Sunteți pe pagina 1din 50

DANIEL GOLEMAN este redactor la The New York Times.

Principalele teme pe care le abordeaza ill articolele sale sint inspirate din stiintele comportamentale si ale functionarii creierului. A predat la Harvard (unde si-a luat ~i doctoratu.l) si la lnceputul carierei sale de ziarist a fast redactor principal la Psychology Today.

DANIEL GOLEMAt"J

nt

~

Traducere de IRINA-MARGARETA N1STOR

BUCURESTL 2001

Descrierea CIP a Bibfiotecii Nationale GOLEMAN, DANIEL

Inteltgenta emotionala I Daniel Goleman tr ad: Irina-Margareta Nistor

Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2001 424 p.; 20 em (Carti cheie: 28)

ISBN 973-8120-67-5

Peniru. Tara, izvor de inielepciune emoiionalii

L Nistor, Irina-Margareta (trad.)

159.942

Coperta colectiei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCIU

DANIEL GOLEMAN

EMOTIONAL INTELLIGENCE

Why it can matter more than IQ

Copyright © 1995 by Daniel Goleman Published by arrangements with Bantam Books

© Curtea Veche Publishing, 2001,

pentru prezenta versrune in Iirnba romana

ISBN 973-8120-67-5

Tipografia MULTIPOINT la!!jii Calea Chi~ina"lui 22, "I 6, ia!fl66111i tel. 032·211225, 2363113 ra'" 032·211252

Provocarea lui Ariatote]

Oricine poate deoeni [urios - e simplu. Dar si'i te 111- furii pe cine irebuie, cit trebuie, cind irebuie, pen tru. 'ceea ce irebuie ei cum irebuie - In! esie delac u:;or.

ARISTOTEL Etica nicomahica

Era 0 d upa-amiaza de august insuportabil de calduroasa la New York, 0 zi din ace lea cind toti oamenii transpira aburident, ceea ce Ii face sa se simta extrem de inconfortabil si de ursuzr. Mil intorceamla hotel si, urcirrdu-rna Intr-un autobuz de pe Madison Avenue, am fost Iuat prin surprmdcre de sofer, un barbat de culoare de virsta rnijlocie, care avea un zimbet plin de entuziasm si care m-a iritirnpinat cu un prtetenos: "Buna ziua! Ce mai faceti?" Cu acest salut ii intimpina pe toti cei care urcau in autobuz, strecurtnctu-se apoi prin aglomeratia din mijlocul orasului, Fiecare pasager era Ia fel de mirat ca si mine, dar fiind illtr-o diapozitie rnorocanoas a datorita vrernii rnult prea calduroase, putini ii raspundeau.

In vrerne ce autobuzul abia se tira pe asfalt, mcetul cu incetul avu loc 0 transforrnare aproape magica. Sofer ul rie-a prezentat, spre binele nostru, un monolog, un comentariu plin de viata despre ceea ce se intlll1pla in jurul nostru: era 0 vinzare extraordinara la unmagazin, 0 superba expozitie la un muzeu sau oare ati auzit de ultirn~ film care tocmai a avut premiera Ia cinematograful din colt? Incintarea sa referitoare la nenumaratele posihilitati pe care le of ere a acest oras era contagioasa. Pina sa coboare din autobuz, fiecare se scuturase de ace a carapace ursuza cu care urease; iar cirid soferu 1 le striga: "Cu bine si sa aveti 0 zi grozava!", fiecare rasp urrdea zimbind.

Amintirea acestei intilniri 0 pastrez de aproape douazeci de ani. Pe vremea cind am mers cu acel autobuz din Madison Avenue, tocmai irni terrninasem doctoratul in psihologie dar psihologia de la acea vreme dadea foarte purina atentie felului cum se putea produce 0 asemenea transforrnare. Stiirita psihologiei stia de fapt foarte p'utine sau aproape rumic despre mecanica emotiilor, Si totusi, Imaginindu-mi raspindirea unui virus al

8

Prouocarea lui Aristotel

Prcnrocarea lui A'riet.ot ei

9

unei star i de bine ce trebuie sa fi facut val uri prin eras. incepind cu pasagerii acestui autobuz, am constatat ca soferu] era un fel de impaciuitor urban, un soi de vrajitor, caci ii statea in putere sa transforms acesti oameni posaci si iritabili in fiinte desehise Ia suflet si imblinzite.

Priritr-uri contrast clar, iata dteva stiri din ziarele saptaminii respective:

" La 0 scoala din carrier, un pusti de noua ani a fost cuprins de furie si a umplut eu vopsea toate bancile scolii, calculatoarele tji imprimantelc, varidalizind totodata si 0 masina din parcarea scolii. Motiv ul: citiva colegi din clasa a treia ii facusera "bebelu:;;", iar el a vrut sa-i impresioneze.

.. Opt tineri au fost raniti In urma unei altercatii dintr-un club de rap din Manhattan, unde. dupa 0 serie de imbrinceli, s-a tras in multime eu pistoale automate de calibrul 38. Raportul arata ca asernenea inciderite ce pornesc de Ia Iucruri aparerit minore, percepute ca 0 lipsa de respect, au ajuns sa fie tot rnai des intilnite in ultimii ani in intreaga tara.

.. Conform uriui raport, in cazul victimelor minore sub doisprezece ani. 57% dintre crirninali sint parintii lor naturali sau parintii vitregi. In aproape jurnatare din caz.uri, parintii sustin ca "ei incearca doar sa-si disciplineze copiri". Bataia fatala porneste de la "infractiuni" cum ar fi faptul ca acelcopil e blocat in fata televizoru lui. plinge sau si-a murdarit scutecele .

.. Un tinar german este judecat pentru ca a omorrt cinci turcoaice mai tinere sau mai p utin tinere 'intr-urt inceridiu pc care I-a provocat in tirn p ce acestea dormeau. Apartinind unei grupari neonaziste, el s-a justificat spunind ca nu-si gasea niciodata 0 slujba, bea prea nrult si totul din vina straimlor. Cu 0 voce care abia se auzea, el a pledat: ,,1n1i pare cumplit de diu pentru ceea ce arn facut si rni-e mgrozitor de rusine."

In stirile de fiecare zi apar 0 multime de astfel de rapoarte despre dezintegrarea civilizatiei si a sigurantei, despre atacuri violente datorate urrui imp uls mirsav, ce actiorieaza sub influenta furiei ucigase. Sririle doar reflecta la scara mai mare acel sentirnerit cutrernurator ca ernoti ile au fost scap ate de sub control atit in propria noastra viata, cit si in a celor din [ur, Nirneni rru este ferit de acest val imprevizibil de necontroIate s i regrete; e1 pMrunde in viata noastra intr-un fel sau altu!.

In ultimii zece ani, s-a inregistrat 0 rcvarsare constanta de asemenea incidente, care portretizeaza trasaturile uriei stupiditati emotionale, ale disperarii si negliientei in familii, comunitati sau in viata in cornuri. In ultimii ani s-au cronicizat rnirria tji disperarea, fie ca e yorba de tacuta sirigur atate a copiilor 'incu ia ti in casa cu televizorul m locul unei bone sau de d'urerea copiilor abandonap, neglijati, rnaltratati sau de atmosfera violentelor conjugale. o stare ernotionala proasta ce se raspindeste continuu poate fi constatata in statisticile ce indica 0 criza in lumea intreaga, precum si din amintirile valurilor de agresiune - adolescenti inarrnati la scoala, neintelegeri pe sosele, care sfirsesc eu schimburi de focuri, fosti angajati nemultumiti care i~i masacreaza fostii colegi. Maliraiarea emoiionala, aiacul annat si stresul posttraumatic sint sintagme ce au intrat ill vocabularul de zi cu zi al ultirnilor zece ani, precum si urarea care din vesela: "Va urez 0 zi buna!" S-a transformat intr-una lipsita de gust: "Fa-rna sa am 0 zi buna!"

Aceasta carte este un ghid ce urmare;;te sa dea sens 1£1 ceea ce nu are sens. Ca psiholog si ca ziarist in ultimii zece ani la New York Times, am urmarit progresele stiintifice legate de intelegerea irationalului, De la acest nivel am fost izbit de doua teridinte opuse,una care portrefizeaza cresterea dezastrului din viata rioastra ernotionala si cealalta care ofera citeva remedii ptine de speranta.

DE CE TOCMAI ACUM ACE_4S1:4 EXPLORARE

Ultimii zece ani, in ciuda lucrurilor rele, reprezinta insa si un progres fara egal in privinta st udrilor strirrtifice asupra ernotiilor. Cel rnai important este faptul ca putern sa vedern cum lucreaza creierul, si asta datorita unor metode inovatoare, cum ar fi noile tehnologii ale imaginilor creierului. Pentru prima data in istoria omerurii a devenit vtzibil ceea ceera un mister profund: felul in care opereaza masa de celule complicate atunci cind gindim si simtim, ne imaginam sau visam. Fluxul de date neurobiologice ne face sa In~elegem mai dar felul in care centrii de ernotie ai ereierului due 1£1 minie sau 1a lacrirni si cum alte parti ale creierului ne indeamna sa ne razboim sau sa rubirn, canaliziridu-ne spre bine sau spre rau. Aceasta claritate fara precedent in privinta felului CUiYl funcrioneaza ernotiile si esecurile aduce in priD1 plan noi remedii pentru crizele noastre emotionale colective.

10

Pro oocarea lui Aristotel

T'ro oocarea lui Arisiotel

11

A trebuit sa astept pina acumpentru ca recolta stiintifica sa fie suficient de bogata ca sa scriu aceasta carte, Aceste puncte de vedere yin atit de tirziu, in parte pentru ca locul scntimentelor in viata mintala a fost surprinzator de neglijat de catre cercetatori de-a lungul anilor, lasirid ernotiile asemeni unui continent neexplorat la nivelul psihologiei s+iiritifice , in acest spatiu gol s-au grab it sa apara 0 multime de carti pline de intentii bune, cu sfaturi bazate pe pareri dovedite clinic, dar Iipsite de orice baza stiintifica. In prezent, stiinta este in sfirsit capabila sa aiba 0 voceautoritara in prrvinta acestor Intrebari insistente si complicate despre partile cele mai irationale ale psihicului :;;i sa realizeze o harta de 0 ariumita precizie a sufletului omenesc.

Aceasta realizare a hartii este 0 mare provocare pentru cei care subscriu unei viziuni inguste in privinta inteligentei, sustintnd ca IQ-ul [de 1a Intelligence Quotient - coeficient de inteligenta} este un dat genetic ce rru poale fi schimbat in functie de exper ierrta de viata si ca destinul nostru este in mare masura deterrninat de aceasta aptitudine. Acest argument ignora problerna cea rnai provocatoare: ce putent schimba pentru a-i ajuta pe cop iii nostri sa le fie mult mai bine in viata? Ce factori sint in joe, de exemplu, atunei cind 0 persoana eu un IQ mare se zbate dill greu, in vrerne ce 0 alta, cu un IQ modest, se descurca surprinzator de bine? A:;; sus tine ca diferenta consta cel mai adesea in capacitatea rrumita aid inteligenid emoiionald, care include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de automotivare. Toate aceste aptitudini, a:;;a cum vom vedea, le pot fi insuflate copiilor, fapt care Ie va acorda 0 sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe Iinie genetica.

Dincolo de aceasta posibilitate, se desluseste 0 necesitate morala p resarita. Acestea sint vremuri in care structura societatii pare a se descilci cu 0 viteza mai mare ca niciodata, acum cind egoismul, -violerrta si .saracia spiritului par sa 1$i aiba radacinile in buriatatca 'vietii noastre comune. lata un argument pentru irnportanta inteligentei emotionale, element eserifial al legaturii dintre sentimente, caracter :;;i instincte morale. Exista tot rnai multe dovezi ca aptitudinile fundamental etice din viata 1:;;1 au originea in capacitatile ernotionale pe care le au 1£1 baza. Pentru unii, impulsurile sint ernotii de nivel me diu; sarnirita irnpulsurilor este 0 dorinta arzatoare de exprimare prin actiune.iCei care sint sclavii imp'ulsurilor - asadar, cei Iipsiti de autocontrol - au mult de suferit din punet de vedere moral. Capacitatea de a

controla imp ulsurile sta Ia baza vointei si a caracterului. In mod similar, r~(_~acina ~.Jtruismului se gase~te in empatie, in capacitatea ~e a :lh emotiile celorlalti: a nu sirnti nevoia sau disperarea celuilalt msearnna 0 lipsa de afectiuno. Si daca exista doua atitudini morale de care tilupurile rioastre ar ave a nevoie, ele sint cu siguranta autoinfrinarea si eompasiunea.

CALATORIA NOASTRA

In aceasta carte eu sint calauza intr-o calatorie ce va scoate Ia ive~la id:i ~ebanuite despre emotii - un voiaj ce are ca scop 0 m~l buna intelegere a momentelor celor rnai complicate din existenta noastra si a lurnii care ne inconjoara. Sfirsitul calatorie! consta in intelegerea a ceea ce inseamna -_ si a felului cum - sa dam i~teligenta ernoti ilor noastre. Aceasta injelegere in sine poate ajuta intr-o oarecare ll1.aSUr21; cunoasterea acestui tarim al sentimentelor are un efect similar cumva cu aceia al impactului pe care 11 are un observator Ia nivel cuantic in fizica. rnodificind

eeea ce e de observat. .

CaUH.oria noastra Incepe In Partea lnlii cu noi descoperiri despre ar'h.itect ur a emotional a a creieruhri, care of era 0 exp licatie pentru momentele cele mai nefavorabile din viata noastra acel~~ cirid se~timent~le cOl?le:;;esc ratiunea. inteleg~rea inter~cliulUI structurilor creieruhri care comarida momentele de furie si frica sau de pasiune :;;i bucurie -dezvaluie muIte despre feIul in care dobiridim obieeiurile emotionale ce pot subrnina cele mai bune intentii, precum si ceea ce putem face pentru a ne stap1r:i impulsurile ernoticmale cele mai distrugatoare si mai demorahz~to:re. C~l rna i important este ca datele neurologice sugereaza ca ar exista 0 adevarata fereastra de oportunitati pentru formarea obiceiurrlor emotionale ale cop Iil or.

Urrnatorul popas important din calatoria rioastra, Parre.a a doua a acestei carti, consta in a vedea felul in care datul neurologic joaca un rol esential iri flerul fundamental de a trai rurmit in~el~g~nta em?tionala: de exemplu, faptul ca sintem capabili sa rie stapinim un irnpuls emotional; sa ghicim sentimentelecele mai ascunse ale celuilalt; sa tratam eu eel mai mare tact 0 relatiesau cum spunea Ar istote l, capacitatea rara "sa te infurii pe cine trebuie, cit trebuie,cind treb uie, pentru ceea ce trebuie si cum trebuie." (Cititorii care nu sint atrasi de detaliile neurologies s-ar putea sa doreasca sa tr'eaca direct Ia acest capitol.)

l ~UnUlO:) Bll1~A U! 1?dUn!~;)dJ1? !S !Z~.llS ad U!:l1?ZmAQ UI;3;)npBdl ~S !S - <.UtS120U lOT! -!~OW;3 Wlua2!1dlli! UI~p j?S UI3:}nd urno d~sa Ba.l1?q<.ulUI .. 101 Eal1?Ul

-i.idxa !S dm~OWd WJ.lClJ<JpV al1?") U! InlaJ U! p 'l0l!!loura 1?~Uals!Xa

U! W~SUO;) nu 12UlCl]qmd '1C1101SPV IS R}BlSUO;) 'urno uSV ·poasap li)ldUlHU! p; as eo B<lo;) '!?lupnsn no BUZ12l 121 0 ~s '!'iSU! rod 'a:jl1:)'!'id U!a ·t'?aI!nla~A-eIdns 18 anIoIBA 'EaI~pu!2 ;)sazn~IP au ala :aldaI -aiu! lUIS 'a:ll:qp.Ietxa oU!q :f1.Ip PU!J rourue 'a.qsBou etnun!SBd ·aI

-euorioura aJlSBOU l!:laIA l1 ~:luCl2!Ptu! ur.rd 12Cl.I1U!dWlS U! puusuoo

BS Ea.IB:JoAO.1d 'j?unq !l1Ul j?lU'!A 0 IS lapl:W'?J 'a1np!A tlI allwlP -ala.I aJHozom !.lj?qa1lU! aund 15! Id:jO:fSPV '!P!lfvUIO:J~U m!13 UJ

-Bladoo;) B ap !s alapml.IO:' EA

-IOZcH 12 ap 'EHn;)su l.? ap "'llB !S urnaard 'e!ledlUa 1,0, IHIO.I:}uo;)olnB

'au!s ap RlUmsuo:J q .ra.urnn anqep'JIEJU! aueum J1Wl!lU;) lOlSclJB UCl.lCl!pnjcS ~HnusNo ES l.?UlBJ?3OJd U! aprqout BA InlU!lU-gl!?AU! pup !Z 0 JUCli\. EA !?;) ::>salsaAa.ld 113 ·!?llmOfloUla u:}ua~Halu! BI cUEOl -~.[ap.I al'?!~uasa alalBp .IOI!!do;) cuaJo al WS !?ZBaZIA ,);) Ja.:rBOll.?i\OUl pnSln;) U!l as apun HO;)S .roun t<a.lBl!Z1A mrd a1s·as.lUs as ~.ItSBO~ :!lO~1?I~:> ·Inlanns !S Bd:JU~UI durq pSBla:>e U! ~qBa.ll Bl punmd !li\ClICl -laldwOJ BlUlol B cuds ClHIOJS ClJBJ Wd aJ Baa;) B B1U!1I.pd

£1

u! aun!z!i\ ~nou 0 !;I .Ie d!l'1l0S 0 ·aSBOn.l:}S'ezap 1Bm !s al1?HTIza.l BI a:mp d;) ea;:D Jpl50U lOmdo:) B YIBuo1loUla B!lu;)npa an~ldill!lu! BI W~S~H 'luaza.ld HI ·~ip~i\. nl~uadpaU11 ad Ul~H~~<ud g a.IlD U! InFlJ U! }?lSUO:) fa !?:) pdD na 'n1P';nUa.l un .I~i\ape-.nll! ~:js!xa ~::>Ba

·!A!sa.l2B ~UUl !5 !A!s{ndm! !UW '.n1lo U!P aza.lo!p2ll! as iiS !.lBll!PU! !EUl !S !AH -oura !BLU J!~!ll!d~nsau !BUl!5 jsopnj !PUI J!lEUI1ldap !BLU!S p:n~ll!s !BlU lU!S :In;)Cl.ll U! lpap aiuuoJ:lomaaUIalqo.ld allnlli !EUI Uai\B B ap !!do:l ap apmpu F,!le.Iaua2 e ~IB!PUOU.I ulu!pual lP!pU! a.IB::J 15 ~losaJO.ld !5 Illl!.l'!'id ap l~lUnu .UBUl !nU11 arduse lenpClJa lnfl.?p -uos alsa ClllB:) e2Ba.I-l1.l! U!P .IO'lpnqlnl !BUI la::J In.I:>ul !p a:reod

·~iB!A U! ~unq eCl;) Ball:!::> <ld ;)ll!UI~l B n.ll -uad a!OAClU n e areo ap alBpos !S aIBuo!lomd <lEl1?F;)Bdl.?::J ~UUlEas

-li! .D Hdo;) ad !?~EAU! B areo no::>£; <lIaUI!.Idu::J ~.Inl}?2aI U! alaD

-uoo arep alquazald lU!S 'BauamaSB aa ·!.ln~o.Ip ap UlnSUOJ nBS

cn:iEluamHl? ap !.l~pnqlnl Bl !lO ~:iudl01A rres jtsardap "'I aorrp ;:)::> Bo;);) ';)SP ap T11lpads osarods ~pmo~lolUa ~lUa~n<llU! ap alalua~:) -!jdP alln U! lnla}- .TOmloUla InI1l.!llCllUoP Ea.I1li!d~lS U! ~EnsCl rre ;n !a::> ad 1?ldt'al,o,E !! ,He;) InplEzEl.{ l;1Zl2alOldxo eeouro B Ea:pl.?d

·Wlua-lS!X<l £2ea.I-lU! EU1UlOp .lOA au ar -l.?::> aleriuas<l aIBuo!iom<3 anlnla::JNo t?Ul.IOJ E n.rruad al8'l!un:j.Iodo ap CI.llsalClJ lli!S E!l~ndo;) IS E.jua;)salopB ~;) ~UUIBasU! u~sBa:)v -apmo!loUla !aiua~!W!U1 ala~uaUlEpunJ el --- !l!quldl.?peu! nBS - HNBldepB .rosn IBUl ou-npli!;)~} 'almW!lOlUa oIaHn:Jl~:J !?zEolap -OlU '~leo:Js e115 l?SB:JE 'cP~Hdo::> ll! Ul~i1?Ali! at dll?::> ad alBUO!lOma am.i;)cI 'E.Iled 12 EallEd U! ~lt?-m as umo esV ·u!:jsap un a~sa nu Tnt -uaureradurai ~~lBU1p.lOe.Iixa <l:}t?mNECllt'UI 0 ~SU! aundrisard 1n1

-rtrataro lnt!n;)l!:> ·lntu<lUle.ladUlal }?li!l-1.Ualap alBJ f~oUIa ap apas

o rio !OU a.llmp Cl.IB;)an od 1?Zl1,axlsazu! H 1?J!laud~ l1dJ!ua:p;ow

·IBUOS.Iad alou -~q ~s E<qB:n~~S UlJ?l~dE au 1?S lEuo!-loma puqml.{JO Rln(B <'!:leod au urno rres '1?lB~!~ VI ap "!l'.m2!1 Inll.?UInJ rqdruaxa ap'~p1z1:I Ba~UnrU1;S IO:)!lad U! und dU PU!;) punt'" <lllseOU amiowo U rod oJEOHA!?110 ap lP !5 ~1?qfnls "'I rnsdo:JIlS dl1U1ddP Ba ap j?;) rujuad 'rltmorioma !?.llSeOU piua2nalU! ad luapa::>o.Id 1?.I~J :lald un und Ipunm ap nri SOU rnHlS ~zealapomaJ areo raia!d oralIO] areo ll! Inl<lJ ~BpO.lO::> <lleod al .ro] l1~U<liS!X<ltq umo nus alolSl?OU a[l:! nlE[;~u leud ap !PUI dla::> au!~a.ltll! lod !l~H1B;) Cl-lsa;)t' ,HB::> U! [nla} :dlE-lPudE::> ~lsBa::>E 1?zE<lJaua2aI <lll.?:) ad <lF3l.p-<llua.IClJ!P BA<llP rZEClll!UlExa U!a.Il B eavud ·!?iB!A n.uuad <lJES<l;)ClU .IOHu!pn:mde PUIU':;::> U! amioUla au -nd "tua2~rc*lu!" m ~s ~UUlBaSU! CI;) Baa::> E F2.l~I IapoUI isa:JV

Zl

IIlNI VtIl}IVd

v v

-;)1\ op pund U!Q '2IJ1YuaSUOJ ap InpuqsuT .:Jz.:J!nu\? un tlU~UIldF'JP Cl:j.BOd - t!qn~ InEdo;) eAles e dP ~.fnlosqe 12lOAaU - 5P1U1Cl:j.nd aJ1qn! ° lBOP :~JBU!PJOB1+XCl 2IICllnd 0 d.j.sa l?~S8a:rv '~qn! B ap oueum !!ilm:mdBJ \?luClfs!xa aped areur U! llzpalOt --ep P';! l?JtSBOU -epads j;!J p; ap<!luasa aznl?IP llI!S Ul!fU!l aJl?J J?dnp aHlnlJnI ncs dHun!s\?d 'dpunJoJd !Pill dldJ dJ.J.seou alaluamquas ~J ~ZBdJd~nS nDnI lSa::lV . £illO ap j?:t\?~A o-.qU! - ur!~.!l at anD ad dtUClWqUClS ClHBld12lJ dleOl n.rnrad ~s ~ !!J !qn! pe +s~n.I.J.p~ IllIOJ n.riuad d!JnPl?UI 1?1S :Jsa~u!.Il?d urS!OJa ap JBlduraxd pepClUdl.UaSe un '.IOIEloura gJdlnd !s mrudoos urdnse l?lE;)UnlP alJApd P:J

'aJ!qn! l!:Jap EAd:JHP J!l .. U!U alsa nu l;iZ!D ap :j.ual.UOl.U un-rru; 1?1B.Idds!p a!zpap 0 P! a.IB;) rnldtupl?d EAH;)ads.Idd UIp .lea °a!it~.IdUd~ j?nou 0 Bl .IOIaud~ Edla;)a.Il U! ,,!!.Ia:mp0,Idal rnjnseo -ons« eZBq Ell?:JS JSdlUPl?d auts ap nplJ!l;)eS P3uaUlas12 un 'HS!U

-orinroxa JOI!'30IO!q BAHJads.Iad U!P :nA~.1d ·za.1lSeOU !a~Jads !a~nl

-OAa In'3uuT B-ap "!.IO atB.I~llinUaU ap 18 dPOlS~a.Id lI! nBS !PnIalliO

epOlS! U! !.10 afB.I~VJnUau ap lP1adcl.l rre-s rrdoo n.uuod JsalU~.I -~d n!3! .. H.Des ap !ZaAOp -eauaUlaSl? '!?I1?IOPlI! l?..Tl.?d O;)H!lU adeo.lde (12.1nJ rnun Ie lU<31..UOlU un apU!JdH1S '[nudo;) aZ;:MIBs ~S! ~s iSO] P .no.ra pI! U:qHH JOJli!J Ie '!d lOnlU~.Il?d B !S !ClcUPUV 12alsaAOd

. IH.1aJd ne 'PUll] eI snp e-s rnuo212A PlI!;) 'a.1BJ l?dnp 'PO~1?AIBS aJWJ ?.I:JS18a.IaJ 0 ad ~';3u1dlli! 0 ~S HSna.1 nu 1a :lepunJU;)s muan U! +n1?A~U rre dIddn pup rourue EclJpUV ad azaAp~s o-s B;:; mrnd n.e-eo lOt tn;)~J rre lOp !Co '.l0I lDIIJ BI I!lU! 11?Ul as-upu!PlI!~ TUn!S~n0'1 u~p ~lelaJ aI -E;) ap pod un dSlq~Is H~ aS~AoI daIS un dJ ~dup 'np UU-,I1U! .psnq

-~.ld 1<-S ClJ )j1<llUlV UCl.1l Un-liU! BUB as i\c1JUnEtI:J "H!UI1?d °HZnp.I

-ad !21un PUI.IU U! 'lUPIUJ uncos un "I \?l1?UlUepuoJ l2.ld d.lP.:l 'PdJp

-UV '!U1? a;)azcudsun <3p .. WI !al~F'JJ ll.?10Aap lClldwo;) rqdno un 'L\Cl;:;

-unetI::J aUl!f A.IBIA.I ~s A .. I12~) !UI all2 ad!p alaUlHin UI~ZllPUB vs

jU!·£d In:>fJ"l 'AtI:;Idi1X3:-lNIVS 3:G 3:NIOlNV

'npo I1J1Udd Z!qlZ!{!lLl ;}18d 11l!1 -usee olSiJ iJJ ViJiJJ :ZIIP/JilS /!J HJdP ViJP;H2 iiod 111£ iJUlg

lala:JuamHuas ~lS!xa a;) n.Iluad

-rum} PSP::l uIP !_r~ndUInU! ~als!.q [nzeo U! eo Ja::l!'3l?ll ~.I!u.IOd UIaAP ~S rroaun a;)BJ au BlSBa::lV ·{t?Jlso:me ,:p:?}l~dapu! nXlSOU lnln::l -a.q ap !5 p '~!~a!A P a~.lOfS! 1?.qspou etrdord ap nes apoUO!~el ~lP

-apnf ap .lImp rur alPlapoUI lU!S PlSl?Cl::l1:? rio podp.I U! Cl.I1SI:?OU an!i

-:)I'.a.1 IS d{l?uos.lad !-l~uInU! Jd.qpaq Ed.Il?nJl?A<l 'n;?.1 ap lau~q aa

·all?lIO!10UIa aqsPoU!!.:la!A II:? ::l!'30IO!q In.n!dq U! aUI.I11. aUflnd fPs~I ne - ap.Il?HfLU f;)UP PI <lUP0H!ill pUD BI ap a;)HP.1E -ourap ~rZOldxCl roun !c !s ~UI?UI11. a!ll?ZmAp ep aUJ10J aprdar Fmn g.lOlll?Ul lSOJ 11.B ~;:mp .mn.p '~up ap 000 or gUlmn ~!Ul? ap ;:)Upon -lUI p rn'i3u11.I B-ap B!-lOlBP l11.::l1?J E-P§ allSBOU amloura ll?[apour l? ar

-l?::l 1?luClI ip.!aqnap l<!lnroAt[ ·pupaldurH{n n.nuad lPOP nu ::l!10'i3

-alB::l p~ - DOS dlawmn n.quad nu !S aunum glP.laua'i3 ap 000 OS

Cl[dWmn ruruad aU!q !PW Ia::l WUO!:l;)uuJ l? oo Pda::> 11.::> uraiscu au 'lOmlowa IP IPuo.Inau rnIUf!11.;).lp H.Iap::>sap eZl?q PI runs ar -E;) P(JoloN !~uaUllal uI ·aIPlU!W !!la!A P 1?IPluawl2pul1.J P1Uf::>;)-lHI

-le !S1?SU! ulP lede aupum lPtllPU alP a:pzp Clls;nv ".Il2! lS .m! paun!f

-Pl ;)sasaldo;) dHun~sl?d 'aIPpos pa1lUplSUO;) "IOlS<lJl2 l?pn!::l u:r

·annq1?sau l2a.ld HnLU 9 .n? I~HIP all?::l JaIl?UO!lOWa alasa::>xa !U!d1?lS I? n.uuad !'i3a[ a-l!U!nul? j?:Jsl?cu -j?iU! 1?S HnqC).q e palPia!jos 'J1.mfln:J Uj 1.wjUOJSJG u!pnCl.ld E~.I;)SClp urno ESP 'nl?S "1?I1?UO!lOWJ> eierA PHsawop E rs aundns e '!U!d5iiS l? op !ll?;).la:Jli! l?;) Cll1?.IJ!;)Sap 1J rod V)fOl{SV !l1j11!v.lJ;?dwJ apP!PCl rres .IOI -!aJ:Aa ClTB 1:JW1.wd 2:J2Z ;]12:J 'lqV.lIlUlUlVH znpGJ :q le urno 'a;)qa all?p !8 !1ld[ dlaw!.ld 'J:]?AdPP-J:luI -rn] li! ]?IdwHU! as d::J Paa;) no [nscd au -!l ~I2W l1U B!111IOA8 1!Jli! 'ClUnplzad;u B0U0wasp 0 no 111.l1?dB HI? al

-uozard !a!~BZ!nA!;) apo !-l~q!Il?a.I apou '!a!~11.TOAa E ]?pBopad l?1lunl

U! lua'i3nap.I! CllPP!Lf2 ~soJ nl? a.llSPOU dm~oura a:::> awa.!A U! .leo

";:}Cl.INB.IJ !amtup} l? d!pa'i3B.q Bal -uur BI snp l? ri.ron] lSCl;)te 'a!uo.I~ ~+SPl 0 Cl:Jnau;:}1lnl!Zods!P;:}ld a.+sa::Jp a.:pBd;:}p rl?W a::mp paind .lOA ;:}::l !seuun JOLIn a!a~Sl?u l?p Eatnd B :!a!lnloAa B !U!;).lPS !apod!::JU!ld ezaq el nrus ara ]?J {l"lldPJ alsa ruvaroclurr !l?W .lBP-IJ' ·Ba.I!nia!AE.ldns .:rE.In2!SE He ala 1?upwn l?T101S!a.1d mp ]?pEOFad ];!TepnD !S ]?2utlr ° n.uuad cDa.1120ap '.101 -g::>ads EH11.IoAa li! !ls!ll2pads !!20IOIq unds 'SOA.laU IU.:rSOU [rrurai

-SIS li! <lll?AP.I1l pfap :gl!S aUIs!tpwolnE ClFuaAap t11:::>12;:).1 E<lUawasy

·ares !di!l;:}J Ba::JOA alSBOUl1.::l;:}.l B ap alU!pu! '<l1ll2.Il a;) U! pBxa Bill -vas eap !S-~S alU!lm! SB.1:t l? a~u+qB.lJ pup rourue fl2wud B e::H.Id '010::J12 ad a!ntUN l?:> p!nuj?q 1! ;:}.l1:D ad msnriut 81m!:> J;?s !S 1?WlE ad PU!UI J?und 1?S aa.INlZ.I::) A.:qqoa ad 1I2uur<JPU! u-I sI11.dw! lsaJB ~~!p!cmlpd ap l?mmeJ W]?.lj;idE au \?s 1?zpazmqour au Pt[ ·mlnuro l?!.Jn[OACl U! ~IEuo!ioma al!UalSOm ~l12.I1?A0pU ° ;:}lsa P;)Pd

61

, sn!z.lH !B1.U <3JO aJdza.ldsj?nop EJITLU 1'! ;:Ja.l:tq12.lJ l:?pmU]l\[ ur o-reosn durj B 8;:}.lfqB.lJ fl?.ll:?qap u~p F.l1?S 11 l2~!t;:}:l PU!::) ·Pq.IOA d aJ ardsap 1?PBlI. ~S '!;:}PElBW iHIO-l~ULlOp UI snp u-s IS Sf: 11..IqHl?::> Clp [ruojsrd soos B aa.:qql?.I:J '];'SEJ upd dlOUI01lz ptqz -nv ·<lld12oU dls8d ruaiaud 81Sfu 12[ SPU1~l 1? EpyqEW J?::> nleHS i?S l2!~OS 15 ;:}0.Iiql2.l::) A.:qqog_ 'lU;:}lapd atS~u eI ~l~Z!A O-llU!P Ua-1dEOu nun 121 SlOiU! nv-s !a ElU!J!id PU!;) tourue "tWa" iEdIi t? 15 P.ll:?q8p o-l-tulP -1!lJ;?S 12 :1<3 !n[1?-lRj j?wnI'i3 ° inJ]?] c-r flUE' a::laza.ldsp?d ap J?~H -8J 0 '8;:)llq12.l::) UPIHPW ".l0I!lO.la l2 ;:}!p;:}'i?1?.I-11?lU.lj?A;JpB ° lSOj V

vnnmiv« JS3S3'1dOJ 3'1INnISl/d aNJ:J

'In::l0I n12! n 8I8iU;:}urqwls pup ~;)UniP ]?lUl?podw! ° !J!U "!?q!U 112l.U nu !i(S all?od E1U;:)1l!I;:}lUT 'n1?.l 121 n1?sau!q l?i ·!nlnwo l?~e!A U! - [H-OI1?JBOSj;iLU d;) 12a;:}::l l? P!Pl? - arnd !!lj;i:JIIl?uo!il?.I !a:jul2f,1od

-UI! Ba18!uHqns nJ <l-l.wdap p.;:ud -lIHUl s.iarrr UlV ·aU.lnpu!1l l!Jap

- ::q11.ur IBUI .Il?!l.p poaun !S - j;i.lnSl.;lli ~al??la U! ~zpa+uo:J aplU<ltU

-nuas 'anunrj::H? fS aE.lp1?lOLf m~ilapoU1 au l?S amq;:}ll pup ~::mt1112

f]?iuapadxa UlP Hiot no 'urus vuno j?dna ·B:jUn_:p3 ruaoar 1?ll?lSUID urno Bse JplSBOU t::lB!A U! amiour;:} n e 1! areo od !nln::>0l l2a.1apdlde U! l1SCl.l'3 se1l1?J un ad oou p 'a:tsapu!2 ;:}.le:J BDads 'suetdns GUlCH 8p dU!S U! ua.l!urnuaa ·nsn2u! ap .I0:nnspqU! mrn 8iS;:} .l0rn-lowa l?8.l0-1nd "j?10u'i31 a.m;) aU1?tun !pmtm urdrisa ]?AHJ;:}ds.lad "Ba::>V

-osauouro !Himauns ape d-ln;)S]?U

-li! '<Jluuroln12 ;:}lUlpual 81S!U E::J 1?SPOAJ;:)U j?llSUOU p.In.:pn.Ils U! lBur

-!.IdLU! 11.l?-S j;i:J In.ldp} ;:}p 1?lqsa~1? lS0:l B IPuO!lOWa n.nsou !nlnp

-oaradar !il.l!HICl!]\p.Idns Ptl.lBOIPA 'Cl.llSPou~Cl~lrqoA<J !ClP01S! In1lunl

v-ap riararn lel8da-.l nv-s ~riEn.lIS als;:};)!'? LUnJ "t!!la]"A C)lE alua.lau~ J:0IP1?:JoAOJd paJEp.lOqE lI! 1?unq 1?aJ Elha.I!p 1?lE.lP ;:}u Cl.ll?::>aH ~l?U -OrlJP e ap ~:punS!p ~iupop 0 paJo C)l.IBd li! a!~otu;:} .-:ll1?::laH ·inIUI

-RJ raurt PCll!P"l?F' 'J?:lE!A dP lauapEd un no p.ln~~'i3al'.lop.lp+snlJ Ep

-ruo U! dcos rnun ECllCl2ullB U! pa.IE.!aAaS.ICld '~sl?o.IaJnp aJap.la!d

o 'l?!p~atu!.ld !np1.:p<lI;:}lUI p(u2 U! .lBOP ;}-ll?S?I U 12 ards Cl-lUB':jJod -tu! Ba.ld :nnw .I0IP~.lOl12PU! B !S aIPIFP .lOI1Hm1.lTS ea.lptun.lJU! U! Jsaz11.1?IP au amlOlua 1?:J unds 13: ·Uleum I11.::l!1..ESd U! :juepodur! ap l!llZ IOJ un -llZlU!P;:}DU! :)soJ l?-! I;:}!lOWCl '!aI~n{OAa In.53unI c-ap 'cD ap e;:ueqa.I1U! aurid c)s pup !;)Uni12 'all?~Jn.l::l ;:}-lu;:}urOtU EaUClWaSl? U! dlU!LU ap !?iu] !nlnt<Juns 12CltUlaglU! 1?ZB!U~Iqns p20IO!qoPOS

.;:);)"B:j" nl2d:j11.d 0 ;:)Jl?:J

ad dJa'3ClIB EJn1lU!S 150J 1:' ':JsC)lagns ;:}.Iap;:}A 0p :p~nd uIP :jUUO!:l -elI {HUn ·ISOJ P. au!s ap JOllnQU!JJ1?s lP "m2!s 'Inlnpala:;u! Il? aJap

81

-aur nBS SOJ!lU B:) nBS 1511B E:) j\!ScUBB BAa:) a ;[BsaUI !Sl2ld::>E PU!l

-lUISUB.q '1''1] BI ~F"lB 11111lisn'?fZ2P earaunrdxa '~BBa;qU! BalUnI UI ..

