PLAFBOI revista lu’ PS ee eae swans en PU cael ieee’. Cocoa Ro MCE oon 1incepind cu luna iunie, cu putin noroc, puteti cumpara si VIN ADEVARAT VIINU LU CLINEScU YIM DE MASA, DEMISEC VIN ECOLOGIC 5.01 ‘Dra sum srecrice zonstoR MISIFOASE Our, FA6X ADAUSUR 51 AROME ARTICLE Comenzi la tel. 094-650085PLAI-BOI Blatistii istoriei Binemeritind de la tard, Regele Mihai fu in sfirsit blagoslovit cu 0 juma’ de norma de presedinte. Trista noastré Republic’ nu so pierdut care va sé zicd umorul, de veme ce fiul ceferistului din Oltenita va veo un selariu de doua on mai mare deci o indemnizatie regala. Bacsisul pe care presedintele cinstit si sérac i virs in jlletcs Regelui Mihai aduce o fir3 cu minarille puse la cale in spatele sectiei de politic, cind violatorul cade la pace cu victima, pretiluind fetia spulberats la 0 juma’ de Dacie. vle-am tinut, Majestate, pe scara avionului, te-am fugdrit pe soselele patriei, te-am stuchit, metaforic, intre ochi, da’ tot eu ti dau, iacé-t8, pen- sie de «destabilizator».” Nu-e pentru prima dats cind un rege moare in timpul vietil. Insé nimeni nu te poate obliga s8 mori si a doua oar’, cu postasul la poartd. Mai nou, mila chiriasului de la Cotroceni s-a revarsat si asupra lui Dan Amedeo Lézarescu, acest Vasile Roaité al liberalismului romanesc, care, atins de-o bulimic de-a dreptul macabr’, si-a papat bronzul posteritatii cu asupra de mésur, inainte de-a ajunge si el statiune balneard si de-a se c&téra in prepeleacul manualelor alterative la sectia eroi si martiri. Curios e c3 vigilentii comunisti, care nu s-au sfit s&-i violeze lui Rosit’ si- rena si sé-l imbrinceasca din cartea de istorie si din cintecele pionieresti, cind au descopent pe statele de plats ale sigurantei bursheze, au acum 0 intelegere aproape contratems fata de liberalul Amedeo ce-a dat cu subsemnatul pe statele securititii proletare. Paunescu il cinta in ode, Vadim il linge-n zRomania Mare", lliescu il cdineaza la Cotroceni. /Ce-aveti cu bietul batrin? C-a turnet din patriotism...” — cam dsta+ refre- nul inginat la unison de vechii activisti sub balconul masenului yopsit de care, brusc, s-au inamorat cind au aflat cd si-a bagat prietenii la pimaic, Solidaritatea lichelelor de cursé lungi demonstreazd incé o dati de ce in aceasta tara doar blatistii amariti din personalul de Oltenita sint dati jos pe cimp si luati la suturi. Pentru c& marii blatisti ai istoriei calstoresc nestingherit [a clasa inti, scuipa academic pe fereastrd si rid in continuare de noi. Mircea DINESCU.ocd ead ‘Andrei PLESU peta ay) peers, Ceara) Cerra rats poster Pec Ee Duc) Pe) Prey eon Cony Cee eee ere ey eres een og ened Ce ea ee ee atts Pern eee reece rd eo 72 Reportaj cu pixu-n vend: Marfa de viata. jonalul De vorbé cu sine insusi: Barbu Brezianu 28 Nelu Santinelu, caprar la Cotroceni 4 Reporteri cazuti sub datorie: ,Trinity” — trioletul cu dou note de 10 2 PLAIoBOI4 Reporter kzuf sub detrie ~ Tiny’ tletul cx dou note de 10 B Inliuntrul webilor dinksuntu: Andrei Plesu = Ohsceritates publics (i) ‘Achan Piunescu si comes nuartelor 12 Monics Lewinsky ~ ile din Jumalel Oval 44 Vocinul anti (bsa)abie ~ Cloudiu Saft: Fatel lascu, bute Ii Dumnezeu 17 Din nudutle popoarelor dn Romania (7) 1B Lubrcs lo’ Jule Tear ascun sau anormal"? 20 Dezveli esc «sta a masd co Resele, dar Duduis lea statin st 24 Bozary, bozsce, Uber als: Certheatul cde maghiar bass paprtn Ardea! 26 Dosare cu gust de Mihai Petn —Inre dou$ puseii: una le inchisoae,ceaakt in berate 2B Juma de shores: Nels Satine, ptr la Cotocen’ BO Una Mai raat ca shal 33 De vorbi cu sine insu: Babu Brerony, cantitative. F teribil ce mult poate si scrie (si ce hung!), ce mult poate si vorbeascd, ce volume groase tipareste, ce mulfi decibeli are glasul siu, ce mare e conturul fizic al prezentei sale, ce multe versuri stie pe dinafara s.a.m.d. in mod vadit, dl Paunescu adera, pe urmele ideologilor Sti preferat, la exigenfa acumulari nestivilite si spera in saltul caltaiv subsecvent. Cind apuci ins pe dru- mul acesta, e bine si nu te abati pe minore cirri colaterale, S& nu te incurci cu fineturi si miniaturi, Odata ce ai ales sd te misti in registrul lui amult®, mare’, .gros*, ,lung’, , lat” fu mai e foc pentru semitonuri, ra- finamente si nuanje: trebuie s& rami la masivitate si percutie. Nu sti bine unui dulau sé facd pe rindunica. Lice mia si vanitatea domnului Paunescu impiedics, insa, din pacate, 8 respec- te logica propriei natur. El vrea sa cu- pleze mugetul cu apogiatura, célcatul in strichini cu. menuetul, rigiala cu suspinul. Gargantua ridicd,gracil, de- sgetul mic, se inal pe poante si se re- comand ,Alba ca Zapada". Tupeul de 2 face pe ntitanul” e dublat, dialectic, de tupeul de a mima fligranul metai- ic, speculatia diafand. Asa se face ci, intro emisiune de televiziune (,Scurt pe doi*) al cet titlu vrea sa sugereze radicalitatea, Adrian Paunescu s-a de- cis si adopie manierele prudeniei eti- ‘ce $i si pronunte, in mod repetat, unul din cele citeva cuvinte (,consecventa’, vonoare”, yadevar", ,masura) care, in ‘gura domniei sale, Se smintesc si su- ‘comba: cuvintul ,nuanta. Delicatetea analitic’ a poctului, marca rnuanta pe care s-a striduit s4 0 impu- 1nd interlocutorilor sai privea, first, trecutul de lupta al securtatit comu- niste. Domnul Paunescu — am mai spus-o ~ are, cind e vorba de comu- nism in genere, doua lini de conduit strategica, pe care le manevreazi smecher in funciie de imprejurarSS se hae i EE es SAT eek EOI RT EIT Gind ise reproseaza colaborationis- ‘mul, grosolania omagiala, compromi sul fetid, scoate de la sertar o narvasa Ciripeala dizidenta si bejenia sa de proscris abandonat de patroni. Cind aude vorbe rele despre patronii cu pri- ina, fi apara magnanim si le recupe- reazi, nostalgic, .onoarea nerepera- ta, Nu se Injelege nici de ce a infierat atit de dire partidul, de vreme oe era atit de bun, nici de ce e at de drag- las, acum, cu fantomele lui, de vreme ce era atit de rau. In emisiunea de care vorbeam, ,titanul a ales varianta inte- Jeapta, nuanta, candoarea. El a inter- pretat romanta agentului din vechiul chit, indragostit de ochit albastr ai patriei. Nimic de 2is. Nici noua nu ne plac judecatile pausale, generalizarile, incriminarile la gramada. Dar argue ‘mentatia abundentului senator era vi 4 in cel mai tipic stil paunescian: ‘cu nuanta pe nuanta calcind, fin” In varianté elefantind. Securitatea noas- ‘era buna, pentru cd galte trl, ne- ccomuniste, aveau si au securitate, evi dent buna. Inclina, prin fre, si gin- deascé macro, Adrian Paunescu ar fi pputut, si in acest caz, s& vada marea diferenta intre KGB (cu derivatele sale locale) si CIA. Dar ela preferat 58 jos 6, inadecvat, cartea micii diferente. in opinia Domniei Sale, ,securitatea"” democratilor adevarate nu s-ar deo- sebi de cea comunista dect prin cite- ‘va detalii nesemnificaive. Or, In real tate, ceea ce bate la ochi € tocmi ccontrastul: organele securitait comu- niste (ca si ale securtati naziste) au ‘ca principal inamic poporul insusi pe ‘care pretind al slyji, ceea ce nu é ni- ciodata cazulinsttuilor simetrice in vest. Sutele de mii de victime ale se- ccuritati din Roménia de-a lungul ani- lor de dictatura: nu erau nich ameri- cari, nici rus, nici ungur, nici turci; ¢; rau {rani romani, muncitori romani, intelectual romani, poitcieni roma Dusmanul de clasa, ,banditul’, cor plotistul, detractorul orinduirit soc liste ~ nu erau califcative cu acres externa, ci etichete puse pe spinarea tunor compatriot. Securitatea a incer- cat, sin buna masuré a reusit, 58 in- vribeasci pe romani cu romani, si ‘ransforme 0 jumatate a natiunit tn victima celelaite. Vecinul care fi toar- rn vecinul,fratele care is tourna frate- le, acestea sint ,evenimentele" carac- teristice ale ,muncit informative", ru paza la hotare, protectia ,marilor’ rnoastre descoperiri tehnologice, sau dejucarea intrigilor captaliste impotri- -va rominilor. Cei care se ficeau vino- vati de ,atentat la siguranta national" se_numeau luliu Maniu, Gheorghe Bratianu, Lucretiu Patrdgcanu, Mircea Vuleanescu si ati ca ei. In anit ‘80 a- celasi rol era distribuit lui Mircea Di nescu, lui Radu Filipescu, sau Doinei Comea, dupa ce, mai devreme, il jux casera Paul Goma, Dorin Tudoran etc. Ficienta cu care organele de securita- teauactionat, vreme de 40 de ani, fm- potriva elitelor acestei tari consttuie, neindoialnic, una din cele mai mari ine fractiuni poltice ale istoriei noastre. etextul nul angajament ,patri- slujba ,suveranitati” natione- le sia valorlor autohtone, securitatea 2a atentat periculos la fiinta nationala, Ia identitatea noastrd, intruchipata in tot ce am avut mai bun. Apararea oli- gathiei politice impotriva intregului Popor, salvgardarea ideologiei comu- niste impotriva tuturor evidentelor, a~ cceastaaa fost sarcina prioritara a trupe- lor de securitate, CA au existat si ac- {uni legitime de contraspionaj, C8 au existat $1 securisti mai putin zelosi, sau chiar cumsecade, asta tine de z0- na exceptillor, a ornamenticii secun- de. Dar nici o exceplie nu poate schimba portretl esential al unetin- re @ constituit instrumentul ingeros al represiunil interne dupa al doilea rizboi mondial. Ne-am astepta ca dl.Paunescu, ispitit cum es- te de tablourile ample, si vad, ca mai toaté lumea, oroarea monumental zimplementata*, la noi stn tot ul comunist, de aparatul securitsi Ei bine, nu! Domnia sa devine bruse ceasornicar. Se complace in infinitul mic, Cauta s& identifice in haité cele doui-trei exempiare cu privire umand. Face mari eforturi s populeze iadul cu ingeri, pentru ci e un pasionat al rnuantelor, un judecator drept, a carui PLAI“BOL 9 balanta aspira la dimensiuni farmace- utice. Evident, tn functie de circum stanfe: daca, de pild, la un moment dat, se impune 0 mica agresivitate re- toricd, a mentiona, ca din intimplare, repartizarea la M.A.