2023

Disputa în jurul continuității

Pentru ași motiva stăpânirea cronicari maghiari si germani

ENGHEL,SULHZER,ROESELL au făcut în grabă fără a
cerceta lucrării, care au culminat cu lucrarea lui ROESELL.
Studii romanești care a format teoria imigraționistă conform
căruia :
- Românii au emigrat pe teritoriu extern in secolul al XIII-
lea (13).
- În limba română nu este cuvinte germane cum au
celelalte popoare romanice, germanice și că români au
locuit împreună cu albanezii de aceea existența unor
cuvinte asemănătoare de origine tracă.
- În 271 consideră că întreaga populație din Dacia a plecat
si a rămas un vid până la venirea maghiarilor.

Teoria Continuității

Istorici românii Bogdan Petrescu Hașdeu, Alexandru

Dumitru Xenopol, Constantin Giurgescu, au susținut
continuitatea neîntreruptă a românilor cu următoarele
afirmații :
- În 271 împăratul Aurelian retrage armata din Dacia
deoarece fluviul Dunări era frontiera mai ușoară de apărat
în fața popoarelor migratoare .
- Cronicari maghiari arată existența voievodatelor
romanești a lui Gelu grad și Menumorut .

2
2023

Partidele politice

Secolul al XX – lea (20) este numit secolul extremelor

deoarece în Europa au avut loc cele două războaie :
Primul Război Mondial 1914 – 1918 și al Doilea Război
Mondial 1939 – 1945 care au făcut 10 miliarde de victime în
prima jumătate a secolului XX – lea (20), apar regimurile
totalitare de extremă dreaptă și de extremă stângă:
 Comunismul – (1917 în Rusia)
 Fascismul – (1922 în Italia)
 Nazismul – (1933 în Germania)
Regimurile totalitare se caracterizează prin apariția
partidului unic, cenzură, cultul personalități, poliția politici,
limitarea drepturilor și libertăților politice.
Comunismul apare în Rusia în 1917, iar în Europa
centrală si de răsărit comunismul se instaurează o dată cu
sosirea trupelor sovietice de ocupație si se amplifică în ani
următori de după război. În România comunismul se
instaurează în 1945 cu guvernul Dr. Petru Groza impus de
Moscova, iar în 30 decembrie 1947 prin retragerea Regelui
Mihai I.
Comunismul are două perioade în țara noastră:
Salinizarea – adică implementarea modelului sovietic care
constă în naționalizarea industriei, etatizarea băncii,
desființarea biserici greco-catolice, colectivizarea agriculturi,
planuri cincinale.

2
2023

A doua parte o reprezintă național-comunismul care

corespunde cu perioada lui Nicolae Ceaușescu ( 1965-1989),
aceasta se caracterizează prin debarasarea prin politica
Moscovei, construirea unui comunism național și apropierea
de China a doua putere comunistă.
Prima parte constituie o liberalizare si deschiderea spre
occident mai ales că Ceaușescu a refuzat să intervină în Ceho-
Slovacia pentru înăbușirea PRIMĂVERI DE LA PRAGA
(propagandă anti-comunistă) pact pentru care Ceaușescu este
văzut pozitiv de occident ca un adevărat dizident, după care
este primit în marile capitale Paris, Washington, Londra, unde
primește cele mai mari onoruri si distincții inclusiv Clauza
Națiuni celei mai Favorizate din partea SUA,
Recunoaște Republica Federală Germană și Israel. Pe
fondul sărăciei provocate de război apar partidele extremiste:
 Partidele de extremă dreaptă
- Partidul Fascist în Italia
- Partidul Nazist în Germania
 Partidele de extremă stângă
- Partidele Comuniste
Apare primul stat comunist din lume Rusia Sovietică în
1917 în urma revoltei comuniste din octombrie.
I. Comunismul
Reprezintă un regim politic de extremă stângă care are
ideologia luptei de clasă, adică crearea unei societăți
egalitariste sub masca dictaturi claselor muncitorești, se
caracterizează prin existența unui singur partid politic

2
2023

(monopartitismul), lozinca „Cine nu este cu noi este

împotriva” noastră .
Naționalizarea principatelor și bunurilor de producție și
colectivizarea agriculturi. În apartenența constituția comuniste
sunt democratice dar nu se respectă ceea ce este scris, puterea
este deținută de o persoană sau un grup restrâns.
Regimul se bazează pe cultul personalității (conducătorul
este prea mărit, apare în mass-media pe prima pagină a
ziarelor), apare poliția politică, cenzura.
II. Fascismul
Apare în Italia în 1922 în urma normelor împotriva
Romei, organizat de Benito Mussolini în urma căruia regele
Italiei îl desemnează prim-ministru.
Mussolini a fost fiul unei învățătoare și tată fierar, se
înscrie într-un partid minimal, numit partidul fascist care își
câștigă adepții rapid pe fondul sărăciei provocate de război.
Italia își consideră victoria mutilată, adică primise teritoriile
promise de ANTANTA când a intrat în război 1925, dar si pe
baza unui partid comunist foarte puternic.
La început regimul fascist a avut progrese economice dar
după 1937 Mussolini încearcă să-l copieze pe Hitler,
deportează evreii și îi scoate in funcțiile publice.
În consecință regimul fascist italian este mai blând decât
nazismul.
III. Nazismul
Apare în Germania în 1933, în urma alegerii libere, Adolf
Hitler a participat la Primul Război Mondial, a dorit să devină
pictor dar na intrat la academia de arte frumoase din Viena, a

2
2023

devenit pictor ambulant în Viena, a intrat în politică

înscriindu-se în partidul Național Socialist al Muncitorilor
Germani (partidul nazist), a participat la Puciul de la München
pentru destabilizarea Republici de la Wiener după care a fost
închis 5 ani în care a scris o carte Moni Keops (Lupta mea).
Prin care își presupune împărțirea lumi în rase si crearea
rasei ariene germane care să domine pământul. Hitler putea să
vorbească opt ore în continuu timp care regimurile politice din
Germania au dus lai pierderea războiului dar si a evreilor care
îi consideră trădători.
După ce ajunge la partere își pune planurile în acțiune,
urmează noaptea CUȚITELOR LUNGI când distruge trupele
S.A.
În 1936 în urma morții președintelui Hide Berg preia
întreaga putere în stat. Regimul său se bazează pe teroare,
politia politică, trupele S.S., propagandă, construiește lagăre
de exterminare care culminează cu Auschwitz, experimente pe
oameni. Pornește al Doilea Război Mondial în urma căruia cad
70 de milioane de victime si pagube materiale.

România secolului al XX-lea între Democrație și Totalitarism

În 1918 sa desfășurat unitatea statului național România

Mare, care cuprindea din garnițele sale majoritatea teritoriilor
locuite de români.
România Mare avea o suprafață de 295 de mi km2 si
populație de 18 milioane de locuitori (1930), din care 71,9%
români, 28,1% minorității naționale (maghiari 7,9%, germani

2
2023

4,7%, evrei 4%, rușii 2,3%, ucraineni 2,2%, sârbi, polonezi,

turcii, tătari, albanezi, croații, bulgari, greci, slovaci, cehi).
Dintre aceste minorități naționale au declarat 2 milioane
că nu știu românește, dar cel mai greu au suportat maghiari
deoarece dintr-o națiune dominantă ajunge minoritare.
După marea unire România a devenit o firavă democrație,
constituția din 1923 garantează drepturi egale pentru toți
cetățeni indiferent de naționalitate și religie, femeile erau
considerate egale cu bărbați dar fără drept de vot, în ceea ce
privește politica externă, România a încercat să ducă o politică
de bună vecinătate, să fie un factor activ în cadrul societății
naționale, societate la care a deținut de două ori președinția si
comandând ferm în 1936 agresiunea Italiei împotriva Etiopiei.
Și România sa apropiat de democrațiile occidentale (Anglia si
Franța) se încheie celelalte regionale:
- Mica înțelegere din1921 cu Iugoslavia si Cehoslovacia si
înțelegerea Balcanică (1934 ).
- În 1938 Regele Carol al II-lea instituie dictatura regală
sau un regim de autoritate monarhică prin care regele își
ia puteri sporite, desființează partidele politice si
formează un singur partid Frontul Salvării Naționale
(FRN), sunt limitate drepturile la vot de la 21 de ani la 30
de ani.
- Pe 5 septembrie 1941 se instituie regimul național
regional condus de Ion Antonescu si care siliște pe 6
septembrie 1941 să abdice Carol al II-lea în locul lui vine
Mihai I .

2
2023

România Postbelică
Instaurarea regimului comunist în România

În urma lovituri de stat din 23 august 1944, generalul Ion

Antonescu a fost arestat si executat în 1946. Se instaurează un
regim politic din care făcea parte comuniștii. Sub presiunea
Moscovei la 6 martie 1945 sa impus guvernul comunist
condus de Dr. Petru Groza. Regele Mihai I împotrivește si face
greva regală (iunie 1945 – ianuarie 1946) cu toate acestea țara
este sprijinită de Moscova si guvernată prin ordonanțe. În
1946 au loc alegeri care sunt falsificate de comuniștii după
lozinca „Nu contează cum votează, este important cel care
numără voturile”.
După care Partidul Național Liberal (PNL) si Partidul
Național Țărănesc (PNȚ) au fost scoase înafara legi.
Instaurarea regimului comunist în România a sosit o dată cu
tancurile sovietice.
La 30 decembrie 1947 Regele Mihai I este silit să abdice si
se instaurează Republica Populară România, sa trecut la
aplicarea modelului sovietic în toate domeniile social-politic
economice.
Astfel la 11 iunie 1948 au fost naționalizate principalele
mijloace de producție si trecute în proprietatea statului.
- Biserica greco-catolică a fost desființată si trecută în
rândul biserici ortodoxe .
- Etatizarea Bănci Naționale

2
2023

- Introducerea limbi ruse ca limbă de studiu

- Colectivizarea agriculturi 1949-1962 când 90% din
suprafața țări a fost trecută după modelul sovietic :
Cooperativa de Producție Agricolă (C.A.P) si
Întreprinderea Agricolă de Stat (I.A.S).
- Introducerea planurilor cincinale (1948) si apariția
miliției în 1948 si a politiei secrete.
Cei care sap opus acestui regim au fost arestați si
condamnați la ani grei de închisoare (SIGHET, GHERLA,
AIUD, PITESTI), sau trimiși la muncă forțată la canalul
Poarta Albă Midia, sau deportați cu domiciliu forțat la
Bărăgani. Acestă perioadă poartă denumirea de stratizare.
Ceaușescu vizitează marile capitale Europene si
primește cele mai mari distincți inclusiv clauza națiuni celei
mai favorizabile din partea S.U.A.
Recunoaște Republica Federală a Germaniei si Israelul
cu care deschide relații diplomatice. Prima parte perioadei
lui Ceaușescu se caracterizează prin liberalizarea pe plan
intern.
A doua perioadă 1980-1984 este caracterizată prin
introducerea raționalizări alimentelor de bază si a benzinei
si curentului electric si programul TV. Ceaușescu a construit
mari coloni industriale si lea trecut la o industrializare.
Ceaușescu a făcut mari exporturi de produse alimentare si
industriale pentru a lichida datoria externă a României care
a ajuns în 1989 la 0, fiind singura țară din lume fără datorie
externă.

