Labirintul in preistorie se crede ca ar fi servit pe post de capcane pentru spiritele rau-voitoare daca tineti minte Legendele Olimpului. In contrast cu aceasta credinta strveche, labirintul simboliza o carare catre Dumnezeu , cu un centru bine definit ce intruchipa divinitatea si o intrare sinonima mai mult sau mai putin cu nasterea. Labirintul poate fi un posibil pelerinaj, cei ce urmeaza calea , urmand sa ajunga la iluminare si mntuire. Totodata, labirintul ar putea fi folosit ca o metafora pentru situatii greu de realizat, o imagine ce sugereaza ratacirea intr-o lume subterana asemanatoare unei catacombe. Desi in prezent labirintul este folosit mai mult in diverstisment, artistii tind sa transpuna mitul labirintului in lucrarile lor inclusiv in basmele culte ca o aventura a cunoasterii. Harap-Alb reprezinta protagonistul atipic al basmului, fiind umanizat, deci inzestrat si cu defecte: naivitatea, lipsa de experienta si excesiva incredere nejustificata. Traieste chiar momente de tristete si disperare, slabiciuni omenesti iesite din tipar pentru un erou de basm. Aspirant la responsabilitatea de imparat, acesta calatoreste in scopul desvrsirii sale spirituale. Asadar, el parcurge un drum pentru a deprinde si pentru a invata si alte lucriri decat cele obisnuite, care fac parte din initierea sa ca persoana adulta. Acumuleaza trasaturi ce ilustreaza calitati si principii morale ce i sunt relevate in fraze ezoterice: iteligena, neleciunea, adevrul, buntatea, milostenia, omenia. De-a lungul aventurii sale, eroul este nevoit sa parcurga un drum ce simbolizeaz un labirint inextricabil i esential, presarat cu obstacole reliefnd o metafora a iniierii.Totodata, reprezinta si axul central al basmului ilustrand inceputul aventurii dublei cunoasteri: de sine si a lumii. Alegerea drumului exclude ansa si presupune optiunea. Podul , primul obstacol, delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscut in care protagonistul se angajeaza sa duca in continuare experienta paterna. Padurea , toposul obligatoriu al initierii, in care Harap-Alb are obligatia de a alege drumul corect evocand labirintul drumurile se fac cruce In acest spatiu cu valene mitice are loc intalnirea esentiala cu raul necesar, eroul ncalcnd interdictia tatalui sau care va aduce dupa sine pedeapsa. Fntna este sinonima cu mitul pesterii sau al grotei o coborre in atemporalitatea propriului avatar, in abisurile fiintei. Eroul renate la iesirea din fantana sub un nou nume construit pe baza unui oximoron Harap reprezinta noua sa menire, aceea de sluga, dar epitetul cromatic alb sugereaza identitatea nobil ascunsa prin legamant a eroului, toate acestea simbolizand faptul ca orice experienta porneste de la asumarea si cunoasterea umilinei. Fiind nevoit sa dobandeasca experienta necesara implica intalnirea cu personaje cu o simbolistica mitica. Ursul reprezinta ocrotitorul roadelor pamantul, cerbul pote fi privit ca un animal solar, solomonit cu virtuti mitologice,coarnele sale, avand semnificatii de renastere.
Parcurgand obstacolele, protagonistul este ajutat de personaje supranturale : Sfanta
Duminica si de calul sau. devinind metafora inteleptului sfatuitor, incurajndu-l pe erou sa-si aleaga singur drumul. Experieta ce determina maturizarea si formarea spirituala a eroului o reprezinta drumul catre Impartul Ro, cu sensul unei metafore in care eroul devine cavaler. Sufletul lui bun si generos il face sa ocroteasca furnicile si albinele pe care le intalneste in drumul sau, iar acestea il rasplatesc ajutandu-l in savarsirea unor probe la Imparatul Ros. Cele cinci personaje miraculoase, care duc la extrem trasaturi specific umane, Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila, Pasari-Lti-Lungila au de asemena menirea de al ajuta pe Harap-Alb . Incercarile finale i aprind simurile prin care reies trsaturile sale de om mai format, aflat aproape de finalul calatoriei: cumpatarea, rabdarea, toleranta, atentia, experienta si capabilitatea de a distinge adevarul de minciuna. In aceasta etapa, cunoaste dragostea aprins, iar ultima proba are un rol esential la intoarcerea acasa.