| a recrutului Mi cea Dinescu echivaleaz’ cu o incri- minare, Domnul Paunescu stie 8, in principiu, orice recrut putea fi repar- fizat la orice arma si ste de asemenea 4 cu chiar contributia sal ~ Dines- cu, in plind nevroza si pindit de bata- lionul disciplinar, a fost scos dupa doua sau trei saptamini din ,infaman- tat“ unitate. Dar daca poti spune o ti- calosie, de ce si n-o spui? Am putea intreba, fieste, cum se face cB cineva care vrea sa relativizeze culpa Securi- tail prin recurs la nuante, invocd dintr-odata serviciul militar la. arma respectiva ca pe 0 culpa latenta. Di- nescu, ca rican napistuit, e suspect. ‘Mal putin suspect! sint ofterit profe- sionisti si turndtorii, care trebuie ‘conjurati cu o precaulie etic inf Dar eu n-am spus ci rau si faci ‘mata la securitatel” ~ igi continua se- natorul maruntul su sotron. Atunci ‘ce sens avusese aluzia sa? Cu aseme- nea intrebari nu vom reusi ins decit si cadem in ridicol, subintelegind fie si un minim interes al lui Adrian Pau- nescu pentru logicd si bund-cuviintS. E de presupus, dimpotriva, c&.e multue mit de pezevenghilicurile sale, ci re- simte dizgratioasa bitfial sofisticé a discursului siu drept inteligenta. Vor- ba lui Caragiale: ,£ magar, si violent, sin‘are manere!” Slabiciunea pentru nuante a domnului Paunescu pare si fe, totusi, efectul u- rei evolutit trai, un simptom al pre- senectutii, Gind era. mai verde si mai rosu, se ingrijea mai putin de interva- lul dintre valor si dintre cuvinte, Can- fitatea trona nestingherita, fie 3 era vyorba de ce intra pe gurd, sau de ce ie- sea. E drept ca stiul encomiastic in- cdeamna, prin el insusi, la epitetul abu- Ziv, la exces retoric, la hiperbold. Dar ‘ind esti un apostol al nuantelor si un scritor de vocatie poli gisi solu cft de cit elegante, plauzibile, digerabile. DI. Paunescu nu le-a gasit. Arfinevoie de o energie supraomeneasca pent a sch rapid, 0 antologie a linguseli enorme din marea opera a lui Adrian Paunescu. Voi folosi, de aceea, spre i- lustrare, dou exemple marginale", peste care am dat intimplator in iure- sul post-revolutionar, cind unele din casele de protocol alé vechiului regim inlauntrul trebilor dinlauntruinléuntrul trebilor dinlauntru ‘au intrat, temporar, in patrimoniul Mi- nisterului Culturi (cu bibliotecile lor ‘cu tot). lati 0 dedicatio citre Nicu ‘Ceausescu, pe prima pagina a volu- mului ,Manifest pentru mileniul tre", apirut in 1984, la editura Eminescu: _-Pentru toate intativele tale luminoa- Se, pentru folu! birbitesc si tandu in care ai stiut, in acest 1984, si fit de partea adevarului sia rezonantei istor- Ce a numelui pe care- port pentru subtila sinteza pe care 0 reprezint, pentru tot ce ai ficut pentru’ mine si tot ce mive drag pentru Doina Emi- inesciand, de a carei restituire se leaga in veci numele tiu, pentru ca sdf si- 1natos si luminos si puternic si antidog- ‘matic, i tog ani care vor veri, indrep- tatind sperantele pe cae se pun inti nn, atit paint ti, cit si toti oamenii ‘uni ai acestei (ari, pentru tine, Nicu ‘Ceausescu, prietenia mea adinca si ne- cconditionata” (sublinierile apartin po- etulu. {in 1986, pe alt volum, in conditi, pa- re-se, mai vitregi, dedicatia se reia: wTovarigului Nicu Ceausescu, alturi de care meam simtit profund implicat in destinul Romaniei, omului care mica salvat de citeva ori, echilibrul si chiar viata, mari sale initimi de cuget si tot mai mutt, mail sale adincimi de ‘cuget, tuturor faptelor bune pe care Tea facut, rolului sau adesea decisiv in péstrarea lumii peste rivma nemerni- ‘cd a intunericului, demnitati sale, chiar si ticeri (de azi) dintre noi iubi- rea mea.” Nu mi grabesc sa judec nevoia tribu- nului de a's lata beneficiari, nici do- rinta sa, probabil intemeiati, de a-si ‘exprima recunostinfa pentru cel care se indurase si ajute la ananghie. Pro- bblema acestor texte este inss, cum ar spune dl. Paunescu, problema nuan- {elor. Se adreseaza ele ui Lo Magnificul? Omagiaza ele anvergura fondatoare a lui Friedrich cel Mare, sau, macar, a lui Carol I de Hohenzol- lem? Consfintesc ele oare intilnirea providentialé dintre Michelangelo si Suveranul Ponti Paul al l-lea? Daca e sane lui dupa ton si vocabular, a- ver cu siguranta de a face cu un eve- rniment din aceasta categorie si nu cu echivocul meschin al unui raport de vasalitateintre un chefliu prepotent si tun poet de curte bosumfat, Si conce- dem c& dedicatile au, prin definitie, 0 ‘rasaturd de pensuld mai groasi, mai apasata. Daraici nu e vorba de pensu- la, Gi de bidinea. Ni se vorbeste de _tezonania istoricd" a unui nume ne~ fast, de ,subtila sinteza Nicu, de le gitura vegnica intre Nicu si Doina Eminesciand, de ,inaltimi de cuger care sint, totodata, ,adincimi de cu- get’, de destinul Romdniei, de cosmi- ce inclestariintre intuneri¢ si lumina, in sfirst, de barbie, tandrete, iubire, Ptietenie adincs. Nu cam mult? Nu ar fi fost cazul ca amorul pentru nuan- {e al poetului sa intre in alerta? Daca nuantele sint bune pentru a scoate basma curatd o insttutie fundamental dubioasé, n-ar fl cumva utile gi pentru a-si fer stilul si caracterul de primej- dia scatofagiei sia. prostului gust? ‘Adrian Paunescu nu pare stingherit de asemenea interogati. Cind e vorba de ‘omagiul rentabil, el se simte indrepta- 4it 58 practice, necuviincios, gonflatia, apoplexia, trombonul, Cind insd ¢ vorba de agenti si de colaboratori Secutitatii, potrvit ise pare m rind glasul stins de mironosita. Acti- vistulstihial devine dantelareasa. Fal- sul etic e, in orice ca, flagrant. Caci daca un sfert din ce sti scrs in dedica- {le de mai sus era, la data compune- ri adevarat, atunci, in decembrie 1989, dl. Paunescu trebuia s8 se sinucida. Investita sentimentala si patriotica pe care laudele sale o implica, proportia lor istorica, patosul lor profetic nu ri- ‘meaza cu supravietuirea. Prietenia ne- conditjonata,iubirea, speranjele intre- 1° PLAI“BOL ———— gi naffuni ar fi trebuit s8 se simta grav Contrariate si s8 duca la 0 solutie de demnitate. Cum pofi trai, cind tot ce ai mal inal si mai adine @ pus la 2id? Ba bine ci nu! Poti foarte bine! Mi-l inchipui, chiar, pe dl. senator — cici din picate e mereu previzibil - facind cu ochiul_ spre. spectatori, pentru. a semnala ca dedicatile in discuie erau doldora de sopirle:_,antidogmatic’, sativa nemernicd a intunericul ‘are va si zic’ sub patinoarul de bale fremita un ocean de nesupunere. . Adesea, cind incerc,ctestineste, sa idemtific partea respirabils Paunescu, cind mi se pare c& am dato- ria sa caut in nebuloasa fri lui pe 4a proapele care trebuie asumat, nu gi- ‘esc argument mai bun decit ci exist sialeatuiri mai rele: c8, de pilda, Adri- an Paunescu nu e, totusi, Comeliu Va- Tudor. Dar Lam vézut de atitea ori suportindt tandru pe mai tinal siu emul ca invitat in carnavalesti e- misiuni de televiziune, lam vazut de atitea ori razglind impertinenta giu- ‘noasé, incurajind impostura si cocolo- sind foapa, incit am sfirst prin a ma ‘ndoi pind si de ceea ce parea axa sen- timentului paunescian al fiingei: orgo- ll. Ce tipsa de orgotiu, intr-adevar, e lipsa de inteligenta, in fond, sa ac- epti_vecinatatea unui sfiiac. S-ar zice ci trunchiul nu sare departe de aschie.Cu rege rebuie 38 comuricdm citer flor nosti &, datorié unut accident fiziologie care ba surprins pe maestul Joan Grosan pe nepusé mas, pe cind 's\Indeplinea itualul peripatetic de lee Iu §i,raducer tn Padutea Béneasa, dud file din jurmalul Monica Lewinsky ay cBipata! 0 cu foul cl destnatie deci cea harazté de autoarea lor, o- iungind iniro sire imposibil de reprer dus intro publicalis deceriti ea @:noos tr, Prin amabiltates biroulyi de presé cl Monicéi Lewinsky de la Biblioteca Pentagonului {www.monika.usa), cbia ‘acum am feu! sé reli Tn posesia ‘originalulut pe care, cu acest pri) i tepunem in freasca sa circulate, Dimineata. Abia mai pot tine pixul in mind de suparare. La inceput am crezut imi se pare. Obisnulesc s-mi pieptan paul pubian de dou’ ori pe saptéming, imediat dupa ce-| tund foarte scurt, pentru ca lui Billi plac la nebunie micile ‘ntepituri Asear8, cind peria find imi mingfia blind firele roscate, am descope- rit nenorocirea: am matreata! Toata noapiea am statin baie, schimbind sam- ppoane si tot n-am scdpat. Am incercat pina si cu alea pentru lustruit daber- rmanul si tot degeaba. Nu-mi ramine decit si merg la ginecolog, un tip very nice, dar mi-efricd cd n-o sd pastreze doar pentru el chestia asta si att imi trebuie, si afletoata Casa Alba! Am sunat-o binemngeles pe mama care a incercat s8 mai linisteasca — plingeam in hohote — spunindu-mi ci-mi trece intr-o sSptamind cu ‘crema special de la laboratoarele Garnier, imi face ea rost. Da’ cum sii explic ‘eu lui Bill pauza asta dureros de lungi? De nervi, am spart si lampa de cristal din dormitor (amintire de la o colega de Universitate care m-a harluit sexual dou luni pina am cedat, nu faa plicere). Am dat dupa ea c-o carte de bucate ‘pe care-am gisit-o in pal. Nici nu stiu cum ajunsese acolo. Sa fie vreo sugestie de-a lui Bill? Da’ eu tin curd de slabire — poate de-aia am gi ficut matreata: 0 fi din pricina deshidratiri! Si Bill, care de-o vreme maninc numai ciocolaté si {lina c& nici si-mi tag sufletul nu mai am timp. in fond, cinet orgasme pe zi Imi Se pare suficient. Personal daca trec de numarul asta simt un fel de epuizare psihied. Atta efort de simulare nu consuma nici mécar un agent dublu. $i asta in vreme ce Hillary n-are nici 0 treaba si bate magazinele dupa cosmeticae. ‘Tocmai apropo de asta, am primit ieri un e-mail anonim care-mi propunea 0 ‘cocheti punguti cu diamante in schimbul unei banale culegeri de intormati Momeala stingace! Bate la ochi de la o post. Parcé eu sin silly (in original, in ‘engl. n.n,! Precis ci mina lu” madam Allbright. Lam cerut inti s-mi spun cine e si pe urma mai discutiim. A! Bine ca mi-am amintit: mai bine-i cer crema aia Garnier si, in schimb, ti desconspir locul unde-si plimba Hillary cateaua. Poate facem tirgul mai curind de-o sdptamind. Nu mai pot nici sa stau pe scaun.. ‘Matreata asta imi d& mincérimi. Prinz, Din cinci in cinci minute ma duc la baie. Am baut treilitri de suc de mango pin acum, Ce ma fac? Mi-a venit in minte si mai rad, dar parca n-as rea sil sochez complet pe Bill. Daca nui place? Ar trebui sil intreb, dar cum sa aduc vorba? Si-i spun ca mi s-a facut dor de copilaie? N-o s& mai creadi c-am fost fecioara, atunci in Biroul Oval... Ce noroc am avut cu brelocul la cu gel osu. A crdpat un pic, dar pata a fost pat meseriagi! Lui Bill ji tremura buza de jos de emotie, Am crezut ¢-0 sii dea si lacrimile, dar s-a finut, ca s8 zic asa, tare! Relatia noastra sta sub semnul petelor. De exemplu, amindoi avem 0 admiratie enorma pentru Mihail Gorbaciov. Billa promis c-0 $8 mergem cindva,, incognito, si-|vizitam. De atunci ma tot gindese cum o si ma abtin si nu-i rmingii omului minunatia aia din frunte! Da’ ce ma fac eu pind atunci cu ma- treataz Asta o sa fac: ma rad sic spun ca mi-a c@zut parul de la lubrifiantul ala pe care mi la adus el. Cicé la primit cadou de la ambasadorul cubanez: la ONU, impreuna c-un brat de trabuce. Calitate superioara. E adevarat ci le-am folosit pe partea ailalti, da’ nu cred ci-si mai aduce aminte. Ma duc s8-mi Cumpar