportivide
Tehnicadesensibiliziriisistematice,
aplicatide obicci
starede relaxare,
este$i mai eficientdatuncicdndsubiectul
afli in transi hinnotici.

lnceoesI num[r de la zecela unu li cu fiecarenumlr

rl tot mai mult la stareaobignuitd'Atunci c^6ndvoi
la unu,ili vei revenicomplet.Incepsd
numdrdtoarea
: zecc,noul opt, bralelemai suntgrele,picioarel.e
revii
Brele,revii toi mai mult,gapte,Sase,revii,

rltiinci, patru, trei, revii,revii la stareaobiqnuiti'

la unu,te veisimlivioi
cu numdrbtoarea
voiajunge

cnersie.ie vei simti mult mai binedecdtla inceput'

ochii ;i revinocomplet"'
Rcvino!Deschide
casubiectul
itul gedinteide hipnozd,estenecesar
ale
at cum se simte.Efectelenegative hipnozei
mai pulin frecventedec6ts-ar crede,dar pot si
dureridecapsausenza!ii
i. subformaunorameJeli,
'Degi
c[ acesteefectesunt
dovadi
nicio
nu existd
se afle in atentia
sd
dc iipnozd, ele trebuie
cea mai frecventutilizate pentruinl5turarea
unor
subiectului
in hipnotizarea
9iadministrarea
respective'
simptomelor
a
de disparilie
incepltori se tem foarte mult ci nu vor
trezeascisubiectuldin stareade transA'Aceastd
esteimpertS$itiin ziua de azi de citre terapeutii
i, deqi mass-mediasau literaturade senzalie
vehicuiezeideeacd stareamodificatl de conqtiinlh

Terminareatransei
In cazulin caresubiectulnu se afli intr-ostarehipnol
preaprofundl, i se poatespunedirect: ,,revino,treze$te-1c",
Cel mai adeseainsi se utilizeazdtehnica n
terapeutul
adopt6nd,
de aceastd
dat5,un ton cevamai fenl:

100

snaibndificultd}ide
tdmpletotu$ica unii subiec{i
mai
alescind,relatia
intalnit[,
i rituatiefoarte-rar
dificultiti
iste bune.in cazulin careapar,aceste
ne indici faptulci subiectulsesimtebinein hipnozl

101

anxieteliiastlelincdtpacie
ale terapiei,pentrureducerea
in demersulde desensibilizare.
sI seangajeze
3. Capacitateade o .facefald simptomelor iniliult
panicii
Teamaci s-arputeadeclan$aun atacde panici reprczi
poateceamai marepiedici in caleaapliclrii desensibili
in nlan
-in real.
un repertoritt
cazulin caresubiectuliqi insuqeqte
precoce
de panicl,cl
simptomele
abilitili pentrua-9iregla
cipita increderes6,realizezeexerciliile specifice
exDunenl.
4. Di.sponibititatea de a se retrage din siluslie atunci
este necesar
DacI subiectul se striduieqte prea mult si se ex

situa(iiloranxiogene,pe carele abordeaziprearepede9i ttu

piresesteatunci cdnd anxietateacresteexcesiv'el riscl
simptomele.
accentueze
5. Ahilitatea de a face fald recddetilor
Existi persoanecare abandoneazdprogramelo
psihoterapie
dupi unul sau mai multe eqecuri,deoareco
conptientizeazicI eqecurilereprezintdun fenomennormll
fac partedin cadrul procesuluide psihoterapie.
6. TenacitateaSi dorinla de a lucra in moclregulal
Exersareasistematicide 3-5 ori pe siptdmdni const
lird indoiald,cel mai bun predictoral succesului.
Astfel,Bourne(1995)subliniazifaptulcl nu existi
care si nu poati fi invinsl, daci pacientuleste suficienl
perseverent.
Factorii care frAneazi succesul psihoterapi0i
mai
condi{iilormenIionate
in alarade neindeplinirea
qi
procesulpsihoterapeuticmai esteingreuiat de urnrit
aspecte:

138

, Depre,sia
caresuferl de tulburlri depresiveasociatecu
saufobie socialdsuntmai pufinmotivates[ practice
lizareain plan real. Acesteaau qi tendin{ade a
din timpul practiciiterapeutice.
iza succesele
principaleale depresieisunt:
litateagi lipsaenergieivitale;
gi sentimentelede inutilitateqi
autoreproqurile
tutodevalorizare:
pierdereainteresului9i plicerii pentru activitdtile
curente:
dificultltile de concentrarea atenliei;
apetitului;
scdderea
tulburirilede somn;
ideilecu continutsuicidar.
subiectulconsiderdci are trei saumai multe dintre
le mentionatemai sus, este bine sd consulteun
in psihiatrie,iar dacdnu e vorbade o depresiemajorl,
iza predominanttehnici de psihoterapiecognitiv[.
Si medicamentele
de alcool sau dozelemari de tranchilizante
cu procesulexpunerii.Pentruca psihoterapiasi
estenecesarca subiectulsI trliasci un anumitgrad
in timp ce seconfrunticu situafiafobici, in vederea
i unor noi modalit5{iadaptativede a reac}ionala
De aceea,pacienfiicareiau dozemari detranchilizante
psihoterapieiau adesearecideri imediat dupl
tratamentului.

rea formulelor sugestivepentru facilitarea

expunerlt
de
ateniieisubiectului
I urmirit estedistragerea
rea interioardcu conlinut anxiogengi creareaunui
rnticipativ pozitiv, prin intermediulciruia sd fie
situaliafobic6.

139

cu conlinutlini$titor;
autosugestiile
a
o conversatiecu o persoaniin care subieclrrl
incredere;
atenliei(ctl
utilizareaunor tehnicide distragerea
de
pildi numlrareatuturorautoturismelor culoalc
caretrec pe goseaetc.);
o exprimareaunor sentimentede ostilitatein raporl
anxietatea;
o observareasimptomeloranxietitii lZri ca
incerces6 lupteimpotriva lor.
9. Repetareaunor sugestii de autoimbdrbdtnra
confruntareacu situuliilefobice
Acestesugestiitrebuierepetatein limbaj interior i
qi in timpul expunerii,ele av0ndrolul de a distrage
subiectuluide la simptomelesomaticeale anxietS{ii;i
preveniaparilia vorbirii interioarecu conlinut negativ,
amplific[ reactiade panic[.
lO. Praclicareo cu regularilate a exerciliilor de
Aceasti abordareestemult mai eficienti dec6t
grab5,in salturi qi sub presiune.Majoritateaau
recomandirealizareaa trei gedinlede expunerepe
ll- Acceptateasi autocontrolulrecdderilor
Dupl cumam mai subliniat,seintAmpli uneorica
si nu poatl tolera la fel de bine ca alti dati expuncrc[
anumiti situa{ie,insdacestlucrue consideratnormalitl
procesuluiterapeutic,carenu reprezinti un demersli
Esteimportantca asemenearecideri si nu demohi
acestafiind instruitsi le noteze9i si invelc
subiectul,
pentrua-qiimbogS!iexperienla.
12.Acceptarea unor trdiri afective mai puternice
Atunci cind pacientulse confrunticu o seriedc
pc
fobicepe carele-aevitatmult timp se declanqeazi,
crtrtt
qi o seriede stdriemo{ionalereprimate,
anxietate,
a

136

llu disperarea,
Aparilia acestorareprezintiiun fenomen
ln cadrul demersuluiterapeutic.pacientultrebuie
sd-giexprime liber stirile emotionalerespective,
fiind de citre terapeutcd acest lucru constituieun
pozitiv,chiar dachstareaprin caretrecenu esteprea
lspect importantal demersuluiterapeuticil reprezintii
subiectului
sAaccepte,
sdexprimeqi sd-qicomunice
stlri afective. Demersulterapeuticse considerl
Itunci candsubiectulnu semai temede faDtulce va
Itoc de panicdin vreunadintresitualiilecareinainte
Desigur,nu se iau in considerare
situatiile
carear puteainsplim6ntape oricine.
terapeuticdureazdintre gaseluni gi doi ani qi
incheiatdoaratuncic6ndpersoanasepoate
cu orice situatieneanxiogenidin punctulde vedere
lllor obifnuili $i atuncicdndajungela concluziacd
do panicdsuntlipsitede pericolgi posibilde linut sub

cBrecontribuiela succesul
psihotrapiei
(Boume,1995,p.16l, dup6Barlow,1988)
cu partenerul de viald
lura in carepartenerulde via15estede acordsi aiute
In demersulsiu terapeutic,
rezultatele
suntadJsea
bune.?n cazul in care subiectul sesizeazd,
faptul ctr
itru se opune in mod congtientsau incon$tient
lerapiei,se indicdterapiade cuplu.
clea tolera un anumit disconfort
In vederecaracterulstresantal terapieide expunere,
c-asubiectulsd semotivezeacorddndu-gi
diverse
ln unele cazuri se pot recomandadoze mici de
cum ar fi, de pildi, Xanax,in fazeleincipiente

t37

In timpulexpunerii,pacientultrebuies6invelesi tlirl
aspectele
specificeale situafieifobicecareii producct'rt
De pildi, in cazulfobieisocialepoatcli
mareanxietate.
de numirul de persoaneprezentein sali saude statutttl
al acestora,detalii carevor conducela creqtereasenti
de autocontrolal subiectului,accelerdnddemclsttl
desensibilizare.
Bourne(1995,p. l5f de urm[toareleinstrucfiuni
procesuluide desensibilizare:
optimizarea
l. Asumareariscului
Expunereala o situatiefobic6,pe carepacientula cr
unuirisc redusspremoderat.
multtimp, implici asumarea
risc poatefi diminuatdacSdemersulterapeutici
obiectivelimitate,de amploareredusd.
2. Reducerearezistentelor
expuneriila situatiianxiogenepoate
Necesitatea
rezisten{ele
subiectului.Acestatrebuiesd observedacl
tendinlade a amdnaexpunerea,invocdndtot felul dc
Celemai frecventegdnduricareexprimerezistenlelesunli
voi fi niciodatiin starssdfacasta"sau..totulestefiri
pacientul
In loc sdselaseprinsin capcanarezisten{elor,
ghidat astfel incdt si realizezefaptul cd demersul
reprezintio bundocaziede a seeliberade dificultiilile
trebuieinvdlat sd-qiadreseze,in limbaj interioq a
continutsugestiv,din caresi rezultecAtde mult sevor
gi relafiilesalecu ceilal{idupi dispariliafi
existen{a
3. Accep Ioreo disconfor tulu i
Esteevident faotul cd o confruntaredirectii cu si
anxiogeneii va producesubiectuluiun disconfortsufic
putemicpentrua-l facesi sesimt5mai riu la inceputul
Terapeutul
trebuies5-iexplicefaptulcd,,mairiu" nu
iqi
un regres,ci, dimpotrivS,un semncd psihoterapia
efectul9i cEin viitor el seva simli mai bine.
4. Evitoreaexpuneriiexce,sive
$edinfelede expuneresunt net diferite de expu
spontane
la careestesupussubiectulin via[areal5,

134

pacientuldetine
procesuluide desensibilizare
lntensitAtiiqi duratei expunerii,putandu-seretrage
nu
Slnd anxietateadevine intolerabild.Retragerea
o expresiea laqiti{ii,ci modulcel maieficientdea
pentruci expunereaexageratipoatesensibiliza
subiectul,prelungindduratatratamentului.
unor planuri pentru evenlualele surprize
n, spreexemplu,ci un pacientcu fobiede a
iqi practicdexerciliilede desensibilizare,
9i
seopre$teintre etaje.Pentrua minimalizac6t mai
uneisituatiineplicute,ar fi mai indicatiutilizatea
dotatcu telefonsausoneriede alarml.
unei alitudini calme Si relaxante
caoacientulsi nu abordezedesensibilizarea
ca pe o cursdcontracronometru,obiectivulnefiind
vedeacAtde repederezolvdproblemafobiei sale.O
atitudineil determinlpe subiectsA acfionezesub
cceace produce un stressuplimentar.Dacesetrece
superioardinainte de stdp6nireacompleti a celei
existd riscul rec[derii. Din acestmotiv, pacientul
lucrezecu calm, considerdndcd fiecaremic progres

unsucces.
d unor recompensepentru succesele
au
subiecliicarepracticitehnicadesensibilizirii
progrese
pentru
n-au
lZcut
ci
a
se
autoblama
dc
suntde p[rere
rapid.Terapeufiicomportamentaliqti
de mici
autoacordirii
irea pacienlilor in sensul
pentru progreselerealizalein cadrul demersului
rcptezintd o intdrire pozitivi pentru acestea,
motivationalcontinuareaterapiel.
unor ,strotegii de controcarare a atacurilor
strategiisunt:
cum am mai subliniat,principalele
tlspiratiaabdominald;
lJ)

doreqtesi le atingi pentru a se consideraliber de fohit

Acesteobiectivetrebuieexprimatefoarte precis.Aslli'|,
de dorit ca subiectuls5-9ifixeze ca obiectiv ,,sI meilrltil
patruori pe siptdmAnila pia[[" 9i nu,,si sesimtdbinc
cAnd-seafli Ia cumpirdturi".
In cazulin carepacientuldoreqtes[ se eliberezedr",
restriclie,esteindicatca un obiectivmajor si fie fragmcntd
{elurimai mici, pentrucaresefixeazi limitede timp.
Se procedeazd
apoi Ia construireaierarhieide sit
anxiogene,
careva cuprindeintre8 gi 20 de paqide dili
progresivcrescltoare.Pentrudesensibilizarea
in plan rcal
nevoiede un numdr mai mare de treptedecAtin c
desensibilizdrii
imasinative.
In cazulin care una din treoteleierarhieise do
difici15,serecomandicasubiectulsi revinl la treapta
qi si seconfruntecu aceasta
pdndcdndaparesaturaliaqi
de a trecela pasulurmitor.
De obicei,tehnicaexpuneriiesteiniliati dupi
doui sdptim6nide practici in plan imaginativ.
Prezentdm,in cele ce urmeaze,o ierarhie de
anxiogenepentru un subiectcu fobia de a utiliza
(Bourne,| 995,p. 152).
| . Privifi un lift careurcd5i coboarS.
2. Rimine{i intr-un lift care stii pe loc, insotit fiind
persoanide incredere.
3. RdmAnelisingur,timp de cdtevaminute,intr-un lil't
std pe loc.
4. Urcali pi cobor6{icu liftul un etaj,impreuni cu
de incredere.
5. Urcali qi coboriJisingurcu liftul un etaj,in timp
persoanade increderevd a$teaptiila ieqireadin lift.
6. Urcafi qi cobondi2-3 etaje,impreuni cu persoana
vE ajuti.
7. Urcali qi cobor6{isingur cu liftul 2-3 etaje,in timp
persoanavd a$teaptela ieqireadin ascensor.

r32

numirul de etajepe carele parcurgeli,la inceput

cu persoanaaleasi, apoi singur.
gi coborAfisingurcu liftul mai multeetaje.
concretdde aplicarea metodeiesteurmdtoarea:
qi r[mineji acolopAndcdnd
in situaliaanxioasd
ietateaajungela limita tolerabilitifii.
,lofifi din situa{ieatuncicAndanxietateacregteatdtde
incAtriscafisdpierdelicontrolul,9i reveni[iatunci
vd simtifimai bine.Acordafi-visuficienttimp de
pentrua obline scidereaanxietbtii.Puteli
nigteexerciliide respirafieabdominalisau
facecd{ivaapagipejos.
intrafi in situa{ieqi rdmdneti in ea p6nd cind
lietateacregtedin nou. DacevI puteli menlinemai
It decAt
it prima
nrima oard,
oard.estecu atdt
atAtmai bine,
bine-dacl nu,
nuin situa{ieatat cat puteli.
vd descuraja{i
dacdperformanfaactualda fostchiar
slabi decdtprima.
i de mai multe ori secventa:expunere- refacereafor{elor - repetareaexpunerii,
de expunereputdndaveao duratdintre 30 de
lnutegi doubore.
majoritateapacienlilor,este insuficienti o
$edinfede expunerepe zi.
relinut ci terapia de expunerenu reprezinti un
liniar, ci unul sinuos,cu succese,
revenirila
inifiall qi chiaraccentuiriale anxietltii,ceea
nu trebuiesi vi descuraieze.
ul psihoterapiei
deexpunercdepindein maremisurl
persoane
unei
suportive,doritoare s[ ajute
fa
str-qirezolveproblemagi in acelagitimp dispusisd
c[ in demersulde confruntareprogresivicu situa{iile
Aceasti persoanltrebuiesi insuflesubiectului
lncurajare,si-i distragi atenfiade la situatiacareil
i evaluezepozitiv succesele,liri insi a-l presa,a-l
aJ obligasdrlmdni in situafiemai multtimp dec6t

IJ J

Dac[ nu resim{iti deloc anxietatesau daci acctrrtn

nesemnificativi,trecefi la vizualizareasceneiurmitoar.c.
4. Daci simlili o anxietateuSoarispre moderatd,rijl
in aceasituafietimpde30 de secunde
pdni la un minut,
si vi relaxaJi
in timp ce vizualizaliscena.Acestlucrusc
rcaliza prin intermediulunor expiralii liniqtitoareinsolilo
autosugestii
detipul: ,,expirteam6,agitalie,incordare..sau
prin repetarea
mentalda unorformulesugestive:,,mi siml
gi in largulmeu".Vizualizati-viapoi stipanindsitualirl
manierbcalmi qi controlat5.
5. Dupdun minutde expunere,
vi retrageliin planmcl
din situa{iaanxiogenbqi vd imaginafio sceni liniqtikraro
carev-o reprezentali
timp de un minutsaumaimult,panil
sc instaleaz5relaxarea.Repetatiapoi expunereala :
anxiogend
timp de 30 de secunde
pAnbla un minut.A
de citevaori celedou[ scene,vizualizdndu-le
pe fiecarc
de un minut,pdni cdndsitua{iafobicdinceteazdsi mai nrr
anxietate.Treceliapoi la scenaurmitoare din cadruli
6. Daci vizualizareaunei scenevd provoac[ o anx
puternici, menfineli-ope ecranulmental nu mai mult do
secundeqi revenili la scenalinigtitoarep6ni cdndvd
complet.
Expunefi-vi gradatla scenetot mai anxiogene,
perioadescurte de expunerecu vizualizareaunor scl
relaxante.In cazul in care o anumiti situaliecontinull
provoacgo anxietateputernici, se impune introducerea
scenede dificultateintermediarl.
7. Continualiantrenamentul
mentalincluzindfiecare
anxiogenddin cadrul ierarhieielaborate.in general,e
de minimumdouerepet[ri mentalepentrureducerea
anx
provocatede o anumitAsituatie.Nu trecetila scena
pini ce nu vi simlili pe deplinrelaxa{i.
Practicaliantrenamentul
de desensibilizare
timn dc I
20 minutepe zi gi nu incepetiexerciliulcu o noui etapi,ci
ceaanterioard
pe careo stdp6niliintegral.

130

in plan real
2. Desensibilizarea
izareain plan real reprezintdceamai eficienti
psihoterapie
a fobiilor.Deqidesensibilizarea
in plan
estesuficientl in unelesituatii,cel mai adeseaea
doaro etapi pregititoarepentruconfruntareareall

llc anxiogene.
de specialilatese mai utilizeazi termeni ca
,,in vivo" saupsihoterapiede expunere.
studiilorau evidentiatfaptulcd expunerea
la
care declanfeaz5comportamentulfobic estemai
dccit terapiile bazatepe insight (iluminare,gdsirea
rclufiei problemeisautratamentulpsihiatric;pentru
'nu reducemai mult teamadecdtconfruntareadirectd
rnxiogeni, mai ales atunci c6nd aceastase realizeazi,
ici. In plus, in cazul utilizlrii metodei expunerii,

oblinutesuntdeduratd.
ibilizareain plan real se utilizeazdin terapia
a fobiilor socialeqi a celorsimple.
cazurileinsi estenecesarhpracticareaprealabilt
Atunci c6ndsubiectulse
izirii in plan imaginativ.
drumuluiin cadruldemersului
desensibiliznrii
'ncntal, se poateproduceconfruntarea
cu situatiile
qi
procedandu-se
in
realitate,
de
aceasE
dat[ in
9i
Setrecela o noui etapenumaidupdce subiectul
foartebine situafiaanterioard.
stipaneascA
unproces
dificil
cficienti,tehnicaexpuneriireprezinta
pentrusubiect.
s[ fie pusin practicd,
ca acesttip de psihoterapie
cu situatii
trebuies6-qiasumerisculde a seconfrunta
poate
evitat
mulli
ani
la
rind;
in
acelaqi
timp, el
le-a
r[ fie capabilsdtolerezedisconfortulinilial produsde
gi si practicemetodacu multatenacitate.
de a trece la psihoterapiapropriu-zis[, pacientul
sd-Siprecizezefoarteclar obiectivelepe care

l3l

pacientulrrirh
dezvblarea
In ambelecazuriseurmdregte
oamenikrt'
resimliteaml in situafiicarepentrumajoritatea
qi reasocierea
senzafiei
de relaxarecu sittrll
suntanxiogene
respective.Seporneqtede la premisacd anxietateagi re
reprezintddoud stiri total incompatibile,obiectivultr
fiind menlinereastlrii de relaxarein situaliacare i
Drovocao anumitl reactiefobici.
Tehnicadesensibiliziriiin plan imaginativa fostpusl
punct in urml cu peste30 de ani, de cltre psihologul
orientarecomportamentalist5,
JosephWolpe,qi este
sistematicd".
denumirea
de
astlzi sub
..desensibilizare
scenaccrr
i serecomandd
sd-qiimagineze
Pdcientului
de anxietateqi si o plasezela o
intgnsgeneratoare
a ierarhiei.Astfel, daci subiectulse teme.spreexemplu,
meargdla cumpirituri in locuri aglomerate,iqi poatei
cdstdla o coadi foartelungepentrua pldtiprodusele
Ulterior,subiectuluii seceresd identificealtecdtevasccn0
caresi le ierarhizezeintre celedoubsitua{iiextreme,in
de gradulanxieteliipe careo declangeazi.
Prezentim,spre exemplificare,ierarhia situali
anxiogene
in cazulunui subiectdominatde teamade a
in public(Bourne,1995,p. I40):
| . Pregtrtirea
unuidiscurspe caresubiectulnu-l va
in oublic.
Pregdtireaunui discurspe care il va prezentain
unui prieten.
3 . Pregltirea unui discurscare va fi {inut in fafa a
pnetenl.
4. Prezentarea
unui discursscurtin fala a 3-4 colegi
subiectul
ii cunoagte
bine.
care
5 . Prez.entarea
unui discursmai lung in aceleaqi
unui discursscurtin fataa | 0-l 5
6. Prezentarea
de la locul de muncl.
cunoscute
mai ampli in aceleaqi
condilii.
7. O prezentare
8. Prezentareorald scurti in fala a 34 persoanestril

128

striine.
orali scurti in fafaa l0-15 persoane
Prczentare
, Plozentareorali mai lungi in aceleaqicondilii.
succesuluiacesteimetodeo reprezinti elaborarea
i cu treptesuficient de mici pentrua permiteun
rclativ uqorde la o etapi la alta.
sunt suficienfi8-12 paqiin cadrulierarhiei,
cazurisepoatemergepdni la 20. Mai pufin de 8
consideraliinsuficienJipentruoblinereaunui rezultat'
situatiiin caresubiectuluii separedificil sbtreacl
ctape la alta a ierarhiei;in acestcaz, se recomandi
uneisceneintermediaremenitl sdfacelrecereaspre

producepreamulteanxietate.
si sesimtdrelaxatchiardela
nureu$e$te
I subiectul

unei sceneqi mai putin

se impuneelaborarea

in plan imaginativreprezinti un
desensibilizarea
in
doud
etapeprincipale.Intr-opriml
serealizeazi
igi va insugitehnicilede relaxareqi abia in a
propriu-zisl,in cadrul
seva trecela desensibilizarea
pendula
lnei aniihite
viZ0-aliZaiea
intre
va
: sl->:-relaxare.p

'ie

l0-15 minute,utilizAndprimele
autogenal lui Schultzsau
antrenamentului
din cadrul
tehnici de relaxarecarevi se potrive$te.
izafi-vdintr-o ambian!5linigtitii: intins in iarb6'
pe
mu un fotoliucomod.Loculalestrebuies[ fie unul

pe
Menfineliimaginea
v! simtitiin deplinisiguranfi.
unminut.
mentaltimpdeaproximativ
rualizatiprima scenl din cadrul ierarhiei.Menlinefi
timp de 30 secundep6ni la un minut, incercdnds6

cuochiimintiicatmaimultedetalii,caqicumv-aliafla
in situaliarespectiva.
v6 reprezentalipropria persoandca fiind cuprinsl de
calmqi linigtit.
actiondnd
eci, dimpotrivi,imagina(i-vd

129

utilizapentrua ne simli bine,in finalul exerciliului,,ptiv

totdeaunain sus" la un evenimentsituat deasuprali
orizontaleqi revenindapoi in zonacentrall.
Cdndcinevane-aldcutsi ne simtimrdu,nu trebuic
si incercim mentalsi privim in sus,pentrua ne
dispozi!ia.
Dac6qefulnepuneintr-o situaJienepl6cut[,nu avem
si ne imaginim c5 aceastaesteo persoanidemndde
pe careo situim sus,lucru carene face sd ne simlim binc,
Exerciliul consti de fapt in inversareaevenimentcl(ll
emotiilorasociateacestora.Evenimentelesituate
linieiorizontalenu suntdoarmai sus,ci qi mai luminoasc,
strblucitoare,in timp ce aceleaamplasatesub Iinia
De pildi, dac6ne-amdespir{itdec
neaparmaiintunecate.
gi ni se parecd tot il mai iubim, este bine si recurgcm
exercitiulmentalde a-l privi de susin jos; astfel,dragostctt
va trece qi ne vom putea deslEquraexistenfain
indenendent.
Daci dorim sdne impiclm cu cineva,trebuiesi
in moddeliberat,si privim persoanarespectivSca fiind
sus, deasupraliniei orizontale.Astfel, vom nutri
mai bunein privintaei.
Daci detestimsi facemun lucru, ne va fi qi mai greu
ducemla bun sfrrqit treabarespectiv6.Pentruca activitatotl
ni separi agreabill, esteindicatsi ne imagindmci prob
resoectiviestesituati undevasus.

t26

Capitolul 7

IIBTLIZAREASISTEMATICA-UEIODA
TERAPIE COMPORTAMENTALA

lN rumprnNTur, FoBIILoR

etodadesensibilizirii in plan imaginativ

moi simpldnretodide a controlao fobie consti in
irea cu situatiacare o produce'deoareceevitarea
nu face decdts[ menlindreactiade tip fobic'
fluntareacu o situafiepe caresubiectula evitat-otimp
zile nareimnosibili la prima vedere'de aceea.se
obiectivuluiin paqimici.acestafiind
t fragmentaria
moigradat, atAtin planrealcdt qi in plan imaginativ'
de
respectivpoartl.denum.irea
rsul p"sihoterapeutit
legdturiicondilionate
lizarcgi implich destructurarea
stimul particularqi
un
sau
o
situatie
intre
de subiect
anxietate.Pentru a realiza acestdemers,subiectul
seconfruntecu situatiacareii provoaclreac{iafobici,
in starede relaxaresaum6cardestlns.
aflat
subiectul,
in planimaginativ,
rl desensibilizirii
cu
confrunti
cd
se
dc relaxaremuscular6,iqi inchipuie
devind
}oti.a, Rina calm gi liniqtit.Dac[ incepe,.sd
ci tt.tui" sd se reiragi in plan mentaldin situalia
r[ gi sdseimaginezepe sineintr-o ambianJiliniqtitoare'
bilizarci in plan real (,,in vivo") presupune
l directl cu situalia generatoarede teamI qi
in momentulaccentudrii
efectivl. fizici din aceasta,

127

foarterapidi. (l se dd comanda:Comut6!) Dupi ce a rettll

ochii.Exercifiulse rcptll
i seceresddeschidb
comutarea,
5-6 ori.
Tehnicase aplici in cazul unor ticuri (onicol
deprinderiproaste(fumat, consumabuziv de alcool) srlt
obiesive.De exemplu,in cazuluneisolii obsedatede fapt
in buzunarulhainei so{ului,o scrisoarc
descoperise,
amanti gi carenu reu$easd scapede respectivaimaginc
(i
timp dupdce solulpusesecap[t rela{ieiextraconjugale,

reprezenl5rile
dacdsunteliatenli,veli observac[
ol.
-iid*u
orizontal'
d"u.uptuplanului
r special
--^^:^l
" mod
in
nuuapto"e

ffff;il;il"uu

"ut"
delainceput
io'ni-u
iatuiuua.it1i!i prostNualegeli
poate

emotional[
ci incircltura
i'"-st""iiia,.n9"1ru
!ultateaexerctltutut'

siFY:
aproap-e
Y:flY]1ili?
IrJ"ii"i""t qisincer,
subliniaorizontald'
respectiva
ii:U; il;;a
rteqi i' "ei^"!i:11f,?-p,'1",1t1
li'"ieii i""i depa
dej.os

ag-reabili
iJJiJ'?:$iuo";"! i".i"' ri pe.iea
int:".lo1l!l

catragelio linieorizontals.
Ji'uru"ifi-va
urmbrilicum
HJaui; ii " *tti dezagreabile
la alta'Acest
una
iu"."."n"utua seschimbidela

Pozifiacentrali

poziliacentralS'
sl vd regdsili
tl;;'ti"
doui aminliriopuse:una
alte
fi a""f.ii exerciliuiu
r6u'
ri.tit'Uin" qi altac6ndv-alisimlit
qi invers'
neplScutd.
placutdla cea
i O"'ir
orizontali
iinia
ei
"t"ititi*t
in sus,peste
;;;iliil;;i.;i1i
'jos,

Dacene concentremcu atentieasupracelordoudant

emotiiopuse:unapozitivAqi altanegativi,putemobservl
oamenilor,amintireapozitivi vine de undl
la majoritatea
liniei orizontalc.
dintr-unpunctdin spa{iulsituatdeasupra
pozilie
dintr-o
par
s6
vini
schimb,amintirilenegative
lucru
este
situatdundevasub linia orizontall.Acest
pentrutoateemoliile pozitive9i negative.Nu e de mi
agadar,cd spunemadeseacI evenimentelenegativene tr
jos. Depresivii tin capul plecat qi privesc in jos aproapc
timpul cdndtrdiescevenimenteqi stiri cu caracternegatlv.
fericite se uitl in mod spontanin sus.
Persoanele
Exerciliul pe careil propuneautorulesteurmdtorul:
,,Aqezati-vicomod, inchidefi ochii 9i gAndiJi-vih
persoanlagreabil[,desprecareputeti spunelird rezervc
iubiti. Cnutatisi observaticu atenliein ce loc sau s1
viz,ualizaligAndurilelegatede persoanarespectivi.

t24

sub linia orizontall',

-:-.:-^^ ^^-irir,;
pozitivs'
cuamintirea
exerci{iul
HffiJti;ffi
dispuqi''-^^..
prost
in continua.re
.iii"i"i
demaisus'faceti
'i:"'l;,'o"iiililcu
"ei.r-1i exerciliile

mentalestenegru'modihcaliJ
Ji#uj aurnn"uuoastre
plasali-vi
mentalin pozitiace-ntral6
ir Uotafr.iar.
prin
inergetici'
fi"f ;i;;;fi il"i" d''"fu".'"

t25

-1.Tbhnico diapozitivului
Exercilii le pregdtitoare
a) Seceresubiectuluisi recreezeimagineauneiarl
negative.(ln cazul in care acestaproceseazipredorl
vizual.)El estcintrebatapoi:
- Cumvedeliimaginearespeclivd?
Estemare?[ cok
E ap-ropiati?
Incercafis-opercepefi
mai bineqi urmdrilidacdnu
sentimentele
negative
careo insolescautendin{asi di
Colorati imaginea,ap-oiestompafi-o,plasati-oin n
obiectivului
atentieietc.Incercali
toatevariantele
demotlill
a imaginiiin planvizualgi observaficaredin ele areun
mai mareasuprarespectivei
amintiri.careschimbiri
sentimenteextremde neplicute gi caremai pulin
b) Daci subiectulareo amintiredezagreabili
in plan auditiv,i se ceresd identificevoceainterioaril1l
incercesd-imodificecaracteristicile:
s-ofacl sdsunemail
sau,dimpotriv5,mai incet,mai repedesaumai rar gi chiur
opreascdin mod voluntar.
Tbhnicapropriu-zisd o diapozitivului
I se ceresubiectuluisd-qiimaginezeci are un apartl
proiectie
pentrudiapozitive
saupentrufilm. Aparatulrcspcr
esteprev[zut cu un dispozitivcarepoateindepirta sau
imaginile.Primul dispozitivreprezintio imaginealeasil
subiect,caree privitddin exterior(subiectulnu faceDartc
film. fiind disociatde imaginearespectivd).
lrnagineareproduce
o situafiejenanti pentrusubicct,
careacestaar dori s-o schimbe.lmagineaestein alb-negnt
nu e preaclar6.Nu trebuielucratdecdtcu un sinqur
negativ(nu cu tot stilul negativde vialdal subiectul-ui.1.
Se cereapoi subiectuluis5 manevrezeobiectivul
incAtimagineasi seindepdrteze
tot mai mult qi sddevinll
mai neclard,ca in ceali.Apoi, el trebuiesd readucdima

122

lfn)0pe,darecranulde ceati semenline,impiedicand

o nou[ imagineclar6,mare,
l)in ceafisedesprinde
ea
reprezinte
modulin caredoregtesi
distinct6,
$i
fl
schimbirii.Nouaimagineumple
dup6producerea
lcrnn $i o inlocuiegetotalpe ceaveche,iar subiectul
cu noua imagine(estein ea). Fotografiaeste
do o alt[ persoani.astfelincdtsubiectulse vedepe
parte din ea. Dupe ce a realizatacest lucru,
i se cere s[ deschidl ochii pentrua incheia
Exerciliul se va repetacu rapiditatede 5 ori,
ochii, de fiecaredatd cdnd imaginea
deschizAnd

|.s fixat.
in careexerciliulgi-aatinsscopul,subiectulva
si evoceimagineanegativAinilial6,pentruci
se va suprapunein mod automatpesteea.

Tehnicainlocuirii diapozitivelor
(RichardBandler)
i seceres6-qiimaginezeun aparatde proiectie
prevezutcu un spafiupentrua plasadouddiapozitive
gicel6laltinstAnga).
Pentrua privi diapozitivul
parteas#ingea aparatului
siimpingem
stesuficient
trebuiesi fie sigur
Terapeutul
lentileiproiectorului.
a in(eles cum funclioneazi un astfel de aparat,
0i-l puteaimagina.
diapozitiv reprezinti o imaginealb-negru,aleasE
care o priveqtedin afar6.A doua imagineeste
decitre o alti persoani,astfelincatsubiectulsepoate
sine ca licdnd parte din ea. Aceastae coloratdqi
de clari. Prima imagine ilustreazi comportamentul
lmediatce subiectulo identificl,i sdceres-oschimbe
nou6,carereflectdnoul comportamentdezirabil.
de la o imaginela altatrebuielicuti printr-ocomutare

123

indoiali aclionind asupraacelei submodalitifipe cruu

descoperit-o
inainte.(De pildd, transformalio i
intr-una
staticd.)
Danoramici
7. Modificareaconlinutului: utilizdndalte submo(hl
inlocuili conrinutulconvingeriinedoritecu con{inulul
convrngfl.
8. Indoiala devine convingere:in condiliile mcnl
noului continut, transformali indoiala in convin
modific6ndin sensinverssubmodificdrile
de la nunchrl(t,

C. Testarea
9. Existd mai multe modalitdli de teslare. Puteti, dc
nouaconvin
intreba:.,Cumgdndifigi vi reprezentali
PuneJiintrebiri in legdturi cu diferitele submodal
folosili comportamentulnonverbalpentrua confirmu
infirmaspuselesubiectului.
10.Cdnd noua convingereesteintdritd, vechea
va cdndta carscterislicile indoielii.
Un bun programN.L.P.are la bazd95"/o
informatii qi 5o/ointervenlie pentru modificarea
comDonament.
Cum nrocedim.in mod concret.atunci cAnddori
schimbdm
un comportament
nedorit?Specialiqtiiin
programdrii
neurolingvistice
ne propunurmitoarele
l. Metoda ecronului lui Spiegel
Pentrucaaceastimetodl sI dearezultate,subiectul
sI gtiecu exactitate
ce anumedoreqtesi schimbeqi ce
va punein loculcomportamentului
nedorit.
Se cere apoi subiectului,aflat in starede relaxarc,
i m asin e zedoui ecrane.P e unul din t re e le v a
comportamentul
nedorit5i apoiva vizualizaecranul
careseretragepAnI c6ndajungein coltul cel mai

120

in faza urmitoare, se plaseazi comportamentul

pe celilalt ecran,care se mentinein apropierea
dureazide la l0 la 20 de secundeqi serepetl de
ori pe zi, la fiecaredou5-treiore.
celor doud oglinzl
cu ochii inchigi,aflat in starede relaxare,igi
ce estea$ezatpe un scaungi arein spategi in fa{5
Privindoglindadin spate,el iqi vedepropria
comportamentul
nedorit.Ise ceresd-gi
manilest6nd
cd respectiva
imaginedevinetot mai ptears6,
mai
mai lipsiti de culoare,mai mici qi seindepdrteazi
t. Apoi, persoana
trebuies6-qiimaginezeci priveqte
din faJa,unde apareimagineadoriti (aqacum ar
). lmagineadevinetot mai strilucitoare,tot mai
sdseidentificecu
maimare.Secereaooisubiectului
subiectulzdmbeqte
in timpul exercifiului,aceasta
c[ s-aoblinutrezultattrl
sconlat.
a utilizat aceastA
tehnicein psihoterapia
unui
qi elementulauditiv(sevedeaqi seauzeape
fhri dificultateqi foartesigurde sine).Pacientului
sd practiceexerciJiulde 5 ori pe zi, timp de 20 de
sddeschidlochii
lmportantsesesolicitesubiectului
ce a pdqitin oglindadin fa{a lui, pentrua incheia
Altfel, existl risculca subiectulsi revini in plan
la oglindadin spateqi s[ penduleze
la neslirgitintre
mentale.

lui Richard Bandler gi fost utilizati cu succesgi de

121

T .- Readucetiimagineaconvingeriiin dimensir
astfelir
inifiatdqi incercalisl-i eliminafiincadrarea,
qi
ei.
fondul
decorul
mai
mult
din
vizualizali
devine irt
P. - Cdnd procedezastfel, reprezentarea
automatmai mic[ qi mai putin impresionantd.
T. - Facefi-omai estompate!
P.-Asta n-o schimbipreamult.
T. - Faceli-omai intunecatd!
P.- In cazulacestaea incepesi fluctucze,ca qi i
legatide problemade caremb indoiesc.
T. - Schimbaliacumpoziliaimaginii-convingere!
P.- Cdndii modificpoziliaseschimbdautomatqi
elemenle:ea devine mai micl, mai estompati,di
incadrareaqi incepes6 fluctueze.
T. - Deci, pozifia estesubmodalitateacea mai
in acestcaz, duc6nd la transformareaunei convin
indoial6.Trebuieinsdcain locul convingeriidistrusesi
o alti convinsere.
Incercalis-o g6ndiliin termenipozitivi, lird negalic,
pe
ca un elementfinit, ci ca pe un procescarevi va
spreun scop.Acum imaginali-vi cum v-ati comporta(in
diferit) av6nddeja noua convingere;gdndi{i-vdin ce
devenischimbareao problemi pentrudumneavoastrd,
cei apropiati.pentrucolegiide muncd.
Acum incerca{isAtransformali imagineacu convi
nedoritiidupi modelulmentionatmai sus.Readuce{ipe
mentalnouaconvingere,careaparela inceputsubforma
imagini fluctuante,mici, estompate,aflateintr-un col{.
imagineain centrulpropriuluicdmp vizual qi, pe
realizatiacestlucru, observaticum imagineadevinemai
mai vie,cu mai multedetaliiqi cu un
maistrdlucitoare,
binedelimitat.

118

dc progrnmare mentali pentru modificarea

convingerilor
A. Colectareaqi pregitirea informa{iilor
ra: gdndili-vi la o convingerelegatl de
la care ati dori s[ renun{a1i,pentru cd va
ln vreun fel sau are consecinfeneplicute' Cum
aceastlconvingerein experien[adumneavoastrd
iala: acurngdnditi-vl la o problemdin privin]a
dubii. Poateaveao bazdrealSsau nul nu sunte(i
reprezentaiiaceasti indoiali in experienfa
interioari?
enlierea:efectualio analizdde tip contrastpentru
prin careconvingerea
senzoriale
su6modalitalile
lndoialS.
de pe list6,cate
reo: testalifiecaresubmodalitate
pentrua o descoperipe aceeacare are rolul
convingeriiin indoiald.
In schimbarea
ce noui convingeredorili s6aveli in
convingere:
nta
c[ noua convingereeste
Asigurafi-vl
vechi?
ii
qi
qi
gdndili ca pe un proceso
ci
pozitivi
ln termeni
voi
fi
capabil
(De
pildd:
ci
,,cred
obieclivioncret.
ideali" qi nu: ,,credci voi
gi s6-mimenlingreutatea
,l{J;,u r' pdrereasubiectuluiin leglturr cu modul
asupramoduluisocial
va repercutanouaconvingere
lindnd
locdernuncietc.).Modificatinouaconvingere
toti acetti factori. Subiectulnu e obligat si spundin
aceasta.
B. Proccsrrlde modificare a convingerii
se lransfornrd in indoiald: menlinind
in
convingerea
conlinutulimaginii,transformafi

il9

Ar fi complet eronat sd ne gAndimci pentru a ne

fericifila un momentdat,estenevoiecao anumitdpersolrrll
secomporteinlr-un anumefel. (,,Trebuiesdfaci agacunr
eu, altfel eu o sAme simt nefericitqi o sd-{istric fi {ic
dispozilie.")
Cdnd partenerulnostru nu este de fa{6 qi nu-poatcsll
comporteaqacunr dorinrnoi, ne simleamrlu. li reprrry!
,,nuai fostaici si mi sustiimoral,aqaci acumeu o si tc lno
te simfi r[u; vreausefii aici tot timpul;nu te maiducela
refuzl-i pe prietenii carete inviti la restaurant,stai cu
Daci md iube$ti,vei facece vreaueu, pentruc6 in caz
eu o si me simt r[u, fiindci te iubesc!"
Dacd vi se pare c[, la un moment dat partc
dumneavoasFe
nu vd rezervl suficienttimn. vI
deliberatstareade spirit $i, daci vi amplificafimental
psihicdnegativl qi asocia]isentimentele
negativecu fi
partenerului,
o st ajungetisi vi simlili prostchiargi
candacestaesteDrezent.
Dac5-iintrebdmpe oamenice-qidoresc,de celemai
ori aspiratiilelor vor viza aspectelegatede ceeace nu nu
momentulrespectiv.
Ei tind sd ignoreceeace mergebincll
observenumailalurilenegative.
Majoritateacuplurilormaritalenu se mai simt la I'cl
fericitecala inceput,din cauzaacestuifel de a gAndi.
ar lua o intorsdturi mult mai favorabilddacI, de fiecarc
cdndnerevinein mintefigurapartenerului
nostru,ne-am
de qansade a-l fi cunoscut.

Autoprogramareapsihici gi modificarea
gindurilor nedorite
Bandlersusfinec[ putem si modificlm cu ugu
convingerilenegativepe carele avemin legdturicu
persoanisaucu o anumiti situatie,practicAnd
un exercilirr
programar
neurolingvistice.

rt6

dlaloguldintreterapoutSipacientrezultdclarmodul
nedorit[.
poateschimbaconvingerea
Alcgeli-vi o convingereputernicein leglturi cu
lFrsoane.Nu estenevoiesh-mispuneliin cc consli.
domeniu'in privin[acireia
din acelagi
ictafio problema
prin
ce
anumediferi in planul
bll. Acum spuneti-mi
lor convingereaferml de problemaaflate sub
lmi reprezintconvingereasubforma unei imagini
asupra
i mari,clareqi cu multedetalii.Problema
mai
mici,
mai
imagine
intr-o
dubiiseconcretizeazh
o
prezinti
ca
se
care fluctueazl. Convingerea
incadrati, cu pulin loc pentrufundal' Imaginea
rre problemeineclareare mult loc pentrufundal
nu esteincadrati.
urmdtorconsti in alcituireaunei listecu aceste
;l identificareaceleimai puternicecares[ ne permitl
convingereain indoialS.
felul acestaparemai pulin real5,dar nu seschimbi
9i imagineaDiferenteledintreimaginea-convingere
urmltoarele:
indoiala
(Reprezentare mentaId)

mentald)

sl vle

fafa ochilor pe
mental

r mici
qi lipsitdde
o estompat5
strdlucire
a confuzl
a fluctuante
a mai susqi la dreapta
a

fundal.

117

neincadrati
mult fundal.

abstract,dar oricum3lajutesAcapetesuple{ein g6ndirc;i

mai muiti experienlain argumentare'De pildl, dacdcinc
priveqtemicul necazde la scarasistemuluisolar'acesta
scadein intensitate.
Adesease spunein poporcl' dupl c6livaani'givi
Toli
urm6,iti nu u.ni .6 rAzi de proprianenorocire'.
hazlii'
devenit
au
timpul
carecu
anriniirineplecute
in"e."u1isAcomparatio astfelde amintiredezagrcal:
s-a transfoimatintr-una hazlie cu o alta pe care o s
realmenteca neplicuti qi incerca{isd vedeli.in ce
diferen{a.Dup[ ie a{i stabilit deosebirea,faceli in aqa
incl nepldcutisdseidentificecrr
accaamintireiemasd

control5mimaginafia9i si gflndim pozitiv

oameniloriqifolosescimaginalia
aratici maioritatea
careii lac si
lucruriqi evenimente
,iiliaori"*r"
o aventura
are
solul
cind
pdnl
ije ce saaltepgm
qi
il
vedemcu
dinainte
t Mui bin" n"'-oimigindm

ii'.ittinar-t" bineinlompaniaaltcuiva'latr un
qi
faceviala
il;; ;i;;"i pentrua devenigeloqi a ne pl6ngqi'
prosdispusdjncepelise
t, il
'lrniiitTfu
"a
cicdlili.ti ceeace v-a;t
indepertali,^slJ
se-i
ip.t"ti,
Ja intimpla cu ad'evlratin celedin urmS'
th construili imagini pozitive' in care
;Jii

solului'
vasimtitibinein compania
rispund-e:
f" p.i"itit" timiditiitiiiale, un td-n6r
penlru
nouS'
o persoani
intdlnesc
canJri"Uuie'ta
fost
T6nirula
n-os6mi placi
ii'ti'ga"J"."
'iiiilir"it
pe
"a
persoana
ci
situatiainvers6,
9i anume
1ui'.,.
de.prezenta
iiiar"i * n plicut impresionatl
^
infurie'
dezordine
geseqte
9i-se.
r" t"ht'"g"rie,
ilii.i'
'irit".""ti"
altceva
nuincercisdfaci
'"-"J.u.tli ";^.t..'..b"."
se miri'
pacie^ntul
obicei,
De
futio.r"
ol"titut" corectlde a acfionaar fi si facdexactce-t
Tehnicademodificare
respectiv'
;;;iui
;;ffi
tH"::l#:
reinloarcerea
eite.
tl!-de
De pild6'o
"ornportument
tabaza'
de
acestuia
;Tj-.;;;;"*;;a

siu
;; ;iaG Je";"ficientul
'idi'lL'-.it::':"-'31:;
e tentatlsr deaun
cand
iu mom"ntut
;i5;;;A;;
comportamentu
llititi" ti ii .""tienleaze
e maibine
"^'*-tT,::
te-a
ilffi;i"";#*ri;i care iervitprost'
analizindefectele'
si invers,
"'V"t"J"
''
tehnicil
Ai*cierii eslefoarreutilein insugirea
cdnd
afard
din
ne
observim
reducerea durerii: dac6

lizi tu primacu bunivoinll"'

frecventint6lnit in cuplurile
;J.'".;;il;;nial
ii ."'"' il"iri u"ie la dezbinare:
:l'ltlYlll"::j:
nu-itiacordi
tiiu' darel
lO-"tA *"" a" fa partenerul
ca te $m!
inleles
a.Te simli prost.Apoi ii dai de

Aceasaamplirrci
cedoreeti
ilra;; ;;Ji t'imi ceea
amaDrr
ctotivi. N-ar fi mai simplus6-ispuipe un ton
.,-nuvrei sI faci astapentrumine?"

tt4

115

ca pc n
agreabile
experienlele
sensnegativ:igi reamintesc
in I
intunecate'
reprezentdridep[rtate,celoase,estompate,
ce experientelenegativesunt retriite sub forma unor i
persistente.
Acestaestemecanisntttl
str5lucitoare,
colorate,
provoca
stare
depresivh.
o
mai eficient de a
De pild5,cdnddoi soti se despart,adeseaei i;i
nefericireaignorAndtoate clipele plicute trlite impreLtnil
ce a fost r6u.Intrebclcl
cu lux de am5nunte
reamintindu-qi
reu$e$tesi fie atat de deprimat,un pacienta rdspunscil
imagineazlcL i s-a stricatmagina.Terapeutul,mirat, ii
ce acestanu esteun motiv chiar atdt de seriosde
Pacientulii rdspundeci el iqi imagineazitoateimprej
situaliilot
in caremaqinas-adefectat,ignorAndmajoritatea
perfect.
mers
aceasta
a
care
Autorul face constatareacd majoritateapersoa
inclinatespredepresieau avut tot atateaexperientefericilo
oricarealtele,cu deosebireacd ei nu le-au perceputca all
acorddndo aten{ieexageratiexperien{elornegative.In lo0
poarteochelaricu lentile roz, ei iqi pun ochelaricu
cenu$ii.
C6ndun pacientafirmi cdestedeprimat,Bandleri
s5 afle cum face el acest lucru, pas cu pas. Odatd
el il instruiestepe subiectcumseprocedeze
mccanismul,
a oblineo stareinversi.
Unii oameniau un fel de..voceinterioard"care,pe un
trist qi deprimat,Ie prezintl o listl lungl a eqecurilor
cazuri,sepoateproccdtl
nenorocirilorproprii.In asemenea
felul urmitor:
r CeremintAi subiectuluis[ facI in aqafel inc6t
voce interioardsd fie mai puternic5,pentrua inlltura
autohipnozi;apoimodificdmtonul,de la unultrist la unul
chiar dacl vocea interioari continui se prezintelisto
nenorociri.in cele din urme se poatemodificaqi
mesaiului.

tt2

oamenidevindeprimalidatoritdunorimaginivizuale
aspectenegativedin trecut sau datoriti unor
aleunorposibilenenorociriviitoare.
I ugorsi modificim chiarqi stlrile afectiveprovocate
Itc experientetrecute.Gendili-v5la un eveniment
din tricut gi incercali s[-l vizualizali pinl cind vi
adeviratneferici{i.Reproducefiapoi mental,in timp
uati s[ vi reprezentatiimagineanegativi, o muzicl
ritmatii.Pentrumajoritateaoamenilor,tragediaseva
in comedie.
o alti amintirenepldcuti.Derulalifilmul celor
pentrua constatadaci vd mai deranjeazisattnu'
Lri si derulatimentalfilmul invers.in modcorect'
tot atit de deprimatgi dupl derulareainversl a

lnterior?
qiveliface
Iti-vdastfelcumaimulteamintirinegative
de tranchilizante",ne slituiegteBandler'

situaliaseschinrblfoartemult' Mai
dumneavoastrd,
at"itde sigur ci ati avut drePtate?
strexamina{io anumitddisculieqi din punctulde
!l unui observatorneutru, privindu-vb atit pe
yoastre
in$ivacat qi pe celilalt partenerde discufiede
egara.
de a examinao plobleml din
eiistl posibilitatea
t din spaliu:poatefi priviti de sus,,,dintavan"'sau
poateadoptapunctulde vedereal
dejos. SuUiectul
mic saual unui v6rstnic.Acestlucruestecevamal

113

individtrebuies5-qicunoascipropriulsistemde a reaclir
stimuliiexteriori.
Uneori,exceptiilesunt legatede context;dacAin
plScuti e corelati cu un apusde soare,cre$tereastril
iace sd-qi piardi farmecul 9i stareaafectivl iqi rc
intensitatea.Pe de alt[ parte,dacd ne reamintimun mo
cdndne-afost fricl de intunericpentrucI nu puteamvedcn
se intamplA,qi mirim voluntar strdlucireaimaginii'
constataci anxietateascade.
lndiferentinsd care e relatia dintre tr[irea afectivll
in
imagine,eatrebuieexploratigi utilizaticonqtient,
subiectului.
Si examindnracum o altl submodalitatea siste
vizual:
o Alegelio amintireplicutdgi mirili voluntardimensittt
imaginii.Facefi-otot mai mare,tot mai mare,apoidin co
ce mai mici, qi observaficum se modifici triirile afcc
dreptrdspuns.in mod obignuit,o imaginemai mare.inlersi
in timp ce unamicaoratlle reduce'$i aici ex
seniimentele
exceptii,mai alesin situaliileextreme.CAndo imaginc
exageratde mare, ea poate pdreanerealistdsau ridi
Rdspunsulafectivpoatesuferio modificarede ordin calir
dimensiunilor
de li plicerela ris, de exemplu.Reducerea
dimir
consecinld
drept
va avea
imagini dezagreabile
limitl
o
peste
o
anumitl
ei
trdirilorafective.Mlrirea
starul
de asemenea,
faceridicold,ceeace ne imbunAtele$tr:,
spirit.incercafiambeletehnici.
De indatSce veti descopericum funcfioneazl
sistempsihic,veliinvSlasiJ controlali.
dumneavoastrd
spune
cI vedeviitorul in culori sumbre,
vi
dacdcineva
imaginrr.
slrSlucirea
ce
si intensifi
Pentrua stdpdnimai bine autocontrolulpsihic,invd{ali
A
vi ,jucali" pu[incu propriaminte,ca qicu un televizor.
o imagineplicutdgi incercalis[ modificativoluntar:
c Culoarea:schimbatiintensitateaculorilor, de la
strilucitoarepini la o imaginealb-negru.

ll0

sdvedelicu ochii minlii imaginea

l)l,tlun1a:incercali
loplrtatl sau'dimpotrivl.loarteapropiati' --,^ ,!^
o
Ttlt?n"i^nn, inceriali si modil-rcali 1"pt"3:n11t:.::
la una

lj'""1 pl"ia, fotografica,bidimensionall'

trldimensional[.
'iiiratn:
mentalarapidala
trecelidela o reprezentare
timppeecranul
ii*"git" p"i'.ittcntlcarerimdneun

,li#il3*t'

la
tip fotosrafie
delao reprezentarc

ji l$i'o*,, qimicaorafi,
cu
viteza
dupivointa'

sedeilisoarl filmul mental'

creqteli,de pild6' intensitatea
lr,rrit" iirtr"
"ut"ri:
celor de
scaaeiiint"niituteu

i;i;;;;;;;

fi

ilbastrugi verdesauinvers'
astlelincat
rransparentl'
Iaceliimaginea
iiiiipii,t".
ei'
it nuielivedeace e in sPatele

uni:;egta1'lll1?::?i:t*'
frii,i), iii i;,i i" ttimensi
apoiscurti;i lati'
inuta 9i ingustl,
''Ja"uina
in diverselocuri(in fal6'
,it *'' il^""i i-agin-ea

lll

trt
psihic-uhri
de ce modificarea
Esteqreude inteles'agadar.

fericit5i lli.lL", l':

il;;r?";. in ,"ntrl de.a-lface.mai
foartehinc
noi ne pricepem
Mulli dintre
5;;;;lza-;.
jurul nostru(soli' par]nt':t!l]l'^.ltl',
din
pe
cei
fiacem

Altnr
.uluft"inif ta ." tiirtl neferic(i,doarfiind noi "inqine"'
devcninl
s[
in5ine",in'loc sd incercdm
il;;'ffi
;i
valoroase?
adevarat
cu
Dersonalitale
"
rl0
cu adeviraluimitoarr"
"'' fii^t" umanaareo capacitate
irtr
putem
Urnda acesluilucruestcci noi ne
i"rai".'pft
neFili:L-:::i:'1
""
delucruri'.Parlea
,"piiii .ii.i.", o serie

;;"";;;;;;G;

urald" ,qo. l'""ri bunecaei lucrurirelc'

a*" dlryll-,:11t"^"i*:fl,1
piroii" ."rrituneifobii,'este
cdlrebuio
dat6.cu promplitudine'
lr" r.lti",ri" a" fiecare

ori de c6teori vedentun Sarpe'- -.

ne soeriem
'Ceea
ce secuvinesdgtiminsl estemodalltatea.de
de invalare.inlr-o manierdcorecti 9i efic
u
- oroa"*iui
''-;;;-;t
iealiza"dupeopinia lui Randler'prin.apl
principiului'
condiliondrii'Se poafeohservit
a
"a"*"ie
a9t'19"*n"'1i.1;1liflil
J""rui deoorientare
"i'i"fi1a Bandleraratdcd.atuncicdnda apro[undatstr
"lift"iit*i". s;'irnumeroase

;;ii;;i;;;i: "
l;;;;iir;;d;"ctureazl

i"fi''lt'1i
{;'1', T.:,g:i
:l
d
patologic'
si multmaiptrIine
autorcal
integrata'
personalitale
sdfii o
ceeaccinseamnd
structuratA.
"-"'-OU."*a"a

cu atenfiemodulcum funcJioneazi.oamcnii
oant
.ul.uluttutel.. autorul ajunge la concluziaci
lc
nu
lucru
acest
de faptperfect.chiardacd
funciioneazd
progtl
s-a
ce
greE
ceea
tor saualtorape plac' Ei executifiir5

i, lbttrdrilepsihicesaucomportamentale
i;;;il'D;"i,
'thrptd
opiniu sa,defcienledeprogranrarementald'

modir"nea
pe ecranulmental'incerca[isd
rcsDectivA

ffiffi;;

qisa.observali-cu-m^::
imaginii
L11'11:

ii"",ll:;:'::::t:l
jl":':;1;:'"Tl;
iiili'',a,ii.
po.n?.t
intunccall-o
Apoi
re.
.^,-xr,,^ir^qro,.

^ slrslucitoarc'"
nou
itililH;"'iii;'i"' '1"r"'"ri
'ii^
ttcasupra1l''ill"::l:::1"":
;iliiii;; ; prod
;{",:
-"
H$'il;is;;' :X*:;,i:'

"ffi:i':X1l
:ffi:liljei;:l?.""::ii:?,?T:"J:"
lffi
i
(luminozitllii)reprezenra-,-^ :^.,^.. cari
irii t::lii;;';';,'
i
C-i1
puter
vor trii sentimente mal

,,p --^^ e^*^i

qi invers.
.'#' o i n'o.t"'' ^:
H
i]r""ri"ili "'*aatd lapo.sibilitatel.*:,T:1i:i;
inetriiri
t pentru.aob1
#'?:;iil'l|'*

iif
" "ti'l "
i.it 1,..r''l": "teaoamenilor Iasisau
ryIi':
..1
::X:
inrunclie
bine'
-i
il'i;i#"il'",;;iinJ'-"
'eu
imagineProdusl'* .
"': tii:-1i
:""i
-;;;."; la o amfitireneplicuti'
relcaim-aginea
a5a
opoiin
lllll';:i'il;;;;;'ia' t'u'"1i
nu
cael
veticonstata
ii'a"iiia a, ..i cstompa-ti'^Si f:
tulburain aceeaI i masura'.r-"-"1i ":t | 11
[#;,:.ti;;;i; o"*+ ainvalat -'::J:':^i

":""?'lt-'*1::
empiric'
t-tliLlffl'llll
r". ."r." p*.,i'5inmod
curn
intrebatd
ui""fuisPuss'

f#:l;;;ffiffi""ia acest
t":'"'-:l-i 11131*;'';'?::
l* p""i*"
luminozitatca
in n'inr"'sting
fi'ffiii";;ia.;ui"
"*tiza
luminozit"t"
fitr"i^r"":'bi'alucirea'
:.sl:^1']11:,:1i
asupra
ioauii,atii uiruulede a acliona

nririm
ie subliniatfaptulca' <lacd
!:^T:-t:

d:]alille;
cand
*p'lr"",u'i.r'1.n1
:',::Tt".'11
sta va produce efectul
acea
albf,'
"".i
lneodevineaProaPe
al-ecti:::,::::#l'."'ffi;
lltp*ir"'"a.j""eatrairilor
c
relalia
care
oenrru

b8 unel rcprszsrrtdrr! l's"q --"-

Tchnici de autoprogramarepsihicd
llrntllcr ( 1977)ne propuneun mic experiment', , .
trecut'
r,(ltltrllli.vtlll o experienldplecutadln
-lncnl

lehli fi llrsurtintisil v[ reaminiiliaceaexperienll'A

108

lTilffiJnii;;ii"ii" ""a'i iliP::,lJ"i;1;;;

luminozit6lii

l"rp"",l""t"s,.iea
motiv'fiecare
Dinacest
;"iiii':i,t;iil;iil'""i"ro''
r09

inforrnatiile.Esenfanrc
clrora creierul uman Drecizeazd
constbin a-l invafape subiectsA aclionezevoluntarasl
psihic6.
acestorsistemede procesare
ci esteun si
programdrii
neurolingvistice
S-areproqat
pentru
unor depri
potrivit
modificarea
preatehnicist,
simple sau pentruinllturarea unor fobii, llri a fi capatril
rezolveproblemepsihologicemai complicate,cum ilt
qiconflictelede naturdinterioarlalepersonali
complexele
sistemuls-adovedita fi util in rezolv
Cu toateacastea,
multor cazuri de tulburiri nevrotice,de comportamc
(la sport
a comportamentului
indezirabile
saudeoptimizare
invAtlrii etc.),
cosmonaufi,
arti$tisaupentruperfecfionarea
in cadrul programdriineurolingvisticesunt
qi autoconducere
a creierultti
tehnicisimplede autoreglare
stirilor psihice,avdndca obiectiv modificareavolunlarl
psihicede carenu suntemmulfumili.
acelorexperienJe
Principiilefiind foartesimple,ele pot fi aplicatede
orice persoani qi, mai mult decit atat, fiecare poate
cdteo mici inovaJiela acestetehnici,
DeqimajoritateaautorilorconsideriN.L.P.+rlun l'cl
psihoterapiescurt6,Bandlersustineci estevorbamai
educalional,careigi propunesh-i
de un sistempedagogic,
pe oamenicum s6-pifoloseasclpropriulcreier.
ionatconsidericI majoritatea
Autorul sus-menf
in mod activgi deliberatcreierulli,
nu-qiutilizeazd
sistemulpsihic.Psihiculpoatefi comparatcu o maqini
buton de scoateredin stareade funcfionare.Daci nu-i
sd func{ionezeparci i
ceva de lucru, ea cc.rntinud
qi
ca cumar mdcinain gol.Astfel,daci
voinfeinoastre,
pe cinevain condiliide deprivaresenzoriall (undenu cx
stimularesenzorialiexternl),creierulsduva incepesi
interne(halucinalii,idei deliranteetc.).
experienfe
el
Daci creierulnostrunu estesolicitatin mod srrecial,
lucraoricum,dar la intdmplare,uneoriin detrimentul
Dac[ ali avut o zi proaste,psihicul (creierul)d

106

va manifestatendinfaspontanlde a readucemereu
tl conqtiinleiexperienlelenegativetriite in cursulzilei'
decisuficientci ali avut o zi proasti,v[ putell strlca$l
lt"ntrtul qi zilele urmitoare.Multi oamenimergmai
de a-9ireamintila nesfirqitlucruri
tenclin{a
l. manifest'6nd
cu mulJiani in urmi' Cum au
intimplat
careIi s-au
gdndesc
imediat la ceva trist 5i
se
de orl liber6,
E uqorsi ne stricSmdispoziliaretrlind o experienti
tlll de acumtrei ani'
lerintenlioneazisdneinvetecum ne putemmodifica
trlirile interioareqi cum putemcontrolaceeace se
?npsihiculnostru.
rbliniazi cd majoritateaoamenilorsunt prizonierii
ri psihic,ca qi ctrmei ar fi pironili pe scaunulunui
pe careil conducealtcineva.
imul N.L.P. i;i propunesd ne invefe s6 conducem
autobuzcare,in caz contrar,mergecum $l pe unoe
rdic6 la intdmplare.Se pot gisi qi alte persoanesi ne
idar nu totdeaunaace$;a olac realmentein avantajul
, oameniiiqi petrecmult timp pentrua -se
negatlvc
nenorociriqievenimente
imaginindu-qi
eveniment
de
un
uqordeceplionali
sau'sunt-foarte
eronale'
itnaginimentaleanticipative
niSte
creat
si-au
uqor
este
viitor
fi
concediul
va
5i
cum
ne imasinhm
va
dezamdgt'
c[ vacaniarealdne
ea lucruri se petrecdaci llsim creierulnostrusd
la intimplare. N'L.P. ne ajutd si ne programim
lateapsiiricl pentrua obline sindtate$i eficien15'
a aobrrrtnrima dat6sistemulN.L'P'.s-a crezutc'
psihici ii va facePe.gamenj
.o ii uutoprogrurnarea
avansatlideeacI
umani,un'felde automate'Fusese
eadeli6eratla trlirilor psihicealeunui individii va
mullidintrenoi
Cu toateaccslea'
xadin personalilate
sattcosmetice'
medicamenle
nI se schimbe,trtiliz6nd

107

mai vechi iti vor apdreain minte tot mai pulin, tot mai
tot maipulin...tot mairarvei fi convinsin strifundul
tiu cd aceleg6ndurinu au nicio bazbreali."
Trebuiesubliniatfaptul cI astfel de sugestiise
nistreazinumaidupdce gAndurileqi convingerile
negat
fost evaluate,s-a lucrat asupralor, iar clientul este
subaspectintelectual,
cAacestegAndurin-auniciun
de adevdr.
Hipnozanu reprezintd
o metodlde a-l convingepe
de faptulcd gAndurile
negativen-aunicio bazdreali, ci
sporiincrederea
in sistemelealternativede g6ndire,care,
intdrite,vor subminafo4a vechilorgdnduridisfunctionalc,
datoritehipnozei,gdndurilealternativese vor declangr
ugor,in mod automat.
In concluzie,sepoateafirma faptul ci hipnoza
o metodl deosebitde utili, pentru ci potenleaz[in
semnificativefecteleterapieicognitiv-comportamentale.

