IX RELIGIA ÎNANTICHITATE: MESOPOTAMIA ŞI EGIPT

Scopul lecției: Completarea cunoştinţelor despre religiile din Antichitate

şi raportarea lor la propria credinţă
U5

PROVOCAREA: Religia a fost, este şi va fi una dintre motivaţiile principale ale vieţii
oamenilor!

TIMP NECESAR: 100 minute

REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII:

CUNOȘTINȚE ABILITĂȚI ATITUDINI

● Elevii dobȃ ndesc informaţii
privind religiile şi credinţele
din Antichitate.
● Elevii îşi completează
cunoştinţele despre religia din
Mesopotamia şi Egipt.
● Elevii corelează ● Elevii manifestă respect
informaţiile despre şi acceptă diversitatea în
religiile lumii antice cu comunitate şi societate.
datele referitoare la
cultura şi viaţa socială a
lumii antice, dobȃndite la
alte discipline.
● Elevii au capacitatea de a
compara propria religie în
raport cu cele două religii
studiate.
 CONCEPTE CHEIE: Antichitate, politeism, zei, zigurat, temple, piramide.

RESURSE UTILIZATE PENTRU DOCUMENTARE:

Resurse bibliografice:

1.Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R., Bucureşti,
1991 ;
2. Eliade Mircea, Culianu P. Ioan , Dicţionar al religiilor, Editura Polirom, Iaşi, 2007 ;
3. Muha Corneliu, Clasa a IX a, Auxiliar didactic pentru elevi, Editura Sfȃ ntul Mina, Iaşi,
2009 ;
4. Stan ,Pr. Conf. dr. Alexandru, Rus ,Prof. dr. Remus, Istoria religiilor, Editura Institutului Biblic
și de Misiune al B. O. R, București, 1991.

Autor : BURLACU CĂLINOIU RUXANDRA , COLEGIUL  „FERDINAND I”, MĂNECIU

PRAHOVA

https://forms.gle/x4CVGTXS6qnQ5GDu5  

ACTIVITĂȚILE PROPUSE

1. MOMENT ORGANIZATORIC
RESURSE NECESARE: (3 minute; tablă, caiete, etc. )
DESCRIEREA DEMERSULUI: Rugăciune, introducere în tema lecției / lansarea provocării- Religia a
fost, este şi va fi una dintre motivaţiile principale ale vieţii oamenilor!

2. EXPERIENȚA DIRECTĂ
RESURSE NECESARE :(3 minute, laptop, video poiector, power point)
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Prezentaţi elevilor două imagini: o imagine reprezentȃ nd scrierea cuneiformă şi o imagine cu scrierea
hieroglifică.

3. REFLECȚIA
RESURSE NECESARE: (7 minute; coli flip chart, marker, laptop)
DESCRIEREA DEMERSULUI: Provocaţi elevii folosind metoda brainstorming să răspundă la
întrebarea: -Ce ştiţi de la orele de istorie despre Antichitate, perioadă istorică din care datează cele
două inscripţii? (Pentru învăţarea online poate fi folosită aplicaţia Mentimeter pentru colectarea
răspunsurilor; pe tablă sau pe o coală de flip chart sunt notate răspunsurile elevilor.)

CE ŞTIŢI DESPRE ANTICHITATE?

- perioadă istorică
- apariţia statului
- apariţia scrisului
 - popoare antice: mesopotamian, egiptean, grec, roman
- s-au dezvoltat cultura, arta, religia şi marile civilizaţii
- religie politeistă
Cunoaşteţi provenienţa cuvȃ ntului „politeism”?
Termenul provine din limba greacă, de la cuvintele polýs= mulţi şi theos= zeu, însemnȃ nd „mulţi
zei” sau „mulţi dumnezei”.

4. GENERALIZAREA
RESURSE NECESARE: (28 minute; fişa suport, coli flip chart, marker, prezentare power point,
laptop, videoproiector.)
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Împărţiţi clasa în trei grupe care vor rezolva sarcinile din fişa didactică. După expirarea timpului , un
reprezentant al fiecărui grup prezintă punctul de vedere comun. Interveniţi, dacă este necesar, cu
informaţii suplimentare şi prezentaţi cu ajutorul materialului power point, imagini ce au legătură
cu informaţiile descoperite de elevi în fişe.

