FRATII JDERI

(comentariu)
de Mihail Sadoveanu
-Romanul Fratii Jderi este alcatuit din trei volume ,cu titlurile:
volumul I-Ucenicia lui Ionut(1935)
Volumul II-Izvorul alb(1938)
Volumul III-Oamenii mariei sale(1948)
- romancierul,autorul a utilizat ; cantece populare,cronica lui Grigore Ureche ,cronica lui
Ion Neculce,drama"Apus de soare",a lui Barbu St. de laVrancea.
VOLUMUL I debuteaza cu ceremonialul ce va avea loc la Manastirea
Neamtului,privejduit de Hramul manastirii si de sosirea lui Voda(1469).Oameni sunt
nerabdatori sa-l vada pe Stefan, iar unii dintre ei se intreaba, daca domnitorul se va ingriji
de interesele tarii.
La ceremonialul acasta o femeie de emotie naste,iar domnitorul se hotaraste sa-l boteze
pe copil numindu-l "Inaltare".In scena intra Ionut Jder si staroste Nechifor Caliman.
Din vorbele acestea aflam ca Stefan a hotarat sa duca razboi cu "aceasta tara fara da
randuiala "in care poruncesc mai multi stapani.Se face aluzie la conflictul dintre mari
boieri si Stefan.
Ionut Jder ,care este fiul cel mai mic a lui Manole Jder , este ales de catre domnitor pentru
al insoti in calitate de prieten si slujitor pe fiul domnitorului Alexandrel.
Se vorbeste despre reformele lui Stefan care era preocupat de binele tarii.
Ionut traieste prima intamplare erotica ,el se indragosteste de Domnita Nasca, si trece
Dunarea acolo afland ca ea si-a luat viata pentru a nu mai fi badjocorita de dusmani.
Ionut se razbuna si-l ucide pe Sulaiman Beg.
Aventurile lui Ionut au un caracter de initiere. Sefan il iarta pe Ionut dovedind intelegere
fata de zburdaniciile tineretii.
George Calinescu numea acest volum"Poemul intaiei dragoste juvenine"
VOLUMUL AL II-"IZVORUL ALB"
Izvorul alb este o metafora a curgerii timpului, a trecerii tuturor lucrurilor si sugereaza
existenta universala.
Actiunea acestui volum este mult mai palpitanta.In centrul acestei lecturii se situeaza
Simion Jder comisul de la Timisesti ,priceput crescator de cai domnesti.
Personajul Gogolea incearca sa strice rasa cailor domnesti pentru a risipi puterile magice
ale domnitorului pe care le-ar fi dobandit dupa credinta din popor.Viteji Jderi il impiedica
si ei vor pedepsi pe capetenia uzurpaturilor, pe boierul Mihu care fugise la lesi(polonezi).
Simion Jder se indragosteste de jupanita Marusca,fica unui negutator pe care jidnicierul
Niculaiesi Albu ,o rapeste si o duce la polonezi.Jderi merg in Polonia si o regasesc pe
Marusca pedepsindu-i pe vinovati.
In final Simion Jder se casatoreste cu jupanita Marusca. Este descris in roman
ceremonialul nuntii lui Stefan cel Mare, care se casatoreste din interese politice cu Maria
de Mangop.

Interesanta este scena vanatorii de la izvorul alb unde,domnitorul incearca sa lamureasca

