Sunteți pe pagina 1din 155

1dl

,iril
rrll

OTTO F. KERI\,IBERG

,,j;

tl

lj
,;]

ji
rii

'ji
t!

Relatii de iubire ,
Norma litate

li
i:
:l
I

;i

patologie

,rj
::j 1l

Traducere din limba englezd de $ie{ania D. Nild

llj
,"ii

li:
!:l

iti

!!

irl:
,:.-

.!)

it '.{
:il

irjj
'"'\ !:i

:l:
:!.1

r!
il
it)
'll:i

.uil

i'l
ll::
_.1

PSII{OLOGIE' PSII{OTERAPIE

Coleclie coordonati de Simona Reghintovschi

ii ,li

't:
il

Editoril
SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU

lrl
l

'l

.l

Director editoriall
MAGDALENA MARCULESCU

Coperta:
FABER STUDIO (S. Olteanu, A. R;dulescu,

D.Dumbrivician)

Redactorl

coRINA COjANU
Dtp: MARIAN CONSTANTIN
CorecturA: DANIEL FOCSA ROXANA SAMOILESCU

'l
:

l
l
1l

"l
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniei
KERNBERG, OTTO Relaliile de iubire :
l

In memorin lui
Otto Kernberg ; trad.:

ttefania D. NiI;. - Bucure:tj : Editura Trei, 2009


ISBN 978-973-707 253-5

normalitate :i patologie

lohn D. Sutherland pi Robert l. Stoller

l :i]
I

':i

I. NiF, Stefania (trad.)


'li:l

159.922.1

iiil
l:'i
'l;1

Aceasti carte

fost tradusi dupi:

lj
lr1 irl

LOVE RELATIONS. Normality and Pathology,

by Otto F. Kernberg, M.D., Yale University Press, USA, 1995

Copyrjght Copyright

o
@

1995 by dr. Otto F. Kernberg

t,

Editura Trei, 2oo9

pentru edilia in limba romanE

'rl ,il
i,
tl
irll

27-0490, Bucuresti Tel./Fax: +4 O21 3O0 60 90 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro


C.P.

ll
,iai

ii
ISBN 978-973-707-253-5

il ail
jl
:i;
,11

il!
lrl

I.i

r:i:

T'

Cuprins
7
11

Cuprirs
Prefald

15

Multumiri

T9

Experienfa sexualS
Rdddcinile biologice ale experienlei pi comportamentului sexual Factori psihosociali Identitatea nucleard de gen Identitatea rolului de gen AJegerea dominantd de obiect Intensitatea dorintei sexuale

79

24

fq

29
21 37

4T

Excitafia sexual5

;i dorinla eroticl

43
52

Instincte, pulsiuni, afecte 9i relafii de obiect Aspecte clinice pi genetice ale dorinfei erotice

o/
68

Iubirea sexual5 matura


Alte considerafii referitoare la dorinta eroticd Dorinld eroticd ti tandrere
Identi-ficarea cu celdlalt Idealizarea gi iubirea sexuald maturd

70
73

79

Angajament gi pasiune

9T

Iubirea, Oedip-ul ;i cuplul


Impactul genului
Indrirgostkea gi formarea Lrnui cuplu Iubirea sexuald matur5 gi cuplul sexual

9t
105

io8

Relalii deiubire

. Normalitate

si patologie

116

Psihopatologie
Agresivitatea, iubirea gi cuPlul
Dscontinuitili
Tnangula,tii Perversitatea

268

Perioada de latenfi, dinarnicile de gruir ii convenfionalismul

743

269
272

146
153

Cuplul;i Grupul
Psihologia mullimilor gi cultura de masi Filmul conven!ional

155

r57

i63
r67
179 787

Granifele 9i timPul Fixagia patologicd la rol

ti

granilele

275
276

278
281

Arta erotici in filme Fihnul pornografic


Structura filmului convenfional Structura artei erotice in film

283

Funcliile Supraeului
I.ahrlogia reloiiv moderata a Strpracr-rlui Patologia severd a SuPraeului

289 289 297

Cuplul qi gupul Cuplurile 9i grupurile de adolescenfi Provocirile externe ale cuplului de adulti

197 197
197

Iubirea in cadrul analitic


lubirea de transfer Contratransferul (J ilustrare clinicd

205

zt3
2I3 22O 224 233

Patologiamasochiste
Masochismu!:Ptezentaregenerald Maso&ismul la birbafi 9i la femei Relafiile de iubile masochiste Dezvolteri in transfer

238
239 243 25O 261

Narcisismul
Caracteristicile relafiilor de iubire narcisice DouA ilustrdri clinice Relalii de duratd la parienerii narcisici

DinamicilcPatologieinarcisice

)TTO F. KERNBERG

Relatii de iubire
I

. Normahtate tj patologie

PrefatH
Cu ani in urmd, cAnd scrierile mele despre pacienfi cu tulburdri de personalitate de tip borderline puneau accentul pe importanfa agresivitifii in psihodinamica lor, un coleg gi un bun

prieten mi-a spus, pe iumdtate glumind: ,,De ce nu scrii despre iubire? Toatd lumea triiegte cu impresia ci te preocupi doar agresivitatea!". I-am promis cX ii voi urma sfatul imediat ce voi g6si rdspuns la anumite intrebdri. A rezuitat aceastd carte, degi frebuie si recunosc ci nu am gdsit rdspunsul la toate acele intrebiri. Cu toate acestea, consider cd am descoperit destul de multe gi ci este rAndui meu de a le impirtigi. Sper ca 9i allii sd aibd ocazia sd elucideze ceea ce este inci un mister. De-a lurrgul secoleloq, tema iubirii i-a preocupat atdt pe poefi, cAt gi pe fiiosofi. Recent, ea a fost analizati in amdnunt de cdtre sociologi pi psihologi. Dar, in mod surprinzito4, literatwa psihanalilicd trateazd iubirea extrem de precar. in repetate rAnduri, in incercirile mele de a studia natura iubirii, relafia dintre erotic gi sexual era irninentd. Am descoperit cd, in comparatie cu abundenla studiilor despre rXspunsul sexua1 din perspectiva biologici, s-a scris foarte pulin despre aceasta ca experiente subiectivd. Analiz6nd acest aspect subiectiv cu pacienfii, foarte cur6nd m-am confruntat cu fantasme incongtien_ te gi cu rdddcinile acestora in sexualitatea infantili - pe scurt, inapoi ia Freud. Drn punct de vedere clinic, am descoperit felul in care cuplurile se foloseau de identificarea proiectivd mutuald pentru a reproduce ,,scenarii" din trecut (experienfe gi fantasme

Relalii de iubire

. Prefati

inconFtiente) in relafiile lor gi cd ,,persecutarea" reciprocd imaginati sau real6 generatd de proiectarea Supraeului infantil - precum gi de formarea unui ideal al Eului comun - influeleazd viata cuplului. enorm Am obserrrat ci este aproape imposibil de prevdzut destinul unei relafii de iubire sau al unei cisdtorii pe baza unei psihopatologii specifice a pacientului. Uneori, diferite tipuri si niveluri a1e psihopatologiei la parteneri par si creeze o potrivire confortabili; alteorr, diferenlele reprezintd sursa incompatibilitStii. intrebdrile ,,Ce unegte cuplurile? Ce le distruge relafia?" m-au bAntuit gi m-au stirnulat sd studiez dinamicile fundamentale aie cuplurilor in relafii intimeSursele mele de informare constau fu1 tratamentul pacienlilor prin psihanalizd 9i psihoterapie psihanalitici, in evaluarea gi tratarea cuplurilor care se confruntau cu conflicte conjugale, 9i in special in studjul de duratd al cuplurilor din perspectiva psihanalizei gi psihoterapiei psihanalitice a1e pacienlilor individuali. CurAnd mi-am dat seama cd era imposibil sd studiez vicisitudinile iubirii {iri a analiza gi vicisitudinile agresivitifii in relafia de cuplu, dar gi la individ. Aspectele agresive ale relaliei erotice de cupiu s-au dovedit extrem de importante in toate relaliiie sexuale intime, un domeniu in care opera deschizdtoare de drumuri a lui Robert J. Stoller mi-a furnizat clarific5ri esenfiale. Dar la fel de importante am considerat a fi componentele agresive ale ambivalentei universale a relaliilor de obiect inti_ me/ precum gi componentele agresive ale presiunilor Supraeului declangate in viata intimS a cuplului. O teorie psihanaliticd a relaliilor de obiect mi-a inlesnit studiul dinamicilor care fac legdtura dintre conflictele inkapsihice gi relafiile interpersonale, din_ tre influenlele reciproce a1e cuplului gi grupul sdu social

inconjurdtor,.;i interdependenta dintre iubire g! agresivitate in loa te a.esle domenii. in concluzie, in ciuda buneior mele intentii, probe incontesta_ bile m-au oblig;at sd imi indrepL aten,tia in prlncipat asupr.a agre_ sivitdfii in acest tratat despre iubire. Da1, mui muti decAt atAt, con_ firmarea nenumiratelor forme in care iubirea gi ugr"rirriiut"u contopesc pi interactioneaze in viala cuplului prn! in .,aloar" "" g, mecanismele prin care iubirea poate integra gi neutraliza agresi_ vitatea gi, in multe cazuri, poate chiar si iasi triumfetoare.'

ii :ll ..,!i
t!
,,if

iit
:ll

.
OTTO F, KERNBERG

;t;

,ll"

ji!
,li:

Relatii de iubir

, prefat;

llii
i+.! i,i.!

)ft

Al u ltu

miri

John D. Sutherland, fost medic la Clinica Tavistock din Londra gi pentru mulfi ani consultant senior a1 Fundaliei Menninger, a fost cel care, pentru prima dati, mi-a indreptat atentia asupra operei lui Henry Dicks. Henry Dicks aplicd teoria relafiilor de obiect a 1ui Fairbaim la studiul conflictelor conjugale, ceea ce mi-a {urnizat un cadru de referinfd extrem de important in incercirile mele de a clari{ica complexele interactiuni ale pacienlilor cu tulburiri de personalitate de tip borderline cu iubilii sau partenerii lor conjugali. Scrierile lui Denise Braunschweig 9i Michel Fain despre dinamicile de grup in cadrul cirora tensiurrile erotice se manifesti in primii ani de viali qi la maturitate mi-au {5cut cunoscute contribuliile psihanalizei franceze la studiul relaliilor de iubire normale si patologice. in tirnpul celor cioui perioade sabatice petrecute 1a Paris, 1ocu1 in care s-au ndscut ideile cuprinse in aceastd carte, am avut privilegiul de a consulta mulfi psihanaligti preocupati de studiul relafiilor de iubire normale gi patologice, in special Didier Anzieu, Denise Braunschweig, Janine Chasseguet-Srnirgel, Christian Davrd, Michel Fain, Pierre Fedida, Andr6 Green, B6id Grunberger, Joyce McDougall gi Franqois Roustang. Serge Lebovici gi Daniel Widlocher m-au ajutat s5-mi clarilic ideile despre teoria afectelor. Mai apoi, Plainer Krausc dir. Saarbri ickcn 9i Ulrich Moscr din Ziirich m-au ajutat si infeleg mai bine patologia comunicirii afectelor in reialiile intime. Am avut onoarea de a mi imprieterri cu cele mai importante persoane dir Statele Unite, care gi-au adus contribufia la studiul

Relatii de

iubire. Multunriri

1..

iubirc: Martin Bi:;'gr.nann, Ethci Person ti regreLalul l{ober"t Stolle;:. llthel lersorL m a ajuLat sd t:i familiarizez cu importanta oper;i ue care ca ;i Ljonel ( )r'r'sr.l' .ru realizat-o clespre identitatea de gen 9i patologia sexua-li. Martin Bergmann m-a sprijinit iri dobindilea unei perspective istoi'ice asupra natllrii relaliilor cle iubire gi a expresiei acestora in artS; gi Robert Stoller m-a incurajat sd continui analiza legdturilor intime intre erotism 9i agresivitate, pe care el insugi a lansat-o. Contribufiile din aceste domenii aduse de Leon Alfm;rn, Jacob Arlorn', Martha Kirkpatrick 9i lohn Munder-Ross mi-aru stimulat si mai mult gAndirea. De asemenea, ur grup de prieteni 9i colegi apropiafi din ccmunitatea psihanaliiici m j-au acordat un mare a jutor prin re.rc|iile lor critice, incurajatoare gi stimr:iatoare: I{arold BltLrn, Arnold Cooper, William Frosch, William Grossman, Dorald l(aplan, Paulina Kernberg, Robert Michels, Cilbert Rosc, Joseph ;i Anne-Marre Sandier, precum gi Ernst;i Gertlude TiclroSr"rnt profund recunosc[tor ]ui Lciuise Taitt 9i Becky V/hippde pentru munca plScutd 9i rdbditoare depusi de la primele etapc ale proiectului p6nE la finalizarea manuscrisului. Esentjal5 a fost 9i atenfla doamnei tr{4ripple ia fiecare detaliu din acest manuscris, Rosalurd l(ennedy, asistenta mea administratrvf, s-a preocupat indeaproape de organizarea pi coordonarea aciivitilii de 1a bilou care a contribuit in mare misurd la aparilia manuscrisului intr-o perioadi plind de obligalii djvergente gi tern-rene 1imit5. Aceasta este cea de-a treia carte scrisd in striinsd colaborare cu editorul meu Nataiie Altman 9i cu Gladys Topkis, editor senior 1a Yale University Press. Recenzia lor durtl, dar intoicleauna incurajatoare gi plini de tact, a reprezentat inci o dati o experienfE edificatoare.

psjhanaliiic al relatiiicr

dl

tri sr-. inrlrlraptii fi spr.g 1,,11 prielerri;, colegii ;i colaboratorii m.entjonati, spre pacienfii si studelrtir mei, c.l"c rri au ;riub.rl s; surprincl esenLa problemelor dezbitute inir-un timp mult mai scurt decit as fi sperat vreor:1ati. De asemenea, t()L ei m-au invdtat si accept limitele in cunoagterea acestui vast si complex ilorneniu al experientei umane. Sr;nt de asemenea recunoscatol editorilor. originali care mi-au permis sd reeditez maierialul din urmdtoarele capitole. Tot acest rlateriai a fosl ir mare parte retusat gi mod.ificat. Capitoiul 2: adaptare dupa ,,Neu' Perspeciirres in Fsychoanaiyiic .Af1ect Tirerxy" , in Emoti.on: Thcory, [lesenrch, anrl Expcritnct, ed. R. Plutchik pi H. Kellei.m.rn (Nell' Yorl<: Academic Press, 19t19), 1'l5-130, 9i dup5 ,,Sadomasochism, Sexual Excitement, and Perversicrrr ", I o ur n.al o.f tl Le A t Lcr i c a n P n1 citoan a Ly t i c A sso ciat i on 39(1991 ): 333-362. Publicat cti pernisiunea Academic Prcss ;i iou nal ol the Arncrican Psr1choanal4tic Association. Capitolrrl 3: adaptare dupi ,,Maturt l-ove: Prerequisites and Charircteristics" , Iountal of tltc Anrricltt Psychoanaltltic ,AssocitttiLtrt 22 (1974): 743-768, si dupi ,,Boundaries and Structure in Lorre Relations", lournai of thc Anrrican Psqchoanaltltic Association 25 (.1977):81 114. Publicat cu permisiunea Journnl of the AmcricntL Il n1 chonnaL yt i c Associ n f.i on. Capitolul 4: adaptare dupi ,,sadomasochism, Sexual Excitenrent, and Perversion" /oarnal of tlrc Anrcricon ftsyclnanol tttic Association 39 (1991): 333-362, 9i dupi ,,Boundaries and Strucrure in Love Iielatjon s" , fournal of thc Anrricsn t?stlchoanalytic Associa tiort25 (1977): E1-l14. Publicat cu permisiunea /tntnnl of thc Antr icn n P sr1 clrot n nlyti c Assoc iatton. Capitolul 5: adaptare dup5 ,,Barriers to Falling and Rcn.rining in Lcrve", lourtLal of thc Anrcyican Psyclutanoltltlc Associtttion

Prlfunria

r.rioa

rL'c1J n

ost.i

17

OTTO F. KFRNBERG

Relalii de iubire

lv4u tL

miri

tt'

22, (1974): 48{r-511.


carL P sry ch.oanaly
t ic

Iirb licat cu permisiunea hwrnnl olthe Anerl-

Asstt ciati on.

Capitolul 6: adaptare dupd ,,Aggression and Lovc in the Relntionship of the Couple", loumal of thc American Psychoanahltic Association 39 (1991): 45-70. Publicat cu permisiunea lourna! o.f
l:ht ./\merican Psychoanalytic Association.

Capitolul 7: adaptare dupd ,,The Couple's Constructive and


Destructive Superego Functitsns" , lournal of the Amcrican Pstlchoanalytic Association 41 (.'1993): 653-677. Publicat cu perrnisiunea lournol of thc American Psychoanalytic Association. Capitolul 8: adaptare dupi ,,Love in the Analytic Setting", accelrtat pentru publicare d,e lou.rnal of the Americnn Pnlclnandytic Association. Publicat cu permisiunea lournal of thc Anrcrican Psych
o

[xperie n !a sexuai;
Este un fapt greu de contestat aceia cd sexul gi dragostea sult strens asociate. Prin urrnare, ntr trebuie si surprindi cd o carte despre dragoste incepe cu o disculie despre rddicinile biologicc gi psihokrgice ale experienlei sexuale, care sunt intim legate intre ele. Deoarece aspectele biologice constitute mah-icea in caclrr_rl cdreia se pot dezvolta aspectele psihoiogice, si incepem prin .r cxplcra faciorii biologici.

rLnl 11 t ic As so cia

tio

tt.

Capitolul 11: adaptare dupd ,,The Temptations of Conventionality" , Internntionol lieztiew of Psychoanal.ysis 16 (1989): 191-205, ;i ctupi ,,The Erotic Element in Mass I'sychology and in.Art", Bttl.tetiu of the Mcnninger Clittic 58, nr. 1 (Winter, 1994). Publicai cu pernrisiunea International Reuieut of Psychoanaltlsis Vi Bullctin
of llrc Mennin,ger Cl inic.

Capitolul 12: adaptare dupd ,,Adolescent Sexuality in the Light of Group Frocesses", Pstlclnanalytic Q_uarterly 49, nr. 1
(1980): 27-47,9i dupd ,,Love, the Couple and the Group: A Psychoanalytic Frame", The Psychoanalytic Quarterly 49, nr. 1 (.1980): 78-108. Publicat cu permisiunea Psychoanalytic Quarterly.

ti comportamentului

Ridicinile biologice ale experientei


sexubl

Atunci cAnd urmirim dezvoltarea caracteristi cilor-' sexuale umane, vom observa cd, pe misurd ce avansdrL pe scara bioio_ gici a regnului animal (in special atunci c5nd comparirn mamiferele de ordh inferior cu primatele gi cu oamenii), interactiuni, le psihice dintre bebelug si persoana care il ingrijegte joaci un rol din ce in ce mai semnificativ irr deter.minarca comFortamentuiui serual;i exisii o scidere r:elalivi a controlului exercitat tle factorii genetici gi hormonali. Sursele mele principale pentru

OTTO

KFRNBFRG

Relatiide iubire. E,perientr se

ud;

ti

studiul arari'rtrmeaz;i con:rtau in lucrarea d,-. pior;erat a Irri Monev si Ehrharrlt (l972) dil ar_-est donreniu 9i aprofund;irile uiterioare rezumatc dc Koiodny tt nl. {1c)79), Bancrofl (tr9llc)) si NicC*

laghy

(1993).

in etapele timpurii aie dezvoltirii sale, embrionul mamiferekrr poate fi masculin sau feminin. Conadele nediferentiate se vor diferelLlia in testicuie sau ovare, in funclie de codul genetic reprezentat de diferitele caracteristici aie modeluiui cromozomial 46, XY pentru mascuii gi modelului 46, XX pentru l'emele. Gonadeie incipiente la om pot fi detectate incepind aproximati\r .iin a ;asea sdpiSm6ni de graviditate, atunci cand, sub influenla codului genetic, la [rirbafi, sunt secrctitj hormonii tcsticular.i; hormonul inhibitor al conducturilor m{illerrene (MlH), care arc efect deleminizani asupla structurii gonadelor, si testosteronul, care prornoveazd cresterea organelor masculine interne si externe, in special a conducturilor bjlaterale ale lui Woiff. Dacd esio prezent un cod genetic feminin, difelenlierea ovafian; incepe in a dou.1shpti mini de gr"aviditate. Diferenferea se produce intotdeauna in sensul feminizdrli, in, difereni de pnrgranrul genetic, cu condifia sii ltlr existe un anllnrit nivel de testosteron. Cu alte currinte, chiar dacd codui genetic este mascuiin, o cantitate inadecvatd de testosteron va avea drept rezultat dezvoltarea caracteristicilor sexuale feminine. Principiul feninizirii are prioritate fati de cel al masculinizArii. Pe durata diferenfierii {eminine normale, sistemul primitirr ai con, ducturiJor miilieriene se dezvoltd in uter, in tr.ompele uterine gi in tlr.imea superioari a vaginului. La birbafi, sistemul conduc, turiior mrilleriene regreseaz.i si se dezvolti sistemLll conducturilor lui Woiff, care vol det,eni vasa deferentia, veziculc semin.rie ;i canale ejaculatoare.
spr'-azecera

ln vrr:me ce precursori: intcrni atit ai organe.ior sr.xuale bar, bdtcsti, cit gi ai celor ferneiesti sunt astfel prezenti pentru o prosihili dczvoltar-c, precursorii pentru organele Eienitale externe sunt unitip, adicd aceiagi precursori pot evolua in or5;ane sexuale externe masculine sau feminine. F;ird o prezenli a hormonilor androgehi (testosteron gi dehidrotestosteron) la niveJuri adecvate pe durata perioadei critice de diferenfiere, incepAnd cu a opta sdpldmAnd de graviditate, se vor dezvolta clitorisul, vulva gi vaginul. Dar claci existi stimulare androgeni ia njvel corespunzitor, se formea;;d penjsul, inclusiv glandul si sacul scrotal, gi in interiorul abdorrLenr-rlui se vor dezvolta tesiiculele ca orgar.re. Acestea, in mod norrnal, migreazi in pozila scrotali in a opta sau a roua iunb de sarcini. Sub influenfa hormonilor fetali circulanli, are loc o dezvoltare dismorfic5 a anumitor zone ale creierului, in urma diierenlie, iii organelor genitale interne si externe. Creierul este ambitip, gi in creier dezvoltarea caractcrisficilor feminine prevaleazi, de asenrer-rea. daci nu exisfi rrn nivel adecvat al hormonilor androgeni circulanli- Aceastd diferenliere determini funcfiile spccifice hipotalamici 9i pituitari" care vor fi diferenfiate ca ciclice la femei gl neciclice la birbafi. Diferen.fierea feminil/rnasculin a creier.uiui se produce doar in al treiiea trimesiru, dupd ce ar.e loc diferentierea org;arrelor sexuale externe, ;i este posibil si continue in primul trimestru postnatal. La mamifereie non-prirnate, diferentierea hormonali prenatali a creierului predetermini comportamentL.li uiterior al imperecherii. La prirnate insd, comunicarea sociali 9i inv5larea timpurie sunt esentiale pentru determinar.ea comportamentului sexual; controlul comportamentuiui de ;lmperechere esie determinat asadar in rnare mdsurd de cele mai tirnpurii interactiuni sociale.

-T.TO F. KERNBERG

Relalii de iubire

ErpeIer]_ta sex!al;

fl;u'acter"isijciie sexuale secundare- care apar in timpul puber* dislribufia grisimii 9i a pdrului pe corp, schimbarea vo, cii, dczr" oltarca sAnilor 9i cresterea sernnificaiivi a organelor genitale - sunt declarrgale de factori ai sistemului nervos cenh'al gi controlate dc o cregtere semnificativi a hornonilol androgeni sau esirogeni cjrculanli, cum sunt funcfiile feminine specifice de menstruatie, graviditate si lactalie. Dezechjlibrele hormonale pot aduce modificiri caracteristici, lor seruale secundare, cauz6nd, prin lipsa hormonilor androgeni, ginecorxastie la birbafi si, prin excesul de hormoni androeeni, hirsutism, ingrogare a vocii pi hipertrofie clitoridiani la femei. Influentele modificdriJor de la nivel hormonai asupra dorin|ei sexuale sj a comportamentului sunt rnai putin clare. Estc. incii neclar Fi modul in care sistemul nervos central afecteazi derclangarea pubertifii; se considerd cd unul dintre mecarrismeJe implicate ar fi o reducere a sensibilitdtii hipoialamusuiui la reactii necative (Bancroft 1989). La birbali, disponibilitatea neadecvati a hormonilor androgeni circularrfi reduce intensita, tea dorintei sexuale, dar, atunci cAnd hormonii androgeni circulanfi se afli la rriveluri normale sau superioare celol normale, dorinla 9i comportamenlul sexual sunt in mod lemarcabil independente de aceste fluctuatii. Castrarea prepubertard 1a bdrbafii care nu bene{iciazd de testosteron de sintezd conduce la apatie sexuali. Adrninistrarea de testosteron exogen in timpul adolescentei la birbalii la care androgenizarea eFueazd krtr-o primd etapi rqst3bilqrels dorinla ,"i comportamentul sexual normal. Reaclia la tcrapia de substitulie cu testosteron in anii urmitori firsd, cind apatia este deja instalat;, este mai putin satisfXcdtoare: sec\.'enlele temporare critice par a juca aici un anumit rol. ln mod similar, dcsi studiile referitoare 1a femei indici o dorinti sexuali

filfii

ti:i.ioard cjclu h,ri merlstrual, d epennivelurilor horrnonale este ncsernnificativi ln cunpatatie cu stimulii psihosociali. De fapt, T!. tvlcConaghy (i993) consideri cii dorinta sexuali la ferrrer poate fi mai mult influentatA de lactori psihosociali decAt dorinfa sexuali ia birbali. La prirnate pi la for.meie inferioare de mamlfere insi, interesui sc,xual, ca gi comportamelltul sexual, sunt controlate in principal de horrnoni. Comportamentul de imperechere Ia rozitoare este determinat numai de statutui hormonal 9i injecfiile postnatale imediate cu hormoni il pot irrfluenfa in mod crucial. Castrarea postpubertard conduce la o reducere a erecfiei pi a interesului sexual, ce ar..anseazd treptat in sbptdmAni sau chiar in ani; injecfiiic cu testosteron inverseazd imediat aceasti indiferenfd. injecliile cu hormoni anciroge;ri ia femei in per.ioada postmFinopauz; le spu'eFte apetitul sexual, fird a le modi{ica in r.reutr fel orientarea seruali. Pe scurt, se pale ci hormonii anclrogeni influenfeazi inten, sitatea dorintei sexuale la bdrbafi 9i la femei, dar in contextul unei predominante clare a factorilor psihosociaii determinanfi pentru apetitul sexual, Degi la marLifereje de ordin inferior, curn ar fi rozdtoareie, cornportamentul sexual este controlai in mare parte de hormoni, Ia primate, acest control este oarecum mod j* ficat de stimuli psihosociali. Masculii maimulelor rhesus sunt stimuiati de mirosul hormonului vaginal secretat in timpul ovulafiei. Maimufele rhesus fetnele sunt cei mai muit interesate de imperechere in momentul orrulatiei, dar ;i in alte momente, cu rerrarcabile preferinle individuaie; aici, din nou, nivelurile hormoniicr androgeni influenleazd intensitatea comportamentului sexual manifestat de femele. lnjectarea de testosteron rn
s;i u
l

crc-qcLrti

plr:rrergitoarc

derrta do;:intei sexuale de fluctuafiite

OTTO

KFRNBFRG

Relatii de iubire

'

E,feTrefta se/

Lra a

)t

pleoptici .r fobolairilor rnas.uli cletermilA un comp()rlaflent mater:nal si de irnperecirerc, copulafia acest{}ra cu lcmelele persistind. 5e pare cti tcsl.L)steronul declangeazi ur, conportamcrtt m.rtern, Lln potenlial pe care mascuiii il defin, cie asemenea, in creier 9i care se adreseazti controlului exercitat de sisternul nervos central asupra aspectelor discrete ale comportamentului sexual. [-) astfe] de constatare biologici sugereazd ci acele coinportamente sexuale cairacter ist'ice in nrod normal unui sex existi in mod potenlial ;;i la ce151alt sex. lntensitatea interesului sexual, atentia concentlati asupla stjnruliior sexlrali, reacJiile fizioiogice Ja cxcitalia sexuali, cum ar fi cregterea fiuxului salgvin, tumescenta gi lubrifierca orgalelor sexuale, ioatc se afld sub infirienta hormonjlor.
i"ogiulrca

cs arlurrite cofiiporiamcnle lipiap pentru birbafi sar,; pentrrr femei intr-o anumiti socie'tate este, de asemenea, puternic inflrrerfati de factori psihosociali. De'asemenea, explorarea psihanaiiiicd indici faptr.rl ca alegerea obiectului sexual - linti a elorinfei seruale -- este si ea puternic influenfati de experienfa psiirosociald timpuriein ceie ce urmeazi voi examina dovezile evidente referitoare rAdicinile acestor elemente constitutivr: ale experientei sexr:la
ale unrane. Acestea sunt: ldent:itatea nuclertri:l dc gcn: birbat sau femeie.

daci un individ

ser

consideld a fi

Factori psihosociali
Disculia anterioar; a .lvut un subject acceptat nrai rnult sar-r rnai putilr ca fiinctr unuJ biologic; ne indreptim acum citrc. zone controversate si mai pulin inlelesc in care se suprapun sau interacljoneaz; factorii biologici ;i psihici determinanti. f) astfel de: zonii este cea care implici identiiatea esenliale de gen gi identitatea rolului de gen. La oameni, identitatea esenfiald de gen (Stoiler 1975b) este sentimentul individului de a fi birbat sau femeie 9i este deterrninat nu de caracteristici biologice, ci de sexul atribuit acestuia de cdtre cei care il ingrifesc in primii doi-pairu ani de viat5. Money (1980, 1986, 19E8; Money 9i Ehrhardt 1972) 9i Stoller (1985) au oferit dovezi convingdtoare in acest sens. in mod simiiat identilatea roluluj de gen adici identificarea individului

Ldentitatco roLtLlui da gan:atiiudinile psihice particulare 9i comportamentele interpersonaie - modele senerale de intelacliuni sociale, ca gi cele specific sexualc - care snnt caracteristice pentru barbali sau fernei, gi care astfel ii d.iferenfiazS. Alegrran obicctLtlui donrinant: seiectarea unr-ri object sexual, heterosexual sau homosexual, fie ci este concentrati pe o serie ampl.i de interacliuni sexualc cu obiectul sexuai, fie ci se restr6nge la o anumiti parte a anatomiei unrane sau la un obiect non-unlan s;au neinsuflelit. Intensitaten dorintai sexunlc: reflectati de predominanta fantasmei sexuale, de starea de aiertd la stimulii sexuali, de dorinla pentrlr comportamentnl sexual gi de stimularea fizioiogicd a organclor genitale.

ldentitatea nuclearb de gen


Monel'gi Ehrhar-dt (1972) dcmonstrcrza taFtul ca parinfii, in condifii obignuite, chiar daci sunt convingi cX ii trateazi pe co. piil loa biieii gi fete. exaci in acr:la;i mod. nrairifestd deosebiri

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

. Fxncrienla

sexLr;rl:

2..

dertarminatc cle gen it"r comportamentul kr;-fatii de ace;tia. Degi existE deosebiri masculin /feninin avind la bazd jsbricul hormonal prenatal, aceste deoscbiri nu determilr,i in tnod autonrat diferenlierea poshratalS a comportamentului mascuiin/feminin: patologia hormonalS feminizarrti de la birbali gi patologia hormonali masculiniz:rntd de ia femei, cu exceplia cazurilor de anomaiie hormonalS extremi, pot influenfa identitatea rolului dc gen mai mult decAt identitatea esenliali de gen. Hormonii androgeni ilr cxces prezenfi in perioada prenatali la feie pot fi resporsabiii, de exempiu, de comportanrentul biiotesc gi de o creFtere a energiei consumate in acliuni de recreere Fi de agresivitaie. Stimularea androgeni prerratalS inadecvati 1a biieli poate cauza o anumiti pasivitate gi lipsi de agresivit.rt.-, dar nu influenteazi identitatea esenfei de gen. De asemenea, copiii hermafrodili care sunt crescufi in mod neechivoc ca fete sau biiefi, vor dezvolta o idc'ntitate soiidi ca bir:bali sau fen.rei in functie de practicile educative, indiferent de zestrea lor genetiintr-o amrmiti masulJ c5, de produclia dc hornroni ;i chiar aspectul exterior ai dezvoltdrii orgarelor genitale. (Monev si de Ehrhardt 1972; Meyer 19it0). StoJler (i975b) si Person ;i Ovesey (1983, 1984) an cxplorat rc-

lafia dinire patologia timpurie a interactjunii copil pit'inte 9i consolidarea identitifii esenfiale de gen. S-a constatat cd transsexualitatea adici stabilirea unei ideniii.ifi a esenlei de gen -biologice la unele persoane cu sex biologic cla;: decontrare celei
,lii Fi _' a.,' /i.^ co,ratiro lrn-mnnrr rr. ni, ; .-\ 1,.'iF'tri - ' '' nalc sau genitale. De;i cercetirile cu privire ia anumite variabi le bioiogice subtile, in spccial 1a transsexualii femeie, indici posibile i;rfluenfe hormonale, se poate vorbi in mod clar de o patologie severi a interacliunilor psihosociale tirnpurii. tinil

ln acest sens, rxplorai.ln p,siir.rnaliricd a copitlor cu iclenijiate sexuald anormali, ca ;i a istor.icuiui adtilfilor transsexuali, oferd informafii cu piivire la nigte tipare semnificative descrise pentt:rl prima datd de Stolier (1975b). printre acestea se numird, pentru lrarr-sexualii b;rbati {b,rrbari din punct dc vedere biologic care se percep ca arrAncl o identitate nucleard specifici unei femei), o mamA cu puternice componente de personalitate bisexuali, care este distanti fafi de un sot pasiv sau indisponibil si care se de_ dicd fiului sdu ca o formd simbolicd de completare a ei insegi_ Simbiozd fericiti, care elimini in mod implicit birbitia unui bi_ irt. il conJ uce ne J( esla l,r o idenlific,rre.erresir jLu mdmd sa ii Ja o resoingere a rolului masculin inacceptabil pentru mama sa pi modelat inadecvat de c.itre tatdl sdu. La transsexualii femei, comportamentul de respilgere ai mamei indisponibilitatea ta_ ;i tiluj o indeamni pe fiicd, deoarece aceasta nu se simte incuraja_ td in rolul de fetifd, si devini un substitut masculin gt si amelioreze starea de singurdtate pi de depresie a mamei saie. Conlportamelttul ei rnasculin est{: incutaiat de mamd, al cirei sentirnent de ciisperare se atenueazi, ceea ce conduce la o mai bund so[daritate familiali. Comportamentr-r1 parental timpuriu (in special cei matern), care influenteazi identitatea esenfiali cle gen functionarea se_ 9i xualS in general, nu se intAlneste exclusiv la oameni. Harlor.r, sr Harlow (1965), in Iucrarea clasicd despre primate, au demonstrat faptul cd un atasament adecvat, prin contact protector gi strAns din punct de vedere fizic intre pui gi mami este esenliai pentru dezvoltalea unei reactii sexuale normaie la maimutele adulte: ab5ent,r unei ingrijiri mah.r.ne nor.rnal,-,;i. ilr aldoilea rind, a in_ teracliunii cu grupuri de prieteni ir:r etapele critice aie dezr.oit5_ rii afecteazd capacitatea ulterioari de reaclie sexualb adulta.

OTTO F, KERNBERG

Relalii de iubire

Experienla sexual;

?3

Degi F;"errri ilgi)5, 1933i a sugeraL o Lrist'xualitaie psilrica pclttru ambele selxc, ci a posLulat faptul ci identitatea genitali cca nr'ri hmpurie atit la biie!i, cit;i Ia {etc, estc rnasculini El a sugerat ci feteie sc conccntreazd rrai intai pe clitoris ca sursi de plicere similard cu cea proctlrat.i de penis 91 igi deplaseazd idcntiiatea lot" gcnitald primari (9i orientarea homosexuali implicitd) de la mami i.itre tatd, intr-o ot'ientare oedipiand pozihvd, ca o expresier a dezamigirii de a nu avea un penis, a angoasei castrhrii pi a dorinlei sirnbolice de inlocuire a penisului cu copilul tatdiui Sbller (1975b, 1985), k)tuFi, a sugerat ca, dat fiind atasamentul intens Fj relatia sin-rbiotici cu malra, cca mai tinpurie ideutificale a bebelugilor. atit de sex masculin cAf si cle sex feminin, este una femirrind, ctr tt deplasare trePtat5, in t-adrul separarii-individuafiei, la copilul de scx m:rsculin, de la o idcntitate fenrinini la una nrasculini Person la pa;i C)vesery (1983, 1984), pe baza stttdiikrr realizate cu privirc au poscienfii cu orientarc lrtmosexuald, travestili si transsexuali, tulat o identitate de gen ir:ri!ial5, care este de la bun inceput masculini sau feminind. Consider c:i aceasti opinie rrine in spdjinul studiilor despre identitatea esenliali de gen la hermafrodili ale lui Money pi Ehrharclt (1972) ;;i Meycr (1980), al obsewaliilor asupla interacfiunikrr de la inceputul viefii dintre rname 9i bebelu;ii de ambcle sexe si al observaliilor psihanalitice asupra copiilol normali, aldturi de cei cu tulburirri sexuale, in special studii care lin seama de orientirrile sexuale con9tiente ,si incon9tiente ale pdrinfikrr' (Calensot-r 1980, Stoller 1985). Ilra unschweig ,si Fain (1975), in concordanld cu ipoteza lui Freud a unci biscxuahtA! psihice oi'iginare la ambele sexe/ argu-

inlt'r'actir.rnii rnar.ni-clrpil. ir i::rrt se stabile;le itleriiitatea csenfiaii c{e ger r. Potrivit lui Mont'r' ;i Ehrhzu'cit (1c)72). nu corrteazi ,,ciaci iattii pregitegte nrasa pi marna conduce tractorul"; adica rolulile parrnlilor definite din punct de vedere social nu au importanf.i, atita tir:rp cit idenlitatea lor de gen este puternic diferenfiatd. Atribuirea Fi adoptarea unei identitSli nucleare dt-' gen determin5, din scopuri practice, consolidarea rolurilor de gen consideratc'masculin sau l'eminin. in misura in care c iclentificare incou;tientA cu ambii pdrinli - o bisexualitate incon;;tienti care reprezirrti o constatare universal"l in explorarea psihanalitic.r im1-rlici ;i identifrcarea incongtienti cu toluri atribuite din purct de vedcre social unui sc'x sau celtLilalt, existd tendinle pr-rternice ciffe atittldini bisexuale gi citre modele de comportament, dar pi citre orientare bisexuali, ca un potenlial unran unjversal- Este posibil ca irnportanla socialS gi culturali accenrlrati a identit.lfii eseniiale de gen (,,Tiebuie sd fii ori bdietel, ori feti!d") si fic intdrit.i satr codcterminati gi de nevoia intr:apsihici dc a integra 9i cle a consolid:: o identitate pelsonalS irr generai, astfel incAt icientitatea nucleard de gen cinenteazi formarea identitSlii de bazd a Eului; de fapt, dupi culn susera Lichtenstein (1961), idcntiiatea sexualS poate constitui esenla identitifii Eului. Din punct de vedere clir.ric, cor"rstataim ci lipsa integririi identitilii (sindromr-ri difuziei identitifii) coexistd de reguli cu problemele de iderltitate de gen ;i, clupi cunr subliniazd C)vesev qi Pt.rson (1973, 1976), transscxualii manifestS de obicei devieri severc si in alte zono ale identitS!ii.

Identitatea rolu lui de gen


int--un studiu clasic, Maccobrr pi lacklin (1974) ajung la concluzia c5 existi crcdinfe nefrrndate despr:e acesto diferenle, uncle

menteazi in mod convingitor in favoarea unbi bisexualitili PSiirice cledvatii din iclentificarca incongtientai a bebelugului cu ambii p.irinli, o iclentificare bisexuali controlat; de natura

O'TTO F. KERNBER6

Relalii de iubire " Er.perienta sexuaib

fiincl clestui de bine stabilite, altele deschise intrebirilor sau ambigue. I)rintre convingerile nefondate se numdri presupune:-iie' potrjvit c;rora letele suni mai,,sociale" 9i mai ,,sr-rgestibile" decAt biiefii, cd au o stimi de sine mai schzut5, cd 1e lipseqte rloti.ia lia realizirii ti ci sunt mai irune la invilarea pe dc rost 9i la sarcinile simple gi repetitive. Despre biieli se presupune ci sunt mai buni la sarcinile care necesiti o Procesare cognitivi superioard 9i o rnhibare a rispunsurilor inv5tate anterior, fiind mai ,,arralitici". Despre fete se presupune ci sunt mai muit afeciate de ereditate, iar bdietii mai mult de mediu; fetele sunt mai auditive. bbiielii mai vizuali. Printre difelenlele de gen stabiliie se numdri urmdtoarele: fetele au abilit;fi verbale mai bune decAt biie;ii, in timp ce acegtia din urmd exceleazd in sarcinilc matematice, cele vizual-spaliale gi sunt mai agresivi. Sunt deschise intrebirilor diferenlele de sensibilitate tactili, de teamd, de timiditate qi anxietate; nivelul activit.i!ii; competitivitatea,. dominafia, conforrnitatea, irrgrijirea si compottamentul,,matern". Care dintre aceste diferenfe psihologice sunt determinate genetic, care sunt determinate social de agenfii de socializare 9i cale sunt invetate in mod spontan prin imitafie? Maccoby 9i Jacklin consideri (qi existb multe dovezi in acest sens) ca in diferenfele de gen legate de agresivitate gi de abilitdfile vizual-spafiale sunt implicafi in mod clar factorij biologici- AtAt la ptimatele umane, cAt gi 1a cele sub-umane" existi dovezi ale unei mai mari agresivititi Ia masculi- constatare care Dare a fi universali in toate culturile gi care susereazi cd nivelurile agresivitifii sunt legate de irormonii sexuali. Este probabil ca pledispozilia masculind citre agresiviiate si se extindd 9i Ia comportamente cum ar fi dominalia, competitivitatca gi nivelul de activitate, dar nu existd inci

r-lovezi clare. Macco'ny;i lirci.,lin au rjurs la concluzia cil o caracteristici conirolat; gerretic poate lua forma unei mai mari dispo-

?l

de a :larrifesta un anrimit tip dc comportanrent, printle care se numirii, dar fdrd limitare, corrrportamer-ltele inr'5late. Friedman 9i Downey (1993) au analizat probele referitoare la infh-lenfa patologiei prenatale hormonale viriirzanie la fete asupra comportamentului sexual postnatal. Ei au examinat rezultatele unui studiu asupra fetelor cu hiperplazie adi:enali congeni ta15 si a fetelor ale cirol mame au ingerat horr.noni sexuali de tip steroid irr timpui sarcinii. Acegti copii au fost crescuti ca fetife; tJegi identitatea esenfial5 de gen era feminini, intrebarea era in ce mhsura dominafia honlorrilor masculini prenatali ilfluenleazd identiiatea ior esenliald de gen gi identitatea rolului lor de gen in tinrpr-rl copil;iriei gi al adolescenfei. Degi s-a constatat o modest; asociere intre hormonii androgcni prenatali in erces si o cregtere a predominanlei homosexuale, mai semnificativi a fost constatarea potrivit cireia, indiferent de conditiile de crestere, Ietele cu hiperplazic adrenali congeniiaid rnanifestau un comportament mai bdielesc, erau rnai pulin interesate de joaca cu pbpugile, de copii 9i de podoabe personale pi lindeau si prefere jucirii precum masini gj arme, mai mult decAt grupurile de control. Ele preferau drept parteneri cle loacai biiefii si prezentau un rnare consum de energie Fi activi-

nibilitili

tifi de joc maj dezordonate. i{ezultatele sugereazi ci un comportament pe baza rolului de gen in timpul copildriei este infltren!at de factorii horn'ronali prenatali. Frjedman (comunr.c., re personalS) estc de acord cu Maccobv gi Jacklin (1974) asupra faptului ci majoritatea iristituriior ce dil:erenf iazi biiefii gi feiele sunt, clupd toate probabilitS|ile, determinate de factori cultulali.

OTTO F, KERNBERG

Reiatii de iubire " FxDenenia sexLra

':;'

I{icl-rarct {-lreerl l lt)76) ;: studiat modul in care -qunt crescrrti i'riir:tii efenrinali. Acesta a ronstat:rt ci factorii dominanfi ce detel-

dezvol tarca c(r'llporL.urlentul ui eieminal sunt ind iferenta parentalii sau incurajarea cornportamentului feminin. inrbricarea copiluL-ii corespunzitrrale sexului t,pus de catrc o feireie cu functre parental6, protectja matelnd excesive, absenla tatdlui sau respingerea din partea acestuia, {rumusetea fizicd a copilului 9i Iipsa partenc.rilol de joaci de sex masculin. Tiisitura comun r cruciali pare a fi incurajarea comportamentului feminin. Cercetirile ulterioare atr indicat un procentaj ridicat al bisexualitdlii Fi al homosex ualititii in rA.ndul bdiefilor efeminati - pAni la 75% ilin esantionui initial (Creen 1987). Caractedstica de comportament a ceiuilalt sex - cornportamentuJ biiiiefesc ia fete, efeminarea la biieli este deseori, dar nu in mod necesar leSJatd de alegerea unui obiect homoserual. Dc fapt, identrtatea roiuilri de gen se poate considera a fi la fel cle strAns legatii de ideniitatea esential.i de.qen ca de alegerea obicctr-rlui: o orientare soxual; c;tre propriu.l sex al unui individ poate influenla adoptarea rolurilor identificate pe plan social cu celilalt sex. in mod invers, o acultur.ltie predominantd in direclia roluriior de gen care coincid cu ceie ale celuilalt gen ar Dutea prerdispure un copil la homosexu.a iitate, ceea ce ne conduce ia celilalt eiement constitutir', alegerea obiectului.
nr

ini

reglarea geneti,:r.i a de--zvolt.lrii neuronalc;i uiterior din consin;ctia neurofizioiogici a imaginii doribe. Monev denumegte hrirfil: iLrbit"ii dezvoltarer obiecteior sexualc sclcctate dc o persoani; el considerd ci acesiea ar-r [a bazd scheme implantate in creier si .ompletate de factorii der medir: pAni la vArsta de opt ani. Nu se poate s; nu se remarce faptr-rl ci limbajul acestor cercetetori im

ll

Alegerea domina ntb de obiect


por"tament urnan atunci cAnd se referd ja obiectul stimulirii sexuale a unui individ. Perper consideri ci astfel de tipare nu sunt codificate, ci derivd din procese de ilezvoltare, inclusiv din
Mcrney (1980) 9i i'erper (1!)85) folosesc expresia tipara de com

portanti prirrind dezvoltarea sexuald urnani timpurie rimAne loarte general atunci cAnd ei discuti despre natlrra alegerii obiectului sexual. O analizi a literaturii de specialitate dezr.Aluie faptul cd s-au realizat putine cercetiri, in cazul in care s-au realizat, cu prirrire la experienlele sexuale ale copiilor, in contrast cu cercetiirile extir-rse realizate cu privile la identitatea rolului de gen jdentjtatea nucleari de gen. Fi in spa tele acestei insuficienfe de cercetiri 9i de cunogtinfe bine documentate se afii. consider eu, rezistenta in a recunoagie c; exjsti sexualitate in copildrie, tabuul pe care Freud l-a sfidat cu at:lta indrdznealil. Acest fapt se leagd de interdicfiile fa!5 dc comportamentul sexual infantil din cultura occidentalh. Antr'i'rpologia culturaid (Endleman 1989) oferi indicii potrivit cilola, in absenta acestor interdjcfii, copiii manifesti un comportament sexual in mod spontan. Galenson 9i Rolphe (1974), observAnd copiii dintr-o cresi naturalisticS, au constatat ci bdietii incep sd se joace cu organele genitale aproximativ de la vArsta de gase sall Fapte luni, iar fetele pe la zece sau unsprezece iuni si ci masturbalea se instituie pe la cincisprezece-gaisprczece luni penLru ambele sexe. Pentru copiii din clasa muncjtoa-

cit

re probabilitatea de a se masturba este de doud ori mai mare depentrtt copiii clin cl;rsa mijlocie, ceea ce sugereazi c;i

strt-rctura claselor sociale si cultura influenleazi comportameniul sexual.

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

Fxoerienta seNua

Fisher (1!t89) a indicat modul in r:arr: capacitatea copiiJor de

gtincii logic in 1cp;dturb cu organele lor genitale este in LArzjatd in mod dramatic fald de nivelul general al logicii acestora; modul in care fetele tind si ignore ciitorisul gi sd mistifice natura vaginului Fi modul fir care pirinfii repeti in mod incongtient cu copiii lor propriiie experienle din copilirie de suprimare a sexualitdfii. De asemenea, existe dovezi care arate ignoranta cu privire la problemele sexuale, ignoranfi care persistd de-a lungul adolescentei. Money 9i Ehrhardt (1972) 9i Bancroft (1989) vorbesc despre teama larg risp6nditS de a investiga sexuaiitatea copiilor. Dar avAnd in vedere ingrijorarea publice tot mai mare privind abuzurile sexuale asupra copiilor, Bancroft sugereazi cd este de conceput ,,sa fie mai mult recunoscute nevoia unei mai bune fultelegeri a sexualiteFi copiilor ti in virtor si fie rnai usor de realiza t celcetiri despre acest aspect al copiliriei" (p. 152). Nici psihanaliza nu a renuntat decet recent la conceptul ,,anilor de latenld", o etapi in timpul cireia se presupung cd interesul ;i activitaiea sexual5 sunt foarte reduse. Anaiigtii de copii constientizeaze iot mai mult faptul ci acepti ani sunt de fapt caracterizati de un mai mare control interiorizat ti o suprinare a compoltamentului sexuai (Pauline Kernberg, comunicare personald). Dovezile, dupi pirerea mea, conduc in mod coplesitor la concluzia ci factorii psihologrci, sau mai curend factodi psihosociali, determind identitatea nucleari de gen gi influenfeazi in mod semnificahv; daci nu cxclusi9 jdentitatea rolului de gen; dovezile potrivit cdrora acesti factori rnfluenfeazd alegerea obiectuh-ri sexual sr-u1t mai putin fansante. Viafa sexuali a primatelor ne relevd importanta invi!"irii timpurii, a contactului dintre mami gi bebelug Fi a relaliilor cu plietenii in dezvoltarea comportamentului sexual si rolul relativ redus al hormonilor in ceea ce priveFte alegerea

obiectuiui serual, in comparatic ci-r mamiferele non-primate. La copii, dupd cunr am vizut, acest proces evolueazi si maj muit Meyer (1980) sugereazi ci, la fel cum bebelr_rsul 9i copilul mic jdentificd in mod incongtient cu pirintele de acelagi gen in stase biiirea identitililor nucleare de gen gi a rolului de ien, tot rFa ei se identifici cu interesui sexual al pdnnteiui fafd de celdlalt pdrinte. Money gi Ehrhardt (1972) evidenfiazd, de asemenea, faptul ci regulile comportamentului masculin/feminin se inrratd ti subliniazi identificarea copilului cu aspectele reciproce si complementare ale relafiei dinire bdrbafi gi femei. Dovezile clinice frapante ale comportamentuiui de seductie reciproc dintre copii pi pdrinli sunt deseori scurtcircuitate in studiile academice aie identithtii de gen gi ale rolului de gen, probabil din cauza persistentei tabuului culturai impotrirra sexualitSfii copiiior. in legdturi cu aceste chestiuli existi doui contribut-ii relevante specifice obsen'aliilor gi tcoriei psihan:rlitice. Prima este teoria reialiilor de obiect care permite incorporarca proceselor de identificare si a compiementaritifii rolurilor intr,un singur model de dezvoltare. A doua, teoria complexului Oedip lansatd de Freud, o voi discuta mai tArziu in alt corrtext. Aici mi r.oi referi la lucrarea mea anterioar;, in care am sugerat ci formarea identititii pror-ine din cea mai timpurie relatie dintre bebelug gi mamd, in special atunci cAnd experientele bebeluguiui implicd afecte intense, plecute salt dur eroase. Urmele lisate in memorie de aceste condilii afective formeazi schemele esen,tiaie ale rcprezerrtirii de sjne a bebelLrpuir-ri cc interactioneazd cu reprezentarea de obiect a mamei rub impactul afectului plicut sau nepldcut. irr corsecintd, se construiesc doui serii de reprezentdri paralele si separate la origine, reprezentarea de sine gi reprezentarea de obiect, pr.ecum si stlrile lor afcctive

lt;

OTTO F, KERNBERC

Relatii de iubire

Experienta sexLtai:

i{

corespunzitoare. pcJZifive Fi negative. A.est{' r'eprezent;ri, de slne gi de obiect, cle tipul ,,in iniregime bun" sl respectiv ,,in iniregime ,'iru" sunt irltegrate intr-o reprezentare totald de sine gi o re prezenta{e tota15 a cekrrialte persoane semnificaLive, un proces care constituie o integrare normaii a identitifii. in primele luclari (1976, 1980a, 1992), mi-am exprimat, de asemenea, convingerea c.l identitatea se construiegte din ideniificdri c.tt relltia cD Lrn obiect, nu cu obiectui. Aceasta implici o identificare, atat cu sine, cit si cu celSlalt in interacliune si internalizarea rolurilor recipro ce ale respectivei ir-rteracfiuni. Stabilirea identititii esenfiaie de gen - adici a unui concept integrat de si1e, care define;te identificarea individuiui cu un gen sau altul - nu poate fi considerati ca separati de stabilirea unui concept integrat corespunzdtor al celuilalt, care ilclude o relalie cu acest celdlalt ca obiect sexual dorit. Aceastd legituri dintre idenhtatea esenfiald de gen gi alegerea obiectului dorit din punct de vedere sexual explici, in acelasi timp, bisexualitate;r intrinsecd a dezvolterii umane: ne identificim aiAt cu nol insine, c6t;i cu obiectul dorinfei noastre. in misura in care un copil de sex rnasculin, de exemplu, se triiegte pe sine ca un copii de sex masculln iubii de mama lui, el se identificd cu rolul unui copil de sex mascuiin gi cu rolul rnamei de sex feminin. Astfel, el dobAndeste cap::citatea, in interacliuniJe ulterioare, de a-gi actualiza reprezentalea de sine, proiectend in acelagi timp reprezentarea mamei asupra altei femci, sau pune in sceni - in anumite conditii - de asjne asupra altuilolul de mami proiectAndu-si reprezentarea de berbat. Dominanta replezenti.rii de sine ca un copil de sex masculin ca parte a identjtitii Euiui va asigura dominarrta urrei orientiri heterosexuale (incJusiv cdutarea incongtienti a marrei in toate celelalte femei). Dominanla identificirii cu reprezentarea mamei

poilte detcrmina un tip de homosexualiiaie


1914t.

1a

b.lrbafi (Freud

11

l-a copilui de sex teminin, in masura tn car-e L.rrirn.l s.r relafre cu n.rama cimenteazd identitatea esenliald de gen a. copilului, identificindu-se atit cu sine, cel Fi cu roiul mamei in interacliunea dintre ele, dorinta ulterioard a copilului de iniocuire a tatSlui ca obiect al iubirii mamei 9i, de asernenea, ca alegerea pozitivd a tatdlui in relalia oedipiani, consolideazi ;i identificarea inccxrgtientd cu taiil. Astfei, copilul de sex feminin stabile;te gi o identificare bisexuald inconstientA. ldentificarea cu o relalie ti l1u cu o persoan; sj construirea unor dispozllii pentru roluri reciproce in mod inconstient sugereaz5 faptul cd bisexualitatea este determinatd in mod psihic, reflectat5 in capacitatea de a dobAndi atit identitaiea esenfiali de gen gi in acelagi timp un interes sexual fald de o persoand de celdlalt gen (sar.: acelaFi gen). Astfel se faciliteazd Fi integlarea rolurilor de gen ale celuilalt gen cu propriile roiuri gi identjfrcarea cu rolurile dc scn transmise sociai corespunzitoare propriului se>: si sexuiui opus. Aceastd conceplie a sexuaiititii timpurii sugereazi justeiea concepLului freudian de bisexualitate orrginari (1933), ca ;i a rezervei lui Freud cu privire la o legdturd erridentd cu diferenle1e strr-rcturale biologice cunoscute dintre sexe. Cu alte cuvilte, incd nu dispunem de dovezi a1e unei lep;dturi directe intre dispozilia anatomicd dimorfici citre bisexualitate pi bisexuaiitatea psihici derir ata dln ('\fericnl.r limpulie.
i nte n sitatea

dorinlei sexua le

L)upd ctLm am vizut, mecanismele biologice de stimulare sexuali, ercitaiie sexual.l gi act sexual, inciusiv orgasmul, sturt relativ

]TTO F- KERNBERG

Relatii de iubire

FxoeriFnta sexrr;rl:

bilre infelese. Stimulii care evocd rAspnnsul sexual, calitatea subiectivi a stirnrLlirii sunt insl subiecte deschise discufici. De asemenea, lipsegtc consensul cr,r privire la modul de m.isurare a faciorilor cantitativi de intensitate a stirntrldrii. O altd problemd constd irr str-rdiul comparativ al stirrlulSrii la birbafi gi la femei; din nou, degi rezultatele lor fiziologice sunt bine cunoscute, aseminirile 9i deosebirile psihice dintre ei rdman controversate. RezumArrd, se pare ci pentru capacitatea umani de reaclie sexualS condilia preliminari constd intr-un nivel adecvat al hor monilor androgeni circulan!i, care influenjeazi astfel dorinla sexuali atit 1a bdrbafi, cit 9i la femei; dar la nrveluri hormonale norrnale gi superioare celor normale, dorinla si comportamentul sexual sunt in mod remarcabil independente de fluctuafiile hormonale. La oameni, factorul predominant care determini iniensitatea dorinlei sexuale este cognitiv - congtiinla interesului sexual reflectat in fantasme sexuale, amintiri gi starea dc alerti la stimulii sexuali. Experienta in sir-re nu este pur ,,coinltivd", deoarece ea corline un clement afectiv putemic. De fapt, experienta sexualS este, mai presus de orice, o experienla afectiv-cognitivi. Din punct de vedere fiziologic, tnemoria afectivd se leagd de sistemul limbic, care reprezinti substratul neulonal al sexualiti!ii, ca 9i al altor funclii apetitive (Maclean 1976). Studiile pe animale au demonstrat cd anumite zone ale sistemuiui limbic determind ereclia gi ejaculalea, precum gi existenla mecanismelor atet cxciiatoare, c6t gi inhibitoarc, care afecteaz; reaclia perifericd de er:ecfie. Comptx'tamentul de imperechere la masculii nraimufelor rhesus este indus do o stimulare electrici a hipotalamuslrlui laieral gi de nucleul dorsomedian al hipotalamusului, care conduce ia secvenlele coitale 9i la ejaculare, cAnd maimutele au liberta te de nrilca rc.

Potrivii lrri Rancroil (i9li9i, stimularea sexuald umand esfe rr leaclie giobali care include fantasme sexuale specifice, amintiri gi dorinfe gi o congtientizare foarte clari a acestora, precum Fj o ciutare sporitd a unor stimuli externi de iniirirc, carc sunt relativ specifici orientirii sexuaie 9i obiectului sexual ale individului. Stjmularea sexuali, potrivit lui Bancro{t, include activarea
sistemului limbi c sub influenla acestei steri cogrlitiv-afective, care stimuleazi centrii de control nervos spinal central 9i periferic care cleiermind afluxul sangvin, lubrifierea si cre9terea sensibilitbfii locale a organelor genitale, furniz6nd un feedback central de congtientizare a acestei activiri genitale. Vreau sd spun ci ex citalia sexualS este un afect specific care intrunelte toate caracteristicile structurilor afective 9i constituie,,blocul structural" central al pulsiunikrr sexuale ca un sistem motivafional general' Tenninologia din acest domeniu poate necesita o anumiti clarificare. Din punct de vedere biologic, reactia sexuald poate fi impirliti in stimulare sexuali, excitalie sexuald 9i orgasm. f)ar, deoarece stirnularea sexualS se poate produce fird actirrarea reacfiilor g5enitale specifice, 9i reacfiile genitale sunt posibile cu o stimulare sexuali lirnitati sau minimi, pal"e a fi preferabil sd folosim termenul de stitttulorc scxudlr; Pentru a ne referi la congtieutizarea generald, 1a gAndurile, cu Privire la interesul pentru 9i reaclia la stimulii sex:uali. Excitalio genitald se refere la o reacfie genital5 completi; afluxul sanguin Fi tumescenla care conduc la ereclie la birbali gi la procesele erectile corespuuzdtoare 9i lubrifierea vaginal5, cu tumefierea s6nilor;i ir.rtdrirea manleloanelor la femei. Excitalio scxuold pare a fi un termen adecvat pentru reaclia totald, inciusiv aspectele cognitive specifice 9i experien!a subiectivd a stimuldrii sexuale, a excitaliei sexuale 9i a orgasmultti 9i

OTTO F, KERNBERG

Relalii de iubite

'

E^perlenta ce(u.

aspectele neurovegetative corespunz;toare si expresive din punct

de vedere facial (parte din ceea ce Freud numea procesul de descircare) a1e acestui afect. in schimb, consider excitalia sexual5 a fi trn afect de bazi al unui fenomen psihic mai complex, respectit, dorin|a eroticii, in care excitatia sexuald este legatd de o relalie

emotionalS cu un obiect specific. Sd exarnindm acum natura excitaliei sexuale ;i transformarea ei in dorintd eroticE.

Excitatia

SEXUAIA

lv

S1

con nta erotice

t.

in termeni filogenetici, afectele reprezint5 o caracteristici reiatjv recenti a mamiferelor, iar funclia lor biologici de bazd este
atAt comunicarea dintre copil-persoani de ingrijire, cdt gi comu_ generali intre indivizi care servegte instinctelor primai.e (Krause 1990). Daci hrdnirea, lupta-fuga pi imperecherea surrt
n.icarea

organizdri instinctive fund.arnentale, componentele 1or constau in afectele corespondente, care dobAndesc roluri srqrraordonate ieralhic in funcfie de trepiele evolulionale, fur special in cazul pri_ matelor, dar, bineinieles, gi in cel al oamenilor. Excitalia sexualS ocupd o pozitie speciali in rAndul afectelor. Este inr5ddcinaid in funcfiile biologice gi irL structurile care servesc instinctuiui biologic de reproducere la animale gi, desigur, ioace un rol central in experienla psihicl a oamenilor. Dar excitalia sexuald nu se manifestd in primele etape si nu este 1a fel de uniformd ca afectele primitive precum furia, exaltarea, tristefea, uimirea si dezgustr-rl. in componentele saie cognitive gi subiective, ea se aseamdnd cu afectele complexe, cum ar fi mAndria, rusinea, vinov5lia si disprelul. Psihanaliza gi observarea psihanaliticd a copilului demonstreazd cE excitafia sexuald igi are originea in contextul

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

Excita!ia sexual:

ti dorinta erotic;

oxperientelor plecute ale relaliei tinlpurii copil-persoani dr: ingrijire pi ale relatiilor familiale, 9i culmineazd ir pozifia centraid irrconiestabild a senzaliikrr genitale in tirnpul pubcrtlfii 9i a) adolescenlei. Excitabjlitatea difuzi a pielil din cadrui comportamenLului de at"rgament timpuriu, calitifile de excitatie sexuald a ceea ce Freud descria ca fiind zonele erogene 9i amprentele cognitive si fantasmele incon;tiente asociate cu actirrarea afectelor intense plicute din perioada de sugar culmineazi in experienla specificd cognitiv-afectivh a excitaliei sexuale Concentrarca specialh congtientd 9i incongtienti in ceea ce privepte alegerea de cdtre o PersoanS a unui obiect sexual transformd excitagia sexuaiS in dorlirf d eroticd. Dorhla erotici includc ciorinta pentru o relalie sexuali cu un anumit obiect. Excitalia sexuali nu este lipsitd insi de obiect. Ca 9i alte afecte, ea exisi5 in relafie cu ur obiect, dar obiectul este un ,,obiect parfial" primar, cate reflecti in mod incongiient expenenfele de contopire simbiotici ;i dorinlele de fuziune ale procesului timpuriu de separare-rndividuafie. La origine, in primul an sar-r in primii doi ani de viald, excitalia sexualS este difuzd 9i iegatd de stimuiarea zoneJor erogene' Prin contrasi, afectul dorinlei erotice este mai elaborat 9i natura specifici a relaliei ctt obiectul este mai diferenfiati din ptmci de vedere cognitiv. Dolinfa erohci este caracterizatd de excitalia sexuali legatd de obiectr-rl oedipian; dorinfa este aceea de contopire simbiotici ^,, ^h;.,-r,'l^-.1i^; 'n in.,1nr^\+,,1 6'-i"nii corrp,rla b conClihi nOrma1e, excitafia sexual.S la o persoanh maturi este activati in contextul dolinlei erotice, asadar distrnclia pe care o fac intre aceste doui afecte poate pir:ea forlatd sau artificiali. h circumstanle patologice, cum ar fi patologia narcisici sever5, descompunerea

lumij interne a relatiiior de obic'ci poate conduce la incapacitatea de dorinli erotic5, cu o rnanifestare intAmpl5toare, difuzineselectivi pi perpetuu nesatisficuti a excitatiei sexuale sau chiar la o lipsd a capacitifii de a trdi excitatia sexual5.. Dragostea sexuald maturd, pe care o vom explor.a ln capitolele urmitoare, dezvolti dorinla eroticd intr-o relalie cu o anumiti persoani in care activarea relatiilor inconstiente din trecut 9i a asteptdrilor conFtiente pentru o viitoare vial5 de cuplu se com, bini cu activarea unui Ideal al Eului combinat. Iubirea sexuald maturi implici o angajare personali pe tir:6mul sexului, al emoliilor pi valorilor. Definitiile propuse pun imediat anumite intrebiri: daci excitafia sexuald si dorinta erotici evolueazd in contextul relatiei timpurii dintre bebeJug gi persoana care il ingr-ijeste si al situafiei oedipiene, ele sunt secundare acestor relatii de obiect? Dispozitiile biologice sunt ,,recrutate," ca si zicem aga, ir serwiciul dezrroltirii unei lumi de relafii de obiect interiorizate si reaie? Sau rnaturizarea ireptatd a. aparatului biologic, ca;:e permite Cezvoltar.ea exc.ita, fiei sexuale, este organjzatorul relatiilor de obiect timpurii gi mai tArzii? Aici intrdm pe terenul contro\rer"sat al ieoriei psihanalitice

privind conexrunile dintre instinctele biologice, pulsiunile fiziolo, gice gi relatiile de obiect internalizate. Va fi necesar si explorim
toate aceste aspecte fitainte de a reveni la shucturile cognitive speciale implicate in dorinta eroticd structurile fantasmelor timpurii care trar-rsformi excitafia sexuali in dorinld erotici.

Instincte, pulsiuni, afecte ti relatii de obiect


Dupi cum Holder (1970) semnala, Freud a diferenliat in mod clar pulsiunile de instincte. El consiCera pulsiunile ca fiind

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

Exciia!ia sexua

si

dorinta eroti.;

4.1

elemcntele psihicc cale moti\.eazi comportamcntul uman constante, nu intermitente. Ei consideli instinctele, pe dc alti parte, ca fiind biologice, mogtenite ii intermitente, in sensul c.I sunt activate de factori fiziologici gi/sau de mediu. Libidoul este o pulsiune, foarnea este un instinct. Laplanche 9i Pontalis (1973) subliniazd in mod corect descrierea de cdtre Freud a instirrctelor ca tipare de comportament care variazi pulin de la un membru al speciei la altul. Este impresionant s; constatim cAt de mult seamind conceptul de instinct al lui Freuci cu teoria modemd a instinctulur din biologie, aga cum este el reprezentat, de exemplu, de Tinbergen (195i), Lorenz (1963) 9i Wilson (1975). Acepti cercetdtori considerd instincteie nigte organiziri ierarhice de tipare percepfivs, comportamentale si comunicative determinate biologic, declangate de t:acton de mediu care activeazi mecanisme de desci.rcare inniscute. Acest sistem biologic gi de mediu este considerat a fi epigenetic. Dupi cum au ilustrat Lorenz gi Tinbergen in cercetirile lor asupra animalelor, organizarea legiturii rnaturizarea gi evolufiei a tiparelor do comportament iruriscute 9i distincte la un anumit individ este determinati in mare misurd de natura stimulirii mediului inconjurdtor. instinctele, in aceasti conceplie, sunt organizate ierarhic, ca sisteme rnotivalionaie biologice. Ciasificate de obicei dupi criteriul comportamentului de hr;nire, de lupta-fugd sau de imperechere, gi probabil 9i dupi alte cliterii, ele reprezintd integrarea dispozigiilor inniscute ;i a invSlirii determinate de rnediu. Degi Freud recunostca sursele biologice fundamentale ale pulsiunilor, el a subliniat in mod repetat absenla de informafii disponibile cu privire la procesele care transformi aceste predispozifii biologice in rnotivalie psihicS. Conceptul siu de libido sau pulsiune sexualS reprezenta o organizare supraordonati din

psihice complexe. Freud a sugerat (1915b, c, d) cd pulsiunea se manifesti prin intermediul reprezentirilor psihice sau ideilor _ adici expresia cognitivi a pulsiunij -;i al unui ;rfcct. Fr.cud qi_a nrodificat aceasid ciefinifie a afectelor cel pufin de doud ori (Rapaport 1953). lnifial (1tlu4), el a considerat ci;rfectele sunt in mare misurd cchivalente cu pulsiunile. Ulterior (191Sb, d), le_a considerat niste produse de descircare a pulsiuniior- (in special caracteristiciie lor pldcute sau dureroase, psihomotorii neurovegetative). Aceste Fi procese de descircare pot aiungr: in cor-rgtiinfd, dar nu sunt refu_ late; este refulati doar reprrezentarea mentali a pulsiunii, aldturi de amintirea afectului corespunz;tor sau iispozitia cdtre activarea acestuia. in cele ciin ur.mi (1926), Freud i descris afec_ teJe,ca dispozilii inniscute (praguri gi canale) aJe Eului gi le-a subliniat funcliile de semnai. l)aci afectele gi emoliile (care sunt atbcte elaborate cognitiv) sunt structuri complexe, care includ experiente subiectivo ale durerij sau plicerii cu ingrediente cognitirre 9i expresit-comunica tive

punci de vedc'r.e ie'rarhic a puisiunilor serualc ,,partiale,, ante rioare din punct de vedere al dezvoltilii. Teoria duaiiiitii pu1_ sionaie, a sexualitiiii Fi a agresi\ritalii (1920) reprezint; c(.u,."plia finald a lui Freud despre pulsiuni ca sursd supremd de confhct psiiric incon;tient gi de formarc a structurii psihice. Freud a de_ scris surseie biologrce ale pulsiunilor sexuale in functie de exci_ iabilitatea zoneior erogene, dar nu a descris astfei de surse bio_ logice gi pentru agresivitate. Spre deosebire de surseie fixe ale libidoului, e1 a caractedzat scopurile ;;i obiectele pulsiunilor sexuale;i agresive ca liind in schimbare pe tot parcursul dezvol_ tdrii psihice: continuitatea evolutivd a motivatiilor sexuale si agresj\re poate fi recunoscuti intr-o largi varietate cle dezvoltiri

4,

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

. Exrita!ia

sexualA 5i

doInta erotic;

speciale Fi tipar:e de descircare neurove[Jetativ6, si daci e]e sunt prezente aFa cum s-a constatat in cercetarea bebelugilor (Emde ct al. 7978; lzard 197E; Emde 1987; Stem 1985) d:in primele sipthm6ni gi ir-rni de viali, oare ele reprezintd forfele motivalionale primare ale dezvoltdrii psihice? Dacd ele au atet componente cog-

rutive, cAt si componente afective, ce mai rimAne din conceptul mai larg de pulsiune care si nu fie cuprins in conceptul de afect? Freud a sugerat cd pulsiunile sunt prezente de 1a nagtere, dar si faptul ci ele se matudzeazd gi se dezvolti. Se poate argumenta ci rnaturizarea Fi dezvoitarea afecteior sunt expresii ale pul.siunilor subiacente, dar dacd toate funcfiile si manifestirile puisiuniior pot fi incluse in funcliile gi manifcstirile afecteior in curs de dezvoltare, ar fi dificil de suslinut un concept al pulsiunilor rndependente care sA stea Ia baza organizirii afectelor- De fapt, transformarea afectelor in cadrul dezvoltdrii, integrarea 1or cu relaliile de obiect intemaiizate, dihotomia 1or generali evolutir.d in unele pldcute, care construiesc seria libidoului, $i altele dureroase, care construiesc seria agresivi, toate acestea indicd bogSlia gi complexitatea elementelor lor cognitive gi afective. Consider afectele ca stTucturi instinctive (vezi Kemberg 1992), de natur6 psiho-fiziologicd, date biologic Ai activate in cursul dezvolterii, care includ componente psihice. Consider ce acest aspect psihic se or5;anizeazd astfel incat constituie puisiunile agresivd gi libidinald descrise de Freud. Pulsiunile sexuale par]ia1e, dupi pdrerea mea, reprezintd integrdri mai lirnitate, reshAnse ale stirilor afective corespunzetoare, in vreme ce libidoul ca pulsiune este rezultatul integririi supraordonate ierarhic a aces, tor stiri - adici integrarea tuturor stirilor afective centrate erotic. Agadar, spre deosebire de concepfia psihanaliticd destul de predominanii inci a afectelor ca simple produse de descircare,

eu le consider strlrctuti ile lcgriturd intre instinctele bioloeice si pulsrunilt psihice. Constder ci dezvoltarea afectivd se baz,eazd pe reialiile dc object saturate afectiv, sub forrna merrLoriei afective. Emde, izard 9i Stern rndici cu tolii functia centralb a relali_ ilor de obiect in actirrarea afecteior. Aceastd asociere susfine propunerea mea potrivit cdreia stdrile afectlve timpurii {ixate in memorie includ astfel de relalii de obiect. Cred ci activarea diverselor stiri afective fat.i de acelasi obiect se produce sub influe'nta rurei diversitdfi de sarcini de dezvoltare ;i de modele comportamentale irxtinctive, activate biologic. Diver_ sitatea stirilor afective orientate cetre acelagi obiect care iezultd cle aici poate oferi o explicalie sumard a modului ir care afectele se leagi gi se fransformi inb:-o serie mofivalionald supraordonati car-e devine pulsiur-re sexuali sau agresivi. De exemplu, stirnujdrile ora_ le plScute din fimpul aldptbrii gi stimulirile alale pJjcute din iim_ pul educafiei sfilcteriene pot avca drept rezultat o conclensare a rnteractiuniior plScute dintre bebelus si mamh care leagd astfel cie dezvoltiri orale ;i anale ale libidoului. Reacfia furioasd a copilulur la frustlirj in stadiul oral gi lupta pentru putere caractedsticd sta_ dr ului a ra I r(. I )ol legd de sl,i ri .lfec trve cu con\onJ ll; Jgre.i\ a, cdre au dlept rezultat pulsiunea agresivi. De asemenea, investirea afectrvd intensd si poz-itir,'d a nramei de c.ilre bebelug pe durata exersdrii separirii,individualiei (Mahler et at.1975) poate si fie legatd de o dorinfi intensd saturatd sexual derivatj di]] activarra senzatiilor genitale in etapa oedipiani a dezvoltdrii. L)ar dacd vom considera afectcle drept ,,blocurile siruciura_ ie" primare psiho-biologrce ale pulsiunilor gi drept cele mai tim_ purii sisteme motivafionale, r,a trcbui sd explicim totu9i cum devin ele organizate irr sjsten-re supraordonate ierarhic. De ce sd nu spunem ci afectele primare sunt sistemele motivationale de

qr

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

. Excita!ia sexual;

sj ciorinta

erotjc:

bazi? Deoarece consider ci afecicle slint supuse unei multitudjni de cornbinalii gi transformiri secundare pe tot parcursul ciezvoltirii, gi o ieorie a motivafiei bazatd pe afecte si nu pe cele doud pulsiuni fundanrentale ar fi complicati ;i nesatisficitoare din punct dc vedere ciinic. De asemenea, consider ci integrarea inconstienti a experientei timpurii determinate afectiv necesitd un nivei mai inalt de organizare motivalionald decAt cel replezentat de stdrile de afect in sine. Tiebuie sd presupunem un sistem motivalional care satisface integrarea completi a tuturor dezvoltirilor afective in reiatia cu obiectele parentale. in mod similar, un efort de a inlocui atat teoria pulsiunilor, c5t gi pe cea a afectelor cu o teorie a ata;amentu.lui sau cu o teorie a relaliilor de obiect care respinge conceptul de pulsiuni conduce Ia reclucerea complexitilii viefii inirapsihice, pundnd in evidenli numai elementele pozitive sau iibidinale ale atagamentuiui 9i neglij6nd organizarea incongtient; a agresivitifii. Degi in teorie acest lucru nil ar fi chjar aga de important, in practicd teoreticienii re)alii1or de obiect care au lespins teoria pulsiunilor au neglijai, dupi pirerea mea, gi aspectele motivationale a1e agre-

sivitilii. Din aceste rnotive cred ci nu trebuie si inlocuim o teoric

prlsiunilor cu o teorie a afectelor sau cu una a relafiilor de obiect pentru a avea o teorie a motivafiei. Pare a fi in mod eminamente rezonabil gi preferabil si considerdm afectele drept bJ.ocuri structurale ale pulsiunilor. ,Afectele sunt astfel legitura dintre componentele instinctive determinate biologic, pe de o parte, gi organizarea intrapsil'rici a pulsiunilor, pe de altd parte. Corespondenfa seriei de stiri afctive de satisfacfie pi de aversiune cu direcfiiJe duale de libido gi agresivitate are sens atAt din punct de vedLtc clhic. cat "i h.oreti..