-ourujou ap t.1Bld ffilq nnrr ~nFo E alE:) PI B3Jaund IS ~Idll!tu! as

a:::> Baa:::> pBxasala.ju! ap .rosn reur au 1;<5 pUP1;<.J ':Il:qdalseau ruaur -lUcM~a un ardsop a.re:jualllldns !rI8ll.I0:lu~ ~.Ia]o ldBj lsaJV 'alBll nnrr allq!luEJ U! ~U!:ja.r U! !!U!lll1T Ea.rapun.r:md l:riBpO:jOl 1S ap?nz -!A razt?.I pa.rp1;<ill a:pll.rC'ld saspui.uuns B JOldUC'lJU!.Ids BCl.IB:::>!P!}I ..

·EC'l.IB.TC'ldoo:. ~Z12alm:)Ej "w:?:. arrurrujrun IS liTE:) ap a.rEls 0 1;<ZI?C'l.lClUC'lB cD mjridroo C'lp: !!~:::>Ba.I ap t;:)S uri !?lu!za.1d -,31 '"a.IBxElcU ap B!:l.W'U" punqnp 'JHpduJ!SB.11?d InIapow 'aru

-!U1 n es \PPj UIP dHUaAO.Id u!B!lJ HES ~ndn[" [ndfl ap p~zmqoU1

IClla:::>E IB :::>!BOIOt.HSd [nr.re.mroo pql?dm!SE.IBd a.1!za1l O !i'll!m -.laF'Ip ~11?nxas a!l:)EjSDE5 ap r~ a~a.IpUEl ap aIaluamnuas 'tJd.l!qnr ..

'pndo:Js ap atlqapEA C'I.Iem 0 n.uuad rrrparis as E ap IS ppo:p:"?pu!aH.Ia~:Jlp JundapU! E rujuad ynmsEFn1uC'I IS \<!l!zods!p !S umoard '~TBlauaB ~UlllPo ap Iaj un !l1Indn.Il ~.I -aJo g :'l!lBllli'lUUO:J ~tSBC'l:)y ·d.IBOt~l~dns 101ElolUa E!l!.IEdB u1P P!dB.1 ;Em ~U!Aa.1 !5-~S Indn.I~ 12:) a:JEJ oo f'dd:) 'd:}f'HA!Sl?d l?1 ~;) -np ~s a.IE:) ~IE:)!PB.1 j;:!:JI20Io~z!j a.w:3H!Pf)lU 0 j;:!SU! 1?IS!XC'I nN 'C'll

-B.10rp~u! ap pnpu!2 E.1aua.i'l cam d .Ie a:) Baa:) pUHS1un '!a!B.IaUa

1?aJalSaD ~zBafeln:)U! !S cM~qE~au aICltuamHuas \N1l{U! C'llBJ '!nin.1d~a.D !nrn.l:}Ud:) e J:rJ!.IOds alel!A!pe ° l?lj;ilUnU as <UP!.!2! ap EaJqs U!P dlu"8:podlU! IBll ala:> ;:O!'30IO!q aI!J~qLUllPs alfU!Jd ..

'~l1?ldopE omqan a!i:md.I d:) dU!q !EUI UdPdA E n.11 -uad 'dlB!PC'llU! ~~Jl?lU!UaUIB 121dnsB j?zp;:,xq as E!1Uare leI 'dzau

-o~l:)f' ?S P11?i'I I-npup~J '~pap? ap cHEls u! mdn.q ound a:) 1uom

-Joq ap =u un ~zBauo!iJE !njll.h'l!<'!.l;) C'l[E? aleLlo!~{)llIa ala.1lu<'!:)

ulP C'lIaHn:).TT;:) -a.IBOl~zun:)sE 0 cqsa a!lnlos j?unq P::UI BcO BA -urno nu l?:::>Bp alB:jsUO;) ~s ~s B!1Bnl!S azanreAa ~s Imuo e;) dUIH l1Sn E n.rruad 15 a:wod '~d!p a n.nuad .IBOP ~:)1?P lB!I:{:) 'l?z1?az -nlUBd mdn.q <duru !SEla:)B HI 'CauaA U! C'lIa2u!5 lE~aqBU! B-1}" ~J u!~uzuas li-npU!al:J) 1115.111::> a1sa.1do IS! alai'lu!S P n.uuad '~l -EJ PI qsaqIB a1 ~s !S !2nJ j;!S .rosn !BUl alsa !l! IS 'a.IeODld urp !aJ H .1e umo '!.IEUI !a:> Etpsm.u a1eq,!?llS Clla2u!s 'lPl.t{ a-!l PU!:) •

'1;<}.IOJ U! j;!lc11C!J 0 n rp.rad ;)!U.Idlnd ap ::juap!:lns a!i'I.laua ap srqd uri ~Z1?a.I -aua2 a;) paa::> 'l?uHI?Ua.lpE urnoard ruourroq ~!l?5jdp as !S osaro numn Clmm~q .ueursrrp un !1SaAO[ ~s lWS ~m.Il? ° PI?JSl1! )?S .rosn rem aisa "!l! !S !u!!m U! apada.l !f'Ul ~!n;).1p alaBu!s '!JlIJllI a:j PU!:::> ..

:Lj;!:j!JdJ!P a!l:ma.I 0 n.nuod mclroo a:p';al~~a.ld a!lOlUC'I a.IB:) -ClEf alE:) U! InIaJ ardsap a:)l~oIOlJ!sd ml:q;)p ;)Hnlli H1tU luacio;)sap

1(;

nE !POHild:::>Jd:) 'Ja!ClD U! IS dru; U! C'lpunl:g;?d B ap apo~at.U anou n::) 'C,aIB:fuamBpunj" a(l1lot.Ua no ~lnf~2al U! m121ap n.uuad y EX -auv !ZC'lA) lJAIPll!lS!P 1?J~2010!q lunwuUldS ~Aala.l umo BSE ':)"!un 101 un ~;)Eof a!:}OUIa al1?Ja!:J 'p:mO!~OUIa n.qsotr Inpopadal III

"9PSBalH rem Ea.) m~:)1?a.1 ap asutrdsap _ 1?UO!l:)E E ap lOI!JnslndlU! BU!:)];iP -~l - am~oUla 'TBlli!UB {nUBal n.quad aUB1UOuP al1?U1 lnspaJE UI!S

-~i'I "rlEzmAD" !!~lnpE BI JBOQ '!!do;) !5 aIBt.U!u1? 1?I lBAIC'lSqO .rosn

!l1lU la:::> U alBod a:) 111:::>n1 'atdRI BI :::>np !!lOlUa alsa:JY 'a~loura a:)!.IO U! ~F:)IldUI! alsa BUO~l:>B E ap B1U!PUal ~:) pUpdi'll1s ' "aped 0 Bl Bp at E"~')!PE ',;a" InxHaldsnld "B')S!ll E" ~Ul .. U1C!dSU! a.1B') :)sauHEl 111qlaA '2-12101U alsa siioui» !nlnlU!An:> EUp~p~}I 'aln:)sj;!uu! UlrlAB al a.IB:) ad !.InuBld Jli1d!A 12 d.1BpmqB ap alE!palU! r.rnuejd '!zauO!l -;)E rs ~U!ll.1;)PP a~ a:) r.msrndun lU!S amiomH alt?Ol '?.luasa U!

'C)!pfam!ld arcrn ~Eq!sod 0 ap osar

-oJ ~lU!'iS!S tuat1? ,em n!J ~S -osardo j;!UI ~s Fl:J~J 1?-Ul am;) ~lBopal

-UI ~mBat 0 ap sut.rdn» lSOJ ure '_ .Ill1?ZOU!P un ap ~1?pads ;)1.101S!

-ald .laJIlUBUI un "I'D n1?S - pupa.!:} adlnA 0 afSa.1~Z pup rourue rz

-'80.12 ap ;::qsa.Ila!dlU! a:::> amdat mun 1nz]?:> u~ E::) "Rl1C!!A It?AIBS B-!UI

1P atnod !S osardo ,!?UI~S !:)UDll? lB2!lqo P-UI ~i\!lUaAald E:)Pd

'!d U! na !5 ~1?~lU! !J sep pqBqO.Id 'aJEQ:nqJO paC'l:)E npBd~z urrd 21am ,!?S tpnUHUO.) 1:1 S1? ~PPQ 'EnBasos aSB:)oIq earruooro ~fd:::>U! Bald l?ai'l.Iam aJB::l '~~P:l urp InEq01.UOlnB U! und U! aSB.I1Ur a:::> ~U!Sl?lU O-l:jU!P lC'l2f'spd un ad PF1(B I! r~uElnqUI1? 0 ap -trn 'oI0:)U! [Em !J:lalU dip ams 1C!Aa:jp ?Lu-npupdo -lnmn.Ip wnu

-rruoo lU1?-!lU 15 :jluaAa1 E BatPlH!q!Z!J\ 'llldo 1?-S Ea~Eosulu nF-'H

mur ~.10 ap a:1I2wmnf 0 ·l?a.Il?osu!u ~pBaxl 5!S punda:tsB 'eldBalp ad SElf 1.Ut! :lP!Jj Y11?J\iAapB O-JiU! lBUUO}SUP~:t B-S l!'UI-ea_L

'pm!u! alf'q rLU! urno pnB j;!S .m d

-a:::>u! ure !8 1?mBal aputrdno Ji!lU um~ Hiw!s me ''!?uPj ad In.ToP!d pu!s?dy .qJO P.) nBa;)~J!?UI 1?pEd~z ap !!BInJ '?If'j U! ournu lUBap -aA IBUI nN 'BU!SElU lpado:::>B 1?-!UI ~ppd~z ap [BInj ap lEA un ~:t

-1?PO-.IlUIP 'OPC.I0l0::) ll!P ~UEtUOU1 cU1?01]?:)d.1l ()-~tlIpd 'easos 0 ad

eutseur no UIBaB.Idm pup ad 'apndUIH ?.IBA]?U.lpd ap !Z O-.I1U!

"'ld-e} "eI ;:mp a;re;) ;;}Hll1syndml

'zaleJ+ l! a.I1?:) ad !111npa!q / -ns eznq l?1 ~lS a!~1?uu!Je flsp,DY 'aua:)ols!ald lpod3 all? alBrpall1i anOAau ap 11?lapouJ laror[oma nt.ioaradar un no 'aruapouqsod amapp no sap Ea.1d -nI11.U m!'ilUnJJuO;) au 'pn:::>s ad ·aa.11qel::) laH

DZ

·!lqUBA1" un ;"115;) l?l12~A qso:) Cl.]l?od au illd;)1"] ~s cD BlillWlI!2 au !?s pdo au p a.IE:J U! ~s IO:)!Jad U! alB;:} au B~1"!A a.I1"J U! am:lBnnS lI! ,HUElUElSU11?B;)1"a.I ;)S8Zn~np "HID ~!l -rnrut 2illnUl? !S I1!~Oilla t?dAl? l? - F~nnloAa i3TE ;)+Ep~dapu! i3[a.Id u~p aza.Inp !?s ared a.!l.'I:J .IoIpn.IJn{ l? amp.!o 0 inSa 121SBa;)y '(PU -oriur a.!apaA Clp pund U!P !?lU2~:)!PU! !Bill qap !l~ - l?IEUOT:lOWa lUEU!WOP !t?UI ;JU!Aap EajiU!illl!lB no ISUafU! !Bill alsiLluaillQu;Js un 1P no :n$UIUl Pldns!? [njo.nuoo uI dIloU!;)-dunJ,lE.I mpurodar l! ~Wqtqs aBl?pUA 0 !?lS!X3: "arl!UO!~p.I !!~U!ill (p;:uapaA ap pund U!P unqalsa n.lJnI un P !!lS pup PUTItB .}pap - ;:ua~U!AUO;) ap pUl1J -ord !Pw dn un PALUn:J - <ua~U!Auo:J ap F~]Hl? 0 !t? unq alsa nDnl un ~p ,,1"1 mrmn ut' !!:js pUppUHll? :"alU!W" !S ff~w!U!"a.llu! ~.ml -ndod EF}:JUHSIP !?zEaw!xo.IdB Il?UOFlE.l/IEuortowa B!W040L(!O

hI Exauv !ZaA 'at -cuouoma E1U!U! JOIP!+sJ.1a:pl2.ll2J 12 !?lEHE']'dp fEU! a.Iap;)Sap 0 n.11

-uad) '!?IBuOI:lOWa l"alu!U.I - ;)!20E troaun pup lUn.p I;)!u.Ialnd al

-.H!OJ !S A!SIndill! Inun Ia.lalSuoun::> ap U.IalS!S H12 un !s !?lS!Xi3 rmn

t>:)sa::m ~2u!I ad ll'O ·aza:paua.I 1?S !S !?:Jsl'a.I~lUp );'S nql'dtD 'pnp -u!~ no pU!.Iado Ia!za.I.f aP pa.lt!ls U! j uaururao.rd !ELU :!lua!lsuo::> !l'U.I Ia::> U.IdlU!S ;:).IB::> ap aurusuaqardurco ap InpoU.I aisa J:iIBU -o!iE.l Ea:jU!1i\! ·~IB:lU!U.I ~.I~ISEOU BlBrfl. Ba.IJ l? n.mrod ~ZEdUo!lJB.lal

-trt aJalst?ounJ ap alpaJlp p:!lUaLUl!punJ pnpoill !?nop alsdJY

"alW!S areo pun !S alSapU!~ areo Bun 'rlU!W ~nop waAU 'ldl'] ao ·all'UO!ll'.I ~!ll.l!w It? P1" un alGa H1eI!?Ia::> IalBUO!:lOma !!lU!W IT! :PI" un alsa Inun ·!?F.I~d!l ~u!~Bd ° ad ap a!rilU!AH;) qsaE:) pup pumu "1";) rndeotrd ap .rosn ap IaJ BIllI!S anln.I;)nI 15 'aunds a;) -earl:) B Bpn!::> U! I:)Sp::) alsa ~J ~UWl?asu! 1'?ZBamPJ~I BAaup pup pun.:jE !P lE1pam! BI.UUaS mp rl! I~;)HBdilla a.la'aapJlI! o-znn.rd .lBG ·ll?A.Ias -qoau rosn a;)a.Il t!CJfnd J"I" !:lBu!~J;)l,?IU! .IOptpO I\? nrsurour Ia;)y

'pup::mI ap lnldWin ma-s ! HL(:)O 'ElSB paunds !t!U.I::lOl PlI!:J .IBa "Ed :nSpnpj?illl? In l?SBd !l'W !U.I! nu -1a 1"1 ::lsaplI!'a !El.U ~m nu rqdurrs 1S .Indu ·a.n!oP!d l-anpdO.Id ad .lEI au l?S pn:Jnq as iP IS ~luapuadapu! ~lSEa::lB l?:Jl"ld !-~S lnda::lu! \? ~::> l?.lt?pap !U.I! !l?U.I::lOl Ba'aluaU.I!uaAa 5/dnp !UnTl?AalP l?[ 'UIn;)y '!!do:J IS llil?q '~Sl?;) n.I1 -uad awb!:Jsau am dsrp aP a.Il'illE luny 11"lU.In ny '\H1pIl'a::> rio \?:}nU.I as l? n.rruad !s!?lj?d PA ° ~:) O-lPlUHlW P JSnlq IS <no.nq PI Clp !?'3aI -0;) 0 ap Ip~U!1 !1"U.I a!;:)wOlJ 0 ap asqso13I'PPU! as 1a InlOS ·~SUO.Ia.I

-np a.I!:l.l!?dsap 0 'Ia InlJOA!P ardsop l"alSaAOd lUI! ~uala!.ld 0

i3.IlSEOU alE !~U!U.I ~nop aloJ

'8~sBon"11SEZCJp EasapB Bald a!~;)Prll O-.1iU! ldq .].sa;)E :fPU.IlOJ -SUB.I:} E 1UE a;)az;:ndsra.ll ap .roprdoo 112 IS 5!u!d atEU.I0lnB alaUT.IB El

fnsa::>;)\:'! 'a.I!l1..la!Atudns n.quad IEpn.I;) nraurour un rruusuoo B<3lnd !a!Jl1J t?alPSUl'pap aln::>a-q dElnlUa.IiI. U! !?;)PQ 'p?luaWnU;)S n.I:1SOU !nlnpopada.I .lOnl.I~d l?!UmUJE IS l?su!!ppdSlp I~S lnda::>u! 1" 'lm?d rre ala a::> ~.Ins~U.I ad !d.I!nja!A1"Jdns rrrruad aSl?o!la.ld ap lHI? all?U -otioura a.I1SUOU "ml;)C3.I IS ll?d.D nE ~.lrlU~UaW\? dlS;);)E alEo_[

'afI~nd -~Hs aH ~s lnda::>ll! rre L(l?S lI! ~uBmn l"!ll?Indod lnU!.} nv aXP;) aJ~:)J~J aI!-l~lU!UaUlp. '~2Ba.lfU! l?awu[ U! lp.1lS!2a.Iu! nu-s asa.r'ao.Id alsa:>-e pup ap 'JuP ep gill aoaz HW!l{n uI -urzoua mosaro rre a.I!lLla!A -urdris ap Cllasm,s <uBluaWlpn.I !I?ID ala::> atrmrrn aII~~.}aDos U! ts lP~L(::> I~.rl1lIn;)u2e U!P alasaJ2o.Id no !?lepO lCG '<u~nja!A1Udns !S dtaWEO] dJ1U!P ulua.IaHP nmuazardar ~!ll?pUnU! !S \?la:)as a.I1U! a1 -HlB!.lt!A pup 'lUal.UOw d;)!.IO U! t?:>l?lP nealnd ~ppld ap aF~lel.u!ue pup IfUl' aP paZ!8.I:t ap nea;)a.Il !hnpB !u!:lnd lS nl'!nla!AB.Idns !lE?lns nrund PlI!::> !?pEopad 0 E.I3: 'aleUUIaSUO;) a.q.Sl20U 1<3!.IOl -sr H.wZ urp pu!apads m o-rcrnpu; rre .I0IlU<Jwt?o l'alPH.Iofl2ur <J.I

-eo ad '~.IdSE aremua.I 0 1?1l?!OPll! ~.lr:f lSOJ E '!?W.I0J rinapm.rd ;)IPU

-orioura u.j:)Ba.I alsa:)B a.Il':) U! '!d!lnloAd E rndeour ap 1"PPOPCld

. 'a~jld~ PU!!} ',,!13I?.lP a,PBOJ" BUO~afPJ U! ~llU! P:j.SBOU Bll'JA

U!P mreos.rad aHwnup pSt! lOl !S ~.Imln:) ap lPxnpn.qs a - alEl -pn~tI!s ap dladU;) n.uuad a.}nurtal ala llI!S U.In::> nBS anrlowa arel

-Pla lU!S umo 1";:).I!uL(!U.I w);'lsaHu1"U.I au U.In:J InIaJ XBa ·aJ!uL(!lU

!S alalS!.1l 12[ apunpo a:Jnp !~p_rp oueosaad !aun EaJap.Ia!d 'nId -uraxa ao ,. ~.q.spou E.In.nll.:) ap rs ~l1"!A ap ~.1lSBOU ElUa!.Iadxa ap .lOpann cql"lapow lU!S PUO!:l;)B B ap a:J!~Olo!q n:l12U!pU! alsa::>y

. ~lUB.rI12!S U! !FlU n12.Ia apun '!8SP:J l?a.ICl!doJdB lI! - mqE.IauTnA !S - !+SPl !UaUIEO ad lnU!l H !-~s alEod as a!'a.Iaua ap arap.rard ?lSea:>y -r.rrurrdoouj fOU jizua.l -mUO:J as 'autA.Cl.I B~?l.I;)Ua C);) \?.Ins,?w ad lB~ 'BA1n:J Bl121A n.nuad U.IO:ISCl:)1" ala~li!::>asuoJ Ezquaqsuo:> 12 dp ~s 1;HE013 !!luuxads ° rics a.lap.Ia!ci 0 nar 12 ap 12!Z1";)O 5lZEaan 5lA!:padsox~u! a.Ia~B.1la.l ~l -S128;)y ·!nlnwsHoqqaU.I B a.Iap~::>s 0 l'I aorrp a!sa.Idap U! Ea.IB.Il

-U! !S ra EaU.IpuIp12 JPl 'Ud;)1'?ld ap 1?lEJ rics tU;:)lusq.IaAlp ap ~~BJ

112pads U! "~!laliI. ;)Hlrl~A!pl' ap '?l1'Q !nlnWSl'1zntud E IS !al~.I;mC)

P a.Iapl;ps 0 a::mpp 1"a.j.alsPl ·a.IT~1?lU1"Zap aJPUJ o nps :p:<!do.Idl? 1"A!n:J Ba:pemu U .IE urno 'cqU121_tOdU.I! pap.Ii3j:d tairn jnzvo U! a.IpldBpP n.uuad lEp In.IOln[E aisa FiJ1S!11 l' a!l:JUl1f 1:?{pd!:JUUd .,

·'(;?Al:JOU dlB:JU!W 0 cdmos 12 ap nBS In:)1?Idau SO.I!Ul un an?ciB pup rouruc aT!x,?u ap -!l.PU! u ap Im.NI..IEQ aS1"A.Iasqo UIn:J ESE ''?TP!P.lOUlud alP::>.Ia:)U! o l;izea.la2ns - SEU U1p .rosn ~qm!.lts as a;) aillaXA U! 'C}:p12d 0-.1+ -U! );'tuqln:J sns ap Eznq - !a:);)J 1" lsn2zdp ap l?!saJdx3 '::>POJEl

-S02"!?lpU~ mCltU!~ pup 'aIlnJ ap ruaurour un-.qu! nBS ~:J~ula~nd a Balas pur;:) . n~nltua!a.L)!nlnpo.pada.l E aJeHOAZap~~secoe n.uuad a:J)dH !!~oma snpe e IBJnau n!.I0F.lal nou :tsa:JV . ,,{au!"' ~UUIeas -uj ~u!teI ura.lB:J '"snqmH" PI ap ':J~qmnUIafs~s !s alsamnu }em as InJa~aJ:) a'tsau!2J~m !8 ~.m.JJa:J U! ~Jeos!!Ju! as fnlnIa!aJ.J e aped !!:)sea;C're p nJluad ·s~z-npdo.ld !nlnIClFlJ:J lnItpUnJl q!n.J pa:J~J !s! apun '~sdH ~Zl2'q HI ap B2qled no alau! Clp raJ un m pImpe '~nlnJ -d!aD In!tpUnIl lluns~Jur ne ec):jSCl:)v'pmOT10UIa Ja!<'JJ:J ap a~atp !Jrqe.I1S !OU :)U.I~de rre 'ClJaJ!mBm .l0IClW!.Id e!lpede no 19:}l3PO

. OI~:Jsp.aJ1g1u.ln ~s rres ~2nJ ~s 'a~doJde as ~s 'ad~n:Js j?s 'alsnm ~s :a!l::HO'CI.lE.J In;)~J ap a .. H? cO Indn.Il pU!uuoJU! 'SOA..IaU InmCllS!S urrd Clfesaw ea-l!U1SUEJl arnI<"D ap lB.qs EanOp pOl un ·\?UB.lt{ nus ucursnp 'pOlnxas aJapaA ap pund urp I!q!uods~p '.r0HAP~O mas uq!tsalliOJ :alUPAaraJ Hm2a.}f?:J aSJaA!p ad [-npu!iJ~dm! 'ezwme I! 'InSOJ!l.l[ eaq.rosqe aInIa:J ap fellS a.re.)aH 'IllS()J!Ul nez!!p.ue ~u -U;nd1U! axe;) !UOJUaU ap p!lqnsapBOj ~.rU1B.I:fS uIP 1e1U.IOJ RIa J\!l

-:nlnO InJlua.) ',UB1UaUl!pIU ales arazeJ UI '!ulnlaIaJ::) e sns ap Bal

-.IT!d pmq 1..'1 !F~AU! B n.uuad lUa!:J!jns as':-npUmOAzap -'!a110ma Ie

!l .. paA~ltS !~J:juaJ azanloA03 ~s lnda;)U! rre A!PBHO InqoI eI ao

. anruatxardns n.nuad ~lRHde:J ~luepodm! 0 dP lUl~S un B.lCl InS01!u:rla~mwpd !.lTIUlcUA 2IFcl:Je uI 'lU!A 2Ip ~+epud H 2Ipwd 2IJ ~pUriSlp ~.relnJdlow ~Jnl~UUIaS !Omw~nue 0 cU8 Pllol '~1U!P!A 0 ap rras ~ppJ:d ap Ipm -rue un ap 'renxas lcmaped un ap '.lOl~A1i'110 'AHPtnU EAaJ ap eq

-.r01\ alsa \p aH 'a!A alq!lua a,]!.lO ''''I!JnsoJ!LU ~zeazHeue ~s rierard

areo aI"'111.103;) U! 'AH::mnO [nqol U! 'sqaJd !eUI 'nBS A!peHo I11.lmIS U! ?lS ayeuorloura aJ1SeOU n-la~A e ~UPl;iPl;il alpaA ~eUl ea;:)

'IEuOrlel leO aistxa ~s alU~BU! nllm 11:J IeuO!1ow;:} 1.31a1:) un lBlSlxa e :luamquas r§ alIPur13 allU!P er}Bla.r ardsap annm aunds ~reuo!~oUla e.In::n1S~ll el ap punrzod ·lB-llOAzap e-s atsapu!'ij ar -e,) Il1.la1aD lP Illlde::r '!nlluaran ap~ areorradns aHlrqeJls ~ZBam

-.IOJ a.re:J nrntlrqo.s.umarro no Iuqlnq 'A!padsa.r '"Iuxapo;)oau"

nns aJ!pU!13 ap alauoz lBnOAzap rre-s apO'UO!lOma auoz alsa:Je UIP 'AqnloAa uejd U! 'n!Z.I!l IBm rue ap aUBOmw 'neUO!10lUa H.I~ua:J +nl~dB ne '!nln.raFI.l:J In!t{:Juu.rt 'l;;,\J:glllud IBm ea:J BW.I0J u~o

':J12t12 Inun 12a.m:jU!UalUB lc?Z'l12UlUaS e nlluad aTlS!S ;CHID ad.res un ~ATieU!2Bm~ ;lOIamda2I e:Jodg: u; mourn lSO} B .Ta~aD ap dq lsa.)v 'B;~ll1nid~Ae1dns U.Tl1'illSB B n.uuad aZauO!l -::lBcU!?S ~s a.TEle e:J mIndlO:> EalBUOtl;)lUlJ dzaI13aJ l;;s al1..nBU~p lelll

-e120.rd a1sa Ia ~a~aAU! ~s nBS lPSeapu!2 ~s 1n;)\2J If a~Bod nu A~+IlU

-pd .la~aD lsaJV 'aH.I5Ps~lll ~s adqoa.Ials aIi'~J8a.T Si~epolol PU!IO.Il

22ZdJl-tcJlU]-:JUCJS J?Js!xa d:J fLI;UCld

-uoo 'lnrlld.IOJ olB aue21.lo aHBpola.) InmsHoqB:fom !S E!1B.l!dsal H .Ie lUU:) 'nta!A ap: ~zeq ap ap~l:>unr~zeaI2a.r mp'l.la!;),nB ~u~:J~p~.T ~lsBa:JV ·r!.r!;u~ds IaAnplJw ~nlnpy, IU.IllJ 1I! ascnpUmB ~npua~a.TJ In~lpunll 'm~U!Ul atsad so Arau uraists Ullnea.re:) ~padsaH''?poI -a:J rorruru ~unmo:J diS;:; !nlnleiFu:J l? ~1\mwpd !BlU BClJ ea].wd

(·lS!uO!lnlo/\Cl InaSI?I:1 a;)eFH unum 1 nuotrqura U! !llInlClf'u.) l?aJ'E!lIoAzaa) '~111nla!a::tJ ale !t{JaA!lO'w HnUI !11!;id -so] ap .I0HllUd:J E ararorqard 12:J lenOA -zap n e-s po!.radns !Plua:J 'P!A cuds ~zeq Ell ap mosaro B· lU.IaFu) 'o"!inloAa ap !ue ap aueoH1m ~dno ·auewn·-uou ala.Jempd '!;:)!lnI -OAo areos ad ap !.T1SOU .logJaA Ie tpap areurreur po !al'j. ap alS;:) '!uo.rhau ap !s aIn}a:J ap a:p,q\?lliuf !s u~s InlliBJ13oH:>t no '!nt11.u.lO IllJala.I;:) ·InlCl!a.D :llmIOACl e <31eJ ur TnIa} areraptsuoo U! UIl;;IlI ~s ,_ !oqz~.Iap lq122 .J!USaA tUIS EaUn!lP.I!5 dla.}uriUI!luas ao ap 15- ~P!PU!'il BJdns12 lumiowaea.lClf!k{ aUN 1em a2Clla:ill! e nJ~uad

'~ZBalnHdB:J ~5 liilunUdl 'alsasoqo lOT InI0W:Jnpuo:::> a:J ~U!d'!A!SdJ'3l?

H?UlIS IsoloUTO'3Z ann lOlllI!s 15 EqpoU EllfUIPl 0 fOP rlYBgclJ a:J allialA ~"1 'alnix!A ap aln~.IoJ rs-npimadar rs as-n pujjozt '~)JBlS U! alsa a.IE;) ap nJ;)nlllun'ilU!s a:Jl<?:l Bal.In'!il<?2I 'apadUlIT ap fILlsap alsa '!filnwo 12 ¥z rio 12 ap ,":IE!A U! ~nop,".rolsa:)E aIa:lloJ ruaz.ard alEod Baun!lEM pnsliiUl a;) ur :yn:lli:UIZap !5 B!U!Ul :rrun!lUli E a,1121IToS !)J<Jqnd undo as a;) !SO!.1 -nJ fUEJH TOP alS!xa \is ltD!;;} B lIT '1 BI vZ: ap UlE;) pU1"!J E:J pcj.lOdEl BIn:)

-II"!:) !lod - aun!:!e.! lpap aun!sed ~nn"LU !B"LU HnUI l!i.n~dUI! 12 .raHdnI

:6arloma !5 aunriar arnrrp ~ua.Iad Baun!SUdl putz -PHBS e!DS mepJano2I U!P srunsarq pal-lAX p:? {nIo.)as uIP THlS!U

-BmO '~leUO!:jel eaw!m pujoou; 'InIO.Ituo::, e!ald ~IeuO!lOma Ea=!

