.

1 _
_ ,...
I I. _ _

."
...
e

- II

Ill llllllllllllle cdviusci -

' in biserica ronfaneca din Ardelu

solo lorn ill trociffli sl valOrca in pronto.
.

. _

Studio istorico-canonial
.
de
.
-
_
Dr. Alesandru Grama,
11
canonioti mitropolitanti, professorti erneritil de istoria bisericesca, qi
1
dreptulti eanonien la facultatea teologiea din 131a0ii. .

. ,

_ Praia ICI 3 fl. v. a.

._....
.

_
.. ---

. --...N..*-4----.=-i- ',00i261==:-=-174---0.
ll'
Blain, 1895. d.

. ___..,...:
 Ilistitilti millo cRlvilluci

in biserica romanesca din Ardelu,

Melo lorti in trocutt4 Si Talerea ill pimento.

Studiu istorico -canonicti

de

Dr. Alesandru Grama,

canoniett mitropolitand, professmil emeriti de istoria bisericesca,' qi dreptulti
eauoincil la fanultatea teologiel din Biwa'.

BlaWi
Tipografia Seminariulul archidieceaanil.
1895.
 Memoriei

Nemoritoriului Mitropolitt

VANCEA.
 Prevorbire.

in unit studiti polemiti din 1893 avusemil de cugetti

a tracta si institutiunile calvinesci din biserica romanesca
din Arlie la. In scurtti timpil inse m'am convinst, ca, este
prea angustii cadrulil acelui studiti spre a pote tracta in
elii o materie asa vasty si noua. Mi am si propusti de
atunci a o tracta in unii opti separate.
Acesta este originea scrierei de fata, carea o last'
publicului spre apretiare.
Uniformitatea ortografia cu carea este edatg, lasa
unele si altele de doritd. Causa este, ca manuscrisuld a
fostil cu ortografia etimologica. Tipografia nu o a pututti
eda de cats en ortografia academia in atari impregiurari
a fostii mai cu nepotinta a pastra uniformitate deplina.
Blasit, 22 Decembre n. 1895.

Autorulil.
 Cuprinsulti.

tNTRODUCERE.
A.

Saborula mare.
I.
Urmele istorice, speciile, atributiunile de dreptil, alto cestiuni mal micl.
pag.
Urmele istorice despre saborulii mare . . 11.
Speciile saborului mare . 17.
Atributiunile saborului mare inainte de s. Unire . 20.
Atributiunile saborului mare dupe s. Unire . . 23.
Alte cestiuni mai midi 26.

II.
Synodus generalis alu Calviniloru din Ardefibl in seclubl 16 si 17-lea.
Cunoseinte istorice despre organisatiunea bisericel calvinesci 29.
Identitatea numirii latine a sinodului generalti calvinescii
din Ardeld cu a saborului mare romanescii . . 31.
Bifurcatiunea sinodului generald calvinesca in sinodit din
protopopi $i din protopopi si preuti . . . . 32.
Identitatea atributiuniloril sinodului generalt calvinescii cu
ale saborului mare . 34.
Conclusiune. 38.

III.

Sinode le dupe, dreptulti orientalti din Pravillt.

Codicil de canone folositi in biseiica romanescit . . 40.
intaia deusebire intre sinodele orientate si saboruld mare 42.
Alte deosebiri Intr6 sinodele orientale si saboruld mare . 47.
IL

pig
Ierarchia din Romania si saborula mare din Ardeln. . 49.
Autoru la Zaconiculul despre originea siiborului mare . . 53.
Marturisirile principilora calvinl despre originea siiborului
mare . 55.
Parer! false despre sAborula mare . 55.
Profesorului Dr. I. Crisana si tint anonimii depre saborula mare 56.
Andreiti bar. de Itglina despre sAbotula mare sub foi ma
de sinoda diecesana . 58.
Dr. Gregoriu &Iasi si emorandula Gherlant din 1882
despre sb.borulti mare 61.
Sinoduld electorala dela 1850 despre saborula mare . 62.
Sinodula electorala dela 1868 despre :abortilti mare . 63.

IV.
Saborulfi mare din pundit de vedere eanoniett.
Correctura istorica a saborului mare . 66.
Correctura iuridica a sithorului mare . 67.
Laicii in sAborula mare in trecuta i In presente oi viitoria 71.
Scopulu principilorti calvinesci cu introducerea saborului
mare In biserica romanesca din /Weill . . . 76.
Desvoltarea saborului mare dela s. unire Incoce . 78.
Desvoltarea sinodului generalfi calvinesca In Ardela dela
1700 d. Chr. Incoce . 82.

B.
Saborula mica.
I.
Urmele istorice, modulo constituiril, timpulit loculil oi atributiunile
saborulul mien.
Urmele istorice . . . . . . . . . 89.
Moduli" constituiril, timpulii, loculti tineril si atributiunile
saborului mica . . 93.

II.
Synodus partialis aid CalvinilorA din Ardeln.
Identitatea numiril latine a silborulul mica romanescil si a
sinoduluf partiala calvinesci din Ardela . . . 96.
 pag.
Identitatea sg,boruluI mid ronignesce cu sinodulfi partial('
calvinesce din Ardelii In privinta timpulul, loculuT
lineal 1i atributiunilorti . 97.
Conclusiune 100,
III.

Stiborulii mica in raportil cu legislatiunea bisericesci resaritena

despre sinOde.
MitropolitolU §agona despre §aborulti mice 101.
Dr. Gregorie Masi despre saboruld mice 103.
Petru Maiore despre saboruld mice . 104.
PgretI false despre seboruld mid. Dr. I. Cri§anii . 106.
Canonicule dela Lugose Gavrila Pope si and anonimil
despi e sibortil mice . 108.

IV.
Saboruld inica din punctu de vedere canonicii.
Correctura istorica a sabortilui mice 110.
Correctura juridica a saborului mice 112.
Laicii In sal:1mM mice . 113.
Sinodalitate si biserieg, sinodala 115.

C.
Juratii Scaunului si Titorii Mitropoliei.
I.
Juratil si Titoril in biserica romanescit si calvinOsca din Ardele.
Urmele istorice earl vorbesce numal despre juratii scautiultil 121.
Urmele istorice cad vorbesce nuai despre moril mi-
tropollei . . . . . . . . 122.
Urme istorice commie call vorbesce despre jurati si titorl 125.
JuratiT si titorii sunte done institutiuni diverse . 126.
Atributiunile de drepte ale juratilord scaunultil . 128.
Originea numird de juratI . . 130.
Originea calving. a institutiunil juratilore scaunului . . 131.
Module transfusiunii institutiunilord calvinescl In biserica
rominesee . . . . . . . 134.
Institutiunea jurstilore din punctii de vedere canonice In
genere, qi In specie ale Pravilel , . . . 135.
Iv.

pag.
Numirea si atributiunile de dreptii ale titoriloril . . 137.
Titorii nu luau parte cu votil decisivii la t,Aboruld mare . 139.
Parer' gresite despre atributiunile titorilord . . . 140.
Originea institutiunil titorilord . 142.
Titoril din punctd de vedere canonicd . 145.
II.
Oflcialil episcopesel si membril consistorinlui episcopescu dupil dreptuld
orientahl din PravilA.
Origmea, numirea si desvoltarea oficialilord episcopescI
din Pravila . 147.
Cataloguld i divisiunea ofictalilote episcopesci In resat-ha 148.
Deosebirea !titre oficialii episcopesci dupil Pravila", si !wee
juratti scaundu1 si titorii mitropoliel In biserica ro-
manesca din Ardeld 155.
Consistoriold episcopescti dupii dreptuld bisericei resaritului 156.

D.
Forurile protopopesci.
I.
Forurile protopopesci in biserica romans din Ardent.
Urme generali despre forurile protopopesci . . . 163.
Urmele istorice despre module constituiril forurilord pro-
topopesci in Al dale . 171.
Corrolarid . 174.
Puterea forurilord protopopesci ordinaria sad delegata? . 175.
Parerea dominants despre originea foruriloid protopopesci 178.
Canoniculd Gavrila Popd dela Lugo despre forurile pro-
topopesci . 180.
Mitropolituld Meld despre originea foruriloid protopopesci 181.
Smoduld electorald dela 1868 despre forurile protopopesci 182.
Conciliuld provinciald dela 1872 despre originea forurilord
protopopesci . 183.
II.
Forurile bisericesci de judecatrt si modulfi constituirii lore duprt
dreptuld orientain din Pravili.
Foruld de Inthia instantia dupd Pravila . . . . 184.
Module constituiriI forului episcopesed de instanta Yntais
dupd dreptuld din Pravila 186.
 V.

pag.
Module' purcederil fn tribunaluld episcopesed ah Pravilel 188.
Forurile de apelatiune dupd, dreptuld bisericesed din Pravda 189.
Esistatad si esistd foruri protopopesci In Romania, Moldova
$i Bucovina? . . . . . . . . 191.
Forurile protopopesci la celealalte popor6 tin6tore de bi-
serica resaritulul . 193.
III.

Forurile protopopesci calvinescl din Ardelfi.

Esistinta forurilord protopopesci la calvinil din Ard6ld in
sectiluld 16 si 17 si asemenarea lord en cele romanesel 195.
Forurile protopopesci ale Romani lord $i ale calvinilord din
Arde Id snail forurile archidiaconali anusane din evuld
de mijlocil . . . . . 197.
Forurile protopopesci in biserica nostra din Ardeld ad
trecutii mai piin aceleasi fase ca si cele archi-
diaconali In biserica apusulul . . 198.
Forurile protopopesci din puncttl de vedere canopied . 200.
Laicii In forunle protopopesci de judeeata . . . 202.
Forurile protopopesci la calvinil din Ardeld In timpuld de fats 203.

E.
Puterea ierarchica a protopopiloril
I.
Puterea ierarchica a protopopiloril romilneseI din Ardelu pe timpurile
principilord calvinescl.
Puterea ferarchica, de regima a protopoptiord dupe Pravila 208.
Moduii constituirii protopopilord dupe Pravda . . . 213.
Puterea ierarchica a protopopilord romanescI din Ardeld
pre timpulti principilord calvinescl . . . . 214.
Drepturile jurisdiettonalI ale protopopilord romanesci din
Arde Id de pre timpurile principilord calvinescl, cart
n'ati temeid canonied din Pravila , Mat drepturi
episeopesd . . . . . . 220.
Drepturile episcopescI ale protopopilorii romaneseI din
Ardelii din timpuld principilord calvinesci suntu
identice cu ale protopopilord calvinescl de stunt! . 225.
Puterea ierarchica a protopopilord romanescl st eulvinesd
din Ardeld asemenata cu a arehidiaconilord latinI
din evuld medid . 22 Ei.
VI.

pag.
Petru Maiorti despre puterea Ierarchici a protopopiloril
romftnescI din Artie 16 231.
Desvoltarea puteril Terarchice a protopopilorA romanescI ai
calvinescI din Artie lit dela s. unire papa asta41 . 234.
Introducerea mil multoril clase de protopopi in biserica nostra 237.
Opusettunea protopo4ora facutA nesuinteluri, episcopilorg
de a li reduce puterea ierachica Intre Inarginile Pravilei 241.

F.
Suprimarea episcopateloril sufragane si nimicirea
puterii archieresci.
I.
Suprimarea episcopateloril sufragane.
MotivulA suprimEtrif eptscopatelort1 ronaneici sufragane . 247.
Episcopate le sufragane romAnescI din At WA nu s'aq stinsu
din (Amu miseriei 248.
Timoteti Cipariu de-pre episcopatele sufragane Mitropo-
litulul Belgrad tad 252
Euiscopatele sufragane, despre earl' a vela' urine istorice
sigure 253.
Episcopatele sufragane, a carorti eststinta nu este deajunsi
dovedita . 258.
Episcopiile sufragane, despre call avemil dovedI, ca pro-
babild lead esistatti nicl odatA, tiindAca documentele
mina probabilii despre altd episcopate . . . 259.
Episcopule, call n'ati fostil de cal manistiri cAlugdi eici 262.
II.
Nimicirea puteril archieresci a mitropolitulul,
Supunerea puterii archieresci saborului mare . . . 265.
Restringerea puteril archieresci a mitropolitulul nostru
prin consistoriulti titorilorli 5i alti juratilorii . . 271.
Restringerea puteril archieresci a mitropolitului nostru prin
largirea puterii ierarchice a protopopilord . . 273.
Nimicirea deplina a puterii archieresci a mitropolitului
nostru prin supunerea la superintendentele calvind Qi
la sinodulA generald calvinescil . . . . 275.
Puterea archieresci dela s. unire incoce la RomftnI si
calvinI . 277.
 VII.

G.
Modulu alegerii mitropolitului.
I.
Modnlii alegeril mitropolitului romhneseti din Arde Ifi inainte qI
dupes, s. 'Quire.
Urme istorice despre moduli' alegerii mitropolitului dinainte
de s. unire . . . . . . . 282.
Luat'afi inainte de s. unire laicil parte la alegerea mitro-
politului . . . . . . . . . 286.
Urmele istorice despre modulo alegerii mitropolitului din
timpulg de dupg s. unire . . . . . 289.
Personele cu vote la alegerea episcopuluI sag mitropolitului
dupes s. unire . . . . . . 292.
Alte formalitgti observate la alegere dupg s. unire . . 294.
Influinta episcopilorii sufraganl de Orade, Lugosii si Gherla
la constituirea mitropolitului . . . . . 296.
Luat'ail laimi parte dupes s. unire la alegerca episcopului
sag mitropolitului? . . 298.
II.
Modulu alegeril superintendentelui ealvinesefi din Arabi in seclulft
alu 16-lea i 17-lea.
Moduld alegerii superintendentelui calvinescii din Ardeld
in secluld aid 16lea si 17-lea . 304.
Legislatiunea bisericesca gi (Avila' din Ardeld cu privire
la alegerea superintendentelui calvinescd In veculii
16 $i 17-lea . 305.
Carl membril al clerulul aveati vote la alegerea superin-
tendentelui 307.
Luat'ad Inainte de s. unire laiciT calvini din Ardelg parte
la alegerea superintendentelui? . . . . 307.
Asemenarea Intro modulti alegeril superintendentelui cal-
vinescil i mitropolitului romanescti din Ardelti in
perioda calving 30%
Ill.

Modulti constituiril episeopilorfi si mitropolitilord dupe, dreptulft resa-

ritenti aln Pravilei.
Principiuld antic(' la constituirea episcopilorti . . . 309.
canonele din Pravila Cu privire la constituirea episcopilorg 316.
TM.
pag.
Mitropolituld §aguna despre legislatiunea Pravile! cu privire
la alegerile episcopilorii . . . . 321.
Moduli! de purcedere a smodului archierescil la alegerea
episcopilord . . . . . . . . 323.
Amesteculd Imperatilorii la alegerea episcopilord in resdritd 324.
Esistat'a In resdritd ver odati datina, ca eleruld diecesand
singer"! si alega pre episcopti? . . . . 327.
Moduld alegeril capilord bisericescI la eelalalti orientall
units cu Roma . . . . . . . . 329.
Cum se constituiad episcopil In Romania In timpurile vechi,
si cum In timpuld de fatd . . . . 330.
Moduli constituiril episcopilord la cealalte popore, ce se
bind de biserica resdritului . 332.
Moduli alegeril mitropolitului nostru cotnparatil cu moduli'
antied aid alegeril episcopilord , cu legislatiunea
Pravad, $i cu moduld alegeril episcopilord la poporele
orientall in timpuld de fate . . . . 333.
Ierarehia din Romania fats Cu moduld alegeril mitropo-
litului nostru . . . . . . . . 336.
Cum se Intimplad constituirile episcopilord In Ardeld
Inainte de perioda calving? . 340.
Autoriuld Zaconiculul despre moduld alegeril mitropolitulul
nostru . . 343.

Iv.

ModnIA alegeril mitropolitului din punetil de vedere eanonied.

Pohl lua de aci incolo laicii parte la alegerea mitropolitului ? 347.
Participarea elerului la alegerea mitropolitului si a epi-
scopilord . 351.
Cateva lineamente pentru and eventuald regulamentil aid
constituiril mitropolitulul cu coneursuld clerulul gi
aid poporulul . 354.
Desvoltarea module! de alegere a mitropolitulul nostru
dela s. unire incoce. 357.
Desvoltarea modului alegeril superintendentelu! calvinescii
din Ardeld dela s. unire bake . . . 364.
 rx.

H.
Notariulii saborului.
Notariulit saborului.
pag.
Urme istorice despre notariuld saborului mare . 371.
Numirile: logofetd, secretariii i notarid aid clerului se
foloseseii pentru oficiuld notariului saborului mare 374.
Atributiunile de dreptil ale notariului saborului mai e . 376.
Alte cestiuni cu privire la notariuld saborului mare . . 378.
Identtatea numri latine $ a atributiunilord notariului
saborului mare sad generalii din biserica romanesca
din Ardelii cu a notariului generalli din biserica
calvinesca din Ardeld 380.
Ce erad notarii dupa Pravila si pracsa 'mend' cesaritului? 383.

I.
Suprimarea vietii calugaresci.
Suprimarea vxeii calugaresci.
Ideile calvine despre viata ealugaresea . . . . 389.
In teritoriuld mitropoliei Belgradului pre timpuld, candti
s'a Ynceputd domnrea calving asupra bisericil ro-
manesci, erati monastirl pi calugari . . . . 390.
Manistirile din Ardelii cad mai esistii i astadi, i despre
earl as remasa numal urme . 394.
Dispositiile dietei Ardelului cu privire la suprimare vietii
calugaresci intro Romani 396.
Objectiunea, ce s'ar puts face cu esistinta manastiril Bel-
gradului pre timpula principilord calvinesci . . 400.
Reinviarea vietii calugaresci intro Rornanii din Ardeld
dupii ineetarea suprematiei calvine . . 401.

L.
Calvinirea sfinteloril taine.
Calvinirea sfintelorit taine.
Calvinirea numerului nature) sfintelord taine 407.
Calvinirea sacramentului botezului . 410.
Calvinirea sfintului infra . 411.
X.

pag.
Calvinirea sfitci eumineca.turi . 412.
Calvinirea 8fintef marturisiil, a maslulul si a chirotouiei . 416.
Calvinirea tainei eisatoriei 418.
M.
Instituliuni diverse.
Institutiuni diverse.
Calvinirea eultuluI sfintilorii . 427.
Calvinirea cultulul iconelord . 429.
A doua easatorie a preotilorti . 431.
Visitatiunea generalli, a mitropolitului 435.
Calvinirea sfiutel Liturgii . 438.
Calvinirea immomIntarilord . 440.

ADAUSULt I.
Rept' it Defiler' sat orgailisatielloa bisericii romanosel die Artie lt pro
Men sepromatiol calving.
A.
Organele potestatil supreme bisericesci. 447.
B.
Organele administrative bisericesci.
I.
Orgauele administrative centrali supuse saborulul mare . 448
II.
Organele administrative din provineia supuse saborului mare 452.
C.
Judicatura bisericesci. . . 458.
Conclusiune 460.

ADA USULtf II.

Pri Tiro critics presto Wile si literature referitere la testi-

tutieuilo nestro bisericesci dela 1700 gut. astStil. . . 465.
 Introducere.
Campulti, pe care pkiimii cu scrierea acesta, este Oa acum
mai en totulti neumblatd. Neghina a crescutO In elti atatii de desa,
catti numai rumpendu-o pai}ti de pasti ne puteind fade drumti prin
elu §i culege de pe elfi rodele adeverului.
Mu ILO s'a vorbittl §i scristi la noi despre vechile nostre a§e-
claminte bisericesci, dintre car! despre uncle ne -au remasti numai
nisce urine istorice slabe, era altele le mai avetnii of astficli.
Tote a§edImititele aceste Insa nu furs inca [Ana acum mai
de locti studiate i lamurite nici In originea, nici In natura lore.
Puteind sa dicemu, ca, din punctuld acesta de vedere Inca nu ad
mai nicl o literature.
Paguba, ce ne-o a pricinnitii §i ne-o pricinuesce scaderea
acesta, a Post t, putemti dice, insemnata. Cad mai braid, ce atinge
trecutulii, in mersulti desvoltarii nostre bisericesci a produst o ne-
siguritate of o confusiune pfigubitore. NecunoscendO natura qi ori-
ginea multora din asedimintele nostre bisericesci, In programulti
nostril de actiune n'amti pututd deosebi deplinu nici candn, ceea ce
este conformit cousciintei nostre publice despre biserica, de ceea
ce este Impotriva acelei consciinte. Mai departe neorieutati In na-
tura ai}e4itnintelorti bisericesci kit In originea lord nu odata emu
ctic,lutO In unit amestecii naive i bizard aid institutiunilord bise-
ricesci, a§a alit' In acte istorice ni-s'a IntimplatO, de eram4 In
credit*, ca ne luptamii pentru o institutiune resaritena, care In
fapta insa era apusani, 5i sub pretestulii, ca respingemii o institu-
tiune apusana, respingeamii institutiuni curate resaritene. Tote
asem enea ne Insufletiamu pentru institutiuni bisericesci, car! nu erati
resultatuld desvoltirif spontanee a bisericei nostre In conformitate
cu priticipiile profesate dela Incre§tinarea nostri, ci chiarO dimpo-
triva eras institutiuni vIrite In biserica nOstra de strains cu plane
straina de scopulii, ce trebuia se, -lit alba biserica romanesca. Era,
\Flail la tote le-a push Imprejurarea, ea In urma nesigurantei Si
eonfusiunii acesteia nu odata amu gresita tare de o parte in pre-
tuirea prea putina a barbatilotil nostri In adeverfi meritati pentru
desvoltarea institutiunilora nostre bisericesci, era de aka, in pre-
tuirea prea mare a cglora condusi mai multa de veleitati rti conni-
ve* fats cu ce era popularti, ca A. nu mai amintimil, cum nu
odata institutiuni salutare, practice, $i chiara pentru aceea de va-
lore, ail ajunsii la nos odiose, pe (Arida de alts parte si-aii ea-
stigata simpatia nostra institutiuni mai fara de tic! o valore morale..
Tote aceste sunta apol pricina, ca mersula desvoltarii mime
bisericesci In unele privinte este si In presente Incetti, nesigura,
confuse, oscilatoria Intro adeverti $i falsitate, cate odata impedecatil
de elementele eumpetate, cate odata de cele esaltate, fara pro -
grama definite, fare, axiome ridtcate preste ors ce 'Moe la, ceea ce
apol face cu putinta ivirea ideilora t}t a planuriloril pi celorti mai
radicale gi negenate, ¢t totusi cu speranta de triumffi.
*
* *

intre tote bisericele din resaritti nici una nu are unit trecutfi
asa variatil pi intrerupta In cursula set ca biserica romanesca de
sub corona Sfintului Stefano. Ritula grecesca 1i multe insti-
tutiuni antice orientale ne arata en siguritate cela putina atata,
Ca In timpurile, din earl nu avemil mai nisi o urma despre viata
el, ea a fosta In legatura cu biserica resaritului, si de spiritula
acestei biserici a fosta petrunsa Si ea. A venitti dupe aceea epoca
domnirii calvinesci. Pe tirnputile aceste si dace, biserica resaritului
preste tote n'ar fi caduta in stagnarea, letargia i amortela aceea,
ce o caracterisezi astacli, biserica romanesca de sub corona Sfin-
tului §tefana nu ar ft pututa face nisi unit progresa, fiincla ea al-a
perdutti cu totula independinta canontea, si a ajunsti supusa unei
biserici de alts credinta, biserieei calvinesci. Perioda acesta a ti-
nuta mai unit veca p jumetate. Presiunea facuta, asupra biserieei
romanesci din partea Calvitnlora In perioda acesta destula de
lungs, ca sail asimileze pe Ineetulti tntrega spiritulti ealvinesca
in institutiuni i In credinta, a fosta, putemti si clicemii, forte in-
tensive, era de alts parte puterea de resistinta a bisericei romanesci
aprope Hula. Chiara pentru aceea Insa este destula de stringenti
deduqiunea, ca biserica romanesca in urma und presiuni a§a. in-
 -8-
delungate, candd a scapata de sub presiunea acesta, n'a scapata
decatil infectatit, data nu tnearcata de institutiuni calvinesci.
Imprejurarea acesta, eredema, ca justifica de ajunsti de o
cam data numai din pundit de vedere istoriea unil studio gi o
cercetare amenuntit'a asupra institutiunilora calvinesci din biserica
romanesca..
* *

Periodel calvinesci a bisericei rotnanesci 1-a pus' capetti

sfinta unire cu biserica Romei IntImplati la 1700 d. Chr.
Prin sfinta unire fug biserica romanesea a Intrata In atin-
gere Cu biserica catolica a apusului, carea Meuse progrese de tota
marl fn titnpula cela lung', pans canda biserica romanesea mai In-
Ulu stagnase dimpreuna cu tots biserica resaritului, era mai tarclia
ajunse sub despotismulii calvineseil. Contactula ei insa cu biserica
catolica. a apusului n'a fosta contactula storsa si fortata, ca In pe-
riods calvinesci cu calvinisinula, ci a fostil contactuld delicatti fi
gratiosii, ce isvoresce din unitatea credintel.- De unde de sine a
urmatii, ea din contactula acesta nisi pe departe n'a pututti le§i
biserica 'Astra, Meat-mta de institutiuni apusene gi pote straine de
4piritulii ei, cum a trebuita si iese Ineareati, de institutiuni calvi-
nesci din perioda contactului cu calving. Cad preste tote alte
urmari are legatura produsi de caritatea nascuta din unitatea cre-
dintei gi allele cea produsa de fort'. Prin cea dintaia se trans-
plants institutiunile In mods spontanetl, Iiinda ca se simte si numai
canda i unde si Incata se simte lipsa lora. Prin cea din urma
lnsa, neesistanda aka regulatora decata forta, se transplants in-
stitutiunile MCA de nici o considerare la necesitate.
Presiunea indelungata insa 1i intensive chiara si In natura
are urmarea, ea obiectuld presionatti Inca catva dupa Incetarea
presiunil lel mai conserva forma primita In urma presiunii. §i
analogs sta.' hernia si In viata socials. Institutiunile filtrate In
unit corps soeiala in urma unei presiunl Indelungate si intensive
din afar' pe incetula se achniatiseza In eorpuld sociala, cats ele
nici dupi Incetarea presiunii nu peril.
In urma legil acesteia a istoriel s'a Intimplata In biserica
nostra, de si dupa Incetarea despotismului calvinescil, si dupa schim-
barea radicals a Imprejurarilora el prin sfinta unire, multe din
institutiunile calvinesci n'ail Incetatii In biserica nostra nici dupa.
1*
 4

s. Unire, §i unele din ele ca i concrescute cu biserica nostrg as

ramasti pang in diva de astic,i.
Este imprejurarea acesta unit alit doilea motive, ce justifica
wig studig si o cercetare on catil de adanca asupra institutiuni-
lorii calvinesci din biserica 'Astra, $i Inca acum o justifica din punctii
de vedere nu numai istoricd, ci ysi actualti juridical.
* *

Contactulg antictl firmed aln bisericei romanesci din Arde is

en biserica rasaritului, contactulg fortatil de mai tarc,lig en biserica
calving din Ardelg, si In urma contactuld piing de iubire cu bi-
serica apusului dela s. unire tncoce, arata, alma In tots rasa-
ritulii dory singura biserica romanesca, de sub corona Sfintului
Stefang a fostil in o atingere asa aprope cu tote cele trei biserici
marl ale crestinismului, cu catolicismulti apusang, cu ortodoxismulti
anticg rasariteng si cu protestantismuld modernil. De unde in tots
fiinta ei au trebuitil sa, romang, urme de ale atingerii acesteia.
Valorea interne', a urmelorg acestora Iasi nu este de o potriva.
Cad pe candg cele ce le-a lasatti atiticulg ortodoxismd resariteng
si catolicismulg apusang, ca omogene cu insa-ii firea antics a bi-
sericei nostre, n'ad alteratti esenta ei intru nimicil, pe atunci cele
ce le-a lasatil protestantismulu sub forma calving, In cea mai mare
parte au fostii strgine de tad spiritultl domnitorid si caracteristicg
din biserica !Astra. Cele dintaiii au perfectionat'o , cele din
urma au denaturat'o. Cele dintgig s'at1 asimilatil usorg ea na-
tura bisericei nostre, cele din urma au reraasu phi in diva de
asta41 unit ce esoticg In biserica 'Astra. Cele dintaid nu an lipsa
de acomodare si reforms principiala, pe audit cele din urma pre-
tidil o atare acomodare i referral', ca sit nu conturbe armonia
generalg, in biserica.
Etg, gill treilea motivii, care justifica o selectiune a institu-
tiunilorii calvinesci din biserica 'Astra si and studiii i o cercetare
detaiata asupra lord, ceea ce nu pote sa nu produca lumina spre
a ne puts mai bine Orienta in prelucrarea programului de actiune
pentru viitoriii.
*
*
*

Pang la sfinta unire intImplata la 1700 d. Chr. si chiarit si

dupe s. unire catva timpg istoria bisericei romanesci din torile
coronel Sfintului §tefanti este destull de latunecata. Cuaoseeral,
 5

fn trasfituri generale nevointele calvinesci de a calvini biserica ro-

manesci. Ne lipsesce Ins& si pote ne va lipsi pentru totdeuna cu-
nosciuta detalatit despre procesult treptata alu nevointelora ace-
store, despre inceputula lore $i punctula lore de culminatiune, $i despre
resultatula lord in totI ramil vietel bisericesci a poporulu! nostru.
Clerulti romanesci, coplesita de ignorantfi, lipsita de or! ce ideala
si netrecutd prin scola de lupta a clerului apusanii, n'a fosta ca-
pabilti, sa opuna nevointelora calvinesci nisi cea mat mica resistinta,
ci fara scomotti sl-a plecata capulu fnaintea tuturorfi umilirilorl, $i
fill a simti In sine palpitatiunile unel ambitiuni nobile, a trecuta
pe sub tote furcile caudine ridicate de Calvin!. Perioda calvinis-
mului n'a fosta pentru biserica nostra o periods de kip* ci a
fosta pentru Calvin! o periods de triumfa neintrerupta asupra bi-
sericei nostre, unit triumfa fara glorie, cad Pad secerata i el
fara lupte.
Aci este apoi pricina, de istoria bisericei romanesci din tot('
timpuld acesta este asa de Intunecati. Istoria o formeza conflic-
tula, lupta ideilonti i a intereselora de tau solulfi. Uncle nu e
conflictii i lupta, acolo nu e istorie. Nu putemii darit astepta, sa
avernii o istorie limpedita si luminath din timpula, (Arida biserica
nOstra n'a purtatfi nici o lupta. Dael biserica romainesca s'ar fi
opcsa en demnitate si bfirbatie atacurilora calvinesci spre a o de-
nature, &tea ar fi purtatti o luptit pe viata i mOrte tmpotriva
atacurilorti acestora, atunci chiarti si dace,' ar fi caduta In lupta,
totusl emu aye astadl o istorie destulii de frumosa a acelorii tim-
purl, si urmele, ce le-a lfisattt calvinismulti In biserica 'Astra, le-amil
puts cunosee si studia u!orti. Cartagena a cadutt, Mai a cfiduta
cu glorie, si pentru aceea astadi ne e mai cunoseuta istoria Car-
tagena decatil a bisericei nostre din epoca despotismulul calvinii.
Mind!! ca acesta Insa, nu s'a !nth:13*W, studiula urmelorti
calvinesci In biserica romanesci devine forte Ingreunatti din causa
putinattitil simtite a datelorti istorice, cari deli nu ne lipsescii cu
totula, sunta Insa totuka putine pentru unit stadia, care singura
din ele voesce sa ajungit la resultate sigure.
* *

Pe hinge tote putinitatea datelorfi istorice Insa totusi nu pu-

temtit dice, di ne este chiara cu neputinta a urtnitri pe alts tale
influinta ealvinismului asupra institutiunilort bisericei romanesci.
Nu o putemti acesta dice, fiinda ca ne remfine totusi o alts tale
 8

destuld de sigura, pe care putemd ajunge la resultate destuld de

frum6se, data numal voind sci merge pe ea. Bi calea acesta este
calea comparatiunii institutiunilord nostre bisericesci de o parte cu
ale bisericel rdsaritului, de alts parte cu ale bisericel calvine din
Artie ld In veculd aid 16-lea ?i 17-lea. Facendu-o acesta cu una
fiesce care institutiune din biserica nostra, daci de o parte vomii
put(' enunta cu siguritate ca resultatd, ca acea institutiune este
strains de tad dreptuld bisericescd rdsaritend, practisatd si In
celealalte teri locuite de Romani, de alts parte identitatea ei cu o
asemenea institutiune a bisericei calvinesci din Ardela din vecurile
amintite va fi evindenta, atunci credemd, ca nu fail temeid vomil
puts deduce, ca acea institutiune s'a nascutii In biserica nostril'
sub influinta calvinismului, deli pole ca ne lipsescu datele cu privire
la timpuld si modulii Introducerii ei In biserica romanesca.
Acesta va fi dare metoduld, ce-ld vomii urma In studiuld de
fati. Cum Ca unit atare metothi din firea lui nu 'ite fi usord de
urmatti, credemil, ea se pOte vede wird. Cad mai Wahl se pof-
tesce o cunoscinta aprofundata a dreptului bisericel rdsaritene gi cu
deosehire a institutiunilord bisericesci din celealalte teri locuite de
Romani, ceea ce nu este and lucre urns", dupe ce e cunoscutd,
catd de seraca e literatura nostril cu privire la oblectuld acesta gi
In celealalte tdri locuite de Romani. 1) De alts parte se poftesce
o asemenea cunoscinta a dreptului bisericel calvinesci din Artie
din secululd aid kiesespredecelea septespredecelea, candil biserica
>ai

romanesca din Ara" Id a state sub influinta calvinismului. Acesta

Insa este si mai gred, si Inca din motivele urmatore.
Biserica calvinesci din Ardeld, canon s'a ivitd mai Intaiii,
nu s'a ivitd ea o societate bisericesci provddutil en tote institu-
tiunile de bpi, lima deduse din principiile el fundamentale de cre-
dinta. Ci chiarii dimpotriva ea Inca ai-a desvoltatd institutiunile
numai pe Incetuld, cad de-odata nici ea n'a fostd capabild
crea institutiuni congeniale §i conforme spiritulul sell. Lungd timpd
ea n'a fostil deplind conscie de aceea, ea cu ce institutiuni trebue
sa fie proveduta, ca sa pots dice, ca s'a organisatd Intru tote In
1) In sinuld bisericel gr. orientale rom5,nescl nu ne este cunoscutd ceva
opd juridico-canonica de val6re afara de Compendiulti de dreptuld canonica de
*aguna Qi Inca vre-o cateva scrierT mai mid ale lui, earl pe langa aceea, ea
aunts forte neperfecte, in multe privinte suuta. §i arbitrare, era din Romania
und: Curet de drepttl bisericesctr tradusa forte red de pe limba mead de
Silvestru Bilanescu Episcopuld Hulilord,
 -- 7

conformitate cu principiile sale de credinta, asa catil lntrega organi-

satiimeit sa-T fie o aplicare practice, fidela si consecuenta a princi-
piiloru el teoretice de credinta. De unde Irma dela sine urmeza,
Ca influinta calvinismulul asupra institutiunilord bisericel romanesci
este de a se auta paralela cu desvoltarea institutiunilord calvinesel.
Acesta Imprejurare Insa ingreunezi metodula scrutari! de tote
tare, fiinda ca de o parte past' de pasil trebuesce urmarita evolu-
tiunea institutiunilord calvinese! In eel doi seculi amintiti, de alta
parte, dupa ce seculii acestia sunta seculii evolutiunil primordial!
aI bisericel calvinesci, urmeza dela sine, ea In privinta istorica
acest.i do! Hail! a! bisericel calvinesci sunta ma! putina lamUriti si
limpet iii.
Greutatile aceste inevitabile In metodula nostru trebuescu sa
ne impunA Ore care reserve In enuntarea resultateloril si o mo-
destie ore care In aranjarea deductiunilorti.
Speramil lose, ca, Dumnedeti va rasa, Ca dupa nol sa vine
altil, cal! dispunenda de mijloce mai multe ca noi, sa pita re-
versa mai multi lumina, In drumula acesta gred de umblata. No!
ne voma multami cu aceea, ca amt' facutil o incercare modes*
ca sa nu clicemti Uinta:, de a arunca putina lumina preste cestiunea
acesta maul de intunecati, carea Insa chiarti pentru aceea multd
a contribuitu la confusiunea aceea de idei sinistre cu privire la
institutiunile nostre bisericesci, ce In parte mai esista si astatli.
*
* *
Vomil considera deci urmanda metodula indicatit pe rInda
institutiunile nostre bisericesci, In earl dupa scrutari seriese amd
ajunsa la convingerea, el s'all nascuta sub influinta calvinismulul.
Cetitorii binevoitorl vora judeca, Intru catu convingerea 'Astra este
basata or! nu.
*
* *
Pe langi aceea in decursula studiului vomil trebui sit supu-
nema unel apretiarl si entice drepte si parerile, can s'aii ivita In
mijloculti nostru cu privire la una sae aka din institutiunile, cu
carI ne vomil ocupa. Resultatula apretiaril si ale criticei ila vomit
espune cu tots francheta 1i sinceritatea lard nisi o considerare ca
tine este autorula pareril respective. Cetitorii nostrii apol la
rindula lora vora set aduce judecata drepti atatu asupra acelora
parer!, caul si asupra apretiaril si criticei nostre, si pre langa
aceea li.se.va da ocasiune sa afle, catti de putina competent! as
 -8-
fostil unit dintre aceia, earl altcume en cugete curate ail
enunciate una sail alta din pererile diverse cu privire la institutiuni
bisericesci de ale nostre.
Apretiirile Qi critica nostri va fi atatti din puncte de vedere
curate istorice, citd §i din punetil de vedere juridico-canonied.
Din punctule cestd din urine de vedere Indreptariulti kii mdsura ne
va fi dreptuld bisericescil restiritend cuprinsti In Pravila §i Pidaliont,
car! mufti codici de legi In limba romans, §i dupti aceea In alte
°purl, earl tractezi dreptuld bisericel orientale. Din aceste se va
vede, cltil de departe de principiile Pravilel qi preste tote a bi-
sericel rdsaritului stag destule idei §i dorinte, ce sad ivitil la unit
Qi altii in biserica mistra §i Inca se mai iveseii §i astagi. Chiard
pentru aceea speramil, ea studiule de fate: va pote fi coesideratil
kii de o apologie a principiilorti Pravilel fate; cu aceia, earl alteum
In buns credinta, Insa totuks1 In ideile qi dorintele lord tare s'ati
deptirtatii §i se departs de ele.
 A.

Saborulii mare.
 I.
Urmele istorice, speciile, atributiunile de dreptt,
alte cestiuni mai mica.
Institutiunea nostra bisericesca, carea mai desti se amintesce
atatit in actele dinainte de S. Unire, dill §i In cele de dupA S. Unire,
este institutiunea Selborului mare, o adunare a clerulul din Vita taxa.
*
*
Urmele istorice despre saboruld mare. hainte de ce mil
Intra In studiulA institutiunii acesteia, este de lip* sii vedemii, ce
urme mit aflatii despre sabot. ult. mare In actele nostre bisericesel
Incependu dela cele mai vechl , pana la cele mai prospete.
1. Cea mai veche urma despre sabord ticutd In biserica ro-
minesca din Ardealii, care pote ca a fostil sabot' A mare, o amii
aflatti pe la anulii 1627, audit sub Mitropolitulti Dositeiti fu tinutd
und atare sabord in Belgradu spre a se statori serbAtorile, ce
suntti de a se tine preste anti. Cuvintele doeumentului suntti
aeeste: Dosofteid vldelica de Belgradd cu totd s a b or u l il nostr u,
izvodit' am dilele cele marl de preste and, carele nimeni sd nu cuteze
a lucra nid fie-0 nici in clacd, ca tine va lucra, sa fie de glubd 6
florinri, era pupa de nu va spune serbdt6rea, bit-mil 12 florin(' i.")
Urmeza apoi and qtrii de total lungti de serbatori, a§a cAtti Petru
Maiorti se miry de num6rulti lord, Si (lice, ca nu scie, ca ore
prostia cea mare qi intunereculd cell gred alit nesciii0 ail fostil
pricina, de afa cumplitil ad inmultitil serbatorile cele legate vlddica
Dosoteid cu saboruld, ad dory pentru ca cu acesta mijlocire sei

1) Petru Malord partea inddita a Istoriel bisericel Romanilord, mall

tarclid publicata in Acte §i Fragmente de Tim. Ciparid pag. 163.
 12

arete mai virtosa prin semne dinatara deschilinirea intre credinp cea
pravoslavnica, 0 intre eesula cela calvinesca , la carele tocmai era
primejdia in vemile acele 0 nu se alunece Romanic." 9
Petru Maiord despre tocmelele lul Dositeid, Intre cars se afla
kti Introducerea de mai susd la tocm6la serbatorilorl, dice numal
atata, ea, furl facute la anuld 1627 nu spune Insa, ea si saboruld,
In care furl izvodite serbatorile, fu tinutii In anuld acesta. De
aceea amil disc, el urma eea m.ii veche, ce o aunt aflatd despre
snore In biserica romanesca din Ardealti, este de pe la anulii 1627.
Cum a fostti Irma sib uld acesta compusu si din eine, din
notita cea scurta, ce nea rdmasil despre ell, nu putemd afla.
Numai atata e mai pe susd de on ce Indoela, ea pe land Vladica"
aii mai fostu de fat5, pote mai toti eel Indreptatiti a lua parte la
sobor if, -del In notita se dice , Vladica cu tote saborulis nostru".
2. A dlua urma mai veche despre saborult mare In bise
rica 'Astra din Ardealti este dela anuld 1675, din care and ne -au
remasti canonele aloft' done sob6re. In amIndoul vine Inainte
pentru Intaia ors numirea de sabor ti m a r e. Canonele celui dintaitt
se Incepti eu cuvintele urmatore :
Renduiela s ab or uluI mare, care s'a facuta in Belgradfi,
Vladica Sava cu to(I protopopii ga." 2)
Din notita acesta; ce ne-a remast despre acesta sabor I, s'ar
vede, ea membril sib or ului al fostI a) Vladica, b) toti proto-
popii terei.
3. Celalaltil sabora tinutd la 1675 se Incepe cu cuvintele
urmatore :
Parintele Mitropolita Sava cu juraii scaunulul, cu protopopii
in s eib or a in Belgrada la manastie." 3)
Mal la vale In Introducere $i saborul ti acesta se numesce :
sabord mare.
Din Introducerea acesta scurta in canonele saborului acestuia,
se vede, ea a fostti compusti a) din Mitropolitull, b) din juratil
scaunului si c) din protopopi.
4. Totti de sub Mitropolituld Sava mai aveml o urma despre
altd saborti mare In Zaconici!, In care sabora mare cu voea 0
sfatula a toft protopopii" s'aii rInduitil cei dintaid ntitorl adevera(i

') Totil acolo pag. 154.

2) Totil acolo pag. 148.
3) Toth acolo pag. 145.
 13

gijurate ,') pe cum fl nutnesce Zaconiculti. !n care anti fu tinutu

soboru 1 it acesta mare, nu putemii sci, de-oreee Zaconiculti tie spune
numai, ca fu tinutu sub Mitropolitulti Sava Brancovici, anulti Insti
nu e Insemnatti deplinfi. Dupa ce insa Sava Brancovici fu depusit
la anal 1680, ma, Inainte de anulti acesta a trebuitil si se fi ti-
nutu s'dborulii de sub vorba. De alts parte fiindu ca, Mitropolitulti Sava
Brancovici a inceputii a guverna la 1656, a§a anuld acesta este
marginea ceealaltii a timpului, In care fu tinutu acesta sinodd.
5. Tail In Zaconicii in introducere se amintesce de unii
s a b or II mare a toti protopopii" tinutu la. 1680, in care cu voea pi po-
runca prealuminatului gi milostivului Domnului nostru a craiului
Apafi Mihai din mila lui Dumnedeii craiulii Ardealului, domnulii
par(ii (era unguresci pe losifu Budai pe Vladicia Ardealului Me-
tropoliti Belgradului raft' alesii." 2) Acestti sabot. a mare fit tinutu
gra de Mitropolitulti, de-orece Scaunulti MItropolitanii de facto era
vaeantii, i a§a. Mitropolitulti n'a pututil lua parte.
6. Cu ocasiunea depunetii Mitropolitulul Sava Brancovici qi
la 1679 se vede din Zaconiefi, ca s'a mai tinutu unit atare saborfi,
de-6race acolo se mai eetesed urmatorele :
Maria Sa, preabun. gi mil. Doinnulii nostru craiulu Mihai
Apafi din mila lui Dumnedea ipr. pore ncituneaii notie titorilorg, cum
sd luamu mind dela plirintele Mitropolitulii Sava Brancovici de tote
bunule bisericei gi venitulil fedlei fi a tipografiei, pe poranca Mariei
Sale stringendu-se top protopopii in Belgradii la ?neinlistire
1679 luna Julie 6, gi parintele Mitropolite Brancovici aceste ne -au
data la mind in sama bisericei," urmeza apol othirele bisericei. 3)
7. in dalteria, ce o a datii Mitropolitulti Simeonil tafan'd
lei Parteniti Episeopulti ruteneseti dela Muneaciti la 1651, candii
pe acesta l'a chirotonitti de episcopti, Inca se face amintire de unit
sinodil all clerului. Pica adeci Mitropolitulti Simeomi tefantt in
dalteria acesta : Dupci ce amti chematii pe Rssimulti Domnil Epi-
scopii ale Bistrei, gi amil chematii la sinodu pe clerula nostru . . . .
Varna ordinate episcopii etc." 4)

t) Acte si Fragmente pag. 258.

2) Tote. acolo pag. 257.
2) Tote acolo pag. 259.
4) Lauriantl, Documente istorice pag. 124. *Invitatoque Rssimo Domino
nostra Sava Episcopo Bisztranensi, convocatoque clero nostroa. Lauriane
gi Bilcescu, DMagazinii istorice pentru Dagiae pag. 252.
 14 =
8. In urmi tofu in Zaconica se afla 9i clone notite generale
despre modulo, cum se tineaa sdborele mars. Zaconicula se Incepe
adecii cu cuvintele urmatore:
Zaconicii, ce se dice cartea legilord, care legi, se indeed in
scaunuld sf zntu ald bisericei in mitropolia Belgradului in s a borul
vleidicescd cu- tori protopopii ferei" etc. 1)

Din introducerea acesta multi' se vede, ca seiboruld mare

era compusg a) din Mitropolituld, b) din toti protopopii Orel.
9. A (lona notita generali despre saborula mare este in ti-
tulula 01.01 intaie a Zaconicului ndespre alegerea Vlddiceil" , unde
se cetescii urmatorele :
Alegerea Triadic& nostru roma' nescd aici in Ardeald este din
mila si din voiea craiului, care lucru ne este nOue ingdduitd debz
craii cei mai dedemultd reposati. Candid va fi lipsd , sd se stringd
tort protopopii, qi incei si dintre ceialal4i preoft, si din voea a Iota
stib or ulu, unindu-se tori la und cuvintii asa sci-121 alegd etc." 2)
Din citatula acesta se vede, ca saborula mare conch-mata pentru
alegerea Mitropolitului era constituail a) din protopopi, b) din
preoti. Nu se spune insa In notita, ei preotii dupe ce normative
luail parte la sinodula electoral.. Din cuviutele qi inca qi dintre
ceialalfi preori" numai atata se vede latnuritii, ea preotil nu luau
toti parte, ci numai unit dintre ei. Nu spune insa. ea eel ce luau
parte, erati representantil celoralati, sail tiara eel mai betrani, sari
pe earl Ii chema protopopulu.
10. Auctorula Zaconicului a scristi si unit capitula separate de-
spre saborula in e, cum se vede din titulula capitulului acestuia,
care suna: De s a b o r u l ft mare, obiciaiuld, slobodia, teiria." 8) Ca-
pittilulit acesta Insa a peritti, si nu ne-a remasa decata titulula
Documentele despre saborele marl aduse pang. aci suntil tote
din acte redigeate de Romani. Si, vedema arum vre-o eateva din
acte redigeate de strain!.
11. Dintre aceste aducema mai 1ntaia diploma lui Georgia
Rakotzi, principele Ardealului data la 10 Octobre 1643 cu privire
la depunerea Mitropolitulu! Ilie Oresta 9i alegerea lul Simeond
tefanti in loco -I. In documentula acesta se spune, ea Mitropolitulu

1) Acte qi Fragmente pag. 257.

2) Totil acolo pag. 259.
el Totil acolo pag. 258.
 15

Die Orestd fu depusd In unit sabord mar e, si ca tote In aceld

s a b or 11 m a r e fu alesit In locu -1 Simeond Stefand, pe carele princi-
pele Georgia BAkotzi l'a si Intaritii In demnitatea-I de Mitropolitd.
Partea diplomel labile referitore la lueruld acesta sunn. astfeld :
Facto C ou v en tuGenerali universorum Seniorum, et Pastorum
Valaehicorum Graeci et Rasciani Rztuum, in eodem Generali Con-
ventu servatis de jure, et eorumdem Consistorii consuetudine servandis,
in jus attractus (Helias Forest) omnium erroruin, quibus accusabatur,
scelerum nefandorum . . . . reus compertus officio suo vladicali dimo-
vendus . . . . unde cum de alio Superintendente, vulgo Vladica vo-
cato in locum illius surrogando sermo inter eosdem esset, atque tandem
honorobilis vir Pdpa Stephanus Simonius Alba-lulianus in Vladicam,
eligendus, in omnium ora venisset. . . .")
Terminuld Convey tus Generalis Lauriand 9 si Ioand M. Mol-
dovand 9 flu tradued cu: sinodd gen e raid, era Sineai 4) cu s A -
bora mar e, fiindil ed, pe atunci Inca nu wise din use terminuld acesta.
12. Und aka documentd redigeatit de straini, Ili care este
vorba de saboruld mar e, este diploma asemenea Latina a luI Mihal
Apafy I prineipele Ardealulul din 28 Decembre 1680, carea ade-
veresce depunerea Mitropolitulul Sava Braneovici, §i alegerea lul
Iosifil Budai de Piskintz In locu -i. Si In diploma acesta °curd
cuvintele :
Facto cony en t u gener al i universorum seniorum Graeci et
Rasciani rituum etc." 6)
Din documentele aceste done se cede, ca saboruld mare era
compusii din protopopl si preoti, deli cu greet e de creclutd, ca
toti vord fi luatti parte la sinodit.
13. Despre saboruld adunatii de Mitropolituld avernii and
documents si dela PatriarehulCt Dositeid aid Ierusalimulul, care

I) Diploma intrega in originalil se aft la Petru Malorii Istoria bisericel

Romtinilorit pag. 72-77, o parte din ea &III in originalii la 'omit M. Mol-
dovanit *Acte Sinodalle tom. I. pag. 170. In versiune romiln5. in Cronica lul
$incai la anulti acesta, apol la CIpariii in Acte qi Fragmente pag. 198 gi urm.
§i in Documinte istorice de Laurianfi pag. 112 qi uu.
2) Documente istorice despre starea politicl rii ieratici a Romiiniloril
pag. 113.
8) Acte sinodall tom. I. pag. 170.
4) Acte gi Fragmente de CIpariii pag. 199.
6) Acte qi Fragmente de Ciparid pag. 61. §i load" M. Moldovanit Acte
ainodali tom. I. pag. 171.
 16

tinu Mitropolitului AtanasiO Angela cm ocasiunea consacraril sale

Intimplate In Bucuresci la 1698 o vorbire lune,. de instructiune,
In carea dice urmatorele:
Cu toll adinsulii trebue archieria to dupd candnele sfin-
ciloril Apostoli (?) si ale sfintelorii a tots lumea sdbore (?) sd string1
intr'unii anti de doue or s a b or ii de ale.i qi infelep(i si cinstifi preoti,
sal macarti in ung anis odatd. . . ." 9
Precum se vede lamuritii, Patriarchula Dositeia vorbesce
numal de sabord din preoti distinsi fare considerare la aceea, ca
sunta protopopi on preoti simpli. Provocarea-i la canonele Apo-
stolilora si ale sinodelord ecuinenice este fictitie, precum voma vede
mai tadia.
14. Totil dela straini mai avernii lama despre saborula
mare In conditiunile puse de principele Georgia Ralcotzi Mitropo-
litului Simeontl Stefana la anula 1643. In conditiunea a XI-a
se cuprinda urmatorele:
Cd in fiesce care anti va deschide sinodii g en e r al I tuturoru
preqilorii supusi deregeitoriei sale celei episcopate." 2)

Tote asa suna si cenditiunea pusi la 1680 de catra prin-

cipele Mihai Apafi Mitropolitului IOW(' Budai, In originaluld Latina
astfela :
Quod singulis annis, universis officio ejus vladicali subexistentibus
pastoribus generalem indicet synod um.")
Chiara cu cuvintele aceste se repetesce conditiunea acesta si
In collatiunalele guvernaiorului Transilvaniel Banffy de Losoucz
date Mitropolitului Teofild la 1692. 4)
15. Se mai amintesce saborula mare si In conditiunea a IX-a
pug de aceia-si principi Mitropolitilora romanesci, en cuvintele ur-
matore:
nUt episcopus valachicus in indictione ac directione synodi
g en e r alis valachicae a praescripto episcopo ortodox° Transilvania e
de pendeat." 6)

') Acte si Fragmente de T. CipariA pag. 248. Vechia Mitropolie de

Popea pag. 96.
2) Documente istorice despre starea politics si leraticA a RominilorS
pag. 117.
2) Acte si Fragmente pag. 65.
4) Nilles, Symbolae tom. I. pag. 156.
6) Acte si Fragm. de T. CipariS pag. 67.
 17

16. Vespremi Istvan, superintendentele calvinti din Ardeld

amintesce de saboruld mare, pe care la numesce: g e neralis (sy-
nodus) in und decretti dela 1697, prin care Intaresce numirea Jul
Popa Ion din Huniadora de administratord protopopesed in loculd
reposatulul protopopti Niculae. Denumirea s'a intimplatd prin Mi-
tropolituld Teofild, care in dec,retuld de denumire asemenea amin-
tesce saboruld mare. 1)
17. Dela S. Unire incoce mai Insemnate suntd sinodele elec-
torale dela 4 Nov. 1751 cu ocasiunea candidarii Jul P. P. Arond,
dela 30 Inlaid 1764 cu ocasiunea candidarii lul Atanasid Rednied,
dela 15 Aug. 1772 cu ocasiunea candidarii Jul Gregorid Maiorti, dela 12
Aug. 1782 cu ocasiunea candidarii lui Ioand Bobtl, dela 15 Maid
1832 cu ocasiunea candiddril lul Ioand Lemeni, dela 30 Septembre
1850 cu ocasiunea candidarii lul Al. St. Sulucil, dela 11 Augusta
1868 cu ocastunea candidarii lul Dr. Ioanti Vancea $i dela 16
Aprilii 1893. Dupa aceea sinodele uniril dela 1698 si 1700, dela
1725 sub Pataki, 1728 sub Rectoruld Iesuitiloril din Clusd, dela
1732, 1738 si 1739 sub Clain, dela 1821 sub Bob, 1833 sub Le-
meni, 1869, 1882, 1889 sub Vancea. 2)
Aceste suntil urmele, ce le-amd aflatti la Romani si la straini
despre saboruld mare.
* *

Speciile saborului mare. Se 'mate acum mai Intaiii intrebarea,

ca ce era saborula mare in biserica roman6sca din Ardealii
inainte de s. unire ?
Din urmele espuse in punctele de mai suss, credemii, ca cu
destula logics putemii constata :
1. ca saboruld mare era and sinodu alii intregei Mitropolil
a Belgradulul, si nu numai a unel WO din ea, si
2. di saboruld mare era de done specil, oi anume unuld, care
consta numai din protopopi, 1i altuld, in care pe langa protopopi
era representatti 8i cleruld celalaltd. Asa ce atinge pe celti numai
din protopopi, se numesce apriatil sa'bores mare sinoduld dela 1675
amintitti In punetuld 2, in care ad foitti de fati numai VIddica

') Toth acolo pag. 254 si u.

2) Despre cele maT multe din sinodele aceste ve4T Acte sinodall de I.
M. Moldova* Dr. Alesandru Grama victoria particular& a bisericei rom&nescic
qi Niles Symbolae.
2
 18

Sava cu to0 Protopopii (ere. iota asemenea se numesce sdorti

mare §i eels amintita din Zaconica in punctula 4, in care numai
,cu sfatul4 qi voea a top, protopopii tOei s'a21 rinduitti cei dintdiu
Wort adeverari qi jurati".
Din aceste eredema, ea, se vede destula de limurita, ea de
cute on se adunaa tot.' protopopii din Ardeala Ia sinoda, sinodula
acesta se numia: sabora mare, deli de pildi la saborula dela
1675 amintita in puneta 3 lipsesce atributului in are.
Pe langi sabo r u 1 a m a r e ala protopopilora se mai numia sci-
boru mare gi sinodula, in care pe langa protopopi mai lua parte
gi celalalta dent Una atare sinoda a fostil de pilda celti dela
1643, in care fu judeeata Mitropolitulu Ilie Ores* care in di-
ploma 1111 Rakotzt amintita in punctula 10 se numesce : conventus
1) et pastorum, 2) §i pe care
generalis universoram seniorurn incai ilu
numesce romanesee: sciborzi mare de toff protopopii vi prop.
A.n contra deosebirii sail bifurcatiunii acesteia a sab orul ul
mare, dintre sari unulti consta numai din protopopi, era altula din
protopopi i preoci, s'ar pute aduce imprejurarea, ea sdbortau mare
dela 1680 amintita in punetula 5 se numesce sabo r a mar e in Za-
conica, gi chiara Zaconieula spune, ea, a statil numai din protopopi,
pe canda in diploma lul Apafi dela acela-si ails amintita. In
punctula 12 se dice apriata, ca la acesta sabo r a mare a luatii
parte si preotimea ceealalta. De unde s'ar vede, ca la saboru la
mare luail parte totdeuna nu numai protopopii, ci gi celalaltil
elera era representattl, Si se dice despre unele s ab ore ma rl,
numai a potiori ca au fosta din protopopi, tiinda ca,' el viniati cu
preotii lora ca conducetorif lora naturali.
In adeveru, data despre saborulu mare nu ama aye alte
date, decata cele dinainte de unire, atunei obieetiunea acesta n'ar
fi de deseonsiderata.
Inca despre seiborulii mare etyma acte si de dupg, s. unire.
Unele din actele aceste arata evidenta, ca Ia unele sa bore ma ri
as luatii parte numai protopopii, pe candy la altela gi preotii.
Asa in tntroducerea la cantinele sinodului dela 1728 sub pre-
sidiuld Reetorului Iesuitilord din Clusa tinuta In Clusa-Manasturii,
desi sinoduld se numesce: synodus venerabilis Cleri Va -

1) Acte qi Fragmente de T. Ciparid pag. 61.

2) Calving niuniati pe protopopi senores qi pe preot1 pastores.
 10

lachi el", tot* se spune apriatu, ea pe langa vicaril general' §i

eel 12 asesori au ma' fostil de fats numal protopopi. 9
Tau asemenea in Introducerea la sinodula din 1739 tinutti
sub episcopulti Clain se spune apriatti, ca la sinodulti acesta pe
langa vicar' si asesori ail bald parte numai protopopi, era la ca-
pettl pe Lang& vicar' actele sunttl subscrise numai de 37 protopopi,
dintre earl 'ite unit au fostti si asesori. 2)
Impotriva acesteia s'ar pute aduce imprejurarea, ca dupa
Petru Maiorti 9 decisiunile sgborului mare trebuiatl s'a fie inta-
rite cu iscaliturile qi pecetele protopopilorii", i asa deli actele au
fostii subscrise numai de protopopi in intelesulti legii, totusi an
pututil fi la sinodii de fats si preoti.
Lisa obiectiunea acesta Li perde puterea, daca vomit' con-
sidera, el in actele saborelorti, la earl au fostii de fata", si preoti, in
Introducere se spune apriatd, ca si preoti an fostti de fata. Asa
in actele sinodului dela 1732 tioutti cu ocasiunea instalarii epi-
seopului Clain se dice apriatil praesentibus generalibus vicariiss reli-
quisque ejusdern deri archidiaconis honorandis, ac quam plurimis aliis
parochls et popis. . . ." 4)
Unde dara se dice in acte, ca numai protopopi' as fostii de
fatii, saboruhl de comunil a fostii numai din protopopi, si cell dela
1739 a fostil untl atare saborl
In urma la sinoduld dela. 1742 tinuta sub episcopulti Clain, deli
se numesce Generalis synodus, totusi se vede, ca numal protopopi'
au luatu parte, de-orece In marginea attelorti sta scrim : NB. Ab-
sentes a synod° : Protopopu Stanci' dela Parau, Onutii dela Sorvat,
hang dela Udvarheili, pentru Tarp a fostu juratulti, pentru cova-
sianula a fostu feciorulzi. 9 Daca kit celalalttl clern ar fi luatti
parts la sinoduld acesta, atunci ar fi fostu, putemii dice, c,hiarti cu
neputinti, ca si nu fie absentatil nisi unuld dintre preoti, §i absenti
sä fi fostil numai dintre protopopi.
Astfeltl putemii si dicemn, credemtl ca," fara a gresi, ca s a-
borul u mare era de done specii, unula, la care luail parte numal
protopopi', si altultl la care lua parte si celalaltil clertl dinafari.

9 Acte sinodale de band M. Moldovand torn. II, pag. 101.

2) Totd acolo pag. 81 §i 86.
8) Protopopadichia § 42.
4) Acte ainodall de I. M. Moldovanti tom. II pag. 96.
6) Totil acolo tom. I. pag. 146.
2*
 20

Si chiarti imprej urarea acesta este causa, de ate and seriitorid a

confundatii aceste done specil de sabot. e marl. Pilda lamurith
despre acesta avemii chiarii in autoruld Zaconiculul. Insull au-
toruld Carta acesteia spune in partea Inthie a tractatului seu juri-
died, ca alegerea Mitropolitului se intImpla In Abort, la care luau
parte to(i prolopopii qi inc fi dintre cetalal i preoti," 1) §i totusI
elu insull in introducerea tractatului sed vorbindit de sabornTlii
mare dela 1680, in care In alesd Mitropolituld Iosifd Budai, lid
numesce puma' seiborulii mare atop protopopii." 2)
E forte probabild ca In shboruld mar e, la care lua parte
pe langa protopopi i preotimea, eraii Indreptatiti toil preotil a lua

parte, iusi prin representanti. Unii lucru Insa este destulti de bine
cunoseutti, anume, ca la sitiodele electorale, pang In Vele nostre
lua parte din fiesce care tracts notariulti siuodului tractuald. 3)
* *

Atributiunile saborului mare inainte de s. Unire. Se nasce

acum a china Intrebare, anuine car! as fostd atributiunile de dreptii
ale sib or ul ui mare, sad carI afaceri bisericese,1 cadead In corn-
petinta siborului mare?
La intrebarea acesta erasi numal putinele urine isterice, ee
le avemd despre saborulii mare, ne potti da respunsti. Si Interne-
ihndu-ne pe aceste constatamd urmhtorele.
1. In competinta sib o r u l u 1 m are compusil din proto-
popi si din ceialalti preoti cadea alegerea mitropolitulul. 4)
2. Totti In competinta sabo r ul ul mar e compusd din pro-
topopi gi preoti cadea judecarea i depunerea mitropolitulul. 9
3. Sdborula mare atatii Gehl compusii numal din protopopi,
chtd tii celd compusd din protopopi i preoti avea dreptuld a face
legi disciplinare sad canone eu putere oblightore pentru toti su-
pusif. Acesta se vede din tocmelele saborelord celord dodo marl
dela 1675 6) si din introducerea Zaconiculul, In care se dice, ca
') Acte ¢i Fragmente din Tim. Cipariii pag. 259.
2) Totil acolo pag, 257.
8) Acte sinodale de I. M. Moldovanii tom. I. pag. 10 $i pag. 186.
4) Zaconicii in Acte §i Framente de Tim. Cipariu pag. 259. Diploma
luT Georgifi Rakotzi in Ante sinodal! de I. M. Moldovauu tom. I. pag. 170 si
diploma lul Apafi tote acolo pag. 171. in fragmentil.
8) Diploma lul Georgiii Rakotzi la Petru Maiord Ist. bisericel Roma-
niloril pag. 72-77 si aluT Apafi in Ante Qi Fragmente de T. Ciparill pag. 61.
6) Ante si Fragmente de T. CipariA pag. 145 si uu.
 21

unele legt se fad to saborulg mare, altele feirig stiborulii mare de

Vladica cu titorii si juratil scaunului. 1)
4. Saborula mare avea dreptil a siege pe titorit si ju-
ratii scaunului mitropolitand. 2)
5. Sabor ul 11 mare figura si ca ford de judecata In cause
procesuale, precum se vede din diploma amintica :Out Rakoczi dela
1643 si dui Apafi dela 1680, In carea se dipune, ca gatAndu-se
saboruld mar e, mitropolituld cu catIva Yang sine, sä merge
In sinodulii calvinescii, ca acesta :4 le reveda decisiunile, si ca
acolo sii-si castige cunoscinte despre procesele bi-
serice I. 3) Atare cunoscinta nu-si putead cftstiga decatil dace
In saboril avead si cause procesuale bisericesci de judecatii, si apot
moduli' si procesuld de judecata a siborului mare se supunea su-
prarevisiunil sinodului calvinescil. .
6. Sabo r u lii mare avea dreptuld a alege sad a tntari pe
protopopi, pe cum se vede din dalteria MitropolituluI Teofild din
9 Aprilil 1697, prin carea pans la saboruld mare, dela care dice
ca se va aseda protopopia cum va fa ?nal bine" a constituitti de ad-
ministratord pe Popa Iona din Hunechira. 4) Mara de aceea s a-
b or nil"' mare avea dreptult1 si de a jura pe protopopi, pe cum se
vede din porunca, ce tad In causa Popi Ion din Hunedora consti-
tuitii administratord potopopesdi o a data Vespremi Istvan, care
se subscrie Erdelyi reformdtus magyar es oldh pitspOlc". In po-
runca acesta dice: Akkor osztdn feljiiven (Popa Ion) meg is es-
ketyiik a Generalis elott." 6) Sub Generalis Intelege saboruld mare.
7. Siboruld mare dispunea cele de lipsa cu privire la
administrarea averil bisericesci din Intregi mitropolia, lua sama
despre moduld, cum a administratd mitropolituld averea bisericesci
generals, ce o manipula elii, era cu prilejuld devenirel scaunului
mitropolitand in vacant& lua in sama averea mitropoliei si in pre-
senta luI o strapunea spre Ingrijire titorilord, 6) va sä dice: saboruld

1) Tau acolo pag. 257.

2) Tail acolo pag. 258.
8) ,Finitaque synodo valachica in synodo ortodocsa evangelicae religionis
Reformatorum pastorum ad nutum praenominati Episcopi personaliter, cum certis
sibi adjunctis compareat, partim ut res in sua synodo decisae maturae revisioni
aubjiciant(ur) partim ut religionis verae processuumque e c cl esiasticorum
majorem notitiam addiscat.6
4) Totfi acolo pag. 254.
8) Acte tii Fragmente de Cipariti pag. 255.
6) Zaconicu in Aete Qi Fragmente pag. 259.
 22

mare avea dreptuld supremii cu privire la inspectiunea Si admini-

strarea averil tinetore de biserica Intregel mitropolil. Se vede
acesta din sinoduld dela 1679, candd In fata sgborului mare Mitro-
polituld Sava Brancovici a data same de tad bunuld biserice!
venituld §colei §i tipografiei. Mai departe se vede din dalteria
Mitropolitulul Teofild in causa constituiri! lui Papa Ion de admini-
stratorti protopopesed la Hunedora, In care acestuia it da puterea
si stringg §i aducg la sabot( adciulti impereitescii, dasdiele vladi-
cescl qi alte venituri ce suntii.." Sub alte venituti ce sunte nu se
potd /ntelege decatd venite destinate spre scopurl generale a bi-
sericei din Intregg Mitropolia ; aceste Irma se ducead la sgbor
de sigurd numai pentru ca saboruld sa dispung de ele.
8. Sgborul u mare era de fata, candd mitropolituld sg-
\Tarp acte liturgice Insemnate, precum era sfintirea ver unui epi-
scopti, Acesta se vede din dalteria Mitropolitulul Simeon( Stefan(
data cu ocasiunea consacraril Episcopului Partenid dela Muncacid
amintita la pag. 13, in carea Mitropolituld spune, ca dupa ce a
esaminatd documentele lui Partenie, a chematd cleruld la sinodd
§1 l'a consacratii de episcopd.
9. Sgborul ii mare alegea pe eel dol protopopi, car! ca
martori Insotiad pe nod alesuld mitropolitii in Romania, unde se
sfintia de mitropolituld Tergovi§tei §i esarchulti Ungro-Vlachiei §i
ald plaiurilord. 9
10. Sgbor uld mar e avea dreptuld celii mai inaltd de a
pedepsi, a§a catd pedepsele cele mai mar! nu era lertatti decgtii
saborulul mare sa le dicteze, din care pricing aceste se qi numiaii
pedepsa sail glob a sab or ul ui mar e. Se amintesce pedepsa
acesta a sgborului mare in dalteria de mai sus(' a Mitropolitulul
Teal(' in causa administratorelui protopopescd Popa Iona dela
Hunedora, unde astfeld grgesce cd vare tine se vare-afid neingaduitorii
poruncei nostre, care preota, oare mireang cu pedepsa s a b or u l u i
mare se va bintcitui."
Sgboruld mare era ala darg jurisdictiunea cea
mai !liana sad supremg bisericesca. In mans hi!
era puterea legislativa, eV' era organuld supremii de administra-
tiune, eld era foruld cell mai 'Malt(' judecatorescii §i dicasteriuld
') Acte qi Fragmente de CipariA pag. 234 qi Acte ainodall de I. M. Mol-
dovanA torn. I. pag. 173.
2) Acte qi Fragmente de T. Cipariii pag. 255 gi 255.
 23

cell mai Inaltu In cele economise bisericesci. Puterea lui se es-

tindea nu numai asupra elerului si a poporului, ci §i asupra mi-
tropolitului. Putea fi asa qicendil saboruld mare domnd absolutti
In biserica, si putea deprinde und absolutismd sinodalti in biserica,
daca nu ar 1fosta de alts parte restrinsti, ba chiard umi-
litii ping la dejosire prin aceea, ca Intru tote era supusti super-
intendentelui si principelul ealvinesed, pad. ee pe ineetuld biserica
romanesea s'ar fi calvinitd deplinii, candd apoi Duinne4ed scie, ce
ar mai fi urmatii.
*
*

Atributiunile saborului mare dupa 8. Unire. SA vedema fug,

cum a trecutd s a b or u 1 a mare din perioda ealvinesed, In perioda
sfintei uniri.
Numirea de sabord mare s'a pastratti si dupa 8. unire In
mai multe acte.
Asa chiard sinoduld dela 1700 se numesce sib ii m a r e. ')
Totd asemenea sinoduld dela 1725 tinutu sub Episcopuld Pataki
se numesce sab or ti mar e. 2) Era in vOculd nostru se numesce
sabot. ti mare sinoduld dela 1821 tinutu sub episcopuld BALI, 3)
si celd dela 1833 tinutu sub episcopuld Lemeni. 4) Pe land nu-
mirea de Sabord mar e dupa, s. unire mai Intilnimii si nu-
mirea de sf in tul u sab or Li, 5) era in timpulti mai nod a Ince-
putii a se numi sin odd diecesand §i archidiecesand. b)
Ce se tine de atributiunile de dreptti ale sab or ului mare
dupii s. unire, acele ad fostd urmatorele:
1. Dreptuld de a judeca si a depune pe Mitropolituld a In-
cetatil cu totulti.

2) 81ntru costa vreme fiindu sAboril mare in Mitropolia Belgradulul

de top protopopil t6rel Ardelulul, car! suntd RombiLe Petru Maioru, Istoria
bisericeT Rominilord pag. 355 si Acte SinodalT de I. M. Moldovand tom. II.
pag. 119.
8) Acte sinodall de I. M. Moldovaud II pag. 108 si Petru Maioril 1st.
biserice! Rominilord pag. 377.
8) Acte sinodall de I. M. Moldovand tom. II pag. 68.
4) Todd acolo pag. 63.
5) Asa s'a numitu sinoduld dela 1742. Acte sinodall de I. M. Moldo-
vand tom. I. pag. 146 si uu.
8) Asa s'a numitil sinoduld dela 1869. Acte sinodall de I. M. Moldo-
vand tom. II. pag. 31 si Actele sinodulu! dela 1821 in Analele Capitululul din Blasti.
 24

2. Si-a pastratil si mai departe dreptulii de a alege pe mi-

tropolitulA, Insa cu restrIngerea de a candida trei persone si nu a
alege numai pe una.
3. Fiimit ca In loculti institutiunii juratilorti scaunului
mitropolitand s'a Introdusti institutiunea celord 12 barbati sad
asesori, cars Iuchipuiaii saboruld mare, asa sit bor ula mare
avea dreptuld de a alege pe acesti 12 barbati. 1)

PAWL' ce mai tardiu s'a constituitti una consistoriu sta-

4.
bile .13.ngti Mitropolitulii mai Intaiii din calugari si dupa aceea din
canonici, saborula mare functiona si ca ford de judecata, @i

Inca ca fart de instanta Wale In causele protopopilorti, 2) si ca ford

de instanta a doua In causele apelate dela foruld protopopilord. 2)
Cu tote aceste si foruld mitropolit ulul sad episcopului fora siibo-
rulii mare figura ca ford judeeittorescd de Intftia si a d6ua instanta.
Asa competinta mitropolitului ca ford de Intaia instanta se vede din
socotinta sad aseciamintuld alit treilea din cliva a (Mita a siborului
mare dela 1742 tinutu sub episcopultt Clain, urea suns : Causele
cele mai marl qi grele, mai vfrtosi2 de caseitorie sd le trimita cin-
stiOi protopopi la scaunula archieresca." 4) Asemenea din asap.-
mintulu 4 alit gilei a dOua, in care se dispune, ca pe protopopi
sa -1 judece episeopulti dispunendil unit procuroril anumitO, care sa",'

piisesca ca acusatord In contra acelul protopopi. 5) Ba ca fort

de a d6ua instanta figura si vicariula episcopului, cum se vede
din resolutiunea sdborului mare arnintitfi dela 1742 In causa lui
Popti Petrea din Iaticil eu vicariulti Stefano dela Jucii, In care re-
solutiune se cuprindti urmatorele
Er de ar mai indrdsni sfin(ia sa (vicarial!) ?nal multzi ase-
menea lucruri a lace, va perde puterea a judeca causele a p el ci l u i t e
dela cinstitii protopopi la sfintia sa, care ail avutii, fi atom incd i-se
lass. f° 6)
Se vede din amesteculd acesta aid foruriforti , ca dupa s.
unire s'a niscutd numai decatii tendinta de a acomoda cursuld
justitiel bisericesei dupa prescrierile PravileT, si a *Oda obicelulii

Acte sinodall de I. M. Moldovanil tom. II. pag. 96.

1)
2) A se vede sentintele aduse in mg multe cause de saboruld mare dela
1742 in Acte sinodall de I. M. Moldovand tom. I. pag. 151 qi uu.
s) Tort acolo pag. 154 cams, pop Ioant Esianult dela SA,mbita-de-josh.
4) Tott acolo pag. 149.
5) Tott acolo pag. 147.
6) Tott acolo pag. 157,
 25

greoid dinainte de s. unire ca pe unula, care de 'veil nu era In

conformitate cu dreptula bisericel rosaritene.
5. S a b or ula mar e laolalti cu Mitropolitula facea legi si
statute disciplinare pentru elerula si poporula Intrega din diecesa,
precum se pote vede din tote actele sinOdeloril sau sabot-610rd marl
tinute In timpula de dupe s. unire.
6. Saborula mare sl-a pastrattl si dupe s. unire dreptuld
sad eschisiva de a dicta unele pedepse latae qi ferendae sententiae,
earl altuia nu-i era lertatti sa le dicteze. Se vede acesta din so-
cotinta a 13 din cliva a (lona a sibor ul ui mar e de sub epi-
scopula Clain dela anula 1742, In carea se (lice, ea eel ce vora
Indrisni a trece In alte teri la hirotonie, unit ca aceia sa se glo-
Used dupd afecrdmintulii sfintului sdbord mare." Ase-
menea se vede din rtseclamIntuld sad socotela 5 a saborului mare
tinuta la 1725 sub episcopuld Pataki, In carea se slice, ea dad proto-
popula va lerta fard, oca" pe preotuld, care umbra la crisma si sudue
sail face alte rele, singuni sd fie globitii cu globa sciborului mare
cu 66 de fiorinr. 1) Asemenea In socotela a 7-a a saborului
mare dela 1700, care sung.: Care mireni se vor'd duce cu putere
pe casa popel, sad pe femeile lui, sau pe marha lui, fora de .scirea
Vldcliccii sad a protopopulul, unit ca aceia sa fie fora de lege panel
all da sam'd, .i a cui va fi viva, bir$agul2i s (Thor ului mare
66 de fiorinti." 2)
7. Saborula mare se Indatina a fi de fats (Ate odata la in-
tronisarea episcopulul. Astfeld a fostd de Ltd, la intronisarea lui
Atanasill, 9 la a lui Pataki, 4) la a lui Clain, ") la a lul Lemeni 9
Aceste er' dupd s. unire atributiunile de dreptil celea mai
Insemnate ale sib or ului mar e.
Din asemenarea lora cu atributiunile de dreptil ale s a b o-
r u 1 ui mare fnainte de s. unire se vede, ca dupe s. unire s A-
bor u la mare Inceta de a mai fi jurisdictiunea cea mai Inalta
bisericesca, sub care sta tote obstea crestinilora, mitropolituld,
cleruld i poporultit, si Incepu a functiona mai multa ca unit organ

') Totii acolo tom. II. pag. 110.

2) Tott acolo torn. II. pag. 120.
3) Nilles Symbolae torn. I. pag. 320.
4) Nilles 1. c. pag. 462.
5) Acte sinodall de I. M. Moldovaml tom. II. pag. 96.
6) Taft acolo pag. 63.
 26

ajutfitorifi In octtrmuirea bisericesci pe lunge episcopulu, prin ce,

precum vomit vede, s'a apropiatil mai tare de principiile Pravilei.
*
* If
Alto cestiunT mai midi. 0 intrebare de momenta este, cumca
unde §i candil se tinea saboruld mare lnainte si dupa s. unire? In-
Wu ce atinge timpuld, din conditiunea XI pusa d3 principele
Georgiii Rakotzi Mitropolitului Simeona Stefanii, de principele Mi-
hand Apafi pusa Mitropolitului Iosifil Budai si de guvernatoriulfi
Baufy de Losoncz Mitropolitului Teofilti se vede, el tnainte de s. unire
saborulii mare trebuia si se tine In fiesce care an u odat a. Cando
cerea lucid lipsa, se putea tine si de done on pe anu, cum se vede
de acolo, ca sub Mitropolitula Sava Brancovici s'aa tinutu 2 shbore
marl In 1675. 1)
Ce se tine Ins de timpula de dupa s. unire, Petru Maioru
fn Protopopadichia § 42 2) dice, CO datina, ca in fiesce care an
sd se adune sabot. CI mare, si dupd unire s'a tinutu phi la epi-
scopulfi Atanasiii Rednicti.
Ce atinge !ma loculd tinerii sciborului mare, inainte de s. unire
numai despre unele din ele &chug, ca s'ail tinutii In Belgradfi.
Dupi unire Insa avema o notita In punctuld I ale sinodulul din
1732 tinutfi cu ocasiunea intronisarii episcopului Clain, din care se
vede, ca .nu se tinea nici totdeuna la resedinta episcopescd, nici
totdeuna in acela-sI Iota, ci In locuri diverse, pote pentru ca unii
protopopi si preoti sa, nu fie prea Ingreunati cu departarea loculni 3).
Punctuld acesta suns astfeld: Cum episcopus pro pertractandis
negotiis ecclesiasticis totum V. Clerum titulo generalis synedriae d i-
versis locis ac temporibus reassumandis adesse et defatigare
onorosuin nim- is censeat, conclusum adeoque est, ut pro similibus occur-
rentiis adinstar normae a suo praedecessore in similibus practisatae
duodenaria ex ipsis dominis archidiaconis selectioribus, Domino Eppo
assistens consistorialis erigeretur corona." 4)
0 asemene intrebare Insemnatfi este, ca tine avea dreptulii
a convoca sinodulil ?
Dreptulti acesta fnainte de s. unire de regula era alit mitropo-
litulul, cum se vede din conditiunea XI pusa de principil calvi-

1) Acte gi Fragm. de Cipariii pag. 145.

') *i in victoria bisericel Romfinilorfic.
3) Acte sinodall de Ioami M. Moldovani1 tom. II. pag. 96.
4) 'POI mai susti punct4 3. Atribuiiunile dup4 s. unire.
 27

nesci mitropolitilorii, to carea 11 tndatoresce, ca In fleece care anil

,generalem indices synodunta Dupe s. unire asemenea era ald mitro-
politului cu titoril, cum se vede din canonuld I. alit sinodului dela
1700, care Mina astfelii
Cada va rindui Vladica, fi cu titoril car' vora fi jura(i
Tanga Vladica di de sobori4 de to protopopil (ere'." )
Ce se tine tnsa de moduld de procedere alit sal) o r ulul
m a r e, de ordinea, in carea decurgead desbaterile si petractarile,
precum si de alte cestiuni interne ale lul, cum este de pilda or-
dinea sederii In sabord, presidiuld, dna Mitropolituld nu era
de fate, sad cftmlii scaunuld mitropolitand era vacantd, intrebarea,
ca ore era sedintele publice on nu, si actele de feluld acesta,
din lipsa datelord istorice, mai cu same din timpuld dinainte de
s. unire, nu putemd sa cjicemd decatd forte putind.
aSi anume atata e sigurd, ca in saboruld mar e o persona

de mare momenta Si inainte si dupe s. unire era no tariul d s a-

b or u 1 u I, despre care vomit vorbi In and tractatil separatii,
dupd, aceea j u ra til si mai tarclid dupe s. unire as es or ii s ca-
unulu 1, despre cart asemenea vomit vorbi mai pe 18.1.0 In and
tractatd deosebith.
Mai Incolo Inainte de s. unire nu era nici unit regulamentd
intern(' pentru decurgerea desbaterilord In s a b o raid mar e, ci
vorbiad mai multi de-odata, ba se Intimplad si strigari si larma
asa mare In sinodii, eltd mai ca o desbatere seriosa si mature nu
era cu putinta. 2)
Mai putemd despre lucrurile acestea mai departe (lice si
aceea, ca In actele de dupi s. unire preste totti se observeza unit
modd de procedure sinodara mai moderns, Weald se Iua o specie
de protocol(' in fiesce care sesiune a sinodului, pe cum se vede
din actele sinodului dela 1739, a) care apol In sesiunea viitore se
verifica, pe cum se vede din actele sinodului dela 1742 ; 4) actele
se incepead de comund cu o introducere seurta, In carea se espunea,
candil si sub tine s'a tinutu sinodulti, f}i tine a fostal de fate. 0
9 Tota acolo pag. 119 qi Petru Maionl Istoria bisericel Romtuailor5
pag. 355.
2) Ve41 punctubl 8 alti instructiunil teologulul de langa episcopulii la
Nilles, Symbolae t. I. pag. 311.
3) Acte sinodall de I. M. Moldovanti tom, II. pag. 81.
4) Tot awl() tom. 1. pag. 148.
5) Ve41 sin6dele dela 1728 qi 1732 tail acolo tom. U. pag. 96 qi 101,
 - 28 -
Asemenea in actele sabor ul it 1 mare de dupa sftnta unire se
observa mai multi inteliginta, cestiuni mai inalte si mai de valore
$i o rutina In pertractare, de care cele dinainte de s. unire suntil cu
totula lipsite. Saborula mare dupa s. unire incepe a folosi ter-
mini latini $i juridici mai inainte necunoscuti, era in decisiuni se
observeza deja o cugetare deprinsa in tractarea i manipularea
normelorii de drepta, despre earl In actele dinainte de s. unire nici
urma nu se afla. Asemanandu-le laolalta, chiarii §i cela ce nu ar
sci, ca la linuld 1700 d. Chr. s'a intimplatu sfInta unire, numal
din ele ar observa Indata, ca In saborula mare dupa 1700 a
intrata unit spirits mai luminata si modernii prin vre una contactii
ore care nos.
* *

Premitendti espunerea acesta a saborului mare, In capitulele

urmatore flu vomit considera paralela de o parte en sinodalitatea
calvinilora din Ardela din vecurile 16 si 17, de alta cu sinodali-
tatea bisericel orientale cuprinsa In Pravila. Identitatea saborului
mare alit bisericel romanesci din Ardela cu sinodalitatea calvini-
lora din Ardela se va vede usora destula de limpede din paralela
acesta, 1i prin aceea ji originea saborului mare strains de bise-
rica resaritului.
 II.
Synodus generalis alu Calviniloru din Ardelti
in seclult. 16 si 17-lea.
Cestiuni istorice despre organisarea bisericei calvinesci. ldentitatea
biturcafiunii, a numirii latine, a atribu(iunilorii , locului fi tinzpului
tinerii sinodului generalii calvinescil din Arde127 gi a seiborldui mare
romanescg Conclusiune.
Cunoscinte istorice despre organisatiunea bisericeT calvi-
nesci. Calvinismulg s'a latitu cut emit" i lute In Ardeld. Mai In-
tkid a Intratii proteitantisinuld lui Lather, pe care l'ad plinth(' Un-
gar! i Sa ii. Ungurii Insi curencld dupg aceea Pad litpedatil ai
au primitg calvinismuld, era Sasii au remasii pe Tanga luteranismii
Omit In cline de ast5.41. Calvinil si In Ardeld ea si pe airia la
Inceputd Wail avutu de cugetti, sk Intemeieze o biserick noul,
diversi de cea eatolica. El voiad numal s. reformeze credinta bi-
sericel catolice si sg o readuck la curatenia apostolica,", finadd
a dup. parerea lord s'a strieatg in decursulti gf In siruld vecurilorti.
Dup. ce Ins5 biserica eatolic5, n'a voitg sa-1 mai sufere In
sinuld seti, vrendil-nevrendfi as trebuitil Infiinteze o biserica,
deosebita.
Mudd ag trebuitd sk iese Inse din biserica catoliel, nu aveati
aid o organisatiuue bisericesek, i erati ca nisce of perdute. Sta-
toriserA deja principiulg celti mai momentosg cu privire la regi-
mule, bisericescg, principiulg preotiei universal e, sag eredinta
lord, ca In biserica lul Christosti nu este deosebire Intre preotie ei
poporti, Intre pastorig si turn* ci fiesce care cresting prin bo-
tezil devine preotti. Niel pe departe fuse nu erad atunci Inch ea-
pabill a cunosee momentositatea principiului acestuia, nici all or-
ganisa biserica In conformitate Cu eld. Ba prin unele locuri de
alma In veculd nostru ad ajunsd la deplin5, eunoseinta despre adanea
momeatositate a principiului acestuia pentru organisatiunea si re-
 80

gimula bisericesed, §i de abia in timpula mai nos ad fosta eapa-

bill a trage din principiuld preotiel universale eel(' putina unele
din cele din urma consecinte.
Din confusiunea acesta, In care se afiall atunci Calvinii, a
urmatii In moda forte firesca, en la inceputd as fosta siliti sit tins
§i in biserica lord o mare parte din organisatiunea eatolica din
evula de minoca, ea sit nu rdmanit flea de niel o organisatiune
bisericOsea, §i a§a sit se sting'. in anarchie. Ma mai Main s'aft
constituita in archidiaconate dupa norma archidiaconatelnra bise-
ricel catolice din evula de ininotii, dandd arehidiaeonilora calvi-
nesei tea jurisdietiunea , ce o avead arehidiaeonii catolici.
Archidiaeonatele §i-an alesa dupa aceea in fruntea lora su-
perintendente sad episeopti, pe care era§i Pau inzestratii mai en
Vita puterea, ce o aveaii episcopii catolici in evula de minoen. 1)
Ba ad tinutil §i mai departe tote normele dreptului bisericesed
catolici medievala, ki as lapedata nutnal pe acele, cari de foul nu
se uniad cu credinta lora cea noua. 2)
In consciinta lord pe incetuld inse ikil facea druma convin-
gerea, ea dupa principiuld lora despre preotia u n i v er said, cu
totula altcum trebue sit fie organisati biserica. De unde pe cum
se desvolta totd mai tare convingerea acesta, paralela se straforma
i}i organisatiunea §i regimulti bisericesed In conformitate cu ea.
Astfela caracteristica desvoltarii, priu care a trecutd organi-
satiunea bisericel calvinesel, este lapedarea institutiunilora catolice
pe incetula §i inlocuirea lora en institutiuni conforme spiritului calvital.
In biserica Calving ins& a lipsita totdeuna kii lipsesce Ili astaii
unitatea organica. Bisericele calvinesei din deosebitele state nu
se simtescii ea part! ale unuia ki aceluia-$i iutrega organicti, de
unde nici nu este legatura organica intre ele. De aci apoi a ur-
matt' lipsa deplina de ori ce uniformitate in organisatiune. Fiesce
care biserica calvinesea din diversele staturi s'a organisatti in unit
moda independentn, ki inriurinta Imprumutata a bisericelora cal-
vine in privinta organisatiunil este numai inriurinta ideii, era nu
inriurinta, ce are loco In unit organismit social!. Ap. de Oda alta
organisatiune are astkli biserica calving in Franta, alta in El-

1) Vecil Farkas Jozsef DA magyarorszagi protestaus egyhtiz torteuelmee.

Budapest 1881 pag. 50.
2) Ve41 Petrus Bod DJudiciaria Fori ecelesiastici praxis Sibiu 1757
to preNiune.
 -31
vetia, alta In Holanda tli Germania, si alta In Ungaria ; ba In
Ungaria alts organisatiune are biserica calvina In Ungaria propria
dish, si alta In Transilvailia.
Celli mai mare interest."' peutru not In studiula de fatit flu
sttrnesce organisatiunea bisericei calviuesel din Ardeld, si Inca, si
acesta numai cea din vocula ale 16-lea si 17-lea, canda biserica
roranesca a stata sub influinta calvina. De atuuci pans asticli a
trecuta biserica calvina din ArdOla prin mai multe stadii de des-
voltare, @i astaqi In privinta organisatiunii a ajunsa la and puncta,
In care putema dice, ca principiula ei despre preotia unive r-
sala In cele mai multe privinte este deja Intrupata In constitu-
tiunea O. Dela 1700 inse a Incetata influinta bisericei calvine
asupra bisericel romanesei, si asa desvoltarea el de atunci incoce
pentru studiula nostru are valore numai Intru cilia desvoltarea acesta
arunca ceva lumina preste starea bisericei calvine In vacula alit
16-lea si 17-lea.
*
*
*
Identitatea numirif latine a sinoduluf generald calvinescil din
Ardeln cu a sdborului mare romanescil Organula cela mai de
capetenie In constitutiunea bisericei calvine din A rdelii In seculula
aid 16-lea $i alit 17-lea era asa numitula syuodus general is, sail
adunarea preotilora si protopopilora din intrega tara cu episcopulu
sail superintendentele In frunte. ')
Numirea de synodus general is In intelesula acesta pu-
tema sa cficema, ca s'a nascuta In biserica calvinesca. In biseriea
catolica synodus gen er alis este sinonima cu sinodula icume-
nica. Afara, de sinodele icumenice In biserica catolica, mai esista
sinode provinciale si diecesane, pentru earl insa furs adoptati ter-
mini! de synodus provincialis §i dioecesana.
Laid f}i mai Intaitt este batetoriii la ochi, ca sabor u 1 il
mare ale bisericel romanesei din Ardola si In actele redigeate de
strain!, si In cele redigeate de Romani, si inainte si dupe', s. unire,
In limba latine se numesee synodus gen erali s, ca si alt! Cal-
viniloril. Astfela synodus gen eralis se numesce saborula
mare inainte de unire In conditiunea XI si XIX puse de prin-
cipi! Georgia Rakotzi §i Mihaila Apafi Mitropolitilora Simeond Ste- .
fad' si Iosifa Budai si de guvernatoriula Banfy de Losoncz Mitro-

1) Bead Tranasylva,nia torn. II. pag. 179

 S2

politulul Teofilit 1) Gen er ali s (synodus) se numesee sib orult

mare alit bisericel romanesci in actula, prin care Popa Ion din
Huniadora fu numita ispravnica sail administratora protopupesca
de chili Vesprerni Istvan superintendentele calvinesca ; 2) synod us
generalis se numesce siborula mare dela 1702; 3) sy-
nodus generalis an numesee saboruld mare tinuta la 1742
sub episcopula Clain in titulula acestui sinodu. 4) Asemenea In In-
troducerea sinodulul dela 1738 tinuta tow sub Clain, 6) era In
cell dela 1732 se numesce: Gen er alis synedri a. 9 Ba chiara
§i sinodula electorala dela 1782, In care fu alesa episcopuld Boba,
loci se numesce: synodus generalis. 7)
fji singuri Imprejurarea, ea acelail lucru an numesee in bi-
serica romanesei en terminil latini synodus generali s, en care se
numia $i la ealvinil din Ardela, Inca trebue sit ne Induplece, sit
credemd in influinta calving asupra institutiunil sabor ul ui mare.
* *

Bifurcajiunea sinodului generalii calvinescii in sinodil din

protopopi si din protopopi gi preoti. Asemenarea frig intre s i b o-
ruld mare din biserica romanesca, i synodus generalis din
biserica calving din Ardela este si mai mare, daci vomit mai con-
sidera, ea bifurcatiuhea saborului mare din biserica romanesca
in sabora numal din protopopi, ai altula din protopopi si preotl
se afli si in synodus generalis alt( calvinilora din Ardela In
vecula 16 si 17.
Astfela despre sinoda numal din protopopi se face
amintire In colectiunea de canonele bisericei ealvinesci din Ardela
acute de superintendentula Gelei Katona la anula 1647.
In canonula 89 alit colectiunil se dice, ea,' data unit ministru
ar fi nedreptatita de protopopula soil, pote recurge In unit cast(
anumita de-a dreptula la episcopula sad superintendentele, care
sail In sinodula protopopilora, sail In sinodula proto-

Veql mai susil pag. 27.

