,

EPOCA GLORIOSA
A LUI

MICHAIVITEAZUL,
POEMA ISTORICA IN VERSURI

DE
7

31tuandru Ihnon

BUCURESCI
TIPOGRAFIA NATIONALS STRADA GEMARA Nr. 2.

1 8 6 7.
Oate essemplare nu vor purta subsemnAtura mea
le void considers ca contra-fAcute.
 III

CATRE LECTORI

AvuseiA ideea de scree 7n versurl cateva

fapte memorabile din Viata lui Michas Vitea-
zul, eroul Romani lor din seculul XVI, pe care
le am intitulat precum se arata.
Scopul nu 'ml a fost d'a face o epopee o-
merle/ ; aceasta va fi reservata vre unel so-
mitati in litere-e? dar am cautat a presinta IS11-
bliculul o poems originals In versuri , in ;tare
m'am servit en o limbs de tot popular6, con-
servand i chiar ritmul poesiilor d'asemenea.
Leblida sand vede terminul ei cants. ---
Acest cantecu este profeticii precnm e visiut
nea celor sari se despartil de viata, sari ca uA
confesiune la ora din urna
TAcerea dar intrerupta, dupa un lung timp, se
IlseamOna une on cu scaparea gemetuluI de-
Iv
spre trecutt., sail ca un sunet ce prevestesce
viitorul: ca §i mugirea uraganulut mai'nainte
d'a fi sosit in sinul muntelut.
Asemenea acestora, (tupa in lung timp de
tacere , att. aullt a ciesCne _dompatriotilor
met trecutul terel. 'ndstre, cu tote stralueirea
Fames Romane $i detunarea vijelidsa a u-
nei epoce...
Kam introdus, consultand cronicari i isto-
ria, in aceast epoca , al caria tablou ne a-
minteacla nevoile §1 greutatile cu care ff
luptat strobuni nostri, pentru a garanta fi a
conserva aceasta patrie, Romania, verging.
posteritatii §i fncununata de lauril ereismu ui
din trecutii...
Eroi ei, fii patrii nu lama armele de c
dupe .marl succese ; numai for day datorim
viata politica si essistenta iubitei nOstre cert.
Cate daar a ne iubi patrial.. cata a citi. cu
placere istoria eroismului Romanii , Fatd
a sanctifica numele barbatilor el celebri !
 UN DOCUMENTU

Stint ch,p-va an!, trimis fiind de guvernd cu ult

misiune archeologica, d' a certeta monastirile din
districtele Buzed , Romnicu-sarat , Ialomita §i Poe-
§ani , merseid a visita §i monastirea Macsinenil ,
situata lenga apele SiretuluT, intre Foc§anY §i Bra-
ila : una din nurnerosele fundacinnT a le luT Mate!
Basaraba.
Biserica §i casele acestul sAnt stabiliment toe-
ma! se reparati sub egumenia cuviosuluT ieromonachti
Chiprian.
1 Me§t'etil surpad tencuiala cea veche din lutrul
bisericeT pentru a o tnoi. -- In altar el nu intrast-
ra incl.
in dereetarile ce Mold asupra monumentuluT, ob-
servandul bine de tote partile, aflaiti la proscomi-
die, In altart, un pomelnicti ctitoral care apr6pe era
nedeacifrabil, de inegrirea ci mucigaiul ce timpul
pusese d'asupra murului.
CurAind acestit negreall , am gAsit In ordin
cronologicd, numele a nA aerie de Dome, cu D6-
mnele setele for , din genealogia Basarabi, Ince-
pend cu Neagoe V.V. §i terminand cu Mete! V.V.
In 1.011111 acestora este numit §i Michal _dinpre-
unA cu Demna sa.
CAM bucurie simtiid cA cu acestit ocasiune OM
din er6rea In care me aflasem §i ett dinpreunit cu
mai multi alti., despre numele acestei Demne, so-
tia In! Michal Viteazul. Ea nu se numea dupe
cum o arati istorografiT, Fiore; ci Stanca Domna;
a§a este numitA In pomeluicul ctitoral aflat la a-
cea mstre., negre§it pus pe peretil proscomidieT din
timpul fundAri O.
Acosta s'a constatat incA §i prin publicarea u-
nuT documentli gAsit in archivele StatuluT.
Pentru 6re care autenticitate am inserat aci
numitultt pomelnictl
IatA de ce mare serviciA este conservarea mo-
nastirilor si monumentelor din tell! SA se con-
serve dar §i sit se regulesle la vocatia lor, Oct
ele infAti§acIA istoria §i trecutul patrii nestre...
Tot asemenea, RomAnT , nu pre ve depArtati §i
de datinile cele vechi salutaril a le Tere! 4), adu-

I) §i chiar in Regulamentul Organic era unele legiu

id ce le putem numi salutaril pentru poporfi, ci pen-
tru terli. ,- Daca institutiunea pttulelor de reserva, in-
liiqate prin tote satele, essista §i astacll in realitate,
am fi simtit §i mat mutt In ani acestia bine facerea tine!
asemenea legiuirl , n'am fi veclut murind de fOme pent;
IG esterminare di stricte intregl de locuitorl...
 VII

ceti-ve aminte de legile $i dreptatea profesatil de

stribuni vostri , cari s'ati ilustrat prin inima lor
cea mirinim6s1L, cat §i prin celebritatea eroismuliff
lor.
Fundarea monastirilor a fost tot-d'auna ocasio-
Data prin cate una din faptele lor cele distinse ;
$i d'aceea presinta lor, ospitalitatea ce ail dat ba-
lAtoruluI 6spe, era tipul mlirinimiel s'al pieticil, im-
primat la un 19c cu numele pre fericililor sel fun-
datorl....
Monumental dar $i institutiunea trubuescil con-
servate ca tat imagine a istorii patrii.
Am Ois totul ce privesce prefaca , restul 11 vep
gad in poema, presentil
PONELNIOU CTITORAL DE LA AIONASTIREA
MACSINENIL

Neagoe Voevod.
Despina D6mna
Teodosie vv.
Eadu vv.
Moisi vv.
Vlad vv.
Petralcu vv.
Alecsandru vv.
Miloq vv.
Petru vv.
Michail vv.
Stanca DOmna.
Necula vv.
Simeon vv.
Marghita DOmna.
Serban vv.
Elena pomna
 IX

Ioan vv.
Elena D6mna.
Gavriil vv.
Stefan vv.
Radu vv.
Arghira D6mna.
Alecsandru vv.
Ecaterina D6mna.
Mate! Basarab VT.
Elena D6mna.
Grigorie vv.
ti cu tot n6mul lor.
 Kai Si dot cn Moiea, Igeoic iirtaimak' 'Axdole..
Teixei. l'Ird Teoitdv lerevia cbroolichgccs.

Homer e

I.

Subt al treile-Alessandru,
Mergea Tera spre citclut ;
Umbra marl ca Mirci §i Radu
Din morminte a v641ut...

Datoril pe Tea multe,

Jeafii, peire, joie grea,
IT ficeau strAini 'n suite,
Si chiar tronul i '1 vindea...

Sclav un popul care plttnge,

CA tut sclavil, de drept lipsit !
Tremura cum n' avea sange
'N voea? Sortei pArAsit.

Musulmanul ci§unase
Crud, barbar, ce timpl I ferosti ,
Cate 'n cer el cailtase
La RomAni gAsise jos...
 A LER ILICHAI VITEAZI7L
12

Cu masacru §i ru§ine
Si despretul pentru Vlach,
Inainte latii-o tine
'Nchinittoril Jul Alach!

Tdra-ua vita sere junghiere ;

Drepta, tractaturi nu dura ;
Inecanda amara, durere,
Tot Romanul tremura.

Duce, merge tivga Papa,

Dar se sparge 'ncetinel ;
eel ce gr6pa altul siva
Cade 'ntrinsa lnsu§i el...

Atunci jugul, grea nevoe

Si ru§inea, suferinti,
A 'nsuflat ill santa voe
L' al Romanilor parintl...

Al CraioveY Michal Banul,

Vedend tera -1 cum perea,
De durere ca tiranul
Alessandru o vindea,

A plecat din Oltenia,

La Sultana a protesta,
Pentru tali Romania
Care 'n jele una sta.
 5P'OQA tiL OR I6EIA §
Alessandra Cum atide , 2)
G6nli I da de m6rt6 aprins.
Pe Michal s'arunca crude
LanturT, fare : zace Prins...

Sosi Oitla, si '1 condanina

Ca rebel, ca criminal ,
Mortea Fa curend o 'nserona
Pe al Dimbovitei mal.

Test 'Banul la perclare,

Intr'un loc s'a fost oprit,
Sa se 'nchine cu 'nfocare
DumnecleuluT

Bucurescil ca sa '1 vq6

Hauia, a alergat.
Un altar &it de groza
Sta §i &lea inarmat...

G6dea, omul cel de singe ,

Pe MichaT dud l' a veclut
Cum era; ca, ochi 'nfige
Pe el crunt de necreciuto,

Niel cutecla sa '1 m6s6re

Cat tT fu de bria§il ;
Tremurat-a pe pici6re
Al sea glide uciga§ti.
 A LUI 1110Ha V/TEAMTL.
14

Si securea trantind tare

Din main!, Oise spAimAntat:
Ca st taie nu e 'n stare
P'un asemenea bArbat...

0 ! niinune ! ce minune!
Top se dusera la Down...
Si boitril um& puns
De iertarea astu! omt.

Prin purtare-1 $i sfersitul

Alessandrulu! veni ;
CAnd de osti a dat cutitul
InsusI P6rta '1 mazili...

intr'un salt obstesct boitril

trngti la trout pe Ban Michaiti ;
Roman, sciind Lana Terer
S'al poporulul greul trait...

Se unesct a sdrobi rail

Prin blirbatul cel aIest,
Card a spAlmantat caltul
La suplicitt dad a, mersu...

0 ! tu s6re al dreptaiii
De lumini dat ,tor 1
i tu fiiZ a libertittil
Poutr'uo suferind popor,,
 EPOCA OLORIOAS t
15

Musa I spune mar'nim6sA

Cine shnt acel bIrbali ,
Cu o inima focosA ,
FiT aT patriT devotatl ?

rata, 'mime respeittose

De Rominl IAA la Ban ,
CeT ce patria o scOse
De 1a jugul musulman :

Cel de frunte Manta Banul ,

§i Michalcia de pe JiT,
Banul Udrea, capitanul
Renumit de viteziT ,

i un Vornicu Dumitru
i spittar Preda ; Crucer
Cu aT fraT §i renumitu
Buzescu : Inimil de fer I...

Fratil jar Calomfiresci!,

Radul, june !Btu eT i
Tot asemeni ca BuzesciT
De Roman!, la inimi lei ;

Logofeti Rsar, Vintill,

Teodose §i Bercan ,
Hierea , §erban cu Mirill;
Vi.stieri Pauli Nitrea , Dn..,
I6 A LIII MICHAT VITEAZUL,

Mill dar sit =law 'n tell ,

Stelpi teriir ad lucratti ;
Ca din somn se desceptarA ,
De la morte s'ad sculptd.

Dar Michal uncle statut-a 9,

Cu credinta 'n Dumnecled ,
0 bisericA fAcut- a ,
Dandu-i chiar numele seg. 3)

CAldur6s1, infocatA ,
i credinti Domini aveud :
Purta inimA de WA
§i la fapte §1 'n cuvint.

ProvedinteI celei Sante

Ce tot binele ne dit,
La al Cerulul PArinte
Micha Unsul se rug ;

,PAsul eI , Pre Sante Domii,!

,Romania, 'a mine a pus; 4)
Spre aT conduce legiene
'La victorie m'a unsd!

,Bratul Ted pre tote e Tarq ,

,Ochi-tI tote 16 a, veclut,
Demne I adu 1ndreptare
;Celul slab, oeluI caqut 1
 EPOCA GLORIOSA
17

Oh! cod numaT de la Tine

Rumania, Ora mea
Cu dreptate se cuvine
De sub jugu-T a scapa!

Ea cun6sce a ta lege,
Pentru crucea ta lupttuid ,
'La nedrept ea este rece ,
Pagan palosu a 'nfitnt.

Winne! StInti e chemarea

CrestinesculuT poporti !
MadormitA T e rugarea
Ca tä 1 fit to ajutorn !

Totu-sT, D6mne ! Tu voit-al

Pre cel slab a redica ,
§i bataia Ta pornit aT
,Ca s cerci credinta sa.

,Crestingsca calla dreptli

, Tot Romanul a atins;(
,Vocea santA 11 desteptii
,Dinteal mortil grozav vis.

, Cat11 D6thne din 'naltime

,La cel drept gi apitsat!
, Curm' a lupulul cruclime
Care turmaiT a cillcat!...
 A LUI itlICHAIVITEAZUL.
18

Ast4 rug Domnul terel

Spre icene proferind ,
Se redicd... Mogul serer
Grabia neptea roudrind.

Din profunda cugetare,

De la rugd lnspirat,
Michal merse la Ban mare
Unde fuse a§teptat,

Acolo in med.iul noptiT,

Boar; clerul, bravl RominT ,
Au jurat fruntarea mortil
Cu fAclil §1 Cu arme 'n mMni...

i HA splendid rednire
Cu desbaterl pe ton largd
Facts boidril, spre 'duke.
Intre el EftimTe, Ierarclid

Al Tergoviscel pre Santa,

Le vorbia, Metropolit,
Cd evangelTu ea euvintul,
i din cuget ne adormit.

Ierarchti acel inspird

Pe Romanul cavaler,
Card ochiT via lucid, ,
Tinend pumnul titans pe fer.
 EPOCA OLORIOASA
19

Asti boittri purtati vestminte :

Argiut , firurT p'inprejur ,
Dulami 1111)0, cu 'neallaminte
CavalerA, -- !Ara samur ; --

La cliciuli trenturatere ,
Rubini, pen6 'n diamant;
§i paftale 'ncingetere
Cu argint florl, preps smarand;

'aveaft spada pre tAiesa ,

D'otel crucea cutre man!,
ArmAtur' aveaa foc6s1 ,
Cat si inimi de Romani L.

Litre dinsi Michai vine

Cu WA frunte ce lucra
Falnicu, si '1 prinlea pre bine
Gugiumana , manta sa.

UA figurA pre mai-4A ,

Care asprA impunea ,
InsA plinA, de dulceatl
A sa busl cand rides.

Ageri, 064 cAtand forte ,

Forta luT o investia ,
Uitatura-I dedea m6rte ,
Pe culpabil ametia...
 A LW MICHAI V1TEAZUL.
'20

Cum ud stea pe cer pA§esce

Inciircata de luminT,
El 'Area ca Indlclesce
VI* §' inima 'n Rom Ani.

Iar Tirgoviscea faimesi

De sperante-a tresdrit ,
Ca uti mama pre voiesh
Pentrd fiul ei iubit ;

Pentr' un fie care o redid.

La viata, la marirT,
Dandu-T strdlucire-antica
Pe un drum de fericirl.

Da boidei ! o ! da, pdrinte !

El vorbi la patriop,
1,Jurii.mti! patriel ferbinte
Bratul, viata sit and top!..

Sit luptamd cu inemicii...

Fie Turd, ori tine o fi.
Sä trItiascd dar voinicii
D'a invinge 'a muri !

-- Juramil ! juramd I. Romanimea,

C'ud sperantd, An' a clis,
SA invingemt pdginimea ! !.
Top boidrii spade a 'ntius...
 EPOCA GLORloaA
21

Si cand serele marireT

Orisontu a 'nseninat,
Fapta patrii Unirel h.
Intr'un camp s'a luminat.

Oste multa romaneasd

La Tergovisce campa ,
C'tiA 'nsuflare 1ngereascl
Cerend patria a scapa...

Precum muguru 'nverOesce

In timp bun primaverosii,
Pe Roman intineresce
Si 11 face mult voiosn,

Sung ventul de la mnnte

Redicand teripa 'n nuorfif
Fdra 'n vizuin1 s'ascunde;
Sufi& §' austrul u§ora ;

Suflii ventul, scirl aduce

De la balta spre cgtun,
Iar al lamei viscol fuge,
De voinicT e timpu bun L.,

Cel Romani cApitAnime

VTata 'nsufln, pre ferbintX;
§i osta§iT, din vechime, --
Spun din slise de pArintY,
 A LUI MICHAI VITEAZUL
22

Ci 'n a fermi trista, stare,

In sclavie §i 'n jug great,
E a mor01 sugrumare ,
Pe piment ce e mai red.

Ostea dar campat' asculti

Scirea lerel §' or ce vent,
Prinde palgul cu multi
Energie §i avent...

Sbori vulturil pe stindarde

Felfeind peste qteni ;
Grupele se 'ntind departe
De armate de Olteni.

De pe Dembovitti, Vede,
De pe Arge§i, Jil , Buz eti,
De la margin so repede
Cittinime, curgi mered

Callira§T 91 pedestrime,
Vinitori, staid fustmi ;
Se aduni 0, multime
De mazt1 §i boiarna9i. --
In entusiasmi §i 'n flaciri
Top Romani acum traeocti,
I i dai mainY fripsce 'n lagtirl
§i la Bullet se mirescti I ,
 SPOCA GLORIOASA
23

A lut Michal lucitore

Utt egretg 'n vent citdea,
Un thamant precum un s6re
Peste frunte:i se vedea ;

S' otel6sa-1 armAturA,

SelnteindA spada sa,
Uimi capil ce '1 v6lurA
P'un cal alb ce 'n focil sbera...

Vorba lul detunAtore !

DA de Marele Crucerti;
A Buzescilor ard6re
I s'aratA pen' la mu.

Generalul Manta Banul,

BoiAr bittren chipzuit ,
D' aurit purtand minteanul
Bine 'I sta pe cal Oita;

Si mpregiuru-1 d'alde Radul

Junele Calomfirescti ,
MultI voinici, voinicI Ca bradul
Peuttu luptA se 'ntrunescu.

Tot asemeni §i Michalcia

Banul ¢i mutt! cApitanT ,
Chiaml l'arme pen' la Salcia
Mehedintil i Gorjani,
 A Lui Amu/Jinn Aztyt,
24.
Spada 'ncinge dii iutialA
Si chiar pdpa din Farcas1 ,
Penthd tferA, pentru fad ,
Cu un petit de uriast.

Si maT multi, MEI/ multi venirA

Sub stindardu lui MichaT ,
Si de banT se iffeghtirl
Si de arme §i de ChT.

Domnul falnic Sus Se phne

Ca Pionul in Carpati ,
Monti cei-lalti apune
Mititel si to 'nseirinati.

Romania tit 'armeada

Balta , campul , -Oltul , munti ,
Cu pntere Infrunteacll
Ineniiel el eel multi,

Tilt suflore, nn corp Tera

Si un suflet radicand,
SA loveece 'n cruda fell,
Top Romanil all un gOnd.

Un om mare le sta 'n mints ,

Un eroA , un Sdmideil ,
SA 16 arate Inainte
Calea prin curagiul sell...
 WOCA GLOIU6SA
25

Vocea astu1 omi s'aude

In tot load pre marit ,
Natiunei sa prelude
Eroismul el doritt.

Mircea Domnul la Ravine

Osman Fulger' umili. ,.
Si puterile Cre§tine
Intr'un sange °lel

Apo Vlad prb,nsia sub tepe,

Pentru Turd Ingrozitorn ;
Pentru Mari de la stepe
/laud una pen' la nuorli...

Nu putin urma ast-datA

Si pe Radul d' Afumati,
Cind cu mina sa armatA
De la jug scApA pe kat!.

Cu pumnalul plin de sAnge

MAna este conducea ,
Sigur , sigui d'a Infrange
Pe barbari ce I nimicia.

NavAlind cu ill strigare,

MichaI ,add pe barbarl ;
S'a varsat fail crutare
Singe grea §irbie marl I
26 A tut racial viTuAkuu,

Fapte mar! inatigurase

Michel Domnul de atunc1 g
Lupta cruntA meditase
Mal cu furie en Turd.

La un semn din t(StA Ora

Neamicti a fost lovit ;
Singe negru sc6se feara ,
§erpe16 uria§Y sdrobit...
 NOTE LA CANTUL, ENTI10.

') A domnit la i59] 93. Romania subt acest Domnil

ajunsese intrio stare de complecta miserie ii suferintl.
2) Ca Ban (guvernator) al Craiovei , Michel pled la
Constantinopole sa, arate nefericirile de care gemea pa-
tria sa sub Alessandro III. Acesta afland, trimise dupli
el 6meni set sa 'I princlt §i sal educe in Bucurerci, unde
it si condamna la mode. G8dea destinat sa '1 taie capul,
spaimantanduse de stature eroica §i cautAture infrico-
§Athre a lul Michel, arunca securea din mans §i fugi
strigand ca el nu e in stare BA ucide un asemenea WW1.

3) Monastirea Michel-Von, in Bucuresci, in care a-

stacll s'a instalat archivele Statulul. CA e fupdator al a-
cestel mstr. constatA chrisovul set ce '1 posede numitele
archive.

4) Michel V Viteazul, se sui la tron la 1593, cerut

find de boiar1 cat §i ajutat de unchiul set Vistiernicul
Ioan, barbat forte acreditat la Coustantinopole. Din mi-
mitt ce el priimi investiture proiectA in cugetul set,
maretul scopfi, d'a impune Turcilor cu armele 'a mainl
respectul patrii sale.
 IL

1., eul de§teptat nadatt ,

Cauta a nu '1 'Asa,
Ca to sil§ie pe data
tntre ghiare prada sa.

Astfel Michal Impumnase

Let teribil Agareanti,
Din a card ghiarA trace
Prada fii lul Traian.

Lucrul Ind urea A '1 fact

Sigurt, ca erot, nu midi
El ea patria nu mid
Peste seandurl de nimieti.

Solemnel tractatil legat-a

Cu al Moldova Domn Aron ; 1)
Batori, Ardealil e gata
A da sacrul legion...
 JEPOOA atiowthse.
120

Ia putere 'nit aliantA

D'ofensivll si defensiva ;
BucuresciT a dat viatit
La tractatul respectivt.

De ajunul Marl Archangel!4

Deputati 'n mare cli,
Inspirag de Sanci Angell,
JurAmIntul s6vIrsi... 2)

Intre delegatii care

In Bucuresci s'ali gAsit,
Un Bogdan, un Duce mare
De la Crist a lost sosit;

Pentru Baton Sigismundul,

Principele de Ardeal,
SA tractecle legAmintul
Cualilil amical.

Bogdan, bitten cil albe plate ,

Duce grisan si Romin ,
Pentru Roman! cum se vede
El lucra cu focu 'n sin.

La Michal cand se presintA 1

Ca ostean, ca cApitan,
Vorbi mare pentru gintA,
Ca un Duce, ca Crisan.
 A Ltd MICHAIVIT ELZUL.
SO

Presintli cu el pe Radul,
June le Calomfireseu ,
Ce a mers la imperatul,
L' Archiducele nemtesc6...

Michai Domnul mina 'ntinde

Astor regeScI comisarT ;
De la Cri§ul el pretinde
Amioil §i fapte marl,

Avansat cif a luT etate

Si en 'n suflet fOrte vin,
Ca 'n srtibun' antichitate,
Sta Wrenn cli al set's U.

,Mare Michal Basarabe !

Bogdan Ducele a slis,
sinchin Iie plete albe ----
Al meti suflet -kept deschis ;

De la tine totT CrestiniT

,Pace bunul traiii dorimA ;
,0 cun6scemil no! Romani!
,De lung timp ce suferimt!

sEti .me 'ntorc en 'nslircivare

stmplinai, cum gOndeset ,
,Cite Batori la care
sPrin couventie servesctl.
 E200A GLORIoSA
V/

Cred a tine cu dreptatea

Acest tractatd ce legilmd,
St!. saltamt crestingtatea
Pentru care ne luptame.

P'acest june aci fall

Vi '1 mitt sft 'mbrAtisatr,
E de laud' a lul vIatii.:
Viteaz, sinter intre fratt

Sit 'ml ajute Sftnta Cruce!

kcum plec. merg inapoi 1
Si aminte 'mi void educe
In curend sit fin cu Vat

Da-mlvel trupd de comandare

De ostire ce 'ml vel da f,
Sit me lupt cu profundare ,
Si in foe, a te urma.

Bator' m' asteptd. pote .,

Cdtre dinsul acum merg,
,) Cu tractaturile cu tote
Care urele ne §tegr.

Sdnatos te las bun D6mne i

add ed acll la departeclo ;
S' iard0 timpul sA me 'n t6 me
Mtn tine curtnd creclii...
 A LW ?MEAT V1TEAZUL.
32

Dar plecarA delegatil

Ce 'n primiri s'all bucurat ,
DupA imbriiti§irT cu &Lich',
Incheind formal tractat, ---

Iar Bogdan and fu si place

LuT Michal a§a vorbi :
Niel un an d'acum n'o trece
§i en toti iar vom fi L.

Si Michal din a lui parte

Stranse mina lul Bogdan.
El acuma se desparte
Pentru timpu de un an.

Afyon tine, Domnitorul , r--"

La 1,1a simtiment frAtesca :
§i trimite ajutorul,
Contingent moldovenescit.

De la principe §i rage
Done mil Weill d' Ardeal
Cu Michal, ChorVat cii trece
Munti, hotarul de la dealti. 1--

S4ngele Osman ro§ise

Lqcit 'n ia§1 §1 'n Bacuresd,
MichaY t6ra euritise 3)
De be§,liT, d' agall turcescl...
 EPOCA GLORIOSA
83

La cruslimi cruclime, vary lt Li

Michal cu osti nay fili
Peste Giurgiu ca sli '1 arcle,
Val-virtegiu ti '1 rescoli,.1.

Dar castelu-1 armat forte

Nu '1 putu curend lua ;
Turcil se Meet pe mortq
Si pre bine '1 apara,

Lupta dar de Ice se curma i

Se re'ntorn1 ai terei fiT. ----r
Trece Dunarea pe ulna,
Un cadid cu Turd do0 wile 4)

Musulman, trimis de POrta ,

Emiro ,. trage 'n Bucuresci u
Bland p'alocuria se porta ,
Ipocrit, ca ochi §erpesci,

Pe Michal ca sit '1 braveile ,

L' Insopa deli War' ;
Venia slicend sa iernecle
L'a imperiulul camar15

Dar cum vine o pleie rece ,

Din noun fulgerti p'orisonttt1
Otelitul palo§ff trece
Drept in sin* , ucide tot(' !
 A LW AfICHAiVITFAZOL.
34

MichaT Domnul , cu ostT glote ,

Ti '1 urmeclli, nu 'T Lisa 1
Mi ti-I mad lintr'o nOpte
i TT are prada sa...

Ast-fel rumps ug, vijelie

MOrte In n8amicT duchd;
A RomilnuluT manie
Triisnet p'al for cap trettind.

In grey curs dit emirul,

-Cum se prinde on qoricel :
Aman I striga mort spahiul,
Peeind cruntul ianicerti k

Miami fulgeril, mai tare ,

Cil ajutorul ce I veni ;
Bate cetiti cu turbare
§i 'nti rk!. le' demoli...

Capitand Albert Chiralei

CO ArdelenT ce comanda ,
Ia pe IalomitI 'n vale,
Turd , cetAIT a mittura;

Ca uli bombil aruncatd

La de Flott cetate sta:
0 lovesce dinteodatIL
§t eastelu-T asaltii...
 SPOOA GLORIOSA
36

Michel Domnul chiar pe iarul

In tusciticd a nayAlit, 5)
Cants, ca sd '1 a§terna
Numa 'it nada ci cutit.

Ver§unatl Romani 'n sange

Ce 'a tot locul §iroia ,
Chiar charemurl care plunge --
Inima nu 16 o'moia...

Dundrea 6 ul ghlatd 'ntreagd,

Thud de yiscoll §i nemetl,
elote mil de Turd atac6.
Pe Romituil indritsnetT.

El se bath ca 'n cerd Archangell,

Acarnat! §i peptil la pepttl.; I
Michail rebeli Angell
II Invinse §i §ta drett;

Pre Lucifer cum '1 alungli.

Mt Archangel striaucit,
Ostea 'nvinge Oar s'arunca
Pe Rusciud nefericitd,

Pulbere old an s'alege

De ast furnicar turcescil j
Ce el pate, se 'nteIege,
sub asaltul romAuesell, ,4,
 A WI IfiCHAT vrrnaztft.
8d

Michas merge 1nainte

§i pe Dirstorul caclu , 6)
TimpI nenunAratI aminte
41 v'aduce ce vq.u.

Fortereta-1 renumita ,
'Caril multi s'a 1ncbinat ,
La pamnt fu demolita,
Stingerea i a destinat...

Porta spaimantata vede

Al Romanilor aventa,
§i mai multe osti repede
Sit n'ajung6 la mormintt,

Mull° chipur1 se gondesce ,

Se gOndesce la trecut :
§i un Domn ka ea numesce, 116

Ca sa lucre pe tiled...

Un Domn roman pe cutare j

In asemeni 1ncercarl,
Va sä OA pa§a; stare
De miserie pe telt -1--

Din Stambul dar 'pled Domntil t)

Ocolit d'aT BY recruff;
Mustafa pap e omul
ce 'I sustine cu Turd multi,
 EPOCk GLORICAISA
37

Tot 'Matti is §i Chanul

Ordine de a pleca :
Trei-elect -milt Marl firmanul
Sit r6dice 11 dicta.

Michail, Romanul mare,

Cum d'aceasta a 'nteles,
Contra hordelor Mare
Pe Buzescil a trimes.

Mantel Banului IA parte

De Romani colonli I dit,
Sit se lupte inteui parte,
§i spre Donal.° pled.

In curind Buzeed ataca

Pe Gherai Chan-tataril ;
Cu Romani dar se fread
Versunatul adversarA.

Cand Michal, spre 'ntempinare

Musulmanilor esi ,
Cu ostirea sa cea mare,
Peste Dunare pasi;

Tatar- sttngele scIldase

Putineiul §i Stanescl, 8)
Prin conflictul ce urmase
Litre barbarl si Buzesci.
0
 A WI MICHAI TITEAZUL.
38

Chiar de done crl lq hula

Sant Buzesci 'nvingetorl ;
Fiul ChannluI inhattl
Dintre mil de luptittorl.

Bann 'n §erpltescI mi tt bate, --

Peste Dunarei aruncand
Glotele nenumerate,
Morti, ranicl pe camp zacenc)...

Iar cMichai lovind in centru

Cu armata cea dentiia,
A §i dat cu pa§a peptu,
Dand la cearta al:06M.

Mustafa s'a dat sfer§itul j

In durerI pre chinuit;
Beiul sell uita 'mpecitul
Pentru trona care a venit...,

Inderata la sanatesa,
Turd §i Domnul drumu ial
Nu e nu tera laptega
Vaca, pentru tine o vrea

Arde focul tot 'nainte I. ..

Ban Michal Calomfiresca
Cala Hirsora ardinte ,
Sparge lagarul turcesct,
 EPOCA GLORIOSA 39

Dunlreffi irecend Chirale,

Dobrocea tot' a supusa ,
Prin Bulgaria la vale-
Gheti cu Romani, s'a duet

In Balcan Michal Otrunde

Ca un oimil ain stand In stand ,
Vocea-I ca-uragan respunde
Cu resunete adend. t---

Un miraclu se lategce
Vorba de presinta lui ;
De figura-I se rngrozesce
eel tear matud Osman111.

Pretutindenl avea nume,

Nume forte 'ngrozitord,
Pentru flu §i pentru mume
Cind vorbeati cAtre ai lord :

Musulmana, Michal, morte ,

Para spada lul de focd ;
..,Eteribil §i crudd forte
Pen' lc at odhilor sel jocti!

11 descrie Milsulmanul
Card odatt l'a Pntilnit;
§i femeii §1 imamul
De fiinta-I e 'ngrop.
2*
 A LIU mional VITEAZUL.
40

Pre BalcanY Michel 'nainte

Prinde drumurl ci stremtorl;
Parea bratu-I ca coprinde
Intreg Emul pen' la uuorL

Tocm' atuncl din intemplare

Pap Sinan se 'ntorcia
Din Lingerie cea mare
Care 'n ghiare g storcia.

hi dud Turcil pr a01 lute,

De tesaure 'ncarcall,
Michel, acuila -- fl bate,
Raman prin§I ci despuiatr.

Deth nit luptA sangerasi

Cu acest numit Sinan,
Cea mal crunta, durer6sA
Pentru Turd peste Baleen.

Tata Tracia percurge

Cu vulturil romanced,
Michel Domnul care duce
Graze faptd vrajmit§esd.

Chiar §i numele-1 bled&

UA terare, un mormintu ;-
Dinaintea lui nu sufla
Musulmanul pe pained.
 EitiOdAdLoAu6sA
4'
CetAti, sate i se 'nchinli,
FAr1. Wel a murmur& ,
Capitals Bisauting.
hacepus6 a tremura...
 NOTE LA CINTIIL AL DoiLgA.

i) Michai Domnul 16g1 aliante cu Domnul Moldovi

Aron si cu Sigismundu Batori, principele Transilvaniel
cu al carora concurs sa pote lupta contra Musulma-
nilor.
2) La 5 Noembre 1594 se sevirsi incheierea tracta-
tului si depunerea juramintulul, in Bucuresci, tare ple-
nipotentiaril Transilvanii si Moldavii.
' 3) La 13 Noembre, acelasi an, s'a ucis tog Turci a -
fiati in Iasi si 'n Bucuresci. Dupd done clile Michai
mica Giurgiul.
4) Catre finele lui Noembre, tot acel an, veni un papa
cu done miI Turd calari in Romania, clicend ca voesce a
negotia cu Michai. El ii isbesce inteuan opte lengd Bu-
curesci si-i ucide pe tot!.
5) La 1595 In Inns Jul Ianuarie, Michai trece cu Ostea
pe Duniirea Inghetatli si bate Rusciucul care era aparat
de ostire turciasca numerose.
6) Silistra.
7) Porta trimite Domn in Romania pe Bogdan fiullui
Than Sasul care domnise in Moldova.
8) Fratii Buzesci se batura cu Mull la Putineid ,
in districtul Teleorman, aprope de Turnu, pe cand ostea
lui Michai trecu Duntirea de a se bate cu 6stea lui
Mustafa.
 lit.

Aron Vodit chiar ru tótit

Tirania ce ecsersa ,
OrT ce literg. tractata
Ne 'mpliniti nu litsi,

Curitti , Wu Tighina , I)
i Cetatea-Alb' a ars ; 2)
Pea chiar §i, de rugina
Musulmana locu a rasa.

Dail, reu se respltitesce

Zelul sett de cualiatti;
Rece un muritor privesee
Sortea omulu! tradatu. ----,

Cu ult. drepth socoteala

La rond tote desvalind ,
Adeverfi fart sfiallt
Il vomd spune no! vorbinde
 A LIA MiC IVO YITEAZtJL.
44

Adeverul cum se spune

Domnti Aron bray s'aratti,
Pentru Crestini peptul pune ,
Cu Tatar! , cu Turd luptA...

Batori prin yncuscrire ,

Cu 'mpecittt imperial ,
Casa d' Ausburg la 'nsocire
IT dA titlu sell regal ;

D' Archiduce Carlu fife ,

CitriI titlu '1 reflects ,
Ca Maria d' Austrie
Maritagiu contracts.

§i apol suprematia
Pe trel state el visa ?
Pe Moldova , Romania
§i cu Ardealul Ora sa.

Inses si desbinare,
Cu tot actul solemnel ,
§i Roman neaternare
Vrea , gelos , a smulge-o el...
Michai Domnul, de si forte
Cn resbelul tncurcat ,
Ecuilibru cat se 'Ate
tntre 6menT a pastrat.
 EPOOA GLOItIOSA
45

Aliatil Aron se pleact ,

De abuse se legana ;
Un Stefan Rasvan at 'I fact
Opositle s' ardica.

Ajutor Aron §i cere

De la Principt Ardelean ;
Dar acesta di putere
ConspirapI luI Rtsvan.

Ajut6rele intrart.
Pe Rasvan l'a sustinutti; w.
§i trAdibrea fu amart
Pentru 'n principe cAcluttt.

Prisoner Aron se dote. s)

TrAdAtoril '1 duct la Vinyl ,
Uncle terminul 41 vede
Plin de lacrime ferbinp.

Stefan Ritsvan se proclamt

princip p'al Moldovel tron ;
Creaturele '1 admit
Pe ruina lid Aron. ..

RAsvan , mart acum §i tars ,

Principelul Transilvan
A jurat cu devotare
Pentru statul Moldovan. --
46 A Ltd' imam! STrEAZUL.

Michal Ind 'n Romania

Seams lucrurilor is ,
D&pretentil, de mania
AMA Ungurg se mira.

Dar bine se gandesce,

Cugeta ca) om de stat ,
In ce stare se gasesce
Cu resbelul !neared ;

Apoi simte si mirose

Un-- complot si hi statul sell ;
Ceara , pipaie , descose
Pe tot omul bun si red.

Luca{ 'ntiiii a fost prudintd.

Call-va nemes1 de Ardealg ,
In prepusti despre crediota,
Ii trimise peste del a,

Cod, precit so Intelese ,

Cu Chorvat cap-va d' aid' 4)
Unit!, c6stele didese
Pentru ban! cu inemici.

Pe Chirale 11 opresce
Ca p'un valoros maghiarg ;
CapiI ceilalti pornesce
Inapo! catre Ardealg.
 EPOCA GLORIOSA
47

i op de-ul-camdata
Spiritele s'ad muiatt
L' Alba lu lia ludatit
CAT -va boitri at pleat.

Qtr.° Batorr Sigismundul

S'ail trimis acesti RomanT,
SA tractede cu cuvintul,
C' onorate condiiunT,

Pre Eftimie Chiriarchul

Metropolitt, Teofil
Episcopal §i idrarchul
De la Romnict (Severin.)

Si pre Luca fericitul

Episcopul de Buzet,
Si pe Vornicu Dumitrul,
.Cristian, colegul set,

Logofeti, pe Dimitrin
Si pe Preda §i pe Beret,
Pe Vistiarul Dan qa§iu,,
Teodose, cu tots mere ;

§i pe Radul, pe Stamate,
Tot, Postelnici boiAri ;
Pe Vintilt §i c'un frate
Badu, cu rpng de eruciArL.,
 A Lei MIOHAI V1TEAZUL.
4S

L' Alba Julia merseri

Acestt boiArt deputatr,
'a1 Int RAsvan ajunserit,
Dupe, principe 'nsuflata.

Ce %cur* ce tractal* 5)
Unit deputap din plan
Au e§itil, intitularA
Sigismundul suveran

Batori a pus semi*

De discordit de la Iad,
Armonia §i credinta
De la Doma 6 atacat.

Prin aeon impregiurare,

Cite 011 ce domnitorli,
Sigismundul nume are
De spergiur4 §i traddtord.

Mahomet, 6) hrtinind veninuf

P'al seta peptil jaratect, spint,
Bucnrosil veOu desbinul
titre principi crestini.

Ceara lar141 c'o armatA

Sub comanda Jul Ferchat.
Pap c' Gate echipati
,
Otte Dun Are a plecat.
 hi'00A GL011168A
40

Cut In mediul beriT,

Cu Tatar! a ataca
Pe Michal, pe Domnul 0'14
A '1 constrang6, al ferecn.

Curga Mari( mare suma,

Ca §i valurl In ocean ,
Si a§a cam nu e glum.
Cu Ferchat-, Mari cu Chan.

Michal stand precum pastorul,

12 a sa turma priveghind,
Di la intrigi cu piciorul,
Spre neamicul sett pornind.

El imparte &tea 'n done,

Oste frunte de Romani,
Cum §' adunAtura nuoue,
D'a infrAnge pe pagan!.

Capitanil bittend vatrA

Turtucaia , demolesett
Al Braili muri de peatra; --
Spre Nicopoli se 'nttlnescii...

Pe dud bietul capitanul

Farca§i Stoica, pe 'ntrecuta,
A patit-o cu aianul,
La Vidin rand s'a bout. /)
50 A LUI MICHAI VITEAZUL.

De serviciu 14T Chirale,

Ce e drept mult pretuitfi,
Domini' strange a le sale-
MitinT, frAtesce, multiamitt.

Un Maghiar, iubite frate,

Ce '1 stima Vod4 MichaT,
Cliutif de a se bate
Si cu barbari NogaT.

Michal palo§ul astute

Mat entiT pentru TfttarT;
Bate Chanul cat maT iute
Cu armate forte, tarT.

Jar Ferchat nicT nu apue4

Cu Mari a se *nteuni,
Si speranta sa nitlucit
Ca un fumt se risipi ...

S'a luat apa la molt

Musulmanilor §' acum !
Pas cu pas Ferchat m6s6r6.
Timpul pus de la Batum;

COcT TatariT ma! departe,

De omAnT find lovitT,
Cete t adii, stint cete sparte ,
Pin 'nainte nstirlili --
 EPOOA GLOR.168A
51

Ca torent MichaT 'I ajunge,

I a hAtut ca vai de eT !
Forta for RomtnY o smulge ,
$i Tatar! advin pigmeT.

Acel cellos d'aci4ie

Ce Europa sphimAntA ,
Roman-bratui mi ji '1 Indio
Sub lovirea ce 11 dA;

$i espirg monstru 'n sange

Desarmat $i jos terett ,
Cutezarea i se 'nfriinge ,
Dintr' ugdatit doborltg.

Nic! nu 6 chipti sa sd intruniasce

TAtari horde cu Ferchat ;
Nevoit fu sA primesc6
Pasa lupia isolat.

