Sunteți pe pagina 1din 5

Repere pentru test.

Regimuri politice 1918-1939


1. Termeni:
Comunism de război- politică economică adoptată de bolșevici în timpul
războiului civil rus, având ca scop să asigure aprovizionare orașelor și Armatei
Roșii.
NEP – noua politică economică, a fost un sistem de reforme economice care
introduceau un compromis cu economia de piață.
Colectivizare – 1. trecerea mijloacelor de producție în proprietate colectivă,
prin naționalizare, expropriere; 2. Gospodării politice colective
Naționalizare – acțiunea de a trece în proprietatea statului unei întreprinderi,
unor zăcăminte, aflate în proprietate particulară.
Colhoz – (în fosta URSS) gospodărie agricolă colectivă
Gulag – sistem de lagăre de corecție prin muncă a „dușmanilor`` poporului
(oponenți politici și sociali).
Stat național unitar – stat creat în baza predominării numerice a unei națiuni.
Pluralism politic – ordine politică și juridică ce permite forțelor social-politice
să manifeste diferite interese și opinii într-o confruntare liberă
Monarhie constituțională – este o formă de guvernământ ce face parte dintr-
un sistem constituțional, în care șeful statului este un monarh, care deține, de
regulă, puteri limitate sau are un rol simbolic.
Monarhie autoritară(absolută) – este o formă de guvernământ, unde
monarhul deține puterea absolută în stat. Parlamentul are un rol decorativ(dacă
există), iar puterea executivă este exercitată în totalitate de monarh
Regență – guvernare provizorie în timpul monarhiei sau absenței regelui.
Expropriere – Deposedare a unei persoane fizice sau juridice de o proprietate,
în virtutea unei legi, pentru cauze de utilitate publică.
RASSM – Republica Autonomă Sovietica Socialistă Moldovenească
Deznaționalizare – politică prin care se urmărește ca un grup etnic sau un
popor să-și piardă particularitățile, caracterul național.
Culac – termen folosit în limbajul politic sovietic, cu care erau numiți țăranii
relativ bogați, chiaburii
„troica” – grup format din trei personalități
2. Cronologie
p.16(URSS în perioada interbelică)
7 noiembrie 1917 – lovitura de stat a bolșevicilor în frunte cu Lenin
1921-1929 – lansare NEP
30 decembrie 1922 – formarea URSS
1929 – lansarea primului plan cincinal
1937 – Marea Teroare
p.30(România interbelică)
1918 – realizarea Marii Uniri a românilor
1921 – legiferarea reformei agrare
1922 – încoronarea regelui Ferdinand I la Alba Iulia
1923 – adoptarea Constituției României Mari
1938 – instaurarea dictaturii regale a lui Carol II
p. 34 (dezvoltarea Basarabiei în cadrul României)
27 martie 1918 – declarația Sfatului Țării de unire a Basarabiei cu România
27 noiembrie 1918 – dizolvarea Sfatului Țării
1925 – Legea pentru unificare administrativă
1938 – Legea ocrotirii muncii naționale
p. 38(RSSM 1924 - 1940)
12 octombrie 1924 – formarea RASS Moldovenești
1925 – adoptarea Constituției RASSM
1932 – prin decizia Comitetului regional moldovenesc de partid al PC din Ucraina
limba moldovenească trece la grafie latină.
1938 – Comitetul regional moldovenesc de partid al PC din Ucraina interzice
utilizarea grafiei latine pe teritoriul RASSM, substituind-o cu cea chirilică.
2. Personalități
V. Lenin – 1917-1924 – conducătorul partidului bolșevic
1) A condus partidul bolșevic
2) Promovează noua politică economică
3) Fondatorul ideologiei cunoscută sub numele de ,,Leninism”
I. Stalin – 1922-1953 – prim-ministru al URSS
1) Instaurează un regim totalitar în URSS
2) Lichidează toate partidele și oponenții politici
3) Secretar general al PCUS
4) A rămas la putere pe tot parcursul celui de al Doilea Război Mondial.