2) Acte si Fragmente de T. Cipariil pag. 255.
tt) Nines Symbolae t. I. pag. 351.
') Acte sinodall de I. M. Moldovanil tom. I. pag. 146.
°) Totil acolo tom. II. pag. 93.
a) Totii acolo pag. 96.
7) Tata acolo torn. L pag. 108.
 _g0_
popilor s si al a p reotil or a pote pertracta causa acesta.
Cuvintele canonului amintitii, earl se referesca in lucrula acesta,
sunta :
Quin imo privatas guogue injurias a seniore factas unicuique
ministro . . . . .....
ad episcopum referre fas Brit;
tandem cum reliquis senioribus (sinodd din protopopi) vel
Communicato

tota etiam universitate (sinodula din toti protopopii ¢i preotii)

negotio" . . . . 1)

Despre sinodula generals constatoriti numai din

pro to popi vorbcsca actele sinodului nationalu calvinescil tinuta
sub principele Georgia Rakotzi I. la anula 1646 In conclusiunea
a 22 -a, in care despre protopopii calvinesci suspecti de etero-
doxie se dice :
Quodsi autem senior aliquis in earn suspicionem incurrat, eii-
scopus seu superintendens ipsius, si guidon is sit ex consensu r e-
1 i gu °rum sen ior um . . . . in euin inguirant." 2) (Din Invoirea
celoralalti protopopi, se intelege de sine, ca, adunati In sinodd.)
Ara despre sinodd generalii din protopopi si din
preotii din tara ne spune istoriografula calvinesca Salamon
Ioseph cu cuvintele mittore :
Alterum speciale of ficium superintendentis est, ut synodum
yen e r alem seu provincialein quotannis sernel ad minus convocet
Fit autem haec indictio synodi literis convocatoriis, quibus
olim olnn es m in istr i . . . . convocabantur" . 3)
Ce privesce Intrebarea, ca la sinodele generale, la earl pre langi
protopopi m 11 participaii ceialalti preoti, cum participaii acestia ?
Inseinnama numai at'ata, ca precum In saborul ii mare electo-
rala ala bisericel romlnesci din Ardela, i si In synodus g e-
neralis als calvinilorii paua taoia !nuke din fiesce care tracta
participa cu deosebi e no tari u l a tractuala. 4)
*
*

9 Gelei Katona »Canones ecelesiastici« Maros-Vasarhelyini 1842 pag. 59.

2) »Acta synodi nationalis a Georgio Ralcotzi Szatmar Nemethinum anno
1646 ad 10-am Iunii convocatae, in certas conclusiones redacta.« Maros-Vasar-
helyini 1842, laolalta cu canonele lul Gelei Katona.
8) »De statu ecclesiae evangelito-reformatae in Transsilvania Commen-
tatio theologico-historica.« Clusil 1840 pag. 73.
4) Bodola Samuel »Kdnyvismertetese, Maros-Vasitrhely 1840, o critics. a
opuluI citatfi alfi lul Salamon Ioseph pag. 9.
3
 34

ldentitatea atributiunilorti sinodului generald calvinescii cu

ale saborului mare. Aseianarea intre saborul u mare alit bise-
rice! romanesel din ArdelCi §i hare synodus generalis aid cal-
vinilord din Ardeld pe timpulu domniei calvine devine §i mai evi-
dentI, daefi. vomit considera atributiunile de dreptii, ce le avea pe
timpurile acelea synodus generalis alit ealvinilorft, earl ham tote
suntti identice en ale sabortiluI mare din biserica romanesea.
Astfelti In eompetinta sinodului generala ala ealvinilort (Idea:
1. Alegerea episcopului sau superintendentelui ealvinesefi, ca
§i alegerea mitropolitulul romanesefi in saboruld mar e. Se
vede acesta din eanonuld 90 alit eoleetiuniI lul Gelei Katona, a
earui Ineeputii sunfi astfeld:
Oinnes in universurn senioratus seu dioeceses (astfeld se numiati
kti se numesefi §i astacil la Calvini protopopiatele), intra ambitum
totius regni Transsilvaniae et partium eident annexarum, seorsim 1)
in unum fluentes, uni episcopo seu superattendenti decalenti, vel in
alium tracturn transmigranti, communib us voti s a c suf f r a gi i s,
alteruin quempianz e medio fratrum suorurn electum substituere pio
ritu debebunt." 2)
Era In copula amintitti deja aid MI Salamon Joseph despre ale-
gerea episcopului sau superintendentelul se eetesed urmatorele:
Electio superintendentis juxta tenorem legum praecitatarum,
usumgue sub principibus nationalibus continuum, nulla praecedente
candidatione liberis verbi Dei ministrorum, in s y n o d i s g e n e r a-
bus praesentium suyragiis constanter fiebat." 3)
2. Ca qi saborulfi mare aid biserieei romanesei din Ar-
Mit §i synodus generalis alit ealvinilorfi din Ardeld avea
dreptuld de a judeca §i a depune pe episeopulii sad superintendentele
ealvinesefi. Se vede st acesta din eonelusiunea a 23-a a sinodului
nationalfi dela 1646, carea vorbindti despre easulfi, eandii unit su-
perintendents ar Cade In suspitiunea eterodoxiel, §i prin mijloce
mai blande nu pote fi adusfi la ordine, ca mijloculii din urma dis-
pune urmatorele :
1) Cuvintulfi seorsim" se referesce la imprejurarea, a sub principele
Ardelulul erail 2 superintendentiI calvinescl, una preste Ardelu si alta preste
Ungaria, ce era pe atunci supusi prineipelul Ardelulut Gel supusl superinten-
dentiel din Ardel5 se adunau separatti de eel din Ungaria la alegerea superin-
tendentelul.
2) Gelei Katona o. c. pag. 69 si u.
3) Salamon Ioseph o. c. pag. 58.
 -35
Vel s y nodus nationalis ') indicatur, vel consistorium ge-
nerale ex delectis unitorum fratruin, qua hungariensium, qua transsil-
vaniensium , convocetur, , ac in eo causa illius maturo judicio reco-
gnoscatur, et si onmino reus, et guidon incorrigibilis deprehendatur,
solemniter degradetur." 2)
Mal larnuritd se vede acesta din canonuld 91 alit colectiunii
lui Gelei Katona, in care la eapeta se disponi! urmatorele:
Si quid ergo intolerabile ex insolentia vel animi elatione patra-
verit, Collegium Seniorum (sinodula din protopopi) habebit potestatem,
communi consilio, privatim imprimis eum honorifice admonendi, ac
postea, si eo nihil profecerint, publicas quoque adversus ipsum in ge-
nerali congregatione (sinodulii generaid ef. Salomon Ioseph op. cit.
pag. 47) instituendi, eumque in ordinem redigendi, vel etiain dep o-
nendi."
3. Ca $i saborulti mare avea i synodus generalis dreptulii
supreind de legislatiune cu privire la biserica calvinesca. din Ar-
deld. Canonele lui Gelei Katona de pilda furs primite de sino-
dulti generald dela Mure'sd-Osorheid tinuta la 12 limit! 1649. 4)
4. Ceea ee era titorii i juratit scaunului In bise
rica roinanesea din Ardeald, aceea eraii asa numitii cura t ores $i
assessor es in biserica calving din Ardeld. Pe cum pe aceia II alegea
sabor u l d mare, asa pe aeestia ti alegea synodus gene-
ralis. 5)
5. Synodus generalis aid calvinilorti din Arabi funetiona ca
ford de judecata in causele procesuale. Se vede acesta din pro-
cesulti canonied alti calvinilorti din Ardeld de pe timpurile acele,
care prescrie, ea foruld de a Ulna instants pentru causele biseri-
cesci este s y n o d us gen erali s. Astfeld Petru Bod in Praxis
judiciaria" se esprima In chipuld urrnatoriti:
') Siuodulii nationalit era unit sinodh generalis ampliflcatn cu preotil
calvinescl din Ungaria.
2) v Acta Synodi natioualis Szatmar Nemethinum 1646 convocataec pag. 98.
Conelusiunile sinodale din actele aceste nu cuprindii proprie death' dis-
ciplina de mal ivainte a calvinilord, pe carea o as codificattl in sinoduld
acesta spre a se apera in contra sectarilorti, car! voiati a introduce sistema
presbiteriala din Anglia si in biserica calving din Ardelii.
Cf. §i Dr. Kolozsvari Sandor v Az erdelyi ev. ref. egyhazkerulet egyhaz-
joga« Kolozsvar 1877 pag. 381.
3) Gelei Katona o. c. pag. 62.
4) Vecil preft4a caw:melon:I in editiunea de Muresit-Osorheih 1842.
9 Dr. Kolozsvari Sandor op. ,cit. pag. 345.
3*
 36

Sedes (judiciaria) superior est provincialis seu genera lie

synodus." 1)
Era Salomon Ioseph vorbindt despre obiectele sinodului ge-
neralfi scrie astfelt :
,Sub praesidio superintendentis (In sinodult generalt) . . . .
causae appellatae, disciplinares vel sic dictae fiscales item matrimo-
niales revidentur." 2)
6. Ca si sib° r ul 11 mar e aid bisericei romanesel din Ar-
delt, si Sp] odus generalis alu ealvinilort din Ardelt avea
dreptulti de a intari si a jura pe protopopil alesi In sinodele proto-
popesci. Despre luerult acesta astfelt sale Salomon Joseph:
,Eligi deberent Seniores liberis confratrum suorum suffragiis in
singulis dioecesibus (calvnii, cum scimii, numiaii tractele protopopesci
di ecese), deinde in synod° generali c onfirm a r i, et solemniler j u r e
jurandi sa Cr a m ent o ad officia sua fideliter obeunda obstringi." 3)
7. Synodus generalis aln calvinilora ca si saborult
mare alt Rotranlorti avea sa iea sama superintendentelui, eu a
administratii bunult bsericescii gf scolasticti, ee-1t manipula Ott
Cu privire la luerula acesta canonula 91 alt lui Gelei prescrie
urmatorele:
Episcopi of ficia in genera. sunt: ut ecclesiarum et scholarum
suo episcopatui subjacentium, bonorumque ac redituum ad eas pertinen-
tium sollicitam curam habeat ; illas juxta praescriptum Verbi Dei ac
contenta canonum ecclesiasticorum regat , summoque studio promo-
veat ac aedificet ; haec vero, bona nempe earumdein fideliter dispenset,
dispensationisque suae subinde coram certis ad id a gen e r ali s y-
no do d el e cti s personis ecclesiasticis . . . rationes reddat. a 4)
8. Synodus generalis trebuia sa fie de &fa, la eeld mai In-
semnata acts Ringlet, ee-l' sevarsia episcopuld sail superiuten-
dentele, §I acesta ei a ordinarea minstrilort sat preotilort, pi numai
In casuri estraordinare era episeopulul Tertatti, sa," ordineze nefiindt1
synodus generalis de fata. Se descrie luerult acesta pe lung' In
canonult 93 aid coleetiuti lui Gelei Katona si In Salamon Ioseph
copula citatti pag. 75.
1) Petru Bod »Judiciaria Fori ecelesiastici praxis«. Sibiu 1757. pag. 0 5.
2) Salamon Ioseph op. cit. pag. 75.
8) Salamon Ioseph op. cit. pag. 77 si Gelei Katona can. 86. Dice: »eligi
deberent8, fiindii ca pe timpuln sett incetase in biserica calving datina acesta.
4 Gelei Katona op. cit. pag. 61. Cf. Salamon Ioseph op. cit. pag. 127.
 87

9. Ca si saborult mare si synodus generalis alit

calvinilorit avea dreptuld supremii de a pedepsi, catii pedepsele
cele mai mar! nu era Iertatu numal si n o d u l u i g e Fiera! A sa: le
dicteze. Astfelii asa numita ex comm u n i ea tio major nu era
iertatti nimenui si o dicteze decatti singuril sinoduld generalti. 1)
Din aceste se vede, ca synodus g e n e r a lis alit ealvini-
lorti din secululii aid 16 si 17-lea ca si s ib or u 1 it mar e alit
Rominilorq era jurisdictiunea supreme In biserica calvinesci, In
mina careia era concentrate puterea cea mai Malta legislativit, de
reginl, judieiarii si economic:a. Daei dari pe temeiulti acestora
amti voi si definimil forma regimului biserieeT calvinesci din Ardelti
din vecurile amintite, shine! cu canonistii calvini trebue si clicemi,
ea aceea e forma si n od al i in Intelesulfi, ca tots potestatea pu-
blici biserieesei era In mina sinodului clerului din tail. 2) Si
mirare! barbati roman!, cad s'ail ocupati cu studiuld istoriel in-
stitutiunilori nostre bisericesci, tote acesta sustinti si despre bise-
rica rominesel din Ardelti de pe timpurile acelea. Astfela Ioanti
M. Moldovanii sustine, ea forma de regimii a bisericel nostre In
timpurile vechi a fostit forma, sinodall. 3)
*
* *
Ce se tine de timpuli si loculi, candti si unde se tinea In se-
cululii alit' 16 f}i 17-lea synodus genera Us alit calvinilorii, aft/mu
aceea-si identitate cu siboruli mar e alit bisericei romanesel,
ca si In celealalte cestiuni. Astfelit ca si sib or u l ii mar e se
tinea si synodus generalis alit calvinilord celd putini odati
In fiesce care anti, si In locuri diverse.
Canonulti 93 din coleetiunea lul Gelei aitfelti dispune cu pri-
vire la timpuli tineril sinodului generalii :
Alterum speciale Episcopi officium est, ut synodum universalem,
seu provincialem semel ad minus pro more jam solito q u otann is ...
convocet".
Erg Salamon Joseph 4) descrie luerulti acesta astfeld:
,Tempus synodi generalis qu otannis semel ad minus cele-
brandae ad II-a post Trinitatis dominicam canone citato (Intelege
eanonulti de mai suss dirt colectiunea lei Gelei Katona) definitum."
1) Kovacs Ferencz Egyetemes es reszszerii egyhazijog alaptanai Debre-
czenen as Nyiregyhazin 1870 pag. 210 si Gelei Katona c. 44.
2) Veda Solomon Joseph op. cit. pag. 64.
9) Acte sinodall tom. I. prefaOune pag. VI.
4) °pia citatil pag. 74.
 38

cuvintele ad minus= celd putinii arata, Ca cerendii

lipsa se putea aduna synodus generalis si de done or! In unit
and, ca si sib or u ld mare alii bisericei romanesci. 1)
Cu privire la locd, canonuld de mai mil din colectiunea lui
Gelei dispune, ca sinoduld sa fie conchematil in locum commodum",
de unde se vede, ca, on se conchema In unulti si acela-si
locd, cum nu se conchema Mei saboruld mare aid bi-
sericei romanesci, si superintendentele numai la aceea trebuia
sa fie cu luare aminte, ea sii-lii concheme In and locd usord ac-
cesibilii pentru tot!, si unde sit pota fi incuartirati writ toti
membril sinodului, cad numai und atare toed [ite fi numitti
comodd.
Mai chiard vorbesce despre lucruld acesta Salamon Ioseph,
&Ida cu privire la loculd tinerii sinodului (lice :
Quoad locum vero (synodus) per dioeceses ambulatoria esse con-
suevit," 2) va sa clica In and and se conchema In and tractii proto-
popescd, In altuld In altd tractil, si asa pe rIndii.
Ce atinge dreptuld convocarii sinodului generald, acela era
aid superintendentelui ca si In biserica romanesca ald mitropolitului,
pe cum se vede din Inceputuld canonulu! 93 alii colectiunii Jul
Gelei citatii mai susd.
Ca f}i in biserica romanesca personele cele mai Insemnate In
sinoduld generald dupi superintendentele eraii notariuld sinodului si
assessorii bisericel calvinesel intregi din Ardelii, precum vomd vede
In altii locd ma! tallith
*
*

Conclusiune. Recapitulandu Inca odatti, cele espuse pang. aci

despre sib oruld mare aid bisericei romanesci si despre synodus
g e n e r a lis aid bisericei calvinesci din Ardelii mai cu sama din se-
cululd aid 16 si 17-lea, nu credemd, ea vomil fi timbrati de cutezatori,
data pe temeiulil identitatil lord voind enunta ca conclusiune, ca
influinta sad a bisericei romanesci asupra celel calvinesci din Ar-
delii, sad vice-versa a celei calvinesci asupra celei romanesci In
privinta institutiunii de sub vorba este netagaduitii. Intrebarea
este numai, care din aceste done influinte este ceea ce s'a Intim-
plata In adeverd?
1) Cf. Benko 2Transaylvaniac torn. II. pag. 180.
2) Opulfi citat6 pag. 74.
 - 39 -
Cumca biserica romanesca ar fi influintatil asupra celei cal-
vinesci, numal atunci mil pute sustine , dud Institutiunea s 5.-
bor. uluf mare In forma espusa ar fi o institut tune bisericescA
orientalti, basatil pe canonele bisericei orientale, §i practicata §i
In alte pope*C, ce se titni de biserica acesta, data cu deosebire de
Romani! din celealalte terl, anume din Muntenia si Moldova.
In casula acesta In adevertl ar fi evidenttl, ca calvinii aft int-
prumutatu dela Roma,nii din Ardelti institutiunea saboruluI
mare cu numirea de synodus generalis.
Dreptulil oriental' Insi ne arata pang ht evidenta, ca insti-
tutiunett s a b o r u I tiI to din biserica romamesei din Ardelti In
forma espusi este o institutiune cu totulfi strain* de dreptulii ori-
ental"' §i nepracticata nicairi In tail orieatulit.
Acesta este causq, pentru care vomil espune acum legisla-
tiunea orientalit cu privire la sintide.
 III.
Sin.odele dup6, dreptult orientalil din Pravila.
Codicil bisericel romdnesci. Deosebirea intre saborulu snare i sinddele
orientall. Pcireri false despre saborulii mare.
Codicil de canene folositi in biserica romfinesca. Coleetiunile de
legi Intrebuintate In biserica romanesca Inca In timpurile, pans
unde le putema urmari, au fostil tote colectiuni de legi folosite In
biserica resaritului. De aci urine* er, In biserica rom'a'nesca a fostii
In vigore dreptult bisericescii orientalt. Prin urmare, pang. candd
biserica ro'manescii nu a fostti Impedecata prin vre-o putere din
afara, relatiunile vietil sale esterne si-le-a regulatii dubs acestt
dreptt, de uncle si In practica smodelorti acestii dreptti I-a servitt
de Indreptarit.
Asa pe la 1400 d. Chr. era la Romani In use o sinopst, a
basilicalelorti Imprratilorii bizantini in limba greca. 9 Toni pe
timpula acesta Alesandru celu Bunii, principele Moldovei a corn-
pust din basilicale o colectiune de legi, carea Ind. a peritt en
totult. 2)
Sub Stefant celii Mare se folosia In Moldova sintagma alfa-
betca a eanonistului greed Mateid Blastare In traducere slavicii. 3)
Din quilt ale 15-lea on ale 16-lea esista dour manuscripte de
nomocanone pregatite In Romania. 4)
La 1634 principele Romaniei Mateiti Bassarabfi se Ingriji de
cea dintaia colectiune de canone In limba romans, carea la 1652 se
si tipari In Tirgoviste sub numele de Pravila, pe carea apoi Petru
Dobra la 1722 o traduse pe limba Latina. Partea Intaia a Pra-
vilei cuprinde nomocanonuld grecului Manuilt Malaxe, era partea
1) Vecll pref4unea la ediOunna cea mina a PravileY.
2) vDie Rechtsverwaltung in der Moldau und WalacheY« in 2Zeitschrift
fur Gesetzgebung und Rechtswissenschaft des Auslandes« tom. 20, fast. 2, pag.
44, dupk, Vehring pDas Kirchenrecht der kath , prot. und morgenlkndischen
Kirche« pag. 53.
8) Vehring op. cit. pag. 53.
4) Ha§deil in Vrraiantie 1869 Nr. 14.
 .41
a (lona cuprinde epitome canonum a greculul Alexia Aristene la-
olalta en comentarele acestuia. 0 narte a Pravilei In la 1870
edati a &ma Ora In Bucuresci cu litere latine.
La 1844 fu tradusa si edata pe limba romana i Pidalionula,
o colectiune din cele mai Insemnate de canone orientali, ce s'ad
ficuta in timpula mai non.
Tote colectiunile aceste folosite In biseriea romanesed au fosta
colectiuni de canone de ale bisericei resaritului.
Este adeverata, ea colectiunile aceste fura faeute In Romania
si nu in Ardela. Comerciula bisericesca fuse hare Artie la si Ro-
mania n'a ineetata In timpurile mai dedemulta nicl eandii. Ast-
fela, ca sa nu mai amintimii de altele, In seculula alii 17-lea
averna date sigure, ca Mitropolitula romanesca ala Belgradului din
Ardela se sfintia In Romania. 1) Principe le Romaniel Mateiti la
1638 a recomandatii de Mitropolita In Artie la pe Elie Oresta ; 2)
preoti din Ardela invetaa in Romania, 9 Mitropolitula Belgradului
Dositeia pre la 1627 a functionata mai Intaia in Moldova la MO
si Romana. 4) Prin Ardela st Ungaria eraa multi cantors din Mol-
dova, mitropolituld Belgradului din Ardela era sub jurisdictiunea
esarchala a mitropolitului Tirgovistei si esarchului Ungrovlachiei
Qi Plaindlora, 5) si chianti si en ocasiunea sfintel uniri dela 1700
mitropolitula Tirgovistei a afiata en tale a se amesteca In pasuld
acesta atatu de insemnata ale Romanilord din Ardela, 6) era dupe
unire ealugari din Romania ail abatuta pe multi Romani de pe
la margin' dela s. unire.
Putema data sa clicemd, ca legislatiunea bisericesea, ce era
in vigore In Romania., a trebuita sa fie si In Arclelti, Intru catil aceea
nu fu impedecati prin calvini.
Fiindti starea culturala a Romanilord din Ardela in timpurile
mai vechi tare inapoiata, observarea diseiplinei resaritene Inca a tre-
buitil si fie destulti de primitive. Lisa pentru aceea fare presiune
esterna spiritula dtsciplinei bisericesci a trebuita sa r'emani cela

Acte yi Fragmente de T. Ciparia pag. 237 si nu.

2) Archivfi pentru filologie si istorie de T. Ciparifi pag. 629.
8) Totn acolo pag. 612.
4) Totfi acolo pag. 781.
5) Acte si Fragmente de Tim. Cipariii pag. 237.
8) Nilles 3Symbolae, tom. I, pag. 344 si uu. si G. Barititic Pirt1 alese din
istoria Transilvaniel, vol. I, pag. 224.
 42

orientald. Si daci In o directiune on alta spirituld acesta flip ye-

demi alteratii qi Inlocuitil cu cell calvinescd, atunci putemd sit,
clicemii, ea acesta s'a Intlmplatd In urma presiunii calvinilord.
Se va vede acesta lamuritd, data institutiunea sa born 1 ul
mare din biserica romanescii atatti de asemene, sad chiard idea-
tica cu synodus genet. a li s all calvinilord din veculd 16 si
17 o vomit asemena cu sinodele Intemelate pe si practicate dupa
dreptuld orientald.
* * *
intaia deosebire Intre sinodele orientale si saboruld mare.
Dreptulii orientald din Pravila nu cunosee absolutd sinode bise-
ricesei dupa norma, ce o cunoseemil deja , a si borul ul ma re
din biserica romanesca din Ardeld, n i ei In ce ea ce pri v es ce
personele Indreptittite a lu a parte .1a sinodil, nicl
In ceea ee privesce atributiunile de drepta ale unul
atare sinodd.
Pe dal de mare este asemenarea Intre saborul ti mare
Intre synodus gen eralis all calvintiord din Ardeld In ve-
i.

cull 16 si 17, pe atatii de mart este deosebirea Intre siboruld

mare si Intre sinodele bisericesci pe basa dreptului orientald cu-
prinsd In Pravila si In codicil bisericesci a tuturord poi:51.610rd, ce
s'ail tinutu si se tine de biserica resaritulul.
in speciald, 1nta.iii numirea de sabot. it mar e pentru sinode
tinute dupa norma lui nu se gasesce nicairi In dreptuld si pracs'a
orientald.
Ba dreptuld orientald spre deosebire de dreptulii apusauti nu
eunosce de Toed sinode compuse din episeopuld si cleruld sell, cum
era saboruld mare din Ardeld, ci numal sinode compuse din
mitropolituld si episcopii 1111 sufraganl, era dupa ce s'a formatd
institutiunea patriarchilord, sinode din patriarchuld, mitropolitil §i
episcopii supusl jurisdictiuniI lui. 1)
Sinoduld mitropolitului cu episcopil lui se numesce : it r ii" g
.inaexiceg civo6og, 9 sad ?) olzcia roil toirpozoAlrov ahoSog.
Cale °data se numesce: aiivo8o5 romxi) =--- sinodd locald, fiindd

1) Cf. Zishman 'Die Synoden and die Episcopal-Aemter in der morgen-

landischen Kirchec. Viena 1867.
2) In timpurile yeah! eparchie se numia aceea, ce asticil numimA pro-
vincie mitropolitani.
 43

ci In eld nu era represented, tntrega biserica de pretutindenea,

ci numai din and locti sad provincie anumita. Asemenea se mai
numesce: aiwo(Sog grilatog ?»calstaia sad sinodu anuald, fiindu ea
se aduna In fiecare and °data:, si aimodog roil) krto-z6zow, fiindu
ca numai episeopii avea In eld vote decisive. intru efitd sinoduld
acesta figura si ca ford judeeitoresed de Intaia si a (Iona inqtanta,
se numia si: 8ixaailietov. Numirea de sinodd mitropolitand s'a
Introdusii In limbagiuld canopied numai In timpuld mai turbid. Cam
asemenea numiri avea si sinoduld patriarehald, dintre earl mai In-
semnatii este numirea de: it peicov 1" ft; V -krtazZacov atvcaoc,. --= si-
noduld ma! mare ald episeopilord, fiindd ea la acesta luad parte mai
multi episcopi ca la sinoduld mitropolitulul eu episeopiI luI. 1)
Sabor uld ma r e aid bisericei romanesci din Ardeld era
compusa din mitropolituld si telalaltu clerii, sad preoti, ba chiard
si numai din preoti tail de mitropolituld, candil era vorba de de-
punerea mitropolitulul si de alegerea altui mitropolitd. De atari si-
node Itnsi, la earl sa Tea parte si preotimea Intregi de-a dreptuld
on prin representanti In virtutea legit, dreptuld orientald nu scie
absolutd nimied, si tad aseinene nisi de sinode compuse numai din
preoti Era de mitropolituld. Ba dreptuld orientald nu permite
nici chiard episeopilord, ad tins sinodii fail de mitropolituld, necum
sit permiti preotilord. Astfeld eanonuld 20 aid sinodului dela An-
tiochia cuprinsti si In Pravda dispune : Nu se cuvine episcopilorti , sa
tins sinodu fare de acela. ciiruia iI e bier edintatel mitropolia. 2) gra.
Zonara, interpretele celd mai celebru aid candnelord bisericei re-
siritului, se esprima: Nu permitii candnele, ca singurfi episcopii sci
in sinodg nefiindu de face mitropolitulu eparchiet," 9
Acesta este tea dintaid deosebire, pi Inert esentiala Intre s a-
bor uld mare aid bisericei romanesel din Ardeld si Intre sine-
dele, ce 41 ad temeiuld In dreptuld orientald din Pravila.
Deosebirea acesta esentiala o a observatii de multd ageruld
istoried Petra Maori), 4) si a si cereatil sa o esplice. Esplicarea
ar fi fosta forte 'Ora, data ar fi asernenatd sdboruld mar e
cu synodus generalis aid calvinilord. Yn locii de acesta Insi eld a
1) Despre numirile aceste vedl Zishman op. cit. pag. 57.
2) Cf. Card. Pitra Zuris ecclesiastici Graecorum historia et monumentac
tom. I, pag. 463.
3) La Zishman op. cit. pag. 216.
4) Petru Maloril 1Protopopadichia« §. 42 Ili )Istoria bisericei Rombilorat
pag. 324.
 44

alergatii la o aka esplicare tare fortata si chiard pentru acea ne-

Intemeiata.
Sustine adeca Petru Ma Torii, ca In Artie 14 pururea numai
und arehired a fostil , adeci Mitropolituld Belgradului, si alti
episcopi n'ad fostil nieI ca,nda. De unde mitropolituld Belgradului
neputendil tine sinodil cu episcopiI sal In Intelesuld Pravilel, a
trebuitd sa tint' cu protopopii, cari eras urmatoril chorepiscopilord,
si apol ehorepiscopiI Inca vino Inainte In shiodele vechi din resaritd.
Esplicarea acesta tnsa numai atuncI ar fi Intemeiata, dad
ar fi adevdrate urmatorele lueruri :
1. Ca In Ardeld pururea numai und arehired romanesed a
fostil.
2. Ca canonele din Pravila permitd, ca und mitropolitd ne-
avendil episcopi, cu earl sa tint' smodd. sa petit' tine cu preoti.
3. Ca chorepiscopii antici, a earoi a urtnatori suntii protu-
popii, top fart' deosebire, ca fost'ad episcopi consacrati sad numai
preoti simpli, au avutd vote decisivil In sinodele episcopilord, pe
earl singure le cumisce dreptuld orientald de sinede adevorate.
Nici una din aceste trel premise Irma nu este adeverata, si
In specie :
Ce se tine de aceea, ca In Ardeld pururea numai und
1.
arehired romanesed a fostil , desi nu putemd admite, ca mitro-
politulul Belgradului Ii eras supusl ca sufragani toti episcopiI enu-
merati de T. Ciparid, 1) tot* datele, ce le avemd despre unele
episcopate romanesei supuse mitropolitulul Belgradului, suntil de
asa, catd numai cu grey ne putemil Indoi despre esistinta lord.
Astfeld despre episcopia Vadulta din Ardelii langa Desd avemil
atari urme istorice, dal ma! ca despre esistinta episcopiei acesteia
se pote convinge si celil mai sceptied serutatoria istoricd. 2) Asemene
sta. cu episcopia Fagarasulul, 3) si en a Maramuresului, care Inca se tinea
ore canda de Ardeld. 4) Ba Insu-si P. Malord reminisce, ca mitropolituld
Belgradului a vea episcopi sufragani supusl In Ungaria. 6) Daca
2) Acte $i Fragmente XII.
2) WO Ios. Kemeny Codex diplomaticus t. IV pag. 447 aTransilvania«
1874 pg. 153 qi aguna vIstoria bisericesclig II pag. 120.
3) Veql titula mitropolitulul Varlaam in molitevnicubl dela 1689 gi
Acte gi Fragmente pag. III.
4) Cf. 5Istoria bisericel rominesci unite cu Romag. de Dr. Ales. Grama
pag. 69.
5) Protopopadichia § 16.
 45

mitropolitula Belgraduld dark a avuta episcopi sufragani In Un-

garia, atunci in intelesula Pravilei cu acestia trebuia sa tint. si-
noda canonica, si nu a avail nici unit motive de a in sinede cu
protopopii in contra prescrierilora evidente ale Pravilei.
Alteum Insult petru Maiora mai tarditl schimbatil pa-
rerea, si recunosee, ea si in Ardela pe Tanga mitropolitula Bel-
gradului as mai fosta si episcopi sufragani. Scaunele episcopate-
lora sufragane Insa, dice nu lark probabilitate, ea le-au stersd vi-
clenia calvinesci, ea si In piivinta acesta biserica romanesca din
Artie la sit' fie asemene bisericei celei calvinesci, carea nu avea
decata numal o superintendentia in Artie lit. 1)
Astfelii standa lueruld, cata de usorti potea Petra Ma lora
esplica saborulfi mare ala bisericel romanesel din Ard61a, ase-
menandu-Iti cu synodus g e n eralis alt. calvinilorn. Atunci
usorii ar fi afiata, ea si sibor it la in a fosta o institutiune
e
Introdusa de calvini. In biserica romanesca, ca gubernandu-se prin
elk sit' fie asemene celei calvinesci, carea Inca prin syno du s
g e neralis se guverna. Atunci n'ar fi avutii lipsa sa alerge la
supunerea neintemeiatk, ea In saboru I a mare alit bisericel ro-
manesel din Ardela protopopii sunta intru tote episcopi cu juris-
dictiune episcopesca, si numal ordula episcopesca le lipsesce.
2. N'ar fi avuta lipsa sa alerge la o atare supunere, fiitida
ca clack In adeverd mitropolitula Belgradului a fosta singura in
Ardela, cad saa n'a avutd nici candu episcopi sufragani, saa epi-
scopatele sufragane fur. suprimate de principil calvinesci, si asa
nu avea episcopi ea car! sa tine sinode, canonele resaritene din
Pravila nu prescria, ca sa se Oita sinede cu protopopii, ea si cum
acestia ar fi episcopi, ct prescria, ea sa se Ong sinodii cu episcopii
din mitropolia invecinata. 2) Mitropolia cea mai aprope de Ar-
dela era cea din Romania, a cam' mitropolita functiona si ea esarea
preste mitropolia din Ardela. Si acesta in unele casuri se si aco-
moda dispositiilora acestora a dreptului orientala din Pravila cu
privire la mitropolia Ardelului, In care din lipsa episcopilork nu
se putea tine sinoda mitropolitana in intelesula canenelork.

I) »Istoria bisericel Romanilorilt pag. 163.

3) Can. 2 ald sinodulul I dela Constantinopolfi in Pravili i Valeuld
canonulul aeestuia in Pidaliouti. In originaluld greed Pitra op. cit. tom. I.
pag. 509.
 46

Anume, pe cum vomit vede mai tarc,liti in tractatuld despre

alegerea mitropolitului din Ardelu, dreptulti orientalti din Pravild
poftesce, ca pe episcopi eriisi episcopal sa-i alega.
Nefiindti in Ardelu decatti unit singurd mitropolitil pre timpulii
ptineipilord calvinesci, nu erail episcopi earl si alega pre mitro-
politil In intelesuld eanonelorti, ei-111 alegea cleruld, intaria
prineipele, @i apol cell Blest si hitarittl mergea In Romania sa se
sfintesca de mitropolitulti Tergovistel Si esarchulfi Ungrovlachiei
alit plaiurilord. Acesta sere a da alegerii, mitropolitului Belgra-
dului eoloritula legaiu, aduna tot-deuna sinodd episcopesell din
cell putinti trel archirel, @i pe alesuld clerului din Ardeld la mi-
tropolia Belgradului ila supunea unei 'loud alegeri prin archirel,
asa pe cum prescrie dreptuld orientalti, i numai dupd aceea ill
sfintia. 1)

3. Ce se tine de a treia supositiune alui Petru Maiord, ea

ehorepiscopii, a carorti urmatori suntil protopopii, avead vote In
sinodele archieresci, insemnamil, ca acesta. In o privinta e adeve-
rata, in alta nu. Chorepiscopil unit erad numai preoti simpli, earl
ca vicar! al episcopilord supraveghiail preste preotimea, bisericele
poporulii dela sate. Acestia n'att avuta Mel candd votil fu si-
nodele din ie'sa,ritti, earl erati numai sinode de archirel.
Se intimpla insa In timpuld gonelord pagane, de (Ate unit
episeopti aid ver unei cetati eidea dela credinca, i prin aceea isi
pierdea episeopatuld, si In locui se alegea altuln. Asemene pe
timpuld luptelord cu ereticil se intimpla, de cate unit episcopti
eildea in eresie, si piergiendu-si episcopatula iln ocupa altulii. Dace
arum atari episcopi mai tailifi facead peniti nta si se rentorcead in
multi bisericel, episcopatuld avuttl mai inainte si pierdutfi in mode
legalfi nu-lti mai puteati *eta 1ndereptti. Pe acestia apol II folosiafi
episeopil cetatlorfi de vicar! preste bisericele, preotii @i poporulii
de pe la sate. Fiindil ca insa prin eidere dela credinta °Muhl
episcopesed nu si-l'ad perdutd, asa putead lua parte cu vote de-
eisivii In sinodele archieresci, fiindil ca erad episcopi adeverati si
consaerati ca si ceialaltl. ') Nu luati Insa parte la simide, Incatil
erati o specie de vicari al episcopilord, cum suntii astaqi protopopil,

1) Ve(11 Acte §i Fragmente de T. Cipariti pag. 237.

2) A se ved6 despre ehorepiseopi: Thomassin IVetus et nova ecclesiae
disciplinac I. 1. 2, c. 1 §i . Natale Alesandru »Historia eeelesiasticac Saee. 4.
dies. 44 in appendice gi De Mama Zoe concordantia sacerdotii et imperik 2. 13.
 47

cad vicarii sail chorepiscopil, daeg erag numai preoti, n'aii avutti
nici candy dreptuld de a lua parte la sinode eu votg decisivii.
Datina, ca la sinodele archieresel si lea parte nu nuptial epi-
scopii cu diecese, ci i eel ce nu aveaii diecesa lord proprie, ci
numai ordulti episcopeseil, cum eras unii din chorepiscopii antic!,
s'a pastratii pang In qiva de astgiii in resgritg. Asa ca sg nu
mergemii mai depart©, sfintulg sinodii" din regatulii Romaniei al-
egtuitg dupa norms, simidelord stabile din anticitate (i$vo5o; eta-
xeuic evavoiiaa) este aleatuitti nu numai din episcopil cu diecese,
ci si din eel fares diecese, sag titular!, de earl suntii mai multi In
Romania. 1)
Esplicarea lul Petru Maiorg Msg.' mai este neacceptabill si
din aka pricing.
Dupes canonele din Pravilg, pe earl le citezi Insu-si ell, si-
nodele din restiritti cons' ail numai din episcopi. Celaialtfi deal, si
en deosebire celti ruralg, nu era representatg de loeg in acele si-
node. Singurti oficiali! mai Multi al patriarcului sag mitropolittilui
erag de fatg In sinodti, insa nu cu vote deeisivii, ci numai pentru
Implinirea agendelorti esterne ale sinodulul, din care causes se $i
numiag numai :-ravoexceolipEvoc". 2)

In saborulg mare Insg, care nu consta numai din proto-

pop!, pe cum amg vetiuth, lua parte cu votg deeisivg gi celalaitti elerti.
Puteing asa dares sg clieetnti, ca modulCi cum esplica Petru
Maiorii sgborul g mar e alil bisericei romanesei din Ard6lii spre
a-la aduce in armonie cu dispositiile dreptului orientalii este de-
piing nelntemeiatil. Nu renlane alta, decatu sa-la espliedmil din
influinta calving, dupg ce atatil de mare este asemenarea intre elg
si synodus genera lis aid calvinilorti din Ardelii in veculd
16 si 17.
* *

Alto deosebiri intre sinodele orientale ei saboruld mare.

Urmarindil $i mai departe deosebirea intre sib orulg mar e aid
i intre sinodele din resaritil tinute
bisericei romanesel din Ardeld
dupa normele prescrise in Pravill, ne convingemg Inca si mai
tare, cg saborulti mare aid bisericei romanesci din Ardelg nu
este o institutiune nascuta din acomodare dupd Pravilg, ci produsa
de presiunea calving.
2) Legea organics a sfintel biserici autochefale ortodoxe romane pag. 9.
2) Zishman op. cit. pag. 35 si uu.
 -48
/ntAia chemare a sinodelorti orientale, fie acele patriarcali,
fie mitropolitane este, ca tote afacerile sä le resolveze In intelesuld
dispositiilord gi canoneloril biserieel universale ai cu deosobire In
conformitate cu di data eredinta a acelei biseriel.
Ua acesta insa nisi vorba, nu putea sa. fie In siborul
mar e aid bisericei rom'anesei din Ardeld pe thnpurile dinainte de
s.unire. Cad tote decisiunile siborului mare trebuiad sä fie
suprarevegute de syno dus g enerali s ald calvinilord, care de
bunfi soma ca nu le mesura dupe. canonele bisericei resdritene, ci
dupa principiile de eredinta i diseiplina ale calvinilorfi. Pe calea
acesta in decisiunile saborul ta mare ad Intratii destule lucruri
curtail calvinesci, cum vomit vede mai tailid.
Mai departe in competinta sinodeloril orientale efidea desba-
terea cestiunilord dogmatice, liturgice et canonise, ce [tote s'ad
ivitu in teritotiuld supustI juristlictiunti stnodului respectivd, si de-
ciderea lord In ai mania en doginele ysi canonele bisericei ecume-
nice. 2) Sabo ru lui mare aid bisericei romanesci din Ardelfi
Ii era inter(listi acesta ehiaru prin lege, des' celoralalte confesiuni
din taro: le era iertat('. 3) h era interdisa, pentru ca principii
calvinebei si-ad reservatti mans hbera asupra sib or ul ui mar e,
ca cu ajutoriuld lul se. pot& pe incetuln calvini deplind biserica
romanesci.
Obieetd de capetenie In sinodele archieresci dupa dreptulti
oriental(' era mai departe esaminarea alegerii episeopilorii mitro-
poliel respective, inspeetiunea alegerii eoiscopilorfi, mutarea lord
dela o dtecesi la alta, confirtnarea celorfi alesi, pe cum si schitn-
baffle In episcopate, cum e ridiearea unui episcopat(' nod, supri-
marea unui vechni ei altele. De acestea nici vorba, nu putea se.
fie In sab orulfi mare all bisericei rominesci din Arad, de-
orece pe timpu10, de sand(' avemd date despre eld, afara de mi-
tropolitulti nu mai era altd episcopit in Ardeld.
Totil oblectii ale sinodelord archieresci dupa dreptuld orien-
tal(' era a pi-1mi Qi a judeca in fora de a (lona instanta apela-
tiunile dela judecatile episcopilord si ca foie de Intaia instants a

') Novella 123 c. 10.

') Can. Ap. 37 in Pravili. Can. 20 Autiochenu asemenea in Pravili.
Itt original(' Pitra Op. citatu t. I. pag. 21, si torn. II pag. 463.
8) Ve41 Approbatae Constitutions. Tit. I. Art. 3.
 49

judeca asupra aeuselord ridicate impotriva ver until episcopti.

Nefiindd in Ardeld episcopi afarA de mitropolituld, atari cause nu
se putead pertracta In sAborule mare.
In sinodele t.nute In conformitate cu dispositiile dreptului
orientalti se alegead cute ()data episcopi pentru scaunele vacante
de sub jurisdietiunea sinodulul respectivd. 2) Niel odata tnsa nu
se alegeati oficialii episcopilord, cum se alegead Wore ei ,,juraii"
scaunultil in sAboruld mare aid bisericei romanesei din Ardeld.
Asemenea sinodele orientale aveaii dreptii de a inspe-
etiona, ca averea episcopielord sa se manipuleze In conformitate cu
sfintele canone. Acesta sta In luarea episcopului la respundere,
dacA se abatea dela canOne, ei averea biserieesei o Intrebuinta
spre alte scopuri. 9 Nu se amestecad insa In administrarea acelei
averi grin episcopii sufragani, fiindd acestia autonomi In admi-
nistrarea ei. Saboruld mare ald bisericei romanesei din Ar-
deld Ins avea dreptuld supremil atatii cu privire In inspectiunea
cute et eat privire la administrarea averii bisericese!.
Amd pute continua paralela intre saboruld mare si sinodele
orientale tinute in intelesuld Pravilel. Cu cats insa ne-amii di-
mite mai afundu, cu atata deosebirea Intre ele ar fi mai lamurita.
* *

lerarchia din Romania ci saboruld mare din Ardeld. Sa ve-

deind in* ore in celealalte ceri locuite de Romani, nu \roma
afla cumva vre o institutiune asemene saborulni mare aid bi-
sericei romanesei din Ardelii!
In Romania si in Moldova, cad numai aceste potd fi consi-
derate ea teri locuite de Romani $i frizestrate cu o ierarchie na-
tionala, s'ati tinutu de repetite ori simide archieresci in conformi-
tate cu Pravila. Nici (Audit insa nu s'ad tinutu sinode nici barem
analoge cu saboruld mare aid bisericei romanesci din Ardeld
constatatore din mitropolituld sad episcopuld, din protopopi si din
celalaltd dent

1) A se vecle pe largil despre lucrurile aceste Zishman 2Die Synoden

and die Episcopalaemter iu de r morgenlandisehen Kirchee pag. 10 qi uu. gi.
76 §i uu.
2) Cau. 4 dela Nicea I. in PravilI. In orig. Pitra op. cit. tom. I pag. 428.
8) Can. 25 dela Antiochia in Pravilk la Pitra op. cit. tom. I. pag. 465 in
originalit
 50

Cuza Voda la anuld 1864 In asa numituld ,Decretii organic

pentru infiintarea und auto)** sinodale centrals pentru alacerile
religiei romans" a voitii se introduce pentru fiesce care diecesa unci
asa numitii sinodd epar chiald compus(' din episcopuld, din
trel membri al sinodalui generald, din directorii seminardloru epar-
chiali, si la Bucuresci $i Iasi $i din decanii facultatilord teologice.
Desi smodele aceste eparchiali din tote elementele ttu! sinodd, fie
resiritentl, fie apusaud, n'avead decatd numele, totusi ad remasti
numal pe hartie, i in pracsit nu s'ad push nici !Medd.
Ba in tad resarituld la poporele, ce se find de biserica re-
saritena, n'arnd afiatil hicalri nici o urma despre sinode, can Eli

numai pe departe sa sainene cu saboruld mare all bisericei

romanesci din Ardeld nici in privinta personelord, din earl era
compusd, uici in privinta competintei sad atributiunilorti de dreptii. 1)
Chiard pentruca saboruld mar e ala bisericei romanesci
din Ardeld nu avea nici o bass in Pravila, ierarchia din Romania
faptele $i decisiunile lui le considera de illegale anticanonice.
t

Avemtl despre acesta and esemplu destuld de limuritd.

La anuld 1689 saboruld mare din Ardeld la dorinta prin-
cipelul Mihailii Apafi depuse pe mitropolituld Sava Brancovici iii
alese In loculd lui pe Iosifd Budai, care se duse in Romania ca
fie sfintittl de catra mitropolituld Tergovistei
sa-, si esarchuld Ungro-
vlachiei $i a plaiurilord.
Depunerea mitropolitulul Sava Brancovici prin saboruld
mar e a fort(' cu totuld illegala sad anticanonice in intelesuld ca-
nonelord bisericei resit itului. A fostii illegals nu atata pentru ca
s'a intimplatii la dorinta principelui calvinescd Apafi, ci pentru ca
dupi dreptuld orientalii unit episcoptl nu pote fi judecat(' decattl de
unit sinodd compusd din episcopi. 2) Sabo r uld mare Inse a
fostil sabord numai din preoti.
Tot(' asemenea a fostd illegals ei impotriva canonelord si ale-
gerea lui Iosifd Budai, de o parte fiindit ca scaunuld mitropoli-
tanii prin depunerea lui Sava de catra untl sabord numai din preotl
nu venise In vacanti pe tale legala, de alts parte, fiindti ca fu
') Vecy Silbernagl Isidor >Verfassung and gegenwhrtiger Bestand
ammtlicher Birchen des Orients Laudshut 1865; si I. S. Berduikov aCursh
de dreptil bisericescil« tradusd din rusesce de SiIv. Bilinescu. Bucuresci 1892.
2) Can. 9 dela. Calcedon in Pravila. In originals Pitra op. cit. torn. I.
pag. 526. Cf. qi interpretirile Jul Zonara vi Aristenii, la canonuld acest'a.
alesti numal prin preoti, pe (Arida dispositiile dreptului orientalti
din Pravill poftescil ca si mitropolitula i episeopii si fie alesi
6110 prin episcopi.
Inaintea mitropolitului Tergovistel amandoue faptele s a b o-
r u I ui m are din Ardela, ehiaril pentru ca eraa a sabor ul ul
mare, institutiune necanonica dupa dreptula orientala din Pravila,
erati anticanonice, anume 8i depunerea lui Sava $i alegerea lui
Budai. Pentru aceea Did nu-I era Iertata sa -hi chirotonesea epi-
scopti pre Budai. i inainte ysi dupa Budai mai multi Mitropolitl
al Belgradului alesi de sabor u la mar e din Ardela an mersa
In Romania sit se sfiutesea. Asa mitropolituld Ioasafti la 1682 9
Instill Sava, 2) Varlaam, 3) Teofilti 1a 1692 4) si Atanasid la 1698. 5)
§i mitropolituld esarea aid Ungio-vlaehiei din Romania si alegerea
acestora o considers de necanonica. Se ajuta lug en aceea, ca
tot-deuna aduna cate una sinodu archielesca de cela putina trei
archierei, cum poftesce dreptula orientala, pe alesula s a b o r u l ui
mare flu supunea alegerii sinodului archieresca pro forma, §i apoi
ilu sfintia. Pe calea acesta sana eeea ce era necanonica In alegerea
mitropolitului Belgradului prin sabor u 1 a mare si alegerii li cla
eoloi hula legalii.
Candi" a mersa Insa la Bucuresel mitropolitula Iosiffi Budai,
atunci mai era o pedeca nova. Anume, anteeesoruld acestuia mi-
tropolitula Sava Braneoviei fuse depusa de sa b or ula mar e din
Ardelii. Depunerea acdsta Irma pe cum tuna veduttl, o considera
pe dreptula de illegals. §i asa nu putea nici sa-la supuna ale-
gerii prin archierei, nici sa-ld sfintesca, cad scunula mitropolitanti
nu venire In vacanta pe eale legala.
Ce era dara, de faeuta ? Mitropolitula Sava Brancoviel nu putea
sa-si ocupe seaunula, cad principele Mihaiti Apafi nu-i permitea.
Pre losifa Budai nn putea sa-la supuna alegerii i apoi sa -id
sfintesca, cad cu permitea Pravda.
Insa dreptula oriental(' preserie, ea data unti mitropolita nu
pote sill ocupe scaunula liinda alungata de inimid, atunci mitro-
politula invecinatil cu voia domnului Orel are sa dispuna i sfin-

1) Acte ¢i Eragmente de T. Cipariti pag. 237.

2) Totil acolo pag. 238.
8)
Tottl acolo pag. 238.
4) Taft acolo pag. 239.
3) Totti acolo pag. 240.
4*
 52

testa acolo una administrators pang (Alicia cella adevarata Isi va

pute ocupa scaunulti, ca asa poporula sit nu remana fara. pastors.
Fiincla arum votba de aceea, ca mitropolitula Tergovistei sa
sfintesca pe cineva de administrators pentru mitropolia Belgradului,
nu se poftia multa prevedere diplomatica i tactil politica, ca sit
scie, ca Apafi nu va pritni deeata pe Budai cela ales la dorinta
lui. De aceea punendu-se in cointelegere cu principele Orel er-
bang Valk gra de a mai aduna sabora arehieresca Pad sfintita
pe Buda!, Ins spune apriata, ea nu de mitropolita als Belgradului,
ci numal ca A nu remand acelg scaung veduvitil qi creflinii de acolo
fcirci de peistorg, neputenclii eel(' mai dinainte se1-0 dobcindescei sect:multi,
adedi mitropolitulti Sava pentru nemutatele obiceiuri fi tocmele, ce
are republica rerei Ardelului." 2)
Din proeedura acesta a mitropolitului Tergovistei si esarcului
Ungrovlachiel i aln plaiurdora se vede destula de lamuritil, ea le-
rarchia din Romania considera de necanonica institutiunea s a b o-
r ului mare aid bisericei romanesei din Ardela. 0 considera de
antieanonieg, awn ca cele mai insemnate fapte isvorite si hide-
plinite pe basa atributiunilorn lui, adeea judecarea si depunerea
mitropolitului si alegerea mitropolitului o considera de illegals.
Din lipsa datelora istorice nu putema sci, ea cum considera
lerarchia Romaniei alte fapte §i decisiuni ale sabor ului mar e
din Ardela indeplinite pe temeiula atributiuniloril de dreptil, ce le
avea. Dupii ce insa nu numai atributitinile cu privire la depu-
nerea yi alegerea mitropolitului, ci si celealalte atributiuni ale lui
nu eras de lots in conformirate yi armonie cu dreptula orientala,
aka putema dice, ea ierarchia Romaniei tote faptele i decisiunile
saborului mare ala bisericei din Ardela le considera de anti -
canonice, si de stare considera ehiaril i institutiunea saborului
mare.
* *

Recapitulanda Inca odata pe scurta cele desvoltate In tra-

ctatulti acesta, constatima :
1. Saborula mare ala bisericel romanesei din Ardela nu
are nici o bag canonica in dreptulii orientala i In Pravila nici
I) Sinodulfi patriarchulul Esaia dela 1327 qi a patriarchulul Matei(' dela
1400 la Vehring »Kirehenrechte pag. 635.
2) Vedi alegerea. §i sfintirea A.-Episeopulul Iosiffi (Budai) in 23 August('
1680 in Acte gi Fragmente de T. Cipardi pag. 234.
 -58
/n privinta personelord, din earl era compusil, nici in privinta atri-
butiunilord de dreptd, ce le avea ; si on ce incercare de a-lti
aduce in armonie cu dreptuld orientald este zgdarnieg ysi asa va si
rdmlne.
2. 0 institutiune asemene sgborul u i in are a biserieei
romanesel din Ardelti nu aflame la nici intuit. din poporele, ce s'ad
tinutii si se tine de biserica resdrituld, si cu deosebire nu aflame
la Romanil din Romania si Moldova, deli comerciuld biserieesed
fare el si Romanii din Ardeld a fosttt destuld de viii.
3. ferarehia Romaniel considera de anticanonice depunerile
si alegerile mitropolitilorti Belgradului priu s a b o r u I n mar e, si
prin aceea ehia u institutiunea lui.
4. Asemenarea, sad chiard identitatea sib or u 1 ul mar e
cu s yn odus generalis a calvinilord din Ardeld in secululd 16
si 17 este nettigaduiti.
Credemil dark' In urma acestora, cg. nu gresimil, Candi' con-
statimil, ea institutiunea sgborul ui mare a biserieei romftnesei
din Ardeld s'a niscutti sub influinta calving.
Dela resultatuld acesta numal atunci ne vomit abate, candti
ni-se vord areta doeumente istorice dinauate de era calving, In earl
sgbor n lil mare sg, aparg intru tote total In forma aceea, In carea
apace 131 dupa ivirea ealvinismului In ArdOlii. Acesta Insa, cu gred
credemd, ei se va intimpla ver °data. Dupg ce fuse pre cum vomti
vede, saboruld mare alti Romandoril i synodus generalis
alb Calvinilord nu suntii In esenta, alteeva decatt sy n o d us di o e-
cesana din biserica apusang catolicA, chiard si candii s'ar mite
areta atari documente, originea s kb or u l ill mare n'ar fi liberd
de influinta lating.
*
* *
Autorulti Zaconiculul despre originea saborului mare. Avemil
altcum si o mgrturisire veche, deli cam obscura, ca s A b o r ulti
mare alit bisericei romanesci din Ardeld s'a niseutil sub influinta
calving,. Marturisirea acesta este dela autoruld Zaconieului.
Zaconiculd este unti opt. juridico-canonicti asupra biserieei
romd,nesei din Ardeld.
Nu se poftesce Inse multe. cunoseinta de dreptuld canonicil
orientald, spre. a vede din titulele partilord celord unspreclece, din
eari a constatii cartea, i cari afard de partea Intdui si a patra
ad peritil tote, ca autoruld nu a voitfi a scrie o monogratie din
 54

dreptuld bisericei resaritului, ci a voitil a descrie In prima linie

institutiunile Introduse de principii calvinesci In biserica romanesed
din Ardeld.
Titulele celord, 11 parti ale Zaconicului suntd urmatorele:
1. Canonulii ad obiceiuld , candd alegemd sad punemii vlddicti
(dreptuld electoralii).
2. Vleiclica cu ce rhuluNd trebue sa trdesca (Atributiunile
oficiulul mitropolitanii).
3. Ce-i deregdtoria titorilorii? (cum vomd vede mai tarcliti,
titorii era o specie de oficiali bisericesci).
4. Ce are biserica blind au avere ?
5. Ce este venituld bisericei?
6. Canonuld protopopilord (drepturile §i datorintele protopo-
pilorii).
7. Canonuld popilord (drepturile di datorintele preotilord).
8. De popil, cari vino dintr'alte (M.
9. De sdhoruld mare, obiceiuld , slohodia, tdria (Moduli' tinerii,
atributiunile si valorea saborului mare.)
10. De saborele mid ale eparfielord (sinoclele protopopesci.)
11. Despre alegerea diecilord pre popie."
Acesta este cuprinsuld
Cu privire la scopuld scrieril el se esprimd autoriuld astfeld :
lar pentru se nu se uite dereptatea besericei nostre qi obicea-
lull celd bung, cu care au trclitisi pana acumd, gi der ep t a tile
cr ailord spdsiti, cu care ne au miluitd, qi a mariei
sale pre ab u n. domnulusi nostru craiuld de acum, ce mild ad ar-
tatii catrci acestil saord' i biserica seraca a nOstra in neamurile ere-
stinetatei se se pomeneseci, serisam intr'acestu pornelnica ale mitro-
poliel nostre a Belgradului." t)
Tad contestuld arata, ca autoriuld Zaconicului sub cuvIntuld
d r ept at e a bisericei" tntelege institutiuni bisericesci. Despre
institutiunile aceste ale bisericei nostre, a arord catalogii l'amd
vklutii mai susd, si Intre cari este si sit bor uld mare, spune
autoriuld Zaconicului In moduld sell confusd, ca mad dreptatile
crailord spdsiri, cu cari ne-ad , sad vorbindd In limbajuld
nostru modernd, suntd institutiunile bisericesci Introduse In bise-
rica nostrd romanesci din Ardeld de principii, cari ail fostu Ina-

1) BActe Ii Fragmente de T. Ciparia pag. 258.

 - 55 -
inte de Mihailii Apafi I, pe timpuld edruia fu scrisd Zaconiculu,
i intre earl loculd Intaid, ca mai reeenci, flu ocupa principil calvinesei.
Astfeld in Zaconicd avernd o marturisire positiva din timpu-
rile vechi, ca saboruld mar e este o institutiune introdusa In
biserica romanesta din Ardeld de principii ealvinesei.
*
* *
Marturisirile principilord calvint despre originea saborulut
mare. Pre langa autoriula Zaconicului mai aveind o marturisire
destuld de chiard si dela Insu-s! principii calvinesci, ca s a b or uld
mare este o institutiune Introdusa de el In biserica din Ardelii.
Cele 19 contlitiuni puse de prineipele Georgia Rakotzi mitro-
politulul Simeond Stefanti, de prineipele Mrhaild Apafi I rnitropo-
litului Iosifil l3udai, si de guvernatoriuld Barify de Losoncz mitro-
politulul Teofild, fneatil nu se referescd la cultivarea clerului si a
poporului sad nu ad earacterd politico, tindil intriaeolo, ca sa vl-
resca In biserica nostra calvinismuld. Conditiunea a 9-a impune
mitropolitului rorainesed tinerea regulatd a s a b o r u l.0 i mare In
fiecare gnu, o impune Insa clOra, pentru ca s a b o r u It mare este
o institutiune de a bisericei re'saritului ? Nici pe departe ! Caci
tote conditiunile tintesed nu intr'acolo, ca sa tina in biserica ro-
manesca institutiunile oriental!, ci chiard dimpotriva, ca din bi-
serica romanesea sa stOrga tutu ce e orientald si nu se uniea cu
credinta si institutiumle calvine. Ci impune tinerea saborului
mare, pentru ca este o institutiune calving, asa caul chiara im-
punerea tineril lui este o marturisire destuld de chiara chiaril
dela insu-si principil ealvinesei, ca s a b or u 111 mar e e o institu-
tiune calving Introdusa de el In biserica romanesca. Data s a b o-
rulii mare ar fi fosttl o institutiune resaritena, , mitropolitii ro-
manesel Par fi tinutd si retra porunca principilord si de poruuca
lord n'ar fi fostil nic! o lipsa.
*
ParerT false despre saborulti mare. Din lipsa scrutarii de-
aiate a nature! si originei s a b or u l ill mare din biserica nostra,
s'aa niscutil in publiculd nostru parer! false despre eld si despre
tote sinodele mai multd sad mai putino asemene lui. Vomti aminti
din aceste numal ver o cateva.
Unit scriitori de a! nostri multamindu-se cu cunoscinta date-
lord putine, ce le avernd despre saboruld mar e, farA a cerca
mai adancii originea lui, simpliciter Ild considera de o institutiune
 56

orientala straveche In biserica romanesca, nascuti si desvoltata In

biserica nostra fail de nici una impulse sail presiune strains
Cu deosebire s'a fntfmplatn lucrula acesta, de candii Laguna cal-
canda In piciore tote principiile Pravi lei, a decopig.tii pentru bi-
serica sa constitutiunea sinodala a Sasilora luterani din Trasilvania.
i flinch." ca nimeni n'a demascata pasula acesta alul §aguna, multi,
forte multi Incepura a crede, ca constitutiunea data de eln bise-
rice! sale In asa numitula Statute organica nu este decatti vechia
constitutiune orientala si sinodala a bisericel romanesci dinainte de
unire straformatii, si poleita dupa indigintele timpului. Nu puteaa
atari indivic,11 sa vada, ca nici constitutiunea bisericei romanesci
dinainte de unire, nici cea de asta41 a bisericel romanesci gr. re-
saritene nu este de locti constitutiunea orientala din Pravila, ci
amendoue sunta fetula Cara de timpil ala protestantismului intrata
pe nesimtite In biserica romanesca, Inainte de unire in urma pre-
siunii calvine, Or pe timpulu lei Laguna sub aplausulti publiculul
neorientata si amagitil.
* *
Profesariulti Dr. I. Crisand Si und anonima despre saborulti
mare. intre acestia merita atentiunea repausatuld profesora din
Sibiu Dr. Ioanti Crisant, care vorbindti despre despotismulfi, sub
care a state biserica romanesca sub calvini Inainte de s. unire, se
midi, ca calvinil nu 1-ati impedecata pe Romani In tinerea sin&
delorii, gi deci cu deosebire In tinerea a sabor u 1 ui mar e. 9
Autorula Inse voinda sa, fie drepta, si sa scria adeverula, ar
fi trebuita mai Intaid sa dovedesca, cumca sinodele si cu deosebire
saboruld mare In Ardela an esistatti Inca inainte de era calvina.
Cercanda insii sa dovedesca lucrula acesta, si asemenanda sinodele si
cu desebire saborulii mare aid Romanilora din Ardela cu saborele
calvinilora de o parte, si cu cele din Pravda de alis parte, credema
di nu s'ar mai fi miratil, ca calvinil nu i-ati Impedecata pe Ro-
mani In tinerea smodelora, ci s'ar fi miratti mai multa de aceea,
ca Romanii as primita asa writ' sinodalitatea calvina ignorandu
tote dispositiile dreptului orientala si ale Pravilei.
Una anonimil destula de confusii Inse altcum bonae voluntatis
esclama In o brosura la 1871: fine a mcIntuitii biserica (nostra)
instituOunile el cele parinpsci tap cu puterniculti calvinisnra fn alit
') »Beitrag zur Geschichte der kirchlichen Union der Itomanen in Sie-
benbiirgen tinter Leopold I. Inauguration-Disertation.c Sibiu 1882 pag. 14.
 57

17-lea seculu . . . . ? .Nu sinoduli provincials adecd congresulzi ?"

Sub nsinodulii provincialg adecei congresulg intelege sab or ula
m a r e. Anonimulti acesta ca si seriltoriulti de mai susil a remasti
/ma datoria cu dovada, ca saborula ma re a esistata fn bise-
rica romanesca Inainte de puterniculii calvinisma" Daca Inse ano-
nimula ar fi facial studil seriese barem asupra istoriei s a b o r u 1
mare, cu greti crederna, ca n'ar fi aflatu, ca departe de a fi man-
tuitil elu biserica 'Astra fats cu puternicula calvinismie chiarti
dimpotrivi saboru la mare a fostil mijloculti, sail mai bine disti,
canalula, prin care calvinismula se viriea pre Ineetula In biserica
'Astra. Ca sA tacemil de allele, ail nu saborul a mare alegea
mitropoliti dupe placula principelui calvinesca, earl eraii apoi gata
a primi si conditiunile cele mai umilitOre pentru biserica romans?
Au nu saborula mare 11 supunea tote deliberarile revisiunii
sinodului generalu calvinesca ? Cando a aratata sabor u la mare
inainte de s. unire bareinti eels mai mica semna de reactiune )i
opositiune planurilora ealvinirei bisericel romanesei?
Anonimula nostru alteum phut de bunavointa fat& cu bise-
rica nebasAndu-se pre serutari istorice objective se pierde tot(' din
ce in ce mai tare In usiuni si fit jinni despre s a born' ti m are.
Asa vorbindil despre module, cum era compose sabor u la mar e, 2)
dice ca acela consta a) din archlepilcopula, b) din consistoriula
mitropolitana, c) din tot! protopopil fungenti In persona, d) din
curatorii (ctitori) laid ai bisericel, e) din ale doi deputati alesi
din fiecare tracta protopopesca. Dupa acea apoi se silesce sA pro-
beze, ca unulti din cei dol deputati din fiecare traetil representa
preotimea traetuala, era celalaltu poporula. Pentru tote fictiumle
aceste fuse nu aduce Diei cea mai mica dovada. 9 Ganda Inse
ationimula ajunge la corolariii din cele premerse, ajunge tote °data.
') »Epistola unul romiuti transilvanenA catra una arnica alit sea in afa-
ceri eclesiastice §i scolasticeg. Sibiu 1871 pag. 7.
8) Totii acolo pag. 10.
8) Bunulti autorti necum si fi facutu studil asupra sibor ul ul mare
in timpurile mar veal, dark nu-ld cunoscea chiard nici pe celu din timpulti
set. Ala la pag. 13 dice, ca pe unulfi din eel dol deputatl din fiecare tractii
ila chema protopopulu la sinodii, qi ca uga s'ar fi intimplatO §i in sinodulti ele-
ctoralii dela 1868, chndu e lucru publicii cunoscutu, ca lucrulii nu a state ast-
felti, el unit deputatti In alesti de cleruld tractualti, era celalaltO fu notariulii
ad hoc ale sinoduluI tractualii alesii de cleruld tractuald cu maloritate de vo-
turl. "Fedi Circulariulli vicariulul capitulariti Constantino AlutanA in Acte si-
nodal! de I. M. MoldovanO torn. I. pag. 10.
 58

si la punetulti celti mai fnalte ale esaltarii, dusmanuld celii mal

mare ale serutarii istorice, cad eta cum se esprima
Esttl `modzi vedemii , cumed in biserica nostrci ca in cea a
unui poporii democratia, s'a introdusti si peistratzi representarea de
rului si poporului sub forme drepte, egali fi mullet' mai bine espri-
mate ca la alte popore. Se vede mai incolo fi aceea eminent im-
prejurare, cci in biserira nostrci ca ceea a unui poporii purcesii dela
vechiulu poporzi lating, forma representeirii are trasuri curate, vede-
rate, si nu trece cu vederea si nu confunda nici unit' elementil de
alu clerului si poporului unulii cu altulu, ci fiecare class este re-
presentatcl la loculzi seu , clerulti dupii digniteip, poporulzi dupti starea
fi condiciunea sa din fiecare lraclii printr'unii deputatil fcirei eseepfiune,
ereg class mai inalta dupci stare si varla, si prin curatori (titori) fi
persone de rangii Ware,"
ApoI pima de multamire i satisfaeuta, esebiama :
Aqa ceva se pote astepta dela urmasii unui poporii, care apucase
a-si organism societatea de static civilzi si eclesiasticzi dupci cele mai
per fecte forme de organisare, caci au pututil esiste pe timpulti lora "
Nu e mirare, ca bunulti anonimit a *rise la atari estrava-
gante apueandu-se de tractarea luerurilora bisericesel fara a le
studia mai Intaie.
Mantuitoriula lurnii a disc: din fructe-i v41 cunosce pe eli ".
Daea saborul ti mare a fosta asa admirabila organisatii, caul
ama Intrecute Cu elu pe tote poporele, atunci unde-i sunta fru-
etele ? Dara, bisericele cele miserabile depre sate remase din tim-
purile acele? Dora ignoranta cea erassa a elerului de pre atunci?
Dora servilismula eelit mare fats cu tote dispositiile principilora
calvinesci? Bunule anonimti amintesce Yn una loci pi sinodele
calvinilora. Daea sl-ar fi luatti ostenela a asemena pi numal
pe de-asupra saborulu mare cu synod us gene rails ale cal-
vinilore, tare credeme, ca multn i-s'ar fi stlmperata entusiasmulii.

Andreiti bar. de Saguna despre saboruld mare sub forma de

sinothi diecesami. Litre toti scritoril nostri, earl s'aa oeupatti cu
legislatiunea orientala, nici unula tea abusatti atata cu legislatiunea
relativa la sinode ca ySaguna. De unde nici nu a contribuita nici
unulti In mesura asa mare la Intunecarea ideilora despre sinode
ca elm. Aci vomii aduce numal Rule trei dovecll despre abu-
sula acesta.
 59

In 12 Martid 1850 *aguna conchema und sinodfi diecesand.

La sinodulti acesta ad Maul parte ca membri 25 protopopl, 2 pro -
fesori de teologie si 30 mireni. 1) Yrr circulariulti convocatorid
vorbindfi aguna despre sinodulti diecesanti analogy en saboruld
mare dice, ca ne intemeiatii in eanonele biserieei resaritene," ) era
fn cuvintaea de deschidere se esprima astfelti: voindit a da do-
vadti din parte-mi despre strinsa pastrare a asiediaminteloril qi ca-
noneloril bisericesci, anui ailata de Upset a conchema seiborulii acesta ;" 4)
apoi in circulariuld convocatoriti la sitioduld diecesand dela 1864
dice; ell in intelesulii canOnelorii, ce prescriii tinerea sinddelorii
anuale, cone/lentil sinodii diecesanii." 4)
Laguna a fostil alteum barbatti seriost1 si literatu. Chiarti
pentru aceea suntemil in dreptu a astepta dela und atare barba.tii,
ca dada vorbesce despre saborul ti mare saii sinodulti diecesanii,
care e intemeiatii in canaele bisericei resciritului," §i pe care l'a
conchematd in intelesulti canonelorii, ce prescrig tinerea lui" sere
a da dovadei despre strinsa pdstrare a asediamintelorii si eanonelorii
bisericesci," atuncl sa fie si spusd, earl sutitil canonele bisericei re-
saritene," earl preseriti tinerea sinoduliii diecesand? Asta lase n'a
faeut'o aguna. N'a factit'o, pentru ca n'a putut'o. Cad nici in
Pravila, nicl in tote legislatiunea bisericei resaritene n'ar fi aflatii
nici baromti und singuril singurelfi canonii, care se prescrie tinerea
sinodelorti diecesane. Chiarti pentru aceea este tare durerosfi, ca
unit barbatil de valorea lui Llguila a dust pe atata omeni in re-
tacire.
Daca altcum Laguna ar fi voice sa fie sincere, atunci ar fi
spud" clerului si poporului sell, ca sinodulti diecesanii, ce l'a con-
vont(' eld, nu are nicl o bash: canonica in Pravila si in legisla-
tiunea bisericei resaritene, cad sinoduld diecesanti este o i n s t i-
tutiune curate a pusa n a. Cu tote aceste Inse eld deli resa-
ritene, totusi voesce sa-lil Introduca si in biserica sa, fiindu ca e o
institutiune bung, folositore §i chiard pentru aceea de valore.
Numal vorbindfi astfelfi si in eirculariuld convocatorid si In cuvin-
tarea de deschidere, ar fi vorbitii asa, cum se cuvine until barbatti
seriosu si literatd ca elti. atunci ar fi contribuird nu putind
1) »Archiepiscopula vi Mitropolituld aguna: de Nicolati Popea, SibiA
1879 pag. 78.
2) Totfi acolo pag. 75.
8) Totil acolo pag. 81.
4) Totii acolo pag. 138.
 60-

la limpalirea ideilora publiculuI nostru despre sinode qi nu la in-

tunecarea lore.
Cutezarea lui aguna Insa merge §i mal departe. In cuvin-
tarea, cu carea a deschisti alto sinoda diecesana dela 3 Octobre
1860 se esprima astfela: am conchematil pe basa canonului 20 dela
Antiochia representanfl din partea preot4scei si mirenescd.")
Ganda unit barbatii de valorea lul Laguna a pututti vorbi
asa categorise despre canonula 20 dela Antiochia, care poruncesce
episcopului, ca sit tine sinoda cu representan(1 din partea preotescei
si mirenesce , atuncI tare credema, ca din eel de fata nisi unula
nu s'a fndoitn, ca In adeverii aceea se cuprinde In canonula 20
dela Antiochia, ce a disc eln. i totusT nicl una cuvinta nu este
adeveratii din ceea ce a clisa siguna despre canonula 20 dela
Antiochia.
Ca sit' se vaga cutezarea cea mare, cu care a dust Laguna
pe Insu-s1 credinciosiT se1 In ratacire, lasamt sit urmeze aci in
texta Intrega canonula acesta, cum se afla romfttiesce in Pidalion,
era in nota cum mini fu originalula grecesca.
Pentru trebuinple bisericesci si pentru deslegarea (pricinelord)
celord nedumerite, sail socotitii a ft bine, de &Sue on in and sit se
facci sinode de episcopi in fiesce care eparchie, °data adecei dupei a
treia septeimand a serbdtorii Paschai, ca in a patra gpteimand a
cincidecimei set se inchie sinodulil insciin(dndil pe eparchiqi (episcopil
sufragani) cell ce e in mitropolie. trei cell all doile sinorla sit se
facet pre la ldus alu1 Octomvrie, care este a decea 1perbereteu, 2) ca
la Wei-0 sinodele aceste sit vie presbitert1 st diaconii, fi toft cei ce
li-se pare, cd se nedreptdkscii, si dela sinodii sit dobandescei judecatig.
Insd sit nu pdtei 6re earl de sine ale face (sinodele) feirei de aceia,
ceirora incredin(atil mitropoliile." Va sit gica fail de mi-
tropolitula.

') Toth acolo pag. 135.

2) Numirea siromacedonian'6, aluT Octobre.
3) zItec rag izxbiataarezcig xeciag, ;cal rag rwV apTtafivov-
pivwv dia),-60Eta, scaa.(og ExE1V Eao,Ee avv6ovg zatr gzaaniv inae-
xiav TO-IV -;-rtax.67rwv riveal9 cet (Szvreeov voi) trovg, dinak tie)) perd
TIM TeITIM EPopc 6.c Jig toerii; rob zoicrxa, (;;a1-E Tq rerceer?i
Ei3oopceat Tirg zurezoCris i.;Ttre2.6tat9wt Tip) oivo`dov, wropvtpvticr-
xovreg robg -7roczicUra; TO sv Ti) tairewroXec, Tip) as 6zyteeav
aiwoaov rtviatkat 1#(1otc, Oxrioflei.azg, i)rtc Fart tYezc'eni vaaete6-
raiov, Wars 4 ahaig rain-atg oivo6otg zeostivat aeusflvrEeovg
 61

Precum e destuld de evidentil, canonuld acesta, la care se

provoca Saguna, nu vorbesce chiard de loci] de sinode de repre-
sentanft din partea preoNsa fi mirenesca" ci de sinddele, fn earl
se aduna mitropolituld cu episcopil provinciel sail eparchiei sale,
cad In timpurile vechi provincia mitropolitana se numiea epar-
chie singurele sinode, pe call le cundsce Pravila si tag legisla-
tiunea bisericei resaritului.
Sinodele diecesane de representanri din partea preotesa fi
mireneseti" s'ail Introdusd in apusd, si numai acolo furs regulate
prin moue. Legislatiunea bisericesca resdritena nu scie absolutd
'timid"' de ele. De abia tarciiit a intratii faima despre ele $i In
resaritil, Candi] apol pote um' sad altii, fuse de sigurd tare rani,
at Inceput(' a imita pe .apuseni, !Ilse in mesura asa putina, cat('
nici nu s'a ivitii necesitatea regularii lord prin canone. Pidalionuld,
care le numesce sabore sciteso1 §i seibore de Sara, era grecesce
cciivoaog zwetz,), de abia le amintesce cu numele In prolegomena
sinddelor ii apusane tinute de S, Cipriani], 1) fare a pute
aduce nici baremd unit singurd canond orientalti, care sit se ocupe
cu ele. Era canonistuld orientalti Mateid Blastare spune apriatii,
ca sinode adeverate suntd numal cele din archierel. 2)
Se vede destuld de lamuitii, ca Saguna abusandd astfeld cu
candnele $i cu sinoduld diecesand, era in credinta, Ca inaintea Ro-
manilord p6te abusa on cat(' In directiunea acesta, cad anneal*
nu -1(' va demasca.
*
* *
Dr. Gregorig Silasi si memorandulti Sherlund din 1882 despre
saboruld mare. Dula' opsoruld Mitropolitulul Vancea Dialog(' despre
constitutiunea bisericei si despre sinode" celd mai bung tractatti de-
spre sinode, ce-lii avem(' In literatura nostril: bisericesca, este und
studnit asupra lord de Dr. Gregoriii Silasi si aparutil In Sionuld
RomAnii" dela 1865 Nr. 1-4. Amintima lucruld acesta numal
pentru aceea, caci autorului, desi este canonistd destuld de build, si desi

xar btax6voug ;cal Tavreg roiig ip5tzio-19-at vo!4ovra4, rat acrvci TIN
aiio5ov iztzeicrEw4 ruyxd,vetvv. Mr) i,;Eivat 6e viva,: ;ma'
ic'evrotig a6v66ovg zotei619-at livev rwv meztarevittbwm Trig !vireo-
It64tc.
Card. Pitra op. cit. tom. I. pag. 463.
t) Pidalion pag. 150 dupe Dositeiti aDodecabibliong 1015.
2) Pidalion pag. 32.
 62

Fii-a (lath tag silinta, sit aduca tote, ce se pote aduce In favorula
sinodelora, totusi nu i-a success a afla niel baremti unit singura
canonh resaritenii, cu care s'ar puts dovedi canonicitatea s a b °-
ruin I in In intelesulii legislatiunii bisericel resaritului.
Era falmosula memoranda dela Gherla din 1882, unula din
productele cele mai superficiale si mai cutezate in tote literatura
nostra bisericesea, deli paradeza forte inulta cu institutiunile bise-
ricel resaritului, earl' ar fi tine scie (Ara de liberate ", gi car!
aplicate ar fi in stare sa, produca minuni, a patit'o ca si Dr. Gre-
goria &Iasi in Siontild Romano ", cad nici eta n'a fosta in stare
sa aduca nici mid singura canonii orientala, cu care sa dovedesca
canonicitatea st Indreptatirea until sinodd aleatuita dupa norma
saborului mar e. Ba inemorandula acesta face imputari tutu-
rora barbatilot ii nostri, cari au studiata pe la universitati catolice,
ca nu cunosea institutiunile liberali" si dreptula bisericel resa-
ritului. Acum ce atinge imputarea, ca barbatil nostri, cari au stu-
diata la universitati catolice, nu cunosca dreptula si institutiunile
oriental!, Insemnima nutnal atata, ci cea de Intaiii sinopsa a ca-
nonelora din Pravila pentrn Romani o a facuta unit atare barbata
crescutti la universitate catolica, anume episcopula Oradel marl
Iosifil Pap Sziligyi, Ora a china ergsi tint atare barbatd, anume
Dr. bona Rata. 2)
Ba cela dintaia In opulfi sea a spusa apriath, ca sinodele
diecesane nu sunta o institutiune resaritena (NIA Pravda, ci sunta
o institutiune eurata apusana, ceea ce ar fi pututa afla forte usord
tots eel ce au retacitii asa multa la noi in ideile, ce le-aii avutil si
le as despre sinOde.
Dada compunOtoriuth memorandului ar fi cetita aceste dou6
sinopse a Pravda, atunci n'ar fi vorbita despre instituthiniIe- si
dreptula orientalti ca despre o terra omnino incognita, §i n'ar fi
sustinuta despre institutiunile si dreptuld orientala nisce lucrurl
asa bizare, cari nu pot(' sa nu eseite zimbeta In unit cunoscetoriti
de lucru.

Sinoduld electoral(' dela 1850 despre saborulti mare. Si

vedema Inse si unele parer! despre saborula mare ivite prin sin&
dele nostre!
') »Euchindion juris Ecclesiae orientalis eatholicaec Orade 1862 pag.
70-112.
2) 1Institutiunile dreptulu! bisericescile Blapi 1877 pag. 56 -159.
 63

Aci amintima mat intaia sinodula electorala dela 18/30 Sep-

tembre 1850. In punctula 6 alit petititmil sinodului acestuia catra
Malestatea Sa cetimil urmatorele :
Biserica Romciniloril gr. cat. anteSuratii c anon el o r u sal e
din b i s erica r e s dr itu l u i sit aibei putere legiuita qi nerestrinsd
all tine sinodu dupes vechea sa dating in tote anulii
compusti qi sistemisatii din barb* ale$ ecclesiastici ysi civili zelo$
pentru organisarea sa interne qi morales . . . ." 1)
Dad sinodula acesta §1-ar fi esprimata nutnal simpla dorinta de a
tine pe venitoria in fiecare anti saborula mare in forma de sitiode
micste", in contra istoriel n'ar fi gre§ita nimica. Candy inse si-
nodulti sustine, ca tinerea atarora Anode se baseza pre canonele
bisericei resaritului, atunci spune anti neadevera mare.
Cad canonele bisericei resaritului din Pravila nicair 1, dar ab-
solutti nicairi nu prescriti nisi tinerea s Aborului mare in
forma dinainte sail de dupa unire, nici sinOcle micste".
Tare ar fi fosta de doritti, ca sinodula acesta electorala in
o petitiune adresati MaIestatti Sale, carea avea A, fie unit actil,
istorica, vorbinda de canonele bisericei resaritului, caii prescria
tinerea saborului mare sub forma de sinoda micsta", sill fie
propusa a cita din cuvintii in cuvinta acele canone ale bisericei
resaritului. Atunci vrenda nevrenda ar fi trebuita sa frunclaresca
intrega Pravila inainte de a compune petitiunea. Frundarindu-o
ar fi aflatti, ca una atare canons resaritena nicairi nu esiste.
* *
Sinoduld electorald dela 1868 despre saboruld mare. Tail in
gre§ala acesta a (*luta §i sinodula electorala dela 1868 in a§a numitele
conditiuni de alegere". in conditiunea futaia vorbesce sinodulti de
autonotnia constittitionald-sinodald a bisericei nostre g. c. romcinesci
intru Inklesuld canonelord emanate dela cele 8 concilii ecumenice . . .
dupes analogia praxei nostre bisericescl observate din seculii mai in-
abate de a se fi alteratd aceea prin mdestriile absolutismului. 2)
Pracsa observatd din seculii mainailde de a se fi alteratii aceea
prin maestriile absolutismului" nu !Ate fi decata pracsa s a b o r alai
mare. Pracsa sib or ului mare fuse nu o ar fi aflata sinodula
electorala dela 1868 nicairi in canonele celorti 8 concilii ecume-
nice din resarita. Este deci forte durerosii, ca §i sinodula electo-
Acte sinodall de I. M. Moldovantr torn. I. pag. 83.
2) Acte sinodall de I. M. Moldovanii torn. I. pag. 34.
 64

raid dela 1868, Inainte de ce s'a apucatd a compune and acts isto-
rid, cum snail cele 10 conditini", nu a cautatil mai Intaid tote
canonele celord 8 concilil ecumenice In Pravild sad aire. De ar
fi fdeut'o acesta, s'ar fi convinsfi, ca atari canOne In realitate nu
esistil nicairl Yn cele 8 concilil ecumenice, si atunci note ca si si-
noduld ar fi fostii mai modest(' In punerea conditiunilord.
Cam asemene.t vorbesce sinoduld dela 1868 si In conditiunea
a 8-a, unde astfelt se esprnd:
Archierea bisericel nostre indetorari fiindu prin canonele bise-
ricesd a One sinodzi in fiecare anti, archipeistorilorti nostri se aduce
aminte prin vocea acestui sittodzi acesta strinsii obligainenti2 alu lorg ."
In conditiunea acesta sinoduld vorbesce numal de canonele
bisericesci", cart indatoreza pe Archierel a tine sinodn In fiecare
and. Nu spune Inse, ca ce sinodd, provincial(' sad diecesand, nisi
ctunca ore canonele biseiicei resaritului sad (lord canonele bise-
rice! apusului Indatorezg pe archierel la tinerea smodelord In fie-
care awl. De ad 1ntelesil Inse, ca prin canonele bisericel resa-
rituluj until indatorati a tine In fiecare and sinodd checesand dupe
norma s a b or ului mar e, $i tare credeind ca acesta an intelestl,
fiindd ca singurit acestd Intelesil se unesce cu tot(' spirituld sino-
dulul, atunci forte s'ail Inselatii, cad canonele resdritulul, pe cum
amd repetitil de multe orl, asa ceva nu prescrid niedirY.
Altcum totd spirituld conchtinnilord puse de acestd sinoda
noulul mitropolitii este asa de departe de canonele Pravilel, pe care
fusul sinoduld se gera, ca voesce sa o apere, cats dad. ar fi
vorba de aceea, ca meinbrii sinodulul sit fie jdecati dupe Pravilk
atunci i-ar astepta o judecata, f6rte aspras. Pe lunge aceea condi-
tiunile si motivarea lord cuprindii atatea fietiuni istorice ei juridice,
confundit asa tare principlile Pravilel cu cele calvinesel, iustitutiu-
nile orientale cu cele apusane, cat(' In interesuld bunel reputatiuni
a sciintel romane ar fi fostd de doritti, sa rem'Anit ingropate pentru
totdeuna. 9
Unit autord de pre timpurile acele despre puterea conditi-
unilord acestora se esprima In chipulti urmatorid: Chiarti asa
pu(init- se pote nimici puterea conditittnilorti prin ore cart citate de
prin Corpus juris, Decretale on Extravagante, fi tine s'ar folosi de

1) Ve41 mai pe largii despre sinoduld acesta 9i despre conditiunile puse

mitropolitului in »Cestiunl din dreptulti gi istoria bisericel romanesd unitee.
Bla911 1893. Partea I. pag. 176 §i uu.
 65

atari citate, ar demustra on nesuinrd de a surpa asedlimintele bise-

ricei nostre, on in casuld celd mai veniald o completd nesciin(d de
dreptuld bisericei nostre, earele nu are a face nimicd cu corpus furls
si surorile lei; ar demustra mai incolo o necundscere a cuvenincei qi
moralei, dupd cum se judecd ele la noi." (Acte sinodali de I. M.
Moldovanii t. I. pag. 193.)
Acum not spunemd cu Iota sinceritatea inimei, ca n'amfi en-
teza a imputa nesciinta moralei unui omfi, care In o cause sad
alta din biserica nostra s'ar provoca la vre o lege din corpus juris
pi surorile lui". Cad de o parte ail faeutti lucruld acesta si bar-
bati tare jalusi de pastrarea institutiunilorfi i disciplinei biserieei
nostre, de alta parte In corpus juris si surorile lui suntii destule
legi, earl se cuprindfi pi In Pravila. L t aceste mai adaugemfi, ea
In manipularea legilorfi. In gubernare, pi In administratiunea drep-
dila multi de multe on este fortatil a se provoca la legi straine,
nu ca la norme obligatore, ci ca la o analogie a dreptului, care
'ite sa arunce nu putina lumina Ir. limpedirea unord cestiuni de
dreptit si In judecarea corecti pi logics a unui cast! concrete. De
unde chiaril pi luteranii pi ealvinii adese oti se provoca la corpus
junk. Era In biserica resaritului este unil principtfi vechid, ca
unde nu ajunge dreptulfi resaritenfi acolo sa se observe dreptuld,
ce -lu folosesce Roma." 1) La earl mai adaugetnii numai atata, ea
de pilda sinoduld dela Cartagena este unit sinodd apusantl, si ca
atare apattinetorifi la corpus juris t surorile lui" i totusi e eu-
prinst1 si In Pravila si Pidaliontl.
Cu mai multii dreptu ame puto dice, ea morala gi bunacu-
vtinti aduce cu sine, ea dace condititinea a 8-a vorbesce de ca-
nonele bisericesel, call impunfi archtereiloril a tine sinocIll diece-
sand in fiecare anti, atunci smoduld sa fie spusfi, earl suntd cane-
nele acelea? Ce mare ar fi fostil iusa, uimirea sinodulul, candil
cauta.ndfi prtn Pravila dupa acele canone, nu le-ar fi aflattl nicairi,
pre candil dimpotriva Intoreendu privirea spt e corpus juris si su-
rorile Ihi, prin aceste ar fi afiatii multe canone, earl prescriti ti-
Berea sinodulul diecesanii.

t) Baailicalie Cartea XI. tit. L e. 11.

5
 IV.
S ,borulu mare din punctii de vedere canonict.
Correctura istorica ysi juridicd a saborului mare. Laicii in s a b o r u l
mar e. Scopula principilorti calvinesci cu introducerea saborului
mare. Desvoltarea saborului mare romoinescii fi a sinodului generalii
calvinescii dela s. Unire in cote.
Correctura istorica a saborului mare. Ca cestiune de mo-
ment" in traeratuld ce ne oeupa, femane intrebarea, ea ore din
punctuld de vedere sill sfintei nostre bisericl este s a b or uld mare
absolute de condamnatii sub or! ce forma s'ar ivi eld ?
La intrebarea acesta fespundemil ea nu, de-oreee biserica
catolica nu numai ea nu a conda.mnatii si nu eondamna sinodele,
ci puternd dice, ca mai multe sinode furs tinute in biserica cato-
heft, deeatti in biserica desbinata a resa'ritului.
Acesta a fostd causa, de si dupa s. unire sabor nit' mare
a esistatd in biserica misted si mai departe, pane ce sehimbandu-se
imprejurarile, lipsa lui nu mai era asa intetitore. i din partea
autoritatii celei mai inalte a bisericel eatolice nu s'a pusu nici o
pedeca tinerii saborului mare. Era in canonele saborului mare
dela 1700, in car! se vede deja influinta apusana eatoliel, chiard
in eanonuld intaid saboruld mare este primitil ca and ce ca-
nobied in organismuld bisericel. insu-si teologuld jesuita a ti-
i
until la 1728 sabord mare cu demi(' romaiii.
Saboruld mare ins& are lipsa de done correcturl, una
istorica si alta juridied.
Ce atinge pe cea istorica, braid si mai Maid trebue sa ab-
dicemii °data pentru totdeauna de idea cu totuld gresita, ca s a-
bor u l d mare ald bisericel romanesci din Ardeld este o insti-
tutiune a bisericel resaritului, dupa ce pe cum amii vddutil, drep-
tuld bisericei resaritului absolutd nu cum:ism o tare institutiune.
Ba vorbineld adeveruld curate, saborul u mare alb bise-
ricel romanesel din Ardeld nu numai ca fu introdusa sub presiunea
 -87
calving, ci si ealvinii 110 idea lui o ad luatd din biserica apu-
sului. Synod us g en eral is ald calvinilord introdusii sub forma
de sal) oruld mare in biserica romAnesca din Ardeld nu este
altceva decatd sy no dus dioecesana din biserica apusului, ne-
cunoscutii In legislatiunea bisericei resaritului din Pravila nicl dupii
nume, si schimbatil in multe privinte dupa principiile calvinescl.
Pre cum in synodus dioecesana din biserica apusului se
aduna episcopuld en cleruld diecesel sale spre a se consfAtui
cu privire la lucrurile bisericesci, asa in synodus generalis
din biserica calving din Ardeld se aduna superintendentele en
preotimea sa spre a d el ib er a Cu privire la lucruri de ale bi-
sericei.
Nu este altcum de toed de miratii, di calvinii, car! asa de
tare ad uritd biserica catolica, ad primitd totusi institutiunea acesta
catolica a sinodului diecesand in organismuld bisericei lord. Cad
calvinil la inceputii nu se putead orienta de loch in cestiunea or-
ganisarii bisericesci in conformitate si armonie en principiile lord
de credinti, $i asa ad fostd fortati de imprejurdri sa pastreze mat
multe institutiuni catolice, si intre acelea si sinoaulg diecesang sub
forma de synodus generali s: Analogd ad purcesd calvinil §i
prin alte t'eri, analogd ad pureesd $i Sasii luterani din Ardeld,
analogd protestantii de pretotindenea, 1) $i mat multii ea tot! An-
glicami, 2) La organisatiunea de astaiii din Ardeld ad ajunsh
calvinii numai in secululd nostru, si inch chiard si astaill dupa ce
ad seuturatd de pre el atAtea institutiuni catolice, totusi le-ad mai
rhmasii inch destule.
*
* *
Correctura iuridica a saboruluf mare. A china correctura, cal-
reia trebuesce a fi supusd saboruld mar e, este din punctd de
vedere juridied.
Correctura acesta s'a inceputii deja indata dupa s. unire. $i
correctura are as se intimple prin acomodarea shborului mare
la principiile de regime bisericesed cuprinse in Pravila.
to privinta acesta tntliti si mii intaid an se [ite suferi atri-
butiunea aceea a sabor ului mare dinainte de s. unire, dupa care

') Cf. Kerkapolyi Kiroly *Protestans egyhaz-alkotinany tekintettel tor-

Papa 1860 pag. 96.
teneti fejlOdesere.
9 Weingarten Die Revolutionskirche EnglanclsK Leipzig 1868.
5*
 88

eld figurezi In diecesa ca foruld, ce are In sine intregi jurisdi-

ctiunea bisericesed preste intregii eleruld, neluindu-se afarft nici
episcopuld, si preste intregd poporultl.
Calvinil suntii consecuentl, (Amid sinodulul generahl din bi-
serica lord 9l aseriii o atare atributitine. Cad dupe credinta lord
in biserica nu este deosebire intre cleru si popord. La eI fiecare
cresting botezatti este totodata si preotd. Va sit qica: la ei este
egalitate deplina intre toti tnetnbrii bisericel. 1) Puterea b:seri-
cesed este In mana tuturord, cad toll' swat preoti. 2) La el iii -
meni nu capeta putere biserieesca mai multa prin vre unit sacra-
mental ore care.
Este lucru firescd, ea la calvini fiincld puterea bisericesca
In mana tuturord, aceea nu se !Ate deprinde decittl prin adunarea
tuturord, fie ca vino top in persona la adunare, fie el se repre-
senti prin alai. Cando data calvinil intrega puterea biserice.ica
ad pus'o in mina sinodulul generald, atunci as fosta consecuenti,
numal nu deplinii. Nu deplind, pentru ca dad. prin boteei in
biserica totI devind preoti, atunci tots au dreptd in smodd, cat!
swat botezati si se tint' de biserica lord, si tin numal predicatoril,
cum era in secululn aid 16 st 17-lea. Mai tardni s'a convinstl si
el despre acesta, st astadi dela sinode nu suntii eschisI niei laid' lord,
cad dupa principille lord si aceea suntii preoti, ca si ceialalti. 9
Le-ad trebuitii insa mai bine de 300 de ani pand au trasil con-
sul* logica din principiulti lord despre preotia universals.
Ore aceste principil le profeseza, 1i Pravila? Wei aceste
le-ard profesa, atunci ar puts -o folosi si calvinil fare lecal de scru-
pull Ca ceriuld de pamintal fuse atatal sunta de departs prin.
cipiile Pravilei de principtile calvinilortl.
Pravda deosebesce sacramentuld botezulul de sacramentalist
hirotoniei. Prin botezd se face omuld membru alit bisericel, nu
castiga Insa in genere vorbinchl aid o putere publied in biserica.
Acesta se castiga prin taina hirotoniel. De unde potestatea pu-
1) Vedl catechismulti calvinesch impish clerulul ¢i poporulul romanesch
din Ardelh de priucipele Georgia Rakotzy, edatii de G. Barith Sibiu 1879
in tractatuld despre sacramente pag. 41, care nu sue aimicil de sacramentula
hirotoniel.
2) Dosa Elek »Az erdelyhoni evaogelico-reformatusok egyhazi jogtanac
Peat 1863 pag. 12 despre potestatea bisericesch.
8) Dr. Kolozsvari Sandor 8Ar erdelyi ev. ref. egyhazkerdiet egyhdz-jogac
CM. lit 1877 pag. 167. nu.
 69

blied bisericesed dupd, Pravila nu este In mdnile totalitatil credin-

ciosilord, ei In mlnile acelora, earl capabilitatea de a o deprinde
au primit'o dela Dumnecled prin canaluld sfIntd aid sacramentului
hirotoniei.
In saeramentuld hirotoniel Inse nu se dd pntere egala la toti
eel ce -hi primescd, era deplind pntere se da, numai vlorit ce pri-
mesefi orduld sacru alu episcopatulul.
Suntil forte multe canonele din Pravild si din alti codici at
bisericel resaritului, call edied chiarti si la intelesd, ca deplina ca-
pkbilitate de a deprinde potestate bisericesed. ad In biseried numai
episeopii. ') De uncle ar fi o resturnare a tuturord principiilord
din Pravda, data plenitudinea potestatii bkericescI s'ar pune In
nid,na unui sinodd alcatuitd dupd norma saboruluI mare din bi-
serica romanesca din Ardeld. Asta ar insenina o ealvinire deplina
a biserieei nostre.
Candd insa Pravila statoresce principiuld supremd de regima
bisericesed, ea In episeopatii este plenitudinea potestatiI bisericescl,
atunci nu edice totodata si aceea, ca episcopuld sa guberneze bi-
Berka sa lard, de coneursuld sad lard de ajutoriuld clerului ysi all
poporului. !mall Pravila de pilda dispune, ca episcopuld sa nu
administreze juscitia bisei icesed,singurd, ei cu coneursuld clerului. 2)
Cu tote aceste Inse dreptuld bisericesed din Pravda nu s'a
plitutd desvolta pand la graduld acela, Cad sä determineze si pre-
ciseze prin legI esprese moduld ajutoriului clerului 1i aid popo-
rdlui la regimuld biserieescd ald episcopului. Pravila nu a dus'o
nici bai din pand acolo, chat sa demande si reguleze tinerea sin&
delord diecesane preotesci sad onicste". De aci vine, de Pravila
si dreptuld orientald nici nu cunosed de loci sinodele diecesane.
Alteum s'ad desvoltatti lucrurile In apusd. Dreptulit apusand
nu s'a multamitu nutnai $1 en statorirea prineipiului, ca episcopulii
') Amintimii numai ca maI classice din Pravill Can. 39 gi 40 alit Apo-
In originalil laolalta cu interpretarile lu! Zonara, Balsamon §i Ari-
stoliloril.
vedI: Beveregiu in >Synodicou sive Pandectae Canonum ab Ecclesia grays.
receptorume Oxon 1672 pag. 26 qi 27.
Apol Constitutiunile Apostoliloril Cartea a II-a c. 26 in originalii la
Card. Pitra op. cit. tom. I pag. 172 §i Cartea a II-a c. 30 originahl la Pitra
op. cit. tom. I. pag. 176.
2) Pravila la eapetulii 01'01 intaie enumiSra, oficialil ma! 1naltI a! gu-
vernulul episcopescil gi despre eel 6 de inta.a dice : aceltia qedil la sfinta ju-
decati cu arehiereulle
 70

guverneze biserica sa cu ajutoriuld clerului si ald poporului.

CI dreptulti apusand a determinatii ai moduld, cum are sit se In-
timple ajutoriuld acesta, adect 'titre altele ai prin sinodele diecesane
preotescl si micste". Era In decursuld timpului sinodele acesta
diecesane le-a regulatii prin o legislatiune bisericesca, ce a Imbrii-
tiaatit intrega fiinta lord. 1)
Ce avernd dart not de facutt ?
In forma, in carea a esistata saborulti mare In biserica nostri
inainte de sfinta unire, nu-ld mai putemd, nu ne este lertatti a-ld
reactiva, cad forma aceea nu numal ca e calving ai isvorita din
principiile calvine, ci este diametrala °push' principiilord Pravilei.
Una din done. Sad liii reactivaind in forma aceea, i atunci Pra-
vila o putema lapeda, f}i trebue sa o lap6darrid din viata nostra
bisericesca. Sat tinemd Pravda, ai atunci sib or u l u I mare trebue
sa-i (lama forma In consonants cu principiile el.
Pravila fuse nu prescrie nici o forma pentru sinodele diece-
sane, ca ea nisi nu le cunosce.
Ce ne r6mane dart?
Nimicd alta decatt, ca In tinerea sinodelorti diecesane sa ne
acomodamil dupt dreptuld apusand emanate tutu din acele-$i prin -
cipil, earl le profesezt, i Pravila, cad In privinta prineipiilord fun-
damentali de dreptu bisericescd nu este mid o deosebire Intre
Pravila nostril. si Intre Corpus juris canonic?: din biserica apusulul.
Pre calea acesta au mersa deja parintii nostri dela s. unire
!nuke. S a bor ul a mare s'a tinutu si dupt s. unire ca §i In-
ainte de ea. Si teologuld Iesuita de Ihngt episcopuld nostru midi
dada nu s'a scandalisatti In tinerea stbor ul ul m are. Si
pentru ce? Pentru ca teologii iesuip eraa adev6rati teologi cu-
noscetori ai de canonele bisericei restritului ai de ale apusulul.
Si el bine sciead, ca sinodele diecesane snail o institutiune a bi-
sericei catolice din apusd adoptati ai alteratt de calvini, §i apol tote de
calvini In forma el bastardi calving introdust in biserica rominesct, din
Ardeld. El scieati bine, ca sinodele diecesane nu suntil o institutiune de
a bisericei restritului, cum cu destula naIvitate credead i creda
§i astacli Inca !mite unii Jeformatori" de al bisericei nostre atatil
de increcluti, caul orb* de Increderea acesta nu al-ad luta, ai
') Veil Philips Die Dioezesansynodeg ed. II Freiburg 1849 qi Bene-
dictil XIV DDe synodo dioecesanag. Mainz 1842 §i Feszler *Deber Provincial
concilien and Dioezesansynodeng Innsbruck 1849.
 71

null lead ostenela a studia mai Intaid cestiunea si numal dupa

aceea a se apuca de reformarea" bisericel.
Sciindu-le aceste si teologil lesuiti si episeopii nostri ad con-
servatu si mai departe in biserica nostril institutiuneaa sit b o r ului
mare, gi s'ail nevottil a curati de pre elii numai atributiunile cal-
Vine. Se pote vede acesta asemenandt1 saborul u in a r e de
dupli s. unire cu legislatiunea bisericei apusane despre sinodele
di ecesane.
Cell dintaid sit b o r u in are de dupl s. unire, care a ci-
clutil erd§i in forma calving, a fostal sinoduld electorald dela 1868.
Acestii sinodd In partea, care nu se tine de candidarea simple a
celord tref persone pentru scaunuld mitropolitan0 vacantd, a fostil
unit sinoclii curtail calvinesed, Cu audausuld, ca a aretattl si o ne-
cunoscinti genanta si crassa attitil de dreptuld biserieesed °Hen-
tall, eatil si de cell apusand si de cell calvind, si pe langa aceea
si forte putina cunoscinti si interest1 fat/ cu lipsele adeverate ale
bisericei.
Acomodarea acesta a s g bor uluI mare dupa legislatiunea
apusand, nu pote fi de locii considerate de o miitnutare sail la-
tinomanie. CAci abstragendti dela altele, dupa ce Insu-s! s a b o r ti 1 u
mare din biserica nostri este o institutiune apusana, ce a intratd
la noi grin mijlocirea calvinilord, e lucruld cell mai fires* ca In
tinerea lui sá ne acomoclimd dupa legislatiunea apusand,, dupa ce
Pravila este eu totuld lipsita de o atare legislatiune.
* *

Latch' in saboruld mare in trecutil gi in presents el ylitorll,

Se mai nasce Intrebarea, ca ce pusetinne potil aye laid! in s a b o-
r u I ti mare, pentru care acum s'a introdusd numirea de sinodti
diecesanfi?
Din urmele, ce le avemii, nu se pote de locii dovedi, cal
Inainte de s. unire si poporuld credinciostl avutil represen-
tantii sei constitutional! la sal) oruld mar e. S'ad facutd, ce e
dreptil, unele Ineereiiri de a dovedi lueruld acesta. Doveclile aduse
tnse ad fostil asa de fortate si asa de tiefiresel, caul nu ad nici o
valore, cum vomit vede ma! tardtti. 1)

Este destuld spre scopulti acesta a ne reimprospeta In me-

morie, ca saboruld mare alit bisericel nostre romanesel din
') Acestia suntil ma! cu saml Ioana CrisianA op. cit. §i Anonimula in
epistola unul romanil transilvanenti cita0 la pag. 56.
 72

Arden a fostd o simple copie de pe synodus gener al is aid

calvinilord din Ardelti. La synod us gene rails aid calvinilord
!use poporuld nu-si avea representantii sal constitutionali. Erati
uneori candd se tines synodus generalis de facia la dieta
Ore! si nobilil pi patronii, si eleruld se sfAtuia cu ei mai cu smut,
dada era vorba de alegerea superintendentelui. ') Parte positive
Inse la tote afacerile sinodului generald calvind fare deosebire nu
lua poporuld.
Neputendd Inca calvimi pe atuncI trage tote consecintele din
principiuld lord despre preotia universals, deosebiad lucrurl car!
se tineati numai de clerti, ca In biserica catolica, si lueruri, earl
se tineau de toti membrii bisericel. Cele dintaid le pertracta numai
cleruld In synodus g en era li s, La cele de clasa a (lona tre-
buiea sa-si dea fuvoirea si principele, oficialii i nobilil sad patronil.
Se vede acesta din urmatoriuld pasagiii aid Aprobatelord:
Az ecrlesiai d irertiokban es ritusokban pedig reformalniok,
vagy varialniolc az ecclesidknak eleito6 fogva szabados volt, mely ke-
resztenyi szabadsag ez utdn is el nein rekesztetik es t ill atik: ; de ugy
mint mos keresztyen orszagokban, es ez a mienkben is eltenek, es
elnek mosfan is, tudniillik : hogy in m in o r ibus es a in el y ek
csak az egyhdzi r endek et illeti magolc az egyhdzi rendek is
concluddlhatnak, es constitutiokat csinalhatnak ; de azolcat is kozonseges
generalis gyillesekben. Az h a lg at okk al es kills/ r end ek k el
koz vagy azokra is nezendb dolgokban pedig, nein kii-
liimben ha azokkal is kozertelembol ugy mint ki-ki maguk religiojdn
levo p5'inagistratusoknak es Patronusoknak egyenl5 tetszesekbal." 2)

Principele, oficialii si nobilil sad patronil NI dad Invoirea In lu-

crurile bisericesci, In cart se poftiea si consensuld lord, In done
moduri, si adeed, sad cu ocasiunea sinodului generald, dupe ce se
pertractad lucrurile tinetore numai de clerd, sad principele II con-
voca pre toti la adunare laolalta cii cleruld. 0 atare adunare fu
tinutii, in Alba-Iulia la 1671 sub principele Apafy. 3) Adunarile
aceste lnsa nu se numiead synodus generalis.

