Definitie Sistemul bobina cu miez de fier parcursa de curentul electric se numeste electromagnet
În general este alcătuit dintr-o bobina al
cărei conductor va fi parcurs de curent. Pentru intensificarea și direcționarea câmpului magnetic, în bobină se poate introduce un miez de fier. Sistemul(ansamblul) bobina cu miez de fier parcursa de curent electric se numeste electromagnet. Clasificarea electromagnetilor a) Dupa modul de lucru: -electromagneti de atragere -electromagneti de respingere
b) Dupa felul curentului de excitatie: -electromagneti de curent continuu -electromagneti
de curent alternativ-monofazati -trifazati
c) Dupa tipul bobinei: -electromagneti serie -electromagneti derivatie
d) Dupa forma miezului magnetic: -electromagneti U+U, U+I, E+E, E+I, s.a.m.d
e) Dupa forma constructive -electromagneti de tip plonjor -electromagneti de tip manta -
electromagneti cu clapeta
g) Dupa viteza de actionare: -electromagneti cu actionare rapida (tac=0.003-0.0004 s) -
electromagneti cu actionare normala (tac=0.02 s) -electromagneti cu temporizare (tac=0.3-0.5 s) Utilizarea electromagnetilor Electromagneţii sunt utilizaţi pentru a transforma energia electrică în energie mecanică, pentru a crea forţe de atracţie sau repulsie etc. Construcţia simplă şi funcţionarea sigură determină ca domeniile de utilizare ale acestora să fie foarte extinse. In domeniul mecanicii fine, electromagneţii sunt utilizaţi pentru realizarea contactoarelor, releelor, pentru acţionarea unor mecanisme cu mişcare intermitentă etc. Multe dintre aparatele din lumea modernă necesită electromagneti. Exemple includ dispozitive de comunicare precum telefoanele mobile care se bazează pe interacțiunea semnalului telefonului și un impuls magnetic produs de un electromagnet în interiorul telefonului. Un alt exemplu este un aparat de imagistică cu rezonanță magnetică. Mașinile RMN folosesc un electromagnet pentru a produce unde magnetice care pot pătrunde în corp pentru a produce o imagine de țesut moale. Cum functioneaza electromagnetii Un electromagnet este creat prin înfășurarea unui fir conductor în jurul unui miez format din materiale precum fier, nichel sau cobalt. Aceste materiale sunt utilizate deoarece sunt ușor de magnetizat. Electricitatea curgătoare produce un câmp magnetic care încercuiește firul care transportă curentul electric. Atâta timp cât curentul continuă să curgă, câmpul magnetic va continua să înconjoare firul înfășurat. O serie de factori pot afecta rezistența câmpului magnetic. Nucleul magnetic concentrează câmpul realizat de sârmă înfășurată, făcând electromagnetul mai puternic. Utilizarea materialului de bază adecvat, creșterea buclelor de sârmă înfășurate în jurul miezului și creșterea curentului electric care circulă prin fire sunt toate modalitățile de a consolida câmpul electromagnetic. Istoria electromagnetilor Un om de știință danez pe nume Hans Oersted a descoperit pentru prima dată electromagnetismul în 1819. Descoperirea s-a întâmplat când Oersted a observat acul de pe o busolă magnetică mișcată dacă se afla lângă un fir drept care transporta electricitate. Înainte de descoperirea lui, se credea că electricitatea și magnetismul sunt fenomene complet separate. Un fizician englez pe nume William Sturgeon a folosit aceste informații pentru a produce primul electromagnet utilizabil în 1825. Magnetul său de șapte uncii a fost capabil să sprijine o bucată de fier care cântărea nouă kilograme. Următorul pionier timpuriu a fost savantul american Joseph Henry, care s-a perfecționat la designul Sturgeon și a creat un magnet de 21 de kilograme care era capabil să suporte o greutate de 750 de kilograme. Multumesc pentru atentie!