Sunteți pe pagina 1din 6

Povara bunatatii noastre Ion Druta Romanul incepe prin descriera Cimpiei Sorocii cum o iarna grea nu inceta

deloc. Ningea in continuu si nimeni deja de citeva zile nu mai avea ce miinca. La un moment dat acesta ninsoare le aduse aminte de Craciun. Dar, plus la aceasta lupii au inceput sa navaleasa in satul Ciutura unde are loc actiunea. Oamenii nu erau pregatiti si deseori se intimpla ca ei sa le manince oile sau sa le roada usile. Toate aceste descoperiri se facura abia in primavera devreme cind la iarmaroc au venit toti pentru a vinde sau cumpara. Dar, de scaparea acestor lupi oamenii au vorbit ca era o dihabie roscata care i-au alungat , ba chiar i-a si omorit pe unii din ei. Dar apoi actiune se pozitioneaza asupra personajelor principale care incep a-si construi casa pe dealul cel mare . Acestia erau Onache Carabus si sotia sa Tincuta, defapt, Onache cu prietenul sau Haralampie erau foarte buni amici si inca din copilarie ei au decis sa se faca ambii casele pe acest deal unde nu locuia nimeni, pentru a fi ei primii. Dar,Haralampie se considera mai presus de el cu toate ca dorea numai bogatia, si el isi construieste casa pe dealul mic si cum era obiceiul toti au venit la claca , pentru a-l ajuta si astfel toata lumea era bucuroasa de cele facute de el. Pe cind ambitia lui Onache cu gluma, nu i-a reusit asa de bine, el numai cu sotia sa au muncit ambii singuri foarte greu, saraca Tincuta nu mai putea de jale ce vorbeste satul despre ei, ca sunt doi nebuni. Dar, incetul cu incetul au pus singuri podul el a facut o portita asa cum era bine venit, si parca nu erau toti fericiti, pina cind intr-o buna zi pe neprins de veste vine acea dihanie la ei roscata , care defapt era un ciine zdravan si frumos, astfel, casa era ca celelalte cu ciine si portita cum isi dorea Tincuta. Dar, intr-o buna zi cind veni matusa Tincutei , Ileana si zari acea potaie care a inspimintat pe toti, nu-I vena sa creada ca Onache era asa in stare sa iubeasca un ciine. Apoi vestea s-a raspindit repede si primii care au venit au fost cei doi intelepti ai satului fratii Morari ce nu aveau nici o legatura cu moara, si s-au uimit, apoi rind pe rind casa le era vizitata si ajutati in cele gospodaresti de era mai mare dragul Sotiei sale disparindu-i jelea. Iar casa lui Haralampie deja isi pierduse prestigiul si dealul mare a lui Onache a devenit mic pentru batrini.
1

Intr-o sera venira la ei 2 ceobeni, care ciinele latra foarte tare, iar Carabus i-au primit pe noapte. Acestia au spus ca ciinele seaman cu cel din legenda lui Alexandru cel Bun, numita Molda, care sa inecat in lac. Si astfel ciinele a devenit cu numele de Molda. Dar anii trecura si cum traieau bine,, pe neprins de veste incepe primul razboi mondial. Primele bombardamente au speriat ciinele care a plecat departe nestiind incotro.Onache pleaca la lupta ca si ceilalti din sat, dupa 4 ani de razboi se intoarce acasa,, dar se afla de partea celalta a Nistrului, dar, nu putea trece ca apa era mare si gheata se dezgheta, iar inamicul era la hotar. Asa ca decide sa sara in apa aruncindu-se in miinele Dumnezeului, cit pe ce sa se inece si parca cineva il apuca de spinare si il scoate la suprafata, trecind malul, aceasta era Molda. Apoi ei apuca prima casa , care era a unei batrinici pe nume Calugarita deoarece vizita manastirea. Anuma ea la ajutat pe Onache sa se insanatoseaca si sa-i ofere haine si griu, urindu-i drum bun. Mergind spre rasarit unde era pozitionata casa sa, auzi clopotul ce suna si glasuri de oamnei in departare, el credea ca se face slujba, dar la un moment dat si-a dat seama ca e vorba de incendiu, plecind repede spre Ciutura gasi acea fintina veche de stejar intreaga de unde vine si denumirea satului, si citeva case arse in urma razboiului. La un moment dat toti s-au asezat pe niste pietre si vorbeau si nu intelegeau cum acest strain tine la cest sat. Pornind incet spre casa , unii din oameni il recunoscu dupa glumele facute si mica fetii pe Onache, si striga tare Onache!!!!! Toti se bucurara. A 2 zi toti cu sotiile au plecat in padure pentru a admira frumuseta padurii ce se intindea pina la Balti. Numai Haralampie nu a dorit sa merga cu sotia sa. Venirea acelei primavera nu a fost sa viina si ciinele, dar sa lasat cu venirea a multi copiii, Onache a avut o fiica Nuta, dorind baieat, dar si asa era bine. Haralampie a avut un baieat Nica, iar cei doi frati Morari 2 baieti si ei , Tudorache si Mircea. Asa ca trebuia cineva sa-i invete, deoarece, satul se mari si in clasa erau cca 11 elevi. Profesor din Bucuresti vine Micu Miculescu, care la inceput i-au invatat a-l stii pe Alecsandri, apratorul taranimii, ca mai apoi sa stie carte si aritmetica. Cea mai agera era Nica a lui Carabus, care invata repede poeziile si a citi. Asa ca duminicele in scoala faceau asa unele concerturi de spuneu toti poezii si se mindreau parintii. Scoala se mari ,
2

si rechizite noi trebuiau, intr-o buna zi profesorul Miculescu pleca dupa rechizite, cumparind si finisind se insera , si nu avea cu ce veni acasa. Pe alaturi trecu Haralampie care mai demult dorea sa fie director la scoala si l-au pus pe invatator, el era cu trasura de cai foarte frumosi si de rasa, drept motiv ii spuse ca nu pote opri caii ca sunt prima oara la trasura si ca va gasi el cu ce sa vina pina-n Ciutureni. Asa ca profesorul nu a zis nimic , dar cum a juns la scola a pus cele cumparate in clasa si dus a fost la Bucuresti, raminind copii fara profesor, si uitind cu timpul cele invatate, numai fiului lui Haralampie Nica, a invatat mai departe scoala. Anii au trecut , in familia lui Onache au aparut 2 baieti mari de 17 ani care deja lucrau munca cimpului. Si astfel, in fiece sera in casa lui Carabus se icepu a fce unele sezatori. Anume baietii din sat veneau pentru ao vede pe ica lui asa frumoasa cu un bust mare. Toti au incercat sa o curteze dar nu reusira nimeni pentru ca era incaptinata. Dar, in urma unor conflicturi cu Haralampie cu hotarul dintre pamintul lor, ca ia rupt visinii si el ciresii au umblat mult prin judecati , si nu au lamurit nimic. Dar intr-o sera fiul lui Haralampie, luindu-si inima in dinti porni si el la sezatoare, zicind ca ce ara tata, are da eu nimic. Asa ca intre el si Nica sa ajuns pina la o nunta, dar din cauza neintelegirilor,, ca Carabus spune ca cum a luptat pentru acel pamint si acum sa-l ofere zeste lui Hralampie, nu. Deci nu s-au casatorit cei doi. Nica casatarindu-se cu o alta fata, unde tatal sau era mindru. Dar intr-o nopte de vara cind Nuta venea de la Iasi, pe jos din urma o ajunse o trasura cu fin, in care era Mircea, fiul lui Mircea si Safta niste oameni cumsecade. La un moment dat drumul lung si anevoios a facuta pe ea sa se suie in caruta, dupa ceva mers ambii se cpurinse impreuna si isi dadura sarutari altora si imbinari trupesti. Dar, sa nu o vada nimeni in sat o ascunse in fin, numai cosul cu papura o dadu de gol cind cazu in fata portii lui Onache si o zari. A 2 zii ambii parinti au fost de acord cu nunta acestora. Veni si primavera, anotimpul semanarii macilor, Onache nu o mai vedea pe sotia sa de ceva vreme, insa ea umbla dupa lagaturi de maci. Cind intr-o zi el a vazut atita floare de mac inograda I se facu rau, deoarece, de mic a mincat seminte de mac si a dormit citeva zile si toti s-au ingrijorat. Insa la o buna zii cei de la drept i-au confiscate aceste
3

plante in numar mare, si nevind cu ce le plati era nevoit sa plece la razboi de partea Rusiei, si mre jale sa lasat cu plecara lui, au plins si Tincuta, si cei 2 frati si Nuta. Peste ceva vreme vine el de la razbpi osindit si cam batrin. Dar baietii doreau sa-si cumpera basti pentru cap ca sa semene cu adevarati soldati, dar nicidecum nu puteau. Dar, cu trecerea lui Haralampie de partea romanilor, autoritatile ruse au confiscate casa si au impartit-o satenilor, care era ca un pod de trecere ce nu avea valore. La fel se temea si Carabus,dar norocul i-a suris. Intr-o buna zi veni un regiment de soldati in sat, el a crezut ca vine la el, dar nu asa o fost ei au venit la Carabus pentru locuinta pentru citeva luni. In aceste luni se atasa de acel soldat rus care era ca-m tacut si foarte stimator. Iar baietii lui Carabus, nu il mai asclutau , veneau sara tirziu acasa si miroseau a tutun si beiau des. Nuta era c-am trista deoarece de ceva timp Mircea care a plecat pe front nui mai scriea nimic, deja credea ca area pe alta auzind de la cei din sat. Ea muncea zi de zi ca o furnica, da Carabus dorea si el un mostenotor dup ace ambiii feciori au murit si ei pe front. Asa ca intr-o toaman devreme cind s-au compt de minune prasadele pe care le avea el in gradina, si numai la sunt, a scos un paner in fata portitii si dindu-le la toti copii si-a adus aminte de copilara sa si nepotul pe care-l dorea. Anii treceau si Nuta nu a primit nici o scrisoare, mai intii a primit-o parintii lui si asta a frapat-o cel ma tare. Dupa vreo 5-6 ani de razboi Mircea a sosit acasa cu o profesoara foc in fusta alba, Kasandra care aveau o idila ambii impreuna dar nu se prea vedea. Ajunsi in sat nu prea ii cunoscu cineva, dar parintii si atit. Cind au plecat la Nuta, ea ca o femeie lucra pe cimp, si nu a zis nimic de femeie ca de obicei tinind in ea totul. In seara ceea cind a dat petrecerea de revenire a casa a lui chiar si socrul Onache a observant aceasta situatie rece intre fata lui si ginere. Toti sa-u culcat in acea sera, prima Nuta necajita, in patul ei nevorbind nimic, dar cei doi ramanind citeva ore discutind intre ei. Dar defapt nu a fost nimic, ca mai apoi Nuta sa se impace cu Mircea. Dar , o alta veste necajita se abatu, Mircea trebuia sa plece la razboi, si a plecat pe vo 3 ani, sotia credea ca a murit deja, dar a venit acasa si cu ordinal SLAVA cu care se mindrea. Nuta era pe deal si culegea rasarita si tocmai sa mirat cind la vazut , dar a inceput sa o ajute, si cam vo 2 ore de munca, el zari pe malul celalat spre Prut pe Nica, la
4

