Sunteți pe pagina 1din 5

42 Revista Informatica Economica, nr.

4 (16)/2000

Premise ale trecerii la societatea informationala

Asist. Marian STOICA


Catedra de Informatica Economica, A.S.E. Bucuresti

Societatea informationala presupune utilizarea intensiva a informatiei în toate sferele


activitatii si existentei umane, cu impact economico-social semnificativ. Noile tehnologii
informationale sunt utilizate atât la nivel individual, cât si în cadrul organizatiilor cu o
flexibilitate ridicata, rezultata din independenta activitatii umane în raport cu spatiul si
timpul. De aceea, o implementare corecta a societatii informationale presupune convergenta
a trei factori cheie: tehnologia informatiei, tehnologia comunicatiilor si productia de
multimedia. [ANCI] [Ducheyne, 1996] [McConnell et al., 1996] [***eE]
Cuvinte cheie: tehnologie, informatie, Internet, telecomunicatie, economie, munca la
distanta, potential de afaceri.

aracterizarea societatii informatio- multe puncte de vedere, de la global spre


C nale
Dezvoltarea rapida a tehnologiei informa-
individual:
Ø din punct de vedere politic, societatea
tiei în ultimii ani a avut un impact crescând informationala este una democratica;
asupra societatii si a economiei globale, Ø din punct de vedere administrativ,
aducând în prim plan schimbari fundamen- ofera posibilitati de dezvoltare pentru afa-
tale ale modelelor de productie si distribu- ceri si administratie publica;
tie, conditiilor comerciale, ocuparii fortei Ø din punct de vedere social, ofera
de munca si vietii cotidiene. La începutul populatiei acces facil la educatie prin dez-
unui nou mileniu, economia mondiala se voltarea infrastructur ii informationale si de
afla într- un proces de trecere de la comunicatii;
societatea predominant industriala la un Ø din punct de vedere juridic, modifica
nou set de reguli – societatea informa- natura muncii, creând conditii pentru des-
tionala, care conduce la aparitia a ceea ce fasurarea activitatilor specifice erei infor-
se numeste noua economie. mationale;
Premisele trecerii la societatea informatio- Ø din punct de vedere economic, deter-
nala sunt dictate de dinamica foarte puter- mina cresterea potentialului de afaceri si a
nica a noii economii, în care tehnologiile productivitatii muncii;
digitale fac tot mai facile si mai ieftine Ø din punct de vedere cultural, este o
accesarea, procesarea, stocarea si transmi- societate bazata pe cunoastere, asigurând
terea informatiilor. Acest volum imens de consacrarea valorilor umane (traditie, reli-
informatii disponibile creeaza oportunitati gie, relatii interumane etc.);
de exploatare a lor prin crearea de noi Ø din punct de vedere individual, per-
produse si servicii, prin dezvoltarea de noi mite valorificarea inteligentei cu investitii
activitati si sporirea numarului de locuri de mici.
munca. Noua economie, specifica societatii Aceste premise nu exclud aparitia unor
informationale, transforma informatia digi- probleme legate, în primul rând, de adap-
tala în valoare economica si sociala, creând tare a individului (si, în general, a societa-
noi industrii, modificându- le pe cele exist- tii) la conditiile noii economii. O adaptare
ente si afectând profund viata tuturor ceta- mai rapida poate fi construita pe baza
tenilor. sporirii încrederii individului în organizatie
De asemenea, premisele trecerii la societa- si societate, odata cu dobândirea abilitatilor
tea informationala rezida si în caracteris- necesare pentru accesarea informatiilor si
ticile acesteia, care sunt exprimate din mai utilizarea eficienta a acestora. Evolutia teh-
Revista Informatica Economica, nr. 4 (16)/2000 43

nologica constituie originea unei societati odata cu societatea si constituie mecanis-


