Adolescentul din ziua de azi Situatia tanarului din ziua de azi!

Una din prioritatile prezentului ar trebui sa fie situatia tineretului si masurile ce se impun pentru rezolvarea problemelor tineretului. O natiune nu se poate procupa de viitorul ei fara sa isi educe tineretul, care de fapt reprezinta viitorul. Pentru a prezenta tineretul in prezent este necesar sa-I definim patrimoniul spiritual si material care il formeaza. Din perspectiva materiala tineretul are sangele,limba si conditia sociala, iar spiritual are moralitatea, credinta si cultura. Analiza tuturor acestor caracteristici duce la "un portret" al tineretului. Constatand ca acest protret are nevoie de retusari trebuie gasit un artist care sa I le faca pentru a apropia acest portret de frumos, caci de ideal ar fi prea mult. otusi un mare artist ar putea sa-l faca ideal. Partea materiala a tineretului este o temelie importanta pentru viata sa spirituala. ineretul de o anumita nationalitate ar trebui sa aiba sangele strabunilor neamului in vinele sale. Oare astazi se mai intampla asa! Priviti la televizor imagini din tarile "uropei si din #tatele Unite, cele mai reprezentative modele in lume. #UA a a$uns un amestec de sange care a dus la o %ibridizare a tineretului si pe viitor a intregii societati americane. Acest amestec nefericit de sange a alterat o componenta materiala a tineretului din aceasta tara. Aici "modele" ale tineretului au a$uns indivizi de perferinta cu cat mai multe origini, de tipul africano-anglo-asiatic sau alte amestecuri fortate si nenaturale. &a fel si cu tarile "dezvoltate" din "uropa. Ce cultura se poate naste dintr-un sange %ibrid, fara o identitate bine determinata! O tendinta de amestec ii este impusa si 'omaniei, unde se promoveaza muzica tiganeasca si relatiile cu negri, arabi si alti straini prin mass-media. Din nou sunt nevoit sa intreb cum se va mai incadra acest tineret pe linia unui neam, aici a neamului romanesc, cand multi tineri prefera relatiile cu straini decat cu alti romani! Limba noastra &imba este o alta componenta importanta care este intr-o situatie de degradare continua. inerii din afara unui stat vorbitor de limba engleza folosesc curent e(presii englezesti, ba mai mult, folosesc e(presii incorecte gramatical pentru ca negrii din #UA vorbesc la fel. Astfel si tineretul unei tari vorbitoare de limba engleza pronunta cuvintele gresit,

intocmai precum negri americani. )u as vrea sa par rau, dar prin aceste obiceiuri tineretul compromite continuitatea unei limbi. Conditia sociala pare sa ii intereseze pe multi tineri. *ulte fete isi cauta un partener cu bani, care sa le asigure un viitor fara ca ele sa fie nevoite sa lucreze. Daca tot mai multi tineri prefera sa isi asigure un viitor prin orice altceva dar nu munca, tara in care acestia traiesc va avea numai de suferit pe viitor si in aceasta suferinta generala vor intra si tineri "nevinovati", care au incercat sa-si construiasca o conditie sociala cu greu. Daca cei ce aleg sa nu lucreze au tot dreptul sa o faca, ei nu au nici un drept sa le ingreuneze sansele celorlalti. *ai e(ista si grupuri mari de tineri care refuza aspecte ale civilizatiei precum casa, familia, curatenia si alte aspecte obligatorii pentru omenire. Acestia nu pot face decat rau societatii si sunt ca un gunoi in plus printre mormanele de$a e(istente. Moralitatea adolescentului: oate aceste aspecte ale partii materiale a tineretului interactioneaza cu componenta spirituala a sa. "ste clar ca moralitatea este influentata de conditia sociala si de concepta tinerilor despre lumea materiala. #e poate usor constata ca in randul tot mai multor tineri moralitatea este la un nivel foarte scazut. &a aceasta situatie s-a a$uns datorita massmediei, filmelor si datorita starii sociale a multor tineri+ unii obisnuiti cu banii inca de mici, altii saraci dar dornici sa iasa din aceasta stare prin orice mi$loace. Doar urmarind emisiunile pentru tineret si citind revistele dedicate tot lor a$ungem la o concluzie foarte trista. ,orbele sunt de prisos cand avem cu totii posibilitatea sa ne documentam in fiecare zi datorita mass-mediei. Credinta si-a pierdut aproape orice mai insemna pentru tineret. Cati tineri de la orase mai merg la -iserica macar de marile sarbatori! *uzica promoveaza in general "libercugetatorii" si este "la moda" sa faci cum a facut orice membru al unei formatii indiferent de moralitatea sa. #. ne /nc%ipuim revista 01ei23, revist. pentru tineret, apare bilunar. "a, bine/n4eles, con4ine dou. pagini de can-canuri din lumea muzicii a filmului, 5i nu numai. "vident c. ofer. 5i trei topuri, precum 5i nelipsita pagin. psi%ologic. 5i nu de pu4ine ori parapsi%ologic. /n care trei adolescente frustrate trimit o dat. la dou. s.pt.m/ni, /nc. de la prima edi4ie, acelea5i trei scrisori+ 0#/nt gras.3, 0Am s/nii prea mici3 5i 0*-a p.r.sit pentru c. am refuzat s. facem dragoste3. De asemenea, /n fiecare num.r 6cum s-ar putea

altfel!7, retardata student. /n anul trei la agronomie, recomandat. de redac4ie ca 0psi%ologul care v. /n4elege 5i v. st. /ntotdeauna la dispozi4ie3 r.spunde la aceste trei scrisori cu acelea5i trei cli5ee+ 08reutatea nu conteaz. 6de altfel nici m.rimea, dar asta e din alt. revist.73, 0O s.-4i creasc.3 5i 0Ai luat decizia corect.3.Dac. /ns. v. /nc%ipui4i c. acesta este singurul tip de publica4ie pentru adolescen4i, v. /n5ela4i. "(ist. persoane care pot mult mai mult 5i revistele la care acestea scriu. -ine/n4eles c. 5i /n acestea vom g.si b/rfe, topuri 5i scrisori ale copilelor disperate, dar aceste publica4ii s/nt mai mult dec/t at/t. "le con4in pagini /ntregi 6vai copacilor t.ia4i pentru ele7 de opinii legate de societate 5i de pre$udec.4i, de eseuri pe teme tabu, 5i nu /n ultimul r/nd, /n forma cire5ei de pe tort, de filosofie. Aceasta este p/n. la urm. m.sura valorii /ntregii reviste 5i a efortului depus, pagina de filosofie, iar tema care respir. at/t de flagrant din toate rubricile de acest fel este una singur.+ Dumnezeirea. Aceasta este concluzia la care am a$uns+ este la mod. s. scrii despre Dumnezeu, 5i nu numai s. scrii, ci 5i s. vorbe5ti, s. te cer4i, s. te p.ruie5ti prin cafenele pentru a-4i ap.ra punctul de vedere. )u de mult o /nalt. fa4. preo4easc. /mi spunea c. spiritul voltairian a murit de mult 5i c. tinerii din ziua de azi nu mai simt nici o pl.cere din a-l desfiin4a pe Dumnezeu. Am constatat /ns., mai t/rziu, c. se /n5ela amarnic. inerii se /mpart azi /n dou. categorii+ rebelii - nu to4i atei, dar eretici 9 5i indiferen4ii 9 /n general ni5te fiinte subumane.Cei care cred cu adevarat in Dumnezeu mai /nt/lne5ti unul la zece mii iar aceia care mai iau ap.rarea credi4ei o fac sub forma individualismului, solipsismului sau a aberantelor varia4iuni misticiste. :i atunci inevitabil m. /ntreb+ s. fie doar v/rsta sau revine moda! )u s/nt un sociolog bun 5i nici un psi%olog perspicace, dar /nclin c.tre prima varian4.+ adolescentele min4i /n formare s/nt foarte u5or de influen4at 5i cum ideile eretice 6cum le spune biserica7 se g.sesc pe toate drumurile, tenta4ia e mare. inerii v.d r.zvr.tirea fa4. de biserica sub care au crescut ca o emancipare, o /ndr.zneal. pentru care ar trebui s. fie felicita4i, dar de foarte multe ori lupta lor se reduce doar la dorin4a de a fi admira4i. Adesea problemele palpabile, erotice, familiale, 5colare sau de orice alt. natur. se transpun /n plan metafizic pentru c. ei se simt negli$a4i, neprote$a4i de c.tre Dumnezeul lor 9 e(presie a recent uitatei esen4e parentale. Ceea ce adaug. un plus de nemul4umire este c. nici unul dintre adul4ii din $urul lor nu pare a le lua /n serios suferin4a, nici p.rin4ii, c.rora de cele mai multe ori le vine 5i mai greu dec/t copiilor lor s.

comunice, 5i nici consilierii, psi%ologii, doctorii, du%ovnicii, etc - oameni la care niciodat. nu vor apela de bun. voie. ;n realitate preo4ii 6c.ci despre ei vorbim aici7, mai ales cei trecu4i de o v/rst., se intereseaz. mai mult de-o gr.mad. de soarta tinerelor oi r.t.cite 5i nici nu dau o cov/r5itoare importan4. 0neru5inatelor3 opinii pe care acestea le e(prim.. &ucrul este /n sc%imb scuzabil, iar preo4ii /5i v.d de acatistele lor asemenea caravanei l.trate de c/ini, pentru c. marii ma$orit.4i a acestor revolu4ionari 0le va veni mintea la cap3. Interesant. este /ns. deduc4ia ce se desprinde din acest ra4ionament. Cum r.m/ne cu cei care se simt /n continuare revolta4i 5i contestatari, de5i de mult au /nceput s. se b.rbiereasc. /n fiecare diminea4.! ;nseamn. c. /nc. nu 5i-au /nc%eiat socotelile cu adolescen4a 5i c. undeva, /ntrun cotlon pr.fuit, /nc%is pentru renovare, ascuns., dar /nc. /n via4. o problem. se afl. /n stand-b<. A5a sa fie oare! " inerii din ziua de azi, nu mai au pic de bun simt2...", zice adolescentul imitandu-i in bat$ocura pe adulti. Dar c%iar avem de-a face doar cu un cliseu ridicol! Am intalnit doua versiuni, pe care le reproduc mai $os, ale melodiei "Ani de liceu" din filmul "&iceenii" aparut prin anii =>. Prima este versiunea originala din film, ia a doua este o creatie recenta, a unui grup tip "ciuperca muzicala postrevolutionara". Diferentele sunt edificatoare. Pentru noul tineret, "emotiile la romana" si "greul de la mate" au fost inlocuite de "cercelul din buric" si "telefonul care suna in ore". Copii razgaiati si %edonisti, produse ale culturii fast-food si big-brot%er, crescuti cu snic?ersul in coltul gurii, si coca-cola in pa%ar, ei nu mai au timp de teme, vor sa fie lasati in pace sa pluteasca in sfertodoctia lor, dar sunt "e(act cum si-au dorit".Dar totusi nu ar fi ceva normal pentru noua generatie!!#tim cu totii ca , noi , tinerii din ziua de azi suntem foarte diferiti in comportament ,obiceiuri si nu numai de parintii si c%iar bunicii nostrii.Dar sa nu generalizam.)u toti tinerii sunt la fel , fiecare copil e unic in felul fie fie prin gandire ,actiuni sau comportament si fiecare copil a fost educat de parintii intr-un mod unicat apropiat de valorile morale ale parintilor.Ceea ce este tragic este faptul ca e(ista parintii care nu s-au ocupat de educarea si cresterea copiilor intr-un mod normal si au fost aproape indiferenti la ceea ce face copilul.Acest lucru a dus in ma$oritatea cazurilor la aparitia unor tineri debusolati care a$ung sa se drog%eze , sa se lase de scoala sau c%iar mai rau sa comita infractiuni grave.Dar oare numai parintii sunt de vina.)U ,asta in mod sigur, intalnim adesea tineri provenind din familii cu statut social foarte impresionant sau

familii simple dar care s-au ocupat de copii lor.Insa ce ii determina pe acesti copii sa a$unga un e(emplu negativ pentru societate."u sunt de parere ca aici intervin mai multi factori.In primul rand statul roman care nu se ocupa cum ar trebuii de buna educatie a @noii generatii3 ,in al doilea rand mass-media.*ass-media are o influenta foarte mare asupra adolescentului modern deoarece tinerii din ziua de azi traiesc intr-o era a te%nologiei un televizorul si calculatorul au devenit obiecte des intalnite in casele noastre.#pecialistii sunt de parere ca in ultimii A> ani tineretul a fost @bombardat3 cu mesa$e cu influenta se(uala mare, trupele de muzica care au in componenta fete au inceput sa poarte costumatii din ce in ce mai provocatoare e(emplu lor fiind urmarit si de tinerele fete care incearca cat mai mult sa semene cu idolii lor. Dupa o lunga perioada de timp /n care preocuparile legate de se( erau catalogate 6/n cel mai fericit caz7 drept neserioase si imorale, mi$loacele de comunicare /n masa au fost invadate de subiecte "fierbinti". Indiferent de forma ei de manifestare, fie prin diverse publicatii, emisiuni de radio sau ,, filme, site-uri Internet etc, se(ualitatea a patruns /ncet dar sigur pe piata romBneasca, producBnd un impact ma$or asupra oamenilor, indiferent de vBrsta si se(ul lor. Practic nu e(ista domeniu de activitate unde se(ualitatea sa nu fie prezenta, fie ea e(plicita ori sugerata. PBna si banalele reclame la diferite marci de ciocolata sau cafea apeleaza la se(ualitate. Aceasta invazie de subiecte "fierbinti", strict interzise altadata a avut efecte benefice dar si negative asupra societatii.