Proiect de activitate

„Viețile noastre digitale”

Grupul țintă:

Coordonator: instructor de educație

Data desfășurării activității: 25.02.2020

Tipul de activitate: educare, prevenție.

Scopul activitatii:

 Influența tehnologiei asupra vieții noastre;

 Avantajele tehnologiei sunt multiple pentru omenirea, dar fiecare avantaj poate
deveni în același timp și un dezavantaj fiindcă tehnologia este o sabie cu două
tăișuri;
 Evoluția internetului în viețile noastre;
 Efectele tehnologiei digitale asupra copiilor.

Obiectivele proiectului:

 Tehnologia a avansat atât de mult încât este prezentă peste tot în viața noastră
și nu există aproape niciun loc de pe glob unde să nu fi pătruns acest trend
important al ultimelor două secole;
 Fenomenul tehnologiei digitale a prins proporții uriașe și a adus cu sine o serie
de schimbări pozitive precum comunicarea facilă, resurse pentru educație și
învățare, aplicații care să ne facă viața mai ușoară – google, aplicații pentru gătit,
sport, muzică etc. ;
 Tehnologia digitală – smartphone, tabletă, calculator, etc. – poate fi folosită de
către copii și adolescenți într-o varietate de moduri. La distanță de un click/touch,
copiii noștri au parte de divertisment, socializare, informații și educație;
 Internetul aduce multe avantaje vieții și este foarte bogat și variat în ceea ce
oferă. În același timp, frecvența și durata folosirii tehnologiei digitale de către
copii și tineri, precum și conținutul cu care aceștia intră în contact, pot avea
efecte nedorite sau chiar distructive asupra lor;
 Smartphone-ul a devenit un gadget la modă, din ce în ce mai accesibil. Această
tehnologie poate oferi oricui accesul rapid la Internet, la rețelele sociale și la o
multitudine de aplicații. După cum știi şi tu, smartphone-ul a devenit un obiect
nelipsit din activitățile cotidiene. Îl luăm cu noi la școală, pe stradă, în autobuz și,
uneori, îl butonăm chiar și când suntem cu prietenii în oraș. Acest atașament
puternic, în schimb, ne poate afecta starea de spirit, deciziile și sentimentele.
Efecte secundare ale acestei vieți constant conectate la digital pot fi tensiunea,
nervozitatea sau anxietatea;
 Tehnologia ne ajută să fim mai rapizi atât în procesul de comunicare cât și în
orice am face de la durata timpului de călătorie până la rapiditatea de a găti
mâncare, însă aceasta are și efecte negative. Cei mai mulți dintre noi se
bazează excesiv pe tehnologie devenind practic dependenți de ea. Nu mai
putem face nici măcar niște lucruri elementare fără a utiliza aparatură
electrocasnică de exemplu. Dacă am rămâne fără energie electrică pe o
perioadă mai lungă de o zi cel mai probabil ar fi că mulți dintre noi ar suferi destul
de mult;
 Din păcate, tehnologia ne face să devenim mai impersonali, să comunicăm din
ce în ce mai mult prin intermediul diferitelor site-uri sau cu ajutorul telefonului și
ne pierdem ușor, ușor capacitățile de a vorbi față în față cu o persoană, mulți
copii nu mai ies afară să se joace fiindcă fac acest lucru pe computerul personal
și devin astfel încă de mici sedentari și cu posibile probleme de adaptare la
societate;
 Societatea a fost schimbata prin dezvoltarea tehnologiei, iar mediul digital oferă
copiilor noi modalități de învățare. Iată si câteva beneficii pe care le poate oferi
educația de forma digitala:
– Mobilitate. Cu ajutorul sau putem comunica si ajunge in orice loc in lume. Nu
este vorba doar de computere, ci si de alte domenii in care tehnologia a depășit
bariere la care nimeni nu se gândea – comunicații mobile, transport etc.
– Competente. Tehnologia este prezenta in tot mai multe meserii si domenii –
de la inginerie, la marketing si comunicare. Daca cei mici dobândesc de la vârste
fragede competente de programare, muncă, vor putea deveni buni profesioniști
in domeniile lor, indiferent ce vor face
– Accesibilitate. Resursele educaționale sunt ușor accesibile in prezent. Ne