un aparat de ras ca baterile de la vibrator m-au lsat bata la jumatea Corgasmuli, iar epilatorul oricum nu cred ci-mi poate fide vreun folos. (va urma) 42 PLAIeBOR | _____ —Bie... 91 YNDE-S cEILALTI Dot? —__—________+__—_ PLAI=BO1 13| anti-{basa)rabic vaccinu! -2 | Fiindcé Republica Moldova trage spre stinga (Nistrului), iar Romania s-a (re)ales cu un presedinte scolit de Moscova, uite ca ni s-a intors in libertatea de-acasa si fratele butelia lui Strasnicd poate si mai fie citeodatd si munca de teren a bietilor agenti acoperiti! Mei ales ac’ simtul datoriei intra in contradictie dialectic’ cu (o)tinjeala patriotic’. Prin anii '80, de pilda, inc’ tinarul llie llescu deprindea de la spioni mesetiasi rafinate tehnici orientale, numai bune pentru rébdat caznele, in vreme ce spiritul grijuliu si sovietic al Maicutei Rusia ii biciuia cu sadism firavul subconstient moldav. Agent special pe timp de pace clan peace de ectuncnrenesnipe yecemie si patriot moldovean in cea mai mare patte a timpului liver, Ie llascu a fost pus, in 1992, fat in fata cu dilema vietii sale: vinzarea tatélui incert (un obscur serviciu special sovietic) versus iubirea mamei (o Moldova siluits la singe, ca o Lebeda, de toatd « 14-2 Armata, evident, Rosie). Opt ani de zile, patriotul — dat pe mina, respectiv limba, rusofonilor la Chisinev — a fost pastrat la rece si judecat Kati-usa de biserica cuefect intirziat —¢ Dupa — nici att \azindu-l pe lie lascu in sland si oase — mai mult ca sigur sa ingrisat de ‘foame in nenorocita aia de celuld dela Tiraspol ~ inghesuitintre un tribun cu straiul alb sterlizat si-o blajina buni- cua translator de romano-moldove- nneasco-rusi sau invers, mea palit tris- teea lu Stefan cel Mare, care stia, ba- trinul, ce stia: ,Moldova nu e a mea, nu ea voastra si nici a urmasilor vost", Ca Delavrancea s-a apucat si adauge cu simt patriotic chestia cu Yyeacul vecilor,intru posesia urmasilor urmasilor, nusi dect o licen’ lire tried, Cert © ca, de la 1812 incoace, (cine?) 14 PLAI“BOI Moldova n-a mai fost de-adevaratelea @ noastra, pin’ la savirsirea mileniului. La Bucuresti, lie lagcu a povestit cat {oti anii de detentie i-au fost alaturi iva apropiati ai servicitlor secrete romanesti, un apropiat al bietului Emil i insusi Vadim cu departatorul de realitatea inconju- rator europeans. Inghesuiala mare! Cu toti asta, patriotul purtasistematic © corespondenta pagnicd, de inalta nut iterard, Acesta a fost cel mai parsiv mod de codificare a epistolelor ~ideea lui Vadim, desigur! -stiut find a stupizii de tiraspotezi ne panimaiu boaba ruminski. Corespondenta.se- creta trecuta fara grija $i llascu, la cused, spre indignarea réspicaté pe puncte a Comunitatii Europene. Intre timp, chestiunea moldavo-trensnistreand, din fierbinte « devenit calduta, dupa care s-a sleit de-a binelea, ‘intt-o republic unde ghetusul doctrinar i-a facut pe mai toti presedintii sd se ataseze, manieristi, ide cept secret etee eration Ie coadé, ratind la mustata cucerirea prin lupta a Premiului Nobel pentru Pace, llie llascu a fost. iata, eliberat din lipsi de activitate subversiva. Telenovela ameninté, deci, s8 se incheie suspect de fericit. Doar cé, proaspat uns cu alifia de se- nator PRM de Bacdu, ca un kalasnikov péstrat gos- podéreste intrun rastel de serviciu din Capitals, mucenicul latent simte cum energile patriotice, acumulate in avenposturile din spatele frontului, risc§ s& alingd masa critics. Azimut declarat: intrarea triumfelé a Roméniei in Uniunea European. Cit despre Moldova? Nici ea. din ming in mina. gardienilor anal- fabeti ~ ia tinut treaza speranta agen- tului acoperit de patriotism, care a dat Sa evadeze de patru ori ultima oard abfinindu-se. Despre vitor si vitoarea eliberare ilaychiand s-a tot vorbit tn respectivele scrisoi, singural care n-a pus botulfiind omul din umbra al fos- tului presedinte roman (cine?). Ca el stie stacum ce stia: lle llagcu ¢ 0 Sfintd ,kati-usa” eu efect inirzat. Fostul director al SRI, Virgil Mgurea- ny, sa aratat dispus Sa comenteze a- restarea cu ani in urma a lui llascu, vorbind despre tradarea colegilor din serviciul de spionaj moldovenesc. Aia tau Fivrat ,ca din ali” pe Hlascu si ‘grupul lui pro-unionist mai-marilor in cel apropiat‘grad de la Tiraspol. Focosul ,katiusei* patriotice s-a aprins numaidect,find- ‘ci astiel de arme letale, frecate la ve~ dere si fara casca de protectie, pri ‘nuiesc un {uit insistent si pacaitos, fix {in timpanul Consilului Europei. Toata lumea s-a asteptat ca in temniti Wie lascu sa fie mai de folos tari lui — Moldova, ca si nu existe dubi -, decit prin misiuni secrete, filate scandalos prin republica, Chiar asa.a si fost. Sne- ur si Lucinschi Lau urit virtos ca intre recruti moldoveni, uitind- la bulaul rusesc, dar luind gaze si electricd att de la rus, cit side la romani. Lebed si {ransnistrenii-au_ pus tn cusca si bau aritat zoologic la lume, si se alle care musca care latra fn front prin uni- tate. De fapt, eliberarea patriotului cea onspirat sirguincios impotriva unio- nismului molday, fard si-si dea nici macar acum seama de asta, se dato- rea nici mai mult nici mai putin decit bunului Dumnezeu. Col putin asa a relatat senatorul CV. Tudor cu prilejul festival eiberarii de 9 mai. Nu sca infeles exact carei dumnezeul senatorulu si cum de i-a fost lasat ‘mucenicul in paza sau (mai ambiguu) in statul de plata, dar e absolut cert ci Tatal ceresc statea cu ochii pironiti pe PLAI@BOI 15 llascu ca pe butelie, nu care curva si se aleaga cu moastele impartite intre uso sitransnistrenofil, deturnat de pe tralectoria destinului su cu raza difuzd de actiune. Creste datoria interna a Romfniei fata de Moldova Jocul nervos de-a unionismul subyer- siv a prins SRl-ul roman intr-o perioa- din care era bine sa deschizi santiere spre toate orizonturile, Cova-ceva tot 0 3a pice, odata si-odatd. Pind sa ne hhotarim daca intram sau nu in NATO, daci-i mai bine si cédem la pace cu ‘Moscova sau sa stim dracu' potoli banca din spate si si ne cerem la toaleta cind ne-o veni rindul, mese- in servicii au decis mentinerea tfinse legaturi cu nebunatici in: chisilaTiraspol, prea gdilati la musta- 1 de gobolanii locali. Manevra era pe atunci de rutina, dar sa dovedit con- fortabil inspirata acum, dupa ce apele s-au (cam prea) limpezit si la Bucu- resti, sila Chisinau, La nivel vizibilo-politc, servcile Lau lasat pe trubadurul manelist. CV. Tudor — singurul auto-proclamat sal- vator de lasci, de Moldave si Romani la un loc ~ sal asimileze pe patriot, (basa)rabi Rens vaccinu(basa)rabic yaccin ant calculind ca nationalismul ultragiat al _ratelui lie" va putea balansa natio- halismul ,ultra’ dezvoltat de tribunul finalist al color mai din urma alegeri. Dar nea fost 8 fie aga: Mie lascu sea proptit in ideologia vadimista cu sus- pectdeplina incredere a unuia antre- nt s& suspecteze metodic increderil. ‘Mai mult, ingurubarea ,katiusel", cu focos cu tot, in Parlamentul Romaniel, alaturi de Partida Romania Mare, sar putea lisa cu 0 neasteptata Lisare la vaira stinsi a agentului patriot Aflat in inchisoare, llagcu._ a primit aleasa invatiturd prin ,Politca”, ,Ro- mania Mare’, si sprijin financiar ~ Conserve, bani, conserve ~ prin ,Cina Grestina’. $a fi afiat lle lascu, din ga- zetele mentionate, cum se perpeleste comunitatea international cind aude de vadimismul din Romania? Sa fi st- ut patriotul nostru de temnita grea ca intearea in UE are si 0 conditie preli- minar_obligatorie: interzicerea sovi- nismului, ultranationalismului si anti- semitismului, care fac parte din chiar programul politic al PRM? Jn nedumerirea mea de roman de fa Bucuresti rdic un deget: cum se face ccA.un patriot capabil s4 moard de sute de oi pentru Moldova ~ care-i, cum stim, sora buna cu mama ei, Roménia ~ajunge sa stringa mina presedintelui ccomunist al Republicit Moldova? Prin asta, Voronin i-a comunicat Hlascului A martriul si puscdia -au fost in membru Rus pe la cozoroct zadar, find deja hotarit ca Moldova sa se intoarca (firesc) la sinul celeilate rubedenii geo-politice, Mamuca Ru- sia, pe limba ruseasca s}.cu caret de Belarus. Si, daca tot am ramas cu degetul rici- ‘at: cum se face cf lascu ajunge sa se stringa in brate cu pregedintele Repu blicii Romania, pentru care Moldova e tn fel de llagcu cu frontieree largite Daca patriotul recent eliberat de \ersunafiiantiunionistiinca-si mal in- chipuie c-a gisit drumul Roméniei si al Moldovei spre Furopa, incalecind pe covorul_ cu motive nationale PRM, atunci poate n-arstica sa fie declarat ‘senator pe viata si pe moarte. Micar pina se lamureste singur in ce funda turd de celula doctrinara a cazut. (Chudis SAFTOI, io ee ne Domnule presedinte, PDSR va trage o sfoara: Gusé serveste Patria! Morcovul ténar din supa batriné @ PDSR, Cozmin Gus, ¢ un ardelean sadee. Secretarul general al PDSR, dupa ce a gezut mult si a cugetat adéinc, sia zis c8 nar fi iu dacé ar invata si puting militirie, Vorbe aia, coleg de partid cu colonelul Priboi, cu gene- ralul Dinescu si cu alti generali, often, subofiter, maigti militari_si personal muncitor civil din partidul de guvemamint, 58 titi! Toti incadrati inainte si dups decembrie 1989. Pe blat, cum stie cel mai bine partidul, Gus « devenit peste noapte cursant la Colegiul National de Apérare din cadrul Ministerului Aparérii Nationale. Sice dacs; ar zice uni. Sé-nvele, c&'e mare 5 ere in pare tidul lui »S& wait!” Nici noi n-am avea nimic cu el, dacs nar fi intrat pe usa din dos. Adica, la mei bine de o lund dupé inceperea 16 PLAI@BOI cursutilor, profesorii de la Colegiu s-au trezit cu 0 adress din partea minisrului Apararit prin care erau anuntati ci le va sosi un Tnvatice! cu greutate. Si cum in armeté ot dinul se executl, nu se discut8, generalul Uscoi, seful CNA. |: primit cu bratele deschise. Nu conta faptul ca, ‘oricum, numarul cursantilor era deja prea mare faté de posibiltitile logistice ale institutie. Si c& pe acest motiv, acelasi ministru taiase de le cursuri ve0 10 candidali, pe motiv c¥ rau sbégeti politic”. Pai, pe Gus cum la bagat? Nu politic? Nusi nimic, s& traiti! Nu mai avem locuri, da’ in picioare se giseste. Aas, € de la PDSR? Pai de ce n-ati zis asa dela inceput? Eu g-aga eram pe plecere, sti el in banca TInt, 8 e tna gi chipes... Sa trati! Servim Patrial Cu ce? Cu gusé de pore afumnaté ‘i puting boia, s& nu ni se eplece...emseet a were anaes Ru ee ie De aU ec nC) ic ot eae a f cul JSR ren cee Perret ete eens ieee ect et nents MI CRs rein Ocal aoe) Orientul si spatiul carpato-danubiano- i pontic | Ce einer ct gece) io : | OU eu ae PBS eenGh ences eine yane et la Tiaspol, la 7 noiembrie 1975, into familie de oameni satmani in ) eran terme sacle at ac Pm aac cms el atv teircis ence caret i ate) eC et ME oc UU Mee erie} de splat rufe la dame unde, din Fr egue agree Se maT te a ae See ne patru surori, dintre care mai tSiese en Ae ane ne Cees Teo Mee tort ace cL COME Ree Ree eC Sra ore cee (ae eee ca surorile ei, ci, inzestrind-o cu tot EES Re ea ee Eram Un Catt Thee Yor ae Mice tlre Cae erue RCE wa important personaj de la SOV- ues ea Seo eke el ce We ide CAC oUt) eee aD emir se | f ] feet Melt at ae rel ricului, © scoals de inginerie finan- SMe ee melee eaters Pee eee et JF Tronsnistreand in fara, s&-i obting WY cetdtenia romané si s-0 angajeze Nee Mee ae ms 3} eH a age T relubrica lu’ Julea ram de doui zile pe litoral Find vorba de cel roménesc, venisem desigur cu treaba, pentru ci un concediu in acest areal, nu ar fi putut face sens nici macar unuia dintre cogmarurile mele. Int-o mare pe ale cirei valuri plutesc, far precisi, corabiifacute dene- simi ghiftuiti cu porumb fiert stins cu bere rece, si pe o plajé al cirei este compus din cioburi de sticls si {igari nestinse,nalv trebuie a fi si bagi, practic, piciorul Serveam deja a treia blonda acidulata lao masa ruginité de terasa si, come- seana mea, o bruneta plati cu urechea dreapta bordata cu cercei, nu cata sea Sub nici 0 forma si ne anturim. Poate unde si cd t&ceam ca boul, pre- ‘ocupat sa indepartez rapid spuma ce lovea naprasnic trmul halbil, de cite ‘ri oviram sub gura, dar situatia deve- rise de-a dreptul apisitoare. Mai ales ‘cA tofiospatarii imi fSceau_compl ‘mente cu ochiu’ spre ea, indicind-mi tun vinat sigur. Cel care ne realizeazi jonctiunea este scrumul tigarii mele, nescuturat de vreo zece furmur si care, lao iesire necontrolaté a brizei, i ateri- zeazi direct in poals. Dau si-l indepir- tez cu un gest de ginecolog speci si ea ma apuca de mina. Inventi soptesc un prenume de mascul,sufi- ient de rezonant: ,Gogu’. Dana", raspunde ea, dezvelind 0 magnificé danturd cu ciudate intarsii de viplé. Cu riscul de a pica intr-o desuetudine de dduzina, ma chircesc ca aric-pogoniciul si, lasind in sant exprimarea de ‘expozeu stiintfic, atac cu baioneta veajelii_ de cartier reticenta cuconitei postata la 0 plama de sprincenele mele, arcuite ,a la Benone Sinulescu"” de-atita dor. Bruscii servesc o legitura de poante ,d-alea’ din care, daca pre- sari numa’ fo’ doua in oglinda unei Ciorbe de complimente, if cade balega pe virfurile botforilor si cea mai Inver- sunata feminist. Nu stiu nici pina astazi care a fost mo- tivul pentru care am acceptat mai pe seara sifu partenerintr-o experienta absolut unicé: berea ingurgitatain can- titi de aerosoli sau triumful carnatie’ asupra spirtului® Cert este cin tim- pul chermezei bahico-freudiene yen deur’, din tete-a-tete-ul nostru lnistit, Dana scoate, la un moment dat, doua te la un spectacol estival. Dupa ce ‘mea invitat, ca si nu ma simt ranit corgoliul meu de mascul aparent vi- vvace, dar sigur incoruptibil, mi-a spus GA lea gisit pe jos. Recidivind in inventivitate, ma ofer instantaneu si fac cinste sila raionul cultural al reta- {iei si arune, gentil la rindul meu, con- travaloarea lor de 100.000 le, in niste boscheti. Floré piticd mediteraneand, fara importanta pentru cititor. Nu voi insista, asadar, asupra acestui aspect. Cu toate cB nu auzisem nimic in acest sens la Europa Libera, forfota si agitatia din stradela gridinii de vara preves- teau 0 adevarata revolutie. Din vocife- ririle multimii ,browniene” aveam si aflu insd c, de data asta, mamaliga romaneasc era hotitité si explodeze din cauza ,entertaimentului” produs de-o celebra trupa de hazli autoht Nici nu ne-am asezat bine pe fotolile de tip bancheta de autogara, cind o ploaie rece de vard incepu din senin si re biciuie feel, itindu-ne prin tricouri sfireurile, Pind s4 ma excit vizual, rea- 18 PLAI@BOI lizez c& picaturile erau coji de seminte yenite din gurle ,cumulonimbus“, de easupra noastrd, Aga cA n-am mai ddeschis umbrela si nici nu m-annintris- fat c& nu sint sub patura hotelului cu iubita, pe o astiel de vreme, numai bu- 1 de numarat... cojile. Doi handralai urc’ pe scen’, cu fruntile incdrcate de roua beri supte-n viteza pe plaja, si gongul din strunga- reafa unuia dintre ef anuni3 debutul spectacolului: .Fiti antend la noi, ba! Si tu, aia cracité-n ultima’ rind da scaune, (Gd-aia ai cardit lazu’ la intra. in sea- ra asta minunati 0 s& va spargem la nas, bat” Nu apuca sa puna microfonul intre pi- Goare, locul lui natural, chipurile, ci sala se zgudluie mai al dracu’ carn s0- ccoteala lui Vergilica Hincu, Riseteiste- rice $i tropaieli cu slapii tn circa celui din fat, semnaleara ,artistilor” cd me- sajul a fost prompt infeles gi cA pot s-o {in tot asa. Ba chiar mai fara perdea. in continuare,talentele -patalamate la sinalte Scoli de Studierea Glumet din Trenul Personal, Armati sau Munci Agricole" ~ isi expun narile, impingin- dle cu cite un dest spre ochi si astel asigura 0 a doua porte de voie-buna dementa, Sala, lovité de dambla, a fost testata: nu sit simandicos da” care SS citce ,pin" ziare gi de care n-0 sisi aminteasca ,niminea" peste citeva de- Cenii,intr-adevar, este numai ,pulime Datuti-n creier de soare, care preferé ‘4 scape cu 50.000 de lei, cit e ,aci” heeletu’, decit s-arunce miliony’ pe ddova ,priptui’, la crciuma. Vinoasele ‘nu se pune", pen’ cis late dis-de- dimineata, ,p& ieftin®, de la buticd si se sambreaza tat timpulziei in pogeta aede rachis impletita a sofiei. Ca nu se stile cind se deschide goarna. Ca acum. Na fost safe local, nui bai. ,Desfaca- torulMarlboro" abia asteapt si des- tupe turistului pintecoasa de rozeu, chiar dacd ,acusy a intrat la ,teatra‘. De vara. Da’ fi zice teatru. Ca ,teatru de vara" serie pe poarta, nu cire, Chiar daca induntru € bilci sutien suta. Garantat. ine n-are nimic din si nici din sofisticareala tumorului englezesc, care Ti creeaza satisfacfe sla Giteva ore dupa ciderea ccortinei, cind poate n-ai descifrat in totaltate metaforele si schepsisul ca- zat la adapostul unor construct de vorbe mestegugitalese. Majoritatea acestor trupe, procreate ad-hoc in nopii de sprituri nodate, a- duc mai mult cu brigazile artstice muncitoresti care, prin texte de o sim- piitate stupida, ii satrizau pe tovardsi procesul de producti si pe fumau tigiri de provenienta imperialist. Singura diferent este ci 4stia nol sintmbracafin blue-geans si tricouri colorae, iar replicile lor, find avortate in democratie, colcaie de ‘complexe sexiale spuse mai pe sleau chiar dectinjurdturle strdbunicilor no- stri cu patru case, cind vroiau sa ironi- _zeze coasa stibita in vreun cataroi. Atitea derapaje lexicale si attea conce- sii exagerate facute unei exprimarilip- site de cea mai vagi urm& de logics si paralela cu orice reguli gramaticale nu intinesti nici la fantomele uitate prin ‘caminele de handicapaii mintali, dupa dezafectare. Publicul de tranzitie prelungiti. este stresat si nare chef si urmareascd nici ‘cel mai simpli fir epic, posibil. Se ride ‘efectiv, pe verificatele, la apelative ca aprostule, grasule, porcule", si nu de Situatia in sine. Penbilul este cel putin ‘normal, iar grobianismul cel putin pito- resc. in acest context, nu poate fi con- siderata 0 mare realizare aceea de a distra cit mai multi din cet obosti de rij, Record adevarat, in acest dome- niu, este atunci cind reusestis& declan sedi hlizeala imbufnaflor, care se mai pricep la fotbalul cu cuvintele rotunde. ‘Atcaltiirdeau pe mal de-sicrépau gu- rile pind la urechi, cind le ardtau euro- mérgelele de pe corabii, Dar a- ‘unc’ inca era confuza notiunea de au- # dient. »A cause de ca" banuiesc c& nu ‘erau. pine pergamentele din acele avremi", cu interviuri eluate pind Ia ‘agasare, in care colonistii si se umfle {in penele crete de pe piept, cum c-ar fi singurii definator’ ai refetei de belt fasolea-nfipti-n mandibula ameriilor. Rime puerile ca ,fuge Nae dupa paie / si se scarpina la Coana Mita’, reprezin- {8 partea colocviala a scenarillor, iar daca mai si contin nume de politicieni ‘in voi, putem conchide ca textierul sgrupuluia atins apogeul. Pind la urma, fin <4 cred ci devoratort acestor ircoteci nu rid de age-zisele poante (cum le boteaza cu mindrie proprie- Al“BOI 19. taril lor), ci se bucura sincer c& pot profita de accesul nelimitat la nistein- formayii de maxima important’, cum ar fiaceea cd Milica seamana la cioc cu AA. Cua, iar liescu sa nascut tn Olte- nia. Spectatorul susanar are, in gene- ral, tipologia alegatorului de Napo- ia nares eee normal ca intr-o fara intrstata de oe pinece, ones aca flegma verbal sa smulgi hohote de ris si Si arunce pe ,singutii umoristi din {ara in masini de figuri si case mai spatioase ca scoala din comuna natal, frecventata doar pentru ca avea curtea plind cu corcodusi altoiti. Pentru depresurizarea platitorull, 1ar- sit la botnia de-atita hahait, ,goul” are tn final mai andante, care aparfine in intregime melomanilor. Melodiile in- terpretate, niste schelalaieli de fapt, ppuse pe note muricale, am infeles de fun vecin de loj cd s-ar numi manele si cA tntr-un dictionar de specialitate si-ar fi_gasit urmatoarea definitie: .ciordeli olgofrene din frinturi de cin- tece indiene, sirbesti, turcesti, gre- esti, bulgdrest, pte intre ele cu scin- cete de taragoate cocite de scuipat sau, dupi caz, de «clanaretey strangu- late stingact intre vinete gingii” Aplauze cauzatoare de infarct si bisuri conorate cu degetul mijlociu culisind in uri, dau de ingeles ca the enc-ul* sia intrat in drepturi. La citiva pasi mai hhacana de iesirea_ ,teatrulut”, mono- Biricul gi colegul su, pico-Chapiinul, ingSimau raspunsurile peniru un re- portaj televizat. Un Ce m-ati intre- Doaréti* aruncat cu ‘tupeu spre _re- porter, m-au convins cA, si-n vorbirea Ccurenta, responsabilul cu. imaginea grupului de umor, un original Seinfeld Cu praz sub unghil, era exact prostova- nul de la tara, pe care ei tocmai fl iro- nizaserd, sanchi, actoriceste, pe scena, Succesiunea de regionalisme combi- nate cu vorbe sticite ca la virsta ,pam- pergilor“ nu tinea, deci, citusi de putin de structura anumitor roluri. Ele con- stituiau bagajul real de cunostinte nerale ale acestor pseudo-imitatori. fra incarcat pina la limita suportabiluli de ‘energie spiritual’, am pierdut-o pe du- duia Dana in norii de praf ridicati sub picioarele attr doritori de progres, si mam lsat impins de constinta spre boschetii de unde doream si-mi recu- Perez contra(non)valoarea