Capitolul 6

PROGRAMAREAMENTALA $I
COMPORTAMENTUL EFICIENT
anilor 1977,in StateleUnites-adezvoltato tehnici
numiti,,programare
bctionarepsiho-somatic6,
sauN.L.P.
amentulbazatpe programareaneurolingvisticlare
sindtoqi'
a-i invila pe sjbiecli, pacienjisauo-ameni
afective
triirile
;i s6-9i
deliberat
fice in'mod
comDortamentul.
de cAtreRichardBandlerqi
rl N.L.P.a fostelaborat
( 1977).Ulteriocmetodas-aextinsfoartemult'
ei aducandu-ricontribulia9i alli autori'printre
LeslieCameronBandler,tudith Dehozie,Robert
id Gordon9i Ceoff Graham.
neurolingvisticdeste o tehnicl psihogi autoinformativdde modificare a comporale cdrei principii se bazeazdpe cuno;tinfe din
teoriei informalieiqi teoriei comuoroq.ramdrii,
I n""gtijut"uctrnoftinlelorde psihologieclinici 9i
ica N.L.P. are la baz6 ceeace autorll numesc
i sau strbmotlalitdtisenzoriale'care nu sunt altceva
rebazatePereprezenteri.
trei modaliteiisenzorialeprincipale:vizua16'

maimulle
functionand
ii kin"rtetice.in cadrulacestora
dec6tfornreprinintermediul
liiieti.ut" n, *untaltceva

to4

105

sd iasi din starearspectivs'

si nu doreqte
:llt^:i,1:
se-iverificecapactratt'a
cautand
terapeut,
;;;;;J;"
controla.
'-"'ii'iur"t
a" titualii,terapeutultrebuiesaintrebe
si
aflatin hipnozdde ce nu doreqte l",tj"-'lill";,

ffi#;i#t
*5;';i;;aste

ce"': .9".
t"'upeutului
Ja-i'ul"'"'"
I:
t:'"t"1':1;':;
d6greq'
m-etoda

atuncicdndvafi p
o*i;;d"i'"; ";i"ii Jinnip"o"a
otaxi
c6.isevapercepe
insaatenlia
I* i'"lel"itegatou-i
de.psihoterapie'
p.i*J", in cabinetul
ir.p"r
""''Hipnoru
esteutilizatdl" "3dT],:::ipl:i-:.:i
a spori eficienJainterv
comportamentalepentru
teraoeutului.

"'"til;;

ammaisubliniar:
reprezinth
il "L'111111"T:1:]
.restruc

""nnili"-""tp"rtamentale
;;. ;;;;' p'esuPuneidenti nc

T'. tulburirile
: :J:llr' ::::
ernoli
";;;j;
* genereazd
ilHrJ;;;i"'^;i
;:-ffi
.tiJ"ii
I
""
veridicitatea
negative'
ganduiile
'a."iincate
i"t"rmediulintrebdril"'
,""uii
.i:'ffiprin
i-" lil,^'lll?j'3;
I

r1""1'"i':""5:: ililv(
i,;il;H: p"'ji"i'i":""e"
acestea
n-arenicio byi

;;;;;G"'"

n"gutiue

i:*'
iste'
real

mai
i"il."ji" ?" "nttiatii alternative'
hiPnoza'Astfel'
uiilizatd
rr
in acestmoment poate

subformil
suntprezentate
aiternative

ipno:i::,:
i"
-a"i"tr'G""r"geri
e.'iii hip"",i.e ei po.st-h
lipl,"",-"i:i::l
in sistemul
qimaifacila
il.1"##;;;;i'*piaa

sepotsim!'-11".1':'l
uniisubiecti
'' o1l?tlr'"tlri
ntpnozei,
srgestivc'.c
nigteformule
ri.il*iit"p"i["a,1-ii peimanent
O'".ao"i.'., a" ""oidcuconlinutul
1c^estoT'
ltlry:T:1:
ciruiapac
in cadrrrl
;;niextdetipspecial'
#;#;;;;;

cognilii'
siu repetindnoile.
;;;il;;i;;srl
"" "'ii;;';;i:;ii
dintrecei care'sttli
ales
mai
"un*iousesubiecli,
ci
saudepresive'.afirmi
tuft,niii
:i .:tlt]lil
deli
negative'

;1fiffi

d;;;;"

ganduri
";'iarqitl
102

:H.ll*Tiiri:"l111;iif
*:"',::::l&ffi
S3

::"#iil',::HLffi
fl]iff
"'.Ti"lil.i"T;i.

gt;ilir'i''
ilii.ffii:.iffi

st
Ace
ins6"'
,T1[:i.i:':H:'i"i"i ;;;; ;"i "'onv hipnottce'
*:ilii';;;

ia' in u''nu.inducliei

r'f* :1T.T
considerabi
Lli'l,ll'lli"i"' ";cqte
:l

#'i.Tii';#l*ru:l;ru:x
[],,r;Tf
l**il';;:'l?i":"*"lo:i:'^:"flR
[o*1:

*1;'ltUi#li
tilr,,.,
;*q1;rg.;l;${l*r
[irtr"',ffi
J.'
ll.lt":llilll'l;x"+:;';;
:*til#"fr
1x

f$lffi i*";p;':x.rT'
i}'$tr

,t'.at"orit" veisimfi.anx'ros'
Yt*H::i#Ht;

lpi':$ii
'*"'i#t$i*l-.u-';lf
:lxrfrft
i,:l"l:'.l,'J,:i.'.'Jl'l,iiiif
:n";n::lll'*J;
iili .a '..pi'r:"r* ?iT:::: ;; ii ci .st"doa,un

t"',^*riir;*i
fi
1;{*:
rid;i!J':'"':#
ilTre:[::n
ix:in!g*1i:*il]
':;:ffil
;rjll;ginlwli'*?1i:'ilxilffi
103

4. Estefoarteimportantcainsofitorulsi nu selasecr
de simptomelepacientuluifobic, caretrebuieinsl tralirlt.
seriozitate.
In cazuldeclanqiriiunui atacde panic6,inso{ilorr
ise pretindesi manifesteo atitudinecalmd,si-l sco tfl
pacientdin situa{iaanxiogenl gi apoi sl-l conduci ire
Insolitorulva rimdne l6ngi pacientpdnl cAndacestava
ataculde panicS.
prea
5. Subiectulfobic nu trebuiefo4at si progreseze
de la o situaJiela altadarin acelaqitimp se recomandisll
pentrua profitac6t mai mult de pc urmaexercil
incurajat.
de expunere.
Astfel. estemai bineca DacientulsAincerce
si abordezesituafiainainte de a se retrage,dec6tsd nu
niciotentativdin acestsens.
6. PacienJii
fobici suntdeosebitde sensibiliqi, din
motiv,estebinecaei sdfie ldudatiqi chiarrecompensali
fiecaremic succes.
7. Se recomandica persoanacare acordi asisl
pacientului
sdaccepteideeaceacestapoateaveagizile plr
qi chiarrecdderi,astfelincdtnici pacientul,nici cel careii
sprijinnu trebuiesi sedemoralizeze.

Ca p it o l u l 8
UCTURAREA MENTALA _ NUCLEUL
TERAPIEI COGNITIVE
cognitivi porne$tede la ideeacd gdndurile
Vc distorsionateconduc la tulburiri emotionale
in celece urmeazb
;lce,cumar fi depresiasauanxietatea.
cdtevametodepsihoterapeutice
de combaterea
negative.

l. Identificarca distorsionirilor cognitive

intdi: Identificareaevenimentuluiperturbator
o descriere
sumarda problemeicarevd macind;
prielen
un
v-a spusceva nepldcut.saus-a defectat
qi avelide plbtito sumi de banisaupoate
apartament
o scrisoarecarev-a supirat.
mai importantlucruesteca descrierea
dumneavoastri
mai precise,nicidecumvagd.(De pildd,nu esteutil
cd viafaesteimposibilS.)
Pentruca problemasd fie
rslA,ea trebuie sd se petreaceintr-un anumit loc gi
perioadd
a zilei.
vi simtili tot mai prostldri si gtili de ce, descrieti
llmplu ce anumelEcealiatuncicdndv-afi sim{it aqa:
vaselegi mi sim{eamingrozitor",,,citeamo carteqi
tlmfit descurajati"

142

143

Etapa a doua: Nota{i stbrileafectivenegativepe ctro

trn(i.
Notafisentimentele
qi emoliilenegativeqi evaluali
stareafectivenegativl pe o scali de I la 100.
Utilizati termenica: trist, frustrat,descurajat,
anxios,enervat,deprimat,vinovat etc.
ltapa a treia: Adresali-vi intrebdride tipul: ,,Carc
gdndurilenegativeasociatecu st5rileafective
sau,,Ceimi spunin gAndin situatiacarem[ suplri?,,
Astfel,dupl o disput?i
cu geful,vAputetisune:,,nu
promovatniciodat5"sau,,totdeaunavoi fi nedreptdfit...
Notaji gdndurilenegativeautomatein coloana
punzitoaredin tabelulde maijos qi aprecialiprintr-o cilil
la 0 la 100cdt de mult credeliin ele.La o analizi mai
s-ar puteasd descoperilicAtde nerealistesunt aceste
gi atunci,probabil,vi veli simfi mai bine.
ldentificatiapoi tipul de distorsionare
cognitivi qi
in coloanacorespunzitoare.
Prezentlmin continuarecdtevacazuriin care oac
invaJi sb identificedistorsionirilecognitive(Burns, I
pp. l7-18).
Marian se simleaingrijorat fiindci trebuiasi partic
un interviu pentruocupareaunui post careil interesa.
lati Iista gAndurilorsale negativegi a distorsi
cognitivecorespunzetoare
acestora:

L Probabilci voi c6deaAcestareprezintdun exemplude

la test. Mintea mea se ,,prezicerea viitorului", pe ru ce
va goli gi nu voi fi in prevedefaptulci seva intdmplacevarlhr,
staresi gendescsausA Prezicerea viitorului este una
spunceva.
distorsiondrile cognitive care condrrc

144

mi primeite
Acesta este un exemplu de ,,citire a
gdndurilof' pentru ct Marian iti inchidin compleznlA,
viitorulstruSel
al ll cunoagepe puiecattie cegandefte
ell nlcr nu am Acesta reprezinta un

exemplu de
,descalificarea pozitivului", pentru ctr
Marianlgi ignordcalitilile. De asemenea,
sunt mai buni
trage concluzii pripite afirmand
ceilalli candidatisunt mai valorogi
el, fara a avea de fapt informatii in
legituracu acegia.
md voi face de Acesta este un exemplude etichetare.
apArea ca un Marian lgi atribuieetichetade,,prost".
Toli oameniifac uneoriprostii,dar
lucrunu inseamnicA i suntpro$ti.Si
aici putem obserya un exemplu de
,,ghicirea viitorului",pentrucAsubiectul
in cauzi prevedeun final negativ.
lucru ar fi de-aAcesta este un exemplu de exagerare
(amplificare) deoareceMarian acordtr
interviuluirespectivo importanlI
po4ionati.
Poatefi ingrozitorrIzboiul din Kosovo,
nu instrti faptulca cinevaa rlspunsprost
la un interviugi nu a oblinutun serviciu.
Acestlucruestedoarnpl[cut.
Mai mult, faptul cd nu a oblinut postul
poatefi o lec{iepentntsubiectulln cauzr,
carear trebuisadeamai multeinterviuri
de a gtsi un loc de munctr
potrivit.
Viitorul lui Marian nu at6rn6de
serviciu.
. Probabilcl

mai frecventedistorsioniricognitivecare produc

sunt(Burns,1989,p. l9):

145

Prevederea
viitorului: ,,Ce se va intAmpladaert
deveniatdtde nervosincit voi claca?"
Citireagdndurilor:,,Oameniiiqi vor batejoc rlc
dacl vor observacdt de nervosqi nesigurmi sinrt",
Afirmaliile categorice:
,,Nu ar trebuisi md silrl
de speriati".
Judecata
afectivd:..Mi simt teribil de soeriali.
inseamnAce estefoartenericulossi zbori cu av
Amplificarea(exagerarea):
,,Esteingrozitor,va li
dacl imi voi pierdecontrolul!"
Notali distorsionirilecognitivepe care le-afi
in sdnduriledumneavoastrS.

Danielesteun avocatde succes,careinshsesimtei

in fiecaredimineati,c6ndintrdin biroul s5u.
Iatii ce gdndurinegativeii trec prin minte atuncicdntl
la birou.
Distorsiondri
l.Este ingrozitor! Md Acesta este un exemplu de ampli
gAndescmereu la cat (exagerare),
dar gi de gdndirede lip.,lolul
de mult am de lucru. nimic", pentru' cA Daniel se concenl
Am intr-advir pra asupratuturor lucrurilor pe care le arc
mult de lucrul
Iicut $i nu doar asupra unei activ

spcifice$i,drepturmare,nu mai faceninri(J,

2. Mi-au mai rimas Observdmcum intr6 in actiune
atdtea lucruri de ter- ,,fiIlru mental",pentruca Danielse
minat la sfArgitul zi- doar Ia lucrurilepe carenu a avuttimp sn

acest exemplu se evidenfiazS din nou

voi izbuti sd
lol ce am d modul de gdndire,,tolulsaunimic". Danielse
afltr il situa!ia de a-ii pregdti proceselefi este

clar ctr un avocatbun gi ocupatnu se va

niciodatiin situaliade a terminatot ce arede
fbcut,pentrucd ii vor veni noi clienli!
llcc o gre$ealiAici avem de-a face cu un exemplude
uita ceva,,ghicire a viitorului", pentru cA subieclul
prevedefaptulcd va greti. Aceslas-arsimfi $i
ar lucramai bine daci qi-arspunecf, va avea
o zi productiv6.
|| va lntampla$i aici remarclmmodelulde gdndiredislorlt pierd un sionatanumit,,ghicirea
viitoruhri".Fiectrrui
avocati se intamplasA castige9i sA
procese,iar Daniel a ca$tigatun numar mare
de procese.Deoarece gi-a pregtrtitfoarte bine
pledoaria, ar fi mai realist din partea lui sA-ii
spunAca are toate lansel sd cagtige procesul
in cauzA.
Aici observim modelele de .,citire a ginqi ,,ghicirea viitorului". Daniel
durilol'
prevedfaplul c6 va pierde procesulgi crede
cA respctivul clienl il va disprelui. Majoritateaclien{ilorlui Daniel s-audeclaratmullumili de activilatea sa. Chiar atunci c6nd i s-a
intamplat sA piardi un proces, Daniel a
afirmat ci clienfii l-au apreciat pentru faptul
ci a depus o munci eficientd, intr-o situalie
dificild.
nu vot mal Aici apareun exempluextrmde,,ghicire
pfocese.
viitonrlui". De fapt, Danielare atetde mnlte

procese,
incatabiapoatefacefa{f,.
$i aici apareun exemplude,,ghicilea viitoin mod
lucru,voi fi rului".Veniturilelui Danielau crescut
sim{itor,a$actrel va aveao viattrimbel$ugat5

lei!

146

t47

in carev-ali simtitstrsat'Poalc-v'
GAndili-vila o situaJie
sauobligaliilefamilinlc'
gefexigent
unui
presatsoliciterile
resPectivi:
Descrietisituafia

de tipul ,,totul sau nimic": ,,Trebuiesi fac doar

do calitate".
,Nu trebuiesi comit
i de tip imperativ-categoric:
pozitivului:,,Nuam reugitsdterminnlmlc

Acum v-ag ruga si notafi ce gdnduri negativevd vin

mine atuncicAndvi simliti stresat.
Bifa{i in dreptul lui da saunu' pe lista urm5toare:

Da

I
z

3
4
5
6
.|

8
9
l0
ll

t2

tr
tr
n

Nu

n
E
tl
E

n
n
n n
tr tr
n tr
n n
n n

tl
E

tr

Trist qi deprimat
Nervos,ingrijorat, sPeriat
Agasat,iritat, suparat
Frustrat
incordat,stresat
Mnovat, ruginat
Descurajat,liPsit de sPerantd
Inferior, neadecvat
Obosit,epuizat,deP[git
Plictisit, dezinteresat,lbrd motivalio
Singur,Iipsit de afecfiune
Descrielialte tipuri de stdri afectivc

Acum notaticatevadin gindurile negativece vi trec

minteqi identifica{idistorsionirilecognitivepe carele co
Tipurile de distorsioniri cognitive care stau la
produceriianxietllii sunt:
(ghicirea)viitorului: ,Niciodatii nu voi
Prevederea
sAtermin tot ce am de frcuf'.

148

gindurilor: ,,$efulmeuva credecd sunto proastA"'

icarea(exagerarea):
,,Am enormde mult de lucru"'
Prezentare de caz
(duPdBurns' 1989'P.23)
are28 de ani, locuiegtela New York 9i seocupl cu
comerciale.Activitatea ei comercialdeste foarte
deoarece poate cdgtigamulli bani, dar in acelaqi

risculsi-i piardl Peto]i'

Joannaa intrat intr-o afacerecu un blrbat carea

de 100000 de dolari,cei doi cizind de acord
orofitul.Joannaa decis si apliceo strategie
e cu risc scizul. in ultimeleluni ea a realizatun
p6ni
4000de dolari,fafl de l2 000cdtob{inuse
stare
o
a
dezvoltat
ea
de scidereaprofitului,
ri chiaridei cu continutsuicidar'
iatd de terapeuts[ notezegindurile negalivecare
In minte,clientaa spuscd se simteo ratatl Sicrede
[tenerul ei va afla despreperforman{elesaleslabe,
dezamigit 9i seva retragedin afacere'
ficlm c-6tevadintre principaleledistorsioniri
in gindireaei'
oaresemanifest6
Lirede tipul ,,totulsaunimic"' JoannacredecI,
nu oblineceftiguri fabuloasein fiecarelune,este
ratate.A;est lucru pareciudat,pentruci un profit de
de dolaripe lun6nu e de neglijat.
ataafectivd.ClientafaceurmAtorulralionament:

149

..daci mi simt o ratatd,inseamndci a$asunl (hr

(eaconsiderlcd stdrileei afectivereflecti ctr
realitatea).
3 . Ghicireaviitorului:Clientaprevedeci profittrlvt
continuarescizut,lirl a aveasuficientedatein
prediclieisale.Aici seobservdqi tendinfasprc
generalizare,pentru cd Joannaeste de
unorprofiturimici va continuala
ob{inerea
n O alt[ distorsionare
cognitivdse referi la ulil
afirmafiilor de tip imperativ-categoric
Clienta afirml ci ea trebuie totdeaunasil
profituri foarte mari, fapt ce reprezintl o
nerealist[,datfiind faptulctrin uneleluni ea
un profit de 12 000 de dolari, iar in alteledc
ceeace poateda o mediede 8000de dolari,un
consideratbun. Joannanu a luat in calcul flucl
piefei,cu repercusiuniasupracregteriisaudim
veniturilor realizatedin comer{,qi cd nu existil
investitorcaresAobtinl numai profituri mari.
5. Citirea sindurilor. Clientaconcluzioneazi,flril
bazAreal5,cd partenerulei va fi supirat 5i
pi cd seva retragedin afacere.
Terapeutuli-a trasat ca temi pentru acasi sAd
problemacu partenerulei deafaceriqi a fostsurprinssi
ci acestaera foarte mullumit de prestatiaei gi chiar
investeascd
mai mult in afacerearespectivi.

irafionalecu rdspunsurl
automate
inlocuiligAndurile

rationaleqi apreciafi,pe aceeaqiscaldde la I la 100,

mult credit acorda[ifiecirui gAndra{ionalalternativ.

l: Descrietievenimentulperturbator'
ti-u' Nolli sentimentelenegativepe carele trhifi
"
lor pe o scalide la 0
iu ncesta9i evatualiintensitatea
Evaluare

qfectivd

I cincea: Tehnicacelor trei coloane

in
r gasea:Reevalua{icit de mult credefi acum
a declrui g6ndnegativautomat(0-100)' . .

in .atup

"u't"

indici modulin carevi sim{i{iacum:

Nu m[ simt mai bine.

Mi simt cevamai bine'

Etapa a patra: Concluziileevaludrii.

DupI ce ati dat o replicl ralionall fiecirui g6nd
automat,reevaluaticAt de mult mai crede{iin renl
gdndurilor negativegi vefi constatacl acestea$l-au
din for{i qi cd vd simti{imai bine.
in final, evaluati in ce mdsur[ s-a ameliorat
dumneavoastrd
afectivd.

150

M[ simt mult mai bine.

mai bine'
Md simt incomParabil
in carevd simtiti tot atat de suplrat ca qi inainte'
intrebdri:
urmatoarele

151

l. Oare am identificatcorect evenimentulcaru

deranjeazd?
Uneorinu reuqi{is[ descoperilice vI supdri cu
S-arputeasI vi dati seamadesprece e vorba dacdrea
trecerein revistl a activititilor pe care le-ali deslil
ultimelezile.
Descrietiinci o dati ceanumes-apetrecut.Undevi
C6nd s-a petrecutevenimentul?Era implicati 5i o
persoani?Cine anume?
2. Doresceu cu adevdratsd-mi revizuiesc
legatede aceast[situalie?
Notali avantajelegi dezavantajelecederivd din
trlirii afective.
3. Oaremi-am identificatin mod corectgdndurile
automate?
4. Gindurile rationalealternativesunt valide gi
de conving[toarepentru a contracaragindurile
automate?
GAndurilerationalealternativenu trebuie numai
credibileqi realiste,ci qi si le anulezein mod eficientPo
negative.
Doar atuncicind ne vom convingecu adevirat dc
ci g6ndurileautomatenu sunt reale,ne vom simfi mai
De exemplu,Nicu esteun tAnir caresuferdde teamadeI
rela{iiintime cu sexulopusqi, de aceea,ori de c6teori sc
nervosgi anxios,vizioneazifilme pomo saustabileqte
cu prostituate.Din acest motiv, tan[ru] are o pirere
proasti despresine qi chiar g6nduri suicidare(,,S
nenorocit",,,suntun gunoi uman").
Caresuntdistorsionlrilecareaparaici?
Estevorba,pe de o parte,de suprageneralizare,
siu la
a comportamentului
Nicuextindeo caracteristicd
shu,iar pe de alti parte de etichetare(iqi atageazdo
negativd).
Atunci cdnd subiectulse considerdun nenorocit,
autoconvingede faptul cd nu estevrednic de dragostc

t52

Itu fsce decatsi vizionezein continuarefilme pomo gi

cu prostituate,pentrucd in felul acestase poartA
. Mai mult,rugineagi imagineade sinescdzutd
subiectuluinostrutentativade a incepeo relalie
respectabil6,
careii place.El sevatemesd-;iasume
a fi respins,pentru ce i se pare de neconceputca

.l iubeasci.

el va simfi
subiectulva incercasi se autoaccepte,
maimarecdestedemnde dragostegi va descoperi
curajul de a risca,,si se apropiede alfi oameni".
cind identificimo distorsionare
cosnitiv6nu este
pentru
ci lista distornecesars[ fim hiperexac{i
cognitiveelaboratdde Burns(l989) are un caracter
poatesAnu se potriveascain totalitateunei situalii
Esenlialestesi descoperimmicar una sau doui
ndri cognitivein fiecaregdndnegativautomat.Acest
va ajutasi dezvoltim un mod mai rationalde g6ndire.
vd
c6 cinevavI critici, iar dumneavoastri
gi gdndili:,,nimicdin ceeace fac eu nu estebine.Nu
de nimic."
caz,distorsionirilecognitivesunt:

detip ,,totulsau nimic";

mentald;
pozitivului;
afectiv6;

2. Ciutarea gi verificareadovezilor
ce subiectul noteazdgAndulnegativ qi identificl
caresti la bazaacestuia,el trebuiesI seintrebe

153

pe ce se bazeazbatunci cAndconsiderdadeveratrespcct
sAnd.
Mulli oameniiqi inchipuiecd,dacl ei sesimt riu, si
chiar se inrlutdfeqte,fhri a verifica daci acestlucrtt
adevdrat.La o examinaremai atentda faptelor,subicclttl
incepesd priveasci lucrurile din alti perspectivS.
S[ examinlm,de pild5,g6ndul:
..Eunu fac niciodat[nimic bine.Suntun ratat."
in acestcaz, subiectultrebuiesd-qiadresezeintrebllrl
genul:,,Oareesteadevlratcd eu nu fac nimic bine,nici
Carear fi lucrurile in careexcelez?Caresunt cele pe caro
le fac suficientde bine?"
ln caz cd existl un dram de adevir in crilica pe carc
adreseazlsubiectulin cauzd,acestapoatesd invete cevll
in sensuladincirii respectuluidc
eaqi s5seperfecJioneze
Tehnicaunui caz similar
Atunci cdndavemgdnduriexcesivde autocritice,eslc
si ne adresimurmitoareaintrebare:
,,Oarece sfat i-aq da unui prietenapropiatcare
mult cu mineqi areo problemdaseminitoare?"
cliniceau evidenliatfaptulci multi
Observatiile
manifestitendinfade a fi mult mai exigenticu propria
decAtcu altcineva.Astfel, dacdfacemo gregeali,Snclin?hn
ne autoblamdm,in schimb, daci un prieten comite
eroare,vom reac{ionamult mai suportiv.
Intrebatfiind de ce procedeaziaqa,subiectular
rispundeci are standarderidicatefati de propriapersoanl
cI acestestandardeil ajutd sd se autoperfecJioneze.
Terapeutular puteaargumentain continuare:,,Tui[i
gtacheta
gi te streduie$ti
din toateputerilesd laci lucrurilc
Dar,
nu
doreqti
ca gi prietenultdu s[ fie perli
mai bine.
oare
Atuncide cenu ite adresezi
cu cuvintele:(E$ti un prostfi
incanabil!Niciodatl nu vei fi in starede nimic!>?'

154

va fi, de regulS,acesta:
,.Asemenea
I subiectului
prieten
sl
se
comporte
pe
nu-l
vor
ajuta
nerealiste
lunt
$i
sl
qi
determina
il
vor
il
vor
deprima
ci, dimpotrivd,
ceeace a inceput."
terapeutulil va determinape pacients[ con$tientizeze
acestlucru estevalabil $i pentruel, incurajinduJ s6-i
pc toli oamenii,inclusiv pe sine insuqi,cu aceeaqi

Tehnica experimentalii
in careapareun gdnd negativ,subiectulpoatefi
in cemdsurl
verifice,subformaunui mic experiment,
rcspectivarc o bazdreald.
ln[rd femeiecare sufereade depresieera convinsl ci
eaa
consecinf5,
ldin prieteniiei nu o mai agreeazd.In
t[ nu mai iasddin casi qi si nu mai rispunddla telefon.
timp, prietenii au incetatsd mai telefonezeqi ea s-a
tot mai mult ch nu e demnl de dragoste.
fcl de situatii apar frecvent atunci cand cineva es^te
pe o altd persoani,prietensaumembrual familiei' In
conflictul,subiectulil evit[, 9i problemanu
0[ nu dispare,dar seamPlifica.
a experimentain plan real triirile pacienteisale,
i-a cerut acesteiasi precizezece crede cI s-ar
daci ar telefonala 2-3 prietenigi i-ar invita la masd.
a preziscd prietenii se vor scuza,pretextendci sunt
ocupati.Terapeutula solicitat-o pe pacientdsI le
respectivilorprieteni,penhu a obtinedatereale.
urmitoarea gedintl de psihoterapie,pacienta;i-a
surprindereafali de faptul cd prietenii au acceptat
gi s-auarltat bucuroEisd o vad5,fapt ce contravenea
negativce nimeninu o
^greeazA-

1 55

Stilul de gAndirein nuanfe de cenugiu

Pacientulesteinstruitsi seinbebedacdnu cumva
de maniera,,alb-negru",,,totul sau nimic", stil de gfi
generator
panic6,maniegi pesimism.
Apoi r
de anxietate,
esteinvitat sd evaluezesitualia,conform unei scaledc hr(l
100.Astfel,dacesuntemconvingicd nimeninu ne
qi daci notdmpe scalarespectivitoatecunoglinteleqi
o seconstatAmci acegtiavor ocupaaproapetot spatiul!
majoritatea
maJontatea
situ6ndu-seunoeva
srluanou-se
undevape la muloc
mijloc - unii ne i
mult,allii aqaqi aqa,iar alJiipufinsaudeloc.
De asemenea,aceastl metoda ii ajutd pe su
perfeclioniqtiserenunlestrseapreciezefie ca fiind inliri
fie ca nefiind buni de nimic. Convingindu-sede fapl
performanfelesale sunt inalte, dar nu exceptionale,subir
iqi va admitemai ugorgreqelileqi va invlla din ele,fdril
pierdeautostima.
Metoda interviului
Putemevaluaveridicitatea
gdndurilornegative
dacl qi alji oameni ar fi de pirere cd respectivulgAnd
adevirat.
Un pacientsufereafoartemult atuncicdndsecertacu
sa, pentruci, dupi pdrerealui, cei ce iubescnu trebuicsl
certeniciodati.
Terapeutuli-a sugeratsi intrebe mai mulfi
cunosculipentru mariajelelor fericite, dac6 sc ceartil
partenerelede via[[. Pacientula fost surprinssi constalo
aproapein toatesituafiile,certurileerauceyaobignuit.
Definirea termenilor
(Mctoda reducerii la absurd)
Persoana
careseconfrunticu un gdndnegativestei
s5-piadreseze
intrebiri de tipul:

156

lnleleg eu oareprin aceasta?"

recurgcumva la etichetdrivagi, lipsitede sens?"
esteutil5 mai alesin cazurilein caresubiectulse
ca,,rataf',,,unnimic", ,,o fiinfi carenu facedoi
examinaremai atent6,se constatec[ etichetele
sunt lipsitede sensqi nu i sepotrivescpersoaneiin
igi poatespune:
pild6,cinevacarea lbcut o greqea16

Prost".

si definim nojiuneade ,,prost",ajungemla

c[ este,,un om carefaceo prostie".
rationamentul,constatemca aceastiidefinifie
tuturoroamenilor,pentruceoriceom a ficut micar

viat6,o prostie.
subiectulajungela concluziacd toti oameniisunt
etichetape care$i-apus-onu mai aresemnificalie,
cu nimic de semeniisdt.
el nu sedeosebepte
in
pe pacientsi persevereze
ghideazi
lil
de logicl.
pacientulinfelegeprin noJiunea
de,,prost"o penoani
prostiimai frecventdecAtaltele,sepuneurmAtoarea
mai frecventdecdtcine, mai frecventin raport cu
din populatie?
poateargumentacd un prostesteacelacareface

maidesdecdtjumtrtatedin omenrre.
I ajunsaici, pacientulintri intr-o alti capcanllogici
el afirmdcijumitate din omenire,adici doui miliarde
sunt proqti. Mai mult, el a realizat o impirf ire
a oamenilor,in ,,proqti" 9i ,deqtepfi". Subiectulin
imaginacI seplimbl prin mulJimeqi incearcl
oamenii,,progti"9i pe cei ,deqtep{i". Oricdt s-ar
defineascinotiuneade ,,prost",subiectulva ajunge
iabsurde, pentruc[ nofiuneade,,prost" esteo
in sensulci in realitateaobiectivdse pot intdlni

157

rR
Din acestmotiv,estemult mai productivcapersoanil
pclrltrt
concentrezeasupraa ceeace face gi ce are de l}cut
evolua,dec6tasupraunui lucru ipotetic.
in cazul in care situalialasl de dorit, ar fi binc stt
intrebdmcum am puteasd actionlm diferit dataviitoarr.r,

Metoda semantici
Reprezintiio tehnicddecombaterea afirmaliilor
de tipul ,,trebuie".
Pacientulesteinstruit si substituieafirmatiile
(,,trebuieneaperat")cu afirmatii mai pulin incircate
de genul,,arfi binesd";,,arfi preferabil";,,arfi de dorit".
neaparatsd jin o cur5de s
in loc sd-qispunS,,trebuie
pacientular puteagdndi:,,aqobline uneleavantajedaci tq
reeimde sllbire".
Acesteafirmafii contribuie la modificareacol
emolionalea problemei,caredevinemai pufin catastroll
Subiectulinceteazds[-qi mai adresezecerin]eabso
qi absurdegi se concentreazimai ales asupraobiectivelot
viate.Aceasti metod[ il determini s[ renunfela remarcilo
caracterautocritic.
afirmintl
in cazulin care subiectulse autopedepse$te,
pildi cI nu ar trebuis[ seteamdsdia cuvdntulin public,
seva simti
lui seva deterioraqi mai mult,deoarece
neliniqtitdin cauzalriirii saleanxioase.
Existi qi afirmalii de tipul ,,trebuie"carc vit.
evenimenteexternesaualte persoane.Astfel, dacl ne
cI trenul ,,trebuie"si soseascila timp, ne simlim furirtll
frustrati,iar trenul tot va aveaintArziere.
E preferabilca persoanain cauzl s5-gispun6:,,Ar Ii
dacl trenul ar sosi la timp, dar el are intdrziere,ceeacc
neplScut,dar nu credc[-i un cap de {ar6!"

158

Rcatribuirea
dintrecelemai rdspinditedistorsioniricognitiveeste
" gi autoblamareapentrudiverseproblemede
nu poatefi lxcuti responsabil5.
distorsionarese contracareazluneori prin
cauzelorcare au produssitua{iarespectivialtor
gi nu propriilordeficiente.Subiectulesteinstruit
cealli factoriau mai contribuitla situatiarespective
de propriilegregeli.Obiectivulmetodeinul constituie
individului de a-qi ignora posibileleerori, ci
mai obiectivda cauzelorsituatieicreate.
tAndrpacienta devenitdepresivin momentulin carea
cd so{iasagi-apierdutinteresulpentruvia{asexual[.
nu md mai iubegte!Nu mai suntbun de nimic!" erau
dispoziliadepresiv6.
careii declangau
I f-a invilat pe pacient sd analizezemai atent
;i si identifice $i alto cauzecare ar fi putut produce
interesuluisotiei pentruactul sexual,cum ar fi o
uneicomuniclri
local6,o staredepresivi,sauabsenJa

in
supdrarea
soriaexprimandu-gi
dintreparteneri,
nranier[ indirectl.
identificati cauzareal6,pacientulva puteagisi qi
a problemei.
Analiza costurilor qi bencficiilor
tehnicl abordeazl gAndurilenegativedin
motiva{iei,qi nu a veridicit[tii respectivelor
va fi invitat si seintrebece va aveade cAgtigat
pierde dacd va mentineg6ndul negativ.Analiza
gi beneficiilorfaceposibili evaluarea
avantajelor
9i
Ljelorsthrilorafectivepatologice,a gdndurilor

159

negative,precum$i a convingerilordisfunclionalein I
cu propriapersoand,careil demobilizeazipe pacient'

trsbuiesa
Subieciiidoritorisi seautoperfeclioneze
a g6n
de
combatere
gi
in modflexibil creativtehnicile

cunoscutfiind faptulcl o tehnicl poateda reztt

neqative,
foirte buneintr-ositua{iegi mai pu[inbunein alta'
pot fi utilizatc.
Tehnicilecognitiv-comportamentale
de citre psihoterlpeuli califica{i, in cabinete.de.special
nentrutritamentul unor tulburdri nevroticeqi psihos
lAt qi pentrupregitireapsihologicla sportivilordeperfi
militarilor cu misiuni speciale,precum
a manageril,or,
-l
tuturor fersoanelorce-gidesliqoardactivitateain condilll

qi str
performantele
stresgi caredorescsi-gi optimizeze
psihici'
fizic[
9i
bucurideo staremaibundde sdnitate
Acelagiautorafirmd ci existl mai multe formede
interioari, care reflectl diverse tipuri de instanle
el
acestora,
in descrierea
denumite,,subpersonalititi".
panicd:
in
intrali
Nu
Wilson:
lui
lucrarea
de fa
9i
atacurile aruioa,se;,,ingrijoratul",,,Hipercriticul"
de speranli".
lipsitii
'
de Boume(1995'p. 175)
descrise
Subpeisonalitilite
urmdtoarele:

| . ,,ingrijoratul"(produceanxietate)
AceastainstanEesteceamai putemicl

la subiec{iiinclinali spre anxietate.Ei creeazdanxieltl

imaginindu-qiscenecarereprezintiicatastrofesaudezasl
cu confinutanxiogen:,,ceva fi daol
adre-sindu-gi'intrebdri
de
cord?";
face un atic
,,cevor credeceilal{i despremit
etc.
,,ingrijoratul" anticipeazdtot ce este mai rdu,
r
evenimentelor
estimeazldimensiunilegi consecinfele
gi creeaziimagini cu conlinutterifiant.
Subiectulla carepredomintraceastlsubpersonalitatc
mereuvigilent,atenfiasafiind in mod continuuindreptattr
cel mai mic simptomsausemncI s-arputeaproducecevu

160

safavoriti este..ceva fi dac6...?"

autostimdscdzutd)
,,llipercriticul" (genereazd
l" reprezintlaceapartea personalitiliinoastre
gi nejudeci in modconstantcomportamentul
cvalueazd
tele, pundndpermanentin evidenldneajunsurile
I-lipercriticulpoateproducegi anxietate,pentruci
permanentcenu suntemcapabilisA{inemsimptomele
nu putems[ frecventdmanumitelocuri,nu obtinem
te inalte gi suntemdependenlide alte persoane.
subpersonalitateare gi tendin{ade a-l comparape
cu ceilalli, pe careii glse$tetotdeaunasuperiori,qi de
calitllile, scofAndu-iin eviden{5slibiciunile gi
safavoriti este:,,nuegtibun de nimic"; ,,egtiun
Victima" (inducedepresie)
" reprezintiiaceapartea personalit6liinoastrecare
neajutorati $i lipsitA de speranf[. Ea genereazd
fiindc6 ii ,,spune"subiectului ci nu progreseazd
ci suferi de o boalI incurabilS,cl drumul spre
estemult prealungqi dificil pentrua aveavreo$ansd
produceo
denumit6,,victimd"
Subpersonalitatea
pentru ci il informeazi pe subieclci ceva estein
cu el, oi are o deficienli major6,ci nu meriti si se
,,Victima"intrezireqtedoarobstacoleinsurmontabile,
gi ,,regret?i"faptul ci lucrurile sunta$acum sunt.
sunt:,,eu
ile favoriteale acesteisubpersonalititi
nu voi fi capabils5...";,,nuareniciun
..",,niciodatd
mai incerc" etc.
,,Perfeclionistul"(provoaci strescronic Aiepuizare)
cu
istul" se aseamindca subpersonalitate
, dar primul e mai preocupatsd impulsioneze
s6facl lucrurilecdtmaibine,qi nu si-l demobilizeze
genereazi
ul criticii. Aceastisubpersonalitate
persoanei
ci nu
permanen!i
pentruc6-i ,,spune"in
l6 l

facesuficienteeforturi,c[ ar trebui si lucrezemai nrrrlt{

tinl lucrurile sub control. si fie mereu competctrl"l!
esteintolerantfafl de greqelilenoastre5it
Perfeclionistul
si ne convingdde faptul cI valoareanoastrepersonale
de factoriexteriori,cum ar fi realizirile profesionalc,
de citre ceilalli, saude abili
statutulsocial,acceptarea
de a ne face iubi{i qi de a fi pe plac celorlalli,indifcrerrt
situatie.
nu intelegefaptul ce persoanapoalc
,,Perfec{ionistul"
valoareprin ea inslgi qi o impinge in directia strestrlul
suprasolicitirii,ignorindsemnalelede alarmi aleorgani
sunl:
Exoresiilefavoriteale acesteisubpersonalitati
trebuiesI fac totul perfecl", ,,eu trebuie si am bani,
social[, sI obfin aprobareacelorlal{i" etc.
Bourne( | 995) ii invali pe subieclii anxiogisi
gdndurilenegativegeneratede fiecaresubpersonalitate
li
si le inlocuiascicu gAndurira{ionalealtemative.
Iati un exemplu care ilustreazi modul in carc
personalitilileproduc g6ndurinegativereferitoarela di
(Boume,1995,pp. | 77-|
subiectului
domeniialeexisten{ei

,,ingrijornul"
AcIivi tatea profesionaId:
,,CesevaintAmpladacdqefulo s[ aflecI suntagorafi
Daci voi fi concediat6?"
Relalii interpersonale:
pestetot.(:c
,,So{ulmeu s-aplictisits6 mi insofeasca
va intdmpladacdel va refuzas-omai faci gi daci mi va
Simptomelegale de anxietate:
,,Ceseva intAmpladaci ceilalJiiqi vor da seamade
mea?Dac6mi vor credenebuni?"
Sihnlii fobice:
,,Ce va fi daci voi fi implicatl intr-un accidcttl
autostrad6?"

162

l(.rltlcul"

profesiondd:
incomnetentldin cauzabolii mele".

o povari pentrusotul meu".

tme legtte de at*ielate:
atit de slabi. Md simt dirdmatd atunci cAnd mi-e

e in staresi conduc[ maqina.Md simt o ratati."

profesionald:
meala serviciuestesuboricecritic[. Mai devreme
ttrziu voi fi concediatl."
m6 pot descurcalhri prietenulmeu"'
Jitbice:
inutils[ mI maiprezintla interviuripentruocuparea
Nimeni n-o si mi angajezecdndo si vadi cat

rperiat6."
n profesionold:
indiferent
s6fiu in staresdv6ndproduseleacestea,
mi simt".
inlerpersonale:
trebuiesi depinddesofulmeuqide nicioalti persoani
m[ insoteasciin diverselocuri".
legate de anxietole:
cu orice prel, si fiu capabili sI oprescgindurile

careimi trec prin minte".

obligatorius[ inv6{sI conducmaqinala lel caorice

163

Pacientultrebuie si identifice modul in care lit'urtl

ii influenJeazimodul de a gdndi,sintlr1l
subrrersonalitate
acliona,pundndin evidenf6caredintre ele estemai
tulburirilor
gijoacdrolul dominantin producerea
Modalitateaceamai eficienti de a luptacontra
negativedisfuncJionaleconsti in inlocuirea acestorll
afirmaliipozitive.cu caractersuportiv.
Subiectuluiise cere sd notezeafirmatiile pozill
inlocuitoare9i apoi si le repetede mai multe ori' In cazttl
caregdndurilenegativesunt foarte puternicfixate, pentrtl
subiectulqi le-arepetatani de-ardndul,estenecesarca
sd fie combltute prin intermediulcontraargumentlriidc
socratic.Astfel, pacientultrebuie s1-9iadresezeintrebtrrl
tipul:
,,Cedovadl am ci acestg6ndare o bazdteali?"
..Esteacestlucru totdeaunaadevdrat?"
..A fost acestlucru adevlrat 9i in trecut?"
,,Caresuntargumentelecd acestlucru se va int6m
..Careestecel mai riu lucru carese poateintdmpla'l"
,,Oaresesizezeu toateaspecteleproblemei?"
,,Sunteu oarepe deplin obiectiv?"
lataun alt exemplu(Boume,1995,p. I 80);
,,ingrijoratul"
..Ceva fi daci o sl fac un atacde cordatuncicdndo sll
cuprindidin nou panica?"
intrebare: ..Careeste dovada cb atacurile dl
genercazdatacuri de cord?"
Rispuns:,,Niciuna!"
Afirmatiealternativl:,,Ataculde panic5,oricdtde
ar fi, nu estepericulospentruinima mea'Pot si lasatacttl
panicdsi seamplifice qi apoi sd dispari, lir[ ca inima mcn
sufere."

t64

(Boume,1995,p. 199)
interioari cu conlinut negativ nu reprezintl
decdto acumularede deprinderipsihologicegreqite'
dacdserespectiurmdtorii
dcprinderipot fi destructurate

ificorea
qi sd sesurprindl
i se ceresd se autoobserve
negativ.El trebuiesI
lnsu;i atunci cAndgAndeqte
factorii precipitanlisau pe cei care agraveazA
interioarl cu conlinut negativ.De pildi, ori de cdte
se simteanxios.inclusivla debutulunui atacde
trebuies[ acordeatentiesubpersonalitiliidenumite
qi stridentificedistorsionlrilecognitive,cumar
pericolului qi catastrofizarea.
atunci c6ndpersoanaanticipeazdfaptul ci
sf,seconfruntecu o sarcinldificil[ saucu o situa]ie
itatea,,ingrijoratul" se manifestl prin
de distorsionlri cognitive.
in care subiectulface o grepealdqi are tendinta
critici,eltrebuiesi fie atentla subpersonalitatea
qi Ia distorsionirile cognitive aferente:suprafiltrarea mentali qi afirmafiile de tipul ,,trebuie
pacientulse simte deprimatsau descurajat,este
g[ observesubpersonalitatea
numiti ,,Victima"qi
: supraestimareanegativului, catastrofizarea,
16qi suprageneralizarea.
in careacestaestefurios pe sine insugisaupe
sd se orienteze spre subpersonalit[1ile
trebuie
cl
, ,,Perfeclionistul"gi spre toate distorsionirile
descrisemai sus, iar atunci cdnd simte rugine9i
e necesarca atenlia sa s[ se indreptein special

1 65

qiasupra
afirmaliilordetipul"ttr
asupra
,,Perfectionistului"
neapirat".

Inceput,i se poatecere s[ notezest6rile afbctive'5i

ndurilecarestaula bazalor,dupi modelul:

2. Formularea unor intrebdri cu caracler provodtlttl

otlresa gcinduri lor negdtive disfunclionale:

,,Ceimi spunin gdndcAndmi simt astfel?"
,,Chiardorescs[-mi fac acestlucrumie insumi?"
..Chiardorescs6 md simt stresat?"
Daci rispunsulla ultimeleintreblri estenegativ,sc
trecemai departe.
Un rlspuns afirmativ s-ar puteaexplicaprin litplul
subiectulnu e in mdsuris[-9i exprimesentimentele.
Dac6 persoanaeste prea supiratd pentru a duce In
sfhr$itdemersulde identificareqi contracararea
pctt
negative,e necesarsi-gi acordeun anumit^rdgaz
qi a-9i exprimapropriiletrdiri. In cazrtlin
conqtienliza
aceastanu are cui si-gi impdrtigeascisentimentele,eslt'
si qi le notezeintr-unjumal.
Cinevapoate,dori" sdrimdni anxios9i datoriti
salede a mentinetotul subcontrol. Persoanarespectivil
anticipa producereaunor catastrofe9i, din acest
ii conferhun sentimentsporitde
hipervigilenta
nu facedecdts[ ant
Din nefericireinsi, supraincordarea
pierdere
a
anxielatea,pdni la senzaliade
dea ieqidin acestcercvicioseste
Singuramodalitate
3. Reloxareo
practicarearespirafiei abdominale
Serecomandd
pi destinderea
muscularddupi metodalui Schultz,
saudupl metodecombinate.
4. Notorea gdndurilor negative disfunclionole
Dupdce subiectula reuqitsdserelaxezesuficient,i
ceresAnotezepe o foaiede hdrtiece gdnduriii trec prin
atuncicdndse simtesperiat,deprimat,vinovatetc.
un anumit
acesteisarcinipresupune
indeplinirea
pentruca subiectuls[ invete sd realizezedistincliad
gdnduri9i stdriafective.

166

speriat"

Gdnd
putea
facefafl acestei
,,nu voi
situalii".

Iclentifcareatipului de vorhire inlerioard cu conlinut

litatea
lcctul va incerca si identifice subpersona
qi
sunt
care
de distorsioniricognitive
seneratoare
din urmi.
Inlocuirea gdntlurilor negalive auto'nate cu aJirmalii
alternntive pozitive
rtul va rispundefiecdruigAndnegativnotdndun gdnd
ralional.Acestegdndurialternativese vor formula
a fntdi, in timpul prezent,llrl sl conlindnega(ii;de
credibilitatealor este foarte importantl pentru
in cauz6.
te situatii, se recomanddca subiectulsi combati
negativeprin intermediulintrebbrilorspecifice
socratic.
insi qi cazuricdndpersoanapoatedeclanqaun 96nd
tlternativ in mod sPontan.
ndurilealternativera{ionalepot fi transformateqi in
carese administreazlsubiectuluiin starede relaxare
hipnozS,ceeace le sporeqteeficienla9i contribuiela
durateiterapiei.
Convin gerile disfunclionale
rtii li in generaltoate persoanelecare suferdde
emotionalese intreabi adeseade unde provin
negative.

167

Estefoartebine si fiu eu insumi'

6. Dacd imi foc su/icientegriii, silualia se va imbrndrlll
sau se va rezolvo,
ingrijorareanu are nicio influenti asupraproblentci,
inrAurire'
doaracfiunilemeleexercitlo asemenea
7.Nu polfocefa(d unor situasii clificile sau
Pot invela si m[ confruntcu orice situa{iedificilil
dacl o abordeztreptat,in paqimici'
ameninfdtoare,
8. Lumeaexterioardesteameninldtoare.Doar sil
familiare Si cunoscutesunt stgure
Potinvlta seml simt mai bine atuncicind intru in
cu lumeaexterioarl.
Md bucurde posibilitdfilede a invl{a ceva9i de a
ne caremi le oferl lumeaexterioard.
Prima etapd a demersuluiterapeuticqi autoinfi
modeluluide convingeri
constlin identificarea
specificesubiectului,cea de-a doua implicl procestll
a afirmalieipozitive,menilo
construire$i implementare
negativd.Afi rmaliapozitivi
inlocuiasciconvingerea
pen[
cAndseva realizareprogramarea
seva exersa
in direclia gindirii pozitive.
Duni ce a identificat acele convingeri negativo
functionalecare au o importanfdmai marein existentll
intrebdricu caracter
subiectultrebuiesi-qi adreseze
oentru a constatacit de mult,,crede" el in adev
resPective.
convingerilor
Bourne (1995, p. 214) ne prezintdcdtevamodclc
intrebiri nentruverificareaveridiciti{ii convingerilor
L CareestedovadacI aceastlconvingereeste
dc
Dacdimi analizezcuobiectivitateexperien{ele
convingerilormelc'/
cum pot dovediveridicitatea
2. Oareaceasteconvingereeste totdsaunaadev
nentrumine saunumaiuneori?

170

Oare convingereamea line seamade toate aspectele

probfemeiatat pozitivecdt qi negative?
Contribuieoareconvingerea
respectivila liniqteamea
sufleteascd?
Mi-am format convingerea
respectivisingursauea
mi-a fost indusi de pirinfi?
autor ne oferl cAtevaexemple de combaterea
lor negativedisfunc[ionale.
Convingerenegativri.',,Suntslab gi neajutorat."
intrebdri lor cu coracler Drovocotiv
. Careestedovadacl lucrurile stauasa?
Acest lucru estetotdeaunaadevlrat pentrumine?
Oare aceasti convinserecontribuie la confortul meu

psihic?
. Careestedovadaci lucrurile staucu adeveratasa?
i rrl simt adeseaslab sau neaiutorat.aceastanu
,i
caisunltotdeauna
aga.In definitiv.pot cereajutorul
a-mi insuqi strategiilespecificepentrudepiqireaunor
le. Mai mult, beneficiezde sprijinul familiei qi
caremi susfinin multe situalii.Daci stau sl mi
bine,nu existi o dovadi foarteevidentia faptuluic[
$i neajutorat."
Esteacestlucru totdeaunavalabil pentrumine?
unelezile in care md simt intr-adevdrslab gi
daram qi zile mai bune,c6ndml simt mai capabil
optimist,deci nu esteadevdratcI md simt intotdeauna
Oare contribuie aceastbconvinserela confortul meu
psihic?
vingereaci sunt slab gi neajutoratimi distruge
in mine gi sperantacd mi voi vindeca.O astfelde
nu md ajules5 fiu mai sinbtosgi mai liniqtit."

171

Artrmalii pozitive care inlocuiesc convingerile negttnt

in mineinsumi."
..Am incredere
de a depdgiproblemelcrx,ll
capacitatea
,,Credci am
emolionale."
II. Convingere negativd:
qcolaresaurealizdrilemeleprofesionalc
,,Rezultatele
de o importanllmajori pentrumine."
nimic nu conteazl."
..in afari de acestea.
Intrebdri:
l. Esteoareaceasticonvingeretotdeaunaadeviralir'/
2. Se referi oare aceastdconvingerela toate
problemei?
3. Contribuieoare aceastdconvingerela confortul
fizic qi psihic?
convingeresingursau
4. Mi-am format oareaceast?i
fost inoculatdin coPilSrie?
Conlraargumentsre:
l. Esteoareaceastdconvingeretotdeaunaadevlrata
mine?
,Nu, pentruci mai exist6 qi alte aspecteimportanlc
existenteimele. Rezultateleoblinute la qcoall saula
suntcu sigurantl importante,dar nu 24 de ore din 24 sau7
pe siptimini.
2. Se referl oare aceastdconvingere la toate
problemei?
de la qcoalIsaude la servicitt
ci rezultatele
,,Desigur
importante(trebuiesbinv6l bine pntrua obfineo diplomtr
trebuiesi lucrezbinepentrua-mi pistra serviciul9i chiar
a promova).Acesterealiz5;rinu at0mI insi mai greuin^b
linigteasufleteascisaufamilia. In
in raportcu sdnatatea,
in carele acordo importantimajor5,acestlucruva
un stil de viaJi unilateralgi nesdndtos."
3. Contribuieoareaceastiiconvingerela ameliorarea
de sinetatefizicl 9i psihici?

t72

trebuiesdrecunoscci
6Din motivelemai sus-men(ionate,
pe
invitdturi sau profesie este neexclusivl
Mi-am format aceasttrconvingeresingursaumi-a fost
din copildrie?
ii mei au avut succesin profesieqi s-auafteptatca
notemari
lc urmezexemplul.Trebuiasd iau totdeauna
a obfineaprobarealor gi eram permanentcriticat daci
notemai mici de 8. Atitudineamealegati de faptul
trebuiesd steape primul loc mi-a fost impusi de

nu mi-amales-osinsur."
le mele sunt importante,
dar tot atet de
suntgi alteaspecte
ale vielii mele".
lnvi{a si imbin in mod eficientmuncacu distraclia."
ca afirmatiile pozitive si fie cdt mai eficiente,este
urmitoarelecaracteristici:
ca ele si indeplineascd
fie scurte,simpleqi directe.
am increderein mine" esteo afirmatiemai eficienti
am o seriede calit5li pe caremAbazez."
ile trebuie sd fie exprirrate la timpul prezent
procscarea inceput
ecteun procesin deslhqurare,
mi concentrezfoarte bine" sau ,,lncepAndde azi,
meadevinetot mai bund."
8e recomanddpe cdt posibil, evitareaexprimirilor cu
negativ.Astfel, in loc si spunem,,eu nu mai fac
putem
spune,,estebine pentrumine si fac din c6nd
,
gi gregeli".
Afirmaliile pozitive trebuie si se refere la o realitate
de atinsgi sdnu aibl un caracterutopic.De pildi, este
s6 spunemcb nu ne vom mai superacAnd vom fi
Mult mai indicatl ar fi afirmatia:,,Acceptcritica

pi incercs5invetdin ea".

Estenecesarca afirmaJiilepozitive si fie administrate

173

de un num6rsuficientde marede orr(rl

sauautoadministrate
aibdun caracterrepetitiv).
6. Afirmaliilepozitivesuntmult mai ugorde inocrrlrtt
in starede relaxaresauhiptt,
cazulin careseadministreazd

Alte tehnici de lupti impotriva

convingerilor negative
Tehnicasigetii verticale
(Burns,1989,p. I
Aceasti tehnici const6in aceeacI subiectul
qiurmlregteundeducele,
disfuncJionale
convingerile
ce obstacolecreeazdin calea autostimei,intimililil
productivit6lii.
La inceput,subiectulva identificagAndurilenegativo
legituri cu o anumit[situatie.
cd un studentaflat in sesiune
Si presupunem
astfel:,,dac[n-o sdinv[! mai mult, o sdcadla examen".
Astfel de gAnduriil determini si devini supraincorthl
a atenliei.
si aibddificultiti de concentrare
SubiectulesteinveFt sdanalizezedin aproapein
gAnduluinegativ,astfel:
consecin!ele
Gdnd negativautomat
I . Dacdnu inv51mai mult,
o si cadla examen.

Daci acestlucruar fi adcv

cearinsemnaastaDentru
acestll
De ce m-arsuD5ra
2. Dac6voicldea la examen,
nu voi promovaanulde studiu.
Dac[ nu promovezanul,tk
va fi lucrul acestaatdtdc
neplScutpentrumine?

174

va lnsemnaca sunl

l0tot",iar ceilaltivor avea

proastldespremine.
$i dacl sunt,,unratat",iar
ceilalli au o p5rereproasti
despremine,de ce md suplrl
acestlucru?
mi voi simti ingrozitor,
am nevoiede aprobarea
lor pentrua ml simji valoros
ce subiectula notatcetmai multegdndurinegative,
instruitsd seintrebe:
ri spunacesteg6ndurinegativedespresistemullor
pi valori?"
sunt convingerilemele de bazd in legitur.l cu
gi autostima?"
identificareaconvingerilortacitecare stauin
gOndurilor
negative:
sunt:
cxemplulde mai sus,acestea
pentrua fi o persoanl
succes
si
am
totdeauna
,,Trebuie
valoroasi,iubiti gi respectatlde ceilalli."
,,Trebuiesi obfin aprobareatuturor pentru a ma
o persoanIvaloroas5."
considera
eguez
in vreo acliune,va fi o catastrold."
,,Daci
in cauzdsuferdde autostiml scizut6, avind o
disperatl de egec,de a fi abandonat,precumqi o mare
de aprobare.
tacite,
identificateconvinseriledisfunctionale
I trebuiesi-qi adresezeurmdtoareleintrebiri:
Estein avantajulnreus[ nutrescastfelde convingeri?
pozitivegi negativealeacestor
Caresuntconsecinlele
convingeri?"
,,lJsteoarerealistacestmod de gAndire?Esteadevlrat6
meadisfuncfionald?"
convingerea
I /)

3. ,,Cese va intdmpladaci voi fi confruntatcu sit

careimi produceceamai mareteamd?",,Seva
oarelumeadacl imi voi schimbaatitudinea?"
Seva aplicain continuare
analizacosturilorgi benelici
pentruevaluareafiecdreiconvingeritacite,not6nrlrr
avantajeleqi dezavantajele
caredecurgdin menfinerea
Si analizdmin continuareconvingereadisfunc{ir
,,trebuiesi am totdeaunasuccesin viafl pentrua fi o pcl
valoroasi".
'll
Carevor fi avantaiele
unei astfelde convineeri?
remarcatfaptul ci intrebareanu sereferi la avantajelepc
le arecinevadaci oblinesuccese,
ci la misurain care
seautostimeazA
pe bazasucceselorobtinute.
Subiectulva notarespectivele
avantajepeo foaiedc h0r
l. ,,Voilucracdt mai bine,pentrua oblinesuccesc."
2. ,,Sistemul
meupropriude valori va fi asemdnllof
(De altfel,mulli oamenicredcl
al altorpersoane."
cat vor avea mai mult succes,cu atdt vor li
valoroqi).
3. ,,Vialaimi va pirea simpll 9i clardpentrucd vol
exact ce am de f?icutpentru a deveni o
valoroasS."
4. ,,Atuncic6ndvoireuqi,mlvoi simtibinedeoarccc
gdndi:<Suntvalorospentrucd am obfinutnotal0
pentruc[ am fost promovat>."
Prezgntimin continuaredezavantaiele
convin
disfunctionale:
L ,,Voifi totdeaunain alert5,pentruci trebuiesi
sd-mi cafug
sa-mr
cAqtigautosuma-.
autostima".suDlectut
Subiectulnu se vd
vi xll
niciodativalorosin planinterior,pentrucdel nu vl
cu certitudineniciodatidaci va continuasdaibi
2. ,,Voi fi foarteanxiosgi voi evita sd fac oricc
creativ,de teamaunuieqec."
3. ,,Dacdvoi eguain intreprinderea
vreuneiacfiuni,
voi simti foarte deprimatdeoarecevoi consitlcrrr
nu suntvalorosqi demnde dragoste."
4. ,,Chiaratuncicdndreugesc
ceva,m6voi sim{iin
altor persoanecare sunt mai inteligentegi au qi

t76

mult succes;totdeaunase va gdsi cineva carc si

rcslizezeun lucru mai bine decAtmine."
,,Nu md voi puteapreocupain mod real de ceeace
dorescin viaf[, pentru cA voi fi obsedatde ideea{e
succes$i de aprobaredin partea celorlalli. In
voi devenitotmai nefericit$i voi aveatot
consecinle,
mai pulin succsscomparativcu situatiain careaSavea
Increderein mine qi mi-a$urmeri obiectivelecaremi
3epar cu adevhratimportante."
gozulin caresubiectuldecideci mentinerea
atitudinii
estedezavantajoasd,
el va trebui s-o modifice.
atitudine,mai constructive,
arputeafi descrisiastfel:
Elicienla activitdlii
(Notag cAt de bine
a1i realizat lucn

Chiaramreugit)

(Mi-a luat
li am fecut
(Ca de obicei,am

fila

aplaudat.)
(Am pierdut
mai multeori.

eoll
o

1989,p. 132.
177

,,Esteimportantpentrumine sd fiu productiv|i 'rtl

lucrurilecAtmai bine.Uneori,lucrurilesevor desliqLtrlI
doriti. Pot si md bttr'ttt
alteori,ele nu vor lua intorsdtura
mele.daracestea
nu md vor facesdfi mai hrrrrr
succesele
Eqecurilemele mI vor dezanritlit,
oricarealti persoand.
ceeace nu mi va liur'
voi trageinvellminlelenecesare,
pulinvalorosqi demnde a fi iubit."
Dupi analizacosturilorgi beneficiilorunei conv
legatede propriapersoanl,subiectulpoatetrece lil
intrebandu-se
daci atil
verificlrii convingeriirespective,
respectiveesterealistd.Astfel, dacl lll
sauconvingerea
evaluaacfiunilepe o scal6de la 0 la 100,dupdc
previzibili gi satisfaclieoblinutd,el vn
eficienfl, satisfacJie
surprizasi descoperefaptul c[ poate se obfinl o satisli
mult mai marein urmaunei activiteti minore,decAtu
(de pildn,pentruun profesorpoatefi mai
deosebite
ceva,decdtsl find o conferinp strdluciti in
me$tereasce
unuiauditoriuelevat).
faptul cl o activitatc
Subiectulva conqtientiza
presupuneperformanleinalte nu este nici necesaril,
suficienti pentrua procurasatisfaclii.
Multe persoanetrdiesco staredepresivi dupl divorl
Unul dirrtremotivelc
dupdrupereauneilegdturiamoroase.
respectiveesteconvingereac[, dacl sunt singure,nu
dragosteagi sunt condamnatela nefericire.
in astfel de cazuri se poateutiliza analizasatislf
presupusegi a celeireale.
Impreund cu cine se
Satisfqclia
Activitdli
Notali toateactivitdtilerealizeezd (Daci surealizatepentru place-biectul este singur se Presupusd
0
0- 100
rea saupentruevolutianoteazi,,Eu")
Dersonaltr

dupi Burns,| 989.p. | 3l

178

Tehnicaimaginirii situa{iiloranxiogcne
urmaconfruntiriicu situaliilecareii producteamdintr-un
subiectulconstatici.,balaurul" nu era decAt
de sdpun".Aceasti metoddreprezintdo sintezl intre
gi ceacognitivi.
oomportamentale
practicla metodei,
( t989)a realizato demonstralie
Daniel,s-a
psihologi.
dintre
cursanti,
grup
Unul
de
un
a reieqit
pentru
dar
foarte
cur6nd
experiment,
voluntar
problemereale.
ci
gi-amlrturisit,cu lacrimiin ochi,convingerea
d fio perfectpentrua ca$tigadragosteacelor din jur.
I s-a simlit jenat fiindcd vddisesldbiciunein fata
el fiind convinsde faptul ci aceqtiail vor tratacu
I (Burns) i-a propus sd utilizeze tehnica
dirijate,subformaunuijoc de rol.
iel iqi va imaginacI esteun coleg numit Jack,iar
va juca rolul pacientului(Daniel).Jackva trebui
(Daniel)celemai dure lucruricareii
terapeutului
prin minte.
iel (in rolul lui Jack):- Daniel,am urmdritdclia pecareai licut-o impreundcu dr.BurnsshptimAna
la int6lnireanoastrianual6cu psihoterapeulii.
Burns(in rolul lui Daniel):- Da,eu mhaflamin centrul
Ce pdrereai despredemonstralie?
(Jack):- Ei bine,mi separenepotrivitca un adult,
mai mult un psiholog,si pldngdin falaasistenfei.
Burns(Daniel):- Crezici estenepotrivitsd-miexprim
le? Ori nu se cuvinesi trdiescemolii putcrnice?

nu{i-aplicut?