Ostea tura gldte sirur1 ,

Ua multime de dike ,
Are pa§i mniati In fintr1
cu ager! armasarT.

Campul verde se confandA

Cu turbanelo de salti ,
BlAui pO el 1mbraci bundA
C'o culore do sacalfi ;
 A LIM MICHAIVITBAZUL.
52

Raza sordid lucinda

Arde otelul infocat,
Si c'ult lance sctnteinda
Beduinul e armat.

Fulgerand aceste trupe

D'arme luce fiorosti ,
Naiad trasneta din grope,
Purtand feral veninos5.

Si Rominil d'alta parte

Sheri inima in el,
Vitezia focal II arde
Cu mania unor lel.

Bratul for se otelise ;

Hotarirea l'e granit ,
Ind oiala le perise,
Voind luptl_necontenit.

Dupa ce Michal Mare

Batu osti cum s'a caclut ,
Ca un vultur pe pracll , taro
Peste Ferchat a caclut..,

Versunata Wale
Si 'licalrarI de trupe marl
S'a urmat. Chiar nu se scie
Cittl cliclurit adversarl.
 EPOCA GLOR1OASA
53

Tunetul detunand forte

Mu lt departe s'auclit ;
Vocea Angela! de m6rte,
Musulmanii a 'ngrozit.

DesfAcutl armata fuge

A luT Ferchat cel batrend;
Pasa la Stambul educe
Plangere pentru Romanti.

Cu Michel la cap n'o sc6te

Nimeni !.. Oise desperat. --
Turcii credo pe eT ca pate
Alachfl este mitniat.

A perdut s'atund bataia

Turcul, cat s'a fost surnesd ,
Ca un puiti dud ll is gaia
De la clo§cii, pe un §csii !..
 NOTE LA CANT AL TREILE

1) Partea despre t.sitrit a Moldovi, cu cetatea Benda-

rat, situati pe termii Nistrulut (In Basarabia.)
2) Achermanil, tot In Basarabia, lenga sinul Nistrulul,
In facia de Ovidiopoll.
8) Gaspar Cornisl t Frantisc pato intrara cu trupe
In Moldova de sustinura pe Stefan Ra'svan i facura pri-
soner pe Aron.
4) Michat Domnul a fost nevoit s trimi(a teapot, lul
Sigismund Batori, pe Michat Chorvat ysi pe Stefan Be-
chesi, despre care simtise ca faceaa intrige in armata,
i tinu la sine pe Albert Chirale.
5) Catl-va boiarI find In contra lul Michal , precum
Dan, Vistierul i altil , -void a da Domnia lard lul Si-
gismund Batori. Unindu -see pe lenga. acestia 1i depu
tatil trimisl de ltasvan t cel ce era mai mutt un adio-
taut al aceluia ; chipul cum et tractara, fusese cu totul
umilitor pentru terile Romane, intituland pe Batori su-
veranu lor.
6) Machotnet III, succesorul lul Amurat III.
7) Fiind tras in cursa prin Aga de la Vidin, capita-
nul Farcasi, pe la fevruarie, trecu Dunarea in partea a-
ceea 1i fu batuta de un corp de 30,000 Turd.
 Iv.

IntruA luptti, necurmatA

Curse timpu de opt lunT ,
Neputend qi TurcT odatA
SA Inving6 pe RomAnI.

Semiluna cu 'mperatul
Se pAlescil In agonil , 1)
unul dupa altul
Pa§il/
Cadu $i perde bAtalil...

Mahomet c'uti., redicar;

ConcentreadA dupA s4td t,
FormidabilX trupe care
tf dA rstarea de impeEat.

Misira Tunisd , te,rf supuse v

Crtmt , Egipetul , Damascti 1
BeilicurS cA,t6 avuse
Energil §i force T nasea.
 A Ltd ItICHAIVIT BAUM.
56

Face tati datoria

Pen' la beiul cel mar mica,
Cu ranfortur!, RomAnia
Si o face pa§ailcil.

CM resbelul cu Romini1
Se litesce seriosa ;
Se abatti Mahometani!
Din prestiginl gloriosa.

i ostil1 Roman! trecuri

DunArea ca nisce Stud,
§i Rusciucu 11 avuri
Jeafa , In Iipetti de femel.

§'apol Dirstorul ca dtnsul

L'aa Mut, li s'a 'nchinat
§i singeacurile dinteinsul
De ghiaurr s'a fost luat.

Mustafa pa§' a pacit-o

Cum vre odati nu visa ;
Un dervi§a i a tilmitcit-o
CAnd eu &tea luY pleca.

'apoI Hirsova la vale

Cat Balcanul a chclut ;
*i chiar Diinl ca a le sale ,
Vergin nu s'a mat crOut...
 EP OCA GLORIOASA
57

§'apoi Chanul cu Tittaril,

Inondatl In singe, fit,
Ru§inati citdeat calaril
Cum cadd spicele de grit.

Silgeti, arme, topurit, lance

Fermecate par' cit-era ;
Musulmane bairace
In Weill se tera.

Red pAtirit Turd deli

§i be§legi, multimI de Past ;
Ca Emirul cu spahii,
Vrend sl face §' el ceva§f...

Nu e glumit cis aste multe

IntemplAri de 'nfiorat ,
Ne vrend Vlachul sit asculte
De firman §i de 'mperat I

Padi§achul, descendinte
Din ilustrul Mahomet,
'a adus curend aminte
D' Alcoran §i de Profet

Tote fortele i§i pune,

De afront a se scApa,
Tot imperiul s'adune,
Yiach vulcantia astupa,
 A LW MfCHAI VITEAZIIIL,
SS

Padisachul da comandA
Lu! Sinan vizir ce fu,
De respundere Ina HA
Pretul capuluT I ceru.

Visurl forte 'ncAntAtore

Ce visea01 un Sultan !
El se'ncrede pe valdre
Amicie! luT Sinan.

CUT Sinan fu mama dreapti

CeluT falnicd Padi§achd,
SA arate lumi 'n fapta
CA cu el este Alachd!

Si de mil maT multe sate

A sa (Sate numerand,
' aminte4A luptl trecute,
Intregd globul tremuranci...

De conchistA, resbunare
El nimicd maT jos nu va ;
Un vlachd beid s' Europa mare
Jugu-1 can, a purta.

Precum nuoriT tot s'adun A

Gra cu trAsnete 'ncArcatT,
Prevestind nii rea furtuni
rpste eampt lottmecaft;
 59

Precum :Jar se mina nuoril

Despre halt& tIT plot marl,
Ast-fel curgd Inchinatorit
Semi lunei cru11 §1 tart.

Cum canta-vom dar , o ! Musa!

Pregatirila ostarscl !
§i mi§carea cea produs.
Pentru inimt romanescl?

Cum canta-vom desvoltarea

Celor fapte, geniu mit ?
Pe Michal §i 'mbarbatarea
NA &tea cil adversara?

L' ale Terel lungt confine,

Ostea push pe piciord
De r esbelti, parea ca I vine
Top Archangel) ajutorti.

&nett agerti de victorit

Pe tot bravu 'nflacara,
i In Domnul luptiltoril
Tera, drepturi apara !...
 i

ROTE LA CANTUL AL PATRULEA.

t) , Nu ,11 va cugeta ore firt cine, ca ostill nenume-I

prate cautii sii, trAmita fn contra until inimica care en
nputeri atat de mid repurta invinged &tit de nesufe-
rite asupra puterilor Padisiachulul qi Imperatulul Impe-
ratilor ?
Baltasar 'alter. Tesaud de mon. id. P. 1LAR.
 V.

Michal Vodit §' a sa:d6mnit,

Purtand titluri stramo§esci,
Se umbrescti subt nä corona
A putereI rombesd.

Ochi in °chi privirT senine

Strilucitii sop avea ;
Domnul lini§tit se tine,
Stanca Domna II vorbea.

Domna Stanca §' a sa file&

Florea, voevochl fiT,
intruniatt virtuth anticlt
Frumusetei celeT viT.

Grele &dull to tnuncesce

Sotal tied, sapinul mein
Vise ea, niidejthieSce,
F,,,te mlro Diminedei1 !
 A LUt MICHAI VfltAZUL.
62

A§a, Uinta datorie

D' a lucra pen6 'nsfailit
Este, a clis la sotie
Michal Domnul eel mlrit.

- -Darn. suferl ! cunosct bine ,

,Dupti tele ce mi al spur;
CI durere simtt in mine,
O11 §i cAt te afli sus.

Ce fel nu ? Michal apasl

Vorba; este 'ntre crestinl
VinclItori, de care 'ti past,
,titre al tel ca §i ',n strainl....

D Turcul este let §i ferk

Mahomet infuriat,
2 Ca sg, sterg' a nostri tea
Din fiintli s' a jurat.

I a clis Domnul ; Stal pagine I

Bicit vointa-mi te a ales ;1
Clitre vetrele romane,
.Stal ! opresce al tell merst I

DEspiend a§a plicate

,Ce strAmo§i at sev6r§it,
Vetrele Be a fest calcate 1

Essistenta o am cerqit. ,
 EPOCA GLORIOASA
63

Dar trecut-a anatemul 1 --.

Prin Angelic! astir!,
Desflicutu-s-a blestemuL
,De barber! §i de cAlcArt. ,,--

De la mode la viatA
,Tera mea a r6dica,
SA 'ncalclescA inim1 de ghiaA,
Suflet, gloril ti voiii da.

Totl Romani! una tine,

Bratul for e bratul Inca :
,E1. dat singe pentru mine
SA acapam din tot ce 6 reit.

La Imo! de ajutOre
D Am tractat fii cu aliatt A
, Legaturi mentuit6re
` Pentru eel amenintaV.

,Am jurat Ca Crestinismul

SA opresc6 fora 'n loch ;
,SA nu 'mparte Islamismul
Morte, sabie §i foct...
,Dar ru§ine ce veclurAmA 1
,G6ndu for era spurcat.
,CAnd ma! mare foc avuramit,
, Juramintulii s'a calcat ;
 A Ltd MICHAI VITEAZIM
64

,Batori in legiturg
,Ascundea un mercav scopti,
,Ca sit 'ml face 'ncurcliturit,
SA m' arunce Intr'an hoti.

Bi Rudolfo tmperatul
Ca §i Ungue una e ;
, E1 respect' atund tractatul
, and castig vre un ce...

, Ca asl face dresurl gata

. lrorba I e de galantomd ;
Nu me 'ncrecld §i chiar In tats,
, E vicleanti Vulpea omit 1
, Ca lumina ml este Tern
Scumpit, scie Dumnecleti ;
A vincleril crudti fera
OD urescti §' o Western rein L..

,La aces ce Imi facurti

Rett si curse mi at Indus,
,.Le plati-void c' nit mesurit,
Pane unde m' att impins.

Dar In Domnul am credinta,

reOem pe Romitial
,in a patrieI fiinia
,De a 'nvinge pe pAgfinl.
 hPOCA GLORIOSA
86

'In vitezi! Ban!, SpatariT,

CApitanir, bollix' frunti,
Vinatorii li calariT '
n Oste, steagurile 'n 1up! L.

Acum dulcea mea socie

Si pericoll se 'nmultesctt,
Mil de lupte grozAvie
Timpil grei ne grAmAdescti.

Asa dar mi te gAtesce

Cu domnica a pleca ;
Din pericoli te feresce ,
Tu in 1upth a nu sta.

In Ardeal e nä cetate,
Al Crefitinilor domnlat,
Mere acolo, cit se p6te
E Sibiiul al:drat ;

Pepe lupta terminatA

Scopul meg va 'ncununa,
Si atund pre lAudatA
SetTa mea t'eT inturna.

Oh ! ca cugetui iml dice,

Sochi! mee ! MAria ta!
Un minut pre neferice
Pentru dad te oie asculta ; --
 A WI MICHAI VITEAZUL.
OQ

Al melt cuget vice 'n mine

Lucrurf ce me 'nfiorec10 ;
SA to las, sA ,plec I nu Imr vine,
Me tem Damne cA to percle !...

- -Nu, solia men, is sgama,

Jnemicul este aci !
Tromps inptel acIT me chiam$,
Spada 'n singe vole rosi4

Destinata-m1 este mare,

Tot asa este $' a to ; )---,
Oh !. iubito I 'a lAcrimare,
In resbelurT nu pop sta,

Ci in strAmosesci palate!,
L' al 1VIailaVlor cAmin,
Suflett/- ti de pietate
,Si de pace va fi plin.

R6gA Santa NIscet6re

Cu ctildar' a he ajuta ;
Ea, ne e mentuitore
,OrY si band o voma ruga...

Cerule! c6 aucle ? Plirinte !

Cum lasa-voit so iut mea,
,1116 coprinde jelea, Sante !
Indurate DumneOell !
 BROM GLORIOASAI 67

Dulcea mea scumpa sotieJ

Cu blAndete el a cli4
Timp pre lungd nu -a sit. tie ,
Aslacli sviteza m1 erscrisd. #.

Add-ml apada .,i-ml o 'ncinge

CU a to mand, 'n catardm1
Purse -mi -aoa,...iti..-im pllinge I
Set% mea, cel palosid &WIT !

Add,- mT scumpd, blirbAtie

Si 'nfocate adrutiirT I
,,Dumnecled sit mi to tie
Prin tot locu 'n depArtlirT !..

Done raze de lumina

Stralucescd in ocilil lor,
Bate 'n sloul for divind
0 sctnteie de amord.

OchiT for cldrescti pe data

Voivocir aT for copiT ;
La domnita Flerea cats
Ochil mamei de pe fir.

Ca lid rosa suriclendd

Si Florica lacrima,
Stanca Dolma tremuranda
Catre sotu-T se ruga.
 A WI =MAI VITHASUL.
138

DAM sotuI, omul mare,

Cu un ochiti inflactirat,
Prixea cerul cu 'nnorare,
D' a sa erli pr6ocupatit...
 VI.

110 ! Mete 'n bitilie I

Haideg frap I haidell Roman! !
Vol copiI cu vitezie
Si dilm peptul cn paganT!..

Ci sant dulcl aste minute

Care sufletul miresci;
Santa Cruce sa ajute
La tot neamul cre§tinescii I I

Teti &tea 'n Romanie,

Cu un focti a§a cantand )
Pune multi birbitie
Malul terei apirand.

Cu boar! §i micti lit mare

Datoria teau flint,
Scutul lul Michal e tare,,
Odd peptu nestribitut.
 A LUI MICHAI VITrIAZITh.
70

Michal face 0, opresce

Lupta 'n Giurgiu , cif n'a 'uvins
NAvAlirea cea turciascl
Malul stangil ce a coprins. i)

Un mal sigurd MO el catil. ,

SA se lupte pe campii ,
D'a invinge cea armatA
De atatea sute mil...

Dar vecinl. puterl allate

Ce mai Oicti ? ce socotescA ?
Nu §i el6 amenintate
Ca Romluil se gasescil 2.

Ungar!, Nemtil de departe

Cam pe mAnie a-a bagat
La vecinti cftnd casa arde
Fodul trece peste sett.

La Cngaria se WU 2)
Toti, Gerniani a tremurat ;
Soleiman... 3) ca cine '1 uitS
Card Viena l'ucongiurat P..

CA l'ast-datA 'nver§unare
Lund Turd acest aventAq
In tot 'odd subjugare
Vor -educe pe pAmentil4
 EPOCA GLORIOSA
la
Haide dar ! se hotarir5,
Pe tractath Will a da;
Ca sa scape, sq gondira f
Fie care, vatra sa.

Pen' atunci dar ce o sa fie ?

E periclu mare , greti !
Ajutorti cand o sit vie
Il mai scie Dumnecleit.

Romani! Oise Michai Uncut,

fine asteapta, la strain
Ajutort , e yai de densul ,
N'are viata, nici camin L.

Mult mai bine e a 's1 face

Fire care lucru lull
Lasal pe strain in pace,
Chip si miOlocu altul nu-61

Tint's consiliu cripitanii

Pentru lupta cum vor sta
Sfatuitu-s'a ei Banji,
§i pe Domnuk asculta.

Mai mintosi Michalcea Banul

§i cu Manta chipzuia ,
Preda Spatar, Farcasanul
Pops Buzesci se unia ;
 A WI MIMI/ VII BANAL
72

S6rbul , Gheorga, multi la num6r

Capitani, e Albert Chiral
Cu a Milli d' a um6r
De 'ntreeea un general ;

Lard Radul , cel mat june

Dintre frati Calomfirescu, --
,
PumnAnd spada la tots spune
Focul Sell cel rominesch ;

Radul cltrui nume '1 scie

Praga gi 'mp6ratti German :
Saluta 'n casAtorie
Pe 'principele Ardelean.

Bine dar, copii, pe bine 1..

Michal Domnul 16 a vorbit
SA veniti acum cu mine , '
,,,Acel loch 6 Demerit !

Mai pe Neajlof la stremtore

intre codri §i 'ntre mal ,
E bun loch de vinAtare
,,Pentru turd! lui Sinan.

A§eclend peste colnicl

Ostea, la podh §1 'n cdmpii,
Precurn nuerul s'aridicA,
vVomfi da Fr6Fncci bArAli)!..
 EPOCA GLORIOASA
73

D6 ult pgrer6, uri cnget are,

TolT asculta pe Michal,
'a mugit In depArtare
Campul d' Este §1 de cat.

Precat timpul dar II cart

El pe Neazlof se 'ntArescA.
Ostea tabArl, cu arts
§anturi , tabil pregAtesct.

De §i brate shut putine

Lengl Turcil ce sosiat ,
§'ajutorele vecine
Tocm' atuncY intardiat ,

Trompa falnici resuna

CA momentul a sosit ,
Bate inima romans
De un foci's neobosit.

Pe stindarde stralucesce
Crucea §' acuila in sbortl;
&Vele d'August isbesce
Arnie un camp scinteitorti.

Podul &lel ocuparl

CAtanime 9 vinatori 9

§i la spate se 'ngruparA
Verclisori §i Ro§iori ,
$
74 A LUI MICHAI VITEAZUL.

Cap pe jost gi chlirime

De judete dorobanti,
CO mid dar cu agerime
La Male ca turbati.

Cursieril rodd zabala ,

Bata phmentul §i ninchecit ;
Surle ostii§esci chimvala
Cantectl aspru repetecld.

Cand tempesta se arati

Inteui clips schimbh tot ,
Vintu 'ncepe ca sa bath,
Dese fulgeri nuoriX scoff" ,

Codri vijie de sparmh ,

PaserI , fearele alergd ,
Riurile mat cu seami
Unda turburit and mergd.

Cecl conflictul este tare,

Supu§I mortil adversarl ;
Precum e nisipu 'n mare
Turci Ting, ca valurI marl.

Caldrimea otomand
Renumith pe atuncl
Ill prindea giretu 'n goani
Ca ua paOre pe stAnci.
 RPOCA QLORIOASA
75

Lena lupta §i deprinsa

Cu multimi de pradi purtand ,
IMn' la Neaziof fu Intinsa ,
Grupe enorme rand la rand.

Otomana avangardi
De mai multe. deci de mg ,
In positie de garde ,
sta pe malurl §i 'n campiT ;

Ca locnstele tend vine ,

Rele , f6met6 aduchd ,
T6te locurile stint pline
De turbane furnicand.

Michai Voda ti privesce

Tabitriti undo era ;
Numal apa 'T despartesce,
Dar nu 11 pOte mien.

Adversaril &VI 'n fa 1a

Se gasescti ci se m6sord
Cu despreta , dar in sperantra
A§tept lupta scopu lora.

Tar Romanil de cea parte

Gun de focurT ascnndea ,
Gata stint s'aduc8 morte
Or! §i unde vor cadea.
3*
76 A LW hilellAf VILEAZUL

§i 'nclircate topchanele
Turd! nu le aveail maT josti ,
Purtand card cu ghiulele
De calibru monstruosti.

.§i a§a pAduri d'armate

Lungul ape! termuiaa ,
Una Turd! peste sate
CAtre Neajlof tot roiail.

Aripl tine citlArgil

Moidovenil d'ajutoril ;
Chiar sosirli §1 cazacil 4)
CAM a fost maY mare zoril.

Nue 'n cliuA, cum se spune,

D'ambe pArtI lupt' a l'nceput ;
§'tat pi6s1 rugAciune
Michel Domnul a fAcut...

Pene sera clitia 'ntreaga

Michel 6stea 'mbArbAtA ;
Pe spurnat auger aleargA ,
Focul .1:)arbar Infruntit.

Cita do! 'mod purtati de vinturi

De uli-datA se 'ntilnescil ,
Se ajung in multe ronand ,
Se isbesea §1 se ciocnesct ;
 EPOCA GLO..0A A ....
/ /.

Romani astfel pavalira

Atacand pe inernie0 ;
Dinteua apa si voira
Ca sa 'I facts de nimicil.

Fern 'ncrucisand Romtinul

Cu al celui musulmand ,
i 'ncruntand pe arme puninul ,
RisO facea de iatagang.

Inemicului respunde
TrimiOndu-I plumbu 'n peptO ,
Si cu junghiul iI puitrunde
Sa 1 dea partea lur pe dreptd.

Mil de arme se redid

Care morte trimitea ,
Mil de trasnete despica
Nuorul ce le inveliatl.

Tana aerul, detuna,

Dealurt , codru tremura ,
Pun viteaza Cu top mane
Patria a usura.

Cine Insa hotarasce

Lupta bravilor cu Turd ?
Cine gloria renasce
Pe romanul camp atunci ?
 A 4,171 MICRAI vrrEAzut.
78

Cine , tine opri roirea

Musulmanului ferosti ?
Cine II sdrobi pornirea
Si ti dete planul josti ?..

Cand fu cliva mai trecutA

Cu 'n succesd necunoscutti ,
Gemea podul d' aste multA,
Subt al focurilor scutd.

CAlAretl roiati pe punte

SA resbune santil ogeacti ;
Ianicerul Pa§A 'n frunte ,
Purtand verdele singeacd ;

Cd al sell ferd Mud ca focul

Al sell fulgerti scApAra,
LasAnd mOrte pre tot locul
Si stindardul apAra...

Batep pe neamici in caste !

Dati pe ei ! II dumicap !
A clis Michal cAtre Este..
Acum , copii , me urmap I I

Si a§a pe tot o§teanut

InimAndul cat durti ,
Trase spada *Ritual,
Lovi calul §i sburA.
 EPOCA 9LORI6SA
79
Mud se surpA vre uA stancA
Dintr'un munte detunAndil ,
PlouA petre 'n valei ad6ncA
§'o preface In mormintti ,

Astfel Michal , In mi§car9

PurtAnd trAsnetul In sborti ,
Mi41 ficsa AT Pa§T Ware
Cu un °chill hotirltorfi. --r

Cu an bra i1 a smuts eroulo

lanicerulul drapel,
§i cu stAngul sparse nuorut
Ce da focurI cfttre, el,

Aman ! strigA dAnd pe spate,

Lovit d' arma 1u1 Michal ;
Caraiman Pa§a se bate
Pelle 'n baltA de pe WO.

leiun negru singe curge

P'a sa urmA un §ioit
Barba nesimcind el smulge,
Mu§cand balta de noroiti.

Prinde spaimA cel de fatil;

Call saris , Be 'ncurcti , lovescil ,
Niel de frill nu jail povali
Ulna 'n fruntele sburlesca.
80 A Ltd MICELI V1TEAZUL.

Gapitanul lnainte
TrAsnetul sett repeta ,
Si In lupta cea ferbinte
Pe Vizirul cAuta.

Pe Vizirul ti-'1 zAresce

Spatosil , crudul renegat ,
Care pe podi se silesce
A da ordinT desperat.

Dail TurciT nu '1 ascultl.

MichaT §i luT II gAtea
Morte ce 'ngrozi pe multi
SeamA d' Omen! ma! colea.

Astfel termin puse 'ndatii

Pe n6amica descuragend ,
La la fuptit 'nver§unatA ,
MichaT victim! semituand. -I-

Dar Sinan, Sinan ce fuse

Comandant nenorocit ,
Dint 'n gull §1 'T perduse
CA In Neazlof s'asverlit.

CAnd aT mo rti furl pradA

IJA multiple luptAtorT ,
Ca §i timbre pere 'ndatA
Planul celor trAdAtorT.
 EPOCH GLO1IOASA
81

Lepildatul de credinta ,
De un Pa§A strens legat
Teretor cu mailing
La Turd, Michnea renegat ;

Trece cu aripit turciascit

Malu 'n jos, stejari Mita
Cautand ca sit lovesce
De la spate pe Rominl. ,---

Dar rAmaserit 'n ru§ine

Prin plidurI, ca §i Sinan ;
Ca dichoru 'n mAracine ,
S'ascunda Michnea §i Hasan..

Done tunurl rug colnica i

Comandate de Chiral
Vara trAsnet, mare Mei,
§i TartarA aprins pe mal

EstasTatit e turcimea
D'ast crater fulgerAtor ;
Prinde iniml Rominimea,
Subt cel sent triunfAtor.

,4arl ce inimA viteazA

,'orI ce sufiet en avant ,
Concur, atunci sit veylA
Pe nAamicul ten 'nfrAnt,
 A MA MICHAI VITEAZI7L.
82

TurciT fugli mAncand pAmentul ,

Azrael .11 spaimAnta ;
Multi deliT s'aflat mormintul ,
Care 'n frnnte se lupta.

Dupit crunti Mlle

Cs tinu numal uti, op ;
Leng' a morcilor fAclie
Buourie s'aucli ;

Stifle resnnat famfara

De victori! la Roman! ,
Resnnat-a MA Tern
CA Invinse pre pAgAnT I

A Crestinilor salvare,
Prin aceasta aclama,
A RomAnilor purtare
Timpi eroic! rechema.

Pe Michal fl Incununl
De succesli nemArginit,
Fama, gloria strAbunA
Pe erot 1' acoperit.

Neptea Mal pre gel6sA

Veld aterna 'ntre ostenl;
BAtAlia singer6s1
/need 'yi CiiilugarenI..i. 5)
 NOTE LA 'CANTUL AL SESELEA.

1) Pe cAnd MichaI se lupta cu al sel la Giurgiu, d'a

opri trecerea Turcilor, Ana ca un corp dintre ei tre-
cuse pe la Maras!, ce cauta sä is pe Roman! de la
spate ; prin acelitA stra tagemA Michal fu silit sa lase
marginea DunAril.

2) Ungaria a fost mult timp sub dominarea Otoma-

nilor; Buda residinta regilor el, fu ocupata de Turd la
1530 $i o tinurA pea la 1686, Cana atitncl intra sub
cl6pendinta Austria
3) La 1529 Soliman II. conchistand Ungaria, prin ne-
fericitul resbel pentru, Crestini la Mochacl (1526) merse
cu 120,000 de oOire 1i ImpresurA Viena.
4) Nisce escadr6ne de cazael RomAn1 as posit In aju-
torul armatel lul Michel , tocmal la limp dud ea, sta-
tutA din lupta, avea nevoe de ajutoru pentru ca apol
EA pote face a se decide victoria pentru dinsa.
5) Acesta fu renumita blitAlie a lul Michal cu Turcil,
la 13 August 1595, la Calugarenl, In drumu Giurgiulul.
41111117
 VII.

LI tempests cum se trage

De- la:campt pe culmi tnalp,
Prin consilin, se retrage
MA &tea la Carpaci.

Acolo §i Ardelenii
Ajutare au sositti,
Osebit de Moldovenil,
Frap Romani 0 ati mai venitd.

!titre Ruclirtt, pe frumOse

Dealuri cu pAdnri fii stand
i pe 'dile umbrase
Sant Cre§tini aligit stran§i.

Curtea d' Arge§12 capitalA

A Id Negril didiceputA ,
TresAri ca 'n IA de fall.
Pe Marl cand a bittutA ;
 EPOCA GLORIOSA
85

Campu-Lungu de nA parte
i Tergovistea p'aci,
Munti §i rind ce 'T desparte
Cu mirare IT privi.

Curgii stindarde care aduce

Ajotorg pentru CrestinT,
Cava ler! de Santa Cruce
Batti in pintenT,, de fern plinT.

Chiar ducatul de Toscana

P' Archiduce a trimis,
i din liga cea germanA
Contingentele §' a 'nscris.

UngurT, Nemtil, Rombnime ,

Popul, nobili armacT,
Concura cu cat ,name
Capitanil cel cerea0,

Un corph mare desvoltarti,

Peste munte coborlti,
VAT §i dealurl ocuparill
In colone tithArig.

IVlichaT Von is de tad

CApitanil §i o§tenT;
Fruntea ostei cea remand
SalutA p# ItalienT.
 A LW MICHAI VITEAZUL.
86

Aliatil viz in frunte

Cif amicale detunArl,
far Itomanii le respunde
Cu ferbinti imbrati§i ri.

inteua cli de dimineata

Tot o§teanul se gatia,
Capitanil plini de via
Planul lupteT pregatia.

Cavaleril la sore trage 1)

ET voind a concura,
In Thgoviste sit bage
Iasc' aprinsa §' a O mina.

Recunoscere s face
Peste Turcil Ianiceri,
Inainte ca s tred
Vre unit corpt de cavaleri,

Turd! mult inaintase

Cu Wire de ajum,
Centrul terei ocupase
De Tirgoviste mai sus.

EucuresciT it facura
MagasinT de zachereal.
Monastirile umplurit
Cu munilii de gemea,
 EPOCA GLORloBA
87

Iar Tirgovistea ntaririt

Ca mart §anturl §1 cu marl;
Parapeturl construira,
i cu tabil p' Imprejurt.

Dese el flicend wire

Pend 'n mung Inaintatt,
Cu Crestinl Intalnire
Dese loviturl aveaa.

Cavaleril s' aprind tare

§1i se disputa la sort!,
Scote sortiul fie care
Pentru glorie si 'fort!.

Ese an june blond ca crinulj

Svelt §i agent intocata ,
Cn despretii privind scrutinul,
De loch saga' n'a luat.

El pasesce cu mandrie,
Trage spada infioranda :
Cavalerl,lvd 'ncredeg mien !"
A vorbit la tog de dna.
fine viata ts1 iubesce
Pote aid a reminea,
fine nu, si dar voesce
Vie! ----4 Jura pe spada mea
 A 1.0 AIICHAi V/TF.JAZIlL
88

. CI In frunte §i la m6rte,
.CavalerT, efi gata sent; --
.Am un singe nobil f6rte
,Din al Criqulul pimento,

,Bung, stribuni ma ui-dati

We calea la Marl,
Fliri care Europa tota
,Era Invinsi de barbarl ;

,Radul, Drago§T, nobil singe,

Din stribuni mel all fostll;
.De viati nu in' °it plange,
,Ca osta§il void fi la postil ;

'Vitezia cant parte

.tn tot local s'o gliseacti ,
8etea luptel peptu 'ml arde
.Pente un nume stramo§escil I

Cavaleri, cu mine acuma L.

.D' al de sorti eli nu vie* ;
Sit damti Turcilor de urmll,
*Si '1 invingemti asta credfi l

Acest june se avinti

Pene 'n cortal luT Michaifi.
Palosul In jos Implinti
La piciorul unul plait.
 SPOCA GLORIOSA
tig

Donmul mein acesta Oise,

,Basarabe mare Domnd!
Crisescu portile deschise
La on6re pentru omit!

La bittaia ce re'ncepe
Cu Sinan, teribil Tared ,
De asta data void Incepe
Ed. hi frunte sa me dud ;

Yid a '11 cere invoire

Si (Weill maY inimo§1
A sfida cu hotartre
Prin tQt locul Turd fero§1,

Apo! &tea numer6si

In campanTe va intra,
Mare luptit sfingerbsit
Cavalerif vor afla.

pDaca vrei cu stitruinta

RecunOscerI fii cercarl
Si invbagefl cu putintit
De a face, is calari

iDin catane; mere cu Domnul!

CestuT june Vod' a clis ;
'Niel un pied sa to is somnul,
'Fit prudentd, viteaz deschisd I'.
 A LITT MICHAi WTHAZI:L.
9Q

Cavaleril 'nmArmurirA
De ast june, uu °mil nuoti,
De curagiu-1 anmprit ;
Tot! tind °chi! pe flilcALl...

Disputele cavalere
De la Sortl a contenit ;
MA locd de 'ntarchere
Multi cu juneld a pornit.

Dar cAp-va Maghiari se cearta

CA on6rea s'a cAlcatd,
Pentru ce in avangardA
SA comande un bAiatd ?

Acest lucru nu le place,

Mut atin§1 la suflet chiar :
BortiturA 'I1 cerd se face,
Ca cum Zefs' ar fi Maghiar I

Cine insft 6 acest june

Care mintild a ocupat ?
Despre el ma! multi ne spune
Ca de lad frumosti in satd.

it cuu6sceti camarade ?
'Mule Transilvaneand ?
Ia ne spune §1 to frate
De pe Putna Moldoveand ?
 EPOCA GLOROSA. tt L

Acest june, ne respunde

MO de colo un 0041,
Se amestecl orl uncle
VarsA singe cinevast

E fiintA pre ciudatit

Nu e Nen*, nu e Maghiar,
E un june ca ua feta ,
l scimu not de la Chivar.

S' orl si cum el se numesce

E d'un singe cu llogdan ;
Jicmont pe el 11 iubesce
Ca pe cel dentliu Crisan,

Auclip acu orb tine 1

Un copil,*.ja ! cavaleri ;
V'a ficut colea rusine ,
Comandind alibarderl ?

Deci °area aster lupte

Numal d6nsul va lua ;
C'a sciut a merge 'n frunte
Cu neamicil a se lupta.

.Dar, tAtini-sen de face ?

Unde e ? cum n'a venit ?
El cu Jicmont fan pace
Dupli Act necontenit.
 Wt. MICETAT VITEA2 U1.4
92

Jicmont bietti fusese mire,

Cdc1 abia s'a lnsurat ,
VIA regeascA 1ncuscrire ,
LuAnd fed de 'mperat.

El bietli , de ! alene vine ,

Nu 'i pre arde de resboiti ,
Pe Bogdan cu el 11 tine
Vrend sit vie amender

Dad Baton s'a§tepti ,,

Jicmont, principtt Ardeleand ;

El sosesce pentru faptd
De resbelul musulmand...

Ast-fel mill vorbea o§tenii

La piciorul unui plaid ,
La un loc Transilvinenil
Cu Romani 1u1 Michel.

Trompele s'audd famfarA,

Pomposti , falnice resunti;
AliatiI se mi§cara ,
CApitanil se adund ;

Pe principiul "saluteaclit
Sigismundul Ardelean ;
L' Archiduce 'nainteasld
Renumit Massimillan.
 SPOCA GLOR/ohlA
93

Si Micbar 91 Sigismundul ,
De nevoe Infratiti ,
La un loon aduni viutul ,
De restri§te ocolicr.

pi de gloril ! de 'nfricire
Pentru Cre§tini aliatt !
A EuropeT strilucire
Reunite sub Carpapl

Te gisesci acu cn bind!

Mare ,Domne Basarab I
EA am spus-o pentrd mine
Ca voiti fi aidT Ingrab...

Pe Michal strange& Criftannl

Bogdan, ciruT '1 a respuns
Micha! Domnul : este anal
De la nor de cand ti al due I.

Dnpi multi curtenire

Ltd Michal cirurer a 'nvins ,
Pregatit -ati la Wire
Un ospetti de drumil

Falnic cnpa curonati

Mare ospeta ocolea ,
Pen' la rege infocati
U urare tot! scotea.
 A Lill MIOHAI V1TEAZUL
94

Dar pre lung' ospetul tine

Cu dant4 , mese f;4i urarY;
piva trece , *tea vine ,
Arylend focurl pe dad.

Luna splendida ocolesce

Firmamentul seninos4 ,
Si pe trupe respitndesce
Focal eI gAlbeniciosil.

InimI june §i 'nfocate

Bacuria desvitlea,
Mal tardiA tarditi in n6pte
9

Micbaticupa 'n milnit is

Capitani cu voe bunk 1

El a his, RomAnul bravii.,
,In victoril viata 4 buniS. ,
Dar amara pentru sclavti 1

S. fim4 bravl ! Crestini una

Ce dorimti sit aplritma ;.,
Pe neospiY, tot-d'anna ,
',Tore nostre , s'alungAmit 11.

Vedett tirgurI , cetAti i sate

Ce-fel sufer4, cu ce jugti,
Plitngeti cre§tinesce state ,.

,Ce masacre li s'aducti 1

 EPOCA OLOROSA
95

Sit nu Istamt In neluorare j

Pentru crucea a uA marlin:di,
S'alergAmil cu mica cu mare
in pAgan ca s Jovimil...

-1-- Ura ! ura ! 6spi Teril ,

Vis-aa falnicti Ai vecini,
Maine resbelti , cavaleril !
Maine gloril la Cre.,tini L.

Si resunetul se duce
Prin tot locul de mesen1 ,
VeseliA era pe buse
Zugravitti la o§tenT.

Steaoa pa nu 'ntarclie
Orisontele ro§ind ,
Muntil fail culore vie ,
Gro§ii aburl risipind.

ha acuila, simbolul
De putere pentru sfacir,
De pe culminT 10 is sborul,3
SA so avinte dupA prticlr.

Un strain Ospe pe data

A sosit parlamentaril ;
Domnului Roman s'aratA
Un Turcu mare, sail Marg.
 A Ltf MICHAI VITEAZTJL,
96

PltnpreginrD Oil fnripre

De °chat t6te vrea a sci
°chin' In! prepusurl are
De spion de pe aci.

4.-- *fine escl? §i cum to chiamit ?

*D'unde vii ? vrl nA carte at?
*Pop vorbi fall de teamA. --
L'a intrebat Voda Michal.

pant trimis de Sarascherul ,

,,A1 meta nume Abdalachtl . --
b Ode bune sit dea cerul
*La raiele, la bell Vlachil I

i euit lung reverintA,

Mona ducend pe turbantl,
SalutA cu umilincit ,
Ca tredinclost musulmantl,

VA padure de armatl,
Lancelein Sus lucind ,
impregiutu-I in§iratA
Ostea de cre§tini privind ,

10i Romani li *tore

Volontaril cavalerl ,
Trupe Ind fumitt6re
D'acel -sange varsat err; -,--
 tPOCA GLOgIOASA
07
Vol(' totul ca pä v4cle
Ast strain cu ochi lul ,
Despre tate sit se 'ncrecln ,
i stitul parea cii pd.

Dar §i (5§tea cea cre§tinn

C'ochl de Argos 11 privea 4)
CAttntura lul stritini
indoialn en dedea.

i 'ntr'acest chip musulmanul,

Cand mesagiul sett a clis i
De trel or §'atins turbanul ,
in satanicu -! suristi.

,,Padi§achue dl ertare,
El vorbi , la a , a trccut;
ipadi§achul plange tare
Pe ace! ce all cliclut;

wPadi§achulclice pace
.La raiell supu§i sal;
Pe Michal Donlnu 11 face-
sea potint al pre! be!;

w Dar o§tirile stritine

* Si se TiTtornes ihapal
,,Nutual astfel nodu( tine
De tiattate intie vol...
98 A Lt. If 'Italia VITEAZUL.

Padiqachul daca earth

Nu putemil §i not erta,
Padi§achul daca cearth,
Not cu armele scimii da !..

Scurtft respunsft 1 dete Domnul ,

Forte scurtu dar sanatost.
Mesagerul 'nand tonul
Una omit nectijiciosd :

,--- Me-se sa nu vrel pace

Ca Sultan 'nduratort ?
Tributar vet a tet face
Cer§ind strain ajutorti?..

Afla dar §aceasta parte :

O§til0 ce all pornit
Spre Wien!, §i nu departe
Musulmanil 16 a 'ntelnit.

Forte putin se tintra

Ace! frumo§! cavalerf;
Mort! ca muscele cliclurl,
Cei Rid multi sAnt prisoner!.

Bogdan tresari indata:

Fiica mea !.. val I prisoner ti ?.."
vise C1 inima 'litristatit
Acest nobil cavaleril.
 EPOOA GLORIOSA
9
Oh! amoral I ce durere
Despre fiica-ml mi-a 1Asat I
AdAogft dupli Were
Batren omit essasperat.

§i Bogdan §i Sigismundul ,
Amid bunT ca nisce hag,
P'amendoT 1 ocupA &dui ,
D' Augusta pr6ocupatl.

La nuvela ne'aqteptata
Blau batritnul ,se jelea 4
Se bocea planend ca tatA
Pentru fiica ce perdea.

Sigismundu '1 indulcesce

Promitendu-I ajutort,
CA la Turd el pregAtesce
Foal §i trAsnet ars16toril. --

Si Bogdan lipsitil de pace

Dusu-s'a la primi Dud,
Domnul terei de a 'I face
UA dreptate chiar atuncl?

D'a constrange cu torturA

Omul care a venit,
Intemplarea ca a luT gurA
Ca sA spue deslulit,
 A WI MICHAT VITEAZUL.
IOU

Dar in esti 'mpregrurare

Mesagerti a dispArut,
Si 'ntr'un nuorft fugind Ware
Se Meuse neveclat.

Daplf dinsul se luarA

Cavaleri vre uit city -va ;
Pe Christosi ei se jurarit
De a '1 prinde ti al legs.

Ca virtegiul se tot duse,

De gonad urmat inereti,
Blestemlit de trey orY fuse
i bittut de Dumneslett...

Intr' nit clipi top sciurk,

Dar atuncia pre tirclit,
Bine nni '1 eunoseuri
an- a fost acel be§liti

Care Domnalui vorbise,

Ca trimis de 1' adversary,
Si in tabitrit venise ,
Tinend eapu-1 gondurY marl...

