Sunteți pe pagina 1din 3

www.referat.

ro

` Mihail Sadoveanu, Fratii Jderi Caracterizarea lui Ionut Jder

Ucenicia lui Ionut, primul volum al trilogiei Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu, il are in centru pe fiul nelegitim al lui Manole Par- Negru, Ionut Jder, si a fost considerat un bildungrosoman, deoarece urmareste experienta de formare a lui Ionut, initial adolescent, ca ostean de nadejde in armata lui Stefan cel Mare. Personaj romantic, exceptional, care actioneaza in imprejurari exceptionale, Ionut este un tanar de douazeci de ani, un personaj dinamic, ce va evolua de la statutul adolescentului naiv la cel al barbatului matur, cavalerul neinfricat- ipostaza a idealului masculin medieval. Chiar de la inceputul romanului, cand vine la hramul manastirii Neamt, eroul stie ce isi doreste sa devina: ostas credincios la slujba domniei. Caracterizarea directa realizata de narator, in capitolul al doilea al romanului surprinde foarte bine trasaturile lui Ionut: ,, Era fluture, flacara, schimbator ca un pui de demon. Nu era frumos; avea nas cam mare ca si tatal sau Jderul cel batran. Avea inclinare spre desertaciune si trai frumos. << Parca n- are cui semana? intreba comisoaia inaltandusi ochii la sfintele icoane. Aschia nu sare departe de trunchi. >> Era fara liniste; ii placeau toate zburdalniciile. Invatase cu usurinta, de mjititel, mestesugurile vantului la starostele Caliman; iar acum era nedespartit de fratele sau cel mare Simion, intre caii de la herghelia domneasca. Indraznea sa incalece armasarii cei mai naravasi. " Asemanarea lui Ionut si Fat- Frumos din basmele populare romanesti iese la iveala prin intermediul caracterizarii directe, realizata de tiganca ghicitoare: ,, - Fecior de domn mare si Fat- Frumos, se intoarse catre el tiganca patimas. Mai uita- te odata la mine, ca sa ma fac iar tanara. Este o jupanita mica de stat care te asteapta sa bata mare razboi cu Domnia Ta. Te uiti la noi si- o vezi pe dansa. Nu-ti trebiue mancare, nu- ti trebuie bautura, iti trebuie dragoste! " , ii spunea tiganca lui Ionut, intuind pasiunea tanarului pentru jupanita Nesta. Initial, Ionut este ignorat de barbatii familiei, care il considera imatur: ,, La mine se uita asa ca la o gaza" , se plange mezinul ftatelui sau, parintele Nicodim, de felul in care e tratat de Manole Par- Negru; ,, N- are incredere in tine. Esti inca prunc.", incearca sa- l consoleze acesta. Este ironizat de starostele Nechifor Caliman, care ii spune ,, manzule", spre disperarea flacaului. Cu toate acestea, Ionut simte impulsul de a se maturiza, de a- si asuma responsabilitatea propriei vieti: ,, eu inteleg ca nu mai sunt prunc. Bag sama ca tigancusele fug de mine", i se confeseaza el parintelui Nicodim. Tanarul va fi ales de Stefan cel Mare pentru a intra in suita fiului sau, Alexandrel- Voda, cu care va lega fratie de cruce. Trasaturile lui Ionut se contureaza, mai ales,prin caracterizarea indirecta, care se

desprinde din gesturi, limbaj, relatia cu celelalte personaje si, in special din aventurile pe care tanarul Jder le traieste alaturi de Alexandrel, pe parcursul drumului initiatic pe care il au de strabatut. Fire pasionala, temperamental si impulsiv, Ionut se indragosteste de jupanita Nasta de la Ionaseni, fata iubita de fiul de domn, si se intalneste cu ea pe ascuns, tradandu- si astfel prietenul. In ciuda acestui fapt, Jderul cel mititel, da dovada de loialitate si devotament fata de fratele sau de cruce si il salveaza pe Alexandrel dintr- un complot pus la cale chiar de Tudosia, mama iubitei sale. Desi, la inceput cand se afla fata in fata cu primejdia, ii este frica, mai apoi se arata curajos, lucid, inteligent, dibace si nu se da in laturi de la nimik pentru a- si salva prietenul: ,, Acum intaia oara se afla intr- o primejdie adevarata si- si marturisea cu umilinta ca frica lui e fara cusur, cu mult mai aspra decat atunci cand vazuse iepurele de o suta de ani. Cu toata aceasta frica pe care o simtea ca pe o arsita a trupului, judecata ii ramanea intreaga si lucra cu harnicie." De altfel, chiar unul dintre adversari, se arata uimit de curajul celor doi adolescenti, Ionut si Alexandrel, caracterizandu- i in mod direct: ,,...nici n- am crezut noi vreodata s- avem asemenea necaz cu niste feciorasi nebuni. Este mai cu sama unul la care am stat si m- am uitat ca la Balzebut. Vrednic si cu semetie se tine coconul, iar noi nu- i putem face nici- o stricaciune. Insa tovarasul sau are intr- insul jaratic si piper." Inconstienta varstei, imaturitatea il determina pe Ionut sa plece in cautarea Nastei, fara stirea familiei, insotit doar de un slujitor, atunci cand afla ca aceasta a fost rapita de tatari. Tanarul este convins ca numai el o poate salva pe fata din robie: ,, Bine nu putea deslusi ce se prtrece cu el. Nu putea sa fie bucurie, dar nu era intristare. Era o tulburare din care incerca sa se desfaca, peste sama de atatat. I se lamureau fara greutate un gand si o hotarare. Toate erau scrise in destinul lui- se incredinta el. Din amestecul lui Alexandrel- Voda nu putea sa iasa decat incurcatura si suferinta, si, poate, pieirea Nastei; deci Dumnezeu ii departa dragostea, ca s- o lamureasca si sa ramana numai a lui; caci numai el va indrazni sa se duca s- o caute si so smulga capcaunului.[...] Cu aceasta re torica a varstei de douazeci de ani si a patimei se indeletnici un timp, apoi i se deslusi nevoia sa- si gaseasca iesirea de la Timis si drumul catra Chilia." Incercarea lui Ionut de a- si salva iubita este sortita esecului, deoarece Nasta se sinucide pentru a- si salva onoarea, aruncandu- se in valuri de pe corabia ce o ducea in robie. Dupa o serie de aventuri, Ionut este adus inapoi de catre fratii sai si, drept pedeapsa pentru fapta sa necugetata, este trimis la Stefan la cetatea Neamtului, unde va deprinde mestesugul armelor, devenind un adevarat ostean in slujba domnitorului. Faptele lui de vitejie din volumele urmatoare vor confirma caracterul exemplar al eroului.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate