17 Ian. n. 1909 »TRI BUNA« Pag.

pus pe lucru şi cu bucurie putem inrrgistră o In ce năzbâtii s’ar preface. Oamenii In cazul a- Erau scene îngrozitoare. Lipsa de aier şi ga-
înviorare In viata noastră de neats menit să în­ cesta nu vor râde, nici nu vor clătină din cap. zurile i-a omorât pe toţi. Cei 120 cari au
semne ceva In lumea aceasta. Cu multă dragoste Vor aia aşa drepţi, cu manile lăsate in jos, fără scăpat au fugit prin tunelal pe unde era
şi-au îndreptat toţi privirile spre cetele noastre de nici o tresărire Itt suflet aşteptând s i li-se
de români împrăştiaţi prin sate presărate pela mai spunfl ceva. Unul poate, îndemnat de cine dramul vagoanelor trase de cai.
poalele munţilor şi de-a lungul văilor cu pământ ştie ce sentiment, va zice: Doamne ţine-1, că mult
negru aducător de roadă burtă. Cu multă drago­ s’o mii zdrobit. — Aşadar nici acum n’a fost
ste, dar să vedem cu tot atâta înţelegere?
Suntem la o adunare poporală. Ţăranii noştri
înţeles oratorul.
Ce rezultă din aceste două pilde cât se poate
Din România.
dornici de a auzi ceva s’au adunat cu mic cu de autentic« ? Rezultă acest fapt trist ci amândoi Felicitări. Joui, cn ocazia anulai nou,
mare. Şi-au adus chiar şi nevestele. Se vorbeşte oratorii n’au fost In stare s i înţeleagă sufletul dl loo I. C. Brâtianu, preşedintele consiliu­
acolo despre atacurile duşmănoase ale guvernu­ ţăranului nostru. Şi nu l’au înţeles pentrucl au
lui, despre năzuinţă păcătoasă de a ne maghia- trecut orbi pe lângă toate obiceiurile şi pe lângă lui de miniştri s ’a dus la palatul regal şi la
riză ş in sfârşit despre toate ce ne preocupi In toate nevoile iul zilnice, cari Ii fac să fie aşa Cotroceni, unde a prezentat felicitări suve­
clipele aceste grele. Se spun cuvinte însufleţite, cum este ei, aparte de ţărmul altor neamuri. Dacă ranilor şi familiei princiare, în numele gu­
se spun cuvinte aspre şi se chiamă poporui la vrea cineva să facă democraţie aici la noi, atunci vernului.
luptă mare pentru apărarea şi întărirea nea­ facă pe socoteala ţărănimii noastre şi nu pe aceea *
mului. Când vine vorba despre voiul universal, a unor ţărani luaţi din cartea cutirni sociolog,
cineva urci tribuna. E român bun, e un iubitor ori închipuiţi. Cum vti lecui năcazurile cuiva Botezul A. S. R. Principesa Ileana. La pa­
al poporului, un democrat convins. Combate cu dacă aczlndu-1 cântând vei socoti că-i fericit, latul Cotroceni «o fac pregătiri In vederea bote­
multă vervă pluralitatea şi desluşeşte foloasele cum face orice ţăran ai nostru? zului A. S. R. Principesei Ileana.
votului obştesc. Intre altele spune şi următoa­ Este o prăpastie firească Intre domni şl ţărani, Mica principesă, ca şi Acgusta Sa mamă se
rele : Noi cetem votul universal nu numai pentru prăpastie care nu se poate trece niciodată. De­ bacuri de cea mai deplină sanitate.
bărbaţii trecutl de douăzeci şl patru de ani, dar părtarea deia unul la celalalt Insă, nu este aşa de *
II cereau şi pentru femei. Femeile ne sunt tova­ mare încât lumina ochilor să nu străbată dincolo S’au desemnat în mod difiaitiv personagiii®
răşe In viata, muncesc aceeaşi muncă ca şi noi să viză şl spună sufletului ce-a văzut. Sufletul cari vor fi naşii noului vlăstar princiar.