GRUPA 1
Citiţi cu atenţie textul ( Anexa 1 ) şi extrageţi următoarele informaţii:

- Localizarea geografică a Mesopotamiei;

- Semnificaţia denumirii statului mesopotamian;
- Izvoarele religiei mesopotamiene.

GRUPA 2
Citiţi cu atenţie textul ( Anexa 2 ) şi extrageţi următoarele informaţii:

- Concepţia mesopotamienilor despre lume şi despre om;

- Reprezentarea zeilor şi însuşirile lor;
- Învăţătura despre viaţa de după moarte.

GRUPA 3
Citiţi cu atenţie textul ( Anexa 3 ) şi extrageţi următoarele informaţii:

- Locul de cult şi funcţiile îndeplinite de acesta;

- Sărbătorile mesopotamiene;
- Zei mesopotamieni.
Pe măsură ce grupele prezintă sarcina pe care au avut-o, elevii vor nota în caiete informaţiile
Principale.

5. TRANSFERUL
RESURSE NECESARE: (8 minute; fişă suport sau material power point)
DESCRIEREA DEMERSULUI:

Citeşte şi textul de mai jos:

„Potrivnicului tău nu-i face rău;

Celui ce-ţi face rău, răsplăteşte-i cu bine;
Duşmanului tău să i se facă dreptate.
Asupritorului tău…
Fă-l să se bucure de tine…înapoiază-i lui.
 Inima ta să nu te împingă să faci rău
---------------------------------------------
Dă hrană să mănȃ nce, dă vin de curmale să bea;
Pe cel care cerşeşte ajutor, cinsteşte-l, îmbracă-l:
De aceasta se va bucura zeul său
Aceasta-i place zeului Şamaş, o răspăteşte cu bine
Fii ajutor, fă bine”. ( din Gȃ ndirea asiro-babiloniană)

Desprinde din text reguli de comportament faţă de semeni, promovate de mesopotamieni.

6. ÎNCHEIEREA LECȚIEI
RESURSE NECESARE 2 minute:
DESCRIEREA DEMERSULUI: aprecierea și notarea elevilor care au fost activi în timpul orei,
rugăciunea de final de oră;

A doua oră
1. MOMENT ORGANIZATORIC
RESURSE NECESARE (10 minute):
DESCRIEREA DEMERSULUI: Rugăciunea, notarea absenţelor
Se reactualizează cunoştinţele din lecţia anterioară:
- Care sunt cele mai cunoscute izvoare mesopotamiene, din care aflăm despre religia
mesopotamiană?
- Care era concepţia mesopotamienilor despre lume şi om?
- Despre ce sărbători mesopotamiene şi despre ce zei am aflat ora trecută?

2. GENERALIZAREA

RESURSE NECESARE: (25 minute; fişa suport, coli flip chart, marker, prezentare power point,
laptop, videoproiector.)
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Împărţiţi clasa în trei grupe care vor rezolva sarcinile din fişa didactică. După expirarea timpului , un
reprezentant al fiecărui grup prezintă punctul de vedere comun. Interveniţi, dacă este necesar, cu
informaţii suplimentare şi prezentaţi cu ajutorul materialului power point, imagini ce au legătură cu
informaţiile descoperite de elevi în fişe

GRUPA 1
Citiţi cu atenţie textul ( Anexa 4 ) şi extrageţi următoarele informaţii:
- Religia egipteană şi izvoarele ei;
- Faraonul;
- Concepţia despre om la egipteni.

GRUPA 2
Citiţi cu atenţie textul ( Anexa 5 ) şi extrageţi următoarele informaţii:

- Nemurirea sufletului şi judecata lui Osiris;

- Locurile de cult;
- Sărbătorile egiptene.

GRUPA 3
Citiţi cu atenţie textul ( Anexa 6 ) şi extrageţi următoarele informaţii:
- Locurile de înmormȃ ntare şi conservarea cadravelor;
 - Zeii egipteni.
Pe măsură ce grupele prezintă sarcina pe care au avut-o, elevii vor nota în caiete informaţiile
principale.