Acest concept al afecteior ca bloc struciural a1 pulsiuniior rezo1vi, dupd pirerea mea, trnele probleme persistente din teorj.a psihanaliticd a p,-rlsiuniJor'. A considcra afectele in acest niod inseamni sd f.irgim conceptul zonelol erogene ca ,,sursi" a libidoului la o considerare generalti a tuturor ftmclii1or activate psihic pi a zonelor corpului care der.'in implicate in interacliunile rnvestiie afectiv aie bebelugulur pi copiluiui cu mama. Aceste funcfii includ deplasarea de la preocupalea pentru funcliiJe corpului la preocuparea peritru funcfiile sociale gi punerea in sceni a rolurilor. Conceptul propus de mine oferi, de asemenea, gi verigile lipsd din cadrul teoriei psihanalitice, ale ,,surselor" irltefactiunii bebelup marni investite aglesiv, functia ,,zonali" a respingerii agresive a ingestiei orale, a controlul anal, a iuptei fizice pentru putere in legituri directi cu accesele de furie gi aga maj departe. Relafiile de obiect in\/estite afectiv sunt ceea ce energizeazd ,,zonele" fiziologice. Activarea psihofiziologici secrrenliali a distresului, fuliei, fricii timpurii -;i mai tArzir-r a depresiei gi vinovifiei - determini seria corespunzdtoare a investirilor agresive a1e sinelui gi obiectului. Aceste investiri sunt reactivate in conflictele incon;tiente Jegate de agresivitate care sunt exprimate in tlansfer. Internalizarea directi a dispoziliilor afeciive libidinale gi agresive in cadrul reprezentililor de stne pi de obiect (in termeni tehnici ,,reLatii de obiect internalizate") integrate in cadrul structuriior Eului gi Supraeului reprezinti, in formularea mea, investirea iibidinalS gi agresivd a acestor structuri. Se-ul, in concordanfi cu acest concept al relaliei dintre pulsiuni gi afecte, const5 in relatii de obiect internalizate gi agresive putemic refulate. Condensarea gi deplasarea caracteristice pro, ceselor mentale ale Se-ului refiect.i legitura reprezentirilor de

4e

OTTO F- KERNBERG

Relalii de iubire

Exciialia se)(uali si dorinla eroiici

sine;i

de obiect invesiite afectiv cc corcspund seriei agrosirre, Ii.

bidinale, si mai tarziu, celor doui serii combinate Aceasti conceplic asupra pulsiunilol ne permite, de asemenea, sd oferim locul cuvenit ti input-u1ui determinat bioiogic al experienfelor afective noi de pe tot parcursul viefii. Aceste experienle includ activarea excitafiei sexuale din timpul adolescenfei, cAnd stirile afective de excitafie eroticd se integreaze in excita$a geni taiS gi in emoliile gi fartasmele cu hrcircdtur5 eroticd derivate din etapa oedipiand a dezvoltirii. Cu alte cuvinte, intensificarea pulsir-rnilor (sexuali si agresivi) in diJerite etape din ciclul vielii este determinati de incorporarea unor noi stdri afective activate' psihofiziologic in sistemele afective preexistente gi organizate ierarhic. Mai general, din puncttrl meu de vedere, o dati ce organizarea pulsiunilor ca sisterne motivalionale supraordonate ierarhic a fost consolidaid, orice activare speciald a pulsiunilor ir-r context de conflrct intrapsihic este reprezentate de actirrarea stdrilor afectjve corespunzdtoare. Starea afectivi include o relalie de obiect internalizati, il esent; o anumiti reprezentar de sine legatd de o alumitd reprezentare de obiect sub impactuJ unui anumit afect. Relalia reciprocd de roluri dintre sine gi obiect care este incadrat5 de afectul corespunzitor se exprimd de obicei ca o fantasmd sau o dorinli- Fantasma incongtientd consti in astfel de urriiili cum ar fi reprezentarea de sine, reprezentarea de obiect ;i un afect care Ie uneFte. Pe scurt, afectele sunt semnalele sau reprezentanlii puisiunjlor asa cum sugera Freud ( 1926) - 9l blocurile lor structurale. Freud (1905) a descris iibidoul ca o pulsiune care isi are originea in stimularea zonelor erogene gi cale este caracterizati de un anumit scop, o anumitd presir.rne gi un anumit obiect. Dupd cum am afirmat, consider ci libidoul i;i are originea in stdrile afectirre primitive, inclusiv starea de exaltare prezentd in relafia

timpurie dintre mami 9i bebelLrs, si in caracterislica de experien_ ti gi fantasma sirnbiotice. Experieulele afectuoase gi in general pl5cute cu nama, care au lcrc in condilii cotrdiene si in stdri de linigte, surrt Fi eje integrate, in tendinlele libidoului. Excitalia sexuald este un afect mai diferentiat care apare mai IArziu; ea devine o componenti cruciali a pulsiunii sexuale, dar isi are originea ca afect in integrarea experientelor cu substrat erotic rezultate dir stimularea diverselor zone erogene. intr-ader,ir, in misura in care excitafia sexuald ca afect acoperd tot cAmpui experienlei psihice, ea nu se limiteazi la stimularea unej anumite zone erogene/ ci se manifesti ca senzatii plicute in tot corpul. Aga cum libidoul, sau pulsiunea sexuali, rezultd din integrarea stiriior afectirre' pozitive sau de mullumire, pnlsiunea agresivi rezultd din inteqrarea multitudinii de experiente afectirre negatirre sau de arrersiune furie, dezgust si uri. Furia poate fi considerati de fapt afectul centr.al al agresivititii. prirnele caracterisiici si dezvoltarea furiei au fost studiate pe iarg in cercetarea bebelusilor; in jurul acesteia se gr.upeaza iormarira aiectivi complexd a agresivitilii ca o pulsiune. Cercet.{rile asupra bebelugilor aduc dove2i 3ls functiei primordiale a furiei ca o incerca, re de a elimina o sursi de durele sau de iritare. in fantasmele inconsfiente care se dezvolti in jurul reacliiior de furie, furia ajungc si semnifice activarea atAt a relafiei de obiect,,in inhegime rea,,, cAt gi a dorinfei de a o elimina gr de a restabili una ,,fir intregirnc bund", reprezentatb de relaliile de object aflate sub rmpactul stirilor de afect pozitir.e, libidinale. Dar psihopatologia agresirriti, tii ru se limiteazh la intensitatca si fr-ecventa atacurilor dc furie: afectul care ajunge si dolr-rine agrcsivitatea ca pulsiune- in pato-togie este afectul complex sau eLaborat al urii, o furie stabild, structurate, orientatA citre obiect.

OTTO F- KERNIBERG

Relatii de iubire

. Elcitatin

sexua

; ii

dorinta erot c:l

AgresiVitatea intt.d, de asemenea, si in structura expetrientei sexuale. Vom rtedea cum a penetra gi a fi penetrat incorporeaz.i aeresiviiatea in serviciul iubirii, fokrsind potentialul erotogen a1 experienlei durerii ca o contributie necesard la fuziunea satisficitoare cu celiialt in excitalia sexuaii si orgasm. Aceaste capacitate normald de a transforma durerea in excitalie erotici dd gres atunci cAncl agresiunea severd d omini relafia dintre mami gi bebelus si constituie plobabil o punte cruciald cdtre excitatia erotici produsi prin inducerea sufelinlei celorlalfi. Consider ci aceasti formulare a relaliiior dintre pulsiune pi afecte satisface teoria dualismului pulsional al lui Freud ;i, in acelagi timp, leagi in mod armonios teoria psihanaliticd cu teoria contemporanb a instinctului din biologie si cu observalii1e privurd dezvolLarea bebeluFului;i cea din copilSrra mici. Daci excitafia sexuald este afectul frrndamental in jurul caruia se erupeazi constelalia de afecte care impreuni constituie libidoul ca pulsiune, dorinfa erotici - adicd excitatia sexualS odentaiS citre un anumit obiect leagd excitafia sexuali de lumea relafiilor de obiect internalizate in contextul structllririi oedipiene a realitSlii psihice. Dorinla erotici, de fapt, contribuie la integrarea relafiilor de obiect parfiale in relafii de obiect totale adici a reprczentirikrr propriei persoane sau de obiect scindate sau clisociate, in reprezent;ri globale. Aceastd evolulie adAncegte natura experienlei sexuale, un proces care va culmina in cele din urmi cu iubirea sexualS matur;.

Aspecte clinice

;i genetice

ale dorinlei erotice

Care sunt caracteristicile clinice ale dorinlei erofice, pe misuli ce ele devin rnanifcste pe parcursul exploririi psihanalitice? in

primul rAnd, o ciutarr: a pliicerii, orientata intotdeauna cdtre o alti persoani, un obieci care sd fie penetrat ori invadat sau care sa penetrezc ori sA invadeze. Estc vrrrba de o durinli intetrsd de.rpr.r-rpriere, fuziune gi irltrepetrunder.e care implici atAt depigire.r prin forf5 a unei bariere, cAi;ii a derreni una cu obiectul ales. Fantasmele sexuale constiente sau inconstiente se referi ia inrradare, penetrare sau apropriere si inciud relaliile dintre protuberanlele 9i deschiderile corpului - penis, mamelon, limbi, deget, fecale in ceea ce prlr,reste penefuarea sau ilvadarea gi vagin, gurd, anus rn ceea ce pdveFte receptarea Fi incluziunea. Cratificarea eroticd promisi de stirnularea ritmici a acestor pdrli a1e corpului scade sau clispare atunci c6nd actul scxual nu serveste functiei incorr;tiente mai ampie de fuziune cu un obiect. Noliunile de ,,continetor,, gi ,,conlir-rut" nu trebuie confr.Lndate cu rnasculil gi feminil, cu activ ii pasiv; dorinta eroticd include fantasme det a incorpora activ si de a fi penetrat pasiv, precum si de a penetra activ Fi dc a fi incorporat pasi\'. Am sugerat c; bisexualitatea psihicd in sensul identificirii atAt cu sine, c6.l 9i cu obiectul in interactir-urea sextrald specificb este universalS pentru birbafi 9i femei. Se poate spune ca bisexualitatea este in primuJ. rAnd o funclie de identjficare cu ambii participanli la o relatie sexuali sau cu toli trei (,,terful exclus,,) ln triangularea experientelor sexuale (Liberman 1956). O a doutr caracteristic5 a dorjnfei erotice este identificar.ea cu excitatia sexualS si orgasmul partenerului, pentru a sar.ura doud experiente de fuziune complementare. Elementtrl primar aici este pldcerea derivatd din dorinla pentru celdlalt, iubirea exprimati in reactia celuilalt la clorinta sexuali a propriei persoane gi expelienta asociat; de fuziune gi eltaz. De aselnenea, este vorba qi de sentimentul de der.em ambele eenuri in acelagi timp, de depigi re a barierei, de netrecut in mod normal, ce separi sexelc de r_rn 9i

-TTO F. KERNBERG

Relat-ii de iubire

Excrratia sexual: st dofl nta

erotic;

senfiment a1 completdrii gi bucuriei de a penetra gi de a cuprinde 9i al aspectului de a fi penetrat;i de cuprindere a invaziei sexuale. in acest scns, o deplasare simboljcd a tuturor phrfilor,,penetrante" ale anaiomiei si ale fufuror deschiderilor de ,,cuprindere" sau ,,penetrabile" semralizeazi condensarea erotismului tlin toate zonele, o regresie aFteptate a excitafiei sexuale la ,,conluzta zonali" (Meitzer 1973),9i ca rezultat, confluenfa succesivd, a fantasmelor gi experienlelor ce reflectd intreaga suprafa!5 a corpurilor ambilor participanli irr activitatea sau contactul sexual. in aceastd identificare cu celilalt, existd gratificarea dorintei de fuziure, a dorinleior homosexuaie intense gi a rivalitilii oedipiene prin implicare, toate celelalte reiafii dispar in perechea sexualS unicd gi fuzionati. Tot aga, identificarea incongtientd cu ;rmbele genuri eljminA nevoia de a invidia ceJilalt gen 9i, rim6n6nd sine insusi clar devenind in acelagi timp si celiialt, se ajunge la sentimentul unei transcendenle intersubiective. (l a treia car:act:risticd a.dorinler erotice constd in sentimentul transgresirii, aJ depigirii inteldicliei implicate de toate intAlnirile sexuale, o interdicjie derivati din structurarea oedipiand a vrefii sexuale. Acest se'ntjment ia mu]te forme si cea mai simpli este h'ansgresarea constr6ngeriJor striale obignuite care proteieaza irtimitatea supra{eteior corpului, ca gi intimitatea excitatiei sexuale de af$are pubiici. Stendhal (1822) a indicat primul cA insusi actul dezbrdcirii respinge noliunea socialS de rugine ;i permite incirdgostililor sd se priveascdunul pe altul fird rrgile; imbricarea de dlpi actrr-l senr-a-l lisea-nr:ri- lrtoarcerea la r,-rgi-.ea- con,,er',.lionali. Moralitatea conventional5 (Weinberg 19E7) tinde s5 reprime sau sd reglementeze acele aspecte aie intAlnirilor sexuaIe legate cel mai direct de scopurile sexuale polimorfe infantile, gi tocmai aceste scopuri, incadrate tipic ca perversiuni sexuale,

erprimd in modr-rl cel mai direct crcitafia seruali ;i intimitatca eroticd, precum si transgresarea conventiilor sociale. In mod fundamental, transg;resarea include incilcarea inteldicliilor oedipiene, constituind astfel c sficlare gi un triurnf asupra rivalului oedipiarr. Dar transgresar.ea include si transgresarea lmpotriva obiectului sexual insusi, experimentatd ca incitare seductir,'A gi refuz. Dorinla erotici include sentimentu1 cd obiectul se oferi gi ln acelagi timp se refuzi pe sine gi penetrarea sexuali sau invadarea obiectuiui este o violare a granitelor celuilalt. in acest sens, transgresarea implici gi agresivitatea fali de obiect, agresivitate care este excitantb in gratificalia plhcutS, reverberAnd cu capacitatea de a trdi pl5cere in durere si proiectAnd aceastd capacitate asupra obiectului. Agresivitatea este generatoare cie plicere si pentru cd este conlinutd de relalte de iubire. Astfel, agresivitatea este incotporati in iubire gi asigur i protecfia in fata ambivalenlei inevitabi le.

55

semnul" iubirii;i,,sub semnul" agresivitifii. E1 a sugerat cd unr dinlre cole rnai dt.amalice caracteristici ale funct ionarii Lrmane este aceea ci desfiinfarea granifelor dintre sine si celd_ lalt se produce in momentul celei mai profunde regresii ?n iubire extatici ti in conditii de durere extrem;. Legdtura intimi care se dezvolti intre cdliu si victimd qi efectele de duratd ale experientei psihice a ambilor participanli igi pot avea originea in conttientizarea celei mai primitive relafii disociate in mod normal sau refulate, relatiile fuzionale ,,cu totul rele,,

Caracterjsticile extatice gi agresive ale efortuluj de a trauscende granitele sinelui reprezinte un aspect complex al clorinfei erotice. BatailJe (1957) a sugerat, intr-un context diferit, cd cele mai intense experiente de transcendenli se pr.oduc ,,sub

OTTO F. KERNBERG

Relatii deiubire

Excita!ia sexuali

fj dorinta erotic;
1

;;.

r'lilrtr(' sirre si obiect. carc constittrie c()ntrapartea obirctrrlrri clivat ,,cu totul brrn" ciin etapa simbioticii a dezvoltilii. l)orinta crotici transfornrd excitatia genitali gi orgasmnl intr-o experien!.i de fuziune cu celilalt care ofera tm sentiment str;rrenr dc implimre, de transcendere a iimitelor sinelui. Aceasti iuzjune faciliteazii, de asemenea, prin experienta orgasmului, sentinrentul uniunii cu alspectele biologice ale expericnle ;-rersonale. Tot asa, insi, a fi obiect al durerii induse de a.ltcineva
pi a te identifica cu objectul agresiv, gi a te percepe ca o victimd a acestuia crecazd un sentiment al uniunii in durere care conso-

lc. Accasti ideaiizil-e cr.otici merge irr paraiel cu prrtresele de idealizare notmald din iubjrea romantic; descrise
mosexui,r

lllkll()gie; cie arsenreneir, crod {198c)a) ci idcaiizarta anatomit,i scxuale a partcnr.ruluti, a suprafelei corpr.rlul acestuja sau aces_ tcia, este un a:;pect crucial al intcgr.lrii rrurnr,rle.t tendilfel()r tal)drc si erotice in rcllafiilt' de dragoste atet heterosexuale, c,it si ho_

lideazi fuziunea in dragoste. A induce durerea in celilalt gi a te identifica cu plircerea croticd a celuilalt in d urere este sadism erotic, contrapartea masochismului elotic. Dorilfa erotici, in acest sens, include Fi Lllr clemcnt cie capitularc, de acccptare a stirii de sclavie fai; de celilalt, ca pi de a fi stipan asupra sorfii ceiuilalt. Misura in crrt'aceasti fuziune agresivi va fi conlinuti de iubire este mediati de citrc Sunraeu, gardiarruJ iubirii care conlirre asresivitatea. Atit in plScere, cat Fi in durere, existi o ciutare a
unei cxperien!e afective intcnse care gterge temporar granrlele sinelui, o experieniai care ar putca da o semnificatie l:undamerrtali vie!ii, o transcencien!5 carc reunette impJicare sexuali gi extaz lcligios, o cxperienti a libertilii dincolo c1c constrAngerile existen!ei cotidiene. Idearlizarca corpului ceiuilalt sau a obiectelor care il leprez.irti simbolic cstc ur.) aspect esenfial al dorinlei erotice. Lussier (1982) ;l Ch asseguert-Smirgel (191t5) au semnalat funclia centra1.1 a idealizairii in fetigism gi in pelvelsiune in Benelal. Aceasti idealizare estc o alrilare Fi reprczint; negarea regresiei anale in perversirme si negarea angoasei castririi. Sunt de acord cu ei in ceea cc priveitr funclia importantd a idealizirii ca mecanism in

dc Chasseguet-Smirgel (1985), r.espectiv proiectia lclealului Eului asupra obiectului iubit, cu o creFtere simultani a stimei de sine. in dragostea sexuai;\ maturi, clubl;rrea Idealului Eului sub forma obiectuiui it.{ealizat al iubirii crceazd sentimentul armonier cu lumea, actua.lizarea sistemuiui de valori si a ideraluriior este_ tice ale unui individ: in reiatia de irrbire sr. actualizeazd nrorali_ tatea gi frumusetea. Meltzer pi Wiliams ( l9{t6) propur:r cxistenta unrri ,,corrflici csteiic" tilrpr-riu legat de atitudinea be.belugului fafi cle corpuJ ma_ mei sale. lubirea bebelu;ului pentru mami, susfin ace;tia, este explimatd in idealizaroa suprafefei corpului acesteia, prin intro_ iecfarea iubirii mamei exprimate prin iclealiz.rr.ca corpului bcbelu;ului,;i p:"in identificarea cu ca in aceastii idealizarc de sinc. Accasti idealizare d6 na;;tere celui mai timpuriu sentiment al. valorii esteticc, al frr,rmusefii. Meltzer si Williams virl, climpc> trir,,'i, agresir-itatea clivati fafi de mam.i. ca fiincl direcfionath rnai ales citre interiorul corpului ei; pt-ilr proiecfie, copilul simte in_ ieriorul corpr-rlui mameti ca fiind periculos. in consecintb, dorin_ ta pcntru;i farrtasma invadzirii Violerrle a corpului rnalnei sunt o expresie a agresirritEfii, de. invjdij pentru frumusctea ci extt:-joari, ca ;i pentru capacitatea ei de a da viali gi iubire. Ideali_ zarea suprafetei corpr.rlui mamei este o aplirare impotriva agresiunii periculoase care pAndegte sub acca suprafat.i. Contritru;ia lrri Chasseguet-Srnirgel (1986) la aspectele arhaice ale complexului

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubirs

. Ex.it:ti!

se.ritnld si dorinta erottc:

Oedip (distrugerea fantasmatd a ilteriornlui corpuiui mamei, a penisului tatilui gi a copiilor tatilui pi transformarea interioruiui mamei intr-o cavitate lipsitd de iimite) aduce o clarificare importanti a naturii agresirritdfii gi fricilor primitive in iegEturh cu interiorul corpului mamei. Pentru ace;ti autori, originea idealizdrii de cdtre bdrbali a ti-upurilor femeilor poate fi identificatd in mod constant in idealizarea pi excitatia evocatd de suprafala corpului mamei; in mod similar, originile fricilor incongtiente legate de vagin gi de interiorul trupulur femeilor pot fi identificate in relatia timpurie cu
mama. De asemenea, la bdrba,ti, idealjzarea pirlilor corpului partenerilor homosexuali poate fi legatd in mod regulat tot in idealizarea trupului mamei. Idealizarea pirfilor corpului mascuiin este la inceput mult mai pulin rrizibild la femei, dar aceastd capacitate se dezvoltS in contextul unei relalii sexuale satisficdtoare cu un berbat, care reprezinti inconstient tatdl oedipian care, reafir, mAnd frumusefea gi valoarea trupului unei femei, elibereazd astfel sexualitatea ei genitali de inhibifia infantild timpurie. La ambele sexe integrarea elementelor tandre gi erotice ale relaliilor de obiect oferb mai multd profunzime si complexitate si idealizirii supra{efei corpuluiCorpui persoanei iubite devine o geografie a semnificatiilor personale, astfel incAt relafiile perverse polimorfe fantasmate timpurii cu obiectele parentale sunt condensate cu relalia admirativd si invazjvd cu pfutile corpului iubitului/iubitei. Dorinla erotici isi are rdddcinile in pJicerea punerii in sceni incongtiente a activitdlilor si fantasmelor perve{se polimorfe, inclusiv activarea simbolici a celor mai timpurii relafii de obiect ale bebelugului cu mama Fi ale copiJului mic cu perinlii sXi. Toate acestea sunt

exprimate in componentele penr.rrse ale actului gi jocului sexual - in felalie, curnilingus gi penetrare anald gi in jocul sexual exhibilionist, voyeurist si sadic. Aici este ccntralF,, legdtura diltre re^ lafia timpurie a ambelor sexe cu mama si savurarea intelpenetririi suprafefelor corpuiui, protuberanlelor gi cavitdlilor. ingrijirile fi, zice ale mamei activeazd con;tientizarea erotici de cAtre bebelug a propriilor suprafele ale corpului 9i, prin proiecfie, congtientizarea eroticd a suprafelei corpului mamei. Iubirea primitS sub forma stimuldrii erotice a supr'#elelor corpului devine stimulul pentru dorinla eroticd drept vehlcul de exprimare a iubirii 9i recunogtinlei. O femeie care iubegte un bdrbat va fi stimulatd erotic de aspectele intirle ale geografiei corpului acestuia, gi, in mod caracteristic, daci iubirea inceteazS, interesul ei gi idealizarea corpului acelui bdrbat vor disp6rea. in mod corespunzdtor, bdrbafii narcisici care par cd ipi pierd rapid interesul pentru aspectele rdealizate antelior a1e corpului unei femei vor fi in stare se i9i pestreze acel interes dacE si cind, ca o consecintd a unui tratament psihanalitic, poate fi rezolvati deteriorarea incongtienti a relatiilor de obiect internaiizate (legatd in mod tipic de invidie profundi pentru femei). Vreau sd spun c; Ia ambele sexe, gi in ciuda deosebirilor legate de un istoric diferit al dezvoltirii lor sexuale, idealizarea suprafelelor corpului, un aspect central al dorintei erotice, este o funclie a disponibilitifii relaliilor de obiect primitive interiorizate. Istoricul personal al unei relatij de dragoste devine in mod simbolic inscris in aspectele anatomiei obiectului iubit. Lipsa acfivirii sau stingerea erotismului suprafatei corpului, atunci cAnd se combini o agresivitate intensd gi o lipsi a stimuldrii plicuie a suprafetei corpului astfel incAt si interfereze cu dezvoltarea proceselor de idealizare timpur-ii ca pade a stimuldrii

5e

OTTO F. KERNBERG

Relatii deiubire

. Excita!ta sexual;

5i dorinta

erotici

-t

i60

erotice,

detennili inhitrifia sexu;ri; primari. tl astfel de inhibifie

eirei iubire intcnsi de h:ansfer cia legat.i de dori;rfa si i: ucid. I{etularea secundard a excitaljej sexuaie legati de functionarea Suplaeului gi de interdictiile oedipier-re ulterioare este nrult mai putin serrerd gi se bucuri de o 1'r-ognozi mult mai buni a tratamcntului. Dorinfa de a incita gi de a fi inciiat este un alt aspect centrai al dor:infei exrtice. Aceasti dorinli nu poate fi cornplet separatd de excitatia de a depi9i bariera unui lucru interzis, care este re simtitd ca un pAcat sau ca ceva amoral. Obiectul sexual este iniotdeauna, fu fond,un obiect oedipian interzis gi actul sexual este o repetltie simbolicd gi o depigire a scenei originare. Dar aici sublinicz lefuzul obiectului incitarea ca o de prorni- sj frustrarc. Uncombinaliepoate fi stisiune si refuz, dc seductie trug.r gol mulant din punct de vedere sexual, dar un corp acoperit partial devine si maj stimulant. Existii motive intemeiate pentru care nuditatea completi la sfirgitul unui spectacol de strip-tease este
urmata de l:ctragerea rapid; a protagonistr-rlui. lncitarea sexuali este in mod tipic, desi nu exclusiri legati de incitaretr exhibilionist.i 9i ilustreazi le5;itura jntimi dintre cxhibifonism si sadism: dorinla de al excita gi de a-l frustra pe ce, lilalt semnifica tiv. La fel, voyeurismul cste cel mai simplu rdspuns la incitarea erhibifionistd si constituie o penefare sadici a unui obiect care se refuzi. Ca pi celelalte perversiuni, per"versiunea exhibitionistd cste o devialie sexuald tipici pentru bdrbati; comportamentul exhibilionist, pe de alte parte, este nrult mai {lecvtnt impletit cu stilul caracterial al femeii. lnterpretirilc psihat-rali trce aie exhibifionismului femitrin ca fonnatiunc retrctionali ia irl.idia de penis ar hebui amendate astfel incAt si incorporeze si recllnoasterea la carc am ajuns

este ilustratil de cazul Dacicntei a

f.-:tifi il face atLrrrci cfluri i,si scliimbi aleserea de la rr;rn-rji la taii: r.xhibilionismr-ri poate fi o plc.doarie a afirmir:jj scxuaie de la distatrti. Dragostea tatiiui 9i accept;trea fetitei 9i a genitalitdfii ei vaginaie reconfirmi jdentitatea ei femirin;i si acceptarea de sine (Ross 1990). Experienta sexualititii femeiloi atAt ca exhibilionism, cAt ;i ca rcfuz arlici incttant5 - este un stimul puternic peltru dorinta eroticd a birbalilor. Experienfa incitArii prol oaci agrersirritate, un motiv pentr"u implicalia agresivd de invadare a corpului unei lemei, o sursd a aspectelor voyeuriste ale relaliei sexuaie, care contin dorinta de a domina, dc a expune, de a intAlni si de a depipi barir.rcle rrrsinii ;rdr.r.ir..rte si false din ferneia iubitd. Depisirea ruginii nu este acela;i lucru cu umilirea; dorinfa de a umili inclucle de obicei o tertb parte, un martor al umilirii, sl implici un grad mai mare cle agresiune, r:are ameninti capacitatea pentru o relalie ele obicct exclusiv sexuaid. Impulsul rioveurist de a privi un cuplu 1l; timpul actului soilr, al expresia simboiicd a unei dorinte de - scena originari este o condensare a intrerupe in mod violent a dorintei de a penetla intimitatea pi secletr-ri cuplului oedipian gi de rizbunare pe marna incitanti. Voveulismul este o componentd importantd a excitatiei sexuale, in sensul ci fiecare intimitate sexuali implicd un element de spaliu pdvat Fi de secret si, ca atare, o iclenfificare cu un potential triumf asupla cuplului oedipian. Cuplurile rrumeroase care nu pof avea satisfacfii sexuale acasi, in apropiere.t copiilor lor, ci doar in zone retrase din altd parte ilustreazd inhibilra acestui aspect al intimitifii seruale. A.ceasta ne conduce la inci un aspect al doriltei er.otice, rcspectiv oscilalia intre dor.inja de secrct, de intimitate gi exclusir.itate,

rtcenl

a popa-srrlui';le care o

(,t

OTTO F, KERNBERG

Relalii de iubire

, Ex.itatia

sexua

si

doI nla eroti.:

pe de o parte, gi dorinta de a pdrisi intimitatea sexuald, de o discontinuitate radicald (Andr6 Creen, comunicare personald), pe de altd parte. Contrar credinfei populare ci femeia doregte sd p;streze intimitatea ;i exclusivitatea gi cd birba tul doregte sd evadeze dupd ce a obtinut satisfaclia sexuale, dovezile clinice

ciror nevoi intense dependenle sunt frustrate de perceperea lor a dedicirii afectuoase a sofiei bebelusilor gi copiilor mici, aFa cum numeroase femei se plAng de faptul cd solul lor nu reugegte sd-;i pdstreazi interesul sexuai
a1e

indici mulli birbali

pentru

eJe.

Degi este adevdrat cd existi tipuri diferite de discontir-ruitate sexuai.i Ia birbali gi Ja femei, insupi faptul discontinuitSlii in irn plicarea sexuale Fi dezangajirile repetate chiar pi in cadn_rl unei relatii continue de iubire sunt contrapdrti importante ale aspectelor de secret, intimjtate gi de fuziune ale dorintej Fi comportamentului erotic. Pierderea acestei discontinuititi, o relalie sexuald care se intrepdtnrnde qu viala obisnuitd 9i o inlocuiegte, poate crea ti o acumulare de elemente agresive a1e experientelor fuzionale care sfArgegte prin a ameninta intreaga relafie. Fi1mu1 japonez lmperiul simtttrilor regizat de Nagisa Oshima (1976) ilustrea-

deteriorarea treptati in agresivitate neinfranatd a relaliei dinfre doi iubiti a cdror intAL'Lire sexuale devine devoratoare, eliminAnd contactul lor cu lumea exterioari. Dorinta erotici gi dragostea sexuali maturi absorb pi exprimi toate aspectele ambivalenlei obignuite relafiilor de obiect intime. Intensitatea aspectelor a{ectuoase, tandre, nolimorf, per-rerse in special sado-masochiste sexuale sunt expresia - ale relalieifundamental pentru reacestei ambivalenfe gi constituie r.rn liant laiiile de iubire. Dar in mod mai specific, aceastd ambivalenfi este ilustratd de ceea ce eu descriu ca fiind triangularea directd gi rn-

zi

versatd a relatiilor sexuale (vezi capitolul 6) 6l - in esenti, fantasmele ilconstiente gi constiente care insotesc dorinfa eroticd si actul sexual. Dorinta de a fi unic, preferat, tiiumfdtor, obiect exclu, siv ai iubirii pari:enerului sexual. cu triumfuri asupra rivalului oedipian actuaiizate in fiecare in tAlnire sexuald reprezinte contuapartea celeilalte dorinle de a avea relatie cu doi parteneri de sex opus, drept rdzbr.:nare fald de pdrintele oedipian frustrant, incitant gi distant. in aceste dinamici oedipiene, precursorii primitivi ai ambivalenfei profunde fald de mami pi ai elimindrii tatdlui aduc amenintarea unei fuziuni cu agresjvitate, cu distrugerea obiectului iubit, uegativul amenin!5tor al lumii idilice a fuzrunii extatice cu mama prirnitivi idealizatd (A. Green 1993). Pe tot parcursul acestei prezentiri, m-arn referit la anumite rdddcini genetice ale acestor componente ale dorintei erotice. Brannschweig gi Fain (1971, 7975) oferd o idee atrdgdtoare privinci caracteristicile dorinlei erotice in termenii dezvolt;rii relatiei dintre bebelug/copilul mic si mama sa. Voi face un rezumat rapid al acestor iclei, Relafia Limpurie a bebeitrpului de arnbele sexe cu mama determind capacitatea ulterioard a copilului pentru excitafie sexual5 gi dorinld erofici. ingrijirile mamei 9i expresia ei de pl5cere in stimularea fizici a suprafelei corpului bebelugului biiat, comunicindu-gi in acelagi timp emoliona1 dragostea pentru el, hreneFte dorinfa eroticd a bebelugului. Bebelusul se identificb cu mama in contextul acestei stimuldn gi, totodati, se simte aban, donat dupd ce marna il pdrisegte ca si revini la tati ca femeie sexuali. Bebelugii percep ci atitudinea mamei nu este illhu totul aceeagi in ptezenta tatdlui ca in absenla acestuia (paulina Kernberg, comunicare personalA). Brar,urschweig gi Fain acord2l un rol crucial reorientirii psihice a mamei de la bebelus. ln acest moment bebelugul se identi-

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

Excitalia sexLra

si dodnla

eroti.;

ficii cu mama care il frustreazd, dar il si stimuleazi, cu stimrtlacu tatil, ca obiect al tnarlt'i' rea ci erotici, gi cu cupluJ sexual - ambii pirinfi asigur'i cadrul Aceasti identificare a copilului cu fi-urdamental penhu o bisexualitate psiiricb 9i consolideazi situafia iriungl'riulari in fantasma incon;tienti a copilului' Recunoa;terea de citre bebelupul bdiat a acestei frustrdri 9i 'r cenzurii implicite a dor:inlei sale erotice pentru mame transformd stimularea lui eroticd ilr fantasmi Fi activitate masturbatorie, incluzAnd clorinla de a-l inlocui pe tati, Fi intr-o fantasmi simbolicd primitir'5, de a deveni penjsul tatdlui 9i obiect ai do-

rinfei mamei. La feti!e, respingerea subtilS;i incon9tientS dc citre mamE a excitatiei sexuale pe care ar simti-o in mod liber fali de un biielel inhibd treptat conqtientizarea directi de citre feti!5 a genitalitS|ii vaginaie originare; prin urmare, ea devine treptat mai pufin congtienti de propriile impulsuri genitale, fiind in acelagi timp mai pr.rlin direct frustratd de discontinuitatea din relalia cu marr,a. ldentificarea cu erotismul mamei ia forme mai subtile, derivate din toleran!a mamei 9i hrinirea identificirii fetifei cu mama in alte domenii Fetifa are o inlelegere taciti a naturii ,,subterane" a propriei genitatteli, 9i identificarea tot mai profundd cu nlama intensifici dorinla intensd fald de tati, precum gi identificarea ei cu ambii membri ai cuplului oedipian. Schimbarea de obiect a fetilei de la mamd la tat; determini capacitatea acesteia de a dezvolta o relalie de obiect in profunzime cu tatil iubit si aduirat, dar distant, gi speranla secreti ci in cele din urmS acesta o va accepta 9i ch va fi incd o datd liberS in exprimarea sexualitdfii ei genitale. Aceasti dezvoltare hrdneqte capacitatea fetilei de a se angaia emolional intr-o relafie de obiect'

Astfel, capacitatea femeii pentrlr (t astfel de angtrjarc in viafa sexuali este mai male, de la ilceput, decit cea a bdrbatuiui, Explicafia rezidi in exerciliul dc incredere tirnpuriu, din reorientarea fetifei de la mamd citle tati, incredere in dragostea lui 9i afirmarea feminitdlii ei ,,de la distanfS," in capacitatea ei de a transfera nevoile de dependenld citre un obiect mai pulin disponibil fizic dec6t mama 9i, de asemenea, prin aceeagi schimbare a obiectului, in eliberarea ei de conflictele oedipiene pi ambivalenla firld dc mami. Birbalii, la c:rre continuitatea relaliei dinhe mami;;i obiectele feminine de mai tdrziu sernnificS o perpetuare posibild atAt a conflictelor pre-oedipiene, cAt ;i a celor oedipiene cu marna, vor avea dificuitifi mai mari in rezolvarera ambivalenlei fafi de femei pi vor prezenta o dezvoltale mai lenti decdt femeile in capacitatea de a integra nevoile genitale cu nevoile de tandrele. Femeile, dimpotrivi, tind si dezvolte ulterior capacitatea pentru o relalie genitald crlrnpletd in contextul capacitdfii lor mai tirnpurii pentru o relalie de ir-rbire profund.i cu un birlrat. Ire scurt, birbafii 9i ferneile dezvoltd in ordine opus; capacitatea pentru satisfaclie sexuali deplini gi pc.ntru o relalie de obiecl irr profunzime. in opinia mea, teoria lui Braunschweig pi Fain oferi o nclui abordare psihanaliticd a observaliilor privind masturbarea genitald timpurie la ambele sexe (Galenson gi Roiphe 1977) 9i a observatiikrr clinice consistente din psil.ranaliza femeilor privind aspectele erotice ale reacfiilor mamelor la bebelusi. Implicafiile teoriei lor pentru infelegerea dorintei erotice par a fi evidente: reItrlia dintre dorinla erotici 9i clorin!a de fuziune ca expresie a dorinfelor intense simbiotice (Bergmann 1971); ciutarca obiectului incitant 9i calitatea rdzbunitoare a eienrentelor agresive ale excitafiei sexuale; calitatca perversi polimorfd a dorintei erotice

65

OTTO F. KERNBERG

Relatii deiubire

Excitalia sexual; si ciorinta erotic:

odginii acesteia in ceie mai timpurii etape de dezvoltare; dezvoltarea diferitd a atitudinii bdrbalilor ;i femeilor fafX
ca expresie a

de aspectele genitale gi tandre ale erotismului; legdtura dintre se-

xualizarea durerii 9i ceutarea fuziunii prin durere 9i aspectele agresive ale dorinlei erotice; bisexualitatea psihici; conflictele incongtiente privind o ,,terle parte exclusd"; pi discontinuitatea privind relaliile sexuale.

Iubirea sexualE maturd


Am ajuns acum la cea mai complexi etapd a transform5rilor din dezvoltare care, incepAnd cu excitalia sexuali ca afect de bazi, determini dorinfa eroticd pentru o alte persoanA gi culmi, neazi in cele din urmd cu iubirea sexuald maturi. poefi gi filoso_ fi deopotrivd au descris firi indoiali condiliile prealabile gi componentele dragostei mature, chiar mai bine decAt cercetarea psihanalitici. $i totugi, dorinfa de a inletege mai bine limitdrile
in ceea ce privegte formarea capacitifii de a stabili relalii de dragoste mature garanteazi, cred, o incercare de a efecfua o astfel
de analizd.
este o dispozilie emolionald complexd care integreazi: 1 excitajia sexuald trans_ formatd in dorinfd eroticA pentru altd persoand; 2 tandrefea care derivd din integrarea reprezentdrilor de sine gi - obiect inde vestite libidinal gi agresiv, cu predominanfa iubirii asupra agr:esivitdtii pi tolerarea ambivalenfei normale care caracterizeazi re_ laliile um.ane; 3 o identificare cu celdlalt, care include atAt o identificare genitali reciprocd, cAt gi o empatie profundi cu identitatea de gen a celui1a1t; 4 - o formd maturA a i.dealizdrii, impreuni cu o dedicare totali fald de celdlalt gi relalie; 5 caracterul

in fapt, sugerez ci iubirea sexuald maturd

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

'

Iu birea

5exual; matu

rE

pasional al rolafiei de iubire sub toate celc trei aspecte: relatie sexuali, reJalie cu obiectul 9i investire a Supraeuiui a cupluiui.

Alte consideralii referitoare la dorinfa erotic5


in capitolui precedent, am fdcut referire la excrtafia sexual5 ca un afect legat de 1a inceput de stimularea pielii gi a deschiderilor corpului, concentrAndu-se treptat in anunite zone 9i orificii ale corpului; contextul este reprezentat de relaliile de obiect in etapele de dezvoltare preoedipiene gi oedipiene. Dorinla permanentd de apropiere fizicd pi de stimulare, de contopire a suPrafefelor corpului este legati de dorinta intensd de fuziune sinbiotici cu obiectul parental gi, in aceeapi misurd, de cele mai rimpurii torrne de id en tilic.rre. Bucuria copilului la contactul corporal intim cu mama in contertul relaliei de iubire grahficante, iubirea sa pentru mamd insofesc dezvoltarea unei fantasme primitive de saiisfacere a dorintelor sexuale poJimorfe. Bebelugul igi construiegte o lume internalizatd a fantasmelor, a experientelor simbiotice excitante gr satisficitoare, care \ra constitui in cele din urmi nucleul terrdinlelor hbidinale in dinamica incongtientuiui. in aceiagi timp, componenta agresivi sadomasochisti a excitaliei sexuaJe, care reprezintd incorPorarea afectului agresil nu numai ca parte a rispunsului sexual polimorf infantil per se, ci pi ca o componentb complementard a ciutdrii fuziunii, perretririi gi faptului de a fi penetrat, este parte a rispunsului erotic in cel mai larg sens. Am fdcut deja referire 1a propunerea lui Meltzer 9i Wiliiams (1988) cd idealizarea suprafelei corpului mamei dobAndeste funcfie defensivi impotriva proiecliei imaginate a agresivitSlii in interiorul corpului mamei gi exprimi direct

integrarea iubilii pentru imaginea ideal5 a marnei, ctr cclc rnai iimpurii gratificdri senzuale. Idealizarea primitirrd a suprafelei corpului rnamei determinir, prin intermediul introiecfiei iimpu rii gi a identific;irii primare cu aceasta, idealizarea propriului corp de citre bebelug. Procesele de clivaj caracteristice idealizirii primitive, procese care disociazi aceastX idealizare de experienfele ,,cu totul rele" sau persecutorii, menlin dispozilia sexualb fafi de obiectul ideahzat pi protejeazi excitalia sexuaii si nu fie coplegiti de impulsurile agresive. In timp ce vicisitudinile excitatiei sexuale in contextul relatiei preoediprene mami-copil reprezinti originea dorinlei erotice, aceastd dorintd cuimineazi in etapa oedipiarrd a dezvoltirii. Freud a ardtat (1905) c; psilrologia copilului duce la dominanta i.mpulsurilor gemtale direclionate citre pdrintele de sex opus si la activarea simultand a ambivalenlei tintense fald de acesta gi a rivalitilii cu pirintele de acelagi sex. Dorinlele incongtiente de patricid sau matricid fati de pirintele de acelasi sex sunt corespondentul dorintelor incestuoase pentru celdlalt pdrinte gi a fri, cii de castrare, insotite de fantasme incon;tiente de ameninlare 9i pedeapsi. Aceastd constelafie, complexul Oedip pozitiv, este aseminetoare cu complexul Oedip negativ, care inseamnd iubire sexuali pentru pirinteie de aceiagi sex Fi sentimentul rivalitdlii gi agresivitate fa!5 de celalalt pirinte. Freud considera complexul Oedip regativ o apirare impotriva angoasei de castrare actirrate de complexul Oedip pozitir' * cu alte cuvinte, o supunere homosexuali defensivi, un motiv important, dar nu exclusiv al complexului C)edip negativ, rddicina bisexualitifii preoedipiene. Aceasti teorie, care ftrrnizeazd o explicalie pentru atagamentul intens ai pacientului fatd de analist ca obiect idea1, indisponibil, interzis, elucideazi natura iubirii de transfer. Dar Freud

OTTO

KFRNBERG

Relaliideiubire

'

Iubirea sexual: matur:

(1910 a, b, c, 1q15 a), uimit de intensitatea gi vioienfa transferului gi de relatia sa inconfundabild cu indrdgostit ea, a cotrcluzional de asemenea; cdutalea inconqtienti a obiectului oedipian tace

parte din toate relafiile de iubire normale 9i asigurd baza dorin!e1or pentru gi idealizarea obiectului iubirii. A;a cum a subliniat Bergmann 19E2, Freud nu a formulat niciodatd o teorie completd care si diferenfieze clar iubirea de transfer de jubirea eroticd gi iLrbirea normali. Ceea ce ne intereseazd aici este caracterul central a1 dorinleior oedipiene in conlinutuJ inconltient a1 dorinlei erotice.

Dorin!5 eroticd si tandrele


Tandrefea re{lectd integrarea reprezent5rilor de sine gi de obiect libidinale gi agresive;i toleranla ambirralenfei. Balint (194E) a iost primul care a evidenliat imPortanta tandrefei, despre care sugera cd ipi are"originile in faza pregenitald: ,,Cererea de atenfie prelungiti, perpetud Fi recuno9tinla ne forteazi si regresim la sau si nu iegim niciodatd din forma infantili arhaicd a iubirii tandre" (p.114). in termenii intemalizdrii relafiilor cu ceila1li sernnificatrvi cale trot consiitui lumea complexi a relaliilor obiect rnternaiizate (gi vor determina in cele din urmd structura Eului, Supraeului gi Se-ului), existi doud curente majore care influenfeazi capacitatea de dezvoltare a iubirii sexuale mature. Primul const5 in tendinla regresivi sple stabiiirea fuziunii cu obiec.-,,^^-i-ii u .., ^,,l-i^ r-,^-;t^rii ' ''^-i !',r i,,L-:, ... -^l t,"!"' \ ut-/\rqr 'Uttati '\ simbiotice intr-o relalie ideali cu mama. Celdlalt este tendinla progresivi spre consolidarea diferenlelor, mai intAi intre reprezentiriie de sine gi de obiect, gi apoi spre integrarea reprezentarilor de sine ,,cu totul bune" cu cele ,,cu totul re1e" intr-un

li integrarea corespunzitoare a replc,zentdrilor',,cu totul bune";1 ,,cu totul reie,, ale celorlalti semnj_ ficativi in conceplii intcgrate care includ o diferenliere clari a ro lurilor lor sexuale. Cdutarea fuzrunii simbiotice este cleja implicaii, asa cum am precizat anterior, in psihodinamica dorinlei erotice; capacitatea de a stabili o reialie intimd cu ur obiect di{erenfiat, integrat sau ,,totai" reprezintd aspectul complementar al capacititii de dez_ voltare a unei relafii de iubire mature. Aceastd integrare a relatiilor internalizate de obiect ,,partial,,in relatii internalizate de obiect,,total" se cristalizeazd spre sfArgitul etapei de separare-individualie si semnaieazi inceputr"rl constantei obiectului, inifieconcept de sine co;rsolidat
rea etapei oedipiene. Aceasta marcheazd sfArgitul etapelor de dez_ voltare preoedipiene gi detcrmini aparitia a ceea ce Winnicott (1955, 1963) a descris ca o conditie prelimrnari pentru dezvolta, rea capacitilii de ingrijorare. Este vorba de o dezvoltare ce impli_

ci intricarea agresivitdlii cu iubirea in relafiiie timpurii de obiec_ t, ca o replicd la integrarea tendinteior libidinale gi agresive care a apirut atunci cAnd au dominat excitafia sexuald 9i dorinfa ero_ ticd. Sentimentul de tandrete este o expresie a capacititii de in_ grijorare penfu obiectul iubirii. Tandretea exprirni dragoste pentru celdlalt si este un rezultat de sublimare (reparatoriu) a formaliunilor reactionale impotriva agresivrtifir. Natura influengelor preoedipiene asupra capacitdfii de a ir-rbi sexual a constituit subiectul unei explor-iri psihanalitice considerabiie. UrmAnd schemele de dezvoliare ale lui Mahler: (196g, Mahler cf al. 1975), Bergmann (.1971,) a adtat cE existenfa capacitdfii de a iubi presupune o experiente simbiotic; gi o etapi de separare-individuatie normal dezvoltate. El observd o contirrui_ tate naturali de la funclia narcisicd timpude de stabilire a uner

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

' Iubirea sexuali

matLr.;

..1.,

relalir ideale cu un obiect iubit cdtre gratifierea narcisicd ultertoard dirr relalia oedipianE primitivS. Bcrgmann (1987) erridenfiaz.i ciutarea, in relalia de iubire, a obiectului oedipian pierdut, dorinla de a repara trauma oedipiand in relalia cu ntlul obiect 9i cdutarea unei fuziuni, conlinuti in aceast6 dorinld oedipiani, care repetd ciutarea fuziunii simbiotice. Subliniind relalia rlintre indrdgostire gi doliu, Bak (1973) a considerat indre3iostirea ca o stare emolionali bazati pe sePararea mamei de coPil Fi orientati spre anularea acesteia, ca 9i a separdrilor 9i pierderilor ulterioare a obiectelor imPortante. AnalizAnd unele dintre descoperirile 9i dilemele furdamentale ale abordirii psihanalitice a intelegerii dragostei pi sexului, Wisdom (1970) a sugerat ci teoria poziliei depresive a lui Melanie Kleir explici elcmentele fundamentale ale dragostei adulli1or, degi nu pe toate. El a sugerat ci idealizarea iubirii este determinatd de neutralizarea aspcctului negativ al obiectului prin reparalie decAt de menlinerea obiectului ide^alizat in totalitate bun prin clivarea sa de tot ceea ce este reu ln acest sens, Wisdom a descris di.felenfa intre idealizarea din,,pozifia paranoid-schizoidd" 9i cea din ,,pozifia depresivd" (in opinia mea, cr diferenld in legdturi cu diferenfa intre idealizarea obiectelor iubirii ln cazul pacientului cu tulburare de personalitate de tip borderline 9i cea a pacientului nevrotic). El a enumerat aspectele indrigostirii, Iegate de capacitatea de a face doliu 9i de caPacitatea de ingrijorare. Josselyn (1975) a sugcrat cd pdrinfii care ii priveazd pe copiii lor de oportunitifile unui travaliu al doliului in lep;dturd cu pierderea obiectelor iubite contribuie la atrofierea ca-

clin lccunoagterea ce luilall, o fiinti umani asemdnitoare nou,r; din iclentificarea a sir:rt:lui cu durerea sau {ericirea cel.uilalt; din r.inov.ilie, mili gi congtrentizarea faptului cd facem parte cu tofii dintr-o umanitate comunS" (p. 289). El considera ,,ingrijorarea" si ,,compasiunea" ca fiind posibili alfi termeni. intr-adevar. aceastA descriere a grijii este strAns legatd de descrierea ingrijoririi ficutd de citre Wimricott (1963).

Identifi carea cu celSlalt


Balirrt (1948) a sugerat ci, in afara de satisfacfia genitali, o adevdrati relatie de dragoste inciude ideaiizare, tandrefe ;i o formi speciald de identificare. lil propune pentru ultima denumirea de ,,identificare gcnitali", in care ,,interesele, dorin!ele, sentimentele, sensibiiitatea, deficien,tele partenerului ating sau se - noaspresupune ci ating - aproape aceeagi important; ca ale tre" (p. 115). Pe scurt, el sugereazi cd ceea ce numim iubire genitalS este o fuziune. a satifacliei ger.ritale cu tandretea pregerritali pi ci identificarea genitalS este expresia acestei fuziul1i. ideea lui Balint a fost de a muta accentul pe atunci dominant pe ,,primatul genitalitilii" per se ca bazi a relaliilor de iubire ideale, aritAnd principalele elemente preoedipiene care infiuenleazd identificarea genitali si importanta integrdrii tandrelei preg,enita lc cu satisfactia genilali. CAndirea psihanalitici a pus apoi sub semnul intrebdrii ,,primatul genitalitdfii" definitd drept capacitatea pentru acte sexuale 9i orgasm, nu ca echivalentul maturitSlii sexuale gi reprezentAnd fir mod necesar o dezvoltare psihosexuald relativ avansati. Lichtenstein (1970) a analizat aceastd problemd gi a concluzionat cd ,,observaliiie clinice nu confirmi o corelalie clard intre maturitatea

pacitdfii lor de a iubi. May (1969) a subliniai importanla ,,grijii pentru celdlalt" ca pre misd a dragostei maiure. Grija, susfinea el, ,,este o stare formati

)TTO F, KERNBERG

Relalii de iubire

. lubirea sexuald mature

74

cmotionalti (adici capacitatea de a stabili relatii de obiect stabile) li capacitatea de a ob,tine saiisfaclie deplini prin orgasm genital (primatul genital)". El a sugerat ci ,,sexualitatca este cel mai timpuriu gi de bazd mod disponibil pentru personalitatea umani in dezvoltare de a trii o afilmare a realitifii existenlei sale". $i el a mai addugat cd ,,conceptul de primat genital in sensul clasic nu mai poate fi menlinut" (p. 317). in afara faptuiui ci evidenliazi relafia dintre capacitatea de a alata tandrete 9i grij5, May (1968) plaseazd intr-o pozilie centra15 capacitatea de ,,identificare genitalS" (in termerrii iui Balint) adici de identificare completd firi pierderea propriei identitifi in reiafia de iubire. De asemenea, May subliniazd plezenta tristetii in relalia de iubire (care este o potenfialS legituri intre 96rrdirea sa;i teoria consolidirii relafiei de obiect totale 9i activarca
corespunzdtoare a ingrijoririi, vinoviliei si reparafiei). El dezbate de asenrenea importanta experienfei genitale insegi, ce oferi o comutare a congtrinfei, o noud uniune in care se dezvoltd contopjrea cu natura. Iclentificarea genitali implici imphcarea cu identificirile heterosexuale 9i homosexuale derivate din conflictele preoedipiene gi oedipiene. Analiza atentd a reacliilor emolionale in timpul raporturilor sexuale, in special la pacienfli care au atins un stadiu de perlaborare a diverselor niveluri ale conflictelor pregenitale gi genitale, exprimate in angajamentele lor sexuale, relevi identificirile diverse simultane gi/sau comutarea intre heterosexual gi homosexual, pregenital gi geniial identificiri acfivate in acpst con te\ l. Unul dintre aspectele acestor reaclij emotionale este excitatia 9i satisfacfia oblinute din orgasmul partenerului sexual. Aceasta corespunde satisfacerii altor nevoi, precum capacitatea de a

oferi gratificare orald sau lecrrnfirmarea identficirii cti figura oedipiand de acelagi sex, care reflecti elemente heterosexuale. in acelagi timp, excitalia care insoteste orgasmul partenerului reflect6 o identificare inconstientd cu acel partener si, in raporturile hetelosexuale, o expresie sublimati a identificirilor homosexuale cu surse pregenitale 9r genitale. Preludiul sexual poate include identificarea cu dorinfe fantasmate sau reale ale obiectului de sex opus, astfeJ incAt nevoile active 9i pasirre, masochiste gr sadice, voveuriste pi exhibilior-riste sunt exprimate in reconfirmarea simultand a identitif,i sexuale si identificarea temporard cu cea cornplementari a partenerului sexual. Aceastd identificare simultani gi intensd cu oropriul rol sexual ;i cu rolul complementar a1 obiectului in timpul orgasmului rr.Frczintd Fi capacitatea de a intra gi deveni ula cu ceaialti persoand in sens psihic gi fizic ai reconfirmarea apropierii emofionale, legate de activarea riddcinilor biologice fundamentaie ale atagamentuluj uman. Spre deosebire de fuziunea primitivd a reprezentililor de sine gi de obiect in timpul etapei simbiotice a dezvoltdrii (Mahler 1968), fuziunea orgasmului se bazeazi pe gr reconfirmd propria individualitate gi in special o identificale sexuali maturS. Astfel, identificarea sexuald cu plopriile roluri sexuale gi cu cele complementare ale parter-rerului implicd o integrale sublimat; a componentelor identitare heterosexuale gi homosexuale. Aceasti funcfie integrativ5 a raporturilor sexuale gi a orgasmr-rh:i este prezenti si in polaritatea iubirii gi urii. intrucAt capacitatea de a experimenta cu adevirat ingrijorarea pentru persoana iubiti (ceea ce std la baza unei relafii umane profunde, autentice) presupune integrarea iubirii pi urii to-

75

'

lerarea ambivalenfei.

Mi

se pare

ci

aceasti ambivalenfi,

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire . lubrrea !e \ u6l; Tnatur;

76

caracteristicei trentru relatiile umane stabile semnificatirre este. activatd in timpul raporturilor sexuale, cind excitafia sexuald .i agresir a \( Jmc*leci. O reiatie sexuale maturi, cred, include unele evenimente sexuale in care partenerul este folosit ca ,,obiect pur scxual"; excitafia sexuale poate fi maximi in timpuJ exprimirii nevoii de a ,,folosi" ;i ,,a fi folosit" sexual de cetre cealalti persoani. Empatia reciprocE 9i coluziunea implicitd a acestei expresii sexuale slrnt contrapirti ale empatlei gi coluziunii legate de furie violen, t5, atac gi lespin6Jere in rela !ie. Increderea ca toate aceste condilii pot fi continente intr-o relaf.re de iubire in general, care are si perioade de contemplare reciproci linigtitd gi impdrtdgrre a vielir interioare a palticipaniilor, oferi sens ;i profu-rzime relatiilor umane.

Idealizarea si iubirea sexuali matur5


Exprimindu-si u",lrdrl ..r Freud (1912), Balint (1948) nu considerb idealizarea ,,absolut necesar5 pentru o relafie bund de iubire". hr special, el este de acord cu pErerea lui Freud ci in multe cazuri idealizarea nu aiute, ci chiar impiedicd dezvoltarea unei forme satisfdcitoare de iubire. Cu toate acestea, David (1971) gi Chasseguet-Smirgel (1973) subliniazd importanla rdealizirii in relafia de dragoste. Ei cred cd starea de indrdgostire imbogdleFte si.nele gi mire9te investirea libidinalS a sinelui pentlu cd realizeazd o stare jdeald a sinelui Fi pentru ci relafia sinelui exaltat cu obiectul in acel moment reproduce relalia optimd dintre sine si idealul Eului. Van der Waals (1965) evidenliazi cresterea simultani a investirii narcisice libidinale si a obiectului in cazul iubirii normale.

Cirasseguel-Smirgel sugereazi ci in cazul iubirii mature, spre deose.bire de indrdgostirea tranzitorie adolescentini, etsti o Proieciie limitatA a urrui ideal a1 Eului atenuat asupra obiectrrlrri idealizat al dragostei Fi o potenlare simultani a investilii rralcisice (a sinelui) din satis{acfia sexualS furnizatd de obiectul iubit Aceste obserr.afii sunt, cred, compatibile cu pirerea mea conform cireia idealizarea normali constituie un nivel de dezvoltare avansat al mecanismului prin care moralitatea in{antild este transformatb in sistemul etic al adultului. Conceputd astfel, idealizarea este o funclie a relaliei de iubrre mature, stabilind continuitate intre dragostea adoiescentini ,,romantjc5" ;;i dragostea maturi. in condilii normale, nu idealul Eului este proiectat, ci idealurile care izvordsc din dezvoltirile structurale din Supraeu (incluzAnd idealul Eului). David (1971) subliniazi cAt de devreme apar dortnfele oedipiene la copiii de ambele sexe, intuifia unei relafii ercitante, gratificante pi interzise care leagi pirinfii gi exclude copilui, gi dorinfa copilului pentru Fi excrtalia in iegituri cu cunoatterea jnterzisi premise cluciale cunoaFterea sexuald - in special sexuale constituie pentr:u calitatea dragostei 9i Parte, La ambele sexe, dorinta, invidia, gelozia gi cut'iozitatea stimuleazi in cele din urmi o c;utare activd obiectului oedipian idealizat. Aga cum am aritat in capitolul 2, fuziunea intimi a satisfactiei erotice dorite ;i fuziunea simbiotici includ ;i funcfia sexr:a15 a idealizirii timpurii. Am ficut referire 1a propunerea lui Meltzer 9i Willi.ams (1988) cd idealizarea suprafelei corpului mamei dobAndegte o funcfie defensjvd impotriva proiecliei fantasmate a aglesivitSlii in interiorul corpului mamei. De asemenea/ ea exprimi direct integrarea iubirii pentru imaginea jdeal5 a mamei si cea maj timpurie gratificare senzualf,. Astfel, idealizarea

OTTO F, KERNBERG

Relatii de iubire

' lubirea

sexuale matu

r;

timpurie, idealizarea primitivi caracterizati de predominarea proceseior de clivaj care disociazi aceasti idealizare de experienlele ,,cu totul re1e" sau persecutorii, conservd dispczilia sexuali pentru obiectul idealizat gi protejeazi excitafia sexuald sd nu fie cop les iid de impu lsurile agre:ive. Ulterior, idealizarea ce apare in contextul relatiiior cu obiectul integrate sau total gi capacitatea corespunzitoare de a simli vind, ingrijorare gi tendinlele de reparalie atunci cAnd se ajunge la relatiile cu obiectul total, vor facilita integrarea excitatiei sexuale gi a dorinlei erotice cu o perspectiv; idealizatA a obiectului drap;ostei Fi integrarea dorinlei erotice cu afectiunea. Thndrefea, aga cum am vizut, reflecti capacitatea de integrare a iubirii 9i agresivrtilii in ceea ce prjveFte relatiile internalizate de obiect gi include un element de ingrijorare pentru obiectul iubirii care ar trebui protejat de agresiurri pericuioase. Treptat, rdealizarea timpude a corpului celuilalt iubit pi ideaiizarea ulterioard a persoanei totale a celuilalt evoiueazd intr-o idealizare a sistemului de valori al obiectului iubilii - o ideaiizare a valorilor etice, culturale gi estetice o dezvoltare care va taranta capacitatea de indr.i gostire romantici. Aceste transformirj treptate ale proceselor de idealizare in contextul dezvoltirii psihice reflectd gi dificultdlile trecerii prin etapa oedipiand de dezvoltare - interdicfiile originare impotriva dorinfei erotice pentru obiectul oedipian, un motiv major pentru clivajul defensiv intle dorinla eroticd pi relafiile cu obiectul idealizat. Procesele de ideali.zare culmrneazd in cele din urmd cu capacitatea de a reconfirma legitura dintre dorinta eroticd gi idealizarea romantici a aceleiagi persoane gi reprezinti ir acelagi timp integrarea Supraeului la r-rn nivel mai ina1t, rnclusiv capacitatea sofistlcati pentru integrarea sentimentelor tandre si sexuale, ceea

conflictulni oedipian. in aceasti stabilire a identificdrii cu vaiorile obiectului iubirii, transcenderea este atinsd de Ia irrterrelalionarea cupluiui la relalia cu propriul lor mediu cultural gi social. Experientele trecutului, prezentului gi virtoruiui imaginat sunt legate prln experienfa relatiei prezente cu obiectul iubirii.

ce reflectd depdgirea

Angajament gi pasiune
Pasiunea in cadrul dragostei sexuale este, in opinia mea, o stare emotionali care exprim5 depigirea granilelor, in sensul conec-

separate de granile determinate dinamic gi conflictual. in cele ce urmeazi, voi folosi termenul de granitd pentru a de{ini granitele sinelui, exceptAnd referinfele explicite la sensul mai lari al termenuiui 1a interfala activb, dinamicd a sistemelor legate ierarhic (in special sistemele sociale). Cele md importante granife depdgite in pasiunea sexuald surt cele ale sinelui. Ti5situra dinamici centrale a pasiunii sexuale si punctul ei cul.minant este experienta orgasmului in raportul sexual; in experienta orgasmului, excitatia sexuali crescAldd culmineazd intr-un rispuns automat, determinat biologic, cu efect primitiv, extatic, care necesiti pentru trdirea sa completi o abandonare temporard a granilelor sinelui sau, mai degrabi, o extindere sau o invadare a sinelui in congtientizarea - granilelor aie existenlei. Am analizatrddicinilor biologice difuze subiechv deja re1a!ii1e dintre instinctele biologice, afecte gi pulsiuni; ag vrea sa accentuez acum funcfiile-cheie ale afectelor ca experienfe subiective Ja granila (in contextui general al sistemelor) intre spatiul biologic ai cel intrapsihic, precum gi funcfia lor importanti in

tirii sh'uchlrilor intrapsihice

OTTO F- KERNBERG

Rela;r-i

deiubire . lubirea sxual; maturb

organizalea rciatiilor intern de obiect sj :] structllrilo"psihicr'ln general. Ilar dac.i excitafia sexLral; constituie un afr:ct de bazi care se ;rlli in centru.l dragostei pasiorLale, aceasta nu inseamni cd capacitatea pentru rubire pasionalS este ,,ingriditi" ca parte a xperienlei orgasmice. Dorrnla de fuziune cu mama gi expericnla subiectivi a fuziunii cu ea, care caractcrizeazi etapa simbioticd a dezvoltdlii, se rnfiltreazi in ciutarea contactului fizic, a contopirii suprafelclor corpuiui. Experienla extaticd a orgasmului obline doar treptai o funclie de organizare centrali; stadiul genitai a1 sexualitilii infantile recupereazi pi concentreazi, se poate spune, excitaiia difuzi legati de experientele si fantasmele de fuziu ne din etapa pregenitalS a atasamentului simbiotic. Experienla clinici demonstl'eazi ci afectir., calitatea orgasmrilui variazi foarte mult gi, in special Ja pacientii cu patologie nar, cisicd severi si cu o deterlorare semnificativi a relatiilor internalizate de obiect, este foarte mult redusd, astfel incAt orsasmul determ.ini lLn sentiment de {rustrare dar si de eliberare. in cazul dragoster pasionale, experienta orgasmului este maximd, si in acest context putem anaiiza semnificalia experienlci oentru irrdir'id 9i pentru cuplu, ln cazul dragostei pasionale, orgasmul integreazi traversarea simultand a granilelor sinelui in constientizarea funclio, ndrii bioiogice din afara controluiui sinelui, gi traversarea granifelor intr-o idertificare sofisticatd cu obiectul iubit, menlinind in acela;i timp sentimentul de identita te separati. Experienfa lmpdrtdsitd a orgasmtdui include, pe ling5 identificarea temporari cu partenerul sexual, transcenderea de la experieni.i sinelui la cca a uniunii fantasmate a pirintilor oedipieni, precum 9i cea de la repetarea relatiei oedipierre la abandorl.area ei intr-o

clt. retolfii.rni:r pr()pfli;;iuliliirrtlrrL. iJ..'niil,,rr' "r In cazul pasiunii sexui je, graniiele deiiniie de timt:, aic, rine, liri sunt traversate -1i se transcenclo djn lumca rt:iaiiilor tle obiett in lirnp ce esti abas intr-o lume ni:ua, recr:eati personai. Orgasmul ca parte a pasiunii sexuale poaio rprezentit de asetmenea la nivcl simboiic experient- mortii, a rnentinerii constiirfei de sile, accepiare pasivti a sec.vcntelor neutoyegelative incluzincl exctiaro, extaz si descircare. 'lianscerderea djn sine cdh.e o unjunt pasionald cu cetalalti persoalta sj cu valorile pr ca^r-e ie sjrnbolizeazd amincioi este si ri sfidarc a morlii, a natLriii tranzitorij .! existentei individrrltri. l)ar acceptarea experjentej contopirii cu ccJilalt repeti dc ase nleneri, illconfltient, penetrarea cu f0rta ;i interiorului periculars al colpului celuilalt (al corptrlui nramei) - adici t:irinul rrristerios al agresivitdiii prirnitir.e ptrier:tate. Fnziulea esie, de aceea, o aventur:i pericuioasii c:rre implici o ciontinantii a incredcrii arr-r, pra neincrederii 9i fricii, ofer.irca propr:irrlr:i sire ceiirilali in ciiutarea unei luziuni cxtaticr. amenintaie permalent ele ne.r.lnoscut (fuziune in agresivitate). in mod asemdnitor, ir cazul actir,.irji relatiilor internalizate lr-r obiectul din et;rpeJe itrcoediplene si oedipiene cic ciczvoitaro, cl izolvarea baricreior de protctctie inr potri va afecteior prim itive, difuze, rdmAnincl irr acelagi tirnI sgplt-,r; -.tdrci c,,rrs11,,,-,, .'" sile gi lds6nd il ur:mi obiectele oedipiene implici din nou acceptarea pericolulirr, nu numai de a-ti picrcle propria iclentitate, ci gi de eliberare a agresirritifii ir.rrpotriva acestor oLriecte ir, tcrne si cxteme si de rcpresalii din par.tci: lor. Dc aceea. pasiunea sexuali implic;i oferirea curajoas;\ a pro, pliului sine unci rLniuri dtx.ito cu ccl. lait ideal, irr lzrfa pericolelor
(.lr rr nltrc.l,
L.i

Ir:ui r('latic

.,'pd rir t4

OTTO

KFRNBFRG

Relatii de

iubire,

iL bi ea sexLta

: maiui;

rilryiii,iriir-'. l:tf.^1, r',r inclttdr,: acccptarea riscurilor obanclonint ctr frica de per rmrpielc de sint'ilr rel;ifie ':u cel5l.rlt, ir contrirst ri,-:oiq'rLi surst: diferitc care amenin!.i contopirea cu o alti fjillfi ilmani. Ea irrrlucle gi o speranli lundamentald in tennenii oferirii 9r plin.ririi iubirii, deci de reconfilmare a proPrrei bunitili, in contrasi cu vinov.ifia gi frica de pericolul propriei agresirriti! fafd de obiectr-Li iubit. ltr pasiunea sexuald, depigirea graniielor temporalc a1e sinclui are loc o datd cu angajamentul fald de viiior, i'at;i de obiectul iubit ca ideal care furnizeazd sens personal vie;ii. Lr pclccperea celuilait iubit ca incorporare nu numai a obiectLrirri oedipian 9i preoedipran dorit;i a relaliei ideale cu celilalt, ri si a it'icilcr,: r,a lorilor sl aspiraiiiklr care fac viala si merite si fie iriita, irrdjviilul care triiepte pasittnea sexualS exprimd speranla nentru frcirrc.r 9i consrilidarea sensidui ilr lurnea sociali;i cultural.i.

Contrastlri dintre afecliru-rea dintr-o reiafit'cie dragoste stilbilE sau din cisdto::ie'pi pasiunea unei aventuri a {ost dezbitui de poeli gi filosof.i de-a lungui secoleln. le baza cr rluirii a pa-

cienlilor cu relalii de lung) durati, urmtirind dificultdlile relaliei cuplurilor de-a lungul rlai multor ani, crcd ca aceasti
dihotomie este o convenlie exagerat de simpiificatd. Dragostea pasionali caracterizeazi unele cupluri timp de mulfi anj de via!i impreunS. Cred cd pasiunea sexuali nu poate fi echjvalati cu starea exiatici din adoiescenfS. Congtientizarea subtiii, dar profurdi, autoconlindtoare gi autocritic5 a iubirii Per-rtru o altd persoani, cornbinatb cu o conttientizare clari a rnisterului r-rllinr ce separd o persoand de alta, acceptar:ea dorinfelor ce nu pot fi satisfEcute ca parte a prelului ce trebuie pldtit pentru un angajanrenl. total fald de persoana iubiid - toate acestea reflectd pasirrnc;r sexuali. Pasjunea sexuali nu se limiteazi ia raport sexual cu ougasm, degi se exprimi ir nrod tipic astfel, Dimpotrir,S: dragostea scxu ali se dezvoltd drn congtientizarea intuitivd a raporLuiui si rrr'gasmului ca scop final elitrerator, intens gi de r:econfirmare, pentru a pdtrunde in spafiul mai larg a1 dorir-rfei sexuale pentru celdlalt, al dorinfei elotice puternice gi al aprecierii valorilor fizice, emofionale 9i general umane reprezentate de celdlalt. Existd oscilalii normale de intensitate gi discontinuit6fi abrupie alc relafiei unui cup1u, pe care 1e voi analiza ulterior. Dal intr-o::eJafie sexual5 satisficitoare, pasiunea sexuali este o stt'r.rctul; disponibili ce caracterizeazi relafia lor simultan in spaliul sexual, al relafiei de obiect, cu cel etic gi cu1tura1. Am mentionat ce un aspect eserrfial al experieniei subiective a pasiunii la toate nivelurile este depigirea granilelor sinelui,

lasiunea serxua.Ld este problema centralS a studir'rlui psilloltigiei ;i psiiropakriogiei rclaliilor de dragoste, o problemi ce pare :ril pruri in multr: privinte itrtrebarea stabilitilii sau instabiiitSfii relaliilor de tlragoste. Sc prtne adesea intrebarea dacd pasiunea sorr:aia estcr o caracteristici a indrigostirii romantice sau a etaoekrr timpurii alc r"eialiilor de dragoste, care este inlocuiti treptal. ctr o relafie mtri pulin intensi, de afecfiune, sau daci ea este ingreclicr-rtuJ cle bazi a ceca ce menfiue imprer:ni un cuplu, o explcsie (9i o garaalic) a fr-rncfiilor active, creative ale dragostei seo condilie potenfiali xuale. Este posibjl ca pasiunea sexuali fie dc'asemenea o notentiald si pe'ntlr siahilitatea crtnlrrltri -, sriLsii de aincninfare pentru aceasta, astfel incAt o relalie de dragoste ci-eaii,,,i esLe in consecinli mai ameninlatli decAt una caractr:iizati de o armonic'relativ calm5;i nepasionald 9i de un sentinlent cle sigtu an!i?

OTTO

KFRNBERC

Relatii de iubir

ILrir re;r

tex!a ; malur:

i'rr:riririea r.r,
tr:-lburc

.-.i:

lii ia

l t\*:alti

r.:>:poric,nti a fr:ziurii.i si

crtntopirii

pr:si in contrasi cu fenomenr:le tle fuziune rcgresi'Ji, cr-u.{:. esiompea:ii ciifel'trrticrca sine non sinc: c;tracterbtici pcrtrtl paliunea lexnalii este experientit simultani a fuzir-rn.i_i fi pesh"area
''rnei iclor tititi scpaiate. Depdgirea sranitelor sinelui, astfel definit, reprezintd baza ex,

pedenlei subiectjve a transcendentei. ldentificinle psihotice (Jacol:son i96,1) cu diso]utia glanitelor sinelui ;i a1e obiectuiui inlerfereazri clt capatcitatea de a fi pasional. Cu toatc acestea, penbu cii fuanscenderea presupune per"icolul de a se pierde pe s:ine, de ;: fi confruntat cu o asresirritate amenintltoare, pasiunea este 1egaii dc teama de agresivitate in fuziunea psihoticd. $i tocmai ;riuncr ciind exisiri o intensitate a agresivitafii, insofiti de un clivaj inh-e relatiiir: cle obieci iclealizaie gi persecutorii, in idealiz;irrile primitive a1e pacierrfilor cu tulburiri de tip borderline, dragoslca pasionali" se poatr transforma brusc in uri pasional5. l,ipsil ije intesrarr: a rel:ttiilol de obiect internalizate ,,cu totul bune" :ri ,,cu totl-ll rele" di nastcr e la schilnbiri drame tice si br"rrlte ale rtlafiei de cupilr. Experienla prototipic; a iubittrlui/iubitei clispr"eir,iii(t) care isi olrroar:i liva1u1,/rivala 9i nbiectul dragostei tr;idate s; apoi sc sinucide scoate in evidenfi aceasti relafic dintre '-iriigostu pasionali, mecanisrne de clivaj sr ide'.alizare 9i uri prirtri tir,' e.

lrtnrea. ai lrermancntei $i aj unei noi creatii. Sinquriiatr:r. sr: ilrr, t.r spul're, estc o condilie prelirninari a ti'altscendeNfr j. A rinrine intre granitele sinelui si a le transcendl in acelasi timp in identificarea cu obiectuliubii este o conclitie palpitant;i, en:oiion;rnti Fi totrlii dureroasi a iubirii- Poetul mr:xican Octavro Faz (.11)74) a prezentat acest aspect a1 iubirii cLr o coplegihrare concizie, declarAnd ci dlagostea este punctul dc intersecfic: dintre dolin|5 si realitate. Dragostea, spune e], prezintS dorinici realitatea si creeazd tranzitia de la obiectul erotic la persoan.r ru bit5. Aceasti r"evelatie este aproape intotdeauna dui'eroas;i pentlu ce pcrsoana iubiti se prezintl simuitan ca un corp ce poate

tl!

fi penetlat gi o congtiintd impenetrabili. Dragostea

c'stc re\rcla-

Exisiii o contradictie intrinsec; in combinatia acesior doui trAsrituri cruciale ale iubirii sexuale: granilele solide ale sinelui ;i constietrtizarea constant; a separhrii indjsolubile a indivizilot pe de o ptrric, ii scntimentul transcendenlei de a deveni unul cu persoara iubitii, pe de'alti par:te. Separarea cietelminii singuiStatc, clorint.i si tcami pentru fragilitatea tuturor relatiilor; trans:endenta in rLniunea cuplultLi carrzeazti sentimentul uniulrii cu

fia libertirfii celeilalte persoane. Natura contladictorie a ilrtrgostei este c;i dorinta aspird si se indeplint-.asci prin dislrugerea objectrrlui dorLt, dar dragostea descopeiii cii acest obiecl este indestructibil sj nlr poato fi substituit. lati o il'.rstrare clinici a capacitiFi mature de'a traii pasiultca sexualS, dr:zrroltarc.a unei dorinte romanticc la un bilbat ante, rior inhibat, obsesiv, aflat in tratament psihanalitic. Voi otnite aspectele di.namice si structurale ale acestei schimbiri pentru a tnri concentr.r pe experienfa subiectiv;i a erotisnrului integratoi a relaliilor de obiect ;i a sisterrelor dr. valcx'i. Cu pulin inainte de a pleca intr-o cilitoric plofcsiolr:rli in Luropa, un profesor de liceu. aproape de patruzeci de ani, s-ar logoclit cu rr temeie de carc. era {oarte indrdgostit. La intoalcere, a dc.scris experienta pe care a avut-o vizjtAnd Li-tvrul, lurde a v.lzut pentru prima oare sculptudle miniatnr:rle mesopotaniene din a1 trcilea mileniu i.e.n. La un momert dat,:r avut ilrpresia stranir: ci una ciintre sculptur"i- corpul uuei femei ai cirei sini ;i buric erau marcate de pietrc' prelioase rninuscule, semdna cu c'lrpLrl

IITO

i.