şi prin urmare trebuie si Ie dim şl lor ce li-se unu! demn român nu este «şa de deosebit încât Aceia personagii sunt:
cuvine. Frumoase vorbe. Şi suntem siguri că au eă nu tresari de duioşia unui cântec poporal şi M. S. Regele Eduard al Angliei; M. S. Regina
fost spuse dm convingere. Frumoasă şi convin­ să nu se vadă tresărirea aceea dlu strălucirea Spaniei; A. S. I. Marca ducesă Wladimir; A. S.
gerea. Dar ce f*c ascultătorii ţărani. Dacă sunt ochilor, cari spun ce simte omul. I. Marele dnee Boris; A. S. R. Principele Albert
mal tineri se apropie de vecina lor zâmbind bat­ Şi mai rezuliă ceva din cele două pilde de al Belgiei; Marea Ducesă de Coburg Gotha şi A.
jocurilor şi poate şi plşcănd o : Auzi tu Mărie, vă mai sus. Dacă democraţie însemnează lărgirea S. R. Principesa Elisabeia fiica mai mare a fa­
dă şi vouă vot. Dacă sunt mai bătrâni clatină din drepturilor şi luminarea prin fericire a celor obi- miliei rom&ne princiare.
cap şi zic In gândul lor: Doamne,Doamne, ce-i duiţi, atunci aciea cu va puteâ fi adevărată decât •
şi cu domnii ăştia, de atâta învăţătură mal ci se atunci când se va face înţelegând orice clipiie M. S. Regele Angliei va fi reprezentat Ia botez
prostesc. Ş1 In chipul acesta s’au dus pe apa dio gene, ori gest aruncat In vânt de un t&ran prin Dacele de T*tk, ataşatul militar englez la
vinerii toate sfaturile auzite ia adunarea aceea. — Im cazul nostru — înţelegând va sí zică su­ Vieua; iar M. S. Regina Spaniei va 8 reprezen­
Unii rid şi astfel s’a pierdut c*ract«rui serios ai fletul acelui ţir«n cu toste durerile iul şl cu toate tată prin E ioalenţa sa ministrul plenipotenţiar al
adunării, alţii se crucesc de-adreptul. Nu au fost bucuriile lui. Spaniei la Vlena.
Ic telese spusele vorbitorului, pentrucă In mintea Această democraţie adevărată o cerem. Celelalte personagii, dia Rasia şi Belgia vor II
tiranului nostru nu încape o astfel de judecată. reprezentate prin şefii miliarilor diplomatice res­
Acum să trecem Ia o altă adunare. Aici vor­ pective din România.
beşte un alt român bun. Acesta să zicem că e
un om Invitst care a cetit multă sociologie şi Catastrofa dota Ajka. *
multă fileze fie, a cetit atât de mult încât poşte Botezul A S. R. Principesa Ileana se va fac»
Raportul oficios a) vicecomitelui Köller între 8 şi 10 Ianuarie 0.
nu a avut vreme să răsfoiască cete câteva colecţii
de poezii poporale sau să cetească o seamă de din Vespritn arată că până acum au fost *
cărţi de literatură românească. Totdeauna In viaţa scoşi dintre ruine 55 cadavre. 15 sunt încă T e-Des-m i,l deia Mitropolie. Cu prilej tal
iui a cercetat adevărul ştiinţific cu ajutorul căr­ in ocnă, ceilalţi au scăpat, focul a fost noului a», Joi dimineaţa a’a oficiat un Te-Domn­
ţilor străine. Fraza-i curge cam greu. Când a sîins şi acum se lucrează Ia desgroparea ia mitropolie.
junge citră sfârşitul vorolrei, crezând că aduce celor ce mai sunt în ocnă. La această ceremonie religioasă a xzistat A.
un argument puternic — indiferent despre ce S. R. Principele moştenitor, şt reprcze&tsnţii auto­
vorbeşte — spune următoarele: Şi ca să vă arăt Iată amănunte: rităţilor. Slujba a fost oficiată d« P. 8. S. archie -
cât de nedreaptă este această lege, vă voi spune real Nsfan Plosftesnul, înconjurat de numeroşi
ca zice despre ea Invitatul şi marele filoscf H. Vesprim. Catastrofa nu ar fi luat aşa preoţi.
Spencer. Şi Spencer spune definiţii in termini dimensiuni mari, dacă în urma unei în­ AA, LL. RR Principele Ferdinand şi Carol au
tehnici, cari trecutl In gura poporului cine ştie tâmplări nenorocite nu s’ar fi iscat foc chiar sasit la orele 10, Împreună cu «ghioUnţii colo­
când se procedă la scăparea minerilor. Mun­ séi Baraugii şi rosjor Be-readsy Dintre miniştri
afina dnii I. B.atiauu, Emit Constinescn, Spins
ei porniri, ea a’o pierd, obtrşia tuturor ticăloşiilor citorul Harţei a aprins adică uleiul ce se Harel, Anton Carp, V. Mcrţnr, Tom a Stciian şi
eu auutl“ adunase în jurul unui ventilator. Ocna se general Avereacu. Se mai »flau d-nii Emil Pe­
Ga o vioiciune logrositoare ae reînviau In min­ umplu atunci de fum şi gazuri. Intr’astea treacă, prefectul poliţiei, loan Panaitesou, direc­
tea Ini toate amănuntele celor petrecute In gră­ se rupse şi ascensorul şi astfel 60 mineri torul siguranţei generale, Htgi Tadorache, prins -
dina deTa af Gheorghe, In Cişmigio, în iatacul, râmaseră izolaţi în ocnă. Ei nu au mai ajutor de primar, colonel Pretoria», comandantul
pe care şi-l luase cu chirie, şi sudori, reci Ii putut fi scăpaţi. pieţei, precum şi uu mare număr da credincioşi.
