FRATII JDERI

de Mihail Sadoveanu
OPERA: FRATII JDERI

AUTOR: MIHAIL SADOVEANU

GEN LITERAR: EPIC IN PROZA

SPECIE LITERARA: ROMAN( TRILOGIE)

LOCUL ACTIUNII: Moldova

TIMPUL ACTIUNII: epoca domniei lui Ştefan cel Mare între anii 1469 şi
1475

PERSONAJE: IONUT JDER(FIUL LUI MANOLE), COMISUL MANOLE

PAR-NEGRU,ILISAFTA(SOTIA LUI MANOLE), NECHIFOR CALIMAN,
ARON VODA, BOGDAN VODA, PETRU ARON VODA, STEFAN CEL
MARE, SIMION, NICOARA, CRISTEA, CONDACHITA, DAMIAN,
ALEXANDREL VODA, GOGOLEA POGONAT, Arhimandritul Amfilohie,
părintele Timotei, jupîniţa Nasta, SIMION, Mamac Han, fraţii Căliman,
feciorii starosteluiNechifor Căliman; Onofrei (Sfarmă - Piatră)
şi Samoilă (Strâmbă - Lemne), Maria de Mangop, Jitnicerul
Neculăieş Albu, Maruşca( fiica lui Iaţco Hudici), Iaţco Hudici,
Raducel Frumos, Domniţa Voichiţa, domniţa Maria (fiica Voichitei),
AlvanitulAtanasie, mos Ilia

Trilogia „Fraţii Jderi” este alcătuită din romanele „Ucenicia lui Ionuţ” (1935),
,,Izvorul-alb”(1936) şi ,,Oamenii Măriei sale”(1942).
Primul volum se deschide cu descrierea hramului de la Manastirea
Neamt, unde multimea asteapta infrigurata sosirea lui Stefan cel Mare.
Atmosfera este de multumire si echilibru. Tara are drumuri asezate,
dregatorii, proprietatile sunt asigurate prin danii si urice. Printre cei sosiţi la
hram se află şi Ionuţ Jder, fiul comisului Manole Păr-Negru, căruia lumea îi
spunea Jder. La hram sa gaseste si Nechifor Cᾰliman, om a lui Voda, care
explica motivul venirii domnitorului si anume Ştefan-Vodă îi fixase acolo
soroc de judecată, în pricina unor pământuri care îi fuseseră luate pe
nedrept de către vecini. Răpirea de pământuri se întâmplase după uciderea
lui Bogdan-Vodă, tatăl lui Ştefan – de către Petru Aron-Vodă, în urma unei
capcane pe care acesta o întinsese victimei sale –, pe când starostele
Căliman îl însoţise în exil pe tânărul Ştefan. Întârzierea de până atunci a
rostirii verdictului în pricina pământurilor sale se datorase razboiului pe care
domnitorul îl pornise.

Ni se prezinta familia lui Manole - Păr Negru ai cărui feciori sunt cu

toţii închinaţi slujbei domneşti: Simion-comis şi el; Nicoară - călugăr care
sub anteriul monahal poartă arme; Cristea al doilea comis aflat sub
influenţa frumoasei sale sotii Candachia, Damian-neguţător la Liov dar
„ochiul deschis al domnitorului” peste hotare, Ionuţ – mezinul care este
chemat tot in acea zi în slujba domnească. Intrand in slujba coconului
domnesc,Jder cel mititel si Alexandrel-Voda incep sa se
cunoasca,povestindu-si diverse lucruri. Micul voievod ii marturiseste lui
Ionut ca l-a luat sub aripa sa ca pe un prieten si doreste sa-i marturiseasca
“ o taina de dragoste” dar nu inainte de a se lega o fratie de cruce intre ei .

Intriga se învârteşte, mai ales în jurul tentativei nereuşite a lui Gogolea

Pogonat de a-l răpi pe Catalan,armăsarul domnesc care are însuşiri
magice deoarece in el este concentrată puterea voievodului. Arhimandritul
Amfilohie şi părintele Timotei sunt dascăli vestiţi de la care Ionuţ are multe
de învăţat.

