Introducere

Se zice şi scrie şi în Biblie de altfel: pomul după roade, omul după fapte. Ei…
aicea am văzut şi vedem un om, care a făcut numai bine la toţi. Harurile Lui
DUMNEZEU, şi munca Lui gigantică au făcut să vindece multe boli şi milioane de
oameni. După unele statistici mai indulgente, mai moderate am putea spune, în 50
de ani de activitate desfăşurată la Prilog… a vindecat peste un milion şi 500.000 de
oameni. Nu s-a lăudat niciodată cu asta, mai degrabă, continua, din iubire către
oameni să vindece pe toţi trupeşte şi sufleteşte, care-i cereau ajutorul. Pentru
acestea el se folosea îndeosebi de rugăciuni şi ceaiuri de inspiraţie DIVINĂ, dar în
totală concordanţă cu voia Lui DUMNEZEU şi cu dogmatica Bisericii suferind ca să
poată obţine aceste rugăciuni şi liste de inspiraţie DIVINĂ. Toate pentru a putea
ajuta oamenii. Cei care au fost la EL, pot să adreseze în primul rând numai cuvinte
de laudă lui DUMNEZEU, pentru că EL, tot ce a făcut, a făcut astfel încât oamenii
să-L preamărească pe Bunul DUMNEZEU. Putem să îi mulţumim şi Unchiului pentru
că prin, gigantica Lui muncă, a făcut Voia Lui DUMNEZEU şi bine oamenilor. Ceea
ce am învăţat personal de la EL, din tot ce a făcut, văzând faptele lui, este că în
primul rând contează sănătatea sufletului şi mai mult, mântuirea sufletului şi
apoi sănătatea trupească şi că un zâmbet nu costă şi nici un cuvânt bun (de iubire,
de consolare etc), şi nici faptul ca să fim atenţi la problemele semenilor noştri ca şi la
ale noastre, dar putem face această lume mai bună prin ele. De aceea şi punem
accent pe rugăciunile şi învăţăturile spirituale ale Sale împreună cu ceaiurile care au
vindecat milioane de oameni din boli incurabile de medicina modernă-rezultatele
vorbesc -. Ne-a dat exemplu şi prin comportamentul său Creştinesc, prin umilinţa,
iertarea, modul de viaţă, smerenia lui. EL zicea: Rugaţi-vă şi rugaţi-Mă, să fiu
alături de voi, în rugăciunile voastre. Umilul vostru servitor Mihail. (Unchiul Mihail)
Létai Tibor Anton
Ceaiurile lui UNCHIU’ MIHAI
Lista 1 (Spălături cu irigatorul):
1.Coada Şoricelului 2.Măr Pădureţ 3.Muşeţel 4.Pătrunjel 5.Trifoi 6.Păducel. Dacă nu
prezintă dureri se adaugă : 7.Nuc 8.Stejar
Se pune din fiecare plantă 3 linguri (o mână) într-un săculeţ din pânză de cearceaf
alb, de bumbac şi se fierb un minut în 2,5 litri apă clocotită. După 2-3 zile se schimbă
plantele din săculeţ, dar în fiecare zi se completează apa la 2,5 litri şi se fierb 1 minut
pentru conservare. Se fac 1-2 spălături pe zi, cu un litru de ceai, cu irigatorul sau cu
pompa specială pentru femei. Dacă se fac 2 spălături pe zi acestea se fac una
dimineaţa şi una seara. În timpul ciclului se ţine pauză de 9 zile din ziua 1 de ciclu
până in ziua 9 de ciclu inclusiv.
Lista 2 (Băi):
1.Alun 2.Brusture 3.Cicoare 4.Coada calului 5.Coada şoricelului 6.Corn 7.Măr
pădureţ 8.Mesteacăn 9.Muşeţel 10.Nuc 11.Păducel 12.Pătrunjel 13.Porumbar
14.Salcâm 15.Stejar 16.Ştevie 17.Tătăneasă 18.Trifoi 19.Troscot 20.Urzică vie.
Ca alternativă în loc de cele 20 de plante înşirate mai sus, iarna se poate folosi
numai pleavă de fân sălbatic (de munte sau de pădure e cel mai bun). Se pun 3
linguri din fiecare plantă (o mână), sau 5-6 mâini pleavă de fân sălbatic într-un
săculeţ de pânză albă, subţire de cearceaf legat la gură şi se fierbe 1 minut în 5-7-
10-20-litri de apă clocotită. (pleava de fân doar se opăreşte). Se fac 1-2 băi pe zi de
20-25 minute în ceaiul cald. Baia se face într-un lighean sau un vas potrivit astfel:
1: La palmele mâinii şi la plantele picioarelor.
2: De la jumătatea antebraţului şi jumătatea gambei in jos.
3: De la cot şi de la genunchi în jos (cel mai frecvent).