0! al nostri tot-trauna,
Instrumente la stritinY,
Si ea Iadul §'ail dat mina
Sit 'mpilede pe Cre§tint
 2POCA. GLOR10484.
IOd

Mihnea ! Mihnea senegatul

Iar un aspirants la trona,
Era Mihnea lepAdatuL
Ce venise ca spiona.

Dar atuncia §i mil tarp,

Cu un suflet amitritat, -,
A parintelui 'utristare
Pass arraatI a botArita.

Resbunare mai arclendl

Cap §i inims n' atins,
Precum ura Inferbintl
Capul junilor aprins ;

Ascultand pe acest tats

Care sere ajutora,
Pentr' eroica sa fats
S'a atins on6rea lora.

Precum tigru reugind forte,

Yei lend pull sAngerAnd,
Se aruncti pen' la mOrte,
Insag carnea lui rupend,

Pe neamicul sea 11 cats

Ca sl '1 pat ii, sfi§ia,
Turburat, furlosa eutidatli
DupA urma MI se ia.
102 A tan ?eclat vrratam.

Astfel armele resunit,

Ostea din mung spre citmpil,
Cobortindu.se 'nwreuult,
Peste §ese-clecI de mil.

Tamil dar cat iatt de scire

De re tragere se 'ncercii,
i Cre§tini In nuke,
Si 'I atace, spre el merg0..:

NOTE LA CANTUL AL §EPTELEA

1) Ostagi CreOini tare era mat 'Milt adunAturl, ne-

nobicinuip cu resboiul tisi avend temere de vitezia ci
numerul Turcilori IncepurA cu fncetul a se deprinde
a -1 vedea mai fArA fricA ci a lua curagil In tote
pee se Intilniau cu Turcil etc.
Magasinni ist. bgicescu,
Camp. "Rombilor de la 1595.
 VIII.

in Septembre cu recare
Florile maT radii Pe plaiti,
Ville se coal de sore
Cu al doilea timpti MaT.

Muntil 1110141 de eeati

Redicd fruntea pen la nuord ,
VAile de dimineatA
Scotd un sunet mugitorti.

Subt a 6stel grea dime

OrT ce sgomotti amucescd ,
Chiar §'a acuileT stfighi.e
Dintre negurCcare crescil.

PrincipiT unitl sub steagurT,

Wile le a implircitti
In colOne de atacurT,
Subt un capd maT renumitti.
104 A LUI MICIiAI VITSAZUL.

Sub Miche rominI lAncerii,

CAlArimea si puscas1,
Si; atace Ianiceril
Fuca na frunte de 6stasf ;

Bocceai cu Secuime
Cel cu cOse fnarmag ;
Sigismundul, nobilime
Lengl dInsul adunap ;

Mal era Picolomi0

Comandand RalienI ;
RAsvan VOA cu vecinil
Cu cAlAril OrcheienT.

Trecli colOnele 'nainte

Ca troient nenumerac1 ,
Ostile mergend putinte
P'Intre sirurf de Carpap.

Muffle Maud sunetif

Peste prnnturi serpuescd
Ce16 armate cu resunetA
Yr' un obstaclu nu gAsescu.

Unul last dupA altul

Dealurile fnapoI,
tnainte aliatul
Trece Jun el, colnice, val.
 EPOOA GLORIO A SA
105

Spre Stguesci si Dragoslave,

Pe la Ructird taupe urcd ;
Si utinte si mai brave,
Spre Tirgovisce se duct.

IatAl ajuns-Y pe ample!

Lund, paduri ostasi umplend ;
Pentru Turd et vijelie
Vintul despre muntI suflandd.

Iar Sinan fa' Onduli prah.

De pe ut culme p privea ;
Michnea era lengg dinsul
Si consiburY if iedea.

Michnea cel ce 'n victenie

Pe Crestini a spionat,
Cu movild. Ieremie
Un complot a conlucrat.

Cod el Domnd ca sA 'se fac4

Cu Satant era ajunsti
Nu era turcit (16 clad,
Niel d' un simtiment plitrunsd...

Pe Crestini ve4end cum vine ,

Turcul este in estas1 ;
Sub pretecst el nu 'I convine
Locul , ostile s'a trash.
 AL ill MIOHAI V1TEAZUL.
106

La Tirgoviste el last
Pe All din Trapesunt
Cu puterl , cu ban'. in casA
Arme , provisYuni ; pe punt

Promitendu-i ranfortare ,
Ir onion' a se lupta ;
en fortA mare,
§' a Gupta
Patra miT Turd Paseulta...

Astfel Sinan se retrage

Cittre Bueuresei in jos ,
In speranA de a trage
De la locuri un folost

La BrAila sta putere

Trupe Turd co o ocupa ,
La nevoe be va cere
De ntamieu a '1 aescurca.

Promitea pal sel de scud ,

Sigurd un mirett succesfi ,
Cit va trage intr'utt curs
Pa Cre§tinil mal la §est.

Bogdan merge chiar In frunte

Cu 'n avent §1 cu 'n foci's rkrti,
Tiqe una de pe munte
CAtAnd c' ochiu-T p4ad aril.
 EPOCA OLOilOASA
107
Pu§T in linie de Iuptii
§i 'n coldne a§eqatT 1

Vocea trOmtiti o-ascultA

CeT ostasT tribal-Mac!.

Precum cadet de lei ul turma

Pe uA pran Insfersik
Cu putere de pe urmA
Pe neamicti s'ae repep,

D ar minune, Intemplare
ET In lagarul osmana
Niel un omit pe jos , dilate
Nu gitsirA dupe plane.

Reran prinsl d'estasiere ,

Campt acesta 'I nciArmuri;
ET se terati cu prevedere
Vie uA curs' a nu gAsi.

DA IA camdatA hotarirA
A ata locului cum eta ,

Peste campu Warta

Care al Turcilor era,

AD remelt uil, di qC liA neptts

§' iar tiA ill meree lucrand,
Ail veghiat precat se pOte ,
§' iar uti napte de pe rand.
 A LUI MICFIAI VITUAZUL.
408
Mt colona Turd ,sosesce
In amurgli pe innoptat,
Niel prin gond nu le plesnesee
Despre cafe s'a urmat.

EI Wend diversiune,
be la pracli se intorceatik
Pr AO atlucti eI de tninune,
CAtrq fratil for trAgeati.

CAnd, in castre ei intrara,

Pe nu timp nea§teptat,
DIN lift seama III luarA
CA In cursA au intrat.

B6splatirea §' o avura

Prin al faptelor decret;
Lenga prade se perdurA
C' ochi 'n cer pe 'Machomet.

Debutara dar Cre§tina

Princlend don6 mil de Turd;
§i Bogdan §i tot! strAinil
I a trimis la Huril: (furci)!..

Apoi planul rji 'I trasari

Dna armatel plAnuind,
UA coldna o lAsarl
La Tergovisce sand;
 EPOCA GLORI6SA
107

Michs is pe Turd in gana,

Bate fern pens e calda.
Si indata se intorna,
L' at Tergoviscei asalta.

Sigismnndul chiar comandlt

Al Tergoviscei acediii ,
Si Incepe IA canonada
TurnAnd focuri peste redid.

Tata 6stea se 'ndrepteada

Cu asalt a navali
Pe Tergovisce s' d raga.
Garnisana a '1 strivi.

Dupit vorbe inspirata

Garnigna de Sinan,
Astepta ranfort d' armata,
Ca sit lie lupta Du an.

De la 'ntiia imbrancesce
Al Cre,tinilor asaltii,
Forta ei o re'noesce
Si 'n atacul celalaltii.

Si mai multe Sigismundu

Incercari essecuta
Ca sit intre inlanntru, ..
nustrarea '91 ciuta.,.
110 A LUI /MUM VLTEAZUL.

Santurf ra spit p' ora§tc. 1-4 pline,

Murf de lemne '1 incingead ;
i cadavre nu putine
In toff' locul se lungeat.

Se tinfi Turcil cat se pate,

Ocolitl de adversary,
Si 1' atacurl, dupti tote,
El r6spunde tart §i mart'.

Campu-duceie 'ntreiesce
Artileria lucrand ,
Si o§tire gramadesce
Ca sa termine 'n curand.

Insa vede cu nialmire

Ca 'nde§ertu e lupta sa,
A Tergoviscrntarire
Nu prd lesne 'Ate 16a.

D'a o tine 'ncongiuratti

E parerea tutulor,
C' ua lucrare regulata
A constrange o Ducil vox.

Pile multe °cola,

El Tergovisa a tinut,
SOrtea el nefericita
Ii gittea un fristii minutti.
 EPOCA GLORIOSA
111

Focurile si fact stare

VA ploua in incrucisd ;
Ostea de Incongiurare
Sta campatl pe costisti.

Bogdan tras cn Sigismundul

Subt un arbnre umbrind,
41 alina puffin gondul
La Tergovisce privind.

Mal entii si 'ntil de tote

Bogdan nobilti Roman Crud,
Catre principe el pote
Vorbi multe si fatisA.

Sigismundul, ginerelul,
Linistit cand se ga,sia,
Dese or privind inelul
La Sotia lui &dia.

Dupli ce d' acediere

At vorbita ei de ajuns,
Bogdan scapara 'n durere
Focal ce '1 ardea ascunsil.

Spune dar, Bogdane !" Oise

Principele jos trantit ,
Uncle lOchiu-1 aromise
Jum6tatd adormit.
4*
.112 A Ltd lama wrEazuL.

,Da, sa spuia , Bogdan respunde ,

,Despre fiica-mi sa vorbesca ,
,Si mai mutt ce me patrunde
De tot neamul romanesca.

Sigismundu nu '1 pre-asculta ,

El visa Samosa castelo,
Tinerica soda -1, culta
Flare , Angel peptru eia i.

Care fuse refugita ,

Precum Stanca 'n Vagarasa ,
A lui Michas Domnu, scutitii
De resbelul uriasti.

,,,De Romani voesca a spune 1

A clis nobilul Crisan ,
Prim bordee , prin catune
1,Fii marelui Traian.

Numa IA flea tmi remase,

Augusta fiica mea )
Pentru Roman se armaso ,,
Pearq omul ce iubia.

Ea fii, fiica.mi ua, suflare

,§i WI inima avema ,
Si patrunsi de intristare
,Privimil cele ce vedemil.
 EPOCA LiLORIOSA
114

Dada tern, stralucita,

Roma ! Roma , S6rtea ei
,.E imagines 'n0eita
Ai Romani' fii mer I

CA ug, mare nedreptate,

De la nobilI isvorand ,
In Ardeal atatea sate
De Romani impovarand..

Sell, o ! Principe ! pre bin,

Sunt Roman de singe et1 ;
CHO Ardealui una tine
Cnnoscut de Damnetlett

Si sä 'ncepemil maid' departe

De la Ungurul Arpatt ;
hi parte
BAtAliile
Cu Roman Menomoratti ;

Peste CriT1 se retrasese

Tot batenduse pd pasii ,
Ducele Roman fusese
Nelnvins i pre viteazil.

Bine , el avus6 a file ;

,,Zolta , fiul lui Arpatil ,
A cerut-o de sotie ,
§iast-fel lupta s'a curmat;
 A LUI MICHA1 VITEAZIIL.
114

Cum Augusta fiica-mi , care

Cu 'n Roman a se 'nsoti ,
Ca sd fie mangaiere
Until mire c6 o 'mpeti.

Dar acea 1mpregiurare

Transilvania flicu
Subt a ZolteT dominare ,
Sub Maghiari e'atunci trecu...

Dec! Romani! protestard.

Sub Gelort 0 sub Claudid
Timisanii repurtara
Viguroad al acme! studTll ;i

PAO ce, fatalitate

Al sed , Optumu ,
Diva Claud .se mai bate
r nepotd ,

§i subt arme cdclu moral. 4.

Santul Stefan, prii.predintti,

Pe Romani cat t a supus t
Pipai ua influintd
A bisericei Apus.

Cu! Romani ce ae 'nchinard

Misionarului Stapand ,
La noblete se 'ndltard
ca Beryl r6manti...
 EPOOA GLORIOASA
J15
Dar acesta preferintli
A credintel de Apus3
Pe pop6re 'n neputintl
§i in certurI le-a adusii..)

Nisce 6spl apol venirl.

oTransilvania 'I priimi
,Ca pe 6spl, El se lipira
Ct indigenil a till.

Kcordatu-li-s'a dreptul ,
De la regil ce §cutia ;
El puindu-se cu peptul
Cet t tirguri, pliment ia.
Ling& din§i indigenil
Au remas ca suferiti;
RomAnimea §i s'atenii
cu, durere stint striviti 1 --p

,De atqncia tot inteuna

Paminteni ail protestatt ,
§i 'n revolte tot-d'auna
,Yratescu sange s'a varsatil.

Ungurl, Sassil se acerda

Pe sitteapt a fereca ;
Fedi eI legi §i punt pe r6ta
Pe cei capi ce protesta.
116 A LUI TELMA/ VITEAZUL.

Anton Magnu si consotiT f5,

Cap! Romanilor sculacr,
Si cu Dozsa, s'ar'i dat mortil,
Cum mai barbard torturattr.

Sigismundul ochii face

Ca si cum s'ar clestepta
Dintr'un visit teribilit ; tace, .---
El conclusiA astepta_

Fruntea-T e posomorltd,
Ca un omit nemultiAmit,
Aspru la Bogdan se uitA
Pupil 4' iarttsT 'adormit,

Dar infipt Bogdan IT spuse

Suferintele, torturT,
Ce RomAnilor se puce :
Teapa, streangul, roc!, t36curI4..

Din acea lmpregiurare

2 Romanimea s' a ranit,
Ati trecut peste hotare,
Subt alp Damn! s'ati reunit...

State nuol constituirA

Asti vitecti, vitecli Roman!,
ET cu peptu lor eprirA
nRoiul barbard de pagAnT...
 EPOCA OLOR10A8A
117

,A1 Ungaril liuniade,

bAcel rege laudat ,
,Consangean fu cum se cade
,Din tulpina ce '1 a (lat...

"inteui lupta desperate{ ,

D Ca §i aclI cu Turd, cum vecll,
Cre§tinimea fu. scapata
nPrin Romani eel vitec11.41

,Cand a slis §i Matla creclul,

,Batand Turcii prin Romani%
Ca selbateca Paul Chinezul 2)
2 Mann came de paganu...

,FArli Roman! Semiluna

Locul Cruel am fi phut,
,Fars Roman! tot-d'auna
Popull mar! ar' fi cliclut.

Dar un pica de simpatie

X Pentru Roman! A avet1,1
,Pentru multa -! barbatie,
Pentru fapte ce vedect I

Sigismundul se de§teapta,
Ii paruse ca visa,
CO. Targoviccea l'a§teapti
Pentru lauri ce 'I da.
rig A 1,12 MICIIM VITEAZUL.

Pe Bogdan ti '1 mat tntreaba i

Heil Imi spline de femel 1
Filca to c6 attita grab&
,S'a Mut cu Turcit let?

-- a Film mea e ca §i mine,

Bogdan Oise; not avernu
U it vointit pentru bine,
) Viitora la popult vremd1...

,,$i ,apoi el ea trkesee

'Pentr' an june, cum apusei;
10 R adu juneIt o iubesce,
E-a lug' viatt, viata al
aMichai Voda 41 trimise
,L' al Germanil 4mp6rat,
Aced june Implinise
Cate sarcine I s'a dat.

,Chiar V a vostra Insotire

El a frate-sh veni,
11 Salutail de fericire
Pentru Domnul set vorbi.

Toti Romfinii, tots Ii scie

E un Angel de om bunt ;
,A cerut pe a mea fife,
,Dupre lege BA ''Y cununt, --
 kPOOA GLORIont
119
Multa pedica ne fuse
,,Ast resbel mahometan,
,La dorilqa ce avuse
June le, d'acum un ana,

El pe Domnul sell si Teara

1,0 servesce de atunci,
Tata lama, OM Ora
S'a luptat mereli cu Tura

Panica ce §' alts data,

De barbare navalid,
DA coprins pe lumea tots,
§' a dat grosnici sguduid 1.

A chemat pe tog la arme,

,,Pefle chiar si pe femel,
Ca sa 'nsufle, sa intearme
"Cre§tinescile ideT.

Tog Crevini 'n Cruciata

S'ad armat pentru pligb,ni,
§i ua fiica §i un Wit
Sa ajute pe RomanL

Tata dar ca ce iubire

P' ,Augusta a 'nflacarat 1..
Sigismundul nesimcire
L'aste yorbe arAtat.
 A LUI MICHAI NITEAZUL.
120

Mal pe urma 1e IT vine

Omuletul rasufland
Aroma vedea, el bine 1 bine 1..
VomA vedea la tote 'n rand. 1

Bogdan ins/ II cunOsce,

L'intelege, Tice des :
la aminte Inc6ce ;
,,FA dreptate mai ales 1.

Sigismundu colea Oise:

- - Destinate de popora
De la cer find prescrise ,
PopulT porta crucea lord.

Prescript gintele nu are!..

A i.spuns Bogdan d'a drepto,
Dreptu est6 al celul tare
nCe '1 apara Cu peptil 1..

Astfel et din cattaturA

Aprinseser' un vulcan ,
i 'nteui disputa caclura ,
Cu tot pasul lul Bogdan.

DetunarI atuncl de arms

Ce 'mpregiurti s'a audit,
Da in tabard alarms
La Urgovisce sub zidtl,
 1110CA G1.01116SA 121

Sigismundu e 'n piciore ;

Michas VodI mat de§teptd ,
Litre Oste veghetOre
SO, 'martial cu focu 'n peptil....

Bogdan Ina se patrunde

Din catreu a resunat
Detuari care respunde
Lungind echo 'u dep6rtat, I

Se intinde u'a padure

Pe un loch monastirescil
Ea protege loviture
De ntamici and se 'nOlnescl

Doi haspi Ca sa se latl

Lodi mai bun nu convenia.
Fruntea unlit e legata
Pentrtl ul plaga ce avea.

P1 é aprin§1 §i multii int

radversarii c1116,reti:
Unul Turd ,cu gre-armg.turA,
Altul Cre§tin din btLieti

Celui Cre§tin sAngereacla

Fruntea-I , Turcul e turbt., -,
Am'endol se inibr6,ti§eaclti
Cu isbiri de 81)41240g.
 A LUI MICHAIVITEAZUL
122

Lancea Turcul. §'o repede

D'a'l stritpunge ca pe citini,
June le minut nu perde
i I o apucg, cu tail maini.

Incle§tati eT tot se bate ,

Se impingg §i se lovescg ;
A for acme descgrcate
La nimicrt nu folosescg.

In curend era srt cacIA

Cel mai slab la uu asaltti ;
In curend era sA ve06
Until madea celuilaltg. -.---

Bogdan pinten' atunci calul

D'ai ajunge mai curendg.
Sigismundul urcg malul
Derabovitei ca aT seT randil. -.--

Ce uimire? ce mirare
Pe Bogdan ki luptAtori?
Cuuoscu pe fie care
P'amentl0 gladiatori. E

Renegatul Michnea fuse

Turcul care se lupta;
Pe Cretin it cunoscuse,
Tocmai Radii ce '1 cAuia.
 EPOCA GLORLOASA i23
Blestemat spion §'aicia ?.,
Staff acum c to glsesct !
StrigA Bogdan , pen' aicia
Ti a lost vacul teu drAcescd !

Atunc Michnea sand se vede-

De mat mulp amenintatt ,
Mad, cunosce cA va perde.
On ce chip de c4tigatu ,

D'adversart 'se degageaclit

Ce la luptit 11 Iinea
Nici pe Diavoln sIt'.l vede
§i nict truce a 's1 facea.

Peri Michnea ha naluca. --

Radul Did c'ar fi pututt
Cu neamicul set -s'o duct.
De dureri fiind bAtutt.

Bogdan 3 fiule I IL Slice t

D 0 minune I Dumneclen I
D'unde vii peat aice ?
Estt rAnit §i forte red.

Fiica-mi , spune uncle este ?

Prin tot loci A am cAutat ?
Pott sA dal R buns. veste
Unut tats Intristatt ?
124 A Ltd MIOHA! VITBAZUL.

Ohl da, dal respunde Radul,

La un Wait de 'maid pe plait,
De eAt prinsi la 'mpOratul
NecreOin, sclavt, 'n serail

--1 ,,Cine 6re lini cuteaclit

Cu acest &Ida? Bogdan strigA.
-- Michea ! Radu repeteacli,
Cel ce patiia '§1. tradi.

aDaca et. nu lilam de scire,

Prisoner it acorn era. '-r
Fiica ml? o I nefericire 1
Bogdan tatal murmura.

i atuncl cu 'mbrati§are
Parintesce l'a 'prilmit,
Ii dA dulce grutare
Cit de bine '1 a grtsit.

-- Care ? car; a montistire

;Uncle fiica-ml se rPnbri ?
Radule, de, fericire
Nu scitt cum a v multiami,

Intrebi Bogdan pe june

Care sta ca ametitli.
Citte una una spune
Radul tote a a pAtittil
 LPOCA GLORXOSA
1215

13ogdan plin de nerAbdare

L' ascultA, se bucura;
§i 'ncurind 0 de plecare
Pe dol caT incalica.

piva, *tea tot suirit

Drumu 'n sus p' un plaid vecind.
P' Augusta o gAsira
BravA, santA 'n loc cretin...

Pentru tat si cu fiielt

§i cu Rada al lug fit,
Monastirea se redicA
Pen' la cert de bucuril.

§' Augusta ca ud, &ire,

Erdina de princip,
Ca un crin involt la sere;
Rumenela p' al et chip, 6

Pre seninl, inim6sA,

La ea Radul cft privi,
'0 gAsesce maT fruniesa,
Mai frumesa d'a-o kubi...

Dumnecled ne tie seamd !

A clis Ducele drighn e;
Plecamd flu me, ne chiamA
IVIare luptA cu cliqmand.
 A LErldlORAT vrrEA.zin..
20D

Nu nil al spur cu deamenuntul

Ca sit sciti cer s'a urmat,
Bat61 crucea §i mormintul
Pe acel ce va trAdat 1

§i Bogdan ce tati 'I dice

Tinerei 7nsurlitel,
Prd iubite sale fiice
Intrebitrl Mau §i el.

,Ce sit ma! vorbinai 0! tats !

1,De acele co a trecut 2
SA vecll astii-01, ce ne-a§teapta
Lucru trist $i neplitcut !...

Radu WI Bogdan respunde r

Crecurl fruntea lui feceud,
, Ce fel, fide? §i unde 2
Intrebit Bogdan curend.

1,,T6tA, u6ptea , Radul spune ,

,Vodlt 'n gendurl se prettmllla ,
,N'a 'nchis ochil ca minune ,
,POn$ 'n chug, 'utergu umbla.

Augusta : ,Ce (A ? 0 eLP

Mal cur16§11% a 'ntrebat3
I.-, ',NU cum-va se ceareuA dike
Dievoleasck pentru $tat ?;4
 EPOOA GLORIOASA
201

Bogdan slice : se clocesce

,Complot , r6srairitti , jeaftt ?
brit* ce-va uneltesce
Al du§manului tarafft ?..

Tocm' ask , Radii! urme0A ,

Vodg NA le-a aflat.
N'a vrut vorbelor sA creaOlt
SA nu fie In§elat.

Domnul SA se °ncredintesle
CerceteaslA s'afle totti;
Pune 6men1 sit vegliesle
,Urntirina acest complottt.

,llei I Wets , asta sung

Ca complotul cu Charvat ,
, Cu boiltriT ImpreunIt
, Cari voda '1 a ertat.

-k ,Toed a§a: s'acuma -esto,

,Cu aceia tntele0 I ''''.
g Si rAsufle fArlt veste j

,Cu plAtitl 4--- en 6menl dreot ..

--, Drace I Dracei Bogdan frinttt

NecAzit, Infuriata,
,Mergit la Vali incredint
SA trag 6stea la palattt
 A laILMICHAS VITEAZUL,
20D

Nu ml al spus cu dearneuuntul
Ca sit acid cev s'a urmAt,
Bate Crucea fii mormiutul
Pe acel ce va tridat IL

Si .Bogdam ce tatA 'I dice

Tinerei ?nsurAtei,
Pre iubitel sale fiice
IntrebArl fAcu §i el.

, Ce s1 mal vorbirati 01 tam

-;,De acele ce a trecut 2
SA ved1 astA-01, ce ne-a§teaptA
Lucru trist §1 neplAcut l,,

Radu WI Bogdan respunde r

CrecurI fruntea lui Wend,
..-ro Ce fel, fiule? §i uude ?
IntrebA Bogdan curend.

10T6ta, u6ptea , Radul spune

WA 'n &dud se preOnallla ,
N'a 'nchia ochil ca miqune I
.P6n$ 'n (Pug, 'otergil umbla

Augusta : .Ce A ? 0 .e.Lp

Mal curlesti a 'ntrebat,
b No eum-va se cearc'ua chide
Dievoleascli pentru $tat VI
 EPOOA GLORIOASA
201

Bogdan dice : se clocesce

Complot , rdsmiritd , jeaftt ?
larA0 ce-va uneltesce
Al du§manuluI taraftt ?..

Tocm' a§a , ambit' urmedd ,

Vodd ins l le-a silk
N'a vrut vorbelor sit creadd
SA nu fie t4elat.

Donmul SA se 'neredintede
Cerceteadd s'afle tad;
Pune 6menl sA veghede
UrmArina nest complottl.

Hei ! Mete , asta sund

Ca complotul en Chorvat ,
Cu boittriT Impreund
Carl von, 1 a ertat. ---

,Tocrif a§a: eacuma este',

Cu aceia Intele§1 f '.-
Sit resufle fitri veste ;
Cu pldtiti ,-- cu 6meni dreot..

--, Drace t Dracei Bogdan frinttt

Necitzit, Infuriath,
,Merge la Vodd Incredinca
Si trag osteaola palattt.
 A LU1 MICIIAI ITITEAZUL.
130

Iata-1 dar la peptd Cre§tinil

Cu Osmani 'ncitiratl!
Pe Tergovisce Romknii
Se arund 'nfuriatl...

Principil se duct 'nainte,

Credo momentul favoritt. --
PregAtie de focd s' aprinde
Peste §anturi asverlitt.

Michal Domnul, despr ut. parte

Fortereta 'n fas bAtea,
D' adversarl, nude '1 desparte
Un rid lute cc curgea.

De la vale ArdeleniT
Ca st, intre se sileat,
Si Rent cu Moldovenil
Tete fortele §T puneat.

Capitala 'ncongiuratit
IIn lagunt avend secret,
UA spelund 'ntunecata
Din ora§t In mung da drept,

Monlistid la capet leagk

Prin profunde ree§iri ;
La speluncA Turd aleargft
SA a' ajute la esirT.
 EPOCA GLORII5SA
131

Dar d' afara se observA

A le Turcilor miscArY,
*i ostirea de reservA
If is 'LI genA d' a cAlltri...

FocU orasu 'ntregt Incinge,

Arde, fumegA plesnind ;
Turcli se luptti de a '1 stinge
Cu grAmeylile venind.

Desperati pe parapete
Neamiculuk tint peptt ;
Ca din cer plouind rachete
Peste dlnsi veniad dreptil.

Murk utt &aril, lAtitii,

Case cu 'nvelisti didea ,
Canonada pre iutita
Din afarA le-aprindea.

De asalta, vulcan, crestine

Pregatiri irumpti mAretD,
Cu scArk, !Arne sl machine
Alergu ostile 'ndrAsnettl.

Dad asaltt Crestini tare

Peste santil, pe murk s'a 'ntins ;
A desordinek suflare
Garnisona a coprins...
 A tul ?mug VITRAZUL.
132

Crucea, Sainte is locul

Semilunel pe ora§4
N'o atinge pe ea foculi
Nid. Q Burp/.. cineva§1...

Comandantil d' apftare

Si cu Pasa for Ali,
Chiatra, strigli 'n desperare
Pe spiirTatil Osmanli.

Cu Profetul sa 'I ridice,

Il congiura d' itjutort,
Paradisul le predice
Ca si jie randu lord,

belt nu; Eict stit chetu4ril

Garnisdna a lupta ;
Ca si valurile marl'
La asaltt Cre§tinI urca.

Cea din urmit desperare

Cu macelul ce dedea,
Cea din ma, detunare
Fu castelul ce cadea.

Sute gull de focuri bates,

De uhdatI 'n parapetti
Und6 ascun0 sta in tetate
Ali. Hasan §i Mebunet,,,
 EPOOA GLORIoSA
i 33

Tremura din temelie

Edificin acel grosti,
Cade parti din 2idltrie
Cu an urltt fiorosti.

EsplosTune face mare

Magasine le- arclend,
Last': tote 'n sfarimare,
Stand pe 'ncongiurati cliclend.

*i atm Oat silinta

Garnisonei e 'n de§ertd,
Plini de gr6za, §1 credinta
Musulmani atunci perdu.

Ma striviti cu durere,
Pe pament, prin focti teretI,
Gracie la cre§tinti cere
A nu fi macelariti, ..

Iar Tergoviscea ruinata, 1)

Portile tji le-a deschis,
Sangeranda, incendiati
Cat nu este de descris.

Sus crestinele drapele

A le celor natiunT 1
Predat Turd! zacherele,
Arme, tuned, muniVunl...
 12i AL Ul MORAL V1TEAZUL.

Sus stindardele yomanel

Pe cetIti, pe dome 'n suet!
In sus lama, ce r6m6,ne
A luT Michal mai presusfi!!.

1111

NOTE LA GINTUL AL NOULEA.

1) Fortereta Tergoviscel, cu fortificatil de lemne, ce

Turcil construiserti , spre a se putea apara In contra
Cre§tinilor, fu luta de Michal :,:i puterile ce veniseril
In ajutoru-1, la 18 Octombre 1394.
 X.

De Crestini cetatea !data,

In Mantra respandea
Buciumarile d'armatt ,
i desordinea Wee.

Musulmanif se Inchini
PrisoneriT la Crestind:
E1 sorbeat din cupa phut
Cu amar §i cu venint.

Principir s'alegt cartierul. --rf

Ali Pap , Sind prins ,
Aruncli din ming feral
Ca un omit ce este 'nvinstt.

Perclend Turcti a sa trufie,

Una Cretin se Ora ;
Din crestina datorie
Ajutorti clement spera.
 A Lin M I CHAT V1 EAZUL.
136

Cel puffin compatimire

La ult Sortk a§a de plias ;
Principi inteui unire
Mina lul Ali ad grins.

Duct di a§a rairinimie

Michai , Batori , Risvan ,
Chiar Bogdan Ati a sa file
L' intrebari de Sinan ;

De campania aceasta
Si de on ce plan Mout.
Ali trista , to starea asta,
Spuse total ce a sciut.

Ca 'n Moldova un Movili

Cu Polonil a intrat ,
S'a urcat pe tron in sill ,
Si cu Turd e aliatd. 1)

De- la (nasal ajut6te

La Tergovi§ce si)era,
Peutru lupta iiit6re
CAM Cre§tini o !Itcongiur a,

Mayan 'ati, pal ea seam&

Tronul sea ca '1 tea ,ripit
Pe Movilli it blesteami
Ca p'un triditor4 cumplitt,
 tPOCA GLORTOVIA
37

Batori venind '1 sterge

Promicend11-1 ajutorti ,
In Moldova di va merge
-Si dea jos p6. usurpatord.

Ali spuse We aflase ;

CA si Mihnea cum lucra
Cu boitiriT , complotase
Pe Michal a r6sturna. --'41

Radu druT sAngereacI6,

Plaga sa maT de curend ,
Atunti ptirea di thrbea0 1
De la Michnea suferind,

Rtilor pe Michneai '1 dase,

L' al SatandT Negru fit ,
Si Bogdan dar se jurase
St, '1 jupoie chiar do viii.

Auguste! pre iubita

,
Fiica nobilul Criqan /
S'a lu! Radu Impelita4
Bitu peptu-1 de Went;

Lengli principi, generesk

Ea c'un ochitt de vulturelfl,
Privea starea sangerosi
Une! cetAti In macelfi.
 A LUI Bitola! VITEIAZEL,
188
In mficeluri si 'n durere
Eroismu-k s'a ntiscut 1

Pentru pinta sa plitcere

Ca sit porta arme , acut4 ;

C'uit tunicit d'alba led, ,

Romitneseti alesul portu ,
Purttind spadit si pe ratan&
Cu muscheta se 'n acordu. ,

Cillaria asa dty bine

Ca cel mal bun cavaleru i
Mngele A curgea prin vine
Jute ca un focil pe cer4.

()chit fulgerel revarsit ,

Mintea el purtand cununl ,
Vanitatea 'n ea nu varsii
Vinovate pasiunt

Geniul Daciel crestine

S'ar fi (Ps c1 este ea,
Cu armatele strAine
Care 'n lupt6. le 'nsopa. r--

Pentru patrie , credinta ,,

§i feciOrel6 all luptat ,
De romba essistinp.
Bra01, sufletul §'a4 dat.
 EPOCA OLORIOASA
-139

0 ! Michel I ra ce bravurit I
Uude iastiqi timpT areq
De yirtute ce caldurA,
Pe gomanele femeTt?

Un asemeneo essemplu
A dat mama lui, Stefan,
Care a insuflat din temply
Vitezg la Moldoyeanu.m.

Augusta in pugetare,
Pentru yitezi cavaler,T,
Spero a da liberare
La cresting prisoueri ;

Cel ce cu armele in m(ink

Intr'ua cursa ail cli,clut ,
Si 1i patria remitutt
Suferinta au yeslut.

Cugeta Augusta forte

IarasT armel4 a lua bs
Sar pe vigil, , sail pe m6rte
Pe ceT prinsT a liberai

Radule ? to suferl tare ?

Sangele cum curge, iti
De la frunte ? cliutare
E nevoe d'a avea ?
 £LUI MICH Al VITEAZUL.
140

A Os Bogdan clitre Radul

Plaga4 en 'n ,$tergar legand ;
Alt-fel voinicA ca §i bradul,
Spnosfi , brate tan avend.

El respunde : pict de singi

Rene dud In vine-mT simtii,
De atata 'nu voit plane,
Niel copil sant ca sit minta.

inainte, fratt, en bine!

E de lucru 'n Bucuresci,
Si la Giurgiii adT orl mAine,
§i pe malurlle turcescr !..

no I pe Michnea acIA-ml Sante!

vise Al .ealoinfirescil,
Sate me inghite fu pltmente
Neputend si '1 inaT gilsektl!

Cod al Michnea multe rele

,Tot-d'auna ne a %cut,
SA 'I plAtescil dar pentru ele
D Cilt6 avemil de desfAcut...

Principi, In astA stare

ReunitI pentru luctitrI,
LuT All (IA ascultare
L' a le Id soliciarL
 EPOCA GLORIOASA
141

Chiar §i '1 plange despre SOrte,

Ind captiv el 11 OA i
Ii promite pen' la morte
Tratament bland §i cre§tinti.

Cat osta§il resuflari

In Tergovisce as §esilut ,
Prin§ii Turd se redicark
Peste hotar I as trecut.

Monastirile primira
Pe ranicl §i pe bolnavl,
Ajut6re °feria
Pentru dmeni cel slab!.

Pentru !mil, dupl credinti,

Dat-an tribut pe pamentU,
§'a temieI preferinp,
Arse la top pe mormintu.

Precum sufletul impinge

Gondurile pen' la mu;
Precum inima In singe
Bate 'n pepturl care sperti;

Precum fulgerul strabate

Spaciul nemarginitti ,
De sperante adeverate
E Romanul ocolitd.
 A LOT 1.11CITAY VITEAZTJL.
142

Asa dar In frunte inetge?

La victorie semetu !
El, Romania 'bare 'sterge
Do lin patrii, 'ndrasnetfi.

Michal Domnul e fn &mite,

Cu armatele pleand
Din Tdrgovisce, sit 'nfrunte
Curse le, pe itirci Wand,

El ce cugetA a Ted
Limpeff a o vedea,
Si alunge acea fear&
Ce nenvinsi se credea ;

Chiar §i riume A n'au46.

De acel nkunicli espert,
Ca si urma sit §1 ascun0
In al Asie deserth;

Face a suna trompete,

Ca si ventul resunand,
Bucurescil sit '1 astepte
IargsT Iiberil remiln6ncl.

Curserli turn curgll sirdie

De pe mung dare campil,
i clOura WI ca, pldie
Pe spArIatil Osman1M
 XPOCA GLORIOASA
(43

Dar Sinan ice iBucuresci1

Tinea, Giurgiu 'n ghiara sa;
Monastirea VacArescil,
Rady Vag 11 !Dina ;

Si la vale multe sate

Cu Wirt A ocupatil ;
Prin a Giurgiulul cetate,
D6 nit flotila ranfortatil ;

BucuresciT pArAsesce
Cum Telgoviscea pAciti ;
Friguri, frigurl 4 &Hee
Peutru cite le yeclu..,

Trupele Crestine darn

Leng4 Bucurescl pprescit, 7-
Inlauntru nu intrarga,
De vre u4 curs se ferescti.

Nadu Vodg prin minare

Arse 'n foal,. se risipi;
Esploslunea Rfectti n'are
Cod Crestinl o ocoli,

S' audit atund departe

Mare urlet4 unAtorti; .
S'a veclut de ceea parte
SburAnd mele 19 nuorn.
 A LC If hilatiAl VITtAMIL.
i44
Fratilor I §i mai 'nainte
Pe Sinan si navAlimit!..
piceati trupele ferbinte,
Liberi, bravi sa ne f limit.

0§tile se duct la vale ;

In falange se desfact
Cu energie pe tale
i 'n eolone de atact ;

Si cii asemenea iutiall

Cdt n'ar crede cine-va;
Ca un let fitra 'ndoialg
Care prada l§T data.

Cittre Giurgiu o ! minune !

Un convoilt venia turcescfi ,
Cara cu provisiune
De ascheri se Insotesct,

Mai aveait un deal s urce ,

Apoi I/I de scoborit
Pent child era s'apuce
Uncle oste - a tabarlt:

Dorobantii s'aventarit
Si atace ast convoi ,
Iute el se 'nctirari
i luara earl, bol...
 EPOCA GLORIOSA
145

Mal In centru peptul pune ,

Se repedil din cavalerl ;
Tot In rand cu provisTune
Mergeml cre§tinT prisoner!.

Aci, Radule, pe din§i 1"

Augusta a strigat.
Ca ill acuila intrin§i,
De Turd rindurl el strabatt.

Augusta inainte ,
Ca §i fulgerul pe mtiri;
Dupit dinsa ma! ardinte
Bogdan, Radu d' a War!,

Apucar' IA furi6s1
Lupti peptil cu ianiceri,
C' IA calcare vifor6s1
D'a opri pe prisoner!.

Lovescii eT, se hill, impumna,

Sparge-un rand puma! de cat,
Mil! r5stornit §1 sugrumi
Neamicul stills de gottl.

Stint acestia eel de frunte

Si vitecli dintre Cre§tinY,
Ce plecasera din munte
Cu aventu, cu curajti plin! ,
5
 A Lill hilCHAI VITEAAJL,
146

Seoul, Nemtl si Romanime,

,Lenga junele emu ;
Radul a condus multime,
Qomandatl de omul nuot ;

Strecuratu-s'a cu dingi
Atunci chiar Vistigrul Dana,
Care 'I duse ca pe dingi
Drept in cursti pentru bunt. -

Ce de lacriml bucurie
Pentrti bietii intristatT !
Mud scripara din sclavie, 2)
Prin Augusta ajutatil

Lovitura fuse lute ;

Cavaleril se gritbiati ;
Pratt pe Irate ca s'ajute,
Prisoneril inimT iati.

Pun el mftna p' a Ie arme

A le Turcilor cticlutT ;
Pun el peptul s1 inticarme
Pe eel 'prisonerT Tamp ;

Ca uli undi peste unde

Peste victims Odic*,
Prisoneril le respunde
Clind se vedti prin el sclipatt,
 EPOCA GLORIOSA
147

Angel Serafin s' aratA

Eroina cum 'ajunsil :
Prin ea sorele Matti
*i In temnite-a patruns.

Contingentul, Turcif care

La Tergovisce s'ad prinsd,
All fost cei ce prin tridare
Cursa la Cre§tinf a 'nuns.

Dar aceasta hartuialA,

Litre dealud spre FrittescY,
E 'nceput Ara 'ndoialA
Celor fapte urii§esci.

Ostea cre§tinesa vine

Scoborat4 de pe dealti ;
Musulmanil peptu 'f tine
Leng6, Giurgiu §i pe maid.

5*
 NOTE LA CANTUL AL VECELEA.

1) to timp cand Rasvan se afla in campanie in Tera-

Romandsca, se formase nit partita in Moldova. Zamoischi,
cancelerul regelui Polonii, ocupi Ora cu Poloni. Tru
pele ce Rasvan 16 a fost Ilisat de observatie in diferite
puncturi a le terel, se retraseserti. Boiari alesera Domn
pe Ieremia Movila. Zamoischi §i scrisese lui Sinan de-
spre nuoul Donne' in Moldova...

2) Armatele Crestine prinsera, lengli Giurgiu, u'a sunlit

de prisoner! cacluti la Turd dintr' a! for pe car! 11
lui Inapol , precum §i O. multime de bagage.
 XI

Aurora fad, aprinde

Ar Maud mareti! pa§1 ;
Ea suride mal 'nainte
Bravilor to camp ostasT.

Pe un brat1 al ape! care

Curge 'n valuri rM spumand ,
Peste Giurgiu ea apare :
Giurgiu de o§tirT gemend.

Intrepidul Sinan scie

Pe Michel In faca sal
El cunosce §'utt alio-
Din bravura ce purta.

