Sunteți pe pagina 1din 3

FRATII JDERI-REZUMAT

Trilogia „Fraţii Jderi” este alcătuită din romanele „Ucenicia lui Ionuţ” (1935), ,,Izvorul-
alb”(1936) şi ,,Oamenii Măriei sale”(1942).Aceasta evocă epoca domniei lui Ştefan cel Mare
între anii 1469 şi 1475, fiind considerată o epopee, un amplu poem epic care povesteşte fapte
eroice, împletind datele istorice cu produsele ficţiunii şi ale legendei.
Primul volum se deschide cu descrierea hramului de la Manastirea Neamt, unde
multimea asteapta infrigurata sosirea lui Stefan. Atmosfera este de multumire si
echilibru. Tara are drumuri asezate, dregatorii, proprietatile sunt asigurate prin danii si
urice. In centrul cartii sta familia comisului Manole Par-Negru, ai carei fii au indeletniciri
dintre cele mai diferite.

În acest moment intră în scenă Ionuţ Jder care vesteste ca alaiul domnesc se apropie şi
Nechifor Căliman. Din povestea bătrânului staroste, plină de umor, aflăm despre războiul lui
Ştefan „cu această ţară fără rânduială”, unde poruncesc „mulţi stăpâni”. Tot acum se
conturează vechiul conflict domnitor-boieri.
Facem apoi cunoştinţă cu familia lui Manole - Păr Negru al cărui feciori sunt cu toţii
închinaţi slujbei domneşti: Simion-comis şi el; Nicoară - călugăr care sub anteriul monahal
poartă arme; Cristea al doilea comis aflat sub influenţa frumoasei sale sotii Candachia,
Damian-neguţător la Liov dar „ochiul deschis al domnitorului” peste hotare, Ionuţ - mezinul
care este chemat tot in acea zi în slujba domnească.
Intrand in slujba coconului domnesc,Jder cel mititel si Alexandrel-Voda incep sa se
cunoasca,povestindu-si diverse lucruri.Micul voievod ii marturiseste lui Ionut l-a luat sub aripa
sa ca pe un prieten si doreste sa-i marturiseasca “ o taina de dragoste” dar nu inainte de a se
lega o” fratie de cruce” intre ei.
Intriga se învârteşte, mai ales în jurul tentativei nereuşite a lui Gogolea Pogonat de a-l răpi pe
Catalan,armăsarul domnesc care are însuşiri magice deoarece in el este concentrată puterea
voievodului.
Arhimandritul Amfilohie şi părintele Timotei sunt dascăli vestiţi de la care Ionuţ are multe de
învăţat. . Candoarea tânărului erou -Ionut Par-Negru-este reliefată mereu de către Nechifor
Căliman, care îl numeşte „mânz”. Tânărul cunoaşte şi prima criză erotică. Dragostea pentru
jupîniţa Nasta, de la Ionăşeni, îl determină să trădeze frăţia de cruce cu Alexăndrel-Vodă - fiul
domnitorului. Are prilejul să-şi treacă examenul de oştean adevărat, prin lupta vitejească cu
duşmanii lui Vodă, salvând viaţa fiului domnesc. Ionuţ dovedeşte că este format ca oştean în
timpul luptei contra tătarilor când îl ajută pe Simion să captureze pe fiul lui Mamac Han. Apoi,
