EUROPA SI LUMEA N SECOLUL AL XX-LEA

(Eseu de Tori Popescu, clasa a X-a A)

n secolul al XX-lea, diversitatea n Europa nseamn manifestarea etnicitilor, a religiilor si a unor
culturi cu trsturi caracteristice. La aceste aspecte se adaug separaia dintre statele europene cauzat de
regimurile politice diferite. Deosebirea dintre sistemul de guvernare democratic si modul de conducere
statal de tip totalitar s-a perpetuat practic pe aproape ntreaga durat a epocii contemporane. n aceast
perioad, Romnia a fost marcata de cele doua conflagratii mondiale: cea din 1914-1918 si cea din 19391945. Odat cu ncheierea Primului Razboi Mondial, se realizeaza unirea Romniei ntr-un singur stat unitar.
CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE
Statele europene nu au ezitat sa recurga la solutia razboiului pentru transarea si rezolvarea
diferendelor dintre ele. Cele doua razboaie mondiale, a caror durata nsumata reprezinta a zecea parte din
ntregul secol XX, ilustreaza cu prisosinta cu cta usurinta factorii politici au recurs la solutia armelor pentru
a se impune pe arena continentala si mondiala.
Primul Razboi Mondial (1914-1918) a provocat un real dezechilibru, care a aruncat Europa din
universul Belle Epoque ntr-o epoca de profunde crize care au cntarit mult n evolutia continentului.
Benefice sub aspectul mplinirii pe termen mai lung sau mai scurt a dezideratelor nationale ale unor popoare,
tratatele de pace au consacrat constituirea unor noi state nationale: Polonia, Austria, Ungaria, Finlanda,
Lituania, Letonia, Estonia .a.
Al Doilea Razboi Mondial (1939-1945) a fost previzibil, mai ales ca urmare a politicii
conciliatoriste promovate de Franta si Anglia, care au asistat pasiv n fata actelor de agresiune comise de
Germania nazista. Numai alianta temporara si bizara dintre capitalismul liberal (SUA, Marea Britanie) si
comunism (URSS), mpotriva unui dusman comun, a asigurat victoria mpotriva Germaniei lui Hitler.
DIVERSITATEA REGIMURILOR POLITICE
Perioada interbelica este una de prosperitate si democratie, dar spre sfrsitul perioadei, Romnia si
celelalte state mici si mijlocii din Europa Centrala si de SE cad, pe rnd sub dominatia regimurilor totalitare:
n sfera de influenta a Uniunii Sovietice. Astfel, una dintre principalele caracteristici ale secolului al XX-lea
fost reprezentata de infruntarea dintre democratie si totalitarism.
La sfrsitul Primului Razboi Mondial ntlnim regimuri democratice: republici Franta, Polonia si
monarhii constitutionale Anglia, Romnia, Belgia. Aceste state se caracterizeaza prin separarea puterilor
n stat, pluripartidism si respectarea drepturilor omului. Astfel, sistemul democratic se consolideaza n
Marea Britanie si Franta, doua puteri nvingatoare n Primul Razboi Mondial.
La polul opus sunt regimurile totalitare, de dou tipuri: regimuri de extrem stng (comuniste) i
de extrem dreapt (fasciste si naziste). Regimurile de extrem stng au avut ca ideologie marxismul, pe
care l-au interpretat abuziv. Principala caracteristic a lor a fost desfiinarea proprietii private, prin trecerea
industriei, bncilor i terenurilor agricole n proprietatea statului. Regimurile de extrem dreapt au avut
ca ideologie naionalismul extremist care promova dragostea fa de propriul poporul i ura fa de alte
naionaliti (xenofobia). Prin minciuna, teroare si frica ele l subordoneaza pe individ strivindu-i
personalitatea. Existenta celor doua Europe (democratica si totalitarista sau de Vest si de Est) se mentine si
dupa 1945 cnd Europa va fi mpartita de Cortina de Fier, pana in 1990, cand are loc prabusirea
regimurilor totalitare.
Micarea fascist promova ultra-naionalismul si violena i a ajuns la putere prin presiune
(Marul asupra Romei, 1922), obligndu-l pe regele Victor Emmanuel II s-l numeasca pe Benito Mussolini
prim-ministru, cel care in 1921 a infiintat Partidul Naional Fascist. Membrii partidului aveau ca uniform