inceput nu-I trase atentie, ca mai apoi cind sa oboseasca ambii , sis a nu pota sa urce in caruta, Nica veni singur dar se temu sa nu fie ca un dezertor roman, asa ca lasase hainele si pusca pe celalat mal .In fine ea ajutat el, dar dragostea fata de Nuta se inaripa foarte tare, astfel ei au stat la acea cina de taina cum o intituleaza autorul, si s-au mai descatusat unii altuia. Trecu si razboiul, dar se lasa foamete mare, ca tocmai si pelinul se usca unde se mai auzi ca in Ciutura sa se usuce asa usor pelinul. Toti umblau ca dupa razboi si foame, zgriboliti Nuta abia mai vena pe la tatal si mama sa, toti se alinau cu ce puteau. Cum veni primavera au inceput ploiile si totul a revenit la normal Tincuta puse mac in gradina, Onache cu portita , parca reinviise o noua lume. Insa o veste rea si grea se abatu, la urechile lui Nuta, asa si este , Tincuta defapt a murit la 40 de ani in urma grijei si foametei, Onache sa staruit ca moartea sa fie asa cum se dorise ea, cu pomene si la praznic de 9 si 40 de zile sa vina toti. Timpul trecea si Onache se schimbase in bine, se berberea si cauta de el asa cum Tincuta nu era el nu se mai sfia ca atunci cindva. In caasa a facut ceva schimbari, ceasul la schimbat in alta parte, a stricat vatra si a reconstruit-o si a pus podele de lemn ca sa nu raciasca. Toate acestea lui Nuta nu-I cam placea, dar se impaca cu gindul, plus ca mai vena pe la el cite o vecina sa-I aline durere. Viata deja mergea foarte bine, fiica venea la Carabus cite odata in saptamina ca sa-l ajute sis a mai vorbeasca, Mircea era pe acsa o ajuta, pina intr-o zi cind il impuse cei de la colhoz sa lucreze tractorist. Nuta vorbind cu tat lei ce-I de facut, ii spuse ca o sa vorbeasca el cu Mircea, ca asta-I lucru greu sit imp pierdut si familie distrusa. Dar nu a fost asa, Mircea a fost incadrat in colhos cu un MTS-rile si rareori venea acasa, ea raminea fara sot uneori si ce-i trei copii fara tata. Asa ca intr-o zi Nuta ii spuse tatalui sa vorbeasca cu ginerele , pote la scoate din tractoarele astea si ii va baga mintile in cap. Deci asa si a facut o perioada Mircea a stat pea casa avea grija de copii casa si sotie. Pina intr-o zi cind a fost angajat ca secretar general si de aici a in ceput si inbogatirea lor treptat, de la secretar general a juns mina dreapta a directorului de colhoz si deja avea alta abordare. Cu aceasta ocazie trebuia de dat o petrecere, dar nu stia cind, anume a fost atunci cind Nuta sa intors de la spital nascindu-I un baietel, ce semana cu Onache,
5

de era mai mare dragul. La aceasta cumatrie au venit toti, brigadiri, secretary, dar Onache nu a fost chemat pe motiv ca va veni singur, toti se temeau ca nu va veni chiar si Nuta, dar defapt el a venit ultimul si nici nu a stat la masa ci numai avzut nepotul si am vorbit cu fiica sa. Timpul trecea toate mergeau biine dar Onach inbatrinea, pina intr-o zi cin vechiul prieten ii veni acasa la el adica Haralampie si se ceru iertare unul la altul dar nu se inbratisa pe motiv ca Haralampie a luat radiatia din Siberia, in fine sau iertat si amici au ramas. Ajungind acasa Onache vede pe cuptor, ciinele Molda, pentru el a fost ca un ultimoomagiu pentru viata sa de 2 razboaie mondiale., a inceput sa fca focul in vatra a luat toate lemnele posibile de afra si cind sa stins focul in vatra sa stins si el pe acel sacun micut cum obisnuea el sa stea.