1) Salamon Joseph. *De statu ecclesiae ev. ref. in Transsilvania com-

mentatioe pag. 58.
2) Approbatae Constitutiones. P. I. Art. III. Tit. I.
8) Copia literelori convocitOre o avernti in mini din archivulh Telekianti
din Murequ-Oprheiti.
 73

Lucru fires* ea analogd a trebuitli sa stea lucruld si en

s Abo ruld mare alit bisericei romaneed din Ardeld Inainte de
s. unire.
Va ea dice nici In biserica roma,nescd din Ardeld fa s a b o-
ruld mare poporuld nu era representatd In mode constitutionald.
¢i nicl nu putea lua parte la tote afacerile bisericesci ale s a b o-
r u I ul mare MIA deosebire.
Era ce atinge Intrebarea, ca lua mortal parte si la desba-
terile i decisiunile dogmatise, observamii, ci asa ceva necum sa
se fie intimplatti In saboruld mare din biserica romanesed, dare
nici In synod us gen eralis din cea calvinesca pe timpurile acele;
ba on ce Innoire In dogme era oprita chiard si sinoduld generald
aid calvinilord, cu tote ca consta din preoci. 1)
De aci fuse nu urmecii, ea astadI In sibor aid mare sa
nu pots fi representatii i poporuld. Numai sate lucruld acesta
are lipsg de o chiarificare ore care.
Si anume Intaid o adunare bisericesci compusa din preoti gi
din mireni numal In Intelesd forte largil se 'Kite numi sin o d a,
incatil cuvIntuld grecescd o-iwoOog Insemneza adunare, cad in sense
canonicd sinodil se numeseil numai adundrile ierarehici,
A (lona trebue sa premitemd, ca Pravila nu dd apriatd popo-
mild nici and dreptd chiard nici cu privire la administrarea averii
bisericesci, cad dupd Pravda administratoriuld aeeleia este epi-
scopuld, care dupa unele canine din ea nisi nu este datord a da
same: decatd lei Dumnecleil despre moduld, cum o a administtatd. 2)
Permite !nee lucruld acesta spirituld dreptu aid sfintei nostre
biserici unite.

') Ve41 Approbatae constitutiones P. I. Art. si Tit. citatil maT susii, in care
se spune, a 10 synodus gen er a l i s numal in minoribus putea face innoirT,
Sub minoribus" se intelega gi lucrurile acele, earl nu constituieau dogma in
biserica calvini, ci era liberty unulii flecare sa alba parerea, carea IT convenia.
Aceste puteafi fi desbatute in sy no du s ge nerali s. Dogmele sin articlil
fundamentalT de credinti, cum IT immesce can. 11 din collectiunea lul Gelei
Katona, nu era permisil a se desbate in synodus gene r alis. Si in acesta
an imitate calvinil biserica catolica, carea Inca deosebesce lucrurl de fide, earl
toct trebue sa le tina In o forma, qi lucrurT, earl an mita de fide, cu privire
la call orT sine 41 pote ave parerea sa, cum e d. e. cestiunea ministrulul
casitoriel.
2) Can. 38 alit Apostoblorii. In originald cu interpretarile lul Zonara,
Balsamon gi Aristenil la Beveregid op. cit. tom. I pag. 26.
 74

A treia trebue sd, premitemti, ca suntd lucruri bisericesci, la

resolvarea 'carom in sinOde potd sa lea parte $i laicii, 1i suntil
lucruri, cari suntd reservate singurd Terarebiei. Nu o qicemd acesta
inteatka pre temeiuld Pravilel, cad Pravila poporului !Med nu-I dd
apriatii nisi und dreptil cu privire la guvernarea bisericesed. Ea
este In privinta acesta multi mai eschisivd, deeltd dreptuld apusand.
Ci o (Puma mai multu pe temeitild ecuitatel si dreptatei, care pof-
tesce, Ca si poporuld credinciosu sa pea lua parte la guvernuld
bisericesed in lucrurile acele, earl nu se tine strInsti de lerarchift.
§i dreptuld apusand atatu in teorie rata si in pracsa o si per-
mite acesta. ')
In cestiunile dogmatise si resolvirea acelora nu permitd ca-
nonele poporului hied nisi o putere decisivit. Potd se concurgi
$i laid la resolvirea cestiunilord dogmatise cu cunoscintele lord,
probbdii, limpeqindd i delaturandd Indoeli. Putere decisive inse
nu pot(' sg, alba.
Tot(' asemenea nu permitd canonele laicilora nici und dreptd
de guvernd bisericescd in lucrurile curate spirituale, cum suntii
lucrurile liturgice, disciplina, justitia bisericesel.
Permit(' Inse canonele bisericesel participarea elementului
laled la lucrurile esterne bisericesci, cum sunt'n administrarea
averii bisericesci, administrarea fondurilord si fundatiunilorti, causa
scolastice si causa culturald $i filantropia.
Indulginta bisericei apusane in privinta acesta a mersd asa
departe, cat(' a permisd, ca In congresele, la earl participa $i po-
poruld credinciosd, eld sa fie si In maioritate fat5, cu clerula. 9
Din punetti de vedere principiald niel nu sand, ce s'ar puts
aduce impotriva participdrii si a poporului la administratiunea
fondurilorn, fundatiunilord $i averilord hisericesel , la afacerile
scolastice $i la cele culturale si filantropice. Cindd tote afa-
I) Cf. Anstitutiunile dreptuluT bisericescil« de Dr. I. Rats. Blasit 1877
pag. 279.
2) Cf. Hefele *Conciliengeschichtee ed. I. torn. I. pag. 14-24.
8) Consiliula de directiune ala statulul catolica din Ardela in presente
sta din 8 preog si 16 laid.
4) Candu la anulft 1865 canonicula Ioanit F. Negrutil din Blasii fu acu-
satft la Nunciatura din Viena, ca partinesce idea sinadelora calvine, ela raspunse,
c partinesce numaT idea sinodelorii mestecate, si numaT incatft acele se ocupa
en averile bisericesci si cu scolele. Nunciatura iT respunse, c prin aceea nu
a contrasil nicl o macula asupra sa. Vecll »Biografia canonicului I. F. Negrutile
Gherla 1889 pag. 35 si 36. Toth asemene se intimpla la 1865, candy G. Baritia
 75

cerile aceste s'ar indeplini sub controla poporului, increderea in

biserici nu pote declitti sa cresea, si alipirea de biserica sa lie
mai intima. Mara de aceea nimicti e mai juste, dectild ca dup.
ce poporuld contribue din Alti sea la fonduri, fundatiuni, averi bi-
sericesci si la sustinerea scolelord si a institutelorti filantropice, di
pots si eld lua parte la administrarea lord.
Candti statorimil Inse principiuld acesta, atunci nu trebue sa
perdemd din vedere urmatorele lucruri.
bald, ca in clerd si in poporti sa domnesca und spiritil
correctd bisericescd, kii tots participarea lul sa fie condusa de
acesta spiritti. Altcum participarea pote sa fie primejdiosa, ba
chiard distrugatore pentru biserica. Cad legatura intre partea
esterna sad materials a bisericei si intre cea spirituald si dogma-
tici este asa de string, (lit Intrandti in cea dintaid und spiritii
straind de biserica, usord se transplants si In cea de a &Sac Asa
ceva apol nu pote sä nu altereze si denatureze intrega biserica. 1)
A (lona, aparatuld administratiunil partil materiale sad esterne
bisericesci cu concursuld poporului trebue si fie intru tote acomo-
datii Imprejurarilord si lipselord noitre. Si nu fie nici prea com-
plicati nisi prea costisitoriii. Principiuld conduceloriii nu are sa
fie ceea ce e atrageloriti teoretice, ci ceea ce e folositorid practice.
De unde n'ar fi nimicil mai gresitii, decatil a decopia si pentru
biserica nostril fira nici o critic-a si acomodare aparate admini-
strative dela altil.
A treia, In construirea aparatului administrativii a partii
esterne sail materiali a bisericei cu coneursulii poporului trebuesce
trasi cu cea mai mare precisiune linia demarcatore intre partea
dogmaticii si spirituals f}i Intre cea esterna sad materials, ea nu
cumva intrandil una In sfera celeialalte sa se jignesca drepturile,
ce competti dupa Pravila eschisivii ierarchiei.
Tinendu-le aceste trei inaintea ochilord participarea poporului
la pertractarea, resolvirea si administrarea luerurilord permise de .

Dem. Moga, Alesandru Boha0elii, Gavrill ManS §i Vasiliu Buteanil duseril

unii memorandii la nuntiulti din Viena Falcinelli in causa participiril laicilorfi
la Waffle esterne bisericesci. Nuntiillil le respunse: jus habetis! Ve41 tnemo-
randulii in A Sionulfi roman& 1866 Nr. 12 pag. 137.
') Ca ce speranti 1§1 punii inimiciI biserica in o atare participare, dad.
lalcil an vorii li conduriT de unit spiritil corectu bisericescil, se pOte ved6 In
opulA 2Die Kirchenautonomie in Ungarn« Schwicker Pesta 1870.
 - 76 -
canone in sabor ti 1 ii mare sub forma de sinodia micsta", pote
si fie salutarie pentru biserica. Dimpotriva, ignorandu-le, pote si
fie daunaciosa si In urma chiarti mormintula bisericei.
* *

Scapula principilora calvinesci cu introducerea saborului

mare in biserica romanesca din Ardela. inainte de ce amii gata
tractatula acesta, credema a fi de lipsa sä chiarificamil Qi intrebarea,
ea ce scopt au pututti urmari calvinii cu Introducerea sinodului
creneralil In biserica romanesca din Ardela. sub forma saborului
mar e?
Tinta din urma a principilora calvinesci a fosta calvinirea
bisericei romanesci din Ardela cu on ce pretu.
Poporula romanesca ca si cell calvinesci intelegea putina,
daci nu mai nimica din dogmele, ce deosebesca biserica romanesca
de cea calvinesci. Si totO mai pe urma esenta deosebiril sta
in deosebirea dogmelora. Ar fi fosta deel din partea principilora
calvinesci o utopie, dad' vrenda a calvini pe Romani, ara fi inceputii
cu instruarea poporulul romanesca in dogmele calvine.
Esista !rise o tale mai usora spre a ajunge la scopa. Si
acesta consta In calvinirea formelora dinafara ale bisericei roma-
.nesci. Sub forma dinafara Inse Intelegemii intaiu si mai Ian'',
institutiunile bisericesci. Data principilorii calvinesci le-ar fi sue-
cesa pe incetula a produce o identitate deplina Intre institutiunile
bisericei romanesci si a celei calvinesci din Ardelii, atunci pe drep-
ula art fi pututti slice, ca $i -au ajunsa scopula de a calvini bise-
rica romanesca. Si precum voma vede In decursulu studiului de
fats, calvinii nici nu au fostd departe de scopulu acesta. Cad
poporula si preotimea romanesca din dogme nu intelegea atunci
mai nimica. Ritula putea remano kfi mai departe si potea fi cassatt
pe incettila. Ce atinge !rise institutiunile bisericesci, dedandu-se
clerulu st poporula a vede tote merea identitatea iota In amen-
done bisericele, era numal o cestiune de timpa, ca poporula ro-
manescti sa creda, ca i elii este In adeve'ra calvini.
Introducerea sinodului generala calvinescii sub forma s a b o-
r u I ul mare in biserica romanesca din Ardela a fosta Bard mai
intaiu una plant) politica bine chtbzuita din partea principilora
calvinesci cu scopulii de a calvini pe nesimtite biserica romanesca
din Arai"
 -77
Nu putemil rasa mai departe neamintita nisi imprejurarea
aceea, ca s a b o r u l it mare era intru tote atarnatoriti dela cal-
yin!. Deeisiunile lui se supuneaft tote fare deoiebire suprarevi-
siunil sin o dill ul genera l u si superintendentelui ealvinesed. ')
Aceatia apoi infiltraii pe ineetuld spiritulti calvinesed in tote deci-
siunile smodului, earl apoi In forma at:6sta ajungeafi la cunoscinta
poporului romanesci. Fiindfi ea Susi poporulti romanesed s'a
purtatti totdeauna cu respectfi fate: cu preotimea sa, primia deci-
siunile sabor u I u i mare ea told atatea decisiuni stmte. Bletuld
poporfi romanesed nu sciea, ea la spatele saborului mar e erati
calving, ai decisiunile lui numal dinafari erad decisiuni de ale
preotimii romanesci, in fondfi lase eraii cursa calvinilorfi aruneati
en viclenie Inaintea poporului romaneseit.
introducerea sinodului generald calvineseil sub forma
sib or u l u i mare in biserica romanesca din Ardeld de catra cal-
mi a fostil darn mai departe si paliulti, sub care se ascundea
actiunea ealvina Indreptata asupra poporului romanesed cu seopulti
de a-lit calvini.
in urml la s a b o r it la m are de multe on se aduna mul-
time de preoti romanesci. Dupa ce se terming sabor ii 1 ft, mitro-
politulfi romanesci inea cu vre o eativa preoti sad protopopi tre-
buiea sa se presente in sinodulfi g e ner al ti ealvinesefi, ca sa
li-se revada decisiunile, at ca sa Invete procesuld canoniefi. Se in-
telege de sine, ea decisiunile revklute ai invetaturile primite le
impartaaieaft dupa aceea Intregului sabor d mar e. Pe calea
at:6sta WO, multimea de preoti romanesci adunati in s a b or u 1
to primiea instructiune In ale bisericel calvinesci, si instruc-
tiunea primita o puteati verl ai in viata publics ai privata bise-
rieesea.
A avutft deei sabor ul Li mare Introdusd de calvini In bi-
serica romanesca din Ardeld si seopuld de a servi de acóla, In care
nemijlocitti preotimea romanesca, era mijlocitti poporulti romanesca
din Ardelfi sä fie instruitil in doginele si principitle calvinesci.
Mai adaugernfi la aceste, ca prin institutiunea sa b or ului
mare ai a altortt institutiuni calvinesci biserica romanesca din
Ardelfi total mai tare se departa de celealalte biserici a rfisaritului.
Cu chat se departa mai tare de aceste biserici, en atata calvinirea
') Cf. Condicitmea XI qi XIX pine de principil calvini mitropoliVloril
romaaesel is L&cte >li Fragmeatec de T. Cipariti pag. 65 qi 67.
 78

el era mai Rork si prin aceea principil ealvinesci mai aprope de

scopula lora.
Desvoltarea saborului mare dela s. unire ineoce. Precum
amtl luta deja, In biserica romanesca din Ardela Intrega puterea
bisericesca supreme pane la 1700 d. Chr., anula memorabilfi alti
sfintel uniri, era formals In manile s a borului mar e. Prin
acesta biserica romanesca din Arciele cape ase o constitutiune dia-
metrahl opusa Pravilel, carea nu cunosee decatil constitutiune le-
rarchiva episcopale.. Si asa putemii sa qicemil, ea la 1700 d. Chr.
biserica rominesea din Ardela In privinta constitutiunii sale esise
en totula afara din biserica resaritului si din dispositiile Pravilel'.
Dupe s. unire IntImplata la 1700 d. Chr. biserica nostri eu
o attire constitutiune nu mai putea si remana. Biserica Romei
dela tots rosaritenii desbinati, earl se unieati, poftiea numal mann-
risirea celora patru puncte dogmatise de diverginta. Ritula si tottl
asemene si constitutiunea ei disciplina intemeiata In cele 7 sinode
ecumenice dela Ineeputd, In cele 12 sinode topice si In canonele
sfintilora Parintl, Incata aeele prin schimbarea imprejurarilord nu
ajunseril obsolete, le lass eu totula neatinse. 0 faces si o face
acesta si astadi biserica Romel, fiinda ea disciplina si constitutiunea
bisericel resaritului basate pe canonele atnintite este o disciplina
si constitutiune basata pe s. Scripture si formate de sinode si
as. Parinti venerati si de biserica Romei, prin urmare o disciplina
f}iconstitutiune cabala:a, carea In privinta correctitatii sty pe acela-s1
nivele cu disciplina si constitutiunea bisericel apusane.
Nu se putea astepta lame dela biserica Romei, ca In chipulfi
acesta si primesca unirea biserieei romanesei din Ardeltl, carea
sub presiunea principilora calvinesci se abituse In privinta consti-
tutiunii eu totulti dela bisericu resaritului si devenise en totula
ealvina. Cad dela calvinii, earl s'aa unity cu biserica Romei, an
a poftitii numal marturisirea dogmeloril de diverginti, ci gi strifor-
marea depling a eonstitutiunii bisericel lora in conformitate en ere-
dinta bisericel catolice.
A lost(' deel numal o urmare a sfintel uniri, ca biserica
nostra pe Ineetult1 a Inceputa dupti 1700 a-si curati constitutiunea
de elementele calvinesci si a o acomoda Pravilel, ca astfelti unirea
nostril sa fie corrects.
1) Volt atributiunile sib oruluI mare inainte de a. unire mai suet
pag. 20.
 79

Elementulti calvinti mai insemnata insa in biserlea nostra ro -

manesca din Ardela pe timpula sfintei uniri era saborula mar e.
De nnde curatirea dela acesta trebuiea sit se incepa.
Cum avea insa sit,' se intimple euratirea acesta ?
Asa, ea intaiii §i mai intaid saborulU mare trebuiea sit
incete a mai fi purtatoriula supremil ale potestatil
biser ices e i, ceea ce nu se unesce de loon en principiile Pra-
vile!, si sit ineepa a figura mai multi ca o specie de consis to r i ii
tare a m p lu analog eu sinodele dieeesane din apusd, en sfatuld
caruia mitopolitulil sit se ajute in guvernarea bisericesea en atata
mai virtosti, ca unit* consistoriti restrinsa esista de multti in institu-
tiunea jurattlorit seaunului mitropolitand, cum vomit vette mai tardiii.
Pentru aeeea de pilda dupa s. unire nu mai vine nici una easy
inainte, Candi' saborul ti in are ar fi judeeatii si depusa pe mi-
tropolitulii, cad era unn lucru neauditti dupsa dreptulti biserieesefi
din Pravila, ea unit saborti din. preoti sit judeee si depuna pe unit
episeopu situ rnitropolita. Atari eonsistore numite (300.,) au avutti
totdeauna episcopil in resaritd, deli nu in forma greoie a s a b o-
ruini mare. 1) §1 asa redusil finniti sabor uld mare dela ran-
gulu de purtatortulit supremii alit potestatil bisericesel ea in bise-
rica ealvina, la pusetiunea de consistoria tare amplu alit mitropo-
litului, s'a apropiatil in ne'sura mare de prineipitle si disposittile
Pravilei.
De forma consistoriala s'a apropiatu si mai tare pe timpurile
episeopului Clain.Fiindil adeea una lueru de tail gred, ca sit se
adune saboruld mare in fiecare and si Inca In locuri diverse,
sinodulii dela 1732 a deeisu, ca dintre protopopli ma! alesi sit se
alegi 12 barbati, pe eari episeopuld sit -1 theme la consistorin de
cite on va fi vre o lipsa mai IntetitOre, si en sfatuld lora ca alit
representantilorii saborul ui mare sit resolveze eestiunile. 2) Da-
tina ea episeopulii sit aiba unit atare eonsistoriti din protopopi a
esistatii, ce e dreptii, si inainte de episeopulii Clain. Nu avea fuse
datina acesta pe atunei si confirmarea saborul el mare in in-
telesulti, ca eel 12 barbatI protopopi sa-la supltnesei pe eln, candu
va cere lipsa. Prin acesta InlapI s a b or u 1 u to si-a data in-
voirea, ca A, se prefaci in unit consistoria si Inca mai restrinsa

9 Const. Ap. Cartea I. c. 1.

2) Acte sinodall de I. M. Moldovanit t. II. pag. 96.
 .80
eu multd de cum era pang atunci, prin ce s'a contopitd eu insti-
tutiunea juratilord scaunului.
La 1747 s'a deschisd manistirea de calugdti basiliti in Blasil. 1)
Avendri calugaril basilitani §i chemarea de a forma consistoriuld
episcopului, pe ineetuld a Ineetatii @i datina de a conchema ehiarii
$i mai mill s a b o r u l u in a r e, dupe ce in calugarii basiliti epi-
scopuld avea o corona de barbati alesi sprig a se puts shitui in
causele bisericesci. Ba pe Incetuld a ineetatti ehiard datina de
r

a ti couchemati la consistoriii eel 12 barbati, earl firchipuiead s i-

borul ti m are, cdci avendd episcopuld scum doue consistore,
unuld Tanga resedinta din calugdrii basiliti, altuld din eel 12 pro-
topopi imprastiatd prin rota' taro, cestd din urma ca mai putind
practied, a trebuitti sa lesd din use, si incercarea sinodului dela
1792 tinutil sub episcopuld Bobii de a-lfr rcsuscita a remasti de-
pad. 2) Singurd datina aceea a mai remasii, Ca pind, In (Furl de
asticli in archidieeesd proropopii mai de frunte, ea urmatori al ce-
lord 12 barbati suntil si asesori consistoriali.
La anuld 1807 s'a fundatti Capitululd din Blasil constatatorid
din 7 canonici, dupa, ce ei fora de acea numoruld $i valorea calu-
garilord basiliti fu redusa de tad tare. Canonicii furl alesi din
membrii cei mai de frunte ai elerului. De atunci 1nel:ice eanonicii
formail consistortuld eptscopului.. ySr aka saboruld in are dupa
ce ma! LULA i-s'ad luatd atributiunile calvinesci de dreptii tele
mai marcante, dupa ce In locu-i ad pasitisi mai lutani eel 12 bar-
bati ca representanti ai lui, mai tartliii apoi edlugarii basiliti din
Bleed, prin fundarea capitulului, in esenti fu deplind straformatil
in consistorid episcopesed, Card de aci incolo in forma lui dinainte
de s. unire nu mai avea nisi o valore.
Suvenirulti lui Inse n'a peritd de locii nisi canal din eon-
sciinta publicului. Ba In tunpurde mai none, eandif In urma idei-
lord politice dorninante in Europa, dela introducerea unei sinodali-
tat! cacti mai democratise se astepta and aventd de trimitil in viata
'rostra bisericesed, unit yi altii ineepura a pretinde reactivarea lui
pe base mai largi eu multii ca inainte de s. unire. °)

') Acte si Fragmente de T. Cipariti pa g. 101.

8) Petru Word DIstoria bisericel Romdnilortie pag. 228.
8) luc5, adunarea din 15 Maid 1848 dela Biqa' pofti reactivarea a a b o-
refill mare in forma cea democratic/.
 81

De alta parte barbatil nostri crescuti in Roma, Viena i airea

aduseril din biserica apusului idea sinodelord diecesane necunoscute
legislatiunii bisericei resa.ritului. Ba episeopuld Bobii si tinu done
atari sinode diecesane la 1792 si la 1821, 1) era episcopuld Lemeni
unulti la 1833 2) cu ocasiunea instalarii sale, inse ambit fara nici o
considerare la vechiulti sabor u mare, ei avendu de einosura pi
Indreptariu singurfi sinodele diecesane din apusii, asa cats din
punctulfi acesta de vedere puteti glee, ca sinOdele diecesane ti-
nute de acesti doi episcopi suntil und elementil nod in biserica
nostra diversa de saborulfi mare si intratti in biserica nostra
deadreptuhl din biserica
Dorinta reactivarii saborului mare pe base cats mai de-
mocratee se manifests in unit modfi tare vin en deosebire In anil
din urna al mitropolitului SulutO, in intercalariulti dupa mortea
lui, si mai pana Cara capetulfi pastoriril mitropolitului Vancea.
Ce era dark' de faeutil? 0 dorinta Etna vin esprimata nu
putea renauff, neimplinita barem in parte. Era mitropolitulti Vancea
nu era °multi acela, care sa ignoreze dorintele eredinciosilorti set.
De alta parte saborula in a r e nici in form lui dnainte de s.
unire, nisi in forma radicals-democrateg, in carea poftieati reali-
sarea lui unit mai esaltati, nu putea fi introdusil Era a no da
preste capti tote prineipile Pravilei.
Atuncl mitropoltuld Vancea alese singura tale, pe carea putea
Implin dorinta publics fara inse de a vatema prncipile lerarchice
ale Pravilei. §1 calea acesta a fostii, ca dupa esemplulti ante-
eessoriloril Bobil si Lemeni conchema trei sinode diecesane din re-
presentantii clerului pentru causele curatil bisericesel, anume la
1869, 3) 1882 i 1889, §i clone coop ese mesteeate din representanti
clerului si a poporului la 1873 si 1875 pentru causele mate-
riall si seolastice.
Pe calea acesta putema sa geema, ea In o alta directiune
s ab or uld mare se straforma in sinodn diecesanti dupa
latine si in co ngrese meste eat e.
norma eelorti
Amendoue desvoltare aceste ale saborul ul mare, prin
earl In o directiune a ajunsti la forma de con sistori u epis c o-
pese ii, in alta la forma sinOdelorti diecesane apusane si a
I) *Acte sinodalIe de I. M. Moldovanti tom. II pag. 68 §i uu.
a) Totii acolo pag. 63 gi uu.
8) TWA acolo pag. 1 gi nu.
6
 -82
congreselorti m e st e cat e din punetti de vedere canonied chiard
si alit Pravilei suntil neesceptionabili. Din care causa putemd sa dicemit,
ca ele nu suntil alteeva deeatti o acomodare a saborul ul mare dupa
prineipiile Pravilei. De uncle pe viitoriii 1111 mai remane decatil regu-
larea lord prin o legislatiune positiva acomodata Imprejurarilorti si
lipselorti nostre, in care putemti lua de Thdreptarid legislatiunea
tare desvoltata apusand despre sinodele diecesane.
*
*
Desvoltarea sinodulul generalti calvinescil in Ardelti dela
1700 d. Chr. incoce. In traetatuld acesta de tepetite on ama
facutil amintire de dogma protestanta, ca priu botedi fiecare cre-
stind este si devine preotti, Qi Doinnuld nostru Isusil Christosti in
biserica sa altd preotle nu a lasatii. Ftindu lose puterea publics
bisericesca chiard si dupd protestanta si calvini in mange preotimii,
urmeza dela sine, ca in biserica calving puterea publica biseri-
cesca este in Lana totalitatil credinciosilorti, fiindil el el suntd
preotimea. t principiuld acesta cu privire is purtatoriuld puteril

publice bisericesci se si afla espusd prin tote opurile moderne,

can tractezi dreptuld canonied protestantd sad ealvinesed. 1)
Cu tote aceste liana a functionatti in biserica calvinesca din
Ardeld synod us generali s, sad adunarea predicatorilord cal-
vini din tot& tara ca foruld supremd biserieesed, pans atunel cal-
ving din Ardeld ail fostit departe de organismuld biserice,,cd, asa
cum ar tredui sa fie in conformitate eu invetatura lord despre
preotia universals. Adevdratti, ca pe precheatori ii alegea popo-
ruld, si asa ca ales! de popord luancld predicatoril parte la s y-
n odus g en er alis in unit intelesd tare vagd se pote dice, ea la
s yno du s g en er all s era representatd intregii poporulti. Dupa
ce tine cu tote ca predicatorii crad alesi de popord, totusi la s y-
nod us getter alis numai esehisivii predicatoril puteati sä lea
parte, organismuld bisericei calvinesci din Ardeld avea unit co-
Dovada destuld de limpede, cacti
loritti lerarchicil tare mareatd.
de cu greti se putead calving desparti de principiuld lerarchied
apusand din corpus juris canonici si resaritend din Pravila.

I) Vecil de pilda Friedrich Brandes »Die Verfassung der Kirche nach

evangelischen Grundsatzene Elberfeld 1867. Schuler Libloy *Protestantisches
Kirchenrechte Sibid 1871, §i Dosa Elek »Az erdelyhoni ev. reformatusok egy-
hazi jOgta.nae Pesta 1863.
 -83
Pe ineetulu inse calvinil din Ardelu in decursuld timpului
lepadard din ce in ce mai multil din elementele ierarchice ale bi-
sericei lord, $i se apropiard tote mai tare de organisarea bisericesca
pe teineiuld preotiei universale, in care totalitatea guverneza si nu
lerarchia.
Luerulii acesta s'a Intimplatd in chipuld urmatoriii.
Pe timpurile principilord calvinesci din Ardeld principele Qf
notabilii funetionati ca curatori ai bisericei calvinesci, cari se In-
grigeati de buna ordine cu privire la cele esterne ale bisericei.
Institutiunea acesta sub Mihaid Apt& la 1682 fu regulati
Intru atata, tricatu se constitui asa numituld supremum curatorium
decemvirale, constatatoriii din 5 preoti, intre earl si superintenden-
tele $i din 5 laid de frunte. 1)

Curatoriuld acesta la 1709 in Sibiu fu straformatil in asa

numitulti consistorium supremum sati collegium majus politico-eccle-
siasticum, la care luad parte tote notabilitatile preotesci si mire-
nesci. 2) Numeruld membrilord consistoriului supremti fu apoi la
1713 redusfi la 50. Cestiunea participantilord corporatiunil ace-
stela fu mai in urma regulata la 1827 si 1833.
Potestatea supremit bisericesca trecu apoi dela synodus
generali s, care consta din preoti, la consistoriuld supremti con-
statatorid mai multd din laid, cat( sinodulti general( trebuia salt
supuna decisiuni consistoriului suprernd sere aprobare, care apoi
putea sa le aprobe, sa le resping& si sa le modifice. Consisto-
riulti acesta supremd se bifurca mai tarciiii in cidue corporatiuni,
gi anuine in
1. Plenum consistorium (egyhazi fotanics teljes gyfilese), care
se adana odata in and. Toti laicil calvini din tall, cari avead
oficii asa numite cardinale, avead dreptti a lua parte en vote de-
cisive la corporatiunea acesta ;
2. Consistorium permanens constatatoriii numai din membrii
consistoriului, cari sedead in Clusd.
La anul( 1871 se intimplii o schimbare radical& in constitu-
tiunea bisericei calvinesci din Ardeld, priu (Area se apropia de
tad tare de organisarea bisericesca in conformitate cu principiuld

1) Schuller Libloy opuld citatti mai stud pag. 76 gi Salamon Joseph op.
cit. pag. 128.
2) Pe Una eel de mai sus( vedl gi Kovacs Ferencz »Egyetemes es
reszszerti egyhazjog«. Debreczen es Npregyhaza 1870 pag. 119.
6*
 84

preotiel universale. Consistoriulii supremii amplificatti (napes) dela

16-20 Aprilii 1871 vote, o lege pentru organisarea puteril legislatorice,
esecutive i judiciali in biserica calvinfi, din Ardelfi, dupe care Incetfindil
si synod us ge nerali s si consistorium supremum, tota puterea
publica bisericescfi fu asedata in manile unui conventil districtualfi
transilvand constituith pe base representative si numital egyhaz-
kergleti kozqyilles". 1) Membrii conventului suntfi urmatorii :
1. Curatorii districtuali, 6 cu superintendentele laolaltfi.
2. Directoruld i notariulii generalii.
3. Curatorii tractelorfi protopopesci si a celorti 4 gimnasii
calvine.
4. Protopopil notarii tractuali.
i

5. Profesorii ordinal.
6. Representantii tractelord protopopesci in proportiune dupe
numerulfi poporatiunii computb,nciii caw und representante total
dupe 5000 de suflete.
7. Oficiald asa numitului consilifi administrativii alesii de
conventd, cum este secretariuld, cassariulfi, esactortulii i advocatulit
8. Din fiecare tracts protopopescd eke unci representante
allz invetfi,torilorfi poporali alest cu voturi secrete. Comunele, cari
sustinii scola cu trei invetfitori petal (*eta dela, cow/emit dreptulfi
de a trimite singure use deputatii.
9. Alti barbati meritaci pentru bisericfi si scola alesi de
Insuel conventulii cu votuti secrete.
Precum se 'Ate vede usorfi, in conventa elementula laicii
este in mesura covirsttore fats cu preotii. Preotimea nici nu-si
are representantli set alesi de ea, cum are poporulfi. Princiltiulu
preotiei universale, in urma caruia puterea publicl bisericesefi nu
este in manile ierarchiei, ci in manile totalitatii credincio flora, in
constitutiunea present/ a bisericei calviuesci din Arddlisi este in
cea mai mare parte realisatil.
*

I) Este curiosd, cg, memorandula gherlana dela 1882 dee vorbesce

mita de tote biserieele diu tare, totue nu scie nimica de straformarea acesta
a constituOmil calvindora din Ardela, qi la 1882 vorbesce de sterile dinainte
de 1871 ca de BMA actuale. Ve41 acela Memoranda pag. 10.
2) Despre tote aceste vecJi aia numita lege organic/ sae *szervezeti tor-
venyc In Kolozsvari Sandor 2Az erdelyi ev. ref. egyhazkeratet egyhazjoga% pag.
162 Ili 167 si uu.
 85

Caracterisandil pe snail desvoltarea sabot. u l ti i mar e ro-

mftnesed si a s in o dul ul gen er aid calvinesed dela 1700 d. Chr.
incoce putema (lice urmAtorele.
Sabo r ula mare romanesed aruncanda de_ pre sine elemen-
tele calvine a ajunsa In timpuld nostru In forma corrects catolied
in armonie Cu principiile Pravilei prefftendu-se in consistoriti epi-
scopescfi si In sinodil diecesana apusanii.
Synod u s gen e r al is ealvinesed aruncandd de pre sine prin-
eipiula ierarchieil eatolica, care este si alit Pravilei, a ajunsti la
conventula de astilip, In care este intrupattl principiulii protestantfi
si ealvinfi despre preotia universals.
De unde a pofti, ca si s a bor u Id mar e in biserica !Astra
sit Imbrace forma conventului de astacji calvines a, earea in decor-
sulti timpuluI o a Imbracatil sy n o du s general is alti calvinilort,
Insamnii. a pofti calvinirea bisericei nostre. Si durere, atari veleitati
as esita 1:1 ivera ehiara si in timpuld mai nod.
Si mai dorerosil luau Inse este, Candil epoca s a b or u I it!
mare se considers de epoca de aura a bisericei nostre.
Epoca slnodului generald In biserica calvinesed din Ardeald
a fostil epoca constitutiunel primordiali la calvini.
In confusiunea, In carea se ailau calvini! In veculii 16 si 17
in Ardeahl, dupd, ce s'ail ruptfi de biserica catolid, nail fostfi
capabili asi forma o constitutiune practid, In carea organele
corpului hiserieescii sit funetioneze usorti si In armonie. Ci ca si
on ce alth corpil socialfi la inceputa a avutti o constitutiune greoiti,
si chlard pentru aceea nepraetied si primitiva. Mass'a clerulul din
teri adunata in sinodula generald si ambulanta din unit coltu alii
Orel In altula In fiacare anti era purtatorea puterei supreme bisericesci.
Si calving, earl avead F$i puterea de stata In mana, au In-
trodusa si in biserica romanesd din Ardeald constitutiunea primor-
diala a sinodului generala calvinfi sub forma sdborului mare de-
laturandfi principiele domnedeesei ale bisericei resarituluf si con-
stitutiunea acestel bisereci basath pre aeele prineipii si desvoltata
In unit sirs de vecuri sub egida culture! eline si romane.
Si totusi constitutiunea acesta primordialb., preste earea an
trecutil de mita si calvini! din Ardea1fi, sit fie epoca de aura a
bisericei nostre si idealuld venitoriului!
Calving din Ardeald ca si noi n'ad studiatil si nu studieza
nisi arum raportula bisericei lora cu biserica romanesca In timpuld
 - 86 -
principilord calvinesel. Nu cunoscd nice tendintele, ce s'ad ivitu
§i se ivescii In biserica !Astra. Cad de ard studia aceld raportd,
gi de ard cunosee aceste tendinte, atunci onorea, stima §i admi-
ratiunea, de carea se bueura la unil dintrd al nostril constitutiunea
lord primordiala treeuta In biserica nostril sub forma saborului mare,
ara fi imposibila sit nu le procure ilaritate.
Dupd, s. unire, mai virtosii sub episcopuld Clain, siboruld
mare a aretatd una curagid frumosti in aperarea independintei bi-
sericesci. Causa lase nu este de a se cii.ut6, in insafg institutiunea
saborului mare, ci de o parte In spirituld cavalerescii ald epi-
scopului Clain, sub a earui conducere lucra sithoruld mare, de alts
parte in insa§I s. unite, care a trezitil In eleruld rom'anescii con -
scienta demnitatii sale. Pentru ce nu a aretatu saboruld mare
until atare curagid nice candd inainte de s. unire, dada umilirea
bisericei romanesei era fabulosa ?
Era dad astaqi and fi lipsa de aperarea independintei bise-
ricesci on in ce directiune, nu este lipsd si alergamd la o insti-
tutiune calvinesca. Spirituld fnaltu gi luminatti aln bisericei nostre
poftesce, ca In unit atare Gass, nu numal Episcopatuld cu cleruld,
ci gi cu poporuld laolalta in congresd bisericesed umerd la umerd,
many In mane, in o armonia sfinta si cu and entusiasmii vrednictl
de martira crucei din vecurile antftie ale creqtindtatii sa apere
aceea independinta.
 B.

Saborulu micil
 I.
Urmele istorice, modult constituirii, timpult
locului atribu'Vunile saborului mici.i.
Urmele istorice. Saborula mare, precum anni vec,luta, era una
sinoda aid clerului din intrega mitropolia Belgradului. S al) or u 1 a
mica era mai sinoda alu clerului din cute una protopopiatu din
cele supuse mitropolitului Belgradului.
aci lasama sa urmeze mai fntaia urmele vechi istorice, ce
i
le-amii aflata despre s 6.b or ula micu In biserica rominesca din
Ardelii.
Premitema fuse, a despre saboruld mica ne -au remasa
cu deosebire din timpula dinainte de s. noire multi mai putine urme
ca despre saborulti mare.
Causa este ukioril de aflata.
Saborula mare era o institutiune de valore mai mare in bi-
serica romanesca din Ardela, decata cum era saborula mica.
Atributiunile de dreptii ale saborului mare erat de valore mai ge-
nerali decatt ale sabor u l u I mica. Obiectele pertractate In
saborula mare i influinta lui asupra totalitatii bisericel romanesci
din Ardelii erad mai Insemnate decatil ale saborului micu.
Lucru firesca, ca saborula mare mai bine s'a conservata In
memoria timpuriloril decatii sabor u la micu.
Este lege a istoriei, ca totii ce atrage asupra sa mai tare
luarea aminte a publicului, tofu ce influinteza mai adenca asupra
lui, si tote ce are unit cereal mai 'alga din publicti, asupra caruia
operezi, trece In dominiula istoriei mai bogata In date Si mai lim-
peclita fn nature, decata ceea ce MI se [Ate lauda cu fusu§irile aceste.
 90

Ne-afi rernasa fuse cu tote aceste si despre s a b o r u l a mica

destule date istorice, catu din ele sa-la putema studia In natura
gioriginea lui In biserica romanesca din Ardela.
1. Inainte de s. unire cea mai vechie urma, ce o amil aflatii
despre sab or ula mica este In Zaconicula mai de multe on
amintita pang, acum.
Autoriula Zaconiculul, precum se vede din indicele tractate-
lora de drepta bisericescii cuprinse In elu, a scrisii unil capitula ei
despre saborulii m i c Punctula 10 din indicele acesta
suna astfelti:
10. De sadrele miel ale eparfielorii." 2) Tractatula acesta
fuse despre sabor ele mici ale eparfielora" a perita, si ce ne-a
mai remast, este numai titulula lui.
Zaconicula fuse fu scristi la anula 1680, precum spune Insult
autoriula. Autoriula inse spune si aceea, ca lucrurile sag, institu-
tiunile bisericesci, ce voesce ela sa le tracteze, sunta obiceiuri ob-
servate in biserica Inca Inainte de elu. De untie urmeza, ca si
saborula mica era mai atare obtceta In biserica romanesca din
Ardela.
2, Alta urma despre saborula mica din timpuld dinainte
de s. unire avema In decretulii, priu care episcopula" reformatu
Vespremi Istvan la anula 1697 Intaresce pe Popa Iona din Hunia-
dora de ispravnica protopopesca dupd mortea protopopului Niculae,
papa la tinerea sib or u lu I mar e. Vorbesce Vespremi In decre-
tula acesta despre saborul u mica, pe care fuse flu numesce cu
terminula usitatu la calvini: p artialis (synodus). 9
3. Urma despre saborula to din timpuld Inainte de
s. unire averna si in conditiunea a 12-a puss de principele Ge-
orgia Rakotzi mitropolitulul Simeonii tefana, de principele Mi-
haila Apafy mitropolitului Iosifu Budai si de guvernatoriula Banfy
de Losoncz mitropolitului Teofila. In conditiunea acesta se dice,

1) )Acte gi Fragmeute« de T. Cipariii pag. 258.

2) Eparchit (eparfit dupa autoriulii Zaconiculu!, schimbandil din motive
eufonice gregite pe ch in f) se numiea in timpurile vechI maT cu saint terito-
riult supust unul mitropolitt, sad ceea ce numimt astadT provincie mitropoli-
tang. to timpult mai not eparchie se numesct diecesele gi chiart gi proto-
popiatele. (VedI Saguna 2Compendit de dreptult canonict« Sibit 1868 pag.
225 gi Sematismulu archidiecese! Fagaragulul dela 1866.)
3) 2Acte gi Fragmente« de T. Ciparit pag. 255.
 91

ca (he'd vre -una protopopil va fi depusil pe lege, In loculti lui sa

se puni acela, pe care flu va alege ca pe mai demnd preotimea
din acelfi tracts protopopescil. 1) Alegerea trebuia sti se IntImple
In s o r u111 mica sail In sinodulfi tractului protopopescii re-
spectivfi.
4. DupA s. unire Intala urma, ce o anti aflatu despre s a-
bor ul u m i c 11, este de pe timpurile episcopului Ioanu Pataki, In
o scrisore a aeestui episcopil Indreptata extra protopopulfi Miclaust
dela Voila, In area Imparta§indul acestuia unele din socotelele
saborului mare" tinutfi la 1725 Ii dice: cum vei primi Ft-40a to
acestd serisore, de una sd stringi sdb or d d e p l i n u, fi poruncile aceste
forte pe ameruntulii sd le areti si sd le dai a intelege tuturord pre-
()Won' ; erd popa in tote satele la toti omemi. . . . 2)
Saboruld deplin u, ce episcopuld Pataki a lfi,satil proto-
popului Micausfi dela Voila, sa-la strings, a fostfi saborul
m i c u, sail cum thl numimfi astadi, sinoduln protopopescil. CuvIntulil
deplin u, arata dorinta episcopului, ca sa, fie chemati tot! preotii.
De aka parte lase arata si aceea, ca protopopil mai tineail $i altil
saboril, care Inse nu era deplin n, va sa click la care nici nu
erau chemati, nici nu luau parte toti preotii din tracts. Avesta
era stiboruhl, ce-lii tinea protopopulil numal cu juratii sail asesorii
forului protopopescii, cum vomil vede in aka locfi.
5. De sub episcopuld Clain Inca avemil urma despre s a b o-
r u 1 u m i c ti, pi adeca in punctulfi 4 alt." actelord din 4iva fntaia
a saborului mare dela 1742, unde se cetescii urmatorele :
Cu o inland si cu and vocs se apda pe acesta, mon in s d-
borul d m i e U., de va escedalui vrung preotii in ceva, cinstitulU
protopopii sd renduescei omit, care sd parascd, au insu-qi protopopula
de va vre, sa-la parescd.")
6. in punctulfi 6 din aceea -si 41 aid aceluia-si sabort se ce-
tescii urmatorele :
Fiecare protopopa sd stringd s db o r u de epar chi e, i sa
scrie cu dreptate preotii, cats are in eparchie, dela tine -sd hirotoniti,
cart n'aii paucenie, fi earl in estd and s'ad preotitU intr'alte teri,
gi eat/ suntu cu a cloaa casatorie. . . ." 4)

') Tad acolo pag. 65.

2) N Acte ainodalIe de I. M. Moldovand torn. II pag. 108.
9 Toth acolo tom. I pag. 147.
4) Totd acolo torn. I pag. 148.
 92

7. In punctulil 6 din cliva a doua a aceluiall sabor6 se

amintesce saboruld mi c it In chipulii urmatoriii:
Ori care dintre cinstirii protopopi s'ar dovedi, ca obicinuitele
Maria Sale (episcopulni) venituri sag galbinii sfintel mcindstirl n'ag
administrdluitii sag n'ar administrdlui cu direptate, unulii ca acela
intaid f i a d6ua ord sa se globescd cu cute 66 de florin(1, fi sa in-
t6rcd Iota ce as nulncatii kind la unit' filerii2 , era a treia 6rd sa -§i
perdu fi cinstea fi aqiglerea sa pldtescd. (Era apol In parantesti)
fuse judecd Santulli' &Mora, cum dupd obiceulg celu vechig , unde
se va judeca cu totii s db or u l is micii birsiagil de 24 de fiorinfi,
fiindii Hi veniturile cinstitilorii protopopi s'ail imputinatii , nici nu potti
sc6te deptina , precut)? judeed , ineatil ar pute dobdndi, sa rgmdie pro-
topopV 9
In socotela acesta, precum usorti se pate vede, saborulti mare
mai tali(' a judecatti, ca protopopii, cart nu administreza, cum se
cuvine competintele episcopulul si ale manastirii, sa fie pedepsiti
cu pedepsa saborului mare de 66 florini (ve41 mai suss pg. 25). Re-
monsti kid(' pike protopopii, s'a itnblanditil pedepsa reducendu-se la
24 floreni, pedepsa sal) o r u l u i m i LA, nfiindu ca veniturile cin-
stitilord protopopi s'ai1 inzputinatii."
8. Total In sinoduld dela 1742 se mai face amintire de su-
b or u IU mica §i In deliberatuld adusu In causa protopopului Va-
silie dela Fagarasti impotriva popi loan(' Hera 1:}i popi Ioanti Esa-
nulii dela Sambata de josh. In deliberatuld acesta se dice, di
popa hang Esianulg de dolfe on fiindii sorocit27 , n'a mersd la
sdborie . Sabortilii acesta este s 'a.b °rill(' m i cu, care fuse compe-
tent(' a se pronunta in causa subversanta.
9. In sinodulii dela 1728 tinutu sub presidiulti Rectorului
lesuitilorii In punctulk 5 se face amintire de sab or u 1 ti to cu
cuvintele urmatore:
I?. R. domini Archidiaconi singillatim in suis hyparchiis, intra
brevioris temporis spatium convocabunt ad particul ar es synodos
omnes suos popas." 2) Sib oruld mic "I se numesce aci cu termi-
nulii latinescii: synodus particularis.
10. S a b or ul it in i c ii se mai amintesce sub numirea de
synod us archidiaconalis si In o epistola a Nuntiaturei din
1) Tail acolo pag. 150.
2) Totii acolo tom. II pag. 102.
 93

Viena de ato 24 Maiti 1747 indreptata ca.tra vicariula apostolica

Petru Paula Arona cu cuvintele urmatore :
Addis in 2 epistola, adjudicatam esse synodum arch idia c o-
n al em a saecularibus dominis, sed non explicas, in quali causa." 1)
11. Inca In Zaeonicii, preeumfi anid *luta deja (pag. 14)
se amintesee, ca mitropolitula se alegea de catra toti protopopii,
si Inca si de mill dintre celalalti preoti. Carl au fosta Inse eel-
alalti preoti, Zaconiculd nu ne spune.
Pracsa cunoscuta din timpurile mai tarqie ne [Ate da deslusid,
mina dintre ceialalti preoti, cad as fosta eel Indreptatiti la ale-
gerea mitropolitului. Praesa acesta apoi credema, ea a fosta si cea
observata pe timpula, (Audit fu scrisfi Zaconicula $i observati Inca
si in timpuld Inainte de scrierea lui.
Dupii pracsa acesta la sinodulfi, In care se alegea mitropoli-
tula, din fiecare tracta protopopescii veniaa dot deputati. 2) De-
putatii acestia se alegeati In sinodula protopopesca sail In s a b o-
raid micti. i asa de (Ate on a fosta alegere de mitropolita,
totdeauna au trebuita mai Intaiti sa se tina In tote tractele proto-
popesci s a b o r u mica pentru alegerea acestora deputati.
Si asa credema, ca in Z.-iconic:a In cuvintele: 4i incci fi dintre
ceialalri preor implicite se cuprinde dreptula saborelord mici
din tractele protopopesci diu Ardela de a siege deputati pentru si-
nodula, In care sa alegea mitropolitula.
*
* *
Moduli) constituiril, timpulti, loculti tineril ei atributiunile sabo-
rului mid,. Saborula mica era compusa de comuna din proto-
popula tractulul respective si din preotimea supusa. lui. Se vede acesta
destulti de lamuritil din saborula mica amintitil In punctula 4,
$i afara de aceea si din pracsa observati pad, In clicia de astacli.
Ce se tine de timpula, In care se Linea saborula mica, din
timpurile vechi ale bisericel nostre nu amil aflata nicairi vre-o
urma de Ore care lege, carea sa statoresca, ca de cute orl In anti
anti trebuiea sa se tina sal) or uld mica.
Atributiunile de dreptu ale saborului mic a, pre earl le
vomit vede indati, sunta de asa, Weald poftieaa, ca In fiecare anti

9 Nilles, DSymbolaec torn. II. pag. 583.

2j 2Acte sinodallc de I. N. Moldovanii tom. I pag. 185.
 94

barem odata, dad. nu mai de multe ori, sa se adune sib o rula

m i e a in fiecare tracta protopopesca. Odata fuse este minimula.
De uncle inse nu urmeza, ca nu se tinea mai de multe or! In mai
aria, dupa ce vedema, ca prin unele locuri ulna, In diva de astadi
s'a conservata datina, ca sinodula protopopesca sa, se tins de done
on pe anu, aniline primavara i tomna. Ba cite ()data se tinea
In mods estraordinaria si canda se tviea o necesitate urgenta,.
Asa de pilda s aborula deplin u" care a trebuita sa-lil adune
indata protopopula Miclausa dela Voila in urina ordinului primitil
dela episcopula Pataki sere a publica preotimii socotelele sabo-
rului mare dela 1725, a fostii, eredema, una atare sabora mica
estraordinaria. Una atare sabort mica estraordinaria a trebuita
sa fie de multe oil si saboruld mic ii, In care se alegead de-
putatii pentru sinodulti, in care se alegea mitropolitulti.
Ce se tine de locula, uncle se tinea saborul u mica, urma
positiva nu ama afiata nican I in datele, ce le avenna despre ell.
Dupa ce inse saborula mare se aiuna in diverse locuri,
asa e tare probabila, ea o atare pracsa se observa t cu s a b o-
r u 1 a rnie a. i at:6sta o erede.mil en atatil mai virtosti, ca pans

astadi esista pracsa, ca sinodele protopopesel sa se adune in di-

verse locuri de pe teritoriulii tractului protopopescil respeetiva.
Ce privesce atributiunile de drepta ale saborului mica,
acele au fosta urmatorele :
1. Alegerea deputatiloru pentru saborula mare, in care se
alegea mitropolitulti.
2. Alegerea juratilorii scaunului protopopesca. Preeum votna
vede in alta capitula, necare protopopu avea st scaund judecato-
resca eompusa din protopopuia si din asesoi I, earl purtaa diverse
numiri. Mai insemnata time era nuinirea de j u rata. Nu avemil,
ce e dreipta, ulna istorica dinainte de s. unire si din timpurile mai
vechi de dupa s. unire, din earl sa se vada 'impede, ea tine eon-
stitula pe jut atil sail asesorii scaunului protopopesca. Este fuse
mai multi' dealt' probabila, ca juratil acestia in fiecare tract('
protopopesca se alegeaa de saborula mica ala tractului. Pentru
acesta militeza, mai Intaia analogia cu titorii i j uratii scaunului
mitropolitanu, pe earl Inca ti alegea saborula mare. Mai departe, im-
prejurarea, ca pans astadi s'a pastrata datina, ca asesorii forului
protopopesca se alega in saborula mica numita astadi smodu
tractuala sal protopopescd. In urona tots pentru parerea acdsta
 95

militezA Imprejurarea, ca s a b or ul ti m i c u avea dreptula a alege

si pe protopopulti. De unde e consecuentii, ca sa borul u m t e
alegea si pre asesoril protopopesci.
3. Alegerea protopopului tractualii. Despre atributiunea
acesta de dreptii a s a b or u 1 Ili mien vorbesce conditiunea a I 2-a
pusi de principli calvinesci mittopolitiloru romanesci amintiti mai suss
in punctulti 3 ald urmelorti istorice despre s a b o r u l il m i c a. 0
amintesce afara de aceea ei Petru Maiorit cu euvintele : Totdeauna
a fosta obiceiii intru acesta Card, ca prolopopulii numai cu voea set-
borului (mare) ci qi Cu voiea preoCilorti celorii din acelii tractii, unde
se gicea protopopii , sa se alOgd." ')
4. Sab or ul a m i c a avea si jurisdictiune contentiosa si pe-
nala asupra clerulul 6i poporului din tractulii respectivii. Se vede
acesta din punctulii 8 all./ urmelorti despre sa b or ul a m i e
In care se amintescu 2 preoti citati la s a b o NI 1 ti in i c e in o
cause procesuala intentatti lord de catra protopopulti tractualii, si
din pedepsa de 24 ff., ce o putea dicta sa b o rul e mica asupra
protopopului, daci n'ar administra cum sa cuvine venitele desti-
nate episcopulul qi manastirti.
Despre jurisdictiunea acesta a sab or ti lui mi e ti vorbesce
pe largii Petru Matoril. 2)
Jurisdictiunea penala a sab or ului m i cti fuse era restrinsa,
fntru atata, Incatu pedepsele mai marl eras reservate saborului
mare, si sal) or ul a mica numai cele mai Ilk* avea dreptil a
le dicta.
Restringerea acesta a puteril penal!, ce o avea sa bora! ti
ml ca, se vede de o parte de acolo, ca unele pedepse, ce se arm-
tesca lu actele sinocielora nostre, se numesca pedepsa sa b o-
r ul ui mare, din care se vede, ca pre aceea numai saborului
mare II era permisti sa o dicteze. Se vede Inse 1i aceea, ca pe-
depsele mai midi le putea dicta si altil cineva, si acesta nu era
decatil sal) or ul a m t c a. In punctulti 6 din data a dOua a sti-
borului mare dela 1742 amintitti in punctulti 7 alti urinelorii isto-
rice despre sabor u 111 mica, se vede, tit ce atinge pedepsa in
ban!, macsimulfi, ce-111 putea dicta saborul a m i c it, era 24 fi.
5. Pre langi aceea In sa b or ul a mica se mai resolvaii ei
alte cause administrative bisericesci, cum este de pilda publicarea
t) Protopopadichia § 50.
2) Toth acolo g 20,
 96

decisiunilord saborului mare, conscrierea preotilord, constatarea

hirotoniel lord, constatarea celord cu a doua easatorie si actele,
cum se vede din urmele istorice espuse mai sum'. In urine
tare probabild, el de multe orl in al b o r uld mica se esaminad
eel ce voiead sl se preotesel, gi apoi protopopuld le da carte de
recomaudare, dace erail vrednici. 3)
Din atributiunile aceste se vede, ca aaboruld mica In
biserica roman6sel din Ardeld era und organd administrativil §i
judiciald paraleld cu saborul5 mare. Deosebirea intre ele nu era
futru atata In privinta cualitativa, a atributiunilord de dreptil, ertei
sib or uld mica in tractuld protopopescd era mai aceea, ce era
saboruld mare In mitropolia intrega. Ci deosebirea era numal In
privinta estensiung teritortale a acelord atributiuni, Incatii ale sa-
borului mare se estindead preste mitropolia intrega, era ale s ab o-
r u 1 ul mied numal preste Cate und tracts protopopesed.

u.

Synodus partialis ale Calvinilort din Ardealii.

Identitatea numirei latine a saborului mica cu a sinodului parcialu
calvinescit. Identitatea modului constituirii, a tiinpulul, locului inerii
qi a atribuOunilora saborului mica cu a sinodului par(ialei.
Identitatea numiriT latine a saborului mid romanesed gi
a sinodului partiald calvinescii din Ardeld. Ceea ce era saboruld
mica In biserica romanesca din Ardeld, aceea era synodus pa r-
ti a lis sail par ticularis 1a calving- din Ardeld f n veculd ald 16
si 17-lea, adeca, moth'', in care se aduna protopopuld cu preotitnea
tractuall spre a pertracta si resolvi cause bisericesci.
i aid ca si la saboruld mare, intaiu si mai Inlaid este bi-
tatorid la ochi, el nu numal calving, ci si Romani! terminuld roma-
nesed: siboruld mica pe limba latina 115 traducii cu terminuld
usitatii la calvinil din Ardeld de: sy nodus par tialis sad p a r-
tieularis.
Amintimil cu privire la lucruld acesta numau and add strains
si unuld romans.
3) Protopapadichia lul Petru Maioril §. 34. Mara de aceea in punctulii
5 din actele kiediutel antaie a smodulul generalfi dela 1725 se dispune, ca in
taborulit miss protopopil se esamineze pre preotl ill pre eel ignoranil s11-1
inatrueze . lActe sinodalle de I. M. Moldovana t. IL pag. 103.
 "97
Asa superintendentele ealvineseti Vespremi Istvan In deere-
tulfi, prin care Ia anuld 1697 pe Pupa Iona din Huniadora flu In-
taresce de ispravnieti protopopeseii, sabor ulg mica flu numesce
In limba latina : partial is (synodus). 1)
Aseinenea sinodulti dela 1728 tinutti sub presidiulti Rectorelul
lesuitilord fu punetulfi 5 dispunendil, ca protopopli rata mal cu-
radii O. ad,ine pe preotii tractuali la saborul ti m i e u, in limbs
latina se espiima astfelti : vocabunt ad particulares synodos
omnes suos popas." 2)
Chian a si daca nu amti aye alte date cu privire la identi-
tatea saborului mica din biserica romanesca en synodus
par tiali s alti biserieei calvinesci din Ardelii in seculil 15 si 16,
$t imprejnrarea, ea in limba latina porta amendoue area -si nu-
mire, ar fi destula sa stirnesca eredinta In inriurinta unel din
aceste done biserici asupra eeleialalte relative la asetiamintulii bi-
sericeseil de sub vorba. Acesta cu atatti mai vertosti, ca In lite-
ratura bisericesea latini afai b. de biserica calving synodus partialis
i particularis nu este terminulfi fiesatti pentrusinodele protopopesci,

ci terminulti folositii pentru sinodele, cars nu suntu ecumeniee

seati gene, all.
Pe fangs identitatea numirii latine Inse ilal suntil si alte
momente, earl limpecleseit identitatea insututiunel destulti
de bine.
Momentele aceste le vomil considera acum pe reads.
* *

Identitatea saborului mica romanesca cu sinodulti partials

calvinescn din Ardela in privinta timpului, locului finerif gi atri-
butiunilorO. Synod us par tialis ale ealvinilorti din Ardelfi ca
st sabot aid mie ti din biserica romanesca sa tinea In modd or-
dinatiti mai de multe orl in unti anti, In mode estraordinariti fuse
de Cate orl cereati imprejurarile.
Canonuld 89 din collectiunea lui Geld en privire la luerula
acesta se esprima In modulti urmatorifi :

') Vefll mal suss punctd 2 din urmele istorice despre s a b o r u l a m i

2) Vectl mal suss punctulid 9 despre urmele istorice relative Ia s a b o-
r ulti mica. Numirea latini: synodus partiahs pentru sinodula protopopesca
s'a pastratti in biserica 'Astra papa mal in timpuld de faca. Asa o ama aflatti
in o sentinta adusi sub Metropolitula *illutti in 16 Iunia 1866 Nr. 9.
7
 98

Alterum speciale seniorum officium est, ut synodos suorum con-

nfratrum statis temporibus convocent ; et guidon ordinarie sing ulis
quibusque annis t erne vice . . . . Extraordinarie vero, si
gravis aliqua ac urgens necessitas ingruerit, aliis quoque t emp o-
ribus intermediis."
Era Salmon Joseph In opulii eitatd 1) despre timpuld sino-
dului partiald scrie :
Ad speciale praeterea seniorum officium pertinet synodos suo-
rum confratrum statis temporibus, ordinarie tern a vice
. . . . convocare ". CuvIntuld: ordinarie aratd done lucruri. !n-
tAid, ca sinoduld partiald de regula se tinea de trel on pe and,
a doua, ca se tinea In moth' estraordinarid si mai de multe orl.
Altcum dace. n'ar fi esistatd si sinode partiall eitraordinare, nu
ar fi fostd lipsa sd se adauga In teesta cuvintuld : or dinar i e.
Ce se tine de loculd, unde se aduna sinoduld partiald cal-
vinesed, ca si sabor uld m i c a din biserica romdnesca din Ar-
delft se aduna In diverse lona
Totti canonuld de mai susii alul Gelei despre loculd sinodului
partiald scrie, ca protopopuld este datorid se. -In convoce ad se
vel in alium quempiam convenientem locum," ed Salmon Joseph
la loculd citatu (Nadi aeeste cuvinte le folosesce cu privire la
loeuld, unde se tines sinoduld partiald.
Desi suntd done sute de and deja, de candfi a Ineetatil
In Ardeld domnirea principilord calvinesci, si de andel biserica
calvina din Ardeld se silesce tote mai tare a se organisa In con-
formitate cu principiuld el despre preotia universald, totusi sino-
duld partiald cu mai nisi o modifieare a rdmasii [And la 1871
In forma, in carea era pe timpurile principilord calvinesci.
Chiarfi gi atributiunile de dreptd ale sinodului partial(' ad
remasti mai tote cele vechi. Aceste suntfi urmatorele :
1. Sinodulfi partiald ald calvinilorfi, ca iii s a bor ulii m led
din biserica romanescd alege pe notariuld tractuald, care are vote
In sinoduld generalii, in care se alege superintendentele. 2) Ade-
veratil, ca canonuld 93 din collectiunea lul Gelei fu sinodele ele-
ctorale permite vote tuturord preotilord. Practice lose s'a restrinsii

') sDe state eclesiae ev. ref. in Trans. commentatios Cluer 1840. pag. 83.
Cf. ¢i Benkci sTransilvaniac torn. II. pag. 194.
2) Dosa Elek 2Az erdely hoar ev. ref. egyhazi jOgtanac Pest 1863. pag. 157.
 99

dispositia acesta a canonului In acolo, ca votiza numai protopopulii

si notariuld tractualti sail substitutula aceluia. 8i este eunoscutii,
ea, Qi la alegerea mitropolitului romanesefi pe Tanga protopopulti
are vote si notariulii ad hoc alfi tractului. 1) (Vecfi mai sus pg. 57).
2. Precum in fsaborulti mica aid bisericei' romanesci din Ar-
deli se alege,lau juratii sea asesoril scaunului protopopesefi, asa
si in s y nodus par tialis ale bisericei calvine se alegead ase-
sorii scaunulfi protopopesel
Salamon Ioseph vorbindti despre membrii smodului partialfi,
dice, ca intre aceia suntfi si Assessores confratrum suorum suffragiis
electi."2).
3. Synodus partialis ca si siboruld mica alegea
pre protopopulti tractualfi.
Canonula 86 din collectiunea lui Gelei despre alegerea pro-
topopului de catra preotnnea tractuala In sinodulfi partiald pre-
scrie urmatorele :
Singulae itaque dioeceses unum queindam ministrum ex suis
nconfratribus communibus suffragiis sibi in seniorem
eligere debent ')
4. Synoduld partial(' ca si s a b oruld mica avea jurisdi-
etiune 'eontentiosa, si penala asupra elerului si poporului din tractulti
protopopeseti respectivii.
Cu privire la jurisdictiunea acesta Salamon Ioseph scrie aceste:
Obiecta synodorumharum particularivain sunt causae ministrorum
disciplinares, censurae ecclesiasticae, aliaeque controversiae pro re nata
incidentes." 4)

Synodus par tialis figura preste told ca fora judecato-

rescii de prima instanta in causele bisericesei, cum se vede din
Petru Bod, care se esprit/1i astfeld vorbindii de seriea instantelord
in biserica calving din Ardelfi :

') Ve41 Dosa Elek op. cit. pag. 21 si Dr. Kolozsvari Sandor DAz erdelyi
ev. ref. egyhazkerulet egyhazjoga.« Clugfi 1877. §. 84 qi 335.
2) Op. cit. pag. 83 qi uu. si Dosa Elek op. cit. pg. 82. Sinoduld partiald calvi-
nosed maT ittrqifi TI-a perdutd dreptuld acesta, gi pe asesorl iT designa protopopulii,
sail corpulti asesorilord se intregea elii pe sine grin alegere. In timpuld maT
dincdce lase siuodulu partiald erasT pi -a recapetatti dreptuld de a alege pre
asesoril scaunuluT protopopescit
3) Cf. Dosa Elek op. cit. pag. 157.
4) Op. cit. pag. 84.
7*
 100

Sedes inferior est synodus dioecesana seu particularis. I) (Fiindil

ea calvinii numescil si astacli protopopiatele diecese, asa si sino-
dulti protopopesed sad partialit flit numescti sate odati synodus
dioecesana.).
Ba erad si pedepse anumite, pe car', putea sa le dicteze
synodus partialis ca si saboruld micti, renignendg cele
mal marl reservate sinodului generald. cum emit In biserica roma,-
neseg reservate saborului mare. Asa sinodului partiald nu-I era
pertnisd a dicta decitti escomunicatiunea midi, 2) nu-i era permist
a depune pre preoti in perpetud, a primi pre cei depusi, sad a-I
da puterii civile. 3)
5. In synodus partialis se pertractati si decideag si
cause administrative mai midi referitore la tractuld respectivd. Se
vede acesta din canonulg 89 alit collectiunii lui Gelei, care pre-
sale, ca synodus partialis sä nu pertracteze si resolve cause
gravioris momenti" fdra voea superintendentelui. De unde se vede,
ca daci causele mai insemnate erati de competinta superintenden-
telui, causele mai puling insemnate puteag fi pertractate si resol-
vite In synodus partialis.
Analogd s'a purcest si in sgborul it mica din biserica ro-
mines* precum se vede din socotinta a 3-a din (lino. a (lona a
sgborului mare dela 1742, unde se dice:
Causele cele mai mart $i grele mai virtoszi a cciseitoriilorti sa
le trimip cinstipi protopopi la scaunidu archireescri. 4)
Intre causele administrative ale sinodului partial era si esa-
minarea celord ce voiead sa fie ministri sad preoti, ceea ce pro-
ba.bilii se Intimpla si fn s al) oruld mien din biserica romgmesca.
Canonuld 89 alit lui Gelei prescrie cu privire la lucruld acesta :
nec non noviter in opus Domini emittendos exaininent", va sg (peg
preotii adunati In sinodulii partial') sa esamineze pre candidata
Poi de preotie.
*
* *
Conclusiune. Algturandg acum legislatiunea calving din Ar-
delg din secululd alit 16 si 17-lea relativa la synodus par tialis
cu pracsa sgborul ul micg alit bisericel din Ardeld, ce In unele
1) Vecp mai emu pag. 36 Rota.
2) VecII mal suet pag. 37.
8) Can. 89 din colectiunea Id Gelei.
4) *Acre sinodalic de I. M. Moldovanii tom. I. pag. 14U.
 101

privinte s'a pistratil pans astliqT, eras! putemil sa dicema, ca ase-

mAnarea, sad chiard identitatea acestord dime institutiuni mai
ea nu se pOte tagadui. Asemenarea sau identitatea acesta nu-al
pote afla esplicarea decatd In o Indurinta Indelungata a unel bi-
send asupra celeialalte.
Dec! una din cloud.
Sad biserica calving din Arad a luatil institutiunea acesta
din biserica romanesca, sad viceversa.
Calvini! 'fuse o ar fi Watt.' din biserica romanesca, ce s'a ti-
stud pe timpurile acele de bisedra resantuliii, dui institutiunea
saborul u T mica sad sinodulul partiald ar fi o institutiune a
biserice! resat ittiluf.
Vomil dovedi deci acum, ca institutiunea saborul ul m i c
sail a sinodului partiald nu are nici o base', In legislatiunea bise-
ricel resAritului, i nici nu s'a practisatA nici eancid si nieairi afarA
de biserica romanesca din Ardeld.

III,
Saborulii mica in raportu cu legislatiunea bise-
ricesca resaritena despre sinode.
Mitropolituli ..aguna, Dr. Gregorig Silaci, Petru Maioru despre
saborulti micie. Paireri false despre saborulii mica.
Mitropolitulti Saguna despre saborulti micd. Auld amintita
tleja In tractatuld despre siboruld mare, ca dreptuld gi pracsa bi-
serice! orientale nu cunosce alte sinode cu jurisdietiune decatti si-
node din archierei, anume sinode mitropolitane $i sinode patriar-
chal!, in earl numal arehiereii an vote decisivd, era preotii ea
atarI, dad. eraii admix! ore careva din el, avead numal vote con-
sultative.
Amu vedutil $i aceea, ea dreptuld orientald nu cunosce chiard
nici sinode diecesane, ce le tine episcopuld cu clerultt diecesef
sale, ba Inca atari sinode eratt i oprite prin canOne. 9
Dada dreptuld orientald nu cunosce nic! barem sinode diece-
sane, atunci cu atatd mai putinti 'Ate cunosce sinode protopopesci
dupe norma sabor ul tit m icd din biserica romanesca din Ardeld.
1) Ve41 Partea III din tractatulfi despre eiborultt mare pag. 40.
 102

Acesta este causa, de in tots Pravila nu se afla nici barem

und singurd canonii, nicl cu privire la sinodele diecesane, niel cu
privire la sinodele protopopesci.
Ca la o dovadd din cele mai bune ne provocamil In lucruld
acesta la Mitropolituld Saguia. Elii are unii traetatil seurtii de-
spre sinodele protopopesci sad protopresbiterali, precum le nu-
mesce eld. 1) In tractatuld acesta da definitiunea sinodului proto-
popescu, vorbesce de presedintele acestui shwa si de lndatoririle
presedintelui, precum si despre afacerile sinodului protopresbiteralii.
Pentru tote lucrurile acestea !use n'a pututd aduce nisi baremd
und singurd canons de aid bisericel orientale, desi dreptuld Ca-
nonici, ce l'a scristi, dice, ea este alit' unei sante sabornicesei qi
apostolieesei biserid," 2) La alegerea protopopulul prin sinoduld
protopopesed se provOei la can. 5 dela Laodicea, pentru ca sä arete
nu ea acesta eanond preserie, ca protopopuld sä fie alesd prin si-
noduld protopopesed, ci numai ca sa arete, ea on ce alegere In
biserica are sa se IntImple In secrete.
In tractatulii despre sinodele diecesane, ea sa acopere lucruld
dinaintea celorti nepricepdtori, s'a provocatd la mai multe canene
din Pravila. Deschiclendii Pravila inse on cine se poke convinge,
ca nisi unuld din canonele aceste nu se referesce la sinoduld die-
cesand, pre care Pravila nice dupa nume nu-lti cunosce, ci tote
se referescd la sinodele mitropohtane sad patriarchali constatatore
din arehirei. La sinodele protopopesci nu s'a mai folositd nici de
manevra acesta bardna, ca sa le de Emil coloritd eanonicii orientalti.
Altcum Saguna In traetatuld sea despre sinode n'a purcesil
de loci" cu sinceritatea i francheta euvenita nun' barbatd de
seiinta, prin ce a dust" pe destui omeni In ratacire.
Cad data Saguna ar fi voitd, sa fie sincere si franca, atunci
ar fi spusu apriatti, ca tractatuld sea despre sinodele bisericesci
numite economice, In moduld si forma, In care l'a espusg, nu are
nisi cea mai mica bass in Pravila si dreptula orientald.
Se !Ate convinge despre acesta orl si cine, luanda In Mat
Pravila si Pidalionuln, si asemenAndu-le cu tractatulii acesta alui
Saguna. Atunci se va mina, cum a pututd unii barbatd seriosti sit
de la lumina sub titula de dreptd orientald nisce lueruri asa de
neadeverate.

') vCompenditi de dreptult1 canouicile. Sibiu 1868 pag. 377.

a) Tota acolo pag. 382 qi uu.
 103

Sad Baca cuiva 'mu atare lucru i-se pare prea gret, daea
cunosce limba germana, atunci sit lea in mAna opulii amintitti deja
la pag. 42 Die Synoden in der morgenlandischen Kirche" de
Zishman, celii mai mare canonistt oriental(' german(' in timpulti
mai not, si sa-ld compareze cu tractatulii ILA aguna despre sinode,
si va ajunge la acela-si resultatfi.
EI bine! Dart. dad' Laguna lucrurile aceste despre sinode nu
le-a luatt din dreptult orientald, eftruia 11 suutt en totult nem-
noscute, atunci de unde le-a !nett?
Rtspundemt pe scurtii. Din constitutiunea bisericesca a
Sasi lora luterani din Transilvania, analogli en a calvinilorti, earea
ca unula care in Sibiu a trait" intre el, a avutil cea mai bunt, oca-
siune sa o cunosea. §i dace ar fi voitt a instrua pe omen! $i nu
a-I amagi, ar fi trebuitii sa spuna luerult acesta en tott, sinceri-
tatea si francheta.
Laguna fuse asa se vede, ca, a cogetatii, ca sub masca drep-
0'10 oriental(' pOte scrie or! ce neadeveruri, did nimeni nu va
observe.
i in adeveril, et incatve nici nn s'a inselatil. Cid multi"
timpt a tinutu pe omen! In amigire, ct, tote lucrurile acelea suntt
lucruri orientate. §i a amggitil pre destul nu numal dintre gr.
oriental!, ci si dintre gr. catoliel. Dovadi este memoranduld dela
Gherla, care din moduli" cum vorbesce despre biserica gr. orientala
romineset, dela no!, se vede limpede, et. Inca a fostt de eredinta,
ca tote lucrurile, ce le-a clisd §aguna despre sinode, si pe car!
apol le-a si intrupatt in constitutiunea bisericei sale, suntii lucruri
tinetore de dreptult orientalt1
Constatamil dart ma! !malt, el aguna n'a pututil dovedi
nici en unit singurd canon!!, ca sinodele protopopesci sad s a b o-
r uld mict este o institutiune orientala.
* *

Dr. Gregorid Sila§i despre saboruld mica. Dr. Gregorid

&Iasi in nal tractatil despre sinode publicatil in Nr. 1-5 din
Sionuld romanti" dela 1865 amintitil deja mai mil la pag.
61 vorbinda despre sinodele protopopesci sad siborult m i c
ca t}i §aguna nu a pututii educe in favorulii Writ nici unii sin-
guff' canonil oriental"('. Asta nu 1-o lugmii in nume de rtil,
caci de uncle nu e, nici Dumnedet nu lea. Ar fi trebuiti fuse sa
 104

spund francii, ca sinodele protopopesci, sat saboruld mica nu

este o institutiune basata pe dreptuld orientalist. Prin acesta ar fi
seutitil pe mai multi, darn mai Cu samd, pe sinoduld eleetorald dela
1868 de compromisiunea, la carea s'a espusti considerandil sinodele
protopopesci sad BA bor u l a mic ti, candy functionezd ca ford de
judecata, de o institutiune orientala, cum se vede din tutu spirituld
aeestui sinodd electoralii,

Petru Maiord despre saborulti mica. Petri' Maiorii, precum

mit vedutn, s'a timpani cu cestiunea originei saborulul mare din
biserica romanesed din Ardeld, si l'a esplicattl asa, cum a aflatii
cu tale. Cu originea sitborului mica inse nu s'a ocupatii.
Pentru acea nisi nu mita, ca ce parere a avutii eta despre ori-
ginea s it borului mica din biserica romlnesed din Ardeld. Oen-
pandu-se Petru Maiord si cu originea sAborului m i c II, tare
credemil, ca ar fi fostal silitti schimbe si parerea despre ori-
ginea gborului mare.
Amu veclutil adeed in tractatuld anteriorti, ca Petru Maioru
considera stiborula mare de unii surrogatil aid sinodelord mitropoli-
tane. Canonele orientale adeca prescriii, ca mitropolitulCt In fiecare
and sa tina °date.' sinodil cu episcopil supusi siesi. 1)
Fiincid-ca mitropolituld din Ardeld inse nu avea episcopi su-
pusi siesi, asa Linea sinoduld prescrisil de canone cu protopopil,
cad si fare de aceea suntti urmatoril ehorepiscopilord antici. Prin
acesta mitropolituld romanesed din Ardelt1 dupe parerea lui Petru
Maiord impliniea prescrierile canonelord orientala, si saboruld mare
se putea numi o institutiune orientala. Amu veclutd inse, ca suntil
false si supposititie tote premisele istorice i juridice ale parerii
acesteia aid Petru Maiord.
Yn confusiune mare ar fi ajunsii inse Petri' Maiord, data ar
fi cercatd mai departe sa esplice pe calea asta si sib or ul if in i c
Saborul u m i eft, precurnd amu veclutti deja, era unU sinodit
compusii din protopopuld si din preotimea tractuala. Dad. Sine
protopopii in Ardeld eras surrogatil episcopilord, dad saboruld
protopopiloril cu mitropolitulii In frunte era sinoduld orientalii mi-
tropolitand, atunci sinodele protopopesci erad sinode diecesane,

') Can. 8 Trullanil, Can 6. Conc. VII din PravilA. Yn originalu la Pitra
3Juris eccl. Graecorum historia et monumenta' Roma 1864 tom. II. pag. 28 gi 108.
 105

earl le tinea episcopuld cu preotimea sa, era In Ardelu protopopuld

ca surrogatuld episcopului, cu eleruld sell.
Acum canonele orientate cunoscd, ce e dreptd, sinode mitro-
politane compuse din mitropolituld si episcopii sel. Nu cunosed
inse de loctl sinode diecesane compose din episcopulti si demi('
sea. i totusi sinodele protopopesci sad saboruld mica aid bise-
ricei romanesci din Ardelit nu potd fi considerate dupe parerea
lul Maiord deckd de sinode diecesane, In care protopopuld ca
surrogatii aid episcopului se sfAtuesce cu cleruld sett
CercIndil tiara Petra Maiord sa esplice din acela-si principid
saboruld mic it, din care a esplicatil si saboruld mare, va sit
ilia din aceea, ca protopopil in Ardeld erad surrogatil episcopi-
lord, §i avead tots jurisdictiunea eptscopesca, ar fi trebuitd sa sus-
tini a) ea saboruld mare este sinoduld mitropolitand prescrisil
de canonele orientale, va sa clip a o institutiune r e sariten A, cum
a si sustinutu, b) ca s A b or uld mic 11 este sinoduld diecesand
necunoscutd de canonele orientale, prescrist inse de canonele apu-
sane, va sa tilts o institutiune apusana.
Prin acesta inse ar fi ajunstl la conclusiunea aceea bastards,
ca In biserica romanesci din Ardeld unit saboril este institutiune
resaritena, era celalaltd institutiune apusana.
Confusiunea i-ar fi fostil si mai mare, data ar fi cercatil sa
afle, ea pe ce tale a Intrattl institutiunea apusana In biserica
romftnesca din Ardeld.
Cu dust mat writ ar fi lostd a cauta si pentru saboruld mare
si pentru siboruld m i c ti o singura origine.
La resultatd destuld de cerai ar fi ajtinsti, dace asemenanad
sinodalitatea bisericei romanesci din Ardeld en a celei calvtnesci
tott: din Ardeld sl cu cea din Pravila, ar fi constatatil cu privire
la sab or aid mica, ca
1. S Ab or uld mitt i usitatd in biserica romanesci din At.:
deli ca si saboruld mare Ware nici o basi canonica in Pravda si
dreptuld orientald nici In privinta personelortl, din care era corn-
pusd, nici In privinta atributiunilord de dreptd, ce le avea, si on
ce incercare de a-lit aduce in consonant/a cu dreptuld orientald
este si va rdmano zadarnica.
2. 0 institutiune asemenea saborului mica ale bisericei
romanesci din Ardeld no aflame la nici unuld din poporele, ce
s'aii tinutu si se tins de biserica resaritului, §i cu deosebire nu
 106

aflame la Romanii din Moldova si Romania, deli eomerciulti bise-

ricesed intre eli i Romanii din Ardeld a fosttl destula de via. 1)
3. Asemenarea, data nu ehiard identitatea sib or ti 1 u I mica
ald bisericei romanesei din Ardela cu synodus p a,r t ialis aid
calvinilord din Ardeld In seculula 16 si 17 este netagaduiti.
Ce este darn mai firesea. deeatii din premisele aceste destuld
de secure a deduce, ca saboruld mica ald bisericei romanesei
din Ardela este o institutiune naseute. sub influinta calving P
Cu gred credemii, ca eu dovedi istorice ni-se va puts proba
vre-odata, ca sa b or ula mi e a In forma eunoseuta va fi esistatti
In biserica romanesed din Ardela ei Inainte de era calving, si ehiard
si de s'ar dOvedi acesta, originea sit b or u Ini m i c d n'ar fi libera
de influinta apusana, dupa ce ei syn o d u s partialis ale calvi-
nilorti din Ardeld nu este alta deeatil synodus ar chidiac o-
n a li s la ti n u din evuld media.
*
* *

Mori false despre saboruld mica. Dr. I. Crisand. Ca $i

saborula mare nefiindif aid saboruld mica studiata in natura
si originea lul, s'ad naseutd si divulgatti ei despre ela unele pa-
reri false.
Asa repausatuld profesora din Sibiu Crisana 2) se mirk ea
ealvinii nu i -au Impedecatd pe Romanii din Ardela In tinerea si-
nodelord, ei prin urmare Qi a saborului mic a. A Intrelasatd
Inse cu totuld a cerca mai Intaid, ea ore s a b orula m i e u esi-
stat-a In biserica romanesca din Ardeld Ina Inainte de epoca cal-
ving,. Cereanda Inse se dovedesea pre tale istoriea lucrula acesta,
tare eredemt, ea n'ar fi onoratit pre principil calvinesel cu elo-
gitilii, ea n'aa Impedecatti pe Romani In tinerea sa b oruluI mic
ci mai multi s'ar fi mirattl, ea Romanii din Ardeld asa milord an
primitd In organismuld bisericei lore o institutiune calvinesca.
Dara profesorula Crisana mai eade si In o alta gresala eu
privire la saborula mica. Sustine adeei despre sa bo r uld
1) 0 specie de sinade diecesane si protopopescl stall introdusii in dece-
niile din urmi in Rusia dupl£ norma celorfi apusane. (Berdnikov )Cursu de
dreptii bisericescil« tradust de Silvestru Manual episcopulii Husilord Bucuresci
1892 pag. 246). Pre Rusia apol au imitato si alte state din resaritu. Yn secluld
16 qi 17 inse nu esistaii atarl sinode in re'saritil gall de Ardelfi
2) Beitrag zur Geschichte der kirchlichen Union der Romanen in Sie-
benbargen unter Leopold I. )Inaugural Dissertatione Sibitt 1882 pag. 14.
 107

mice, ca acela era consistoriula de lungs mitropolitula ei consta

numai din cativa asesori alesi de saborula mare si inariti de prin-
cipele Orel. 1) Va sa dice saboru 1 tt mica era o specie de re-
presentanta constants a saborulu1 mare.
Absoluta nu scimii, ca pe ce el. a Waal intemeia profesorula
Crisana parerea acesta. Nicairi n'ama adatti, ca consistoriula de
lungs mitropolitula sa se fi numitii: sabora mica, ci pretutin-
denea ama aflata, ca sabot. ti mica se numiea sinodula tractuala
protopopescd.
Profesorula Crisana cetindil si combinanda lucrurile destula
de superficialii, pentru parerea sa se provoca la una titula din
Zaconica, care ar snna astfela: despre saborul a m i c rt", ci apoi
WI de a dovedi (Nara cu nimica sustine, ca acesta sabor
mica era consistoriula de langa mitropolitula.
Titulttla din Zaconica fuse despre saborula mic ti" la
care se provoci profesorula Crisana, nu suns asa, cum flii citeza
elii, va sa diva despre saborula mica", ci ulna: des pre
saborele mitt ale eparfielorii". 2) insusi cuvintuld sa-
b puss in titulti In plurals arata, ca eras mai multe s ab 6 r e
mici in Ardellf, pre candy consistoriii MAIO mitropolitula putea fi
numai unula. Era imprejurarea, ca ei cuvintula eparfie In ti-
tulula acesta este nusa fn pluralti, arata, ca era mai multe sub
mitropolitula, si aceste nu as pututa fi decata tractele protopopesel,
Data ar fi cercatti intelesulii cuvintului: eparchie de pre
timpurile acele, ar ff aflatii, ci eparchie se numiead tractele pro-
topopesci. Asa curenda dupa timpula scrieril Z'tconicului in ca-
nonti 19 Mil sinodului dela 1700 se cetesca urmatorele:
Care protopopl VOrg face sabora de eparchie, ? care
pops nu va veni la sciborg . . . . 3) din earl evidenta se vede, ca
eparchie era tractula protopopesca.
Asemenea in actele sinodului dela 1742 cetimii urmatorele:
"Fiecare protopopa sd strine sca ova de ep a r c hie", 4) earl
erasi arata evidenta, ca eparchie se numiea tractula protopopesca,
$i asa saborula mica alt eparfielora" nu pate fi consi-
storiulti mitropolitului.

1) Op. cit. pag. 16 5i 37.

') Acte qi Fragmente de T. Cipariti pag. 258.
8) Petru Maiorti ilst. bis. Rom« pag. 358.
4) ,Acte sinodalle de I. M. Moldovant torn. I. pag. 148.
 108

Este mirare, ca profesorula Crisana nici nu a cetita titulula

acesta din Zaconica, cum se cuvine, nici n'a cereata, ce era atunel
eparfi a, cad alteum n'ar fi pututii sustine, ea saborula mica
se numiea consistoriula de langa mitropolitulti.
Ba profesoruld Crisanit cu superficialitatea merge si mai
departe.
A cereata adeca sa dovedesca, cumca cum era compusa con-
sistoriula de 1114 mitropolitula, pe care elii thl numesce s a b or a
mica. Spre scopula acesta se provoett la urmatorele cuvinte din
Zaconica : Avut'a acestd mitropolie totdeauna grijitor't qi titorl cu
ajutori21; era' titoi adeverati si jurati sod rinduitit in Vlcidicia mi-
tropolitului Sava Braneovici ", ') §i la cuvintele urmatore tau din
Zaconica si alte legi, car' se tacit lard de saboulii mare, Vlcidica
cu titorii si cu juratii." 2) Din cuvintele aceste deduce Crisanti,
el thorn si juratit acestia formed consistoriula de langa mitropo-
litula, si a china, ca consistoriula acesta se numiea: saborula mica.
In unit alts tractata vomii ar6ta, ce erad titorii @i juratil
acestia. Din cuvintele citate din Zaconica chiara de loco nu pu-
tema suite, cum a pututa Crisanii deduce, ea corporatiunea lore
era aceea, ce se numesce s abort) m i c u. Precum vomit vette
line mai tanlio, Crisana a voita cu on ce prep, sit dovedesca, ca
biserica roma,nesca din Ardela Waite de s. unire era organisata
dupa prineipiile statutului organics alul Saguna.
* *

Canoniculti dela Lugosti Gavrila Papa si und anonimii despre

saboruld micu. Canonkula Gavrila Popa numesce asemenea s a-
bor a mica consistoriula episcopului dupa s. unire compusa din
12 asessori alesi dintre protopopi fara a se provoca la nici unu
documentu, cu tote ea Petru Maiora pe acesti 12 asesori ft nu-
mesce: adunarea celora 12 barbati, ce Inchipuieaa saboruld mare,
si nu1 numesce: saboru mica.
Anonimula autora alit epistolei until Romana transilvanonii In
afacerl eclesiastice si scolastice amintita la pag. 56, concede de o
parte, ca saborula mica se numiea si sinodula tractuala proto-

1) Acte si Fragmente de T. Cipariti pag. 257 din josti.

2) TotA acolo pag. 251 la inceputultt tractatulul.
3) »0 privire scurtA prete senatuld episcopilorS din diecesa rom. gr.
cat. transilyana« In vSionultt romantic Hr. I din 1865.
 109

popescii. Si in acesta are deplind dreptate. !use de alti parte

sustine ai eld, ca s a b or it m i c it se nuiniea i s a b o r ulu mare
dada nu se putea aduna tompletil. 9
Se esprima despre lueruld acesta in chipulii urnatoriA:
Obveniea adeca unele afaceri bisericesci intqitore, care nu su-
leriea amcinare pant& la conchemarea sinodului (saborului mare), on
ca imprejurari de pacea qi lin4tea publics, de es. resbele, epidemii
impedecaii conchemarea sinoduldi la timpula sea Deci pentru re-
solvirea afacerilorii atinse si perlractarea agendelora curente, era da-
ting legala, ca archiepiscopula sa adune la sinoda 1. pe consistoriula
sea, 2. pe cei 12 jurari ai saborului mare pe lcingcl mitropolitu, 3.
pe curatorii, ctitorii laici ai bisericei, 4. pe protopresbiterii qi depu-
tap tractuali, cats putea lug parte dupti timpa, loci qi imprejurciri,
fi set in s cib or ii m icii , adeca sinoda p a r s a l u. fuse in aceste
sinode nu se pertraclaii cause generals de ale bisericei d. e. alegerea
de archiepiscopii, afaceri atingetdre de drepturile, cadinple i prosperi-
tatea intregei biserici, a clerului intrega qi a credinciofilorii, pentru
ca aceste era% reservate sinoduldi mare."
Cetindii lucrurile acestea, ar cugeta omulii, ca autoruld tine
scie pe ce documente istorice se baseza, candil vorbesce asa ca-
tegorice. t toting ceea ce nu odatd, s'a intimplatii in putina noitra
literaturd,, ce o avenni despre lucrurile bisericesci, autoruld nu
aduce mci und documents did de micutit spre all dovedi aser-
tuld acesta asa de lungt1. Petru Maiord a tractatti in istoria sa
institutiunile nostre bisericesci mal Insemnate, precum saborule
mare, adunarea celorit 12 barbati, earl luchipuiead saboruld mare
i altele. De saboru 1i& mica f n intelesuld anonimului nostru
nu scie chiard nimied.
Alteum nu e de intratd, ca autorulit nostru anonimit vorbesce
asa eategoricti despre lucruri inchipuite. La pag. 6 de pada vor-
besce despre congresuld bisericesed ca despre o insti tu tinne
stray eche in bi s er i c a nostr a., si dice totusi, ca congresuld
acesta Ware trecuta cunoscuta de nor . Dud nu-I eunoseemd tre-
cutuld, de unde scimu, ca e stravechit?
Autoruld nostru anonimit vorbiudii despre sib or ul d to i
llu numesce sino d t1 pa r ti al u, cum flu numescu calvinii. De
undo se vede, ca terminulu usitatd la calvini is fostil cunoseutit,

I) Pag. 11.
 - 110 -
Dad' arum In loco de a se perde In Inchipuiri §i In polilogisme,
ar fi asemenata saborula mica din biserica romlnesca din Ar-
dela cu synodus par tialis din biserica calvinesei din Ardeld
In vecula 16 i 17, n'ar fi avuta lipsii sa alerge la nisce aserte
asa bizare, ca sabor uld mica era tutu sabot. a mare ciun-
titii, fare de a puts aduce nisi cea mai mica dovada istorica. Ci
atunci usora ar fi afiatti, ea saboruld mica este syno d us
p art ialis ala calvinilord.
*
* *

IV.
Saborult. miet din punetii de vedere canonicii.
Correctura istoricd qi juridicd a sdborului mica. Laicii in seiborulit
micti. Sinodalitate qi biserica sinodald. .

Correctura istorica a saborului mica. i In cestiunea s a b o-

rului mic ti este de momenta Intrebarea, ea din punctii de ve-
dere cationica, ce averna de a tine despre ela ?
La acesta respundemil, ca in principid saborula mica
des1 /ntrodusil in biserica nostra de calvini, totusi nu pote fi la-
peclata ca null ce anticanonica, ce Intre altele se vede si de acolo,
ca si dupa s. unire saborula mica a continuata a esiste In bi-
serica nostra pans in qiva de astadi.
*i siborula mica inse ca si sa'bortila mare are lipsa de
done correcturl, una istorica si alta juridiea.
Correctura istorica sat in aeeea, ca ()data,' pentru totdeauna
sa ne lapedima de credinta fail de nici una temeiii, ca institu-
tiunea siborului mica ar fi o institutiune basata in dreptulti
orientala din Pravda, caruia saboru la mica nici barema dupa
nume nu-1 este cunoscuta.
Dimpotriva, data voima sa cunoseemii originea adeverata si
din urma a saborului mica, trebue sa constatamil, ea originea
lui mai de-aprope este In biserica calving din Ardela. Originea
mai departe !rise este in biserica apusulul. Cad synodus pa r-
tialis ala calvinilora din Ardela nu este alta decatil syn odus
archidiaconalis din bherica eatolica apusana din evula de
mijlocii,
Amu amintitti deja, (pag. 67) ca calvinil si in Ardela ca si
airea 'Inca lunge timpil dup5, eiderea lore dela biserica eatolica
 111

as tinutd mai multe institutiuni de ale bisericel catolice din evuld

de mijlocd, neputendil decatil forte pe Incetuld sa-si organiseze bi-
serica in conformitate cu principiile lord cele none de credinta.
Intre institutiunile aceste catolice din evuld media conservate si
mai departe de calvinii din Ardeld a fostil si institutiunea archi-
diaconilord si a sinodelord archidiaconali.
In apusu in cele mai multe teri diecesele erad tare estinse
si nu micute ca in resaritu. In urma estensiunii celel marl a die-
ceselord, episcopal vrendil nevrendd ad trebuitii said imparts die -
cesa in mai multe districte, in fruntea carora se aseda o persona
ecclesiastica proveduta cu o parte insemnata din jurisdietiunea epi-
scopesca. Persona acesta bisericesca se numiea arehidiacon d. 1)

La inceputd mai fiecare episcopd ayes langa, sine la resedinta

und archidiaconii, care-ld ajuta in guvernarea diecesei. Unit atare
archidiacond avead epistopii in timpurile vechl si In resat-ltd. In
apusii Inse fiiudu diecesele marl si comunicatiunea grea, episcopii
curondil ail fostd siliti si-si puns sa afara de resedinta prin mai
multe locurl archidiaconi. In resaritu Inse asta nu s'a intimplatd
nici odatii, de-Orece acolo diecesele fiindil tare mid, episcopuld si
numai cu ajutoriulu archidiaconului dela resedinta putea guverna
diecesa. CAW de mieute erad episcopatele in resaritu se pote
vede din numoruld lord cell mare la Goar, 2) cats unele diecese
nu erad nici clad protopopiatele nOstre de marl'. Asa micute nu
erad episcopatele in apusu numai in Italia, si acolu apoi ca si in
resaritu nu erad diecesele Impartite in archidiaconate. Ba in resaritu
mai tardid s'a stersd sii institutiunea archidiaconului dela resedinta
episcopesca, si se numiea archidiacond numai persona, ce era mai
mare preste eleruld aplicatil in curtea Imperatesea. 2)
Archidiaconil aeestia in apusil tineau regulatil sa sinode sad
en tote eleruld din archidtaconatil, sad numai en unit asessori.
Atari sinode In Germania se numiead Send e, era In Francia
Senn e. Sinodele aceste archidiaconali pertractad si resolvad nu-
9 Despre archidiaconi pre largil vecll: Anton Joseph Binterim vDie
vorzuglichsten Deukwiirdigkeiten der Christ-katholischen KircheK Mainz 1829
t. I. p. 1. pag. 404 si uu. si Persch )Von dem Ursprunge der Archidiaconenc.
Hildesheim 1743.
2) Notitiae episcopatuum graecorum a Leone sapiente ad Andronicum
Palaeologum.
2) Hefele )Archidiacon und Archidiaconat« in Wetzer und Weltes «Kir-
chenlexikon.e Freiburg 1882, fast. 7, col. 1253 si uu.
 -11`2
numai cause de guvernit bisericesed, ci deprindead si jurisdictiune
contentiosa si penald in arehidiaconatti. 9
Calviuii din Ardeld eonservandd institutiunea archidiaeonilord
catolici din evuld de mijloc(', ae conservatii In biserica lord si in-
stitutiunea s i n o d elo r d ar chid ia cona I T. i in timpurile mai
vechi pe pt otopopi II numiead nu numai senior e s, ci ii numiead
si en terminuld catolied a r eh idia con i, 2) de unde pi sinodele
lord atunci le numieati si syno d us ar eh i d i a eonali s. Mai
targid lapeclandil tots mai mutt(' din institutiunile catolice si din
terminologia catolica, pre archidiaconl au ineeputd a-I numi numai
seni or e s, erg, sinoduld arehidiaeonald numai synodus p ar-
tialis.
§i Asa putemd sa dtcetnu, ca saborul ti m i c a in ultuna
analisa este institutiunea synodului a rchid i a co n ald latind
din evulii de mijlocti intratu in biserica nostri prtn mijlocirea cal-
vinilord.
*
* *

Correctura juridic(' a saboruluf midi. A dotia correctura,

eareia trebue a fi supusti institutiunea s a b or ului io i c u, este, ea
In Intelesuld Pravilel eld nu pole figura mei deeum In biserica ca
unit organ(' provequtti cu putere gi jurisdietiune bisericeseit ordi-
naria asupra tractulul protopopescd respectivu, ci numai ca unit
organd administrativd ajutittoriti in guvernarea bisericesea. De
unde atributiunile lul de dreptd pot(' varia dup. imprejurari.
Din atributiunile vechi, ce le avea pe tampuld calvinilorti, ce-
rendd imprejuratile in unit locd sad altuld, sae &lard si pi etu-
tindenea, II pate reinane dreptuld de a alege pe protopopulii, cad
§I In biserica apusului pans In diva de astac,li prin unele locuri
protopopuld sad deeanula se alege de preotimea din protopopia-
tuld respectivd. II Taft asetnenea II pate remade dreptuld de a
alege pre asessord forulul protopopesca, unde esistti atari foruri.
Dreptuld de a alege deputati la sinoduld pentru alegerea mitropo-
litului flu are deja de multi'. Pe MO aceea se pot(' resolva in
sabor ul u mice si diverse cause de guveruil bisericesed, cum
suntti de ptida, : darea opiniuuii cu privire la lucrurile, ce ar fi a se

1) Vehring vliirehenrechte pag. 596.

