NOILE OCUPATII SI STATUTE PROFESIONALE DE LA SFARSITUL SECOLULUI AL

XX LEA

In secolul XX oamenii au continuat sa practice, meserii traditionale legate de cultivarea

plantelor si cresterea animalelor, dar numarul celor cu astfel de preocupari a scazut si este in
continua scadere. Revolutiile industriale, tehnologice si informationale successive au modificat
ireversibil ocupatiile si statutele profesionale ale oanenilor.
Revolutiile tehnologice din a doua jumatatea secolului al XX lea a adus modificari
semnificative la nivelul ocupatiilor si statutelor profesionale, iar oamenii s-au adaptat la aceste
noi realitati. In tarile dezvoltate din punct de vedere economic industrializarea si cresterea
populatiei urbane nu a insemnat o explozie a clasei muncitoare, cum s-a intamplat dupa prima
revolutie industriala, ci a insemnat accentuarea si consolidarea clasei de mijloc, care in statele
superindusrializate este numeroasa si foarte puternica. Acesta stare de fapt s-a datorat in primul
rand dezvoltarii sectorului tertiar. La ora actuala ocupatiile legate de agricultura si mestesuguri
traditionale au o pondere scazuta in economie, sau sunt pe cale de disparitie, munca fizica a fost
lasata pe seama imigrantilor. Exceptie fac unele state asiatice , China, India, Indonezia unde
procentul celor care sunt cuprinsi in sectorul primar ( agricultura, pescuit, exploatarea lemnului,
etc.) si mestesuguri traditionale este ridicat. In statele europene dezvoltate, mestesugurile fac
subiectul unor programe special ale guvernelor pentru pastrarea lor.
Munca in agricultura a devenit mecanizata si lasata pe seama emigrantilor sau a
persoanelor cu un grad scazut de instructie, in timp ce in industrie dupa o perioada cuprinsa intre
sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si anii `60,in care sectorul industrial a ocupat o buna
parte a populatiei, ponderea acesteia a scazut considerabil, in schimb a crescut considerabil
ponderea populatiei din sectorul tertiar.
In tarile din central si estul Europei, procesul de industrializare a inceput in anii `60 si ma
suferit un declin dupa caderea regimurilor comuniste. In Romania, dupa anii `60 s-a incercat
industrializarea fortata, proces ce a determinat modificari la nivelul ocupatiilor si profesiilor.
Dezvoltarea rapida si fortata a industriei a dus la cresterea numerica si la consolidarea clasei
muncitoare considerate clasa sociala de baza a comunismului. In 1950, in Romania erau
inregistrati 1,2 milioane muncitori din care 650.000 in industrie. In 1985 numarul total al
muncitorilor era de 6 milioane, din care jumatate in industrie.
Incepand cu anii `80 ocupatiile majore ale oamenilor sunt cele legate de noile tehnologii
informationale si de servicii. Aparitia computerului personal in anul 1981, a schimbat statutele
profesionale. Meserile traditionale legate de agricultura si industrie au fos inlocuite treptat cu
meserii legate de televiziune, publicitate, informatica, relatii cu publicul, finante turism, etc. Cele
mai multe din acete profesii sunt din sectorul tertiar si au aparut pe piata muncii odata cu
dezvoltarea acestuia. O statistica din 1979 a aratat ca ocupatia numarul unu era de functionar,
urmata de cea de muncitor si fermier. Categoria gulerelor albe ( denumire generic pentru
categoriile de angajati care nu executa operatii manuale) este numeric mai mare decat cea a
gulerelor albastre si este in crestere. Numai in domeniul informaticii forta de munca ocupata
este de 16,5%.
Ocupatiile cu mare potential sunt cele legate de domeniul IT: informatician, administrator
de retea, designer pagini web, iar in domeniul serviciilor: mechanic auto, tinichigiu auto, agent
de vanzari, agent de asigurari, broker, agent de publicitate, la cre se pot adauga alte donenii

precum: producerea energiei, utilizarea inteligentei artificial, expolorarea spatiului cosmic,

