Biografiile românilor iluștri în

interpretarea scriitorilor contemporani.

George Enescu
 CUPRINS:
 Curriculum Vitae

 Portretul fizic al protagonistului

 Trăsături morale impresionante

 Biografia lui G. Enescu

 Recunoașterea talentului lui G. Enescu pe plan național și internațional

 Lucrări ce i-au adus renume creatorului

 Concluzii personale despre felul cum a prezentat biografia personalității

românești Dan Coman
 Enescu George

Data si locu nasterii:19 august 1881 in Liveni

Starea civila:Casatorit (Maria Tescanu Rosetti)

Studii: 1895-1899 la Conservatorul din Paris

• Limbi cunoscute 1888-1894 la Universitatea de Muzică și Artă Dramatică din Viena
Romana
Germana Creatii: Simfonia nr. 1 în Mi bemol major 1905
Franceza Simfonia nr. 2 în La major 1912-1914
• Hobby-uri Suita orchestrală nr. 1 în Do major 1903
Desen Rapsodia română nr. 2 în Re major 1901
Opera Sonata pentru vioară nr. 1 în Re major 1897
• Ocupatia de baza Suita pentru pian nr. 1 în Sol minor "în stil vechi"1897
Compozitor
Violonist Premii:Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare
Pianist
Dirijor
Pedagog
 Portretul fizic

Încă de mic copil George sau Jorjica cum îi

ziceau apropiații era ,,Un băiat de moșier
cu privirea pătrunzătoare și cu hainele
mereu curate, de parcă ar fi ieșit direct din
gazeta”, datorită faptului că mama să era
foarte protectoare în privința lui.
Acesta avea o privire
impunătoare cu ,,Ochii lui verzi și
pătrunzători.” Avea părul mereu îngrijit
și,,era aranjat cu verbina, făcându-i cărare
pe mijloc” și purta,, guler de dantelă”.
 Trasaturi morale impresionante
Chiar de la începutul copilăriei sale cunoaștem că acesta era un băiat ,,încăpățânat și
mândru că taică-sau” iar ,,când vorbea,o făcea clar și apăsat”.
Cu toate acestea era un copil foarte muncitor și talentat reușind la vârstă de 5 ani să
compună prima sa lucrare,,Pământ Românesc , opera pentru pian și vioara, de George
Ensecu” ca mai apoi fiind numit ,,Micul Mozart”.
Pe lângă toate, acesta era un tânăr original, impresionând cu tehnica sa pe toată lumea.
Era foarte ferm și deosebit față de restu ,,artiștilor” și din cauza faptului că se ținea
departe de vici. La vârstă de 14 ani prietenii săi l-au forțat să consume cu ei alcool dar
acesta nu a simțit nici o plăcere din această experiență.
Poate și din acest motiv avea ,,memoria ca un burete” și era capabil să rețină totul cu o
mare ușurință iar viteză sa de învățare era unică în rândurile copiilor, învățând chiar în 2
săptămâni ce alții au învățat într-o viață ,drept exemplu fiind lecțiile cu Lae Chiorul.
Dupa aceasta, educația primită de la Lydie Cedre a avut o influență majoră asupra lui
Enescu, acesta devenind încă de la o vârstă fragedă ceea ce am putea numi un
adevărat ,,domn” fiind mereu onest și pur, ca mai apoi când va intra în viață politică
acesta detestă impolitețea, nesinceritatea, militantismul, șantajul și jocurile de culise.
Iar unul din momentele în care am fost cu adevărat impresionat a fost în momentul în
care acesta își întreabă mama dacă are voie să le spună celor din Viena că este român, la
care aceasta această îi răspunde,, Sigur, de ce să nu le spui? Mă gândeam… să nu creadă…
că mă laud.” unde de bună voie sau involuntar da dovadă de un patriotism remarcabil.
 Biografia
Nascut pe 19 august 1881, la Liveni,GEORGE ENESCU a fost al doisprezecelea copil al lui
Costache și al Mariei Enescu,ceilalți unsprezece frați ai lui murind la vîrste foarte fragede.
Parintii au fost excesiv de protectori cu el, ceea ce l-a împiedicat sa aiba o copilarie
obisnuita.Primele semne ca era un copil-minune le-a dat la vîrstă de doi ani și
jumatate,cînd a început sa desluseasca primele litere și cuvinte scrise. La patru ani stia
deja sa scrie, sa citeasca și sa faca operatii matematice simple exersand cu tatăl sau , iar
jocul lui preferatera era sa imite perfect diferite sunete pe care le scoteau animalele.
Vioara și xilofonul au fost primele instrumente la care a vazut pe cineva cîntînd,la un bîlci
unde cântau niște romi, și l-au fermecat definitiv.Cel care la inițiat în tainele muzicii a fost
lautarul Lae Chiorul, care dupa mai putin de trei saptâmini de lecții a spus ca numai are
ce sa-l învețe pe baiat. La opt ani a fost admis la Conservatorul din Viena,unde au iesit la
lumina atît nemaipomenita lui virtuozitate, cît și talentul deosebit pentru compoziție. A
urmat apoi Conservatorul din Paris și de aici i s-a deschis drumul câtre cariera stralucita
de compozitor, cu concerte pe cele mai mari scene ale lumii.In Franța a fost ajutat ori de
cîte ori a avut nevoie de principesa Elena Bibescu, cea care l-a indragit de la prima
intalnire, iar în tara a cucerit inima reginei Elisabeta. A trait o fascinanta și aproape
imposibila poveste de dragoste cu Maria Cantacuzino, cu care în cele din urma s-a si
casatorit. Numele lui sta acum alaturi de cele ale marilor compozitori al lumii, geniul sau
musical find recunoscut pretutindeni. Murind din cauza unui atac cerebral.
 Recunoasterea talentului pe plan
national si international
Primele semne că Enescu era talentul în carne și oase au fost remarcate încă de la vârstă fragedă de 3 ani când acesta și-a
format o vioara din niște bucăți de ață, o șindrilă și două bețe subțiri la care a început să cante. Apoi când tatăl sau,
Costache i-a cumpărat prima să vioara acesta a continuat să exerseze până când într-o zi taică-sau se întoarse de la Iași și l-
a auzit pe acesta cum cânta la vioara, din acel moment acest și-a zis că Jorjica o să fie muzician. Ca mai apoi să-i fie
prezentat profesorului Caudella iar acesta urmează să fie impresionat de ce poate face micuțul. Ajung la concluzia că
trebuie să-l trimită la ,,Conservatorul din Viena” unde urmează să fie instruit de profesorii Siegmund Bachrich și Joseph
Hellmesberge jr.
Primul sau concert public fiind unul caritabil, dat in folosul saracilor din localitate unde a cantat cele doua ,,Fantezii” de
Singelee pe arii din operele ,,Fiica regimentului si Faust”.La vârsta de 11 ani, Enescu va păşi pe scena de concert a sălii
Bösendorfer din Viena, în acompaniamentul Orchestrei Conservatorului. La 13 aprilie 1892 apare în cadrul concertului
”Fantasie” de Henri Vieuxtemps, în compania organistului Eduard Kremser. La 20 aprilie, în acelaşi an, îl va înlocui pe
concert-maistrul berlinez Fritz Strauss, interpretând un ”Capriciu” de H. Vieuxtemps. Revine, apoi, în ţară, iar la 20 martie
1894, a susţinut un concert ca violonist, la Ateneul Român din Bucureşti, acompaniat la pian de profesorul J. Hellmesberger
Jr., interpretând lucrări de Mendelssohn-Bartholdy, Vieuxtemps, Benjamin, Godard, Sarasate.
La 1 martie 1898, apare pentru prima oară pe scena Ateneului Român, alături de Orchestra Filarmonică, George Enescu – la
doar 17 ani – în tripla sa calitate de violonist, compozitor și dirijor, un moment de referinţă în istoria muzicii noastre.
Atunci, Eduard Wachmann a înțeles perfect care era potențialul tânărului violonist și compozitor și, printr-un gest
remarcabil, i-a cedat chiar bagheta sa pentru a-și dirija singur „Poema Română”. Era momentul care marca o carieră
excepţională a unuia din geniile spiritualității noastre naționale şi, totodată, începutul unei legături trainice, de peste o
jumătate de secol, între George Enescu, orchestra Filarmonicii și clădirea Ateneului Român
 creatorului
Din primii ani ai secolului XX datează compozițiile sale mai
cunoscute, cum sunt cele două Rapsodii Române 1901-1902,
Suita Nr. 1 pentru orchestră 1903, prima sa Simfonie 1905, Șapte
cântece pe versuri de Clément Marot 1908.
Activitatea sa muzicală alternează între București și Paris,
întreprinde turnee în mai multe țări europene, având parteneri
prestigioși ca Alfredo Casella sau Louis Fournier.
În anii Primului război mondial rămâne în București. Dirijează
Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven, compoziții de Claude
Debussy, precum și creațiile proprii: Simfonia Nr. 2 in 1913, Suita
pentru orchestră Nr. 2 in 1915. În același an are loc prima ediție
a concursului de compoziție George Enescu, în cadrul căruia
compozitorul oferea câștigătorilor, din veniturile sale proprii,
sume de bani generoase, precum și șansa interpretării acestor
piese în concerte.
Printre acestea se numara si:
Sonata pentru vioară nr. 1 în Re major, 1897
Sonata pentru vioară nr. 2 în Fa minor, 1899
Sonata pentru vioară nr. 3 în La minor "în caracter popular
românesc, 1926 Poema
română, suită simfonică pentru orchestră, 1897
Rapsodia română nr. 1 în La major 1901 Rapsodia
română nr. 2 în Re major, 1901
 Concluzii personale
Dan Coman s-a născut la 27 iulie 1975 în
localitatea Gersa, jud. Bistrița- Năsăud.
Acesta este un scriitor român contemporan.
În cartea sa ,,Enescu’’, Caiete de repetiții,
reușește să descrie viață poetului într-un
mod interesant care te ține mereu în
tensiune și aștepți să termini mai repede
fiecare capitol ca să vezi ce a urmat în viață
compozitorului. Pe lângă informațiile foarte
bine prezentate până acum acesta prin
scrierea sa a reușit să-mi stârnească o stare
de nostalgie în ceea ce privește copilăria și
modul cum această a trecut foarte rapid pe
lângă noi dar în același timp trezind în mine
un sentiment de admirație pentru
protagonistul cărții. Fiecare capitol având
propriile sale semnificații. Caietul
galben,caietul albastru, caietul verde, caietul
portocaliu, caietul roșu și caietul negru.
Va multumesc pentru atentia
acordata!!!