2) Salmon Joseph op. cit. pag. 77.
8) Vehring 21iirehenrecht« pag. 596.
 113

desbate In sinodula diecesanfi, asternerea unora gravamine si do-

rinte In consistoriula diecesanti, luarea de mesuri cu privire la
promovarea religiositatii in tracts, gi altele de asemene nature.
Mesurile aceste Inse, daca e yorba sa fie in conformitate cu pried-
piile Pravilei, trebuescfi sa fie aprobate de guvernula diecesana
respectivti, cici Pravila in can. 39 ala Apostolilora dispune ca :
preotil Qi diaconii firi de socotinta episcopulul nimica sa se-
virsesci." n)
i in adevara! In urma unel pracse Indelungate dela sflnta
unire 1ncoce siborula mica sail sinodula protopopescii a ei-
petatil o forma ore care curititi de elementele calvinesci si apro-
piata de principiile Pravilei.
Siboruld mica sari sinodulti protopopesca in biserica
nostri in timpula mai din urini fuse a mai Watt asupra sa yi o
cheinare nod. §i acesta este, ca cu ocasiunea tinerii lui prin di-
sertatiuni din sciintele teologice practice, corn suntii teologia pa-
storali, dreptula bisericescii, teologia morals, elerula din protopo-
piatasal] poti largi sfera cunoscintelord, de earl are lipsi mai
mare in chemarea sa grea de a povitui sufietele, credinciosilorti.
Incatti siboruld mica se silesce a face destulfi oi chemiril
acesteia, se numesce $i confer inti pastor a 11, termind folo-
sitd in biserica apusului.
Confeiintele aceste in timpurile vechi se tineati si In rasarita
cu aceea deosebire, ca neesistindd atunci aid protopopiate, niel
parochii, et fiecare diecesi forma o parochie, episcopulti ?mull
Linea couferiutele aceste cu clerula sod, 2) si desbiteati mai inultfi
cestiani doginatice, fiincla ca acele eras pe atunci la ordinea Qilel
gi agitaa 1ntregi lumea cresting. 3)
*
* *

Laicii in sAborulii mica. Ne mai remane Intrebarea cu pri-

vire in elementula laid.' in s a b o r aid in i c ti. Intaia cestiune
1) Dispositia acesta a Pravilei se observezI §i in Rusia, decindd s'ad
introdusii o specie de sinode protopopesci Berdnikov »Curet de dreptd bise-
ricesctig tradusd de Silvestru Balanescu episcoptild Hu§ilorti. Bucuresci tipo-
grafia cfircilord bisericescl 1892 pag. 246.
1) Ereticuld Arid in o atare conferinta sad colloeuid alii episcopulul
gel Alesandru a pfi§itii mai intaid cu eresia sa.
5) In timpuld mai nod conferiutele pastorali s'ad introdusd §i la Ro-
mina din Bucovina qi incitva §i in biserica din Rusia. VecIT Vehring: 3Kir-
chenrechtg pag. 647 §i Berdnikov op. cit. pag. 246.
8
 114

-aideste, &A In epoca calving, Inaiii:e de s. unire, candil institu-

tiunea siborului mica fu Introdusg, In biserica romanesca din
Ardeld, luat'ad si laicil pane la saboruld mica?
Din urmele istorice, ce nead remasd despre s A' borul u
m i Cu, se vede limpede, ca.' sib or uld mied era commis(' numal
din preoti, si de mireni nu avemu nicairi nit! cea mai mica urmi.
Dupa ce inse sgbor uld mica nu este decittil o copie de pe
synodus pa r ti alis aid calvinilord din Ardeld, este lucru fi-
resell, CA data la sy no dus partial is aid calvinilorti din Ardelti
In secululd 16 si 17-lea an luatd parte positive si elementuld laicd,
atunci a luatil parte si la saborul CI micd din biserica roma-
nesca din Ardeld.
Niel' pracsa bisericesca, fuse, nisi canonele calvinilord din
acele timpuri nu ne arati nici o urn* ca la synodus partialts
ald calvinilord In timpurile acele si poporuld credinciosti si ar fi
avutil representantii sei.
Asticli sta. lucrulii si In biserica calvinescg. din Ardeld cu
totuld altcum. Dupa mai trei sute de ani de abia In timpuld mai
nod ad ajunsu calvinii din Ardeld la convingerea, ca dupg, prin-
cipiuld lord de credinta despre preotia universals prin sacrainen-
tuld botezulul, in adunArile bisericesci la tote lucrurile, ce se per-
tractezi In ele, atata dreptd compete mirenilord, cg,td si clerulul,
cad toti suntd preoti in intelesuld dogmelord calvmne. i astql In
armonia cu principiulti lord egyhcizmegyei leuzgyales", substituitd In
loculd sinodului pa rtiald din timpurile mai vechi este o adu-
nare din cleat si popord. 1)
Astidi synodus par ti alis ald calvinilord din Ardeill este
alcatuitii In moduld urmatoriii:
1. Din curatoruld si subcuratoruld tractuald.
2. Din tot! predicatorii tractuall.
3. Din representantil poporului In numerd egald cu preotimea.
Din acestia a 6-a parte mai representantii Invetgtorilord. 2)
Pe timpurile Inse, candil sinoduld partiald calvinescil fu al-
tuitit In biserica romanesca din Ardeld sub numele de sabord
') Dr. Kolozsvari Samdor op. cit. pag. 197 allturatil cu Dosa Elek op.
cit. pag. 82; Kovacs Ferencz NEgyetemes es reszszerd egyhazjoge, Debreczen es
Nyiregyhaza 1870 pag. 121, Iii Schuller-Libloy bProtestantisches Kirchenrechte
Sibiu 1871 pag. 84.
2) Vecil pSzervezeti torvenyc Dr. Kolozsvari Sandor op. cit. pag. 196.
 115

m i c n,elementuld Wed nu era representatd In aceld sinod'd, gi

prin urmare nicI in sAboruld mica din biserica romfinesci.
Putemii dare sa qicemti, ea pe cale istorica nu se pote do-
vedi, ca la saboruld mied sad sinoduld protopopescii In timpu-
rile vechi isi avea t poporuld representantil sol.
Dad. prin literatura nostra bisericesci Inttlnimil gi afirmatiud
categorice, ed. In timpurile vechi la sinodele nostre ar fi luatii parte
si laIcil chiarii gi numai la unele afaceri, acele suntti Qi remand
numai atirmatiunI nedovedite eu nimied. 1)
Din acesta inse, ea si la saboruld mare, nu urine* a In bi-
serica nestra nu se pot(' tine si sinode mixte" protopopesci, dad,
aceea o poftesce ecuitatea si dreptatea.
Candil qicernii Inse, ca in biserica nostra gi poporuld credin-
eiosd pote participa la oincide mixte" protopopesci, trebue $i aid
ea si la saboruld mare sä faceind deosebire intre lucrurile acele,
earl snail de eschisiva compettutd a ferarchiei, ysi ?nice acele, earl
lerarchia le [tote indeplini gi resolva laolalta cu poporuld. 2)
Dad, In oinedele micste" protopopesci elementuld laird la-
olalta, eu cleruld pertraetezi si resolvesce lucrurile, cad nu suntd
reservate esehisivil ierarchiel, atunci participarea elementuluI laird
la atarI sinode nu are nimicd anticanonied in sine.
*
*
Sinodalitate gi biserica sinodala. Inainte de ce ama trece la
and alto traetatil, eredemtl, ea e de lipsa sa gieemd cateva cuvinte
despre sinodalitate" si biserica sinodale, carl se In-
trebuintezi astadi asa multii, Qi earl as produsil i producd
astacli ata.ta confusiune In suflete.
Pricina confusiunil aeesteia jace in imprejurarea aceea, ca
nici cuvIntuld s inodalitat e", niei euvintuld b iserica sin o-
d a la" an ad la noi und intelesd determinatd Qi precisattl. In
unele privinte au esistatd @t esista gi astadi sinodalit at e, in
alte privinte 'Ilse nu. In unele privinte biserica nostrd a fostii
totdeauna Ili este si astddi b i s e rich: sinodal ti, In altele nu.
Este sinodalitate canonica sad permisi de canone, gi ehiard
i) Afirmatiunea acesta o intalnimn si in memorialnlii de dta 25 Martiii
1865 aqternutil Nunciaturel Apostolice din Viena de capa laid fruntavl gr. ca-
tolici. Veil mal susti pag. 74.
") Vecli mal susn pag. 74.
8*
 116

si de Pravila, Qi este sinodalitate necanonica, carea este Be-

gatiunea deplina a bisericei ndstre.
Anume dad sub sinodalitate intelegerna amid genii de con-
stitutiune bisericesca. dupe care In o diecesa potestatea supreme
bisericesca este in manile sinodului diecesanti, fie preotescil, fie
miestii", Yn o mitropolie In inanile sinodului mitropolitana, fie
preoteseti, fie micsta", atunci biserica nostra tmendu-se de dispo-
sitiile Pravilei n'a fostil. nu este si nu va pute fi nisi (litchi bi-
serica sinodala. 0 attire sinodalitate este simplietter parlamenta-
rismula moderua straplantata In biserica.
Dad fuse sub sinodalitate yi biserica sinodali se
Intelege acela scar de constitutiune bisericesca, dupe care In bi-
serica uncle afaceri bisericesci mai grave totdeauna s'an pertra-
etatii 10i resolvita In sinode, atunci biserica nostra in conforrnitate
chiara §i en S. Scripture a fosta, este $i va fi biserica sinodala.
Yn Faptele Apostolilora de pildi se amintesee, cum Apostolil
unele afaceri bisericesci le-aa resolvita pe tale sinodala, ca de
esemplu cestiunea dogmatiei cu privire la taiarea Imprejura, 1) ale-
gerea lui Matia, 2) alegrrea celorti 7 diaconi. 3) De alai, parte
este cunoscutti si aceea, ca Apostolii cele mai multe afaceri bi-
sericesei nu le-aa resolvita pe tale sinodala. Asa S. Paula sin -
guru a puss pe Tita episcopti in Creta, pe Timotea in Efesa, sin-
guru a escomunicata pe Alesandru Qi Himenea $i altele. 4)
indreptariula acesta din S. Scripture Pa urmata ci biserica
antics crestina. Episcopil 41 gubernail bisericele lord In contele-
gere cu presbiteriula de langa ei in cele mai multe lucruri. Pentru
cause mai grave !me in apusa tinead sinode diecesane Qi mitropo-
litane, era, In resarita numai mitropolitane. Era pentru causele
general! bisericesci, cum sunta cestiunile dogmatise tineaa cerenda
lipsa sinode ecumenice sail a tote lumea.
Acesta este sinodalitatea tea canonica, era nu sinodalitatea
ceealalta, carea este numai o copie a parlamentarismului si demo -
cratismulul modernti.
Acesta este sinodaktatea, carea a trecuta prin proba timpului
de mai &Sue mii de ant, ysi carea Iii are temeiula in dispositille
') Fapt. Ap. XV.
2) Fapt. Ap. II.
8) Fapt. Ap. VI.
4) I. Tim. 1, 20.
 117

dumnec,eesci din S. Scripture. singuril dela sinodalitatea

acesta pate biserica sa astepte promovarea binelui publicti reli-
gioso-morahl aid ob'itel sale. Ceealalta pate sa produca In o bi-
serica unti mecanismfi, care sa escite mII mind curioiitate tea-
trali. Asupra sufletelorti lose este ineapabila a opera in dire -
ctiune ader6rattl religioso-morals si a realise Imperatia lui Dum-
necleti pe *Mato. Cad nu formele parlameutari suntil, earl dati
viata bisericel, ei spiritulti adev6ratu bisericesed nutritti In trite-
lesuld dispositiilot u dumnegeesci $i a eanonelorfi bisericesci.
Biserica protestanta pOte primi In sino lalitatea sa tote spi-
ritulfi palatnen-irismului modernti, eaci se potrivesce de minune cu
erednitele ei. $1 l'a si primita deja mai Cu same in tara noitta.
$i care este urmarea? Seaclerea sitntemIntului si a virtu religiose
pe tots linia, cad in unele locuri spiritulti biserieeseu sad religiosii
a pieritti mai de tote, si au re'tnasti numai nisce forme dinafara.
Dace or primi sinodalitatea acesta si biserica nostra, atunci
pate elimina gi Pravila din viata sa. Atunci ar rumpe-o de tail
en tote traditionile bisericel resaritului. Era* tristele efecte dela
protestanti mai lute sail mai tarcliti El'ar ivi si la no!, desi la in-
ceputil o attire sitiodalitate ar fi primita cu aplausii, cum fu pri-
mita alui $aguna.
Cace trebtie se deosebimil intre aceea, Candi o dorinta este
productuld unei lipse in adev6rti siintite, $i fare aceea, candu o
dorinta este intemeiata numal In aplicarea omenesea de a imita
pre altii.
Dorinta, ce s'a ivitii la not, ca in biserica sa se introducil
sinodalitatea false dupe norma parlamentarismului moderml, si care
rare odata se manifesta In unti modti putinfi crestinescii i modestt,
nu putemfi dice, ca este In adeverti productult unel lipse In adeverti
simtite. Biserica nostra dela s. unire !nuke tinendii strinsfi la
principiile domnecpesci de organisare bisericesca, a progresatfi si
progresezi totti !Tiered in tote directiunile, cats din punetulii acesta de
vedere nice candit nu a fostii lipsa de o schimbare asa radicals
In constitutiunea ei, cum ar fi Introducerea tine sinodalitati false
dupi norma parlamentarismului modernfi. §i chiarti gi daci din
luta motive seafi altulii s'ar' vede lipsa unei schimbari ore earl
in organisatiunea bisericOsca, antaifi i mai anthill vine intrebarea,
di ore aceea schimbare este semi nu in armonie cu constituttunea
bisericel data In principiile fundamentali de Insusi Domnec,161 fun-
clatoruhl bisericel?
 118

Dorinta introduceril sinodalitdtii parlamentare in biserica si a

avutil si-si are si astadi temeiulii in aplicarea omenesed de a imita.
Parlamentarismuld modernd fu in treeutd lungd timpd consi-
deratd de culmea inteleptiunii politice, de fructuld cell mai coptd
alii desvoltarii politicel europene. Astadi ce e dreptil, ideile acestd
ultraoptimistd s'au ma stimperatil.
Nu e deci mirare, ea ornenii, earl nice nu cunoscd constitu-
tiunea domnegoesca a biserieli, si si dace o are cunosce, nu li-are
face multi scrupuli, poftead cu neastemperii, ca si biserica sa
altuesca In corpuld sea parlameutarismuld ca culmea intdleptiunil
politice.
Dorinta acesta s'a potentatil apol prin aceea, ca protestantil
dela not as Imbratisatu fail nice o reserve parlamentarismulii
acesta, si dupd ei apol 1i Laguna pentru biserica sa.
Tote dorinta de a introduce in biserica nostril sinodalitatea
cea false n'a fostd deci si nu este dectad dorinta de a imita In
linia prima constitutiunea civila parlamentard de astdcli, era in
linia a (lona constitutiunea analogs a protestantilord dela not si a
greco orientalilord decopiata dela protestanti de aguna.
Constitutiunea parlamentare rose nu cunosce in state decatti
individi egali unuld altuia, earl laolalta formeza o mass a. Biserica
inse In sinuld sett nu cunosce numai individi, ci cunosce mdmbrii,
earl laolalta formezd unit corp ii organ i c u. Precum unit corpti
mania nu pate fi tractatli dupe acelesi legi, dupe sari se tractezd
massele fisice, -chiard asa nice biserica nu pote aye constitutiunea,
ce o are statulti. i singura ttnetea, principiulul acesttlia Inaintea
ochilord tried este destula spre a cunosce, cafe de nepotrivita este
pentru biseried sinodalitatea false dupe norma parlamentarismului
moderad.
 C.

Juratii Scaunului si Titoril

Mitropoliel.
 I.
Juraiii Titoril in biserica rornanesca si calvi-
nese& din Ardelii,
Unnele istorice, deosebirea intre jural qi titori, atribuiunile de
dreptii, origin ea calving, valorea canonic'd.
Alta institutiune a bisericel romanesel din Arddlil fotrodusa
sub influinta calving este institutiunea ti tor ilo ra $i j u r a tilord
scaunulul mitropolitand.
Din documentele istorice, car! ne-ad rdmastl despre institu-
tiunea acesta, numai dupiti nu patina combinare putemil sci cu
siguritate, ea ti t or i i nu erad una i aceea-si institutiune cu j
ratii scaunulul, ci ti tor i i si juratif erail dOu'd institutiuni
diverse.
!palate de ce ne-amd dimite In limpedirea cestiunil acesteia,
pe cata e cu putinti din documentele patine istorice, ce le avemd,
espunernd ma! intaid urmele istorice, ce le-amd aflata despre insti-
tutiunile aceste.
*
Urmele istorice caul vorbescii numaI despre juratil scaunulul.
1. Cea mai veche urma despre juratif scaunului o aflame
dela anuld 1675 In saboruld mare tinuttl de maropolituld Sava
Brancoviel.
Introducerea In canonele saboruluf acestuia se incepe cu cu-
vintele urmatore:
Pdrintele Mitropolitii Sava cu juraf i i scannului, cu proto-
popii in sdbord in Belgradd." ')
9 Petri Maiorti xdatoria bisericel Rominiloruc Partea ineditA, in 'Ade
§i Fragmentee de T. Ciparifi pag. 145.
 122

Din urma acesta slabs istoriea numal atata aflamd, ca langa

scaunuld mitropolitand eras nisce oficiali numiti juratii sca u-
n u 1 u 1, earl laolalta cu protopopii luau parte la saboruld mare.
2. In o scrisore dela 1725 a episcopulul Pataki data, Pro-
topopuld Miclausti dela Voila se amintesce de und sabord, la care
s'ad strinsti si cel(iva !raft protopopi jurati", ') earl nu potd fi de-
catt juratii scaunului, ce se amintescd In saboruld dela 1675.
3. Cu numele de: Seniores adjuncti se mai amintescd juratii
Scaunului si In conditiunea a XIII pusa de principil calvinesci
Rakotzi si Apafy Mitropolitilord nostril. Prescrie conditiunea
acesta urmatorele:
Quod temporibus visitation um generalium causas si quae graviores
occurrerint, una cum senior ibus sibi adjunc tis decidet". 2)
*
* *
Urmele istorice cart vorbescd numal despre Mott mitropoliel.
1. In Introducerea Zaconicului autorillii vorbesce despre insti-
tutiunea de sub vorba In chipuld urmatorid :
Avut'aii acesta mitropolie totdeauna grigitori fi tit o r i cu aju-
torii i ; era t ito r I adeveraft fi jura(i s'ail rinduitii in vladicia mitro-
politului Sava Brancovici.)
Din notita acesta scurta $i confuse dela autoriuld Zaconicului
se vedd urmiitorele:
a) Ca mitropolia Belgradului totdeauna a avutd grigitori fi
titori cu ajutoriii.
b) Ca titori adevera0 .i jurar s'ad rinduitil In vladicia sail
pe timpuld vladiciei mitropolitulul Sava Brancovici.
Autoriuld 1nsa nu ne esplica mai detaiatil §i mai lamuritd,
ca ce deosebire este Intre titoril adevera ti si jura ti" rin-
duiti pe timpuld mitropolitulul Sava Brancovicl, si Intre gr i gi-
toril si ti torii cu ajutori ii" dinainte de timpuld acesta. Vomd
trebui sa cercamil dare mai tarc,bil, sit lamurimii pe alts cale cestiunea.
2. Cu privire la eel dintaid t i t or I adev6ra ti si jurati"
autoriuld Zacaniculul scrie mai departe urmatorele:
Titorii, cars s'ail rinduinsi atuncia intent; aceftia suntil : Pro-
topopii _Ion den "Vint; Protopopii Toma den Belgradti, Dumitru
') )Aete sinodalk de I. M. Moldovanfi t. II. pag. 108.
8) *Acte si fragmentec de T. Cipariii pag. 66.
8) vAote qi Fragmenter. de T. Cipariii pag. 257.
 123

logofetulii, Groz Micliiufil den Belgradii; atune s'aei rinduitu in

sciborulii mare cu voea ,vi cu statulii a toff protopopA, dupd aceea
int'dri0 fi cu cartea prealuminatului fi mil. Domnului nostru a era-
iuluf, in care carte a Mdriel Sale se vede eel dereydtoria tit or
qi pe ce semi rindui(i; este scrisa in captalania Belgradului. 1)
Patine le aceste cuvinte despre institutiunea tito ri lord en-
prindt1 uratorele lueruri:
a) Ca titoril se alegead de tiara saboruld mare si se In-
tariau de prineipele.
b) Ca ti to HI rani erad din elerd, asa protopopuld Ion din
Vinci si Toma din Belgrade; altii pote erad mirenl, ca Dumitru
logofettld Qi Groz Miclausd din Belgradd. 2)
c) Desi earn obseurd, totusi se vede, ca veld putinii institu-
tiunea t itorilord ad ever ati ei jurat 1" fu Introdusa In bi-
serica romanesca din Ardeld prm principele Mihailil Apafy I.
Autoriuld Zaconieului, ce e dreptd, nu spune lueruld acesta
apriatd. Dupa ce Inse nu (lice nicairi, ea. Mitropolituld Sava Bran-
covicid o ar fi introdustl, ei nuai ea pe timpurile lui fu Introdusa;
dupa ce nu spune decatil ea t i to r i i furl 1110§1 de saboruld mare,
era nu si ca institutiunea lord fu Introdusti de acesta sibord ; dupa
ce mai departe spune apriatd, ca deregatoria lord se cuprinde In
diploma, [in earea fur/ Intariti de principele, era nu In actele
saborului mare sail ale mitropolitului, In earl ar trebui sa se cu-
prinda, data institutiunea lord ar fi fostd introdusa In biserica de
mitropolituld sad de sahoruld mare; asa chiard si din aceste pu-
tine urme istoriee romauesei credeintl, ca ne puternd convinge, ea
institutiunea t itorilord adevdrati si jurati" fu Introdusa In
biserica 'rostra de prineipi1 calvini. Mai tat did vond aduce in fa-
voruld asertiunil aeesteia gi alte dove(li din organisatiunea bisericei
ealvinesel din Ardeld In seculii 16 si 17.
3. Autoriuld Zaconicultil a serisd In °pia see si and tra-
ctatd despre titorii aeestia fntitulatu : C e- 1 d ere gat or i a tit o-
r ilo r A". Tractatuld acesta Inse a peritd, si ne-a remasd singurd
numal titula lui.
4. Inca odata mai amintesc Zaconiculd institutiunea titori-
lord Cu cuvintele urmatore:
1) Totu acolo pag. 258.
2) Groz Miclaukd p6te e din familia nobill Grog& din Belgradfi, veclI
>Acte vi Fragmentec de T. Ciparia pag. 263,
 124

Maria Sa Prealuminatula qi mil. Domnula nostru craiula Mi-

haiii Apafi din mila lui Dumnedea ipr. poruncituneaa noue ti t or i-
l o r u, cum sa lu'amil soma dela parintele mitropolita Sava Branco-
yid de Iota bunula bisericei qi venitulii qc4lei ,Si a tipografiei . . .
i parintele mitropolitil Sava Brancovici aceste ne -au data
la mama in sama bisericei. 5)
5. Mara. de Zaeonica mai aflama urma despre inhtitutitinea
de sub vorba §i in canonula Intaid ala saborului mare dela
anula 1700, care suns astfelii :
Cando va rindui Vleidira pi cu titor i i, car voru fi jurati
lanya I'ladica, di de sabora din to protopopii Orel, atund tofu pro-
topopulii en doT preqi betranl sa se a fie la diva cea numita a sa-
borului."
Diu cationula acesta se vede, ca t i to r iT despre earl e voibi,
sunta t itorii adev6ra ti §i jur a ti", despre cart dice au-
torulii Zaconiculul, ca furs Introdusi pe timuurile mitropolitulul
Sava Brancovici. Mai departe se vede, ea initropolitula la olalta
cu el statoriea diva, In care era sa se tie saborula mare.
6. Cu numirea latitia de c urator es ecclesiae" se mai
amintesea titoril qi In protestula eatorva brasmeni data la anulil
1701 In contra sfiutei uniri cu cuvintele urmatore:
Insuper pro legitimis ecclesiae graecanicae confessionis cu r a-
t or ib u s nobiles Stephanum Ratz et Michaelem Payi de eadem mi-
nime ab ipsis habebunfur et observabuntur (sic), siquidem insciis et
non consentientibus ipsis onus curandae ecclesiae graecanicae in se
receperunt." 5)
Precum se vede din notita acesta scurta, chemarea sail ofi-
ciult curatoriloril bisericei intregi romanesei din Ardela era a purta
glige de ea. Nu ni-se spume !rise In notita mai detaiatd, ea In ce
sta gi igea acesta de biseriel.
7. Tail cu terminula latinescu de c urato r" se mai amin-
tesce institutiunea acesta §i In punctulu 2 din sesiunea I. a sino-
dului dela 1728 tinutil In Clii§a-Manasturil sub presidiula Recto-
rului fesuitiIors, In care se spume, eft pe timpuld acela curators

1) Acte $i Fragmente de Tim. Cipariil pag. 259.

2) 3Istoria bisericel Romanilorile de P. Maiord 355 si Acte sinodalie
de I. M. Moldovaml tom. 1I pag. 119.
8) Acte gi Fragmente de T. Ciparid pag. 269.
 125

era David Maxay, si a avea si ceva remuneratiune, deorece sino-

dulit a Medd si dispositie, ca de unde sit se platesca remunera-
tiunea, anume din asa numitulti censd catedrald, care se platiea in
diecesa intregg. ')
8. Cu numirea latina de curator es se mai amintescd si
In punctulti 6 ald gravnminelord clerulul In contra mitropolitulul
Atanasitl, care sung, wield :
Postulavimus, ne proventus ecclesiae converteret in consangui-
neos, sed de proventibus cum ecclesiae curator i b u s conferret ;
non contulit." 2) §i totii cu acesta numire de : cu r a tor es
e clesiae, si: curatores valachorum a Leopoldo impera-
tore creati, se amintescd In unit escerptti din o scrisore a curato-
rilord Stefan Ratz Ff i Mihael Puy dela anuld 1714. 3)
*
* *
Urme istorice comune cart vorbescil despre juratl si Mort.
1. tntdia urtna istoricg., ce ne-a rernasil despre amindoue insti-
tutiunile acesta, este din scrierea juridico-canonica numita Zaconicd.
In Introducerea Zac,onicului vorbesce autoriuld lui despre mo-
duli], cum se facti legile In mitropolia Belgradului, si dice, ca unele
legi se judecei in scaunulii sfeinta alit bisericei in mitropolia Bel-
gradului in silborulii vleiolicescii cu toft protopopii rdrei. Apol adauge
ca mitt: Atte legi, car! se face Iii rei de seiborulii mare, vleidica
cu titori! ;?i cu jura(ii." 4)
2. Tote In Introducerea din Zac on led se mai amintesce
institutiunea tit° ri 1 or it si a jurattlorti, candti autoriuld spune
tempulti (Amid a inceputii a scrie, adeca la anuld 1680. Aici
dupe ce spuse autoriuld , cum In anuld acesta cti voea qi
porunca domnului nostru a craiului Apafi Mihai" fu alesti mitro-
polituld Iosifil Budai In sabord, adauge cuvintele urmatore :
Fiindii notareiu seiborului mare protopopii hang den Vinti fi,
titoru meindstirei Belgradului, impreunci en protopopg Georgie den
Dais fi protopopii Veisiii den Belgradii ft protopopil Oprea den

t) *Acte sinodalle de L M. Moldovanti t. II pag. 102. Totti mesa

David Maxay se amintesce ca curatoril alit' clerulul tai la Nilles ,Symbolaec
t. II pag. 499.
2) Niles pSymbolaec t. L pag. 259.
5) Nilles. Tota acolo torn. I. pag. 404.
4) Acte qi Fragmente de T. Ciparid pag. 259.
 126 --

nArtneta. Havasali &via Pal chit Belyradii: t i t or i b is er

j ureqi sc a u nu 1 al fi mitropolid Belgradului." ')
Pe lingo. institutiunea jur atilor ii i ti tor i lor u doeu-
mentuld acesta mai vorbesce si de a treia institutiune, anume de
titorulfi manistirii Belgradului, care era pe atunci pro-
topopd Ionii din Vinti. Titorulu meindstirii Belgradului nu pote fi
tot(' una cu t it or ii b i se r i c e 1, de-orece autoruld apriatti (I de-
osebesce, sipelangaaceea titorulfi mfinistirii Belgradului
era, pe cum se vede lamuritd, numai unuld, pe chdil ti tor
biseric ei era(' mai multi.
Aceste suntii urmele, cari le-amii pututd afla despre institu-
tiunea bisericesca a titorilord si a juratilord.
* *

Jurajif si titoril suntd dose institutiuni diverse. Premitendri

urmele istorice despre institutiunile de sub vorba, trecemtl acum la
deslegarea cestiunii, ca ore institutiunea ti tor il o r u si a j u r a-
Word era una E}i aceea-si institutiune cu (Joao numiri, sad &Sid
erati cloud institutiune bisericesci, dintre earl fiecare tl avea nu-
mirea sa proprie?
Cestiunea s'ar puts deslega usord, daci amid ave documente
istorice, din cari se cunoscemit deplind sfera de activitate a tit o-
rilord si a juratilor ti. Wed din atari documente amu puts
constata, ca sfera de activitate era identica pentru ti tor 1 si pentru
j urati, atunci amu pine dice cu siguritate, ca ysi institutiunea lord
era identied. Atari documente fuse ne lipsesed, si din documen-
tele, ce be avernii, de abia putemii cunosce numai In lineaminte
generali sfera de activitate a unora gt altora.
Sfera acesta de activitate a titoribarS si a juratiiorS
lase chiarS si cunoscuta numai in linieaminte generali Inca arata
deosebire Intre ti t o n si j u r a t i.
Astfeld Zaconicul(' despre titori dice, ca suntd a Intregei obste
bisericesei din Ardeld, si nu numai a bisericel catedrale din Belgradd,
carea avea titorii separatd. Si mirare! In documentele latine,
tit° rii nutniti latinesce curator es Inca se died a ti a bisericel
Intregi din Ardeld. Despre j u r at1 lime dice, ca eraii a scaunului
mitropolitand din Belgradil. Din acesta se vede, ca alta era sfera
de activitate a titorilord yst alta a juratilord.
I) sActe gi Fragmentec de T. Cipariii pag. 257.
 127

Mai departe In saboruld 111,Lre dela 1675 se aminteseil ca

presents ei j u r a tii scaunulul, pe dada ti tor i I nu se amintescd,
care Imprejurare dealt arata deosebire Intre atributiunile de dreptii
ale unora ii ale altora, Matti juratil luau parte la saboruld
mare, ti to r it inse nu.
Asemenea In sinoduld dela 1679, eindii s'a luat'd sama mi-
tropolitului Sava BraneovicI despre bunuld bisericel li venituld
scold si a tipografiei, se ainintescd ti tor i I, carora principele Mi-
haat Apafy I le-a demandatti si lea mitropolitulul same de acele
lucruri, nu se amintesed lose 9i j u r a ti i, din care se vede, ca
lueruld acesta era de competinta ti to r i lord si nu si a j u r a-
Word.
Yn canonuld !maid ald sa,borului mare dela 1700 se dice, eft
mitropolituld cu titorii determina diva s a b or ului m a r e. De
jur ati lose eu privire la lucruld acesta nu se amintesce, de nude
se vede, ca determinarea dileI saborului nu era si de competinta
juratilord.
Rite aceste arata, ea era deosebire fare sfera de activitate
si Intre atributiunile de dreptd ale t i t o r i l o r u i j ur a tilo r n.
Lumina destulg, lose arunca preste cestiune Imprejurarea, ea
autoruld Zaconiculul, care este Geld rnai competentii In lucruld
acesta, candy vorbesce despre unit $i despre celalalti, vorbesce de-
stuld de limpede, ca despre douo sped' de oficiali divers! biseri-
cesel, deli probabild sate odata unuld sad altuld tinea atnendoue
°fiddle, va SEI dick era si jurata si tit or a.
Asa autoriuld Zaconiculul In Introducere vorbesce de legl bi-
sericesei, pe earl le facea V ladle a cu t it oril si cu jurati I." 1)
Conjunctiunea ,si" si prepusetiunea cu' puss de Ewe on arata la-
muritii, ea alai, specie de oficiali era" t it o r 1i alta j u r at
Mai departe tote autoriuld Zaconicului In Introducere dupi
ce numesce cu numele patru persone, dice apriatii, ea aceste eras
pe atunci ntitorii bisericei si jump scaunului ysi mitropoliei Belgra-
Atributuld bisericei" Tanga cuvintuld : titor si sedu-
nulii" Tanga euvintuld : j ii r a ti,
apoi conjunctitmea si" Intre ele
areta erisi destuld de determinatd, ca este vorba de doue specii
diverse de oficiali bisericesci, deli unil din cele 4 persone enumerate
'kite ca plata(' deodata si oficiuld de torl 91 celd de j ur a t I.
1) Vecil maT suet punctulti 1 din urmele istorice comune despre juraV
si titorl.
 128

La gceste s'ar puts obiectiuna, ta, autoriulii Zaconicului opulti

sea juridteo-canonise l'a impartitti in 11 capitule. Cal,itululit alit
3-lea din acestea se vede, ea a tractatil despre sfera de activitate
a tito r i I o r u, detirece titululti lui sung : Ce-1 deregatoria titori-
lora" Despre dereggtoria j u r at ilor it fuse nu are nici unti ca-
pitule`, ceea ce se esplica, data se concede, cg j u r at il eraii tots
una cu ti tor i I, Qi dereggtoria juratil or ti se cuprinde in a t i-
torilor u, prin ce scrierea unui capituld separatd despre j u r a ti
a devenitil de prisosti.
Obiectiunea acesta fuse este numai unit argumenta negativii
dedusti din ticerea autorului despre unit lucru. Ca atare fuse
numai atuucl ar avS ceva valore, candti autoriulii n'ar vorbi aire
destulti de litnpede despre luctulti acesta. in Introducere inse
amti voclutti, cg, autormliti destula de lamuritti arata, ca ti t or ii
i j u r a t i i eras doue specil diverse de oficiali biseticesei. De
untie, din imprejurarea, ca despre deregatoriile uneia din aceste
specti n'a scrisn unit capitule separatt, pe candti despre a celei-
alalte a scrisu, se pate deduce nutnal atata, ca autoriuld nu si-a
propusii a scrie unit opii juriclico-canorlicti completti. Mai multti
nu se pate si logice nisi nu este Iertatti a deduce.
Constatamii dara de o cam data, ca in biserica veche l'Olila-
nesca din Ardelti era o instituttune de oficiali biserices(1, call se
numieati j u r a ti, si alts institutiune de oficiali, call se nuntieau
titori.
Amu tinutu sa constatamfi lucrulti acesta Inca dela Ineeputti,
pentru ca s'a intimplatti, de chiaril si barbtti altcum seriosi si ver-
sat! in ale istoriel au sustinutu pgrerea, ca institutiunea ti to r i-
I or ti si a juratilor it a fostti una st aceeasi institutiune. 2)

* *
*

Atributiunile de dreptd ale juratilord scaunulul. intemeign-

du-ne pe urmele, ce ne -au re'masil despre j u r a tii sea until I,
si fiindti acele putine si defectuose, numai combinandu- le atatu
intre sine, card §i cu alte Imprejurari cunoscute, tie putemti castiga
ceva cunoscinta despre pusetiunea s" atiibutiunile lore de dreptil
Yn biserica nostril.

2) Ve41 Gavrila Popti canonied in Lugofel in Nr. 1 din Sionulfi remand

de pre anulS 1865.
 129

DecT pre temeiuld combinatiunilord acestora sustinemti, eft

juratil scaunulu I eras asessorii consistoriulul me-
tropolitulul alesi de comund de saborulti mare
dintre protopopii eel mai distinsl, si pre citil era cu
putinta, dintre eel maI aprope de scaunulti metro-
politan
Se vede acesta din urmatorele :
Canonuld 1 aid s'aborului mare dela 1732 tinutti cu oca-
siunea instalarii episcopulul Clain ne spune, ca Inca episeopulti
Pataki, cu tote ca Linea gi shboruld mare, totufg chema la consi-
storiii din (Audi! In candy pre 12 protopopi astioyl, §i la olalti cu ei
se sfatuiea cu privire la cestiunile, ce se iveati. Protopopil acestia in
unele acte sinodali se numescti ass es s o ri; asa de pilda In sino-
duld dela 1728, 2) In eelti dela 1739. 3) In alte acte fuse se nu-
mescii jurati; asa In comitiva episcopulul Pataki dela anuld 1725,
prin care Imparta'sesee protopopului Mielausa dela Voila sot:cite-
lele saboruluT mare" din ace15 and. 4)
Din aceste se vede, ei celil putind dupe s. unire euvIntuld
jurat ii este Si13011ilal cu euvIntuld assessor ii, va sa (Ilea j u-
ratii s ca u n u 1 ul era assessoril scaunului metropolitanil.
Dad fuse In timpurile nemijlocitti urmatore dupiti s. unire
jur a til scaunului erad atata catti ass ess or iI scaunulul metropo-
'Rand, atunci nimidi nu ne Impedeca sa credemii cu destula lo-
gica, eumcd, totti aceea as lostil j u r at i I scaunului $i In tirnpuld
Innainte de s. unire, va sa dick assessorii consistortului
metropolitului.
In documentele latine corporatiunea juratilor u s c a unului
se numesee : C on si st ori u m. Asa de pilda In Introducerea ce-
lord 19 conditiuni puse de principele Georgiti Rakotzi mitropoli-
tulul Iosifa Budai de Piskintz, li In conditiunea a XII-a. 5) Cau-
sele, ce se pertraetad In consistoriulu juratilo r ti, ere' de
comund causele curatti spiritual! bisericesel.
Numerulti juratilord a variatil. Pe timpuld scrieril Ziconi-
cului, adeed pe la 1680 se vede ei erad 3, anume: protopopul5
I) vActe sinodalle de I. M. Moldovantt tom. II. pag. 96.
2) Tau acolo pag. 101.
8) Totfi acolo pag. 81.
4) Tottt acolo pag. 108.
5) Aete qi Fragmente de T. Cipariti pag. 61 Qi 65.
 130

Georgid din Daia, Vasiiii din Belgradd si Oprea din Armeni. 1)

Dela episcopuld Pataki incoce este sigurti, ca ad fostd 12. 2)
Ce se tine de intrebarea, ea in sfatuld, ce-Iii Linea metropo-
lituld cu el, avead vote decisivil sail numai consultativtl, in lipsa
urmelord istorice nu putemd sustine nimied en siguritate. Consi-
derandd inse de o parte, ca institutiunea lord era o copie de pre
o institutiune analogs calving, cum vornd vede indatii. considerandil
mai departe, ci in institutiunea acesta analogs calving, superinten-
dentele intre juratii sei era numai and primus inter pares, si asa
juratii calvini avead vote decisivd, tare probabild, ca si juratii din
biserica romanesca avead votil decisivii.
* * *
Originea numirii de jurati. Se nasce inse intrebarea, ca de
unde s'a Wald in biserica romanesca din Ardeld datina veche de
a numi pe protopopii assessors consistoriali si cu numele de jurat I?
La intrebarea acesta r'espundemil, ca deli episcopii si In re-
sada' an avutd totdeuna o corona de preoti, en earl se slatuiead
In guvernarea bisericesca, sad o specie de assessor' consistoriali
vorbindt1 cu termini"' modernii, totusi nu amts aflatil nicairi, ca
assessoril acestia sa fie purtatu numele de: jura ti ai scaunulul
episcopescit.
Ci numirea de j u r a ti este o numire Imprumutata in bise-
rica romanesca si cea calvinesca din Ardeld din terminologia usi-
tata in guvernarea civila de pe acele timpnri in Ardeld. Erad In
Ardeld, se Intelege de sine, jurisdictiunl corporative de administra-
tiune si justitie constatatore din mli multi asessorl. Acesti asessorl
la Intrarea in (Acid trebuiead sa depuna juramintd, din care cause
apoi se numiead assessores jurati si judices jurati. 3)
Calvinii din Ardeld in organisatiunea si guvernarea biseri-
cesca nunumal in o privinta ad imitate organisatiunea si guver-
narea politica a Orel, ci pentru organistne si functiuni bisericesci
au adoptatii terminologia usitata la organisme si functiuni civile. Asa
de pildi numirea synodus generalis si synodus partialis,
1) Zaeonica in vActe ci Fragmentea de T. Cipariil pag. 257.
2) Can. 1 alit sinodulul dela 1732 la Petru Maloril vistoria bi6ericel
Romanilorde pag. 391.
8) Benkd, Transsilvania tom. II. pag. 35 gi 37 tii Nines »Symbolae« t. I.
pag. 479, unde se spune, ca euratorulti David Maxay era qi ,comitatus Dobo-
eensis juratus assessor",
 131

pre earl le cunoscemil deja din tractatele de mai Inainte, nu este

alteeva deal(' o imitatiune dupe,' s e d r i a g en e rali s gi par t i al is
din comitate de pre timpurile acele. Totti asemeuea pentru
assessoril forurilord proprie bisericesci ail folositu terminuld civila
de adsessores ai judices jurati. Nu e atunci nici o ml-
rare, cg terminuld de jurati pentru asessorii consistoriali a intratil
tai In biserica romknesch de o parte sub influinta politick de altg

parte sub cea bisericesca, calvina.

* *
Originea calvina a institutiunii juratilorti scaunului. Se nasce
inse o aka Intrebare mai de momenta. Si acesta este, ca in-
stitutiunea j u r ati lord scatinului mitropolitand In forma, in care
o cunoscemil, este Ore o institutiune orientalg bisericesci?
Mai la vale in tractatula acesta vomit vede, cg institutiunea
j u rat ilo r u, pre cum o cund.icema deja, nu are nici cea mai mica
asemenare cu institutiunile analoge din biserica resgritului, pre
cum le amintesce Pravila.
Este de lipsa darg, sit cautamti originea ei airea, gi anumittl
In biserica calving din Ardeld de pe timpurile acele. Si cumca
nu gresimii, dacg originea institutiunii j u ratil or u scaunului
o cautama In influinta calving, se vede din asemenarea institutiunii
de sub vorbg cu o asemene institutiune in biserica calving din
Ardela de pre acele timputi, si anume:
1. Intre cele &main momente ale organisatiunii bisericesci
a calvinilord din Ardeld a fosttl, ca elerula calvinescii pentru pg-
strarea unitatii si pentru stabilirea autoritatii bisericesci g! -a alesti
unit episcopil sad superintendente, care la Inceputti era de comund
tad ()data si predicatoriuld de curte aid principelui. Institutiunea
capitulelord catedrali Inse calvinil nu o ad primitti in organisa-
tiunea lord bisericesci. De unde episcopuld sat superintendentele
calvinescii din Ard616 la inceputil nici nu a pututa aye 1A,ngi sine
und consistorid sad presbiterid stabile.
Candi" era" Inse de resolvita cause mai grave bisericesci,
atunci episcopuld sail superintendentele chema la consistoria cativa
din protopopil mai distinsi si mai apt Ope de resedinta episcopesca,
gi cu acestia resolva apol causele mai grave ocurente. Asa de
pilda punctuld 23 alit sinodului nationald tinuta In Szathmar-N6-
9 Benkii Transsylvania tom. II. pag. 34.
9
 132

methi la 1646 amintesce de acesta lucru, &Ida prescrie, ca claci

unit superintendence ar comite ceva, atunci episeopule sae superinten-
dentele Invecinate laolalta cu pro to po p i 1 designati spre aceea
se fats investigatiune. Protopopil aeestia eras asessorii consisto-
nului superintendentelui. 1) St fiindca tinta principals a calvini-
lore a fostti, ca se produei mat Inthie o perfecta, asemenare intre
organisatiunea bisericei calvinesci :fi a celei romanesci din Ardeltl,
asa nu e mirare, ca sub presiunea calving In biserica romanesca
din Ardele a Intrate $i datina acesta, ca mitropolituld In cause
mat grave bisericesci sa tina consistorie cu eativa protopopi mai
distinsi si mai aprope de resedinta episcopesce, earl se numieafi
jurati.
Si lueruld acesta s'a putute IntImpla cu atatil mai usoril, ea
dupe ce au Ineetatal episcopatele sufragane rominesel din Ardelfi,
earl \Torii fi fostil, biserica romanesca din Ardelil, desi pate i mai
Inainte misers , data dupe aceea apoi asa era de misers ,
cats a foste chiare cu neputintit , ca mitropolituld sa fie
putute tine Tanga resedinta gf barem numai pe eel mai In-
semnati dintre oficialil bisericesci prescrisl de Pravila si de drep-
tule orientalti. Si asa pate chiartl si Ida nici o presiune din partea
calvinilorti, mitropolituld romanesca neavende nici episcopi sufra-
ganl, nici oficialil Pravilei, cu cari sa se statues* ar fi foste ne-
cesitate barem din cande In &Ida a se statui cu unit barbati
mai alesi din clerule see, chiarti asa, cum facea 10i superintenden-
tele ealvinescii.
2. De cande juratil scaunulul in docnmente se numiead
asessor i, de atunci este secure, ca aceia se alegeafa de (tetra
saboruld mare. In privinta acesta Inca este asemenare de-
plina Intre biserica romanesca si cea calving din Ardelfi de pre
timpurile acele. Se vede acesta din canonule 91 ale collectiunii
lui Gelei, care vorbesce de consistorium synadi generalis ale Cal-
vinilore de pre timpurile acele, si care Incite se numesce ale
sinodului generale, nu pike sa fie decate corporatiunea aceea de
protopopi a 1 e si de sin odule generals analogi cu a protopo-
piloril romanesci.
Protopopii acestia la calvinl se numieati mai multe ass essor e s,
pre canda la Romani mai multe jura ti. Lucruld este usord de
') Actele sinodultd dela Szatmar-Nemethi in collectiunea lui Gelei Ka-
tona. 14.-0§orheiti 1392 pag. 23.
 183

esplicatd. Pentru Romini cuvintuld jura ti era si mai usord de

esprimatti si mai usord do Intelesd, de uncle s'a si vulgarisatd mai
tare ca cuvIntuld asessori.
3. Asemenarea Intre j u rat ii sca u n u 1 ui din biserica ro-
Wiriest:a si 1ntre as essor i1 jura ti din biserica calvinesed din
Ardelii de pre timpurile acele mai este batatoria la ochT si din
altii punctd de vedere.
Corporatiunea j ur a ti lord scaunului In biserica romanesca
din Ardelti lua parte si la saboruld mare, 1) si (Ate ()data forma
In presenta saborului mare unii ford mai India decatil alt.
mitropolitului.Se vede acesta din decretuld principelui Mihai
Apafy I dela anuld 1680, pnn care Intaresce de mitropolitti pre
Iosifil Budai In loculd lui Sava Branovici cell depusii. In
decretuld acesta se dice, ca Siva Brancovici de cons i stor trill s 'Li-
bor u 1 ui mare, care nu este altceva decit Cr corporatiunea j u-
rat ilo r Cr scan nu I u I, fir aflatti vinovatti. Daca acum consisto-
null acesta sari corporatiunea juratilord faces investigatiune chiard
si asupra mitropolitului, atunci eo ipso era rind ford mai Inaltd ca
all mitropolitului. §i chiard asa sti lucrulii si In biserica calvina
pre timpurile acele, precum se vede din canonuld 91 all collec-
tiunii calvinesci de canone alit hi! Gelei Katona, untie vorbinda
despre oficiile episcopulul sad superintendentelui calvinescd se ce-
tescd urmatorele:
,Causas a suo Toro ad Consistorium synodi yeneralis appellatas
transmittat".
Daca acum dela superiutendentele se apela la consistoriuld
asessorilord, acesta consistoriii era ford mai Inaltd decatil aid su-
perintendentelu!.
4. Asemenarea este si mai mare, dad.' vomit mai considera,
ca pe cum In biserica romdnesca consistotiuld juratilot 4 ales! din nu-
mdruld protopopilord avea dreptuld a face investigatiune asupra
mitropolitului, chiard asa avea dreptii si consistoriuld asessorilord
calvinesci a face investigatiune asupra superintendentelui. Se vede
acesta din punctuld 23 alit decisiunii sinodului calvinesed dela
Szatmar-Nemeti din 1646 amintittt m 11 susii, In care se dispune,
ca asupra episcopulul a. fad, investigatiune protopopii anumitt si

9 Sinodulti dela 1675 la Petru Maiorti *Istoria bisericel Romb,nilorfic

Partea inediti In 2Acte qi Fragmeute« de T. Ciparia pag. 145.
 134

deputati spre aceea, earl nu suntg dedtil protopopii, car! consti-

tuiead a§a numituld consistorium synodi generalis.
5. Asessoril sead j u rat il s eau n ul ul insotiad pe mitro-
politulil In visitatiunile canonice, §i mitropolituld laolalta cu ei
decidea causele coutroverse, ce sa ivead prin Ord 1). Chiard a§a
Insotiad qi j uratii cal vt n i pre superitendentele, cum se vede
din canonuld 92 alit collectiunei lul Gelei Katona, care prescrie,
a superintendentele se fad. visitatiunea cum duobus aut tribus
adjunctis s en ior i b u s, totam universitatem repraesentantibus" ,
§i cu el causele obveniente decidat, dirimatgue" .
*
* *
Moduli' transfusiunii institutiunilorti calvinesci in biserica ro-
manesca. Asemenarea acesta In mai multe privinte 1ntre asessoril
j u r a tl al scaunulul din biserica romanesci din Ardeld cu as e s s o r IT
jurati din biserica calving, credemg, ca este destuld motivii de
a sustine, eg, institutiunea juratilord scaunulul In biserica roma:
nes* nefiindii, pre cum vomit vede, de toed In armonie en dispo-
sitiile Pravilei, s'a naseutil sub influinta calving, §i Ineatil s'a des-
voltatil, s'a desvoltatd sub influinta acesta. Cad de bona sama
nici institutiunea acesta ea Si altele nu In Introdusa In biserica
romftnesca deodata In o forma ma! multi' -sad mai putind deplinita,
dupa ce chiard §i la calvini s'a desvoltatii numai pe Incetuld. Ci
precum se desvolta la calvinl, paraleld Intra §i In biserica roma-
nesed. din Ardeld, prin ce apol pe Ineetuld s'a produsd asemenarea
destuld de mare Intre ele, dacg considerama putinatatea urmelord
istorice, de earl dispunemg.
Cursuld acesta paraleld alti desvoltaril Inse la Calvin! i}i la
Rombil nu avemg sa ni-111 Inchipuimil, ca qi cum indata ce la cal-
vini s'a ivittl unit momenta ore care In desvoltarea Institutiunii
acesteia, numai deckii aceld momenta se vlriea §i in biserica ro-
manesca. Cad momentele desvoltgrii institutiunilord suntil condi-
tionate In cele mai multe casuri dela ivirea unord frittmplarl ai
imprejurarl anumite. i din o biserica In alta nu potd trece Ili
nu se potg aclimatisa, daea In acesta lipsesed acele IntImplarT qi
tmprejurarl. De unde momentele desvoltaril institutiunii de sub
vorba la calvini treceag In biserica romlnesta, numai candy egiag
la ivelg casuri aneloge cu cele ce as produsil momentuld respec-
tivii In biserica calving.
9 Vecil ma% suss punetd 3 din urmele istorice despre j u r a V.
 185

Asa de pildit atributiunea juratilord calvinesei, ca sit aibi

dreptd a face cercetare asupra superintendentelui calvinescd, candd
comitea ceva fapte nelegale, a pututd esista in biserica calving
timpu mai indeltingatt, farg ca sä fie Intratil $i In biserica roma-
nesca, fiindfi ca pole nicT and mitropolitd nu a data ausa, princi-
pelui, ca sit poftesca dela juratil roman' se', feel incuisitiune asupra
lui. A intratd Inse atributiunea acesta $i In biserica romanesca,
Indata ce and mitropolittl a data principelui ansi In on ce modii,
ca sit poruncesca juratiloru sit Indepliriesca o atare cercetare
In contra hit
Nu avemil m.ti departe sit ne tnehipuimd cursuld acesta pa-
ralelfi niel In forma aceea, ca si cum tote momentele desvoltgrii
In biserica calvineseg farg de nisi o alterare ar fi tntratil §i In
biserica romanesca. Caci imprejurartle cu forta lord de multe on
suntil mai puterniee §i decatd cell mai mare despotti. Si asa si
despotismula principilord calvinesci Inca ad fostd silica nu odatg
sit ttna contra de imprejurarile biserieel romanesei cu prilejuld in-
troduceril institutiunilord calvinesci in biserica romanesca, §i sit
permita, ca unit momenta sat altuld all ver unei instituttuni cal-
vinesei sg se acomodeze imprejutarilord bisericel romanesei.
Moduld acesta de transfusiune alt institutiunilord calvinesci
In biserica romaneseg, inse nu alterez1 intru nimicti cestiunea ori-
gine' cutarei sea eutarei instituttuni din biserica romanesca, gi
pentru aceea, saboruld mare, saboruld mica, juratii
scaunului din biserica romanesca tad instituttuni de origine
calving remand.
*
*
Institutiunea juratilord din punctd de vedere canonic'' in ge-
nera, ci in specie ald Pravilel. Conitatandti in cele premerse ori-
ginea calving. a institutiunii jurat il or ft scaunului, ne remane
Inca, sit judecamil institutiunea acesta dal putictii de vedere ca-
nonicd.
Si In resaritil §i In apusil episcopil din timourile cele mai
vechi ale crestinismului in guvernarea bisericei lord s'ati folositti
de sfatuld unui colegiti de preoti de langg el numitti presbiteriii,
sari senate gi sinedriti. Senatulfi sea presbiteriuld acesta In
timpurile mai tardii s'a desvoltatii $i a primitil si In resarittl $i In
1) S. Ieronimfi Comment. in Isaia c. 8. S. Ignatiii In epistola WI% Filadelfl.
 136

apusfi o forma diverse. Nicairi fuse nu a primitfi forma j u r at i-

lord scaunului din biserica romanesca din ArdOld, si cu deosebire
nu o a primitd In biserica din Romania.
Cu tote aceste Inse nu se pote (lice despre institutiunea ju-
r a ti 1 o r a, ca este cu totuld anticanonica, deorece essenta antles
a presbiteriului este, ca sa fie compusfi din mai multi preoti. Si
juratii sc aunului din biserica romanesca erat preoti, earl
constituiead sfatuld episcopului harem In causele mai Insemnate
bisericesci. Si acesta este destulii pentru ca j u r at ii sa se pots
numi presbiteriulti episcopului.
Cu totulil altcum sta lueruld, dace este vorba de aceea, ca
ore institutiunea juratilord este In conformitate eu presbiteriuld
anticit alit episcopului, asp precum s'a desvoltatil In rdsaritd, gi
precum este espusti fn Pravila. Din punctulfi acesta de vedere,
precum vomit vede mai tarclid, institutiunea juratilord s eaun u-
1 u nu corespunde nici ca,til de putind presbiteriului orientalii, si
nefiindd alta decatii o copie de pre o institutiune analog& calvinesca,
nici nu pote sa corespunda.
Ce se tine base de cestiunea reactivarii vechiel institutiuui a
juratilord, deli n'att lipsitt, earl au dorit'o, 9 totusi not nu putemil
vede Mel unit avantagiS in reactivarea ei. Ea In timpurile vechi
a fostd numai tinit surrogatti alit presbiteriului anticti, cum s'a
desvoltatd In beserica resaritului si a apusulul In decursuld tim-
purilorti, unit surrogatii inipusil de calvtni ajutati si de Imprejurarile
triste ale bisericel romanesci. Dupe ee In biserica nostra Inse In
tote patru diecesele s'ad tntrodusti presbiteriuld acting In forma
capitulelord catedrali din biserica apusului, surrogatulu primitivii
alit juratilord sea un ului nu mai !Ate ave nici unit intelesit.
Acosta cu atata mai vIrtosii, ca, fn diecesele suffagane pe langi
institutiunea capituleloril catedrall mai esiste si institutiunea con-
sistoriului plenariii, la sedintele caruia lead parte toti protopopil
din diecesa. Era In archidiecesa mitropolituld Vancea pentrn
fundatiunea sa Inca poftesce conchemarea consistoriului plenard
din tot! protopopi!, viceprotopopii si administratorii protopopesei. 2)
Apoi pentru cause biserieesei tare afundd taiatorie este mai con-
sulta tinerea sinodelord diecesane sail a congreselord mestecate.

1) Gavrila Popt eanoniefi In Lug* In *Sionulft romance de pre 1865 Nr. 1.

2) Testamentula Qi literele fundationall. Bla§d 1892.
 137

i asa putemd s# 4icemd, ca reactivarea institutiunil j u r atilor A

astidI nu mai pate aye nisi o valore practice.
*
* *

Numirea ei atributiunile de dreptd ale titorilord. Trei suntd

numirile, sub earl vine lnainte institutiunea acesta.
1. Cea mai usitatil numire este numirea de tit or I, carea
Inca are mai multe nuance. Asa elite ')date se folosesce numaI
numirea de ti to ri singura. 1) De alte date', se numescd : ti to ril
bisericel; 9 alai data: titori en ajutorid, 3) titori ad e-
veratI si jurati 4) qi ti tort ear! suntd jurati Hinge
Vladica. 6)
2. A claim numire, carea fuse numai ')date vine tnainte,
este numirea de gr igit or I. 6)
3. A treia este numirea latini de cu rat ores e c el e s i a e,
si curatores died. 7)
Mai grea este Intrebarea cu privire la atributiunile de dreptd
a eorporatiunii t i torilor d.
Din putinele urine istorice, de cari dispunemd, putemil tottisi
constata urmatorele eu destula securitate, si anume :
1. Laolalte, cu mitropolituld si cu corporatiunea juratilorti
resolved unele cause bisericesci. Acosta se vede din Introducerea
Zaconicului, unde se dice ea : suntil fi alte legl, earl se face fdrd
de saborulii mare, Vlddica cu t it aril qi cu jura(i i. 9
2. Oficial') lord principal') se InvIrtiee In juruld averil bi-
sericesci. Se vede acesta de acolo, ce eu ocasiunea destituiril mi-
tropolitului Sava Brancovici lord le-a poruneitd principele Mthaild
Apafy I, ca se lea same dela mitropolituld Sava de tote bunuli
bisericel si venitulti qcolei qi ali tipografiel." 9) Administratoriuld
principal') aid averii acesteia era alteum mitropolituld, cid si ti-
t o r i 1 dela eld o ad luatd In sama. De unde ti torii eras ma!
9 Veql ma! snad punet6 2, 3 qi 4 din urmele istorice
2) Veql ma! susfi punctd 2 din urmele istorice comune.
8) Veql ma! 8'10 punctd 1 din urmele istorice.
4) Ma! susti punctfi 1 din urmele istorice
5) Mal susfi punctd 5 din urmele istorice
6) Mal suss punctu 1 din urmele istorice
2) Mal susA punctd 6 7 fil 8 din urmele istorice
8) MaY sued punetti 1 din urmele istorice comune.
9) Ma! susa punetd 4 din urmele istorice.
 138

multi organe ajutatore ale mitropolitului In manipularea averil i

pote Qi aperitori al el, ceea ce indica imprejurarea ca Zaconi-
culd ti numesce §i titori cu ajutoriii"
Ca oficiulii lord de ciipetenie se Invirtiea in jurulfi averii bi-
sericescl, se vede in ctitva §i din sistemuld Zaconicului.
Zaconicult1 anume a state din 11 capitule, dintre car! ni-s'a
conservatu indicele lord i capitululd I qi IV. Intre capitule fuse
este o ordine ore care logici, sari Lulu sistemfi, ce se !ite tare
ukiorti observa.
Astfelii in capitulele de intaid tractea, despre mitropolituld.
In cele nemijlocitfi urtnatore despre averea bisericesci, dupi aceea
despre canonele cleruluI, apoi despre sinode Qi in urma despre
alegerea preotilorfi. Inmediatil !use inaintea capitulului despre
averea bisericesca, este capitululti despre d e r e g a toria titor
1 o rd." Din acesta se vede, ca deregfitoria acesta a tit o r i 'or ii
era in legatura cu averea biset icescA. Altcum nu s'ar puts In-
telege, pentru ce antorulii a viritu capitululd despre averea bise-
ricesca chiard uemijlocita dupii capitululd despre ti tor I. 1)
Evidenttl se vede lucrula acesta fuse din punctulil 6 alfi gra-
vaminelorii clerului in contra mitropolitului Atanasid, In care
clerulii a0epta, ca mitropolituld Atanasiti sd se sfatuesca eu titoril
in privinta administraril averii bisericesci de proventibus cum
ecclesiae curatoribus conterret.42)
Pe langa aceste pftna. in qiva de astadi in limba romanesca
titorl fn Ardelfi se numescfi credincio01, car! manipuleza, averea
bisericesca parochial.. De unde §i chemarea titorilorfi vechi
de Mg vladiea a trebuitii sit fie cu privire la averea bisericesca
a Intregei obste romanesei supuse mitropolitului.
3. Laolalta Cu mitropolituld determina dina, In carea ayes
sg, se tina sfiborulii mare, ceea ce se vede din canonulii I aid
saboruld mare dela 1700, In care se dice: candii va rindui Vla-
dica gi cu titorii, car! vorg fi juraft ldnga Vlddica. chi de Wore')
4. Numirea de grigito 1.1 In Zaconicd §i numirea latinii de
curator es ecelesia e, ce vine tnainte In actele ma! Mali!

9 Mai susii pag. 64.

2) MaT susd punetd B din urmele istorice.
2) Veql maT suet punctil 6 din urmele istorice,
 -189
arati, ca chemarea lord a trebuitd si fie a grigi de biserici, prin
ce se !ite lute lege, el avead sa grigesca de buna ordine In afa-
cerile bisericesti, de observarea legilord, de aporarea el si tufa mai
departe. Tote aceste ama putt:, si le eunoseemd destuld de de-
taiatfi, data din c apt alania Belgrad ulu I" amd puts cap'eta
documentuld, prin care Mihaild Apafi principele Ardelului a luta-
ritti pe cel de intftiii titori adeverafi qi jura(i4 Doeumentuld
acesta lase nu l'amd pututd cip6ta Mei de cum.
*
* *
Titorii nu luau parte cu votu decisivti Ia saborulti mare.
Din nisi una din urmele istorice, cari le -amt aflatii, nu se
vede, ca ei ar fi luatd parte si la saboruld mare ca membrii cu
vote decisivii, deli despre j u r a ti se c.ice apriatd fn sinoduld dela
1675. 9 Si daci unuld sad altuld dintre el era laic(', ca de pada
Havasali Stiehl Pal, Dumitru Logoletuld, Groz Miclaugd, atunci nisi
nu sand, cu ce dreptd ar fi luatti parte la siboruld mare, dupi
ce pe timpurile acele chiard nisi la synodus general's alit ealvini-
lord din Ardeld Mel and 'aka nu lua parte. De unde e tare pro-
babilt, ca chiard ci dispositide, pe earl dupa autoriuld Zaconiculu
titorii le facead laolalta cu mitropolituld si cu juratil seaunului 9
erad dispositie cu privire Ia partea materialit a biserieei.
Autoriuld Zaconicului vorbindd despre saboruld dela 1680, In
care fu ales(' mitropolituld Iosifd Budai, spune, ca tine ad fostil
notarift ald saborului, $i tine at fostii juratii seaunului si titorii
bisericii pre timpuld acela. Si asa s'ar put() obiectiona, ca si t i-
t or ii ca atari avead vote decisivil In sinodu, cad altcum nu i-ar
fi =intuit* autoriuld Zaconicului.
La obiectiunea acesta fuse se pate respunde cu temeid, ca
din aceea, ca autoriuld Zaconicului spune, ca pe timpurile sino-
dului electoral(' dela 1680 tine ail fostd titorii bisericei, nu urmezit,
ca acelasi autord voesce sa (lid it aceea, ea titorii avead votil In
sinodil.Autoriuld Zaconicului adeca voesce si determineze mai
de aprope timpulti, amid a Ineeputd au scrie cartea. Spre seo-
puld acela spune, ca a tneeputil all scrie cartes :
I. In luna lui Iunie 1680.
2. In timpuld, (Audi/ s4boruld mare a ales(' pe mitropoli-
tulit Iosifd Budai.
') Vali mai sued punet0 1 din urmele interim comune.
 -140
3. Ganda era notarid saborulul marl Protopopt Iont din
Vinti, si tote acesta si titoruld manastirii Belgradului, era titorl
a! bisericel protopopil Georgie din Daia, Vasid din Belgradd, Oprea
din Armeni, Hovasali Suchl Pal din Belgrade.
Aceste trei suntd mornentele, earl determineza timpuld, cfindd
automat Zaconiculul si a tneeputd scrie cartea. i autoriuld

le aduce Inainte numal ca momente determinatore de timpa. De

unde numal ca atati momente as valore, si din ele nu se 'Ate
deduce chiard nimied cu privire la dreptuld participaril titorilord
la sinoduld acela electorald. Asa ceva nu se poke deduce cu atUtt
teal virtosd, ca autoriuld Zaconicului In partea tntliia a opulul ate,
care urmeza nemijlocittl dupe introducere, spune apriatd, ea tine
avea vote In saboruld mare, ettudil se alegea mitropolituld. 1?ice
aded despre lueruld acesta: Candit va fi lipsd sci se stringd toff
protopopii, si ffnca si dintre cefalalff preofl, si din voia a totii sdbo-
rulii unindu-se top cu um% euvintit afa ed -tat alega" 1) (pe mitrapo-
litulii). De titorl /rise aid nu se amintesce niel cu and euvintd.
* *
*

ParerT gresite despre atributiunile titorilord. Cu tote aceste

!Ilse n'ad lipsitd unit si altil, earl all ascrisd titorilord cu totuld
alte atributiuni de dreptd, si In specie de acele ,cari compete dupa
Pravila eschisivii si absolutd numal ierarchiei.
Dintre acestia amintimil erAsi mai inlaid pe anonimuld au-
torid aid epistolel until romans transilvanenu catra and arnica aid
sod in afacerl ecclesiastice si seolastice, care vorbindil despre mo-
duld, cum era compusit saboruld mare, dice, ca Intre altil era com-
pusd si din euratoril (ctitorl) lafcf of bisericei" . 2) Va sa c)ica
dupa acestd autord titoril luta' parte cu vote decisivd la saboruld
mare. Bunuld acesta autord fuse pentru parerea sa nici nu se
Incerca a aduce mci bare'm o dovada, ceea ce totusI ar fi trebuitd
sit o fad" Intel) cestiune ca si acesta destulii de momentosa. Ba
ce e mai multi', sustine lucruri evidentii false, cad vorbesce de c u-
ratorii bisericel, ca si cum acela ar fi fostti numal laid, efindd
din Zaconied este evidentii, ca unit dintre el erad din cleat 3)

') Zaconied in 9Acte ei Fragmented de T. Ciparia pag. 259.

*) 3Epistola unul rominfi transilvinena eltra una arnica alit sea in afa-
cerl eclesiastice qi seolasticea. Sibiu 1871 pag. 11.
3) A§a ProtopopulS Ioantt din Vinti, protopopulS Toma din Belgrada.
8Acte qi Fragmented de T. Ciparia pag. 158.
 141

Mal departe euvIntuld eur at ori in parantese 1111 esplica en eu-

vIntuld c ti to ri, pre ca ndd cuvintuld grecescil etitord nu insem-
fled" curatorid ci edificitoriti. 1)

Altcum autoriuld acesta confundi de tad tare tote institu-

tiunile bisericesci. Asa de pilda to and locii 2) consistoriuld mitro-
politului Ild considerd de o institutiune separate, de institutiunea
celord 12 asessorT jurati, in alttl locd dimpotriva pe amendoue le
considerd de una i aceeasi institutiune. 3) Din earl se vede, ca
autoriuld a scristi fard de a combina mai Maid lucrurile cu se-
riositatea cuvenita ysi fare de nici o critics.
Alto autoriii este profesoruld Ioand Crisanti, care sustine, ca
titoril formad consistoriuld mitropolitulul, In care laolalta cu mi-
tropolituld pertractad tote causele bisericesci gra esceptiune spi-
ritual! si material!. 4) Ca si autoriuld de mai susti, nu se lucked
nici acesta a aduce nici harem cea mai neinsemnata dovada spre
propti asertiunea. Ba autoriului acestuia I-a causatil bucurie
mare imprejurarea, di a aflatti fntre titori si uniT, carI pote erail
laid, In ce vedea o probe, ore care istoricd pentru statutuld or-
ganicd aid bisericel ronAnesci gr. oriental! alcatuitil de *aguna,
care admite elementulti laid.' in guvernarea bisericesci, in cea mai
mare parte dupe, moduld, cum 115 admite constitutiunea Sasilorti
protestant! din Transilvania. Una Luse n'a vedut'o autoriulti nostru.
i acesta este, ca dacd titorii lalci si preoti formad consiitoriuld
mitropolitulul pentru tote afacerile bisericesci fara deosebire spi-
rituals si material!, atunci atributiunile lord de dreptti suntd de-
parte chiaril si de statutuld organicii aid In! aguna. Cie! statu-
tuld organicti cu tote ca admite pe Inlet la multe lucruri biseri-
cesci, totusi nu la tote, cad unele suntd reservate consistoriului
curate bisericescd, era, altele sinodulul archierescd. s5i asa din
atributiunile de dreptti, ce le ascrie elu titorilord laici In biserica
veche rombesca din Ardeld, nu pote score nici o dovada In favo-
ruld statutului organicd.

1) Grecesce zriro)Q in dialectulfi jonicu. Ve41 *Grieehisch-Deutsches

Handworterbuche de A. E. Schmit. Lipsca 1850 la cnvintulfi xriatg.
2) Pag. 11.
8) Pag. 10.
4) 8Beitrag zur Geschichte der kirchlichen Union der Romanen in Sieben-
bilrgen fluter Leopold Le Inaugural-Dissertation. Sibiu. 1882, pag. 15 §i 16.
 142

Altcum si autoriula acesta, ca si destul altii, purcede clad se

pOte mai arbitrarid ei mai superficiald. Vomit aduce despre acesta
numai unele esemple drastice.
Autoriuld Zaconicului dice in introducere: Avut'aii acesta mi-
tropolie totdeauna grijitorl fi titori cu ajutoriii". Cuvintele: ,griji-
toei .i titori cu ajutoriii" autoriuld nostril le traduce pe limba ger-
mane in moduld celd mai arbitraria cu Ehrenbeisitzer" = as-
sessori onorari". ') Duna dinsuld dare: si unit grijitorid de vie de
pilda incit este Ehrenbeisitzer" sad assessord onorarid". Reu
esplica si cuvintele din Zaconicti : era. titoriI adearaft si juraft s'aii
rinduitil in vlddicia mitropolitului Sava Brancovier . Din cuvintele
aceste profesoruld Crisanii scote intelesuld: Archiepiscopulii Sava a
pusii definitia 2) Dad cei dinainte de Sava ad fostd numai on o-
r a r i, atunci Sava a push actuali. Dad. inse Sava a pusii d e f i-
nitiv 1, atunci eel dinainte de elti n'ati fostd onorari ci prov i-
s o ri sad in t erimal I, Mara de aceea autoriuld Zaconicului nu
dice ea Sava a rinduitd titorii adev 'Ora ti si jurati", ci
numai ca acestia furs rinduiti in timpulfi, candy Sava era mitropo-
litii, ceea ce erasi este cu totuld alta. Totd asemenea dice auto-
riuld nostru dupe: Zaconicd, ca mitropolitulu Sava a determinatil
titorilor a cerculti de activitate, ceea ce Zaconiculd nu dice ni-
cairi, ci numai ea cerculd lord de activitate se afla scrim in de-
cretuld principelui Mihailn Apafi, prin care a Intaritd pe cei de
lntaid titori adevarati ¢i jurati.
Cine tracteza astfelti documentele istorice, acela nu e mirare,
ca ajunge la consecinte fare de nici unit temeid. Si durere ! in
asemene greseli ad cadutii si all barbap de al nostri, ceea ce
apoi a contribuitfi nu putinfi la aceea, ca cu privire la lucrurile
bisericesci sa se nasca si to publiculd nostru atatea parer! gresite.
*
* *
Originea institutiunii titorilorii. Si trecemd lose la cestiunea,
ca ore institutiunea titorilord bisericei romanesci din Ardeld
este o institutiune de a bisericei orientale basata pe Pravila,
sad doll, o institutiune strains de dreptuld si pracsa orientali?
Din atributiunile de dreptd ale tit orilor n, pe catd le pu-
tema cunosce, se vede destuld de 'impede, ca el erad and organd
ajutatoria alti ocarmuiril bisericescl pe langa mitropolituld.
') Pag. 16.
9) .Der Erzbiechof Sava hat definitive eingesetzt.c
 - 143 -
Cevasi mai la vale vomit espuse organele ajutatore ale ocar-
muiril patriarchali, mitropolitane si episcopesci, cum s'ail desvol-
tata in biserica resaritului, si cum stunt espuse pe scurtii si in
Pravilii. Atuncl se va vede evidentt, ca institutiunea titorilor it
din biserica romanesci din Ardeld nu are de a face chiara ni-
micu cu dreptulti si pracsa bisericei orientale.
Unde to pote aye dare; originea institutiunea ti tor ilor ti ?
La intrebarea acesta erasi respundemu, ca in biserica cal-
via, din Ardelt.
Tmprejurarea, a cuvintulti titora fu tradusa In limba Latina
cu euvintulil curator, ne subministra cheia spre a puts dovedi lu-
cruld acesta.
Pe timpuld priucipilort calvinesci si biserica calvina din Ar-
delt 10 avea titorii numiti curatores, earl aveaa tali aceleasi atri-
butiuni de dreptil, ce le aveat si titorii bisericei romanesci.
Precum in biserica romanesci din Ardela titorii mitropoliel
eraii membrii mai distinsi de al bisericei, cum erati protopopil din
apropiarea scaunului mitropolitanti, $i nobilii din Belgrade, asa §i
curatoril bisericei calvinescl din Ardelti erati membrii distinsi al
bisericei calvinesci, nitre cari locula intaiii flu ocupa principele Tran-
silvaniel §i apoi alti nobill mai alesi.
Autoriuld Zaconiculul ne spune, ca pe timpuriie principelui Mi-
hailii Apafi I s'a intimplata o regulare ore care a InstitutiuniI ti-
torilora, fncatti atunci mai bait s'ati rinduita t it o r i ad eve
r a ti $i j ur at 1", caii furs alegi de saborula mare. Adeveratt, ca
autoriuld Zaconiculul nu ne spune, ca in ce a statist regularea
acesta, cad preste tots modulii lui de scriere si espunere este
primitive si coufusti. inse pentru aceea se vede din cuvintele lui
destulti de limpede, ca sub Mihaila Apafi I §i in urma ordivatiunii
lui s'a intimplatii o regulare ore care a inititutiunil titorilora sat
a curatorilora bisericei romanesci din Ardela. 8i mirare ! Chard
pe timpulti principelul Mihailti Apafi I la 1682 s'a Intimplatt in
urma ordinatiunil lui o regulare si a curatorilorti bisericei calvi-
nesci din Ardela. Patti atunci curatoril bisericei calvinesci afara
de principele erati cinci laid. Atunci in adunarea dela Mudd a
demandatt, sa se alegi hid clad curatori din dere, si asa s'a
constituita asa numitula curatorium supremum de c e m v i-
r al e. i precum principele Mihaila Apafi in decretult de intarire
a celord dintdid titori adeverati qi jaratiu- a determiaatd
 144

deregatoria lord, aca a determinatti arum si cerculd de activi-

tate a curatorilorti celord (Tem 1) Mal departe precum In bise-
serica calvinesei curatoril eraii jumetate din cleril, jumetate din
laid, chiard asa $i In cea romanesca, anume: protopopil Ion din
Vint! si Toma din Belgradii ca membrii din eleril si Dumitru lo-
gofetuitt si Groz Miclausii ca membrii laid 2)
In fata identitatil numiril lathe a institutiunii titorilord In
biserica calvinesea $i romb.nesea din Ardeld; mal departe in fata
coincidiutel timpului $i modului regulit'rii el in amendoua biseri-
cele ; dupa aceea In fata identitatil constituiril din laid si preoti
In numard egald In amindotie bisericile, credemti, ca nu fare :e-
meld destuld putemd constata, ea si institutiunea titor ilord din
biserica romttnesca din Ardelii este o institutiune intrata sub in-
fluinta si presiunea calving.
tidal putemS urmitri atributiunile de dreptd ale unora $i ale
altora, observtimil &AO aceeacl identitate. Astfeld
1. Superintendentele laolaita cu curator!! resolvad cause bi-
sericesci mai micute, chiard asa precum le resolva si mitropolituld
romanescii cu juratil si cu titorii. 3)
2. Ca E} i ofieiuld titoriloril bisericei romanesel din Ardelti si
()Multi euratorilord bisericei calvinesci din Ardeld se Invirtiea
mai cu sama In juruld averi! bisericesci. 4)
3. Si curatorii bisericei calvinesci din Ardelii ea si titorii
celei romanesci determitiad timpuld tinerii sinodulu! generald. 5)
4. Ca si titoril bisericei romanesel, si curatoril cel calvi-
nesel erad IndatoratI a supraveghia ci apera drepturile bisericel. 6)
In urma identitatii acesteia, credemil, ca originea calving a
institutiunii vechi a titorilord din biserica romtmesca din Arch:a e
necontestabila.

1) Salamon Ioseph vDe statu ecclesiae evangelico reformatae in Transsil-

vania commentatio.v Clusil 1890 pag. 128.
Dosa Elek vAz erdelyhdni ev. ref. egyhdzjogtana. Pesta 1863 pag. 173.
SchullerLibloy vProtestantisches Kirchenrecht. Sibiu 1871 pag. 76.
Dr. Kologvdri Sandor 8Az erdelyi ev. ref eghazkertilet egyhazjogac
Cluet 1877 pag. 345.
2) Zaconictt in »Acte Ili Fregmentee de T. Ciparitt pg. 258.
5) Salamon Ioseph op. rii pag. cit. mai sus&
4) Dosa Elek op. cit. pag. 175.
5) Ping, la 1700 au avutfi mal multe drepturi, de stunt! Inge li-a'a re-
strinsfi la dreptuilt acesta Iii call urmAtorid.
5) Dosa Elek op. §i pag. cit.
 145

Originea mai adauca Imie a institutiunil acesteia este de a se

canto. In institutiunea patronilord din biserica apusului, carea cu
prilejulu reformatiunil a trecutd si In biserica calving din Ardeld,
si apoi s'a modificatil pe Incetuld In conformitate cu spirituld, cu
Imprejurarile politice ale bisericei calvinesci din Ardeld si cu drep-
mid transilvand din Aprobate i Compilate. Unit momenta in pro-
cesuld acesta de modificare a dreptulul apusand de patronatti este
si institutiunea curatorilord calvinesci trecuta In biserica romanesca
prin influinta calving sub forma titorilorti bisericei.
* *

Titorii din punctii de vedere canonicii. Dintre institutiunile

calvinesci mai Insemnate trecute si In biserica romanesca, institu-
tiunea titorilord a penta mai curendti ea tote celealalte, $i din ea
pang astacli n'a mai remasii nici o urma. Inca si dupa, s. unire
a mai esistatti citva timpd. Mai pe ulna o aniii aflatd amintita
institutiunea acesta pe timpulti alegerii episcopului Clain. 1)
Chiard Imprejurarea, ca institutiunea titorilord s'a stInsd In
biserica nostril asa lute si asa deplind, arata, ca a fostil und ele-
mentii eu totuld straind In biserica romanesca, Si deplind nu s'a
pututd aeclimatisa nici °data. Pe lava aceea, candy fu Introdusa
Ii biserica romanesca din Arabi, fu Introdusa In forma priniitiva,
In care se afla si In biserica calving pe atunci, va sa, (pea In sta-
diuld de transformare din institutiunea patronatulul apusand In
institutiunea curatoriului de astac,11 ald bisericei calvine din Ardelil.
Din finprejurarea acesta de sine a urniatd, ca o institutiune
de o parte straina, de aka, parte Inca primitive gi nedesvoltata a
trebuitti sa, se stings in biserica romanesca din Ardelii, indata ce
Ineetandd influinta calving a Ineetatti si ea a se desvolta mai de-
parte In spirituld calvinescd.
tncetandd prin s. unire WO. influinta calvinesci asupra bi-
sericei romanesci, institutiunea titorilord bisericei a trebuitd sa se
usce ca radicina, careia i-se taie conaunicatiunea en pamintuld din
care se nutresce. i acesta s'a Intimplatti cu atatti mai qui], cu
caul institutiunea titorilord in foi ma calvinesea, este lulu ce cu to-
tuld straind de biserica orientalit.

1) Ve41 mal Bust' ptuictu 7 din urmele istorice.

10
 146

Constathndil aceste, eredemil resolvita. tii Intrebarea, ca ore

mai pate -se gi consultd e a mai reactiva institutiunea titorilord in
biserica romdnesed din ArdOlii. La calvinil din Ardeld a trecutd
institutiunea acesta prin mai multe stadil de desvoltare, $i astadi
a ajunsd la unit punctil, ineatil se pate dice, ca e In deplind ar-
motile cu credinta calving, despre preotia universalg, deorece In
principid atAta dreptil au euratorii la guvernarea bisericOsed spirituald
si material& (Atli are ori care membru alit clerului. De uncle dace
emu voi si o reactivdmi1 in biserica noitra, emu trebui se
o reactivamii In forma, In carea este astacg la calving din
Artie 16. Dad, o emu reactiva inse In forma acesta, atunci amn
trebui mai turgid sg, primmill dogma calving, despre preotia uni-
versal& Primindd inse dogma acesta, rumpemii tote legiturile gi
cu biserica apusului gl cc a rosgritului. Asa ceva inse nu seimd,
ce fiu credinciosti ald bisericei ar puts sa dorescd.

II,
Oficialii episcopesci si membrii consistoriului
episcopescii dupt dreptubi orientalil din Pravila.
Originea, numirea, desvoltarea qi atributiunile oficialilorii episcopesd
in re.sciritg, Gonsistoriulu episcopescii, oficialii din cad era compusti
si modulo inerii lui.
In cele precedente amii aretatil pe catii este posibilii din ur-
mele istorice, ca in biserica veche romanesci din Ardeld j u r a t
scaunului eras membrii consistoriului mitropolitand. Auld are-
tatd si aceea, ca institutiunea acesta, desi In esenti conformg cu
presbiteriuld din biserica antics, toting In forma, In carea apare In
biserica romdnesea din Ardeld, nu este seutita de influinta calving.
Ce se tine de institutiunea titorilord bi seri c e I, amd
aretatd asemene, ea este o institutiune calving, carea era§i sub in-
fluinta calving. a intratil In biserica rominesett din Ardehl, qi totil
odatg amn sustinutu $i aceea, ca institutiunea acesta nu are ilia
o base: in dreptuld resaritenti din Pravila. Acesta o sustinemu mai
virtosil fmpotriva acelora, earl In institutiunea tit or ilor u fara
a se puts intemeia pe nimica, ve'dti o specie de consistorid alit
mitropolitului rominescil pentru tote afacerile bisericesci fail de-
osebire.
 '147
Spre a areta acum si mai limuritti temeiuld asertiunil nOstre
cu privire la aceste done institutiuni, vomd espune in cele urmi-
tore dispusetiunile dreptului oriental(' aid Pravilel cu privire la
oficialii episcopesci si membrii consistoriului episcopesci, din cari
se va vede, ca institutiunea j u r a tilo ril si a tito rilord nu
sti nice In cea mai mica legiturd cu dreptulti si pracsa bisericei
resiritului.

Originea, numirea si desvoltarea oficialilord episcopesci din

Pravila. Inca In timpurile eele mai veehi ale bisericei crestine fie-
care episeopd avea ling& sine and colegid de preoti si diaconi.
De colegiuld acesta avea episcopuld lipsi;
a) ca si se ajute cu sfatuld lui In gubernarea bisericei;
b) ca si Implinesdi unele afaceri bisericesci, la earl nu se
poftiea ordula episcopeseti;
c) ca In timpurile mai 'Argil, dna biserica si-a cistigatil
libertate, cultulti dumnecleesed si se !iota Indeplini cu mal multi
pompi amesuratii subiimitatil lui
Funetiunile asignate membrilord colegiului acestuia ad In
dreptuld orientald diverse numiri. Asa se numesed : Orpizta
ixxXliataartxa, dexovrizta, c;ituipara, 7E trecniara, kEtroveyOara,
ataxovilpara, si xbietzata, era Indeplinitoril functiunilord respec-
tive se numesed cu numirile generall de: Nexovreq ErxA,a16taavtxoi,
orpacatot, 4towdrezot, Teovriarat, atotzlirat. Pre Magi aceste
numiri general! fie-care oficialti sad membru aid colegiului mai avea
si numire specials dela funetiunile, pe earl avea si le indeplinesei
din ineredintarea episeopului. Ara corporatiunea tuturord oficiali-
lord acestora interpretuld Balsamond o numesce: ni rtiiv btaxo-
vtiov au:wa, in alte documente se numesee 6vvi4etov, fitniiii di In
unele privinte Intregd colegiuld acesta era o imitatiune a sinedriului
din testamentuld vechid. Era In eltd unit din membni colegiului
acestuia formail si sfatuld episeopului, corporatiunea lord se numiea
si: (3oi,4 ezzbiolag 19. 801-.13 ieeareiov, ieeanxii yeeovaia. t)
Din ce se inmultiead mai tare afacerile bisericesci, si din ce
crescead mal tare venitIle bisericesci, din aceea se inmultlea tote
mai tare numeruld oficialilord episcopesci. Ineeputuld lid ficea de
comund Patriarchuld din Constantinopolti, care In Introducerea si
z

I) Cf. despre cele pia acs Oise: Dr. Jos. Zishmaun *Die Synodal and
die Episcopalamter in der morgenlaudischen Kirche Viena 1867 pag. 89 Ili uu.
10*
 148

organisarea oficialilord se tndrepta si dupa curtea imperatilord

bizantini. Se Inte lege dela sine, ea pe Patriarchuld din Constanti-
nopoll se siliau a-lit imita gi ceialalti episeopi din resaritti Matti
le permitea starea materiala. Cate odata pasieati la mijlocii gi si-
noclele chiard gi eciimenice ski poftieati ea cutare sail cutare ofi-
ciali bisericescd sa fie Introdusti la tote episeopiile.
Pe calea aresta s'a Introdusd in resaritu und numdrii tnsem-
natii de oficiali episcopesci. Dupl ce tnse afacerile bisericesel nu
eral fn o forma de multe la tote scaunele episcopesci, gi afar/ de
aceea nu toti episcopii dispuneal de venitele de lipsa pentru a
puts aplica pe top oficialii la bisericele lora, asa cei mai multi
episeopi as fostd constrtnsi a uni functiunile mai multorti oficiali
In cite o singura persona,. st astfeld a Imputina numeruld oficiali-
lora. Singurd Tanga bisei icele cele mai marl, preeum de pildd cea
din Constantinopold, tote oficiile bisericesci eras umplute cu cite
und individd singuraticti.
*

Cataloguld gi divisiunea oficialilord episcopesci in resaritii.

Seria pt cerculti de aetivitate all oficialtlord episcopesci din resaritti
se cuprindii in mai multe cataloge veehi. Intre aceste mai tnsem-
nate suntil trei.
Geld dintald este dupa Zishmann, care l'a alcatuitit mai cu
same din catalogele lui Goar In Euchologion, din catalogull cu-
prinsil to respunsull episcopului Ioand din Citrus catra mitropo-
lituld Constantine Cabasilas din Dyrrachitl, si din und catalog all
mitropolitului Gerasitnti din Argolis cuprinsfi to sintagnaa Grecilord.
All doilea este cataloguld lui Coding Curopalata din secululd
all 14-lea In opulfi de officiis constantinopolitanae ecclesiae.
All treilea este catalogull cuprinsti In Pravila romanesca,
edata la Tergoviste. (Veda tabela).
Ranguld oficialilord episcopesci attrna dela loculd, ce era
asemnatd fie-caruia In altarnl, calla celebra episcopuld.
In biserich ofieialii Qedeaa despartiti In dou'l clase, dintre
can una sedea de laturea dreptd si se numiea chorull dreptd (O
xoeog&5,tog), era ceealalta de-a stinga, si se numiea choruld stingl
CO x00,; Cel din chorull dreptd eras tmpartiti in dig-
nitari marl (ta aguLpara pe7caa, ra duovrizta peyda.a) $i In
dignitari midi (rc dexovrizta taxea). Dignitaril eel marl eral tin-
 Tabela
Oficialiloru episcopesci dupa dreptulti bisericescii resaritenti.
I.
Oficialii episcopesci dupa Pravila i),
Pravila imparte oficialil episcopesci In 7 pentade unlike
rendu rl, In tipula unnitorifi:
Boeriile (dignititile) sari einstile seal deregatoriile (oficiele
simple) ale arelaireilorti".
Rendulli I. Economula , Sathelariula , Schevafilaesulti, Chartofi-
lacsaid, Sachelitila st Protodectuld.
Rendula II. Protonotariulti, Logotetula , Catistrisiulri , Referen-
dariula 9i Iponanimatografulri.
Moduli-1 III. Ieromnimuld , Ipoinininiseulu , Dasealulii evangelic!,
Dascalulu Aposiolulul si Dascalulii psaltirei.
Rendulti IV. Epitongonatulri, Epitoncriseula , Epideesonulti, Epi-
tineroscatastasonuld si Epitonsecretonulu.
Rendulti V. Incepetoriulu mb.nastirilorti, incepetoriula bisericilora,
Mannarele evangeliei, Ineep6toriula antinuselora si
tneepetoriu i a bot ezati
Rendula Vl. Ritorulit, Aldolle a preotilorri, Protopopuld, Ala doile
diaeonilora, Protopsaltula, Lambadarulti.
Rendula Vii. Dotnesticulti stranei ee! marl, Domesticula stranei a
doua, Strlagetoriulii de omen!, Notariulit, incepetoriulti
Svetilnelord, Ineepritoriula canonarchri pi Tocmitoriula.
1) Pravila de Tergovicite 1652 pag. 406.
La pagina 148.
I
Oficialii episcopesci dupa scriitoriult. bizantint.
Codint Curopalata l).
Codinti Curopalata imparte oficialil episcopesci in nOue pentade,
In tipulu uinatoritt:
Pentada I. Economula, Sa.ehellariula, Schevofilacele, Chartofilacele,
Saceliulfi i Proteedicula
Pentada. II. Protonotariula, Logotetula , Canstrisiuld , Referen-
dariula i Ipomnimatografula,
Pentada III. Ieromneniouulti , Epitongonatult1 , Epitondeeseonula ,
Epitonsecretonult, Epitonieraseatastaseonulti.
Pentada IV. Ipomininiscula, Dascalula evangelic!, Dasealulit Apo-
6tolului, Dascalulfi psaltirei si Retorula.
Pentada V. Prefectulii manIstirilorti. Prefectulii bisericilortI, Pre-
feetula evangeliei, Prefectula luminilora, Prefeetulti
antuniselorti.
Pentada VI. Primula °sow a, Alit doilea ostiarta, Protopopuld,
Mu doile preotu, Mu dude diaeonti.
Pentada VII. Ptotopsaltula, Gel do! domestic!, Laosinasctulti, Primi-
ceriula tabulariilora, Prefeetula condacelorti.
Pentada VIII. Primiceriuid anagnostilora , Nonneulti , Protocano-
narchula, Esarculu st Eelesiareulii.
Pentada IX. Domesticuld u iloru, Chartulariula, Deputatulti, Pre-
fectulti padimentului.
1) Tob goTtorcirov KOVeOlTaXliTOV Eel 7-0JV ovitXt(e),1011, roil
7ralatiov xovgravrtvotvrocog, el roil) Off 971,Zioni rile ,ucycikqg
szzbiaiag.
 - 149 -
piti V In grupe de eke 5, numite Pentas. Singura Intlia Pentas
cuprindea 6 dignitari. Wind vede acum pre salad atributiunile
fiecarui oficiald episcopescil.