2
2023

Revenirea la Democrație

În urma revoluției din decembrie 1989, Ceaușescu a fost

arestat si executat prin împușcare pe 25 decembrie 1989. A
apărut Frontul Salvări Naționale (FRN), primul partid politic
care dă legea partidelor politice istorice: Partidul Național
Liberal (PNL) si Partidul Național Țărănesc (PNȚ).
Primul președinte a devenit Ion Iliescu, perioada ceea ce a
urmat a fost revoluția României care sa confruntat cu mari
probleme economice, tensiuni politice sub presiunea Fondului
Monetar Internațional (FMI), sa trecut la privatizarea si
vânzarea la licitație a numeroase întreprinderi mai ales în
timpul guvernări si convenției democratice 1996-2000 când
erau scoase la licitație multe fabrici care se vindeau simbolic
la un dolar.
România a fost prima țară din blocul economic care a
semnat parteneriatul cu NATO „cer deschis”.
Abia în 1998 România înregistrează prima atestare
economică pozitivă, pe plan intern imaginea României a fost
pozitivă la revoluție acest fapt sa aflat si pe plan extern.
România apărea pe primele pagini ale marilor ziare si la
canalele de știri, începând din 1991 imaginea României sa
deteriorat din cauza mineriadelor, mineri au fost aduși la
București de către guvernul Frontul Salvări Naționale si Ion
Iliescu. Aceștia au vandalizat magazinele si sediul partidelor
politice din opoziție si au bătut demonstranți din piața
revoluției, un alt eveniment la constituit luptele de la Târgu
Mureș cu imagine lui Emil Cosma, iar în presa maghiară arăta
că cel bătut era maghiar dar în fapt era român. Mass-media

2
2023

românească cu greu a putut să demonstreze acest fapt.

Imaginea pozitivă în România a fost campionatul de fotbal din
1994. Imaginea României sa îmbunătățit după procesul d
aderare la instituțiile euroatlantice (NATO si UE). România
devine membră NATO si membră UE în 2007.

Constituțiile Comuniste

Au fost trei constituții în 1948, 1952, 1965. Constituția din

1948 a fost făcută după modelul sovietic din1936, în care
apare numele statului Republica Populară România care
reprezintă rolul luptei împotriva imperialismului, fascismului
si reacțiuni. Conducători ai Partidului Muncitoresc Român
(PMR), parlamentul Republici Populare Române este
unicameral numit marea adunare națională, care are rol
formal, rolul important îl are prezidiul mari adunări naționale.
Această constituție a fost modificată în 1952 în care se
accentuează rolul Partidului Muncitoresc Român în partidul
Comunist Român.
Constituția din 1965 apare în timpul lui Nicolae Ceaușescu
care schimbă denumirea țări în Republica Socialistă România,
funcția lui Nicolae Ceaușescu de secretar general iar partidul
Comunist Român este considerat singura forță conducătoare,
iar hotărârile partidului Comunist Român sunt litere de lege.
În 1974 apare funcția de președinte a Republici Socialiste
România. În ultima perioadă Ceaușescu a pus accentul pe
secretari generali de partid care trimiteau rapoarte la
conducerea centrală.

2
2023

Concluzie: în apartenență constituțiile comuniste apar

foarte democratic dar nu sau aplicat în practică.

Autonomii locale si Instituțiile centrale în spațiul Românesc

I. Autonomi locale
Prima formă de organizare în spațiul românesc a fost
săteasca (satul), locul în care trăiau oameni, aceștia mergeau
Duminica la Biserică, iar după slujbă discutau probleme legate
din viața de zi cu zi .
Pe parcursul evului mediu, oameni au început să se
organizeze si au format cânezate si voievodate mai mici după
care mai multe formațiuni unite între ele au format voievodate
mai mari.
În spațiul românesc, în Transilvania primele formațiuni
politice românești au fost voievodatele lui Gelu Glad și
Menumorut, menționate în cronica maghiară Gesta Hungarion
scrisă de cronicarul Anonymus.
Primul voievodat a fost în Transilvania format în timpul
cuceriri maghiare care a durat până în secolul al XIII-lea (13)
când ajung în estul Transilvaniei și Maramures. Transilvania
este organizată sub formă de voievodate, instituție specifică
românilor în 1549 devine principat sub stăpânire austriacă.
Ca mod de organizare a Transilvaniei la început au intrat la
conducere si români iar mai târziu sub semnul catolicismului,
coloneta de nobili era religia catolică.

2
2023

Românii au fost excluși deoarece erau ortodoxii, au avut

opțiunea de a trece la catolicism sau să intre în rândurile
țărăniste libere.
Începând in 1365 românii nu mai participă la conducerea
Transilvaniei iar mai târziu după răscoală de la bâmbânda
1446- 1447 sa format Unio- Tria-Natrion, adică unirea celor
trei națiuni la conducerea Transilvaniei si vor fi stări
privilegiate.
La sud de Carpați formațiunile politice sunt menționate în
diploma cavalerilor Ioaniții 1247 în care sunt menționate
cânazatele lui Ioan si Farcaș si voievodatele lui Seneslau si
Litovoi. Țara Românească devine independentă în 1330 în
timpul voievodatelor Basarab I care îl înfrânge la Posada pe
Carol Robert de Azov.
La est de Carpați primele formațiuni sunt numele țării :
Tara Lăpușnei, Tara Spilitului si Codrii Cosminului. Românii
din Maramureș, Dragoș si Bogdan au contribuit la formarea
Moldovei.
Dacă Transilvania se află sub stăpânire maghiară cele
două state românești Tara Romanescă si Moldova au devenit
independente. În acest scop sau format instituțiile centrale
precum domnia si biserica.

II. Instituția centrală, Domnia si Biserica

Domnul avea putere nelimitată considerându-se trimisul

lui Dumnezeu pe pământ după titulara „ Io mare voievod si
domn cu mila Lui Dumnezeu ” decidea întreaga putere de stat,

2
2023

era comandantul oștirii, mari judecători puteau grația sau

pedepsi, puteau bate si a întreține relații diplomatice cu alte
state. Era ajutat de statul domnesc din care făcea parte
Mitropolitul si Boierii apropiați, aceștia ocupau anumite
funcții în stat. Dintre aceste funcții în țară ceea mai importantă
era Fonul Craiovei, iar Moldova portarul Sucevei.
A doua instituție centrală a reprezentat Biserica în 1359
apare Mitropolia Țării Românești în timpul voievodului
Nicolae Alexandru, iar în Moldova Alexandru ce Bun.
Mitropolitul era capul Biserici, făcea parte din sfatul domnesc
în caz de moarte a domnitorului ținea locul acestuia.
ETAPA ÎNTÂI
Reprezintă consolidarea statului si începutul marilor
reforme. Apare moneda LEU, în 1823 se dă legea Secularizări
Averilor Mânăstireștii si Călugărești, închinate Mănăstirilor
străine ( Muntele Athos ) acestea reprezintă 25% din suprafața
țări.
ETAPA A DOUA
În urma lovituri de stat din 2 mai 1869, Alexandru Ioan
Cuza dizolva parlamentul luându-și puterii sporite, elaborează
legea rurală ( agrară ) prin care sunt împărțite în 6000 mi de
familii cu 2000 mi de hectare după numărul de vite deținute
de aceștia, astfel cel mai mult primeau țărani clăcași.
Legea instrucțiunilor publice ( învățământului ) prin care
învățământul devine general si obligatoriu de 4 clase, se
înființează Universitățile de la București si Iași 1864, a mai
fost adoptat codul civil si de procedură penală în justiție.

2
2023

Consolidarea statului în timpul lui Carol I

La 11 februarie 1866 „ Monstruoasa Coaliție ” îl silește să

aplice la tron, pleacă în Germania si moare în 1878, în locul
său a fost Prințul Carol I ( 1878 – 1914 ). A fost elaborată
constituția din 1866 după modelul Belgian în care apare oficial
numele de România, acestea permitea apariția partidelor
politice ( Partidul Conservator, Partidul Liberal ).
Prințul Carol se implică în procesul de obținere a
independenței de stat pe care o încheie în 1877, o convenție cu
Rusia care recunoaște independentă si respectă trecerea în
Balcani, costurile erau suportate de Rusia.

Războiul de Independentă

România își declară războiul de independentă pe 10 mai

1977 drept răspuns Turciei, au bombardat orașele românești:
Oltenița, Becket, Călărași, Giurgiu.
Armata rusă trece la sud de Dunăre care desfășoară
operațiuni militare dar care aceștia cer ajutorul armatei
române. Prințul Carol este denumit comandat al operațiunilor
militare. Românii luptă eroic, cuceresc redutele: Grivița 1 si 2,
Smârdan, Plevna. La Plevna Comșa Pasa se predă armatei
române.
Luptele continuă, iar la 30 ianuarie 1778 se încheie
armistițiul, România nu este chemata la armistițiu, Rusia
primește Dobrogea si refuză dreptul de a schimba cu alte trei
județe din sudul Basarabiei date Moldovei de Rusia în 1765.

2
2023

La congresul de Pace de la Berlin 1878 era recunoscută

independența României, Rusia a luat sudul Basarabiei si
România primea Dobrogea ( Cadrilaterul ).
În 1881 România devine regat, la 10 ani Prințul Carol I a
fost un om corect, un adevărat neamț. Pe plan intern a
consolidat statul a permis înființarea partidelor politice, iar pe
plan extern România se află într-o izolare deplasată si
tensionată cu Rusia care nu s-ia respectat tratatele militare cu
România de aceea România aderă în secret la puterile centrale
în 1838 care ajutau militar.
La începutul secolului al XX-lea (20) România se afirmă
încercând să devină un factor de stabilitate si a puteri
religioase, de aceea participă la al doilea Război Mondial
( balcanic 1913 ),si prin tratatul de la București primește sudul
Dobrogei ( Cadrilaterul ).
În 1914 la izbucnirea Primului Război Mondial, România
s-a declarat în pregătirea de război, armata slavă pe de altă
parte în Austro-Ungaria se desfășoară locuințe de românii.
Pe plan politic a intervenit două evenimente Vizita Țarului
Nicolae al II-lea care a redeschis relațiile României cu Rusia,
iar pe plan intern Carol I întoarcerea în război alături de
Germania iar opinia publică romanescă nu conta. Moartea
Regelui Carol I a schimbat România care a fost neutră până în
1916.
Războiul de întregire națională
Prin înțelegerea cu Antanta, România intră în război pe
13 august 1916 alături de Antanta se dezvoltă un război
puternic, astfel s-a deschis un front de 1400 km în două părți
cu Austro-Ungaria si Bulgaria.

