Fișă de lucru/ ,,Mircea cel Mare și solii” de Dimitrie Bolintineanu

Într-o sală-ntinsă, printre căpitani,

Stă pe tronu-i Mircea încărcat de ani.
Mircea se-ndreptează iute către ei:
Astfel printre trestii tinere-nverzite — „Respectați solia, căpitanii mei!"
Un stejar întinde brațe veștejite.
Apoi către solii Porții el vorbește
Astfel după dealuri verzi și numai flori — „Voi, prin care șahul astăzi mă cinstește!
Stă bătrânul munte albit de ninsori.
Mircea se închină de ani obosit;
Curtea este plină, țara în mișcare; Însă al său suflet nu e-mbătrânit:
Soli trimiși de Poartă vin la adunare.
Ochii săi sub gene albe și stufoase
Toți stau jos mic, mare, tânăr și bătrân... Cu greu mai îndreaptă săgeți veninoase;
Era nobil omul când era român.
Dar cu toate astea fieru-i va lovi,
Solii dau firmanul. Mircea îl citește, Ș-albele lui gene încă n-or clipi.
Apoi, cu mărire, astfel le vorbește:
Cela ce se bate pentru a lui țară,
— „Padișahul vostru, nu mă îndoiesc, Sufletu-i e focul soarelui de vară.
Va să facă țara un pământ turcesc.
Mergeți la sultanul care v-a trimis,
Pacea ce-mi propune este o sclavie Ș-orice drum de pace, spuneți că e-nchis!"
Până ce românul să se bată știe!"
Apoi către curte domnul se îndreaptă.
La aceste vorbe sala-a răsunat; — „Fericirea țării de la noi s-așteaptă.
Dar un sol îndată vorba a luat.
De deșarte vise să nu ne-nșelăm
— „Tu, ce într-această nație creștină Moarte și sclavie la străini aflăm.
Strălucești ca ziua într-a ta lumină,
Viitor de aur țara noastră are
Tu, o, doamne, cărui patru țari se-nchin. Și prevăz prin secoli a ei înălțare.
Allah să te ție, dar ești un hain!"
Însă mai-nainte trebuie să știm
În murmură surdă vorbele-i se-neacă. Pentru ea cu toții martiri să murim!
Cavalerii trage spadele din teacă.
Căci fără aceasta lanțul ne va strânge
Și nu vom ști încă nici chiar a ne plânge!”
Naștere: 1819, Bolintin-Vale
Deces: 20 august 1872, București
Dimitrie Bolintineanu a fost un poet român, om politic, diplomat, participant la
Revoluția de la 1848.
Ramas orfan, este întreținut de rude, beneficiind și de protecția unor oameni de seamă
ai timpului. Studiaza la colegiul „Sf. Sava" și apoi la Paris. Este, pentru un timp,
ministru al cultelor și instrucțiunii publice. Publică, până la sfârșitul vieții, peste 50 de
volume de poezii, proză, legende istorice, biografii romanțate, jurnale de călătorie,
romane.
1. Ce știți de la ora de istorie despre Mircea cel Mare? Amintiți-vă, citind articolul de mai jos/
vizionând filmulețul. https://www.youtube.com/watch?
v=6Bn7PYn1VXY&ab_channel=GinaNicolescu

Mircea cel Bătrân (1386-1418)

 domn al Ţării Româneşti, urmăreşte să contracareze tendinţele hegemonice ale
Regatului Ungariei şi Poloniei, precum şi tentativele Imperiului Otoman de a cuceri
Ţările Române. Astfel a încheiat alianţe:
 cu regele Poloniei, Vladislav Jagello 1389, tratat cu caracter antimaghiar
 şi cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg (martie 1395, Braşov); - prima
alianţă antiotomană
 a avut primele confruntări cu turcii în 1388, când Dobrogea , în pericol de a fi cucerită de
otomani, a fost alipită Ţării Româneşti;
 10 octombrie 1394/17 mai 1395 a avut loc lupta de la Rovine, în urma căreia turcii
conduşi de sultanul Baiazid I au fost înfrânţi
 1396, a participat la cruciada antiotomană de la Nicopole, unde creştinii apuseni conduşi
de Sigismund de Luxemburg au fost înfrânţi;
 1402-1413, s-a amestecat în luptele pentru tronul Imperiului Otoman
 1417, Mahomed I organizează o campanie în Ţara Românească, în cursul căreia
Dobrogea a fost cucerită iar domnul român este obligat să plătească tribut.