Mona areptt.
Dignitaril mart.
Pentada L
1. Economula, administra averea bisericesca dupe inviatiunile
episcopului, !Addeo. pre ceialalti oficiali episcopesci, $i tmpartia sd-
racilord, veduveloril fli orfanilord elemosina. Eld era datorid a da
semi episcopulut despre manipularea averii bisericesei, precum §i
jurisdictiunil civile competente. Dec& mai erait Qi alte biserici
afard de cea episcopesca, economuld avea dreptuld de inspectiune
Qi asupra administrant event bisericilord acestora. Pre tampil de
sedisvacanta economuld conducea administrarea episcopatulul. Candi'
celebra episcopuld s. Liturgie, economuld tiara:caul In sticharid §i
orarid sta de-a drepta.
2. Sacellariulii era inspectoruld averii manastinlord de bar-
bat!. Pre langa aceea avea dreptuld de inspectiune §i asupra
vietii interne din maniistiri, ai dicta asupra calugarilord §i pedepse
mai micute. Oficiulit sacellariului s'a contopitil mai tarchil In ofi-
child archimandritului. Candd episcopuld celebra s. Liturgie, sa-
cellariuld sta de-a drepta Mogi economuld tmbra'catal In sticharid
§i °rand.
3. Skevofilacele grigiea eartile, ornatele ei vasele sacre ale
bisericel, $i preste total se Ingrigiea de curatenia ii frumseta bi-
sericel §i de cultuld divine. Atari de aceea grigiea de bisericile
vacante, ai propunea preott pentru umplerea lord. Mai cu seme la
serbatori deslega tndoelile liturgice ale preotilord. Candy celebra
episeopuld, elii nu se Imbraca, ci sta langa sacristie, In carea se
conserved cal tile, ornatele si vasele sacre, §i le da candil era lips!.
4. Cartofilacele. Oficiuld curtofilacelui era unuld din cele
mai Insemnate, Canonistuld Balsamon a salsa numal despre car-
tofilace ei proteedied und tractatil Intregil. Ely era cancellariulti
episcopului, care compunea ordinatiunile si documentele episcopesci.
Ely corespundea cu gnvernuld civild, deslega Indoelile canonice,
suplinia pe episcopuld In predica, era referentd In causele litigiose,
ducea presichuld In tribunaluld episcopescd, eandd episcopuld era
 15b

impedecatd, supraveghia purtarea moralii ai °MOO., a tuturord

preotilord, da licentie de casatorie, da preotilord strains facultate
de a puts celebra, esamina pe ordinancji,. si Ii presenta episcopuluI
spre ordinare, era In timpii de sedisvacanti eld chema pe episcopii
Indreptatiti la alegerea noului episcopti, In aedintele consistoriului
episcopesed cartofilacele se ingrigiea de ducerea protocolului, ai
cetiea documentele, ai preste tutu grigiea de archivuld episcopescii,
si scrlea cronica episcopatuluI. Data cerea lipsa, atunci cartofilacelui
i-se dad si oficialI ajutatoii. Candi' episcopuld celebra s. Liturgie,
cartofilacele chema pre celalalti preotI la cuminecare.
5. Saceliulti avea dreptuld de inspectiune asupra averil mi-
nastiriloi 4 de fernei precum si asupra disciplinei In ele, si afara
de aceea ai asupra institutului correctorid ald episcopului. Mal
departe avea dreptuld de a visita tote bisericile supuse episcopului,
si a se informa cu ocasiunea acesta despre purtarea preotilord, cu
care ocasiune pre tale administrative potea dicta ai pedepse mid mid.
6. Protecdiculi4 era o specie de advocaat ald seracilord si
asupritilord constituitii de biserica din motive de caritate cre-
stinesca,

Pentada II.
1. Protonotariulti. Oficiuld Jul era sub suprainspeetiunea
cartofilacelul a Implini lucrurile cancellariel episcopesci. In sin&
dele mitropolitane ai patriarehali, protonotariuld mitropolitand sad
patriarchald ducea prctocolele, si totil asemenea In aedintele con-
sistoriulul episcopesed. Candd episeopuld celebra s. Liturgie, proto-
notariuld II da In mama dichiria.
2. Canstrisiulti. Oficiula lui era mai cu mina liturgied. Eld
Imbraca pe episcopd, tamaia biserica ai stropiea Cu apa sfintitg.
3. Referendaritdu mergea hi numele episcopului la guvernuld
civild, espunea acolo causele biserieesci, si aducea re-ipunsuld.
4. Logotetulti controla ratiunile. ajuta pe protecdied, eandd
acesta avea lipsa, ai pastra sigiluld episcopescd.
5. Actuariulti era o specie de vieariii alit oficialilord din
pentada Intaia, si cu deosebire ald cartofilacelui, pre earl avea sa-I
suplinesca, candd erad Impedecati. Oficiuld ltil era cam analogii
cu aid canonicului prebendatii din capitulele apusaue, a earui che-
mare Inca este a suplini pre eanonicii Impedecati. In simidele, In
earl se tntimpla alegerea episcopului, actuariulti ducea protocolulii.
 - 151 -
Pentada 111.
1. Proteedieulii. In timpurile mai vechi proteediculti era
cell dintftifi oficialit In pentada a treia. Mai arc,itl fu adausii ea
oficialuld aid' 6-lea In pentada Intaiii, unde amit tractatii deja
despre ell.
2. Hieromnemonuli I. Oficiuld hieromnemonulul ca si alit can-
strisiului 415 putea purta si numal unit diacond, era oficiula lui ca
si alit canstrisiuluI era mai cu same" liturgieti. Elit era ceremonia-
riult, canda episeopulii conferia ordurile sacre, si dna celebra s.
Liturgie, tinea deschise cartile, din earl episcopulii eetiea la eul-
tulii dumnetfeeseil, kii facea pregitirile de lipsi, (Audit' trebuiea sit
se sfintesca vre o biserica.
3. 0 ficialutti epigonationului (6 eai 7 ov o'er coy) fmbraca pe ar-
chiereil en epigonationulu, si (Audit episcopulti cumineca pe preoti
si diaconi, elii tinea disculti cu trupulti Domnulul. De comuntl
era numal diacond.
4. Protoeolistula (6 limo pepvijazon) era cancelistuld episco-
pului pentru causele procesuali.
5. inveNtoriula bisericei (6 a teetuevEi) g vii,-; ;t:f.2.qa lag) era
predieatorulit catedralei, inspectoriulit scolei episcopesci si diree-
toriuhl eelorit ce se pregatieaii de predicatori. Cerendil lipsa
i-se daii si ajutatori, unulif ea si esplice In beserica evangelia,
altulit pentru esplicarea apostolului, altulii pentru esplicarea psaltirel,
i}i unit retort1 pentru predici lucrate dupe" regulele elocintei.
Demnitffile mid.
1. In timpurile vechi avea atributiunl de
.Archidiacanulfi.
dreptit tare Insemnate, earl fuse le-a perdutti prin aeeea, ea furl
!tripartite Intre alti ofteiali episcopesci. Ce 1-a mai remasii, a fostti
numal dreptulul proedriei fate eu ceialalti diaconi, dreptulii de a
ceti s. Evangelie, (Audit episcopulti celebra s. Liturgie, si dreptulii
de a conduce la ordinare pre eel ce primieati diaconatulit sail ver
unit ordit midi.
2. Diaconulii alit doilea ajuta si suplinia pre archidiacomt

Chorult !Italie.
Oficiele ce se Impleail numai cu preoti si diaconi.
1. Pr otopresbiterulii (6 ire tor oz =Jig) era vicariulii episco-
pulul in sacris. Candd celebra episcopulii, elii era cell de Wald
 152

de-a stanga. Ca si archidiaconulfi pre eel ce se ordinead diaconi,

asa protopresbiterulfi conducea la ordinare pre eel ce se ordinal preotl.
2. Ala doile presbitera , ce ajuta i supliniea pre proto-
presbiteru, ca si diaconuld aid doilea pre archidiaconti.
3. Esarculii dela bisericile patriarcall i mitropolitane ayes
drepturi Insermtte chiarti si asupra episcopilorti. Celfi dela bise-
ricele episcopesei era numal o specie de visitatort alit diecesel
ca delegatfi alfi episcopului.
4. Arehonults bisericilora era unti oficialu ajutatoriu alu Sacella-
riuluI pi pe langa aceea paziea Si Impartiea mi-
alit Saceliului, pi
rult1 pre la biserici. Mica cerea lipsa, i-se da ajutoriit
a) archonulit bisericiloru parochialt, care grigiea de bisericele
parochial!,
b) arehonulii mcineistirilora, carea grigiea de bisericele ma-
nastirescl,
c) archonulii antimiselorii, care grigiea 1i ImpArtiea antimisele, Qi
d) archonula evangeliului, care In procesiuni purta s. Evangelie.
5.Catechetulii instrua pre cathecumeni si pre eel ce se re-
Intorceall dela eretici.
6. Periodeutula visits bisericile depre la sate $i instrua pre
catechumenil de pre la bisericile parochiall. Oficiulfi lui mai
tardid s'a contopitu In alit esarculul.
7. Butistulii . In timpurile vechi In resaritd episcopuhl bine-
cuvInta apa, ce se folosiea la talna botezulul, rugaciunile le cetiea
unit preotd, @i apoi unit diaconfi cufanda In apa de tref on pre
celfi de botezatti. Diaconult1 acesta era unii oficiald episcopescil nu-
mita butistr4.
8. Oficialii tribunalulul episcopeseu, cart erau
a) advocatit eclesiastici dati de ajutoriti protecdicului numiti :
oi. tal T (.4 zetagwv.
b) Oficialulu supliceloru pentru Intrepunerea bisericesca la
guvernulii civild In ver o cause private numitfi : 6 t 71-1 ro'n) Oencrgwv
c) Oficialulu ordinel candil se tineati judecatile, numitfi: 6 ini.
rti,v aExegraw.
9. 0 ficialii caritNii carI erad
a) Peirintele orfanilorii (6 OeTavore6To0.
b) Almosenieriula (6 vovpponn-w).
10.Edesiaraii Introdusti In biserica numal In timpurile mai
tar iff. Oficiulti lul era a grigi de euritenia bisericel, de ordinea
In biserici ci observarea tipieului,
 -153
Oficiile, ce se umpleati cu cantor! ci lectorl sail
psalti si anagnostl.
I. Pentru cantulti bisericescu.
1. Protopsaltula, care instrua In cantiri si conducea corula.
2. Cei dot domestici, dati de ajutorigi protopsaltului, dintre
call unula kledea In corulO dreptfi, altulti In cell stitngO, ea, pro-
topsaltuld In mijloca.
3. Oei dos primiceri, earl stars In fru n tea eintaretilord mai
mid din amendoue corurile.
4. Archonulii condacelort1 , care conducea cantarea condacelorti.
5. Canonarculil, care grigea de cetirea si cantarea canenelora.
6. Proximulti, era unu ajutoriti 'Ala canonarcului.
H. Pentru cetirile bisericesci.
1. Presidele anagnostilorii sad cetecilord.
2. Nomiculti, care avea sa caute bucatile de cetitO la cultulti
dumnedeescu.
III. Pentru cancelaria episcopesca.
1. Presida notarilorti episcopesci.
2. Oficialii ajutatori al saceliulul si a schevofilacelui.
3. Oficialii curp episcopesci.
IV. Pentru cultula dunmedeesa .
1, Laosinactulii (Pravila nu numesce strIngtoriulil de omen!),
care grigea, ca la timpuhl euvenitil si se adune elerula si po-
porulu la biserica.
2. Categoriariula, care publiei serbitorde si timpulu, cand4 se
va tine cultula dumnedeesca.
3. Inspectoriula ordinii (o ?al sit; EvraVag,) care asemna
fruntasilora locult! In biserica.
4. Archonulii luminilord, care impartia luminile Intre cleric!
la serbatorile marl.
5. Ostiarii, earl padiaa usile, era unula dintre el purta !A-
ttila episcopulul.
Servitiile bisericesci, earl le puteari implini si mirenl.
1. Deputafil, lie cart Ii folosiea episcopula la citatiuni iii
invitari.
2. Lampadarii, cart' purtaii luminile.
 154

3. Domesticii sad pa4itorii usilord palatului episcopescd.

4. Theorii, cart pddiad paramentele Qi tesauruld biserica
5. Camisacit, cart aducead foculd si apa calda de lipsa la
cultuld dumnecleescii.
6. Candelaptii, earl bateau toed de lemnil Qi de fieril.
7. Bastiariulti, care in procesiuni purta lama chramului bi-
sericei.
8. Mirodotulu, care conserva
9. Grigitoriula padimentului bisericei.
10. Grigitoriulii amvonulul.
11. Decanutti, grigiea de ordine la inmormintiri.
Precum se pote vede din espunerile aceste, institutiunea ofi-
cialilottl episcopesci in resiiritd a ajunsii pana la urns! gradd Inaltd
de desvoltare si pompa. Decac,endil mai cu wad dela desbinare
In cote tad mai tare biserica resiritului, a decadutd si institu-
tiunea oficialilord episcopesci, dupe ce §i imprejurdrile multd se
schimbaserd.
In biserica romfinesci din Ardeld pe timpuld s. uniri nu
aflamd niediri nisi o urmii, de oficialii acestia prescrisi de Pravila.
Singurd auctorinlii Zaconiculul ne amintesce de Dumitru ti-
toruld bisericei, despre care (lice, ca era si logofetii 2), care OW
ca e logotetuld dintre oficialii episcopesci, claret e posibilii si aceea,
ca era ceva oficiald eivild.
Episcopulii Atanasiii Rednied in sdboruld mare dela anuld
1767 a cercatil a introduce si in biserica nostra barem pe cei mai
de frunte. 3) Era in timpuld de fatd esista In Bucovina intru
atata, ineatd In consistoriuld mitropolitantl suntd 6 referent! In
conformitate cu 6 oficiall episcopesci mai de frunte din Pravild,
anume aid economulul, sacellariulul, schevofilacelui, cartofilacelui
protecdicului si a archipresbiterulul. 4)
*

Deosebirea intro oficialii episcopesci dupe Pravila, §i intro

juratiT scaunulut si titoril mitropolieT in biserica ronfanesca din
1) Cf. despre oficiall. Codinu Curopalata op. cit. Zismann op. cit. §i
Pravila de Tergoviste.
2) Vail mar eusfi pg. 123.
3) Actele sinodulul generalu dela 1767 necomplete in protocolulfi oficiosti
de sub Rednicil in archivulfi mitropolitanii.
4) Vehring Kirchenrecht pag. 647. .
 155

Ardent Reprivindil acuni preste cele dise despre oficialii epi-

scopesci al Pravilei si preste institutiunea juratilord Qi titorilord
din biserica nostri din Arc14111, aflamd urmatorele deosebiri essen-
tiali, fn catil suntd de principia tai nu de forma.
1. Of iciile episeopesei a Pravilei cele mai Make si
cele mai midi se Imp lead cu membrii din cleril numai en aeeea
restrictiune, ea la oficiile mai Waite se pofttea orduld presbitera-
tului sad aid dtaconatului, era la cele mai midi era de ajunsd gi
orduld eantoratuluI sad ald leetoratului. Cu laid se =pleat) numai
stele, earl era mai multa servitil, li earl dupa Pravill erad :
protonotaria, logole(ia, ritoria, protopsaltia, lampadaria, cele &Sue
domesticii, notaria, incepetoria svetilneloru, protocanonasia si tomi-
toria." 1) Ba umplerea oficiilora bisericesel episcopesei eti laid se
numiea anticanonicii, nceed rc'egtr. 2)
Titorii mitropoliei lose erait jumetate din clerd, fumetate
dintre late!, desi oficiula loril era unuld din cele mai Insemnate In
biserica romanesea din Ardeld. Ba Ineatd oficiula ti tor i 1 or d
se InvIrtiea In juruld averii bisericesci, putemd dice, ea oficiuld
lord era analogii cu ofieiula e con o na alai din Pravill. Econo-
multi !Ilse dupa Pravda trebuiea sa fie membru aid clerului. 3)

2. Oficialii episcopesci a! Pravilei isi aveat toti

resedinta acolo, unde era scaunuld episeopesed, Isis de acolo Ili ttn
pliniead functiunile Impreunate en oficiuld lore. Era eel mai In-
semnatI, cu deosebire dignitarii marl, nu mai avead si site oficil.
Juratii scaunulul si titoril mitropoliei inse nu-si
avead de rigore resedinta Jana seaunulti mitopolitului nostru In
Belgradd, ci unit dintre ei era" garb, In tare, unde mai purtad si
oficiulti de protopopi, ea de esemplu protopopii Ioand din Vinti,
Oprea din Armen! It Georgia din Daia. 4)

9 Pravila de Tergoviste 1652 pag. 407.

3) Balsamon la can. 33 Trullanti si Simeonii de Thessalonica, care lice
apriatti : raga bE lEed Xttroveylipara 14, iEetophiotg mpEttiovatv
drat, atter:4w, TE xaL ,TOECTATi.,001g, xa °is I'm ceva Oat ;tog-
pczoIg, ;eat: pp) i,Eptutsinniv 1-`,rovatv. De S. S. Ordinatione e. 13, era
o abatere dela legea acesta in Tessalonica o numesce %rued T40.
8) Can. 26 dela Calcedom laolalta cu interpretarile lul Balsamon, Zonara
si Aristen la Beveregiu in Synodicon Oxon. 1672 t. I. pog. 142.
Can. 11 dela Nicea II. In originalfi laolaltA cu interpretarile lul Bal-
samon, Zonara §i Aristen la Beveregiii op. cit. t. cit. pag. 302.
4) WO mai suet! pag. 122 qi 125.
 166

3. Dreptuld de a denumi pre oficialil ep iscop e Bel

era eschisivil aid episcopului, Qt numal la unele biserici era datina,
ca episcopulfi, candfi denumiea pre oficialil cei mal Walt!, asculta
ei dorinta celoralalti oficiali. 6) Si acolo lose episcopulfi avea pu-
tere decicletore, catfi dace era convinsd, ca dorituld celoralalti ofi-
ciali uu este persona acomodata pentru aceld ofichl, avea dreptil
a nu-ld denumi.
Juratil scaunulul fuse pi titoril mitropoliel In bi
serica romknesca din Ardelt1 se alegeafi de Cita saboruhl mare,
era despre ti to ri scimu siguru, ca dupa alegere se intarieafi in
acid de eata principele terei. 7)
Este deel !impede, ca din punctele aceste trel de vedere
0i titorii mitropoliel in biserica nostra
principiali juratii scaunului
din Ardeld nu ail nici o bass canonic& In dreptuld orientalt din
Pravila.
Dimpotriva Intre juratii scaunulul Qi titoril mit ro-
p ol i el din biserica romanesca din ArdOlfi §i /titre ase ssoriI
j u r a ti si c u r a to rii bisericei calvinesci torn din Ardela este
deplina identitate si din punctele aceste trel de vedere, si anume :
1. Si curatoril bisericel calvinesci din Ardeld, ca si t i-
t o r i l bisericel romanesel erad dintre laic! 8)
2. Si asessoril §i curatoril calvinesci null erafi la re-
sedinta superintendentelui, altil erafi Aid% in tars 9)
3. Ca si juratii §i titorii rominesci ¢i asessoril §i
curatoril calvinesci se alegeafi de synodus generalis. 10)
Altcum rii abstragere ficendfi dela deosebirile aceste essentiali,
§i numai o privire In fuga mare preste institutiunea j u r a 01 o r fi
scaunului si a titoriloru mitropoliel pi preste institutiunea
oficialilorfi episcop esci dupa Pravila arata, ca aceasta cu
aceea n'ae nimicil comuntl.
*
*
Consistoriulti episcopescii dupa dreptuld bisericel resaritulta.
Chemarea oficialiloru episcopesci al Pravilei nu consta numat
in aceea, ca unulil fiecare singuraticfi si implinesca. functiunile li-
5) Can. 10 s. Teofil5 AlesandrinulS in Syntagma Greeilora IV 516.
6) Mal susA pag. 122, 123 si 129.
7) Mal susii pag. 144.
8) Mal sus(' pag. 143.
9) Mal Bust pag. 134 si 143.
 167

turgice i administrative legate de oficiuld lui, ci si ca sa formeze

consistoriuld sad colegiuld de consilid all episcopului dupe norma
presbiteriului din biserica anticd cresting.
Nu tots oficialii episcopesci inse erad totfi °data si membri
al consistoriului episcopesed, ci numaI urmatoril:
a) Toti oficialil din pentada Intaid a corului dreptii numiti
exocataceli (cox.araxtlitot). 2)
b) Din pentada a china 5i a treia: Canstrisiulu, Referendariuld,
Hieromnemonuld i Logotetuld.
c) Din corulti stdngti protopresbiterulti.
Episcopuld inse era Indreptatitd, cerendii lipsa, a chema la
5edintele consistoriali 5i pre alti oficiali Si si pre altl preoti. Epi-
scopuld asculta pdrerile membrilorti consistoriului, nu era base da-
torid a le primi, ci putea. decide on ce causd dupe build chibzuirea
sa, qi de votulti lord nu era legatil nici catil de putind. Din causa
acesta membrii consistoriului episcopescil nici nu se numescii im-
preund votisatori = avveSetieovreg, ci numal Impreund 5edator1 =---
naecescaNpevot. 3)
Conchemarea sedintelorti consistoriali era de competinta eschi-
siva a episcopului. Era In timpd de sechsvacanta colegiulti oficiali-
lord administra episcopatulti sub conducerea economului.
Yn catti corporatiunea oficialilorti episcopesci laolalta cu epi-
scopuld forma qi tribunaluld de justitie, vomii vede in tractatuld
urmitoriti.
Radicina consistoriului episcopesed desvoltatd In resgritil fn
forma acesta din oficialii episcopesci este de a se canto. In presbi-
teriulti anticd cre5tind. Totii In presbiteriuld acesta este de a se
cants, 1i radicina ca.pitulelor'd catedrali din biserica apusului.
Cu' tote aceste lase este o deosebire nu putina tntre con.
storiulti resaritend ei intre capitulele apusane.

t) Cuvintuld c onsis t o rid in isvorale dreptulul resaritend nu se 'pre&

intrebuinteza. Era candd vine inainte, insemnd de comund cancellaria secreta a
imparatulut qi nu consiliuld episcopului. Not inse ild intrebuintamd in insem-
narea de consilid aid episcopului, fiindd ca astadl este tare usitatd. Cf. Acta
concilii Chalcedonensis la Hardouin H. 68. Cate °data. consiliuld episcopului
se numesce Qi avvobog. Cf. Codin Curopalata op. cit. la exocataceli.
2) In timpurile mat argil erad numai diaconl, purtad inse cruce, din
care mud se numiead araveovieoc.
8) Zishman op. cit. pag. 216.
 158

Ma! Intaid capitulele apusane In desvoltarea lord ad ajunsil

a fi In unele privinte si o corporatiune bisericesca autonoma, la ce
colegiuld oficialilord din resaritil nu a ajunsti Mc! odatii.
Mai departe capitulele catedrali din apusii fortneza pi ele, ce
e dreptil, sfatuld episcopului ca si corporatiunea oficialilord episco-
pesel. inse de alts parte capitulele din apusu stand pi o corpora-
tiune meniti In unele privinte a margini si a restringe potestatea
episcopesca, In catil In Intelesuld canonelord apusane episcopului
nu-1 este iertatil ma! multe cause bisericesel momentose ale re-
solvi fare de consensuld capitululu! 4). Atari dreptufil inse nu a
avutd In resaritu corporatiunea oficialilord episcopesci nici Candi!.
i numal din aceste Inca se vede, (Atli de neintemeiata este
parerea unora de ai nostri, ca institutiunile bisericei resaritului
suntti mai liberate" ci ma! constitutional!" ca ale bisericei apu-
sulul, 2) dupe ce episcopulil In resaritfi chiard i fati cu corpora-
tiunea oficialilord s61 este provettutil cu putere canonica multd ma!
mare decitti in apusil.
Asemenandii acum consistoriuld episeopescii alu Pravilei cu
consistoriuld, ce-li1 tinea mitropolituld nostru din Ardeld cu titorii
Qi cu juratii observaind erdsi urtnatorele deosebiri essentiali si
adecii :
1. Mitropolituld nostru tracta causele curatii spiritual! In
consistorinld, ce-ld compuneail numai j u rat i a, carl erad eschisivii
din dent 3) Causele material! bisericesci le pertracta In consi-
storiulti compusu din ti to r i, car! erail gi laic!, 4) si din jurat 1,
pi cite °data pi numai din titor i. 5)
Dupa Pravila tine episcopuld tracta tote causele bisericesel
fare deosebire cu consistoriuld sea compusd numai din membri a!
clerulul.
2. Mitropolituld nostru numai pentru causele mai momentose
chema la consistoiiii pe j u rat i i seaunulu 1. 6)

9 Cf. Vehring »Kirehenrechte pag. 570 si uu.

Memoranduld Gherlanii din 1882 pag. 7.
9 Mal susu pag. 129.
9 Mal susil pag. 125.
9 Mal sued pag. 125
9 Mal sued pag. 129.
 159

Dupg Pravila Inse episcopuld tote causele -le' pertracta eu

consistoriuld oficialilordsOT, dintre earl trebuiead sd fie presenti
celd putinii doi sad trel. ')
3. Consistoriuld jur a ti lor d din biserica nostra putea face
cercetare i asupra mitropolitului lump. 2) Consistoriului episco-
pescii din Pravila Inse asa ceva Ii era strInsti opritd, pre cum se
va vede mai tarcliti In tractatuld urinatorid, cad dupg Pravila fo-
ruld corn petentd de a judeca pe episcopii era numai sinoduld pro-
vinciald.
4. Ju r a til si ti to r In biserica romanesca din Ardeld
este mai multi" deck(' probabild., cg. In consiliile, ce le tineail cu
mitropolituld, eyelid vote decisivii. Membril consistoriului episco-
pesed !Ilse dupg dreptuld orientald alit Pravilei avead numai vat'
consultativii.
De alts parte inse in tote punctele aceste patru esentiali
este depling, identitate intre consistoriuld bisericei romanesci si
intre aid celei calvinesci din Ardeld In veculd 16 si 17.
Putemii deci In urma celord espuse pang aci constata, ca in-
stitutiunea j u r a t, ilord gi ti to ri 1 or ii pe citCt este de neespli-
cabila din punctuld de vedere aid dreptului orientald din Pravila,
pe atatii este de usord esplicabila din influinta calving..
Pgrerea acesta o confirms i imprejurarea, ca institutiunea
j ur a ti or ii 1i ti t or i lord afara de Ardeald nu o amd aflatu
nicairi in biserica re'saritului nice in timpuld trecutd, nici in cell
de Ltd. Era ce se tine de consistoriuld episcopescii, acela asti141
In resaritt mai pretotindine nu mai este alcatuitti strinsii dupa
Pravila, ci mai multi" seat"' mai putind dupa consistoriele din
biserica apusulul. Astilfeliii In im per i ul u o t o ma n e fig. care
episcopil are unit protosinceld, unit economy ei umi cartofilace,
car! suntii membril al consistoriului episcopescd, si pre langa aceea
dela 1836 si mai multi comisari pentru supraveghiarea admini-
strarel diecesane.
In G- r ecia fig care episcopii are unit protosinceld 1i Lind
archidiaconii, pre earl II denumesce regele la propunerea santului
sinodd" 2).

0 Cf. Zishman op. cit. pag. 219.

2) Ma! suss pag. 133.
8) Asa se numesce in Grecia, Romania @i Rusia sinedalfi din archirel,
care e organulti bisericesefi cola mai inaltd.
 160

In Rusia fie -care episeopd are until arehipresbiterdi sli and

urehidiaconil si mat multi ieromonachi, earl forezi consistoriuld
episeopului.
In Romania asemene eonsistoriuld episeopescii sta din mat
multi pre.oti J).
Romanii si Serbil din Ungaria In privinta acesta s'ai abitutii
en totuld dela Pravila si siati organisatd eonsistoriele dupe prin-
eipiele protestante.

-44-04-1--

t) Cf. Vehring ,Kirchenrechte pag. 640 Qi uu. Silbernagl $Verfassung

and gegenwartiger Bestaud sammtlicher Birchen des Orients*. Landshut 1865.
 D.

Forurile protopopesoi.
 I.
Forurile protopopesci in biserica romana din
Arden..
Urmele istorice, natura puteri lore, si parerea dominantd despre
originea lore
Dupe institutiunea saborului mare si mid forurile protopo-
pesci suntii institutiunea aceea, carea mai multi" fu considerati in
viata §i literatura misted bisericesch de o institutiune oriental('.
Chiard pentru aceea and studiii istorico-juridic(' amenuntitd
asupra institulluna forurilord protopopesci in biserica romani3sca
din Artie Id nu 'ite si fie fare de interest".
Ca si in state §i in biserica trebue si esiste jurisdietiuni,
earl de o parte sd, se path' pronunta cu putere obligatore asupra
certelord de dreptil, ce se nasal intre membrii, de alta se Old
pedepsi pe trausgressorii ordinii publice. Jurisdictiunile aceste se
numescii cu terrain(' juridic(' foruri juducatoresci. De unde foru-
rile protopopesci stint(' jurisdictiunea protopopilord de a puce sin-
gull sad laolalta cu asessoril aduce sentinti valabild in causele
contentiose si penali bisericesei ale membrilord bisericei din trac-
tuld protopopesed incredintatil lord.
inainte de ce amt" intra in merituld cestiunii originel insti-
tutiunil de sub vorba, lasdind sa urmeze si aid urmele istorice
mai vechi, ce le-amd aflatil despre forurile protopopesci in bise-
rica romduesed din Artie Id, §i in specie mai intaid urmele, earl
vorbesed numai in general(' despre jurisdictiunea contentiOsa, pe-
nail Qi matrimonial(' a protopopilord, $i dupe aceea urmele isto-
rice despre moduli" cum eras constituite forurile protopopesci.
*
* *

Urme genera despre forurile protopopesci. thlni veche

1.

despre forurile protopopesci aflame in colectiunea de legi ardeie-

II,*
 164

-nesci numita approbatae, carea amintesce despre dreptuld protopopi-

loft de a pedepsi pe preott .In chipulfi urmatoriti :
Care preoti romanescu far causa drepta ar desp'Or(i pe ci-
neva, sail ar cununa pe omeni de altit religiune . . . . pe astfelO de
preo(1, (lath' pro I op op ii nu i-ar pedepsi dupci meritO, aflandii
oficialii se admonieze pe protopapi. . . . 1)
Din legea acesta a aprobatelorti se vede, ca pe timpurile
acele protopopit rominescI In Ardelti aveafi putere nu numai de a
desparti casatoriile, ci si putere de a pedepsi pre preotil, cart
abusaii ea taina cb.satoriel, va sa diva aveafi jurtsdietiune penal,
sail ford judecatorescii penalty.
2. Alta mina veche despre forurile protopopesel este din
sinoduld mare dela anulfi 1700, In care chiarti i cuvIntuld ford

vine inainte.
Canonulti 9 aid sinodulul acestuia sung astfelti :
Cdndii va av4 lege salt Ora popa cu ung mirenti, de va causa
popa pe mirenO,. sa-111 caute in forumulii lui inaintea birdului sail a
spanilori ; era candii va cduta mirenulu pe popa, ad -la caute inaintea
protopopului in forum, sag la Madica." 2)
Pre cum se pole vede usorti, In canonuld acesta se di pro-
topopiiorti jurisdictitine contentiosi 1i penala nu numaI In lucru-
rile bisericesci ci si In cele civile. Caci In canonulfi acesta este
vorba de dou6 lucruri correlate. Anume de procese In cart popa"
e actorti sr mirenuld inctu, i viceversa, de procese, In earl mir6-
nulti e actorti si popa" inetu. Yn cele de Intaitl foruld compe-
tentd este foruld civilu. Ohtani, pentru aceea procesele aceste n'ati
pututil si fie decatti de natura civil,, cad sinoduld acesta destulti de ja-
lusti de independinta biseric6sca de sigurd nu a prescristi, ea fo-
rulti civilti sit' fie forulfi competenta In cause bisericesci. De aci
urmezi, ca i procesele din categoria a doua, In earl mirenulti
e actorti i pope iambi, sr in carl forulti competentil e protopo-
puld sad Vladica Inca nu potty sä fie decatti $i de natura civili.

I) Approbatae constitutiones Pars. I. Tit. VIII Art. 4. In originalti

ungurescil: I, A mely ()lilt pap igaz ok nelkul divortiilna valakit, avagy mss val-
lason valokat copulalna mind az ilyen papokat, ha az esperesek meg
nem blintetnek erdemek szerint, megertven a tisztek, admonealjak az esperestet.
2) )Documente despre starea politicg i ieratid a Romaniloril din Tran-
silyaniac Viena 1850 pag. 170 gi Acte sinodallc de I. M. Moldovand t. II. pag.
120 qi Petru Maiorti )Istoria bisericel Romanilorile pag. 357.
 165

Alteum canonuld acesta nu cuprinde alteeva decatu anticuld pri-

eilepium fori" ale preotilord Qi clerului preste tote, 1) in vIrtutea
caruia pentru membril elerului forulu competentit si in cause ci-
vile era foruld biserieescd.
3. Tad in canonele sinodulul acestuia se face de dime on
amintire despre forurile protopopesci In causele controverse de ca-
satorie, si anume mai intaiii in canonuld 4, care sund, astfelit:
Protopopii sa nu faca d e sp dr(enie afard in fare sail in
eparfie, f lira numai candis va fi sabord mare in Belgradii, era care
ar face, sa fie scciduta din t6td cinstea lui, gi sit dea tgi acela bir-
.te 2)

Din canotnild acesta se vede, ca pi otopopii pant la 1700 in

Ardeld avead jurisdictiune in causele controverse de casatorie. De
sigurd inse in urma slruintelord teologului jesuitu sinoduld s'a in-
voitd la Inceputii, sa sa sterga pe viitorid jurisdictiunea acesta a
protopopilort.
A facutd lueruld acesta teologuld !Ate i pentru ca sa se
introduce $i ht Romani! ardeleni datina orientala de aire era apu-
sana incependil numai dela conciliuld dela Tricb ad (1543-1563),
ca numai episcopuld sa deprindi jurisdictiune in causele contro-
verse de casatorie.
Cu =lid mai de crequtil inse este, el teologuld a staruitd,
sit se primesca canonuld acesta, pentru ca sa se casseze abusurile
cele marl, ce le comitead protopopii 9i preotil cu despartirile de
casatorie $i en cununitle prin tarn. Despre escesele aceste (lice
Petru Bod: enormes sunt excessus Valachorum circa matrimonia,
praecipue ministrorum ; ob exiguam lucelli spem saepe personas lege
prohibitas copulantium," 3) era Maria Teresia in decretuld sed de
datil 3 Aptiliu 1746 ne spune, ea bigamia i casatoriile incestuose
eraii la poporuld nostru in Ardeld la ordinea dilel. 4) Cu deose-
bire inse cununiile clandestine si incestuese erad in usd pe acele
timpurl, cum se vede din canonuld 5 aid sd.borultil mare dela 1675

1) Veep novelele mill Iustiniand 79, 83, 123 clop& Dr. Ioand Rat d *In-
stitAiunile dreptulul bisericescdc. Blast 1877 pag. 503.
2) »Acte sinodall« de I. M. Moldovand tom. II pag. 120, >ti *Documente
despre starea politics si leraticd a Rornanilord din Transilvaniae.
3) *Archivil pentru filologie tai istorie* de T. Ciparid pag. 630.
4) los. Pop Szilagyi *Euchiridion juris ecclesiae orientalis catholicaec
Orade 1862 pag. 632.
 166

sub mitropolitulfi Sava, care sung,: care popd va cununa ndptea,

au frdtie, au fugiti de altii popori . . . . sd i-se iea popia."
De§i fuse la Inceputd sinoduld s'a Invoitti ca sa Intre 0i ca-
nonuld acesta Intre celealalte, totti§I probabild protopopii au facutii
opositie, caci prin luarea jurisdictiuniI acesteia din manile lord se
vedead seurtati In venite. Din care pricing, se vede, ca ail insi-
statfi multd pe langa, aceea, ca sa 11-se lase gi mal departe juris-
dictiunea matrimoniala. In urma, [Ate dupa multe dispute ad
ajunsa la and compromisfi, cad la capetuld canonelord mitropoli-
tuld Atanasid adause cuvintele urmAtore :
Era' aceste amu ingdduitii
Protopopii sic facii despdrpnie cu scirea V ladialL" 6)

Prin compromisuld acesta s'a lasatu protopopilorfi 1}i maI de-

parte jurisdictiuuea In causele de casitorie, !rise cu aceea restrin-
gere, ca tote despartirile sa fie fntarite de mitropolituld, ceea ce
la tad casulfi a fostil and c4tigd morald, del s'a pututii prin
aceea to cats* pune frtu abusurilord cu despfirtirile de efisatorie.
Altcum din canonele sinodulul acestuia se vede tendinta de
a cassa cu totuld forurile protopopesci din motivele, pentru cari la
Ineeputd sinoduld se Invoise, ca sa li-se lea protopopilord juris-
dictiunea In causele matrimonial A§a In canonulti 9 eitatii In
punctuld 2 se Iasi credincio§ilord libertate sa saute pre popa in-
aintea protopopului in forum sail la Vl'ddica," va sa diva sinoduld
recunosce foruld protopopescd de ford de I instantie, hue permite
credincio§ilorii, ca sa trecii cu vederea foruld protopopilord, §i sa
Incepit procesuld de-a dreptuld la scaunuld archierescd, prin ce se
spera, ca pe Incetuld forurile protopopesci volt e i cu totuld din usu.
4. Urrni veche despre forurile protopopesci In causele de
casitorie ufliimd gi In canonele saborului mare dela 1675 tinutil
sub mitropolitulfi Sava Brancovici. In canonuld 7 aid saborului
acestuia se eetesed urmatorele:
Pdrintele sfinfia sa (mitropolituld) efindi in (aril se tiarca-
luiesca pre protopopi, purtatu-s'aii bine in deregdtoria lord, i CUM

4) Petru Malorti 3Istoria bisericel Romttnilorue pag. 360 qi I. M. Mol-

dovanit vActe ainodall« tom. II pag. 123.
6) Petru MaToril *Istoria bisericel Romaniloru« Partea inediti in ,Acte
vi Fragmentec de T. Ciparitt pag. 146.
 167

au traitu cu cuvint nig lui Dumnedeii intre creOini , ai cu lucr u l is

desparteniiloria si en adtiullt Orli." 1)

Dupti ce to canonulil acesta se dice aptiatii, ca egindu mi-

tropolitulti in visitatitme canonical prin Cara, Imre alte lueruri se
informa si despre aeeea, cum $i -ad implinitu p otopopii deregatoria
lord cu lucrula despcirtenidorii," este invederattl, cal protopopii pe
acele timpuri aveail jurisdiettune in causele de ca.iiitoria, sail aveaii
foruri matrimonial!.
5. Dela principil calvinesci avemii urina despre forurile pro-
topopesci matrimoniale In conditiunea XIV push. mitropolitilorti
Sitneona tefana, IosifCt &dal p Teofilti, in carca se opresce mi-
tropolitnlul romanesed a despArti pre ver unii lingua]. Cuvintele
conditiunil snail urniatorele:
()nod nullum hungarorum matrimonii vinculo copulabit vtl
copulari faciet. neque quempiam eorum separabit vel se-
parari faciet 2)

Se vede din conditiunea acesta, ca pre timpurile acele preotil

si protopopii romanesei, ba p6te chiar6 si initropolitulCi aveau da-
tins de a eununa si de,ptirti pe caw unu unguril. arnica condi-
tiunea no vorbesce numal de despartirile de casatoril indeplinite
de mitropolitultl, ci $i de cele Indeplinite de alte organe bisericesci
inferiOre, se vede de acolo, ea conditiunea le deosebesce pe unele
de celealalte prin euvintele: separabit, vel separari faciet ". Orga-
nele aceste bisericesci inferiore mitropolitulul nu potil s'a fie decatil
forurile protopopesci.
6. Din timpurile vechi mai avernit until despre forurile
protopopesci in actele siborului mare dela 1742 tinuttl sub epi-
scopuld Clam, In cart forurile protopopesci se amintescii mai de
multe off, t anume: a) In punctuld 3 alti socotinteloril si mega-
mintelorii clad a chin se dice:
Causele cele mai marl i mai grele mai virtosii a di satoriilora
sa le trimip cinstip protopopi la scaunutii archierescii.")
Din imprejurarea, ca punctulii acesta dinspune, ca numai cau-
sele cele mai marl si mai grele mai virtosa de casatorie sa fie
trimise de protopopi si la scaunulti arehierescii, urmeza ca proto-
1) 2Istoria bisericel RonVinilorile de Petru Malorti, partea ineditl Ott
2Acte ci Fragmentet de T. Cipariu pag. 146.
2) 2,Acte ci Fragmentee de T. Cipariti pag. 66.
3) 3Acte sinoda112 de I. M. Moldovanfi tom. I. pag. 149.
 las

popil wand judeca si si judecad causele mal mid si mai usore

In foruld lord fail a le mai trimite la seam-lulu archierescd.
b) intre actele gilel a treia In deliberatuld a dusd In eausa
protopopulul Ioand Esianuld dela Sambata de josd se cetesed ur-
matorele:
De vreme ee popa loonei Esianulei de &Sue orT fiindi sorocitti
(eitatii) n'a mersei la &Mora, bine s'a fostil judecata set (lea birfagil
12 florin(1. . . ." 1)
Vorbesce aid deliberatuld saboruluI mare de judecata acing
in cause acesta de and sabord, la care papa hand Esianuld deli
fu de cloud on citatu, toting n'a voitd a merge. Judecata acesta
sad nbtlTagulii de 12 fiorin(i" este judecata aclusl de foruld proto-
popesed aid Fagarasulul, si in contra careia s'a tntfmplatu apela-
tiune la saboruld mare. Se numesce fuse in loculd acesta foruld
protopopesed sabor u, ceea ce s'a mai Intimplatil si de altAdati, 9
dindil di de comund nu judeca numai protopopuld singurd, ei du
alai preoti, earl laolaltA cu elii eonstituiead scaunuld sad foruld
protopopescd.
c) Tad In actele 4ilel a treia in deliberatuld adusd de 4-
boruld mare In cause lui pop Petrea din IaticA cu vicariuld Stefano
din Judi, care liberase din fnehiscire pre pop Petrea din hided
fare seirea episcopului 9 si ad luatd si 40 fIorini dela elu, se ce-
tescd urmatorele:
Er de ar mai fndrdsnT sfin(ia Sa (vicariuld Stefand dela
Jiwil) mai multii asemene lucru a face, va pierde puterm a judeca
causele apelaluite dela cinsti(ii protopopT, care all avutii, fi acum inca
i-se 4)

1) Totd acolo pag. 154.

2) Asa de pildl judecata forulul protopopescil in sinodulii dela 1833
tinutn cu ocasiunea instalaril episcopuluT Lemeni se numesce: judecata sdbor-
Waged. V eql pActe sinodall« de I. M. Moldovaird tom. II. pag. 64.
3) Pe timpurile acele pentru preop esista si pedepsa Inchisorel dic-
tag de saborul5 mare, pre cum se vede din sentinta adusa tottt din sinodulli
dela 1742 asupra popil band Esianuld dela Sambata de joss, ca acesta sa plii-
tesel 66 de florintT care birfagg panel-121 va plini stt re'mdnt1 in prinsore. inse
catti va remand in prinsore, o i Ti o ndpte i-se va socoti dreptil unit florintil."
lActe sinodallg de I. M. Moldovanfi torn. I. pag. 154,
4) Totu acolo tom. I. pag. 157.
 169

Din cuvintele aceste este evidentd, ca protopopil avelid foruri

de judecatA, si dela sentinta lord se putea apela si la vicariuld
generall aid episcopulul.
d) Asedamintuld 11 ald dilii a doua =la astfeld :
Cinstifil protopopi mai mare yrige si osardie sa arete in
superarile preotilorii, ca Si I nu se inyreune cu tote scattnula ar-
chieresca, si causele mai mid sa nu le indrepteze la Maria sa D.
Vladica. Asisderea si causele (rnai maxi) de nu vora fa cernute in
sc a u n u l u mai d e jos u, sa se trimita la protopopi din scaunula
archieresca." 9
Sub s c a ti nulii mai de josd se tntelege foruld protopo-
popesch. Totodata din aseddmIntuld acesta se vede, cá pre atunci
In cause mai mid puteaii forurile protopopesci si aduck sentinta
si si o Ejl esecute. Causele mai marl trebuiead sa se trimitA tot-
deuna si la scaunuld archierescd, si scaunuld archierescii nu se
pronunta nand nu se pronunta mai Intaid scaunuld to ai d e
josh , aded foruld protopopescd.
e) Se mai amintesee foruld protopopescd si In punctuld 4 aid
actelord qilei hale a sinodului acestuia, care dispune, ca In pro-
cesele penal! in contra preotilortl purtate Inaintea saborului
si se rinduescit omii, care A phresei pre preotti. (Veal mai susd
pag. 91).
7. Despre forurile protopopesci istoriculd Petra Maloril se
esprimi astfelti:
Protopopii au si aceea putere, ca pre preorii eel ce vorii gresi
sit -i canonesra, precum si vedema din eela' preavechia si necurmata
obiceiii pa net ast adi, cum protopopil nostri data se of ci vre-una
preota sail on ce sluyitoria bisericescii in vre-o viva, sail de vora ave
doi intre sine Ora, au pentru ca au injuratu unulu pe altulu, au
pentru ca a pasita unula in poporula si drepturile altuia, on (lora
vora ave price pentru ceva movie bisericesea ipr. judeca cu s lib o-
r u la s ea, face's otariri si pedepsesca on cii oprire dela slujba cea
preocesca dupes canone, orl cu glad de bani dupes obiceiula darii, on uneori
si cu aresta fi inchis6re, nefacenda nimica scire archiereului sea nici mai-

1) Pe timpurile acele episcopulil avea doY vicarY generall. Teritoriulfi

unuia era intro Ungaria, Murequ $i Arie$ii, aid celuialaltii ceealalti parte a
Unulii era in Judi, altulfi in Bia. VedY sinoduld dela 1732 in *Acte si-
nodalle de I. M. Moldovand torn. II. pag. 97,
9 Totii acolo pag. 150.
 170

nainte de pedepsire, nice dupa pedepsire gird dacei dupei oteirirea

protopopescet nu va fi vre-o parte dintre pcirtti indestulatel cu aceea ()Mi-
nim socotindu ca dorel nu este dreptei. atunci partea aceea pole pune
pre cum se dice apelatiune si a muta legea la scaunulg archieresa ;
ci Wiwi este datoriii protopopulii cu s a bor u/i2 seii a nu inchide
nimenui calm si cursulii legiloru, ci da afarci oteirirea, pre langei
obicinuita taxi, cu tote cele ce se Ong de pricea aceea, ca ambe par -
tile, de este causa intre doi, mergendi sit le clued la scaunulii ar-
chierescli. 1)

Mal la vale sustine Petru Maiorfi, ca puterea protopopilord

de a judeca este or di n a r r a si nu del e g a t a cu cuvintele:
Dintru aceste ltiminatii se vede, ca protopopulii este judecettoriii
adeveratil, si cum se dice or din a r i u, era nu cum se dice d e l e-
g at si judecata protopopiclui este de sine si osebita de-a archiereului.
Cii macarit ea puterea acesta din firea sa este episcopesca si proto-
popilora numai imprumutatel, totusi indelungatulii obicelit o a feicutii
de nepomenita vrerne, cum se dice: ordinaria."
*i mai la vale apoi se au,guesce, ca episcopula Bobil la 1793
ar fi data porunci, cd protopopii dreptit sa albci putere a judeca
si sa judece pre preofi pentru vinele lore, claret apoi pentru otdrirea
pedepsei si a canonului sa trimitei causa la Stintia sa."
Totil cam aceste le repetesce ysi In istoria bisericesca, unde
mai aduce Si unii case, candy foruld protopopescfi a lipsita pre
uua preotti pentru belie. 2)
Precum se pote vede din cele citate, Petru Nlaloru largesce
puterea foruriloril protopopesci incatu numai fu privinta gradului
este deosebire !titre forulii protopopescd i celfi archierescii, deorece
celfi de Intaiu este foil de instanta inta,ia, era celalaltii de in-
stanta a dew&
8. Puterea penalii a forurilord protopopesci se mai amintesce
In punctu 4 aid saborului mare dela 1725, care impune protopopi-
lord sa pedepsesca pre preotii card sudue Qi umbra la crismii; 8)
mai departe in punctti 7 si 8 aid saboi ului mare dela 1728, 4) in
car! se impure protopopilora, sa pedepsesca, pre preotii ordinati

1) Protopopadichia § 20.
2) Petru MaToru >dstoria bisericeT Rominilortig pag 323.
3) Petru Maloril >Jet. bis. Romanilordc pag. 370.
4) Tait acolo pag. 95.
 171

de episcopi straini si pre eel ce comitil crime, si In urma In cell

dela 1732 punettl 12 1), prin care se dfi protopupilorti putere de a
pedepsi cu 12 fl. pre preotiI, cari nu celebrezi s. Liturgie.

Urmele istorice despre moduli"' constituirii forurilorii protopo-

pesci in Ardelu. Protopopil romanesel din Ardeld In causele eontenti6se,
penali si de casAtorie de cornund nu judeeail singuri, ci laolaltd cu
alti preoti din tractult lord ca asessori, earl In urmele istorice, ce
le avemil despre el portA diverse numirl. Asifel se uumesed ju-
rati, bttranI, regiufi, era sedintele lord se numesed : sabor u.
1. Cea mal veche urma despre asessorii forurilorti protopo-
pesci In Ardeld o amd aflatii In o dalterie sad deeretii dela 4 De-
cembre 1628, prin care mitropolituld Belgradului Genadie Inti-
resce pre protopopuld I a nos din Hunedora.
In dalteria aeesta se eetesed urmatorele :
Dereptii aceea .yi vol preotilora §-ir cu tote clirieulu bisericilorti
sa averi aseulta de tote de ce va da protopopula inve(atztra, pentruca
I-am data putere, cum unde va fi lege impreund cu jurafii
sa potel desparti i birsagului cu dereptate." 2)

Jura t ti amintiti In dalteria aceita suntil preotii asessori, en

earl Impreund protopopuld a eapetatil putere a aduce sentinta In
cause sad procese penali si de easitorie, cad cuvintele : u n d e
v a fi leg e" Thsemn6za : unde va fi procest
2.Alta 'Irma despre asessorii forurilorti protopopesci aflame
In canonuld 19 alti sinodulul de unire dela 1700, In care asessorii
se numescil betr a ni p6te >1i pentru aceea, ca de comund sa alegead
preotti mai betranI din tractd. Cuvintele canonulul suntil urma-
torele :
Cari protopopi vorii face silborli de eparchie, qi care popil nu
va veni la Ohm* protopopulu cu eel d oi be'tr d n I si cu saborulil
sa-1 birquguiescci 6 fiorinri, gird numai candii s'ar intimpla sei fie
betegi."
Tots despre ace§ti doi b etr a n i, earl nu potd fi decatil
asessori al scaunulul protopopescd vorbesce gi canonuld 1 aid si-

1) Toth acolo pag. 392,

2) Vedl dalteria mitropolitulul Genadie in Acte §i Fragmente de T. Ci-
pariii pag. 253 §i uu.
2) Petru Malorfi »Istoria bisericel Romaailortic pag. 357,
 172

nodulul acestuia, duff' cu privire la preotil, earl n'ar voi sr' dea
protopopului cheltuiala de ncloue duce" spre a merge la saboruld
mare fn Belgradti, dispune:
era care n'ar da, protopoputa impreund cu acel doi 1)tr an
sei tragcl." 1)
Ba totil din canonulti acesta se Vede, ca eel dot pr eo ti
b6 trAni luau pore parte laolaltii, cu protopopuhl la saboruhl mare,
'Ate ca representanti stabili al clerulut tractualfi, cad tau in ea-
'tomtit acesta la Inceputn se eetesed urmitorele:
Ganda va rindui Vlddica si cu titoril, cart voril fi juraci
lava Vlcidica di de saboru de top-, protopopii Ora, atunci tote pro-
topopulti cu dol preori betrani .3c1 se afle la diva cea numitcl a
saborului."
Era ennui numirea de lAtrand este sinonima cu numirea de
juratil, se vede din unit protocolt1 oficiosil aid episcopului Rednicil,
fn care la pg. 86 se amintesce Emu ore care pops Sandru din
Scoreiii, care se numesce senex juratus".
3. In actele saborulul mare dela 1742 tinutil sub episeopulil
Clain Mei afhimil urinfi despre asessorit scaunului protopopesell.
Saborulu acesta in cflua a (lona dupii ce a gkatil of resolvitii cau-
sele administrative, s'a ocupath al en justitia bisericesa, ai mai
Int9.111 a luatt1 la pertractare causa litigiosa dintre Popa Iacobu
din Potsiaqa fi protopopulg Avramii dela Bistra" venita dela foruhl
protopopescu fn apelatiune la saborulil mare.
Ca motivil aid deliberatului adusil de sinodil In causa acesta
se cetescil urmitorele:
,impotriva sorocelel escipalui, rd l'ar fi sorocitii in tirgii , impo-
triva leyilorii (erel, qi n'ar fi r e g i u s i i a in en doi iscciliti." 2
Era fn deliberata se cetescil urmatorele:
De vreme ce cinstitulu protopopii Avramii este omii nemesti
si cu residen(ici, nu s'a equal sorocescei in tirgii , ce de acesa- ,
qi lard de aceea numai unu r e q iu s ii a fostil isealitu. . . ."
Din cele citate se vede, ea causa acesta a fostii sa sa per-
tracteze In unit ford protopopescd. Protopopuld Avramil dela
Bistra a fostii ai citate sit se presente inaintea acelui ford. S'aii
comisn !Ilse en ocasiunea citatmnil done" greaeli. Anume citatiunea

9 Tote acolo pag. 356.

2) *Acte sinodalic de I. M. Moldovanti tem. I. pag. 151.
 173

n'a fostfi subscrisa decatii de und r egius 11 si nu de amendol, si

a chiva, citatiunea fu admanuati inctului In argil. Din motivuld
acesta causa In remise erasi la forulii protopopescii.
Acestl dot regiusi, de earl se face amintire In deltberatti si
In motivarea lui, nu pad fi deck(' asessorii forulul protopopescd .
4. Intre documentele vechl asessorii forulul protopopescfi
sub numele de juratii se mai amintescfi si in o margine a sino-
duluI acestuia twat" la 1742 sub episcopuld Clain, unde se spune,
ca tine a absentatti dela sinodd. Intre absent' se dice a fi fostti si
protopopul(' Tartia, lose cu cuvintele urmatore :
Pentru Tartia a fostil juratulli." 1) Juratulii acesta nu [Ate fi
decatil unuld din asessoril forulul protopopescd, dupe ce este evi-
dent(' din documentuld adusd In punctulti 1, ca: asessorii forului
protopopesed se numiati j u r a t I.
Din Imprejurarea, ca in casulfi acesta und asessorfi al(' fo-
mini protopopescd a luatd parte la sinodd In loculd protopopulul,
se vede, ca pe acele timpurl asessori' forurilorti protopope.ci pu-
tead suplini pe protopopti In saboruld mare constattitorid numai
din protopopi.
5. Toth cu numele de jur a ti se mai amintescfi asessoril
forului protopopescti si In o relatiune din 10 Octobre 1747 alui
Vasilifi Barany protopopuld Fagarasului.
In relattunea acesta spune protopopuld Barany, cum a venttd
la Blasti la saboruld mare conchernath de Nicola(' protopopulfi dela
Ballomird, cum s'a Intelesd cu j ur a t u Ed sd ti ski apol s'a rein-
torsi' Indereptti. ') i
Diu notita acesta se vede, ca ju r a tii In cat(' era(' asessori
al forulul protopopescd se Indatinati a lua parte ski la saboruld
mare ca representanti al clerului tractualfi, chiarii asa precum se
vede si din canonuld 1 alit saborului mare dela 1700 amintitti In
punctulti 2, In care asessorii se numescd botran I.
6. In unti protocol(' oficiosil de pre timpurile episcopulul
Rednicii se amintescti asessorii forulul protopopescii In mai multe
locurl cu nutnele de jura ti. Asa la pag. 53 se amintesce pope
Avramfi din Betleand ca synodi partialis juratus", asemene la pag.
54 se amintesce tot(' cu acesta numire Popa Ionascu.
* * *

') Totil acolo pag. 146.

2j Nines *Symbolaec tom. U. pag. 596.
 174

Corr° 'arid. Din urmele istorice espuse !Ana aci In cestiune a

forurilurd protopopesci putemti constata urmatorele :
1. Dinainte de perioda calving nu avemii nisi und data
iStoriett, din care sa stt vadd, el forurile protopopesci in biserica
din Ardeld ar fi esistatd si pe acele timpurI, de-orece cea mai
veche urma despre ele este dela anulii 1628.
2. Forurile protopopesci avead jurisdictiune In causele con-
tentiose, sad candii era certa intre doi insi pentru und dreptd
ore care, CUM se vede din causele pertractate in sinoduld din 1742,
aveaa mai departe jurisdictiune penala, cum se vede din dalteria
Mitropolitului Genadie data protopopulul Janos dela Huniadora, si
In urma avead jurisdictiune In causele de casatorie, Matti putead
aduce sentinta de divortd, precum Intre altele se vede tots din
dalteria acesta si si din conditiunea a XIV pusk de principil cal-
vinesci mitropolitilord romdueseI din Ardeld.
3. Foruld protopopesci consta de comund din protopopuld
si din asessorii luati din numeruld preotilord tractuall prin alegere
din partea preotimii tractuali In saborulti mica. 1) Numeruld
asessorilord nu se pote constata cu securitate. Din canonuld
1 si 19 aid sinodului dela 1700 §i din sinoduld dela 1742 se vede
ca era doT asessori.
4. Celt' putina din urmele, ce le avema despre forurile pro-
topopesci din timpuld de dupe s. unire, se vede invederatii, ca fo-
rurile protopopesci nu erad obligate din oficiii a trimite tote sea-
, tintele la forulil archterescil spre aprobare, ci numal pe cele mai
de momenta. Cele de momenta mai putind le putead esecuta fo,
ruffle protopopesci fard a le mai trimite spre suprarevisiune la sea-
tnulti archieresca. Causa lucrulul acestuia, precum se vede din
sinoduttl dela 1742, a fostl, ea seaunuld arehteresett Ba nu fie prea
Ingreunatii, dad. tote sentintele forurilord protopopesci i-se vord
supune spre censurare.
Datina acesta alteum se observii pand In isfiva de astdcli, cad sen-
tintele forurilord protopopesci In causele de casatorie, incitii acele
nu atingt1 legitura casatoriel, ci pronunta numai despdrtirea de
pats si masa, nu se trimitd la scaunuld archieresca spre suprare-
visiune. 2)

1) Ved1 maI susd, pag. 94.

2) Dr. hand Rata pPrelectiunI teologice despre matrimonific Blasti
1875. pg. 389.
 175

5. In causele penale protopopuld constituiea unil acusa-

toriii, sau procurora sail fisca celii putinil dela sinodula din 1742
incoce.
6. Inainte de s. unire se vede, ea se intimplail nu putine abu-
surf in forurile -protopopesci mai cu saima cu despfirtirile de clsa-
torie. Dupg s. unire se vede o tendinta de a cassa abusurile aceste
prin o supraveghiare a forurilora protopopesci de car& seaunulii
archierescii. 1) Ba pe timpurile episcopulul Bobil se vede, ca fo-
rurile protopopesci abusail §i cu causele penali ale preotiloril die-
tanda pote pedepse prea grele In unele casuil,In altele prea usore,
cad numai asa are intelesa dispositia episcopulul Bobil amintita de
Petru Maiorti, prin area pre viitorifi dictarea pedepsel §i-o a re-
servatil sieei.
7. In unele casuri foruld protopopesci consta numai din
protopopula, cum se vede din punctula 8 aid saborului mare dela
1728, care disoune, ca protopopuld sit pedepsOsel cu ocasiunea vi-
sitatiunii canonice. In alte casuri consta din protopopula si ases-
soril, cum se vede din dalteria Mitropolitulul Genadie, era in. al-
tele din protopopula $i intrega saborula mica, cum se vede din
punetula 6 alit socotintelord gild a doua a saborului mare dela 1742.
*
* *

Puterea forurilorti protopopesci ordinaria sau delegate? Se

nasce acum intrebarea, ca puterea publics bisericesca a foru-
rilora protopopesci era ore ordinal. a adeca legate de oficiula
lora si intemeiata In lege, on dora era deleg a t a si functionait
numai In numele episcopulul. ineatfi cand si pani child eraii insar-
cinate cu lucrulti acesta din partea episcopulni ?
Cultura teologico-juridica a partii covarsitore a clerului nostru
chiara si dupa s. unire catva timpil era multi mai inferior* decatil
ca preopmea preste totii sit fie pututti face distingerea cea subtila
Intre potestate or din aria si de 1 ega t a. Din pricina acesta ter-
ming or dina r II si de l eg at ti nisi nu-T prea afihma prin urmele
istorice despre forurile protopopesci. Cestiunea deci aid nu o putemti
deslega dealt' prin o cernere si aprofundare jundica a urmelorti
istorice, earl le avemii despre forurile protopopesci.
Precum amn vegutil mai suss. 2) Petru Maiora sustine, ca
9 Veil mai susfi punctulii 3 §i 6 din urmele general! despre forurile
protopopesci.
2) Punctul4 7 din urmele istorice generall despre forurile protopopesci,
 TM

puterea forurilord protopopescl in Arad era or din aria uu pre

basa und leg!, ci pre basa datinel de nepornenitd vremea .
Deduetiunea acesta alul Petru Maiord ar fi logics numal In
caul acela, dad' ar fi adeveratii, ca din nepomenitd vretne" In
biserica romanesca din Ardeld puterea forurilord protopopescl fu
considerati totdeauna de putere or dinar ii §i nu delegat a.
Obiceiulti sad datina indeltingata de a considera puterea acesta de
ordinaria ar substitui lipsa unel leg! positive, carea sa pronunte
espresdonatura puteril acesteia. Cid este unit principid de dreptii,
el datina avendil cerintiele legal! are putere de lege.
Petru Maiord Inse lucruld acesta nu Pa doveditd cu nimicti.
In ce are dreptil, este numal atata, ca qi pe timpurile lul forurile
protopopesci In biserica romanesca din Ardeld erad considerate ca
esistente de timpti tare Indeltnigatii. De unde numai atata a pututd
dice Petru Maiorti, ca de§i nu esiste nicT o lege positive, carea sit
Indreptatesca esistinta forurilord protopopesci In biserica romanesca
din Ardelii, totu§i esistinta lord Indelungata suplinesce lipsa legit
acesteia, dal esistinta lord totu§I este legala.
Din esistinta Indelungata fuse a forurilord protopopesci In
biserica romanesca din Ardeld nu urmezi §ii aceea, ca puterea
lord a fostii or di nari a. Cad an pututd esista timpti tare 'hide-
lungatti §i cu putere numai delegat ii.
0 4icernd acesta din motivuld, ca din urmele istorice, ce le
avemti a4ta41, si dad' nu cu deplina siguritate, tiara la totd easuld
cu tare multi probabilitate putemti deduce, ca puterea forurilord
protopopesci In Ardeld In timpurile, pita unde o putemti urinari,
a fostil considerati nu atata de ordinaria, cats ma! multil de
delegate.; din partea episcopulul.
Sure dovedirea asertiunil acesteia vomd educe numai dodo
esemple, unuld din timpuld dinainte, qi altuld din timpuld de dupe
s. unire.
In dalteria mitropolitului Belgradului Genadie amintita mai
susd 1), prin carea mitropolituld denumesce protopopti In comitatuld
Huniadorel pre protopopuld Janos din Huniadora, mitropolituld dice,
ca a data acestu! protopopd putere, cum uncle va fi lege, impreund
cu jurap ad pots despitrO fi birmdlui cu dreptate" va Si (ilea". la
data ford protopopescti.

1) Vecil puuctulit 1 alit urmeloril istorice despre modulfi cum erati

constituite &ruffle protopopescl in Ardelil In timpurile vechi.
 177

Acum aceea este natura puterii bisericesci or dina ri e, ca

dad mai marele o a conferitd cuiva, o posede neconturbatil papa
candil se afla In aceld oficiti, si nu este lipsa, ca morinda mai
marele, care i-o a conferita, urmatariula acestuia sii-o conferesca
din nod. Conferirea din nod se IntImpla numai la puterea delegate.
Asa de pildi puterea bisericesci a unui episcopa este ordi-
naria, dace o a capetata ()data dela Pontificele, morindti Ponti-
ficele respective, nu este Iipsa, ca Pontificele urmatoria sa I-o con-
feresca din nod. Asa este si cu puterea parochului. Dimpotrivii
puterea vicariului generala nefiindii ordinaria, ci numai delegatii,
urinda episcopulii, care a push pre respectivuld vicarid generalti,
si puterea acestuia Ince* si sub episeopuld urmatoria nu pote
functiona ca vicariti generalfi, de nu va fi constituita din not si
de acesta episcopii.
Premitendu-le aceste si aplicandu-le la dalteria de mai susti
data de mitropolitula Genadie protopopului Janos dela ainiadora
la 1628 aflame In ea si euvintele urmatore:
V'ec,lendii no la mcina lui (nrotopopula Janos din Huniadora)
ecirfile gi altorii vlcidiei mai dinainte vree, bite acela-si ehiptl datam
yvi vlddicia mea cartea nostril" etc.
Din cuvintele aceste se vede, ca decretulti sad dalteria, cu
carea protopopuia Janos dela Huniadora a caperata dela mitropo-
litula G-enache forula protopopesca, a trebuittl sa o capete dela fie
care mitropolitti, care a state In scauna inainte de Genadte, si
numai dupa ce o (*eta dela fie-care, putea deprincia juris-
dietiunea forului sett protopopesca, pang' canda guverna aceld ml.
tropolita. Murindii mitropolitula respective, trebuiea sa si-o cern
din nod dela mitropolitula urmatoriti. A-3ta lase nu avea Intelesa,
data puterea forurtlora protopopesci era ordinaria, cum dice Petru
Mahn a, et numai data era delegate.
Ba murinchl mitropolitula Genadie st urmanda In locula luI
mitropolitula Ilie Orestu, kit dupa acesta (=Lida' Simeon Stefand
in scaunula mitropolitanti, protopopuld Janos dela Huniadora a ce-
rutii si dela acesta sa i confirwe foruld protopopesed si celealalte
drepturi, ce le-a fosta capetatii prin delegatiune dela mitropolitula
Genadie Ili dela alti mitropoliti de mai inainte. Si mitropolitula
Simeonti Stefano i-le-a si confirmata imprimandti ei sigilula st adau-
gendu la capetulti dalteriel cuvintele urmatore si subscrierea :
In ehipulii mei ea poruneesed in totii locale .
L. S. ,Stefanti Arehiepiscopg gi Mitropolitii ."
12
 178

imprejurarea acesta area, ea inainte de s. unire pe la 1628

forurile protopopesci erail considerate de foruri cu putere biseri-
cesca," nu o r d in aria, ei d e l eg a t a din partea mitropolitulul.
Ce se tine de tiinpuld de dupa s. unire, observamti numal
urmatorele:
Pie timpurile episeopului Clain se vede, ca in Ardeld era da-
tina, ca tote causele judecate de forurile protopopesci sa fie tri-
mise la seaunuld episeopeseti spre suprarevisiune. Prin acesta
seaunuld archieresed era tare ingreunatd. Din causa acesta sit-
boruld mare dela 1742 in punetuld 11 din qiva a clatia a deeisti,
ca de aci !awl° numai causele mai marl sa fie trimise dela foru-
rile protopopesci la seaunuld archieresed spre suprarevisiune, era
cele mai midi sa le esecute Insist! protopopii.
Datina acesta eiasi arata, ca, puterea forurilord protopopesci
in Ardeld era considerate si dupd, s. unire numai de putere de-
legate, §i nu ordinaria. Cad causele judecate de und ford pro-
v6clutd cu putere judeeatoreseil ordinaria nu se trimittl din acid la
foruld superiord spre suprarevisiune, decatil numai (lack* o parte
litigants apeleza.
Din datina acesta se vede mai departe ski aceea, cat& valore
are asertuld lui Petru Malortl, ca protopopii putead sa dicteze in
foruld lord* on ce pedepsa asupra preotilord, fare ca sa fie obli-
gati din oficiti a trimite Intregi causa forului episeopului spre
suprarevisiune, dupa ce pre timpurile episeopului Clain chiarti
dimpotriva protopopii nit/literal forului episcopesed spre suprare-
visiune chiard causele neinsemnate judecate In foruld lord.
Dace dare este vorba, ca din documentele vechi, sa desle-
&nu cestiunea nature! puterii judiciare a forurilord protopopesci,
atunci putemd sa clicemti cu destula probabilitate, ca puterea acesta
a fostd deleg a ta de episcopi ski nu or din a ri a, deli terminil
acestia juridici nu ocurd mai nicairl in urmele istorice, ce le avernd
despre forurile protopopesci.
*
*

Parerea dominants despre originea forurilord protopopesci,

Tu biseriea nostra romanesea din Ardeld pana acum a fostil mai
generala parerea, ca forurile protopopesci suntii o institutiune de
a bisericei resaritului. Pricina, ea parerea acesta s'a pututti lati
ma tare, este de a se cauta in dou'e imprejuraii.
 179

$i anume intaiu forurile protopopesci suntil in adeverfi In

Ardeld o institutiune destuld de veche. i aoa a fosta lucru fi-
rescd, el publiculd sa le considere de o institutiune resarital,
cael nu-oi putea Inchipui, cum a putudi antra institutiunea acesta
In biserica nostra, data a fostti strains.
Mai departe la romano-catolicii din Ora' nu esistfi uicairi fo-
ruri protopopesci, of lucrulti acesta era cunoscutii publicului nostru.
Nu este nit! o mirare deal, el publiculfi neorientatti In istoria
dreptului bisericescii, itoorti Insuoita convingerea, ca dupa ce
forurile protopopesci esistfi numai in biserica romhesel resaritena
units $i neunita din Ardelii, era la romano-catolici in tars nieliri,
trebue sa fie o institutiune de a biserice! resexitului.
Ba convingerea acesta era aoa de tare of neclatiti, caul flora
puternu dice, a nimeni n'a mai ganditii la aceea, sa se infor-
meze, el dad, forurile protopopesci swau in adeverfi o institutiune de a
bisericei resaritului, ore esista ele @i to alte tfiri apartiniitore bi-
sericei resaritului, oi cu deosebire ore esistfi ele In Romania of in
Moldova ?
La aceste ma! adaugerdi, ca la no! Ca la ori ce poporii, care
se afla In stadiele de Irani ale culture!, putini barbati se ocupa
Cu scrutarea sciintifica chiaril oi a cestiunilorti in mijloculti carora
traimil. De aci urmeza apoi in modd firescii, ca Cu privire la
cite o cestiune se formeza sate o parere publics aoa de netemei-
nick ca sa nu cliceind naiva, dark' tote ()data kit ale, de tare, ca
sa nu dicemfi incipatinata, dal despre adeve'rulil ei flora omit!
tare putini cuteza a se indoi. Ba se mai iotimpla, de of barbiti
seriooi of de talentd se punil In servitiulii atarorti parer!. Atone!
parerea greoita clotigandii o propta noui, confusiunea device oi
mai mare. i squid celfi ce ar cuteza a ploi Cu adevfirulti In

maul impotriva greoelei, trebue sa, fie gata la cite of mai sate
atacurl.
Aoa de pilda pre la 1861 ca of mai tlrdifi erati fu publiculfi
nostru nisce idei aoa gresite despre sinodalitatea din Pravill. ca.tfi
este mirare, to cum s'ati pututti nasce si cuprinde pre atata Omen!
chiaril of de siintiri butte. Atunci paoi mitropolitulfi Vancea. pre
atone! canonic:11 la Oradea mare, cu unit opt! micutti, 1) in care cu
Pravila in mama dovech limpede ca lumina sorelui, el ideile, ce le
9 Dr. leant]. Vancea sDialogu despre constitutiuuea bisericel si despre
siwidee. Orade 1861.
12*
are publiculd nostru despre sinodalitatea Pravilei, n'ad nici eeld
mal micut4 temeid In Pravila.
Oi ce sa vedi? Unti legiond s'a sculatd in contra lui si Pat
atacatd In unti moild destald de bruscd, personald si necuviinciosd,
fare sa pota (loved', c5. Vancea ar fi serisd barem o iota neade-
verata despre sinodalitatea din Pravda. Ba terorismuld a tiers('
pane: acolo, catu foes, carea a publicatd atacurile impotriva lui,
n'a voitti cu nisi und pretd sa -1 publice respunsulti la atacuti, caul
a fostii slat" sa si-le edea separatd.
Premitendii aceste despre causa, ca In publiculd nostru s'a
naseutd si sustinutd o parere asa gresita despre originea si natura
forurilord protopopesci, vomit aduce fnainte numal cateva casurl,
candd parerea acesta a pasitd In public'''.
*

Canonieuld Gavrila Popd dela Lugosii despre forurile proto-

popeset Mal Inlaid canoniculd Gavrila Popd dela Lugosii, alteum
'storied destuld de bunti, cu privire la lucruld de sub vorba, se
esprima astfeld :
,Acestii drepta de fora bisericescil judicialu 'bled din timpii cei
antic`(' ai creqtinittokil s'a fostii comunicatu fi protopopilorii, precum
in biserica orientalci, afa i in cea apusand."
Astfelu .de fora bisericescii judicializ protopopesca a fostu fi
in biserica nostrec rometnci, precum inainte tip qi 'thtpci unirea bise-
ricei romcine cu mama biserica a Bowl.' 1)
Datorinta until auctorid, care asa categorice sustine una lucru,
cum este acela, cd, dreptulli de fora bisericesal. judicialu Inca din
timpii cei antici al creqtina s'a fostti comunicatit qi protopopilorie
si fines In amendoue biserielle, ar fi fostd, ca sa se prow:ice la
isvorele, de unde It -a scosii si pe care isi intemeiezi asertuld.
Ca autoriuld nostru a fosttl convinstt despre adeveruld celord
sustinute de eld, o credemti bucurosil.
Inse de aci nu urine* ca convingerea WI este InsusI ade-
veruld obieetivd. Chiarti pentru aceea autoriuld a fostil datorid a
spune isverele, pre earl s'a intemeiatd, ea eel ce n'ati convingerea
dinsului despre lucru, sa pita cerca, ca ore convingerea lui nu
este gresita.
1) Sionnla roma,nesca anulti II Nr. 16 pag. 185,
 181

Autoriuld nostru /use nu se provoca la niei unit isvord, deli

cu privrire la alte cestiuni relative la for urile protopopesci, ce le
mai tracteza acolo, indica totdeauna tare fideld isvorele.
Dovedesce imprejurarea acesta, catu de tare era si pre atunci
convingerea, ea forurile protopopesci din bisei ica romanesca din
Ardeld suntti o institutiune de origine resarit6na, candd si unit au-
torid altcutn seriosd ca canoniculti Gavrila.' Popii nici n'a afiatfi cu
tale a ma! cerca, ea ore convingerea acesta intemeieza-se pre ade-
veruld oblectivd sail nu.
Asa ceva trebue si ne nitnesea cu atatd mai virtosd, ca In-
sus! autoriuld ne spune, ca Pravila nu cunosee ford mai inferiord
decard aid episcopului. 1) imprejurarea acesta ar fi trebuittl sa -lit
indemne sa came, cum de Pravila nu scie nitmed de forurile pro-
topopesci, dace acele suntii din timpii antic! a! creqtindtcltii".
Atunci cautb.ndti dune tsvore, din car! pate limpecli eestiunea, ar
fi aflatti, ea in timpii antid ai creftinettatii" nici protopop! n'ati
esistatti, necum sa esiste forur! protopopesci. Si asa mergendd
din o cestiune In alta In mini ar fi ttebuitd sa afle euratulti ade-
yea, di forurile protopopesci chiaril de locti nu suntd o institu-
tiune orientala.
*
* *
Mitropolitulti Sul* despre originea forurilord protopopesa
in totti decursuld pastoririi mitropolitulul Sulutil cestiunea
foruriloru protopopesci a fosta la ordinea dila 0 parte din epi-
scopatuld romanesed gr. cat. era in contra lord. Cleruld, cu de-
osebire !Ilse protopopil din arehidiecesa condusi Intre altele si de
interese material! poftiea, ca forurile protopopesci si remand ne-
atinse, si sa fuuctioneze atItil In causele disciplinarie si penal!,
tutu si In cele de casatorie.
Mitropolitulti Sulutd a fostd altcum und barbatd, care multd
si-a iubitii eleruld sea, si de aceea era si tare aplicatii a implini
dorintele clerulul. Din causa acesta la 1858 si trimise recursil la
S. Scaund Apostolicd ald Romei in causa forurilord protopopesci. 2)
Recursuld altcum este compusd cu multi lubire fata cu biserica,
si aduce nu putine argumente de prudinta In favoruld forurilord
protopopesci. Ca cea mai mare parte din publiculti nostru si Mi-

1) Pravila. Partea I. tndreptarea legel, glava 103.

2) Cf. Biografia canoniculul I. F. NegruciA. Gherla 1889 pag. 24,
 182

tropolitulti *ulutti era de parere, ea forurile protopopesci suntfi o

institutiune de a biserieei resaritului, fli ca pre atari le si apera.
N'a pututd inse aduce nici din dreptuld orientald aid Pravilei nici
din pracsa orientala dart% de Ardelu nimica, cu ce ar fi pututd
dovedi, ca forurile protopopesci suntfi in adeverfi de origine resa-
ritena. Lucrulti acesta este cu atatii mai de miratii, ca chiard pe
atunci era o lupta vie Intre mitropolitulti Sulutu si Intre episeopil
sufragani dela Oracle, Gherla si Lugosu. Aeestia doriead unele
reforme in disciplina biserieesea, era mitropolituld SOO se opunea
tare acestorfi reforme, si spiritulu conducatorig In tote opusetiunea
fl era Pravila si dreptuld biserieescil resat-Rend. Chiard pentru
aceea e de miratfi, Ca Mitropolituld §ulutfi in forurile protopopesci
apera o institutiune cu totulfi strains de Pravila si de dreptuld
orientald bisericesed.
*
*

Sinoduld electorald dela 1868 despre forurile protopopesci.

Totti fn gresala acesta a catlutti st sinodulfi eleetoralfi dela 1868.
Jurisdictionea matrimomala a forurilord protopopesci fusese deja
Inainte de sinodulfi acesta eassata. Capitululfi mitropolitanfi din
Blasil lase o reactive Indata dupe mortea Mitropolitului Sulutfi.
Sinodula electoralfi dela 1868 se temu, ea nould mitropolitti erasi
o va cassa. Din causa acesta Intre conditiunile" puse de acesta
smodit noului mitropolitfi fn punctuld 9 cetimil urmatorele:
Jurisdictiunea scaunelord protopopesci este restauratd, Fi on
ce dispositinni luate spre desfiinprea lord, fdrd de scirea qi fdrd de
voea clerului introduse in biserica mistra pre tale ant icanonicd, t.emdmi
nule." 9
Sinoduld acesta nu se pronunti Cu privire la aceea, ca ore
forurile protopopesci suntil institutiune orientala sail nu? Dupa ce
inse sinodulfi In motivarea conditiunilorfi se tanguesce, ca ni-s'ail
alteratu disciplina orientala, asa e lucru firesc6, ca conditiunile sa
cuprinda punctele acele de discipline, earl sinodulfi le astepta dela
noulu mitropolitfi sit le reintroduci erasi in curatenia lord orien-
tali. §i tip fiindil ea si esistinta forurilord protopopesci este una
din cele 10 condition!, eo ipso qi sinoduld acesta considers forurile

1) »Acte sioodalT« de I. M. Moldovand tom. I. pag. 35. Era mal pe

large despre cele 10 conditiunl si motivarea lord ve4l *Cestituil din dreptuld
yi istoria bisericeI romiinescl unitee. Biqa 1893 capitululd : »Sinoduld electo-
raid dela 1868k,
 183

protopopesci de o institutiune de a bisericii resaritului. Nu ne

spune !rise Die' sinodulti acesta niei unit canon(' din Pravila si din
dreptulu bisericii resaritului, din care si se vadfi, ca forurtle pro-
topopesci snail In adevord de origine resariteni.
* *

Conciliuld provincial(' dela 1872 despre originea forurilor('

protopopesci. Cumea, Wu de adenen era In publieuld nostru
chiara si sub Mitropolitulfi Vancea Inradacinal a credintl, ca foru-
rile protopopesci snail o institutiune de a bisericei resaritului, ne
dA o dovada ehiatil si coneiliuld provincialfi dela 1872 tinutfi sub
Mitropolitulti Vancea.
Mittopolituld Vancea cu sinodulti provincialt1 dela 1872 en-
noscendfi dorinta multora, ca forurile protopopesci sa functioneze
si mai departe In biserica nostrA, au trebuttO sfi le primescA In
decretele acelui sinodu, si le-ad si primitti In Capulfi III. Tit. X.
Cu cuvintele urmatere:
Cause le bisericesci, civile, criminate gi matrimoniale dupd d a-
tina immemor.ialcibasata pre codicele bisericei n6stre
se potii judeca qi in forurile protopopesci. ') . . ."
Precum se vede, In ctivintele aceste se dice, ca datina forte
veche a forurilord protopopesci se basezci pe codicele bise-
ricei nostre. Daca acum sub codicele acesta se lute lege co-
dicele bisericel resaritului, atunci la not acestii codice este Pravila.
In Pravila fuse nicairi nu este nici cea mai mica amintire de fo-
rurile protopopesci. Dad, Inse se Intelege ver unti codice special('
de legi, care a avutfi valore numai In biserica nostril romftnesca,
atunci nu scimfi, care pote fi acelfi codice, cad not pana la sinoduld
provincialfi din 1872 nu amti avutd nici (Audit true atare codice.
Se proved', ce e dreptfi, decretuld amintitfi alit sinodului pro-
vincial`(' la constituttunile apostolilorfi cartea II. c. 42 si 44, ca si
cum In aceste ar fi basatA datina foturilorfi protopopesci.
Inse In c. 42 din cartea a china a constitutiunilorti apostolice
se dice numai atata, ca lucrurile, car! le pot(', Si le ispravesca dia-
conil avendfi spre acesta Imputernicire dela episcopuld, 2) era capti
') )Conciliuld provinciald primit alit provinciel bisericeed gr. catolice
de Alba-Iulia qi Figaracid tinutil la anuld 1872«. Emil 1882 pag. 179.
2) ,,Oaa its 66varat (b dttizovog) si9-vv4rw 61 gcturozi Xci-
131;Jv aceed roi g7tios6aov rip) iovaiav". Card. Pitra op. cjt,
tom. I. pag. 191.
 184

44 dice numai, ca si preotil si diaconii sit asiste tribunalului epi-

scopes& 3)
Din capetele aceste done ale constitutiunilora apostolice nu
se kite nici prin cea mai fortata interoretare scote nimica in fa-
vorta functionaril forurilora protopopesci ca foruri de intaia in-
stants. Cad c. 42 vorbesce numai despre lucruri administrative
entice, car! le faceali diaconii, ca episcopii sa nu fie prea Ingreu-
nati, era In c. 44 desi se dispune, ca la tribunalula episcopuld si
fie si diaconii si preotii de fats, totusi se (lice si aceea apriattl,
ca sentinta sa o aduca episcopula, era preotli Qi diaconii sa ceree
a impaca pre litiganti Inainte de ce episcopula ar aduce sentinta.2)
Alcum In tote decretele conciliultii acestuia se vede o cuno-
scinta de dreptula resaritena, cum la not nu s'a mai *tan' 'Ana
atunci. $i Cu tote aceste chiarii in decretele acestui concilia din
dreptulii orientalii nu s'a pututil aduce nici barem unit singura
canon') In favoruld foruniora protopopesci.

Dupa ce atom cunoseema urmele istorice despre forurile pro-

topopesci, si cunoseemil si psarerea dominants ht not cu privire in
originea lorti, urmeza si le asemenamil cu legislatunea biserieesea
orentala, din carea apoi ne vomit castiga eonvingerea, ca forurile
protopopesei din biserica romanosea din Artie la nimica nu sunta
mai putna decatil o institutiune de a biserieei resaritului, de unde
airea trebue sa cautamil originea lord.

XI.

Forurile bisericesci de judecata, i modulo con-

stituirii lorti dupa dreptult orientalt din Pravila.
instanfrle foruriloru bisericesci dupa dreptula resaritena alit Pravilei.
Forurile protopopesci in Romania, Moldova, Bucovina ,Si la celelalte
popore tindtore de biserica r&aritului.
Foruld de inteia instantia dupa Pravila. Fot ilia judecato-
rescil tie Imam in.itantia pentru tote causele bisereeci dupa Pravila

1) ,lup;ratWorwoar (YE rii) dizaoriletw xai of (Sicixovot ;tat;

7rze6 i3tIrEeot.". Ctd. Pitra op. cat. pag. 193.
2) ...nrovdc'et:;(», re; ahoi)g cf,12..ovq ott..opork)ovg 5Torigroct :rely
cie(pticyEto; ris roe 67rscrx6zov." Card. Pitra op. cit. pag. 193.
 185

este foruld episcopului propriti. Nitta:id nu se face in Pgavila nisi

cea mai mica amintire de ver and ford bisericescii inferiora cella
episcopesed. Lucrulti acesta In Oat biserica resaritului In timpuld,
In care s'a formats legislatiunea Pravilel, era unit ce, care asa se
tntelegea de sine, cats i abusurile, earl s'ati Intimplata eu prete-
rarea forulul episcopesca, n'ad constatd In aceea, ca sa alerga
dupe dreptate la foruri inferiore celui episcopesca, ci la foruri su-
periore, sad de aceea-si grada, sad chiard la foruld civild.
Asa de pilda sinoduld dela Cartagena din 424 opresce awn
tuturorti a Incepe judecata la ver umu episcopti suainti, 1) era si-
noduld ecumenical dela Calcedond Indruma pe preotii, earl se sub-
duceat de sub junsdietiunea ei iscopilorti propiii, si nu mai
cuteze a face luerula acesta. 2) Totd In Intelesulu acesta dispose
si sinodula dela Constantinopoltt din anula 681. 3) Ce se tine
fuse de abusuld de a pretera foruld bisericesca ald episcopului
proprid si a alerga la foruld civild, mai intaid can. 13 aid sino-
dulul dela Cartagena din 393, 4) apoi cumuli" 8 de mai suss aid
sinodului dela Calcedond nd opritil tare aspru atari preterari a to-
rtilla episcopescd.
Se IntImpla, ce e dreptti, cute odata, de patriarchuld
judeca In moduli' WI ea in fora de intaia instants cause
de competinta canonica a ver until mitropolita sad episcopfi
supusii lul. Acesta ime nu se IntImela, decata numal daca, epi-
scopulti sad mitropolituld respectivii ihstisi se lnvoiea, gt dreptuld
serf de judecatona de Intaia instants Ild ceda patriarchulul. 5)
Se mai Intimpla mai departe esceptiune canonica dela regula
acesta si atunci, cats is actoruld avea suspitiune fundata In sim-
Odd de dreptate ald episcopului sea, rands apoi potea alerga la
mitropolituld ca la fortila de Intaia instants. 6). Tuft asemene,
candti episcopulti locului din [dui motivii ore care nu era si epi-
scopulu competentd aid inctulul, in care case apoi Insusi patriar-
') Sintagma greciloril Ralli
¢i Potai III, 620.
2) Can. 8 dela Calcedonu. Yn originalulu grecii cu interpretirile lnl Bal-
samon, Zonara gi Aristene la Beveregiu op. cit. tom. I. pag. 120.
3) Sintagma II. 692.
4) Toth acolo III. 330.
5) A§a de pildi Patriarchulfi Esaia en sinodulit patriarchalh dela 1325
judecA causa unul ecclesiarcil, dupit ce mitropolitulh dela Tessalouica 41 dede
invoirea spre aceea. Cf. Zishman op. cit. pag. 222.
6) Basilicalie III. 1, 6.
 186

chuld delega pe und altii episcopal, ca sa judece causa respective

in forti de intaia instanta. 1.)
Astfelti putemd (lice, ea Pravda absolute nu cunosee dectitil
foruld episcopesed, si de foruri protopopesci nicairi In ea nu se
aiii nits o urma.
In timpurile mai vechi ale biserieei unele canone prescriead
presenta mai multord episcopi, candu era vorba sa se Atte& sen-
tint& asupra ver until preotil sail diacond, si episcopuld locahl sin-
guru era judecatotit1 competentd de prima instant& numai In cau-
sele clerieilord inferiorl diaeonatului, cum suntd ipodiacouii, anag-
nostil (lectorii) si psaltii (cd.uttiretii). 2) Mai tarclid fuse fiindd
gred a aduna totdeauna m.ii multi episropi pentru causele amintite,
a remasti episeopuld loeald judecatorid competentd de prima in-
stants pentru toti credineiosii see cleric! sail lalei.
Foruld episcopescu ca ford de intaia instants era foruld corn-
petentd.
1. Pentru tote causele de casatorie. 3)
2. Pentru tote causele civile canonice intre credinciosii sel,
in earl putea insusi aduce sentinta, sail putea constitui arbitrii
agr ea ti ambelord part! litigante. 4)
3. Pentru tote causele penali bisericesei ale preottlord, ca-
lugarilord si mirenilord supusi jurisdictiunii lui. 5)
4. Pentru causele curate civile ale preotilord si calugarilorti. 6)
5. Dace ver und preotti era deeheratti vinovatti de catra
foruld civild pentru ver o crime eivila, atunci oficiuld civilii re-
spectivd trebuiea sa fad, lueruld acesta eunoseutd episeopului com-
petentii, care apoi ild degrada si strapunea forului civild spre pe-
depsire. 7)
*
* *

Mocha constituiril forulul episcopesed de instal* intaia

dupe dreptuld din Pravila. Inca In constituttunile Apostohlord
cartea II. c. 44 se dispune, ea si preotil Qi diaconii sa fie de fate,
1) Cod. 1, 4, 29.
2) Can. 24 dela Cartagena.
8) Zishman op. cit. pag. 219.
4) Can. 9 Calced. din PravilI. In originalfi Sintagma II 237.
5) Zishman op. cit. pag. '223.
6) Can. 9 dela Calcedon de ma! mil qi constit. luT Instinianb, din anultt
530 In Cod. 1, 4, 20 § 4.
1) Zishman op. cit. pag. 226.
 187

candii episcopulfi aduce sentinta asupra ore Cu!; 1) era sinodulu din
338 dela Cartagena dispune apriatil, ea sa fie fAra valore Sentinta,
care o ar aduce episcopulu WA ca sa fie §i cleruld celalaltu de fats.
Tn timpurile mai vechi, Liana candd pre la sate nefiindfi apli-
cat! preoti, tote cleruld episeopului locuiea In cetate cu clu, In-
tregt1 elerulfi supusii episeopului era de fatA, calla episcopulil
avea sa, aduca ver o sentinta In ver o eausa bisericesca litigiosil.
Dupa ce inse au InceputO a se aplica preoti qi pre la sate, nu
mai era episcopului en putinta sa Ql adune IntregO elerulfi, de ate
ori era sa tini judecata. Atunci s'a. Introdusil dating, ca numai
o parte mai mica din elerd sa locueseft is reksedinta episcopesca.
Clericii acefitia formati tribunaluld episeopului, §i erag de &ts de
ate on episcopulu tinea judecata.
La Inceputil clericii aceiitia dela re§edinta episcopesca erail
putini la numerfi. Crescendo fuse vada si averea bisericel, a ere-
mita §i nutnerulb lore, cad s'ail formatfi tot]) ofici! noun Mug'
episcopulu.
Pre Incetula !use s'a Introdusii datina, ca uuniai clericii aceia
dela rekiedinta episcopesca, cari aveau oficil mai Inalte, ap, nu-
witii Apporref sal boeri" dupA Pravda sa formeze tribunalulii de
judecata al! episeopului. 2)
Cu prime In lucruld acesta, mai texcjiii s'a stAtoritii pracsa,
dupi care membrii tribunalului episcopeseti erat`i urmatoril oficiali
bisericesci dela reQedinta episeopeseA.
1. Tot! oficialii din pentada luta* anume: economuld, sa-
schevofilacele, cartofilacele, saceliuld §i protecdiculil, cu
privire la cart in eatalegele oficialilore episeopesci se dice: ion,
bi xal eig 7-erg zeicrEt; = lea parte si la judecAti.
2. Din pentada a dolls: eanstrisiuhl, referendariulti, hierom-
nemonfilti i logotetula.
3. Din corulti stand uumai protopresbiteruld.
Sta fuse in libertatea qi chibzuirea episcopului, ea eerendil
lipsa sa dea gi altora oficiali dreptula de a fi membri in tribuna-
lulti episcopesca, Qi in easuri singuiatice sa theme qi pre alt!

0 Veql mai Riau pag. 157.

2) Simeont de Tessalonica in opuli Ben despre ordinatiune c. 13 despre
oficialiT aceiltia dice, c5, stuns! candii se coustituesc4 in oficid, se coustituescri qi
judecitori.
 188

preotl la tribunala. Totii asemene nu era episcopult obligatt

a chema totdeauna pre top membril la sedintele tribunalului. ')
Dupe Pravila fuse numai oficialil din pentada intaia luat
parte la sedintele tribunalului episcopeset, despre earl Pravila dupe
ce IT enumara si le spune pre seurta ehemarea, adauge : namtia
oclii la *luta judecata cu archireulii." 9
*
*
*

Moduli*, purcederiT in tribunaluld episcopescd alu PravileT.

edintele, ce le tinea episeopula cu ofieialii sei spre resolvirea afa-
eerilort biseticesci se numieat adunarI afara de altaritl, ai raw
roil I 'Oar(); 0.2111C'f,E,Elg spre deosebire de adunarile din biserica la
altarid cu oeasitinea sfintei. Liturgil ma a altora funetiunl sacre.
Ganda In adunarile aceste se pertracta ver o eausa procesuali,
atunci adunarea se numiea: r6 ieedv zetriletov = sfinta judeeata.
Inca in c. 44 Cartea a II din eonstitutiunile Apostolilora s'a
dispusti, ea crestinii sa, cerce compunerea eauselord litigiose dintre
el pre tale paeiniea prin mijlocirea preotilord si a diaeonilortl.
Datina acesta s'a pastrata in biserica resaritului si in timpurile
mai tardil, ineatii partile litigante trebuieat sa cerce mai intaid
Impacarea prin mijlocirea ver unui ofieiala episeopesea. 4) Dad
Impa,area nu sueeed0a, atunci causa se ducea inaintea tribunalului
episeopeset.
In tribunalula episeopesea presidiula flu ducea episeopuld.
Lana ela sedeati notarii, ¢f apol oficialil episcopesci, cari eraa
membri a! tribunalului. Oficialil mai inalci episeopesci, earl din
pusetiune nu eras memthi al tribunalultd, Inca paella fi de fate
la sedinta tribunalului, fuse Ionia lore era la spatele presedintelui.
Oficiala mai inferior! nutnai atunci puteaa fi de fats, dna aveaa
sa indeplinescA ceva servitil. Locula uncle stet el, era una locti
mai ldterala din sala tribunalului.

1) Cf. Zishman op. cit. pag. 217 qi 218 §i 219.

2) VeclI Pravila de Tergoviste 1652 in capetulii parcil futile numite :
Indreptarea legil pag. 407.
3) Vecll mai snail pag. 183.
4) Relicuie a datinel acesteia este pia. in qiva de ast54I disposi0a, ca
casitoritil, cad voescil sil se despara, sa cerce mai intaia Impicarea inaintea
parochulul sati protopopulul.
 189

arida se incepea judecata, atunci secretariuld, o gt" CO. 1 1

asxeArtov aducea pre litigant! In liuntru, Qi espunea causa de ii-

tigill, dup. ce se Incepea numai dealt investigatiunea.
In decursuld investigatiunil membrii tribunalului avead dreptil
si li era impusti, ca prin intrebari puse litigantilord si martorilord
sa se silesca a Fp' cistiga cunoscintit temeinica despre cause. De
eraii ?use gi episcopi de fati la sedinta tribunalului, ceea ce se
IntImpla cite odati, cad episcopulul competentil Ii era iertatii a
chema la sedinta tribunalului si pre alti episcopi, atuncl celalalti
membrii ai tribunalului, ca si in sinodele provincial! si patriarchal!,
nu mal aveati dreptulti de a pune intrebarl, ci numai dreptulu de
all descoperi presedintelui parerea.
Ceialalti oficiali superior! , earl nu eratl si membri al tri-
bunalului puteati sa lea parte la investigatiune numai dad ci-
pe'tati concesiune dela presedintele, In care cash apol putead si
el sa pima intrebirl si sill spuna pirerea deadreptuld sad prin
altuld.
Hindu causa investigati, se aducea sentinta votindil tot!
membri! tribunalului. Episcopuld lose era liberd sa primesci pi-
rerea maiorititil sad a minorititii sin sa aduca sentinta dupa
buni chibzuirea sa.
*
*

Forurile de apelatiune dupa dreptuld bisericend din Pravila.

Foruld de prima instants dupti dreptuld bisericescil din Pravila
este foruld episcopulul. F o rul u de a doua inst a nti este si-
noduld mitropolitand constituitii :
1. Diu mitropolituld, care are dreptuld convocaril sinodulul 2),
si prin presenta lui sinoduld devine depliml (rElela). 3)
2. Din episcopii sufragani, 4) chiara si aceia, car! suntil deja
ales! Luse Inca neconsecratl, Orin-x.0am inroTiotot), precum si aceia,
car! nu si-au pututd ocupa sad ad trebuitd shit !Arise-sea scaunuld
din causa unorii turburiri politice (irlazozot axo),,ceovrEg).

1) Cf. Zishman op. cit. pag. 225 qi 226.

2) Can. 6 dela Nicea II. In originalil Card. Pitra op. cit. t. II. pg. 109.
9 Can. 16 Antiochia. In originalii la Card. Pitra op. cit. tom. I. pag. 462.
4) Can. 37 alit Apost. In orig. Card. Pitra tom. I. pag. 21. Can. 5
dela Nicea' I. In origmatil. Card. Pitra op. cit. t. I. pag. 429. Can. 20 deia
Antiochia ve4I mal suet pag. 61.
 190

Acetitia singuri an vote decisivd, de aceea se numescd gyve-

ap1c'4ovreg.
3. Oficialii mai Wahl al mitropolitului, anume eel din pen-
tada hail a corului dreptd §i eel din stb.nga. Acei}tia aveat Inse numai
vote eonstiltativii, din care cause se numiead numai : TraeaxaNtavoE.
4. Representantii puterii civili fuse in lucrurile curate bise-
ricesei fare vote deeisivd.
to Intelesuld cauonului 12 dela Cartagena, ea sinoduld sa
pita aduce sentinta valabila, se poftiea si fie de fat& eelii putind
miiropolituld oi doi episcopi sufragani.
Sinoduld mitropolitand avea dreptd a se pronunta ea ford de
apelatiune de a &ilia instant& In urmatorele casurl:
1. De eke on and clericti, calugird sad laled pentru eresie
sad din altd motive era escomunicattI de citra episcopuld s'611, oil
apela escomunicatuld on nu apela. 1)
3. to tote causele civili canomce candti o parte nemultarniti
cu judecata episcopului see apela la sinoduld mitropolitand. 2)
3. In tote causele penal! §i disciplinari, candd inctuld apela
dela sentinta episcopului see. 3)
Sinoduld mitropolitand lase function si ea ford de Intaia in-
stanta.
1. In causele litigiose dintre episcopii provineiei mitropoli-
tane. 4)
2. Ganda and preotd Ineepea procesd In contra episcopului
sell sad a altul episcopd strains. 6)
Forul ii de a treia instant& era sinoduld diecesant. 6)
Iu timpurile mai vechi foruld de a treia instant& in Intelesuld ea-
nonului 12 dela Antiochia era unit sin* la care luau parte mai
2) Zonara la c. 6 dela Nicea II.
2) Can. 20 A.ntiochia mal snail pag. 61.
2) Can. 11 Cartagena. in originalil cu interpretarile lul Balsamon, Zo-
nara §i Aristenil la Beveregiu op. cit. t. I. pag. 524.
4) Can 3 dela Sardica. Yu originald la Beveregiu op. cit. t. I. pag. 485
5) Can. 9 dela Calcedon. in originalfi cu interpretkil e lul Balsamon,
Zonara ¢i Aristenii la Beveregiu op. cit. t. I. pag. 122.
6) sinodulu acesta diecesanfi nu este sinoduld episcopului cu cleruld sod,
ci este sinodulq, cede tineail episcopal unel peril din imperiulfi romans numite
diecesa. Constantinii Marele impartiae imperiuls romans in mai multe partl
numite diecese; diecesele craft apol impkiite in provincil.
 191

multi episcopi decatii la sinoduld mitropolitand. Atari sinode Inse

se adunaii forte rata.
Ca $i sinoduld mitropolitanti, gi sinodulai diecesanti functiona
si ca ford cite odati de instanta fntaia, cite odati de instanta a
doua. Anume ca ford de Italia instanta figura :
1. In tote causele, In earl inctuld era ver unit mitropolitii.
2. In causele, In earl' ver and mitropoliti pisea ca actors
sad impotriva episeopilorii sei sufragani, sail impotriva clerului soft,
sad fnipotriva alai! mitropolitd.
Ca fora de a dotta instanta figura sinoduld diec,esanii In tote
causele judecate de sinodulit mitropolitanii ca ford de antiia in-
stanta. 1)
Membril sinodului diecesand dupes unele documente eraii pre
langa capulti diecesei numai mitropolitii, dupi altele Vise toti epi-
scopil diecesei respective.
Cu tote acestea fuse dela on si care ford era permisi ape-
latiunea la Sfintulti Seaunii Apostolied aid Romel, pre cum se vede
din apelatiunea Sftntului Atanasiii la Papa Iulid 2) si a SfIntului
Load' Gura-de-aura la Papa Inocentit 3)

* *

Esistatad gi esistd foruri protopopescf in Romania, Moldova

$i Bucovina? Daces forurile protopopesci ar fi o institutiune de a
bisericei resiritului, atunci i In trecutu oi In presente ar trebui
si le aflimii si In biserica rotninesei din celealalte Otis locuite de
Romani, anume In Romania, Moldova si Bucovina.
In provinehle aceste fuse n'ati esistatii nisi candii foruri pro-
topopesci. In Romania $i Moldova protopopif in causele litigiose,
de cisitorie 9i penali bisericesci ad figuratti totdeauna numal ca
comissari investigatori esmisi spre acesta din partea episeopului.
Sentiuta o aducea totdeauna episcopulti, si pirtile litigante trebuieati
totdeauna si se presente fnaintea consistoriului episcopului la per-
tractarea finali.
SfIntulii Sinodua aln bisericei autocefale dip Romania laolalti
cu guvernulii Rominiel dela 1873-1884 an ficutif o lege numiti:
') Cf. Zishman op. cit. pag. 71 si uu.
2) Caesare Baroni »Annalesc la anulil 404.
8) Alzog Handbuch der Universal-Kirchengeschichte. Mainz 1872 tom.
I. pag. 291.
 192

,Legea organieci a sfintel biserici autocejale ortodocse romane", prin

carea s'ati regulate mai multe afaceri bisericesci, can aveau lipsa,
de o mare regulare. In esente pusetiunea lerarehica a protopo-
pilord numiti in legea acesta protoierei a ternasti torsi cea de
mai Inainte.
De foruri protopopesci nici cea mai mica amintire nu se face
In legea acesta, ci In conformitate deplina cu Pravila forulti de
prima instanta dupe ea este foruld episcopului.
Forule episcopului In virtutea acelei legi organice purcede
In chipulii urmatorie.
Actitmea este de a se da totdeauna episcopului, care aflandti
cu cafe, ordineza Investigatiunea causei prin protopopula concer-
nente. Indeplininde protopopulii investigatiunea causei, strapune
actele investigationali la consistoriula episcopesce. Presedintele
eonsistoriului nu este episeopule, ci unit alai membru denumitii
de catra episcopuld.
Deci causa nu este investigate. de ajunst, consistoriulti o re-
mite protopopului sere intregire. Dace' este de ajtinsit investigate,
atunci se pronunta asupra ei , ski parerea sa prin asa numita
anaforci o trimite episcopului, care o 'tote pruni, o !tote respinge si
o pote modifica, cad ele este judeefitoriula.
In contra sentintei episcopului an se mai da. apelatiune de-
cite singure in case de catherisire sae degradare din trepta preo-
tesca, eande preotule catherisitu sad degradatil pote apela in
contra sentintei de degradare aduna de eptscopule.
Fore de apelatiune este nuntai unlit, si acesta este Sfintulft
Sinocid" constatatorie din eptscopattilii Romaniei, care de regula in
fiecare anti se aduna de done on In Bucuresci, anuine primavara
gi tOmna, fiinde de fate $i ministrulti cultelorii cu vote consultative. 1)
In timpule de fate !Ilse in Romania fiinde introdusa casatoria ci-
vila, causele de casatorte nu se mai judeca de loaf In nici unit
fore bisericesci.
In Bucovina asemenea n'au. esistate nisi cantle foruri proto-
popesci, Qi pusetiunea lerarchica a protopopilore de astadi in Bu-
covina este pusetiunea decanilore romano- catolici, earl nu art aid
unit fore judecatoresce. 2)
* *

') Veep *Legea organici a s. bisericl autocefale ortodocse romane si regula-

mentele sfintulul sinodfi, ed. III. Bucurescl 1884 in tipografia cirOlorfi bisericesci.
2) Vec1.1 2 Vehring ,Iiirchenrechte pag. 647.
 193

Forurile protopopesci. la celealalte popord tinetbre de bi-

serica resaritulta. Celt mai mare iii mai tnsemnatti poporti, ce
se tine In timpuld de NO de biserica resaritului, este poporuld
rusesett In Rusia lase nu numai ea nu esistit foruri protopopeseI
ca foruri de Intaia instanta, dara nisi nu esistii dou6 foruri de ape -
latiune, until(' de a della §i altuld de a treia instanta ca In bise-
rica eatolici, ci numai unit fort de Intaia instanta, care este f o-
r u I n episc opulu 1, f;ii unit ford de apelatiune ca fort de a dem
instanta, rare este s fin t u l t sinod fi" alt bisericei rusesci al-
catuitti dupa norma sfintulut sinodd" din Romania.
Eta cum se esprima despre luerulti acesta und eanonistfi rush :
In biserica rusd suntu doue instan(ii de judecatd spirituald: Jude-
cata eparchiald (a episconului) pentru tori clericii $i laicii dintr'o
eparchie, a) qi judecata sfintului sinodd privitore la episcopi qi la
apelurile contra judectitii eparchiali." 2)
Iu judecatile bisericesci protopopii figureza llama ca comissari
investigatori. §i Inca qi ca atari numai daca voesce episcopulti, care
pote Insarcina cu investigatiunea §i pre unt altii preotii. 3) Mo-
dulfi de procedere alt episeopului este toil acela, care este §i In-
Romania. 4)
In biserica greceseit din imperiuld otomanii nu esistd nicairl
foruii protopopesel §i totS asemenea to biserica greet din regatuld
Greciel. 6)
Singurfi Mitropolituld Andreiti Bar. de iguna vorbesce despre
forurile protopopeset ca despre o institutiune a bisericii resaritului. 6)
Niel elfi !lase nu a pututii aduce nici barem unit singurti eanonfi

1) Sub eparchie 1ntelege autoriulfi diecesi, In care 1ntelesfi folosescil

gr. orientalil qi la nol cuvintulii eparchie.
2) I. S. Berdnicov )Curse de dreptii bisericescil« tradust de Silvestru
Balanescu, episcopultt Hu§ilorfi, Bucuresci, tipografla cartilorii bisericescl 1892
pag. 294.
s) Tau acolo.
4) Totfi acolo pag. 295.
6) Dr. Isidor Silbernagl AVerfassung und gegenwartiger Bestand skrornt,
licher Kirchen des Orients« pag 9, 24, 25 qi 72 §i uu. Mal pe largfi despre
constitutiunea admiuistrativa Qi judiciary a bisericel grecesel Cf, Heinecius »Ab-
bildung der alten und neuen griechischen Kirche. Leipzig 1711, Michon Voyage
relig. en Orient Paris 1853.
6) Compendia de dreptulti canonica alit unel sfintel sabortticescl §i apo-
stolescl bisericl«. Sibiu 1868 pag. 139 qi 406.
14
 194

orientalh, din care sa se vadg, ea forurile protopopesci sunth o in-

stitutiune de a bisericei resaritului, pi clad' totusi sustine acesta
fiat nici o dovada, o face in module acela arbitrariti, care este
caracteristica tuturoril scrierilorh lui st cu deosebire a compen-
diului de dreptula cationich. Arbitriulfi si abusulti Jul a mersii
pang acolo, dal constitutiunea protestanta, a Sasilord din Ardekt,
ce a voith elu sa o de bisericei sale, o espune in acelti compenditi
ca pe o constitutiune a bisericei orientale, fats sa eugete de loch
la aceea, ca cine sustine asa ceva, trebue sa qt dovedeseg luerulit
cu Pravila In mans. In alto locuri confunda tare curiosii institu-
Ounile unele cu altele, confunda terminti juridiei, confunda dispo-
sitiile dreptulul. Pre cetitoriulu neversatii in drepth prin acesta
flit seduce, erg pre celti versatil Ilti scandaliseza. Este destalh de
pada a cett tractatula lui despre parochi, unde confunda institu-
tiunea dumnetieesca a preotilora eu cea omenesca a parochilorh,
terminulii parochil ii este sinoninoti Cu terminuld preotti, si dispo-
sitiile dreptului cu privire la preotl le confunda en cele despre
parochI. ineunjura Inse cu multi astutie a spune, ea institutiunea
parochilorh In forma moderns este o institutiune apusana, si ca
atare neregulatg prin legi positive In Pravili. 1)
Nu e deci nici o mirare, ea §aguna st despre forurile proto-
Popesei fara nici o dovada sustine, cg smith o institutiune de a
bisericei resaritului. EIJI fuse a remasti singurit intre tot!. cano-
nisti! oriental!, §i singurti va remane totdeauna.

