Sunteți pe pagina 1din 68
XIV Hipnoza si depresia Stucile epicdemioogice au evident fap c8feevenja depresiei acrsct in limi an de zee or la popula americans, aecie! por Ssoanele nse nee 165 51964 (Robins eta, 198, ct Yaphe, 199), ‘Aces date sunt interesante deoarece arunedo lumina att asupra ‘cauzelor depresei cit si asupra strategillor de tratament. Astfel, se pate presupune cd factori biologic (genetic 9 Bich! onc un rol mai pufin important decat s-a creat in geneza depresie, penta est putin probabil ca gencle sau elementelebiochimice al ona nisms se fi modifica inten timp at de seurt. Aces hicru {nseamnd cS nu exist cio baz biologict a depresel mare ct dowr ‘ch sunt relatv pujin cazuri de depresieendogend in adeviatul sone al cuvantulsi, actor sociocultural find rexponsabil de aparia 9 ‘meninerea maoritSiidepresilor. Numeroase studi au demonstest, rola! factorilr sociocultural specific societal occidentale in ent, rea incident depresiei(Scchitflin, 1985s Seligman, 1988), find ex lent faptlc8 modelele de gindie, comportament si afectivitae de. fermind riscul apariiei aceste! tulburri. Acesit factor! trebuie ‘cunoacuf i aluenjaf in plan psthologi, pentru a tata depresia 9 pentru a preveniapariia unr noi episoade ale boi. Inifal' sa ee, 2ut ci hipnoza este contraindcats in depres Burrows, 98), consi. Aerandurse o8 aceasta ar putea destucturs mecanismele de spare ‘saga fragile ale pacientului depresiy,gribind apa dello chiar 8 comportamentulu suicidar {In acelasi imp, partzani teoret substitutes de simptom erau de Prere ci iliturarea deprsiel ar putea declan Ia pacent tulburii ‘mult mai grave (Barnett, 1981; Crasilneck i Hall, 198) cup cum af terapeusi pur ssimpiu nu au obfinut rezultatewtliznd hipnoca in depresi(Witzenhotfen, 1989). La ora actualds-schimbat canceptia eu privie a depresie, dar gla hipnozs ca metodlé de pshoterapic. Se ipnazs pi depresia considers astel ck depresia reprint i primal rind o consecinf. a ‘cian unor variable inte i ntrapersonle ir hpnoza nis mai este priviti doar ca o psihoterapie centats pe simptom, ci ca 0 metoda complex de restructurarepsihict side generare a unor noi asocait Incareate de sens. ‘Yapko (1998) subliniazafaptulc8 obiectivul hipnoterapiei const Indlstnugerea structuilr pitice deacaptativescu caracter limita tiv lconstrairea, in locul lor a wnor mecansmepsthologice sina se ficient. Dactinifal acest obiectiv se referes la inliturare simp ‘omelorpsihopatologice,astizi tot mai mull terape ii orentenas ‘demersurle in directa amphfcii si stimuli esurselor si disponi bittlor latente le pacentului. Hipnoza poate fi aplicats pentru a identifica gi folos! modalitiile persanale de onganizate a experienje Subiective pi pent le directana in mod canstructiy ga cum pos: tuleaza principal, utilizar” specific ericksoniene (Erickson i Ress 1982; Yapko, 1980) Stabila $1 adancirea rela terapeutice, organi zarea si mobiizarea disponibltjilorascunse ale sublectul labo- ‘area de noi soci isehimbareasistemelor de refering reprezinta "motive sufiiente pentru ca hipnoza sk pti apliatéterapeutic 5 in cazul depresie, CChiarsinducfia hipnotcd simp care se wealizeaz prin interme diul numaraet(jacum voi numaza de la 1 la 20 te vei. din ce in ‘ema... are un efectpsihoterapeutic i sine, pentru a nirerupe fi xl ruminafilorinterioare negative, abate atenia de atria anxie- Laisa disconfrtuli gi produce sbiectuluio stare de relanare gi ‘orientare in dieciaschimbari. Desigur acess indie simpla ma produce mous! terapeutice majoe, dar poate si implementeze ‘ientl ees ci schimbarea este posibils, element decsebit cei Portant i tratamentul depresiei Seligman, 189), Hipnoza va fuilizati in terapiapacientlor depresvi ca un inst ment