2. Ce ați aflat nou despre Mircea cel Mare din filmul vizionat?
3. Audiați, apoi citiți atent textul. https://www.youtube.com/watch?
v=Lh06l3UEVCU&ab_channel=Muzica%2CPoeziesiLiteratura
4. Completați cadranul cu impresii în urma lecturii:
Ce-am văzut? Ce-am auzit?
Ce-am simțit? Ce-am înțeles?

5. Explicați semnificația cuvintelor: solii, firman, padișah, spadă, cavaleri, sultan, martiri.
6. Scrieți sinonime contextuale pentru cuvintele: întinsă, mărire, nu mă îndoiesc, să se bată,
hain, mă cinstește, înălțare.
7. Rescrieți din text 2 perechi de antonime.
8. Identificați în operă 5-6 cuvinte derivate și arătați cum s-au format.
9. Scrieți câte un enunț în care cuvintele bătrânul și strâini să comporte altă valoare
morfologică decât cea din text.
10. Demonstrați în 5 enunțuri polisemia verbului a sta.
11. Scrieți 5 expresii/locuțiuni cu lexemul a bate. Elaborați cu 2 dintre ele enunțuri.

12. Explicați utilizarea semnelor ortografice și puntuaționale în secvența:

Mircea se-ndreptează iute către ei:
— „Respectați solia, căpitanii mei!"

13. Recitiți textul și răspundeți la următoarele întrebări.

 Cu ce scop s-a adunat lume în sală, curte?
 Cum credeți, ce conținea firmanul?
 De ce sala a răsunat la vorbele spuse de Mircea solilor?
 De ce solii i-au spus lui Mircea că este un hain? La ce se așteptau solii?
 Care a fost reacția cavalerilor? De ce ei au reacționat așa?
 Ce le-a cerut Mircea căpitanilor? De ce?
 Ce răspuns a dat Mircea padișahului?
 Ce a avut în vedere Mircea cel Bărân când a spus ,,de deșarte visuri să nu ne-nșelăm”
 Ce avea în vedere Mircea cel Bătrân când vorbea de viitorul de aur al țării?
 Care era prețul viitorului de aur, menționat de către Mircea?
14. Scrieți, în 5-6 rânduri, rezumatul textului.
15. Încadrați opera la un gen literar, argumentându-vă răspunsul.
16. Identificați în text comparațiile. Comentați-le semnificația.
17. Explicați semnificația imaginii artistice din secvența: Cela ce se bate pentru a lui țară,
Sufletu-i e focul soarelui de vară.
18. Rescrieți din text secvențe ce conțin caracterizare directă a lui Mircea cel Mare.
19. Relevați, în linii generale, atitudinea față de Mircea:a), a padișahului/solilor; b) a curții;
c) a cavalerilor. Exemplificați cu secvențe din text.
20. Scrieți, în limita a 1-1,5 pag., o compunere-caracterizare a pesonajului Mircea cel Mare,
utilizând conținutul operei ,,Mircea cel Mare și Solii”.
21. Amintiți-vă, citind Reperete teoretice, ce este o legendă. Ce legende mai cunoașteți?
22. Argumentați, în 7-8 rânduri, că ,,Mircea cel Mare și Solii”este o legendă.
Repere teoretice:
LEGENDA (din fr. légende < lat. Legenda = care trebuie citit) este o povestire populară sau cultă, în proză
sau în versuri, amestec de adevăr şi născocire, în care sunt explicate, prin povestirea unor întâmplări
miraculoase, fapte reale.
Legendele ne explică:
 originea unor fiinţe, plante, animale:(Legenda ghiocelului, Legenda bradului);
 originea cosmosului sau aştrilor:(Legendele Olimpului, Soarele şi Luna);
 denumirile unor râuri sau a unor localităţi: (Legenda Mureşului şi Oltului)
 formarea poporului român şi a stemelor ţării:(Legenda lui Dragoş Vodă)
 faptele sfinţilor, ale eroilor biblici (Despre vieţile sfinţilor) etc.
Legendele pot fi:
a) populare pentru că au caracter:anonim,;colectiv; oral;
b) culte, căci au autor cunoscut; se cunoaşte timpul şi locul când au fost create;sunt tipărite.

