Cel mai iubit dintre pmnteni (1980) este ultimul roman scris de Marin Preda.

Romanul este o fresc

complicat a Romniei socialiste i prezint orori din epoca stalinist.
Cel mai iubit dintre pmnteni este un roman de Marin Preda publicat n 1980, cu puin naintea morii
autorului. Se poate considera c este un roman complet: social, politic, sentimental, ideologic, psihologic,
eseistic, senzaional si poliist, fresc a unei lumi i analiz a unui eec n dragoste, cronic de familie i
spovedanie a unui nvins.

Aa ne putem lipsi de multe, i-am rspuns. Ce rmne din activitatea voastr dup ce muri i? O

grmad de fiare. n timp ce Eminescu nu va muri niciodat, cnd l citesc simt c e printre noi, aievea.
Cel mai iubit dintre pmnteni (1980) e romanul unor experiene fundamentale de via, romanul unor
triri eseniale. Titlul ascunde, iari ca i Bietul Ioanide, o ironie. Eroul principal, Victor Petrini, e un
asistent la Facultatea de Filosofie, care a fptuit o crim i n nchisoare, n ateptarea procesului i a
sentinei, povestete circumstanele care l-au condus la neateptata fapt, un memoriu la persoana nti.
Desfurat pe fundalul deceniului VI, memoriul scruteaz condiia uman. Petrini a scris un eseu despre
ceea ce el numete o nou gnoz "care s redea integritatea contiinei umane n faa universului", pornind
de la ideea c "omul este liber n sine i pentru sine i singur acest concept este izvorul dreptului i al
creaiei spirituale". Alt eseu al su se intituleaz Era ticloilor, eroul fiind n plus de prerea c orice
poate fi trit, ns nu oricum. Romanul are zece pri repartizate n trei volume, din care primul i o mare
parte din cel de-al doilea se refer la iniierea erotic a lui Petrini n liceu, la Universitate i apoi ca
universitar, cnd ntlnete pe Matilda, soia poetului neieit nc de sub autoritatea patern, Petric
Nicolau. Petrini desface cuplul nereuit al poetului cu arhitecta Matilda (inversare a situaiei din Bietul
Ioanide), antrenndu-se ntr-un adevrat comar matrimonial, fiindc Matilda (una din cele mai
interesante figuri feminine din literatura romn) e o femeie de o incredibil vitalitate, acaparant,
imprevizibil, visceral violent, agresiv, obstinat, trecnd brusc de la tandree la ur, expresie a unui
suflet total iraional, obscur i absurd.

Fetia care se nate din aceast uniune, Silvia, nu ntrete legtura, ci mai curnd i desparte pe cei doi,
mai ales cnd Victor e nvinuit de participare la isprvile unei bande contrarevoluionare, arestat i
condamnat s lucreze trei ani ntr-o min de plumb. Va ucide acolo un torionar, apoi, eliberat, degradare
crescnd a condiiei sale, se va angaja ntr-o echip infernal-hilariant de deratizare, prilej pentru autor
de a nfia indivizi abrutizai precum Bacaloglu sau Calistrat, ori pstrnd i sub crusta abjeciei un rest
de umanitate, precum Vintil. Matilda prsete pe Victor pentru un om al puterii, Mircea, care admitea c
universitarul nu avusese legturi cu "sumanele negre", dar nu era sigur c n caietele sale confiscate la
percheziie nu erau gnduri periculoase pentru ordinea social. Tot un fel de trdare e aceea a prietenului
Ion Micu, critic al exceselor de tot felul, dar partizan al ideii c mai nti de toate trebuie s
supravieuieti, n sfrit, Petrini ajunge contabil la "Oraca" (iari ironie) i se ndrgostete de o casier,
Suzy Culala, fiica unui industria, exmatriculat din facultate din acest motiv. Suzy pare ntruchiparea
idealului regsit i Petrini rezist ncercrilor Matildei, divorat de Mircea, de a-1 readuce lng Silvia,
pn cnd, invitat la schi, e ntmpinat pe prtie de inginerul Pencea, soul nemrturisit al noii iubite pe
care, atacai, e nevoit s-l arunce din cabina telefericului, s declare apoi crima i s fie din nou nchis".
( Al. Piru )

"Oper epic de mare ntindere, cu numeroase personaje surprinse n episoade dramatice, zguduitoare sau
ilariant-groteti, cronic a unei ntrgi perioade istorice, romanul Cel mai iubit dintre pmnteni e totodat
o mrturisire fcut la persoana nti, n mprejurri decisive pentru existena unui om. El se simte mpins
n chip firesc s amestece evenimentele politice contemporane i figuri notabile ale vremii cu datele
biografiei sale, s istoriseasc ntmplri trite nemijlocit, intimiti conjugale i fapte de o influen
covritoare asupra vieii sociale, s-i comenteze experiena adunat pe toate planurile existenei".
Subiectul romanului:

Romanul se constituie ca un jurnal, pe care detinutul Victor Petrini il scrie in timpul ultimei sale condamnari si in care isi
regandeste intreaga viata.
Prima parte a acestei retrospective cronologice evoca tineretea lui Victor Petrini, petrecuta inaintea si in vremea celui de-al doilea
razboi mondial, cand "timpul nu mai avea rabdare" (ca si in "Morometii").
Crescut intr-un oras transilvanean, in casa unui muncitor de la fabrica de avioane, Victor Petrini devine " un adolescent dur si
turbulent", ocolit de fete (carora le era frica de el) si urat de colegi pentru gandirea sa transanta.
Incetul cu incetul, tanarul se transforma intr-un alt Mare Singuratic, intr-un instrainat orgolios si revoltat impotriva lui Dumnezeu
(ca Lucifer).
Poate nu neaparat din aceste pricini, dar, in orice caz, existenta lui Petrini s-ar putea asemana cu destinul luciferic: "caderea" in
Infern incepe in adolescenta si tot ceea ce va urma (istoria absurda, detentia, iubirea convertita in ura, cele doua crime) constituie
"treptele" coborarii in "subterana". Expresia simbolica a "subteranei" o constituie "munca" la ucis de sobolani in care va fi
aruncat profesorul universitar Victor Petrini. Deocamdata, persoana asupra careia isi revarsa liceanul necazurile instrainarii sale
este Mama. Cu aceasta, fiul poarta discutii contradictorii pe teme religioase, ba chiar, intr-o seara, o loveste peste bratul care
facea asupra lui semnul crucii.
Prima parte a volumului I ar putea fi privita si ca roman al formarii unui tanar.
Din aceasta formare face parte si initierea erotica (episodul legaturii cu Nineta Romulus), sfarsita curand prin plecarea fetei. Dupa
ce termina liceul, Victor Petrini se inscrie la Facultatea de Litere si Filozofie din acelasi oras, devenind un student stralucit.
Acum traieste o noua iubire (pentru o frumoasa colega numita de el Caprioara), dar nunta proiectata nu are loc: dorind sa scape
de o sarcina ( "amintire" de la un medicinist), Caprioara moare, se pare, in timpul interventiei.
Cautarea fetei de catre autoritati si ancheta la care este supus Petrini constituie un mic roman senzational a carui enigma ramane
pecetluita.
incepand cu partea a doua a cartii, viata personajului central curge dictata de aceeasi Soarta, in interiorul careia notiunile de:
fericire, iubire, prietenie, dreptate isi modifica sensurile.
Pregatindu-se pentru o cariera in invatamantul superior, Petrini preda la o scoala unde-1 are drept coleg pe un anume Petrica
Nicolau (ins anxios si autor al unui volum de versuri) care ii devine prieten.
Invitat intr-o zi la masa, Victor ramane impresionat de frumusetea iradianta a Matildei (sotia noului sau amic), de care se
indragosteste.
La randul ei, femeia raspunde cu caldura acestei iubiri, vi-zitandu-1 pe Victor Petrini si trimitandu-i scrisori, cu atat mai mult, cu
cat sotul ei (dominat de un tata autoritar) devenise si mai dificil.
Dupa doi ani, divortul dintre sotii Nicolau pronuntandu-se, Petrini se casatoreste cu Matilda si se muta in somptuoasa ei casa.
Abia acum incepe iadul pentru proaspatul sot, caci iubirea stihiala a femeii oscileaza intre patima si ura, cunoscand chiar
momente de violenta, cand dragostea coboara "in subterana".
Intelectuala si ea (era arhitecta), dar avand o cultura diferita de cea filozofica, Matilda nu poate crea o comunicare spirituala cu
sotul ei (care devenise asistent universitar si scria o lucrare despre o noua gnoza). in plus, femeia are destule momente in care isi
arata adancurile (urate) ale sufletului sau abisal, devenind parca un alt om.
Bunaoara, ducandu-si sotul in vizita la o ruda, Matilda il trateaza ca pe un necunoscut, ranindu-i mandria in fata numeroasei ei
familii; banuitoare fara temei, il actfza mereu pe Victor de simpatii fata de alte femei, ba chiar, intr-o zi, sparge sertarele in care
acesta isi pastra manuscrisul viitoarei lui carti; nu de putine ori, ea incearca sa-si impuna dominatia, ba chiar sa-1 invite sa plece.
Aceasta ar fi o parte din romanul de dragoste continut in cartea de fata. Imaginea care sintetizeaza transformarea iubirii dintre cei
doi soti este chipul Matildei, care capata trasaturi masculinizate, ca intr-un mit intors al Androginului4: "imi arata un chip
devastat, cu ochii pe jumatate inchisi, acest chip care nu era frumos decat printr-un misterios suflu interior, era parasit acum de
armonia lui si mi se arata ochilor cu oribilele trasaturi ale unui barbat".
in paralel cu existenta cuplului Petrini, sunt infatisate aspecte din viata politica si universitara a anilor 1950. Acestea constituie o
noua "treapta" a coborarii in Infern, cand Istoria devine absurda, mutilandu-i pe cei care nu se incadreaza in "patul" ei procustian.
Astfel, noul decan al Facultatii de Filozofie (unde preda si Petrini) este un anume Vaintrub, medic stomatolog devenit, peste
noapte, profesor de marxism. Tot acum, un mare filozof (probabil L. Blaga) este inlaturat si inlocuit cu un ins total nepregatit, iar
unele discipline sunt scoase din planul de invatamant; cel mai puternic om din facultate este caloriferistul (devenit secretar de
partid); din ordinul lui Stalin, incepe amenajarea Canalului Dunare-Marea Neagra, pe santierele caruia este distrusa
intelectualitatea romaneasca; un coleg al lui Petrini (un anume Cubles) este arestat, in timpul demonstratiei de 7 Noiembrie, din
pricina ca strigase ca Ardealul este pamant romanesc.

Tabloul vietii universitare din acei ani este completat, in volumul al III-lea, prin amintirile lui Suzy Culala (iubita lui Petrini).
Aceasta evoca sedintele in care, in fata amfiteatrelor pline de studenti, erau "infierati" tinerii care proveneau din familii instarite;
in urma unei asemenea "demascari", o fata se spanzurase.
Petrini resimte, in curand absurditatea timpului pe care-1 traia; chiar in seara botezului fiicei sale, Silvia, acesta este arestat. Aici
se incheie primul volum al romanului.

Volumul al II-lea prezinta, la inceput, interogatoriile absurde la care este supus Victor (acuzat ca ar fi facut parte din miscarea
"Sumanele negre", de esenta antimaghiara). Dupa trei luni, cu toate ca nu recunoscuse ceea ce nici nu era adevarat, Petrini este
condamnat si ajunge in minele de plumb de la Baia Sprie.
Este o noua "treapta" a coborarii in Infern, concretizata in imaginea dantesca a galeriilor intunecate, dar si in rautatea gardienilor
analfabeti, dar stapaniti de mandria puterii. Unul dintre acestia ravneste sa-1 ucida pe Victor Petrini, tinandu-1 nopti intregi
descult si numai in camasa, in ghereta din scanduri a carcerei, in luna februarie. Scena in care acest gardian mimeaza zdrobirea
tamplei detinutului este edificatoare pentru Istoria stupida care agresa fiinta umana, distrugandu-i inteligenta.
Asa se face ca, intr-o zi, Victor Petrini il ucide pe gardianul primejdios, impingandu-1 in abisul intunecat al minei si salvan-du-si
astfel viata. Considerata drept un accident datorat neatentiei, aceasta moarte trece neobservata.
Eliberat dupa trei ani si trei luni, personajul se intoarce in orasul sau, dar nu mai poate fi vorba de a fi reintegrat in invatamant; el
este obligat sa intre in echipa de deratizare a orasului, uciderea sobolanilor fiind, poate, ultima "treapta" a coborarii in Infern.
Toate aceste aspecte (viata universitara, atitudinea autorita tilor, existenta puscariasilor politici, trimiterea la "munca de jos" a
intelectualilor) alcatuiesc romanul politic si social.
La putin timp dupa intoarcerea sotului sau, Matilda (deranjata de noua pozitie sociala a acestuia) divorteaza si se casatoreste cu
un anume Mircea - activist de partid de rang superior.
Victor Petrini devine strungar, apoi contabil la o intreprindere (ORACA), incercand sa ramana om intr-o lume ilogica: "intr-o
lume absurda, de rinoceri^ trebuie sa ramai om, chiar cu riscul de a deveni tu insuti absurd ca nu esti rinocer." (Andreea
Vladescu)
Volumul al II-lea se incheie cu paginile de mare vibratie evocand moartea Mamei, care se desparte de viata indurerata si plina de
amar.
Volumul al IlI-lea prezinta intoarcerea lui Victor Petrini la mitul iubirii.
Nascuta din nevoia de a umple golul lasat de moartea Mamei, aceasta dragoste se va dovedi o iluzie: Suzy Culala (iubita lui
Petrini) isi ascunde nu doar infatisarea (sub pletele castanii ca un alt val al Mayei), ci si statutul social. Casatorita cu un inginer
dipsoman, Pencea, ea "uita" acest "amanunt", fapt care va avea urmari grave: in timp ce se aflau la munte, Suzy si Victor sunt
urmariti, pana in cabina telefericului, de catre Pencea (hotarat sa-i ucida). Pentru a se apara, Petrini il impinge in prapastie pe
dipsoman, savarsind a doua crima.
Marturisindu-si fapta, Victor este inchis din nou, timpul detentiei fiind si cel in care isi scrie jurnalul.
Finalul il evoca pe acest om batut de soarta in perioada urmatoare eliberarii; acum scapa de iubirea-iluzie (prin plecarea din tara a
lui Suzy) si se pregateste sa-si publice cartile. La numai treizeci si cinci de ani, personajul intelege ca mitul fericirii prin iubire va
dainui etern.
Exista, in roman, minunate pagini inchinate Mamei, suflet " bogat in absolut, dincolo de timp si de spatiu "; tot asa, exista pagini
pline de duiosie in care este exprimata iubirea pentru micuta Silvia. impreuna, aceste fragmente alcatuiesc un roman al familiei.