10plus.

ro

Fratii Jderi
de Mihail Sadoveanu

Idei principale:
- baza romanului o constituie cronicile lui Grigore Ureche – Letopisetul
Tarii Moldovei si Ion Neculce – “O sama de cuvinte”, dar si un vast
material despre Stefan cel Mare adunat de la predecesori: Alecsandri
(Altarul Monastirei Putna, Dumbrava Rosie), Delavrancea – Apus de
soare.
- Sadoveanu scrie inainte “Viata lui Stefan cel Mare”.
- Romanul este un roman istoric, dar totodata, epopee, cronica, legenda
si roman realist.
- Este o imbinare de genuri; de basm si balada, de credinte vechi
- Reconstituirea realista se realizeaza prin fabulos
- Cuprinde trei volume: Ucenicia lui Ionut, Izvorul Alb, Oamenii Mariei
sale.

Cartea se deschide cu descrierea hramului de la Manastirea Neamt, unde

multimea asteapta infrigurata sosirea lui Stefan. Atmosfera este de
multumire si echilibru. Tara are drumuri asezate, dregatorii, proprietatile
sunt asigurate prin danii si urice. In centrul cartii sta familia comisului
Manole Par-Negru, ai carei fii au indeletniciri dintre cele mai diferite.
Manole Par-Negru, boier de tara, necarturar dar credincios domnitorului
sau, fusese comis al raposatului Bogdan-voievod. Boierul de la Timis se
ingrijeste de sporirea hergheliilor domnesti. Pe de alta parte, comisul cel
batran este sfetnic luminat si un luptator viteaz in batalii. Infruntand cu cele
saisprezece steaguri ale sale pe turci, el moare eroic in lupta de la Vaslui,
asigurand o biruinta rasunatoare.
Simion, primul fecior al lui Manole, e viteaz si chibzuit, dar inchis in
sine. Este si el un mare luptator. In episodul din Polonia cand o elibereaza
din mainile rapitorilor pe Marusca, devenita sotia sa, ca si in apriga
inclestare de la Vaslui, unde va cadea alaturi de Manole comisul, Simion isi
arata marile lui calitati de om de actiune.
Dezamagit din dragoste, Nicoara, alt fiu al comisului, ia drumul
manastirii, devenind calugarul Nicodim. Mezinul Ionut i se adreseaza cu o
formula de reverenta curioasa: “badita Nicoara si cuvioase Nicodime”.
 10plus.ro

Carturar si sfetnic al familiei, Nicoara isi petrece viata “intru mahnire si

cartile sfinte”.
Satisfacut cu rangul de al doilea comis, Cristea sta sub influenta
frumoasei Candochia, fiind ispitit la un moment dat sa dea crezare boierilor
uneltitori impotriva domniei.
Damian, negutator pribeag la Liov, pretuieste mai mult averea decat
spada. Din Polonia sprijina totusi politica lui Stefan, instiintandu-l asupra
problemelor curente.
Junele Inut – expansiv si viteaz, un Fat-Frumos cuceritor, dupa cum
spune batrana cu ghiocul (aparitii care tind spre basm) : Mai uita-te o data la
mine, ca sa ma fac iar tanara. Semet si neostenit, el se angajeaza in actiuni
indraznete, care-i creaza un fel de legenda. In momentul chemarii lui la
curte, pentru a-si incepe ucenicia, tanarul apare pe un harmasaras pag, gata
de fapte mari : Abia ii infiera mustata. Purta contas de postav albastru de
Flandra, ciubote de marochin ros si jungher la cingatoare. Avea cusma
plecata pe o spranceana si zambea primaverii. Sangele lui clocoteste, dornic
de ispravi ; in acel copil e praf de pusca remarca fratele sau vitreg, calugarul
Nicodim. Stie sa fie bezmetic si prietenos. Era fluture, flacara, schimbator
ca un pui, pui de demon. Cunostea manuirea armelor si mestesugul
vanatului ; indranea sa incalece armasarii cei mai temuti. In lupte era
conducator iscusit iar cu timpul si-a dezvaluit si calitati de diplomat,
aducand stiri pretioase de la Stambul. Este supranumit Jder cel mititel si sta,
in toata trilogia, in primul plan al evocarii.

Celelalte personaje
In clipele grele pentru tara Stefan se sfatuieste cu arhimandritul
Amfilohie Sendrea, ruda apropiata, om de cultura bizantina, ca si
domnitorul. Hotararea domnului de a schimba lucrurile, asezand domnia pe
temelii noi, gaseste incuviintarea arhimandritului : Trebuiesc, stapane,
boieri si dregatori tineri, care au crescut intru credinta si frica domniei tale.
Ridicand boierime noua… iti gasesti si ostenii care sa umble cu vrednicie
inainte, nu sa-si caute papucii in urma.
Un portret mai conturat ca altele este cel al comisoaiei Ilisafta, mama
fratilor Jderi. Vioiciunea jupanesei de la Timis denota o inteligenta
sclipitoare ; sub asprimea ei e multa gingasie – nu se afla in acea parte de
tara suflet mai blajin decat al comisoaiei.
Ceilalti oameni ai mariei sale sunt oameni simpli ca starostele Nechifor
Caliman – razes, este un mosneag uscat si darz… Avea semn domnesc la
caciula si in mana dreapta toiag si toporisca. In fata lui Voda starostele se
 10plus.ro

fuduleste cu multa umilinta, povestind cu umor. Cei sapte feciori ai lui sunt
toti vanatori in slujba domnitorului. Voinici si de isprava, ei sunt aparitii de
basm. Pe doi dintre ei, cu care discuta Ionut, acesta ii vede ca personaje de
basm, zicandu-le Sfarma-Piatra si Stramba-Lemne.
Desfasurarea epica
In primavara anului 1469 Stefan este asteptat de o mare multime de
oameni la manastirea Neamtului. In intampinarea voievodului au venit
oameni din toate partile – Gramezile de oameni prinsera a se misca
nelinistite.
Jder cel mititel, fiul mezin al comisului, vesteste ca alaiul domnesc se
apropie. Domnitorul se arata poporului cu inima deschisa ; politica
voievodului se baza pe increderea ce i-o aratau acesti oameni.
Fratii Jderi aveau cu totii pe obraz, sub coada pleopei stangi, acel semn
oval, cat ai pune degetul cel mare, impodobit cu par de culoarea jivinei a
carui porecla o purta comisul.
Cel mai mic dintre frati va fi destinat din porunca domneasca uceniciei la
curte pe langa oamenii de arme, pentru a deprinde mestesugul strategiei si a
se obisnui cu greutatile vietii de ostean. Aceasta este semnificatia primului
volum al trilogiei. Scoala razboiului este in realitate scoala vietii, caci,
impresurata de dusmani, tara trebuie aparata.
Figura domnitorului este vazuta in momente caracteristice : calatorind
prin tara, facand judete, intalnindu-se cu dregatorii, conducand ostirea sau
examinandu-si constiinta in clipe de meditatie. Tara Moldovei cunoaste
belsug de roade si vanat. Renumele cailor a trecut peste hotare. Despre
faimosul Catalan se spune ca, asemenea cailor din basme, poarta noroc
domnitorului – si dusmanii stiu asta. Se si zvoneste ca niste iscoade ar
incerca sa rapeasca din grajdurile de la Timis calul alb cu tinta in frunte al
lui Voda. Dar comisul cel batran si Simion, impreuna cu altii, descopera la
timp pe vrajmas.
Ionut freamata pentru frumoasa jupaneata Nasta, fiica unui boier din tara
de sus, de care se simte atras si tanarul sau prieten Alexandru, vlastar
domenesc si frate de cruce. Invazia tatarilor pune capat dragostei, caci, luata
in surghin, jupanita Nasta va fi inchisa intre zidurile Cetatii Albe. Dand
dovada de eroism, angajat intr-o lupta disperata, Ionut nu reuseste totusi s-o
descopere. Tanara fata nu mai era acolo. Cuprinsa de mahnire se aruncase in
mare din corabia ce-o ducea la Stambul.
Stefan gaseste timp, in ciuda razboaielor, sa-si refaca viata de familie.
Cateva episoade din cel de-al doilea volum sunt dedicate casatoriei cu Maria
de Mangop, coboratoare din imparatii bizantini. Pe alt plan se desfasoara
 10plus.ro