Tânărul cunoaşte prima criză erotică ṣi anume dragostea pentru jupîniţa

Nasta, de la Ionăşeni,care îl determină să trădeze frăţia de cruce cu
Alexăndrel-Vodă – fiul domnitorului. Are prilejul să-şi treacă examenul de
oştean adevărat, prin lupta cu duşmanii lui Vodă, salvând viaţa fiului
domnesc. Ionuţ dovedeşte că este format ca oştean în timpul luptei contra
tătarilor când îl ajută pe Simion să captureze pe fiul lui Mamac Han.
Apoi,cum se întâmpla frecvent în acele vremuri, are loc o ieşire în pradă a
tătarilor în urma căreia cade în robie jupâniţa Nasta - prima dragoste a lui
Ionuţ. Aflând că jupâniţa Nasta a fost vândută unui serai, Ionuţ se duce de
unul singur s-o smulga din mâinile turcilor chiar in cetatea lor bine apărată.
Dar jupâniţa, pentru care a fost întreprinsă întreaga acţiune eroică nu se
mai află printre cei vii, deoarece preferase să se arunce din vapor în apă
decât să cadă în mâna turcilor.

. În volumul Izvorul alb s e î n mu l ţ e s c c r e d i n ţ e l e m i t i c e . S e

p r e z i n t a cativa supusi de- ai domnitorului cum ar fi fraţii Căliman,
feciorii starosteluiNechifor Căliman; Onofrei (Sfarmă - Piatră) şi
Samoilă (Strâmbă - Lemne).

Are loc casatoria lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop ,urmasa a
vechilor Comneni. Jitnicerul Neculăieş Albu o răpeşte pe Maruşca,
fiica lui Iaţco Hudici şi dragostea târzie a luiSimion cu care
comisoaia Ilisafta Jderoaia la inceput nu este de acord dar
acceptand-o pe parcurs.. Expediţia recuperatoare la Volcineţ, în
Polonia, întreprinsă de Fraţii Jderi şi în acelaşi timp de pedepsire a
unor duşmani ai domitorului. Se pune in prim plan Ştefan cel Mare apare
în prim-plan,Se prezinta scena v â n ă t o r i i d e l a I z v o r u l
A l b u i n c a r e Ştefan cel Mare apare în primul plan. El pleacă în
fruntea oamenilor lui de încredere în căutarea unui pustnic legendar, de la
care aşteaptă îndrumare pentru acţiunea lui istorică de apărare a ţării,
pentru biruinţa dreptăţii poporului său. Pustnicul n-a mai fost găsit, dar
voievodul a înţeles că adâncurile s-au mişcat şi că lupta cu balaurul se
apropie. Pustnicul era ucenic al unui sihastru care a fost proroc lui
Alexandru cel Bun.

