1

Tatal lui [Link] e din Slobozia,un sat de rzei de pe malul Nistrului,aezat puin mai sus
de [Link] vorba c satele de rzei de pe malurile Nistrului au fost ntemeiate de
ctre domnitorul tefan cel [Link] de aici erau argoi i puternici,putnd s in
piept invadatorilor pn la sosirea otilor [Link] scriitorului motenise acel
[Link] Pentelei era dintr-o familie de rzei,numeroas,dar [Link] fcuse
coala,fiindc situaia familiar nu i-o permitea,dar avea un talent la desenat,mai ales i
placea s deseneze [Link] altfel,aceast dragoste pentru desen l-a adus n Horodite,unde
lucra ca [Link],tocmai se construise o biseric [Link] a fcut astfel,casa mamei
sale,Sofica,s fie n apropierea bisericii [Link] la nceput i-a fost atras privirea de acel
boiangiu [Link] dac familia nu era de acord,Sofica a plecat n Slobozia,unde s-a
cstorit.A avut noroc de o soacr bun,care mereu a [Link] un timp,batrnul
Sioma Tverdohleb s-a mpacat cu gndul,i le-a oferit pamnt,unde i-au construit
[Link] a devenit horoditean adevrat,nsa nu i plcea c lumea i zicea Pentelei a
Simioanei,Simioana fiind soacra sa.
Ion Dru a gustat din plin din buntatea cuvntului [Link] i descrie mama ca pe o
fire mereu zmbitoare,vesel,muncitoare,i energia creia i lumina pe [Link] era mezinul
familiei,al patrulea copil,fr cele dou surori,care au murit de [Link] mic copil era molipsit
de fiina care i-a dat [Link] o insoea prin sat,prin diferite gospodrii,unde plecau pentru
a mai schima o [Link] i-a plcut s asculte conversaiile celor maturi sau,mai ales
[Link] copilrie,Ion Dru,a rmas cu patima de a vedea mereu n jur o lume senin.

2
Cu toate ca erau patru frati,erau doi cite [Link] Druta si sora Aniuta,care era cu 2 ani
mai mare ,erau inca copii si se bucurau din plin de [Link] frati,Pavel si
Gheorghe,erau deja flacai,primul era insurat si facea [Link] Ion facea mereu
ghidusii,jucindu-se linga biserica cea veche cu ceilalti [Link]-o toamna cind lumea i se
parea cea mai frumoasa se trezeste la poarta scolii de mina cu [Link] prima data a
pasit in lumea [Link] necaz la scoala a fost cu [Link] luna a fost bine,pina
cind au venit marile ploi de [Link] cei douazeci de elevi,poate unul sau doi aveau
cumparate incaltaminte de la tirg special pentru [Link] avea niste vechituri,care ii erau
mari,si mereu raminea cu ele [Link] inceputul drumului scolar nu era un elev
[Link] ii erau pocite si,nici cu aritmetica nu statea prea [Link] in primele clase
era Pavel al Gafitei,un baiat inalt si [Link] Ion cel mai mult ii placea cum scria litera D in
catalog,considerind ca prin acest gest invatatorul ii acorda o atentie mai [Link]
patru clase, familia Druta s-a mutat in alt sat,iar Ion a pierdut legatura cu invatatorul si cu acel
minunat [Link] 30 de ani,la Moscova,va deschide cutia postala,unde din nou va intilni
acel nemaipomenit D,iar pe autor il coplesesc din nou amintirile,si se bucura ca scrisul
triumfa asupra timpului.

3
Ion Druta invata sa scrie pe o tabla cu grafit,fiindca bani pentru caiete putini
[Link] erau si ele un blestem al [Link] clasa a doua sau a treia,Ion a ramas
fara cartea de citire,iar de alta noua nu avea bani,fiindca era iarna si gainile nu faceau
oua,asa ca mama nu avea [Link] saptamina si ceva nu a invatat [Link] ruga in gind ca
sa nu se vinda toate manualele,ca sa-i ramina si lui [Link] ultimul manual,Harabagiu i l-a
intins cu o miscare larga si fara a cere [Link],mirosul si fosnetul acelei cartulii au
ramas vesnice in amintirea [Link] despre mama,mereu o viseaza stind linga o vatra
si punind lemne pe foc si,ajuns implit ar vrea sa-i dea o mina de ajutor.

Dintotdeauna grija ei principala a fost pregatirea [Link] putinul ce-l aveau era greu sa
hraneasca sase suflete timp de un [Link],venea grijile sufletesti,fiindca dupa sase zile de
lucru venea duminica,cind cocea colaci pentru [Link] grijile sufletesti veneau grijile
casei,fiindca ca sa fii in rind cu toti horodistenii,trebuia ca sa faci gospodarie,iar la Craciun
sau Paste trebuia sa primesti bine musafirii.O marea grija a mamei era satul,fiindca ceea ce ii
placea satului ii placea si [Link] umbla cu ghicitul pe la fetele unde umbla Gheorghe,fiul
mijlociu,analizind viitoarea posibila nora si [Link] griji ale ei se concentrau si in jurul
tatalui,fiindca mereu isi facea griji de citi cani va aduce acasa,si citi va cheltui,daca va ajunge
acasa fara sa se opreasca la vreo circiuma sau altele.
Insa,capetenia tuturor grijilor era Pavel,fiul cel mai [Link] era marea speranta a
[Link] citeva clase la un liceu industrial,si chiar primea diferite [Link],cind nu a
mai primit s-a infuriat pe toata Soroca si a parasit [Link] in sat s-a insurat si isi avea
casa la marginea [Link] fiind a fost luat la armata.A facut armata la Bucuresti,in
garda regala,unde la inceput a trait vremuri [Link]-o noapte cind era de garda a scapat
arma jos si a [Link] asta a fost batut crunt,iar familia Druta a primit vestea cu
multa durere si cu frica ca ar putea [Link] Bucuresti nu a plecat nimeni,fiindca nici
parintii,nici nora nu aveau bani si nu s-au putut intelege cine sa [Link] ce-a iesit din
spital s-a mai cumintit,ajungind caporal si facea santinela pe linga teatre si librarii.I-a aparut
si patima [Link] venea in sat mereu aducea cite o valiza cu carti,niste carti mici si cu
coperta [Link] Ion a intrat cu adevarat in lumea [Link] ales il copleseau seria de
romaneFemei celebre,placindu-i scenele unde era actiune,chia daca acele lecturi nu erau
pentru virsta sa.

4
Pe atunci concediile erau [Link] Pavel venea de la regiment pentru citeva
zile,apoi toti erau in [Link] aceasta situatie,primirea si expedierea scrisorilor era un
ritual [Link] un postas pentru 2-3 [Link] dispunea de o trasura,asa ca venea zinic la
primarie,ca sa distribuie [Link] era prea mic,asa ca nu era trimis la primarie dupa
[Link]-o primavara,cind mama era ocupata cu treburi casnice,l-a trimis pentru
prima data la [Link] inceput nu a vrut sa se duca,apoi i s-a facut rusine ca a refuzat si sa [Link] primavara devreme,asa ca erau niste gloduri [Link] spre primarie trecea
printr-o ripa,numita ripa [Link] a trecut cu bine prin acea prapastie
[Link],la primarie a stat pina se inserase de-a [Link] cind a ajuns nu a
impartit scrisorile,ci a trimis pe cineva dupa [Link] primise o scrisoare,precum ca la
Bucuresti murise patriarhul si,a instiintat lumea aflata [Link] a venit in fuga spre
casa,cazind de citeva ori prin glodul din [Link] acasa,plin de noroi,a comunicat vestea
[Link] s-a intristat mult,deoarece era credincioasa.A doua zi,Ion nu avea cu ce se
imbraca pentru scoala,dar dorea foarte tare ca sa mearga,asa ca mama i-a gasit niste
[Link] scoala a citit la mai multi o poezie proprie despre moartea [Link] daca
era simpla,ea a atras atentia [Link] a fost,ca in ciuda glodului din sat ea a circulat din
om in om prin tot [Link] vecini tineri,pasionati de poezie i-au propus chiar ca s-o trimita
la [Link] acum naratorul se mira si nu isi poate explica cum de i-a venit sa scrie pentru
prima data [Link] vi fost oare de la citirea seriei Femei celebre sau de la o carte,ce se
numea Genoveva,pe care o asusese Gheorghe intr-o seara,si care a impresionat-o mult pe
[Link] de la o intimplare din Arionesti,unde un tinar padurar si-a ucis prima dragoste din
gelozie,despre acea fata s-a facut si un cintec,care circula pe malurile [Link] au pornit
toate de la miinile incremenite ale mamei,ce-l dezbraca,la aflarea vestii mortii
[Link] nu isi poate explica,dar a fost cert ca acea poezie a fost un inceput.