5. TRANSFERUL
RESURSE NECESARE: (13 minute; fişă suport sau material power point)
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Faceţi următoarele precizări:
Unul din faraonii Egiptului a fost Akhenaton;- el a iniţiat o reformare a religiei. Învăţătura care stătea
la baza acestei reforme o găsim în două imne care s-au păstrat. Citiţi cu atenţie textul următor:

„Cȃ t de nenumărate sunt lucrările Tale! Ele sunt însă ascunse vederii oamenilor, o unice zeu, altul ca
Tine nemaifiind. Tu ai creat pămȃ ntul după vrerea inimii Tale, cu oameni, turme şi celelalte animale…
Tu ai fixat locul fiecărui om; Tu îi satisfaci nevoile; fiecare îşi are hrana sa, iar ceasul morţii este
fixat…”.
( fragment din unul din imne)
- În ce a constat reforma lui Akhenaton?
- Ce a încercat el sa impună egiptenilor?

Ghidaţi elevii să surprindă din text că Akhenaton a încercat să le impună egiptenilor credinţa într-
un singur zeu, îndreptȃndu-i astfel către monoteism.
În urma cunoştinţelor dobȃ ndite în această lecţie şi a cunostinţelor despre religia creştină, stabileşte
asemănari si deosebiri( metoda diagrama Venn):

RELIGIILE ANTICE CREŞTINISMUL

Mesopotamia şi Egipt

Se pot rezolva următoarele exerciții:

https://learningapps.org/14238221
https://learningapps.org/view14239382
6. ÎNCHEIEREA LECȚIEI
RESURSE NECESARE 2 minute:
DESCRIEREA DEMERSULUI: aprecierea și notarea elevilor care au fost activi în timpul orei,
rugăciunea de final de oră;
ANEXE PENTRU ELEVI

ANEXA 1
GRUPA 1
Citiţi cu atenţie textul şi extrageţi următoarele informaţii:

- Localizarea geografică a Mesopotamie;

- Semnificaţia denumirii statului mesopotamian;
- Izvoarele religiei mesopotamiene.

Religia mesopotamiană a fost prima mare religie a Antichităţii. Numele Mesopotamia se referă
la o regiune din Orientul Apropiat, care în prezent ţine parţial de Irak, parţial de Siria de est şi parţial
de Turcia de sud. Numele provine din cuvintele greceşti mesos=„între”şi potaomos= „rȃ u “, referindu-
se la zona dintre rȃ urile Eufrat şi Tigru. Suprafaţa fertilă udată de aceste două rȃ uri este cunoscută ca
fiind “Leagănul Civilizaţiei omenirii”, aici dezvoltȃ ndu-se primele societăţi alfabetizate. Nu a existat
niciodată o entitate politică sau o ţară numită Mesopotamia, şi nici nu există graniţe definite; numele
este unul convenţional, inventat de istoricii greci pentru a se referi la aria geografică largă dintre cele
două rȃ uri. Civilizaţia mesopotamiană este cunoscută datorită arheologiei şi textelor cuneiforme.
Prima civilizaţie mesopotamiană a fost cea a sumerienilor, urmată de cea babiloniană şi asiriană.
Izvoarele religiei sunt : mituri, epopeei, proverbe, “texte sapienţiale”. Cea mai cunoscută creaţie
babilonică este Epopeea lui Ghilgameş. Poem epic, descrie faptele viteazului Ghilgameş, regele cetăţii
Uruk. Din text pot fi deduse cunoştinţe ştiinţifice, filosofice şi religioase ale babilonienilor. A doua
este o codificare a mai multor legi, sentinţe, norme de drept civil şi penal, de drept administrativ,
comercial şi familial. Codul lui Hammurabi a însemnat pentru popoarele Orientului Apropiat ce a
însemnat dreptul roman pentru popoarele Europei moderne.

ANEXA 2

GRUPA 2
Citiţi cu atenţie textul şi extrageţi următoarele informaţii:

- Concepţia mesopotamienilor despre lume şi despre om;

- Reprezentarea zeilor şi însuşirile lor;
- Învăţătura despre viaţa de după moarte.