#i filmele au avut un impact negative asupra tanarului care urmarind aceste filme incearca sa-si imite eroii de multe ori acest lucru are efecte negative nu de multe ori vedem la stiri pusti care si-au omorat prietenii pentru ca asa au vazut in vreun film la televizor. Prima dragoste *ulti parinti au cam aceeasi reactie cand copiii lor a$ung la varsta adolescentei si simt primii fiori ai dragostei, pasesc in primele relatii+ sunt speriati, in loc sa se apropie de copii, se indeparteaza tot mai mult de acestia. Poate ca este destul de greu sa nu intri in panica si sa incerci sa fii destul de rationala atunci cand te gandesti unde or fi si ce or fi facand acum. Auzi destul de des cum ca parintii au interzis copilului sa se mai vada cu persoana iubita."ste un lucru stupid din partea parintilor de a interzice copilului sa iubeasca.Doar e la varsta adolescentei e un

lucru firesc .In general adolescentul isi gaseste spri$inul in persoana iubita de multe ori aceasta devine confidentul perfect. Pasiunile adolescentului sau cum isi petrece timpul un adolescent: inerii din ziua de azi au preocupari din ce in ce mai variate.Unii dintre ei practica un sport +fotbal,tennis,atletism. Unii tineri sunt preocupati cu cititul,cu e(cursiile sau pur si simplu asculta muzica.Preocuparile variaza de la individ la individ in functie de domeniul de interes.Cele mai mari C %obb<-uri ale adolescentului roman dupa parerea mea sunt fotbalul si muzica.Cei mai multi tineri au ca modele in viata fotbalisti sau oameni din lumea muzicii.Ce e tragic insa e ca tanarul din ziua de azi nu mai citeste asa mult,el preferand sa vada un film sa asculte muzica sau sa stea degeaba.Desigur uitatul la filme sau ascultatul muzicii nu sunt niste lucruri rele ,ele c%iar a$utand tanarul sa se rela(eze, insa adolescentul prefera mai mult televizorul decat cartea de multe ori acest lucru este in dezavanta$ul lui. Din pacate adolescentii mai au si @pasiuni3 negative pentru ei cum ar fi fumatul si bautura. inerii din ziua de azi incep inca de la varste fragede sa consume alcool sis a fumeze ceea ce este un lucru ingri$orator.*ai rau este ca tot mai multi tineri se drog%eaza de mici.In scoli sin u numai e(ista o campanie de informare a tinerilor asupra riscurilor care le provoaca consumul alcoolului ,tigarilor si drogurilor insa este prea purin pentru a face fata acestui flagel 2 Sansele tinerilor de a reusi in viata *ultii tineri dupa ce termina facultatea isi doresc o cariera in alte tari.De ce !In primul rand pentru banii salariile in alte tari fiind mult mai mari decat cele din 'omania .De mici copii sunt invatati de catre parinti ca sa invete cat mai mult pentru a avea un service bun si un salariu bun insa tanarul din ziua de azi vrea mai mult si mai mult iar din pacate statul romana nu ii poate oferii acest lucru iar multii tineri destepti pleaca din tara pentru a duce un trai mai bun in alta tara.Acest lucru este in dezavanta$ul tuturora pentru ca plecarea acestor tineri costa annual zeci de milioane de dolari. Dundamentul vietii de familie il constituie relatiile afectuoase. Pentru a 0actiona@ asupra adolescentilor, parintii mai au la dispozitie mi$loacele economice si punitive 6pedepsele7. Insa, acestea nu reprezinta strategii ideale. *odul in care noi actionam este determinat de emotiile noastre.