de intervene care va amplifica nesursele existente iva reso cia experienfele cognitive emofionae, relational si iziologicediso- deprinderile dea rezolva probleme devia; ~ abltatea de a interaction cu cial Inve manierspozitivs increta de sens. rest Higa pararaznd4 I un moment dat pe Sabin (1950), fumea c hpoza nu este altceva det credina in era magna {gord, 198) Se poate spune cs concepfia una individ ogee ini epezint, de asemenca un prods al imagitail (apo Ne, P15). Astfl cineva poste considera existent ete mines ofert multe bc in timp eo alti persoanto va piv ca pe es art grew de suporat, aceste convingeriavand eoncecine eoiderte In plan vii nate spe depres, beneficas deo sre desindise ne eran ‘ec mai rapid dp un tmumatsn an inne cee ae ductive, mal cera pe Scop, oun nivel ma aa Se lene frase sunt ima scaly and un numa maton de ie ‘espersonaleapropiate 5 poritve(eterson 200; selene 1980, Yapho 19571995 2010) $pnoza poate contribu a restuctrare cognite «unr ater ‘aside gine nega de ipl vif estencdrapi eee 538 sna Hole bun de nimic*,.nu voi f niciodat i states realize? acest fuer ee, venind in completarea strategilo egritive bine cunoscute ‘Yapko (2006) este de parere i actoral de rise cu teevana cea mai ‘mare pentru apartia depresii 5 pentra recSder se eer la ambigui tate, Ambiguitatea, apa cum este eainfelens in acest context, se ele- la absenfa unui sens car asociatexperienolor de via. Evenimen- tele se produc si adesea semnificajia lor nu este evident pentra subiect acesta find pus i stuatia so descoperesingur gist o co rectez la propriul sistem de credinf i convingeri. Deoaece ose nil au difcultafi in tolerzea ambigullifi, cesta vor fi permanent tentai si abule semifcafi evenimentelor existent suferind cone stcnfele atunc nd acestesemnificai sunt negative p sunt accep. tate ca find adevirate, ‘inand seama de aceastrealitae, un obiectiv important al ters Piet in general sal trapieidepresie in mod special reprint ine ‘jarea clientuli si tlereze ambiguitaten.Yapho (200) considerd cS acest obectiv este tit de important, init ae tebui si preceads iden. Lifcareadistrsionailr cognitive scredinjeorirafionale. Acestobiectiv terapeutieimplich urmatori past ‘+ Recunoastere gradulu de ambiguitae al unor situa + Depistareatendlingoi de a interprets respectivasituatie Into ‘maniers negatva,distorsionat, pitt de obietvitate; + Dezvoltarea toleranei la ambiguitate, casa ce inseamad cs bicctl ise simtconforabil para cunaase ce anume este ade- rat sau corec int-o anit pj ura, Abiltle cognitive necesare subietul penta fv si tolere ze ambiguitatea pot fi achzifonate mai usor cu ajutoral hipnozei, contribuie la reicerea anxeti, a ruminafillr cu confit ne ti si permite oabordare global, ma putin dinotomics a tealiti Prezentim mal jos structura unel seine de hipnoterapie care ste rept obiectiv invifarea clientulai sé tolereze ambiguitatea (dupa ‘Yapko, 1895; 2003; 2006) Facitarearecunosster si toleraril ambigulti (Yapho, 2006, p.6) 1. Pregitiea clentul pentru hipnozi 2. Inducfa hipnotic 3. Flaborarea unui set de rispunsutt eferitoore la ambiguitate 4 Prezentareaprocesul inferenial. Sugesti/ meteforefefeitos- rela inferene Hipnoz i depresia 539 Introduces vali” canoe). Sugesti/metatoe re for ea cur) neers val ant (cunt). Suerte fore referer nee sn afar cunotgy Retcheteanoncinauster find dessa in anumite st tuts enter 8. Sues penta a dentin ade situa in car ene de pref satel mg 9, Sues pothpnotie cu arate integai 10 Dehipnobire 1 Inches rape Stn de rape va ncepe prin stabliva uni aban adacv- te pega elena pent pmo, Ente nda ete eg in adres ne ine de pfs parla a eee Sing de hipnord sau velaxoe)™ Tac poste supe de eae, let st se ageze contort pe otc sa pe