4: De la brâu în jos.
5: Baie completă ( în special la copii).
Săculeţul şi ceaiul se pot folosi 5-6 zile la rând, în fiecare zi se refierb 1 minut (pentru
conservare) sau se reîncălzesc la temperatura de baie. Plantele pe care s-a făcut
ceaiul de băut se pot adăuga în săculeţul de baie. Baia şi săculeţul se păstrează la
rece. În ziua 6-7 se schimbă plantele din săculeţ cu altele noi şi se continuă băile.
Lista 3 (Ceai de băut):
1.Arnică 2.Albăstrele 3.Cireş 4.Cicoare 5.Cruşin 6.Ceai diuretic1 7.Ceai
hepatic1 8.Ceai laxativ 9.Dud 10.Fasole-teci 11.Grâu-boabe 12.Gălbenele
13.Iarbă mare 14.Mătase de porumb 15.Mesteacăn 16.Muşeţel 17.Nalbă
18.Ovăz-boabe 19.Păr sălbatic 20.Păpădie 21.Pătlagină 22.Pătrunjel 23.Pir
24.Salcâm 25.Salcie-coaja 26.Sânişoară 27.Scai vânăt 28.Soc 29.Traista
ciobanului 30.Troscot 31.Urzică moartă 32.Vişin 33.Vâsc 34.Volbură
O lingură din fiecare plantă se fierbe 1,5 minute în 2 litri de apă clocotită. Se lasă la
infuzat (acoperit) 15 minute. Se beau 9-10 pahare de ceai pe zi cât mai de
dimineaţă, obligatoriu 1 pahar înainte şi 1 pahar după fiecare masă, sau se beau 100
ml pe oră 17 ore pe zi (4-7 linguri). A doua zi se face alt ceai (nu se bea ceaiul din
ziua anterioară). Este interzis să se bea apă în timpul tratamentului. Ceaiul se
îndulceşte cu siropuri naturale de: zmeură, vişine, mure, brad, lămâie şi afine.
Siropurile se amestecă şi se îndulceşte ceaiul cu acest amestec sau se îndulceşte
ceaiul în fiecare săptămână cu un fel de sirop prin rotaţie timp de 7 săptămâni.
Lista 4 (Ceai de băut):
1.Afin 2.Alun 3.Anghinare 4.Busuioc 5.Carpen 6.Chimen 7.Cimbrişor 8.Coada
calului 9.Coada şoricelului 10.Coada racului 11.Ceai antiastmatic 12.Ceai
antibronşitic 13.Ceai antihemoroidal 14.Ceai aromat 15.Ceai gastric 16.Ceai
pectoral 17.Frag 18.Ghinţura 19.Gutui 20.Lumânărică 21.Măceşe 22.Mentă
23.Nuc 24.Osul iepurelui 25.Păducel 26.Pedicuţă 27.Pelin 28.Porumbar
29.Rostopască 30.Rug de mure 31.Scai vânăt 32.Stejar 33.Ştevie 34.Sunătoare
35.Talpa gâştei 36.Tei 37.Tătăneasă 38.Turiţă mare 39.Ţintaură 40.Urzică vie
41.Zmeur
Se prepară şi se foloseşte la fel ca Lista 3 şi Lista 12.
Lista 12 (Ceai de băut):
1.Cimbrişor 2.Cireş 3.Cruşin 4.Coada calului 5.Coada şoricelului 6.Ceai aromat
7.Ceai diuretic1 8.Ceai gastric1 9.Ceai hepatic1 10.Dud 11.Mătase de porumb
12.Măceş 13.Mentă 14.Mesteacăn 15.Muşeţel 16.Păducel 17.Păpădie
18.Pătlagină 19.Pir 20.Pătrunjel 21.Tei 22.Traista ciobanului 23.Trifoi 24.Troscot
25.Urzică moartă 26.Vâsc 27.Vişin 28.Volbură
Se prepară şi se foloseşte la fel ca Lista 3 şi Lista 4. Ceaiurile 3, 12 şi 4 se beau
alternativ, în funcţie de scaun şi urină astfel :
Ceaiul 3 se bea în caz de constipaţie 1, 2, 3, 4, 5 sau cel mult 6 zile la rând până
când scaunul devine moale. Apoi se bea ceaiul 12: 1, 2, 3, 4, 5, 6 zile la rând până
când scaunul devine normal. În caz de diaree se bea ceaiul 4 dar maxim 3 zile.
Ceaiul 12 se bea şi în caz de urină colorată sau tulbure până la normalizare.
După ce scaunul şi urina devin normale ceaiurile se pot bea astfel
1: o zi-c.3 apoi o zi-c.12 prin rotaţie.
2: o zi-c.3 apoi o zi-c.4 apoi o zi-c.12 prin rotaţie.
3: trei zile-c.3 apoi trei zile-c.12 prin rotaţie (cel mai frecvent).
4: trei zile-c.3 apoi şase zile-c.12 prin rotaţie (la copii).
5: şase zile-c.3 apoi şase zile-c.12 prin rotaţie (iminenţă de cancer).
6: zece zile sau mai mult c.3 (la alcoolici, fumători, drogaţi).
7: 20 de zile-c.12 (adenom de prostată-L18).
8: c.12 se poate bea timp îndelungat (ca ceai de întreţinere).
Listele ,,mici” se folosesc la boli de ficat, diabet, boli de pancreas, tensiune mică
(ficat slab).