2
2023

La început armata română intră rapid în Ardeal dar armata

germană ia silit să se retragă astfel că sau dat lupte grele pe
Jiu, a fost ocupat Bucureștiul de armata germană care ataca
românii aceștia au luptat în retragere în cea mai mare bătălie.
În 1917 guvernul se află la Iași, iar linia sa stabilit în sudul
Moldovei unde s-au dat cele mai mari bătălii în 1917 la
Mărășești si Oituz la care armata română pune un milion de
soldații ruși si un corp francez.
În concluzie germani au apreciat eroismul românilor care cu
o armată de țărani au câștigat.

Marea unire de la 1918

România Mare

Anul 1918 reprezintă anul mari uniri care este cuprins în

trei etape si a reprezentat dorința românilor de a trăi liberi într-
un stat.
I. Unirea Basarabiei cu România
S-a realizat pe 27 septembrie 1918 când sfatul țări de la
Chișinău a votat unirea Basarabiei cu România ținut al
Moldovei dintre Prut si Nistru care a fost încorporat în
imperiul rus în 1812.
Armata română a intervenit în Basarabia pentru a stabiliza
situația provocată de armatele rusești care se retrag. În urma
prăbușiri imperiului austro-ungar, Bucovina vechii ținut răpit
de Austria în 1774, iar congresul general al Bucovinei a votat
pe 28 martie 1918 la Cernăuți unire Bucovinei cu România.

2
2023

II. Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei si

Maramureșului cu România

Deputații români din parlamentul din Budapesta au cerut

autonomiei Ardealului în cadrul Ungariei, dar parlamentari
maghiari au refuzat aceasta, de aceea la 5 octombrie 1918 la
Arad, Comitetul Național Român care va schimba poziția în
favoarea uniri cu România.
Împăratul Franz Iosif a lansat manifeste către popoarele
sale credincioase prin care aprobă înființarea vechilor
provincii istorice, iar noul stat să se numească Confederația
Danubiană sau Statele Unite ale Austriei. Maghiari sau opus
dar si învingerea imperiului austro-ungar a facilitat dispariția .
La 1 decembrie 1918 la Alba Iulia reprezentații românilor
de la Carpații până la Tisa sau adunat în număr de peste 100
milioane de români, iar cei 1280 din consiliul dirigent în care
fruntași români Vasile Goldiș, George Pop de Băsești, Vasile
Lucaciu au votat unirea cu România.
România Mare în cuprinsul granițelor sale cuprinde
teritorii iar majoritatea sunt locuite de români, iar în urma
recensământului din 1930 în România Mare se aflau 18
milioane de locuitori din care români 71,9% iar 28,1% erau
minorități naționale care declarau că nu știu românește.
Românilor li s-au împuns legea minorităților în 1919 în
urma căruia erau recunoscute drepturi egale pentru aceștia. Pe
plan intern a fost elaborată legea agrară în 1921 dar si legea
votului universal prin care aveau drept de vot bărbați de peste
21 de ani, a fost adoptată constituția din 1923 care conținea
realizarea Marii Uniri din 1918.

2
2023

În concluzie România Mare a devenit o firavă democrație,

un factor de stabilitate în zonă si a încercat împiedicarea
războiului precum soluționarea conflictelor dintre state, a
încheiat alianțe în ( 1921 - Mica Înțelegere, 1934 – Înțelegerea
Balcanică ).
În contextul favorabil uniri românilor după Războiul
Crimeii si înfrângerea Rusiei la Conferința de Pace de la Paris
1856 s-a hotărât formare unui stat tampon la gurile Dunării
pentru a oprii intrarea Rusească spre Balcani si Moldova, i-au
fost retrocedate trei județe din Sudul Basarabiei.
S-a crezut mai mult o unire formală, dar s-a ajuns la o unire
în adevăratul sens al cuvântului prin dublă alegere a lui
Alexandru Ioan Cuza.
La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei Alexandru
Ioan Cuza cu trecerea prin București, adunarea electorală si
sub presiunea maselor populare a fost ales tot Alexandru Ioan
Cuza ca domnitor.
Deși a avut o domnie scurtă a fost încercată de mai multe
evenimente, adică recunoașterea internațională a dublei alegeri
si al noului stat, în acest sens s-a desfășurat o amplă activitate
diplomatică si s-a unificat cele două parlamente în 1862.

Etapa marilor reforme

În 1863 legea secularizări averilor mânăstirești si
călugărești prin care averile mănăstirilor străine au intrat în
favoarea statului. În 1864 legea învățământului în care devine
obligatoriu patru clase, se înființează universitățile de la Iași si
București.