cum se întâmpla frecvent în acele vremi, are loc o ieşire în pradă a tătarilor în urma căreia
cade în robie jupâniţa Nasta - prima dragoste a lui Ionuţ.
Evadarea necugetată din cadrul familial este până la urmă pentru Ionuţ o călătorie
cognitivă(cunoscuta) - temă epopeică(se refera la fapte de eroism) şi ea în roman. Aflând că
jupâniţa Nasta a fost vândută unui serai, Ionuţ se duce de unul singur s-o smulga din mâinile
turcilor chiar in cetatea lor bine apărată. Dar jupâniţa, pentru care a fost întreprinsă întreaga
acţiune eroică nu se mai află printre cei vii, deoarece preferase să se arunce din vapor în apă
decât să cadă în mâna turcilor.
Volumul următor - Izvorul - Alb este romanul cunoaşterii magice. În această carte
se înmulţesc credinţele mitice care sunt întărite şi prin dimensiunea monumentală şi
fantastică conferită, unor supuşi ai domnitorului cum ar fi fraţii Căliman, feciorii starostelui
Nechifor Căliman; Onofrei (Sfarmă - Piatră) şi Samoilă (Strâmbă - Lemne). Cetatea Neamţ
este locul de recluziune(inchisoare) al lui Ionuţ Jder, un topos(o idee,tema,loc comun) unde
recunoaştem tema exilului existenţial al individului , condiţie necesară reintegrării sociale a
inocentului Jder.
Are loc casatoria lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop,urmasa a vechilor Comneni
.Jitnicerul Neculăieş Albu o răpeşte pe Maruşca, fiica lui Iaţco Hudici şi dragostea târzie a lui
Simion cu care comisoaia Ilisafta Jderoaia la inceput nu este de acord dar acceptand-o pe
parcurs.. Expediţia recuperatoare la Volcineţ, în Polonia, întreprinsă de Fraţii Jderi - o familie
de moldoveni autentici,inimosi,semeti,curajosi,ambitiosi si suspiciosi,a-i caru-i barbati lupta tot
timpul cot la cot,biruind intotdeauna - este un episod eroic şi cavaleresc şi în acelaşi timp de
pedepsire a unor duşmani ai domitorului.
Nucleul narativ al volumului, unde Ştefan cel Mare apare în prim-plan, este scena
vânătorii de la Izvorul Alb. Vânătoarea domnească devine un ritual de
iniţiere(introducere). Pelerinajul domnesc ilustrează motivul căutării - al soluţiilor de
împlinire a unui destin individual - al domnitorului şi altul colectiv - al Moldovei.
Domnul este exploratorul şi pentru a lămuri sensurile prezentului şi viitorului este
necesară contopirea cu trecutul care se realizează prin confundarea în elementul
naturii. Călăuză în această călătorie este legendarul ,,bour alb”. Iniţierea în cel mai
înalt grad în tainele naturii o întâlnim la mag care este schivnicul de la Izvorul Alb
(peşteră este loc al meditaţiei), dar adevăraţi magi sunt şi cuviosul Nicodim,
arhimandritul Amfilohie Şendrea ,dar şi Ştefan cel Mare, care preia semnificaţia unor
aspecte ale cosmosului şi le aplică în planul guvernământului.