Lista 3-0 (Ceai de băut)

1.Cruşin 2.Dud 3.Mesteacăn 4.Păpădie 5.Pătlagină 6.Pătrunjel.

Lista 3-1 (Ceai de băut)

1.Cicoare 2.Cruşin 3.Coada şoricelului 4.Ceai hepatic 5.Dud 6.Fasole-teci
7.Lumânărică 8.Mătase de porumb 9.Mentă 10.Mesteacăn 11.Muşeţel 12.Nalbă
13.Păpădie 14.Pătlagină 15.Pătrunjel 16.Rostopască 17.Scaivânăt 18.Sunătoare
19.Turiţă mare 20.Urzică moartă.

Lista 3-2 (Ceai de băut)

1.Albăstrele 2.Ceai diuretic 3.Cireş 4.Coada calului 5.Coada şoricelului 6.Mătase
de porumb 7.Mesteacăn 8.Mur 9.Osul iepurelui 10.Pătrunjel 11.Porumbar
12.Salcie 13.Troscot 14.Vişin.

Lista 3-3 (Ceai de băut)

1.Ceai antiastmatic 2.Ceai antibronşitic 3.Ceai aromat 4.Ceai pectoral 5.Alun
6.Cimbrişor 7.Ovăz 8.Păr sălbatic 9.Soc 10.Tei 11. Zmeur.

Lista 4-0 (Ceai de băut)

1.Afin 2.Busuioc 3.Chimen 4.Sunătoare 5.Talpa gâştei 6.Trandafir 7.Trifoi 8.Urzică
vie.

Lista 4-1 (Ceai de băut)

1.Ceai antihemoroidal 2.Ceai gastric 3.Ceai laxativ 4.Busuioc 5.Chimen 6.Coada
şoricelului 7.Dud 8.Gutui 9.Gălbenele 10.Nalbă 11.Păpădie 12.Pătlagină 13.Pir
14.Scai vânăt 15.Sunătoare 16.Traista ciobanului 17.Turiţă mare 18.Trifoi
19.Ţintaură 20.Volbură.

Lista 4-2 (Ceai de băut)

1.Ceai aromat 2.Chimen 3.Corn 4.Dud 5.Fasole-teci 6.Grâu 7.Iarbă-mare
8.Măcieş 9.Mesteacăn 10.Păducel 11.Răchitan 12.Urzică 13.Vâsc
14.Volbură.

Modul de preparare este identic cu al listelor 3, 4 şi 12. Se beau astfel :

1. În caz de diaree sau scaun moale se bea L3-0 o zi L12 o zi L3-1 o zi 12 o zi L3-2
o zi L12 o zi L3-3 o zi L12 o zi, prin rotaţie.
2. În caz de scaun tare se bea L4-0 o zi L12 o zi L4-1 o zi L12 o zi L4-2 o zi L12 o
zi prin rotaţie.
3. În caz de scaun normal se bea L3-0 o zi L12 o zi L4-0 o zi L12 o zi L 3-1 o zi L12
o zi L4-1 o zi L12 o zi L3-2 o zi L12 o zi L4-2 o zi L12 o zi L3-3 o zi L12 o zi prin
rotaţie. Se repetă această schemă de 3 ori.

Ca regulă generală toate ceaiurile de băut se beau astfel :