-urur :nlqmlpazap un l;;zedal:J as 'e;:)un!s12d aU!AlatU! plf!::J !;)Unle

~sur ';).:juamquas n.quad B;)l!Pur'il .Ie! 'aJIpu!2 n.quad Cl[p.!luaSa tU!S~ dPiuClmHuas :alBuoplOO:> lBUUB.I ap UlallxCl :j.U!S apUnS!p liu~m ~nop alsa:JE '.IolaludluoUI BalelPo(Bw ur nes allum uI

·FllnlCl!a.I:J In l nl!nc)l!J e 19lepauo:J lBp '~puqS!P aurui arado ° pU!paU;:)l alE'::Ja9 'BapaA mOA umo B8e 'atuapuadapU!-!UlaS !~!;iHn;)eJ lU!S '~I12uoliHlea:J !S ~IeUO!lOma ea:J 'a.I1S120u ;:)P1U!W 15n10+ IS ·.romioma aundo as t.roairn IS ~zEauUBl 1?TBUOIlt?l -edlU!lli is dIPUO!lp.I giU!ill amiplado ?ZpailllOJUr rS j?zl?awaillH€ amiOilld alP::> U! '~IBuo!ie.I 12a;) ~s ~Ieuo!loma Bal1.iI~m aJtll! nlqIl!1{:Jd un ~ns~xa 'ra:JNo an 'amnl upd !zn~np au e n.I:fuad a:p.IaJ1p up EtP dE?:J !5-npUnalduI! 'amOl.lllB ~SU!.llS U! !lO aHnLU IBm ayeD ap 1?z -eduo!~;)P il;;IBUOI.ll?l Ba:J IS ~IPu(H10UIa ea:J '~iUfm ~nop CltSaJV

vl

26

Creierul emotional

titi pina peste urechi sau rnorti de frica, sistemullimbic este eel care preia de fap t comanda, pr inz'ind.u-rie in strinsoarea sa.

Pe 11,aSUra ce a evoluat, sisternul Iimbic si-a rafiriat doua instrumente extrem de eficiente: invatarul si memoria. Acest progres revol utioriar a pcrmis unui animal sa fie m.ult rriai destept in alegerile sale desupravietuire si sa i$i modeleze cu grija reactiile, pentru a se adapta cerintelor mereu in schimbare, fara a reactiona de fiecare data invariabil si automat la feL Daca un arrumit aliment duceaIa imbolna.vir~, el putea fi evitat data viitoareo Decizii cum ar fi ce anume trebuie mincat si ce rru continuau sa depinda In mare masura de miros: conexiunile dintre bulbul olfactiv 9i sisterrnil Irmbic au preluat sarcina de a face distinctie intre rnirosurrsi de a Ie recurioaste, cornparind un miros actual cu unul din trecut, distingind astfel Intre bine si rau. Acest lucru s-a facut prin "rinocefalonu, Intr-o traducere exacta: "creierul nasuhri", parte din circumvolutiurule limbice si baza rudimentara pentru neocortex, creierul care gmde9te.

Acum 100 de rnilioane de ani, creierul marniferelor a evoluat spectaculos. Situatedeasupra celor doua straturi subtiri de cortex - regiunile care p lanifica 9i infcleg ceea ce este simtit, coordonirid m.isca rile -, alte citeva noi straturi de celule nervoase s-au adaugat spre a forma neocortexul. Spre deosebire de cortexul eel vechi in doua straturi, neocortexul of ere a 0 latura extraordiriara, intelectuala.

Neocortexullui Homo sapiens, rrrult rnai mare decit Ia or ice alHi specie, a dat trasatura distinctiv umana. Neocortexul este 10- cul in care salashrieste glndirea; aici se afla centrii care pun cap Ia cap si Inteleg ceca ce percep simturile. Acest lucru adauga unui arrumit sentiment ceea ce giridim despre - si ne permite sa avem sentimente in legatura cu diverse idei sau cu arta, simbolu.rile, imaginile.

De-a lungul evotutiei, neocortexula permis 0 fina ajustare judicioasa, care fara Indoiala Cd a creat enorme avantaje in capa~ citatea organismului de a supravietui in coriditii potrrvnice, facind posibilca urrnasii sai sa transmita prin gene acelasi circuit neural. Supravietuirea se datoreaza talentului neocortexului de a creastrategii si planificari pe termen lung, precum si alte tertip uri rniritale. in afara de asta, tri umful artelor, al civilizatiei :;;i al culturiismt 1a rindtillor rbdul neocortexului.

Aceasta noua adaugire lacreiet a perrnis nuantari in viata emotionalao De exemplu; iubirea. Structurile Urnbice genereaza sentimente de placere :;;i de dorinta sexuala -emotiicare hrii-

Pentru ce ex ist a serztimentele?

27

nesc pasiunea sexuala. Dar adaugarea rieocortexului si a conexiurrilor sale la sistemul periferic au pcrrnis si dezvoltarea legaturti dintre mama si cop il, Iucr u ce sta Ia baza uriitatii farniliei si a implicarii pe termen hmg in ingrijirea copilului, fapt ce a fac~t posibila dezvoltarea umana. (Speciile care TIU au neocortex, cum ar fi reptilelo, nu au instinct matern; cirid ies din o'ua, puii trebuie sa se ascunda pentru a evita sa nu fie cumva mincati de rnernbr ii propriei specii) In cazul oamenilor, legarura prote~toar€ parinte-copil permite 0 maturizara ce dureaza pe toata perioada copilariei - timp in care, de altfel. creierul continua s~, se dezvolte,

Pe masura ce avansarn pe scara filogenetica de Ia reptile Ia maimute si la oarnorri, creste si volurnul neocortexului; odata cu aceasta crestere, se forrneaza 0 arrumita geometrie a coriex i urrilor circuitului creierului. Cu cit aceste legaturi sint rnai numeroase la ruvelul creierulur, cu atit sint posibile mai rnulte reactii, Neocortexul permite subtilitaj! si complexitati ale vietii ernotionale, cum ar fi capacitatea de a avea serrtirnerrte fa/a de sentimentele noastre. La primate exista 0 mai mare legatura irrtrc neocortex si sisterrrul Iirnbic decit la orice alte specii - dar si mai sernnificative sintlegaturile de la oameni -, care sugereaza de ce sintern capabili sa darn dovada de 0 mult mai mare gama de reactii 'in raport cu ernoriih- rioastre. reusirid sa Ie riuantam. In vrerne ce un iepure sau 0 maimuta au driar cite va reactii tip ice restrinse 1a frica, neocortexul uman, rnai mare ea djmensiune, pennite :;;i un repertoriu mai larg - inclusiv sunatulla Pol itie. Cu cit sistemul social este rnai complex, cu ant flexibilitatea este rnai importanta - si nu exista un sistem social rnai complex decit eel al Iumii in care trairn 12.

Acesti centri superiori rru stapinesc insa intreaga rioastra viata emotionala; in chestiunile sufletesti esentiale - si mai ales in urgentele ernotionale - se poate spune ca ele sint las ate in grija sisterrml ui limbic. Avind in vedere ca partea cea rnai mare a ceritr ilor superiori ai creier uhri au inmugurit din zona periferica sau s-au extins in functie de ea, creierul emotional are un rol crucial in arhitectura rieurala. Fiind radacina de Ia care s-a dezvoltat noul creier, zonele ernorioriale sint intrepatrunse de mirrade de circuite legate intre ele "icare stralbat neocortexu1. Acest lucru da 0 enorma putere centrilor emotionali, putind asHel sa infIuenteze functionarea restului creierului ~. inclusiv a centrilor gindirii.

Anatomia unui b locaj emotional

r

Via/a este 0 comedic pentru cei care glndesc iii 0 t.ragedie peniru cei care all scniimente.

HORACE WALPOLE

Era 0 dup a-amiaza fierbinte de august din 1963, chiar ziua In care reverendul Martin Luther King, Jr. si-a tinut discursul inceput cu "Eu am un vis" in cadr ul marsuhri din Washington, organizat in favoarea drepturilor ornului. In acea zi, Richard Robles, un spargator inrait care tocmai fusese eliberat condirionat d upa 0 pcdeapsa de trei ani, Iu ata in urrna a peste 0 suta de spargeri, a iricercat sa faca rost de riiste Irero.irra, spunea el ea pentru ultima data. Voia sa rerurnte la vi ata de delincvent, va sus tine el ulterior, dar avea nevoie d isper ata de bani pentru rubita lui si pentru ferita lor de trei anisori.

Apartamentul pe care l-a spart in ace a zi apartinee lui Janice Wylic, 0 tinara de douazeci si unu de ani, documentarist la revista Neursuieek, si lui Emily Hoffert, douazeci si trei de ani, invatatoare. Desi Robles alesese un apartament aratos din carrierul de est al New York-ului tocmai gindindu-se ca nu este nimeni acasa, Wylie era acolo. Robles a amcnintat-o cu un cutit si a legat-o. Cind sa plece, a venit Hoffert. Ca sa rcuseasca sa fuga, Robles a legat-o si pe ea.

Ani de z.ile mai tirziu Robles povestea ca atunci cind 0 lega pe Hoffert, Janice Wylie l-a avertizat ca n-are scapare: l$i va aminti cum ara ta ~i va ajuta politia sa-i dea de 'urrna. Robles, care promisese ca este 'u ltirna lui spargere, a intrat in panica in asemenea masura, incit si-a pierdut complet controlul. Intr-un moment de nebunie, a irisfacat 0 sticla de sue ~i Ie-a lovit In cap pe femei piria au lesinat, dupa care, prins de 0 cumplita furie, dar ;;~ de frica, le-a injunghiat de neriumarate ori si le-a hacuit cu un cutit de bucatarievAmintindu-si de acest moment, douazeci si cinci de ani mai tirzru, Robles se pllngea: "Pur si simplu 0 Iuasern razna. Am srmtit ca-mi explodcaza creierul."

An.atmnia u n ui bloca] emotional

29

Pina in ziua de azi, Robles a avut tot timpul sa regrete aeeste citeva minute de furie dezlantuita. $i In prezent el este tot in inchisoare, dtrpa treizeci de ani, pentru ceeace a ajuns sa fie cunoscut drept IIcrimele impotriva fetelor cu studit".

Asemenea explozii emotionale sint 0 forma de blocaj neuraL In aceste clipe, d.upa cum. sugereaza dovezile, un anumit centru din creierullimbie declara ea este yorba de 0 urgenta, concentr ind tot restul creierului asupra acestei real itati care nu sufera aminare. Blocajul apare iritr-o clipa, declansind 0 reactie dramatica inainte ca neocortexul. creierul care ginde$te, sa aiba vreo sansa sa analizeze complet Intr-o fractiunede secunda ce se intimpla si sa hotarasca ce e de facut. Trasatura principala a acestui blocaj este eli odata cu trecerea momentului respectiv cei astfel posedati nu-si mai d au seama ce Ii s-a mtirnplat.

Aceste blocaje rru sint izolate. Ele slnt incidente ingrozitoare, care duc la crime violente, ca in cazul omoririi fetelor cu srudii. In aceasta forma catastrofala - dar mai p'utin interisa - se petree rrrulte, in mod similar, destul de frecvent In rniritea noastra, Incercati sa va arnirrtiti cind ,y-ati pierdut busola" pentru ultima data, descardndu-va pe cineva - pe partenerul de viata sau pe copil sau pe soferul altei rnasirii - irrtr-o asemenea masura, incit ulterior, dupa un moment de reflectie si de gindire, vi s-a parut nepotrivit. Mai mutt ca sigur ca era tot 0 forma de b locaj, 0 preluare neurala a controluIui, care, asa cum vom vedea, lsi are originea m nucleul amigdalian, un centro al creierului limbic.

Nu toate blocajele limbice sint tulburatoare, Atunci cind cineva este atit de impresionat deo gluma incH il cuprinde un ris aproape exploziv, aeeasta este tot 0 reactie limbica. Acest lucru se manifesta si in momentele de bucurie intensa: cind Dan Jansen, dtrpa mai multe esecu ri care l-au marcat profund, a Iuat in sfirsit medalia de aur olirnpica la patina] viteza (ceea ce jurase sa faca promitindu-i acest lucru surorii sale aflate pe patul de moarte), in cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din 1994, sotia sa a fost atit de coplesita de ernotie :;;i de fericire, iricit a trebuit dusa de urgenta la cabinetul medical al patinoarului.

LOCUL TUTtmOR PASIUNnOR

La oameni, nucleul amigdalian (de la cuvintul grecesc "amygdala", care mseamna IImigdaHi"), are form.a unui rnanunchi de migdale, fiind alcatuit din structuri conectate ce se

30

Creieru l emotional

afla in creier, in spatele inelului limbic. Exista doua arnigdale, cite una de ambele parti ale creierului, localizate in Intcriorul cap ului. Nucleul arnigdalian uman este relativ mare in comparatic cu eel al rudelor noastre mai apropiate de pe seara evolutiei, primatele.

Hipocampul si rrucleul amigdalian erau cele doua zone cheieale prirnitivului "creier al nasului" si care, pe masura cc au evoluat, au dat nastere eortexului si apoi neocortexului. Acum, aceste structuri periferice stau Ia baza invatarii si a mernoriei: nucleul amigdalian este specializat in chestiuni emotionale, Dadi nuc1eul antigdalian este despartit de restul creierului, rez ultatul este incapacitatea de a mai dis tinge sernnificatia emotionaIa a evenimentelor; aceasta stare se nurneste uneori "orb ire afectiva".

Lipsa trasaturii emotionale duce la disparitia sentimentelor.

Un tinar al carui nudeu amigdalian au fost indepartat chirurgical pentru a putea staptni severe atacuri de apoplexie a devenit complet neinteresat de cei din jur, preferl'nd sa se izoleze fal'a nici 0 relajie urnana. Desi era perfect capabil sa converseze, el nu-si mai recunostea p rietenii apropiati, rudele, riici macar mama si raminea perfect calm si senin aturici cind vedea tulburarea lor in fata iridiferentei lui. Fara nudeul amigdalian el parea sa-si fi pierdut sentimentul recunoasterii, pl'ecum si toate sentimentcle fata de sentimente", Nucleul amigdalian actioneaza la nivelullllentoriei afective, Iucru foarte important in sine; v iara fara nudeul amigdalian este 0 viata lipsita de un sens personal.

De rrucleul amigdalian se leaga rru numai afectiunea: orice pasiune depinde de el. Animalele carora le-a fost scos rrucleul arnigdalian sau le-a fost sectionat nu se rnai tern si rru se rnai infur ie, l:;;i pierd clorrnta de a se Intrece sau de a fi cooperante, riu-si mai gas esc locul in cadrul speciei lor; emotiile sint tocite sau absente. Lacrirnile, 0 caracteristica exclusrva a oamenilor, smt declarisate de riucleul amigdalian $1 de 0 structure apropiata, girusul cingular; fiind retirrute, lovite sau in vreun alt fel atirise usor, aceste zone ale creierului pot determina oprirea plmsului. Fara nucleul amigdalian nu exista lacrimi de tristete care sa fie domolite.

Joseph LeDoux, un neurospecialist de la Centrul de $tiinta Neurala al Universitatii din New York, a fost primul care a descoperit rolul cheie .jucat de nudeul amigdalian in creierul emoponal2. LeDoux face parte dintr-o noua generatie de neurospeciali~ti, care au pus b;:'zele unor Inetode inovatoare ~i unor teh-

AnatOlnia u n u i blocaj ent ot ion al

31

nologii pe rnasura, aces tea aducind 0 mare precizie in stabilirea organizarii creierului in furictiurie, dirid la lumina adcvarate rnistere ale rniritii ornenesti, ce pareau impenetrabile celorlalre generatii de oarneni de :;;tiinta. Descoperirile sale referitoaro la circuitul creieruhri emotional ave au sa indeparteze 0 idee preconceputa in legatura eu sis.ternu l Iimbic, punind nudeul amigdalian incentrul actiunii si plasind celelalte str ucturi periferice in roluri cu totul diferite '.

Cercetarile lui LeDoux explica felul in care nucleul amigdahan poate prelua controlul asupra a ceea ce facern, chiar in vreme ce creierul care ginde:;;te, neocortexul, este inca pe cale sa ia o hotarire. Asa cum vorn vedea, sufletul inteligentei errrotionale consta in felul in care functioneaza rrucleul amigdalian si cum interactioneaza eu neocortexul.

RETEAUA NEURAL.A

Ceea ce intriga in intelegerea puterii emotiilor Ia nivelul vietii mintale s'int acele momente pasionale pe care le regretam ulterror; de lndat~ ce Iuoru rile reintra PE' un faga:;; normal; irttrebarea este cum de am devenit iratioriali alit de usor. De exemplu, o tinara a mel'S doua ore plI_la la Boston Cd sa ia 0 gustare si sa-si petreaca ziua cu iubitul ei. In timpul gustarii, el i-a oferit un cadou pe care ea $i-l dorea de l uni de z ile, 0 gravura greu de gasH si cumparata tocmai din Spania. Dar iricintarea ei a disparut complet cind, Ia sugestia ei ca dupa masa sa mearga 'irnpreuna Ia un matineu la cinema pcntru di-$i dorea sa vada in mod special un film, prietenul ei a uluit-o de-a dreptul spuriindu-i d'i nu-si va putea petrece ziua cu ea pentru ca are antrenament la fotbal. Jignita si neincrezatoare, ea s-a ridicat in Iacrimi, a iesit din restaurant si, dintr-un gest impulsiv, a aruncat gravura Ia gunoi. Luni de zile mai tirv iu. rearializ ind incidentul, nu a l'egretat cii a plecat, ci ca a rarnas fara gl'avul'a.

S-a descoperit recent ca in asernenea rnomente ~ cirid reactia irnpulsiva 0 copleseste pe cea logidi - nudeul amigdalian are un rol crucial. Sernnalele ce sint receptionate de catre simturi Ii dau nudeului arnigctalian posibilitatea sa scarieze fiecare experienta in parte, distingind problernele. Astfel, nudeul amigdalian are un rol extrem de important in viata mintala. este un feL de santinela psihologica, ce infrunta toate situatiite, toate perceptiiie. avtnd in gintl (1(;;n " singura intrebare, dintre eele

32

Creierul emorion al

rnai primitive: oare ceva ce nu-mi place? Care rna jigneste? De care rna tern?" Daca lucrurile stau asa - daca inrnomentul respectiv apare un "dal' nudeul amigdalian reactioneaza instantaneu asemeni unor cabluri de transmisie neurala ce telegra!iaza un mesa] de criza catre celelalte parti ale creierului,

In arhitectura creierul ui, nudeul amigdalian este un fel de serviciu de urgenta: este mereu gata sa trarisrnita apeluri de trrgenta catre pornpieri, politie sau vecini cirrd sistemul de alarma al unei case semnaleaza probleme.

Cind se aude semnalul. sa spunem, de frica, se transmit urgent mesaje catre toate parjile irnp or tante ale creierului: acest lucru geriereaza secretii de hormorii de tipul "lupta sau fugi", mobilizind cen trii miscarii si activind sistemul cardio-vascular, muschii si organele interne". In urma semnalului nucleului arnigclal ian, sint activate 91 alte circuite, cum ar fi secretia unui hermon pentru starile de criza, norepinefrina, care sporeste reacfia zonelor cheie ale creierului. inclusiv a celor care determine ca s imt.ur ile sa fie rnai treze, punind practic creierul in alerta. Se'mn ale suplimentare ale nucleului amigdalian deterrnina trunchiul cerebral sa transforme fata, diridu-i 0 expresie de tearna, sa Inghete celelalte miscari ale muschilor, sa sporeasca ritmul cardiac, sa creasca tensiunea arterials :;11 sa incetineasca respiratia. Alte serrmale iridreapta atentia asupra sursei propriu-zise a fricii si pregiitesc muschii sa reactioneze in conformitate cu aceasta. Sirnultan, memoria corticala este determinata sa gaseasca or ice inforrnatie utila in ace a stare de cr iza, reactionirid in conforrnitate cu ptecedentele existente.

Si toate acestea sint doar 0 parte a unui intreg sir de schimbari alent coordonate, pe care le orchestreaza nudeul amigdahan prin zone le de cornartda de la nivelul creierului (pentru 0 prezentare rnai cletafiata, vezi Anexa C). Reteaua extirtsa a rrudeului amigdalian, formata din conexiunile neurale, perrnite ca in timpul unei crize emotionale sa capteze si sa directioneze rnare parte a restului creierului -indusiv min tea rationala.

SAl\TTINELA EMOTIONAIA

Un prieten povestea despre faptul ca a fost in vacanta in Anglia 91 ca a luat 0 gustare la 0 cafenea de pe malul unui canal. Mergind apoi la pl imbare si coborind treptele ce dadeau spre ca-

Anatomia u n ur blocaj emotional

33

11.al, dintr-odata a vaz~t ° fata ce privea fix spre apa cu 0 expresre de groaza pe chip. Inainte de a-~i da seama ce face, s-a aruncat in apa - cu haina si cravata pe el. Doar dup a ce a ajuns In apa a realiz.at ca fata se uita socata Ia un comis voiajor care cazuse in canal -;;i pe care astfel el I-a putut salva.

Oare ce l-a facut sa sara in apa inainte sa stie de ce? Rasp'unsu l este rnai mult ca sigUT nudeul amigdalian.

Printr-una d intre cele mai frapante descoperiri din ultimii zece ani, cercetar ile lui LeDoux au aratat ca, in p riv inta ernotiilor, arhitectura creierului ofera 1.1 pozitie privilegiata nucleului amigclalian, care devine un fel de santinela ernotion ala capabi la sa blocheze creierul''. Studiul sau a aratat ca sernnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche merg mai irrtii in creier la talamus 9i apoi - printr-o uriica sinapsa - la nudeul amigdalian; un al doilea sernnal de la talarrrus este indreptat spre neocortex - ace a parte a creierului care ginde;Jte. Aceste increrigaturi ii permit nucleului amigdalian sa iriceapa sa reactioneze inaintea neocortexului, care aranjeaza informatiile ce tree prin mai multe niveluri de circuite ale creierului, inainte de a fi percepute pe de-a-ntregul si de a irritia un raspuns mult rnai fin decupat.

Cercetarile lui LeDoux sint revolurionare in ceea ce priveste intelegerea vietii emotionale, pentru cd sint primele care pun in evidenta caile neurale ale sentimentelor, care 'iriconjoara neocortexul. Aceste sentimente care iau calea directa a nu~leului amigdalian sint de obicei cele rnai primitive si mai puternice; acest circuit explica puterea emotiei de a coplesi rationalul.

Conform teoriei conventionale, in neurostiinta, ochiul, urechea si alte organe senzitive transmit semnalele la talarnus si de acolo la zonele de prelucrare senzoriala din neocortex, ~nde ~emnalele sint reunite in obiectele asa cum le percepem noi. Semnalele sint triate dupa serrmificatie, astfel incit creierul recunoaste ce este fieca:re obiect in parte si ce inseamna prezenta sa. Din neocortex, sustine vechea teorie, semnalele sint trimise catrc crcicrul Iirnbic !7;i de acolo este radiatareactia potrivita catre creier si restul trupului. Cam asa functioneaza de cele mai rnulte ori - dar LeDoux a descoperit un mic grup de neuroni care duce de Ia talamus direct Ia nndeul amig'dalian, adauglndu-se celor care ajung pe drumul rnai larg al neuronilor catre cortex. Aceasta poreca mai ingusta si rnai scurta - un fel de alee Iaturalnica ne-urala -Ii permite nucIeului amigdalian sa prrmeasca

34

Creier ul. em.ot ion al

informatii directe de la simturi si sa aiba 0 reactie inainie ca ele sa fie inregistrate complet de catre neocortex.

Aceasta descoperire detroneaza ideea cii nucleul amigdalian depinde integral de semnalele de la neocortex pentru formularea reactirlor ernofiorrale , Nucleul amig dalian poate declansa 0 reactie emotionala prin intermediul caii de urgenta, chiar dad este iriregistrat si un circuit reverberativ paralel intre nucleul amigdalian si neocortex. Nucleul arnigdalian este eel care ne indeamna sa trecem la fapte, in .vrerrie ce neocortexul, mai lent -dar rnai bine informat -, desfasoara un plan rn ult rnai arnarumtit de reactie.

LeDoux a rasturnat vechea conceptie privind caile strabatute de ernotii prin cercetarile sale asupra fricii la animale. In cadrul unui experiment crucial, e1 a distrus cortexul auditiv at ;;0- bolanilor, dupa care i-a expus 1a un sunet similar insotit de un 'lOC electric. Sobolarui au irrvatat repede sa se tearna de acest sunet, chiar dad el nu putea fi inregistrat de neocortexul lor. In schirnb, sunetul a luat drurrrul direct de 1a ureche la talarrrus :;;i apoi la nudeul amigdalian, sa rind peste nivelurile s uperioare , Pe scurt, sobolariii au invatat sa aiba 0 reactie emotioriala fara vreo irnplicare corticala: riucleul amigdalian a perceput, retirrut si orchestrat independent frica lor.

"Din punct de vedere anatomic, sistemul emotional poate actiona independent de neocortex", mi-a spus LeDoux. "Unde reactii cmotionale si memoria ernotioriala pot fi formate fara nici o participare constienta cogriitiva." Nucleii corticali pot adaposti amintirea si repertoriul de reactii pe care le avem, fara sa ne dam prea bine seama de ce actloriam astfel, pentru ca scurtatu.ra de Ia talamus Ia nuc1eul arnigclal'ian ocoleste complet neocortexul. Acest ocol pare sa-i permita nucleului amigdalian sa dev ina depozitul unor impresii ernotionale si amintiri despre care n-am strut ruciodata totul in mod corisfient. LeDoux avariseaza ideea ca rol ul subteran al nucleului amigdalian la nivelu! memoriei este eel ce ex plica, de exemplu, un experiment uluitor, in care oarnenii au dobiridit 0 anurnita preferinta pentru forme geometrice ciudate ce le-au fast trecute ant de rapid prin fata ochilor, incH ri-au ajuns sa fie constienti cirusi de p utin ca le-ar fi vazut6J

Alte ccrcetari au aratat ca in primele miimi de secunda din momentul in care percepem ceva nu numai ca iritelegem inconstient despre ce este Yorba, dar si hotarirn daca ne place sau nu;

Anatornia u n ui bl ocaj ernot iorial

35

Talamus

REACTIE: LUITA SAU FUG:~I"'8#1:i~_~~lW'

Ritl1tui cardiac si ten siunea arteri alii cresc, Muschi i cei l1Ut-ri se pregiitesc: pentru 0 actiune rapi da,

Un semnal oizual ajunge de la retina mai intii la talamus, unde esie iradus in limbajul crcierului. Mare parte a mesajului melge apoi la cortexul oizual, unde este analizat si eoaiuat ca inteles si raspuns potritrit; dacd acesi riispuns este emotional, semnalul IIzerge la nucleul amiodalimi, pentru a actina cenirii emoiionali. Dar 0 parte mai midi a semnulului initial merge de la ialamus direct la rlUi:leul amigdalian tntr-o transmisie rapidii, care permiie 0 reaciie rapidii (deei mal putin precisd). Astfel, nucleul amigdalian poate declaitsa 0 reactie emoiionalii inainie ca respectioii centri coriicali sa fi inieles in toialitaie ce se intiinpla,

,jncon~tientul cognitiv" p ar ticipa nu rrumai la constientizarca identitatii a ceea ce vedem, dar si la opinia despre acel Iucru". Emot iile noastra au 0 minte proprie, una care sus tine puncte de vedere independent de mintea rioastra rationala.

SPECIALISTUL iN ME1yj[ORIE EM 0 TIONALA

Opiriiile incoristiente sint 0 forma de memorie ernotionala: ele slit inmagazinate in nucleul amigdalian. Cercetarile lui LeDoux si ale altor specialisti in neurologie pot sa sugereze acurn

36

Creierul ernoi ion al

Cd hipocarnpul, care a fost considerat multa vreme structura cheie a sisternului limbic, este mai implicat in mregistrarea si in crearea unei sernnificatii pentru tiparul* perceptiv decit in reactiile emotioriale. Principalul rol al hipocampului este sa asigure o memorie cit mai ascutita a contextului, ceea ce este absolut vital pentru serrmificatia crnot.ioriala: hipocampul este eel care recunoastc sernruficatia diferita-.sa zicem, a unui urs aflat la gradina zoologica fata de a unuia ce se gase9te in propria-ti curte.

In vreme ce hipocampul l;;i aminteste fapte seci, nucleul amigdalian retine partea ernotionala care ursoteste acele lucruri. Daca Incercarn sa trecem cu 0 masirra de pe 0 banda pe alta pe sosea, abia reusind sa evrtarn 0 ciocnire frontal a .. hipotalamusul retine d atele specifice ale incidentului, ca, de exemphr, pe ce banda ne aflarri, cine era cu noi sau cum arata cealalta masina. Nucleul amigdalian va fi insa eel care va da oricirid mai apoi seriz atia de teama, in momentul in care vom rnai trece printr-o situatie sirnilara. Sau cum spunea LeDoux: "hipocampul este extrern de important in recunoasterea unui chip ca fimd al unei verisoare, de exemplu. Dar nucleul amigdalian este cel care va adauga si idee a ca, de fapt, nu ne place persoana respectiva."

Creierul foloseste 0 metoda sirrrola, dar foarte abila de a 'inzestra registrul emotional al amintiri( cu 0 potenta speciala: acelasi sistem de al arrria neurochirnica care d cterrnina COI1,ul sa reactioneze prin lupta sau fuga in siruatiile arnerrintatoare inregistreaza in mernorie clip a respectiva cit se poate de viu". Intr-o stare de stres (anxietate sau emotie intensa, respectiv bucurie), un nerv care porneste de Ia creiar ajunge Ia glandele suprarenalc, determinind 0 secretie de borrnon i, epinefrine si norepinefrinc, care circula prin corp, dlnd sernnalul ca este 0 stare Iimita. Acesti hormoni activeaza receptorii nervului vag; in vrerne ce nervul vag transmite mesaje de Ia creier penrru a regIa inima, el le transrnite si inapoi la creier, generind epinefrine si norepinefrine. Nucleul amigdalian. este locul principal din ereier unde se due aceste sernnale: aceste sernnale activeaza neuronii din nucleul amigdalian, tare sernnalizeaza altor regiuni ale creierului, in asa fel incit sa sporeasca amintirea a ceea ee se intimpla.

Aceasta trezire a nucleului amigdalian se pare ea imp rima in rnerriorie majorrtatea momentelor de intensa activitate ernotionala cu un grad suplimentar de forta - de aceea ne amintim

.. In original: pattern (N. red.).

Anatomia u.n.u i bloca] emotionul

37

mai usor, de exemplu, unde am mers 1a prima inrilnire sau ee facearn atunci cind am auzit Ia stiri ca a explodat nava spatiala Challenger. Cu cit trezirea nucleului mniigdalian este mat intensa, eu atit arnirrtirea este mal puternica: experientele care ne sperie sau ne ingrozese eel mai mult in viata sint dintre cele rnai de nesters amintiri. Aceasta insearnna ca In creier exista, prin urmare, doua sistem.e de memorie, unul pentru faptele oarecare $1 uriul pentru cele cu i:ndl.rcatura emotionala. Un sistem special pentru arnintirile emotionale are 0 logica bine gindita in evolutie, bineinteles, inzestrind animalul cu arniritir ile vii a ceea ce-I arneriiri~a sau ii place. Dar amintirile emotionale pot fi calauze gresite in prezent.

"4LARMELE NEURALE DEMODATE

Unul dintre dezavantajele aeestor alarrne neurale este ca mesajul urgent pe care il transmite nucleul arnigdalian este uneori, daca nu chiar foarte des, iesit din uz - mai ales in raport cu existenta sociala fluida ill care traim noi, oamenii. Ca sediu al memoriei ernotionale. nucleul amigdalian scaneaza experienta respectiva, deci 0 analizeaza comparind ceea ce se IntilTlpla in momentul prezent cu ceea ce s-a i.nfirrrpl at in trecut. Metodele de eomparare sint de tip asociativ: atunci cind un element cheie a1 situatiei prezente seamana eli ceva din trecut, putem sa nurnirn acest Iucru "potrivire". Acest fapt explica de ce circuitul e confuz: rcactia apare inaintea unei confirmari complete. Se comanda in graba 0 reactie la prezent in functie de arnirttiri intiparite demult, irnpreuna cu gindurile, ernotiile ;;i reactiile dobindite ca abordare a unor evenimente ce sint doar vag asemanatoare, insa suficient de apropiate pentru a alarma nudeul amig'dalian.

Astfel,o fosta infirmiera din cadrul arrnatci, traurnatizata de nenumaratele rani oribile pe care Ie irigrijise in vreme de razboi, a fost cuprinsa dintr-odata de un fel de groaza, ura si panica - o repetare a reactnlor ei de pe terenul de lupta, declansata dupa ani de zile pe neasteptate atunci cind a desehis usa de la 0 debara in care copilul ei ascunsese un scutec mit mirositor, Citeva elernente disparate ale acelei srtuafii au fost suficiente pentru a deteeta similitudini eu 0 primejdie trecuta si astfel riucleul amigdalian sa proclame starea de urgenta. Problema este ca pe linga amintirile ernotionale care a u puterea neeesara de a genera asemenea crize, reactia poate veni in egahi masura de 1a felul cum a fost abordata 0 astfe! de situatie In trecut .

38

Creierul ernot io n al

Imprecizia creierului emotional in asemenea momente se adauga faptului ca multe amintiri emotion ale puternice provin din prirnii ani de viata, din relatia copilului foarte mic cu cei care Ii poarta de griFL Acest lucru este adevarat in special in caz~ eve-nimentelor traumatizante, cum ar fi bataile sau irid iferenta. In primii ani de viata.valte structuri ale creierului, in special hipocampul, care are un ro1 crucial in amintirile noastre narative, si neocortexul, locul in care sint adapostite gindurile rationale, trebuie sa se dezvolte in totalitate. La nivelul memoriei, nudeul amigcialian si hipocampul lucreaza in colaborare; fiecare lnm,:gazineaza si recupereaza inforrnatiile speciale de sine statator, In vrerne ce hipocampul recupereaza informatiile, nucleul amigdalian hoti'lraste dadl iriforrriati ile au 91 valento emotionale. Dar n ucls-u] amigdalian, care se rnaturi zeaza foarte rapid In crcierul s.ugar.ului, este format de fapt in totalitate inca de la nasterea copiluhri.