2
2023

Legea rurală prin care sunt îndreptățite 600 de mi de familii

cu 2 milioane de hectare după numărul de vite. Se aprobă
codul civil si de procedură penală după modelul lui Napoleon,
datorită marilor reforme la 11 februarie 1866 este silit să
renunțe la tron, iar în locul lui este adus prințul Carol I.
În 1886 apare constituția modernă după modelul belgian în
care apare numele de România.

Separarea Puterilor în Stat

În urma războiului de independentă, România își aprobă

independența, primește Dobrogea în schimbul cedări la Rusia
a celor trei județe. În 1881 România devine regat pe plan
intern apar partidele politice ( Partidul Național Liberal PNL,
Partidul Comunist ) la guvernare, creșterea economiei pe plan
extern în care România aderă în secret la puterile centrale.
În primele decenii ale secolului al XX-lea (20) România se
afirmă ca o putere regională participând la al Doilea Război
Balcanic. În 1914 izbucnește Primul Război Mondial în care
România se declară neutră.
În 1916 România se alătură Antantei si câștigă în 1917
bătăliile de la Mărășești si Oituz, oprind înaintarea germană.
Anul 1918 este marcat de numeroase evenimente pentru care
pacea separată de la București cu puterile centrale pierde o
parte din teritoriile naționale dar o compensează Basarabia
care se unește cu România la 27 martie 1918.
Primul Război Mondial se termină pe 11 ianuarie 1918 în
care Austro-Ungaria se prăbușește. Congresul National al

2
2023

Bucovinei din Cernăuți votează pe 28 noiembrie 1918 unirea

Bucovinei cu România.
La 1 decembrie 1918 reprezentanții românilor din Ardeal
sau adunat în număr de peste 100 de mii, unde au strigat
„vrem să ne unim”, iar reprezentanții consiliului de diriginții
( 1228 de debutanții ) au votat unirea cu România astfel s-a
realizat intrarea românilor în România Mare.

Național Comunismul
( 1965 – 1989 )
Corespunde cu perioada lui Nicolae Ceaușescu, după
moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej la conducerea Partidului
Comunist Român ( PCR ) a fost numit Nicolae Ceaușescu. S-a
schimbat numele țări în Republica Socialistă România si
numele Partidului Muncitoresc Român ( PMR ) în Partidul
Comunist Român ( PCR ).
Prima perioadă a guvernări lui Ceaușescu se caracterizează
prin liberalizare, au fost eliberați deținuți politici. În 1968
România a refuzat să intervină în Cehoslovacia pentru
înăbușirea „Primăveri de la Praga”. Din această cauză
Ceaușescu a fost văzut de către occident ca un adevărat
dizident pact pentru care Ceaușescu a făcut vizite în marile
capitale europene: Paris, Londra, Bruxelles si Washington
unde a primit cele mai mari favorabile din partea SUA.
România a recunoscut Republica Federală Germană si
Israelul cu care a deschis relații diplomatice. Pe plan intern a
crescut nivelul de trai si s-a trecut la o industrializare forțată

2
2023

construindu-se mari giganți industriali precum Combinatele

Siderurgice de la Galați si Călărași, Combinatul de Aluminiu
de la Tulcea si Combinatul de Aluminiu de la Slatina.
Peste tot în țară sau construit fabricii, uzine care acopereau
importarea de bunuri din afară, acestea aveau o însemnată
forță de muncă pact pentru care s-a asigurat minimul de trai, s-
a realizat electrificarea țării alungându-se aproape 100%.
Începând din 1980 după vizitele făcute de cuplul
Ceaușescu în China si Coreea a apărut cultul personalității.
Ceaușescu si Elena apar în chipuri publicitare.
Datorită crizei petroliere precum și lichidarea datoriei
externe România dă producția la export pentru a aduce valută
si a trecut la raționalizarea alimentelor. Cu toate măsurile luate
de Ceaușescu au avut loc grevele de la Lupeni si Valea Jiului.
În 1972 greva muncitorilor de la Uzina Steagul Roșu. Pe plan
extern acestea s-au mușamalizat dar posturile de radio Europa
Liberă si Vocea Americi au informat ascultătorii din România,
iar aceste evenimente a apărut în presa internațională.
Ceaușescu s-a implicat în Orientul Mijlociu atât în partea
Israelului cât si cu Țările Arabe. Evenimentele din 1989
începute cu dărâmarea Zidului Berlinului au făcut ca si țara
noastră înceapă revoluția de la 21-22 decembrie dint-un miting
pentru pace organizat de Ceaușescu.

2
2023

Revenirea la Democrație

Începând din 1990 s-a trecut la procesul democratic din

România prin apariția partidelor politice. România apărea în
primele pagini din ziarele internaționale după mineriada din
’90 de la Târgu Mureș, România avea imagine negativă.
Imagine pozitivă a fost Campionatul de Fotbal din 1994.
România s-a integrat în NATO si UE având drepturi depline.