Iute-ua punte construesce

Care fermi! legs 'n lock
Peste punctul ce domnesce
Fortereta din micllocti.
 A LIII MICRA! TITEAZTIL.
150

Se asigurli din spate ,

Prin al Dunarel recursu ,
Cind neamicul va striibate
Peste 6stea cea din susli.

Ager Michel impres6ra

Giurgiul cu tot a a gasit ,
ySicu Turcii se m6s6ra
In tot locul nelipsit.

Turcii 'I °punt resistinta

La al foculd semnal ;
A Vizirului fillip.
Trecu puntea peste main. --

Capul punteI baricade

§i cu trupe 11 pazia ,
Cara Olt cu la* legate,
b tre anduri se 'ntesea.

Citadela acea tare ,

Fortu 'n insula, roman;
Veniati vase despre mare
Protegend pe Musulman.

Fortereta Mamma
Puntea , insule legend ,
Brat puternic pentru armata
De la Dunare Wend.
 TOPOCA OLORIoSA
1U.

Pelle Batori sit vie

Ce 'nd6rAt s'a fost luptat ,
XichaT dett IA bIttilie,
Pen6 'n Giurgiu 'naintat?,

§i aprepe ca trel Mile

Generals lupt' a 'ntins ;
PrAcIT de arme si camile
AT lul Michel at coprins.

Lenga Giurgiu 'n sus pe malurY,

Prindli un lock RomAnd crunp :
El domint peste valur1
Fortul , insula §i punp.

Ct Aurora pen6 'n 4iu5.

Musulmanil podgy umpleati ,
Repeclip ca dinteut pink ,
Peste Duntre treceati.

Desperarea cea amar1

Se desemnit 'n ei ca morp ;
CAnd orasul desertara
inteut nopte s'ail dus top...

MichaT dark isbutesce ,

CITA §1 Baton a sosit ,
Predomint, §i lovesce
Osman pasul de dosit...
 A LTJ1 BLIOHAf VITEAZITL.
154

Chiar §i vasele armate,

Pentru Turd de ajutord ,
Sant ajuuse , sfgramate
De un focd sfit§iitord.

Astfel MichaI de pe malty!

Fortereta domina ;
El cufunda puntea 'n valurY
§i pre insult detuna.

Bate puntea drept In cloud

Pe cand Turci 'n .jos trecea ;

Desvalind ill lung nuou6

La mormint 11 §1 ducea.

Cu un tipetti 9'ul strigare

A acelor tnecatl ,
Cat e Dungrea de mare ,
Sant In valurY aruncall.

Red lul Sigismundu '1 pare

Pentru timpul cel perdut ,
Ca Sinan cu Este mare
Peste Dungre-a trecut.

CocY §i gloria fa1m6sa

Sigismundul o perdea ,
Prin a fugg ru§in6s1
Uncle Sinan s'ascundea.
 EPOOA GLORIOASA
153

Giurgiul devastat de mnite

LoviturT co a suferit /
De bAtAile trecute ,
Sta raine grAmadit ...

Dar o§tiKile crectine

Nu '1 puturt ocupa,
Ceci cetatea focurl tine,
Bateriile ploua.

Turcii insula cea mare

De la Giurgiu at umplut ;
Fact cu muget aclamare,
Strigu ; Alah I Alah I pe prunt...

Citadela construita
De Romani eel vitt*,
Mai tarditi reconstruitit
De miestrii Genoveill :

Posigune, turnuri, trap

Mud de petrA, bateriY ; --i
In at Dunitril curs face '
Mare-obstaclu 'n lAttlit -r-

Garnisbna-1 de opt -cute

Ianiceri ci bine armatT,
Stint in stare sit se lupte,
Pen' la unul devotatt
 A Lux WOW VITEAZUL.
154

Dar Michal o tot lovesce

Cu granate peste tot ;
Pe Sinan Vizir silesce
De a trece apa 'n notd.

Sinan lasg 'n citadela

Pe un Agd, comandantd;
Trece 'D insuld pe schela
Pante capul cell-laltd.

Batori se pane 'n fate,

timple eimpul martiald ;
Cu putere, cu via
Bate Dungrea din maid.

Forterefa de departe
Intr'un find o-a. bombardat ,
Chiar cu tunurile o arde
Din Tergovisce 0 a luat...

La cetate se vbiluse
0 spgrtura cam in peptd,
D' a le bombe ce cause
Ca ug grinding §1 dreptil.

Unguri! WA ritbdare
Se grabescd a da asaltd ;
El s' anima cu 'nfocare
Peste fortul acel 'Ina. .
 EPOCA GLORIOA$A
156
Renumig vIrtosT Wane,
Spre asalt un pas ducend,
LeugA cete,italiane ,
41 batil pinteniT c AlcAnd.

Puntea thntl de vase prinse,

Bra01 DunAriT unind,
Ajuta colene stthnse
La spArtuth nAvillind.

Sub lovirile pre multe

.

Ce cetatea repetlia,
El atacit Wend frunte
§i curagiul i 'ncAlilia.

Ca LA apA turburati
Furled& s'arunca ,
El strigand cu top ta-datA
Incept murI a scalada.

Dath furia musulmanA,

Desperarea 1' asa locd,
DA puterT la garnisdnA
§' o aprinde mal de bd.

incifiratl cu 'n ferbintare,

Dup' uA luptA, Maghiarl stint
ImbrancitT, bAtuti pre tare ,
Morti In sange frap !Asap&
156 A WI micimi VITEAZtrt.

Garnis6na 11 silesce
Spate le a at intorsd,
Si Maghiaril plirlsesce
Locul lupteT singerost...

Generost Pico lomini,

Cand ve0 ce s'a 'ntemplatt,
Pentra luptAtori Crestini
E atins, e revoltatil.

Cl artilerie sub mink

Spre cetate o 'ndrepti;
Cl ajutor la indeminA
Pentru MaghiarI alergA.

Iar concursul este mare

Ce RominiT Pat adus ;
Cu ma! multA 'nver§unare
Bombarda fortul de Bast.

Si din insula vecina

Lovesct Turd! p' adversari ;
TOtA tabAra cretin
Pune pept pentru Maghiari.

Incurend dar citadels

Munitlune a sleitt,
Incurend in timpt acela
Focurile s'a riiritt.
 ;COCA 01,011165A
157.

Si cu petre incepurA
MusulmanT a arum;
Precit timp et se ve4ur5,
CA neamicul il calm

De la insult inteul nepte

Muniliune a primit,
Citadela iara§T p6te
SA se lupte dia granit.

Dar Maghiarii s se spele

De ru§ine .,. afrontu lorg,
Inc' nAdatl de pe schele
Spre cetate-a merge vorti.

Iar Skull frap de singe

Cu MaghiariT , se opunti,
ET cetatea vor a strange:
Pentru 'n mit asalt s' adunit

Drept , spArtura se marise

Dup' atitea bombardari ,
Adversarii §'qelise
Feria de resbuniiri.

*i Skull WI aventul
inarmaci pene la ding ,
La cetate mergil ca ventul,
Si ngero§1 §i pre ferbinp.
 A LIM Id1CHAI V1TEAZUL.
158-

and ajuns-ati la spitrtura

Fortereter sfint oprici;
§oviiescii sub lovitura
Garnis6nel ca uirniti.

Mortea cautA se, 'nfrunte ,

De cadavre ne-avend loch ,
Inlauntru a prttrunde
Se lupt , se lupt plinI de foce.

GrttraltditT in loc 44 tine

Forte Turci! viguro0 ,
Veda atunci Secui1 bine
Cine sfint victorio0.

Randu 'nt11 cadli itnnatate ;

Creeri de fray! stropea
Pe acel de pe la spate
Cari fruntea 40 stergea.

Asudarit, de turbare ,

Inainte graroaditi;
Dar curind, In astit stare,
InapoT se 'ntorne silip.

Trage atunci Picolomini

Spada sa. Pe ItalienT
IT aventa , ca Cre§tini
SA ajute p'Ardelea
 EPOOA GLORIOABA
159

Se arund si cel ea sange

Al Ita lii soldati;
Dad asalt spre a Infringe
Forts celor asaltgl.

Sumetd umerd pun ca frail

Peste eel ca 4p parsed:
Stria amenintti soldatil
Si 'ntregi randurI se sfersescil.

insti chiar s' Italiani!

Cu Semi stall pe locd ,
Le rdspunde Musulmanil
Fulgerandu-4 Inteun fried.

-Acum eel din suferintd

Can fost -ati prisonerl,
Isi ardtd recunoscinta
CAtre crestin1 cavalerl.

Man for venia acuma

La al fortuluY asaltd ;
inspiratl stint tot-d'auna
De an simciment inaltd D

Lengi acuila mireata

Irma un Angel luptAtorti ;
Simtd uA aripi 'ndrAsneatit
Care (IA la gloril short;
161:1 A bUr Isamu! vrrEAZUL.

Lena Michal Domnul mare

Cel ce fain' a 'nsufletit ,
Prin a carui combinare
Succesfi falnicil a 'nsotit ,

Ascultand d'a sa vointa ,

Si de ordini ascultand
Patria din suferinta
,,
Fruntea prin el redicand ;

A lul Radu sod, , frate ,

Angel , logodita sa ,
Cu ochl dulci, en sin ce bate ,
Jos Romanul nu. rasa:,

inainte !..4 acum vorbesce

Celor de ea animati ,
. inainte ea pornesce
Cu Romani infiacaratl ;

fnainte ! dinteuit undil

Neamicul a sdrobi! .
Fara unul sa respunda
To Cu inima vorbi. ,--f

Arma duce fie care

Transilvan In mina sa.
Augusta c'ull chemare
Locul luptel It arata.
 Iv FOCA GLORloSA
161
Top atuncia si grabirA
SA alerge la spArturr ;
FIT Italil '1 simprA ,
Ajutorft cer6nd sub mull.

Privip hid 'n luptA tare

Pe Michal cu spada 'n maul!
Cu a acuilei Mare
CAtre bravi sel Romani!

Strigand : Copil! colo fatA I

Singurti loch sub let stApent !,.
Vedep, copiT! astA datA
CurAli-l-vep de pitgant !

Pe clidt1 copil I c'ult voinpi,

Cu al vostru brafhl virtosti t
Sus copil intr'ult credintA,
Resturnap cetatea josh IL

A In! MichaT voce suuit

Astfel catre-al seT ()VW;
Ea atinge voea bunit
A voinicilor fustasi.

i l' aceastA nAvAlire

De strAini $i de romA,nA)
S'a veclut nA infrApre
Pentru Crestini In comunti,
 4 LII1 2.1101:LAJ virEAzuL.
I62
Cod Unirea e putere
Peutru poplin impilati,
La un OA, la ul durere,
Gaud se MIA 'mbrittisati.

Precum pasArile trece

Piduri, Awl, mkt $i munti,
La asa asalt se 'ntrece
Animati Crestinii frunti.

Iar Mehmet Aga se luptA

Cu Crestinii ce-asalta ;
Vitezie ne 'ntreruptit
Din tot Turcul resalta,

Si d' uft parte si de alti

Versunatul adversarti
Respindi de singe baltA ,
De cadavrO un crud altartl.

InlAuntru in cetate
E 'neg,irare, focu, ruin! ;
Turcil stint coprinsf din spate
§i din &VA, de Crestini.

Indesert Sinan privesce

cu inima turba,
Din ostrovfl ori cat voesce
Ajutoru cetAti a da ;
 EPOCA fiLUEIOSA
16'
MI Chiral0 cApitanul,
Ca artileria din dealt,
III constrange Musulmanul
A pazi pe drepta 'n malts.

Mehmet Aga imbrincesce

Precat p6te un asalta ,
Dupi ce puterl sleiesce ,
Se Inchide 'n turnu 'naltti.

Cu al seT ce Inca tine

Lupta cu 'n chip desperat,
Singura luau ce 1 convine,
Ierbaria 'thpresurat...

Formidabil detunarea
Eaploslunel cA,nd saltA,
Mehmet plati resbunarea
Fratilor ce '1 asculti.

Bogdan atuncT plin de singe,

Palosul sea fumegandu ,
Lenga fiica-T care 'nfringe
Mortea :si 1' asalt mergenda ;

El si Radu Impreuna,
Anil! cu maini barbatescI
Pe cetate 'OA si suns
Triumfa 6stei romanescl!..
164 h LUT AncitalVITEAZIIL

MaT nenofocit Ca Agit

Mehmet, Sinan lAcrimand,
Inima In el 1§1 seacA,
Caput sub satiric v6ilend.

Trece Dunarea In coste,

D' a le luT durerT gonit;
Din cea sute mil de Este
piumlitate s'a topit.

Dar §1 ceea ce '1 r6mase

Pentru lupt6. nicT visa,
De Michal se spaimitntase,
De Cre§tini, de &tea sa.

Ast-fel Sinan §i colosul

Ce Europ' amenintA,
Termini §i lug, dosul,
i ru§ina 'T trombitl.

Fortereta Slintul Georgiu,

Turcil cit 6 aparat,
La Cre§tini de la Gitirgiu
Fruntea el §'a Inchinat. 1)

1) La 27 octobre 1595 armatele Crestine luara cu

asalt fortereta Sttntul George de la Giurgiu
 XII.

Michal Voda., unsul mire

Pentru nomul cre§tinescti,
Repurta cu strAlucire
Triumf mare romAnesdi.

Mare triumf, mare famli

Pretutindeni resuna ;
To Romanii it aclaml,,,
Cu urArl '1 incununa.

Dad mares serbatOre

UA lAtesce Al molt,
Bucuria domnitdre
In tree Teri luase Biwa.

NAvAlirea musulma nit

Care margine a' avea,
Prin u5. flacari roman,
In rorunchil uA lovea.
 A LUI MICHAT VITEAZTIL
166

Si cu 'nvingerea mareata,
Prin acei aliati venitT,
El pe frati seT invall
Cum se cade-a fi uniti.,.

Din BucegT peng la halt

Peste munti, peste hotarii,
Top Romani Tina salts
Si se r6gg, la altart.

Da, se rogg, pentril aceia

Cari 'n luptg, all clidut ;
Totg, sora §1 femeia
La IA jertfa parte-avut.

Sigismundul chiar is parte

La serbarea 'ntregeT terT ;
Si famfara de departe
A sunat la cavaleri.

La Gherghita ei s' aduni.

CapiT se salut-mgretu :
RomanY, strginT voe bung,
S' impartesca la un ospeta.

ArchiducT Germany d'a Mudd,

Maghiarl, Semi, ItallenT,
Si cu BatorT Sigismundu,
Se Intornti cu ArdelenT. ,
 LPOCA GLORIOASA I67
IiIultiAmiti cu bucurie
Top stint. 1) Intre ei 11,4svan
Simte 'n inima manic,
Turburat ca un Titan...

El ht top solicitea0A
Un ajutorti legiuitii.
De necazti mai lAcrimeacIA,
Pentru tronul sett rapitil;

Cel MovilA Ieremie,

Came suflet ca Polonti,
A Moldaviei domnie
Usurpatu-i-a §i tronu.

Sigismundul *it rola

De suprem ce I a placut,
Pentru tron ii dA parolA
SA '1 restalire ca 'n trecut.

Michas Domnul insotesce

Cualiatii. Dolma sa,
Dulce palpitA, doresce,
in FAgAra§i 1' a§tepta.

Din SibiiA cis, ea pornise

Catre Fligara§1 acum;
Unde sotu-I if promise
SA o 'ntetnpine pe drum.
 A LTA MICHAI V1TEAZUL.
168

ApoT Bogdan vru s'o face

Mal presus In FAgAra§i,
Nunti mare ca sA place
La toti 6spi §i nunta§T;

MichaT VodA, Stanca D6mna,

SA, 'ncunune p' ai lul fil,
Ca A tie tots tOmna
SerbatorT §i bucuriT.

CA de Turd nicT ui neyoe

Numai e , sciea Bogdan ,
El, batren ca §1 un Noe,
Peru multe inteun an.

Cu trompete, cu famiare
Cre§tinl °stile pleca,
Bucuria 'n fie care
Rentra t4ra 'al mi§ca.

Lul Rasvan, precum 'T e &dui,

Ajutor de calAreti
I se clA de Sigismundul
0§t1 Secuil indrAsnetT,

Si c'ul inima moldavA

DevotatT el cA,IT gAsi,
Vrea a merge la Suceavi,
Pe Movil' a pedepsi..,
 EPOCA GLIORIOABA
109-

A 10 Radu Insopre
Cu Augusta 'n FitgArap
Fu- asistatl cu Write
De principT §i de osta§i.

Pe un §esil ce el domnesce
De Carpap alAturat ,
FAgAra§u 'ntinere§ce
Basarabilor domniat...

Seawall la care vine

Top Romani a asculta ,
La un stupii precum albine
Nu se p6te a '1 uita.

Aat-fel §esul se 'nvelesce,

Dintre Brasov §i Sibil ,
De subarea care cresce
D'a1 lul Traian voio§/ fiT.

Mare nuntA romaneed

Cu urAr1, cu colaceri,
*i cu pompa 'mperAtdsca
FAceat falnicil boiarl.

Te iubesc 1 1I dice Radul

Satel sale cu ocht duld,
§i de nunt' aduse bradul
C'un resunet de baiducr.
 A Lill StICHAI V1TEAZUL.
170

n Te iubesc I s'amea simtire

FArA mOrte imT glisescli ;
,Te iubescti ca fericire.,
Ca p'un dar dumneileesciI!

Iti iubesc s'a to virtute ,

Tineretea-un lucru ant ,
Ca sa-ml daT chile plAcute
Duke &IVA pe pAment.

Ia 'ml ve[T cerul dimineta ,

Dia 'ml vecll tote pe pAment ,
In iubire stA viata ,
FitrA dinsa e mormint...

Precum focurl se 'mpreuni,

Cand s'ating done WHY ,
Rada s' ea miresA juna ,
E un Bullet in doT M.

L'a cetatil catedrala

S'ail unit iubitil socl
Cetatenil in gAteall
LuT Bogdan urn, cu toll...

Ar fi Ois atunci orl cine

Gintele cA se mArit
Pentru pace, pentru bine ,
Pentru 'n viitorit mArit.
 EPOCIA GLOM OSA
1.71

§'a lul MichaY scumpA vita ,

Mama sa , cuconi, batreni
Casa lul era uA viatla
De speran0 la RomAnI,

Fericirea astA (lath

Mal bun loca§A nu gAsi
Pentru a fi IncununatA,
SA InsemnA ult mare cll.

Chipul Damnel de bland*

Al el Said descria ,
Suriclend en tinerete
Pietate respAndea.

CAutlitura-1 razit MIA ,

Buza el dedea profum ,
Ca ui rosit tn'grAdin.,
'avea d' Angel millet bun ;

FalnicA, mArinimasit
RespectatA de Rominl ,
ITA mated. pre virtesit
La tot binele da mAini

Domna lul Miehai iubiti;

Mud pe socu-I a veclut,
Pen' la cer fu fericitA,
Peptul tenAr I a Mut.
 A Lin MICITO VITEAZUL,
172

Ce devotament simtire
Pentru sotul el purta!
0 is 'n brate Cu inbire
El §i flu sAruta...

. Mult vorbiri. Intre alts

Pe RominT d'a usura ;
Tera din nevoT s salte ,
Strain jugli a seutura , ,--I

Monastirile fundate
D'ai sei ferieitl strabunT ,
Ca asil de piatate ,
De lumina , 'nehinaciunT ;

Altar , patrie , eredintli

Insufland aste zidirT ,
Din lumina', din seiinta
Ali sufletu intarirT ; --

i 'nstitutele erestine
Sub blesteme a legs ,
D'a nu cuteza 6rl tine
Dupa timpT a le stria...

Oh i parintele meti ! Oise

Minna , scumpe sotiul meti !
AnT sa aibi , sä aibT fake
Sii-11 ajute Dumnecleli !
 EPQOA GLOR1OASA
17$

Vlaca, o a nOstrA viati

Domnul Oise en 'Bearish ,
FaptA sA avemtl mAreatA
CAcT altminted e un visa.

Dar In lumea perit6re

Viata-e duke , sotiul met[ ,
S'uA idee 'ngrozit6re
MA pre-ocupg des §i greti. --

Care e ? ce prevede
Sufletu-t1 ? Domnu 'ntrebl.
-- Am uA grozA ca t6 oiIl perde, -

Minut trist ce S6rtea dA.

0 ! destul sa se 'mplinescA
intru bine scopul med ,
Niel de cum s1 to 'ngroziascA
Ce e scris de Dumnecleti!...

Si din °chi' cAprui de pins

Ginga§I lacrime curgea ,
Gaud R6ra alba mane
A sociel I atingea

ySiun aerli de iubire ,

Cu 'n chip, Domna, simtitord ,
Respandia cu strAlacire
Pentru socu-I domnitorti.
 A LLTI hilOHALVITEAZIIL
174

Intr' acestea serbatorea

Memorabili 'nsoVrl,
Fagitfa§ul §i splend6rea
Generale Infratirl

Termina, §i fie care

6spe, conmesean, nunta§a,
Se gatea pentru "plecare
La aT seT, 1' al sed loca§ii.

Dar c'ua datinit strabuna

Din cel timpi mai departatT,
Tot1 Romanii tmpreuna,
i fn nuoui imbritcap,

In triumfa eereati s porte,

Ca pe Consul! la Roman!,
Cu urarT, cu sunet forte,
Pe Michal. Acel terean!

Ca sit 'I duce se gatirtt.

Ad adus un carti; Roman!
Cel voinici se ronduira
De a '1 trage el cu main!. --
Teta !era dli buchete
De floe §i cu spica de grid ;
Intorct hora jun! §i fete
Cu cosite pen' la brill.
 .EPOCH GLORIOASA
1715

De la vie lucratoril
Torni mustu 'n cane nuol,
§i la road laboratoril
Tragti cu plugul prins cu boT;

Pastorelul de la munte
§i en cel de la campil,
Facil cu fluerul nit frunte
In al turmel capatil.

T6te ride, tote ad6rtt

In caminul stritmo§escA ;
Romania, ult. feciora,
In triumfti le ronduesct.

Pe eroul el admit
Ca pe Turd a alungat,
Cu cuconil §i cu DOmnk
intr'Un card pompos4 purtat...

De la dinsul viitorul
TotI Romani a§tepta,
El e s6rele ce nuorul
De tiranI va deplirta i

Rane din trecut s5. lege,

Suferincele a slabi,
Subt nit acuilk la lege ,
Pe Romani a re'ntregi...
 A Lill MICHAI VITEAZTIL.
176-

Cu triumfil Ilichal se Ora,

Prin tot locul cu nazi,
.Si ra RomanieT Odd
ReIncepu din nuod serbarl.

Cu Ord alba bitreol se tine

Lena caru-I triumfald,
JunT sdtenil mered vine
De pe via si de pe deald ;

Fiicele cele frum6se

Cu un porta serbitorescd,
Cu cununT pe capd, voi6se,
Impresorti carul domnescd.

Se umbrescit si 'nsurtittil
De mdrirea 10 MichaT;
Lend Mune, tinerei
Urea la muntT, scoborti la plat

Atuncl, ochiu-T cat privesce

Popul mult ce se 'udesa,
Michal gloriosli vorbesce
Ctitre Stamm Domna sa :

E de lucru mult fji bine

Pe RomlinI a re'ntregi,
Se asteptii de la mine
Steoa patriT a luci L.
 NOTE LA CA.NTTJL AL DOISPREVECELEA.

0 Sigismundul, pus hi mirare de vitezia §i Infelep-

ciunea lui Michas, IncetA de a face pretentiuni nebunesci
pe principatul Romftnesct ci se Intorse in Transilvania.
 XIII.

Peste patru mil d'armata

Cu Rasvan Voda merges ;
Peste Uituz se aratit,
Peste Trotu§a Incurgea ;

Pe la Raclin, a o§tire
Pe la Roman trece 'n sus,
Tar MovilA is de scire
La Suciava nude 6 dus.

Cat Rasvan cAlca de sigurt

Cu puterea a aducea,
Si MovilA nu e singuril,
Ca aliati se Infigea.

Lana 6stea romAneascA

El avea Poloni luI ,
Ca sA OM sA goniascA
Pe Rasvan §i pe Sacui...
 teOCA Gtoitt6SA 179

Iata ce se si tntemplA
La Suciava pe eimpii,
Unde ochiul 11 contemplA
Al cetAtil cApatil;

intre Siret si Moldova ,

Riurl care se 'mpreunil ,
Cu ostire de Moldova
StA MovilA 'ntr'un cOtunil ;

C'a Moldove! capita%

Se 'mpres6r5, cAtre munti
De pAduri §i muntl cu falA ,
Spre Siret si RAdAutT.

i Polonil 0 adAstarA
Prada, drumurile 'nchidA,
i pAdurile din tearA
i potecile coprindti.

Cum RAsvan se 'ncumeteacIA,

Num' atAta si voia
P'adversaru-I ca si v69141
Tras in teapl ce-T gAtia.

Dar d'asemerea minim

Mal adesea s'a 'ntemplat
CA nu ese cum propune
CAW e omul supra.
 A Li 11 MICTIA1 VITHAZUL.
180

De Suciav' aprepe este

LUngii vale §i un lit ;
Illsvan cats fad veste
S'o coprinde pen la bre0.

Dar cetatea din"Suciava ,

IntAritg bini§orti 1
OrT §i dud putea gelciava
A o sparge pre writ.

La MovilA unde 'n pad

Si in pAndit se Linea ,
Un dervi§0 c'ult veche rash
SA 'T vorbeascit IT venia.

IT in§ir' acesta mite,

Cu temel, fad temel,
Capul pi*Ancipelul umple ,
Bun limbut precit 11 vrel.

Dar BAsvan ce it veduse

La MovilA dud mergea ,
Diva chip 11 cunoscuse
Cine e §i ce fAcea.

De MichaT merell vorbirA...

Turcul aspru '1 lidera;
Pete 'n sere IT &id ,
Infocatl cum eT era.
 EPOOA OLORTOSA
181
CA Micha1 cu ungurime
Predi este aliat
Teri le vor fi victime,
Val de lame qi de ate,. ,r-r,

ITgAsise atunct focal

Pentru Berl, pentru Romttnt,
Precum 10 &eau norocul
TeritorI pe la pAganI...

Michnea dar adAogas'%

(In dervis4 Michnea sclimbat),
Despre Batori c' aflase
Cu cu Turcil 5'aliat;

Pe MichaT In curs' a '1 duce,

Va fi lesne-atuncI de totii,
De la usI sA '1 apace,
SA restarne pe despotti.

MichaT singur , numaI pote

Cu Sultanul a lupta;
De Polonl urlt e forte,
N'are tine a 'I ,ajuta

Tront atunct s' asigureaill

Pentru fratil Movilesci,
Cei ce gata stint sa easlA
Cu armate 'n Bucureset
6
 A LU1 MIORA1 VITEAZUL.
182

i 'n acestea Ieremia

Cu cel Michnea Domn gonit,
Partea bunk 'n Romania
Dupe place §'at impartit.

Michnea is picior o plead

i is drumul spre Buceagti,
- Ca cu Chanel A 'nteleaga,
Cu Tlitari mai pe largti.

R5svan tnfocat privesce

Pe neamicu 'n fata sa,
Cel ce dstea ronduesce,
Camp de luptkr II 'Asa.

Cu un corp Ittisvan d' oqtire,

Nu n lucru de colea:
A speranOi mkgulire
SuriO6nd1 '1 ocolea.

Cava ler ca sk s' arate,

Ieremia l'a somat,
SA desface acest6 armate
Ce 'n Moldova a intrat ;

Daca mi, Movilk '1 Slice,

Sp jura pre legea lui,
Ca 'n frigare 11 va frige,
Cum ar trage uisce pul.
 POGA CkLORIOASA
183

Dar la solu-1 niel respunde

RAsvan forte furioso :
- - Voml vedea L. cu erecu 'n frunte
El 10 Oise maniosti.

§i orden1 la opreala
De a tine pe trimis,
LuY MovilA socoteala
SA IT ceare 1 a promis.

Dar Movill timp nu pgrde

Cat nu vine al sell ostean, --,
Cavaleria repede
SA Incurce pe RAsvan...

Semnul lupte1 se Incepe.

Cele ost1 s'ati $i miscat,
Cu TAtarul de la stepe ,
Prin Polonl.amestecat.

Se Incairi de luptA
P'al Suciavel camp intim ;
Ca si trAsnetul se 'manta
Fata lui Ritsvan aprins.

Trap!' SecuiT lunge spade

Manuindule de foal,
MoldoveniT, frat1 en frate
Se ucide la un loct...
6
 A LUI WOW' VITEAZUL.
1$4

Si Movila Ieremie
i cu 'n frate Sirnion,
8' opintesca prin Mahe
SA se-asigure de tron.

De Rasvan ca sa se scape,
Hatman, capitani self,
Par' ca -campii abea i 'ncape,
Se repedii ca nisce lei.

Tremura orasul, popul

Ce 'n Suciava locuia,
Ieremia 'sl vede scopul
Jumatate cil. 'I 'Idea.

Zamoischi, Hatman Duce,

DMA Poloni spry ajutort,
De la lupta ce le-o aduce
Spera mutt si 'n viitord...

De la Batori de 'ndata
Ce si '1 are de patron,
Cill a Secuilor armati ,
Ritsvan spera reclem trout.

La strainl cu cat alearga,

Pre 'nfocatil patriot!,
Val de tern cum o 'ncarea,
Val de fil si stranepoil I..
 EPOCA GLORIoii i@&

Tunurile dar detuna,

Lind In aer sgomotescIf ;
Urue pitmentul, sunft
De cAlltri ce se isbescit.

Dar cu tot aventul mare

Ce avu de capitan,
De a Sorter fncruntare
Nu scipa Stefan RAsvan.

In conflict de Mane,
Prin cadavre, .sfarmAturT,
Da RAsvan, cu 'n pept minie,4
Da cu spada loviturT;

i bAtenduse se 'mpinge
In muTmea ce venia;
Tot lovind spada-T se fringe
§i neamicu '1 ocolea...

Stefan "sere -ul spadit, chiamit

Pe aT sel a 'I ajuta,
Cine InsA 'I fa de seams ?
El striga, el asculta.

Vol I amarA desperare I

Chiar Movili '1 desarmi ;
§i lovindu-1 forte tare
Feru 'n miinT i '1 sfArimi..o
 A LUI blICHAT VITEAZIIT,
186

§i ne-avend el ce se face ,
Rasvan orl §1 cat d'aprins,
Frintit arma pose 'n teach
i.''silit se dete prins...

numneOeule Pre Santet

Ce durere ? chin §"amara?
Cum I al destinat pitmente
Un a§a cumplit pacharh ?

Pentru 'Mayan omul care

Ca an osta§ti s'a luptat,
Un orge,' Suciava mare
Ce a veclut s'a spalmantat. --

Stefan Rasvan a pticit-o

Cum §.1 'n vis nu 1 a trecut ;
Blitilia a perdut -o
Cu torturl de necreclut.

inteull teapklungh forte,

Ca 'n frigare a fost tras,
De-u . teribil' a§a merte,
Fu §i poplin 'n estas...

Iarna asprti fii recealh,

In amarl durerl coprins,
II sventa WA 'n doialh
Focal vietil de tot stins.
 ISPOOA GLORIOASA
187

Negru, vin6t Mt fats,

OchT esiti s'un cap turtit,
Plin de range, rece ghiata,
Traia 'n mode chinuitti.

Venind 6meni sa '1 ve0.6 ,

Cruce oil care Isl faces ,
De torture si de groza ,
Ourhd ochi s'Intorcea.

Oeata luY cea numer6sa

Muni Dorni a umplut t
Desfacuta , rusin6sa ,
Neamtul , Peatra o-a v6clut. f

Si bagage a adusese
Cu transportul ce 'y servia ,
Moldovenit le piinsese,
Pilch pe tote le avea.

01 Arone ! trista S6rte

A avut rivalul tea. -
A platit cu a sa m6rte
Fapta sa! trecutul reit 1.
 -XIV.

A
n Tergovisce s'apacIA
Domnul cu cons6rtea sa;
Tote nuoti se repareacIA ,
Din ruins se realta.

Vede ochiu-1 de pArinte

CAte Tear' a suferit,
CAuta Michar ferbinte
A' I da binele dorit.

Ca uA tering, calcatA ,
Smulse , rupte plante tot,
Tura -era despopulatA ,
Camp! pustft li pTugul mori.

Populatia Is munte
Satele s'ati transportat ;
S' orT ce casts, mal de frunte
Aver!, stare §'a 'ngropat...
 EPOGA GLORIOABA
189

Totil era In doliu mare,

Vii paragin1 §1 gradin1 ,
FontanY , arburi in ruinare ,
PAllimidil 'n ogord , spinl.

Casele , bordel , cotune

Nici lam se cunoscea ;
Ari1, grildinT §i patule
Nici de semn nu se scieaas

A resbelultil lovire
Tote prefacer multe peril ,
Supus totul la 'noire
Unde trece &ell §i fern.

Cala glotele armate

Terinile, orzuri , OM;
Prin foci% trece terguri, sate,
Surpli tote jos en mall.

MichaY Von at durere

Vede starea tristel tell.,
Se silesce din putere
A '1 da balsam mingierli

Pentru popul Oath vede I

D' al poporuld bun trait )
Totu 'ntempintit prevede
inteleptul Domn Michal.
 A LUI MICHAI VITEAZUL.
190

Proclamat erou 'n luptA ,

Un minut el nu a stat ;
Cel ce 'ntreaml cel ce ajuth
Este capul la un stat...

De la Domn decnrge tote

ReC sail bine unel tell;
El e medical ce pote
SA o scape din dared...

El o cauta , 'ngrijesce ,
De producte umple ambarI ;
SArAcimea inlesnesce
Dand semi* la plugarl...

Casele sA se repare,
Tergurl restatorniciud ,
Prin concursul sell cel mare
Revin tote stralucind.

Ins cugeth la-nA lege:

SA nu p6t1 deserts ,
De pament pe omft sA '1 lege ,
Prin indatorirl ce '1 da...

Stergend JacrimY, suveranul,

Patrii face bine mult:;
0 asigurA 'n tot mull
Cu mArirea de demult.
 tPOCA GtO R10M3A.
t tit
Si Michel cu trite, Fie
Arma jos a nu lasa ;
Renumita-1 vitezie
A. Post, este fame sa...

Dar discordia n'amana

Timp sa pad 'nriuri ,
Chiar din ceata cea romana
Instruments 'gl fauri.

Cele intrigT cu resbelnl

Intern' timp s'armonie0d ; --
Instrument e tot mi§elul
Pear' argint §i interest.:.

In acel timp cat se acie

Statele subt arme sta ;
In tot locul pe dimple
Ro§ind sange abura. ..

De principiu adversarul
Ce Europa ne-odihuea,
Era Tumid §i Tittarul
Ce 'n cre§tine tell dodiniii.

Pend la Ocean Cre§tinil

Tremurail , lig& faceat ;
Dart Unguril , Romftnil
Avangardti se bliteat...
 A 1.10 MIONAI VITEAZTIL
1192

Se Inseam' aicht insit

Ce Po IonIa rol juca ,
Pe Crestinr, gelds, aprinsit,
SA domniascA cAuta.E.

Machomet co sl duce farrag

P' at Ungarie pAment,
i apol simcise spaimA,
De Miami fiind Infant , ,---

AlergA sti-$I verse focal

In Moldova nAvalind...
Au tutors PoloniI jocul
LengA principe fiind.

Iat' scum cA si Movilk,

Pe dud Nemlii II uitA ,
Sad de voe , sad de silA
Cu Machomet mAna dit.

Turcul scopu ce 's1' propane

Este scurt si IAmurit,
Pe MichaI sA nu 'IT rdsbune
El maI bind ar fi merit.,

Asa dar de ceea parte

E Movili , LesI , TAtad,
CearcA dar si d' altA parte
SA 'I ereecie adversad.
 EPOCA OLORIOASA
493

Lul Rudolfo dandu-1 gone.

Cu resbelu 'nfuriat,
iJel ce 's1 apara corona
Ce Zapolla 1 a 'nchinat;

Cand mat mare foca a' aprinde

Turd cu Nemti1 1'Agria 'n pept,
Negoclatie deschide
Cu Rudolfo Machomet .t

Pe un pasa sa tractede
De la Buda 'nsarcing. ,..
Avantage sit, '1 cedede
Pentru pace destine.

Se 'ncelege cum vrea pace

Ce o cere Machomet,
Pentru Michal buba c6ce.i..
Dar Rudolfo Intelept

ti resping6 ua-asa tractare,

D' a jertfi eroti crestina. J.--
M ad comet Men 'n cercaro
136n' la base xn venina ;

Apo ochiJ si '1, adicii,

Oatre Batori 1? Ardeal,
Ca sa '1 trage la nit click
C' un fanatic4 ideal. --,--
 A WI 11.1011AI VITFIAZUL.
194

On §i cum, cat it .gesesce

Furtunatecu, schimbetord,
Batori se cam sfiesce
De Rudolfo-imperatore.

Alto cugete apace

Pe ast principe 'nteue cli,
La chinovitt vre se duce,
Lumea de a perasi.

Machomet in node nu WO
i ctl acesta iar nimicti ;
Se gOndesce ce se face
Cu Romanul inemice...

Ha I I! vine 'n minte una,

Sare 'u sus dupe sofa ;
Cum se face tot- d'auna,
Prin Romani de a lucra.
Prin Romani, prin ban!, aceste
Arme sigure creclu ;
Padi§achul vesel este
Cite 'n calcul le ve4u..

Pe un Aga padi§achul
Chiame dar pentru. a 'I vorbi.
Cu ban!, iute ca olacul
A '1 trimite se grtibi.
 EPOCA GLRIOASA
195

Bani sel §' acea purtare

Pre omd lacom ce-atita ,
Pasiuni off cAt de tare
SA aprindd '1 lnveta ;

SA ae§tepte nebunia,
D' aY nemultAmiti gAsind,
U revon 'n RomAnia
Contra Domnulul ursind ;

Pend cAnd ea se va c6ce ,

SA §i fact pregAtirl,
Peste DunnAre dinc6ce
Ca sA intro en ;

Din Moldova Domnul p6te,

Cu PolonI §i cu TAtarY,
SA '1 ajute infra bite
CAlcand Turci1 la fruntarl.

Ast-fel cugeth Sultanul

§i Yn lucru plant a pus.
Dote ordine la Chanul
Ca sA lad pe din sus.

S'a ha Constantin cetate

In migcare tot' era,
Cadilicurlledin spate
Inainte le Ora ;
 A Lill MLOHAI VITEAZUL
196

Pregatirea. 6stel cresce

Cu entusiasmu 'n pept :
Lupta santA o numesce
Temerariul Machomet.

Din ostirea cet bittuta,

A lul Sinan rema§iti,
La Ungaria permuta :
Chiar pe ianicerI infipcf.

Asa dar el recruteacla

Pen' la'l Africe! ocean,
Si ridica §1 'narmeacla
Popolul din Turchistan.

Done cet141 care tine

Lenga Dunare 'nca tali,
Le fortificit pre bine
D'a respinge p' adversari.

Din Nicopoll ochiu-X cats,

Si din fortereta Di!,
La Michas, 1' a sa armata,
In tot largul Romani!,

Iarasi timpu1 se 'nnoreacla

Cu 'utunerid de 'ntrjstat,
IarA§I intrige lucreasilt,
Si 141 turbura un Stat...
 /FOCA GLORIOASA 197

Curet la luerurT WA merge

Subt un mare domnitor ; .
MichaT lacrimile sterge
Precitt p6te la poporil...
 XV._

UA famille romineasca
Se gAsia reaniti 'n sfat,
Inteua camera domniascft,
L' al Tirgovi§cel palat.

Bolt!, pilastri §1 sculptura,

GrftdinI, fentanl, marmurI lei,
Se d' auresca sub cailtatura
Pre frumeselor feme!.

hit femeile cunune

Leng6 drain stramo§esca :
Calitatl sublime pune
In al for ce le iubescti.

Ast-fel svelt' Augusta juna

Fericirl parea rotirind,
CA al el Radu Impreuna,
Maritata de curend.
 EPOOA GLORIOASA
199

Ea Linea tilt eruclalita

In maid, sacral el odorti,
Prin a careia credinta
Mult aflase ajatorl.

Radul de la al parte cats,

Cu pept tIn6r §1 voice',
Spre sotia-I adoratA
Ochi 'n t6rce amorosti.

Pe un jell Bogdan, e'n stare

Ca pen alb!, orl cat de bltren,
, A da !MIA, a da stare
Pentru name de Roman.

nRadule, copile, 6re ?

vise finial inbit,
nFrantea, spune, to mal d6re
nUnde to al fost lovit ?

Via, nimic ! al lovitna

Din greplit ce Wail ,
Iar cu °chi! Rada! furl
Un saris de florl de Mal.

Ba nu, nu, Bogdan urmeaclii

P' al sett fil a tntreba ,
'Noll sit sell ce se lacrea0A
Pe aid §i 'n cAtr6a-va ?
 A iD11111311A1 vrrzezuL.
209

Nu ml g epos Cu deamenuntul
Ca sti scia ce' s'a urmat,
,Babel crucea §i mormintul
Pe acel ce va trAdat .1k

§i Bogdan ce tatti 'I dice

Tinerei ?nsurAtel,
Pre iubite sale fiice
IntrelArl flicu §i el.

,Ce sib mg vorbimil o! tats !

;,De acele a a trecut ?
Sit vecll astitill ce ne-a§teaptA
Lucru trist §1 nepliicut I.,

Radu lui Bogdan respunde ,

CrqurI fruntea lul Maud.
---5 Ce fel, fiule ? §i uude ?
Intrebii Bogdan curend.

