Marin Preda

„Cel mai iubit dintre pământeni"

 Repere spațio-temporale
Evenimentele se petrec
într-un oraș din
Transilvania al cărui
nume nu este precizat în
roman, dar care, după
opinia criticii literare, ar
putea fi recunoscut -
Clujul, în perioada de
după cel de-al doilea
război mondial, mai
precis, în anii '50-'60 ai
comunismului.
Problematica
• Romanul reprezintă un text de tip
memorialistic, Victor Petrini
(protagonistul) ar fi un alter-ego al
lui Marin Preda.
• Într-un regim dictatorial orice om
care gândește este considerat un
potențial dușman și trebuie distrus
fizic, moral, social, emoțional etc.
• Victor Petrini este condamnat la
muncă silnică, întemnițat fără
judecată, ca de altfel mulți
intelectuali, generali, miniștri,
oameni simpli care aveau altă
părere decât guvernarea comunistă.
 Ideea romanului lui Marin Preda

Ideea romanului
este că o societate
construită pe abuz
minciună, asasinat
politic, ateistă, care
promovează bestiile
la conducerea
societății, nu poate
exista mult timp și se
autodevorează.
 Titlul / ideea centrală din final
Victor Petrini caută un mod de
supraviețuire a omului superior
într-o lume absurdă, într-o societate
atât de degradată de lipsa de
principii morale, ca urmare a
cultivării ateismului satanic, încât
capătă aspectul unui coșmar.
Titlul romanului sugerează această
ieșire prin cuvintele: „dacă dragoste
nu e, nimic nu e...", cuvinte așezate
în finalul romanului ca o concluzie,
care generează și mesajul
romanului. Ele sunt o parafrază la
definiția dragostei dată de Sfântul
Apostol Pavel: „Cel ce nu a înțeles și
nu face Legea Iubirii își irosește
viața, cade din rău în mai mare rău
și se osândește.”
 Temele romanului
Romanul prezintă mai multe
teme, cum ar fi cea politică,
cuprinzând detalii despre
„obsedantul deceniu“, de
dragoste, evidențiind relaţiile
lui Victor Petrini, ce crede în
dragoste, ca sentiment
fundamental; morală, fiind
profesor universitar de
filozofie și un adevărat
moralist de clasă; tema
moravurilor, prezentând
societatea românească din acea
perioadă.
 Temele romanului
Înstrăinarea de părinți
Pierderea religiei
Familia
Bucuria scrisului
Ura ca drog
Violența relațiilor sociale
Sublimul
Oroarea în iubire
Tragedia fără tragic
Omul ca jucărie a sorții
 Nicolae Manolescu opinează că sub raportul acestor
teme, „Cel mai iubit dintre pământeni" poate fi considerat
un roman complet: social, politic, sentimental, ideologic,
psihologic, eseist, senzațional și polițist, frescă a unei
lumi și analiză a unui eșec în dragoste, cronică de familie
și spovedanie a unui învins".
 
 Povestea operei
Romanul începe cu o
propoziţie despre moarte
„Moartea e un fenomen
simplu în natură, numai
oamenii îl fac
înspăimântător“, iar Victor
Petrini este prezentat într-o
celulă, condamnat pe viaţă,
scriindu-şi memoriile. Apoi
firul epic se întoarce în urmă
cu mulţi ani, când el era doar
un adolescent.
 „Un personaj și o epocă"
Victor Petrini
- protagonistul este, în același timp, personajul-narator al
romanului;
- reprezintă tipul intelectului lucid;
- asistent universitar, profesor de filozofie, astfel el își analizează
cu luciditate și își problematizează existența;
- dorința lui cea mai mare este de a înțelege totul și este complet
pătruns de credința că se poate obține fericire prin iubire;
- viața, însă, nu i-a împlinit dorințele și acesta eșuează acolo
unde ținea cel mai mult să reușească, în dragoste.

Personajul principal pornește prin labirintul social, primește

iubirea ca pe un fir al Ariadnei, alcătuit din patru secvențe
simbolice:
 NINETA
Prima lui iubire este o simplă fată, Nineta
Romulus, pe care o întâlnește în cârciuma „Mama
Răniților". Aceasta reprezintă dragostea adolescenței.
Capriciul rupe cuplul, fiindcă Nineta îi impune voința,
adică să-și părăsească destinul propriu ca să-l urmeze
pe al ei.
 CĂPRIOARA
Cea de-a doua iubită îl
admiră, fiindcă, devenit
asistent la universitate, crede
că poate domina realitatea.
Căprioara fiind sedusă de un
medicinist, a rămas
însărcinată. Astfel Victor
Petrini, orgolios, nu acceptă
compromisul și o impune pe
iubita lui să facă avort.
Încercând să scape de
sarcină, aceasta moare într-o
formă misterioasă, cadavrul
fiind de negăsit.
 MATILDA
Matilda reprezintă dragostea
matură a eroului. Eugen Simion
afirmă despre ea: „.. este o ființă
abisală, imprevizibilă, jucăria
unei forțe obscure. [...] Femeie
instruită (este arhitectă), Matilda
cade periodic sub puterea unui
rău incontrolabil și atunci femeia
tandră și atrăgătoare devine de
nerecunoscut". Este cea care îi
naște un copil – simbolul
speranței și credinței
personajului, dar și cea care îl
părăsește pentru o viață mai
bună, fără griji materiale și
pericole politice.
SUZY Al patrulea tronson al
labirintului este parcurs pe
firul Suzy. După cum Eugen
Simion spune:
„Nu e trufașă și n-are crize de
demnitate, existența ei
lunecă la suprafața
evenimentelor, fără mari
traume. Suzy ascunde însă
adevăratul ei statut conjugal
și lipsa ei de curaj, provoacă
un deznodământ grav“ –
închiderea lui Petrini pentru
omorul soțului acesteia din
întâmplare.
 Concluzii
Scris într-un context politic total nefavorabil și anume
perioada comunistă, „Cel mai iubit dintre pământeni"
de Marin Preda este, parafrazându-l pe Eugen Simion,
„romanul unui destin care-și asumă o istorie, romanul
unei istorii care trăiește printr-un destin".
 Concluzii
Romanul include aproape toate aspectele care l-au
interesat pe autor: mediul muncitoresc și de activiști,
intelectual și de tineret, cel de periferie a Bucureștilor,
meditația asupra politicii și a personalităților politice,
lumea scriitoricească. Acestora li se adaugă teme noi:
viața universitară în anii 1940 – 1950, închisoarea, canalul.

„Cel mai iubit dintre pământeni" este romanul unei „mari

conştiinţe“ (Eugen Simion). Marin Preda scrie fără să îşi
judece personajul, nici măcar din punct de vedere al
justiţiei, scrie despre conștiinţa unui personaj ce crede în
existenţa dragostei şi în realizarea fericirii prin ea.