Țările Române si problema Orientală

Problema Orientală se referă la decăderea imperiul

otoman, acesta a suferit înfrângerea sub zidurile Vienei 1763,
iar Rusia si Austria în perioada următoare doreau să pună
stăpânire pe teritoriul otoman si să ajungă la Constantinopol
mai ales că Rusia se consideră protectoarea creștinilor.
Anglia si Franța au văzut intențiile Rusiei si Austriei si au
susținut Imperiul Otoman mai bine de 200 de ani având
interese economice. În această perioadă țările române se aflau
sub regim fanariot, adică străini ai Instabilului sau purtat șase
războaie Ruso-Austru-Turce care au dus la știrbiri teritoriale în
favoarea Austriei pentru 20 de ani si definitiv Bucovinei 1774,
Basarabia 1812 în favoarea Rusiei.
Rusia este înfrântă în Războiul Crimeea de aceea la Paris
s-a hotărât unirea principatelor. În ceea ce privește Criza
Orientală românii participă la războiul Ruso-Româno-Turc în
1877 – 1878. În urma căruia România obține independența,

2
2023

ultima criză orientală a fost în secolul al XX-lea în care erau

Războaiele Balcanice 1912 – 1913.
În acest sens Regatul României a încercat să devină o
putere regională care a soluționat tratatele de pace de la
București 1913 participând la al Doilea Război Balcanic
obținând sudul Dobrogei numit si Cadrilaterul.

Constituțiile Postdecembriste
Constituția din 1991
A fost o constituție sub forma de republică de stat
național unitar si individual. Ea prevedea separarea puterilor
de stat:
- Puterea Legislativă
- Puterea Executivă
- Puterea Judecătorească
 Puterea Legislativă este exercitată de parlament
bicameral format din camera deputaților si senat.
 Puterea Executivă este exercitată de prim-ministru,
guvern si instituțiile locale.
 Puterea Judecătorească este exercitată de instituțiile
judecătorești si Înalta Curte de Casație si Justiție.
Președintele României este un mediator între puterile
statului. Sunt acordate drepturi si libertăți cetățenești.
Pluripartitismul politic, garantează drepturile cetățenilor,
această constituție a fost modificată ulterior în 2003 odată cu
procesul de aderare a României la instituțiile euroatlantice
(UE si NATO), în care constituția prevede că au prioritate
legile Uniuni Europene.

2
2023

Constituția din 1965

A fost făcută odată cu venirea lui Ceaușescu la conducerea

statului. România apare ca un stat național, suveran, unitar si
individual. Numele România este schimbat în Republica
Socialistă România, se arată rolul esențial al Partidului
Comunist Român ( PCR ), si are prioritate în toate domeniile
economice si sociale.
În 1974 s-a adăugat un comandament pin care Ceaușescu
devine în funcția de președinte a Republici Socialiste
România. Parlamentul este unicameral, marea adunare
națională, iar executivul este reprezentat de consiliul de
miniștri.

Primul Război Mondial. Războiul de întregire Națională

Începe după asasinatul de la Sarajevo a Prințului de Austro-

Ungariei fiul lui Franz Ferdinand. Austro-Ungaria împinsă de
Germania declară război Serbiei în urma căruia intră în război
cu statele ANTANTA si capătă un caracter mondial.
România era pregătită de război si în cele din urmă se
declară neutră. În urma semnări tratatelor cu ANTANTA i se
recunoaște după război toate teritoriile locuite de românii din
Austro-Ungaria.
La 13 august 1916 România declară război puterilor
centrale astfel se deschide un front în două părți de 1400 km.

2
2023

Armata română intră rapid în Austro-Ungaria ( Ardeal ) si

eliberează Bucovina, Sf. Gherghe, dar contra ofensiva austro-
ungară-germană îi silește să se retragă dându-se lupte grele pe
Jiu, este ocupat Bucureștiul.
În Dobrogea are loc Bătălia de la Turtucoaia unde armata
română este învinsă de armatele turcești si germane, astfel că
linia frontului se stabilește în sudul Moldovei unde în vara
anului 1917 se dau marile Batali de la Mărășești, Berbești si
Oituz.
Izbucnirea revoluției comuniste din Rusia octombrie 1917
face ca armata Rusă să se retragă producând dezastre, de aceea
armata română intervine în Chișinău iar sfatul țări din
Chișinău votează unirea Basarabiei cu România la 26 martie
1918.
În aprilie 1918 Rusia sovietică semnează tratatul de la
București pierzând crestele Carpaților, Dobrogea cu excepția
Portului Constanța si Deltei Dunări. Guvernul României s-a
aflat la Iași iar tezaurul românesc a plecat la Moscova. La 9
noiembrie 1918 din nou România declară război puterilor
centrale, dar Germania capitulează pe 11 noiembrie 1918 la
Champions ( Franța ).
La 28 noiembrie 1918 congresul de la Cernăuți votează
unirea cu România, eșuarea tratelor România – Maghiari face
ca la Arad să se formeze consiliul Național Român care a
pregătit Marea Adunare Națională de la Alba Iulia pe 1
decembrie 1918 când Ardealul s-a unit cu România.
România Mare avea o suprafață de 250 mii km² si o
populație de 18 milioane de locuitori, din care un sfert erau
minorități si declarau că nu știu românește, de aceea România

2
2023

Mare a acordat Votul Universal si Reformă Agrară care au

apărut în constituția din 1923, legea minorităților prin care toți
cetățenii erau egali.