(Jack):- Sincersi fiu, Daniel,si pldngiin public

pareo conduitl potrivitl pentruo persoanlcontrolatd,

maipulinpentnrunpsiholog.
controlatinu
Burns(Daniel):- lnfeleg!O persoanl
179

arevoies[ fie mi$catdpendla lacrimi. Md dispre{uielti

emotivitateamea?
Daniel(Jack):- Credc[ da.N-agvreasdfiu crud,tlrr
ci merili si afli adevlrul. Dupd pirerea meae$tiun,,pr(
Dr. Bums(Daniel):- Mi-am dat seamac6 nu eqtidc
ca cinevasi plAngl in timpul unei qedinfede psihoterapiu,
nu mi se pareinadmisibilacestlucru.Putem,ca doi
civilizafi, si avemo disputi pe aceastiitemd.

Experienta
a fost foarteutili pentrumine,pentructr
invitat si amincredere
in forfelepropriigi si nu mi nrni
de critici. Tu pofi susfinecd estemai indicat si ne
emojiile,in timp ce eu cred cd estemai eficient qi mai
sd le exprimlm. Ce nu infelegesteins6 de ce mi consi
,,prosf'. Sunt oareun prostpentruch am pl6nssaufiindcl
suntde acordcu tine?
Daniel (Jack):- Md dau bitut!
Urmitoarea secvenli implicl inversarearol
terapeutuldevine criticul nemilos,iar subiectuleste
si rispundi.
Exerciliulde imaginarea situaliiloranxiogene
reluat$i subformauneilemescrise.
Elena,o tdnirl atrlgetoarefi cu succesin planprofi
avea problemesI flirteze cu birbatii qi s[ accepteo
intim6,temindu-seci va devenivulnerabildgi ci va fi
ProblemaElenei a fost definitl de psiholog ca 11
profesional".Ea consideracd nu trebu
,,perfecfionism
manifestesentimenteneeativecum ar fi furia. tristelcu
anxietateagi cd nu puteafi iubitdatdtatimp c6t nu erao ll
maturi, echilibratd,cu un autocontrolperfect. Mai mull,
credeacd orice bdrbato va respingede indati ce va
adevirataei fire qi, pentrua nu risca acestlucru, fata
sinsuratatea.
Terapeutuli-a cerut sI redactezeun dialog cu un
imaginar,care o respingedupdcAtevaintilniri pentrucI
preaemolionalS.

180

i s-a sugeratsl-qi imaginezetot ce era mai riu cu

ctr ise spuncele mai dure lucruri,carenu i-au fost
niciodatiin realitate.
careo respinge:
- Elena,am decisci am nevoie
putin, aqacd n-o sd ne mai vedemun timp.
r:- Mi intristeazi mult hotirdreata, Ai puteasi-nri
e problema?
ul: - Da. Egtiimaturlsubaspectemotional.Te
gi te superipentrutot felul de lucruri.Nu eqtio
puternica.
Acum cd te cunoscmai bine,suntchiar
a$acI am sAte periisesc.
: - Daci infelegeu bine.te nemullumegte
in principal
eu mi supir din cAndin cdnd,ci nu sunt destulde
gi ci suntpreaemotiv6.
: - intr-adevir,astaesteproblema.Tu reactionezi
exagerat.Eqti o nevroticd.Atunci cdnd te-am
am crezutci eqti un om st6penpe sine,dar ulterior
ci de fapt egtiun invalidemotional.
- Este adevirat ci mi neciiesc din tot felul de
cl pialanu merge,ci oameniicaredepindde mineigi
Suntdestulde suplratiiqi acum.Mai triiesc emolii
gi in legiturl cu alte lucruri.Crezicd acesteemolii
nte puternicemb transformi intr-un invalid
saugre$esc?
Oaretu caujio femeiefrri sentimente,
fapt pirerea ta in aceas0iprivinfd?
acestdialog, Elenainfelegeci, dacdcinevaar
pentruceestepreasensibilS,
situafiaar fi in avantajul
niciofemeienu gi-ardori un sotcdruiasd-idisplacl
putemrce.
solianutre$tesentimente
(iluminare
bruscd)o va ajutape pacienta
,,insight"
ca o femeiespontaniqi emolional5.
cognitivdne ajutdsi
cvidentfaptulci psihoterapia
gi
maibine,,aiciti acum",dar sI dezvoltiimun sistem
igi valori mai rafionalqi mai realist,caresi nu fie

181

atAtde vulnerabilla modificdrilede dispozilieqi la corrllir

cu ceilalti.
Tehnicaconfruntdriiimaginativecu situaliileanxir
ii ajuti pe subieclisd-qitransformeatitudinilemai realislu
in convingericu o coloraturdemotionaldadccv
ela-boraie
Identificarea gi exprimarea sentimentelor
Majoritateaoamenilorcare sunt inclinali spre
saufobii au dificultiti nu numaiin exprimareasenti
acestora.
ci chiarin recunoatterea
Odati cu progresulpsihoterapiei,anumite emol
sentimentedevin mai putemice9i manifest?itendinfadc I
la suprafat5.Acest lucru se petrecemai alescAndsubi
confrunti tot mai frecventcu situaliile anxiogene'
sau
in cazulincareacestaiqireprimdsentimentele
se
agraveazd.
sale
tulburirile
respective,
Vom trece in revisti cAtevadin motivele pentrtl
persoanelecu tulburiri anxiogenetind si-qi rc
sentimentele.
De cele mai multe ori, acesteaau fost crescutein
in care plrinJii hipercritici 9i perfeclionigtiau avut cxil
fali de copiii lor. in astfel de medii, copiii uu
"*agetuie
lipsili de Iibertateade a-qi exprimaliber impulstt
tendintele,de teamadezaprobirii patemale'
Acegtisubiecliau o nevoiefoarteputemici de
gi setem foartetare sdqi-l piardi, crezAndcI pot innebu
comiteun act necugetatdacl dau frAu liber trlirilor lor.
inseqiatacurilede panicl nu reprezinti altceva
semnatci stdrileemo{ionalereprimateincearci si
suprafap.
Bourne(1995,p.256) ne prezinti o seriede
de identificare9i expri
cognitiv-comportamentale
sentimentelorgi emotiilor'

t82

Identifi carea stirilor afectivc

mai multeetape,esenlialifiind
procespresupune
reprimate.
reasimptomelorcareexprimi sentimente
saurezultatul
a poatefi expresiafricii de necunoscut
care
anxietatea
in
unorposibilepericole.ln cazul
selegede vreo situaliespecific6,eamanifest6ndu-se
de ingrijorarenedefiniti, esteposibil ca sursaei s-o
stdrile afective reprimate.Se qtie cd fiecarestare
implici o anumiti cantitatede energiecare,daci nu
oroduceo starede tensiunedifuzd.
acestmotiv, subiectul care recurge la psihoterapie
observedacl nu cumva reprimareaagresivit5fiiqi
fafi de o persoanl anumenu provoac5o starede
oameniisesimtdeprimatiatuncicAndiqi reprimi
legatedeo pierderesaude o reactiede doliu. Pldnsul
si sedescarce.
lsemenea,depresiapoate ascundegi sentimentede

fatedeallii saufali depropriapersoand'

in care persoanase simte deprimati IErd vreun

r, se recomandi ca aceastas6-qipunl intrebiri
ca;uzacarei-a produsenervarea.
psihosomatice
sauastmulsunt
de cap, ulcerul,hipertensiunea
cauzatede sentimentereprimate,specificestresului
tdentificareaqi exprimarealor liberb amelioreaziqi,
chiar vindecl afec!iunilepsihomatice.
musculard
incordati qi rigidn reprezintlun simptom
stresuluiqi stirilor emolionalereprimate.Astfel'
gi mdnia se exprimd frecventprin supraincordarea
rii gAtului,cefei, umerilor9i spatelui.In general'

183

tristeleagi deprimareaprovoacdincordarein zona piept

precumqi a musculaturiidin jurul ochilor,in timp cc
conducela incordareamusculaturiiabdominale,mai rrlsl
diafragmului.
Reprimareasentimentelorlegatede sexualitatese
gi eaprin supraincordarea
musculari,la nivelul zoneipclv
Desigur,acestecorela{ii dintre stirile emoti
incordareamusculari nu se bazetzhpe cercetiri qtiinli
numaipe observatiiempiricegi au doar o valoarerelativi'
Subiectiicu tulburlri emotionaletrebuiesi invelc
autoobservecu atenlie qi sd identifice acelestiri
pe careau tendinlasi le reprime.
Procesulde identificarea stirilor afectiveneexprimalo
facilitatde focalizareaatenfieispre interior,spre
organrsm.
Gendlin (1978) denumeqteacestdemersfocal
experentiali,ceeace presupune:
o relaxarefizicd qi psihic6;
r adresareaunor intrebiri cu caracterintrospscliv
simt eu oareacum?"sau,,careesteproblema
framantdacumcel mai mult?" etc.);
. dirijarea atentiei spre aceazond a corpului
produsi de
subiectulsimte supraincordarea
. a$teptarea
Siascultareapasivi a mesajelorcarenl
de la propriul organism; subiectul nu trebu
analizezesau sh apreciezecritic nimic, ci dolf
rbmdniliniqtitpdn[ c6nd va sesizaceva.
De indatdce subiectula izbutit sd identificeanumito
emotionaledifuze,el trebuiesi-$i adresezedin nou o
intreb6ricu caracterintrospectiv:
,,ln ce zond a corpului se situeazl o anumittr
emotional[?"
..Careesteforma acesteistiri afective?"
.,Dacdaceasti stare afectivi are o culoare,carc
acaasta?"

184

estedimensiunea
stirii meleemotionale?"
subiecliicu calit?i1iintrospectivelimitate, Bourne
t. 259)propuneo listi de termenicaredenumescstdrile
gi care are menireade a-i ajuta pe subieclisd-;i

maiuqorpropriiletrdiri.
prezentimc6tivadintretermenii
exemplificare,
pozitive

Stdri le afeclive negotive

anxios
plictisit
ruqinat
deprimat
disperat
dezamdgit
suplrat
nesigur
vulnerabiletc.

Exprimarea sentimentelor
sldrilor afective
il ci cea mai buni metodd de exprimarea
consti in implrtrgirea acestoraunei persoane
gi suportive(prieten,rudl saupsihoterapeut).
Gstede ajuns ca subiectul si vorbeascl despre
pe carele nutrefte,ci se impunechiarsddeafr6u
sale. Persoanacare ascultdtrebuie sd rdmdni
se
ablindsi deasfaturisausd-qiexprimepropriile
ri
stdrilor afective
sd fini un fel dejurnal,in care
subiectului
nu numaigAndurilecareil frdm6nt5,ci qi stirile
ce le insotesc.

185

3. Descdrcareaemoliilor carc exprimdtristele.l

estepe punctulde a pldnge.tlirrrr
Atuncic6ndpersoana
exercitatrttttlll
infrdneazidatoritdeducaliei9i autocontrolului
ani la rdnd,esteindicats6-qifacilitezereacliade plans n
uneipiesemuzicalelri
lucrusepoaterealizaprinascultarea
uneicir{i crrli
prin
lecturarea
sau
film
unui
prin vizionarea

trist.
ostilitdlii
4. Descdrcarea

Uneori,subiectulsesimtefrustratfi se-temes6-qiex1
pentrua nu-i rdnipe cei dinjur. ln astfelde sil
ostilitatea,
este indiciti descircareaostilitdlii intr-o manieri
destructivd.Astfel, se recomandi:
a
lovirea unei pernesaua unei pipuqi de plastic;
o
pldnsulcu faja in PemS;
a
lovireaunui sacde box;
a
spargereaunor obiectelipsite de valoare;
a
emitereaunor strigetein locuri in care persoantt
poatefi auzitl de allii;
rt spartullemnelor;
o jocul de tenis;
a activitateafizici intensi $i solicitantd'
activitdlinu
Travis(1982)considerici asemenea
desllguratezilnic, pentruci existi riscul ca un numir
de persoanesI devind un fel de toxicomaniai exp

agresivit5lii.
persoanele
caresuferdde tulburiri
Frecvent,

fobii au tendinla de a-qi nega ostilitatea,9i aceastadin

multemotive:
r subiec{iirespectivifac partedin categoria
,,drdgute",care nu vor s6-i superepe ceilalli,
consideri- qi dorescca qi ceilaliis6 le
bldnde9i amabile,ccci
plrerea- ci suntpersoane
ii impiedici s1-9imanifestedeschisostilitatea;
o pacientiideacesttip, mai alesagorafobicii,suntc
de dependenlide cei din jur, astfel incAt,expri

186

liberi a ostilitilii ar periclitarelafialor cu cei de care

sesimt dependenfi;
r subiecliianxiogi,caremanifestio nevoiesporiti de
autocontrol,considerdagresivitatea
dreptunul din cele
'
mai iralionalepi necontrolabilesentimente,
exprimarea
acestorafiind deosebitde amenintitoarepentruei.
Bourne(1995,p.263) prezintAcAtevaindicafiimenitesd-i
pe subiecliianxioqistr-qiexprimemai ugorsentimentele
. SubiectultrebuiesI fie dispussI renunle,micar parfial,
inea sa de persoaniamabildin toate situatiile,
si exprimesentimentede iritare $i ostilitatein
in careacestea
suntfiregti.
Pacientului
i seceresddepiqeascE
ruminaliileinterioare
referitoarela consecinleleexprimirii ostilitiiJi(,,ce
Int6mpladacdvoi innebuni?",,.ceva fi daci voi comite
ingrozitoare?'etc.)
Estenecesar,de asemenea,si fie depdqitegi temerile
de faptulcdsubiectulii va rdnipe cei dragi.Comunicarea
de ostilitate,desigur,intr-o manierl rezonabili,
un semncd subiectulline la cei dinjur, ii preluieqte
adeviratelesalesimt6minte.
Comunicareasentimentelorde ostilitateintr-o manierd
gi nu intr-unaagresivd.
rccomandlutilizareaunorafirmalii careincepcu ,,eu".
cstemult mai potrivit ca subiectulin cauzl si spuni
simt frustratatuncicdndtu nu te tii de cuvdnt",dec6t:
scotidin minfi atuncicind i1iincalcipromisiunile".
ile careincepcu,,eu" implici respectulfatl de
in timp ce aceleacareincep cu,,tu" trezescreactiide
conflictul.
, caronu fac decdtsd escaladeze
Trebuie subliniat incl o datii faptul ci ostilitatea,ca
altt stareafectivS,nu estedeterminatlin mod directde
spunsaufac ceilalli, ci de modul in carenoi percepem
situatiile, interpretericare au frecvent la bazi

187

distorsiondricognitive,cum ar fi: etichetareaglobal[ (rlrtt'l

persoania ficut ceva riu, avem tendinfade a-l consirh'tl
persoaninegativi sub toate aspectele),gdndireade tip
negru" (tendinlade a aprecialucrurile in termeni
amplificarea(tendinlade a exageraaspectelenegativof
convingereaci totul ni secuvine.

Ca p it ol u l 9
PSIHOTERAPIA TULBURARILOR
DE DISPOZITIE
de inferioritatc $i insecuritate
in situatiile sociale
(1989,p. 137)atratatun pacient,pe numeChuck.
ptezentao malformafiecongenitall a toracelui,care
ci pieptul ii estecurbatspre interior.Altfel,
era inalt, bine clddit qi cu o inftiligareatregatoare.
ori igi propuneasd meargl la plajd, el igi trcea

incdtpAnila urmi renunla.

Chucknusesimfea
s6-9idezbracecdmaqain fala celorlalli pentruca i$i
#unt inferior tuturor birbatilor inzestraticu un fizic
daci lmi scot ctrmata,tofi se vor uita la mine gi vor
suntanormal".
pas al terapiei il reprezinti descoperireadistorcognitivedin cadrulmoduluideagdndiallui Chuck:
inferior tuturor birbatilor careau un fizic mult mai
este vorba de o ,,suprageneralizare", pentru ci
generalizeuzidefectuls5ufizic, extinzindu-l asupra
Astfel, s-ar puteaca toracelelui
sale personalit[1i.
fie
relativ
ingus!
dar acestlucru nu inseamnich el
i6
inferioari.
188

18 9

Se constati gi prezenlaaltor tipuri de gdndiretli

sionati, qi anume,,filtrul mental" gi ,,desconsidcr
doarilslll
pozitivului",pentructrsubiectulseconcentreaz5
(inalt'
atlcl
calitdtile
ignorAndu-gi
slab,
punctului sdu
o
situalie
cu
atrlgetor,inteligent,prietenos,cald,
bun[).
Pacientulpunein acliune9i judecataafectiv5,pentrtt
iqi spune:,,mi simt inferiorqi anormal,qi astainseamnicil
staulucrurile".
Al doileasAndautomatal lui Chuckeste:,daci inri
toli sevor uita la mineqi vor gdndici sunt
cbmaga,
Aici intdlnim:
uniioameniilvorprivi,darnu
o Suprageneralizarea:
o Concluzii pripite, citirea gdndurilor$i prevcst
viitorului: subiectulin cauzi nu arede undesdgtio
gAndesc
ceilalli.Mulli oameniau probabilcevn
decAtsi se preocupede aspectttl
llcut
bun de
exterior.
pacientuli;i atageazio etichetiinegativl
Etichetarea:
o profundlinclrcituri emotionali- ceade
Judecataafectivd:ChucksimtecI arputeafi in
atentieiqi trageconcluziacAa;a se va intimpla.
r Amplificarea:aici estevorbade exagerarea
pe care ar puteas-o aibi forma toracelui
pentrupersoaneleaflate pe plaji. Subiectulnostru
fi sumrinssdaflec[ celormai multi oameninici n[
pasl de felul in carearati el.
Cum va putea combatepacientulgindurile
automate?
l. Prima metodi ar fi strAngereaunor dovezi.
poatemergepe plaji pentrua verificadacdtoli oamenii
acolo au un fizic mai atregitor decAtal sitr. El va
prezenlacdtorvatrupuri atletice,alituri de multi alJi
caresuntpreagragi,preaslabi,cu pieleazb6rciti saucu
anomaliifizice.

190

Cea de-a doua ar fi metoda experimentali,pentru a

.
validitateagAndurilornegativeautomate
clma$a
scoatd
pe
plaj6,
s5-qi
ar trebui s[ meargl
cdfi oameniil vor privi cu insistenti qi cdt de
in primul
llmp. Aceastdmetoddprezintl doar avanta.ie:
iar
cd ideilesalesuntexagerate,
va descoperi
rdnd,el va trebui si se confruntedirect cu fricile
le.
pi alte metode pe care le-ar putea utiliza subiectul
!-qi modificagdndurilenegative:
Analizabeneficiilorqi costurilor
iectul ar outea elaborao listl a avantajelorqi
lor pe care le-ar avea daci va continuasd se
o persoaniinferioari din cauzamalformatieisaleqi
va concentraqi pe viitor asupradefectuluisbu,astfel
aibd o senzatiede disconfortpe plaj6' Esteposibil ca
simtl fericit pi dacl nu va mergeniciodatdla plaji' iar
stauastfel,inseamni cb nu are nicio problem[.
parte,dacdiqi doregtesdinoate,este mai bine si se
direct cu temerilesale.
unui cazsimilar
i-ar spunesubiectulnostruunei persoanecu un defect
ln modsigurnu-i va zice:,,pieptultiu arati cao farfurie
Oameniise vor uita la tine qi i;i vor stricabuna
t(

Definireatermenilor
va trebui s[ defineascdno{iuneade persoani
Cultivareastiluluide gAndirein nuanlede cenuqiu.
va trebui si apreciezepe o scall gradatl de la 0
c6t de valoros este,in pofida toraceluipe care il are
, Tehnicainterviului

1 91

:.--

Subiectultrebuiesi interoghezemai multe persoancrlnrI

ar dori si aibi un prietencu un defectfizic.
el ar puteaintrebamai mulli oameniclil tll
De asemenea,

fizicealecelorlalti,atuncicittltl
la defectele
dessegAndesc
aflepeplajd.
8. Tehnica,,sigetiiverticale"

Pacientultrebuie se se intrebe de ce ar fi atill

supirdtorfaptulci cineval-ar considerainferior'El ar ptt
presupuneci oamenii nu-l plac ai nu-l respectl' Apol
irebui si seintrebe ce esteatit de ingrozitor in lucrul
Pacientular puteadescoperiastfelci suferi de o putcrn
teamd de dezaprobare,el baz6ndu-;i prea mult
pe opiniile celorlalfi' Dacdaqastaulucrurile,ester
o noui analizda beneficiilorqi costurilor'de data
asupraopiniei ci subiectul trebuie si obtini to
uprobur"ututuror oamenilor(c0t il ajutd 9i cdt il ir
astfelde oPinie).
9. Tehnicaconfruntirii imaginativecu situaliile
Pacientul va fi solicitat sd redactezeun dialog
cu un grup de striini denumit,,gloataostild", carel va inrul
qi-i va spunelucruri dezagreabiledesprefelul in carearolt'

Metodede combaterea gAndurilor negativeautomato

(Burns,1989,p. 142)

3. Metodacazului
similar
4. Metoda
experimentald

5. Gindirein
nuan{ede cenugiu

Gdnduri automate:,,Md simt inferior

tuturorcelorcareau un fizic maiplicut
toti
decital meu.DacAimi scotc6ma$a,
ce
sunt
sp[ne
vor
sevor uitala mine$i
normal".
6. Tehnica
confruntErii
imaginativecn
situaliileanxiogene

7. Metodasigeii
verticale
8.Analizabeneficiilor
qi costurilor

192

193

Iritabilitatea pi sciderea imaginii de sinc

ci nutre$tesenl Ir'lllt
Marianai-a spuspsihoterapeutului
de iritare fali de solul ei, Barbu, 9i ci reac{iortr'rt
la afirmaJiileacestuia.
disproportionat
,.Daci Barbu face vreo afirmalie care nu-mi convtttr',

simt qocatide parcdm-arfi lovit fizic; daci suntenlin vil

Eicevam-a supirat,mi enervez9i-mi vine sI plec;tlrrctl
uitim la televizor,mi iriti programul;i sunttentatishsc
postu1."
Terapeutuli-a spuspacienteic5,atuncicdndcinevasc
iritat,trebuies[ existeun evenimentsauo situa]iecarc
trebuieidentificate.
convinqi acestea
a fostsfttuit sAvendd
Barbu,economistpensionar,
perioadarespectivi
pentru
in
ci
pe careil cumperase
Cdndi-a comunicatdeciziasolieisale,
erauavantajoase.
de
a fost cuprinsa tristeleqi panic6,iritareamanifestir
mult mai tirziu.
Terapeutuli-a cerutpacienteisdnotezegdndurile
pe carele aveain legiturl cu vindereachiogcului'
Aceastaa notat urmdtoarele:
l. Cum vor evolualucrurile?
2. Oarece ni seva intAmPla?
3. Vom ajungela sapl de lemn!
4. Dup[ ce solulmeua muncit35 de ani ca si striingl
ban,nu suportsd-lvdd invins.Ar trebuis[ i scr
posibilitatea
de a sebucurade roadelemunciisttlo,
si
a indrumat-o
terapeutul
in continuare,
Pepacienl6
unul din g6ndurilenegative9i si-i aplicetehnica,,r
verticale".
Clientaa alesafirmaliaa doua:,,Oareceni seva
tehnicadecurgeastfel:
in continuare,
Sdpresupunemc5 esteadevirat.

194

l)c ce mi supdri acestlucru?De ce mAtem oare?

I
de viatdpe carel-amavut
t, Nu vom mai aveastandardul
lcum. De ce md sunirl acestlucru?

I
Vatrebuisi revenimla stilulde viali modestdin trecut.
m6 supiri acestlucru?

I
, Nu voi mai puteasi-mi cumpir lucrurilepe caremi le
acestlucru
: bijuterii,haine,cristaluri.De ce reprezintd
pentrumine?

gi va trebuisd
Sunto toxicomania cumpdrdturilor
De ce mi supiri acestlucru?

I
Daci
Mersulla cumpdriturimi salveazlde singuritate.
legiin oragla cumpdrdturi,va trebui si rimdn acasii,qi
mI deprimd.$i de ce voi fi deprimatldaci n-osi
la cumpirlturi?

I
bani,altfelmd
Mi simt fericit?iatuncicdndcheltuiesc

a reieqitclarde
onalizagdndurilornegativeautomate
de
lichidarea
afacerii:
Mariana
atat
de
amenintatA
llmlea
hani pentrua cumpdralucruri
pllcea sa cheltuiascd
caresd-i facd viata interesantd.
terapclrtuli-a cerutpacienteisd identificc
continuare.

19 5

carear
legatdepropriapersoand,
un gandautoperturbator
mai sus'
stala bazaatitudiniimen[ionate
GAndulidentificata fost urmitorul:
banipentnttr
,,Suntleneqiqi am nevoies[ cheltuiesc
simti bine".
Analiza costurilor qi beneficiilor
D ezovantaj eI e menl in er i i

(l) Nu mi se cereniciun(l) Nu voi evolua ti nu mll

schimba;
efort;
(2) Nu mn voi expune(2) Nu se va imbunatatinimic in
riscului de a avea un mea;
(3) Nu m6 voi conlluntacu
e9ec.
realeori de c6teori am nepliceri.
scdpade ele mergdndla cumpiritttri;

(4) Pot rlmAne f6rd bani dactr

iescprostelte;
(5) Nu voi aveaniciodati incredcro
min;
(6) Voi rimdnesclavabanului;
(7) Nu voi aYeaun scop adevirll

Seconstatlfaptulcesupoziliarespectiv[prezint[mni
decit avantaje.
dezavantaje
supozifianegativl
esteghidatl si inlocuiasc6
Pacienta
lbc6nd
o seriedo
bine
voi
simli
unamai rationali:,,Mi
gi implicdndu-miin mod creativin viat5".
Aceast[ supozilie prezintl, la rdndul siu, avantn
dezavantaje:
AvanlaJ e

Dezavantaje

(l) Va trebui sA am mai

( t) Sotulmeuva fi mai fericit.
(2) In casnicianoastravor exis- iniJiativ6.
(2) Va trebui sA mA coll
ta mai putineconflicte.
(3) Autostima mea nu va de- directcu temerilemele.
pinde de banii pe care ii am.

t96

va recomandaapoimetodaexperimentali,
verifica ipotezaconform cireia pacientatrebuiasd
multi bani ca sI oblinl satisfactiiin viat6. Pentru
veridicit6liirespectiveiipoteze,Marianaa intocmit
activititi in dreptulcbroraa notat,pe o scaldgradati,
oatisfacliei.
' ,,Simtnevoiasi cumpero mul{imede lucruri,
mulli bani, pentrua mi bucurade via[["

singura
40 000lei
singuri
vitrinele.
0 lei
singura
o bijuterie.
7 000000lei
singurd
0lei
cu solul
o casettr9i
30 000 lei
film la TV.
jurnalul
singurA
completez
psiho0 lei
de
Fdints
inghefali la o

duc la o con-

la

Universitatea

singurb
15000lei

75

75

25

25

90

l0

50

80

60

90

20

90

50

75

cu prietenele
0 lei
singurA
ordinein hdrtiile
0lei

volei lmpreuntrcu

rnalizatabeluluireiesecI multedin activitetilecare

nimic ii producpacienteio maresatisfacfie,in timp
uneibijuteriidestulde scumpeo determinisi

197

de culpabilitate,reducAndsatisfactiadc lrt
aibesentimente
(anticipatl) la l0% (satisfaclieactuali).
Acest experimentconducela infirmareaipotezeipr
cdreiacheltuireaunor sume mari de bani reprezinlti
clientl activitateacea mai agreabili.

Frustrafie,culpabilitateqi stresla locul de m

Sandaeste o asistentdmedicaldin vArsti de 32 tlc
care lucreazi la un spital de pediatrie.Ea se ocupi
pacienfi,dar areo rlspundereadministrativi,in calitatcn

qeli.
asistenttr
Ea s-aprezentatla tratamentpentrudepresie
iritabilitatecu crize de nervi la serviciu, aperutein
ciliva ani.
intr-o duminicd,Sandatrebuiasi lucrezepdni la orl
in jurul orei 14, ea gi-a terminat treaba,gi-a pus
ordineqi tocmaisepreglteade plecare,cdndmediculdc
i-a spussi pregdteascio perfuziepentruunul dintre
ei. Sandas-asimlit frustratd,pentruci perfuziadura
permanenti,motiv pentru
gi necesita supraveghere
puteaplecaacasdla timp.
Mai mult, o secundaritAnird se invdrteaprin
spuneac[ asistentelemedicalenu-gi fac datoriacum
lat[ cum qi-a descrisSandastdrile emolionalcI
supdrare807o,frustrare90olofi culpabilitate95%'
Primul gdndnegativautomatcarei-a venit in minlcI
legatde culpabilitate:
,,Un copil estepe moarte.Eu ar trebuisdfiu bucuroasl
globulealbe."
administrez
Distorsiondrilecognitivecareaparaici sunt
l. Afirmaliede tipul ,Jrebuie".

iqi spunecd nu trebuies[ sesimtdenervatlde cele

situatii frustrante,ea igi indreapti
acestei
In conditiile
ilatea impotriva ei inse5i,devenindexcesivde
: pacientase acuzi pe ea insi$i pentruo
pe carenu a generat-oea.
le rafionalesugeratede cdtre psihoterapeutar fi
le:
semanticd,ce consti in inlocuireaafirmaliilor
cu afirmaliimai bl6nde:,,arfi mai binedaci",
dacd",.. etc.
Analizacosturilorgi beneficiilor:Sandaar trebui sd
avantajelegi dezavantajelede a fi ea personajul
Nightingale,carese sim{eafericitii ori de cdteori se
cu o situafiedezagreabild.
rationalmenit sd-l inlocuiasci pe cel negativeste
,normalsi te simfi supdratl atunci cind ceilalii nu-gi
cum trebuieqi egti pusdin situafiasd rimdi peste
voie" si se simti suplratd,pacientanu va mai
se simt6 vinovatl gi sh se autoblameze.
modde abordarea situatieiva produceo modificare
Sandei,careesteo perfeclionistd9i credeci ea
sesesimti supdratlniciodatl,cltrebuie sdfie mereu
qi emofiile.
gi si-qi controlezesentimentele
lea sdndautomatal Sandeia fost:
ce trebuiesi fac eu aceasta?"
a recunoscutimediat o alti afirmatiede tip
(imperativcategoric).
$tepta perfeclionismemotionalin egalI misurl de la
de la ceilalfi.

Solutiaterapeutici:
l. Metodasemantici:
In loc si gAndeasci
,,nuar fi trebuitsAfac acestlrrrttf'
s-a suseraturmdtoareavariantl: ..arfi fost mult mai birrt'
a$ fi putut merge acasi la timp 9i nu mi s-ar fi cetlll
perfuzia.Ag puteasI le spuncelor de la lalrr
supraveghez
preatiilzltt,
sdngele
ci mi-aucreatneplicerifurnizdndu-mi
trebuisd-iros ca altl dati sI-mi eliberezesdnseledimi
La propunerearlspunsului ra(ional, Sandaa
defensivi, spunAndci n-ar fi avut niciun rost sa
cei de Ia laborator.
Terapeutula fost surprinsde reactiaei qi i-a poveslit
studenlielucra la laboratorulunui spital9i cd, imprcunl
colegiisli, se strdduiausi rbspundidorinfelormed
asistentelor
careseocupaudirectde bolnavi.
El s-a intrebatdaci nu cumva Sandaipi
influentain calitatede asistentlgeli qi a afimratci eslc
util si{i exprimi sentimenteleintr-un mod clar, dar cu
chiar daci acestlucru nu produceschimblri prea mrrrl'
continuare,terapeutula intrebat-ope Sandadaci n-ar
inve{esd-qiexprimesentimenteleintr-un mod eficient.
Pacientaa perut $i mai agasati qi a spusci nu
despreceestevorbaqi ci nu mai doreqtecI discuteacel
Terapeutula fost oarecumincurcat,pentruci nu ;i-tt
seamadaci i-a scipat cevasaudacea atinsun punct
La gedintaviitoare, Sandaa adusurmitoarele
,,Am ajuns la concluziaci imi reprim furia pentruci nril
de ceeace se va intdmpladaci imi manifestsentimcntclo
ostilitate.
Nu am invdtatpdni acumsi-mi exprim
de ostilitatein mod constructiv.in trecut, ori de cdteorl
simleamsupiratSsaufrustrata,reaclionamin trei modttlil
I - liceam o crizi de nervi:tipam,pldngeamsaule
celorlallicuvintegrele.Dup6izbucnirilerespectivemi

200

rusinati $i vinovatd.Aveam chiar o stareproasti, $i

totul seterminacu o durerede caP;
mi
t - bombdneamqi m[ pldngeam.$i de aceastidati
la$i;
fost
hm vinovati,pentrucd aveamimpresiacI am
metodi a <martirilonr'Atunci c6nd
-aplicam ata-numita
imi menfineam
fl fipau la mine sause pldngeaude ceva,
aparent,acceptdndblamul, cerAndu-miscuzeqi
c[ situa]ianu se va mai repeta.Totul se sfhrqeacu o
din dinti'
de maxilare,pentrucI scriqneam
pierde
controluldaci imi
pot
ci
imi
tl tarziu,am intuit
putea
face rtn rdu fizic
g[ resimt furie. Md tem cA a$
nervii'Acesteimpulsurimi sperie
dac[nu-mistipdnesc
leterminl si mi simt ruqinatd,de parci ar trebui si fiu
pentruele.
cd lasca lucrurilesi mi
de acordcu dumneavoastri
iiri sAintervinin vreunfel.Am o atitudinefatalisti
vietii.Atuncic6ndcinevami trateaziprost'acestlucru
cd nu meritmai mult."
regteconvingerea
hoterapeutula fost incdntat de aceastl analizl,
de a realizao autoanalizA
ci Sandaaveacapacitatea
ceeace reprezentao premisdbunl pentruschimbare-'
a reieqitfaptulcI Sanda
autoanalizei
t discu{iilcasupra
de ..fobie de conflicte". Ea se temeafoarte mult de
rse qi de interacfiuniagresiveqi leceatot posibilul
I le evita.
i lqi repetamereuci totul va fi bine,Sandanu-;i putea
iritarea,qi atuncinu qtiace sdfaci: si explodeze,s[ sc
de vinovi!ie
sausi pozezein martiri. Nici sentimentele
o starede confort.
lcest momentalterapiei,Sandaa fostdeacordcdtrebuie
poarteintr-unmod mai directcu ceilallioameni,ceeace
qi
or consecinlepozitiveasupravietii ei profesionale

201

latd un alt gdnd negativautomatcare-i vine in rr

pacientei.
,,Probabilcd sunt incompetentlqi cd ar fi trebuit s0
laboratorulmai devreme".
Distorsionlrilecosnitive sunt urm5toarele:
o afirmaliilede tip,,imperativcategoric"(trebuic);
r afirmaliede tipul ,,ghicireaviitorului" pentrucirSt
presupuneci ar fi trebuit s[ ghiceasclfaptul ctrcol
la laboratorvor gregi;
o personalizare,fiindcd Sandase invinovdfeglc
eroareape careau comis-ocei de la laborator.
afirmatiilede tip
,,Separecd Sandadirec{ioneazd
fie spre ea inslgi, fie spre lumea exterioarE.Atunci
autoblameaz6,se detestS,se simte vinovatd qi n
punzdtoare,
iar in situatiilein careii condamnipe ccilulll
simtefrustrati qi furioasi.
In ambelecazuri,existenlaise pare extrem
satisllcitoare.
Rispunsul rational sugerateste:,,Nu aveam
anticipezproblemacares-a ivit''.
Iat[ un al patruleagind negatival Sandei:
..Doamnadr. Ionescu credecd sunt incompetentS.
comportdde parc[ copilului nu i s-aradministraperfuzin
n-ar fi ea acolo,pentrua salvasituatia."
DoctoritaIonescui-a stimit furie Sandei.
Distorsion[rilecognitivecare se pot observaaici
urmdtoarele:
r ,,citireag6ndurilor",pentru c[ Sandatrage
in legtrturlcu ceeace crededr. Ionescu;
r afirmatiemascatiidetipul ,,trebuie".,,Doctori1a
nu ar fi trebuit sd se poarte ca o gel? lipsill
delicatete";
o culpabilizarea:Sandacredeci doctorifalonescuo
se se simtd incompetentiqi vinovatd.

202

seopreqte
asupraunuigAndrationalcareinsi nu
Pacienta
p deplinsatislicdtor,
9i anume:
nu qtiu ce e in minteadoctorifeilonescu.dar ea e

s[ gandeasce
cedoregte",
st gAndcontinein sineostilitateqi defensivitate,Sanda
ln continuarece doctorifanu o respectesuficient.
utilizeazh.in continuare.metodele..reatribuirii"
dovezilor".
pacientaesteintrebati dacdexisti vreo dovaddci
lonescuo considerdincompetenti.
a replicat cd ea qi doctorila lonescuau fost bune
aceastadin urml exprimdndu-giadeseaadmiratia
devotamentulgi profesionalismulSandei,ceeacevenea

contradictie
cu gAndulnegativautomatexprimat
a intrebatin continuaredaci a mai existatsi alt
orre explicd iritabilitateaqi agresivitateadoctoriJei
Sandaa rispunscd aceastaa rdmasde curind vdduvl,
decedAndsubit de un atacde cord, in urmd cu cdteva
situalie,impreuni cu stresulcotidiancarerezulta
unui copil grav bolnav,constituiauo explicalie
pentrucomportamentuldoctorilei.
ajungiaici, Sandaa lormulatun g6ndrationalmult
pentruea:
c[ doctori(alonescuse simte tensionatiqi
la fel ca qi mine qi sedescarclin acestmod. Poatecd
bine sd discutim deschisuna cu alta qi sI lSmurim
lucrurile."
continuares-a lucratasupramaniereide a comunicain
is cu ceilalli.
ce ar fi trebuit s[ le spundSandacelorde la laborator:
mi-a ficut pldcerecdnd am aflat abia la ora 14 cd
a[ fac perfuzia.mai alescI era qi duminicd.Aceasta
c[ cineva din tura de diminea{5trebuie si rlnrini

203

perfuzia.Situaliae r'rrrrll
pesteprogrampentrua supraveghea
aqteaptisdplecLrrrl{
abia
mai nepl6cut[,cu cAtpersonalul
Nu ar fi binesi fim anunlafide diminealidaci s-aprcsttlr
perfuziecu globulealbe?"
O astfelde adresareprezinti urmitoareleavantair;:
negativci
l. Pacientaiqi exprimdsentimentele
plinl
tact.
de
dar
manierddirect6,sincerl,
2. Eale spunecelorde la laboratorceagteaptidc Inol
i;i vor revizuiati
deqinu estesigurc5 aceqtia
pacientava simli c[ qi-a prezentatpunctul de
intr-unmod profesionistgi demn,in loc sdse
ca o victiml rdnitd$i plin6de resentimente.
Iat[ cum ar trebuie si i se adresezeSandadot:lr
lonescu:
.,Md simt foartefrustratl pentruc5 mi s-acomunicnl
detiirziuci trebuiesi administrimperfuzia9iimpirtigcst
pentrumicul nostrupacient.Simt un oit
dumneavoastrl
disconfortla gdndulcds-arputeasi viinchipuiti cI nui
destulde bine pacientii.Esteadevlrat?VA respectfonrlc
gi aq dori s[-mi semnalatiorice problemdcare aparc'
vreoideecum sdprocedezcu cei de la laborator?M-am
qi sble spuncl avemnevoiedemasi
si letelefonez
dimineaJa."
Aceste afirmalii conlin o aprecierein legi^tuti
sentimenteledoctoritei,apreciereprezentatlcu tact. ln kr
medicului,I
dsvinddefensivdsattsi ignorenervozitatea
in acelaqitimp, pacir
ii ceresI spunl exactce gande$te.
adreseazidoctorilei un compliment9i probabilcA accil$ll
va mai abordadiscutiaca pe o ceaftA'
Mai mult ca sigurci doctorilalonescuse va calma1l
incepes[ secomportomal prletenos.
Existi totugi posibilitateaca doctorila si fie
iritati, Siin acestcaz ar puteaspune:

204

pdnl acum dc
,,Ntt-mivine s[ cred cd nu te-ai ocupat
o importanld
are
timpul
ntl porfuzie!Nu qtii oareci aici
la
leucocitari
? Daci pacientulnr'rprimegtemasa
ul oportun,aceastaseinvecheste$i trebuies[ comand
astfelde situalie,Sandaar trebui sl rispunddastfel:
i perfecti dreptate;Fieu m5 simt tot atetde iritat[ ca
Trebuie sd rimdn pesteprogrampentrua
heaperluzla.
ficuid rispunzitoarepentruaceastasitualieqi aqavea
de sprijinul dumneavoastriin gisirea une.isolutii'
il c['aveli rnai multi influenli asupracelor de la
o
Nu ati puteasd mi susfineli,explicAnduJe^inci
ln
felul
dimineala?
leucocitare
tantairimiterii masei
vom mai fi atit de slresalila slbrgitulprogramului'"

Thlburiri de dispozifie.Depresia

(Burns,1989,P' 163)

in verstede 36 de ani, suferl a doua oarl de un

Primul episod,carc a durat gaseluni' s-a
de,-presiv.
ft cu zeceani in uimd, atunci cind s-a casetorit'In
I dintreceledoui episoadedepresive,Georgen-aavut
:. El a cleschisun restaurantcare mergeabine' Se
perfectcu sofia qi cei doi biieii, de 5 9i respectiv7
de a se prezentaIa cabinet,Ceorgea fost tratat,
cu medicamente.
tratamentulambulatornu a dat rezultate,el a
izat timp de trei siptimAni, dupd care s-a adresat
ide nsihoterarrie.
Georgea
ra din primeleqedinlede psihoterapie.
o listi de gdndurinegativeperturbatoare:
l, Suntun ratat.Nu imi reufestenimic'
205

Suntun tat6denaturatpentruce nu-mi iubcsct:rrplll

Bdieliimei setem de mine.
3 . Mi-am pierdutoricesperantiin legituri cuinsdnl-r!
mea.Stareameapsihici negativi va durala neslarllll
ci nu-miir
inseamn6
+- Faptulcd sulErde depresie
nu
m-aq
simlintrl,
soJia.Dac[ ag iubi-ocu adevirat,
5 . Toati lumea,inclusivdr. Bums estedezamigiln
mine.
.
a. ,
pe roll.
b. ll oezamagesc
7. Nu ar fi trebuit sI mI simt aga.
Acesteginduri l-au ficut pe pacientsi se simti
lipsitde valoareqi vinovat.
Terapeutuli-a cerutsl analizezeprimul gAndnegativ;l
identifice distorsionirilecognitive.
nimic."
Gdnduleste:,,Suntun ratat.Nu-mi reuEegte
Distorsionlrile sunt urmltoarele:
Judecatlafectivd:Georgeigi inchipuieci, daci cl
cAesteun ratat. in realitate,lucrurilestauchiar
Ignorareapozitivului:pacientulignori toate
in carea reuqitfoartebine.
o Cdndirede tipul ,,totulsaunimic": el seconsitlcrl
deoarecese simte
ratatsubtoateasDectele.
pentrucii
r Personalizare:
subiectulseculpabilizeazi
deqinu a lbcutnimic pentrua ii-o
de depresie,
Terapeutula aplicat apoi metodastrdngeriidovcrl
Astfel,el i-a cerutlui Georges[ notezepe o listii toatereal
salegi apoi l-a intrebatcum se impacl acesteacu idect ol
esteun ratat.
A fost aplicatdgi metodacazuluisimilar,clientul
intrebatdaci ar consideracd un prieten,caresuferddc
nivel de depresieqi lupt5din rlsputeriimpotrivaei, oslo
ratat.
Aceastdtehnicdl-a ajutatpe pacientsd devin5
de faptul ci sejudeci preaaspru.

206

A l'ostanalizatqi al doileagAndnegativ:,,Suntun tlti

pentrucdnu-miiubesccopiii.Fiilormei le esteteaml
a aiunsla aceasticoncluziedin doui motive.in
rAnd,pentruci au existat-momentecdndel s-a simlit
gi iritatin prezentacopiilor.In urmi cu c6tevasiptimdni,
l-a bitut pe unul dintre biieti pentruci nu a fost
in al doilea rAnd,din cauzastirii sale depresive,
nu mai nutreasentimenteputernicede dragostepentru
copiii sbi,de undea trasconcluziac[ nu mai iubegte
. Terapeutula remarcatinsi faptulci Georgeplangea
flcea afirmaliarespectivi,ceeace veneaoarecumin
cu concluziasa.
sunturmdtoarele:
ile cosnitiveidentificate
pentru
pozitivului,
ci existaunumeroase
Distorsionarea
careconfirmaufaptulcl el iqi iubeacopiii 9i
dovedic6 acestorale-arfi fost teamdde el. Astfel,
cf,nda iepit din cabinet,cei doi copii s-aurepezitin
lui, iar el i-a luatpe genunchicu ochiiimpiienjenitide
Judecati afectivd: ,,Dacl nu simt dragostein fiecare
inseamn5cI nu-i mai iubesc."Esteinsd foartegreu
stiri afectivepozitiveatuncicAndte simtideprimat.
pozitiverevin odatecu disparilia
ire, sentimentele
Afirmalie categoric5:Georgeiqi spunein mod indirect
companiacopiilorsii
intotdeauna
s6-gidoreascE
lor.
se simti niciodati iritat sauplictisitin prezen1a
tatd imaginarar trebuisAse comporteastfel,niciun
nu estea$a.
In acestcazs-auaplicatmetodele,,examiniriidovezilor"
a ..cazuluisimilar".
in continuarelistag6ndurilornegativeautomate,
cognitive qi gdndurilerafionalealternative

pp.167-168).
1989.

Gdnd ralional dlt(

Dislorsionare
Gdn.l negaliv
cosnitivd
automa,
l. Sunt lipsit de spe- Ghicireaviitorului. Eu pot sa md sinrt lil
dar accaslil
ranlA gi nu mA voi Judecatdafcctiv6, sprantd,
facc bine niciodat6. Gdndirede rip ,,to- seamni ci in rcalilirtr
sunt ala. f)epresiil t){.
l)r I
Starea mea psihica tul saunimic".
icc ltlll
negativd va continua l)esconsiderarea am avut-o acum zcc!:
bubll
lrccut, a$a ce Probnl
pozitivului.
la nesf6ryit.

lrecc li aceasta.
m-a aiulrl
Psihoterapia
u lIx l l
acum, ala ca nnu
spcIiull,
completlipsit de spcltl
iub(.rt,
2. Faptulca sunt de- Judecatiafectiv6. Bdrbafii care iqi iubt'
presiv insamnaca
liile pot sd se simtit
mafi. FaptulaAnu sc rl
nu-mi iubesc sotia;
prea multd dragoslc
dacda$ fi iubit-o cu
probabil un simpltt
adevdral, nu m-ag
depresiei.Daci apar
mai fi simfitaqa.
probleme, ar trebLri
discutdn.Nu simt nir'
rinti penlruvreoaltirli
3. Toatd lumca, in- Suprageneralizare.Eu cred cA toatA lum(
clusivdr. Burns,este Citireagdndurilor. dezgustatide minc
cA eu insumi mi
dezgustatede mine. Amplificarc.
Existi vreo dovadil
Burns cste dezgusttl
putea si-l intrb $i l
conving. Daci el sc
frustratdin cauzamoit,
cd o sd-micxplicedc e
dezanll8r
Nu pot sd-i dezanrilgut{
4. I i dezamigesc pe Suprageneralizarg.
cun
nu-i cunotl
Citireagandurilor toli pentrucd nu-r
toti.
to l i . M ai mul t, ntl dt
n i c i o dovadd ci um
li l
v a. 1,,l
mi g i t pe ci ncva.
rl spl |l o tl
sl.dduiescdin rlspl|l
md insenito$esc,dar I
nu mi preseazi.Dt.
spunecd mi slriduic$c
slriduicr
mu l t ii ca arr lll l m i
sd-mi acord un rigirz
a-mi reveni.
5. Nu ar lrebuisd m6 Afirma[ie
ilel lcnlru
I
Eu md simt astfel
categoricA
simtastfel.
lcl
Probahil r,l
suntdeprimat.Prob.rh
sa-mi treaca.

208

Tcrapiacognitivi in cazultendinfelorde
tergiversare$i amenare
oamenicareamani lucrurileqi seblocheazeatunci

rc simtdeprimatisauanxiogi.
pentru mdsurarea tendinlelor de amdnare
1 9 8 9p, . l7 l)
Deloc (niciodati)
Uneori (cAteodati)
Moderat(agagi aga)

- Mult (in maremesuri)

AmAn adeseaceeace am de licut, pentru ci nu me

simt in slaresaucd nu am dispozi{ianecesard.
Renunfsd duc la indeplinirediferitesarcini,fiindcl
cle sedovedesca fi mai dificile saumai frushantedecet
am anticipat.
AmAn lucrurile pentruc5 mi-e teamhde eqec.
Nu-mi place sa incep ceva daci simt ce nu voi putea
faceperfectacestlucru.
Cred ci nu am intreprinsnimic de valoarepentruca
Suntpreacritic cu privire la muncamea.
Atunci cind amenlucrurile,m6 simt vinovatSi imi
Spunce ar fi trebuit sd md apucde treabS.
Adesea,amin lucruriledacesuntsuperatsauplictisit
de semeniimei.
De multe ori sunt de acordsi fac lucruri la caren-ag
vreasAm[ inham,dar imi estefoartegreusAspunnu.
Adesea,amdnlucrurilefiindci simt cd ceilal{ifac pe
Eefiiqi exprimhcerinleneralionalefali de mine.
De multe ori simt ci am foartemulte lucruri de f[cut,
deqinu preaam chef si le duc la bun sfhrqit.
item al testuluidescrieo starede spirit specifici
carenu reusescs[ fie nroductive.

209

qi
Uneori,tendintade aminarefinede gdndurile atitutlittth
jur'
iar alteori,de relaliilecu cei din
Dersoanei,
'
Diveisele seturi atitudinalese intrepitrund uncle t1
celelalte.
l. ,,A punecarul inainleacailor'"
l" irJuri" s[ existemai intAi - motivaliasauacli
oroductiv6?
Dac[ veli spune,,motivatia"'veti da un rdspuns
care ilustreazdmodul de gAndirea multor persoane
sdamine ceeace au de ldcut'
inima sd lbo
Aceqtiaigi spunin gdnd:,,nu
ryq9
cslo
-1
Voi agteitap6nl-cdndo si-mi vind cheful"' Problema
cel care-ig ipune ugaceva s-ar puteasA a;tepte la neslilr
sarcinilorsuntdezagreabile'
nentruci maioritatea
'
ou.enii"ur" au succesin viati qtiuci trebuiesi se
de treabd,indiferentdaci au saunu chef' De indatl ce
o actiune,simlim dorinla de a o continua,conforms
Ac{iune

I
Motivalie

I
Mai multi actiune
(Burns,1989,P' I
2. Modelul mdiestriei Perfecte
Fersoanelecu tendinli spre amanareau adescl
nerealistein legituri cu modul de funclionarea subi
productivi,coniiderAndc[.aceltia sesimt totd-eaurut
lirA sAtrnlr'
oe sine qi i9i ating cu uqurinl6obiectivele'

Acestmotlol
5,ario1'rt,l"t.ri!'indoietisaueqecuri'
mdiestriei periecte este eronat, pentru ce atinI

210

velor personalereprezinti un processtresantSi

de obstacole.
Persoanele
careau succesadooti mai curAndun modclde
fald" (coping model), asumdndu-qiriscurile unei
frustrante,cu numeroaseeqecurigi respingeri
pe drumul citre reu$ita.Atunci cAndseconfrunti cu
ei consideri normal acestlucru qi persevereazi.
TbamaeleeSec
sunteminclinali s[-i considerim pe cei careamdni
le cafiind persoane
gi iresponsabile,
lenege
de multeori
exactinvers,succesulav6ndo importanli majorepentru
si riqteun egec,preferi si nu intreprindi nimic.
cu teami de eqecigi bazeazdautostimape
le lor.Astfel, daci se confruntdcu un egecla locul de
se considerdratati pe toate planurile. Ei igi fixeazi
prea sus, aga cd devine periculos si incerce sd
qi-adeschiso mici afacerepentrucomercializarea
zaharoase.Deqi firma nu mergeaca pe roate,
erau de pirere cd, daci s-ar depunemai multe
ea ar puteasi prospere.Cu toate acestea,Teodoriqi
afacerileqi,in loc si meargila firmd,seocupadetreburi
de importanli.
ajuns in cabinetulde psihoterapie,pacientula
ci simteo teamdteribil5de egec.El aveao firmi proprie
prima date,pdn6atunci lucrAndpentrualfii.
logul desftqurat intre pacient qi terapeut a fost
(terapeutul):- S[ presupunemc[ incerci qi nu reuqegti.
astapentrutine?
(pacientul):- Firma Ia care am lucrat inainte avea
problemefinanciare,dar acestlucru nu md ingrijora,
c[ lucrampentrualtcineva. Sim]eamcd pot fi de folos

211

intr-unfel saualtul. Dar dac6propriameafirmd ar da [ll

aqconsideraastaca pe un egecpersonal.
T: - $i de ce te-ar supira atAtde mult acestlucrrt'/
P: - Asta ar insemnacI suntun ratat!
T: - SI presupunemci ai fi un ratat.Ce ar reprezcnlr
pentrutine?
P: - Oameniiigi vor da seamaci suntun ratat!
T: - $i atuncice se va intdmpla?
P: - Ei nu m[ vor mai iubi!
T: - Cine nu te va mai iubi?
cu
copiii... fiul meu.Fiul meu lucreazd
P: - So1ia,
Probabilci iqi va pierderespectulpentrumine.
Acest fragmentde dialog evidentiazlnevoia
Teodorde a cigtiga dragosteacelor din jur.
Terapeutuli-a sugerattehnica imagindrii sit
anxiogenesubformajocului de rol.
cdfirma ta a datfaliment.Eu (
,,S[ presupunem
voi juca rolul fiului tiu, dar voi cdutasd fiu mult mll
decAtorice fiu real.Tu (Teodor)vei juca propriul tiu rtrl,
imbracdurmdtoareaformtri
Dialogul psihoterapeutic
Fiul (terapeutul):- Tatii,cum ili mergeafacerea?
TatSl(pacientul):- Nu preabine,fiule. Mi tem cd
faliment.Nu am nicio posibilitatesI achit toatefacturilo'
Fiul: - Faliment?Vrei sdspui ci afacereaa esuat?No
pierdeqi casa?Cum ai putut si ne faci agaceva?
Tatll: - Suntemin pragulfalimentuluiqi s-arputol
nevoili sI ne mutim.
Fiul:-Ai reugitsi ducifirmade rdpd!Acum,cAndrm
mare nevoiede ajutorul tiiu financiar ca se mA pot
colegiu,mi lagi,,balt6"!
TatSl:-Va trebui sddai qi tu o mAnI de ajutor,vonl
liman,doar e nevoies[ punemto{i umirul, doar
familie!
Fiul: - Vai, tat[, e ingrozitor!

212

- inleleg ce sim{i, dar de ce {i se pare atAtdc

probleme.Tofi se
- Niciun alt tat[ nu are asemenea
bine.Tu de ce nu eqtiin stare?Ce vor credeoamenii
: - Eu a$ fi mai interesatde ceeace crezi tu despre
tare suplrat!
- Ei bine,sunt! La ce te aqtepficind ai un tati falit?
Separe
ci aar fi trebuit sbam succesgi o mul(ime
x. : -- rc
P arE u4

castrmI iube$ti.
Teodors-aconfruntatin plan imaginarcu teamasa
El s-atemutde respingeregi de egecincl de
in
coDil,dar nu s-a confruntatniciodatlcu aceasta
tn'loc strfic Aocat,pacientula inceputsdrid[. pentru
ra ceacumplitii i s-apdrut ridicoli.
i-a explicatfaptul cd teamarespectivSaveala
multedistorsiunicognitive:
lificarea sau catastrofizareaconsecinfelor
ale traversdriiunei perioademai putin faste
derulareaafacerii.
ci sotiaqi fiul
gdndurilor:pacientulconsiderd
vor respingedac[ va equain afaceri.
: daci cinevail va respingepentruci a
in afaceri, aceastava fi problema persoanei
qi nu a pacientuluiin cauzd.
cI trebuiesi facdperfect
oameninutrescconvingerea
gi ci vor primi un fel de premiuspecialdacl vor fi
Din nefericire,perfeclioniqtiiiqi fixeazi standarde
incdtadeseaajungsi nu mai faci nimic. In schimb,
$tacheta,devin mai relaxali gi in consecinllvor
gi mai creativi.
(1989,p. 176)subliniaznfaptulci perfeclionismul
(patologic)nu poatefi identificatcu urmdrireaunor
inalte de activitate.

213

latdcum diferentiaziautorulceledoui tipuri de atitl

Tendinld sdndtoasi lt

estemotivatde teamal. SubiectulestePlin dc cnl

l. Subiectul
de egecsau de sntimntulda- gi considerd procesul c[(llllv
fiind satisfdc6torPrin el insrrtl
toriei.
fie
2. Eforturile ii Producstth
sa
2. Persoanase straduie$te
sentimentede satisfaclicli
degi
dar
realizirile,
numirul unu,
nire, chiar daca nu ocuPll
niciodati.
o
satisfac
mari,nu
loc pe scaraierarhicd.
(lo
3. Subiectulnutregtesentimentul3. Subiectulse bucurb
autostimi
ctrtrebuiesd-Sicaqtigeautostima.mentul
El credecb trebuiesa fie sPecial,El nu credecA hebuie sll
pe ceilalticll
foarteinteligentsauplin de succesimpresionandu-i
sale.
sau
succesele
ligenF
de
pentru a fi iubit Si accePtat
ceilalli.
(ld
4. Subiectulestingrozitde esec.4. Subiectulnu se temc
cf,
DacAnu atinge un obiectiv im- pentruca isi dd seama
portant,s simte ratat ca fiinld nu poate avea numai succtlso.
egecurileil dezamtrgesc,cl lt!
umand.
ca pe o ocazie d a invilll
evolua.

5. Subiectulcredec6trebuies6fie 5. Subiectulnu setemesi PIrl

puternic$i sa-9icontrolezeperfectnerabil in fata celorlalli sntt
emo{iile.El se jeneazi sA manF impAfii$eascAsentimntelo
festevulnerabilitate
$i sntimentenelor la care line. Accst
ca fiistete,insecuritatesau furie, face sd se simta mai
pentrucdi9i inchipuieci ceilalJill acestea.
vor desconsidera.

5. Absen\asatisfaclieiin urma rcalizdrii unei aclinnl

careau senzaliace sunt recompensalc
Persoanele
ceeace fac sevor simfi motivatesAlucrezeqi mai mull'
nu estedestulde bntl,
insl nimicdin ceeaceintreprindem
va devenio corvoaddIipsitl de bucurie'
Subieclii foarte productivi 9i creativi iqi acordi lor

214

pcntruacliunilelor,suntimplicafiin activitate,
sebucufl
pozitiv.
gdndesc
mod
se
la
ea
intr-un
;l
i care tergiverseazilucrurile procedeaziinvors,
gi spunAndu-qi
perrnanent
in gdndcd muncaloI
de
importanJd.
de
buni
sau
cl
e
lipsiti
destul
hst
ne vin din afard:
regul5,seconsidericI recompensele
premii,promovdri,care desigursunt agreabilefi ne
recompensele
cele
in maremisurd.Cu toateacestea,
nevin din interior.DentrucAnumaicdndurilenoastre
facesdne simti binesauriu. Daci nu neacordim credit,
fi niciodatdconvinqici facemcevasuficientde bine
nesatisface,astfelincatnici nu mai meriti sdincerclm.
' Alirmal ii le calegorice
iqi spunadesea:
cu tendintade amAnare
,,trebuie
si fac acestlucru".
afirmatii categoricenu sunt mobilizatoare,
c[ ne fac sd ne simJimculpabiliqi inclinalis[ evitim
cet ne spunemmai mult cd ,,trebuie"sI rezolvim ceva,
mai greu ne estesi ne apucim de lucru.
( 1989)propuneinlocuireaimperativelor
categorice
) cu autocomenzimai bldnde:,,ar fi mai bine pentru

lntreprindacestlucru".

tstfel de afirmatienu suni atet de moralizatorqi nu ne

ne simtimvinovalisaus6ne rizvritim.
Tendi n1ele pa siv -agresive
persoanele
existi gi indivizi
cu tendintadeamdnare
qi
tcm si-qi exprimein moddirect deschissentimentele
Astfel,a;a cum subliniazipsihanali$tii,
,,uitdm"
persoane
ne-a
supbrat
sausi
unei
care
lnapoi o carte
un serviciusolicitatde un individ antipatic.Putemstr

215

intArziemcu regularitatela gedinte,pentrucb qefulneeltcr

sausi uitim sdducemgunoiulfiindcl nesupiri cicSleal 'rr
(leI
De celemaimulteori, subiectulnu esteconstient
tlitt
pentru
cci
frustrantl
este
cA tendinla sa de amdnare
qi
lrt
conducAntl
de ostilitatefiind reprimate
sentimentele
cunoscutele..acteratate".
Terapeutulrecomandesubieclilor care se afl6 in ncr4
situatiesi seintrebecine anumedin anturajullor imctllll
lor amdniri 9i, daci
simtefrustratde permanentele
si
se
intrebein ce mesurA
trebuie
ei
identificatd,
fost
candva'
enervat
sau
nu
i-a
supirat
respectivd
8. Lipsa de asertivilste
Existi gi indivizi a ciror tendinJdde amAnaresc c
prin faptulcl nu suntasertiviSi,din acestmotiv,acceplil
Decarenu doresccu adeveratsi le fac6.
Subiecliirespectiviisi bazeazdexcesivde mult
pe spuselecelorlalti,gi de aceease striduiescsd
acestora
din urm6,ei fiind ingrozilidc
tuturoragteptiirilor
saude dezaprobare.
le esteteamesAspunAnu $i s6-qi
De asemenea,
riscul de a supdrape cineva.
Pentrusubiectii care se integreazl in aceasti
dsvineun fel de grev6.
amdnarea
9. Hipersensibilitateala consftAngere
Putemsi amdnim ceeace trebuie sd facem qi
avem sentimentulci ceilalti tc[ioneazf preaautoritar
impunsolicitiirineralionale.
tot o
in acestcaz,tendinfade amAnarereprezint?i
indirectl de exprimarea iritdrii fali de persoanacareii
subiectuluiun anumelucru.
intr-o dimineafi, o pacienti obezi, Silvia, s-a
inceapdo curi de sldbire.Ea a rezistatfoartebine toalll
Searaa venitsotulei, carenu erala curentcu deciziaSi
i-a spusci ar fi bine s-o lasemai moalecu dulciurilc.I

216

pe un ton rdstit:,,min6ncce vreaueu" qi a inghilitirr

un borcande dulceatdcu o p6ine,pentrua-qidovcdi
Lipsa dorinlei clea intrcprinde cetta
Itimaqi ceamai banali cauzl a tendin{eide aminare
bsenfadorinlei de a duce la bun sf6rqitacliunea
loc stradmitbin mod onestfaptul ci nu doregtesi
anumit lucru qi sb ia o deciziecongtientlde a nu-l
locolegteproblemaqi faceafirmalii de genul:
inla de a tergiversalucrurile,probabilci sunt un

de psihoterapie pentru tendinlele de amAnare

in cinci trepte;Burns,1989,p. 183)
o activitatepe careaveti tendinlade a o amAnala
Activitateatrebuies[ fie cdt se poatode concreti.
I
de ce trebuiesd nu mai tergiversalilucrurile.
o list?ia avantajelorrenun{5riila tendintade a am6na
|l respctivd.Nu uitafi c5 tendinlade aminareprezinti
de avanlaje:constituieo caleugoar5,putefifacealtceva
cut in timpul respectiv,aveli posibilitateasi evitali o
dificili, nu trebuie si vi confruntalicu e$ecul,puteli
pe cei carevi preseazisauvi cicilesc ori ii puteli
pe allii si vi presezeqi sd vd impovdreze
cu prea
gtc.

in revisti toateacesteavantaje,poatec[ nu mai

vd schimbali,renunldndIa tendintade amdnare.
apoidezavantajele
tendinteide atergiversalucrurile
o analizda costurilorgi beneficiilor.
amenate:
,,Si fac ordinepe birou".