KERNIJERC

Relatii de iubire " TLrhirea

sex!. il fiatL]l;

fo'ncii pe care o iubea. Se gAndise la ca, tAnjise dupi ea, in timp rc :;e piirnba prin ealeriile aproape pustii, gi in timp ce se uiia la sculpturd, a si:nlit un vai de stimulare erotici, impreun;i cu sentirncniui intens de apropiere faia de ea. Dc asemenea, a fbst foarie nriscat de ceoa ce ei consideri simplitatea si frumuselea extremi a sculp Lurii, 9i a simfit ce poate empatiza cu artistul necunoscut, care murise de peste patru mii de ani. A avut un sentiment de umiiinli gi toiugi de comunicare linistitoare cu trecutul gi s-a simtit ca ti cum i s-ar fi pernis si inleleag5 misterul etern ai jubirii erprirnate in aceast; operd de artd. Dorinla erotici devenise una cu sentimentul contopirii, al taniirii dupi gi al apropicr:ii de femeia pe care o iubea, gi prin aceastd uniune sj clragoste i s-a permis accesui in lumea transcendentali a frurrrusctii. in acelagi timp, a avut un putemic sentimelrt al propriei urdividualitSli, dar si de umilinli gi recunogtintd pentru ocazia der

irnposibilita;ii de a ervit:r boaia, clegracirrea. dr-tcriorarea 9i moar^tca. Ea esie o imporlant.i sui:si de cmp;t1.ie ctl Persoan a iubi ti. A.stf el, depi ;i rer;r gr"anif di or ;i recon fii'mtrreir unuj sclltimenl fundarnental de binc,'rn ciuda multor {iscuri, Jeag.l biologia, iunrea emolionalii 9i ilme;r valoliior iirtr-ul u.rri,vjelii umane.
a

impirtisr expei'ienta acestei opere de arti. l'asiunea sexual5 reacti\jeazi;i confine intreaga secventi a stirilor emoiionaie care asiguri individul de ,,bunitatea" sa, a piirinlilor, a intregii lumi a obiectelor gi de speranta implinirii iubir:ii in ciuda frustrdrii, ostilitefii gi ambivalenfei. Pasiunea
a

sexuali presupune capacitatea de a empatiza continuu cu dar firir a se confunda cu - o stare primitir,S de fuziune simbioticd (,,scntirrrcntul oceanic" Freud 1930), reunirea entuziastA a apr:opierii de mamd intr-o etap; a diferenlierii sine obiect, si satisfacerea dorinlelor oedipiene in contextul depigirii sentirnertelor de inferioritate, teami si vinovitie, in ceea ce pri, vcfte function:irea sexualS. Pasiunea sexual5 este miezul incurajator al unui sens al unitSlii cu o persoand iubit; ca parte a rornaniismului adoiescentin gi, mai tArziu, a angajamentelor rnaturc fafd de partenerul iubit in fa!a limitirilor reaiiste ale

sistem irnediat. Depigirea graniteior sinelui in pasiunea sexual.i ii integrarca iubirii 9i agresrvitr,ilii, homosexutrlitti!ii si iieterosex ualilifii, in relalia intefnr: cu persoana iubiti su'lt elocverlt prezcntate in declarafia de dragoste a lui Flans Casior:p pr:niru Ciaudia Char-rchat in ,,Muntele vrijit" al lui Thomas Mann (t924). DelinrLiindu se de,,mentoruJ" sdu umanist, raliclrlal si mai:ur Scttembrini, Castorp igi declara dragostea in francezi, care clevine o limbi aproape privati Fi intimd i1 tertul in iimba gerrnanb al ci4ii. Enirziaslnat 9i clibelal de rispnnsul cald, desi usor ironic. al cloanrnei Chalrchat, el ii spune ci a iubit-o diltotcleauna ;i face aiuzic i;r reiaiia sa homosext:a15 din trecut cll Lrn prieten dir tinerele, carc ii semina si ciruia ii ceruse rur cl.er( ln, JSii cunr ir Lrnrsc Lului 9i doamnei Chauchat in acea scari. [J :punc ca dragr'!ti'.] r'ru est' niu c daci nu este neblrnie, ceva recugetat, interzrs gi (r aventlrr.i sub semnul rtiului. ii spune ci dragostea, corpul gi nloartoa nu sunt decet una. Vorbette de niracolnl viL lii toaie trei -frumusetij fizice, alcituiti din matelie vie;i co;:uporganice si al tibila. Dar depiigir:ea granifelor sinelui presupunc 9i cxistenla anumiior condilii: aga cum am rnenfionat anteriol, trebuie sh existe o con'ti{'nri./.rt, *i o caF,rcit.ttc de cmlrdti('( u t ii.it'nhr urtu i :l'aiilr p-i hic in af'ara granilelor sinelui- A;adar, stilrile cu conoiafi., erotic; ale excitaliei 9i gr"andomaniei maniacale, caracteristice pacicn!i1or" psjhotici, nu pot fi numite pasiune sexualii, iar ciistrugere;r

OTIO F, KERNBERG

Relatii de iubire

'

iL blrea

sex!al: matur:

i('Drozelrtiril{)r {l-lriectrrlui Fi a obiectelor externe_ clt predtx.liinanti )a personalitdfile i'rarcisicc, distr.ugc cap;iritatea acesloia do a transcende ilr r:niu nea iniimi cu o alti fiinta umani, ceea ce ie r:rodca;:a;i le distruge irl cele din urma caincorl gii,.t rtii a atAt

granifelor unci irJeniiiiii stahiie a Euir-ri

1n icientificarea cu

n9

pacitaiea pentrur pasiune sexualh.

Ercitalia sexuali sj orgasmul i9i nierd si e1e funclia de dep59lre a granilelor in biologic, mentionate anterior., a tunci cind excrtalia sexuali mecanica repetitlvd si orgasmul sunt constmite in expot.ienta sinelui ciisociati de adAncirea relatiilor de obiecl internalizate. Adici atunci cAnd excitatia sexuali se diferenfiazi de dorinfa eroticd gr pasiunea sexuali; de fapt, mastur barea poate erxpr-ima (si de obicei erprimi) o relafie de obiect in mod tipic, dileritele aspecte ale reiaiiilor oedipiene din cupilina timpurre. Dar masturbarea ca aciivitate repehtivd, compulsivi, functionlind defensiv impotlir.a impulsurilor sexualc interzise si a trltor corflicte inconstiente in contextul disocierii reglcsivc de relatiile de obiect conflictuale, i;i pierde funcfia trtrnsccndenti. Vrcau si spur ci ntr satisfacerea repetitivi, continui si compulsivl a uevoilor instinctuale determini o detclitr rarc a excita ticj, pliicerii si satisfar:tiei obfinute din acestea, ci pielderea functiei crucialc a depd;irii p;ranitelor sine-obiect, care cste gara]ltati: dc. inr"'estir ea normai; in lumea relatiilor de obiect. Cu alte cuvintc, Iumca relatiilor dc obiect internalizate si relatiile cxterne cu obiectul mentin vie sexuaiitatea ;i oferd potenfialul peniru uraliiicarea ciurabili. lntesrare.r reprezentirilor sinelui care iubegte 9i care ur dgte a reprezenterilor clc obiect;i ale afectelor in transformarea tr unei relatii de obiect partial lntr-o reiatie de obiect total (sau constanta obiectuiui) este.' cerintd debazd a capacitdfii de a Iorma o relaiie de obiect stabili. Este nevoie de depdsirea

obiectul ir-rbit. Dar stabilirea de relafii de obiect in profunzime elibere azd de asemenea in relafie agresivitatea primitivd, in contextul activ?irii r:eciproce la ambii parteneri a reiatiilor de obrect paiogen lefuiatc sau disocjate din copiliria mici. Cu cAt relaliile de obiect jnternalizate refulate sau disociaie sunt mai paiologice;i mar agresiv determir-rate, cu atat mai primitive sunt mecanismcle defensive corespunz;toare; acestea, in special identificare proiectir'.i, pot induce in partener experiente sau reactii care reproduc reprezentdrile obrectului ameuinlitor; iclealizate ;i devalorizate, reprezentdriie obiectului persccutor ;i pierdut suntr suprapuse pc percepfia si interactiunea cu obiectul iubit 9i pot ameninla dar si consolida r'elaiia. Pe nrisural cc - efectele disiorsiurriior ambii parteneri rlevin rnai congtieirli de percepliilor lor gi aie compd'tamentului unuia fali dc. celSlalt, ei pot deveni duleros congtienli cle agresirritatea reciproci, fir ii a fi in mod necesar capabili sd-gi rezolrre tiparele de interactiune: astfel, gi liantui inconstient al relafiei de cuplu o pot pcriclit.r. in acest punct, inte, grarea ti maturizarea Supraeului, exprimatd ir transformarea interdicliilor primitirre Fi a sentimentelor dc vinovilie in privilfa agresivitilii in ingr ijorare pentru obiect - si pentru sine proiejeazd rel.rtia obiectali si capacitatea de a fece granilele spre obiectul iubit. Supraeul nratur favorizeazi dr;rgostea si angajamentul fatd de obiectr-rl iubit. O consecinti generald a definiliei propuse pentru pasiunea se, ruali cste c.i ea constituie o trisiturd permanenti a relatiilor de dragoste, si nu o expresict iniliali sau temporard a idealizdrii ,,romantice" a adolescertei ti maturititii hmpurii; ea are funcfia de: a ofcri intensitate, soliditate gi prospefime relaliilor de dr.agoste.

-TTO F, KERNBER6

Relatii de iubire

. iubirea

sexLra 5

matur;

,1

pe tot parcursul vielii; Fi ofer; permanen!; Erxcjtatiei sexuale pe care o conecteazd 1a experien;a umand total5 a cuplului- Aceasta ne condu.ce Ia aspecte erotice a1e relafiilor sexuale stabile. Cred ci doveziie clinice indici clal cAt de strAns legate sunt excitalia si plicerea sexuald de calitatea relafiei totale a cuplului. Degi sLudii statistice asupra unor vaste popuiafii arati o scddere a frecvenlei raporturilor sexuale gi a orgasmului de-a lungul decenii1or, studiile clinice ale cuplurilor rndici efectul semnificativ al naturii relafiei lor asupra frecvenfei gi ca1it5lii raporturilor sexuale experienta sexuald rim6ne un aspect constant, central al - de dragoste gi a1 viefii maritale. in condilii optime, inrelaliilor tensitatea pldcerii sexuale are o calitate de improspStare continu5, care depinde nu de prestalia sexual5, ci de capacitatea intuitivi a cuplului de a renunfa la nevoile si experienlele personale schimbdtoare, in cadrul unei relele complexe de aspecte heterosexuale 9i homosexuale, de iubire gi agresivitate ale relaliei iotale, exprimate ir1 fantasne inconFtjente si constiente 9i de punerea ior in sceni in reialiile sexuale ale cuplu1ui.

iubirea, Oedip-ul ;i cuplu


Impactulgenului
in discufia anterioard despre identitatea centrali de gen, am expus controversa daci poate fi argumentatd o bisexualitate psihicd originari pentru ambele sexe sau dacd cea mai timpurie identitate a ambelor sexe estc masculin5, ata cum a postulat Freud (1905), sau feminini, aFa cum a propus Stoller (1975a,
Mi-am exprimat aaordul cu Person gi Ovesey (19E3,1984), a cdror opinie este ci bebelugii igi stabilesc o identitate de gen care este masculind sau feminini de la bun ir-rceput, ceea ce coincide cu rezultatele studiiior hermafrodifilor gi cu observaliile in legiturd cu copildria timpurie. PrezentAnd dovezi psihanalitice pentru bisexualitatea psihici originard rezultati din identificarea incongtientd a bebeiugului gi copilului cu ambii pdrinli, Brauirschweig gi Fain (7971,1975) aratd in mod convingdtor cd acest potenfial bisexual inconstient este controlat treptat de natura dominantd a interacliunii mami-copil, in care se stabilepte o identitate nucleari de gen. Aceasti concepfie este in deplin acord cu pirerea lui Money 9i Ehrirardt's (7972) ci\ definirea parentald a
1985).

OTTO

KFRNBFRG

Relalii deiubire . lubirea, Oedip-ul

li

cuo

iclentit6|ii rie gern a copiiLilrii este elelnerritrl .xganiza lor-.heie al aceki identit;lfi, opinic intiiriti der observurliilc lui Stolier esupla transsexualiteli;. in prczentarea pe larg a teoriilor iui Br:aulschweig 9i Fain, am ;rritat mai inaintc ci ingrijiliic mamci gi cxprimal{-ra bucurjci rn stir:nularea fizici a ropilului sunt esentiale pentru fav.rrizarea erLF tismtrlui suprafeiei corpului copilului gi, ulterior, a dorintei ero tice. At6t pentlll fate, cAt gi pentr:u bJiat, experienfa erottcd iimpurie cu mama dcclanseazal potenlialui pentru excitatie sexual;, ilar, in fimp ce reiatia eroiicti, ,.de ir,citare" jmplicit;, a mamei cu biielelul riman'.r un aspect constant al sexualitifii masculine si contribuie la capacitatea continui, a biia tului de excitatie genitaii, respingerea subtild ti inconFiierrtd din partea mamei a acestei excitdd sexuale in ceea cc o privegte pe fiica sa inhjbb treptat constientizarea de cdtre fetifii a sexualitifii sale vagilale originare. Acest comportameni diferit fald de bliat Fi fati in planul enrtic cimenteaz; putemic identitilile nucieare de gen aie acestora: contribuind la diferenfierea ior in afirmarea excitatiei sexuale in timpul copiliriei - continud pentru beietel, inhibatd perrtru ietifil. Dil acest moti'"', birbalii incongiient fixali ia obiectul 1or primar au dificultdfi mai mari in a-si aborda ambivalenta faii de femei ;i hebuic sA dczvoltc capacitatca de a iltegra nevoiie geni tale gl de tanch.rlc, in timp cc femeile - inhibate de timpuriu in privinta congtieniizirii propriei genitalitdti - integreazi mai lent o rclalic integrai genitali in contextul unei relafii de clragostc. Observatiiie lui Braunschweig 9i Fain (1971 ) sunt foarte utile pentru explicarea diferentelor sernnificaiire irrtre birbati gi femei in dragostea scxuali matur;. Rezumfurd uncle dintre punctele 1or caractelistice, r'oi ilcerca si folosesc cit mai mult posibil limbajul lor

Pentru brliaL. rr,'latie px'qenilrlii lr mama iltplil.i deiii c rrr-ierr tirre sexuald specialii a acesir:ia catre e1, ceea ce ii stirnule.tza c(r1stientizarea scruali;i ilvestirca n;rrr-isici .r penisulu.i. Existir peljcolul ca satisfacerea pregenitalS excesjvi a netvoilor narcisice ale i:i r.r tr-rir: i de citre marr:tl s:i dca naptere faltasmei cd per-dsul siu mic este pe deplin satisficitor pentru ea, ceea cr: poate contribni astfel Ia negarca oricirei diferente faii de penisul puternic al tatiiui. in aceste conditii, aceasti fixatie narcisici poate determina mari t6rziu, ia birbaii, un fei de seducfie sexualti infantili, ludici fatd de femei, i'.iri o iclentificarc' deplinii cu puterea de penetrare a penisuiui paterl. Aceast; fixafie va interfera crr identitatea gelritalS totali. cu internalizarca tatdiui ir:i idealul Eului si r..r favoriza refularea unei angoase de casfi'are excesive. Pentru acesti birbati, cr-xnpetitia lerezolvatS cu tatei Fi negar"era defensiv.i a anqoasej de casttaru: sunt exprimate in bucuri"r narcisici ;r relafiilor infantiie de depcnden!.i cu femeile, care reprezinti imagini a1e nramcj. IJentru Braunschweig si Fain, dar pi rentru Chasseglle i-Smirgel (L973,1974), aceasti constelalie este o inrpor'lanti originc a fixafie'i narcisice (a9 spune fixalie la un nivei de narcisism infantii nor"nal) 9i a nerezohrdrii complexu|-ri oedipian la bAie!i,9i este far.orizanti de acele aspecte ale compurtamentuiui rntrmei prln care ea se rer.oltii impotriva upredo, minanlej, penisului patern fi a <legii paterne> in general. in consecinii, exist.i o coir:ziunc inconstienti intre biieteii eterni gi iomeile rnatcrne seducdtoare, care folosesc Don juanii rebeliunea 1ui Don luan impotiva "icgii ti or-dinii,, tatiluj pcntnr a-si explima propria colrcurent; cu rbz\,1itirea impotriva taLiilu i.

pcliodici a mam.ei

IJraunschweig 9l Fain afirm;i c5, in rrrod normal, itrdepirtarea cle ia copilul der sex rnasculin pentm a se

dTTO

KFRNBFRG

Relalii de iubire " lubfea, Oedif,

u si cup

rointoarce i;r tati frustreaz.i narcisismul biiefelului;r ?l stinruiea zd citre o identificare competitivd cu tatdl, irritiincl sau int5r:ind astfel constelafia oedipitrni pozitivS la bdiefi. Una dintre consecinfe o reprezilt; sentimentele puter:nice de frustrare ale biiiatului falE de respingerea sexualS din partea mamei, astfel inc6t agresivitatea sa determinati - ti proiectati - oral fali de ea, este intirith cie agresivitatea oedipiani timpurie. Aceastd dezvoltare va avea o infiuen!5 crucialh asupra vielii amoroase a biirbalilor care, inconFtient, nu-9i schimbd primul obiect sexual - mama. Chasseguet-Smirgel (1970) 9i Braurschweig si Fail (1971) subliniazi gi excitabilitatea vaginald a fetifei pi sexualitatea sa feminind in general- in acest plan, observafiile lor sunt similare cu cele ale lui lones (1935), Kleir (1945), pi Horney (1967),9i cu cercetdri reahzate in Statele Unite, care indici aciivitS!i timpurir de masturbare vaginald la feiile gi o strens5 legituri intre rispunsul erotic c1i toridian gi vaginai (Bamett 1966; Galensorr si Roiphe 1977). Aceste studii sugereazd ci existi o con$tientizare vaginali foarto timpurie la fetifd gi cd aceasti con;tientizare vaginald este inhibati ;i mai apoi refulatS. Scriitorii francezi scot in evidenld dovezile care indici cd atiiudinile pirinfilor, in special ale rnamelor, fafi de bebelugii biieii gi fete, diferi, pi cd inducerea de roluri in interacfiunea timpurie mamd-copil are o influenfd foarte puternicb asupra identitifii de gen (vezi Stoller 1973). Potrivit grupului francez, marna, in contrast cu stimularea timpurie a organelor genitale ale biiefelrr hii, nu investe;fe in qryl spqqial organeie genitale ale fetilei, peniru cd mama igi pistreazi propria viafi sexualS, ,,sexualitaiea sa vaginal5", ca parate a unei sfere separate, de. femeie ce relafioneazd cu tat5l; chiar;i atunci cAnd mama o investegte narcisic pe 1'eti!a sa, acest narcisism are mai degrabi irisituri

nr',-'gcnitair dercit cenitale lcrr excepfia fcmojlor cu tendintt- puternice lromoserualer). ]raptul cb mama nu investeste organele gcr.iitalc ale fiicei r:ste gi un rispun-s 1a plcsiunile determinate cuitural gi la inhibiliiie ir,pAridgite referitoare ia organele genitaie feminine, care igi au rtrigilea in angoasa rnasculind de castrare. Blum (1976) evidenliazi importanta rivalitilii oedipiene gi a conJlictelor din jurul stimei de sine ca femeie pe cale fetila le genereazi la propria rnami; dacd mama s-a devalorizat pe sine ca femeie, o rra clevaloriza;i pe fiica sa, iar stima de sine a mamei va infiuenta foarte mult stima de sine a fiicei. Conflictele nerezolrrate aie mamei in legituri cu propriile organe genitale si ad, miratia sa pentru penisul baietelului vor determina la fetild o contopire a invidiej de pelLis gi a rivaliiitii intr.e frali. in mod fircsr, letita se rertrientcazd citre tatd, nu numai pentru cd a fost dezamdeitd de mami, dar gi datoritE identificirii cu ea. C) implicatie genelali a gAndirii franceze este ci ansoasa de castrare nlr este un factor determin:rnt primar in intoarcerea fetjtej de la rnam.i cdtre tat.1, ci o complicafie secundard, care accentueazd inhibilia primard sau re{uiarea genitalitilii vaginale sub inflr-renta atitudinii implicite de negare din partea mamei. Irltcnsitatea algoasei de castrare la fernei depirrde foarte mult de o depiasare in trei etape a agresivitilii pregenitale: mai intAi, ea este proiectate asupra mamei, apoi este intiriti de concurenla ocdipiani cu aceasta, pentru ca in final sd fie deplasati asupr.a iatilui. Invidia de penis la fetitd reflecti in principal inthrirea confiictelor oedipiene sub efectul deplasirii agresivit5fii gi inr idiei pregenitaie asupra penisului. Chasseguet-Smi rgel (.1974), ficind referire la ideile lui Horney (1967), a sugerat ci fantasma mamei {alice a b5ie}elu}ui poate servi nu nurnai ca linigtire sJu negare a perceperii organelor

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire . lu birea, Oedip

u sicuplul

genitale femrnine ca produs.rl cas:irilij. tlar'gi impotrivir colrsiientrzirii \r?rginului aduit, ceea ce al insemna cii propriile organe scxualc rnici surrt totai neadecvarte. Din toate aceste' dezvoltdri, sc desprind r-nai rnultr staclii dc dezvoltare pe cale ieiita gi biieielul trebuie s;i le parcurgi in procesul identificirii cu geniialitatea adulti. Irentru bdiat, identificarea cu tatSl plesupunc. cd e1 trebuie si-pi dep[geasci invidia pregenitald falti de femei, proiectarea acestei invidii sub forma fricilor primrtive fa!i de acestca (Kernbcrg '197$, qi fr:ica de a fi inadecvat in raport cu olganele genitale feminine. Pentru autorii francezi, lJon luan estc la iumitatea drumului intle inhibarea puisiunii sexuale' fafi cie femeile care reprezinti nrama oedipia n5, pe de o parte, Fi identifrcarea cu iatil Fi penislrl patern in relafia sexuali adultd cu o iemeie, pe de aJtd partr: Don Juan, du;'r, cum sugereazi Brannsclrweig si Fain, afirmd genitalitatea firi paternitate. Nu cled ctj sindromul Don Juan ia birbafi are o etiologie tr.rici. La fe-l ca plcrtniscr,r itatea la femci - a cirei cauzi poalt fi diferita der la o patologie se.veri a caractenrlui nar"cisic la o patologie lelativ modcrati determilat;i masrrhist sau isteric promiscuitatea masculind existi de-a lungul turrii contjr:ruum. Pcrsoralitatea na]:cjsicl p:'omiscua este un tip mult mai grarr de Don Juan dec6i tipr-rl infantil, rebei, dar cfeminat, descris de autolii francezi. Cred ci urmdtorul pas spre identificarea sexualS nonnald a bdiatuhLi cu tatil este identificarea conflictuali cr-r mascuiul primiiir', conducdtor si sadic, care rcplezintd tatiil fantasmat gelos Fi reslricliv dir perioada oedipiani timpurie. Depi;irea finalti a compiexului Oedip la biirbali se caractedzeazd prir:r identificarea cu un tatd ,,generos", care nu mai actioneazd impotriva fiului prin intermediui lcgilor rcpr:csivc. Capacitatea de a se bucrua de cregterea rnui

supuni rihn'i1or dr: inilir:r'r: p.unitive, ce rcflcrt:l o irvidie inconstient.l {afi de el, sernnifici f.rptul ci tat.1l ;i-a depii9it definitiv propliile inhibilii oedipiene. Implicalia practiciL a acestor {ormuldri este c; o important:r sursd de lnstabiiitate in relaliile de dragoste ale biirbafiior adulti este identificarea incomplctel cu lxnclia paterne, cu numeroase fixafij pe parclus. trrentru fetili, lipsa de stimulare directi a erotismului siu genital in relalia sa timpurie cu mama Fi, mai ales, conflictele mamei legaLe de valoarea propriilor organe sexuale si a functiilor ei feminine ar pr-ltea determina o dezvoltare psihosexuali inhibati, interiti ulterior plin dezvoltarea invidiei de penis gi de refularea concurentei sexuaie cu mama oedipiarrS. Cu toate acesica, deprecierea birbalilor gi a organelor genitale ale biiefelului ei de citre mami pot schimba radical percepliiie ;i conflictele sexuale aie copiilor ei de ambele sexe. Pentru autoril francezi, genitalitatea fetilei estc privath, spre deosebire de,,afisarea publici" intiriti social a genitalitifii masculine irr mindria biiefeilor c.i au un p.:nis; fetila csLe singnr. irr sfera dezvoltirii sale sexuale. Spelanla ei inconstienti ticutti 9i secret; const; in intoarcerea de la mami cdtre Lati si in c{orinla ei lntuitivd pentru penisul patern, care, penetrAnd vagirLl1, al putea recrea in cele dir-r urmd afirmarea genitalitSlii vtrginale 9i a scxualitilii femininc in general. Braunsclrrn"'eig gi fiain sugereazd c5, inhucAt calea dezvoltirii sexualitAtii feminine este mar singuratici gi mai secleti, aceasta este cu atAt mai curajoasi decAt cea a bdiefelului, a cdnri sexualitate mascuiini estc stimulatd de :rmbii pirinli, din diverse moti\.e. Poate pentru ci fetila a trebrdt s5-gi scirimbc primul obicct crotjc prin reorientarea de la mami cdtre tatd, gi a tlebuit astfel, si treaci singJuli mai devreme de [a dezvoltarea pregenital;i la cea genitali, irrtr:-un mod mai categtrrjc,
fiu
a trebr,ri

firi

sil

OTTO F, KERNBERG

Relalii de iubire . lLrbire!, Oedip ul

ti clrplu

rrirrlLil :rru.. lotential, mai nrult cural si o c:rptrcitaie urai nrale cle angajament heternsexual decirt bdrbatul aduli. Intr-rn coltext .iifedt, Altman (1977) a ardtat cti, sprt deoscb,irt, clt pr.rrnancn!a plimrllur obiect la birba!i, schimbarea obieciirlLr: ia flmei poaic fi o importantii sursi a dificultifii in gene, lal nrai r.narj a bdrLrafiior'de a se angaja intt-o relatie stabild de dlrqcstc. Birbatii sunt inclinafi si caute mereu mama idea15 gi niai pr edispu;i si-Fi reactiveze fricile ;i conflicteJe pregenitaie gi gcnitai.. in relaliilc cu ferneile, ceea ce ii predispune ia evitarea ulci inrpJicdri serioase. Pentru cd au renuntat deja ia primul ior obieci, femeiie sunt mai capabiie sd se aligajeze iir relatia cu un b:irbat care cste dornic si stabiicasci o relafie complet gerritali si ,,paternd" cu ele. tJn factor suplinentar, esential a1 capacit5lii fcnrcilol tie a se impiica intr-o relaLie poate fi preocuparca krr: perntru si;rbilitalea ingrijirii si protecfiei copiilor, implicAnd elemen ie clr:iornrin.rn ti: biologic si psiiro-social, in principal identi ficart-.a cu i'rrnctiiJe maielne pi valorile de sublimare aferente ale Srrpr';rt'Lr liri (Blum 1976). irr ciucla aceskrr diferente in dezvoltarea capacitilii de dor.inenrtici si dragostc sexuarlti, birba !ii si femeile au exr:lerieute lir colnur.rc/ cu originea in situafia oedipiani ca organizator fundanenial aiAt pentru indivizi, c;ii 9i pentru toate zonele de interacfiunr: a cupJuJul. Suni de acord cu Jlavid (1971), pentru car:e calitatea dorintej pelltru obiectrrl oed.ipian irdisponibil si interzis, care energizc.rzi dezvoltarea scxuali. este o comoonenti crrciali a nasiunii scxuale si a relafirlor dc dragoste. in acest sens, constelafia oedipiani prlrnis fi considerati o h"isdturii pelmanenti a relatiilor umane gi al fi importarrt de subiiniat ci soluliile net,rotice la confliciul oedipian trehuie dil'erenfiate cie manifestirile lor normale.

i'.rrcil

inc.ilcarea granif e1 ol inte rLlicfiil or sex uais si gc.nera ti onale poate fi formulatd ca o reconstruclie activd, din partea individului indrtigostit, a istoricr:lui relaliilor sale oedipiene, inclusiv al fantasmelor deferrsive gi creati.,re care transformi reintAlnir"ea intr-o nouh irrtAlnire cu obiectului iubirii. incdicarea granitelor sociale si sexuale transforma fantasme incongtiente in experiente subiective in realitate; in activarea reciproci a lumil relaJiilor de obiect interne, cuplul reactiveazi mitul oedipian ca structurb social5 (Arlow 1974). La ambeie sexe, dorinteie oediplene, nevoia de a dephsi fan tasmele interdicliilor oedipiene si de a-!i satisface curiozitatea desore relafiile rnisterioase dintre. pirinfi stimuleazi pastunea sexuald. Datorite argumentelor deja expuse, este probabil ci femeile incalcd granifa finalS a identificirii cu mama oeclipiani 1a inceputul afirmdrii sexualititii lor feminine in schimbarea obiectr:lui erotic de la mamd Ia tati. Birbafii trebuie sd treaci granita ultimd a identificirii cu tatdl oedipian in capacitatea lor de a stabili o relalie sexualS cu o femeie iubitd gi de a indeplini functiile paternitdlii ;i ,,generozitSlii" in acest context. Experienla clinici aratd ci birbafii se simt copletiti de vinovdfie c6nd se hotdrdsc si incheie o relalie cu o femeie, in timp ce femeile se simt de obicei libere atunci cAnd spun unui birbat cd nu il jubesc. Aceasti diferen!d reflectd probabil rrinovilia adAnc inrdddcinatd a birbalilor referitoare la agresivitatea resimliti fafi de mamd, agresivita Le care este atdt de des pusd in scend in relafiile lor cu femeile (Edith Jacobson, comunicare personali). La fe mei, r'inovilia incongtientd cauzatd de tnterdicliile fantasmate ale mamei pregenitale si genitalc impotriva genitalitdfii vaginale necesiti o afirmare total eroticS, genitalS in relagia sexuali cu un birbat. Condensarea predeccsorilor sadici ai Supraeului, rn

fTO F KERNBERG

Relatii de iubire . lu birea, Oedip

u ticup

ul

1)

iegitur'5 cu il'rtroiectarea imaginiie materne primitive, preoedi;riene, cu aspectele ulterioare prohibitirrc ale rnamei oedipiene, poate constituj ur l:actor ce contribuie la frecventa mare a inhibitiilor eenitale la femei. Ea poate fi de asemenea un element irnportant in ceea ce sc numegte in general ,,masochismul feminir,". S-a discutat foarte mult despre ipotezele psihanalitice timpurii referitoare la dispozifia inniscutd spre masochism a femeilor gr s-a ajuns ia o congtientizare mai mare a diferifilor factori psihohgici gi sociali care contribuie 1a tendinlele lor masochiste 9i la inhibifiiie 1or sexuale. Persorr (1974) 9i Blum (1976) au anaiizat literatura de specialitate ;i subliniazh factorii determinanii ce lin de dezvoltare gi factorii psiho-sociali ai rnasochismului feminin. Blum concluzioneazi ci nu existi dovezi ci {emeia este rnai inzestraH decAt birbatul de a obfine plicere din durere gi cd identificdrile 9i lelaliile de obiect timpurii ale fetitei sunt de o importanti cruciali in determinarea identitilii sa-[e sexuale ulterioa:'e, a rolului ei fcminin gi a atitudinilor ei mateme: masochismul este cel mai probabil o solulie neadaptativi pentru funcliile
feminirre. Stoller (1974) a suEierat c5, din cauza fuziunii originare cu mama, sentimentul feminitilii este mai bine stabilit la {emei dec6t sentimentr:rl masculinitifii 1a bdrbali. Ca urmare a fuziunii lor oriqinare cu mama o {emeie birbafii pot fi mai vulnerabili in ceea cc privegte bisexualitatea lor gi mai predispugi spr"e dezvoltarea perversiunii. Am constatat ci, dupi analiza completi a surselor pregenitale;i geniiale ale invidiei de penis la femeie gi ale aversiunii fafi de propriiie organe genitalc, se intAlnegte de obicei o capacitate timpurie pentru bucuria totali a erotismului r-aginal, o afirmare a valorii totale a propdului corp, simultan cu capacitatea de

iubi genitalitatea birbatului fir;i a-i inviclia peniru ea. Nu cred lol cti sexualitatea normalS a femeii implici nevoia sau capacitatca de a renunla ia pr:nis ca cei mai prclios organ sexual, gi cred ci existd sufjcierrte dovezi cd lrica blrbaiuluj de organele feminine nu este numai secundarti angoasei oedipiene de castrare in celc: mai grave cazuri, ci are ad6lci reiddcinr pregenitaie. Pe scurt, deoigirea fricii si invidiei faJi de celiialt sex reprezinti, atat pentru birbafi, cat Fi pentru femei, experienla tulburdtoare a depS;ilii interdiciiilor impotriva sexualitilii. intr-o perspectivi ma:i largti, descoperirea de citre cuplu a bucudei genitalit;tii totale ii poate deiermina pe cei doi si se schimbe r:adical 9i sd renunfe ia supunerea fafi de conven,tiile culturale rrredominante gi interdicfiile 9i superstitiile ritualizate care ridjci bariere impotriva genitalitdiii mature. Acest grad de liber"tate sexual5, combinat cu depigirea finald a inhibifiilor oedipiene, ar putea reflecta potentialul ultrm de bucurie sexuali in relafiile de dr:agoste gi ar putea intensifica pasiunea prin crearea unui nou mister al secretelor sexua1e impirtigite de cuplu;i eliberAndu-i de grupul social ciluia ii aparfine. Drn punctul de vedere al dezvoitirii, elementele de secret si de opozifie, caracteristice pentru pasiunea sexuald, rezultd din constelatia oedipiani ca organizator de bazd al sexualititii umane. Din punct de vedere socio-cullural, cred ci rela;ia dintre dragostea sexuali gi comrenfia sociali este intotdeauna ambigua, gi ,,armonia" dragostei cu norrnele sociale se deterioreazi cu usurinfd in conl.enfional ;i ritual. l)ar este la fel de adevdrat ci libertatea sexuald a cuplului in dragoste nu poate fi ex,portatb ugor irr normele sociale, iar eforturile sple o ,,dragoste sexualS liberd" pe baza educirii masive si a ,,schimbdrii culturale" s{Arsesc de obicei intr-o mecanizare conventionald a sexului. Crcd ci opozitia
a

OTTO

KFRNBFRG

Relstii de iubire

. iubirea, Cedip-u

sicr-rplLrl

.l

1o2 intrc cuplu si grup este inevitabili;

Brarirrschweig pi Fain (1971)

au discutat pe lars accastir problemi. lncapacitatea tragich de rdentificare cu funclia paterni, ast fel ihcAt toate reialiile de dragoste sunt sortite egecului in ciuda ,,primatului genitalitdlil" si rat-ionalizarea acestui egec in termenii ulrui mit predominant al unei culturi dominate masculine suni illlstrate dramatic in cartea lui Henry de Montherlant Les lcttnes Filles (1936). Prin intermediul tAn6ruiui siu erou (sau ar:rti-erou) Pit-.rre Costals, Montherlant prezinti cu amir5ciune presir.rnile rezultate din dorinfa care ii reuneste pe bdrbafi si femei inir-o eternd neintelegere. Pentru femei, spune el (pp. 1010-1012), dragostea incepe cu satisfaclia sexuald, in timp ce pentru bdrbali, dragostea se sfArgegte cu sexul; femeile sunt ficuto pentru un singur birbat, dar birbatul este ficut pentru viaF; Fi pentru toate femeile. Vanitatea este pasiunea dominantd a birbatului, in timp ce intensitatea sentlmentelor legate de dra gostea pentru un birbat reorezinti sursa majord de fencire pentru femei. Fericirea femeilor vine de 1a birbat, iar fericirea bir, batului vine de la el insusi. Actul sexual este ameninlat de pericoie, interdicfii, frustriri gi fiziologie dezgust;toare. Ar fi ugor si nu fim de acord cu descrierea lui Montherlant a unui Ccstals olientat spre estetism, chinuit, mAndru, de modd veche, crud, autodistructiri produsul unei ideologii paternalis, te, dar aceasta ir-rseamni sd ignordm sursele adAnci ale intensj, t5|ii dorinfei si frica gi ura fale de femei care stau la baza acestei

rationaiiziri.
Patologia predominanti care interfereazi cu o relatie stabiid, complet satisficetoare cu un membru al sexuiui opus este reprezcntatd de narcisismul patologic, pe c1e o parte, gi de incapacita, tea de a rezolva conflictele oedipiene cu o identificare gen.itald

cle i:rciasi ser, pe rie aiti irertt'. iralr, logia narcisici este relativ simjlari la birbati 9i frmcr. Patologia ce rezulti in p;'inlipai din confUcte oedipicne difcr.i la bir-bati gi ia femei. La femei, conflictele oeciipiene ncrezolr,-aie se manifes, ti cel mai frccvont in divclsc. tipare masochistcr, prcculn art.:tsa, mentul persisteni fafa cie birba!i nesatisfdcdtori sj jncarlacitatea de a se bucul;r sau de a merLline o reialie cu un birbat care ar putea fi complet satisficiioare pentnr ele. $i birba!ii se ataFeazd de femei nesatisfic.itoat'e, ciar, cultural, ei er:ru trailiber.i sJ ciizoive astfel cle relatii nesatisficdtoare. Sistermele de valori alc femeilor, grija;i sintul lor cle responsabilitate fa!.i de copiii lor pot int;ri oricc'tordinli masoclristd pe care ar putea-o avea. Cu toate acestea, ideaiul Eului 9t preocupiriie materre ru sunt scopuli masochiste (Blum 1976) la ,,mama obignuiti cl,cvotirt;'i". La birbati, patobgia preclominanti ;r relafiilor de dragosie rezu)tate djr-r confiictclc oedioiene ia forrna fricii 9i a nesigurantei 'in prezenta femejkrr;i a formatiuni[Lrr reactionale ]a asifel de ntsiguranle in forma ostilitiiii roaclivt.'si proiectit. laii de rlc; acestea se combinil in diverse mociuri cu ostilitaiea Fregeritalij si vir.rovdlia fa!5 dc figura matemd. Conllictele il"egenitale, ir-r special confliclele in jurul agrcsivit;ifii pregcnitalc, slrnt intilr condensate cu conflictele genitalc. L.a femei, aceasti condensare apale in mod tipi. in exacerbarea conflictelor in jur:ul invidiei de penis; invidia determinata oral fa!d de mama pr.egenitali este deplasati asupra iat.iiui genital idealizat si a penisului siu, ;i asupra r ivalit;tii oedipiene cu mama. l,a birbafi, agr"esir.itatea pregenitalS, invidia gi frica dc fcmei intdregtc fricile oerlipient sr scntimentele de inferioritate fafil i1e elc: ini,idicr.ea pr.egenitali a mamei int;reste nesiguranta deterrrinati oedipiarr a biirbatiior in t-eea ce pr:ir.este femeile ideaiizate.

totali cu ii::rri.t p.)rirrlelrri

ti,l

OTTO F- KERNBERG

keiatii dc iubir.

"

. :

Ir

N;iura universald a coirsteiafiei oedlpiene determini rtaf'arilia colflictelor oedipier"Le irr diverse etape ale relafiei, astfel hcAt situafiile psiJ:ro-sociale pot inclr-lce uneori, iar alteori poi ploteja
cuplul dc reactivarea exprim2irii nevlotice a confiictelor oedipiene . De exempiu, dedicarea unei i'emei fafd de intereseie sofului ei poate ret-lecta o r:xpresie adaptativd a idealului Eului, dar poate li gi o compensa;ie adaptativi penfu tendintele masochiste legate de vinovdlia incongtientd pentru ocuparea locului mamei oedipiene. Clnd solul nu mal depinde de ea gi relaliile lor economice si sociale nu mai necesit; sau garanteazd ,,sacrificiul" ei, vinovifia inconsiientd cer reflecti conflictele oedipiene nerezolvate nu mai poate fi compensatS; pot fi deierminate diverse conflici poate nevoia ei incon;tient5 de a distruge relalia din vir.rovdtic, sau o invidie de penis nerezoh.afi sj resentimentul consecutiv fald de succesul mascu iin. Sau, egecui birbatuiui la locul dc munci poate decompensa sursele sale anterioare de afirmare narrisicd, care l-au protelat de nesiguranta oedipiani fafd de fernei Fi rivalit;llile patologice cu birbafii, si poate produ.ce o regresie la inlibilia sexuald gi dependenfa conflictuali de sotia sa, reactivinci apoi conflictele sale oedipien.e gi solufiile lor nevrotice. Dezvoltarea sociali, culturali, profesionald gi succesul femeilor in societatea occidentald poL ameninla proteclia tradifionalS, sanctionati gi intiriti culturaI a birbafiior impotriva nesiguran!ci, fricilor Jor oedipiene si a inr.idiei fald de femei; realitatea schinrbdtoare ii confruntd pe ambii participanfi cu reactivarea potenlial5 a invidiei, geioziei gi resentimentului conttiente Fi inconstiente, ceea ce spore;te in mod periculos componentele agresive ale relaliei de iubire. Aceste d.imcnsiuni socio-culturale aie conflictelor inconstientc ale cuplului slrnt prezentate subtil, iotugi dranratic, intr-o serie

filme ale iui Liric llohnter,.e trateazi sribiectul ciragostei yr cr sitorje i, in special L[t1 ltight at Maurlt:'s (Rohmer 1969; l\4ellen l!]73). Jean-l.ouis, tAndruJ catciic conrrenfional, inteligent, sensi bil, dar timict gi rigicl, nu inclrdnegte si se implice inir-o relafie cu Maude, fomeia divorlatd vjlrnco, agfivi plofcsional, profundd 9i cornplexi drn punct de vedere emolional. Ei preferd sd rimAni ,,credincios" fetei catolice ideaiizate, destul de insipide, secretoase gi supuse, cu care a decis sd se cAsitoreasch. El pare sd fie un bArbat responsabil ;i constant, dar de fapt ii este tcam; sa se angajeze intr-o relatie deplini, clegi incelti, cu o femeie care este egal; lui. lar Maucle, in ciuda garmuiui si talentului ei gi a capacitEfii de inrpiinire personaliL, este incapabili se recunoasci cJ Jean-Louis nu ii va da ninric pentru ci it este fricd 9i este incapabil si facd acest lucru; dup.i ce il respinge pe prietcnul lui Jean-Louis, \1dal, care o iubegte, ea opteazi din nou pentru o cisnicie nefericitS. Tragedia este cea a oporturritdlilor pier:dute opusui unei fericiri gi impliniri potentjale a unei relatii do dragoste stabilc sau a ut-rei cisitorij in care ambii partencri snnt capabili sd transceandi pericolele deter:minate inconstient ale relafier lor:.
cie

IndrEgostirea Fi formarea unui cupir.!


Capacitatea cle a fi indr;igostit este pilonul de bazi al relaiiei unui cuplu. Ea presupune capacitatea de a lega idcalizarea cu dorinla erotici ti potentialuj pentru stabilirea unei relatii cu obiectul in profunzime. Un bdrbai 9i o femeie care descopela atractia gi dorinta reciproci, care sunt capabili si stabileasca o rclatie sexuald totald care irnplici intimitate emotionalS si un sentiment al implinirii idealurilor krr de apropierea de cel iubrt. i;i

Jt_to p xrnNeenc

Relatii de iubire " Iubirea, O-"dip

sicrrpiui

106 exprim; cirpacititea lor nu numai

de a iega inc,onstient erotismul si tenclrefea, sexualitatea gi idealul Eului, clar;i de a pune agresiwitatea in slujba iubirii. Un cuplu aflat intr,{r relale de dra, gostc s;rtisficitoale sfjdeazi invidia rnereu prezenli Fi rcsentjrrentul ceiorlaiti erciu;i si institufiilor nomrative limuritoare ale culturii convenlionale in care cei doi trdtesc. Milul romantic al indrigcistiliior care se resdsesc intr-o mulfime ostil5 exprimi i.r lealitate inconttiet:tte pentru ambii parteneri. Unele culturi poL sublinia rornantismul (aspectele idealizate emotionaie, eroice ale dragostei), iar altele poi sdJ nege cu rigurozitate, dar r.eajjtatea emolionald este revelati in ar^ti gi iiteratur;i de-a lungul isioriei (Bergmann 1987).

O altd ciinamici importan$ este incetarea sfiditoare supuneinconstient honrosexualc ale periodei de latentd 9i ale adolescengei gi timpurii (Braunschweig 9i Fain 1971): birbatril sfideazA devalorizarea anald a sexualititii gi deprecierea defensivd a femeilor, in grupurile masculine drn pcrioada de lateltd sau din prima parte a adoJescenlei, clc apirare a grupulilor impokiva dorinleior profunde de derpendenli gi a interdicfiikrr oedipiene; fcmeia dcpiiseste fr.ica de, agresivitatea n-rasculini, din grupurile dc fete din perioada de iatcnti sau de adolesccnii, coluziulea 1or in negarea dorinlei de intiniiate sexuald si idealizar.ea defensir,'i a birrbalilor parfial descxtralizafi ca ideal de srup comun. Un birbat 9i o femeie se pot clmoaste din copil.irie, pot si fi constituit urr cuplu in mintile tuturor ceior care ii curosc, se pot cdsdtori Fr pot si nu fie nici atuncj cu adevdrat ur cuplu. Sau pot deveni un cuplu in sectt, mai devreme sau mai tAr-ziu: multe cisdtorii, dacd nu toate, sunt ntai multe cesitorii, si turele se consolidc;rzi crr muit dupb ce au drspirut din atentia gupului lor sor:ial.

rii cuplului falii cle grupur.ile

tla<'5 lln cupiu poate incorpora fantasrneje sJ dorintele perverse poiimorfe ale celor doi in relalia lor sexuald, daci poate descopcri gi scoate la iveal.i nucle ul sadomasochist al cxcitaliei sexuale in intimrtatea 1or, sfidarea de cutumelor culturale conr.entionale poate deveni un element constient al plicerii lor. ir-r acest proces, o incorporare total5 a erotismuiui corpului lor poate imbognfl deschiderea fiecirui partener spre dimensiunea esteticd a cujtulii si artei 9i spre experienta naturii. Depdtirea tabuurilor sexuale ale copildriei poate lela gi viafa emofionald, rullur.rl;.i soci.r li J cuplului. La pacienfi cr.n o patologie caracteriald semnificative, capacitatea de a se ?ndrigosti indici anurnite achizifii in plan psihic; la personalitilile narcisice, indrdgostirea m.archeazi inceputul capaciiitii cle irrgrijorale 9i vinovSfie gi o anumiti speranl; dc a depigi devaJorizarea profundd, inconptient; a obiectuiui iubit. La pacieniii borderLine, idealizarea prin-Litivi poate fi primul pas spre o relatie de dragoste diferit; de relafia iubire-urd cu obiectele [rrimare. Accasta se intArnpli daci gi atunci cAnd- ;rrecanismele de clivaj responsabile de aceasti ideahzare primitivi au fost rezol\/ate Fi aceastd relafie de dragoste, sau una noui care o inlocuiegtc., este cai:abili sd tolereze si s5 rezolve conflicteie pregenitale fa!.i de care idealizarea primitrvd funcfiona ca o ap;rare. Pacientii nevrotici gi pacienfii cu o patologie caracteliali relativ moderat; dezvoltd o capacjtate pentru o relalie de dragoste de durati dacd 9i cAnd tratamentul psihanalitic sau psihoterapeutic reuFit rezoivi conflictele ircorrgtiente, predominant oedipiene. A fi ir-rdrigostit inseamni de asemenea gi rm travaliu de doliu, de dezvoltare gi de cigtigarea independenfei, de experienla de a 15sa in urmi obiecteie rcale ale copilariei. in .rcest proces de scpararc rezidi ;i reconfirmarea brrnelor relatii cu obiectele internalizate ale

OTTO F. KERNBFRG

RelaFi de iubire

ILrbjrea, Oedip

ulticupl!l

lo8

trecutului, pe misurh ce indirridul devire increzator irr capacitatea de a da 9i a primi iubire gi satisfacere sexuald, in acelagi timp cu o iniensificare mlltuali c.rescarlde a amandurora - in contrast cu conflictul dintre iubire pi sex din copilirie. Parcurgerea acestei etape de dezvoltare permite dezvoltarea capacitifii de a transforma indrigostirea irLh'-o relalie de dragosie stabili, implicAnd o capacitate de tandrefe, griji ;i idealizare mai sofisticati decAt cea a etapelor de dezvoltare antedoare, ti capacitatea de identificare si empatie cu obiectul iubit. Acum, tandrefea se poate extrnde intr-o piecere sexuaie totali, grija se aprofundeazd cu identificarea sexual; totale gi empatie, iar idealizarea derzine un aniaiament natur fatd de un ideal reprczentat de ceea ce este Fi sernrriflci persoana iubitd, sau de ceea ce ar putea deveni cuplul unit.

Iubirea sexuale maturE

;i cuplul

sexual

Pe baza cercetdrii conflictelor cuplurilor cdsitorite, Henrv Dicks (1967) a furnizat ceea ce eu consider a fi cadrul psihanalitrc cel mai larg pentru studierea caracteristicilor relaliilor de dragoste normale sau patologice. El a abordat studiul capaciiifii pen-

tru o relalie de dragoste maturi in iermenii dimensiunilor


interacfiur-rii stabih.te intr-o reiafie maritali. Prin examinarea dintr-o perspective psfianaliticd a cuplurilor cisitorite, individual 9i impreunS, el a trasat cadrui cie referinfi care a permis atAt o anahzd a motivelor conflicbului marital cronic, cAt gi a rezultatelor acestor conflicte, fie cd era vorba de distrugerea cuplului, de menfinerea unui echilibru nesatisficdtor gi conflictuai, sau de rezolvarea conflictului.

t)icks a ronstatat c; existi trei zont maiore in care cuplurile relafioneazd: a$teptirile rnutuale coniitiente fafi de ceea ce ar trebui sd ofere o relalie maritali; masur a in care asteptariie 1or mutuaie au permis armonizarea propriiior agteptiri culturale si integrarea lor in mediul lor cultural; activarea incongtienti a reiafiilor de obiect internai.izate patogenice din trecut ia {iecare partener gi inducerea mutuali a rolurilor complementare acestor relatii obiectale trccute. Dicks a constaiat cd in cupluri se sLabilegte o formaliune de compromis intre relalii1e de obiect inconstiente, care sunt adesea in conflict dcschis cu dorinfele lor constiente gi cu agieptirile 1or mutuale. Aceastd inducere mutuali cie roiuri este realizati prin identificarea proiectivd 9r se dorredegte a fi un factor important in determ.inarea capacititii cuplulur de a oblinc satisfacfie. Dicks a evidenliat modui in care conflictele sexuale intre parteneri au reprezentat teritoriul obignuit in care se exprimi conflicteie maritale gi reJaliile de obiect acti\rate inconFtient gi a ar;tat contraslul clar intre aceste r-elafii obiectale activate gi idealizarea mutualS iniliald a cuplului. Mcisitudinile descrise de Dicks referitoar:e la activarea identificilii proiective mutuale ca parte a leialiilor de obiect ale cuplului ;i influenla idealr-Lrilor Eului celor doi asupra relaliei .ru influenfat semnificativ conceplia mea despre relafia cuplurllor. El a declarat ci ,,in mod paradoxal pentru bunul sim!, angajaa meniul incon;tient - coluziunea mutualS partenerilor - pare si fie mai puternici gi mai inevitabild in cisdtoria cu probleme, pe care o ar.em acum in vedere, decAt in cazul interdependenfei libere gi flexibile a ,,persoanelor intregi" (p. 73). in opinia mea, zonele de interacfiure a cuplului pe care le-a conrelalijle turat Dicks pot fl refornulate pi extir-rse la cel putin hrei: 1

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

. Iubira, Oedip ul si .u plu:

llo

ior scmale acttale, 2 reiatiile lor de obiecl predominanto in mod constient gi incongtjent, 9i 3 - stabilirea impreuni a unui ideal comurL al Eu1ui. Capacitatea penbu dragoste sexu.rld maturi pe care am descris-o rntr:i h scend in aceste trei zone. A9 dori s;i subhniez impodanla integririi libidoului ;i agresrvititii, iubirii si urii, iubirea fiind predominantd fatd de ur;, in toate trei aceste zone principale ale interaclirmii cuplului. in acest .1985) sens, li sunt recunoscdtor lui Stoller (1979, care a adus contribulii valoroase la inlelegerea psihanaliticd a excitatiei sexuale, a perwersiunilor gi a naturii iubirij. El a aritat ci prezenta esen!iali a agresir.ititii ca o componentd a excitatiei sexuaie, ajungAnd independent la concluzii similare celor la care am ajuns Fj cu dupi studierea expelienfelor sexuale ale pacienlilor borderline. De asemenea, el a scos in evidenli importanta misterului ilr excitalia sexuald si a descris factori anatomici si psihologici cale, in interactiune cu dorinlele gi pericolele oedipiene, contribuie ia calitifile excitante Fi frusirante car sunt parte a misterului. Misterul induce si irr acelagi timp r:eflect5 fa;rtasma sexuald. Stoller a evidentrat funclia excitafiei sexuaie in re-crearea situafiilor pericuioase gi potenfial frustrante Fi in depeiiirea lor prin satisfacerea fantasmei 9i specifice. Astfel, in termenii capacitetii de excitalie sexuald 9i dorinld erotici gi punerea ei in act penbu integrarea relafiilor de obiect preoedipiene gi oedipiene ca parte a relafiilor de iubire, integrarea libidoului gi agresivitifii, iubirii 9i urii, se detaseazi treptat ca un aspect major al capaciteiii pentru relalii cie iubire, dar ii al patoJogiei acestora. Aspectele sadomasochiste ale sexualitilii perverse polimorfe furrizeazi un stimulent important tendjrtelor de fuzir.rne sexuali; o predominar!; excesivS a Jipsei de ingrijire corporali tandrd sau a experientelor traumatice, de abuz fizic sau sexual, pot elimina

r'apacitaiea de riispuns sc-rr-ial si poi intcrfera cu rcr.rsolidarea si dezvoltarea afeclu I u I excittriiei sexua I e. Dimpotrivd, o reful are oxcesj v:l a agresir-rtitii, intcldicliile ilcongLien te irnpo h^iva elernentelor agrr:sive tirnpurii ale sexualitetii irrfantiie perverse poiimorfe o pot inhiba foarte mult pi pot diminua raspunsul sexual. Din punct de vedere cJinic, am obser\-at ce un anumit nivel dc reprimare saru refulare a sexualitilit infantile pen'erse polimorfe este cel maj frecvenl tip de inhibitie sexuali, contribuind semnificativ la siirdcirea vielii amoroase a cuplurikrr ale ciror relalri emolionale sunt, altfei, fo;rrte satisficatoarc. Tn lractjca, constatim cb cuplurilc pot intretine raporturi eenitale in mod reguiat, insoiitc dc excita;ie sexuaiE 9i or.gasfn, dar cu O monotonie crescAndi, un serltiment vag de nemultumire 9i plictiseali. in ccea ce priveste excitafia sexual5, relati;r ;rmoroasA poate fi inhihatti atit de lipsa de integrare a agresivrtitii, cdt,si de un exces cil'agresivitate. Acclagi proces apare in relafiilc de obiect ciominante ale cu, pitrlui. Lipsa cle integrare a lr:lafiilor cr-r obiccte internalizate ,,cu totul bune" gi ,,cu totul rele" conduce la idealizarea primilir,;i in relaliile de iubile a organizdrii personalitifii borderlirre; calitatca nereaiisti a idealizirii genereazi cu uFurinld conflicluJ ;r distrugerea relafiei. O idealizare care nu tolereazi ambivalenta, care este usor distrusb de olice agresiune din relalie, este prin definifie o idealizare fragili 9i nesatisf.lcitoare, iar parieneriior 1e iipsegte capacitatea de identificare mutuale profun, ,-ii. Dal integrarea reJaliilor de obiect care pre\restette dominan !.r confiictelor oedipiene avansate, cu toleranta colespunzitoale a ar hiv.,lerrtei. sr'nrrrific.i de asemt'nea aparili.r urrei lgrr.siuni ir relalie, care trcrlruie toleratd Fi care este potenfial periculoas:i pe'ntru relatie.

ttl

OTTO F. KERNBERG

Relalii deiubire. iubl ea, Oedip u

sr cuplLr

Tolerarea amb!vaienlei faciliteazb activarea scenarii lrx. incon-

Fticnte ti iden.tificarea proiectivi muiualS a reialiilor patogrnic trecuie cu obieciui internalizat, astfcl incat toierarea agresirritdlii ca parte a relatiei ambivaiente a cuplului ii imboghlegte foarte mult si asigurd pro{unzimea pe care Balint a indicat-o ca par, te a ,,identificirji genitale" sau a ,,ingrijoririi" lui Winnicott. Dar agresivitatea excesivi ameninfS cuplul cu un conflict intolerabil fi cir o potenliala rupturi a relaliei. Vom muta acum accentul de pe telaliile de obiect pe proiecha mutuali a ldealuiui Eului. Stabilirea concomitente a ulei idealizirj a celuilalt, precum gi a relaliei cuplului nu numai ci pot funcfiona in scop defensiv impotriva unei aprecieri mai realiste a nevoilor gi a relafiei lor, dar aduce cu ea gi ascendenla funcfiiJor Supraeului in general pi ale Supraeului infantil, cu reminis, cenlele de interdiclii impofriva donnlelor oedipiene si a sexualitSfii infantile. Dezvoltarea normali a funcfiilor Supraeului protejeazh cuplul Fi adaugd un puternic element - sentimentul de responsabilitate gi g:iji mutuali ceior clerivarte din profunzimea lor emotional;. Dar ea creeazd de asemenea 9i posibilitatea de persecutie mutuali si de suprimare a liber"titii atunci c6rrd agresirritatea predomini in supraeu. Evrdent, calitatea Fi dezvoltarea unei relafii de iubire depinde de natura potrivirii, impiicit de procesul de selectie care ii une;te. Aceleasi trdsdturi care implici matudzarea capacitilii pentru reialii de iubire influenfeazd procesul de selecfle. Capacitatea de libertate de a trii piicerea sexuale constituie, daci este accesibi, li cel putm unuia dintre parteneri, un test prealabil in ceea ce priveste mesura fur care sunt capabiii sd obfind impreund libertate, bogdfie ;i diversitate in intAlnirile lor sexuale. infruniarea inhibi!iei, limit.irii sau respingerii sexuale a partener-ului este expresia

unei identificiri genitaie stabile, sprc deoscbi:"e de respingerca iirioasi, del alorizarea sau supunet"ea masochisti fati de inhi_ bifia sexuala a parteneruiui. Bineinleles, rispunsul partenerului inhibat sexual ia o astfel de provocare v.r devenj un important element a1 dinamicii evolutive a cupluJui sexual. in spateie unor incompatibiliti,ti sexuale de inceput ale unui cuplu se a{lj de obicei importante plobleme oedipiene nerezolvate, iar misura in care relatia poate coniribui la rezolvarea lor va depinde cel mai mult de atitudinea partenerului mai sdn6tos. Dar erritarea ale_ gerii unui partener, care ar impune in mod evident limitiri se_ rioase agteptdrilor de satisfactie sexuali, reprezinti un aspect al unui proces normal de selecfie. Dezvoltarea capacititii pentru relalii cu obiectul total sau integrat implici dobAndirea unei identitdli a Eului gi, similar, a re_ lafiikrr de obiect profunde, ceea ce usureazi selectarea intuitivi a unei persoane care si corespundi propriilor dorinle gi aspira, fii. Vor exista intotdeauna factori determinanli hlconFtientj ai procesuiui de seiectie, dar, in condilii obignuite, discrepanfa ciintre dorinfele si {ricile incongtiente gi agteptdrile constiente nu va fi atAt de mare incAt si facd din dizolvarea pr.ocesului de idcaliza_ re de la inceputul relaliei de cuplu un pericol major. Irr pJus, seleclia maturi a persoanei iubite si aliturj de care r,'rei si-ti petreci r.estul r.ielii presupun ideaiuri mature, judeci! de valoare, scopuri, care, in afard de satislacerea nevoilor de iubire pi intimitate, confer6 vie!ii un sens rnaj Jarg. Este discutabil daci termenui de idealizare se mai aplicd in acest caz, dar, in mdsura in care este o persoani selectatd care corespunde unui ideal pentru care trebuie si se lupte, existd un element de transcendenld in alegere, un angajament firesc fatd de persoanl, toc_ mai pentru ci est'\'orba de un angajament fati de un anumii

OTTO F. KERNBERC

Relatii de iubire .ILrbirea, Oedr

Lr si

.up

rr

tip de viafd, reprezentat


te {i :;au va fi.

cie ceea ce relatia cu acea persoand poa-

Revenim aici la dinamica de bazd, conform cXreia integrarea agresivitdlii in sfela relaliei sexuale, relafiei de obiect gi a idealului Eului a cuplului garante azd profunzrmea si intensitatea relafiei, putAnd-o amemnfa in acelapi tirnp. Din cauzX cd echilibrul dintre iubire gi agresivitate este dinamic, aceastX integrare gi profunzime sunt potenflal instabile. Un cuplu nu-gi poate considera viitorul garantat, nici chiar in cele mai bune condifii; cu atAt mai putiiL atunci c6ld un conflict important nerezolvat la unul sau ambii partenerJ ameninli echilibrul dintre iubire gi agresivitate- Uneori, chiar in condilii ce par de bul augur 91 sigure, acest echiiibru poate fi modificat de noi evenimente. insugi faptul cA premisa pentru o relafie profundd 9i de lungd duratd intre doi oameni este dobAndirea capacitifii penfu profunzime fu1 raport cu sine gi cu ceilalli pentru empatie gi intelegere, care deschid ciile adAnci ale relatiilor multiple nemirturisite intre fiinle umane creeazd o ciudati corespondenld. Pe misuri ce o persoani devine capabild si iubeascX in profunzime pi si fie mar capabili sX aprecieze in mod realist pe altcu-reva de-a lungul anilor ca parte a viet-ii sale personale gi sociale, acea persoand poate gisi alte persoane care ar putea avea in mod realist rol de partener 1a fel de satisficitor sau chiar mai bun. Maturitatea emolionald nu este deci o garanlie a stabilitdlii non-conflictuale a cuplului. Un angajament profund fali de o persoan5 gi de valorile ;i experienlele rrnei vieti triite irnpreuni vor imbogifi gi proteja stabilitatea relafiei, dar dacd auto-cunoatierea gi congtiinla de sine sunt profunde, fiecare partener poate simli uneori o atractie spre alte relatii (al ciror potenfial poate fi o evaluare realistd) gi spre renunldri repetate. Dar gi renuntarea

sexuale in interiorul relatiei de cuplu poate constitui o climen_ siune suplimentari, obscur5 gi complexd a vielii lor amoroase. La o analizd finali, toate reiafiile umane trebuie si se sfArseasci, iar amenintarea cu pierderea gi abandonul gi, rn ultimi instanla, a morlii, este cu atAt mai mare cu cAt iubirea este mai profundd; 9i congtientizarea acestui lucru adAncegte sentimentul de iubire.

vielii individului gi cupiu_ lui, iar ledirecfionarea dorintelor, fantasmelor gi tensiunilor

gi dorinfa pot sd confere profirnzime

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire . Iubirea, Oedjp-u sj cuplul


l

.l*.

Fsihopatologie
in cele ce urmeazd, voj oferi iiustrdri clinice aie modului in care psihopaiologia interfereazi cu dezvoltarea relafiilor mature de iubire. Voi prozcnta consecinlele condifiilor borderline grar.'c ai mai pulin grave, aie psihopatologiei narc.isjce gi nevrotice, pr:in intermediul unor cazuri clinice tipice. in rmele dintrc ceio mai grave cazuri de organizare borderlinc a personalitiifii, poate piedomina abserrfa semnificativi a capacitdlii de a simli pldcele senzuald si erotism cutanat, mai ales
pacienlii cu tendinfe semnificative de autodistrugere 9i autornutilare, sau cu patologie narcisici, cu tendinfe antisociaie ;i agresivjtate egosintonicd- AtAt bdrbafii, cAt gi femeile pot irii absenla oricirei eliberdri sexuale, lipsa pldcerii in masturbare, a dolinfei seruale legate de un obiect gi incapacitatea de a ajunge la cxcitare, nemaivorbind de or5;asm, in timpul actului sexual. Acestia sunt pacienti care nu manifestd in niciun sens ci au stabilit mecanismeic de refulare care se obserwd 1a pacienfii mai s5ndtogi (de obicei nevrotici), care pot prezenta o inhibife secunr.lari bazati pe refularea excrtaliei sexuale. Pacienlii pe care ii descriu nu poi ajunge la excitatie sexuaI5, degi sunt dotali in mod evident cu un aparat biologic perfect
1a

norrnal. lstoria dezvoltirii lor timpurii ri5 impresia ci nu .r fost dobdnditd activarea generatoare de plhcere a erotismr-rluj cutanat sau cd acesta au existat interferenle incd din fragedi copilirie. istoria lor esLe dominati de experienfe traumatice grave, abuz fizic sau sexual gi de absenta semnificativi a oricdrei iubiri sau griji din partea obiectului parental. Adesea, automutilarea pErul sau suprafafa - ipi smulg pieJea, senzuali, dar durereamucoaselorcu le di o -,mult orioarecare grati{icafie depigegte ce dovadd de pldcere eroticd. Explorarea psihanalitici dezviluie o lume a fantasmelor primitive dominati de interacf iuni sa, do-masochiste, si ciutarea puterii este srngura certitudine de sigurante ca alternatlvi 1a supunerea total; faf; de un obiect sadic. Acegti pacienti au mari dificultiti in a dobAndi capacitatea de plicere senzuald. in mod paradoxal, psihoterapia psihanaliticd poate ameliora semnificativ dificulteFlor personaliidfii Jor, dar poate duce la o consolidare;i mai puternici a inhibitiei lor sexuale, prin introducerea mecanismelor de refulare. Sex-terapia consideri, pe bund dreptate, ci aceqti pacienli prezintb progntr ze de tratament extrem de rezervate. lntegrarea relaliilor de obiect interiorizate primrtive, scindate, idealizate 9i persecutorii, ca parte gi consecinti a tratamentului psihoterapeutic, le poate permite acestor pacienti si-pi dezvolte capacitatea de idealizare, de a dori o rela;ie idealizatd, care le poate facilita imbundtilirea capacit5lii de investire gi algajament emolional. S-ar putea ca in final si fie capabili si aibi o reJalie de iubire stabi16, dar, de obicei, ei manifestd o incapacitate pentru iubire pasionali. O tanerd de aproape treizeci de ani a fost spitaiizati ca urma, re a tendinlelor serioase de automutilare cu implicafii privind securitatea propriei vie1i. in trecut, iFi fdcuse tEieturi adAnci pe

OTTO F. KERNBERG

Relatii de

iubire. Psihopatologie

brale, prezernta multipie cicatrice care o desfigurau, se arsese cLr figara gi pirea a fi irr viafi doar plintr-o minune, dup5 mai mu1te tentative de suicicl. igi intrerupsese studiile rmiversitare in primul sernestru, pentru a incepe o viata agitaii, Lriind cu bdrbali care ii furnizau droguri ilegale, dar nu a trdit nici o dorinfh sau plicere sexuaii in reiafiile sale intime cu acegtia. Din contrd, exterm de suspicioasd se nu fie exploatatd de birbali gi, in acelagi timp, tinzind si-i exploateze ea insigi financiar gi emolional, oblinea satisfaclie sexuali doar cand era finutd in brale cAnd dormea cu ei noaptea sau cand simfea cd acettia ii furnizau droguri fird a pune intrebiri sau a-i cere altceva decAt favoruri sexuale. Prezenta, totugi, capacjtatea de a fi loiald birbatului cu care tr5ia atAt timp cdt cererile ei erau satisficute gi simfea ci define controlul asupra reiafiei; il desconsidera gi il abandona brusc doar cAnd se temea cd este exploatatd sau tratatd nedrept. lstoria ei includea abuz ftzic din partea mamei gi abuz sexual din partea tatilui vitreg. Succesul timpuriu ia scoala elementare, rezultat al inteligenfei sale superioare, a fost urmat de o detedorare treptati a activit5lii sale din lipsi de implicare in studiu in ultimij ani dc iiceu. Fdcuse parte dintr-un grup oarecum marginal, antisocial, dar nu se implicase in activitdfi antisociale altele decAt furtul din magazine, la inceputul adolescenfei, la care a renuntat insd c6nd a decis cd era prea pericuios. Pacienfii borderline mai putin bolnavi pot avea capacitate de excitalie sexual5 9i dorinld eroticd, dar suferd din cauza consecinlelor patologiei relafiilor de obiect interiorizate. \4ecanismele de clivaj a1e organizdrii de borderline personalitate impart lumea relatiilor objectale interne si externe in figuri idealizate ;i persecutorii. Prin urmare, ei sunt capabili de relafii idealizate cu ,,obiecte partiale". C)ricum, aceste relalii sunt fragile si supuse

1:rr:rnianent scului dc a fi {t{)ntaffinate d r,: ;r-s1r+cir, ,,cLt krtul rele", aarrr pot transfolma o relatio icieald intr-O lelatie persecutctrie. Reiafiile de iubire ale ;lcestor pacicnfi pot prezenta dorinl; erotici insofiiri de irlealiz;rrea prinitivir a obicctului iubirii. A.ici ilisim dezvoltarea unor atasrt -rcntc intenss cie iubire, cu idealizare primitivi gi de o mai lungi dur:ati decAt implicirile temporare ale pacierlilor narcisici. Contrapartea trcestor idealiziri cstc o tendlnli spre leacli:i abrupte, raciicale, de dezamdgire, tlansformarea obieclului jdealizat intr-unul pcrsecutor g:i relafii dezasiruoase cu Ohiecte idealizate anterior. ,Acestc cazurj prezintd, cie objcer, cele maj dramatice trhsituri agresive in plocedurile de ciivort. Iroate cel mai frccvcnt tip al acestei relatii patologicc este er..iden!iat de femeile cu persona]it;ti infantile ;i organizare bordcrline de prersonalitaie, care se agati cu disperare de Lrirbafi, pe care ii idealizeazi atit de nelealist, incat este foarie dificil sd-ti fb;^mezi o inaginc exacti desorc acegLi birbati dirr descrierea pacientelor. Ler prima vedere, astfei de impiicili sunt asemilndtoa* re ceiol ale icmeilor mascichiste mult nrai bine inteplate, care se: supun Lnor bir"bafi idealizati, sarclici, dar idealizarea nerealistii gj infantil; este mult mai pregnanti in aceste cazuri. Ljlmitorui caz, preluat din lucrarea mea antericlari (1976), iluslreazi acestc Cin:rmici. Pacienia era o f;rii obezi de optsprezece ani. Consuma in mod r:egulat diferite droguri, iar performantele ei ia gcoal5 erau tot mai siabe, in ciuda coeficientului ei de inteligcn|5 ridicat. Com, portamentul rcbel ficuse ca ea sd fie exmatriculatd drn mai multe gcoil ;i se manifesta predomiltani it scene violente acasi. in spiial, ca a clat impresia unei rdtrlcsccnte inrpulsir.c, hiperactivc, rreingrijite si mrrrdarc. Modul curn cxploata fdr;i milii rnaloritatea r)amenjlor cdrtrasta puternic cu dedicarca sj supunet'ea

119

OTTO

KFRNBFRG

Relatii de iubire

. Prihoparo ogie

ej krtala faf.i ,-ic un tAnal pe care 1l intiilnise in a1t spital ;i c.rruia ii sclia zilnic sclisori cle dragoste lungi gi pasionate. EJ rispundt:a doar ocazionai Fi oarecum la iltAmplare; parea a avea uneIt, ploi icnr:, r:riciodaii merltionato, cu legca 9i, in ciuda ale medicului din spital de a obline o ima'.:forturilor susfinute gine leaiistd a acestui birbat, acesta a rimas o nebuloasS, depi, dupd spusele pacientei, era vorba de un blrbat ,,frumos", iubitor, ideal, perfect. in cadrul psihoterapjei, pacienta a vorbit imbujoratd despre cxperienle sexuale intense cu prietenul ei, de sentimentul ei de implinin totali in relalia lor gi cle convingerca ei ci, daci ar putca sd fugi cu el ;;i sii duci o vialX rzolatd de r:estul iumii, ar fi fericiti si normali. Mai fusese consultati anterior si de alli psiho torapeu!i ;i venise in sPitalul nostrll ,,pregititi" si respinga cforturilc personalului de a o separa de prietenul ei. Era capabild sa ierte salr mai degrabi sd r:ationalizeze rdcea1a prieterrului ei, riminAnd irr aceiagi timp foarte sensibil5, adesetr ciriar paranoicd in ceea ce privea irnpolitelile sau negiijenfa cclorJalfi oameni. Doar dupi cc. el a respins<r in mod categoric si dupti cc.;i-a gisii alt tAndl in spitalul nostru, cu care a repetat aceea;i re)afie, s-a putut desprinde din prima relafie. Aceastd des1-rr"incltrc a fost atat de complertii, incAt, dupd cAteva luni, ii era grer: 9i s5-9i aminteasci chipul primului biiat. ln mod paradoxal, acest tip de ,,inclrigostire// are un prognc)stic mai br-rn dec6t infatuhrile efemere ale personalitdtilor narcisico, chiar daci personalitifile rrarcisice par a fi rnult mai ,,orientate sprc i ealitatc" deciit pacienlii borderline firi o structurS de |t.rsona lita tt' narcisici. Existi citeva aspecic: notabiJe ale relaliilol int{:nse de iubire alc pacicr.r!ilor: cu organizare a persorralititii de tip borderline-

Mai intii, acegtia prezinti o capacjtate deplirri dc exciiaiic gonitali 5i orgasm, insoliti de un angaiament pasiontrl, ceea ce dovedegte ci dezvoltarca ,,primaiuiui genitalitdfii" nu implica neJpJrJl nrJ tu riLah em(,[i()n.rli]. La acegti pacienfi, o anume integrare pare a fi inlocuit sexualitatea infantilS perver:se polimorfd pi sexuaiitatea genitali, in sensui cd par a fi capabili sE integreze agresivitatea cu iubirea puni cornponentele - adici siinfantile in serviciulaggesirre, sado-masochiste ale segratificafiei erotice libidinale. xualitdlii Aceastd integrare a excitafiei sexuale gi dorinlei erotice se produce inainte ca subiectul sd aibS capacitatea de a avea relalii obiectale interiorizatc investite agresiv gi libidinal. Clivajul relafiilor obiectale (in ideaiizate gi de perseculie) se menfine, iar ideaiizarca erotici intensi a obiectelor idealizate are ca funcfie negarea segmentului agresiv al relatiilor de obiect internalizate gi protejarea rela!iei idealizate de contaminarea cu agresivitate. Pacienlii borderline manifesti o capacitate de indrigostire de tip primitir', caracterizati de o idealizare nerealisti a obiectului iubirii, pe care nu il percep deloc in profunzime. Acest fei de idcalizare diferi de idealizarea maturd si ilusireazd evoluf ia pe care o cunoagte mecanismul de idealizare inainte de a culmina cu idealizarea normald a indrigostirii. Experienlele sexuale intense care idealizeazd relafiile intime pot fi folosite pentru a nega ambivalenla lntolerabili gi a proteia clivajul relafiilor de obiect. Acest proces ilustreaze ceea ce poate fi numit oedipizarea prematuri a conflictelor pre-oedipiene la mulli pacienli cu organizale a personaliidlii de tip borderline: aventurile amoroase foarte nevrotice, dar intense ascrrnd incapacitatea fundamentalS de a tolera ambivalenfa. Din punct de veciere clinic, Ia ambele sexe, activarea modurilor genitale de

OTIO F, KERNtsERG

Relalii de

iubirc.