telecomuncatii, in diferite sectoare ale transporturilor.
In Romania contemporana, meseriile cele mai cautate,, dar nu intodeauna cele mai platite,
sunt cele din industria usoara ( confectii, incaltaminte), din domeniul IT ( analist programator,
informatician, administrator de retea, designer pagini web), in constructii ( zidar, lacatus, fierarbetonist), in domeniul serviciilor ( agent asigurari, agent commercial, vanzator, agent de paza,
ospatar, bucatar, cofetar-patiser, brutar), dar si in industria prelucratoare ( templar, lacatus,
sudor). Meseriile cu cea mai mica cautare la ora actual sunt de desenator tehnic, inginer
metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrator prin aschiere, gfrezor, sculer-matriter,
operator chimist. Pe ansamblu, in Romania predomina salariatii in timp ce lucratorii pe cont
propriu, patronii desi au crescut numeric inca numarul acestora este unul modest. Lucratorii pe
cont propriu au cea mai mare pondere in agricultura (48%), patronii sunt prezenti in comert (8%)
si in lanturile de hoteluri si restaurant(4%), iar salariatii in celelalte domenii de activitate. Odata
cu dezvoltarea sectorului privat s-a observant modificari in pondereas salariatilor in cele doua
domenii de activitate. In 1995 ponderea salariatilor in sectorul privat era de 12% iar in anul 2000
ajunsese la 40%; in acelasi timp ponderea salariatilor care lucrau in sectorul public a scazut de la
83% in 1995, la 47% in anul 2000.
In lumea contemporana, a detine o anumita tehnologie nu mai reprezinta garantia unui
avantaj concurential pe termen nelimitat ce ar putea fi aparat si mentinut. Este mai important ca
resursele umane ale unei firme: managerii si angajatii nu numai sa aiba cunostinte si deprinderi
adecvate, ci sis a manifeste atitudini si comportamente active, pentru a putea face fata
provocarilor economiei globalizate. Cerintele de pe piata muncii, indicia de performanta si
eficienta, dar, mai ales, competitia pentru posturile bine platite si conceptual modern despre
cariera au determinat o crestere a gradului de pregatire profesionala si a specializarii.Necesitatea
unei pregatiri superioare se resimte si in sectoarele de executie datorita gradyului inalt de
tehnologizare, ciclul invatamantului obloigatoriu sic el de pregatire profesionala nu mai sunt
suficiente pentru a lucre cu robotii industriali sau cu masini performante. Intreprinderile trebuie
sa fie cat mai flexibile pentru a opera in noul context de competitive, de calitate, de personalizare
si de inovare rapida. Angajatorilor li se cere din ce in ce mai mult sa se adapteze la noile
calificari, sarcini si forme de organizare a muncii, apar noi relatii intre functia platita, munca si
activitatea depusa. Obtinerea sau pastrarea locului de munca devine o problema majora in
societatea contemporana.
In timp totul se va schimba in toate domeniile vietii economice si sociale. Proprietate
revolutiei microcipilui este de a multiplica, in cvasitotalitatea activitatilor, mijloacele care pot
asigura inlocuirea, intr-o maniera in acelasi timp rentabila si agreabila, a oamenilor de catre
masini.

Biblografie:
Barnea, Alexandru (coord.), Istorie, Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Corint, Bucuresti, 2006
Ciuperca, Ion, Cozma, Elena, Istorie, Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Corint, Bucuresti, 2006.
www.referate.ro.

Surse
[1] Buhai, Sebastian , Condiia cercettorului ntre realitatea de
acas i idealul din afar, Ad-Astra Journal (Young Romanian
Scientists' Journal), Vol 3 (2), 2004, apud
http://www.tinbergen.nl/~buhai/, acces 28 oct. 2008
[2] Enache, tefania, 200 de ocupaii intr n legalitate,
Sptmna financiar online, 31 octombrie 2008
[3] Lebedencu, Miruna, Peste 300 de noi ocupaii n Romnia, n
Ziarul financiar, 18 august 2003
[4] Mtrescu, Maria, Exemple de ocupaii periculoase, Proiect
Viaa adolescentului ntre familie i carier, Grup colar
Industrial Elie Radu Botoani, 2007-2008, www.didactic.ro,
acces 22 oct. 2008
[5] Schileru, I., tiina mrfurilor n Romnia, premize i evoluie,
Qlassrom, Bucureti, 2000
[6] * * * - Clasificarea ocupaiilor n Romnia - COR, ediia 2008, n
www.dsclex.ro
[7] * * * - Standard Occupational Classification, Bureau of Labor
Statistics, U.S. Department of Labor, in
http://www.bls.gov/soc/, acces 27 oct. 2008
[8] * * * - http://europa.eu.int/ploteus/portal/, acces 29 oct. 2008