217

Tcrapeutuli-a cerutsAredactezeo Iist[ a obstacolelorcitrc

l. Pot sa fac altcevain timPul l. MA simt vinovatori de cdlcrrll
uit pe biroul in dezordine.
respectiv.
2. Ma simt dezordonat9i ntr llrn
minl
din
scot
imi
Daca
2.
asta,nu va mai trebui

respectpe mine insumi.

la ea.
magandesc
meade lucruareun
3. Camera
aerboem.

Avantajelegi dezavantajeletendin{ei de aminute

evrlueaz|pe o scali de la 0 la 100.
rcalizali o listd a avantajelorpi
in
"ontinuut.,
pe care le aveli dacdincepelitreabaimedial'
vantajelor
va fi greu st ma lull
l. Probabitma voi simti mai
dezordinea.
binedacdvoi incePeodati.
2. Voi fi mai organizatti voi 2. Sunt multe alte lucruri Pc
puteagtrsilucrurilePe carele trebuies6le fac.
caut.
3. Camerava artrtamai bine. 3. Mi-ar putealua mult timp $l
4. Mama va fi Pltrcut sur- treabaasta.

Etapa a II-a: Elaborareaplanului de acliune

in cazul in careati decisci avantajelede a incepcI
precizati
imediatprevaleaziasupradezavantajelor,
respectiv'
lucrul
in carevd veli apucade
Alcituili apoi o listi cu posibileleobstacolecarcvl
impiedicasi treceJila acliune.
Mariana, profesor universitar,amdnamereu si-tii
cursul,pentrucAnu era sigurl cd estebun'
Dupi completareaanalizeicosturilor9i beneficiiltrr,
acceptatsAscrieintre orele I 5 9i 16.

218

cdndsefaceora 15.
Puteamfi distrasl de alte activitdli. Poatecd ar trebui
s6-mifac mai int6i ordinepe birou.
Un studentimi poatecereo consultalie.
Dupd ce voi scrie primelerAnduri,mi voi simli
gi voi ajungeIa concluziaci nu am nimic
incapabi16
importantde spus.
continuare,terapeutuli-a cerutsi ghseascisolutiipentru
fiecareobstacolin parte:
i voi spunecd am luat deciziasi lucrezla cursintre
orelel5 qi 16,indiferentdacdam saunu chef.
Potsi lucrezla cursqiin bibliotecd,nu neaplratin biroul
meu.Astfel. nu voi fi distraside dezordineadin birou.
DacAun studentimi cere o consultalie,pot s5-i spun
ci suntocupatiintre | 5 qi 16.
Pot si notez cdtevaidei timp de o ori, chiar dacl-nu
suntsigurdin ce misurl am saunu cevade spus.Imi
voi acordacredit pentruasta.
a III-a: Facelica sarcinasi devindmai uqoarS.
sarcini dificitd poatefi simplificati daci ne fixdm
realistegi nu perfeclioniste.Lucrurile ne ies mult
atuncicdndnu ne striduimexcesiv.
ilt[ modalitatede a simplifica sarcinaesteimpirlirea ei
mici, astfelinc6t si nu ne mai sim{im copleqitide

sa.

constiiin a neconcentra,,aiciqi acum"gi nu asupra

ce avemde licut in viitor.
a IV-a: Cdndili pozitivl
i cdndvi gAndili la o sarcini pe careaveli tendinla
, vi simlili iritali qi chiarnu o ducelila indeplinire.
lucru se intdmpld pentru ci vi bombarda{icu mesa.ie
vc care vA fac s[ vd simlili vinovati 9i depigifi dc

219

Terapeutulrecomandica atuncicAndidentificinr tclrrI

de am6niresi neintrebdmce ne spunemin g6nd'(Cegttltt
identilir
negative
nevin in minte?NotaligAndurile
nesative
indeplinili').
s-o
de acliuneape carenu dorili
leg-ate
- ^
"
Veti constataie ua gandili la sarcinarespectivairrll'
liPsitde logic5.
modnerealist,
(
AronBecka denumitacesteginduriprin termenultlc i
At:t'l
care inseamnl ginduri ce interfereazl cu sarcina''
trJuie inlocuite"cuGOS - gdnduriorientatespresarcittll'
Se aplici tehnica,,GIS-COS*(TIC-TOC)' carsirnfl
inlocuireagdndurilornegativece interfereaz[cu sarcilltl
ginduri pozitive,orientatespresarcin6.
'
GAniurileorientatespresarcinisuntpozitive$i rcrtliltl
il fac pe subiectsi sesimtdmai productiv9i mai motivll'
Iatdun exemPlu(Bums,1989,P. I 96):
Si presupunemci o persoaniare de scris nt
scrisoribe mullumirc5iamAndla nesErgitredactarea
Subiectulincauzligi spunein gind: ',trebuiesl scritt
acestescrisori".
Afirmalia implicdcroarealogicl ce linc de q6ndilcn
tiDul,,lotulsaunimic". pentruca el i5i incltipuieci trt'bttll
scrietoatescrisorileinlr-o singurizi. Acestlucruil va lhcl
nu seva maiapucaden
sesimti depiqit gi,in consecinJs,
Gdndul negativ care interfereazi cu sarcinalrt
substituitcu un gind orientat spre sarcini, care ar
formulatastfel:
..Nu e nevoie s[ le scriu pe toate astl-seari, dar nrll
cu siguranlimult mai binedacl voi scrie mlcar ttt
sim{i
'gums
(t qS9,p. 197)ne prezintiiun modeldeanalizil(
cu sarcina-Gdnduri
GOS(Gdnduricareinterfereazi
spresarcind):
in
o Ce acliunetinde{is[ amdnati?Descrieti-o
mulfumire'"
de
scrisori
..Sdscriunumeroase

negativeavetiatuncicdndvI gendilila
Ce sentimente
respectivaactiune?
'Utilizatitermenica:anxios,vinovat,frustrat,copleqitctc.
peo scaltr
respectiv,
cAtdeputernicestesentimentul
r

0 la 100.

Plictisit- 90
Lipsitde motivalie- 90
GAnduri orientqte spre
sqrcind

de tipul l. Nu estenevoie sI le scriu

st scriu l. GAndire
tceste scri- ,,totulsaunimic". astdzipe toate,dar probabil
mtr voi simli mult mai bine
dacl voi scriem6caruna.
si le aman2. Judecataafec- 2. Nu ste neaptrratnevoie sa
voi fi ln tivd (Subiectula- am dispoziIia potriviti pentru
gazi cAruF inain- a le scrie. Probabil cd e de
tea cailor, pentruajuns si incep, ca s6-mi vintr
ctr actiuneaprece-cheful.
de motivalia.)
de 3. Ar fi in avantajul meu daci
trebuies5 3. Rationament
a$ incepeacum.
acum, dar tip categoric.
afectivl.
tlmt in stare.Judecata
. Ghicirea viito- 4. De unde ptiu c6 va fi in-

grozitor?Poateca nu-i
aga. Ar fi bine sd scriu o
scrisoareca sA md conving.
Str ma uit la televimr poate
sa nu fie o actiunechiaratel
de plicutd, pentruci apoi mtr
voi simti vinovatcA nu atn
scrisscrisorile.

lcriu. Mai
uit pu{inla

I in limba englezS:TIC - Tasklnlerfering Cognitions'

TqskOriented Cognitions
'in limba englezi: TOC -

220

221

Etapa a V-a: Acorda{i-vi credit!

De indat[ ce incepeli s[ desligura]i o activitatepe lttl
aveajitendinlas-o amdnali,acorda{i-vicredit,in loc:;flll
autosabotali.
O pacientl casnicda afirmat-cd lucra toatd zlllll
sosoodirieiar seara,in loc sdsedeclaremulgumilidc lttt
sdle facii'r
de lucrurilepecarenu apucase
ii, eraobsedara
ci iqi irosisetimpul.
ce ii didea senza{ia
acestc^2,am puteaspunc1'll'
interpretdm
sd
incercdnd
fapt, persoaneirespectivenu-i plicea ceea ce,lllt',

modulci th
negativereprezentau
i"'"ii"i""t"r" qi gAndurile
sefie cilslll0
decat
facultate
o
spunectrarfi preferatsdurmeze
Poatefi adevlratdqi variantaconforrn cbreiaducct'cn
dalrul
din sentimentul
bun sfirqit a unui lucrudezagreabil,
fi
inlrc
o protejade riscul unui eqecin cazul in care ar
cevanou,
Aceasti modalitatede a abordaexisteniaii va transli
vialeintr-ocorvoadilipsiti de sens'
inlreas,a
de a ne
s-ums( i sa9,p. 201) subliniazlnecesitalea
pe cttrt
acJiuni
acelor
prioritate
motivafiile qi de i acorda
qi
realizdmcu pldcere entuziasm.
Urmdrireaqi atingereaunor obiectivesoliciti c
intense,dar dacl ceeace facem are un senspentrll
activitateava deveniuSoardgi mai agreabill'

l)upI o luni, acelaqipacientse plimbacu soliaprintr-un

ameleallqia sim(it
a fostcuprinsde
agazinqidintr-odatd
imperioasd
de a pirlsi cl6direa.In timp ce a$teptaun

i, simptomeleau dispirut.
iectulin cauzi era un prosperom de afaceri,cisitorit
femeiefrumoasl qi bogatl, avea un copil reuqitqi o
excelente.
Tulburareade caresufereanu eraaltcevadecdtun atacde
lde panici esteprovocat,de reguli, de gdnduri
g6ndurile,
cu con{inutanxiogen.Odati declanqat,
le qi simptomelefizice se potenleazdreciproc,
un cercviciosca in figurade maijos. (Burns,1989,
Teamade a nu face un atac de cord
Emo!ii anxiogene:
subiectulse simte
speriat, panicat,
disperat
e

impotrivatemerilornoastr('
Cum si luptim
9i si ieqimvictorioqi
Un bdrbatde 35 de ani a fost cuprinsdinir-odatllth
nutemic[ durerede stomac.El qi-a implorat solia sAc
in mintealui setlt
in timp ceseaflain suferinld,
salvarea.
reanimarol
operalii,
perfuzii,
de
legate
imaginiterifiante
a
dispirut cit
iar
durerea
salvarea,
sosit
a
20 dleminute
nicio c
a
evidenliat
nu
medicald
farmec.Examinarea
orsanicda bolii.

222

fizice

1t
Gdndurianxiogene:
subiectulpercepe
constricliatoracicA
gii;i spune:
,,Cearfi
dacds-ar declanqa
un atacde cord?"
zz)

Comportamentde
intretinerea simptomelor: subiectul
merge frecvent la
medici,degi e asiguratcl nuarenimic

Se poateconstatac[ ataculde panicdesteprovocrrlrlf

gdnduri negative. Inima incepe sI batA ma-irepctlc.l{
gandurilenu fac dec6tsI stimulezesecrefiade adrcnrtll
reac{iilevegetative'Senzaliilede alttt
iare accentueazd
gdndul:
declangeazl
,,Desigur,ceva este in neregtrlll
mi ne !", gd n d care provoacl qi mai mu lt i t e a n t ll
accentueazlsimptomelefi zice anxiogene.
Subiectulse simte tot mai anxios9i i9i spuneci'
nu ar fi in pericol,nu ar fi atAtde speriat.Acesta
cons
persoana
un exemplude logicdafectivl, deoarece
propriile stdri afectiveca reprezentendo dovadece pcri
e real.
Ac{iunile intreprinsede subiectconducgi ele ll
cerbareasimptomelor:el std in pat, cufundatin
negre,eviti eforturilefizice qi mergede la un medicla n
Acestetemeri,deqi foarte puternice,nu sunt ex

suprasolicitiinima.Dupdce alerga,easeaqezape un lol

qi iqi urmdreacu atenfieb5tlile inimii. Pentruc[ lbcuscc
inimabdteamai repedegi pacientasimfeao presiunein
Acestesenzaliiau determinat-osd creadl ci se afla irt
incipienti a unui atac de cord. Tdnira a inceputll
im a g in e zeintr-o sec{ie de urgenll a u n e i c lin ic l
cardiologie.lmaginileii provocauo panici din ce in cc
mare.La un momentdat, panicadeveneaatat de putcnl
incAtea ieqearepededin casd9i se postain fata policli
devizavi,ldeeaeraci, daci va faceun atacde cord,
qi asistentele
o vor observaqi o vor salva'Dupl ce
I 5-20 de minutein fata policlinicii, simptomeledi
qi Marcelareveneaacasdlinigtit6, dar jenatl dc
ei absurd.
Dortamentul

224

controalela cardiologic,
Pacientaqi-a licut numeroase
comportamentul
nu i s-agisit nimic. Cu toateacestea,
sd alerge,i;i
ori
incerca
persista:
ori
de
cite
tic
in gAnd,,Poatecd de dataaceastavoi faceun atacde
Cum pot fi siguri ci n-o si-l fac?"
terapeutuli-a cerut
timpul gedinleide psihoterapie,
(si respire
si faci un experimentde hiperventilalie
gi profundde mai multe ori) qi sd-qiinraginezecd se
Intr-o secliede urgenfl la cardiologie.
pacientaa devenilpalid5.a simlit o
ln 30 de secunde.
icl presiunetoracici qi a afirmat cl in acel moment
va face infarct.
I i-a cerut si apreciezecAt de nervoasi 6i
sesimte,pe o scal5de la 0 la 100.Clientaqi-anotat
de anxietatecu 99 de puncte.
ul de psihoterapiea cuprinsurmitoarelemetode:
Metoda experimentalii
I i-a cerut pacienteisi faci un experiment,
a afla daci estesaunu in pragulunui infarct.
: ,,Daci infarctul s-ar producechiar acum,ar fi ceva
ce nu ai puteaface?"
:,,Aq fi slibit[ 9i aq simli o durerefoarteputernici."
:,,Exact!$i atuncice ai facepentrua-ji da seamadacl
saunu vorba de un infarct?"
,,Aqverificadacepot stain picioare,daci pot merge
inseamnl
Daci suntin staresdfac toateacestea,
suntvictimaunui infarct!"
I i-a cerut sA rcalizezeefectivtoateactiunile
qi,in timp ce le executa,simptomelei-audisplrut.
ica experimentalIa fost recomandatdqi ca temi
6casI,atuncicind se instalateamade a face infarct.
cazulde fat6, metodautilizati a dat rezultatefoarte
qi simptomatologia
s-a remis dupl cdtevaqedinfe.

225

Rezultatelemetodeiexperimentalenu sunt totde

dar tehnica s-a dovedit in generitlttl
at6t de spectaculoase,

pentrua demonstrafaptul cI temerile pacien!ilor'

nefondate.
(ll
in cazul unui pacientcu simptomeaseminetoarc.
fizice,
terap0llllll
privinfa
exerciliilor
in
aveainsl re!ineri
in trepte:
propusun plan careviza experimentarea
l. Voi vedeadacl pot face cinci respiratiiprol
Acestlucru imi va demonstrace pot respira
2 . Voi ridica bralul drept de cinci ori.
3 . Daci mi simt bine,voi ridica ambelebrafedc
ori.
4. MI voi ridica gi mI voi aqeza.
5. DacI merge,me voi plimba inainte $i inapo
came16.
6. imi voi atingegenunchii,vArfuriledegetelor
picioareqi podeaua.
7. Mi voi ridica gi m[ voi agezade cinci ori.
8. Mi voi plimbain jurul blocului.
9. Voi alergain jurul blocului.
Pacientuls-a convinsc[, dacl va realizatoate
exercitii,aceastainseamnlci nu a suferitun atacdc
2) Mefoda paradoxali
$i aceastlmetodi il poateconvingepe subiectcll
sa de a clacasaude a innebuniesteirafionalS.
Dacd pacientuldevine anxiosin timpul gedinlol
psihoterapieqi afirmd ci se teme s5 nu-gi piardtr
controlulsausi nu innebuneascl,terapeutuli se va
astfel(Burns, 1989,p.229):
,,$tiu ci te temi de mai multd vreme s[ nu-{i
controlul.Acum estemomentulcel mai potrivit sdtreci
asta.De altfel,eptiin cabinet,impreunlcu un psi
IJaide,li-o acum! Strlduieqte-tedin risputeri sd-{i

226

I qi si innebunegti!"
pacicn[ikrr
Uluiti,majoritatea
ci nu au in{elesce li se cere.
Pcntru subieclii inhibali, terapeutulpoate demonstrir
unelegesturiiegitedin comun.
lnvitali sAinnebuneasci,de regul5,pacienfiirid qi igi
neamacd nu iqi pot pierde controlulchiar dacl se
iesc foarte tare.
Exercitii de provocare a unor situafii jenante
le caresuferl de atacuride panici setem adesea
vor pierdecontrolulqi sevor comportaridicol in fala
bl. una dintle pacientelenoastrea afirmat cd se
s[ se afle in locuri de unde nu putea iegi: intr-un
, intr-o sali de cinematograf,la biserici sau la o
nfi. Ea se simteaprinsdintr-o capcani gi declanqa
de panici. Pacientase imaginafiind cuprinsi de o
isterie,lu6nd-o la fugd qi lbcAndu-se
de rdsintr-un
lic.
fel ca majoritateasubiecJiloranxiogi,pacienta
cI esteobligatoriusI aibl mereuun controlperfect
tuturoremo{iilorsalegi cd toli oameniisevor uita la
se simte nervoasdqi nesigurl. Acesteatitudini o
s[ se simti incordati qi sd-;i piardi spontaneitatea
is o c ia le .
modalitatede a contracara
aceastS
teami estemetoda
Elis de conlruntarecu situafiaanxiogeni,in cadrul
subiectuluii se cere sd se dea in spectacolin mod
Sepornegte
de la ideeac5,dachacestava intreprinde
de caresetemecel mai mult, nu seva sfdrgiplmantul!
cdtevaexemplede astfelde exercilii (Burns, 1989,
):
,,lntrafi intr-un magazinaglomeratqi anunlafi cu
voce tare ora exacti. Aqteptatip6n[ c6nd lumeasc
intoarcesevd priveasciqi repetalioraexactlcu vocc
tare qi clar[."

227

b) ,,AnunJalifiecarestalieaflAndu-vi intr-un artlolttll

aglometat."
senoasecu un prlc
c.1 ,.in timpul unei conversa{ii
nas
in
un
creion
introducefi-vd
$i lisali-l ae,'lr
timp."
4) Dxercitii de expunercla situa{iile anxiogenc
Pacienliicaresuferi de frici sau fobii au tendinlrtrlu
evita situaJiilcde carese tem fi, cu cdt le ocolescmai
cu at6tproblemalor seaccentueaza.
cu situafiileanxiogcttt'
Dimpotrivi, confruntarea
pentru
cA
ne permite si afl5m lit;t
sd
le
depigim,
ajutd
ne
speriem nu se prodtttrt'
ci acea catastrofhde care
realitate.
in loc si incercesI-5i controlezeanxietatea,suhi
esteslltuit sI lase simptomelesi-gi urmezecursttl,
luptaimpotriva lor.
Tehnicaexpuneriiin plan real (in vivo) se mai ntt
si tehnicaimersiunii(,,flooding").
Agacumam subliniatmai sus,esenlaeiconstiin
ci pacientulseexpunesitua{ieianxiogene9i selas[,'i
Acesteadin urmi atingun
de simptomelederanjante.
culminantqi apoi dispar.De pildn, un subiectcu fobio
ascensorpoatemergecu liftul in sus 9i in jos pdntl
anxietateadispare.OricAt de speriats-ar simli, pac
trebuiesd rimini in lift.
Unii pacienligi-arputeainsl inchipuicd existi
cind obiectulfobiei noastreestecu adevirat perictrkrrl
$arpevenrnossauun calnerau.
Trebuie si subliniem insd faptul cI fobiile sttnt
irafionalecarese interpunin cale unei existenfenolnlll
Teamade un qarpeveninosestejustificat5,tlcc
o fobie.
nereorezentdnd
cu fobii de qerpi,c6ini sauinsecteselclll
Persoanele
orice exemplar,chiar daci acestanu estepericulos.

228

urns(1989,p. 223) indicirpacientilorcaredorescsI

tehnicaexpuneriisd imparti o foaie de hartiein
loane:
in prima coloani se noteazi timpul expunerii(din
dou[ in doui minute);
ln coloanaa douasenoteazinivelul anxietifii, pe o
scali de la 0 la 100:
in coloanaa treia se noteazetoate gdndurileqi
reprezent6rile
anxiogene.
jurnal
gende
il ajutape pacientsacon$tientizeze
ci anxietateasa nu va dura la nesfArsit.
inginerin v6rsti de 28 de ani,sufereade anxietate
ati, atacuri de panici 9i dispozilie depresivi.
le au apirut dupi ce pacientula terminatfacultatea
c6nd se afla la serviciu,departede casd.,si
atuncicdndcililorea cu avionul.
de bazl a lui Sorinera outernicasateami de
igur, un psihiatruar fi recomandato curAde lungl
p e n t ru a e v id e n { iao r i g i n i l e t i m p u r i i a l e f r i c i i
lui. Cu toateacestea,
terapiaanaliticinu qi-adovedit
in acestcaz.
en{iaaplicati de Burns(1989,p. 234) a avut insi

ientuluii s-arecomandat
sardmane
singurtimpde
in apartamentulunui prieten care se afla in
La inceput, Sorin a fost ingrozit, temandu-sece
i qi nu va fi in staresi-gi poartesingurde grijd.
re c e s -a s c u rs t imp u l , e l a c o n s t a t a t c i a
lctuit, 9i incredereain fortele proprii a inceputsi se

ii pacienlinu suporteinsi o expunereatat de

qi directd,ei preferAnduna gradatS.

229

ll
(cit. Burns,1989)a pusla puncto tchrrtr
Rachman
aitllrll
pacientuleste
cdreia
gradat6,
in
cadrul
expunere
persoanicu carese simtein siguranti. Metodase lttt
,,aparteneriatului".De pild6, unei pacientecaresc l('lllf
sitrllrttl
cilitoreasclsingurdcu autobuzulsausi agtepte
slafie,dar carese simtein siguranldimpreundcu ptir
ei, i se pot da urmdtoarelesarcini:
o S[ meargl pini la sta]ia de autobuzimprcrrttl

prietenul.
qi va coborilrr
Apoi, acestava luaautobuzul

stalie.
o Pacientava lua autobuzulurmltor qi va
de prieten.
staliaundeestea$teptatd
Avantajulacesteitehnici constein faptul cd pac
seindreaptispreo zoni de siguranfl,in loc s[ segC
la faptulcI va trebuisl seconfruntesingurcu tenrcrilc
metodapermiterealizareaunei
De asemenea,
saucu un prieten,
activecu unuldin membriifamiliei
unui subiect
persoanele
din
anturajul
cI adeseori
ar dori si-l ajute,dar nu qtiu cum s[ procedeze'
5) Metoda jurnalului zilnic
Atunci cAndsubiectulsesimteanxios,i secerestr
gd n d u r ilenegativecare ii vin in min t e , s d id c lt ll
cognitiveqi s[ le inlocuiasclcu gAntlrrrl
distorsiondrile
realiste.
un exemplu( Burns,I
in celece urmeazd
Prezentim
p.263).
EtapaI: Descrietisitualiacarevi sperie
..Cdndulci voi muri."
Etapaa 2-a: Notati sentimentelenegative(0-l(lll)
Teami - 99
Elaoa a 3-a: Tehnicacelor trei coloane

230

Rdspunsuriralioru e
(Gdnduri ra{ionalealternativc)
0, 100
ce voi muri Filtrumental
ml mai pot

l. Suntmultsitualiicdndnu
tenis sau nu lucrez,qi
acest lucru nu este atat de
ingrozitor. Dupa moarte nu
voi fi congtientde faptul cA nu
lucrezsauc6 nu joc tenis.

dc multe lunu voi mai

mrnci, nu voi
juca tenis.
st renuntla

2. Adeseaam lipsit mult timp

de acasa li totuli nu s-a
int6mplat nimic. Majoritatea
oamenilor se descurctratunci
cdnd pierd pe cineva drag. Nu
vdd de ce nu s-ar descurcaqi
membrii familiei mele. Cei
apropia{i vor suferi o vreme,

I nu va avea Ghicirea
6otia$i copiii viitorului

nu vor avea
ttrr6 indruma-

qi acestlucruestenormal,
igi vor regisi fericirea a;a
cum fac Ai alli oameni.
3. Moartea poate sA insemne
cevasau,,nimic".Daci
zint a, , ceva" com plet

teamtrde ne- Chicirea

gi nu $tiu viitorului
fl dupdmoar

noscutsaunimic, nu vdd de
ce mi-ar fi teama.Chiarceea
ce seva intdmplapestceteva
minutesau catevaore repreM-am
zinta ceva necunoscut.
de
confruntatcu necunoscutul
cdnd m-am nascut$i nu vild
niciun motiv sa nu mA descurc si in continuare.

cit demultmaicredefiin gAndurile

a 4-a. Reevaluati
automate(0-l 00).
o femeiein v6rst[de4 | deani,setemeas[ meargi
inchipuindu-qici va leqinain tren. Primul gdnd

231

automatpe care l-a notat Valeria a fost: ',ce se va illl

dacdvoi deveniatat de incordat[ incdt voi leqina?"
cognitivi: 11lr
Pacientaa identificatdistorsionarea
viitorului.Gdndulrationalaltemativa fost:,,estepu!inprl
ci voi leqinain tren,mai alescd nu am leqinatniciotl:rlil
acum".
Urmitorulgdndnegativautomata fost:,,$i dacl lrrtrtrll
leqina?Ar fi ingrozitor, qi cine imi poate garantacii n'll
lepin?"
ct
$i in acestcazne confruntimcu distorsionarea
pr
prevedc
numiti ghicireaviitorului,pentruci pacienta
dezastre.
qi prezenta
amplificirrii.
Seconstati,de asemenea,
ci pacientaigi spunecdtde ingrozitorva fi daci i sevor
previziunile.
CAndulra{ionalalternativesteurmdtorul:,,Decc
pareatatdeingrozitorgdndulc[ voi leqina?Voi c5deapt:
qi ma uoi trezidupdcdtevaminute'Voi observaproblhil
mulli oamenicare ml inconjoari gi care se vor olbri $
Md voi ridica,le voi adresamullumiripentrugriin
a.iute.
le voi spunecdtotulestein regull.Apoi mi voi ageza;xt
meuqi voi ajungela destinalie."
Al treileag6ndautomatal pacienteipoatefi: ,,'lb[rre
uitacu dispre{la mine.Ei vor credece suntnebunipcrll
am lesinat!"
g6ndurilor",,,prc
cognitive:,,citirea
Distorsiondri
pentru
ci Valeriaiqi
qi
viitorului" ,,etichetarea",
etichetade .,nebun6".
Gdndulrationalalternativ:,Nu existi nicio dovadll
sevor uita la minecu disprej.Oareeu aqdispreluipc
saul-aqconsideranebun,doarpentruci a leqinat?Arli
Al patruleag6ndnegativautomata fost: ,,Dardacitc
md va dispreluitotuii?N-ai puteasuporta,ar fi ingrozilr

232

viitorului"9i,,amplicognitive:,,ghicirea
Distorsioniri
OAndulrationalalternativpropus:,,Dece ar fi atdt de
zitor?Cemi-arputeaface?Artipala mine?S-arincrunta?
chemaprieteniiqi ar rddede mine?Ar scriela ziarcLam
pentruci am leqinat,
Daci cinevam[ dispretuieqte
nu poaleaveaniciun
care
imatura.
atitudine
o
reprezinte
I asupramea!"
Unii pacienliiqi aplri temerilecu argumentede genul
mai sigur s6-ti faci griji! Acest lucru te protejeazd
nenorocirilor.Poatecl teamameava facecaavionul
Poatecd voi invdlamai binede frici
pribugeasci!!!
se
pierdexamenulll
D'acnma relaxezqi gindesc pozitiv, se va intdmplaceva
trebuiesduitdmcd un nivelredusal anxietdliinepoate
in timp ce o anxietateprearidicati ne va facesd ne
ingrozitor.
Analizacosturilor$i beneficiilor
caresuferede o teamdsauareo lobie lrebuiesi
de ea.
daci doreqtesaunu sdseelibereze
posibilca o parlea psihiculuisi dorcascisi se
be teami,in timp ce alta rezistdschimbirii'pentru
r ci fobia o ajuti sauo protejeazide ceva'
ale menlinerii
unii pacien!iexisti beneficiisecundare
qi atenlia
griia
de
inconjurati
sunt
agorafobicii
Astfel,
de
renunlat.
uqor
jur,
nu
este
gi
lucru
la acest
din
) modalitatede a rezolvaaceast[problemi esteaplicarea
costurilorgi beneficiilor.
I trebuies6-siadresezeintrebarea:
sI mi ingrijorez qi si prevddcatastrofe-;iin ce
ce
bun
,,La
acestlucrusi am o via!5normal5?"me
impiedicn
[rI
qi evalua{i-leunelein
gi dezavantajele
,ilotati avantajele
cu celelalte.
zs)

qi tlez;trrtttl
Elaborafiapoio noudlistd,cu avantajele
gdndiriipozitiveqi ale imagerieicu conlinutoplinrisl
Daci subiectulva ajungela concluziaci dczitrttttl
cl v;rli rrrr
menlineriifobieisuntmaimaridecAtavantajele,
pentruschimbare.
7) Imageriacu confinut pozitiv
Oameniicaresuferdde atacuride oanici saulirhil
tot felul de lucruriingrozilotttt,,
mult timp imagindndu-qi
Astfel,subiectuligi poateimaginac[ iqi pienlceot
ci leqindin public sauci suferi de o boali gravi, ctl
snitalundesuferi teribil.Acestemanifesterinu suttl
decAtfenomenede reveriediurn5.Dac[ conlinutulru
estepozitiv,persoana
sesimtebine;daceestenegaliv.
sesperiesaudevinedeprimata.
constdin identificarca
Metodade psihoterapie
imagininegativeqi inlocuirealor in mod creativ,cu
pozitive.
lt
Vi puteliimaginacAvAaflaliintr-unloc agreabil,
saula mare.Inspirafiqi expiratiaddncqi calmin timpee
imagineamentaldrespectivS. '
Tehnicadi rezultate$i mai buneatuncicAndeste
pozitivedetipul urmdtor(Burns,| 989,p,
cu autosugestii
griji, calm, linigtit.Totul in jurul nrott
lipsit
de
,,Sunt
protejeazi.Soliaqi copiii se simt bine.Datoriilesunl
i qi multe lucruriplicutc tk'
Am mulli prieteniapropiaf
Simto liniqteqi o paceaddncd."
Bums( I 989)recomandiurmdtorulexerciliu:,,A|t
Relaxalitoli mupchii.Respiralictt
comodqi relaxafi-vd.
Acum
imaginali-vi
scena
carevI speriedeobicci.I
liniqtit.
in giirrrll
rapidqi spun6ndu-vi
intensifica
efectulrespirAnd
ingrozitor!Nu pot suportaasta!>Observalicum incortlnrr'l
teamaseamplificl.
Acum <qtergeli>imaginearespectivigi proiccllll
Respiraficalm gi profund,alegiintl
imaginelinigtitoare.

234

(,ftrcvi fac DlAcere:

scenede vacanti,zile fericitectc.
lnlrlfi-vi autosugestiipozitive gi observa!icum
ln vi se amelioreaz5."
Mctodadistragcrii
de la gdndurileqi imaginile
atenJiei
in comutarea
pouterecurgela activitelinu preadificile,cum ar fi
sau alte tipuri de jocuri care cer concenlrarea
inclusivcalculearitmetice.
practicarea
exerciliilor
il constituie
llt tip dedistragere
sausperiat,
momentulin caresubiectuldevinestresat
gimnasticd
sausi
faci
sdalerge,s5inoate,sd
ln pasvioi.
rul pe distanjelungi s-adoveditutil pentrusubiectii
i, in timp ce exerciliilede scurtl durat6,dar de
maimaresuntindicatein cazulterapieianxietdfiiqi
dac[ exerciliilefiziceproducmodificlri la
Intrebarea
biochimieicerebralesaunu t'acaltcevadecdtsi opreascl
gAndurilor
negativenu a fost deplinelucidat6.
de distragereconsti in angajarea
modalitate
oltd
productivi sauLlelip hobby.
activitate
intr-o
Pnradoxulacccptirii
in spateleacesteitehniciconstl
lcare se ascunde
trebuiesI
ci, inaintede a ne deplqistirile negative,
general,
estedificil sl acceptlmastfelde stiri, maiales
urmltoarelortipuri de atitudini:
PerfectionismulemoJional.Subiectulconsiderdci
trebuies[ fie tot timpul fericit gi sI aibd un control
perfectal stdrilor sale afective. Dupd p5rerealui,
oamenii,,normali"nu trebuiesdse simti anxioqi,aqa
drept,,nevrotic"atuncicAndse
c[ se autoeticheteazi
simtenervos.speriat,tristsattnesigur.

235

b) Tendinta spre catastrofizare.Persoanaconsitk'ti

stirile de anxietatesunt foarte periculoaserii rrl
la nebuniedacdscapl de sub control.
c) Teamade dezaprobare.Subiectuleste cottvitll
ceilalli il vor dispretuidacdvor aflacdtde nervrts,
saunesigurse simtein anumitesitua{ii.Accstn
pe ceilalli,arboriilrl
cd trebuiesi-i impresioneze
de ,,invingitot''.
d) Fobiade conflicte.Subiectulcredecd oamenii
careau rela{iibunecu cei din juq nu trebttic
suplra{i sau agasatide ceilalli. Din acest
nu-qi permit s5-qiexprime sentimentelede
iritare,gelozieetc.
insecuritale,
e) Emotofobia.Reprezintifobiade stdriafectiven
Subiectul crede ci nu trebuie sd triiasctr
panica,frustratia,
negative,caanxietatea,
fieie$te
o astfeldeemoIie,ol
tristelea.Atunci cend
cI s-ainLimplatcevaingrozitor,amplificAndu-9i
afectivenegative(sesupiri pentruci sesimte
Prezentare de caz
(Burns,1989,p,
Efena.o femeie de 32 de ani, a fost tratati de dr.
pentruatacuride panici. Stareaei s-aamelioratfoartc
dar setemeaci atacurilede panici ar puteareveni.
Terapeutuli-a spuscd acestlucru esteposibil gi i-o
s[ notezegdndurilenegativecare ii vor apdreala
atacde panici. Acesteaau fost:
,,Suntun caz lipsitde speranfl!"
,,Atacurilede panicdsuntun semnde slibiciune."
,,Sunto fiin{l inferioar5.Trebuies6 fie cevain
cu mine."
,,Acestlucruesteruginos.Oameniimd vor disprelrtl,"
Elena consideraci atacurileei de panici sunt un
oribil qi ruginos,caretrebuieascuns.

236

rcutula aplicat in cazul acesteipacientetehnica

i situatieiielei mai anxiogene,subformajocului de
a fost solicitatiisi joace rolul unei persoanecareo
rte,in timp ce terapeutulse substituiapacientei.
are,terapeutuli-a explicatpacienteici lumea
Odatl
daci eaie simteanxioaslsaudeprimatd.
ca alare,emotiile negativevor aveatendin{as[ se
igi va negast[rile,
respectivd
mpotrivI,daci persoana
mult.
mai
tot
vor intensifica
pacientacontinuesd creadi cd nu trebuie sI simtd
ve negative,terapeutulii recomandlsI facdo analizl
rr Eibineficiilor iitua{iei in cares-arsimli totdeauna
cu un autocontrolperfect.AceastatrebuiesI noteze
tip de atitudine.
unui asemenea
gi dezavantajele
nu consti in
succes
de
incununate
terapii
unei
ul

rrea pacientuluiintr-un individ perfect,cu-un

sa de citre sineinsuqica
I totai,ci in acceptarea
celorlalfi.lErI a fi
darcaremiritd dragostea
impotrivaemofiilornegative'
luptecu disperare

8[ infruntiim situafiile care ne tulburi

lcc{ii anxiogi au tendintade a evita conflictele9i
careii afecteazd.Estebine ca ei si intre in contact
acestoa.
educatiei,majoritateaoamenilors-audeprinssd
qi din acestmotiv ei nu
e deschissentimentele,
cu modelede comportamentcaresele permitd si
conflictele qi sd-qiexteriorizezesentimentele.
dintre consecinfeleacestui fapt o constituie
de tot felul de
lor in indivizianxiogi9i obsedati
De pildl, un
realI.
problema
cu
caro nu au legiturl
liri suport
organice
IncepesI aibltot felul de tulburXri
problema
fapt
de
cAnd
mersede la un medicla altul,
prietenii
cu
sau
de relaliacu lamilia
viafi pacientului,
tctivitatea profesionald,

in cauzi respingeproblemareali, o rrlrrrtgl

Persoana
minte pentru ci nu qtie cum s5-i facd fald sarrliirrrh,l
tk'pt
inchipuiec[ nu aredreptuls[ sesimtdsupirati saLr
Anxietateareprezinti o modalitatesimbolici dc tt
problemareali.
pacientuluidea-9i
Solutiao constituiedeprinderea
mai direct sentimentele.
Un studentla medicinh,Radu,s-anecdjitpentruol1
saAndras-adecissdplecein weekendin oragulnalul,e1
inlilneascicu colegiide liceu.Cei doi au discutatmult;l
la urmi Radua acceptatpunctulde vedereal Andrci.
cE gi el aveade pregitit un examen.
cl tl
imediatdupi plecareaAndrei,
Cu toateacestea,
si sesimt6incordatsi iritat. Curdnd,a observatci i-rt
erupfiepe un brat qi a contractato tuse ugoari.
Firi niciun motiv, el s-a speriatla gindul cd estc
relalii
deSIDA, fapt improbabil,mai alesci nu avusese
cu alte femei.Anxietateasa a crescutatAtde mult inoill
s-a dus la spitalul undeigi efectuastagiul qi qi-a fdcul
laptulci eraabsolut
ci a demonstrat
carebineinleles
in realitate,Radu s-a simtit stresatfiindci a trebrtll
petreacisingurweekendul.El insi qi-aspuscd nu e
temdndu-se
c6 daci ii va mlrturisi fetei c[ se simtertrnill
De
va considera
un om slab,lipsitde masculinitate.
el credeaci nu are dreptuls5-i impunl prieteneisalc
de vedere.
Cum ar fi trebuit si i se adresezeRaduAndrei? lil

ceidoi aufostinstruili
llmpulfedinlelordepsihoterapie,
unicemai deschisunulcu celdlalt$i,in finalulterapici'
e au disp5rut.Aceastanu inseamn5ci Radu s-a
in mod miraculos.Tendinla de a-gi reprima
esteaddncinrddbcinatdin el 9i s-ar puteaca in
rd cevail va supira, s[ redevini obsedatcl e bolnav
souci se vor piodtrcediversealte catastrofe'Atunci
va intdmpla acestlucru, el va trebui s6-qiadreseze
go: ,,Oaresunt superatpe cineva?" 5i si incercesI
problemareali.

voi simfisingurgiun
trebuitsaspunA
cevadegenul:,,Md
gelosin absenlata, pentruc6 te iubesccu adevdrat.$tiu cll
binesi te duci,dar o partedin minear dori sdrimdi."
O astfel de afirmatie i-ar fi dezvdluit fetei simftrnr
lui, ftri insi a-i cerein mod deschissi renuntela intilnirol
colesii.

238

239

C api tol ul l 0
PSIHOTERAPIAATACURILOR DE PANI( IA
Aq a cu m a m mai subliniat, un atac d e p a rric l
caraclerizeazlprintr-oactivarefiziologici brusci ce apuu
seninsauca reactiela confruntareacu o situatiefobictr.
Dintresimptomelefiziceamintimpalpitatiile,
toracici, senzaliade sufocare,senzatiade leqin,
abundente,tremorul extremitetiloretc.
psihologicecareinsolescacestemani
Simptomele
sunt reprezentate
de senzaliade irealitate,dorinla
dea fugi din loculin careseaflI subiectul,teamaciva
va muri sauva comiteun act necontrolat.
subiectul.carcsc
Primulactde panicdtraumatizeazd
ingrozit, neajutoratqi cu o putemicd anxietate
legati de posibilitateareaparilieisimptomelor.
Din nefericire,majoritateaatacurilorde panici au
de a se reDeta.
Psihoterapia
atacurilorde panicdil ajuti pe subicct
controlezestlrile resoective.reducdndu-leintensitrl0l
frecven[a.Aceastapresupune:
r practicareacu regularitatea relaxdrii;
o practicarea
unorexerciJiifizice;
r regimalimentarcu eliminareasubstanlelor
stinru
(mai alesalcool,cafea,zahir qi nicotini);
r deprinderea
subiectului
de a-qiexprimadeschis
steriafectivenegative(mai alesostililategi trisl('lF

240

modificareagindurilor $i atitudinilordisfunclionalc
negative.
si i seexplicefaptulcI ataculde panicir,
Pacientuluitrebuie
pnre o experienlaterifianti, este total nepericulos,
desprins[din context.
tcntando reacliepsihofiziologic6,
de reacliainstinctivi de fugd sau luptd,pe careo
mamifereleatunci cAndsunt amenintate.aceasti
pentrua facelali
avind rolul de a mobilizaorganismul
lui.
presupunem
ci unei persoane
i s-aoprit autoturismul
cu o caleferat5,qi trenulsevededejain deplrtare.
moment se produce o descircare puternici de
qi subiectulsimte.nevoia
imperioasd
de a o lua la
pulsuluiqiritmului
fiziologicesunt:accelerarea
Senza{iile
musculari, cre$tereaafluxului de
; supraincordarea
la nivelul muqchilor,rdcireaextremitdtilordatoritA
iei periferice,
creqterea
cantiteliidezahdrins6nge
ile abundente.Acestereac{iivor contribui la
energieisubiectului,
ajut6nduJsd-9isalveze
viata.
cazulatacului-depanic5,reacliilesunt identice,deqi
tarealipseqte.In agorafobie,reacliile respectiveapar

cu unelesituatiicarenu suntamenintatoare

oamenilor(de pild5,atuncicind persoana

majoritalea
o coadi pentrua cumpdraun produs).
rptul cI subiectulnu-qi explicl aparitiareacliilor
le face gi mai amenin!5toare,teama acestuia
simlitor.
s-aelucidatpe deplinmecanismul
declanqlriiatacului
Unii autori il pun pe seamaunui dezechilibru
la nivelulorganismului,
allii il atribuieefectelor
unui
Cu toateacestea,doar unelepersoanecareau
stresuluidezvolt[ aceast[tulburare.
subiectulnu reu$e$te
sI identificeo situafie
exterioari,el va aveatendintade a atribui
chiarsenza{iilor
fiziologice,pe carele interpreteaztr
la adresavietii sale.
o ameninfare

241

Astfel,pacientuligi sPunein gdnd:

.,Dacdmi simt r[u, trebuies[ existeo amenintarc1i r
aceastanu esteexterioard,de buni seami se afl6 in inlcrtr
organismului".
fiziologice,subiectuli9i v;r
Ca rispunsla senzaliile
in gdndurmitoarele:
. Pentrupalpitatii:,,Voifaceun atacdecordsauvoi tt
. Pentrusenzatiide sufocare:,,Respiraliameascvrt
m[ voi asfixiaqi voi muri".
leginaqi voi cidea".
r Senzatiide ame{eal6:,,Voi
r Senzatiide irealitate,de dezorientare:,,Voi
o Senzafiade slibiciunein picioare:,,Nu voi
mai merg,voi cddea".
o Ca reacl]eIa toate simptomelecorporale:,,iml
pierdecompletcontrolul de sine".
Pemlsurd ce subiectuligi spunein minte ce seva
vreunadin situaJiilede mai sus,el i$i va amplifica,la
siu, reac{iilefiziologice, gi in felul acestase va produttl
cerc vicios careva contribui la sporireapanicii.
Cercul vicios nu poatefi ,,spa(" decdtdaci
conqtientizaabsenlapericolului.Astfel, acestatrebuicsl
urmitoarele:
l. Atacul de panici nu va produceo imbolndvirc
oprlre a lnrmlr.
Palpitaliile care apar in timpul unui atac de panicl

insplimdntasubiectul,dar nu sunt periculoase.

CercetirileaudemonstratfaptulcAo inimi sdndtoasil
suportapanl la 200 de bdtnipe minut, timp de mai multo
Din acestmotiv, pacientultrebuieinstruit sd stealini$tit
str-girevin[ atuncicdndinimaincepes6batiimai
agtepte
De asemenea,estebine ca subiectulsI gtie c5, in
unei boli de inim6, se produc modificlri ale tra
electrocardiografic.
2. Atacul de panici nu va provocaoprirea respirlllcl
sufocareapacientului.
141

Nici senzaliilede sufocare9i constriclietoraciclnu sttttl

timpul ataculuiseproduceo contractarea musculaturii
9i toracelui,fapt ce contribuiela diminuareacapacitilii
Existd insl un reflex care va fo(a subiectulsi
daci aportul de oxigen este insuficient.Pentrua
ra aceasta,i se poatecere subiectuluisi-qi opreascd
a timp de un minut, pe parcursulcdruia va constata
tendinleireflexede a inhalamai mult aer.Acelaqilucru
mplaqiin cazulataculuide panici, subiectulinspir6nd
cu mult inainte de a se afla in deficit de oxigen

ie).

Atacul de panicdnu va provocaleqinulsubiectului.

fiind faptul ci inima bate mai repedegi circulatia
este accelerati,subiectulnu va leqina,deoarecein
teginseint6mpl6exactcontrariul(o exceptiela regulI o
uie persoaneiecu fobie de sdnge,care pot leqina la
a acestuia).
Atacul de panicdnu va provocapierdereaechilibrului'
la instalareaataculuide panici, subiectulare o
de ameleald.El trebuieinformatc[ senzatiarespectivl
:ste$teun fenomenpericulosqi cI va dispirea curdnd;
in iare senzatiadureazEmai mult de cdtevasecunde,
esarl consultareamedicului orelist pentru a verifica
e vorbade vreo afectiunela nivelul urechii inteme.
Atacul de panicdnu va aveadrept consecinticiderea
lului gi nu-l va impiedica sd se deplaseze,chiar daci
lgi simtegenunchiimoi.
cretia de adrenalindcare are loc in timpul ataculuide
crednd
producevasodilatatie
9i la nivelul picioarelor,
la
care
(,,picioare
moi")
i de slibiciune muscularl

la
anxietiitiireferitoareprin declangarea
tul rtrspunde
agorafobic
c[ nu va maifi capabilsAmeargl.Pacientul
asiquratci este vorba doar de o senzatietrecdtoare,
,les'alefiind capabilestr-lsuslinl la fel ca inainte'

243

6. Atacul de panici nu conducela nebunie.

din timpul ataculuide panici prrrrlrnl
Respiratiaacceleratii
cerebral5care conduce, la rdndul snrr,ll
o vasoconstrictrie
upaiilia un"i senzaliide dezorientare9i irealitate'in clzrrl
careseint6mpldacestlucru,subiectultrebuiesd-gireamintlni
a vaselordc
faptulci estevorbadoarde o vasoconstrictie
carealimenteazdcreierul9i nu arenimic de-afacecu nc
cunoscutfiind faptulci nimeninu a innebunitdin cattzn
atacde panice.
De retinutcbo boali psihic6majorl nu seinstaleazil
ci reprezinti rezultatulunor acumullri careseproducin I
7.Ataculde panici nu-l vadeterminapepacients5-qip
controlul.
Datoriti intensitiilii simptomelordin timpul ataculttl
panicl, pacientulpoateaveaimpresiacl-qi va pierdc
controlulqi seva comportain mod absurd.Observaliilec
au demonstratfaptul ci nu existddecfltriscul ca subiectd
fugi din locul in careseafl6,totalapierderea controluluilll

o puri inchipuire.

Aparifia gi dezvoltareaunui atac de panici

(dupi Bourne,1995,p. 109)

declanSatoriexterni:
disputecu cineva, o veste proast5,un stimul care

bruscetc.
endocrine,scidereaniveluluiglucozeiin sdnge,
musculareetc.
II
amplificarea unor senzafiicorporaleneobignuite

(palpitatii,respiralieacceleratii,
transpiralii,
senzafiede legin).
III
lizarea atenliei s p re i n t e r i o r u l o r g a ni s mu l u i
simptomelorle face mai uqorde decelatqi le
l.

Iv
catastrofici (subiectuliqi spunein gdnd ci
sunt periculoase:,,imi voi pierdetotal controlul"

Tehnicide contracararea atacurilorde panlcl

leglturii dintre senzaliile
l Destr6marea
catastrofizante.
negative
gAndurile
Indivizii caresuferi de atacuride panici au tendinltt
interpretasimptomelecorporaleneobignuitesau
intr-un mod catastrofic.De pildi, palpitatiilesunt
unui posibilatacde cord,amelelileo
semnalele
unui lepin sau a morfii, iar respira{iaaccelerateun scmtl
persoanaseva asfixia.Acesteinterpret?iriau drept
atentieisubiectuluiasuprasenzatiilor
concentrarea
ceeace nu face decdtsi le amplifice.

244

)rvenliaterapeuticipoates6aibdloc la nivelul fiecbrei

ataculuide panici.
primele faze este posibil ca senzatiilecorporale
sb fie consecinlaunui stres generalizat,situaliein
indicatd practicarearelaxdrii, a exerciliilor fizice,
unui regimalimentarechilibrat,precumgi aplicarea
ici de control al stresului,toate acesteacontribuind
ea probabilititii apariliei unor simptomedatorate
nervosvegetativsimpatic.In acelaqitimp,
sistemului
trebuie sd identifice circumstantelecare provoacd

245

accslrlrrr
''iI
ataculde panice9i careau premersdeclanqarea
irestructurezeatilrrrltttlf
oreinainte,9is5uuu"lionui
"at*a
",
de
via!6.
stilul
si
'
in fazaa treia, caracletizatiprin focalizareaatcnlicl
inlerior,spresenzaliilecorporale.sepoateinterveniirl srll
1l
de a utilizatehnicide distragcte
deprinderiipacienrului
comutarea atenllel.
lntervenlia cea mai importantl are loc.in faza tt.l

catastrttll
fiinb instruitseopriascdinterpretlrile
nacientul
lle unor simptomesomatice9i si se obignuiascisirlol
simptomeleionsideratenepericuloase'
Ini{ial, acestaeste inv6lat-se identifice,simptt
drept
fiziologicepe carearetendin[as[ le interpreteze
unui oericoliminent'
Men{iondmcatevadintreacestesimptome:
o tahicardie;
o senzatiede gol in stomac;
o valuride cdlduri saufrig;
o transpiralii;
. tremor al extremitdtilor;
o slibiciunein Picioare;
. tremor genelalizat;
. presiunesaudureriin zonatoracelui;
o respiralieacceleratii;
r senzaliede vomd;
r ame[eli;
r senzaliede irealitate;
r senzaliede leqin;
o incapacitatede a gdndiclar,
lJrmeazdapoi identificareagAndurilor.catastrtr

('.voimuri;;'.voiinnebuni";
r"t titoui"futitiiptome
"vol
un infarcf'; ,,imi voi pierdecontrolul";,,amo tumordc
etc.)qistabiiireaconexiuniidintresenzafiigi gindurile
ca de pildi:
eatpitalli- .,Voifaceun infarct".
.'O sdmor."

246

l'asul urmltor al terapieiconstdin idenlilicarcitLtnor'

lcalii alternativepentrusimptomelefiziologicecarc il
pe subiect.De pildn, f se poate explica faptul cri
ile nu renrezintisemnalulunui infarct.Accelerarea
fui cardiac este cnuzatdde creqtereasecrefiei de
care activeazi sistemulnervossimpaticin fazele
ale instal6rii anxietitii. Aceste reaclii nu sunt
un anumittimp.
chiardacdseprelungesc
O altl modalitatede abordarea atacurilorde panicl
voluntar[a reacIiilorfiziologicespecifice.
in producerea
lucru se realizeazlin cursulqedin{eide psihoterapie,
De pildi, pacientuleste
indrumarea terapeutului.
doui
minute,situa{iein care
timp
de
hiperventileze
sI
Degisubiectul
ameleliqi apardificultili respiratorii.
simptomelerespective,proccduraestetotal nepes[ trliascAsenza{iile
ii ofer[ posibilitatea
deoarece
deplind.In felul
in condifiidesecuritate
incriminate,
c5nu seintdmpld
clientulinvalddin proprieexperien!6
pe careinainte
fenomene,
apar
asemenea
cdnd
atunci
rlu
nta sd Ie catastrofizeze.
pacientuluisdnu lupteimpotrivaataculuide
Instruirea
de a rezistasaua luptaimpotriva unui atacde
nu producedecAtamplificareaacestuia.
aire Wekes (1978) prezintd patru modaliteli de
a ataculuide panicl:
Acceptafisimptomelellri s[ incercalisd le evitali.
de a reprimasaude a evitasimptomeletemporare
o modalitateindirect[dea ne
depanici reprezintd
c[ nu putemfacefa![ respectivuluiatac,$i acestfapt va
stareade nanic5.Subiectular adoptao atitudinemai
daci ar s6ndiin termeniiurmltori: ,,lat5,atacul
meus6-qideclanqczc
din nou.Voi l6saorganismul
Am mai procedatla fel Eialti datn."
le gi voi supravielui.

241

Acceptalitot ceeace face organismul,lbII\ 'rn

impotriva simptomelor.
Atunci cdnd subiectulincearcdsi faci fali llllrrltd
panici, el se incordeaz6qi mai mult, ceeace ii
Adoptareauneiatitudinipasivedeterminilrl
anxietatea.
mai rapidl a ataculuide panici. Pacientultrebuicsll
sd-gipoati observareactiilede activarefiziologicri,r
neplScutear fi acestea,ftri s[ reacjionezela clc
anxietateqi mai mare.
o Ldsa{i-viduqide ,,valul"ataculuide panictr.
Cfaire Weeks(1978) realizeazAdistincfia dintro
primardEiceasecundari.
Ceadintii sereferl la reacliilefiziologicecarcslrttl
reaclieidepanic6,in timp cea douaapareatuncicAnd
se speriesingur spunAndu-qiin gdnd tot felul dc
pot si fac fafi";,,ce sevaint6mpladactr
ingrozitoare:,,nu
vor observace mi se intAmpl[?"; ,,trebuiesi ies
aici".
Se poateface relativ putin in ceeace priveglo
primari, in schimbexisti posibilitateade a o dominn
secundar[,invdtind pacientulsi se lasein voia
loc si lupte impotriva lor qi si-qi administrezeu
anxiogene.In locul acestora,el ar trebui si recurgi la
de autoincurajarede tipul: ,,totul va trece"; ,,am nul
fa1lqiinainteunorastfelde situalii"; senzaliilepecarclo
nu sunt plScute,dar le pot accepta";,,totul o si
..anxietatea
nu mi va dobori chiar dacl nu m[ sintt
estepericulosceeace mi seint6mpld".
r Ldsalitimpul si treac5.
Atacul de panicbeste produsde o senzafie
adrenalin6.Dac[ pacientulsti linigtit, adrenalinn
metabolizain trei pdni la cinci minute,qi starealui
va ameliora.
Reactiilede panicbau o duratdscurti, de cAtevanr
dispardacdsubiectulnu le agraveazS,luptdndimpolrlvt
sauspunindu-qiin gdndlucruri careii sporescanxiclnlc{,

248

condiliilorin careapar atacurile

de panicii
igi poate spori autocontrolulasupraatacurilor
congtientiaindcondifiilein caresemanifestdacestea.
ataculsepoateproduceatuncicAndsubiectulseafl6
in timp ce conduce
dc cas[,intr-o sal5de cinematograf,
ctc., acestaevit6ndin mod sistematicsituatiile
cazul in care atacurilede panici apar,,din senin",
li poate fi de folos sd monitorizezedeclanqarea
observdndtimp de doul strptimini ce se petrececu
orc gi imediatinainteaataculuide panici. Acestlucruil
Faliza riispunzAndIa urmitoarele intrebdri (Bourne,

l I8) :
V[ aflatisubinfluentastresului?
(in cazafirmativ,
cucineva?
Eralisingursauimpreund
respectivd?)
cineerapersoana
ce
dispozilie
v-ati
aflat cu c6tevaore inaintede
ln
, declanqarea
atacului?
! Anxios?
! Deprimat?
D lritat?
)>Trist?
F Furios?etc.
Afi avut gAnduri negative inainte de producerea
ataculuide panic6?
Ali fost mai obositsau,dimpotrivi,odihnit?
Afi suferit vreo pierdere?
V-a fost frig saucald?
V-ali simlit neliniqtitsaucalm?
Ati consumatcafeasaumai mult zahir?
Existl alte situalii sauevenimentecareau legiturl cu
ataculde panicS?

249

F[c6ndefortulde observareqi monitorizarea alirr'rrtl{

de panic[,pacientuldevineconqtientde faptulci nu rrrlir,rlf
o victimi pasivia propriilorsalestiri, lEcindun pasinrpor
in direc{iaconholSriipropriilor salestlri emolionalc,plr'r
qi a imprejurlrilor in careseproducacestea.
Dupi un anumittimp,pacientuldevinecapabilsi o
semnelepreliminareale aparilieiataculuide panici.
pot fi: accelerarea
bitdilor inimii, o presiunein zonapi
o senzaliede amefeal5etc. Odatesesizateacestesi
subiectulva invi{a si opreasciataculde panicdinaintcr[
agraveze.
Prezentdmin continuareo scal5de misurarea
ataculuide panicl, adaptatlde Boume (1995)dupi I

09 8 r) .
Toatesimptomele
nivelului6 sunt
temare;teamade a nu tnnebuni,tendinl[
compulsiv6de a ftrgi.
Atacmoderatde Palpitafii; dificult6tiin respimfie,scnznllo
panicl
dezorientare
anxietate
$i irealitate;
$.
dreptconsecinFa pierderiicontrolului.
aleinimii;
inceputulatacului Tahicardie;
bdtaineregulate
snu
de panica
dificultatide respiralie;dezorientare
amefeli;teamaevidentade pierderea
controlului;tendinJa
compulsivide a lirgl
rl
Anxietate
Subiectulnu
sesimtebine.Inimaincenc
accentuata
mai repede;acestaajungesAseinlrebc
nu cumva i$i Yapierdecontrolul.
Anxietate
Subiectulnu sesimtebine,darare
inima incepesd batdmai repede;palnclofl
moderatd

7-l0Atac de panicl
maJor

transDi16.

Anxietateu$oarA Fumicaturiin stomac;incordare

neryozuate.
I
Anxietatefoarte Anxietatein valuri gi staredenervozilnlo
uloara
Relaxare
Calm;subiectul
sesimtenetulburat
$i lin

250

Strategiide contractarea atacului de panici

in stadiu incipient
Pacientultrebuiesi invefe si identificesemnaleleiniJiale
aleunui posibilatacde panici, inaintecasimptomele
de subcontrol!
Ulterior, se pot utiliza urmitoarelestrategii:
I. Relrogerea
Dac[ subiectule pe punctulde a se confruntasause afli
In situaliafa{5 de care are o fobie, estebine sE iasddin
imprejurare,pin6 c6ndanxietateadescrege.
importan{l deosebit[ o prezinti rcalizareadistincliei
retragersgi fugl din situalia anxiogend.Retragerea
pdrisireatemporaria situa(iei,cu intentiadea reveni
cdndse va simJimai bine, in timp ce comportamentul
nu facedecit sdintireasci fobia.Atuncic6ndpacientul
revinein situa{ie,el ajunges-o considereintolerabili,
doar si fusd din aceasta.
Organizarea unei disculii ca o oltd persoand
strategie contribuie la distragereaatenfiei
de la simptomegi g6nduricu continutanxiogen.
Angajarea tntr-o activitate Jizicd
contribuiela desclrcareaenergieisuplimentare
de secreliasporitiide adrenalind.
seafl6 la locul de munc6,pacientulpoatesdmeargi
sau intr-un alt birou, iar acasdare posibilitateasi
activititi gospodiregticaresoliciti efort fizic.

Ancorareatn prezent
atenlieiasupraobiectelordin
Serecomanddconcentrarea
poate
s[
observe
obiecteleexpuseintr-o
Astfel, subiectul

251

vitrini sau mobilierul dintr-o incipere, acord6ndlrrtrr;

atenliesimptomelorpsihofiziologicesau gAnduriLrrr
trofizante.Se poatesugerapacientuluichiar si atirrlin
obiectecareseafli in imediatasaapropiere,pentrurt li ;l
puternicancoratin prezentulimediat.
5. Angajarea tn octivitdli simple' cu caracler
menireadc n
Acesteactivit[ti au, de asemenea,
atentiade la senzaliilegi g0ndurilenegative.
Astfel, subiectuluii se poaterecomanda:
o si numerede la 100la l:
si numerepersoanelecare stau la o coadl,
care-iareasuprasa,maqinilede o anumitl culon
si fredonezeo melodieetc.
6, Desfdgurarea unei activildli care pr
concenlrarea alen(iei
Asemeneaactivititi sunt mai dificil de realizol
subiectuleste anxios sau panicat, Cu toate accsloll
reprezinti modalititi de distragerefoarte eficiento
si seangrenezein ele.
subiectulreuqeqte
poate
recomanda:
Se
o citirea unui romansaua unei reviste;
o dezlegarea
unui rebus;
. tricotat saucusut;
r monitorizareanivelului anxietitii;
r jocuri de cd(i saujocuri pe calculator;
r efectuareaunor calcule sau rezolvarea
probleme;
r cdntatulla un instrumentmuzical:
r planificarea
activitelilorzilnice;
r desen,picturd,modelaj.