semnele prezentului si ale viitorului prin contopirea cu trecutul ce se realizeaza prin
natura.Culoarea alb la Sadoveanu are mai multe sensuri.Calul alb reprezinta simbolul ,
puterii politice, boul alb este o metafora a vechimii, a timpului care trece.Pestera este
simbol al meditatiei. Daca apele si stihiile naturii sunt imagini ale schimbarii, muntele si
piatra exprima permanenta ,fixitatea. Natura lui Sadoveanu nu este decorativa.
Omul intra in corespondenta cu natura ea este prietenul apropiat al omului.
VOLUMUL III-" OAMENI MARIEI SALE"
Daca primele doua volume alcatuiesc o cronica de familie sociala oglindind procesul de
formare a unei societati din Moldova bazat pe randuiala si dreptate volumul III este bogat
in sensuri istorice.
Este descrisa istoria pe care si-o faureau moldovenii preocupati sa-si asigure un viitor
mai putin zbuciumat sub domnia lui stefan cel mare.
Oamenii mariei sale sunt oamenii pe care stefan se bazeaza in orice clipa cum erau
Familia Jderilor, Nechifor Caliman,Amfilohie Semetrea.
Partea a III se incheie cu lupta de la" PODUL INALT" unde moldovenii pierd pe multi
dintre eroii sai.
Fragmentele reproduse- din capitolele 1si 2 surprind o dubla relatie in care intra eroul: cu
biserica pe de o parte, cu supusii lui, pe de alta parte.
Timpul intamplarilor relatate de M. Sadoveanu reprezinta un moment de
sarbatoare:Sfanta Inaltatare. Locul intamplarilor este legat de timp, pentru ca,Sfanta
Inaltare este si hramul sfintei Manastiri Neamtu unde voievodul este asteptat sa vina.
Ritualul religios prin care este sarbatorit hramul- constand in slujbe anuntate de toaca sau
de clopote, dar si dintr-un ospat oferit multimii- se coreleaza, ca urmare a sosirii
voievodului, ca un ceremonial laic: aparitia alaiului domnesc , desfasurarea garzilor care
pastreaza ordinea in multime, intonarea unui imn de slava," cade-se sa te fericim ",
intampinarea cu paine si sare, cuvantarea adresata de voievod multimi etc.
Participarea lui Stefan la aceasta sarbatoare religioasa este importanta, pentru ca are
valoarea unui mesaj prin care este recunoscuta autoritatea bisericii si a divinitatii nu
numai asupra oamenilor, ci si a voievodului.In scurta cuvantare, eroul subliniaza
importanta crucii- simbolul legii crestine- prin cara judeca si apara oranduiala lumii care
are" cumpana dreapta".
O intamplare neasteptata,nasterea unui copil de catre o femeie din mutime, primeste, pe
acest fundal, o semnificatie simbolica.
Voievodul hotaraste sa-i fie nas,alegandu-i
numele de" Inaltare", un nume incarcat de inconotatii.Dincolo de faptul ca aminteste de
data la care s-a nascut, o zi mare in calendarul crestin,, numele dat de voievod pare sa
sugereze si altceva:aspiratia spre ordinea divina, dar si aceea de a ridicarii poporului
sau.Viitorul acesteia- prin copilul nou- nascut, prin numele lui- este legat de speranta unei
inaltari.Intamplarea este, de fapt, folosita de Stefan pentru a-si face cunoscute, printr-un
act simbolic, intentiile in legatura cu supusii lui, cu viitorul lor, cu propria sarcina.
In aceasta imprejurare numele castiga valoarea unui legamant.

FRATII JDERI - REZUMAT

Trilogia Fraii Jderi este alctuit din romanele Ucenicia lui Ionu (1935),
,,Izvorul-alb(1936) i ,,Oamenii Mriei sale(1942).Aceasta evoc epoca domniei lui tefan
cel Mare ntre anii 1469 i 1475, fiind considerat o epopee, un amplu poem epic care
povestete fapte eroice, mpletind datele istorice cu produsele ficiunii i ale legendei.
Primul volum se deschide cu descrierea hramului de la Manastirea Neamt, unde
multimea asteapta infrigurata sosirea lui Stefan. Atmosfera este de multumire si echilibru.
Tara are drumuri asezate, dregatorii, proprietatile sunt asigurate prin danii si urice. In
centrul cartii sta familia comisului Manole Par-Negru, ai carei fii au indeletniciri dintre
cele mai diferite.
n acest moment intr n scen Ionu Jder care vesteste ca alaiul domnesc se apropie i
Nechifor Climan. Din povestea btrnului staroste, plin de umor, aflm despre rzboiul lui
tefan cu aceast ar fr rnduial, unde poruncesc muli stpni. Tot acum se
contureaz vechiul conflict domnitor-boieri.
Facem apoi cunotin cu familia lui Manole - Pr Negru al crui feciori sunt cu toii
nchinai slujbei domneti: Simion-comis i el; Nicoar - clugr care sub anteriul monahal
poart arme; Cristea al doilea comis aflat sub influena frumoasei sale sotii Candachia,
Damian-negutor la Liov dar ochiul deschis al domnitorului peste hotare, Ionu - mezinul
care este chemat tot in acea zi n slujba domneasc.
Intrand in slujba coconului domnesc,Jder cel mititel si Alexandrel-Voda incep sa se
cunoasca,povestindu-si diverse lucruri.Micul voievod ii marturiseste lui Ionut l-a luat sub aripa
sa ca pe un prieten si doreste sa-i marturiseasca o taina de dragoste dar nu inainte de a se
lega o fratie de cruce intre ei.
Intriga se nvrtete, mai ales n jurul tentativei nereuite a lui Gogolea Pogonat de a-l rpi pe
Catalan,armsarul domnesc care are nsuiri magice deoarece in el este concentrat puterea
voievodului.
Arhimandritul Amfilohie i printele Timotei sunt dascli vestii de la care Ionu are multe de
nvat. . Candoarea tnrului erou -Ionut Par-Negru-este reliefat mereu de ctre Nechifor
Climan, care l numete mnz. Tnrul cunoate i prima criz erotic. Dragostea pentru
jupnia Nasta, de la Ioneni, l determin s trdeze fria de cruce cu Alexndrel-Vod - fiul
domnitorului. Are prilejul s-i treac examenul de otean adevrat, prin lupta vitejeasc cu
dumanii lui Vod, salvnd viaa fiului domnesc. Ionu dovedete c este format ca otean n
timpul luptei contra ttarilor cnd l ajut pe Simion s captureze pe fiul lui Mamac Han. Apoi,
cum se ntmpla frecvent n acele vremi, are loc o ieire n prad a ttarilor n urma creia cade
n robie jupnia Nasta - prima dragoste a lui Ionu.
Evadarea necugetat din cadrul familial este pn la urm pentru Ionu o cltorie
cognitiv(cunoscuta) - tem epopeic(se refera la fapte de eroism) i ea n roman. Aflnd c
jupnia Nasta a fost vndut unui serai, Ionu se duce de unul singur s-o smulga din minile
turcilor chiar in cetatea lor bine aprat. Dar jupnia, pentru care a fost ntreprins ntreaga
aciune eroic nu se mai afl printre cei vii, deoarece preferase s se arunce din vapor n ap
dect s cad n mna turcilor.
Volumul urmtor - Izvorul - Alb este romanul cunoaterii magice. n aceast carte se
nmulesc credinele mitice care sunt ntrite i prin dimensiunea monumental i fantastic
conferit, unor supui ai domnitorului cum ar fi fraii Climan, feciorii starostelui Nechifor

