Caracterul romantic

Scriitor romantic, cu o intensa traire interioara, predispus la cele mai mobile stari afective,
Alecu Russo prefera formele literaturii memorialistice deoarece acestea sunt prin excelenta
subiective, oferin-du-i posibilitatea de a se exprima liber, neconstrans de nici o regula, in
functie de coordonatele sale spirituale si morale. Scrierile sale literare sunt, in fond, amintiri,
evocari, insemnari de calatorie, pagini din jurnal, tablouri de epoca filtrate prin prisma
impresiilor personale. Alecu Russo fiind, in esenta, un liric si un meditativ, apeleaza la
mijloace de expresie specifice literaturii memorialistice deoarece acestea, pe de o parte, nu
pun accentul pe preciziunea detaliului, pe elementele reale si concrete, pe relatarea obiectiva,
ci pe reactiile sufletesti, pe starile afective generate de contactul cu elementele reale si
concrete, pe ecoul ce-1 au in sensibilitatea proprie; iar pe de alta parte ii permit sa introduca
in continutul lor consideratii de ordin psihologic, sociologic, filozofic si etic.
Ca scriitor romantic, Alecu Russo e atras de reliefurile stranii, de piscurile solitare si semetia
arida a stancilor: Aici intram in inima muntelui. La stanga nu se vad decat coastele acoperite
de brazi, si piscuri ascutite, de cele mai multe ori ascunse in nouri" Viisoara nu e decat o
trecatoare stramta, plina de stanci uriase, prin care Bistrita isi face loc vuind inabusit". Avand
o sensibilitate deschisa spre peisajul montan, Alecu Russo savureaza melancolia secreta a
privelistilor, chemarea tainelor firii, involburarea apelor de munte, ale caror valuri se izbesc
de stanci: incercam un fel de placere netarmurita, vazandu-ma astfel deasupra prapastiei, in
fundul careia se zbatea Bistrita verzie, acoperita de spuma. Ca o ultima infrumusetare a icoanei, natura, cu puternicu-i brat, a samanat la fata apei stanci, care, ca Scylla si Carybda
celor vechi, par ca-si asteapta prada" Sau: La stanga un lant de munti nalt si lung, de pe
culmile caruia se zvarl suvoaie bolovanoase; sub noi, Bistrita mugind intruna rostogoleste
valuri spumoase pe sub podul umblator, leganandu-1; apoi zguduita deodata, apare la
cotitura unei stanci o pluta" Ca orice romantic, Alecu Russo manifesta o vie predilectie
pentru atmosfera nocturna si peisajul selenar: Luna cobora incet-incet dupa o stanca, valea
era cufundata in intuneric, numai fruntea plesuva a Ceahlaului, luminata, se desfacea alba
din umbra noptii, care stapanea poalele muntelui, ii cuprinsese si coastele si se urca incetincet spre varfuri".
Reprezentant de seama al generatiei de la 1848, Alecu Russo i-lustreaza totodata, prin
scrierile sale, caracterul activ, militant si patriotic atat de specific romantismului romanesc.
Calatoriile sale in muntii Moldovei, de unde culege legendele Stanca Corbului si Piatra
Teiului, nu le intreprinde ca un pelerin bantuit de nelinisti neintelese, ci ca un om indragostit
de natura pamantului romanesc, afland in mijlocul ei farmecul si atmosfera cele mai
adecvate sensibilitatii sale. Dupa anii de studii petrecuti in Elvetia, reintalnirea cu peisajul
patriei il umple de entuziasm: O, te recunosc, adiere dulce!
Multi dintre scriitorii reprezentativi ai apestei epoci, printre care si Alecu Russo, formati din
punct de vedere spiritual si artistic, mai ales in timpul studiilor, in ambianta si efervescenta
miscarilor romantice din tarile apusene, au introdus in literatura romana, aflata in faza
modernizarii ei, suflul nou al romantismului, in cadrul caruia interesul pentru folclorul
national reprezenta o coordonata majora. Scriitorii romantici au vazut in primul rand in
poezia populara o sursa inepuizabila a aspiratiei lor spre concret si particular , spre ceea ce
este specific national, spre culoarea locala. Atractia pentru natura autohtona, interesul tot mai
pronuntat pentru trecutul national, invierea traditiilor proprii poporului din care faceau parte,
dorinta nobila de a o-glindi viata si caracteristicile propriei natiuni, mai ales intr-un moment
de incordare a eforturilor pentru realizarea visului sublim al unitatii, demnitatii si
independentei nationale, - toate aceste coordonate specifice romantismului au aflat un
puternic sprijin in creatia populara, care le oferea raspunsurile cele mai potrivite.