Dinu Lorena Nicol

Clasa a 11-a C
Portofoliu istorie

1
FASCISM (EXTREMĂ DREAPTA): Italia (Bennito Mussolini)
Caracteristici comune ale regimurilor politice totalitare. Secolul al XX-lea mai
este desemnat în istorie şi prin sintagma de secolul extremelor, deoarece mai
multe state (Germania, Italia, Spania, Portugalia etc.) au cunoscut regimuri
politice dictatoriale.

Opuse celor democratice, regimurile politice totalitare au avut o serie de

trăsături comune:

* existenţa partidului unic şi a unui dictator în fruntea statului

*încălcarea de către regim a drepturilor omului

*cultul personalităţii

*controlul absolut al statului asupra societăţii

*lichidarea oricărei forme de opoziţie

* supravegherea populaţiei de către poliţia politică cenzura presei etc.

Ideologia fascistă şi practicile politice ale regimului.

 Mişcarea fascistă a apărut după încheierea Primului Război Mondial, în

condiţiile

în care Italia se găsea într-o criză profundă.

 Aceasta era susţinută atât de populaţia debusolată de război şi de

sărăcie, cât şi de

mulţi industriaşi şi bancheri, care sperau ca noua formaţiune politică să

reprezinte

o contrapondere eficientă la ideile comuniste propagate în ţară.

 Mişcarea fascistă a ajuns la putere prin presiune (Marşul asupra Romei,

1922). În

aceste condiţii, prim-ministrul Benito Mussolini a început să pună în aplicare

ideile cuprinse în programul Partidului Naţional Fascist.

2
  Printr-o lege specială, lui Mussolini i se acordau puteri sporite.
 Acesta a interzis orice formă de opoziţie, ca şi toate organizaţiile care nu
erau

fasciste (partide, sindicate etc.).

 Instituţiile statului, ca monarhia, au fost reduse la un rol simbolic.

Partidul

Naţional Fascist a devenit formaţiune politică unică. Regimul fascist era susţinut

de poliţia politică (OVRA) şi de organizaţiile paramilitare Cămăşile negre şi

Ballila.

 Mussolini a inaugurat cultul propriei personalităţi, proclamându-se Il

Duce

(Conducător).

 Prin măsurile adoptate, Italia a fost transformată în „stat corporatist”, în

care nu

primau interesele individului, ci ale „corporaţiei” din care acesta făcea parte.

Îndoctrinarea cetăţenilor se făcea prin propagandă şi prin diferite organizaţii

fasciste.

Benito Mussolini Simbolul Italiei Fasciste

3
 Regimul stalinist în România
 a funcționat între anii 1948-1965
o conducătorul țării a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej
 a fost un regim foarte dur, asemănător cu cel instaurat de
Stalin în URSS
o s-au luat măsuri de consolidare a regimului comunist
(inclusiv marginalizarea sau eliminarea adversarilor
politici – exemplu: Lucrețiu Pătrășcanu)

Practici politice totalitare

 crearea partidului unic: Partidul Muncitoresc Român

o a apărut în urma fuziunii dintre Partidul Comunist Român și
Partidul Social-Democrat
 adoptarea Constituției din 1948
o România devenea republică populară
o avea rolul de a legitima noul regim
 naționalizarea principalelor mijloace de producție
o s-a realizat prin legea naționalizării întreprinderilor
industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi
din 11 iunie 1948 (vezi legea)
o marile întreprinderi au trecut în proprietatea statului fără să
se acorde despăgubiri
 industrializarea forțată
o a fost o constantă a regimului comunist
o a provocat mari dezechilibre economice
o accentul era pus pe dezvoltarea industriei grele (industria
constructoare de mașini, industria metalurgică, industria
minieră, industria chimică și petrochimică etc.)
o centralizarea economică
o economia de piață a fost înlocuită cu o economie controlată
de stat, planificată în baza unor planuri inițial anuale, apoi
cincinale
 colectivizarea agriculturii
o procesul s-a desfășurat între anii 1949-1962
o țăranii erau obligați să își cedeze proprietățile Gospodăriilor
Agricole Colective, numite ulterior Cooperative Agricole de
Producție (CAP)
o țăranii care opuneau rezistență erau arestați, torturați (unii
erau omorâți)