Din.cele espuse pang aci atria veduta :

1. Ca Pravila t legislatiunea bisericei resaritului nu cunosce
de loch forurile protopopesci de judecatg.
2. Ca la Romanii afarg de Ardelii din celealalte toil locuite
de el, anume in Romania, Moldova Qi Bucovina Wall esistath nici
canal Si nu esistil mei asta41 foruri protopopesci.
3. Ca nici fn biserica rust mci fn biserica grecesca din im-
periulti otomanti mci in cea din regatulh Grectei, earl sunth cele
mai insemnate biserici resaritene, n'ati esistath si nu esistil nicairi
foruri protopopesci.
Deli sine urmeza din aceste, ea originea forurilorh pro
topopese! din Ardeln trebue sa o cant:Amu airea afara de biserica
1) Totg acolo pag. 141 qi nu.
 A5

resaritului. Ajnngendil la punctuld acesta, insa-$1 imprejurarea, ca

biserica roman6sca, din Ardelti a state timpli Indelungatil sub pre-
siunea calvina, ne silesce, ca in presiunea acesta se,' cautamil ori-
ginea lord, semi aflanduse documente mai vechi, sä o ciutamil
in biserica apusana.

Forurile protopopesci calvinesci din Ardelti.

Asemenarea forurilorii protopopesci din biserica romangscli cu cele
calvinesci din Ardglii. Oriyinea amendorora in forurile arehidiaconali
din biserica lnedievalei apusand. Canonicitatea forurilorii protopopesci.
Laicii in tribunalele bisericesci de judecatd. Forurile calvinesci din
.Ardelii in timpulti de fa(ci.
Esistinja forurilord protopopesci la calvinil din Ardelii in
secululti 16 §i 17 si asemenarea lore cu cele romanesci. Spre a
cloyed', ca forurile protopopesci In biserica ronfanesca din Ardelti
s'ail nascutil sub influinta calvina, trebue mai intaiii sa dovedimii,
ca, la calvinii din Ardeln nu esistatlI foruri protopopesci pe timpulii,
candii biserica -din Ardelli a fostii sub influinta calvind $1 Inca an
esistati ehiard In forma, ce o aveaii $i in biserica romanesca din
Ardelfi.
Cu privire la luerulil acesta ue (Fa deslucire deplina collec-
tiunea eanoneloril calvinesci facuta inch In secululti ahl 17-lea de
superintendentele Gelei Katona. In collectiunea acesta Imre drep-
turile protopopilorii ca $i In bisei tea roinhnesel se pune si dreptulii
de a convoca sinodultl tractualU numitii synodus particularis", In
care apoi sil pertracteze causele matrimoniale $i alte certe, ce s'ar
ivi. Cuvintele eanonului stintil urmatorele
Causas matrimoniales et alias pro re natas controversias . . . .
agitent." 1)

Pre Tanga jurisdietiunea matrimoniala, 8i contentiosa, ce se

vede din canonulti acesta, mai aveail protopopil calvinesci fi juris-
dictiune penala asupra clerului $i a poporului ca $i eel rominesci. Se
vede lueruld acesta tutu din canonulii de mai susti, care impune proto-
popului, ea in sinodele tractuali sa pertracteze 7i causele, In carise dicbjzil
censuri sail pedepse bisericesci. Era mai la vale se dispune, ca pro -
topopil cu sinoduld lora sti nu depuni pentru totdeauna sail si esco-
I) Can. 89.
13*
 196

=mice pre nici unti preotil. 1) Din aceste se vede, ca puteatt Qi

lipsi pre preoti de oficid §i chiarti §i escomunica, numai nu pentru
totdeauna.
Foruld protopopilord calvinesci ca §i celti romanesca Inca era
constituitd ate odata din protopopuld singurt, 9 cute odata
din protopopuld si sinoduld tractualti, cute odata din protopopulti
§i din asessorii ale0 din numeruld preotimii tractuale.
Se vede lucruld acesta tad din canonulfi 89 de mai sus aid
collectiunil lui Gelei Katona, care dispune, ca tote causele mai
grave, earl vine la fora protopopescii, sit le pertracteze proto-
populti, inse nu singurt, ci laolalta cu asessoril. 9 Ba ce e mai
multfi.! Precum in biserica romanesca foruld protopopescfi se
numiea Cate odata sabor u, chiard a4a. §1 in biserica calvin6sca
din Ardeld foruld protopopescfi se numiea cate odata i i : synodu s.
Astfeld Salmon Joseph vorbindil despre moduld cum era
constituitii sinodula protopopescd, dice, ca presidiulu in sitiodfi Ile
ducea protopopulti. Menibril sinodului inse erad top preotii trac-
tuali, ordinarie I ns e a s essor 4) Va sit dice sinodti se
numiea §i adunarea protopopului cu asessorii tractuali, care era fo-
rult protopopescii.
Fiindu constatatii a§a darn de o parte, ca, forurile protopo-
pesci de locti nu suntii o institutiune de a bisericil resaritului,
iiindu mai departe constatata esistinta fortirdord protopopesci §i In
biserica romanesca §i in cea calvinesca din Ardeld pre timpuld
principilord calvinesci; fiindii dupe aceea constatata Qi asemenarea
intre forurile protopopesci §i ealvinesci in privinta causelord supuse
jurisdiettunii lord, in privinta modului eonstituirii §i chiard §i in
privinta numiril, fiindii mai departe cunoscuta presiunea calving,
sub care a state biserica romanesca din Ardeld In acele timpuri,
credemil, ca e tare firdsca conclusiunea, ca in biserica romanesca
din Ardeld forurile protopopesci s'ad Introdusii sub iafluinta cal-
ving. $i precum vomd vede mai tarclid, iutroducerea foruriloril

1). Inter caetera autem finaliter ac in perpetuum ullum ecclesiae mi-

nistrum deponendi, proscribendi . . . . sibi minime adrogeute
2 Dosa Ellek »Az erdelyhoni e. r. egyhazi jogtanay. Pest 1863. pag. 53.
8) »Nil quicquam gravioris momenti absque potioris suorum confratrum,
assessorum cumprimis statuant vel faciante
4) »Praesidium tenet ipse senior, membra vero synods constituuut omnes
ministri vel confratres ejusdem dioeceseos, ordinarie tamen adsessor e tin
op. cit. pag. 83 qi 84.
 197

protopopesci a state In legaturfi cu o alts institutiune calvinescA

introdusi pre acele timpuri in biserica romatiescit de calvini, anume
cu suprimarea epkeopatelord sufragane si restringerea lerarchiel
la unit singurti mitropolitfi fart de nici unit epticopti sufragaint
*
* *

Forurile protopopesci ale Romanilorti si ale calvinilord din

Ardeld sunt forurile archidiaconall apusane din evuld de mijlocil
Precum anal vedutii deja, in biserica resdritului dupfi Pravilsa forulit
judeefitoresea de prima instants si celt1 mai inferioril a fostii si
este foruld episcopulul dieeesaml. Nu asa a fostfi Inse in bise-
rica apusului pun cele mai multe locuri inainte de sitioduld dela
Tridentfi 1543-1563. In apusd in evulti de mijlo;:il in cele mal
multe state diecesele emir trnpiirtite in mai multe archidiaconate,
a amid capi se numiea a r chi diaco n u. Archidtaeond aveati
pe lfingfi alte mai multe privilegii, pre earl le vomit vede ma: targifi,
si privilegiulfi de a ave fora judecitorescii pentru tote clerulti si
poporulii din archidiaeonatil. Foruld acesta ale archidiaconului a
fostit forulit de prima instants pentru tote causele bisericesci, si
dela sentinta forurilorfi archidiaconall se tntimpla apelatiune la-
forulit episcopulul diecesanil, asa caul forulti episcopulul era forulti
de a clOua instants. 1)
Jurisdictiunea forurilorii archidiaconali la inceputii a fostii
numal jurisdietiune delegate din partea episcopulul respective.
Din care causa episcopulti si putea sa si-o revoce on si (Audit.
Pre Incetulii fuse s'a introdusil datina, cs archidiaconulti capeta
delegatiune perpetua pentru tote causele, (Audit se constituiea de
archidiaconfi. Mal tfirdid se considera delegatiunea legate de ofi-
ciulfi archidiaconalfi, si atuuci apol si jurisdictiunea lord a inceputit
a fi considerate ca propria si ordinary. 2)
In biserica resfiritului nici cfindii nu as esistatil atari archi-
diaconate, de unde nici foruri archidiaconall n'ait esistatti In re-
Arita nici chat.
Cfitra eapetulit evulul de mijlocil archidiaconil Ineepuril a
abusa de tote tare eti dreptulti lord de a aye fora judecatoresett.
Vindertil dreptatea pre bani, despfirtieati cistitorif pre bani, fo-
losieau justitia spre scopuri neiertate. Din care cause mai multe
') Mal pre largh despre archidiacoul ve41 Binterim *Denkwiirdigkeiten
der christliehen Kirehee I. 1. 386 434.
2) Vehring »Kirehenreehtc pag. 687.
 198

sinode provincial! Incepurd a le lua dreptuld de a mai aye foruri

judecatoresci. Era spre a paralisa abusurile forurilord archidiaco-
nail, null episcopi incepurd a trimite prin diecesd asa numiti v i-
cari for a a e I, cari sa primesca apelatiuni dela forurile archi-
diaconilord. 1) In urtna vein sinodulti dela Tridentii, si archidia-
condo! it le lua dreptuld de a mai ave ford judecatoresed pentru
causele criminal! si de casatorie, 2) si dreptuld acesta lid dete
ordsi forului episcopescd ca foruld de Intaia instants.
Calvinii precum scimd, candd s'ad ruptu de biserica catoliea
si lira de vota lord ad fostd siliti sa, conserve mai departe uncle
Qi altele din constitutiunea bisericei catolice medieval!, ca sa nu
cads in anarchie. Acesta este causa de calvinii au suitinutil mai departe
in Ardeld intre altele si tnstitutiunea catolica medievala a archi-
diaconilord, si cu ei si a forurilord archidi iconali. Chiard si nu-
mirea de a r c hidia co n d pentru protopopl o ad tinutd calvinii
din Ardeld Inca lungd timpd fi dupe rumperea lord deplina dela
biserica catolica. 9

Forurile protopopesci in biserica rostra din Ardelti ad trecutil

mai grin aceleasi fase ca si celea archidiaconaI in biserica apu-
sului. Pi ecum amd vecluth deja, archtdiaconii din biserica apusului
la inceputt ad cdpetatd dela episcopii lord numai putere judeca-
toresca delegate, va sa,' d,ica o deprindead nu in numele bold, ei
In IIIIMPIP episcopului delegante, care putea sa, o revece on caudii,
era 'Incetandu apoi episcopuld delegante sad prin morte sad
pre altd cale a mai fi eniscopd in aceea diecesa, eo ipso inceta ft
puterea judeedtorescd a archidiaconilord, st episcopuld nod trebuiea
sa li-o de eras!
Si cilia! d asa s'a intimplatd lucruld si In biserica romanesca
din Ardeld. Mitropolitii nostri sciindd, ea institutiunea forurilord
archidiaconali on este o institutiune de a Pravilel, n'ad pi imit'o la
inceputd In tota, forma aceea, pane la carea se desvoltase in bi-
serica apusului. De aci vine de mitropoliti! nostri la inceputd n'ad
datti protopopiloi d putere judecdtoresed, ordinary pentru forurile lord.
1) Cf. P. Fournier »Les officialites au moyen age, etude sur l'organisa-
tion, la competence et la procedure des tribunaux ecclesiastiques ordinaires en
France de 1128-1328.« Paris 1880.
2) Sess. XXIV cap. 20 de ref.
3) Salmon Joseph »De statu ecclesiae ev. ref. in Transilvania commen-
tatio«. Clusiu 1840. pag. 77,
 199

Se vede acesta din d ilteria Mitr000lirnlui Genadie dela 1628

ammtita mai susd, 1) in care se spune apriatd, ea dalteria prin
carea protopopuld Janos dela fluniadora a eapetatil intre altele ei
dreptuld de a aye ford judecatorescii, a trebuitil sa i-se reinnoesek
de eate on vines mitropolitd nod.
Pre inc,etuld inse se vede, ca puterea judeeitoresea a pro-
topopilord a devenitd mai stabila ehiard asa ca si puterea judeca-
toresca a arehidiaeonilord aliusani din evuld de mijlocii, card Petru
Malord precurn ama veclutd deja, deli fara temeid, o eonsidera
(Allard de ordinaria.
Mal departe abusurile, ce le comiteall null si altil dintre pro-
topopi in forurile lord ca si archidiaconii din apusd, ad silitu pu-
terea biserieesea sa, *ascii in contra lord si se lea mesuri de a
le paralisa.
Atari mesuri ad fosta de pilda disposItia sinodului dela 1700,
ca protopopii sa nu mai desparta decatti cu scirea Vlddicai", 2)
mai departe dispositia sinodului dela 1742 el protopopii causele
cele mai grele, mai virtosa de cdsiitorie sa le trimita la scaunula
archierescii,") dupa aceea ordinuld episcopului Bobd, ca forurile
protopopesci sa prontinte asupra preocilord numai verdietuld de:
vinovatil, dictarea pedepsei inse si-o a reservatu siesi. 4) In urma
o atare mesura imprumutata din biserica apusuiui a fostil con-
stituirea alorir doi vicari estranei, earl sa primesea apel4iunile
dela forurile protopopesci. 5)
In urma lueruld a ajunsd papa acolo, calif protopopilord ca si
arehidiaconilord apusani li-se lua sad in parte sad de tad dreptuld
forului judecatoresed. Asa in timpuld mai nod In archidiecesa li-se
lua dreptuld de a mai judeca in causele matrirnoniali, Qi li-se re-
stitui numal dup. mortea Mitropolitului ilutd pe timpuld inter -
calariulul. In diecesele sufragane de Orade, Lugosu si Gherla
inse suntd abrogate cu totuld, era ineerearea de ale reactiva pentru
diecesa de Orade In sinoduld diecesand dela 1882 a remasil fara
resultatd.

1) pag. 171.
3) WO mal suss pag. 166.
3) Vegl mai matt pag. 167.
4) Vec11 mal mit pag. 170.
5) Vali mai sued pag. 169.
 200

Forurile protopopesci din punctil de vedere canonicd. Yn ce-

stiunea forurilord protopopesci de nu putina insemnitate este si
intrebarea, ea ce valore sit ele din punctii de vedere canonica ?
Voindd a respunde la Intrebarea acesta, trebue sa deosebimil
valorea lord din punctulii de vedere ald Pravilel de valorea lord din
punctii de vedere canonied generald. Din punctuld de vedere ala
Pravilei putema (lice apodictice, ca forurile protopopesci Riad o
institutiune anticanonic a. Cad Pravda nu numai ca nu en-
nosee de lord forurl protopopesci, ci precum se vede din tote ea-
nonele ei relative la judeeatile bisericesci, ea sustine principiulu, ca
numai aceia as In biseriel putere judeeatoresca In forula dinafara;car1
all ordula episcopesca. Din eausa acesta foruld Intaid este bruiu
episcopului, foruld ala doilea este sinoduld mitropolitand aid epi-
scopilord, era foruld de a treia instauti este forula episeopescil
dieeesand. Ea nu enflame de locd tribunale judecAtoresei pentru
foruld dinafarA, cart ar consta numai din preoti. Chiaril cano-
nula de Intaill din PravilA spune apriatu, ea In forulti din-
afarA bisericesca judeciltoriii este numai archireula. Canontild
acesta sunk astfela
Cade-se judeceitoriului , a deed a r c h ire u 1 ui set fie ase-
menea judecdtoriului celt4 dreptii si marel id a r c h i e r e is Domnului
nostru lsusd Christosd. . . ."
Avesta este cause, de preeum amd vegutd, la poporele re-
saritului, earl s'ati tinuta si se tind ei astacp strInsii de canonele
resaritene din Pravda, nu se atla Is nici nimbi nici o urma de fo-
rm.' protopopesci.
Cu totuld altcum sta. Incrulti , daca-ld vomd considers
din punctuld de vedere alii bisericii catolice a apusuluI,
care este punctulii de vedere cell generall Biserica catolica a
apusului practice a professatd totdeauna prmcipiulu, ca putere
public& judecitoresca In biserica potii sa deprinda pre basa legil
ei persene, earl nu as orduld episcopesca, ci und oral mal mica.
Asa In trecutti archidiacona au deprinsd o atare putere, cu tote ca
de comund erail numai preoti. Era In timpuid de fats deprinde o
stare putere virariulu capitularid In scaunele episcopesci vacante, 1)
cu tote ca i ela este de comund numai preotu. Be vicariuld Ca-
pitulariii dela seaunula mitropolitana deprinde o stare putere si
ea fora de a (Mutt instants In causele apelate dela scaunele epi-
I) Conc. Trid. Sess. 24, cap. 16 de ref.
 201

scopescl sufragane. Si Inch si maI multd! vicariuld gendralt1 epi-

scopesed pote si fie numal subdiacona, si totusl foruld lul ju-
decatoresed este identicti cu aid episcopului, era episcopuld alesa
ji confirmatil pentru o diecesa pote deprinde puterea judeeitoresei
Inca fnainte de a fi consacratti episcopd. 2)
Din punctuld de vedere dare ald bisericel catolice apusane,
putemd sa clieetnti, ca forurile prot000pesci stunt o institutiune
canonic a. Originea lord calvinesca nu altereza canonieitatea.
Mtn nimied, cad de o parte si la calvini ae Intra tu din biserica
catolica a apusului, de aka parte Cu scirea S. &amid Apostolicd
ad functionata In biserica nostra si dupe s. unire, si Inca fund pri-
mite chiard si In codicele bisericel noitre romanesd unite aprobatit
de S. Scaund Apostolied aid Romei, care-ld formeza decretele ce-
lord (toile sinode provinciall tinute la 1872 st 1882.
In titululd X capd 3 ald decretelord conciliulul provinciald I
la peg. 179 se cetescd despre forurile protopopesci urmatorele:
Causele bisericesci, civili, criminali gi matr imoniali . . . . s
potii judeca qi in forurile protopopesci ca foruri de-
legate d e 1-a ins t an ta, ludndu -se afara causele protopopilorii,
cart in I-a instantcl se judeca de ronsistoriele respective." 3)
Precurn se vede, In decretuld aces' a forurile protopopeseI
suntd considerate numal ca foruri delegate de episcopil si nu ca
foruri ordinarie. Prin dispositi ea acesta forurile protopopesci fura
acomodate, pe cacti e posibilo, prineipiilord Pravilel, care nu cu-
nosee aka ford judecatorescd ordinarid decatti foruld episcopescd.
§i asa dael e \rube, ca forurile protopopesci bar6rn Ineatva sä co-
respunda Pravilel, atuncl nu pota fi considerate decatil singuril
numal ca forurl delegate de episcopd.
De alti parte, precum amd vallutd, in urmele istorice cele
mai vechl, ce le avemil despre forurile protopopesci In biserica
romanesca din Ardeld, ele si In timpurile vechi furii considerate

1) Cf. c. 2 X de jud. II, 1.

2) Cf. c. 17 X de elect. I, 6 c. 5. c. 1. Extr. com. I, 3. Constit. lul
Pitt IX de dto V. cal. sept. 1873 in )Archie fur Kirchenrechte tom. 31. pag.
181 uu.
3) in timpurile vechl chlard Qi causele protopopilord se pertractat! cdte
°data in saborulil midi ca fort! protopopescd. Ve(11 mal Bust punctil 7 din
urmele istorice despre saboruld mitt! pag. 92 si punctfi 3 din urmele istorice
despre moduld constituiril forului protopopesci! pag. 172.
 202

numai de foruri delegate, 1) si asa concilittln goyim:laid dela 1872

dechiaranda forurile protopopesci de foruri delegate, no facu alta,
decata restatori principiulfi vechia cu privire la forurile protopopesci.

La lei( in forurile protopopesci de judecata. La Intrebarea,

ca, Ore laicii potti lua parte la forurile protopopesci si alte foruri
bisericesci ca judecatori, respundeinti In genere, ca asa eeva nu
permita nici canonele dreptului resaritenti din Pravda nici ale
celul apusana din Corpus j u r i s canon ici si alts codici, cad
dupit canonele ambelorti biserici puterea judecatoresca fu biserica
se tine strInst de lerarchie.
Era, ce e dreptu, In evula de nvjlocil datina prin unele te'ri
din apusil, de In asa numitele Sendgertchte oficiahl bisericesci
laolalta cu oficialii civili judecail despre tote delictele In contra
credintel, a moravurilora st a statalul crestina. Lucruld acesta
Inse se Intimpla din motivult, ca delictele acelea eras considerate
nu numal de delicte bisericesci, ci si de delicte mills. 2) Princi-
piula, CA puterea judecatoresca In biserica este In manile ierarchiei
nu era prin acesta alterata rie loco, deorece oficialii civiii delictele
acele nu le considerail de delicte civili, decata numai data oficialii
bisericesci le cualificaa mai !waif' de delicte bisericesci. Tineat
fuse judecata, In comuna, pentru ca asupra delincuentului sit se pita
dicta si pedepsa bisertcesca si cea civila.
Analogy a stag" lucrula In rewrite In timpurile vechi In ceea
ce atinge procesele de casatorte. Tribunalele, earl In resaritil ju-
decati causele de casatorie, eraii compose din membri ai clerulul
si din oficiali civili. 3)
Causa lucrului acestuia Inse este de a se cauta In Impreju-
rarea, ca in imperiula bizantina si biserica st statuld aducea legi
cu privire la validitatea casatoriei. Se mai Intimplati, ce e dreptti,
conflicte, calla biserica nu voiea sit recunosca cite unit impedi-
menta de casatorie statorita de puterea civila, si viceversa. In
9 Vail mat susii pag. 178.
8) Philips >diirchenrechte Regensburg 1845 tom. II, pag. 507.
8) Zishman *Das Eherecht der orientalischen Kirchee. Viena 1864 pag.
189, uncle aduce unit cash ina.inte, candu in un5 sinodU patriarchal5, care avea
WI se pronunte asupra unuT cull de asitorie, eraii de fa0, mat multi membri
at clerulul, inse §i oficiali civili, despte cart slice: navvs4146vrog ovr
xbrrixt4 xo:i 7roXtrixo-)v (5exaartxcu- v",
 203

eele mai multe casuri inse biserica se supunea legislatiunii civile

matrimonial! @i o primia de a sa.
In seculii mai tarclii tine a Ineetata datina acesta cu totuld,
pi foruld conapetenta pentru causele de casatorie a remasd cela
curate bisericesca ald episcopuluI. ')
Dupe ce inse In Intrega provincia 'Astra mitropolitana de
Alba.dulia forurile bisericesci In causele de easitorie judeca
dupe dreptula curata bisericesca, provocarea Ia datina veche din
imperiula bizantina nu pote fi la loci].
La judecarea causelora adnexe celord bisericesci, si car! no
se tine strInsil de competinta Ierarchiei, cum salmi de pilda cau-
sele scolastice, pots funetiona ca judecatori st lalcil. $1 acesta se
practiseza in biserica nostra, incatu In arehidiecesa In fie-care
traettl protopopesed are sa functioneze si and senate scolastied
compusii In maloritare din laid', earl ea ford judeeitoresed analogy
forului protopopesca se pronunta si aduce sentinta In causele sco-
lastice.
*
*

Forurile protopopesci Ia calvinil din Ardelti in timpulu de

fate. In secululd nostru tendinta calvinilora din Ardela ca si
depre airea a merA tot!! Intr'acolo, ca sail curate biserica de
ori ce elemente lerarehice, pi sa sl.o organiseze pre temeiuld ere-
dintei lord despre preotia universals. Dela sine se Intelege, ea pe
basa acesta ad trebuita sa i organiseze si administrarea justitiel
bisericesci.
In adeverd! calvinii din Ard.ela In timpuld nostril princi-
piula preotiel universall, care no eunosee deosebire intre clerd pi
popord, intrupata $i In forurile lord de judecata. Nici sy-
nodus partialis, nici synodus generalis cele vechi constata,tore numai
din preotl, astadi no mat functioneza ca foruil de judecata, ci lo-
culti lord Pad ocupatd alte foruri compuse din membri al clerulul
si din laid.
In timpuld de fate calvinil din Artie la ad numai done forurl
de judecata, unula de instanta inlaid. $i altuld de instanta a Rm.
Foruit de prima Instants este forula protopopesca, care 841
din trei sectiuni, si anutne

1) Zishman Op. cit. pag. 786.

 204

a) Sectiunea comund (egyhdzmegyei keztervenyszek), care

judeca asupra preotilord si a tuturord eredineiosilord In causele
disciplinari, penal! si alte cause curate bisericesel. Presedintele e
protopopuld, membri suntil asesorii alesi pre ate trei ani jume-
tate din preoti, jumetate din laid, earl nu potd fi mai putini de
4 nisi mai multi de 10.
b)Sectiunea matrimoniala (egyhazmegyei hazassagi torveny-
szek). Presedintele e protopopuld, membrii: direetoriuld tractului
protopopesed, notariulii, curatoruld laird, subcuratorli laid si trei
asessorl preoti.
c) Sectiunea scolasticci (tanari torvenyszek), pre carea din
cash In cast" o formezi consiliuld administrativil din Clusil In di-
verse tracte protopopesci. Presedintele este unit curatord seola-
stied supremd, era membri' suntei altl trei curator' si profesori
ordinari.
Toth dupe aceleasI principii este eonstituitd si foruld apela-
torid de a cloua instants din preoti si laid. 1)
* *

Facendu arum comparare Intre forurile protopopesci de astagi

din biserica noitra si Intre cele din biserica calving din Artie
putemd constata, ca In timpuld mai nod forurile protopopesci din
biserica nostra pre dial a fostii posibild s'a u a propia td de
principiile Pravilei, era cele calvinescl de principiuld
calvind despre preotia universals.

-1+0+4--

1) Cf. Dr. Kolosvari Sandor ),Az erdelyi ev. ref. egyhaz kertilet egyhazi
joga«. Clusiu 1877. pag. 184 rti uu. §i Nevkdnyv az erdelyi ev. ref. egyhaz-
kertilet samara Clugfi 1894.
 E.

Puterea ierarchica a proto-

popilorii.
 I.
Puterea ierarchicii a protopopiloru romtmesci
din Ardealiu pe timpurile principilorii calvinesci.
Puterea ierarchicci a protopopilorii roincinesci din Ardelli identicd cu
a protopopilorei calvinesci. Ainendoue identice cu a archidiaconilortl
medievali din apusii . Puterea ierarchica a protopopilora dela S. Unire
pcinet asteicli.
in manifestulu de unire din 7 Octobre 1698 subserisfi de Mi-
tropolitulil Atanasiti si de multi proropopi intre altele se cetescil
urnthorele :
In obiceaitila si deregettoriile protopopilorii, mil. suntil fi cora fi
nisi intr'un feta de lucru nimeni sa nu sd mestece, ce sa sa tie, cum
si pdnci acum." 1)
Cuvintele aceste cuprindil una din conditiunile uniril.
Cetindil conditiunea acesta, trebue sill puni °multi Intrebarea,
ci Cu ocasiunea unui acts de asa mare importanti, cum a fostil
s. unire, pentru ce cu preterarea altorti interese bisericesci multil
mai de valore, s'a pusfi asa mare pondfi pre ,,obiceaiul4 si deregei-
toria protopopilorii" ? Dori era obiceiuld si deregatoria acesta a
protopopilorii o institutiune din cele mai curate orientali? Dori era
obiceiulfi si deregatoriea acesta a protopopilorti o institutiune
cardinals In biserica romanesca din Ardeld, fail de care pate Insasi
biserica ar fi fostfi primejduitg ? Nici una, nici alta! Ci In urma
influintei bisericei calvine In biserica romanesca din Ardelfi proto-
popil ajunserii la o atare putere ierarchia, carea mai en nimicti
nu se deosebiea de cea episcopesca. Niel nu e deci mirare, ca
cu ocasiunea s. uniri protopopii ltitaiti si mai Intfilii s'all lugrijitii
de aceea, ca puterea Ierarchici a lord sa nu fie jignita ilia cats
de putinfi, prin ce aril fi suferitti chiard §i pagube material!.
') xCestiuni din dreptuld ci istoria biserieel romaneed unites. Blakii
1894 Partea II pag. 6.
 208

Nu se poke, eredemil deci, ca unit studid asupra puterii ace-

stela lerarchice a protopopilord romanesci din Arde si a ori-
ginil ei si fie lipsit6 de interesti scientificii. Cad din unit atare
studs' de o parte se va cumisce, c/' de adanca a foss' influinta
calving asupra biserici rominesci, de alts parte vomit sci pretui
nisuintele mai multorti barbati de ai nostri din treeutfi de a re-
duce puterea acesta ierarchica a protopopilord Intre marginile Pra-
vilei, pi prin aceea a cassa mai multe abusuri, ce se incuibaserfi
in biserica nostril.
*
*

Puterea Yerarehica de regimil a protopopilord dupe Pravila.

Este tare latita parerea, ea protopopii sumo urmatoril ehorepiscopi-
lora amid. Parerea acesta ad primit'o si mai toti canonistii ro-
mani. Asa de parerea acesta este Petro Maiorfi, ') aguna, 2)
Pap Szilagyi, a) Dr. Ratii, 4) 0 Com:Will' provincial(' dela 1872. 8)
Puterea ierarchiel a chorepiscopiloid fu regulate prin Carlo-
nulti 14 dela Neocaesarea, °) 6, 8 si 10 dela Antiochia, 7) 57 dela
Laodicea, 8) si 13 dela Ancyra, 9) catCt de aci incolo Ora puterea
lora ierarchica consta mai cu sang, In visitarea biserieilorii dela
sate fneredintate lord, din care cause se numesed 61 gEet0hUrat
10) pre linga aceea mai putead confer' ordurile mici, dad litere
pacifice (dew/me) administraft averea seracilora, si se bucurati de
dreptulti de (more, el In biserica catedrala putead celebra s. Li-
turgic si to presenta episcopulul.
Institutiunea chorepiscopilorfi a Incatatti In resaritu mai cu-
rendil ca In apusfi In resaritd ati venitil In loculfi lore asa numitil
ffeoronazci6eg = protopopi. 11)
5) Protopopadichia § 10 qi Ist. his. Rom. pag. 177.
2) »Compenlid de dreptulfi cationiciit pag. 137.
3) »Euchiridion juris ecclesiae orieutalis catholicaeg. Orade 1862 pag. 253.
4) »InstituOunile drepttildi bisericescfic. Bla§fi 1877 pag. 319.
5) »Conciliu16. provincial' I.c Blaet 1882 pag. 44.
6) In originalft cu interpretirile lul Zonara, Balsamon qi Aristenft la Be-
veregiii op. cit. pag. 413.
7) Toth acolo pag. 437 r3i uu.
8) Tot' acolo pag. 479.
8) Tail acolo pag. 389.
10) Pidalionula in talcult canomilul 57 dela Laodicea II numesce voegeri,
p6te dela francesuRt voyageur.
II) Vecp talculi lul Aristenfi la cationulh 13 dela Ancyva in Beveregiti
op. cit. pag. 389.
 209 -
Cuvintula zeorwrozet6zg fu intrebuintatil $i mai inainte In bi-
serica resaritului. Episcopula avea, precum ama ve'cluta deja in
tractatula despre juratti scaunului titorii mitropoliei una numera
ore care de preoti 1i diaconi ca ajutatori. Intre acestia era unula
numiea In apusti archipresbiter, era in resarita georozaacig, care
Inse nu avea nici o jurisdictiune preste ceialalti, ct avea numai
dreptula de a suplini pre episcopula la altariti canda era !rape-
deeatil. Din eausa acesta se si numiea eels dtntaiu Intre preoti
sail irearonamig. Nu era Inse mci dtgnitariula vela diutaia, cad
cei din corulti drepta erati toti dignitari mai inalti ca du, ii ela
era numai in coruld stanga eels &maid.
Latindu-se crestintsmula si pre la sate, se intimpla, de In o
comuna erait mai multi preoti la o biserica. Unulti dintre ae,estia
supraveghia preste ceialalti, st ca atare era eels dintaiti Intre el,
era dupa analogia celui dela resedinta episcopesca se numiea St
acesta in apusii archipresbyter si in resarita Irporo7u:rag. Cate
odata se IntImpla de era unti zettao:Ta7rie; preste -mai multi preoti
din mai muite comuue.
Pre candy a Inceputii 'rise In resarita a se introduce insti-
tutlunea protopopilord, desvoltarea uniforms a dreptului bisericesea
a ineetatti en totula. Concilii ecumenice in resaritil nu s'ati mai
tinuta pi asemenea nici concilii particulare, In earl si se reguleze
institutiunea acesta midi a protopopilorti pentru intrega biserica.
De act vine, 4e Pravila no cunosce legtslatiune bisericesca Cu pri-
vire la protopopi.
Daci dark este vorba de puterea lerarchiei a protopopilora
in Intelesuld Pravilei, atunci urmauda parerea comun5,, ca proto-
popii sunta urmatoril chorepiscopilorti amid, aceea nu 'Ate
fi alta, decata puterea ierarchica a chorepiscopilorti regulata grin
canonele de mai suss cuprinse In Pravila. Acesta fuse no pate fi
deeata :
1. Dreptulu proedriel sail premergeril Intre ceialalti preoti,
preste car! fu constituita. Dreptulu acesta este cupriusa in insusi
terminula de mpoiromeE613iireeog @t 7rpoiromwriig.
2. Dreptulu de a supraveghia preste btsericile zgi preoti!,
earl i-sati iicredintata. Dreptulu acesta se intemeieza pre eanonulti
10 alit sinodului din Antiochia despre chorepiscopi, care in Pidalionu
mina astfelti :
Presbiterii cei ce sunlit in sate on in politie, sai2 cei ce se nu-
mescii chorepiscopi, de ar fi si luutu chirotonie de episcopi, ail socotitil
it
 210

sfintula sinodii, ca sei-0 cunosca nasurile lore qi a ocdrmui bisericile

cele supuse lore, qi cu grija acestora a se indestuli gi cu purtarea de
gripe. . . ." .)
3.Dreptulg de a visita bisericile fncredintate lorg, si apol
dela sine se intelege, ca a raporta despre ace e a episcopului. Acestil
dreptii se basezg pre calionulii 57 dela Laodicea, care in Pidaliong
sung astfehl:
Nu se cade in sate gi in tirguOre a se apda episcopi, ci
voegeri." 2)
In talculg canonului acestuia din Pidaliong se dice, ci dupe
pgrerea unora voegerii acestia suntd deosebiti de chorepiscopi. Or!
cum ar fi fuse, aceea e vertu, ea voegerii acestia furl constituiti
in loculg episcopilorg dela sate, sag chorepiscopilorti, si din dreptu-
rile acestora prin canonulfi de sub vorbg li-s'a lasattl numai drep-
tulg de a visita bisericile- i astfelil ysi voegerii acestia suntu o
instatuttune de transitiune dela chorepiscopi la protopopi.
In Pravila de Tergoviste 3) sung canonulfi acesta scurtti:
Nu se pune episcopi in satii sail in ora0i, ci ceiletori, car'i se
trimitg ."
4. Dreptulg de a pune sail a tntari pre cantareti si alte
persone bisericesci mai mid. DreptulA acesta se raclima pre partea
a doua a canonului 10 dela Antiochia, citatg mai susu, carea In
Pidaliond sung astfeld :
Chorepiscopii se asede anagnosti (lectori) qi ipodiaconi si ca-
techisalori, si cu inaintarea acestora set se indestuleze."
In Pravila de Tergoviste sung partea acesta a canonului astfelfi:
Episcopulii dela sate sa punci juratori pi cetert Fi ipodiaconi
qi ctinteireti." 4)
Flindca inse astgqi nu mai suntal ipodiaconi si esorcisti pre la
sate, dreptuld protopopiloril stn in alegerea sag Intarirea cantgrett-
lorg st a altord fete bisericesci.
1) Pidalionu f6ia 270. In Pravila de Tergoviste canouuld acesta este
forte scurtd, di cuprinde numaI partea a d6ua a canonului.
2) Pidalionu f6ia 299.
8) Pag. 500.
4) Pag. 483. Pidalionuld numesce cat e c hi s t o r pre aceia, pre car!
Pravila ii numesce jur at o r 1. In originaluld greed se numescii : ?cpoQzto Tat,
care cuvintil auglicanuld Beveregid op. cit. pag. 439 lid traduce cu esorcisti,
a/ despre chemarea lord dice, a era a catechisa pre infidel!. Vecil Balsamon
la can. 26 dela Laodicea.
 211

5. Dreptuld de a grigi de averea bisericdsci din tractuld

Incredintatii lord. Se Intemeidza dreptulti acesta pe canonul 14
dela Neocesarea, care In Pidalionit mina astfelii:
ard chorepiscapii .suntd adecd spre fnchipuirea Apostoliloril
celorg 70, era ca nisce impreund liturgisitori, pentru purtarea de grige
a seracilorti, proaducti cinstindu-se.")
In loculii seraciloril se ante asradi considera averea bisericei,
de uncle si dreptulii protopopilorii pote fi sa grigesca de averea
bisericesci.
6. Dreptulii de a da informatiuni despre tote personele yf
lucrurile bisericescl din tractulti lord.Dreptuld acesta este de o
parte o urmare firesca a dreptului de supraveghiare @i visitatiune.
De altii parte se basezi si pre canonulti 8 ald sinodulul dela An-
tiochia, cal e da episcopilorti dreptt de a da litere pacifice (Eiernxic),
care In Mallon snub; astfelii:
Nici presbiteril cei ce suntii prin sate sit dea epistolie canoni-
cesci, decdti third singurii invecina(ii episcopi sa trimitd epistolie ;
era chorepiscopii cei neprikinifi sei dea epistolie pacinice." 2)
In Pravila de Tergoviste canonulti acesta este red tradusti
si prescurtatti, cad acolo sun5, astfelfi:
Episcopuld sit nu dea turfs de tocmire (eranilord, sag numai
extra episcopulg vecind."
Ne mai fiindii astaAl In usii epistolele pacifice, loculd lord
ild potfi ocupa diversele informatiuni, ce le daft protopopil.
7. Pota sit mai aiba Qi unele drepturl de (more fati cu cei-
alalti preoti. Se intemeidza dreptuld acesta pre dreptulii de onore,
ce lu aveall chorepiscopii In anticitate de a puts celebra s. Liturgie
in biserica catedrala chair(' si fiindt1 de fate episcopuld, ceea ce
la alti preoti dela sate nu le era permisii.
8. Incatti, precum se pOte vette din drepturile de pand act,
protopopii ca ui mitori ai chorepiscopilord antics suntii umi fold
de organd ajutatoriii aid episcopului pentru ocarinuirea bisertcilorn
afar' de resedinta episcopese5., mai potti avd tote acele drepturi,

1) Foia 268. in Pravda de Tergoviste cationula acesta este coutrasil

cu canouulfi 13.
3) F6ea 279. Epistole pacifice eras, earl le daft celorli ce voieari s'
caletoresca. sari A, tro' aire.
3) Pag. 482.
14*
 212

earl suntd o urmare fires* o consecinta logics din drepturile

deja enumerate, cum sumil dreptuld de a introduce pre preoti in
parochie, a functiona ca comisari investigatori la causele litigiose,
a tracta causele administrative, cu earl se insarcineza din partea
episcopului, a publica ordivatiunile episcopes(:i , Qi altele de
acestd gem).
Luanda de indreptarid deci de o parte Pravila, de alts parte
parerea generals, ca protopopii de astacli din resaritd suntil urma-
torii chorepiseopilore antic', 1) in drepturile enumerate mai mist'
sti intrega puterea ierarchica a protopopilord. §i pre temeiuld
Pravilei este absolutd cu neputinta ale ascrie o putere ierarchica
mai ample.
in actele sinodelord ecumenice dela Nicea, Efesd, Calcedond
sel. vino Inainte si subserieri de ale ehorepiseopilord, car' au luatil
parte la acele sinede.
Din imprejurarea acesta line nu se mite deduce pentru pr?'-
topopi nici and dreptd smodald. Cad chorepiscopii era de done
speed. Unii erad numai preoti simple, Ii acestia n'ati luatd parte
mci candd la sinodele ecumenice. Alta erad in adeverd episcopi
consacrati, mai cu samb., de aceia, cari si-ad pierdutti scaunuld ei-
clendii in apostasie, eresie si schisms. Ficendd dupe aceea peni-
tinta si rentoreendu-se erasi in limerick scaunuld avutii nu si-111
mai puteat reocupa, fiiudu deja ales! altii in loeuld lord. Pre
acestia apoi episcopi' ii aplicail ea chorepiscopi, si fiindd ca avead
orduld episcopescd, avead dreptd de a lua parte la smodele ecu-
menice cu vote decisivu. 2)
Celli multu ce s'ar pute deduce din imprejurarea participaril
unord chorepiscopi la sinodele ecumenice, este dreptuld protopopilorii
de a participa la sinodele diecesane In puterea oficiuldi lord, dupe
ce la not de multi' este introdusa institutiunea apusana a sino-
delord diecesane.
Cad daci chorepiscopii antici luau parte la sinodele ecu-
menice constatatore din archierei, candd erail si el episcopi con-
sacrati, atunci e logicd, ca i protopopii ea urnakori al chorepi-

') Parerea acesta o One gi Pravila, cad epistola sfintulul Vas" lid tetra
chorepiscopi o numesce epistola sfintului Vasilin eatra, protopopi pag. 680.
2) Vedl despre aceste done clase de chorepiscopi: Bellarmiu 1De cle-
ric's« 1. 17, De Marca »De concordantia sacerdotii et imperii« 2. 13 §i Tho
massm »Vetua et nova ecclesiae disciplinac I. 1. 2, c. 1 §it 2.
 213

scopilortl, incA,ta sunta preoti sfintiti, A,' lea parte la sinodele die-
cesane, cart sunta sinode din preoti.
Une le canOne din apusil amintesca si de dreptula chorepisco-
piloril de a code, i taina mirului la neofiti. Canonele resaritene
din Pravda nu amintesca fuse despre dreptula acesta mimic&
* * *

Modulo constituiril protopopilorti dupa Pravila. Inca* pre

cum anal ve'cluta deja, choreptscopit erati una organs aid episco-
pulut diecesana, era lucru firesca, ca episcopula diecesana si con-
stitue pre chorepiscopt.
Luerula acesta este clara din canonula 10 dela Antiochia,
care in Pidaliona suns in chipula urmatoria:
Erci chorepiscopulii sa se facd de episcopula cetd(il, careia se
supune." 1)
In Pravda de Tergoviste:
Episcopulii dela cetate face pre episcopulii dela sate." 2)
Darn arum protopopii suntti urtnatord chorepiscopilora, ur-
mOza dela sine. ca constituirea lorii are sh se intimple fn modulo,
In care s'a intimplata constituirea chorepiscopilora.
Mitropolitula aguna, precuin ama veduta, Inch a tinuta pa-
rerea, ca protopopit sunta urtnitorit chorepiscopilora. Dupa da-
tina lei Inse de a abusa cu canonele din Pravda, spre dovedirea
adeverului parerii sale se provoca la canonula 14 dela Neocesarea
din Pravda 3) ca si cum acesta ar dice apriata, eh protopopil sunttl
urmatorii chorepiscopilorti, en tote ca canonula de sub vorbh ni-
mica nu griesce de asa ceva.
Acesta Inse mai merge, tact [tote eh *aguna s'a provocatii
la acela canona in unti mods necorrectii numat ca din ela sa se
vadi, ce erall chorepiscopii.
Este Inse ceva In adeverd de mirata, arida In paragrafula
nemijlocittI urmittoria despre alegerea protopopulut scree astfela:
Protopresbiterulii dupd ce s'ati alesii de catrci representantii
clerului qi al poporului tractuata , qi dupa ce episcopulii a inteiritii
alegerea lul qi Pau hirotositil" se prov6ca, la canonula 11 dela An-
tiochia din Pravda, ca si cum In aeela canona s'ar dispune, ca
9 Foia 280.
2) Pag. 483.
8) *Compendid de dreptuld bisericesede pag. 137,
 214

protopresbiterula sa fie ales(' cle ultra representancif elerulul fi at

poporulul traetualil." In canonuld 11 dela Antiochia !me nu se
amintesce nici cu una euvintd despre alegerea protopresbiterulul,
era In eationuld premergatorid se spune apriata, ea episcopul
nu ,representan(ii clerulul fi poporului tractualii" , are sa puna
1;11

pe chorepiscopi, a earord urmatori sunta protopresbiterii sad pro-

topopii.
Cu cat(' a pureed'. mai correct(' Petru Maori) in lueruld
acesta! Elu Inca vorbesce de alegerea protopopilora In Ardeld
prin preotimea tractuala. Nu sustine lase, cumca alegerea acesta
se baseza pre ver unit canon(' din Pravila, cad bine a seiutil, ca
und atare canon(' nu esista In Pravila nicairi. Ci sustine numai,
ca dating, ca protopopuld sa fie ales(' de preotirnea tractuala in
Ardeld a esistatii tote-deauna (?). 1)

* *

Puterea lerarchica a protopopilord remanent din Ardeld pre

timpulti principilord calvinesci. Suprimarea episcopatelord sufra-
gane romanesei din Ardeld de o parte, de alta influinta calving a
fostil causa de capetenie, ea pre timpula principilota calvinesci
puterea ierarehica a protopopilorti romanesei din Ardeld a ereseuta
lip de tare, cat(' putemd sa gicerna, ea puterea lora ierarchiea
de jurisdietiune era In adeverd putere episeopesca, si mitropolituld
Intre ei era numai primus inter pares.
Isvorele, din earl putema curnisce puterea ierarchtei a pro-
topopilord romanesel din Ardeld de pre timpurile supremattei cal-
vine swat' de o parte canonele saborelora marl tinute In timpurile
vechi, era de alta asa numita p r o to pa padichi a" lui Petru
Maiord. 2)
Ins* Petru Maiord recunosce, ca puterea ierarehica a pro-
topopilord romanesei din Ardelii de pre acele timpuri tntrece drep-
turile chorepiscopilord andel, car! dupa Pravila singure ar com-
pete protopopilord ca urmatori a chorepiscopiloru. Recunosce
Petru Maioru chiard si aceea, ca unele drepturi ale protopopilord

1) Protopapadichia § 50.
2) Manuserisulii Protopapadichiel se aria, in biblioteca Seminariulul din
Blast S'a publicatil in *Sionulil Romantic din 1865 si 1866, si o parte si in
*Isturia bisericeT Romanilordc de Petru Maiorfi pag. 277 si uu. In form5, este
o imitatitme dupi tractatulti lul Bingham despre privilegiile Patriarchilorfi.
 215

romftnesel din Ardeld espuse in opuld sad suntti dre pturi, earl
numal episcopilord le competti. ')
Vomit considera deci acum pre rine' tote drepturile aceste
ale protopopilord, earl suntu mai marl decatit ale chorepiscopilord,
si prin urmare nu ad bass canonica in Pravild, si apoi vomit cerca
originea lord.
1. Intre drepturile aceste amintimil mai Wald dreptuld pro-
topopilord de a conteri parochiile din tractuld incredin(atil lord.
Dreptuld acesta se vede :
a) Din canonuld 9 aid shborului mare tinutit la anuld 1675
sub mitropolituld Sava, care suns astfeld :
Totd protopopuld sd nu primesca nicl and preold in popord,
panel nu va aduce, carte dela protopopil, cum s'a purtatil." 2)
Dacd, protopopuld avea dreptii a pi imi preoti in p o p 61.6,1 e s u-
puse lord, fdra eaaceia sa fie trimisi de episcopuld, atunci aveati
eo ipso dreptuld de a conleti parochule din tractuld lord. Si fiindii
ea pote s'ati IntIrnplatit abusuti, de 'mil protopopi an conferita
parochiile la preoti veniti din alte traete, earl acolo ail avutil pur-
tare rea, canonuld acesta tinde a delatura asemenea abusil si de
aceea prescrie, ca protopopil sa nu conferesca parochiile la preoti
din alte trade, deefttil dupit ce vord aduce testimoniii despre pur-
tare dela protopopuld tractului, uncle ad funetionatii mai Inainte.
b) Canonuld 10 tots alit saborului mare dela 1675 prescrie
u rmatOrele :
Niel and popd in poporii fdrd scirea protopopului set nu se
tocmescd. lard carele se va tocmi fdra scire, sa fie opritii de popie." ')
Nefiindd pe timpurile acele sistemisate venitele preotilord,
cum durere! in Ardeld prin destule locuri niei astadi nu suntti
sistemisate, se Introduse datma urIta si necompatibila cu demni-
tatea preotesci, de preotii se toemiati cu poporuld cu privire la venite.
Canonuld acesta voesce sa Lea ordine, si de aceea dispune,
ca atari Invoeli sä nu se mai fad lard' scirea si aprobarea proto-
popului. Din ce erasi se vede, ca data dela protopopi atarna
Vita valorea tocmirii preotilord cu poporuld ea privire la venite,
el erad aceia, cars conferiati parochiile.
1) Protopapadichia § 42.
') Petru Matorh uIstoria bisericel Romatulorhe partea inedit4 in bActe
Qi Fragmentec de T. Ciparitl pag. 150.
3) Toth acolo.
 216

c) Canonuhl 2 al4 saborului mare dela 1700 cu privire la

lucrulti acesta dispune astfeld:
Diacit, cart vores vre set se preotescei, fnainte set merga la pro-
topopa salt cee carte, si cu carte dela adeveratil duhovnica ; si set
scie psaltirea de in(elesa, si glasurile si tote tainele bisericil, si pana
nu va fi la mitropolie 40 de dile, pans atunci Vladica sa nu-la preo-
(esca; si poporit sr -I caute protopopulet, si sa Wet a da
protopopulu) o piele de vulpe." 1)
Cuvintele si
pop orii sa-i caute protopopu arata
evidentt, ca el conferiail parochiile.
Precum se vede din canonulu acesta, se tntImpla de proto-
popil trimiteall la sflntire indivica fir mai nici o cualificatiune, gi
mitropolituld pre aceia fi sfintia. Din pricina acesta canonuhl de
sub vorba prescrie ore care cualificatiune pentru candidata de
preotie, si pre MO aceea sa mai petrecil Inca 40 de Bile la mi-
tropolie, probabild pentru a Inveta mai intaiti ritulti. 2)
d) Canonula 3 totO at siuodului dela 1700 dispune urma-
torele cu privire la dreptuai acesta aid protopopilord :
Popa, cart vino dintr'alte tPrl, sit nu se primesca" (de proto-
popult1) pans nu vora aduce carte dela Tiladica. Asisderea popil,
cart merge intealte eparchii" (traete protopopesci) sei nu se pri-
tnesca, pawl nu vorit aye carte dela protopopula lut, cumca-i oma
hunii, si si-a platita darea, era core protopopa nu va face asa, set
aiba Yladica birsugui cu 24 de f lori n(i." 2)
Fiindtl ca, precum se vede din canonulil acesta, venieati din
teri straine preoti, pre earl protopopii Ii primiad si aseglafi In pa-
rochil, asa spre a face ceva ordine st In lucruld acesta, siboruhl
mare a hotiritti In canonula de sub vorbil, ca nici unit protopopii
9 Petru Maiora »Iatoria bisericel Rombilorfig pag. 356 gi vActe sino-
dalIg de I. M. Moldovanft t. II pag. 119.
2) Pretensiunea, ca candida01 de preotie sa scie 2psaltirea de intelesd«
de'i este o disposive veche in biserica resgritultil, si o aflamtt qi in tocmelele
Mitropolitulul Dositeid dela 1627. (Cf. Card. Pitra op. cit. tom. II.
pag. 685) ni-se pare cam esagerati, de-6rece a§a ceva r3i pentru unfi teologii
sistematicd de, 8.0541 inc este prea multa, fiindu psaltirea o carte tare grea
de intelesti. Era protensiunna ca eandidatulft sa aduca testimonitt qi dela du-
hovniculti sett, la care s'a marturisita, este o datina veche de a bisericel re-
sarituluI.
3) Petru Maiorti >dstoria bisericel RomAnilorii pag. 356 §i »Aete sinodallc
de I, M. Mohlovanii t. IV pag. 120.
 217

so nu primescd preoti, earl vial' din alte terl, faro numai dupii ce
fi va fi primitti In diecesi maI Intaid mitropolituld, al le va da
despre acesta §i adeverintii, potd protopopii so -I a§etle In parochil.
c) Despre dreptuld acesta alit protopopiilord testified t}i
Petru Maiord cu cuvintele urmatore:
,,Obiceiula acela purure necurmutii a fostii, ca protopopii sa
2)60 da popore si preotilorii celorii ce vinu dintr'alte eparchii (tracte
protopopesel) qi celorii din eparchiile sale. 1)
Pre la 1627 mitropolituld nu permitea, ca preotil si se mute
dela o biseried la alta ford scirea lui. Se vede lucruln acesta din
tocmelele Mitropolitului Dositeid dela 1627, Intre earl toctnela 21
suna astfelit :
Popa de va merge la o bisericlt lava scirea Vladiclii, se fie
lapNatis- din preotie qi se-la de la mane 2) Mai tilajiti fuse a cedatt
Qr mitropolituld.
2. Protopopii romdtiesei din Arddlii avead dreptuld de a
stramuta In tractuld lord pre preoti dela o parochie la alta din
cause yi motive grele.
Despre dreptuld acesta testified Petru Maiord In ehipuld ur-
nitorid:
Obicelula acela purure necurmatis a tosta, ea protopopii . .

mutanda pre unit' preotii dela unit' sate pentru grele

cause sa-I dl alter' bisericil si alti poporii Intr'aceasi
eparchie." 9
Dreptuld acesta aid protopopilord de a muta pre preoti dela
unit popord la altuld este num,' o urmare firesed a altotti cloud
drepturi. Si aceste suntd dreptuld de a judeca In foruld lord pre
preoti §i a-I pedepsi chiard Si cu pedeapsa lipsiril de beneficiuld
avuttl, despre care dreptit amt' vOntil deja In tractatuld anteriord,
Qi dupd aceea dreptuld de a dispune pre preoti la parochiile din
tractuld lord.
Carl cine are dreptd de a lpsi pre unit preotil de parochia
sa, §i are dreptuld de a dispune preoti In parochiile supuse Pelt,
are eo ipso dreptuld de a stramuta pre preoti dela o parochie
la alta.
t)Protopapadichia § 36.
3) Petru Maioril *Istoria bisericel Romani lorrie partea inediti in yActe
§i Fragmentee de T. Ciparifi pg. 152.
3) Protopapadichia §. 86.
 218

3. Avead protopopii rominesci din Ardelti si dreptuhl de a

lua parte la saborulti mare cu v o t a viril e si decisiv ala-
turea cu *scapula.
Dreptulii acesta se vede invederatil din mai tote urmele isto-
rice vechi, car! ne-ad re'maqi despre saboruld mare. 9 Mai cu
sama fuse se vede dreptulti acesta din urmele acele istorice, In
cari dintre membrii sAborului mare se aminteseti numai protopopii,
precum este saboruld mare dela 1675 2) si celu de sub mitro-
polituld Sava Brancoviei, In care cu voia si sfatulii a to0 proto-
popii s'ail rinduitie cei dintaiti atoll adeverari qi jurar . 3)
Mara de aceea despre dreptulti acesta ale protopopilora vor-
besce Petru Maiord pre laigu. 4) La earl mai adaugemti numai
atata, ea protopopi si-aii pAstratu dreptulft acesta pftna In qiva de
astAdi, si dupa ce &Month."' mare s'a straformatli In sinodu die-
cesand.
4. Protopopil romanesei din Ardelfi se bueurau mai departe
de dreptuifi de a aye vote virila in sinodele electorali pentru ale-
gerea mitropolitului. Ne-o spune acesta apriattl autoriulu Zaco-
niculul in partea MOJA', In carea tracteza despre alegerea mitro-
politului. 6) Ni-o spume mai departe decretulti lu! Teodosiii Mitro-
politulu Tergovistei, prin care adeveresce consaci area lul losifn
Budai de Piskintz pentru mitropolia Ardelului, In care se ceteseti
urmatorele:
Alegandii de acolo craiulu cu tofu sfatulil (era si cu voiea
protopopilora pre kir losif ieromonaculii a fi mitropo-
litii in scaunula acesta, ce este mai suet disii." 6)
Dreptuld acesta pastratii protopopii pftnA in cliva de
astAcli, ineltil la sinodele electoral! pentru alegerea mitropolitului
fie-care protopopii are vote viral. 7) Vorbesce despre dreptulii
acesta st Petru MaiorA, st susOne, eft cu dreptulti acesta proto-
pupil romAnesci din Ardelti intrecti pre chorepiseopii antic!, car!
n'ad avutfi ung asemenea dreptii. 8)
1) 1701 mal susii pag. 11 si uu.
2) Petru Maiora »Istoria biserice Romamilorii« partea inedita in »Acte
si Fragmentee de T. Ciparia pag. 148.
8) Zaconica in »Acte tai Fragmentee de T. Ciparitt pag. 258.

4) Protopapadichia § 42.
5) Vecli mal susa pag. 14.
6) »Acte si Fragmente« de T. Ciparit pag. 234.
7) »Acte sinodall« de I. M. Moldovana t. I. pag. 185,
8) Protopapadichia § 41.
 219

5. Aveati protopopil romtinescI din Ardeld ping, chiard si

dreptuld de a judeca si a depune pre mitropolituld In saboruld mare.
Se vede dreptuld acesta aid protopopilord din decretuld, prin
care principele Mihailn Apafy a intitritd alegerea lul Iosifu Budai
de Piskintz in loculd Mitropolituld Sava, si in a edrul introducere se
cetescd urmatorele:
Facto conventu generali universorum s e n i o r u m et pastorum
valachorum graeci et rasciani rituum, in eodem generali conventu ser-
vatis de jure et eorumdem Consistorii consuetudine servandis in jus
attractus (Suva Brankovics) omnium eorum , quibus accusabatur
scelerum nefandorum ex certis ac plurimis fassionibus legdime collect is
in fade Consistorii ejusdem convent us productis , reus compertus,
officio suo vladicali dimovendu s, ac ne commune etiam pastoratus
munus labe aliqua inspergi permittatur, ut ad luendam debitam poe-
nam magistratui saeculari tradatur et extradetur, unanimi voto et
suffragio eorundem pastorum adjudicatus fuisset. . . ." 1)
Este adeveratd, ca deeretuld acesta vorbesce de and conventu
universorum seniorum et pastorum valachorum" , va sa dices de unii
sinodd din toti protopopii preotii. Partea leului In sinodele
aceste 0 avead fuse protopopii, cum se vede si de acolo, ca Petru
Maiord dreptuld de a judeca si depune pre mitropolituid HU nu-
mesce dreptii aid protopopilord. 2)
6. Avead protopopii nostri din Arad si ford judecdiorescd
de Intaia instanta, cum and vedutd in tractatuld anteriord, care
dreptd in archidiecesa flit ad pana 9n diva de astadi.
7. in diecesa erad protopopii cele dintAid persone biseri-
cesci dup. mitropolituld. ySi acesta nici nu e mirare, ca asa a
fostd, de-orece intregli cleruld consta numal din mitropolituld, pro-
opopi §i preoti. Oficialil episcopeseI prescrisi de Pravila, earl
erad cele dintaid persone dupd mitropolituld In diecesa, In bise-
rica romtinesca din Ardeld lipsiau putemd dice cu totuld. Con-
sistoriuld mitropolitului era compusd 61141 numal din (*Iva pro-
topopi. Si asa lucru firescd, ca protopopil erad personele biseri-
cesci cele de intitid dupg mitropolituld.

') DActe qi Fragmentee de T. Cipariti pag. 61.

2) Protopapadichia § 44, uude reproduce in traducere o parte din de-
cretulu dela 1643 alul Georgia Rakotzi principele Ardeluld, prin care Ind-
reace pre mitopolitulh Simeonti §tefauii in loculil lul Ilie Orestes judecatii ill
depusti de saboruld mare.
 220

Protopopil aveati dreptuld a da dispensetiuni dela mai

8.
multe piedeci impiedeeatore de casitorie.
Despre dreptuld acesta ald protopopilorti amintesce Petru
Maiord, 1) si dela unele din ele dispeseza protopopii pane In
diva de astddi.
Petru Ma lord mai amintesce si de dreptuld protopopilord,
ca dupe mortea mitropolitului sa administreze averea mitz opoliei. 2)
Dreptulti acesta inse, precum amd vegutd ') era all titorilortl mitro-
poliei in timpurile mai vechi. Dela timpuld de chndd pentru mi-
tropolitii nostri s'a data dominiulii dela Blasd, venitele intercala-
riului end ale erariuld pan& la mortea lul uluta, de clindil mad
ale fondului preoteselord veduve si ale orfanilord de preoti.

Drepturile jurisdictional' ale protopopilora remanent din

Ardela depre timpurile principiloru calvinesci, cart nail temeiii
canonica in Pravila, sunta drepturi episcopesci. Petru Maiord ve"-
clendd abundanta puterii ierarchice a protopopilorti ronianesci din
Ardelu mostenita Inca din timpurile dinainte de s. unire, si ne-
putendu-o intemeia cell putind intregii pre Pravda, Wit a reflecta
la posibilitatea originel calvine, desi precum se vede din uliele
aserte intemetate ale lul , a fostil aprope de o asemene refle-
siune a esplicat'o din daub' principii.
Cell dmtaiu principid 1-a fostd, cti protopopii sunti1 urma-
torii chorepiseopilord antici. Puterea ierarchica a chorepiseopilord
antici apoi a largito, cats numai 1-a fostd posibild, ca din ea sit
poti deduce Intregi puterea lerarchica a protopoolord romanesci
din Ardeld.
Cu tote aceste Inse puterea lerarchied a protopopilord roma-
nesci din Ardeld tote remanea multd mal mare deeltil a chorepi-
seopilord antici. A fostil deci silitti si mai satoresci, and prin-
ciple. §i acesta a fostd, ca protopopii romanesci din Ardeld din
vechime tind si loculd episcopilord sufragani mitropolitului de Alba-
Iulia, care neavendd In Ardeld episcopi sufragani, se folosiea in
loculd lord en protopopii. 4) De unde protopopii din Ardeld ail
') Protopapadichia § 28.
2) Totfi acolo § 29.
2) Cf. Mal sus pag. 21.
4) Cf. Mal Bust pag. 43 qi uu.
 `321
capetatil drepturile acele, earl dupe Pravila competti numal epi-
scopiloril.
Ba Petru Maiorti fara scrupuli s'a provocatti §i la decretuld
dela 1643, prin care Georgia Rakotzi principele calvinii aid Ar-
delului a Intaritti alegerea mitropolitului Simeoml Stefano dupa
depunerea WI Elie Oresta numal ca se pOti legalisa abundanta
puteril lerarchice protopopesci din Ardelii, carea §i pe elil l'a pusil
in ulmire. 1)
Vomil considera deci pre rindti tote drepturile acele, ce le
aveail pre timpurile principilortl calvinesci protopopil romanesci din
Ardehl, §i earl nu se potil deduce din drepturile chorepiscopilorti
andel, §i alaturandu le cu Pravila §i dreptuhl bisericescd resariteml
vomil dovedi, ca acele suntil tote in adevett drepturl episcopesci.
1. Dreptulii de a conferi parochiile din tractula incredin-
phi lorii.
Dreptuld acesta, a carui esistinta la protopopil romanesci din
Ardelii o amil doveditu mai susil, nu avernil de a-lti intelege aka,
ca protopopil §i preste voea poporului putead wda preoti on §i
unde In tractuld lout Caci precum se vede din unele canine de
pre acele timpuri, preotula, pre care protopopulti ilti wda in ver
o parochie, trebuia sa, fie voitu de poporii, ceea ce altcum a
ki i

fostii totudeauna unil principiti in biserica £}1 in resarittl §i in apusil.

Modulti asedarii preotilorti in parochie sail pre la biserici ki i
In apusil 13 1 In resarital a variatti multil in decursulti vecurilorfi.
Nue principii au fosta fuse totdeauua datatOre de tona. Intahl,
ca sil, an se wde decatti barbati vrednici. A china, ea episcopuhl
era factoruhl principals la wdarea preotiloril.
In timpurile vechi, candy biserica nu dispunea de institute
pentru crescerea clerulul, preotii trebuiati sa fie luati din mijloculd
poporului. Lucru firescu, ca nimene nu putea cunosce mai bine
vrednicia celoril ce eras sit se wile preoti ca poporulti In mij-
loculti caruitt au petrecutii respectivii. Dreptuld !Ilse de a judeca
asupra valorei testhnoniului de vrednicie data de poporti, era aid
episcopului, care putea pre basa aceluia sa sfintesca pre ore tine,
putea fuse sa-lii kti respinga, putea sii-hl lase sa functioneze la ver
o biserica, sail si-lii opresca.
9 HMO acesta aia mare a 10 Petra Maiorfi de a da puteril lerarchice
a protopopilorii din Ardeld unti coloritd legabi este usorti de esplicatii. Maiortt
inausl era protopopil si Ara de aceea triia in relatiuni incordate ea episco-
puRt Bobit.
 222

Dreptuld acesta de a decide cu privire la demnitatea ore cul

spre a fi inaltatil la treapta preotiei si aseclatit la ver o biserica,
era and dreptii asa de eschisivd alit episcopului diecesand, aid
nici chorepiscopil nu -Id avead.
Se vede lucruld acesta liinpede din canonuld 7 alui Teofild
din Alexandria, care dispune, Ca episcopuld pre celii alesfi sa-14
esamineze mai Intaid. 1) Mai departe din canonuld 10 dela An-
tiochia, care permite chorepiscopilord a aseda anagnosti, ipodiaconi
si esorcisti, nu le permite inse a sfinti si aseda si preoti si dia-
coni Uri' de episcopuld, caruia suntd supusi. 2)
Chiard si cu privire la constituirea oficialilord dela resedinta
episcopesca, dreptuld principald era ald episcopilord. Singurd
cu privire la constituirea oficialilord mai inalti episcopesel era restrinsd
dreptuld acesta aid episcopului intru atata, ineatil pre la unele biserici
episcopuld trebuiea si considere si dorinta clerului catedrald. Dad;
inse dorinta clerului catedrald se manifesta pentru o pet send, despre
carea episcopuld sciea , ca nu e acomodata pentru aceld oficid,
atunci nu era datorid a Implini dorinta clerului catedrald.
Preste tote inse era In resdritii ()prod, on ce votare (cpijcpot.) cu
ocasiunea constituirii oficialilord episcopesci,
Nici In Pravild nici nicatri In isvorele dreptulul orientald nu
se face ver o amintire de aceea, ca protopopii sii alba dreptuld
de a aseda pre preoti in parochii. Si chiard ai asticli In biserica
resdritului nicairi nu ad protopopil dreptuld acesta. 3)
2. Dreptuld de a stramuta pre preoti dela o biserica sad pa-
rochie la alta, ce-16 avead protopopil romdnesci din Ardeld pre
timpuld principtiord calvinesei, In Intelesuld Pravilei si a dreptnlui
bisericescil resaritend este asemene und dreptd episcopescd. Cine
are dreptuld a aseda pre preoti la biserici si parochli, st tine are
dreptuld de a-I judeca, acela se tntelege dela sine, ca are dreptuld
a stramuta prin judecata preotiI din und locd In altulii.

I) Pidaliond f6ia 455.

2) Cf. Zishman 3Die Synoden und die Episcopal-Aemter in der mor-
genktudischen Kirchee. Viena 1867 pag. 197 qi uu.
3) Cu privire la Rusia vecjl I. S. Berdnikov 3Cursil de drepta bisericescfic
tradusd de Silvestru Balanescu episcopulu HuOlorit Bucurescl, tipografia car -
Tilora bisericescl 1892 pag. 251. Era cu privire la Romania velll 3Legea or-
gallics a sfintel bisericl autocefale ortodocse rominee. Bucurescl, tipografia
carOloril bisericescl 1884 pag. 12.
 223

Dreptuld de a aseda pre preoti la biserici si parochii, pre

cum ama vedutii in punctulii de mai susii, dupa Pravda i dreptulu
resaritenti este unit dreptal alit episcopului.
Dreptuld de a judeca pre preoti asemenea este unu dreptii
episcopescil dupa Pravila si dreptuhl canonica resaritenii, precum
ant ved,[utii in tractatulti despre forurile, protopopesci.
Lucru firescii, ca si dreptuld stra,mutarii din unit loco in
altula Inca este unit drepta episcopescii.
3. Dreptula de a ave vote virile dicisivu alature cu epi-
scopulti in sinociti, de care s'ati bucuratil protopopil romanesei din
Ardeld in epoca calving, este dupa Pravda asemenea unit dreptii
episcopescii.
in tractatula despre saborula mare amt veAutil la pag. 42 si uu.
ca Pravila absolute nu cundsc.e alte sinode deeata sinode de epi-
scopi, In earl singura episcopii aveaa vote decisivti.
Luau parte la sinodele aceste st chorepiscopii, earl aveati
ordula sacru episcopeseti, inse nu pentru d.:tutu de chorepiscopi,
ci pentru or lulu sacru episcopesca, ee-la primisera. Caei daca
ehorepiscopti eratt numai preoti, atunci nu aveaii dreptulu a parti-
cipa la sinodele archieresci.
Cate °data se numesce sinodu si consistoriula sari presbite-
mit" episcopului, la care luau parte si preotii oficiali ai episco-
pului. Numirea avesta fuse vine inainte numai in isvote mai nelue*
Chiara si membril consistoritilui episcopesca fuse nu aveaii
vote decistva, ci numai consultative. 1)
Astfelii putemti sit dicema categorice, ea dreptulu orientahl
din Pravila absolute nu da nici until preotti ca atare fie protopopii
sail aiba alto acid bisericesed, votil viral of decisive in sinode
alaturea cu episcopulii.
4. Dreptula protopopilorti la vote virild in sinodele, in cart
se alegea mitropolaulti, este asemenea :Linn drepttl episeopeseti.
Modulti implerii scaunelorfi episcopesci in resaritti ca si in
apusti a variata multti in sirula vecurilorti.
Despre modulii acesta vomit vorbi ma' pre largit in tractatulil
despre alegerea mitropolitului romaneseti din Ardelti. Aici amin-
timii numai urmatorele.
Pre timpula, canda s'a formata legislatiunea bisericesca orien-
tali euprinsa iii Pravda, seaun-le episcopesei In resaritil se itiapleail
I) Cf. Zishman op. cit. pag. 216.
 -234
prin alegere. Vott active la alegere aveati numal episcopii eu mi-
tropolituld In frunte. ')
5. Quratii episcopesed dupa Pravda este dreptuld protopo-
pilord romanesel din Artie la de pre timpuld domniril calvinilorfi de
a judeca ei a depune pe mitropolituld.
In tractatuld despre forurile protopopesci amt1 \Tactual, ca
foruld competentti de prima instants pentru judecarea episcopilord
dupa Pravila este sinodulil provincialti (Mal susii pag. 190.)
Era Pravila no numal ci preotilord no le da, nici unit drepta
de a judeca ei depune pre episcopi, de ar aye preotil orl ai ce
rangd 4n bisericA, ci apriatd dechiara, ca preotii n'aii nici unit dreptil
a judeca pe episcopi, cad glava 68 din partea Intaia, a Pravilel
suns astfeld:
Nu s'a data p7 eo ilor u, nici mireniloru sit judece pre archie-
reulii lore, pentru ca e cape qi pdstorifi a lord, dard acesta s'a date
archiereilorti sd caute .i sd judece pre preqi qi pre dinenii lui." 2)
6. Preptulti de a aye ford judecatoresed alit protopopilord
nostri pe timpula principilord calvinesci dupa Pravila este unit
dreptil episcopeseti, amn *aft in tractatula anteriord, si se vede
evidenta st din canonulO 68 din Pravda citata mai susii.
7. Protopopil pre acele timpuri ocupaii locula Inlaid dupa
mitropolitula In diecesa.
Petru Ma lord ralima dreptulti acesta pe tmprejurarea, ca
dupa parerea lul protopopii roma.neseI din Ardels tineaa locula
episcopilorti sufragani. i dupi ce In o provintia mitropolitani
dupa mitropolitula loculd tnts,id 1111 ocupa episcopii, e lucre firescii,
ca daci protopopil erad in locula eptscopilortl acestora, el trebuiail
si albs locula tntaia dupa mitropolitulii. §i asa time Petru Ma-
iorti recunosce, ea dreptuld acesta a-la protopoptlord nostri este
una dreptil episcopesed. 3)
Petru Maiord lose mal ratfima dreptuld acesta a-lti protopo-
pilora si pre lmprejurarea ci oficialulti episcopescti numita mew-
ronaireig dupa scriitoriulii bizantina Codinfi Curopalata ar fi cela
dintaiii dupd, episcopuld In diecesi.
La acesta /use refiectamd, ea, oficiuld lul Irnwroirce7r&; dela
Codin Curopalata era en totuid diversa de oficiuld protopopilord
de astatii.
1) Can 6 dela Nicea 1.
3) Pravila de Tergovitste pag. 53.
a) Protopapadichia §. 45.
 -2`1.6

Pe langii aceea Codina Curopalata nu dice ci lquorolranIeg

era in tote !India persona dupg, archiereuld, ci numai ca In altarid
avea loculd Wait, si pre langa aceea nitre oficialii episcopesci
fin puue numai in pentads. a §esa, era Zishman flu pune numai
celd dintaia in coruld stanga. n) Tot(' asemenea si Pravila despre
irewrorranleg dice numai ea, este mainarele altariului." 2)
8. Ce se tine In arm& de dreptuld protopopilora romanesci din
Ardeld de a da dispensatuul dela piedeci de casatorie, inseinnama,
ea dupi dreptula resaritena din Pravda nici episcopiT, nici 'nitro-
politii, nici patriarchiI nici nimeni in biserica nu are drepta a da
nici o dispensatiune dela vre-una impedimenta intenielata pre ca-
nOnele bisericesa 3) Din contra dreptula orientala /I supune la
grea pedepsa pre aceia, earl fnchia o casatorie cu unti impedimenta
ore care, dela care altcum In biserica catolica se da dispensa-
tiune. 4)
Singurd dela impedimentele tntroduse numai prin legi civile
este posibila dispeusatiunea.
Dreptula de a dispensa Inse dela impednnentele aceste este
aid Imperatului si a organelora lul.
*
n

Drepturile episcopesci ale protopopilora romanesci din Arde 111

din timpulti principilorti calvinesci suntil identice cu ale proto-
popilorti calvinesci de atunci. In studiula institutiunilord biseriei
rotuanesci din Arddla, ce leaina consideratd Liana scum, a fosta
batatore la ochi de o parte diversitatea Iota de institutiunile bi-
sericesci resaritene din Pravila, de alai, parte asemenarea, clace
du chiard identitatea lora cu institutiunile biseritei calvinesel din
Ard Old de pre acele timpurI.
Diversitatea acesta o observamil ¢i tntre puterea ierarchica
a protopopilorii romanesci din Ardela din acele timpurl, si hare
ceea ce le-ar compete dupit Pravila, precum anti vedut(' papa aci.
') Cuvintele lei Codinti Curopalata matt: O` gewrozairag,ixbtxoc
xal 7rQuira; you Atiaro;, rat Thm, 6zvrEeElot rob dezteeita; m.---
Protopapas, apdratoriti $i celd diutaid in altarid, al doilea dup& archiereuld.
Codind Curopalata. Heel ro5v ocrptxiow xis peycabs exxbuliag. c. 1.
2) Pravila de Tergoviste pag. 401.
8) Pre largd se pole vole despre lucruld acesta Zishman 3Das Ehe-
recht der orieutalischen Kirchee. Vieua 1864 pag. 712 $i uu.:
4) Can. 2 dela Neocaesarea, can. 78 qi 87 alit Marelul Vasilie.
4.6
 06
Vomit' vede acum, cg pe catti este de mare diversitatea aceea,
pre attar' este de mare asemenarea fare putered ierarchicti a pro-
topopilord romanesci ai calvinesci din Ardelu pe acele timpuri.
De unde aid nu vomti considera purerea aceea ierarchica a
protopopilord romanesci, carea este In armonie cu Pravila, ci numai
aceea, carea nu are 'lid unu temeiti In Pravilii. Acesta fuse este
intru tote identica cu a protopopilord calvinesci, si anume :
1. Protopopil sad seniorii calvinesci din Ai Mil ca si eel
romanesci avead dreptuld de a as*, eu voia poporului pre preotii
caivinesci In parochie.
Se vede acesta din canonuld 21 alit collectiunii lui Gelei Ka-
tona, care sung astfeld:
Cautum etiam sub poena correptionis est, ne quispiam ecclesiam
alienam absque venia s u i senior is . . . temer e invada t."
Mal clard se cuprinde dreptuld acesta In canonuld 22 alit acelel
collectiuni, in care se dispund urmatorele :
Ut nullum pastorum, invito ac repugnante populo, senior
dioeceseos obtr udere, sic etiam populus neinem eorum, i nvito
seniore, conducere, ac introducere potest.
2. Protopopil calvinesci din Ardeld ca si eel romanesci avead
dreptti de a strimuta In sinoduld lord pre preot1 dela o parochie
la alta.
Salamon Joseph In traetatulti despre sinodele protopopilord
vorbesce despre lucrulii acesta In chipulti urmatoriti :
Signanter vero synodi particularis . . . . objectum praecipuutn
constituit d i sloca t i o ministrorum cum promotione vel demotione
conjuncta.")
Era canonulii 18 aid collectiunii iui Gelei pedepsesce cu pier-
derea oficiului pre eel ce nu s'ar supune la q atara dislocare, candd
cere lipsa.
3. Protopopii calvinesci din Ardelii ca si eel romanesci
avead votil decisivii In sinoduld general]) la olaltit en episcopuld
sail superintendentele.
Despre dreptuld acesta vorbesce Salamon Joseph In tractatuld
despre sinoduld gene raid In chipuld urmatoriii
Fit autent indictio synodi literis convocatoriis, quibus nunc
omnes s enio r e s (protopopii) . . . . compellantur. . . ." 2)

') ,)De statu ecclesiae ev. ref. in Transilvania commentatioc. Ong

1840 pag. 84.
2) Total acolo pag. 73 qi 74.
 227

4. Protopopii calvinesci din Ardeld ca si eel romanesei avead

vott1 virild in sinodele electoral!, In earl se intimpla alegerea su-
perintendentelul.
Esistinta dreptulul acestuia o confirms can. 93 din collec-
tiunea lui Gelei (veql mai susd pag. 34), care tuturord ministrilorii
le di dreptd /a votti virild in sinoduld electorald pentru alegerea
superintendentelui pi prin urmare si protopopilord. Pre cum amii
vedutii Inse la (pagina 33) pre langa tots dispositia canonului
practice void virilu avea numai protopopuld In sinodele aceste, era
celalaltd cleat era representatil numai prin notariuld tractualii alesd.
5. TW' asemenea protopopli calvinesci din Ardeld ca si
eel romanesei avead dreptuld de a judeca si depune pre episco-
pulu sail superintendentele.
Dreptuld acesta Ild di protopopilord calvinesci canonuld 92
din collectiunea lui Katona, care dispune, ea daci superintendentele
va comite ceva intolerabild" eollegium seniorum" sad sitioduld
protopopilord mal Intaia se lu admonieze, Qi daeg, admonitiunea nu
va folost nimicti, atuncl In sinoduld generalti, in care erad si Pro-
topopii, sa-ld aduca la ordine t si-ld depuni. 5)
6. Cumci protopopil calvinesci din Ardelu aveaii ca si eel
romanesei ford de judecati de prima instants amti v'eclutd in trae-
tatuld anteriord despre forurile protopopesci.
7. Protopopii calvinesci to urma organisatiunii bisericel lord
ca si eel romanesci erad dupe episcopulti" sad superintendentele
personele cele dintaid In biserici. Neesistandd la calvini capitule
eatedrali ca si la Romani oficialii episcopesci al Pravilei, a fosttl
luau firesed, ca dupi superintendents protopopil sa, fie cele din-
taid persone. Chiard si consistoriuld superintendentelui consta
numai din protopopi.
8. Ce se tine de dreptuld protopopilord romanesei din Ar-
deb] de a dispensa dela unele impedimente de casatorie, care
dreptd dupi Pravila nu-lti ad nici episcopil, nici mitropolitil si
chiard nici patriarchii, ob,ervg,mti, ca-id avead si-Iii ad si proto-
popii calvinesci din Ardeld cu deosebire candy e vorba de dis-
pensarea dela strigazi, 2)
* * *

I) Cuvintele canonulul referit6re la luerulfi acesta, veg. mal susu pag. 35.
') Kolozavari Sandor DAz erdelyi ev. ref. egyhazkeriilet egyhazjogac
Cluii 1877 pag. 451.
1.6*
 228

Puterea ierarchica a protopopilora rominesci $i calvinesci

din Ardela asemenata cu a arch idiaconilora latini din evula media.
Marti de dreptulg alegerii $i judecarii mitropolitului, cealalta
putere ierarchica a protopopiloril romanesei Qi calvinesci din Ardelti,
care nu are temeig fn Pravila, este puterea ierarchica a archidia-
condoril apusani din evuld din mijlocii, yi prin urmare de origine
apusang.
Precum schnii deja , calving din Ardeld i dupa caderea
lorti de dela biserica catolica an tinuta In biserica lorti $i ma! de-
parte institutiunea curate a pusang a archidiacouilorti catolici. Nu-
mirea de arehidiaeong a peritti mai tgrcliii In biserica calving din
Ardelfi fiindii Inloeuiti en numirea de seniores Spiritulg institu-
tiunii fuse a romasg $1 mai departe in biserica calving din Ardelii.
Se vede luerulii acesta de awl°, ea protopopii calvinesci din Ardeld
Inca lungii timpti as pistratti drepturile acele, ee le aveag arehi-
diaconii catolici din evuld de mijloeg. Astfelg
1. Arehidiaeonii ca si protopopil calvinesci ysi romgnesci din
Ardelti avead dreptulti de a aseda pre preoti in parochii si pre la
biserici. 9 Fiindd ea multi dintre arehidiaconi folosiag dreptulti
acesta spre a storce haul dela preoti, to ti multe coneilil provin-
ciale s'ati veclutil silite a pgsi in contra lord. 2)
2. Arehidiaconii ca $i protopopii romanesei si calvinesci
aveail dreptulg de a stramuta prin sentinta pre preoti dela o parochie
sag biserieg- la alta. Dreptulg acesta este si la arehidiaconi o
urmare logieg din dreptuld de sub puctulii 1, de a asecia pre
preoti la parochif si la biserici, si din dreptuld de a judeca ea
ford de Intaia instants.
Si de dreptuld acesta as abusatti multi! archidiacouil, dal
mai multe conejlii provincial! au cercatti sg li-lg detraga, fuse Mfg
suceesti. 2)

3. Si archidiaconii ea si protopopii calvini Qi romgni din

Ardela aveag votti virila In sinodele diecesane alature eu epi-
scopulii, si Inca unii canonisti le dal i lord $i parochilord vote
deeisivd, chiard ala cum avead i protopopil calvinesci vota de-

') Binterim »Die vorztiglichsten Denkwdrdigkeiten der chriat-katholi-

schen Kirchee torn. I. pag. 401.
2) Conciltulti Cabilonens c. 15, dela Aquisgran c. 4 gi dela Paris sub
Ludovictt si Lothar la Binterim 1. c.
a) Coueiltulu saimuncensii dela 1252 la Binterim loc. cit. pag. 403.
 229

risivil In synodus yeneralis si eel romanesci In stborulii mare din

Ardelit 1)
4. Cume arehidiaconil apusani din evult de mijlocil avead
fort de judecatil de prima instants, aint volute deja In tractatult
anteriort.
5. In multe pArt1 archidiaconuld dela resedinta episcopeseg
era In adeve, a Intlia persona dupt episcopult. si In biserieg sedea
vis-à-vis cu episcopult. i) Dreptuld acesta si-Pad arrogate mai
tfirclit si archidiaconii eel eonstituitl afar de resedinta. episcopesca.
$i asa si dreptult protopopilort calvinesci si romanesci din Ardelt
de a fi India persona dupt episeopult, desi lsi alit esplicarea si
numal In organisatiunea de atunci a bisericii, totusi este si lint
dreptii sit arehidiaconiloril latini usitatil In evuld de mijloct.
6. i archidiaconit ca si protopopii romanesci si calvinesci
aveat dreptult de a da dispensatiuni dela unele piedeci de cii-
satorie.
Recapitulandu Inca odati cele espuse piing aci, constatamii
urmatorele:
a) Protopopii romanesci din Ardeld pre basa Pravilei nu pott
aye mat multe dreptuit dectta acele, earl dupt canonele din Pra-
vili competiat chorepiscopilort, a carort urmatori suntd ei dupt
opiniunea mai generals chiard si din biserica nostra.
b) Mai multe drepturi nu ail avutd In rtstritil nici egndii
si nicairi protopopii.
c) Cu tote aeestea protopopii romanesci din Ardelt Inca de
pre timpurile calvinilorii au avutt mai multe drepturi neinteme-
late In Pravda, si earl dupt Pravda competti numai episcopilorti.
d) Tote drepturile aceste ale protopopilort romanesci din
Ardeld de o parte netntemeiate In Pravill, de alts parte episco-
pesel, le aflame si la protopopii calvini din Ardelii, earl pruprie
nu suntit altceva dealt drepturile episcopesci, ce le avead archi-
diaeonii apusani din evult de mijloct.
In urma acestora ni-se impune conclusiunea, et tote dreptu-
rile protopopilord romanesci din Ardeld, car! treed preste margi-
nile puse de Pravilii, sunta drepturi Introduse sub influinta calving
fn biserica romanesci din Arad.
0 Joh. Peter Gibert Corpus juris canoniceTec Tom. I. Tit. 18. Par. I.
2) Binterim op. cit. pag. 400.
8) Totu acolo pag. 399.
 230

Conclusiunea acesta se impune gi cu mai mare forts, dad

vomit mai lua In consideratiune Inca ii tmprejurarea acea, a pro-
topopii romftnesci din Ardela avead chiard si drepturile acele ale
protopopilord calvinesci, earl acestia nu le mosteniserd dela archi-
diaeonii latini, ci le capelaserd In urma organisatiunii primitive a
bisericil lord. i aceste drepturi suntd.
1. Dreptuld la votd virile In sinodele electorali pentru ale-
gerea superintendentelul, era eel romftnesci In sinodele pentru ale-
gerea mitropolitului, ai
2. Dreptuld de a judeca Qi depune In sinodd pre superin-
tendentele, era la eel romanesci de a judeca si depune In sinodil
pre mitropolituhl.
In Ardeld ca si aire eel dintaid, earl cu ocasiunea reforma-
tiunil ad egutd dela biserica catolica, ad fostil mai multi preoti.
Ca secta lord sa nu se nadusesca In anarchic, preotii eftcluti si-ad
alesd and conducetorid, pe care Pad numitd cu terminuld latinesed
superintendens, era cu terminuld grecesed episcopus. Acesta Inse
nu avea un orda mai mare ca el, cum are dupi Pravila episcopuld
and ordii mai mare deefttil preotii, ci era numal o specie de primus
inter pares.
Pre calea acesta si-ad eftstigatd preotii Qi protopopil calvi-
nesci din Ardeld dreptd de all alege pre superintendentele, find-
ca moduld constituirii celul de Intftid superintendente a servitd
dup. aceea de Indreptarid $i pentru timpurile urmatore.
Ce se tine mai departe de dreptuld judecaril $i depuneril
superintendentelul, protopopii calvinesci din Ardelu asemene ti -Pad
eitstigatd In model firescd.
Este un principiii aid dreptului, ca cell mai mien nu pote
judeca pre cell mai mare. Din care cause Pravila nu concede
nici laicilord, aid preotiloril ca mai midi sa judece pre episcopuld.')
Permitii Inse principiile dreptulu!, ca egali sa judece pe egali f}i
eel mai marl pe eel mai midi. De unde a fostti lucru firescil, ca
preotii si protopopii calvinesci din Ardeld se petit judeca pre su-
perintendentele lord, fiindti ca acesta nu avea unit ordii mai mare
ca ei, ci era numal primus inter pares.
Pre icing& aceea calvinil din Ardeld ca si de aire nimicisera
organisarea ieraichica a mitropolitilord si a sinodeloril mitropoli-

') WO mai susii pag. 190.

 -281
tane. De unde atributiunile de dreptd ale mitropolitilord si sino-
delord mitropolitane, dupd cad in competinta lord cadea judecarea
depunerea episcopilord, ad fostd siliti si le treed la o alts in-
stitutiune, ai acesta nu putea fi decatit cea mai Malta In biserica
lord, carea era sinoduld generald din preoti si protopopi, sad si
numai din protopopi. 9
Dace scum pre lInga identitatea de mai susti a drepturilord
protopopesci la Romanii si la calvinil din Ardeld mai ludmil in
considerare si identitatea drepturilord acestorti done, atunci eon-
clusiunea la influinta calving, credemil, ca nu mal poke fi supusa
nisi unel esceptiuni.
De altd parte combinftudd abundanta puterii ierarchiee a pro-
topopilord romanesci din Ardeld de pre timpurile principilord cal -
vinesel cu conditiunea de unire dela 1698 !idi de protopopi nca
in obiceiulg si deregatoriile protopopilorii, cari suntd qi vorii fi, nid
intr'ung feta de lucru nimeni sa nu se mestece, ce sel se in cum gi
pcInd actor'," nu ne you'd mira, ca protopopi) Cu ocasiunea s. uniri
ad fostii w de jalusi de potestatea lord lerarehied, eatd intftid si
mai intaid s'ad ingrijitil, ca aceea si nu fie stirbita prin nimeni.
* *

Petru Maier(' despre puterea Ierarchica a protopopilorti ro-

manescI din Ardeld. Petru Ma lord, pre cum mil \flutfi, a espusd
pre largii puterea ierarchica a protopopilord romftnesei din Ardeld
in opuld sett Protopapadichia si In parte §i in istoria bisertei1 Ro-
mftnilord scrisa totd de dd.
Cu privire la originea puteril acesteia lerarchice a proto-
popilord se esprimi astfeld:
Puterea fi cadintele acelesI le ad protopopil eel neuniti en lu-
crurile cele bisericescl i duhovnicescl, cari le au i protopopi) eel
unit), adeed cari suntu de obfte tuturord in biserica
cea gr ease 'd. De cumva la ver unit Wad din eel neuni(i nu se
dad protopopilorg acele eadinfe, acesta este urmarea obiceaiului po-
pistamed, era nu dating de a bisericil resdritului cea de legea gre-
ased. 2)
Tare se ineurea altcum ageruld Petru Malord In cestitthea
puteril ierarehice a protopopilord nostri. Precum amd velutd,
9 Vecji maY Blau pag. 29 uu.
3Istoria biseried Romanilorrie. Partea Media In *Ade yi Fragmentee
de T. CipariA rag. 168,
 232

abundanta puteril lerarchice a protopopilord nostri si pre eld l'a

pust In uimire. A cercattl sa o esplice din tmprejurarea, ca pro-
topopii sunta urmatorii chorepiscopilorii, si nu 1-a success, on catd
a largitti puterea lerarehica a acestora. A alergatti apoi la pi-
rerea de tad nefundata, ca In Ardeld mitropolitula romanesca nu
a avuta episcopi sufragani, ci locula acestora flu tineaii protopopil,
can In calitatea acesta avead putere episcopesca. Ba precum cu
durere emu vedutil, a alergatti chiard si la decretele principilord
calvinesci, numai sa o pita esplica.
$i acum tote ela (lice, ea puterea Zvieadintele protopopilord
romanesci din Ardeld sunta de obfte tuturord (protopopiloru) in
biserica greased."
N'a observatii Petru Maiord, cata de tare s'a ineureatil cu
asertuld acesta.Cad data puterea protopopiloru romanesei din
Arad este de obge tuturore (pro topopilora) in biserica grecescei,
atunci pretutindeni In nbiserica greased" ad trebuitd sa fie acelesi
imprejuraii ca in Ard Old. i In specie ar trebu ca in tote Wile,
to sari e latita biserica grecescei sa fie numai und rtiitropolita
fare episcopi sufragani, ai loculd acestora salt tuna protopopil.
Cad WA hipotesa acesta n'a pututii nisi de euin sit esplice
puterea lerarchica a protopopilord romamesei din ArdelA.
Ca pretutindeni In terile, ce se tins de biserica greased
numai una mitropolita a fostd fara aid una episvopa sufraganil,
n'a cutezatd old Petru Maiord sa sustina. Cu tote aceste desi
n'a sustinutd premiss, tottisi a sustinuti conclusiunea.
Altcum insusi Petru Maiord ne spune, ea nu s'a informatti,
ea Ore la tote nemurile neunite, cum le numesce, dau-se protopo-
pilorti cadintele, ce li-se dais In Ardeld, cad In locula eitata mai
suss se esprima hipotetice: de curnva la ver una nemii din eel
neuniti nu se dad protopopilorg acele cadinte, acesta este urmare
obiceaiului popisteiqeseil Daca s'ar fi informatt, ar fi Oath,
ca chiard la neinula nostru In Romania ski Moldova aid canda nu
s'adi data protopopilord acele cadinte, ski nu se dad aid asticli,
fare sa se OM dice, ca este urmare obiceiulul popistdoseii", de-
orece, biserica popisteifesed" in Romania si Moldova n'a avuta
nici canda, putema dice, nici o influinta asupra bisericii romanesel.
Unit lueru tare interesanta inse in Oat* cestiunea nostra este
imprejurarea, ca instisi Petru Maiord recundsee, ca In Ardelii pu-
terea ierarehica a protopopilord romanesei tot-deuna a fostil iden-
 -233-
tics cu a protopopilord calvinesci. Se esprima adeca despre iden-
titatea acesta In chipuld urmatorid :
Quoad externam politiam ecclesiasticam, ac praecipue quoad
archidiaconalem sive protopopalem jurisdictionem semper nos inter et
reformatos in Transilvania identitas fait et est. Utrum nos ab ipsis
acceperimus, au ipsi a nobis tamquam graeco ritui addictis, ignore." 1)
Este fuse de miratii, ea Petru Maori" desi a constatatd iden-
titatea puterii ierarchice a protopopilord calvinesci cu a (Tiara ro-
manesel In Ardeld, desi a constatatil mai departs, ca nu scie,
ore earl o au luatil unit dela altii, tot* sustine inmediatii dupii
aceea, ca tots politia bisericesca, gi prin urmare i jurisclietiunea
protopopilord In biserica romanesea din Ardeld este in usii pretutin-
dine In biserica grecesca, cad dupi cuvintele de mai susu adauge :
Mud cerium est, hanc politiam hodiedum vigere in ecclesia
graeca."
Daei Petru Maiord In adeverd ar fi cereatil, eg, ore juris-
dictiunea protopopilord In biserica grecesca este sad nu pretutin-
deni aceea, carea e la protopopil romanesci din Ardeld, ar ti aflatit
secure, ca aceea to biserica grecesca In adeverd nu se mai afla
nicairi. ySi atunci identitatea jurtsdictiunii acesteia in biserica ro-
manesca ai ealvinesca din Ardeld ar fi fosta cu neputinta sa nu
data pre unit barbatd agerd ea Petru Mtliorii la aflarea adeverului,
ca calvinii ad impustl biserieii romanesel tuft spirituld jurisdic-
tiunil protopopesci calvine. Asta Inse n'a facuro Petru Maiorti,
ci de aceea tow tractatuld hit despre drepturile protopopilord ro-
manesei din Ardeld cuprinsil In protopapadichia se baseza pre su-
puneri gresite.
La aceste se mai adauge, ca Petru Maloril n'a cereatti sa
cunosca puterea cea mare lerarchici a archidiacondoril latini In-
ainte de sinoduld dela Tridentil. Cereandil si eunoseendd puterea
acesta s'ar fi miratd vecjandd identitatea el cu puterea leratchica
a protopopilord calvinesci $i a protopopilord romanesci din Ardela
pre timpurile principilord calvinesci. Identitatea acelei pitted la
protopopii romanesci gi calvinesci I-a fostti eunoseuta. Si asa forte
usord ar fi pututd trage conclusiunea logics, cumeit calvinismuld a
') Petru Maiord 3Istoria bisericel a Romanilortie pg. 313. Cuvintele
aceste vine 1nainte in epistola unui *protopopa Milt:tut din 9 Martie 1802
citri episcopulti Bobfi reprodusi de Maioril in istoria sa. T6te indiciele Inge
aratafi, c6 autoriuld este insul1 Petru Maiord.
 234

fosta numal puntea, pre carea puterea lerarchieti a archidiaconi-

lord apusani a treeutu la protopopii romanesci din Arde lti.
Chiard fiindca Petru Ma Toil a Intrelasatd a face asemonarea
acesta, a caclutd si In o alts gresala, Ctludd adeei episcopulti
Bobil a Inceputd a restrInge Incatva puterea cea mare a protopo-
pilord din cansa abusurilord, ce le cornitead unit protopopi, atunci
Petru Ma lord se esorima, ca pre calea acesta protopopii eel unicI
din Artie lii aril r6n2ne archidiaconi popistclsesd."
Daca prin cuvintele aceste a Inte lesii pe archidiaconii latini
de pre timpurile lui, atunci a avutd dreptd, de-orece In latini si-
noduld dela Tridentil tare a restrInsd puterea archidiaconilorti.
Daca fuse a Intelesd pre archidiaconii eel vechi latini, atunci tare
s'a inselatti, de-orece aceia se bucurad de o abundant de putere
lerarehica egala cu a protopopilord romitnesci.
*
* *
Desvoltarea puteril lerarchice a protopopilord ronfanesd of
calvinesd din Artie Id dela s. unire pans astadi. Spirituld de or-
dine si diicipling, corrects si In armonie cu principiile Pravilel ce a
intratil in biserica romftnescA din Ardeld prin s. unire, n'a pututii sa
nu reguleze si puterea Ierarchica a protopopilord. Si spirituld
acesta a lueratii mereti, pAna ce puterea acesta Ierarchici a pro-
topopilord fu adusi In deplina armonie cu principiile Pravilei.
Astfeld Walla si mai Intrtid protopopii si-ad pierdutil dreptuld
acela, care era curatd calvinesed, $i care nici archidiaconii apusanl
nu Pad avutil nici dna Si acesta este dreptuld de a judeca qi
depune pre mitropolituld In sinodil. ')
Din dreptunle lord comune cu ale archidiaconilort latini
$i -ad perdutil dreptuld de a asecla preotl In parochil. imprejurii-
rile pre fneetuld s'ail desvoltatu de asa, cittd dreptuld acesta era
si superflud, $i in parte si neplAeutti pentru multi din deal.
Para n'a esistatii nici seminand pentru cleric! Mel ceva
cursd teologicii dui de primitivd, protopopii ciutad cantori si alti
indivigli apt! de a functiona ca. preoti In parochiile din tractuld
lord. Si pre aceia apol II trimiteat la scaunulti archierescil spre
ordinare. 2) Altcum aid an era cc putintli pre timpurile acele a
Mitt preoti. Dupi ce s'a ridicatd fuse seminarid de clerici, car!