252

?, Exprimareadeschisdo ostilitdlii
itateaqi anxietater reprezint reaclii incompatibile,
cliniceau evidenfiat
potfi trlite simultan.Observafiile
reprimate
gi
panica
bazi
sentimente
au
la
o[ anxietatea

ostilitateqi frustrare.
ostilitelii
(1995,p. 123)recomandimanifestarea
poate
pacientul
pe
Astfel,
obiecte.
prin
descircarea
fizic
lTrI
obiect
poate
sparge
un
pem6, un manechinsau
:Tlllirea unei experienle pldcule directe
fel cum ostilitateaSianxietateasunt incompatibile,tot
sentimentuluide pldcerenu poatemergemAni in
anxietatea.
i sepoaterecomanda:
sd minAnce ceva ce ii place (nu zahdr sau alimente
iritante);
sd faci dragoste;
sI faci un du; sausi se relaxezeintr-o baiecaldl.
Wzualizarea unei petsoane sau o unei scene care
pacientul
subiectulsesizeazlsemneleincipientealeanxietiilii,
s6-$ireprezinteo persoanicareil face sI se simti in
sauo sceni liniqtitoare.
Oprireo gdndurilor
este instruit s6 inspire profund gi sd-qispuni
i cAndsesizeaziprezentasenzafiilorneplicutesau
rilor negative.El poateface acestlucru cu voce tare,
c6nd e singur; sau in gdnd,dacl mai existi qi alte
in jur.
sepoatevizualizasemnulSTOP!
asemenea,
repetareaexerciliului de citeva ori, se va trece la

253

inlocuireagdnduriloranxiogenecu gdndurilini;lilolr,'
suportiv:,,totulva trece";,,suntcalmqi putcrrlrt'
caracter
Practic,pacientulpoate utiliza orice tehnici ntcttilll
ajutesi nu mai fie prizonierulgdndurilornegativc(
conlrolate,
exercitiifiziceetc.).
Toate strategiiledescrisemai sus pot fi utilizatc
oprireasau reducereaunui atac de panicdaflat inlr-o
incipient6,bazalor const6ndin distragereaaten{iei.Cclc
strategii pe care le vom descrie in continuarepr
distragere,dar mergcevamai mult in profunzime,
fiziologlol
cauzeleatacurilorde panic6;supraactivarea
vorbireainterioari cu continutanxiogen.Astfel, stratcglllf
qi l2 au ca scopcontracararea
reacfieifiziologicede
timp ce strategial3 urmireqte reprimareavorbirii
spaimasubiectului.
careaccentueazd
II. Exercilii de respirayieabdominald
Respira{iaabdominaldlentd 9i calml poate
simptomelefiziologice ale atacului de panicS,rcs
ritmului respirator,constrictiatoracic[ gi
accelerarea
disparilia simptomelorde hiperventila!iedatorate
claviculareaccelerate(ameleli, dezorientare,senzrtllc
irealitate).
Se recomandtrsubiectuluicare a detectatsim
timpuriiale ataculuide panici s[ respireabdominallimp
3-4 minute.
12. Exerciliile de relaxare
Se pot utiliza exercilii din programulde
autogenal lui Schultzsau din cadrul relaxirii pro
Jacobson.
Exist[ subiectila carerelaxareava da rezultatemui
decdtgimnasticarespiratorie,in timp ce pentrual{ii parcsl
indicatl o combinafiedintre exerciJiilede respiratiepi cclc
relaxare.

254

Yorbire interioard ctl

conlinut negativ

,,Ataculse declangeazf,
dinnou!"
imi voi pierdeautocontrolul."
,,Nupot suporlaasta."
,,Cevor spuneceilalli
daci imi voi pierdeautoconfiolul?"
Vorbireinteriourd cu
conlinutpoziliY
(autosugestii
calmante)
,,Pot face fatd acestor
simptome."
,,Estevorbadoarde anxietate."
,,Vatrecetotul."
,,Voidepdgiaceast6
situatie."

A nxietule
secundqrA

emolionale
Ractii
la simPtomele
fiziologice
PanicA

Detqfare

Subiectulse lasi
in voia simPtomelor 9i Ie obsrvd.
Subictulfacefala
de panicd
atacului
in modpasiv.

Repetoreamenldd a unor sugestii cu conlinut,pozitiv

'birba interioari cu continut negativ nu face decAtsd
atacurilede panici. in timp ce reacfiilefiziologice
ataculuide panici apar brusc Ai parci din senin
primard),reac{iileemofionalela acestesimptome
secundard)se datoreazlvorbirii interioare,prin
clreia subiectuliqi spunein gAndcAtde groaznice
de periculoasesuntsimptomelesale,careii vor provoca
nebuniasaumoartea'
autocontrolului,
Daci va fi invdtat s6-qi acceptesimptomele9i sd-qi
cu conlinutlini$titor,el va
formelesugestive
aceslora.
reducesauchiar opri escaladarea

255

Bourne(f 995, p. 127)prezintdo schemi din caret, rtthl

rrllrttl$l
subiectulla producerea
ci modulin careva reac{iona
de panici va depindede ceeace iqi va spuneacestain ltllrtrll
14. Praclicarea exerciliilor de relaxare (sau de
cu aulosugestii Iinistiloarc
La apariliaprimelor simptomeale ataculuido prltl
subiectulse relaxeazi qi igi repetdin gAndautosugcslilll
caractercalmant, menite sd-l ajute sd faci fafi atacrrlttl
panici.
Acelagilucrusepoaterealizain timpul unui exercilll
abdominali,dupl modelul:
respirafie
,,lnspircalm,linigte,destindere."
,,Expirteam6,agitalie,incordare"sau
,,Potface fa{6acesteistiri" - inspirafie.
,,Totulva treceqi mi voi relaxa"- expiralie.
Aceastdtehnicdeste uneori atet de eficientAinc0l
in plan real,ce devineadcsol
suplinitotal desensibilizarea
greude realizat,cum ar fi, de pild6.in cazulfobieidc
avionul.in alte imprejuriri. metodacontribuiela rct
anxietifii in suficient6mesurl pentru a face por
in planreal.
desensibilizarea
unorspalil
in general,anxietatealegaGide traversarea
e1c.estedec
deaconduceavionul,dea utilizaascensorul
de gAndurileqi fanteziilesubiectuluiin leglturI cu
subiectuluilhll
situalii.Din acestmotiv,desensibilizarea
g6nduriqi imagini anxiogenepoatefavoriza confruntlltu
de reaclii fobicein plan real.Praol
situaliilegeneratoare
desensibiliziriiin plan imaginativcontribuieqi la
anxieteliianticipatoriitrdite de subiectla gandulctr rl
confruntacu obiectulfobiei sale.
laptulcdsuccesul
Boume( 1995.p. 138)subliniazd
depindede urmdtoriifactori:
l. Capacitatea
subiectuluide a intraintr-o starede
nrofund6.

256

2. l:laborareaunei ierarhiiadecvatede stimuli anxiogeni,

a unor sceneimaginarereferitoarela situafiafobicl,
caretrebuiesd fie gradatede la unelecareproduco
ugoardp6ni la cele care genereazb
o anxietate
Vivacitateaqi claritateareprezentdrilorvizuale ale
ul.

R6bdareagi perseverentaacestuiain practicarea

257

C aP i tol ul l l
MODELUL COMPREHENSIV DD TERAI'I II
COMPORTAMENTAL-COGNITTVA
A TULBURARILOR ANXIOASE
prezentatapa(ine lui lltt
Modelul psihoterapeutic
(1995) li porne;te de la premisa cl in abordarcitpr
terapeuticla anxietiitiitrebuiesI selini seamade
factorilorcareproducaceastbtulburare.
Bourne (1995) denumegteaceastl abordare
comprehensiv",carepresupunerealizareaunor
mai multeniveluri:
r fiziologic;
o emotional;
. comportamental;
o mental;
o interpersonal;
r al autostimei;
o existenfial(spiritual).

Nivelul fiziologic
Agacum am mai subliniat,printrecauzelefiziologiec
anxietilii se numlrd existenlaunor posibiledezechilihn
nivelul creierului.La acesteaseadaugd respiraliain
tensiuneamusculari, efecteleorganiceale stresului
precumgi factori ce {in de regimul alimentar'

258

Metodelede intervenfiela acestnivel implicl utilizarcl

lchnicidegimnasticdrespiratorie,
relaxare,exerci{iillzicc
nastici aerobicd),precumgi eliminareadin cadrul
lui alimentara unorsubstanle
excitante.

Nivelul emofional
ile emolionalereprimate(mai alesostilitatea)
o cauz6importantda tulburirilor anxioase.
stlrile de panici sunt generatede sentimentede
ostilitatesaudisperare,sentimentepe caresubiectul
reprimat.
ile utilizatepentrua contracara
acesttip de factori
de anxietatesunt urmitoarele:
invitarea subiectuluisd recunoascisimptomele
datorateunor stiri emotionalereprimate;
identificareastirilor afectiveca al^re;
deprindereapacientuluide a-qi manifestadeschis
emoliile;
invlfareasubiectuluisi comunicecelorlalti ceeace
simte.

Nivelul comportamental
ile persistl din cauzacomportamentuluide evitare.
subiectulva evita mai mult sI cilitoreasci cu metroul.
in publicsausi steasingurin casi, cu atAttemerile
vor persista
maimult.Fobiilesuntmen[inute
deoarece
gste
de evitare
recompensat:subiectulnu se
cu situatiacareil sperie,
presupune
nivelde intervenfie
utilizarea
unortehnici
bifizare sistematic6,realizatein plan real sau

259

in ultimulcazsubiectulfiind invilat sI sceotrll

imaginar,
cu obiectultemerilorsalein plan mental,prin inlt ttttr
tehniciiimaginatieidirijate.
cu situaliileanxiollr'tlf
in ambelecazuri,confruntarea
loc treptat,cu Pagimici.
Existe anumitetipuri de comportamentecare lttttl
atacurilede panicd.Astfel,incercdndsitrczitrlr'
accentueze
astfelde atac,subiectulnu facealtcevadecdts6-5il11t
simptomele.
Din acestmotiv, terapeutultrebuie s5-l inve[e pc
ttet'
si-pi reducdatactrlde panici imediatdupi instalarca
si observeceeace se intdmpli 1i sll
deorinzdndu-se
de la sine,in loc si seoprtniprt
lucrurilesi sedes{bqoare
lor.
la amplificarea
ce
duce
fapt
simptomelor
dc p:tttlt'll
atacului
face
fajl
Existi 9i altetehnicide a
rl
la
altcevrt,
r distragerea(subiectulse gAndegte
descriemobilieruldin inctipcrc
cu o altdpersoand,
o desliqurareaunei activitdti fizice;
r exprimareaunor sentimentesaudorinle;
abdominali;
o exercifiide respirafie
o autosugestiipozitive repetate'
Nivelul mental (cognitiv)
Vorbireainterioaricu continutnegativareun elbcl
qi menfinerea
anxietiJii.
in declanqarea
nu
fac dec6t si se spericsi
anxioase
Persoanele
intrebdndu-se
,,ce-arfi daci?" sau irnaginindu-qiccla
ingrozitoarelucruri.
gdndireaexcesivde autocritice;i
De asemenea,
interioardde tip perfeclionist(,,Trebuieneapirat")cont
la rdndullor, Ia aparitiaanxietl1ii.
Tehnicileutilizatein acestcaz vizeazl identificnrot
modurilor disfunctionalede gdndire.
contracararea

260

Nivelul interpersonal
din
are la bazl animozit5lile
multi oameni,anxietatea
Atunci cind cinevaintimpini
rclatiilorinterpersonale.
qi dorinJele
sale,
sdcomunicecelorlal{isentimentele
respectivlseva sim{i frustratl qi va devenianxioasl
lncordati.Acelaqilucru se petrece gi cu subiecfii
li si spun6,,nu",care nu reu$escse se sustragd
lor nedoritedin parteacelorlalli.
acestorproblemeserealizeazlprin intermediul
de utilemai
psihoterapie
tehnicideosebit
asertivS,
de
qi
cu
agorafobie.
subiec{iicu fobiesociald

autostimei(Ego-ul ca un tot unitar)

cauzaceamaiprofundi
rstimascizuti reprezintdpoa1r'
la bazatulburdriloranxioase.
anxiosa crescutprobabilintr-uncontextfamilial
caractedzatprin diversetipuri de depriv[ri,
neglijdricareaucondusla un nivel scizutal autostimci'
tEzultat,acestava dezvoltala v6rstaadultdun profund
jenl qi neadecvare
caro se poate
de insecuritate,
in plan comportamentalsub forma unor atacuridc
teama de a se confrunta cu lumea exterioarl
), team[ de a nu fi umilit (fobie sociall)sauprin
generalizate.
nivelulsclzutal autostimeisecoreleazicu lipsa
i, cu vorbireainterioaricu con{inutperfeclionist
9i
de a exprimapropriilesentimente.
sti mai multe metodede ameliorarea sentimentului
a rcalizareaunei imagini corporalebune;
atingereaunor obiectivepersonaleconcrete;
vorbirii interioarecu conlinutdecontracararea
mobilizator;

261

comunicareacu,,copilul interior", instllllll I

dar careinglobeaz[qi sctrlttl
creativ[ $i spontana,
qi durere ce s-att l,ttltll
ruqine
insecuritate,
de

copilirie.
vrrll
pacientttl
sauhipnozd,
Aflatin starederelaxare
ca un pirinte puterni('
de cetreterapeutsdacfioneze
qi adecvatpentrucopilulcareseafli in interiorulliirrlr'l

Nivelurile existen{ialgi spiritttal

stareala toatcrti
Unii pacienlipotse-li amelioreze
anxioqi9i ncll
qi
sI
rimdnd
totuqi
sus
amintitemai
urmiri{i de un vag sentimentde neimplinire,insatin
de vid interior",st6rice potcrtttr
plictisealIqi ,,senzafie
panicl
mai frecvent,la anxietate
sau,
de
atacuri
ori la depresie.
c
in valoarea potentialulrri
Solufiao constituiepunerea
prin intermediulunor activitiili ce il fac pe subiectslt so
gtiintifice,
de evoluliepersonalictc.),
implinit(artistice,
in acestecazuri, depresia,anxietateagi plrrlrt;
reac{iinegativela factoridenaturi fizicd,intc
reprezintd
sau emotionall, ci un fel de imbold interior sprc
personnl
poten{ialului
drumuluicareducela actualizarea
ciutareadivinitlll
spreo evoluliespiritualIce presupune

Prezentare de caz
Smsrnnda
Diagnostic:atacuride panic6.
Smarandase trezea in fiecare noapte cu palpil
a m e le li q i teama cI va muri. E a inc e rc a s I irrln l

262

, dat nereu$ind,deveneatot mai inspiimintdtil

fice un infarct.
s-a prezentatla cardiolog care, in urma invesa ajunsla concluziac[ n-aveaprobleme
despecialitate,
motiv pentrucarea trimis-ola psihoterapeut.
a abordatproblema utilizAnd demersulcoma trimis-ola mediculintemistpentru
terapeutul
Inceput,
ce afectiuneasa nu are la bazl cauzeorganlcc,
prolapsde valvbnritralS
hipoglicemie,
hipertiroidie,
fi
gi
magneziu'
deficitde calciu
ficat asuprafaptuluicI nu estevorha de simptome
terapeutula pusin aplicareprogramulde psihoterapie'
unorexerci[iide respirafieabdominald
cu invSfarea
aiutat-osd Llenuezereac{iilece acompaniauatacurile
a invept apoi relaxareamuscularl progresiv5,
la fazala care izbuteasi intre singurS,lird efort, intr-o
relaxare.
l.a cerut sl practicerelaxareazilnic, intrucetaceastaare
cumulativ.
citeva siptdmAnide practicl regulatl, Smarandaa
cd se simtein Dermanent[mai relaxatl.
recomandatqi practicareaunor exercilii fizice, de
de 't-5 ori pe s[ptlmAnl,timp
gimnasticlaerobic5,

Jumitatedeor1.
cu
o dietdechilibratd,
presupunea
icgimul alirnentar

pe legumeqi fructecrude,cu minimumde sareqi zahir,

cu un plande vitaminedin grupulB, C qi cu aport
de calciuqi magneziu.
Btapaa douaa terapieia constatin invdlareaunor tehnici
observa
facefa[6atacurilordepaniceatuncic6ndpacienta
prietcnc,
si
unei
telefoneze
se
simptome:
prinrelor
gAndurile
intr-un
saus[-ginoteze
diversetreburigospoddreqti

263

jurnal.S-apusun accentdeosebitpe vorbireainteriorrr

ll r'{
continutanxiogen.Astfel, Smarandaa fost inv0lttll
inlocuiascd
afirmafiileqi intrebirilecu continutanxxrl{trll
tipul ,,Ce se va intdmpla daci o sd fac un infarct'l"r ,,Nl
puteasuportaasta!";,,Trebuiesi ies de aici!", cLro
interioari cu conlinut pozitiv: ,,Potsi fac fald stdrilol
,,Voiaqteptapinl cind simptomelevor dispirc:r";
organismulmeu si funclionezea$acum doregteqi tot$l
trece."
de autr
Dupi ce a practicatun timp autosugestiile
Smaranda
a constatat
cd a devenitcapabilSsi-;i o
organismulfErI si se mai sperie,evitAndastfel dcc
atacurilorde oanici.
Terapeutula invifat-o si identificeatitudinilecu
lul
disfunclionalcare stbteaula baza comportamentu
in tot ceeace fac!"; ,,Vialn
,,Trebuiesi obtin succese
lupti!"; ,,TotultrebuiesI fie previzibilqi tinut sub
gi ap-ois[ le modifice.
pacienta
vialrrotl
In consecin16,
a inceputsdpriveascd
sernni
multi uqurinlS,
ceeacea contribuitla o reducere
a anxietitii.
Terapeutula observatla pacientdEi o tendinllrtlo
de frustraliegi ostilitatc.I
reprimaexcesivsentimentele
pdreamai inclinatii si declangezeun atac de panicirirr
cind sesim{eamai frustrati. (Smarandafusesecresculil
familie in care fiecaretrebuia sl-si facd datoria.si sc
c6t mai frumos,lZri si aibi dreptul sI se plAngi,
directl a dorin{elor9i sentimentelor
fiind amendatd.)
Terapeutul
i-a explicatgi faptulcd atacurileei dc
nu erauaftcevadecdto modalitatedeghizatlde a-gi cx
ostilitateaqi frustrarea.
tensiunon
Exercifiilefiziceau ajutat-osi-qi descarce
aceastas-a adiugat gi indicafiade a-qi nota intr-urri
g6ndurileqi triirile, atuncicdndsesimleairitatd.

264

Camelia
DlugnosIic: Agorafobie
sufereade atacuride panici. dar aiunsesesl nu
la magazine,restaurant,
teatru,deteaml cI in acele
oeva decfanqacriza.Mai mult, Cameliaera speriatl la
cl in cur5ndnu va mai puteamergela serviciu.Aga
lm mai subliniat,evitareaanumitorsituatii,de teamade
ce un atacde panici, poarti numelede agorafobie.
In acestcazau fostutilizateexerciliilede respirafie,
de
t, diet5, exercijii fizice, tehnicilede autoreglarea
lor de panici, modificareavorbirii interioarecu continut
precumqi a atitudinilorcu caracter
disfunclional:
,,Eu
voie si fac greqeli.";,,Trebuiesd le fac pe plac tuturor.";
I reprezintitotul in via[d."
terapeutulqi pacientaau elaboratun set de
i menites[ contracareze
atitudinileneqative.
punctimportantal terapieil-a constituitcontracararea
lui de evitare,prin intermediulimaginaliei
pi a desensibilizlrii
in planreal.
inceput,pacienta
a imp5rfitobiectivuldea seconfrunta
situalieanxiogenlin 8 trepte,cain exemplulde mai
. 56 stauun minutin fataintririi unuimagazinuniversal.
Sdpetrecun minutin magazin.
SI mergpdni in mijlocul magazinului,si rlmdn un minut
sdplec.
SdajungpAniin capltul magazinului,si rlmdn un minut
sii ies.
SI
stautrei minutein magazinllr[ s[ cumpdrnimic.
J.
6, S[ cumpir un obiectqi sdm[ aqezla coadi la cashpentru
7. S[ cumpdrtrei obiectedin trei raioanediferiteqi si stau
cozi la casd.
L S[ cump[r mai multe obiecte qi sA stau la tot atatea

265

seva confruntain plalri

in etapaa doua,pacienta
mcnlal.ttt
cu fiecaredintrecele 8 situalii,repetAndu-le
nu-i va tttitipt'
aceslora
pdndc6ndevocarea
de relaxare.
anxietate.
cu situaIiilcrcrl
Etapaa treiaconstlin confruntarea
prietene
in planreal,la inceputin companiaunei
$i ilpoiltl
Exercitiiletrebuiauopriteatuncicendanxietatclplr
preamaregi tindeas6-iscapede subcontlrl
devenea
Demersulterapeuticdin acestcaz a implit:nl;l
t
asertiv,pentruc[ o marepartea strestlllli
antrenament
prr
panici
fosl
a
primuluiatacde
condusla declangarea
thr
impusepacientci
nerealiste
deobligaliileprofesionale
qefulsdu.De asemenea,
Camelianu qtia sd luplc
cll
detearnir
ei sausd-ireluzecevaprietenului,
dreoturile

pirintii sdi,a devenitea insdqi un plrinte grijuliu ou

B Dersoani.Acest obiectiv a fost indeplinit prin
imaginii ei corporaleqi prin inlocrrireavocii
cu conlinutautocriticcu o alti voce,careadministra
personal6'
de sineqi valoarea
tii legatedeacceptarea
partea
acea
cu
in
legAturl
intre
se
invilat-o
a
Tcrapeutul
plan
imaginar,
in
reconstruind
interior",
lci numiti ,,copilul
de relaxaresauhipnozi, rela{iilede grijn, sprijin 9i
fati de propriapersoana.
a fost urmitorul:
nul de psihoterapie
frzic:
emofional:

o va parasl.
Conil fiind. Cameliaa crescutintr-o familie

caurmarea plecdriitatiiluisiu, atuncicandeaavea6 ilni.

ii cereafoartemult 9i o crilicrt
ei eratot tinrpulnervoasd,
qtianiciodatisigurdaci cslt'
pacienta
nu
motiv,
Din acest
profund
sentimentde inscct
cu adevirat, av6nd un
personall.in copil[rie,ea se temeaci daci iqi va
condilionatla mamcisnl$,
drepturile,va pierdedragostea
Cameliaa mentinutacestmodel de relatiehlznl

mental
):

;onal:

dependen{dexcesivi 9i pe teama de a fi abandonltil ;l

raporturilecu prietenulei, fapt ce contribuiala irrt

lui agorafobic.Astfel, ea considernlrt
comportamentu
c6,daci va fi dependentlde prietenulei ;i
incongtient
va aveagriji de ea,n-o va pirisi niciodati. Pemisuri cc
progresa,
Cameliaqi-adatseamaci trebuiesi-qimodilicc
lll
de viat[, devenindmai puterniciqi mai independcnttl
faptulci-qi poateceredrepturile,poatesptrrtc
conqtientizat
qi sprijinulpri
gi,in acelaqi
timp,poateoblinedragostea
ei gi ale altorpersoane.
l-a constituitlucrLll
Un alt aspectal psihoterapiei
in carr'
imaginiide sine.Pentrua depdgimodulinadecvat

266

spiritual:
to un tot

a reacliilor
Metode$itehnicidecontracarare

de panic6in stadiullor incipient.

in planimaginativgiin plan
Deiensibilizare
real.
Pacientainvati sd-gi identifice 9i s6-9i
exprimestirile emolionale.
cuconllnut
vorbiriiinlerioare
Conlracararea
negativ care provoacAnu numai atacurile
de panicS,dar qi teama ce acestease vor
Droouce.
inlocuireaatitudinilor 5i cerin(elorcu
caracter disfunctionalcu autosugestii
pozitive,de autointirire.
bezvoltareaunui stil de relatii interpersonalebazatepe un comportamenlmal
asertiv.
Dezvoltareaautostimeiprin:
uneimai buneimaginide sine
- realizarea
in planfizic;
,,criticinteriof';
- blocareaasa-numitului
- cultivarearelafiilorcu ,,copilulinterior"'

Paul
Diognostic: Fobie social6
Problemalui Paul o constituia dificultateape care o
inaatuncicdndtrebuiasdia cuvintulin fedinle'Teama

267

lui ceamai mareeraci va fi pus si vorbeascdin l'alact'hrt

iar c6ndacestlucruchiars-aintdmplat,pacientula lo:rllllll
stresatincdt s-agdnditsi renuntela serviciu.
Reamintimfaptul c[ specificulfobiei socialccorrrll
teamasubiecluluicd se va lacede rds9i cd va fi unrilrt
situafieinterpersonal[.
tinrprrlrrr,
pacientuleraanxiosmajoritatea
Deoarece
;l
de
relaxare,
exercitiile
acestcaz au fost utilizate
controlati,exerci{iilefizice (alergare)li controlulali
Pentru a ataca frontal fobia sociali, s-a rccllll
in plan imaginativqi in plttl
sistematicb
desensibilizarea
putea
si ia cuvAntulin gcdiltlt
a
terapiei
Obiectivul
fost fragmentatastfel:
| . Si mI aflu timp de | 5 minuteintr-ungrup mic (
rrersoaner.
2. Si rdmdnintr-ungrupmic timp de 45-60 minttlc,
3. Si rimdn intr-ungrupmai maretimp de l5 nrirrttll'
4. S[ rdm6nintr-un grup mai mareintre 45 de minulc

ora.
in
5. Sdrepetpaqiil-4 gi sdfac o scurtl remarcd
grupului.
6. Si repetpaqii l-4 9i si fac mdcardoudremaroiitt
7. Si fac o prezentarede I minut in fala unui grtrp
de 5-10 minutein fa{aunrti
8. Si fac o prezentare
m lc .

10.Sdrepetpaqii7-9 in fala unui grupmai marc.

Paul trebuia si intre intr-o starede relaxareli ll
confruntecu fiecaresituafiein plan imaginativ,piinll
anxietateaaveasl dispari.
in cazulin careanxietateasatindeasi creasclcxct:llv
evocareaunei anumitesitualii,subiectulurma si-pi
atentiagi sd-qiimaginezeo scendfoarterelaxantd'
in plan real a fost realizatl in urntlt
Desensibilizarea
inlelegericu gefulsiu direct,carei-a permisca la inccpttl
participedoar la qedinlelerealizatein colectiv restrinsrll

268

qedinfa,dacdera cazul.Treptat,el a inceputsit

qi apoisi ia cuvdntulqi la qedinlecevamai ample.
de intlrire a eului (,,Voi
Au fost utilizateqi autosugestii
team[ $i totul va fi bine";,,Cevoi spune
depigiaceastd
util $i toti mI vor ascultacu interes"etc.),precum9i
de anlrenamentasertiv.
Fiind copilul cel mai mic din familie,Paula fost foarte
in umbrafrafilorsii, dominatde teamade a
cresc6nd
pc propriilepicioaregi de a-pi asumaresponsabilit6lile
Itvin caadult.Din acestmotiv,el a trebuitsi lucrezeasupra
sprea seconvingede faptul ci erala fel de valoros
lmportantca gi alte persoane.
tehnicadialoguluicu ,.copilul
A fostutilizatii.deasemenea,
or", pentru a-l ajuta pe pacientsi-;i depiqeasci
dejeni gi inadecvare.

Murian
ic: Tulburareobsesiv-compulsivi
Diagnost
, un prosperom de afaceri,sufercade teama
ci va cdlcaun om sauun animalcu maqina.Spaima
atAtde puternicdincit el seintorceadin drum pentrua
dacl pe traseunu seafla o fiin16lovitl de maginl.Cu
l, tulburareas-a accentuatatAtde mult incdt pacicntul
sesimleajenat
drumulcu maginade 3-4 ori. Deoarece
Mariana devenit
in fafatendinfeisalepatologice,
qi depresiv.
a fost urmitorul:
Programulde psihoterapie
Exerci[ii de respirafie
Exercilii de relaxareprofundi
Exercitiide gimnastica
Alimentatierafional6.cuaportsporit de
vitamine
Expunerecu oprireareaclieicompulsivc
de verificare

269

Subindrumareadirectl a terapeutului,Mariana lirstr 'rlrttl

s[ reduclnumlrulde verific[ri aletraseuluide la pallrrlrt
Odatl ajunsin acestpunct,terapeutuls-a urcatitl
impreundcu pacientulpi i-a cerutcain momentulin curtrr
nevoiacompulsivlde verificare,sdtragdpedreaptaqi si1
cAtevaminute pini cAndanxietateaaveasI disparl' int
si-qi continuedrumul. Dupi ce a practicatoprirca
compulsivetimp de doud sdptimdni impreuni cu
pacientula reuqitsd realizezeacelagilucru singur.
Nivelul emolional: Pacientula fost invitat s6-giidentificc pl
exprime sentimentelede ostilitate gi
Astfel, terapeutull-a instruit ca,in m(
care se simfeafurios cd aapAruttendinlt
pulsivf,de averifica traseul,sastrigetnro
Pacientula constatatcd aceastametoddii
anxietalii.Din cl
fotospentrureducerea
frtlsl
care a ajuns se-li conStientizeze

Mariana reugitsi diminuezestresul9i In

domeniiale existentei.
Nivelulmental:

Medicalie:

lolil
Vorbire interioari pentru contracararea
c[ a lovit pe cinevacu magina.Astfel, irr Inl
se intrebein gind ,,Ce se va int6mPla
lovit pe cineva?",el trebuias6-9ispunA:,,ll
voi lovi pe cinevasaueeva,cu siguranlil0l
auziqi voi simli acestlucru.Dar nu s-ai
nimic, a;a cA totul estein regulal"
acestorafirmalii de mai multe ori l-a ai
Marian si reducd numirul de verificltrl
traseuluide la trei-patrula doul Si apoi
una.

Capit ol ul l 2
PSIHOTERAPIAASERTIVA
tivitatea reprczint| o atitudine gi o modalitatede
in acele situatii in care trebuie sI ne exprimim
si ne revendicim drepturile9i si spunem,,nu"
cdndnu suntemdispupisI facemun anumitlucru.
baza comportamentuluiasertiv trebuie si stea
ce doreqte,
ereapersoaneic[ aredreptulsdceardceeapropriiledrepturi,aqacum eainsiqi facein cazul

r dinjur.
asertivreprezinticaleade mijloc intre
Comportamentul
I extreme:agresivitateaqi supunerea.
Conduitanon-asertivi sau submisivl presupunedes-

fap de
exagerate
reapropriilordrepturiSisupunerea
nu-qi
subiectul
in
consecinll,
qi nevoilecelorlalli.

sentimenteleqi dorinlele- de careceilalfi nu au cum

atuncicind incearci
cunoslinlialtfel- qi seculpabilizeazl
celorlaliun mesaj
ar[ civa. in cazulin careel le transmite
reflectd nesiguranfasa in legiturl cu dreptul de a.cere
, ace$tiadin urml vor aveatendinlas[-i desconsidere

Psihiahul i-a recomandattratamentcu

timp de un an de zile.

Nivelul spiritual: Indrumat s[ desfrgoareo activitate crclllol

pacientula optat pentru cantatul la Pin
compozilie.

270

271

comttltitttt,s
in schimb,conduitaagresivipresupune
unton autoritarli ostila propriilordorinfe9i nevoi.I'u rr
qi dtt'1
agresivesunt insensibilefatb de sentimentele
celorlalliqi incearcishob{inl ceeeace dorescprin rrti
constrdngeriiqi intimidlrii. Recurgdndla fortd,acc$ti
reuqescsd creezepretutindeniconflicte 9i anilrroll
(10
determinindu-ipe ceilalfi sdadopteun comportamenl
sausi treaci la luotii deschisd.
Existd gi indivizi care nu-gi manifesti in mod
intr-o manierl pasiv-lrp
ei comportdndu-se
agresivitatea,
gi opunAndo rezistenfiindirectdIa solicitirile celorlnlll,
pildi, o persoanicarenutre$tesentimentede ostilitato
qefintArziefrecventla serviciusau,,uiti" s5-qi
anumitesarcini.
Acest gen de comportamenteste ineficient,pc
genereazlostilitate gi resentimentein rdndul
datorit5acesteiatitudini din parteacelor din jur,
respectiveoblin rareoriceeace vor.
non-asertivo
O altl variantl a comportamentelor
caracterizll0
de stilul manipulativ.Persoanele
reprezentate
acestmod de comportamentobtin ceea ce vor
determini pe ceilalli sI simtii vinovdtie sau compasiuno
de ei, pozAndin victime sauin martiri. Metodaman
functioneaz[ numai in situafiile in care persoanav
realizeazAceeace se petrece.
Spre deosebirede modelele de comportament
anterior,comportamentulasertivimplici solicitarea
drepturisaurefuzulunor sarciniintr-o manieri simpl6,d
deschis6,care nu urmlre$te sd nege, sd atace sntl
pe ceilalli.
manipuleze
Acea$e atitudine presupunerespectgi consideraliu
de propriapersoan[9i fa]n de cei din jur.
Boume(l995, p. 277)ne prezinllun modelde
asertivin patrutrepte.

272

l, Formareacomportamentuluiasertivnon-verbal.Acust

)rumentpresupune:
drcpt
sipriveasciinterlocutorul
Pcnoanaasertivitrebuie
priviriiinjos sau
Orientarea
atuncicandi seadreseazS.
in legdturdcu ceeace solicitim.
cral indic[ nesiguran{a
diametralopusi,gi anumefixareainterlocutorului
arede asemenea
efectenegative,pentruci il poate
acestadin urmi intr-o pozilie defensivtr.
.Adoptareaunei posturi care si exprime deschiderea.
daci subiectulesteapezat,el nu trebuiesi-qi incrucigeze
cle9i bralele9i nici str{ini trunchiulaplecat.In cazulin
in picioare,esteindioats[ menlinao pozifie dreaptl,
pe ambelepicioare.
Subiectulcare comunicbtrebuiesi se plasezedreptin
brlocutorului (nu lateral)9i sd nu facb migclri caresi
relragerea.
rlnterlocutorul trebuie tratat cu calm. In cazul in care
lin cauzi estenervos,e de dorit sdsedescarcein altl

propriilor drepturi gi efectuareaunor

Recunoagterea
de lupt5 pentruobfinereaacestora.

(1995,p.277)
unui
neprezinttr
o listi a drepturilor
pe caremulli se pareci le-amuitat din cauzaeducafiei
cxperien{elorde via}i triite ulterior.
dreplurilor personale
. Am dreptulsi solicitceeace doresc.
Am dreptul si refuz solicitlrile cirora nu le pot face
fa{6.
pozitivesau
Am dreptulsI-mi exprim sentimentele,
negauve.
l. Am dreptulsi-mi schimbopiniile.

273

5. Am dreptulsi comit gregeliqi sd nu fiLt ltrlrl

oerfect.
6. Am dreptul3i md conformezpropriilormclert
de valori.
7. Am dreptuls[ spun,,nu"la tot ceeace mi sc 1tttlo
nu suntpregdtitse fac,estepericulossauinti ittt'l
de normeqi valori.
sistemele
8. Am dreptul sd-mi stabilescpropriile sislt'rrtu
prioritdti.
9. Am dreptul si nu mi simt responsabilpr'
qi
acjiunile,sentimentele
comportamentele,
celorlalti.
din parteacck
10.Am dreptuls[ solicitonestitate
la carclltt,
pe
persoanl
o
I l. Am dreptulsi mi suplr
12.Am dreptuls[ fiu eu insumi.
13.Am dreptulsI md simt speriatqi sI spunaccsl
celorlal{i.
| 4. Am dreptuls[ spun,,nugtiu".
15.Am dreptulsi nu prezintscuzeqi si nu-mi tltt
comportamentul.
16.Am dreptulsi iau decizii bazatepe propriilc
sentimente.
| 7. Am dreptuls6-misatisfacpropriiletrebuinlein I
gi in locurilepe carele considerpotrivite.
18.Am dreptuls[ mi distrez9i sdfiu frivol.
decit cei din.iLrntl
I 9. Am dreptulsdfiu mai s6n5tos
intr-o
ambian{i in carcllll
si
mi
aflu
20. Am dreptul
tbuzeazLde persoanamea.
21. Am dreptulsi-mi fac prieteniqi sd md simt hinl
preajmacelorlalli.
22. Am dreptulsdm6 schimbqi sdevoluez.
23. Am dreptul la respectdin parteacelorlalli litll
propriilenevoipi dorin{e.
24. Am dreptul si fiu tratat ca o persoanidemni ;i
de respect.
25.Am dreotuls[ fiu fericit.

274

pacienlilorqi persoanelor
Aulorul menlionatrecomandd
sd se autoperfeclioneze
si cileascdlistarespectivi
multeori.
propriilorsentimente,
dorintegi
lll. Conqtientizarea
Estedificil ca o persoanisi devini asertivldaci nu-qidi
ce simte,se doregteqi ce nu doreqte.Comportamentul
presupune
ca subiectulsi spuni deschisce simteqi ce
dore$tesAse schimbe,ca in exemplulde maijos.
,,lnacesimomentsuntsupiratgiaqdoricatu sdmdascul1i".
In cazulin caresubiectuluinu-i esteclar ce simlegi ce
el trebuiesd-giclarificeg6ndurileqi sentimenlele.
le oe hArtie sau discutAndu-lecu o oersoandde
ci ceilalliqtiuceea
e greiiti presupunerea
De asemenea,
el, fiind necesar
si-qi exprimeclardorinlele,pentru
si citeascigdndurile.
i oameni n-auposibilitatea
lV. Exersarearispunsurilorasertive.
. Descrierea
problemei.
Subiectufuii se cere si realizezeo descriereexacti a
i careil supird.Aceastatrebuiesi cuprinddatAtreferiri
careii creeazdproblema(cine),perioadacAndare
nteractiuneadisfunclional5(cAnd),ce anumeil supiri,
cd ar putearezolvasitualia,temerilelegatede
considerd
asertiv,c6t$i obiectivele
in acliunea comportamentului
in situafiarespectivi.
o Declan$area
rdspunsului
asertiv.
Odati definiti situalia,urmeazdelaborarearispunsurilor
carese realizeaziin mai multe etape:
evaluarea
drepturilorpersonalein cadrulsitua{ieidate;
- precizareaperioadeide timp in caresubiectuldoreqte
si se producl o anumiti modificare;
interlocutorultrebuieinformatcu exactitatecareestc
-

275

problema$i care sunt consecinteleacostclll

in cauz6;
Dersoanei
iubiectul trebuiesi-;i exprimeclar gi sctrlirr
i.ort. d" situaliacreat6.solicitArilercli'r'it'rtrle
rezolvdriipn'hbl
aotiiaqi consecinlele
."-hirnba..a
DentruambelePerti;
nu seacceptisubnicio formi ^casubieclttlsil ir'
soliciti ceva.Astfel,acestanu llclrttl'
utunli
"ani rog si mA iertali ci abrlte.ztlc lln{
.ou"e,,"a
dar aq dori s5""'. ct doxr "lll 0
dumneavoas(rl,
in care interlocutorulreacl'(
cazul
in
s6...".
trebuicrt
solicitarea
sarcastic,
sau
critic
alresiv,
cu calm 9i fermitate.
st
pentrua oblinerezultatuldorit,este-necesar-ca
ccvn
impunl
si
sau
sd
comande
s[ solicite,.nu
persoano,lmpunereagi comandat"pt"3inlil l::
pc sllll
aeresivede comportament.care se bazeazl

dreptate
$iei
cearetotdeauna
irt"a u subi""ruiui

refractarila cooperare,esteindicatsei sedescrieconsccll

;A;it;

conlucrdt'll:"
caredeturgdinabsenla

9:llll
vom'fi gatala timp, voi fi obligatsi plcc
::D;;
""
tine".
in celece urme^ze.un exemplu'
Prezenldm,
exerciliilede relaxare5i arenev(ll('ll'
Mariaefectueazd

Solrtl
otadeliniqrecasd-;iincheieprogramul
.;utiiui"'a.
-Alexandru,
mUloac('
mereuprintot lelulde
o intrerupe
'-it"i"t" de a se confruniacu el, Matia qi-acl;rhr

urmitorulplan(duPl Boume,| 995):

drepturilorpersonale:
l. Evaluarea
ai"ptrf la o perioadede timp in caresi fiu sirtllrttli
"n.

276

m dreptulsl m[ preocupde propriapersoanl$i si nrn

m dreptulca soful meu si-mi respectedorintele".
timpului cdndva avealoc discutia:
Precizarea
c6ndAlexandruseva intoarcede la serviciu,ii voi
Dacdn-arechefdevorbi
discutdmproblemarespective.
sl aibl loc zilele
disculia
ca
stabili
vom
a aceasta,
acesteia:
problemeiin termeniiconsecin{elor
, Prezentarea
de o
nevoie
ci
am
fi-am expliiat de mai multe ori.
mi
deranjezi,
se
de ordde relaxare,dartu ai continuat
tot felul de intrebdri. Comportamentult6u imi
concentrareaEi, din acestmotiv' nu pot s[-mi duc la
programulantistres."
sentimentelor:
Exnrimarea
Mi superi
l[ iimt frustratl atunci cdnd sunt deranjat?i.
relaxa'"
a
mI
de
cAteori nu-mi respectidreptul
soliciErii:
Exprimarea
cind ugacamerei meleesteinchisd,aqdori sl nu
Mi-ar pldceaca tu
rcruDtedecatin situaliide urgen16.
jumdtate
de ori de
o
de
beneficia
de
a
dreptul
respecli
consecinfelorcooperdriipacientului:
Prezentarea
tu imi respectinevoiade relaxare,voi fi o companie
mai plecutl pentrutine dupl aceea".
SI inv5fim si sPuDem ,,nu"
aspectimportantal comportamentuluiasertivconsta
:itateade a refuzao solicitarepe care nu dorim s-o
contravinepropriilornoastredorinlefi
inim deoarece
in mod inutil timpul 5i energia'
consumdndu-ne
cazul in care avem de-a face cu persoanestrline' cu
nu dorimsi mentinemo relalieestesuficientsi spunem:
nu mA
sau ,,nu,oferta dumneavoastrA
'multumesc"

277

Daci interlocutorulpersisti in solicitareas ' lllhnll

reoetdmrefuzulcu calm gi fermitate,privind persoittlrt
oihi qi ridicanduqortonul vocii.
Atunci cind refuzulseadreseaz[unorpersoanc
putemsimli nevoiade a le oferi o explicafie'
Bourne(1995,p. 289) sugereazica in accstcll'
urmetoareleetape:
Darcurgi
"
'
solicitirii, pentruca interloculttrttl
. reDerarea
incredintatcAam in{elesdesprece estevorhni
. prezentareamotivelorrefuzului;
. Lxprimarearefuzului;
r propune."auneialternativeconvenabilepentnt

pe4i.

Autbrul mai sus-menlionatconsideri c[ acelt$ll

etapAnu esteobligatorie.
Prezentim,in cele ce urmeazd,cAtevaexemplc:
,,$tiu ci ti-ar pl[cea si ieqim impreunaas6-sc0
picate,am avut o zi grea9i suntfoarteobosit,aqactr,41

re odihn".c.Am puieuai"g" o altl seariin cursul

ca si iesimin ora5."
.-Mi-amdat seamaci ai dori si ne mai int6lnim'(j
dar mi se pareca nu avclll
deosebitd.
esti o Dersoane
o relatie.astfelincattro
stabili
pentrua
punctecomune

te refuz."
Mc Kay (1983)prezinticAtevaindrumdripentru
careaudificultlti in a spune,,nu":
soanele
I . Acorda{i-vl un rlgaz.
Daci vi vine greu sdspuneti,,nu", acordali-vi utl
timp pentru a clar-ificacum anumedoriti si rispundall
solicii5ri (ca dq exemplu,,O si vd comunicrispunsultt

sfargitulsiptimdnii").
2. Nu vi scuzatiin modexagerat.
in
Scuzeleexcesivedau impresiactrpersoana

este DreasigurSdaci nevoile sale sunt cu adevtrrll

dicdt aceleaale solicitantului'Ca alare'itccr
importante
face presiuni gi mai mari pentru a obline ceea ce dt

278

adeseape culpabilizareapersoaneicdreiaii adreseaz-l

Precizareacontinutuluirefuzulul'
biectultrebuiesi expliceexactce anumeva face9i ce
facepentruceldlalt,ca in exemPlu
lunt de acordsdte duc cu magina,darnumaidaci cobori
bloculuila ora 7 $ijumitate".
de tip asertiv:privirea
Utilizarealimbajuluinon-verbal

lui dreptin ochi,poziliefalein fal[, ton calm9i

flrtr reacliiemofionale.
Evitareaculpabilitifiiinutile.
tii oamenipot ti.1i dorinta spontanide a face altceva

cazuri
o.ir.un"rJ pe carl le-aurefuzat'in asemenea
noua
ci
siguri
pentrua fi
ie ca ei si mai reflecteze.
provine dintr-un sentimentsincer qi nu este doar
I culpabilit[[ii.

Tehnicide evitarea manipul5rii

majoritateacazurilor,comportamentulasertivducela
rezultatelorscontate.Existi insi Pi situalii cdnd
pundndin ac]iune
solicitdrilor,
evitl s[ raspundd
cum ar fi:
de mecanisme
subiectului;
schimbarea
reactieexcesivdeincarcatiemolional(inclusivmdnie);
clumeDeseamasolicitlrii;
in."r.*.u de a-l culpabilizape solicitant;
criticareasolicitirii iau formulareaunor intrebariin
acesteia:
legaturecu legitimitatea
.oli"itat"u de motivecaresi justificecererea'
persoandcu adevlrat asertivi nu va da inapoi in fata
itentutiu" de manipulare'ci va persevera'
rne (1995, p.292) prezintdcdteva tehnici de
a manipulirii.

279

1. Tehnica discului stricat

Aceastl metodi implicl repetareade mai mttllrr
solicitirii, pe un ton calm gi direct.Ea seutilizeazl atllll0l
nu dorim sd facemceeace ne cere o alti persoanil.
de
simtinr cumvapringi in capcanareprezentatd
acesteia.
doreftesdfeturnezco
De exemplu,o cumpdrbtoare
cumpiratii dintr-un magazingi si primeascdbanii
Vinzitoarea: Cu ce vii Pot fi de folos?
Cumperitoarea:Vreau si renunt la aceastl rochlo
primescbanii inapoi.
Vdnzdtoarea:Noi nu obiqnuim si primim ml
cumpirate qi nu returnim banii. Dar de ce vreli sil
rochia?
CumpAritoarea:Doresc sd dau inapoi rochia gi
primescbanii.
Venzitoarea: Dar nu ati incercat rochia inaintc da
cumpdra?
Vreausi retumezrochia9i sd-miiutt
Cumpdritoarea:
inapoi.
Vdnzitoarea:Poatedoriti sI schimbalirochia
aha.O s6 vtr ardt catevamodelecarev-ar veni bine.
Nu, mullumesc.Dorescsereturncz
Cumplrdtoarea:
inaPoi.
primesc
banii
gi si-mi
Vinzitoarea: Nu am mai fiicut niciodatda;a cevtl
tem cl voi aveanecazuri.
Cumpiretoarea:inteleg cd aceastareprezintiio
pentru dumneavoastra.Cu toate acestea,vreau sA
rochiaEisd-miprimescbaniiinapoi.
V6nzitoarea:Va trobui s6 cer aprobareaqefului.
Cumplrdtoarea:Foartebinel
$eful magazinului:Cu ce vd pot fi de folos?
Clienta:Vreausi retumezaceastiirochiegi sdprimcsc
inaooi.

280

"feful: Estecevaln nereguli cu aceastdrochie?

'blienta:Nu! Vreaudoari-o returnezqi s[-mi primescbanii

ul: imi parereucenu vb placerochia.Pofti1ibanii9i

nostru'
ve{iglsi cevacaresI vi placdin magazinul
: Vd multumesc.
2. Tehnicadezamorstrrii
mai alesatuncicdnd avem
metoddse utilizeazd

cu o persoanecare ne critici frecventqi consti in

oartiali a criticii.
ilrl tiebuiesafie de acordcu anumitelaturialecriticii
ton calm pi st?ipinit,lird si devini sarcasticsausa se
' oe o oozitiedefensivd.
consetinp, int"rlocutorul,cu caream fost micar.pa4ial
nu uurnuiuu"ot"ndinlade a discutaincontradictoriu,

conflictului.
escatadarea
i.oeopregte
mamai;i critici fiica (Boume'
care
in
ixemplu
un
iatl
293\:
ra: Fustata esteingrozitorde scurtd.Nu crezis[ ar
s6porfi fustemai lungi?Acum suntla mod6fustelemai

: Probabilci ai dreptate.Acum se poarti fusteceva

: S-ar putease ai dreptate.Nu m-am gindit la asta'

lhiaiulm-arputeafacemai feminini'
Ma'-at tu ai trebui si reprezin[iun model pentrupropria
fc[. $ti i doar c[ ea te coPiazi.
Fiica: Da, esteadevirat c[ mi copiaz5'
Mama: Si mergemla mase.
Fiica:Hai si mergem.
La fel ca qi tehniia discului stricat,tehnicadezamorsirii

28r

este uti16 in situaliile in care dorim sA mininrlll/l|rtl

comunicarea.Metoda nu este la fel de eficienti atunei r tlttd
avemde-afacecu un prietensaucu un partgnercu cflrcrll
ddndu-iposibilitateasi-qi cx
si menfinemcomunicarea,
sentimentele.in astfel de situalii e preferabil s5-l asc
liniqtiJiqi abiadup6aceeasi facempropriilenoastre
3. Metoda modilicirii focalizirii discu(iei de la
la Proces
subiectuluiuneidiscufii,focal
in schimbarea
Const.ii
ceea
ce se pstreceintre partencri,
cetre
conlinut
dinspre
Daci cineva rdspundela solicitareanoastreintr-o manieriasertivi-in oricealt mod in afari de a nc
saude a ne rispunde(seinfurie, ride de solicitareanoastrl
spunecevacare nu are legituri cu problema)este indioll
mai intAi str modificlm focalizateadiscufieidinspre
spreproces(interacliuneadintre parteneri)9i apoi si
li soiicitareape caream adresat-o,ca in exemplulde rnttl
Sanda:Te-aqruga si-mi telefoneziatunci cdnd
si intdrzii acas6.
Sotul: Da, impirate!
Sanda:Am sesizatumorul t5u, dar acestanu are
cu problema.
So{ul:Careproblem[?
Sanda:!i-ag rdmdnefoarteindatoratddacdmi-ai
ori de cAteori intdrzii acasd.
Solul: $tii ce m-am gindit? in serilein careintdrzii nu
mai obosisAmi asteplicu masa,pentrucivoi m6ncacevl
drum.
Sanda:Nici acumnu ai puspunctulpe i. M[ simt fi
frustratepentrucd tu nu mi asculti.
Sotul: Cu alte cuvinte, vrei s6-Jitelefonezatunoi
intdrzii?Nu-i aqa?
Sanda:Despreastaeravorba.

282

4. Tehnicaaminirii
Se utilizeazlatuncicflndcinevariposleazila solicitarea
o reacfiecu o puternicbincdrciturb
asertivddeclangdnd
(furie, pl6ns etc.). In cazul relafiilor cu persoane
estebine sl le llsim str-pidescarceemoliile.Evident,
situalie,interlocutorulnu va puteafi atentla
asemenea
adresatd,aqach e bine si spunem:
cd egtifoartesupirat acum.Vom discutadespreasta
'Vdd
5. intrebirile cu confinut asertiv
Atunci cdndo persoanine ataci pentruci am exprimato
ataculintreband
cu confinutasertiv,putemcontracara
I de ce solicitarearespectivi l-a supirat atdt de
ca in exemplulde maijos.
Solia:Poli si m[ duci cu maginala cumpdrdturi?
: Ia mai lasi-ml in pace!

De ce ti separeatatde greusd m[ duci acumla

: Am obosit sdte tot car in toateplrtile!
ln cazulprezentatmai sus,comportamentulasertiva scos
o problemi mai profundd a cuplului, 9i anume
solului nevoit s6-giinsofeasci permanentsotia
situatiein carc ar fi indicat ca cei doi si aibl o
deschisdin problematulburdrii sojiei.
asertivimplici
TrebuiesubliniatfaptulcAun comportament
cum ar fi, de
de
comunicare,
multor
abilitdti
mai
abilitateade a-l ascultape celilalt 9i de a negociao
de compromiscarepoatesatisfaceambelepdrfi.

cevom
asertivnugaranteaze
comportamentului
Adoptarea
totdeaunaceeace dorim, ci doarne sporeqteqanselein
respectiv6.

283

Terapia cognitiv-comportamentalii 9i autosllntr

de a gdndi'sirtlll
o modalitate
Autostimareprezintii
proprieipersoanc,
acfionacareimplic[ autoacceptarea
fatd de sineqi incredereain forteleproprii.
Persoanacare se acceptl pe sine poate trii conll
puncteletari qi slibiciunile lEri si sc cralltrl
acceptdndu-qi
permanenli.
Atunci cdndnivelul autostimeiestescdzut,persoantt
senzafiede vid interior,pe careincearcislJ umple
in mod compulsivde suporturiexterioare;cdndaceastil

repetitivtr
9i pl
dea umplevidul interiordevineautomatii,
adicllv,
avemde-afacecu un comportament
dedisperare,

in cazultoxicomaniei.
Adic{ia reprezinti un atatamsntfa{d de un obiectiv
persoanla cirei posesiearemenireasi-i trezeascd
un sentimentde satisfacfiegi ugurare.

adictiv
O alternativeslnetoastrla comportamentul
qi
sau,maiexact,a fortei incredcril
autostimei
cultivarea
izvordscdin interior.Autostimanu seconstruie$te
ci reprezintlun procescomplexgi de durati, in careelcmoi
fundamentalil constituiedorin{aqi capacitateasubiectulul
a aveagrijl de propriapersoani.Aceastainseamn[cl
nevoile salefundamentaleqi sl
trebuiesI congtientizeze
demersurilenecesarein vedereasatisfaceriilor.
Boume(1995,p. 301) ne prezinti cdtevadintre
autostimeisclzute:
1. Pdrinli hiperctitici
Aceqtia criticau tot timpul copilul qi ii fixau
excesiv de inalte, care nu ftceau dcclll
comportamentale
sentimentede culpabilitate,copilul fiind
declangeze
ci niciodatl nu va fi destulde bun.

284

Ca adult,un astfeldecopil va continuasdluptedin rdsputeri

lru perfectiunegi peniru deplgireaunui sentimentde
addncinrlddcinat.
subiectva avea9i o foarteputemic[ tendint[
Un asemenea
autocritic[.
2. Pierderi semnificative suferite in copildrie
Copilulcarea pierdutun pdrinteprin decessaudivo4 va
lolta un puternicsentimentde abandon'vid interior.gi
sentimentece vor fi accontuatede pierderile
la virsta maturit.iifii.Ca adult, individul respectivva
sd depigeascisentimentulde abandon,devenind
iv de dipendent de o alti persoani, de activitatea
alimente,alcool saudroguri.

3. Abuzulparental
Abuzul fizic 9i sexual exercitat de pdrinli reprezintl o
otraumdmajori care poate conducela apariJiaunor
in ceilal[i,
insecuritate,neincredere
imentede ina-decvare,
in
abuzuri
suferit
au
care
Adultii
qi
itate ostilitate.
sau'
permanente
de
victime
l[rie pot deveni un fel
ntrivi. dezvoltii o atitudineostild faf6 de lume gi viatl'
acegti
ndndu-ipeceilalfiin victime.in ambelevarianle,
unorrelaliiintime
diiicultiiliinstabilirea
vorint6mpina
putin
evidente,
mai
consecinte
9i abuzul
oameni.Degiare
emoJionale'
poateconduceulterior la tulburdri
4. Alcoolismul Si toxicomania pdrinlilor
Consumulcronic de alcool saudroguri creeazi un mediu
ilial haotic gi nesigur,in carecopilul nu-;i poatedezvolta
:nte proi'undede increderegi securitate'Permanenta
a problemeide citre pdrintelein cauzl il invaJi pecopil

28s

s6 nege sentimentelesale legatede situatia din Inrrrrllrt

Majoritateacopiilor crescufiin astfel de medii dezvolll tl
imagine de sine scizutd gi nu au sentimentulidcntit[lll
personale.
5. Neglijarea parentald
Exist5 unii pirinli care, degi nu comit abuzurili
sexualesauverbaleasupracopiilor lor, le daude inlelesol
suntdorili. Aceast6atitudineva dezvoltala copil nesig
in ceeace priveqtedreptul siu la existen{5.
6. Hiperproteclia
Un copil hiperprotejat nu va invlta niciodatl sl
increderein lumeadin afaracerculuifamilial qi nu-qiva
La vdrstaadult6,o astfel de persoanlv0
independen{a.
sentimentulinsecurite{ii$i seva temesI sedepirtezede
siguresaude persoanelepe cafe se poatebaza.

Metode cognitiv-comportamentale
de ameliorare a autostimei
(Bourne,1995)
sapiramidl a trebuinlelor
(l96S),in bine-cunoscuta
se structureaziacestea:
la
care
niveluri
cinci
distinge
izare
Trebuintede autoactual
(realizareadeplinl a potentialuluiuman'implinire
personald)

I
Trebuintede autostimi
realizlrii gi mdiestriei
fap de sine,sentimentul
personale)
I

Tendintede dragoste$i apartenenld

de afecliuneqi suportdin parteacelorlalfi, intimitate'
sentimentde aPartenenttr)

7. Indulgenla exageratd a pdrinlilor

Copilul ,,r6slEfat"nu va aveaexperienlaunor
acordatedup[ merit qi nici pe aceeaa propriilor sale I

lipsitede
Adultii de mai t6rziuvor fi persoane
vor dezarmaugor gi vor intdmpina dificultlti cdnd vol
solicitalisi depundeforturiintr-odirec{iesaualta.Ei vor
caceilaltis[ vinlin int0mpinarealor,in loc s[-qicreeze
destin. Pentru ci viafa ii priveazdde ceea ce le-a ofcrit
copilirie, persoanelerespectivesevor simfi foartenesiguru
vArstaadulti,
trecutuluinu trebuies[ aib[ drept
Rememorarea

unui prezentcaroI
pdrintilor,ci reconstruirea
invinovdtirea
qi
personale.
fie propicesinltilii fizice psihice
286

Trebuinlede securitate
(adiPost,mediusigur)

I
Trebuintefiziologice
(hran6,aP6,aer,somn,sex)
trebuintelor
Maslow subliniazdfaptul ci satisfacerea
estedependenti,m[car parlial,deindeplinireacelor
Boume (1995) estede pdrereci un prim pas pe calea
qi satisfacerea
rtruiriiautostimeiil reprezintiicongtientizarea

287

propriilortrebuinle.Pentrufacilitareacon$tientiz[rii'rllrl llll
prezintilo listi a principalelortrebuinleumane(intrc cll$ lU
iunt inclusetrebuinlelefiziologice de bazd).
I . Siguran{dfizici qi securitatepsihologicl'
2. Seouritatefinanciard.
3. Prietenie.
4. Atenliedin parleacelorlalli.
5. Nevoia de a fi ascultatde allii.
6. Nevoia de indrumare.
7. Nevoia de resPect.
8. Nevoia de confirmare.
9. Nevoia de a exprima9i impnfiigi sentimente'
| 0. Nevoia de aPartenentd'
I l. Nevoia de nurturantd(nevoiaca alte persoanesll
grijd de subiectulin cauzd).
12.Nevoia de contactfizic.
t 3. Nevoia de intimitate.
14.Nevoia de exPrimaresexuali.
| 5. Nevoia de loialitategi incredere.
16.Nevoiade autoimPlinire.
17.Nevoia de progres9i de atingerea obiectivelor'
'18.Nevoia de a se simfi competentintr-un an
domeniu.
19.Nevoia de a aduceo contributie.
20.Nevoiade distrac{iegijoc.
2l . Nevoia de libertate9i independen!5.
22. Nevoia de creativitale.
23. Nevoia de implinire spirituald'
24. Nevoia de dragostenecondifionate.
Autorul le sugereazdsubiec{ilor care au problemo
imagineade sine si studiezelista respectivl qi sd se int
cattdin trebuinfelede mai sus sunt satisficutein cazul
apoi si elaborezeo sttategie concretdde indepliniro
trebuintelordeficitare.