România si Războiul Rece

După 23 august 1944, România a intrat în sfera sovietică,
armata a devenit armată de ocupație si staționat în România
până în 1958. La 30 decembrie 1947 România a intrat deplin
în zona de influență sovietică prin remutarea la tron a Regelui
Mihai, astfel s-a instaurat regimul comunist, ca o țară ocupată,
România a executat ordinele impuse de Moscova.
În 1955 România face parte din Tratatul de la Varșovia,
pact militar opus de NATO. În 1956 armata română intervine
în Ungaria pentru a înăbuși Revoluția de la Naovy Imre.
România s-a aflat la conferința de pace de la Helsinki pentru
dezarmarea si limitarea înarmări nucleare. Prăbușirea Uniuni
Sovietice poate fi considerată data în care Războiul Rece s-a
prăbușit.
Autorități locale
Primele forme de autorități locale au fost Obștea Sătească
( satul ), cnezatele sau voievodatul de vară. Satul reprezintă
locul unde oameni erau legați între ei prin legături de familie,
desfășurau activități economice ( munceau împreună ), iar cea
mai importantă zi era Duminica si sărbătorile când oameni
mergeau la Biserică, iar după slujbă rămâneau si discutau
problemele de zi cu zi.
Pentru a se apăra mai multe sate se adunau între ele si
formau cnezate sau voievodate mai mari conduse de un

2
2023

voievod. Voievodatele din Transilvania datează din secolul al

IX-lea ( Voievodatul lui Gelu Glad si Menumorut ).
În sud de Carpați sunt menționate Diploma Cavalerilor
Ioaniți 1241, Cnezatele lui Ioan si Farcaș, Voievodatele lui
Seneslau si Litovoi.
În estul țări existau formațiuni numite Codri sau Țări,
Codri Cosminului, Țara Lăpușnei, Codri Sipetului. În
Dobrogea întâlnim formațiuni conduse de Jupan Dimitrie si
Despotul Dobrogei.

Formarea Statului Român Modern

Poporul român s-a format la nord si la sud de Dunăre si
reprezintă rămășița romanități orientale. În 1602 Slavi aflați pe
teritoriile țări noastre au migrat masiv la nord de Dunăre si la
sud de Dunăre iar din această cauză există celelalte patru
dialecte ale limbi române.
Limba română este o limbă neo-latină sau romanică
deoarece 60% din cuvintele de bază reprezintă fondul latin,
cuvinte cu care te poți înțelege inclusiv termeni religioși, 10%
sunt cuvinte de origine tracă, iar 30% sunt cuvinte
împrumutate din limba slavă cu care nu se poate forma o
propoziție.

EXERȚIȚI
1. Prezentați două fapte istorice referitoare la acțiunile
diplomatice la care participă români în secolul XV – lea.
2. Menționați o caracteristică a unei instituții centrale în
spațiul românesc.

2
2023

3. Argumentați printr-un fapt istoric relevant afirmația

conform căruia România s-a alăturat unei mari alianțe
implicându-se în relațiile internaționale a secolului al
XX – lea. Se punctează pertinența argumentări.
4. Prezentați două fapte istorice referitoare la crearea
statelor românești intracarpatice din secolul al XIV – lea.
5. Menționați o caracteristică a autonomiei locale din spațiul
românesc din secolele XI – XIII – lea.
6. Argumentați printr-un fapt istoric relevant afirmația
conform căruia români se implică în criza orientală din
secolul al XIX – lea.
7. Prezentați două practici totalitare în Europa de Vest din
perioada interbelică.
8. Menționați o caracteristică a legi din statul român din
deceniul 3 al secolului al XX – lea.
9. Argumentați printr-un fapt istoric relevant afirmația
conform căruia România a cunoscut un regim totalitar în
prima jumătate a secolului al XX – lea.
10. Prezentați două modificări a legi fundamentale
adoptate în secolul al IX – lea.
11. Prezentați două fapte istorice referitoare la acțiunile
diplomatice la care participă români în a doua jumătate a
secolului al XV – lea.
12. Menționați o caracteristică a unei instituții centrale
în spațiul românesc extra carpatic din secolul al XVI –
lea.
13. Argumentați printr-un fapt istoric relevant afirmația
conform căruia România s-a alăturat unei mari alianțe
implicându-se în relațiile internaționale ale secolului al
XX – lea.

2
2023

14. Prezentați două fapte istorice referitoare la crearea

statelor românești extra carpatice din secolul al XIV –
lea.
15. Menționați o caracteristică a unei autonomi locale
din spațiul Românesc din secolul al XIII – lea.
16. Argumentați printr-un fapt istoric relevant afirmația
conform căruia România se implică în criza orientală în a
doua jumătate a secolului al XIX – lea.
17. Menționați o caracteristică a legi fundamentale în
Statul Român din deceniul al XX – lea.
18. Argumentați printr-un fapt istoric afirmația conform
căruia români au cunoscut un regim autoritarîn prima
jumătate a secolului al XX – lea.
19. Prezentați două modificări ale legi fundamentale ale
secolului al XIX – lea
20. Menționați o caracteristică din România la sfârsitul
secolului al XX – lea.
21. Prezentați două acțiuni similare prin care statul
român modern în relațile internaționale în a doua
jumătate a secolulkui al XIX – lea.
22. Menționați o caracvteristică a parrtidelor politice
româțnesti din secolul al XVIII – lea.

RĂSPUNSURI
1. Stefan cel Mare depune un jurământ de vasalitate
Regelui Polonez la Ober Calauti prin care Polonia se
angajează să-l ajute în luptele cu turci. Stefan cel Mare
încheie alianța si cu Matei Corvin regele Ungariei.
2. Domnul era comandant al
3.

2
2023

2
2023

2
2023