Prof.

Zidaru Ionuț Gabriel, Clasa a-XI-a, Liceul Teologic ,,Elim”,

Pitești
 TERMINOLOGIE
OCUPAȚIE – activitate, de durată mai mare sau
mai mică, desfășurată de om pentru a-și asigura o
sursă de venit (îndeletnicire, treabă).
MESERIE – îndeletnicire de orice natură bazată
pe munca manuală calificată.
PROFESIE - Ocupație cu caracter permanent, pe
care o exercită cineva în baza unei calificări
corespunzătoare; complex de cunoștințe teoretice și
de deprinderi practice care definesc pregătirea
cuiva.
FEMINISM – egalitatea în drepturi a femeilor cu
bărbații în toate sferele de activitate.
 OCUPAȚII TRADIȚIONALE
Ocupația umană a cunoscut o evoluție în
timp.
Încă din cele mai vechi timpuri oamenii își
asigurau existența culegând roadele
pământului sau vânând animale. Cu timpul
au început să cultive plante, să crească
animale și să le domesticească, să descopere
bogățiile solului și să le valorifice. Astfel iau
naștere meserii precum agricultor și
meșteșugar.
 OCUPAȚII MODERNE
În secolul XX oamenii au continuat să
practice, meserii tradiționale legate de
cultivarea plantelor și creșterea animalelor,
dar numărul celor cu astfel de preocupări a
scăzut și este în continuă scădere.
Revoluțiile industriale, tehnologice și
informaționale successive au modificat
ireversibil ocupațiile și statutele profesionale
ale oanenilor.
 OCUPAȚII MODERNE ÎN SEC. XX
În țările dezvoltate din punct de vedere economic
industrializarea și creșterea populației urbane nu
a însemnat o explozie a clasei muncitoare, cum s-
a întâmplat după prima revoluție industrială, ci a
însemnat accentuarea și consolidarea clasei de
mijloc, care în statele superindusrializate este
numeroasă și foarte puternică. Acestă stare de
fapt s-a datorat în primul rând dezvoltării
sectorului terțiar. La ora actuală ocupațiile legate
de agricultură și meșteșuguri tradiționale au o
pondere scăzută în economie, sau sunt pe cale de
dispariție, munca fizică a fost lasată pe seama
imigranților.
 OCUPAȚII MODERNE ÎN SEC. XX
Primul Război Mondial a avut un impact
puternic asupra acupațiilor.
Motivele schimbării sunt: mecanizarea,
producția în masă, emanciparea femeii -
feminismul (dreptul de a practica meserii pe
care înainte nu aveau voie), trauma
pierderilor omenești.
Se dezvoltă foarte mult profesiile legate de
viața cotidiană din marile orașe europene și
americane.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
,,În 1921 femeile din România au cerut următoarele
drepturi: Aplicarea principiului la munca egală,
salariu egal. Admiterea femeilor în profesiunile
liberale de avocat, notar. Admiterea femeilor la
camerele şi tribunalele de comerţ. Admiterea
femeilor în învăţământul universitar superior şi în
funcţia de directoare de spitale. Admiterea femeilor
în corporaţii, societăţi de administraţie, binefacere
şi asistenţă publică.”
Precizati principalele drepturi cerute de femeile
din România.
Ce înţelegeţi prin feminism.
 OCUPAȚII UMANE LA SF. SEC. XX
În a doua jumătate a secolului al XX-lea a avut
loc trecerea spre perioada postindustrială – a
serviciilor şi informaţională- antrenând
transformări în economie şi societate: s-au
dezvoltat cu precădere domeniile energetic, al
telecomunicaţiilor, transporturilor , informaţiei;
domeniile primar (agricultura) şi secundar
(industrie şi construcţii) şi-au pierdut din
importanţă, în timp ce sectorul terţiar s-a dezvoltat
tot mai mult (servicii, comerţ, transporturi);
agricultura a fost mecanizată, munca manuală a
fost folosită tot mai puţin, iar cererea de forţă de
muncă în agricultură a scăzut;
 OCUPAȚII UMANE LA SF. SEC. XX
 În țările din centrul și estul Europei, procesul de
industrializare a început în anii `60 și a suferit un
declin după căderea regimurilor comuniste. În
România, după anii `60 s-a încercat
industrializarea forțată, proces ce a determinat
modificări la nivelul ocupațiilor și profesiilor.
Dezvoltarea rapidă și forțată a industriei a dus la
creșterea numerică și la consolidarea clasei
muncitoare considerate clasa socială de bază a
comunismului. În 1950, în România erau
înregistrați 1,2 milioane muncitori din care 650.000
în industrie. În 1985 numărul total al muncitorilor
era de 6 milioane, din care jumătate în industrie.