Oamenii Măriei sale, cel de-al treilea volum al trilogiei Fraţii Jderi
, este o f r e s c ă a î n t r e g i i M o l d o v e , c a r e s e î n t ă r e ş t e
p e n t r u r ă z b o i u l c u t u r c i i . R o m a n u l urmăreşte evenimentele
petrecute între 1474 şi 15 ianuarie 1475, când a avut loc lupta de la
Podul Înalt.
Este povestită în acest volum căsătoria lui Simion Jder, ridicat mai întâi la
rangul de postelnic, cu Maruşca, pe care tânărul o aduce din casa părinţilor
ei, la Timiş. Sunt prezentaţi apoi în roman căpitanii luaţi prizonieri de Ştefan
în lupta cu Raducel Frumos, de la curtea căruia Ştefan răpise pe Domniţa
Voichiţa cu fiica sa domniţa Maria. Este urmărită viaţa şi grijile comisoaiei
Ilisafta privind căsătoria mezinului Ionuţ,dar ştirile cele mai alarmante
sosesc de la Brăila şi din Balcani.Armasarul Vizir da semne de “boala” dar
comisoaia Ilisafta stie ca aceasta boala a armasarului domnesc,Vizir
prevesteste ca si “Catalan cel batran” razboiul. Postelnicul Stefan trebuia
sa le “mute” pe Doamnele de la palat .AlvanitulAtanasie a fost trmis de
Sandrel-Voda sa saboteze drumul doamnelor RaduluiVoda,vrand sa le
duca la manastirea din Pangarati iar pe cei care le insotesc sa-I raneasca
fara sa le ia viata.Dupa ce i-a marturisit parintelui Nicodim de cine a fost
trmis la aceasta fapta,Atanasie s-a sinucis in fata Postelnicului,a lui Ionut si
a parintelui.Arhimandritul Amfilofie Sendrea il indeamna pe Ionut sa plece
de la vederea lui Sandrel-Voda iar tot atunci afla cine a fost mama lui si
cine este Amfilofie Sendrea cu adevarat si de ce acesta tine atat de mult la
Ionut. Mos Ilia ii aduce la cunostinta lui Ionut ura care s-a aprins in Sandrel-
Voda pt.el. Ramanand fara bani,Grigorie Gogolea Ratoi si Toma lui Bogat
au intrat in slujba lui Sandrel insa mos Ilia a vrut sa moara ca un crestin
spunand ca a ajuns la cumintenie,refuzand sa-si urmeze tovarasii de
aceasta data..Ii mai spune luiIonut ca tot Sandrel i-a trmis atunci,pe el si pe
tovarasii lui,la prima intalnire cuFratii Jderi/o parte din ei,sa-l rapeasca sau
sa-l “doboare” pe Catalan,insa nu au reusit si acum Sandrel doreste sa se
razbune pe acel “prieten ca l-a vandut”furandu-i dragostea. Amfilofie
Sendrea il trimite apoi pe Ionut in imparatia lui Mehmet Sultan sa cerceteze
si acolo,si cele aflate si ce afla sa comunice el insusi domnitorului. Ionut
afla ca Sandrel-Voda vine in cateva zile la porunca parintelui
sau.Jder stiind ca Sandrel v-a trebui sa se odihneasca in aceeasi chilie
unde se sfatuia el si arhimandritul,pune la cale o pozna de care si-a adus
aminte ca a infaptuit-o si Manole Par-Negru ,impreuna cu un boier,prin care
sa-l faca pe coconul domnesc sa-si regrete faptele si sa-l sperie.

Jderul si Botezatul si-au facut intrarea pe taramul lui Mehmet

Sultan,ajungand in fata lui Soliman –Beg pt. a fi judecati. Cei doi isi cautau
han pana ce au fost dusi inaintea lui Hrana-Beg,unde Ionut Jder s-a luptat
cu cel mai puternic om al luiHrana-Beg pe nume Uzun,biruindu-l.,insa nu a
savarsit un lucru bun deoarece s-a facut remaract si a atras atentia
ismailitenilor asupra sa.Hrana-Beg l-a numit pe Ionut, Pehlivan deoarece
nu puteau rosti numele lui,dar mai tarziu spunandu-i-se OnuPar-Negru.Ii
intreaba de unde vin,tatarul spunandu-i ca vin din Ac-Iflac-adicaTara
Moldovei- si ca se indreapta spre o manastire din Aton.Dupa ce au
indeplinit porunca lui Stefan –Voda si dupa ce s-au intors in tara lor,s-a
iscat razboiul dintre Tara Moldovei si turci. Pe campul de lupta de la Podul
Inalt, pier vitejeste, de toata lauda si toata fala,unele dintre importantele
personaje ale acestei trilogii, “Oamenii mariei sale”:Manole Par-Negru
imperuna cu Simion,starostele Nechifor Caliman impreuna cu unul din fii
acestuia,Samoila.
Vestea pieirii acestora,adusa de arhimandruitul Amfilofie, ajunge si la
Timis,unde comisoaia Ilisafta Jderoaia impreuna cu sotia lui
Simion,Marusca,au pornit cu sania in aceeasi zi la Vaslui.

Deznodamantul este marcat prin trecerea in condica a parintelui Nicodim ,a

faptelor din acel an,1475, si prin intoarcerea lui Ionut Jder de la Sfantul
Munte si de la Braila.