cmaa neagr. Principiul de baz al oricrui fascist era supunerea total fa de liderul partidului,
Mussolini, cruia i se spunea Il Duce. Fascitii nu s-au ocupat de elaborarea unei ideologii, declarndu-se
chiar anti-ideologici, fiind de principiu c faptele sunt mai importante dect vorbele.
Nazismul (1933-1945) a fost ideologia aplicata n timpul dictaturii lui Adolf Hitler, iar termenul de
nazism provine de la prescurtarea numelui naional-socialism (National sozialismus). Regimul fost instaurat
in conditiile in care, in Germania, populatia era nemultumita att de hotrrile impuse prin Tratatul de la
Versailles, cat si de nivelul de trai scazut, afectat de marea criza economica. Regimul naional-socialist a
transformat antisemitismul (ura fata de evrei) n politic de stat, promovnd superioritatea rasei ariene, ai
carei urmai erau considerati germanii, in vreme ce rasa inferioara (evreii, tiganii) trebuia exterminata.
Astfel, a nceput drama Holocaustului, pn n anul 1945, fiind ucii aproximativ 10 milioane de oameni,
dintre care aproape 6 milioane de evrei, n lagre de exterminare, precum cele de la Auschwitz, Treblinka
sau Maidanek.
Regimul comunist a fost instaurat prima oar n Rusia, unde a avut loc Revoluia bolsevica in
octombrie 1917, la Petrograd, eveniment favorizat si de nemultumirea populatiei fata de razboi. Astfel, in
conditiile inlaturarii monarhiei reprezentata de dinastia Romanov si a proclamarii republicii, puterea a fost
preluata de comunisti sub conducerea lui Lenin.
Opuse regimurilor democratice, cele totalitare au avut o serie de trsturi comune: controlul total al
statului asupra economiei i societii n general, nerespectarea principiului separaiei puterilor n stat,
existena unui singur partid politic, nerespectarea drepturilor i libertilor ceteneti, existena unei poliii
politice care supravegheaza populaia si reprim orice protest mpotriva regimului, cultul personalitii
conducatorului, cenzura presei etc.
Sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial a dus la anularea celor doua regimuri totalitare de
extrema dreapta, dar comunismul s-a mentinut in U.R.S.S. si s-a extins in Europa sud-estica, dominand
istoria acestui spatiu pana in 1989.
DIFERENTE ECONOMICE
Diferentele n plan economic s-au accentuat dupa 1945, cnd n vestul continentului s-a mentinut
economia de piata liberala, n timp ce n zona rasariteana, aflata sub influenta sovietica, economia a fost
centralizata si controlata de stat. Dinamica dezvoltarii diferitelor ramuri ale economiei europene nu a fost
uniforma. Dac n agricultur creterile nu au fost semnificative, industria a reprezentat sectorul de vrf,
fiind factorul care a propulsat dezvoltarea tarilor din vestul Europei.
*
Dupa razboi, viaa spiritual a cunoscut explozia modernismului. S-au manifestat n continuare
curente avangardiste care au contestat valorile traditionale, cum ar fi dadaismul si suprarealismul.
Dadaismul este un curent dezvoltat n literatura si arta dupa Primul Razboi Mondial, care se caracterizeaza
prin negarea oricarei legaturi ntre gndire si expresie, prin abolirea formelor constituite si prin organizarea
unor spectacole ndreptate mpotriva artei, gustului estetic si moralei traditionale. Suprarealismul este un
curent artistic si literar de avangarda din secolul XX, care neaga gndirea logica si si ndreapta toata atentia
asupra irationalului, inconstientului, viselor si fenomenelor de automatism, considerndu-le ca fiind unica
modalitate revelatoare a veritabilei noastre esente si potentionalitati.
DIVERSITATEA LINGVISTICA SI RELIGIOASA
n secolul XX, Europa Occidentala primeste numeroase grupuri de populatie din Africa si Asia, dar si
din estul si sud-estul european. Daca n trecut Europa a fost dominant crestina, astazi este mult diversificata:

catolici (mai ales in vestul continentului), ortodocsi (in zona de est si sud-est), protestani (in zona de nordvest a Europei), musulmani si mozaici, ultimele doua religii avand statut de religii minoritare.
CULTURA
Elementul care mentine unitatea europeana este cultura, ntruct transformarile si mutatiile
petrecute n acest domeniu sunt preluate n domeniile intelectuale din ntreaga Europa. n zonele intens
industrializate populatia si modifica comportamentul, opteaza pentru o cultura noua. n toata Europa
nvatamntul primar este considerat o necesitate, iar dupa 1945 scolarizarea ncepe sa fie vazuta ca un
obiectiv prioritar. Astfel, a luat fiinta Organizatia pentru Educatie, Stiinta si Cultura a Natiunilor Unite
(1945), cu sediul la Londra, avnd drept obiectiv ncurajarea schimburilor culturale si educative ntre tarile
lumii. Dezvoltarea nvatamntului si aparitia mijloacelor de comunicare n masa au accentuat dialogul de
idei n rndul europenilor.
Literatura europeana cunoaste un nou tip de roman, cel politist, exemplul tipic al autorului unui
astfel de roman fiind Agatha Christie, citit de milioane de cetateni. Piata cartilor ncepe sa fie dominata de
gigantii editoriali, tirajele cresc, se editeaza romanele devenite best-seller-uri si citite n tot spatiul european.
Arta evolueaza spre noi forme si manifestari, cubismul lui Picasso este continuat de curentele
suprarealiste aparute n Franta, Germania si raspndite apoi n alte tari europene. Sculptura este dominata de
abstract si ndrazneala, trasaturi ilustrate de operele romnului Brncusi si ale elvetianului Giacometti, iar
arhitectura capata un caracter functional.
Urbanizarea devine un fenomen general-european, mai ales dupa cele doua razboaie mondiale,
cnd reconstructia unor orase distruse era necesara (Dresda, Berlin, Varsovia). Apar cartiere noi, imobile
destinate unor institutii si asezaminte sociale, parking-uri, supermarket-uri.
UNIUNEA EUROPEANA
UE este un parteneriat economic i politic unic n lume, care reunete 28 de ri europene i
acoper aproape tot continentul. UE a fost creat n perioada care a urmat celui de-al Doilea Rzboi
Mondial. n 1958 (Tratatul de la Roma) este creat Comunitatea Economic European (CEE), care, iniial,
contribuie la intensificarea cooperrii economice ntre ase ri: Belgia, Germania, Frana, Italia,
Luxemburg i rile de Jos. n 1993, aceasta isi modifica numele si devine Uniunea Europeana (UE). De
mai bine de jumtate de secol, continentul european se bucur de pace, stabilitate i prosperitate. Populaia
sa triete la standarde ridicate i beneficiaz de o moned european comun, euro (botezata la 16
decembrie 1995).
n anii 80 si la nceputul anilor 90 lumea s-a vazut din nou n fata unor provocari: criza energetica,
somajul de masa, caderile ciclice severe, confruntarea tot mai spectaculoasa ntre cersetori si bogati, ntre
veniturile limitate ale statului si cheltuielile nelimitate ale acestuia. Caderea regimurilor socialist-totalitare
din Europa nu numai ca a generat o uriasa zona de incertitudine politica, de instabilitate, haos si razboaie
civile, dar a distrus si sistemul international bazat pe echilibrul de putere ntre URSS si SUA. La sfrsitul
secolului XX si nceputul secolului XXI, solutia pare a fi unificarea continentului si gestionarea n comun a
crizelor.

Bibliografie

Manual de istorie, clasa a XII-a, editura Corint; autori: Zoe Petre, Alin Ciupala
Wikipedia
http://europa.eu/about-eu/index_ro.htm

http://gov.md/europa/ro/content/despre-uniunea-european
Dosarele cu informatii despre UE primite la EYP (European Youth Parliament)