Religia mesopotamiană este cea mai veche religie cunoscută. Mesopotamienii credeau că lumea
este un disc plat, înconjurat de un spațiu uriaș, gol, deasupra căruia se afla raiul. Ei mai credeau că
apa se găsește peste tot, și că universul a apărut din această mare enormă. Religia mesopotamiană
era politeistă, adică oamenii credeau în mai mulți zei. ( peste 2500 de zei). Zeii erau reprezentaţi
exclusiv sub formă umană, avȃ nd trăsături omeneşti. Ei sunt nemuritori, atotştiutori, desăvȃ rşiţi.
Unităţile administrative, oraşele sau satele, avea ca şi conducător un zeu principal. Regele era
considerat ca fiind ales de zei şi era numit fiu al zeilor. El era o persoană sfȃ ntă, un trimis al zeilor. Era
socotit mijlocitorul binecuvȃ ntării zeilor către popor. Îndeplinea şi funcţia de Mare Preot, răspunzȃ nd
de construirea templelor şi de serviciul divin public.
În concepţia mesopotamienilor , omul a fost creat de zei din lut şi din sȃ ngele lor, pentru a-i
sluji pe aceştia în viaţa viitoare.
Ei credeau în viaţa de după moarte, cȃ nd trupul se întoarce în pămȃ nt, iar sufletul merge în împărăţia
morţilor, pe „tărȃ mul fără de întoarcere”. Cel mort nu putea deveni niciodată un zeu. Cȃ nd murea un
rege, erau ucişi şi dintre slujitorii lui : soldaţi, muzicanţi, femei, şi aşezaţi în mormȃ nt,- lȃ ngă el, în
credinţa că aceştia îi vor ţine companie în viaţa viitoare.

ANEXA 3

GRUPA 3
Citiţi cu atenţie textul şi extrageţi următoarele informaţii:
- Locul de cult şi funcţiile îndeplinite de acesta;
- Sărbătorile mesopotamiene;
- Zei mesopotamieni.

Locul de cult era templul, considerat locuinţa zeilor, cel mai de preţ bun al oraşului. O parte
integrantă a templului era ziguratul, o cladire asemănătoare unei piramide în trepte, cu 3-7 etaje,
exteriorul fiecăruia fiind colorat diferit cu plăci de ceramică smălţuită. Vȃ rful ziguratului era locul în
care se întȃ lnea cerul cu pămȃ ntul. Cel construit de regale Nabucodonosor al II lea, este „Turnul
Babel” despre care se vorbeşte în Biblie. Templul era totodată centru cultic, economic ( aici se
desfăşurau activităţile economice, comerciale, operaţii bancare, împrumuturi), dar şi centru de
cultură. Templele aveau şcoli unde erau instruiţi scribii. Tot aici se aflau şi atelierele artiştilor şi
artizanilor. Se presupune că templul a fost şi centrul activităţilor de observare a astrelor.
Fiecare templu avea un număr foarte mare de preoţi, cȃ teva sute, organizaţi pe funcţii. Ei
aduceau zeilor sacrificii de animale, ofrande de fructe, în cadrul unor procesiuni şi rugăciuni. În
fiecare zi se aducea de mȃ ncare zeilor de două ori. Cea mai important sărbătoare era Anul Nou, cȃ nd
avea loc un ritual, o nuntă sacră între rege şi zeiţa oraşului.
Zeii
● An sau Anu(cer) era zeul cerului, zeul suprem; soţia lui, se numea Antu;
● Enlil (vȃ nt sau zeul furtunii), zeul vȃ ntului şi al atmosferei, părintele zeilor şi al tuturor ţărilor;
● Enki, zeul apelor;
● Nintu, zeiţa naşterii, zeiţa mamă, mama tuturor fiinţelor;
● Nanna sau Sin, zeul lunii, stăpȃ nul destinelor;
● Şamaş, zeul soarelui;
● Nergal, zeul Infernului;
● Ninurta, zeul pămȃ ntului şi al furtunii;
● Iştar, luceafărul, protectoarea iubirii şi fertilităţii, dar şi zeiţă a războiului;

Anexa 4
GRUPA 1
Citeşte cu atenţie textul ( Anexa 4 ) şi extrageţi următoarele informaţii:
- religia egiptenă şi izvoarele ei;
- faraonul;
- concepţia despre om la egipteni;