1) Ve41 mal sued pg. 23.

2) Veql C. 2 a einodulta dela, 1700.
 235

se pregAtiad anume pentru statuld preoteseti, esia In fiesce care

and din seminarid und numeril frumosil de teologi absoluti, pre
earl episcopuld II cunoscea mai bine decatil on care protopopii.
Pre acestia apoi episcopuld Ii asecla In parochiile vacante cu atatd
mai virtosci, ca That(' erad teologi absoluti, si ea atari barbati cu
ceva culturk le-ar fi fostii tare neplacutd dupA absolvarea studiilord
teologice a umbla colindttnni pre la protopopi sii, le dea apheatitme. 1)
Cu tote aceste Inse si dupa fundarea seminaritilui ail mai
re'masd Inca parochil de acele, In cars fiindil proventele de totd
putine, nu putead fi aplicati teologi absoluti. Pentru aceste told
protopopii trebuiat sa cause preoti. §i cu prtvire la parochiile
aceste Inse fu restrInsd dreptuld protopopilord In acolo, ca numal
recomandafi indivitli la semifluid arehieresed pentru aceea parochie.
Scauflula archierescd apoi era liberil si primesca sail nu pre celil
recomandatil. 2)
tneetandfi dreptuld protopopilord de a asec,a preotI In parochii
din causele indigitate, a Ineetatti si dreptulfi lord de a strilmuta
preotil din o parochie In alta.
Dreptulil la votti virild in sinoduld arehidiecesand si In sin&
dole electorale le-a r6masil protopopilord pAnd In cliva de astaci.i.
Ba la sinoduld electorald din 1782 ad luatd parte cu votd virild
chiard si protopopii onorari. A ineetatd Inse dreptulu de a alege
pre cel 12 protopopl In loculd sAbortilui mare, cu earl' si se sfa-
tuesca mitropolituld In cause mai grave. Mal pre mini ford alesi 12
protopopi In sinoduld dela 1792 sub episcopuld Bobd in urma do-
rintel sinodului. Episcopuld Bobd Inse nisi odata nu i-a chematd
la eonsilifi. 9
In loculd acestord 12 pretopopi In sinoduld dela 1833 tinutfi
cu ocasiunea instalArii episcopulul Lemeni s'a Introdusd datina, ca
protopopii actuali sa se numesca asessori consistoriall $i sa parte
brine rosii. 4)
1) indatft dela s. Unire induce se observe tendinta laudabila de a in-
temeia mai intend and curst, qi &ilia aceea seminarid pentru crescerea clerulul,
Atia Inc& in sinoduld de unire dela 1700 s'a fundatd unit curse teologicii
de 40 dile la re§edinta episcopescd in Belgradd. (Vedl can. 2 aid sinoduld(
anuld acestuia ) Era sinoduld dela 1742 10 esprimd dorinta ridiciril semina-
riulul, qi se vede, ca se qi lucra spre aceea.
2) Can. 2: Punct V. »D espre parochiile vacange In sinoduld dela
1821. »Acte sinodalle de I. M. Moldovand t. II. pg. 73.
3) Petru Malord »Istoria bisericil Romanilorii« pag. 329 qi uu.
4) »Acte sinodall« de I. M. Moldovanit t. II. pag. 66.
 236

Dreptula de a aye fora judecatoresca de intaia instants 1-ea

remasti protopopilora tli mai departe liana in clitut de astidI in
archidiecesa. Singura pentru causele vinculari de easatorie li-s'a
fosta luatd forula pre timpurile Mitropolitului *ulutb, li-s'a data
lose eraig In Intercalariulii dupa mortea lui.
Dreptula de a da dispensatiuni dela unele piedeci de Casa-
torte le-a ramasa pana In 4iutt de astic)T, desi episcopula Boba
le-a fosta luatti §i dreptuld de a da dispensatiuni dela promulgarile
de casatorie, ') care Inse apoi &aka Pad recapetatti.
Dreptula protopopilora de a fi cele dintaia persone In die-
cesa dupa episcopula Pali pierduta mai WW1 prin fundarea Ha-
hastira basilitilorii din Blass la 1747, §i dupa aceea prin fundarea
capitululiii la 1807.
Cumeii dupli fundarea inonastirii basilitiloril din Bla§ din-
garii basilic!, indtti din el era formats; consistoriuld episcopeseti,
aveati tntietate dupit episcopuld fats en protopopti, se vede din
catalogula votisantilora In sinodula electorala dela 1782, In care
In locula Italia suntil calugarii basiliti din Blaei, apoi decanii, i
dupa aceea arehidiaconil, si altii.
Drepturile acele inse, cari dupa Pravila competti protopopi-
lora, ineata mita* urmatori ai chorepiscopilora, le-ati remasti tote
neatinse.
Daci scum in ulna espuneril acesteia istorice amil voi si
constatAmil elementele, din cari sta, ppterea ierarehica de asticli a
protopopilora nostri, trebue sa sustinemu urmatorele:
1. Ificatti sunta tirmatori ai chorepiscopilora antic' proto-
popil nostri ad astacli tote drepturile acele, cari dupa Pravili corn-
peta chorepiscopilora. Drepturile aceste sunta de origine r e s a-
ritena.
2. In caul pre timpurile domnirii calvine protopopii nostri
ail capetatii ma' multe drepturl de ale achidiaconilora apusani,
cari fuse mai tarc,liti li-s'au detrasti, totusi le -au remasil Inca drep-
tali de a tine sinode protopopescf, de a aye fora de judecati, de
a da unele dispensatiuni §i dreptuld la vote viral In sinodulti die-
cesanti, cari drepturi in ultima analysi mita de origin e a p u-
s a n a.

1) Petru MaToril *Istoria bisericel Rominilorug pag. 311.

 - -237

3. Din drepturile curata calvinesci le-a r'etnasti numal drep-

tula de a ave vote virile In sinodele electoral' pentru alegerea
mitropolitului, care este de origin e curatfi ea 1 v i n a.
Potopopii calvinesci dela s. unire Inceice Inca si-au Dierdutti
multu din puterea ce o avead. Si puterea lord ca st a celord ro-
manesel fu supusa regularei.
Este mare, esentiala deosebire lase tare principiuhl conduce-
toriii la regularea ',uteri" protopopilorii calvinesci Intre princi-
Oulu conducetoria la regularea puteril protopopilord rominesci.
Pre (Audit principiula conducetortil la regularea puterfi celord
romauesci a fosta, ca drepturile acele ale lord, earl dupe Pravill
compete episcopului, s a se rentorca erakti Iii mantle eptscopului,
pre atunci la calvini principiuld condueetoriti a fostil, ca dreptu-
rile lord sa se treca la totalitatea credinciosilord, carea este is-
vorula dreptulul biserteescii, i In conformitate cu prineipinla acesta,
protopopi' calvinesci de asticli din Ardelii nu suntii alteeva decatil
nisce organe esecutive ale vointei comune manifestate In adunarile
districtuall si protopopesci.
*
Introducerea mal multord clase de protopopY in biserica
nostra. Pre candu s'a Intimplata s. unire In biserica romanesca
din Ardelii era numal o clasa de protopopI. Se vede acesta din
subscrierile protopopilorti In manitestele de unire, undo tot' se nu-
meseit numal Cu o singura numire, adeci protopopti.
Gatti timpti a duratti egalitatea acesta nu putemti sci. Este
Inse certti, ca pre timpurile episcopului Maiord esistail deja sese
clase de protopopi. Si anume:
1. D e ea nil, car' erati clasa cea mai Inalti. Tussle nu-
mirea loth arata, ca sunth de origine apusani. Archidiaconii adeci
aveati sub sine ma' multi decant pus" In fruntea ma' multora preoti.
Decanii acestia, Inca aveati drepturi Insemnate ea si archidiaconii,
si chiard 1i ford de judeeata. Sinodula dela Tridentu le-a redusti
1i drepturile lord ca $i ale archidiaconilorti.
2. Ar e hid ia c oni I, ace0tia formai' clasa a cloua de pro-
topopi, 01 clasa lord era cea mai numerosa.
3. Ins p ectori T. Acestia tare probabilu erati numai ad-
ministrator' protopopesci, ca in calitatea acesta arete capa-
biltcatea spre a ',tile ti tua,inta.t.' la ranguld de protopopi.
 - 238 -
4. Notar i i. Acestia administrad numal interimald tractuld
protopapesed, Vaud (Audit se va constitui protopopd sad admini-
stratord protopopesed. Fiindd constituitd in fiesce care tractil pro-
topopesed gi Lulu notarid tractualk ajungendd traetuld in vacantd,
pans la alte dispositii (tate °data i-se incredinta notariulul admi-
nistrarea interimala a ti actului.
5. Jurati I. Aeestia asemene administrad mime interimald
tractuld protopopesed. Juratii precuin scitnd erati asessorii forului
protopopesed. Devenindd cite nod tractd in vaeantd, dud, con-
sistoriuld nu afla eu tale a incredinta notariulul tractuald admini-
strarea interimala a tractulul, o incredinta nuia dintre jurati sad
asessoril scaunului protopopescd.
6. Protopopii sad archidiaco nil onorarl, cart on
avead jurisdictiiinea ci nunaai onorea protopop6sed.
Mara de deosebirea, ce din firea luerului este Intre un ad-
ministratord in genere, administratord interimald, protopopd con-
stituitd tii protopopd onorarid, deosebirea intre aceste 6 clase de
protopopi se vede a fi fostd mai multd In nume, titula si in otire.
In privinta cuantului de jurisdietiune, luandii afara pre protopopii
onorarl, intre ceialalt1 mal ca, nu era nicl o deosebire. Celli putind
dreptd la votii virild to sinoduld eleetorald avead tot! pro-
topopi) din cele 6 clase, cum se vede din cataloguld votisantilord
In sinoduld electoraid dela 1782, In care se enumeri ca votisantl
cu vote virild: 4 decant, 53 archidiaconT actual!, '2 onorari, 3 in-
spector!, 3 notari si 3 jurati, tot! pus! In fruntea tractelord protopo-
pesci, gall de cei onorari, ba unit tli preste cite dou6 sad trei
tracte. (Acte sinod. I M. Moldovan t. I. pag. 129).
Este, putemd dice, durerosii, ca und barbatii asa abild ca
istorieuld Petru Maiord, n'a eereatd sa cunosei fasele, prin carT a
trecutd institutiunea protopopilord dela s. unire !neon. Impreju-
rarea acesta l'a facutd qi!, sa fie tare nedreptd fate'. eu episcopuld
Bobd.
Amu vedutii deja, earned sub episcopuld MaTord esistad deja
mai multe clase de protopopi in Ardellii, eari an luatil parte la
sinoduld eleetorald dela 1782, In care fu candidatti Bobil In loculd
ale treilea pentru seaunuld episeopesed. toting Petru Maiord
vorbindil de elasa viceprotopopilord, a inspeetorilord $i
a notarilord amiutiti mai susti, earl functionad ca protopopl, se
esprimi astfeld;
 239

Tittle suntii aceste neaudite in biserica greased, nici in b i-

serica Roincinilord nu s'ad auditu pdnd in veculd no-
stru Alta _band Bobii aflare suntii aceste ti-
tule strain de legea greased qi de datina bisericii Ronidnilord.")
Acum clasa viceprotopopilord vine Inainte Inca sub episcopuld
Rednied sub numirea de subarchidiaconi, cam se vede din un pro-
tocold oficiosii alti episcopului Rednicii pastratii In archivulti ar-
chidiecesand din Blast', en), a inspectorilord si notarilord vine Inainte
la sinoduld electoral(' din 1782 , pre candd Bobd era numai
protopopli.
Atata este destuld, sa se vada, caul de bine a fostil informatii
Petru Maori"' despre lucrurile aceste, en tote, ca fiindii tare aprope
de acele timpurl, usord ui -ar fi putut(' castiga informatiuni inte-
meTate.
Sub episcopuld Bobti pre Incetuld a tneetattl clasa decan
lord, a notarilord si a juratilord, ce se vede de acoto, ca
la sinoduld electorald din 15 Maid 1832 de dupi mortea lui Bob6,
In care fu candidatd Lemeni la episcopie, clasele aceste nu se ma!
amintesed. 2)
Sub Lemeni 61.41 fu resuscitate clasa decanilord, Inse decani
erad numai canonicif @i eel 4 vicar!, Oct apoi sub Vancea era
vine Inainte In sematismuld dela 1871 In forma de sub Lemeni,
va se qici era numai titulatura.
Clasa inspectorilord a remasti Inca lungd timpii sub nu-
mirea de inspecto ;1, CaGi era Inca In usd pre la 1821, cum se
vede din actele smodului diecesanil tinutil In acestd and. 8) In
sinoduld electorald tnse dela 1832 nu se ammtesce nici and i n-
spectord.
S'ad Introdusd fuse sub episcopuld Bobd alta clad noui, anume :
Vicarii foranel dela Figirasil, Hategti si Nisoudd la 1787,
si dela imleuln Silvaniel la 1809. 4)
Pre Maga aceea fu reactivate erisi clasa viceprotopopilord de pre
timpurile episcopului Rednicu, sad vicearchidiaconff, earl vino deja Ina-
late In testamentuld episcopului BAC" de data 28 Octobre 1828.

') )Istoria bisericel Romanilothe pag. 344.

2) Ve41 protocolulil capitululul din Blaci manuscriatt pag. 111.
8) Totfi acolo pag. 82.
4) Totil acolo pag. 15 qi 16.
 240

Petru Ma lord in Ionia =laird mai susu dice, ea 8i class

admiipstratorilorti pi otopopesci s'ar fi introdusa sub episcopulti
Bobil. Nu se amintesce time clasa acesta mei In sinodulti diece-
sand dela 1821, nici in eeld electorald dela 1832. De unde este
probabilt, ca clasa adaiinistratorilora a fostii una cu a inspetori-
lord. Si catva timpti s'a folositil mai multa numirea de inspeetori,
erg mai tb.rditi mai multa cea de administratori. Celu putind pre
la 1842 pre timpurile episcopuliii Lemeni nu mai vine Inainte nu-
mirea de inspectorti, ci numai cea de administratord. 1)
Iu timpula mai non apoi mai tritaiti in Ardeld In diecesa
Gherlei vine inainte clasa setrrogqilorii, sad protopopilord pusi
linga eel neputinciosi sad unbill.
Din tote aceste se vede, ea Inca din seeulula trent(' de sub
episcopia lui Gregoria Maiord avernt date sigure, ca In biserica
nostril, esistati mai inulte clase de protopopi. Se vede inse $i aceea,
catil de slabii a fostd informatti autorulti memorandului gherland
din 1882, ch,ndil sustine, ca clase ¢i titulaturi diverse pentru pro-
topopil ntistri s'ad introdusd numai dela reactivarea mitropoliei de
Alba-lulia si fundarea episcopatelord de Lugosil of Gherla. 9)
Ce se tine fuse de Intrebarea, a din punctuld de vedere aid
Pravilei ce avetna de a tine despre Impartirea protopopilord In
mai multe clase, respundemd, ca dupl. ce Pravila nu cutiosee nici
institutiunett protopopilord, nu ne remane decata una din done.
Anume, sad sii Itipedamil insasi institutiunea protopopilord preste
totii ca neeunoscuta Pravilei, sad dael pre langa tote ca e neeutio-
scull Pravilei, totusi o tinetna, atunci nu avemd nici anti motiv'd
de a laperla Impartirea lore In clase din punetuld de vedere alit
Pravilei.
Nu avemii pentru acesta nici unit motivii, fiindn ca impar-
tirea protopopilord in clase este o institutiune tare practice tai o
urmare a progresului nostru culturald.
Cu dal o societate este mai inaintata ifs corespunde ehe-
mirii sale mai bine, cu atata este mai variata In privinta orga-
nelorti sale.

1) Vecll »Schematismus venerabilis cleri gr. ritus catholicorum dioeceseos

Fogaraidenshic de pre multi 1842, unde vine inainte 12 administrator! si aid
unfi. inapectord.
2) sMemorandile Gherla 1882 in tipografia 2.A.urorat pag. 15.
 -241
tnaintandii dupe s. unire biserica nostra In multe privinte, a
fostd lucru firescd, ca organele, ce functioneza In ambituld el, si
ese din monotonia veche, t sa devina din ce In ce mai multifarie.
Distingendu-se unii pi otopopi prin seiinta , altii prin zeld,
altii pi in abilitate, biserica Inca a trebuitil sa-i distingi de eel-
alalti pre ver o cale. Mai departe avendii urn! de a functiona In
cetatile mai Insemnate din tara, earl erad centre cultural!, proto-
popii, ce resedeaft In eie, ail trebuitil si capete o nrioritate ore
care fats cu eel dela sate. Asemene protopopil noviti In acid si
Inca neprobati au trebuittl si se a§etle mai intaill in o class, In
care dovedesca capabthtatea.
Tote aceste M alte mai multe motive practice produse de
progresuld nostril culturald an provocatii ores! cumva biserica
nostra sa face mai multe clase de protopopi. A acusa pentru
acesta biserica nostra, insamiiii. a o acusa pentru progresuld el cul-
turalfl. Era a dori reactivarea starilord vechi in privinta proto-
popilord inserting, a Invirti aretatoriuld timpului cu done vecuri
indereptd. dupe ce chiard si in Romania protopopii s'ail Impartial
In (lode clase, unii numiti nrotoierei de judetd §i altii subprotoierei.
* * *

Opositiunea protopopilord %MA nasuintelorti episcopilord

nostril de a Ii reduce puterea Terarchica intre marginile PravileI.
Cute a ajunsd °data pe oil ce cale In nosesninea puterii publice,
acel'a de a renduld este gelosil de puterea acesta, $i nu bucurosd
se Invoiesce, se i-se jignesea nice cats de putinti, i terenda lips'a,
este gata a si si opune.
Legea acesta istot ica o aflaind si In purtarea protopopilord
din Ardelit
in urma suprematiei calvine sear !Ate chiarti Qi In urma
contactului bisericii romanesci din Ardeld eu biserica apusului
Inainte de era calving, 1.rotopopii nostt ii din Ardeld au fostd ajunsil
In posesiunea unel puteri ierarchice asa de Insemnate, cumil Pravila
o da numai episcopilord.
Potestatea acesta lerarchica a protopopilord nostril depre
timpurile acele nu numai ca an era in armonia cu Pravila, third.

1) Silvestru Matteson *Cursii de dreptti bisericescfie tradusfi din limba

rust Bucuresci tipografia oartilor bisericescl 1892 in note la pag. 202,
 242

produsese i o specie de anarchic In mai inulte privinte In biserica

nest* slabise de tote tare puterea central& episeopeseit, pnn ce
a devenitii causa la destule abusuri.
Tote aceste nu se potead sana de caul numai prin restringerea
puterii ierarchice a protopopilord Intro marginile Pravilei.
De restrIngerea acesta &au temutd protopopil Inca de (Amid
s'ad facutil celit de anthill past sere s. Unire, si pre cats li a
fostt cu potinti, sail i Ingraditd de timpurid linpotriva viforelord,
ce prevedead, ca i aseepta. Cad precuin anal vedutd, Inc& In
manifestulii de unire dela 1798 ad pustl condionnea, ea in obiceiulii
si deregatori'a lord nimene sa nu se mesteee".
Puterea lore lerarehieb. Inse era de asa, chat dace pre In-
eetuld nu se restringea Intro marginile Pravilei stall r egulate
guvernti eentralti forte, prompttl si juste in biserie'a nostril nu
puteati sa se produce mai de loed. Din eatis'a. acest'a Inc & sinoduld
dela 1700 a Ineeputtl a restringe puterea ierarehied, a protopopilord
Intro marginile Pravilei i paralelti cu restringerea acesta a Intiri
poterea central& episcopesea. Asa eanonuld 3 alu sinodulul acestuia
opresce protopopilora a mai prinii preoti din alte teri fare seirea
i Invoirea Vladieai", era eanonuld 4 li ia, puterea des a judeca
In causele de eisatoria ca In ford de instants. antaii. 1) Canonului
3 sail supusil protopopii, euin sail supusd. Canonului alt 4-le Inse
asa opusetiune i au final, eatil metropolituld a trebuitti sa pasesca
la compromisil Cu ei, permitiendu ca se judece si mai departe In
causele de cisatoria !rise numai cu scirea Vlidieal. 2)
Mai tardiu Mitroplituld Atanasm la 1711 prin und circularid
tetra clerulti si poporuld ardeleand din nod a lipsitii pre protopopi
de jurisdictiunea In causele de eashtoria, si Inc& sub pedepsa
grea de a fi lipsitti de oficiuld protopopesed i depusd $i din preotia
aceld protopopti, care ar' mai cuteza a o deprinde. 3)
Protopopii era-si s'ad opustl din tote puterile pole si pentru
ace'a, ca erati gelosi de jurisdiettunea matrimoniala, la totd casuld
fuse mai multil pentruea din causele de eas6.toria avead venite
frumOse, pre cad nu se Invoiail sa le pier& ySi opusetiunea
acesta Inca se vede, el a avuttl efectil, de oreee protopopii si
dupi aceea ad judeeatil In causele de casatoria.
I) Petru Maiorfi »Istoria bisericel Romanilorfic pag. 356.
2) Totfi acolo pag. 360.
3) Totti acolo pag. 374.
 243

Dupd 168 de ani dela s. Unire In sinoduld electorald dela

1868 protopopil chiaru asa de gelosi an fosta de jurisdictiunea
lord contentiosa, penala i matrinioniala ca $i la ineeputil, cad in
eonditainea a 9 puss noului mitropolitu pretincid, ca nimene sa
nu cuteze a li mai lua acesta jurisdietitme.
Cea mai mare putere o avead plotopopli in saboruld mare
inainte de s. Unire. Pre tneetuld inse dupa s. Unire saboruld
mare si-a pierdutd atributiumle ealvinesei, §i s'a prefieutd in
moth' diecesand dupa norm'a din biserica apusulul, prin ce si
protopopil scat pierdutit multe drepturi. Adtinarea celord 12
birbati alesi din nurne'ruhl protopopiloru In saboruld mare supliniea
pre Insu-si saboruld mare, si cu ei se sfatuia episcopuld In causele
mai insemnate bisericesel ehiamandu-i eatidd cerea lipsa. El
formal asa clieendfi Comistorntlu Episcopului.
Prefacerea sabortilui mare in sinodti diecesanti s'a Intemplatti
pre incetuld st pre neobservate. De unde protopopii nice nu an
Menai opusetiune straformareI acesteia. Sau deslipitu Inse tare
greii de dreptulu, ea eniieonulti cu eel 12 barbatl ale§1 din numerulii
lord ca representanti ai saborului mare sa traeteze afacerile bise-
ricesci mai insetnnate.
Dupa, ce fu funciata mandstirea din BlaTiu, episcopuld avea and
consistorin stabild erudite In parintii calugati basiliti, cu care putea
tracts si resolve i causele cele mai grele, era pentru lucrurl
estraordinari puted, eonchiema, sinoduld diecesand. St asa era
puternd (lice superthin institutiunea greoia si primitiva a celord 12
protopopi, pre earl episcopuld sa-I chiame la sfatti mal de multe
orl pre and, de (Ate orl era lipsa sa se tracteze rezolve vre
o cause biserieOsca mai Inseinuata.
Cu tote aceste fuse protopopil n'ad voitil nice de cum a
abclice de dreptuld acest'a, si ad Lentil si incereare desperate, ea
sa validiteze, eancid in siroduld dela 1792 dupa ce au fosta
@i -It
mai pieritu pornenirea lorry" 2) ad pofutd dela episcopuld Bobd. sa
se invoiesca, ca sinoduld sh-1 alega era, rii i-a st alesii, inse epi-
scopuld nice odata nu i-a elnamatt1 la data.
Mai energied In restringerea puteril ierat chice a protopopilord
tntre marginile Pravilei a fostfi episcopuld Bobil. Ba putemii dice,
ca Bobd cu energia a mersti prea departe. Asa de pilda a cercattl
1) Acte sinodall de I. M. Moldovanti t. I pag. 35.
2) Pentru Maiorri DIstoria bisericel Romandorde pag. 230,
 244

sa is protopopilorii si dreptuld de a da on a dispensa dela

vestirile de eisitorii '), prin ce mai multd devinea ingreunatii poporuld
mai eu semi In tempuld acela, calidd dieeesa Fagirasului se
estindea preste tots Ardeluld Qi pirtile adnese si comunicatiunea
era tare grea. Totil asemene episeopuld Bobil eerci a eassa datina
de a Introduce prin protopopii respectivi pre preotii neordinati
In parochiile lord. Ci deca ordina pre unit preottl, ild tilmitea
de a dreptulti In parochii, firi a ineutiosemta pre protopopuld
concernente, ei firi aid fneredinta , sa introducii In paroehii
pre eeld de curundd ordinatil 2).
Se futempla adeci abusulii, de Cate unit protopopii poftea
pentru Introducere tacse prea marl dela neoordmati.
Abusuld acesta Warn fi pututti cassa si pre alta tale. Bobil
!Ilse a alesti mijloculd eelti mai radieald, luandn protopopilord
dreptulii de a Introduce pie preoti in patoehte. Priii mijloeuld
acesta radicald fuse Bobd a deschtsti calea la site abusuri, pre
car' forte bine le descrie Petru Maiord in istoria sa la loeuld eitatti.
Mesurilord acestora prea radical! a episcopului Bobil s'ati
opusti protopopii din tote puterile. Petru Maioru in istoria sa
destl eitati @i publiei done epistole aspre, earl le a seristi epi-
scopulul Botta unit protopopii betrind din Ardeld. 8)
In seelulti nostru fiindii reduse in cele mai multe privinte
drepturile protopopilord mime marginile Pravilei, Qi opusetiunea
lorti a ineetatil mai de totu. S'ad silitti inse st fn secululd nostru
all conserva dreptuld de a ave ford de judecati mai eu semi In
causele de eisitorii. Si silinta lord a avutti efectuld, ca sinoduld
provinciald dela 1872 li a recunoseutti dreptuld acesta celd putind
In principiii gi numai cu delegattune episcopesci.
In urmi In sinodulti provinetalti dela 1872 drepturile lord
aduse in armonii en Pravila furit yst codificate 4).

1) Taft acolo pag. 309.

8) Taft acolo pag. 318.
8) Pag. 311 qi 319.
4) *Conciliult provincials prima ala provincial bisericescl grecocatolice
de Alba-Iulia qi Ffigaragiac tinuta la anal 1872. Bla§ift 1882 pag. 43 gi nu.
 F.

Suprimarea episcopateloril su-

fragane si nimicirea puterii
archieresci.

16
 I.
Suprimarea episcopatelort sufragane.
Motivulu suprimarti. Episcopate le sufragane, car! in adeverii sit
evitatu. Consacrarea amintirei lore in titulatura metropolitului
Betgradulu!.
Motivuld suprimarif episcopatelord remanent sufragane prin
calvini. Calvin! din Ardelii t}i de aire candti s'ad ruptil de bi-
serica catolica, din tote ce avea acesta biserica, nimicn teal until
mai multd ca lerarchia ei, cu tote cg, §i fare voe, inconscii ail tinutil
In biserica lord §i mai departe destule elemente lerarchice Ca-
tolice.
Aceea a fostti causa, de mai Intaiti calvinii an denegatii ascul-
tarea Pape! dela- Roma, dupe: aceea mitropolitilord Qi epi scopilorti
catolicl.
Denegarea acesta a ascultirii de treptele mai Waite ierar-
chice fuse a fostal numai laturea negativa a reformatiunii calvi-
nesci. i dace biserica calving, ar fi remasil numai pre linga la-
turea acesta negativa, de multi! s'ar fi nadu§itu In anarchie. Vrendti
nevrendil all fosta fortati de Insaill firea luerului si cuge te Qi ei
la o 'Aug organisare bisericesca.
ferarchia catolici Inse nevoimiti sg, o primesca nisi de cum,
au trebuitil sa-Q1 Indrepte privirea In alts parte. $i fiindca cam
pretutiudeni monarchil §i puterea de state a ajutatil litirea pro-
testantismului §i calvinismului, nu e mirare, ca cu putine escep-
tiunl organisatiunea politica a statelora, In car! s'a latitti calvinis-
mulii, a avutii o influinti nu patina asupra organisatiunii bise-
rice! calvine.
16*
 - 248 -
Pentru studiula nostru nu are valore si nu e de interesti
decata organisatiunea bisericii calvine din Arde
Ardelula formase o unitate geografica si lungs timpa si o uni-
tate politica. Unitatea acesta geografica si politica a servitii bi-
sericei calvinesci din Ardela de cela de intaiii indreptaria in or-
ganisatiunea bisericesca.
Precum Arde lulu forma o unitate geografica si politics, asa
ail aflata calvinii din Arde la cu cale in lipsa altui indreptaria, ca
Qi biserica lora sa formeze o unitate bisericesea. Si precum in fruntea
Ardelului eivila era mai singura principe, asa au aflattl cu cale,
ca §i in fruntea biserieei calvinesci din Ardela di fie mai singura
car* sail unit singura superintendentil sail episcopti.
Idea acesta o ar fi pututa realisa calvinii din Ardelti dupe
Indreptariuhl catolica si orientalii punenda in fruntea bisericil lore
unit esarea sae unit mitropolitti, si sub ela mai multi episcopi. 0
atare organisare inse era ierarehia catolica, pre carea el o mitt('
tare multii ca pre una, carea dupe parerea lore nu se unia cu
libertatea cresting" cum o intelegeaii el.
Imitanda deci calvinii de o parte Ardelula geografiefi si po-
litica, de alta ineunjurinda ierarchia catolica, all remasu pre linga
uns singura superintendente preste o singura unitate phi in cliva
de astacji. Si unitatea acesta sl-o all pastratil liana asta41 chiara
si fats cu calvinii din Ungaria, cu earl nu all Die! o legatura or-
ganic* si Inca unitatea acesta el-a eakitigatil la el unit nimba de
sanctitate, si amti puts (lice mai valore de dogma.
A fosta deci una lucru firesea, ca in timpurile, candy cal-
vinii as cercatti sit calvinesca biserica romanesca din Ardela Cu
on ce preta, Fite intaiti si mai iutaia ail data lovitura de morte
organisatiunil mitropolitane a bisericil romanesei omogene cu cea
catolica, carea le era nesuferita, prin aceea, ca all suprimata episco-
patele sufragane, ca asa apol mitropolitula rominesca, pre care el Ile
numiail si superintendente, sa fie singuril in Ardelti ca si super-
intendentele lore.
Acesta este motivula suprimini episeopatelora sufragane ro-
manesel din Ardela prin calvini.
*
* *

Episcopatele sufragane romanesci din Ardeld nu s'atl stinsd

din causa miseriel. S'ar put6 dice, ea miseria cea mare a ept-
scopatelorti romaneseI Inca a fosta causa, de all pierita in Ardela
 249

tote episcopatele romanesci afara de mitropolia din Belgradii. Si

miseria acesta se vede mai multd de acolo, ea episcopatele ro-
manesci din Artie lii erati mai cu sama pre sate Impotriva dispo-
sitillord esprese ale Pravilei, carea nu permite episcopilorg sa §acgt
nici In opide midi sag tirgusore, ci poftesce sit each numal In ce-
tati, ca sa nu seadi vada demnitatii episcopesci. 1)

Dacg, dara episcopii romanesci din Ardelg ag kieclutil mai cu

sama pre la sate, atunci acesta Intre altele s'a IntImplat 1i pentru
ca ati fostil de twit' miseri, i ca atari scaunele lora writ' espuse periril.
Pre langa tote acestea fuse nu trebue si uitamti, Ca starea
bisericii romanesci In Artie lg nici candil In timpurile vechi n'a
fostd splendida nici In o privinta. Dovada destuld de litmurita este
Ins* lipsa tare simtitg de urme istorice despre viata el In acele
timpuri.
Dela desbinarea fotiana Incdce o decadinta tare trista a cu.
prinsfi Intrega biserica re aritului. Si urmarile decidintei le-a pur-
tatil si biserica romanesee din Artie lg. Cu tote acestea pre 'ana
tots miseria el si-a sustinutii mitropolia si cateva episcopate sufra-
gane pang pre timpurile principilorii calvinesci. Atunci fuse de-
°data disparg tote ca si cum n'ar mai fi fostd, 1i re'mane singuril
mitropolia din Belgradg.
Daci dara pre Mug tots miseria episcopatele romanesci din
Ardelg s'ati sustinutit pang la epoca calving, atunci tots perirea
lore este o enigma, dace perirea nu o esplicamti din influinta
presiunea calving. Cgei (Meg pang la epoca calving miseria nu
le-a nimicitil, atunci de ce le-a nimicitti miseria numal dada
s'a Inceputg despotismuld calvinescti asupra bisericii romanesci
din Ardeld?
Dad' cunoscemd inse intensitatea presiunil calvine asupra
bisericii romanesci din Ardelii, atunci nu ne vomit mira, ca episco-
patele romanesci an perita asa 'lute si asa farii, urma.
Se vede intensitatea acesta a presiunii calvinesci tare limpede
din Imprejurarea, ea sub principii calvinesci al Ardelului superinten-
dentele calving avea jurisdictiune asupra tuturorti bisericilorfi ro-
manesci din Ardelii. Vorbesce despre lucrulti acesta unit decretfi
alg principeluf Mihaig Apafy dela 1674 In chipula urmatorig:
,Printi/ cei dinaintea nostrci au inuti obiceiulu acesta,
cei pipeculti Mit de legea nostrit (adecg cea calvinesca) set albs
9 Can. 6 dela Sardica.
 250

grije ysi indrepte grefelile, ce s'ar face in bisericile cele romanesci,

care vbiceid finendu-lii fi not ami2 volt» ysi emu rinduitd , ca domnia
lui de einste pimeculd Tisabecsi Gdspar sd albd grige de t6te biseri-
cile romanesci cele de sub stdpdnirea nostrd, qi sa le ocdrmuesed
dupd cunoscin(a sufietului sea, indreptandd grefelile dintr'insele, . . .
Dreptii aceea credinciosirei v6stre milostivesce qi cu deadinsuld ye
poruncimd, ca sd nu hisati de a merge inaintea numitului Domnului
pipecului celui ortodoxd de legea nostrd calvinesed Tisabecsi Gdspar,
on candil var chema macard la on ce toed, fdeendii eld visitaciile
sale: altmintrule adeveratil, ca carele se va impotrivi voii, orinduelii
pi poruncii eel dupd scripturd, de pedepsd nu vord scdpa. 1)
Din decretulii acesta se vede, ca Inca sub principil eel din-
ainte de Apafy superintendentele calving avea fn biserica romft-
'Asa dreptulft sd indrepte greplile", Sub greplile" aceste se
intelege intaig §i mai intlia tots ce nu era calvinescti. i calv
'Asa nu era de loch organisatiunea bisericei romanesci cu unix
mitropolittl in frunte, era sub eld cu mai multi episcopi sufragani,
cAci semena prea multa cu organisatiunea lerarchica catolica.
Cftta de qua a pututft superintendentele calvinescii prove-
4uta cu o putere asa mare asupra bisericii romanesci sa suprime
miserile episcopate sufragane romftnesci din Ardelii! N'a avutg
lipsa deckft pre bietii episcopi romftnesci sa -i ignoreze pre tog
OA de mitropolitulg, §i scaunele lorg curendi afl incetatii.
Correctg esprima lucrulii acesta istoricula Petru Maloru
candft dice :
Fiindd obiceid dupd legea calvinilord a cundsce numai
unuld mai mare preste protopopi qi preste celalaltd clerd in t6td (arch
Ardelului, pre care -Ii chema superintendentii, principil qi mai marii
calvini fiindii, fi in legea Romdnilord numai pre archiepiscopulii din
Belgradii flu cunoscea mai mare preste protopopi qi preste eelaltd
clerd. De unde episcopii, cari mai eraii, nu-i socotiaii Para ca pre
nisce protopopi, pi vedendu-se urgisiti qi asupri41, umblad ca pre sub
pdmintd." 2)
lei cumcg episcopii sufragani in adeverg numblag ca pre sub
pdmintda in perioda calving, pina candft i institutiunea lorg s'a
1) Georgiii §incai »Cronica Romanilorfig In anal 1674 dupi originalulfi
dela Petru Bod Vita superintendentis Gaspari Tiszabetsi«. Cf. T. Cipariii
»Archivift pentru filologie gi istoriea pag. 575.
2) )0Istoria bisericeT Romaniloriie pag. 163.
 251

stinsa cu totulti, se vede din articululfi 11 ale dietel transilvane

dela Cluqu din 1655, care spune, ca episcopii romanesci eras
Omeni fira reqedinta-, va sa ilia umblaa prin tare din unit lots
in altulii.
Ocurendli fi plangeti de acele" dice acestil articulfi dietalfi
cd episcopii romdnesci cafe odata se amesteca f i in lucru2i, ce nu se
Ong de ei, si pedepsescii cu nedreptula pe nobilii de confesiunea lorii,
fi pre iobaqi ; era dacti ore tine voesce a le face proceszI, nu le pote
ad forulis, deorece suntil dmenI fdra de re. dintd, se
decide, ca celii vittematu sii 'Ad alege dupe ping sail tabla sag co-
nzitatula spre acusarea vleidicilora acestora, qi, candii ar cere afa
meritulii lucrului. dela comitatii scl 7)60 striimuta procesulti la tabl'd,
numai alai vladica usque ad lids eventum, sa depunci 200 fl. cau-
(iune." ')
Originalula unguresca intrebuintezd numai euvintula Vladika2
In singularia, din ce s'ar vede, ca articulula acesta dietala nu
este indreptata in contra episcopilora sufragani, car! emit mai
multi, ci numai in contra unui singura, care era mitropolitula. Si
aga din articululfi acesta nu s'ar puts dovedi nimicti In favorula
esistintei mai multora episcopi sufragani, car! dupe Petru Maiord
pumblaii ca pre sub peimintil". Si de acesta parere suntii §i unii
din scriitorii nostri. 2)
Inse in artieulula de sub vorba se dice apriatii, ca episcopii
ace§tia erafi omen! f A r a de r e§e dint a. Mitropolitulfi romanesca
din Ardela Inse pre timpurile acele nu era oma fard regedinta,
ci 41 avea re§edinta sa In Belgrade, unde avea §i scaunii de ja-
decata.
Se vede acesta din conditiunea XIII pusi de principele Ge-
orgia Ilikotzy mitropolitului rominesea din Ardela Simeond Stefano
la anula 1643. In conditiunea acesta dispune principele Rakotzi,
ca mitropolitula romaneseti cu ocasiunea visitatiunii canonice la-
olalta cu protopopii adjuncts sa deeidi causele mai grave. Daci
'Ilse ore careva dintre litiganti nu va fi multamita cu decisiunea

1) Archivii pentru filologie si istorie de T. Ciparifi pag. 436. In ori-

ginalii, cu ceva variatiunl neessentiali in DCompilatae constitutionest P. I.
Art. IX.
2) Ioanti M. Moldovand in »Archivfi pentru filologie qi istoriet de T.
Cipariii pa'. 578,
 252

acesta neandem maturius revidendam ad sedem judiciariam Albensem

Vladicae ejusdem per viam appellationis provocare valeat." 1)
Dna scum mitropolituld romftnescii din Artie lil avea In Alba-
Julia scaunil judecatorescil recunoscutil §i de Insu§i principele cal-
vinft, atunci In Alba-Iulia avea mitropolitula §1 re§edinta, Si ap
nu se pate dice, ca era omu firtt de re§edinta. De made vladicil
aceia, call duptt articululft dietalti de mai susti erati omen I f a r a
r e ki e dint a, nu emit altii decatti episcopii sufragani mitropolitului
din Alba-Iulia, car! ignorati §i desconsiderati de calvini, ce Inca-
lecarft deja asupra bisericil rominescI, nu mai aveaft nici scaund
stabilii tii resedinta or! alit de modes* ci umblail in adeverft
precum dice Petru Maiorti ca pre sub peimintii ."
*
* *

Timote0 Cipariii despre episcopatele sufragane Mitropolitulul

Belgradului. T. Cipariti numera In Ardeld gi Ungaria 12 episco-
pate sufragane mitropolitului Belgradului.
Aceste suntil urmatorele :
1. Beiu§tt In Ungaria.
2. Bistra in Transilvania In comitatulft Turda-Arie§iii.
3. Fagira§11.
4. Felecii In comitatuld Cluplui.
5. Gal* langa Fagaratgi.
6. Gioagill In comitatulft Albel.
7. Maramure§u.
8. Muregana In Ungaria la Csanad.
9. Oradea mare.
10. Sitmariii.
11. Silva§ft In Transilvania, comitatuld Huniadora.
12. Vadii In Transilvania In comitatuld Solnocii Doboca. 2)
Documentele, din earl probeza esistinta eph,copateloril ace-
stora nu mail Inse nit!! pre de parte de aka, CAW sa putemti dice
ca esistinta tuturord este deplind dovedita. Acesta o recunosce gi
T. Ciparid, candft Inainte de a fn§ira catalogulti de mai susii, sus-
tine ea: sufraganii acestuia (a mitropolitului Belgradului) nu se
scii animate . 9

9 Petru Maiorti Astoria bisericil Rom:Milne:I« pag. 75.

2) vActe §i Fragmentee pag. XIII.
9 Toth acolo pag. XII.
 - - 253

Ca sit ne putema decl forma o idee corrects despre episco-

patele aceste, este de lipsi sit le Impartima In patru time, §i
anume:
1. In clasa Intftia punenaii episcopatele acele, a earora esis-
tinta putemil sit oicemfi, ea, este de ajunsa probati, deorece despre
esistinta lore avema dovedi positive.
2. In clasa a doua punema episcopatele, a canna esistinta
nu este de ajunsa dovedita, fiinda ca documentele, ce le avemd
despre ele, nu sunta destula de limpe4i.
3. In clasa a treia punema episcopatele acele, despre sari
cu probabilitate punema dice, ea n'aa esistata, fiinda ea documen-
tele, cu earl s'a cercata a se dovedi esistinta lord, vorbesca probabiiii
despre alto episcopatu.
4. In clasa a patra punema episcopatele acele, earl as fosta
proprie numai maniistirl calugaresci.
* *

Episcopate le sufragane, despre earl nem(' urme istorice sigure.

1. !titre aceste locula fntaia !la ()cup& episcopia Vadului. Despre
episcopia aedsta lice T. Ciparia, ea se amintesce In Nou la Testa-
ments dela 1648, In unit molitevnica dela 1689, In diploma lul
Simeona tefana dela Pray pag. 409 si In o dalterie a Mitropolitulul
Genadia din anula 1628. Amintirea episcopiei Vadului In docu-
mentele aceste este Inse numai o titulatura a mitropolitului Bel-
gradului, care In ele se numesce Si alit Vadului.
In Ardela fuse §i tinutulti locuitil de Romani din jurula lul
sunta einci comune romanesel, earl porta numele : Vadii. Care
din aceste eine! Vaduri a fosta reqedinta episeopese0
In archidieeesa este o comuna numita Vada In eomitatula.
Fagara§ultil. Acesta n'a pututd fi resedinta eptscupdsea din cloud
cause. Intdia pentru ca e prea aprope de Figara§a, unde Inca
a fostd reqedinta unul episeopti romanesea. A (Iona nu are nici o
traditiune, mama acolo ar fi fosta ore candy seauna episeopeseii.
In diecesa Oradel marl aprope de granita ArddluluI Inca se
afla o comuna numita Yacht Nu esista Inse nisi traditiune, nici
ceva urme, ca acolo ar fi fosta ore eandva resedinta episeobesea.
In dieeesa, Gherlel sums trei comune cu numele Vadu. Unula
ingremiati ca filie la parochia Rtu§orti din traetula protopopesct all
C. Mani§turului. Aedsta nu are nisi o traditiune, ca In elfi ar fi
 254

residatii ver ()data episcopfi romanescii. Alta Vaal este in Mara-

muresil in tractula protopopescii alu Mare!, care asemenea nu are
nisi o traditiune, ca ar fi fosta ore (Arida scaunii episcopesca.
Ala treilea Vada in diecesa Gherlei este In Arlie ld nu de-
parte de Dest in tractula protopopesca de acela-s1 nume. a)
Vadula acesta are traditiuni destula de limped!, din cari se
vede, ea acolo a fosta ore candii resedinti episcopesca, pre teme-
iuld carora i Sematismula Ghe lama de pre 1867 la pag. 59 dice:
Vadii Ore candva resedinta episcopesca.
Puna in diva de astadi in Vadula acesta se afla o biserica
marisora cu inscriptiuni, din cari fuse nu as mai remasil decatii
nisce urme nedescifrabile, dar car! lass a se deduce celii putinti
atata, ca biserica acest'a a fostil Ore canda mai multa decata o
simple biserica parochial'.
In biserica langa altaria se mai veal pans astadi urmele
unul scaunti probabila episcopescil taiata in parete atata, cats pOte
Incipe o persona.
Mai multe numirf de ale partilord campului comunel acesteia
pastrate pans in diva de astadi in gura poporulul, arata mai pans
la evidenta, ca acolo a fostti Ore candva resedinta episcopesca.
Astfela pans in diva de astadi uncle parti din catnpulii comunei
porta numiri ca: gradina Vlddicului, Itintdna Yleidicului, ritulu Vld-
diculul, costa Vleidiculdi, padurea Vlddiculul, valea Vleidicului, pc-
Vlddicului. 2)
Numirile aceste aratft nu numa! ca In Vadula acesta a tre-
Nita sa fie ore canda resedinta episcopesca, ci gi ca episcopia a
avutd Ii ceva proprietate in comuna aceea.
Despre episcopia Vadului fuse °semi si una documentil po-
sitive dela anula 1533 in causa domeniului dela Cicefi. 4)

1) Despre tete trel Vadurile din diecesa Gherlel veal §ematismulti Gher-
!anti de pre anulti 1867 pag. 59, 119 si 314.
2) Andrei' Barony de §aguna vistoria bisericescia II pag. 120.
8) Casil analogii avem in Blasa, nude nal sipota se numesce fipottait
cretiesei, Ii este cunoscutti, a Blasula a fosta Ore canda proprietatea principelul
Apafy, de canda a remasa numirea acesta. Pete ca principesa sae craiasa
Ana Bornemisza sotia lui Mihai Apafy bea bucurosii al)/ din sipotula acesta 1i
pentru aceea se numiea: ipotutil crdiesei.
4) Doeumentula se afia la Iosiffi Kemeny 'Codex diplomaticuse t. IV,
pag. 447-458 si de acolo publica,tfi in aransilvania4 1874 pag. 158,
 265

In doeumentulii acesta se dice, el episcopuhl valachilorii dela

Kew, pre Maga posesiunile din Rev §i Slatina mai tine $i pose-
siunile din Bogata romanesca §i unguresea.
Se nasce lntrebarea, ca ce episcopg este celti din Kew".
Cumcii este episcopil romanescil se dice apriatii In doeumentg.
Considerandfi, cumca Bogata romanesca si unguresca sunta
comune In apropierea Vadului nostru, considerandil, ea si cele-
alalte comune, ce se mai aminteseg in documentii, sunttl tote In
apropierea Vadului nostru; considerandg, ea, Vada se dice unguresee
Rev, si chiaru In doeumentulti din cestiune Vaduld nostru In altti
Inca mai in vale se numesce Rev, de unde tare uktortl In loculii
prima din doeuruenta prin o grepla de peat s'a pututg face Kew;
considerandfi, ca ei alte comune, car! romanesee se &lama Weld,
unguresee se chianti Rey, precum Vadulti din diecesa Oradei marl,
care se numesce unguresce Rey, Vaduld din diecesa Gherlei In
Maramuresg se numesce Farkasrev; considerandg in urma, ca In
Vadulti nostru numirile partilord campului amintite mai suss arata
destulg de limpede, ci acolo a instil Ore candil seaunii episeo-
peseg, suntemg de firma credinti, ca Kevult documentului acestuia
nu este decatil Vadulii nostru, §i dominiulg despre care amintesee
documentulg, este dominiulg episcopescii, despre care phi In qiva
de astadi vorbesctl numirile campului comune!.
Fats eu o probabilitate asa mare In privinta identitatii epi-
seopie! dela Key eu cea dela Vadg trebue sa ne cuprinda mirarea,
ca unii strain! cautil, Key"-uhl din cestiune nu in Ardelu ci in
Slavonia. 1)
Judece on eine, ce este mai probabilg, ca dominiula din ce-
stiune a instil proprietate a episcopief Vadului comune In mijloculii
celoralalte, ce se aminteseg In documentil, carea are gi traditiuni
destult1 de sigure, ca ore candva a fostg seaung episcopesctl, sail
ca a fosttl proprietatea unui episcopil chiarg si romanescil din
Slavonia.
Mara de aceea in documetii se dice, ci dominiulg l'a datu
Petru domnulg Moldova episcopului dela Kew. Judece deci ori
tine, ce e mai probabilfi, ea Petru a datil dominiuhl unui episcopg
romanesed aprope de Moldova, care Isi avea reQedinta in mijloculti

1) Siebenbiirg. Quartal-Schrifte t. I. pag. 193 si Iosifil Kemeny in not6,

la locula acesta din document1
 256

dominiultd dela eked, sail ca l'a data unuI episeopd din Sla-
vonia? 1)
2. Episcopia Fdgdrafului. In modd cam Intunecata se amin-
tesce episcopia Fagara§uliii In precuvintarea molitevniculuI tiparitd
la 1689 sub principele Mihailu Apafy I, en cuvintele :
aitra preasfinfituld si in Christosii luminatuld Varlaamfi
Archiepiscopuld si Mitropolituld s. Mitropolii a Belgradului, alu Va-
dului, aln Feigdraf u 1 ui, alu Maramureqului si all episcopilorii
din tam ungurescd."
Din urma acesta numai atand amd pute conchide, ea la Fa-
gara§d a fostd ore canal resedinti episcopesea, dad. arnd sci, ca
titulele aceste, ce le purta mitropolituld Belgradului, snail titulele
unord episcopate, cari an Ineetatil a maI esiste, $i aqa titulele lord
an trecutii la mitropolituld Belgradului.
Si Ineatd Intre titule se amintesce Qi episcopia Vadulul de-
spre care scimil siguru, ea a esistatd, nu putemil dice, di este
fare temeiu deducerea, ea amintindu-se si Fitgara§uld, si acolo a
trebuitil sa fie ore dna seaund episeopesed.
Lucruld !rise se limpeclesee destuld de bine prin unit situ do-
cumentd vechil
In o note manuscrisa alul Samuild Claind In und dictionarid
romanesed manuserisd, care arum a peritti, se cuprindead urma,-
torele :
1469 Macarius episcopus Galatiensis obtinet a principe man-
datum ad magistratum Cibiniensem, ut cathedralicum suum a presby-
teris valachis accipere possit.
Episcopus Galatiensis", despre care e vorba In documentulti
acesta, este episeopuld Galatului Tanga Fagarati. Comma Galata
este Yoe In o a§a apropiere de Figara§11, caul numai Oltuld le
desparte. Episcopuld Galatului din documentuld acesta nu poke fi
altuld decatd episeopulii Fagaraplui din titulatura Mitropolitului
Varlaamii. Ca Galatuld este numai und satd, pre eandti dupe
Pravila satele nu putead fi rekiedinte episcopesci, an pote fi pie-
deca In deducerea, ea episcopuld l'agAraqului este identied cu alit
Galatului, de orece Imprejurarile nefavorabile ale biserieiT roma-
') Ca nu era lucru neindatinatit, ca principil Romaniel si a MoldoveT ea
se fad atarT donaOunT episcopilorit romaneed din Ardela, se vede si din dons-
tiunea mosieT Merisienilorit de principele Romanie pre sama mitropolid Belgradulul.
3Acte si Fragmentec de T. Ciparia XII.
 257

nescl Intre altele ad produsil si abaterea aceea dela canone, ea

episcopii romanesci sa resada pre la sate. Chiarfi si Vadulii de
pilda Inca era numai sate, si totusi era resedinta episcopesca.
Tare probabila deci, ea acelasi episcopil dela cetatea Fagarasului
purta titula, era In satuld Galata Isi avea resedinta.
3. Episcopia Silvafului in comitatulii Huniadorei se amin-
tesce In molitevniculd dela 1689 1) si In cartes patriarcului Crisantd.
aid IerusalimuluI, care apriatii episcopia Silvasului (numita pole din
gresala a Silviei) o purse intre episcopatele sufragane mitropo-
litului Belgradului. 9 In Silvasii se Al astadi si o manistire
Inca de pre la 1560-1580. 3)
4. Episcopia Marainur4ului, care ca titulatura speciala a mi-
tropolitilord Belgradului se amintesce In precuvintarea molitevni-
cului tiparitii la 1689, 4) In dalteria mitropolitului Simeonti tefanfi
despre consacrarea 10 Parteniti episcopuld dela Muncaeiti. 9 In
cartes patriarcului Crisantu ald Ierusalimului numita Sintagmation,
despre mitropolituld Belgradului se dice, ca are si trei episcopi
supusi lui, intre earl apol se amintesce si aid* Maramuresului. 3)
Se mai annntesce si In Noulti Testamentd de Belgradd dela 1648. 7)
Alta urmi despre episcopia Marainurosului mai aveind la
Nines, 9 unde se amintesce unu Ioaud Stojka eplscopuld Mara-
muresului cu locuinta in Huszt.
incai la anuld 1605 amintesce de und anonimu la Hevenesi,
care descriiudd bataia dela Satmard, scrie aeeste : era Una epi-
scopti roma' nescil in celate despre a calla vitejie to s'ail miratil.
Acesta a prinsu unii palqii nentesca in amancloue mange, si incdtrilii
da, multi cddeati de mana 10, nick' da inzcidarii, ci totdeauna ni-
meriea, Mai pre urnid l'aii impuscatzi toonal prin inijlocii, f i aqa a
murilii. Episcopulii acesta in Clusii Inca a fostii cu Basta, era omit
mica, cu perulli lungii, qi avea WO intrarginitd." 9) flietti e de
1) Totfi acolo.
2) N. Popea *Vechia mitropolie«. Sibiu 1870 pag. 27.
8) Sematismulii diecesel de Lugo§ft de pre 1891 pag. 10.
4) Nicolati Popea 3Vechia mitropoliee pag. 6.
5) *Documeute despre starea politick' qi leratica% a Rombiloril din Tran-
silvania«. Viena 1850 pag. 123.
6) DIstoria bisericescIa de Alesaudru Geanoglu Lesviodacs ;pag. 310 gi
u. dup.' N. Popes 2Vechia mitropoliee pag. 27.
1) 3Acte §i Fragmente« de T. Cipariii pag. XII.
8) 3Symbolaec I pag. 268.
9) §incaI *Cronica Romanilorii« la multi 1605.
 258

*ere, ca episcopuld acesta ar fi fostii alit Vadululi salt ala Ma-

ramureplui. Sta,nda a§a luerula, credema ca mai cu temeiti anti
puts dice, ca meld episcopa a fosta alit Satmarului, deorece, pre
cum vomit vede, /are titulaturile mitropolitului Belgradului vine
fnainte ci Satmarula.
Aceste patru sunta episcopiile sufragane mitropolitului Bel-
gradului, despre call putemil sa dicemii, ca avema date sigure.
Nu urmezi fuse de aci, ca dad de aceste patru episcopie
sufragane nu alt mai esistatii Qi altele. Despre altele fuse nu
avemd urme istorice atka sigure ca despre aceste patru.
* * *
Episcopate le sufragane, a caroril esistinta nu este deajunsti
dovedita. 1. Episcopia Oradei mart, amintira in Cazania de Bra-
tION't din 1591 1) §i in o dalterie a mitropolitului Genadie dela
anulit 1628. 2) in eizania de BraQovti fuse se dice numai, ca
mitropolituld Belgradului este si ala tinutului Varadului, din care
inse nu putema deduce cu siguritate, ea la Oradea mare ar fi
fostit In adeverti scaund episcopescit, cad de o amit face acesta,
amd fi sili1i sa dicemii, cumca Si In Chioarit, in Selagilt fl,i InCrasna
ail fosta ore dun seaune episcopesci, deoreea In Sintagtnation alit
Patriarcului Crisantu dela Ierusalima mitropolitula Belgradului se
numesce §i alit oidiculu1 Chioarului, Selaqiului fi Crasna.")
2. Episcopia Satmarului se amintesee in limba slavona In
titulatura mitropolitului Genadtit dela 1628. 4) Alta urma despre
episcopia acesta nu amt.' aflatit nicairi. Din simpla imprejurare
!me, ca In titulatura until mitropolitit se dice, ca este Si alit Sat-
marului, nu putema deduce en siguritatea cuveniti, ca acolo ar fi
fosta ore canda scaunii episcopesca, cad e posibilti, ca prin aceea
ca, mitropolitula Belgradului se numesce §i alit Satmarului, voesce
sa dicta numal ea este kii episcopti alit tinutului Satmarului.
3. intre episcopiile aceste putema numera ii episcopia Be-
iu§ulul kti a Mureklinei In Ungaria.
*
* *

1) AVechia mitropoliec de N,Popea pag. 5, ksi sActe fii Fragmentet de

Te Cipariti XII.
') ),Acte Ili Fragmente de T. Cipariti pag. XII kii 253, li Nic. Popea
)Veclaia mitropoliec pag. 15.
3) Nic. Popea )Vechia mitropoliec pag. 27.
4) Vecil mai suss nota 2.
 259

Episcopiile sufragane, despre cart avemil dovety, ca probabilti

Wag esistata nici °data, fiinthica documentele suns probabild de-
spre alb"' episcopatti. intre aceste amintimil mai fntaiu episco-
patulit dela Bistra In Transilvania In comitatulu Turda-Arie§ii.
In dalteria Mitropolitulul Simeonfi Stefand data lul Partenia
episcopului dela Muncacifi se amintesce unit episcopil Saba Bisz-
tranensis", era In o scrisore alui Georgia Lippp ai archiepiscopula
dela Strigoniii acela§i episcopii se numesce Zaba Bistrinski". '1
Petru Maiord vorbiudn despre episcopulii acesta, astfeld es-
pune lucruld, ca §i cum in dalterie s'ar dice apriatd, ca episcopuld
Saba a fostil din Ardell Dalteria fir adeverd Inse nu ne spune
nimica despre aceea, ca Saba a fostil din Ardelfi sail de aire.
Tots Petru Malora (lice mai departe, ca episcopulti acesta n'a
fostii altula decatil episcopulti Vadului, care fuse pre atunci locuiea
In Bistrita. Nu aduce Inse nici o dovada in favorulti asertului sod.
Sincal Inca reproduce dalteria acesta lime in versiune romans.
Era despre episcopuld Saba se esprami. astfeld : Despre episcopulii
Sava din Bistra, carele se poinenesce in dalteria mai susit adusd,
alta nu cutezti a dice, farce ca" a fosta archireii sfin(itii qi neavendii
eparchia sa a .gedutil in Bistra. Dorti ells' a qi urmatii apoi lui
$51tefanii qi lui 1osaratii in anulii 1689 sub nume de Sava 11."
In urma Timoteil Ciparin sustine parerea, ea Saba a fosta
episcopti la Bistra, 2) sub care tare credemil, ca intelege Bistra
din Transilvanin In comitatuld Turda-Arie§ii aprope de Abruclii,
loculii natal( aid episcopului Petru Paula Aronti, unde Mitroplitulti
Suluta a functionatil ca capelann.
Nol fuse credemii, ca nicl una din pirerile aceste nu este
adeverata.
Anume Intaiii parerea lul Petru Maiord, ca Saba ar fi fostil
episcopuld Vadului numal atunci ar puts fi adeverata, (Audit epi-
scopia Vaduiui ar mai fi esistatti pre la anula 1651, canda fu
data dalteria. Episcopia Vadului !me Inca pre la anulti 1628 se
vede a fi incetatu, deorece Mitropolitulii Genadie pre la anulti

') Petru Maiorn )Istoria bisericel Roinanilord% pag. 163. Dalteria in

originald latinfi intregi se add la Pray 3)Specimen hierarchiae hungaricaec t. I.
§i de acolo la Petru Maiorn 2Istoria bisericel Romanilore pag. 153, erg muti-
latA la Leuriand Qi Balcescu DMagazinii istoried pentru Dacia( t. III pag. 251 ;
in versiune romans la flacai DCronica Romduilordc la anulit 1651.
g) zActe qi Fragmentec pag. XII.
 2(io

acesta intre titulele sale porta si titula episcopieT Vadului, cum se

vede din dalteria lui data protopopului Janos din Huniadora. 1)
Din fmprejurarea acesta se vede, ca episcopia Vadului pre la
1628 1ncetase deja. Altcum nu ar aye Inte !esti, ca mitropolituld
Belgradului di se numesca si alit Vadului.
Din parerea lul numai anti e mai pre susd de ori
celndodla, ci episcopuld Saba a fostti In adevdrd episcopd consacratil.
Altcum nu ar aye fotelesd chemarea Id la consacrarea until epi-
scopil. Canonuld 1 aid apostohlord din Pravila prescrie, ca epi-
scopuld sa se hirotonesca de doi sad trei episcopi. i chemarea
lul Saba de caul Mitropolituld Belgradului Simeond tefand la
consacrarea lul Partenitl episcopuld Muncaciului si a avutii temeiuld
set fn dispositiile dreptuluI orientalii din Pravila.
Ce dice mai departe incai despre Saba, ca neavendil eparchie,
ar fi liegutti in Bistra, este numai o conjevtura, la care a trebuitii
sa alerge spre a esplica bareind incatva lucruld.
Daca Saba n'a avutt eparchie, causa nu 'ite fi alta decatil
sail ca din causa gOnelord din ver o parte nu putea sa-si ocupe
scaunuld, sad ca era numal episcopd titularid. Si in unit cast $i In
celalaltil in dalterie nu s'ar fi numittl dupa loculu, unde petrecea
silica de imprejurari, ci dupa cetatea, pentru carea fu sfintitti, fie
ca avea in adeverd diecesa, lie ca purta numai titula cetatil. 2)
Mai corectd In catva a purcesti T. Ciparid, care sustine, ca
Saba a fostd episcopal(' Bistrei, va sa dies Bistra era In adevdrd
scaunnld unui episcopd sufragand mitropolituld Belgradului.
Durere, ca Timoted Ciparid n'a cercatil mai de aprOpe, ca
unde pote fi Bistra aceea.
Dodd imprejarari ar fi pututd sa -I arete calea, pre carea
avea sa mergi, ca sit afle, ca unde este Bistra, in carea Saba era
episcopii.

I) *Aete gi Fragmentet de T. Ciparid pag. 253.

2) CA si in resaritii ail esistatu episcopT titularT, earl purtafi titula
ver mid diecese arc partibus infideliunt, sail si numal titula ver unel cetittl,
se 'Ate vede la Vehring »Kirchenrechte pag. 635; era in Romania suntii qi
wadi archierel titularT fern diecesi numitl archierel locotenentl, earl porta',
numele dupg cetatile: Ploesci, Craiova, Rimnicu, Pitesci, BotosanT, Bacau, Ber-
ladit si Galata. Vecll legea din 14 Dec. 1872. Ware decl nicl unit temelii
ceea ce suscine $aguna in sCompendiulii de dreptil canonicue pag. 117, ci
biserica resaritulul nu cum:nice decatit episcopi cu diecesi, fie ca suntA in ea,
crestinI, fie ca au peritrt cu totulii.
 261

Aceste suntii, braiii, ca Parteniii era una episcopil nu ro-

milnescu ci rutenescfi, si a doua, eft Saba in serisorea archiepi-
seopului Georgia Lippai dela Strigonil se numesce cu numele ru-
tenesed Bistrinsky".
Considerandii aceste ante Imprejurati, credemii, a era de-
stuld de aprope cugetulti, ci Saba a fostii episcopfi rutenesed si
nu romanesed. Atunei Qi Bistra a trebuitfi sa fie intre Ruteni Qi
si comunit rutenesca si nu romanesea. i cereandu numal sema-
tismele dieeeselorfi rutenesci din Muncaeiti Qi Eperjes ar fi aflatu
acolo urmatorele comune cu numele Bistra :
1. Bistra de josh (Also Bisztra). 1)
2. Bistra mica (Fels5 kis Bisztra). 2)
3. Bistra Crasna (Kraszna Bisztra). 3)
4. Bistra Turja (Turja Bisztra). 4)
5. Bistra de susii (Fe1s5 Bisztra). 5)
6. Bistra rugged (Orosz Bisztra, 6)
7. Bistra Crajnya (Bisztra Krajnya). 7)
8. Bistra Stropco (Bisztra Sztropko). 8)
Fiinda acum vorba de consacrarea unui episcopti rutenesefi
de catra mitropolitul Belgradului Simeonti tefanti cu Impreuna lu-
crarea unul situ episcopil, care porti Qi numele ruteneseti de Bis-
trinsky", fiinchi ma! departe 8 comune rutenesci, earl portA numele
Bistra", pre (Audi romanesca este numal una, nu pow fi fira
temeid deducerea, ca Bistra de sub vorba nu e Bistra din Ardelfi,
ci una din cele 8 Bistre rutenesci, si Inca cu atatti mai vIrtosii,
ca pre la 1651, eandfi s'a Intimplatfi consacrarea lui Partenit1, In
Ardelii nu mai esista nici o episcopie sufraganit, si afarit de aceea
Bistra din Ardelil era prea aprope de Belgrachl, decatfi ca sl Oa
fi probabilfi, ca Qi la Bistra era scaunfi episcopescil. De aka pal to
nu ne este cunoseutti ca Rutenii pre timpurile acele sii fie avutii
Qi alt1 episcopi afara de cele dela Muneacifi.

t) §ematismulil diecesel Muncaciulu! pre 1895, pag. 51.

1) Tail acolo pag. 31.
8) Toth acolo pag. 58.
9 Tottt acolo pag. 139.
8) Toga acolo pag. 38.
8) Toth acolo pag. 134.
7) §ematismulfi dieeeseI de Eperjes pre 1895, pag. 33.
8) Tall acolo pag. 163.
17
 '262

!use precum vomit vede, In resaritii a esistatft datina, ea

prin mtinistiri se aflaii episcopi consacrati, si chiarn si Romanii
din Artie lft aft avutii atari episcopi. De ce sa nu fie fostit si la
Ruteni unit atare episeopil In ver o nig,nistire? Si In adeveril In
diecesa Muncaeiului In apropierea comunel numitft Bistra de sus(
(Fe 1s6 Bisztra) a fostil o atare m'anastire de calugIri basilitani.
Si asa putemti sa dicemu cu destulft temeiii, eh' Saba Bi6tranensis
a fosta episcopii rutenescii.
Mai adaugemft numai atftta, ea, dad' Bistra din Ardelu ar fi
fostft pre la 1651 scaunit episcopeseil, mai ca n'ar fi cu putinta sft
nu fie remast acolo ceva urma sae traditiune despre scaunulil epi-
scopesca. Nici urme, nisi traditiuni in Bistro. din Ardelii despre
ver unit scaunti episeopescii nu se aflft, era In titulatura mitropo-
litului Belgradului Bistra nu se amintesce nisi in unit doeumentd,
de cart dispunemii astacli.
2. Litre aceste putemit numera si episcopia Galatului de
langli Oita, Ineatil e de neeredutil, ea Galatuld sh fie fostil o epi-
scopie deosebita de a Fagarasului.
*
Episcopiile, cart n'ati fostii decatO manastiri calugarescI. Nu
numai In Ante 15, ci gi pe aire In biserica resaritului si a apusului
era datina In timpurile trecute, ca in unele manistiri sedea cute
unit episcopit, care Cate odata era egumenulu manastirii, (Ate odata
nu. 1) Dad, era si egumenii, atunci preste manastire f}i apartinen-
tele el deprindea jurisdictiune episcopescft.
Atari episcopi se vede, ca In Ardell an fostil in timpuriie
vechi mai multi, si anume:
1. Episcopulii dela Fel-Diod In comitatula Albei de josh. In
unit documentii collationalit din 1557 alit reginei Isabella se amin-
tesce unit Christoforii, pre care regina flu constitue de episeopii
alit manastirii Fel Diod opiscopus claustri Fel Diod" pentru cei
ce marturisescil credinta greeesc5,, si ii da ,episcopatum claustri
Fel Diod cum omnibus ejusdem episcopates pertinentiis ac proven -
tibus et emolumentis." 2)

1) Vehring 2Iiirchenrecht( pag. 585.

2) Decretula se afla la Benk6 )3111coviac t. II § 145; de acolo la Petra
Maiorit x.Istoria biserice! Romanilorac pag. 161 gi Laurianfi gi Balcescu vMa-
gazin istoricti pentru Dacia( pag. 205 gi uu., uncle e gi in,traducere rominesel
 2:63

Petru Malorti e de Were, et episcopulii Christoford

era episcopulii Silvasului, care perdindull mociile sale, a dobanditd
mantstirea dela Fel Diod, si de acolo povetuia eparchia Silvasului. 1)
A alergatt Petru Maiorii la parerea acesta, fiincla ca sustine, ca e
lucru neauditil , ca egumenuld unei manastiri sa se numesca
episcopa. Si asa data Christoford a Iosttl episcopa, cum se vede,
di a fostfi In adevera, atunci a trebuit sali aiba diecesa sa, si
fu numitii alit mantstirii dela Fel Diod numai pentru ca locuiea
In manastirea aceea.
La aceste si no! dicemil, ca superioril manistirilord ca ['tari
nu s'ati numita nici candti episcopi. Inse data superiorulti era 51
episcopil consacratii, atunci purta si titula de episcopii alit acelei
manastiri. Si asa Christofortt Mudd §i superiorti manastiril din Fel
Diod, si totil odatt si episcopli consacrata, s'a pututO numi pre
dreptulu episcopuld mantstiril aceleia.
In Germania de pildt au fosta In mai multe locuri episcopi
Totti asemene
ai manastirilord, episcopi claustri, Klosterbischofe.
an fosta si In Romania episcopi, cari locuiati in manastiri pant In
timpurile mai din coke. 2)
2. Episcopulii dela leeleacii in apropierea Clusului. Litre scri-
sorile familiei preotesci din Feleacti se aft uncle documente, earl
punt' afara de tort indoiela, ca la Felecu in timpurile vechi at fostil
episcopi. Documentele din bunavointa familiel s'ati publicata in
Archivii pentru filologie Ssi istorie" pag. 770 qi uu. In ele se amin-
teseti trei episcopi dela Feleacti, anume: Petru, Marcu, despre care
dice documentultl, ca a fostd greed, p Danco.
Nu este de credutii, et episcopil dela Feleaca an fostO epi-
scopi cu diecesa, cad atunci incetandti episcopatuld, mitropolituld
Belgraduld ar fi luatO in titulatura sa si titulula Feleaculul, ceea ce
Inse din documentele, ce le avemii astadi, nu se vede a se fi In-
tImplatii.
Mai probabild este, ca eel trel episcopi amintiti au fostal su-
perior! manastiresci, car! aveati si orduld episcopesca, sad episcopi
manastiresci, de-orece la poporuld de acolo pant astadi esista
traditiunea, ca in Feleacti a fostd ore candu manastire de cAlugari.
* *

1) A Istoria bisericel Romanilorilg pag. 165.

2) Authorisma de Andreid bar. de §aguna. Sibiu 1861. pag. 32 51 uu.
17*
 264

Conservarea numelord episcopatelord sufragane in titulatura

mitropolitulul Belgradultd, si suprimarea titulaturel de mitropolitd
prin principif calvinesci. Pre cum s'a pututti vede din putinele
urme istoriee , call ne-ad remasil despre episcopatele sufragane
mitropolitulul Belgradultd, p'gna pre la tmpuld, eandd s'a Ineeputl
suprematia calving asupra bisericil romgnesei din Ardeld, totu§1
avemd despre ele unele urme positive, § chiard §i cute und nume
de all episcopilorti.
A§a de pilda despre episcopia Vadului, avernd urma destuld
de sigurg In doeuentuld dela 1533. Asemenea despre episcopia
Fcigarasului sad Gala(ului avemd urma destuld de sigura in nu-
mele episcopului Macariii dela 1469. Era ce se tine de episcopil
din mingstrl, ne strata cunoscute elteva nume de ale lord, pre
cum alul Christoforii dela Fel Diod din anull 1557, alul Petro,
Marco Si Danco dela Fella din aniI 1538, 1550, 1595, deli ace-
§tia propre nu eras episcopi sufragani In intelesuld adeveratd all
cuvratului.
Din secululd all 17-lea lose, candy a fostti maI puternica
presiunea calving asupra bisericil rongneseI din Ardeld, nu ne-a
romasii nisi cea mai mica urma positiva, din carea sa puteind de-
duce, ca pre atunci mai esista barem und singurd episcopatti su-
fragand romineseti In Ardeld.
Atund mitropolituld Belgradului §i nesilitu de nimeni a tre-
buitti Fig lea diecesele suprimate sub guveruarea sa episcopeseg
nemijlociti. A conservatii fuse amintirea lord prin aceea, Cl In
titulatura sa a ineeputd a purta qi titulele episcopatelord suprimate,
a VaduluI, Silvaplui, Fagarakmlui, Maramureplui qi a§a mai departe.
Astfell le-a succesil calvinilord a da lovitura de morte In bi-
serica romgnesed din Ardeld mai Intaid organisatiunii bisericesci
celeI mai lnsemnate dupg Pravila, organisatiunii mitropoltane,
dupg, care biserica rominesea din Ardeld era impartita In mai
multe diecese, In frunte cu and mitropolittl kii mai multi episeopi
sufragani.
Mil de urIta 11-a fostd calvinilorl organisatiunea acesta, ce
prey era asemenea celei catolice, se vede §i de acolo, ca de§i mi-
tropolituld nostru n'a Incetatd nicl In era calving a se numi mitro-
politull Belgradului, totu§i calvinil In actele lord nu Pail numita
nici odata a§a, ei numal de pilda: Superintendens Vladicatus uni-
 265

versarum ecclesiarum graecos, rascianos et valachicos ritus observan-

tium." 1)
Cuvintuld mitropolitii " , ca termini' catolicii nu-ld puteafi
calvinli nici decum suferi In biserica romfinesca, si iota asemene
numirea mitropolitului dela ver o cetate, dupe datina observata §i
in biserica catolicfi, cum se numiea celit romanesca dela cetatea
Belgradului. De aceea au mai preferitti calvinii a-lfi numi puma!
superintendentele bisencilorfi" dupe datina calving.
Cum sa fie pututu deci calvinii suferi episcopate romOmesci
sufragane mitropolitului Belgradului, cfindil §i numirea de mitro-
politti, si Inca dela ver o cetate le era prea urita fiindu prea le-
rarchica catolica?

II.
Nimicirea puterii archieresci a mitropolitului.
Restringerea puterii archieresci grin sgborulg mare, prin consi-
storiulg titorilorg qi j ura(ilorg prin protopopi i superintendentele
calving. D esvoltar ea puterii archieresci la Romani fi Calvin): dela
s. Unire in cote.
Supunerea puterii archieresci saboruluT mare. Supriman-
du-se episcopatele sufragane, mitropolitulfi Belgradului a remasii
singuruld archiereil alii Romanilorit din Ardelt. Prin acesta bi-
serica romfinesca a ajunsil a fi asemene celei calvinesci in unit
punctii cardinals, incfitfi ci biserica calvinesei avea in Ardelti numal
um"' singurii superintendente
Imprejurarea acesta a avutti lose i alte urmari. Dupe drep-
tuls resdriteand din Pravili, sinodulfi mitropolitana compusfi din
mitropolitulti §i episcopii sufragani, care trebuia sa sa
adune in fie-care and celfi putint °data, era organulii celu mai
insemnatil pentru guvernulii bisericescit. In sinodulfi acesta mi-
tropolitanil era concentrate mai de aprope tots puterea publics
jurisdictionala pentru mitropolia intrega. 1)
1) Veql de Oda Collationalele mitropolitului Iosiffi Budai de Piskincz
din 1680 in »Acte ¢i Fragmente de T. Ciparia pag. 60.
1) Despre sinodulu mitropolitan5 vorbescii in Pravila can. 37 aid apo-
stoliloril, can. 5 dela Nicea I, can. 20 dela Antiochia, can. 8 Trullanfi gi can.
7 dela Nicea II. Bine sa 1nsemnimfi inse, ca tote canonele aceste vorbescfi de
Slade de archierd? singurele sinode, pre earl le punOsce rravila. Nu schnii;
 266

Sinodele aceste mitropolitane de a r chi e r ei prescrise cu

rigore de dreptuld orientalti bisericesca Watt §i conservata la po-
porOle, ce se tine de biserica resaritului, In forma mai putind sau
mai multa acomodata, Pravilei prima In 4iva de astaqi. Era la po-
parele, car! 0-ati orgamsatti biserica dupe teritoriuld politicd, si-
nodula mitropolitand a luatti forma ala numitului ofIntula sinoda",
din Rusia, Grecia §i Romania. Sfintula sinochl" in statele aceste
este un sinoda compusii din mai multi archierel, care !use Intru-
nesce In sine potestatea supreme bisericesca pentru statula re-
spective ca si sinodula mitropolitand alt Pravilel pentru mitro-
polia intrega.
Puna eandil In Ardeld a mai state organisatiunea mitropoli-
tank' prescrisi de Pravda, sail p6.na ce in Arad a esistatii unit
mitropolitil en cativa episcopi sufragani, pane atunci nu putemd
crede, sa nu fie esistatti §i sinodulti mitropolitana, la care convenia
mitropolituld cu episcopil sof. Coneedemti bucurosil, ca
sinodula acesta nu se va fi tinutu cu ceva aparatd mare, sad en
ceva pompa, carea sa atraga atentiunea publics asupra sa. Con-
cedemd §i aceea, ca nu multti spiral va fi aretatii sinoduld In trac-
tarea §i resolvirea afacerilora sale.
Starea bisericel romanesci pre acele timpuri era multii mai
misers si mai Inapoiati decitti si putemd ascepta aqa ceva dela
unit sinocia alit bisericel romanesei din acele timpuri triste.
Din acestea lose nu urmeza, ca aceld sinocld nu se va fi
tinuta de loci, fiincid Oreqicum unit ce esentiala in organismuld
bisericel resaritene dupe dreptula din Pravili.
A trebuitil fuse sinodula mitropolitatid sa fncete cu totulti,
dupe ce au incetata episcopatele sufragane, cad mitropolituld nu
mai avea cu tine sa-la tina.
Si asa calvinii dandil lovitura de morte episcopatelord sufra-
gane, en o cale au data lovitura de morte si sinodului mitropoli-
tana, sau as nimicitn de-odati done institutiuni cardinale de ale
bisericil resaritului basate pre Pravila.
ce sa qicerati despre birbatil aceia at nostri, cart se provoci la canonele aceste,
ca qi cum ele art vorbi de sin6dele diecesane preqescI sau Imicstee, de cart
Ind o urm6, nu e in Pravili. NumaY in dilele trecute nY-a caclutft in mans o
representatiune in causa sinodeloril trimisa MitropolituluY Vancea qi subscrisft
ci de barbatT serioti, in care asemenea se face provocare la canonele de mat
sued in favorulil simidelord diecesane preqesci qi )rnieste.« Mitropolitult Vancea
a pus'o ad acts,.
 267

Acorn puteati calvinii purcede mai departe. Acura puteati

pasi la organisarea bisericil romanesci Intru tote dupgi norma celei
calvine.
N'avemii fuse sa ne inchipuima, ea cronologice Inca as urmata
lucrurile in ordinea acesta logics, ca si cum mai intaill ar fi su-
primata episcopatele sufragane si cu ele sinodulu mitropolitank si
apoi s'ar fi apueata de organisarea ealvinesca a bisericei roma-
nesel. Ci lucrurile au deeursa de-ociata, si paralelu. Pre chndil
se stingeati episcopatele sufragane, Q, esiea din ust sinodulti mitro-
politanu sub presiunea calving, pre atunci intraa de alts parte in
biserica romanesea tots sub aceea prestune institutiunile calvinesci.
Litre institutiunile aceste mai insemnata este saborula mare,
incata prin ela fu lovita mai tare in inima puterea archieresca.
Intrarea lui s'a intimplata in moduli' urmatoria.
Calvinii ca si protestantti as sustinuta, ea el' in biserica lore
voescil sa realiseze libertatea evangelic:a". Ce intelegeaa fuse ei
sub libertatea evangeliea" ? intelegeaa liberarea de sub guvernula
ierarehiel. Dupa el Domnula nostru Isusti Christosk candy a in-
temeiata biserica, n'a constituitti in biserica mci o ierarchie, ci
Ora puterea public. biserieesca o a data poporului, care spre
sustinerea ordirrii publice bisericesel constitue oficiali in biserica,
earl Inse dispuna si guverneza In numele poporului i cu putere
primita dela eiti.
lerarehia catoliek care dispune In biserica i guverneza In
numele lui Duninerieti si cu putere primita de suss, este dupa calvini
numai tutu products alu timpului na,scuta in biserica in contra vointei
fundatorului ei. Supunerea la ierarehia acesta este o adeverati
selavie dupa calvini, si pentru aceea nimicirea ierarchiei este rea-
lisarea adevar atei hbertati evangelice.
Princiltiula acesta simplu aln calvinilora a fosta programula
desvoltarii lore bisericesci dela ineeputti. Intruparea nici unei idel
!use In societate, fie idea eatil de limpede, no se pole In-
timpla de-odata, si nu arare on are bpsa, de veeuri intregi, ea sa
sa vita intrupa In unt mode mai multi sari mai putinii deplinita.
Legea acesta istorica se observeza si In desvoltarea bisericel
calvinilora din Ardela. Principiulti lorti despre libertatea evangelica"
II impingea sa scuture de pre biserica lore on ce elements le-
rarehieti. Sub eondueerea principiului acestuia nod inse pre IMO
tote fortarile, totu§1 se naafi in o ap coufusiuue, Catil AU puteati
 - 268 -
nicI distinge !impede, ce este In biserica elementd Ierarehied §i ce
nu este. De aci a urmatii, ea lungd timpn considerail de elemente
lerarchice In biserica numai factoril aceia, car! purtad mal mareati1
timbruld lerarchiel. i acekiti factor! erad: Papa, mitropolitii gi
episcopil. La acgtia le-ad denegata dee! mai WWI ascultarea
canonise, carea dupa ei era selivia.
Ce se. face. Inse mum? De factorii eel mai insemnati Ierar-
chief nu mai voiettil se. scie nimicu. Anarchia arum era ante portas.
Atunc! aft Ineeputii gi ei a-al organisa biserica bine red, cum
putead, dupa principtuld libertatil evangelise ", cum o Intelegead el.
Biserica catolicA s'a fosta organisatti de susti In josh. Mantuito-
riulti a alest1 pre eel 12 apostoli, apostolii au pusu dupa aceea
episcopl, episcopil preoti, §i age. mai departe In decursuld vecuri-
lord totdeauna mai marii s'ad Ingrijitil de organisarea biserieesca.
Avesta o poftesce prineipiuld ierarchied In biserica.
Calvinil din Ardeld ca gi de aire, fiindu-le principiuld le-
rarchied de totd odiosd, all fneeputil organisarea In and model
diametrald opusd biserieei catolice, adeca de joss In susd, caci dupa
el numai o atare organisare corespunde libertatii evangelise ".
Poporuld In fiecare comuna §1-a alesd pastorid, era pastorii din
intrega tara 41-ad alesu unti cape, pe care-Iii numiead §i episeopd,
dare mal multd superintendente, nefiindu-le placuta numirea de
episeopti, ca una ce prea tare mirosa a lerarehie catolica.
In biserica catolica episcopuld are deplina putere jurisdic-
tional! In teritoriuld supusil lui, netermurita deeatti numai prin ca-
none, !rise prin acele, §i prin institutiunile intemeiate pre ele, ter-
muriti In masura insemnati. Este episcopuld In biserica eatolica
o specie de principe eeelesiasticii can lerarchicd.
Organisandull calvinii biserica spre a Incunjura eaderea in
anarchie, prin institutiunea superintendentelui au ajunsd §i ei la o
institutiune analogs cu a episeopilord din biserica eatolica, gi go.
preste voea lord ad trebuitti sa vada, cum elementuld ierarehicti
ale episcopatulul catolied scosii afara pe o ge, a Intrata In biserica
lord pre alta.
Trebuiettit acum, voindd sa fie consecuenti, sa creeze pentru
superintendentele lord o atare pusetiune, did sit nu samene mai
de locti cu pusetiunea episcopilord catolici, o pusetiune, prin carea
,libertatea evangelic!" a lord sa fie jignita can't mai putinti.
Spre a ajunge la acesta, au trebuitti sa statoresea principiuld,
ea dgi superintendentele este In fruntea celoralalt1 pastor!, totgi
 269

eld nu are gi In eld nu este concentrate tots puterea publics bi-

sericesca, ci este numai und primus inter pares fate Cu ceialalti
pastori, unu organ(' eseeutiva a poporului, care singurd este pur-
tatoriuld puteril depline bisericesci.
Vointa poporului fuse se manifests In top numituld synodus
generalis". Adeveratil ca pre atunci synodus generalis on era ast-
felfl aleituitd, cats sa si petit dice cu dreptd euvIntii, ca In eld
era representatii In adeverti poporulti. Calvinil fuse !la considerad
totu§1 de organuld acela, prin care se manifesteza vointa popo-
rului. i tip pre superintendente Ill subordinara sinodulul generalis,
gi sinoduld generald flu puserd In fruntea bisericii, ca organuld
acela, In marine caruia era concentrate plenitudinea puteril bi-
sericesci.
Pre calea acesta superintendentelui sad episcopului lord 1-ad
creatti o pusetiune, ce nu avea mai nisi unit coloritd ierarchie(', gi esen-
tiald diverse de pusetiunea episeopilorti catolici. De alts parte
prin crearea pusetiunii acesteia pre sama superintendentelui sad
episcopului lord ad ajunsti a fi de firma credinta, ea de o cam
data ad realisatil In biserica lord principiuld ,,libertatei evangelise",
cum §1-o Inchipuiad ei.
Acorn fsi Intorserti privirile spre biserica romanesca.
In principiii on a fostd $i nu este nisi astacli old o deose-
bire intre pusetiunea Terarebiei a episcopului apusand pre temeiuld
dreptulul din corpus juris canonici" §i intre pusetiunea lerarchica
a episcopului resariteand pre temeiuld dreptulul din Pravila. ')
A fostd lucru firescii decT, ca calvinil precum de tare uriad
puterea ierarchica a episcopilord apusani, chiard a§a de tare
uriad ii puterea lerarchica a mitropolitului roma,neseti.
Ce avettil dare de factitd, ca sir nimieesca puterea lerarchica
a mitropolitului nostru? Narita alts, decatd sa-ld degradeze la
roluld inferior(' de unit primus inter pares fate en preotil, de und
organd esecutivd a vointei publice a poporului, chiarti a§a cum
pureeserii In biserica lord.
Spre seopuld acesta supuserd pre mitropolituld nostru saborului
mare sad adunaril clerului din tara Intregi, si plenitudinea puteril bi-
sericescl o ateilartl in saborula mare.
1) inaltimea puteril Terarchice archierescl in resgrith se Vote tare fru-
mosIi vede din constitutiunile apostolilord. Vedl Cardinals Pitra 3Juris ecclesiastiei
Graecorum historia et monumentac. Roma 1864 tom. I. pag. 172, 176, 178,
179, 217, 219.
 270

Prin acesta puterii Terarchice a mitropolitului romtuiescii I-ad

datii o lovitura, carea §i singura era de morte. De aci incolo
mitropolituld nostru nu mai era archiereula, pre care-ld cunosee
Pravila, era prin institutiunea saborului mare in biserica roma-
nesca din Ardeld a intratil und elementil dal se pate mai strains
de Pravilii.
Putemd sä dicemu, ca Incetandil mitropolituld nostru a maY
aye puterea ierarchica, ce i o da Pravila, gi transplantftndu -se pu-
terea acesta la saboruld mare, biserica romanesca din Ardelti a
exits deplind din cadruld bisericei apusului §i a resaritului, §i in
privinta dogmel despre ierarchie a devenita deplind calving.
Minunata putere lerarchica archieresca a Pravilei, carea a
sustinutd biserica in timpurile cele mai grele in contra paganilord
ci a ereticilord, fu impartita in sute de bucati printre preotimea
din futrega Cara, t Romanil din Ardeld cu numele mai avead In
frunte archiered in persona mitropolitului, in fapta fuse eras farg.
archiered, yi fart archiered as fostd pana la s. unire, candy fu
erali reactivate puterea ferarchica In conformitate cu Pravila. ')
In ce contrasts a ajunsii biserica nostra cu Pravila, atunci,
candit In urma presiunii calvine preste puterea archieresca a mi-
tropolitului as pusfi sdboruld mare sad adunarea preotimel din In-
tregi Cara, se vede Imre altele din talculd canonulul 68 din partea
intaia a Pravilei, care sung astfeld :
Oile, ce se dice dmenil. qi ucenicii, adecd pro(ii, nu void sd
power': pre pdstoril qi invepitorii vostri. pre archierei died, cd in locii

') Avemfi dupi s. unire un6, frumosd esemplu chiarti dela episcopuld
Clain despre reactivarea puteril Terarchice episcopescT in conformitate cu Pra-
vila, qi despre emanciparea puteriT archierescl de sub suprematia saborulul mare,
introdusi de calvinT in biserica romanesca. In o epistoli, ce o scrie episcopuld
Clain din Roma protopopulul Secadate din Blasfi, sa esprimi astfeld: extra
synodum clerus ad nihil accedere potest, et absente episcopo tamquam capite
nihil concludere potest, requiritur enim Episcopi ratificatio." SusOne
aci Clain correctil, ca clerulii nu numaf cg, nu este preste episcopult, ci ca nu p6te
decide nimicu fad episcopuld, sap fare r at i fi c area ep isc op u 1 u T. Prin.
cipiulti acesta 1311 cuprinde alta decatil dispositia canonuld 39 alai apostolilorit
din Pravili, Preotil ysi diaconii fdrlt de socotinta episcopului nimici sd sevar-
escd, cd elu este cdruia i-s'a incredintata poporuld Domnulul, ysi dela care se
va cere cuvintuld celd pentru sufletele lore." Petra Malord »Istoria bisericel
Romanilorfig pag. 1817 Ii Pidaiioaaid rominescit f6ia 03,
 271

de ucenici, ce suntetI, von vets sa va faceti dascali, sa judecati pre

ceia ce au putere sa ye judece fi sit ye invete." 1)
In moduli cell mai drastied s'a aretatti nimicirea puterii ar-
chieresei intemeiata pre Pravila prin saborula mare atunci, eanda
saborului mare i-s'a data si puterea sa judece si depuna pre mi-
tropolitula. 2)
Dupa disposttitle Pravilei archiereula are dreptil sa judece
pre preotil supusi lul, la nici and casa fuse preotii n'al dreptu a
judeca pre archiereulti.
Canonuld 68 din partea intaia a Pravilei cu privire la luerula
acesta prescrie urmatorele:
Nu s'a dates' preotilorg , nici mireniloru sa judece pre archie-
multi lore, pentru ca este capg fi pastoriu, dard acesta s'a data ar-
chiereilorii set caute gi sei judece pre dmenii lid." 3)
Qi ierarchia din Romania, carea nu s'a abatuta nici °data In
privinta acesta dela disposittile Pravilei, precum ama valuta deja
nici n'a voita sit reeunosea dreptula saborului mare de a judeca
si depune pre mitropolitulii.
Astfela st-au ajunsti calvinii seopula de a da si In biserica ro-
manesca o lovitura de morte puterii arehiei esci, factorulul aceluia
din biserica 'Astra, pre care era mai mareanta imprimata timbrulti
ierarchiei atata de odiosa calvinilorti.
* *

Restringerea puterii' archierescl a mitropolitului nostru prin

consistoriuki titorilorg gi alu juratilorti. Acsioma de guvernti, eft,
sfatula alora mai multi mai usorii pote afla egile si mijlocele de
lipsa la guvernarea omentlora, o a observata si biserica cresting
dela ineeputti pang, astacli si o va observa totdeauna $i In viitoriti.
In acsioma acesta tsi are temeiuld presbiteriula bisericeseti, cu
care si in resaritt st in apusa s'a ajutata si se ajuta episcopult
In guvernarea biserieii sale. In codicil bisericti resaritului se
numesce presbiteriulii sfatulii episcopului", corona bisericei", 6)
cheruyinal bisericei". 6)
1) Pravila de Tergoviqte pag. 53.
6)
Veql mal sued pag. 20.
8) Pravila de Tergovigte pag. 53.
4) Fop mal susii pag. 49 §i uu.
a) Constitutiunile Apostolilora, cartea II c. 28 la Cardinal Pitra, op. cit.
t. I. pag. 174.
6) Cardinal Pitra op, cit. t. I. pag. 97.
 272

Dupa disciplina orientala episcopuld era liberd in alegerea

membrilord presbiteriulul set.
La inceputii, eanclii pre la sate, nu eras preoti, ci numai in
cetati langa resedinta episcopului, toll preotil si diaconil luau parte
la sfatuld episcopului. Remisita a forma acesteia antice a pres-
biteriului este In biserica apusulul sinoduld diecesand, la care par-
ticipi Intregd cleruld diecesand deadreptulii sail prin representanti.
Poporuld In timpurile vechl testifica despre valorea $i dem-
nitatea morals a acelora, cars erad sa se Waite la statuld preo-
tescd, pi prin aceea sa !titre in presbiteriuld episcopesed. In te-
stificarea acesta a poporului std. alegerea preotilord, despre care
vorbescd sfintil parintl, scriitoriI antics si chiard gi ')
1.1111i paganl.
Episcopuld Inse era nerd a Ina lta pre on si tine la trepta
preotesci, gi prin aceea a-I deschide locd in presbiterid, data
numai respectivuld avea testimonid bunt dela popord, bunit ors
ca si astd41, dace cineva are testimonii bune dela auetoritatile
competence, precum universitate, seminarid si altele. Era liberil
episcopuld a si respinge pre on $i tine dela trepta preotesca si
dela presbIteriuld seu, data sciea, ca e nevrednici sad necapabild,
chiarti dad poporuld lid voiea, i prin aceea II da testimonid bunt.
Ma! departe episcopuld era datord sa resolveze causele bi-
serieesei cu sfatuld presbiteriului. Nu era Inse legatii de votuld
presbiteriului. 2)
Nu este fuse in Pravila pi dreptuld resdritend, nici unit ca-
non, care sa admits si pre mireni In presbiteriuld episcopului.
Sa asernenamti acum presbiteriuld acesta intemeiatii pre Pra-
vilti gi dreptuld bisericescA resdritend cu corporatiunea juratilord gi
litorilorii din biserica nostril Introdusi de calvini.
Juratil si titorii se alegeafi de catra saboruld mare fait nici
o influinta a mitropolitului, cacl Zaconiculd ne spune, ca eel din -
tait ,titori adeverari qi, jurace s'aii alesti in saboruld mare cu
voiea ysi cu sfatulii a to(i protopopir grit sa amintesca de mitro-
politulti nimica. i de mitropolituld nIel nu era lipsa sa se amin-
tesca, dupii ce saboruld mare se putea tine si fart. mitropolituld.
1) Ved1 cartea Sfintulul haat Chrisostomft 2,Despre preotiee in tare multe
locurl, $i Bingham »De originibus seu antiquitatibus ecclesiasticist Hallae
Magdeburgicae 1751 II pag. 89 si Lampridiu in »Vita Alexandri Severie c. 45,
2) Vedl ma! suss pag. 159.
0) »Acte si Fragmenteg de T, Cipariu pag. 4,58,
 273

Mal departe titoril ale0. de Aboruld mare fura, luta' iti de

tetra principele terii, despre ce era51 ne spune Zaconiculfi, candft
dice, eft Word nclupei aceea furs inteirip; Sri cu cartea prealumina-
tulul qi milostivulu! Doinnulz4 nostru a craiuluL" 1) De o luta-
rire a alegerii titorilorn prin mitropolitull nu ne amintesee
Dupa aceea titoril eraii unii dintre lalei, 2) altil din cleril.
Ce urmeza din aceste?
Vom vede indata,!
Data mitropolituld ca episcopil alu teritoriului sad nu avea
ca atare Hid o ingerinta In constituirea titorilorn, earl formal con -
siliuld sad de guvernare In causele materiale bisericesei, dui altii
fl constituied §i-i Intiriafi, §i lui i-se impuneati, atunei erati o cor-
poratiune nu subordinate lul, corn ar fi trebuitti sa fie dupe Pra-
vila, ei erail o corporatiune sad coordinate sad supraordinati. DupO
Pravda !rise on ce corporatiune coordinate sad supraordinata epi-
scopului, afara de mai marii lui, cum suntfi mitropolituld, patriarculfi,
sinoduld archierescil mitropolitanti, restrtnge puterea archieresca,
§i and arehiered cu o stare corporatiune coordinate sail supraor-
dinata lul, no mai este mai multfi arehiereultl Pravilei.
Era lose ore corporatiunea juratiloril §i a titorilord o corpo-
ratiune coordinati sail supraordinata mitropolitului ?
Saborulfi mare era organulti celti mai fnalt5 bisericescil, ca-
ruia II era supusii §i mitropolitult.
Juratii §i titorii erail numai o specie de consiliii administra-
tivil, care representa sinoduld mare, candil no era adunati. Lu-
c:rad dee! In numele acestuia. Lucru fireseti, ca gi ei erati supra-
ordinatl mitropolitului ca §i saboruld mare, pre care-IS representati,
era In §edintele, cat! le Linea mitropolituld cu el, mitropolituld era
numai und preqedinte supusii maiorititil lord.
Prin institutiunea juratiloru Qi a titorilord, In forma, carea o
cunoseemO, puterea lerarchica archieresea a mitropolitului nostru
a capetatti a (lima lovituri de n-torte.

Restringerea puteriT archieresci a mitropolitului nostru prin

largirea puterif lerarchice a protopopilorit to tractatulft despre
puterea ierarchica a protopopilord pre timpurile suprematiei cal-
9 Tot acolo.
2) Vecil maT emu pag. 125.
 274

vine aind vaunts, ca protopopil nostri avead. o sums Insemnata de

dreptitil, earl dupe PravilA compettl numai episcopilord. Prin tote
drepturile aceste puterea archieresca a mitropolitului nostru a Iosta
asa de restrinsa, dal nu numai ca nu era mitropolitula, pre
care -lk cunosee Pravila, dark' nici barema arehierea In Intelesuld
Pravilei.
Mitropolitula to Intelesuld Pravilei nu numai cif nu este su-
pus(' clerului sea, dare nu e supusii nici episcopilord sei sufra-
gani. Caci pentru mitropolita foruld judeca'toresca nu era sinoduld
episeopilord sei, ci sinoduld patriarchala. 9
Mitropolitula nostru fuse era supusil saborului protopopilord
sei, earl putead decide on ce chiard si In contra lui, gi -Id putead
f}i lipsi de demnitate.

Mitropolituld In siuodula archieresed nu era datora In lute-

lesuld dreptulul resdritena a se supune decisiumi maloritatil. 2)
Mitropolituld nostru in sinoduld protopopilod earl de drep-
tula presidiului, nu mai avea altd dreptd de ceva Insemnatate.
Dupi Pravild drepturi archieresci ordinarie in diecesa afara
de archiereuld nu mai are altula La not fuse fiecare
nimeni.
protopopil in tractula sea era archiered, caruia numai ordula epi-
scopescil ti lipsiea.
Chiard asa era Qi pusetiunea superintendentelui calvinesca
din Ardela.
Nu e decl mirare, ca calving Qi pre mitropolitula nostru 1111
numieaa superintendente, Clef In fapta nu era mitropolituld nostru
nisi mitropolitula mei arehiereuld Pravilei, ci In adevdril numai
una superintendente calvinesed, and prirnus inter pares, §i unit or-
gang eseeutivii aid vointei altora.
Calving Ineunjuandil numirea de rnitropolita gi numinda pre
mitropolituld nostru superintendente, nu siati aretata numai ura
fatii cu institutiunea mitropolitand gi archieresca din biserica apu-
sulul Qi a resaritulul, ci esprimaa prin aceea Insasi starea faptiea
a luerului.
De tema, ca sa nu provoce prea tare simtula poporulul, con-
cedeati calving, ca mitropolituld alesa sk, merge la Bucuresel sa

I)Vedl mai susii pag. 191.