uitam adesea la școlile din tarile vestice: multe scoli funcționează după o
programă care este exclusiv digitala, iar copiii folosesc o mulțime de resurse care
ii ajuta sa se pregătească pentru joburile viitorului
– Viitor. Nu are sens sa mai spun cat de mult a evoluat lumea si cat de
importanta a devenit tehnologia in viețile noastre de zi cu zi. Cu cat este
descoperita mai devreme, cu atât mai ușor si bun le va fi viitorul
 Evoluția internetului a cunoscut salturi imense la fiecare 10 ani, cu o viteză de
progres aproape copleșitoare. Societatea ca întreg este nevoită să facă față
acestei inovații care evoluează impredictibil.*
1974 – termenul “internet” a fost folosit pentru prima dată
1984 – primele 1.000 de calculatoare au fost conectate în rețea
1994 – peste 1.000.000 de calculatoare au fost conectate în rețea
2000 – explozia “bulei dotcom”;
 Fenomenul tehnologiei digitale a prins proporții uriașe și a adus cu sine o serie
de schimbări pozitive precum comunicarea facilă, resurse pentru educație și
învățare, aplicații care să ne facă viața mai ușoară – google, aplicații pentru gătit,
sport, muzică etc.
Pe de altă parte însă, în societăți puternic digitalizate precum Statele Unite, s-au
putut observa deja următoarele implicații îngrijorătoare:
- Copiii între 8-18 ani petrec în medie 7 ½ ore/zi folosind device-uri digitale,
timp de 7 zile pe săptămână. Acest lucru are consecințe majore asupra felului
în care copiii se dezvoltă fizic, psihic și social.
- Dependența de internet devine o problemă tot mai vizibilă și a ajuns
recunoscută ca patologie. În prezent se apreciază că ea este prezentă la:
 4,4% din adolescenții din Europa
 18,3% din studenții din UK
 26,3% din tinerii din USA
Calitatea relațiilor și a comunicării profunde între oameni pare să se deterioreze.
Astfel, se apreciază că o familie americană petrece în medie 3,5 min/zi având
discuții semnificative;
 Medicul psihiatru Gene Cohen remarca: “Stimularea, hiperconectivitatea și
interactivitatea sunt “ciocolată” pentru creier. Iar noi tânjim după ea.”. Ei bine,
toate aceste efecte mult dorite de creierul nostru sunt oferite din plin de
navigarea pe internet. Dar cu ce preț?
1. Suprastimularea creierului.
Mulți copii și tineri își folosesc timpul liber pentru a interacționa cu media digitală.
Timpul destinat pentru a se relaxa, a se calma, a reflecta la experiențele de
peste zi sau a procesa ce au învățat la școală, devine astfel invadat de imagini
colorate și ritmuri intense. Acestea se derulează cu repeziciune în videoclipuri de
pe Youtube, poze de pe Instagram, jocuri video competitive, muzică ritmată.
Multitudinea de stimuli care bombardează creierul îl țin în alertă, obosindu-l. Mai
mult, obișnuința de a fi mereu conectat la ceva exterior sinelui poate duce la
dificultăți în conectarea la propriile trăiri interioare, și ca urmare, la gestionarea
deficitară a stărilor de tristețe, mânie, recunoștință sau uimire.
2. Relaționare superficială
 Relațiile cu multe persoane pot da iluzia de hiperconectare dar foarte puține
dintre acestea sunt relații autentice și profunde. Studiile arată că acei copii a
căror interacțiune socială se desfășoară în mod predominant în spațiul virtual pot
avea abilități de socializare mai scăzute și dificultăți de exprimare. Ca urmare,
capacitatea lor reală de conectare interumană suferă, apărînd riscul însingurării.
3. Dificultăți de învățare.
La copii și tineri pot apărea probleme școlare ca urmare a folosirii excesive a
digitalului, manifestate prin probleme de concentrare, dificultăți de a înțelege și a
învăța informațiile în profunzime, de a-și menține atenția la clasă mai mult timp;
limbajul poate deveni uneori neinteligibil, scrisul succint, nenuanțat, iar
creativitatea scade; copiii ajung să tolereze cu greu plictiseala (lipsa de stimuli
intenși), frustrarea și au dificultăți în a-și controla emoțiile și impulsurile –
simptome similare tulburării ADHD.
4. Obezitate.
Lipsa activităților sportive, sedentarismul și luarea meselor în mod neregulat sau
în fața calculatorului, pot mări semnificativ riscul de obezitate infantilă.
5. Tulburări ale somnului.
Lumina albastră a ecranelor poate afecta ritmul circardian și cine folosește
dispozitive digitale cu o oră înainte de culcare poate să aibă dificultăți în a
adormi.
6. Dependență.
Copiii și tinerii sunt mai vulnerabili la a deveni dependenți deoarece acea zonă
din creier responsabilă cu controlul de sine (cortexul prefrontal), nu este suficient
maturizată și le este foarte dificil să se autolimiteze. Mai mult, tehnologia digitală
oferă plăcere și dacă nu există limite exterioare care să-i protejeze, tinerii pot
ajunge cu mare ușurință dependenți.
Simptome ale dependenței digitale:
 verificarea telefonului în mod frecvent, compulsiv –nu se poate abține să nu o
facă;
 plăcerea de a petrece mai mult timp în spațiul virtual decât a face orice altă
activitate, simptome de sevraj (anxietate, neliniște, agitație, iritabilitate, lipsă de
concentrare, depresie, agresivitate) când nu are acces la internet,
 gânduri constante legate conținutul sau folosirea tehnologiei digitale, -se
gândește să verifice dacă nu cumva cineva i-a scris, să intre într-un joc etc.
 apariția toleranței – nevoia de a petrece tot mai mult timp în mediul virtual pentru
a se simți bine.
 Recuperarea din dependență este posibilă dar nu este ușoară.
Ce putem face?
 Când vine vorba de lumea digitală, adulții sunt imigranți, pe când copiii sunt
nativi. Și totuși, adulții au responsabilitatea de a-i educa, ghida și proteja pe copiii
care navighează în lumea digitală.
 În cadrul familiei, părinții sunt linia întâi de apărare când vine vorba de copiii lor și
sunt numeroase lucruri pe care le pot face pentru a-i proteja de efectele nedorite
ale tehnologiei digitale. Iată câteva:
 Consolidați și mențineți un ATAȘAMENT puternic între dumneavoastră și copil,
ca fundament de relaționare cu el. Având o legătură strânsă cu copilul
dumneavoastră, o comunicare deschisă, îl puteți disciplina cu dragoste și el va
accepta mai ușor limitele impuse.
 Stabiliți și aplicați cu consecvență LIMITELE folosirii tehnologiei digitale.
Clarificați cu copilul următoarele aspecte:
 Cât timp are voie copilul să petreacă în fața unui device și când anume?
 Care sunt locurile în care poate folosi tehnologia digitală și în care nu?
 Ce fel de conținut poate accesa – ce fel de filme, jocuri, site-uri?
 MONITORIZAȚI dispozitivele digitale ale copiilor. Discutați care sunt jocurile,
filmele, site-urile pe care copiii sau adolescenții le pot accesa, explicați motivele
și verificați ce se află pe calculatoarele și telefoanele lor pentru a vă asigura de
siguranța lor fizică și psihologică.
 Instalați FILTRE pe dispozitivele digitale astfel încât copilul să nu acceseze (din
greșeală sau intenționat) lucruri care îi pot afecta integritatea dezvoltării
emoționale, psihologice sau relaționale.
 În cadrul școlii se pot implementa anumite măsuri de siguranță pentru a proteja
elevii de efectele nedorite ale tehnologiei. Iată câteva idei:
 PROTOCOALE în care să fie formulate regulile care trebuie respectate de elevi
privind folosirea device-urilor în timpul orelor și al pauzelor școlare, precum și
sancțiunile care vor fi aplicate în caz de nerespectare a regulilor. Aceste
protocoale trebuie aduse la cunoștința profesori, elevi și părinții elevilor.
 FILTRE pe calculatoarele pe care le folosesc elevii astfel încât aceștia să fie
protejați față de un conținut agresiv sau sexual în cadrul școlii.
 SOLUȚII PRACTICE pentru limitarea accesului la tehnologia digitală (de
exemplu: dulăpioare în care elevii să-și lase telefoanele în timpul orelor).
 DEZBATERI în cadrul orelor de dirigenție despre cum pot tinerii să fie „buni
cetățeni digitali”.
 Sistem de învățământ REFORMAT în direcția dezvoltării de abilități, competențe
și a gândirii critice și nu axat pe memorarea și reproducerea de informații.