Climan; Onofrei (Sfarm - Piatr) i Samoil (Strmb - Lemne). Cetatea Neam este locul
de recluziune(inchisoare) al lui Ionu Jder, un topos(o idee,tema,loc comun) unde recunoatem
tema exilului existenial al individului , condiie necesar reintegrrii sociale a inocentului Jder.
Are loc casatoria lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop,urmasa a vechilor Comneni
.Jitnicerul Neculie Albu o rpete pe Maruca, fiica lui Iaco Hudici i dragostea trzie a lui
Simion cu care comisoaia Ilisafta Jderoaia la inceput nu este de acord dar acceptand-o pe
parcurs.. Expediia recuperatoare la Volcine, n Polonia, ntreprins de Fraii Jderi - o familie de
moldoveni autentici,inimosi,semeti,curajosi,ambitiosi si suspiciosi,a-i caru-i barbati lupta tot
timpul cot la cot,biruind intotdeauna - este un episod eroic i cavaleresc i n acelai timp de
pedepsire a unor dumani ai domitorului.
Nucleul narativ al volumului, unde tefan cel Mare apare n prim-plan, este scena vntorii de
la Izvorul Alb. Vntoarea domneasc devine un ritual de iniiere(introducere). Pelerinajul
domnesc ilustreaz motivul cutrii - al soluiilor de mplinire a unui destin individual - al
domnitorului i altul colectiv - al Moldovei. Domnul este exploratorul i pentru a lmuri
sensurile prezentului i viitorului este necesar contopirea cu trecutul care se realizeaz prin
confundarea n elementul naturii. Cluz n aceast cltorie este legendarul ,,bour alb.
Iniierea n cel mai nalt grad n tainele naturii o ntlnim la mag care este schivnicul de la
Izvorul Alb (peter este loc al meditaiei), dar adevrai magi sunt i cuviosul Nicodim,
arhimandritul Amfilohie endrea ,dar i tefan cel Mare, care preia semnificaia unor aspecte
ale cosmosului i le aplic n planul guvernmntului.
Oamenii Mriei sale, cel de-al treilea volum al trilogiei Fraii Jderi, este un roman al
cunoaterii raionale. Dac primele dou volume alctuiesc o cronic de familie, avnd n
vedere provizoriul, viaa de toate zilele, fiind n acelai timp i o cronic social, care
analizeaz procesul alctuirii unei noi societi, n Moldova, bazat pe rnduial i dreptate,
ultimul volum este mai ncrcat de istorie, este o fresc a ntregii Moldove, care se ntrete
pentru rzboiul cu turcii. Romanul urmrete evenimentele petrecute ntre 1474 i 15 ianuarie
1475, cnd a avut loc lupta de la Podul nalt.
Este povestit n acest volum cstoria lui Simion Jder, ridicat mai nti la rangul de
postelnic, cu Maruca, pe care tnrul o aduce din casa prinilor ei, la Timi sunt
prezentai apoi n roman cpitanii luai prizonieri de tefan n lupta cu Radu cel Frumos,
de la curtea cruia tefan rpise pe Domnia Voichia cu fiica sa domnia Maria.
Este urmrit viaa i grijile comisoaiei. Ilisafta privind cstoria mezinului Ionu, dar
tirile cele mai alarmante sosesc de la Brila i din Balcani.
Armasarul Vizir da semne de boala dar comisoaia Ilisafta stie ca aceasta boala a
armasarului domnesc,Vizir prevesteste ca si Catalan cel batran razboiul.
Postelnicul Stefan trebuia sa le mute pe Doamnele de la palat.Alvanitul Atanasie a fost
trmis de Sandrel-Voda sa saboteze drumul doamnelor Radului Voda,vrand sa le duca la
manastirea din Pangarati iar pe cei care le insotesc sa-i raneasca fara sa le ia viata.Dupa
ce i-a marturisit parintelui Nicodim de cine a fost trmis la aceasta fapta,Atanasie s-a
sinucis in fata Postelnicului,a lui Ionut si a parintelui.
Arhimandritul Amfilofie Sendrea il indeamna pe Ionut sa plece de la vederea lui SandrelVoda iar tot atunci afla cine a fost mama lui si cine este Amfilofie Sendrea cu adevarat si
de ce acesta tine atat de mult la Ionut.
Mos Ilia ii aduce la cunostinta lui Ionut ura care s-a aprins in Sandrel-Voda pt.
el.Ramanand fara bani,Grigorie Gogolea Ratoi si Toma lui Bogat au intrat in slujba lui