Legendele, pot fi clasificate astfel:

 legende etiologice - legendele care se ocupă de crearea şi organizarea
  lumii;
legendele mitologice - legende care privesc apariţii, existenţe şi lucruri
 supranaturale, expresie a unor credinţe îndepărtate cu caracter precreştin;
legendele religioase, cele care se referă la personaje, sărbători şi obiceiuri legate de religia creştină, cum
şi alte prilejuri de sărbători şi practici;
 legendele istorice - referitoare la personaje istorice, eroi naţionali

23. Citiți textul de mai jos. Demonstrați că este o legendă.

Condeiele lui Vodă
Mircea cel mare şi vestit, domn al Ţării Româneşti, a plecat dinTârgovişte, cu mare alai,
la drum lung. Merge Măria sa hăt-departe, până la Ţara-Leahului, să facă legătură cu ei asupra
ungurului.
Trecut-a Măria sa Buzăul, prin valuri tulburi ca răzmeriţele, lăsat-a în urmă Râmnicul şi răzbit-
a spre Focşani, când iată într-o sântă duminică Măria sa vodă intră cu alaiul său prin mijlocul
unui sat mare. Ce să vadă Măria sa Mircea-Vodă? La casa şoltuzului erau adunaţi sătenii şi
lucrau.
—Lucrează creştinii în zi de sărbătoare? zice vodă cu părere de rău. Ian vezi tu, copil de casă,
ce lucrează românii ăia?
Trimisul lui vodă merge lângă ţărani şi-i întreabă:
— Oameni buni, de ce lucraţi, când încă popa nici n-a închis uşile altarului, ca să zică psaltul
„Tatăl nostru“ la liturghie?
— Ce să lucrăm, mărite boierule?… Ia, ascuţim condeie pentru Măria sa vodă…
Copilul de casă duse lui vodă ştirea aceasta.
— Ascut condeie pentru mine? zice vodă. Cum aşa?
— Da, Măria ta…
Vodă, curios, merge lângă sătenii ce lucrau. Ce să vadă? Sătenii lucrau harnici, dar nu condeie
făceau, ci săgeţi!
— Astea sunt condeie? Voi numiţi condeie ceea ce noi numim săgeţi? zise vodă râzând.
— Păi, doamne, la duşmani nu se scrie cu altfel de condeie, dacă vrei să-ţi înţeleagă răvaşul!
Vodă merse de se întâlni cu craiul Lehiei şi cu domnitorul Moldovei şi se legară acolo cu slove
negre pe piele albă, că vor fi buni prieteni. Dar vodă adună la Târgovişte şi condeie domneşti,
ca acele ce-iascuţeau satele…
Condeiele lui Vodă

24. Completați o diagramă Venn în care să comparați textele: ,,Mircea cel Mare și Solii”
și ,,Condeiele lui Vodă”.
24. Formulați tema, ideea și mesajul legendei ,,Mircea cel Mare și Solii”

25. Citiți afirmația lui Alexandru Vlăhuță și dezvoltați-o cu încă 7-8 rânduri, făcând trimitere la
opera ,,Mircea cel Mare și Solii”
,,Într-o ţară aşa de frumoasă, cu un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atât de
deştept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie şi cum să nu-ţi ridici fruntea, ca
falnicii strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune: Sunt român!”