Atunci cand intr-o familie e(ista emotii pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. )u este insa usor sa fii parinte. #arcina noastra ca parinti este sa ne asiguram ca adolescentii a$ung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i a$utam atunci cand apar problemele si sa ii insotim pe aceasta portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate. )oi ca parinti nu percepem dificultatile pe care adolescentii le intampina ca fiind foarte mari si avem tendinta sa le tratam cu usurinta adresandu-le multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari aceste probleme. *a$oritatea parintilor uita insa ca ei privesc problemele din adolescenta avand e(perienta varstei adulte, pentru ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand e(perienta pe care o au adultii. Cum se castiga atentia copiilor Asupra adolescentilor se e(ercita in zilele noastre mai multe influente si tentatii. Diferenta intre noi si copiii nostri, din perspectiva informationala, este foarte mare. )iciodata in istoria omenirii la copii nu au a$uns atat de multe informatii fara sa treaca mai intai prin filtrul unui educator adult. In prezent, parintii sunt intr-o competitie foarte severa pentru a castiga atentia copiilor lor si incercarile de a-i influenta pe adolescenti sunt in mod constant alterate de numeroasele mesa$e care ii incura$eaza sa actioneze si sa gandeasca altfel decat ar vrea parintii. ,iata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil accesul la aceasta lume a adolescentilor. *a$oritatea se afla sub influenta colegilor, a internetului si a altor mi$loace de informare pe care noi, ca parinti, nu le putem filtra. In acest proces care este adolescenta copiii trec in mare viteza. )u este usor sa e(ercitam ca parinti o influenta asupra copiilor a$unsi la varsta adolescentei daca nu avem de$a o relatie foarte apropiata cu ei. "ste nevoie din partea parintilor de iubire, desc%idere si stabilirea unor limite foarte clare. Acestea nu se refera la restrictii, cat mai ales la atentie, orientare si stabilirea unor granite. Aptitudinile care le iau parintii si copiii in ceea ce priveste fi(area obiectivelor si rezolvarea problemelor ii a$uta pe adolescenti sa pastreze drumul cel bun. Pentru a ne insoti copiii pe drumul dificil pe care il au de parcurs si a deveni adulti, a da dovada de inteligenta emotionala inseamna+ sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din $urul nostruE sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale celorlaltiE sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si

sa urmarim atingerea lorE sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a lucra cu copiii in relatiile noastre. Ruperea legaturilor cu parintii )ici unul dintre noi nu poate prevedea lumea adulta in care vor intra tinerii. Conte(tul in care cresc adolescentii de azi este diferit de cel in care am crescut noi, insa indiferent de aceasta, ei au nevoie de spri$inul si suportul parintilor. Din perspectiva inteligentei emotionale, parintii adolescentilor trebuie sa se ocupe de educarea lor in urmatoarele privinte+ aprecierea, sentimentul de a fi iubit, pretuit si luat in seamaE apartenenta - faptul de a face parte din grupuri sociale semnificative, de a se maturiza prin intermediul diferitelor contacte si relatiiE competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si in comunitateE contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii legati. Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Doarte multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si apartin unor grupuri cu o influenta benefica. ,iata adolescentilor de astazi este plina de parado(uri Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se simt in siguranta. Adolescentii au nevoie de dragoste,atentie si intelegere Pentru a reusi sa impunem limitele sunt necesare iubirea si atentia, care intotdeauna reprezinta o cale de a comunica adolescentilor gri$a pe care le-o purtam. Desi ma$oritatea nu ar recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. "i se simt in nesiguranta din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca+ 0Ce note sunt in stare sa iau!@E 0Ar trebui sa beau cu prietenii mei!@E 0#unt pregatit pentru viata se(uala!@. ,iata adolescentilor de astazi este plina de parado(uri. Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri, ei tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum unde se duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub anonimatul unui nic?name cu necunoscuti despre cele mai intime ganduri ale lor. Pentru

a-i a$uta, ca parinti va trebui sa intelegem care sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tinem cont de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea. 8asirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o identitate pozitiva, adolescentii trebuie a$utati sa gaseasca singuri raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este consolidat de incredere. Pe acest drum al adolescentei, parintii nu au comanda dubla, precum masinile instructorilor de conducere. Parintii trebuie sa ofere sfaturi care sa ii a$ute pe adolescenti sa se orienteze in calatoria lor in mod pozitiv si sa ii 0alimenteze@ astfel incat ei sa aiba energie pentru a merge mai departe. Iubirea si aprecierea reprezinta o alternativa pentru stres, tensiuni si dispute care se regasesc des in prea multe familii. #entimentele de iubire e(primate prin recunoasterea a ceea ce ei fac bine este o parte esentiala a vietii lor. De aceea, bunastarea emotionala si spirituala a adolescentilor este determinanta pentru identitatea lor. Atunci cand un adolescent creste intr-un mediu stabil si sanatos, tocmai acest ec%ilibru pe plan emotional si spirtual ii alimenteaza capacitatea de a oferi ceva in sc%imbul universului, rezultatul fiind ca noi toti avem ceva de castigat. ;n lumea /n care tr.im, copiii se maturizeaz. mult mai repede dec/t s-a /nt/mplat vreodat.. Adolescen4ii s/nt e(pu5i tenta4iilor de tot felul, iar acest conte(t /i predispune la gre5eli. "i a$ung s. /ncalce regulile nu pentru c. s/nt "copii r.i", ci pentru c. nu s/nt preg.ti4i s. fac. fa4. multitudinii de e(perien4e care s/nt tr.ite pentru prima oar.. Inten4ia acestei c.r4i este de a-i preg.ti pe p.rin4i s.-5i $oace c/t mai bine rolurile pe care trebuie s. le adopte /n cre5terea copiilor lor. C.ci un p.rinte nu trebuie s. fie doar cel mai bun prieten al adolescentuluiE el este de asemenea instan4a care-i impune reguli, ancora de care se aga4. 5i, uneori, c%iar "persona$ul negativ". " de dorit ca un p.rinte s. fie dispus s. se transforme oric/nd /n confident, bun ascult.tor, conspirator sau partener de distrac4ii al copilului. Cultivarea inteligen4ei emo4ionale de o parte 5i de alta este /n fapt cel mai important aspect al unei rela4ii iubitoare, bazate pe /ncredere 5i sinceritate. Capcana cea mai frecvent. este aceea c. p.rin4ii se concentreaz. cu prec.dere pe rezultatele 5colare, pe performan4ele intelectuale ale copiilor lor. ;n fapt, identitatea 5i viitorul adolescen4ilor s/nt determinate de bun.starea lor emo4ional. 5i spiritual..

Adolescentul din zilele noastre este mult diferit fata de adolescentul de acuma F> de ani.Intotdeauna vor e(ista pareri pro si contra dar cu totii stim ca ei , tineri, sunt viitorul 'omaniei si toti spera ca macar ei sa duca un trai mai bun intr-o 'omanie mai buna2 -ibliografie Psi%oologia comunicarii 9 teorii si metode, Gean claude Abric Psi%ologia varstelor, #c%iopu Ursula