- Femeile beau ceai 20 de zile pe lună începând cu ziua 10 a ciclului, iar din ziua 1
de ciclu până în ziua 9 se face pauză. După terminarea pauzei de 9 zile se reiau
ceaiurile de unde s-au întrerupt. Durata tratamentului la femei este de 6 luni într-un
an.
- Bărbaţii beau ceai 40 de zile la începutul fiecărui anotimp timp de un an astfel:
1martie-10aprilie (primăvara); 1iunie-10iulie (vara); 1septembrie-10octombrie
(toamna): 1 decembrie-10 ianuarie (iarna).
Lista 15 Seva şi Ceaiul de mesteacăn. (împotriva cancerului)
Seva de mesteacăn se colectează doar primăvara (din 20 februarie până în 10
aprilie) practic în luna martie. Dacă este recoltată şi băută corespunzător este de 5
ori mai eficientă decât ceaiul. Are cea mai mare putere de vindecare şi de
regenerare dintre toate tratamentele. Unchiul Mihai îi spunea ,,APA VIEŢII” şi ,,cel
ce bea 20 de litri de sevă nu va muri în anul respectiv indiferent cât de grav ar fi
bolnav”. Un litru de sevă de bună calitate băut are efectul a 20 de zile de tratament
cu ceaiurile 3 şi 12, iar 20 de litri de sevă băute au efectul unui an de tratament cu
ceaiul 3 şi 12. Cea mai eficientă sevă este cea de la munte (deal) băută chiar la locul
de recoltare de la mai mulţi copaci (7-8) prin rotaţie, plimbîndu-ne şi bînd câte un
pahar de sevă de la fiecare pom iar apoi o luăm de la capăt. Cantitatea ideală este
de 3-6 litri pe zi. Nu contează aşa mult câte zile se bea sevă ci câţi litri se beau în
această perioadă în care curge seva: 20 de litri-suficient, 40 de litri-bine, 60 de litri-
foarte bine, 80 de litri-excepţional, 100 de litri (şi peste)-perfect. Este bine să nu se
bea apă sau alte lichide în perioada în care se bea sevă ci doar sevă. Seva se poate
bea şi de persoane sănătoase sau relativ sănătoase (Unchiul Mihai spunea că după
accidentul nuclear de la Cernobâl nu mai există oameni sănătoşi pe pământ şi că
inclusiv animalele şi plantele s-au îmbolnăvit). Tehnica de recoltare este foarte
simplă şi este bine să se aibă în vedere următoarele:
1. Se face doar o tăietură unică, oblic-verticală care să nu depăşească în lungime o
treime (1/3) din circumferinţa copacului sau o tăietură ,,în V” mică astfel ca rănirea
copacului să fie minimă. Doar anul următor se poate face o nouă tăietură pe acelaşi
copac, dacă se poate diametral opus şi la alt nivel faţă de prima aşa încât să nu se
întrerupă circulaţia sevei deoarece apare pericolul uscării copacului. În concluzie NU
VANDALIZAŢI COPACII deoarece aveţi nevoie de ei şi anii următori sau au nevoie
alte persoane bolnave. Acest act iresponsabil îl fac persoanele care exploatează la
maxim copacii în scopuri pur comerciale, ceea ce trebuie evitat deoarece
DUMNEZEU îşi retrage ,,Darul” acolo unde intenţia nu este curată.
2. La crestarea copacului folosiţi numai cuţite sau fierăstraie din inox.
3. La capătul de jos al crestăturii se înfige un beţişor de lemn sau un,,cioc” de plastic
făcut din gâtul unui flacon de plastic tăiat şi crăpat în două care se bate uşor cu un
ciocan în coaja copacului. Sub nici o formă NU SE VA FOLOSI METAL PENTRU
CIOCUL PE CARE SE SCURGE SEVA deoarece se anulează valoarea terapeutică
a sevei venind în contact cu metale de orice fel şi riscaţi să o beţi degeaba. De
aceea nu recomand să luaţi sevă decât de la persoane de mare încredere care ştiţi
sigur că o recoltează şi o transportă în condiţii de maximă igienă şi nu folosesc
metal.
4. Se curăţă bine crestătura de rumeguş astfel încât seva să curgă în jos fără
obstacol, să se prelingă pe beţişor sau pe cioc direct într-o sticlă sau flacon de
plastic.
5. Se leagă fix gâtul unui flacon de plastic perfect curat cu sârmă subţire şi apoi şi în
jurul copacului (NU BATEŢI CUIE ÎN COPAC ŞI NU RECOLTAŢI SEVA DIRECT ÎN
PUNGI DE PLASTIC !) şi se poziţionează gura flaconului chiar sub ciocul de plastic
astfel ca seva să se prelingă direct în flacon.
6. Când flaconul s-a umplut se dezleagă de pe pom, se pune dopul şi se leagă în
locul lui un flacon nou perfect curat. Este bine ca flaconul să se lege pe pom pe
direcţia nord, pentru ca soarele să nu încălzească seva din flacon prin efect de seră
deoarece la căldură seva se alterează.
7. În caz că plouă se leagă strâns cu sârmă o folie de nailon peste flacon, mai sus
de tăietură astfel ca apa de ploaie să nu intre în flacon iar apa care se prelinge pe
scoarţa copacului să se scurgă peste folie şi să nu ajungă în tăietură şi de acolo în
flacon. Dacă ajunge apă de ploaie în sevă nu mai are efect terapeutic şi o beţi
degeaba, pentru că nu mai vindecă.
8. Seva se va păstra la rece şi se va consuma în maximum 24 de ore de la recoltare.
După 24 de ore efectul de vindecare scade foarte mult.
9. ATENŢIE: Seva nu se bea rece sau când sunteţi obosiţi deoarece nu-şi va face
efectul.
10. Din 3 în 3 zile se spală crestătura cu un jet de apă şi se îndepărtează mucilagiul
pe care îl secretă copacul care are tendinţa să închidă crestătura.
11. Dacă apare mucegai sau seva devine lăptoasă, tulbure, cu flocoane, se
desfiinţează automat flaconul de pe acel copac, se scoate ciocul şi se închide
tăietura cu pământ luat de la baza copacului urmînd ca acel copac să se
refolosească doar anul viitor.
În concluzie nu folosiţi metal, nu o diluaţi cu apă, păstraţi o igienă perfectă, beţi-o în
maximum 24 de ore de la recoltare, nu o beţi rece, nu o beţi obosiţi, nu beţi alte
lichide în timpul curei de sevă, nu o beţi tulbure, opalescentă sau cu gust modificat şi
vindecarea va începe garantat. SUCCES !
Se poate bea concomitent cu seva de mesteacăn şi sevă de carpen cu menţiunea
că :
1. Proporţia în care se beau este: 85% sevă de mesteacăn şi 15% sevă de carpen.
2. Acţiunea celor două tipuri de sevă este complementară, seva de mesteacăn
regenerează în special organele mari, pe când seva de carpen acţionează mai mult
la nivelul sistemelor (funcţional).
3. Seva de carpen se recoltează exact la fel cu seva de mesteacăn doar că perioada
de recoltare este mai scurtă (apare după seva de mesteacăn şi dispare înainte de
oprirea sevei de mesteacăn) cam de 2 săptămâni

Lista 15 propriu-zisă este ceaiul din coajă de mesteacăn (împ. cancerului)

