Specificul modului de viata

a barbatilor din sec.XV , in

romanul ,,Fratii Jderi,, de
Mihail Sadoveanu.
Imaginea a ceia ce trebuia sa reprezinte un barbat in secolul al
XV-lea in ,,Fratii Jderi”

„Tu încă nu înţelegi ce se chiamă un bărbat – adică acel care nu‑i

ouat şi clocit, ci fătat. Bărbat e numai acela care leapădă de la
sine slăbiciunile şi lacrimile. Când dă cu piciorul, când prinde în
pumn, toate i se supun. Descalecă lângă o muiere; pe urmă
încalecă şi se duce cu altă floare la ureche. Acuma, după starea
în care te afli tu, ar fi frumos să‑ţi ţinem şi noi tovărăşie, eu cu
părintele Nicodim, bocind gros ca nişte buhai de baltă. Să treacă
un om pe la poartă şi să steie cu mirare: Hm! Se cunoaşte că
aceştia‑s feciorii comisului Manole Pă‑Negru de la Timiş.
Asemenea blăstămăţie vrei domnia ta să se întâmple, ca să
ajungem ocara lumii!”
Cuprins:
 Aspectul fizic

 Armele

 Animalele

 Ocupatiile

 Relatiile cu partea feminina

 Descrierea lui Ionut
Aspectul fizic: Abia îi înfiera mustaţa. Purta contăş de
postav albastru de Flandra, ciubote de
marochin roş şi jungher la cingătoare. Avea
cuşma plecată pe o sprânceană
Vodă Ştefan, călcând atunci în al patruzecilea an al
vârstei, avea obrazul ars proaspăt de vântul
primăverii. Se purta ras, cu mustaţa uşor
încărunţită. Avea o puternică strângere a buzelor
şi o privire verde tăioasă. Deşi scund de statură,
cei dinaintea sa, opriţi la zece paşi, păreau că se
uită la el de jos în sus.

Alexăndrel o figura cu
mustăcioară bălaie ceva
neliniştit şi nesigur.
Armele folosite:
Sus, stătea Vodă întru toată mînia, împresurat de
boieri; şi spătarul îi ţinea spata şi buzduganul.

Veni un hotnog, ca să-i vadă cartea; porunci să se

înlăture suliţile şi-i pofti cale bună.

S-a zvonit pînă la noi la sfîntă mănăstire Neamţu

că acest flăcăuaş al comisului Jder trage cu arcul,
cît nu se află oştean să-l întreacă.

Deşi scund de statură, cei dinaintea sa, opriţi la

zece paşi, păreau că se uită la el de jos în sus.” –,
şi care, înfăţişând tuturor sabia sa în formă de
cruce, ridicată în semn de binecuvântare şi
putere, făgăduieşte dreptate, să apere legea
creştină şi rânduielile pământului.
 Şi am mai auzit,
Animalele acestora: măria ta, că are doi
cîni învăţaţi la
In opera unii cai o relevanta remarcabila cum vînătoare şi erete cu
ar fi unul din primii cai legendari si anume clonţ.
Catalan.
„Catalan a fost adus tocmai din Ispania, din
grajdurile voievodului harapilor. Acei hoți I-am spus eu ale mele,
iscusiți l-au ținut ascuns o vreme, pe urmă l- cu vînătorile şi cu caii
au purtat așa din loc în loc până ce au ajuns în noştri de la Timiş.
Țara Leșască. Aici au dat într-un ascuns veste
la Varșava, la Crâm și la Suceava. Comisul a
trimes om anumit, cunoscător, care s-a ajuns
cu neguțătorii la preț. De-atuncea Catalan stă
la Timiș. Catalan era un pur sânge arab de
culoare albă, cu țintă în frunte, adus de la
maurii din Spania. Era găzduit la Herghelia
domnească de la Timiș. În jurul acestui cal se
dezvoltase o legendă prin care Ștefan cel
Mare era invincibil atunci când pornea la
lupte pe armăsarul preferat, cel cu puteri
magice.
 Ocupatiile:
In frgamentele de mai jos ne sunt
reprezentate unele activitati pe care
acestia le efctuau.
Câţiva negustori, ziceau ei, de ceară
aromată din luncile Siretului, folosită
pentru fabricarea lumânărilor din palatul
dogelui veneţian, se află în căutarea
mărfii lor prin preajma Timişului.
(Comert)
Şi am mai auzit, măria ta, că are doi
cîni învăţaţi la vînătoare şi erete cu clonţ.
(Dresaj)
I-am spus eu ale mele, cu vînătorile şi cu
caii noştri de la Timiş.
(Cresterea cailor)
M-am dus acasă ş-am stat. Iar măria sa a
bătut acel război. Atuncea a început să
se judece şi pricina mea. A mai trecut o
vreme şi a fost război la Hotin.(Lupte)

Relatiile cu partea
feminina:
Intalnim in opera adesea un triunghi
amoros .
Primii fiind Nicodim şi fratele său Simion
care se îndrăgostiseră, fără să ştie de
aceeaşi femeie, o grecoaică, Sofia, iar
aceasta nu i‑a plăcut numai un boier tânăr
al măriei sale; i‑au plăcut doi. În zilele de
frupt primea pe unul, în zilele de post pe
altul.
Fiind şi părintele său aplecat spre partea
femeiască, la Alexăndrel slăbiciunea e şi
mai mare, pentru că n‑are în el alte
puteri ca să‑l înfrâneze. Bune sunt toate
ale vieţii, dar cu măsură. El se poate
duce într‑o asemenea nebunie cu capu‑n
jos ca într‑o prăpastie, pe când părintele
său caută intrările şi ieşirile cu
chibzuinţă, stăpânind ce‑i place.

Iar apoi Nasta care era curtata de catre

Alexandrel dar il iubea cu adevarat pe
Ionut.
 Final
Va multmumesc pentru atentia acordata!!!
Sursa:
http://ltcaracuseniivechi.educ.md/wp-
content/uploads/sites/412/2017/11/
Mihail_Sadoveanu_-_Fratii_Jderi_-
_Vol1_VP-1.pdf
A prezentat Axenti Dumitru
elev al clasei a XI-a ,,A”