Aspecte ale economiei ocupaionale n spaiul romnesc

n spaiul romnesc se disting trei perioade distincte ale economiei

ocupaionale: perioada dinaintea celui de-al doilea rzboi mondial, perioada
dezvoltrii planificate i perioada de dup anul 1989.
Pn la al doilea rzboi mondial, ocupaiile din Romnia cunoscuser
noutile aduse de modernizarea rii, nceputurile industrializrii, nscrierii
rii n rndul statelor europene. Se produseser schimbri ample n
ocupaiile populaiei de la orae, profesionalizarea cunotea o etap de
europenizare, graie alinierii sistemului de nvmnt la spiritul colii
europene. Marile schimbri produse dup rentregirea rii conduseser,
bunoar, la creterea rapid a numrului colilor comerciale, cu efect foarte
favorabil pentru circulaia capitalului i progresul economic general. Dei
spaiul romnesc are o tradiie strveche n folosirea elementului feminin n
activitatea comerciali, n perioada interbelic au fost create condiiile pentru
pregtirea n coal a forei de munc feminine ocupat n comer, situaie
care a generat n economia ocupaional un fenomen specific, foarte evident
i n continuare.
n mediul rural au continuat s se conserve nenumrate ocupaii
tradiionale, strvechi, legate n principal de valorificarea resurselor naturale
locale. n orae au continuat s se perpetueze ocupaii din categoria
meteugurilor, dei ponderea acestora a sczut continuu sub efectul
avansului noutilor din industrie i alte ramuri neagricole.
Instituiile de nvmnt au avut o mare contribuie la apariia
profesiilor moderneii, adugnd noi profesii i ocupaii generate n sistemul
naional de educaie. Academiile Comerciale de la Bucureti i Cluj-Braov
sunt printre instituiile de nvmnt superior cu aport de cel mai nalt nivel
la profesionalizarea din Romnia perioadei interbelice.
Perioada economiei planificate a debutat practic cu reforma din 1948 care a
pus bazele unui sistem nou, care a avut deopotriv efecte benefice, dar i
numeroase i ample efecte distructive. Considerm benefice cel puin
asigurarea unui cadru unitar al politicii de pregtire a forei de munc,
democratizarea accesului la profesionalizare, asigurarea condiiilor de

pregtire i ocupare a resurselor umane profesionalizate, alctuirea unui

sistem de remunerare i stimulare a angajailor relativ corelat cu nivelul de
pregtire i ocupaia. Au constituit mari pierderi economice, dar i socialculturale: distrugerea sistemului colar existent (instituii, cadre didactice
valoroase, experiene bogate), practicarea unor forme abuzive de excludere
a unor largi categorii de ceteni (elitele vechiului sistem) de la
profesionalizare i privarea lor de dreptul la o ocupaie corespunztoare
pregtirii, suprimarea unor ocupaii tradiionale de mare valoare cultural i
a condiiilor de perpetuare, ruperea contactelor cu experiena rilor
avansate pe linia pregtirii forei de munc, a schimbului de specialiti i de
informaii tiinifice, tehnice, economice etc. Panoplia ocupaiilor a cptat
treptat o structur specific economiilor de comand, unde nu se urmrete
o bun i natural relaie a structurii profesionale a resurselor umane cu
cerinele pieei: s-au supradimensionat zone profesionale orientate spre
obiective economice neraionale i neeconomice concomitent cu
subdimensionarea efectivelor profesionalizate n domenii de avangard. Una
din tarele sistemului, foarte evident n anii 80, a constituit-o slaba
pregtire a absolvenilor din nvmntul profesional.
Dup anul 1989 s-au manifestat din plin aspectele indezirabile ale
perioadei anterioare i au aprut probleme noi pentru economia
ocupaional. Numeroase profesii s-au vzut fr cerere pe piaa muncii i
fr perspectiv, mai toate profesiile au cunoscut starea de recul economic i
prefaceri care le-au propus omaj prelungit. S-au manifestat amplu i foarte
pgubitor, n aceast perioad, marile lipsuri ale pregtirii resurselor umane
pentru antreprenoriat, reclamat explicit de noile condiii economice. n
acelai timp ns au nceput s fie solicitate profesii care nu existau n
Romnia, declanndu-se un adevrat import de profesii i ocupaii din
spaiile cu economie concurenial. Similar, s-a produs, n condiiile relaxrii
dreptului la circulaie, un adevrat exod profesional i ocupaional dinspre
Romnia spre Europa de vest i chiar mai departe.
Rezumnd starea ocupaional i profesional actual din Romnia,
observm c:
-majoritatea profesiilor sunt realizate n perioada economiei planificate,
avnd trsturile pozitive i negative deja menionate: eterogene,
predominant neactuale, nsuite la un nivel mediocru, cu un nivel al
disciplinei profesionale sczut i foarte sczut, supuse erodrii ca urmare a
nepracticrii (non-ocupaiei n domeniul profesional format);