Tăierea trunchiului de mesteacăn.
1. Se merge într-o pădure de mesteceni (de preferat la munte sau deal, nicidecum în
zonă mlăştinoasă, teren infectat sau cu apă termală şi nici chiar de lângă ape (malul
râului, etc)), se alege un mesteacăn frumos, înalt, drept cu coroana bogată care să
aibă coaja curată, albă, perfect netedă, necrăpată (fără crăpături mari şi cu cât mai
puţine crăpături mici).
2. Mesteacănul trebuie să aibă circumferinţa trunchiului identică cu circumferinţa
capului bolnavului (de regulă 55-57 cm) măsurată la nivelul ochilor bolnavului sau
cât mai apropiată de aceasta (poate fi şi cu 1-3 cm mai subţire dacă are o coajă
perfectă).
3. Se taie o bucată de trunchi (cât mai aproape de pământ: 10-20cm) de 2 metri şi
se însemnează capătul mai subţire (de sus) pentru a-l putea identifica acasă şi se
transportă cu grijă fără să-l julim sau să-l murdărim de pământ. Este bine să
acoperim capetele trunchiului cu 2 cârpe curate, ude, pe durata transportului. Bucata
de 2 metri se poate tăia în 2 jumătaţi egale pentru a fi mai uşor de transportat dar
atunci se însemnează capetele mai subţiri şi ordinea lor şi se învelesc în cârpe
umede.
4. Ajunşi acasă se pune trunchiul (sau jumătăţile de trunchi) în poziţie verticală cu
capătul subţire (de sus, însemnat) în sus şi cu o cârpă umedă pe deasupra (mai ales
la trunchiul înjumătăţit, pe capătul de sus a părţii de jos, la care încă nu se începe
descojirea) şi capătul mai gros (de jos) se introduce într-o găleată curată de plastic
plină cam 20% cu apă (aceasta se completează permanent pe măsură ce trunchiul o
absoarbe).
5. Trunchiul se păstrează într-un loc curat, ferit de îngheţ, uscăciune sau mucegai
6. Descojirea se face de sus în jos(şi în ordinea originală a jumătăţilor), se
înaintează circular, în sens anti-orar iar când se termină un ,,inel” se trece la cel de
sub el şi tot aşa până se ajunge cam la 5cm de nivelul apei din găleată.
7. Porţia de coajă care se foloseşte într-o zi reprezintă un dreptunghi ce are
suprafaţa egală cu suprafaţa palmei drepte a bolnavului avînd degetele întinse şi
lipite (inclusiv degetul mare). Pentru aceasta se face o ,,măsură” dintr-o bucată de
carton pe care se pune palma bolnavului şi se decupează apoi dreptunghiul avînd
mărimea palmei.
Prepararea ceaiului de mesteacăn.
1. Într-o oală de 4 litri din inox 18/10 sau cu smalţul perfect, necrăpat se pun la fiert
în 3 litri de apă curată 7 linguri de grâu boabe ales (fără neghină), spălat în 5-6 ape.
Când grâul începe să fiarbă se dă focul la mic astfel ca grâul să fiarbă încet pe
fundul vasului.
2. Când grâul este pe jumătate fiert (încep să pleznească primele boabe) se ia coaja
(cât palma bolnavului în poziţie orizontală) de pe mesteacăn jos folosind un briceag
sau un cuţit din inox cât mai de calitate. Cu lama mai scurtă a briceagului se zgârâie
coaja (5 fâşii de 2-3 cm) până la lemn iar lama mai lungă se introduce prin partea
superioară la limita dintre lemn şi coaja maronie interioară desprinzându-se uşor
fâşiile de coajă. Acestea se pun pe o farfurie curată pe măsura desprinderii de pe
trunchi.
3. Folosind acelaşi briceag se îndepărtează părţile de coajă de la exterior care sunt
crăpate şi partea de coajă de la interior care este mucegăită sau oxidată ce are o
culoare maro închis sau roşiatică. La ceai se poate folosi doar coaja de la exterior
albă, curăţată şi coaja interioară (cea mai importantă) de culoare maro deschis care
nu este oxidată sau mucegăită. Bucăţile de coajă astfel pregătite se mărunţesc cu
mâna pe aceeaşi farfurie.
4. Se pune să fiarbă coaja mărunţită încă 1,5-2 minute (dar nu mai mult de 2 minute)
în grâul care fierbe după care se stinge focul şi se lasă acoperit 15 minute.
5. Împreună cu coaja de mestescăn se fierb şi ceaiurile de băut 3,4 sau 12 comform
indicaţiilor :
- Dacă bolnavul are constipaţie sau scaun mai tare se adaugă Lista 3.
- Dacă are diaree se adaugă Lista 4
- Dacă are urina colorată sau tulbure se adaugă Lista 12
- Dacă are şi scaun tare şi urina modificată ca aspect se adaugă simultan Lista 3 +
Lista 12.
- După ce scaunul şi urina devin normale se bea doar ceaiul de grâu şi mesteacăn
fără L3, L4 sau L12 până la terminarea cojii de pe tot trunchiul de mesteacăn.
6. Tratamentul complet durează 3 trunchiuri de mesteacăn, din a căror coajă, ceaiul
fiert, se bea zi de zi fără întrerupere (conform celor descrise).(Un trunchi de 2 metri
este aproximativ egal cu 40 de zile de tratament.) Pentru oprire din boală în
majoritatea cazurilor este necesar un tratament de minim 40 sau chiar 80 de zile (1-2
trunchiuri).
7. În caz de anemie se foloseşte la prepararea ceaiului şi coajă de răchită galbenă şi
coajă de răchită roşie (7-10 cm pătraţi). Trunchiul de răchită galbenă şi roşie să fie
cât mai asemănător cu cel de mesteacăn dar grosimea lui să fie mai mică decât talia
bolnavului şi mai mare decât genunchiul bolnavului. Trunchiurile de răchită se ţin în
apă curată în poziţie verticală cu capătul mai subţire în sus iar cel mai gros în apă.
Singura deosebire este că la răchită descojirea se face de jos în sus, se înaintează
circular, pe inelul respectiv iar la terminarea primului inel se trece pe inelul de
deasupra şi tot aşa până la terminarea trunchiurilor de răchită. Bucăţile mărunţite de
răchită se pun la fiert împreună cu coaja de mesteacăn şi eventual ceaiurile 3, 4 sau
12 conform indicaţiilor.
8. Cantitatea de ceai astfel obţinută (2,5l) se bea timp de 24 de ore cam 100-150 ml
pe oră.
9. Dacă există răni acestea se spală cu ceai de mesteacăn de 10-15 ori pe zi. Pentru
aceasta se separă 1/2 litri din ceaiul de băut, pentru spălături, restul de 2-2,5 litri se
bea conform indicaţiilor.
10. Ceaiul se face cât mai de dimineaţa, se bea cu înghiţituri mici iar dacă rămâne
nebăut pe a doua zi se aruncă şi se face altul nou de dimineaţa.
REGULI OBLIGATORIU DE RESPECTAT !
1. Este strict interzis să se bea apă sau alte lichide pe toată durata tratamentului cu
ceai de mesteacăn. De exemplu, dacă se bea un pahar de apă după un tratament
de 6 luni cu ceai se anulează tot tratamentul şi este necesară reluarea lui de la zero.
2. Este interzis să se mănânce mâncare rece sau să se bea ceai rece,
bolnavul trebuie să se ferească de viroze şi răceli (deoarece aceste viroze pot
declanşa invazia tumorală mai ales acolo unde imunitatea naturală a organismului a
fost nimicită de radioterapie sau chimioterapie). Deci a se feri pe cât posibil de
radiaţii, operaţii şi răceli.
3. Se îndulceşte ceaiul cu siropuri naturale de zmeură, vişine, mure, brad, lămâie şi
afin amestecate sau în fiecare săptămână se îndulceşte ceaiul prin rotaţie cu un
sirop. Diabeticii pot folosi zaharină.
Lista 5 (praf contra hemoragiei şi ciclurilor lungi).
Se macină fin: o lingură de cafea boabe prăjită, o lingură de seminţe de chimen, o
lingură de zahăr pudră, 14 lingură de scorţişoară, 16 lingură de cuişoare după care
se amestecă cu 3 linguri de sare dură vrac (sarea nu se macină). Consum: Se ia o
linguriţă rasă de praf la fiecare scuipat de sânge, sânge din nas, ureche, scaun sau
urină şi se bea un pahar de lapte fiert si răcit, la temperatura camerei. Se ia de
asemenea ori de câte ori se simte în gură gustul specific de sânge-sărat (semn că
undeva în organism se va declanşa o hemoragie internă). Alte indicaţii: Praful se ia
şi în cazul ciclului mai lung de 3 zile (72 de ore). Se ia o linguriţă rasă de praf şi se
bea un pahar de lapte. Dacă după o oră ciclul nu s-a oprit se mai ia o linguriţă rasă
de praf şi se bea un pahar de lapte. Dacă ciclul nu s-a oprit se ia a-3-a, apoi a-4-a.
Mai mult de 4 linguriţe nu se iau într-o zi. A-2-a zi se ia din nou până la oprirea
ciclului. Dacă ciclul se opreşte nu se mai ia praf.