LeDoux se Intoarce Ia rol ul riucleuhri amigdalian in copilarie pentru a sus tine 0 idee care a stat Ia baza gindirii psihanalitice: si anume ca interactiurule primilor ani de viata forrneaza un set de lectii cmoti orialc bazate pc deprinderi si riernulturruri din contactele dintre copiluI foarto rnic 91 cei care au grija de el". Aceste lectii emotioriale sint ant de puternice si totusi atit de elificil de Inteles din punctul de vedere al adultului, incit, crede LeDoux, eIe sirrt inmagazinate in nucleul arnigdalian sub 0 forma neprelucrata, fiind un fel de tip are fara cuvinte ale vietii ernotionale. Pentru ea aceste prime arn intir i errrofiorra le se fixeaza Inainte ca respectivii copii sa aiba cuvinte pentru experienta lor, atunci cind aceste amintiri emotionale sint declansate ulterior in viata, nu mai exista 0 potrivire cu gindirea articulata in ceea ce prive9te reactia care ne cuprindc. Unul dintre motivcle pcntru care putem fi in:;;elaj:i de iesirrle noastre emotionale este faptul ca ele dateaza adesea dintr-o perroada timpurie a existeritei noastre, cind lucrurrle erau neclare si nu aveam inca vocabularul riecesar pentru a u'te1ege evenimentele petrecute. Putem avea un sentiment haotic, dar nu si cuvinte pentru arnintrrile care I-a u creat.

CfND EMOTIILE SlNT RAPIDE $ICONFUZE

Era can, trei dirnineata cind un obiect enorrn a cazut prin tavanul din coltul donnita'rului ITleu, impra:;;tiind in incapere ceea ce se aHa in pod. Intr-o secunda, am sihit din pat ;:;i am ie;;;it din

Anatomia unui Irl.o ca; ernoi icm.al

39

camera ingrozit, ca nu cumva sa cada intregul tavan. Apoi, dindu-rni seama ca sint in sig uranta, am tras prudent cu ochiul in dorrnitor, pentru a vcdea ce a dus la acest dezastru si aveam sa descopar ca lucrul ce mi sa parut a fi fast tavanul darirnat nu era altceva decit 0 gramada de cutii pc care sofia mea le inghesuise iritr-uri colt cu 0 zi Iriaintc. d upa ce Ie triase din debara, $i care acum cazusera pe jos. Nu cazusc nimic din pod: pentru ca nu aveam pod. Tavanul era intact, ca si mine, de altfel.

Faptul ca am sarit din pat pe [umatate adorrnit - ceea ce poate ca m-ar fi salvat sa nu fiu ranit daca intr-adevar ar fi cazut tavanul ilustreaza puterea nucleului amigdalian de a declansa a arrurnita acti une Ia care recurgem in situatiile de urgenta, in momentele vitale, inainte ca neocortexul sa aiba tirnp sa inregistreze in intregime ce s-a mtimplat. Traseul starii de urgenta care merge de la ochi sau de Ia ureche 1a talamus si apoi la nucleul amigdalian este crucial: se econorniseste timp intr-o situatie de urgenta, mai ales cind este necesara 0 reactie instantanee. Dar acest circuit de la talamus la nucleul amigdalian nu transmite decit 0 midi parte din mesajul senzorial, partea cea mai mare din el Iuirtd drurnul principal catre neocortex. Deci, ceea ce se inregistreaza in nudeul amigdalian via drumul direct este in cel rnai fericit caz un semnal brut suficient doar pentruun avertisment. Sau cum sublinia LeDoux: "Nu e nevoie sa stii exact ce este un anu-

. . . d· ~ t f . I "10

nut Iucru pentru a-ti a seama ca poa e 1 pencu os. .

Drurnul direct prezinta un eriorrn avantaj la nivelul timpului creieruhri, care se mascara in rniimi de secunda. Nucleul amigdalian al sobolanului poate genera 0 reactie in raport cu 0 perceptie in douasprezece miirni de secunda. Drumul de la talamus la neocortex si apoi la nucleul amigdalian d ureaza cam dublu. Trebuie inca sa se fad masuratori similare in cazul creierului uman, dar in mare, ritmul este mai mult ca sigur acelasi.

in termeni evolutioriisti, supravietuirca depinde de acest drum direct, pentru ca astfel s-a ajuns ca ea sa fie de mai lunga d urata, penni(tnd reactii rap ide $i op+iurii care economisesc citevarniimi de secunda cruciale in reactia fata de pericol. Aceste miimi de secunda ar fi putut tot asa de bine sa salveze vietile strarnosilor nostri p rotornarnifere :;;i probabil de aceea exists aceste tipare In creierelernamiferelor,indusiv in al dvs. $[ al meu. De fapt, in vrerne ce acest circuit poate juca un rol relativ limitat in viata mintala a oamenilor, redus doar la crizele emotionale, mare' parte din viata mintala a pasarilor. pe:;;tilor 9i t"ep-

40

Crei erui emotional

trlelor graviteaza in jurul Iu i, pentru ca irisas! strprav ietuirca lor depinde de 0 analizare permanenta a pradatorilor sau a prazilor. "Acest creier primitiv minor la mamifere este creier ul principal Ia nemamifere", spune LeDoux. flEl of era 0 cale foarte rapida de declansare a emotiilor, Este rnsa un proces rapid 9i d ezordonat: celulele sint rapide, dar nu foarte precise."

o aserneriea imprecizie, de exemplu la 0 veverita, e buna deoarece 0 deterrruna sa se ascunda, fugind la cel mai mic sernn ca in preajma ar putea fi vre uri d'usrnan, sau sa se arunce pe orice lucru comestibil. Dar in cazul vietii ernotionale a oamenilor, aceasta irnprecizie poate avea consecinte dezastruoase pentru relatiile rioastre, deoarece inseamna, vorbind la figurat, ca putem sa rie repezim Ia cineva sau sa fugim de cineva de care rru este cazul (de exemplu, 0 chelrierita a scapat din rrrina tava cu sase cornenzi atunci cind a zarit o femeie care avea 0 claie de par r09U ;;1 ere] - asernerti celei pentru care 0 parasise fostul ei sot).

Asemenea grcgeli emotionale aflate In stadiu initial se bazeaza pe sentimente prioritare in raport ell gindirea. LeDoux rrumeste acest Iucru "emo!ie precognitiva ", 0 reactie bazata pe inforrnatii fragmentare senzoriale, care nu au-fest stocate complet ;;i nu au fost integrate inrr-ul1 obiect recognoscibil. Este 0 forma bruta de inforrnatie senzoriala. ceva de genul CUlT! se ChCt1l11a melodia, in care, in lac sa se faca 0 judecata rapida a bucatii muzicale pe baza a doar citorva note, se ajunge Ia 0 perceptie integrala prin citeva incercari, Daca nucleul amigdalian simte aparmd un tipar senzorial de import, el trage 0 arrumita concluzie, declanairid reactii inca inainte de a-i confirrna realitatea pe cle-a-ntrcgu l "-~ sau chiar deIoc.

Nu e, deci, de mirare ca de fapt nu putem patrunde suficient ~e bine in Intunericul emotiilor noastre explozive, mai ales atunci cind inca sintem sclavii lor. Nucleul amigdalian poate reactiona intr-o criza de furie sau de frica lnainte ca insu;;i cortexul sa-;;i dea seama ce se intimpla si de ce 0 asemenea ernotie este declansata independent sau anterior gindirii.

MANAGER. EMOTIONAL

Pet ita unci prietene, Jessica, de ;;ase anisori, dorrnea pentru prima data la 0 prietena de joaca, ;;i nki macar nu era prea 1impede care era Iliai ernotionata, rnan121 sau Hied. In vrerne ce nia .. ma se straduia sa nu se bage in seama faptul ca este nelini;;hta,

Anatornia u n ui bloca] emotional

41

apogeul a fosl atins la miezul noptii, cindse pregatea de culcare si a auzit telefonul sunind. A aruncat periuta de dinti ;;i s-a repezit Ia tclefon, cu inima batirrdu-i sa-i sara din piept, imaginind u-si-o pe Jessica in tot fclul de ipostaze cit se poate de ingrozitoare.

Mama a insfacat receptorul ;;i a strigat: ,Jessica!" - in timp ce 0 voce de ferneie tocmai spunea: "A, cred ca am gre9it rrurnarul. .. "

In acel moment, mama si-a revenit ;;i, politicoasa, pe un ton stapinit, a mtrebat: nCe mrmar cautari?"

Atunci cind rrucleul arnigdalian functioneaza pregatind 0 reactie impulsiva nelini;;tita,o alta parte a creierului emotional permiteo reactie rnai potrivita si rnai corecta. Amortizorul ereierului trecede la nucleul amigdalian, care parca a mintit, 1a celalalt capat al circuitului major, spre neocortex, 1a Iobii prefrontali, care se afla chiar In drcptul fr'urrtii. Cortexul prefrontal pare Cd functioneaza atuncicind cineva e speriat sau 'infuriat, Iinistindu-se sau stapinind sentimentul pentru a actiona mai eficient in situatia data sau atunci cind 0 noua mstiintare cere un cu totul alt raspuns, ca in cazul mamei ingrijorate care raspunde la telefori. Aceasta zona rieocorticala a creierul'ui are 0 reactie mai analitica sau mai potrivita in raport cu imp ulsurile emotionale, modulirid nucleul amigdalian :;>i alte zone Iimbice.

De obicei, zone Ie prefrontale guverneaza reactiile noastre ernotionale inca de la inceput.Nu uitati ca cea mai mare proiectie a infor-matiei senzoriale ce provine de la talamus I1U merge la nudeul amigd alian, ci 1a neocortex si la numerosii centri de preluare si de analizare a ceea ce a fost perceput; aceste iriforrnatii si Teac~ia noastra in raport cu ele sint coord onate de lobii prefrontali, care sint locul In care se p'lanifica si se organizeaza actiurrile in raport cu un scop, inclusiv cele emotionale. In neocortex, 0 serie de circuite in cascada mregistreaza $i analizeaz.a informatiile, leinteleg si, prin intermediullobilor prefrontali, orchestreaza a reactie. Daca In timpul acestui proces se sirnte nevoia unei reactii emotionale, ea este dictata de lobii prefrontali, care lucreaza in strinsa legatura cu nucleul amigdalian si cu a1- te circuite din creierul emotional.

Aceasta progresie care face loc discernarrrintului in eazul reaetiei emotion ale este un aranjament standard, eu 0 singura excephe semnificativa, in cazul urgcntelor emotionale. Cind se declan;;eaza 0 emotie; in citeva dipe lobii prefrontali analizeaza

42

Creieru.i errioi io n al

proportia riscuri/ avantaje ~i, din rniliarde de reactii posibile, este aleasa cea rnai buna-". In cazul anirnalelor. cind sa atace si c~d sa fuga. In cazul oamenilor. .. cind sa atace, cind sa fuga _:_ $: de asemenea:, ci~d sa fie impaciuitori. cind sa corrvirrgzi, cin d sa caute slmpatle, cind sa fie caun zid, cind sa creeze sentimente de vinovatie. cind sa plinga. cind sa braveze, cind sa fie dispretuitori - s.a.m.d., intreg repertoriul de posibilitati ernotionale.

Reactia neocortical a este rnai Ierrta in creier dedt In rnecarrismul de deturnare, pentru ca presupune mai multe circuite. De aserneriea. poate sa fie mai jud.icioasa si mai aterita, avind in vedere ca sentimentul este precedat de 0 gitl.dire mai profunda. Cind suferim 0 pierdere si ne intristam sau sintem fericiti d upa un triumf, a reusita sau cugetam la ceva ce a spus sau a facut cineva, iar apoi ne simtim jigniti sau ne infuriern, Irisearrma ca rieocortexul este la datorie.

Ca si in cazul nucleului amigdalian, fara functionarea lobilor prefrontali, in mare parte viata erriotioriala s-ar narui: dad! lipseste intelegerea faptului ca un arrurnit lucru merita 0 reactie ernotionala, nu va rnai exista nici 0 ernotio. Rolullobilor prefrontali in emotii a fost banuit de catre neurologi mea din arrii 1940, atunci cind se ajunsese la 0 vindecare disperata si din pacate prost utilizata - p rintr-o "rezolvare" chir urg'icala a bolrlor mintale: lobotomia prefrontala care (adesea fa intimplare) 'indeparta o parte din Iobii prefrontali sau, altfel spus, legiHura dintre cortexul prefrontal 91 creierul inferior. Atunci cind inca nu exista nici un fel de medica tie eficienta pentru bolile mintale, lobotornia era incurajata ca solutie a gravelor tulburari emotionale - respectiv, taierea legaturilor dintre lobii prefrontali si restul ereieruhri pentru "indepartarea" dispcrarii pacientilor. Din pacate, aceasta rnetoda a vea sa-i coste pe pacie-rrtii respectivi viata erriotionala, pentru ca aceasta pur $i sirnplu disparea si ea. Circuitu! cheie fusese distrus,

Deturnarea emotionala presupunea doua dinamici: de clansarea nucleului amigdalian si incapacitate a de a activa procesele neocorticale care de obicei echilibreaza reactia enl0tionalasau rcstabilirea zonelor neocorticale in cazul u~ei urzente emotioriale-". In asemenea mornente, mintca rationala este coplesita de cea erno+ioriala. Felul in care actiorieaza cortexul prefrontal ca manager eficient al ernotiei - cintarind reactiile inainte de a trece Ia fapte - este tocmai potolirea semnalelor de activare transmise de nudeul amigdalian t?t de alti centri periferici - aserna-

Anatom.ia u n u.i bl ocaj ern oi io n al

43

nator cu felul in care un parinte opreste un copil impulsiv sa se agite, sp untrid u-i sa se poarte cum trebuie (sau sa astep+e eu rribdare) ca sa i se dea ceea ce cloreste--'.

Se pare ca lobul prefrontal sting este comutatorul chcie care poatei.inchide" ernotille tulburato~re. Neuropsihologii care s:udiaza dispozitiile pacientilor care au suferit accidente 1a lobii frontali au ajuns Ia conc1uzia ca una dintre sarcinile lobului frorital sting este sa actioricze ca un termostat neural, reglind ernotiHe neplacute. Lobii prefrontali drepti sint loculin care se gasesc sentimentele negative nun ar fi Erica ;;i agresivitatea, in vreme ce lobii sfing ireusesc sa stapirieasca aceste ernotii pr imi tive, probabil inhibind lobul drept!". tn grupul nostru de pacienti care suferisera atacuri cerebrale, de exemplu, eel ale caror leziuni se aflau in cortexul prefrontal sting erau inclinati sa vada numai nenorociri si sa se tcarna permanent; cei eu leziuni in partea dreapta erau "exagerat de vcseli": in timpul exarnenelor neurologice, glumeau si parea ca nu le pasa de nimic-". Apoi a aparut cazul sotului fericit: un barbat al carui lob prefrontal drept fusese partial indepartat in urma unei operatii la care s-a recurs datorita unci malformatii a creierului. Sotia le-a spns doctorilor ca dupa opr-ra+iesotu l a s ufer it a schimbare raciicala de personalitate, in sensul ca nu se mai supara asa ttsor si, in plus, ~a se bucura si pentru faptul ca era mai afectuos!".

Pe scurt, lobul prefrontal sting pare a fiparte a circuitului neural care poate bloca sau incetini or ice, in afara de ernotiile negative prea puternice. Daca nucleul amig dalian actione~za adesea ca 0 supapa de urgenta, in schimb las a lobii prefrorrtali sa fie parte a comutatorului creierului care poate ,,lnchide" ernotiile neplacute: nucleul amigdalian propune, lobii prefrontali dispun. Aceste legaturi prefrontal-limbice sint extrem de importante pentru 'viata mint ala nu numai In reglarea fina a ernotiilor: ele Bini esentia le pentru 0 riav igare- la nivelul deciziilor c~lor ~nai importante din via t~L

ARNIONIZAREA EMOHILOR $1 A GINDURlLOR

Legaturile dintre nudeul amigdalian (:;;1 structurile Iimbice aferente) $i neocortex sint centrulluptelor sau al tratatelor de cooperare dintre minte si suflet, dintre gind si sentiment. Acest circuit cxp lica de ce ernotia este atit de irrrpor tanta iritr-o gindire

44

Crcierul emotional

eficienra, atit 1n l ua rea hotaririlor i:nte1epte, cit si in ingaduirea unei gindiri lirnpezi.

Sa Iuarn in considerare puterea emotiilor de a intrerupe gindirea. Neurologii folosesc termenul de "mernorie functionala" pentru capacitatea de atentie care retine in minte faptele esentiaIe pentru a rezolva 0 anurnita irisarcinere sau problema, irrdiferent daca este yorba de ariurnite trasatur i ideale pe care le-ar cauta cineva atunci cind viziteaza rnai multe Iocuinte posibile ori despre elementele de rationarnent in rezolvarea tmui test. Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care rasp'uride in mod direct de memoria runcjionala-". Circuitele dela creierul limbic la lob ii prefrontali rnai dau searna ~i de faptu 1 ca semnalele de emotie puterriica - nelinistea, mini a si altele asernenea - pot crea 0 stare rieurala ce poate sabota capacitatea lobilor prefrontali de a rnerrtine activa rnernoria. De aceea, atunci cirid sintem suparati din punct de vedere emotional, spunem: "Nu mai pot gindi limpede" -:;;i din acelasi motiv 0 stare perrnanenta de disconfort ernotiorial poate crea deficiente in capacitatea intelectuala a copilului. schilod indu-i posibihtatile de a invata.

Aceasta deficienta este mai subtila si nupoate fi intotdeauna inregistrata prin testele de inteligenta, chiar daca ele ne indica prin uncle masuratori neuropsihologice precise agitatia si irnpulsivitatea continua a urrui copil. Intr-un studiu, de exemplu, s-a dovedit ca problema unor baieti de scoala primara, care desi aveau un coeficient de inteligenta peste medie, totu.si nu dadeau rezultate prea bune Ia scoala, puteafi explicata prin testele rieuropsihologice care au ind icat 0 proasta functionare a corte xu lui frontall". Ei erau impulsivi :;;i rielin istiti, adesea distrugatori si eu probleme - ceea ce sugera 0 proasta functionare a lobilor prefrontali In raport eu nevoile limbice. In ciuda potentiahrlui lor intelectual, acest.ia si'nt copiii eu cele mai mari riscuri, in sensul ca pot ave a esecuri profesionale, pot ajunge alcoolici si delrncventi nu pentru ea inrelectul Ior ar fi deficitar, ci pentru ca nu reusesc sa-:;;i staprneasca viata emotionala. Creierul emotional, separat de zoriele cor tic ale inregistrate in testele IQ controleaza in egala masura mornentele de furie si de compasrune. Aceste circuite emotionale sint modelate de experientele din copilarie - $i aceste experiente sint cele care stau 1a baza reaqiilor noastre in momentele de pericoL

Trebuie sa ne gindim :;;i la rolul emotiilor in eazul hotaririlor eel or mai "rationale". In citeva lucrari eu implicatii multiple In

.Ariatomia u n.ui blocaj ernot io nal

iritelegerea v ie+ii rniritale. d r. Antonio Da rnas io, un neurolog de la Universitatea din Iowa, de la Colegiul de Medicina, a facut studii atente asupra felului in care pacientii au de suferit in cazul unor problerne de circuit prefronral-amigdal!", Hotarirea lor este profund viciata - chiar daca nu apare nici 0 deteriorare la nivelul IQ-ului sau a1 capacitatii lor cognitive. In ciuda iriteligentei lor intacte. ei fac alegeri dezastruoase In cariera sau In viata personala sau chiar pot zabovi obsedant de mult asupra unci hotariri cit se poate de simple, cum ar fi stabilirea unei intilniri.

Dr. Darnasio sus tine ca hotaririle lor sint atit de nefericite pentru ca au pierdut accesul la invatatura de tip emotional. In punctul de legatura dintre gind si ernotie, circuitul prefrontal-amigdal este 0 poarra extrem de imp ortarrta peritru ceea ce rie place sau ne displace de-a lungul unei intregi vieti. Odata irrtrerup+a memoria emotionala de la nivelul nucleului amigdalian, indiferent ce ginde;;te neocortexul, nu mai sint .declansate reactiile ernotionale asociate In treeut Irrrprejururri respective - totul deverund de 0 neutralitate absoluta. Un stirrrul cum ar fi un animal favorit sau 0 cunostinta antipatica nu mai genereaza nici atractie, nici aversiune; acesti pacienti au "uitat" aceste Iectii emotionale, pentru ca nu mai au acces Ia locul in care sint inrnagazinate in nucleul amigdalian.

Asemenea dovezi l-au determinat pe dr. Damasio sa iao pozitie neinruitiva. conform careia sentimentele sint practic indispensabile pentrU deciziile rationale; ele ne indreapta pe drumul eel bun, iar logica seaca va putea face apoi cum. e rnai bine. In vreme ce lumea ne confrurrta adesea cu 0 mare posibilitate de solutii (Cum ar trebui sa va investiti fondul de pensii? Cu cine ar trebui sa va casatoriti"). lectiile emotionale pe care ni le-a dat viata (curnar fi amintirea unci investitii dezastruoase sau a unei despartiri dureroase) ne trimit sernrialc care ne deterrnina sa luam 0 hotarire, elirnirririd uncle posibihtati si scotindu-Ie in evidenta pe altele. Astfcl, dr, Damasio sus tine ca acest creier emotional este implicat in rationamente in aceeasi rnasura ca si ereierul gindirii.

Asadar, emotiile conteaza intr-un rationament. In acest balet al sentimcntclor :;;i al gindurilor, capacitatea ernotionala ne calauzc$te hotaririle de moment, luerind in colaborare ell mintea rationala, ajutind '-~ sau dimpotriva -- gindirea. Tbt a:;;a, creierul gindirii joaca lIl' rol de conducator 1a nivelul emotiilor - in

Creier ul emotional

a tar a de acele moments ill care cmotiile scapa de sub control si creierul emotional 0 ia razria.

Intr-un Iel, avem doua creiere, doua rnirrti si doua feluri

difer ite de inteligenta: cea rationala si cea ernotionala .. Felul cum re usirn In viata este determinat de ambele -- nu contcaza doar IQ-ul, ci ~i inteligenta emotionald. Intr-adevar, intelectul nu poate functiona Ia capacitate maxima far a inteligenta ernotionala. De obicei, complementaritatea dintre sistcmul limbic si neocortex, dintre nucleul amigdalian si lobii prefrontali da searna de faptul ca fiecare este partener egalin viata mintala. Atunci cind acesti parteneri iritoract ionoaza bine,intejigenta ernotioriala iese Ia suprafata ~ si totodata si capacitatea intelectuala.

Acest Iucru rastoarna vechea teorie a existeritei unci tensiuni intre ratiune si simtire: noi nu vrem sa rerruntam la emotii si sa ii dam ratiuriii locul care i se cuvinc, a:;;a cum a procedat Erasmus, ci sa dcscoperim un echilibru inteligent iritre cele doua. Vechea paradigma sustinea di exista 0 ratiune icleala care a scapat de ernotie. Noua paradigma ne irideamna sa armonizarn rnintea ;;1 sufletu1. Perrtr u a face asta asa cum se cuvine 1a nivelul existerrtci rroastrc. treb uie ca rriai 'infii sa 'injelegeIH rrrai exact ce Inseamna sa-ti folosesti in mod inteligent ernotiile.

PARTEA A DODA

atura i ntefigeritei emotionale

r

Cirrd a fi destept e 0 prosfie

De ee arrurne David Pologruto, profcsor de fizica Ia un liceu, a fost injunghiat cu un cutit de bucatarie de unul dintre elevii lui eu rezultate exeelente la invatarura este inca un lucru discutab il. Dar faptele, asa cum au fost ele prezentate pe larg, sint tirmatoa-

rele: -

Jason H.,. elev in an ul d oi, cu zece pe l inie, invata la liceul Coral Springs, Florida, si era ferm hotarit sa mearga rnai departe la Facu1tatea de Medicine Sinu Ia orice facuItate ~ visa sa ajunga la Harvard. Dar Pologr uto. profesorullui de fizica, Ii daduse lui Jason doar 80 de punctc din 100 la un chestionar. Crezind ca nota ~ un biet 9 ~ i-ar putea p'une in primejdie visul de 0 v iata, Jason a luat un cutit de bucatarie, l-a adus la scoala si in timpul unei confruntrari cu Pologruto in laboratorul de fizica si-a injunghiat profesorul in clavicula, Inainte de a se fi pornit o Iup ta intre cei doi.

Un juriecator l-a gasit pe Jason nevinovat, pentru cit ar fi auferit de 0 criza de nebunie temporara in timp ul acestui incident - 0 comisie formata din patru psihologi :;;1 psihiatri au decIarat sub juramint ca in timp ul confruntarii baia tul fusese nebun. Jason a sustinut cii el intentionase sa se sinucida din prieina rezultatului de la test si se dusese Ia Pologruto sa-i spuria ca se ornoara din pricina notei. proaste. Pologruto a povestit altceva: "Eu ered ca a incercat sa rna ornoare eu cutitul" pentru ca era furios din pricina notei proaste.

Dupa ce a fost transferat la 0 scoala particulara, Jason a terminat Iiceul d oi ani mai tirz iu ea sef de promotie. Luirid numai 10, a terminat cu medie maxima. Desi Jason a obtinut asernenea rezultate spectaculoase, fostul lui profesor de fizica David P010- gruto s-a pliris ca Jason nu si-a cerut niciodata scuze si nici nu si-a asumat rasp unclerea pentru faptul ca l-a a tacar'.

50

Natura i nteligen.iei em.ot io nal.e

Intrebarea este cum a fost cu p utinta ca 0 persoana atit de inteligcnta sa comita un act Iratlorral atit de prostesc? Raspunsul: inteligenta acadernica are foarte p'utin de-a face cu viata ernotionala. Cei mai destepti dintre noi pot cadea prada unor patiJni cuncplite ~i unor imp ulsuri necontrolate; persoanele cu un IQ ridicat pot deveni piloti uluitori de prosti atunci cind se ami 1a cirma proprrei lor vieti,

Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate a notelor, a IQ-ului sau a altor evaluari in ciuda popularrtatii lor aproape rrristice, de a prevedea fara gre:;; cine va reusi in v iata. Cu siguranta ca exista 0 legatura intra IQ si perforrnantele in viata, in cazul unor grupuri largi de persoane. Multi dintre cei cu un IQ scazut sfirsesc prin a ocupa slujbe modeste, iar cei care au un IQ mare au temdinta sa deviria persoane bine platite - lucru care lnsa nu este valabil intotdeauna.

Exista foarte rrrulte exceptii 1a regula conform careia IQ-ul determine succesul - de obicei, fiind rnai multe exceptii decit cazuri care se potrivesc cu regula. In eel mai fericit caz, IQ-ul contribute cam eli 20% la factorii care determina rcusita in viata, fapt care Ii lasa pe ceilalti 80% prada altor forte", Asa cum nota uri observator: "Cea rnai mare parte a locurilor pe care :;;i le gaseste cineva in societate este deterrninata de factori care nu au legatura ~u IQ-ul, pornind de la clasele socia le si ajungind pina la noroc,

Chiar 1;'i Richard Herrnstein si Charles Murray, a caror carte, The Bell Curve tCurha lui Bell), acorda oimpor+anta cap itala IQ-ului, recunosc acest lucru: cei doi subliniaza: IIPe un elev in anul intii de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAT de matematica poate sa nu-l impmga inima sa devina matematician, dar daca vrea sa se ocupe de 0 afacere, sa devina senator american sau sa cistige un rnilion de dolari poate n-ar trebui sa-si lase la 0 parte v isur ile ... Legatura dintre punctajele la teste si aceste reusite este dirninuata de totalitatea altor caracteristici pe care el le aduce la viata."3

Eu smt preocupat de cheia aces tor "aIte caracteristici", respectiv, de inteligenia-emoticnalii: capacitatea de a fi In stare sa se motiveze si sa persevereze in fata frustrarilor: de a-si stapini irnpulsurile si de a arriina satisfact iile: de a-:;;i regIa star ile de spirit si de a impiedica necazurile sa-i inhmece gindirea; de a fi staruitor ~i de a spera. Spre deosebire de IQ, care are 0 istorie de ,jproapel00 de ani de cercetari aplicate pe sute de m i i de 0<1-

Cin d a fi dcst ept. e a prost.ie

51

H'leni,inleligenta ernotionala este un concept nou. Nimeni nu poate spune exact 'i'nce masura variaza de la 0 persoana Ia alta de~a lungul unei v ieti. Dar din datele existente reiese ca poate fi la tel de puternica :;;1 uneori chiar mai puternica decit IQ-ul, iar in masura in care exista multi care s usj.in ca IQ-ul nu poate fi schimbat prin experienta sau srudii. in Par tea a Cincea voi arata cii acele competente emotionale de 0 importanta cruciala pot fi dobindite si irnbunatatite pornind de la virsta copilariei - eu conditia sa facem efortul sa ii invatam pe copii.

INTELIGENTA EMOTIONALA $I DESTINUL

Imi amintesc de un coleg de an de Ia Colegiul Amherst care Iuase 800 de punete la testul SAT si Ia altele sirnilare inainte de a intra 1a facultate. In ciuda extraordinarelor sale capacitati intelectuale, mai tot tirnp ul Isi pierdea vrernea, se cu1ca tirziu si lipsea de la cursuri, pentru ca dormea p'ina Ia prrnz. I-au trebuit aproape zece ani ca sa-si ia diplorna.

IQ-ul explica intr-o mica masura destinele diferite ale celor care promit ill egala masura, urmeaza cane aceleasi studii 9i au cam aceleasi sanse. Cind 95% dintre fostii studenti la Harvard ai promotiilor anilor 1940 - vrernuri. in care cei care aveau un IQ mare lmergeau 1a scolile Ivy League rna i mult decit in au fost arial izafi la virsta rna+ura, s-a constatat ca aceia sesera cele mai bune rezultate la testele de la facultate nu au re'us it eel mai bine $1 in 'viata, comparativ cu colegii lor cu rezultate mai proaste, mai ales cind a fost yorba de salarru, de productivitate sau de statutul lor in domeniul respectiv. N-au avut riici cele rnai mari satisfactii in v iata 51 nid cele mai fericite relatii eu

prretenii, cu familia sau in dragoste". r-

Un studiu similar pentru virsta ad ulta s-a facut si asupra a 450 de baieti, majoritatea copii de irnigranti, doua treimi pTOvenind din farnilii care traiau din ajutor social si care au crescut in Somerville, Massachusetts; pc vrernea cind "eumplita mahala" era la doi pasi de Harvard. 0 treimc dintre ei avea un IQ sub 90. Din riou, IQ-uI a avut 0 midi relcvarita pcntru Iclul In care s-au descurcat cu slujba sau in restul existeritei lor; de exemplu, 7% dintre cei cu IQ-ul sub 80 au fost someri zece ani sau chiar si Ina! rnult, dar asia s-a mtirnplat si eu'T'/o dintre cei eu IQ-ul depeste 100. Bineinteles ca a existat 0 legatura (asa cum exista, de altfel,

52

l.Jatura in t.cl igcn tei entot ion ale

intotdea~na) int~'e I~ ~i nivelul socio-economic Ia virsta de pa. truzec.I :;n sapte de aru, Dar capacitatea dobiridita in copilarie de a geshona frustrar ile, de a-;;i stapini emotiile ;;i de a se mteieae eu ceilalti a fost factorul de diferentiere eel mai importanr''. e»

Sa ne aplecarn Insa ;;i asupra datelor unui studiu in curs, efectuaL asupra a 81 de absolventi ai prornotiei 1981 ai liceelor din Illinois. Evident ca ei au avut media cea mai mare. Dar in vreme ce au continuat sa se descurce bine si la facultate, Iuind note excelente, cam plna la treizeci de ani nu au ajuns sa atiriga decit un nivel mediu de reusita. La zece ani dupa absolvirea Iiceului, doar unul din patru se afla la eel mai irialt nivel in p rofesia pe care si-o alesese si multi nu se descurcasera prea grozav.

Karen Arnold, profesor de pedagogie Ia Universitatea din Boston, unul dintre cercetatorii care au urrnarit d estinul absolventilor, dadea urrnatoarea expltcatie: "Cred ca am deseoperit persoanele «ascultatoare» care stiu sa reuseasca in acest sistem. Absolventii se zbat la fel ca rioi toti. Atunci cind sti.m despre 0 persoana ca a absolvit 0 facultate, stim doar _ca a reusit cu bine acolo unde tot ce a facut s-a masuratin note. In schiInb, nu stirn nimic despre felul in care reactioneaza la vkisitudinile 'vierii.?"

. Si aceasta este problema: inteligenta la Invatatura nu te pregatc:;;te pentru viltoarea - sau pentru ocaziile - eu care te intilnesti la nivelul vicisitudinilor vietii. Un 1Q ridicat nu estc 0 gara~tie de prosperitate. prestigiu sa'u fericire ll1.~viata, pentru = scolile noastre si cultura noastra se concentreaza asupra capaCltatilor de inv3tatura, ignorind inteligenta emotionalii, un set de trasaturi - unii l-ar putea numi caracter - care conteaza imens in destinul nostru personal. Viata emotionala este 0 dominant~ care poate fi, precum matematica sau cititul, gestionata cu mal mult sau rnai putin talent si care presupune un set uruc de COII1- petente. Masura in care cincva abordeaza aceste comp~te~le este de 0 importanta majora pentru intelegerea faptulm ca 0 persoana poate reusi in v iata, in .vreme ce 0 aIt.a pe.rs.oan.a, c~ 0 inteligenta egaIa, sfin;;e:;;te 'irrtr-o tundiitura: ap ti turl in i]e ernotionale sint meta-abilitati, ce determina cit de bine putem folosi talcntele pe care le avern, inclusiv inteligenta p'ura.