actului de ‘cultura la care, de dragul unor tie, participasem. ‘Augustin JULEA lubrica lu’ JuleaPeeler ant Decontul convingerea ci la acest lectorat din RF. a Germaniei, condus de generalul jn vara lui 1977, generalul lon Mihai Stefan Constantin, asemenea operatit Pacepa a sosit fa Lisabora. La acea au fost obignuite, mai cu soam’ ci fon vreme, vitorul defector si dusman al Mibai Pacepa se deplasa des la Koln,” patrei socalste zimbea ferice, poate Lsind Ia 0 parte nelinisile de atunci si din pricing cS, nu peste’ multi ale colonefului Sandu Florea, legate de ‘vreme, ceva urma sii schimbe radical _slementul’ inttodus in operatune § existenta. Unul dintre motive cilato- de bani pe care acesta var fi luat, doc- rie ui Pacepa in Portugala era cunos- ‘umentul de mai sus demonstreaza ca, ‘cut sub denumitea de Operafiunea ined din anii'70, Securitatea era Duduia ~ nume de cod sub care se implicata pind i git in recuperarea ascundea dorinja regimului de la tablourilorcu pricina, procum si faptul Bucuresti de recuperare a. unor ta- & unul dintre responsabili operatiue blouri, despre care se credea c-ar fi ea insusi generalul Pacepa. fost scoase din tari In septembrie Din cite stim noi, cele 1500 de marc 1940, de catve Elena Lupeseu — careia, au fost date unul informator al Secu- fn cercurilepalatului regal i se spunea rit care a citt, la rubrica anunturi a uduia ~fmpreuni cu Regele Carol al ‘unui ziar nemfese, exact cind trebuia, Ila, ceva despre niscai tablo Imediat dupa ce a coborit din avion, teresau al dracu’ de mult pe Pacepa. Pacepa s-2 intiit cu Marin thescu ambasadoral Rménii nar fadour= Slove de sub lor si evident, offer acopertal Direc- i fiei de Informatii Exteme. Ce-au dis- pulpana mantalei cua cei doi atunci este mai putin im- Dupa defectiunea lui Pacepa, si pe portant, dar in privinta Operatidi inutilvigilentul general de Securitate Duduia nu s-au facut progrese semi Neagu Cosma a inceput sil preocupe ficative. Probabil si pentru faptul ci chestiunea cu tablourle Coroanei, o- generalul mai avea si alté problema ‘mul apucindu.se si scrie cu patima arzitoare de rezolva, respectiv orga- despre acest subiect in eartea ,Fapte nizarea unui sejur in Occident pentru din umbra" (vol. Il), publicaté in 1980 sofia gi fica sa, de care s-2 ocupat re- de Editura Politica. Pe-atunci, Cosma Zidentul local lon Tobosaru, ocazional = asemeni tuturor securistlor atasati si agent de turism, cic oficial era lo- lulea de Dudufa ~ creda ci tablourile Cotenent-colone! la DIE. au fost scoase din fard de Carol [a inceputul anului 1978, alt ofifer lea. Nu comentim prestatia scriitori- DIE, colonelul Sandu Florea, specialist cceasca a lui Neagu Cosma, scos din ‘in operatiuni valutare, a redactat 0 sistem inca din 1973 si debarcat pe la nota in care. se poate citi: fn anul ACR, cine limita sa constatam céin- 1978, fon Mihai Pacepa a ficut 0 de- formatille pe care le vindea generalul plasare in RF. a Germaniel, lar secto- prin tot felul de carti cu pretengit sau, PLAIOBOLmai nou, prin ,Romania Mare", sint doar niste vinturi puturoase, trase pe sub pulpana mantalei pastrata le loc de cinste in garcerobul dumisale, alé- turi de o secerd si-un ciocan. ,Fapte din umbra* avea doua obiective tare dragi lui Ceausescu: denigrarea ap- sat a monarhiei si scoaterea in evi- ddenga a faptulu ca organele de partid si de stat erau in continuare preocu- pate, nevole-mare, de recuperarea o- biectelor de valoare, scoase din tard de Carol al Ibfea si Elena Lupescu. Un jurnal intim, cu suspine tirzii ‘Dupa reorganizarea Directiei de Infor- rmatii Externe, pricinuita de fuga lui Pacepa, -a mai aflat cite ceva. Securi- tatea pusese deja mina pe un jumal intim al lui Carol al I-lea, procurat de lun agent, prin mijloace numai de el stiute, de la Ernest Urdareanu, fost consilier al Regelui, in care a atras a- ‘entia o insemmare inspiraté de scri- soarea primita de Elena Lupescu de la © anume Ruth Kleiber. Femeia dadea de stire Duduii c& tablourile Colectici Rogale a fi depozitate la Ztrich. Informatia -a condus pe Carol al ll-lea Ja coneluzia ca tablourile s-ar afla, de fap, in posesia lui Mihai |, motiv pen- varsa_ndduful in jurnal, scriind: ,Duduia 2 primit o scrisoare de la Ruth Kleiber, in care di o stire foarte important’, c& toate tablourile ar fi depozitato la Zirich, Aceasta ar fi insemnat ck Minaita le-ar fl scos din fara si cd, dupa obiceiul lui, a pus mina pe tablouri si tace. Inca un gest putin ‘elegant, care, din partea mea, ar cere 0 reactiune.” F greu de spus lace fel de preactiune" medita Carol al I-lea. $3 f fost vorba de iritarea unui tata la care n-au ajuns jucdrelele favorite din cauza unui fiu care face si tace? Nu putem sti, Cert e un lueru: Carol al Il-lea suspina dupa ceva ce creda cS, maar in parte, Far apartine. ‘ Dar s& revenim la poveste. in 1982, doua dintre tablourile cdutate de S Curitae, , Martel Sfintului Sebastian si ,Portretl canonicului Bossio*, am- bele pictate de El Greco, au fost expu- se la Muzeul Prado din Madrid. Dupa ceva timp, agentilor romani le-a ajuns la urechi vestea ci cele dou picturi ex- puse in Spania ar fi fost vindute, in 1976, de catre Regele Mihai | galerei americane de arta Wildenstein & Co. tablourile revendicate de statul roman au fost scoase din faré in nolembrie 1947... Din acel moment nu se mai in- registreara nimic notabil in acest lit- fu, iar dupa o perioada de timp, auito- Titaile de la Bucuresti renunta la pro- ces. Nu este exclus ca ele si-si fi dat sseama de faptul cl Elena Lupescu, fe- meia a cirei porecla daduse numele o- peratiuni, nu prea avea nici o legatura ‘cu scoaterea tablourilor din tard. Mai ales c& ceea ce banuia Securitatea ca facuserd conslieral regal Urdireanu si lena Lupescu, amanta Regelui Carol al I-lea (cu binecuvintarea celui din turma), se petrecuse de fapt cam cu sapte ani mai tirziu, Nu este exclus nici ca, tn timpul sépaturilor sale, regi- ‘mul comunist sa fi aflat si el ceea ce stia cam toata lumea (mai putin Nea- gu Cosma), adica faptul c& Antonescu Fa cdutat pind sien buzunare pe Carol al I-lea, tnainte ca acesta s& pare seasca fara, nelasindu-l sa ia nimic din ce nur apartinea, Un proces cu belele ‘Au existat 2vonuri cd, la acea vreme, regimul de la Bucuresti a dat inapoi, renunfind la proces, la interventia Ele- nei Ceausescu. Cealalta Duduie, adica Lenufa, considera mai mult decit exa- erate cheltuielile legate de recupera- rea unor tablouri ce nici macar n-0 in- fatigau. Nu excludem aceasta varianta, dar nici nu putem ignora o alté jpo- teza. De pilda, cineva cu o minte ceva mai sprintena le-ar fi. spus mult stimajlor si iubitilor” 8 procesil din ‘America le poate aduce un mare si ‘gros minus in imaginea extern’. ‘Aga i era. Plingerea autortailor ro- mane nu preciza cum au ajuns tablou- rile in proprietatea galeriol americane si, implicit, in cea a Regelui Mihai, su- gerind c& acestea au fost furate din {arg, n perioada 1940-1948. Povestea ra cusuta cu ata alba si nu statea in picioare datorita marturei ul Jacques IM. Vergotti, care evidentiase faptul ck tablourile au fost scoase din Romania Jn 1947, fird nici un fol de dficuitate. Justitia americana nu putea fi dusé cu presul si oricit de oarba ar fi fost, nu avea cum s& nu constate cf picturile revendicate de comunigtit_ romani pareau a fi fost obiectul unei tranzacti mai mult sau mai putin explicite, iar revenirea asupra unei asemenea inte- leger, fle cle placea sau nu, consti- dezvelirituia un abu ‘Adevarul este ci, daci s-ar fi continuat procesul, statul roman ar fi trebuit si inghita faptul ca lideri partidului unic nau ezitat, in 1947, si renunte la tablouri, oricui ar i apartinut ele, sau la ofice alte bunuri, numai sa-| vada pe Regele Mihai plecat din (ard. Mai malt, toata tardgenia ar fi pus in dis- cutie natura frauduloasd a regimului ‘comunist in ansamblul lui. fn acest ‘caz, Nicolae Ceausescu nu era dispus 3 Suporte nici macar intepaturile pre= sei occidentale, cu atft mai ae dumeriile mai mult sau_mé scp le reune ofa sa oro al siu din lumea occidentald, legate dle aceasta poveste. Aga cA a renuntat la orice fel de pretentit tn privinta ta- blourilor Coroanei. La fel cum faicuse- ra la vremea lor Petru Groza si Gheor- Bhiu-Dej. Avocati si functionari fn 1984, omul care a reprezentat sta- tul roman tn procesulintentat pentru recuperarea tablourilor era avocatul ami Ripoganu. Motivele pentru care acesta a fost angajat sint inc destul de putin cunoscute. Ripoganu a fost, dupa 6 martie 1945, atasat comercial al Romaniel in SUA, fiind logodit in acea perioada cu Mia, fata lui Petru Groza, Pe cind se aflala Paris, in drum spre tard, Ripoganu a fost avertizat, chiar de catre Groza, sa nu se mai in- ‘toarca, pentru ca sovieticii urmau si- pun pielea pe bat. N-a avut ineotro si a ales exilul,stabilindu-se in America. in timpul procesului, singura legatura vvocatul loan Pora,aflat in relatii deo- sebit de bune cu Nicolae Doicaru, fost sef al spionajulul romanesc. De aici, speculatile se pot tine lant, dar nu mal insistam, Spunem doar c& avoca- tul Pora era o persoand ultraverificat. Se inscrisese in PCR in 1945, la virsta de 35 de ani, desifusese cindva sef de cabinet al lui Mihai Popovici, cunos- Cut lider national-faranist, iar in 1948, impartial ca tot romanul, pledase, din postura de procuror, pentru condam- narea la ani grei de temnita a. unor personalitafi marcante, printre care si Mircea Vuleanescu. Dar si mai interesanta este transfor- ‘marea lui Riposanu, dintr-un feroce activist al exilului romanesc ‘mpotriva regimului comuni colaborator zelos al Bucurestiului in ppunsul avea sa vina ceva mai firziu gi vi este mult prea cunoscut ca sé. mai detaliem. Cum in preajma si in inte- riorul Guvernului se aflau multi baieti ‘cu ochii ca marea, acestia au dat fit liber amintrilor de serviciu despre ta- blourile Coroanei, sugerind noii con- duceri de partid si de stat initierea ‘unui nou proces, care ar fi dus la recu- Far fi compromis, {otodati, deranjanta idee de reinstau- rare a monarhiei. fn mintea lor creat, procesul era ca si cistigat, iar, prin ricoseu, Regele Mihai ar fi fost aratat cu degetul de intreg mapamondlul §1 ctichetat drept hot de tablouri. Zis 5 facut, Serviciile secrete ale Odi- osului, trecute cu arme si bagaje la democratia original, sau pus pe trea- ba, Pe masa lui Magureanu a aterizat ‘0 sumedenie de hirfoage. S-au dat pri- me grase, dune plasiri prin cele st Probabil cA nici in profesor si lon liescu nu stiu ca gro- sul documentatie in privinta tablou- rilor Coroanei