dragostea dintre Simon Jder si sprintena Marusca, fiica tainuita a

domnitorului. Rapita de jitnicerul Niculaies Albu, nepot al unui boier fugit la
lesi, Marusca e dusa cu sila in Lehia. In tentativa reusita de a o salva pe
Marusca Jderii isi arata inca o data iscusinta.
De o parte e prezentat si cadrul natural, de o frumusete mareata.
Voievodul participa la o vanatoare domneasca la Ivorul Alb, cautand nu atat
vanatul obisnuit cat singuratatea unde salasluieste bourul cel tare, locurile
legate de amintirea unor vechi traditii.
Tara Moldovei statea de veghe. Trimis de domnul sau, Ionut a patruns in
tainele politicii otomane, aducand de la Constantinopol stiri pretioase despre
intentiile expansioniste ale Sultanului. Stefan Voda si tara vor infrunta, in
ce-l de-al treilea volum, Oamenii Mariei Sale, pericolul turcesc. Toata tara ia
parte la lupta, direct sau indirect, ostirea moldoveneasca rezistand impotriva
mult mai numeroasei armate turcesti, formata din luptatori de profesie,
mercenari. Batalia de la Vaslui din 1475 demonstreaza ca nu multimea
luptatorilor, ci patriotismul hotaraste victoria. Explicatia victoriei lui Stefan
consta in sprijinul nepretuit din partea poporului. Dand pamant taranilor,
facandu-i razesi, (eliberarea din iobagie), domnitorul si-a asigurat osteni
devotati : oamenii Mariei Sale.
Figura lui Stefan cel Mare
In realizarea portretului lui Stefan cel Mare Sadoveanu culege marturii
din cronici si izvoare straine dar si din legendele folclorice, numeroase : Se
vorbeste prin sate despre maria sa ca-i om nu prea mare de stat, insa
groaznic cand isi incrunta spranceana ; sunt relevate trasaturi, indirect, din
clasicul portret schitat de Grigore Ureche. Se vorbeste ca Maria sa are
pecete pe bratul sau drept si legamant sfant. Intrand in al patruzecilea an al
varstei, stralucitul chip al domniei era in culmea barbatiei. Ca trasatura
dominanta, se remarca o puternica vointa. Avea o puternica strangere a
buzelor si o privire verde taioasa. Viteazul om de arme impune respect si
admiratie. Desi scund de statura, cei dinaintea sa, opriti la zece pasi, pareau
ca se uita la el de jos in sus.
In momentele grele, boierii sunt cuprinsi de panica ; in aceleasi
imprejurari maria sa pare de bronz, izbutind sa-si tie, sub zambetul
batjocoritor din afara, zbuciumul launtric. Voievodul feudal cultiva virtutile
cavaleresti : cinstea, generozitatea. In juru-i el vrea inimi arse de credinta,
acest fapt atragand, ca drept rasplata, bunatatea domneasca. Loialitatea
trebuie sa asigure biruinta in bataliile jertfei pe care domnia sa urma sa le
viseze in nopti de neliniste. In actiunile sale domnitorul se sprijina pe
devotamentul oamenilor din popor.
 10plus.ro

Cu toate contrastele, el nu pierde din aureola sa : semet si generos,

impulsiv si drept, personajului descris de Sadoveanu ii sunt specifice energia
si gravitatea.
In convorbirile cu solii venetieni conducatorul politic priveste
evenimentele cu patrundere, in spirit realist : Sunt in lume crai si imparati:
puterea lor e slabiciune daca nu inteleg de ce rasare si asfinteste soarele.
Expansiunea turceasca putea fi oprita, crede el. Eu socotesc ca puterea lui
Sultan Mehmet e mare, insa n-o cred nebiruita. Pentru victorie ar fi fost
nevoie de o coalitie puternica. Sa ne inarmam pe dinauntru cu credinta tare,
dar pe dinafara sa nu uitam a pune zale si a tinea in mana sabie ascutita.
Logica strategului, apreciata de solii straini, arata ca omul de arme a baut
din apa intelepciunii din aceeasi fantana din care s-a adapat apusul. Stefan
avea cultura bizantina.
Tara bantuita si saracita de rai trebuia salvata. Clarvazator, Stefan
intelege sa dea multimilor dreptatea de care erau insetate. El a fost barbatul
cel dorit de morti si asteptat de vii. Bratul mariei sale a lovit, a stapanit si a
calauzit (…) . A prigonit pe lotri ; a batut peste falci pe dusmani, a grabit
sfarsitul vicleniilor. Aceste cuvinte exprima esenta portretului.
Miticul si balada
Credintele si datinile moldovenilor ni se dezvaluie permanent, pe tot
parcursul romanului. Elemente de mit, basm, laolalta cu traditiile transmise
din vremuri indepartate se integreaza in viata de zi cu zi. Existenta
oamenilor se desfasoara dupa calendarul crestin dar este mai potrivita mai
ales dupa ritmul naturii, cu care oamenii sunt infratiti : boncaluitul cerbilor,
plecarea cocorilor, cand plezneste splina porcilor, sunt toate cunoscute
printr-o stiinta veche de cand lumea. Cand cocosii canta cu glas schimbat de
spaima, sapte nopti cu pliscurile intoarse spre rasarit, se cutremura pamantul.
Atunci, in numarul berbecului, dupa cum citeste dascalul Pamfil in
gromovnicul lui, va fi vrajba si taiere intre imparati.
Mos Irimie, la care Ionut poposeste, e un morar ciudat ; avea un copil
care iesise dintr-un ou parasit, clocit de morar timp de noua saptamani la
subsuoara stanga. Il creste Tartorul si-l trimite din cand in cand lui Irimie.
Amanuntele sunt de o bizanterie extrema – apoi ni se mai spune ca oul era
primit de morar de la un iepure.
Pe langa aceasta staruie in roman povesti miraculoase, femeile incearca,
prin practici magice, sa influenteze destinul : Toata ziua umbla femeile aicea
la Timis cu visuri, descantece, bobi si vraji. De pilda nana Chira, o vestita
vrajitoare are papusi de ceara cu ochii semincioare de mac in care ghiceste
destinul oamenilor.
 10plus.ro

Apoi, cand Ionut intarzie noaptea pe drum, Ilisafta evoca tot felul de
intamplari si fantasme, duhuri, care i-ar putea pune viata in pericol. Insa mai
multa spaima e pentru cele auzite, decat pentru cele vazute.
Miraculosul tine si de spiritualitatea epocii medievale. Onofrei Caliman
povesteste de un camp lung in care umblau mistreti negri in ciurde ; in urma
lor umblau calareti fara cap ; deasupra cerul era innegrit de corbi. Ionut este
infricosat cand trece pe langa zidurile cetatii Neamtului – este convins ca
aici salasluiesc duhuri, caci multi le-au auzit chemand. Oamenii se apara
aprinzand focul, vorbindu-le cailor, cantand (Ionut se apara cantand
impotriva nalucilor provocate de belsugul si taria miresmelor).
Samoila si Onofrei … se duceau cu graba spre sesul Moldovei si
taceau… avand stiut ca-i primejdie sa slobozi cuvant la miezul noptii…
Atuncea pasesc pe iazuri stemele, ca niste muieri subtiratice infasurate in
borangicuri aurii.
In roman apar cai nazdravani : Catalan, calul lui Stefan a nechezat de trei
ori si batalia de la Baia a fost castigata.