Apa vie si apa moarta, aduse din "tarmul de dincolo", reprezinta puterea eroului (neofitului) asupra vietii si a mortii,

ncheierea unui ciclu prin moarte si inceperea unei noi etape ca initiat. Referitor la necesitatea existentei apei sub doua forme, moarta si vie, si a rolului diferit pe care l joaca n basm, filologul V.I. Propp formuleaza o ipoteza, cautndu-le originea n credintele si miturile Greciei antice. Propp face astfel referire la cele doua izvoare din lacasul lui Hades-zeul Infernului. El sustine ca unul dintre ele contine "apa moarta", iar celalalt ar contine "apa vietii". Aceasta ipoteza explica pe deplin de ce in basm, Harap-Alb este stropit nti cu apa moarta si apoi cu apa vie. Apa moarta daruieste defunctului moartea definitiva si sufletului acestuia dreptul de a intra n mparatia umbrelor. "Apa moarta-spune Propp- (...) l ucide [pe erou] pna la capat, l transforma ntr-un mort definitiv. Avem de a face cu un rit de ngropaciune sui-generis, corespunzator cu acoperirea trupului cu pamnt." Eroului i este anulata existenta n planul prezentului, ciclul vietii lui fiind ncheiat. Astfel, stropindu-l cu apa moarta pe Harap-Alb, fata Imparatului Ros l trimite deplin pe acesta n lumea stramosilor, ritual similar catabasei (coborre initiatica n Infern), ndeplinind astfel prima etapa ntru eliberarea de sub juramntul fata de Spn. Harap-Alb este stropit apoi cu apa vie, "apa vietii, apa destinata mortilor care nu patrund definitiv n Infern, ci se ntorc din el." Astfel, apa, pe lnga virtutea purificatoare, capata si o putere soteriologica. Imersiunea este regeneratoare, este un fel de renastere, n sensul ca plaseaza fiinta ntr-o stare noua. Imersiunea poate fi comparata cu punerea lui Hristos n mormnt: El renvie dupa aceasta coborre n Infern. Semn al oricarui nceput, apa are virtuti sacre: ntinereste, vindeca miraculos, ilumineaza spiritual fiinta. Apa botezului exprima explicit ideea unei noi nasteri, fiind initiatoare.