Lista 6 (Inhalaţie, gargară, spălare şi baie la şezut).

1.Alun 2.Cicoare 3.Coada şoricelului 4.Măceşe 5.Măr pădureţ 6.Mentă
7.Mesteacăn 8.Muşeţel 9.Mur 10.Nuc 11.Păducel 12.Pătrunjel 13.Soc 14.Stejar
15.Tei 16.Trifoi
Într-un săculeţ de pânză de cearceaf se pun 3 linguri din fiecare plantă sau o mână
şi se fierbe săculeţul 1 minut în 4 litri de apă clocotită. Imediat cu un cearceaf pe cap
se fac inhalaţii timp de 10-12 minute (seara sau dimineaţa şi seara). Se ia separat
într-un pahar şi se face gargară de 6 ori pe zi. Se udă partea bolnavă a pielii de 15-
20 de ori pe zi. Se face o baie la şezut de 20 de minute (săculeţul se scoate).
Săculeţul se păstrează la rece şi se foloseşte încă 3 zile. Se fierbe din nou 1 minut
săculeţul şi se repetă toate procedeele. În ziua a-5-a se schimbă plantele din săculeţ
cu altele noi.

Lista 7 Opreşte căderea părului.

1.Alun 2.Cimbrişor 3.Coada calului 4.Măceş 5.Mur 6.Nuc 7.Păducel
8.Porumbar 9.Salcie roşie 10.Salcie galbenă 11.Stejar 12.Sunătoare 13.Trifoi
nesemănat 14.Urzică vie
Se pune din fiecare plantă câte trei linguri şi se fierbe un minut în 2 litri apă clocotită.
Se fac în fiecare zi, seara, spălături pe cap înainte de culcare 10 minute. Nu se
şterge, ci se leagă capul cu o stofă de lână de culoare neagră şi se ţine astfel până a
doua zi dimineaţa. Spălăturile durează 20 de zile.

Lista 8 Pentru creşterea părului căzut.