Psihopatoiogie

interactiurr p()ate crn.tstitlli o incercal'e dc a scirpa din reiatiile irrfricos;itoarre. frustrante, centrate Pe nevoi ttrale pi dependenta. Este ca gi cum o speranli inconstienti a unei satistaceri orale Frirl irrterrnecliui activititij sc'xuale gi a unei relafii iclcalc, diferite t{e c('a pregenitali frustrantA cu mama, alimenteazi o fugi intr-o sr'xualizare timpurie a tuturor relafiilor. Mulli pacienli cu o structuri de personalitate narcisicd att cr capacitate bine dezvoltata pentru excitalie sexuale si orgasnr in actul sexual Fi un spectl:u larg de tendinle infantile pcrverse polimorfe, firi a avea ins; capacitatea de a investi profund intr-r-rn obiect al iubirii, Multi dintre acegti Pacienti nu s-au indrigostit sau nu au iubit nicioclati. Pacienlii care sunt promiscui gi au sentimente intense cie frustrare ;i nerdbdare atunci cAnd obiectele scxualc doritc nu sunt disponibile imediat pot pdrea indrigostifi, dar, nu sunt. Acest fapl devine evident in indiferenfa pe care c) .r{iseazi dc indJta ce Ju flcul cucerirca. Din motive teraPeutice, 9i de prognozii, este important s.i fact'm diferenfa dintre plomiscuitatea scxualS a pacicnlilor cu tr structuri de personaiitatc narcisici 9i cea a pacien^1ilor cu perscl;ralitate isteric.i gi tendinlc masochiste puternice. in ultimul caz, prorr,.iscuitatea sexuali reflecti de obicei o rrinovilic inconstientii legatd cle statriiirea unei reialii siabile, mature, satisfdcitoare, pcntru ci accst lucru ar rcPrczcnta, incongtient, irnplirrirea dorinfei oedipiene interzise. Acegti pacienfi isterici 9i masochipti demonstreazd o capacitate pcntru relalii de obiect depline 9i stabjle in alte zone decAt impiicarea sexuald. De exemplu, femeile cu o pelsonalitate istelici Fi care intrS inconiitient in competifie puternici cu birbafii pot dezvolta relafii stabile, profunde cu acettia atAta vrcrne cit componenta sexualS nu este prezente; doar atunci cAnd intimitatea scxuald se dezvolti, resentimentul

fali da birirali sau vi rrovillia incongtierrti legatii de sexualitateir ilterzisd interfereazi


rn<lonstient Jegat cie supunerrea fantilsmati

excitalia sexual6 amplifici temporar iluzia dezirabilitS!ii obiectului, un entuziasm temporar pentru obiectul sexual dorit poate sA se asemene cu starea de indrdgostire. CurAnd insd, implinilea sextrali satisface nevoia c'le cucedre, declangcazi procesul incongtient de devalorizare a obiectului dorit 9i duce la ciisparifia rapidi atAt a excitaliei sexuale, cAt gi a interesului personal. Situalia, totugi, este complexi, deoarece licomia gi invidia incon;tierlte tind si fie proiectate asupra obiectu)ui sexual dolit 9i, drept consecinld, teama de lhcomia posesivi gi exploatarea potenliald de citre obiectul sexual devin o amenintare, amplificind ner.oia de a evada in ,,libertate". Pentru pacientul narcisic, toate relaliile sunt intre exploatatori Fi exploata!i, iar ,,libertatea" estc pur gi simplu, o evadare dintr-o posesivitate de\,oratoare fantasmat6. Oricum, pe parcursul tratamentului psihanalitic, iendinla de promiscuitate a pacienlilor narci-sici reflectd 9i o ciutare disperata a iubirii umane, ca si cum aceasta ar fi legati in chip rnagic de pdr:li ale corpului - sAni sau penisuri, fese sau r.'agine. Dorinla repetitivi, permanenti, a pacientului narcisic pentru aceste pirfi ale corpului poate apirea, ia analizd, ca fixatie regresivd la experienle simbiotice timpulii de clivai, inipli-

cu rclafia. Ilrin contrast, promiscuitatea scxuali a personalitSliior narcisicc cste legati de c;<citafia sexuali pentru un corp care ,,se refuzd" sau pentru o persoani consideratd ca fiind atractivA sau de valoare de alli oameni. Un astfel de corp sau o astfel de persoani stArnegte inrridie gi ldcomie incongtiente la pacienlii narcisici, nevoia de a intra in posesia acestuia (acesteia) ti o iendin!; incongtientd de a devaloriza 9i de a distrerge ceea ce in'r'idiazi. At6t timp cAt

OTTO F. KERNBER6

Relalii de iubire

Psihopatologie

D/I

cend zone erogene si icir:alizarea suprafetei corporale, pentrlr a compensa incaDacitatea de a stabili o relatie cu obiectul total sau o constanid a obiectrrlui (Arlo,,t, cf al^ 1968). Iruga pacierriiior narcisici cic obiectel.e scxuale care au fost ,,cuceritc" poate indica ;;i un efcrt de a proteja acele obiecte de o dis trugere resimfiii incongirent. Riviere (1937), discutAnd despre psihologia ,,Don Juarrilor si a celor de ia Rolling Stones" a plrnciat sursele oraie ale invidierii sexului opus si ap5rirrle de respurgere 9i de disprcl ca factori dinamici prlncipali. Fairbairn (1954) a evidenfiat functia perversiunii ca substitut al unei relalri cu obiecte ideali:zate ;i pelsecutorii profr;nd clivate, care nu putea fi toierati de Eui ,,central" al pacientului. Pe scurt, patologia narcisicd ne arati cum de la capacitatea originari pentru excitalie sexuali gi idealizare a suprafelelor corpului se poatc ajunge 1a serualitate infantilS perversd polimorf6 deplin dezvoltatb 9i, in final, la interese genitale gi capacitatea de orgasm genital. Aceastd avarsare se produce in contertul nedezvolthrii in profunzime a capacititij de a avea relalii de obiect intime, astfel incAt idealizarea rdmine restriclionatd la zona sexual5 ;i este aproape nedezvoltatd in zona relafiilor de obicct actuale. Jdealizarea tetnporari a celorlaJli semnificativi de citre pacientii narcisici este inadecvati, pentru ci genereazE mai mult ciecAt un interes ,,pur scxual", o ideaiizare a suprafeteJor corpuIui, care nu se extinde la idealizarea persoanei ca intreg. Unele personalrtdli narcisice pot erperimenta ideaiizarea celeilalte persoane care se extinde de la corp la persoand, chiar dacd acest interes este trarzitoriu gi limitat de mecanismele incongtiente ale devalorizdrii clefensive. Urmitoarele cazuri, de a:;emenea descri se in lucrarea rnea din iL)76, thstreazdt continuurnul psihopatc> logic din gama illlbur;rilor nalcisjce de personaiitate.

sj rinci iie ani m-a consulintrelinuse raporiuri sexu^ i;rt clirr pricira fricii de impotenfd. Degi alr: ocirzior"rale cu plosti'.uate, cAnd a incercat acelagi lucru cu o femeie pe care a descds-o ca tiinC o prietend platonici, nu a avut ereciie complete. r\ceasta a reprezenlal o lorrituli puternici pertn-r stima lui in sine si a declan;at o reactie intensii de anxietate. Nu se indrigostisr: niciodaLi gi nu fusese implicat sexual sau ernolronal in reiafii cu fel.nei sau birbati. Fantasmele sale masturbatorii reflectau tendille perverse multiple, cu aspecte homosexuale, hcterosexuale, sado-masochiste, exhibilioniste Fi voveuriste. Era foarte inteliE;ent;i cr-rltivat, era contabii ;i lucra eficient, gi cele cateva relalii oaricum distanie, dar stabile, pe care le avea atAt cu birba!i, cit si cu femei, se centrau pe interese politice gi intelectuale. Nu pdrea arnbifios;. Era mulfurnit cu munca sa de rutina sr se fdcea in gener:a1 plAcut prin comportamentr-rl sdu prietenos, flexibil gi foarte adaptabil. Prietenii sil erau amuzali de ironia tiioasii gi de atitudinea arogante pe cale o ar.ea urreori fald de ceilalfi. l\cest pacient a fost consider at inilia I drept personalitate obsL'sional;, dar expiorarea psihanaliLici a dezvdluit o structurd tipiaA de personalitaie narcisicai. .lll avea convingelea profundii, in mare parte incongtienti, c5. era deasupra luptelor competitive, merunte, in care colegii si prietenii sii er:au impiicafi. Se considera superior;i in privinta interesului pe care prietenii sdi il aritalr pcntm femeiie medjocre, \irednice tle dispr:et din punct de vedere psihic, desi atractive din punct de vedere fizic. Faptul cd nu a avut ereclie cAnd a consimtit si aibd un act sexual cu plie tena sa platorricd a insemnat o teribili lovituri dat.i conceptiei despre sine. A crezut ci ar trebui si poati intretine relatii sexualc cu birbali gi cu femci, si cd era dcasupra moralitifii inguste, conventionaie, a contemporanilor sii. LJr bdrbat Ce

rproximrtil'douizecj

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

'

P5ihoDatolosie

i2(,

ci ora absentd capacitatcn de implicagJ indrigostire - fie numai sub forma infatuirii temporare , sugerAnd un pi'ognostic rezervat pentru tl-atametrtul psihanalitic. (De iapf ajra-Liza acestui pacient a epuat dupi mai mult de cinci ani de tratament.) Trisiturile dinamtce centrale a acestui caz a fost invidierea intensi a femerlor si apdrarea impotriva acesiei invidii prrn devalorizare Fi o orientare homosexuali determinatd narcjsic, caracteristice frecventd a personalit;tilor narcisice. Urmitolul caz ilustreazi atAt prezenta unei capacitili de in, drdgostire, cet si deteriol.area acestei capacitifi intr-o serie de iflfatuiri de scurti durati gi in promiscuitate. El mai ilustreazd si sugestja cd progresul de la fixafia ia suprafefele corpului la in drigostirea de o persoani este legat de dezrroltarea capacitdlii de a trii vinorritia 9i ingrijorarea, depresia 9i tendhteie reparatorii. in contrast cu cazul precedent, acest bdrbat, care avea cu pr-rfin peste treizeci de ani, dovedea ci avea un oarecare poten!ial de indrbgostire. in timpuJ psihanalizei, acesi potential s-a dczvoltat dlamatic, pe misura perlabordrii unei paradignre tlanslerentiale de bazd. Facientul rra consultai inifial pentru ci se confrunta cu o anxieLate intensi atunci cAnd vorbea in public si cu o promiscuitate sexuaii din ce in ce mai nesatisficdtoare. Spunea cd se indriliostise de cAteva ori in adolescenfd, dar se plictisise repede de femeile pe care le idealizase si dupd care tAnjise initial. Dupi ce avea o relalie intimi cu o femeie, intotdeauna igi pierdea orice interes Dentru ea si cduta alta. C1t nrltin timn inainf,. de a incepe tratamentul, ircepuse o relatie cu o femeie divorfatti care avea trei copii mici. Gisise ci e mult mai satisficdtoare relafia cu ea decAt cu majoritatea femeilor cu care fusese anterior. Totugi, promiscuitatea sa sexuali coniinua ;i, pentru prima dati triia
As sublirria mai intAi aici
re sexuali, de

c(xrfliai intrc dorinla qa dr' : stabili o r-,.-latie mai stabilii ct o iemeie sl ;tu;neroaseie sale aventr-rri. Disper;irea crr cale ciiuta cxper-ierrlt, scrudl(.cu ternei a f.osi principair-ri subiect al analizei inci de la inceput. Mai intAr, a vorbiL cu mAndrie de succesul stiu la femei Fi despre ceea ce cL,nbjciera cd erau capacitifile sale extraordinare pentru activitate ti plicerc sexuaie. 'loiugi, a devenit curAnd evident ci interesul siu pentru femei era orientat exclusiv spue sanii, fesele, vaginele gi pieiea 1or moale gi, mai aies, spre satisfacerea fantasmei sale ci fenreile isi ascundeau si ii refuzau toate ,,comorilet" lor (cum obignuia e1 sd le numeascd). Aflrnci cAnd le cucerea, i se pirea cb este ca si cum 1e ,,despacheie;rzd" ;i ,,le inghite". L,a un nivel mai profunci (gi-a dat seama de acest lucru doar dupi multe luni de anaiiza), eJ nutrea corvingerea infricogdtoare cE nu existi nici t'posibilitate de a incorpora frumusetea femeilor sl ci penetrarea sexuald, actul sexual si orgasmul reprezentau doal o incorporare nereali, iluzorie, a ceea ce admira gi ipi dorea sil facj al siu. (-,r;rtilicatia narcisicd dc a fi ,,fdcut" o femeie se risipea rapid, fi constientizarea pierderii totale a interesului pentru aceasta, ciupi o scurti perioadd clet legiturd sexuald, afecta din ce in ce mai mult intreaga perspectivii ;;i evolufie a acestor relatii efeme, re. in ultimii ani, avusese frecvent fantasme in care intretinea laporturi sexuale cu femei incd necucerite, i:r timp ce avea relatii sexuale cu o femeie care fusese deja a lui si, prin urrnare, se afia deja per cale de devalorizare. Femeile cisdtoriie i se pareau ln mod speciai atractjve, dar nu din pricina conflictclor triunghiulale oedipiene, dupd cum an1 presupus initial, ci pentru cE alli birbali giseeru ceva atractiv la astfel de femei 9i trezcau interesul tot mai mic al pacientuJui fafii de ele, ca ;i cum acestea ar fi posedal o ,,conroaL5 ascuns5".
Lrrr

OTTO F- KERNBERG

Relalii de iubire " Psihopato ogie

'128

lrr r..rlc ciin Llrmii, lacientr,rl si-;r cltrt seama ci iniensitntca invidrei sale fafi c1e femei isi avea originea in iit'idia gi luria fafi cie propr:ia nramd. Mama sa il frustrasc in mod cr'onic; ei a sirlrlit ci mama sa i se refuzase, corporal gi mental, in tot ceea ce era demn de iribit ti de admirat. igi mai amintea incti cum se irgila cu disperare de trupul ei cald gi moaie, in tirnp ce ea respingea cu r5cealS gestul lui cie iubire, ca si pretenliile iui furioase asupra ei. in timpul adolescenfei, se luptase permanent si-gi controleze constientizarca si exprimarea im'idiei si urii incongtiente fati cle femei. Obi;nuia sil se rdte la filme despre Al Doilea lldzboi Mond;al gi se infuria cAnd vedea actriiele expunAndu-se in fala unui public mare de soldati care aplaudau. I se pirea cd aceJ fapt era clud si cii soldatij ar fi trebuit si nivSleasci pe sceni si sd le ucidi pe actritele arcelea. Medita la nesfArgit asupra faphrlui cd femei1e elau congtiente de s6nu ;i organele lor genitale gi c5, atunci cind i9i scoteau lenjeria noaptea. - acele vesminte minunate, moi, care avuseseri privilcgiuJ ile a fl fost atAt de aproape de trupul ior le aruncau comori neghiate inaccesibile lui jos. -a dezviluit treptatsifantasmele mailurbatorii sadice - pe Analiza pe care pacientul le avusese in copildrie. Se vedea pe sine sfartecAnd femci, torturind multe dintre ele 9i apoi ,,eliberAnd-o" pe aceea dir-rtre elc. care pirea inocentd pi blAndd, bund, iubitoare sj iertitoare -- o mamd-surogat ideal;, care diruia ;r ierta intotdeauna, frumoasi 9i ilepuizabil5.Prin ciivarea relafiiior- sale interioare cr-r femeile in dependenia de o mami ideald, absolut bun5, gi distrugerea rdzbundtoare a tuturor celorlalte, manre rele, a sfArgit prin a-gi pierde capacitatea de a stabili o relafie profundi, in care ar fi fost capabil si-si tolereze gi s6-si integ;reze sentimentcle contradictorij de iubire 9i ur.i. in schimb, iclcalizarea

sinjlor

iui i-a pr.rmis s:i-gj satisfac; regr"esiv t-.rotisrnul frusirat, pr'lmitir,. in iimp ce fura sirnboiic de ia fernei ceea cc le era specific si ie aparlinca doar lo.r. Prin promiscuitatea sa, si-a negat Fi depcndenfa inspdirnAnLitoare de c :rnume l'emeie ;i a distrus incon*
Ftient ceea ce incerca sd incorporeze cu aviditate. FaptuJ ci putea ,,s; o{ere" orgasm femeilor, cd acestea aveau nevoie de penisul 1ui, il reasigura in mod simbolic ci el nu avea ner oit JeCIe-..r d\ed un OrLdn carC eTa:lrf('ri()T {ll i(;trLri:-.ltI Dar, faptul cd o femeie incerca trtunci si rimAni dependenti dc' el evoca teama c,i ea dorea si-l ]efuiasci de ceca ce avea el de dat. Tslrlgi, in mijlocul incercdrilol sale disperaie de a-9i satisface Corinlele erotice pelltrlt a-si inlocui ncrroia de t'r-rbire, pacientu1 simlea ci nemultumire din cer jl ce mai intensi gi, la un mtlmeni dat, si-a dat seama c5, de fapt, c.iuta o relatie cu c; persoarl ,,de sub" pielea unei fer:rei. Abia dupi examinarea sisiernatici a pretentilkx salc oralo, a insalisfaciiei sale de iungi dur:ati in transfet, pacientul ;i-a dat seama de tendinia sa de a deteriora 9i distruge inconFtient ceca cer i9i dorea ce1 mai rnult anume, inlelegerea si inieresul -;i dar gratificaiie sexuald clin din partea .rnaiistului s;iu si rubi.re, par9i tea femeilor. Congtientizarea deplirri a tendinteior salc disiructivc {atd der analist si de fenei a dus la aparitia treptatS a vintt r'5tiei, depresiei gi tendintelor reparattxii. in final, griia fali de obiect a prodr-rs o schimbare radicale in relaiia sa cu analistrrl, cu rnama sa gi cu femeia divorfati cu cai:e (trccArrd la trct r.inorrifia incongtientd) se cisitoris' in fimpuJ analizei sale. Ire misurh ce devenea cotlstient cie cAti iubire si devotament primea de la soha sa, a inceput s.i se simti neclemn det ca. A obscrvat ci devenea din ce in ce mai interesat de g6ndurilc 9i sen-

orgaleior geritirir' {i:rrinirre;i a alll:L ;rd;'ti aic ccrpu,

t:r)

OTTO F. KERNBERG

Relatijde iubire

'

Psihopaiologie

t-rl

iin-|.niele i,i, cii sc..pirter brcura ;rlitl.tri dt (:i d(.nromentel.."l fericitc, cri tlevene;i d in ce ir ce mai curios in leg;iturd cu t,iaf;i irrierioari :r unei;rlte fiiirLt urr.llre. Tr fi0a1, ; rl'aiiz.rt cit de ir':vidios fusesr. pe interesele indepeirdente ale soliei r;ale, pe prie, Lonii ei, pe lucrurilc ei, pe miile de mici secreie pe carer sinrfea ci le impirt.i;ea cu aJte femei, gi nu cu el. $i-a dat seama c5, desconsiderincl<r ;i dcvalorizind-o, o ficuse sd devini goalai ii plictisitoare pentnr el, si se temusc cA va fj nevoit sA o piriseasci pi pr ea, ca gi pe celelalte femei. in acclagi timp, el a tr.lil o schjmbare dramaticii in atitudinea sa interioari in timpui actuhri sexual. El a descris-o aproape ca pe url ser.rlimcnt religios, un sentiment de rercunostintS, umilin!a;i pJ.icere copletitoare, gisind trupul si persoana ei in acela;i iimp. igi pr-rtea exprima acum aceasti recunottint; sub folma iltimiidtii fizice, in timp ce-i explora trupul (acum repreze;rtAnd intreaga ei persoane, si nu un obiect partiai) cll Lrn nou entuzilsm. Pe scurt, pacjcntu.l putca acum si triiascd iubirea romanticri il striinsi legai iurti cu pasiunea scxuali penhu {em.eia cu c.rru era cisAtorii de mai bine de doi ani. Viala sa sexuali il satisficea pe deplin, in crx'ltrast cu vechiul sdu tipar, de dezamagirc r.tpid:i gi ciilrLarea jmcciiatd a unei alte femci. Nevoia pe c.rre o sirnfea altA datti de a se masturba compuisiv dupi contactui sexual d.ispilrusc. In'ridie si urd intensd fali de f'emei pot fi observate la mulli pacienlr. intr-adevir, dirr pulct de vedere clinic, intensitatea acestora ia bbrbati pare si aihr-i rn corespondent in invjdia dr: perris a femeihrr. Ceeil ce caracteLizeazi personalititile narcisice masculine nu este dour intensitatea acestei invidii 9i uri, ci gi devalorizaroa paiologjc; a iemeilol (cale igi are originea in devaiorizarea marnei ca obiect primar ai dependenfei).

llevalorizarea serralitiiji fr:m inine si negarea nevoilor de'cieperrdenfd faf.i de fernei duce la o incapacitate de a susfine o legSturi personali ii sexuaii protundr cu femeile. Se ol'selvi o absenti completd a inieresuiui sexuai fali de femei (depi existi o orientare heterosexuaiii ciard) la cei mai bolnavi pacienti; cazurile mai pulin grave prezintS o cdutare frenetici a excitaliei sexuale Fi a promiscuit;iii sexuale, legate de o incapacitate de a siabili o relatie mai stabile; totuti, cazuriie mai usoare prezinti o capacitate limitati d.e infatuare temporare. lnfatudrile temporare pot reprezenta inceputul dezvoltirii unei capaciieli de indrigostire, dar cu o idealizare limitate la atributele sexuaie fizice dorite a1e femeii ce trebuie cuceriti. ins;, aceFti pacienti nu ajung la idealizarea caracteristicd indrigostrrii, c6nd genitalitatea feminin5, ca gi femeia in sine, este idealizatd,, i reclrnoFtinta pentru iubirea ei pi grija pentru ea ca persoan; duce la dezvoltarea capacitdlii de a avea o relalie mar stabili. Sentirnentul implinirii care insolegte indrdgostirea se pierde pentru personalitatea nalcisici: ei pot avea cel mult un sentiment trecetor de impiinire ci au cucerit {emeia. Invidia fa!5 de mamd ;i dependenfa de ea ca surse primal; a iubirii este, clesigur, la fel de intensd la femei gi la birbafi, iar c' sulsd importantd a invidiei de penis la {emei este cdutarea unei relafii de a avea o relatie de dependenfi cu tatel ti penisul 1ui, dependenfi care serveFte ca evadare gi eliberare dintr-o relalie frustranti cu mama. Componentele orale a1e invidiei de penis sunt predomrnante la femeiie cu o si1'r-lcturi de personalitate narcisicS, gi la fel este gi devalorizarea lor rdzbunitoare a berbalilor 9i ferneiior. Dacd prognosticul pentru un tratamellt psihanalitic in cazul unor astfel de femei este mai rezervat decet in cazul b;rbalilor, rimAne o probleme deschisi: aceasti problemi este stu-

lll

OTTO F. KERNBERC

Relalii de iubire

. Plihopatologie

i;'

i1int,l 'in iapor"Lul rerlizat de Paulina Kernberg (1971) asupra cazului unei fe mei ct personaiitatc narcisici reflectAr-rd acesto me;:an1sme
.

cu pulin peste doudzeci de ani era o atra.tivii rcce (riccala cste tipici fcmeilor narcisicc, ?n contrast cu cochetiria caldi a personalit5!ilor isterice), atAt c6t si inlocuiasci un birbat cu un aliul ca pe un sclav Ii el.1,16313 pe t.'irbali fdr?i miln. Atunci cAnd acestia se decideau si o pdriiseascd intr-un fina1, ca reaciiona cu mAlie gi vindicafiv, dar fir5 dor, durere sau vinov5tie. Liu pacienfii nevrotici intrim in zorra inhibitiei capacititii normale de a avea lelalii de iubire sub influenfa conflictelor oedipiene nerezolvate. Procesele de ideaUzare implicate in reiatiile c1e iubjlc aru trecut de la idealizarea primitivS, nerealisti, l;r integrarea relatiilor de obiect internalizate ,,cu totul bune" si ,,cu totul rele", iar paclentul a ajuns Ia o constanti obiectaid 9i la o capacitate re;-riist.i dc a se evalua si de a evalua obieciul iubirii in nrol:unzime. Paiologia tipici a lelafiilol de iubire legatd de conflictele oeclipiene dorni:nante este o capacitate deplii.ri pentru idealizarea romantici, pentru indrigostire si ,,rdmAner.ea" in iubire (adici penku un angaj;rment in profunzime in contextul tolerbrii ambivalentei), in combinalic cu inhibarea dorintelor sexuale gL'nitale si infantile polimorfe pentrll obiectul oedipian. Pacienlii Ja care acest tip de psihopatologie predomini ir mod tipic sunt capabili si se indrigosteascd gi si aibd gi relalii de iubire profuncle;i stabile, in contextul unei oarecare inhibiiri a sexualititij lor gcn;taie: impotenfa, ejacularea precoce gi intArziati (desi in aceste cazuri psihopatologia pregeniiali tinde, de asemenca, sii joace un rol important) si frigiditatea (in special jrrhibarea capacjtitj;

[] pacient]i n.trcisici

|emeii dr: cxcitalje scxrali si or!,arsm in tlmpul actuiui scruai) suni simptomL. rredominarte. O apdrare alternativd impoLriva intcrdiciici inconirtjcrtc legate cie relafiile sexuale datorite inrplicafiiior oedipiene este dis(F cierea dorlrrfelor tandre cie cele erotice, astfel ci un obioct al illbirii ,,sexuale" este ales prin opozitie cu un altul, desexualizat;i idealizat. Incapairitatea de a integra dorinla erotic.l gi iubirea tandrd se manifestd prjn capacitatea de a avea o relatie sexuali sa* tisficitoare intensd cu un obiect, discciati de iubirea non-genital2i intensi pentru alt obiect. DepeFirea vinovitiei inconFtiente legale de dolintele oedipiene interzise poate fi exprimati prin aleqerea unor obiecte ale iubir:ii frustrante, inaccesibile sau punitive sau prin capacitatea de a combina pe depiin iubirea sexua15 cu cea tandl5 doar in relalii de iubire frustrante. S-ar putea spune c5, de {apt, in vreme ce tipurile narcisice de relalii de iubire replezinti psihopatol:gia tipici a conflictelor preoedipicne 1'n zona relaliiior de iubiro, relafile de iubire masochiste reprezint.1 patokrgia tipicd a nivelului oedipian de dezvoltare. UrmiLorul caz, prima datd descris in lucrarca dtn 7976, ilustreaza aspecte ale acestor probleme. Un birbat dc aproximati\r treizeci pi cinci de ani m-a consultat in leg.iturd cu indoieiile sale obsesjve daci logodnica sa era salr nu atractive. La prima Fedinld, el a adus ulr geamantan ce continea fotografiile supradimensionate ale logodnicei sa1e, alese cu grijd dintrer ceie in care i se parea atractirrd gi cele in cale pErea neatractivi. M-a intr"ebat dacb obsen'am rrleo diferenla intre cele doui serii de fotografii. Nu obserwasem nici o diferenfi legati de gradul de,,atractivitate" in diversele l:otografii, i.rr' pacientul mi-a spus cd avusesem aceeagi reactie ca gi prietenii cirora Ie dezviluise dificultatea cu care se confrunta. Mai tarziu

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

Psjhopatclogie

ml-a
Iur.

miirtrisit

tivi ori

cd logodnica sa i se pArea intotcieauna neatrac, de cete .)rj o srlspecta ci era excitati sexual in prezenta

Pacicntui prezenta o structure de caracter tipic obsesiira, cu formatiuni reactionale puternice impotriva agresivitifii, o poiitete excesivd constanti si un mod pedant de a se exprima. Delinea o funcfie importanti la o universitate locali, dar se simlea hanciicapat in munca sa, pentru ci era timid si ii era fricd de coiegii sii cu pozifii mai importante gi era nesigur in fata studenfiior, pe care ii suspecta c5 s-ar amuza in secret pe seama lui datoriti felului sdu ,,conservator si corect" de a se comporta. Mama sa dominatoare 9i cicdlitoare |inea toat; casa, dupd spusele pacientului, cu ajutorul ,,armatei ei de femei" (surorile iui mai marj si mai mici). Tatil lui era un om excesir. i1e tensionat, oarecum explozir,', dar supus sofiei saie. ln copilirie, pacientul simtise c; trdia irb:-o casi plind de femei, plini de secrete si locuri in care nu putea rntra, de sertare pe care nu le putea deschide, de subiecte pe care nu avea voie sd le audi. Fusese crescut intr{ atmosferi extrem de reiigioasd, unde tot ceea ce avea leg5tu::ii cu sexul ela considerat murdar. CAnd era copil, mama l-a spionat in timp ce era implicat intr-un joc sexual cu prietenele surorii saie mai mici; ulterior, mama l-a pedepsit sever. Pacientul ela foarte mandru de,,pudtatea sa morald" gi a fost foarte socat cAnd nu i-am apreciat ,,realizatea morale" de a nu fi avut nici un contact sexual in viala lui, nici vreo excitalie sexuald in legiturb cu femeile de care ,,se indrigostise". Mai tArzi'-i, a recruloscut cii existaseri femei care-1 excitaseri sexual in adolescenta sa, in general femei cu un statut socjo-economic infer-ior lui. A idealizai si a desexualizat complet femeile din propriul grup social. Nu avusese niciodatd nici un fel de simptome,

cu itigi,dnica lui cu aproxirnatirr doi arri inaintr.'c-lc a mi consulia, iar indoiaia obsesirri dacF ea era atracLivi sau respingitoare se amplifica pe misur:i ce accast.r il plesa s;i aibii o relafie m.ri intinri fizic, cuni ar fi si-l sirr-rte sari sA-l n:lengeie. in transfei perfec!ionismul sdu obsesir'-cornPuisiv a interferat la inceput serios cu asocierea iiberi 9i a devenit treptat tinta majord a tiavaiiulu ;rnalitic in primii doi ani rle analizi. ln spatele supunerii saie perfeclioniste la psihanalizi se afla t) ridi.lriizare ir:rcongtienti a anaiistului carcl se presupune ci csLe pt;tr:rnic, dar care in realiterte cste slab ti jmpotent - o reactie incongtientS, sinilard cu cea Pe care pacientul o a\rea fale de colegii sii cu funcfii rnai lmportante ii proicctati asupra studcntilor (pe care ii binuia ci il ridicuiizeazi). Sfidarea puiernici a figurilor parentale si rcvolta contra }or a letit trePtat izL suprafa!5 iir transfer gi a luat forma spccific.r .1 unci suqi-riciLrni prLrfunde ci eu doream s.l corup moralitatea lui sexuali (o perspectir i pe care pacientuI a atr:ibuit-o tuturor psiJranniigtiior). Mai tArziu, pacientul a simlit c.i analistul era un agent al logodnicei sale, care dorea s5-1 impingi in bralele ej: a consultat mai mulfi preoli irL iegiituri cu pericolele pe care le prczenta psihanaliza penhu moralitatea seruali gj puritatea rel.ltiei saie cu logodnica sa. Dupd ce a vizut analistul repetiind comPortamentxl aproape lipsit de control, dar foarte supus fafi de mami (analistul fiird trimisul logodnicei), 9i-a schimbat treptai oPiica, perc+ pAndul pe analist ca pe mama sa adici spionitrciu-i ;i pretinzAnd doar c; este tolerar:tt din punct de vedere scxual, pentru ca e) s5-9i exprime sentimentele sexuale si siJ poaii pedepsi apoi in cel de-al doilea si al treilea an de analizi, acest ttansfer mater-r a devenit predomilant, 9i aceleagi confiicte au ]r tut fi analizate
ple-.tindea ai,

pinii Iru a ilceput si

se i.ittAlrreasc:'i

u\

OTTO F. KERNBFRG

Relafii de iubire

f'sr

holatoiogre

iir relalia sa cu logocitrica 9i in cmcep.tia sa generald despre iemei, vizutc ca mame pcricuJoasr: care inccrcau s6-i incite pe r.itreri, si-i plovoace la un comportament sexual, pentru ca apoi si se rizbunc' pe ei. Aceasti paradigntd ilans{erentiald s-a modificat, ia r:6ndu1 s;iu, la un nivel ;;r n'Lai profund, 1a care excitafia sexuali in leg.lir-rrX cu surorilc saie gi, in speciai, cu mama, a apilut in pnm plan, cu frici profunde refulate de reprcsaliile din partea tatiiur. Perccplia unei mame ostiie a fost o deplasare de la percepfia 9i l-rai infricosiioare a unui L'at; ostil in acel punct cle cotiturd, ordinea, politelea pi preocuparea exageratd pentlu curdtenio caracteristice au devenit tinta trava* liului analitic. Aceste Lrisituri dc caracter apereau acum ca reprezenttinr-1 O formatiune reactionald impotriva sentimentelor sexuale dc orice fel; elc reprezentau gi un protest mut, incipdfAnat, impotrirra mamei excesiv de puternice ,,excitate" si de ordo, nate. in cele clilr urmi, ele au rcprezental aspiratia lui de a fi un biiegel irrgrijit, care ar fi fost iuFrit de tatdl lui cu pr.elui renuntiiii }a concurenfa cu el ti cu bir:bafii in general. in al patrulea rrn de psihanalizS, pacientuJ a inceput, pentru prima dati, si simt;i o dorinfd eroticd fali de iogodnica sa. inainte, cind o gisise atractirri, ea reprezenta femeia idealizati, pur 5, inaccesibilS o contraparte a imaginii mamei excitante - sexual, dar: resprngdtoare. in al cinciiea pi in ciin punct de vedere ultimul an cle aralizi, pacjentul a inceput sd intr"elin.l relalii se, xuale cu logodnir:a sa gi, duph o per-ioadd de ejaculare precoce (iegat'5 de te.rma ci organele sale genitale ar fi putut fi rdnite in vagin ti de o reactivare a fricii paranoide de analist, vizut ca o figurd combina'ri tati-mamd rizbundtoare), poterrla iui a devenit normalii. Abia atunci el a descoperit ce simlise intotdeauna

o nevoie compulsivd cle a ser spiJa pe maini irecvert, pelrtru c:r ircost sirnptorn si disparri in contextul experientel0r sraie sexuale cu loplocinica sa. Acest ultim episnd a? dori siil prezint in continuare. Pacjentul obignuia si se intAlneasci cu logotlnica sa ir1 fieca re durninici dimincala, inilial pcntru a se intahi cu pilinfii iui gi cu ceilalti nenbri ai {amiliei ia biserici. Mai tlirziu, cei doi se intAlneau in biroul iui, mai degrabb decAt in apartamentul lur car.r era aproape de locuinla pirintiior lui petrecindu-gi diminetile dc. durninici impreuni, in ioc si se duce la biseric.i. intr'-una din diminejile de duminici, pacientul a puiui, pentru prima dati ili viala lui, ca parte a jocului sexllal, s; efectueze curmilingus pi sd se simth exciiat. S-a minunat cA ea a aiur-ls la orgasm in acest fel. A fost profniLd impresionat ci ea putea fr atet de liberi ti deschisd cu el. pi-a rnai ciat seama cit de prohibitir.e Fj ir')crulrtate crezuse ci sunt femeile (mama) in legdturi cu sexul. $i-a dat seama, cu Lrn sentjrlent de exaitare, gi ch un:dditatea, cdldura, rnlrosul gi gustul trupului Fi organeiol .qenitaie ale logodnicei ii excitau, in loc s?il oripileze, iar seniimentul lui de rugine gi dezgust s-a transfo rrat in excitatie 9i satisfacfie sexuali. Spre surprinderea lui, nu a avut eiaculale precoce in timpul cortactului sexual cu ea, gi a inteles cai acest lucru ave;l legdLurd cu faptul ci-;i pierduse, cei pulin temporat sentimentul c1e fr-rrie;i re-('ntimentul [al.r dc ea cd iern('re. El a recunoscut in siptimAniie urmitoare cai faptul ci a sta la bilou 9i a intreline rela!ii sexuale cu logodnica lui reprezenta o revolt; impotdva tatiiui siu gi a marnei sale gi impotriva acelor aspe.te ale convir.rgerilor sale religioase care au reprezentat o rafronalizale a presiulikrr Supraeuiui. r\cest pacient, in adolescenfa sa, avusesc fantasma ci ljsus era cu oclrii pe ei, mai aies atunci cand

TO F. KERNBFRC

Relalii de iubire " Psihopatologie

le spiona pe prietenele suroriloy strle, itrcerchnd *i surprrirdi o ooriiune de goiiciune in timp ce se dczbricau. A fost dramatic si olrservc cLrm aceastd afitudine fa!a de reiigie s;-a schirnbat si cum incepuse si1-l perceapd pe lisus ca nefiin,:l apa dr: pr:eocu1-rai dac:i fiinlele umane ,,se comportall frumos" sexual, ci ca rcprezcntind mai degrabi ciutarea iubirii gi a infelegelii umane. Pacientul Fj-a mai dat seama gi de faptul cd acele aspecte 1egate de logodnica lui, care i se pireau uneori dezgustitoare, reprezentaLr, in mintea lui. aspecte ale mamei sale cand, in copiltiria lui, pdruse excitatd sexual de tatil lui. Aceste aspecte ale logodnicei sale au devenit neimportante din acel moment, iar e1 a recunoscut alte treseturi reale pe care ea le avea in comun cr mama lui, cum al fi londul ci cultural ti nalional. CAnd logodnica lui a cSntat cAntece din regiunea ei natald, a fosi profund migcat; cAntecele i-au dat sentimentul comunicdrii cu o parte dil trecutul lui nu cu marna sa ca persoan;, ci cu mediul din care -15dicinile. A simlit c5, ajungArrd la o implinire totaea igi treigea 1ii in relafia cu logodnica sa, a ajuns 9i la o noui legdturii cu nropriul trecut, un trecut pe care iJ respinsese anterior, ca parte dir r:evolta sa rcfulate impotriva pirinfilor. Invidia de penjs poate fi pusi intotdeauna il legiturd cu inr.idia originari fati de mami (in principal fa!} de,,sAnii" rn: mci, ca simbol al capacitSlii c:i cic a da via!5 gi de a hrini si sirrbolizAnd primul obiect bun), astfel ci are ca rdddcini jmportantii aceastd invidie incongtientd fafi de mami, deplasati asupra pcnisuluj tatdlui Fi apoi intArit5 de cdtre comoonentele asresive ale conflictelor oedipiene, inclusiv de deplasarea agresivit.ilii de la mamb asupra tatilui. in spatele invidiei de perris;, gisim c1e obicei devtrlorizarea de citre femeie a propriilor organc. genitale, reflectAnd o combinatie de inhibifie primar; a genitaiitilii vaginale

in reialia inccnstienti clilire mamA gi fiic;, fantasma infantilS plomovai5 9i consolidati cult ral a superiorititii masculine, si efecte indirecte ale vinoviitiei inconsliente priJind relalia pozitjr."r ctr pen rsu i ta la 1u..
O femcie cu o patologre de caracter masochist; m-a consultat datoritS inhibiiiiior sexuale pe care le putea depdsi doar avAnd rdpnrturi 5e\ualc cu b;rrbali care l umileau. in primii doj anj ar analizei saie, a fost posibil se ne concentrim asupra nerroilor ei de autoapirare in relatiile cu bhrbalii gi cu analistu1, iegate de sentimente cle vinovetie inconttiente profunde, in legitur5 cu activitdlile gi dorinle1e ei sexuale, care reprezentau iupte oediprene. in al treilea an de analiz5, dorinta ei ca analistul - gi birbain general s.i aibi nevoie de ea a su1'erit o schimbare trepfii tatd prin iegirea la suprafafd a dorinfclor de dependenli faii de mama ei vitrege, pe care o simtise rece gi respingitoare. Se reorientase spre tat6l ei in incercarea de a primi iubire sexuali de la el, pentru a inlocui lipsa de satisfacere oral; din partea mamei. lciealizarea mamei sale reale. care murise exact 1a apogeul perioadei oedipiene a pacientei, perea acum a fi api.rare nu numai in fala rrinovifier oedipiene, dar gi ir-r fala iuriei timpurii, determinate oral, fald de ea. Analistul a fost perceput in acel moment ca o imagine a mamei, rece gi care respinge, iar pacienta a dezvoltat o dorinle puternicd de a fi plotejatd, strAnsd in brale ii iubit; de el ca de o mamd bur1d, care si-i risipeasci flca fali de rnama ei rea. A avut fantasrne sexuale de felafie, legati de sentimentul cd crgasmul birbalilor reprezenta simbolic darul de iubire ;i lapte, protecfie 9i hrand. Au devenrt atunci obiectui analizei faptul ci se ag;la cu dispelare de birbafi in relaliile ei gi frigiditatea ei, ca expresie a acestor dorinfe orale fafd cle bdrbafi, a dorinfei ei acerbe de

OTTO

KFRNBFRG

Relalii de iubire

Psihopatologie

a-i controla si a-i lncorpor"a, ii spaima de a,;i da voj": sti triiiasci gratificalia sexualai complete, pentru ci acest luclu ar fj insemnat depenclcniii totalii de bdrbatii ,,mdmogi" ;i cruzi si, prin ur, mare, lrustrare totali din partea 1or. In aceasti etapE a analizei sale, pacienta a putut, pentru Fri ma dati, si stabileascd o relale cu un birbat care pdrea un obiect al iubirii mai potrjvii decit majoritatea ceior pe care ii alesese anterior. (S-a cisitorit cu el la ceva vreme dupi ce a incheiat anaiiza). intrucit capacitatea ei de a obtine gratificafie sexuali deplini cu acest birbat a marcat o schimbare dramatici in relatia ei cu el, cu analistul, cu familia ei gi in viziunea generald pe care o avea asupra vielii, voi examina acest episod mai detaliat. In timpui analizci, pacienta a reugit sd ajungi 1a orgasm rn mod regulat in relafla cu acest birbat. Spre surprinderea ci, a piAns de cAteva orj la inceput, dupd ce a aiuns la orgasm total, plingAnd cu un sentjment de rugine gi, in acelagi timp, de usurare. S-a simlit foarte recunoscitoare fa!d de el ci i-a ddruit iubirea si penisul lui; s a simtit recunoscetoare ci se putea bucura pe deplin de penisul lui 9i, la un moment dai, in timpul actului sexual, a avut o fantasmd ci imbrhjiga un penis enolm, ]:otindu-se in julul lui cu ut.t sentiment de exaltare, in timp ce simlea cii se rLltea in jurul centruiui universului, ultima sursd de lurntnd. Simtca cd penisul luj era al ei, c.i putea cu adevirat si aib6 incredere ci el ;i penisul lui ij aparfineau. in acelapi timp, nu mai era invidioasd ci el avea penis gi ea nu. Dacd el se separa de ea, ea putea si tolereze acest lucru, pentru cd ceea ce ii diruise el der.enise parte din viata ei interioar5. Noua ei exper:ientd era acum ceva ce ii aparfinea 9i nu-i mai putea fi luati de nimeni. Se simtea recunoscdtoare ti r.inorrati in acelagi timp pentru iubirea pe care acest birbat i-o diruise, ir timp ce ea

de inviclioasA pe el pi de picioasi i;r pvjv;n1s lui, atAt de hotir6td sd nu se d;ruiasc; cu totul, penh'u a e\"ita l:l'csupusul 1ui,,trlumf" asupra ei ca icmeie.9i sitrrtea cd reusise si se deschidi pane la a se bucura de propriul trup gi propriile organe genitaie, in cjuda irrterdicliilor sale interioare, ce-gi ar.eau rdddcina in ordinele iantasmate ale mamei ei Fi ale mamei vitrege. Se eliberase de teroarea de a der.eni excitati sexual in prezenta rinui bdrbat aduli, care o tra lase ca pr: o fe-

fusese, tlup;1 cunr realiza ;rinrrr,

atit

sus-

r41

meie adulti (distrugind astfel tabuul oedipian). Se simlea exaltatA gj pentru ci isi putuse ardta corpul acestui bdrbat gi nu se mai tenruser in secret cd organele ei genitale erau uratc, mutilatc si neapetisante. Era capabilS s5-i spund: ,,Nu-mi pot imagina, daci laiul exist.l, ce-mi poate oferi n-rai mult decat am primit", referindu-se la erperienfa 1or sexuali. Se putea bucura de trupul lui, se excita sexual jucindu-se cu penisul lui, care nu rnai era instrumentul urAt al superioritSlii 9i dominafiei masculine. Acum se putera indrepta c;tre sentimentul cE este egalE cu ,:elelalte fernei. Nu mai simtca nevoia s5 invidieze jntimitatea altora, pentrll ci avusese proprja intlmitate cu un bdrbat pe care il iubea. Dar, mai presus de toate, capacitatea de a se bucura de sex impreuni gi de a fi deplin con;tientd ci primea iubire de la ei in timp ce oferea iubire - simtirrdu-se recunoscitoare pentru acest ii-rcru si nemaitemAndu-se s5-gi exprime nevoia de a depinde de el erau exprimate urma -Trdsdtura central;in plAnsul ce a fost orgasmului.penis devasin acest caz invtdia de tatoare: atat r;dicjrrile sale orale (invidie fafi de mama si fafi de penisul care ddruiesc,;i teama de o dependen!5 oribild de acegtia), c6t gi rddicinile sale genitale (convingerea din copilirie a superioritdtii sexualitilii masculine gi a bdrbaliior) au fost perlabolate in contcxtul unei relafii de obiect total, in care vinovitia

OTTO

KERNBERG

Relalii de iubire

Psihopatologie

pentru agresjvitatea fal5 de obiect, recunogtinta pentru iubirea primite ti nevoia de a repara vinovdlia prin diruirea de iubirii ru fost toate' exprimale impreuni.

Agresivitatea, iubirea

;i cuplul

Dupi ce am explorat modul in care excitafia sexuald incorporeazi agresivitatea in slujba iubirii, mi voi referi acum la confruntarea dintre iubire gi agresivitate in relalia emolionald a cu-

plului.
Cu intimitatea sexuald vine gi intimitatea emofionald, gi cu intimitatea emofionald, ambivalenla ineviiabild a relafiilor oedipiene gi preoedipiene. Putem spune, pentru a ne exprima intr-trr mod condensat gi simplificat, cX ambivalenfa birbahrlui fa|5 de mama excitantd 9i frustrantd din copilSria rnicd, profunda 1ui suspiciune cu privire la natura incitant6 gi inaccesibilS a sexualitdlii mamei devin probleme care interfereazi cu atagamenflrl 1ui erotic, idealizarea gi dependenia de femeia pe care o iubegte. Vinovilia iui incongtientd oedipiand gi sentimentul lui de inferioritate fajd de rnama oedipiani idealizatd poate avea ca umare irrhibifia sexua15 sau intoleranfa fa!5 de o {emeie care devine liberi sexual gi fafd de care el nu mai poate si se simti protector. O astfel de evolulie poate perpetlla dihotomia dintre relafiiie erotizate gi ceie desexualizate idealizate cu femeile, o dihotonie tipicd bXielilor in prima perioadd a adolescenlei. in circumstanle patologice, in special la birbafii cu patologie narcisicd, invidia incongtientd fafd de mamX

OTTO F. KERNBERC

Relalii deiubire'Agresivitatea, dragostea tr cup ul

uza o devalolizlr.c inconstielli;: catasiroiaii ;r Itureli ca obiect sexunl dorii, care di nastere Llnili scntim{,rnt dr: inst;:iiinarc si abandorr.
c,a

sj navoin clr a st rlizhuna pe ca poatc

i,a c J'emeie care nu at a\.ut o relatie timpr: e satisfdc.ltoare, cu o nrarni r:arc si fi tolcrat sexuaiitaiea fiicci ei, expcrienta in, constienii a uirei mame ostile 9i ciistante care a interferat cu dezvoltarea timpurie a senzualititii corpr.rrale a fetifei, 9i, mai tArziu, cu dragostea pentru tatii ei, poate a\/ea ca urmare o vinovirfie inconsLientd exagerJt; m les.itura cu iniimitatea sexu:rld prolundE fati de. un birbat. in aceste circumstante, schimbare;r normali a obiectului de cdtre fetiti, de la mami la tatd este distolsionati itrconstient, iar rel;rtia ei cu birbalii deviner una sadcrntasochist;. Dacd se dezvolt.i o strllctura de perso, naliLatc narcisjch, fata plrater exprinra o intensii invidic incongtic.rti tati de birbati pr intr-o devalorizare defensivi a birbafilor carc. c iubesc, prin distanlare eraofionali, pi poate printr-o promiscuriate determinatii narcisic care este paraleli cll aceasta la bdrbatii nai:cisici. iixpcrienta unui 1-a tli oedipian care nu estc tlispunibil, e sadic, care o r cspinee sexual sau este seducliv gi incitant va exa, cerba arceste confiicte timpurii 9i efectele 1or asupra vietii amoroase a unci fr.mei.
Consider6rrci {recventa vinorr.i liei oedipietre severe incon;ti ente 9i a apiririlor narcisice derivate atAt din surse oedipiene, ciit si din surse preoedipiene, am putea si ne intrebim ce factori sunt respcxrsalrili de cre;rrea pi rnenfinerea unei r-elafii reugite intre un

bdrbat si o femeie. DouX rispunsuri standard si convenlionale sunt cii mor.rla social5 protejeazi structura cdsdtoriei gi, in ntjsura in care structurile culturale si sociale par acum si se dezintegrezc, irstitulia cdsitoriei este in pericol; sj al doilea este ci c{ragostca ,,maturd" implicd pr-ieienie gi camaracierie, care

re posibilitatea punere in *qcene prin intermediul imaginilor. prfuritive, aie pilrinlilor combinali fantastic care amintesc foarte irulin de ca ra cteristi ci le reale ale obiecteJor parcntale. inconstient, ser stabilegte ul eclrilibru prin interrmediul ciruia partenerii i9i complr:teaz.i unul altuia relatia dominalt;i cu

iniocrriesc trLrft:ri intr: siii.)tr:a pasicnalii :r irrLri:ii rrrr:altiL:t.irri .tt, fiaie gi asigu;"i contin uitatea viefri cripluiui. Di;r pr-rncl de vederr: psihi:uiaiitic. dorinta cie a deve:ri un cuplu si, prin accasta,,le a satisface nevoi it-rconstiente profr-rnde de identificare piini de iubire cu proprii pririnfi 9i cu nrlurile lor itrtr<r relatie sexual.i este Ia fel de importantd ca si lorfele aeresive caro tind si submineze relaiiile intlme. Ceea ce distruge aia, ;amentui pasional Fj poate pdi.ea sd fie un sentiment de intemr' lare gi ,,plictiseali sexuali" este de fapt activarca agr"esivit;tii, care amenintd echilibrLrl fragiJ dintre s.tdo-masochism si iui:riic in relatia unui cupiu, atat sexuaii, cdt si emotiouali. Dar o dinamici mai specifici intri in sceri;i in timp ce se dezvolte .rdmitatea emotionali. Dorinfa inconstient;i dc a repara reJafiile dorninarnte patogeno din trecul Fi tentalia det a lc repeta in tenneni de nerroi agresive si de r.izbunare neimplinite ali ca urmare ]rurler.ca ior in sceni in relalia cu partenerul rubit. Pr.tr inter-rrediul identific;irii proiectir.e, fiecare partcncr tinde si induci in celdlalt caracleristicile fostului obierct oedipian si/si;u precNt,,Jipi.lt cu care a triit co|flicte. Idcnfificarea proiectivi este un mecanlsm de apirare primitir., dar prev:rJerLt, cale const.i in ieticlin!a de a proiecta un impr-rls asupra altei persoane, frica dc ccal.rlti persoanil aflat.i sub influenta irnpulsului proiectat, in tenclinta inconttient; de a inciuce;rcest impuls in cealalt;i persoani si nevoia de a controla cealaitii persoanii aflat.i sub inflr-renta acestui mecanisnr. Dacd conflictele timrrurii in jurul agrcsivititri au fost lyave? <rpa-

OTTO F. KERNBFRG

Reiaiii de iubire

' t\gre5t!itnl.rir,

cir;rgo5tea si c! ptul

rbir'l t:Jl Dairqen riin lrer:rri. cee:r ce linilc s;i legt tclaija in nroriuri lroi 9i irnprclizibilc. in mod descilpti\', constatiff r:X, iir itrtimitatea 1ol, cupluriie intcrr cfion ea:::i in multc {cluri minore., ,,nebure9ti". Aceasti ,.nebunie plivatii" (pentru a [o]trsj terme nul iu j Arrcirr: Crccn din [19ti6]) poate fi gi fr"Lrstranti ;i excitanti pr:ntru cd apare in contextul rrnei relatii carc poate foalte bine s:i fi lost cca nlai excitanti, mai satisficitoare gi mai reugrtd ia care ambii parteneri puteau rrisa. Pentru un observator, cuplul parc si pur,i irr sceni un scenariu bizar, complet diferit de rnteracfiunile ior obisnuite, un scenariu care totugi a fost pus in sccni in mocl repet;rt;n trecut. De exemplu, un so! don-Linator pi Lr sofic strpusi se trirnsfo:'mi, r'espectir', intr-un b:iiefel plingAcios ;i o direckrare de;;coald severii cand el ricegte gr necesiti ingnjire; sau o soiie cu tact Fi empatici, cu un sof direct si agrcsi\i pot cieveni o paranoic6 care se plingc si un sol care o linisteste, o in Srii,:ite marern ci:rcl ea se sinrte dispreluiti de o ierfi pcrsoanJ; sau o orgic clc iarfr-rrij spa.rte poate tulbura din c.1nd in cind stilul dt viafi annonios al cuprlr-rJui. Aceast;i ,,uniune in nebunic" in mod obi;nuit iirde sli fie intreruptd dt aspecLe rnai normale gi saiisfdcitoare aie relafiei de cuplu in domeniiie sexuitl, ernotiona.l, irtclccLr"ral;i cultural. Dc fapt, o capacitatc pentru ciiscont.inuihrie in lelaf.ie joaca un rol central in nrentirrerea ci"

serual. pin;i ia urmi copilul va derreni congtielt dt acost 1ucru. idcal, o femeie poate aiterna cele douii roiuri aie ei si poate trece usor de la cel de rnami tand::i, subtjl cr.oiici, iubitoare fafi de bebelugul gi copiiul ei ia cel, eratie de parteneri sexuali a sotului ei. Iar copilul se identificd incongtient cu ea in ambele roluri. Discontinuitatea mamei declanseazi in bebelug sursele cele mai timpurii ale frustrerii gi dorinlei. De asemenea, prin identificare cu mama, capacitatea bebeiu;ului pi copilului pentru discontinuitate in relatiile lui/ei intime, este declangatb. Dupi Braunschweig ;i Fain, autoerotisrnul bebeiupului derivi din secventeie repetate de satisfacere care alterneazi cu fr-ustrarea dorintei lui de a fuziona cu mama: mastuLlrarea poate reprezenta o relalie cu obiectu1, inainte ca la sd devini o apdrare contra acestei relafii. Anclr6 Cleen consideri aceasti discontinllitate r) caracteristici de bazi a fr-rnctionirii omului, atAt in normalitate, cit gi in patc;1ogie" Discontinuitatea in reiafiile de dragoste, propune el, pro-

tejeazd relalia

de fuziunea pericuioasd in cadrul cireia

DiseontinuitSgi
Aceasti c;rpacitate pentru discontinuitate, descrisd de Braurrschrn'eig 9i Ftrln (1971, 1975) ;i cle Andr6 Green (i986, 1993), igl are ridiiciniie iri discontinuitaica relaliei dintre nrarnb sj bebelug. Iiupi liraunschweii; gi frain, cind o mami nu meri este disporrihiii pentnr bebelug deo;rrece a revenit 1a soful ei ca partener

.rgresjvitatea ar putea deveni extrem5. Capacitatea pentru discontinuitate este pusai in sceni de birbaii in relalii1e 1or cu femei, le: separarea de femei dupd obti:rerea satisfacliei sexuale reprezintE o afilmare a autonomiei (in mod esenfial, o reacfie normali ruarcisici la retragerea mamei) 9i este in mod tipic interpretate gresit in cligeul in o -decdtgeneral feminist - ci bdrbafii aude capacitate mai redusi femeile si stabileascd o relalie depen, den!5. La femei, aceastd discontinuitate este fir mod normal ac, iirrati in interactiltnea cu bebelugii 1or, inclusiv dimensiunea erotici a acestei interactiuni. Aceasta duce la sentimentul frecvent al bir:batului de a fi abandonai: din nou, in cligeul cultr rtrl de aceastd datd al bXrbalilor - rnaternale cu erotismul heterosexual a1 femeilor. - al incompatibilitelii funcliikrr

OTTO F. (ERNBERG

Relalii de iubire . Agrestvitatea, dragoslea st cup

Lrl

l)ifr:rr:nfc:e dinire bdrbafi si fcmei nrivirrd capacilatea nentrLr toleralea dr scontinuitifikrr apal -<i in discontinuitifile refetitoarc ia relaliile cle dragostc, clupi cr-rm a ardtat,Alberonr (1987): dc obicci, femeiJc intrerup relafiiie sexuale cu un birbat pe care nu il mai iubesc si stabilesc o discontjnuitate radicalS intre o relafie veche de rubire gi una noud. Bdrbalii suni de obrcei capabili si nrenfind o relafie sexuali cu o femeie, chiar dacd implicarea lor emofionald a fost lnvestiti in altd parte, ad.ic; ei au o capacitate mai rnare de a toler a discontinuitatea intre investirile emotionale si eroticc 9i cle'ccintinuitate a investirii rrotice intr-o iemeie, rn L'eaiitate gi in fantasmd, in decursul muitor ani, chiar si in absenta unei reiatii cu ea. Disconiinuitatea intre atitudinile erotice gi tandre ale bdrbatjior fali dc, femei este r"eflectat;i in clisocierea ,,madoni-prostituaL;", apirarea lor cea mai tipicd contra relaliei sexuale oedipiene cu mama in mod incon;tieni. niciodatE trbandonati, interzis5, gi doriti. Dar dincolo de aceastd disociere, conflictele plofunde preoeclipiene cn manra tird si rslpari in moduri nediluate in relatiile birbaiikrr cu femeile, interferind cu callacitatea lor de a se rledica complet unej femei. Pentru femei, care deja s-au reorjeniat de la mami 1a lati in copilSria mici, problema lor nu este incapacitatea cle a se impJica intr-o relafie de dependenli cu un bArbat. Este vorba, nrai degrabi, de incapacitatea de a tolerr si clc a accepta propria jibertate sexuala ut acea relatie. jn contrast cu afirmarea dc cdtre bdrbafi a genitalitilii lol falice incd din copiliria micd, in contextul unei erotiziri incongtiente a relajiei mamii-bebeiu9, femeile trebuie sb redescopere sexualitatea lor vi,rginalS oliginari, in mod incon;tient inhibati in cadrul reiatiei inami-firci. S-ar putea spune ci, in stabilrrea unei relatii de iubile, bArbafii sj femeile irebuie si invete in timp ceea ce celdlait

defirt cieitr: birbatii implirare;r trrr:fundi, iar femeiie, litrertatr.a t4s sexuald. EriiCent, cxrst.i exceptti semnificative <ie la aceastir evo, lulie, cum ar fi patoiogia narcisici la fonrei si tipurilo sever-e do arrgcrasd a castririi cie orice origine, ia birbaji. Discontinuitatea irr reiafia de iubire este incurajati 9i de proiecfia reciproci a dictatelor Sr-rpraeului. Proiectarea asupra partenerului sexual a unor aspecte sadice ale unui Supraeu infantil pi./sal'- oedipian poate cluce la supunerea masochistd si nerealjsti, ia distorsiuni sad o-masoch:iste ale relatj.ej, dar 9i la o;:evolti impotriva Suprr:aeului proiectat, exact prin intermediul scp.rrarilor temporare care caracterizeazd discontinuitilile normale dintr-o rciatie amoroasS. O respingere vioienti sau un atac asupra obiectului care inspird vinovdlie poate avea ca urmare libertatea tempcx'ari fafd cle un Supraeu proiectat, sadic. Aceastl eliberare, in mod paradoxal, poate permite reaparilizr iubirii. Functia central5 a discontinuitilii explic.i de ce unele cupJuri pot avea o relatie stabild 9i dtrrabild alituri de (in pofrda sau din cauza) agresivitate si violen!a puse in sceni in vrala lor amoroa, si. Daci vom clasifica psihopatologia non-organicd in linii mari, in categorii precum nevrotic, borclerline. narcisic Ai psihotic, partenerji care fac parte din diferite categoi'ii de patologie pot sta, bili grade variate c{e echilibru care sb le stabilizeze relalia 9i si le permiti sd punb in sceni lumea lol de nebunie privati conFnuti de disconiinuithli pl otective. De erempiu, un birbat nevrotjc cu o pcrsonaiitate obsesion.alS care s-a c;sitorit cu o femeie borderiine poate sd admire in mod incongtient ceea ce simte drept libertatea ei de a arrea izbucniri agesive violente. Ea poate fi protejath de consecintele reale si temute ale comportamentul-ri ei agresiv prin discontinuitatea realizata in procesele de clivaj pe care le impune ca pc rnodul cel mai firesc de a relafiona in rclalia

OTTO

KFR N BFRG

Relalii de iubire

. Agre5i!ilatea, d ragoltea tr .Lr piL

150 tnarii;rli.. Solul ei obsesional poaie'fi linistii, de n:rill;"a a toconfinitoare a agresivitdfii de carc se teme ir-r mod rinconFtient in sir.rea lui. Dar un alt cuplu cu o patologie sirnilard se poate distruge deoarece birbatului obsesional care nu poate tolera inconsecventa a femeii, iar femeia borderline care nu poate tolera natura triiti ca persecutorie a continuitetii si persistenla ralionali a *olului ei ohsesiv. in mulfi ani de convieluire. intim.itatea unui cuplu poate si fie ori consoiidati, ori distrusd de punerea ir.L sceni a anumitor tipuri de scenarij inconstiente cate diferd de punerea il scend periodicd a relafiiior cu obiectul obigr-ruite, disociate, din trecut, incon;tiente. Aceste scenarii inconstiente specifice, temute, si dorite, sunt treptat amplificate prin efectele cumulative ale comportamentelor disociative. Punerile in scen; pot der.eni foarte distructive, uneori pur gi sirnplu din cauzi c5 eJe declangeazd reactii circulare care distrug viata amoroasi a cuplului, dincolo de intenliile lor gi de capacitatea lor de a le contne. Aici mi refer la punerea in scend a scenadilor oedipiene care reprezintd invadarea cuplului de cdtre o parte terte exclush ca o fortd majori de distrugere pi la variate relalii de ingeminare punere in sceni de cuplu ca o forld centripetd distructivd sau de instriinare. Si expiorim aceste ultime relatii. Confiictele narcisice se manifest5 nu doar prin invidie, devalorizare, distrugere sau separare inconstiente, ci gi prin dorinla incongtienti de a se completa pe sine prin intermediul par, tenerului iubit, care este tratat ca un geamir imaoirrar f)irJigi" Anzieu (19E6), pornind de la lucrarea lui Bion (1967), a descris alegerea incongtienti a obiectului iubirii ca o completare homosexuald gi/sau heterosexuale a sinelui: o completare lromosexua15 in sensul cd partenerul heterosexual este tratat ca o imagine

sinelri. i{u est{' i{rlerai ia parti:ner nirric ciir rttr: ce rru corespuncie acestei saheme de compietare. I)ac;i intoician!.r include scrualitatca celtiilali,.rcrsL lucrr, p,-);tt1' d'.rce lr o grar.ti jnhibare sexuaid. in sp;rteie intolerantei fa f.i de sexualiatea celui'[]-L la lt s;e afli invidia narcigici fat; d c s' r ul ()pus. t, rn tr ast, cAnd .elelalt este seiecLat ca Lln eeamdn heterosexual, ljantasma incongtienti a compleiirii prin a fi dou5 sexe intr-ulul singur poatc actioi-ia ca un liant puternic. Rel;r Crunberger (1979) a srrbliniat pentru prina oa:'ai fantasmele incon;tientc narcisice de a fi ,:ele clouii sexe intr-unul singur. S-tr obsen'at in mod frecvcn'i ci, dupi mulfi ani de trai irnprer.md, partenerii incep sd semene ulul cu altul chiar gi fizic; adcsea, obsen'atorii s-au rniral cum doui astfel de persoane asem6nitoare s-au gisit una pc'alta. Satisfacfia nafcisici iir aceastii
in lgiinrii'i
r:

l:,1

reiafie de ingemirtare, nunta de obiect putem spune, a iul-.irir cu sa iislaclia nilcisici, pr:otejeazE cupl ul cle activarea aijresivitili j distructive. irr circumstanfe mai pulin icleale, aceste reiafii de inr:onrinale pol devcni ceea c('Ar]ziL-.Lr (1986) a r mil, o,,piric" a

i'elaiiei cupiului cerere de iniirnitate colrrpieti: li continuaj - o lzr inceput pare o intimitate a lubirii, dar in cele din rrlnri care dcvint o inljmirarc.r urii. inlreh,rrc.r r('lrctJl-r .on-i.rnt ..inc.r m.l nrai iubesii?" reflecti nevoia de a meniine pielea comun.l ;r cupluiui gi cstc c{nrtrapartca afirmalici ,,Moleu nri traLczj aFal" seruralSnd o schimbare in calitatea relatiei sub piele de la dragoste la perseculie, Numai opinia celuilalt conteazi cu adevi,rrat pentl"r-l protejarea signrantei s! sin.it.ilii mintale a unuia dintre parteneri, iar trceasti opinie se poate tlansforma dintr-un flux cor-rst;l1t de dragoste intr-unul la Iei de constant.ie ur5. Scenariile puse in sceni in mod incon;Lient ii pt icnlen lung pot
inclurle farrtasrlc
c1e.

indepimire a dorin,tekrr, vinor.iifie ncongtientii,

OTTO F. KERNBERG

Relalii d iubire " Agreliv tdiea,

ragost.. ri cr

plLrl

;:i irn i ihal diferit;rle unei siflratjj traumatice, angoasanli care se reprcti ia nesfir;it,;i o reactic fir iant cleclansatj inidrrrFlii6l 9i cu forfi care intrerupe secventa iniemd a scr:narinlui. De exemplLr: o Jemeie cu o structuri de personalitate istertci, o fixafic oeciipianii ia ur tat;i idealizat, ru interdicfii profunde in ceea ce privepte o e,,,entuaji relaiie sexualS cu acesta, este cisitoriti cu rm trdrbat cu o strucfuri de pcrsonalitate narcisicd ti cll un intens resentinent ircrngtient impotriva lerneilor El a ales-o ca pe tm gearn:in iretenrs,^xual clorit gi in mod incongtrent s-a asteptat ca ea fie in firtregir-no sub t:onh olul siu, ca suport penbu narcisismul iui. lnhibitia ei sexual5 ftustreazl narcisismul lui si ii provoaci sd caute satisfacfia cxtraconjrigalii; dezamigirea ei in 1eg6turd cu tatil oedipian dedar;eazi mai intai supunerea ei masochisti ineficienti faid de solr-rl ei gi, rnai tArziu, o legdtru:i masochis6 gi (din acela;i mo, ti\, satisficitoare sexual cu un birbat interzis. Abandonarea so!ului il lacc pe acesta constient de depetldenta lui angoasant; la!.i de ea, ncgatii prin trafarea ei anterioari ca o sclavi, in timp ce r5spurrsul ei sexu;ri ilcum pc depiin viu intr-o relafie amenintiitoare, dar inconsticnt pcrnrisi (din cauza nalurii ei nonconjugale) insearl n.i acceptat:ea cie ciitro ea a propr.iei ei sexualitifi genitale. Sojul gi so lia se reiltAlnesc cr-r o mai bund inlelegere a nevoilor lor reciproce. Este adeviirat ci arnbii au parcurs o psihanalizi ;i cd, firi tratarnent, ptrbabil nu ar fi putut se isi reconstruiascd relafia. in rnod inconstient el trvea lLevoie si o provoace sd devini ntama care respingc, justificAnd astfel retrospectir', ca si spunem asa, cievaiorizarea Jui l'afi de ea ;i ciutarea ulei noi femei idealizaie; in mori inconstient, ea avea nevoie si reconfirme indisponibilitatea 9i lipsa de ioialitate a tatdlui gi s.i pliteascA preful unei situalii periculoasc social, ca o conditic pentru a rdspunde seru, al unui birbat care nu era sofll ei.

.iutare disptlal:j

TniangurNatir Triangulaliile elrrecte ;i inrrerse, pr care le-an.lescris inir-r) Iucrare mai rreche (1c)88), constituie scenariile incorgtiente cele maj frecvente sr nai hpice, carc ir cel mai lAu caz pot distrllge cupiul sau in cei mai bun caz consoUdeazd intirritatea 9i stabilitatea lcrr. Folosesc termenui trianguiatit directd pentru a dcscrie fantasma incon;iiclitd a ;rmbilor paricneri prirrind o persoand tr:rfd erclusit, un nrenrbru ideaiizat de acelagi scx cu subiectui -rivalul temlri: care reirroduce rivaiul or:dipian. Orice btlrbat sau iemeie, in mod incongtient stru constient, se teme de prezenla cuiva care ar: fi mai satisf5c.itor pcntru partenerui siu sexual; aceast2i telti persoani estc la rrrigint.r rresigurantui tmotionale ir intimitalea sexuali 9i a geioziei car un semnai rle alarmi can' protejeazi integrjt? tea cupll ui. 'l)'ia n gu ln t La iirzcrsii definegte fantasma conrpensatorie, rizbuilitoare a implicirii intr-ci lelatie cu o .rlti persoanai decit parienerui, r-r ir mcrrrblu idealiu;rt cle sex opus care reprezint.i obieclul oedipian iorit, stabilind astfel o relalie triangulard iu care subiectul este curt:lt de doi membrj ai sexului opus in 1oc si trebuiascd sd cclnculeze cu rivaiul oedipian de aceiagi sex pentr:u obiectul oeclipian idealjzat cie sexul opus. ELI propun ci, daie fiind aceste cloui fantasme univcrsale, existi in mod potenlial, in fantasmi, intotdeauna sase persoane in pat: cupiul, rtv.rlii lor oerlipieni inconFtienti, gi idealurile oedipiene inconstiente. Daci ilceasii formlrlare aducc in rlinte comentarild iui Freud (1954) caiire Fliess, ,,MzI oblrnuiesc cu ideea consideririi fiecirui trct se xual ca un proccs in care sunt impllcate patru persoane (scrisoarea 113, p. 289), ai trebui rcmarcat cd accst conentariu a fcst ficut intr{ discutic ciespre iriscxuaiitate. Formularc.a rnea

l5i

JTTO F, KERNBERG

Relalij de iubire

. Ag.esivrlatea,

ragoJt-"a si

rLt

plul

.lplf

O fonni pe care o ia frecveni agrcsir,'itatca legat.i da conflir:rele ocdipiene (lin praciica clinic;i gi in viafa de zi cu zi)este coluziunea incontiientb a arnbilor parteneri de a ,:isi, in realita, te, o a treia pelsoalld care reprezinti un ideal condensat al unuia si un rir.al al celuilalt. Dc aceea, infidclitatea conjugali, relaliile triangulare pe termen scurt si lung foarte frecvent reflecti coluziunile inconstienLe in cuph-l, tentalja de a prule in sceni cee.r ce este mai angoasant 9i mai dorit. Dinamica homoseruald, precunr si cea lretcroseruali intri in sceni, deoarece rivalul inconstient este si tur obiect dorit sexual itr conflictul oedipian neeatir-: adesea, r,ictin-ra infidelitifii se identificd ir mod inconstient cu partenerul hiditor in fantasmele sexuale despre rciatia partenemlui cu rivalul care cste urit din gekrzre. Cind patologra s* veri narcisici la unul sau ambii rnembri ai cuplului impiedicil ;1 capacitatea pertl'u o selo.zie nol.nald o care impii. - capacitate tr:ialgulaiii cd o allltmit:i tolerarca rivalitiiii 0edipie|e acestc sunt usor"de pus il scen5. Cup1u1 ca:re poate si gt menfini intimitatea sexuali, pcntru a se pr:oteja de invadarea din partea unei terte pclisoane, nu num.ri ci isi menlinc. granita conventionalii cvident;\, dar isi rcafir.mi, il iupt;r lui contra rivalilor, gr:atificarea ilrconstienti a fantasmei persoanei terte excluse, un triumf oedipian si o revolii oedrpiani subtild in acelasi timp. Fantasmele despre persoanele terte exciuse sult componente tipice ale relatiikrr sexuale normale. [ian, dantul intinritdlii sexuale care per.mite pldcerea datri de sexualitatea pervers; polimorfi este obtinerea plicerii din fantasnreie sexuale secrete care exprimi, in mod sublimat. agresivjtatea fati cie obiectul iubit. Iniimitatea sexuali prezinti astfel irrr:ii

ir c,:ri iex tu l lra niasm--l or incottFtj ente ba,-:a tr' rJr nlrli,:ri , Lr ol'j('.ltrl '', d ip i.i rr
c'

r-l

c' reia ti

si

c discontinuitaiei discontinuitatea'intre infilnirilo sexuale in care ainbii paltencd surt cilmplet absorbiti si identificafi unul cu celSlali si inielniri sexualc in carc scenariile fantasmelor secrete sunt puse in scen;, aducend astfel in relalie ambivalentele nerezol\/ate ale situalrei oedipiene. La intrebirile eterne ,,Ce vor femeile?" 9i ,,Ce vor birbalii?" se poate r.ispunde spunand cd birbalii vor o femeie in roluri multiple - mami, feti!5, sor5 geam5nS, 9i, mai presus de or:ifemeie adult5 sexuale. Femeile, din cauza renuntirii timpLlce, rii la obiectul primar, doresc un bilbat in roluri paterne, dar gi in roluri materne - ca tati, biielel, frate geamin si birbat adult sexuai. La un alt nivel, atit birbatii, cAt gi femeile pot doli si punli in scend o relalie homosexuald sau s; inverseze rolurile sexuale intr-o c;Lltare de a depigi glanitele dintre sexe care in mod inevitabil limiieazi satisfaclia narcisici prln intimitate sexuali: ambii doresc fuziunea complet; cu obiectul iubit, cu elemente oedipiene gr pre-oedipiene, carr nu poate fi niciodatA realiza t5.

i55

Perversitatea

;i granilele

ln esenli, experienfa grani!elor dintre sexe poate fi depeFit; doar cind distrugerea simbolici a celuilalt ca persoand permite folosirea organelor sale sexuale ca dispozitive mecanice ferd impiicare emotronali. Llciderea sadici este consecinta extrema, dar logici, a unui efort de a penetra o altd persoand pind la esenta existenlel sale gi de a elimina sentimentul de a fi exclus din acea esenld. in circumstante mai moderate, perversitatea recrutarea iubirii in slujba agresiviteli transfoflre intimitatea sexual5 profundi intr-o mecanizare a sexului, care deri\rd din

OTTO

KERNBERG

Relatii de iubire " Ag esrvrtatea.

ragostea

ti cr piui

devalorizare.r radicali a per:sonalitdtii celuilait, o obserrraiie ficuti prima dati de Fairbairn (i 954). Pervelsitaiea in intAlnirea sexuaiS poate fi ilustraii de evoiuliiJe tipice ale cuplului angajate pe o periciadd de timp in sexul in grup. Dupi gase luni pAni la un an de participare con-

primitive disociaiivc pot pr()teta pen,ersitatea in cadlul

unr-ri

stant; in actir.itdli multiple perverse polimor{e, capacitatea lor pentru intimitate sexuald (gi din aceasth cauza, pentru intreaga intirnitate) ia sfArgit (Barie1l 1971). in aceste imprejurdri, structura oedipiani tinde si se desirame. Acesta este un contrast marcat faii de efectele de stabilizare asupla unui cuplu ale unei relatii amoroase triangulare actuale. Se ajunge la un echilibru care permite purerea in act a unei agresivitSfi non-integrate prin clivarea iubirii de agresivitate in relalia cu doui obiecte; punerea in act a vinov.iiit:i inconFtiente determinatbi de triumful oedi, pian se realizeazi prin menlinerea ulei relalii de dragoste care nr-r este cAtugt de pufin satisficdtoare. In relalia emolionali 4 cuplului, o perversitate corespunzatoar poate fi observati in relaliile sado-masochiste dc lungd durati, in care unul din partener.i pune in sccnd func!:iile de Supraeu perfeclionist si crud, satisficindu-9i ast{el propriile tendrnle sadice prln indignarea ipocritS, in timp ce partenem) ir mod masochist igi ispigeste vrnovdfra derivati din sursele oedipiene <i. mri fr(cv('nt. prcoedipienc. Sau poate ci acest echilibru perver.s nu rnai impiici exprimarea agresivitdlii sancfionatd de Supraeu, ci este punerea in sceni a unor scenarii sado-masochiste mai primitive, cu tipuri de agr.esivitate care amenirtd viata gi idealizarea primitivd a unuj obiect puternic 9i crud liri o dirnensiurre morali. Un partener, de exemplu, poate fi de acord cu sterilizarea sau chiar cu mutilarea sau auto-mutilarea concret5, drept castrare simbolicS. Mecanismele

ccitilibru stabii al cupluJui care ajungo ia o intimitate extraordin: ra dornirral,r d(',rgr('rir it,rk.. Activarea relafiilor disociate" primitive cu obiectul in interacliunea dintre parteneli poate crea reac'.ii circulare care dobAndesc o calitate fixE, pe care discontinr:itatea obi;nuiii din relalia de cuplu nu o rnai poate cuprinde. De exemplu, izbucnirile de furie ale unui partener pot evoca un respuns al indignirii justificate 9i ider-rtificarea cu functiile primitirre aie Supraeului. Acest iucru este urmat de o supunere masocltsti a primului fdptag fafd de partenerul siu, care se transformi in izbucniri reinnoite de furie sau intr-o consolidare imediati a furiei ca o apdrare secundard contra vinovdtiei jncongtiente. Aceste reacfii pot fi escaladaLe pen; cand aceasti relalie disociatd, primitivd cu obiectul devine o trdsiturd recurentb in vi.tta cuplului. Etlrel Person (1988) a descds o situatie tipici in care L1n partener are o relatie extraconlugalS 9i se apdr5 de scntimentele de vinovdfie printr-uir comportament provocator fat; d) partenerul conjugal, cu scopul de a induce o respingere de c5tre partenet pi astfel atenuindu-gi rrinovifia existenti. Acest lucru poate duce la r:n lezultat contrtrr celui a9teptat, in final distrugind cuplul. in general, asrcsjlit.tiea neincetata ca.) pledoarie incontticnte pentru acceplare gi ctr ispisire a vinovdliei declansate de aceastd asresirritate poate sd nu fie conlinute de partener.

6ranifele gi timpul
Cranilele care separd cuplul de nrediul lui social protejeeza echiiibrul cllpllrlui, cri consecinte pozitive sau de alti naturi.

vfTO F. KERNBFRG

Reialii

deiubire. Agresivrtatea, dragostea :i cuplu

158

lzolarea sociali extreme a cupiuriior cu evolufii jrenrersr. ln 7(1nelc scxual2i, cmotionaid ;i /sau ale Supraeului poate inriiutSft trcptat relalja distructivi, deoarece partcrrerilor le lipsesc inter acfiunile corective cu mediul si igi pierd capacitatea normalb de a ,,metaboliza" aspecte ale agresivititil generate in interacfiuni, le sociale. lzolarea sociald a cuplurilor extrem sado-masochiste poate pune in pericol partenerul masochist. pe latura pozitivi, granitele normale protejeazi nu numai intimitatea cuplului contra invadirii tr:iangulare dirr mediul socjal inconjurdtor, c; qi ,,ne_ bunia lor privati", discontinuitilile necesare in relafia lor. Anumite gr.anite obisnuite ale cuplurilor devin semnificatir.e in djferite etape ale vietii cuplului. Este vorba mai iltAi de relatia cu copiii lor, un subiect prea vast si complex pentru a fi expJorai: in acest moment, exceptAnd accentuarea importanlei rnentinerii granitelor carc separi generaliile. Una dintre manifestirile omniprezente ale vilovifici inconFtiente fald de calitatea implicit rebeli gi provocatoare a oricirei rclatii rntime (reprczentAnd impiirri, rea oedipiani) este lipsa de indriizneald a cuplului de a menline granife ferme aie iniimit.ifii in relatia cu copiii lor. Absenla pro_ verbialS a incuietorii ugii de la dormrtor poate simbolza vinovitia incor:rstient5 a p.irinfilor in Jegdturi cu rntimitatea sexuald pre9i supr,rnerea Ior ilconstienti c6 func;iile parentaie ar trebui si le in_ krcuiascd pe cele sexuale. Aceasti fantasmi regresivi, proiectat; asupra copiilor ca o team.i de reactiiie lor la a fi exclugi din patul parentai, reflecti frica subiacenti de identificare cu cuplul paren, tal il scena originari si colziunea incongfienti dlntrc cei rloi pi_ rinh irr a abdica de la iclerriificarea completi cu proprii ior pirinfi. O alti granifb este cu reteaua de cupluri care constituie \riara socrali obignuitb. Itelaliiie cu alte cuplur:i sunt in mod normal impreppate de erotism; prilrtre prietenii gi sofiile lor aflati intr-o

L:olriziune inr:on:;iienti'r exisia d-,.rlii cie temul si obiecicl. scxlra- l5s doritc si intcrzise. i-lrani1el,": incitante, excitante si interz e rntrc cupluri sunt di:corurile Lipicc in care sc joacd triangulir:ilc dirccte ;! inverse. Granita dintre cuplu 9i gr-Lrp cste intotdeaun;l o zon; de 1L1ptei. ,,Starea de rbzboi statici" este reprezentat; cie presiunea grupului de a modela cuplui dupd imaginea sa 9i se reflectd fur moralitatea conventionali in ritualizarea ideologicE Fi teologtcA tr iubirii, clcrrotamentuiui, c;satoriei gi tradifiei fam.iliei. Din acest pnrrct do vedere, cuplul care existd din adolescenta timpurie satr chiar clin copilirie, suslinut de rudele celor doi Fi sanclionat de nelcepfia universali binevoitoare, triieFte de fapt intr-o incirisoare sirnbolici, degi cuplul poate evada iltr-o relalie de dragosie ser.retii. Tentafiil-r gi scducfiile rcciproce din retearra cupluriIor arjulte reprezinti nn coldlict mai dinamic, dar ;i, uneori, rr sali/arc potentiaii pentru indivizii sau cupiurile pri.nse in relafii car"e se'indbugi in resentinrelt reciproc 9i agresivitate. Crrt--r'rl are ntvoie clc cuphr pentru propria lui snprarrietuire, pentru a se iinitti ci un iriumf oedipian, detagAndu-se din multinrca anonjrni, estc posibii. Iar grupuJ jlvidiazi gi arc resentlmente lafi de succesul cuplului, in contlast cu singuri.tatea individului in aceasta mullime anonirrrd. Cuplul, la rAlrdul lui, are nevoie de grup pentru a-si desciirca :rgresivitalea in mediu. Identificare;r proicctive ru opereaz; doar in cadml cuplului, cj gi pe cii subtiie care includ o a treia gi o a patra parte. Liberman (1956) a dcscris mocjul cum nemr:ltumiriie amare a1e pelcientului citre analist la aclrcsa parterrelului crrnjugal poate face parte dintr-o acting-out subtili. Anaiistul devine depozitarul apiresivitetii contra partenemlui corrjugal, iar pacientul se rett:age intr-o relalie ,,salvati" cu par:tenerul, in tirnp ce :rbarriloneazi rclalia cu anaiistul.
lc.