Herodot numeşte Egiptul „un dar al Nilului”. Pe egipteni îi numeşte „cei mai înţelepţi
dintre oameni si cei mai învăţaţi”
Religia egipteană este considerată ca avȃ nd cea mai lungă perioadă de existenţă dintre toate
religiile lumii. Izvoarele referitoare la religia acestei ţări sunt destul de multe: texte din priramide, din
sarcofage, „Cartea morţilor”, monumente arheologice, . Textele din piramide au fost scrise cu
caractere denumite hieroglife. Conţin descântece, rugăciuni, imnuri şi formule rituale. Descântecele
sunt destinate ritualurilor îndeplinite de faraon sau pentru faraon. Textele sarcofagelor sunt
scrise pe coşciuge; aceste texte sunt alcătuite din formule, rugăciuni şi sfaturi pentru viaţa viitoare.
Ele se adresează egipteanului de rând, nu doar faraonului. Cartea morţilor  are în componenţa sa
formule magice, fiind un veritabil ghid al lumii de dincolo. Se asigura fericirea în viaţa viitoare
Egiptenii aveau o religie politeistă. Faraonii erau consideraţi ca fiind fii şi moştenitori ai zeilor.
Fiecare faraon se năştea printr-un fel de concepţie supranaturală, ca fiu al unei pămȃ ntence şi al
zeului Ra. Urcarea faraonului pe tron era asemănată cu urcarea soarelui pe tronul lui Horus. Zeii
înşişi luau parte la ceremonia încoronării, purificȃ nd pe noul rege şi transmiţȃ ndu-i puterea divină.
Omul a fost create de zei. De aceea e numit fiu al zeului. Ei îi ajută pe oameni, îi ocrotesc, îi
iubesc, iar omul este un slujitor, un rob al zeului. Se spune că zeul Khnum, o divinitate cu trup de om
și cap de berbec, este responsabil pentru apariția omului. Răbdător și priceput el îi modelează pe
roata sa de olar, apoi le dă viață. Conform mitologiei egiptene, oamenii sunt indispensabili zeilor care
se hrănesc cu ofrande. Fiecare egiptean avea îndatoriri faţă de semenii săi.

Anexa 5
GRUPA 2
Citiţi cu atenţie textul (Anexa 5) şi extrageţi următoarele informaţiile:

- locurile de cult
- sărbătorile egiptene
- zeii egipteni

Templul era la egipteni „locuinţa zeului”. În el se păstra statuia zeului şi era instalat animalul
său sfȃ nt. La început egiptenii făceau locuinţe modeste pentru zei. Mai tȃ rziu s-au construit temple
din piatră, de forma pătrată şi cu două uşi, una în faţa celeilalte, servind preoţilor pentru a intra pe
una şi a ieşi pe cealaltă cȃ nd purtau idolul în procesiuni. Zeul era tratat ca un rege căruia nu trebuia
să-i lipsească nimic. Jertfele şi ofrandele formau partea principală a riturilor cultului egiptean.
Punctul culiminat al vieţii religioase este reprezentat de sărbători. Acestea erau anuale, ca cele legate
de revărsarea Nilului sau de Anul Nou. Pe lȃ ngă acestea mai existau sărbători ale zeilor, sărbători ale
faraonilor şi sărbători ale morţilor.
Zeii
• Re ( Ra), zeul care se plimba cu barca pe oceanul cerului într-o nersfȃ rşită călătorie cerească,
însoţit de suita zeilor, a zeiţelor şi a sufletelor celor morţi. Călătoria sa de la răsărit la apus era socotită
ca plină de peripeţii şi de lupte, totdeauna victorioase, împotriva puterilor întunericului.
• Horus, fiul lui Re ( Ra), unul dintre cei mai populari zei ai vechiului Egipt.
• Ptah a fost la început un zeu al pămȃ ntului. Apoi a fost asociat cu alţi zei ai morţii, luȃ nd forma
unui om mumificat.
• Osiris, marele şi puternicul prieten al morţilor, reprezentat printr-un om înfăşurat în panglicile
mumiei.
• Seth, reprezentat ca un animal hidos, cu urechi mari şi cu coada despicată, sau sub forma unui
om cu capul acestui animal, era zeu furtunii.
• Toth, zeu al lunii, era scribul şi consilierul zeilor.
•Amon a devenit cu vremea un zeu solar, combinȃ ndu-se cu Re şi sub numirea Amon-Re, a fost cel
mai puternic. El a fost zeul suprem al epocii de apogeu politic, cultural şi religios al Egiptului.