informationale bazate pe independenta so- mul principal al evolutiei. Obiectul muncii
cio-temporala a activitatii umane, care sa nu mai este de mult dependent doar de un
ofere multiple posibilitati economice, soci- anumit domeniu, munca fiind totodata si
ale si politice, a caror anticipare poate fi informatie. Apare astfel necesitatea desfa-
însa, inevitabil, o problema. surarii de activitati cum sunt colectarea,
În ciuda dificultatilor privind analiza prelucrarea, memorarea, alterarea, crearea
inevitabilelor probleme care pot aparea, s-a si schimbul de informatie. Munca se
stabilit un consens general privind trecerea dovedeste a fi tot mai discretionara, fiind
societatii moderne spre era informationala. din ce în ce mai greu de trasat granitele
O parte din viitorologi au prevazut o activitatilor lucrative. [Duval et al., 2000]
societate a telecomunicatiilor, a întreprin- Munca de rutina a devenit un lucru rar,
derilor virtuale si a teleactivitatilor bazate impunându-se tot mai mult munca colec-
pe comunicare electronica si acces facil si tiva, iar diviziunea individuala a muncii nu
gratuit la informatie. Cu ava ntajele de par- mai poate asigura desfasurarea tuturor
tea noastra, putem spune astazi ca pre- activitatilor. Acest “status quo” este deter-
dictiile au fost gresite în timp, dar nu si în minat de distributia informatiei si a cuno-
continut, unele evolutii putând demonstra stintelor în cadrul organizatiilor, desfasu-
acest lucru. rarea unei activitati complexe necesitând
Astfel, experienta arata ca noile tehnologii obtinerea informatiei din diverse surse. De
conduc la crestere economica si la creare asemenea, dezagregarea informatiei nece-
de locuri de munca (companiile legate de sita cooperare, excesul informativ putând
Internet totalizeaza astazi peste 6 milioane depasi limitele capacitatii cognitive a
de locuri de munca directe, fara a tine cont angajatului.
de efectele considerabile ale angajarii indi- Evolutia spre discretionalitate nu implica
recte). Dezvoltarea tehnologiilor digitale, faptul ca munca informationala colectiva
în contextul muncii flexibile, al pietelor de este rezervata doar profesionistilor sau
capital si al reducerii impedimentelor de serviciilor specializate. Mai mult sau mai
ordin legislativ în calea concurentei, con- putin clara, aceasta activitate este prezenta
duce la cresterea productivitatii si ofera si în mediul productiv unde productia,
posibilitatea unei dezvoltari economice de controlul calitatii, gestiunea stocurilor si
lunga durata, puternica si neinflationista. managementul organizatiei genereaza mul-
De asemenea, aceasta dezvoltare econo- tiple fluxuri informationale. În acest con-
mica trebuie armonizata cu promovarea text, angajatii trebuie sa gestioneze, sa
mostenirii culturale, îmbinând cultura digi- prelucreze, sa receptioneze, sa obtina si sa
tala cu avantajele telecomunicatiilor. comunice informatia.
Cercetatorii, oamenii de afaceri si politi- Introducerea noilor tehnologii informatio-
cienii au nevoie de “know how” pentru a nale si de comunicatii poate implica si
transforma activitatile care influenteaza riscuri, în sensul ca angajatii se pot simti
principalele valori legate de munca, religie, amenintati. Într-adevar, tehnologia infor-
relatii interumane, petrecere a timpului matiei poate schimba modul de gândire,
liber etc. Aceste valori constituie motorul cultura organizationala, poate influenta va-
bunei functionari a unei societati si pot, loarea aptitudinilor si astfel, poate da nas-
eventual, determina natura proceselor si tere la rezistenta.
institutiilor din societatea respectiva.
Individul în societatea informationala
Schimbarea naturii muncii Nu este clar ce avantaj al erei informati-
O alta premisa pentru trecerea la societatea onale se adreseaza individului. Importanta
informationala este schimbarea naturii informatiei va infuenta diviziunea sociala
muncii si a organizatiilor, care se dezvolta odata cu societatea bazata pe cunostinte si
44 Revista Informatica Economica, nr. 4 (16)/2000

acces la informatie. Tehnologia informatiei tii, prin avantajele informationale obtinute