OT'I-O F, KERNBERG

Relatii

cie

iubire . Agre5ivitatea,

ragosiea 5i cLrplu

r-,0

Aiasia este uri exe t1",ilr parti..rti;tr ai unuj fenomen nr;ii gr'trer';d cl,-: analisi ,-laclii Cc uulloi", descris de- Herbert Rosonicld (196.4). Irrieterii intimi ai urui cuplu care Dot avea aceasti fu:.rc, iis acleso;r nu sunt con;;tienti ci devir depoztiarii agresivitafii care.rltfel ar deveni intoicrabiii pcntru cupiu. Un cuplu care pa1'e sd fr-mctloneze bi.ne poate evoca o invidie cxageratd in cadrul grupurilol sociale nestructurate, cum ar fi grupurile mari., extinse de cdiitorie, par"ttciele politice, organizatiiier plofcsionale sau comunititilc d artigti- Irrvidra care de obicei este iinuti sub control de aspectele r:atjonale si mature ale relaliiior intelpersr:nale gi ale prieteniilor intr-o retea de cupluri, cievire imediai evidcnti in asemenea grupuri. Perceperea inconliierrti cie cdtre cuplu a acestei tnvidii poale lua forrna unor ata, r:uri leciploce publicc stirnulate dc vinovitie pentru a,i potoli pc cei invidiosi sau a unui comportamenl orterior de armonie totali sfjditoare. in tirnp ce asresivitatea reciproci Ldmine asculrs.r publicrrJui. Uneori partenerij reusesc sd ascundd cle ceilal!i c6t do api:oplatii esic de fapt reiatia lot.. A treia granifi, rcprezentati c.le dimensiunea temporal;, este cadrr-ri at6i pcntlu dezvoltarea completi a viefii cuplului ata cunl este ea, cet si penfu natura iimiiati a trcestei vioti din CauZa lnor|ii si i,eptrririi. Moartea devine un aspect important pentru cupJuri ir ultimii ani. Teama dc bdtr.lneic pi de boalti, teama de a cleveni neatractiv petltru partener, leama de a deveni excesiv de dcpendent de celiialt, tcama de a fi abandonat pentru altcine\ra, sj tendirrta inconFtientd de a sfida sau a nega r"ealitatea timpuJut de e xemirlu, prin noglijarea - sau a ceJei a partenet'ullri necl'ribzuiti a propriei sinititi fizice pot devcni cAmpul de Jupt;i al lutLrror formehrl de asrcsivitate. Aici, grija ;i rispunderea reciprocd rierivatr: din frurcliile Eujui ;i Supraeului pot juca r-rn r.ol

in"rp()rtani in !-rrofeiare:.r s Lrrrlav ietuirii criplului, il.l contrast cu coluziunea incongiicnid cu tipare periculoase de auto-Ln{ringere, rum ai ii neglilar.ra sindtilii sau ire'sponsairilitatea financi.rra. Bir:bafii pot fi in nLod cieosebjt sensibili La procesul de imbitlinire al fenreilor; ffai mult ciecit femcile in relafia lor cu bir, bafii, tlin cauza urei legdturi incongtiente dintre idealizar:ea su, prafelei corpului a marnei ca o origine a erotismului ti teama de confirlutul corpului mamei ca o expresie a proiectiei jnconFtiente asupra cr a tendinfelor agresiv primitive (Meltzer gi Wiliarns 19t38). Aceasti sensibilitate ii poate inhiba serual pe bnrbali (9i pe femei, in mdsura in care cle se tern ci sunt mai plllin atractirre sexual) in stadiiie avansate ale vietii 1or, reactivAnd sau consolidind interdictiiie oedipiene contra sexualrtifii. Afirmarca mtimiiitii sc.xuale a unui cuplu cind partenerii au varste il-raintate erste testul final al libertSlii ior seruale. Negarea obipnuiti a vie fii scxuale la bitrinete este edilia finali ca se spunem asa, a eforiuriJor copiJuiu de a nega sexualitatea piirinfilor'; este de aseme, nea edilia finali a rrinovdliei p.ilinfilor asociat5. cu propria lor serualitate. Grija pentru tovarSgul de viafd poate deveni un faclor tot mai important in medierea si contlolarea activirii agresi vititii disociate de citre cuplu. Schimbirile de putere si autoritate ca urlrale a schirnbdrilor ih iegdturii cu prestigiul, r'erritul cupiului gi alte evolutii ale cuolului care au de-a face cu profesia si munca rru nnmai cd afecteazi echilibrul emotional, dar, in nrod paladoxal, pot reprezenta adesea efectele neprevAzute ale unor factori determinafi ircongtient. Un ercmplu cltrsic este asistenta rnedicali care il tinc pe sotui ei in facultatea de medicinS, sigurai in rolul ei de sprijin rratern, satisfdcAndu-i nevoile de dependenti. CAnd ulterior el devine un medic de succes, incepe sd tespingi cieperrdenla fali

)h!

,JTTO F. KERNBFRG

ftelatii de iubire'Agrerivitalea, dfagoslea :i cLrplul

162

rle m;rmd si cauti o relatie in care si aiba rolul de tat:j, donrinator pentnr o fetitS-amant5. Solia lui se lupt; cu resentimcntul per-rtru pierdetea functiei maternale fa!5 de ei si cu resentimcniul incongliert fafii de bdrbalii puternici (lnvidia de penis) acti. vat de succesul lui profesional. Ori un blrbat narcisic stabilegie o relale cu o fate adorabili, jnhibati, simplA ,si pe care o incurajeazd sd studieze Fi sd mlurccasci astfel incAi ea sd fie la nivelul agtepiirilor lui intr-o ingemdnare narclsicd, doar pentru a descoperi ci inflorirea ei activeazi ilvidia lui profundd pentru femei si resentimentul pentru independenla ei. Ulterior, el o devalorizeazi, ial relalia lor este distrusi. l)ar timpul nu lucreazi numai distructir. incercarea de reactivare a conflictelor din trecut pentru vindecarea rinilor (penh'u a folosi expresia lui Maltjrr Bergmann [19E7]) poate avea succt:s, dragostea se poate rnenijne in pofida violenfei agresivititii reciproce; supra\rietuirea cuplului poate demasca natura fantasmati, exageratd a temedlor irlcongtiente care inconjoari agresivitatea refulati s;ru disociati. Pentru a-9i putea ataca parteneru.l in nrod sadjc ti totuii pentru si asiste la supravietuirea iubirii saie; a putea trii kanzilia de la furie incontrolabild 9i dcvalorizare ia vinor'5}ie, doliu gi reparafie, experiente nepretui- acestea sunt plicerea incorporeate pentru cuplu. CAr-rd intimitatea sexualS gi zi eforturile de reparafic' legate de conFtientizare, r.rnovilie sj ingrijorare, excitalia sexuald 9i intimitatea emolionalS crcsc, rmpreuni cu angajamcntui partenerilor in ceea ce priveste responsabilitatea comLrnA pentru vietile 1or. Dezvoliarea emolionali implici o identificare extinsi cu toate etapele vielii, desfiinfind g::anitele care separai grupele de vArsti. Experienleie acumulate ale unei viefi comune jnclud un travaliu cle cioliu legat de pierderea propriiior pirinfi, .r proprrei

tirerefi. a unr-ri Lrecut iisai ilr r:rmii, a unrii vijtor care devine limitat. O rriali in comun devine dt--pozitarui iubirii, o forla puternici ce asiguri continuitatea in fafa discontinuiii!ill;r existentei zi!'rice. La bdtlAnefe, loialitatea fati de cclAlalt devine loialitatca fali ile lumea interioarS. Congtientizarea tot mai acutd a limitirii tuturor relaliilor prin moalte evidenfiazi importanta acestej lumi interioare. Negarea morlii personaie este limitate de congtienti zalea unui {inal recesar, la un anurnit rnomcnt, a vietii ctrmune a cupiului, ceea ce iniliazi un travaliu de doliul care din nou imbogileqte viafa iriitd impreund si dupi m.oartea persoanei iubite. Membrul care supravietuiesie poarta respunderea pentm con, iinuarea vielii trdite impreuni. Femeia al cdrei sot a murit si care se aiiturd vechii 1or retcle de cupluri cu un rou soi activcrz.i acest travaliu de doliu in cadrul intreguJui grup.

ail

Fixatia patologicd la rol


Am descris perversitatea in relafiile de iubire care distruge cuplul sexual deoarece elementele aqresive predonrini si controleaz; excitalia sexuald, tiparele sado-masoclriste domin5 gi controleazi relatia emotionald gi aspectele pelsecutorii ;i sadice ale funcfiilor Supraeului reciproc proiectate domind gi controleazi 9i ele. O formd suplimentard de perversjtate este bloca jul relatiei intr-un singur tipar al unei relafii inconstiente complementare cu obiectul din trecut. in mod obisnuit, punerile in sceni din trecut se intrepetrund cu relaliilc reale. O ilustrare a unei fltexibilitdli tipice in interacliunile partenerilcrr ar fi trecerea inconFtientd a sofului de la rolul de bdrbai dominat sexual 9i excitat care i9i penetreazb sofia, gi pun in scend in mod simbclic pe tat;l

OTTO

KFRNEFRG

Relatii de iubir6

, Agresjvjtatcir, dragostea ii

cLr

plil

iubiioi

care accenti sexr,ralitatca. la rolul ciL: bebelug satisfl.rri care a fost lrrinit dc;nami. reprezentati in mod srmboljc dt fcrneja care i-;r ddluit orgasmr-rl ci. El mai poatc deveni copilul Cc-

dragoste,;i birbatul n;rrcisic, inciiferr:nt, cgocerntric; fr:rleiI tiomirra tuatc, puternicii, care doregto un birbat aduit drept parr:ic

165

pendent de r:r iemeie nlaternd carc il inveleite. il hrinetie si il adoarme, sau poate trece in mod activ la rolul tatilui cu o fiicii dependenti de el, prin repatarea unei lSmpi defecte, pe care ea r1u poate (sau pletinde cd rru poate) si o repare. Sau so;ia poate trece de la rolul de partenerd sexuali adultS ia cel de firci dependenti de o mamd protectoare sau de femeie maternd care igi hl5ne;ie bdrbatul-biie1ei. Sau poate devcni fetila vinovati care este sedusi sexual de un tati sadic; sau este ,,vjolatd" in fantasmi in timpul actului sexual, confirmincl astfel lipsa ei de vind pentru plicerea sexuald; sau se poate expune cu rupine, ispigind ast{cl pldcerea sexuali, in timp ce obtine satrsfacfia de a fi admirati de bdrbatul care o iubegte. Sau un birl:at poate tl'ecr de Ja biicfelu) cople;it de vinov.itie care este certat de o mamii perfecfionisti la bdielelul invidios preocupat de mistereie preocupdrilor ;i intereselor femeii adulte. Sau el poate cdp5ta reserltimente fati de devotamentul unci femei fafd de plofesia ei sau fafi de copilul 1or, deoarece se simte ca un copil neglijat, contraparte a resen tilnentului inconptient al unei femei pentlu snccesul prcifesional al solului ei, deoarecer acesta reactiveazi invidia ei timpur:ie fafd de birbafi. Acestea gi alte puneri in sceni ale rolurilor pot fi rec.iploc satrsficitoare, deoarece e1e exprimi atAt iubire, cAi gi urd integrarea agresivitSlii in relalia de iubire. Dar aceste coiuziuni inconstiente pot inceta, iar agresivitatea se poate exprima prin ,,fixafia" incongtientd a sa si a partenerului sexual la anumite roluli, ducAnd la scenarii t.ipice care devin subiectul con9tient al conflicltrlui conjugal cr:onic: femeia dependentd, care se agaiS de partener, insetati

Lcncr 9i se simte fms;h aia de l.:albatui ci ntrsigur, copih.r'os, care are dificuitAt:i in a perce'pe iralura de auto-perpetuare a relaliei ior. Sau bii:batul ,,avicl dupii sex" care nu po:rte inlelege interesul sexual limitai al sotiei lui. $i, desigua partenerul care se sim-

te vinovat gi cel care acuzi in toate variantele lor. Fixafiile rigide de roluri reflectd de obicei puneri ir-r sceni a le unor scenarii sulriacerrte disociate;i o incapacitate de a accept.l sau indepJini funcliile discontinuitSlii r-eferibare la vinovilia oedipiand sau ia fixafiile narcisice. Ne putem inireba dacd doar iipsa corespondenfei armonioase a punerilor ir't scenS incon;tiente poate pro\roca conflicte rezultate din agteptiiri contradictolii un biilbat care incearci sti fie un tatd protector coluzioneazi cu o rxam.i competitivd; sau ambii parteneri sunt frustrali, deoarece fiecarre are agteptiri cle dependen|5. L)in punct cie vedere clinic, totupi, reglajul fin jncongtient al perceperii inconFtiente a dispozitiei cdrriialt, face si fie ertrem de clerr pentru fiecarr-: pafiener cum va fi perceput de celdialt. Ceea ce pare sd f,ie o simpli neinielegere este de obicer determinat de nevoi inconstiente. Presupunerea ci problemele cuplului rezulti din neputint;r de er co;rrunica este insuficientA. Uneori, comunicarea poate servi doar Ia punerea in sceni a agresivitdlii cu greu controlate, ceea ce nu inseamnd cd eforturile de a comunica ne\roi ti a$tePtili nu snnt foiositoare. Dar c6nd intrii in sceni conflicte profunde inconFticnte, insugi procesr-ll de conrunicare poate fi contaminat de cle, iar comunicarea deschisd nr-r face decAt s;i;rccenttteze confiictele. Un cuv.lnt cie incheiere despre cupiur:i cu plir,ire la valorile sociaic gi convenlionale. Dicks (1967) a descris relafia compltrxi .r

O'NO F, KERNBERC

Relalii de iubire " Agresivilatca, drago5tea

cuf

aspiratiilor conttiente ale cuplului, valorile lor culturalc;i cele din iumea sociali irrconjuritoale. Cred cd nu existi reguli ,,obiective" despre ce vatrori trebuie sd determine relalia rrnui cuplu, in special rnodul de a gestiona conflictele. f)imensiunea ideologicd a tuturor culturilor este, cred eu, indreptati in mod implicit contra jntimit5tii unui cuplu. Std chiar in natura culturii conventionaie sd incerce sA controleze natura in mod esenfial rebeld 9i implicit asociald a cuplului, aFa cum este perceputd de mediul social conventional. Independenla cuplului de conventionalitatea sociald poate agadar sd fie cruciali pentru supravietuirea lui in condllii cle conflict iar non-conventionalitatea celor doi poate fi gi ea esenliald in rolul terapeutului in relafia cu ei. Este adeverat, desigur, ce atunci cend distorsiuni extreme in punerea in scenb a relaliilor de obiect disociate din trecut amenintd integritatea fizici sau emotionali a unuia sau a ambilor parteneri, realitatea sociali obignuitd ii poate proteja de o deteriorare periculoasS, care le poate chiar ameninta viata. Asemenea condilii, totusi, se aplic5 dotrr in puline cazuri. Existb o mare majoritate dc. cupluri ale c;ror conflicte ilrcongtiente preiau mimetismul de suprafate al b6tdliei ideologice de moment, cu compiicalii ulterioare in reialia 1or, deoarece standarclele convenfionale devin sloganuli rigide ce leduc flexibiiitatea de a-gi gestiona conflictele.

Fu

ncliile 5u praeu lui

in descrierea contribuliilor libido-uluj gi agresivitdlii la relaliile sexuale 9i emofionale ale cuplului, m-am refedt la rolul crucial iucat de Supraeu. Si examindm acum mai indeaproape rolul acestei instanle psihlce. Am vizut cum cuplul devine depozitarul fantasmelor ;i dorinlelor scxuale conFtiente 9i incongtiente $i al relaliilol de obiectele internaiizate, ale arnbilor parterneri. De asemenea, am vizut culn cuplul capit; o identitate proprie, in plus fafd de identitatea fieciruia din parteneri. Su6;erez cd un cuplu ca entitate activeazi de asemenea func1iile congtiente ;i inconstiente ale supraeuiui ambilor parteneri, care rezulti din achizilionarea de citre cuplu, in timp, a unui sistem propriu de Supraeu propriu in plus fald de cele pe care 1e are deja. Efectul acestui notr sistem de Supraeu asupra relallei cupluJui depinde de maturitatea Supraeului fiecdrui partener. Cdnd dornind patologia Supraeului primitiv, precursorii sadici ai Supraeului sunt puFi in scend, avend potenfialul de a distruge cuplul. Un Supraeu matLrt exprimat in grija pentru partener - Fi pentru sine protejeazi relaliile de obiect a1e cuplului, incurajeazi iubirea gi implicarea, dar, deoarece Supraeul intotdeauna

OTTO F, KFRNRFRG

Relalii de iubire

, Funcliiie

Supraeu tri

inclLrde rcnriniscente ale conlljclelor oedipiene, Doate ameninta capacitatea pentru iubirea sexuald plin inhibarea sau interzicerea exprimirii sentimentelor de tandrefc sau sexuale pentru acelagi obiect. Supraeul poate astfel consolida capacitatea pcntru pasiunea sexuaiS de durati, dar poate;i si o distrugi. Schafer (1960) a cla;:ificat aspectele benigne pi ostile ale Supraeului pentru inclivid; r.oi examina in continuare aceste funclii pentru cu-

plu Constituirea idealului Eulur ca o substructure a Supraeului este o conditie de bazi pentru capacitatea de a te indrigosti. Idealizarea ceiui iubit reflectd proiectarea aspectelor propriului
ideal al Eului, un ideal carc reprezintd realizarea sublirnatd a dorinfelor oedipiene. Este o proieclie care coincide cu ataFamentul fafi de acest itleal proiectal, in sensul cd cel iubit reprezinti impiinirea in realitatea exterioari a unui ideal dorit, indelung a;ieptat. in aceasti privinfi, relatia in realitate cu cel iubit este la modul ideal o experientd. de transcendere a plopriilcll granife psihice, o experienti extatici in contrast dialectic cu iumea obi;nuit5 de zj cu zi, care di un nou sens viefii. Astfel, dragostea romanticb erprimi o nevoie emotionali profundi, eserrlial5 pentru motivul pentru carc' oamenii formeazi cupluri pi nu derivi pur 9i simplu din roma:rtism ca ideal cuitural. Dupai cum a aritat Chassoiuet-Smirgel (19E5), proiectarea idealului Eului asupra persoanei iubite nu reduce stima de sine, dupi cum a sugerat Freud (1914) inifiai, ci o amplificd, deoarece aspiraliile idealului Eului sllnt asttel realizate. in pJus, dragostea impiirtdgiii cre;ie stjma cle sine ca parte a gratificdrii de a fi indragostit gj de a fi iubit in scbimb. in aceste conditii, iubirea de sme Fi de obiect fuzioneazi un aspect pasiunii - poate avea crucial alrezultate sexuaie. Dragostea neimpirtisitd diferite un

factor detcrminani esie ecililibrul psihic ai inrljvidLriui. Un trar.aliu de doliu, la o Dersoani cu suficierrtii rezilienfi, a1 putea permiie lccupcl'arca fird o traum; scmnificahvr; dar daci indivjdul este nevrotic fixat ia ceea ce la inceput a fosi un obiect iraccesiiril Fi frustrant, va cunoa9te o pierdere a stimei de sine. in general, cu cai esie mai mare predispozilia r-rnui individ ia infringere oedipiane 9i frustrare preoedipian;i (de exemplu, frustrarea dependenlei orale), cu atet mai mari vor fi sentimentele de inferioritate legate de dragostea neimpirtdgrtS. Cred ci punerea in sceni funcliiior Supraeuiui matur la ambii parteneri se reflectd in capacitatea fieciruia pentru un simt a1 rispurrderii fali de celdlalt si fald de cuplu, in grija pentru reiafia lor 9i in protejarea reiatiei conira consecjntelor activerji inevjtabile a agresirritilii ca unnar"e a ambivalenlei la fel de inevitabile in relaliile intime. in acelagi tirrp, o funclie mai subtild, dar extrem de importante a Srlpraeului este activat.l. Mi lefer la aspectele sinitoase ale ideaiurilor Er-rlui ambiior parteneri, care se combini pentru a ci'ea o structurA comund a rzalorilor. Un set de valori la care s-a aderat irr mod pre-constient este conturat treptat, elaborat, 9i rnodificat in decursul anilot gi ofere o funcfie de granifd pentru cuplu in raport cu restul lumii. Pe scurt, cuplul i;ii stabilegte propriul Supraeu, Doar in contextul acestui set de valori comune un cuplu poate contribui creativ la rezolrrarea conflictelor. Un gest neaFtcptat de iubirc, remugcarea, iertarea sau umorul, toate acesiea pot mentine agresivitatea furtre anumite iimite. Toleranfa pentru gregelile Fi limitele celuilait pi ale propriei persoane se inteareazi tacit in relalie. Importanla acestei structuri comune a Supraeului rezidd in funcfia ei impliciti de ,,curte de apel", un fel de ultimi solulie

t6e

OTTO F. KERNBFRG

Relatii de iubire

FLrn.tiile SuoraeLilui

cind umrl dinire parteneri a lezat gra\'eistemul de valori. stahilit de colnun acord. f) transgresare - cfectjvi sau tentar"tti'- a acestei sranite comune avertizeazi cuplul dc un pedcol extraordjnar pentru relalia 1or si astfcl constituie un sistem de alarmd important care protejeazi cupJul dc' o dizoivare posibiii. Daci unul sau ambii parteneri au un Supraeu mai pufin matur si solid, proiectarea aspectelor refulate ale Supraeului infantil il poate face pe celilait partener deosebit de susceptibil la cntica din partea acestuia. Un minunchi de proiecfii de 1a un Supraeu primiti\. intireste orice critici obiectiv5 ce ar putea veni din partea partenerului. Un Supraeu matur permite parteneruiui cri ticat s; se revolte 9i si depdpeasci atacuJ ;i il ajuti si men|ini echilibrul cupiuiui. Dar paiologia sever;i a Supraeruiui l;r oricare dintre partenet'i poate avea ca urmale instalarea identificdr:ii proiective;i nu a unei simplc proieclii, ficArrd revolta impotriva acestei ap;riri mai dificili. Consecinla poate fi distlugerea echilibrului cuplului deoarece SupraeuJ sadic preia controlul asupr;r lelatiei. jntr-o dezvoltare normaii, precursorii pleodipieni ai Supraeulr-ri, caracteiizati de idealizare primitiv; si de fantasme de a fi persecutat, surlt treptat doborA|i gi rreutraliza!i, ceea ce faciliteazd la rAndul siu interiorizarea aspectek)r' idealizate gi prohibitorii ale unui Supracu oedipian avansat. Integrarea nivelelor preoedipiene gi oedipiene ale formdrii Supraeului faciliteazd apoi consolidarea Supraeului postoedipian, cu abstractizauea, individuatia si depersonificarea caracteristice (lacobson 1964). Unul dintre afectele complexe care apar ca o consecintd a acestor procese este recunottinta. Recunostinta este,si ur-rul dintre rrriiloacele prin care iubirea se dezvolt6 ii se perpetueazi. Capacrtatea d-- recunostintx la care a contribuit atAt Eul, clit 9i Supraeul
atun,':i

esic.:senfiali pcntru reciprocitatea irr rejatiiic ulnanc; ea i9i are or;ginea in plicerea bebelusului 1a leaptrr"ilia in realitatea exterioari a imaginii pcrscanci c;rre ?i ingriiegte fi ii satisface nevoile (Klern 1957). Abjlitatea de a tolera ambivalenla, ceea ce indici treccrca de 1a faza de reapropiere caracteristicd separilii-individualiei ia cea de constaniS a obiectului, este de asemenea marcate.ie o creFtere a capaciidliJ pentru recunoptinfd. Congtientizarea constanfei c'biectuiui de asemenea sporeFte capacitatea de a trii vinovdlia fafd de propria agresivitate. Vinovifia, dupd cum a araitat Klein (i957), intdregte rrccurroFtinta (degi nu vina este oli gilea ei). VinovSfia sporeste Fi rde.l lizarea. Cea mai timpurie idealizare este cea a mamei in timpul fazei simbiotice de dezvoltare; ea apare ca idealizare a mamei in faza cle separare-indjvidualie. Integrarea Supraeului care favorizeazi dezrroltarea capacitilii pentnr rrinovifia illconFtientai sti.muleazti dezrroltarea idealizArii ca o formatiune reacfiontrlS contra rrinoviliei pi ca o erprimare directi a acesteia. Acerastii ideaiizare stimuiat; de Supraeu este un sprijin putemic pentru recunostinti ca o componentS
a

iubirii.

Capacitatea cllplului de idealizare reciproci este exprimatd cel mai prcEinant in capacitatea ior de a trdi recunoFti ta pentru iubirea primiti gi intensificarea corespunz;toare a dorinfei de a da in schimb iubire. Experienfa orgasmului celuilall ca o expresie a iubirii prirnite, precum gi capacitatea de a respl5ti cu iubire, .rto c garantie a faptului ci dragosiea gi reciprocitatea vor domina invrdie gi resentiment. ln mod paradoxal, totugi, capacitatca pentru recunostinli rezultAnd din ideaiizare se oprlnP anrmifor.ara.ferisli.i avansate ale idealului Hului din etapa oedipiand de dezvoltare, in care

OTTO F. KFRNBERG

Relalii de iubire

'

FLr

ncljile 5upraeujul

relaiia idcalizati cu pirrnLii rt.:tlipieli derirri din renunfarea Ja erotismrri infantii polimorf peivey:s si la aspectelc erotice genita,
1e

surprinsi

s:j se

sinrti

per

depiir satisficuiS

ca irenreie si sa

per-

171

aie relafJei.

Dupd cum a evidentriat Dicks (1967), idealizarea reciprocti ini, giaii a cupiuiui nou format si agteptdriie congtiente pnvincl reiatia de iubire sustinuti rnai devrerne sau md tArziu intrd in conflict cll reactivarea rela!iilor de obiect internalizate din trecut, confiictuale, re{Lrlate gi disociate. Conflictele oediprene inter9i dicliile corespunziioare alc Supraeului vor provrra in multe ca_ zuli o prdbusiro treptati a acestor idealiziri timpurii, in contex, tul reinnoirii misiunii din adolescenfi de a integr-a erotismul si tandretea. Aceste conflicte, implicAnd frecvent testdri ale siabilit.lfii cuplului, pot produce nu doar descoperiri dureroase pen_ tru ambii participanfi, dar pot crea gi proprirle lor procese de rrir_ decare, dupi cum ilustreazi unnaitorul caz. C) pacienti irvea ceea ce considera a fi o relatie. sexuald mul_ tumitoare cu iubiiul ei inainte de cdsitor"ie. O datd ce s_au chsatorit, viata lor sexuali s-a deLeriorat. Ea se plAngea ci el ru ir di_ clea suficient.i atenfie, cd p.irca e\clusiv interesrt de natrira st-xuald a intilnirii 1or, fird suficienti tandrefe. Nu arrea toleranf5 pentru discontinuitilile obignuite in orice relatie rntimi de lungii durati. Simfca cd i1 iubegie nu realiza 9i cii tendinfa ei de a-l int jrrovdti si de a sc vedea pe sine ca pe o victirni neajutorati lc otrivea relalia, ci moclul ei copiliresc de a se agila de partener gi de aJ invinovifi repeta aspectele rcla_ liei mam.ei ei cu tatil ei,9i propria reiatie cu tatil ei in timpuJ inceputuiui ad olescenfei ei. CAnd a irtAlnit un bir-bat cale fusese iubitul ei Ja inceptitui ;rdolescentei gi pe care il ideaiizase cle atunci,a inceput o aventurd cu el, care s-a doveclit a fi satisfijcitoar.e sexual. A fost

ceapi o intcnuificare a sen tiirrer-rtuiui de siguianiil 9i a stimei dt: srnc. 1n acela;i tirnp, 9i-a rcinnoit iubirc'a pentru solul ei, ceea ce a ficut-o s; $e simtb atit \rinova 16 fa !d de leghiura extracontugali, clar gj si aprecieze aspectele pozitive ale rrielii lor: irrr preune. De fapt, ilupd un timp, a descoperit c; aspectele emofionale ale relaliei cu sotul ei erau mult mai saiisficdtoare decAt cele cu amantul, de9i, in aceiagi timp, cunoscuse deplina satisfaclie sexuali cu arnantul, ceea ce credea cd solul ei nu putea l;ti ii ofere. Acest confiict a adus-o la un tratarrent psihanalitic Fi la congtientizarea tleptat;i a incapacitifii ei incongtiente de a trii o relafic'pe deplin satisficdtoare emolional sj sexual cu ace iasi bdrbai. Exteriorizarea cronjci a unui Supraeu infantil ,si ciutarea unci relalii constante de iubire cu un obiect parental pe care o astfel de structuri a Supraeului il pr:rsonif:icd "iroate restrarlge in mod sever viata amoroasi a unuj individ sau a unui cuplu in pofida absenlei unui conflict manifest. De obicei, totr.rpi, aceasti stabilitate si armonjc aparente sun t oblinute cu prelul unui anum it grad de restriclionare a vietii sociale a cuplului, deoarecc relafiile potenlial aneninlitoare - sau contrastant corective - treLruie sd fie bine aiese, in special cele care aduc conFtientizarea posibilitdtij unor reialii rnaj satisf;citoare. Identificarea Lrnuir dintre parteneri cu agresorul (erprimatd in identificarea cu Suplaeul ceiuilalt) poate avea ca urrnare alianta sado-masochisti a cuplului contra lumii exterjoare Fi poaie satisface nevoia cuplului pentru Lrn set comLrn de valori prin proiectarea a revoltei contra Suplaeului infantil asupra mediului. Cupluriie care se comporte solidar ca victime ofensate gi umilite a1e persoanelor icr:te, pot menljne astfei o reialie nerrrotici, depi stabili, cale

OTTO F. KERNBERG

Reiatii de iubire

. Fun.!ii

e 5u praeului

1f4

poate include $j multe tris6turi sen;toase alL'nreocup.ifii reciproce ti ale resf'onsabilitelii. l,a extrema cealalti, valorile impirtiFite pot oferj unui cuplu putcrea gi rezistenla de a supraviefui intr-un mediu ostil - de exernplu, intr-o societate totalitard unde iipsa de onestitate sancfionatd cultural in relaliile sociale obignuite trebuie sd fie to leratd pi selectatA in revolta tacitd impirtdgiti a cuplului contra oplesiunii gi corupfiei mediului. Dupi cum am suierat deia, chiar natllra intimit;tii sexuale a cuplului implicb o astfel de revolti impirtigiti contra conventionalititii si este <l sursi de gratificare continud in relatia 1or. l.upta impotriva cerinlelor Supraeului infantil aiuti la consolidal:ea relaliei de cuplu - cliberindu-i pe cei doi de acceptarea gratuiti a stereotiprei sexuale conventionale pi a ideologiikx', in mod tipic r:eprezentate de cligeele culturale ale birbagilor ca omrrivori sexuali gi indiferenfi emofional, iar ale femeilor ca pasirre sexual 9i deperrdente. Cuplui trebuie, de asemenea, sd devini con;hent de tendinla umani de a proiecta reminiscentele propriului Supraeu infantil asupra partenerului sexual. Reasigurarea implicitd a unui partener conka acestor temeri fantasmate poate avea funclii de virdecare: ,,Nu, nu cred ci egti un bAiat timid pe care si ntr il iau in serios din punct de vedere sexual." ,,Nu, nu te rroi considera o femeic ,decdztrld" dupi ce facem sex." ,,Nu, comportamentul tiu agresirr nu va duce Ia pedeapsi eterni, desconsiderarc, resentime.nt sau ia faptul cd eu s5 iti voi purta plcd mereu." Totupi, o altA misiune aferenti este a rezista oericolrrhri ca Iunctionarea Supraer"rlui primitiv intr-un partener sd impund o dominalie simbolicd a terorii asupra ambilor parteneri. Aici inirim in dorneniul psihopatologiei formirii Supraeului sadic la unul sau la ambii parteneri, ducAnd la relalii sadornasochiste.

cullul iretuie si jntesreze aFteptirile constienaspiraliile' cerinlele 9i intel^t) pentru o via|5 tr:iiti impreuni cu de dicliilc mediului cultural Conflictole produse de diferenlele
l)c. asemenca,

religie, etnie sau mecliile economice 9i politice 9i perspectivele pertrrrbaideologice pot iuca un rol important in asigurarea sau poate alege izocu mediul social' Un cuplu ."u .ulugi.i ".rplului a se proteia de potenliaiele conflrrte dintre larea sociali pentl:u timediul cuitural actual 9i valorile trecute interiorizate ln mod este pic, htu9i, o datiL ce s-au ndscut copiii, izolarea c-uplului ale mediuameninfati, iar provocarea integrdrii valorilor cu cele lui poate dcveni urgentd gi inevitabilX asupra Pc latula PozitivA a proiecthlii funcfiilor Supraeului ca un consilier sau partetrerului este utilizarea partenerului apirdtor, o consolare dup.i atacul extern 9i o sulsi de reasigulare a propriei valori. Modul in care un partener i1 idealizeazi pe celilalt are senrnificafie: un bdrbat care se cishtoregte cu poate o femeie a cirei admiralie i-a suslinut stina de sine nu maj tArziu sd sc L'razeze pe admiralia ei, deoarece cl a devalorizat-o. Astfel, utilizarea inilial5 a reasiguririi din partea celuilalt poate sd se intoarcd impotrivi 9i si producX un.sentiment de singurdtate intr-o persoand :incapabild de a-9i idealiza partenerul. in timp ce disocierca frec\/ente a tandrefii cle iubirea eroticb pe este dinamica subiacentd pentru multe reialii triunghiulare termen iung, la fel este Fi ceutarea unei relalii care comPenseaz; frustrdri importante. Unele legituri extraconjugale au ca funcde un-aspect al acelei relie rrraiore proiejalea relaliei conjugale ialii temut in mod inconFtient, astfel consolidAnd-o de fapt prin fa!5 de reclucerea nirrelului ,le intlmitate. VinovSjia incon;';tienti ratura de satisfactie 9i de implirrire a urrei relalii amoroase' in

OTTO F. KFRNBFRG

Relalii de iubire

'

Funcliiie Supraeului

17c'

special ciis;itoriii, poafe reprezenta efectul patokrgiei Supraeullri inir-unul sau ili ambii parteneri.

O aitd triangulatie cronici determjnatai de Suprai.r: poate r-.liecta it.rtoleranfa unuia sau a ambilor parteneri fatii de :rrnbivalenfa nornralS a relafjilor de. dragoste, fatd de.exprrrnare.t unei agresj unj. De exemplu, unul sau ambii partener-i pot avea un sentimeni idealizat, dar naiv emotional al unei reia!ii perfect armor-rioasc cu un partener care combini sexul si tandrelea 9i, simuJtan, o altd relalie pe termen lung care. combini sexul si tandrclea; agreslrritatea subiacenti este exprimat; doar in bucuria inconstjenti a irnplicaliilor agresive ale tridirii ambiior partenetri. Aceste d.inamici, in special mecanismele de ciivaj implicate, poi fi o apirare impotriva ir:.isituriior" Supraeulul sacjic in rejafia cupluiui care poate fi obser"vati cind una dintre relatiile paralele estc destiinfati. O teami uneori justificati, dar adesea exaccrati, cii llersoanat fa!5 cie care are un angajanrent real nu va putea nicio.iatd si ierte siltl si uite infidelitatea din h.ecut d,.venind astfel un Supi:aeu crud, neiertdtor - poate fi echivalaid ca efect, cu punerea in sceni de citr-e partcnerui iubjt a ului ast fel de rol de neiertare si resentiment ve;nic. L)egi iezare.r n.lrcisic; a sentilrrentui dc a fi abandonat gi tritlat este iu mod evident un aspect importanl a1 aceslui comportament neiertitor, mi gAndesc la ploiecfia corespunzitoare asupra partenerului girsau la identificarca cu un Supraeu implacabiJ din partea parteneru,

lui ,,lridaL'.
CapacitaLca der a-i ierta pe ceilalfi este de obicei un sernn al unui Supraeu matur, proveni:rd din capacitatea de a recunoagte agre-

sivjtatea si ambivalenfa drn propria persoani gi din capacitatea aferenti de a accepta ambivalenta inevitabili ir relatiile intime.

iertarea autenticii esie rr evlr*:gir,-'a ulur simf malur trl rrroraliiifii, o acceotare a durerii care l'ine cu pierclerea iluziilor despre sine si dcsple cei;ilalt, cu crcdinir ?n pnsibilitatea de recuperare a incrcderii, posibilitatea ca iubirea s5. fie recreatd Fi mentinut; in pofida si dincc'io dt conponentele ei agresive. lertalea bazaid pe naivitate sau glandiozitate narcisici, totlrFi, are o valoare mai mici in reconstruirea viefii de cuplu pe baza unei noi consolidiri a grilii pe care cei tloi si<r poarti unul altuia Fi vielji ior impround. fiantasmele despre rnoartea partcneru]ui ti desplc propliJ ffroalte sunt atat de com]-rne, incAt vorbesc rnult despre situalia cupiului. CAnd este vorba de o boali grav; sau o atncnintare a vietii, poate fJ mai ugor de tolerat perspectiva propriei morfi clecdi moartea partencrului: in motl incongtient, fantasma esential5 de a nu pdti nimic riu se referd la sutravietr:irea mamei. i(eithe l(ollrvitz simbolizeazd moartea in sculplura ce infiiiFeazd o t;in6;:d Kollwitz carc adoarme ir'] bralele lui Dumnezeu o expresic a sursei der bazi a anxietiiii si sigruanfei. fierder"e;r finalS a mamei, prototipul abandondrii 9i singr"rriti!ii, este ameninlarea de bazi contra cdreia supravieltiirea celuilalt este o protecfie; aceasti gdji ir-rtensifici iubirea pentru celdlali gi dorinfa incongtien ti pentru nemurirea lui. Accasii grij; este completatii de perspectiva inspiimAntitoare a propriei morti ca un trilrmf final al celuilalt exclus, pericolul de tr fi inlocuit de un rival oedipian: formuia,,Plini cArrd moaltea ner Va despArli" este triiti ca o amenintare furLdamenta)5, o glumi crudd a destinului; sjmbolic, ea reprezint;i castrarea. increderea de bazd in iubirea partenerului si in propria iubire pentru padener reduce in mod semnificativ aceastb teamti de o terfd persoani gi ajuti ia gestionarea anxietitii cu plivire la propria moarte.

OTTO F. KERNEERG

Relatii de iubire

'

FLfir.tiile

Su

Dra,"uiui

LJn aspett imp()rtant al punet'ii in- scend a. conflicielor Supraeuiii in relalia c1e cupltr este dezvoltarea amdgirii Anr'igiiantasmate din Parre.r poate proteja contra agresivit5tii reale orl ori fir:rr: sub corrtroi propria agr* tL.r ce'luil.rlt sau p()ate asclmde sivitate fafi de celilalt. Amdgirea este ea insdgi o formi do agresivitate. Poate fi o reactie contra atacurilor angoasante din partea celuilalt, care la randul lor pot fi realiste sau Pot reflecta proieclia Supraeului. Afirmalia unui so!, ,,Nu-i pot spune asta sot-iei. Nu ar putea niciodatd sa accepte acest lucru", poate fi adev"iratd 9r poate reflecta Supraeui ei infantil sau poate proveni din proiectarea asupra ei a propriului Supraeu infantil. Sau ambii pot fi prrzonierii unei structuri de Supraeu comtm: uneori un cup1u poate sucomba sub coluziunea autodistructivd proveniti din supunerea lor fafi de un Supraeu sadic comun. De asemenea, amigirea poate servi gi la protejarea celuilalt de lezalea narcisici, gelozie sau dezamdgire. Insd ,,onestitatea absolutd" este uneori prur' gi simplu agresivitate r;rlionalizatd. Ambrvalenla, in mod obi;nuit sub control in interacliunile sociale, poate iegi de sub control in cele intimer - irrflexiunea vocii sau o modificare in expresia facialh are potenlialul de a escalada rapid intr-un conflict grav, chiar dacd stimulul inifial era relativ inofensiv. Adesea, intrun cuplu, partenerii nu sunt pe deplin congtienli de cit cle bino se cunosc unr"rl pe celdlalt, de cAt de bine fiecare il poate ,,citi" pe celdlalt. De fapt, comr.micarea afectivi sporegte pericolul proiecliilor reciproce ale Supraeului, al exprimirii necontrolate sau necontrolabile aspectelor negative ale ambivalenlei norrnale. insigi intruziunea in experienla psihici a partenerului, favolj.zatd de capacitatea superioari a ambilor parteneri de a citi sentimentele neexprimate ale celuilalt, accelereazd transformarea fiicilor: pa-

amigirc dcfensii';i- il ctl r,ai bun caz, arntigirea poat,-'fi perceputi de celellalt ca un grad discrt't de artificialitatc care spolegte d.istanfalea. in cel mai rdu caz, ea poate fi treiti ca un atac rnascat care declangeazd gi alte reaclii paranoice irr partener, Arnigir:ea, degi destinatd sd protejeze relalia de cuplu, o poate inriutili. Chiar gi in relaliile rer.rgite, sunt cicluli de ccea ce s-ar putea numi comportamente amegitoare, paranoice (sau reciproc sr-rspicioase) 9i depresive ori deterrninate de vinovific, care exprimi gi in acelapi timp protejeaze contra comr-lnicarii afective directe. Amdgirea poate fi o apdrare contra fricilor paranoide subiacente, iar rrn comportament paranoid poate {i o ap;rare conh'a unor trisituri depresive mai adincr. De asemenea. autciblamarea poate fi o ap;rare contra tendinfclor paranoid, o formatiurle reacfionald impotriva blamtirii celuilalt.
ranrrice in

Patologia relativ moderati a Supraeului


cind reiafia de cuplu este menjinutd, dar stmctura Suprtreului stabilit; in coa Supraeului,

ln til'rurile nroderate de pato.logie

rrrun este excesiv de restrictive, de asemenca cuplul de'vine mai susceptibil fa!5 de cerinleie limitative gi interdicliile culturii inconjuritoare, in specia) in aspectele ei convcntionale. in misura in care convenlionalitatea reflectd reminiscenleie impdrt5;ite cultural ale Suplaetrlui, acesta este un alt mod in care eqecul [rncfiilor Supraeului matur provoacd o regresie Ia cerinlele Fi interdicliile Supraeului infantil restrictiv Urmitorul caz ilustreazd problema produsi de un Supraeu bine integrat, dar excesiv de sevcr gi restlictiv la ambii parteneri, comun sau impus in mod inconptient de unul dinire ci asupra relaliei de cuplu.

OTTO F, KERNBERG

Relalii de iubire

. Fun.tiile

Supraeulur

Lrn crrpirr

cisitorit nr-a consrtltat ciilr cauza unor riificu ltaii in-

terpelsonaie ;i sexuaJe tot mai mari. Ea avea trcizeci de atri si !.ra, dLrpri ciesctierca ambiior, o tospodini dedicati, cficicntd, care sc inerijea cu dragoste de cei doi bdiefi ai lot', cu vtirsta de trei gi cinci ani. El, un bdrbat dc aproaptr patruzcci de ani, rL tosL desclis de amAndoi drept un om hamic, responsabil, care a muncit pentru ascensiunea lui, in c6fiva ani, spre o funclie superioald in f-irrni. Apartineau unei comunitSfi catolice suburbane, din clasa de mijloc, si ambii fdceau parte din familii extinse, de origine Iatino-americani. Motjrrul constrltaliei era nemulfumirea crescirrdi a soliei cu privire la ceea ce rcsimtea drept distanfarea sofului, lipsa lui cle dispon.ibilitatc cmofionald si neglijare.r ei,9i ceca ce el resimfea drept cicdleala gi critica insuportabili din parica sotiei lui, care il indcprirta de acasi. ALr acceptat propunerca nlea pentrlr interviuri diagnostic separate, insotite de o serie dc intervitrri conrune,'. Obiectivul nlcu era de a evalua conflictul coniueal si de a decide asupra tratamentului posibil pentru unul sau anrbii sau de cupiu. Evaluarea individuaid a so!iei a fnrnizat o dovadd penirr.r cliagnosticul unei tulburiri de personalittrte semnificartive cu o pledorninantd a trisitulilor isterice Fi masochiste, funclion6nd la nivelul revrotic al organizirir pcrsonalitilii. Dificultatea ei principali pirea si iie adaptarea ei sexuald la cdsitorie. Avea dorinta de intimitate sexuali, dar o capacitate minirni pentrn excitafie sexutrlii, care dispirea la citeva momel'lte dupd penetrare. Ii repugna ceea ce ea resimfea drept interesLrl sexual excesiv si ,,cruzimea" solului ei. De asemenea, pirea si aibi resentimente lalh de ogecul lui de a lepeta telati.r c;r1da 1,e care o avusese (ru tatil ei idealizat, pllternic. L)e asemenca, se ura pe ea insisi pe'ntru ci incepuso sd semetre CU fircllrtJ ei suFuc;, cicdli-

celilirlt si se simti vinovat. F,a a descris atitudinea puritani fa!5 de scx impirt;igitb dc pdrinlii ei,9i i:r manifcstat aFir.iri intense dc refularc, cum ar fi blocarea tuturor amintirilor despro copilaria ei timpurie. S-a plAns cu amiriciune de schinrbart:a sofuiui ei, al cir"trj comportament plin dc'vi.I!d, direct, cavaleresc din iirnpul cAnd o curtase fusese inlocu.it de mAhrrire gi retragere in sine. Si intelviurile urdividuaLe cu sofu) au evidenliat o tulLrulale semnificatrvi de personalitate, cu trdsdturi predominant obsc-sir,-compu lsive. El plezenta o identitate a Eului bine integrat;, o capacitate pentl u relalij profunde cu obiectul 9j simptomele r,rnei depresii nevrotice moderate, Persistente. Tatil lui era rur om dc afaceri, pe care, irr copilSrie, pacientul il admirase pentru forta $i pLrterei'l lui. insi in adolescenli, pe miisurd ce recunogtea, nesiguranla din spatele comportamentului autoritar al tatdltri lui, adnrirafia lui s-au transformat intr-o dezarnigire tot mai male. Curiozitatea din iragedd copilSrie a pacientului pentru sexualitatea celor clotti surori mai mari alc lui a fost leprimati sever de ambii perinti, in special de mama iui, o solie aparent supusd, al c;irei control manipulator asupra tatdlui a fost destul de evident
toare. cai't'il facera pe

l8l

pentru pacientul meu. in timpul adolescentei, el s-a implicat in mod sfiddtor in relalii cr,r femei dintr<r clasd socio-economice inferioari, din diferite glupuri culturale. A avut md multe aventuri pasionale c6nd a devenit adult, Dar apoi, spre fiIarea bucurie a pArinfilor 9i rudelor Itri, s-a cis"itorit cu o tinir.i din mediul lui cultural gi religios. Comportanentul sofiei lui, intruciilva timid 9i sfios, simiiaritatea mediilor lor, impotrivirea ei de a incepe relafia sexuali cu el inainte de casatorie, toate l-au atras. O dati ce s-au cXsitorit, lipsa ei dt reaclie sexuaiS, pe care el la ir.rceput a pus<r pe seama lipsei ei

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

FLrncfiile SupraFL]iui

137

tlt' erperier: lii. ;r dcvcnit o sursE fot nrai mare de nemrrlitmire. ir accla;r timp, sc furvinuia pentru incapacitatca lui de a c satisfacc sexual, se simtea tot rnai nesigur si se apropie dc ea, si in frnaj sj-a redus avansurile sexuaie, astfel incet, la momentul consr:1iafiei, er aveau contacte scxuaie doar o dati sau dc doud ori pe luna. l)e asernenc'a, el se simtea tot mai deprimat, in rrod congtjetlt \rinovat pentrll ci nlr putea si fie mai disponibil pentru solia Fi copiii lui, totu$i se simfea usurat cAt era plecat de acas5 si cufundat in munc5. lnsista ci isi iube;te solia 9i ci, daci aceasta ar fi mai pulin criticd cu el ;i daci relagiile lor sexuale s-ar imbunitdfi, toate ceielaltc probleme ar dispdrea. Faptui ci aveau atAt de n:rulte interesc si aspirafii in comun pdrca important pentru el. Si, a subliniat ei, intr-adevir ii plEcea felul in care ea se ocupa de copii, cie ciiinirul lor pi de viafa de zi cu zi. Ea la rAndui ei a afirmat convrngeri similare in interwiurile in, dividnale: isi iubca sotul, era dezamigit6 djn cauza distanlirii sl retragerii lui in sine, dar spera ca relatia si revind Ia ceea ce tirserse inainte. Singura problemi era cea sexuali. Sexul era o indatorire pe care dorea si o indeplineasci, dar ca si ii rispundi dupd cum dorca ei depindea, era siguri, de capacitatea lui de a adopta o abordare mai bl6ndi, mai ribditoare. lt'r ilterviurile comune desfisuiate in paralel cu sedinlele irrdividualc pe parcursul mai multor siptdmdrri, s-a dovedtt ci ei inti'-adevir impirtbpeau consideratii 9i aspiratiile cu privire la viafa gi valorile 1or culturaie Fi aFteptAri conptierrte in privinfa roIurilor lor in cisitorie. Dificultatea krr principali ndrea si fie fn zona sexualS. Mi intrebam in ce misuri depresia lui ar putea fi secundari vinov.lfiei lui inconstiente privind esecul de a trii conforrn agteptirilor lor comune in ceea ce il privea ca sot puternic, der succes; md intrebarn daci inhibitja ei sexuali ar putea reflec-

ta vinorriti:r inc()ngirenti fatd de iendintelt' oedipierne nerezoh';t- lBl te, consolidati de incapacitaica sofulu-r ei de a o ajuta si dcpAfcasci aceste inhibiFi.

Ambii, rni gAncleanr., se luptau cu probieme oedipiene in reiafiile kx de obiect inconsticnt activate. in mod incorrgtiet":t, el o percepea ca pe o revenire a mamei lui donrinatoare Fi maniPuiatoare, care ii dezaproba comportamentul sexual, in timp ce el, contra voinlej lui, repunea in scenb o identificare cu tatAl slab (perceplia pacientului de 1a inceputul adolescen[ei). ReducAn dr-r-l in mod incon;tient ia rolul de sot cu esec sexual, ea errita o relalle sexuali cu un tatd puternic, cald, dominant, care i-ar fi evocat vinor-.llia oedipland. fi, impotriva voj.nfei ei, ea punea in scend comportamentele frustrate, totugi de iltvinovifire 9i de dominare ale rnamei sale. in mod constient, ambii incelcau si igi cle solie calpistreze idealurile cu care erau de acord amAndoi di gi gcneroasi ti de birbat puternic gi protector.- Ambii, intr-o coluziune incolrgtientd, evitau sd conitientizeze sentimentele agrcsivc, incorrltil:nt prezento lr relagia 1or. Explorind posibiliiatea ca ei sd cle\.ind capabili s; recunoascl aceasti coluziune incongtienti, am constatat ce ambii er au foarte ;orriitori la discutarea in continuare a dificult5lii lor sexuale. Ea cra foarte critic.i in legd turd cu eforturile mele de a trata aspectele intime ale relaliilor sexuale il ceea ce ea numea o manierd,,p* blici gi mecanici", iar el era de acorLl cd, datd fiind impotrivirea ei 9i impicarea cu situatia din partea lui, nu dorca sb ,,inflarneze in mod artificial" conflictele lor sexuale. Erau atAt de pricepuli gi se spdjineau reciproc in minimalizarea importanfei dificuit.lfilor ior sexuale, incat a trebuit sd revin la notilele mele din timpui inten'iuriior indirriduale pentru a mi asigura il legeturd cu ceea ce ei imi spuseseri cu privire la dificult5lile lor sexuale.

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

. Functii

e 5u DraeLriui

Iteafirmilnr:i inragiirea lor in mocl c(rnstienl sustinula dospre o reialie idealii prezei-rialr ceea ce s,ar putea numi un Supraeu comun, plas6ncl u-rrr; F." mine il roiul de diavol ispitiior. Anrbir si-au exprimai ciorinta dc a ie lurniza recomandiri gi reguli desprt modul in carc trebuie sd se comportc unui cu cclilalt pentru a leduce tensiuniie 9i invnuirile reciproce; sperau ca astfei sI igi rezoive dificultiliie. ln ;edinfele indirridualc, care au urmat acestor interviurj co mune, a avut ioc o noui erroiufie. Ei a spus foarte ciar cd nu credea ca sotia iui si mai vrea s; continue intenriurile de diagnosticare gi ci, de fapt, ea a simlii c.i eram impotriva ei gi nrai muli o amenintare decAt u:r ajutor pentru cisiitoria ei. in acelagi timp. a continuat el, ar fi accepfabii pentru ea dac; el ar continua sa mi consulte, astfcl incii si-i pot imbunii.iti comportamortul iati de ea. E] a spus cd daci eu credeam htr-adevdr ci avea nevore de tratamenl, eJ ar fi disprus si urmezc acest tratament. L-am irr, trebat ce ar vedea ca obiectir, al acestui h atament irr contrast cu efortul lor conrun ia relatia conjugali; el a spus ci depresia lui, indiferenla lui fafi de actulsexual, care era un comporianent iotal diferit fafi de cel de drnainte de cisitorie, gi neajutu.ar.ea iui in legdturi cu sofia iul erau motive bune, daci exista o gansd i.i
depdgeasci acesie

dificultifi.

fedinfele individuaie cu ea au confirmat suspiciunea gi resentimentul ei in legitur'd cu intenriurile comune. Simlea ci, pentru cd eram bilbat, eram inclinat si fiu de partea solului er gi ci arn exagerat importanta aspectelor sexuale in relatia br. Ea a spus cd era de acord si urnteze un tratament, dar ci nu mai dorea sa conLinue interviuriie comule. in final anr decis si recomancl tratament individual pentru amindoi; an'r acceptat decizia lor de a nu continua interviurilt:

ir-rti'r"r,iurii.: iniiividrrale c ea, nlr propus ca ea sd fir cvaluati do urr ait tr-.iapeut, pc cc;nt propriu, <iac;l reclrnogtea fapttl ci clificuliilile ei se,.rualc rcalizat ar prtea avca surse nrai proflurde irr ea insd;i Fi daci ar pr-rtea beneficia cle tratament irr crxrtinuare. fiu cerra ezitare, c:r a inceput o psihoterapie psiharraliiicd cu o ferneie. Cu tcate acestea, a intrerupt tratameniul rlupd ciiteva luni, consideriinciul inutil si superfluu. Am realizat ru tratament psihanalitic cu sotul ei in urmitorii Fasc ani. ln decrrsul acestei analizr, natura conflicteklr lui cu sotia, surseie alegerir ei ca parienerd ;i dinamica depresiei gi inhib;liei lui sexualc au fost clarifrcate gi rezolvate. in primele etape, ins:ista irr mod repetat ci, hdiferent de collsecinte, el nu dorea in nici un caz si divorteze de solia lui: convingerea religioasi si medir,rl hii.l-al fi inrpiedicat si faci acesi pas. Explolarca psihanalitici a clezvdiuit clrm, in spatele acestei afirmatii, proiecta asupra mea c(mlportamentlll lui de adolescent, rebel {afi de pirinfii lui, in special interdicliile tatilui cu privire Ja orice relatii cu femeile din afara mediului lor cultural gr a comunitSfii lor r:eligioase. Eu, Fi psihanaliza in general, reprezentam o ideoJogie antireligioas5, probabil o aprobare a sexului liber 9i a imoralitdlii, ;i el era in gardii in privinta acestui lucm. Mai tArziu, pe misuri ce a devenit capabii s5-9i recunoasci acest aspect pr'oiectat al personalitilii s.)le, a ajuns sd vad; moralitatca dihotomizatd de tip ,,madonE-prostituatS " din adolescenfa lui gi rnodul cum si-a identificat logodnica cu femeia latinA catolicd ideaiizati care ij amintea de mama lui. lnhibilia lui sexuali reflecta reactivarea vinoviliei lui profurrde {a!:i de interesul sexual pentru surorile lui gi perceperea soliei ca o nran-,J ideald, dezamigiti gi dezgustar.r. Intr-o etapa r-rlterit,ar.r a analizei, virro\''Alia incon9tientaj fali de agresirritatea legat.i cie frustrA-

(r)mnne si,

il

18:

JTTO F KFRNBFRC

Reiatii de iubire

:r- nctri

-o

SuDrae!

1rr

dllt tinlrlurii provocate de mam5. furia inconstit:nti la sentimentul cb ea l-a neglijat pi vinovifia in legiturd cu o boal5 grava .r lnarnei saie, care i-a pus \riaia in pericol, pe caio marna iuj a cunoscut-o i1r mica copiliri.a lui 9i pentr"u care s-a simtit in mod inconFtient rispunzitor, au apirut ca temc majore. in plus, in Je, gdturi cu inhibarea eforturikrr lui competitive ia locul de munci, v.inovitia inconstjenti pentru succesul lur in afaceri a apirut ca un element nou. El slmlea ci o cdsetorie nereugitii era un pref corcct pentru a-Fi pldti acel succes, care in mod incon;tient, r^epre zenta un triumf asupra tatilur h-ri. Astfel, multiple straturi ale conflictelor care se refereau la vina inconstienti au fost exprimate in depresia lui, care treptat a dispirut in timpul primilor doi ani de tratarnent. intr-o etapi avansati a analizei, punand in act rcvolta oedipian:i in forma aventurii extraconjugale cu o femeie extr.em de nesatisficitoare, a scos si mai mult ia suprafati fr.jca lui pr:ofundi de o relatie tandr.i gi erotici cu aceeasi fgmeie. in al cincilea an al analjzei lui, a avut o lclatie cu o alti femeie. Aceasti femeiet ii oferea ihspurrsurj erotice satisf5citoare gi aparfinea mediului siu cultural, intelectuai si social. in etapele incipiente ale relaiiei, i-a spus sofiei despre acest lucru, punind in act agresivitatea punitiv; conira mamei frustrante, dar gi in efortul incongtient de a da soliei lui pi lui insugi incd o sansi de a-si imbunitifi relafia. Ea a reactionat cu mare furie si indignare, prezentindu-se farniliei ei ca victima nevinovatd a agresivitilii lui, otr6vind si mai mult relatia lor si accelerindu-i distrugerea. Pacientul a divorfai de solia l1j 9i s-a ctisitorit cu ,,cealalti" femeie, un pas care, cie asemenea, a semnalat rezohrarea inhibifici lui sexuale. O imbunitifire semnificatirrd in trisiturile lui de personaiitate otrsesiv-compulsive a coincis cu aceste schrmbirr. La finalizarea anaiizei. dificultiti-

ie :rrajore fuseseri rezcrJr.aLe. O consuitatie caro a avut loc ciu!;i cinci ani a con{irmat stilbilitatea acestei imbundtitiri si fericire.r Jui rn noun c;sr)ici.. Aici rredem rnai multe aspecte ale patdogiei Supraeului: consoiidala reciproci a unei idealiziri rigide a agteptiriior congtiente de la cisetorie Fi roluriie conjugale provocate de identificarea cupluiui cu valorile culturale si ideologia grupului ior social specific; ldealul Eului proiectat ia care au aderat, de comun acord Fi in mod rigid, care a oferit siabilitate, dar care a insemnat sacdficarea nevoilor sexuale. Proiectarea reciprocd inconptienti tr intcrdicfiilor corltra sexualitdlii oeclipiene si integrarea tandrelii ;i sentirnentelor erotice au faciliiat nctivarea incongtienti a relaliilor: lor oedipiene cLlrespunzetoare; interacfiunile 1or curente au prezentat o asemdnare din ce ir ce nai mare cu lelatiile cu figuriJe oedipiene. Po latura pozitivi, sentimentul 1or de responsabiiitate ;i grija i-a adus la traiament; dar scntimentele subiacente de vinov5lie si coluziunea cu pentru rnentinerea idealizdrii conceptiilor despre cisdtorie la care au aderai in mod constient i-a impiedicat, ca ;i cuplr-1, sh adauge la aceasti griji acceptarea oporiunitdfii de a modifica echilibrul Jor prezent. El s-a dovedit a fi mai flexibil, dar chiar tr:ata:nentul lui a creat un dezechilibru in relafia de cuplu, care a dus la distrugerea treptati a acesteia.

187

Fatologia sever; a Supraeuiui


TrecAnd acum dc la efectul patologiei normale sau uFoare a Supraeului asupra vie'fii arnoroase a cuplului, la impactul patoIogiei serrere a Supraeului, am putea incepe prin a spllne cd, cu cAi patologia este mai mare, clr atat mai mari sunt lestricliile pe

OTTO F, KERNBERG

Relalii de iubire

'

FLrnclii e SuDraeu L|

cllplui ie stabilc.sie in ceea ce privegte lucruriie pe care partenerii 1e consideri a fi tolerabile. Patologia severd a Supraeuiui estc Lie asemenea responsabild pentru raiionalizirile rigide ale identificiirii cu un Supraeu primttiv din partea unuia sau a ambilor parter.reri,,,colectarea nedreptdlii," tridarea gi rizbunarea presupuse gi detagarea ostili. De asernenea, psihopatologia severi a funcliilor Supraeului duce ia comportamentul neglijent gi in mod declarat ostil care exprim; nirreiuri de agresivitate primitivS, ce incepe si domine gi in mod frecvent distruge cuplul. in mod paradoxal, in etapele de inceput ale activirii acestei patoiogii severe a Supraeului, r'iala sexuaiS a cupiului poate infjori din cauza negirii interdicfiilor inconstiente oedipiene sau a ispigirii vinoviliei inconttjente prin srrferinta cuplului. O interacliune scxuali apalent liberd gi plScut;i poate ascunde deteriorarea reiafiei emocare

Uneo , aceastti dist:rnfare permite pistrarea infinritilri cuplului in anuin.ite zone. Distaniarea cronice, dar controlati, interfe;"eazi cu intimitatea ur-rui cuph-r gi cu discontiruitdlile lui obignuite stabiiizatoare. Evoluliile secundare pot include o rationalizare
a comportamentuiui agresiv al fiecirui partener fafi de Frustririle reciproc induse gi sustinute pot deveni astfel ratjon.alizarea penIfl'u cornportamentele care accentueazd ;r mai mult frustrarea gi ciistanlarea de exemplu, impiicarea intr-o re-

lB9

reactiv;
celd1a1t.

fionale.

Cind patologia Supr:aeului este serreri, atAt precursorii

caret idealizeazi, cAt si cei care persecutd militeazd contra integririi Supraer.rlui si faciliteaz.i reproiectarea exagera, ti de nr"rclee aJe Supraeuiui asupra partenerului, ceea cc permite unuia sau ambikrr parteneri si tolereze o punere in scend continri a tiparelor caracterjale conLradictorii. Unul dintre parteneri il invinovilegte, il crjticd pi il injosegte pe celiialt, si, prin intermediul identificirii proieciive, induce in mod inconstient asifel de comportamen te in celilalt. Aceste pr.oiecfii pot fi reflecr tate intr-o disiantare emofionald defensivi intre partener.i care apare in decursul unei perioade de iuni sau ani de zile. Uneori, cupiul poate pur 9i simplu si ,,inghete" intr,o pozilie de distan, tare care se consolideazd in iimp si duce in final la distruserea sau pribusirea relaliei de iubire.

Suplaeului

lafie extraconjugali. Cea mai frecrrenti expresie a proiecliei Supraeului, totugi, este perceperea de citre un partener a celuilalt drept un persecutor nemilos, o alrtoritate moralS care s.imte o plicere sadici ficinduJ pe celilalt sA se simti vinovat si strir.it; iar al doilea parterrer il percepe pe plimul drept o persoand pe care nu te pofi baza, falsi, iresponsabili 9i trdddtoare, incercAnd ,.sd scape nepedepsiti". Aceste roluri sunt adesea inter"ganjabrle. Ca o consecinti a identificirikrr proiective leciproce, partenerii pot fi foarte eficienlr in consolidarea sau ciriar si in inducerea cara cteristi cilor de care le este teami, in celilalt. Relalioniirile persistente sado-masoclriste fird intervenliile pertibr terte excluse sunt probabil manifestirile cele mai frecvente de patologie severi a Supraeului. Relalionarea poate permite inifial relatii sexu.ale satisficdtoare, dar pe termen lung, inter'acliunile sado-masochiste afecteaz; Fi funclionalitatea sexuale a cupiuiui. Un cuplu m-a consultat dir cauza unol altercatii violente constante. Ei prezenta o tulburare mixtb de personalitate cu tr5sdtud obsesionale, infantile gi narcisice; ea prezenta o personalitate predorninant infantilS cu tr;s;turi isterice gi paranoide. Sentimentele lui de nesiguranlE la iocul de muncd, de a nu putea trii ia in5ltimea proprillor lui agteptiri de a fi la fel de puternic

OTTO F, KERNBERG

Relalii de iubire "

Fu

ncliile S! praeu ui

,t

t.ltdl lui, se reflrctau in comportamentul fald cle solie, Atent in mod normai, intrucitva supus fa!5 de ea, a trebuit sd se lupte cu frica de a se apropia de ea sexual. Resplngerea sexualititii din partea ei, daci nu se apropia de ea in anumite feluri limitate pe care ie putea accepta, le-a redus treptat contactele sexuale gi a contribuit mult Ia impotenta lui ocazionali cu ea. O relafie pasionali cu o coleg5 de serviciu i-a oferit temporar rn sentiment de mAndrie gi de implnire sexuali, tulburat de sentimente intense de vinovS'ie fafi de sofia lui, pe care a inceput acum s5 o r.add in mod incongtient ca pe mama lui despotici, care il face sd se simtb vinovat si ruginat, sadici. Mama lui oscilase intre servilism fald de soful ei gi izbucniri violente de furie fafi de el. Pacientul meu a inceput din acel moment si oscileze intre migciri de supunere declangate de sentimentul de vinovafie gi conciliere gi episoade periodice de crize de furie, cAnd !ipa, spergea farfurii (cum f5cea mama 1ui) 9i incerca intr-un mod stAngacr gi autodistructiy sd il intreacd pe tat5l lui. Astfel, solia lui simtea ci el nu se purta frumos cu ea gi cd o abuza, o repetare a experientei cu tatil ei. in incercarea de a evita ceea ce trdise in copiliiria ei, ca un comportament umilitor al marnei ei, supuse, sotia a inceput acum sb protesteze violent, implicAnd ca martori vecini, rude, si, mai pr.esus de toate, pe propria
ca

Aceasti prezentare ihstreazi iclentificirile incon;tiente, reproiectarea imaginiior parentaie asupra parteneruiui conjugal, si, mai presus de orice, introiecliile Supraeuiui cu ,,colect.rre il nedrept;tilor",,,indignare justificatd", comportament puternic ralionalizat care scrveFte la jr.rstificarea persecuterii unuia de citre celd1a1t, precum gi Ja punerea in act a vinovSliei incongtiente deoarece existau aspecte aie unei relalii conjugale adulte pe care amindoi le-au considerat intolerabile. Tiatamentul psihanalitic al sotiei a dezvdluii originile inhibifiei ei sexuale in eforturile inconFtiente de a recrea o relalre sado-masochisti cu un tati abuziv; tratamentul sotuiui a dezviluit, sub un strat de ambivalen!d fa!5 de o mam5 care inciti si refuzl, Jupta lui fird succes cu imaginea unui tati puLernic 9i arnerunfdtor.

191

mama.

intr-un efort inconstient de a-l provoca pe soful ei pi la alte vioienfe, ea a minimalizat performanta lui sexualS gi, de asemenea, i-a implicat pe cei doi copii de vArstd scolard si alte cllnostinte pentru a-l face de ru;ine pe solul ei. in cursul escaladirii violen, tei, el a lovit-o in cele dil urmi, ceea ce a ficut ca ea si il reclame ia autoritS!i1e locale pentru comportament abuziv. in acel punct au fost recomandate evaluarea conjugali gi tratamentul.