canapes Ne de induc va ince atu cindteapeutal ve copa ned ne seu indict tea cents puted br om ca structurat st conversational: Pfs imeginet it de peta Ask nh cc se ptt diag Roast) Furi pricial a induct hipnotce const ins cia un muni nivel dedisocer inapsiia» chants cee eae Interven striae Terapeutal acest apa chante itl de pusur ratio cre contrive laces Autti pent supestle administrate n continue Reese Yaprsenin osene de rulsme (lima alt deevdeetseceart Incl nu are nitun mata lenepnga).cucae va sce maa fies devennd deci aceon ceVe sane reat rape Inst! pote imbriaumitoares fem i votspane multe uur car vr jt ease gia care dire le tev jute mai muito devi tot ma seat ek Sin tot ma confab. tl eac ce anume vl Spee Pens. eatas8 devi tof mai rena niin vl beers hed Yel incpe pet fer despre tine yl nasetan ee Cin vaso! moment se sin td bine de asa de ene tbl decoperind in tin et pst (at cca geste snbgttes ete ampli primey ‘= cot positive. Se admit sues dina st ee 540 Irina Hodevic proces logic (prin care se tag conclu este un proces normal, da ‘ultotdeauna concluzie sunt adevarate cain exenpial eens ~Sunt sigur l isa intimplat micaro dati st telfonec!ealog rspundd robotul slg un mes. lar atunci cand persone we fia rispunsin timp ul teaigindit cd persoana repetehenn ee ald. stt poate 8 robotul este strict sau poste ei parson nee 4 din cin piece motive... mai de unde si pi eae ete acne real. Est specific natu umane s8 fact speculaiinlegstuct oe zee unoefenomene... dar cel mai important luru est ct conse zeal faptl fac speculafi.., ar atuncl cn te pretest ot oo fionezi este bine 88 stii ci nu toldeauna interpreter ie eo Terapeutl va valida in consinuare nevoia mang de cunoaser, de inolee, subliniind in apt ed exists o mare denscbine ne, cunoasesio-\ imag diverse luce. Toate speculate tae eferioaela motive pentru cre persoana Incaurd nu tea surat napoi sunt normale. cl reflectinetem a ‘easel dea ca sens lucrurior... de ai explica diverse fenomene Dr tinfa cea ijelege reprints o particulate general srnands ers fort8a omenirt care cauts mere si pfseasc tm sens Ineronlons Incontinsar va intoduce gi valoriza i situa deen ofc rade na find depatolgiat, Se vor adminis suger an intermediul cvoraclientul si ealizeze cl exist uncle tober te $3 care nu i gisese nical rigpuns, iar acest lucra ese na rand 2cceptabil dar reprezints uncor unica solute ao problem Cle {ula inerioriza ast idee charg ete uncon preferable Faptal lai consrut tat de mute potece pena expiry fe. Petsoand mia rispunsapelalu ti tekfonc teva face od nee lege de fap tw nu i de ce nu ra spans, Pied present, lar de fap si cu adevét.. ie stuni cna nui Pot expla ratemal bine si ecunopt cu pi. altel nme mu aeps 1 de a tne a sti de ce opersoan i fa rispuns la ape. ae bine s8 accept cd nu si decit si insusesti un puncte Yoder poate f gost. Sunt multe lurun in via despre care este net ne isp chm te cunoptexpicajadecat le dai oexplcaie one ae tape urmatoare include sugesti prin intermedi ciroracliental {pi va dezvotta un mecanism interiot care 81 afte sa dieeio ne slementele cu adeviratcunoscute de cele deduce ipnoea si deprsia sites tapi veo concluze. orice conc ete bine she ne fb De unde seu Inet sau apa. De und su enc neon rile stos 3g 8) concluz fr ate bazeri pe date chictve Sceuta scant nea gst. dar ent gaen ofa oe fe inte dacd exis date obiective pentna sees, sine un anumit pune de vedere. ¢ poste oak exist. dar acest hur eva aut i tundeh {ateajudeciior si concluzilor pe care le tgh = Sugestile posthipntice au rlul de a corecta cele invite tn con seh atual cle a asigura generalizare ahiiilr lass snsopd deviats ioe a it net o situate in care semnitaia uno fap- Ac i est last vet eam ed ensta multe modalities ferpretaincruril ct de fap, nu si care este expicaa eben fest Iucra tev face examiner mal mull pet ime simtindute il clutand in mod detagat o explica. {cual care aceasta exis cuadevat.