Oamenii Măriei sale, cel de-al treilea volum al trilogiei Fraţii Jderi, este un
roman al cunoaşterii raţionale. Dacă primele două volume alcătuiesc o cronică de
familie, având în vedere provizoriul, viaţa de toate zilele, fiind în acelaşi timp şi o
cronică socială, care analizează procesul alcătuirii unei noi societăţi, în Moldova,
bazată pe rânduială şi dreptate, ultimul volum este mai încărcat de istorie, este o
frescă a întregii Moldove, care se întăreşte pentru războiul cu turcii. Romanul
urmăreşte evenimentele petrecute între 1474 şi 15 ianuarie 1475, când a avut loc
lupta de la Podul Înalt.
Este povestită în acest volum căsătoria lui Simion Jder, ridicat mai întâi la rangul
de postelnic, cu Maruşca, pe care tânărul o aduce din casa părinţilor ei, la Timiş
sunt prezentaţi apoi în roman căpitanii luaţi prizonieri de Ştefan în lupta cu Radu
cel Frumos, de la curtea căruia Ştefan răpise pe Domniţa Voichiţa cu fiica sa
domniţa Maria.
Este urmărită viaţa şi grijile comisoaiei. Ilisafta privind căsătoria mezinului Ionuţ,
dar ştirile cele mai alarmante sosesc de la Brăila şi din Balcani.
Armasarul Vizir da semne de “boala” dar comisoaia Ilisafta stie ca aceasta boala
a armasarului domnesc,Vizir prevesteste ca si “Catalan cel batran” razboiul.
Postelnicul Stefan trebuia sa le “mute” pe Doamnele de la palat.Alvanitul
Atanasie a fost trmis de Sandrel-Voda sa saboteze drumul doamnelor Radului
Voda,vrand sa le duca la manastirea din Pangarati iar pe cei care le insotesc sa-i
raneasca fara sa le ia viata.Dupa ce i-a marturisit parintelui Nicodim de cine a
fost trmis la aceasta fapta,Atanasie s-a sinucis in fata Postelnicului,a lui Ionut si a
parintelui.
Arhimandritul Amfilofie Sendrea il indeamna pe Ionut sa plece de la vederea lui
Sandrel-Voda iar tot atunci afla cine a fost mama lui si cine este Amfilofie
Sendrea cu adevarat si de ce acesta tine atat de mult la Ionut.
Mos Ilia ii aduce la cunostinta lui Ionut ura care s-a aprins in Sandrel-Voda pt.
el.Ramanand fara bani,Grigorie Gogolea Ratoi si Toma lui Bogat au intrat in
slujba lui Sandrel insa mos Ilia a vrut sa moara ca un crestin spunand ca a ajuns
la cumintenie,refuzand sa-si urmeze tovarasii de aceasta data..Ii mai spune lui
Ionut ca tot Sandrel i-a trmis atunci,pe el si pe tovarasii lui,la prima intalnire cu
Fratii Jderi/o parte din ei,sa-l rapeasca sau sa-l “doboare” pe Catalan,insa au dat
chix si acum Sandrel doreste sa se razbune pe acel “prieten ca l-a vandut”
furandu-i dragostea.
Amfilofie Sendrea il trimite apoi pe Ionut in imparatia lui Mehmet Sultan “ sa
umble,sa auda,sa ajunga la Aton si sa cerceteze si acolo,si cele aflate si vazute
sa le aduca el singur luminatiei sale.” Deoarece”ca barbat din tagma
razboinicilor” “instiintarile lui sunt mai de folos mariei sale”.
Ionut afla ca Sandrel-Voda vine in cateva zile la porunca parintelui sau.Jder
stiind ca Sandrel v-a trebui sa se odihneasca in aceeasi chilie unde se sfatuia el
si arhimandritul,pune la acle o pozna de care si-a adus aminte ca a infaptuit-o si
parintele sau,Manole Par-Negru ,impreuna cu un boier,prin care sa-l faca pe
coconul domnesc sa-si regrete faptele si sa-l sperie.
Jderul si Botezatul si-au afcut intrarea pe taramul lui Mehmet Sultan,ajungand in
fata lui Soliman –Beg pt. a fi judecati.Cei doi isi cautau han pana ce au fost duci
inaintea lui Hrana-Beg,unde Ionut Jder s-a luptat cu cel mai puternic om al lui
Hrana-Beg pe nume Uzun,biruindu-l.,insa nu a savarsit un lucru bun deoarece s-
a facut remaract si a atras atentia ismailitenilor asupra sa.H-B l-a numit pe Ionut
Pehlivan deoarece nu puteau rosti numele lui,dar mai tarziu spunandu-i-se Onu
Par-Negru.Ii intreaba de unde vin,tatarul spunandu-i ca vin din Ac-Iflac-adica
Tara Moldovei- si ca se indreapta spre o manastire din Aton.Dupa ce au
indeplinit porunca lui Stefan –Voda si dupa ce s-au intors in tara lor,s-a iscat
razboiul dintre Tara Moldovei si turci.
Pe campul de lupta de la Podul Inalt, pier vitejeste, de toata lauda si toata fala,
unele dintre importantele personaje ale acestei trilogii, “Oamenii mariei sale”
:Manole Par-Negru imperuna cu Simion,starostele Nechifor Caliman impreuna cu
unul din fii acestuia,Samoila.
Vestea pieirii acestora,adusa de arhimandruitul Amfilofie, ajunge si la Timis,unde
comisoaia Ilisafta Jderoaia impreuna cu sotia lui Simion,Marusca,au pornit cu
sania in aceeasi zi la Vaslui.
Trilogia se incheie prin trecerea in condica a parintelui Nicodim ,a faptelor din
acel an,1475, si prin intoarcerea lui Ionut Jder de la Sfantul Munte si de la Braila.

(In acest roman Comisoaia Ilisafta se aseamana cu o Vitorie Lipan in care binele
si raul sau pericolul i se arata in vise,descifrandu-l dupa semnele care i se arata.)

S-ar putea să vă placă și