288

Stabilireaunei legituri cu copilul interior

care se
,,Copilul interior" reprezinti o subpersonalitate
port6ti reaclioneazdca un copil, adic[:
r are sentimentegi emolii caracteristicecopillriei;
I o reprezinteaceapartea fiinfei noastrecareexprimdcele
'
mii profundenevoi de securitate,incredere,grijn din
parteacelorlalli, afectiuneqi mAngdiere;
r iste o instanl6psihicdplini de energie'vioiciune,
creativitategi tendinteludice;
. o este,in acelaqitimp, purtltoareatraumeloremolionale
qi a tuturordureriloracumulatein copil5rie;aici iqi au
i
teame,
singuretate,
de insecuritate,
sediulsentimentele
ostilitate,ruginesauculpabilitate,sentimentece pot fi
actualizatela vdrsta adultd.
ne va fi
ln cazulin care negdmaceastisubpersonalitate'
s[ fim relaxa{i,si nepistrdm nealterateumorulli bucuria
116;dimpotrivi, vom fi conformiqti, inhibali 9i rigizi 9i
intdmpina dificult6li in incercareanoastri de a fi
de a acordagi primi afecliune'
Pentrua restabililegiturilecu ,,copilulinterior",Bourne
urmltoareloretape:
propuneparcurgerea
l. Depipirea atitudinii negativefati de copilul din noi
Maioritateaoamenilorautendinlade a tratacopilul interior
I cum s-aupurtatcu ei pirinlii in copilirie, interiorizdnd
portamentulparental.
baci p6rinlii au fost excesivde critici, subiectulva deveni,
ndul siu, excesivde autocritic,mai alesfat[ de impulsurile
i copildreqtiqi iralionale.Dacdpirintii l-au neglijat,acesta
de a neglijanevoilecopiluluiinterior,iardacl
aveatendinJa
individulnu-qiva gdsinici el timp pentru
preaocupaJi,
din interiorulsiu.
in cazul in care persoanaa suferit abuzuri,ea va deveni

289

ceilal!i.'iirr rlrli
autodistructivisau abuzivl in relaliile cuexprinr;ttr''t
1l
;;;i;iit ;, formulat interdiclii legatede
lrrr'llrrll
dezvohu
va
subieclul
sentimentelor.
i""rii'"*ir"*"
trdirile-afective'
nega.
de a-9i ignora9i
c.stetlecr"'llll
Penlrua construlo ounatmaginede sine'
tuluroraliludlnllorl)ilr'('lllllll
qi contracararea
conqtientizarea
critici excesivi'abuzuri'neg'liint9l
carepresupun
inteiiorizate
copiluluidin noi'
.'* n"gut"usentimentelor
2. Stabilirea contactului cu ,,copilul interiof'
relaxntu
Aceastase tealizeazicel mai bine in starede
tehniciivizraliz6ll^,
prin intermediu-1.
tripnozn,
"''"s-;il
imagitt
de,-,,,.,,.,
unmodel-..^
(199i,p. 308)neprezintd

airii"ta

si facilitezpcontactulqi stabilireauneirrt

-""ita
cu copilul interior'
sim"oatetice
""' '.,rt"gi""ii*6
ci vI relaxalist6ndfoarleconfortabil
Pem6suril.cc
Uufun.oui Va f.ganaliu$orinainte9i inapoi
mal mull ll
lesdnati.vd intoarceliin timp' Vi legenalltot
i"i""rJ.fi in timp' vI intoarcelitot m.aimult ln li"tli..
imaginalica timpul seintoarceqi deveni{tl:l-i1T,':li'"
mic'
tot mai
5i deveniti
;; ;;;;rni.. ritpur seintoarce
un.9lt:tel1sal.('-lc:
Va inchipuili acumcd vedeli-

cirsut'
Vi imagina!i
inr."hipanJiopilul carea1ifostcAndva'

cu
il vedeli
(iUprrur uv
i"
."pir"i
":hll q:t::i^T^i,'l[:
li
"ai"i"arr.
Caliania;? Undeseafl5?Ceface'?
t.Ura"",z
co
""i,.1"
il;;-f"@ &r"sia ochilor.impdfta$itisimtamintele

vi puteli.reamintl
Piivindu-I,
voastre.
airi"*ilJiirnf"i
sdfiefericit'Ilenrttr
iu iip.itin uiuti'totcel-aimpiedicat
pecopil obr
".
indurerat
l-au
siiualiilecare
;;;;;;"d.;"
fatacopilu'lt:,9,":lTlj
i" *... tf petataiare stauin
fale de o altdpersoanil'l
i""r.t ?"'t"i. p6rinti,saupo^ate

si'spunicevaiin."azifi tt"'iYl l:,t:lill.:l

sperialpcttlnl
""pirirr
.*ori.J.nirt acum' DacScopilul esteprea

J.ri

.o.Iti'ur*n

cum adultuldin fiin1avtrrtrl

imaginali-v6
"uuant,

290

in numelecopiluluiinterior'ligo-ul
l in scenl9i vorbegte
ce doreqte-Adresali-lepirinlilor
tot
spund
poate
si
It
in minte chiar dac6vi vine greu'
aveti
:le oe care le
i-le dac[ existi vreun lucrupe careaJifi dorit ca ei s[-l
gi nu l-auiicut. Ascultalicu atenliedacl nu cumvaplrin!ii
. l : -l ^ ^ .
^ -- afirmativ'
^t:*^+:.,
puteti
-,
, + -+ i dialoga
vI dauvreunr6spuns.in caz
'c-ontinuare.
in caz contrar,continuaJis[ le spunelitot ce
i de spus.
CereliJeapoipdrintilorimaginarisi v[ pirlseascl untimp'
cind veti fi gatasi Ie vorbili din nou qi sd-iacceptatiaqa
sunt.Imaginili-vdacumci sunteJidin nou adultulde astlzi
imbrntifili copilul interior,il inconjuraii cu dragosteqi
. Spuneti-ic6 ali inleles ceeace simte $i ce sunteti
aoede el Dentrua-l aiuta5i a-l iubi.
imbretiraiidin noucopilulinteriorqi invilui{i-lin luminl
c dur[. Spuneti-icd il iubiti 9i ci vi placetotul la el: cum
Nte$te,cum merge,cum sejoacd.Asigurali-l cI vi pasi de
1ic6 esteo fiinfl foartePre]ioasl.
lConsueloCasula(1997)ne prezinti un alt scenariude
tie diriiati, care implici atat contactulcu copilul
metaforicia viitorului.Tehnicase
cat li o proiectare
,,Cele$aptecamere"'
Prima cameri
Acum ai intrat in prima camerl; este putin intuneric la
rut,dar,pe mhsurdie ochii tiii seobignuiesccuintunericul,
Esteun copil.Te apropii9i simfic[
miScdnd.
u.d"u
"iuu
ilori s[ iei copilui in bra1e,s5-linconjuri cu toatl afec]iunea
gi si-i dai toatelucrurile de careacestaarenevoieqi pe care
Laitu i le poli oferi.
Tu te-aiintorsdin viitorul lui 9i qtii de ce are el nevoie
a cteveniadult. EI (ea) ili adreseazio mullime de
'i la caretu ai aflattoaterlspunsurile;astfel,il ajuli pe

sa Aeuinaadultulcareestiiu. ii dai din braleletalc

291

afecliunepentrua-l consola,ii spuiistoriavie{ii saleqi 1x'l lt

Numai tu e$ti cu adeveratcon$tientde lucrurilecill(' I lll
intimplatgi acumi le pofi spuneqi lui (ei).
Iei un albumde fotografii 9i risfoili incet fotogrtlic tlttll
fotosrafie,ardlindu-itoatelucrurilecares-aupetreculill !
lui 9'ia ta. ii poli vorbi despremomentulcdnda primitin
prima sa biciileta, cum a cbzutincercind sd-;i lini echillh
qi de.prefelul cum a fost prima date insultatde cinovl,
reaminteqticum a inv6tat sd se aperede ceeace rencflot
despreacearandpe carea suferit-ocu mult timp in urmilfl
ca.i u"urnnu o.ii simte.$i a;a,de fiecaredatl c6ndii
fotografiedin trecutultlu gi una din viitorul sdu,il lirrll
creasc6.PentrucI il aju{i sn vadddin perspectivape curo0
acum vorbindu-idespreviitor, dezvdluindu-iconsccinll
fiecirui fenomendin trecutpe carenu puteasI le anticipctC
acel moment.
$i, in timp ce parcurgeliimpreuni albumul,ili dai sol
ci acel conil careestecu tine devine matur' mai con$ticnl
propriile sale resurse,mai increzdtorin posibilitd[ilc
ireptat,ii creqtecapacitateade a rezolvaproblemelepc
trebuiesi le solutioneze,cu bucuriacreativit6lii.
in momentulin careai ajunsla celemai recente
(carete reprezinti)attI
iti dai seamaci celedoui persoane
aceeapiv6rsti gi, impreunl, cele doui - caresuntde fnpl
singuri - au reuqitsi inveJedin lucrurile cares-auint0mf
in trecut.De indati ce ai terminatde rhsfoit albumul' pttll
spuiafectuos,,tra revedere"aceleipi4i din tine li sepirll
prima cameri, plin de curiozitatesd afli ce vei gisi in
de-a doua.
A douacameri
Acum esti cu adevirat curios s[ gtii ce ai puteagilsiIn
Acum
curiozitatete copleqegte.
douacameri,qi aceaste
ocaziilepe carecrezici le-ai
ugapentrua redescoperi

292

se afli in aceasticamer6,le pofi examinain voie gi, po

ce le priveqtimai atent,ilidai seamaci ocaziilepierdr.rte
de fapt oportunitifi careau deschisalte cdi.
ugI inchishpresupunea
deschiderea
alteia.fiecare
terminati constituindu-seintr-un alt inceput. Vei
cu plicere ocaziile pe caretu le-ai crezutpierdute,
tc-au condusla glsirea unui lucru mai importantgi plin
sensuripentrutine, a$acum egti acum.
felul acesta,te simti satisf[cutde ceeace s-aintdmplat.
gtii ci pofi si renunfila privitulinapoi,nu simli niciun
regrete,badimpotrivi, egtimulfumitcdocaziilepierdute
la tine.
ceai apreciatpedeplinacesteoportunitifi,po{iplrnsi
cameri qi intri in a treia, pentrua vedeace te ageapta
treia cameri
uqaincet gi descoperiinduntrutofi oameniicare
cu viafata.Teui{i maiatentgi vezici unii dintreei
de via{ata prin fire foartescurte,care-i1inaproape,

ceallii suntlegaticu fire lungice-itin la distanfd.

suntpringicu benzicolorate,
al[ii cu fringhii in culori
gi reci,ceilallicu impletituriin carefiecarefir dezviluie
carevd leasi unulde cel5lalt.Chiardacl unuldintrefire
frdnghiacontinubsi vi {ini impreuni.
delicatede aur te lin legatde unii oameni,in
ce alfii sunt ancorafi de tine prin lanfuri grelede fier. E
str fii atent la fiecare pas, pentru ci fiecare legituri
cevacarevd fine impreuni qi, daci seproducevreo
atunci tot lanful se desfaceqi te poti separa.De
ai sdvezi ci unii oamenisunt legaJide viatata prin
le de nailon.Nu le-ai remarcatmai inainte.dar
uit6ndu+ede aproape.observi firul lung de nailon
dar foarte trainic mersind de la tine la o alti

293

Dac[ ai s5priveqtijurimprejurultiu, ai si vezicllr' ,llttlfl

de via{ata, $i cilrel('
oameniestelegatmai indeaproape
intr-odirectiesaualta.Acum li-ai dat seamacarecsh'lrpltl
legituri dintretine qi alli oameni,poli decidecarc k'1!lllt{
estemai strdns[,mai intinsi saumai slab[.
Depindenumaide tine s[ strAngio leglturdsausil
ll
noduriqi legIturi ale vietii tale. Rdmdnela latitu(lirrrtt
decizi dacl pistrezi toli acegtioameni legali de vialn lt,
posibilitatea
sd alegi acumdacl ii dezlegipe ei satrpo
Poti opta si-i laqi sd pleceliberi qi s6-qiurmezecalcnpru
in via1i,saupo[i sd-iierli cd nu sunlpe drumulpe earoll
fi dorit tu. Inceteazisi le mai descopericalitdli pe otto
au gi concentreazi-teasupracelor cu care sunt i
realitate.
CAndfaci acestlucru,nu-firimAnedec6tsI dczlegi
carevd leagi, daci legitura estepreastr6nsiori te lragr'
undenu vrei si ajungi;acum gtii ce ai de licut; poli
distan{apotrivitl la careaceapersoanltrebuiesI sc nll0
de tine. Modul in carehotire$ti sd-Ji{ii legatdpropriav
va conducegi la oameniipe caretu ii doreqti,dupi I
voinld. De indati ce ai desfEcutlegdturilela careai
renunfi,lasi oameniis6-qiurmezepropriul drum in
realizAndcI fiecare,,r[mas-bun"al cuivacarepleacl i
Dup[ ce ai dus In
un,,bun venit" al cuiva caresosegte.
smr$itaceastesarcinl, eqtigatasAp5r5se$ticamerapi sll
in ceade-aoatra.
A patra cameri
Arati straniula inceput.Esteplinl de sertare,lurll
scundd.Curiossl vezi ceeace se afli irr[untru,dcscltlrl
gisegtiun vis careiesedin fiecare.La sfArqit,po{i rccrrt
ci elesuntfi
sl le privegti,constaJi
visurilegi,ajungAnd
atractiveqi colorate.
I-e priveqtiinmirmurit. RedescoperiatAtde multc v
pe carele credeaiuitate,chiarqi pe celemai timide,cclo

294

cuiva.Acutlr
nici mdcarnu ai avutcurajulcd le povesteqti
qi pe celc
priveqti
pe
mlrefe
cele
icu aten{ie,le
cd celemai mari visuri le confinpe cele
unte$i descoperi
nici. Visurilemai marisuntputemicepentrucI eledoresc
lndeplinite.Elepot pentrucI iqi cunoscputerea,
$i nu te
planuri
in
transformi
si
le
pace
pind
nu
te
decizi
cAnd
llsa in
s[ devin[ realitate.
Acum examinezicu atenlievisurile care vor si fie
inite pdnd la sfArgit,pentru a decide pe care-l vei
mai intdi in realitate.
ele gtiu
Unelevisuriincepsd se lupteintreele,deoarece
pe
in
rAnd
treace
tru a fi indeplinite, trebuie sA
camera.
Acurn ai la dispozilietot timpul ca si alegivisul pe are
sll iei cu tine in urmltoareacamerd,ceacarelransformi
in planuri.
Cdnd egti gata pentru acestlucru, multumeste-letuturor
darnu inaintedea le asigura
taleqi ia-ti,,larevedere",
vei intoarcein aceasti cameri ori de cdte ori un vis a
intr-unplan.
suficientde marepentrua fi transformat
iei
in
urmbtoarsa
seva int6mplaasta,te vei intoarcesd-l
in felul acestaiti iei rimas-bun,gatasa deschiziu$a
dd in ceade-acinceacamer6.
A cinceacamerii
Bati politicosla u9i gi intriin a cinceacamer[undegiseqti
persoaneinJelepte(pot fi femei sau blrbafi, conform
ei tale) carepoarti cateo p5l6riediferitl 9i stauin jurul
meserotunde.Suntcei gapteinteleplicarete pot ajuta
transformiv iselein realitate.
cu peldrieALBA
inteleaptd
C6ndi1iexpuivisul,persoana
prezintdo perspectivdinocentd,purl, ingenioasi,
ontaminatlde prejudecdti,astfelincet poti privi faptelein
neutruqi obiectiv.

295

inteleaptecarePoartl pilArieNEAGRA vorlrl

Persoana
apoi, 9i voceaei adinci te avertizeaziasupradifrcrrltllrhrt
pe caretrebuiesd le depigeqtica sl-!i lrarrllr
o'bstaiolelor
planul in realitate;aqadar,vei aveanevoie.de toatc rcslll
de energie,astfelincdtvei ajungesi renunlila propria
pentru
a treceprin toateincerc[rile stabilite'
Ap o i asculli sfatul persoaneiintele p t e c u lln
sctttit
giincredere'
GALBENA,aclrei vocei1idi speranlS
cu pilirie VERDE.carclc I
intSritedecuvintelepersoanei
dc Illlc
si fii creativqi sd concepi noi idei, generaloare
idei.
cu pilirie verdea terminatcc I rtvlll
Dupdce persoana
cu pilnrie R{)lilll
a persoanei
spus,o'izbucnirepasionate
limuregtecum sd alegiemoliilepotrivite.active.capuhlh
rezolveproblemeleqi orientatespreviitor'
La momentulpotrivit, persoanainteleaptl cu
ALBASTRA intervinecu o vocesigurfl,fermi pentrua
qi organizaprocesulcare face apel la gindirea logiol
ialionale. Peisoanarespectivi te ajuti sd inlelegi cb onll
urmeaza
ideilorderivddin ordinealucrurilor9i aceasta
ideilor.
Acestepersoanein{elepte,fiecare specializatl
anumit domeniu,sunt inso{itede o altl persoanicarc
pdllriaCURCUBEU.
'
Ce bucuriesd privegtiacestpod de lumind 9i
Persoanainleleaptecu pdlirie curcubeute ajutd sll
leglturiledintregdnduridiferite.gisdtrecide la un tip dc gl
dc cnru
la altul.Ea poates[-]i indicetipul de inlelepciune
planul
incltll
tdu'
la
lucrul
nevoiein sttdiul in carete afli cu
rclli
la
adecvat
persoanacare te poateajuta in mod
cll
inlelepciune
acesluia.De indall ce ai folositaceaste
pas
pentnl
primul
pui planul in aplicare,eqti gata sd faci
visulsi devindrealitate.
Acum, e timpul s[ le mulfumegticelor qaptepcrslt
pentruajutoruldat qi sd treci in urmdtoareacamerl, untlo
id vei gasicevace te va ajutasl iei deciziilecoreclepcnlnl
1iatingescopurile.

296

inainteata seafld cameraacliunii.Acum, cdndplanultiu

infeleptete-auajutatcreativ,
gata,cAndcelegaptepersoane
de la vorbela acliune9i
si
treci
timpul
isie
inteligent,
6pt,

transformiplanulin fapttr,intr-unlucrureal.
A gaseacameri

Cdndintri in ceade-agaseacamerA,constatici esteplinl

Dantofipenlrutine.Rdminela latitudineata si alegiperechea
itinitAplnt* pagiipe carevrei si-i faci 9i pentruterenulpe
urmlazd si-l traversezi.Daci drumul estedur, asprugi
;fos, preslratcu capcane,ai nevoiede o perechede,cizme
, ca iele purtatede pompieri'Acesteasunt cizmelecare
si simli urgenlaqi prioritatea9i te conducla coordonarea
ei acJiuniiigur gi ferm, canaliz6ndu-tiintreagaenergie
a combateorice fel de pericol. Dacl vei purta aceste
reoranj,te vei simli calm gi sigurpe tine,expertg.iprotejat'
Pede ilt-ii parte,c6ndte vezi invdluit de o ceall densdcare
lucrurile importantedificil de sesizat,datoritl formei lor
finite, ili poli puneo percchedepanlof gri de antrenamenl

te potajulasbcautiqi str
qi investigarea,
g6ndirea
sugereazi
permif6ndu-lisd-vezi
psii mai u-gorinformalianecesard,

irile de deasuprasausi iegi in afarazonei de confuzie'

jurul tlu-par s6-9ifi pierdut
$i daci toate lucrurile din
actuf cu reafitatea,existii 9i o pereche deghetemaro, fdcute
piele asprE,ala cum poartaalpinigtii.incillirile in care
stmlul
oaretese simt bine infipte pe pdmantsugereaza
confortabile
durabile,
Sunt
rctic,evocdndu-tivalorilesolide.
te ajuti si redescoperiprincipiile de bazd,bunul-sim1,
iiateanaturii qi valorile pdm6ntuluipe caretrlieqti 9i pe
calci.
Cdnda sosit momentulpotrivit pentrua te relaxapulin ;i
intrain rutin6,ili poti punenigteinc6ll6rioJicialemarindresti.
sugereazi-rutinaqi formalismul'iJi amintescde faptul
,cestea
respect;a regulilortescute$e$i pierzimulttimp gi energic,

297

permitandu-ti canalizareaeforturilor citre prohlt ltl' lt

orioritare.
'
jrrrrrl
$i dacdsim{ici ili pofi acordaun rdgaz,clci in
domneltearmonia,iar oameniidin preajmata suntdettlttl
incredere,nu ai nicio presimlire,,neagr[" pentruci1llll
mutuall a creato rela{ieviabil[, atunciclirrrl1
increderea
puneo perechedepapuci confortabili,calzi Si moi.
in inlrcgtrl
De la picioare,cdldurase rispdndeqte
pentru
tot c('01
iubire
gi
cu
umplind-o
inima
inviluindu-{i
pllcuti
confortabild'
face viala
9i
Daci ai nevoiesi-ti faci auziti voceaseveri 9i arrtorll
in rolul pe careil ai de jucat, iti poti pune o perechetlc lil
charisnll
purpurii de cblirie, al cdror aspectsugereazl_
rr
oficialc
uniforme
unei
Eleganta
itriitelea autoritiilii.
pozilici
datorite
te
compo4i
aminteascide felul in care
candautoritateata esteunanimrecunoscuta.
$i cind doreqtis[-{i celebrezisuccesul,po}i purta/,.rri
eleganli caresI-!i aminteasclfaptul cI tu merifi cecll0c
fii;dca ai muncitdin greupentrua reuqiin viap 9i actlnlrll
toa15
bucuriaqi fericireadin tine9i dinjurul t?iu.$i cendllll
nu ai nevoie de niciun fel de incdl{iri Pentrua-!i
picioareleqi ci a venit momentuls6{i laqiamprentelepc
pune-{ipicioarelejoslerm,mergicu picioarelegoalc9i
urmelepe drumul vietii. LasI{i amprentapicioarclor
suprafalape caremergi singur,ferm, drept inainte,
drumul tlu prin viati cu semneletrecerii tale picioarelor
lale.unicdqi inconfundabil6'
'
pc clnl
Dupi ce ai analizatmai multetipuri de panto-fi
poli purtapentrua realizaacJiunimenites[-Jitransfornrc
intr-o activitatepracticd,e timpul si pdrlse;ti aceastdil
cameriqi se intii in ceade-agaptea,undesperisi aitrngl
spatiudeschis.
A gapteacamerd
$i, intr-adevir, cea de-a$apteacamerete duce alhril,
spatiuldeschis.

298

Remarciaerulproaspitqi inspiriadAnc;respiraliaprofundi
umpleplaminii cu oxigenrcvigorant.ExislS.de asemenca.
ceparcdte indeamnd
I lEntdnicu apdpur5.clard.cristalin5.
s
t e s p e li. P e mis u ri c e t e s p e l i , i m l i p u r i f i c a r e a9 i
rgt"i.o... Te uiti injur. inaintede a te intindepe pajiglea
li, in timp ce totul in jur estesclldatin lumin[, descoperi
de multeiucruri s-auschimbatin tine in timpul cdlitoriei
cele gaptecamere.
Surpriniqi inc6ntat,ili dai seamac6ai devenitmai deschis,
Acum potiobservamodulin care
rec;ptivSimai sensibil.
luirurile in realitategi Stii ceeace ai de ftcut' Acum
ti cu preciziefiecarefir de iarbiin parte'fiecarefrunzulili,
i defini exact fiecaresenzaliegi emolie' De asemenea,
caoabils[ percepicu o claritateperfectdorice senza{ie'
tie saugind pe carele trdie$ti'ceeace vrei 9i ceeace nu
si devii.
Acum e$tiin mdsurdsd observiinainteata un pod, podul
te atteaptasl rc duci de parteacealah5.$tiicd podul.este
dorintelorqi motivatiilor
ic, fiind construitcu soliditatea
au fostmaiinainteplanuri,apoipaqiin actiune'Incepisi
:rsezicalm gi increzdtoracestpod carete susfineferm'
.,. Cdndajungipe parteacealalti,vezi un baloncu aer
Te urci in el $i balonulte ridici, pornind
carete aqieap-t6.
cdlitorieprin spaliuqi timp. De la indllimeala care.se
balonulpoli sdte vezi intr-o sdptlminb, o luni, un an,doi,
patru,cinciani din viatata..' qi sI fii uimitde numdrulde
,-uu schimbat.iti dai seamacI ai obtinuttot ce ai
"ui"
gi cd ai suferit schimblri datoritd c5rora astnziiti poli
tlu a luatceamai
ima vointaliber5.Astizi, inconqtientul
deciziepentrutine' Te bucuri cu adeveratprivindu-ti
torul, pcntruce $ii ci numaitu poti vedea'pentruc[ numat
poli controlaacel viitor prin folosireatttturor resurselor.de
dispui,conqtientde ceeace gtii cd eqti,de ceeace vrei qi
ce poli face.Acum gtii ci poli s[ oblii ceea^cevrei,
acestlucru este posibil,cI po]i sn{i foloseqti

299

rl
libcrlrrtr"
9i intenfiilein deplini
deprinderile
cuno$tintele,
r
tur'll
pcnl
9i inlelepciune
;.#tele de creativitate
;;iliii;
atingeobiectivele'

3. Acordareaatenfiei"copilutui

interior"

cu imagin':tlcr
Bourne( 1996)recomandlpersoanelor
tU]-:3:^"'lt::.:jl"'
care
scizutl si desftgoaremtct acpuni
lacrcl'

sisi contribuie

ffiiil;;;]i;"'prop'iu.l'"'

valoriipersonate'.El'pt:/"1U
sentimentului
: lt*:.f-:l:
pentruPrt)q

l"ii""i t"^rr" ser#ecte grijasubiectului

p'iirr' Iati cdtivaitemiinclu;l
;:l'#6;;;'rrys,
aceastelist[:
l. Facetio baie fierbinte'
2. Luati micul dejunin Pat'
3. Face{i-vdun masal'
4. CumPlrati-vi o floare'
un Puide animal'
5. Jucaii-ua'cu
6. Mergeti la coafor'
i. ut ?titi risaritulsauapusulsoarelui'
8, Cititi o cartebun6'
vd place'
S.A*i ltuti o piesi muzicalicare
10.Vizionatio comedie'
I l. Culcali-videvreme'
12.Luati-vdo zi liberd'
13.Facelio Plimbare'
masa
qi

luati
i+. i'..giiiifte "evabundemancare
cu unPrreten'
15.int6lniti-vtr
la PIaj['
16.MergeJi
iz. Cunipirali-vacevanoudeimbricat'
o jucirie'
18.CumPlrati-vI
incruciqate'
cuvinte
I 9. Dezligati
20. Facetiexerciliifizice'

i; ;'p".i;;dant al.cultivirii
"ry'l'-T:'-il
tlltl
semnificativc
i.iiiliii"ilr;;u persoane
,,"biYilJ",ffi;
300

cle
sentimente
subiectului.Ceilalli nu ne pot sldi
darfaptult6.l:g:::l:lj,-::
J'r'v Yr adecvaie,
.li"'ir
s l"
---"r
tecontribuilaint.iirirea
qi neinconjoarlcu afecliunePoat
i pozitive fati de propriap,"ttouL1;r^
a
dereconstruire
--^^hcrn,ire ,,
demersul
ill#iffi;;"'ii"ii
"e
stimei trebuiesl implice$i alteetape'
corporali
l. Starea de bine lizic ai imaginea

derob"tqF'YiS:1i"'L'fllP::
fizici9isenzaliile
Sinitatea
Estedificil

i'[fff"al,#;;;'oril"
;'il;;il;ffi;.'p"

ur"autostimei'
.si
obosili'
candsuntem
noiatunci

iti saubolnavi.

'3i"iir[''"["r"" au demonstrat dezechilibrelgl

-rolul
-in apariliaunortulburdri

:#;;;;.,*resutui

unuiprogram
motiv,estenecesare.resDectarea
iln
exerciliifizice
exerciliide
i", "aauta
'ilu*ut"'
"upiinda
".*
rationale'
alimenta{ie
2. Exprimarea stdritor emotionale

carenu areaccesla propriilett:li "il:Jl"-l"|:

Subiectul
candqi
tdentifi

ri i"*L*te'

ffi;;;"?;"""i"

dwine
ind deschis stdrile emollonale' Persoanadevine

1"";;;;i;";il;.inl"le

sul"'cuaitecuvinte

lnsigi.
care exprimi
3. Vorbirea interioari 9i afirma{iile
salecu
gdndqi convingerile
Ceeace subiectuli;i spunein
nivelul
decisiv

;#;;t"ffi;;oinr

in mod
influenl-eazr

suflrcr.
redusl, subDe re g u ll, la s u b ie c t i i c u ztutostimn

301

personalitilile,,Hipercriticul"9i,,Victima" sunt l rllll

dezvoltate.
dialoguriintcrilr{l
Atunci cind nesurprindemdesiiqurAnd
(,,Hipercriticttl"
subpersonalit6li
doul
;l
specificecelor
,J/ictima";, se impuneparcurgereaurmdtoareloretapc:
a) Opriti fluxul gAndurilornegativeprin utilizarcrr
metodede distragerea atenliei:
o desliquratio activitatefizic5;
e faceli o plimbare;
I practicalirespiraliaabdominali;
r efectuatiun exerciliu de relaxarescurt(5-7
o spunefi-vlin gdnd,,stoPl"
b) Adresaji intrebiri cu caracterprovocator
nesative:
..Cedovadi am c[ lucrurile staualtfel?"
..Esteacestlucru totdeaunaadevirat?"
,,Oaream luat in consideraretoateaspecteleproblen
c) Contracaralidialogul interior cu con{inutnegativ
intermediulunor afirmatii pozitive, ca de pildi:
,,Mi acceptqi credin mine aqacum sunt."
,,Sunto persoani de valoare' Nu am nevoie sil
dovedescmereu."
celorlalli"'
,,Meritrespectul
,,Credin posibilitiilile mele de a reuqi."
,Nu e nevoiesdfiu perfectpentrua meritadragostctl
dinjur."
,,sentimenteleqi dorintelemele sunt importante."
4. Cultivarea sentimentului autoimplinirii
Realizareaobiectivelorpersonalecontribuie la
autostimei.Deqirealizirile exterioarenu vor putea
niciodati bazaunici pe carese construieqteautostima,
opiniol
vor contribuiin modevidentla cristalizarea
acestea
careo avemdesprepropriapersoana'

302

in vedereaprecizirii obiectivelorpersonale,subiectul
rie si-gi adresezeurmhtoareleintrebAri:
..Careiunt cele mai importantelucruri pe care le doresc
la viaJi acumqi in viitor?"
,,Cetrebuiesi fac pentrua atingeobiectivelerespective?"
Cele mai importantedomenii in care cineva poateavea
sunt:
ive personale
o sinltatea fizici
r bundstareaPsihologicl
r aspectelefinanciare
r relaliileintime
r familia
r mediulde viaJd(locuinfa)
r prietenii
o cariera
o educatria
o evolutiapersonald
r timpul liber
o viataspirituald.
Odati ;tabiliteobiectivele,subiectultrebuies[ evalueze
ceintreprindegi cenu intreprindepentrurealizarea
onestitate
in cazul in care iqi gisefte scuze sau tergiverseazl
ritltife menite sl ducl la tealizatea propriilor obiective,
i ci in caleaacestuiaau apdrutdiverseobstacole,cele
importantedintre ele avdndla bazdteama:
o de a pierdesecuritateaPrezenta;
o de egec;
e de respingereqi dezaProbare;
r de succes(gi de responsabilitiJilecarevor decurgede
aici);
. legatdde faptul cd atingereaobiectivului va solicita
preamult timP gi energie;
nerealistal obiectivului;
o in legdturicu caracterul
r de schimbare;

303

Depdgireaacestortemeri se realizeazdprin analogit't'll

altele,de pildn fobiile,subiectulfiind nevoitse se corrlrrrllll
cu teamasaqi s-o abordezein pagimici, Alte obstacoleellrt'
pot ridica in caleaindepliniriiobiectivelortin de donrcnl{
culpabilitefii,subiectulspunindu-;i in gdnd:
,,Eunu suntdestulde bun pentrua avea..."
,,Eunu merit sI am..."
in acestesituatii sunt indicatemetodeleterapiei
gi anumeidentificareagAndurilor
comportamentale
combatereaacastoraqi inlocuirea lor cu afirmalii
alternative.
untti
dep6$ite,setrecela elaborarea
Odatiiobstacolele
segmcnl0l
este
major
obiectivul
cdruia
in
cadrul
de actiune
obiective mai mici. Terapeulii de orientarecognil
comportamentallrecomandi ca subiectuls6-qi acortlo
anumitd recompensidupd parcurgereacu succesa
etape.
Planulde actiunese referdla:
l. Obiectivuldezirabil(trebuiedescrisin termenicAl
concrefi).
Ce paqimici sauetapetrebuieparcurseincepind
acel momentpentruatingereaobiectivului?
Ce alte etapesunt necesarepentru realizarea

Lista reolizdril or penonole

Nota{i realizdrilepe carele-ati obtinut pani in prezentin
domeniide activitate:
gcoali
(Facultate)
l.
2. Serviciu(Carierd)
3. Familie
4. Sport
5. Artn qi hobby-uri
6. Conducere
qi premii
7. Recompense
8. EvoluJiepersonali
9. Activitdti cu caractercaritabil
l0. Ce leclii v-a inviFt viala
I l. Alte aspecte.
Nu trebuiesi uitim insi faptulci, degiesteplicut sdavem
sociali, cele mai importanterealiziri
de recunoagtere
cele de naturd interioard, care presupunoblinerea

interior,a intelepciunii;i liniqtiilIuntrice.

pentru
timpul neoesar
tivului?(Se estimeaze
fi ecireietape).
curgerea
in planificareaobiectivelorde viitor, subiectultrebuio
sesprijine,pentrua semobiliza,pe realizlrile trecute,
fiind faptul cd majoritateaoameniloruiti de succesele
atuncicAndse simt nemullumilide ei inqigi.
Bourne (1995, p. 327) propuneo listi a realizilrl
personalemenit?isiJ determinepe subiectulcu imaginc
sine scdzutdsi se concentrezemai mult asuprasuccescllt;l
mai puJinasupraegecurilor.

304

305

la rdndulsiu, un indicalol
activi constituie,
$i agresivitatea
uneicomunicdrideficitare.
Burns(1989,p. 365) prezint[o listl in carc descric
cteristicilecomunicdriiineficiente'

C aP i tol ul 13
METODT,COGNITrV-COMPORTAMINI'A|'l|l
DE OPTIMIZARE A COMUNICARII
Comunicarebuni gi comunicareineficienltl
eficientiare tlrmitoarelecaractcrirtlt'll
O comunicare
in moddeschisqi dircelllll
igi exprimi sentimentele
subiectul
p";rflenerulsiu sdfaci acelagilucru Mai pLct'11
l"*;;j;;
primui spunece gdndeqte
9i ce simte9i incearcasa inlclrllll
ie
si ce simtecel din urmi'
-- cdndeste
-a;;i";
acesleidescrieri.gdndurile9i sentimerrloll
anumitorpartenericarecomunicisunl foarteimportanlc- ,
dcschirll
S
eficientiimplic6deciexprimare
Comunicarea
presupln!'rclll'lll
ineficientd
in limp cecomunicarea
ascullare.
9ilelitr{l
penilordea-li impirtaEiinmoddeschissentimentele
de a ascultace arede spusceldlalt'
careincep s[ se certe sau devin dclcrlsivl
Persoanele
ii conlrtllll
in modineficientcu semeniiIor'Acestea
comunicd
asuprllklt
proiect6nd
pe ceilallilirl a incercasi-i inieleagi,
implicitede genul:
mesaje
-'-cevrei s[ spui'Vreaudoarslllnl
,pe fapt,nu ma i-ntereseazi
expr.impropriile opinii qi insistca 1:A li 9" u"::d "'t.,1: :'ulr'indi.uto,al comuniciriiineficienle
il conslilllll
Un
tl
indirectil'
lor
exprimarea
propriilorstarialective5i
neearea
'
atsre\ivillllt
o
|careeviden!iazd
de pilddin cazulsarcasmululnasivl.

306

Studiereaaceslorane va edifica in legltur[ cu ceeace lltl

si lacematuncicAndincercimsi rezolvimun conflict

ctneva.
insist6,afirmAndcd
l. Adevlrul imi aparline:persoana
seinqald.
celilalt
ci
dreptul
ea
are
numai
9i
creatdsc
problema
cd
afirmi
subiectul
2. Blamul:
i
gregelii
celorlalf
datoreazi
3. Martirizaila:subiectulsuslinec[ esteo victimi
inocentd.
sau
afirmdcecelllalt gr$-e$te
persoana
4. Descalificarea:
sau
face
acesta
pentru
ci
,,totdeauna"
un
este ,,ratat",
lucruri'
anumite
nu
face
..niciodati"
disputa'
subiectulabandoneazi
5. Lipsade speranlS:
suitin6ndca nu meritasd mai incerce'
individulsuslinece aredreptul
6. Soii'itulrevendicativ:
dar refuzd se ceari ceeace
mai
bun,
tratament
la un
intr-unmod deschis9i direct.
doreqte
lovilii
insistici nu sesimtesupdratii.
7. Neearea:
oersoana
lucrtrrilc'
stau
lapt
a;a
de
cdnd
atunci
sau-deprimatd
8. Acresivitatepasivi:subiectulserctragelird sasptrni
din camcri.trAnlind
ni'mic;eventualiese..cao fur1un6"

usa.

in loc sd rezolveproblema,subiectul
9. Autoblamarea:
demnl dedispre!'
qi
ca
cumar fi o persoan6
comporti
se
autoacuzindtt-se.
| 0. Acordareaajutorului cu orice pre!: in loc s[ ascultim
cdt de trist, lovit sausuplrat estecelSlalt,incercAmcu
orice prel sd rezolvim problemasau si-i acorddm
ajutorulnostru.
ll. Sircasmul:cuvintelesau tonul reflecti tensiune9i
deschis'
ostilitate.pe caresubiectulnu le recunoaqte
12.Tactica,,iapuluiisp5gitor": subiectu-lpretindecI
cealalt6perioandare o problemI,in timp ce el este
fericit,echilibrat1i neimplicatin conflict'

307

refuzulde a admitec[ facemceva1u';ll

13.Defensivitatea:
sauci avemvreo imPerfecfiune.
in loc si conqtientizimceeacc sitlll''
14.Contraatacul:
moncrll'
la criticl cu aceeaqi
celilalt,ii rdspundem
irl ttfl
modul
preocupe
de
se
in loc sd
15.Diversiunea:
dirrln'ol
gi
unul
acum",
cei doi partenerisesimt,,aici
suu urnbii prezintl liste ale neinielegcrilor1l
conflictelortrecute.
in cele ce urmeazivom trecein revisti cdtevacxcrrt;tll
extrasedin practicapsihoterapeutici'
Ioana,di 23 de ani,estestudent6in ultimul an la Faorrllrtlcl
de Drept,iar soful ei, Tudor,e medic chirurg'
Cei doi s-audespi4itin urmdcu catevaluni,daratlnvlll0
tentativi de implcare.
pclll
Solii urmausI decididaci eracazulsi sedesparld
rlmlirrllnd
sausI incercesi-;i rezolveproblemele,
tordeauna
imoreun6.
Ioanase pldngeade faptul cd Tudor intAmpinadi
in exprimareapropriilor sentimente.Atunci cdndera sttpilrt[
nu vorbeaaproapedeloc9i o tratacu rdceald,in loc s6-icxplltll
ce anume slmte.

Tudor se pl6ngea,la rdndul sdu,cd loanaesteprealog

de familia ei, prea dominatoare9i egocentricd.El afirnltt
so{iapuneapropriafamilie qi carierape primul plan'
de rangulal doilea"'
s[ sesimti un fel de,,ceti{ean
plinuit o excursiein Grccitt,
Tudor
a
La un momentdat,
cei doi nu au cdzutde acorddacderacazulsi meargi 9i lttnnl
sau nu. La inceput,Tudor ar fi dorit sdplecesingur' iar lotlnl
s-asimlit lezati. Mai tAniu, el9i-a invitat sofia,dar intrc lilllp
ea hot[rAseci ar fi mai bine si rdmdni singurdpcnlrtt0
oerioad6.
in momentulin care loana i-a comunicatce nu va mcrll
Tudors-asupArat
in excursie,
fi a spus:
de viala ta 9i si nu mai spo?l
sili
vezi
,,Ar fi mai bine
nimicde la aceastirelatie!"

308

Rispunsulsofiei a fost: ,,Nu e nicio problemd!Am pi

s[ fac asta!"
Avem in acestcaz un exemplu tipic de comunicare
subforma fenomenuluide nesare.
Tudorsesimtesuplratqirespins,darincearcdsi-qiascundd
Ie gi de aceeao respingegi o bruscheazlpe loana.
in carea reacfionatTudor corespundecu imagineade
recepe caregi-a {Ecut-oso}iadespreel.
Pentruo bund comunicarear fi fost indicat ca el str i se
sotieiastfel:,,Mi simt dezamlgitqi rlnit. fin la tine
din tot sufletulca tu si mI insoJegti."
loanei,
in acelaqitimp, Tudor nu inlelegesentimentele
c[ nu intuie$temotivul pentrucareaceastaa decissi nu
i in cil5torie. In felul acesta,el i;i motiveazi lipsa
i qi interesuluifafh de so{iasa. Rispunsulloanei
gi el o modalitateineficienti de comunicare,bazati
sarcasrngi negare,pentru ce ea nu a luat in considerare
lui Tudorqi nu qi le-aexprimatpeale sale.Aceasti
de a comunicao face si partrrecegi neinteresatide
reprezint6un fenomenfoarte
Negareapropriilorsentimente
mulli oamenitriind o teamecumplittrci se va
cevaingrozitordaci iqi vor exprimasentimentele
mod directqi deschis.
Reludndexemolulde mai sus.ar fi mai indicatdacl loana
fi adresatastfel:
,,Mi simt rinitl pentruc[ mi-ai spuss6-mi vId de via{a
. Suntfoartesuparatii.Inci mai Jin la tine qi nu aqdori ca
noastresdsotermine.Mi-ai spussi nu-mi mai punnicio
Fant6in aceasterela{ie.Voceata mi s-a pirut glaciali. Mi
oaree$ti superatpentruc6 m-am hotirt sdnu mergin
Acest mod de adresareil va determinape sot si devini
timp,il vaincuraja
sotieiqi,in acelaqi
desentimentele

exprimepropriilesimleminte.
309

(Burns,1989,P. 369).
'
nretl
Fiul lui Vtildrea,Jerry,ate25 de ani 9i studiazir
El estefoarteapropiatde mamasafl e(l
la SanFrancisco.
vorbescfrecventla telefon.
Jerry are note bune,este atrAg[torqi are foarlc ttt
el ii spunemameic6.via(ulttt
prieteni.Cu toateacestea,
niciunsenspentruel qi cl, dacdmamasanu ar exista,prt
s-ar slnucloe.
in momentul in care Jerry ii face asemenea

Mildredintri in panicl. Ea ii spune,la rdndulei, ci utc ltl

motivele si trIiascd, accentudndfaptul c[ este intcli!i$nl'
aremulli prieteni,ci arati bine9i ci femeileil plac'
Erorilede comunicarepe carele includaceste
suntde tipul ,,adevirulimi apa(ine" qi ',acordareaa
cu orice pret".
Mildred nu-l incurajeazdpe Jerry s5-qiexterio
sentimentele
Fi nici nuqi le exprimi pe aleei' Auzindccttp
biiatul, easesimtepcata, speriat[,ingrijorat6fi frustrllttr,
in loc sd dea expresieacestorsimtiminte,ea incearo0
Astfel,dac6JerryspunecAcxiill
incuraiezecontrazichndu-l'
lui esiemizerabild,mamasustineci' dimpotrivi,arc o v
bund.Acestlucruil va determinape Jerrysi sesimti
pentrucd mamasa nu inlelegeprin ce staretreceel' lltpl
va determinasi seplAngi qi mai mult. El va gisi cinci nt
pentrucare viata sa nu merite triite, iar mama cinci
bentrucareviatafiului estebuni, qi ambiisevorsimli
frustraliqi exasperati.
O comunicaredefectuoasiimplicl foartefrecventd
in contradictoriu.Noi nu ascultim ce spunecealaltd
pentruci ne supiri si auzim ce simte aceasta.

310

Mildredesteamtde speriatiinc6tnici nu-gid[ seamacii

Ea iqi iubeqtefiul cu disperarc;i
in contradictoriu.
ca acestasi sesimtl bine.
qi de a-l contrazice
Tendinlade a discutain contradictoriu
estepracticuniversald,
celSlaltatuncicind suntemsupArali
ea addnceqtedistanla9i afecteazlrelaliile bazatepe
in cazulde fa1d,Jerryincearcds6oblindinlelegereamamei
gi esteevidentci el doregtesi comunice,deoareceii
frecvent.
Iat?ice ar fi trebuits[-i spundMilfred fiului ei, pentruca
doi si comunicemai bine:
. ,,Jerry,nici nu gtii ce prostmi simt acum.M-am speriat
mi-ai spuscl vialata estelipsiti de sensqi cI nu meritl
trlieqti.Te iubescai mi sefrAngeinimasi te qtiucuprinsde
Ai puteas[-mi explicide ce te simli apa?
r qi disperare.
ci ili lipseqtecevafoarteimportantin viali. Poateci ai
problemi pe carete temi sd mi-o implrtiqeqti?N-ai vrea
-mi spuimai mult in legiturl cu ceeace simli?"
pentrucdmama
estemaideschis,
Acestmoddea reacJiona
in
loc
sl-gi ascundi
gi
s[ se aratesperiatl ingrijoratl
care nu i-a fost cerut. In
un aJlllul
ajutor ui
s[ acoruc
acordeun
rlele $l
lenlele
li sa
itimp, ea il va incurajas[ comunice,qi acestava fi
realde carearenevoiefiul ei.

Cele cinci secreteale comunicirii eliciente

(Burns,1989,p. 377)
sunt:
Abilitdtiledeascultare
l Tehnica dezarmirii: Identifica{i ceva adevirat in
chiardacdsunteticonvinqide
le celeilaltepersoane,
I ci tot ce spuneaceastaestegreqit,iralionalsaunedrept.
2. Empatia:Punefi-vi in pielea celeilaltepersoaneqi
si vedelilumeaprin prismaacesteia.
3ll

Empatizarcacu gandurileceluilalt: panrlitl/ill

cuvinteleceleilaltePorsoane.
o Empatizareacu stirile afective:conftientizalicertl||
simtecelilalt,pe bazaafirmaliiloracestuia.
..
3. Tehnicainterogirii: adresatipe un ton blAndqi clhl
mai multeintreblri la obiectpentrua aflace simteqi cc
interlocutoruldumneavoastra.
.

sunt:
Abilitntiledeautoexprimare
l. Afirmafiide tipul ,,eusimt" (de pild6:"Eu ntil

supdrat"),in locul aceloracare incep cu,,tu" (,,'lit tttt

dreptate";,,Tu md enervezi").
2. intdririlepozitive:Cisili ceva pozitiv s6-i
celuilalt.chiarin toiul uneidispute.Acestlucru indicdll
cdii purtalirespect,chiardacl suntelisuptratiunul pc cclll

Abilitnfi de ascultare
1. Tehnicadezarmirii
Estecea mai eficienti tehnicl de ascultare.
unui anumitadevlr in afirmatiile
descoperirea
in pofidaconvingeriinoastrecI tot ceeace spuneel este8n
Aceasti metodi reprezintiio armd eficientl atunci c0nd
sim{im criticaji gi atacati,av6nd un efect calmant
in mdsurain carevom rezistatendinleiiml
adversarului.
de a ne certa gi vom da dreptateceluilalt, vom dc
seva simtiinvi
invingitori.La rdnduls[u, qi adversarul
de punctulnt
fali
receptivitate
mai
multii
gi va manifesta
de vedere.
Burns (1989,p. 378) ilustreazAaceastiafirmalic
urmitorul exemplu:
cd un pacientii spuneterapeutului:
Si presupunem
privinla
acestor tehnici d e o p t imiz t ro
i nd o ie li in
comunicirii."

312

ar trebuisi rdspundiastlbl:
In aceasta
situatis,terapeutul
Nici eu nu suntpe deplin
sl te indoieqti.
,,Ai dreptate
convinscI acestemetodeili vor fi de folos.Existdoameni
le vine foartegreusl seschimbe.Aq dori sdaflu motivele
pentrucareacestemetodeti se par inutile."
Se constatefaptul ci atunci cdnd il aprobdmpe celilalt,
tcestanu mai paredispusse secerte.
S-arputeaserespingemaceastitehnic[ pentruci suntem
tupirali gi considerim ci dreptateae de parteanoastrdqi, ca
, avem tot dreptul s6 ne apdrim. Daci cedbm acestei
i, bdtnliaeste pierdutii, pentru ci a te certa cu cineva
carete critici estetotdeaunaineficient,pe cdnda fi de acord
el permiteconstruireaunui raport.
Si presupunemci sotia spune superatd:,,tu intdrzii
; m-am sdturatsd te tot a$tept!"
in acestcaz,un rdspunspotrivitar fi: ,,ai dreptate,am

qi ai tot dreptulsi fii supirat[."

Si luim un alt exemplu.$eful vi spunepe un ton iritat:
raportnu estebunde nimic.Probabilai fostcu capulin
atuncicdndl-ai intocmit".
Vi simlifi profundlezatpentruci ali lucratmult la raportul
v qi sunteticonvinscI nu estechiaratdtde prostpe c6t
qeful.intr-o astfelde situalierdspunsulpotrivit ar fi:
,,Separecb am omis cevaimportant,chiar dacdam lucrat
la acestraport.Ati puteasd-mi spunefice vd placegi nu
nu vb placein lucrarearespectivi?"
Reac{iadumneavoastriil va calma pe qef, care va da
de mai mult tact pe parcursulcomunicdrii.
Acestadevir a fost eviden{iatinci din antichitate.Astfel,
acum2000 de ani, Epictetspunea:
,,Dac[ cinevate critic6,fii imediatde acordcu el. Spune-i
c6,in cazulin carete-arfi cunoscutmai bine,nu te-arfi criticat
doarpentruacel lucru!"
areefectnumaidaci cel
Tehnicadezarmiriiadversarului
JIJ

qi ittlollll
careo practic6paresincer,i$i respectiadversarul ntt
un ton ironic.
Simful umorului qi absenladefensivit[1iivol l)rrlr'
tsrtpttl
intr-odiscu!ieproductivi-t
o lupti potenlial6
transforma
ostilitateaadversarului'
uneiprobleme,spulberand
2. EmPatizarea
tentativade a ne situapc Pr'/lll[
presupune
Empatizarea
ceeace gdndeqtc
1i :'itttl$
inlelege
Je a
celuilali.in incercarea
acesta.
Empatizurea cognitivd
celuilalt'pentrucarcsPcelivtl
cu vocetarespusele
Repetali
sil tl$
nersoanisi se convingbca am inlclescecace dorca.
l'llllllll
vi
a
comunice.Pute!isa-i adresalio inlrebarePenlru
mesajulin mod corect'
dacl a1ireceplionat
ci logodniculuneitinerei seadreseil/'l)
Sdpresupunem
noastrinu mai areniciunviitrtrl
unton elu"iui',,credci rela.tia
diferenlade vdrstddintrenoi estepreamare"'
Tdniraar trebuisdrispundi astfel:
esle Prdl
,,Niciun viitor? Tu crezi c[ diferenfade v6rsti
simfi'?"
ce
ceea
bine
mai
.u."i Ai putease-miexplici
spuselorceluilaltpc^tlttltttl
Tehnicaimplicl parafrazatea
ceeace gan(lcil9
necritic$i deschis,pentrua puteadescoperi
el cu adevlrat.

,,Tunici mdcarnu mi asculli.Attrncicdndincercsirtliscttt

cu 1ine,parci mI lovescde un zid!"
Aceastadin urmi ar trebuisi rispundi astfel:,,Separecit
qi rigidn.imi inchipuici te simli agasat;i
suntincApSlanat5
frustrataiuncic6nd vorbeqticu mine.Chiarastasim!i?"
Pe mlsurd ce solul incepes6-9idezviluiesentimentele,
sofiatrebuiesd le accepteqi si nu reaclionezeintr-o manieri
criticesauostild.
eaartrebui
vadeclara:
Dacdacesta
,,chiarmdsimtagasat!",
sAresDundd:
,,imi parebinec[ mi-ai spusacestlucru,deqimi intristeazi'
a$a
$i eu mi simt frustratlatuncicdndceilallinu mAasculti,
c[ in]elegceeace simfi."
tehnicinu
Subliniemfaptulci in timpulpracticdriiacestei
trebuiesI fim de acordsaunu cu celilalt, ci doar si parafrazdm
spuselelui $i sd-i detectimstlrile afective'Este indicatsI
adoptimun ton calmqi liniqtit,in timp ce utilizdmexpresiide
tipul urmStor:
,,Mi separeci tu vrei s[ sPuic5..'"
,,Separecd..."
,,Mi separeci tu crezici. . '"
..S[ vedemdacl am inlelescorect.'."
,,Aqdori s[ mi asigurceamintelesceeacevreisi spui" '"
3. Tehnica interogirii

o intrchule
cuvintelorceluilalt,adresa!i
Dupbparafrazarea
pentrua verificadaci afi identificatin mod corectqi stirilo
saleafective.
soliei pe llll l(lll
cd solul ise adreseazd
S[ presupunem
a{:resiv:

Metoda constiin formulareamai multorintrebdri,pe un

ton blAnd,pentrua afla ce gdndeqtepartenerulqi ce simte
cealaltdpersoanS.
de disputi s[ ne vorbeasci
PutemsI cerempartenerului
salenegativesaudespreceeace
maimult despresentimentele
credecd i-amlEcutsaui-am spusatuncic6nds-asimlitranit'
Majoritateaoamenilorint6mpini mari dificultAliin
de ostilitateci ei nu vor si admitl
sentimentelor
exprimarea
ci sl simt frustrati.

31.4

315

Empatizarea afectivd

Tehnicainterogiriiil invitd pe celilalt in mod dirccl 1i

explicitsevd critice5i sdvl spundcAtde superateste'
Bums ('1989,p. 390) afirmdfaptul cd, daci il llsirtt 1x'
Intlll('
celilalt,,si-qi etalezecirfile pe masi"' avem mal
stttt
problemrt
qi
informa[iidespreceeace se intdmpla finem
control.
-tonulvocil
$i in cazulin careutilizlm tehnicainteroglrii'
I
agrcslv
ton
pe
un
ne
spune
De pild[, daci cineva
esteesenfial.
clt
egoist6!"qi noi ii rlspundemsarcastic:
"O'
,,egtio persoand
mesairrl
o ripostdmascatS'
aceasl[repliciva ascunde
ecoist5?",
(l('
,.-"f nina utmaroruti,,cumindriznegtisdinsulliun om atil
bun gi de nevinovatca mine?"
iubiectul carea reaclionatastfelnu trebuiesi fie surprinl
ci nu va primi rispunsulagreabilmult a$teptat'
in cauz[ar trchttl
persoana
Pentrua aveamaimult succes,
sd i seadresezeinterlocutoruluiastfel:
ficut penlrllI
,,Ai puteas6-mispuice am spussauce am
egoist?"
fi
-' considerat
Tehnicaiiteroglrii nu serve$tenumai Ia obtincrcarlo
rrrrol
informafiiin legiturn cu gdndurile9i simtdmintele.
inlr-rt
vagi
negative
reaclii
unei
ci Eila iransformarea
persoane,
fi rezolvati intr-un tltrttl
poate
care
concrete,
problemI
constructlv.
iar Sclitl
cd un angajatsolicitl o avansare'
Sdpresupunem
t'll
afirnldrrrl
shudirecti;i exprimi rezervafatade cererea^lui'
In loc sI se.sltrlln
in cauziarepreapulinAexperienlS'
angajatul
ar trebrrirll
acesta
luni,
inv"irisgi deprimaturmltoarelecdteva
intrebe:,,ce'fel de experien!5credeJici imi lipseqte?"
cltt
AtuncicAndqefuiva descriecalitifile sauexperien{a
tchrricl
la
recurgd
sd
va
trebui
ii lipsescangajatului,acesta
empatieiqi Jeiarmarii,dAnddreptategefuluiqi asiguriltlrt'l
Angajatulpoatechiarsidiscrtlr'
ci ii inletegcpunctuldevedcre.
pentrua dohrirtrll
plan
auloperfeclionare
de
iu qefulun
impreuna
experien!anecesarA.

Dac[ tchnicaesteutilizatlcu abilitate,s-arputeccaaccstil

solicilalS.
avansarea
sl primeascd
Un tdnir ii spunela un momcnl
exemplu.
Sd ludmun alt
!"
datprieteneisale:,,Am nevoiede mai multl libertate
Rispunsulfeteiar puteafi urmdtorul:
,,Spuicd ai nevoie de mai multl libertate(empatic
cognitivd).Asta suni de parcdte-aisim{i prinsin capcani9i
neiatisfhcutde relatianoastrl (empatieemofionall)' I'oate
doreqtisi te mai intdlneqti9i cu alte persoane(empatie
Ai puteas5-mispuice anumeili placeqi cenuli
emotional6).
relalie(melodainteroglrii)."
Dlacein aceasta
sI ne impliclm intr-o disputl lhri sfir;it
vrem
Daci nu
estebines5utilizdmtehnicilede mai susqi in specialacecaa
dezarmirii, identificAndun dram de adevlr in afirma{iile
puteminfirmacriticileacestuia
in felulacesta,
interlocutorului.
in apbrareanoastre'Acest
argument
niciun
a
invoca
ftrri
p. 394)'.legeapersuasivi
(
1989'
de
Burns
estetlenumit
oaradox
$i veli
i contrariilor":fili de acordcu criticuldumneavoaslrd
privegte!
in ceeace vd
afirmaliileacestuia
dezaproba
bimpotrivi, daci veli respingecritica,nu veli facedecit
s6-i intdrili convingereach acuzaliilelui sunt reale'
Pentrua ilustraafirma{iilede mai sus,vom prezentaun
exemplu(Burns,1989,P. 396).
Pirlenerul dumneavoastrlvd atacl suslindnd:
,,f ie nu-ji pasl de nimeni,in afari de tine!"
. Raspun.rlde tip persuasiv:
,,Ceeace spuim[ neclje,ste
c[ [i-am llsat imprcsia
Cred
(afirmatiede tipul ,,eusimt...").
i5 nu-mipasddetine(empatiecognitivb).Tu merilisAfii tratal
ln felul aiesta(tehnicadezarmdrii)'Nici mie nu-mi placesit
fiu ignorat,agacd inlelegcd eqti supdratpe mine (empltic
Chiaraqastaulucrurile(tehnicainterogirii)?"
emot-ionali).
grijdfaJIdecealaltdpcrsoanii
in felul acestaa[i manifestat
AJi evitatsAvi api'lritlt
acesteia.
Sirespectpentrusentinrentele
ceeace dovedeqtccir 1inc1ill
intr-o maniereegocentricS,
celhlalt.Astfel,acuzalialui esteinfirmati.

tl o

317

. Rispunsuldefensiv:,,Astae o minciunl. Mie inri prr',n

de tine,daratuncicdndnu cedezmi ce4i 9i md acuzicil rtrtlr'
iubesc.Tu eqtide fapt cel egoist!"
Acesttip de rdspunsimplichostilitate9i blamare.Mesrt;ttl
qi grija pecarepersoana
afirmdcd le sirlrh'
nu reflectl dragostea
vi percepeca 1x'tt
qi din acestmotiv el suni fals. Partenerul
convinsfiind ci nu vripltrll
persoanirece,criticdgi defensivd,
propria
persoand.
dec6tde
critica.nu a1ililtttt
in feiul acesia,in loc si contraziceti
dec6tsddovedili ce estepe deplin intemeiati.

Abilitifile de autoexPrimare
l. Afirmafiile de tipul ,,eusimt'.."
in loc s[ ne certlm sausddevenimdefensivi,putemsilttu
utiliz6ndafirmaliide tipul ,,ctrtltl
sentimentele
exteriorizdm
simt nervos,supirat, deprimatetc."
Prin intermediulunor afirmatii de acestgen, pol ll
exprimateurmitoareletipuri de stiri afective(Burns,l()119,
p. 395):
negative:
a) Sentimente
,,MAsimtneinlclcr"i
,,Mi simtcriticaf'; ,,Mi simtsupdrat";
etc.
..Mdsimtconstrdns"
careexprimI vulnerabilitatea:
b) Sentimente
,,Mi simt trist"; ,,Mi simt respins";,,MA simt ignorrtt"i
,,M[ simt intimidat";,,Mi simt atacat".
c) Dorinleqi aspiraJii:
,,Aqdori sbpleclm impreunlo perioadimai lungl"; ,.A1
vreasi rezolvdmaceast[problemi qi si ne simtimmai aprottpo
unul de celSlalt";,,A9 dori ca tu sd inlelegipunctulmctttltt
vedere".
Afirmafiilede tipul ,,eusimt" suntopusecelorcareinccp
cu ,,tu...",,,mbenervezi",
,,tunu ai dreptuls6spuiacestlucrtl',

318

,,tu gre$e$ti...",pentruce acesteacuprindin sine criticir;i

pi
celuilalt,conducindla discuJiiin contradickrriu
blamarea
AbilitdJilede ascultare
vi vor ajutasi in{elegcli
chiarla ceartd.
celorlalli,in timp ce abilitIlile de exprimarevi
sentimentele
vor fi de folos in dezviluireapropriilorsimflminte.
Mulli oameniintdmpinl dificult6li in exteriorizarea
de ostilitate,ei reuqinds[ le exprimeagresiv
sentimentelor
sau si le ascundd,plltind preful unor simptomepsihiceqi
somatice.
Se pareci estemult mai simplusi adresdmvorbegrele
carene-asuplratdecAtsi-i spunem:,,Mi simt
uneipersoane
rdnitdeceeacemi-aispus.Hai mai binesi discutlmproblema
impreuni."
atuncic6nd
Afirmatiilede tipul ,,eusimt" suntesentiale
avemtendinfasd devenimdefensivisausi ne angajim intr-o
disputi.
Persoanacarediscut[ in contradictoriuiqi imagineazici
de
are apirat ceeace ea consideri un adevdr,incercdnds5-l
qi nelindndseamade faptulci
convingipe celSlaltci greqeqte
gi adversarul
sduiqi imagineazici arede apdratun adevdrla
fel de absolut.
De fapt, aga-zisuladevir nu reprezintddecdt o formi
mascatide ostilitate.
inleli
S[ presupunem
cAun prietenvi spunesupdrat:,,Te
Eqtiun prost!"
ln privinlaaceasta.
lrr loc sd-i replicim pe un ton dur: ,,Batu n-ai dreptate,
prostulegtitu!", ar fi mult mai potrivit un astfelde rispuns:
,,Md simtjignit, atacat$i rAnit.Mai bine mi-ai explicade ce
crczicd nu am dreptate."
2. Autointirirca
Mai multdec6torice,oameniidoresccaceilalJisI leacorde
atenlie $i s6-i aprecieze,temdndu-sede respingere,desconsiderare
saude a fi judecali.Din acestmotiv,Burns( | 989)
unor mesajepozitivecdtreoponcnl,
recomanditransmiterea

319

chiar qi in toiul unei dispute aprinse.In felul ler",trt,

qi apreciat.
sesimterespectat
interlocutorul
rt rt r ll
nutrescconvinge
mulle persoane
De asemenea.
lollll
sentimcnlc
reprezintd
qi
grija
de
celilalt
faln
ostilitatea
sc
t
elttll
cddoi oamenifurioqicare
opuse.
Astfel,sepresupune
nu Jin unul la cel alt qi nu se respect[reciproc.Accrttli
disproporliollrtl,
ii facepe oamenisi reactioneze
convingere
Subicclrrl
lll
tragedie.
minor
intr-o
conflict
un
transformdnd
dc
pe
inainte
n
celdlalt
ll
respingi
cauzdsimte nevoias6-l
I'ttlt'lll
de sinc.
respinsla rdnduls5u,pentrua-fi salvaimaginea
p r even i e sca ladareaconflictelor dacl ii d e mo n s lrilli
totrrllll
nostruce,desisuntemfoartesupdrali,
interlocutorului
preluimmult,faptceil va determinasdsedeschidisullclcllol
el seva simtimaipufin amcnirtlnl,
in felulacesta,
si neasculte;
Unelemesajede acestgen ar puteasunaastfel:
,,Suntfoartesupirat,darlin mult la tine!" sau:,,Avernpilrt'tl
completdiferite referitoarela aceastlproblemi, insi crcrlul
artrebuisi discutim problemaimpreund.Deginu suntdc ltcottl
cu punctul dumitalede vedere,te asigur cd te respectl'rrrtr'll
mult qi dorescsi colaborimin continuare."
La bazaacesteitehnici seafli aceeagiteorieca qi in cnztll
Cu altecuvinte,poatesi nu ncplltuI
necondilionate.
autostimei
rlll
gdndegte
o anumit[ persoanrl,
sau
ce
ce face,ce simte
ei in totalitate.
aceastanu inseamn[condamnarea
Esteinsi posibilcaunii subieclisi-gi pundintrebarca:
',('c
vomfacedaci individulX esteintr-adevirun ticilos $i ntrrrrttl
dorimsi avemde-afacecu el?"
situafie,Burns( 1989)atrageatenliaci denlrlie
in aceastb
ori in via,ti ni se va intdmpla sI simlim pornireade a rtlpo
sttttl
rela{iilecu semeniinoqtri,pentruc6 ei ne exploateazi,
avantrlittl
preaegoiptisaupreasensibili.Cu loaleacestea.
l)tt
mentineriiunorbunerela[iiestemai maredecdtpierderea.
ctt
cttt0
pozitiv
uneipersoane
daci-i vom spuneun lucru
aceea,
si dcvittA
avemo disputd,o vom ajutasI salvezeaparentele,
mai pufindefensiviqi mai inclinatiisdascultepunctulnoslttt

320

mesajulpe careil vom transmiteva

de vedere.in felul acesta,
aveaun caractermai realist,precumgi un impactmai mare.

Modificarea stilului de comunicare

Burns (1989)
in modificareastilului de comunicare,
partidapierzdnd"$. al2).
porne$tede Ia deviza:,,cAqtigd
Primaetapdconsti in identificareaconflictului gi apoi
tn revizuireastilului de comunicare,ca in tabelul de mai
jos (p. 4l 3).
El spune de obicei Eu ii spun de obicei Vershneoreviztrild
(Nolati ce spune de (Notali ce r6spunde{iinlocuilireplicadati cu
partenerul de obicei gi de ce unamai eficientd.
obicei
dumneavoastri care afirmatia est autodefensivii.)
vd supir6.)
critici
tot
Sotul: ,,Maria, nu e Sotul: ,,Mi vtrd nevoit
Maria:,,Tu
Vorbegti str{i dau drptate(tehadevirat!
ce f.1ceu."
nica dezarmarii).Sunt
prostii."
(Replica esle criticd suparat Si ran pentru
li lipsitii de respct. cd m6 alungidin viata
Eu neg ceeace spune ta (afirmalie de tipul:
ea ;i o contrazic in ,,eu simt!"). Te critic
totalitate.Ea se simle pentnra ajungedin nou
lnjosita, rtrnith qi la sufletul tdu (dezarmare), dar acesl lucru
frustratd.)

inriutdlite gi mai mult

lucrurile.

de a elaboranoua
Burns (1989) subliniazi necesitatea
precum
de
ascultare,
abilitllile
replici utilizdnd
$i pe celede
propriilorsentimente,
Esteutil6 qi exprimarea
autoexprimare.
unui dranrdc
cuvintelorceluilalt pi descoperirea
parafrazarea
de disputi.
adevirin spuselepartenerului
tz I

Cum abordim Persoaneledificile

carc'itt l rt'
l) Comunicareacu subiec{iipasiv-agresivi
l)e pilrlll,
s[ ne spundcd suntsupirali,refuzi si ne vorbeascS
I lllll
nu
s-a
comporlill
l9
ani,
vArstl
de
fiul lui Vasile.Teo,in
el,
bilitlrtl
r
trebuie.AtuncicAndVasilea incercatsi discutecu
ie$itdin camerdtrdntinduqa.
in cazulincareincercdmsddelerminlmo persoanlprrrlvqi maitrlrr'h
seva incepalena
agresivdsi vorbeasci.aceasta
situa(ii,Burns(l989, p. 42| ) recomandiurnliil(nltol
asemenea
tacticd:
a) TreaptaintAi: empatizarea.
estemli hitn
s[ vorbeascd,
in loc s[ insistimca persoana
s-ointreb5mpe un ton prietenosde ce refuzedialogul Accnnll
de obiceicanalulde comunicare.
metodideschide
ReluAndexemplulde mai sus,Vasilear fi putut spunsl
u$a:,,EstegreusApor,tio discttllt
inaintecafiul siu sAtranteasce
atuncic6ndeqticriticat.Asta simli, nu-i aqa?"
Dacdempatizarease rcalizeaz|corect.intr-un mtxl cntt
judecareaceluilalt,exist6multe $ansc0l
nu presupune
lilll
sI se calmezeqi sd acceptecomunicarea.
interlocutorul
utill tehnicainteroglriipentrua obline,pe un ton calm.ntll
multeinformafiiin leg[turl cu ceeace simtecelilalt.In clzrtl
in care partenerulde disputdo sdvi critice,ceeace estcli)ll l
serecontatlrll
probabil.pentrucdel sesimtelrustral$i supdrat.
prin incercarea
de a identillclrttl
utilizareatehniciidezarmdrii
ce
ni
se
aduce.
in
critica
de
adevlr
s6mbure
utilein abotrlrtrol
sunt,deasemenea,
Tehniciledeascultare
pentruce acestorale lipscrt'
subiecfilorpasiv-agresivi,
qi rttt
Ei sunt supd-rali
abilitelileasertivede autoexprimare.
In
cazttl
itl
qtiucum s5-9iexprimeadevlratelelor sentimente.
care ii dezarmlm,empatizim cu ei qi utilizdm nrctrxln
interogirii,subieclilorrespectivile va veni mult mai u;or si
snunl ce au in minte.