- ented plc po 5 sdopti orice perspectivi caret face site sim bine, ied toh ce variant este la fel de plauzibild ex oricare lng 2 Hipooza gia dovedit ate uiltatea in fore nite reduc severtal 4 Prevenitea reciderilr la pacienti depresvi prin intermediul hipnoterapiei cognitiv-experierfale isi majrtatea clini depresiv ata cu medica antdepre ‘ied sau/sipshoteraple obfinrezultatepocitive un prcent mene es tr aes va suferi ecideri in itor Alladin 006) ne presnts on ‘model dle pihoteapiedenumithipnoteapiecognty-cpercanais 50 Irina Halevi ‘labora special pentru preventearecSerilot, Dobson si Ottenbreit (2004) au identifica tei strategi pentru preveniteareccerilr * optimizarea tratamentul in fza acuta depresic, ‘+ tratamentul simptomelorreviuale st menginereatatamenti- Tui pentru o perioada mai indelungat, + dezvoltareaunor programe speciale de prevenire a recidertor. ‘Acestea din urma se neferd mai ales a factor de rise care pot de termina apartia un now episod depresiv. cea auto (Dobson Ottenbreit, 2004) au deseris i patra programe psihologe de prove. rire a retierilor Primal program, concentiat pe reducerea tending spre autocriti- i Belin, 1985) nu -adovedit fi ficient, I lca program care propune niste gedinfe nespecfice de suport psibologie (Baker 9 ‘Wilson, 1988). Cel deal teen program este cunoscut sub denumites de .psihoterapia stiri de bine”, a fost conceput de Fava 9 colabora, tori (198) si cuprinde sapte componente: automonitorzarea snp fomelor,stipfnirea mediului, dezvoltates personals, stabiliea unr objective de va, autonomia, acceptaren de sine si dezvoltarea tor rela pozitve cu cei din jut. Cel mai ficient s-a dovedit programel dle terapie cognitiva a constintizai,elaborat de Teasdale $1 colabe- ‘ator (200) dea de baza a aestui program consta in acces cd de. ‘entrar poate nlc smite riscul de recidere la clei depres. ‘Acetia pinsupesco serie de exereifi care i aja st se detageze de ‘indutile negative specifice demetsulu ruminaiv al depresie lon, Medllul de hipnoterapie cogitiv-experienfialé props de Alladin (2006) inciude 16 sedintesiptamanae si utlizes2a hipnoca 9 ten «ade constentzare menit salute pe cen depresiv ise dacen. treze de strileafectve, gindurie gi imaginile negative 8 exper -mentezeo serie de sentiment poziive. Tehnica este, asa cum am subliit, centraté pe prevenitearecceri- Jor reprzin oabordare multimodal include urmstonrele strate ‘+ czytereaeficienetratamentull in faza acuta depresi, + abordareasinptomelor reziuale, ‘+ menfinerea une scheme de trafament dup Incheirea episod I acut Crestereaefcenseltratamentuutnfazaacuts Deoarece -a doveit fatal psthoterapia cognitv-compertamen- lai este foarte efcient in tratamentl depresil primele senje sunt Hipnoza sdepresia dedicate insur conceptloespecitice aceseiaborii. Numarul de {line de terapie cognitv-comportamentala depinde de partlare {ail fecirai client, precum ide severitatensmptomeloe Steg 'e cogitivcomportamentale au ca obictv identcarea, combats stmodificarea gindurilordisunctonale ca confnut deprcte 1. inceputul terapet, client gi insusese madelal ABC al ul Elis, apicat la tulburarea depress, in care Aeste evenimental oc Livator extern, B— gandurile automate (IB — ginduriitaionae o +8 — giindur rationale alterative), C reprezinta consecinjle fa plan emotional si comportamental, ar E, electele.Clicnfeeat ie Struit realizeve teme pentru acasi, in rdndul cArora identiicg tlementele modelului ABC aplicat la problemele care i feamaci De asemenea, ei invati si detecteze distorsiondile copative coe dleclanseaza gindurile negative cu confinut depresiv (gindives ai, hotomici de tipul totul sau nimic, suprageneralizares aspecteloy ‘egotiveignorarea poitivului, desprindereaunor conclu ppt, te etc) si sunt instruifi in tehnii de contraargumentare $i combe: Se pune un acentdeosebit pe realizareadiferenjerl inte gindh- se negative automate cu caracter sitajional i convingenl dere, Fomale cir stu a baa acestor. Prezenten na jos un mee ent de terapie cogniti-comporiamentals pe care edu sto completoe slientl(adaptat dupa Alladin, 2006, p. 392, © >. — Eveniment (Ganduri — Consecinje Contaargu Eecele ctivater [rationale fmentare {enter [Remi Eo ane —t-E 07 ‘veniment| gindure Notf peo) proveess [2 St heels and.) tau sealtde | ginduslor| gi: mat imagine | imagine | isos 100) So atin cei | cuconsint| emofic| imagiior| fort mal produce | negatv | test | negative | putnamete Stiri | catevivin| anvin, | Sutomate [eee [Pas Rp — negative, | nmin. | nerver, (Nota | malnect, Evatupile2. Sti | pindusile f, Compor: Peoscalt | ficlo- | fatonae’ | tamen eladla | he: | peoscalé (Actin tor" | Palio] deiatta | tnteprinse | nina Holdeves Hipnora depres [| sas ee ca foe] eae | | Sern, aval D i ica Seoul" tome | Sui orn eet | ie | Son Re | Prine Tsiivor eos | poe MES 7 er ee | Siem ‘obostta; am . | mpresc f.Nuwreau | pisces | oe Hipnoa este uilizat in cdral acest demerstrapeutic per mor fae | uate jan (Allan Gls | Sem | pare coun ee |i (na age hn, + diminuarea tendingei de dsteugere * restore capacitii de concentrate, + faclitarea gindirt divergent impliicarea experienfelor imaginative; mt | - accesarea instanelorpsthologice de naturd inconglienth nia. | pe {stalaea une tide relaxare pentru reducerea amet Lome tala cide relaxare penieu re tt ES cae uses Fenirua optimiza eectelehipnaze rape va eins sues: | ft mpl) Bi de intte a Eului sl va iniia pe cient in tenia autohipnee, ‘Acestuia vor f administrate sugestiposthipnoice pentru eenrace, area vorbiritinteroare cu cnginut negatv chp uenel eck Ca ezultat al acest tratament, al exerfr pe car le ealioci alc; 24 dup ai vei devent mai putin preocupat de tne insu Putin preocupat de sentimentee tal... mai pun preacupat de coos oe Bandesc celal despre tin... a rezutat al acest demers vel dover "ot mal interesat de cea ese ptrece in ur de coe ce a de cut = up ce clentul a fmiliarizat cu chile tempi cogntv coo Portamental, erapeutel se va concentra asupra combina inte en teal tehmicle de hipnozs. Acentul va pus pe urmatorelesopete ena Holdevc {+ realizarearestructuri cognitive in stare de ipnozd; {accentuarea conjinticari gi amplifiarea rm experienjiale * ezvoltarea unor mecanisme de pts impottva simptomeloe dlepresve sau /sianxionse; {+ diminuarensentimentelor de culpabilitate si autablamare; { dezvoltara nor deprindert de funcfionare socal {+ cweserea motivatiei pentru participarea la exer fice; * pregitiea pent incheienet terapie ns vederen realizar restructrari cognitive in strea de hipnozs, res aljos upsile adnate sbi flat na are su tars protic dapat dupa Linnean, 1983). slmaginazji cl mine aes coun cer allan, sexcaile, sentiment suc ite nor cae vn plac. ends og Fiingit com alae hn. vn peach Permisurtce trata tt al toma prfund. rmdsnd respi ae ett acl a ng. lne gare donyeaatiedecte Nu gnra cin gin careapore a Scion lel observ iat aps ata cepa Fl cae {cs acest pind snt cain il de inept sore aca al de diaper resi contifonate crea tes Sec ha aul veil ac de prezena rap las shed naa Ata. Chard gid cn vin nin sunt lice lore piste, ase se dh se depres dist ccm t detjze.ca eum ar um gel desperate ‘a mor sat mai mil car se shit mere, mu este ios ls. sun girdurl ale care cain lech compet 8 pj st cine lal. sau