1,,T6tit, neptea i Radul spune ,

.VodA 'n gendurl se prefimllla i
,N'a 'nchic ochil ca miuune 1
,Pb$ 'n cliu/t. 'ntergu umbla.

Augusta : ,Ce de ? co Rd'

Mal curies& a 'ntrebaty
.Ntl cum-va se cearc'uO, chile
Dievoleasca peutru titt ?b4
 LPOOA GLOR1OABA
201

Bogdan dice : se clocesce

Complot , reSmiritA , jeaftt ?
Iar1§1 ce-va `uneltesce
Al du§manuluY tarafti ?..

Toce a§a , Radul urmedit ,

Vodit ins' le-a aflat.
N'a vrut vorbelor sit creadit
SA iiu fie Inplat.

Domnul SA se 'ncredintede
CerceteadA s'afle tad;
Pune 6men1 sit veghede
UrmArind acest complottt.

lid ! Mete , asta sunA

Ca complotul cu Chorvat ,
Cu boitiriY Impreund.
Carl vodit '1 a ertat.

Tocm' a§a: fj'acuma este.

,,Cu aceia Intele§1 f --
SA rdsufle WA vests ;
Cu plgtit1 " cu dmen1 dreritt..

, Drace t Dracei Bogdan frintit

Necitzit, Infuriatd,
Mergd la Vodit IncredintA
Sit trag 6stea la palattt.
 A Ltd MICHAI V1TEAZUL.
202

Lash, lash, forte bine

Vodh scie lucru luT ,
, Cu boihrul Manta tine
,Un consiliu , ed ill spul.

Rada stA lengA sotie ;

Bogdan lash p' al sel fIT :
Batrend arde 'n blirblitie
i to s6rbe cu och! vil.

Merge la palat BA scie,

Chiar pe Vodra 'ntreba,
Ce complot , ce nebunie
Tera iari§1 perturba ?

Inteuit largh carte , trash

La uh margins 'n ora§d ,
Se afla uh veche cash
UnuT mazilit arma§ti.

Ruin!, grAmes11 se ved inch,

Invelipl and, pustil,
Cu uh pivnith adench ,
Crescu pe densa billiril.

Dosnicd locti, VIA carte mare;

Port! de stejar vechl , an lacti
Fatia din plol ci ninsoare ; -
§i 'nfundat ca intr'un tacit.
 EPOCA GLORIoSA
203

Umbra , intunereca , ghiata

Mucigaiii pe muril sta ,
Nu s' arata laic! ua viati ,
U0 , ferestre nu-essista.

Pasgrea pe yid, in apt° ,

S'audia de pe ruins ,
De a cobe nimeni p6te
SA mai dorme din vecini.

Astfel era arma§asca

Locuinta , dupit foca ,
De la curtea cea domniasca
Mai la vale cu 'nchis loca.

Dan vistiarul intrit , vine,

Si pe cer se tot uita ;
Stelele privesce bine
Precat n6ptea 'nainta.

Cu ua lamps infundata,
In jos treptele pasia.
II 4tepta in becia ua ceatit,
Mid intra §1 cand ecia.

De tot chipnl , de tot felul

Omen! Fara cap6til
tnsotise pe boiitrul ,
Turd cu portal eapanlii.
 A LIU ?dram' VITEAZUf.
a04
Adunatt erag cu arms,
§i nn semn num' a§tepta
Ca s dea afar' alarmfi ,
Tot orate a revolta.

Acolo ursiatt complotul

Contra Domnulut Michat,
La 'ntunerlica lncrati totul ;
Mimi desagt s' aduci pe cal 3

It descarca §i 'I imparte,

°chit mart la bani &end ;
evil Man mat mare parte
La dulapurt tntorcend.

Arginty aura, pet la care

ClicArast se inchin,
Ca ce striga 'n gura mare
Patria en purannl plin.

Cod se scie, triid5.torii

Cu mart vorbe se servesa.
TO-d'auna vincltitorit
Ca §i Sinti 'n cer vorbesc4..I

ScDpui for /lusts, este

Spatula 'n tee a da de TuncY,
La palat farit de Neste
A infra mat multi, atuncY,
 EPOCA GLORT6SA 205

Pe MichaT sli ti '1 coprind6

De la ti§X, de la path,
Cursi mare sli 'I Intind6,
Cum gi altor s'a intamplat. .6

Iatil telta fapta lungli.

Patric) 1,iD co lucra,
Si et aceasta bunt la pungil
Mil de galbent a bitga.

Michat Domnul t6t6 aflase,

Avea liste scrise rand,
Conspirarea ce Iucrase,
S'at neamict a aveaft In goad.

Tim ; fatia-era peninit ; +

Era lini§te 'ntru tow ;
Vrea si iasa la lumina
NI pIrtaqi! din coin plotd,

Nesmintit, Wit gre§ialli,

Tocm' a§a se §1 'ntempla.
OmenT, lama, ametiala
NOptea, Orgill resculA...

Bogdan, plin de sown, iarillicil

Jos din pat numat de cit Ai
Se trobrad .qi §'aruncii,
Spada cu 'n cordon de eta.
 A. LUI MICHELE VITEAZUL.
206

i luase Radul geire

Ch revolta-a eclatath
Domnul Michal cu o§tire
Era viii gii decteptatil.

Pune 'ntil de incongiorh,

NimenT a mica dill loch,
Plata, strade, ulicibrA
Cu o§tirea sa de foch.

Perturbarea 'n sus §i 'n tale

Prin TergOvisc6 alerga,
Cu nal, cu masalale
, .Turcil yin L. Turd'. striga,..

In a noptif grea putere

CetAtenT s'all sphriat,
Unil murind de durere, .

Altil camp! AD apucat.

i 'n asemenea alarmA

*i urlhri, strighrl cu foch,
Jucit feral/ §treangul, arma,
Cu udder! la un loch.

Adeyte ast' ametise

Pe orl care cetAtian,
§i pe eel care simVise
De complot ursit de Dan. --
 EPOCA GLORIOASA
207
Ltd MichaT veni in minte
Tepee, Lb,pupenT roman!,
CAM Scum piramide
De culpabil! capticinY .

Dar pe cAnd perturbator11:1.

Turd vin, Turci sbera ,
Nu lipsi, cum vine nuoril,
Turcii la fruntarl era.

tinif boiArY, din Wire,

Cat sciea, cat nu sciea,
Spre palat vinea 'n grAbire
§i tumultul i 'nbulzia.

Von dar mesur1 luase,

Brace-avend ce '1 ajuta,
Pe reb ell I! sub-minase,
Si p'acasti 1 aresta.

Lacriml de feme! §ireie

La pici6re curg la Domntl,
A sa inimA inmdie
Jelea, plangerea la trona.

Demne 1 Grape ! brtare 1..

Mame Atele plangeatt,
hi smulgti p6ru 'n desperare ;
Pens la Domn se tot duceati...
 A LUI MICHAI VITEAZUL.
208

Duce le pe Radii apucg:

'Vino; flule! 1-a cis.
Vrea Bogdan ca sA se ducd
A 's1 vedea en ochl un visit.

Nu me 'Ilse!, tot Turcul care

sA venit ca sol in plat
§'a tinut parlamentare
Cu mArirea sa Michal,

L'am vdslut en ochl , Satana !...

O fi Michnea cel tarcit ?
1§1 arate. Radul rana,
§'apol (list: afurisit

Hen.. se vede cA 'nvertesce

Luau Dracultd 9'acum t
Ochi met nu m'amAgesce ,
L'am veclut =bland pe drum.

N'ai Btrigat i n'ai pus mitn0

Lui Bogdan Radul vorbi.
,Batel t6td septdmAna ,
Ca §i Diavolul peril

,Haide! cd '1 gdsimi1 de sigurft ,

In vre uli cash std ascunsii.
,A ! de Toitt ails , eii singuril ,
,Uite-m1 spadal.. e de ajunsa,
 EPOOA latoRloSA +39

Prin tumtilttl §i prin o§tire

Tot orasti all traversat ,
Cut orT ce eqtre ,
Strad , case n'att lasaf.

L'a armaplul cea curte

GramAditit cu ruinT ,
Unde arse lumini multe
P'impregiur pe la vecini,

Bogdan silt , cu de§titt aratii.

Acolo ? sit '1 cAutilint L.
Acolo , ce spill , o tatit!
El sit fie ?.. sAK intrAmtla

Si tumultul, masalale ,
LuminT arde 'n strade atuncli,
Lefegii mergtl la vale
Aducend pe prin§T la munch.

Bogdan , Itadul clutarit

Beciurl, cave , stu.plifurf;
Alt nimica nu aflarA
De citt mucigaiii pe murt

CAnci e§irit , ce sit v416 2

In vecinT la -uk cast ardea ;
Masala6 lumineill ,
Lumea tot se gritmlidea.
 A LUI MICHAI V1rEAZUL.
:10
i intr'una :I Dan Vistitirul 1."
Ver§unacii strigti osta§i.
Iv ImpumnA Bogdan ferul
CA 'I promise §' el seva§1. -

41 &mit loch Indatti ,

La VistlArul a infra i
Prin multimea adunatA
Care furie purta.

Ce sA volt cand intrarA ?

Un spetaclu fiorost.
Pe ferestrA sare afarA
Un omd In grAdinf din dost;

Pe divan un altul zace

Irtnttt , mort de sine-ucis.
Indtret Bogdan se trage
De ut mare spaIma prins. ,.

StrigA 6menilor tare

In gradin' a cAuta.
Rupe gardurI , intrAf, sare
Omenil ce '1 asculta.

Se 'ngrozesct §i eel d'afarA :

Dan ?.. 6rY Dan s'a omorit ?..
SA nu bea din cup' amarA,
Cum §i altil at sorbit ?..
 EPOCA GLORIOSA
211

Infra unul cate unul

Spectatori a '1 privi ;
Bogdan Oise cli, paginul
Michnea pe feresti sari.

Se [Area di 11 cun6sce ,
Fie care murmura :
Tot Romani recunosce
Fapta lu! §i o ura...

Un spectaclu d'a§a eange 1

Inntre flacari §i tumultti,
Spalma groza ce se strange ,
I-adnnase §i mai mult...

MALI! VodA sta de fate

Cand teribilul semnal
Care inima Inghiata
S'aucli de peste math.

Capetele jos s'asverle

A le celor vinovati ;
Sttngele curgea IA &la ;
Tremurail cei revol tap_

§i pe Dan 11 aduserA
Pe maini mort precum era,
*i p' un Turd ce 11 prinsera
Legat cobza 11 Ora.
 Lut nuctol vrrEzur..
212

Capetele jos trunchiate ,

Adunate la tin locO ,
De la umere se bate ,
Ochi '§ ghiatit fitrit foci&

Dan lungit , perlit Winne ,

Desformat , Ingrozitoril ,
Lengit capete se pune
De nit Ode cu a Torii...

Chiar In nOpte cum se dice ,

Pe dad torte-o lumina ,

Timpu 'ncepe sit se strice ,

Fulgerul a fulmina.

Tunetil nuort §i vijelie

,
Turbura seninul cerii ,
La-orisont era mftnie,
Stelele s'ascund §1 pert

Elementele incruntate
De aceasta s'aratat ,
Cu neamicul cit un frate
Contra altui a lucrat.

Numai alaba dar lucire

De la fulger mat cltdea
Pe figuri cu Ingrozire
La pitment ce se vedea...
 EPOCA GLORIOSA 213

Turcul prinsa a dat pe &IA ,

La 'ntrebgri , on ce a sciut ;
Ca 'I promise Domnul viall,
in Ardeal l'a 0 trecut.

El a spus cif, Michnea fuse

Cu ''n ciau0i imp6ratescu
Ce rebelia Acuse
Pe pitmentul rominescit

Iar aces can tAlura

AmIgiti mai mult1 era,
Pentru bans el se vindurli
§i la Wort°. se Ora.

OM in ast-fel de lucrare
Numai eel mid patimestu ,
Nu se prinde lesne-al mare,
Cu tot &dui dievolescil...

Bogdan Radu mains 10 fringe

,
Ca iar Michnea 16 a sclipat i
Pe vistiarul Dan 11 plinge ; -.,
Cu eel morfl Wall achitat.l.
 XVI.

Cand avemt culere tine

Vre n5, ceartA , ca BA stArat ,
Mal entil ne batemt bine
§i pe urma ne 'mpacamil.

Si cu TurciI astfel fuse,

Cu Uttar! de Perecop ,
Ce Michal lar 'II bAtuse
Cald §i iute intenn crop...

CM Michal spArgend complotul ,

De clica§l se desfacu ;
StrAnsele o§tirY cu taut
La fruntaril le trecu.

Lauri! Michal nu lasii

Num' a§a a se 'ngropa ;
Cu uA spadb, pre tiii6s1
Geniul see se 'n aripa. --
 EPOCA OLORIOASA
-.215
BAtut Chanul cat se 'Ate
Si ma! red de cat or! cand .t
Sfer§i lupta dupti t6te
El la pace alergand.

SA '1 impace cu Sultanul

Chanul fitcu jurAmInta ,
SA '1 aduco cu firmanul
Drepturl a' amid!, pAmenta ;

Title suveran s' aduco ,

FAcOnd Domnil ereditar ;
Si tributul sA reduca
De pe TerA CO or! ce dar 1

Chanul ast-fel 11 promite

Si Michai a consimtit:
ET s'ajunga , fad legtiminte
Prin un jurAmInt skip...

UA conditie-e dictatit,
Cam la care Domnul sta ,
SA reduca din armatA
Pe straint ewe '1 costa,

Si p' aceasta o primesce. ,

Michal un motiv avec,
Care pr6 mult 11 silesce
Cu Turd pace a 'ncheia.
 A LUI MICHAI VITEAZUL.
216

Sigismundul fArA seams

Egoiste cu peru 'n doe,
Neincredere tnseamna
L' at crestinilor erot ;

C6cT orT eand gemea pernentul

CA barbari nAvAlia;
IT venia si Sigismundul,
La pretenti1 se mAria ;

Cand afla ca 'n bAtAlie

E Michal invingetore,
Amutia acea mAndrie
_Principelui schimbitorti.

VaT de lume I vai de tears

and 1sT are asa stApSne I
Tot Ardealul ardeuS pare
De un principe nebune...

Apafi si Galfi care

Domnitor ce, '1 ail ales,
Putead simti remuscare
PatriT for cum lucre a mers.

Chendi, nobilul 'Wrenn!,

Chiar d'atuncT de Joe 16 4 clis :
Vet! vedea cine 6 stApiaul
Pentru care a t1 subscris !..
 WOO* MARIO ASA
217

Iojica cA '1 lingu§esce

Pentr' un post de can telera,
Chiar cu _papal sea plAtesce,
Si s'a dus !nadir in cern...

Din Ardgal magnati v6dAndu-I

Nestats5n10, schimbittortt,
La gre4 timpi §i cutiosandu-1,
A 'I 4a jos din Lon el vora.

Batori, cum i se simile

CA la Turda a' aduna
Contra-/ neme§1, el si pune
JurAment d'a '§I r6sbuna.

Mai entlI bolnav se face,

Apo! pled spre Chioar ;
Yard sAnge dud se 'utoance
Al lui Oral Baltgan?.

Cada nobill ua inulchne

FuribseI r6sbunAtli
It lovi cu u criglin30
Pe la public' 4dunkl. --rt

DupA ce v4rpA 14 sftige

Pen un pa .Lit fittsfinuti.
Pe guvequi mAlla 'nOge
SA clonal* cutn A mit;
7
 A WI MEW VITEAZUL.
218

Pe Romine Principate
Puse ochi de suveran ;
Dupit ce du Turd se bate
Lill Aron a fost tiran ;

Dupl ce §i In cuscrie
Fa cu casa d' Ausburgil ;
De 1' a Spain! cumetrie
DecoratiI i s' aduc0 ; 2)

Se fnsOrt & la fine,

Arde fraget ginerel,
Si de-uli-data ce II vine
De sotie fuge el ;

Din amor cu tinerete

De uA-dati a recit,
Simtimentele-I mgrete
I s' all sten, s' all nimicit ;

De sotia-I desplirtire
A cerut-o el formala ;
Face Pape! curtenire
Ca sa '1 ung6 Cardinale ;

fat' acum de pietate

Este Batori aprins I
Si se -Spele de plicate
Consciinta 'I a coprins ;
 EPOOA GLORPAA 219

Dar edit §i 'tail 11 vine

Turcilor a se 'nchina,
Cu Ardealul, cu cat sine
State le ce guverna ;

it opresce de 1' aceasta

Ore care 'mpregiuritr1;
Sit sacrifice cu asta
Nu fl pasA d' alte t6r1 I..

Cu Germania s'ajunge,
Cu Rudolfo 'mperator,
Cat& Nemtii s& apuce
Transilvania c' a for ;

Sigismundul negotIada
SA abdice, §1 in schimbt
Alte state i se cedeaclA
§sug, subventie lung timpti.,, 3)

tnsit urea §i Romania

De Germans a aterna ;
Sit '§1 impace nebunia
Cited el se inchina

Len' acesta fad seam&

Batori se pomenia
Pe Michai cit 11 tot chin*
Giurament no& ti cerea;
7*
 A LU! MiCHAIVATAZUL
gIR
TOte-acestea pe Domn face
Ca sA fie ingrijit,
ChcT vedea ca are-afac6
Cu un principe smintit ;

CocT Michas nu vrea stApanui ,

Precum sclavul a schimba ;
Drepturl 1 1 cerea Romanul ,
Pentru care se lupta...

Mama dar, dupii bAtaie,

Chanului Michas a 'ntins ,
Rhu vre-uAdatA sA nu pale,
La tractare s'a intins.

Cele 'n giurAmint legate,

Or la care natiuni ,
Un barbat cu demnitate
Implinesce conditTuni.

Michal dar reducearmata ,

Precum Chanel a dictat ;
Cu Turcia este gata
SA §i 'ncheil un tractatU.

Dar ce grea nefericire !

Lucrurile s'atl inters :
Cu Movill in unire ,
Chanul pune masca joss...
 ZPOOL GLORIOSA.
221

Curs Domnuldi a entinsik ! r

Chanul sigur a cre'at
Pe Michal di o sli '1 prinp
Desarmatt in lap clidut...

Ca sii lauemil socoteald

Despre faptii §' adeverd,
Thara pradd in iuteald
Tatli Ora pene 'n peril.

Cutit , mOrte , agonie,

Amar , stingere cAEu
Pe 'ntristata Romania ,
i fit muitT captivT vNu...

Dar precnm Cartagenesii,

Contra Rome s'atl armat,
Mich! chiamd pe vitezil
Cu un sunet desperat ;

&Ind , buciumit prin tear% ,

Strig' a patrii peirt ;
§i 'n aceasta s'adunard
SumA mare de o§tirl...

Pentril a cincia bra bate

Pe Mari Michal cumplit ;
Trupele inferbintate
Pe spergiurl all umilit. --
 LUI ?MURAL VTEAZUL.
222

LuT IVIovila turta cote

Michas Domnu 'ntaritat ,
.11,6sbunarea sa H face
Me aprins §i incruntat.

Cu Movi1A dar in urmit

Socotell va descurca ,
Cod resbelu] nu se curia.
Si ma rea se incurca.

Agria bAtea ardinte

Machomet fulgeratora ;
Sta aprope a conchide
Lupta., el Inving6tora;

i Arclealul despre-ua parte

Se gAsia ameninlat ;
Intre focurr Michaf arde ,
Dar s'aratit ma! What.

Dupa ce ca. fmbrencesce

Pe TAM! inapoi ,
If desface , if strivesce
§i 'I tnjunghe ca pe bof ;

i 'n ce curd , cursit mare ,

&here-Chan' s'a fost prins ,
El cliclu. 'n disgrapare
La Sultanfl pe el aprins
 EPOCA GLOVOSA
223

CI la Agria n' aduse

Un energict ajutor ;
In peddpsit Chant fuse
§i tacsat de trildlitor...

IT arunc' a sale-armate
MichaT , vulturT romAnesel ,
Peste Dunitre iar bate
Cttte -va tetati turcescl.

La, NicopolT risipesce

Pe top TurciT ce 'T gitsi,
§i cetatea o silence,
§'o coprinde inteuti di,

Re 'ncepu din nuoil sit rune

Fama OsteT TomanescT ;
In terOre iarit T pune
CadilicurTle turcescl...

Dupit ce NicopolT last

Ca p'un arbure uscat ,
Furia In sus fo versa,
On pe unde a calcat.

A trecut ca vijelie
Cu o§tirea sa pre Di! ;
Dete-acot' ul bgtalie
Concentratelor ordii..,
 A MT hiltYlia vrrEezur,.
224

Aci pea al 6stel , Marte 1

!Co manic) te-a coprius ?
111 *lad de departe
Sinu WI Michal 'atlas.

La pament cuteilatorul
In Michal care-a ficsat I
La pament sagetatorul ,
Cat de ager gi 'nvatat I

Pe uu sclav Buzescl zarira

C11 arcu 'ntins , Lin African ;
ET cu spada gi 1 platira
Zelul sea cel musulman...

Sparge lagore , ceadire ,

Face - ua sums prisoners,
Caravane prinde ; dire
Varsa sange d' Ianiceri ;

Bate, mica , nimicesce

Tot avintul musulman.
Cat de tare se numesce ,
Diiul cade la aman ;

Straus ca 'n cercur!, strivit tare ,

Diiul forte stremtorat ,
NicT ranforturT numal are,
Prin tot loco 'ncongiurat
 EPOCA GLORloBA
225
Hall Pap ce comandA
La osa simte via cunt ; --
El sciea §i d'altA datA
De la Roman! ce-a Opt.

Hot Art sA truce-ora§ul

De pre inarI calamitAp 1
SA nu sufere osta§ul
Intemplarl ca d' alte dip :

AdicA pene la unul

Top sub palop a cAdea,
CA sciea, Hum Romanul,
Spada mode, foca dekrea...

Mal altminterea cu bine

Pasa lucru a luat ;
CA vrea Diiul O. inchine,
In consilia a declarat.

Cere hisu§1 sli vorbeasee

CApitanulul Mkhal.
La un loch sk se 'ntelniasce,
Ese Pa§a eu alaia.

Ca de nuntA, cumetrie
Turcul era investit ;
Dupli el venial ult mie
Musulman1 ce '1 a 'nsopt ;
 A Ltr1 MAIM VITEAZUL,

Arab! 01 §i pretiose
Daruri cu el aduce.a?
§i cu vorbe ffratiose,
Cittre Michal 5e duces,

Si ce fuse sit 'mpliniasce

Chanul, renumit Gherai,
Promitend sa Invoiasce
Cu Sultanul pe Michal,.

Acest Pa§a giural face

Promisiuni pel., Machomet,
Pe Michal pe Domn sa 'mpace
Cu pre inaltul sea Devlet; ,

Numa 'n scbimb de la deliul

Michal, Turcul II cerea
Si desblece de op Diiul
Care pre mult suferea.

Domnul darurI is ua sunlit

Banff §i cal §'argintarili
Prin supunere '1 imbuna
Umilitil OsmanliI.

Numal bine ,MichaI are

Ocaslune d' a 'p.ceta,
Ca A curme lupta mare
Care Porte trompgtar,
 EPOCA GLORIOSA
227

Mal ales sciea pre bine

CA Sultanul victoriosii
Cu Wire multit vine
Din Ungaria In jost. 4)

Dunarea dar, (se 'ntelege

Niel di timp mai amting
Cu a le sale forte irece
Si in tell se 'nturnit...

tntemplarea 'I site /n cafe

Cete 'n Ted de Wharf :
La cincl Bute Turd di agall
FAcend morn §i jeafurr mart..

La un loci' o§tirea I punk ,

La un loc 'I a 'ncongiurat
Le citi nit rugtciune
§i pe ton I a spAnclurat...

bomnd a mers apol cu sunet

Spre Tergovisee In gust ;
Al victorii rennet
Peste Carpet! a respuns. ---

'era-aleargi
' astit coati
CAtre Domnit a se 'nchina:
In mai bine ca at meargil
SOrele se lumina ; --
2,28 A LIU MICRO VITEIAZUL

Sorete dar Romania

Plin de viitoril aprins,
86rele mAr;nimiel
Val sperantel a surfs ;

&Vele acesta 'rnbund

Melt, inimile 'n dolt ;
Imprejurul sed s'adund
Tera 'ntregt de popord; -

Era Domnul Micha! care

be pe fronul stramo§esco,
A dat farad, nume mare
L' acest popul rominescil!

Cultm lli! mamti 'rnbrAti§are

Di ferbintia, I' a! se! fiT,
La a Teri 'nfitti§are
Domnul Ord m4dri vi!.

TemplF1 falnid dint deschise,

tuminate, i cAntdri
Pretutindeni s' auclise
be angelic! lliudiirT;

In nliqsnle §1 t6mOie
Lacrimile Se 'Aimilltecii,
Lacrime de bucurie
Intr'un sbor serbiltoresctir
 EPOdA OLORIOASA
229

Cine dar Romin nu vine

Lul Michal a multi lmi ?
Liliar contrarilor ru§ine
Despte fapte le veni.

NeamiciT gerdead suma

Banilor ce au versat ;
Iar neamicul sea ucuma
Sit '1 respecte a 'nvetat...

In a tutulor mirare
La Tergovi§ce veni
Un ceau§A turcescil ; cu mare
PompA Tera 11 priori...

Pa§a de la Diid tinuse

Juriimintul ce a dat,
Pentru Domnul tot Meuse
La stlipanu-1 imp6rat.

Intre Michal §i Sultanul

Pacea Incheiat' a dus;
Cu steag rop , Musulmanul ,
La palat intins s'a dus.

A Romanilor splendore
Mug Domnli se reunia ,
De'boiarl a 6stel fibre,
OchiT solulul uTmia.
 A LUI INICHAI VITEAZUL
230

Baur, SpAtaril §1 donNT cart

Luceaa pepturi argintand ,
Jos in curte-eras Serdarit
qi cu (*He in Mud ;

Si multimi de jupanese
Cu cuconr ad Post venit ,
Care pea acasA tese ,
Avend ports pre cuvenit ;

Capin clerului, Pre santul

Archereul Metropola ,
$i episcopi sass cuvintul ,
Al bisericel simbolti.

Tat' aceastA pompa mare

La palat se grAmadea ,
Si chiar Turci 'n adunare
Cu Romanii se vedea...

Trombitele scotil afar

Sunete eroicesci ,
De a sliorilor famfarA ,
Ca la mesele domnesci.

Dar in splendida serbare

MemorabilA sunand ,
fn aceasti 'mpregiurare,
Tog Romanii facia stand ,
 EPOCA GLOR1OASA
2,31

UA minune ce nu iutra
NimuluI in cap, picA
La palat un boar lintrA ,
Ochi 'n ins nu '1 re'dica;r

Pe and lumea treburl 'nalte

D'a le Tore! confers ,
Omit acesta de departe
Pe genunchil set Ora.

CAtre tron InainteacIA ;

La el ochi top privi.
Nimenl Insit nu cuteacla
SA 'I Intrebe §'ai vorbi.

De pe ochI ca cum 11 lame

Atuncl penza ca un gnome
Fatia astuia atrase
SpalmA , tremur in tot omit.

Lui Bogdan din lotY,, ce-aprb,pe

LengA trona se respecta , --
II pan e§ind din grope
Mortis care 'n fatia 'I sta.

Nu cum-ya §i tie -ti pare;

,,Radule ? Bogdan a is ,
Un strigoit isA fie Ere
_Omit acesta c' pchiul, stiffs ?..
 A LUI MICSAI ViTtAMIL
232

Ce Satana nu vecld bine ?

,Ochi mel s'aii pAinginit ?
,Nu cum-va acel ce sine
Este Dan care-a murit ?..

In jos Radul se apleacd

La strain a se uita,
De pumnl fruntea el 10 freacit
cu marl ochi ciuta.

Pe Cri§an Ii is d'ult- parte

SA 'I desvAlue-un misters.
Strig' acesta d' altd parte :
Dan L. ucisul vistier ?..'`

Nu fu Dan , (10 dd cuvinte

,Radul) omu ce-am gasit ! .

,VistiArul , ti ad' aminte ,

Pe ferestra a Wit ;

,Ci nn ()tad din 1nchisdre ,

Prin arma§u lucru dresd ,
, Semi na leit sub sore,
, Ce muri cAnd 'I au ales

i '1 depuserd pre uite,

Spre-a se credo ca e Dan.
,Dan traiesce , mod , iute
,Cit perdut fu pentru ban L.
 RPOOA GLORIOASA
233

Litre sulite, sub pad,

Omit acesta ch yenta
§i 'n genunche vrea sit cad6
Fiqa IA August d'a vedea...

Uh murmur 'n larga Bala,

Facend crud cel multi mi§cti ;
Si 'n mirarea generalA
Stinsh vocea-1 redid

,Post -am 6ia rAtAciti,

Milostivul met stApAn I
Si ml e inima sdrobiti ;
Sufer china until Roman...

AstAdY cugetul m6 bate

Pentru cele ce-am fticut,
Nelegiuirl §i plicate
Greif pe suflet mY at cAdut.

Nu Intorce de la mine
MlirTnim6sA fats to I
Este sA,nt si se cuvine
Pe cel chit a erta I

Nu alungl nn parinte
Fiul set cel desfrenat ;
Jar prin lacrime ferbinte
,P6clit6sa s'a ertat...
 A L1:11 MICHAT V1TEAZTJL.
234

D6mnel iml cunoscil gresalA !

Eti plingend mArturiseseti ;
Omti uti-datti se insalA
,,Din indemnul dievolescA !

,Ce1 mal credinciosti eti fi-voiti

De acum in viitorti,
Dator viata-mT socoti-void
UnuT crestin domnitorn.

Fapta-mT iartA-o, stApinel,

T6tA retticirea mea!
§i in inimil-inT remane
Lacrim1 crima a 'flit spAlat..

Ast-fel Dan, ca un miraclu,

RugAtor se auclia ,
DomnuluT, inteun spectaclu
Care pe inullI ingrozia.

) Fratilor I adaos omul

Ducend ochil spre poporti
§i la eel de lengti, Domnul,
Precum stint un muritort,

'Care din vOT fie care,

De pecat all fost LAIR' ?
Da0-ml si voT, dap iertare
Until om care-a gresit !
 EPOOA GLORIOSA 235.

Pend astd-iii necredinta,

Prepus viaia mea era,
Dar d' acum a mea fiinta
Pentru Tdra mi-o void da.

Jur 1 de astdill Inainte

Ca, void fi §i eti cu Vol
Roman credincioso, ferbinte
Si in lupte §i 'n nevo! I..

Ah! Maria Ta! credinta L.

Spre MichaT se Indrepta ,
Void avea reounoscinci,
Pen la mode sluga Ta 1..

Si in lumea ceilalta
Ea de bine sit ITT rogd ;
.Fapta mea aci o erta ,
Cu Romanii la un locd ;

Si In ceilalta lume,
Dan mai Oise lacrimend,
Vei purta cerescl cunune
Cu Archangelii de rend...

Dan vistiaru 'n asta stare

Ticaita §i de plans,
A mi§cat de intristare
Un palat de popul strens. --
 Ltd mime VITEAZUL.
236

Cursul clile1 cover§esce

LucrurT d'un grad secundard ;
Domnul scopu '§1 1mplinesce
Primind pacea §i cu darn.,

Cli a Porte amicie

IT era maT de folosA
Atunci de cid vrAjmA§ie :
Tote geniul s6u le-a scos!

Despre Dan 41 vorbire

Domnul cii 1' a fost ertat,
Dar s'a dus la monastire
SA se spele de pecat.
 NOTE LA CANTUL AL §ESE-SPRE-VECILE.

i) Cel de mai de sus, neme§i Maghiari, an participate

la alegerea si suirea la tronul Transilvanii, a MI Sigi-
slmund Batori. Stefan Iosica, Romakmaghiarisat, fu In
tote Imprejurarile un instrument al acestuia ; el fu §i
guvernator In locul lui Batori dud acesta lipsi din
Ora. Austria avendu-1 de acesta In urn, II ucise nrin
agenti sel.
2) Filip II, regele Ispanii, a daruit lui Sigismund Ba-
tori mielul de aura, pfin micllocirea Imperatului Ru-
dolfo, §i i '1 acntat pe pept cu mare pompit la Praga.
3) Sigismundu invoinduse cu Imperatorele Rudolfo,
se lase de guvernarea Transilvanii pentru a i se da In
schimb ducatele Opol §i Ratibor din Silesia, precum qi
un subventie de cette-va sute de mil galbeni.
4) Mahomet coprinclend Agria, nä cetate din Ungaria,
cu prep de mult sAnge versat, se 'nturna- victoriosil la
Constantinopole, trecend pe la Sofia cu forte marl mi-
litAresci.
 XVII.

Pe la luna lug Decembre,

Domnul cu bolAri pornia
In Ardeal ca sä intrebe
Suveranu-I ce mai urea,

i in caprt ce 'I mai intrase

De a face? cum mal sta ?..
L' Alba Iulia el trase
Uncle Batori '1 adAstA...

Batori ce tot lntr'una

Ii cerea nuou jurAment,
Il primi ca tot-d'auna
Cu ospete, cu chip blend.

El atuncia I si spune,
Tera Nemtilor c' a dat,
§i '1 Indemn' a se supune
Lug Rudolfo Imperat...
 tilbaA GLORIOSA g9

Michal stli si se gbndesce =-

antra Scila el Charibd, 1) --
Sigismundu ce '1 vorbesce
El ascultarasculta 'nfipt.

Bine dar, Michal 1 T dice ,

§i cu inima turba ;
Vrea tractatul ca sit strice
Batori 7.. el ! fi6 asa !.. "

Cu al eel Michal se 'nt6rce

La Tergovisce 'napol;
Inss mintea-1 un plan c6ce :
Plan de ining de era.

Cu Movili despre-us parte ,

Implacabil inemicft ,
Batori de altli parte ,
Iaras1 un om de nimicil ;

Timpu dar scum il vine

Un stop mare a 'mplini ,
Av6nd ochil top la sine ,
Pin trel state unU a fi...

Nemti iar nu intArclie

Cum cu Batori tracta ,
Us comisie ss vie
Statu 'n seams a 'I lua ,
 A LTA MICEIA1 VINEAZUL
240

TinendA locul prov;soiiii

LA Arcbiduxt MaximilIan f
Ce '1 numise-Imperatoriu
Domn pe tronul Ardelean.

Si, 'A Tergovire pe data

Se arati -un comisarti ;
Cumetrie Nemtul cats
P'al Rominilor hotartt ,

Multe '1 cant/ qi 'I descantit

Comisarti austriacti
Lul Michai , dar nu '1 India ,
Vorbe grase nu '1 impact.

Cate raffle stint In sore,

Cat nisip e pe plment
"Vorbele linguqitore
Cald .nu '1 Caine, peril in vent.

Michai °chi marl II casca ,

Cel ce 'n trebl s'a cunoscut t
De politicq, n,cmtiasci
E sAtul , era cernut L.

Lacom acu qi, Sultanul

Pe Mi chal ill pretil 1' avea ;
Nu 'mplinisg bile anql
11ar cil dayurk 1 inkbieq7 ,
 EPOOA GLORIOASA
241

rarA§1 un Turd se aratn

La Tergovi§ce sosit,
Cu Germani de un-datit
Intr'ul tale s'a gisit.

Darn el s'aveafi in urn t

Pentr'un resbeiti sAngerosil ?

Null prindea0 ciutliturn

FArn aern mftniosil.

Nemtil de Michal se tine

Promitend Will qi banl ,
D'a '1 atrage el la sine
Inteui ligi cu Germany ;

Turcul iarAsl it cultivA ,

Prin un titlu suveran ,
*II de pacea respectivi
Ii di spada.., busdugan.

Intre Angel §1 Satan

Michai pedestal tinea ;
Primind pacea mpsulmani
Pe Gernilanl 4u respingeg.

Prin atAta curtenire

Ce '1 fAcu 4c9I strAinl,
A palant4 cumpkire
Aterna catre Crp§tinI...
 A WI MICHAI TITEAZUL.
X42

Dar mai vine una mail°

Pe MichaT ce l'a surprins ,
Sinonima cu tradare
Dc la omul TA deprins.

Batori Iii lli . de seantR

Din Aideal pe dud pleca ;
Cardinalt Andrei el chiamit ,
Vern -sell a'a guverna. 2Y

Ctici cu Nemtir se stricase

§i at Turcil s'aliat,
Lucru Dracului lucrase
Cu Poloni intr'un Oat. --

Iar uli nuoul 'ncurcaturit

Pentru Domtiu cel Roman !
far uä causA de urn.
Intre fratT pentru pagan "1.''

Din Polonia li vine

Noul princip Batorlan ;
Comisari goni: -- is fr6ne
Peste statul Transilvan...

Vrea §' acesta se refer4

La tractatu leganiintd;
Lui Michai din nuod ii sere'
De credinta juramint.
 EPOCA GLOR1OASA

Omul bray taco si face ,

Nips un respuns el nu da ;
De 61 omens ce nu I place,
Val sed suflet peatra '1 sta,.)

Multi dip capi 11 esi 'fttrebara :

Domnul nostru, ei pa 'ills,
Ce gatire de alit
vamp de oste ne-a deschis?

Cum ? de ce, i pentrn pine

Tote-aceste pregItiri ?..
rAii if eti fi si yoi cu mine
Capitani 16130 ostiri ?..

Num' atita Domnul spun.

La Ploesci s'a ordonat
T6te stile s' adune,
Pen' la ora de plecat.

Dar §i Domna asta-data

Intrebare a &cut.
Domna fuse ascultati
Cu chip dulce §i pliicut.

Michai spuse la so'tie

Despre lucruri ce gItia.
Cu Orestinii? ah I s'a fi9 Le
orbi ea 0 'n gencl, stAtea ; ,
,,
 A LUI MICHAI VITEAZUL.
244

,Sn se verse cre§tinti singe?..

Oh ! Pre Sante Dumneclea!
Cate mame vor mar pillage ?
Cate Wine ? ce gret L.

,De ,Romani sa fie bine !

,Mult lul Bator' ant vorbit
, Pentru gintele cre§tine,
Darn Jicmont sta-adormit...

AdAoga Bogdan cu name ,

Pre fidelul capitan ;
,Las sit plange femei mume !
eni Roman, batren Cri§an,

, Chiar pe thee-nil o jertfisem

, A muri pentru Romani,
,Din Ardeal clad no venisema
Pentru lupta cu pagani...

,Pre iubite, dice Demna

Stand alaturi cu Michel,
,Vine iarna, trece temna,
, Marcel tale ce gond W..
Socotescil la monastire
,Cozia A statl a ierna,
La be sant cu intarire,
Din Ardeal pen' neom 'turna.
 EIPOOA GLORTOASA
245
nAh ! m' ascultA si pe mine
AstA datA ce gondesctil
Nu win, nu scin refi sail bine ,
2D'a le 6stel nu vorbescu,

.Dar din sinter' amicie,

Pentru SAntul DumneOeil ,
Pentru sop!i nA pars vie
,Dogoresce peptul met !

,Lasit dar buna crestinA

Maid - ta la Cozi' a sta.
Ea to urmeclil cu dor plinA
PretutindenT, saga ta L.

Prin resbele si 'n durere,

,In triumf si chiar In jug,
Void Invinge cu plAcere
pOrl ce greutittl ne-ajungt.

.Ala dar mt al pe mine

iS6tra ta de ajutor;
Dumneilet va fi cu tines
CA al sell Angel protector !..

Un spectaclu de simtire
Care inim' atingea,
Un minut de lncleire
Intre el se petrecea.
 LUI MICHA1 VTDAZITL
246
MichaY Oh 'n a luY soa1
Insu§1 al sea elementa ;
Domnul voiosa o imbraca
Si d strange 1' al sea peptii..

Radu la sovranu-Y vine

Numat firth §' argint pe el,
Cu Augusta lenga sine,
Fericit insuratel.

Si '§Y presinta, de on6re

Bogdan .insu§l fiica sa
SuveraneY domnit6re,
De compani6 a '1 lasa.

S' atunci mama Domna plead,

Cu cuconi, cu preg1tirT;
S'a 'nvestit apol monaca
Inchinata monastirt..

Stances pe Domn tnsoesce,

Precum fuse destinat,
L' a sa S6rt6 nisi g6ndesce,
Oil la cite s'a 'ntemplat.

0§tile sat a dunate

tntre PloescY §i Tlr§ort ;
Acuila spre cer iar bate
Aripi sa g avente 'n sbora. --
 EPOCA oLORIOASA 241

Geniu Domnulul planeacla

Pe d'asupra Inuit marepi ,
Cu prestigiu-T inimeala
Pe tot bravul Indeisnetg.

Inteun lager forte mare

6stea forta-1 desvolta ;
La a DomnuluT chemare
Pre voiesii s'arata.

Cod MichaT avea In trupe

Straini multi ca inrolacT :
Poloni , Caul steaguri-grope,
Unguri §i BulgarT armaci,

Or ce precatitiune
Lug, el de clpetenT ,
Ca sg jure el IT puns
Pe credinta de osteni.

Cum ? de ce ? pentru tine

Tote -aceste pregatirY ?..
inc'ul-data Oa Arline
Capetenil de ostiri.

Nu intreabg, nici Wad

Un ostasti pe general ;
and trompeta sung , cata
A urma dupg, semnal;
 LII1 241011AI V1TEAZJL.
248
Cel ce servA sub stindarde ,.
Domnul clise-imperiostl ,
Sincer catA sit is parte
In tot locul credinciosti...

Celor Buzescl, c' uA col6nA

De Wild cApitAnir ,
Oltu a trece, le ordonA ,
La Caineul cAtre Sibir;

i acolo sA a§tepte
Pelle ordin le va da.
A sunat atunc! trompete
In sus 6stea a pleca.

Domnul MichaT, c'uA sun

StrAlucitA de boiArT ,
MiscA 6stea sa gAtitA,
Ca-un elit de cavaler!.

Bogdan Ducele resbate

D'arme rondurI Infocattl ,
§i pe Radu d' a se bate ,
21 avea adiotantfl.

Augusta insotesce
Minna Stanca luT Michal ,
Cure multe TT vorbesce
De Roman!, suind pe plaT.
 EPOCA OLOIUOASA
g49-

Ca lid fulger Domnul trece

L' at Sdcuilor pAment ,
Agar si cu sdnge rece
Ostea In Ardeal trecend.

La Secul chemare face; --

Privilegi le garanta;
Ca un corp Secul atrage
Sub stindardu-Y a lupta.

Tot asemenea pasesce

i in Beaune sAsesci,
Mai ardintd Michal vorbesce
La poi:01)e romanesci...

Dar ca Past Cardinalul,

Jesuit , sperimen tat ,
Inteles si cu Sultanul ,
Placer! gusty. de 'mperat;

L' Alba Iulia 'n cetate,

Pe Sigismund suplanta ,
CA nici capul 41 ma! bate
Dupe, rasa ce-arunca.

Chip atuncia convocase

Ult adunare de magnap ,
Si desbaterl se urmase
De partiturl versunatT.
250 A LW MIC1141-1711'EAZUL.

NW prin minte nu 11 trece,

Pentru ce '1 ar sup6ra,
Ca MichaI cu &tea trece, rr--
N'are gaud de a 'I jura...-

Pe Michat din Romania

De vasaln-1 11 avu ;
Cu Movill Ieremia
De acord in tote fu.

Tocma ca Michas simtise

Pactul cc eI §i 1 lega ,
Cu o§tirea sa veniso,
De ast nods a '1 deslega...

Cardinalul de manie,
Sare 'n sus, e,f6rte-atins
Capu '1 e ua vijelic ,
Creeri un foc aprins.

Pune lagor a se strange

La Sasebe§i de o§tiri,
Mingle mereil 41 fringe
In confusie de gondirl:

Sung Ora de alarmii.;

Tot partitul batoreseet
41 is piato§g §i arms,
Pentru 'n guvern uem e§esca.
 bPOCIA GLORIOASA
251

Fin cu Vorba, si In tot chipul

Popa caut' a lucra:
41 cunosee el tipicul
Dupit care aptica.

Pe Isac Ciaiti '1 mama.

Inaintea Jul Michaia,
II da, cartea sa la tank
Si tractede pen' la-fin pail.

Domntil Roman bake

Cu ostirea sa trecu ,
Si cu sforta , en cuvinte
Cetati sate le umplu.

La Brasov cane se ivesce,

Maghistrati 11 veni
Inainte ; 11 vorbeace ;
Cu buchete 11 primi.

Satele le ia, d'a rondul ,

Saska, MaghiarY, Roma,nul stat ;
Le citesce si chiar &dui
Plutre dinsi cat a stat.

Fagarasu II proclamti
Do mnul sett marinimos6.
Populatiile el chiaml
Sub stindardu-1 gloriosil. --
 A LW MONA' V1TEAZITL.
52

Ca un lantu se tine una

Unde for(ia lul pa§ia ;
Il aclamA tot-d'auna
Cei ce 'n cale II e§ia...

CAtre FAgAraqt cu grabA

Cardinalului trimistt ,
Il Intlimpinit , ;1 Intreabit
De ce vine c' &tea 'ntins ?

Spre respuns, Michai 11 tine,

Si scrisorilg-I le is ,
Dupti tactic& se tine ,
Cum ma! bine II venia.

Cand trecut-a FlgAra§iul ,

Ordin la Caineni porni ,
Cat mai lute la Taintaclul 3)
Ostile a eie 'Itteuni ,

Si 'mpreunA BA s' avente

Cy putere spry Sibil 1
Acuila mares pa 'mplante
P'a 1e-Ardealult4 campij, r

Tot-d'auna eq ce-ptagt
E mg tare ix! cat vTet;
Mare frie4 Iiii,chal bags
CardinA*1 AndFO.
 EPOCA GLORIOASA
253
Din -"amid punead la tale
Cardinalul a grAbi,
Ca un fulgerfl, Cl a le Bale
0§tr, pe Michal a lovi;

SA nu '1 lase sil, 'ntariascA

Cl atuncr va fi mar greA ;
NepregAtit A '1 gasiascA
D'a '1 goni din statul sett.

Dar Mend cat 'Ate face ,

Cardinalu 'ntA,rclia ;1
Se Inceard pentru pace
Cl adversarit a negotra...

§i Michal, ca sA castige
Timpul, f6rte-era voiosA ,
Penh ce picioru 'nfige
In lucrarea sa virtostt.

Se preface ca voesce
In relatil bune-a fi,
Eminenta cand vorbesce
Ca pe flit ca 11 iubi.

Ba Michal chiar 11 promite ,

Spre bun semn ca nisce frap,
Dor boiltri ca I va trimite
Ostatici delegag.
13
254- A U3Y IMMO VITEAZtit.

i in contra-le asemeni
Cardinalu a trimis
Doi magbiarT ca fratil gemenT , .

Si se tie de promis.

.$'01 persona clericals

La Michal se presinta :
Santuletn la toemeala
Nu pre mult inaintfi.

Ca Michai ea conditiune
De pretecstil 'I a fost dictat,
Contra Turcilor d'a pune
Peptul cti al neamtu imp6rat.

Negresit , incredinteacla
Malaspina , 4) on cat vrei,
Tocnf aceasta si urmeacia
Cardinalu Domes Andrei.

Apol Michal IT mai dice

Sa aduceun document ,
CA Sa,ntia sa ferice
N'are un alt simtiment.

Malaspina se re'ntorce
i nimica nu Iniplini. .
Tonul si Michal interce ,
Tanuri, ostea And veni...
 6POCA GLORIUMSA 255

Atm' limpede pe claie

Face p' Andrei tradatora ;
Mi i '1 sfida la Wale
Ca spergiura amagitora ,

Cel ce-Ardealul incidnat-a

Turcilor §i Pa§1 era ;
Abb. dar §i destinata
Pa§ilor ce '1 infera.

Cardinals. Andreia permati

Din Sasebe§1 &tea 'n josii,
Se fortifies de lupti
In Sibila --,- corp numerostie

Dar incerca inc'ult-data

Nunliul sea catre Micbaia :
Malaspina iar s'aratit
Vorbind in Christos din Rain...

Polit Domnul it primesce,

It saluti, '1 se 'nchina,
Dar la sine it opresce
Pen' ce lupta termina.

Pe la doe-ylecl §i §6se
De octombre, 'n timp ascot,
Michel &tea retran§ase
Lena elimberg', nn sat...
8*
 NOTE LA CANTUL AL EPTE-SPRE-VECILE.

1) Greoa positiune In care se gasia Michal. Intro a-

tati neamicl vecinl , se asemena cu aceea a navigatori-
lor ajunsi intre acele speimantetere $i periculose stand
din marile Sicilii , cars nu puteae scapa de Charybde
fare, a da peste Scylla...
2) Sigisraund Batori cel ce aci 'Asa guvernul Tran
silvanii le aci iar fl lua , asecla in cele din urma pe
Cardinalul Andrei Batori , sub patronatul Turcilor, prin-
cipe al Transilvanii; care acesta nu voi sa face cause
comune cu Domnitoni Crestini, i lui Michel ctsrendju-
rliment de supunere catre dinsul... El de legase in re-
laiunl stranse cu Ieremia Moira, si mal ales ce casato-
rise pe un frate al see cu nä fiica a aceluia.
3) Telmaciu este sate intre Sibiitt Si Turnu Rosu, si
In ore care distanta se afla Selimbergn , unde One a-
sta-cli se cunosce semnele de retrancementele ostird lul
Michas dud se batu cu Cardinalul...
4) Un personagie clerical at Papel pe lenge Cardina-
And rel Batori.
 XVIII.

Cardinalul trupe forte

LengA riG Sibiid campa:
Sail pe viatk sari pe merte,
pece miT o§tI comanda.

Pe WI 'ntindere pre bunk

Intre Olt §i 'ntre Sibil,
Ostea lul Miami s'adunA
De trel or! atAtea mil.

Aci loco 'nfliti§aclA

Un §esil falnicii §i mArecil ;
Pe ora§ti 11 variaclA
MalurT §i nu rinletd.

Dominat este ora§ul

Despre Nord cu dealurl marl,
Despre Sud gilsia osta§ul
VAT §i codri forte tart.
258 A LTA /Celia vrrstkaul.

Gardinalul 10 imparte
La Sibil o§tirea sa,
Ca si OM mg departe
Foriia el a m6sura:

Calfirimea-era 'nainte :
Moi§i Seculul cap;
Pedestrimea avend flinte
Si cu pene verdl la cap.

In aceasta avangardit:
Ciomortaul, Francisc Leval,
Toma Betu in la gardit
Cu chliirii, spre Micbai.

Partea aripeI spre, dreapta,

liluitori : Turcu Franciscu,
ItanfortAndu-se prin ce at u
De lanciturm de leng6, piscu.

Stinga aripit compune

Pedestra§i de Bra§ovti ,,
Ce s'au purtat de minune
Subt tut nemtft a nume Grofd.

Stefan Lull- &i Arade,

Capi acestor pedestra0,
Se credit deseendintl ca Arpade
Cel de nume uria§I.
 EPOOA GLORIOSA
25%

In colona de a doua
Nobili erad Wall,
Legiuuea aces nuou6
Tot de nemeif proprietarl.

Nu lipsimii la datorie
Vre-u4 catT-va a §i numi :
Husar Petra, cap p' ill mie,
Ciachi, Tachi, Zalajdi;

Melhior Bogati cel ce

Cu S'ecuiul fu zitlogii
to MichaT, dud vru sg, 'ncerce
Pentru pace un norocti. 1)

Iar resecva, comitate

Ce a dat de ajutorg,
Volontarl, pe juing,tate
Din stritini, cu plata loll. --
Si PolonI formitnd falange,
Cardinalul ce-a 'nsotit,
InarmatT cu cate-uit lance
Cu otela 'n yid Wit.

Toldi Stefan, neme§D frunte,

Cu Ravasdi faci miuunl;
El aducA cu car4 multe
Munitlune pr9visluni.
 A LM 3UCHAI VITEAZUL.
260
Senator! ales! din tea,
Cardinalul ce '1 avea,
Se juraserA sA pea,
Or! romAnul-singe-a hea...

Ifiu qi cu Bodoni,
§i multT nobilT, cu eneT,
CornisT , §ivric , Zemertoni ,
Volfgang , Mintzent , Besenel ;

Generalisim peste-armata ,
Gaspar Corn's! comanda ; -:-
Ill artilerie-echipatA
Forte bine, la semn da.

Dar or! cum MichaT aduce

Milner d' este superTora;
Cavaleria -! ajunge
S' alba name 'ngrozitoru.

Desele lovirl de merte ,

VArsAnd ang,e Maresca,
Ageritu-I in lupti forte
§i 'n oruciime i 'ntareseti...

Din boiAri se/ de frunte

Advinti pre bun! capitanT ,

invataserA sA 'nfrunte
Medea, lupta de Titan!.
 EPOCAOLORIOABA
261

Leng' aceasta Michal are

i pre multe simpatil. --
Din Oradia a mare
Pt ne 'n jos de la Sibil,

Trombitat-a al sell nume

De eroa in timpT acel ;
Iar Rominil , frail §i mume
Rogll de bine pentrll al sal.

Romanimea ese 'ndata

Ca un corp de la mormint ,
Se ridica , spre cer catA,
R6ga Sortea-I pe pamOnt ,

Pe pament ca sa se 'ndure
Pentru cel de jele plin ,
Care-a dus In lacriml dure
Strain jugs ,, durerl §1 chin !..

Bucuria 'n el vibreacII

Pentru S6rt6 'n viitor;
Aurora lumineacht
111 ili mare Mt nuorti;

Aurora Romanii ,
De la Nistru §i Carp*,
Se redid pentru fii
Lul Traian de S6rte-uitat1p.,
 A LUY ItUCTIAY VI CNIAZI/L
262

Dar la elimberg ostirea

RetransatA se Linea,
Clitre Rosu-Turnli esirea
Traiisilvanii tinea.

Lenga sat era ui moth

De vint care- atuncl lucra.
De pe virfu-1 nchia mes6rit
Cat sesu 6stea 'I tlibtira.

Osten turnti acest ocupit ,

Telegraf putea '1 servi,
Catre fie care trupa ,
Prin un semnti de a vorbi.

Lantti si cad ferecate

Facts al lagorului kidti ;
Tunur1 mare, ca in Cetate,
In redute se inchidti.

Fie care cap d'armatit

10 Linea Tositiuni ,
Veghet6re , desceptath
Cu sutasi si capil bunt

Lupta a 'nceput cu cliva :

Doul-decl trumarfi Si .optd...
Resunat-ati tunul, piva
Pene 'n munti de iSeste Oltn.
 EPOCA GLOILIOARA 263

Moisi Rutin 'ncepe

Lupta dintre adversary ;
Tunul vans& foal , concepe
M6rte si ravage marl...

Mai entil se bath cu tunurl ,

ApoI cu pusci foe in lungti ;
Colcilea mania 'n Unguri,
Si 'n curend la maini s' ajungil.

Ca na, grinding cadu focurl

Pe RominT ; mor i , vulnerap ,
Ca si snopil zacti pe locurT,
Sumg, mare de bitrbati...

A rtileria-adversary ,
SuperiorA detuna ;
Ea 'ntindea IA cup' amarii.
La victims ce resturna.

A Maghiarilor iutith
Furia, celor puscasi,
In curend a fest simtiti
D'ai Rominilor ostasi.

asa tinend !Ayala

Btitalia pe nn sest ,
E mine* cardinald
Era vesel de succesii...
 A Lig MICIIAt VITEAZOL
164

Baba Novae , eel cu nume

Litre &tea cea Until,
Din 'nainte flcea spume
Strigand : stati ! sit staV copil I."

Cod colona cea din frunte ,

U1 durere 1 se tritgea ;
Nu putea a mai rOspunde
La ne- amicul ce-o stingea ;

Cfi 'ntregl ronduri se topise ,

D'arse bombe kelt plouand ,
On §i cat le implinise
Nuol falange alergand.

Avangarda In deruta
De ne-amicii in jos fugea ,
SfArimat1 §i batuta ,
0 litre centru se ducea.

A confusiei mi§care
De o§teni o simte top;
Isbea centruf; -- fie care
Inlemni d'atitia more

Murgul atund , clpitanul ,

Din o§tirea lui Michai ,
Se arund cii iataganul
Pe un alter dintre ea
 ki"OCA GLORIOASA

§i aleargA si 'mpreune
Pe aceT descurageati.
Banul MichaT la Domn spune
Ce phtiser' al seT frati...

MichaT Domnul ca -fin Achile ;

Dupl el boiArT maT multT ,
Banul Manta vechiii de Mile,
Au sosit la climpu 'n lupti...

Marc -avant pentru btitaie

AdversarT all fost luat :
Curgeall trlisnete vApaie,
Campu 'n singe-era muiat;

Fumul in vertegiu se 'naltii ,

Se intinde valurl marl,
Nu se mai vedea prin ceata
Taberi , &tea', adversarT;

Tunetele repeteath
Nuol lovirl c' un urlet grosti,
Din dud in dud 1 umineacIA
Fulgerul cel sangerosu ;

Mice], angel vliTtaturi,

Mortea pentru adversari ,
Muge glontu 'n loviturii,
.Sparge pept de militarl,,,
 A LU1 B11011A1 VITEAZUL
266

tuteacestea , ca 'n cetate,

Uncle telegrafu era,
Ocolit cu §antu, cti armate ,
Lanturi, call '1 congiura;

Acel locii de preciOse

Lucruri pentru Domnul sell;
Insu§i DemnA acolo scese
Rue cu odd spre Dumneclet ;

RugAtere prd IfocatA,

Din preunl cu dot fit,
§i cu curtea adunatA :
Femei , boiar1, visteril ;

Acolo era §' lerarehul

Pre Sanlit Metropolit
Ce venise cu essarchul
Crediuciosul Ipolit ;

A le o§tilor registre
intru care se 'nsemua
Fapte §i numiri distinse ,
pi cu 1i ce se 'ntempla ;
§i al statulul consiliu ,
Portofoliu cel dornnescii ;
Logofetil cu sigiliu,
Tote -acolo se gAsescit ;
 EPOCA aLomOSA
26"

Acest punct voia S6cuiul

SI 1 ujung6 si O. 1 ia,
Sit loveasca drept in cuiul
Carul forte ce 'ncheia...

Si chief Michar cu boigril

Spaima n'o putea goni,
Cand la fruntea 'ncgirgril
Ca un trgsnet, se opri.

--, Stahl mi§eilor !.. el Oise

Catre eel' descurageati ,
Si cfi al spade lat lovise
Timer' unur din bgrbati

Care nu putea a tine

Al osta§ilor moral:
SI stati loculul cu mine !.."
Striga firmul general.

Si pe dud impuscgture
De la adversari venial
Ca nins6rea pl nit phdure ,
Ca ng, grinding egdeaA ,

Mortea secerg cu sute

Indivicli mereu cd cadd ,
Acest striggt se aude
In tumultul desperatil; 1---
 Lilt MICHAI VITEAZUL
268

Primenind §1 forte 'ndata

Frontul &tel. fugarita ,
Intl% centrul sa se bath ,
Ver§unat qi hotarita ;

Se rentorna plini de ru§ine

Cei ce spatele a 'ntors,
Can &au putut a tine
Cu ne-amicul vigurost ;

Ca la an mire ro§ind fatia

Celora Romani batutt,
and se sc6la dimineata
§i 'I intreabi multe multi ;

Ast-fel en fruntea la vale,

Uitatura 'n paned josti,
Se Intone iar pe tale
Milt o§teanul ru§inosti.

Atunci Darnall' drege lucru

Pentru perderi simtitora ;
Da la adversarti de lucru,
Prin al geniulul sea sbora...

Bucuria Eminentit
Peste putin a 'ncetat,
0 intOrserh baietil
inte un fel de tot ciudat.
 EPOCA GLORIOASA
269

Vint Buzescil, prindii la lupta.,

Radu marele Clucera ;
incepend c'un Domne-ajuta
Ca ..$i trasnitul din cera...

II respunde adversari!...
D' ambe palll eT se Intreca,
i pedestri §1 cAlariT
Veninose arme 'ncerca.

El s, ajunga, ca cum se 'mbratil,

Sant de mOrte 'ncairati ;
Lancele lovescil In fatA,
De sageci sant IncArcatT...

Nemesir concurso aduce

Aruncandu-se ca Smei ;
Aerul de trompe muge,
Spadele arunca scinteT...

Cea de la Caineni venit1

Oste sine focit merell ;
Pas cu pas e Inctanittl,
Uncle locul e ma! grew ;

o§tile, puterl maghiare,

Ocolite ma! era
De o§tirileadversare
Care 'ncepa a '1 seepra,
 A LIJ1 Ilat.diAl 1,111.A1GUL.
270

Pe la Ohm jumatate,
Corpul acel nernesescO,
S' alle trope desperate,
De retrageri se gatescri...

Gaspar Cornisi pre sub searti,

Gene'ralisim, cu Nag Mari,
Pe Romani sit 'nfraugg iara,
Se luptati virtosi si tar' ;

Dar stindardele 'nainte

Ciitre Sibil se duceaa,
Romani, ostile ardinte
De bravuri minim! fitceac.

Ca un fulgeril petrecuse
Atunci falnicul pi bravd,
Campul de ostiri cum fuse;
Si cAlare .p' un calil albs

Alergit prin ronduri i ---, trece.

Lucind pena 'n gugiurnan /
Ochiii-1 foctt !.. cu sange rece-
13atend yeptu-i de ostean ;

El a' ua ugerti catare

Si cu strigAtO detunandl
A v6clut din departare
C' adversarii fugu ,cadend. --,5
 EPOCH h1 QRIOSA
271

Ca un §oimtl el se opresce,
Mai in lungit de a privi,
§i ca fulgerul pornesce
Prada 'n pept de a lovi;

Michai Domnul glonVi se. duce

Cu tl garda dintr' al set;
Pe Corni§ Gapar ajuuge :
Cavalere, 'I slice , stal

Apar6te cavalere
Spada 'n gardit, sit to v6du !
Sdrtea armelor o cere
§i al &tel. mare pron.

Capii tOsu§I datoreaslit

Un essemplu ca sit dea,
Din dol unul e sa cap.,
SiIngele cretin sii step.

Apitriite generale !
Inc' uti-data eit Ip 041..
Corni§I atuncI stAtu 'n cale,
FalnicU, abieril veiny,

Pe Miami it cunoscuse.
Ce putea, cat e la prep,
N'a voit ca sI refuse
Lupta cu ;nbarbaif mttretk;
 A LW MICHAI VITNAZUL
272

Dup' a spade! mtniere,

Dupt ochi lu! tnfiptl,
Rece simtind fern ; -- IT cere
VT* 'n dart In camp de luptT.

Virful spade! el simtise

Peptul set cit atingea ,
$1 putin, putin lipsise
La rorunchT cl 'I petrecea..

Michal fruntea si 'n senint

Atuncr , viata 1 dtrui.
Cornisi spada sa 1nchint
Domnulu! care '1 lovi.

Gaspar CornisT dete-essemplu

Altor trupe de la rond.
Ostea mare umple dawn ,
FAA, cap! ea remlinend.

Dar durere $i mirare !

Insu§! Cardinalul Domnu,
Cu cap-va fugi cAlare
Travestit ca un ne omu.

Ostea 'ntlia curagidst ,

Deltsatt 'n asa chipt ,
Se desface rusindst ,
Fuge , last totu 'n campt.
 EPOCA GLORIOSA
273

Gloria §' aceasta data

Pe Michal acoperit !
Gloria e trombitata,
Pentra aces carT at! peril !..

Gloria dui si resune

Pentru fapte vitezesci ;
Gloria sti des cunune
La armate Romanesci !..

Dar armatele aprinse

Dup' nit luptA forte grea ,
Campul mare fl coprinse
*11 'nainte se 'nutria;

Percurgti 6meni pedestrime ,

Inarmati un cud de fern
Cantit 'n surle cal ,rime
De Roman! pe cal ce sbera ;

Uti-artilerie mareati ,
Multe tunuri cc lua
Des din cii de dimineata
Pane 'n seara cat lupta ,

Cu bagage cart multe ,

Provisiune ce avut ,
§i cu pracli : tesauri frunte ,
Adversarl ce-au perdut ;
274 A LUI MICHAI NITEAZUL.

Lengd, tunuri ce cliclura ,

Mare numer de stindar4l
Batoresci le perdurd ,
i le at smuls Romani gall! ,

Si pe care le luard
Cei ostenI de prd41 setosi;
Vite multe leadunara
BoY si vaci si cal frumost

In puterea reman t6te

Domnitorulul eel nuod ,
Ca prin sabie luate ,
De acest maretd erod...

Lupta dal' fu terminate

Si Romani merga in sus,
La putere de armatit
'Mg tera s'a supus...

Si asa Sibiiul mare ,

Fortificat , bine 'nchis ,
Portile aeschise are
Pentril acela a la invins.
1) Mellhior Bogati §i Moisi 6cuiul fusesera la Mi-
chat ca ostatici trimisi din partea Cardinajului Andrei
Batori, pe cand acesta se incerca' sit tractecle pentru
pace cu Principele Roman.
 XIX.

Sese ani se numerarI

Cu marl fapte si minuni ,
Si pe rand le admirara
Diferite natiunT.

TergurT, sate si orate

De nuvele r6sunao ;
Pe la locurl megia,e
Locuitoril s'adunat ,

Si la preutT eT alearga,
CArtf de Ora-a le citi ,
Cu femeT , copil A meare
Noutittile d'a sci.

hi vitrsa atunci necazul

Cel de robil aphsat ,
CI Michai VodI Viteazul
Cu Wire a intrat...
 A LUI MICHAI VTEAZUL.
276

Secuimea in pici6re
MA prntru el era ,
Clasele suferit6re
Un train bun atunc! spera.

Partisani si Sassil jail

Cu al Germanic imperat ,
I§I da &Stele p' in tearA
CA de Bator! s'ai'l scapat ;

Iar pe BatorT uA partita

Sustinea cu forte viT ,
Dar §' aceasta risipitA
Fu la lupta -din Sibil ;

Nobilime mare parte

Intre dinsa numera ;
Populatia departe ,
AtuncT contra IT era.

Curgend ast' alternative,

Un guvern ce permuta ,
§i cu legea respectivA,
De Michai Ter' asculta...

IatA ordine primit-a

§i SeniI de la Clad ,
SA le-asculte, d'a sarIta
Cu grAmeOile se dud.
 EPOCA GU:m.11BA
277

Cardinalul fugaresce ,
Cartile asa scriea ;
Spre Moldova pribegesce,
Cu multi neme§i drumul ia...

Se ordona la on care ,
Cine cum 11 va 'ntilni ,
Sa 11 Drina via , cu mare
Ingrigire a veni

,.La Balgrad, si sigur fie,

.De la noi , Domnia mea ,
Rasplatire , bucurie ,
i Oma acela va avea...

Dail Semi atunci alarms ,

Clopotele 'n sate tragt ,
Fie care prinde-ua arms,
§i de got pupa un &saga.

Inarmati Secuil , cete

Pe campil se raspandesca
Cu furc6ie , ca sagete,
Cu secure ei pandesca ;

§i cu fit% cea smolie ,

Cu un ochia inver§unatd,
Era On de grozavie
SOcuia popula armatti,
 A Mil slicnAI VITHAZUL.
278

Cic-Sereda , MAO-George
De Ardeal, &tutu Miclo§1;
Care Sant-Tomogosi merge
Glote de Ciucani furio§T.

Prind el &muffle tote;

Si prin cranguri §i 'n pliduri,
Si prin vat vAgaunate ,
Prin tot locul iaii m6suri ;

Si copaci el taiarA,
Chiar potecile le 'n chid(' ;
Strejuescii in nopte-afarA
CA, nici somnul nu ii prindir,

UA cumplita re'sbunare
Ii ails fOrte-aprin§i,
Udall cu mic cu mare .

Pe fugari eel distin§1...

WI di din intemplare
El la ceata cavaleri
Intelnescg pe un deal mare,
In drept satul Cheresteri.

Acea trupa callireatA

PurtAnd pinteni , pene, spacli,
UA persona mai mAreata
Insopati M nobill gull.
 EPOOA GLORIOSA
279

Cea persOnit e 'uvestitit

Cu velum, cu boneta
Pe cap negru , d'aurita
Plato§e I lucia pe pepta ;

Si'n armat cavaleresce,

C'un frumos valtrap pe cal :
Ochiu-I sperios privesce :
Cesta 6 Domnul Cardinal ,

Care cat e cli §i n6pte

Merse la drum ne 'ncetat ,
Si pe cal abea mai pate
. Ca sit stea de fatigat.

Cavitleri In mftini cu spada,

Lengi el mergeatt armati ,
De la Sibil se tina ceat6 ,
Spre Moldova indreptati.

Ca ult haita lupi strigara,

Cel de resbunare beti ,
Si 'n curend se aruncar6
Pe asti nobill clilareci.

Lupta cruntit ca§unati

In sub sera s'a urmat;
Scicuimea ver§unati
Mul3t cetai a rOsturnat.
280 A Luf micauf VITHAZUL.

Vent fdcurit cavaleril

CardinaluluI pe locti
Ca sit scape 'n murgul serif
De isbirea cea de foell.

Cardinalul , cu un nemesI ,
Lasand calu-I , se resni
De la ceata din Sasebes1
Cu Eminenta-I ce veni.

El cu Nicolae Micul
Pe al sel 'Asa luptand,
Ca BA scape d' inemicul,
Alta cale apucand.

Dar ce lupta ? ce cruclime ?

Ce de eange s'a varsat ?
Mal mull nobilI cadii victime,
U5, mu4ime fugu prin sat.

Cardinalul da 'ntr'05, cale

Marginiti cu Warr,
Se afunda inteult vale,
Cat scapi prin picaturi.

N6ptea negru vein 'sY lasti

Peste vM §i 'n camp licit ,
Atmosfera receapasa
Un nour negru §i 'udesit.
 EPOOA GLOR1OASA
281

El privesca mar sus departe

Stancl cu Marl pen' la nuora,
GrAbesca pasii sere cea parte
Ca sl afle-un ajutora.

Mad aprope mar sosirA,

Larm' audit sub deal In joss ;
A for fete 'ngalbinirl,
BAtu peptu-le florosti.

Prin lumin' abea Whit,

Nisce focurl ce a.rdea,
Ciata d' omenT tabArItg,
CAlAtori 'n jos vedea.

Nicolae Micu dice

Dmmului set spAriat:
-- SA stAma sl stama ! neamice
Bande urma nea luat...

Ce vomit face ? Cardinalul

Pe Nicola Intreba.
S'apucama la stAnga malul,
!ncet Mica repeta.

--Noptea WA, apoY bine

Voma umbla tot retAcind
Incurend si ploia vine,
Se Oda fulgere lucind
 LTA M1CRAI VTEAZUL
282

Cardinalti aqa se plange

De fatigl. mal citclend ;
Micu malnile 41 frtinge
PI al sell Damn petit vitclend.

Unde dar, oh ! DOmne Rate

Micu mintea l§l perdea,
Vre-ua colibi inainte
De pristorl dad am vedea ?

picea el, §i Cardirialul

L' intreba 6' in ce Jodi
El se al% ? valea , malul
Nisi '1 cunoscii pe-un time de focti.

Spuse Micu ca in minte

Ii venia, p' acolo 'n timpi,
Satele de mal 'nainte
Pliziail turml, flicead colibi.

Mid ar fi vre-uit montistire,

Vre un schit sihastru, hei!
Pentru no! ce fericire !.."
1?ise CardinalA Andrei.

i a§a el o luarit
A sui tot prin pAdurl
Pene card se depArtara
D' a le stancelor sparturi.
 RPOCA GLORIOASA 283

in tacere-adenc nopt6su
AmendoI el se ducea,
§i ua plede vijellasit
Timpti twit le aducea.

Fulgerile ca minune
In acel timp fulminati,
Cal oil la drum se pune,
Dc pericoll se 'n china

§i ducendu-se 'nainte,
Mort de file& §i amend,
Cardinalti abea deschide
Ochii, nedormit umbland;

Cod aprope de trel Mile,

§i fret nopti, de la SibiT,
El mersese-atatea mile ,
Ocolind peste campil ;

i de ce a fost sa trag6
Totu-§1 el nu a scipat,
Cat voi ocold sa face
§i m6sur1 cate-a luat.

01 ce bucuril Acute I
Ochi for reman ficsatY
Ca pe focuri aparute
De licuricI admirati,
 A LIII DuOEA1 V1TBAZLIT
284

El ilarira uA sctnteie,
Dinaintea for Lucia :
115 coliba e aceie ?..
Micu l'al sea Domn clicea.

CA a§a §i mie 'mT pare,

Mare este eel din Gerd!
Cardinalul Oise tare
Luand inima de ferd.

Et ajungd. Nu se 'n§elara ;
Gasescil la foal p'un pastord,
Inteua mica colibioara
Adepost mantuitord.

Cardinalul , cum ajunge ,

Iutra , pe om saluta ;
Jos pe paie sit s'arunce
De repaosd 41 cAdta

Sete-a '§I stinge , cern apit

De la bietul om pastor
Sarac lipit ca nit said
De Iemn ; n'avea un ulciord

SA aduc6 apa 'n stand,

Ci nit tivga de bostan.
Un ughid Domnu puse 'n mama
Sit se duc6 la morman
 EPOOA GLORIOASA
285

Unde e isvorul rece ,

Si mal iute a veni ,
Ca 'n curend el as sli piece
DupA ce s'or odihni.

FAcu ochil marl plstorul

La moneta ce li da ,
IsT lull curend piclorul
Din colibl dud pled.

Tunetul nu inceteacill
A mugi cu asprul timpa ;
Fulgerile lumineacla
In coliba ca §i 'n amyl
Abia espi cet intrara
La pAstoru , amendoI ,
Ploia ci turna afarA
Lung! torente , marl OA

Arboril trosneati de Onturi,

Urla fere fugitivY;
CalAtoril print de gondurl
Stan tAcup §i atentivY.

Dup' WI mid 'ntitrcliere ,

Pleia , vintul cand statu ,
In a noptii grea Were
Larm' auclu for bath.
286 A MI micum rt l'E ,I.Z CIL

Ind tot nu mai venire

Omul trimis la isvord ;
Cardinalul adormise
Adastand p'acest plstore.

Ce e ? ce e ?.." Micu ?ntreabA

Pe cre§tinul ce lava
SpAimantat §i far de apii ,
Ei pe care .1 astepta.

Ali! ye cauta-ult multime

Omeni care m'a 'ntrebat ;
Vine-ul ceatA Secuime,
, Lucru grozav am slat !

De not ?.. ce e ?.. spus-al dre ?

Micu 'ntrebit pe Met omit.
Ca am spus pre mult me dere
, §i me mustru val de mu!

i biet tremurAnd *torn'

Dinti 'n gurl 'I clAnOnia.
Cardinalul perdu somnul
§i nici sete num' avea.

Mien se repede-afara ;
La colibi stritjui.
Auclia grozava feara,
heat valea 'n jos mugi.
 P,POCJA GLOR16BA
287

Cu injurii, cu turbare,
Trasnet, foci Sec li sosesci ;
Portu for de urmi barbare,
Precum Huuii, nivilescu.

Micu cats sa '1 opresce ;

Pre frumos el be vorbi.
Blazii-Eordeg. c'ui tainesce
Turbiciune 11 lovi.

Coci acesta cap fusese

Bandelor ce comanda,
Cei ce 'n urtni §i didese
Dula prada ce cauta.

Micu victims §i :cade

Lovit mortni singerat ;
Cardinalul unde sede
Victimari au intrat.

Amutit, perdut pistorul

Fa0a-1 s' !walla in mainT.
Cardinalul veclend zorul
Ca-e alcat de acesti din!,

lute palosul apuctt

§i voesce-a se-apira.
Blaziu 'I di ui unkind,
Cit §i ocbi i scapara...
 A LUZ MiCHAY VITEAZIIt
288

Atunci mAcel, grozAvie,

Biet pAstorul sta tAcut ;
Junghiul taie cu mAnie
Capul celuia cAdut.

Cardinalulul rea SOrte

Acestl dmenl 'I a prescris.
Capul sets c' uA lance '1 Or*
Corpu-1 zace 'n sAnge 'ntins...
 xx.

Trece 'a sus .Michal 'nahrte ,

Al sell name trambitAnd , '
Mersul sell era putinte ,
Pe neaulicY amenintand. ,- -

Alba-Iglia pomposa :
Clerul, popul §i magnatT ,
I se 'achinA ; geuer6s1
Ocrotire I cern 7 plecap...

i teribilii 9i blinclqe
In presinta lui unia ,
%xi cu trupele mitrete
Pas 'palate el yenta. -6.

Comitatela aleargil ,.
Recuno§cA potiata 10 ;
Transilvania Intrlagii ,
Romani i Lingua , Saul , S6cul. --
9
 A LU1 MI OHAI VITBAZUL.
290

Alba-Iulia , re§edinta
D'aI vechT principi Transilvani
Se d'adresce de presinta
Astor 6spi cApitanI.

In cortegiu-I se presintA
Tot ce-e mare §i pomposd ,
Lucind serele 'nargintA
Trupe falnicl sus §i 'n josd.

Domele cele mArefe

§i palatur!le resund ,
Templue , tumid , forterete
Salve , ctopote detunu;

Anuntjand acea serbare,

Muge aerul urlAnd
Si trompete fii famfare
i cu musicile 'n rend.

CAtre porta George-Santul

Populu se grAmAdia ,
Se pArea umplend pAmdntul .,
Din cer ploie cum cAdea ,

Si cu junil §i bAtranil,
Cu femer , bArbafi; copil,
Ca sit vec10 pe Romani!
In triumfd , --- veniad cu miI.
 EPOOA GLORIOASA
291,

Treed Wart boiari in frunte ,

Cu vestmintul scump pe ei ;
inderat, trofee multe
De la Batori Andrei ;

Mai cu seams de stindarde

Ce se ports fluturand ,
Cam plecate la nä parte:
Semn supunere-aratand , --
Transilvania supus a
Michai Domnului ca fu 1
Prin victoria produsa
De la lupta ce avu.

Michas Domnul apoi vine

Pe un ager carsiera ;
Capitanii lenga sine ,
Cai for ca argint §i felt.

Domnul arati dulce fall,

De onorea ce 'I Mai ;
S'ar fi dat curat $i vista
Pentru planul ce '§i avu.

i Dupit dinsul trupe-armate

S' artileria cea grey ,
Escadronele 'nfocate,
UIL padure se 'Area.
9*
 A LEI WORM VITEAZ Urs.
19S

CU tlAl wive 0 that mare

Fatal, Nunety str litchi,
Face Domnt a= sa itheba1.e
In discursu I la/ ostir1L 4-

Albal falnia t se 'nchina

i pomp6s4 41 primi ;
piuA adea eta seuinit ,
Ochiul koptlui uimie.L

Prinde 'n mtlin1 a Orel hind ,

Pune 'n brag marecti picieo 4
Cu dreptatea §i cu bike
De essemplu domniterd,

Maghittr1 nobili 11 saluta.

La palatal princiarit
Industria , cutioscutti
Mid ler/ , I 'nchinii dard,

Ii depusb-hrgint i aura
Aurarele algid;
Al lul Bated tesaur:
Lucile d'arta, marl §i mid,

NumaI Maul cate '1 ease j, -E-- 1)

Cu desemne flor! ajuril,
Pretiose d'argint vase ,
Cu rubine p' impregiurii;
 EPOCA avarticus4 292

ArnAril 2, SW lil t 14blouil

Se gAsia. 1' acel Mat,
Porfir , marnwre de soiori
Tot ce 6 rar qk inseuinat i,

Cal arabl de bun rask

Cu a for genealogy,
Se aflaii; era in cash
Numq scrise 'n viteziT)

Tot ce servii curonale

Capetenil qi magnap
LOngli armiiturl ornate ,,
Un serviciu de 'LupOracr.

osebit de piata forte,

Forterettk qi casarmi,
Ochiu aicia vedq tote
Munti q' al MureAutul Orn3Y ;

DepartatA, 'ncAntAtore
Positiune domblit,nd,
AlbeI -Iulii, sub Ore,.
Este una pe piinAnt, 1

Acolo Michal aqeslti,

Legitimul sell domniat ;
ELArdealulul dicteaq4,
Prin puterea sa mat. -1---
 A LUI BlIOHLI VITEAZUL.
294
Recun6see faptul mare,
Nobili cu toll s' adun,
Si convoca ua adunare
In cel an despre Craciun ;

El cu totT, c' u unire

Solemnel all proclamat
Pe MichaT In stralucire,
Domn Ardealului cbiamat.

In dietii ei proclamit
P'acest mare domnitor-,
§i 'n tot modul top II chiama
Gratiosu Domnu lor... 2)

§' un episcopti In primire,

Presintand clerul papal,
IT uri. de fericire,
Ii cants §i triumfal;

Cod Dimitrie Napraghi,

Episcopul, cat vorbi,
Ca §i neme0 Secul Ciachi,
Grandiosu '1 lingu§i...

Ca all 'I dispute dar dine

Dreptul sett aci putea,
La un drept ce 'I se ermine,-
Tera 'ntreaga ce dedea?..
 RPOOA pLORIOASA
295

Era splenditli convocarea

A dieter de magnap,
i mat splenditd-adunarea
Grandio§ilor blirbatt;

Michat Domnul, ca un Tore,

Oco lit de satelitt,
Cugeta Int° ult. ard6re
L' at set frac!, rat s6T piring ;

i dreptate urea a face

Fie cdruia la r6nd,
Tit ld acesta mutt ir place,
Dreptul patrit aparand. --

Dar atuncia, o ! cruclime !

Nig Domnul cu top eI,
Blasiu din Sdcuime
A-ad us capul Jut Andrei:

Uli figuri disformati ,

Capti acesta presinta
Umbra mort.il imprimatd,
Lend ,groza ce-arita. --,

Cardinalul ?.. vat! ce Sorte I

Ce sfer§it predestinat ? .
Fu Michat isbit de m6rtel
Veilend capul eel tAiat.
 A LUI MICHAI VITHAZUL.
26i
§i a Ois : Saracul pbpa !
S' a NI fatut harcia;
Curse' lacrime sub pleopa
Ochilor cc t§t stergea.

BlasTu firit reihuscare,

Astepta si resplAiirl,
Cand de gr8z1 cue miscare
Trace -a tutulor privirJ.

Wilma Stanca spAriatA,

TristA, plAns pe Andret,
Veclend iapia blademata,
UcigasA tif fata ei.

Ucigaitf ticeska ---s crudul,

DupA legit s'a condamnat ;
I se tale 'n Oatit
Michal tIonmA a ordonal.