Desigur ca exista multe eai spre reu;;ita in viata~?i multe domenii in care celelalte aptitudini sint raspJatite. In societatea noastra bazatzi tot mal mu1t pe Cl.UlOdo;;tere, capacitatea de a st."iplni tehnica este categOlic importanta. Fxista ;;i 0 glum~ pc care o spun copiii: "CuIn va fi strigat peste cincisprezece am nesute-

Cin d a fi des tep i e () p rost ie 53

ritul de acum?" Raspunsul: S fu'" 0 I . . ~

.• ;, '. . n, e -. ar C 1.Iar ~l 111 ce-i priveste

~e "nesu~entl 1l1tehgenta ernotiona la ofera 0 alta fateta la lo~ul

.~ m~~ca, a;;a cum vorn vedea in Partea a treia. Do~'ezile arata ca p~l~oanele care se descuroa din punct de vedere emotionalcare rsr CW1(~sC?i ~~i stapi~esc bine sentimentele ?i care cleshrsesc $1 abordeazd. eh~fer:t ~~n~Im:ntele cclorlatti - sint in avantaj in once domeniu al VIet!!, fie ca este yorba de relariile sentirnenraIe ;;1 intime, fie de respectarea reguIilor nescrise care zuvernea~a reu~it~ in politica organizatorica. Cei care au capacitati ernotl::male bine dezvoltate au si mai multe sarrse sa fie multumiti in viata si eficieriti, sa-;;i stapineasca obiceiurile mintale ca;e stau Ia baza propriei lor productivitati: eei care rur-s ip ot corrtrola viata emotionala si due batalii intemeajung sa-;;1 saboteze capacitat~a de a se con centra asupra muncu ;;i asupra unei grndiri clare.

UN ALT FEL DE INTELIGENTJi..

Pentru un observalor 1~1tlrnpl3tor, rnicuta Judy de patru anisori poate parea 0 fiinta iz.olata printre colegii ei de joaca rnai sociabili. Ea sta deoparte, nu participa intens la joaca (>i n u este niciodata in centrul atentiei. In schirnb. este un fin observator al politicii sociale din gradinita ei si poate este chiar cea rnai sofisticata dintre copii aturici cind este yorba sa analizeze felul cum simt ceilalti.

Sofisticarea ei nu a fost evidenta pina ce educatoarea lui Judy nu i-a adunat pe toti cop ilasri de patru ani pentru a intra in jocul Clasei, Iocul Clasei - un fel de casa a papu~iIor care copiaza sala de gradinita si unde apar figurine care in loc de cap au mid fotografii ale copirlor de gradinita si ale educatorilor - este de fapt un test asupra perceptiei sociale. Cind educatoarea i-a cerut lui Judy sa aseze fieeare fetita ;;i fiecare baietel in acea parte a incaperii in care Ie place lor eel mai mult sa se joace - coltul artistic, eel eu cuburi s.a.rn.d. - Judy a facut-o ell 0 acuratete extraordinara. Atunei dnd i s-a cerut sa aseze fiecare baietel si fiecare fetita alaturi de cei en care Ie placeeel mai rnult sa s~ joace, Judy a dovedit ca 'ii poate gasi pe cei mai buni prieteni ai fiecaruia.

Acuratetea lui Judy dezvaluie faptLLl ca ea detine 0 harta soda1a perfecta a grupei sale de la gradinita $i un nivel de perceptIe exceptional pentru 0 feti!:a de patru ani. Acestea sint eapaci~ tatile care ulterior in via~a Ii vor permit{-'l1Ji Judy sa devina 0 ve-

54

l\Tatura iru.elig en i ei ernotioriale

deta in orice domeniu in care sint riecesare "calitati in abord area oameriilor" - de 1a vinzari Ia management si drplomatie.

Acest talent stralucit al lui Judy in domeniul social a fost rernarcat atit de timpuriu si datorita -faptului ca ea a irrvatat la grad irri ta Eliot-Pearson din ca:mpusul Uru ve rs itat ii Tufts, unde a

fast aplicat Proiectul Spectrum, 0 programa de invatamint la n~velinternational pentru descoperirea diverselor tip uri de iriteligenta. Proiectul Spectrum recunoaste ca repertoriul capacitatilc:r umane merge cu mult dincolo de cei trei R, ad ica dincolo de 11- mitata impartire asupra careia scolile se concentreaza in mod traditional, de abilitatea In prrvmta cuvintelor si a cifrelor. Acest proiect scoate ill eviderita faptul ca ta1ente precum eel al lui Iudy - 0 porcepfie a socialului - sint extrem de importante, i ar ed ucatia trebuie sa 112 b rarieasca in IDe sa Ie ignore sau sa Je frustreze. In~l1rajindu-j pe copii sa-~i dezvolte 0 intreaga gama a capacitatHor de care va depinde reusita lor sau 'incurajindu-i doar sa Ie foloseasca pentru a se implini in iridiferent ce ar face, scoala devine un factor important :;;i in npredarea" capacita+ilor de a se descurca In.viata.

Spiritul vizioriar si calauzitor al Proicctului Spectrum cste Howard Gardner, psiholog 1a Harvard School of Education". "A sosit timpul", rni-a spus Gardner, "sa ne largim rrotruriea de spectru al talentelor. Cea rnai irnportanta contrib~tie ~i unicavp: care educatia 0 poate aduce la dezvoltarea copi lul ui este sa .11 ajute sa se indrepte spre un domeniu in care talentele sale sa fie cit rnai in favoarea lui, in care sa fie multumit si competent. Am pierdut compJet din vedere acest Iucr u. In scb irnb , arn supus pe toata lumea unei educatii conform careia rru poti reusi altceva decit sa fii profesor universitar, Ii evaluarn pe toti conform unor staridarde extrem de inguste ale succesului. Ar trebui sa petrecern rrrul+ rnai p u tiri tirnp pcntru a-] inrcgimcnta pc cop ii si mult rnai mult ajutindu-i Sa-$1 identifice talentele date de Dumnezeu si sa si Ie cultive. Exista sute ~i sute de modalitati de a reusi si capacitati total diferite ce pot ajuta la asta.?" Bineinteles ca Gar~rier vede eel mai bine lirnitele vechii glndiri asupra inteligentei. El subliruaza faptul ca epoca de glorie a IQ-ului a inceput ill perioada primului razboi rnorid ial. cind doua rnilioane de americani au fast alesi prin interrned iul pr imului test In scris. inventat chiar ill vrernea aceea de Lewis Terman, tm psiholog de 1a Stanford. Acest Iuc-r u a durat decenii, care au fost etichetate de Gardner drcpt "felul de a gindi 13 nivelul IQ-u]ui": nace~ti

Ci nd. a deet ept: e 0 pros tie

55

oarneni, fie di sirit destepti sau rru, asa s-au nascut. Nu putern modi fica prea mult si tua+ia, iar testul nu spune altceva decit daca faci sau nu parte dintre cei dcsfepti. Testul de admitere 1a facultate se bazeaza pe un singur tip de aptitud ine, care iti determina viitorul. Aceasta modalitate de gindire a pus stapinire pe societatea noastra."

Cartea lui Gardner din 1983, care a avut un mare impact, Frames of Mind (Cadreie miniiii, a fost un manifest irnpotriva IQ-ului;ea propunea ideea ca nu exista un singur tip monolitic de inteligenta care sa stea Ia baza reusitei in viata, C1 un spectru larg de inteligente cu sapte posibilitati. Lista lui includca si cele doua tipuri de inteligenta standard, respectiv cel al invatarii, inteligenta verbaH! si logica matematica, dar includea si capacitatea spatiala, de exernpf u, eserrtiala ill cazul unui artist plastic sau al unui arhiteet; geniul chinestezic era evident in flexibilitatea fizica si ill gratia Marthei Graham sau a lui Magic Johnson; si talentu1 muzical al lui Mozart sau Yo Yo Ma. Completind aceasta lista, apar cele doua fa tete a ceea ce Gardner nurneste "inteligentele personate": capaciiaiile inierpersonale, cum. ar fi cele ale uriui rna re terapeut precumCarl Rogers sau ale unui Iider mondial precum Martin Luther King, Ir., si capaciiiiiile "intmpsihice", care pot aparea, pe de 0 parte, in iriturtiile lui Sigmund Freud sau, rnai putin evident, in multumirea interioara ce se poate obtine atunci cind cineva reuseste sa fie in acord eu adovar atele lui sentirnente.

Cuvj~t;tl operativ in prrvinta inteligentelor este multiplu: modelul lui Gardner merge mult mai departe decit conceptul standard de IQ, ca factor singular:;;i irrvar iab il. El rcctrrioa ste c:1 testele care rie-a u tiranizat cit CUTI fost la ~coala - de la cele de capacitate, care ne-au irnpartit intre cei care au fost iridreptati spre scoli tehnice si facultate si pma la cele preuniversitare, care au stabilit ce colegiu vorn p utca urma - se baz.eaza pe 0 riotiune Iimitata a inteligentei, care este dcsprinsa de adevaratele capacitati ~i abillrati ce coriteaza In viata peste ~i diricolo de IQ.

Gardner recunoaste ca cifra sapte este una arbitrara in p rivinta tipurrlor de inteligenta: nu exista un rrumar magic referitor la multiplele talente umane. La un moment dat, Gardner si echipa sa de cercetatori au extins cele $apte posibilitat! la douazeci de tip u ri de inteligenta. Inteligcnta intcrpersonala, de exernplu. a fost irnpartrta in patru capacita fi distincte: spiritu1 de conducere, capacitatea de a cu ltiv a relatiile si de a pastra prieteniile, aceea de a Tezolva conflictele ~i de a face analize soci21e,

56

'Nut ura i n.t el io ert t ei emoJionule

adica aceea in care Judy excela Ia doar patru ani. Acest punet de vedere care prezmta ~ultele fatete ale inteligentei of era 0 imagine mai arnpla asupra capacitatii copilului ;;i asup~a potentJa_~ Iului sau pentru rcusita decit IQ-ul standar~:L Atunci cmd elev~l Programului Spectrum au fost evaluati contonn Scalei de Inteligenta Stariforci-Birret -- cindva, standardul de aur al testelor IQ ___ si din nou conform. unui set de intrebari ce u rrnarea sa rnaso';r~ speetrul de inteligente as a nun le definise Gardner, rru au existat legaturi sernnificative inlre rezultatele copiilor la. cele doua teste? Cei cinci copii cu eel mai mare lQ (intre 125 $1 133) au dezvaluit diverse profiluri in raport cu cele zece trasa.turi im~ portante masurate de testul Spectrum. De exemplu, dintre eel cinci copii "cei mai destepti", conform testelor IQ, u nul era foarte bun in trei domcnii. trei in doua si eel de-a] cine ilea corespundea doar urieia dintre trasatur ile importante ale Spectrum. Accste puncte tari erau 'impartite astfel: p~tru din.tre punc~e!e tari ale aces tor copii erau plasate 'in dorneniul muzlea~, doua ~n dorneniul artelor vizuale si unul in intelegerea sociala, unul In logica si doua in lirnbaj. Nici unul dintre cei .cin~i c?pii cu IQ-uri mari rru erau "tari" in ce priveste rniscareafizica, cifre le sau tehnica: miscarea fizica :;;1 cirrelc erau chiar punctele slabe in cazul a doi dintre cei cinci.

Concluzia lui Gardner a fost ca: "scala de inteligenta Stanford-Binet nu putea prezice reusira la nivelul activitatilor Syectrtrm." Pe de alta parter rezultatele la Spectnun le-au .dat _pa,nntilor si profesorilor un indiciu dar referitor 121 d ornenrile rata de care copiii vor arata un interes spontan :;;1 In .care se vc;r des curca indeajuns de bine, incit sa dczvolte 0 pas1Une care mtr-o b'u-

na zi sa ajunga diricolo de pricepere, catre n:lai:~trie.. .

Gindirea lui Gardner referitoare 121 rnultiplicitatea inteligentei continua sa se desfasoare. La zece ani dupa publicarea teoriei ~ale, Gardner a oferit aceste rezumari pentru inte ligerrtele persona le:

Inteligenta il1terpersonaJa este capacitatea de a-i intelege pe ceijalti: ee anume ii motiveaz.a, curn lucreaza, Cllm se poate coopera ell 21- Agentii de v inzari, politicienii. profesorii, rncd icii de clinica 91 Iiderii reliziosi eu 0 influenta clara eel mai adesea sint indivizi cu uri

o ' '

grad ridieat de mteligenta interpersonala. Inteligenta il1trapersona-

lao este 0 capacitate corelata, orientata spre interior. Este acea capacitate de a forn,a un model phn de acuratete 91 de veridicitate .a sinelui 5i de a fi in stare sa fo1os2sti acest model pentru a actIOna cfl-

cientin'via\5]O '

Cirid a fi de;;tept'e 0 prostie

57

Intr-o alta Interpratare, Gardner observa ca miezul inteligentei interpersonale presupune "capacitaple de a discerns si de a raspuride in moclul eel rnai mmerit la starile, temperamentele, motivatiile si d orintele altora". La inteligenta intrapersona la, cheia cunoasterii de sine, e1 mai include "accesul la propriile sentirnente, capacitatea de a discerne Intre ele si de a le stapiru in calauzirea corrrportarnerrtuhri "!".

SPOCK VS. DATA: ATUNC1

CiND CUNOAfJTEREA NU ESTE DE AJUNS

Exista 0 dimensiune a inteligentei personale mdelung scoasa in evidenta, dar putin explorata in studirle lui Gardner: rolul emotiilor. Asta se datoreaza poate si faptului ca, asa cum irni augera Gardner, lucrarile sale sint determinate profund de un model a1 mintii cognttiv-stiintific. Astfel, punctul sau de vedere asupra inteligentelor pune accentul pe cognitiv - intelegerea de sine ~i a altora 'in ee pr iveste rnoti vatiile, obiceiurile de rn.urrca s i folosirea acestor inforrnatii in conducerea propriei vieti si pentru a te intelege cu ceilalti. Dar ca si in cazul dom.eniului chinestezic, tmde excelenta fizica se manifesta nonverbal, domeniul emotiilor se extinde, la rindul san, dincolo de Iimbaj si de cognitiv.

Desi se acorda uri spatiu amplu descrierilor inteligentelor personale din perspective roluIui pc care acestea 11 joaca la nivelul emotiilor 91 211 stapirurii lor, Gardner si eei care au lucrat cu el nu au urmarit in detaliu rolul eentimeniului isv cazul acestor inteligente, concentrindu-se asupra cunostintelor despre sentiment. Aceasta concentrare poate rteirrterrtiorrata Iasa neexplorat vastul ocean al emotiilor, care fac ca viata interioara si relatii1e sa fie atit de complexe, de constringaroare si adesea mcurcate. De asernerrea. las a Ioc descoperirilor atit in sensul in care exista inteligenta in emotii, dar si in sensul in care inteligenta poate fi data ernotiilor.

Aecentul pus de Gardner pe elementele cognitive Ia nivelul inteligenteloT personaJe reflecta zeitgeist-ill psihologiei care i-a format punctele de vedere. Accentul exagerat pe care psihologia 11 pune pe cunoastere chiar si in domeniul emotiilor este in parte datorat 1.IDOr capricii din istoria acestei stiinte. Pe Ia jurnatatea acestui secol, psihologia Ia niveluniversitar a fost dom.i.nata de behaviori;;ti, dupa modelul lui B. F Skinner, care considera ca doar comportamentul poate fi perceput obiectiv din exterior 9i, prin urmare, pOilte fi studiat ell acuratete :;;tiintifica. Behaviori:;;-

58

Natura inteligentei emoi ion alc

tii au reglementat toa ta v iata inte rioara, inclusiv ernotii le, care nu era la indemina stiintei.

Apoi 1a sfirsitul anilor 1960, a aparut "revolutia cognitiva", accentul in psihologie indrep+indu-se asupra registrelor mintale, al stocarii de informatii ;;i al naturii inteligentei. In continuare insa emotiile nu puteau fi abordate. Teoria traditionali'l acceptata de savantii cogrutivisti considera inteligenta ca fiind rezultanta unui praces la rece a1 faptelor, Totul este hiper-rational, precum Mr Spock din Star Trek, arhetipul octetilor inforrnationali lipstti de orice Eel de sentimente si care intrupeaza ideea Cd emotiile nu au ce cauta la nivelul inteligentei, de doar stricind irnaginea unei vioti mintale.

Savan tii cognitivisti care au imbratisat acest punet de vedere au fost sedust de calculator ca model operativ al rnirrtii, uitind ca in realitate materia creierului este scaldata iritr-o budinca dezordonata p'ulsind de produse neurochimiee $1 nu se apropie In nici un fel de siliciuf ordonat si aseptic din care a tisnit metafora ealauzitoare pentru minte. Modelele predominante care circuia printre savantii cogrutivisti referitor la felulin care mintea proceseaza inforrnatia au fost lipsite de recunoasterea faptului ca ratforialttatea este ghidata - si poate fi biruita - de sentimente. Modelul cognitiv este in acest sens 0 privire saracitil a rnirrtii, adica una care nu re use ste sa explice Sturm urid Drang-uI sentimentelor care dau savoare intelectului. Pentru a ramine la aceasta vizrune, savantii cognitivisti au fost nevoiji, ei in$i:;;i, sa ignore .relevanta pentru modelele mintii create de ei a sperantelor personale si a ternerilor, a neintelegertlor in casrucie sau a invidiilor profesionalc - ei au indepartat sentimentele care dau savoare vietii dar si momentele de criza !?i care, ill fie care clipa, influenteaza exact in masura in care (cit de birie sau cit de slab) sint prelucrate informatiile.

Versiunea stiintifica unilaterala conform careia ar exista 0 viata rnintala fara influente emotionale care a calauzit ultimii optzeci de ani de cercetari asupra inteligentei - se schirnba treptat, pe masura ce psihologia a inceput sa recunoasca rolul esential al sentimentelor in glndire. Precum personajul Data din Star Trek: generaiia urmdtoare, psihologia incepe sa aprecieze puterea si virtutile emotiilor la nivelul vietii mintale, dar si primcjd iile pe care lereprezinta. La urrna urrnei, asa cum vede Data lucrurile (spre rnarea lui rnir are, in masura In care poate simti asa ceva), logic a lui rece nu reuseste sa gaseasea solutii umane. Uma-

Cf11.d a fi des t ep t e 0 pros tie

59

riism ul nostru este cel mai evident Ia nivelul sentimentelor. Data irtcearca sa simta, d'ind u-si seama ca rateaza eeva esential. E1 vrea prietenie 81 loialitate; preeum Omul de Tinichea din 1irajitorul din Oz, lui ii lipseste 0 iriirna. Lipsind u-i simtul Iiric ce iDSOte$te sentimentele, Data poate einta sau scrie poezii cu 0 mare virtuozi~ate tehniea, dar fara a tr ai pasiunea. Lectia d irpa care Data tinjeste sint tocmai valorile mai inalte, cell" ale sufletului Olnenesc ~ creclinta, spcra nta, dev otamerrtu l, iubirea care lipsesc cu desavirsire unui punet de vedere rece, strict cognitiv. Emotiile Imbogatesc: un model mintal care le ignora este urrul sara cit.

Atunci cirid l-am mtrebat pe Gardner despre accentul pe care 11 pune pe gindurilc asupra sentimentclor san pc mctacunoastere, mai mult dccit pc cmotii insole, cl a reeunoscut ea a avut tendinta sa abordeze inteligenta din pcrspectiva cognitiva, dar mi-a spus toto data: "Cind am scris prima data despre inteligentele personale, de fapt uorbeam despre emotii, in special potrivit ideii mele de inteligcnta intrapersonala - una dintre componente fiind acordarea din punet de vedere emotional cu sine. Sernnalele sentimentelor v iscerale s'int cele care d evin esentiale pentru inteligenta interpersonala. Dar al:unci cirrd a fost de:;;voltata in practica, teoria multitudinii intelizentelor a evoluat eoncen+rin d u-sc mai mult pe metacunoa:;;ter~"':_ adica pe con~tientizarea procesului rnintal al cuiva - n$i rnai p ntin asupra iritregii game a capacitatilor crnotiorialc."

Chiar si asa, Gardner apreciaza importanta crucial a a acestor cap acitati emotionale si relation ale aflate la baza vietii. E1 subliniaza ca: "Multi dintre eei care au un IQ de 160 lucr~aza pentru cei cu un IQ de 100, in eazul in care cei dintii au 0 slaba in tel igenF'i intrapersonala. iar a celor din 'urrna este riclicata. lumea reala, nu exista 0 inteligenp:i mai irnportanta clec.it cea interpersoriala. Dad! n-o ai, nu vei Sib cu cine sa te casatore:;;ti, ce s]ujba sa-ti iei s.a.rn.d , Trebuie sa ne formam copiii la riivelulinteligentelor personale inca. din "coli."

EMOTIILE POT FI INTELIGENTE?

Pentru 0 intelegere mai complcta a felului In care s-ar putea face asemenea prcgatiri la nivelul copiilor, trebuie sa ne oprim si asupra altor teoreticieni care i-au urmat lui Gardner - eel rnai eelebru fiind pSihologul de la Yale, Peter Salovcy, care a reusit sa ..

60

Natura i.nt.cliocn t.ei ern ot io n al.e

prezinte in detaliu felur'ile in care putem da inteligenta ernotiilor noastre12. Acest efort nu este unul nou; de-a Iungul ariilor, chiar si cei mai inversunati tcorcticieru ai IQ-ului au incercat urieori sa aduca emotiile ill' zona inteligentei. fara a socoti ca illtre "emotie" 1?i "inteligenta" exista 0 contradictie inerenta in termeni. Astfel E.L. Thorndike, un eminent psiholog care a avut la rjrid ul sau un cuvint de spus in popularizarea rroti un.ii de IQ in arui 1920 si 1930, propunea intr-un articol din Harper's Magazine idee a ca un anumit aspect a1 inteligentei emotionale, inteligenta "socia1a" - care este capacitatea de a-i Inte1ege pe ceilalj.i ,,~i de a actioria cu intelepciune in relariile intennnane" - este in sine uri, aspect al IQ-u1ui unei persoane. Alti psihologi ai vremii au ac6rdat 0 coriotatie mai ciruca inteligentei sociale, consideririd-o capacitatea de a-i marupula pe ceilalti - de a-i deterrnina sa faCd ceea ce vrern, indiferent d aca sint cu adevarat d ispusi sau nu. Dar riici una drntre aceste conceptualizihi ale inteligentei sodaIe nu i-a influentat pe teoreticienii IQ·ului, drept pentru care, in 1960, a aparut un manual de 0 mare irnp ortarrta, care cuprindea teste de inteligenta ce declarau inteligenta sociala drept un concept "inutil".

Dar inteligenta porsoriala rru poate fi ignorata tocmai penlru ca are 0 Iatura inttritiva si una de bun sirnt. De exernp lu, cind Robert Sternberg, alt psiholog de la Yale, le-a certrt oamenilor sa descrie 0 "persoana inteligenta", rapacitat ile de a se descurca .in practica se rrumarau printre principalele tdiSEHuriincluse pe 11sta. Studrul mai sistematic al Iu i Sternberg l-a facut sa revina la 0 concluzie a lui Thorndike: anume ca inteligenta sociala este altceva decit inteligenta acadernica si ca este 0 parte extrem de importanta in a-i face pe oarnerii sa reactioneze bine in situatiile practice cu care sint confruritati in v iata. Pr intre inteligentele practice care sint, de exemplu, foarte apreciate la locul de munca. se riumara si acea sensibilitate care le permite managerilor eficienti sa intuiasca rnesajele implicite '".

In ultimii ani, un riurnar tot mai mare de psihologi au ajuns Ia concluzii sirnilare, fiind de acord cu Gardner, si anume ca vechiul concept de IQ, care se concentreaza pe Iingvistica si maternatica si care reprezenta un factor predictiv a1 succesului 121 scoala sau ca profesor, in cazul In care testul IQ era trecut Cll bine, s-a dovedit ca este din ce in ce mai ineficiertt, pe masura ce v iata 'isi continua cursul dincolo de porfile institutiilor de inva-

. tamint. Ace$ti psihologi- printre care se nnmara ;;i Sternberg

Cin d a fi destept e 0 prostie

61

si Salovey - au inccrcat sa-si forrneze 0 imagine mai Iarga asupra inteligentei, reinventind-o.la nivelul rreceaitatilor pentru reusita in v iata. Pe aceasta linie se ajunge din nou Ia aprecierea Ia justa valoare a inteligentei "personale" sau ernotionale.

Salovev include inteligentele personale ale lui Gardner in defin itia de baza pe care a dat-o inteligentei emotionale, exttnzind aceste capacitap Ia cinci dornenii p rincrpale!":

1. Cunoasierea emotiilor personale. Corrstierrtizarea de sine - recurioastaraa urrui sentiment aiunci cind el apare - este piatra de temelie a inteligentei ernotioriale. A1?a cum vom vedea in Capitolul 4, capacitatea de a supraveghea sentimentele de laun moment la altul este de 0 irnportanta crucial a pentru 0 patrundere ps.ihol og ica si 0 intelegere de sine. Incapacitatea de a observ a adevaratale noastre sentimente ne lasa prada acestora. Cei care au 0 certitudine mai mare asupra sentimentelor lor sint piloti rnai buni ai existeritei personate, avirid un srmt rnai sigur asupra felului in care reactionaaza in prrvinta deciziilor personale - de 121 persoana cu care se casatoresc pina la slujba pe care si-o iau. 2. Geetionarea emoiiilor. Staplnirea eruotii lor in a:;;a fel indt sa fie cele potrivite reprezinta capacitatea de a construi constientizarea de sine. Capitolu15 va examina capacitatea de a ne calma, de a ne scutura de anxictate, de depresie si de irascibilitate - si consecintele incapacitatii de a avea aceste 'calitati emotionale fundamentale. Cei care nu reusesc sa se stapirieasca sint confruntati permanent cu dezarnagiri si disperari, in vreme ce aceia care exceleaza in aceasta d.irectie se pot reechi libra rriult mai rapid in urrna obstacolelor si a necazurilor din viata.

3. Motiuarea de sine. A1?a cum 'vorn a rata In Capitolu16, punerea emotiilor ill serviciul unui scop este absolut esential pentru a-i accrda atentia cuvenita, pentru motivarea de sine, pentru stapinire si creativitate. Autocontrolul emotional-aminarea recornpenselor si mabusirea impulsurilor -- sta la baza reusitelor de tot felul. Capacitatea de a fi IIpe faza" duce Ia performante iesite din comun in toate domeniile. Cei care au aceasta capacitate au tendinta sa fie mult mai productivi si mai eficienti in tot ceea ce intreprind.

4. Recunoasterea emoiiilor 111 ceilalii. Empatia, 0 alta capacitate care se cladeste pe baza constientizarii de sine emotionale, este fundamentul "capacitatii de Intelegere a celorlalti ". Capitolul 7 va investiga radacinile empatiei, costul social al surzeniei ernotionale $i motivele care due de la empatie 1a altruism .. Cei care

62

Natura irtt elig en t ei ernot io n ale

sirrt empatici sirit rnai atenti la semnalele sociale subtile ce indica de ce au nevoie sau ce vor ccilalti. Aceasta ii face sa fie rnult rnai potriviti pentru profesiunile care presupun grija fata de ceilalti, cum ar fi profesorii, agentii de vinzari sau cei din d omeniul rnanagementului.

5. Maneorarea relaiiilor. Arta de a stabili relatii inseamna in mare parte capacitatea de a gestiona emotiile celorlalti. Capitolul 8 se ocupa de cornpetenta sociala, dar si de mcompetcnta la aeest nivel si de capacitarile specifice implicate. Acestea sint capacitatile care contribuie Ia 0 mare popularitate, Ia spiritul de conducere si 1a eficienta In relatiile interpersonale. Cei care exceleaza in aceste abilitati se descurca bine in tot ceea ce Iriseamna interactiunea pozitiva cu ceilalti: acestia sint adevarate vedete pe p Ian social.

Evident ea oamenii au capacitati diferite in fieeare dintre aceste d irectii: uni.i d in+renoi , sa zicern, 19i pot stapini mai birie propria neliniste, dar sint relativ incapabili sa calmeze pe altcineva la suparare, Baza nivelului capacitatii noastre este fara indoiala deterrninata neuronal, dar asa cum vom vedea, creierul este extrem de plastic, invatind rner'eu. Lipsurile la nivclul cap acitatilor ernotionale pot fi rernediate: asadar, in mare masura, in toate aceste d irectii conteaza obiceiurile 9i reactiile, care, atunci cirid se face efortul cuvenit, pot fi imbunatatite.

lQ-UL ~:11N"TEL1GENTA EMOTIONALA:

TlPURI PURE

IQ-u19i inteligenta emotional a nu sint competcntc contra dietorit, ci rnai degraba separate. Cu totii arnestecam intelectul eu acuitatea ernotionala. Cei care au un IQ riclicat, dar 0 inteligenpi ernotionala Sc3zuta (scm un IQ scaz.ut :;;i 0 iriteligenja emotioriala rici'icata) sint, in ciuda stereotipurilor, relativ p utirri. Intr-adevar, exista 0 oarecare corelare intre IQ si anumite aspecte a le inteligentei emotioriale desi suficient de ing'usta pentru a face dar faptul ca, in mare masura, sint entitati independente.

Spre deosebire de testele IQ farniliare, rru exista dcocamdata nici uri test care sa stabileasca "scorul Intel igerrtei emotionale" si s-ar putea sa nici nu existe vreodata. Desi exista ample stud ii referitoare la fie care componenta in parte, unele, cum ar fi empatia, sirit rnai bine testate prin mostrele ab il ita tii propriu-zise ale unei persoane - de exemplu, pu_nl_ncl-o sa detennine sentirnen~

Cfnd a fi des t ep t e 0 prostie

63

tele cuiva in functie de expresia fetei, asa cum este ea inregistrata, sa zicern, pe 0 caseta video. Totusi, folosind 0 anurnita masura pentru ceea ce el nurnesta "elasticitatea eului", ceea ce este similar inteligentei emotioriale (incluzind principalele competente sociale si emotionale), Jack Block, psiholog la Universitatca Berkeley din California, a facur 0 corrrpa.ra tie intre d otra tip uri teoretic pure: cei cu un IQ rnare versus cei cu aptitudini emotionale mari 15. Diferentele sint gdlitoare.

Tipul pur de IQ rnare (asta inseamna Iasarea Ia 0 parte a inteligentei ernofioriale) este 0 carir-atura a intelectualului care !,e poate adapta la nivel rnintal, dar este incapabil sa se adapteze la lumea personala. Profilur ile difera usor' de la barbati Ia femei. Barbatul cu loll IQ mare - nu e niei 0 surpriza - dovede9te 0 larga gama de interese intelectuale si de capacitati in aceasta directie. EI este 0 persoana ambitioasa si productiva. previzibila, stapinitoare si netulburata de ingrijorari in ceea ee-l p riveste. Are tcndinta de a fi critic si condescendent, greu de rrrulturnit si inhibat, cu probleme sexuale, inclusiv la nivelul expcrienrei senzuale, inexpresiv 9i detasat, prevenitor si rece emotional. Prin contrast, cei care au 0 intcligenta emotional a ridtcata sirit echilibrati din pund: de vedere social, simpatici 9i veseli, nu cad prada temerilor si ingrijorarilor care sa-i rnacine. Au 0 mare capacitate de a se decIiea trup si suflet oarnerulor si cauzelor lor, de a-si asurna raspurideri si de a avea un profil eric: sint intelegatori si afectuosi in relatiile lor. Viata lor ernotioriala este bogata si normala; ei se sirnt bine eu ei irisisi 9i cu ceilalti eu universul social in care traiesc.

Perueile cu un IQ r id icat au, cum e de asteptat, incrcdere intelectuala, sirit fluente in exprimarea giridurilor; aprcciaza chesriunile intelectuale si au 0 larga gam a de interese intelectuale si estetice. De asernenea, au tendirita sa fie introspective, prada neIirrist if or 9i lucrurilor care Ie mac-ina, sentimentului de v irtov.atie si E'zita sa-si exprirne rninia deschis (chiar daca 0 fac indirect).

Ferneile inteligente din pund de vedere emotiorial, din contra, au teridinta de a fi categorice, de a-si exprima sentirnentele in mod direct si de a avea 0 parere pozitiva despre ele irisele: via ta are un sens pentru ele. Ca ;;;1 barbatii, ele sint sirrrpatice si corriunicative, 19i exprima sentimentele in mod potrivit (si nu prin iesiri pe care sa le regrete ulterior); se adapteaza bine stresUlui. Incfinetia spre viata sociala Ie face sa. stab ileasca ell 'us'unnta n01 relatii; se simt destul de bine ell sine :;;i sint vesele,

t-Jat ur a in teligen ici entoi io n al e

spontane si deschise Ia experiente senzuale. Spre deosebire de femeile doar cu un IQ ridicat, rareor i sint nelinistite ori se simt vinovate sau se frarninta pentru ceva.

Sigur ca aceste portrete sint extremele - in fiecare dintre noi exista uri arnestec de IQ:;;i inteligenta ernotionala la anurnite niveluri. Dar ele of era 0 privire instructiva referitoare Ia fiecare din aceste dimensiurii, in mod separat, ale calitatilor fiecaruia. Pina la un anumit punet, orice om are 0 inteligenta cogriitiva si una emotionala, pr in 'urrnare, aceste portrete se contopesc. Si torusi, dintre cele cioua, inteligenta emotional a adauga rnult rnai rrrulte calitati care ne determina sa firn eli adevarat oameni.

Cunoaste-te pe tine insuti

,

o veche poveste jap onez.a vorbeste despre un razboinic samurai care l-a provocat pe un maestru Zen sa Ii explice ce insearrma rai $i iad , Calugarul insa i-a raspuns cu d isprct: "EElti un mocofan - n-are rost sa-mi pierd vremea eu unul ca tine!"

Sirritirid u-se ofcnsat, sarrrurarul s-a Infuriat cumplit, a scos sabia din teaca si a zbierat: uTe-a$ putea omori pentru obraznicia asta."

"Acesta este iadul ", a raspuns calm cahrgar ul , Inuit sa constate realitatea In spusele maestrului care lEli iridreptase ateritia asupra rniniei ee-l cuprinsese, sarnuraiul s-a linistit, si-a bagat sabia in teaca, a facut 0 plecaciune ~i i-a rrrulrurrtit calugaruhri ca l-a Iuminat.