sin enone. lin! cage de fap ele wr fi mere tl fcae pnd va no dee atl cai picture seve esp mre achat cane Te atl apiece a ot pent un sin cds mine cin eget, heave dget representa 9 cononents demerslu rape: component pehecomates, ops povtamentals,spintula sen de meta pi congitzare,Afet Jn stare de relanare sa tans prot cient rm ceprscta cd pele mn uel cn eget! poo face pure lenge pee ual imaginndgie acca represnt ona oa ears (ope, Maithows Frail Rh Menger, 200 Cent’ contin practice hip laa od i dependent asa teint stdieunvertae depo ese strict acum este racist In un master de pollen eee lcompertamenl vk st devind una epee “Tehnic ceor cnc rept ntatamental ifr, Hipnoza in terapia ostilitati sia maniei Fosre mult in trata pnt tulbure depresive afm fp {ued trlesc adesea gi sentimente de ositate, tabla char 2e dle mini. Osilitatea si mina, dact mu sont bine conta, pot avea dept consecinttproducereaunor aete auto. heteengreae rect pi accentuarea depresil. Aceastiaccentuare ave loc Cat nies atunei cid clint inceara sentimente de jend i culpabilints storey lind au agresat persoane apropiate ola nespersonale dj acta de atte negative de ipsa Sinful umonu, de reducerea cali comunicel ge donoyi ce ‘esfigura actvitai comune pot degenera uso atunc cand celine ese la supra, cipitind un crater distrctv(Semmeloty 2009p Zarren (2006, pp. 122-123) ne print citeva puncte de redone fertoor a ostlitateapersoanelor depresive 311 Ostiltatea inst ca strategie de control ncadrul fami Fotter-fron 2008) considera i mania repreznts un rispuns in- ‘fat, menit si controleze pe cla i care apae in famille deters, Honae. Acestes prezinta urmatoarelecaracteristich, ‘+ Membri familie consider ci mania de intensitatecrscutd este un fenomen normal ise asteapti ca ees se product * Tnteractumile au loc i ag fel Inet mem famiiet nu seas ult unal pe cellat pnd ind unl dinte asta ne devine ‘excesiv de manios. {,:embsi famiie utlizeazs mina pene a5 rezolvaproblemee Mania reprezint in aces imp un fenomen invitat taelat ats ‘maniera negative aatrage atenfacelorlaliasupra personel na ted Acest stare afectva confer subiectulul putee aupra ceovaf, Slmagine de sine de person detemut, distant emusionall cre pe ‘ite eviarea intimiti, procul altorsentimente considers ee, nfatoare can expr’ vulherabiaes. De ply mia poste repre 2enta un mecanism de apirare impotva triste (O'Conkos SIU} 32, Mania ca modatate dea controls pe cela Intimicindi pe cela, subietul ponte determina pe acestia sb Ss supund voinget sale. Persoaneledeprimate care rau pindat con trol inceare si controleze pe celal exprimandsi meatetcta 580 Irina Holdevic fata de acetncriticinduiin mod contin fapt ce le proce aces tora din urma un sentiment de insatsfacie i altereazd teats inter personal 3.3. Mla ca reati la amenintare Sbiecti care se simt ameninjaipreznts fecvent reac de frie, Incercind si reastige astfelcontrolul. Ameninfirile pot Fi de multe elu fizce, interpersonal, financare, emofionae si spritale Per, Soana care suferéo ameninjae reali sas imaginard are o descireare bruscd de adrenalin care, la rindul ei, poate genera un comport, ‘ment irajional. Depresvul se simte in mad special amen te coon ce priveste securtatea personals sau competen, 34. Mania gi sentimental de neajutoraredobinditt Persoanele se simt prinse in capcans sau vitimizate sit ck na Pol nteprinde nimi pene edn situ, ir sentiments pe ‘ate le trliese sunt neajutoraren gi mina, Crcumstanjele care hd, termina pe oameni si se siti vctime pot fi de naturk exerna (li PPonibilizare, flimentl) sam inten cin subiectul se sim pt de valoore, sort si esueze nimi nu poate facut pentr namin, ra situaia, Yapko (2001) considera i reacfia de mnie reprezntso forms de