Sandrel insa mos Ilia a vrut sa moara ca un crestin spunand ca a ajuns la

cumintenie,refuzand sa-si urmeze tovarasii de aceasta data..Ii mai spune lui Ionut ca tot
Sandrel i-a trmis atunci,pe el si pe tovarasii lui,la prima intalnire cu Fratii Jderi/o parte
din ei,sa-l rapeasca sau sa-l doboare pe Catalan,insa au dat chix si acum Sandrel
doreste sa se razbune pe acel prieten ca l-a vandut furandu-i dragostea.
Amfilofie Sendrea il trimite apoi pe Ionut in imparatia lui Mehmet Sultan sa umble,sa
auda,sa ajunga la Aton si sa cerceteze si acolo,si cele aflate si vazute sa le aduca el singur
luminatiei sale. Deoarececa barbat din tagma razboinicilor instiintarile lui sunt mai
de folos mariei sale.
Ionut afla ca Sandrel-Voda vine in cateva zile la porunca parintelui sau.Jder stiind ca
Sandrel v-a trebui sa se odihneasca in aceeasi chilie unde se sfatuia el si
arhimandritul,pune la acle o pozna de care si-a adus aminte ca a infaptuit-o si parintele
sau,Manole Par-Negru ,impreuna cu un boier,prin care sa-l faca pe coconul domnesc sa-si
regrete faptele si sa-l sperie.
Jderul si Botezatul si-au afcut intrarea pe taramul lui Mehmet Sultan,ajungand in fata lui
Soliman Beg pt. a fi judecati.Cei doi isi cautau han pana ce au fost duci inaintea lui
Hrana-Beg,unde Ionut Jder s-a luptat cu cel mai puternic om al lui Hrana-Beg pe nume
Uzun,biruindu-l.,insa nu a savarsit un lucru bun deoarece s-a facut remaract si a atras
atentia ismailitenilor asupra sa.H-B l-a numit pe Ionut Pehlivan deoarece nu puteau rosti
numele lui,dar mai tarziu spunandu-i-se Onu Par-Negru.Ii intreaba de unde vin,tatarul
spunandu-i ca vin din Ac-Iflac-adica Tara Moldovei- si ca se indreapta spre o manastire
din Aton.Dupa ce au indeplinit porunca lui Stefan Voda si dupa ce s-au intors in tara
lor,s-a iscat razboiul dintre Tara Moldovei si turci.
Pe campul de lupta de la Podul Inalt, pier vitejeste, de toata lauda si toata fala, unele
dintre importantele personaje ale acestei trilogii, Oamenii mariei sale :Manole ParNegru imperuna cu Simion,starostele Nechifor Caliman impreuna cu unul din fii
acestuia,Samoila.
Vestea pieirii acestora,adusa de arhimandruitul Amfilofie, ajunge si la Timis,unde
comisoaia Ilisafta Jderoaia impreuna cu sotia lui Simion,Marusca,au pornit cu sania in
aceeasi zi la Vaslui.
Trilogia se incheie prin trecerea in condica a parintelui Nicodim ,a faptelor din acel
an,1475, si prin intoarcerea lui Ionut Jder de la Sfantul Munte si de la Braila.
(In acest roman Comisoaia Ilisafta se aseamana cu o Vitorie Lipan in care binele si raul
sau pericolul i se arata in vise,descifrandu-l dupa semnele care i se arata.)

Caracterizarea lui Ionu Jder

Ionu Jder este personajul principal al romanului Fraii Jderi scris de Mihail
Sadoveanu.
n fragmentul din manual Ionu este caracterizat att direct, din spusele altor
personaje, ct i indirect, prin fapte.
Personajul nu este nc un brbat n toat puterea cuvntului, dovad numele su,
Ionu fiind diminutivul numelui Ion .
Ionu nu are experiena luptei, dovad faptul c acum , ntia oar se afla ntr-o
primejdie adevrat.
Dei n primejdie, personajul nu i pierde luciditatea. El recunoate locul n care se
afl i, contient c terenul l favorizez, pregtete aprarea.
Cu toate c este inferior ca rang coconului domnesc, Ionu se dovedete mai realist
dect Alexndrel, realiznd c nici chiar originea domneasc a acestuia nu-l va apra de
primejdie.
Att n discuia cu Alexndrel-Vod, ct i n cea cu medelnicerul, Ionu se
dovedete diplomat, reuind s evite s-i jigneasc pe acetia atingndu-i totui scopul,
acela de a le atrage atenia asupra greelilor comise.
Ionu i asum rolul de conductor al luptei, pregtind aprarea i ncepnd la
momentul oportun atacul. Totodat se dovedete un bun strateg, alegnd cu grij locul
luptei.
Contrar majoritii tinerilor, Ionu este contient de limitele sale.Realiznd c nu va
putea nvinge singur dimanul, el trimite dup ajutor. Faptul c ncerc s intimideze
adversarul, spunndu-i c ateapt ntriri, denot iretenie.
Personajul se afl n perioada de tranziie dintre copilrie i maturitate. naintea
luptei, el se gndete la mama sa, iar gndul acesta l alin. Totui, n timpul luptei, el
reuete s in piept cu succes dumanului, lucru care denot maturitate.
Puterile i pricepera lui Ionu sunt totui limitate, el nefiind capabil s aprind
carul.
Ca orice om, i Jder are uneori momente n care este nesigur i se simte neputincios:
Jder fluier ncet- ca i cum pierdea n acea clip toate: ndejde, dragoste i via.
O alt caracteristic a lui Ionu este credina acestuia. nainte de lupt el se nchin
fcndu-i cruce i ngenunghe, avnd n toat fiina sa un cutremur de rugciune tcut.
Asemeni majoritii oamenilor din acele timpuri, Ionu manifest o uoar tendin
spre ocultism, dovad faptul c i descnt uneltele.
Prin toate acestea Ionu se dovedete un personaj complex.