OTTO F. KERNBERG

Relatii

deiubire,

FLr

n.tiile Suorae!l!i

siei iransf:rcn{iale
gr'esie
15

crescAndi a - ;i oedipienc pl in sublimale pacientuir"ri deresainir'-r' rtrl.rtie atisfarcere a dorinfelor de iubire recipr:ocd. A.bsenfa unei astfel de reciprocrtdli face diferenfa dinh'e iubir:ea de transfer 9i o relafie de dragoste in afara cadrului analitic, ltl acelagi fel in care explorarea congtient; a conl'lictelor oedipiene o diterenliazd de sltualia oedipiani oliginari. Se poate spune cd seambni cu dragostea nevrotici prin aceea cd regresia in transfer favorizeazi dezvoltarea unei iubiri neimp.lrtigite. Dar, la rAndul ei, solulionarea analitici a transferului diferenliazi in mod clar iubrrea de transfer de calitatea de punere in act a iubir:ii nevrotice, situalie in care iubirea neimp.lrtdpiti nrai degrabd spore9te atasamentul dec6t sEJ solulioneze

limitati

-de capacitatea
""1

1q'1u

Eultri irnplicati intr-o astfel de re

lel

Iu birea irr cad ru I a na litic

iubirea de transfer
Cadrul analiLic reprezinti laboratorui clinic care ne-a permis si sttLdiem natura iubirji in nenumiratele sale forme. Pentru siu, dierea lor am porn'it de la transfer in strinsi legituri cu contratransfet.r!. Princip;ila difelerfi intre situatia oedipiani inifialE ;i iubile,r dc tlansfer estc posibilitatea, in circumstante optime, dc a explora pe dcplil in transfer determinaniii incongtien!i ai situafiei oedipiene. Perlaborarea ir-rbidi dc transfer presupurre perlaborarea renuntirii si doliului care insofesc de reguli solutionalea situa, liei oedipiene. in acelagi timp, pacientul trebuie s.i inr.efe ci o tri-

prin doliu.
Explorarea psihanaliticd a iubirii de transfer evidenltazd taate componentele procesului obigrruit al indrdgostirii: proiectarea asupra celu ilalt (analistul) a aspectelor mature ale idealuluj Eului; relalia ambivaienti fa!5 de obiectul oedipran; apdrdrile rrnpotriv5, precum 9i emergenfa tendinlelor perverse polimorfe infantile gi oedipiene genitale. Toate acestea combinate prilejuiesc experienta iubilii romanticc impregnate de dorinle sexuale in transfer, chiar dacd intr-o mdsuri concisi gi tranzltorie. Aceste sentimente sunt in mod normal atenuate prin deplasdri 1a obiectele disporribiie din viafa pacientului. intr-adevir, probabil ca nu existi un alt spectru a1 tratamentului psihanalitic in care potenlialul pentru punerea in act Fi experienle de creFtere personali sd fie condensat intr-un mod atAt de intirn. Este posibil ca iubirea de transfer si igi tr'6deze componentele nevrotice prin intensitatea, persistenta incipilAnati ;i rigiditatea sa, in special cAnd este de naturi masochisti. La extrema cealalti,

sdturi permanent: a tuturor relafiilor c1e iubire va fi ciutarea obiectului oedipial (Bergmarur 1987). Acest lucru nu implicd faptul cd toate relatiile de iubire viitoare vor deriva exclusiv dir situafia oedipiand, ci inseamni ci structura oedipiani influenfeazi cadrul noilor experienle at6t ale individului, cAt gi ale cr-rplului. In cordifii optime, expefienta regresirri a iubirii de hansfcr ;i perlaborarea ei sunt facilitate de natura de ,,ca gi r:um" a regre-

OTTO F. KERNBERC

Relatii

deiubire. rl .'.a r.ad a "

'

absorfa dovezilor iubirii de transfer poate reflecta fie puternice rezistente sadtrmasochiste impotriva unej reialii oedipiene pozitive, fie un transfer narcisic in cz,rre dezvoltirile oedipiene pozitive sunt reduse sernnificativ. S-a observat ca natura iubilii de transfer variazi in funcfie de sexlll participanfilor (Bergmann 1971 , 1984, 1982; Blum 1973; Karme 1979; Chasseguet-Smrrgel 1984a; Lester 1984; Coldberger Fi Evans 1985; Person 1985; Silverman 1988). Pe scurt, pacientele nevrotice tratate de analigti barbafi au tendinla de a dezvolta transferuri oedipiene pozitive tipice ca dovadi, cazurile pe care Freud (1915a) le-a descris in clasica sa lucrale despre iubirea de transter. ins) temeile cu personalitate narcisici in analizd cu analigti birbali tind si nu dezvolte o astfe1 de iubire de transfer sau se o dezvolte doar in etapele tarzii ale tratamentului, de obicei intr-o formi estompate. Rezistenta narcisicd la dependenfd in transfer, ca parte a apiririi impotriva invidierii incongtiente a analistului, previne dezvoltarea iubirii de transfer, pacienta trdind orice dorinld sexuald pentru analist ca fiind o experienfi umilitoare, care o face s; se simti inferioali. Pacienlii nevrotici de sex masculin tratafi de femei dau dovadd de obicei de un anumit grad de irfiibifle in manifestarea directi a iubirii de transfer, avAnd tendinla de a o deplasa cStre alte obiectei ei dezvoltd, in schimb, an6ioase mtense fa!; de inferiolitatea sau insuficienta 1ol sexuald ca parte a reactivirii fantasmelor infantile nalcisice normale in legituri cu mama oedipiane. Dupi cr-rm a evidenfiat Chasseguet-Smirgel (1970, 1984), frica inconFtientd a bdielelului ci penisrrl siu mic nu va fi capabil si o satisfaci pe mama sa de dimensiuni mari este o dinamicd semnificativi in acest caz. Totugi, pacienfii narcislci de gen masculin tratafi de analiste de gen feminin manifestX ceea ce aparent este o iubire de transfer intensi, dar care, de fapt, reprezinti o seduc-

fir: agresivE, sexualizati ce refiecti rezistenta de transfer impotriva sentimentutrui de dependenfd fafi de o analisti idealizat5. Acest efort de a reproduce duetul convenlional cultural dintre un mascul puternic gi seducitor gi o femelE pasivd gi idealizati este corespondenlul unei situatii culturale conventionale a unei relafii de dependenli serualizate, dintre o pacientd nevroticd de sex feminin gi un analist de sex masculin, precum Fi al reproducerii, in cazlrl din urmi, a dorinlei de tip oedipian resimtit5 de fetifi fali de tatdl idealizat. Pacienlii care au fost traumatrzali sexual, in special cr-r istoric de incest, gi pacienfii care au fost inplicali in relafii sexuale cu psihoterapeufi, pot, din cauza presiunii crescande induse de traumd spre compulsie Ja repetilie, sd incerce sa il seduce pe analist, cererile lor probabil dominand transferul pentru o perioadi indelungati de timp. Identificarea incon9tiente cu agresorul ioaci un ro1 important in aceste cazuri, si o analizd minufioasd a resentimentului furios al pacientului fa!5 de lipsa de rdspuns a analistului 1a cererile sale sexuale poate solicita o mare atentie inainte ca pacientul sa se necesita uFurat gi sd aprecieze mentirerea cadrului psihanalitic. Femeile narcisice cu puternice trdsituri ar-rtisociale ar putea incerca sdl seduc; sexual pe analist intr-un proces ce ar putea fi considerat, in mod eronat, iubire de transfer oedipiand. insa agresivitatea subiacenti eforturilor lor de a rricia tratamentul este adesea destul de evidenti in transfer. Aceste femei nu trebuie confr-rndate cu femejle masochiste, care au fost sau nu abuzate sexual Fl care au o predispozifie ia a fi abuzate gi exploatate sexual. lntensitatea transferurilor erotizate care se rnanifestE la pacientii cu ostructurd isterici de personalitate reprezinte tipul clasic de iubire de tlansfer: o idealizare defensivi. sexualizati a

1el,

OTTO F. KERNBERG

Relatiideiubire.l-b

red

rrl dcirr

.Na:

,1,

JnalistlrIui asr:undc cic nrulte'ori o agaesivitate inconstient;l serr-rnificativd izvorAti din clezamdgirea ocdipiani gr din vinov,ltia jnconstienti oeciipiani. Caracteristicile nevrotice aie iubirii de tralLsfer devin evidetrte nu numai prin intensificarea ciorinlelor erotice legaiii de o iubire neimpirtigit5, ci se manifesti mai degrabd in dorinta narcrsicd infantili de a fi iubit decit in iubirea maturd activd fatd de analist, in dorinla de intimitate sexuali ca o expresie simbolicd a dorinfeior" simbioti.ce sau a dependentei preoedipiene pi in accentuarea defensivi generald a idealizirii sexualizate ca o aparale impob'iva tendintekrr agresive generate de numeLoase surse. Pacienlii cu organizare de personaiitate de tip borderlire pot rnanifesta dorinte extrem de intense de a fi iubifi, cererj elotice insofite de eforturi puternice de a controla terapeutul, gi pot chiar recurge la amenintiri cu suicidul i:r efortul de a obtine cu forta i ubirea terapeutului. Evolutii aie dr:agostei lromosexuaJe de trarrsfer sunt similare la ambele sexe, ins5. diferenfe importante apar in contratu ansfeml analistului. Pacienlii cu psihopatologii nevrotice ar putea dezvolta intcnse dcirinte homosexuale fafi de analistuj de acelagi sex, dorinte in care converg complerul oedipian negativ Fi tel"rdinieie preoedipierre, de dependenfi orali si cele anale; elementele dorintelor sexuale pot fi studiatc dupi analiza sistematici a rezjstenlelor impotriva regresiei in transfer in patologia narcisici, transferudle homosexuaie dclbAndcsc c1e obicei aceleasi caracteristici solicitante, agresive, despotice ca pi transferurile heterosexuale ale pacienfilor. de sex rnasculin fati de analigtii de sex feminin si aie pacir:ntelor narcisice antisociale 9i borderline de sex feminin fati de anaiistii de ser opus. De reguld, toieranta analistului fa!5 de iubirea de transfer. pozitivi gi

sexualizat; a rracientiilor nei'rertici si mentinerea caci;"uiui alalitic ?rr cazul iubirii de h ansfcr pseudo-pozitiv din patoiogia narcisic; sunt condiflilc esentiaie a1e unei exploriri analitice compiete 9i aie soJufiondrii tuturor dcest(\r r-volutil. jn acest Froces, vicisitudinile conlratransferuluj sunt de o importar-rfd covii.rgitoarc-

Contratransferul
Degi lucrtirile de tehnici psihanalitici au conferit o atentie sporiid ctr;rtlatlansferului ca factol in formularea interpretiriior de transfe4 s-a pus accent mai mult pe contratransferul agresirr decAt pe ce1 erotic. Tiadifionala atitudine fobici fafd de contratransfer, care s-a sclrinrbat doar in r.rltime[e deccmi, :rctioneazd incd in privinla rispunsului erotic al analistuiui la transferul erotic. ;, generaL, atunci cand serrtimentele gi fantasrnele erotice ale Ln pacientului in tlansfer sunt lefulate, e'vcci de obicei riispunsuri erotice ries'mnificative in contratransfer. insd atunci cAnd pacientul i;i conFtientizeazS fantasmele si dorinteie erotice, respunsul de contratransfet: a analistului poate include elemente erotice care il altereaz; fafi de posibilitatea ca pacientul sd isi reprime in mod congtient fanLasmele gi dorintele erotice. CAnd rezistentele la exprimarea deplind a transferuiui s-au diminuat semnificatir- si pacientul trdJegte puternice dorinle sexuale fal; de anallst, rispunsurile contratransferenfiale erotice pot deveni intense, variind cu intensitaiea transferului erotic. A9 dori si scot in evidenfi fluciualiile transferului: in mod normal, chiar si transferurile erotice intense cresc sau scad deoarece pacientul igi deplaseazi sentimentele 9i dorinlele transfcrcn-

JTTO

F KERNBERG

Relatii de

iubire'lubi eaincadr! analiti.

le8

tiale citre opor:turritdfiie disponibi le de punere in scen"i, de evoiufie, ori de satisfacere extra-analiticd a sentimentelor sexuale. CAnd dorinlele erotice ale pacientului se focalizeazd exclusi1. pg analist, aspectul rezistentei devine destui de evident, iar componenta agresive a soUcitirilor sexuale mai acceniuate. Aceastd eaoLulie tinde sd drminueze intensitatea sentimentelor de contratransfer erotic. Atunci cAnd identificarea proiectiv; predomini in raport cu proiecfia cAnd pacientul analistului - adic5, atuncile recunoaste in atribuiele respinge sentimente seruale pe care el, dar cc,nsiderAndule periculoase, incercAnd in aceiagi timp siJ controlezc pe analist pentru a evita un atac sexual de care se teme, in contrast cu sirnpla ploiectie a impulsurilor inconstiente - conbatransferlll erotic este de cele mai multe ori absent. De fapt, ciudata discrepanld intre fantasmele sexuale intense proiectate ale unui pacient cu un transfer erolornair gi un r.ispuns contratrans{erential care lefiectd doat sentimentul de intimidare gi constrAngere ar trebui sd-l ducd pe analist cu gindul la existen,ta ulrei psihopatologii narcisice severe a pacientului sau la o regresie putelrricd in transfer'. Din experienla mea, cel mai intens contratransfer erotic este probabil cel obtinut in oricare dintre urmdtoarele trei situafii: (i) cazul analigtilor de sex rnasculin care trateaze pacienfi de sex feminin cu puternice trdsituri masochiste, dar fird trisdturi border'line, care dezvoltd o iubire sexr:alizate mtense, ,,irnposibild" fald de un obiect oedipian inaccesibil; (ii) cazr.rl anali;tilor,le an.bele sexe cu caracteristici puternice narcisice nesolufionate; (iii) in cazul unor anaiigti de sex feminin cu terrdinfe masochiste puternice care trateaz5 pacienli narcisici de sex masculin extrem de seductivi. Anumite paciente masochiste pot genera fantasme de

salrrare in analistul lor de sex masculin, ,,seducildu-]" s; incerce se le aiute doar pentru a demonslra cat de eronat Fi inutil este dc fapt ajutorul lui. Aceste acte de seducfie pot devenj sexualizate si se pot manifesta in contratransfer ca fantasme de salvare cu o componenti eroticd puternice. De obicei, de exempiu, anaiishrl de sex mascuiin ajunge chiar si se intrebe cum este posibil

ca aceasti pacierLt; extrem dc atregitoare sii nu reuseascd si mentind o relalie cu un bArbat gi sb fie mereu respinsi? Nu mai este decat un pas de la aceast5 intrebare p5ni 1a fantasma de contrairansfer: ,,Ag putea s5-i fiu un partener sexual foarte satisf;-

(:;toI", in tratamentul pacienfilor masochigti cu un lung istoric de relalii amoroase eFuate, am observat ce este util sd se acorde atenlie sporiti momentelor in care apar asemenea fantasme de sal\rare sau de contratransferuri erotice. De cele mai multe ori, aceste seduclii in tlansfcr-contratransfer culmineazd in incapacitatea frustrantd, dezamigitoare gi mAnioasd a pacientului de a inleiege comentariile anaiistullli, sau in trecerea Ia cereri neobignuite la adresa analistului, care distrug instantaneu dezrtoltarear contratransferului erotizat de salvare. Consider de asemenea util ca anaiistul sE i9i tolerczc proprile fantasme sexuale despre pacienti, gj chiar s5 le permiti sd se transfolme inh-o poveste despre o reiatie sexuale imaginara. in scurt timp, propda fantasmd a analistului va duce la evaporarea ideii datoriii perceperii pre-constiente a aspectelor de respingere a ajutorului ,,antilibidinale" ale personalitatii pacientului; o asemenea abordare va facilita interpretarea transferului chiar inairte de trecerea bmsci La aspectele negative. Inconsecvenlele in planificarea tr:atamentului, scereri de schimbare a programului, convingerea cu privire ia insensibilitatea analistului la circum-

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

' I!

birea

if

cadrul anaiiti(

stanLe. spe.i:rie, iresponsabilitatel trnanciari, int6rzieri trr plat:r gr-., dinfelor rcprezilti c6i:cv:L ciin moc'lalit;ifile evidente plin car:e rrar:ienti; incealci sd impiedice sau sil disirugd posibilitatea uner r.e latii stabiie;ii pozitive cu analistlrl; vigilenfa fatd de povegtrL" corLtratransfelentiale i-ar putea permite analistuiui s6 detecteze acesie terdinte inainte de punerea lor in scend in timpul tratamentului. Tr:eb uie sij facem o diferenii intre manifestirile erotice intelrse cle transfer gi dolinfa pacientului de a fi iubii de citre analist. [lioltulile constiente sau ilcongtiente de seduclie in transfer poi arrea ia bazi dorinfa de a deveni obiectul dor.infei analistului de a deveni falusul analistului cu {antasme de inferioritate - as dori si analizez nu doar fizici si do castlare. trrrin urmare, apeirilile pacienLului impotriva explimirii depltle a tralsfer-uirii crc,tic, clar;i natura fantasnrelor de transfer. Ire lAngi ceea ce ai. putea perea o simpiil dorinti pe.ntru o relalie sexuai;i cu anahstui, se regdsesc numeroase transferuri si intelesuri, Erotizarea lr, tcnsi, dt cxemplu, estet de cele rnai rmrlte orj o apirtrre irnpotrivir transferuriior agresive derivate din numeroase surse, un eiort de a evita confiicte d'-rreroase izvorAte din dcpendenfa oralb, s.r r-r punerea in sceui a transferurilor per\rerse (dorinta de a seduce araiistul cu scopul cle a-i distruge). Analistul care se simte liber si explorezer in :ninte pr:opr-iiie sentimcnte sexuale fald de pacient va fi capabil s6 evalueze natura dezvoltiriior de transfer gi va e\rita astfci o negare deiensrv.i a propriului lispuns erotic fati de pacient; el va trebui c.r rn acelasi timp si poati fi capabii.l se explorez. iubirea de transfei fbr;i sd treacd la act contratransferul intr-o abordar-e seducti\iii. Transferul erotic al pacientului poate fi erprimat printf-Ln comportament ron-verbaL, prinir-o erotizare a propriei relatii cu ana,

analjsiul ;ir trr.:bui si rrispunda pri:r exnlorarea naturij defer:rsive:r seducfie! nevcrbali;:ate fira a coni;:ibui 1a o cr:otizar(. a tratanentuiui sau a-l lespingr. pc pacjcnt in mocl

lisiul

fai;-i de carc

2a1

Patoiogia narcisici nesolufionatd a anaiistului este plobabii principahrl factor al lreceri.i Ia act contratransferenfiale sub forma unei contributii la erotizarea situafiei psihanalitice gi chial a rllperii cadrului psihanalitic. L)e cele mai multe ori., intrelinerea rela;iilor sexuale ir pacientji reprezinti simptomul unei patologi.i caracteriale narcisice a analistului ;r a patologiei semnificative a SupraeuJui acesLuia. Existd totufii cAteodatd dinamici pur oedipiene; se poate cei depi;irea hmitelor scxualc aic relaliei ana ljtice dr: ciitre anaiist si reprezirlLe simbolic clepi;irea barjerelor oedipienc, o tre.ere ia act a pablogiej masochistu generate de dorirfa incongiier"rt;i de a li pedepsit peniru o transgresare ocdipian.i. Expiorare;r aspecteJor lntime 9i cclrplexe ale fantasmelor eroiice ale pacientului gi a dorintelor;:entru o relatie sr:xuaii de iubirer cu anahstul ii oferi acesiuia din urnrd ocazia unic.i de a intelege rnai bine viafa sexuald a scluiui opus. Aici interrrin atit clinamiciie homosexuale, c51. si cele lreterosexuale, atit latura pozitivd, c6t ii cea negativd a complexului Oedip [1 masura ]lt care iuraiistul se identrfici cu experieniele emofionaie ale p:rcientuiui t1e sex opus, identificarea concordanti in contratransfer cu exper:ienlele erotice ale pacientul-li cu alte obiecte heterosexuale activeaz; capacjtatea analistlllui pentru identificarea cu puternir:e1e dorinle sexuale ale sexului o1-rus 9i rezistenfele impotriva acestcia. Analistul de sex mascujin, pentru a putea fi capabil sd stabileasci o identificare concordanti in contratransfer cu it'rteresul pacientei saie pentlu un alt bArbat, trebuie sd fie liber sa

'-ic

fen si r'"

OTTO F. KERNBERG

Reiafii de iubire

'

IubiieE in cadrul ana itrc

afilrs,i proplia identificare fenrirrili. Atunci cAnd aceeasi pacien ii st'r'a simfi atrasi sexual de analist, acesta va fi capabil si infeJeagi mult mai bine dorinfa sexuald a unei reprezentante a scxulu.i opus, integlAndu-gi ident.ificarea concordanti cu dorili.r sexuaii a paclentei sale si identificarea lui complementar; cr obieci ai dorinfei ei. Aceasti inlelegere din partea analistului include o rezonan!5 emotionald cu propria bisexualitate, precum gi depagirea granitelor de irtimitate si conrunicare, care se atinge nunrai in apogeul de intimitate sexuali al unui cupJu. Activarea unlri contratransf:er intens si compJer care probabii cd poate fi tolerat gi utilizat in analizi este urricii pentru situafia psihanaiitici doar: datoritd protectiei confc.lite de limitele relafiei psih.rnalitice. O confirmare ironicS a uniciiifi acestei experiente de contratransfer consti in acec'a ci, degi psihanalistilor ii se oferi ocazia unicd de a studia psihologia vietii amoroase a sexului oFlus, aceasti experienti si culloastere tind sti ciispar.d cind r ine vorba de infeleeerea propriilor experiente cu sexul opus in afara situatiei psihanalitico. Adici, in afara situatiei psihanalitice- r iata amoroasi a analistului derrine pur gi sinrp[u una comun;. ln 5ilu.rii,r irr ,.rre.rrrlli-lul :,i pacientul nu -unl cle rcela;i ser. identificarea concordantd in contratransfer se bazeazd pe capacitatea analistului cie a tolela propriile comporente homosexu, alr:, in timp ce in identificarea complementard in contratransfer domini componentele heterosexuale. Aceastd distincfre se estompeazi atunci cAnd pacienfii de acelasi sex cu analistul traiesc tt irrbire de transfer infpns; Transferurile homosexuale si risnrinsul erotic al:rnalisfului la astfel de transferuri tind si activeze lupteie pi conflicteie libidinale preoedipiene 9i oedipiene, in special la pacienlii ale ciror dorinfe 9i conflicte hornosexuale apar in contextnl unei organizari nevrotice de personalitatc. Dacd ana,

proplirie conrponente homosexuaie, explolare;r con tratrarlsferuiui cu privire [a propria identificare cu Parinlii preoedipienj ar trcbui s5-i faciliteze analiza implicafiilor
li,qtul isi poate toler-a

203

negative oedipiene ale seniimenielor homosexuale ale pacientului siu. Acesi iucru nu pare a d'veni dec6t rar o importanti probiemi pentru analiFti, cu excepfia celor care se lupti cu o re{ulare confiictuald a propriilor dorinfe homosexuale sau cu o orientare homosexuali reprimati. Evotulia transferului Ja pacienfii homosexuali cu o personalitate narcisicd tratali de anali;ti de acela9i sex dobindegte o caiitate exh'em de solicitant;, agresiv;, care teduce sau elimine colltratrans ferurile irotnosexuale puternice 9i dificultS!ile lor aferente. in mod firesc, lipsa rezonanfei sexuale in contratransier a unui analist de acelagi sex Fi a unui pacient homosexual care prezjntd o sever; patologie narcisic; necesitd de asemenea analiza urrei posibile rcaclji fobice specificc de care di dovadd analistul {a!.i de propliile impulsuri homosexuale. Puternica prejudecati cultural.ii referitoare 1a homosexualitatea masculini ar l-rutea reprezenta, din nefericire, o povari gi mai mare in contratransfer pentlu psihanalistul de sex masculin. Din observafiile de mai sus reiese ci cele maj imPortante problemc. teltrice in analiza iubuii de tra;rsfer sunt, in primul rind, toicranla analistului fafd de dezvoltarea unor sentimente sexuaie fafd de pacient, fie ele homosexuale sau heterosexuale, care necesiti libertatea interioard a analistului de a-;i utiliza bisexualitatea psihici; in al doilea rAnd, explorarea sistematici de cEtre analist a apiririlor pacientuiui impotrirra exprimirii complete a iubirii de transfer, gisrnd uir compromis intre ezitarea fobici fa!5 de examinarea acelor apirdri ;i riscul de a fi invaziv in mod se0.,"1t1,; ih al treilea rAnd, capacitatea analistului de a realiza o ana-

OITO F. KERNBERG

Relatii

deiubire' 1!brreain.adru analitic

)44

dr: transfer a pacicntului. vor irr..;oti iner.itabil acest tip de: ir-rbirc. Asifcl, in opinia mea, sarcinile anairsiuluj incjud ablinerea de la a comunica pacieniului propriilor contratlansferuri cu scopul de' a-gi asigrra libertatea irterioari necesald cxploririi propriilor sentimente 9i fantasme gi integrarea in{elegetrii contrafansferului dobAndite o datd cu formularea interpretdrilor de transler ir termenii conflictelor inconFtiente ale pacientului. Trebuie analizatd si interpretatb trdirea pacientului in raport cu ,,respineerea" analisiului, ca o confirnrare a interdictiilor cu privire la dorintele oedipiene, a umiliniei narcisice si a inferjoritilii sexuaic gi a castririi pacientuiui. Atunci c6nd acesie condifii sunt indeplinite, vor apirea in transfer perioade de explirn;re iiberi;i deschisi a iubirij de iransfer, fic ea oedipiani s.ru pr"eoeclipiani, perioade a ciror intensitate variazi pe misura cc dezvoltarea emotionali a rrietii sexuale a pacienttrlui ii iniesne;te eforturile de a oblile 11ai multe relafii pline de satisfaclii rn retrlitatea cxter"ioar";i. Anaiistul trebule si accepte nu numai propriile tendtnie bisexuale care se actjveazi in contratransfertil erotic, dar gi aJto tendinteinfantile perverse poiimorfe, cum ar fi implicafiile sadice si voyeuriste ale oxploririlor interpretative ale,,.ietii sexuale a pacientul-ri. Este, poate, de asemenea adevdrat c;, cu cat viata sexualii a arralistului este mai satis{dcitoare, cu atat el va fi rnai capabii sd-9i ajute pacientul si rezolve inhibiliile gi limitirile in aceasta parl'e esentiali a experienlei umane. lndiferent de asoectele problcmatice ale iubirii de transfer, cred ci experienta uricd pe care o ofer.l activitatea psihanalitici in analizarea acesiei iLrbiri, fiindu-i il acelagi timp tinta temporard, poate contribui la dezvoitarea emofionalS gi prol'esio;rali a analistului.
a
cAt 9i a rr:ac-tiiior ia lrtrstrare can:

lizii compl,.:tri aLit

erplimilii iubjrii

S ilustnare

clinic&

)o,'

[]omni;oala A cta o l:enrcie nemdlitati, aproapr cie virsta dt: 3{} cie ani, trimisti ia mine de ciitrc intenistul ei rlirr cauza depresiei cronice, a abuzului cle alcooi pi poli-substanfe, si a unui siil dc viafii haotic, dovedind instabilitate atet 1a locul de muncti, ciit si in relaliile cu b;irbafii. in capitolut 5 am ficut referlre la alte aspecte alc hatamentului ei. IJomni;oara A s-a dovedit a fi inteligent:i, caldi gi destuJ de atr.lgitoare, degi iotodati simplS ;i Lreglijentd il privinfa infifigiilii ;r a lnblie amintei. ipJ termurase cu succes studiile in domeniul arl-iitecturii Fi fusese angajati 1a cAteva lirme de arhiteciurd, si, din cAte am aflat pe parcurs, i9i schimbase in mod frecvent locui de nuncii, in principal din c;uza rclatiilor amoroase neferlcitc cu bir'.oafi pe care ii intiJnea ia locul de nunci. Avea tendinfa de a imbina relatiile profesionale cu cele personale intr-un rnod autodistructir,'. Mama pacienLei murise cind d-ra,A ar.'ea tr ani.'lhtel ei, un om clc afaceri de seai.nd, cdiitorea des in strdinitatc in intcrcs de ser:viciu Fi avea multe contractc in lenratittnalc. in trrnpul acestor cilitorii, d-ra A gi cei doi fralj mai mari erau lisati in grija ceiei de-a doua sofii a tatillli lor, cu care d-ra Anu se inlelegea. D-ra A si-a descris mana intr-o manierd idealizati, inh'ucat\ia nerealist5. La moartea mamei sale, triise un doliu intens, gj care s-a transfornat trrptat intr'-o ostjlitate de dur-ati fald de mama vitregii, cu care tatdl se cdsitorise un an mai tilziu. Relatia cu tatd1, care pAnd in acel monent fusese excelentS, s-a deteriorat gi ea, rrl consideranci nejustificati ostilitatea fetei lui fali dc noua lui solie. Pe parcursul aclolescentei, rrama vitregi pirea muitumiti si poati rbmAne acas;i gi sA-gi onor:eze obligafiile sociale, in timp

OTIO F KERNEERG

Relatii de iubire

. .1, r ..

Jr

on"rr'

de ci-ra A isi insotea iatil in cdlEtoriile in str6indtate. in iimnui liceului d-ra A r descopcrit c;j tartil ej avea relalii extraconjug.,le cu alte femei gi si-a dat seama cd aceste legitrr erau princi paiul scop ai cdldtoriilor lui. D-ra A a devenii confidenta tatilui siu, simfindu-se in mod constient incentati si fenciti ci acesta avea incredere in ea: intr-un mod mai pulin constient, se simtea triumfitoare asupra ma[rei vitrege. in timpul facultdlii, a inceput si se contureze in comportamentul ei un tipar cc s-a perpetuat pAnd cAnd a inceput trata_ rircnlul.5L lrdrago'lea. der enea loarle dependenio,,ui,u-a si -. agdfa cle padener, gi, ilvariabil, era pirisiti. La aceasta reaclio_ na prin depresii severe, Fi printio tendint; de a recurge la alcool si calmante usoare cu scopul de a dep.igi depresia. pozitia sa so, cialS in cadrul grr-rpu lui exclusivist din care ficea parte s-a dete_ riorat treptat, deoarece avea reputatia unei prizi ugoare. Atrrnci cAnd o relatie amoroase nefericiti s-a complicat cu o sarc.ini ne_ cioriii gi cu un avort fortat, iatel ei s-a ingrijorat 9i a indernrLat-o pe internista d-rei A sd o irimitd la mine. Primul meu diagnostic a fost personalitate masochisti, depre, sie caracterologicd gi abuz simptomatic de alcool Fi substanle. D-ra A pistrasc reiatii bune cu ceteva pdetene multi ;rni, era ca_ pabiiS si munceasci eficient atAt timp cat nu se implica in relalii intime cu bdrbali de la iocui de muncd gi mi-a lisat impresra unei persoane oneste, preocupati de sine gi capabild si stabileas, cli relatii de oblect profunde. I-am recomandat psihanaliza, i.rr urmdtoarele evoiufii au avut ioc in cel de-al treilea al patrulea 9i an al tratamentului s;u. D-ra A. avusese pentru un timp o relafie cu un bbrbat cisitorit, 8., care i a cxplicat ciar ci nu dorea si isi pirdseascd ner",as_ ta pentru ea. S-a oferit totusi si ii facd un copil gi sd isi asume

fjnanciari t-lentru el. I)-ra A se: inca cu iderc:r rrrenite si le intdreasci si si ler consolideze uniunea. rrnei sarcini imi descria rcpctat cxperjentele sa ie cu Ii., portretizAnduJ ca fiind un birbai sadic. mincinos gi nedemn de incredere; se plangea cu amdriciune de ei. Cind am intrebat-o despre {eiul in care ihfelegea ea o reialie, pe care o descria in astfel de terrneni, m-a acuzat ci incercam si distrug ceea ce pentru ea inserrrna, la Lrrma urmei, cea mai sernnifjcativi relafie din Viala ei gi cd eram nerdbd;tor, dominant 9i moralizator. Treptat a devenii eviderrt faptul c; vedea in mine o figura patemd rnutili, critic;i Fi neintelegitoare, o replicb a feiului in care ea simf,se griia tatilui ei fa!5 cie ra. in acelasi tirnp. repeta tiparul relaliej ei masochiste ir:i transfer. Ceea ce m-a frapat este faptul cd pacienta descria in cele mai mici detalii certurile;i dificultifile cu rubitui ei, dar nicjodatd nu menliona aspeciele intrme ale relajiei ior sexuale, cu exceplia cAtorwa cazuri in care spunea cd s-au sim tit frrarte bine in pat. Din nu Ftiu ce motiv, nu am analizat discrepar.r!a dintre deschiderea ei generalS si aceasti prudenti specrali. Cu greu mi-am dat scama cA ezitarn si ii analizez viata sexuale din cauza plopriei fantasme ci ea ar: fi interpretat imediat acest lucru ca o invadare seductivi. Am simlit in mine o reacfie contratransferenfiaid speclald pe care n-am infeies<r intlutotul. in timp ce anaiizam iuncliile infiniielor repetiri ale acelora;i interacfiuni sado-masochjste cu 8., am descoperit cd d-ra A se temea ci ai fi putut fi gelos pe intensitatea relaliei sale cu B. lrni conform ea repeta o relalie irusconsidera interpretdrile - cu mine, gicerora cu B. drept o invitatrantd Fi autodjstructive feia la supunere erotici fali de mine. Am putut si-mi inleleg astfie fel ezitarea anterioar; ca o congtientizare intuitivd a suspiciunilor ei in privinfa intenfiilor mele de a o seduce. I-am sugerat ci se
respon sabllitatca

2o'l

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire . Iubira in cadrLrl ana

iti.

s:i-nri inrp.ii'tiiseasci detalii d:irt viata erj st xuali-l deoart:cg crecie ci vLcau s;'i o cxploatez sexual, si o seduc si s;i-i trczesc -,'niitncnl,. \r.\llJ,C i,rl,r Je ti ri'', . ll.ebuie si aclaug cri aceste ciezvolihrl au aphrut intr,i) atmosfera compiet non-emtici; in tot acest timp, momente ljnistite de autc.r-reflecfic intrerupeau izbucniriie de furie contra iubiiului ei saLt contret mea, datodtd presupusei mele intolerante fafi de re_ lafia sa cu B. Apoi a inceput sd analizeze aspectele sexuale ale relaiiei salc cn B. Am aflart cd, clepi de Ja inceput participase cn plice;:c la orice joc sau activitate sexual;:1 propusi de B. ci ;i submisivitatea e.i ii ficea acestuia o deosebiti pldcere, ea nu nu_ mai c.i nu prrtea ajtrnge la orgasm in timpul actuluj sexuai, dar manifesta aceeagi inhrbitie sexuali ca gi in cazul foptilor ir-rbiti. LJoar in momentul in care u:rul dintre acegtr iubiti, intr_un acces de furic, a lovil-o a lost cap;rbild sd se excite sj si aibi orgasm. Acesia infl)rinatie m-a l.imurit in plivi:rta comportamc.:r.rtuIni siu dependenL, si totusiprovocator, cu 11.: eforturile sale incon, ;iiente de a-i provoca s;i r: love.rsci, pentru ca astfcl si poata sirnti pc dr-:piin plicer.ea sexu.rj.r. Atruzul de alcool si calmante Lrsoare a apdrut ca o modalitaie de a se prezenta ca o persuarl; impulsivii, necontrolat;, pretentioas.i si vegnic nemulfumiti _ in contrast cu sincle ei blitrd si suplrs. in acest lel, stArne.r in bir., bati violenla - cu posibiltatea unei satisfaclii sexuale - 9i in ace_ laf i timp isi diminua fanlecul. Iirivind retrospectiv, abuzul de alcool pirea o modalitatc de a jusiifica o eventualb respinger:e dir-r pariea bdrbatilor, Vinovitia inconstientE pentru impli caliile oedipiene ale acestor re[afii a apirut gradua] ca o ciinamicd prin . ip.rl.i. Analiza acestui material a acceleiat sfArsitr.rl reJafiei cu B.: ci_ra Aa devcnit din ce in ce mai pritin pretenfioasi regresiv si i_a pus
tenre-

reali:;t pe'li faii lir t:rii cli iri orlse.rvlntolc c{xrpoiianlentLrlul sir: faf;i de ea. Confnrntat cu aliernativele ei refer:itoale la vijrrxul rclafiei, Fr.;r decis sX o il ctrcrr. In l.triuada cJc Juiiu ce a ttrrnat, s-au Cegaiat penfu plinra data in transfer sentimente erotice cu$ticnie fa!d de mine. D-ra A, care nX suspectase cd incercam si o seduc sexual si mh cursiderase o replice a tat;iui ei ipocrit, moralist gi promiscuu, md Percepea acum foarte diferit de tatil ei. Derrenisem in ochii ei un bdrbat idealizat, iubitor, protector:i receptrv din punct de vedere sexual. Fi irtr-o manier5 destul de deschisd i9i exprirna sentimentele erotice fali de mine, sentjmente care inglobau fantasme gi clorinle tandre ;i sexuale. La rAndul meu. .onsiderend-o inifial destr-rl de gtearsd, dez-voltam acum fantasme erotice contratransferenfale in fimpul sedinfelor, g6ndirdunra in acelagi timp ci era rematcabil cii o femeie atAt de atrdgdtoarc nrr a fost capabilS sE menfini o relafie perrnanent.i cu r1n birbat. D-ra A, in mijiocul unei aparente libertifi de exprimarea fantasmelor legate de o lelalie amoroas; cu mine - in contextul cerorJ i9i irlagina ir.r plincipal interacliruri seruale sado-masochiste devenise de asemenea foarte sensibild la cea mai mici {rustrare in timpul pedinfelor. l)acd trebuia se agtepte ceteva minute, dacd trebuia si schimbim data unei intAlniri, daci din diverse motive nu puteanr sd aranjez o schimbare pe care o ceruse, ea se simlea lenide Le - mai intAi ,,deprimat5", dupd care foarte mdnjoasd. Umiliti faptul ci nu rispundeam in nici un fel la dorinfele sale sexuale, md acuza cd sunt rece, dur gi seducdtor la modul sadic. Imagjni ale relatiilor iresponsabile ale tatilui siu cu femei din diferite !dri, folosindu-se de ea pentru a nu h'ezi suspiciunile celei de-a doua sofi, eieveneau o temd semnificativi: eram la fei de seduc!.e gi de necienrn de incredere ca tatil ei ;i o tridanr pr"in rclatiile mele ,,iresponsabiie" cu ceila}i pacienli 9r cu colegele mele.

ilai

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

'

Iu birea

ir cddru al]aitrc

:10

Afeciul intens al acestor invinrriri, atitudinea ei acuzatoare, autodepreciativi si ranchiunoas5, o replici a dificultdtiior ei cu birbaiii pi deschiderea turui aspect al relaliei salo cu tatil care fr"rsese lefulat mai inainte au condus si ia o modificare in contratransferul meu. Paradoxal, mi simfeam mai liber sd-mi explorcz faltasmele de contratransfer, care variau de ia interacfiuni sexuale care ii reproduceau far"rtasrnele sado-masochiste pAnd 1a a-mi imagina cum e si triiegti cu o femeie ca d-ra A. Fantasmele mele despre interacliuni sexuale sado-masochiste reproduceau de asemenea comportamentul agresiv al birbali1or fald de ea, comportament pe care ea in mod incongtient tindea si il induci acestora. Fantasmele mele au culminat prin realizarea faptului cd ea prov()ca neincetat situatii care sd-i frustreze nevoile de dependen!5 gi duceau la invinuiri mAnioase, exti.nzAndu-se spre intcracliuni violente 9i afigarea publici a depresiei 9i furiei. Ea se prezenta drept o victimi a mea, ceea ce rre distrugea fir5 doar 9i

r:u [at.1 ei sr::duciiv cu iibertatea de a-mi expkrra cont]"airansferul crotic 9i, prin urmare, de a percepe mai clar tiparul mascrchisl din trarrsfer" De asemenea, consider ci la acesta a conbiblrit si rezistenla mea ia impulsurile sado-masochiste inconptiente aJe: proprici mele resp,:nsabilitdfi de rol fali de d-ra A- Fantasmele sexuale ale cl-rei A in legituri cu tatil sdu, de care i9i amintea ci o provoca pi o resp:Lngea sexual, au devenit astfel un conlinut dominant al analizei. ln contextul exploririi sentimentelor profi;nd e de virovalie care ficeau legitur:a acum intre irnaginea idealizati a sofiei mele 9i imaginea idealizatd a mamei sa1e, d-ra A. gi-a dat seama ci nu ficuse ciecAt si sc apcrc impotrir.a acestor sentimerrte de l inovdfie prin clivarea imaginii mamej in imaginea idealizatii a mamei decedate gi imaginea angoasantd 9i depreciatir'5 a mamei vitrelte, reprezentatd de rivtriele d-iei A, celelalte femei din viafa birbalilor pe care rlu ii putea avea doar pentru ea. Aceasti congtientjzare a ajutat-o gi si clarifice alegerea incongtienti a bdrbalikx ,,imposibili" si interdiclia inconstienti a satislacliei sexuald completb irr alte condilii decAt cele de suferinld fizicd sau meniai5.

27)

fr,dh.relalra.
Deoarece {oloseam acest material contratransferenlial in inter-

pretarea evolufiilor din hansfer, puternicele sentimerlte dc rrinovifie ale d-rei Ain legdturd cu aspectele sexualizate a1e relafiei cu mine deveneau vizibile. Spre deosebire de nemullumirile arrterioare datoraLe sentimentului ci este respirsi si umiiitd il lipsa unui rispuns de iubire din partea mea, de data asta se simlea anxioasi, vinorratd gi supdratd din cauza dorinfei de a mi seduce gi a blocat o imagine idealizati a soliei mele (despr:e care nu gtia nimic). Retrospecti\'. mi-am dat seama cd rezistenta mea la explorarea fantasmelor din coniratransfer m-a impiedicat s;i le urmez intr-o direclie care ar fi clarificat caracterul alrtodistructiv gi masochist al dormlelor erotice ale d-rei A fa!5 de mine. Privind. in urm5, as putea spune ce contra-identificarea rnea inconFtient;

A a reu;it in cele din urmd si arbd o relalie cu un bdrbat care in multe privinle era mai satisf.icitor decAt fogtii ei iubi9i. I'Jr.r era impiicat in nici o altd reJafie la momentul respectiv si aparfinea mediului ei social (din care fusese ostracizata datoritA stilului ei de viafd turbulent). A urmat o lungi perioadi de anaIizd. in timpul cdreia am explorat fantasmele gi flicile din relalia sa cu C. A fosl capabild s5-gi descrie in detaliu relafia sexuali, gi am putllt astfel si examindm atat sentimentele el de vinovdlie fali cie mine abandonat ca obiect al iubirir cit Fi seniimcn tul ei de victorie asupra mea intr-o relalie sexuali care, in fanL)-ra

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

'

Iu birea

in

cad

ru

ana

i .

ir:

tasma ei, era mult mai satisf5cdtoare decAt orice relatie pe care eu as fi avut-o in acel moment. Altfel spus, o relafie de iubire satisfdcdtoare in realitatea exterioari a servit pi funcliei de a perlabora un travaliu de doliu cu mine care repeta doliul gi o noud reconciiiere irr legdturd cu relalia ambivalenti cu tatdl siu.

Patologia masochist5

Masochismul: Prezentare generalS


in opinia mea, masochisrnul poate fi definit ca un vast domeniu de fenomene, fie ele normale sau patologice, centrate pe auto-distrugere motivatS gi pe o plXcere congtienti sau incongtlent5 de a suferi. Granifele acestui domeniu sunt nedefinite. La o extremi, intAllim un grad atAt de ridicat de auto-distrugere, incdt auto-eliminarea sau eliminarea congtiinlei de sine dobAndesc (1983) o nuo importanle motivalionald centrald - pe care Green megte ,,narcisism de moarte"- gi psihopatologia masochistd se contopette cu psihopatologia agresivitilii primitive sau severe. La cealaltd extremd, intAinim o capacitate sindtoasi de auto-sacrificiu in numele familiei, a1 celorlalli sau al unui ideal, funcliile sublimate ale disponibilitdlii generate de Supraeu de a suferi, elemente ce nu pot fi incadrate in sfela patologicului. Dependenla noastrd infantilX prelungitd 9i necesara internalizare a autorit5'ii parentale in timpul copiliriei gi adolescentei noastre prelungite fac de neconceput imaginarea unui Supraeu care si cu alte cuvinte, o anuminu includd componente masochiste

.rTr O F, KERNBER6

Relatii de iubire

Pato ogia rnasochisti

)]ti fi
s

nerioie motivati inconstient di. a srrfetri si iiinamicile ei


intrer aceste

ubia.elrte.

reg;selte urr spectrll iarg al psi, iropatoirigiei masochiste, ale cirei elemente comune se concenh"ca;:i pe conflictcle inconstientc legate de seruaiitate 9i Supraeu. ln sfera masochismului moral, obtinerea pldcerii are un pre!: transfornarea durerii in plicere erotici, integrarea agresivitetii irr iubjre sunt jucate in sceni in relalia dirrtre sine Fi un introiect al Supraer"rlui. Datodtd sentimentelor incongtiente de r.inovdlie, suierinta ciiciatii cie un sentiment introiectat care pedepsegte inseanrni recuperarca iubir.ii obiectului ;i uniunea cu acesta; astfel, asresirritatea este absorbjti de iubire. Aceea;i dinamicd se nani festi ;i fir cazul masochismului sexual ca perwersiune particulari: triirea obligatorie a durerii, a supunerii si a umilinlei cu sco_ pul de a obtine satisfactie sexualS este pedeapsa inconstienti pentru implicafiile oedipiene interzise ale sexualitdlii genitaie. Din c6te am ohservat, masochismul ca parte a sexualitdfii in_ fantile polirnorfet perverse constiiuie un aspect ceniral al excitafiei sexuale, bazat pe rispunsul potenlial erotic la experi_ enta unei dureri fizice discrete si pe transformarea simboirci a acestei capacitdfi (de a transforma durerea in excita!ie sexualir) ln abiiit;rtea de a absorbi sau integra ura in iubire (Kernberg 1991). DupA cunr au evidentiai Br-aunschweig gi Fain (1971,7975), obiectul dorintei sexuale este inifial un obiect incjtant, mama excitanti si frustranti din punct de vedere senzual, iar excitalta eroticS- crr componenta sa agresj\ri, este a reaatie I.:r-.1:r.ental5 faf.i de un obiect dorit, frustrant si excitant. hi condijii optime, aspectele dureroase ale excitaliei erotice se transformd in pldcere, intensificAnd excitatia sexuald gi sentirnentr-rl de apropiere de obiectul erotic. lnternaiizarea objecfului er.ose

tloui cxtrernc

fic, obiectul irx'intei, culriinde si exigentele pe care acest obiect ier are ca o condilie pentru pistrarea iubirii. Faltasma incon9tient;i do baz.i poate fi exprimati astfel: ,,Mi r'inegti ca parte a rispunsuiui tdu la dorinfa mea, Accrpt aceaste durere ca parte a iubirii iale ea ne consoUdeazi apropielea, incep sd semin cu tine simlind piicere in durerea pe care mi-o provoci." Solicitirile obiectului pot fi iranslatate intr-un cod moral incongtient e\primat inh"-o fantasrrri incon;tienti de bazi care poate fi verbalizat.i astfel: ,,Md supun pedepsei tale deoarece, venind din partea ta, irebuie si fie corectS. C) merii ca sd am pafie in continuare de iubirea ta gi prin suferinfe te p5strez atat pe tine, cAt gi iubirea ta." implicaliile agresive ak- durerii (agresivitatea cauzati de sau atribuiti obiectului dorit Fi reactia furioasd la durere) se furtrepitrund cu iubilea ca parte indispensabili a excitaliei erotice, aga cum au evidenliat Brar-urschweig ti Fair (1971) gi Stoller (1991a),9i ca parte a ,,apiririi moraie" descrise de Fairbairn (1954). Un exemplu concludent este cel ai unei femei, la inceputul celei cle-a patra decade a vielii, cu o structurS de personalitate depresiv-masochisti. intr'-una dintre sedinle, spre sfergitul trata-

215

mentului s;u psihanalitic, in derularea ceruia a reuFit sE solutioneze, dupi mulfi ani de cisnicie, incapacitatea de a avea
orgasm in timpul actului sexual cu sotul ei, a dezvoltat in transfer fantasma ci ar veni la o sedinli, s-ar dezbrdca complet, Fj eu afl fi ala de impresionat de sAnii 9i de organele ei genitale, incit a9 dcvcni un sclav al dorinlei sale, excitAndu-mi gi intrefinAnd relalii sexuale cu ea, iar ea, la rAndul ei, ar dori s5-mi devind sclavi, abandonArdu-Fi toatc responsabilitdfile gi urmAndu-md. Unica fiicb a unei mame severe, intolerarrtd fatd de orice manifestare serualS a fiicei sale, gi a unui tati cald, dar distant, p1ecat de acasi pentru lungi perioade iLr timpul copilSrici sale, a de-

OTTO F, XERNBERG

Relrtii d iubire . Pato opia masochist;

lt6

vdrit in.Ic.liilt cor)stient; dc iegiturilc dintre dorinta cj de ir avea sexuali cu minc si revoita irnpotriva mamct, exprimatd in donnla dt'a-i seduce pe tatS pentru a-l line <iepari:e de ea; in;r deveni sclavul ei s-a combinat dodnlei ca eu sd ii accept or.ganele sexuale gi sexualitatea, in timp ce, pedepsindu-md pentru
o relafie
c.i preferasem a,lte femei (mama ei) 9i condamnAndu-se in scl.rimb .ia sclavie, i;i 1sp59ea sentimentul de vinovilie. Punerea in scena a {antasmei sclaviei ca pe o expresie excitant.i a

agresivitdfii fira

a irebui sd se ieami de efecteie ei inhibitoar:e asupra placerir sexuale. Din contri, siintea ci aceasti aJresivitate ii r, a spori sa-

tisfaciia intimiti lii totale si a fuziunii in reciprocitatea reiatiej sciav-siipAn. itr urma acelei sedinte. a fost pentru prima dati capabili si il roage pe sotul ei, irr timpul actului scxual, si-i ciupeasci sfircurile cu pr-rtere; ceea ce el a si ficr-rt cu o excitalie se, xuali intensd, dAndu,i voie in schjmb si ii zgArie pe spate pan; 1a singe, ambii ajungind astfel, in acelagi timp, la un orp;asrn irr, tens pentru prima dat.i. . Analiziind aceastii experierrtd, ea si-a relerrat fantasrna cd solul ei era un copil flirnAr-rd, frustrat, care nrusci sinr:l mamei, 9i ea, ca o mami puternicd, intelegitoartt gi darnici, ii putea satisface aceste nevoi, tolerAndu-i in acelasi tjmp asresi\.itatea. in o.elagi timp, simfea cd era o lemeie sexualS legati cle un sof,copil, care inceta a tnai fi tat;l anrenintitor, rizbunAndu-se astfel atat pe tat;1 care o abandonase, cAt 9i pe soful care il cauzase durere, ficindu-l 1a rAndul ei si singereze. Siurlea cd a-i zgAria in timp ce il imbritisa cu putere le intensifica contopirea pi ii sporea seniimentul c; putea participa ia orgasmui lui in timp ce ei putea participa l:r al ei. Spre finalizarea anaiizei, aceastd femeie era capabilS si exprime clar talete irnpurtrn le ale ercitaqiei seruale normale gi aie doriniei erotice normale.

Tbtusi. riupii cr.nli sugereaz,i Iacobson (1971 ), fuzlunr:a cu obieciul ciurit este favorizati nu numai cle o starc de exciiafie evoijci intensi ;;i 11e iubire, ci si dt'dulere 9i r"rri extrem.i. Atunc:i ciincl lnteraciiunile cu mama suni cronic agresive sau abuzir e, frustrante sau inciiatoare, jr'ltensitatea durerii fizice sau psihice a copilului nu poate fi absorbitd intr-o reactje eroticd norinaii sau in precursorij sadici dar protectori gi dermri de incredere ai Supraeului; in sclrimb, ea se transformi direct in agresivitate. Spriji:rind rrsi propunerea pe obsen,aliile iui Stoller (1975), Fraiber:g (19ti2), Calenson (1983, lgfiE), Fierzog (1983) 9i allii, Grossman (1986, 1991) consideri ci durerea excesivi este transformati in agresivitate gi ci agrcsivitatea excesiv?i distorsioneaza dezvoltarea tuturo" structurilor psihice gi interfereazd cu elaborarea agrcsivititii in fintasmb ca fiind opusi expriirrdrii ei directe la nivel corlportamental. Se poate spune, conform opriniei lui And16 Creen (l 986), cd agresivitatea excesivd limiteazi sfera eriperienfei psihJce inconstiente prin somatizare primorrlia[5 sau trecere la act. in circumstante extrene, agresivitatea excesivi se rellecti iu autodistrugere prirnitir,i. Boala prcmaturd severd insotiti de du, ren prelungite, atacurile fizice sau sexuale, reiatii haotice cronic abuzive cu un obiect parental, toate acestea se pot reflecta in distructivitate gi auto<listructivitate sevcrd, cauz6nd aparifia sindromului narcisismului m.align (Kernberg 1992). Acesi sindrorn se caracterizeazi printr-un sine srandios patoiogii:, inrpregnat tle agresivitate, ce oglindegte fuziunea Sinelui cu obiectul sadic. Putenr tlescrie fantasma astfel: ,,Sunt singur in frica, Luria ;i durerea mea. f)evenind unul cu cilhul meu, m; pot proteja autodistrugAndu-md sau distrugindu-mi congtiinla de sine. Acum nu imi mai r: teami de durere sau de moarte deoarece, supunAn,

)TTO F. KERNBERG
I

Relatii de iubire * fj:1o

osi! masochisr;

21r, {Jrr-mi lor din ploplie iniliativi

sau supuniindu-i pe aliij la ele. sunt superior tutrjro]"cclor care provoacti sau se tem de accstc

nenor"ociri." iir circumstante mai moderate, obiectui sadic poate ii jnternalizal intr-un Supracu integrat, dar sadic, iar fuziunea cu acesta se reflecti in dorinta cu accente morale de a se autodistruge. Convinger"ea deLiranti a propriei rdut.ifi, in depresia psihotici, dorin!a de a-gi distruge sinele r5u fantasmat, si fantasma incon;tienti de a se reuni cu obiectul iubirii prin auto-sacrificiu pot reflecta accste condifii. in contexte mai prr fin selere, suferinla masochisti poate con.feri un sentiment de superioritate morali; pacienfii ,,victimi a tutulor nedreptSfilor" reprezinti in rnod tipic formaliunea de compromis mai moderatd a masochismului moral. Dar daci agresivitatea este absorbiti in Supraeu sul, form;, internalizirii unui obiect al dorintei rdzbunitor, dar necesar, masochismul erotic poate si ,,conlind" agresivitatea, nu in aspeciele sadomasochiste obisnuite ale excitatiei sexuale, ci in condensarea cxcitatiei cu o tot;.rli supr-rnere fafi de obiectul dorit si cr,r dorinla de a fi umilit de acest obicct. Masochismul, ca practici sexuald restrictivi si obligatorie, transformi astfel sexualitatea infantili perversd poiirnorfi obignuiti in ,,paraphilia" sau per'versiune in sensul strict al cuvantului. Tocmai de aceea, masochismul poate proteja dezvoltatea psihicd impotriva infiltrdlii generale a agresivitdfii in Supraeu prin internalizarea obiectului sadic. Aparent, se dezvoltd separat doue tipuri de otganiziri mentale, la unii pacienli al ciror abuz fizic sau sexual a fost mai limitat, sau in cazul in carc incestul a avut loc in contextul altor' relafii de obiect relativ normale, sau atunci cAnd insisi pedeapsa a fost erotizati in cxpcrienlele de bitaie propriu-zisi sau in alte inter actiuni conexe.

O perversiunt scxuali timpurie poate fi mai tArzir: cor.:soljdatd prir apiriri in'rpotriva angoasei de castrare gi a rrinor"'a[iei incorgtienc dcrjvair din conflicte ciedipiene avansale, in cele din uimi ,,continAnd " aceste confiicte. Totupi, ascendenfa unui Supraeu stdct dar bine iniegrat, care internalizeazi o moralitate sexuali represivS, poate contribui la transformarea masochismului sexual iimpuriu in masochism moral, convertind infelesurile simboiicc ale durerii, supunerii si urnilinfei sexuale in sufelirrfi psihici, in supunere {a!d de Supracu gi erprirnarea unei vinovdlii inconstiente intr-un comporament plin de umilinli Fi alrtodistructiv. Pe scurt, tlescriu trel i-iveluri ale organizirii psihicc in care asresivjtatea ser.erd prim.itivd este incorporatd in aparatul psihic: auto-distructiviiate prirnitir, h, masochism erotic gi masochism moral. in toate cele trei situatii, elabor 5ri1e narcisice secundare ale tendintelor masochiste contribuie la rationalizarea si la apirarea manifesterik)r caracterologice si comportamentale ale acestor tipare masochiste. In mod optim, agresivitatea primitivi va fi ir-rtegrati ca un elemnt sado-masochist al excitatiei erotice sau, in condilii mai se vere, ar fi coniinuti in perrlersiunea masochisti, firi a ,,contamina" in mod necesar structura caracteriali generalS cu efectul altci dezr.oltiri patologice a Suplaeului. Dar imposibilitatea masochismuiui erotic salr chiar a perr,'ersiunii de naturd masochistii de a indeplini aceste functii de continere va predispune atunci s'-rbiectul la tr-asc'chism moral. Chiar gi masochismul moral, in cadrul unui Supraeu extrem de sever, dar bine rntegrat, ar putea limjta efectele auto-distluctive ale masochismulur, de fapt le-ar putea contjne. Totugi, agresivitatea excesivi, transformAnd auto-distructivitatea primitivi mai intai in perver.siune sexuali gi

OTTO

KFRNBFRG

Rela$i de iubire

Pato ogia rnasochL:ta

m;ri apoi in ,-lezvolidri tlo personalitaie sado,masochisti, poate prezenta cele mai severe cazud cic persorralitate sado-masochisi;i in care coincid pen,crsiunea sexuaid, patologia narcisici seve, ri si trisituriie cle personalitate sado-masochiste, cu autodistructivitate semnificativi.

Masochismul la birbafi gi la femei


Asemenea tuturor perwersiuniior sexuale, masochisrnul este nrai des int6lnit ia bbrbafi decAi la femei (Baumeister 1989). Uii, lizez termenui pcrpcrsiw'Le pentru a md referi la orgalizarea obligatoric si exclusivd a con'rportamentului sexual dominatd de o pulsiune parfiali. il ciuda faptului ci descoperirile studiilor empirice din Statcle Uniie si din Europa diferi in mare parte (Kilr sey et nl. 1953; Greene gi Greene 1974; Eaunt 1974; Spengler. l9l7; Scott 1983; Weinber:g si Kamme; 1983; Baurnerster: 1989; Arndt 1991), se pare cd 5-10% djn popuiaiia adulti a Statelor Unite oblile de obicei plicele din practicarea uner activitili sexuale masoclaiste. Se pare cd ar exista diferenfe culturale in ceea ce privel'te atat prevalenta masocirisrnulni c:r o perversiune itr sine, cAt si forma dominanti pe care acesta o ia. Existi atit similituclini, cit gi difererrle in Iantasmele gl acti, vitdlile sexuale rnasochiste a1e bdrbafiior 9i lemei1or. Fantasmele gi activitdlile sexuale ale bdrbatilor, care exprimd dorinla de a fi dominat, r'achinat, excltat Fi obligat si se supuni unei femei nemiloase puternice pentru a atinge orgasmul, reprezint5 copia fideld a laniasmelor si activitifiJor femeilor de a fi umiliii expunAndu-se in fafa altora gi de a fi violatd cie u.n bArbat necunoscut. puternic 9i periculos. Baumeister (1989) con:;iderd cd masochismul masculin implici de obicei mai multd durere si un

rccent m:1i pronllntat pe rlr-rrilire, pe infidelitatea t:ral'tc'nel:ol se xua1e, pe' partj.iparea publictiiui gi pe tlan:ivestism. In schimb, nras(,..hjsmui femilin implici mult rnai frecvent ciulcre' dar de intensitate nrai scXzuti, pedeaps; il cadrul unei relatii intime, expuneri sexuale de umillre li lipsa de particiPare a publicr"rlui Masochismu] la bdrbat culmineazi de obicei cu orgasmul care exclude reialia geniial5, pe cand rnasochismul la femeie culmineazi de cele mai multe ori cu sexul genital, si mai rar cu orgasmul. inlelegerea psihanalitici contr:ibLrje la clari{icarea acestor diferenfe: 1a un nivel oedipia:r, dinamicile centrale ale masoch ismului sexual si ale perversiunii ?n general implici angoasd intensi de castuare cu privire la aspectele extrem de agresive ale col1f'lictelor oedipiene (carc pot inclucie de aselnenea agresivitate preoediprani semnificativi) gi accentuarea defensir'5 a sexuaiitifii pregenitale ca o garanlie impotr"iva amenintdrii cu castrar:ea. Se prcsupune ci intensitatea mai rnare a angoasci de castrare la bdrbali este legatd de frecven!a mai ridicati a perversirtnilor sexuaie. McDougall (comunicare personaid) a atras atenlia asLlpla naturii mai primitive gi rnai di{uze a angoasei de castrare la fernei, a fricii lor incongtiente fa!5 de distrugerea corporali in generai, ca o dinamicd rnajori care justifica struciurile lor defensjve dilerite inrpotriva angoasei de castrare. Chasseguet-Smir"gel (1984b) a descris petwersir.rnile, ia pacienlii cu patologie borderline, ca fiind condensarea agresivitSfii preoeciipierre cu angoasa de castrare determinati oedipian. Agresivitatea preoedipiani intensificd prin proieclie angoasa de cashare gene{at5 de situalia oedipiani. Cha sseguet-Smirgel a evidenfiat regresia la sexr-ralitatea anali ea aflAndu-se la baza negirii incongtiente a diferenlelor dintre generalii 9i sere, a rdeali-

CTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire . Patologia masochi5t;


I

devalorizirii actuini sexual ilenital 9i deieriordrii generaie a relafiilor cu obiectul. Descrierile desfiguririi situatiei oedipiene 1a biieti pi la fete realizate de Chasse5;uet-Smirgel (1970, 1984) si Braunschr,r'eig >i Fain (1 971) iumizeazd importante clarificiri specifice in legiturd cu diferenlele fantasmelor in masochismui masculin 9i leminin. Pentru birbaii, dominarea de cdtre o femeie puternici reitere"r.za fantasmele baietelului de a avea o relasie cu olama mama putern:ici gi coplegitoare, impreund cu ispigirea vinovdtiei pentru transgresarea oedipiani gi fantasma narcisicd in care penisul lui mrc poate oferi tot atata satisfactie ca ;i penisul tatilui. Fantasmele gi trctir.itilile de travestism iniegrate in masochismul bErbafilor, iipicul ,,masochism feminin" al birbalilor, simboltzeazi Fi ncaga in acelapi timp angoasa de castrare. I-a femei, fantasma incongtientd de a fi obiectul sexual prelerat al tatSlui puternic, distant ;ji posibil ameninl;tor sc condenseazi cu ispigirea vinei prin a fi obligati sd se supuni, a fi umiliti sexuai gi abanclonatd. La ambelc sexe, scenariile masochiste accentueazi calitatea de tachinare a il.rteractiunilor sexuale frustrante gi stimulalte, o dinamicd {undamentalS a excita}iei sexuale detectabili chtar si la nivelui calrtS|ii erotice a relaliei rnamd-copil (Braunschweig giFatn1971, 1975). Aceasti calitate de tachinare poate surveni direct ir-r scenariiie rnasochiste ale biirbatilor in relafiile acestora cu femeile; scenariile masochiste ale femeilor legate de tatd pot fi de asemenea condensate cu o lelalie masochisti cu mama. Daci masochismul ca perversiune sexuald este mai des intAlnit ia bdrbafi decAt la femei, nimic nu poate conduce la concluzia ci masochismul moral este mai frecvent la un sex sau celilalt. Factorii psihodinamici gi sociaii poi contribui la t laborarea acestei concluzii. Cred cd e rezonabil si presupunem cd o culturi pa-

zirii

defer.sirre a perversir:nii, a

te-'r:naiisti int,lre;te nra-qcchjstrui caracterologic la femei ;i corr'porrenick: sadicc alc ser"ualitifii la bilbafi, intirind astfel sexuaiizalea masochismulu j la birbali, 9i accentucazd tLansformarea iui in tipare caractetrlogice ia femei. I)upi cum au evidenfi.at scriitorii ctrrentuluj fcrninist (ThonLpson 1942; Mitchell L971; E'enjamin 19[i6) cu prirrire la rela]i:ile de supunere, este esential sA facem di{cren}a inbre oprimarea obiectivd gi plicerea incon;tient5, desi cele doui elemente pot fi li complementale. Oprimarea obir:ctivd poater altera tiparele de plicere. Atitudinile culturaie, spre cxempiu, pot lnt;ri rnodelele sadic.r la femei cu identificiri masculine: stereotipuriie culturale servesc fantasmelor despre gen. in plus, ideologia poate fi utilizatd in rationalizarea onginii incon;tiente a struciurii caracterului. C:uacterlsticilc clinice ale personalitiiii depresir-masochistc (Kernberg 1992) se regdsesc atAt la birbafi, ciit si la femei, dar prind contur in srtua,ri cie viaii cliferite. Din experienla mea, am obsen,at ci relatiile masochiste de iubire ale femeilor sunt mai frecve.nte decAt cr:ier ale birbafilor', dar supunerea masochisti a blrbali1or la locul de muncd este probabil mai des intilnitE decAt cea a femeilor. Co;rsider ci telapeutii-bir-bafi in special tind sd subestimeze misura ur care tiparele masochiste ale comportamentului submisiv al birba!1or ser manifestd la krcul de mr;nci. Repet, discriminarea objectivi a lemeii la locul de mr-nce trebuie distinsi de supunerea cultural-adaptativd a b6rbatulr"ri gi larg rispAnditd fafh de autoritate gi putere. in plus, daci analizXm in profulzime atitudinea birrbat-i1or fafi de relafiile de iubire, vom distinge elemente masochiste inconItiente importante generate de contexful ,,sadic" de adaptare socia15. lar-analiza relatiei femeii cu studiul 9i mr;nca reveieazi elemente masochiste senrnificative - de exemplu, abatrdonal,ea premafurrd a competl,tiei ti ocazii ratate de protnovare.

OTTO F. KERNBFRG

Relatii de iubire

'

Frto or;i maso.hist;

iticii d(' illccput, poate c..ri mri binl' rcnLr. zentatii .le Psltcluiolqll of INomrn (794445) a li-ri lJctitch, ii pLls ii.ccntui pc preciispozitia sporjti a {emeii l.r masochism, fcnomen pus in legdtur;1 cu f.rctciri biokrgici (cum ar fi mensimatiaJ e>,primati inh-o pr:esupune;:e inconstientd a castririi, gi probabil refleciali irr cu aspecteie dureroase a1e na;terii; ea a presupr:s existenl-i tr,rratur; Fsi hanal

timr:nttlui de irrhirr. eir:pii re I <ir,:venlt clidcnt ci iubirea nu cste impirt;Fiiil. Aceste fenrei ir r-i ciepi;esc ireptat idealizarea bdrba, tuiui indisponibil in I'ijioar'eli: relatii i:.rre sil fie selectate in rnoci mai realis'i asa cum ar firesc intr-o evolufie normali. O fixa- le determinifi si repete la infinit aceeapi experienid. fie ia traumi
Femeile cu psihopatologie masochista pot alterna temeri gi rnlribilii sexuale cu relalii sexuale impulsir.e in circumstante frustrante sau chiar periculoase. De exemplll, o pacienti avusese relatii sexuale puritane 9i pur-ritive;i cAteva relatii amoroase cu birbati, in care se opusese oricirei intinritiifi sexuale. Prima reJafie sexuali firsese o aventuri de o noapte cu un birbat ale cirui trSsituri agresive potenlial am"..\intdtoarc avuseser i o influenli putemic seductivi asupra sa. il rela!iile lor sexuale. i:emeile masochiste cu un Supraeu aIe cirtri iunctii sunt bine intesirat.t li care prezintti o nerrrotic.l de personalitate pot experimenta inilial un anumit grad de inhibjtie sexuali pnntru ca ulterior. uneori parcd din intAmplare, sd descopere o calitatc deosebit de dureroasi, umiliioare sau submisjv5 in interactiunea 1or sexuali, in jur.ul cireia se cristalizeazA o penrersiune sexuald. Atunci cAnd o pacientd clr personalitatc depresiv-masochisti intrelinea relafii sexuale cu pdetenui ei, ca parie a unui joc de dominant5, acesta i-a risucit bratui intl'-atAt incat senzatia devenise foarte dureroasi; pentru prima datE ea a putut si aibd orgasm in timpul actului sexual. Aceasib experienf5 a lansat un tipar masochist a1 relafiilor sexuale in timpul cirora brafele ei trebuja sd fie risucite st legate la spate pentru a putea si se excite la maximum si sd atingi orgasmuJ_ L)in nou, aceasti evolutie contrastcazd cu integrarea normalil a fantasmekrr;i triirilor sacl o-masochiste. Experiente sexuale iraumatice limpurii pot genera fantasme masuciriste care inso-

relafii str:inse intre feminitate si pasivitate Fi caracteristicile subdezvoltate ale Supraeului femrnin. Aceste opinii au fost ulterior critic;rte vehement (Stoller 1968; Chasseguet-Smirgel 1970; .l Mitchell 974; Schafcr 1974; Blum 1976; Chodorow' 1978; Person 1983). Ceea ce riimAne incd de descifrat sunt influentele stereotjptu"ilor cultrrale, adaptarea la diverse plovociri sociale ti culturale specifice, aneajamentele ideokrgice, dinamicile inconstierrte pi predispozifiile bioiogice rq:feritoare 1a masochismul nroral.
!a ur.rei

Relafiile de iubire masochiste


irr cazul femeilor cu personalitate depresirr-masochist.i, rela!i, ilc dc jubire masociriste reprezinti de ceie maj multe ori psihcr patoLogia domjnantd. Frecvent, indrdgostirea dil timpul adolescelllei timpurii sau t6rzii de un birbat idealizat, indisponibil, frusirant sau extr:em de dezamigitor: devile o experientd care va influenta pe rriitor intreaga viati amoroas. a femcii. Tendinfa de a se indr;gosti de birbafi ,,indisponibili" poate duce fie ia intAlniri romantice in situatii nerealiste, care se sfArgesc in decepfii, fie la fantasme romantice despre ceea ce ar fi putut sb fie, care se perpetlreazd mulfi ani de zile. indrdgostirea de birbati ,,indisponibili" poate fi corrsiderati o manifestare normalS a reactivirii conflictelor oedipiene in timpul adoklscerrtei, dar ceea ce este specific acestor rclatii este persistenla 9i in special intensificarea sen-

OTTO F. KERIIBERG

Reiatii de iubire

'

Pato ogia maso.hrst;

unei lelafii amoroase lesc 9i faciiiteazi actul sexttal ln condifiile mas;i a unor interactiunl sexuale gratificante' Fantasmele de

soane imposibile, de a sc supune cxcesiv unui partcner idealizat gi de a subiinia in rrrod incongtient relafia prin aceastd submisj-

turbare in special pot pcrPelua ceea ce devine un scenariu masochist limiiat care derivh din inilierea in activitatea sexuald din timpul adolescenfei. Romanul gotic romantic, un produsal culturii de masl destinat femeilor (spre deosebire de romanele pornografice tiPice pentru berba!i), se concentreazi de obicei pe relalia dintre o t6ndrd ferneie neexperimentati 9i un bdrbat renumit, indisponibil, de cele mai multe ori notoriu 9i nestatornic, atregdtor gi totugi umeninfdtol ;i periculos Spre surprinderea tutuLr gi dupd nenumirate deziluzii 9i etecuri, ameninfate tle cornpetifia altor femei Puternice, eroina se aflX la final in bratele unui bdrbatului grozav (ale cirui trisdturi pozitive au fost reconfirmate), lepini 9i povestea ia sfArgit' Fantasmeie pi experienlele tiPic masculine de tipul ,'madond-prostituatd" din timpul adolescenlei timpurii sunt in mare parie exacelbate sub influenla psihopatologiei masochiste De obicei, ,,o iubire imposibild" implici idealizarea extremi a femeii iubite, disponihrili sau nu,9i o inhibigie fafi de ea, ceea ce interfereazi cu stabilitatea relaliei, timp in care activitatea sexual5 a birbatului se limiteaz; 1a fantasmele masturbatorii despre sau la reialii sexuale cu fernei depravate, impliciri sexuale care pot avea caracteristici sadice, dar sunt resimtite ca fiind frustranie, ruginoase 9i degradante. Idealizarea este insoliti de inhibilie gi de lipsd de asertivitate, o tendinld inconptientd de a pdrdsi .alr-rpui,:le lrrpti in favoarea rivalilor sau de a prilejui ese'ul' AtAt 1a birbali, cAt 9i la femei, iubirea neimpirtigitd intensificd sentimentul de iubjl'e in 1oc si il diminueze, cunr ar fi firesc intr-un doliu normal. Dupi cAliva ani, se Poate observa la bdrbalii pi femeile masochiste o tefldinti de a se indrigosti de per-

r.itate, inl.{turind orice posibilitate a unei alte relafii poatc mult mai satisficitoare. Motivul pentm care numdrul relaliilor amoroase nefericite este mai mare la femei decAt la bdrbali este fi expiicat deseori prin evidenlierea presiuniior culturale care intilesc gi chiar induc Ai faciliteazd comporiarnentul autodistruciiv al femeilor, a constrAngeriior create de exploatarea economici a femeii, a sar" cinilor nedorite 9i a intiririi culturale a comportamentului sadic la al birbalilor. Degi acestea reprezintb intr-adevdr influenle puternicc, la fel de irnpor tantE este gi capacitatea mai timpurie a femeii de a dezvolta o relalie obiectald profrrndd in contextul unei relalji sexuale, derivati din trecerea fetitei de Ia mami la tatd la inceputul penoadei oedipiene, in contrast cu atagamentul persisteni al bdieielului pi cr.r ambivalenfa Iui intensd fafi de obiectul primar. Capaciiatea timpurie a femeilor de a se angaja inlr-o relalie de iubile si atagamentelt' masociriste se pot susfine reciproc. O datd cu vArsta adulti, diferentele iniliale mari in dezvoltarea psihosexuali la triieli gi 1a fete se atenLleaz;. Poate cd cele mai mari diferenfe dinire bdrbafi 9i femei survin in adolescenta tarzie gi rnaturitatea timpurie, perioada in care femeile trebuie sd integreze noile realitdli ale menstruafiei gi matemitifii, iar bdrbalii trebuie sd-gi accepte ambivalenla intensi fa!i de mamd, obiectul primar de iubire care rdmAne neschimbat. Analizdnd relaliile de rubire ale pacienfilor cu vArste cuprinse intre 30 9i 40 de ani, in compar:atie cu relafiile de Ia 20 de ani sau mai devreme, se observd accentuarea diferenlelor dintre patolop;ia caracterialS masochistX qi rricisitudinile firegti ale vielii.

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

. Patolo$a rnasochi5t:

/.'ll

ncdic irdrigo-.tit de sofia sa frumoasi si clcativii, preo' cupati: de art;, a incur:ajai-o si dezvolte reiafii mai apropiate cu irlli artiFti, in timp ce el s-a cufundat in cariela sa plofcsionali atii de mult incAt nevoile emolionale ale soliei erau din ce in ce m.ri frustrate. Atunci cAld I-a ab:rndonat pentru unul dintr"e
L,r;r

sinelLrj sriurdios rratologic: relatiile rnasoclriste pot

fi triite

ca

22e

ugurale in raport cu la izolarea anterioari.

Pini

acum am de:;cris tiparele masochiste intlividuale.

prietenii ei arijgti, el a suferit o depresie se\rere gi s-a ardtat dispus si ii tolereze aventuriler cu alli birbafi. Explorarea analitici ;r doveclit ci vinov.ifia nesohrlionatd in legdtu:"d cu rivalitatea ei irtells; cu iatdl oedipian pi o dorinli de supunere homosexualS fali de acesta l-a detelmilat pc medic, intr-un mod incongtient, si i9i impingi solia in brafele altor bdrbafi, identificAndu-se in aceiagi timp cu ea. El idealiza intens femeile indisponibile, reprezentiind-o pe mama sa, care murise cind era copii, gi a recreat incongtient relatia fantasmat; cu mama pierdutS. Este important si facem diferer-rla intre personalitilile predominant masochiste cu intdrirea narcisici secundari a tiparelor masochiste 9i pcrsonalitbl,ile narcisice a ciror viatd amoroasS haotici poate semina cu tiparelt masochiste. l'ersonalitiliie predonrirant narcisicc tinci s5-i idealizeze pe potenfialii parieneri atuncj c6nd aceitia pa;' indisponibili gi s.l ii devalorizeze clnd devin disponibili, arrAnd mari dificultdli in a tolera frustrilile gi ambivalenfele obigluite intr-o relafie de iubire. Personaiitiliie masochiste sunt in c.iutare de parteneli extrem de iclealizali, potenlial ildisponibli, dar pot lega relafii de obiect profunde, in special cu par'leneri frustranfi gi sadici. Totugi, drrr punct de vedere clinic, cornbinafiile complexe irrg;reuneazd evaluarea init-ia15 a acestei diferenfe, importante pentrll pronuntarc.a prognosticului (Cooper 1988). in cadml tratamentului psihanalitic, personalitiliie narcisice care au srrferit datoriti pr omiscuitifii sexuale incontrolabile pot dezvolta relafii de iubire masoclriste ca rezultat al disoluliej

Coluzjunear inconFtiente a i:upiului poate transforma o relatie satisficitoare intr-uf coglnar. De reguli, proiecf a mutual5 a cerinfelol 9i interdicliilol unui Supraeu sadic este intiriti de un com-

portament de invinovdlire reciproci, deoarece parteneliJ. se identifici cu propriile introiect-ii a1e Supraeului sadic. Unul sau ambii parteneri manifcstd adesea o tendirrld cronici de a se sup uner cerinteior imposibile ale celuilalt, din pura vinovilic irafionald, pi apoi de a se rizvriti impotriva acestor cerinte in mod uli potenli.rI,rirlod;5fruclivc. Un so! destul de dependent era cisitorit cu o femele cu o personaiitate depresiv-masochistd gi cu o depresie caracter:ologicii severd. Ea se simlea imediat umilitd de sof, de rude gi de prieteni; el s-a adaptat la situafie incercAnd sd-i convingi pe acegtia sd fie deosebit de prudenli fafi de ea. in hmp ce ceiJaJfi il considerau a fi stib oapucul sotiei, eJ se invinuia pentru ceea ce credea a fi propria incapacitate de a-i face viata mai ugoari sofiei lui talentate si hipersensiblJe. De ceaialti parte, solia se folosea de comportamentul lui coplegit de vrnovi,tie pentru a-gi intiri convingerea ci o trata r;u, crezAnd cd a fost condamnati sd tldiascd cu un bdrbat insensibil. ProiectAndu-gi sentimentele inconstiente de vino vbtie asupra lui, ea reugea sd-gi aline temporar d.epresia. Dar acceptareal acestor acuzalii de cdtre so! ii reconfirma sentimentul cd este iignitd de toatd 1umea, intensificAnciu-i depresia. Aceasti femeie reprrnea in sceni supunerea oedipiani fatd de o mami sadici care o f)icea meren sd se simti vinovatd, sperAld ?n mod i:rcon;tieni cd va fi salvatd de un tati puternic ;i bun; dar atitudinea conciiiantd a solului ii consolida supunerea fali de mamd.

OTTO

KFRNBFRG

Relatii de iubire " Fiatologja masochistE

iJn bilbat cu vechi tipare de auto-irfi'i-neerc ir loc"rl de munc5, arrdnd o atiludine palanoidi fafd de autoritate de- sursaprofecteior sale, cledca el - era cisdtor:it cr-l o sotie puternici, tectoare, care si-a sacrificat cariera pentru a se dedica sotului, ale cerui reaiizeri le admira enorm. El fiisea acasi un refugiu sigur impotriva umiiinleior reale sau imaginare de la muncX, iar nerioile ei de a fi protectoare gi darnici erau satisficute. De-a lulgul anilor, totu;i, ea nu a putut sA nu observe ci sopl conducea la propriile dificultili gi, tem5ndu-se ce atitudinea lui la muncd o va exaspera, gi simlindu-se vinovatd ci nu este ia indlfimea idealului de solie perfectE, a devenit dLr ce in ce mai plind de solicitudine gi nrai izolati social. Soful, de cealalti parte, a devenit 9i mai dependent de ea, intdrindu-gi convingerea ci lumea era nedreaptd. incapea si-l irite propria dependen]5 tot mai mare, dar avea dificultifi in a recunoagte acest resentiment chiar gi fa'; de el insusi, cupfins fiind de teama cd ar putea si-si piardi singurul sprijin. Sentimentul -ei de vinovSlie ce nu ficea destul de mult pentru solul ei ii teama lui si-pi exteriorizeze frustrdriio s-au accentuat treptat; ea a devenit dependenti de droguri pentru a putea tace fafi anxietilii crescAnde, fapt care i-a determinat in cele din urmi sd urmcze Lrn tratament. Un alt tipar frecvent este reprezer-rtat de ceea ce s-ar putea numi ,,contacte masochiste": un individ sau un cuplu igi sacrifice inconstient un sector jmportant al vietii pentru a obtine succes Fi satisfactii in toate celelalte sectoare, A juca ruleta ruseasci cu destinul, a te implica in situalii potenfia) periculoase care ar putea distruge importante perspective de viald, reprezintX o altd modalitate de a pune in act nevoi masochiste profunde. Ruleta ruseascE poate fr jucat; Fi prin atacarea necrutitoare a persoanei iubite, prorrocAnd respingerea din partea obiectului

speranta ci iubirea r.a predomina ir,ci. O {emeie inteIigentd, muncitoare, c.ieative Fi atrdg;toare efa cds:itolitA cu un bdrbat care prezenta car"acteristici similare. El era un taner specialist ambifios cu probieme neso|.rlionate legate de autodtate, prezentand o tendintd de a sfida ceea ce considera figuri paterne despotice si de,,a ceuta alinare" la sinul femeii puternice, protectoare. Ela fiui unui birbat de succes, admirat, dar distant <iin punct de vedere emolional, cu care simtea in mod incon;tient ci nu poate concura. Ea, a cirei mami era o femeie despoticd, ipohondri, extrem der nemulfumiti, care igi trata solul ca rre un sclav si care se arnesteca in r.iafa copiilor ei cdsiiorifi, reproducea inconstient acest comportament in relalia sa cu so[ul. Sofia ii critica prcocuparea excesivi fa!5 de'munci gi lipsa de atenlie tafe de propriile ei nevoi, la care el rdspundea fie cu un comportament dominat de vinorrSlie, fie cu absenfe prelungite de acasi, reiterAnd inaccesibilitatea tatdlui siu. Ea a reugit, in mod inconstient, si reproduci atmosfera incordati, haotici a caser pirinlilor ei, in timp ce el, sirnfindu-se inrrins pentru ca, incongtiert, nu pLrtea concur.r cu tatil plin de succes, didea impresra dc resernnare. InteNentia terapeutice a survenit chiar inaintea unei rupturi periculoase a relatiei care, intradevdr, ar fi corespuns cu supunerea masochistd a soliei fali de propria mami internalizati Fj care ar fi confirmat simbolic egecul oedipian al solului. Raiionaliz.irile ideologrce ale alegerilor masochiste joaci un roi important in perpetuarea relafiilor sado-masochiste. Confirmarea moralS sau chiar superioritatea impiicati in menfinerea unei relalii cu un partener sadjc dar ,,inferior", cum ar fi o sotie aicooiic5 saLr un membru al unei minorit6ti persecutate, sau

iubii.

cr.r

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

'

patolosia rn;rsochrs'i;

l)

ratjona li zarea pcr$istelliei intr-c :-eiaiie imposibilS,.de dragul copiilor" poaie c(xrtribui la s-istemele dcfeusirre care trebuie diferenfiate de circlrmstantel,e obiective sociale sau economice, c;rre impiedic;i o sotie maltratatd cle a pule capit unei rclalii irrposibile. Utilizarea copiilor pentru a justifica perpetuarea unei relatii masochiste severe este contrapartea amAnirii sarcinii pAnd in momentul in care ceasul biologic duce la imposibilitatea de a mar avea copii, un nucleu esenfial in jurul ciruia se pot consolida tipareie masochiste. O femeie care a reu9it in mod incongtient sti rafionalizeze am6nalea cis)itoriei gi a sarcinii pini la virsta de 40 de ani ar putea dezvolta un al doilca sistem ideologic, potrivit ciruia imposibjlitatea de a avea copii acum justifici nefericirea e; pentru iot restui r..iefii. Stabilirea unui sisterm comun de valori care sd cimenteze ul cuplu 9i si asigure libertatea acestuia fafi de mediul lui cultuial convenfionai poate fi impregnati de sisteme ideologice care sa ralionalizeze cvoluliile masochiste ale relafiei celol doi. AtAt ideoiogia conventionald tradifionald conform cireia sar"cilile femeii se limiteaza la ,,copii, bisericd gi bucdtirie", cit gi ideologia care postuleazd eliherarea femeii pot fi cooptate pentru a sertri nevorlor masochiste. De exemplu, o femeie poate sd lespingd stereotipul feminitdfii si, astfel, sd-;i neglijeze aspectul fizic sau poaie si rationalizeze o atitudine provocatoare 9i ostil5 fafd de birba;i, cu scopul inconitient de auto-infringere. Existenla in trecut a unei victimizdri severe, cum ar fi violenfa f:izicd sau incestul, poaie determila, la suprafali, un sentiment de ,,a fi indreptifitd s5" gi, la urr nivel mai profund, o identificare cu agresorul intemalizat in Supraeu cale recreeazS, 1a nesfArpit. situafia de maltratare 9i perpetueazi r''ictimizarea.

in

Dezvolti# im transfer
Plintre numeroasele feluri in care patologi"r rtasochisti sc poatc. manifesta ?n tratamcntul psihanalitic, urmitoatcie cxemple iiustreaz5 dezvoltiri freclente in transfer. O ideaiizare tirnpr.lrie a analisiului poate coincide cu focalizarea pacjentului pc un obiect extem, reu, persecutor, urmati de ilcapacitatea de a p.irisi sau de a infrunta acest obiect rdu. Ile obicei, un birbat poate intreiine o r:eiafie cu o femeie pe care o descrje ca fiind extrcm de frustranti, disprefuitoale, provocatoare gi exhibificrnist5, dar nu este capabil sE o piriseascd in ciuda ttnei analize clare a surselor incongtientc ale acestei dispozi!ii. De fapt, pacientul poate ajunge fie si se plingd de incapacitatea analistului de a-l ajuta, fie sai-l acuze pe acest;r de tentativi de a distruge o lelafie potenlial reugiti! Astfel, analistul idealizat dcvine un obiect per'
secutor.

lnterfletarea acestci dezvolt.i.ri de transfcr poate dezvilui o


senrrificatir,';i patok)gie masochisti, dovedind nevoia inconstienti a pacientuluJ clc a ttansforma o relalie potetrfiai utild irrtr-una rea, cieoarece nu poate tolela s5 fic ajutat, exprimAndu-gi astfel r.inovilia inconstienti gi originile lnasochiste aie deplasirii urii der 1a obiecLul riu c.{tre cei br-rn. De cele mai multe ori, 1a uu nirrei mai profund, acest transfer duce la analiza agresivitilii vin dicative impcltriva unui obiect necesa4 dar frustrart. Alte flisi-

acestei dezvolttiri in ir:ansfer ar fi identificarea jnctn;tienti cu agresorul, dezrriluiti de apirarea de citre pacient a lelafiei lui obiectale din trecut, gi satisfaclia ascunsi a ,,superioritd!ii sale morale" ca vjctimi aflati in suferintS,,

turi ale

Reacliile terapeutice negative determinat-- de vinovdfi.r ircongtienti suni tipice in tratamentul analitic a1 pacicnlilor care

[To F. KERNBERc

Rlatii de iubire

. Pato ogia rnasochjste

Frc,-.int; t1'5s5tUri masrochjste se.Jer{,'. I)e exerrplu. () pacient; m-a perceput ca fiind critic, ueribditor si aroganl cAnd se srnrtea ameninlatb de'riparcle ei autodistructive si am incercat s.i ii interpretez tentatia de a-sr distruge oportuniiilile, cu o preoci!pare evidenti pentru proccsele autodestructive pc care le gene ra in rriata ei. Tot ea m-a gdsit cald si intelegitor atunci cAnd nu am jrtervenit cu interpretare in momenLul in care ca sc rapolta la comportamentele ei auto-d jstructive. in cele din urmi an'r putut clarifica qi intcrpreta efortul ei incongtient de a crea o situain transfer in care ea s;-mi povesteasci intAmpl.iri ieribile din viala ei, iar eu si o ascnlt cu celduri si empatie firi a pu'ie tea si o ajut, insi coluziolAnd astfei implicit cu auto-distruge, rea ei; sau si incerc sd o aiut, mornent in care m-ar percepe irnediat ca pe u;r dusma;r ofensir in hansler, e.r ilcerc.r rn morl incon;tieni s5 mb transforme intr-o introiectie indivioasd, sadinratemS. Unii pacienli masochig-ti sunt in star. s; ii genereze anaiistului fantasme putemice de saivare, ,,seducirrdu-1" si incr,.r ce sE ij ajute doar pentrlr a demonstra cAt de inadecvat pi inutil este in realitate acest ajutor. Asa cum am precizat;i 11 capitoluL 8, aceste tentative de seducjie pot deveni sexualizate Fi se pot manifesta in cor-rtratlansfer sub formi de fantasme de salvare cu o puternici componenti eroticS. Pacientii masochisti pot refuza subtil sd futn\zeze toate datele referitoare la fe1ul in care contribuie la propriile dificultili, protejAndu-;i astfel punerile in act masochiste. Din ncu, rnallstul este pus in situafia fie de a simpatiza cu pacientul, fie, in incercarea de a analiza situafia obiectil', de a se lovi imediat de acuzada cA este de partea du;manului pacientltlui. Hste important si interpr:et;m tendinta incongtienti a pacientului de a-l pune pe'
cai 9i

analisi intr{ situafie ln carr ac{-rsta este condamnat si fmstreze nevoile pacientului. Unii pacienfi masochiFti ar putea insista cA situatia lor se irrr;utiteFte, c; tratamentui le face rdu., dar in acelagi timp refuzd sE ia in considerare posibilitatea ci analistul este intr-adevdr incapabil si ii ajute 9i ci ar fi mai inlelept si solicite o consultalie sau sd schimbe terapeutul. Unii dintre aceFti pacienli insisti cd nu vor: ,,un a1t terapeut decat acesta", ori acest tratament, ori sinr-rciderea, evidenfiind in mod clar fixafia ia aceast; experientd terapeuticd ca situatie dhunitoare, clonic traumaticd, o firalie ia un obieci intern riu proiectat asupra analistului. in contrairansfer, anaiistul ar putea fi inclinat s; incheie tratamentul cu acest pacient, gi este extrem de irnportant ca aceastd dorinti de contratr.rnsler s; fie transformat; intr-o analizX sistematice a comportamentului transferenfial, menit si-l provoace pe analist. La pacienlii care prezintd pen'ersiune masochist; organizati, o prime sarci S ar fi analiza aspectelor defensive ale ideairz)rii propriului masochism sexual. Deseori regisim, in semnificalia inconptientd a perversiunii Fi in reflectarea ei in transfer, o pseudcrideaiizare atAt a masochismului sexual, cAt gi a analistului. Aceasti pseudo-idealizare reflect5, la un nivel incongtient, iniocuirea penisului geniial cu un penis anal, fecal, o regresie de la o lume oedipiani a relaliilor de obiect la una anali, gi o caiitate corespunz;toal'e de tipul ,,ca Fi cum" in transfer, revel6nd negarea conflictelor oedipiene descrise de Chasseguet-Smirgel (1984b, 1991). -A.ceastd e-".ciulie necesitd o atenlie deosebit; acordatA aspectelor ,,ca ti cum" ale materialului asociativ 9i ale transferuiui, o ciinamicd deosebit de proemirrentd la birbali. in cazul femeiior, in spatele fantasmelor masochiste de a fi violate de bdrbafi sadici, sc ascunde de cele mai multe ori imaginea incon-

23':

OTTO F. KERNBERG

Relalii deiubire , Patologia masochist;

a nranlci iltvadatoare, falicc. Destgur, l-emeiler cr-r o strucde persitnalitate masochistd slml predispuse si fie seduse in cadrul -,-inci relatii sexuale destructive cu terapeuti lipsifi de etici, ceea ce insreuneazi traiamentui ulterior cri alti terapeufi. Femeile cu personalitate narcisici pot dori s5{ seducl pe tera peut ca o expresie finalX a triumfului lor asupra lui. Sentimentul de apropiere, chiar de fuziune, lt interactiunea cu un obiect saclic gi yrericulos in contextul unui scenariu sadomasochist ca un aspect esenlial al interacfiunilor scxuale, de reguld indicd o traumatizare preoedipiani severi gi fixalia ia un obiect indisperrsabil, dar: traumatizant. Pacienfii care prezintd aceste djnamici dezvolti transferuri sado-masochiste puterrice cu un grad destul de scizut de erotizare, in comparatie cu pacientii care manifestd o erotizare intensi in transfer, aie ciror tantasme sado-masochiste re{lecti rcactivarea incongtienti a unei scene oedipiene primare avansate. Identificarea fantasmati cu ambii pdrinfi in actul sexual gi ispi;irea masochistd a vinovifiei generatd de acest triumf oedipian sc' pot condensa cu iantasma narcisici de a avea ambele sexe, si astfel neavAnd nevoie de o re, lafie inspiimAntdtoare de dcpendenfi cu un obiect - o dinarni(d frec\{'nl.r l,r l)Jriorii nlrcisici. Intr o lucrare anterioard (1992), m-am prezentat la propr-ia mea experiente in batamentu l psihanalitic al unor pacienfi care manifestau transferuri sado-masochiste sever.e si care pirearr ca rezistd tuturor eforturiior de intel.pretare pe parcursul multor iuni de tratament. Caracteristica esenlia15 a acestor trans{eruri era ca pacienlii mA acuzau direct si stiruitor de comportamentul meu deosebit de frustrant, agresir,; invadatcir, rece gi depreciativ fa!.l de ei, fdra a putea clarifica natura imacinatd sau exagerati a acestor afirrnafii, o expresie a regresiei severe in transfer

stient;

turi

nacienfi iare ru jrrezertar.r lulburirj de persornlitate tie tip borclerline saLl carp nir erau psihotici. in urma urei invesiigatii atentc a fiec;il.cj dovezi care, in exirorienfa pacientilor, putea sta ia baza acestor: acurjatii, ani fost incapabil si ,,pun lucrurile la punci", intruc6t e1a imposibil si demonstrez ci aceste experien te aveau legiturd cu alte antecedente. h4-am decis sd ii confrunt pe pacienli cu totalul rneu dezacord in plivinfa maltratirii. in acela;i timp, am evidenfiat faptul cd intenfia mea nu era si ii conving c1e pozilia mea, ci sA accept incompatibilitatea experientelor noastre in legdturi cu realitatea ca subiect al expioririi analitice. Aceastd abordare rni-a permis treptat si trasez ceea ce se apropie de o adevaratd pierdere a probei realjtdtii in transfer, un ,,nucleu psihotic" in transfer, si si gisesc urmele acestei j.ncom!ratibiliteti a reahteliior in arrieceden!ii genetici. Evident, aceastd tlbordare necesiti o explorare aten$ de cetre anaiist a propriei tendin!e contratransferentiale in momentele critice a1e trata1a

menh rlu i.