- atitudinea profesional persist n coordonatele artate: evitatea profesiilor

care solicit munc (ndeosebi munc fizic), evitarea ocupaiilor care au
asociat rspundere i reclam disciplin, supralicitarea profesiilor care
presupun ctiguri suplimentare, ...
-starea ocupaional este marcat de o scdere progresiv a nivelului
profesional asociat (a devenit o regul general pentru antreprenori s
angajeze cu predilecie muncitori necalificai, crora s le solicite ns
prestaii superioare ncadrrii), n contextul diminurii interesului i implicrii
instituiilor abilitate pe linia controlului n domeniu; de asemenea, se observ
o polarizare a nivelului ocupaiilor (crete numrul ocupaiilor foarte slab
profesionalizate concomitent cu creterea nivelului profesional pentru
ocupaii de top, puine la numr). Dac analizm situaia ocupaiilor de
import i a celor de export constatm c primele i vizeaz preponderent
pe cetenii strini, celelalte i vizeaz pe cetenii romni care constituie
grosul forelor de munc, n numeroase ri, n domenii n care se practic
plata unui spor de ruine. Mai mult, dac salariul lunar pentru o funcie de
top este de mii i zeci de mii de euro, cel al unui beneficiar de spor al ruinii
ajunge la cteva sute de euro;
- structura ocupaiilor evideniaz o palet larg, ordonabil dup criterii
variate: actualitate (profesii tradiionale, importante din punct de vedere
cultural i chiar economic n contextul dezvoltrii turismului etno-cultural /
profesii actuale cu diverse grade de atractivitate pentru antreprenori /
profesii din domenii noi, dezvoltate dup schimbrile socio-economice din
anii90), sex (profesii pentru brbai i profesii pentru femei, dei demarcaia
profesional dup acest criteriu opereaz doar n materie de cerine
biomotrice specifice ocupaiei), vrst (ocupaii pentru tineri, care solicit
dinamism acentuat, contact cu tehnologiile noi cazul ITC, rezisten la stres
etc. i ocupaii pentru vrstnici), nivel de instruire / profesionalizare, stare
de sntate .a.
- proliferarea unor formule ocupaionale neconvenionale, ndeosebi a
ocupaiilor la domiciliu. Autorul acestui material a dorit s cunoasc
nemijlocit realitatea muncii la domiciliu, contactnd, prin coresponden
potal, un numr de opt ofertani de activiti la domiciliu. n scrisori au fost
solicitate informaii i s-a comunicat disponibilitatea pentru astfel de
activiti. Au rspuns ase destinatari, care au oferit informaii mai mult sau
mai puin detaliate, care ar putea fi concentrate n urmtoarele: activitile
presupuneau ca prim pas achiziionarea de la cei ce propuneau activitile a
unor cantiti de materii prime i materiale i, unele cazuri, echipamente

necesare prestrii activitii. Aceste achiziii urmau s fie folosite pentru

realizarea de produse, sau continuarea unor operaii la produsele
achiziionate. n final, urma comercializarea produselor realizate. Numai trei
ofertani au menionat c produsele se vor realiza pentru ali operatori /
colaboratori ai reelei, in sarcina crora intra comercializarea produselor.
Ceilali au precizat c faza comercializrii produselor revine prestatorului,
care are, astfel, o posibilitate suplimentar de ctig. Toate ofertele vizau
activiti la nivel de calificare modest sau fr calificare i toate promiteau
venituri nsemnate (mult peste venitul mediu pe economie). Experiena
relatat s-a consumat n vara anului 2003. Alte observaii ulterioare nu au
ameliorat cu nimic impresiile formate atunci. Experiena relatat nu este un
caz izolat: presa abund n relatri privind precaritatea sistemului de
activitate la domiciliu i statutul de paravan al multor activiti din aceast
categorie care alimenteaz economia subteran, foarte profitabile pentru
antreprenori veroi i foarte pgubitoare pentru victimele sistemului.
Problematica ocupaiilor la domiciliu a cunoscut o extensie ampl dup
1990: la lista ocupaiilor tradiional desfurate la domiciliu (oameni de
litere, artiti plastici, membrii unor cooperative meteugreti etc.) s-au
adugat profesii i ocupaii noi (IT-iti, consultani, medici, juriti, contabili
.a.). Muli angajai ai unor firme au luat contact cu posibilitatea de a
desfura activitatea la domiciliu i s-a dezvoltat un segment deloc neglijabil
al acestei categorii de angajai.

i
ii