Mormtntate et4 paradA

Cardinaluliii racu,
I s' aduc4 aalpu lad&
De la Cicki ilnhe eldth

Teremonie pte deinna,

De persi5na, or' onCi ;
BoiArimea-mei se 'nsemna,
Funerariat cart uniaa..."
 Epq04 (41.0F4IIDAjti¢

Michal PorpOI 4 SP si)tick

Fii se, Elorica sa,
$oiArT1 magnati rcu itvAtiet
Cu toT 1Affirm yArsa,.

Clerul cu cOtari aropleo

Facle-9pri4Elft frimegag. -,-
5i dg silt) tu dprpe
kL,ouu

Clopotele lameptaris r
Tunurilp orrt ,§pune
Gaud it puerl 'n rnqrrigAlit, cr
In sieriti err fipid-cukunlc,
Totul stof4 §i 0 arkint.

mt-p1 yardigalt4 fimp

La reuaos asedat,
Cu on6re ce 'I Meuse
ySi 411 mullUrnPut 0.17)4t.

Lealitatep fie prptii mere

Recomandl ne uu ,Pptun;
Prin ncdsta titig axp
Michal Domnul mare orn,Or

TOte-acestea ,41 aciAzug

§i II suie 1)63' la ceil;
Steoa Jy 1UCla cp faUla
La vointa .sa de felt,
298 A VIII MICHAI VrEAZUL.

Steoa testa strAlucesce

Si '1 conduce la liman ,
Ca p' nA ilava ce plutesce
Peste valuri in ocean,

Orisontele I e mare,
Steaoa clili '1 'predomnia ;
Si 'n senin pe Intinsa mare
Nava falnicA venia.

Vent u§or Al nuorl abate

Dinainte-I spre pAment ;
Fama velele umflate ,
Gloria al seti avent L.

Dar un nuorfi , urrnuor ApasA

Al sea suflet pre bArbai :
UA tempestA aci se lasA,
Si un 'vent suflAnd turbat.

Acest vent purta tempestA

*' orisontu-I se in negri ,
Fit adversaru ce '1 detests i
George Basta , cum 4ni...

La nuvela sunAtere ,
CA Melia a triumfat ,
Neratil facii Ili serbitere ,
Praga , VIena-all luminat.
 EPOCA GLORIOARIA
299

Credfi fat ca le remase

Ca sa intre a domni ,
Pe conditiI §i pc base
Ce es! Batori 'ntocmi...

D' al Austrii ,Archiduce

I)' al comand imperial ,
Basta trupele §' aduce
Din Casovia 'n, Ardeal.

Un Neamit taut*, curciturA,

George Basta comanda ;
Lui Michas utt lovitura
La triumfu-1 cearc' a '1 da.

De 1' Ardeal ca slt abdice

Michal , trona a parasi ,
Basta Domn.ului it dice ,
Bun si cald cum 11 gAsi.

Ca de trasnet lovit pare

Michal Domnul superat
Dete omului sett tare
Peste nas , §i 'nfuriat

La stapanul thu pot' spune,

pice el , e tronA al melt T.
Cad Ardealn mi se supune,
L'am luat cu spada eti !
160 shill NiTE1 ZUL

Spunel inftifl la 'mpeTattil ,

ImI trimite Ostf i bit&
SA '1 ajnt sill tie stela!
Cel consfrAiS de IVItisnlihallf?..

Vedend %hi a4esta tea,

AscultA flutilitthuirit
It cAduse lit jos rellttli ,
Ca -cocOlil erpArit.

De attitici et if b.rtitatii
C'ail, ptiVite d'adVerestiri p
Pe Rothaiinl Whin tii6s6rti
Gledtge Barth ee bail #dart ;

'ate 11 (fib Jel fAte aitirte ,

Dar ale-JoItt de lit *Nut
Stand tit tutiurY katal (nglue ,
Il-factirli, h-tt tactic

Donuntl InhA Incelege

C1 'n Moldova kW. gibes
D'ale intligt Mx% lege ,
Si le Sting6

D'alde Dater' If (ititthiel

Fral6 'vitrgft 1113 'tapittat
D' td de tenilef
u
tni41
ACA

De la luptA eeisit 1 att

 EPOC 61.011108A
StYl

Din SIblitt i1e lh Tixraa ,

Emigratif abetAarii --
Zamoischi 'T ace tufa ,
§i c'uti 'Parte din Thiarr

Spontandti fn Roinaralt
Cualicia did ;
Fratele ltll Terernia ,
Simidn , Doti il Se t5 tal

La Teigovi§te , a' alfinde

Mal tntifls Iii BueUrescr...
Miehai hflit sit '1 Mangle
A pornit pe Trap lluzegcL..

Cod 1VlichiY fineh ArlihIu

Gel cu intriA 'fitdAt ,
Intrand Bagta p61i6 'h nialul
Mureplig revArsat.

CugetA Minn! DC &IVA

De a mete §' 41'
D' a Id glia?gel gaidst
Cam pe plantlY ele `/0 cfrol. U.
Negrevit `tb ecie,,ua fiord
La cori lttl liPstia ,
In prorunda lut trddfe
-Pe Moldova o iisa ;
 A LIR MICHAT VITEAZUL
3Q2

Din treI state a fi unul 1

Cate-gT trele Ted surori..,

Le iubia, iubia Rominul,
Ca uti Ali fad de nuorl.

El gi publics 'n lumina

Manifestul ce-artita;
De trecutu-I 6stea plink
Pentru lupti o 'mbarbilta...

§i ogtirea-I duse 'n data,

Ca un lucre de nimicti,
In Moldova, ca sit bati
Pe Movila inemictf.

In pretecstti el vorbit porta

Ca resbuna pe Rasvan,
§i cu populul se pOrta
Ca un falnicd suveran ;

El cons611, imbuneaila,
El gi ertit pe-al cait ;
Din adencul seti ofteacla
Ca se vede nevoit

A veni sit se m6s6re

Inteui tern de Romani,
A lovi sub sintul sore
In Cregtini, ca in paginI. --'-
 EPOCA GLOR1OASA
303

La Suciava, pe clippie,
Inemici se tint Slid :
Batori, cu Ieremie
i cu Michnea cel turcit.

Ostea dar MoldovenescA,

Cum MichaT s' apropiat
Cu puterea romanescl,
TotT cticiulele-ati stiltat,

§i 'n tot corpul uti strigare

De o§tenT s'a aucht
SA trAiascl Micha! care
Cu RomlniT a venit!!

,SA traiascA ! sti trAiascA 1.."

Moldoveni a§a strigaa,
i ca aprindere frAtiascA
Uni la altif alergati.

Cunoscuseri pre bine,

Fr atil d' arme MoldovenT,
In principia sit se 'nchine
LuT Michal de la MuntenT.

AtuncT Baton p' Ieremie,

Simion, ca adversarT,
Se retraga pe bAtAlie,
Spre Hotin cu forte tarT.
 A Lig 14/041 VITAA4IIL.
a04
El se 'nci0fle n cetge,
Se fortifici. pi} §anta ;,
Incept tunuri a bate;
Fortul p .,conitrans, qn lantt,

Al 10 Michal o§tT pry bing

Pe Hotinu t strivi
Mahe criint4 tine
CA adversqri ce lovi,..

Fortereta MichaI itrde

i pe loe 0 resturnit ;
Mercenaril de departe
Se (IA pME§I §i niglp scIpA.

ilgovill scapg, fuge

La Polonl refugiat
i chiar Batori se duce
Sigismundu nfuriat.

Michai prinde sit guverne :

Se proclamtt trilumfitora;
In decretui sett s' ierne
Al Illolaovel nomnitort.

Visul sou acTla mare,

Visul sett de aurit,
Prinde viafh, is suflarel
Spre dorinta4. s'a i'mplinit..,
 EPOOA OLORIOAS
"'"4 Th

A ! Moldova! goinaniat
Transilvanial saga
Una : Daco-Romania,
Subt un Domi cel-o mpteuta,

Subt an sceptru ca. dteptlie,

Avend lege si cuvint,
Ca 'n Wan antichitate
Aces chided vechiA pthndift...

Fafna sa s-e r6spandesce

Cu VulturiT s3i acusi,
Populi vecinT privesce:
Caul, LesiT to Rusk

Dar aci stAtu la cuini

Cu MichaT,l'ortuna sal
Came 6na1tA pentru nume
Pentru gloria ce-o visa !.. 4)

Lh last DoMn McbaI a§da.

Pe recAra, al sett
Cu trek boigrl guverneda
A sa patrTe cu it dor vier. -
Si ca fulger cu ostirea
Se re'ntorna in Arcleal ;
Steoa sa I purta lames,
Prin tot locul triumfaif
306 Lut maim rnazur.

L' Alba Iulia dad vine,

Comisarl sosescu nemiescI,
Cu urArl, urArl de bine,
Comisarl 'mpArAtescT,

Si decretti 'T aducti numindu-1

Domn p' Ardeal ereditarti,
Si cu lamp curtenindu-1,
I a ducts our si I fad dart.

DomnI acestia lughetari

Cand veclurA s' un trimis
De la PartA, Turcu 'n terit :
Huraia-Aga-Azis ;

S' acest Turcu firman 'I aduse

De la PortA, semne marl
De 'ntarire ; '1 cunoscuse
lute potentatl primarT.

Darurl scumpe 'T se presintA

SpadA, steagfi si busduganA,
Semn de pace Intre gintA,
S' amicie cu Sultana.

Intre dame , de bribTante

Pe Michel cu sped' a 'Reins ;
Sceptrul On de diamante
Dinainte i s'a intins ,
 IiIPOCA GLORIOASA
370

Un cal falnictl , Padiqachul ,

Ce 'n resbele 'I cAlAria ,
Vint% , petre, argint valtrapul
Si cu sdoa 'I dAruia ;

S'astaI Domnu i se depune-,

Pentru stima de 00 ,
Descendintilor cunune ,
Destin &ndule -un rang nuou...

Ochii cetera ce '1 vede ,

Ult multime adunati ;
Pentru darul ce 'I se dete
§i decretti de la 'mparati,

Se isbesch, si gelosia
Ferbe , colcAe prin minc1. ---
Basta snneacti 'n el mania ;
Comisari stab lemnip ;

Numai Bogdan , capitanul ,

Pre viteazu acel Roman ,
Acel Crisan , ca vulcanul
Bucuria 'ntr'al self sin ,

Pan' la ochii se reflects ,

§1 plangea adine nimit ,
Lacrimi inima-I dilecti
Pentru Domnu -1 mulciAmit ;
 A LUI MICHAI VITEAZUL.
308

CD al sDi in si co a sa fiicii,.
pu Romani ce 'n bine snert
Iu sus milinile rUich,
Ruga 'nalca clitre cell:

,D6mne 1 'D6mne ne qua!

Damne-ajutit pe pitman
Da Id giciial yTqa multD.
Sit ne-ardice din morn-Ant !..

El era ca patriarchut
TDrei sale , bray ,Romanil
Si cur sufletul, cu caul
Ce 'Y albise de blitrenti,

El opri pe Ncmci la Iustu ,

Fortereth elI avup,
D' a intlia cant le fu gustu
Si s'apuce de beg

tl avuse-ult. 'ptreveclere
Cu Sigismund la Hotin ,
It yorbise cu durere
Cu moray,, ca Cre§tin;

I amintise juritmlntul
Solemnel ce-a fost Mai ;
I amintise tot cuylAtul
§' turnicia din ti4cue. --
 EPOCA GLORASA
409

Sigismundul ii respunse ,
De Bogdan fiind atins :
Oh I bAtrenule 1 iii spusa
Batori , 'en fat' aprins,

Pe lyikch§i et sci pr6 binq

,CA '1 iubesci gi 'A pqtinescl?
Dar ftscliltA §i la mine I
Mild me vectf 9i im1 yosbesoi

Nu cit m' aflu fArit pacer

Refcigit din olpetiitil
Nu '1 uresqi g ret ifce
tin
Ca neamicu-ml cel dentiit

,Dar yr6scii pe Michel linsA

Pentru numq ce '0 fAcu ,
Pentr' al set talent t', linnet
,Famti g'oria celvu ;

Sant gelos a pie vedli bitrene ,

Sant gelq pe acest omt
Sant gelos ptS ii remtt9e
Nume strAlucit de- pomn i

7,C1 Anyinsq pl A.rdedul

Print tyt locul e faimos ?

CI Romanu 'n 'cur & 'salul

Unde vicea i cu folds i
 A WI MICHAI V1TEAZUL
310

Sent gelos §' uresc de m6rte

Pe ast omd stra-ordinarA ;
Il uresc din cuget forte ,
Ca p'un gigant adversaril L.

Iar Bogdan cu t6tA stima

' amicia din trecut ,
Bun Mina 'I a clis prima,
.i secundo a tAcut.

Umilise Michal darA

Pe toil at Bei adversad ,
§i puind picioru 'n scarA
A dictat la state marl.

Comisard German intrebli ,

Cel Bartolomeu Petri ,
Ce venise 0 a§a grabs,
Cu decret de mare prep! ,

Ce intimi legAtura
Tine P6rta cu Michal ?
Dup cAte se veclurA ,
Dup' al Turcului alit! ?

CI prepunti de necredinta
Fe Romanul pen' la fun' ;
AIt -fel nu e cu putinti
A fi bine el cu Turd ?
 EPOCIA GLOR1615A
311.

LuT Bartolometi , so cade ,

Michal lice pre polit ,
Pe un espe 'n demnitate
A '1 priimi e cuvenit ;

CA si Porta e-uA putere,

LangA statul seu crestin ;
Chiar politica o cere
A fi bine c' un vecin...

Basta c' ochiul lacom WO

Mal gelos , me 1nfoeat ,
ICI facea venin de merte,
Intre visurl aruncat.

Cu surisfi de uA rinjire ,
P' al set Cesar se jura
C' ar fi mare fericire
In Ardeal guvernti a 'I da.

§i p' ascuns solicitase

Acest range la comisari,
i genunchil 10 plecase
Lengi mult1 magnatl Maghiaft.

Dar ca ultimti. 'nvocare,

Bogdan una se ruga
CAtre cer cu infocare,
Mad Rominul lficrima :
 A LUZ MICHAT VECEAZUL.
112
Domne! D6mi -16 he Vita 1
D 6 m ne ut pe plment !
Di fu's Mfg viaW, multi
Si ne salte din morthint !..

Dar Fortuna rbitplridosi

Inceptfse-a se 'schimba ;
Din lumina geninOsit
phut 'nefina a se 'n "bora
Ceea ce far Ju fatale
Loviturti i3entru trond,
Certurile cleric&
Pune 'ncursi p acest bomqh.

Cel episcop apiins Mrte

Pe, Cr4tini Protestantl,
Acusa pe top la morte
Ca eretici aposiap.

Vrend Michal ski linguliasca

Pe Napraglii, ntinciu papal,
Era-Bpi-00 si mpimesde
'Feta gill, trn pima fatal

Iara§i nerd, 'nburtkftri,

Fulger, trasnet itonatu,
Pentru omit card 'WI
A fi blend §i di ept
 ZPOCIA GUOII6SA an
De la aste dar greOale
Un Dimitre, episeopli
Orthodoesti, sit nu se 'nsiale
II ---tinu de J' aced settpa :

E pleat! asa nu face t

Nu faces, Maria. to
Vise Santul omit, .cu pace
Cu dreptate s' a kilts,

Fapte, same _mostertira,

De la principa a eer ;
,,VeI avea In nemurire
Partea Santilor din car L.

Tot asemene '1 vorbira

BuzescI, Manta s' un Grecian,
ToV boiarit se null%
Ca episcopu rtaariteam

De la singe 11 (Treece
D' a rlirsa hevinovat;
insusi Michel se citesce
Pe Napraghl c' ascultat.,1

Mare parte 2obilime

Calvin; Husi T, Protestanil
Protestara et agerime
De iMichttl, d' 61 dorobantl ;
 A LIIIMICHAI VITEAZUL.
'314
COcl #i 6stea-1 de licentd,
De putere de abus,
10 perdea magnificencit,
Frill degbrdini ce-a adus.. i

Inemici NI dints" asta

Bun pretecstd putead gasi,
Cu ne-amicul. sell cu Basta,
Un complot a se ursi.

La Polon! solicitara
Domn pe Bator' #; ajutor ;
Cfitre Basta s' arittarit
Devotati la 'mperatoril,..7

Moisi S6cuiu 'a frunte,

La revOlti '1 Invica;
Ciachi luntre std. #i punte
Pe noblelea at,10 r

Ura, patima, mania

Intre nobill --f detuna ;
Se 'ntelegd §i cd Ieremia,
In Michal. a '10 resbuni; I

Adunanta facli de tdriti

Clubs deSchide, se consultil,
Cel magnati la Turda iara
Jura 11 arme$ facd tumultd, .4
 EPOOA, GLORIo8A
316

Michas Domnul, cat IT simte,

Prin Michalcia le vorbii
Adunanta le Include ,
Intrunirile goni. 1
Ca un Orpe .cu turbare
Se 'n torcA nobilT a mu§ca,
Jur a SOrtel for schimbare,
De Michas a se scApa. -.

Mirosleu : camp, deal, apl, 5)

Termi MurepluT, -- muntl, ;
Alergau magnati 'ngrabil,
S' adunati armati pre multT1

S' ostT atolls austriace

Retramlate se gasescu; t--
U5 putere Basta face
Cu concursul neme§escti.

A navigatortilur Serte
MichaL Domnu scum avea;
UA tempestA mega forte
Orisontele 'nvelia.

Ca 'n ocean, marl, furiese

Value nava sa isbesct,
Pe d' asupra -T treed spumese,
S'o ingrepe se pornescA ;
316 A LIO hltioeutt vreatAzin,

§i en cat periclu e mare,

El cite a se Itipta,
§i tempestx pea peg mare
Pe ocean a infringe,.

Dar Michel cuntisce i vede

Din catrild venire ast nuord ,

§'i tempesta ce 'I va perde

Subt tin cer Ingrozitord.

Basta, Zamoischt, Movila

Rut me-amici 1uT aid.. 4
Cate Mure§d &tea 'Ora
Pept In pept on neamia

Marte 1 peule putinte V

VeT conduce spade. lut
Sad to insu§I in mormintq
Pe Romani, 01 fT puT ?..

0! se 'ncepe lupta snare,

Macel, trasnet... cruntu Dew'
Ce furiosi sbucinare '?+
Ce detunete mered2..

Basta s' arata n fuge

Dinaintea luT Michel ,

De retragere cT§T duce

()meal 1 munitiuni §i cal ,
 EPOOA GLORIOSA
B17

Si MAO cu nA iutialit,
Cil energie 11 lovea ,
Se piirea ca 'n amefilaftt
Basta fortele a' avea;

Dar strategTa isbutesce ;

StI4 R6MAni 'neongiuratt ;
tai se lupti de barbitesce
Sant Invin§1 §1 sfitramatl..,

Prisoner! citilti hi6 multime ,

Era prini Baba Novae,

Bogdan stripuns prin victime
2acea 'n singe lenga-un lac. .
,

A Midis! acum sa vede

D' a luT SOrt6 Orbit ,
Si Fortuna sa 4T dete
Uit loVire d&.'ngr-exit !..

Perclend o§ti i judeeati

Si familia '§T uita ;
Nu renuane astit data
I
De cat curagiu §'a lupta I..
 NOTE LA CANTLIL AL DOVE-VECILEA.

1) Hustu, cetate In care se aflad depuse tesaurele lul

Sigismund Batori.
2) Magnati Maghiarl §i Sass! ,, In dieta de la Alba-lu-
Ha nelncetat numead pe Michal; Gratioeul Domnul no-
stru I..
3) Andre Batori facuse un sicrid cu catifea , Mut
cu florl qi cu tinte de argint, in care sit depue osemin-
tele verului sed Baltasar; In acesta fu el inmormIntat
4) Michas unind aceste trel Ted mod, sub sceptrul
Bed, Fortuna sa II redicase la culmea cea mat !nand a
dorintelor sale, de unde apot incepu a declma...
5) 1600 Septembre 18 perdu Michd Walla de la
Mirosled, Mug apa Mure§ulul.
 XXI.

Mat 4nttl, mat sus ca t6te ;

Ca femeia §i copil ,
Nile unde se maT p6te ,
Este patria dintit. 4---

Suspinat-a tie melinire,

De durerT MichaT patruns i
DesfAce a .sa ostire
Ca 'n ce stare a ajuns...

Uncle dar ? unde Fortuna ?

$i de ce 11 pArAsia ?
Care prumpti t6t-d'auna
In favOre -T se gitsia.

Dar s'aeatit de tliciune

In incendiu mu aflat ;
$i pe serpe nntna pone
CO to Valurl afundat.
320 A LW MICIIAI VIITAZUL

Ar fi vrut Michal sit sting6

Cearta c' until din ne-amicT ,
Ca sA pote sA tnfrAnge
Pe cel grab al patril bicT.

Biciul pre! Romftnii

Nu e Toren acum TAtaril ;
Ci. Cre0inul , i chiar fiY
AsteT patril In amarti.

Dar MicbaT al6rgAr

Ca slt scape lera sa ;
UitA D6mna desolatA
'N voea SOrteI o las%

CA 'n Moldova Ierenna

Ca Polonil inPlea
lT essersit lAcomia
Si cliiar 46ra 'njuoghe des;

Cu Poloni el nihrase
Cu Cazaen cel turbal(1,3
La strAin el- inchimme
Si pltmentu-L s pe frag.

Si torental de prAdare
De pe tristik Moldoved
Ca §i crivetal mar tare
S'arunci dike Muntenilt
 *POCIA GLORTUABA
321.

i guveruut ce-a§eilase
MichaT Domul, p' al sell. lid,
De la Ia§4 se alungase
Cu debpreIti eel Mg vid..11.

0! Dar unde-e stralucifrea

Lu Alessandra acel Bun P
Uncle este qi Initrirea
Liii Stefan, 'viteaz strZbwa 6

,..0h I Michal atuncia Oise:

Untie alp osta§i me T?
Cei PX0i cari murise
O ! d'ar ti acuma el?
Acil...stritinul L. 01 strAinull
Ca un §erpe veninosd,
Mu§cA, muse eu vaginal; 1---
Tot ia§a de na-omenosd

Zamoischi cd a 88, elicit,

Movilescilor patron,
a Ca un Orpe capt ardica
§i 'ml vises' 'al Tire! Iron,.)

Trufafit gilled 'n R-omitnia L.

MaT trdesce dal' Michaid!
Ma! triescii Buzesci I mania
Este caldi, sherit 'n plaid!...
 A LTA MICHAI V/TEA2t7L.
322

Manta .Inc it este tare,

Si Michalcia este-aci,
rCApitanul acel mare
Scie 'n lupta d'a muri I r-s

Oh I dar inima Imi plinge

, Pentrt acel virtos bAtrgn
,Ce cAclu scAldat In sangef
Bogdan, bray, ca un Roman LI

Michal Domnul se grAbesce

CA a le o§ti ce 'I remAnia, f
Timpul stump e ; 'red cresce
Cu ne-amicul ce venia..,

La Tergovisce Indatit
Pled ; nick privea '-nd6ret.
De acolo c' uA armatA
Sa dus drept cAtre Siret.

Si 'n Moldova el aventA

Inainte 6stea sa;
Inemicul n' o 'nspAimanti,
ClizAcime cata-era.,.

La Siret sosind o§tirea

Pe picior de lupt' a stat.
Zamoischi lilase scirea
Cum Romani s' a§eclat,
 EPOOA GLORIZISA
B23

Se Incepe-acolo luptit
Singer 6sA §i de foal ;
BatAlia este crunti,
Litre dealuri la stremt loca

Se a§terne cAmpu 'n sAnge,

Cu victimele ce moral';
PArea cerul c resfrA,nge
Stingele si fumu 'n nett.

Cerul par' ca decretase

Al Romanuld apus;
Steoa Id se 'ntunecase
De pe orisonte 'a sus.

Cu marl' perderl se retrage

Lapel pe drumul sell,
Pe ne-amicul sel atrage
P' a sa 'arm& tot merelt,

Michai, &tea se refuge

Din Moldova spre Red,
Din Ardeal i prin runup se duce
Drept la locul nascerl 1uI.

Basta protestA hotarul

CA Polonil l'ag cAlcat;
Din Ardeal §' lintOrce carul.
Zamoischi, 'ntunecat. F f
 A LUI AMMO NIT.EAZW,
$24

Michal aflA ae vorbesee

De tell, Basta, de Muntoni
CA provincil le numesce
A lerImperiuld german, Trt

Mult atins a fort de asta

Michal, marele bkrbat.
Dedu rdilor pe Basta,
$i din pept l'a blestemat, r*.

$' iar 4a luptti el se 'nceared,

!litre Ploesel §i Rimed;
TotA ura §' o descarcik
Pre -Polond, rivalul set. r-

Dar, cumplita Ursitare

Contra lui s' a declarat,
Niel sctnteie de Ifavare
Un minut nu 1 [trate.

SemAna ca jurAtorni,
Care ?n jocu-1 perde tot ;
In ocean navigatorul
Natifrangeatu se lulitA 'a not;

Nava flatare,0 coprinde,

Muge trAsnetu §i turment ;
Edhipagiul brate 'ntinde
Peste umidd element ;
 EPOCA GLORIOASA
32

Ast-fel MichaT perdend totul,

De Fortuna-T parAsit,
A trecut d' acilea Oltul...
Cinci judete audit

Vocea luT in astA stare,

Vocea-T care tenguia,
VArsind lacrime amare
lin eroll care cAdea.

Finl seti Necula fuge;

Buzesci, 6stea se retragti.
Simion, ca fearl muge,
S' AT Polon' la tints tragti

In Tergovisce. -- S'a§6dA
Domn Movila cu strainT ;
Rominia maltrateclA ;
mi-g torturA pe Cre§tini...

Dar dud Wit Buzesci cruclime ,

DeprAdarea terei lor,
De Polon!, de Ctizacime
Fapte barbarl, jeaftl, omorOl,

Ati trecut pe datA Oltul,

Chemftnd 1' arme pe Roman! ;
Desperatl atund cu totul
Prind1 Rorilinii arme 'n mainT...
10
 LW KIGALI VITHAZITL.
326

Oltul inderet §i '1 trece,

Oltenime de sub BanT,
Catre Arge§1 sit incerce
Iarit§lltiptit de Titan!...

*' aci perdere totalit

Se 'nsemnit pentru Romani;
Un. mormint §' aci 'nAltarA
Bray!, cu sange, cii arme 'n mini!.

TrOmbitata bArbittie
In suspine s'a schimbat ;
Lauri vercli de vitezie,
In morminte s'ati uscat.

Faptele strAlucit6re ,
A le mareluT eroii ,
Aste stele perit6re,
611 lua-vor curscu nuoil ?..

Michal Ina ma trAesce I

Pre remasurT de catart
Natifringeatul se silesce
Ca sä iasit la uscat;

Portia acela de scApare ,

Punct ce '1 vede 'n calea sa ,
Lul Michal a§a II pare ,
Si In Sarte-a se lAsa 7 --.
 EPOOA GLORIOAAA
B27

Se gAtesce ca si merge
La Rudolfo 'mperator.
Prin Ardeal el se incercA
De a trece maT Urn

Pe Michalcia 'I is cu sine ,

1.; al sett stop '1 inicia. --
Corni§T Gaspar minte sine
CA el viata 'I grata

La Sibiii4 In lupt' aprinsti.;

Comandant find p' Ardeal ,
Lits1 trecere-T deschis/i.
LuT MichaT , maT pe la deal

In Germania d'a merge

Cu boilri seT din BanT ;
Iar Corni§T pe main! se sterge
Primind sums pungT cu ban!...

Multe pedicY, greutafe

DinainteT Invingend ,
StArT de lucrurl incurcate
GAsi Domnu 'n sus mergend.

La Viena cAnd sosesce 1

DecAclutti acest eroti ,
Cu politica '1 opresce
Oursu lucrurilor cel nuoi.
10*
 Ltd MJCHAI YTEAZUL
328
Acest stat care vecluse
LengA mull pe Solelman ,
Pe Michal ad 'I avuse
Marmat 6spe cpitan...

Cabinetu-I tot a mini.

Ltd Michal cli dupg, ill ;
Ttrece iute-uli septemanil
§i as lung, , §i *nteuti cli

De plecare 'I invoesce

La Rudolfo-Imperator ,
Ce In Praga locuesce ,
Ca supremul Grand-Sinior.

I s' acordit-audiintA
Cestd 6spe pre maretil ;
Marinimie , cuviinti ,
Pompil , Ines:a acol' all prep.

Btrbat naaturd , Rudolf vine :

Pala serbedA , c' ochi vii ;
Ecoleil §i manta tine
Pe el ; pagi , curtenil mil ,

i ministrii §i Baronil
§i Comitil InvAtatl ,
Con siliari al curonil
Cat la el cu ochl ascata...
 EPOCA OLOILIOAS A
329

S' adunasera-ua multime,

Ca d'um mare fenornen ;
Michel stand cu nobilime ,
Spuna d' al luptelor domen.

Fu primit Michel la curte

Lu! Rudolfo autocrat ;
LAuditrI il face multe,
C u ministri 'mpresurat.

SA se scuse Micha! scie ,

LuT Germanu el vorbind
SOrtea-T Id Rudolf descrie ,
Lupte grele 'T amintind;

CA periclu fuse mare

Despre Turd pentru Cre§tinl ;
Si se planse de tradare
Ne-omeno§ilor vecin! f

C' a sa tristA positiune

Il constranse de a fi
Reti cu top, el kill , spune
Ce Tnjustitil suferi...

De Polonia se planse
Ce in drepturT 'I a lovit,
Multe , multe 'n capu-T stranse ,
LuT Rudolfo a vorbit...
 A LUI iflOHAI VITEAZUL.
330

Fill Rudolfo-succesorul
Al lul Maximilian ,
R e§e clan d imperatorul
Pe imperiul german ;

Si a cAruY aplecare
Nu a fost de cavaleru
Niel uA-datit; Praga '1 are
Carturar cu ochl pe cell.

Ticho Brache , astronomul ,

Sufletul i '1 polei ,
Si altminteri ca tot omul,
Ca cu 'n frate. el till.
D'a le lumel el lAsase
Pe ministri , pe cabinet ;
Numal Turci '1 superar
Cu resbelul for in pept ;

Si ma malt de cal §i asta

Scire grabnic '1 a venit,
Din Ardeal, el WI pe Basta
L'a blitut §i '1 A gonit ;

CA Maghiari! 41 aduse
Domn pe Batori 'napol,
Proclamb,ndu-1 uncle fuse
In Polonia cA al sel,
 0(1A GLORIOASA
Olt
Si cu Turd ca '§1 dase mane,
Acest principe in nuoll,
TrAdlitor ca tot-d'auna
S'aratati iar nu ero11.r.

Cu cat singe-avea de xece,

Si cu flegmit filosof,
Cum d'aceste-aude, 'ntrece
Tigru furiosfl Rudolf.

Il venise tocmal ?in

Dar Michel 1' a§a moment.
Splendid 11 primi la sine,
Si 'n focat de simOment

Nu 'nceta mereti d' a 'I ogee :

Bravul mett amicul met I..
La el ochil sit 'I r6dice,
Cum ar fi un Dumneclea.

Cu Michel §' al NI de NA,

Cuitea casel de Augsburg,
Regele simti ua viata
Dupit scirile ce I curga...

Inspirat, Rudolfo pune

Milne p' umgra lul era,
Cugetarea- atuncl ii spune,
GarautAndu-I rangul sell ;
 A LTA SIICHAYTITEAAIL
RiP
Principia 1 o proclamA,
Rudolf regele 'nspirat ;
D' eroismul sea, de fan*
De presinf astu! bArbat,

Ereditar 11 numesce,
Potent principe d' Ardealti,
L' acest titlu '1 re'noesce
De curoni-un rang dncala ;

Si pe terile Romttne
Domniatul, dreptul sett,
Recundsce : el remane
Sacru, scris de Dumnecleil !..

i mai mult Rudolfo face;

De famille 1 a vorbit,
Despre fiica-1 care I place
Ca un Angel renumit, i)

C' ar voi 'n casatorie

Sortea sa a 'mpreuna ;
i pArinte el sa 'I fie,
In comun bine-a lucra.

Milione 'I se depune

*i o§tirl 11 di d' ajunsu,
Comandant suprem 11 pune
Peste corpuri do ma susii ..
 EPOCA onoards A 333

Atunc!, atund la aotie,

L' al se! fir el cugeta
§i cu lacriml de frAfie
Micha! Domnul se lupta...

Banul sea d' aprope '1 vede,

Vede ochin-1 lAcrimand :
,,D6mne ! Cern' nu va perde
Pe Roman !..g el clise-oftand.

D6mne ! D6mne imY ajuta

hie' nA datal.." forte-a ills.
Ca Rudolfo se salutA.
i decretul 1 este scris...

Dar Rudolf() ingrijesce

Pe do! 6menY a 'mpaci ;
Do! ne-amid ce se uresce
La nn ospOtii raAn' a da. ----,

La Ardeal en demnitate
Miehal vine, vitt, deschis. _
Peste Olt pentru armate
Mareln1 Clucer s' a scris.

Basta §i Michal fuserA

La Gonzaga invitag 2)
(Generale), unde merserA
'lentil' prtins maY mny bArbatt --
334 A LM EIOHAI VITEASSUL

Acolo en Pmbrati§are
Chiar Gonzaga a stAtut
SA §1 dea mail §i sArutare
SA se cterge ce-a trecat ;

19, amicie, de 'nfrAtire

D' armonie 'n viitord
Cu tranchetA, en mArire
Semne dete 'n fata lord. --
Ca pi hienli Insli Basta
A sa mit §i maY reti
Re'nnoitu-a en asta ;
Ern Satan, Satan merell,

De pre multi gelosie,

i ficatil 1§Y rodea,
IY venia apoplecsio ,

CA RomAnul Domn vedea L.

i 'n saris ci cu turbare,

C' nA rinjire de pdgan,
Dete-a Tudel sArutare
Superlorulul RomAn.

De la ospdtd se gAteace
Pentru opera cea grea ;
6stea WY MichaY sosesce;
Prin Wean se desvAlia ;
 EPOOA GLbRIOABA
335

fn seninu-1 vera ride,

Nopti favorti pe Romani;
Mare le Clucer deschide
Drum cu armele in main!.

Se ajungli cu 'mperiali,
Peste Mure§tt se unesca,
Bucurie pe Michali
Banul, Manta §i Buzesca I..

SA Ittsamti acu eroul

Cti at sea genie d' a lucra.
SA privimil acum pe omul
Jugul cast a scutura.

Forte-a Odd detunare,

Ca §i fulgeral sburand,
S'a intins peste hotare
Purtand fama, spaimA dand ;

Spa!ma el pi§ia mai jute

Ca §i trasnetul din nnora,
§i 111 at luptel camp asctite
Palopl ucigatora.

De armate asta ,spaimA

Si de Domini for Michel,
Romani Vulturi jail faimA ,
Se redid din nuot pe phi ; --
 A L U1 MICHAI viTrAgur.
336

Si chiar Turd! ce grAbirl

Sigismundu a'1 ajutA,
De Mich! cftt aulirA
Se oprescil d' a 'nainta.

A sa famA tot se duce

Penh merge 'n FagAra§I,
Insurgenlilor aduce
TristI nuvele de vrAjmasf...

FagAra§ul dar posede

Inim' astu! domnitord,
Sota, ill ; el repede
Omen! bray! spre ajutorfl.

A le gemete, suspine
Din& acolo 1e- auclia,
Chiar si vintul care vine
Par' el sufletu -! 'ngrozia...

Intr' an vechiu castel d'uli parte,

in numitul FAgara§1,
UA celulA se desparte
Pentr' in suferind unchiat

Acest omit en fats, stdrsA

Si de clile ma! topit,
Suferind, zacend pe copsa,
De ult plagA chinuit ,
 NPOCA GLORIOSA
337

Din resbel spre cAutare

Aco lo lAsat era,
§'orl §i cat bolnav de tare
Pentru vIatA el spera.

El licea ate ua-data,

Din °ail lacrime curgend,
Ca uA rugli inspirata,
Ruga sa meet §i 'n gond :

Damne I DOmne ne-ajuta I

D6mn6 ajuta pe pament I
DA lul Mich! vlata multa
,,SA ne salte din mormInt

Ah I pArinte, scire bunk 1..1

UA femeie cat intrA
In cella, 'I is de mans,
Vorbi, dulce '1 cAutZi.

,,Ce lic1 tu, iubitA fatA ?..*

0 'ntrebA bAtren ulmit
-- Bune stir) pr6 scumpe tats 14
Ea respunde c' a prilmit.

A I pe flicmont eli In brats;

L'am linut cand fu copil;
SA 'ml asculte Je povatA 1
SA 'IDT respects domicil ;
 A ,.III MIUBA! VrIZAZUL.
338

Batrenetea-ml respectati;
Pe femei si pe copii ,
Cavaler cino-e catA
SA arate mArinimil. --

Mergil ell lime pen' la Demna,

Slab, neputincios cum stint,
SA o aper teta temna ,
i ce ctic 2 pen' la mormintl..

Dar acea femeie junl

SA s'ardice lajutil ,
Ca sl merge Impreuni ,
Reclem , bratul eT i'1 dA.

Pe captivr si cercetecle,
Se suira la castel ;
Serte-amarA BA 'mbunecle
Mi se luptit $i vrea el.

Demna Stanca ingrijeatr,

De la rug tresexind ,
Ochi if arunca, spAriati 4
Cttre usa schirtiind.

Sitnte Dumneclee I., ce vede ,

Buni amid ca nisce frati ;
Pe °chi lacrima se perde 1

Pe obrazil Infocap..
 EPOCH GLORIOASA
839

Ah 1 Bogdan la ea ruga 'nginti.

Si cti ast nume s'a sculat.
rAci erta-m6 stApana
Ca intraiu ne-a§teptat.

IDA WI tat: 1.. Domna Oise

Omulul Wren intrand ;
Si 'n durerl Bogdan privise
La cuconi el de rend.

Mal cu Ana I vede fiica

Mare, juntt,-un chiparostl,
Lenga mama sa , Florica
Sta plapenda §i frumos.

Si vorbimit de frumusetea
Fete! Domnulul Michal ,
Chipul el §i tineretea
Surideati ca florl din Mal.:

Ea era ce renumith
Din virtual, cu 'n farmec rar ,
Tot a§a de stralucita
Ca lumina in altar.

Michal Domnul, in tot timpul,

Cum la seta sa &idea ,
Viitorul in tot chipul
Fiord tale pregatea.
 A LIJ1 }AMA) NriVEAZUL
840

0 ! pi rintY cu ce simtire!
CM pittrun§1 sintetY de dor !
Este chiar dumnetleire
PArinteseta vostril a mord !..

D6mna dar privi mi§catit ,

Par' cl nu 1 veda d'un an ,
Cu ochi dulol privind pe fati,
Pe Augusta, pe Bogdan ;

TocmaI vrea ca s vorbesco

D6mna bunuluI Wren,
Nu sciea cum sit gitsiasci
Vorbe ce pe bud Ambit.

Ce mirare ? Ili anbata ,

La castel osta§1 resunt ,
Cornul, trembita d'ul-dati
Mugi tare ca an tunic.

Si maY tare larma vine

Ce isbea autlu lorti ;
D6mna Stanca -abea se tine,
Si ascultA 'nfiorAtoril.

A eilit Bogdan sit vet16

Ce alarml? dine fu?
Si chiar el se 'nfiorAdA ;
Dar batrOun 'nfipt statu. - -
 111'03A CILORI69A
fif
Jicmont Bator! Principull..6
CalArimea '1 proclama,
Cu famfarA , §i 'n tot campul
FligAra§ul alarma.

Aci Bator! ajunsese

La caste' ,, ca concherant,
§i anume 'I adusese
Ciachi, primul intrigant.

Ce vrel principe? vorbesce

Cel Bogdan ca bAtren fagfi,
Sigismundu dud voesce
SA descalece la praga.

Neputinta-aicia slabli
De suferinp , de bolnavi
Este locul ; me intreabl !
Stint femel , copil, nu bray! ;

Dec! te 'ntornA, §i 'nainte

Mi te du spre vitezil ;
Soca luT Michal , ia-aminte!
,Aic1 este cu copiT...

,Sciii , respunde el , §i fie ,

,,Un diamant e fiica luT ;
Mi e promisit de scope
,Chiar din Lemberg uncle fill.
 LUY MICHAS viTEA.zra.
342

Ce fel dar? §' aid Cri§ane

,Tot pe tine te 'ntelnescu ?..
Nu te las L. staT capitane ,
Ca un tea sa 'V vorbesca.

Sigisinundul, ca Movila ,
A surfs ca un despretil ;
Ar fi vrut A intre 'n BHA
Cu an cuget lndrasneta ;

Dar gonditu-s'a §i stete.

.Si Bogdan cat preta avea ,
De virtup essemple 'T dete,
De cavalerI II vorbea.

Batori 41 dice 'n sine

Si Movila este-aci L.
Lucru sigur pentru mine ,
Mal tarp ea pit veni.
Principe maT is aminte I'
Bogdan iara§I a 'nceput,
,De serviciurl de n'ainte,
D'amicia din trecut I..

Si ostall se departari,
Batori in fruntea lor.
Se sui Bogdan pe sutra
Ca sli intre 'n coridor,
 SPOCA GLQR1OASA
444

Demna, sus inmArmuriti,

Inghetata, anti
Convorbirea, §i periti
Astepta-uit fatale cli.

Augusta o conduce
MArinimesti cum era :
Seiinti bune Radii aduce
D6mna me ! nu despera 1..