OTTO

KERNBERG

Relatii de iubire

, Palolosla maso.hist;

i0

iatiiie <.'r-r a lfii sugereaza rE 'sic vorila mai deerabi rie er personaiitate pr:etlominant infantiii decit de unar narcisici. Astfel, trebuie si avem in vedere doud probleme: psihopatologia narcisici la un partener sau la ambij gi ,,interschimbul" aspectelor de pelsonalitate a1e ambikrr, pr iieluind o relatie patologici a cuplului care nu corespunde cu patologia individuali a partenerilor.

Na

rcisis nr u

Ca

nacteristici le relatii lor de i ubi re narcisice

Existi o mare val:ietate a psihopatologiei narcisice cuplului. Un cuplu se striduieste in mod conptient sd mentind o imagire publici nerealisti a lelafier 1or, de totali satisfactie mutuald. Ljn alt cuplu coluzioneazd inconstient in exploatarea nemiloasd a unui partener de citre celaialt. Investigafiile psihanalitice arati ci imaginea prot erbiali.a unui partener narcisic ciruia i se po, tri\.estc un partener masochist nu coincide neapFrat cu patolcr giile caractcr ologice ale fiecdluia. in gener:ai, identificarea incon;tienti a unui partener cu aspectele sale disociate si proiectate, irnpreuni cu inducerea mutuald de citre parteneri a rolunlor compiementare prin intelmediui icientificirii proiective, poate conduce la o distributie a rolurilor carese transmjte o impresie eronati despre psihopatologia fiecirui partener. De exempiu, exploatarea sotiei de citre un sot nesibuit si ego,
a'.nlri, n^.rlo qrroori n-ihnn-rtnlnoio nir^;c;-. c6mh;f;-,H, \ l 't. ^ lui 9i o victimizare a ei. O explorare a interactiunilor congtiente ;i incongtiente ale cuplului reveleazi totugi ce ea il provoacE in rnod incongtient gi ct proiecteazS asupra lui propriul Supereu sadic. Lipsa de tact, profunzimea gi angajamentr,rl solului in re-

Stuciiul psih;uralitic al relaliiior de iubire ale personalitigii n.rrcisice poate incepa cu o comparafie intre cuplurile in care unul sau aml:rii parteneri manifesti tulburirr de personalitate de tip narcisic 9i cuplurilc care nu prezinti astfel de sernne. O persoanai care manifesii un narcisism care nu intrd in sfera patolog;icuh"ri are capacitatea de a se indrdgosti gi de a menline o relafie de lubire pentru o perioacid lungi de timp. Cazurile cele nrai severe cle personaiitate narcisici nu au capacitatea de a se indrigosti, ceea cc reprczinti o caracteristic.i a narcisismului patologic. Chiar gi personalit.ifile narcisice capabile si se indrigosteasci pentru o pelioadi scurti de timp se diferenljazi clar de persoanele care au o capacitate normald de a se indrigosti. Atunci cSnd o personaiitate narcisici se irrdrigostepte, idealizarea obiectului iuLririi se poate focaliza pe irumusefea fizicd ca sursd de admiralre sau pe putere, bogitie sau faimi, ca aLribute ale admirafiei, rntegrate irr mod incongtient ca parte a sinelui. Rezonanta oedipiand a tuturor relaliiior de iubire determind persoana narcisici si acceadi, in mod inconstient, la o relafie donrinatd la fcl de mult sau mai mult de agresivitate decAt de iubire, datoritb frustririlor 9i resentimentelor profunde din trecut, ur tlecut care in fantasmii va fi depdgit in mod magic prin

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

Narcisjsmu

b+cr

obfinuti rle la norrl obiect. Rivalitafc a, g,t1oz.ia fi insecuritatra oeclipiani st'conrbini cu rgresivitatea preoedipiani deplasati in sfer:a oedipiarr;i. Pacicnfii narcisjci manifesti o frjci inconstienti de obiecLul iubirii, in strAnsa legaturd cu agresatisfactie, scxual:i

sivitatea pr:oiectatii: de asemenca, ei dovedesc o rcmarcabiJ.i 1lpsi de libertate interioari pentru a deveni interesati de personaiitatea celuilalt. Excitatia lor sexuali este dominati de invidie inconstienti pentru sexuJ opus, de resentimente protunde deLerminate de ceea ce a fost tr;it ca ul refuz prorrocator al satisftrcerii timpurii, de licornie;i r.oracitate, si de sper.anla de a-si insrrpi ceea ce le-a fost refuzat in trecut, cu scopul de a elirnina dorinla pentru acel lucru. Pentlu partenerul nascisic, \'iata inseamn; izolare; el se teme cie dependenfa fafi de celdlalt in mdsura in car-e aceasta re;rrezintd recunoasterea invidiei gi recunogtintei pentru dependenid; dependenla este inlocuiti de pretenfii 9i frustrar"e cAnd cerinlcle nu sunt satisficute. Se dezvolti resentimente dificil de depSgit in rnomenfe de intim jtate; acestea se solufioneazi mult mai simplu prin clivarea experientelor disparate, menfin6nd pacea cu preful fragmentirii relatiei. intr-un scenariu sumbru, se dezvolti un sentiment sufocant de captivitate si persecutare de citre celilalt partener. Aspectc nerecltnoscute 9i intolerabile ale sinelui strnt proiecia Le asupra parteneruJui penfu a proieja o imagjne idealizati despre sinc. Provocarea inconstienti a partenerului de a ceda aspectelor proiectate ale sinelui se armonizeaz:i cu atacurile impotriva partenerului astfel eronat perceput gi respingerea Jui. incorporu.ea simboiici a trisdturilor aclmirate ale celuilalt poate reprczcnta o satisfacfte narcisici: o femeie narcisici, cds;itoritb cu o personalitate publici faimoasS, ar putea s; se bu-

rrrle de accsl siaiut pllbiia !!-i i,nt;nritater r:.irtinuiur tr---tu:-r. c.r poatc simti o piictiseillS blal:i, cu exccptia conflicteior" incrxrgiientc in ju.rul invidiei. Abscnta .,'alorilot^c{)n}Lrl-ir exclude deschiderea spre noi intet'ese care i-ar pr-rtea furniza o noLta perspecti\,; asupra lurnii si a rclafiiior. Absi:nfa cutozitAlii in privinfa celuilalt, o reiatie in care comportamentele imediate sunt reactii gi nu reflectd grija pentru realitatca interioari a celuilali o probieni centraiS a personalitifii lrarcisice legat:i de difuzia identitiilii gi iipsa empatiei profunde pentru ceiialti - impiedicd infeiegerea vietii celujialt. i-ipsesc sursele de satisfacfie, predomini piictiseala, neputinl.r de a contine fr:ria, frustr;rrea cronici, gi prcdomind sentirrrentul de a fi prizorrier in relatie, precum;i actirrarea inevitabild a confiictelor incongtienie ciin trecut Fi euuperea frustlililor 9i agresivitilii in rela, lia intimi a cLrplului. Cel mai dramatic este faptul c6, irr sfera sr:xuali, inviclierea inconstienti a ceiuilalt transformi idcalizarea corpului acestuia in devalorizarea, cultivi transformarea satisfacfiei sexuaie in sentjnrentul de a-1 fi invad.rt si incorptr rat cu succes pc celdlalt, diminue;rzi bogitia relatiilor de obiect primitive activaie in setxualitatea normald pelversi polimorfd ;i degenere'azd in plictiseal;i. Ne putenr intreba dacd per"sonali tilile narcisice se pot iubi doar pe eJe insele. in opinia mea (1984), probiema nu cste dacd e investjt sineie sau obiectul, reprezentaroa de sjne ca ollt sa reprczentirilor de obiect, Importantd este di{erenia dintre tipui de sine investit; dacd el are sau nu .apacjtatea de a integra iubirea si ura sub dominafia iubirii sau daci este un sine grandios patc> logic. Aga cum suiela Laplanche (1!]75) ficAnd referire la eseul iui Freud d.esprer narcisisrn, atAt rela,tiiie de ir-rbire anaciitice cAt si cc.ie r-rarcisice presuplrn existenia unei rclafii de. obiect. Sr, ag.r

2Jr

Jno

r. xrnNernc

Reiatii de iubire

Naicisismu

24)

('un.r oi-a!j:,r-t i:r Van rJer l/Vaais ( iLi6:;1, nlr sr, PLtr..' problenra ci narrisriir s-ar iLrbi doar pr: c.i ingigi, ci cii r-ar jubi cu aeec"r;r in' itnsiiatc cr care il ilrbcsc si pc ci'ilalli.

ijm in consicieiare ar:nni interacliunea tlintre;lspectele riarcisice si obiecL;rlo ale ieiafiilor de iubirc obisnuitc. Clu alte cuvinie, care este legetura, intr-o relaiie de irrbire stabili, dintle eratificarea sineiui 9i pldcere ;i angajamentr.rJ iali de celilalt? in misura in care rartenerul ales refiect; propriile icJealuri, o calitale Lrmirramelrte narcisicii pune stipinire pe sentimentul dc iir driigostire;i pe iubire. fr in misura in care existi o ndzuiniS spre, congticnti sar.r jnconstientd, a com;rlenentariiSlii variind de la adn,i;:area si satisfaclia dati de celea cc ccidiait savurcazd si tolelcazii la el insusi ;i subiectul nu poate face, pinii 1a dep.isirea irmitiriior propriului sex prin stabilirea unei uniuni ,,bisexuale" cr-l u parterer clriar 9i o astfei de complementaritate am puiea spunt cai sit; in sh:jba narcisisrrului. in acelagi tinrp, in rnAsura in care celilalt satisface atit nevoile de hrani" c6t;i pe cele ocdipit:nr si st'arati reci:nosciior pentru c-'ea ce prime;te, rel;,r fia cie iubire esie evident una ,,de obiecl". Ea are caracteristicile ;rliruiste cale integreazd in nemrmirate forme egocentrismul si au to-sacr r'ficlul, diruirea pentrr-r celilalt 9i satisfacerea prol'rie Pe scuri, narcisrgmul normal 9i lelalia de obiect se completcaz-a reciprur. in scopuri clinicc, ceea ce an1 atirm.rt Fresupune necesitatea dc a analiza separa,t iiparul comportamentai in care a stagnat relatia rit cuph-r ii structlrra personalitdlri fiecSrui partener. Tulbulariie de pcrsonaiitate de tip narcisic prezentt-. la unul s;ru la ambii parienerr-i coloreazi firi indoiali reialia Jor, si in unele cazuri soiuiionarel'r conflictelor conjugale profunde gi cle lungd durati va r-lepinr-1e de modificarea stmcturii de personaiitaLe a unuia 3;i
lr.r

sau :r anrbilor rlarteneri. f)e cele lrraj ml;lie ori totugi, solutionarea interacliunilor patologice prin psihanaiizi sau psihoterapie -* sau prin dcspirlire 9i divor! - va demonstra in ce misurd ceea ce phrea a ii paiologie narcisicd a unuia sau a ambilor parleneli era de fapt rezultatul unei coluziuni inconstiente in privinla exploatdrii reciproce gi agresivitdfii generate de alte conflicte.

241

DouE ilurstriri clinice


Primul exenplu este al unui conflict subtil dar persistent dinire un so' cu o structurd dc personalitate aparent narcisicS, dar care ascunde de fapt o structuri obsesir-compulsivd 9i o solie cu trisituri de personalitate deplesiv-masochisti. Ei pirea rece, disiant;i nepisator falh de nevoile ei, iar ea suferea in thcere din r:auza agteptir:ilor lui excesive. El era fiul unei mame narcisicc supraprotectoare, ale cdrei preocupdri pentru ordine 9i ale cirei fricr cle infecfii 9i de boli fizice i-au domrnat copiliria. Tatdi sdu infelegdtor i-a permis mamei sale sb se ocupe de casd. Soful a fost extrem de atras de natura caldd gi linigtit5 a sofiei, si era amuzat gi upurat de felul ei destul d.e dezordonat de a gestiona totui. Ea, fiica unej mame dominatoare, dar dezordonati 9:i neglijerrtS, pi a unui tatd afectuos, ciar de cele mai multe ori absent, a fost impresionati de importanfa pe care sotul <r acorda ordinii gi curiteniei. Dar, dupd cAliva ani de cisnicie, nevoia obsesivd a solului de ordine si curitenie a spont in paralel cu neglijenfa sofiei. Ea il acuza cu asprime de faptul ci o impovdra cu prea multe sarcin.i, in timp ce el i;i neglija responsabiiitifile; el ii reproga faptul ci il provoca voi.t prin felul ei neglijent de a av, a grii;i de ! JS;.

OTTO

KERNBERC

Relafii deiubire

" Narcisj!mu

t44

Tie'ptal, confruntdrile s-au atenuat, d {)a recr: :ro}u I ,.s-a dat bitut". De fapt, plin letragere si absenteism, nu a ficut altccva de, cir; szi f:rvorozeze inconsticnt fi:iburare; sotiei. llcetul cu incetu1, cl gi-a separat irteresele;i bunr-rri1e de celer ale sotiei, s-a retras, percepiind-o pe .rceasta indiferenti si neglijer-rtd fati de el ;i simfindu-se in acelagi tjmp vinovat ci la rAndul lui o negiija. Pe parcr-rrsul tratamentuiui psihanaiitic, a reiegit cd avea r{..sentimente fati de ea ca gi cum ar fj fost o mami indiferentS in timp ce el se identifica inconslient cu tatdl siu, care lisase gos-

podiria in grija mamei. Prin urmare, gi-a limiiat autoritatea fi satisfacerea in ceea ce ar fi putut fi o cisdtorie satisficitoare. Sotra, in schimb, i[ simlea din ce in ce nrai rece, mai indiferent;i mai egocentric Fi se consjdela a fi o victimi a unui sot patriarlral tradilronai. Tla tamentul psiiranalitic individual combinat cu expiorarea conflictului krr conjugal irrtr-o psihoterapie psihanalitici comund, cu o durati limitatd, realizat; de un alt terapeut a scos ia iveali coluziunea lol inconFtientS. Acest 1'apt a condus la disparitia remarcabilS a ceea ce tnilial pdrea a fi o tresiturd narcisici serreri la so! 9i una masochistd in caztrlsotjei. Cel de-al doilea caz se concentreazi asupra evolutiiior irr tr:atamentul psihanalitic al unuj birbat care prezenta o patologie narcisicb severi si care rrr-a consultat deoarece nu era capabil sd mentini o relafie cu o iemeie care ii aducea satisfactie emotionald gi scxuali. l)1. L., urr arhiieci de succes pulin trecut de varsta de patruzeci de ani, fusese cisitorit gi dirrortase de trei ori de femei pe care le-a descris, retrcspectjV ca fiind fidele, air5gitoare 9i inteligente. De fapt, ir toate cele trei cazuri, avusese relatii sexuale satisficitoare inainte de ces.ltorie. O dati cdsibnt, isi pier'ciea complet interesul sextral fa!i de ele. Rela!izr coniugali se

transforma intr"ur-. fel cle .,prit'tenir: trilaasc:i", din r:r'in i'e mai 24\ ncsatisficiito;rr"c pentnl ambir parteneri, si care in cele din t-Lrnri se finaliza prin divorl. D1. L. nu ti-a dorit copii; se temca cd ace$tia ii vor'infrAna hbertatea gi ir vor schima stiil de viafd. Staiutul profesronal gi abiiitifiie administratjve ale dl. I-,. i .ru perm:is s5 igi petreacS mult timp in ceutarea nesfartit; de noi experienfe cu femei. Aceste experienle se impirleau in doud catecele sexuale, intense, dar de scurtd duratd deoarece rsi gorii - repede interesul pentlu respectiva femeie, 9i cele platclpicrdea nice sau in rnare mdsuri de platonice cu femei care ii erau con ficlenie, consiliere sau amice. La inceputul tratamcntului, cea mai important.i rraisdtut'i care s-a extins pe durata muiior lud a fost aperarea Puternic; a dl. L. irnpotr:iva apr"ofunciirii relatiei de transfer', atitudine carc a putut fi inleleasi mai t6rziu ca o apirare impotrivtr inviciiei incolstiente fa!5 de analist, birbat cisitorit capabil si se bucure de o relafie satisf.lcatoare atet din punct de vedere emotiorai, cet pi sr:xual. Dl. [-. a dec{icat o marc Llartcr a sedintelor ridicr-rlizar r du-si prietenii care erall chsdtoriii de mul,ti ani Fi ceea ce consi clera el a fi incerciri ridicole de a-l ccuvinge ctl mariaiul lor era fericit. Mi-a vorbit cu triumfdtor despre toate experienfele sale sexuale, pentrll a fi cuprins apoi de un sentiment de disperare generar cle neputinla de a menline o relatie sexuald cu o femt:it: dr: care si se simti legat gi ernolional. in astfel de mornente, avea tenclinla de a pune cap;t tratamentului pentru cd nu il ajuta si depipeasci aceasti problemb. Degi spera ci nu arream aceleaii problemo ca el, treptat a devenit corgtient de ideea cd a9 putea avea o relafie cor.rjugalS buni, ceea ce ii stirrnea seltirnente de inferiolitate pi de umiiinti. Apoi, a inceput si tolereze sentimentele !r'n\lierll( elc rrtvidie [.rl,l Jc nrine.

JTTO F. KERNBERG

Relalii

cie

iubire . Nar.isi5mu

?46

Aceasti toierarrlS crescandi ia inrridje i-a transformat rclatia in trans{cr intr-una similari cu cea fat; de prietenii, o relatie ,,erciusiv birbiteasci" de sinceritate gi angaiare, complet diferiti dc supozifia cb feneile trebuie folosite doar sexuai si abandonate rapid inainte de a deveni cxpioatatoare si dominatoare. Fantas, mele lui homosexuale ir-r transfer refiectau acum sentimentul cE doar bdrbafii sunt de incredere, concomitent cu emerp enta unei irnagini agresive si de exploatare a femeilor. \4ai t6rziu, tendinfa reluatd de a se compara cu mine a luat forma fantasmelor ch eu avean.l copii gi cd eram un tatd dedicat Fi protectot spre deosebire de el care risca si nu aibi niciodatd copii. Pentru prima datd, a:iegit la iveali reh'5irea emofionalS a unor aspecte din trecutul siu, odat; cu amintirea certurilor crinstante a1e pllinfikrr, sentimentul ci erau suspiciogi unul fafi de celil:rlt si nenumiratele sale eforturi inutile de a servi ca mediatoL Cele doui surori mai mari ale domnului L. rupseseri de. rnult relafia cu pErintir ior. Doar domnul L. a continuat si se ocupe de nevoi1e pirinfilor, incercinel si le solufioneze ronflicteie si implicAndu-se l-r schimburi verbale virriente gi a.uzalii care ii prJveau pe toti trei. Dl. L. a dai impresia ci nici unul dintre pirinfi nu a avut ca;-racitatea sau poate nici rnicar intenlia de a se ariia interesat de ei. Atitudinea sa inilialS de bravadi gi de depreciere a persoaneJor implicate in ,,discufii psihologice" firi sens s-a transformat intr-o congtientizare crescAndi a frushdrii nevoilor sale din copilSrie si adolescentd de a fi ascultat fi resDectat. A deverrir evidenL ci md suspecta ci ag fi vrut ca el si se insoare pentru a-mi putea demonstra superioritatea ca terapeut; nu considerase niciodate ci tratamentul era menit si il ajute si-gi giseascd propriile solu t ii.

na.lllt i-()ntcl1:i. au avul io. rrnnirio:irr:if de;rr.cltirri: i-)1. 1.. dcverrise din cc in ce rn;li i:rtert-.sat dr: o...rlritecii tiiniri al c;irei aom!)ortament ficr:a s'-rL-rjectul comcnialiilor jronice in cercuJ lor pnriresionai, ciar cu cale Di. L sttrbilise o relalit: sexuala pe caro o qisca foartc sa ti:;fi cdtoare. O ciescritr pe ci-r'a F. ca filnd agresirr i, ierrrLrera men ta l;i, caprir:ioirstl, trrbi tlari in aglept.ir i s.r u aereri, ii crr trAsd trLrrj atit c1c'clescirise ile control fi manipulare, incAt se sinriea asigurat c5 ea nu dorea sd il exploateze. f)e-a lungul urmtitoarek)r llrni, corrrportamentul d--rei F. fafi de el si aiitridinr:a rrlamei domnuluj L. ciin trecr-rI pireau sii coincidi intr-un mod destul de cir-rriat. Dl. L. insista cti ru o lubca pe d-rar Ir., mir turisindr-r-i ciriar cieschis cd mr simlea nimic altceva penh-u c;r tit:cAt o enorrni satisfacfie in reiafiar sexuali. D-ra I. pa rcr cii tolera declaialia lui clo indifcrerf; irir-Llr ft-l care mii fir--ea s;l mii intr'r:b (dar nrr ;i pe d1. L.) dach era masochista sau calculat.ii. .ilfor tr-rlile mele cie a interpreta in transfer fi:lul in carc dl. L ar putea si se apere impotriva acr:Ioragi neiirrigti iegater de d-r"a F l-ar-i c-letermina! nu numai s,i congtientizeze treptat nrisura ir care se bucura de natula sadici a comportamcntului sau t;rf:i dn rtra F., dar gi cle tolerl';lnta ei. El a recunoscut de asemenca r;, in pofida faptuJui ci ea incerca siL i1 rntrnipuleze, sertimentul iui trtit de intens ci el controla relafia kn'il excita. il n0u5 tcmi a apiin:i in tratameni: si anunrt lartasma donlnului L. ci, daci is,i dorestt: intr-adevir si se insoare clin nou si si aibi cr-rpii, accasta ar insernlra inccputul b.itr:fucfii gi a1 morlii; linerelca +ternd era garantati doar de o existenti cle plalbov iipsitii de lesponsabilitate de iibertate sexualti. Plin urmare, noul subiect abordat in explorarea analitic:i a fost fclul adoicscentin de a se prezenta ia sedinle (un siil vesiimentar Fi c-{)mportanrental complet rcadccvatc 9i juvenile), -' :riiLrpl.ri ca un efolt

iil

247

OTTO

KFRNBFRG

nelatii de iubite' Nar.i!irmu

2at

cleiensiv de a r:vita sentimentul de condamnare atsociaf cu ideezr clc. r,irsti adultd. ir urma dezviluirilor unei serii de ,.,isc vag legaie uneJe de celelal'r'.J, fa;rtasma care s-a ct istalizat treptat in miniea lui a fost ci ar puiea fi capabil si aibi copii cu f'emei cis.itorite cu alt bdrbat sau care, dupi ce divo4au de el, i-ar fi per mis sd se apropie ocazional de copiii 1ui. Tratamentui era plin acum de o condensare a fricii 1ui fafi de fen-rei agresive, frustlante, dominatoare gi manipulative, pe de o Darie, gi dorinfa de a se descurca mai bine decAt tatil sdu tinut sub papuc, distant Fi rece (gi o disperare subsidiard de a fi capabii si concureze cu mine, o versiule idealizati a unui model patern inciisponibil). in cadrul trecerii la act bruFte, dl. L. a decis si so cisitoreasci cu d-ra F. La pulin timp dupi cisdtorie, ea rin6ne insircinath. ReJalia cu ea continua si fie tumultuoasi 9i hao, tici, dar acum, pentru prima datd irr viala lui, era implicat complet in aceastd relatie firi a simfi nevoia de aventuri sexuale cu aLie l'emei. Chiar el er:a exi.rem de surpins de aceasti evolutie;ii, relrospectiv, si-a dat seama ci una dintre fantasmele sale fusese aceea de a se implica incd o clat.l intr-o cisStorie nefericitd gi csuati pe care si mi-o puni apoi in brale, cu scopul de a confirnrAnd esecul muncii noastre de analizd gr al meu ca tati - de o semni{icafie oedipiar,. in aceia;i tin1p, totuti, era vorba pi oedipiand competitivi in indrizneala sa de a avea un copil, pusd in sceni in contexi,rl unei cisitorii aseman;toare cu cea a pirinlilor

iui.

surprinzitor in reialia sa cu sotia era cii dl, 1,., care inlia) avea Llr comlrortament depreciatir' gi injositor 1a adresa ei, devenise acum ciudat de supus fa!5 de ea, de;i o suspecta ce dorea si divor:feze de el pentru a ob flne o parte din bunurile saie. insugi dl. L s-a ardtat surprins ci el, un playboy inCeea ce era si mai

riependent, fericit si plin de succes, era a.um aiZii de ciominaI clc )4e o l:emeie pe care prieteriii o giseal agresivii sj irrraturi. Iie scurt, dl. L. a reugit sd reprodnci rr:latia dintre p5rinfii sii si a transiormat promiscuitatea sexuali inh-o relatie. sado-masochistd car.e continua sd fie satisficatoare din punct de vedere sexuai si er.r inveshtd emo!onal. in sedinlele de analizi, dl. L. a fost luat prin surprindere de aceastd schimbare si a devenit treptat conltient ci, daci ar puLea intr-ade.''5r si creadA ci solia il iubea, ar fi capabil sd aibi incredere in ea;r si i se dedice. Subiectul principal al gedinlelor clevenise combinarea rrinovitiei oedipiene (stabilind cu o femeie o relalie care ar putea fi mai satisficdtoare decit cea a perin!ilor) gi a vinovitiei pentru irnpulsurile sadice timpurii fati de o rnamd frustranti gi indisponibili. Pe scurt, era ca si cum controlul sadic;i omnipi:tent din comportamentul siu fald de femei se schimbase si era pus in scen6 de sofia sa, iar regresia lui la o dependen!5 infantili, eruptivi in locuise riceaia sa narcisicb. Atitudinea dominatoar-- pc care a afiFat-o sotja inainte de cdsitorie s-a intensificat simfitor, incur-ajati inconstient de comportamentul siu provocator, inducerea dc chtre el, prin intermediul identific5rii proiective, de a mamei sale in sofie. Perlaborarea unei schimbiri in nit'elui rnai profund al regresiei de h'ansfer, in care m-a perceput ca un tat; oedipian puternic, amenintitor 9i sadic, i-a permis in ceie din urmi s; igj depSgeasci supunerea masochisti fafX de sofie, in contextul eliminilii fricii de a se afirrna ca birbat adult. in ceie din urmi, a Lrutut normaliza relatia ior, iar tiparele lor sado-masochiste de interactiune gi-au pierdut din intensitate: era acum capabil de a combina sentimente sexuale si tandre intr-c r:elalie conjugali staI-r I

IJ.

OTTO F. KFRNI]FRG

Relatii de iubire

Na

rcisrsmul

2'ro #{narmici[e patoiogier narcisice


U-- cele mar multe ori, per:sonalitatea naruisicb isi pune in sce-

ni

sinele graniiios patrdogic, proieciAncl irr arc<rlayi timp o px;1" cievalorizatd a sineiui asupra partenerului, a cirui admirafie nernirginitd confirm;i acest sine grandios. Mai rar se int6nrpl;i ca pcrsor-Lalitatera narcisicii sd proiectezc sinele glandios patoiogic asupra parteneruiui 9i si puni in sce;r:i o reiafie intre acest sine glandios gi reflectarea sa proiectata. itr ostt.l d" cil/rrrr. partcn-rul nu este dccAl ur.r vehicul pentru o relatie intle aspccte ;rle .,i sineiui. ln mod tiplc, un Lrartener idealizat si o ,,anexX" sau sateht al acel-ri obiect ideal replezintd cuplul in puneri fir scena sru {antasrne sau formeazi o,,reflectare" incon;tienii in care ficc:, re part--ner il oglinciegte pc celilalt. Co;nple LAndu-se recipr"oc, partenerii pot reconstrui impreuni o unitate ideal;i glandio.rsJ fantasnrati si picldut.i. in analiza dinamicilor esenfiaie care staLl ia baza acestor procese defensivc, cler nraximi importanf:i in conflicterle inconde fustier.]te este imridia preoedipiand - adici, un trp special rie si resentirnent fa!d de un obiect necesar car'e cstc lcsimtit ca fmstranL sau limitatirr. Astfel, obiecttrl dorit devint'de asemenea sursd de suferinfi. Evolufiile legate de reactia la aceasi ti suferinfb constau in dorinta constientti sau inconstienti de a distruge, de a strica, dc a insugi prin forli ceea ce a fost refuzai gi anume ceea ce este mai admirat gi dorit. Drama per - narcjsice consti in aceea ci irs,riilea frrrioaqi sj .'r sonalitd!ii tr.rgerca lacomi a ceea ce este nefiat sau invidiat nu plovoaca satisfac!ie deoarece ura inconstientd fali cle ceea ae e necesar distruge ce a fc.st incorporat; subiectul ajunee mereu si se simii gol si l'rustlaL.

Irrin urnrarc, iln conilitiilc in cale I,un;itatea .r ccoa .c .elilalt si ofere reprezirti o sursi cie invidie, dcperrdenta de un obiect iubit der.ine iinposibili;i h:ebuie negat;i; pcrsonaliiatea rarcisici are nel,oie mai muit de admiralie decAt de iubire. Ad, nriralia ceiuilalt sprijini ;;i recorrfirmi stima de sine, auto,idcaiizarea sinelui grandios patoiogic. Admiratia celorlalli inlocuie;te funcfiile in mod normal protectoare gi de reglare a stimei de sine ale Supraeului sldbit Fi deformat, in special ale ldealului Eu,
lrel.ruie
1ui.

1.)

Pers<laneie narcisice au nevoie de admiratie ;i in mod incorr gtient gisesc surse de admirafie din partea celorla[}i ca o apdrare vindicativi impoiriva invicliei; prin proiectarea acestor ne\/oi asupra partenemlui, eJe se tem cd vor fi exploatate;i,,jefuite" de ceea ce delin. in consecinti, nu pol tolera ciependenia partenerului de ele. Trdiesc reciprocitatea normali a relafiilor dintre oameni ca firnd exploatatoare si invadatoarc. Din cauza conflictelor legate cle jnvidia inconstienti, ele ;ru simt rccunoptinti portrll ce primesc de la celilalt, a cirr:i capacitate de a dirui le tre, zegie irvidia. Lipsa recunogtinfei erclude intdr:irea capacitifii cie a aprecia iubirea primiti. In situatii mai grarre, devalorizarca celorlalli cLrnoaFte o ,,ana, lizare" regresivi (Chasseguet-Smirgel 1984b, 1989), o dorinfti inco1$tiente de a transforma simbolic toatd iubir.ea si toate valoriie in excremente, trar1sformare care ar putea genera negarea incongtienti a diferentelor dintre sexe gi generatii (toate diierenlierile sunt negate Fi devaiorizate) cu scopul de a evita invidicrca celuilalt sex sau celeilalte generatii. Inrridia irrconFtienti a cupiu, lui oedipian ar putea sta la baza invidiei faiS de partenerui con jugal; aceastd nevoie de a distruge cuplul igi are originea mai degrabh in agresivitatea primitivh impotriva cuplului oedipian

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

liarcisrsnr

si '.rla incon;tiente. fati de relafia reusile a cuplr,ilui parenial sr pot hansforma in Llorinle rjestructive impotriva proprici irnctioniri a individuiui i:a pal tc a cuplului iiind una dintre cele mai dramatice caracteristici ale r 1'. luiogiei na t, i*irt. De reguii, aceste con{licte inconitiente dateazi din patologitr timpurie a relafiei mami-copil. Agresivitatca orald cauzatS, declangati sau intdrit.i de mame distante;i reci sau de mame rlisiante gi hiperstimulatoare, de negJijarc timpune severi Fi cronici, de exploatarea de chtre mame narcisice indiferente la nevoile emotionale gi la viafa interioard a copiluiui, gi intdrita secundar de confljctel,l cu tafir sau absenta unei disponibilitS!i - duce la invidie pi la ci urE .inpoate compensatoare a tatiiui ter-rsi fati de mam5, cale a{ectcazb irr cele dirr unld relati;r ir r corlstientd cu ambii pir:inli pi genereazi invidie intens.l patologicti fafi de relafia c1e iubire a cupluiui oedipiern. ln cazul birbalilor a ciiror relafie timpurie cu mama contirui s;i le hfluenleze relafrile cu femeiler de-a lungul r.iefii, ura gi il-.' vidia patologici fald de femei au potenfiaiul de a deveni o forli incorgtientd ptrter:nici, intensificiirLd r-r.[e conf]icteie oedipiene. DaioritA transfolmirii fr:r:str.lrilor orale timpurii intr-un fel de agresiune sexuald (proiectati), mama poate fi perceputa er urcitiird gi rcfuzindu-sc in plan sexual. Aceastti imagine provocatoare a mamei intensificd la r6ndul s.iu componentele agresive aie excitaliei sexuale gi incurajcazi disocierea dintre excitafia scxuali 9i tandrele. Accgti birbtrfi trdiesc dorinta sexuali pentru o fer"neie ca o lepetifie a provocdrii timpurii de cdtre marni, pi astfel, in mod ilcongtient, uriisc femeia cioriti. Ura poate distruge capacitatca der rrxcitatie sexuali 9i poate contribui Ia instalarea nhibitiei seruale. in cazr:ri mai pufin grave, idcaiizalca defen-

d,..ir in \iir1{rvirria occlipianii. lnviciia

a putelii de'atractie seruald a icmoii are ca urnrarc intensilicarea ciutdrii stinrul5r"ii, el-citaliei 9i satisf:icliei sexuale, urmaLc irLcleaproape de. deteriorarea inconstierrti a cxpelientei sexu-

rivii

25,i

aie, de derralorizarea femeii iciealizate 9i dc pliciiseald.


ldealizarea intensi ;i defelrsjv.i a femeiior si raptda devalolizale a ior ca obiecte sexuale pot genera promiscr-ritate seruali. Un spectrr-r Iarg de paloiogii sexuale provin din aceste dinamici. Unii birbafi nar"cisici manifesti inhibilii sexuale grar.e, o lricd dc a fi respingi 9i ridicr-rlizafi de femei, sentimente strAns legate de proiectarea asupra femej.lor a propriei uri incor"tgtiente fali rle eJe. Aceastd lricd de fen'rei poate conduce la o repuisie intens)i fatd de organele gerlitale femeie;ti o convergenti ,r in- Sau poaie avea loc viciiei preoedipiene si a castririi oedipiene. un clivaj radical: uneie femei sunt idealizate si ot'ice sentiment sexuai fa!d de ele este negat, Fi cclelalte femei sunt pcrccpute ca simple obiecte genitaie, cu care libertatera 9i plScerea sexual.i sult posibile, irr detrimenlul tarrclrefii sau idealizirii ronantice. Acest con-Ipi)fta ent d-Lrce la dev;riorizarea auto-distructirri a intimitdfii sexuale gi ia o c.iutare nesfirgitd de noi partenere sexuale. Unii birba!i nalcisici pot fi capabili si nrentind relafii tandre cu femei de care depind, atAta timp c.lt ie devalorizeazd incon;tient ca paltenere sexuale. Este uimitor cd unii bdrbati rrarcisici extrcm de inhibaii, care se tem de femei, si care, prin urnlare, pot fi impotenti ca o expresie directi a acestc.i {rici, in timpul tratamentului isi modereazd frica de Iemei gi intrA in promiscuitate sexuald. Ei pun in act atet cdutarea unei relafii de iubire, cAt gi nevoia de a cliva aceasti cdr-rtare de agl'esrvitatea inconstientd iafi de femei. Prin contrast, birb.rtii ; rarcisici carc dau dtrvadi de plonriscuitate sexualS din fazele timpurii aie adolesceniei de cclc mai multe ori prezintli o degradare a vietii lor scxuale, deoa-

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

. Narcisisrrul

rcco i.icalizaroa defensiv.i a femeilor ln episoade scurte de pasiune clispare ln mod repetat. Noile ior relalii sexuale par a fi din ce in ce mai mult rc.petiiii aie celor anterioare; erodarea idealizirii defensirre gi clezamigirile cumulate din expelienlele sexuale duc 1a ci deterioare secundard a vietii ior sexuale 9i la impoten!d, fapt ce ii deterrnind si urmeze o analizA numai dupd v6rstd de palluzcci sau chcizeti de ani. La ambele sexe, pcrsonalitSfile narcisice au in mod frecrrent fantasma cE au ambele sexe in acelagi timp, negirncl astfel nevoia de a invidia cel5lalt sex (Rosenfeld 1.964,197L, 1975; Grunberger 1971). Aceast5 fantasmd fav orizeazd ciutarea de parteneri sexuali de diverse feluri. Unii pacienfi narcisjci ipi doresc femei care reprezint:i in mod incongtient imaginea 1or in oglindd, ,,gemeni l'reterosexual:i", cornpletAndu-se astfel inconttient cu organele sexuale gi cu implicaliile psihologice corespunzdtoare sexuJui opus, fhrd a irebui s.i accepte realitatea unei alte persoane diferite si autonome. in unele cazud, totugi, irrvidia incongtientd sinrliti fati de organele sexuale ale ceh-rilalt scrx este de natuli si devalorizeze caracteristicile genitale invidiate, ceea ce col-iduce la o relafie ingemdnatd asexualS.. intrucit genereazi inhibifii sexuale severe, aceaste atitudine este extrem de distructivi. Uneori, dorinta irrcongtientd de a ascunde caracteristici ale ambelor sexe duce la o lelalie cu un birbat sau o femeie care este devalorizat) incongtient, cu exceptia complementaritilii sale sexuale cu pacientul. Ltnii pacien,ti narcisici atrdgdtori din punct de vedere fizic, de ambele sexe, care depind in mare misuri de admiratia celorialfi, pot alege un partener urAt pentru a 1e pune in erviden!5 propria frumusefe. Allii aleg un ,,geamin" astfel incit aparifia publicd a cuplului frumos sd devinii o sursb siguri de gratificare a nevoilor narcisice. Selectarea unei femei dorite si

de al!i birbafi poate satisfacr: atat tendinlcle narcisice, cAt si


cele homoscxuale.

pe

2s5

Ura inconstienti latd de femei (si flca de cle generatd de proiectar{la acestej uri) este o inporiant; surs6 de homosexuaiitate bazaid pe narcisjsfr. Se]ectarea unui alt birbat ca geamin homo, sexual, o idealizare defensir..d a penisului urui alt bdrbat ca o repllci a penisului pa'cientului pi o reasigurare inconFtiente ce e1/ei nu nlai sunt clependenli de genitalitatea femeilor pot contribui in mod eficient la protectia in fafa invidierii celuilalt sex gi chiar ingiduie relatii idealizate, dar de-sexualizate, gi cu femei. in cazul pacientilor narcisici implicafi in relaiii l'reterosexuale sau homosexuale, protejarca fantasmei gemelare reprezinbi o sursti majori de conflicte, care apar treptat, dar care ajung si donrirre relatia si in ceic din urmi sd o distlugi. Partenerul trebuie sd satis{aci idealul pacientulr:.i, dar nu trebuie sd fie mai bun decit acesLa pentm a-i tlezi invidia; partenerul nu trebuie nici s5-i fie interior pacientuiui, pentru ci aceasta ar declanga devalorizalea si distrugerea relaliei. Prin urmare, partenerul, prin inter.mediul mecanismului de apf,rare al controlului omnipotent, este ,,obligat" sd devinh exact ceea ce pacientul are nevoie ca el si fie, limitAncl astfel libertatea gi independenfa celuilalt, ;i in acetagi timp implicind ci pacientul nu este capabil si aprecieze ceea ce este unic 9i difelit in partenct. Nu in mod surprinzdtor, pacienfii care limiteazd libertatea parienerilor lor se tem cel mai mult si nr-L fie captivi sau incorstaii de celdlalt - identificare proiec, tivii la locul de mlnci. in cazurile tnai moderate, in relaliile de iubire ale pacienlilor narcisici, se menline din adolescenli dihotomia ,,madon5-prostituati" ca un tipar pe toat; duraia r.ielii. in misura il care acest iipar se potliveste cu moraijtatea dubld tolerat5 ti incurajati in

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

'

l.larcisismu

i..

sq.ietiiile patliaihale, patoiocia n:.ir"cisjc:i mascuijni este inti:il;i cr,riturai sc iJrt6mpli cu paiologia ilasociristi f-^- asn cuiubire. ninini h reiaiiiie de Degr de-a iungul anikrl piictiseala sexuaii acapareaze personalitililc narcjsicLr m;rsculine, unii condnui sd se foloseasci de reia!iile sexuaie pentru a-si manifesta ambivalenla intensi fafi de femei, cu o c;utare simultan.l a satis{acfiei sexuale, rizbun6rii sadice, chiar a repetiliei masochiste compulsive a frustririior cauzate cle mami: patologia narcisici se intrepdtlunde cu cea nasochisti.
Sindromul Don Juan reflectd un spectru larg al patologiei narcjsicc mascnline, Pt'de o parte, Dor-r Iuan ar putea fi un bdrbal care simte r.revoia disperatd de a seduce femeile gi ale relatii sexuale care se finalizeazi cu frustrarea gi umilirea femeii a1.ese pe moment; seducfia esie aproape conFtient si manipulativ agresiv5, iar faptul de a o pirisi este resinrtit ca o utur:ar' generatoai:t. de plicere. I)ar pentru Don luan, c.iutarea compuisivd de noi avtnturi izvordste dintr-o idealizare a femeii;i din tlorinla de a i,rci trna car-(..i,r nu-l dezam.tge.r.ra. Lar cxtrema rnai sinlioasi a spectrului, Don iuan este un amestec de narcisism gi triisituri infantiie, un bdrbat-copil cu c:riitSli efeminate ctrre seduce femeile tocmai pentru cd ii lipsegte nr,rsLulinitdle.r Jmenint.iloJrc. isi ne,rg.r in rnod in,.einsLienl invidia {afi de, frica de pi ri\.alitatea cu tatel puternic, afirmAnd cu convingerc c.l ,,perrisul lui mic" o poate satisface pe deplin pe mami (Cihasseguc.t-Smirgel 19841r), iar aventurile sale sexuaie cu femei ii satisfac {antasma ci ei, rnicul biiat, este favoritui mamei ;i tot ce ea igi rioregie. Braunschweig gi Faln (1971) au descris modul in carcr acest l}rn Juan reuseFte ir:rtotdeauna si giseascd o femeie comlrlementari a c;irei uri incongtienti fa!5 de tatdl pu-

tr.rnir o ilet.rrinirrzi si-l iieali:rc.-zl ll l-iili:atr:i r.rnii;irls !i rlti rnr:nintitor. ldcalizarea defensir,;i a femeilot' dt citre btlrbatiL cLr pelsor1alitate narcisici, exp;imatd in infaiuari intense ciar etemere, de cerle mai multe or.i, oxercitb ri ;rh'actje pute rnic:i asupra lerleilor, in special asupra celor care au inciinatii masochiste semnificali\ie sau care sunt nesigure cu privire ia atractivitatea ca fenrei si femejle narcisice pot fi atrase 9i bSrbatii al cairor scntimet-rt de su, perioritate si mdretie ie satis{acr: nevoia cle copletare narcisici cn ceea ce am puiea nufili Lrrt geamirn heterosexrral. Genitalitatea fit'd paternitate oferiti de cih'e birbalii narcisici incapabili ir mod incorrstient sd se identifice cu .tsprctclc' protr.ctoare, gr:iir.rlii si procreatir.e ale urrei identititi paterne o poate Jinisti pe fenr,:, ia n"rlcisjci pentlu carc furcfiilc parcrrtaic pol reprezcntr sj L, anenintare incongtienth semnificativi. Idealizarea efemeri si devalo:'izarea r.apic{i a birbatilor pot sta la baza promiscuitdlii sexuale a femcikrr narcisice. Societatea patriariratri iradifionalS intdreFte IrromiscuiL;lioa scxual;i la bir, bati, dar o repudiazi in cazul femeilor. Mora';urjle patriarhale pot clevia ura resimtiiS de femei[e narcisice pentru birbati citre o r:elafie de exploatare ir cisitorie gi in cresLcrea copiilor in nroci paradoxal, feminisrnul poate farroriza promiscuitatea sexualii la femei cale prezirrti pablogii narcisice care se jdenlifici cu ct sr'xualitate masculini perceputi ca fiind agresiv.i. Dacii, din cauza intensititii sale, deplasarea agresrvititii de 1a mam.i Ia tatb ru solulioneazd ambjvalenta fctilei fati dc mama, frica si ura fali de mami o pot detcrmina s"i caute o mamasubstitutivi idealizati, care de celer mai multe or i inscanrni dez amigire si resentinent. Irrin urmare. ijrcercarea de a gdsi relafii mai satisficitoare cu bdrbafii sc po?tte transforma intr<i itienii-

)!,1

OTTO

KERNBERG

Relatii de iubire

.
'\larcisismul

fic;rn incrxrsiir.nfi cu bdlbatii - aciic.i o negare securrdard a acesiei deper-Lderfe amenintitoi:r'c poate evolua inir<r identifi - Fi cu birbali: e;l ciruti o leliicare homoli.xllalii a fermcii narcisicc iie honrosexi,rali cu femei, asupra cirora pacient:r igi poatc. proiecta propriile ner",oi cie dependenfi. Uneori, in cazul femerior', homosexualita tea determinatd de narcisism poate grati{ica fantasma incongtienii de a fl ambeie sexe hr acelagi timp, poate rega dependenla fa!"i dc tatil urAt si invidiat gi poate anula depcndt'n t.: l.errcul,.r,rs,t d(' m,tmi. O identilicare inconttient; cl.r o rnama narcisica, rece gi care respinge poate fi erxprimatii prin exhibitionism si seductie controlate fald de birbafi, plintr-un efort de a-i doinina 9i exploata, lucru care satisface nevoile sexuale ale femeii;i plevine declargarea invidiei. Femeile narcisice acct:pi.i cr o anumitd frecrrenlA o relalie stabijA cu un b.irbai pe care il consideri ,,cel mai bun", ciutArrd, in tr-o relafe hetenrsexuali gemelara incongfient.i, o solufie de compromis la inr.idia inconFtienti fali de bilbafi. Acest lucru ar putea cluce la ceea co aparent esie o relalie masochisti, in sensul c; accste fem.ei au iendinta de a devaloriza un bilbat imediat dupd ce il cuceresc; ele rimin fixate la bdrbalii indisponibili a ciror lipsi de disponibilitate le face ca idealizarea si fie incontestabilii si ii protejeazi do devalolizate. Unele lemei cxtrem de narcisice pot mentine reiatii autodistructive pe terrnen iung cu bir"bafi extrem de narcisici, a cdlor putere, {aimi gi talente n'()bignuite 1e dau aparenta unel fiquri mascuijne ideale. Alte fernei narcisice, trai irnplinrte din punct de vedere social, se pot chiar identifica pe depJin cu astfel de bdrba!i idealizafi, se considerd in mod inconstient ca adevirate surse de inspiralie pentrri ci ;i pot ajunge sa le condrrcd via!a.

Urreie femei narcisice ccntbini ciutarea unui birbat ideal crr o devalorizare la fel dc intensi a partenerului, ceea ce le face si treacd de ia un birbat faimos 1a altrii; totugi, altele sunt de pirere ci a fi puterea clin spatele tronului satisface nevoile narcisice pi compenseazi inr.idia incongtientd fatS de birbafi. Dacb promiscuitatea sexuald a birbalilor este in principal de naturd narcisici, promiscuittrtea sexuali a ferneilor poate avea origini atAt nar"cisice, cAt gi masochiste. Femeile narcisice igi pot mani{esta patologia in relafia cu copiii lor Uneie nu doresc si aibi copii deoarece se tem de dependenla unui copil pe care ar simti-o in mod inconstient ca fiind exploatatoare gi restrictivi. Altele iubesc copiii atat fimp cat ei sunt total de, pendenti - adici atAt tirnp cAt reprezintb o extensie narcisicd a corpului ori a personalitifii marnei. Sau mama se concentrazd asupra atractlvitifii neobignuite a copiiului, ceea ce stAmegte admirafia celor din jur, dar interesul ei fafd de viala interioari a coptlului este fbarte mic. O astfel de mamh favorizeazi transmiterea paiologiei narcisice de la o generatie la alta. tsSrbafii pot maniJesta aceeagi re ticenfd irr a avea copii, o incapacitate de a investi in ei, o indiferenti marcanti, cu exceptia cazurilor in care copilul le satisface propriile nevoi: societatea patriarhali tradifionali, prin delimitarea strictd a rolurilor matern gi patern, a eclipsat patologia din relafia dintre birbalii narcisici gi copiii 1or. Birbalii igi lasi copiii in grija sofii1or, iar lipsa de investire irr copii este astfei mascati. Un ait simptom narcisic important este absenta capacitifii de a simti gelozia, ceea ce indicd adesea o incapacitate de a se dedica suficient ceiuilalt, fdcAnd infidelitatea irelevanti. Absenta geloziei poate de asemenea sugera o fantasmi incongtienti de a fi atAt de superior tuturor rivalilor, inc6t infideiitatea parteneruiui este de neconceput.

25s

OiTO F XFRNBFRG

Rlalii de iubire

'

NarcisismL.l

l!(r

Thir.rli, iur;rdr.lx:rl, gelozia poatt'rnnr,:ni: lril rnar{r gracl de gr:io:zie poate iis; si sr. iulrevad.l o ranei narcisjci prt care ut-r Pacient narcisic o sinrtc atunci cintl este abandoliat pentru altcinerra. {le lozi;l do tip narcisic este in speciai surprinziitoare atunci cind partrrrerr;l fusese mai inainte negiijat sau tratat cu dispre!. Tipurilc de gelozie narcisicS, generAnd agresivitatea, inr5ufesc relalia periciitati. in acelagi timp, ele reflectS o capacitate de investire in celilali si de intrare in lumea oedipiand. Dupi cum a evidenfiat ttiein ( l 957), invidia esie calacteristic; agresivitdlii preoedipiene, iir special cele tx'aie, dar gelozia domini aglesivitatea oedipiand. (lelozia c;ruzati de o tridare real5 sau imaginate poaie decltrnga dorinta cle riizbularc gi, de obicei, ia forma unei triangulafii irrrrersate: dorinla constienti sau incolrFtienti de a fi obiectul competiliej dintre dorti persoare rePrezertante ale sexuluj ()pr-LS. Persoanele narcisice int6mpini dificulidfi in aLegere.r unui pa r tener din cauza ilcapacitdlir de a evalua cealalti persoand in prc> fi:rzime. Acest deficit conduce 1a o posibili combinalie periculoasri: calitifiir: ,,rdeale" ale partenerului se pot devaloriza din cauza jnvidiei inconFtiente, in timp ce realitatea personalitilii partenen-rlui este resimliti ca o invadare, o constl'Angere" o obligafic, pe ctrre pacientul o interpreteaz; ca fiind exploatare, interPlt.ire carer la rindul ei va evoca jnvidia. Un partener care a fost ales pentru cd el sau ea ij admira calitifile persoanei narcisice poate fi rapid devalorizat pe mdsurd ce aceast; admirafie e luati drept bun.i. Prin contrast, irrt6lnirea dintre o pelsoani narcisic5 9i un partencr capabil si menlilS o relafie de iubire poate trezi o invio die inconstienti intensd tocmai din cauza acestei capacit;'j capacitate desprc care narcisicul gtie cd ii lipse9te. in misura il care persoana narcisicd prezinti o anumiti dezvoltare a Supo'eului si se simte rrinovati pentru incaoacitatea

r rasp fl.i'iubirii prirT!ite, pt;atl tiSi ul1 sontimeri sporil. de inferioritate, care genereazd in subsidiar eforturj de a se afara ttng'otrir,r .i.r'5lor .L,ntitn(nle,lr , irr,rr jf ic .,rLti,trrt irrparrenr.iciefecte care ar putea justifica neputinta de a-i imp:lrtigi senti, meniele. ir consec-inti, existi doui lrosibilitnfl: o dezvoltare inadecriati a Supereului favorizeazd indiferenla, nepisar-ea si duritatea, care mdrcsc distanta in relalia de cupiu; sau existenta unei anurnite functioniri a Supraeului poate avea ca rezultat proiectarea sentimenteior de vinovitie asupra padel:rerului, ceea cc introduce o calitate paranoidd in relalic.
dr:

6'.

Relagii de duratH !a paftenerii narisici


De cele mai muite ori, un cuplu in care an'rbii patteneri au 'personalitifi narcisice poate g;si un mijloc de a convietui care si satrsfaci nevoile de ciepcndenfd nrutualS gi care si ofele un cadrn pentru supravietuirea sociaii si economicd. Ilelafia poah. fi goalti din punct de. rredere emotional, dar stabilizati prin cliferite niveluri de ajutor reciproc, exploatare 9i1sau confort. lmp;irtdgirea unor asteptiri conttiente in prirringa roluri1or k;r sociale, a bunisiirrii financiare, adaptarea ia medir"rl cultural gi preocuparea pentru copii, pot cimenta r-elafia. Totugi, de reguii, se activeazi relaliile de obiect inconptiente din ti.ecut. h reiterarea retratiei dintre o mam; frustranti, rece, care resprnge 9i un copil ranchiunos, invidios gi vindicativ, identjficarea proiectivd mutilalS poate distruge viata sexuali, poate favoriza pune, rca in sceni a relaliilcx triangulare li poate ameninla relatja in contexul social. Competijia incrrrrstientA intrc pnrtr.neri poate distnLge relatia atunci c6nd unul dintre ej are un succes sau un
eFec neastL.pta
L.

OTTO F, KERNBEI.(G

Relatii de

iubire.

Narcrsrsn ul

Dupi iunr am afirnrt anterior, inrridia intcnsi, preoedipi;rni afecteazd intrarera in situalia oedipiani. lnvidia incongtienti fafd lle mami devjne invidia incongtierlt; fali de cuplul cir:di1-:i1;1. Cisdtoria rLarcisicului devine in mod incongtierit o copie a cupluJui oedipian care trebuie distrusS. Invidia 9i vinovSlia inconstiente pentru inlocuirea pirintilor din situalia oedipiand converg. ,,Anaiizarea" relafiei oedipiene adici deterioralea ei - inconFtientd gi simboregresirrd pi distrugerea prin afundarea ei lici in excrerrrent poate fi exprimati printr-un efort asiduu de a distrngc tot ce e bun si valoros in celdlalt, in sine 9i in relafie
(Chasseguet-Smirgel 19E4b). Conflictul dintre forlele narcisice puse in migcare pentru disiTugerea relaliei 9i incercarea disperati a partenerilor de a se regisi unul pe cel5la1i sunt de regul5 puse in joc in reiatia sexuald. Devaiorizarea narcisich poate si fi ellminat capacitatea de aJ gisr pe partener excitant in plan erotic. Chiar daci relafia sexuald a supravieluit, capacitatea pentru excjtatie trecitoare ;i posibilitatea d.e a face sex nu pot evita congtientizarea de citre cei doi a distaniirii krr. intr-adevdr, actele sexual.e repetate in aceste condit-ii pot reprczenta o complicare traumatizanti pi pot deteriola relalia. Dar daci idealizarea, ca parte a unei relafii sexuale normale, nu a dispirut intrutotul gi partenerii poi simti excitatia sexuali Fi pot atinge orgasmul ca o incercare de contopire, iertare gi dependenli, o expresie a recunogtirrlei gi a iubirii, precum si o ciu tare a pldcerii, atunci in jurul unor asemenea intAlniri se poate cristaiiza o oarccare sper"anfi. Supravietuirea )cleallzirii, ea narte a lelaliei de dr;rgosLe, la inceput poate lua forma ulei idealiziri a suprafelei corpului partenerului. De fapt, unuJ d.intre;.rrinrele efecte ak toleririi ambivalenfei - recunoFterea propliei agresivitSli in relafia cu celdlalt 9i aparifia seniimentelor de rri-

nrrvitje sj a ingrijor5rii ',rr:ra ir' fi l ro.-i11)et"aro a aprr:,.'irrrii dr: riLrratil si a sensibilitifii iat;i dc colpul p:rrtcnerului. Una dirtre cele rnai rirfjcik: rclafi: c{e ol-.iect narcisicc o consti tuir atracl.ia reciproca a pacientilor i:are pi'ezini;i sirrdrornu] narcrsisnr ul uj maii gn {1(ernbcrg i989b), pr-rtr:rnice orieiriiri dis h'uc-

2t,:

tive si

uto-clistruc Live

gravr: gi o iendrn!d citre un

aonlpcrianlent paranoid si/sau irntisocial. ili misurt-i il c;ire. agresivilatea ser,reri difuzi indreptati spre propria persoani sl psihopatologia m:rsochisti prin tivii ti narcisic. se pot continua, se obsenrd dii'eritc qrade ?h t-are fiecare partener i1 exploateazi sau'il m;rltrateazi pe celilalt gi s;e negiijetr::.i sau se lnaltrateaz; pt sinc in accst ploces. l)e exemplu, o Iemeje carci prezinti tentlinfe cxrnice citre surcic! si o irrcapacila lc de a se indriigosti sari cle a sc cidrui irr ioiaiitate unej aJte pelsoane, s-a simtit atrasi de un b:irbat ai carui inleres pentfli ea o proteja irnpotriva seritir.ncntu lui ei leribii de srngrrr;t.rte gi a cirui lipsi dc. exigenie;i de dorinti cie;i i le sa, tisiale: pe.rle ei o fiicca sil sq. sjnrti r:onfcxlabil in r+:latie. in act' iasi tinrp, totr-rgi, bdrbaill i;i neglija sindtatea fizicd, cle;i snferr:a de o boalii potenfial fat;rli c;rre necesita ingrijire medical;i constanti. Modeiele ior auto-d.ishuctive de munci ;i indiferenla ambiior ia!a de consecintele pe terinen Iung ale realizirilor pr:ofesirr|ale inadecr.ate i au unit 9i mai muJt in ceea ce, in cadrul erploririipsii:ranalitice, s-a d.orreCit a fi o fascinatie inconstienti pe-niru copia heteroscxuali a propriului sile grandios gi auto-disLrlrctir'. Aceasti alianti distructirri a fcst schinrhatii in cele dirr urnri doar prin psiJrotelapia psiiranalitici a fe.mcii. Troate ci cea mai dramatici ilustrare a condensirii conflicteior oecjipien,:'si preoedipiene in clefinilea urei r:r'ia iii <le iubire narcisict:1 este errolutii,l b'ianguiatiei invcmate. l)e rcguli, birba-

OTTO

KERNBFRG

Relatii de iubire

'

l\a

r.ijisrr

t,lb?l

pr.ilfrrr inrr-u arrullif nledi social, cultural sau ltrole silnal, esic ciisit,-rriL cu o femeic consideraiS cle toata lurnea rxi:rnpiai'd si ale c.irei caiit5fi sunt reclrnoscute de sot. Ar puteil r:xisia gi copii, llratati cu ateniie 9i responsabilita Le cio ambii pinnfi. Birbatul are ;i o amanti, carc de reguli apalfine unui alt mcdiu social, cultural sau profesional. Fcmeile gtiu uua de alta si par a suferi ir aceasti situa[ie 9i existi nenumirate ocazii jenante fir public, irr.irucit rejagiile bdrbatului cu ambeLe femei ii influer:rteazi negativ afacer:ile gi \riata profesionald, sociali sar politici. Birbatul este;i el nefericit;r disperat, oscilA,nd intre sot11;

cste

iie si amiiltai. Prietenii, cunostinteie, partenerii dc afaceri, erxperlii in sin;rtaica mintali ir sfituiesc sA unxeze un tratament, iar bdrbatul ie urmeazi slatr-rl, dcmonstlAndu-si astfel bundvoinftr si bunclt inierrlij de a face fali unei situalii care il depdgegte. Pe clurata investigatijior psihar,alitice, se descoper; de regul5 o psihopatolosie narcisicrl sr.ver5, manifestati printr-un cl.ivaj total al relafiikrr birbatului cu icmeile. irr interactiunea efcctir,S cr-r una d intre ele sau cu ambele, in principal domini iubirea, dar agresivitatea se iace simfitii subtil in clernentul sadic de a le abandona pe amindoui, eclipsati dc objcei de vinov;fia intensi resimtit6 in mod real sau pretinsii ca;ltare. in siiua!ia descrjsi se obserwd o inversare a competiliei oedipiene originare pentru nami, dintre fiu si tatd; bdrbatui este acum obieclul rivalitdlii ihtre doui femci, fiul seducitor dc inocenL. CUvarea imaginii m.amei, pe de o parte, intr-o sotie materri ;i i,lesexualizaiS ;i. pe de altd part,:. itrtr-() amaltu L-\citant; sexual, dar devalorjzati dil purrct de ledere emofional, diferi de cJir-ajul pur ocdipian. Derterninantij preoedipieni se manifestti in relalia copiiireasc.i, depcnclenid;i upor exploatatoare a bir-

'natuirri narcisic cri antbeis: lcmei. in sontilxentel. lnr rie.a sc sinr!i incirept"itit 9i de indignare cAnd ne,,,oile ior. nu ctx'espund in tolalitatr cu ale lui 9i jr{tapacitatea dc a pistrtr }rcntru o pcrjnai:i.i mare dc timp una dintre relafii, fird o relatie cornpensatoric cu o alti femeie. Acelagi rncdel poate fi obsen,al 9i ia lenreiie care simt nevoia de a fi curtate simultatl de doi sau mai multi birbati. Uneori acr:ste corrdifii determind r-ur veritabil sentimcnt de disperai:e gi o dorin!5 de a rezoh.a situalia 1a cel cale trebuie si pdstreze legitura cu doi reprezentanli ai sexului opus. De cele mai muJte ori, totuFi, presiLmiie sociale exterioarr fi forteitzi pe ace;lti oacienfi sd urmcze un tratamenti din expelienia tnea, proenosticul depinde in mare m;isuri de motivul tratamentulu j: un alibi incongtieirt pentru a contjnua ambele relatii sari un efort de a iesj din captivitate. in condilii optinre, din cauza angoasei si a vinovSfiei fali de cele doui femei frustrante, gi implicit, agresive care ii iubesc, pacientul narcisic esle interesat in mod atuentic de tratanlent. l-hteJe paiologii narcisice severe la unul sau ;rmLril partener.i necesiti de reguii tratament psihanalttir:, in colrparatie cu cazu, rile in care conflictul pcr sc al cupiului depd;este sau eclipseaza dificultifile narcisice alt unuia sau ale ambilor p:rrteneri. lMotii'atia pentm tratament reprezinti un factol" crucjal deoarece anaiizeier dificile gi lbarte lutrgi de c:rre;ru nevoie acepti pacienfi, rna suia in care patologia cirplului poate fi pusd irr sceni complet Fi pellaborati in iransfer, sunt, dupi piletca mea, elementeie cele mai importante ale prognosticuiui. Multi pacienli narcisici trebuie si tldiascd egecul lepetat a1 ide.riiziriior 9i relafiilor de iubire, inainte de a deveni suficient de i:rgrijoraii pentru ei in;i;i si motivali si urmeze tratamentul alalitic. Asad;rr, tratamentul pacientilor de patruzecj si cincizeci de ani are o prognozi mai burri

2(,,:

OITO F. KFRNBERG

Relatii de iubire " Narctsisrlu

cil.ci{ ctl al p;:cici.tfilor mai iincri. lirtrrsi. parienlii exirem cit' rarcisjci necesiti trtrtarne*t precoce pentrLr a elita altelarea vi,.' tri proftsioirale gi a relatliii()r lor de iubii'c. Am comparat rclagiil-. cuolurilor sr-r b impactul patologiei narcisice la unul sau ia ambii pal t{'-neri cu cuplurile a ciror patoitigie narcisici este minimd. Sublinierea efectelor patologiei narcisice implici riscul de a exagera ei'ectele sale distructive, in acelasi fel in care evic'lentierea relaflilor lon-patoiotice poate exagera aspectul ideal sau idealizat al unei rclafii cle iubire. Pcntrlt a-rnr completa desclicrea, permitefi-mi si indic l'elurtle in care Patologicul gi non-patologicul se intrepitrund. intilnirile repetate cu consecinlele neg:ttive ale patoiogiei narcisice Pot avea un c[cc1 benefic, iar interacliunile dintre parteneri car-a se oDur'r aiteptdrilor inconptiente sau reiteririlo;'conflictelor dirl h"ecut pot vincie ca, neutralizAnd efectele identificirilor proiectivt' pi conbolul omr.lipotent, precum gi comportan-rentele r:epetitive autocijstructiver. in gtncial. rcrcunoagterea ambivalentei estc numitorul comun al pacienlilor care incep sd devind tot mai c()nsfjcllli dc propri. contlibufie la confljcle gi fi'ustriri. Ameiiorarea se caracterlzeaz.i prin dolir-r profund, timp in care pacientul poate s;i tecunoasci ;i si perlaboreze agresirritatea, dorinla de a anula cfectele ei 9i de a repara daunele reale sau imaginateAsemenea procese de vindecare pot avea 1oc gi ilr viafa de zi cr.r zi, in afara tratamentului. O femeie narcisjcd cu un lung istoric de reialii exploatatoare cu bilbali puternici gr avAnd un stiJ de viati eg;ocentric 9i dc preamirirc de sin-e:t riscut un copiJ dupi multe efortur:i de a rim6ne iusircinati. Atunci cind a dcscoperit ci fiul ei suferi de o boaid incr-rrabili care ii va a,lttcr' moarLea ir primele etape ale copil5riei, furia pentrLr destinr-rl necrulilto1 gi nedrcpt s-a transformat i;rtr-o totaii d.iruire perhu

cirpil lnirurc6t copilui clcvinc mai inrpnrtalrt detcAt vi:rir ej sociald, plolesionald sau pelsonaii. ea se simte pentru prima r_-iatii impicatd cu oa insdgi si cu lumea inconjuritoare. Dbr:uirea ei firi rezerve reflercti atal: investilia narcisici in copjl, cAt si ceea ce ar. putea fi nunttir-: abd icare aitruisti cu implicalii masochiste. Condensarea unor trisituri narcisice 9i masochiste in auto-sacrificiu i-a influenlat relatiile cu celelalte persoane importante clin viala
ci ;i a determinat-o nA iFi schimbe radical atitudinea faii de bdrbati. l\ elibelat-o ii de nevoia de a mer-rtine o imagine jdealizatai despre sine ca bazi a stimei de sine. I)upi moartea copilu [ui, a {ost capabild sii se dedice pentru prt'ma dati unei r.eiatii cu un birbat, relatie b azata pe reciprocitate pi angajanrent. Uneori. aJegerea unui partener presuoune incercarea persoanej de a-sj vindeca patoiogia indivrduali. in mod inconstient, un birbat care manifestd o supraaoreciere de sine, cu o cjevaioriza, re cinic6 a aderirii la rralcrrile etice 9i avAnd convingerea cd 1umea este edonisti si egocentrjci, ar putea alege o femeie care respcctti profund valorile etice le apreciazi ia allii. prir-r faptul cd 9i se simte atras de o astfel de femeie gi prin tentalia de a-i disprelui valorile, ca parte a unei compulsii la repeiitie a conflicteior sale narcisice, el poate manifcsta in acelapi timp speranta incon;tientd cI ea ar putea triumfa mrtral asupra cinismului sdu. Ast_ fel, r:forturile de vindecare si se manifeste in sistemele ldealului Euluj ale unui cuplu gi in conflicte incongtiente din h-ecut.

?(j7

OTTO F. KERNBERG

Relatii de

i!bire "

Ndrcl5rsmLrl

isi pr-ln amprrnta asupr:a psihodinamici j cuplul:i. inteleg aceste reiatii bazAndu-m.i pe fonnulirile psihanali tice referitoare la psihoclinamicile proc--sclor de grup. ii rn s|ecial rtjatia dintre astfel de proc-^se de grup;i atitudinile irrdirriduale fali de sexualit,tlr's; \ i.tlJ se\udlJ ,r cLlplului.

26c)

Perioada de laten!5, dinamicile de grup gl conven!ionalisnnul


ce an examinat modul in care dispozilia individrrlui pentru erxcitalie sexuali 9i dorinla erotici se transform; treptat in capacitatea de a iubl matur atunci cAnd devile parte a cuplului sexual, vom explora in cele ce urmeazi relalia dintre cupiu ti releaua socia 1.1 inconjuribare. Voi prme accerLtui in special pe

Cuplulpi Grupul
Am mai scris (1980b) despre contributiile psihanalitice la relafiile indivizilor, cuplurilor si grupurilor. Freud (1921) descr:ie regresia care are loc in cadrul grupurilor gi idealizarea hderului, care isi are origiirea in siiuafia oedipian5. Bion (1961) propune ca membrii unui erup restr6ns actioneazd adopt6nd pozilia de {ugd/lupti 9i de dependenli (preoedipiani la origine) si cea de formare de perechi (oedipiand ia ongine). llice (1965) si Turquet {1975) au studiat grupuri mai mari gi au observat cd pier.derea sentimentuiui de identitate caracterizeazi membrii, precum si irica de agrcsi,,'iiate 9i de pier.dere. a controiului. In general, toate grupurile nesbructurate (adicd aceie grupuri car] nu sunt organizate in jurul unei sarcini) favorizeazi un simf al moralit.ifii restricti\', reSJresir'. Acest tip de nroralitate este caracteristic retelelor sociale - srupurile gi comur-rititile sociale restrAnse in cadlul cirora indivizii comunici unul cu celdlalt, dar nu sunt intimi, si intre care nu existi neapdrat reiafii personale. Valorile de bazi comune stabilite in aceste condifii, precum si ideoJogiile tranzitorii care se dezvolti in grupurile nestructurate mici gi mari se aseamind foarte mult cu car-acteristicile psihologiei de masi (reacfiile indivizilor atuncj cdnd i;i triiesc experienla apartenenlei temporare la un grup mare sau la o masi impersonaJi).

