II. Oamenii, societatea, lumea ideilor.

Ocupații și statute profesionale

Schița lecției
Consumatorism-urmările dorințelor indivizilor de a egala fericirea cu achizițiile de bunuri materiale, de
a se identifica cu produsele, sau serviciile pe care le consumă.
Dezvoltare durabilă-proces de dezvoltare socială, economică, urmărind împlinirea necesităților
populației actuale, fără compromiterea șanselor generațiilor viitoare de a-și rezolva propriile necesități.
Feminism-egalitatea în drepturi a femeilor cu bărbații în toate sferele de activitate.
Globalizare- proces de integrare internațională, rezultat din schimbul de opinii, produse, idei, aspecte ale
culturii la nivel mondial. Progresele în transport, infrastructura de telecomunicații (dezvoltarea
telegrafului, internetul)→factori majori în globalizare, generatoare de interdependență în continuarea
activităților economice și culturale.
Gulerele albe- categorii de angajați care nu efectuează operații manuale.
Gulerele negre-categorii de angajați care în exercitarea meseriei efectuează operații manuale; purtau
salopete de lucru de culoare albastră, de unde provine denumirea lor.
Hardware-ansamblul componentelor fizice ale unui sistem de calcul (tastatura, procesorul, discul fix,
monitorul, imprimanta).
Investiție- timp, efort, energie, sumă de bani alocată unuia, sau mai multor domenii, sau pentru a
deschide o afacere, cu scopul câștigării de bani.
Meserie-îndeletnicire de orice natură bazată pe munca manuală calificată.PROFESIE - Ocupație cu
caracter permanent, pe care o exercită cineva în baza unei calificări corespunzătoare; complex de
cunoștințe teoretice și de deprinderi practice care definesc pregătirea cuiva.
Microprocesor-unitatea centrală de prelucrare (C.P.U.), a unui calculator, realizată adesea pe o singură
plăcuță de siciliu, sau alt material semiconductor, care azi poate avea peste 1000 000 de tranzistori;
efectuează operațiile esențiale de prelucrare, controlând restul elementelor ale sistemului de calcul, numit
creierul calculatorului.
Ocupație:
 activitate, de durată mai mare sau mai mică, desfășurată de om pentru a-și asigura o sursă de venit
(îndeletnicire, treabă)
 tip de activitate socială, aducătoare de venit, desfășurată de către o persoană într-una dintre
ramurile economice, asigurând individului sursele existenșei sale.
Real-estate- proprietate imobiliară, reprezentată de terenul propriu-zis aflat în posesiune, totalitatea
resurselor biotice (animale, plante) si abiotice (aer, apa, metale, petrol), plus totalitatea constructiilor
antropice (create de om) de pe suprafață și/sau din subteranul acestuia.
Sector terțiar:
 industria de servicii. vinde bunurile produse de sectorul secundar și oferă servicii comerciale atât
la populația generală și întreprinderilor din toate cele cinci sectoare economice. Activitățile
asociate acestui sector includ vânzările cu amănuntul și cu ridicata, transport, distribuție,
restaurante, servicii de birou, mass-media, turism, asigurări, servicii bancare, de îngrijire a

1
 sănătății, legea. În țările cele mai dezvoltate și în curs de dezvoltare, o proporție tot mai mare de
lucrători este dedicată sectorului terțiar. În SUA, circa 80 la sută din forța de muncă este sectorul
terțiar al lucrătorilor. Biroul de Statistică a Muncii pune non-agricultura care desfășoară activități
independente în propria categorie, reprezentând 5 % din muncitori.
 sectorul serviciilor de: transport, comunicații, comerț, turism, sănătate, educație, financiar,
administrativ.
Servicii- ramură economică (transport, comunicații, comerț, turism, sănătate, educație, financiar,
administrativ) a cărei importanță a crescut azi, având în special angajați cu înaltă calificare .
Software- partea volatilă de programare a unui sistem informatic (spre deosebire de hardware-partea
fizică a sa), include toată gama de produse de programare a unui sistem de operare, drivere (programe
care controlează alte dispozitive) și programe.
Statut profesional-poziție ocupată de o persoană în societate.

2
În capitolul ”Ocupații și statute profesionale” te vei putea informa cu privire la felul în care piața muncii a
evoluat în secolul al XX-lea.
Modelul omului ideal azi→realizarea profesională cu remunerație financiară mare.
Pragmatismul→direcția principală.
După 1950, conceptul de societate postindustrială se accentuează, dovedită de marile procente de
serivicii și bunuri, defavorizând producția industrială.
Dispariția unor locuri de muncă s-a datorat:
 scăderii importanței meseriilor în:
 minerit
 siderurgie
 metalurgie
 meșteșuguri casnice
 apariției noilor profesii
Astfel că, în ce privește ocupațiile și statutele profesionale, se observă că cerințele de pe piața muncii,
indicii de eficiență și performanță, competiția pentru anumite posturi bine cotate și remunerate
corespunzător au determinat creșterea gradului de pregătire profesională și specializarea pe anumite
segmente de producție.
Profesiile tradiționale legate de industrie și agricultură au fost umbrite de profesiile legate de noile
domenii apărute, odată cu dezvoltarea tehnologiei. În ce mod au fost umbrite și cum s-au dezvoltat noile
profesii poți afla citind mai departe lecția ”Ocupații și statute profesionale.”
Creșterea populației urbane și fenomenul industrializării nu au determinat o explozie a clasei muncitoare,
ca în cazul primei revoluții industriale. Se remarcă accentuarea consolidării clasei de mijloc, atât din
punct de vedere numeric, cât și din perspectiva forței deținute. După Primul Război Mondial putem nota
între alte schimbări și cea a emancipării femeii, care a început să practice meserii până atunci efectuate
doar de bărbați. De asemenea, trebuie să menționăm dezvoltarea sectorului terțiar, care însumează
serviciile menite să asigure o desfășurare normală și eficientă a sectoarelor primar și secundar.
Sectorul terțiar cuprinde astfel totalitatea activităţilor economice care deservesc producţia industrială şi
agricolă, precum şi necesităţile populaţiei. Dezvoltarea sectorului terțiar va duce astfel inevitabil pe de o
parte la apariția unor profesii noi, iar pe de altă parte, la dispariția altora – cu predilecție în ramurile
agriculturii și meșteșugurilor tradiționale.
Acest fenomen însă se manifestă diferit de la o zonă geografică la alta, potrivit specificului fiecăreia, în
țările preponderent agrare ca: China, Indonezia, India, lucrând în continuare un număr însemnat de
oameni în aceste ramuri; pe de altă parte, meșteșugurile tradiționale au beneficiat de pe urma deschiderii
către piața mondială și dezvoltarea turismului.
Legat de meșteșugurile tradiționale au fost implementate în multe state europene programe
guvernamentale speciale menite să stimuleze practicarea acestor meșteșuguri și să promoveze produsele
de artizanat și valorile tradiționale, ducând în același timp la creșterea numărului de locuri de muncă în
acest domeniu și în cele conexe.
Creșterea gradului de pregătire profesională

3
Progresele tehnologice din secolul al XX-lea au determinat modificări semnificative la nivelul ocupațiilor
și statutelor profesionale, oamenii învățând să se adapteze la aceste noi realități. Cerințele de pe piața
muncii, indicii de eficiență și performanță, competiția pentru anumite posturi bine cotate și remunerate
corespunzător au determinat creșterea gradului de pregătire profesională și specializarea pe anumite
segmente de producție.
Epoca modernă are ca principal model omul care îşi dezvoltă personalitatea. Cel mai valorizat însă este
întreprinzătorul, omul care produce bani. Investiţia în tineret asigură realizarea cu succes a obiectivului
politic definit de Consiliul European: transformarea Europei într-o "economie bazată pe cunoaştere, cea
mai competitivă şi dinamică lume". Europa celor 27 va număra 75 de milioane de tineri cu vârste cuprinse
între 15-25 de ani. În Europa, învăţământul superior a cunoscut una dintre cele mai vaste şi importante
reforme din ultimele decenii.
Obiectivele vizate de Consiliul Europei privind tineretul:
 susținerea participării tinerilor la consolidarea societății civile în Europa
 susținerea în depășirea obstacolelor cu care se confruntă
 îndeplinirea aspirațiilor prin educația ne-formală și participare
 promovarea și dezvoltarea politicilor de tineret în Europa
 definirea politicilor comune, care susțin:
 participarea tinerilor
 spiritul cetățenesc responsabil
 oportunități de educație și locurile de muncă mai bune
"Procesul de Bologna" (denumirea acestei reforme), vizează crearea unui spaţiu european de învăţământ
superior.
Caracteristicile sistemului (procesului) de la Bologna (în Italia):
 sisteme educative transparente
 mai buna cunoaştere (monitorizarea) a calificărilor
 reforma sistemului de diplome
 adaptarea învăţământului superior la piaţa muncii
 continuarea educaţiei pe tot parcursul vieţii.
Locurile de muncă sunt un element-cheie, atunci când vorbim despre integrarea tinerilor (ating repede
competențe profesionale, au capacitate de muncă și adaptare mare) în societate, despre dobândirea
independenţei economice şi despre realizarea aspiraţiilor individuale.
Şomajul este chiar socotit în Europa o încălcare a drepturilor fundamentale ale tinerilor.
Tinerii ştiu că propria lor capacitate de inserţie profesională şi şansele lor pe piaţa muncii cresc odată cu
nivelul de educaţie şi de competenţe.
Conceptul modern de „carieră” evaluează simpla ocupație în strânsă legătură cu ideea de avansare a unui
angajat într-un anumit domeniu de activitate, fapt ce presupune o responsabilitate mai mare, un prestigiu
mai mare, o remunerație corespunzătoare, dar și o pregătire profesională de un nivel mai înalt. Se remarcă
astfel creșterea numărului de specialiști în domeniile nou apărute, precum utilizarea informaticii și a
inteligenței artificiale, producerea energiei, telecomunicațiile, explorarea spațiului, exemplu→domeniul
informaticii ocupa în 1981 în Statele Unite ale Americii 16,5% din forța de muncă.

4
Profesiile tradiționale legate de industrie și agricultură au fost umbrite de profesiile legate de noile
domenii și profesii apărute:
 informatică-informatician
 televiziune-crainic TV
 publicitate
 relații cu publicul:
 analist
 psiholog
 asistent social
 nutriționist
 agent de asigurări
 finanțe-turism→cele mai multe existând în secotrul terțiar.
Principala soluție pentru asigurarea locurilor de muncă→reconversia profesională.
Insecuritatea locului de muncă→unul dintre efectele globalizării.

Profesiile cele mai căutate în lume

Criteriile pentru stabilirea ierarhiei meseriilor,conform studiului făcut de Fast Company pentru anii 2006-
2012, sunt:
 cererea de piaţă
 nivelul:
 salarial
 de educaţie cerut
 posibilităţi de inovare

Cele mai căutate meserii:

 consultant financiar personal
 cercetător medical
 inginer software
 chiropractor
 inginer de mediu
 biochimist/biofizician
 epidemiolog
 manager de vânzări
 analist de sistem IT
Societatea informațională presupune:

 diminuarea muncii fizice

 crearea locurilor de muncă în
 utilizarea informațiilor
 tehnologiilor de vârf
 ocuparea accentuată a forței de muncă, defavorizând:

5
  agricultura
 industria
În România:
 a luat amploare:
 după 1990 regresul industriei naționale-domenii:
 industrie
 servicii
 comerț
 construcții
 agricultură
 administrație publică
 alte servicii
 sfera serviciilor
 situaţia este diferită de cea de pe plan mondial, se remarcată expansiunea mare a serviciilor, în
detrimentul industriei si agriculturii→se dezvoltă domeniul IT
Angajarea în Uniunea Europeană modelul marketing-ului oficial→cel european:
 scrisoarea de intenție
 curriculum vitae (cv)
 interviul
 documente europass:
 curriculumvitae europass
 pașaportul lingvistic europass
 supliment europass la certificatul profesional
 supliment europas la diplomă
 mobilitatea europass
SUA au unul din cele mai dezvoltate sectoare terțiare, apreciindu-se că circa 70% dintre profesii
utilizează informatica, în:
învățământ
administrație
sănătate
asigurări
bursă
În anul 1979, profesia de funcționar→locul I, secondată de muncitor, fermier. Gulerele albe, sunt
numeric superiori gulerelor albastre, fiind într-o continuă creștere.
Se resimte, necesitatea unei pregătiri profesionale adecvate, de specialitate, în sectoarele de execuție,
unde se utilizează mașini și roboți industriali performanți. Salariile anajaților au crescut progresiv, alături
de nivelul de trai. Costurile vieții au un ritm lent de creștere, concomitent cu posibilitatea luării de credite
bancare→facilități casnice, retragere mai timpurie din activitate.
Apare noțiunea de protecția muncii, scop→prevenirea riscurilor și a accidentelor profesionale, instruirea
și protejarea angajaților, normele ale fiind reglementate de legislația fiecărei țări în concordanță (armonie;

6
echilibru), cu anumite norme universal valabile, stabilind un raport echitabil între drepturile salariaților și
obligațiile angajatorilor.
Odată cu reducerea programului săptămânal de lucru se observă că oamenii alocă timpul liber
suplimentar:
 familiei
 activităților în aer liber
 sportului
 excursiilor
 lecturii
Bărbații câștigă mai mult decât femeile în:
 industriile prelucrătoare
 hoteluri
 restaurante
 bănci
Femeile, câștigă mai mult decât bărbații în domeniul real-estate.

Vizualizare lecție format ppt: https://prezi.com/dufuh6azh6ca/ocupatii-si-statute-profesionale/

https://prezi.com/tqqrpr-0s6vu/ocupatii-si-statute-profesionale/

Oportunităţi pentru activităţile personale, profesionale şi/sau de afaceri: https://www.youtube.com/watch?v=Iy3-x7yIWDc&feature=emb_logo

7
 Fișa
Proprietatea americană și politica prețurilor și a salariilor preconizată de Henry Ford

„Principiul meu este să scad prețurile, să extind operațiile să să perfecționez mașinile noastre. Trebuie
notat că reducerea prețurilor vine pe primul loc. Nu am considerat niciodată costul de fabricație ca
unlucru fix. În consecință, am început prin reducerea prețurilor pentru a vinde mai mult, înaintea
competiției. Nu m-a preocupat costul de fabricație. Prețul nou de vânzare a obligat costul de fabricație să
scadă, a forțat toate serviciile uzinei să dea cel mai înalt randament posibil: scăderea prețului a obligat pe
fiecare să caute cel mai mic proft. Această provocare m-a ajutat să găsesc mai mult idei noi, în materie de
fabricație și vânzare. Din fericire, salariile mari au contribuit la scăderea costului de fabricație, muncitorii
au devenit din ce în ce mai industriali odată scutiți de preocupări exterioare muncii lor. Fixarea salariilor
pentru ziua de 8 ore la 5 dolari a fost una dintre cele mai bune economii pe care le-am făcut, dar ridicând
acest preț la 6 dolari, am câștigat mai mult. Probabil că aș fi putut găsi oameni care pentru 3 dolari pe zi
să muncească cât plătesc pentru 6 dolari, totuși ar fi fost necesar doi sau trei dintre acești muncitori pe 3
dolari pentru a înlocui unul dintre oamenii mei mai bine plătiți. Munca primilor ar fi însemnat mai multe
mașini, mai multă forță motrice. Și o creștere considerabilă a confuziei și cheltuielilor. Prețul de vânzare
fixat de noi ne-a adus întotdeauna beneficii și așa cum nu-mi imaginez până unde voi urca salariile, nu-mi
închipui până unde vor scădea prețurile de vânzare. Nu este nicio îndoială, însă, că acest proces va
continua”(Henri Ford, My life an my work, 1925).
Sărăcia în Marea Britanie între 1915-1924

„Se pot determina două origini ale sărăciei: cea a familiilor incomplete (tatăl și soțul este decedat sau
invalid) și cea a familiilor în care bărbatul muncește, dar nu câștigă suficient. În primul caz, existența
depinde de ceea ce câștigă femeia și copiii (tineri sau adulți). În ciuda existenței văduvelor de război,
numărul acestor familii s-a modificat proporțional în mică măsură. Săracii sunt mai rari aproape peste tot,
cu excepția districtului minier Stanley. Situația s-a ameliorat din 1915; căminele în care venitul este
inferior venitului mediu și care sunt susținute de acțiunile de caritate, nu reprezintă decât 2,5 % dintre
familiile muncitorești; nu am găsit decât 350 cazuri într-un oraș de 100 000 de locuitori. Totalul este
aproximativ la jumătate față de 1913. Al doilea tip de sărăcie (slariu insuficient în pofida unei munci
regulate), a regresat foarte mult. Practic, salariile cele mai joase au crescut. Bineânțeles, putem săne
imaginăm că anumite sectoare industriale nu pot suporta un asemenea nivel salarial, dar nici nu se poate
susține că salariile sunt cauza șomajului. Evidența arată că salariile muncitorilor necalificați cele mai
joase au crescut în ultimii zece ani mai mult decât cele ale lucrătorilor calificați. Astfel, în timp ce salariul
lunar al muncitorilor s-a dublat, creșterea costului vieții nu s-a ridicat, cel puțin până în vara anului 1924,
decât cu 70%. Salariul actual mediu este de 42-46 de șilingi pe săptămână și permite întreținerea unei
familii cu un copil în vârstă școlară în plus. Numărul familiilor cu trei sau patru copii aflate sub limita de
sărăcie s-a diminuat considerabil. Pe de o parte, salariile au crescut mai mult decât prețul articolelor de
primă necesitate, iar, pe de altă parte, numărul copiiilor a scăzut. Acești doi factori au antrenat o
diminuare relativă a sărăciei”(Studiu realizat de London School of Economics, 1927).
„Ori admitem că singurul rol legitim al femeii de a fi soție și mamă și atunci bărbații trebuie să-și facă
datoria de a le lua pe toate în căsătorie și a le asigura mijloace de trai, ori recunoaștem că din cauza
noastră mare parte din femei nu pot fi chemate la împlinirea acestei misiuni și le deschidem căile prin

8
care se pot întreține singure. Cauza acestor femei o apărăm noi, feminiștii și pentru ele reclamăm dreptul
la instrucție și la muncă”(Discursul lui C. V. Ficșinescu în Aula universității din Iași, 29 martie 1898).
1. Analizați principiul economic pe care s-a bazat succcesul lui Henry Ford.
2. Care sunt motivele datorită cărora în anii 20 ai secolului XX, nivelul de trai din Marea Britanie a
crescut?
3. Ce impact asupra familiei și societății credeți că a avut emanciparea femeii?

„Transformarea socială cea mai dramatică și cu consecințele cele mai profunde din cea de a doua jumătate
a secolului nostru (XX), cea care ne rupe definitiv de lumea trecutului, este moartea țărănimii....Poate că
nu e de mirare că la începutul anilor 80 (secolul XX), mai puțin de trei din fiecare 100 de englezi, sau
belgieni lucrau în agricultură, astfel că englezul obișnuit avea mai curând șansa să dea în fiecare zi peste o
persoană care a făcut cândva agricultură în India sau Bangladesh, decât de una care practica agricultura în
Regatul Unit”(Eric Hobsbawn, Secolul extremelor, Ed. Cartier, Chișinău).
1. Exprimați-vă opinia privind aceste afirmații.
„Claselor de mijloc, cu o activitate independentă, majoritare la începutul secolului, le ia locul, sub efectul
exploziei locurilor de muncă salarizate din sectorul terțiar, masa eterogenă a gulerelor albe, indivizi cu o
pregătire superioară, cel mai adesea posesori ai unei diplome și care exercită mai curând la birou decât în
uzină, profesiuni mai degrabă intelectuale decât manuale...Găsim aici, deci o gamă extrem de nuanțată de
situații ce acoperă atât reprezentanții în scădere numerică ai muncitorimii independente (agricultori-
fermieri, meșteșugari, comercianți), cât și reprezentanți în creștere numerică rapidă și serviciilor de
învățământ, sănătate și al administrațiilor publice și private”(Pierre Milza, Serge Bernstein, Istoria
secolului XX).
1. Cel rol are clasa de mijloc în societate?
2. Ce categorii socioprofesionale fac parte din această structură socială?
„Cam 50% dintre cei peste 40 de colegi dădeau la diverse facultăți din politehnică (de la Automatică la
transporturi și Metalurgie), alți circa 20% dădeau la Medicină, restul la Fizică, Matematică, A.S.E.,
Construcții, Arhitectură, niciunul la facultăți cu profil filologic (eu am fost singurul care a ajuns acolo, dar
târziu, în 1993, când eram deja student la metalurgie). O elită tehnocratică. Presiunea modei politehniste
era extrem de puternică. La medicină te aranjai mult mai bine, dar se intra cel mai greu, mulți au
clacat”(Despre opțiunile elevilor în timpul regimului comunist, în Paul Cernat, O lume dispărută).
1. Comentați opțiunile candidaților la admiterea la facultate.
2. Identificați posibile determinări ale acestora.
3. Ce modificări s-au adus azi?
4. Ce expicații ați putea găsi pentru reorientarea autorului, în anul 1993?
„Computerul va universaliza nevoia de dialog a ființei umane într-o formă contemporană, dar mai ales, în
forme ale viitorului comunicațional. La fel ca dialogurile platoniciene, poate nu va formula concluzii și va
păstra cu grijă frumusețea și bogăția limbii naturale, așa cum opera filosofului antic devenea idelaul
limbii clasice grecești. Tehnologia informațională va da ființă unei noi realități, existența artificială. Prin
codurile și limbajele sale, ea va asipra nu numai la siguranța și destinderea sensurilor univoce, ci și la
participarea la procesul mai larg al dezvoltării sociale”(Maria Cornelia Cârlibaba, Paradigmele
comunicării).

9
 1. Desprindeți rolul computerului (laptopului, tabletei, telefonului mobil performant), facilitatea
comunicării.
2. Identificați și precizați asemănările dintre computer și dialogurile platoniciene.
3. Menționați una dintre consecințele tehnologiei informaționale.
4. Prezentați prin cuvinte proprii, rolul tehnologiei informaționale în procesul de democratizare
socială.
„În sociologie, societatea informațională se referă la un tip de societate postmodernă. Unii teoreticieni ai
conceptului (Daniel Bell), susțin că, după 1970 s-a produs o transformare și o trecere de la societatea
informațională la societatea informațională, la scară globală. Alți autori consideră că nu s-a produs o
ruptură și că nu putem vorbi de o discontinuitate. Anthony Giddens, bunăoară, a respins această idee,
explicând că, modernitatea nu a fost depășită, ci, mai degrabă, s-a scandalizat și că, privind modernitatea
prin prisma dimensiunilor instituționale care au caracterizat-o (control, industrialism, capitalism, , putere
militară), avem de a face cu o modernitate târzie”(Horia Todoran, Societatea informațională europeană,
Editura Fundației pentru studii Europene, Cluj Napoca).
1. Desprindeți concepția lui Daniel Bell privind conceptul de societate informațională.
2. Precizați concepția lui Anthony Giddens privind societatea informațională.
3. Menționați trăsăturile esențiale ale societății informaționale.
4. Prezentați argumente pro și contra privind cele două concepții referitoare la societatea
informațională.

Temă de casă.
Realizați un referat cu titlul (tema) Globalizarea nu este/nu este benefică societății umane. Sunt
justificate protestele contra globalizării?

10