ANEXA 6
Grupa 3

Citiţi cu atenţie textul (Anexa 6) şi extrageţi următoarele informaţii:

- nemurirea sufletului şi judecata lui Osiris;
- locurile de înmormȃ ntare;
- îmbă lsă marea cadravelor

Herodot considera că egiptenii au fost primii oameni care au vorbit despre nemurirea

sufletului. Această credință era o caracteristică esențială a vieții și religiei lor. Săpăturile arheologice
au scos la iveală un imens cult al morților. Cultul soarelui și cultul morților erau preocupările lor
esențiale.
Iniţial egiptenii își îngropau morții culcați pe o parte, în poziția numită chircită și având în
preajma lor obiecte de lucru și provizii de mâncare și băutură. Exista credința că sufletul mortului
pleacă din mormânt și își găsește o locuință mai plăcută. Călătoria sufletelor după moarte aveau ca
ţintă Împărăţia lui Osiris, unde ele duceau o viaţă fericită. Pentru a ajunge aici, treceau prin mai multe
pericole: monştri, capcane, ape. Pentru a sfătui şi călăuzi sufletele în timpul acestor călători postume,
s-a compus un adevarat ghid al lumii de dincolo. În aceasta, sufletul mortului găsea indicii despre tot
ceea ce trebuia să facă şi să spună pentru a izbuti să ajungă în fericita lume a morţilor. Raiul
egiptenilor antici era conceput ca o imensă câmpie precum cea a Nilului.
Foarte important în înţelegerea învăţăturii despre moarte este Judecata lui Osiris. Osiris statea
aşezat pe un tron măre şi prezida ceremonia. El este asistat de 42 de judecători, număr care ar
corespunde celor 42 de nome ale Egiptului. Mortul este condus de zeul Horus în marea sală a
judecaţii. De faţă este şi Anubis. Împreuna fac cȃ ntărirea sufletului mortului pe o balanţă. Pe un taler
al balanţei este aşezată inima mortului, iar pe celălalt o pană, simbol al zeiţei adevărului, Maat.
Adresȃ ndu-se lui Osiris, îl salută ca pe un zeu al dreptăţii, asigurȃ ndu-l ca n-a fă cut nici o faptă
rea, nu şi-a omorȃ t rudele, n-a minţit, n-a trădat,n-a pȃ rȃ t, n-a bȃ rfit, n-a făcut pe nimeni să sufere de
foame, n-a făcut pe nimeni să verse lacrimi, n-a comis adulter, n-a micşorat baniţa de grȃ u, n-a
falsificat măsura cotului, n-a apăsat pe varga de fier a balanţei si aşa mai departe, sfȃ rşind prin a
repeta: „Sunt curat, sunt curat, sunt curat, sunt curat !” Atunci , judecătorul suprem pronunţa
sentinţa.
Egiptenii credeau că viața după moarte este posibilă, dar numai dacă trupul era conservat într-o
formă pe care spiritele – ba, personalitatea, și ka, forța vieții – o puteau recunoaște, pentru a se
reunifica și accede la viața de apoi.  Ei rămȃ n cunoscuţi în istorie prin practicile de mumificare. În
ceea ce priveşte mormintele, oamenii obişnuiţi erau înmormȃ ntaţi în gropi, iar persoanele de vază şi,
mai ales faraonii erau îngropaţi în piramide. Cele mai renumite dintre ele sunt marile piramide de la
El Giseh, înălţate pentru a adăposti mumiile a trei faraoni: Kheops, Khefren şi Mykerionos.
În vremurile antice lumea era un loc plin de mister. Tot ce experimentai în jur era necunoscut şi
înfricoşător. Zeii şi zeiţele egiptenilor antici reprezentau aspecte ale naturalului şi supranaturalului
din imediata apropiere. Aceste reprezentări îi ajutau să înţeleagă mai bine lumea. Forma fizică luata
de zei este antropomorfică, zoomorfică sau antropozoomorfică.