era cam tot cel de pe vyremea lui Ceausescu. Zicem asta pentru cB avem inima mare «dam prezumia de nevinovatie. Singu- ra noutate in Operatiunea Duduia bis constat in faptul c& munca ofierilor de informati a fost platta cu vit si indesat si de catre noul regim. Dar nu asta ar fi marea cacealma, ci 0 cu totul alta, la care nici macar nu va asteptati! Cine credeti ci a fost angz- jat ca avocat pentru a pleda in favoa- tea statulul roman? Hai, c& nusi greut Bineinteles, nimeni altul decit maes- trul Pamfil Riposanu, care a avut gr side data asta, sia banu’ inainte, 2 dici vreo 10.000 de parai. Dacé-i mai adaugim si pe cellati zece mii primi {in 1984, zu c& © 0 suma frumusica pentru Un proces despre care sta Ca nu putea fi cistigat. ‘Cred ci acum va dati seama c n-am _glumit deloc atunci cind am spus ca, dupa 1989, s-au folosit aceiasi_oa- meni, aceleasi hirtoage si logistica de = totul,platit inca punga contribu- lulu, pentru © operatiune abando- natd pina si de Elena Ceausescu. Oameni noi si-o snoava covasita la vremuri noi, oameni noi. Pe scend apare si un anume domn Victor Gietan, mai putin cunoscut atunci,mult mai celebru acum, gratie nete- Zirit unor drumuri ale lui Funae prin A- merica. Domnul Gaetan, sot de con- ‘gressmen americand, proprietarul u- nei galeri de arta la Washington, un discipol al lui Riposanu, € cu- prins bruse de o dragoste nebuna de {ard si scrie, in prestigioasa publicatie americana Art & Auctions, despre nigte tablouri care ar fi fost sustrase de catre Regele Mihai. Probabil cd au ‘oritatile de la Bucuresti aveau nevoie de 0 conseminare pe aceasta tem, in- 1-0 revista importanta de profil, pen- tru arsi sustine cauza, Dupa cum se stie, toaké povestea s-a covisit mai ‘mult decttjenant pentru Bucuresti, iar tablourile se afld si acum in diverse muzee din lume sau in proprietatea familie regale. in ce- priveste pe Gaetan, el gravitea- 78 in continuare pe orbite din jurul soarelui american. Poate fi intilnt cind la Washington, cind la Ambasada SUA din Bucuresti, cind in compania unor ‘us-pusi conationali de-ai nostri de vi- 14 dimbovita. Lupta pentru pace si as- ‘teapta, probabil, inca vreo batalie a statului romén cu morile de vint, aa ‘3 nue! mal deranjam, lind s& me- diteze mai departe la marele sau des- tin, la cel al lui Funar ga alte aseme- nea teribile probleme ale omenici {n locul epilogului ‘Asta e povestea, una cu multe perso- naje de marca, printre care Regele Mi- hai si fon tliescu, intre cei din urma staruind de-a purur fantoma Duduii. Nu punem in discutie faptul ton Ii- ‘escu a supervizat operatiunea - era 0 raspundere pe care n-avea cum s& nus si-0 asume cu vif si indesat -, ci doar ‘ca fost manipulat, ca un copil, de nis- tile nictfnainte, nici dupa ’90. Oricit ari orbit, la acea vreme, antipatia ce io purta Regelui, este mai mult dect penibil pentru un gef de stat si por- reas o batdlie pe care navea cum s- te cojcari care n-au stiut s2-sifaca lec- ¢ o cistige. Sa nu fi avut el habar de fap- tl ca picturile fusesera obiectul unei intelegeri, mai mult saut mai putin off Ciale, asupra cireia nu se mai putea reveni? Demersul recuperarit faimoa- selor tablouri, dupa '90, bazat pe o documentare securistic& de doi bani, pus Romania intro situatie mai mult decit jenanta, Sa nu fi stiutliescu, cel de dupa '90, nici ct sta Elena Ceau- sescu in 1984? Nu vem sa ne tinem de speculati, ca si nu primim apela- tive de genul Mai, animalulel” din partea primului cetatean al ri, asa ci preferam si asteptim un raspuns, chiar gi intr-una dintre edie viitoare adiugite ale cart sale fundamentale = ,Revolutie si Reforma”, Nu putem incheia fra a oferi celor mai scrupulosi dintre cititorit nostri ~ ce-au sesizat c& n-am explicat pe larg intreaga implicare a it Operatiunea Dud suplimentare: din datele pe care le detinem, riese c& generalul Pacepa a stiut, inca din 1978, unde se aflau tablourile, dar s-a facut ca ploua. Din motive lesne de inteles. Mai mult, n-a fcut nimic pentru a atenua deruta servicilor secrete romanesti in. pri- Vinta acestui subiect. Ipotera cd tot el Ja informat pe Mihai J, pe ci oculte, despre faptul c& autortatle comunis- te de la Bucuresti puneau la cale recu- perarea tablourilor, este acceptata de lunele dintre sursele noastre, dar infir- mati de altele. Ena BERDEL! PS. Rindurile de mai sus nu au pre- tenia de-a fi elucidat intreagaistorie a Uunor tablouri plecate din tard. Ele au incereat doar arate faptul cd, pind si ind llescu sta cu Regele la masé, na- luca parsivei Dudui tensioneazd at- ‘mosfera. Co femeie! A pus pe jar un Rege si-o armati de securst tembeli si tun presedinte nascut la Oltenitat dezveliriack ao ® 2) fee § S N Q oa 5 Do N Q 2 Certificatu’ de maghiar baga paprik’-n Ardeal Domnu’ presadinte, mai draga, Servus! Las o firdpita si slana deoparte, ma sterg de unsoa- fe prin pir si m-apuc si va scriu cu crofon chimic, 3 altu’ ram. Cu adinc8 consideraiiune ungureasca va ure mult siindtate si spor la treaba, saru’ mina. Daca nu va e cu bi- hat, ag rea s&-mi dat si mie o legitimatie dintr’aa de un- ur, pentru ca m-am saturat de mistourile si flegmele fita- filor mei, Vreau 88 intrucn rindu’ lumii, ce naibat Is amar, sarac si tnsurat. Imi rinjeste luna-n mate. Am citt pin ziare 3 Tokes-baci se dueleaz4 cu crucea pentru noi ca s-avem statut mai speisal european. Mi se pare corect, ciocolom. Statutu’ sta cic ne-ar da dreptul de a merge in spatiul lu’ Schengen fara vize. Mai cumparam si noi de ici, de colo, de pin Italia, Cebia sau Nemtia, un cirat, un biscuite, 0 ploscd, mai ieftine si mai faine. Nem tudom. Mai zic astia (a certficatul de maghiar ne acorda facilitai la transport, 24 PLAI“BOI i-auzit, sila intrarea in teatre si cinematografe. No, apai muierea me abla asteapta s& si duca la film, dupa ce-o mulje vaca, bou’, porcu’ sl sterge pe Ghiuri al mic la cur, ‘se tot caca pa el de-o sAptdmina-ncoa de ne-a innebunit. Nem, nem, nem! La toamna tre’ si-1 dam la 0 scoald cu predare bilimba, nui bai ci are doar trei ani, i crincen ca tac-su. Primim dup-aia doo jdemii de forinti pe lund. Ase mai zic sieu, poate ne luam la anu! si edrul nous, c& asta 5-0 farimat de cind ne culcam in ea. Cica dormeza scirfie sho scoala pe maica marea caresi parlizaté la buze. Sa-mi scriu cin’ o fi momentu’ cu vin rosu testamentuuu’.. Iliescu baci, domnule pregadinte, noi ne trajem din familie respectabila, am invafat SA vorbim romaneste abia la a doua jenaratie, c& nu ne primea la ceapeu daca nu stiam cinta pe trel voct ,Noi sintem romani, N-o fo’ nici un bai Unii, mai invidiosi is de parere c& bozgori intrau cu prune ip in sabie pin biserici, da’ noi nu credem la ei, c& cind ‘om vinit noi p'aci nu prea le-aveati cu biserica, Astaci mis- tificare a istoriei, dom’ne draga pregedinte! lo mi-s ungur nialcos si cinstit din mosi strimosi, si si sti matale, cdomnu’ presédinte, c-am fost persecutat de cind m-o tipat maica din-trinsa, la gepte luni. Mai mult n-am vrut s8 mai sd. Pista mi-e numele. PS tata, Dumnezeu si-l hodinease’, tot Pista o chemat. Pe bunicu’ tot ase. fi ppliceau muierile rogcate si palinca de prune-n matu’ gol. 0 ‘muritintr-o noapte de ianuarie, inghetat bocna, dupa cé-o Incereat si traverseze lacu’ de fa noi, din Gherla. Or lui de beutura apoi, cf stind el ni, age, pe ‘alu’ apei si uitindu-se nduc la raze s-a apucat si mearga pe linia luni. Se creda mesersmit. Abia lau scos din apa Kinjea i cinta citi tinea gura lui de boanghen: ,S&-mi scriu in’ o fi momenta’ cu vin rosu testamentuuuu'..”. A doua 7i, -o gasit mama fapan in gant din fata casei. fn jurul lui ‘erau imprastiati numai dint de lup. , 10, ioooi, a urlat ea, nici lupii nu Lor putut minca de tare Ce-o fost. Si-or rupt sirmanii din si maselele in Pista al meuuuu!..” Tu-ti boanghenu’ mi-tii! No, de-a lungul timpului am indurat-multe, domn presadinte, ce sé zicl Mintenas le-oi relata pe scurt. Cind mo nascut mama daduse prima ninsoare, Fig, fig, ger de ripau sticlele de palinc’, poc-trose. Zapada, cit casa. inainte de botez, ndnage, coana lidico, 62 facut manga Lemn. Tot chirdind de bucurie m-o scdpat din velinta. In fala popii la biserica, didurd s8 ma scoata din cirpe. Nem ccopil, nem gyerekil Odata s-a ‘Maria! Am. pierdut_pruncutu ilu”, Fau rispuns alelalte muieri, in frunte cu mama,Popa lea luat la frdeli si pe ungureste si pe romaneste: Fire-ati ale dracu’ da proasteeee, ister bosomeg, cu mama voasta da cretine, nenorocitelor! Mereti des cautafi prin namete, ci vi dau pe mina milifel. Moare pruncu’ nrebotezat!” in dot timpi gi harom miscari au luat drurmul ‘napot spre sat. int-un morman de z3padé ziceam tat vinat da ‘frig. O javrd de cine fekete ma lingea pi gurd. Nanaga a luatsticla de tuicé si mi-a infipt-on bot. No, ase! ‘Am inceput sug mal abitirca coana Monica din trabucu’ lu’ Billbaci. §im-au botezat ele, acolo, in zpada. La scoala am invafat romaneste, ca n-aveam ce face. in loc de ,Ana are mere”, numai ,tu-ti boanghenu’ mati" si bitu-te-ar bboala la o@ua" mi-a fost dat s& auc, Armata am facut la Caracal. Vai de vietisoara mea! Cind auzir3 oltenii ci lea ‘ent un ungur pe felie s-au pus cu sulili pai mine si dail ,Al dracu’ sa fii cu ma-ta de bozgor, de nai spala tu la veceuri, sf vezi, numa-numal” Un an si ase luni am frecat cacatu’ oltenilor cu. periuia de dni Era unu’ acolo; Potira il chema, Cum ma vedea fl apucau spumele mati si ma lua Du-te-n pagtele mactii da ungur bela- liu!” $i trose cite una dupa ceata, de-mi cintau ingecti vreo doua ore la cap ,.Dasteapti-te, romanel Tuldi, Doamnie! Piroska ia paralizantu’ si, fleosc, cu el in fofoloanca ‘Mica venit vremea si ma insor. imi curgea mucu’ dupa una de pe la noi, Piroska. Fisneati si cu pistrui, metalista inva 1a. Cind vedea ceva de fier il lua si agaentre craci. Lam tiat pe unu’, Ferent 3 venise intr-o noapte s-0 cioc’- nneasca. Am. scos brisca si harst... N-o cripat, norocu’ meu, da’ de inchis tot m-or inchis la Gheria-n piraic, Macar aici m-am simiit bine, c& eram numasntr-ai mei, lunguri toy, unu’ si unu’. Amabil, Piroska m-o asteptat inci ani, Intr-o zi, dupa ce ne-am cununat, a venit fuga la mine si mi-o zis: Pista baci, saptamina viitoare vine Metalica la Bucuresti, no, hai, dara si noi, c& sinter tinerit” lo tocmai balotam o juma de turt cu pine si sland. ‘Mam tot codit, da’ Piri nu si nu, c’ ie musai si merem si noi. Miam luat ,paralizantu’ s-un littu de simjea nevoia de apirare. Ne-am suit ppanchistii care mereau si ei la contertus. Pin’ la Bucuresti am ascultat numai Morgoth, Obituary si Megadeath, Exam coplesit! Muierea mea se incinsese mai abitir ca plita cu ‘microunde din bucitaria lu’ nagu. Am ajuns. Gind s8 in- trim pa stadion, aia de la paza conlyolau oamenii. Pa la sale, pa la chiloti, pin urechi. ,Piri, draghe, ce ne facem?” i-am zis io nevesti. ,Unde bagi noi paralizantu’ amu’?