Cu toate ca paminturile din Horodiste erau bune,un cernoziom bun si gras,in gradina casei
parintesti era un sol cleios si cu [Link] era lut curat,ci cu paie si bucati de sobe din casele
risipite de pe acel [Link] casa risipita a fost a [Link] Horodiste au ramas putine
neamuri a familiei [Link] mai apropiata era Vasiluta,o sora de-a mamei,ce traia in
[Link] ce s-a maritat cu Zinel Jitaru,un om blajin si foarte cuminte,Ion si sora sa o
vizitau des,fiindca ea nu avea [Link] surori ale mamei se maritase in sate mai
[Link] fratii mamei,Pavel cazuse in Primul Razboi Mondial,Petrea traia in
Horodiste,avea o virsta inaintata,iar naratorul nu-l prea tine [Link] schimb,pe Vanea,un
barbat josut,bine legat,cu un par negru si foarte inimos,il stia bine,fiindca acesta se
dusmanea mult cu tatal [Link] Vanea se casatorise cu una Zinovia,o vadana
instarita,insa nu era inscrisi,fiindca Zinovia nu dorea sa piarda pensia,ce-o primea pentru
sotul cazut in [Link] tatal o batea pe mama sa,ea mereu fugea la [Link] a venit
la el in plina noapte si pe o ploaie mare,iar el a primit-o si a linistit-o.A doua zi,nasul Vanea a
venit si a facut un mare scandal,incit in curtea casei naratorului,s-au adunat o parte din sat.
Intr-o iarna,asa cam dupa Anul Nou,nasul Vanea a cazut foarte bolnav,avind niste
fierbinteli mari,si isi pierdea des cunostinta.A fost dus la vreo 30 de verste,la spitalul din
Zgurita,si dupa citeva saptamini a murit [Link] prima si ultima data s-au intilnit
impreuna toate surorile [Link],durerea mortii fratelui era mare,dar mai raminea in
urma sa o frumoasa avere,iar o mare problema devenise locul unde va fi [Link]
cauza ca avea tifos,nu putea fi adus in Horodiste,asa ca averea sa ii raminea [Link]
l-au batut la cap pe tata sa aduca sicriul,fiindca din cauza gerului si a viscolului,dar si a bolii
nfectioase,nimeni nu dorea sa plece la drum [Link] parca il vede si acum,cum sta in
sanie,alaturi de Zinovia,si cum pleaca pe acel viscol dupa sicriu.A trecut o zi si o noapte,iar
tatal nu mai venea,mama nefiind in apele [Link],insa,se gindeau ca el a ajuns la o
intelegere cu [Link] s-a intors a treia zi,ostenit si cu caii foarte [Link] acea
intimplare in ocolul casei au mai aparut vreo cinci oite,gurile rele spunind,ca acesta a fost
pretul intelegerii cu nasa [Link] inceput,Ion isi intreba tatal ce s-a intimplat in acele zile
cit a fost plecat,dar el nu dorea sa-i raspunda.
Apoi,peste multi ani,la vatra sobei,nu mai pomenea de Zgurita,fiindca,fiind deja trecut prin
viata, nu a mai vazut pe cineva la fel de curajos ca [Link] faca drum lung,pe un viscol
cumplit,sa sape o groapa in pamintul inghetat,sa inmorminteze in om cu care mereu s-a
dusmanit,si mai ales sa se aproprie de un sicru al unui bolnav de tifos,i se parea ceva ireal si
maret,iar acele cinci oite,chiar nu aveau un asemenea pret.