4
 o cele mai dure măsuri au fost luate împotriva țăranilor bogați
(chiaburi)
o peste 80.000 de țărani au fost arestați
 poliția politică
o a luat ființă în 1948 sub numele de Direcția Generală a
Securității Poporului (Securitatea)
o la început a fost coordonată de agenți sovietici
o a fost principalul element al represiunii
o i-a vizat pe cei care se opuneau regimului comunist:
intelectuali, preoți, oameni politici, oameni de cultură,
conducători ai armatei etc.
 teroarea / represiunea
o erau vizați toți cei care se opuneau regimului
o cei care se opuneau comuniștilor erau amenințați, arestați,
torturați, omorâți
o victime: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe Brătianu,
Constantin Argetoianu, Mihail Manoilescu, Constantin I.C.
Brătianu
o închisori comuniste: Aiud, Sighet, Gherla, Râmnicu Sărat,
Pitești
o lagăre de concentrare și de muncă: Canalul Dunăre – Marea
Neagră
o între anii 1949-1952 a avut loc Fenomenul Pitești → prin
bătăi și torturi se urmărea ”reeducarea” deținuților politici
 monopolul asupra culturii
o s-a reorganizat învățământul după model sovietic
o limba rusă a fost introdusă în școli
o Biserica Ortodoxă a fost subordonată statului, iar Biserica
Greco-Catolică a fost desființată
o a apărut o nouă orientare culturală numită ”proletcultism”
(cultura proletariatului) → realizarea unor opere artistice
având ca temă lupta de clasă

Etapele regimului stalinist

 perioada anilor 1948-1960

o România urmează politica Moscovei
o 1949: la inițiativa URSS ia naștere Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc (CAER – organizație economică creată ca
replică la Planul Marshall din 1947) din care făceau parte
statele comuniste

5
 o 1955: România este membru fondator al Tratatului de la
Varșovia (alianță militară fondată ca replică la constituirea
NATO din 1949)
o 1956: România participă la înfrângerea revoluției din
Ungaria → în 1958, trupele sovietice se retrag din
România → începutul procesului de desovietizare a
României
 perioada anilor 1960-1965
o are loc îndepărtarea României de URSS și apropierea de
China
o sunt reluate legăturile cu Occidentul
o sunt eliberați ultimii deținuți politici
o 1964: România respinge planul Valev (conform acestuia,
România trebuia să devină un stat preponderent agricol)
o 1964: Declarația P.M.R. din aprilie 1964 → se respingea
modelul unic de socialism → statul român proclama dreptul
fiecărei țări de a edifica propriul model de socialism (a fost
momentul de apogeu al politicii de desovietizare a României)

Gheorghe Gheorghiu Dej

6
 DOMNIA REGELUI FERDINAND 1914-1927

1. Preluarea domniei
În 1914, la moartea regelui Carol I, conform Constituției din 1866, tronul României este
moștenit de Ferdinand.

2. Evenimente importante ale domniei:

- Participarea Romaniei la razboi
In 1914, Romania se declarase neutra fata de razboiul aflat in desfasurare. In 1916
Romania intra in război alaturi de Antanta cu obiectivul eliberării Bucovinei și
Transilvaniei de sub stăpânirea Austro-Ungariei.
- Marea Unire din 1918.
In 1919, prin decret regal, Regele Ferdinand RATIFICĂ cele trei acte de unire a provinciilor
Basarabia, Bucovina și Transilvania cu România.
- Incoronarea de la Alba Iulia
In 1922, in cadrul unei procesiuni impresionante, la Alba Iulia, în Catedrala Reîntregirii
Neamului, Ferdinand si Maria sunt încoronați ca regi ai României Mari.
- Reforme importante:

1. REFORMA ELECTORALĂ - 1918 - este introdus in România votul universal,

egal,
direct și secret pentru bărbații de la 21 de ani. Magistrații și militarii nu aveau drept
de vot.
2. REFORMA AGRARĂ - a fost legiferată în 1921 și este cea mai amplă reformă de
acest
fel din Europa. Au fost expropriate proprietățile mai mari de 100 de ha. Reforma
fusese promisă de Regele Ferdinand încă din timpul războiului și a avut o importanță
crucială pentru consolidarea micii proprietăți tărănești și pentru schimbarea
aspectului satelor românești.
3. Constitutia din 1923.
A fost necesară pentru că:
- se realizase marea Unire si era nevoie de o Constituție votată de întreaga națiune;
- ca urmare a Marii Uniri, apăruse problema minorităților;
- reformele electorală și agrară creaseră noi realități în viața societății românești;
Caracteristici:
- Este o constituție democratică pentru că prevede separarea puterilor în stat, votul
universal și drepturi și libertăți cetățenești.
- Prevede monarhia constituțională ca formă de guvernământ.
4. Criza dinastică – 1925
Ca urmare a faptului că prințul moștenitor Carol, fiul Regelui Ferdinand și al Reginei
Maria a renunțat la tronul României, Parlamentul a acordat titlul de moștenitor al
Regelui Ferdinand nepotului său, prințul Mihai, fiul lui Carol și al printesei Elena. La
moartea bunicului său, în 1927, Mihai devine rege. Fiind minor, atribuțiile sale sunt
preluate de o Regență.

7
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen