UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA „ ȘTIINȚE ECONOMICE ’’

DEPARTAMENT DREPT PRIVAT

AXENTI DUMITRU

TITLUL LUCRULUI INDIVIDUAL

PROFESII LIBERALE

Conducător ștințific: ____________ CUZNEȚOV Alexandru, dr. în drept, conf. univers.

( semnătura )
Autorul: ____________ AXENTI Dumitru
( semnătura )

Chișinău-2023

1
 CUPRINS
Abrevieri…………………………………………………………………………3
Introducere………………………………………………………………………4

I. PROFESII LIBERALE

I.1. Noțiuni generale privind profesiile libere………………………………6

I.2. Profesiile libere și impactul economic al acestora .………………….....8
I.3. Obligatiile exercitarii profesiilor libere…….………………………….11

II. COMPARAREA PROFESIILOR LIBERE IN DIVERSE STATE

2.1 Franța…………………………………………………………………..14
2.2 Germania………………………………………………………………16
2.3 Italia……………………………………………………………………20

Concluzii…………………………………………………………………………24
Bibliografie………………………………………………………………………25

2
 Abrevieri

UE- Uniunea Europeana.

PIB-Produsul intern brut.

SEL-Sociétés d'exercice liberal.

SCP-Société civile professionnelle

3
 Introducere

Actualitatea și importanța temei

Profesiile liberale reprezintă un aspect crucial al societății moderne,
având o influență semnificativă în diverse domenii precum medicina,
avocatura, arhitectura și consultanța. Aceste profesii se bazează pe
cunoștințe specializate și independență în luarea deciziilor, contribuind la
progresul și funcționarea corespunzătoare a comunității. Profesioniștii
liberali aduc expertiză, etică și responsabilitate, fiind esențiali în
asigurarea drepturilor și bunăstării cetățenilor. În contextul actual, în care
societatea se confruntă cu provocări complexe, importanța acestor
profesii devine evidentă în menținerea echilibrului și calității vieții.
Investiția în dezvoltarea și susținerea acestor profesii este esențială pentru
evoluția armonioasă a unei societăți progresiste și mai ales pentru
Republica Moldova.

Scopul și obiectivele propuse în cadrul lucrului individual

Scopul și obiectivele propuse pentru îndeplinirea lucrului individual la

tema profesii liberale sunt de a putea oferi o înțelegere mai clară și amplă
a acestui subiect. Se va explica diferența de la stat la stat privind ceea ce
constituie o profesie liberă, varietatea și importanța acestora. Se vor
propune recomandări pentru tinerii studenți cu privire la motivul pentru
care ar trebui să se orienteze către o profesie liberă, beneficiile acesteia și
obligațiile sale.

4
Gradul de investigație a temei

Gradul de investigatie asupra temei profesii liberale este orientat spre

prezentarea intr-un mod amplu a acestui subiect, relevanta acestuia pe
plan national si international, rolul pe care il joaca in dezvoltarea sociala
si economica a tarilor europene. Actele ce atesta competenta unui
profesionist in domeniul respectiv. Drept surse de informare am cartea
Dreptrul Afacerilor autori Alexandru Cuznețov, Iurie Mihalache, etc.,
Profesii liberale:noțiuni generale si experiență străină autori Maier
Lidia, Percinschi Natalia.

Suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării

Suportul teoretic și metodologic al lucrării se bazează pe cadrul

conceptual furnizat de disciplina dreptului afacerilor și de cercetarea în
domeniul economiei. Revizuirea literaturii si in mod special sinteza celor
mai recente teorii și cercetări ceea ce privesc profesiile libere cât si
analiza principalelor concepte și paradigme relevante pentru subiectul
dat. Contextul Juridic și Etic ceea ce priveste investigarea cadrului legal
și etic în care profesiile liberale își desfășoară activitatea cât si analiza
normelor și reglementărilor care le guvernează practica.

Cuvinte cheie

Profesii liberale, specialiatati, servicii.

5
 Capitolul I.

1.1 Noțiuni generale privind profesiile libere

Profesiile liberale reprezintă o componentă esențială a societății

moderne, aducând cu sine un potențial semnificativ de creștere a gradului
de ocupare a forței de muncă și a contribuției la produsul intern brut al
unei țări. Cu toate că uneori pot fi percepute ca fiind specializate sau
axate pe domenii specifice, aceste profesii aduc beneficii semnificative în
ceea ce privește dezvoltarea economică și bunăstarea socială. Unul dintre
aspectele remarcabile ale profesiilor liberale constă în capacitatea lor de a
genera locuri de muncă. Profesioniștii din aceste domenii, fie că sunt
avocați, medici, arhitecți sau alți specialiști, contribuie la diversificarea
forței de muncă și la crearea unui mediu propice pentru inovare și
progres. Astfel, aceste profesii nu numai că asigură angajare pentru
indivizi, ci și stimulează creșterea economică prin generarea de valoare
adăugată în diverse sectoare. De asemenea, profesiile liberale sunt
esențiale în contribuția lor la creșterea economică. Specialiștii din aceste
domenii aduc cu ei expertiză și cunoștințe avansate, contribuind la
dezvoltarea unor sectoare cheie ale economiei. Prin furnizarea de servicii
specializate, ei contribuie la inovare, eficiență și competitivitatea întregii
economii. În ceea ce privește bunăstarea socială, profesioniștii din
domeniile liberale îndeplinesc funcții critice. Fie că oferă servicii
medicale, consultanță juridică sau proiecte arhitecturale, aceștia susțin
comunitățile în asigurarea unui mediu sigur și echitabil. Contribuția lor
nu se limitează doar la sfera economică, ci se extinde și în cea socială,

6
asigurând accesul la servicii esențiale și promovând principii de justiție și
echitate.

Consiliul European al Profesiilor Liberale furnizează cea mai recentă

definiție, mai amplă, dar nu mai puțin relevantă, care definește
profesioniștii liberi ca fiind persoane care practică o profesie
caracterizată prin furnizarea de servicii de natură intelectuală,
folosindu-și calificarea profesională specifică, în nume propriu, în mod
complet independent și în interesul clienților lor și al comunității.
Practicarea profesiei este supusă obligațiilor care decurg dintr-un cod
de etică acceptat, elaborat în conformitate cu legile naționale.

Activitățile profesioniștilor liberali conțin sarcini de ordin intelectual,

care presupun, în mod necesar, cunoștințe juridice, tehnice și uneori
științifice de un înalt nivel. Cunoștințele necesare sunt dobândite prin
absolvirea cu succes a studiilor, care să ducă la obținerea unei diplome
universitare sau recunoașterea unui titlu profesional.

În concluzie, profesiile liberale nu doar îndeplinesc funcții esențiale

pentru binele comun, dar și pentru interesul public. Ele reprezintă un
pilon al societății moderne, contribuind la dezvoltarea durabilă, la
progresul economic și la promovarea valorilor fundamentale ale unei
societăți juste și echitabile. De asemenea există o mare încredere în
activitatea acestora, motiv pentru care profesiile liberale pot fi, de
asemenea, menționate ca profesii de încredere.

7
1.2 Profesiile libere și impactul economic al acestora.

Profesiile liberale au o contribuție semnificativă la dezvoltarea

economică și socială, în principal, prin oferirea unor servicii intelectuale
înalt calificate. Acestea au un potențial semnificativ de a crește ocuparea
forței de muncă și produsul intern brut. Astfel, rolul acestora în
consolidarea politicilor de dezvoltare social-economică poate fi examinat
prin prisma a 4 dimensiuni:

1. Economică - deoarece profesiile liberale, prin esență, contribuie la

crearea, creșterea și consolidarea clasei de mijloc, având o contribuție
semnificativă, de aproximativ 11%, la formarea produsului intern brut și
la gradul de ocupare a populației înalt calificate, care a crescut doar în
perioada 2008-2012 de la 14.9% la 16.9%. Per global, companiile din
sectoarele dominate de profesiile liberale generează cca. 10% din
valoarea adăugată brută a Uniunii Europene, fiind în creștere de la 1.050
miliarde euro în anul 2005 până la 1.220 miliarde euro în 2008. În anul
2009 s-a înregistrat o scădere, indusă de criză, până la 1.180 miliarde de
euro, însă în 2010 se produce o creștere de până la 1.200 de miliarde de
euro, astfel, revenindu-se, practic, la nivelul anului 2008. Acest lucru ne
demonstrează că sectorul profesiilor liberale este mai rezistent la orice
fluctuații din economie decât alte sectoare. Deci, concluzia generală este
că profesiile liberale contribuie la stabilizarea situației economice.

2.Antreprenorială – deoarece profesiile liberale sunt o formă de

antreprenoriat privat, care desfășoară o afacere pe cont propriu, atât doar
8
că principalul capital pe care îl investește este propria persoană. Aceasta
este singura resursă pe care trebuie să o supună unui studiu îndelungat și
unei perfecționări continui. Unica diferență este că profesiile liberale nu
urmăresc ca scop primordial beneficiul material, ci țin mai degrabă de
sfera vocației, fiind un sector durabil, în continuă dezvoltare, cu o
pondere semnificativă mai ales la nivelul micilor afaceri. Mai mult decât
atât, sectorul profesiilor liberale este dominat de oameni cu experiență
mare de lucru, oferind, astfel, un trai decent pentru persoanele cu vârsta
cuprinsă între 50 și 64 de ani. În plus, sectorul este dominat, în proporție
de 44,6%, de antreprenoriatul feminin. Şi nu în ultimul rând, oferă
oportunități de angajare pentru tinerii

3. Regulatorie – deoarece sectorul profesiilor liberale se află sub

incidența unui număr relativ mare de reglementări profesionale
obligatorii, referitoare atât la exercitarea profesiei, cât și la alte aspecte,
cum ar fi cel fiscal, relaţia de dependenţă în raport cu beneficiarul. Astfel
de cerințe impun ca profesioniștii liberali să acorde întotdeauna prioritate
calității serviciilor și mai puțin maximizării profitului, potrivit
principiilor de etică la care aderă.

4. Socială– deoarece profesiile liberale prestează în primul rând, servicii

publice de interes general pentru cetățean, contribuind la crearea și
menținerea infrastructurii sociale, astfel, fiind baza cu impact direct a
societății. Ceea ce înseamnă că orice stat, ce își dorește o societate
prosperă și o calitate ridicată a vieții pentru populația sa, va promova
politici publice de dezvoltare și stimulare a profesiilor liberale.

In linii generale profesiile au urmatoarele beneficia.

9
1. Generare de locuri de muncă-Profesiile liberale oferă o gamă variată
de servicii specializate, generând astfel locuri de muncă în sectoare
precum dreptul, medicina, arhitectura și ingineria.

2. Creștere economică-Prin furnizarea de servicii de înaltă calitate,

profesioniștii liberi contribuie la creșterea economică, adăugând
valoare la produsele și serviciile existente.

3. Inovare și cercetare-Profesiile liberale, în special cele din domeniile

științei și tehnologiei, conduc la inovare și progres tehnic, influențând
pozitiv dezvoltarea economică.

4. Clasă de mijloc și distribuția veniturilor- Profesiile liberale pot

contribui la crearea și consolidarea clasei de mijloc, având un impact
asupra distribuției de venituri și reducerea decalajelor sociale.

5. Stabilitate în timpuri incerte: Datorită naturii serviciilor oferite,

profesiile liberale pot fi mai rezistente la fluctuațiile economice,
aducând o anumită stabilitate în perioade de incertitudine.

6. Contribuție la PIB: Sectoarele dominate de profesii liberale aduc o

contribuție semnificativă la produsul intern brut al unei țări,
influențând performanța economică generală.

7. Responsabilitate socială și etică: Profesioniștii liberi urmează adesea

standarde etice ridicate și își asumă responsabilitate socială,
contribuind astfel la dezvoltarea sustenabilă și la bunăstarea
comunităților.

În concluzie, profesiile liberale reprezintă un element esențial în

dezvoltarea economică și socială, având un impact semnificativ asupra
diverselor dimensiuni ale societății. Acestea contribuie la stabilizarea

10
economiei prin generarea de valoare adăugată și ocuparea forței de
muncă calificate. În același timp oferă oportunități de angajare și
dezvoltare, cu o accentuare deosebită asupra antreprenoriatului feminin.
Prin reglementările lor, profesiile liberale promovează standarde etice
înalte, iar prin prestarea de servicii publice esențiale, contribuie la
construirea unei societăți prospere și la îmbunătățirea calității vieții.

1.3 Obligatiile exercitarii profesiilor libere.

Pentru exercitarea profesiilor liberale în Uniunea Europeană există o

serie de cerințe necesare, principalele fiind:

Cerințele legale privind exercitarea profesiei.

Apartenența obligatorie la organismele profesionale.

Cerințele privind formarea profesională continuă. Aceste cerințe

prezintă variații semnificative de la stat la stat, spre deosebire de alte
caracteristici ale profesiilor liberale, care sunt specifice, sub diverse
forme, tuturor statelor. În unele state acestea sunt mai stricte decât cele
recomandate de Comisia Europeană, fapt, s-ar părea, inhibator pentru
dezvoltarea profesiilor liberale. Clasamentele europene evidențiază slaba
dezvoltare a acestui sector și explică situația în cauză prin absența unei
clase de mijloc, ce ar stimula dezvoltarea sectorului, precum și prin
aplicarea unor politici publice ineficiente și restrictive, care din punct de
vedere fiscal și al relațiilor de muncă nu numai că nu oferă facilități
pentru antreprenoriatul individual, dar și, dimpotrivă, creează bariere
semnificative pentru profesioniștii liberali de a iniția prestarea unui
serviciu în mod indepenedent. Spre exemplu, în unele țări există restricții
excesive și nerelevante, care inclusiv limitează concurența cum ar fi:
11
 Restricții de intrare în profesie care prevede bligativitatea
apartenenţei la o asociaţie profesională, impunerea unor restricţii privind
numărul de profesioniști în funcţie de criteriul geografic sau în funcţie de
criteriul demografic, inclusiv prin limitarea numărului de stagiari,
impunerea unor restricţii privind proprietatea, structura afacerii, ceea ce
înseamnă că numărul de furnizori de servicii va fi redus, fapt ce va
conduce la creșterea preţurilor și la reducerea posibilităţilor de alegere
pentru consumatori. Obligativitatea apartenenţei la o asociaţie
profesională asigură un nivel de calitate corespunzător pentru serviciile
oferite clienţilor. Rolul acestora continuă și după intrarea în profesie, prin
dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă și prin
indeplinirea atribuţiilor lor de supraveghere și control asupra activităţii
membrilor. Apartenenţa la asociaţia profesională ar constitui o garanţie, o
recomandare pentru consumator cu privire la calitatea serviciilor, mai
ales în condiţiile unei pieţe specializate, caracterizate de o asimetrie a
informaţiilor. În cazul majorităţii profesiilor liberale, intrarea în profesie
este posibilă numai după obţinerea unei autorizări sau a altor forme de
licenţiere care, de regulă, se acordă numai dacă sunt îndeplinite anumite
condiţii

1.Nivelul studiilor.

2.Experienţă.

3.Susținerea unui examen.

Îndeplinirea acestor condiţii este verificată fie de către stat, fie de către
organizaţia profesională.

1.Restricții în desfășurarea activitatii libere conduce la distorsionarea

pieței, la limitarea concurenței și mobilității profesionale. De exemplu,
restricțiile de publicitate, prezente în rândul profesiilor juridice,

12
afectează, în primul rând, pe cei proaspăt intraţi în profesie, care se află
în imposibilitatea de a-și promova serviciile, deci contribuie la
consolidarea poziţiei celor cu o vechime mai mare. De asemenea,
consumatorul este defavorizat în alegerea furnizorului de servicii, fiind
lipsit de orice posibilitate de a compara serviciile furnizate de diferiţi
furnizori și de a alege în cunoștinţă de cauză, pe baza unor criterii
obiective.

2. Restricţii privind funcționarea mai multor asociații profesionale

similare, ceea ce conduce la conferirea unor drepturi de monopol în
desfășurarea anumitor activități. Deși se invocă faptul că restricţiile
enumerate ajută la creșterea independenţei, a responsabilităţii sau a
calităţii serviciilor oferite de persoanele care practică profesii liberale,
acest lucru nu este demonstrat până în present. Mai mult decât atât, în
anul 2005 Comisia Europeană vine către statele europene cu o inițiativă
de a efectua reforme la nivel național, eliminând restricțiile, și de a
îmbunătăți activitatea persoanelor cu profesii liberale. Astfel, în unele
statele membre ale UE, în care aceste restricții au fost eliminate, s-a
înregistrat o îmbunătățire a activităţii prin creșterea nivelului de
concurenţă, fară scăderea calităţii serviciilor, dar cu efecte benefice
evidente pentru consumator, mai ales în materie de preţuri.

În concluzie, exercitarea profesiilor liberale în Uniunea Europeană

implică respectarea unor cerințe legale și aderarea la organizații
profesionale, precum și îndeplinirea unor standarde stricte privind
formarea profesională continuă. Totuși, aceste cerințe variază
semnificativ între statele membre, cu potențialul de a limita dezvoltarea
sectorului. Restrângerile excesive, precum obligativitatea apartenenței la
asociații profesionale și restricțiile privind publicitatea sau funcționarea
mai multor asociații similare, pot distorsiona piața, limitând concurența și

13
mobilitatea profesională. Reformele propuse de Comisia Europeană
vizează eliminarea acestor obstacole, promovând o concurență sănătoasă
și îmbunătățind beneficiile pentru consumatori. Exemplele din statele
membre care au eliminat restricțiile indică îmbunătățiri semnificative fără
compromiterea calității serviciilor.

Capitolul II.

2.1 Franța

Activitatea profesiilor liberale în Franţa este reglementată de Articolul

29 din Legea privind „Simplificarea legii şi ameliorarea procedurilor
administrative”. În conformitate cu Articolul 29 aliniatul (1) profesiile
liberale întrunesc persoane care, în calitate de ocupație obișnuită, în mod
independent și sub propria lor răspundere, desfășoară o activitate, în
general, cu caracter civil, având drept scop furnizarea, în interesul
clientului sau a publicului, în principal, a serviciilor intelectuale,tehnice,
precum și alte tipuri de asistență, cu condiția deținerii unei calificări
profesionale corespunzătoare și cu respectarea principiilor morale sau
eticii profesionale.

În Franța, există 2 forme de organizare juridică, în care reprezentanții

profesiilor liberale îşi pot desfășura activitățile SCP și SEL.

SCP– poate fi creată de doi asociați, care au decis să exercite aceeași

activitate, în baza Legii privind societățile comerciale de activitate
profesională . Membrii societăţii civile profesionale sunt în drept să-şi
exercite în comun profesia, să reprezinte interesele SCP faţă de
persoanele terţe, totodată purtând o răspundere subsidiară, conform
statutul societăţii. Înregistrarea societății nu poate avea loc decât după
14
aprobarea acesteia de către autoritatea competentă sau înscrierea acesteia
în lista sau în tabelul ordinului profesional.

SEL – această formă de organizare juridică este supusă tuturor

dispoziţiilor prevăzute de legea societăţilor comerciale, cu excepţii
prevăzute în Legea privind societățile profesiilor liberale. Astfel,
interpretarea legii, impune o structură duală a SEL, pe deoparte membrii
societăţii sunt nevoiţi să acţioneze în conformitate cu legislaţia
societăților comerciale, pe de altă parte trebuie să se conducă obligațiile
impuse de statut de reprezentant al profesii liberale.

Societăţile profesionale liberale la nivelul regimului juridic, sunt

similare cu alte forme de proprietate prevăzute de legislaţia franceză,
având unele particularităţi ce le disting de restul formelor organizatorico-
juridice: membrii profesiilor liberale trebuie să respecte cu stricteţe
regulile de etică, protejarea titlului profesional, ultimul determinând
calitatea de membru al persoanei la o anumită agenție de asigurări de
pensii. Îndeplinirea unor acte de procedură se exercită doar prin
intermediul membrilor SCP şi SEL, ce au o calificare în profesia
respectivă.

Apariţia activităţii de avocat şi notar, a dus la apariţia sintagmei de

profesie liberal în documentele oficiale. Astfel, avocatul în Franţa are
drept exclusiv de pledare în faţa tuturor instanţelor, fără restricţii
teritoriale. Conform Articolului 11 din Legea nr. 1130/1971 sunt
prevăzute condiţiile de înscriere în avocatură. Astfel solicitantul trebuie:

 să fie cetăţean francez şi să aibă exercițiul drepturilor civile şi politice;

 să fie cu titlu de master în drept sau diplomă echivalentă;

 să fie titular al Certificat d’Aptitude à la Profession d’Avocat1 ;

15
 să nu se găsească în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute
de lege (inclusiv, lipsa condamnărilor penale);

 să fie apt din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei

În concluzie, activitatea profesiilor liberale în Franța este strâns

reglementată de Articolul 29 din Legea privind „Simplificarea legii şi
ameliorarea procedurilor administrative”. Aceste profesii adună persoane
care, în mod independent și sub propria lor răspundere, furnizează
servicii intelectuale, tehnice și alte tipuri de asistență în interesul
clientului sau al publicului, respectând standarde etice și profesionale. În
cadrul organizațiilor juridice precum SCP și SEL, reprezentanții
profesiilor liberale își desfășoară activitățile. SCP permite doi asociați să
exercite aceeași activitate, având o responsabilitate subsidiară.
Înregistrarea SCP necesită aprobarea autorității competente. SEL,
subordonată legislației societăților comerciale, impune o structură duală
membrilor, respectând atât normele societăților comerciale, cât și
obligațiile specifice profesiei liberale. Profesiile liberale în Franța, cum ar
fi cele de avocat și notar, sunt reglementate strict, iar accesul la acestea
necesită îndeplinirea unor cerințe precum cetățenia franceză, masterat în
drept, certificare profesională și absența cazurilor de nedemnitate.
Apariția acestor profesii a condus la recunoașterea expresiei "profesie
liberală" în documentele oficiale. Membrii acestor profesii sunt obligați
să respecte regulile de etică, protejarea titlului profesional și să
îndeplinească actele de procedură prin intermediul organizațiilor
profesionale specifice.

2.2 Germania

16
Profesiile liberale în Germania, din punct de vedere instituţional au două
reglementări legale: Legea germană cu privire la impozitarea veniturilor
şi Legea corporațiilor şi parteneriatelor.

Importanţa statutului profesional este subliniată şi de felul în care

profesiile liberale sunt urmate de sistemul fiscal, în formele legale care
promovează rolul profesioniştilor în organizarea activităţilor şi în
prevalenţa organizaţiilor mici şi mijlocii. Potrivit Legii cu privire la
impozitarea veniturilor nr. 18 aliniatul 1 punct 1, profesiile liberale sunt
văzute ca o activitate independentă producătore de venituri în care se
încadrează persoanele din sfera sănătăţii, avocaţi, consultanţi în economie
sau de afaceri, ingineri, precum şi, activităţi aferente ce presupun
capacităţi intelectuale. Condiţia primordială pentru persoanele ce practică
profesiile liberale este să acţioneze în mod autonom bazându-se pe
expertiza lor proprie. Legea privind stabilirea parteneriatului în companii,
a furnizat prima definiţie în lege a profesiilor liberale. Parteneriatele pot
fi constituite doar de persoane fizice cu abilităţi profesionale, cum ar fi:
oamenii de știință, medicii, avocaţii etc., ce se unesc cu scopul exercitării
profesiei. Legea exclude elementele comerciale şi cele de liber
profesionişti, ca parte a Profesiilor Liberale. Legislaţia fiscală separă
activitatea persoanelor profesiilor liberale de cele comerciale, datorită
faptului că primele sunt scutite de taxe comerciale.

În Germania, profesiile liberale prezintă anumite diferenţe din punct de

vedere instituţional faţă de Franţa. Imaginea de ansamblu include patru
categorii:

 Profesii liberale reglementate – se aplică prin reglementarea legală a

legilor de calificare profesională;

17
 Nereglementate – se aplică legii generale: Legea privind concurenţa
neloială. Desfăşurate în cadrul unei asociaţii profesionale – este necesară
apartenenţă ca membru la o asociaţie profesională. În acest context,
membrii asociaţiilor profesionale trebuie să se conformeze unor principii
interne, precum: asigurarea calității serviciului oferit; respectarea
prevederilor şi obligațiilor profesionale.

 Lipsa de apartenenţa la o asociaţie sau la un corp profesional – scutirea

de obligaţia de a fi membru în cadrul unei asociaţii.

Cadrul legal german oferă practicienilor profesiilor liberale două forme

de organizare juridică, pentru activitatea profesională.
1. Societatea de drept civil - Este cea mai populară şi cea mai
simplă formă de societate din Germania. Reglementările acestei societăţi
de drept civil presupun asocierea a cel puţin două persoane în realizarea
unui scop comun necomercial. Nu este nevoie de crearea unei noi
persoane juridice şi nu poate emite procură. Asociaţii răspund personal şi
nelimitat. Înfiinţarea acestui fel de societăţi, nu presupune prevederi
formale obligatorii. Domeniile în care se întâlnesc societățile de drept
civil sunt cele în care îşi desfășoară activitatea în principal, practicienii
profesiilor liberale – avocați, experți financiari, experți fiscali, etc.

2. Societatea de parteneriat – Parteneriatul funcționează conform

legii parteneriatului, având personalitate juridică restrânsă numai în cazul
în care este parte într-un proces, îşi poate asuma drepturi şi obligaţii şi
poate fi executat un titlu în patrimoniul parteneriatului. Faţă de terți,
parteneriatul răspunde cu patrimoniul propriu, dar pe lângă aceasta
răspund în mod colectiv şi partenerii cu bunurile proprii. Pentru pagube
reieşite din greșeli în exercitarea profesiunii, există posibilitatea de
limitare a răspunderii. Ca şi în celelalte ţări, Germania are o autoritate ce
reglementează profesia de avocat - Consiliul Barourilor precum şi, un
18
organism de reprezentare a profesiei, constituit pe baza principiului
liberei asocieri, denumită Asociaţia Barourilor .Landurile Germaniei îşi
au în componenţa sa 28 de barouri, ce sunt reunite între ele, formând la
nivel federal - Baroul Federal German, care la rândul său reglementează
activitatea avocaţilor în domenii ce nu ţin exclusiv de competenţa legii.
Barourile, atât cele regionale cât şi cel federal, sunt considerate
“corporaţii de drept public”. Avocatul german are obligaţia să facă parte
dintr-un barou, dar în acelaşi timp fiind o persoană independentă de
influenţa statului. Un alt aspect ce ţine de activitatea profesională,
presupune restricţia de a înființa întreprinderi comerciale cu un alt gen de
activitate. Intrarea în profesie presupune, finisarea studiilor juridice cu o
durată de 3 ani şi 9 luni, dintre care ultimele 3 luni sunt consacrate
stagiului de practică, absolventul susţine 3 examene consecutive pentru
argumentarea capacităţilor profesionale: primul examen de stat presupune
obţinerea licenţei în drept, al doilea este decisiv pentru alegerea profesiei,
care se susţine în faţa unor practicieni ai dreptului şi al treilea, presupune
obţinerea autorizaţiei de la administraţia regională a justiţiei pe baza
avizului consultativ al Camerei de avocaţi. Odată înregistraţi, indiferent
de zona teritorială de la nivel de landuri, avocatul german are dreptul de a
oferi consultanţă juridică şi de a apărea în faţa instanţei oriunde pe
teritoriul Germaniei. În ceea ce priveşte onorariile avocaţilor, ele
presupun taxe fixe pentru serviciile oferite, ținându-se cont de
circumstanţele cazului ce va fi rezolvat.

În concluzie, în Germania, profesiile liberale sunt reglementate de

două legi importante: Legea germană cu privire la impozitarea veniturilor
și Legea corporațiilor și parteneriatelor. Aceste legi stabilesc condițiile
pentru exercitarea activităților independente, cu accent pe serviciile
intelectuale și tehnice, având în vedere respectarea eticii profesionale.

19
Statutul profesional este strâns legat de sistemul fiscal, care promovează
rolul profesioniștilor în organizația activităților și în prevalența
organizațiilor mici și mijlocii. Profesiile liberale, cum ar fi cele din
domeniul sănătății, avocatură, consultanță în economie și inginerie, sunt
definite în conformitate cu Legea privind impozitarea veniturilor. Aceasta
recunoaște importanța autonomiei și a expertizei profesionale în
desfășurarea activității.

Există două forme principale de organizare juridică pentru practicienii

profesiilor liberale în Germania: Societatea de drept civil și Societatea de
parteneriat. Acestea oferă un cadru flexibil pentru colaborarea în cadrul
profesiei și prezintă caracteristici distincte în ceea ce privește
răspunderea și structura lor juridică. În cadrul acestui sistem, avocații
joacă un rol central, având un statut clar definit și supunându-se unor
reguli stricte. Asociațiile profesionale și barourile, ca entități de
reglementare, asigură respectarea standardelor etice și profesionale,
consolidând astfel integritatea și reputația profesiei. Profesiile liberale în
Germania sunt, în general, împărțite în patru categorii: reglementate,
nereglementate, desfășurate în cadrul unei asociații profesionale și cele
fără apartenență la o asociație sau corp profesional. Această diversitate
reflectă structura complexă și adaptabilă a sistemului german. În
ansamblu, contextul legal și fiscal german creează un mediu propice
pentru practicienii profesiilor liberale, încurajând inovația, autonomia și
respectarea rigorilor etice.

2.3 Italia

Activitatea intelectuală desfăşurată independent, este reglementată de

Articolul 2229 din Codul Civil şi, este exprimată prin relaţia dintre client
şi profesionistul liberal, ultimul având cunoştinţe înalte în domeniul
tehnico- ştiinţific. În Italia, practicarea profesiei liberale, este strict
20
reglementată, fiind necesară argumentarea prin examen de licenţă .
Acordarea licenţelor a fost introdusă pentru a crește calitatea serviciilor
profesionale și pentru a reduce incertitudinea consumatorilor cu privire la
calificarea profesioniştilor liberali. Păstrarea unui nivel al calităţii
serviciilor profesiilor liberale este asigurat de anumite restricţii în
acordarea licenţelor. Aceste restricţii ce au ca efect: împiedicarea
practicienilor incompetenţi ce profesează să-şi ofere serviciile, cu o
ulterioară sancţionarea prin aplicarea procedurilor disciplinare în cazul în
care calitate serviciilor prestate nu corespunde unor norme minimale. În
ce priveşte publicitatea, restricţiile pot fi utilizate pentru a proteja
consumatorii în faţa publicităţi eronate sau înşelătoare. Cu toate acestea,
nivelului actual de reglementare, bazat pe acordarea de licențe, reflectă
existenţa unor efecte negative: standardele de apreciere profesională nu
sunt racordate la cerinţele de piaţă, ceea ce duce la înrăutățirea a calității,
în plus profesioniştii liberali îşi cresc sau scad preţul serviciilor
nejustificat. În acest sens, în anul 2006, au fost modificate reglementările
existente pe piețele profesionale din Italia. Reforma Bersani a introdus
aşa numitul preţ pentru bunuri şi servicii, de obicei impus de lege, sub
care preţurile pieţei nu au voie sa coboare pentru serviciile acordate de
avocați, notari, consilieri fiscali, ingineri, arhitecți, geologi, medici,
psihologi și jurnaliști şi, a anulat interdicția privind publicitatea
comercială și taxele contingente .De asemenea, a fost liberalizată piața de
medicamente, permițând reţelelor de supermarket-uri de a intra pe o piață
extrem de reglementată în concurență directă cu farmaciștii . Reforma
Bersani a avut ca scopul aplicativ, urgentarea măsurilor de protecție a
concurenței în sectorul serviciilor profesionale, cu referire specifică la
profesiile liberale/intelectuale . Ca rezultat al reformei, s-a lărgit piaţa
profesiilor liberale, îndeosebi pe piaţa muncii a crescut cererea de
farmaciştii. Pentru practicienii de profesii liberale juridice, reforma a avut
21
in impact redus sau chiar nul din cauza lipsei de implementare a noilor
prevederi în codurile de etică și deontologie. Ca membru a comunităţii
europene, statul Italian se conformează legislaţiei europene. Astfel, alt
aspect important la nivel de activitate în cadrul profesiilor liberale ţine de
apartenenţa la o Asociaţie Profesională. Conformdirectivei UE privind
calificările profesionale, introducerea conceptului de "asociație
profesională", cu referinţă la așa-numitele "platforme comune", pun la
bază omogenizarea sistemul profesional european. Activităţile
reglementate din cadrul organismelor profesionale, așa- numitele
"profesiilor protejate"fac parte: expert contabil, profesii tehnice cum ar fi
inginer, arhitect, topograf. Pentru profesiile din domeniul sănătății medic
chirurg, medic veterinar, farmacist, asistentă medicală, moașă, vizitator
de sănătate, fizioterapeut şi masaj terapeut și profesia de psiholog. Cadrul
legislativ pentru crearea asociaţiilor profesionale, este prezentat astfel:

1. Legea numărul 183, articolul 10 din 12 noiembrie 2011 - Înființarea de

societăți între profesioniști pentru exercitarea profesiilor reglementate în
asociații profesionale.

2. Legea numărul 362, articolul 7 din 08 noiembrie 1991 - privind

farmaciștii și societățile de farmaciști

3. Decretul legislativ numărul 96 din 2 februarie 2001 - Punerea în

aplicare a Directivei 98/5/CE pentru a facilita practica permanentă a
profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care ați obținut
calificarea profesională.

În conclzuie, în Italia, practicarea profesiei liberale este strâns

reglementată prin acordarea de licențe, având ca scop creșterea calității
serviciilor și protejarea consumatorilor. Reforma Bersani din 2006 a adus
schimbări semnificative, eliminând restricțiile privind prețurile și

22
publicitatea comercială. Aceasta a stimulat competiția, lărgind piața și
conducând la o creștere a cererii în diverse domenii profesionale. Cu
toate acestea, impactul asupra profesiei liberale juridice a fost limitat.
Apartenența la Asociații Profesionale, conform normelor europene,
contribuie la omogenizarea sistemului profesional european și
reglementează activitățile protejate în diverse domenii, cum ar fi
sănătatea și tehnicile. Legislația italiană specifică detaliază înființarea
acestor asociații în contextul diverselor profesii.

23
 Concluzii

Profesiile liberale constituie un element crucial în dezvoltarea socio-

economică a statelor europene. În cadrul Uniunii Europene, acestea sunt
tratate cu o atenție deosebită, reprezentând un pilon esențial pentru
funcționarea economiilor. Profesiile liberale au un rol dublu, atât
economic, cât și social, necesitând politici publice clare,
nediscriminatorii și stimulative pe termen lung. În Republica Moldova,
conceptul de "profesii liberale" este insuficient explorat, lipsind politici
distincte și reglementări legislative. Este esențială o aliniere la
standardele europene pentru a stimula și consolida acest tip de activitate
în țară. Profesiile liberale, în analiza a trei state, manifestă trăsături
comune: independența și înalt nivelul de calificare conferite prin diplome
recunoscute, le diferențiază de antreprenoriat și liber profesionism.
Activitatea este susținută de reglementări legislative, reflectând
complexitatea serviciilor intelectuale în domenii diverse precum juridic,
economic, tehnic, sănătate și arte. Caracteristica fundamentală este auto-
administrarea și auto-reglementarea, atât din partea statului, cât și a
asociațiilor profesionale, cu scopul de a asigura calitatea serviciilor. În
lipsa unei evaluări directe a calității, încrederea în prestatorul de servicii
este crucială. Principiile etice precum independența, confidențialitatea și
loialitatea orientează profesioniștii liberali. Gradul de reglementare
variază între profesii, de exemplu, profesiile juridice se supun unor

24
norme extinse, cu mențiunea că libertatea de prestare a serviciilor în afara
țării este restricționată.

Bibliografie

Resurse internet:

https://agepi.gov.md/sites/default/files/intellectus/intellectus_03-
2016_61.pdf

http://dspace.ince.md/jspui/bitstream/123456789/630/1/
Principalele_politici_de_reglementare_a_activitatii_persoanelor_cu_prof
esii_liberale.pdf

Carte cu maim ult de trei autori:

CUZNEȚOV A. ș. a. Dreptul Afacerilor. Chișinău: Timpul, 2020

25