.Tar acesta este raiul" T a spus calugarul,

Constientizarea brusca de cafre samurai a starri agitate in care se afla ihrstreaza diferenta covirsrtoare 'intre a fi cuprins de un sentiment Eli a deveni constierit ca pori fi 1nghitit de el. Indemnul lui Socrate: IfCunoa~te-te pe tine insutr face referire tocmai la ceea ce este esential in inteligenta emotional a: coristieritizarea propriilor sentimente in momentul in care ele apar.

La 0 prima privire, ar putea parea cd. sentimentele noastre sint evidente; 0 gi:ndire mai aten ta ne aminteste Irisa di mTI trecut cu vederea ceea ce a m sirntit eu adevarat in legiHura eu un anumit lucru san di am reactionat tirziu fara de aceste sentimente aflate in joe. Psihologii folosese un terinen destul de ponderat, metacunoastere, pentru a se referi la constientizarea acestui proces de gindire. si meiadispozitie, pentru constientizarea emotiilor. Eu prefer termenul constientizare-de-sine, in sensul unei aterrtii pennanente acordate starilor irrtcr ioare-.

In cadrul acestei constientizari autoreflexive, mintea constata si investigheaza experienta in sine, inclusiv emotiile",

66

Natura inteligenfei ernot ioriale

Aceasta calitate a constientizarii seamana eu ceea ce Freud descrie ca "atentie egal t1otanta" si pe care 0 recomanda psihanal is+ilor. 0 asemenea atentie abordeaza tot ceea ce se intimpla In stare coristierita cu irrrparfialitate, ca si cum ar fi yorba despre un martor interesat si care totusi nu reactioneaza. Unii psihanaIisti ii mai spun si "eul observator" -- capacitatea constientizarii de sine care Ii pcrrnite analistului sa-si supravegheze propriHe reactii Ia spusele pacientului si la procesul de libera asociere pe care-I tese pacientuP.

o asemenea constientizare de sine pare sa necesite trn neocortex activat, mai ales in zona Iimbajului, acordat spre a identifica si a rrumi emotiile stirnitc. Constientizarea de sine nu este 0 forrna de ateritie care sa se lase purtata Ia voia irrtimplarri de ditre ernoti i, reactioriind exagerat si amplificind ceea ce este perceput. Mai degraba este lID mod neutru de a mentine reflectia de sine, in toiul, toruai, a1 unor emotii turbulente. William Styron pare sa fi descris aceasta facultate a rnirrtii scri md despre depresiile lui profunde, vorbind despre ea ca fiind 0 simtire "a unei insotiri de catre lID al doilea sine - uri observator spectral care nu impartaseste dernenta dublului sau :;;1 deci este cap abil de 0 curiozitate Iipsita de patima in momentele m care camaradul sau se zbate."4

In eel mai bun caz, observarea de sine permite ° cortstierrtizare Ia rece a sentirnentelor pasionale sau tulburatuare. In eel mai rau caz, se manifesta doar priritr-o u;:;oara d istantare fata de experienta respectiva, un canal paralcl al cortstientizarii. care este "meta": planind deasupra sau dedcsubtul fluxului principal, cortst ierrt fata de ceea ce se Intimpla mai dcgraba decit a fi p relu.at si pierdut in acel flux. Este, de exemplu, d iferenta irrtre a fi rniniat de moarte pe cineva si a gindi tofusi: "SentinlCntul pe care 11 traiesc este unul de rninie" chiar in momentul in care el te cuprinde. Din punctul de vedere al rneeanicii neurale a constierrtizarri, aceasta subtila deplasare la niveluI rnintalului se presupune ca semnalizeaza ca acele circuite neocorticale supravegheaza activ ernotia, acesta fiind primul pas in cistigarea urrui anurnit control. Aceasta constientizare a emotiilor este competerita ernotionala fundamental a pe care se cladesc celelalte competente, cum ar' fi cea a autocontrolului emotional.

Pe scurt, autocon;;tientizarea Inscamna sa fim ncon;;tienji atH de dispozitia In care sintern, cit ;:;i de gindurile pe care Ie avem desprp aceasta dispozitie", dupa cum spune John Mayer, psiho-

C'u n oa.s t e-t:e pe tine insuti

67

log la Universitatea din New Hampshire, care, ala tu ri de Peter Salovey de la Yale, a forrn ulat teoria iriteligeritei enl0tionales Constientizarea de sine poate fi vazuta ca ill. fel de atentie nonreactiva si Iipsita de judecati asupra starii interioare. Dar Mayer constata ca aceasta sensibilitate poate Ia rindul sau sa fie rnai put-in calma; gindurile tip ice prin care se exprima a u tocortatieritizarea ernotionala Ie includ pe acestea: "Ar trebui sa simt asa":

"Mil gindesc la ceva frumos ca sa-lui ridie moralul ": iar pentru o autoconstientizare mai restrictiva, 0 fraza care permite 0 evadare: "Nu'te gindi la asta acurn" - ca reactie Ia ceva foarte suparator,

Desi exista 0 distirictie logicii intre a fi constient de sentimente si a acnona pentru a Ie schirnba, Mayer considera ca din motive practice cele doua rnerg de obicei mina in rnina: a recurioaste 0 d ispoz itie incorecta irusearnrta sa doresti sa 0 dcpasesti. Aceasta recunoastere este Insa d istincta de eforturile facute pentru a ne llnpiedi~a sa actionitm conform urrui hnpuls emotional. Ahrnci cind ii spuneln: J_Ilceteazalll unui copil a dirui suparare l-a determinat sa-si loveasca prietenul de joaca, putem opri Iovirurile, dar rninia lui va continua sa clocoteasca. Gindurile cop ilului sint inca-fixate pe ceea ce a declansat supararea - "Dar rni-a furat jucaria!" - si minia continua sa-l stapineasca. Autoconstientizarea are un efect rnai p uterruc asupra sontimentelor patirnase sau de antipatie: intelegerea ~aptului ca "Ceea ce si~t este Fur ic" of era lID rnai mare grad de libertate - nu doar opnunea de a rru actiona, d 9i pe aceea de a iricerca sa-ti traaca.

Mayer descopera ca oamenii au teridinta de a aborcla stiluri diferite de a participa sau de a-;:;i stapini emotiile":

.. Auioconsiieniizareu. Constientizarea dispozttiilor in momentul in care ele apar ii face pe oarrren ii care procedeaza astfel sa aiba 0 viziune sofisticata asupra v ietii lor ernotiorialc. Claritatea lor referitoare la emotii poate da nastere alter trasaturi de personalitate: sint persoane autonome si sigure pe limitele lor, au o sana tate psihologica buria $i ten dint a de a ave a 0 prrvire pozitiva asupra v ietii. Cind sint prost dispusi, nu medrteaza Ia asta in toate felurile, iar proasta dispozitie nu devine 0 obsesie, hind capabili sa iasa mai trsor din aceasta stare. Pe scurr, inte'ligenta li ajuta si.f-S;i stapineasca emotiile .

.. inchiderea in sine. Exista oameni care adesea se simt cuprin;;i de emotiile lor si nu se sirnt in slare sa scape de ele, de pardi dispozitu1e ar fi preluat controlul asupra lor. Ei 5ini schirnbatori

68

Natura in tel igeriici etnot ion ale

si nu foarte constienti de propriile sentimente, drept pentru care se pierd usor in ele, fara a le putea contempla in perspectiva. Ca urrnare, nu se strad uiesc prea tare sa scape de aeeste stari proaste, avind impresia ca nu detin controlul asupra vietii lor emotionale. Adesea simt ca sint coplesiti si ca au scapat ernotiile de sub control.

+Acceptarea. Desi aceste persoane sti u adesea foarte exact eeea ce sirnt, au insa tertd inta sa accepte eu u$urinta dispozitiile prin care tree, fara a mcerca sa le schimbe. Exista doua rarnuri ale lipologiei eel or care accepta: cei care de obicei sint bine disp'usi, deci nu sint motivati 5a-$1 schimbe dispozitia in care se afla, si cei care, in ciuda limpczimii asupra starilor lor, sint inclinati sp re stari proaste, pe care Ie accep ta intr-o atitudine pa~ siva, nefacind nimic sa le schimbe, in ciuda disconfortului - acest model este iritilnit rnai ales la persoanele deprirnate, care se reserrmeaza in fata disperarri.

pATIlHii$UL $llNDIFERENTUL

Sa ne imaginam pentru 0 dipa cii ne atlam.irttr-un avion care zboara de 1a New York Ia San Francisco. A fost un zbor lin, dar pe masura ce va apropiati de Muntii Stincosi, se aude vocea pilorului: "Domnnelor si dornnilor, urmeaza niste turbulente. Va rugam sa va iritoarceti la locurile dvs. si sa va puneti centurile de siguranta." Apoi avionul intra in zona de turbulente, care sint mai rele decit tot ce ati in+ilnit p ina aCUITl - aviorurl este aruncat in sus si in jos si dintr-o parte in cealalta precum 0 minge ~e plaja purtata de valuri.

Intrebarea este: ce faceti? Sinteti genul de OITl care se refugiaZ3 intr-o carte sau intr-o revista sau care continua sa se uite la un film, adaptindu-se turbulentelor? Sau siriteti (Entre cei care recitescinstructiunile pentru cazurile disperate san care Ie pindesc pe stewarrlese pentru a vedea daca dau sernrie de panica? Ori sjriteti dintre cei ca re-s] ciulesc urechile spre a auzi daca e ceva in neregula cu motoarele?

Oricare dintre aceste raspurisuri vi s-ar parea rnai firesc, el este un semn asupra felului in care reactionam la stres. Scenariul Cll avionul face parte dintr-un test psihologic creat de Suzanne l'vfiller, psiholog 1a Universitatea Temple, pentru a constata daca oaITlenii au tendinta de a £i vigilenti, preocupindu-se de Hecare detaliu mtr~o asemenea situatie disperata, sau daca din contra,

Cu noaste-ie pc tine in su ti

69

in asemeriea momente nelinistitoare, incearca sa-si distraga aten+ia. Aceste do ua reactii mtr-o situatie lirnita au corisecinte extrem de d iferite pentru felul in care oamenii 1$i experimenteaza .proprtile reactii ernotionale. Cei care i;;i creeaza 0 stare de parca ar fi privati de Iibertate prin insas;i faptul ca trateaza totul atit de atent 'isi amplifica fara sa vrea propriile reactii - mai ales daca starea lor e lipsitf de 0 coristierrtizare calma. Rezultatul este ca ernotiile lor par si mai intense. Exists si dintre aceia care incearca sa-si distraga atentia, nebagtndu-si in seama propriile reactii si minimalizrndu-si astfel experienta reactiei ernotioriale, dad nu chiar si dimensiunea in sine a reactiilor.

Pornind de la acesteextrerne, rezulta di pentru unii constientizarea emotionala este coplositoare, in vrerne ee pentru altii abia daca exista. Sa ne gindim la studentul care mtr-o seara constata di in earn in a izbucnit un incendiu :;d merge sa ia un extinctor si stinge focul. Nimic neobisrruit - lin afarade faptul ca in drum spre extinctor si ina poi el ITlerge normal :;;1 nu alearga, Motivul? N-a simtit ca ar fi vreo urgenta,

Aceasta rntimplare rni-a fost povestita de Edward Diener, psiholog Ia Universitatea din Illinois, care a studiat iniensitaiea cu care oarnerrii i$i traiesc emotiile". Dintre studiile de caz pe care acest psiholog le facuse, studentul se rernarcase prin fapt ul ca i~i traia cel mai ptitin intens emotiile, din cite persoane intilnise Diener. Era esentialmente 0 persoana fara riici uri fel de patimi, care trece prtn viata fara sa simta mare lucru, chiar si in cazul UIlUi incendru. Prin contrast, sa luarn si exernplu! unei femei de Ia celalalt capat al spectrului alcatuit de Diener. Pierzindu-si odata pixul p refer-at, a fost diatrusa zile intregi. Alta data, a fost atit de impresionata citind ca se face 0 mare vinzare de pantofi la pret redus intr-un magazin costisitor, incit a Iasat or ice altceva, s-a aruncat in masina si a condus trei ore pina la magazinul din Chicago.

Diener constata ca in general femeile traiesc atit emotiile po~ zitive cit si pe cele negative mai puternic decit barbatii. Lasind la 0 parte diferentele de sex, viata emotionala este rnai bogata pentru cei care observa mai multe. Sporirea sensibrlitatii eITlOtionale are drept consecinta. pentru aceasta categoric faptul ca la cea mai ITlica provocare se dezlantuie adevarate furtuni eITlotionale, 0 ahnosfera de raj sau de iad, in vreme ce ceilalti, de 1a extrema opusa, abia de simt ceva ehiar;;i in eele mai cumplite 1mprejuri'iri.

70

l\Jatura i nrel ige nt ei erriot.ioriale

OMUL FARASENTIMENTE

Gary si-a infuriat logodnica, pe Ellen, pentru cal desi era un tip inteligent, atent si un chirurg care reusise in cariera nu ave a nici un f~l de emotii si nici un fel de reactie la orice manifestare sentimentala. Gary putea vorbi stralucit despre stiinte si arte. dar cind era yorba de sentimente ----'-- chiar si pentru Ellen - arrrutea , Des! ea se srraduise sa-i stirneasca pasiunea, Gary ramasese impasib il $1 lipsit de cea rnai mica reactie. "Eu riu-mi exprim sentimentele", i-a sp us Gary terapeutului 121 care Ellen I-a trirnis cu insistenta, "eind este yorba de viata ernotionala", a mai adaugat el, "nu stiu despre ce sa vorbesc; n-arn sentirnente puterniee - niei pozitive, riici negative."

Nu doar Ellen em frustrata de raceala lui Gary: pe masura ce i se confesa terapcutuhri, el $i-a dat searna ca este incapabil sa vorbeasca deschis cuiva despre sentimentele sale. Motivul: mai intii, ca nu st ia ce srmtea de fapt. Dupa cite l;;i d ad ea el seama, rru se miniase, rru seintristase sinu se bucurase niciodata".

A:;;a curn a constatat ter apetrtul. acest vid emotional i-a facut pe cei asemeni lui Gary incolori si inodori: uRi p1ictisesc pe toaHi lurnea. De aceea Ii si trimit nevestele la tratarnent." Platitudinea emotionala a lui Gary exemplifies ceea ce paihiatrii riurnesc alexitimie, de Ia grecescul a -- care iriseamna "lipsa", lex is, care insearnna "cuvint" ;;;i ihumos, care 1nseamna "emotic" . Acesti oa~eni nu-si gasesc cuvintele pentru a-1;li exprirna sentimentele. Intr-adevar, ei par Iipsiti de toate sentimentele, desi asta s-ar putea da [ora rnai degraba Incap acitatii de a-si exprima ernofia decit absentei totale a ernotiei. Aceasta categoric de oameni a fost observata mai iritii de psihanalistii care s-au mirat ca ex ist a 0 categoric de pacienti care nu puteau Ii tratati prin niei 0 metoda, pentru ca nu dadeau semne sa aiba sentiInente, fantezii sau vise colorate - pe scurt, nu dadeau dovada de 0 viata ernotionaIa interioara despre care ar fi putut sa vorbeasca". Trasa+urtle elinice definitorii ale alexitirnicilor includ dificultatea de a descrie sentirnentele - ale lor san ale altora - si un vocabular ernotiorial extrem de Iimitat!". Mai mult, discer:n cu greu emotiile i~tre ele sau de senzatiile trupe;;;ti, astfel incit pot povesti di au nervi la stomac, palpitajii, transpiratii sau ameteli - dar nu-:;;i dau seama ca de fapt simt 0 stare de nelini:;;te.

dau impresia di sint altfet ni:;;te extratere:;;tri care au picat de pc 0 cu totul alta lume :;;i au fost para:;;u!:ati in m.ijloclll

Cunoa;;te-tp pe tine i neu.t i

71

unei societati dominate de sentimcnte", asa ii descrie doctorul Peter Sifneos, psihiatrul de Ia Harvard, care, in 1972,a inventat termenul de alexiiimie+. Alexitimicii pIing rareori, dar si cind 0 fac, nu se mai opresc. Totusi, sint foarte incurcati daca sint iritrebati de ce pling. 0 pacicnta cu alexitimie era atit de suparata dupa ce a vazut un film cu 0 fcmeie ce avea opt eopii si ur'ma sa moara de cancer, incit a plins pina ce a ad orrnit. Cind terapeu+ul i-a sugerat ca probabil a intristat-o filrrrul, fiindca ii amintise de propria ei marna care suferea de un cancer in ultimul stadiu, lfemeia a inmarmurit complet uhrita si a ramas far a grai. Cind terapcutul a iritrebat-o apoi ee simte, ea i-a raspuns ca se simte ,,lngrozitor", dar nu si-a putut clar ifica mai mult sentimentele. $i a adaugat ca din cirid in cind se trezeste pkingind, dar nu stie niciodata exact de ce plinge12.

Aceasta este esenta problemei. Alexitimicii nu ca nu ar simti riiciodata nimic, dar sint incapabili sa-$i dea seama - si mai ales sa se exprime - sau sa explice exact ce sentimente au. Le lipseste in l1.1.0d acut capacitatea furidamentala de a da dovada de inteligenta ernotioriala, de constientizare de sine - faptul de a sti ce simtim, ce ernotii ne tulbura in interior. Alexitimicii dezmint acea conceptie a simtului comun potrivit careia este mai mult dccit dar ceea ce simtim: ei habar nu au despre ce este yorba. Cind ceva - sau mai precis cineva _- Ii impresioneaza iritr-atit incit sa simta ceva, experrerrta in sine Ii blocheaza si Ii coplesestel deci trebuie evrtata cu orice pret. Sentimentele ajung la ei, atunci cind ajung, ca 0 ametitoare ncliniste: sau asa cum spunea pacienta care a plU1S dupa un film, e yorba dcsprc ceva "ingrozitor", dar pe care nu-l poate explica, precizind ce fel de ingrozitor.

Aceasta confuzie furidarneritala in privinta seritirncntolor pare sa dud. adesea Ia vagi probleme meclicale, atunci cind realmente aceste senzatii de disperare emotioriala sint traite: acest fenomen este curroscut in psrh ia+rie sub numele de somaiizare - o durere ernotionala poate fi confuridata cu una fizica (si este diferita de 0 boala psihosomatica, in cazul careia problemele ernotionale due Ia complicatii realrnente de ordin medical). Intr-adevar, rnare parte din interesul psihiatrilor fata de alexitimici este acela de a-i deosebi de cei care yin 1a doctor pentru a cere ajutor spre deosebire de cei care cad prada unei obsesii sterpe de a gasi un diagnostic medical :;;i un tratament pentru ceca cc cste de fapt 0 problema emotional!i.

72

Natura inteligenfei ernot ionule

In vrerne ce nirneni nu poate spune inca precis ce anume produce alexitimia, dr. Sifneos propuneca explicatie 0 deeonectare intre sistemul limbic si neocortex, in special de centrii vorqirii, ceea ce s-ar potrivi foarte bine cu ceea ee amaflat despre creierul emotional. Pacieritii eu ataeuri grave de apoplexie la careaceasta deconectare a fost realizata pr intr-o opera tie chirurgicala cu scopul de a-i elibera de aceste simptome, observa Sifneos, devin insensibili din punet de vcderc emotional, asemeni eelor eu alexitirrrie, care sint incapabili sa i!;li exprime sentimentele In cuvinte 9i sint Iipsiti de 0 viata imaginara. Pe scurt, desi circuitele creierului emotional pot reactiona prin sentimente, neocortexul nu poate tria aceste sentimente si nici nu Ie poate rruanta prin Iimbaj. Henry Roth observa in romanul sau Call It Sleep (Sii-i zicem somny puterea Iimbajului: "Daca poti exprima in cuvinte ceca ce simti, inseamna ca acel ceva iti aparririe." In mod corolar evident, aceasta este si td'ilerna alexitimicilor: negasind u-si cuvintele pentru scrrtirncnte, nu si le pot 'irrstzsi ,

LAUDIND SENTIMENffiLE VISCERALE

Tumora care crestea in spatele fruntii lui Elliot avea dimensiunea unci mid portocale; i s-a facut opera tie si a fost indepartata , Desi irrterveritia chirurgicala a fost declarata 0 reusita, ulterior, cei care-I cunoscusera bine au spus ca Elliot nu mai era Elliot - el suferise 0 schimbare severa de personalitate. Cindva, fusese un avocat celebru, iar acum nu mai era in stare sa-si tina slujba. Sotia l-a parasit. E1 si-a investit economiile in afaceri paguboase si a sfirsit prin a locui in dormitorul pentru oaspeti din easa fratelui sau.

In cazul lui Elliot, intervenise 0 problema care ii uimea pe toti. Din punet de vedere iritelectual. era Ia fel de destept ca mai inainte, dar nu mai stia sa-:;;i dramuiasca timpul, pierzrndu-se in arnanunte min ore; i"i pierduse simtul prioritatilor. Reprosurile care i se faceau nu p areau sa-l afecteze, fusese concediat din mai rnulte slujbe de avocatura. Desi testele de inteligenta nu detectasera nimic in neregula eu facultatile mintale ale lui Elliot, el s-a dus totusi Ia un neurolog, sperind sa descopere vreo problema neurologica; pe baza acesteia ar fi obtinut unele avantaje financiare, despre care credea d\ i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-

CU110L1$te-te pe tine 'in su i i

73

citatii sale de dupa opera tie. Altfel, concluzia nu putea fi decit ca este un bolnav inchipuit.

Antonio Damasio, neurologul Ja care a mers Elliot, a fosr Siocat de un element care lipsea din re pe-rtor i u l mintal al Iui Elliot: desi nu era nimic in neregula cu logica sa, ell memoria, cu atentia sau cu orice alta capacitate cognitiva, Elliot pur si simplu l;;i uitase serrtirrterrte!e referitoare la ceea ce se intimplase cu ert3. Si rnai izb itor era faptul ca Elliot putea povesti tragicele irrtimp lari din viata sa cu 0 detasare totala, ca si cum ar fi privit de la distanta pierderile si esecurile din trecutul sau - fara ruci un dram de regret sau de tristete, de frustrare sau de rninie fata de riedreptatile vietii. Propria lui tragedie nu-l indurera; Damasio era mai impresionat de povestea lui Elliot decit Elliot msusi.

Darnasio a ajuns la concluzia Cal aceasta neconsrientizare emotionala avea drept sursa mdepartarea odata ell tumora de pe creier $1 a unei parti din lobii prefroutali. Ca urmare, interverrtia chirurgicala a taiat legatura dmtre centrii de jos ai creierului emotional, in special nudeul amigdaEan si circuitele colaterale. si capacitatea de gindire la nivelul neocortexului. Cindirea lui Elliot deveriise una ca de calculator, capeb ila deci sa trca. ca prin toate fazele calcularri unei hotarrri, dar incapabila sa de-

semneze valori pentru diversele posibilitati. Fiecare optiune in parte era una neutra. Acest rationament total lipsit de orice implicare emotionala era esenta problemei lui Elliot, sau eel purin asa barruia Damasio: 0 prea putina constientizare a serrtirnerrtelor sale in raport eli lucrurile 11 facea pe Elliot sa procluca un rationament gre~it.

Acest handicap si-a facut simtita prezenta :;;i in hoUirlTile de zi eu zi. Atunci cind Damasio a JTIcercat sa aleaga 0 zi si 0 ora pentru urmatoarea programare a lui Elliot, rezultatul a fost 0 multitudine de nehotariri: Elliot gasea argumente pro ;;i contra In cazul fiecarei zile si are propuse de Damasio, dar nu putea alege intre ele. La nivel rational, avea motive perfect logice pentru a obiecta sau de a accepta practic orice moment pentru programare. Numai eEl lui Elliot ii Iipsea acel sim] a ceea ce simiea In legatura eu oricare dintre aceste mornente. Lipsiridu-i constientizarea propriilor sentimente, nu avea nici un fel de prefer+nte.

Din nehotartrea lui Elliot putem irivata 0 lectie esentiala, si arrurne aceea a tolu lui crucial al sentimentelor atunci cind riavigam pe acest nesfirsit torerit al deciziilor personale din viata. In vreme ce sentimentele puternice pot face prapad In rationamen-

74

Natura inteligentei ern.oi.io n ale

te, lipsa constientizarii sentimentelor poate fi si ea dezastruoasa, mai ales atunci cind trebuie sa cirrtarirn horarir ile de care dcpinde in mare parte soarta noastra: ce cariera sa urrnam, daca sa raminem intr-o slujba sigura sau sa ne mutam la una mai riscarita dar si mai interesanta, cu cine sa iesim in oras sau cu cine sa ne casatorim, unde sa trairn, ce apartament sa inchiriem sau ce casa sa cumparam - si asa Ina! departe. Asemenea hotariri rru pot fi bune daca sint luate doar rational, ele presupun si uri sentiment visceral $1 intelepciunea emotional a aduriata din experientele trecute. Logica formala nu poate functiona de uria singura. ca baza pentru a h otari' cu cine sa ne casatorim sau in .cine sa avem incrcdere sau ce slujba sa ne luam: acestea sint zone in care ratiunea fara sentiment este oarba,

Semnalele intuitive care ne calauzesc in asemenea momente apar sub forma unor valuri actionate limbic din viscere, pe care Damasio le mai rrurneste si "marcatori somatici", sau mai birie zis, sentimente viscerale. Marcatorul somatic este un fel de alarrna automata care de obicei atrage atentia asupra unui pericol potential presupus de 0 anumita actiune in desfasurare. eel mai adesea, acesti rnarcatori rie indepitrteua: de 0 alegere impotriva careia sintem avertizati de experienta a nter ioara. Totodata, ei ne pot avertiza si cind apare 0 ocazie excelerita. De obicei, pe moment, nu ne amintirn exact ce anume a dus la Iormarea sentimentului negativ; nu avem nevoie decit de un semnal ca. 0 potentiala perseverare intr-o anumita directie poate fiun dezastru, De cite ori apare un asemenea sentiment visceral putem sa renun tam imediat sau sa continuam cu mai multa illeredere, astfel incit multitudinea de alegeri sa deviria 0 matrice decizioriala mai usor de manevrat. Cheia unor decizii personale sanatoase este sirrrpla: sa firn in acord cu sentimentele noastre.

GOLIREA INCON$TIENTU.LUI

Vidul emotional allui Elliot sugereaza ca exista uri.spectru de abilitati de a simti ernotiile pe masura ce ele apar. Conform logicii rieurostiintei, daca absenta unui circuit neural duce 1a 0 deficienta a unei anurnite abilltati, atunci relativa putere sau sl.'1- biciune a acelu iasi circuit din crcierele intacte ar trebui sa d uca la niveluri comparabile de competenta in ceea ce priveste ace a capacitate. In terrnerui ce descriu roIul circuitelor prefrontale ill acordarea ernotioriala, ea sugereaza ca din motive neurologice

Crcn oaet.e-t e pe tine 'irieu i i

75

unii dintre noi sesiz3IH en rnai mare usurinta decit altii frica sau bucuria, deci sintem mai coristierrti de noi in$ine din punct de vedere emotional.

S~ar putea ca si talentul pentru introspcctia psibologica sa tina de acelasi circu it. 0 parte d intre noi sin tern mai bine acord ati cu modurile simbo1ice specifice rrrirt+ii ernottorialc: metafora r;;i zirnbe+ul. alaturi de poezie, cirrtece si fabule, toate s'int in lirnbajul )nimii. La fel sint vise le si miturile, in care asociatia dezlantuita de idei deterrnina fluxul narativ, Hind intarita de logic a mintii ernotionale. Cei care se afla intr-un acord firesc eu propriul glas al inimii - cu limbajul ernotiei - s'int cu siguranra mai apti de a exprima rnesaje, fie ca este yorba de romancieri, de textieri sau de psihoterapeuti. Acord area iriter ioara Ii face Sa fie rnai talerrtati in a da glas "intelepciunii subconstientului" -1ntelesul trait al v iselor noastre si al mchipuirilor noastre, sirnbolurile care intrupeaza cele mai profunde dorinte ale noastre.

Coristieritizarea de sine este fundarneritala in patruridcrea paihologica: aceasta este facultatea mintala pe care vrea sa 0 faca. pu ternica psihoterapia. Intr-adevar, pentru Howard Gardner, modelul de i1;lteligenta iritr aps'ihica este Sigmund Freud, marele geograf al dinamicii tainice a sufletului. A:;;a cum 0 spunea foarte dar Freud, mare parte din 'viata ornotioriala este inconsticnta: sentimentele care ne frarn'inta interior nu tree intotdeauna pragul consfientizarii. Verificarea empirica a acestei axioms psihologic€' prov ine din cxperiente asupra emotiilor inconstiente, curn ar fi rernarcab ila deseuperire ca oamenii l$i formeaza preferinte pentru lucruri In legatura cu care nici macar riu-si dau searna cal le-au mai vazut. Orice eruotie poate fi - si adesea si este - inconstienta.

Inceputul psihologic al unei ernotii se cleclarrseaza de obicei inainte ca persoana respectiva sa fie constierita de sentiment in sine. De exernplu, atunci cind celor care se tern de serpi li se arata 0 imagine eu serp i, senzorii djn pielea lor vor detecta transpiratia care s-a pornit ca semri al nelinistii, de$i ei sustin ca riu sirnt nici 0 teama. La aceste persoane transpiratia apare chiar si atunci cind imaginea unui $arpe este prezentata atit de fugitiv, iricit nu corist.ieririzeaza exact ee au v az.u t, dar ei mcep deja sa se nelirristeasca. Aeeste ernotii preconstiente continua sa se formeze, in final devenind suficient de puterniee pentru a se trans forma in con:;;tientizale. Astfel, f~xista doua niveluri de eElotie, eel

76

'Nnt ura in t elige nt ei ernot ion ale

constient si eel inconstient. Mornentul in care 0 emotie devine constienta rnarcheaza inrcgistrarea ei ca atare in cortexul frontal!".

Emotiile care clocotesc sub pragul constientizarii pot avea un impact puternic asupra felului in eare percepem si in care reactionam, chiar daca habar nu avem cit ele lucreaza deja. De exemplu, 0 persoana enervate de 0 intllnire riep lacuta ce a avut loc ceva rnai devrerne este irascibila ore Intregi dtrpa aceea, simtintlu-se jignita cind nimeni nu intentioneaza sa 0 jigneasca $i repezindu-se la ceila lti fara nici un rnotiv. S-ar putea sa nici nu bage de seama cit este de irascibila si chiar sa fie surprinsa daca i se at rage atentia, desi aceasta lipsa de constientizare 0 sufoca si ii dicteaza replici taioase. Dar de indata ce ii este constierttizata aceasta rcactio - oclata ce e inregistrata de cortex - poate evalua din nou lucrurile si hotaraste sa se scuture de sentimentele cu care ram,asest:;_ de la inceputul zilei, schimbind u-si perspectiva si clisp oz.iria. In felu 1 acesta, constientizarea de sine emotionala devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta emotionala: capacitatea de a se scutura de 0 proasta dispozitie.

Inrobit de patirni

Noroe de cei

Cc-mbind bine chibzuieli si paiimi

[nclt nit sini sub mina Soartei fluier Din care cinia ea cum urea, Dii-mi i115Ul Neinrobii de patimi, si-am sa-l port

I'll ininui, fn miezul inimii,

Precum te port ...

Hamlet pentru prietenul sau Horatio

Paptul de a ne putea stapini, de a face fata. furtunilor emotionale care ne sint scoase in cale de catre Soarta si de a rru deveni irirobiti de patimi a fost laudat ca 0 adevarata virtute inca de pe vremea lui Platon. In greaca veche, acest lucru se rrumea sophrosyne, "grija si inteligenta de a-ti conduce viata: echilibru ;;i intelepciune", asa cum avea sa traduca Page DuBois, specialist in greaca. Rornarui si prirnii crestini aveau s-o rrumeasca temperaniia, temperate, adica abtinere de la excesul emotional. Scopul este echilibrul si nu 0 irrdepartare a ernotiilor: fiecare sentiment in parte are valoarea si semnificatia lui. 0 v iata Iipsita de pasiune ar fi 0 plictiseala pe vastul tarim al rieutralrtatii si 0 izolare fata de bogatia vietii insasi. Dar asa cum observa chiar Aristotel, de dorit sirit emotiile poiritiiie, sentimentele proportionale eu intimplarile. Cind emotiile sint prea tacute, ele due la plictis s i la distantare: cind sint scapate de sub control si se ajunge la extreme sau sint de prea Iunga d urata, devin patologice, ca in cazul depresiei demobilizatoare, al neliriisrii coplesitoare, al furtei turbate, al agitatiei nebune.

Intr-adevar, stapinirea emotiilor tulburatoare este cheia Irnpacarii cu viata emotionala: extrernele :..._ ernotiile prea intense sau de prea lunga d.urata - ne submineaza echilibrul. Evident di n u e vorba de a simri un singur tip de ernotie: sa fii fericit tot timpul arnirrteste oarecum de ace le insigne cu chipuri zimbitoare, care erau Ia rnod a in anii 1970. Ar fi rrrulte de spus in privinta unei contributii constructive a aufer irrtei la viata creatoare :;;i spirituala: suferinta poate tempera sufletul.

78

Natura inietigeniei ernot ion.ale

Momentele bune si cele proaste pot condimenta v iata, eu coriditia sa fie pastrat un anumit echilibru. in ca1culul sufletului omenesc exista proportii de emotii pozitive si negative care deterrnina senzatia de bine sau eel putin acesta este verdictul ill urma studierii dispozitiilor in cazul a sute de barbati si femei care purtau asupra lor aparate semnalizatoare care le aminteau din dnd in cind sa-si inregistreze ernotiile din momentul respectiv' Oamenii nu trebuie rieaparat sa evite sentimentele nep lacu-

ca sa se simta bine, ci doar sa nu scape de sub control aceste sentimente furtunoase, care dizloca orice buna dispozitie. Cei care au episoade de minie cumplita sau de deprimare se pot simti bine totusi daca au momente de bucurie sau de fericire care sa le contrabalanseze pe cele diritii. Aceste stud ii mai eonfirma si independenta emotionalu'lui in raport eu inteligenta academica, descoperind ca exista doar 0 slaba relarie sau poate riici una intre note sau IQ si binele emotional al oamenilor.