Mid Bogdan intrA-o &me

Amar, palidA, plangend,
S' Augusta sprijinesce
P' a sa Demnit lAcrimAnd.

Ajutor ye cer d' afarA 1

Stanca, buni mei ! le-a clis,
CA barbarul vine WA,
Tigru pradA catit' aprins I.,

§i Bogdan eft electrisare

Lacrimilor ce privia,
A zArit plin de mi§care
CA iar Batori venia,

CA al sel omenl gli cn arme.

StA Cri§anul c' ametit;
Era peptu sit i '1 sfarme
SAngele 'n sus grAmAdit.
344 A LW !MEW vrrksztti..

La gettimChil it terdsce
D6mna care 11 ruga,
Ea de tot se hotArlisce
Al sett suflet a mi9ca.

Ajutor ye cer, scApare,

Frati mel ! me ajutatT 1
Nu pe mine, p' a mea Fiore,
aFirca flea se o scApatI I

CA barbarul fad cuget,

Eta lege, DumneOen,
ft and viind cu muget,
§i turbat, ca dine red,

Ikle sptiiminti, me 'ngrozesce

Ult rea Sorte, tremur, vat /
UA rea SOrte umilesce
Pe soVa lul Miami L.

vim! scApatl copilal.. Sante I

Pre Cnrata Maica, cer!
Dumnecieule PArinte !
Iisuse de la Cer I I.

Spre icona 'mperatAsk

Stanca DOmna se ruga,
Rid de lacrime ea vend.
Pentru ult mam' a se 'ndura...
 }POCA GLOR168A
345

Vitt, prin minte na idee

AugusteY a lucit,
Ea atuncl pit% tia pee,
Intr' un cuget adencit.-

Parana! flica-c! mentuIta

De acuma s' o cunoscl I
Shnt d' aY Omen! ce nu uitit
Bine facerea ; din o§tY

Cavaled eratt ua-dattt

,La Turd captivY, victimY meT ;
,Cu nä mina de armatit
,Ett scapatu-i-am pe eY L.

Mal tritescd din omen! ceia ;

Se gasesed §i chiar aci ;
,Augusta-e tot aceea
,Sciind lancia a 'nverti!

b De voescY §i chiar pe tine

n Domna mea te void Napa,
Te gittesce, vin en mine,
In vestmtnt te ye! schimba...

A§a este! ma este!

Bogdan Oise ma! barbat ;
Radul vine, trece cre§te
,De marl muntil -- e devotat ;
 LW Pa011a VITEZVL
846

Cand cu Turcil nol luptaramti

y)
pCatre Giurgiu, cum lupta!,
De la jug pe frati sciparama,
Dar pe D6mna Jul Michai?..

Augusto! Bogdan Vice,

, Pre-gatesce tota, ferit!
, Radul asta-V1 e aice,
, Mat aunt Romani, n'atl murit 1..
,Timp nu perde, scumpa Domna!
,In vestminth mocanesci
2 Te preschimba; stamti ua tomna
, Pe hotare romanescl.

vise-Augusta cu 'n viii singe,

Catre Stanca Domna sa :
,Damna Jul Michas( nu plange!
,Las' pe mine d' a lucra...

DE tarcliti, vas! ca sosesce

.Neamicul cel turbat,
,Ah !.. pe Florea mi 0 feresce
, De pagan neru§inat11.

Tin minut era Were:

Tad estas fu in palat.
Se deschide porp , durere !
Neamicul a intrat.
 HPOIDA GLOPIOASA
347

StrigA Stanca, oh! perdutAf

Jai I copila mea acum L.
Batori intri, salutA
Plin de egoismurl fan].

tog el aci nu vede

De cit mama cea jelind,
Pe Bogdan ce 'n laturl stete,
Crunt tii aspru $i privind.

Ina an era Florica ,

Niel Augusta nu era,
Vint 41 face mititica ,
ScArl din dos ea scobora...

NOTE LA CINTUL AL DOUE-VECI §I UNU.

1) Rudolf() vorbesce lug Michal despre fiica sa, di

voesce a o lua In casAtorie, §i remaind a consults pen-
tru acesta pe mama sa.
2) Ferdinant Gonzaga, comandantele trupelor de Ca-
garia, ordonat de imperatorele Rudolfo II, a Impacat
pe Michal cu George Basta, la Casovia.
 XX1I.

SA 'ntrebAmti dar pe naturA ,

Tot ce-e mare , tot ce-e slut ,
De a mama loviturA ,
De durerea-I pe pAmkt

CAnd de fiica -i pre iubitA

DespatlitA se veclu ,
Si de sertea ce cumplitA
'Mpovarata ea caclu !..

Fibres insA pre bArbatl,

DupA clile treY era
Intr'ul tabiirA d'armatA 1

La pArinte fusers.

§i Withal, al e1 pArinte,
Ca p'un Angel Dumneiled ,
A coprins-o pre ferbinte
$'o lipi la peptul seg.
 EPOCA Gunuosh
349

De plAcere f fericire
Al for suflet e mi§cat ;
A pArintelui iubire
Pen' la cer s'a fost urcar

Dad cine o conduse

La Michal pe timpl aceI4
Devotali Romani avuse
i cis Augusta sora el...

Are sOrtea mei fl6re

Cum §i numele 'I era I
Pentru o§tI uA serbAtOre
Michal Domani ordona.

Patru-deci de gull de focuri

Ce Michl lea comandat ,
Tunuri trase pe la locud ,,
Bucurie 'n camp a dat.

Ea veni ca uA- AurorA

pile, bucuril d' August,
Ca a Alba duke sorA 1

TinericA §i de gust.

Dar in ast' avantagiosit

Stare ce Michai avea,
UA mAhnire durer6sa
Pentru soda -I it loves.
350 LEO MIOHAI V1?BAZUL.

01 pe busa lid surjsul

Ascundea nn ce amara ,
Chiar cu Florea lenga dinsul ,
Filca sa cu 'n farmec raril.

- aVedi I Buzescule I el dice

CredinciosuluI Clucer,,
Vedl pe Bica-m1 ! stint feHce
, G1 mi o dete Antal cer I

sInsil scnia-mI se topesce

sDe durere 'n FAgAraqi ;
,Pentru Domna ! to gandesce,
, Cilt n'ar face un osta§! ?
allol pe D6mna vomit scapa-o 1
Safi in luptii crowd cadea :
Voia Sorter voma frunta-o
aCitt de cradA , cat de great

Peno 'n diuit ;Mine dark,

a Pelle 'n dila, me ascultt?
Sit lovimii p'acesta fearit
aNearaici nostri mulV...

a§i and chiar nit crude Sorte

,Ste in contra, Sartea mea ,
Pentru fiica-ml pen la m6rte ,
aLupta ro apex/to o is
 XPOCA GIJORIOASA
3M
§i o du in Romani° ;
,Maica mea la Cozia e,
FAT bAtrenel bucurie
, Cu Florica, /AA ce

,Si pe D6mna vomit lua-o ,

*SA ne-ajute Dumnefleti r
,Pe captivA vomti scApa- 0
,De la jugs cu fiul !nett !..

Dintr'un suflet salutary

Pe Michal , pe fiiea sa ;
Frumusetea el cea rara
CApitanl o admira.

§i Clucerul, bray Buzescul,

Credinciosul boiArin,
Preda Stolnicu, domnescul
Primi ordinti pe deplin.

L' astl bfirbati Florica 'nspirli

Cel mal nobil simtiment,
Focal patrii simtira,
§' al on6rel sant moment!

UA li falnici strAluce,
Cerul !impede era,
Un ferice tdre-aduce
, Gloria ce toy speral-
 A tul M1CHAi VITEAZUL
352

Gloria Roman' ast data,

Cand ea sigura ar 6,
Intr' ua lnpta desperatii,
S'ar decide int? nit cli;

Dar Mich d' aceia 'n spirt

Pe osta§i se!, pe jun!,
Nemp, Belgien! ce '1 insotira,
Serb!, Roman! haiduci bun!.

Ce stint aste salve ?U dice

Sigismundu 'nsuperbit,
El in fruntea mare! dice
De resinet e isbit.

De Sat-Mare nu departe,
In ctalitie venia ;
Turd, Tatar!, Polon! it'd parte,
Mare did, '1 sustinea...

*i cu nemeffil, na-dati
Infocati! partisan!!
Inprejuru-1 i s' arati
Corp §i suflet Batorianl.

Stefan Ciachi, eel de frunte

§lio ma! aprig5, ca turbat,
A Scut destul de "'mite
34 se afle ingamfat ;
 111POOA GL0116£141
3S3

Cea dent!! §i cea mg mare

Ce umfla baronu 'nal,
Fu celebra arestare
A familii id Michel...

Dar Movila Ieremia

Nu remase ma! pe jos ?
Si Simion din Romania
Ca ajutorul numerosa ?..

Dar ma! este until care

A -1 uita ar fi nedrept,
Cel ce arse de 'nfocare
Cu Domnia Teri 'n peptl

Din postfi Martie lipsesce ?

Ia Oxidic! §i judecatY ?
Michnea insu§1 se gasesce
Cu monstruo§i aliatil..

Name ceea ce incurca

Cualitia. cea Brea,
Nu sant Nemtii ce se urea
CuirasatT de 'nmarmurea;

De Romanul 1 de Romanul I
Se temea cu drept cuvint0;
*i TAtarul §i paganul
Tun'', perde or! ce-aventil. --
 A LUI ItlICEIAI VTEAZIIL
354

Ce Inemnecti pea strigarei

, Ante salve ? serbittorl ?
Sigismundu 'p grip' tare
Intrebit pe luptittorT.

E Rombull i se dice
Convorbind ctl al sel consocl ;
/Se vedd castrele neamiee :
El serbeap cu marl foil 1..

Cu Romtlou 'mpAciuire
Sigismundiv '0 propunea :
Ar fl nä mare fericire,
El consopor vorbea...

,Ce fact principe? is seama la

Vise Ciachi manios,
De Michal c' avea sit teams
Pentit 't fapt neomenosid,

Cu Romanul nicT-tadata
a Ciachi nu s'ar impitca,
'De 0 '1 lingu0a 'n parada
$1. pre milt il lauda 1..

i mustata resucindu-0 .
Mare aerti 40 dedea;
Ciachi pinteni lovindu-0
tru Atila se credea.
 gPOCA OLORIQASA
355

Sfaramamu dar pe Romanul!

,,§i pe Basta si pe NemtT
vise Ciachi dand cu puranul
Lovind tare pe pared.

Sigismundul sovaesce,
La respunsu-i se ingrIna ,
Ciachi multe 4l vorbesce
S. §T is seama '1 Indemna.

S'a dat semnul de Wale

Crunt, teribil, Infocat..,
Focul arde ua vapaie
Prism conflicts 'nversunat.

Gorosleu, spre Sat-Mare 1) et

Lodi de WI §i renumit,
Dealurl lunge $' nä vale mare
Adversarl ati 'coperit...

°and consiliu capitanil

Pentru lupta au tinut ,
Sigismundul §i Tatarti
AtacarA un minut.

Pe la iliva cpumatate
Michail si corpul sett,
Stmt sfidatl de a se bap,
Intre deal la Goroslk.
 I.VIMICHAI vi MUM.
'556

Ah 1 trAiesce-mi, S6nte-D6mne 1
Tera, fiica-ml, OVA, fiat
,Pe captivI ce morn de fome
SA li scap, - - in bract s 'I tit's!..

rAcll mi ajuti ! 411 Stapane!

Bray' copil cu mine 4E1
VedecT cetele pAgine
nBateti, spargeti-1, grAbiti I..

Michal Oise cand veluse

Peste dealurl ca un numil,
Cum neamici valea-umpluse
SA '1 atace 'nfiorAtort ;

§'artileria infocatit,
Ca cur6nA pusA 'n deal ,
Ploua m6rte ver§unatA ,
Prin ostilul el semnal.

Ostea el §' o inimeclA ,

Michal Bravul pre aprins ;
Fruntea o§tilor a§41
DupA cum era deprins...

Pen' la trei4ecT mil o§tire

Batori 141 insuma ;
Umplesaeri1 de mugire ,
Omens , tail resuna..,
 EPOCA GLORIOASA
357

TAtarime, CAzAcime ,
UngurT, Turd ce '1 sustinea,
Purtand suliti uA multime.
Acea Este ce venia;

Si ca u aph 'ntunec6s1
ValurT, fortele aducea,
Si CA a trAsnetulul greza,
Al sett fulgerit it lucia.

and ne-amicul, clinmAtate

Coborise c' omen!, cal;
Pe much! tunur! a§eclate
Facea fortis luT Michal.

Dar eroit aci se pert&

Pe deplin un Semicleti ;
Prin bravura-I se transports
Pen' la cer lad Dumnecleft

insmg Joe ce comandh

CA al sell tunetu de la cer
N'ar 11 'nfrAnt curend nA bandA
De Titan! ca Lucifer

Si ca 'n timpur! fabulese

Bray MichaT se pane un dicta,
Ploand sagetT pre foc6se,
Acest Er cule-Alcid., I
 A LW MIORAI VFMANCIL
858

Precum tunnrile trase

Cu justetea ce avu ,
Cum MichaT §i le-aseciase,
Marl invingerl se filen.

Cit1Arimea-1 u# minune
Rbspitndi in Gorosieu ;
Pe Tittar to gonit '1 pune,
Neme0i perdeorgolial sett ;

Michail pirea c# cresce

Resbunarea pe ptiment ;
Persecntii vitezesce
Pe ne-amicti pen' la mormInt.

§i ca trilsnetni cand cade

Petrecend in sus §i 'n jos ,
Pe neamicni seoi strabate
Si '1 sdrobesce furiosti.

-bell §i g6nA IT presari

Unde old al sell pas;
Bate, 'nvinge pen6 'n sett,
Mort ne-amicul a Minas.

Si precum secerittorul
Taie grid jos culcand,
Astfel secerti eronl
Pe neamici s6T cAlcand.
 PIPOOA GLORIOABA
359

§i 'ntr' aceste imbrancesce

Adversarul inapol ,
Ca un munte dud pornesce
S. se surpe dupd plot..,

Dece mil trimi§1 din lume

Prada mortil all cdclut ,
§i trofee-atatea sume
Insurgentil all perdu t...

Atuncl Neamtul George Basta ,

Bucurie cat avu ,
D' ua invingere ca asta
Fu 'ngrozit, gelos el fu ;

§i bravura cea mareati

Reprodusa de Roman
A privit-o cu ro§ata
Pen' la frante, penis 'n sin...

.EI la t6te dar se tine

Vene fapta s'a 'mplinit ,
§i 'nteua cli, tend lul iI vine,
Grozav lucril a uneltit...

Si lasamti acum pe Muse

Despre MichaI a canta:,
Ce succese el avuse ,
Cu ce pail inainta !
 A Ltri MICHAi V1TEAZUL.
360

Potil ne-amici lur a spune :

Movilr , Bator!, Ciachi al set,
Adversari cum supune
Cu a lu! span. 'n Goroslet...

Aminti-vomd c' adversarir

Marelu! era Michar,
Fug') Mug cum fuel pescarir
La baip 'meet , cerbi 'nplal;

CAprioru 'n muntr o 'ntinde,

De neamicul seu ajuns ,
Se tot duce Inainte ,
C' ut, sigiatA 'n pept strApuns ;

Cualiaci a§a fugirt,

Percl6nd sumA de osta§r ;
Ciachi, Bator! grAbirA
Glontil d' a merge 'n FagAra§T.

i ce fapte de turbare
ProiectarA la Sibil?
A viola famili! care
RefugiserA cu mi.! ,

RolArescI famili! sumft

Acolo s' adApostiaft ; ...-
Pe avers §i pe timing I
CruOT barbel, oar puneall .-.
 ttOCA GLORI6SA
3G

Sibienii , ce e dreptul ,
De acasta revoltatT ,
Se opusera cu peptul
Astor omeni ca turbati.

FAgAra§ul cAclut insA,

Ca un corp paralisat ,
Nu scuti p' ul mamA plAnsA
Si de flu §i de What.

Dumneclel ai inocinteT I
Voi nu furAti indignati
D' a le lacriml a flinteT
Mame ce vol patronag ?

Fapta barbarA, cruclimea ,

Ne-omen6sA fapta for ,
0 condamnA omenimea
Din trecut §i 'n viitor L.

Oh ! Bogdan , Bogdan Cri§anul !

Debil merge-abia pe jog' ;
,
Numal pate cApitanul
Si se lupte credinciosu ;

Dar intriinsul inimOsi

Amicia, foci! cerescn,
Arde -uA facia lumin6s1 )
Arde slau-1 parintesd t
11
 A LUX lifICITAT VITEAZVI:
362

Si en lacrimi si durerea
Care-adenc 11 sfisia ,
tsi rennesce biet puterea
Spre Michal dud calea ia.

Si plangcnd precum u/i manA

Ce copilal a perdut ,
11 ajutor Crestinul chiama
Pe tot omul cunoscut.

Radii acum ii tine locul ?

Multi vitecii stima pe e1,
De la Giurgiul , din tot locul
Selipand captivi din macel...

Si p' Augusta , geniul Terif,

Care 'n spiry bArbutir
0 ascultA cavalerii
Pentr' tin fapt de marinimil.

y en tots ca frati s' adunii,1

Lupt aft 'si scape Domna for ,

Cod Miami cu WI resun§.

SA le vie 'n ajutor. ,

Bogdan Ducele d' aceea

Cu foc mare s'a §i dus;
Radii dominli p' aceia
Jurihrtut ce T ail &pus. 1-
 EPOCA GLORIOSA
363

Pjanul for acesta este ,

Din prinsOre a scapa
Pe captiva , firA veste
Fil,gara§a a asalta...

Cum de Ciachi Rada aude

Ca venia ca un turbat ;
Prinde arma 'n maini mai jute
§i In urma-I s'a luat.

Radul insa se 'nsocesce

De vitecli, armatl, pe cal ;
Pre tarilia el nemeresce
L' adversari Jul Michar,

Ciachi este sigur i " rise

Radul celor ce '1 urma;
Fulger calu '§i repeclise
in piciOre a '1 lua.

4Stai ! turbatule ! astepta,

Si te vela §1 el-tt vorbesci1 !
Stan ca jur pe legea drepta,
Ca p' un verme te strivesca

Rada ajunge fa a 'n rfaca

Cu ast tigra a se lovi,
El e§i. din negra ceapt
Care pchb I acoperi.
11*
 A LU1 MICHAI VITDAZUL
364

Ho ! voinicule !" prorupse

Adversaru-1 nemipat. -
- SA ne batemit 1. " IT r6spun se
Radii aprins , Milos , mi§cat.

Ins' aci , pe ne-a0eptate ,

Adversarul indrAcit,
Nu e Ciachi ; el a se bate ,
DA de Michnea cel turcit.

Michnea din resbel scipase

Si 'n Moldova se ducea ,
Si pe undo cat umblase,
Cu Movilit se 'ntorcea.

Acum, Michneo , el 11 dice,

Socotealit veche-avemil
S' o desfacemit ; uite-aice
AmendoI si ne bittemu !

,Ne vomit bate noT acumit L.

Si el spada redica.
Michnea, par'ca 'I era de gluing, ,
Niel cit 'n seams 11 bAga.

*Hei 1bliete , punet1 minte !

Michnea liadulul a clis ,

,Ia de vorbit , is aminte
Si null me , nu aprins!
 EPOCA GLOBIO ASA

Pentru ce te bag', ITO spune ?

Vret A OW pentru Micbaid ?
MichaT nu-e mat mutt pe lume ,
El peri... s'a dus la Raid I

A, citclut Michaid , me crede ,

Si femeia-1 s'a luat
Sclavii la 'Mart I.. biiete ,
Ce mat vret ? . e-adeverat...

-- Cum? ce-al 'Ps ?.. mat spune-uidatii?"

Radul fuse spitimantat ;
Sufletti, inima-1 d'uldati
Cu tot sitngele - a 'nghetat.

Ce at clis ? mat spune, spune ?

O ! Pre Mare DumneOett I
J01 arum ce fact, nebune ?..
Michnea Oise 'n to nul sett,

Pe campia de la Turda
Zace-acuma corpu lut ;
,Ce te bap ? de ce ? de surda ?
Michal numat e, Old, nut !..

,Radule, acuma darn

,Merg, te las, fit sanittosli I
Cind veni-void Domn In Terlt
Si 'ml fit mie credinciosti.
 A LVIM7CHAi TITEAZUL.
366

PAO Miehnea Inaiite`

Fara a se furbura,
§' al sell chip §i 'nbrAclitinie
To ce- e Diavbl arAta

Fracilor ! nu! nu Se pote

Ce-acest om acu ne-a spus
Radul Oise dupA tote,
Radu 'n sufletu-I pAtruns.

Dar d' o fi, fAcemh cercare,

Tinemfi contra pept orT cut :
Resbuniimil fArA, crutare
Ne-omenesh Mertea luT !..

Mus' acuma! Mush 'mT cAnta!

Pe eroT ce-aT inspirat
La at causA pre santh,
Le df0 foci, I aT intr'armat;

Cum sifftuncroul, spline,

Cand triumfu-1 sd curmh ,
Cum trhdarea, 'n§elAciune
De pe car it resturna`?

Cel ilustru s,i mad -mare,

El al Crucei lup!Ator,
La Cre§tinT egidA tare,
CeluT drept apArAtor !..
 EPOO4 GLORIoSA
367

Se ved tindele albinde.

In at Turde camp, la rind i
Escadrenele coprinde
Intins spatiu alergind.

Multe ame nä padure

Stindard arbure Cre§tin ,
Suva, lance qi cecure
Scinteiail sub ma senin.

Cele castre arclate

5i 'mpArtite cum era,
Cu lucrarT fortificate
Si cu capil difera.

Spune Pena pre bIrbata,

Forte-acestea one cunt ?
5' a§eclu ele sit se batA ?
N'afi un chip §' acela§1 Sant ?

De la parte e Romanul
VinOtoru 'n Gorosled ,
§i de alta e Germanul
Basta comandantul sefi.

Ce foal tinda4 ? ce pasti o-arde ?..

Conferinte 'n ea se trecti,
Capitanir cu cocarde,
L'acusirI in ,sus se 'ntrecil ;
 A LIJ1 MICHAI II rtAZUL
368

Cat e noptea de profundA,

Cate stele sant pe cer,
Din ochi fulgerA, s' uA crude
Resbunare cu toy certi. -

ET mi-y judeci, conspirk

Si 'n ascuns 'I all condamnat,
Se aprinda si se rosirA
Pen la ocbT, pentru damnat.

Preset la, Basta opinTaqi

Pe Roman a aresta,
CA nu Foote sA 'I maT veile
Domn ArdealuluT cum sta.

Vises c' ma voce una

CeT cu Basta la-un cuvint,
SA se 'nfrane tot-d'auna
Al Roman e drept si sant.

Acu lupta-e terminatA,

Ce-all nevoe de Romani ?..
La arest !.. l' arest L.' d' Watt
StrigA Nemtil din plArnanT.

Lul IVIichaT d' acesta 'a minte

Nu 'I trecea §i nicT visa,
Pupil 'nvingere, ferbinte
Cuget.nd la D6mna so ;
 EPOCA GLORIOL%
369

Si captiv& unde-u5, scie

Cu copilu 'n FAgArasl,
Se gAtia curend sa vie,
SA o scape, cu ostasT.

Spre Cluziti, astfel 6stea mare

Campul Turdel coprindea.
La uA mica depArtare
Pe deal tinda-1 se 'ntindea.

El, un Duce, falnic Domnul,

Al Ardealulul suveran,
Purta acuila si tonul
Until Rege cApitan.

Din boiArl din tot coprinsul,

Banul Manta si Farcasi,
Ban Michalcia, de Ia dinsul
&ad pornit spre FitgArasi.

Cu Clucerul convorbire
Despre D6mna sa avu,
De a merge cu grAbire,
Ca §i fulgerul el vru ;

Astepta §i de Ia Basta
CAlitreti Valonl bArdasi,
'essersa un drept cu asta,
RanfortAnd p' al se! ostasl.
370 A LW MICHA1 VITEAZUL.

De plecare-era momentul
Si el singur se gaga.
Cer senin, e; still& vintul ,
Si nic1 stray nn IT pazia...

Dar a vintulur suflare

Al sell suflet sageta ;
De amor, de 'mbarbatare,
La trecut aid cageta ;

Viitornl, stea polara,

Pe cer ochiuA o privi ;
Universul ca uä scut
Pentru mintea-I a sui...

Nth, ca-un virtegit, se 'ncurca

Din campie pen la nuorti :
Cake tinda lul se urea
Ca1aret1 pe deal In sborti.

. Bine-41 venit, eopil!" Oise

Catre NemIi ce '1 sosia ,
Si 'nainte le e§ise,
Si ca Duce le vorbia.

Bori Jacob, capitanul,

Cu peril ro§u §i 'nsemnat;
Suflet negru, cat §i planul
Care Basta T l'a 'nsuflat;
 EPOOA GLORIOSA
371

Jos descalica, si 'ndatii

Val onY tinda-I 'ncongirat -,
Sa!utat pc Domn ua-datar
Lung la care se uitat. --

Plan satanicii, versunare

Acesti amen1 intrunesct;
ET eel-6 sange, ca si fearer, --
Cum '1 ar prinde se gondscii.f.

El invita, dupa, tote

Capul astei d' a intra.
Nu entil et, nu se pote!..
Boll a clis, Maria Ta!"

El spre tinda-I pasu 'tame,

Ca O. intre linistit ;
Dar mersavul masca Boise :
Downu 'n spate-a fost lovit. 2)

Cum se luptit dar la mOrte

Un let falnict uriast,
Iute spada 'n loc o so:4e
Resturnand pe ucigasu.

Dar pe el se aruncara
Cainl flAmendi Al neamcu crud,
§i subt arma for barbarit
MichaY Domnul a eltilut,
 A LW 11101tAl V1TEAZUL
a72

tinul lancea 'n el Infige,

$i un altul 'l a 'mpu§cat,
Barbari incepa sa, strige
Triumf ! capu-1 1' a We.

$i teremul, valea, dealul

Resunara ; §1 'ncurend
Tem , satele, Ardealul
Pene 'n Tisa-era plangend...

Acest turnfi mareta-putere

Netnvinsel forteretT ,
Prin vinclare cade , pere ,
Cum mitt falnice cetlitT.

Iar Sperm* ce apuse

Subt un vela nemuritor ,
Ast eroa cu el o duse
Si re'nvie 'n viitor...

$' al sea corp falmos ua-datit ,

Al sea cap ingenios,
Ca §i narmora 'nghecata,
Sta trunchiat in ange jos.

$i 'n a mortis zugravire

Busa lui par' el vorbea :
Ve las Roman! cu marire !
Te las scamp/ !era meal..
 EP0011 GLOROMA
373

De §1 SOrtea '1 parasise 1

Gloria 1' acoperi ;

and tradarea 11 lovise
La cer ochiul set' privi.

Numai doliu, totul doliu

Mortea-erould lin ;
Se 'nv6li ca In lintoliu
Crucea care-o defensa.

Ast-fel termina eroul

Pentru Cre.,tinl luptator.
Plangeti, Muse, campionul
Crud !.. plangeti-1 cu dor !

Acord&41 a vostre lire

Eliconiene si '1 cantatI !
L' al set' merita dap marire,
Pen la cer sä '1 litudap !!.

Cine va descrie starea

Lu! Bogdan, amic Nara?
Jelea, tipete, 'ntristarea
Pentru Doninul set' Roman?

El venia cum vine vintul

Po Michal a anunta
De barbaru tratamentul
Ce-a cercat sopa sa ;
374 A Lill MIONAT VITEAZUL.

Cum ea fuse sclava Mail

De misei adversarl,
Prin Movila fuse data
In maim barbarl de TatarI..

0 ! ce trista istorie
A femei ce avu
Pe eroul de sotie
Domn Ardealulul ce fu !

Ne-omenesa maltratare
Pentr' ult biatit turturea
Care cants, - -- 'n departare
Pentru soul el gemea.

Cum se smulge - ua pasarici,

Ce durere ! ce amar !
Ca sa is utt rOndunica
Surp' altarul un harbor.

hat ea d' ua gre ursita

Numal lacrime varsa,
Mergend trista, osindit4
Ca sa perde viata sa.

Ciachi-e mort de bucurie

Si cu Batori si Secuiil,
De la inimi Ieremie
Si cu Manna scotit un cull
 -EPOOA GLORIOA SA
375

El luaserA femeia
§i copilul lul Michal
§i Il duserli 'a Crimeea
Victim)", pradA la Gheral...

01 dar cine-ar vrea sit true

Bogdan cate le-a vAclut,
['realm Basta profanecla
Capul Bravulul 040 ?..

§ongherI blestemap! resuflA

Capitanul eel debila ,
Fripy mancaratT §i pe mutnA
Si pe sopa , §i pe copila la.

4i ceresca resplatire
SA v' ajunga lateua cli;
Foca sA v' arcla §i peire ,
SA nu scip a ve. plzi!..

Voi Romanl! voi din morminte! ..

MergetY pen la Dumneclea ,P
Spuueti , arittatI ferbinto
Jugul patril vbstre grew !e.

Merged pen' la Santul-Tats ,

Numai el ve va 'nvAta
SA scApatl de litfe-uli-latA
Vera vdstr' a curataL4
 LIII IMICHAl VTRAZIIL
376

0! dar tine p6te spune

i cttnd Radul a sosit,
Cat voi ca d 1§I resbune
Pentru cele ce-a gAsit? ,---

Ostea 'ncinge, Rominesc6,

Cate trasnete era ,
Pentru fapta dievolesa,
Contra Nemcilor sbera ;

Ca turbare de manic
§' un blestem al for cuvent ,
D' un resbel de agonie,
Foca aprin0 Romani stint.

Ce folos ! Michaia , voinVi

titre el numaI era ,
i a patril suferinVi
Malt pe el i 'mpovara..,

Cea din urma machinare

Viclean Basta n'a scapat ,
El spunea In gura mare,
Catre cel ce '1 a 'ntrebat,

Ca d' aceia el repuse

Pe Romanul cel fahnost ,
Ca cu Turci se facuse
Una -- omit periculos.
 EPOCIA GLORMAgA
371

Cuteza Alit rusine

Omit acesta de-a mind ,
Cittre statele crestine
Voind crima a 'sI santi.

De 1' acestA profanare

Cine ore a reams ?
Un om numal tema n'are
De Nemtd , scie-a 'I da pe nas;

Acest mu era Crisanul !

Pe Michal more redid ;
Capul i '1 ceru osteanul ,
OrT ce- insultA 'mpedica.

Dar Michalcia si cu Manta

S6rtea Domnulul avut ,
Pend una , One alta
In torturit s'ad perdut.

Persecutia , trAd are ,

Persecutia crescend,
Prin tot locul sugrumare
Basta §' aI sei aducend.

Dar& Radii atunc! Clucerul ,

Credinciosul NI Michal , -
Nellisand din mina-I feral
Cu ostirea, peste plat,
 A LU! MICHAI VITEAZUL.
278

Drept la Cozia se opresce 1 N-4

La loc tare, sant, placut ;
JurAmIntul 1mplinesce
Lui Michai ce '1 a %cut.

0 acum plangeci cu tocil

Pe eroul cel caclut ,
Da1I-1 , (lag t6meia mortis
§i cununI ce 'I s'a caclut 11

NOTE LA CANTUL AL DOUE-VECI §I DOT.

1) Goroslou, lenga comitatul Satu-Mare, spre partea

de la Nora& a Transilva.nii; acolo Michai repurt11,
strklucita victorie in contra unei cualitil de Unguri,
Turd, Tatarl, Camel E.Iel.
2) 1601 August 18 Michal Bravul fu ucis prin itra-
dare In campul Turdei, dou6 septAmka In urma dept
stalucita victorie de la Gorosleti.
 CONCLUEIUNE.

,§ aducei aminte -orl tine

De trecutu-Y , de virturi :
Unde e a el nu vine ?..
Se 'ntrebail prin toil mulcY;

Ca-u5, cetate intarita

4i cu bra ta armat de fer,,
,.De ovtire ocolitit
Si cu fruntea pen' la cer,,

El , MichaY mai hate Ore

Turd vi UngurT , LevY , Marl ? .
Patria 'I e molt dat6re
D' eroismu-Y, ---1- fapte marl)

Se 'ntrebail ava RomAnil

De la balta pone 'n munil ,
§i opinca vi stiipaniI
De movie cei de frung...
 A LW WRAY VITEAMIt.
880

Cand CrestinT alesa-ult ceatli,

Spre Tergovisce Yenta :
Un monacha si cu un tati
Cu familia ce avea.

Cel monachil duce-uit hicriti

Invelitii. cu argint ,
Subt ni rasit de credinti ,
Se ruga facet viind.

Iar batrenul, om de lume,

Cel ce multe a veclut ,
Cugeta 1' atitea nume
Care-au fort $i ail apt.

i monachul cat redid

Ochi eel de la piment ,
Din a Angerilor clici
Se 'Area precum un Sint.

Par' c' acesta nu liaise

De cat bine 'n viata luT ,
Cu virtutea se nitscuse
Spre folosul orT $i cuT.

Oind era pe la chindie

Serele apropiind ,
Pelegrini! stall ; o vie
RugAciune intrunind ,
 DPOCA OLORIOASA
381

S' un 'nfocati rugaciune

Dupg, chipul crestinesca
Lucian ochil ; ei §i spune
Misiunea ce 'mplinesca.

ET relicue porta cu din§i ,

Resturi sacre d'un eroo ;
Ca Cre§tini, cu focu 'ntren§i ,
Ca Romani clued un Sant nuoll...

Acesti omen! tine furl ?

Se Intrgba, cine-va ;
&trend are un figura
Ce tot °ma o respecta.

!titre din§i §' ult femeie

Cu ochi vii , cu °chi de foal :
Inso0a cortegia un Dee ,
Cu barbati la un loca.

Dar cel June mai cu seams

Ce 'n adencu-1 lacrima ?
Sunt amid ca -un bud. mama ,
i simtirea '1 anima.

Da, Bogdan era §i Radul

Si Augusta fii sei ;
Intrebail §i pe monachul ,
S'aa veclut vre-uadati ei ?
 A LU1 AUCHAl V1TEAZUL.,
382

Spune state, -a1 nostril tatA !

Bogdan ast fel a 'nceput ,t
Ti mat aduci aminte-uA-datit
De cel timpi care -a1 trecut?..

Nor vre-uA-datA impreunA

Spune , fost-ainti unde-va ?
Ne-am mai dat, ne -amt strens de manA?
7-- A respuns monachul : da,!

Dar lmi spune prin c ink

Scapa omul de pacat
and se 'ntorce la credincl ?..
$i de Cer,, el e ertat r--
- Spune Inca, mai 'nainte
Ca gi kap p' uA tale -am mers ,
Cum merge mortil in morminte ?..
Morten patimi , ure-a gters !..

$i clicend aceste-ardiea
Ochi ermitul catre el
$i ce-ar vrea Bogdan pi cite
Lung se uita catre-acel :

j'e cunosc ! §i cum se ,dote ?

ITA minune 'n adever I.;
MIT aduc aminte tote
Pen' , pen' la-tin per...
 glid oit &MEDUSA
gs 5

MTh cunoscY? a Otis monachul

Pelegrinului Bogdan ,
,,Lui Michas aid due capul , --
',Ed exam Vistinrul Dan !..

Aste vorbe de el Oise

Sitgeta p' auditorl ;
Cu odd' mad la el privise'
CO Cre§tinT de multe or!:

Dan Vistiltrul ? ei strigarn,

Cel ce Vodit 1' a ertat ?..
Respliitiiil pecatu-ml... darn
Pe Mich! nu I' am uitat...

-- 1,Dumnecled dar sit to tie 5.

Dan Vistinrul P. ad respuns.
-- Un Aposto] de fratie,
S tint monacht I.. §1 ml e d' Itjuns !

$' ast-fel ei mergend urmarii

Pen; la locul destinat ;
De durerea for amarit
$i chiar petrile -ad mirat ;

$i plangeaft cu el boiAril,
Tristit n'ama lul Micha!; --
S'a viirsat d'a lungul Teri!
Bocia, lacriml, blestemii, vall,
 A LUI MICEIAI VITEAZUL.
384
Nu trecuse malt §i Basta
De maghiarl a fost bAtut,
Ajutor el dupA asta
De la Romani a cerut...

Radul §erban, Domn In Teri

De Romani cu Inge-ales,
El strivi cumplita feari
La Ardeal pe (And a mers.

El pe Bator! Ulu forte,

Din trecut el nu '§1 uiti...
*i Secuiuld di mOrte ;
Nu scimii Ciachi de scipli.

Boma lul Micha!, perduti

In Crimeea, s'a 'nturnat.
Ea spunea cu jele multi
Cite, cite 1 s'a 'ntemplat...
FINE
 013SERVATIONE.

Ciiie -va voind a scie tine sunt aceste trel per-

sonage din poema 'Astra care incongiura pe
Michal in tote fasele vieti sale , atat In timpi sel
de marire , cat §i in caderea sa, ca nisce indi-
vide ce iati parte la s6rtea-1 , dad aceste stint
istorice sae numal 1nchipuite ? Indata ce lectorul
10 va aduce aminte ca Dacia - Romans , al can a
centru a fost Ardealul , purta numele de: Augusta ;
principi Moldovi se numira Bogdani , §i de la care,
(prin tractarea luT Bogdan, fiul lul Stefan , d' a
incheia conditiunT Cu. P6rta), 1ntrega tera fu astfel
Intitulatit ; §i principi din Tera-Romaniasca se nu-
miau Badu, (care este sinonimu 1nT Bucur 1) ca §i cel
ce a fundat BucuresciT), 10 va imagina §i va cun6sce
indatA tine este acesta trinitate care naturalemente,
priu fondul nationalitatiT sale , sub figura astor
trel person; participa tot-d'auna la marirea §i ne-
norocirile mareluT erot. --- Ea constitue colosul
patrii Romanilor ; -- ea va fi tot-d'auna mult
stumps, pre inbita §i chiar adorata de natiunea
Intrega ; ea p putinta §i energica, brava §i yip-
nisi, ca §i 'n aces Avoca de marire , tend ea fuse
reunite intr'un singurti Stat , prin Marele Michail
V-lea. numit MichaT Vitezul...

1) Badu, nume slavon, va sa Oleg In rominesce Bucur.

 ELEGIE
MAMA MURIND A,

Oh 1 era dinsa ! junk inbitl

Si de virtute cununi purta,
Dorind ul viata, maT fericita,
Care de dime se departs.

FiintaI tots un Angel fuse !

Cu ce simtire ruga mereD
lane Santa puind pe buse,
Feciera Santa, pe Dumnedeg !

A eT Speranta, pare c'o china

Pentru via cum se ruga ;
Fragete Mute numind-o mama,
Unde de lacrimi ochil vArsa.

Maid, pre Santa! fiT protectere

,,La copilasi ce 'I am cu dorti I
Femeia dice, stint muritore,
un foal me arde de sertea lur I
 $POCA GLORIOASA
387

Ah ! cate lacriml ascunse tine

Perderea mamei, sa judecatT,
De a ve spune e malt mat bine
Simtirea v6stra sa cercetall.

Cine din 6meni if avut vise uldatli

Mama, softie, sor ce iubi ?
Cine nu planse flinta-adoratit
Cftnd veni morte de i o rapi ?

Pentru c' ua fl6re cu alts fl6re,

Formand bucheturt, profum cerescti,
§' impart amoral p16.cut sub sore,
Cat timpul ride §' ele traescii.

Dar vtntul ierne e aspra tare,

El stinge viata In cursul sell ;
A fl6rei sorte §i omul are,
Dar omul sped , mama merell.

Trista 'ntemplare-a OHO trecute !

Pe dad din suflet ea se raga,
Pre cum a lampe sante perdute
Din urraft-I viata se tot lupta.

De-odata fnsa, cruda durere

Priviiti la chipu-1 §i 'n ochl plansend,
Ruga -1 die base flicu tacere,
Si chiar copil ne mai cerend...
 MAMA MUR1NDA
388

D' atuncia ruga-I s'a stins pe base.

Ochil la ceruri 1 avea tintip,
Uti nuouA viata ca cum v4luse
Si de-ua lumina fiind rapiti.

Atunci femeia cu 'n fraget nume.

Cu chipul palid fara surfs ,
/Ye las cu Domnul fn asta lame!"
Din urma total, atat a ON.

Scumpe fiinte ce ea iubise

Flori si etiminul ce-o 'nsufle0a,
Ace cununa care-o 'mpletise
Pentra junete n n 'I mai ridea.

Acele canted, ace iubire

Care adesea o-a inspirat,
Ace dorinta de fericire,
Ern vint de iarna totil a sburat.

Crinul eel falnicA cu floe placute

Din ridAcina 11 smulse-un vint ;
Fragete rose pe a ei frunte
Palira 'n data puse 'n mormint.

Numai zefirul cu adiere ,

Soptind In erba rAcoritoil
Pregum didese-a mama placere,
Peste mormIntu-Y sufla usor.
 MAMA MUR1NDA
38.)

Acura ul cruce fiind plAntatil

Lenox mormintu eT cel tAcut ,
De chinuri omul, ea ne aratA,
Ca d' asti lume e desfAcut.

Ce gre cercare ! §'amar, durere l

Toth suferincit , §i toth turment I
Vlata e luptii, spasmurT, plAcere,
Un risA teribilA de un moment

Phingetl! dar plAngeti! pe cel din viati

§i 'n suferinte t6rAgAind ;
InvocatI imuul cel de sperantA ;
Mormintul porta la Cer fiind I..