va afecta starea sociala actuala astfel încât prin contactele la distanta.
va deschide accesul la informatie pentru Imaginea pesimista a unei societati în care
popuatia din zonele izolate sau populatia indivizii comunica si interactioneaza ex-
care nu are posibilitatea fizica de acces clusiv prin mediul virtual nu trebuie sa
usor la informatie. Vor fi create noi devina niciodata reala, deoarece initiativele
structuri sociale, formate din cei care nu au din domeniul telelucrulului au aratat ca
capacitatea mintala sau aptitudinile nece- lipsa contactelor sociale poate primejdui
sare pentru prelucrarea informatiei în pro- întregul program de implementare a socie-
cesul muncii, acestia devenind noii someri. tatii informationale. Nevoia de interactiune
Societatea informationala presupune o ce- sociala, apropiere fizica si afectiune umana
rere mare de forta de munca calificata, vor surclasa comunicarea electronica. Teh-
populatia fiind nevoita sa învete cum sa nologia informatiei va permite, prin noile
lucreze cu informatia. Aceasta reprezinta o cai complementare, posibilitatea de a co-
încercare majora pentru institutiile educa- munica si a lucra. Oamenii vor fi capabili
tionale în cadrul societatii. O mare parte a sa aleaga cel mai convenabil mediu în
populatiei nu va corespunde cerintelor de concordanta cu scopul actiunii lor, cu
resurse umane ale economiei intensiv- partenerii de interactiune, cu necesarul de
informationale, fiind analfabeta functional. informatie etc., în multe cazuri optând
Acest analfabetism informatic va constitui pentru comunicarea directa. De asemenea,
o noua probema a societatii informationale, tehnologia informatiei si comunicatiilor
în care fiecare persoana va trebuie sa (TIC) va permite indivizilor sa se adapteze
cunoasca cel putin trei limbaje: o limba diferitelor ipoteze sociale (familie, religie,
straina de circulatie internationala, limba- munca, petrecerea timpului liber, responsa-
jul informatic si un limbaj artistic. bilitati civice etc.), ducând la o crestere a
Societatea informationala ofera individului personalitatii individului.
posibilitatea de a receptiona informatii din În aceste conditii, TIC ar putea fi si o
diverse domenii si a angaja dezbateri. El îsi amenintare pentru intimitatea individului.
poate asuma responsabilitati democratice Astfel, problemele etice si legislative sunt
în ceea ce se numeste democratie ciber- deloc de neglijat având în vedere infor-
netica. matiile nocive accesibile prin Internet,
Ideea reînnoirii sporirii responsabilitatii referitoare la pornografia infantila, activi-
democratice individuale si a împuternicirii tatile teroriste, tehnicile de asasinat, meto-
a dat rezultate în numeroase ocazii: când a dele de suicid etc.
fost inventata tiparnita, când s-au introdus
ziarele, radioul si televiziunea; când a fost Munca si educatia în societatea
prezentat videotextul si când Internet-ul a informationala
fost facut public. Noile tehnologii au Societatea informationala, prin implemen-
deschis portile formularii de noi idei si de tarea noilor tehnologii ale informatiei si
exprimare a opiniilor personale. comunicatiilor va cunoaste o scadere
Tehnologia informatiei va permite oameni- semnificativa a somajului prin redistribui-
lor folosirea de noi “canale” pentru a se rea fortei de munca excedentare pe ramu-
angaja în interactiuni sociale, care nu vor rile si zonele geografice deficitare din acest
înlocui totusi comunicarea directa ci o vor punct de vedere. De asemenea, se va
completa, astfel încât contactele din diferi- înregistra o deschidere si o dezvoltare a
tele colturi ale lumii vor fi mai usoare si zonelor rurale izolate. În acelasi timp, TIC
mai rapide. Oamenii vor face schimb de poate constitui o amenintare la adresa
informatii pe diverse domenii de interes angajatilor prin inducerea de automatisme,
comun, ceea ce va conduce la largirea si crearea dependentei de tehnica si migrarea
îmbogatirea vietii sociale si a calitatii vie- inter si intracontinentala a fortei de munca.
Revista Informatica Economica, nr. 4 (16)/2000 45