 NOUA EVOLUȚIE TEHNOLOGICĂ ȘI
INFORMAȚIONALĂ ȘI OCUPAȚIILE
 Începând cu anii `80 ocupațiile majore ale
oamenilor sunt cele legate de noile tehnologii
informaționale și de servicii. Apariția computerului
personal în anul 1981, a schimbat statutele
profesionale. Meserile tradiționale legate de
agricultură ăi industrie au fost înlocuite treptat cu
meserii legate de televiziune, publicitate,
informatică, relații cu publicul, finanțe turism, etc.
Cele mai multe din aceste profesii sunt din sectorul
terțiar și au apărut pe piața muncii odată cu
dezvoltarea acestuia.
 NOUA EVOLUȚIE TEHNOLOGICĂ ȘI
INFORMAȚIONALĂ ȘI OCUPAȚIILE
 Ocupațiile cu mare potențial sunt cele legate
de domeniul IT: informatician, administrator
de rețea, designer pagini web, iar în domeniul
serviciilor: mechanic auto, tinichigiu auto,
agent de vânzări, agent de asigurări, broker,
agent de publicitate, la cre se pot adăuga alte
donenii precum: producerea energiei,
utilizarea inteligenței artificiale, expolorarea
spațiului cosmic, telecomuncații, în diferite
sectoare ale transporturilor.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la
următoarele cerinţe:
,,Noua revoluţie industrială a intervenit exact în momentul în
care economiile noastre au trebuit să înfrunte marea creştere a
somajului. La originea acestei revoluţii găsim un fenomen
economic cu mult mai important decât creşterea preţului
petrolului, ce reprezintă totuşi un eveniment unic în istoria lumii
prin amploarea şi rapiditatea efectelor sale. Acest fenomen mai
puţin cunoscut, dar cu consecinţe decisive este următorul: totul
se va schimba în toate domeniile vieţii economice şi sociale.
Apariţia microprocesorului şi a calculatorului au contribuit la
multiplicarea activităţilor şi la înlocuirea oamenilor de către
maşini.”
Caracterizaţi efectele societăţii informaţionale asupra
profesiilor contemporane.
Comentaţi aspectele pozitive şi negative ale apariţiei
internetului asupra activităţii oamenilor.
 OCUPAȚII ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ
 În România contemporană, meseriile cele mai căutate,,
dar nu întodeauna cele mai plătite, sunt cele din industria
ușoară ( confecții, încălțăminte), din domeniul IT ( analist
programator, informatician, administrator de rețea,
designer pagini web), în construcții ( zidar, lăcătuș, fierar-
betonist), în domeniul serviciilor ( agent asigurări, agent
comercial, vânzător, agent de pază, ospătar, bucătar,
cofetar-patiser, brutar), dar și în industria prelucrătoare
( tâmplar, lacătuș, sudor). Meseriile cu cea mai mica
căutare la ora actuală sunt de desenator tehnic, inginer
metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrător
prin așchiere, frezor, sculer-matrițer, operator chimist. Pe
ansamblu, în România predomină salariații în timp ce
lucrătorii pe cont propriu, patronii deși au crescut numeric
încă numărul acestora este unul modest.
 NOUA EVOLUȚIE TEHNOLOGICĂ ȘI
INFORMAȚIONALĂ ȘI OCUPAȚIILE
Pe lângă schimbările economice induse de accelerarea
ritmului de dezvoltare a piețelor, sub efectul inovării și
globalizării, mediul socio-economic în societatea
informațională este profund marcat și modificat de
revoluția tehnologică majoră din ultimii ani. Inovarea
tehnologică permanentă, accelerarea schimburilor,
interconectarea mondială a cunoștintelor și a actorilor
constituie elemente caracteristice ale mediului economic
actual. Adaptarea la societatea informațională constituie
o mare provocare la adresa sectoarelor economiei, a
întreprinderilor, a calificărilor și profesiilor, a
furnizorilor de servicii publice sau private.
 CONCLUZIE
 În lumea contemporană, a deține o anumită tehnologie nu
mai reprezintă garanția unui avantaj concurențial pe termen
nelimitat ce ar putea fi apărat și menținut. Este mai
important ca resursele umane ale unei firme: managerii și
angajații nu numai să aibă cunoștințe și deprinderi
adecvate, ci și să manifeste atitudini și comportamente
active, pentru a putea face față provocarilor economiei
globalizate. Cerințele de pe piața muncii, indicate de
performanța și eficiența, dar, mai ales, competiția pentru
posturile bine plătite și conceptual moderne despre carieră
au determinat o creștere a gradului de pregătire
profesională și a specializării.
CERINȚELE PE PIAȚA MUNCII
DEPRINDERI ADECVATE
TEHNOLOGIE
STUDII SUPERIOARE
INOVAȚIE
CALITATE
FLEXIBILITATE
COMPETITIVITATE
PERSONALITATE