Sunteți pe pagina 1din 2

Matilda-personaj feminin

Personajul, eroul care este implicat in actiunea operei literare, devine un fundament alaturi de
celelale concepte precum: subiectul, timpul, spatiul si tehnica naratoriala.
Modalitatile clasice de constructie sunt prin caracterizare directa (portretizarea facuta de
narrator sau de alte personaje ori autocaracterizare) sau prin caracterizare indirecta (prin
fapte, prin mediul social in care actioneaza, prin limbaj etc.)
Unul dintre cele mai complexe romane postbelice prin incercarea lui temerara de a propane o
viziune originala asupra lumii este, fara indoiala, romanul lui Marin Preda Cel mai iubit dintre
pamanteni.
Publicat in 1980, intr-o perioada istorica afectata de indoctrinarea politica a comunismului,
romanul este considerat de criticul Eugen Simion un roman total. Aceasta tipologie este
sustinuta de interfata componentelor constitutive: roman de dragoste, roman de moravuri,
roman existential, roman politic, roman social, roman intelectual, compositional, romanul
alcatuind o trilogie.
Din acest punct de vedere exista mai curand o paleta tematica sin u doar o tema unica. Firul
Ariadnei poate fi socotit mitul biblic al iubirii, devenit sintagma din final: Daca dragoste nu e,
nimic nu e, caci cea mai solida componenta epica este cea erotica. Ea insumeaza celelalte
teme printr-o armonizare ideatica si compozitionala.
Cel mai iubit dintre pamanteni este un roman idealist modern, in care, ca personaj feminin,
Matilda are rolul cel mai clar delimitat in constructia operei.
Matilda reprezinta a treia experienta erotica din viata lui Petrini. Ajuns profesor de logica, se
imprieteneste cu Petrica Nicolau, profesor de limba si literatura romana. Astefel o cunoaste pe
sotia acestuia, Matilda. Impactul e naucitor, ca o atractie explosiva la prima vedere: Nu ma
putui stapani sa nu intorc capul dupa o silueta, une passante, cu splendide picioare in cizme
de iarna. Femeie dominatoare, isi detesta sotul pentru slabiciunile si visele idealiste. Se
simte atrasa de potentialul lui Victor Petrini care, la randu-i fascinat de misterul si
senzualitatea emanata de femeie, isi tradeaza prietenul si provoaca divortul celor doi. Cum
dracu au noroc unii si dau peste astfel de femei fascinante?, se intreba Petrini,
caracterizand-o direct.
Analizandu-si sentimentele fata de Matilda, pentru Petrini nu este clar de ce a inceput aventura
existentiala. Este constient ca femeia nu-l iubeste, iar propria voce interioara ridica probleme
la introspectie: O iubeam pe Matilda? Bineinteles ca nu, mi-era straina, dar altcineva din
mine, un alt eu insumi imi soptea tot timpul ca da. .
Casatoria celor doi dureaza doi ani, timp in care li se naste o fetita botezata Silvia. Momentul
botezului nu este, insa, un prilej de fericire. Matilda provoaca discutii contradictorii stresante
si Petrini nu poate intelege in acest moment reprosurile lamentabile. Este un moment de
cumpana, generat inadins de iesirile necontrolate ale Matildei.
Iubirea lui Victor Petrini pentru Matilda are o dimensiune existentiala, cu profunde implicatii
pshianalitice. Sunt sondate adancimi nebanuite ale sentimentului iubirii. Matilda il fascineaza
prin combinatia stranie de feminitate cu imprevizibilitatea unui caracter indaratnic. Instinctele
contradictorii ale femeii sunt mai curand pentru Petrini o experienta intelectuala decat una
erotica. Se lasa fascinat de aceasta relatie, traind sentimente antagoniste, de la euforie la extaz
la agresivitate si nervozitate.
Matilda simbolizeaza tipul de existenta pe care o domina puterea financiara(fusese casatorita
cu un evreu bogat, caruia i se supuse cu feminitate si respect) sau politica (dupa despartirea
de Petrini se casatoreste cu Mircea, om cu functie importanta in partid). De aceea, latura
filosofica a lui Petrini, domeniul cultural nu o intereseaza. Pentru ea scrierile lui Victor sau ale
lui Petrica Nicolau (fostul sot) sunt tampenii periculoase si motiv de suspiciune.
In timpul detentiei, Matilda il paraseste fara remuscari. Ea se dovedeste a fi o femeie
pragmatica, interesata doar de satisfacerea binelui propriu, o fire autoritara incalzita de
feminitatea debordanta. Feminitatea ei schimbatoare este enigmatica si puternica in acelasi
timp. Matilda se dovedeste a fi un caracter voluntar asemanator cu domana Chiajna, Vidra,
Vitora Lipan sau Mara.