* Vesela, Piri agi. leosc, cu el in fofoloanca, s& ma iertai de indrézneala, ,Perse. Aci nul mai giseste nimenit ho- tir ea mindra. Am rémas traznit. Nu stiu unde-o inc3put ditamai tubu’. Pin’ la urma, am intrat si noi. Balamucu’ era in toi, In timp ce muierea mea se zbenguia ca 0 blinds, s-a declangat botonu’ din accident de-a inundat-o cu tran- chilizant la ,situatie”. Piroska zbiard: loi, Pista-baci, imi ‘amor gladiola, Ciupe-ma, c& mor! Dupa ce-am ciupit la «a vreo dou ore pin boscheti, s-0 gitat si concertu’ Iu’ Metallica, era unu’ care zicea: senchiu Budapest, iagaa!” Pa nevasti-mea am cirat-o-n Circa pin’ la Gherla, tun cine necastrat m-0 museat de cur, am plait amend pa tren c& rraveam voie unu’ peste altu’, a inceput si ploeie cu tunete sIintr-un final am ajuns acasa. Slana cu pita erau acolo unde le lisasem cind am plecat, da’ brisca disparuse, CA mi-o loase vecinu’ Ghita in locatie de gestiune. Peste ‘nova luni, Piri o nascut un pruncul, mince! tata de me- talist. Tares fain, cu muma-sa samana sh cu spraiu’ para- lizant. Amu’ ce’ era si fac? Ziceti si domnia voastr3, domnu’ presadinte, nu sufar io ca ungur? Nuss persecutat? D-apii_multe am suportat la viala me, da’ si-mi faci muierea copil cu spraiu’ paralizant, ase ceva nu mai pot ‘ndura. Din asta cauza, nol, Pista-baci, considera la mine iis persecutat politi psihic, neurologic si cultural, asa ci ‘rem legitimatii de ungur. Ighen. Pis: Cin’ treceti pe la Gherla, nu uitai sa va oprit sla casa mea. Vedeti c& la poarta am doi cini fiorosi: unu lati pa lungureste, allalt p& romaneste, da’ nusi bai, s4 nu va te- ‘meti. Daca le ziceti baa, animalule!“, au tacut ca pest Gu adinca consideratiune de minoritar frjesc, servus cio- colom, bozgor, ea Uber alles! Pista, nevasti-mea si pruncu’ nost’ | PLAI“BOI 25,dosare cu gust de mihai pel Institutia informetorului de celulé nu existase in Romania antebelics. A fost implementatd la noi de hernicii con- silieri sovietici ai Securititi. La rindul lor, gia o mosteni- ser8 de la Ohrana tarista, gi filiera ereditar’ ne-ar condu- ce probabil in strafundurile Asiei eterne. Lam ales pentru azi pe informatorul de celula Petrica, detinut si el, plimbat dint-o celulé in alta si specializat ‘in trasul cu urechea, eventual de limba. Din onestitate sau sarécie de duh, nu punea de la el, nu inflorea spo- ‘vedaniile pe care le transmitea ofiterului politic al inchi- sorii, iar,notele informative erau redactate scrupulos, la obiect. In orice caz, nota aléturaté nu pare parazitatd de yreun efort al imaginal’ lui Pettct. De ast8 dtd; ins8, colegul de celulé ce i se diduse in seamé nu era un ins ccarecare. lon Gigurtu, prin anii ‘30, gvea in miné mine le de aur din Apuseni, iar in vara lui ‘40 ajunsese chiar prim-ministru al tarii. Ajunsese si la el tévalugul comunis- mului. Fosta impunstoare figur’ politic’, héituits de en- goase, dédea din colt in colt, néucd, si, precum domni- soara Hus, dacs tot apucase si danseze manele cu tur- ii, era dispusd de-acum s& joace si cazacioc cu musce- lil, Mai mult, isi sfatuia interlocutor de ocazie s& stea cuminti in bncile lor, la o adic’ chiar s8 se bage le co- munisti, dar nu prea tare, doar asa, din patriotism, s8 nu vin8 venetici la putere. Oricum s8 mai pund cite cinci lei la cec si pentru vremuri mai bune. Pe de alts parte, era gata sii incheie existenia impicat cu convingerea c&, nesemnind Dictatul de la Viena, Valer Pop le trése- se clapa italienilor si nemtilor. Altfel, la diverse, se ardta ‘ngrijorat dac’, in lipss, i s-0 fi platit sau nu chiria sar fi iesit din pimaie doar ca s-o achite. 4 oricum sigur € 3, si dacd ar fi fost lgsat in libertate, tot n-ar fi ajuns s8 scape de vigilenta grijulie a Securitati, ‘cum se vede din nota de urmérire a poetului Radu Gyr. De la rebeliunea legionaré din ianuarie ‘41, la care luase parte direct, pind in iulie “56, Radu Demetrescu-Gyr a- linase mei mult de un deceniu de puscatie. Nu int-o bucaté, ci in citeva reprize. A fost iar eliberat, dar nu- mai pentru a fi din nou bagat le récoare. Desi, tobi de turtoi si de ciorba din copite de bou, nici nu se mai putea fine pe picioare, din chiar clipa iesirii pe poarta inchisorii Vicdresti a fost Iuat in flaj pentru redectarea rnoului s8u dosar, in temeiul cAruia va intra ine8 o dat’ la zdup, pind in ‘64. Cu toate 8 actiunea de filaj fuse- se caticas drept tit secret de o importants deose- it", alt folos nu reiese din raportul de urmirire decit & s-au aflat citeva (oricum stiute) adrese, unde proas- it eliberatul isi cButa sotiay evacuatd din fosta locuints, Preece reas feria beraink Securitatea veghea permanent. In celuld sau pe strad&. Fara discriminare. In fond, afard sau inauntru, te aflai tot dincolo de grati, locuind o singur8 inchisoare: ideea ci ‘oricum n-ai unde sa scapi. Paduchi in zeghea lui Ion Gigurtu z Nota informativa in celula 5 de la Ministerul de Interne este tinut pentru a fi anchetat ing. Gigurtu, fostul prim-ministru din timpul Dic- tatului de fa Viena. Acesta a ardtat intl pentru ce a facut Dictatul de la Viena. Daca nu se semna cedarea Ardealului, atunci Dobrogea se didea Bulgariei, Moldova se diidea URSS, Ardealulintreg Ungarii, iar Muntenia ar fi ocupat-o ‘Germania, desfiintind astfel Romania de pe fata pamintuui ‘in aceastl situate, trebuia sa se semneze dictatul, care ins& nu era valabil, pentru ci nu fusese semnat cum trebuia, deoarece au plecat sil semneze doi imputerniciti Manoilescu si Valer Pop. Ei au mers cu harti acolo, dar Ribbentrop nici nu s-a uitat la ele si i-a pus sa semneze actul, care deja era facut. Atunci Valer Pop a fugit si nu a semnat decit Manoilescu, lucru ce face ca actl sé fie nul, pentru ca trebuia semnat de doi reprezentanti. In ce priveste arestarea lui, Cigurtu arata cX probabil a fost luat pentru a se cerceta ce legaturi are cu Decebal Co- dreanu. Ela spus ci acesta era finul lui sl ajuta 58 nu moa- de foame. Ca nu a discutat cu el politica, pentru ci el, la tofi cei care au intrebat, si lui Decebal Codreanu, le-a spus astfel: si nu facd nici unul vreun act de sabotaj, pen- ‘ru cd sufera poporul. © fabrica distrusa scumpeste pretul la articolele ce se fac acolo si poporul trebuie s& suporte aceasti urcare de pret. Tofi s& stea intr-o pasivitate total, adica si nu faca nici o migcare, pentru ci ar fio prostie, dar nics nu se inscrie in Partidul Muncitoresc. Daca lucrurile amin aga, atunci abia si se inscrie cu tofii in Partidul Muncitorese, pentru a da ffrii conducatorii ei firesti, nu strani, Daca lucrurile se schimba, pot niu s-au inscris in miscarea comunista ascendent asupra altora. in razboi nu crede si in orice caz hu in unul apropiat. In general, vede situatia interné rezol- vyata numai_ prin angajamentele exteme si anume: se ‘mpack URSS cu Statele Unite si in sfera URSS fara se ‘comunizeaza; nu se impaca si se face razboi, Statele Unite vvor decide ce se face cu noi. Ing. Gigurtu era foarte ingrijorat de sofia sa, care fusese ridicaté odata cu el si dusi amindbi la Securitate in Calea Ra- hhovei. Acolo stia de soarta ei. Aci, insa, la Ministerul de In- teme, nu sti unde se af si era foarte ngrijorat pentru acest lucru, deoarece sofia sa era bolnavd, foarte nervoasa sii era team cd nu poate suporta toate acestea Era ingrijorat pen ‘ru ci nu stia ce este acasi la el, daca s-a plait chiria etc. Spunea ca nu are alte pretentii deci i fie lsat sotia acasa 5i dinsul amine a dispozitia Securitatii. Dorea foarte mult si vorbeasca direct cu dl colonel Nicolschi. In general, ins, 2- vea 0 ura grozava impotriva detinufilor Maniu si Bratianu. fi socotea pe acestia vinovati de tot ce se intimplase in tarain ultimii 20 de ani. li socoteste numai afaceristi, care veneau la putere numai pentru a suge de la popor: De asemenea, condamna pe Sima, pe cared considera un criminal, care, impreund cu Moruzov, ar fi omorit pe Co- reanu, cate poate era cinstit. Azi crede ca sint si prinire legionari doua curente. Unii cu Sima si unii care au rémas _cinstiti", spune el, ca si Codreanu. Mai spunea ca Decebal Codreanu sustinea ci (pardon!) Codreanu a dezlegat Mi carea de legamint si ca, deci, nu mai exist legionari zi si A tofi acestia sint impostori. Mai crede ci Decebal Co- dreanu mu face nimic, fiindusifrica 8 nu moar’ siel, find Singurul in viata din familia Codreanu. Se arat iarasi foarte igriiorat, pentru c& nu mai are bani si c& trebuie sd traias- ‘ci foarte modest, pentru a nu muri de foame. Spunea ca el ‘nu are nici un ban th strdindtate si c& nieiodata nu s-a gindlt 5 fuga, cum au facut ali 11 mai 1949 Petricd (Arhivele SRI, fond Y, dosar nr. 47584, vol. 3, f. 228-229) Radu Gyr, sub urmarire Ministerul Aacerilor Interne Directia Vit ‘Stic seret de important deosebits Nr. 312/00139877 Nota de supraveghere operativa asupra individului ,Poetut Supravegherea a inceput la 6 iulie 1956, orele 10,00. Su- pravegherea a fost terminaté la 7 iulie 1956, orele 22,00. n Calea Vacaresti(inchisoare), am luat in su- praveghere operativ’ pe numitul Radu Demetrescu-Gyr, Laiesirea care domiciliazd in str. Dimitrie Onciul nr. 21, urmarit de Directia Ia, care, in notele viitoare, va fi numit ,Poetul la orele 12,15, ,Poetul” iese de la Penitenciarul MAI, cu 0 ‘masing Willys cu nt. 3721 B, cu care merge pe mai multe strzi, pina in str, Putul cu apa rece, masina oprind la nr. 13A. Aici coboard din masina un ofiter MAI, intrind la a= east adresd, de unde iese dupa cca 3 minute, find insofit de o individ’, céreia i-am dat denumirea de , Victoria, si ‘impreund merg la masina, unde ,Poetul, fard si coboare din masini sdruta mina de dou oi Apoi incep a discuta. Din discuti,s-au auzit urmitoarele: Victoria” i spune o- fijerulu: ,Fiti aga dragut si asteptati-m’ putin si am s& va ‘conduc unde sé-| duceti la sotie", dupa care ,Victoria® mai dliscutd putin, apoi intra in casi. Dupa cca. 10 minute, _Nictoria” ese din casa, se urca in masina sus-mentionata $i, cu toti, merg in str. Dimitrie Onciul nr. 21, unde ,Vie- toria” coboara din masina si intra in curtea acestui imobil DupS citeva minute de la intrarea ,Victorei in acest imo- intra si ofiterul care se afla in masing, iar dupa cca. 2 ‘minute iese impreuna cu ,Victoria’, merg la masina, unde soferul si ofiteruliau pe ,Poetul” de brat, iar . Victoria i {utd sa puna picioarele jos, cind a cobort din masind, dupa care soferul si ofiterul il iau pe brate pe ,Poetul’,intrind cu ella adresa de mai sus, unde domiciliaza la orele 13,30, soferul si ofiterul ies de la adresa de mai sus, se ured in masind si pleaca pe str. Olari, cu directia Calea Mosilor. Supravegherea continua. Semnalmentele individului ,Poetul*: etate 50-55 ani, statu- +a inalt, fata ovala, parul carunt, poart’ ochelari de vede- re, imbracat cu costum maron. Semnalmentele legaturit , Victoria": etate 27-30 ani, statu- 1 potrivta, fafa ovald, parul saten, satend la fat’, gura po- ‘rivita, nasul recllniu, Imbracata Cu rochie de star cu flori rosii, pantofi maron. 