100 ml. din ceaiul de spălat pe cap, 100 ml. alcool dublu rafinat 98 grade, 100ml
spirt sanitar 80 grade, 100 ml lapte fiert, 100 ml amoniac soluţie (se obţine prin
dizolvarea unei linguri de bicarbonat de amoniu în 100 ml de apă clocotită), se
amestecă toate şi se tamponează doar pe locul unde nu creşte păr cu un tampon de
vată înmuiat în amestec timp de 10 minute. Apoi se leagă capul fără să se şteargă
cu o stofă de lână de culoare neagră peste noapte. Se procedează astfel 20 de zile
la rând. Este interzisă spălarea pe cap în toată perioada de tratament.
Lista 9 Pentru colecist şi paraziţi.
O lingură de sare amară (20 de grame), 3 grame de bicarbonat de sodiu, 1,8 grame
de aminofenazonă sau propifenazonă (sau 3 grame = 6 tablete de paracetamol), 4
tablete de codenal (60 de miligrame codeină fosforică) se macină foarte fin şi se
amestecă. Este necesar să se folosească toate componentele.
O doza se ia timp de 3 zile consecutiv astfel: se ia o linguriţă din amestec dimineaţa
cu 1/2 oră înainte de masă şi se bea un pahar de lapte fiert şi răcit şi se ia seara o
linguriţă din amestec la 1 oră după masă tot cu un pahar de lapte fiert şi răcit. Se
repeta încă 2 zile. Pentru probleme de colecist (fiară leneşă) se ia 1 doză pe lună
sau 1 doză la 15 zile. Pentru paraziţi se iau 4 doze cu 10 zile pauză între două doze
succesive. La copii dozele se dau pe jumătate (1/2 linguriţă).
Lista 10 Compresă pe locurile cu durere.
Pentru fiecare compresă se folosesc 5 făşii de pânză de cearşaf alb de 15 cm lăţime
şi lungime cât necesită locul dureros. Pânzele se aplică pe piele una peste alta după
ce s-au înmuiat fiecare, în ordinea următoare: prima pânză se înmoaie în ceaiul de
băut din ziua respectivă (dacă se bea ceai) şi se aplică direct pe piele; pânza a
doua se înmoaie în lapte fiert şi se aplică peste prima pânză; pânza a treia se
înmoaie în ţuică de prune de 52 –54 de grade şi se aplică peste pânza a doua;
pânza a patra se înmoaie în vin alb limpede şi se aplică peste pânza a treia; pânza a
cincia se înmoaie în vin roşu limpede şi se aplică peste pânza a patra. Peste ele se
pune un strat de frunze de sfeclă de zahăr sau felie subţire de sfeclă de zahăr de
grosime 2 mm tăiată în lung (se poate înlocui frunza de sfeclă cu frunză de podbal,
brusture sau viţă-de-vie fără păr). Compresa se aplică 6-8 ore în fiecare noapte (10-
20 de zile sau cât e necesar) pe locurile dureroase sau clasic în cele 4 locuri: 1- în
jurul frunţii roată, de la rădăcina părului până la vîrful nasului 2- în jurul gâtului, 3-în
jurul pieptului pe sub braţe, 4- în jurul burţii peste ombilic.
Dacă după 2 ore compresa nu ia temperatura corpului şi provoacă frisoane, senzaţie
de fiori de gheaţă sau piele de găină se ia jos şi se pune iar noaptea următoare.
După luarea compresei locul de aplicare se frecţionează cu o soluţie de: 1/2 spirt
sanitar (80 de grade) şi 1/2 parfumuri naturale (în părţi egale) de: levănţică,
lăcrămioare, narcise, trandafir, şi viorele.
Lista 11 Fumuri pentru dizolvarea pietrelor de la rinichi, colecist, ficat.
1-Răşină de brad 2-Clei de cais 3-Clei de piersic 4-Clei de cireş 5-Clei de vişin 6-
Clei de prun.
Din fiecare clei se ia o bobiţă de mărimea boabei de grâu sau boabei de porumb. Se
pune pe o plită înroşită sau pe jar iar deasupra se pune o pâlnie de metal cu ţeava în
sus. Se trage o gură plină de fum, se înghite în stomac şi apoi se tuşeşte de 4 ori la
rând înfundat (cu glota închisă). Se repetă de 4 ori (se iau 4 guri de fum). Se face
dimineaţa, cu o oră înainte de masă. La 1/2 oră după fum se iau în ordine: o lingură
de ulei de măsline, 100ml de bere blondă proaspătă şi 100ml de apă cât mai
sulfuroasă. După încă 1/2 oră se poate mânca. Se poate face de două ori pe zi
dimineaţa şi seara. Tratamentul durează 20 de zile, 40 de zile sau până la
eliminarea completă a pietrelor.