322

pasivl.
b) Etapaa doua:tehnicaantiagresivitate
cd cel mai r[u lucru se petrecctotufi, fi
Sl presupunem
persoanain cauzhrefuzlin continuares[ vorbeascl.ln accsl
caz, vom fi nevoili si acceptdmideeacI nu esteo persoani
potrivitepentruun dialog.Vom insistainsi asuprafaptuluici
estenecesarlgi vom sugeraca aceasta
o anumitlcomunicare
ed aibd foc mai tdrziu, cdnd partenerulde disputi se va afla
Intr-odispoziliemai buni. Si reluim dialoguldintreVasilegi
fiul siu, Teo.In cazulin careTeospune:,,!i-ammai ziso datd
cd nu suntdispussddiscutdmdespreasta.Lasl-m[ in pacel",
Vasilear trebuis[ rispundi astfel:,,Vddcd nu eqtiin dispozilia
potrivitdpentrua discutaacumdespreastapi nici nu trebuie.
Oriceom simtenevoiasi fie singurdin
I1irespecthotdrdrea.
cdndin cdnd.Cu toateacestea,existl un lucru desprecarear
trebuisi vorbim. Putemse amanim disculiapesteo zi sau
doui, pdnl in momentulin care vei fi intr-o dispozilie mai
buni."
De reguli, persoanapasiv-agresivd
va reacfionala aceasti
manevr[cu o noui incercaredisperatlde a prelungilipsade
Astfel,Teoar puteaspune:,Nu vreausi discutcu
comunicare.
tine nici acum,nici altl datd.Lasi-mi in pace,fir-ar sdfie!"
In acestcaz,manevrade contracarareva trebui reluati crt
bl6ndeleca in exemplulde maijos:
Vasile:,,Ai dreptulsi fii singur,qi acumchiarai nevoiede
acestlucru.De aceea,n-o sl insistpe moment.Dar maitdrziu
trebuiesdstim de vorbd.Chiardacdnu doreqtisi disculiacum,
poatevom gisi timpul potrivit mainesau poimdine.Te voi
Intretimp, dac.isirnli
lntrebadaci egtiin dispozi{ianecesarS.
nevoiasd vorbe5ti.anunli-ma."
Nici acum.
Teo:,Niciodatinu voiaveadispozilianecesard.
nici altddate!"
Vasile:,,$tiuexactce simtiin clipade fa!6,daracesllucnr
nu va duramult timp. Voi agteptao zi saudoui. Atunciciind
vei fi pregitit,vom discutaproblemaimpreunl.Exislirunclc
lucruripe caretrebuiesi le punemla punct."
J ZJ

a agresivitii{iipasiveii va pcrnritr'
Strategiadecontracarare
lui Vasileii nu se laseprinsin capcanaunei luptede putctr',
lisdnd,,mingea"in terenulfiului slu. Acestadin urrrrll
de acestltlcrll'
aclioneazico[ilireqtegi probabilestecon$tient
Tai6l seuii reaminteqtefaptul ci mai devremesaumai tiirzitl
va trebui si seconfruntecu problemacarea apdrut.In accarlll
taldl estecel careva cagtigapentruca el nu inccittcll
disDutd.
fiul, ci ii conleri acestuiao libenatedenlill[,
se-siconrroleze
in acelaqitimp, gi fiul va ieqi cu,,faja curate"din disprrtn
respectivi.
Tat6l a rispuns cu un comportamentde adult reacliol
infantilea fiului siu, refuzAndprovocareade a sesimfi frustnll,
de a aclionaagresiv9i de a seangajaintr-o luptdneproductivll
de tipul ,,carepe care".
Cum trehuie $i cum nu trebuie sd proceddm ca suhieclll
pasiv-agresivi care refuzd dialogu
(Burns,I989,p. 421)
si vorbeasclin acelmomcnl,
Nu insistatica persoana
qi acestdrept trebrtio
fi
singurd
de
a
Ea are dreptuls-o controlali,
incerca
veti
pierde
daci
respectat.Veli
pasiv-agresivi,
dumneavoastrd,
Nu devenifi,la rdndul
cu linc!"
dundmodelul:,,eibine.nicieu nu maivorbesc
(lo
comportanlenl
pune
un
in
acliune
c"t. veli
in
"""rt
resprngere.
3. Nu vl6lamali qinujudecalipropriilereaciiiprinprisnrtt
comoortamentuluiinfantil al celuilalt' Daci intcr'
locuiorul refuz6s[ vorbeasci,astaesteproblema lui,
nu a dumneavoastrA.
4. Ab[inefi-vdsbJjudecafipe celilalt; degiel secomportil
inlr-un mod ostil Si imatur,urmlriti-vl propriilc
discufici.
obiective- realizareaempatizariiqi amAnarea
5. Nu vd lisa{i cuprinqide frustrareinsist6ndca persoantt
sd vorbeasci in momentul respectiv;dacdproceda[i
astfel,nu veti face altcevadecdt sl-i dati satisfaclic,
doregtesi v[ enervezeqi sI subliniczc
pentruceaceasta
I

324

stareadumneavoastrlde moment.Pdstrali-v[calmul
gi nu vi llsafi pringiin capcan5.
6. Empatizaficu motivelecareil determindpe subiectsi
nu doreascl sh vorbeasciin clipa respectivi.Acesta
poateconsideraci suntefipreacritic, ci iljudecafi prea
aspru sau cI nu sunte{iun ascultltor empatic.De
e posibilca interlocutoruls[ sesimtl ruqinat
asemenea,
saujenat de ceeace a licut sau sd considerecd este
nepotrivit sd-qi manifestesuptrrareaqi ostilitatea.
lnterogali-lpe un ton bl6ndqi necriticcu privire la
motivelesale.De cele mai multe ori, acestlucruva
facilitacomunicarea.
7. Amdnati discufia dacl interlocutorulrefuzi in
continuaresi vorbeascl.Accentuafiimportantaacestei
discutii gi dali-i posibilitateasi se retragl in mod
elegant.Daci interlocutorulpersistl in refuzul siu,
aminafidin nou discutia.
J) Comunicareacu subiecfiiagresivi(ostili)
In loc sd refuzecomunicarea,interlocutorulnostrupoate
saupe un ton ridicat.
sarcastic
lni agresiv,rispunzAnd
subiecliloradopteo
situalie,
maloritatea
lnlr-o asemenea
se
simt lovifi 9i s e
tudine defensivd,se retrag sau
reacfii
sunt
nepotriviteqi
lameaz6.Ambele tipuri de
:zintl expresiaunei comuniclri ineficiente.
Atitudinea adecvati, in situalia respectivi, constl in a
Ita qi a discemece anumeestereal in spuseleceluilalt,
gi in identificareasentimenleloracestuiadin urm6.De
estenecesarsdexprimim ceeace sim{imin leglturl
asemenea,
modul in care suntemtratati. Aceastetehnici poarti
denumireade ,,modificareafocaliz5;rii"(Bums, 1989,p. 424)
pentrucI prin intermediulei atragematenfiaasupramodului
celuilalt.
ostilin caresuntexprimatesentimentele
Modificareafocalizdrii reprezinti o abilitatede ascultare
supirdrii celuilalt-qiin descrierea
careconstdin recunoaqterea
modului ostil in care aceastaesteexprimatl. In acelaqitimp,
modificarea focalizdrii constituie qi o deprinderedc

325

autoexprimare,pentru c[ subiectulii di de intelcs irrllt

locutoruluicd il deranieazlmodulin caroestetratat.A( ('lltll
deincrerlt'lg
tehnicipoateaplanaconflictulcredndo atmosferd
vcr'lrrrl,
ll
cineva
ne
pildn,
daci
parteneri.
De
intre
^greseazl
trrl1"
vorhclc
de
simt
rAnit
pe
apdsat:
.,mA
un
lon
putemreplica
focatizirriilltt
iafirmaliede tipul ,.eusimt. Ei modificarea
stdriill(nlrlle
asupra
celuilalt
aten!ia
momentulin careatragem
interlocrllol'llll
atac6nd
ostili,
de spirit,nu trebuiesl devenim
ci e de-ajunssi-i comunicim ceeace simtim. Esterttilll;l
pentrua aflamaimultein lcglllttrl
tehniciiinterogdrii,
folosirea
celuilalt.Astfel,daci un membrual lirrtllllll
cu simtdmintele
adecvatar fi: ,,Sepnrcul
ca ,,idiot",rdspunsul
vd eticheteazA
(empatizare).
Aq dori sd-mi sprrlttt
te-amsupIrat foartetare
(inlerogare).
PrcsltllllR
am fbcut ca sd te enervezatat de mult
(dezarmare)."
c[ ai toatemotivelesi fii suplratpe mine
Prezentare de caz
(Burns,| 989,p.42ll

cit
cu suptrrat
in primul rind, ar fi fostnecesars[ empatizeze
lui Tom.Apoi, ar fi trebuitsil calmezeutilizind abilitililc dc
in locul acestuia.
Itaregi incercindsdseplaseze
si
riposteze:
fi
cuvenit
Iat[ cum s-ar
,,Tom,qtiucAtde mult lii la Bob qi cat de tarete supiral
Amdndoiar trebui
Iui de a veni la telefon(empatizare).
in acestsens
qi
gata
si
te
sprijin
sunt
eu
deschis
discutali
de gocatde
tot
atAt
dezarmare).Sunt siguri cd Bob se simte
nouluicopil ca qi mine(afirma{iede tip ,,eusimt...").
ce seva calma,il voi convingesi te suneca s5ajungeli
o infelegere."
in felul acestaDebbieva incercasd gdseasclo solufie
cu fostul sot firI sd foloseascicopilul ca pion in
dintreei.
3) Comunicarea cu o persoani inclpifAnati

t^

qi

Debbiea suferitfoartetare atuncicind a aflat cd soltlldl

Tom.angajatIao banci. trdiade mai mult timp cu o colcgilrlf
serviciuitiupac6tevaluni de scandal,cei doi au divorlnl'llul
in virsti de l2 ani riminind cu mama.
Debbies-asim{it 9i mai nedrepti{itiicdnda auzit ci1notn
sotie
' a lui Tom esteinsdrcinatd.
intr-o seard,Tom a telefonatqi i-a comunicatfiulrriritl
Bob, ci va aveaun frate.Bob s-aenervatqi i-a reproqattrrlillttl
de noulcopildecAtde el qi mantnllt
ci estemult mai interesat
aooii-a trAntittelefonul.
a rispunsI)chhld,
Toma lelefonatdin noude dataaceasta
lui
in
camera
ci
Bob
este
i-a
explicat
care
9i pl6nge,relitzllnd
pe l)chhh
Tom
a
acuzat-o
de
furie,
Cuprins
sI vini la telefon.
in.iutlct
gi
ci
o
va
da
ttlll
a
ameninlat-o
bine
copilul
cI nu educi
pentrua oblinecuslodiafiului sdu.
Debbiepenlnra conttrtlir'l
Cumar fi trebuitsl reaclioneze
eficient?

Ma.joritateapacien{ilorse pldng de faptul c[ partenerul

) lor doregtes[ aibl totdeaunadreptate$i nu ascultl
ceeace I sespune.
Ceamai maregregealdpe careo putemfaceintr-un astfel
de caz estes5 incercim s6-l convingempe celdlaltci trebuie
abordarenu dI niciodati rezultate.
s[ ne asculte-O asemenea
ca'
cuiva,estenecesar
inlelegerea
Dac[ dorimsdobqinem
noastrl.
ln prealabil,s[-i acorddmin{elegerea
intrebim
de ce partenerul
si
ne
primul
este
necesar
rdnd
in
cd o partea
Poate
nostruesteatet de inc6p5tanat$i certdret.
problemeiconsti in aceeacd noi nu-i ascultim.
Separcc[ fiecarepersoaniincdpdldnatlqi cicllitoare arc
un partenertot atatde incip5tenat,careestedefensivqi rcl'uzit
problemeiestenecesarstr
s[-l asculte.Pentrusolu{ionarea
tehnicadezarmlrii,
ascultare:
abilititi
de
cele
trei
utilizdm
gi
empatizarea interogarea.
Tehnicadezarmlrii este cea mai puternici tchnic?ldc

326

327

aplanarea conflictelor,pentruc6, afa cum am mai sul)lillllll'

un adevdrin opinia celuilalt,acestir$t' vl
dicd descoperim
calma $i va deveni mai receptiv la propriul nostru pttll(l tll '
vedere.
Pentrua realizaacestlucru, trebuiesl renunldmla irh'ot
cd numai noi avem dreptate,iar ceeace afirmi cel5laltlrll
exist?itotdeaunacevaadevdratin sprrnl'lt
completfals,deoarece
ol1
celeilaltepersoane,un adevir pe care noi il respingcrn
nostrtl'
partenerul
aceeagiobitinalie, fapt ce il infurie pe
pentruo lulbllrH
Mariana5i Raduausolicitatpsihoterapia
eraudc rt rtttl
Ambii
de
cuplu.
probleme
depresivi.asociaticu
ds mull tilllp'
cu faptulc[ relalialor erarece9i nesatislacitoare
a lui lttttlu
Marianaa descoperito legdturi extraconjugal6
in urml cu doudzecide ani qi de atuncinu l-a mai pututiorll'
un mincinos$i un egoistpe solulsauqi nrrntnl
Eail considera
era dispusi si se deschidiafectivqi si devinl vulncrlhil[,
riscAni si fie din nou rlnitd. Mai mult, cei doi nu ntnl
intretinuserirelafii sexualeincl din acel moment.
Prelulpecareil pliteaMarianapentrucAnu semaiapltrpll
de Radu qi refuza sd mai aibd increderein el era deprclll
deneimpliniro'
gi un pronunlatsentiment
cronic[,iritabilitatea
in timpul qedintelorde psihoterapie'Mariana alrrtttl
adesea:,,Nu pot aveaincrederein tine pentru c[ tu nu snul
adevlrul. M-ai tredat,ar[tindu-ti adevAratafati atunci cfinrl
te-aiincurcatcu femeiaaceea."
Raduseapira afirmAndcd nu acestaeraadevirul qi cil ol
sepurtanedrept.El incercas5-iexplicesolieicd a invi{at-rlln
gregealasAver$iti,ci nu va mai intreline niciodatdrclttlll
qi
ci i-a fostcredinciosdin acelmoment'
extraconjugale
'tttutiana
repetafaptul cd el este structrtrnl
in r"pti"e,
necinstitqi cd nu se poateaveaincrederein el. Conlliclttl
continuala nesllrqit in aceastlforml.
Iatl ce ar fi trebuit se spuneRadupentrua spargeccrcttl
vicios:

,,$tiu cd ai dreptate(dezarmare).Am avut intr-adovitt'o

1b-anrrlnit
gite-amtrhdat(dezarmare)'
leglturdextraconjugald
(empatizare)'"
lnerozitor
"
in momentulin careel i9i recunoaStc
in toi paradoxal,
vina, Marianaintrevedeposibilitateade a-l ierta.
Cei doi vor progresaqi mai rapid dacdsoJuligi va exprima
(,,mesimt pedepsit9i respins")in loc si invocc
sentimentele
in spriiinulnevinovifieisalc.
ars.umenle
sentimentclc
care Radu a constientizat
in .ot"niriin
si plengi
inceput
a
Mariana
pe
sale,
ale
qi
sofiei le-aexteriorizat
qi
cddorea
singurl
simtit
zile
s-a
gi a admisfaptulcd de ani de
recunoscut
eaa
sdseapropiedin nou de sofulei. De asemenea,
din nou' Mai
fie
trldati
nu
si
de
frici
pe
Radu
pedepsea
cAil
pentru
cI iertarea
rlbdare
aib[
s[
mai
mult, ea i-a cerutacestuia
de
durati'
increderiireprezintdun proces
gi redobdndirea

328

329

4) Comunicarea cu o pcrsoanii hipercritici

Majoritateaoamenilorau mari problemeatuncicind sunt
criticali pentruci se simt r6nifi 9i au tendinJade a deveni
Acestlucruseintdmpli din cauzatendinfeinoastre
defensivi.
de a ne bazapreamult autostimape opiniacelorlallidespre
noi.
eficientl atuncicdndcinevane adreseazi
Comunicarea
pe de o parte,utilizareaabilitililor de
critici presupune,
comunicare,iar pe de alt[ parte,producereaunormodificlri in
cadrulsistemuluinostrude atitudini5i valori.
in momentulin carecinevav6 criticl, trebuiesi proceda{i
in felul urmdtor:
Dezarmalipersoanacarevi criticS' gisind cevaadevlrat
in obiecliileei,in loc sl deveni!idefensivi.In clipaurmbtoarc'
persoanarespectivAva aveatendinlas[ secalmeze'
empatizlrii,precum9i peceaa interoglrii'
Utilizatiiehnica
incurajafi-lpe celilalt si-9i exprimeopiniilecritice 5i slt-;i
negative.
dezvlluiesentimentele

rtrtot
prin intermeditrI
propriilesentimente
Manifestati-vd
pc
afirmafiide tipul ,,eusimtci..." in loc sdJ contrazice{i t r'l
carevi critic[.
Persoana
criticatisesimteumiliti, frustratiEiaretcndirrllt
acestlllclll,
de a devenidefensivi.Mai mult,eanu reounoa$te
asll'cl.t'str'
in loc si proceddm
gidefensiv
irateaseaccentueazi.
indicatsi admitemin mod deschismodulin carene sintlittt,
taleqi inclin si mi apdr."
,,MI simt rinit de spusele
Unul dintrepacien{iinogtri,Virgil, erafoarteiritabil5i rir'
comportaagresivmai ales cind conduceamagina.l,a ttn
momentdat,el a licut o manevrdnepermislgi a intratbruscitl
fala altui gofer,carea inceputsl-l insulte.
Deoarece
Virgil inv5fases6utilizezetehnicileconruniclr'll
eficiente,el a optat pentruaceeaa dezarmirii:
,,Ai dreptate(dezarmare).A fost gre$ealamea. Nu lr ll
trebuit sd intru in fata ta (dezarmare)."
Surprinsde replicl, goferulfurioss-acalmatimediat.
cu cerinfe nerczonuhlle
5) Comunicareacu persoanele
Unul dintre motivelepentrucare ne simlim epuizaligl
culpabiliesteacelacd nu putemrefuzasolicitirilecelorlnlli'
ProblemarealI n-o constituiesolicitareape carene-oadrcscrtrA
persoanele
din jurul nostru,ci laptulca noi nu Stimcum sll lo
refuzdm.
Una dintre metodelecele mai eficienteestc aocen{
am6ndrii1Bums,1989,p. 4341.in conformilatecu aeL'lsltt,
urmeazisl-i spunempersoaneirespectivecd ii vom comuttictl
ne gintlittt
ce anumeam decis.In timpulpe carel-amc6gtigat
I)lcll
dacl dorim sI rispundemsaunu solicitirii respective.
nu
csltl
sau
ci
solicitarea
suntem
depigifi
considerdmcI
trebuiesdinvefSmsa spunem.,nu".
rezonabild.
de a tine lecliiIn
Iati cum refuzdBurns(l989) solicitarea
atuncicdndtimpul nu-i permite.
o alti universitate
,,Mi simt flatat ce v-afi g6ndit la mine pentru a lirrt'

330

Lisa{i-m[ sd-miverific progranrulqi sh

cursurilerespective.
posibil
sdrispundla solicitarea
dumncavoastrtr.
v5ddaci va fi
O sAvi anunttelefonicintr-o zi saudou5."
in cazul in care terapeutulconstatece estepreaocupat,
refuzulva sunaastfel:
,,Apreciezfoartemult faptul cI m-a1isolicitatdar, din
pecate,programulmeuestefoarteincircat. Vi rog s5mi avcli
in vedereqi pe viitor."
6) Comunicareacu o persoani carc seplinge permanent
Exist5persoanecarese lamenteazitot timpul, indiferent
ce am facepentruele.In momentulin careincercim si le ddm
un sfatbun,acestea
vor replicaimediatci nu-l pot urmaqi vor
pl5ng5,
frustrAndu-nepentruci nu gtim ce sI
continuasI se
mai facem.
in realitate,aceqtisubieclinici nu dorescvreunsfat,ci
vor doarsI fie ascultali.In astfelde situafii,trebuieutilizati
tehnica,,dezarmirii",prin intermediulcireia vom incercasd-i
sevor linigtiqi
aprobdmin loc si-i ,,ajutlm",qi imediataceqtia
sevor simli mai bine.
Sl presupunemcI un p[rinte in vdrstdafirmi pe un ton
plAnglre[:
nu-gimai petrecetimpul cu mine".
^,Nimeni
potrivitar fi:
In acestcaz,rdspunsul
petrecmulttimpcutineqi probabil
apropiali
nu-qi
mai
,,Cei
(empatizare).
Nu-i aqa(tehnicainterogirii)?"
ci te sim!i neglijat
Metoda de abordareconst6in acceptareapldngerilor
sause le dbm sfaturi.
subiectilor
in loc si-i contrazicem
astfel:
Persoanei
in cauzdar trebuis6-irdspundem
(dezarmare).
foarte
mult
dreptate
Munceqti
,,Ai
$i nu obtii
(dezarmare).
Toati lumeaconsider:Ici1
recunoa$terea
necesarl
acestlucruestenormal(dezarmare).
fi se faceo ncdrcptrltc
(dezarmare)."
-)-t t

7) Cum si acordim ajutor unei persoanenecljilc lr

care {inem
cu problcttto
inaintede a ne oferi sI ajut5mo persoand
trebuiesi ne adresim urm5toareleintrebiri:
respectivine solicitdcu adeviratsprijinrrl'/
l. Persoana
2. Esteindicat s[-i oferim ajutorul?
3. Solicitareaarein vedererezolvareaunor problemcltttl
ni se ceredoar si fim buni ascultitori qi si oferirnrtn
suportemotional?
Rlspunsul la prima intrebarene poate determinnll
congtientizlmfaptul ci uneori incercim s[ ajutim persollnc
carenu ne cer acestlucru, datoriti unei tendinfecompulsivo
dea acordasprijin.Cu altecuvinte,noi simlim ceestededatorh
noastresA acord[m sprijin prietenilor gi membrilor familiol,
chiarqi atuncicdndnu suntemsolicitafi.Aceastdatitudincnc
face si apdremin ochii celorlalli ca persoaneabuzivcc0
manifestltendintade a le controlavietile.
Prezentare de caz
(Burns,1989,p.437)
Mildred erafoartesupdratlcl fiul ei Jack,in virstd dc 2t
sotia9i celedou[ feti{epentrua trdicrro
de ani,gi-aabandonat
la bar,care,pe deasupra,mai qi lirmn
fatdde l8 ani,dansatoare
in casi pe priclcnl
refuzat
s-oprimeascd
Mildreda
marijuana.
fiului siu, ciruia ii spuneain modrepetatcl iqi distrugecaricr0,
ce este(lo
copiii pi cd iqi imbolnlvegtemama.Ea considera
datoriaei s6-l ajute pe fiu si se schimbe.
Comportamentulei n-a licut decdts5l indepirtezcmnl
mult pe Jackde ea, pentruci votbele mameisaleil fhceartri
sesimtl criticatqi culpabilizat.
Deti Mildred insistaci il iubegteqi cd ii vrea binolo,
mesajulnescrispe careil primeafiul era:
,,Tevoi pedepsipdni c6ndvei faceceeacedoresceu.Sttttl
J) Z

hotnrati sn-!i controlezviala.Nu te voi acceptap6ni cind n<r

sl te poti agacum trebuie."
Mildredar fi avutmult mai mult succesdaci ar fi utiliz.at
afirmalii menite s5-i reflectesentimentele,in loc si incercc
str-gi,,ajute"fiul.
,,Mbsimt foartetristi pentrucI fi-ai pirlsit sotia9i fetilelc
pentrua trdi cu fataaceea.Suntteribil de dezamigitl, ruqinat.l
qi r6nit6."
Mai mult,grija ei fafi deJacks-arfi manifestatmaieficient
dacd mama i-ar fi adresatunele intrebiri in legiturd cu
sotia?
sale,frri siJ critice(,,Dece qi-aabandonat
sentimentele
Ce oroblemeau avutcei doi?" etc').
o bunXcomunicare
in felul acesta,
Sinu ajutorulcu orice
pret ar reprezentastrategiaoptimi de rezolvarea problemei.
Un alt motiv care ne determindsi sirim in ajutorul
celorlaltiil constituiefaptul c5 adeseanoi leglm autostimade
fericireacelorlatfi,deveninddeprimatiatuncicind cei apropiati
au dificultdli pe carele considerim un eqecpersonal.
Cea de-adoua intrebarepe caretrebuiesi ne-o adresim
este legat6de oportunitateaajutorului noslru: oare e bine ci
ajutim pe cinevasauesteindicatca respectivapersoanis1-9i
rezolvesinguri problemele.
Alexandrua abandonatfacultateaqi l-a convins pe tatiil
sdus5-i dea 1000de dolari pentrua incepeo afacere.Tatilui
nu i-a convenit,dar a cedatdeoareceqi-a spuscA un bun tate
trebuiesi-qi ajutefiul. Cum erade afteptat,Alexandrua pierdut
banii.La scurttimp dupi aceea,Alexandrua mai solicitato
suml de bani pe caretatll a trebuit s-o scoatdde la banc[. $i
de dataaceasta,fiul a irosit banii.
Esteevidentci in aceastisituafiear fi fostmult mai indicat
ca fiul sI se descurcesingur.Mesajul implicit pe care l-a
transmistatel prin intermediulcomportamentuluisiu a [osl:
,,Ai nevoiede mine pentruci nu te poli descurcasingur"'
Daci o persoanesg poatedescurcasingurd,elbctttl
JJJ

ajutorului oferit va fi negativ,pentru ce ii vom dislrugo

motivatiade a stape propriilepicioare.
la ceade-atreiaintrebareimplici luarearrrrr,l
Rdspunsul
deciziiin legdturdcu modulin carevom oferi ajutontl: nc vottt
limitas[ ascultdmcu atenfiegi in{elegere
sauvom inccrcunl
rezolvdmproblema,ldcdndu-iindividului un serviciLtsntl
oferindu-iun sfat intelept.
lungimede uncltr"
In cazulin caresuntempe,,aceeaqi
ctt
celilalt, vom intui exactcum trebuiesd procedlm.
Neinlelegeriaparinsd atuncicAndnoi dorim si rezolvllttt
problema,in timp ce perso-ana
caresolicitdajutorulvreadonl
sdfie ascultatigiinfeleas6.Intr-oastfelde situafie,sfatulnoslru
qi intruziv.
poatesunaca un mesajlipsitde sensibilitate
8) Cum si transformlm o conversa{ieplictisitorrc
intr-una interesanti
in cazul in care intrim in contactcu o persoanicarc w
plictisegte,prima intrebarepe caretrebuiesi ne-opunemcxlo
cu respectivapersounll,
dacl dorimcu adeviratsi interactiondm
pentru ce oric6nd ne putem scuza,adresAndu-ne
altul
interlocutorcarene atragemai mult.
Dacl am decisstrcontinulm discu{ia,ar trebuisi afirmllm
pe un ton prietenosgi plin de tact ci suntemplictisili qi s[.1
intreblm pe partenerulde dialog dacl nu simte acelagilucrtt,
Astfel, daci purtdmo disculiebanalSin timpul unei petreccrl,
putemsi-i adresim interlocutoruluiurmdtoarelecuvinte:
,,Ali remarcatce uSorne llslm atraqiin discu]ii banrlo,
plictisitoarela petrecerica aceasta?"
Interlocutorulva rispunde,de reguli, afirmativ qi atuncl
vom puteacontinua:
,,Agamd simt gi eu acum(afirmatiade tip ,,eusunt..."),
Nu simlili 9i dumneavoastrlacelaqilucru?(tehnicainterogilrii),
Noi nu discutimpracticdesprenimic Ainu gtiudeceseint6mplll
una ca aceasta.Pariezcd suntefio persoandfoarteinteresanlll
gi mi-ar face mare pllcere sl vd cunoscmai bine (metodrr
intiririi)."

JJ+

Bums(1989,p. 44l) subliniazlfaptulcI nu existlpcrsouttc

plictisitoare,
plictisitoare,
iar ceeacc litcc
ci doarconversafii
ca o conversalies[ fie astfel este lipsa de asertivitatca
persoaneforin cauzd,carenfl ce poate fi remediatl prin
intermediulunortehnicipsihoterapeutice.

Motivele care ii impiedici pe oameni si comunice

in mod adecvatunii cu allii

10 atitudini care ne impiedici si ne exprimim
sentimentele
(Burns,1989,p. 443)
l. Fobiade conflicte
de
Subiectulse teme de conflicte sau de sentimentele
ostililateexprimatede alte persoane.El credeci oameniicare
au relatii bune unii cu ceilalli nu se cearteniciodatd.De
trliegte cu impresiaci persoaneleapropiatesevor
asemenea,
simli lezategi nu vor puteasuportas6audi ceeace simlim sau
gdndim.
Burns(1989)denumegeacestfenomen,,politicastrululrri",
pentruci persoanaiqi ascundecapulin nisip in loc si rezolve
careaparin relafiilecu ceilalli.
in mod deschisproblemele
2. PerfectionismulenT
olional
Persoana
considerlci nu trebuiesi trdiasciemotiinegativc
sauanxietatea.
Eaigi impunesi fio
cam6nia,gelozia,depresia
totdeaunarationaldgi cu un control perfectasupraemoliilor
sale,temdndu-se
ca nu cumva s[ fie perceputica slabi qi
vulnerabild.
Subiectulesteconvinsde faptulci oameniiil vor privi dc
susdacdvor afla ce simte cu adevirat.

335

qi respingere
3.Teamade dezaprobare
trl
Individulesteatit de ingrozitla gdndulci va fi respirrs
cd va sfdrqiin singurltateincAtiqi inhibdtotal sentimcntch',
acceptdndchiar ca ceilalti si abuzezede el, in loc sil'1|
manifesteostilitateariscind ca cinevasl se superepe cl lil
simtenevoiaexagerallde a facepe placcelorlalliqi de a vcttl
in intdmpinareadorinlelor acestora.Subiectulse tcnrc( ll
oameniinu il vor agreadaci iqi va exprimapropriileitlci 1l
sentimente.
4. Agresivitateapasivi
de frustrareqi ostilitttr
Subiictul igi repiimdsentimentele
in loc si le expiimein mod deschis.in relaliilecu ceilallilrr
refugiazi in tiiere, incercdnds6-i facdsi sesimtl vinovali,in
loc si-qi impdrtiqeascIsentimentele.
5. Lipsa de speranti
Persoanaeste convinsi de faptul ci relatiile snlo
nu se pot imbundtiti, indiferentce ar face,utrl
interpersonale
subicctrtl
cd renunti si mai fac-ivreo tentative.De asemenea,
credeci a incercattotul gi ci nimic nu a dat rezultatesauc!
partenerulsduestepreainc5p5{6natqi preainsensibilpentru.n
ca o.prol'clio
se puteaschimba.Acesteconvingeriaclioneazd
rirn0n
lucrurile
renunJi,
subiectul
auioimplinitii.De indatece
cslc
ce
situalia
gi acestaajungela concluzia
neschimbate
intr-adevir lipsitd de speranfe'
6. Nivelul scizutal autostimei
SubiectulconsidericA nu are dreptulsl-gi cxprittto
sausi le ceari celorlaltianumitelucruri.Ill ill
sentimentele
si-i mullumeascipe ceilalli1l
inchipuiec[ trebuietotdeauna
lor.
dorinlelor
intdmpinarea
in
sI vini
7. Spontaneitatea
ci aredreptulsAspunetot ce gandcllo
conside16
Persoana
JJO

sauce simteatuncicdndestesuptrate.Ea e de plrerc ci oricc

esteridicolIpiparclhlsir.
in stilulsdudecomunicare
modificare
8.,,Citireagdndurilor"
Subiectulcrcdecd ceilalli trebuiesi gtiece simteqi ce
doreqteel, iEri a fi necesarsi-qi exprimein mod deschis
qi dorin{ele.Aceasti atitudineii oferi o scuzd
sentimentele
pentru faptul ci iqi ascundesentimenteleSi nutreste
intrucat celorlalli pare si nu le pesede ceeace
resentimente
simteel.
9. Tendinfaspremartirizare
Individul so teme se recunoascifaptul cd estesuperat
deoarecenu vrea sI dea niminui satisfactiade a afla ci l-a
rinit. El e foarte mindru de capacitateasa de a-;i controla
sentimenteleqi de a suferiin tdcere.
10.Nevoiade a rezolvaproblemele
Atuncicdndavemun conflictcu cineva,facemtot felulde
incerciri de a rezolva problema,in loc si ne impdrtl$im in
pi si ascultdmceeace simtecealaltd
moddeschissentimentele
persoanA.

Atitudini care ne impiedicii si-i ascultiim pe ceilal{i

(Burns, I989, pp. 444445)
I . ConvingereacAdreptateaestede parteanoastrd
Subiectul
igiinchipuiecdnumaiel aredreptate
$ici cealaltit
persoanise inqali. El este preocupatsd dovedeascljusteloa
propriului punct de vederein loc sd-qiexprime propriilc
de ostilitatein moddeschisgi si incercesI inlclcagrl
sentimente
ce simte saugdndegteinterlocutoruls6u.
)J

2. Blamarea
inJiuiAut esteconvinsci problemaa fost gencritlrirh'
Aceastail facesi se simtittutrtl
celeilaltepersoane.
ureseala
i.rinouut fi ii conierddreptulde a-l blamape celilalt'
3. Nevoiade victimizare
inai"iauf i;i ..pl6ngede mild" 9i considerici cc.illllill
in mod nedreptdin cauzaegoismulul$t.llpscl l(rr{lt'
trateazd
de a nu intreprindenimicpcntnttl
inclpdldnarea
sensibilitate.
ameliorasitualiaiasl celorlalliimpresiaci subiectulin cttttr'll
de martir'
secomplacein Postura
4. Scoatereadin cauzd
nu-qipoateimaginacd a contribuitin vrcunlal
Persoana
impuetttl
ci nu sesizeazi
tu.r"ur"uproUt".ei survenitelpentru
pildS'
solitt'ro
ului s6u asupracelorlalfi' De
comDortamenl
nu
inc6pil6nat
9i asctlllll
nldnuedefantulcdsolulestedogmatic,
i".a"""-i tpun. eu,liri sd-;ideaseamaci eainslqiil conlril/ie(
ori de cile ori incearcisAemitavreoparere'
5. Defensivitatea
SuLiectuluiii esteatatde teamI de criticdincAtnu suporti
in loc si ascultc9i nl
.e uuaaniti. negativsaudezagreabil'
identificeceeace esteadevdratin spuselecelullalt'el Inv(lcl
argumentePentrua se apara.
la contrangere
6. H ioersensibilitatea
se temesa cedezesaus[ fie condusS'Intrttcill
Persoana
ceilallioameniii parexcesivdedominatori,considerdci trcl)tlit!
re t"lirt" cu orice pre{tendinleloracestorade a o influenlnht
vreunfel.

injeleagi ce-i determinlpe cei din jur si proccdczcitstlt'1.

subiectulconsiderlci acestianu suntrezonabili,sicit ntr :rrr
dreptulsi se poarteca atare.
8. Egoismul
Subiectuldoreqteun anumitlucru,intr-unmomentanumc,
dc
gi facecrizede nervidacl nu-l obline.El nu esteinteresat
ceeace credsausimt altii.
9. Neincrederea
lndividulse inconjoaride un zid, de teami ci, daci va
ascultaqi va ciuta s[ in]eleaglce simt 9i gdndescceilalti,aceqtia
vor profita de el.
10.Nevoiacompulsivide a oferi ajutor
SubiectulsimtenevoiasI-i ajutepe ceilalli, deqiaceqtia
nu dorescdecdts[ fie ascultali.Atunci cind prieteniisau
di tot
membriifamiliei se pldngce se simt rlu. subiectul^le
In
loc si
faci.
si
trebuie
cu
ce
legiturd
in
indicalii
soiul de
se
simtagasali
primit
sfaturile
au
apreciezeacestlucru,cei care
gi continudsl se plAngl,ambelepirfi implicatesimlindu-se
frustrate.
Mortul in care convingerea cd ovem dreplote ne impiedicd
sd comunicdm eficient

fa1Ide ceilalfi
7. Solicitiri exagerate
sd beneficiezedc rttt
indreptdfitl
Persoana."
"tide
se
tratamentspecialdin parteacelorlalli$i simtefrustratdatunel
c6ndnu esietratati a$acum s-a a$teptat'ln loc si incerccsll

Convingereac[ ne afl6m in posesiaadevlrului reprezinti

poatecearnlaiputernicibarierdin caleacomunicirii.Astfel,
in timpul unei disputecu solul (so{ia) sau cu un prieten,
subiectulpoatenutri o convingereatAtde fermdin legituri ctl
dc
iustefea
ouncruluisiu de vedereincAtnu mai esteinteresat
in loc sdincercesi aflecegAndegte
5i c.csimtc
tpiniu
"ilrilult.
impunil
si-i
caut[
in
cauzl
subiectul
de
discuiie,
partenerul
pozitivc'
rezultate
niciodatd
ce
nu
di
punctulsiu devedere,ceea
Astfel, cu cAtincercim si convingempe cinevasdfie dc acortl

338

339

persoanIseva inclp5lanamaitarcill
cu noi,cu atatrespectiva
(
proprieiplreri. Acestlucru seint6mpll pentrll il
mentinerea
il
cc
fapt
nu ascultlmcu idevlrat ceeace spuneinterlocutorul'
mal mull:'il
determinls6 se simtl ignorat5i sa argumel]teze
mai tarepentrua se face auzit.
Majoritateaoamenilornici nu suntcon$tientide accilsln
situalieiDepild5,solulElvireii-a spusla un momentdal:
ceeace vrei lir5 sdtii seamatlt'
,,Elvira,'tufaci totdeauna
dorinlelemele.Tu i{i pui carieraqi dorinfeleinainteanrea.!"
Solia a replicat:,,Nu esteadevlrat'Tu' Mircea'eSti1x'
pcnlttt
loculiniAi,daruneoristudiilemeledevinmai irnportante
ci am un examengreu."
Se observi lesnecl in momentulin careincearci sil-l
contrazic[,Elvira nu facedecit sl dovedeascifaptul cl Mirccrt
So{ianu incearclsd-iin{eleagipunctulde.vedcle'
aredreptaie.
ea fiini centrat.6exclusiv asuprapropriilor dorinle 9i astlprtr
propriuluimod de a vedeasituafia.
Iatdcum ar fi trebuit sdrdspundbea pentrucaintre cci doi
eficientd:
o comunicare
s[ sestabileascl
tale (afirmafiede tipul "t:tt
vorbele
,,M[ simt r6niti de
simt..."), darcredcd existi un dramde adevdrin ceeace sptti
pe primulpltttt
(dezarmare).
Jie {i separec[ eu am puscariera
Astaestesenzalial:l'l
gi te simli cumvarespins(empatizare)'
dauseamade cc c;lt
imi
lucrurile,
(interogare;.
Dac[ aqastau
suDArat
ne mine(emPatizare)."
absrtlttt
la ideeacedelinetnadevdrul
Atuncicdndrenuntdm
v"ttt
celuilalt'
al
vedere
de
punctul
si incercdmse inlelegem
ne
ascullc
sd
iii \n
oameniidevinmull maidispugi
"onrtutu.a
seint6ntpllt
Am puteasi ne punemintrebarea,,Ce
neinteleagd.
dacatotu$iavemdrePtale?"
Burns(l989) ne sl}tuie$tesi nu incercSmsAne suslltlclll
,,adevlrul"cel pulin din doul motive'
are o disputactr
in primul iand, atuncicdndo persoand
incercarcdc l
orice
cineva,ambii partenerisunt supira{i9i

sc
dovedicd unul dintre ei are dreptate9i cl interlocutorul
situatia.
ingali nu va face decit seinreut5leasce
cclcilallc
A douaproblemIconstiin aceeaclsentimentele
pe
pentru
cat
sunt
ea
persoanesunttot atatde adevlrate
$i alc
noastrepentru noi. A apdra,,adevdrul"este un denrersIirI
finalitate.Dentruc[ nu existl niciun fel de adevlr in rela{iilc
interpersonale.
Parteneriide disputl nutrescsentimentecare trebuie
nu suntnici adeviratc,
iar sentimentele
in{eleseqi acceptate,
nici false.

340

341

Tbndinlu de a-i hlama pe ceilalli - obstacol in calea

comunicdrii eficienle
asuprabuneicomuniclri
O altetendintdcareimpieteazd
dea-i facepeceilaltirispunzlto-ri
seconcretizeazlin incercarea
In
problemei,
negindpropriacontribuliela aceasta.
de crearea
timpul disputei,subiectulnu vede decdl ceeace ii face
defensiv
ostil,egocentric,
pe care?l considerd
interlocutorul,
saurigid.
Cecitateaprivind impactulacliunilornoastreasupra
celorlal{ipoatefi foartemare.
O femeie depresivi, Mirela, se pldngeamereu de
so{uluiei, Costel,de a-9iexprimasentimentele.
incapacitalea
lu i ci s-a cesetoritcu o
Aceastai-a spus psihoterapeutu
qi
solul
ei erala fel ca mulli al{i
cd
persoanirececa un $arpe
bdrbaficdroranu le pasi de intimitate,de impdrtlqireaunor
a
Pentrua in{elegecum staulucrurile,terapeutul
sentimente.
qcdin{c,
la
Mirela
qi
cu
soqul
impreunl
solicitatsl vinl
l-arputeaajutapeCostcl
c[ psihoterapia
acesteia
explicdndu-i
s[ invetresl-qi exprime mai bine sentimentele.ln timpul
gedinfeicomunecu cei doi sofi, terapeutula licut o trcccrc
de singuritatepe care le inccrcit
in revisti a sentimentelor
Mirelagi l-a intrebatpe Costeldacl nu vreasi inccrccsi'tsc

dcschidigi sl imp[rtlgeasciunelesimtimintectl solrrr',rl

Costela obiectatci pierdemult timp la serviciu,cittlirtrrl'; r'
cd ntt itretrirttttt
evilcpe Mirela.El a afirmatin conlinuare
dar ci ntt r"'lt'
sentimentele,
motiv si nu-qi impdrtigeasci
delocsigurcd Mirela chiar doreqteca el s5 comttnictt tt lrt
intr-unmod mai deschis.
Mirela s-a enervat5i a declaratci solul ei nu sprrllrrl
adevlrul. Terapeutuls-a mirat 9i a intrebat-odin nott pt'
Mireladaci dore$teca solulsdfie mai deschiscu ea.Accrtrll
a confirmatqi terapeutull-a invitat pe Costelsi vorhcitst'll
Acestaa spusci qi el, la rAndulstu, se simtesinglll?l
renit,pentruci ea e hipercriticlqi il umilegtede fiecarcrlntn
Ori de cdte ori el incearci si-qi exprimesentimentclr$nll
opiniile,ea serepedela el qi-l punela punct,ceeace-l lirtr' lil
qi respinsca gi soliasa.In titnpr l
sesimtl tot atatde supArat
Costelvorbea,Mirela a devenitagitata$i i-a atrasalcnlil|('ll
nu are dreptulsi spundastfelde lucruri,ci afirmaliilcrirrlu
erauneadev[raleqi nedrePte.
in final,Mirelaa inceputsi plingi in hohoteqi a iciiilrllrt
trdntinduga.
cabinetulterapeutului
cal se noille(h'
pacienteia demonstrat
Comportamentul
era atAtde vulnerabiliincAtnu aveallrin rll
clar ca aceasta
a inccrcnl
spuneaso{ul.Atunci c6ndaceasta
ceea
ce
ii
asculte
prrrrh
pedepsit
lis6ndu-sc
imediat
eal-a
deschis.
s5-ivorbeasci
fbri sr'llir'
de furie, depresie9i respingere,
unor sentimente
punea
pe
Costel.
in
il
situalia
care
de
con$tienti
Mirelanu iqi dideaseamade faptulci erain buni mirsrlrll
din cadrulcuplrrlrri
pentrulipsade comunicare
responsabile
Neincrederea si modul in care aceastahlochetzfi
comunicareaeficientd
O pacientipe numeLauraa afirmatc6 sotulei Dorincs['
qici nu o satisface
in timpulactuluiscxrrrll
lipsitdesensibilitate

342

Mai mult,ea sus{inea

ci nu a avut niciodatiorgasnrirr 20 tlc
anide cisnicie.
Terapeutul
a cerutmainrultedetaliiinlegituricu rcllliilc
intimeale celol doi qi a aflatc[ so(ulobiqnuias-o str6ngidc
sAniin tinrpulactuluisexual,ceeace ii provoacdo senza{ic
dc
disconfort.Terapeutul
ainlrebat-opepacientedac[ nu a discutat
acestaspectcu so{ulei. Lauraa plrut $ocat5qi a spusci dupir
douizecideanisolular fi trebuitsI qtieatAtalucruqia continuat
shpozezein victim5.
Terapeutul
l-a invitat$i pe so!la gedinlele
de psihoterapie.
Jenat6,
Lauraa acceptat,
dara afirmatci situaliaestelipsiti de
speranlA.
Dupi cdtevaqedinle
comune,
Dorina recunoscut
cd,intr-adevir;
cevanu mergein cdsnicialor.De anidezile sesimleadeprimat
din cauzainsatisfac!iei
sexualea soliei,considerAnd
cI vinaii
apar{ineexclusivlui. Sotula recunoscut
chiarcd licea mult
spon pentrua fi in forml fizicI bun[, in speran{aci Laurava
aoreciaacestlucru"dar firl niciunrezultat.
C6ndau ajunsin acelmoment,terapeutul
i-a cerutLaurei
s5-ispun[deschissoJuluice ii placeqi ce nu ii place?ntimpul
actuluisexual.
Dup[ un lung momentde tdcere,Lauras-a intorscitre
terapeutqi a spus:,,Doctore,
sunteliexactca qi solulmeu,nu
inlelegejinimic.N-o si mai participla conversaliilipsitcde
sens!",apoia pArlsitsupirati cabinetul.
Sepuneproblemade ce a plecatpacienta
in loc sddiscutc
problema
despre
care o frimAnta.Unul din motive tinc dc
sentimentele
ei de teami gi de neincredere.
Probabilcb ea nu
gi nu a invil{ilt
s-asimli niciodatiiubiti saudemnide dragoste
cl pofi fi deschiscu persoanele
la care!ii. Pacienta
n-ain{clcs
faptulcI discutarea
unorproblemepoatefi penibilila inccpul.
primiti dupi rezolvarea
darrecompensa
acestora
mcriti olorlul,
Ea s-a comportatca o persoanA
cu fobie de a discutatlirccl
J4}J

ch daci i;i vtt

desoreo situalieconflictuali' temAndu-se.
ingrozitor'
i".iiia" *n""r, seva intimpla ceva
- datorrl trt
""""iitrr*
si se-fi
putea
s-ar
L"rt.i din
"ut"ta
ci Dorin ntt tt
er. extremde lrustratl de faptul
l"o,"i,]i'.i
"" qi-arfi dorit sa lie iubite'
uqu
irl.u
'-"-l;i"i'
sotul sabotAntl
"u.Laura prefera s6-qi pedepseascd
orocesulteraPeutic'
i-auajutatin
"'""ir"tl"r"'Jiritatea qi ribdareaterapeutului
momentulcritic'
;;;';;
; ."i J'i'a depleeascr
""b
in comunicare
Fohia de conflicre -foctor blocant
de ostilitatcti relalii
Mulli oamenisuntextremde soeriati
cl trebuiesafie.tottimpul
Ei nutrescconvlngerea
conflictuale.

ii'a;tlil;

Burns
negativ-e'
sentimente
;; ;iasca niciodata
de

atitudine "fobie
(1989, p. 454) denumeqreaceasti
conflicte".
'""'i:"'ir.
pe subiecti s6-qi
de conflicte ii impiedicd
ascultepe cel care ll rc
e*t"rio.ir"z" triirile afective 9i s[-i
estesupirat6pe ei' aceqtia
expriml. Daci o persoanaapropiatd
respectivipentrucAsunt
nu dorescsi audi "t 'pun" p"'iouna
ce au e$uatin relaliainterpersonali'
* tiirt"tiiss%
;;;;;;;;
dintr-o

p' 454)ne prezintiun fragment

Andv'esteun :.T--1'
dir.;;;' ;.i;";tapeuti"a'Pacientul'
qiu" p:l::l1:
depresie
cronic6'
aeanxietate
;;;;;*f.,4
nlcr
aproptat
pacientul
simte
nuse
singuretelii.
,"",i."r,
incearci
"r
nl"i deRi"'t" sale'ori decAteori
i'e'sotii";;'-;il,
rimflnefrri
.i i"""i"iu vieooisculiein familie'aceasta
cum
povesteite
Andy
tera'peutic'
t.rrii"i. i" *o-l dialogului
il
cdndsolia'Maiy'9ifiicaceamic6'Betsy'
,l-Jrnt"etatunci
ignorl in timp ce staula mase'
cu fiica noastri
Andy: ,'M-am certatcu Mary in legituri
staula
Mary 9i Betsy mi ignori in timp ce
*".i"i,'ri",tv.

344

mas[.Am impresiac[ Betsym[ excludedin conversafie ntil

"si
doarefoartetarefaptulcdm6 simt singur.Am incercatsI discrrl
cu Betsy,dar fdri niciun rezultat.Ea a pl6ns qi a spuscil sc
cii a incercattot posibilulqi ci nu
simtenefericitdgi vinovat?i,
mai estenimic de fdcut."
Terapeutul:
,,Dac[Betsyte ignori, s-arputeas[ fie suplratl
pe tine. Ar trebui si afli ce simte ea qi sd vi implrtiqili
sentimentele,pentru cI altfel nu pute{i stabili o rela}ie
apropiat6."
Andy:,,Nu m-am gdnditci ar fi importantsi fac acest
lucru. $i nici nu sunt sigur ci pot si mi confrunt cu atatea
emofii negative.AS puteas-o intreb, dar cred ci nu voi face
un conflict,zgAndirindlucrurile."
decit s[ declangez
un conflict?"
Terapeutul:
,,Cumadicdsi declangezi
Andy: ,,Cred cd toate sentimentelenegativenu s-ar
manifestadaci nu le-aqprovocaeu."
Se constatdci tendinla lui Andy de a se autoblamaeste
ceacareil facesi seteameatatdetarede conflicte.El consided
ci, dacl Betsyestesupdrate,numaiel poartdvina.
Terapeutul:
,,Aq dori si intelegmai bine ce se petrece.
inaintede a deschidevreo discufie,Betsysepoartdfrumoscu
tine?"
Andy: ,,Da.Atunci cdnd me supir ins5, eu produc
tuturor acelor sentimentenegativecare nu erau
declangarea
prezente.Md invinovdtescatuncic6ndBetsysesupdrepentru
ci sunt convins ci eu i-am provocataceastare.C6nd eram
copil, mamaimi spuneaadesea:(dacl vrei si-mi spui ceva
riu, n-amde g6ndsI te asculb.
cd
PoatecA intreagamea familie nutregteconvingerea
despretriirile lor afectivo
oameniinu trebuiesi vorbeascd
negalivc
negative.Daci cinevaexprimi deschissentimente
am senzaliaci am e;uat, ci estecevain neregulS.Detestat6t
de mult conflictul incAt n-ar fi exclus sAfi transnrisaccastil
atitudineqi copiilormei."

345

Terapeutul:
,,$i atunciei evitdconflictolcayr crttttlrt, ;l
pdrintiilor, nu-i aqa?
Andy:..Cumpot schimbaaceastlsitualic'l('rrrrrlxrl r{
i tllrtrlif{
determinpe Betsysa-qideschidisulletul'.'Attrrre
exprimdorinlade a stade vorbl cu ea,Betsyincrrviirrlt'nrl
f!

Marge esteo femeie de 52 de ani, care s-a hotdriits[ rl

intalneascbcu un blrbat dupi mulli ani de la divorl li 0
persoandmicule, atrdgetoare,cu mare succesin afaceri,tllf
ql I
careii inhibi adeseape ceilalfidin cauzaformalismrrlui
amabilitnliisaleexcesive.
Ea a discutatcu terapeutulcum sd se imbraceqi cum ll
s-auvizut imediat9i tclclirrrrrl
reinvelesdflirteze.Rezultatele
nu mai incetasi sune.
Nate sesimleafoarteatrasde Marge,dar ei i sepdreacil t'
p0
Bdrbatulreufeas-oenervezc
relativinstabilqiiresponsabil.
pacientideoarece
ii telefonanoapteatdrziu,dupi cebeuseccvll
cu altefenrci.
qiii relataexperienfe
sexuale
realesauimaginare
respccliv,
de
birbatul
simfea
atrasl
Marge
se
Cu toateacestga,
carei se pdreaagresivqi interesant.

lui MIrlgc
intr-ovineri,la miezulnop!ii,Natei-a telel'onat
al sitLt.
cu
un
asociat
pe
impreunA
un
iaht
sd
ia
masa
invile
l.o
pe
chei
simbirtrl
ln searaurmitoare.Ei urmausI seintAlneasci
dup6ora 18. Deqi invitaliaa fost licuti in ultimul momcnt,
Din cauzatraficului,ea a ajunspe cheila
Margea acceptat-o.
l8 gi un sfert,dar iahtullui Natenu sevedeaniciieri' Dupdce
a a$teptatun timp, ea a intrebatun marinarde pe chei,carei-a
in largcu
lpus ce Nato impreundcu un alt birbat plecaserd
dou6ore mai inainte.Marges-ainfuriat 9i nu l-a mai sunatpe
Nate.
Dupi cdtevazile, Natea telefonatdupi-amiazi. Beatfiind'
acestaa intrebatde ce Margenu a venit la intAlnire.La telefon
a rlspuns fiica acesteia,care i-a spus ci mama ei, care era
plecati din localitate,nu ar fi in starede aqaceva.
pacienta
in timpulceleide-adouaqedintede psihoterapie,
a fost intrebati cum ar dori si secomportein situaJiadatii.Ea
a rispunsci ar dori si-i telefonezelui Nate 9i si-i spuni ci s-a
dacl intr-adevdr
intrebdnd
a insistat,
purlatcaunticilos.Terapeutul
pacienta
s-ainroqit,
care
procedeze
astfel,
momentin
ar dori sd
a ezitatcAtevaclipe qi a afirmatc[ eanu ar puteafaceagaceva'
motive:
din urmdtoarele
,,Mdconsidero persoanibinecrescuti."
,,Estegreqealameac[ mi-am alesun birbat nepotrivit."
,,incd din copilirie mi s-a spus c6 nu trebuie sd par
permil6ndu-i
cuivas5-qideaseamacd m-asupirat
vulnerabild
saum-a rinit."
Marge a mai adiugat c[ mama sa, o femeie,,acr5"qi
nefericitd,ii repetaintrunac6 nu trebuies6-9iexteriorieze
sentimentele.
Burns (1989) subliniazdfaptul c[, deqi mascarea
sentimentelorpoateprezentauneleavantaje,asumarearolului
de martir are un caracterdestructiv,conduc6ndla tulburtrri
nevroticeqi psihosomatice.

346

347

un ton glacial,ca gi cum ar vrea si spuni de fapt: <irtt lttll

tatala cap)."
Terapeutul:
,,latdcum ar fi mai indicatsi i tr:
cdnd
ai rispuns afirmativ,pireai loarlc
Betsy,atunci
Mi se pareci eqtisupdrati9i tonul vocii tale mir irrlri
lucrurisepetrecfoartedosinltt
M[ simtumilit.Asemenea
qi din acestmotiv aq dori si discutlm.DacAe$tisupilnlll
mine,agvreasi-mi spuideschisdesprece estevorbt."
Tbndin1aspre martirizare - ohstacol in calea unci hun|
comunicdri
Prezentarede caz
(Burns,1989,p.4l7f

s-arepetatde mai multc,'tt

Acestmodelde interactiune
in cursul psihoterapieilui Marge, care se comportilcil rl
ostil al celorl:rl1r
persoanibldndd,ignordndcomportamentul
ei, un avocatcu carcs-ll
La un momentdat, spreincdntarea
intdlnitdemai multeori a cerut-oin cisdtorie'SinguraproblctnI
a fost insi faptul cd logodnicula displrut ldr[ explica[ii.ltr
ei nu d[ rezull;rtr'
celedin urmi, Margea inlelesci bldndefea
qi
mai
asediv5,cccn
qi qi-aasumatrisculde a fi mai deschisl
modulei de a intre{inerelaliicrr
ce a imbunitltit considerabil
ceilalfi.
Un alt pacient,Barbu,economistin vdrsti de 35 de ani,s-rt
pentruo tulburarenevrotici depresivil
prezentatla psihoterapie
divorfuluide soliasa.
cares-ainstalatdupepronunfarea
Barbua avuto legdturdextraconjugalicu o colegl de carc
s-a indrigostit, relalia respectivdconducAndla divorl. In
dar
momentulrespectiv,dragosteasapasagerdse consumase,
se stinsesegi interesulfa15de fosta sotie.
Barbua recunoscrrt
in urmadisculiilorcu psihoterapeutul,
ci adevlratasa problemlin cdsnicienu era lipsapasiunii,ci
de a face fa{[ unor sentimenteagresive.Barhu
incapacitatea
credeac[ nu secuvine se searatesupdratqi chiar se m6ndrcrr
cu faptul ci nu lisa niciodati sd se vadi cd estecuprirrsdc
de ostilitate.
vreunsentiment
l-a fhcutsd-qipiardi Pi
Mai mult, stilul slu interpersonal
serviciul,pentrucl gefulsiu, un individextrovertit9i agresiv'
i-a reproqatce estepreareceqi calculat,astfelcl nimeninu
poateghici ce gindeqteqi simte cu adevdrat.
Pentrua-l determinape pacientsi-;i revizuiascdstilul
interpersonal,terapeutula recomandatutilizareaanalizei
beneficiilor$i costurilormenfineriitendinJeide a-qiascundc
(dupdBurns,1989,p.461).
sentimentele

fl"r*urro4t",rr*li^rii""'r"'
i'
-ostirnare"ua ie5ilfl supraltrlil
mi"
ll
lr
alte moduri care Pol
conflictelectrceilal!i'
destructive.
Inn
2. Voi negao Partedin minecare
2. Atunci c6nd voi conqtiuman
sdfiu mai
entizaca m6 enervez,vol rl face
ma
si
ln stares6 mAcritic Si
controlez.
r.
i:T;a--"uitu"onftuntaril"$i

coVoi da un exemPlunegaliv
3. in fetul acestantt-mi vor 3.
piilor mei.
pierde niciodatd autocon-

imPosibil
imi voi fixa standarde
4. Lumeaextrioari'ceilalli 4.
fi.
voi
mentinut9i
P:ttun:ll
oameniqi toli stimuliiexte-de
ca ma voi blama
trurtru,
fr"ntu
nlclo
aYea
riori nu vor
mele'
cauzaimPert'ecliunii
asuPramea'
influen16
mcuin
5. Nu ma voi simli in largul
5. Md voi considera o Permai buni propriaPiele.
soand deosebitl,
decAtmajoritateaoamenllor'
6. ViaP

mat

inti
Mi voi Priva de o Posibili

mitate.
simpldPentrucd voi tti totcomPon'
ma
sd
deaunacum
mA Pot ajula

Furia 9i enervarea
7. ii voi Putea tlne Pe ?.
mull in rezolvareaanumttor
mai
ceilaltila distanF.
probleme.

bogatre!i
8. viaF meaYaPierddin

modific:
Atitudineape caredorescsl o
niciodatl"'
..e'unu t."Uuie s[ m[ supdr

avea.uneledczit)1iii,ri" *"''"rtri: osiilitateapoate

pcntrtrmllrc

*"ol",It

348

mea va ii

J"

""le

mai multeori e mai profitabil

349

$i pentrurelaliie mele cu cei din jur sd-mi cxlcriorizc/

adevlratelesentimente.

Modul in care tendinla de a rezolva problemclc

blocheazi comunicarea eficienti
referikrnrc
in cazulin careun cupluaredisculiipermanente
la o anumiti problemi,acestea
vor continuala nesfirgitat6ta
timp c6t solii suntsupdratiunul pe celdlalt.Relatiilelegativc
dintre parteneriimpiedicd rezolvareaproblemei.In mod
paradoxal,daci cei doi igi impdrtdqescsentimentelein mod
deschisqi sincer,ei vor glsi mai repedesolulia in problema
lor. Si lulm un exemplu(Bums,989,p. 460).
Sotia,Marilyn, doregtesI meargdin fiecarejoi searastr
asculteo conferinfi.Lui Ron,so{ulei, nu-i convinesdcinezo
singurimpreunlcu fetifa.Cei doi au purtatmultediscu{iiin
contradictoriupe aceastl temi gi nu au reuqit sd gAseascio
soluliesatislZcltoarepentruambelepirfi. Marilyn sustineactr
este dreptul ei si iasd searao datl pe siptim6ni qi cd Ron
trebuiesi-gi petreacimai mult timp in companiafetilei, agactr
nu era nicio problemi. Ron a acceptatintelegereain mod
formal, dar era nemullumit pentrucA cei doi petreceaupulin
timp impreund.
Iatd de ce nu se rezolvdproblema.
Marilyn se simteexcesivde legati de casdqi controlatl,
datoriaei fiind sdaibdgrij[ de copii.Ron,soful,areo carierl
str[fuciti. In momentulde fa{l, so{iadoregtes5-9ifacd viala
mai interesantl,completindu-qieduca{ia.DacI Ronva intelege
acestlucru,ea seva simJirespectatigi sprijinitd efectiv,darin
cazulin careo criticl qi se pldngec5-l lasdsingurjoi seara,
sofulseva manifesta
cao persoaniegoistiqi nesiguride sine.
Acest lucru o va determinape Marilyn sd devind tot mai
revendicativi.Dentruci ea nu mai suoortl si fie controlati.