7 iulie 1956 Loctitor sef directie, I. col. Pius Kovacs Seful serviciului, cpt. N. Muletiu (Arhivele SRI, fond Y, dosar nr. 47229, vol.2, f. 259) 27 dosare cu gust de mihai pelinjumal de ghereté Simbati seara m-am intilnit pealeea compozitorior din smigiu, cu sergentul Amariue’, dela Senat,aflat si el in misiune de pus botul la elevele liceului sanitar “Gh. Lazar”. Cicd a agatat intr-o zi o blondina rita si raschetati jos, din pricina careia, cind a dus-o la ogeacu reglementar, ga amintit de vorba ai in{eleaptaa lu’ Cioran: "Broscuta mica deschide gura mare”, C3 avea a dracu’ © pisiricd asa de spatioasé ca cind a intrat in dinsa. a crezut c ica cazut ‘manivela sub pat. Dintr-una intr-alta, mica povestit ce baiat de caracter € dom’ Nicu Vacaroiu cu care joaci fable in fiecare dimineata, fiindca dinsu’ trebe ca sii faci mina mainte de sedinte unde intrerupe vorbitori cu un ciocan de batut snifelele. Cica ira bainuit ce mare colectionar si ce om de stinta zace inir-insul, caen debaraua cabinetului posed’ 0 colectie de icoane pe sticla rusesti de patry’ de grade ce n-a vazut Paris’ si © nici Muzeul Antipa nu expune atitea sopirle chinezesti, broscute viet- rnameze si serpisori kirghizi in spirtalb ‘cadom’ presedinte al Senatului, Ca sa ‘nu mai yorbim de sectia de submarine rosii, adicd de ardeii iuti din. votka tucrainiana “Nemiroff’, pe care serie ci cut “medova 21 pertem”, adic& si ‘cu miere, si cu focul lui Arde. Se zice i doamna presedinta a Senatului a incercat pe vremea Impuscatului, cind ‘era contabilé la Oraca si insu’ suptal- tern, sa-l vindece de-acest hoby, sfatuita de-o prietendi care avusese si ea un sot specialist in desecar. Lu’ ala {i balgase nevastd-sa 0 pisicd moarta in butoiul cu vin si cind s-a golit budana $2 vazut nefericitu’ hortul mitei sascirbit si n-a mai pus beuturd pe limbs. Cu nenea Vacd n-a finut figura & cind si-a golit butoiasul de rachiu sia simtit cf sund ceva inauntru, Fa seos doud doage si vazind tutan ‘monu’ pisici a stors-o ca pe-o rufa in paharel rugindu-se de ea toata noaptea “Hai, pisicuto, mai di-mi o piciturat”, pind a lesato uscata pe televizor ca pe-un mileu. De cite ori tree pe lings sectia murdturi a. pictei Obor, imi vine-n-minte Grupul de Reflexie si Sarmale al ui domnu' Eugen Simion. Fiindca nu stiu cum dracu’, da’ de fiecare data cind 0 Ccoteste Sefu” pe la Academie, unde hiberneaza a mai destepti oameni la ‘ap din Romania, miroase prin curte a sirmalute in foi de varza de lesind de pof tofi castrafi lui Basescu refugiati prin boscheti culturi. Un exponat de le subsolul Muzeului Literaturii mica povestit la o berica ca pasiunea pentru sarmale 2 presedintelui Academici dateaza de pa vremea cind, wimis de Pariid la Paris si. bungheascd. cum stau studentii de la Sorbona in cur pa ddusumea si se drogheaza cu ciunga si cu Maotedun la ora de literatura ‘cumparata, rea pasit varza acra la nici tun butic de pa Sant Elize sia fost rnevoit sa sufere doi ani de dorul sirmalutelor natale, pe care abia acum siel_ostoieste sub cupola ‘Academiei, in compania Sefului care, dupa ora stinger, sa adus si dinsul modesta contributie la colocviul Anei Blandiana “Mai multe iteraturi ~ 0 limba; rai multe limbi -o literatura” Costumat a la Dolanescu, ‘cu pantaloni rosi, cu sacou galben si cu cravata albas- tri, m-am infitrat impre- tuna cu dom’ major Virjoa- in perimetrul Partidului Romania Mare, fiindca aflasem prin mijloace specifice ca dom’ senator Onaca, cu un grup de scafandri, vrea sil ppeasca cu suptmarinu’ pa martiul lie llagcu de pa podul de flori de peste Prut si sa tl educa plocon Iu’ dom’ Vadim la domiciliul conjugal al par- tidului. Toatt lumea fierbea ci se auzise ca si primarul Simirad_ avea pregatit un balon cu heliu cu care sil detumeze pa sfintu’ tie din coloana oficial si arate concetatenilor sai deasupra orasului si sil inchida apoi Intr-un apartament cu trei camere pa Scurta vizita de lucru a lu’ hol in dealu’ Copoului, unde, contra dom’ Presedinte lliescu la cost cu bilete la intrare, sa poata fi ziarul “Cronica Romana’ in pipait de turisti. Chestia e c& se mai redactia cdruia se_finea bateau in apartamente de martir si colocviul “Presa indepen- dom’ Nistase cu Vadim, da’ nu se stia_denta, chezasie a capitalismului multi precis care| are mai mare. Dup’ lateral dezvoltat”. In prezidiu, un nene sapte ore de spart seminge si de jucat rogcovan si parc dat prin pesmet, ce biza pe teptele partidului, a sosit in parea nascut din concubinajul unei sfirsit si dom’ Vadim in camaguté matrioste cu-o balerca de vin, umbla albastrd cu minecute scurte sia rostit cu un polonic intro oala suspecta, pe furibund un discurs cu bolboci la gura_ sub nasul unor cenaclisticare-| urma- de s-a umerit pitnea cu sare de pa reau incordatisicu lingurifele in gur stergarul oficial, cum c& seful nostru “Ce faceti, maestre, aici? Serviti in- ‘rea si joace cazacioc cu martru’, ci ghefati pa bat?” Ia intrebat Sefu’ pe i a rapit sii cinta acum “Serle de la _nea Fane Godinac. *Ce sa fae, dom’ Moscova’ la Cotroceni, c+ cirp3 Prosedinte, {i invit pi copii sta si Kaghebisti, c&-i d8:muie lu’ doamna _manince cacat de tineri, ca si nu le fie Nina s alte chestii de mi-e i rusine si silé mai trziu.” Dom’ pregedinte a dat le transcriu. Dupa plecarea tribunului ingaduitor din cap sia zis c& asa se simpatizantii si membril au tabarit caleste ofelul. Eu n-am priceput mare restineste pe prescura de protocol, lucru din conversatie, da’ azi-dimi- taraful Iu’ Doldnescua_inceput sd neat micam aruncat si eu ochii prin inte “La moard la Hirta-Prta” si, de- _ziarul preferat al Sefului si-am ingeles afi fost si-o mina de mitite, ne-am fi aluzia. simtit ca la Opera din Viena. | de gheret PLAI“BOI 29 ia jurna'y nu mam simfit bine de 1 Mai RA 0e sill ici de 1 Apri, nici de BONY 1 Matic, Februatie sem. ‘Oameni pu mai au imasinate flac access Tucrur plctstoare: lenevese peo patu in ‘carours neprotjat de mol, min’ aca mi epronimat si beau aceeai bere icin, decd se pocteluaté pe bonutaimentare. bi tmintese de sezitorleorgeizate pe vemea Iui Ceaugescu, cind fi puneau rochia a bundy de supraclastc, sau costumal de gate din 70, cu pentalonieveza si tevere mati de excunile orgarizate de BTT seu sindicat penta tne cae sau c3 exist Occident doar datos pacheelor de tii catonate, ajezate in colefa de pe televizerl Diamant de stengui, pancate, care alesoice, Ceau sescu PCR 9 ae multe clsee care generate MTVsiste sau maneliste de est nos mai spun nimi: Munca innobileszi, dan socetates noasts nu loc penty nobil’, «Mesei e bud Be ur dar oameni serio nu poard jute’, {Décd munca era bund o luau boeri cu ei, ind au plecat’, .Noi ne facer c8 muncim, tie fac cB ne plerc’.. Asta arf cteve alogenusi dn gcosl de gine a coor exe au pevecut de | Mai ad s3 fie nevoie de dar de runia sau impeumut la CEC, bucuros dack pica joi itt dact se nirmerea sinba. De fap, | mai e sua in care nu se iniglé nimic. Nu se acord nici un premiu Nobel, nu 5¢joac nil 0 finals europeans, nimeni ‘ua supradoze nlc nu pots vezi manta pent cf soia are liber de Ziva Munei Lumea indaneste 8 meargi la me ‘der par nici acolo nu mal ca pe we sui, cind hotelul Dacie din Nepton ere de ‘estat ise declangautunite ine cavaler din Pantelimon gi cei din Rahova. lar dacs te duc le mare, ce? Te plimbinduc inte Neptun, Olmp, Jopiter si Venus. céuind tun pret mai sclzut le cow, vew acelees lucrr pe cate le sti de anu” ecu i deseu’ do) ani hain negre cu lant de aur, sen dle de miloane gi deodorante de zece mii de lei, masini de cincizec de mit de pass tru desle Minodore ls Maximm sau ae ha ont alla’ Coss. Pa dela Vara \Veche nu mai erte demulk visina,soast gi lng, ci se prositueaz cu ofce Pajero care ere drum pecolo sau cu ofcine ot ceva mi de dolar pent a desteerio file din tenul ei nspos. Categorcy nici micarla mare nu te mai pot simi muncitor in adevtratl sens ol cuvintli, Fas aecesovile de rigoae, sdrbaoares sa pierdat nur. Au ‘ncereat ce unis fac8 un liking, dar ne igi nicl pe depart apa de reugt cx si- coanele televiate ale Mihacei Ritlescu Zar act cle once la se ca pentu ctor banal cu simi ala de cteva crampe produse pin ames- tecul de bere; rdichi,ceap5,brinzd, mci turtdulee,nimeni rus mai amintete imc Festi in legiturd cu 1 Mai i cele 24 de ore pe cae lea consumnat dn via romandor. ‘Aza cum pu sinter integat in NATO, UE 4 spatul Schengen, am putea foate bine sf rune mai simi nic at de ymunctos” ct ‘vem o siibttoare © munci. Msi potvit ar fi, eventual, s8 se cheme »Ziua plist” sau 1Livs Wtuli de hunza la cin. Sau oxcum “ike. Door 28 nu mai existe 0 siboure per: tru ceve ce ny cunoasten 1D prilejuite de sarbatorile lega- BB ic. lata de ce — altel greu de explicat —ne-a vent de 1 Mai ideea si mergem la caminul de refugiati de pe strada Tudor Gociu. N-ar fi complet cexclus nici si ne ft inchipuit cio parte re refugiati trebuie s8 aib3 apucd- turi de stinga care, cu astfel de ocazii, {i imping sa jeleascd soarta tovarasilor compattioti rimasi prin farile natale, pe unde intoarce Boeing-ul in porumb sau, dupa caz, in livada de cocotieri Mal inti, in tramvaiul 12, intreg pei- sajul avea o tent dubios tuciure, chestie care ne-a convins pentru 0 vreme c-am nimerit intr-un tramvai cu refugiati relativ stabili, Tar rentariflegmau seminge sj, imbracatt ‘cu maiouri, bermude si slapi de sSrb5- toare, Sanit, ci vodca la plastic. Pe strada Tudor Gociu ne-am pomenit {in mijlocul unor mormane de mizerie rmult-etnicd — gunoaie care, prin plura- litatea lor cultural, vor da sigur de gin- dit arheologilor de peste o mie de a Din spatele unui tomberon plin ochi a jest un puradel, probabil somalez, are ne-a stropit traditional cu apa dlint-un elefanfel din plastic rosu adus dde-acasi, in bocceaua de stricti nece- sitate, Asta ne-a fost primul contact cu refugiati din Aftica neagré Un grup de pakistanezi, avind drept