Lista 13 Spirt pentru inhalat

- 24 de tablete de aspirină simplă (de 0,5 grame).
- 1,8 grame de aminofenazonă (sau propifenazona) sau 6 tablete de paracetamol (3
grame).
- 3 grame de bicarbonat de sodiu.
- 60 miligrame de codeină fosforică (4 tablete de codenal).
- 2 lămîi cu coaja proaspătă.
Se macină toate la un loc, se face un amestec omogen şi se pun în :-1 litru de spirt
sanitar de 80 de grade. Se pune într-o sticlă închisă la culoare.
Se fac inhalaţii direct de la gura sticlei de trei ori pe zi la 6-7 ore interval. Se inspiră
de 4 ori pe nas (şi se expiră pe gură), apoi se inspiră de 4 ori pe gură (şi se expiră
pe nas) alternativ 4-7 minute o dată. Se poate face jumătate de doză -1/2 litri de
spirt + 1/2 din toate medicamentele.
Lista 14 Program spiritual
Se dau la trei preoţi câte trei Liturghii la fiecare, cu dezlegări de afurisenie, farmece,
boală, contrariul binecuvântării şi rugăciuni de alungare a duhurilor necurate şi nu
bune de la trup suflet, casă şi toate împrejurimile. Se ţine o zi de ajun (14 ore) pe
săptămână şi se fac 33 (40) de minute de rugăciuni pe zi între orele 23 şi 03 noaptea
între 4 lumânări aprinse (se stă în crucea de lumină). Se pomeneşte persoana în
cauză 1 an de zile în biserică.
Lista 16 Pastă pentru cicatrizarea rănilor
Pentru a obţine pasta pentru tratament se folosesc 2 vase emailate, curate şi
neciobite. Se fierbe 1 litru de lapte într-unul din ele până când spuma se ridică de
lăţimea unui deget fără să crape pojghiţa, apoi se fierbe laptele în celălalt vas în
aceleaşi condiţii. După răcire se fierbe laptele în primul vas care între timp a fost
spălat şi curăţat. Se face la fel până se fierbe laptele de 5 ori (o dată într-un vas apoi
în celălalt, în condiţiile de mai sus). Se curăţă un cartof roşu cu coaja crăpată (avînd
aspectul unor solzi) şi se taie cât se poate de mărunt folosind un cuţit din crom sau
din lemn de stejar uscat. Se pune cartoful mărunţit în lapte atunci când se fierbe a 5-
a oară şi amestecând cu o lingură de lemn de stejar uscat se lasă să fiarbă până se
îngroaşă formînd o pastă. Se pune această pastă pe rană, se leagă deasupra cu un
pansament sterilizat, se ţine aşa 48 de ore fără întrerupere după care se spală rana
cu apă oxigenată. Se continuă până la vindecare.
Lista 17 Regim alimentar pentru anemici şi cei care vor să facă copii
(sterilitate).
100 de zile la rând, la fiecare masă din zi (3 mese pe zi) se mănâncă 1 ou proaspăt
cu coaja cât mai roşie şi o bucată de salam de Sibiu sau carne de vânat de mărimea
unui ou (50 de grame). De asemenea se bea un pahar de vin de butuc din dealurile
de amiază (cu orientare spre est) din soiurile Nova şi Izabel la 2 sau 3, dar cel puţin
la o masă din zi.
Lista 18 pentru adenom de prostată, răceli ale vezicii urinare şi ,,enurezis” la
copii.
Timp de 20 de zile fără întrerupere se bea ceaiul Lista 12 (interzis apă). În fiecare
noapte se pune pe vezica urinară un magnet fierbinte învelit într-o pânză înmuiată în
vin. După ce s-a răcit, magnetul se reîncălzeşte şi se schimbă poziţia corpului de 2-3
ori pe noapte (se stă pe spate, pe partea dreaptă şi pe partea stângă). La nevoie se
repetă tratamentul.
(Liste notate de: dr. Prada Ovidiu, medic-teolog)
Biografia UNCHIULUI MIHAI
Născut în satul Prilog, judeţul Satu Mare, România la 12 octombrie 1924 în familia
Neamţu. Tatăl său a fost învăţător la şcoala din sat şi cantor la biserica greco-
catolică din localitate. Prima născută în familie este Ana, sora care va sta alături de
Mihai întreaga sa viaţă, pentru a-l ajuta în misiunea sa. Familia a avut 12 copii. Mihai
termină 5 clase elementare şi rămâne cantor în biserica greco-catolică locală. La un
moment dat, împreună cu sora sa Ana, simte chemare la călugărie. Merge la Bixad,
la mănăstirea bazilitană “Maica Domnului”, unde rămâne o vreme ca şi cantor şi
aspirant la viaţa monahală. La 14 ani cade dintr-un copac şi se răneşte grav la mâna
stângă. Tot braţul stâng se semiparalizează. În timp semiparalizia cuprinde întreaga
parte stângă a corpului. Astfel începe o viaţă de suferinţă şi sacrificiu. Această
suferinţă o va purta până la sfârşitul vieţii. Fecioara Maria I s-a arătat de multe ori
începînd din copilărie. După vârsta de 14 ani, într-o viziune, Fecioara Maria îi cere
să aleagă între propria vindecare şi harul de a vindeca oameni, prin propriul
sacrificiu de bună voie. Mihai alege să sufere în numele Domnului de bună voie
pentru ”a completa suferinţele care lipsesc Corpului Mistic al lui Isus”.
Semne supranaturale care susţin vocaţia sa specială:
Sunt sute de mii din care subliniem două:
1Când era mic copil, părinţii îl purtau cu ei la câmp, la muncă. În locul în care se
găsea el începea brusc să plouă, iar în jur cerul era perfect senin. Astfel, părinţii au
fost obligaţi să-l lase acasă între icoane.
2 Când avea 18 ani Maica Domnului I se arată în chip de fetiţă, se pune în braţele lui
şi îi spune: “Mihai vorbeşte!” Răspuns: “Mie frică, Maica Domnului, de
comunişti!” Maica Domnului: “Eu te apăr personal şi aşa cum eu nu am primit nici o
palmă pe Pământ nici tu nu vei primi!”
Mihai acceptă cererea Maicii Domnului şi imediat primeşte harul de a vedea în
adâncul oamenilor. Identifică cu mare precizie bolile corpului, ale sufletului şi ale
spiritului uman. Vindecă persoanele bolnave, îi ajută pe cei în nevoi, converteşte
atei, întoarce la credinţă pe cei rătăciţi, converteşte pe cei necredincioşi; face toate
acestea cu rugăciunea, cu sacrificiul personal şi cu ajutorul unor reţete din plante
primite prin inspiraţie de la Dumnezeu. Sunt confirmate sute de mii de vindecări şi
convertiri miraculoase în România şi în străinătate.
Unchiul Mihai nu s-a abătut niciodată de la regulile Bisericii Greco-Catolice şi ale
Ordinului Sfântul Vasile. În acest sens există nenumărate mărturii de preoţi, călugări
(catolici şi ortodocşi). Aceia care l-au îndrumat în viaţa spirituală spun că nu a avut
niciodată vreun păcat. Confesiunea fratelui Mihai se transforma adeseori într-o lecţie
spirituală chiar pentru confesori.
Moare în 23 iunie 2000 în stare de mare sfinţenie.
Semne finale: moare în luna Preasfintei Inimi a lui Isus, la care a fost foarte devotat;
în zi de vineri în jurul orelor 15.00 – Ora Sacră a Morţii lui Isus pe Cruce; a fost
îngropat în Duminica tuturor Sfinţilor, în curtea Bisericii pe care a ctitorit-o prin
sacrificiul personal şi cu ajutorul lui Dumnezeu în grădina casei din Prilog;
înmormântarea are loc cu 4 zile înainte de sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel-hramul
bisericii. Aceste semne exterioare sunt dovada trecerii pe care a avut-o înaintea lui
Dumnezeu. La ceremonia înmormântării au concelebrat 35 de preoţi. Au fost mulţi
călugări şi mai mult de 1000 de credincioşi sosiţi din diversele dieceze române şi din
străinătate.
Ordinul Sfântului Vasile a dispus strângerea tuturor informaţiilor şi dovezilor
necesare pentru începerea procesului de canonizare. Subliniem că fratele Mihai a
fost călugăr în Ordinul Sfântului Vasile din Provincia Bazilitană Greco-Catolică
Română.
Dumnezeu să-l numere veşnic cu sfinţii iar nouă să ne primească rugăciunile
prin mijlocirea lui.