A9a cum urideva in fundalul gindurilur exista un murmur permanent, Ia Iel exista si 0 fredonare ernotioria la constanta: lUcercati sa suriati pe cineva pe pager Ia 6.00 a.m, sau Ia 7.00 p.m. si de fiecare data va fi 'intr-o clispozitie sau alta. Evident ca oricine poate avea 0 dispozitic complct diferita de Ia 0 Z1 Ia alta; dar atunci cind dispozitia rarnirie in medie aceeasi de-a lungul rnai multor saptamini sau luni, aceasta are tericlirita sa reflecte in mare cam care este senzatia de bine a persoanei respective. S-a dovedit ca pentru rnajoritate, sentimentele foarte intense sint reIativ rare; cei mai multi ne aflam intr-o zona de mijloc, cu usoare Lresarir i In aces!: carusel ernotiorial.

$i totusi, gestionarea ernotiilor este 0 slujba non-stop: mare parte din ceea ce facern in special in tirnp ul Iiber - este 0 incercare de a ne gestiona dispozitia. Totul, de la cititul unui roman sau privitulla televizor pina la alte activitati si prietenii pe care ni-i alegem, poate deveni 0 modalitate de a ne face sa ne simtim mai bine. Arta de a ne calma este un talent fundamental al 'vietii: unii psrhanalisti, cum ar fi John Bowlby si D. W. Winnicott, 0 considera drept una dintre cele mai importante unelte psihice. in teorie, 5e sustine ca sunetele ernotionale pe care le Invata sugarii pentru a se calma, tratiridu-se pe ei rnsisi asa cum ii trateaza cei ce au grija de ei, ii fac mai putin vulnerabili la socurile creierului emotionaL

A9a cum am vazut, structura creierului ne arata ca foarte adesea avem putin sau nid un control asupra momentului in ca-

Inrobit de pat irni

79

re siritern cuprinsi de emotii, ca si asupra a ceea ce urrneaza sa devina aceste erno tii. Dar avern oarecum 0 idee despre eft dureazif 0 erriotie. Nu putem spt.me acelasi lucru atunci cind este v,crba de tristete, ingrijorare sau minie: de obicei, aceste dispozifii tree ell timpul si cu rnulta rabd are. Dar aturici cind aceste ernotii sint de mare intensitate ~i au tertd irita sa depa~easca un anumit punet, ele intra in zona extrema, ajungindu-se 1a nelinisti cronice, minii necontrolate, depresie. Atund cindajung in fazele cele mai grave si mai necontrolabile, se recurge 1a medicatie si psihoterapie pentru a putea fi iridepartate.

in asemenea mornente, unul dintre sernnele capacitatii de autoreglare emotionala poate fi faptul de a recunoaste ca e vorba de 0 agitatie cronic a a creierului emotional, prea puternica pentru a putea fi depasita tara ajutor farmacologic. De exempru, doua treimi dintre rnaniaco-depresivi nu au fost niciodata tratati pentru aceasta problema. Litiul sau medicamentele mai noi pot contrabalansa aceasta depresie paralizanta, care alterneaza cu episoade de nebunie ce arnesteca haotie euforia si mania grandorii cu irascibilitatea si furia. 0 problema in cazul maniaco-depresiviloreste ca atunci cind ei se afla in aceasta stare, sint atit de iricrezatort in sine, mctt nu vad de ee ar fi nevoie sa-i ajute cirieva, in ciuda Iiofarjr-ilor dezastruoase pe care Ie iau. In ~azul acestor tulburari ernotioriale grave, medicatia psihiatrica of era 0 unealta pentru 0 gestionare mai buna a vietii.

Dar atunci cind se pune problema de a infringe categorii mai obisrruite de proasta dispozitie, sintem lasati sa ne descurcam eu propriile noastre instrumente. Din pacata, aceste mijloace rru sint irttotdeauna eficiente - sau eel putin asta este concluzia la care a ajuns Diane Tice, psiholog la Universitatea Case Vvestern Reserve, care a intrebat peste patru sute de barbati si femei ce strategii aplica pentru a scapa de asemenea d.isp oz.itii nesanatoase si cit de bune au fost rezultatele obtinute in urma acestor tactici-.

Nu toata lumea este insa de acord eu prernisa filozofica conform careia dispozittile proaste ar trebui schimbate; Tice a descoperit ca exista si asa-nurnitii "puri$ti ai dispozttiilor", acei 5% care sustin ca nu incearca niciodata sa i$i schimbe dispozitia, pentru ca, dupa parerea lor, toate emotiile sint "naturale" :;;i ar trebui traite a$a cum se manifesta, indiferent cit ar fi de descurajante. $i apoi mai exista $i cei care caut2i sa fie in dispozitii ne-

80

Natura in teligeritei emotion ale

placute din motive pragmatice: doctorii care trebuie sa fie sobri pentru a le da v esttle proaste pacicrrtilor: aststerrtii sociali care 191 cultiva intransigenta fata de ncdrcptati pentru a fi mai eficierrti in batalia pe care 0 due; chiar si un tiriar a spus di l!?i cultiva rninia pentru a-I ajuta pe fratiorul Iui sa le faca fata copiilor rai de pe terenul de joaca. $i apoi exista si cei care sint de-a dreptul rnachiavelici, iritr-un sens p ozitiv, :in pr ivinta rnanrpularii dispozitiilor - urrnar iti-i cu atent ie pe cei care Yin sa stringa bani pentru facruri si care inadins se straduiesc sa para cit mai furiosi, pentru a d a impresia de ferrnitate in fata datorrucilor''. Dar cazur ile in care sirrt cultivate dispoz.itiile neplacute sint rare, pent:ru ca in rest aproape toata lumea se ptinge di este 1£1 mila dispozitiilor sufletesti. Pehrrile In care oarneriii 'irrcea rca sa se scuture de 0 proasta dispozitie sint categoric foarte diferite.

ANATOMIA .. MINIEI

Sa zieem di sofer'ul unei alte rnasirri va ta ie calea In mod periculos in tirnp ce va aflati Ia volan pe 0 autostrada. Daca automat ginditi; "Nenomcitul naibii!" - asta mseamna enorrn pentru traiectoria pe care 0 va Iua rninia in cazul in care acest gind va fi urmat de altele de revolta si razbunare: "Nenorocitul naibii, putea sa intre in mine - rru-l Ias eu sa scape asa usor!" Degetele vi se alb esc de cit de tare stringeti volanul, cind de fapt ati vrea sa il stringeti pe celalalt de git. IntTeg trupul se mobilizeaza pentru lupta, si nu pentru fuga - facindu-va sa tremurati, sa transpirati, inima bate rnai tare, iar rnuschii fetei se irrcorcleaza Ia rrnd ul Ior. Ati v rea sa-l omoriti pe indrvidul acela. Dupa care va claxoneaza 0 masina din spate pentru ca ati incetinit in urma a ceea ce era cit pe-aci sa vi se mtimple - si sinteti in stare sa explodati de furie si fata de soferul acesta .. Asa se ajunge Ia hipertensiune, cortducere neatenta si chiar 1£1 focuri de arma pe autostrada.

Sa comparam aceasta secventa a miniei care creste eu un gind mai ingaduitor fata de soferul care v-a taiat calea: "Poate ca nu D1-a vazut. Sau poate di a avut un motiv serios sa ~ofeze a;;a de neatent, de exemplu, 0 urgenta ITIedicala." Aceasta fraza a1' putea sa tempereze minia ;;i sa introduca elementul de mila, sau macar sa va faea sa aveti 0 minte mai deschisa, scurtcircuitind minia, care altfel ar Iua proporj:ii. Problema este, a;>a cum propu-

[rirob it de pu.tim i

81

nea Aristotel, sa ne arniritirn sa avem doar 0 rniriie potrioiia, penrru ca de ITIuIte ori rrrini a ne face sa ne pierden1 controlul. Benjamin Franklin spunea foarte Inte1ept: "Minia nu apare niciodata fara motiv, Dar rareori apare pentru unul care sa merite."

Exista, desigur, diverse tipuri de minie. Nucleul amigdalian poate fi s ursa principaL'! a sciutei i de furie pe care 0 airntirn atunci dnd un sofer neatent ne pune in pericol. Dar Ia celalalt cap at al circuitului emotional, neocortexul probabil ca irideemna Ia uri alt tip de minie, calcul ata, curn ar fi 0 razbunare cu singe rece sau 0 revolta fata de 0 nedreptate de orice tip. 0 asemenea rniruc gindita are rnai muIt ca sigur, asa cum spunea Franklin, "un motiv intemeiat", sau eel p'utin asa pare.

Dintre toate proastele dispozitii de care oarnerui VOT sa seape, minia pare sa fie cea mai intransigenta: Tice a descoperit ca rnirria este d ispoz iria pe care oamenii re'usesc eel rnai greu s-o controleze. Intr-adevar, minia este cea mai seducatoare atunei cind este yorba de emotii negative; ace"! monolog interior de a-ti da singu1' dreptate pe care 11 propaga urnple mintea cu argumente dintre cde rnai corrvirigatoare pentru varsa furia. Spre deosebire de tristete. minia da energie, chiar 0 stare de euforie. Puterea de sed uctie si de convingere a miniei poate cxplica prin sine de ce anumite puncte de vedere in ceea ce 0 priveste sint atit de cormme: di minia este incontrolabila sau, oricum, ca n-ar irebui sa fie corrtrolata si ca, de fapt, varsarea furiei este 0 forma de catharsis, deci este b uria. Un alt punet de vedere complet opus, 0 reactie Impotriva imaginii sumbre de ptna aCUITI, sus tine ca minia ar putea fi complet preveruta. Dar 0 lectura aterita a descoperirtlor stiintifice sugereaza ca toate aceste atitudirii comune fatade rniriie siritprost directionate, ajungind chiar un fel de mituri+,

Cursul gindurilor rniruoase care ad una furia este in mod potential cheia uneia dintre cele mai eficiente dii de a gasi 0 sllpapa impotriva m'irriei: subminarea de 1£1 bun mceput a convingerilor care alimenteaza rninia. Cu elt ne frarnintarn mai ruul t in legatura eu Iucrul care ne-a infuriat, eu alit gasim nmotive mai Intemeiate " si justificari pentru faptul ca rie-am miniat. Daca ne concentram prea muIt asupra unui Iucru care ne-a winiat ii daITI apa la ITIoara_ In schimb, daca. Incerdlm sa privim luerurile 9i din alta perspectiva, totul se calmeaziL Tice a descoperitca reg'indirea unei situatii in mod pc)zitiv este una dintre eele mai eficiente dii de a potoIi m1'nia.

82

Natura in ieligen.iei ernoi ion ale Minia "da b uzria"

Aceasta descoperire corespuride concluziilor psihologului DoH Zillrnann de Ia Universitatea din Alabama, care in urma unei serii de experimente atente a reusit sa faca masuratori precise ale miniei si ale anatorniei rnirriei". Gasirea radi'icinilor rniniei In partea de lupta a expresiei ,,lupta sau fugi" nu enid 0 surprtza. Zillmann a descoperit ca in toate cazurile minia este declansata de senzatia de a fi pus In primejdie. Aceasta stare poate fi sernnalizata nu numai in cazul unei primejdii fizice, ci si, ocazie rnult mai des mtiinita, a1 unei amenintari simbolice a respectului de sine sau a dernnitatii personale: atunci cind cineva este tratat nedrept sau grosolan, Hind insultat sau ridiculizat ori frustrat in urmarirea unui scop important. Aceste perceptii due 1a declansarea sistemului limbic, care are un efect dual asupra creierului'. 0 parte din acest val degaja catecolamine, ceea ce genereaza 0 rapida si episodica descarcare de energie, suficienta "pentru a trece la fapte serioase", dupa cum splme Zillmann, cum ar fi reac-tia "lupta sau fugi". Acest val de energie d ureaza aproximativ doua minute, timp in care pregateste corpul pentru o baraie zclrav ana sau 0 fuga rap ida, in functie de fel ul in care creierul emotional hotaraste sa actioneze.

Intrc timp, un alt impuls generat tot de nucleul amigdalian prin intermediul iricrengaturii adrenocorticale a sisternului ne:-vos creeaza un mediu tonic pentru actiurie, care dureaza mutt rnai mult dedt energia catecolaminelor. Excitatia suprarenala si corticala generalizata poate dura ore intregi si chiar zile Intregi, tinind creierul Intr-o stare de alerta si deveni.nd baza pentru re, ulterioare ce pot aparea destul de rapid. In general, aceasta stare declansatoare creata de adrenocortical explica de ce oarnerui sint mai predispusi la minie, daca inainte a existat 0 provocare sau 0 iritare din alta cauza. Stresul de orice fel creeaza aceasta secretie adrenocortical a, coborind pragul de la care este trezita minia~ De exemplu, 0 persoana care a avut 0 zi grea la serviciu esre mult mai 'vu lnerab'ila ~i ulterior se poate infuria mal u:;;or acasa - pentru ca, de exernp'lu, cop iii sint p1'ea galagiosi sau fae prea multa rnizerie --, ceea ce in alte irnprejurari nu ar fi fost suficient pentru a declansa 0 criza emotionala.

Zillmann ajunge la aceasta perspective asupra miniei .printr-o observare foarte atenta. De exemplu, intr-un studi u, a avut un complice care i-a provocat pe par+icipantii barbati si fernei ee se ofer iser a v ol u ntar pe n tru e'<periment, faclnd tot felul de re

Ln robit de patimi

83

marci nepotrivite. Apoi, acesti voluntari s-au uitat la un film care 1e-a facut placere sau Ia unul care i-a enervat. Ulterior, au avut ocazia sa se razbune pe complice, dindu-i 0 recomandare despre care credeau ca va sluji la angajarea acestuia.1ntensitatea razbunarii lor a fost direct p ropo'rtioriala eu felul in care ii influentase filmul pe care tocmai 11 V3ZUSera. Dupa filmuI care nu le-a facut placere au devenit mult mai furiosi si au dat evaluarile cele rnai proaste.

Mi nia se cl ad este pe mtrrie

Studiile lui Zillrnann par sa exp lice d inarnica functionarii unei drarne de familie a carui martor am fost intr-o zi cind am mers Ia curn paratu ri. Ma aflam la supermagazincind am auzit cum 0 marna i-a spus fiulu i sau doar atit, dar foarte apasat: "Pune-o ... la ... loc!"

"Dar 0 vreau!", s-a miorlait el, tinind strins in brate cutia C1..1 fulgi de porumb pe care era un desert cu Testoasele Ninja.

"Pune-o Ia loc!" -- spuse ea mai tare, de asta data cupr inzind-ominla.

In acel moment, celalalt copilas care se afla In car ucior ul de curnpararuri adarimat un borcan cu d ulceata. Cirid acesta a aterizat pe jos, mama a tipat: "Asta e prea de tot", palmuindu-I furioasa, a In~Lkat cutia baietehrlui de trei ani si a aruncat-o in eel mai apropiat raft, l-a a p uca+ de incheietura rniinii si s-a grabit prin rnagazin, irnpingind periculos carucior ul in care se afla sugarul care acum plingea, in timp ce celalalt baietel dadea din picioare si ptotesta: "Lasa-ma ios, lasa-ma [os!"

Zillmann a deseoperit ca atunci cind trupul este deja intr-o stare de agrtatic, ea in cazul mamei de mai sus, si ceva declanseaza 0 deturnare emotionala, ernotia care apare, fie ca este vorba de minie sau de neliniste, este extrem de intensa. Aceasta este dinamica ce apare a+unci cind cineva se infurie. Zillrnann socoteste ea explozia fur iei este ,,0 sccverita de provocari, fiecare declansind 0 reactie excitants care dispare meet". In aceasta irisiruire, fiecare gind succesiv care p rrrvoaca rnirria sau fiecare perceptie devine un minideclansator pentru impulsul nudeului amigdalian de a: ere a valuri de eatecolamine, fiecare in parte CI'eind un impuls hormonal. Trece 0 secunda inainle sa apara urrnatorul si apoi eel de-al treilea s.a.m.d.: fiecare val spore~te ceea ce a existat deja, escaladind rapid nivelul de trezire psihologica al trupului. Un gind care intervine ulterior in acest dedan:;;ator de-

84

L-Iat u ra iritelige nt ei emot ionale

ja existent este si mai in tens in minie decit la inceput. Mirna se cladeste pe minis: creierul emotional se incinge. Intre timp, minia petemperata de ratrune se transforrna usor in violenta,

In acel moment, oarnerrii d.ev in rieiertatori si rru rnai gindesc rational; g'indurile lor se concentreaza asupra razbunarii sl ripostei, uitind de evenlualele corisecirite. Acest malt nivel de excitare Zrllrnarm 1:1 defineste ca: "adapostind iluzia p uter ii :;;i a invulnerabilitatii ce poate irisp ira si facilita 0 agresiune", astfel incit persoana furioasa ,,1;;i pierde controlul rational", avind 0 reactie d int re cele rnai prirrtitive. Impulsul limbic este ascendent. Lectia cea rnai dura de brutalitate calauzeste persoana la fapte.

Bals am pentru minie

Dupa ce of era aceasta analiza a ariatorniei furiei, Zi1lmann socote;;te ca exista doua cai principale de interventie. 0 cale pentru risipirea miniei este de a lua in stapinire gindurile care declanseaza valurile de rninie, avind in vedere ca ele sint cele ce evalueaza 0 interactiune care confirrna si incurajeaza prima izbucnire de minie, iar reevaluarile subsecvente pot atita fladirile. Conteaza foarte mult momentul: eu cit mai repede, eu atit mai bine pentru eficienta dezamorsarii acestui cere al miniei. Intr-adevar, minia poate fi complet scurtcircuitata d.aca informatia de Iinistire soseste inainte ca minia propriu-zisa sa actiorieze.

Puterea de intelegere necesara pentru a dezamorsa rniriia este rnai limpede explicata printr-o alta serie de exper iente ale lui Zillmann, in care 'urt asixtent "prost c.rescut" i-a instrltat si i-a provocat pe voluntarii care tocmai face au gimnastica pe bicicletao Atunci cind voluntarilor Ii s··a dat ocazia sa p latcasca eu aceeasi rnoneda (din nou dindu-li-se posibilitatea sa faca 0 proasta evaluare a candidaturii acelei persoane pentru 0 slujba), ei au facut-o eu minie si satisfactie. Intr-una diritre versiunile acestei experiente, un alt complice, 0 ferneie, a intrat dupa ce voIuntarii au fost provocati si iriainte sa apuce sa raspunda cu aceeasi moned a: ea i-a spus prrrrruhri complice care ii provocase ca il ca uta cineva la telefon pe lrol. In timp ce iesea, el a rriai facut 0 rernarca dezagreabila si 1a adresa ei. Ea irtsa a reactionat pozitiv, explicind dup a ce acesta a plecat ca bietul de el era foarte tensionat:;;i ingrijorat, pentru ca nu :;;tie dad\ 0 sa ia exameneIe orale pe care urmeaza sa Ie dea. Dupa aceea, voluntarii; atunci cind Ii s-a oferit ocazia sa-i plateasca eu aeeea:;;i moneda barbatului rnitocan, au hotarit sa n-o faca totu:;;L Chiar ?i-au f'xprirnat cOlTlpasiunea pentru situatia lui.

Ln robi t de p at im.i

85

Aceste inforrnatii de Iirristire permit 0 reeval uare a mlHH:'l provocate de diverse evenimente. Darmai exista si 0 posibilitate specifica de a potoli mirua. Zi llmann constata ca ea functioneaza foarte bine Ia nivelurile de minie mode rata; Ia nivelurile crescute de minie, nu rnai este Iuatam calcul. pentru ca apare ceea ee el nurneste "incapacitatea cognitiva" - eu alte cuvinte, oamenii nu rnai sirit in stare sa gindeasca normal. Cind oamenii sint deja foarte 'infut iati. ei refuz.a inforrnatia de Iinistire. sp urundu-si: "Asta e prea de tot!" sau ajungind Ia "ceJemai curnp lite vulgaritan posibile ale lirnbii engleze", dupa cum se exprima delicat Zillmann.

Calmarea

Cind aveam treisprezeee ani, m-am infuriat odata foarte tare si am iesit din casa jurind Cd rt-arn sa rna mai intorc niciodata. Era 0 frumoasa zi de vara si rn-arn plimbat pe superbele pajisti pina ce l inistea si frurnusetea peisajului m-au calmat, iar d upa citeva ore In-am inters spasit si aproape complet potolit. De atunci, de cite ori rna infurii, procedez la fel si mi se pare ca este eel mai bun leac.

Aceasta povestire a fost relatata de unul dintre subiectii uriuia dintre cele mai stiintifice studii asupra rniniei, efectuat in 18996. Continua sa fie un model pentru 0 a doua posibilitate de a potoli rninia: psihologia calmarii - asteptind ca adrenal~na sa ajunga acolo unde nu rnai poate sa declanseze rninia. Intr-o cearta, de exernp lu, asta lnseamna sa te distantezi de cela lalt pentru 0 vrerne. In perioada de calmare persoana furioasa poate pune frina escaladarii situatiei ostile, incercind sa se distreze. ZiHmann gase:;;te ca aceasta distracticeste extrern de p uterrrica pentru schimbarea dispozitiei, dintr-un motiv foarte simplu: este greu sa ramii furios cind te simji bine. Exista insa un true, bineinteles, si anume sa potolesti minia suficient cit sa poti simti Cd este un moment placut pe care 11 traiesti din plin.

Analizele lui Zillmann referitoare la Ielurile in care minia ereste sau descreste explica multe dintre descoperirile Dianei Tice referitoare la strategiile pe care oamenii spun ca le folosesc deobicei pentru a-si po+oli minia. Una dintre strategiile cele mai eficiente este sa ramii singur pina te mai calmezi. M1J l}i oameni gas esc ca aceasta solutie se poate pune in practica mergind la volanul unei rrta:;;ini pentru ca atunci cind conducerrt facern practic.o pauza (:;;i Tice mi-a spus ea asta a determinat-o sa conduca mai atent). Poate di 0 varianta mai sigura este m.ersulla pliIllbare; exercitiul fizic ajuta.:;;i ella potolirea mlniei. Ca $i metodele de

86

Natura iritelig ent.ei emot ion.ale

relaxare, cum ar fi respiratia profunda si relaxarea muschilor, tocmai pentru ca acest lucru schimba fiziologia trupului d intr-o iricordcrc determinate de minie in destiridere si poate :;;i pentru ca atentia este distrasa de la ceea ce a declansat rninia. Sportul poate racori rniriia din acelasi rnotiv: dupa 0 activare paihologica intensa, in timpulexercitiului fizic, trupul i;;;i revine la un alt nivel, de rna i mica intensitate, atunei cind reiritra in repaos.

Perioada de calrnare nu va aparea 1nsa daca in acest timp vom continua sa urmarim sirul gindurilor care due la mini€ si daca fiecare gind in sine este un rnic declansator pentru 0 adevarata cascada a miriiei. Puterea capacitatii de distractie consta in faprul ca stopeaza acest tren a! minie! in care se afla ginduriIe negative. In sondajul sau referitor Ia strategiile prin care oarnenii Isi stapinesc rninia, Tice a descoperit di distractia ajuta :;;1 calrneaza rniriia: televizorul, filrriele, cititul si orice intervine in rndepartarea gindurilor miriioase. Dar Tice a rnai constatat ca exista si alte solutii, cum at' fi cumparaturile saumincatul, dar care nu au acela:;;i efect: este simplu sa coritirrui sa te concentrezi asupra gindurilor care te-au Infur iat aturici cind mergi Ia Mall sau devorezi 0 felie de tort de ciocolata:

Pe Iinga aceste strategii, adaugati-Ie si pe cele inventate de Redford vVilliams, psihiatru la Uruversitatea Duke, care s-a gindit sa ajute persoanele os tile care risca sa contracteze boli de.inirna daca rru-si coritroleaza irascib ili tatca". Una dintre recornandarile sale este ca aceste persoane sa foloseasca cons+ierrtiznrea de sine pentru a surp rinde la timp giridur'ile cinice sau ostile, inca din momentul tn care se forrneaza, si a Ie nota. Odata ce gindurile sint captate in acest fel, ele pot fi reevaluate, asa cum a constatat Zillmann, aceasta abordare functionind rnai bine inairrte ca r n in ia sa ajunga fur ie.

Eroarea descarcarri

Cind tocrnai m~ll;tiiCiZ~al11.1nh'-un taxi la New York, un finar care travers a strada s-a;~prit in Iata masinii, ca sa astepre reducerea circulutici. Sofer'ul, nerabdator sa porneasca, l-a claxonat, strigind u-i sa pIece din drum. Raspunsul a fost 0 injuratura si un gest obscen.

"Nenorocitul dracului!", a zbiarat taximetristul, ameriintindu-I cu rnasin a, a'pasirid pe accelerator si pe frina in acelasi tirnp. In fat a acestui pericol mortal, tinarul s-a dat deoparte $i a dat un purnn in taxi, 1n montentul in care acesta a intrat in trafic. Atunci $oferul a Inceput sa ii strige 0 intreaga coleejie de injurjj_

tnrobit de pa ii.m i

87

Pe masura ce am inceput sa avansam, sofer ul inca foarte agitat 1111-a spus: "Nu treb uie sa perrniti nimanui sa te calee in . cioare. Trebuie sa-i raspunzi cu aceeasi moneda - macar te

sirnti usurat!" '

Catharsisul- a da friu Iiber miniei - este uneori 0 modalitate de a aborda furia, Teoria populara sustine ca ute face sa te sirnti rn ai b ine ". Dar asa cum 0 sugereaza :;;1 descoperirile lui Zillrnann, exists si arg urne.n+e contra catharsisului. Acest lucru a fost indicat pina in anul1950, cind psihologii au inceput sa testeze efectele catharsiaului si au descoperit de fiecare data ca a da friu libel' miniei nu inseamna a 0 alunga (chiar daca din pricina naturii scducatoare a miniei te simti satisfacut)". S-ar putea sa existesi unele situatii speciale, in care acest sistern de a da friu Iiber miruei functioneaza: atunci cind este exprimata direct catre persoana ce reprezinta tirrta, diridu-ji senzatia di esti din nou stapin pe situatie sail ca iridrepti 0 ned rep tate sau atunci cind presupune "raul cuvenit" adus celeilalte persoane, ceea ce ar deterrnina-o sa i~i schimbe pozitia fara sa plateasca, eventual, cu aceeasi rnorrccla. Dar pentru ca rriirria are 0 natura irtcertcl i ar a, adesea acest lucru este mai usor de spus decit de facut''.

Tice a desceperit ca descarcarea rniriiei este una dintre cele rnai proaste modalitati de calmare, izbucnirile de furie impicdici'nd de obicei trezirea creierului emotional, iar asta faciridu-i pe oameni si rnai Iuriosi dedt erau. Tice a constatat ca aturici cind oamenii spun ca si-au 'varsat nervii pe persoana care i-a provocat, efectul obtinut este 0 prelungire a d ispozitiei furioase :;;i nu o incheiere a ei. Mult rnai eficient este ca oamenii sa se calrneze mai irrtii si abia apoi, intr-o maniera rnult rnai constructiva, sa se confrunte cu persoana respectiva, pentru rezolva disp uta. Sau cum spunea maestrul tibetan Chogyam Trungpa atunci cind a fost intrebat cum e rriai b irie sa-ti sta piriesti minia: "N-o sufoca. Dar niei nu actiona in Iuricl i« de ea."

CALMAREA NELINI$TII:

CINE, EU SA-Ml FAC GRIJl?

A, nul Toba de esaparnent nu suna bine deloc ... S-o duc 1a reparat?' ... Nu-mi pot permite cheltuiala asta ... Ar trebui sa iau bani din fondul pentru facultate al lui Jamie ... :;;i ce dadl. nu imi mai pot permite sa-J trimit 1a studii? .. Notele proaste de saptamina trecutiL .. $i daca notele vor fi;;i mal proaste si nu mai poate intra la fanlltate" Toba de esapament I1U suna bine delnc.

88

l-Jat u ra i nt cl igan.tci cmot ion ale

$i astfel rniritea ingrijorata se rotestc la nesfirsit, in cercul vicios al unei melodrame de slaba cal itate, mergind dintr-o ingrijorare 'in tr-a lta. Exemplul anterior ni-l of era doi psihologi de Ia Universitatea de Stat din Pennsylvania, Lizabeth Roemer si Thomas Borkovec. ale carer cercetari asupra ingrijorarii - miezul nelinistii - au r idicat acest subiectIa rangul de adevarata ;;tiinta10 Nu rri ai exista, desigur, nici un obstacol in fata ingrijorarii, atunci cind ea apare; analizirid msa 0 problema -- adica folosind reflectia constr uctiv a, care poate parea a fi 0 mgrijorarepoate aparea 0 solutie. Irrtr-adevar; reactia care sublmiaza irtgrijorarea este vigilenta fata de pericolul potential, care a fost, fara indoiala. esential pentru supravietuire de-a lungul cvol utiei urnarie. Atunci cind frica declanseaza creierul emotional, parte din nclmistea rezultata fixeaza ateritia asupra pericolului irninent, obligtnd min tea sa se fixeze asupra felului in care ar trebui sa gestioneze situatia, ignorind orice altceva pentru moment. Intr-un fel, ingrijorarea este 0 repet itie a ceea ce s-ar putea 'irrtirnpIa rau si a felului In care trebuie abordata situatia: misrunea ingrijorarii este sa gaseasca solutii pozitive in cazul pericolelor ce

apar, anticiplnd primejdiile. ../

Dificultatea intervme atunci cind este yorba de mgrtjorart cronice=repetitive, cele care apar iar si iar si riici rna car nu se apropie vreodata de 0 solutie pozitiva. 0 analiza aterrta a ingrijorarii croriice sugcreaza ca ea are toate atributele urrni blocaj emotional; ingrijorarile parca yin de niciuride 9i sint necontrolabile, gene rind de obicei un fel de atmosfera de neliniste, s'int i mprevizibile din punet de vedere rational, blocind persoana Ingrijorata asupra urrui singur punct de vedere inflexibil, acela al aubiectului generator de mgrijorare. Cind acest ciclu al ingrijorarii se intensifica 91 persista, el se transform a 'intr-uri adevarat blocaj neural, ajungindu-se la tu lbu rari de anxieta te cum. a r fi fobiile, obsesii1e sau crizele de p anica. in fiecare dintre aceste stari 'ingrijorarea se fixeaz.aintr-u n rnod diferit; pentru fobic.melinistile se axeaza pe terneri: pentru obsedat, pe prevenirea unei calamitati care i1 sperie: pentru cei care sufera de crize de panica, ingrijorar ile se concentreaza pe frica de moarte sau chiar pe ideea ca ar putea suferi 0 aselnenea criziL

In toate aceste situatii, numitorul COlnun este ingrijorarea care 0 ia razna. De exemplu, 0 femeie tratata pentru 0 tulburare obsesiva are 0 serie de ritu.aluri care ii ocupa aproape toate oreIe in care se afla in stare de veghe: dw;;uri de cite patruzeci $1

fnrobit de pn tim.i

89

cinci de minute de mai multe ori pe spalatul pe miini mtre cinci si douazeci de minute. Ea riu se va aseza decit d upa ce va steriliza seaunul eu alcool. Nu se va atinge de nici un copil sau de nici un animal--- pentru ca sint "prea rnurdari". Toate aceste obsesii au fast activate de teama ei morbida si foarte acuta de microbi: i$i face griji permanent, gindindu-se ca daca riu se spaIII ;;1 nu sterihzeaza totul, 0 sa se molipseasca de vreo boala $i 0 sa moara 11 •

o femeie aflata sub tratament din pricina unei "tulburari generalizate de anxietate " - derrumirea psrhiatrica a ingrijorarii permanente - a reactionat astfel atunci cind i s-a cerut sa-si exprime ingrijorarea in cuvinte, vorbind timp de uri rnirrut:

S-ar putea sa nu fac bine ce fac. Ar fi prea artificial, deci n-ar mai fi o indica tie despre lucrul real ori noi trebuie sa ajungern Ia lucrul real..; Daca nu se ajunge Ia 1ucrul real, nu rna pot face bine. t;;i daca n-am sa rna fac bine, n-am sa mai pot fi fericita niciodata.'?

In aceasta prezentare plina de virtuozitate a ingrijorarii fata de ingrijorare, cerinta ca ingrijorarea sa fie exprimata in cuvinte vreme de un rnirrut, adica doar cite va securide, duce Ia contemplarea unei catastrofe care va dura 0 viata: uN-am sa mai pot fi fericita niciod ata." lngrijori:irile de obicei urmeaza un asemenea tipar ~ 0 conversatie cu sine care merge de la ingrijorare la ingrijorare si care eel rnai adesea ajunge la catastrofa si la imaginarea celei mai eumplite tragedri. Ingrijorarile sint de obicei exprimate in gind, mai precis, in auz si rru in vaz - adica m cuv inte, nu in imagini - lucru extrem de semnificativ pentru stapirurea ingrijorarii.

Borkovec 9i colegti sai au inceput sa studieze ingrijorarea atunci cind au incercat sa gaseasdi un Ieac pentru irisornrtie. Alti cercetatori au constatat ca anxietatea apare sub doua forme: cogniiiot; - sau gmduri ingrijoratoare si somatica pr in simptome fiziologice ale anxietatii cum ar fi transpiratul, baUiile rapide ale inimii sau febra muscu lara. Principala problema a eelor ce sufera de insomnie nu este de fapt tensiunea sornatica, dupa cum a descoperit Borkovec. Ceea ce-i tine treji sint tocmai gindurile stciitoare. Ei sint persoane care se ingrijoreaza in mod cronic 9i nu se pot abtine de 1a asta, indiferent cIt de S01l1n Ie-ar fi. Singurul lucru care Ii poate ajuta sa adoarma este sa nu-;;i mai faca griji, concentrlndu-se asupra senzatiilor produse de rnetodele de relaxare. Pe scurt, grijile pot fi stopate prin distragerea atentiei.

90

Natura i.n tel.igeruei ernoi ion.ale

Majoritatea celor care se mgrijoreaza par totusi a nu fi in stare sa procedeze astfeL Borkovec considera ca motivul are in parte legatura cu 0 consecinta a faptului ca se mgrtjoreaza pina ce acest lucru devine un obicei. Se pare 1:ns."1 ca exista totusi ceva pozitiv in aceste ingrijorari: ele sint 0 modalitate de a aborda arnenintarile potentiale si pericolele ce pot aparea. Procesul de irigrijorare - atunci cind urrneaza 0 cale riormala - consta intr-o repetitie a ceea ce sint pericolele si in reflectia asupra cailor in care trebuie rezolvate. Dar ingrijorarea nu functioneaza chiar asa de bine. Noile solutii si modalitatile de a vedea 0 problema rru provin de obieei din proeesuJ de ingrijo!are, eu atlt rriai putin cind este yorba de 0 ingrijorare cronica. In loc sa produce solutii la aceste potentia Ie probleme, cei care se ingrijoreaza de obicei pur s;i srmpf u se macina cu gindulla pericolul in sine, trezindu-se cu un moral extrem de scaz ut si totodata temiridu-se, ramiriind mereu pe acelasi faga$ al gindirii. Cei care sufera de ingrijorare croriica l$i fac probleme pentru 0 vasta gama de lucrur i, dintre care cea rnai mare parte riu au cum sa se mtirnple: ei dcsfusesc tot felul de primejdii in calea vietii, pe care altii s-ar putea ca riici macar sa rru le observe.