Dupi

grupurile n:rici 9i mall in cadrul clrora cuplurile se formeazi, cri care interaclio;reaz6 in moduri complexe gi care au o influenli semnificatir';i asupra difi cr-rl tifikrr intimpinate de cuplu in vi;rf.i amoroasd. \,{i refer nu numai ia grupurile propriu-zise, ci gi la fantasmelc pe care ildivizii ;;i cuph-u"ile le dezvoltd in legdturd cu acesiea, in special in ceea ce prirreste cerinfe1e, ameninlirile;i satisfacliile care sunt de a;teptat in momentul in care cuplul va inter:acliona cu astfel de grupr-rri. Consider ci iudecdfile de valori reale sau fantasmate, erigenlele moraie 9i concepliile despre i'ela1iile de iubirc ale grupulr,ri pi ale cuplului ioacd un rol semrificatir'. in acelagi timp, se stabile;te un echilibru fragil intle cuplu gi grupul sau grr-rpurile din jurul lui, care la rindrrl ior

OTTO

KFRNBERG

Relatii de iubire

P-"noadb

d! laten!;, dinariricile

de gru p 9i conventionahsmu

in iurririie anterioare ('1980b) am sugerai cti, in aceste condilii. ilemhrii iinrl si ploiecteze componenteJe Supracului irrfantil asupra glupuiui. Ei incearci si ajungi la un consens incon;tient asripra ur:ror valnrj de bazd diferita tle cca practicati - o moralitate ci acesii moraliiate, pe cle fiecare individ in parte. Consider acestui capicare ce vor fi - o din motivemoralitate ciarificate pe parcursui rroi nurni convenfionali, este uimiior de simi ioi larti cu moraiitatea copiilor din perioada de latenfd - dupd apogeul complcxului Oedip, intre r.irsta de 4 9i 6 ani gi prelungindu-se pAn,i la pubertate gi adoiescenfi. Ca pafte a dezvoltirii Supraeuiui, perioada de latenld cste responsabilS pentru constitujrea unui sistcnr moral ertrem de dependerrt de n<.'voia de adaptare la sis tcmul social din gcoald gi din lumea adullilor gi de n.evoia de a proteja lelaliile de tandrefe cu pirinlii funpotr:iva conflictelor sc'xuale ;i agresirre aie stadiului oedipian. Psi}oiogia perioadei de laten!;i sr caracte rizeazd prin consolidarea relafiei pozitive cu ailbii pirinti gi prin refularea exprimirij directe a dorinfelor sexuali. Fafi clt'obiectul oedipian 9i a competitivitdtii. agresive cu riv.r 1ul oedipian. Derivatele acestor dispute sunt redirecfionate asupra formatiunilor de grup care caracterizeazd perioada de latenfi 9i, ca parte a integririi in grup, copilul care traverseaz; acest stadiu se identifici cu ceilalli membr"i ai grupului proiectAlc{tr9i Supraeul postoedipian proaspit forrr,at. in acelagi timp, clorilfele perr tru o relalie de jubire exclusivi derivate din tendinlele oedipiene mar:cheazi inceputul urrei diaiectici intre dorinla individualti pi conformitatea cu un presupus ideal al gmpului. Car:acterisLicile mor:alitiiii de grup in perioada de laten!5 inc|-ld atit cunogtinle sexuale, cAt gi ,,inocenfi", in sensul ch serualitatea este ceva interzis gi are de-a face cu comportamentul secret al ,,altora". Se observd si o devalorizare peiorativi a scxu-

a avca ei ingisi copii (I"auiina Kenrberg si Arlene Kramer


Richar:ds 1994). Valorile caracterisiice perioadei de latcntl tind si structureze cr-rlunicarea ir': care forma primcazi asupra coniinutuiui: se ob, serr'.l prediiccla dc a actiona intr-un rnod hjstrionic teatral; pre_ Fi ferinla pentru sentimentalitate in defavoarea sentimenteJor prcfunde; ;i, in gindire, pentru lucrurile simple si banale in cic.lavoArea celor proinnde. Intoleranta fali dc ambivaienta speci fic:i moralitilii din perioada de latenib este probabil exprirna tE cr:J mai liapant in solutionarea corrflictelor prin separarea ,,dugmiuri Lx'rdi" de ,,prietenii buni". De fapt, o astfel de moralitate este si_ mjl:rri kitsch-r:lui Iorme artistice iipsjte de valoare estettici. dar

condel:;lr.i cu prr-:clccts* i.Ji r;iii iin;lli, expri:natii, rJe cremplu, in rr:ferinte la organeie si .rttir,ritdtii+.'sexri;tic ln termcrlj de nrurdai., ,,glumc murdare,,, gi lrin roactia dc rusirLe si ciezgust fafi de comportamentul seru;rl- ia calc se adar-igii si o curiozitat,: il mod secrei excitanid si prlirai cle uimire in prirrinla sexuaiitdlii. Moralitatea simpli a pelioadei de laienf;i imparte persoanele si cauzele in bune si relle, ilisociazi sexualitalea genitaliL de afec{iunea tanrird;i sexul gerr.ital cle componeuteje sexualiti!ii infantiie perversc polimoric, si iircur;rjeazi naivitatea, o inocenti motivat;. Aceastb moralitate a perioadei cie latenfii nu tolereazA amLriguitatea ambiva;;i lenla care caracterizeazd rclatiile enroiicxrale nrature: ea tinde s,i t'lirrrirt.elenrctriulcroric drrr rel.tfiil. ..,rc(ellJtc leg.rl - rn crL,ni:'i, reiatia r:upiului parenttrl ,,ofici:rl". Estc imporiant de meniionai r:ij, in sentimentele si lantasmele lor, copiii aflafi irr perioada de laienfi marrii:estti o citpitcitat, remarcabili cle a sc intl;';igosti. cu aspecte alc iubirij ronrantice, atribuite in mocl tra_ diijonal atiolescenfilor 9i .relulfilor exceplie fircind teama dc

alil;:til gerritaie ner.-errLlr;i

ce j:iinrl

OTTO F. KERNBERG

Relatii

deiubire. Ferioad;dE !rlert;, drIijmtct

e de

grup

it conventjoralismu

Ft:,

crr nrare nrizi la prrbiicr-rl 1arg. Ir-i|sch-ui este c;:racterizat de obicci de sefttimrn l;r]itate, cai:actcr trriclcnt, prctenfiozitatc, grandio ziialc, simpiifir:are faciiS a stiiurilor de expresie traditionaie domj-

nante, supelficialitate inteiectuald 9i urmirir"e a unor idealuri infantile: idealizarca a c-'ea cc cstc mic, comod $i amuzan! ima gini cri ciovrri, un foc in Femineu intr-un peisaj de iarnd, mediul ca1d, protector, sigur, simpiu gi fericit a1 copil.irrei (fantasmate). Acestd molalitate a perioadei de latenf.i se preteazi la proiectarea rnasivi asupra grupului tr persisti de-a lungul adoiescenIei gj chiar Ia matlrritate drept un sistem de valori coinune in cadrui unui grup nestructurat gi in condifiile relTesiei grupului. ln timp ce Supraeul in pe;'ioada de iatenf.i estc proiectat cu LlFurin[i de citre membrii unui grup nestn]cturat, SupraeuJ matur si extrem dc individuaLzat de mai tArziu ,,r".imene pe loc". Acost Supraeu matur va per"rnite integnarea, avAnd drept rezultat capaciiatea pentrri iubire pasional; de iungi duratd irr viala de aduit. Ascminarea dintre moralitatr.a din perioada der latenli gr kitsch inciici leg.itura intim.i dintr:e procesele regresive d grup jcd produse menite si placi ingi creafiile culiurii de masi -;1d vidizilor care functioneazi sub influenfa psihologiei multimilor.

rli:r pernriie o simnlialreilate romtinicatjonaIii c:rrc ii col.rir:ri individului sentimentul cie apartenent;i ia un grulr. ilr:rasur.r in care radioul furnizeazi o mai r,arc simultaneitatc iic comunicare decAt ziarele, iar tejevizorul sporeite caracterui imediat al reiatiei dirtrc rnaterialul vizionat gi telespectator, -rzrdroul 9i televizorul favorizeazd in mod special convertirea asctrltitorului si spectatorului individual inir-un membru al grupului.
Comurricarea mass-nedia corespunde caracteristiciior conven, fionaiitdli i care reflecti cerinfele Supr"aeului latent descris ar-rterior. Cultula cie masi, aFa cum e ea transmisti prin intelmcdiul mass-mediei, se caracterizeazd prin exigente intelectuale iirnitate in mod semnificativ la adresa consumatrtrului. LinrhajuJ 9i autoritatca icieviziunii se adreseazi irnplicit unui pubiic parir, lrrriform gi ,,neinformat". Povestea bazati pe un comic de situatie este simpli 9i lesne de inteles, reaclia telc-specta torului i:ste predictibild. Telespecta torului ii este permis un sentiment rle superioritate amnzati caret ii facilitc.azi satis{actia nitrltsica. Siiuatiile dramatice cu solulii ciare mentin separarea dintrc cr.irninaiul (riu) care este pedepsit, pic.liosr-rl car.c se ciieste;i invinlietorul (bun) care apiri ideea de dreptate pi puritate. Sentimeniajitatea, o orientare spre valorile copiliriei si actjvarca fantasmelor cu accente paranoicle si narcisice din filmerle de gr,lazi pi de aventuri satisfac dorinfele regresive aie gnrpului
mar:e

Fsihologia mullinxilor Fi cultura cie rnasd


Serge Moscovici (19E1)suslinea cd este posibil si aplicdm teoiia lui Freud clespre psihologia mullimilor (1921) la invidivii izolali sau aparfinAnd unor grupuri mici, citind ziarul, u itAndu-se la televizor sau ascultArrd 1a radio, deoarece a gti cd ceea ce vezi si auzi este vizut gi auziL 9i de un pubiic vast te face sd te simti ca o palte a unei mulfimi. Pe scurt, mass-me-

ti nestruciurat.

Cutrtura de masi ofeiii o moralitate conventionald reglemer.l, Fi rigidd; autoritilile (parentale) surt ceie carc decid ceea ce e bun 9i riu: agresivitatea estL. tolerati doar Caci justificd revolta impotriva criminalilor gi ped--psir.ea acestora, moralitaLea conventjonala de grup este lllat:i aa atirre,

tat;, stabile, strictd

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

P,"rioadi de laienl;,

dtnan|.j

e d-"

gtup

sr

.onvenlio railsmu

)1A

t{,f)t;rn.,nt.rljiaten a.ttiona.azii aa un ScLtl itnf)(lilirra irrrt'i pro.'nr f uni:i r;ri omotirnalr cor.sidcratd iropleFitoarc d ir pcrsprctiva rnoraii tirtj j spcci f ic(' ropildrlei. Chiar gi atunci cdnd a gresivita. icar estp pr.irrcipa la iemi, trium{ul eroului ;rsupla monstliior a grcsil i conr bini toiera rca sac-lismului cu v ict{}rri a Si-rpr"a eului perioaclei de laten ii. Acr:ieagi cartrcteristici a1e perioadei de latenfi prevaJcaz.i gi in cazul ternaticij sexuale: iulrirea iandri este complet separati de orit e ele'rnr:nt crotic seru erotismul se insinueazi subtii cloar in ca zu i in d irrl zil err i cleraiizaf i, apreciati. Sexualitate;r cenita l :i este ,,cunriscuti", ,Jar poate fi toieratd numai dacd esLe disociati de cxpci'i enlele emolionaie a ic persoanelor idealizate. Ti1.i6'. """r.-lit.rtea explicrld esle asociati cu interacfirurile devalorizate, depleci;rtc sau agresive, sau cu personajelt' ,,ciudatc" din drameie conventionaie. futanilestarea directi a tendinfelor- sexuale infantiir: pen,crsc l--'olimorft' iipsegte cu desivArgire. Der exenrplu, tipic penh"u filnrele conventionale este ci ;i aLunci cAnci desc:'ielea intcraltir.ttriltx sexrtaler cstc alla!'cnt tolerati. cej tu Lr cistrjc.it: i'ericiti nu au o viafii sexualh impl;niti 9i existti o )ips:i de Landrefe er"otizat; aita decit momentclo cle ,,pasilmo", impregnate de reguli cu acc.nte agresive, pericuit:last- sau puniiive ale respectivei inte;:acfiuni pasionale. Am desoperri cd fi|lele iiustreazi clar ctr:rnul confiict dintre moralitatea privaii i'i conventionalismuI emanat din pr:ocesele c{c grup drn perir-iada c{e iatenf.i. Cred ci erploralca diferenfelor dinirr: filmeie erotice, corlventionale 9i pornoqrafJce oferd o mai buni infeicgere a motivaliilor incongtiente care stal-l la baza acceptirii sau dezaprobdrii eroticului sub impactul culturij de masi.

Filrnul canvengiona!
ughes 1985) r.e- a ceea ce arn numit filmul convenlioprezint; un exemplu tipic
Thc iJreakfast CIub
Clu.bu.l MicuLui-rieiun (H

nai. El prezint.l conflictele gi revoltele adolescenfilor la gcoalS discufiile lor despre sex si comportarnent sexual gi las) im- explicite presia ci este foarte ,,deschis". Totugi, scenele sexuale dintre adolescenfi au loc fird ca participanfii sE aibd iegituri emofionale, sar-r astfe] dc scene sunt clar impregnate de agresivitate. Atunci cind protagonistul, un lebel care pe parcurs devinc fiul risipitor sau picitosul plin de remugciri, se indrdgostegte de protagonistE, dispare orice rcferire 1a intimitate sexuald. Ftlmul Fntsl Attraction * Att actic fntnld (Lyne 19E7), un veritabil succes comerciarl, este structurat identic. B)irbatul unei sotii minunate gi firlelegdtoare are o aver.lture cu o femeie care initial pare mai atldgitoare, dar care se dorredeFte a fi o persoani grav bolnavd - se automutileazi, este acaparatoare gi ajunge in cele din urmi la crirnd. Dupb ce atenteaz; itr viala solului adulter, dar acum piin de remugcdri, gi dupd ce ii terorizeazi familia, ea este in final ucisd (in legitimd apdrare) de solia lui. Dincolo de moraiitatea sa conventionali, acest film surprinde relafia eroti, cd a indrdgostitilor, dar evitd exprirnarea intimitdtii sexuale a celor doi sofi. Un alt film, Ser, Lics and Videotape - Sex, minciuni gi casete r:idco (Soderbergh 1989), relevd intimitaiea sexualX doar intr.e cei care nlr sunt indrSgostiii, iar singura relatje de iubire adevdratd este prezentatb fdrd o astfel de intimitate. Sotia unui avocat infidel (care are o aventuri cu sora ei, descrisd intr-o lumini r-regativd) este eroina puri, inocentd, frustratd, dezamdgiti 9i inhibatd sexual. Dupd ce il salveazd emotional pe un prieten n.on-confor-

OTTO F. KERNBER6

Relalii

deiubire'

Perioad;

de atent:, dinamlci ede gr!pti conventionalism!

nrist cle-al sotuiui {un tAnir a c5r-ui ,,perversiune" sexuali cttnsti in impotenld si care inregistreazi video confcsiuniie si compot^ tamcntul sexuaj al femeilor), sotia axrcatului ajunger sd sc implice eraolional intr-tr relalie de iubire cu acest prieten, dar filmui nu indici nici o inlimitate sexuali intre cei doi.

Arta eroticE in filrne


filmul convenlional, filmul clasic regizat de Noaptet men cu Maud, Eric Rohmer (1c)69), My Ni.ght at Mnud's - cu personalitate de tip ilustreazd artistic erotismul. TAnirul erou obsesjonal este timid gi indrhgostit de o fati pe care a zdrit-o de la distanli 1a biseric5. Un prieten ii face cunostin!5 cu Maud, tr tAniri inieiigenti, caidd gi independent5, care tocmai pusese capit unei povegti tragice de iubire 9i care se aratd amuzati si atrasi de rigiditatea gi timiditate a eroului nostm. Oferindu-i gansa de a petrece o noapte cr-r ea, Maud ii pu.ne ia incercale rezervele m,.rrale; el se lupti cu sure gi o respinge, rinindu-i orgoJiul CAnd ihtr-un sfArgii sc. arati dornic si o strAngi in brafe, ea il respinge, spunAndu-i ci ii plac birbafii siguri pe ei. Subtilitatea bteracfiunii dintre cele doui personajegi a rela;iei lor erotice, precun'r si abilitatea spectatorului de a se idenfifica cu protagonigtii tre'
Spre deosebire de zcsc emofii putemice.

Filmul lui Bertolucci, Last Tan.go in Pnris - Ultimul Tangou la I'aris (197$1, de asentenea un succes comercial, surprinde evolulia relafiei sexuaie a ceior doud personaie principale (interpretaie de Maria Schneider' ti Marlon Brando). Schneider i1 intAlnegte: pc Brando dir int6mpiare irtr-un aPartament care al'fi putui fi frumos dacd ar fi fost amenajat, Pe care ambii doreau si il inciririeze. Ea eziti si se mirite cu logodnlcul ei, un tiindr regizor de

sint.tcis, cstr: in tjoliu pnrtni.ld, crxnpiicat de fur"ia fa!5 de faptul cii i-a ingeiat cu un ait bhrbat. irr rcl;rtia cu Schneidr:r, o femeie mult maj tint\rb ciecAt el, in care ambii hodrisc sd nu i;i spuni nimic unul despre celilalt, nici mAcar numele, eJ inccarc;i sd nege;i si lase in urmi fecutul recent. Aceasti rela!ie sexuald profundd, in care dragostea 9i agresivrtatea se contopesc, reflecti doliul lui, iar idealizarea, sentimentul pierderii gi agresivitatea apar ca o partc a efortuiui lui de a se apropia de ea. Sctureider, in cruda fricij pe care o simte faid de sadismul lui, este atrase gi iulburati de accst ciudai american venit ia Iraris, iar fiLmui rrorbeFte di:spre incerciirile lor e;uate de a menline si dezvolta aceasti relatie;i despre finalul ej tragic. Corlbinafia de dragoste sexuali, relalii de obiect intrep;itrunse si conl'licle plofuncie de valori surprinde natura compiexi a pasirurii umane gi conferi filmului o calitate erotjcd intensi. in ceie dirr urmi, cel mai recent film a lui Creenaw.ay, Tlr: Cotlc, thc Thiet', FIis Wifc nnd FIer l.oocr - Bucdtnru!, hotul. solin tui si nwtnlul ci (.19901infrifi-"eazi r:elafia eroticri drept o fircercare de ;r evada dintr-o lume controiatd de un despot sadic. O intAlnile intimplStoare se tralsformi intr-o relatie sexualii intcrzisi ;i periculoasi. Faptr-rl ci indrigostifii sunt la mijlocul vielii intensifici dorinta ior de a incc.rca sd igi refaci viala prin iubire. Fiimul integreazi simboluri orale, anaie sr genitale, gi o suprastructurii totalitari care transformi orice relatie umani intr-o univers plin de excremente gi violenfd. Actiunea principalb se petrece intr-o sald elegantd dintr-un restaural dc lux. Ajci, tiranul si siugile iui incalcd toate regulile relaliilor umane obisnuite. Dincolo de aceasti incdpere, regisim o lume ,,orali" -rlTuchrpati de bucdtar gi ajutoarele acestuja, in care cultura 9i civiiizalia sunt mentinute prin prepararea ritualizati a mancirir 9i prin mus- r..

fiirn. Blando.; rirr,ri iotit

27,1

L]TTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

Perioad:r de

latent;, cljiarniciic

de grup

tr conventiora jsmu

2ill

zica cie fundal, vocea angelic.i a unui copil. ir af;rra bucitiriei uriage, ne lor.im de iumea ,,ana7d", o stradd imbibati de fum nociv, cAini sSlbatici 9i oameni maltratali. indrdgostifii, in incercarea de a scdpa de tiranul omniprezent, se intAlnesc intr-o zond secreti din bucdtirie 9i se ved obligali sd fugi, dezbrAcafl, intr-o remorcl de gunoi plini de carne Putrezitd. Scapi de acest chin gi gisesc refugiu intr-o librdrie, al cdrei custode era eroul, gi relafia iubifilor este consolidati, cel pufin temporar, printr-o baie purificatoare care ii elibereazi de lumea anald care i-a intemnitat. Maltratarea brutal5 a femeilor de citre tiran, dispreful siu total fa!5 de cr.rnoagtere gi inteligenfi, htoleranfa fafi de viafa amoroasd privati gi liberi, toate confibuie 1a celebrarea dramaticd a iubirii. Calitatea eroticd a acestei iubiri il emofioneazS Pe sPectator datorit; fragilitilii sale gi a forle1or puternice fatd de care trebuie si se afirme-

Filmul pornografic
in titeratura pornografici rein filmul pornografic tipic - 9i totali a funcfiilor Supraeului. observim absenta prezentativd - facil exprimati, ru;inea este abolitd O datd cu Sexualitatea este disparifia valorilor convenlionale 9i mai ales a celor individuale, eliberarea de judecata moralS reitereaz5 evadarea excitanti 9i
eliberatoare de responsabilitatea personaid pe care Freud o descrie ca fiind caractedstic; maselor. Spectatorul se identifici mai degrabd cu activitdlile sexuaie decAt cu relaliile umane. Lipsa ambiguitdfii, lipsa de sens a narafiunii, care nu permite nicj o fantasmi despre viafa interioari a protagoniFtilor, conkibuie la mecanizarea sexului.

Dezumanizarea relatiei sexu;rle caracteristicii filmn lrri pornogralic activeazd in sper:tator-, in spocial cAncl accsta il rrizioneazii iir cadrul unui grup, selrtimente sexuale infantile perverse polimorfe disociate de tandrefe si care cuprind aspectc.le agresive aie sexualitSfii pregenitalc, o degraciaro feiigisti a cuplului aflat in intimitate sexuali ca o coJecfie de pdrlj corporale excitante si o distrugere agresiv5 impliciti a scenei ()rigilrarc rn cornponL'nte sexuale izolate. Are loc aici o descompunere pen'ersi a eroticului, care tinde si rupd legitura dintre erotic 9i estetic, precum ;i ideaiizarea rubirii pasionale. in misura in care fiimr-rl pornografrc sfideazi moralitatea convenlionald - de fapt, exprimi agresiune fa'5 de convenlionalitatea gi intimitatea emofionali profundi el are gi valoare de goc. Dar cl.riar 9i cAnci este cdutat.i individual pentru a facilitar excrtalia sexuaii 1;: niveluri prirnitive ale erperlentei emolionale, pornografia derzine repede plictisitoare pi autoclistructivi. Acesi lucru sc intimpli deoarcce disocielea dintre compoltamentul sexual ;i complexitatea relatiei emofionale a cupluJtLi priveazi scxuaiitatea de implicaliih ei prcocdipicne si c'e dipiene; pe scurt, mecanizeazi sexul. Putem face o paraleli intre filmul poi'nografic ;i deteriolarea iubirii pasionalc ir conditiile in care impulsuriJe agresive domini actul sexual, agresivitatea inconstienti distruge profunzimea relaliei obiectaie a cuplului, gi absenfa unui Supraeu integrat al Lrarteneril(n" gi al cupiului faciliteazh disolulia intimitiilii in sex in grup mecanic. Astfel, mr e o coincidentS faptul ci filmul pornoorafic, care errrloateazi deliberat disocierea .ljntre sex gi tandrefe, ajunge si fie triit - adupi irnpactuJ excitant sexual imediat al afigir"il sfiditoarc scxlralitdlii penrerse polimorfe drept mecanic ;i plictisitor, la fel cum indivizii care iau parte 1a sexul in grr-Lp resimt duph o perioadd de timp o dimimiare a ca-

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire " Perioad:

de aten!;, dir:amrcilc

de

gr!p tl .onvenliona isrnLl

t80

pacititii lor

c{e

excitaije sexrlal5, ca rezuitat

a1

deteriorbrii relafi-

ilor de obiect. Filmui pornografic rue gi o ar-rciicnli de masi fidelS, ,,neconvenlionald", sau ,,subterand", care tolereazi gi se arati inc6ntatd de analizarea sexuaiitdfii care caracterizeazd proceseie grupuriior mari (Kernberg 1980b). Aparenta conbadiclie a acestei recepiivitd!i gi efecteler plictisitoare clr accentc auto-disir-uctive ale filmuiui pornografic sunt exprimate in extrema instabilitate a audienfei sale de masi. Caracteristjcile fi1mu1ui pornografic elibereazi spectatorir de gocul scenei originale invard.ate gi de arneniularea confruntirii cu o integrare a tandretii cu senzualitatea, pe care Supraeul din perioada de latenfi nu o poate tolera. Din aceastd peipectivi, filmul pomoerafic este contrapadea filmului colrvenfional 9i, in mod paradoxal, toate celelalte aspecte se supun aceieiagi domindri incongtiente a Supraeului perioadei de latenfd. De fapt, in afara reprezentirii actului serual, filmul pornografic poate fi errem de
corrvenlona1 9i, de cele mai mLrlte ori, trateazd comunicarea sexuald cu un,,umoL" sau amuzament copiliresc, fapt ce ii permite spectatorului si evite orice reacfie profund emolonali sau con;tientizare a elementelor agresive din conlinutul sexual al filmului. Surprinzdtoarea absenti a cadrului estetic reflectd si absen-

StolJer (19911r) descrie psihologia actorilor, regizorilor"si a producitorilor dc filme pornografice, ilustr6nd in mod dramatic experientele lcx traumatice, cgrrsirre. umilitoale si dr traunratizare sexuald. Stolier consideri ci pornografia reprezintd in mod incon.giient un efor'., din pariea celor tmplicali in realizarea ei, de a transforma asemenea experiente prin intermediul expresiei d.isociate a sexualitAfii genitale sub impactul sexualitilii infantile perverse polimorfe, De;i fiimui pornografic dd impresia de a fi diferit de cel conr.entional, se observi aceeagi tendinfd de a disocia sexr-lalul si senzualul de tandrele gi aspectele rdca liza lt alo erur isrn u lu i.

28)

Structura fi lrnutui convenfional


Reprezentarea eroticului in filmele conventionale este pandantul filmelor pornografice. Filmul erotic conventional incuraleazi o regresie facilA pi plini de satisfactii imediate la niveh- de amuzanrent al culturii de masi, o armonie cu moralitatea convenlionali gi la stabilitatea reconfortanti a unei identitili de grup fundamentate pe valoriie Supraeului din perioada de latenfi. Cu toate ci aceste filme spun de obicei o por.este si implicd o anumiti evolufie a personajelor, r'iziunea viefii sexuale a protagosnistului incd mai reflectd moralitatea Supraeului din perioada de latenfi. Pot fi reprezentate raporturi sexuale intense inire indivizi a ciror relafie e in- mare parte agresivi sau senzuald, in timp ce cuplurile care relafioneazd tandru, mai ales daci cei doi sunt cdsiiorifi, nu sunt reprezentate in intercatiune sexua15, ca urmare a inier ventiei interdicfiilor oedipiene. Aceste {ilme simplifici relatiiie emo}ionale, evitb profunzimea emotiorral5 intr-o manierd foarte asembndtoare cu cea a fiimelor por-

!a funcfiilor unui Supraeu matut sugerati de vulgaritatea


decorului, de muzica ambientali, de gesturi gi de arnbianfa generali. Reprezentarea agresivi, voyeuristi a comportamentului sexual, accentul pe acte mecanice de penetrare gi de a fi penetrtrt, pe organe sexuale continute sau continitoare gi pe pirlile corpuluj aferenie contribuie la clivarea corpului uman in pirti lzolate a ciror prezentare repetat; inciici o abordare fetigisti a organelor sexualc.

OTTO

KERNBERC

Relalii de iubire

P,"rioade de

latent;, din a r1lcile de g

u p si

convenrionalisnul

ltt)

no,-ll;ri:i.,c- irr ciuda comnortatnentrrlui si a reacfiilol rczonabile aic, inclivi;i lor, 9i incorporeazd idcalur:i din pc.r'ioada d e latenti care fufirizeazi o cajitat0 umani, chiar riaci sentinrentalil, ab

Structuna arEe{ erotice in

filsm

2ti

senLi in tilmele pornogl"afice. Filmul colr,enfional elimind comfirfantili pervelsi polimtlt:fd carc sti lin centrui filmului pornogt'afic. Intercsant este faptul cd filmul conventional surprinde mult nrai frecvent acte de vioJenfi dec6t de erotism. Dacd cenznla (sau auto-cenzura producitorului) favorizeazi filmul conventional gi are un grad scizut de toleranlii fald de arta erotici, o.lpCrttlrsr.t-tcler acestui proces selectiv sunt probabil, cei pLrlin in parter inconttiente. legate de ideniificarea intuitivi a cenzorilo:.cu psihoioeia perioadei de.latenfi a posibiluJui public, fdri si pun;i acccntui pe plincipiilc' fturd;rmentale carc qctrcrcazi cerrzura. (''-) persoand care erralueazd succesul filmelor comerciale mi-a explicat cii, atunci c6nd arr incloieii, evaluatorii vizlotreazd filmul de mai nrulte ori si ci rrizionarea repetatd a scenelol de violelrtd are ur efect desensibilizaio,; asupra spectato;:uiui, pe cArrd sceneie crolico nu. Prin urmare, fiimele cu continut erotic aL1 un rating mai restrictiv decit cele cu conlitlut I'iolent. Dar dace sGm si ne gindirn, filmele crotice cle artd, spre deosebire de ceie erotice convcntionale, se dovedesc foarte ral a fi succese comerciale. Cenzori.i, putem spune, respecti fi r.i tragcre de inimd arta ero, tici; egecul comercial al filrnekrr de artd l-- completeaza inunca. lntolerania conventionalol fafi d.e arta erotici este conditionatd rle intuiiia infailibild a prodrrcdtorilor cultulii de masi care raspuldc psihologiei maselor.
plert sexualitatca

irr opinia mea, arta --roticd cuprinde cAteva drrnensiuni specii'ice: dimensiunea estetici, prezentarea frumuselii corpului unran ca ien-ra pl.ncipali, re{lectd iciealizarea corpului ca ele_ flrent central al iubirii pasionale, Descrjerea artistice a ceea ce putem nLrmi geografia corpului uman, proiectarea idealurilor de frumr-isete asupra corpului, identificarea sinelui cu natura prin irrtermediul corpului Fi transcendenla, precum si natula efemerd a frurnusefii umane sunt elementele ce le rnai irrLportante ale artei erotice. Arta erotic; se caracterizcazi gi prin ambiguitate. Ea irnbogitepLe relafia indrdgostililor cu numeroase noi inlelesuri, exprim.r reciprocitatea tuhrror relafiikrr gi, impiicit, caracterul polimorf al sexualitifli infantile si ambivalenla relaliilor umane. Aceast.i .rrnbiguitate dd frAu liber fantasnrei primitive inconstiente care se actj\/eazi 11 orice relatie erotici 9i contril-ruie la tensiunea eroticd. Arta eroticd reprezinti o subminare a atitudinii conveniionaIe resLnt li\ c fal,i dc "e',ualitate 'i revelc,r,t.r o c\perienl.r eroti(,) care sirnbolizeazd un cadru implicit de valori gi responsabilitifi ctice. Eroticul in arti este descris ca un aspect matur si brrios al valorilor urnane, un simbol al unul ldeal al Eului adult care anuleazi interdicfiile infantile si lirnitdrile sexualititii. Arta eroticd preziniS si o dimensiune romanticd, o ideaiizare impiicitd a iubifilor care se revolti impotriva restricliilor impuse de .orr.ventionalism gi impoirirra degradirii sexualitilii prin analizarea, devalorizarea si dezumalizarea eroticului care carac, terizeazd fenomenele de grup mare (gi care se regdsesc in psiho_ logia pornografiei). Latura romantic; a eroticuluj presupune si combinarea simultand a unei fuziuni ideale in iubire cu afirma-

OTTO F. KERNBERG

Relatii

deiubire. Perload; de iatenii, dinamicil-"

de grup si

conven!ionalismu

r.rl d4'.itrc cei dor a aLiionomiui lor ca si cuplu Rerlatir crotici cievinc expresia iuhirii pasionale. in sfirgit, aria erotic;l acceniueazi caiitatc;r individualizati a oLriectuiui erotic; ea prezintS in mod nonnai utr element ,,nesaturat" Ce discrefie, intimitate, dat pi o potenfialii ,,lipsi cle ruyr ne". Toflr;i, frar:rcheJea sau ,,goliciunea" obiectului erotic devire impcnetrabil5 prin prezenfa unui element de distanfd care continud sti reprezinte o component; provocator frustranti a operelor de succes aparlinAnd unei astfel de arte. Arta erotice se arltoconfine ih sensul ci irrduce in spectator o dorinfd de neincleplinit; rru poate fi in hrtleginre asimilati gi conline un element intangibil care interfcreazi cu abilitatea spectatorului de a se identifica complet cu ea. Prjn ul-mare, scena originari (intimitate sexual.i prczclr tat.i deschis) este plotejati subtil de aspectul de sine si5tEtor al operei de art5, astfel inc6,t integrarea dintre tandrele gi elotic, dintre surprinz5torul fizic gi senzual cu idealul sau romanticul impalpabil, mentjne granifa de nctrecut dintre opeta dc. ar:t.i g! spectat(n'. Aceste caracteristici generale ale artei erotice Pot fi expnlnaie in scuipturi, picturA, literatulS, muzici, dans gi teairu, dar poatc c,l in niciun alt mediu nu sunt mai clare decAt in fihn. Este evideni ci filmul reprezint;I un mediu al artei convenlionale care reflecti cultula de masii, gi aceasti funclie include gi conventionaiismul fi-r modul de a exprima eroticul. Caracterul irnediai si puterea irnaginilor vizuale alc filmuiui fac ca filmul si aibd urr potenfial special de rnecliu al erotismuiui care nu poate {i disociat de abiljtatea lui dc a exprima sirnuitan contuapartca artei erotice gi anume, tema tabu conveniionalb clivati a sexualitifii genitaie 9i pregenitale perverse infantile polimorfe in forma depersorralizatS, analiztrti a pornografiei. Tocmai aceastd putere ex-

mele porncierafice. Irrin abi1italea sa de a izoia, de a eragera si de a disocia r.eprezontar:ea organeior genitaie si a altor pirli aic corpului si irnbrnarea lor, filmul ofer:6 instrumentul necesai idealizirii gi fetigizdrii corpului uman. Proprietilile vizuale si auditive ale filmului ii permii spectator:u1ui sd reaiizeze in fantasn'Li invadarea intimitdfii cuplului oedipian, o invadare sadici gi voyeuristi a scenci oliginare, precum si contrapartea accsteia, s;rtisfactia p n

trucx'tiinaii a fjlnului c.ie i: ii m:.dit al enrtjculrij:re incnr.ajcirzi si cunpariim filrrele conventio;iale, iilmeie erotice de arti ;i fii,

;tB5

proiectarea impulsurilor erhibilio;riste si masochiste ;i a iendinfeior homosexuale 9i heterosexuale legate de aceste inpulsuri. ;, ace la;i iirrp, irr rn.rsur'.r in ca;:e filmul ii oferi spectatorului ln prosibilitatea de a transceirde barierele de tin,p si spatitr care de reguli ccxrtroleazi plezentarea comportanrcntului sexual gi obserl'varea directd a acesiuia 9i participarea alituri de alte cupluri la sexul in gruo, filmul irrgiduie o acceleLare, incetinirea gi deformarc arbitrare ale experientei ',.izriaie in rezor.'tanti perfecti ar.r n.rtura fantasmei ir-rconstiente. Reprezentarea erotjcului in film pcate desfiinla bariercle convenhonale alet ruginii 9i, deoarecer reprezint:i simultan toate componentele sex ualttilii oedipie.nt, si pleoedipiene, stimuleazi excitatea sexuali. Deoarece filmul este mediul cei nrai eficient pentru rispirrdirea culturii de masd, in special in cadrul unui public lalg, ei actirreazi in spectatori dispozifia pentru psihologia nrulyimiior; elemerrtuj erotic al fiimului lanseazd plovociri elementelor toierate conventional. Din momellt ce intoleranta fafi de erotic este caracteristicd psiJrologiei mu1limi1or, er oticul ciin film socheazii irublicul convenlicxrai, cu excepfia celor care vizioneazi filmele eroticc singuri brll

OITO F, KERNBERG

Relatiide iubire. Penoadlde arerli, djfarnj.j

e de

gr!p sj conv,.rtionalisffru

care s-au irrtainjt pentru a viziona filme pomografice. Elementele

erotice in film ameninfi lirnitele insele a1e convenfionaiului. Si explorim acest Foc. Pentru public, observarea actului sexual activeazd vechile ilterdiclii impotriva irvadirii cuplului oeeiipian gi excitalia reprrmatd sau refuiatd atagati acesteia. Ceea cc vizioneazd publicul presupune sfidarea atAt a Supraeului infantil, cAt ;i a Supraeuiui convenlional al perioadei de latenfi. Excitalia sexuale provocatd, in special in cazul celor care rgi

tolereazd capacitatea de a se excita in prezenla unor stimuli vizuaii (evident, spectatorli care au ilhibifii sexuale profunde se rror arita oripilafi gi dezgustafi), poate fi resimfitd ca un atac la adresa unor valori bine inrddicinate. Socul este exacerbat deoarece filmul de arti a fost construit pentru a facilita identificarea spectatorului cu protagonigtii (re^ prezentind in mod incongtient cuplul parental). lncdlcarea irrifia15 a tabuului inspird astfel sentjmente de vinovifie, de ru;ine gi de jen5. Iclentificarea i-ncongtientd cu comportameniul exhibifionist al actorilor, cu aspectele sadice gi masochiste ale pulsiu rdlor r.oveuriste Fi exhibitioniste corespunz6toare, este o provocare iocantd ia adresa Supraeului spectatorului. Filmul erotic ca formi de arti necesitd matudtate emoliona1i, capacitatea de a tolera pi de a se bucura de sexualitate, de a combina erotismul cu tandretea, de a integra eroticul intr-o relafie emofionali compiexd, de a se identifica cu ceilalli gi cu relaliile lor de obiect" de a fi receptiv ia valorile etice gi la estetici, similar evoluliilor deja schilate ale capacitdtii de a iubi pasional. Aceasti maturitate emolionali tinde si se erodeze tranzitoriu sub influenla psihologiei mulfimile. intr-un mod blzar, capacitatea noastr; de a ne identifica cu cuplul indrdgostit dintr-un film contureazd o noui dimensiune

care pr()teieazi at:it cripiul. cet Fi spectatorul ti sc opune distrugerii intimit.itii din filmul oornogralic. in fiLmul de alt5, elernentele r:oveuriste si exhibitioniste a1e cxcitatiei sexuale activate prin a fi rnartor la intimrtatea seruald, elementele sadice si masochiste ale acestei invadart sunt continuie de identificarea cu personajele gi cu valorile acestora. Publicul participi la scena originarii, asumAndu,si in acelagi timp in mod incon;tient rispunderea fafi cie mentinerea iniimitilii cuplului. Elementele agresir.e ale sexualitigii in{antiie perverse polirnorfe suni integrate in sexualitatea oedipianS, iar agresivitatea in erotism. Acesta este opr.rsul deterktririi eroticului, irr situatie in care agresivitatea dominS, caracteristic;i a scxualitdtii in anumite cond jtii patologice 9i in polrrografie. Arta erotjci rcalizeaza o sintez; intre senzualitate, r:ciafii dc. obiect proiunde si sisteme de valori n:rature, reflectati in capacitatea indivizilu';i cuplurilor de a iubi pasional si de a se implica in relatii.
a

intinititii

Legiturilc clirtre filmul conventional, filmul ponogr:afic pi crotic; in film reflectii dinamicilc care antreneaz; grupul, cu itura conventional.i ;i cupiul intr.-o relalie pasiorrald. Cuplul este intotdeauna, intr-un sens profund, asocial, secret, intim si rebel, reprezent6nd o provocare la adresa sexualititii gi iubirii tolerate convenfion.rl. Daci moralitatea conventionald a oscilat de-a Iungul timpului, cel pufin in cadrul civilizaliei occidentale, intrt perioade de puritanism ;i liber.tinism, opozilia implicitd
ar"ta

dintre cuplu si grup, drntre nroralitatea privatd 9i conventijle culturale, rimAne constant;. AtAt puritanismul, cii si libertinisrnul au ciat dovadi de ambivalenf.l con\/entional; fafi de cuplul se, xual, si aceste variafii istorice sunt reflectate in existenta sirnulianti a culturii cle rnasi;i a kitsch-ului, la o extremi,;i a porno-

OTTO F. KERNBERG

Relalii de

iubire, !erioad;

d-"

latenlii, djnemrcile de grrp

.si

conventrorla isrnui

grafiei, la cealalti exh"emii. Se poate spune ci numai cuplul matur si arta erotic; sunt capabile sd susfind gi si apere iubirea pasional5. Convenlionalismul pi pornografia se aliazi in mod incongtient in intoleranii fald de iubirea pasionali.

))

Cu plu

SI

gru pu i

Cuplurile ;i grupurile de adolescenti


In perioada adolescenfei, sexualitatea debuteazd sub impactuJ redegteptdrii excitaliei sexuale pi a dorinlei erotice erzocate de schirnbirile hormonale caracteristice pubertdlii; perceperea transformirilor care au loc in corp duce la amplificarea reacfiilor la stimulii erotici. Apare o regresie parliald a funciiilor Eului gi se activeazX procesele de clivaj pentru a face fati. conflictelor incon_ gtiente reapdrute in legituri cu sexualitatea manifestati prin tipare comportamentale extrem de contradictorii, caracterizate in special prin alternarea perioadelor de vinovdlie gi reprimare a reactiilor sexuale (oscilafiile ascetice caracteristice adolescenfi_ lor) cu perioade de tendinle sexuale infantile perverse polimorfe. Diminuarea mecanismelor de refulare a Eului line atit de regresia parlialS a Supraeului gi de reorganizarea acestuia, cAt gi de nevoia de a integra nevoile sexuale retrezite cu interdicliile Supraeului infantil. ln condiiii optime, tolerarea impulsurilor genitale gi pregenitale infantile perverse polimorfe, permite integrarea acestora ca o parte a experienfelor de schimbare a sineiui.

OI-TO F. KERNBERG

Relatii deiubire . CLrplul si grupu

Simultan, arr: loc rerconfirn:'area interdictiilor infantile f;rti ric dorinfele seruale in legdiurd cu obiectivele oedipiene. O ccrinfi structurali impor"tantd a dezvoltirii capacitdlii de iubire sexualS maturd este consolidarea urrei ideniitSfii integrate Ilului in contertul crizei de rdentitate din adolescent5. Pe bez.r activithtii mele cu pacienfi care prezintd o organizare a personalititii cle tip borcierline Fi pacienti (cazuri borderline sau nu) cu o structurd cle personalitate narcisici, am ajuns la concluzia ci identitatca Eului se formeazi tr:eptat, de-a lunguJ copiliriei in procesul de depdgire a unei organizdri primitive a Eului, in care predomini mecanismele de clival Fi operatiile aferente. ldentitatea Eului depinde de - gi consolideazd - folnrarea unui concept de sine integrat 9i a unor relalii cu obiecte totale, avAnd ca plincipaie mecalisme refularea gi operatiunile defensive aferente. Descriind dobArrdirea intimitdtii drept primul stadiu al vArstei adulte, Erikson (1956) a subliniat dependenfa acestui stadiu cie dobindirea unui sentimgnt al identitdlii in adolescenfi. Etapele pe care le-am prezentat in formarea capacit.ifii de a se indrigosti gr de a rimine indrigostit rcprezintd o aplicale a acestui concept la relatjile de iubirc normale ti paiologice. in perioada adolescenfei apar, de obicei, crize de identitate, dar nu difuzie a identitSlii doud concepte care meriti a fi diferentiate. O crizd de identitate, a9a cum aratd Erikson (1956, 1959), implici o pierdere a corespondenlei dintre sentimentul intern al identitifii irLtr-o anumiti fazd de dezvoltare Fi ,,confirmarea" venitE din partea mediuiui psiho-sociaJ. l)aci discrepanfa este mai mare decAt corespondenta, conceptui de sine 9i adaptarea externd sunt amenintate, cee.r ce impurre ree',aminarea sentimentului propriei identitifi gj a reiatiei cu mediul. in schimb, difuzia identitS|ii este un sindrom tipic patologiei borderline

{iacohson 1964; I(ernlrer.,l 1970), caracterizai prin stdri ale Hulur disociate recip.rr.oc si nrin lipsa de integrare nu numai a sineluj ci 9i a SupraeuJui si a sferei reiatiilor de obiect internalizate. intre criza de identitaie gi iclentitatea Eului se observi urmitoarca re_ lafie: cu cAt identitatea de bazi a Euiui unei persoane este mai stabild, cu atAt respectiva persoand este mai capabili gi si fac6 fai6 crizelor de identitate. Tr:todati, cu cAt provocdrile cle mediu sunt mai mari pentru o jdentitate a Eului constifuiti, cu atAt este mai mare pericolul de priibusire pentrr Fersoana l.r care formarea
a

2c)i

identititii

este

deficitari.

DiagrosticuJ clinic diferenfial ijrtre crizi de identitate si difuzie o examin.rrc atentr .r comperrtamentului gi a experientelor subiective trecute Fi prezente ale adolescentuiui. Provocarea rebeii a autoritilii poate coexista cu r.ul comportament radical contrar convingerilor rebele profesatc. Relafiile inten-se de dragoste si loialitatca pot coexista cu un comportament nepds5.tor, neglijent, chiar crud gi exploatator. Totugi, in explorarea rclatiei ado_ lescen-tului cu stiri si actiuni ale Eului aparent contraciictorii, observdm cd un sentiment de bazi al continuit;tii emolionale dife, renfiazd clar adolescentul nerrrotic si normal de cel nrai dezorganizat, care prezintd diruzia identitilii. Urmitoarele carac_ teristjci sunt deosebit de utiJe pentru a face aceasti difer-entiere (Kernberg 1978): capaciiatea de a simti rrinovdlie si ingrijorare gi dorinla autentici de a repara un comp(rrtamcnt agresir, recunoscut ca atare dupe o explozie emofionald; capacitatea de a stabili r-e_ la,fii dc Curati, necxploataioare, cu prieteni, profesori sau alti adulfi, precum si o evaluar.e relativ realisti gi in profunzime a unor astfel de persoane; ul set de valori care devine mai amplu gi mai profund in mod constant - indiferent daci aceste valod sunt confor_ rne sau nu cu ceie ale culturii dominar-rte din medir-rl adolescentr.riui.

identitijii presupune

OTTO

KFRNBFRG

Relatii de iubire

CuplLrl si grupLl

,)

Vaioarea practici a accstui djagnostic diferenfial estc ci o cer, titudine rezonabili privind stabilitatea identitifii Eului unui adoiescent reprezintl o primd asigurare ci frimAntbrile gi conflictele caracteristice inrlrigostirii si reialiilor de dragoste in general nu reflecti structurile de personalitate de tip border{rne pi narcisici. Manifestdrile ciinice tipice aie conflictelor sexuale din adolescenld - disocierea tandretei de excitalia sexualS, dichotomia obiectelor idealizate asexuale gi a obiectelor derralorizate sexual ale geuului opus, coexistenla vinovhfiei excesive cu exprimarea impulsivi a ncvoilor sexuale pot reprezenta conflicte nevrotice normale sau severe Fi pot constitui o provocare din punct de vedere al diagnosticirir. in schimb, prezenta difuziei identititii indici o psihopatolop;ie grav5, in care conflictele sexuale constituie cloar inceputul unor interfelente pe termen lung cu relafii1e de dragoste normale. Pentru profesionistii din domeniul senetetij mintale care se ocupi de adoiescenli din.grupr-rri sociale defavorizate, cum ar fi tinerii din zonele cu probleme economice din orage, din arii metropolitale iniinse din America de Nord, prezentarea pe care am fdcut-o in legdiuri cu reiafiile de dragoste conflictuale, bazAndu-mi pe date provenind de la adolescenfi americani din clasa de mijkrc, poate pArea neadecvata. intr-adev.1r, nu ie poli a;tepta ca adolescenfii cu o stluctlrre farnilialS haoticd gi un trecut ful care au fost martori ai violenfei sau au fost victime ale ei, inciu, siv ale violenlei sexuale, sd-9i formeze capacitatea de a crea o lume integratd de relalii de obiect internalizate, ca si nu mai vorbim de un Suplaeu integrat. Stabiiirea unei relalii de dragoste este grav amerlirllatd in astfel de conditii, iar un grad aparent de ,,libertate" sexuale deplin; poate colncide mai degrabd cu limitarea drastici a capacititii personale de a se angaja in relafii per-

sonalc intime. Este asr:fel t.nLant s; se purri pe seama educaliei 9i a mediului social manifestdrile de psihopatologie gi incapaci_ tatea de al siabili relalii de iubire. in acest context, caracteristjcj_ le formirii unei irlentititi normale sublinjate anterjor pot ajuta la di{erenlierea intre adaptarea la un subgrup defavorizat, poate antisocial, gi psihopaiologia gra\ri. C) structurd sociali intens patologici prezentAnd dezorganizare la nivel famjlial favorizeazi psihopatologia, in timp ce o adaptare superficiali la un medju social patoJogic poate masca forla de bazi a dezvoltdr"ii adoles_ centului. I{eactivarea conflictelor oedrpiene si lupta in jurul refulirii lcrr(l inlelor se\u,rle (,edtpiene -unf moti\ .riii incolr*l iente prima_ re in ceea ce priveste separarea adolescentului de obiectele pa_ rentaie 9i desfisurarea unei vieti sociale in cadrul grupului sdu_ Rdzvritjrea impotriva unor norme compor.tamentale si valori ale pirintrlor ;rcceptate anterior in cadrul familiei insoteste c:iutarea de noi valori, idealur.i gi norme comportamcntale la profesorii acimirati gi 1a o lume care se extinde permanent. Aclerarea stricti ia comportamentul caracteristic grupului in prima fazd a adolescentei este un semn de continuale a moralii;tij din perioada de latentd, care reconfirmd disocierea intre o sexualitaie excitarti, dar devaiorizatd, ca parte a respectivului comportament ca, racteristic de grup, pe de o parte, si capacitatea de tandrete si dragoste romantici ce evolueazi treptaica un potenlial ,,secret,, al individuiui, pe de alti parte. Faptul cd grupurile je biieli din prima fazi a adolescentei afirmi in rnocl congtlent concepful de genitalitate excitant, dar cu accente ce aparlin stadiului inal, at copiluiui din perioada de iatenfd, .oll."pt disociat de tandrete, gi pistreazd pentru ei insisi dorinla de relafii romantice tandre cu sexul opus, contrasteazi cu evolutia din grupurile tipice de

-TTO F.

KERNBERG

Relatii de iubire

CLrolul

lj grupu

fazi a adoierscertei. Acceptarea idearomanfatd de citre fatd a obiectului r.asculin admirat este o parte a trez 'ii iniime, ,,secrete" ai dorinfelor genjtalc. i) sarcind cruciali ln faza urmitoare a adolescenfei este dez\'oltarea capacitdlii de iniirnitate sexual.i; pentru a realiza acest iucru, intimitatea cuplului trebuie sh se desfisoare in opozifie cu practrcile gi valoriie sexuale conventionale, nu numai ale p;rupr.r lui social aduli in cadrul cdruia a evoluat cuplul, ci pi in propriul grup de adolescenfi. Relatia dintre aceste doui grupuri devine acum importantd. in perioadele cle relativd stabilitate sociali gi in medii sociaie relativ omoS;ene, cultura grupului de adolescenti gi cea a lumii adulfilor pot fi in armonie, permilAnd o tranzitie: relativ utoald cuplurilor nou formate. in aceste conditii, aderarea la valorile adolcscenfilor, eliberarea heptati cie astfel de vaiori;i aderarea la valorile iumii adulfi)ol firi o incorporare prea rigidd a conventjonalismului apar ca sarcjnj relativ simple. Dar c6nd intre cele doud lumi existd discrepanle ireconciliabiie * de exemplu, cAnd grupurile de adolescenli provin din subculturi defarrorizate sau fac parte dintr'-o societate care se confrunti cu conflicte politice gi sociale acute gi dezbinatoare tfupurile fonna lc in adolescenta tArzie pot adera rigid la pozilli icieoiogice din lumea adultilor din jur. Presiunile sociale pentru sau impotriva,,corectitudinii politice" din campusurile universitare, de exemplu, sau atitudinile fald de droguri, feminism, minotitdji gi homosexualitate pot incuraja procese de grup regresive in laza tirzie a adolescentei si pot crea dificultS!i unui cuplu in formarea spaliului propriu. in plus, adolescentii cu patologie de caracter ser,'eri 9i difuzie a identitiifii pot simfi nevoia stringentd de a adera rigid la valorile grupurilor de adolescen!i. Este cie aceea util se se examine-

fetc cale traverseazi aceeasi

li ;i

nlisura in care un c",rplu de adolesrenLi indrdgostifi igi poate mcntine independenla fafd de presiurrile grupulu:i clin care fac parte. Pe vremea contraci_rlturii hippie a anilor ,60, libertatea se_ xuald nerestricliollat; a rept^ezentat ideologia de grup a aciolescertilor. Mulli adolescenli de atunci isi rnascau inhibifiile sexuale gi psihopatologia aferentd printr-o ,,eliberare sexuale,, superficiald. Comportamentui sexual eliberat al adoiescenlilor hippie ns611nds adesea o patologie isterici, masochistd ;i narcisici. In uneie campusllri universitare din anii ,90, presiunile celor de aceeasi varstd se pot consolida in jurui unei frici conventionaie privind sexuaiitatea masculind periculoasi. Acest lucru poate inhiba formarea cuplurilor sexuale implicate intr-o relalie de dragoste matur5 pi poate faciJita inter:acfiunile sexuale sacio-masochiste t:gresive. Aceasti dinamici a fost adeseori obseri'ati in timpul tratamentelor adolescentilor internafi cu patologic severi de caracter. in cazul unor astfel de tratamente, personaiul are respoirsabilitatea sociald 9i legali de a se asigura ci nu estc nici acceptat, tlici tolelat cornpor.tamentul sexual in rAndul minorilor; degi terapeulii cu experienti se aFteaptd in general ca adolescenfii sE caute relalii intirne sexuale, care sfldand rep;ulile si reglementirile. Cu cAt adolescenfii sunt mai sdnitogi, cu atAt ei vor inlelege mai mult, se vor adapta Fi totugi se vor rdzvriti * in mod privat si discret impotriva acestor restrictii, peniru a forma si dezvolta o relafie de cuplu. Am constatat ade-.e:., cind tratam adclescenli cu condilii borderline si nar cisrcd, ci sunt nedumeriti de ceea ce consideri a fi egecul meu de a privi incruntat un comportament sexual care se presupuneau cd este interzis. TotodatS, ei nrd vid teribil de ,,motalize' tor" in probleme la care se asteptau cel mai pulin adici in
ze

,ts.

OTTO F. KERNBFRG

Relalii de iubire

. Cup u signrpu

)st

{:cli.i' .Lr

privir{' ia naturr colriradictcx'ie, haofic}i si clir.rta


ior" obiecir,rl.

.r

r-'.:-

Iafiilol

.Analiza siluctulii calacteriale patologic a unui adolesceni nevrotic ar treLrui s;i promovez:e integrarea unor stdli a1e Eulur leciproc disociarte sau ciivate sl renunlarea 1a forma!iunile reactionale impotriva unor tendinfe instinciuale care interfereazi cu o viali de dragoste cieplili. Tbtugi, chiar gi in condifii optime, cand rezolvarea tendinlelor caractet iale patologice s-a cu'rsoijdat si a imbogifit sentimentul de identitate a Eului adolescentului, deplina identiiate a Eului r.ine doar o dat; cu trecerea timpuJui. Anumite aspecte ale relaliikrr de obiect inter-

nalizate pot dcr.eni pe depiin integrate intr-o identjtate


consoiidat.i numai cSnd se produce o identificare cu aspectele lcgate cie roiul de adult aie obiecteior parentale, proces care dureazi ani. in cete djn urmti, d:"agostea va trebui sa integreze identificarea cu functiile paterni gi materni ale obiecteior oeclipienc, ur proces ce poate fi,,testat" numai in timp. Depiina identificar:e cr-r roluriie genelative alc cuplulr-ri parental consolideazi dorinla de a avea ur copii cu persoana iubit;: aceasti capacitatr apatc intAi in faza tArzie a adolescenlei gi se definitiveaz;i ia v. r'sta adulti. Ca o aspirafie constienti, ea este un a1t aspect a1 dr agJostei sexuale mature. Inhibarea ei intr-un cuplu de adulli poate semnaliza semnificatjve conflicte masochiste gi in speciai narcisice. Evident, o astfel de aspiratie trrbr:ie diferenfiati de acceptarea intAmplitoare, iresponsabild, a sarcinilor fundamental ned or"ite. Cu alte cuvinte, r'eiafiiie de iubire ia adoiescenfi pot derreni soiide ;i profunde, dar transformarea 1or in relafii de dragoste stabile depinde de caliti,tiLe personalitilii adolescenlilor, cale au nevoie de iimp pcniru a sc dezvoita. Desigur, rczultatui nu 1-'6.r-

li'fi p|ezis. Un ;rnrajarlc;rl care incct-rr"i'-r ari,tlescenli il.eb:_riE,si ;:imAni o incertitudbe, o avr.ntrrd. inLr,o oarecale misurd, acest llilrL rcir ..rcict.rr,rt i nlr rr t uplul de .r!rulti r.ttur.. 1't lrentru psihoterapeutul t-are lucreazi cu adolesccnfi, esie util si aibi in veder.e cd existi u cbutare normalir, specifici acesiei faze, a urui drum romantic citre intimitate sexuald in cadrul unei relafii intense gi totale. Daci acest drum ru este traversat cu succes in adoiescentS, el va compromite succesul angajamenLelor viitoare, ccea ce face ca aceasta sd fie o zond cruciali a experientei umane; terapeutii care trateazi adoicscenti trebuie sd conLracareze eforturile de eliminare a acestui lucr.u ca nefiind important.
r.,

Provocirile externe aie cuplului de adulgi


I)ragostea sexuali rnaturi - triirea gi menfiner:ea unei rtrlatii de iubire exclusive cu o alti persoani care si integrcze tan, drcte sj elotism, care sd aibi Pr,-r1u11z1ne ri v.tlori rmFartisite deciaratj sau - este intotdeauna intr-o opoziliemod jnerenl sccreti cu grupul social inconjuritor. Ea este in rebeli; eiibe, reazi cuplui adult de participarea la conventiorralismul grupului social, creeazd o experientd de iniimitate sexuald care este primordiai private ti secretd ;i stabileste un cadr.u in care ambivalentele reciproce vor fi integrate in relatia de iubire, imbogbfind-o gi ameninfind-o totodatd. Aceasti calitate neconventioltali a dragostei sexuale nu trebuie confundatd cu comportamentul din subgrupurile de adolescenti rebeli sar-r cel exhibitionist care rcflecti diverse tipuri de patoiogii. Md rcfer ia o atitudine interioari care uneste cuplul, adeseori in modur:i foarte discrete, gi car-e poate fi mascatd de adaptiri superficiale la nrecliul social.

OITO F KERNBERG

Relalii

deiubire't,uplul

si

rLrpu

{ upiui ir{lai intr-o l'elatic de ei;'agoste, cjesi ln opozitie ctr grupul, irrc htlllj nevoie r-ic acest grup D0r.tnr i:r strpr:aVietui. Un cu llri ,:ir acjt i'5r'at :izolat estr expus pelicoluiur rcprezentat de o eiibclart'scricas;i a a glcsi\,'i tiilii care il poate ciistluge sau ii poatc r".;l t;ima srar pe ambii parteneri. Frccr-ent, o rlsihopatologie gravti a unuia sau a ambilor particip;nfi po.r te ilencra actr varea reiatjjlor dr: obiect internalizaie, conflictuaie, refulate sau disociate care sunt repusr- in sceni de cupiu prin trAirea proiecfi\ a a ceior mai dificile momcnte dir trecutul hconttjent, poate genera ruptura uniunir cuplului si reintoarcerea ambilor participanfi la r:rui- rnlr-{,c.rutare linala disperala a liberlal,ii rn.]rviduale. in sii.Lrafii mai putin grave, efol tllrile inconstjcnie alc unuia sau ambilor parteneri de a se amesteca ori dizolva in grr-rp, in special priri incilcarca barierei exclusivit:lfii sexualc, pol consiitui o n1ocizriitate de a conserva existenfa cuplului ctr liscul invadirit si detelioi';iri i iir iinritStii sale. lielaliile triangulare stabile, pe lAngi repunerea in sceni a dirrersolor aspcct.-r ce tin de corrl'lictc oedipien: ncsolufionate, re prezini;i si inrradar ea cuplului c'le cdtre grtrp. Vioiarea intimit?ifii sexuerle de exemplu, intr'-o ,,chsitorie deschisi" r'eprezintii o distnjccre gravd a cupiului. Sexul in grup esto o formi extrernd c-ie dizoivare a cuplului in gr-up, mentinAnr:ln-se totusi in multc mociurj stabjUtatea cupiuiui. De obrcei, sexul in glup este doar la un pas de distrugerea totali a cupluiui. in concirLzic, prin rizrrritirea impotriva gmpului, cuplul igl siahileste idenhtatea, libertatea de convenfii ;i irrceouirrl cdldtonei saie ca un cuplu. Dizolvarea inapoi in grup reprezintd r,rltimul refrrgiu de libertate al suprar.ietuiiorilor r-rnui cuplu care s-a autodistlus. f)ragostea roirranlici este inceputul dragostei scxuale, caractcriza tii prin idealizarea normald a partenerului sexual, expcrien-

irenscendentei in conir.'xtul pasjulrji sexualc 5i eliberarea de grr,rpul sociai. Rizvriiirea impotlirra grupr:iui incepe in Llltima fazd a adolesceniei, dar rru se incheie atunci. Relatia romantici a cupluluj este o caractedsticd permanenti, Cred intr-acievdr cd dis, iinctia tradifionald intre,,dragoste rorrantic;,, gi,,afecliune ccxr_ jugalE" reflectd conflictul perman.ent cijntre cuplu gi gr.up, suspi_ ciunea grupuiui social cu privire la relafiile care inciud iubire sj sex si care scaph de sub contrr.riul siu total. Aceasti distinclie r"e_ flecti si negarea agresiunii din relafia de cuplu, care transformd adesea o relafie de iubire profundi intr-una silbatici. lntre cuplu si grup putem observa o reiafie ind esiructibilb, compieri gi inevitabil fatidici. Deoarece cr.eativitatea cuplului ilepinde de dobAndirea autonomiei lui in cactrul grupului, cu_ plul nu poate scdpa total de grup. Deoarece cupiui pune in sceni sl menline speranta grupului de uniune sexuali pi dragoste, chjar dach plocesele de grup lrar.e activeazi distructjv jtatea potentiaid, [a rdndul iui, grupul are nevoie de cuplu. .ftrtugi, cu_ rr1u1 nrr poate errjta e'*perienta ostjliiitii 9i invicliei grupului c.rre derivd din sursele interne ale inviclierii uniunii ferrcrte;i secre, te a pdrinfilor, precum gi ciintr-o r.inorrdlie inconstientd profun_ dd leeati de dorinfe oedipiene interzise. Un cuplu stabil format clintr-un bdrbai 5i o femeie care in_ drriznesc sd incalce interdicfiile oedipiene privind r_rnirea sexuiui gi tandrelei se separd de miturile colective infiltrate in sexualitatea glupului social in cadrul cdruia s-a dezvoltat re_ latia de crrplr.r. Procesele de grup care implici scxr_ralitate si iubile ating intensitatea maximS 1a acloiescenti, per"sistAnd irr moduri mai subtile in relatii]e cupluriior de adulti. Existi o preocupare contjnue in cadrul grupului informal cu privire la \ i.lt,r privdU.r (uplrrrilor.,rre ilalr,tlujesc. ln :ccl..r,i limp,
1:1

299

OTTO

I(ERNBERG

Relalii de iubire " Cup

u ti grupul

'

100

membrii cupiului sunf tentati sd exprime sentimente de nanie printr-un cclmportament aglesir, reciproc in intimitatea lelati\r; :i .ornFaniei prietenilor apropiati. Incapabil si menlin6 acest comportament in sfera privatd a relafiei sale, un cuplu poate utiljza astfel grupul drept canai cie descircare a agresivitilii gi drept sceni pe care aceasta si poath fi reprezentatd. Nu trebuie se surprindd faptul cd unele cupillri care de obicei se cealtd in public au o relatie privati profundd 9i de duratA. Pericolul, exceient ilustlat in piesa lui Albee (1962), Cul i-e frici da Virgitiia Woolf? , este ca agresivitatea sd fie exprimati atAt de violent, incAI si distrugd ceea ce a mai rimas din intimitatea imp;rtdFiti a cuplului, in speciai legiturile sale sexuale, si si ducd la distrugerea lelafiei. Prietenii din grupul social imediat care incearci si calmeze spiritele beneficiazi indirecl de pe urma certurilol cuplului, reaf irmAndu-gi astfel siguranta propriilor reiafii. in ceea ce priveFte excitalia sexuali ;i erotismul care implicd. mernbrii unui ansamblu social de cupluri, este nevoie sA se caute echilibrul optim dintre cupllrri gi grup. Caracterul informai al alcetuirii grupului social obignuit de adulli protejcazi cuplul de procesel.e de grup mare care caracterizeazi o organizare profesionali sau sociali formald. Un cuplu care ipi mentine coeziunea intern6 gi totodati cxercitd o influenfi puternjcd asupra grupu1ui sociai, irr special in cadrul unei structuri orgalizafionale, derrine o linti buni de idealizare oedipiani, anxietate gi invidie. Ura resimfit:i de grup fafi de cupiul puternic poate proteja cuplul fortind partenerii se se uneasci impotrir,.a grupului gi mascand proiectarea propriei agresiviteti reciproce ncrecunoscute. Ulierior, totusi, dupb ce cuplul se separi de grup, intre parteneri pot apirea agresiuni grave.

zentai de efeciele interne ale agresit itifii.n.ip.o.". Cisjtoria poate fi acum percepute drent o inchisoare, lar;hberarea si ali_ turarea la grup poate apirea ca o evadare citre 1ibertate. promiscuitatea sexualE care urmeazi dupd multe separiri divorluri Fi exemplificE o astfl de evadare citre libertatea gi arlarhia grupu, lui. La fel, grupui poate deveni o incbisoare pentru acei membri care nu pot sau nu indriznesc sd intre intr_o relatir: de cupiu sta_ bile. Intruziunea cronici a grupuiui in relafia de cuplu imbraci mai multe fonne care meriLd sd fie explorate in ccrntinuare. Uneori, cAnd un partener mentine o relalie cu o terte parte, aceastd relatie este preliminari distrugerii cuplului (ceea ce in_ seamnd ci respectivui cuplu sau respectiva cisdtorie se dizolvi si facc loc lormJrii unui nt,u ( u plu L Alieori. casatorid p(tre *,1 se stabilizeze prin prezenta unur' al treilc.r. in cel Je_al joilea caz. ;Jot,rparen div.'rsc rezuliale. Lt mod trocvcnt, cjnd unui dinire parteneri are o aventurd, acest lucru permite stabilizarea expri_ mdrii unor conflicte oedipiene nesolufionate. O femeie frigidd cu solul ei gi care este satisfdcutd sexual de amant poate trii un fior constient Fi un sentiment al satisfacfiei carc susfine cisetoria, depi inconstient, ea se bucuri de solul ei ca un reprezentant transferenfial urAt al tatilui oedipian. in aceastd rela,tie duald, ea traies_ te un tr:iumf inconstient asupra tatdlui ei, care le_a tinut atat pe mama ei, cat ti pe ea sub control, in timp ce acum ea este cea care fine sub control doi bdrbati. Dorinla unei relalii extraconjugale poate totodati izvori din vinovitia incongtientd generati je iap_ tul cd ea.treieFte relatia conjugali ca un trrumf oldipian, in tirnp ce nu indrdzneste si stabileascd o identificare iotali cu ntama oe_

A9a cum anr vdzut,-rin i:up1u care, rjin rafiuni realiste sau r.rotice, -se izoleazd cie grupui social este expus pericoJului

ne_

.jo1

repre,

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

CuDlul si gr! pul

102 clipiani.

Astfel, conflictul dintr:e dorinti si l-inov6!ic. pr.rs in act jncAnd mJeta ruseascd cu cdsetoria oi. in mod paradoxal, cu cat aceste relafii conjugalc 9i extraconjugale palale1e devin mai profunde 9i mai depline, cu atat ele trnd mai mult citre autodistrugere, deoarece clivajuJ reprezentirii obiectuiui Ia care s-a ajuns o datd cu situatia triunghiului conjugal tinde in cele din urmi sd dispari. Aga cum este ilustrat in filmul The Captain's Pttradisa ( ParadisuL ciipitanului) (Kimmins, 1953), relaliile paralele tind si devind tot mai simiiare in timp, imptrnAnd o povard psihicd tot mai mare. Daci aceste reiafii sr-rnt mentinute secrete sau sunt acceptate deschis depinde, desigur, de alti factori, cum ar fi mdsura in care conflictele sado-masoci'riste joacd un rol in interactiunea conjugali. ,,Deschiderea" in )egdturE cu relaliile extraconjugale este cel mai adesea o interactiune sado-masochisti pi reflecti fie nevoia de exprimar"e a agresivititii, fie nevoia de protecfie impotriva sentimentelor de vinor i tic. Citeodati, leiatia actuald a unui cuplu este ocultatd de o 1egdtur5 stabiiiti ca rispuns la presiunj economice, politice sau suciale. De exempiu, un cuplu poate avea o relalie adesea secreti si plini de sens, care existd pentru fiecare partener in paralel cu una pur formald, cum ar fi o cisdtorie de convenienfi. Existi alte cazuri in care ambele relafii paralele dintr-o situatie trianguiard slint practic formaliste gi rifualizate, ca in subculturile in care a avea un amant reprezinte o marci de statut airteptat de la o persoani care aparfine unui anumit strat social. Ceea ce doresc si evidenfiez este ci situaliile triunghiulare, in special ccle care irrclud o relalie extraconjugal5 stabilS si de Curati, pot avea efecte complexe si diverse asupra relaliei cuplului primar I{ela}iile triunghiularc stabile reflectd de obicei diver-

rilor, capacitatea pentru reJalii intime profunde reale se djminucazi practic, oreful pldtit - esteal lui Bar.tell, ()roup penb"u aceasti ploteclie, Ciasicul studin Sex (Sexut in gnrp) (.1971), documenteazi ampiu unele caracteristici sociaie <lominante ale sexualitilii ptomiscue intr-(l situatje de grup deschis. El a exa_ rninat iCeologia profesati constieni potrivit ciireia sexul in i4rup proteieazd gi reiirnoiepte r-elafia conjugali prin crearea clc stimuli gi experiente sexuale impirtdgite, gi ajunge ia concluzia ci acest lucru este de fapt o iluzje. De,'bicei, sceri.r ,,sclrimbarii partenerilor" (,,swinring") este impersonal5, acordAnd a ienlie exclusiv pregdtirii gi ciesfXgur5rii actir.itdfii sexuale. Degi cuplurile conju_ gale pot pretinde ci pariiciparea lor sccretd excitantd la sexul in gr"r,rp ii elibereazi de plictiseala cronicd, de fapt relafia lor sociaIi, at6t cea din cadrul grupului care schinrbi par:tenerli, cet din ii cadrul grr-rpului traditional din care provin participanlii, se de, ierioreazi 9i mai mult dupi o porioadi de. timp reiativ scurti. Se pare ci mai pufil de doi ani de participare Ia scena schimbirii partener:ilor sunt suficienli pentru a destrima iluzia noii excitirj 9i stimuldri sexuale. Sexul derrine din nou pllciislior, chiar mai muli decAt inainte. Gradul in care cuplui este invadat de grup sau este diluat in_ lr{) situatie de grup este reflectat de mdsura in care uniunea cu_ nlrrlrri l.eto hr.- {^.-.li sau din cclntrd, se constitlrie intr-o 'irr relalie ernolionali sinceri. Cu cAt comportamentui sexual este mai deschis, mai nediscriminatoriu si mai promiscuu, cu atat este mai probabil ca psihopatologia cuplului sd contjni caracteristici preoedipiene cu pr-edorninanta agresivitAlii gi a nerroilor se>lua_

se tipr:ri cie fornratiunl de conrpromi"< inrpiicAtrcl conflicte oedi_ jc, piene nesolutionaie. Ele lrot pr:oteia un cuplu de exprimar:ea cil_ recti a anllmitor tipur:i dc agi.esiiritaie, dar, in majoritatea cilzu_

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire . Cupiul si gruoui

ie infantile 1-rerrverse poiifor:me. Existd o deteriorare pr{lsresi\ n .rr reiafiilor de obiect internalizate gt a plicerii sexuale dintre rnemb::ii cup1u1ui. in evaluarea unui cuplu, urmiresc: rndsura irr care relafia permite sentimentuJ r-urei liberti!i intelioare pi stimuiare emolionali; misura in care experientele sexuale ale celor doi sunt bogate, innoitoai'e li excitante; modul in care ei pot trii sexualitatea firi a se simfi intemnitali fie unul de cdtre celilalt, fie de citre mediul social gi, mai presus de orice; in ce misurd cuplul este autonom in sensul ci poate rimAne autogenerator in timp, indil'erent de schimbirilc produse in copiii, in mediul inconjuritor sau in structura sociali. Daci optiunea de a trdi la suprafata proprlului sine oferd un grad satisficitor de stabilitate gi gratificare, terapeutuJ nu are motive si puni acest lucru sub semnul intrebirii din rafiunj ideoJoeice sau perfectioniste. Daci un cuplu se pJAnge de rndife:-enti sexuald, este util si se tind cont de faptul c; plictiseala este cea mai clari manifestare a iipsei de contact cu nevoile emoiionale gl sexuale mai profulde. Dar, nu oricine are insi capacitatea san dorrnfa de a deschide aceasti cutie a Pandorei. Relalia unui cuplu cu copiii oferi informafii importante referitoare la relalia cupluiui cu grupul. Dorinta de a avea copii c.t expresie a angajarnentului gi a identificirii cu rolul generatil Fi generos al imaginiJor parentale, precum, iar dorinfa de a-gi asuma impreuni responsabilitatea privind educalia si cregterea copiilor exprina dorinfa cupluiui de consoiidare definitivi. Ele rnclicd, de aselnenea, faptul ci acel cupiu a ajuns la renuntarea maturd ia constringerile grupudlor de adolescenfi gi este dispus si se angajeze in interactiune cu mediul social 9i cultural in cadrul chruia copiii sdi vor trebui sd creasci gi sd-gi dobAndeasci

Dropria autonomie. lleugind sil ;len tinir intin-it;rtea indepen_ lo5 9i denfa cuplului si futrcfionAnd in acelagi timp ca obiecte parentaic, cuplr.rl igi consolideazi granilele generationale pe mdsura cer iniliaza in mod inconstient intrarea urmdtoarei generatii in lu_ mea experientei oedipiene. Iar ciclul viefii se repetd pe mdsuri ce copiii intri in grupurile din prinreie etape ale vietii in anii <ie 9coa1i gi in perioada de latenti, incongtient, contribuie la crearea unei moraliteti oe grup care va arunca o umbri asupra morali_ tilii grupur.ilor ulterioare, inclusiv asupra moraiitifii conven_ lionale a cuplului adult. Din perspectivd istorici, se pot obsenra oscilalii repetate in_ tre pelioadele ,,pudtane", in care relafiiie de dragoste devin dez, erotizate, iar erotismul trece in subteran, gi pedoadele ,,liberti_ ne", in care sexuaiitatea se deterioreazd in sex in grup degradat emotional. in opinia mea, astfel cie oscilalrj reflecta echiiibrul pe termen iung dintre nevoia societdfii de a distruge, a proteja si a controla cuplul ;i aspirafiile cuplului de a elimrna constriingeri_ le moralitdlii sexuale convenlionale in cdutarea unei liberidb care. ljl lorm,t sa e\tremi. devine autode>lrucli\;. A5a-numil._r rcr oiulie sexualh a anilor'60;i '70 cred ci a reflectat o simpld balan_ sare a pendulului, firi sd indice vreo schimbare reali in dinami_ ca profundd a reJaliei dintre cuplu ;i grupul social. Evident, adaptarea cuplului Ia moralitatea convenlionali, legati fie de lip_ sa dezvoltirii unui Supraeu autonom, fie de dorinta de a se scufunda in procese de grup, este prezenta potenlal dintotdea_ una si comportamentul de suprafali al cupJului poate varia in funciie de presiunile exercjtate de grupul siu social. Totugi, cu_ plul sexu:rl matur gi at-rtonom mentir.re o granitd de intimifate in capacitatea sa de jmplicare pasionald, secreti in orice meclii so_
ciale.

JTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

'

tup

r.r si

grupul

\icrmele sociaie conventionale calet prcltejoazi moralifatea prrblici au itnportanfi vital5 in protejarea r,'ietii sexualc a cuplului. Presiunile pentr-u un comportamcnt conr.entional irrtrd insd in conflict cu sistemele do valoli indrviduaie pe care liecare cupiu trebuie si le stabileasci pentr-l sine. Cuplul mai este amenintat de presiurJe de alcdtuire a grupurilor pe directii sexuaie si de exprimarea fur astfel de grupuri a suspiciunii gi a urii primitive dintre bdrbali si femei caracteristice perioadei de Iatenli ;i adolescenlei. in legituri clr acest aspect, sub influenla mijloacelor de comunicare in masi, se pciate iutirnpla ca ideologia conventionaId predominant5, in special cea privind sexualitatea, si se schimbe mai repr:de, pc mdsurd ce noi curente ideologice alung ia modd gi dispar din cauza apetitului pentru valietate in cornunicarea in mas5. Aceste schimbAri alternarnte ale practicilor conventionale ilustreazi spectrul larg al elementelor permanente ce lin de atitudjnea conventional5 privind sexualitatea explorate pAni acum. ln anii '70 si '80, ideoLogia convenfionalS predominanti din Siate]r, Unite ale Americii a fost una reltrtirr deschis,i discutiirii si exprimirii anumitor aspecte aie sexualitStii, cu o tendinti simultanb cle a construj Lrn comportament sexual (,,cum s5" avem raporturi sexLlale mai bute, o comulicare mai buni etc.), reprirr'area componentelor sexuale polimorfe infantile ir spectacoicle de masA sanctionate cultlrral Fi a tolerantei desci-ise fa!5 de viulen!5, inclusiv violenta sexuali, in aceeasi mass-media. Era ca gi cum cultura noastrd ilustra patologia de tip borderiine cu deterjotarea Supraeului, condensarea regresivd a erotismului si agresivrtilii, precum gi clivarea componentelor erotice aie sexuaiitilii de matricea relaliiior de obiect. l,a inceputul anilor '90 insi s-a manifestat o noui atrtudine puritani, cu accent pe abuzul sexual, incesi, hirtuirea sexualS dc

ia locul de munc; si cresteroa neincredcrii rcciproce dintre grupurile de birbafi;i de femei. Aceste tendinte au aperuL din rezuitatul noilor dcscopeliri privind impoltanta traurnelor fizice gi sexuale timpurii fir aparilia unei largi diversitifi de psihopatoiogii, pe de o parie, Fi a luptei pentru emanciparea femeii de sub opresiunea tradifronalS, paternalistS, pe de alte parte. Este interesant ins5 cAt de rapid aceste dezvoltiri progresiste din punct de r.edere politic pi documentate stiintific au dus la reproclamarea unei moralititi convenfionale similare celei din anii represi-:i de dinaintea ,,revolufiei sexuale" de la sfArsitul anjlor '60 ;i a restricfiilor privind sexualitatea care existE in societilile tG talitariste comuniste. Accste restrictii din fdrile fasciste gi comuniste par rnai analoge cu suprimarea sadici a sexualitifii de citre Supraeul primitiv al nevrozei decAt cu patologia de tip borderline cu deteriorarea Supraeului. Este ca 9i cum in ultlmii ani am fi avut ,,privilegiul" de a obserr.a, in acliune simultani sau in alternantd rapiCi, extremele lelative ale puritanisrnului sexuai si ale libertinismului sexual, ambele revelAnd platitudlnea iniregii sexualitdli tolerabile conventional, in cclntrast cu bogilia potenfiali a dimensiunii sale prirrate din cupiul individuaJ. Desigur, cste adevdrat cI existd o diferen!5 enormi intre suprirnarea liber:titii individuale dintr-un regim totalitarist cale impune brutal o moralitate convenfionalS li toleranta manifestati de o societate democratici fafi de prdpastia semnificativi dintre conventionalism gi iibertatea a indivizilor si a crrnlrrrilor. ;. hl concllrzre, sunt de pairere ci existi un conflict ireductibil intre moralitatea conventionald 9i moralitatea pfi\ratd pe care fiecare cuplu trebuie si o creeze ca parte a vielii sale sexuale totaie gi carer implicd intotdeauna un grad neconventional de libertate pe

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

. Cuplui :r gru

pu

1'

3o8

atingi pentru sine. Echilibrul delicat intre libertatea sexuald, profunzimea emofionald gi un sistem de valori care reflecti functionarea Supraeului matur reprezintd o realiza re umand complexX, care oferd bazele unei relafii proftrnde, pacare cuplul trcbuie sd il

siona1e,confIictua1e,satisfdc5toaregipotenflaldeduratd.Integrarea agresivitifii gi a sexualitdfii infantile perverse polimorfe intr-o relagie de iubire stabil5 este o sarcind a individului pi a cuplului. Ea nu poate fi realizatd prin manipulare sociaiX, dar, din fericire, nu poate fi nici reprimati de cdtre convenfiile societdfii decAt in circumstante cu totul excepfionale.

OTTO F. KERNBERG

,jit