treceau peste frunte şi peste obrajii, din care li După terminarea slujbei religioase, AA. LL.
pierise tot s&ngele. Dintre minerii căzuţi jertfă cei mai mulţi RR. cât şi toţi d-nii miniştrii s’au dus la pala­
„Ce-o să răsupndă această nenorocită fiinţă, — sunt familişti, bărbaţi în vârsta de 30 — 35 tul metropolitan şi au felicitat pe I. P. S. S.
urmă el, —■ când inmea-1 va întreba, cine i-a ani. E o privelişte înfiorătoare să-i vezi gră­ M tropolitul primat.
fost mamă şi cine ta tă ! ? — En am scăpat cu o madă, cu sânge închiegat la gură şi nas, Li orele 11 jum., principii moştenitori au pă­
minciună răzămată pe o dovadă oficială: el Insă ? semn că au murit intoxicaţi. Lângă gră­ răsit locuinţa mitropolitului primat ; iar d-nii
— el va trece prin lume huiduit de toţi.“ miniştri s’a dm la palatal regal, nnde s’au În­
El nu mai putea să rămâie singur, Insu-şi în mada de cadavre sunt lemnarii cari fac scris în registre.
faţa s a : trebuia să fugă, să alerge prin lame, să coştiuguri şi membrii familiei celor morţi, *
vadă, să a odă, să ae pieardă în toiul vieţii, ca cari plâng şi se vaită desperat. Pom de Crăciun. In noaptea revelionului,
doară se va ascunde de sine înau-şi. Harţei, care a pricinuit aprinderea şi conform tradiţiei s’a sărbătorit la palatul Cotro-
A ieşit şi s’a dos, dar pretutindeni tot numai Sándor, măiestru miner, au pierit şi ei. ceni, pomul de crăciun.
el singur ca sine rămâne«, ba mai ales acum s@ A. S. Principesa Maria fiind în covaiescenţă,
simţim singur. Privitor la groaza ce s ’a produs la ocnă
s’a dispus ca pomul de Crăciun să fie aşezat chiar
B o tainică şi nemilos de strlnsă legătură în­ când a isbucnit focul, se dau următoarele
tre ceice se ştia părtaşi la aceeaşi vină, şi acum detalii: în odaia A. Sale.
abia, în mijlocni lumii, a început Bucur aft simtă, La această ierbare a luat parts MM. LL. Re­
Aprinzându-se ţeava de gumă a ventila­ gele şi Regina, prinţul Ferdinand împreună cu
să nu îi este atât de uşor, cum îţi închipuise torului, măiestrul miner Szántő Ferencz a
amigindu-se Insu-şi pe sine, ci greu, foarte greu, micii principi, aghiotanţi regali şi princiari,
par’ci peste putinţă chiar îi este a trăi fără de strigat: doamnele de onoare şi întreg personalul palatu­
Zoe. Aici, nnde petrecuseră atâtea nopţi împre­ — Cine poate, să fugă ! lui Cotroceni. M. S. Regele a împărţit darari în­
ună şi gustaseră atâtea plăceri, el o vedea pre­ Minerii au alergat spre lift (ascensor) şi tregiri asistenţe.
tutindeni şi la fiecsre pas tremura, ca nu cumva 8 inşi, după cumplită luptă, au sărit în- La ora 7 ceara serbarea a b u t sfârşit.
să-l întrebe einer», unde se află ea, ce face, *
cum s’® întâmplat de n’a venit şi ea. — Era ceva tr’ânsul. Trei dintre mineri au fost însă a- Marţi, după amiazi, la orfelinatul de fete „Radu-
demonic în fiinţa ei, şi vina lui nu erâ c’a îm­ runcaţi afară- ei au rămas striviţi. Atunci Vodi“ de sub conducerea daei Laorenţ« Gribin-
pins- o, ci că s’a lăsat să fie împins de ea spre s ’a stricat şi liftul. Muncitorii se băteau în­ cea, a fost o serbare a pomului de Crăciun, cn
rele. (Va urma.) tre dânşii, îşi rupeau hsinele şi ca nebuni care ocazie dna directoară a împărţit daruri mi­
îşi răpeau chiar carnea unul de pe altui. celor orfane.