Culegerea si schimbul electronice de date masura ce tehnologiile digitale fac acce-


vor conduce la reducerea masiva a servici- sarea, prelucrarea si stocarea informatiei
ilor postale clasice si, implicit, la eliberarea din ce în ce mai usoare si mai ieftine. În
fortei de munca, care poate creste nivelul acest context, pot fi formulate cel putin trei
somajului daca nu vor fi prevazute progra- modalitati de descriere a noii economii:
me de absorbtie. Ø economie digitala;
Multimedia si retelele de calculatoare Ø economie de retea;
introduc o flexibilitate fara precedent în Ø economie bazata pe informatie.
educatia clasica, odata cu independenta de În prezent, TIC reprezinta cel mai impor-
spatiu si timp a activitatii de învatare. tant sector industrial al tranzitiei de la
Disponibilitatea informatiei si rolul comu- societatea bazata pe productia de masa,
nicarii în retelele locale si globale vor spre societatea informationala caracterizata
conduce la aparitia unei varietati de faci- de globalizare, flexibilitate si mobilitate.
litati legate de procesul educational: Impactul unic al TIC consta în rolul pe
Ø subiectii îsi pot rezolva problemele care acesta îl joaca pentru transformarea
utilizând informatia disponibila; economiei si a societatii ca întreg. Tehno-
Ø subiectii pot pune întrebari în vederea logiile si retelele globale de comunicatii
cunoasterii lumii înconjuratoare (geografie, transforma activitatile economice, condu-
istorie, civilizatie, cultura etc.); când la cresterea productivitatii muncii, la
Ø subiectii pot discuta interactiv unii cu crearea de noi oportunitati economice si la
altii; aparitia de noi locuri de munca. Aceasta
Ø materialul didactic intern este legat di- perspectiva este valabila atât pentru tarile
rect de existenta unui material bibliografic în curs de dezvoltare cum este si România,
vast, disponibil în stare electronica; dar si pentru statele dezvoltate, numai în
Ø informatia este actualizata cu costuri conditiile existentei unui cadru legislativ
minime; permisiv pentru exploatarea noilor opor-
Ø subiectii îsi pot organiza activitatea tunitati.
mai eficient, fara constrângeri de orar. Dezvoltarea din ultimii ani a industriei TIC
Retelele multimedia se dovedesc a fi o a fost una exponentiala, poate cea mai
solutie viabila pentru rezolvarea problemei spectaculoasa în istoria schimbarilor indus-
educationale a populatiei dispersate si triale. Revolutia telecomunicatiilor condu-
izolate geografic, fiind înlaturat transportul ce la diminuarea preturilor serviciilor de
fizic la scoala, universitate sau centru de telecomunicatii si a echipamentelor. Orga-
pregatire. Tehnologia informatiei poate în- nizatiile si persoanele fizice se bucura de
latura barierele în educatia adultilor, per- servicii noi si de calitate superioara: insta-
mitându- le acestora sa urmeze un proces lare rapida a liniilor de telecomunicatii,
de învatamânt fara a-si întrerupe viata servicii de informatii mai eficiente, dezvol-
profesionala sau particulara. tarea centrelor de apeluri, servicii de tran-
sferare a apelurilor etc.
TIC – suport pentru societatea infor- Se estimeaza ca industriile TIC se dezvolta
mationala cu cel putin 5% mai repede decât alte
Analizând factorii cheie a caror convergen- sectoare, având o contributie majora la
ta defineste aproape complet o societate a cresterea economica generala. Volumul
informatiei, se observa ca TIC constituie imens de informatii schimba modul de
motorul functional al unei implementari functionare a pietelor, ducând la restructu-
corecte a societatii informationale si al rarea activitatilor economice si la deschi-
trecerii spre noua era tehnologica, spre derea de noi oportunitati de creare a
noua economie în general. Noua economie bunastarii prin exploatarea informatiilor
trebuie înteleasa în sensul transformarii disponibile. Cel mai elocvent exemplu în
activitatilor economice, care are loc pe acest sens îl reprezinta SUA, prin perfor-
46 Revista Informatica Economica, nr. 4 (16)/2000

