Partea I:

Ion Creang, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie.

Inc de la inceput, naratorul fixseaza locul, satul Humulesti si timpul,
varsta fericita a copilariei. Incepe prin a prezenta scoala din Humulesti. Copiii
nu inteleg rostul scolii, sunt indaratnici si de aceea parintele Ioan om vrednic
si cu bunatate, le aduce ca dar de scoala noua pentru a -i sili spre
invatatura, Calul Blan i pe Sf. Nicolai. Preotul a instituit regula ca, n
fiecare smbata s fie ascultai la leciile predate in sptamina respectiv
apoi s fie pedepsii in funcie de greelile facute. Prima pedepsit a fost
chiar Smrndita, fiica preotului. Urmarea a fost ca toi colarii au inceput s
invee.
ntr-una din zile primarul scoate oamenii la reparat drumul. Badia
Vasile iese cu elevii s dea o mn de ajutor. De fapt era un pretext pentru a
l lua pe Badita Vasile la armata. A fost prins cu arcanul, pus in catue si dus
la Piatra Neam.
Pentru a urma scoala, Nic este trimis de mama sa Smaranda, s
continue coala la Brosteni. Este dus la aceast scoal mpreuna cu verisorul
su Dumitru. Este dus intr-o lume complet nou creia copilul nu i se
adapteaza. I se ntampl o serie de fapte inedite : cderea in Ozana, taierea
pletelor, statul in gazda la Irinuca unde se umple de raie urmat de dramarea
casei acesteia urmat de fuga napoi acas cu pluta pe Bistria.

Partea a-II-a
n aceasta parte scriitorul nareaza cteva din intmplarile foarte cunoscute
ale copilriei sale.
Nic se hotarte s se duca la vrul su Ion pentru a mnca cirese.
Pretextand c vrea s l ia pe Ion la scldat, af de la matusa Marioara ca
acesta nu este acas. si ia rmas bun de la mtusa dup care se strecoar in
grdina si se urc in cire. Mtusa Marioara il zreste, ncepe s-l ameninte,
iar drept urmare Nica sare din cires si, pentru a scpa, ncepe sa alerge printro plantatie de canep. Urmrit de mtusa, cei doi reuesc s culce la pmant
toat canepa cultivata. Nica a reusit sa scape sarind gardul,dar seara mos
Vasile impreuna cu primarul au venit la parini pentru a cere daune pentru

cnepa si ciree. Nic primeste o chelfaneal zdravan de la tatl su

pentru stricaciunile produse de el.
ntr-o dimineata mama lui,Smaranda, il trezete pe Nic nainte de
rsritul soarelui,cnd era somnul mai dulce, ca s nu-l spurce cucul
armenesc. Smaranda l trimite pe Nic s duc mancare oamenilor angajati
la prsit. Pe drum ,Nic se abate pe la teiul in care si avea pupaza cuibul cu
gndul s-o prinda. Cnd o vede, se sperie de creasta ei si i da drumul in
scorbura.Pune in gura scorburii o lespede i pleac s duc mncare
lingurarilor. La intoarcere prinde pupaza si o ascunde acas in pod.Dup doua
zile, de frica sa nu fie prins ,Nic se duce cu pupaza la iarmaroc sa o vnda.
Un moneag, sub pretext ca vrea sa cumpere pupaza,o dezleaga si ii da
drumul. Nic ii cere moneagului s ii plteasca pasarea. Moneagul ncearca
s-l potoleasca i-l ameninta in final c-l va duce la taica-su. Speriat,Nica
fuge acasa. Ajuns acas,fratii ii spun ca parintii sunt plecati la targ,iar mtusa
Mariuca ridicase tot satul din pricina pupezei.Dar tocmai atunci, se aude
pupaza, care canta.
ntr-o zi,Smaranda l roag pe Nic s o ajute.El promite s stea
acas,dar in gandul lui planuieste s plece la scldat.Smaranda vzand c
baiatul nu mai este acasa, se duce la balt i-l vede tolnit in pielea goal pe
nisip. Ea ateapta s intre in ap, apoi i ia toate hainele. Nic se gndeste
cum s ajunga acas fr haine. O ia prin ppusoi, prin grdinile oamenilor, il
latr cainii, apoi ajunge, cu chiu cu vai, in ograd casei sale.Dup aceasta
intamplare, Nica devine asculttor si harnic,pn cand, impresionata,
Smaranda il iarta.

Partea a III a
Nic este acum adolescent,urmez cursurile colii Domnesti din Targu
Neamului, apoi pe cele de la coala de Catiheti din Flticeni. Desprinderea
de sat se realizeaza pentru o perioad mai lung, urmrind procesul formarii
lui Nica, raporturile lui cu viata sociala, cu noii colegi de scoal, intre care Ion
Mogorogea, varul sau, Gatlan, Trasnea, Oslobanul, impreun cu care statea in
gazd la Pavel Ciubotarul, unde i aduceau merinde de acasa si se ingrijeau
iarna de lemne de foc.

Partea a IV a
La nceputul acestui capitol se fixeaza timpul actiunii, toamna anului
1855 si spatiul, satul Humulesti. Dorinta Smarandei era ca biatul ei s

devina preot si de aceea insist s plece la Seminarul de la Socola.