Secolul XX reprezinta o perioada importanta in cee ace priveste statutele si ocupatiile

profesionale, conturand timpul in care se petrec mari revolutii tehnologice, industriale si informationale.
Astfel, in urma acestor schimbari, oamenii, profesiile lor si statutele lor profesionale s-au adaptat
noilor conditii.
In acest timp s-au dezvoltat cu precadere urmatoarele domenii:
- Al Transportului
- Al Telecomunicatiilor
- Al Informatiilor
Astfel, domeniile primare, agricultura, si domeniile secundare, industria si constructiile au scazut
in importanta, domeniul tertar castigand cea mai mare pondere in noile ocupatii ale oamenilor, iar
restul domeniilor fiind mecanizate, munca manuala fiind din ce in ce mai putin necesara.
In tarile din centrul si estul Europei, acest process isi are radacinile in anii 60 si sufera un declin
dupa caderea regimurilor comuniste. In Romania a avut loc incercarea industrializarii fortate
intre anii 1955 – 1989, si a marit numarul muncitorilor de la 1,2 milioane, in 1950, la 6
milioane in anul 1985, cea ce a determinat modificari ale ocupatiilor si statutelor
profesionale. Astfel, Romania contemporana simtea nevoia unei forte de munca calificate in
ocupatiile din domeniul IT, desi se mai pot enumara cele din industria usoara (confectii
imbracaminte), in domeniul serviciilor (ospatar, bucatar, vanzator, agent de paza) si in
industria prelucratoare (tamplar, lacatus), acestea fiind ocupatiile cu cel mai mare potential
in acea perioada.
In concluzie, in secolul XX s-au petrecut mari schimbari in ceea ce inseamna ocupatiile si
statutele profesionale ale oamenilor, numarul total al muncitorilor din Romania ajungand la 6
milioane in anul 1985.