Si totusi bo.lnav ii de ingrijorare cronica i-au spus lui Borkovee ci''i siri! ajutati de mgrijorarea lor si ca irigrijorarile lor se autoperpe+ueaza irrtr-un cere inchis la nesflr$it.~Oare 'de ce irigrijorarile ajung un fel de deperidenta rnintala? In mod eiudat, asa cum s ublrniaza 9i Borko vec. obiceiul ingrijorarii se adinceste cam in acelasi fel ca s'uperstitiile. Tinind cont de faptul caoameriii se Ingrijoreaza din pricina multor lucruri eli sarise foarte mid de a se IntiInpla eli ade'varat cineva drag care ar putea muri urtr-un accident de avion, un faliment si altele asernenea - exista la nivelul ereierului limbic eel putin un fel de fenomen magic. Precum 0 arrrulctti care ne apara de unele rele anticipate, cei care se mgrijorcaza reusesc din punct de vedere psihologic sa creada ca previn perieolul care Ii obsedeaza.

Functionarea ingrijorarii

S-a mutat la Los Angeles din Midwest, tentata de 0 slujba Ia 0 ed itura. Numai ea intre tirnp ed itura a fost curnparata de altcineva si eo. a ramas pe drumuri. Apuc:indu-se sa serie ca liber profesionista, pe o piata de desfacere inegala, s-a trezit cople~ita de treaba ~i incapabila sa-~i plateasdi 121 timp chiria. A lrebuit siH;;i limileze convorbirile telefonice ?i pentru prima data era fara asigurarcdc sanatatc. Aceasta !ipsa de siguranta a devenit extrem de stresanta: a inceput

Inrobit de pat irni

91

sa-si fad. tot felul de ginduri, sa vada tot fclul de catastrofe in ceea ce prrvesto sanatatea ei, orice d urere de cap putea fi 0 turnora pe crcier, se ;;i vedea implicata intr-un accident ori de cite ori mergea cu masina. Adesea se pierdea in lungi reverii, gindindu-so la griji, intr-un amestec de frarniritari de tot felul. Dar, dcclara ca, aceste ingr ijorari devenisera aproape 0 forma de deperidenta.

Borkovec a descoperit un avantaj neasteptat al ingrijorarii. In vrerne ce oamenii sirit cuprinsi de gindurile lor pline de griji, ei par sa nu mai observe scnzatiilc subjective ale anxietarii stirnite de aceste ingrijorari - bataile rap ide ale iriimii, broboanele de sudoare, trerrrurarul -, iar pe rnaaura ce ingrijorarea continua, ea pare ca arruleaza 0 parte din anxietate, cel p utin asa poate fi dedus din ritmul cardiac. Se presupune ca. lucrurile se succed cam asa: eel care se ingrijoreaza observa ceva care declanseaza i:maginea unei posibile arnenintari sau primejdii; el 19i imagincaza 0 catastrofa care, la rmdul ei, generoaza 0 usoara criza de anxietate. Dupa care eel ce se ingrijoreaza se lasa prada unui lung sir de glnduri stresante, fiecare avirid Ia baza un alt motiv de ingrijorare: pe masura ce atentia este 'inclre ptata in alta d irectie. adica la aeest sir de ingrijorari, concentrarea asupra aces tor gtnduri face ca rfi}ntea sa abaridoneze imaginea catastrofala initiala, care generase senzatia de arixietate , Borkovec a constatat ca imaginile sint declansatoaro mult mai puterriice pentru anxietatea fiziologica decit gindurilef deei cufundarca in ginduri si exduderea irnagirrilor catastrofale alina in parte experienta anxietatii. Astfel, ingrijorarea este reintarita, dar devine un fel de antidot In raport cu anxietatea evocata,

Cei care se ingrijoreaza insa in mod cronic se infring singuri, in sensul di totul eapata aspectul uno:r idei stereotipe rigtde si nu mai exista nici 0 bresa creatoare care ar putea duce la 0 rezolyare a problemei. Aceasta rigiditate apare nu rrurna i In rnartifestarea continutului gindurilor ingr'ijoratoare, care pur 91 simplu repeta mai m ult sau mai putin aceeasi idee l1l.ereu. La ni vel neurologic exista 0 rigiditate corticala, un deficit in privinta cap acitatii creierului emotional de a reactiona in mod flexibil Ia irnprejurarile unci schimbari. Pe scurt, ingrijorarea cronica functioncaza d oar in anu:mite d irec+ii, rucioda+a in. cele p rin care se ajunge 1a conduzii: ea w;mreaza intr-o oarecare masura anxietatea, dar nu rezolva niciodata problema.

Singurullucru pe care cei care se ingrijoreaza in :mod cronic nu-I pot face este sa urmeze sfatuI care Ii se da eel mai des, de

92

Natura in.teligen cei ernot.io nale

altfel: "Nu-ti rnai face gr iji" (sau si rnai rau: "Nu-ti rnai face griji, fii fericit"}, Cum cei care se ingrijoreaza in mod cronic au probleme Ia nivelul nucleului amigdalian, devin imprevizibili. Prin insa$i natura lor, ceva ce li se iveste in gind persista. Dupa rnai multe experiente, Borkovec a descoperit cii exista citiva pasi foarte simpli care pot fi de folos PIna si celor care sufera de o ingrijorare cronica foarte grava, pentru a--:;;i tine aeest obicei sub control.

Prirrrul pas este coristierrtizarea de sine, detectarea episoadelor irigrtjoratoare cit mai aproape de mceputul lor - ideal ar fi cit mai curind sau imediat d upa ce imaginea catastrofala dec1anseaza ciclul irtgrijorare-anxietate. Borkovec ii pregate:;;te pe oameni sa abordeze situatia Irivatindu-i rnai tntH sa monitorizeze semnele de anxietate, in special, sa irrvete sa ideritifice si tue tiile care declan;;eaza ingrijorarea sau gindurile si imaginile care dau riastere 1ngrijorarii, precurn si senzatiile ce le insojesc la nivelul trup ului. Prin exercitiu, oamenii pot identifica ingrijorarile intr-un stadiu incipient a1 spiralei anxietatii, De asernertea, ei irrvata metodele de relaxare pe care le pot aplica in momentul in care 1;;1 dau seama ca incepe ingrijorarea :;;i pe care le pot practica zilnic, pentru a fi in stare sa le foloseasca pe loc atunci cirid au mai mare nevoie de ele.

Metoda de relaxare in sine nu este 1nS3. suficienta. Cei ingrijorati trebuie sa conteste activ gindurile ingrijoratoare; d aca nu 'lor reusi, spirala mgrijoraru va reveni. Astfel, urmatorul pas este abordarea unei pozitii fata de aeeste presupuneri: este oare foarte probabil ca Intimplarea aceea de temut sa se si petreaca? Este rieap arat necesar sa presupunerIl Cd exi sta doar 0 alterriativa sau eventual nici una pentru a impiedica sa se intimple asa ceva? Exista pasi constructivi care pot fi facuti? Oare ajuta Ia ceva sa ne gindim la nesfirsit la aceste lucruri care ne dau 0 stare de neliniste?

Acest ames tee de scepticism sanatos si gmdire profunda sc presupune ca ar putea sa actiorieze ca 0 frina asupra activarii neurale care sustine anxietatea. Generarea activa a unor asernenea ginduri poate amorsa circuitul ce inhiba sistemul limbic care duce 1a ingrijorare; in acelasi timp, 0 stare de relaxare activata in mod voit anihileaza semnalele prezentei anxietatii, pe care ereierul emotional le trimite in corp.

Intr-adevar, Borkovec subliniaza ca aceste strategii stabilesc o anumita ordirie a activitatii miritale, care este incornp atib ila cu

Ln robi t de pa tirni

93

ingrijorarea. Atunci cind unei mgrijorari j se permite sa se repete fara a fi abordata, ea cistiga terert, intarindu-si puterea de eonvingere; abordarea ei prin contemplarea urrursir de puncte de vedere plauzibile face ca acest gind ingrijorator sa fie considerat in mod naiv ea adevarat. Chiar si unii dintre cei care se ingrijoreaza mdeajuns de mult melt sa fie cal ificaticu diagnostice psihiatrice au sea pat de ingrtjorare procedind astfel.

Pe de alta parte, pentru cei care se irigrijoreaza atit de tare incit au ajuns sa sufere de fobii, de obsesii, de crize de panica, este mai prudent - si iritr-adevar acesta este un sernn de constientizare de sine ~ sa Ia arrurnite medicam.ente care intrerup acest cerc vicios inferrial. 0 reactivare a circuitului emotional cu ajutorul unei terapii este torusi necesara pentru a reduce pericolu! in cazul problernelor de anxietate, pericol ce poate reap.area atunci cind este intrerupta medicatia!".

ABORDAREA MELANCOLIEI

Singura dispozitie in care oamenii fac cele rnai mari eforturi pentru a se scutura de ea este tristetea: Diane Tice a constatat ca oamenii sirrt mai inventivi aturici cind mcearca sa scape de trrstete. Bineinteles, nu trebuie scapat de orice fel de tristete: mel ancoli a, ca orice alta dispozitie. are si ea avantajele ei. Tristetea pe care Cl aduce 0 pierdere are efecte invariabile; ne pierdeln iriteresul fata de distractii si placeri, ne concentram asupra pierderii si asta ne diminueaza energia de a face noi eforturi - eel putin pe moment, Pe scurt, rie mentine intr-o stare rneclitativ a, retrasa din aceasta viata agitata, lasindu-ne iritr-o stare de suspensie, in care jelim incercind sa gasim un sens si in final ajungem sa ne adaptam psihologie :;;1 sa ne fa cern rioi planuri care sa ne permita sa ne ducem viata mai departe.

Privatiunile sint utile; insa depresiile totale nu. William Styron face o.descriere foarte elocventa a "numeroaselor manifestari mgrozitoare ale bolii", intre altele, ura de sine, un fel de sentiment de inutiIitate, 0 "raceala", "un sentiment sumbru care se strecoara in mirie, 0 tearna si 0 instrainarc si rnai presus de toate 0 sufocanta anxietate<I". Apoi exista citeva serrme la nivel intelectual: "dezorientarea, incapacitatea de concentrare si pauzele de memoric", iar In tr-o faza ulterioara mintea este "dominata de deforrnari ariarhice" si de "ideea ca procesul meu de gindire a fost cuprins de un val toxic :;;1 incalificabil care rni-a anulat orice

94

Natura i n.tel io en tei. erno i ion al e

reactie posibila de bucurie in raport cu lurnea celor vii". Exista si efecte fizice: insomnia, starea de a fi apatic ca un zombi, "un fel de arnorteala, 0 nervozitate, dar mai ales 0 fragilitate ciudata", p recurn si NO vesnica neliniste". Apoi se pierde gustul fata de placere: "mincarea, ca de altfel orice altceva care presupune o senzatie; devinebrusc lipsita de orice savoare": in final, speranja dispare si este inlocuita de ,,0 groaza sinistra" si de 0 disperare atit de palpabila, 'incit pare 0 d.urere fizica insuportabila, fa!:a de care singura solutie estc, aparerit, sinuciderea.

In cazul unei asemenea depresii rnajore v iata este paralizata: nu se mai iveste riici un fel de nou inceput. Simptomele propriu-zise ale depresiei fac ca viata sa ramina in suspensie. Dupa parerea lui Styron, rtici 0 rried.icatie si riici 0 terapie nu ajuta: aceasta stare rru trece dedt odata cu timpul care se scurge, singurul refugiu rarnirririd spitalul. care, in final, risipeste dezriadejdea. Dar pentru cei mai multi, rnai ales pentru cei care sufera de cazuri mai p'ntin grave, 0 solutie ar fi psihoterapia, dar 9i medicamentele ~ eel rnai la rnod a tratarrient este eel eu Prozac, dar exista cel p utin alte douasprezece meclicamente, in special pentru depresiile rnajore.

Eu rna concentrez aid asupra celei mai des inttlnite forrne de tristate, care, la Iimitele superioarc, devine ceea ce se cheama in termeni de specialitate "depresia subchruca" - adica melancolia obisnuita. Aceasta este un tip de drsperare pe care oamenii 0 pot rezolva smguri, ell coridi tia sa existe resursele interne riecesare. Din pac ate, 0 parte dintre strategiile folosite adesea au un efect contrar ;;i ii face pe oameni sa se SilTIta chiar mai ra u decit irutial. Una dintre strategii este statul de unul singur, Iucru care-i atrage pe cei care se simt la pamint: totusi, eel mai adesea, sentimentul de msingurare si de izolare sporeste tristejea. Acest lucru poate explica partial de ce Tice a constatat ca tactica cea rnai des folosita pentru lupta impotriva dcpresiei este 0 viata moridena - iesitul Ia rnasa in oras, la un rneci sau Ia cinema: pe scurt, trebuie facut ceva irnpreuna cu prietenii sau cu familia. Acest lucru fllnctioneaza bine daca efectul de ansamblu este acela de a-i abate omului glndul de la tristete. Dar el poate pre- 1 ungi· aceasta stare dad! se folose~te de prilej doar pentru a cUgeta $i m.ai llluIt 1a ceea ce 1-a adus In acea situatie.

Intr-adevar, 0 stare depresiva va persista sau se va adinci in functie de gradul in care esle rumegata.1ngrijorarea fata de ceea cene deprima face CEl depresia sa fie ;;;i mai intensa !;'i de lllai Iun-

Inrobit de pn t inii

95

ga d ura ta. In depresie, ingrijorarea poate avea rnai rnul te forme, toate concentdndu-se .asupra aceluiasi aspect a1 depresiei in sine - cit de obositi ne sirntim, cit de putina energie avem, cit de p u tin rnotiv ati sintem, de exemplu, sau cit de putin m uncim. general, nici una d intre aceste rcflectii rru este insotita de un sir de actiuni concrete care ar putea sa ~ai aline probl~ma. Alte ingrijorari des intilnite ar fi cdc ee iau forma "izolihii $i concentrar'ii asupra a cit de ingrozitor te simti, a gindului ca partenerul de viata te-ar putea respinge pontru ca. esti deprimat sau a preocuparii daca vei avea din nou 0 noapte de insorrmie", eel p utin asa sus tine psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford, care a studiat unde duee rUlnegarca problemei in cazul persoanelor deprimate-".

Persoanele deprimate Isi justifica de obicei acest tip de frarnintare spuriind ca incearca i.sa se inteleaga mai brne ": de Iapt, ei scot in evidenta tristetea fara sa fadt nici un pas in d.irectia InIaturarii ei. In terapii, ajuta foarte mult sa reflectezi profund asupra cauzelor deprirnarii, insa doar in cazul in care duce Ia perspective sau actiuni care ar putca schirnba situatia care a eauzat aceasta stare. (:l[cufundare pasiva in tristcte pur si simplu irrrautate9te aceasta dispozitie.

De asernertea, meditarea exagerata poate inrautati depresia, creind condltule necesare pentru a fi 9i rnai deprirnat. Noleri-Hoeksrna da ca exernp lu 0 femeie agent de vinzari care incepe sa tie deprirnata si-si petreee ore intregi ingrijorindu-seln legafura eu gasirea urior clieriti i mpor+arrti. In ace I rnornerit, vinzarile scad, iar ea se simte 0 ratata, ceea ce ii alimcnteaza starea de depresie. Daca la aceasta forma de deprirnare ar fi reactionat iricercincl sa 1;;1 d.istraga ateritia, ar fi putut sa se de dice trup si suflet V1I1zarilor, tocmai pentru a uita de aceasta tristcte.Tn acest caz, virizar'ile nu ar fi scazut si exper'iertta de a vinde i-ar fi sporit increderea In sine si i-ar fi atenuat Inclinatia spre deprirnare.

Noleri-Hoeksrna a constatat ca femeile sint mclinate rnai mult decit barbajii sa reflecteze in mod exagerat atunci dnd sint deprirnate. Ea a presupus ca acest lucru s-ar putea explica eel pupn In parte prin faptul ea femeile sint diagnosticate ca depresive de doua uri lllai des decit barbatii. Bineinteles ca pot intra in joc !;'i alti factori, $ianume ca fellleia este lllUit lllai dispusa sa-:;;i dezvaluie motivul de ingriioraresau ca in viata ei se pot ivi fT1di rnlll~e c;ituatii ,,11'(, s;~i () deprime B.'1rbatii lsi pot lneca depri-

96

Natura in.tcligen tci em ot ion ale

rnarea in alcoolism, nurnarul acelora dintre ei care aleg aceasta sohrtie riefericita fiirid de doua ori mai mare decit al ferneilor.

Terapia cogrutiva vize az.a schirnbarea acestor tipare de e indire si, conform un or stud ii, s-a dovedit ca poate fi folosita 1mpreuna eu rnedicatia pentru tratarea depresiilor nu foarte zrave si chiar ca este superioara rnedicatiei in prevenirea revenirii dep resi ilor 'usoare. Do'ua strategii s'irrt ex trern de eficiente In acest tip de batalie16. Una este invatarea modului de eonfruntare eu gindurile aflate ill eentrul framintarilor - chestionarea asupra valabihtatii lor si gindirea unor variante mai pozitive. Cea de-a doua ar ti organizarea voita a unor programe pla cute si care sa distraga ateritia ,

Unul dintre motivele pentru care aceasta distragere a atentiei functioneaza este faptul ca gindurile deprimante apar ca din serrin, strecuriridu-se total nepofUte in mintea CUiV3. Chiar si at-unci ~ind persoanele deprirnate iricearca sa-si alunge giridurile deprimante, eel mai adesea ele nu reusesc sa o-aseasca 0 va-

, b

riarrta rnai b una: odata pornit, fl'uxul gmdurilor d ep rirrrarrte are

un efect magnetic foarte purernic la nivelul asociatiilor de Idei. De exem.plu, atunci cind persoanelor deprimate li se cere sa recompuria ° propozitie din patru cuv inte date aleator, cel mai adesea opteaza pentru rrresaju l cel mai deprimant CViitoruI pare foarte sumbru") si nu pentru eel rnob ilizator LViitorul pare foarte stralucit")!".

Tcridinta de perperuare a depr imarii se rnanifesta PiJ.,a si in genunle de drstractie pe care si Ie aleg oamenii. Atunci cind Ii s-a .dat 0 lista de mod alitati pozitive sau plictisitoare de a lsi Iua gindul de la ceva trist. cum ar fi mUlOrITllntarea unui priete~, subiectii au ales activitatile mai melancolice. Richard WenzlafL psiholog Ia Universitatea din Texas, este eel care a facut aceste stu d ii si care a ajuns 1a concluzia ea aceia care sint deja depriman trebuie sa faca un efort suplrrnentar pentru a se concentra asupra unui lucru mai mobilizator, avind grija sa nu alea ca ceva in genul unui film melodramatic, al unui roman tra~ic - r:entru ca asta i-ar putea Indemna sa recada in aceeasi dispozi~le sumhra.

ModalWi!i de ridicare a moralului

Imaginati-v_a ca merge\i pe un drum necunoscut abrupt ;;1 plin de serpentme m vreme ce alara estc ceata. Dintr-odata, 0 masina va nsne,?~e in fata !a numai dtiv3 m.etri, distanta fUnd prea m.i;a pentr~ 'a mal pun::a i:rma 1a tlmp. Apasati frina cu putere pina in podea ;;i de-

Irirobi.t de pa iirni

97

rapati, masina alunecind usor spre cealalta masina. Constatati ca ea este pl.inade cop ii, un vehicul care ii dnce la gradinita -;;i asta cu o secunda inainte de a auzi cum geamul se sparge si rnetalul se izbe;;te de alt metal. Apoi, d'u pa ciocnire, se asterrie d.irrtr-o d ata Iirristea, trrrnata de un plins in cor. Reusiti sa fugiti Ia cealalta masina si constatati ca urrul dintre copii zace nerniscat. Sinteti pliri de remuscari ;;1 va cuprinde 0 nesfirsita tristete din pricina acestei tragedii.

Un asernenea scenariu dureros a fost folosit pentru a-i face

pe voluntarii din cadrul experientelor lui Wenzlaff sa se emotioneze profund. Ei au incercat apoi sa-si scoata din rnirrte aceasta sceria, riotindu-si gindurile asa cum Ie verteau in minte In urrnatoarele noua minute. De fiecare data dnd Ii se strecura m minte un gmd despre tulburatoarea sceria, faeeau un sernn pe hirtic, pe rnasura ce 1;;i notau ideile. Invreme ce majoritatea, odata cu trecerea timpului, se glndeau din cc ill ce rnai rar Ia aceasta seena tulburatoare, voluntarii mai deprimati au dovedit ca ponderea glndurilor obsedante cresiea, ba unii au fa cut chtar referiri indirecte Ia acea sceria in glndurile lor/care se presupunea caar fi trebuit sa fi fost Indreptate spre altceva.

Mai mule cei care ave au 0 mclirtajie spre deprimarc au folosit alte ginduri stresante pentru a-9i distrage ateritia. Dup a cum spunea Wenzlaff: "Gindurilc se asociaza mintal nu numai in functie de continut, ci si in furictie de stare a In care se afla persoana, de dispozitia ei. Oamenii au un mtreg set de ginduri deprimante care apar eu mare repeziciune atunci cirrd sint trist i. Cei care se clep rirna trso r au ten dirita sa-si creeze retele foarte puternice de asociatii de idei illtre aceste ginduri, astfel mcit ele sint greu de suprimat de indata ce apare 0 proasta dispozitie. Culmea ironiei, cci deprimati folosesc tocmai un subiect deprimant ca sa i9i ia gindul de la un altul de acelasi gen, ceea ce stirneste si mai multe emotii negative."

o alta teorie sus tine ca plinsul ar fi modalitateanaturala de a cobori nivelul substantelor chirnice ce apar odata cu suferinta. Sigur ca tmeo ri plTnsul poate sa ne scape de blestemul tristetii, dar el poate si sa lase 0 anumita obsesie privitoare la motivele disp~ra:ii. Ideea unui "plms sanatos" este in;;elatoare: plinsul care mtar~~te medltarea asupra unei situa~ii nefericite prelunge;;te de tapt starea de disconfort. Distractia reuge"te sa rupa lantul care mentine aeea gIn dire cople$ita de tristete; unul dintre argumentele teoriei de bazii conform cEircia tcrapia 90curilor electrice ~stc eficienta in depresiile grave este 9i faptul ca ea produce 0 plerdere a mem.oriei pe terITlen scurt - pacienjii simtin-

98

Ivl a tu ra i nt elige nt ei eniot.ionale

du-se mai bine pentru ca nu-si mai arnintesc de ce erau atit d« tristi. In orice caz, studiind tipurile de tristete, Diane Tice a descoperit ca multi au sustinut ca s-au indreptat spre diverse rnodalitati de distractie, cum ar fi cititul, televizorul si cinernatografu l, jocurile video sau joeurile puzzle, d orrnitu.l, reveria - visatuI Ia 0 vacanja imaginara. Wenzlaff adauga faptul ca distractiile cele mai eficiente sint acelea care iti schimba starea - cum ar fi un eveniment sportiv palpitant, 0 comedie, 0 carte optimista. (Atentie insa: unele distractii in sine pot perpetua starea de depresie. Studiile au ararat ca aceia care se uita foarte mult Ia televizor stnt de obicei rnai deprimati decit inainte sa 0 fadi!)

Cimnastica aerobica, constata Tice, este una d intre cele mai eficiente tactici pentru indepartarea depresiilor usoare, dar si a proastei dispozttti. Aici tnsa trebuie sa includem un avertisment, si anume ca avantajele sportului furictiorieaza eel mai bine in cazul celor lenesi, care nu se omoara prea mult cu exercitiHe fiziee, deci ill eazul sedentarilor. In ce-i priveste pe aceia care fac sport zi de zi, chiar daca aduce 0 schimbare de d ispozitie, efectul maxim a fost obtinut doar atunci cind s-au apucat de acest obicei sanatos. De fapt, pentru cei care fac gimnastica, deetul asupra clispozitiei este invers: ei incep sa se simta prost atunci cirid sar cite 0 zi peste educatia fizica. Sportul pare sa functioneze bine pentru ca schimba starea psthologica presupusa de d'ispoz.itia respectiva: depresia iriseamna un moral scaz.ut; iar gimnastica aerobic a reuseste sa trezeasca trupul. In mod similar, tehnicile de relaxare care aduc trupul mtr-o stare de inacl:ivitate functioneaza foarte bine in cazul anxietatii, care este 0 forma de agrtatie, dar nu tot atit de bine in cazul depresiei. Fiecare dintre aceste abordari pare sa functioneze in sensul ca opresre acest cere infernal al depresiei sau al anxietarii, aducind creierul 1a un nivel de activitate incompatibil cu starea emotionala care a pus stapmire pe el.

Ridicarea moralului prin intermediul unor desfatari sau placeri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru rnomentele de tristete. Unele dintre modalitatile obisriuite prin care oamenii se calmeaza atunci cind sirit deprimati ar fi ba ile fierbinti sau.consurnarea mincarurilor favorite ori a asculta muzica sau 0 partida de sex. In cazul fcmcilor, este populara solutia de a-$i curnpara singur1e un cadou sau de a se dcsfata pentru a depa:;;i 0 proasta dispozitie, dar 9i mersulla eumpariHuri sau ehiar uitatul prin vitrine. In privinta studentilor, Tice a constatat ca n"tlneatul este un pa11eativ de trei ori mai des folosH de ciHre fe-

frnobit de p at irn i

99

mei pentru calrnarca tr istet ii. in v rerne ce barba tii sint de cinei ori mai predispusi de cit ferneile la bau tura sau la droguri atunci cind au caderi nervoase. Mincat ul exagerat sau alcoolul ca antidot reprezinta, desigur, 0 solutie cu doua taisuri: rriincatul in exces duce Ia regrete; alcoolul este principalul factor de deprimare la nivelul sistemului riervos :;;i deci, practic, spore9te sta roa de depresie.

o abordare mult mai constructrva in privinta rrdicarii moralului. sustine Tice, este sa p ui la calc 0 mica victorie sau 0 reusita la Indemina: riiste treburi care asteptau de mult sa fie facute prin casa sau alte mid lucruri ce asteptau sa fie rezolvate.ln mod similar, are efect 0 Irnb urtatatire a imaginii personalc ce duce la rid.icarea moraluhri, cum ar fi irnbracatul frumos sau fardatul.

Unul dintre cele mai puternice antidoturi in cazul deprcsiei ~ putin folosit in afara terapiei - este perceperea lucrurilor diritr-o alta perspectiva sau reincadrarea cognitioa. Este firesc sa ne vaitam atunci cind 0 rela+ie ia sfirslt si sa ne cuprinda ginduri de autocompatimire, cum a r fi convingerea ca: "Asta inseamna ca voi ramine pentru totdeauna sing'urfa)". eeea ce evident ca sporeste disperarea. To+usi, iritorcirid u-ne in timp $1 glndindu-ne la faptut'ca relatia nu era prea grozava si ca de fapt nu faceam 0 pereche potrivira - cu alte cuvinte, privind din alta pcrspectiva aceasta pierdere, 'intr-o lumina pozitiva - aeest 1ucru constituie un antidot al tristerii. In mod similar, pacientii care sufera de cancer, indiferent cit de grava ar fi starea lor, re uacsc sa aiba 0 d ispoz itie mai buna daca sint in stare sa descopere ca exista alti pacienti care 0 duc si rnai diu c,Totur;;i se poate si rnai rau eu eel putin pot sa u mbl u "): eei care se cornpara cu persoariele sanatoase sint automat s i cei rriai deprirnati-v. Aserneriea comparatii cu aceia care 0 due si mai rau sint xur p rinz ator de eficierite: deodata, tot ceca ce parea atit de ingrozitor nu mai pare chiar asa.

o alta metoda eficierita de a scapa de deprirnare este a-i aiuta pe altii. Cum depresia se alimenteaza din rumegarea glnd~rilor :;;i preocuparea de sine, a-i ajuta pe ceilalti ne face sa ne desprindem de aceste preocupari, atita vreme cit incepe sa ne intereseze s ufer irita altora. Implicarea in voluntariat - ca antrer.or 1a Liga J unioriJor, ca sfatuitor sau pentru a-i hrani pe cei f2lra adapost - a fost dintotdemma una dintre cele mai eficiente solutii de schimbare a dispozitiei, cel putin a$a reiese din studiullui Tice. Dar, din paeate, aceasla metoda este foarte rar practicatiL

100

Natura in icligertt ei enioi iona!e

In sfirsit, unii oameni reusesc sa-~i depaseasca starea de melancolie orientind'u-se spre transcendent. Tice rni-a spus: "Rug1:iciunea, daca esti credincios, functioncaza indiferent de starea proasta in care te afli, rnai ales daca este yorba de depresie."

CEl CE REPRIM!i: NEGAREA JOVIALA

"I-a tras un picior in burta colegului de camera ... " A;;a Incepea fraza, $1 se sfirsea astfel: " ... dar de fapt voia sa aprinda lumina."

Aceasta transforrnare a unui act de agresiune intr-o gre;;eala nevinovata. chiar dad este putin plauzibila, este 0 reprimare captata in vivo. Aceasta fraza a fost scrisa de un student care s-a oferit sa participe la un studru referitor la reprimatori - oameni care de obicei :;;1 in mod automat par sa estompeze tulburarile emotionale iriainte de a le corrstientiz;a. Incepurul acestui fragment: ,,1-a has un picior in burta colegului de camera ... U i-a fost dat unui student pentru a fi cornpletat in cadrul unui test. Alte teste au ararat caacest rnic act mintal de evitare facea parte dintr-un tipar rnai vast al existentei tinarulut de a distruge majoritatea ernotiilor suparatoare-". In vrerne ce Ia inceput cercetatorii i-au considerat pe cei care 'isi reprima ernotiile drept un exemplu edificatoral incapacitatii de a le sirnti - rude bune cu alexitimicii, eventual -, in prezent ei sint considcrati ca fiind experti in reglarea emotiilor, Au ajuns sa se adapteze atit de bine prin instinctul de autoaparare Impotriva sentimentelor negative, incit nici macar nu le rnai constientizeaza latura negativa. In loc sa-i mai nurnim reprtmatori, asa cum obisrruiau ptna acum cercetatorn, un terrnen mult mai potrivit mi s-ar parea imperiurbabili.

Mare parte din acest studiu facut in principal de Daniel Weinberger, in prezent psiholog la Universitatea Case Western Reserve, arata ca de9~ aceste persoane par calme 91 imperturbabile, uneori ele pot stl ajunga sa clocoteasca din pricina aces tor tulburari psihologice pc care par sa Ie ignore. In tirnpul testului de completare a frazei, vohmtarii au fost si ei monitorizati in ceea cc privestc ruvelul de excitare fiziologica. Reprimatorii care pareau ca ernana calm au fost tradati de agitatia trupului: cind au fost confruntati cu fraza despre eolegul de camera violent si altele aserneriea, au dat semne de anxietate, adica inima a inceput sa le bata rnai repedc. sa transpire si sa Ie creasca tensiu-

ln robit de pat i mi

101

nea arteriala. Si totusi, cind au fost intrebati cum se simt, au raspuns ea sint perfect calrni.

Aceasta continua rndepartare a unor emotii precum minia si anxietatea nu este un lucru neobisnuit. Una din sase persoane procedeaza astfel. eel putin asa sustine vVeinberger. Teoretic, copiii pot invata in mai rnulte feluri sa fie imperturbabili. Unul ar putea fi 0 strategie de sup ravieruire in situatiile d rarnatice, cum ar fi un .parinte alcoolic intr-o farnilie in care aceasta problema nu este recunoscuta, Altul ar fi un parinte sau ambii parinti care la r ind ul lor fae parte din categoria eelor care-si rep rima ernotiile ;;i prin urrnare sirit un exemplu, adica se arata veseli sau ca de gheata arunci cind sint confruntati cu situatii rielirrisritoare. Sau pur si simplu aceasta trasatura poate fi un temperament rnosteriit. Nimeni rru poate spune exact cind apare un asemenea model in existerita euiva; cei care 19i reprrma sentimentele la virsta rnatur-itatii s'int calrni si stapiriiti.

Problema care r.3.mine, desigur, este cit de calrni sjrtt de fapt.

Pot intr-adevar sa nu perceapa semnele fizice ale emotiilor tulburatoare? Sau doar se prefac a fi calrru? Rasp unaul La acea sfa mtrebare a venit in trrrria unui studiu foarte inteligent, realizat de psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin, care anterior colaborase eu Weinberger. Davidson i-a pus pe cei imperturbabiti sa rezolve un test de Iibera asociere, care cuprindea 0 lista de cuvinte neutre, dintre care unele aveau o nuanta ostila sau sexuala, menita sa stirneasca un sentiment de anxietate 1a aproape oricirie, Asa cum au demonstrat-e reactiile lor fizice, toti au dat semne fiziologice de disconfort ca reaerie la cuvintele respective, chiar dad, asociatiile de idei pe care Ie-au fa cut au aratat aproape intotdeauna ca au incercat sa minimalizeze efectul cuvintelor suparatoare, apropiindu-le de altele mai nevinovate, Daca primul cuvint a fost "ura", reactia a fost "iubire".

Studiullui Davidson a profitat de faptul ca (in cazul drepracilor) un centru cheie al analizarii emotiei negative se afla ill 10- bu1 drept al creierului, in vreme cecentrii vorbirii se afla in eel sting. Odata ce emisfera dreaptarecunoaste faptul ca un cuvint este suparator, ea transmite aceasta informatie catre corpus calloSUIll, acel element care imparte creierul in doua jumatati, iar apoi Ia centrul vorbrrii, reactioniridu-se printr-un cuvint rostit. Polosind 0 combinatie complicate de Ientile, Davidson a reusit sa afiseze un cuvint astfel incit sa fie vazut cloar cu jumatate din cirripui vizual. Din pricina legaturii neurale a sistemului vizual, da-