350

In acelaqitimp,Rona muncitdin greupentrul-i;i o()rstrr||

o carierl solidi, iar acumar dori sI petreacemai nrtrlttirup
impreun[cu soliaqi copilul,cdci sesimtesingurqi arco rrrrl'
nevoiede intimitate.Daci Marilyn l-arascultaqi ar manili'slrr
in{elegere pentrusentimentele
lui, atunci Ron se va sirrli
respectat
iubit.
Dacd,
insi,
eadoariqi proclamidrcptultlc :r
$i
faceceeace doreqte,va pdreaegoistd,fapt ceJ va facepc sol
sbse^
simtSinsingurat.rdnitqi respins.
In cazulin carecei doi vor nerseverain incercarealor de a
rezolvaproblemaprogramuluidejoi seara,demersulseva solda
cu un eiec, pentrucd nici o acliuneexterioar5nu va veni in
intdmpinarea
dorinleilor dea fi iubi!i9i respectafi
departenerul
de viaJd.
Singurasolutiear fi cacei doi si nu maiincercesi rezolve
problema,ci s5-qiacordereciprocaten{ie,ascultAndu-se
unul
pe celdlaltcu afectiuneqi infelegere.ln cazulin careacest
lucruva deveniposibil,problemava dispireade la sine.
poatecd nu ise va
Daci Ronseva simli iubit gi respectat,
mai pirea atdtde greusi-qi piarddcAtevaore pregdtindcina qi
lu6nd masa impreunl cu fiica sa, acest comportament
exprimdnddragosteape careo poarti solieisale.De asemenea,
dacdMarilynseva sim{iiubiti qi respectatd,
eava acordanrai
multi atenlienevoilorsoluluiei qi va tine seamade acestea
inaintede a-qifaceun programindependent.
Mai mult,ea va
qi
considera
cisniciaca pe o implinire nu ca pe o modalitatc
de restrdngere
a liberteliiei de mi$care.
Astfel,pentruMarilyn
va fi foarteimportant s[-qi petreacitimpul impreuni cu so{ul
ei qi sdJ inconjoarecu griji qi afecfiune.

351

C aP i tol ul l 4
MODELUL CONTEXTUAL-MODULAR

iN psrnornRlPlE $I oPTIMIZAREA
PERFOR]VIAI\TELORUMANE

I
Conceptulde psihoterapiecontextual-modulariaparfine
psihologuluiaustralianFrancisMacNab(t991) gi semnificb
modificareadirectiei de focalizare a demersuluiterapeutic
realizatasuprapacientuluicu tulburiri nevroticesau asupra
unor persoanecu probleme de viafd. Astfel, subiectul este
incurajatsI renuntela posturapasivi de persoanlsimptomatice
qi si adopteo atitudineactive, ceeace presupunerealizarea
unor planuri pentru o noud etapdde viafl caracterizatiprin
sinitate gi eficienli.
simptomelor
nu arecaobiectiv doarreducerea
Psihoterapia
ci dezvoltareaunor
sau modificareaunor comportamente,
strategiide a facefa!6problemelorvieJii,cultivareaautostimei
activi in
qi a unei imagini de sine pozitive gi reorganizarea
psihologice
mai
sus, a
msnfionate
lumina achizitiilor
contextuluisocialin carese miqc6persoana.
Psihoterapiacontextual-modulariiqi are originile in
sistemeterapeuticetradilionale,integrind metodelespecifice
acestoraintr-un demers sistematic care poate fi aplicat in
diversecazuri particulare.in cadrul acestuidemersse pune
accentpe caracterulactiv al colabordriidintre psihoterapeut
qi pacient,acestadin urml trecAndde pe pozitia reactivi, de
purtitor de simptome,pe o pozilie pro-activd,de participanl
conqtientla construireaproprieisaleslniti1i. Astfel, persoana

352

estesituati in mod realistin contextulin careaceastasemiqcd,

context ce vizeazi temerile, resurselede curaj, fanteziile qi
visele,dorinteleqi aspirafiile.Terapeutulelaboreazidiverse
planuri de psihoterapie,careconJinindicalii de urmat gi care
monitorizeazdcu precizie qi in mod sistematicprogresele
realizalede pacient.Verificarease realizeazdin egall mlsurd
de cdtreterapeutqi subiect.
Atunci cdndpacientulintrl pentruprima oardin cabinetul
de psihoterapie,terapeutuligi puneurmdtoareleintrebiri:
o Careestenaturarealda problemeisubiectuluisau,mai
exact,ce problemdare?
r Ce demerspsihoterapeutic
ar fi mai potrivit?
r Carear fi direcliile gi procedeelepe carear trebuisI le
urmezepsihoterapia?
Unii psihoterapeu{iau pus un accent deosebitpe
psihodiagnosticulrealizat inainte de incepereademersului
psihoterapeutic,
alfii, dimpotrivtr,au minimalizat importanta
qi au acordato atenfiemultmai maredemersului
psihodiagnozei
terapeutic,
Indiferentde importantaatribuitepsihodiagnosticului,
mareamajoritatea demersurilorpsihoterapeutice
nu sunt
sistematicegi nu au la bazi un plan bine elaborat.Din acest
motiv, psihoterapiaestedifuzl, haotici, 9i rezultateledepind
foarte muft de talentul psihoterapeutului,care aclioneazica
un fel de ,,guru" oriental.
Cu cdt psihoterapeutulrespectemai indeaproapeacest
model,cu atAtpsihoterapiaestemai dezorganizatiqi mai greu
de tinut subcontrol.
Mai eficiente s-au dovedit psihoterapiileexplicite in
privinlastrategiilorqi pagilorde urmat. O importanfddeosebit?i
o arr gi concepliapsihopatologiciaflatii la bazapsihoterapiei.
De pildd, daci furtul la un copil esteconsideratdreptsimptom
al unei tulburdri de personalitate,atunci demersulpsihoterapeuticva fi centratpe restructurarea
personalitilii.controlul

353

Psihoterapiamodular-contextual6se des{bqoarhpe
parcursula 6 gedinte,deqiin unelesituajii numlrul acestorase
ooate
mdri.
ca dupl cele6 gedinlede psihoterapie
Existi posibilitatea
recomande
integrareaintr-o altii forml de
sl
i
se
subiectului
terapie.
reprezintdun procesde
modular-contextuale
Psihoterapia
qi
a
unor
deprinderi
autodescoperire de invdfare
$i abilitAli de
a face fa{i existenfei.
Putemspune,deci, ci abordareamodular-contextuala
prezintl o seriede avantaje.
o Dezvolti la subiect o atitudine favorabil[ sAnAtitii,
func{iondrii eficiente a persoanei,formdrii unor
lor
strategiiadaptativeqi actualizirii disponibilitS{i
umanelatente.
o Corecteaztrobiectivelepsihoterapeuticegre$it
formulateqi inlIturi confuziagi lipsadecoerenlllogicl
a demersuluipsihoterapeutic.
o Reducegansade abandonal psihoterapieiqi costurile
ridicateale acesteia.
o Este o psihoterapielimitate in timp, incurajdnd
persoanasl abordezeproblemaca pe o prioritategi sd
carederivi
nu intrein capcanagratificafiilorsecundare
din demersulterapeuticde lungddurati.
Reprezinti un procesde colaborareintre terapeutSi
solidd,
client careimplici o relaliepsihoterapeutich
i, a
ce maximizeazi dezvoltarea autoobservatie
autoanalizei,precumgi a capacitililor de autoreglare,
in situatia,,aici qi acum". Demersulestefocalizatpe
prezentareaproblemei, apoi se trece rapid la
examinareaproceselorpsihoterapeuticecare au
determinataparilia gi menlinereaacesteia.
Se ia in consideraredescriereape care o realizeazl
persoanain legdturi cu modul siu de funcfionare,cu
gi fanteziilesale,elementece suntplasate
sentimentele
in contextulexistentialal relatiei subiectuluicu lumea
(rela{iaeu- ceilalli; eu- mediuinconjuritor; eu- sine-

consecinfelorcomportacomportamentuluigi congtientizarea
psihoPatologic.
mentului
in caiul in'carefurtulesteprivit ca un simptomin cadrul
psihoterapiava avea
unor interac{iunifamiliale defectuoase,
pulin simptomul
mai
ca obiectivproblemelefamiliei 9i
copilului.
' Tulburareade dinamicdsexuald de naturi psihogentla
un birbat de 48 de ani poate fi consideratdca un simptom
din copilirie sauca un efect.al
rezidualal unorpsihotraume
masculinitSliiqi a statusului
menlinerea
de
legate
anxietilii
pe care trebuies-o urmeze
linia
mijlocie,
sexualia viista
la caz,
caz
de
la
fiind diferite
osihoterania
'
ambeledireclii
contextual,
esteaborda6
Dac[ persoana
benefice.
putea
fi
ale demersuluiterapeuticar
Psihoterapiamodular-contextuali nu se bazeazdpe o
conceplieteoriticd saualta,ci plaseaziindividul in situafiade
viatd.
qi i9i descrieproblema
seprezintiila psihoterapie
Persoana
fantezia,stiirile
psihicd,
firntlionarea
vizeuA:
in termeni ce
qi
glsirea
unor direcJiide
conexiuni
unor
afective,realizarca
situatiei de
fa[d
poate
face
nu
ci
urmat.Aceastava declara
va descrie
Ea
insuqi.
cu
sine
via16sauci nu se impacdbine
inadecvat,
agitat,
deprimat,
gi stiiriafeitive: anxios,
sentimente
cI
furios,nesigur,cu autostimlsclzufiietc.,afirmAnd problema
ar constaii gisirea unei direcfii satisfrcltoaresaua unui alt
stil de via{i.
Alli subieclivor afirmacI sesimt alienali,lipsi{i desprijin'
nu
au Dece sI sebazeze.
ci
cu discemimint va observacd procesul
Un psihoterapeut
de atinglre a unoi noi niveluri de adaptareimplici eliberarea
din trecut,
de une6 leglturi qi condilionlri psihotraumatizante
qi
valorilor
qi
atitudinilor,
reconstruiriaimaginii de sine a
lume
la
credintelorcu privire la propriapersoand,la ceilalli 9i
in ansamblu.Este necesari,de asemenea,o construlre9l o
mediului
planificareactive a viitorului, reorganizarea
de
viap'
gi
stilului
modificarea
inconjurdtor

355

354

insuqi).Acesteaspectesunt exprimatein categorii

temporale(c6t de mult dureaz62);spatiale(unde?),
cauzaleqi de semnificalie.
o Aduce li nivelul congtiinteirealititile 9i fantasmele,
anxietdlile,confuziileqi opliunileexistenfialespecifice,
precumgi modeleledezirabile
contextuldezadaptativ,
de viat5.
r Pune accent pe forfa personalitifii 9i pe exersarea
autocontroluluianxietS{ii9i descurajlrii' Se bazeazd
pe demersulanaliticde examinarea conexiunilordintre
vechile psihotraumeqi stiri emoiionale,pe procesul
capacitiilii
de restruiturarecognitivdqi pe reconstnrirea
uneimai
pentru
ob{inerea
de a lua decizii
subiectului
qi
stlrii
de bine
psihice
a
bune functioniri fizice
existenfeiin sens
psihologic$i pentruredirecfionarea
pozitiv.
Planul de psihoterapieeste prezentatEi explicat clar
pacientului,
ciruia i se soliciti colaborareadeschisi.
'
il reprezinli
Obiectivulinilial al demersuluipsihoterapeutic
stabilireaunui contactde lucru satisflcdtorcu subiectul.
Pomind de la contactulinifial, terapeutulva construirelafia
empaticadintreel qi Pacient.
esteimportantprimul
Pentrufiecaregedintidepsihoterapie
contact,empatiagi ,,intrarea"in relaJiaterapeuticd.
Numerogisubiectiiqi fac problemein leg[turi cu
amploareadezvlluirilor gi persoanaterapeutului.Degi s-au
gi
pentrua se eliberade simptomele
pre2entat
la psihoterapie
ei au
problemele
ior qi pentrui-$i modificacomportanrentul.
iendinla de a se inchide in sine, declangdndmecanismul
rezistenlelor.
De reguli, pacienlii respectivise vor simfi nesiguri,
vulnerabiligi anxioqiin leglturdcu propriadispozifiesaucu
uneoripe terapeutlipsit
atitudineacelorlalti,ei considerAndu-l
critic.
de
de simpatiesauexcesiv
Din acestmotiv,esteindicatcaterapeutuls[ seapropiede
gi sdobservecu
subiectcu sensibilitate,grij6, responsabilitate
atentiemodul in carereactioneaziacestt.

356

$edin(a I
1.
2.
3.
4.

Primul contactcu pacientul:,,int6lnirea"terapeuticd,

Stabilireaempatiei.
Cdgtigarea
increderii.
Descriereaproblemei;
- naturaproblemei;
- durata,intensitatea,frecvenJaacesteia:
- efecteleacesteia
asupralumii fizicea subieclului,
a
relaliilorinterpersonale,
a euluigi imaginiide sine
qi asuprasistemuluide normeqi valori;
- modul in caresunt porceputeproblemaqi efectele
acesteia;in ce misurb problema respectiv6
afecteazd:
r functionareafizici, psihologicd qi sociall a
subiectului:
o stiirile afective;
o con{inutulfanteziilor;
- semnificafiape careo acordi subiectulproblemei
salegi efecteloracesteia;
- legdturilepe carele stabileqte
subiectulcu altetipuri
de experienle,persoane,lucruri, situatii,caresunt
de domeniullrecutului,prezentuluisauviitorului.
Terapeutultrebuie si ascultecu atenfierelatarea
subiectului
gi,la momentulpotrivit.s6-ispunicea
inleles sauce anumea intuit;
- evidentiereaanxietdtilor, temerilor, fantasmelor,
credin{elorgi prejudecililor legatede propria
persoanigi de lume in ansamblu;
eviden{ierea
resurselorcurente de a face fati
exislenlei,
autostima,
influenleleextemesuportive;
- expectaliile subiectuluigi ale celorlalli in legiturb
cu psihoterapia;temerile,imaginile,fantasmele
referitoarela psihoterapie.
l.
Detalii cu privire la intervenliilemedicaleqi psihoterapeuticeanterioare(evaluareaacestora).
6. Alte probleme(in afari de problemaprincipalnJ)
K,L,M;
JJI

natura acestora;modul in care ele afecteaza

funcfionarea,triirea afectivdqi fantezia(nrodulde
gAndire);
- legdturalor cu problemaJ;
- interpretirilesubiectuluiin legituri cu problemele
K,L,M;
- evaluareaposibilititilor de a face fa{i problemelor
J,K,L,M.
7. Stabilireaprioritdlilor gi focalizareademersului
terapeutic;
actionirii asupra
- deciziain leghturdcu necesitatea
problemeiJ;
- terapeutulexplici pe scurt de ce esteindicat acest
lucru:
- terapeutulexplic[ pe scurtceanumesepoatea$tepta
de la psihoterapie;
- terapeutulnu trebuiesd faci promisiuniexcesive,
llri acoperire.
8. Interventiaterapeuticiin cazulprimei qedinle.Esenlial
in aceastiietapdostecaterapeutulsi explicein cuvinte
simple modul in care actioneazi psihoterapia.El
trebuiesdfie empatic,alertgi exactpentrua demonstra
modulin careabilitateade a facefa{6va fi influenlatl
de mici modificlri atitudinalegi comportamentale'
ci daci
Astfel, terapeutulpoatespune:,,observi
gdndeqtialtfel despreacest lucru, problemase
modificd?";,,Pemdsuri ce percepisitua{iain mod
diferit, atitudineata fali de aceastase schimbl?"
Terapeutulva identificao problemdconcret[ discutati cu
pacientulgi va spune:
,,Ai descrisproblemain termeniiW X, Y. ImagineaziJi
acumcd o plasezi,pentrumoment,in contextulL 9i M. Nu-i
agaci situaJiaseprezintiidiferit? Uneori, situind o problemi
particular6in alt context,reactiala seva modifica."
9. Stabilireacontractuluiterapeutic:
a) Terapeutulexplicdmodul in carea perceputexplicarea
problemeide cStreclient.
-

358

Estenecesarun acordintre client gi terapeutcu privire la

naturaproblemei.
Existdposibilitateaca pacientulsd prezintemai multe
probfeme:J,K qi L, probleme carte afecteazl nu numai
func[ionarea
individului,ci qi modulin careacestavedelumea.
Terapeutulva explicain cuvinte simple pe ce se va focaliza
intervenliaterapeuticlinilial[ (sdpresupunem
cdpeproblemaY)
qi din ce motiv,asigurdnduJ
pe pacientci nu vor fi uitatenici
problemele
K gi L.
b) Terapeutulexplici modul in careurmltoarele5 qedinfe
de psihoterapie
ii vor pune pacientuluila dispozifiemoduri
diferite de percepereqi de gestionareaproblemelorlegatede
propriapersoanigi de lumein general.In fiecaregedintbseva
continuainvestigarea
problemei,contextuluigi a legiturilor
subiectuluicu persoane,
lucrurigi situafiidin trecut,prezent
sauviitor. Fiecareqedinfiva includeun elementnou, astfel
inc6tpacientulva deveniconqtientde faptulc[ areloc un proces
evolutivde invitare.
Esenfialpentrupsihoterapieesteca subiectulsdrecdgtige
autocontrolul
asupradeciziilordeacfiunegi destinuluipropriu.
EstenecesarsI seprecizezecdtsepoatede clar carevor fi
benefici ilor psihoterapiei.
Terapeutulva face,de pildi, urmdtoareaprecizare:
D, E
,rAi spuscil devii anxiosin legiturdcu evenimentele
gi F. In timpul psihoterapiei
vom examinacu atenfiemodulin
careanxietateaili afecteazistilul de viat6 qi stareapsihicl. De
asemenea,
vom gbsigi noi posibilititi dea te raportala situafiile
D, E gi F gi vom fixa deprinderide a facefafi anxietiilii.Aceasta
reprezintio componentea vie(ii, dar o anxietateexcesivd
semnificdfaptulcb cevane scapl de subcontrol.Obiectivul
nostruva fi si vedemce anumepoatefi modificat gi ce e de
ficut pentruca tu sd-ti recapefiautocontrolul."
c) Terapeutulva precizacI urmitoarele5 qedinleurmeazi
si aibl loc siptimAnal.In qedinfa
a 6-aseva examinaceanume
a fostutil in cadrulacestuimodul,precizdndu-se
felul in care
cunoqtinjele
dob6ndite
in timpulpsihoterapieitrebuie
si devind
un mod de via{i al pacientului(si facd parte din,,managemenlul"vieJiicotidiene).

359

Daci se mai menlin unele probleme,pacientulva fi

direc{ionatspreo altii formi de terapie,de durati mai lungi.
d) Se precizeazicosturilepsihoterapiei.
e) Sepoatepropunegi participareala programemai ample
de dezvoltarea deprinderilorde viat6, a deprinderilorsociale,
de prevenirea apari{iei unor tulburlri nevrotice sau de
dezvoltare
a potentialuluiuman.
f) Pacientulesteinvitat sEdiscuteorice aspectal modului
saual conlractuluiterapeutic.
g) I se poaterecomandapacientuluio temi de meditafie
sau un exerciliu pentru acasi. Tema trebuie si fie simpli gi
precisi qi sI aibd la bazi discufiile purtatein gedintaI. De
pild5, terapeutulpoatespune:
,,Ai afirmatcd teamacarete cuprindeaparecumva de la
sine,iEri si-1i dea de gtire.Inaintede a ne intAlni din nou, te
rog si notezicu griji evenimentelecarese petrecatuncicind
te cuprindeteama.Consemneazi,pe o foaie de hArtie,ziua,
ora,naturafricii gi modul in carete simti. Evalueazistareata
pe o scali de la I la 5 gi noteazievenimentelecarenu au avut
loc cu o ord inainte."
10. Despdrfireade pacient.
caremanifestio comportarearogantd
Existi psihoterapeuli
fa16de pacienJi,
atitudinealor plrdnd sdspuni: ,,oranoastris-a
incheiat,nu mai e nimic de adbugatl"
intregiiterapiidepinde
McNab(l991) sustinecd succesul
Aceastatrebuiestr
de modul in careserealizeazldespdrtirea.
se deslligoareintr-o note de optimism care contribuie la
increderiipacientuluiin psihoterapeutulsiu.
cregterea

$edinfaa II-a
| . intiilnire- empatie- intrareain procesulpsihoterapeutic.
2. Recapitulare:
a) Terapeutulii aminteqtepacientuluici in cursulprimei

360

qedinleau fost definite problemeleM, K, L qi y, aceastadin

urm6 fi ind considerat?i
prioritari.
In ultimelezile a intervenitvreomodificarea priorititilor?
A devenitcumvaprioritari vreo altl problemi?
Seadreseazd
intrebarea
:
b) Doreqtein continuarepacientulsI participela modulul
de psihoterapiein 6 trepte?
c) Terapeutulii reamintegte
subiectuluic6 la slhr5itul
primeigedinfei s-atrasalo sarcini:,,infinalulprimeiqedinle
ti-am cerut si-ti autoevaluezitemerile. Uneori oamenii
indeplinesccu ugurinti astfelde sarcini,alteorinu. Cum a fost
in cazultiu?"
3. Tranzaclia,
Setrecede la recapitularela obiectivulqedinjei,careeste
controlul anxietdtii.
Terapeutuloferi explicaJiiin leg[turi cu naturaanxietdtii.
a) Exist?io anxietatecarereprezintlo laturi a existenfeiqi
care line de limitdrile, vulnerabilitatea,caracterulfinit,
singuritatea,ineficienfa,lipsa de sprijin qi alte particularitili
asemdnitoare
ale fiintei umane.
Degi fiecare individ se strlduie$tedin rdsputerisi lupte
impotrivaanxietilii ca elemental vulnerabilititiisale,mai
devremesau mai tArziu el constatdcd derulareaexistenfei
presupune
resurse,decizii gi acfiuni.Aceastaesteoriginea
anxiet[tii umanenormale.
Psihotorapianu-gi propunesi lupte impotriva acestei
anxietifi, ci doar sd-l ajute pe pacientsi devind con$tientde
ea, s5 geseasce
in sine resurselede a trii gi de a-gi atinge
obiectivelede dezvoltareplenari a disponibilitiJilor latente,
in ciuda durerii qi ambiguitilii in caresezbatefiinta umand.
b) Existdgi o anxietateprovocati de triirea unor situalii
psihotraumatizante,
perceperea
qi experienlalegatede propria
persoani,de propriileposibilitd(i,de conditionbrigi legdturi
mai vechi saucaretin de context.
Aceasti anxietatepoate imbrdca aspectediverse,

361

inregistrdndintensititi diferite, care ating uneori niveluri

patologice.
Anxietatearespectivi se poatemanifestasub forma unui
sentimentde insatisfactie,nelinigte,ingrijorare,pierderea
bucurieide viati, scidereaperformanfelorprin simptome
psihomaticesau poate imbrdca forme acute,ca in cazul
agorafobieisaual atacurilorde panice.
Psihoterapia
trebuiesIJ ajutepe clientsi-fi autocontroleze
anxietatea.
4. Focalizareaasupraanxietilii.
,,Astizi ne vom referi la anxietatea,ingrijorarea gi
supraincordarea
ta. Pe mesurece vei invlfa sd-ti controlezi
anxietatea,vei fi capabil si extinzi cunostinteledobdnditela
problemeqi situa{iiconcrete."
Terapeutuliiceresubiectuluisi realizezeo listii cu trlirile
anxioase,care sunt grupatein funclie de mai multe domenii
ale existenfei:
I aspectefiziologice;
r conflicteintre idealuri,valori gi realitate;
. aspectelegatede securitateapersonald;
. aspectereferitoarela autostiml.
Se noteazi qi resurselepersonaleale subiectului.
Se va analizafiecare domeniu gi se va nota cum crede
pacientulcdar trebui sdse comporteqi si funcfionezein sfera
de activitaterespectivd,de ce resursedispunegi ce abilitdli ar
trebui dezvoltate.De pildd, dac5subiectulse pldngede trhiri
anxioaselegatede deficitul unor abiliteli de a face fati viefii,
se noteazi deficienfolerespective,cum ar fi nervozitatein
relaliile interpersonale,
comportamentezitantetc.
Se exploreazlapoi consecin{ele
comportamente
lor
deficitare.
Aparent,actiuneastresoruluiinitial (atihrdineaqefului)este
acceptatica fiind cauzaanxietitii.
Pacientulnu recunoagte
insd faptul cd abilitd{ilesalede a
facefafi situa]iei(e ingrijorat,seenerveazi,seautoblameazl)

362

sunt inadecvate,gi acestlucru producemai muttii anxietate

decetstresorulinitial.
Apar problemede sdnitate,steri psihicenegative.pert urbarea reIa1ii lor i nterpersonaIe, dezorganizar6
a
"ornportamentuluiin alte domeniide activitate,carenu au leglturi
cu
stresorulinilial.
5. Tabelul(harta)anxietiitilor.
a) Sectoarele
undeaufostidentificateaspecte
aleanxietdfii:
. funclionareaorganismului;
o stresinterpersonal;
o conflictul dintre idealuri , dorinfe gi realitatea
,,crudd";
.
autocontrolul,autostima,valoareapersonali.
_
b) Cauzele(originile)anxietetii:
o funclionareapsihofiziologici;
r relafii interpersonale.
O e-xplorare
mai profundi il poatedeterminape pacientsb
^ referiri
faci
la:
r triirea timpurie a anxietilii;
r formareaunormodeleinadecvate
de lupt?iimpotriva
respectiveianxietlfi;
o modeleleparentaleinadecvatede lupti impotriva
anxietitii.
c) Modul in careesteprivitd anxietatea:
o pacientulparemai ingrijorat de aspectelefizice ale
anxietii[ii;
. terapeutulse va apleca mai ales asuprastresului
interpersonal;
o se pune problemacare dintre acesteaspecteeste
dominant qi produce o anxietatesecundari
(antecedente,
factori declangatori,supozilii etc.
Aceste aspectevor fi clarificate cu prilejul unor
interviuriviitoare.).
d) Resurseleqi abilit5lilede a facefati situaliilor
e) Deficite in ceeace privegtecapacitateade a face fafi
unorsitua{ii:
o incapacitatea
de relaxare;

363

. nervozitatein situafiileinterpersonale;
o confuzie intre idealuriqi valori 9i lucrurilecareau
o importan{i real6;
. centrareexcesivi pe sineinsugi(in sensnegativ).
f) Consecinleleanxietitii:
o ingrijorare,incordare,autocritici excesivS;
r ameninfiri la adresasinltifii 9i sttrriide bine;
o dezorganizare
a capacitifilor adaptative;
o perturbareaaltor relafii interpersonale;
o viati nesatisfbcitoare;
o demoralizare.
Terapeutulva realizainvestigatiisuplimentarecu privire
la triirile subiectivealepacientului,utilizAndurmdtoarelesurse
de informare:
o descrierilerealizatede pacient;
r intrebirile adresatede terapeut;
. comportamentulsubiectului;
o chestionareaplicatesuplimentar;
r intervievarea
altor persoane:membriai familiei,
profesori.medicetc.
6. lnterventiapsihoterapeutic6:
r reducereafo4ei de acfiunea stresorului(atitudinea
qefului)la dimensiunirezonabile(depildi, i sepoate
spunegefuluicdincalcl legea,comiteabuzurietc.);
r modificareaatitudinii pacientuluifafi de situafia
stresanti:subiectuligi va revizui modul in careil
percepepe gef;
o ieqirea(evitarea)situaliei stresante;
r modificareacontextului(de pildn, subiectulpoate
si apelezela sprijinulcolegilor);
o intiirirea eului:
- imaginede sinepozitivd;
- gisirea unor resursepsihologice;
- formareaqi exersareaunor deprinderide a face
fa[6 cerinfelorvietii;

A) Tehnica imaginatieidirijate: pacientuliqi

imagineazl anxietateaca pe un torent care
meturl totul in cale.Treptat,subiectulinvafi
si dirijeze fluxul torentului.
B) Strategiicognitive:pacientulva invdta sd
evaluezeconsecinlele
negativepecarele poate
aveapierdereaautocontrolului.
Se subliniazl importanfaimaginatieiin menlinereagi
accentuareaanxietbtii, precum gi posibilitatea de a utiliza
proce-sul
imaginativpentrua o reduce:
,,lnaintede gedintaviitoare,agdori ca timp dedoui minute
pe zi s6-{iimaginezitorentuldistrugdtorpe careil inlerceptezi
9i apoi ii controlezicursul."

in cadrul acesteigedinlese investigheaziopinia qi

atitudineasubiectuluicu privire la origineagi evolutia
gi a vielii afective.
deficienfelorsaledin sferacomportamentului
PacientuliEi dezviluie astfelpunctulde vederecu privire
la genezasimptomelorsale,la sineinsugigi la modulcum se
plaseazipe sinein trecut,prezent$i viitor.
| . Int6lnire- empatie- inceperea
terapiei.
2. Recapitulare.
Terapeutulasculti in timp ce pacientulpoveste$te
ce
anumes-aintAmplatde la ultima gedin{i de psihoterapiepAni
in momentul respectiv.El poarte adresaintrebiri de genul
urmitor:
a) Ultima oari am vorbit despreanxietate.Ce poti se-mi
spui astSzidespreanxietateata?
b) Probabilce in minteata mai suntunelelucruri carete
ingrijoreazd.Ai puteasl spui ce anumeiqi provoacb
ceamai mare team6?
c) A rdmasY problemata principall? Sauacumprioritard
esteproblemaK?

364

365

$edinfa a III-a

3. Tranzaclia.
Terapeutulva spune:
,,Observi faptul cd problemata vizeazdtrei aspecte:
problemaca atare,reactiata la problemi qi reaclia la reactia
pe careo ai. latd un exemplu:
a) te frimAnti ceva9i nu egli siguri ce anume;
b) nu mdn6nci,i1icontrolezimereugreutatea9i ifi verifici
permanentsiluetain oglind[;
c) te ingrijoreazeacestcomportamentcarete avertizeazi
c[ ceva e in nereguldcu tine: eqti anorexicdsau
bulimici sauai o altiitulburare.
Te preocupi faptul cI iti pierzi autocontrolul gi ci
incercirile tale aparentede a face fati problemei(a) produc
tulburlri gi in alte sectoareale existenJeitale,
Astizi vom vedeacumactionezi?mpotrivata insufigi vom
descoperiin ce consti problemata.
As vreasAstiucum vezitu lucrurileacesteaqi ceconexiuni
faci.
4. Autoperceptiaqi modeleleanterioarede comportament.
,,Ai mai avut problemede acestgen qi inainte?De unde
crezi c[ provine dificultateata? Cum ai ajuns si fii aqacum
eqti acum?Cum ai contribuit tu la aparilia gi menlinerea
problemei?"
Terapeutultrebuie si notezemodelelgde comportament
inveFte,influenfeleparentale,supozifiileEiatitudinilecarestau
la baza acestora,precum qi zonele posibile de conflict
inconqtient.
Acestorexploriri nu li seva acordapreamult timp.
5. Explorareaaltemativelor.
Pacientulesteincurajatsi-gi comuteatentiade la originea
tulburirilor salela modul in carese vedepe sinein prezent$i
in viitor.
gi incearc[ sI descoperiin tine noi zone
,,Concentreaz6-te
in caresdterefugiezi),noi resursepentru
de libertate(<camere>
a puteaface fafi situaliilor de via{i.

Ce te constrengegi te determini sd fii agacum eqti?

Caresunt viseleqi dorinfeletale pentruviitor?
Care ar fi variantelede solutii care ti-ar da mai multi
libertate?"
6. Terapeutulobservtrmodelelede g6ndireutilizatede
pacient.
7. Conqtientizarea.
Terapeutulii va explica pacientuluicAmodalit5tilenoastre
dezadaptivede a face fa1[ situaliilor stresanteau la bazd
condi{ionlri din copilirie, legituri pe care le-am stabilit noi
inqinesaupe carele-aufixat allii in numelenostrugi cirora le
acordbmo importanli qi o ponderemai maredecdtar fi cazul.
Descoperindoriginile problemelornoastre,devenim mai
conqtien{ide noi ingine,de modulin caream ajunss[ fim ceea
ce suntemastdzi.
in acelagitimp, conqtientizareaaceastane oferi posibilitateade a verifica validitateaconditionirilor anterioare,
generatoare
de simptome.
8. Explorareazonelorde libertate.
,,P6ni la gedinfaviitoarete rog si{i rezervi5 minutepe zi
pentruaJi imaginace s-arintZimpla
dacdlanturilepe care1ile-ai
fixat singursaupecareti le-auprinsalfii nu ar fi atAtdeputemice.
Ce fel de persoaniai deveniatunci?Noteazipe o foaiede hArtie
trei obiectivepe careai dori sI Ie atingiin acestcaz."

366

367

$edinfa a IV-a
Pacientulare o viziunedeformaticu privire la lume,la
propriapersoandgi la problemaYpe careincearci s-orezolve.
Terapeutultrebuiesl-i explicenaturaacesteiatitudini (,de ce
suntlucrurilea$acum sunt" sau,de ce acestevenimentare
asemenea
consecin[e").
Terapeutul nu va etichelaconvingerilenegativeca fiind

distorsionatedec6tatunci cdnd pacientulsiu s-a convins de

lucrul acesta,
in continuare,terapeutulva punctadiferenJadintre problemd, stare afectivi qi evaludrile care au fost asociate
problemei.
pacientului
la problemaY vor depindede modul
Reac{iile
in care este perceputi problemarespectivd,de evaluareaqi
acesteia,de modul in care subiectuliqi percepe
interpretarea
resurseleproprii qi de modul in care acestapercepelumea'
Daci a dezvoltato atitudine negativS,ostild gi incdrcati de
suspiciunefali de lume, dupd toate probabilitetileva aborda
in aceiagitermenigi problema.
Conqtientizindmodul in care percepereagi evaluarea
situafieiinfluenteazdreacliile,pacientulva dobAnditreptat$i
de a-qi modifica modul de a vedealucrurile.
capacitatea
Un pasimportantil reprezintiimomentulin caresubiectul
devineconqtientde faptulctreljoacl un rol activin modificarea
contextuluisitualionalpe careil poateschimbaqi ci el poate
s[ decidi ce tip de reactiisdaibdla mediu.
l. intAlnire- empatie- intrarein terapie
2. Recapitulare.
Terapeutulva spune:,,ln Sedintatrecuti ne-amocupatde
legXturilepe care Ie-ai stabilit intre problemeletale gi
experien{eletimpurii, alte persoanegi modelelede comportamentpe caresingurti le-aielaborat.Ne-ampusintrebarea:
Ce poti spune
cear fi dacl acestelegituri ar sldbiin intensitate?
despretine astlzi, in lumina celor petrecutein ultima
septlmane?"
3. Tranzaclia.
in aceasti $edinte,terapeutulva deplasaaccentulde la
psihotraumelegi legdturiletimpurii la activitateacognitivi de
a lumii gi a resurseloradaptativeale
evaluarea evenimentelor,
pacientului.
Vor fi examinatedistorsionirile cognitive, deficitele de

368

evaluare,conceptualizare$i interpretarea evenimentelor

(patem-uride gAndirenegativ[).
Pacientulva fi a.jutatsI-qi congtientizeze
sistemulde
credinle $i convingeri cu privire la propria persoani, lume,
prezent,trecutqi viitor.
asupra
.4. Terapeutulil invitd pe subiectsi seconcentreze
problemeiY (sauK).
Modul in careacestapercepegi controleaziproblemay
estecomplicatde stirile afectiveasociativecu y, de ruminatiile
interioarecu privire la J gi la persoanele
sauevenimeniele
perceputea fi cauzedeclangatoare
ale situalieiy.
Pacientulesteincurajatsdextragi problemaJ, detaqdnd-o
de conexiunigi stiri afectivegi sI examinezein ce constdde
fapt dificultateacu carese confrunti.
Un important pas inainte se realizeazdatunci c6nd
terapeutulil ajutii pe client si dacddistincliaintre abordarea
centratipe problemi qi ceaaxati pe stareaafectivi. Cdndcele
doui seintrepltrund,subiectuluiii vine greusi infruntesituafia.
De pildn,Ana a avut cdtevaepisoadede migrendseveri
explicabileprin eforturile depusepentru a pregEtivizita
pdrinfilorsii pe carenu-i mai vizuse de l0 ani (ealocuieqtein
strainAtate).
in mod concret,problemaei erasdcumperemobili pentru
sufragerie.Ana a aminat cumpdrareamobilei, urmAndj6 faci
acestlucru c6nd avea si fie liberi (ea era foarte ocupati cu
serviciul $i cu cre$tereacelor trei copii, astfel incAt nu avea
timp niciodatil).Pe misuri ce vizita seapropia,ea a intrattot
mai mult in panici. Pacientanu recuno$teacd in spatele
ingrijor6rii se afla o puternicdostilitateimpotriva solului ei,
cdruianici nu-i p6sade vizila socrilor.
,,Decemi-agfaceproblemepentruaceastiiviziti?-spunea
sotul. Ea qi-a urAtdintotdeaunaplrinfii qi s-atemut de ei, iar
acumse simte vinovati de sentimentelepe care le-a nutrit!.,
SimtiminteleAnei erauat6tde amestecate
cu problema
(carede fapt implica doud aspecte:a) sd cumperemobill;

369

b) si facl fa]6 vizitei) incdt a inceput sd se confrunte cu

dificultnli existenliale,qi, pe acestfundal,s-auinstalatpanica,
anxietateagi migrenele.
in cursulacesteigedinle,terapeutulo ajuti sdfaci distinctia
intre probleml, stareasa afectivS,evaludrile pe care le
realizetzd9i reac{iilesalesecundare.
Pacientaestedeterminat[s[ recunoascifaptul cd pentrua
rezolvaproblemaare nevoie de unele tipuri de abilitdli, iar
pentrua-qi controlaemofiile,evaluirile gi reactiilesecundare
trebuiesd recurgdla alte tipuri de abilit5li.
5. Pacientaesteincurajatds[ identifice problemaY qi sd
notezereactiilesale la aceasta.Apoi i se demonstreazifaptul
cI reacliilesalela evenimentulY nu sunt datoratesitua{ieica
atare,ci modului in careaceastaesteevaluati Si interprotate.
legatede situafiaY sau de situa{ii
Experienteleantepioare
legate
precumqi evalulrileprecedente
cu aceasta,
asemdndtoare
pe
pacientl
si
faci
aprecieri
de propriapersoanlo determind
cu privire la cs anumese va intAmpla.
Pacientava dezvdluicredintelesale interioarecu privire
la t la sineinsbqi,la trecut,la viitor gi la existen{din general.
Ruminafiilegi voceainterioari a pacienteivor exercitao
putemici influenti asuprareacliilor sale9i asupramodului in
careva facefa[5 stresului.
Pacientaesteincurajati s[ deaascultareacestorruminafii
gi credinteinterioareqi sI recunoasc[faptul cd a le modifica,
fie qi intr-o mici misurl, poateproduceschimbdriin modul
de a reac{ionagi de a face fa{6stresului.
Se nrezinti clientului urmltoareaschem[:
Pcrccpcrea
situaliciI a
Y
(situslia) eului propriu
lialumii

leg!turlcuY,
cusilumc

R*"IFlm

Adesea.stresul ests triit ca un rezultat al interacliunii

subiectuluicu un obiect,persoand,eveniment,ideesaucu un
mod de s6ndire.

370

Caracteristicile
obiectului,
persoanei,
evenimentului,
ideii
saumodului de gdndiretrebuieriguros definite, concomitent
cu particularitiilileindividului 9i cu tipul de interacfiunicare
se produc. Astfel, factorul stresantcare actioneazdasupra
individului va provocarispunsuridiferite: emo[ionale,
comportamentale,
verbale,fizice (somatice),dup6cum reiese
din schemaalituratd (fig. A).

Rdspunsuri
anolionale
Rtrspunsuri
comportamentale

Stres---l Persoantr--l

RAspunsuri
verbale
Mspunsurifi zice(somatice)
Figura A
Interacliuneasubiectuluicu situatiastresantiestefiltrati
de dispozilia,atitudinile,expectaliile,
experientele
anterioare,
prejudecifile,modelelehabitualede a face fali diferitelor
situalii,congtiinlade sine,autostima,motivatiile,con$tientizarearesurseloradaptative,precum qi a capacitilii'de a
mobiliza acesteresurse.
Stresulsecundareste rezultatulreacliilor emolionale,
comportamentale,
verbalegi fizice primare(vezi fig. B).
Rcactiimofionalc
comportamentale
I
I tir*, ,*"dr;l

P
Expcctalii;
Expencnlc
sntcrioare;
Prcjudccili etc.

P
l)

verbate

ttzt@
(somaticc)

Figura B

371

l+lCutpuuili-r"
I
| lDeoresie

| ll"'r;.urc

sedeclangeazd
stresuluisecundar
Deqireacfiile caracteristice
aparentautomat,de fapt,ele au loc dupdprocesulde evaluarea
reactriilorsubiectului,a semnifica{ieiacestora,a efectelor
posibile,precumpi a resurseloradaptive(vezi fig. C).
lntelpretarea

Stresulinifial se prezintbca o situalie izolath,acesta

apirind in contextulaltor evenimentecare iqi pun amprenta
asupralui. Stresulinilial (situaliestresanti)prezintiio seriede
caracteristici,cum ar fi: durati, intensitate,specific,precumgi
modul in care interacfioneazicu alti factori (alte situafii
stresante,
altepersoane
etc.)(vezi fig. E).

$
Evaluarea
rcacliilot
Conltic izareo
Prczenla

a
Perceperea
rcacliilor
Reactiiprimare

Contextul
careapare
situalia

Pcrccperca,
Evaluarcq
Intcrprctarea,
Prcdicgia.
Expectaliiin
lcg[turdcu
st"sul, eul,
contcxtulgi
resurselc

caresubiectul
Bnticipcazil
ce
ve 8p[rcr.

Figura C
Subiectultrcbuies5rccunoasclfaptulci a avutloc gi unproces
gi
ini{iale,precumqi a resurselor
de evaluarea situatieistrcsante
particularitiifilor
salein contextulrspectiv(vezifig. D).

Prrccpcrc,
Evaluare,
Intcrprclsc,
Padiclii.
in
Expccra$i
l.gtrturl cu
sbrEul,
Egoul

Figura D

Percc?erea
lnterpretarcafi
Evaluarearcacliilor;
Congtientizarca
Prczrnlaqi
Perccperca
rcsurselor

Figuratr
6. Pacientuleste incurajatsd reduci problemay la o
dimensiunerezonabilS,tindnd seamade iesurselede care
dispunepentrua-i puteaface fa16.
Eslenecesargi util si i seatragi atentiapacientuluiasupra
respectivelorresurse,pentruci uneoridimensiunea
problemei,
emoJiileqi distorsionirilecare sunt asociateCu aceasta
) t)

propriilor posibilitnti 9i
blocheaziqi altereazi autoevaluarea
resurse.
7. Terapeutulva trasao sarcinepentrugedintaviitoare:
,,in cursul siptimdnii viitoare noteazdori de cAteori
compliciproblemacu steriafective9i ruminlri interioare.Cdnd
pentru30 de secunde,inspird
seintimpli acestlucru,opre$te-te
pentru
a te eliberade tensiune'
addncqi acordi-li un rlgaz
Spune-[iapoiin gdnd:<imi voi adresaun mesajpozitiv- voi
g6ndioptimistqi pozitiv!> Noteazdmodificdrilein reactiilepe
carele ai."

$edin{a a V-a
Pacientulrecunoa;tefaptul cd deline un anumit control
asupraevenimentelorde viald 9i asuprareacliilor sale.El
constatIc[, pe misuri ceexerseazideprinderilede autocontrol,
izbutegtesi modifice gi uneleaspecteale contextuluiin care
sesitueazi,introducdndqi unelelucruri careii producbucurie,
qi sentimentul
implinirii personale'
bunl dispoziJie
Terapeutuldevineun modelde urmat pentrupacient.
aspectuldinamical eului
Acestadin urmdva conqtientiza
siu gi nuJ va mai percepeca pe o entitatefixi, care nu se
(multi oamenicareau fostodatl traumatizali
schimbiniciodat?i
continui s[-qi poarteteama$i dursreade-alungulintregii vieii'
Ei au expectatiiscizutefali de vial6, precumqi un nivel redus
al spontaneitii{iifi reactivitelii Ia situalii).
Aceastl qedinti iqi propunese atrageatentiapacientului
asupraproblemelorlegatede autostimi Pi asupramodului in
care aceasta variaz| in diverse contexte relationale qi
situalionale.Seevidentiaziposibilitateadezvoltiiriimai multor
multe
egouripozitivein cadrulaceleiagipersonalitiifi.Deoarece
ale pacientuluisuntgeneratoare
dintrerelafiile interpersonale

374

de anxietate,in aceastiigedinli se pune accentulpe relalia sa

cu terapeutul,incuraj6ndu-se
aspecteletransferenJiale.
Aga cum am mai subliniat,terapeutulnu numai c6
acfioneazdca un model,daril gi ajutdpe pacientsd-piclarifice
frustr6rileqi expectatiile,realegi imaginare,careaparin cadrul
altor re-laJiiinterpersonale.
I. Intdlnire- empatie- intrarein terapie.
2. Recapitulare.
Terapeutulii va adresapacientuluiurmdtoareleintrebiri:
,,lndecursulultimelorzile ai obseryatvreuneveniment
pe
carel-ai apreciatpozitivgi pecareinainteil considerainegativ?.
sau
,,Ai remarcatvreun avantajin urma distincliei pe careai
ficut-o intre abordareacentra$ipe problemi gi cea axati pe
emofie?"
Daci pacientulrlspundenegativ,terapeutulii va solicita
un exempluconcretqi-l va indrumain realizareaunorevalu6ri
pozitivesau a unor distincfii intre problemi Ei inc6rc6tura
emofionali careo complici,
Rispunsurilenegativeale pacienlilorreflecti, de regul[,
rezistenlecongtientesau inconqtientefatd de psihoterapiegi
fafh de terapeut.Acestava trebui si devind un model pentru
pacientulsiu, demonstrAndu-i
faptul ci existl posibilitatea
exercitlrii unui anumit control asuprasitualiei qi ci pAni qi
cele mai complicateproblemepot fi analizateqi pot primi
rispunsuripozitivegi constructive.
3. Tranzac{ia.
Terapeutulil va ajuta pe pacient si recunoasciqi sI
explorezelimiterile qi restrictiile pe care qi le-a fixat singur
sau care i-au fost impusein urma experienfelortimpurii de
ctrtrealli oameni.Apoi, terapeutulil va familiarizape pacient
cu diverselesale ego-uri care implici pattern-uriimpusede
comportamentconformist,
Atenfia se va concentraasupraconflictelor deschiseqi
implicite care se manifestl sub forma simptomelorqi
5t )

comportamentelordisfuncfionale. Terapeutulnu-i va spune

paciintului in ce constaurespectiveleconflicte,ci il va ghida
singur.
in agafel incit si le recunoascd
$edinlava fi centratiipe urmltoareleaspecte:
a) modalitntileanterioarede exprimareale ego-ului;
b) existentamai multor ego-uriposibile;
c) structurile 9i persoaneleperceputeca exercit6nd
consftangeri,limitdri 9i expectaliipentruclienli;
d) conflicteleqi deciziile carepot fi explorate.
4. Majoritateapacienlilor vor descriesentimentulde
demoralizarepe careil incearci, precumqi modul in careau
fost traumatizatigi li s-a subminatincredereain sine.
Pacientulva fi incurajat si-gi reevaluezeforfa eului.
Aceastioperalietrebuieldcutiiin contextulunorsitualiidiferite,
al unor interrela{iidiferite, tinandu-seseamade motivaliile
personalegi de tendin{aspreautocritici.
Frecvent,pacientulva spune:,,suntun om terminat!" O
explorare mai atenti va evidentia faptul cd existd situafii
concretein careaceastiiafirma{ienu se aplictr.
Terapeutultrebuie s[-i atragi atentiapacientuluicd are
un nivel scdzutde autostimd$i ci ar trebui s[ intreprinddceva
in aceastddirectie.
5. Relatia psihoterapeuticl9i echilibrareaacesteiasunt
foarteimportantein cadrulacesteiqedintede psihoterapie.
ce anumes-aintimplat in
in timp ce pacientulpovestegte
terapeutulva fi in continuare
cursulaltor relalii interpersonale,
vigilent, pentru a detectatoate nuanlelepe care le imbracl
relalia psihoterapeutictr.
nivelul
Pentrua-l ajuta pe pacientsi-gi restabileascd
autostimeiqi sd sereactivezesubaspectemotional,terapeutul
ii va atragein mod delicatatenliaasupraimplicatiilor rela{iei
Aceastaeste importantl pentru a confirma
psihoterapeutice.
funcfionareapozitivd a ego-ului pacientului,pentru a intbri
funcfionareaunor reac]ii adaptative ulterioare gi pentru a

376

exploraaltestructurimai constructivealeego-ului,in contsxtul

altor relajii interpersonale,
precum qi al unor situalii realegi
imaginare.
6. Terapeutulva acorda aten{ie nivelului pozitiv al
autostimei,iar pacientulva fi ajutat sd identifice situaliile qi
experientelecarei-o submineaz[.
Terapeutulil va ghida pe acestasi explorezegi str
con$tientizeze
rela[ii, experienfe,atitudini Si comportamente
carevin in sprijinul reconstruiriiautostimei.
7. Pacientul va fi incurajat se constateci intlrirea
contextualea lncrederiiin sinegi a autostimeiesteesenfiallin
elaborareaunor abilitn i de a facefa|6 existenlei,precum$i in
dobAndireasenzatieide confort psihic.
8. La sfirgitul qedinteidepsihoterapie,
terapeutulva solicita
pacientuluisi monitorizezein decursde o slptimane
fluctualiileautostimeiin cadruldiverselorrela{iiinterpersonale
qi situaliideviat6.Terapeutulii va atrageatenliaasuprafaptului
ci abordareacontextualda problemelorautostimeiproduceun
nivel ridicat al anxietdfii care, la rAnduls6u,poatedeclanga
pacientuluirezistenlegi tendinlade a evita monitorizarea
indicati.
9. I se reamintegtepacientuluicd va urma ultima gedinfi
de psihoterapie.

$edinfaa VI-a
in cadrul
ultimeigedinte,
sevastabiliincemtrsuri
qedinlele
anterioareau fost suficientepentrua-l ajutape pacientshoblind
autocontroluldorit saudacdacestaare nevoiede continuarea
terapieisubalt?iform[.
Inaintede evaluarearespectivi,pacientulva fi indrumat
si-gi revizuiascdperceplialocului s[u in lume, se constate
modulin carea fost limitat de aceasta.El va trebui sd luntein
continuarepentrua seeliberade simptome,pentrua facl fag

problemolorvielii li pentru a so simli bine. Pacientulva fi

cdtmai profundqi s5-qiadreseze
incurajatsi se autoanalizeze
intrebiri de tipul:
..Cemerit cu adevirat in viali?"
Accentulse va deplasade la experien{eletrecute$i de la
limitiirile impusede realitateaextema spre elaborareaunor
planuride viitor.
Setrecin revistiiimaginile,fanteziile,visurile9i resursele,
suporturilegi fifo zofiade vialAcarevor contribui la orientarea
spreviitor.
Dacientului
'
l. intdlnire- empalie- intrare.
2. Recapitulare.
Terapeutulva spune:,,in cursulultimei noastregedinteam
situaliile
capacititii de a recunoaqte
discutatdespredobAndirea
gi evenimenlelecareau contribuitla reducereaautostimeisale'
irebuie sb dezvoltim modalit6li de identificarea acelor
experientecarete conducla intiirirea autostimei'Ai reuqitsi
in timpul siptiim6nii trecute?"
pui
- in aplicarecele discutate
Dupi discutareagi aprecierearispunsului,terapeutulva
trecela obiectivelegedinleiactuale.
3. Tftnzaclia.
,,Astizi esteultima gedinli din cadrul terapieimodulare'
Va trebui sd evaludmcu atentiemodul in careai reacfionatla
acestgen de psihoterapiegi si ne decidemce ar trebui ficut
mai departe.Dar,inaintede a realizaacestlucru,mai avemde
parcurso treaptiiin cadrulprogramuluinostru."
egone-amocupatde importanla
4. ,,in penultimagedinlS
ului, de ego-urilealtemativeposibile,de importantaautostimei
qi de modul in careea Poatefi recdqtigatdqi susfinutd.
Existd tendinta de a ne l5sa dominali de lumea inconjudtoare sau de a ne percepeca fiinfe dominate,strivite sau
distrusede aceasta.
Noudne revinesarcinade a acceptaceeace s-apetrecutin
trecut, de a depiqi frustrafia gi de a transforma necazurile
trecutuluiin provociri ale destinului,caretrebuiesI conducd

378

la evolulie gi la o abordareconstructivi a evenimentelor

viitoare.Aceastainseamni ci trebuies[ luafi anumitedecizii
in leg[turl cu propria persoanA,cu propriul stil de viafi, cu
situaliilede viaf[ in carevd afla1iqi cu ceeace consideralicd
prezintdimportanldpentrudumneavoastri.Cobori(i in ad6ncul
propriei persoaneqi cdutafi ce anumevi se parecu adevirat
important,cum vd vedeligi cumapreciatilumeainconjuretoare.
Lucrati asuprapropriei persoanegi asupraaltora pentru a
descoperice are o importantdrealdpentrudumneavoastrd."
5. ,,fin6nd seamade celepetrecutein gedinleleanterioare
de psihoterapie,in ce misuri credefici v-a[i schimbatqi in ce
mdsuri vi s-a modificat ierarhiavalorilor?"
6, Pacientulva fi incurajatsi recunoascifaptul cd viafa
presupuneanxietate,ambiguitategi paradoxuri,dar esenfial
esteca individul si dezvolteabilitnli de a face fati situafiilor
problematiceqi de a se bucurade viat6.
lmportanteeste$i identificareazonelorde egec,precumgi
depigireaacestora.
7. Pacientultrebuiesi-gi insugeasc5
Simodalitefieficiente
de a anticipaevenimentelegi de a se pregdtipentrua le face
fa!6.
8. Terapeutulrealizeazdo scurtd recapitularea tuturor
qedinlelorde psihoterapie:
l. identificareaproblemeigi focalizareaterapiei;
Il. controlulanxietilii;
Ill. identificareaconexiunilordintre evenimenteletrecute
$i tulbur[rile actuale(cauzeletulburIrilor pacientului);
lV. identificareaunormodalitiilidiferitedea privi qi evalua
problema;
V. intirirea ego-ului,a autostimei,precumgi identificarea
ego-uriloralternative;
VI. identificareavalorilor gi obiectivelor importantede
viat[.
9. Se pune in disculie problemadaci psihoterapiaa fost
eficienti sau dactrestenecesarecontinuargaacesteiain alti
formd.

379

10.in cazulin careseajungela concluziaci estenecesard

continuareapsihoterapiei,terapeutulva explicapacientuluiin
ce va constaaceasta.
ll. in unele cazuri trebuie sd se discutecu pacientul
:
diagramapsihoterapiei
+ Evnimente+ Factori
Tulburiri
Stres
fiziologici
trecuted
dezadaptive prezent
vial6
Riscuri
pntru
slarea
de
strndtate

Stralegii + Autodo a face stimi

fal[
stresului

+ Filozofie + Stil de + lmagerie

viatn pozitivtr
de
sinitos
viafi

din parteadejos a liniei,

Pemisur5ce seintiirescaspectele
va descregteprobabilitateasi acfionezecele care se afle
deasupraliniei.
Uneori, oamenii trebuie s[ beneficiezede avantajele
psihoterapieipentrua reechilibrabalanta,pentrua-$idezvolta
abititiilile de a face fatn dificultiifilor gi de a corectadeficite
din sferacomportamentului.
12. Se discuti detalii ale relaliei psihoterapeutice:,,1n
ultimele s6pt6mAniam fost foarte aproapede tine, am aflat
cum gandetti,ce doreqtiSicum ai vreasd fii. Aceastaa fost o
experienl5interesantipentru amAndoi,ori de cete ori simfi
nevoia,poli si te ?ntorciIa mine,Acum te cunoscbine gi voi
puteasI fac fati noilor tale probleme."
Prezentiim,pentruexemplificare,un plan de psihoterapie
pentrusindromulde stresposttraumatic(McNab, l99l).
Se utilizeazl in cazul victimelor unor dezastresau
catastrofe,
al celorcareau suferito experientice seputeasolda
pierderea
viefii, al victimelor unor accidentede circulatie,
cu
persoanelor
luateca ostatici,al martorilor unui eveniment
al
traumatic,al celorcareau pierduto persoandapropiali sauau
scdoatdintr-unmasacruetc.

380

gedinfaI
in prima qedinfi de psihoterapie,terapeutulstabile$teo
relaJieempatic5gi caldi cu pacientul9i investigheazi
urmdtoareleaspecte:
l. Descrierea
evenimentului:
o participareapersoaneila eveniment;
r realitateaa$acum a fost ea perceput?t;
.,,realitiilile"asociate.
2. Reacliilela eveniment:
o cdnda avut loc evenimentul?
r reacfiain momentulrespectiv;
r reacJiilecareau urmat;
r gradul de extensieal dezorganizirii gi tulburirilor
psihopatologice;
r ariile existenleicaresuntafectate;
r alte persoanecareau fost afectate.
3. Incercdrilede a line sub control simptomele,reactiile
gi tulburirile, capacitateade autocontrolemotional;
activitateacognitivi; comportamentul.
4. Problemelesecundare:efecteleacestora,capacitatea
de autocontrol.
5. lstoriamedicali9i psihologicd
a clientului.
6. Investigareacapacitdlilor subiectului de a face fati
stresului,traumelorgi dificultii{ilor:
. testareafo4ei ego-ului;
o testareapersonalitaliigi potentialuluiadaptativ.
Urmeazi apoi focalizareaterapiei,careinseamni:
a) reoaftigareacapacitiifiide autocontrol;
b) dezvoltareaabilitiilii de a identifica gi controlanoua
realitate;
c) vindecarea,,rinilor" emofionalegi reabilitarea
subiectului;
d) colaborareapacientuluila procesulde psihoterapie;
e) analizarea
expectafiilorpacientuluifa{Adepsihoterapie.

381

in continuare,terapeutulexplici modulin careaclioneazi

psihoterapiaqi traseazlurmitoarelesarcinipentruacas[:
r practicareaunei tehnici simple de relaxare,careeste
invliatl subindrumareaterapeutului;
o utilizareatehniciiimaginatieidirijate(subiectulin stare
de relaxareigi imagineazddiversescenegi situa{ii)9i a
pozitive;
sugestiilor
r utilizareaunor scale de autoevaluarea naturii qi
intensitAtiidiferitelor reactii.

$edinfaa II-a
Serecapituleazd
Sedinfaanterioar69i seanalizeazijumalul
pacientuluigi modul de indeplinire a sarcinilorpentruacase.
Terapeutuldiscuti impreuni cu pacientulin lsgiturecu aparilia
unorreactiiqi simptome.
Se trece apoi la autocontrolulreactiilor acutela stres,.al
anxietl{ii, panicii qi al altor simptome.Terapeufl'lexplic6
diferentiereaintre evenimentultrecut gi tulburirile actuale'
precum5i relalia dintre modul de funcfionarepsihologicdqi
reactiileorganismuluila amintirile gi imageriareferitoarela
osihotraum6,
Sunt analizate problemeleanxietif ii : manifestlrile
asociate
vietii psihiceqi sentimentele
dezorganizarea
acesteia,
disperare),
(neajutorare,
depresie,
'
Terapeutulfixeazdobiectiveleautocontroluluianxieti{ii
qi efectelorsale,examineazimetodeleanterioareutilizatede
iubiect pentru controlul anxietllii 9i culege informalii in
legituri cu stareasubiectuluigi cu modul in care acesta a
licut fafi stresuluip6ni in momentulrespectiv.
Se realizeazhapoi trecerea in revistd a unor metode
afternativede autocontrolal st?irilorafective5i de optimizarea
funclionlrii psihice.Apoi, pacientulpracticdsub indrumarea
terapeutuluirelaxarea,desensibilizarea
Si tehnicaimaginatiei
dirijate.

382

$edinfaa III-a
Se realizeazitrecereain revisti a istoriei persoanei:
. cum sepercepesubiectulpe sineinsugigi ce influenje
qi modelesemnificativeqi-auexercitatinfluenlaasupra
acestuia;
. pe ce s-a bazat fo4a qi capacitateade adaptarea
subiectuluiin trecut;
o aprecierea
de citre subiecta influenlelorqi conexiunilor
din trecut qi a originilor acestora;
r rotul conexiunilor9i a condilionirilortrecutein
construireasensuluiexistenlei9i a conceptuluide eu
propriu,precumgi a sentimentului,,dea fi in lume".
esteincurajati s[ explorezemodul cum percepe
Persoana
psihotrauma,cum a izbutit aceashse-i zdruncinecapacitatea
de autocontrolgi s[ meditezela misurile care s-ar impune
autocontrolului,a sensuluieului propriuin
pentrurecdgtigarea
contextulsituatieitraumaticesuferite'
psihologica fi ,,pentru"sau
Sediscut5,,procesul"
',contra"
in care apare autoculpabilizarea'
modul
persoane,
propriei
autodevalorizarea
autonegarea,
Teiapeutulil ajutii pe pacientsi-gi dezvoltenoi capacitiili
de a analizavechileconexiuni,apoi se trece in revistl
semnificatiacauzelorqi originilor problemelorcu care se
confrunti subiectul.Pacientulcongtientizeazifaptul ci are la
dispozilie gi alte alternative de a reacjiona,de a face fa{d
existentei.

$edinfaa IV-a
Pacientuleste invitat sh observemodul in care ii
funclioneazipsihicul;
r asculti modul in carelucreazl ,,mintea";
o asculti..voceainterioari";

383

. identificddistorsiondrile
g6ndirii;
o identifici modul iraJionalgi negativde a gdndi;
. con$tientizoazd
perceptii,
legiturile dintreevenimente,
evalu[ri, interpretiri, voce interioari, precum qi pe
acelea dintre afectivitate, simptomatologieqi
componament.
Terapeutulelaboreazdimpreuni cu pacientulmodelede
gindire pozitivS,prin intermediulclrora acestaincepe s[
sesizezeparteabuni a lucrurilor.

$edintaa V-a
Terapeutulil ghideazi pe pacients6-giadresezeintrebiri
filozofice
cu caracterexistentialgi si conqtientizszeaspectele
ale existenfei:
,,Cecereviata de la mine acum?"
,,Ceaqteapteceilalti de la mine?'
,,Privind?nstrlfundurile fiin{ei mele, md intreb: <rcefac
eu gi ce ar trebui s[ fac?>"
,,Cum reflecti comportamentulmeu o filozofie de viald
caresi duci la vindecaregi confort fizic gi psihic?"
Subiectuliqi va congtientizaapoi resurselede a face fa{i
existentei:persoaneinteresatesd-l asculte,grupuri suportive,
ritualurigi simboluri,modalitetide a promovastrnitateaqivia{a
eficienti.
Urmeazi invifarea modului in care se poate rcaliza
refacereasensuluibundstdriipsihicein contextulsituatiei
posttraumatice.
Subiectulesteghidat sI conqtientizeze
modul de reconstruirea unei noi etapede viaf6,si schilezeplanuriposibilede
actiuneqi modeleimaginareale existenteiin viitor. Terapeutul
ii va solicitasubiectuluielaborarea
uneipovestiri,in careacesta
trebuiesi-gi imaginezeviitorul, identific6ndaceleaspectecare

384

ii conferiforg psihic6,precumgi posibileleinfluen{e

suportive
din mediulinconjuritor.
In acelaqitimp continul exersarea
relaxirii, imagina{iei
dirijate gi a tehnicilor meditativepentru actualizarea
disponibilititilorpsihicelatentede luptdimpotrivastresului,
bolii qi pentrua adoptaun nou stil sindtosde viati.

gedin-taa VI-a
Seanalizeazd
impreunicu terapeutul:
a) triirea unor stiri afectivepozitive puternice;
b) triirea satisfaclieide viafi qi a sttrriide bine psihic;
c) trdireaunuisentiment
puternical eului,auneiimagini
pozitive,
de sine
a sentinrentului
valorii qi eficientei
personale.
Seexerseaziatitudinilepozitivefafi de propriapersoand,
reconstruireaautostimeigi subliniereaimportanfeiacesteiain
obfinereaunei mai bune sdnitili, capacitlti de adaptareqi a
senzalieide confortpsihic.
Se trec in revisti cele cinci gedinfeanterioarede
psihoterapie
qi sesubliniazi importantaabilitetilor$i resurselor
pe carele-a achizilionatsubiectulin timpul fieclrei Sedinte,
apoi^se
stabilesc
noi direcliiqiplanuride acjiunepentruviitor.
In cazulin caresubiectulmai prezintiiunelesimptome,se
poateindica practicareaunui alt tip de terapie.
Menlionim, in incheiere, ci abordareamodularcontextuali este utild atat pentru persoanelecu tulburlri
nevroticegi psihosomatice,
cAtqi pentrucele caretraverseazd
o crizi existen{iald.

385