mantele exceptionale ale economiei ameri- tiunile sale tehnologice si relative la socie-
cane: 8 ani consecutivi de crestere econo- tate (societale) vor trebui eliminate în
mica continua; expansiune economica cu viitor pentru ca Internet-ul sa constitue
peste 4% în ultimii ani; inflatie controlata paradigma altor sisteme similare, mai per-
(sub 2%); somaj sub 5% - practic, ocupare formante.
totala a fortei de munca. f) Principalele probleme de rezolvat se
Adeptii economiei bazate pe informatie refera la:
sustin si argumenteaza faptul ca noile • legislatia muncii;
tehnologii informationale si de comunicatii • drepturile de autor;
reprezinta o schimbare la fel de importanta • cresterea nivelului de cunostinte al
ca si alte mari descoperiri tehnologice din populatiei;
istoria societatii industriale, precum moto- • dezvoltarea infrastructurii informati-
rul cu abur, electricitatea sau motorul cu onale;
ardere interna. O analiza mai sceptica • gasirea de noi forme si noi reguli ale
recunoaste dezvoltarea foarte rapida a procesului educational si ale institutiilor
industriilor TIC, dar fara a fi însotita de implicate;
aceeasi productivitate ca în alte sectoare. • atenuarea impactului asupra disper-
Acest scepticism însa, consta în general, în sarii geografice si a transportului fortei de
faptul ca nu s-a dovedit ca adoptarea TIC munca;
pe scara globala implica cresterea • asigurarea conditiilor de implicare a
productivitatii muncii, si nu în faptul ca populatiei în procesul de creare si dezvol-
acest lucru nu ar fi adevarat. Revenind la tare a societatii informationale.
exemplul SUA, trebuie mentionat ca susti- Implementarea societatii imformationale
natorii economiei digitale acorda o atentie reclama o cooperare strânsa între mediile
deosebita descentralizarii activitatilor, ceea academice, guvernamentale si de afa ceri.
ce conduce la organizatii si piete flexibile. Cercetarea universitara ar putea fi cheia
succesului în implementarea noilor tehno-
Concluzii logii la nivel societal, organizational si in-
Caracteristicile societatii informationale dividual.
constau în urmatoarele considerente:
a) Societatea informationala evolueaza Bibliografie
din societatea actuala. [ANCI] Agentia Nationala pentru Comu-
b) Noile tehnologii se vor regasi în multe nicatii si Informatica, Strategia Nationala
aspecte ale vietii de zi cu zi, fara a se de Dezvoltare Economica pe termen mediu
înregistra însa o revolutie informationala. (2000-2004), Subcomisia 10 – Comunicatii
Evolutia normala este introducerea TIC si Tehnologia Informatiei, Bucuresti 2000
pornind de la necesitatile si oportunitatile [Ducheyne, 1996] Ducheyne D., The
existente si nu invers. Information Society, în Gent Works, nr.
c) Tehnologia trebuie vazuta ca o cale de 107, iunie 1996
dezvoltare si optimizare a activitatii uma- [McConnell et al., 1996] McConnell R. C.,
ne, prin evitarea determinismului tehno- Brue L. S., Economics – Principles,
logic. Problems, and Policies, Irwin McGraw-
d) Dezvoltarea societatii informationale Hill, SUA 1996
trebuie sa aiba un profund caracter antro- [***eE] eEurope – An nformation Society
pocentric, desi motivatiile organizatiilor for All, Communication on a Commission
au, cu preponderenta, un caracter tehno- Initiative for the Special European Council
centric. of Lisbon, 23-24 martie 2000
e) Internet-ul este emanatia societatii [Duval et al., 2000] Duval G., Jacot H., Le
informationale fiind, deopotriva, sursa de travail dans la société de l’information,
documentare dar si de inspiratie. Imperfec- Éditions Liaisons, Paris, Franta 2000