Carol I – 1839-1914 – Domnitor al României, apoi rege a României
1) A obținut independența țării
2) A redresat economia
3) A dispus ridicarea podului peste Dunăre, între Fetești și Cernovodă, care să
lege noua provincie de restul țării
4) A fost liderul armatei române
Ferdinand I – 1914-1927 – al doilea rege al României
1) A încheiat procesul de realizare a statului național-unitar
2) Ferdinand l-a exclus pe Carol din Casa Regală a României
3) A contribuit la creșterea prestigiului Coroanei prin realizarea unirii și prin
politica sa echilibrată, democratică.
Mihai I – 1927 – 1930; 1940-1947 – rege al României
1) A proclamat loialitatea României față de aliați și declară război Germaniei
2) A înfăptuit lovitura de stat la 23 august 1944
3) A scurtat al 2-lea RM cu 6 luni
Carol II – 1930 – 1940 – rege a României
1) Conducătoru al FRN (Frontul Renașterii Naționale)
2) A dizolvat și a instituit un regin dictatorial personal
3) Din cauza lui s-a format criza dinastică
Gr. Kotovschi – 1881-1925 –activist politic comunist din Basarabia
1) Inițiatorul creării a RASSM
2) A impus ordine noi în Chișinău și în prejurimile sale
3) Conducător militar și activist politic comunist din Basarabia
4) Cauze și efect
Cauzele și consecințele loviturii de stat bolșevice din Imperiul Rus –
25 oct(7 noiembrie) 1917 în frunte cu Lenin
Cauze:
1. Refuzul guvernelor provizorii de a încheia pacea
2. Măsurile represive ale guvernului provizoriu; închiderea ziarelor partidului ca
și decizia guvernului de a trimite garnizoanele capitalei pe front.
3. Refuzul obștinat al socialiștilor din Dumă, de a lua puterea și forma un guvern,
socialist pur, așa cum cerea populația.
Consecințe:
1. Transformarea caracterul socialist – liberal al Revoluției din Februarie în
unul comunist, transformarea speranței pentru o republică domocrată într-o
dictatură monopartitită
2. Declanșarea Războiului Civil Rus (1918-1920)
3. Congresul a adoptat un decret pentru transferarea puterii către Sovietul
Deputaților Muncitorilor, Soldaților și Țăranilor, vot pe care bolșevicii l-au
interpretat ca rastificând revoluția.
Cauzele și consecințele războiului civil din Rusia(1917-1921)
Cauze:
1. Antanta s-a intervenit de partea Albilor
2. Tratatul de Pace cu Germania, la Brest-Litovsk
3. Doborârea guvernului provizoriu
Consecințe:
1. Seceta din 1920-1921, foametea din 1921
2. A provocat aproximativ 9 milioane de victime, numai dupa câțiva ani de la
așa-zisa Revoluție din Octombrie. Alte milioane de oameni au fost ucise
prin efectele indirecte ale războiului.
3. Cea mai mare parte a economiei Rusiei, s-a prăbușit la un nivel
nemaiîntâlnit până atunci.
4. Criza de proporții
Cauzele și consecințele represiilor staliniste
Cauze:
1. Stalin dorea să-și întărească propria putere
2. Eliminarea surselor de opoziție
3. Represiunile de partea inamicilor
Consecințe:
1. Se impunea limba moldovenească contrafăcută
2. Deportarea familiilor de culaci
3. Extinderea comunismului în Europa
Obiectivele oficiale și reale ale creării RASSM
Obiective:
1. Realizarea planurilor expansioniste ale URSS
2. Trebuia să asigure bolșevizarea regiunii din stânga Nistrului
3. Ajutarea la revoluționarea situației din Balcani
4. Să ajute la extinderea sferei de influență a statului bolșevic în Balcani și
Europa Centrală
Specificul Reformei agrare din Basarabia
Cauze:
1. Destrămarea IG, IAU, IO
2. Puterea în acțiunea a exproprierii
3. Reforma agrară nu a mulțumit țăranii
Consecințe:
1. Țăranii devin stăpâni pe propriul pământ
2. Expropierea era făcută până a distribui pământul
3. Desființarea latifundiilor(moșii mari)

S-ar putea să vă placă și