2)Cf. Zishman DDie Synoden in der morgenUndischen Kircher. Vim°.
1867 pag. 43.
 275

se consacreze. Ce folosi avea Inse mitropolitulti din consacrare,

data jurisdictiunea mitropolitana st archieresea, ce 1 -o da Pravila,
nu o mai avea?
* *

Nimicirea deplina a puteril archieresci a mitropolitului nostru

prin supunerea la superintendentele calving si la sinoduld generald
calvinescd. Restringendu-se puterea arehieresea a mitropolitului
nostru de atatea laturi, prin saboruld mare, prin titori, Kin jurati
si prin protopopf, biserica romanesca din Ardela capetase o con-
stitutiune, carea nici pre departe nu mai samena cu constitutinnea
Pravilef. Cu tote acestea Inse fiinda tote organele alcatuite din
barbati roman' Qi fit ai bisericii, pane la alte timpurf si ar fi pu-
tutu pastra credinta si usantele sale religiose mai multil sag
mai putina intregi, fare ea Si in aceste 85, fntre elemente straine.
Gael barbati nascuti pi crescutI fn credinta si usantele aceste nu
usora le-ar fi alteratii fare presiune stating..
Seopulii ealvinilora Inse era, ca (WO: ce au reformat(' ra-
dicals constitutiunea bisericef romanesca, st o au acomodatfi celei
calvinescf, sa-I reformeze ysi credinta si usantele, si sa le acomo-
deze eelora calvinesel. Spre scopula acesta tare de timpuriii an
supusa pe mitropolituld nostru en intrega biserica lui jurisdic-
tiunii superintendenteluf calvinesefi, ca acesta ,sa alba grige de
tote bisericile romanesca . . . . sa le ocarmuesca . . . . indreptandli
grefelele". 1)
Isi pole omula writ Inchipui, ce vs sa ciica dreptulfi su-
perintendentelui calvinesea de a nindrepla gregelele" in biserica ro-
manesca. G-resala. (NO calvini era Oa ce credinta si usanta bi-
sericesca diverse de a calvinilora, era adevera era credinta si
usantele calvine. ,indreptarea greplelorii" era deci fntrodueerea
credintel si usanteloril calvine in biserica romanesca.
Nici cu atata nu s'a't multamitii !Ilse calvinii.
In instittgiunea saboruiul mare se !Area totusi, ca biserica
romanesca se bucura de Ore care autonomie, ineata acela era
compusil numai din mitropolitulti cu clerula romanesca.
Si autonomia acesta a saboruluI mare fuse fu nimicita prin
dispositia calving, ca mitropolitulii sa atarne dela superinten den-
Vedl decretul5 lul Apafy dela 1674, cu care supune biserica roma-
nesca superinteudentelul Gaspar Tiszabecsi, mai aus5 pag. 249,
 276

tele calvinescii in conchemarea §i conducerea stiborului mare, era

dupa termivarea saborului, mitropolituld laolalta cu cdtiva membri
din clerd trebuia si se presence in sitioduld general(' calvinescd,
ca acolo si li-se revadi decisiunile. ')
Tad asemene fu nimiciti ci autonomia corporatiunii jurati-
lord qi a titorilord prin dispositia calviud, eft In tote causele ce
le pertracta mitropolituld In consistoriuld titorilora §i alii juratilord
atarna dela superintendentele calvinescd, care avea dreptil a-le re-
vede §i a-le schimba. Astfel atarna mitropolituld cu consistoriuld
titorilord gi juratilord dela superintendentele calvinescti In ordi-
narea preotilord, fn judecarea si pedepsirea lord, In reprimirea
lord, fn visitatiunea bisericilord, §i In tote causele mai Insemnate
bisericesci. 2)

Ce era a§a dara mitropolituld nostru?

Und simplu vivaria in pontificalibus als superintendentelui
calvinescd. §i relatiuniI acesteia calviiiii i7 qi dad espresiune prin
aceea, ca superintendentele calvinescd se subscriea: erdelyi refor-
mcitus magyar es oldh piispok. 3)

Ninticirea puterii archieresci a mitro.)olituluI nostru prin cal-

yin! a merstl deci a§a departe, cat(' micropolituld nostru nu numal
ci nu ma! era In privinta jurisdietiutni archiereuld, pe care-ld cu-
nosee Pravila, dark' nu era nici baremd superintendente calvinescd,
cad nici putere egala cu acesta nu avea, ci In tote fl era supusii.
Mai adaugemii la aceste numal aceea trista fmprejurare, ca
mitropolitil nostri primiead confirmarea dela principele pre Tanga
primirea unorii conditiuni, prin car! credinta bisericel rominesel
era atacata ehiar(' In rtide'cind.
Ma, ea sa ticemii de allele, conditiunea a (lona pusd de
principil calvinesci mitropolitulul nostru fi impune, s a primes ca
pentru sine §i pentru totI credinciokiii sel cate-
ehismuld calvinescd.
Primindu mitropolitulii nostru catechismuld dogmelord calvine
a Incetatai sub ori ei ee respects a ma! fi archiereuld Pravilel. Ca
9 Ve4I conditiunea a XI si XIX push, mitropolitulul loan Budai de
Apafi In *Ante ¢i Fragmente« de T. Ciparid pag. 65 si 67.
') Toth acolo.
8) Vecll decretuld dela 1697, prin care superiutendentele Vespremi Istvan
denumesce pre Popa Iona. din Huneclora de admiuistratord protopopesca in
'Ante si Fragmente« de T. Ciparid pag. 255.
 277

in inima sa ce va fi credutd, este indiferentd. In relatiunile es-

terne bisericesci a fostfi deplinti calvinii. ')
* *

Puterea archieresca dela s. unire incoce la Romani si calvint.

S. unire Inca dela inceputii a trezitil in Romani dorinta de a re-
activa puterea archieresca ai a o aduce era§i in conformitate cu
Pravila.
Spre scopuld acesta mai inta,ai saborului mare luatti
tote atributiunile acele, earl dupa Pravila compett archiereului
sail sinodulul archierescti, Qi pre tneetuld s'a prefacutti In sinoduld
diecesand apusand, a§a catd Inca episcopuld Clain avea idea cor-
recta despre pusetiunea, ce o are sinoduld diecesand In organis-
multi bisericii, daett e vOrba, ca aceea sa fie in armonie cu Pra-
vila. 2)

Institutiunea titorilord, prin carea Inca era tare restrInsa pu-

terea archieresca a incetatti in seurtd timpd dupa s. unire, de§i
tare credemd, ca §i in timpulu, caul va mai fi esistatti hid s.
unire, va fi treeutd prin o reforma, eatti puterea archieresca In in-
telesulti Pravilel prin ea sa nu sufere nimied.
Institutiunea juratilord in desvoltarea sa a ajunsu la Institu-
tiunea capitulelord catedralt, prin care s'a restrinsti, ce e dreptd,
in unele privinte puterea archieresca a Pravilei in interesuld bi-
nelui publied bisericescil mai cu same cu privire la causele mate-
riall biserieesci, in essenta lose prin capitulele catedrali puterea
archieresca a Pravilel n'a suferitii
Pre tale diametrald opus/ as mersd ealvinil de atunci Ana
astic,li.
In timpurile vechi superintendentele calvineseii era supusd
sinodului generald, va sa chat adunarii preotimil din Intl. Oga tam.
Ce tnsemna acesta?
') Este mirare, ca T. Ciparid (3Acte si Fragmentec pag. 205) dice, c/
mitropolituld pre Fang/ tote nonditiunile aceste, totu§1 nu se Vote dice, ca
s'ar fi calvinitd.
Dad, astadt cineva ar primi §i ar marturisi inafard catechismuld dog-
melord calvinescl, 6re tine ar mat dice despre eln, ca nu e calvinfi? Sad dacd
astadt und mitropolitd romiuescd ar primi gi marturisi catechismulfi dogmelord
calvinesct, >li ar sili qi pre supu§il set ad -Id primesci §i marturisescd, tine ar
mat dice despre unfi atare mitropolitn, ca e romanesed unite sad neunitd?
2) Veil mat susd pg. 78 §i uu.
18
 - - 278

Nici mal multii nicI maT putinii, decatti cä puterea lerarchica,

ce compete archiereului fu push In maim totalitatii clerulul.
Era fuse dislocarea acesta a puterii archierescl In armonie cu
principiulu preotiel universale a calviniloril?
Nici pre departe!
Dui dupe calvini tots membril bisericel suntil preoti, atuncI
In maim tuturoril este potestatea bisericesca, §i nu numal In mana
clerulul.
§i dupi multe trgganari !fleece si !rico lo In urma calvinil din
Ardehl au fli realisatii principiulti preotiei universall, candil la
1871 Intrega puterea bisericesca supreme o asec]arii In mlnile
totalitatii credinciosilorii, a calm! organii este conventulii districtualii
transilvanu (egyhazkerilleti kozgyiiles) constituittI si pe base repre-
sentative.
Astfela putemil sit' clieemii, ca dela s. unire !mice puterea
archieresca la Ron AO fu pre Incetulti adusa In armonie
cu Pr av i I a, era la calvinil din Ardelii In armonie cu dog ma
lord despre preotia universals.

----qW----
 G.

Moduli/ alegerii mitropolitului.

18*
Modulii alegerii mitropolitului romanesoil din
Ardelu inainte si dup6, s. Unire.
Urine le istorice. Laicii la alegerea mitropolitului, Personele cu dreptii
de votii. Modulu alegerii superintendentului calvinescii din Ardelii
in timpul dinainte de s. Unire.
I.
Trecemii arum la o cestiune din cele mai importante, la
moduli" alegerii mitropolitului.
Este de importanta cestiunea modului alegeril mitropolitului
mai en same pentru ell este actualg in intelesuld strInsii alu cu-
vIntului.
Asa scaderi are moduli' alegeril mitropolitului, si in asa con-
fusiune poiti sa aduci seaderile aceste biserica nostril, mai virtosd
In nisce timpuri asa grele ca cele de astadi, caul dug ore candva
a fostil lipsd de unit studid istorico-canonied alu cestiunii de sub
vorba, astadi este cea mai mare lips..
Si In cestiunea acesta, ca si In cele anteriore va esi la iveld
destuld de lunpede de o parte asemenarea dad, nu chiard indeuti-
tatea intre moduli" alegeril mitropolitului nostru si Intre moduld
alegerii superintendentelui calvinescit din Ardeld, de alts parte
deosebirea amu put6 dice- essentiali Intre moduld alegerii mitro-
politului nostru pi Intre moduld prescrisit de dreptuld rdsgritend
alu Pravilei si usitatti mai pretutindine In biserica resdritului.
In urina asemenarii acesteia de o parte sr diversittitii de
alta, adelleratit ca apodictice nu putemd dice, ca moduld alegerii
mitropolitului nostril s'a naseutti sub Influinta calving, cum amti
pute si diceind, efttidd amil dispune de documente istorice, fn cars
si se cuprindg esprescd influinta acesta. Putemit fuse conchide la
influinta calving cu area probabilitate istorice, la carea se p6te
ajunge prin ounbinarea urmelord istorice.
 282

Urme istorice despre modulu alegeril mitropolitulta dinainte

de s. unire. 1)
1. Cea mal veche urrna istorica despre modulu alegerii mi-
tropolitului romftnescd din Ardeld o avemu dela anulll 1579, cindd
In dicta dela Turda cu privire la alegerea mitropolitului roma-
nescd s'a dispust :
Art. 3. Popil romdnesd sc1-0 alegd episcopii romdnescii, pre
tine vorii voi, dupd ce episcopulti lora de pand aci a muritii.
Domnitoriulii sa intarescd pre celii ce vorti fi alesii el dintru sine." 2)
Pre la 1577 mai multi Romani din Ardelii era' deja trecuti
la calvinismil, i acestora li-s'a fostd data voe alege episcopt
proprid. 3) Sar pote deci dice, ca Inarticululd acesta nu este vorba
de episcopti romftnescii orientald, ci de episcopu romand calvinescti.
Totd din antild 1579 inse se afla in Approbatae constitutiones
o alts lege, carea arunca destulA lumina asupra cestiunii. Legea
suns astfeld:
Noha az oldh natio, az hazdban, sem a statusok kozze nem
szdmldltatott, sem vallcisok nem a recepta religiok koziel valo, mindaz
dltal propter reg ni emolumentum miglen pdtidltatnak, az
oldhok egyhdzi rendek ehez tartscik magokat.
1. Pitsp5kot a fejedelemt61 kerjenek olyat, a kit egyenla tet-
szesekbill az oldh Papok alkalmatosnak ismernek ; ki ha a fejedelemnelc
illendOnek itelnek lenni, ugy adgyanak confirmatiot red, mind a feje-
delmek hilsegere, g mind az orszdg javdra, s egyeb sziikseges dolgokra
nezend5 conditiok es modak szerint." 4)

1) Urme istorice despre dreptula alegeril mitropolituluT a adunatfi ca-

noniculii I. M. Moldovanti in sActe sinodal1s. Bla§fi 1869 t. I. pag. 168 iii uu.
2) *Acte sinodalle de I. M. Moldovanfi t. I. pag. 168 dupa sArchiva
pentru filologie qi istories de T. Ciparia pag. 302 gi 360. Fiindfi ci in unele
documente mitropolitulit romilnescil din Ardelfi se numesce mitropolitu, in al-
tele Inse numal episcopfi, autorulii Acteloril sinodall folosesce termintdu: capil
spiritual&
2) sArchivil pentru filologie gi istorieg de T. Ciparifi pag. 360.
4) sApprobatae Conatitutiones' Pars I. Tit. 8. Ar. I, in versiune romitna :
Desi nafiunea romcind in patrie nici nu s'a numeratal intre staturi,
nici religiunea el nu se fine de cele recepte, totufi bisericanii romdnl, pant%
vorii fi suferifr pentru folosulii grit, set se find de a,ceste :
.1. Set cord dela principele astfelii de episcopu, pre carele preofil ronuini
cu invoire comund 1W cunosal aptil , d,acd principii yarn judeca, earned alesul4
este cuviinciosii sd-lit con firme punendu-1 condi( hunt privitore la. credin fa att&
Dumneclea, cdtrd binele feria fi cdtrd alte lucruri neeessarie.a Dupit sActe Si-
ppaalle de I. M. Moldova,n0 t. 1. pag. 169,
 - 283 -
Urmezi apol punctulu ala doilea, In care episcopilorii, proto-
popilora si preotilorii romfineseI li-se opresce a se amesteca In
lucrurl, cart nu se OA de eI.
Fiinda In articulula acesta de lege vorba espresa despre
night §i religiunea romftna, sub carea nu se p6te Inte lege decata
religiunea resaritena, fiinda ca acesta este religiunea, carea nu
era recepti, era nu (tea calvinesca professata de unii Romani, care
era Intre cele recepte, urmeza dela sine, Ca articulula acesta de
lege vorbesce despre alegerea episcopulul romanesca de religiunea
resaritena. Acesta se vede $i de acolo, ca In punctula ala doilea
se vorbesce espresa despre preotii, protopopil @i episcopulti ro-
manesca resaritena.
2. Alta uring, istorica despre modulo alegeril mitropolitulul
nostru inainte de s. unire este dela anula 1643. In anult acesta
principele Georgia Rakotzi confirms prin diploma alegerea lui Si-
meona Stefana de mitropolita in locula luI Elia Forestil depusa de
saborula mare.
Cuvintele diplomei referitore la lucrula acesta snail urma-
torele :
Facto Conventu Generali universorum Seniorum et Pastor=
Valachicorum Graeci et Rasciani Rituum . . . . cum de alio Su-
perintendente, vulgo Vladica vocato in locum illius (Elia Forest)
surrogando sermo inter eosdem esset, atque tandem honorabilis vir
Popa Stephanus Simonius Alba-Iulianus in Vladiccsm eligendus in
omnium ora venisset, supplicatum Nobis illico exstitit, quatenus Nos
quoque idem munus ecclesiasticum eidem gratiose conferre, eundemque
officio in eodem Vladicatus clementer confirmare, ac gratia Princi-
pali hac in parte prosequi gratiose vellemus, quorum supplicationem
modo praemisso Nobis factam justam omnino veritati consentaneam
agnoscentes . . . . in eodem Vladicatu ipsum ( Stephanum Popa Si-
monium) benigne confirmare duximus." 1)
La anuld 1680 principele iVlihai Apafi I dede diploma, prin
care In locula lui Sava Brancoviel depusa de sinodd 1ntaresce pre
Iosifa Budai de Piskintz alesii erasi de sinodu.
Diploma lui Apafi consuna mai din vorba In vorba cu alui
Rakoczi in cele ce se referesca la alegerea si confirmarea lui Budai.
Facto conventu generali universorum seniorum et pastorum Vala-
chorum Graeci et Rasciani rituum . . . . cum de alio superintendenta vulgo

9 Petra Maiort ,Ifitcoria bisericel Romauilorag pag. 73.

 284

'ladica vocato in locum illius surrogando (Sava Brankovics) sermo

inter eosdem, atgue tandem honorabilis vir losephus Budai de Piskintz
in Vladicam eligendus in omnium eorumdem, pastorum ora venisset,
supplicatum nobis illico exstitit. . . ." 9
La 1692 fu alesu mitropolittl Teofilii. Guvernatoruld transil-
yang Georgia Banffi de Losoncz confirms pre Teofilii prin o di-
ploma datati In 0§orheid la 18 DecPmqre 1692. Cu privire la
alegerea lui Teofild se cuprindu In diploma urmatorele:
,Occurrit nobis sollicitudo gua erga fidelium S. C. Rque Mattis D.
Dni nostri elem. subditorzon Valachorum, Graecorum. Ruthenoruin
ecclesiam ex officio nostro obligamur, nempe ut Eppum vel Vladicam
Iheophilum juxta Constitutiones Approb. Transilvaniae et consuetu-
dinem ac libertatem illarum ecclesiarum, hactenus practicatam electum
et consacratum in suo episcopatu vi Oubernii nostri a S. C. R. Mite
benignissime nobis dati confirmaremus, ut ita ille modo hactenus usuato
suo officio inelius defungi possit. . . ." 2)
3. Ceva§1 mai lamuritu vorbesce despre moduld alegeril
mitropolitului nostru autoriuld Zaconiculul.
Dupa o Introducere scurta autoriuld Zaconicului espune pre
scurtd cuprinsuld eartil sale Impartite in 11 capitule sad pirti.
Cuprinsuld partii Intaiii 1111 espune cu urmitorele euvinte:
a) intaiti canonula au obiceaiula, c&ndic alegema au puiteina
eddied; list a." 9
Din norocire partea sad capitululd Intain s'a conservatti !Kite
chiard Intregu, 1i mina astfeld:
intdia parte (list) a.
Desprealegerea Vleidiciel. Alegerea Vlddicdi nostru romeinescii
aicia in Artie la este den ?nila si den voea craluliti, care ne este ?iota
Inge-Unita dela craii cel mai de multi reposa(i aincla va fi lipsei
sit se strings tofi protopopil qi hie& 5 dintre ceiala4i preofi qi den
voea a tail saborula, unindu-se top, la and cuvinta asa 66 -16 alegd,
care de se va pdre si craiului eel este harnica. asa-lii vet intdri in
vlcidicie, precum se vede in probata con sti tu(iones tillul'a alit
optul i articusiu ." 4)

2) »Acte si Fragmented de T. Ciparid pag. 61.

2) Vecil »Diploma la Hintz »Geschichte des Bisthums der griechisch nicht
unirten Glaubeusgenossen in Siebenkirgen« Sibiu 1850 pag. 83-89 qi la Nilles
Symbolae t. I. pag. 153 si uu.
3) »Acte si Fragmented de T. Cipariil pag. 258.
4) »Acte qi Fragmented de T, Ciparitt pag. 259.
 285

Totti despre module alegerii mitropolitului vorbesee autoriuld

Zaconicului si In Introducere In chipulti urmatorid :
anceput-am a scrie, Aide& au fostu anii Domnului 1780 lunie,
ceindii saborulii mare a to(1 protopopil cu voea fi porunca prelumi-
natuldi fi milostivului domnului nostru a craiului Apafi Mihai de
mila lui Dumnedeii craiulei Ardelului pre parintele Iosifu
Budai pre vladici'a Ardelnlui mitropolitic Belgradului Pau Wad. ." ')
4. 0 urma cam Intunecati despre modulti alegerii mitropo-
litului nostru avemii In gramata mitropolitului Teodositi and Ter-
govistei dela anula 1680, cu care adeveresee sfintirea lei Iosiffi
Budai de episcopii. Despre alegerea lei Budai vorbesee In chi-
pulfi urmatorid :
. .. Alegendii de acolo cralulii cu tote sfatulii terei ysi cu voea
protopopilorii qi crestinilorg pravoslavnici, care suntii acolo locuitori
pre kir Iosifu ieromonaculii a fi mitropolitil in scaunulii acesta, ce
este mai susei disc." 2)
Combinandit acum urmele istorice dinainte de s. Unire cu pri-
vire la moduld alegerii mitropolitului ea resultatii putemfi con-
stata urmatorele:
a) Urtna istorica cu privire la moduld alegerii mitropolitului
mai vechia de perioda suprematiei calvine asupra bisericei nostre
nu avemfi papa' astac,1.
b) Dreptii la alegere avea preotimea supusa mitropolitului.
c) Ce atinge determinarea mai de aprope, eumel In ce
chipti Iii esercita preotimea dreptulu sea la alegerea mitropolitului,
numai atata putemd dice cu securitate, ca protopopii toti aveati
votti virile la alegere, ceea ce spune apriatil autoriulfi Zaconicului
mai susfi In punetulfi 3. Despre eeealalta preotime numai atata
putemii dice, ca nu Intregfi lea parte la alegere, ci numai utui,
pote eel mai bfitrani, sad 'tote juratii scaunului protopopeseti, sad
!Kite representantii ale§i. Ca afara de protopopi eeialalti preoti
nu luau toti parte, ni-o spune apriatu Zaconicula, candit dice ca
fi Med qt dintr e celalal i preori."
d) Celd alesu trebuia sa fie confirmatii de principele Ore!,
care apoi avea dreptii sa I puna 0i conditiuni. *1 de dreptuld de
a pune conditittni s'ad §i folositti apol principii calvinesci In in6sura

') Tote acolo pag. 257.

2) Tote acolo pag. 234.
 286

destuld de mare, cum se vede din conditiunile puse mitropolitilord

Simeond tefand §i Iosifd Budai.
e) Dreptuld preotimil de all alege pre mitropolituld 1i ald
principelul de a-lil coufirma Si a-1 pune conditiuni fu inarticulatd
Qi in legile Ord.
f) Tare probabild, ca preotimea nu ()data alegea de sill pre
acela, pre care -lu doriea principele, precum se vede din Zaconicii,
unde In introducere se (lice, cl sclborula mare cu voea yii porunca
craiulul Apafi ..11ihai a alesii pre parintele losifil Budai pre vleidicia
Ardelului mitropolitu Belgradulul."
g) Celd alesd se sfintia de mitropolituld Tergovistel §i esar-
culd Ungrovlaehiei §i ale plaiurilord In presenta atoll dol proto-
topopi din Ardeld trimi§1 de saboruld mare.
* *

Luat-ad inainte de s. unire 100 parte la alegerea mitropo.

litului? Din titululd alt VIII-lea articululd 1 aid partel I. a aproba-
telord citatti in punctul 1, din decretuld lei Rakotzi, Apafi qi Banffi
de Losoncz atnintitu In punctd. 2, precum si din Zaconied amintitd In
punetd 3 se vede limpede ca lumina sorelu1, ea singurd preotimea
lua parte cu vote la alegerea mitropolitului. In tote aceste trel
doeumente, diutre earl cloud oficiOse, nu se amintesee nicI cu un
euv1ntii, ca qi laieil ar fi luatil parte Cu vote la alegerea mitropo-
litulul. Amu qi puts deci trece preste cestiunea acesta, dad. pre
MO tote ea urinele istorice vorbescii a§a de limpede, nu s'ar fi
aflatd totu§i and Qi altil, earl ad sustinutd contrariuld.
Intre ace§tia amintimd ma! intaid pre repausatuld profesord
din Sibiu Dr. Ioand Crisand.
Fara nici o hesitare sustine Dr. Crisand, ca la alegerea mi-
tropolitului inainte de s. unire luau parte $i laTeil, cad astfeliu se
esprima:
In unit' sinode electoralii, care consta din protopopl, de ofi-
dales carora era legatil dreptulii active's la alegere, si din ccifiva preoti,
ca representanft al poporului, se intimpla alegerea." ')

1) In einer Waklsynode, welehe aus den Erzpriestern, deren Atnte dots

Wahlrecht anhaftete, and aus einigen Priestern, ale Representanton des Volkes
zusammengesetzt war, wurde die Wahl vollzogen." Beitrag zur Geschiehte der
kirchlichen Union der Romanen in Siebenburgen water Leopold I, 5ibid 1882
pag, 14 qi 15,
 287

Lucru firescd, el cine sustine a§a eategoricii unil lucru, e

datoriti sa-la §i probeze. Si Dr. Cri§anii s'a kii lncercatIi sill
probeze asertulii.
Spre scopula acesta sustine, ca protopopil aveaii. vota la ale-
gerea mitropolitulul In virtutea oficiulul lord. Si acesta este §i
adeveratd.
Despre preotl lose sustine, di in puterea oficiului lore preo-
tescu nu avead votil cu toil la alegerea mitropolitulul. Si acesta
Inca pote fi adevaratA, deorece Zaconiculd ne spune, ca numal unil
dintre preoti Wail parte la alegerea mitropolitulul. Despre aceia
preoti !me, earl luau parte la alegerea mitropolitulul sustine Dr.
Cri§an, ca erad alesl de poport ei votaa ca representantl al po-
porului. Poporula lnse alegea de representanti pentru sinoduld
electorald tots preoti, fiindti el preotil erati mai amblati In afa-
cerile bisericesci decita lakii.
Spre a dovedi ileum, ca preotii, earl luau parte la alegerea
mitropolitulul, luau parte ca deputati al poporuluI, se proved. la
gramata lui Teodositi Mitropolituld Tergovistei, in care se adeveresce
sfintirea lul Iosifti Budai de episeopii. to gramata acesta se dice,
ca losifa Budai fu alesii cu voia protopopilorii qi creqtindores pra-
voslavnic1.4 Eta dice Dr. Cri§and : in doeumentuld acesta apriata
se spune, ea mitropolituld fit alesa 1 de protopopi tli 2 d e
crekitinii pravoslavnicI!
Ce sa faca. acum Dr. Crigan cu Zaconieuld, care spune apriatd,
ca pre mitropolituld llii alegead protopopii fii unii dintre preoti, §i
care de poporti nu amintesce nimied ?
Preste piedeca acesta a trecutil Dr. Crikianii forte u§ord sus-
tInendil, ea cuvintele din gramata lul Teodosia ,cu voia creftindorti
pravoslavnicl" sunt interpretarea cuvintelora din Zaconicti qi /nal
qi dentre ceialalti preoti", va sa diva cdala41 preoti" din Zaconica
suntd aceia, prin earl se manifesta voia creOinilorii pravoslavnicia
din gramata lul Teodositi, adeca deputatil sail representantil lord.')
Pana aci a mersa Dr. Crigana tare writ A omisti lose do-
vada, ca euvintele din gramata lui Teodositi smith* interpretarea
euvintelora din Zaconicti. Pentru aceea cetitoriula ca p)i Dr. Cri-
pull are dreptulti a inturna lucrulti, si a dice dimpotriva, ea Zit-
conieula interpretezi gramata lui Teodosid, va sa qica poporula

9 Taft acolo pag. 16 in nota 1.

 288

avea vote la alegerea mitropolitului dupe gramata lui Teodositi,

inse elf' era representantele preotimil, dupe esplicarea Zaconicului.
in fata unora dovedi aqa limpegi despre neparticiparea laici-
lora la alegerea mitropolitului lnainte de s. unire, cum mita le-
gile terei in collectiunea aprobatelora, decretele principilora §i
opula juridico-canonica numita Zaconici scrisa pre acele timpuri,
este de mirata ea una omil seriosa a alergata la interpretari ra-
bulistice spre a dovedi contrariulii.
Cuvintele cu voea creOniloril pravoslavnici" din gramata lui
Teodosia putea Dr. Crisana sit le esplice forte u§ora din natura
stilului emfatica usitata In atari acte diplomatice. 1)
Dr. Cri§ana inse §i aici a voitil cu on ce pret,a sit scota
dovedi dinainte de s. unire In favorult constitutiunii protestante
sasesci, ce o a data aguna bisericii gr. orientale din Ardela qi
Ungaria.
Pre langa Dr. Cri§ana mai amintima gi pe A. Treb. Lauriana,
care a scrisa unit tractata mina despre constitutiunea bisericii
romadiesci, In care se ocupa pi cu moduli alegerii mitropolitului.2)
Despre constitutiunea bisericii romanesci se esprima Lauriana
In chipula urmatoriil :
Biserica romans a suferitl multe persecutiuni qi apeetri in
decursuli1 seclelor, inse cu tote aceste ea qi-a pastratil
qi ritulu qi
limba i constitutiunea p6ind in diva de asteicli,"
Despre sinodula mitropolitana, care alege pre mitropolitula
sustine urmatorele:
Sinodull mitropolitanei se compune din MO episcopii, to(I pm-
topopii, unit deputatei mirenes din fiecare episcopate, cede unit' deputates
preotu .i cite doi deputari mirela din fiecare districtil (tracta proto-
popesca) ale$ in sin6dele districtuale. Archiepiscopull e pregedintele
ordinaries all sinodului mitropolitanl, in lipsa lui suplinesce cell
mai Utranil episcopes.

') Cattt de arbitrarib a purcesil altcum Dr. Cri§anil in cestiunea acesta,

se p6te vede §i de acolo, ca cuvintele din gramata hit Teodosib cu voea pro -
topopilori2 fi a creftindoril pravoslavnici" le traduce pre limba german&: In
Folge dessen gaben die Erzpriester and die orthodoxen (griechisch Glattingen)
Christen ihre Stimmen auf Josef ab = protopopil §i cre§tinil ortodox% ab votatft
pentru Iosifil Cu schimbirl de aceste in traducerl nu e lucru pe lume, care
se nu-lb poll dovedi.
2) 3Documente istorice despre starea politica ¢i Teratica a Ronianilora
din Transilvania. Viena 1850 pag. 184.
s) Totil acolo pag. 190.
 289

Mai departe despre alegerile la sinodula mitropolitanti vor-

besce in modulti acesta:
,Parochiile alegfi pre deputa(zi lorfi la sin6dele districtuali (pa-
rochulfi cu unii mirenfi), sin6dele districtuali alegfi pe deputap lore
la sinodulfi eparchialfi (diecesan 'fi) (protopopulfi cu doi preoti .i tree
mireni) qi la sinodulfi mitropolitanfi (protopopulfi cu unfi preotfi fi
da mireni).
Sinodele eparchiali alegfi pre deputatulfi lore la sinodulfi mi-
tropolitanfi dupd norma prescrisd.")
Niel sa fie traits Laurianfi chiarti in timpurile acele, n'ar fi
pututii scrie mai detaiatil.
La intrebarea base, ea Lauriana cu ce dovedesce lucrurile
aceste, respundemfi, ca absolute cu nimicil.
Cum a pututti dare scrie totusi asa ceva?
Forte usord !
In mintea sa si-a fostfi aletituitti unfi planil de constitutiune
pentru biserica romanesea nu dupa Pravilii, ci dupa protestant!.
§i apol asa de tare doriea reahsarea planului sea, catit In urma
nemal putadfi deosebi dorinta sa subjective de adeverulti istorice
objective, dorinta s'a a ineeputil a o considera de resultatulti scru-
tarilord sale istorice. Alteum nu ne putemii inchipui, cum a pututd
du espune constitutiunea aceea, ca pre constitutiunea bisericii ro-
manesei din timpurile cele mai vechi.
Este si acesta o dovada, uncle potti A' ajung6 si omen!
altcum luminati, dad, pre contulii judecatil sanelose se lasil a fi
condusi prea multi' de simtiri.
Lul Lauriana fuse ii Tertamii bucurosti gresala, cad elii a
trilitii in epoca aceea a literaturii nostre istorice, Ganda predomina
simtulfi, Ili amfi pofti prea multi', dui ama pofti dela Ott sa se
fie pusfi in contracticere cu intrega directiunea timpulul sett
Nu putemd inse nici de cum escusa pre aceia, earl si in
timpuld de fats, candii literatura nostril, istorice s'a liberate bini-
sorti de catusele simtirilorfi, eadri in greseli ehiarii a§a, de mars ea
si Laurianfi.
*
* *
Urmele istorice despre moduli' alegeril mitropolitulul din
timpulii de dupa s. unire. Inca In manifestulti de unire alti cle-
1) Tail acolo pag. 202.
 -2%
rului romanesca data din sinodula dela 7 Octobre 1698 se cu-
prinde si conditiunea urmatore cu privire la alegerea mitropolitulul :
nCi toona1 de i-s'ar templa morte (mitropolitulul Atanasia) set
stea in voia saborului pre tine ar alege sei fie Videlicet, pre care
Sein(ia Sa Papa qi ineiltatulii imperata saa intoirescd, 0 Patri-
archulii de sub biruinta ineiltiel sale sa -lti hirotoascei ." 1)

Conditiunea acesta o a si primita Imparatula, precum se vede

de acolo, ea In conferinta Punta la 1701 In Viena, Cardinalula Pri-
mate dela Strigouti Leopolda Kollonies a Impartasitit MitropolituluI
Atanasiii urmatorele:
,Liberum itaque dari clero valachico, quoties sedem suam epi-,
scopalem vacare contingeret, tres arbitrio suo delectos pontificif can-
didatos offerendi in scriptis. Caesarem uni ipsorum suo adfuturum
sugragio, ut is demum prae reliquis collocetur in cathedra et vala-
chicam gubernet ecclesiam." 2)

Cu ocasiunea acesta s'a facutii mal intaiii amintire de schim-

barea usului de Oita arum la alegerea mitropolitulul, ea adeci sa
nu se alega o persona, ci sa se candideze trei persone, din earl
apol Imperatuld sa denumesca pre una.
Precum voma vede Inse mai Map, sehimbarea acesta a fosta
o acomodare dupe dreptula resaritena.
Ceea ce In conferinta Primatele dela Strigonti a promise In
numele Imperatulul cu privire la alegerea mitropolitulul, aceea a
§i confirmata Imperatuld In asa numita diploma a dotia leopoldina,
In care In articulula XII se cetesea urmatorele :
nArticulus XII. Et siquidem lllajestati Nostrae tamquam Regi
Apostolico, Summoque Ecclesiarum Putrono collatio universoruin bene-
ficiorum, tam in Provincia Transilvaniae, quain et partibus eidens
annexis, ex vi praerogativae Regis Apostolici opliino jure competeret,
ac proinde modernis, pariter et futuris temporibus in futura vacantia,
tres personas pro dignitate episcopali aptas et ido-
neas Nostrae Majestati Reg iae proponant, et queen eligere
') Nilles 3Symbulaec Innsbruck 1885e tom. I. pag. 204. Cf. maT suss
pag. 208.
2) Nilles op. cit. t. I pag. 280. La conferinta acesta au hold parte
pre ling primatele dela Strigona si mitropolitulil Atanasift si contele §tefatril
Kalnoky vicecancelariu14 transilvana cu secretariulii sea Ioannes Fiath, teologuld
lesuitil Gavrilii Ilevenesi, Melentiu vicariulti mitropolitula Atanasiu si lesuitulii
Carohl Neurauter. Nilles tail acolo pag. 274,
 291

ex his, et denominare dignabimur, ille si episcopali dignitate graeci

rites prout et alii ecclesiastici majoribus officiis gaudere voluerint,
collationes seu donationes, per Cancellariam Nostram Aulico-Transil-
vanicame expediendas a nemime sed a Nobis impetrabunt, ab aliis vero
impetrate praesentium per vigorem nullius tenebuntur esse vigoris." 1)
Cei dintaia episcopi ale§i dupe s. unire ad fo3til Pataki §i
Clainii. Date istorice secure nu avemil, din earl sa putem sci, ca
ore cu ocasinnea alegerii astora dol episcopi, candidatu-sae in
adeverd 3 persone pentru scaunula episcopesed sail nu. Este pro-
babilii. inse, ca la amend6u6 alegerile aceste s'a intimplata candi-
dare de trei persone, sad cell putina s'a tinuta sinodd electorald
cu scopuld de a candida trei persone pentru scaunuld episcopescd,
deli e cu putinta, ea facenduse alegerea voturile s'ad intrunitd in
o singura persona.
Se vede lueruld acesta en privire la alegerea lui Pataki din
o scrisore a curatorilora Milian Puy senior si Stefand Ratz din
13 Decembre 1714, in cares amendoi se dechiara in contra denu-
mind episcopului fara alegere, si promitfi, ea vora luera din tote
puterile, ca Pataki sa intre in numerulfi de trei aid candidatilord.
Omni cura adlaboraremus, ut inter tres candidatos unus esset
Adm. Rdus Pater loannes Pataki (qui rarum subjectum est et na-
tionis valachicae) quod speramus, etiam ebrectui manciparemus." 2)
Era ceva§1 mai la vale, spune, ca eleruld s'a adunatu deja
odata, ca sa candideze pentru seaunula episcopescfi, inse ulna
timpuld prea seurtil, s'aii adunatii putini numai, din care cause
candidarea a fostil nelegala, F)i asa imperatuld a dispusd, ca eleruld
sit candideze din nod.
Siquidem pro prima candidatione non habuerint sufficientem
terminum, ut confluere potuissent, sic illa candida(io fuit illegitiina
et non valida, adcoque Sua Majestas curavit per Cancellariam Tran-
silvanicam intimari, ut de novo eandident." 3)

Cu privire la alegerea lui Claind asemene se vede a se fi

Intimplatu mai intaid candidare de trei persone din commentariile
lui Davidfi Maxay euratoruld clerului unite de pre acele timpuri,
Yn eari dupe ce spune, cum clerula units ar fi voila sa alega epi-
scopii dintre Iesuiti, inse a trebuitii sa abilica de planuld acesta
1) Nines op. cit. t. I pag. 299.
Nines *Symbolaec t. I pag. 403.
$) Totti acolo pag. 404.
 292

din motivuld, ca fesuitilorti nu In este permisa a primi demnitici

bisericescl, adauge :
Candidati ergo fuere alii, qui juxta mentem et conceptum
saepe fate Rssimi Rectoris (Adami Fitter) ad sustinendum id munus
magis apti et capaces fuere visi." 1)
Dela Clain !neon avema date sigure, ca alegerea episcopulul
se facea prin candidarea alora trel persone apte, dintre carl Imp&
ratula denumiea pre una, pre carea apol Papa o cofirma.
Astfela la alegerea din 4 Novembre 1751 fura candidati :
Petru Paula Arona, Gregoria Maiorii ei Silvestru Caliani. La ale-
gerea din 30 Iunia 1764 furl candidati: Gregoria Maiorti, epi-
scopula Claina, care renuntase la episcopie, gi Silvestru Caliani.
Nu fu denumitti Ind unula din eel tree candidati, ci fu denumita
alii 4-lea Atanasia Rednicii, dieendu-se pike, a voturile date lui
Claina sunta perdute, gi aria Rednica luandu-se de all treilea alesa".2)
La alegerea din 15 Augusta 1772 fu candidate Gregoria
Maiorti, Ignatiti Darabant qi Iacobn Aronti.
La alegerea din 12 Aug. 1782 fu'a candidati: Ignatiti Dara-
bant, Iacoba Aronti §i Ioanit Boba.
La alegerea din 15 Mail 1832 furs candidati: Ioana Lemeni,
Isidorti Alpini §i Teodora Popti.
La alegerea din 30 Septernbre 1850 full candidati: Alesandru
Sterca Suluta, Constantine Alutana §i Constantina Papfalvy.
La alegerea din 1868 fur' candidati: Ioana Vancea, Timoteii
Ciparia §i Ioanii Fekete.
La alegerea din 16 Aprilie 1893 fora candidati: Victora Mi-
halyi, Ioand M. Moldovana §i Ioanti Rusii.
*
* *

Personale cu vote la alegerea episcopulul sal mitropolituluY

dupa s. unire. In secululti trecuta sinodula electorala era compusd
din urmatorii:
1. Din MI protopopii sag locofingtorii lore. Ace§tia precum
arati catalogulti votisantilorii alegeril din 12 Augusta 1782 erati:
a) Decanii.
b) Archidiaconii.
c) Inspectorii.

9 Nilles zSymbolaee t. H pag. 500.

2) 2Acte sinodallc de I. M. Moldovand t. I. pag. 174.
 -19s
d) Notarii, cari administrad ver and tract(' protopopescd.
e) Jump, earl asenrme administrad ver unit tract(' proto-
popesed.
f)Protopopil sag archidiaconii onorari, cum as fostd Petru
Papp din Dees Ocna si Ioand Arond din Bistra. 1)
2. Din eke doi deputati din fiecare tracts protopopesed.
Fara Mc' o valore este Intrebarea, ca ore deputatii capotaii de
acasa inviatiune, ea pentru tine si voteze. Fara nici o valOre,
cad de o parte tot(' nu o putemil deslega deplind din lipsa datelord
istorice. kra de alts parte, dui fiecare deputath si ar fi avutd
mandatuld de aeasii dela, preotii alegelmi, atunci nu ar mai fi fostti
nici o lipsa sa se in sinodd eleetorald, ci putead toti protopopii
si tractele protopopesel sa-si trimita voturile sigilate la Consistorid,
si apoi Consistoriuld en comisarii regesci din ele puread sci do-
Huta clerului fare spese cu sinede electorali. La sinodele elee-
torali fuse totdeauna In timpuld mai nod era dating O. se tins
consultari prealabile Cu privire la personele de candidatd. Atari
consultari lime n'ar fi aviitit nici o valore, data deputatii tractelord
protopopesei si-ar fi Audi votuld determinate de aeasa dela preo-
time. Ca la ver o alegere prin cate and tracts s'a data depu-
tatului vote sigilatd, pre care si-lit aduca la MO, era prin eke
mill altft tracts deputatuld s'a obligatd eu jurainintd, ca va vota
pentru o persona anumita, arata de o parte naivitatea acelord
tracte, de alts lipsa Ostia depliva de indreptarid In privinta acesta.
3. Din toti inonachil dela manastirea Sfintei Treimi din
Blasi], precum se vede din epistola ealugarilord din Bias din 1751
aura dol frati, earl petreeea(' In Viena, In carea spunii, ea dupa
dating, vieariuld general' I-a ehematil si pre el la sinodulft elee-
torald pre 4 Noveinbre 1751, 9 era mai acuratft se vede din ca-
taloguld votisantilord la sinodulft eleetorald din 1782, fare earl
vind Inainte tot! ealugarii, unil ca asessori consistoriali, era altil
ca profesori. Chiarft si profesorul ordinamplord Mihaild Tiniar,
care nu era calugard, si paroehuld Blasului Michael Papp at luatd
parte cu votft virild la acestft sinodft.
Ca ore luarad parte la sinodele electorali si asa numitii
calugarasia dela. manistirea Bunei vestiri din Blasi', din lipsa ur-
melord istorice nu puteind sci.
I) Vail catalogulii votisantilorii In actele sinodulul electoral(' dela 1782
in sActe sinodalI« de I. M. Moldovanu t. I. pag. 129 §i uu.
2) Epistola se afli in sActe sinodallc de I. Moldovanti t. I. pag. 138.
14
 294

Yn secululti de fate sinoduld electoralti a constatti :

1. Din top purtatorii oficiilord protopopesci din Ardeld fare
deosebire, ce se tine de arehidieeesd sad de diecesa Gherlel sad
a Lugo§ului, di anume
a) Vicarii lorand.
b) Protopopii actuali.
c) Viceprotopopii.
d) Administratoril protopopesci.
2. Din do! deputati din fiecare tractii protopopesci din
Ardeld.
3. Din membril capitululul din Blasd fiecare Cu votu virild.
4. La alegerea din 1850 si 1868 a luatd parte si notariuld
capitulard. La cea din 1893 ministruld cultelorii §i ald instruc-
tiunil publice Csaky nu I-a mal permisd.
5. Din preposituld manastiri1 Sfintei Treimi din Blasi".
6. Din doi deputatl al corpului profesorald din Blasti.
*
*

Alte formalitati observate la alegere dupe s. unire. Dela

alegerea lul Petru Pauld Aronti fncoce din datele $i documentele
istorice ce le avemii, se vede, ea la alegeri an fostfi totdeauna
esmisi caw doi comisati regesci. Asa la alegerea din 1751 comi-
sari regesci an fostd: Davidd Mariaffi i Petru Dobra, .1) la cea
din 1782 contele Garold Teleky de Szek si Wolfgang Kemeny 2)
baron de Magyargyer6 Monostor, la cea din 1832 episcopul rom.
cat. aid Transilvaniel Nicolati Kovacs si contele Ladislad Lazar, 8)
la cea din 1850 episcopuld Oracle marl Vasilid Erdelyi si Carold
Gebbel, 4) la cea din 1868 episeopuld Lugosului Alesandru Dobra
§i Alesandru Bobatelii, 8) er la cea din 1893 episeopulii Oradel
mar! Mihaild Pavelti di baronul Samuilii Josika.
Convocarea la sinoduld electoralti Inainte de fundarea capi-
tululul se Intimpla prin vicariuld generald, dela fundarea capitululul
prin vicariuld capitulariii, era dela reactivarea mitropoliel di ridi-
carea episcopatelorti sufragane de Gherla si Lug*, cleruld archi-
1) )Acte sinodall de I. M. Moldovadie t. I pag. 137.
2) Totil acolo pag. 108.
8) Analele Capitululul din Bla$n, manuscriptid pag. 108.
4) ,Acte einodale« de I. M. Moldovanil t. I pag. 86.
Totti acolo pag. 28.
 Tan

diecesand se conehiama prin vicariula eapitularid archidiecesand,

era celd din diecesele de Gherla qi Lugo§d prin ordinariatele re-
spective.
Una lucru ne mai auclitil !Ate In Intrega lumea este modulii, cum
se Intimpla candidarea celord trei persone pentru scaunulu mi-
tropolitand. Fiindea se candideza trei persone, ar trebui, ca fiecare
votisantii sa aerie pre gedula trel persone, pi apoi la scrutinid
acele persona sa se considere de candidate, cars au Intrunitd maio-
ritatea absolute a voturilorii. Sad ar trebui sa se intimple trei vo-
tisiri. La votisarea Intaia sa se voteze pentru persona, care ar
fi a se candida pentru locul Intaid, pi aceea di se considere de
candidata, carea a Intrunitd maioritatea absolute a voturilord. La
votisarea a china sit sa voteze pentru candidatuld aln doilea, §i la
votisarea a treia pentru candidatuld ald treilea, pi numal aceia sa
as considere de candidati In amendoue locurile, earl voril fi In-
trunitii maioritate absolute.
Facendu-se candidarea dupe: una din modalitatile aceste dou'e,
s'ar puts in adeverd (lice, ea eel candidati suntil In adeverd do-
ritri maioritatii clerului.
In loed de at:6sta votarea se Intimpla aka, ca votisantil voteza
numai ()data, @i numal pentru o singurA persona, $i apoi dintre
eel ce ad capdtattl voturi, se considere de candidati eel trel de
Int lid, earl ad capetata mai multe voturi, fora privire la aceea, ca
ore all maioritate absolute sad nu.
Pre calea acesta s'a Intimplatt1 inconvenientula acela, ca la
alegerile de liana acum, Inca numai episcopii Gregoria Maiord 1i
Ioand Lemeni ad fostii candidati cu maioritate absolutd.. De aka
parte s'a fntimlrlatti, de a Intratii Intre candidati individd, care a
primitii numal 8 voturi din preste 200 de voturi ale alegtorilorti.
Si Inca se [Ate Intimpla kti aceea, ca cineva sa Intre Intre can-
didati $i numai eu und void.
Pre MO. aceea nu avemd nici o dispositie legala, ca ce sa
sa Intimple atunci, eandd pentru loculd old treilea suntd doi can-
didati cu numerd egalu de voturi, ce atunci, candd and candidata
ar muri Indata dupe alegere, sa se fad anume alegere mina sad
sa nitre candidatuld old patrulea. Nu este deterrninatti prin nimed,
ca din ce motive pOte fi respinsd and candidata, $i dad e respinsa,
ce sa sit Int !triple. De aei vine, de la alegerea din 1764 fiinchl
respinsa candidatuld ald doile, episcopuld Claind, care renuntase
19*
 29t

deja la episcopie, 1i petrecea In Roma, fu denumita candidatula

sill 4-lea Atanasiii Rednicii, care capetase numai 9 voturi.
Tote aceste aratd, ci modulo alegerii mitropolitului nostru
este cAtil se pate mai primitivil $i pima de auomalii ne mai au-
dite, asa, sate mai *lute sail mai tarclia va trebui supusd intregt1
la o revisiune radicall. Este mirare, ed. In timpuld trecuta nu
s'a ocupatii nimeni cu scaderile $i anomahile aceste, qi chiaru nici
sinodultl electorala dela 1868, deli acesta avea puternice allure
reformatore. Din cats ne este noue cunoscutii, foea Unirea" din
Blas, cu prilegiula alegerii din 1893 mai Int&ifi a atrasa aten-
tiunea publiculul asupra lore.
Mirare, ca pre Candi' in biserica unit& a eetnasti pin& astadi
moduli"' primitive, ca votisantii sa, voteze numai pentru o singura
persona ci numai ()data, deli se alegii trei candidati, pre atunci la
gr. orientalii din Arad nu a fosta asa. La neuniti cela dintaie
episcopa alesil a fostii Vasilia Moga candidate In numeruld ter-
naria In sinodula electorala tinutil In Turda la 19 Septembre 1810,
er dupal elii Andreiii baronti de Saguna candidate in numerula ter-
naria In sinoduld electorald tinutil in Turda la 2 Decembre 1847.
La ei fuse fiecare votisantii a votata pentru 3 persone deodata, si
eel trei dintaiu, cari au capetata maioritate absolute, fora consi-
derati de candidati $i adevdratii doriti ai clerulul. VotIndii la
alegerea lul Saguna fiecare votisanta pentru ,trei persone de °data,
all OW candidati din urns: Protopopulii hand Moga en 33 voturl,
protopopulii Moise Fulea cu 31 voturi, Ii vicariula Saguna cu 27
voturi, tot! trei cu maioritate absoluta. 1)
*
* *

Influinta episcopilorti sufraganl de Orade, Lug* gi Gherla

la constituirea mitropolitului. Dela reactivarea mitropoliei de
Alba-Iulia pang asta4i an fosta numai &Sue alegeri de mitropolita.
Precum vorml vede mai tarc,lia, dupa dreptulii orientala episcopii
comprovinciali an iriurinta. cea mai insemnata asupra alegerii mi-
tropolitului.
Dispusdtiunea acesta a dreptulul orientalii nu o a pututii ig-
nora guvernuld. In consonant& cu ea ministeriula cultelord In
scrisorea sa de dto 6 Iunin n. 1868 Indreptata in causa sinodului
1) »Archiepiscopulii gi mitropolitulil §agunac de Nicolati Popea, Sibiu
1879 pag. 29 §i 36.
 297

electoralii si a impleriT scaunului mitropolitanti tetra vicariulii Ca-

pitulariti Constantinu Alutanti se esprima In chipulii urnatoriti :
in fine de-orece dupe rituld qi disciplina bisericii greco-catolice,
qi in incelesulii canaeloril episcopii comprovinciali, sail de sub aceea -BSI
mitropolie, Inca au dreptii a incurge in alegerea mitropolitului lora,
influintei sufragandoril (inetorl de mitropolia adecei a
domniloru episcopl gr. catolici dela Gherla, Lugo0 si Urbea mare
in alegerea mitropolitului Archiepiscopii dela Blaqii, prin aceea i-se
va da valore, ca prin mine se va cere pcirerea, pi fundamentala de-
chiarare carea se va lua in considerariune a Domnilorii epi-
scopi sufraganel, Cu privire la cei trei individi ecclesiastici, cars la
alegerea facuta prin cleru au thpetatii cele mai multe votu4.")
Totil to Intelesulii acesta s'a pronuntatii ministruhl de culte si
cu ocasiunea alegeril din 1893.
Acesta este minimuld influintei episcopilorti sufragani la con-
stituirea mitropolitului. Si acestii minima Inse nu este de des-
pretuitii, de-orece totusl este bine, ca cu privire la denumirea unuia
dintre cei trel candidati, mai 'ite aye influinta si cineva dintre
membrii provinciei nostre mitropolitane. $i asa ceva la nici unIi
cash nu Foote sa fie In detrimentuld nostru.
Ce sa veal lase? Pre timpulil sinodului electoral-6 dela 1868,
care l'am puts nutni tare domolii periods veleitatilorit, la
unii pi concesiunea acesta neInsemnata facuth Pravilei de c5.tra
guvernti, li-se parea, ca e o stirbire a autonomies nostre. Cad
eta ce cetiniti In punctit 3 alit sinodului tractului Clush, In care
fora alesi deputatii pentru sinodula electoralii amintitti :
On. Gregoritl Chifla capelanuld Clusului face urmatorea
propunere
3. Ca sa cord inaltulu lllinisteriu peirerea episcopilorii sufra-
gani cu privire la cel 3 candidati de archiepiscopil e in contra usultei
din vechime observatii in arrhidiecesa nOstrei
Acesta propunere sinodulu o primesce de a sa in unanimitate,
fi se trece in conclusii."
NT-ar fi facutt si propunhtorii i sinodulti mare pliicere, dad
ni-ar fi spusii razimat1 pre documinte, care a fostal osulii din vechime
observatii in archidiecesa nostrei" cu privire la constituirea archi-

') ,Scripta ministeriara cupring in eireulariulift convocItorifi alii vica-

riului eapitularifi se afra in )Acte sinodallc de I. M. Moldevanti t. I pag. 2 qi uu.
 - 29R -
episcopului? In perioda calving se constituiea mitropolitula ro-
manescfi dupa ustaa" on din vechimea", ci dupa usula nog de
noutift alit calvinilora, cum vomit yea Dela s. unire ineoce epi-
scopi sufragani 11U ama mai avutg pang la 1855, si agut episcopil
sufragani nu as fosta intrebati cu privire la cele trei persone can-
didate pentru scaunul mitropolitana, fiinda el nu esistau episcopi
sufragani. Inainte de era calving de bung sama nici propunatoriula,
nici sinodulti n'a sciuta din documente istorice, ce usll a fostil cu
privire la constituirea mitropolitului.
§i aka provocarea la usuli4 din vechime" §i cererea, ca epi-
copii sufragani si nu fie aid baramti intrebati de guverna cu oca-
siunea constituirii mitropolitului este numai unit pohlogisma, care
durere, Ild observeza pricepetoriulii asa desii In actele sinodului
electorald dela 1868. Diva tieneril sinodului electoralfi de comma
o determine guvernula cu aprobarea Maiestatii Sale, era loculfi
alegerii dela 1751, canda fu candidata episcopula Petru Paulfi
Aronti, a fosta tote totdeauna Bla§ula.
*
* *

Luarati IMO parte dupa s. unire la alegerea episcopulut

sail mitropolitului? Cumci Inainte de s. unire Ia Icil Wag luata
parte la alegerea mitropolitului, atria vecluta deja. Dreptulg dee-
torala dinainte de s. unire cu privire la personele Indreptatite a
lua parte la alegere a trecuta In perioda de dupa s. unire farg
nici o schimbare essentialg.
Se vede acesta din urmaterele:
1. Doeumentulti istorica mai vechifi dela s. unire fleece cu
privire la alegerea mitropolitului este In conditiunile unirii puse In
sinodulg dela 1698. Precum ama vocluta, sinodula acesta Intre
altele a pull §i conditiunea, ca tocmai de s'ar inthn platndrte (mi-
tropolitului Atanasiii) sd stea in voea s eib or ul la , pre eine ar ave
sd aleget 0 fie Vladiccl.")
A poftitti deci sinodula, ca si dupg s. unire tau saborula
mare si alegg pre mitropolituld. Saboruld mare lose consta eschi-
siva numai din preotime.
2. Conditiunea acesta o a §i primitti imperatulti, cum se
vede din dechutratinnea Primatelui Kollonics la conferinta din
Viena, liberum dari cler o v al a chic o, quoties sedem suain epi-
1) Mal suss 290.
 299

scopalem vacare contigerit, tres arbitrio suo delectos pontificii candi-

dates effendi in scriptis." ') Aici apriata e vorba numai de drep-
tulii clerului de a candida trei persone pentru scaunuld mitropo-
'Rana. De ceva drepta alit lal 'flora nu este nici cea mai mica
amintire.
3. Dupa mortea episcopului Pataki, clerulti a voita a, alegi
pre unit Iesuitd de episcopa. A abstata inse dela planula acesta,
dupa ce i-s'a spusti, Ca Iesuitilord nu le este permisa a primi dig-
nitati bisericesci. Enareza lucrula acesta Davida Maxay, candy
dice i ntellectis rationibus, pate homines societatis lesu ab ad-
mittendis dignitatibus ecclesiasticis arcent, supersedit guidon clerus
unitus, at non sine gemitu et querelis ab ejusmodi personarum can-
didatione. . . ." 2) Aid asemene se spune apriatii, cumca numai
clerula avea drepta la alegerea mitropolitului, bindaca de laic! nu
se amintesce nici Cu unit cuvintfi.
4. Cu ocasiunea alegeril din 1764 in epistola monachilora
din Biqa catra doi frati ai iota, earl petreceaa in Viena se dice,
ca Maiestatea Sa a concesti, ca, V. Cler us solemnitate et ritu
hactenus observato, seposito partium studio, liberisque cuff ragiis ad
acephalum hunt eppatum tria apta, idonea, ac tanto muneri paria
subjecta candidet." 3) i aid singura de dreptuld electorala alit
clerului este vorba si nici cu Etna cuvinta de dreptuld laicilora.
5. Cu ocasiunea alegeril din 1764 in epistola tesaurariulul
catra vicariuld generalu despre concederea alegeril din partea
curtii imparatesci limpede se spune, ea cleruld si nu lalcil vorti
aye sit candideze trel persone pentru scaunula mitropolitanu a
v en. Clero Unit° tria subjecta pro eppo candidentur et benig-
nissimae denominationis fine eidem Suae MU Ssmae quantocyus.
repraesententur." 4)
6. Cu ocasiunea alegeril din anul 1782 in decretuld, prin
care se denumesca comissarii regesci la actulu alegeril, asemenea
se amintesca numai deputatii clerului ca indreptatip la candidarea
celorti tree individi. Se dice in decretuld acesta : Ssma Sua Ma-
jestas . . . . praecipere dignata est, ut deputati ex cl e r o unit o . . .
. . . convocentur. 5)

1) Mal suet 290.

9) Nilles vSymbolae t. II peg. 499 qi uu.
8) 8Acte sinodallc de I. M. MoIdovaati t. I pag. 137,
4) Totil acolo pag. 136.
5) TAO acolo pag. 123,
 300

Totil acesta se dice si in chartia guvernulul catra vicariuld

generalti In causa alegeril acesteia, In cares chiard la Inceputd se
dice : ,Ssma Sua Majestas clementer praecipere dignata est, ut depu-
tati ex clero unito pro candidatione trium individuorum convocentur,
eorumque suffragia. . . . recipiantur.")
Tad asemenea In conferinta prealabila tinuta In 11 Augustil
inainte de diva alegerii numai despre deputatii clerului se face
amintire, era de ai poporulul nici cu unit cuvintd. 2)
In urma dela sinodulti acesta avemd chiard 1i cataloguld voti-
santilord. Intre cars Inse nu este nici and singurd deputatii ald
laicilord.
7. Nici la sinoduld electorald dela 1832 nu a Watt' parte
decatd singurd numai clerulti. 4)
Dorinta, ca la sinoduld electorald si lea parte $i lalcil s'a
MO mal Intaid In adunarea nationala din 15 Maid 1848. In punetti
2 aid sesiunii a doua a adunarti acesteia s'a decisti cd sd se
alegit episcopi romanesci in sinodd prin deputati bisericese .1i mire-
newt." 9
Curendd dupi adunarea dela 15 Maid 1848 In sinoduld elec-
torah"' dela 1850 s'a with de nod dorinta, ca sa participe 1i lalcii
la alegerea episcopulul. In conferintA prealabila tinuta cu oca-
siunea alegeril acesteia s'ad dectsii urmaterele:
Adunarea pliqindii la actulii constituira sale, a afiatg, ca nu
se pole constittd dupd Pravild (?) fi datina cea veche a bisericii re-
sdritene, qi dupd protocoluld adundrit generale a na(iunii romdne din
Transilvania tinutd la Biagi in 31 Maiii 1848, in carea s'a deter-
minate ca sd se al4gd episcopi romdnesci in sinodu
1) TWA acolo pag. 113.
2) Totn acolo pag. 108.
8) Total acolo pag 129 rii uu.
4) Anal* capitululul mitropolitanfi din Blaqfi manuscriptu pag. 108 rii uu.
5) insufietirea pentru libertate in adunarea acesta a fostd aria mare,
'Metal adunarea n'a mal deosebitii libertatea rii independinta bisericil ca atare
fats cu statulfi qi alte biserici, de afacerile interne ale bisericd. Modulii ale-
geril episcopilorti este o afacere interul a biserica, in care libertatea bisericil
este de a se apera de on ce ingerinti strains. Acesta o a pututfi edice qi
adunarea national/ din 1848 °data asecurata, libertatea biseericiI In alegerea
episcopilora de ingerint5 strains, se tine de una fiecare biserica aril determina
ma! de-apr6pe module alegerii, §i nu 'Ate cade niel decwn in competinta unel
aduarl naOonall, in care suntd done biserici.
 301

prin deputatt bisericesci qi mirenesci," de care tonclusil

totes poporuld romand unities din Trannia cu cell mat terbinte zeld
se tine." 1)
In 'Irma premiselord acestora conferinta a rugatd pre comi-
sarii imperatesci, ea pentru mdntuinta consciintei sale gi pentru
milcomirea poporulut diecesanii sd binevoised pentru acum" a im-
puteri pre inteligentit tnirent unifi, cart se afid de lap aict in Bla3d,
spre a votisa in numele poporului, care rugare dacit nu ar fi impli-
nitd, sd se treed la protocold."
ComisariI Imperatesei la rugarea aceita at1 respunsti, ea ne-
fiindii fn puterea lord nu o pottl fmplini. 2)
Invoindu -se t}i comissaril, rugarea fu numal lua'a la protocol.
Din nod fu dupa aceea resuscitate cestiunea participarii lal-
cilor la alegerea mitropolituluI In sinoduld electorald din 1868.
Intre aqt numitele conditittni de alegere", conditiunea a 5-a
suns:
Acestd sinodd 4Z renoesce manitestarea vointel sale respicate i
in 29 Septembre 1850, ca sinodele alegetdre de archierei sd se com-
pund in viitorid Wad din membrit clerics, cots pi mireni dupd o
proportiune, carat se va statori in cell mai de aprOpe sinodd, ce se
va tine in urma chirotonirii noulut archiepiscopd ii mitropolitil." 8)
Lipsa de cugetare juridied corrects si de ides precise si la-
murite, ce se observezi In tote conditiunile aceste, este evidenta
si In conditiunea de sub vorbd
Ea ne spune numai, ea sinodele alegetore de archierel sd se
compund in viitorid atatu din membrii elerici, eats qi mireni."
Nu spine Inse, ce esti lucru de cdpetenie. Nu spine anume,
tine sit alega pre membrii cleliel Qi unreal. Ore numai cleruld
si alega ca pand atunci, cu singura schirnbare, ca de aci Ipeolo si
alega i clerieI si mireni dupa o propottiune, ce se va statiori mai
tarclid, sad (lord dentin si alegd membi ii clerici, era poporuld
membri mireni.
Tare probabidi, eft sitioduld a intelesd modalitatea din 'Irma.
Atunei Inse era datoriii si o §i spina limpede si la Intelesfi. 4)
i) 3Acte sinodall de I. M. Moldovanii t. I pag. 79.
2) Totes acolo pag. 80.
8) 8Acte sinodalle de I. M. Moldovand t. I. pag. 34.
4) Conditiunea mai dice, ci proportiunea iutre membril clericl >li mireni
ee va stated In ce14 mai de aprope einodd ce se va tine in urma ehirotoniei
 -302
Cestiunea participaril laicilora la alegerea mitropolitului In
In sinodula din 1868 sulevati st ex incidenti.
Unil mai sangviniei nevoinda a sci, ea o cestiune de asa gra-
vitate nu se !Ate resolva de-odata ca prin o taiatura a nodulul
gordiana, facura Incercarea si o resolveze asa 4icendu par force
prin o sectio regia.
&nodule traetului Elisabetopoloi se puse, 1i fail a mai In-
treba de nimeni, In contra usului de phi atuncl alese de deputatu
alit sea pre unit laica pentru sinodula electorala.
A fostii lucru firesca, ea deptitatula Wed nu fu verificatil,
fiinda alegerea lul o abatere radicals dela praxa de Omit atunci,
si afara de aceea nu tractula Elisabetopolei a avuta dreptult1 nici
n'a fosta chemata a resolva cestiunea participaril laicilora la ale-
gerea mitropolitului.
Canonieula I. M. Moldovana In tract atula sea despre dreptula
de alegere adausa la capetula tomului I alit Aetelord sinodali vo-
esee a mai fi data una case In ginodula electorala dela 1850,
eamia ant laiefi ar fi fosta ales(' deputatit pentru sinodula elee-
torala.
Deputatula profesorilorti din Blase adeci la sinodula elee-
torale din 1850 a foste profesorulu Ioana Rusu, care pre same'
nu avea nici unit orda sacru.
Casula acesta line nit dovedesce ebiare nimicu. Lucrula de
eapetenie este, ca profesorii din Biala en ce intentiune au alesii
pre hand Ruse? Ore eu intentiunea de a alege unit laic('? De
buns same nu! Ci Rusu ca clerics absolvata de doi ani si aplieata
ca profesorii In Blase era candidata de preotti, 5i ca pre atare
l'aa alesil deputata si nu ca pre laid.
Canso., ca alegetorii nu s'ail nisi nitatil la aceea, ca Inca nu
are nici tine orde sacra, este de a Se Cada In Imprejurarea aceea
trista, ea pang. In 4iva de astacji Inca nu averna una statute dal

noului archiepiscoinl fi mitropolite. De uncle a sciutfi sinodulfi, ca noulfi mi-

tropolitfi nu va fi episcopfi deja chirotonitu, §i ca atare nu va aye lipsi sd
mal fie chirotonitfi? ApoT mitropolitulfi se indatined a conchema sinodtt nu
dupa chirotonire, ci dup., intronisare. §i de aci se vede clad de putiuil ju-
ridicfi qi correctil a fostA alodula de cugetarep ce se vecle in Dcondifmnile de
alegerea,
 BOR

de simplu si primitivd pentru alegerea mitropolitului, care sa ne

pita servi de tudreptariii. i asa nu e mtrare, ea alegetoril lul
Ioand Rusu peal/611dd In mane unit Indreptarid, an alesii deputatii
pre unulii, care ce e dreptd Inca nu era preotil, era fuse candi-
datu de preotti.
Lisa-0 Imprejurarea, ca spre a dovedi din istoria bisericil
nostre dreptuld laicilord de a participa la alegerea mittopolitului,
singurd casuld cu Ioand Rusu se OW aduce, arata ea In biserica
nostril cestiunea are bass istoried, tare slabs.
Din lipsa unul statutd eatu de simplu, care sa sehtesca de
Indreptarid cu ocastunea alegeril mitropolitulul, s'ad nasettta §i alte
inconveniente.
Asa de pilda la alegerea din 1868 vicariuld capitularid a
trebuitd sa-si revoce dispositiile acute prin eireularid eatra clerd
cu privire la votuld preotimil tractuall, fiindu ca nu consuna nicl
cu usulu panel aci observatil , nice cu pasajulfi emisulul ministerial?. 1." ')
Tad atunci s'a comisu si inconvenientuld, ca deli corpulu
profesorales din Blapl la tote alegerile a Asia representatfi prin cute
dal deputati ;" totusi eandii In 1868 eorpula profesorald din Blasd
a trebuitit sa -al alega deputatil pentru sinoduld electorald, profe-
sorii de teologie din Blastl furl esehisi We nisi unit motive, prin
ce alegerea deputatalord corpulul profesoralii din Blasii a devenitd
illegala, i data profesoril de teologie o and fi eseeptionatd cu oca-
siunea verificaril credentionaleloril, de secure ar fi fostfi nimiciti. 9
*
* *

Premitendd eunoscintele acestea despre moduld alegeril mi-

tropolitului nostru, In cele urmatore ila vomit asemeua mai Intaid
cu moduld alegeril superintendentelui calvinesed din Ardeld Lana
la s. Unire, si dupi aceea cu moduld alegeril episeopilord si a
mitropolitilorti dupe dreptuld resaritend aid Pravilei.

9 Ve4I arnendoue circulariele in *Ante sinodall de I. M. Moldovand t.

I. pag. 1 qi uu.
2) Totfi acolo pag. 187.
8) Actele referitore la alegerea deputatilorti corpulul professoralfi din
Blaet pentru sinodul4 electoralil din 1868 se afla in archivolt( mitropolitanh
din Bltuit.
 304

IL
Modulo alegeril superintendentelul calvinescil
din Ardelu in seclult. alti. 16-lea si 17-lea.
Principiulu alegerii. Legislatiunea bisericesca psi civilti. Luataii qi laicil
parte, membrii cu votii. Aseincinarea Cu modulo alegerii mitropolitulul.
Modulti alegerii superintendentelul calvinescii din Ardeld in
secululd ald 16-lea si 17-lea. Realisarea libertatii evangelise asa
precum o Intelegeau el, a fostd tinta de capetenie, pentru care
calvinii s'ail ruptil de biserica eatolieg.
Modurile diverse, dupa call se implead episcopatele In bise-
rica catolicg pe timpuld, candd a eruptd reformitiunea, li-s'ad
WW1 calvinilord din Ardeld, ca nu corespundd libertatii evan-
gelise.
Singuruld moth'', care li-se 'Area, cg e In armonie cu liber-
tatea evangelick a fostd imolerea prin alegere, en atltd mai
virtosg, ca si Imprejurarile, In earl se aflad la inceputd, i -au silica
sal alega mai cap bisericesed.
Yea seiutd fuse calvinii In veeurile de Intgid sit fie conse-
cuenti In aplicarea practici a principiilord, ce le profesaii. /
Acesta se vede si din calea, pre carea an purcesd In apli-
carea prineipiului despre libertatea evangelic& la alegerea super-
intendentelui.
Dad' ar fi fostd conseeuenti deplind, atunci Inca dela Inceputd
ar fi dispusil astfeld lucrurile, Gatti superinteudentele si fie alesd
de totalitatea membrilord biserieiT, careia avea sg-T fie eapd.
Cad daeg ,,libertatea evangelica" In constituirea mai marilord
bisericesef nutnai atunci r'emane nealterata, dad. constituirea se
intImpla prin alegere, e lucruld celd mai lowed, ea la alegere toti
sa lea parte, cu Mat& mai virtosti, CA dupg credinta calving toti
membrii bisericil small si preoti.
Niel In secululd aid 16-lea nisi In aid 17-lea fuse calvinii,
deli puneati mare pondil pre prineipiula loiti desbre libertatea
evangelica" ai despre preotia universalg, totals' Wad fostd capabili
sa se libereze de tote principiile Terarchice ale bisericii catolice,
pre earl le urieati asa multd.
Avesta a lost" causa, de In secululd aid 16-lea $i alii 17-lea
la alegerea superintendentelui ealvineseu din Ardela lua parte
 -385
n u m al clerultl, ea poporulu credinciosfi era esehisii dela on
ce participare directi la alegere.
*
* *

Legislatiunea bisericesca si civila din Ardeld cu privire la

alegerea superintendentelui calvinescii in veculti 16 si 17-lea. Legea
biserieesei calving mai veche peutru Ardelti, cares reguleza ale-
gerea superintendentelui, se cuprinde In collectiunea de canone alui
Gelei Katona. 1)
Canonulii 90 all collectiunii acesteia ea privire la alegerea
superintendentelui prescrie urmatorele:
nannes in universum senioratus seu dioeceses intra ambitum
totius regni Transilvaniae et partium eidem annexarum, seorsim in
unum fluentes uni episcopo seu superrattendenti, vel in alium tractum
transmigranti, communibus votis ac suffragiis alterum guempiam e
medio fratrum suorum electum substituere pio ritu debebunt."
Din canonulti acesta numai atfita se vede, el la alegerea su-
perintendentelui luau parte tote tractele protopopesci. Nu ne spune
Inse, el ore lua parte la alegere clerulii sail doll si poporulii.
Acesta ni-o spune Salomon Joseph, care dupe ce eitezi ca-
nonulti de mai susii alui Gelei Katona, si dupl ce se provOei si
la legea din Aprobate referitore la alegerea superintendentelui, se
esprimi In chipulti urmatoriti:
Electio superintendentis juxta tenorem legum praecitatarum,
usumgue sub principibus nationalibus continuum, nulla praecedente
candidatione liberis verbi Dei Mi ni s t r orum in synodis genera-
libus praesentium suffragiis constanter fiebat." 2)

De aci se vede, ea la alegerea superintendentelui numai

preota, car! la calvini se numesed: Verbi Dei Ministri aveati vottl
activii, prin ce este esplicatii de ajunsil si eanonulii de mai susti
alui Gelei Katona.

i) §tefanil Gelei Katona a fostil auperintendente calvinescil in Ardelfi

dela 1633-1649, care a compusit conditiunile puse de principele mitropolitulul
Elie Ornstil, despre cart insull Kemeny dice: linjuriosissima proponit puncta
valachico illo popae, qui successore esse vult episcopi defuncti Valachorum? *Acte
qi Fragmentee de T. Ciparia pag. 71.
2) *De statu ecelesiae ev. ref. in Trausilvauia Commeutatiov. Cluez
1840 pag. 58.
 306

Danl. nu numai atata! Ci canonula de mai susft prescrie,

a cela alesu sa fie din numeruld preotilorti, cad cationuld dis-
pune, ca cela alesa sa fie e medio fratrum".
Prin cuvIntult nfratres" se intelega preotii, care cuvinta Sa-
lomon Joseph asfela Ila esplica:
Per Fr at r es heic, velut in tota legislatione intelligi ipsos V.
D. Ministroe, sicyue superintendentes e medio fratrum suorum per
ipsos confratres seu V. D. Ministros eligi debere." 1)

Era cuma, motivulti de capetenie alas calvinilorti, ca consti-

tuirea superintendentelui sa se Intimple prin alegere, a fosta li-
bertatea evangelicaa sag cresting cum o Intelegea el, se vede
eras! din Salomon Joseph, care referitoria la lucruia acesta se
esprima astfela:
Ekctio superintendentis fundatur in lib er t ate chr i st i a n a,
et huic consonis legibus patriis tum civilibus, tum etiam ecclesiasticis." 2)
Ceea ce prescrie canonula lui Gelei Katona despre consti-
tuirea superintendentelui,' aceea prescriii §i legile civil! din Apro-
bate, va sa Mica, cumca constituirea superintendentelui sa Se In-
dimple prin alegere din partea preotimii.
Legea aprobatelora referitere la luerul acese presciie ur-
1 r
matorele:
A negy recepta religion lev5k kozill a felyill megnevezet hefor-
mata evangelica, Lutherana vagy Auqustana, Unitaria vagy Antitri-
nitaria religion levo'7cnek tulajdon Piispolcjok magok valldsdn Wok
legyenek, a Catholicusoknak vagy Papislciknak pedig Vicariusok, kik
az 5 religiojok es inspectiojok alatt az egyhdzi rendekre vigydzanak,
mind azon dltal az eleit51 fogvcin observdltatott usus szerent a kik
a Piispoksegre vagy vicariussdgra valasztatnak, az 5
kOzOnseges egyhdzi gyillekezeteknek tetszesekb5l es
v egz es e k b o 1, azok a feje,delmekt5l confirmaltassanak." 9
Superintendentele alesti de cavil clerula calvinesca trebuiea
fie confirmatti de principiile )krit.
sal,

Se vede acesta din dispositia espresa a legii citate din Apro-

bate, ca alesil a fejedelmektill confirmaltassanak", era Salomon Jo-
1) Totn acolo pag. 58.
3) Totn acolo pag. 57.
*Approbatae Conatitutioneai Pars. I. Tit. I Art. 9.
 -80
seph despre confirmarea celu steed scrie: ouperintendentes vel
episcopos ex consensu et concluso generalium ecclesiasticorum congre-
gationum (h. e. synod. genet.) eligi, et per principes confirmari debere.")
*
* *

Cart membrir ar clerulur avead veil la alegerea superinten-

dentelur. In Intelesuld canonulul din collectiunea lul G' lei Katona
t}ia legit' deja ciiate din Aprobate alegerea superintendentelui tre-
buiea sa se fntfmple In synodus generalis. La Synodus generalis
fuse aveati dreptd sa lea parte toti preotil din tars. Cu gred Inse
se vord fi pututd aduna tot! preotii din tars la alegerea super-
intendentelui.
Din causa acesta Inca de timpurid a intratii fn biserica cal-
ving sistemuld representativd, 2) care sta In aceea, ca neputendd
Ina iota preotimea parte la synodus generalis pentru alegerea su-
gerintendentelut, fie care. tractd protopopescti t§i trimitea numai
representante, §i acesta era notariuld tractuald alesit pentru ofi-
eiuld acesta din partea preotima tractulul. 3)
Vote aga dara la alegerea superintendentelui avead :
1. Fiecare protopopd cu vota virild.
2. Notariuld tractuald din fiecare traetd ca representante
alit preotimil tractuall. 4)
*
* *

Luat-ail, inainte de s. unire laicil calvini din Ardeld parte la

alegerea superintendentelur? Insali Imprejurarea, ca alegerea
superintendentelui calvineseil din Ardeld se tntimpla Itt synodus
generalis, a cala' membrii erad eschisivd numal preoti, arata, ca
laicil calvini Watt luatd parte Cu vote active la alegerea superin-
tendentelui. Se sfatuiead de comund alegatorii Cu consiliarit prin-
cipelut §1 cu alti barbati laid distinig, cancla era vorba de ver o
alegere de superiutendente. Votti active Inse la alegere nu aveati
laicil inainte de s. Unire.

1) Op. cit. pag. 57.

2) Bodola Samuel vlionyvismertetese. Marosvasarhely 1840 pag. 9.
3) Totil acolo.
4) Cf. Dosa Elek vErdelyhoni ev. ref. egyhazi jagtanag. Pesta 1863
pag. 21, gi Kovacs Ferencz 3Egyetemes es reszszerii egyhazjeg alaptanai«. De-
breczen es Nyiregyhaza 1870 pag. 122.
 '308

Limuritii tie spune acesta Salomon Joseph, Auld dice:

Qui principibus a consiliis erant aliique eminentioris dignitatis
phi occasione synodorum confluentes consilia de futuro superintendente
commendationesque suas depromebant quidem modo suasorio, in con-
firmation& pero libere per confratres electi antistitis, principi auctores-
iterum extitisse perhibentur, at nulla prorsus candidationis aut posi-
tivi alicujus saecularium infiuxus vestigia, rerun ejus aevi gestarum
peritus inveniet.")
Ca si la noi, si la calvini s'ad incercatd unil ai altii sa arete,
ca ai in perioduld dinainte de s. unire laicii calvini an luatii parte
positive la alegerea superintendentelui.
intre aceatia mai Insemnatil este Bodola Samuel. 2) Uniculd
argument" ce-id aduce In favoruld asertului sell, sti in nisce en-
vinte vnge k4i hiperbolice citate din unit opti alui Petri' Bod, pre-
dieatorid reformatti in Ighid. 9
lose de o parte Petru Bod a trait" mind In secululd treeutd,
de alts parte din cuvintele lui, la car] se provdca Bodola Samuel,
nisi pre depute no se pote suite intelesuls, ca §i laicii ca si
cleruld ad avutd votil la alegerea superintendentelui, ci din ele se
vede celu mulct Alta, ca cleruld se tntelegea mai Intlid cu no-
tabilii terii cu privire la persona, care ar fi a se alege, ca asa
cell alesd sa ce poia (lice, ea este doritil si de el.
De aceeaal natura suutu si cuvintele dirt dalteria lui Teo-
dosid mitrdpolituld Tergovistei amintita mai sus" (pag. 287), din care
professoruld Dr. Criaand a voitii sa probeze, ca in bisetica nostrA
inainte de s. unire si laicii ad Waal parte la alegerea mitropo-
lit ului.
Duna s. unire dreptulti electorald la calvinil din Ardeld a
Inceputt a se desvolta In conformitate cu dogma lord despre pre-
otia universala, cum vomit vede mai la vale. Inainte de s. unire
In perioduld, candti biserica rominesei din Ardelii a statd sub
influinta calvinii, pre superintendentele lid alegea cu voturi esehi-
siva numai cleruld.
*

') Op. cit. pag. 68.

2) Op. cit. pag. 1 si uu.
3) »Smyrniensis Policarpusg, in care descrie viata superintendentiloril cal-
vinescl din Ardelfi dela reformaiiune panel la timpuld safe.
 - 309 -
Asemkarea intro modulti alegerii superintendentelul calvi-
nescti gi mitropolitului romanescu din Ardelti in perioda calving.
Desi urmele istorice despre modulo alegerii mitropolitului nostru
in perioda calving, putemit sä clicemd, sunta putine, totusi combi-
nandu-le cu urmele despre modulo alegerii superintendentelui cal-
vinesca din acela periodti, observama o asemenare destula de tn-
semnatii, pre carea numai intimplarea orbit nu o 'Ate esplica.
Asem'enarea este In urmatorele puncte.
1. Si pre superintendentele calvinesca ca $i pre mitropolitula
romanesca fla alegea numai clerula.
2. Si la calvini ca $i la Romani din clerti luau parte in
prima linie protopopii, earl tots aveafi votil virild.
3. Si la calvini ca si la Romani celalalta cleat nu lua intrega
parte la alegete, ci numai unit membrii.
4. La calvini din celalaltii cleat lua parte mai cu sami no-
tariula tractualti. Si la Romani in timpurile mai tardie Inca aflame,
ca din celalalta clear lua parte mai cu sami o persona numita
notarial'.
5. Superintendentele calvinesca ea §i mitropolitula roma-
nesea trebuia sit fie intarita de principele terii.
6. Si dreptula alegerii superintendentelui calving, ea si alit
mitropolitului romanesca era inarticulate in legile tire.
In urma acestora, credema, ea fail a esagera, putema sit
dicemil, el influinta unei biserici asupra celeialalte cu privire la
modulo alegerii capului biserieeseti, cu gred se p6te tagidui.
Mu ltil [Ate inse limpedi cestiunea imprejurarea, ca modulti
alegerii capului bisericii rotnanesci in Ardelii pre (Ala de tare sa-
tang, cu modulo alegerii capului calvinesca, pre atata este de de-
parte de modulti constituirii episcopilorti i mitropolitilorti dupe
dreptula resiritena ale Pravilei, la care trecemti acum.

III.
Modulo constituirii episcopilorii gi mitropo-
dupa, dreptulil resaritent. alit Pravilei.
Principiula antic(' la constituirea episcopilora. Mantuitoriulti
nostru Isusa Christosii, canda a tritnisa In lume pre Apostoli, le-a
disa pre cum m'a trimisii pre mine Tatcilii, qi di ve trimitii pre
20
 810

vol." 1) Prin acesta a ar'etatil, ca puterea, ce o a cap6tatu Elii

dela Tata ld eu- privire la biserica, intrega o di apostohlord sal.
Putemii dard si ciicema, ca puterea biserieesea se Ai in
Dumneqed Teal(' ca in isvoruld ultimo. Dumne4ed Tatalu o a
datil Fiulul intrupatd, era Multi o a datil sfintilord apostoli.
Biserica inse avea se esiste pani la capetuld lumil, era apo-
stolii ca omeni muritori s'ad stinsti cu totil. A peritu inse dory
cu el si puterea bisericesea? Daci cu Apostolil ar fi peritd Si
puterea bisericesci, ar fi peritd si biserica, care si ea incittl este
o societate, fara o putere publics nu pote sa esiste.
Ce s'a intimplatd dard ?
Dupa norms cum apostolii ad prima dela Fluid' lul Dum-
neged puterea bisericosei, asa as dat'o $i el la altil, earl sunta
episcopil, aeestia erasi la altiI, gt asa are si an intimple liana la
capetuld lumil.
in loculd colegiului Apostolilord a urmattl colegiuld episcopi-
lord, i acesta se reinoesce din generatiune in generatiune pana
la capetuld lumil.
Principiuld acesta a servitli totddeauna de cinosuri in bise-
rich la constituirea episcopilord. Fiindii CA la episcop a trecutii
puterea apostolilord primiti dela Fiuld lui Dumnecleii, episcopiI
as fostii totddeauna eel earl as avutd dreptii in prima linie is con-
stituirea episcopilord.
Ala doilea principid fundamentalii la constituirea episcopilord
a fostd, ca si nu se inalte la demnitatea acesta dealt.] numai per-
sone vrednice in tote respectuld.
Cine pote inse in tinprejurari anumite sd cunesed mai bine
vrednicia unui individa, care e si se inalte la trepta episcopesci,
decata clerulii i poporuld din mijloculii cdruia se lea respectivuld?
De aci a urmatil $i din principiuld acesta a isvorltii datina
antics in biserica, de Candi deveniea in vacanta ver unit scaund
episcopescii in ver o cetate, se- adunad episcopii din jurd, ca si
constitue episcopd nod. Episcopii fuse ceread tottideauna testi-
moniuld clerului ei alii poporului cu privire la celd ce ar fi a se
alege. i nici nu e mirare ea asa ficead. deorece episcopilord
multe putead sä le fie ascunse despre unit individii, cart nu eras
ascunse clerului si poporului, in mijloculd ciruia a triad respee-
tivuld.
') Ioanti XX, 21.
 Testimoniula acesta ala clerului si ala poporului l'a consti-
tuirea episeopilora era in timpurile antice asa de neeessaria, cfttil
s. Cypriana dice, ca puterea principalh de a alege pre eel vred-
nici de episcopate, era la poporil.
In conformitate cu pracsa aceasta antics bisericesch dice Inca
s. Clemente Romanula ca alegerile sa faceail avvemSoxliaiiios ring
i'xxbia lag adatig = aprobb.nda Intrega biserica, era s. Cyprian dice,
ea episeopula Sabine fu alesa de universae fraternitatis sutfragio, de
episcoporum, qui in praesentia convenerant judicio," 2) era Tertullianii
despre episcopi dice: praesident probati quique seniores, honorem istum
non pretio, sed testimonio adepti." 3) Tau s. Cyprianii despre alegerea
Pape! Cornelia dice: Factus est episcopus a plurimis collegis no-
sires, qui tune in urbe Rome aderant de clericorum paene
omnium testimonio, de plebis, quae tune acquit, suffrayio." 4)
Dovada despre luerula acesta avemd si In istorieil pagan'.
Astfela istorieuld Lampridul ne spune, cum imp6ratula Alesandru
Severn (Audit denumia pre obeialif inalti de state, poftiea dela po-
pord, ca sa spuna data scie ceva refi despre el, si se provoca la
dating crestinilora, earl Inca asa pureedeali, dada Isi constituiaii
ofictala. 6)

Conlucrarea elerului si a popbrulul la constituirea episeopi-

lora in seed!l de inthia a crestinatatil este, putemb, sh dicemii,
una adevera istorice incontestabilii.
Este lase o intrebare de momenta in cestiunea acesta, anume,
ore ce valore de drew(' avea conlucrarea acesta ?
Ca clerulti si poporula trebuiea sh marturisesch despre dem-
nitatea celul alesii, este secure
Mirturisirea acesta a clerulul si a poporului !Ilse putea sit
alba o atare putere, chat episcopti presenti trebuieaa si erall sr
fill sa ordineze pre eels aflatii vrednica de cleat si popord chiara
si dara el aveaa cu totula alth Were despre respectivula. Epi-
scopii aril aye In casula acesta numaI dreptula de a-s! ckitiga In
formatiuni, Ca Ore alegerea elerului si a poporului decurs'a sae nu
in ordine? Din viata moderns amti ave casti analog In alegerea
1) Lib. I. ep. 4.
2) Lib. II. Ep. 11.
3) Apologeticum 4. 2.
4) Lib. II. ep. 2.
4) Lampriditt in *Vita Alexandri Severie.
20*
 -912
deputatiloril pentru parlamenta. Daca alegerea a decursti In or-
dine cu observarea legilord, parlamentuld trebue sa, pi iinesca in
sinulu sea pre celd alesti, !Ara si aiba dreptula a-lfi respinge,
neavendii calitati destuld de eminente.
Parerea acesta o tine Mitropolituld Laguna. Elu inse o a
imprumutatii din cuvintii in cuvintd dela anglicanuld Bingham. ')
Marturisirea clerului si a poporulul despre vrednicia unui
individd, care ar if sa. se Waite la trepta episcopesca, pote inse si
aiba pi numai aceea valore, ca respectivuld numai atunci sa se
Inalte in adeverd la aceea trepta, clack episcopi! Inca se unesed
cu ea. Daca lose episcopii afla, ca pre langa tots marturisirea
clerului si a poporului respectivuld totusi nu e persona acomodata
pentru trepta episcopesca, atunci a.vead drepta respinge. Din
viata moderns amil ave cas:i analogy In confirmatiunile alegerilord
prin monarch!, la earl monarchulti pi dace' alegerea a decursii in
ordine, are dreptu a respinge pre celd alesii, data alesuld nu-i
convine din unit motive sad Malta.
Parerea acesta o tine ma! tot! canonistil.
Singura istoria este, carea ne pote da deslucire, cumca din
aceste &Sue parer!, care este cea adeverati.
Istoria ne-ar pate limpeOi cestiunea, data ea ne-ar areta o
pracsa constants In biserica, dupa care de cute on a venao in
conflicai parerea episcopilord cu a preotimii Si a poporului cu pri-
vire la persona unui individa, care era si se inalte la trepta
episcopesca, totildeauna a Invinsa constants sad parerea episcopi-
lord, sail constants parerea clerului si a poporului.
Din istoria timpurilorti persecutiunilorii bisericesci pans la
Constantind Marele cu gred se pike deslega cestiunea. Perioduld
acesta pre cum preste tote In privinta moravurilord, asa in specie
§i in privinta armoniel si coucordiel intre episcopi, (lend Qi poporti
este perioduld classicii. i ass In perioduld acesta mai de loco
nu ad venial casurl de conflictd Intre episcopi pi deal i popord
cu privire la alegeri.
Conflictele aceste s'ad ivita numai dupa ce biserica pi-a ca-
stigata pacea politics, candy apol s'ad inceputil luptele interne ale
cu ereticil. Biserica incepu atunci a fi tots mered submi-
I) Cf. DCompendifi de dreptii eanonicil aln unel abate sabornicesel qi
apostoliceacI bisericl% de Andreiti bar. de §aguna.c Sibiu 1868 pag. 249 gi
Bingham DAntiquitates ecelesiasticae« Hallae 1754. II pag. 98 qi 99.
 313

nata de ereticl, cad Intrebuintaa tote mijlocele spre infunda

pre omenii lord in scaunele episcopesel. De alts parte ai creatinii
drepta credincioaI Inca se stliaii cu on ce preta sa, inchicla scau-
nele episcopesci dinaintea ereticilora.
Ce Weal atunci episcopii la umplerea scaunelora episcopesci,
calida venieaa in conflict(' cu elerula sag. cu poporula cu privire
la persona, carea era sa se inalte la trepta episcopesci?
Daca doritula clerului i alu poporuld era eretica cunoseutil,
episcopil drepta credincioaI Ilu respingeaa totadeauna, deal doritula
de multe on I§I capeta episeopl eretici ca ai ela, cart flit hiro-
tonieal
Daca insa doritula clerului si ala poporului era altcum dreptil-
pi episcopflora nu le era agreata din alte cause,
credineiostl,
Inca se ()Emma", fuse nu pang. la estrema, ca sa nu provoce tur-
burarl ma! marl. Ci daca elerula §i poporula cerea cu mare im-
petuositate, ca dorituld sea sa fie hirotonitil, atunci episcopil in
impetuositatea acesta a poporulta vedeati semnula vointei lui Dum-
ned.et, ai cede(' cu caritate vointei poporului. Vox populi, vox
Dei, cad cite °data vointa lui Dumnedea se manifestezi in aceea,
ea ne ineunjua cu latula necessitatiI. Nu ne silesce atunci sa
facema, ce nu voima, ei ne silesce, sa voimti aceea, ce n'ama
voitii pang atunci.
Avema In istorie un esemplu stralucita despre unu atare cash
in alegerea lui Eusebiti de arehiepiscopa in Cesarea din Capa-
docia. Totti poporula ajutata ai de multimea ostaailora a dorita
de arehiepiscopii pre Eusebia, care deai avea calitatl multe ai emi-
nente, era !Ilse numai catecumena, i ca atare Inca nisi botezatil.
Eptseopii adunati la inceputa n'aa voitil primesca din causti,
ea, era numai eatecumenfi, i chiarii ela insual nu s'a fosta invoitd.
Atund paci la mijloca tatala sfintului Gregoria Nazianzenultl, §i
lug. pre Eusebia in aperare. Era episcopii presenti vedenda in
urma, ea n'aii ineatraii, s'aa invoita m ei, an ales(' pre Eusebiti
ci Paa hirotonitii. ')
Cestiunea se 'mite fuse chiarifica mai bine din canone decatil
din pracsa biserieesca, cid eanonele nu sunta alto ceva decata
principiulu fundamental(' alu pracsei bisericesci, fie ea principiuld
a fosta estras(' din Insaal pracsa bisericesea, fie ca pracsa biseri-
cesea s'a acomodata dupa
1) S. Gregoriil NazianzenulA orat. 19.
 814

Dintre canone amintimil numai canonuld 16 dela Antiochia,

care opresce unui episcopil a merge la alts episcopie fard. de In-
voirea sinodului episcopescil cu mitropolituld In frunte chiard gli
daeg l'ar voi intregti poporuld. Canonuld sung astfelii:
Oil carele episcopil vacantii, aruncandu-se pre sit:W. asupra
ver unel bisericl, ce nu are episcopti, ar rapi SCallnlila Aire/ de si-
nodil intregg, acesta sci fie lcipedatii, macarii qi totii poporulii, pre
care Pau riipitii, de l'ar alege pre elg. Era sinodu intregii acela sel
fie, la care este de fa(a" impreund ,i lnitropolitulg." 9
Cu gred se 'mite de airea vede mai evidentil ca din canonuld
acesta, ci In timpurile antice puterea principald la constituirea
episcopilord era In mans episcopilord si nu In man°. 'lief a clerului
nici a poporului.
Resurnindd resultatuld espunerii de Ong acum, putemd si
clicemtl, ca Intimpurile antice episcopiI a yea 6 dreptd a
con s ti tui pre epis co pi. Cleruld si poporuld testified prin
alegere despre demnitatea celui ce era sa se alegd. Testificarea
acesta nu era und dreptd nici dumnegeescd clici bisericescd ald
cleruld si add poporului, et era numai mijloculii, de care se folo-
siail episcopii pentru a afla pre eel ma! demni si pentru de a
eschide pre eel nedemni. De uncle urtnezd dela sine, ca schim-
bandu-se imprejurarile, si biserica aflandil altd mijlocii spre a puce
afla pre eel demni si a se feri de eel nedemni, altd mijlocti Foote
mal acomodatil decatd testimoniuld poporului, putea sa-ld abroge
pre acesta cu totuld, si precum vomt1 vede", In resdritn mai tgrqid
In si abrogatil. De alts parte lime biserica se 'Ate erdsi Intorce
la eld cerendd lipsa si Imprejurarile.
Mijlocele, de earl s'a folositil biserica In diverse timpuri spre
a afla pre eel mai demo! pentru trepta episcopesca ad fostil di-
verse.
Unil imp'erati si monarch! de Oda ad aretatil o asa mare
bunivointa Ltd en biserica, ad dotatii asa frumosil biserica cu
bunuri temporale, an aporat'o en atAta abnegatiune Impotriva dug-
manilord, dal biserica a cugetatii, di va fi chiard In interesuld
ei, dad monarchilorg acestora le va da influinta Insemnati la Im-
plerea scaunelord episcopesel.

') Pidalionfi fOia 281. In originald la Pitra DJ uri s ecelesiastici Grae-

corum bistoria et rnonumenta«. Roma 1864 t. I. pag. 462.
 815

Candy fine biserica s'a convinsii, ca monarchii nu mai an

inima cea veche fati cu biserica, si a trebuitti cu durere si ob-
serveze, cum abusezi null mons.' chi de influinta acesta concesi
lord de biserica, atunci si biserica le-a detrasti influinta la con -
stituirea episcopilorii. st s'a ingrijitti de altti mijlocit mai band si
mai acomodattl imprejutarilorti spre a afla personele cele mai aco-
modate pentru scaunele episcopesci.
Cu deosebire in timpulti de fats, candii nu monarchil deprindii
influinta concesti de biserica la implerea scaunelorit episcopesci, ci
ministril luati din maioritatile parlamentari, earl de multe ori
suntit chiarti inimici bisericii, tare cu grett porta biserica influinta
acesta a monarchilord, si o mai tolereza numai Orli la alte tim-
purl mai bune.
Acesta este principiulti, dupa care trebuesce judecata con-
lucrarea antics a poporului la implerea scaunelord episcopesci.
Ce se tine de moduld cooper'arii poporului la constituirea epi-
scopilorti, acela era diversti in timpuri si in locuti diverse, fiindit di
nu era detelminatu prin nici o lege positivr.1.
Cate °data propunea poDorule eptscopiloril pre unit individti,
pre care-lit tines capabilti si inzestrata cu calitati frumose, pre
care apol ilti primieau si episcopii, clack' erati convinsi, ca pa'rerea,
ce o are poporuld despre elii, este fundata.
De alts data episcopii propuneaii poporului trei individi, pre
earl ii aflatt vrednicl de demnitatea episcopescb., dintre cari apoi
poporuld alegea, pre care-i era mai agreatil, Se intimpla si aceea,
de clerulti si poporuld candida trei persone, dintre cari apol epi-
scopii, si cu deosebire mitropolitulti alegea pre unulti. 1)
Dupa ce si-a castigate biserica pacea politica, si zelultt cresti-
niloril Incepu a se reel, era virtutile a slabi, poporuld nu °data
alegea pentru episcopate persone, car! numai pentru demnitatea
acesta nu erati. Pre WO aceea alegerile eraii de multe on asa
de tumultuose, cats servieaft spre scandals chiarti si paganilorti.
SfIntulit hand Gura-de-aurti descrie plinii de amaraciune patimile,
cari lesieati la ivela cu ocasiunea alegerilore. 2)

2) Cf. Alzog 3Handbuch der Universal-Kirchengeschichte« ed. 9. Mainz

1872 t. I. pag. 353.
2) Ve41 cartea sfintulul Ioand Chrisostomii despre preo0e4 tradusA,
pre limba romanescO, de Ioand Papal.
 316

De aci a urmatil, ea poporulii pre Incetulti fu eschisti dela

on ce conlucrare la constituirea episcopiloril. Mai Intaiil furl es-
chise glotele, $i se mai permise conlucrarea onoratiorilorii dintre
laici, phi* ce in urmA prin multe locuri furs si acestia eschisi.
De atunci apol In resaritil Mai pretutindine episcopii s'ail folosittl
de dreptulil WA de a constitui pre episcopi fitra de a mai intreba
de poporii.
*
* *

Canon° le din Pravila cu privire la constituirea episcopilord.

CumcA principiulA fundamentald alt biserieii In resaratl ca si in
apusil in timpurile antice a fostii, ci episcopii erasi de episcopi
trebueseti sft se constituescii, se vede invederatii din legislatiunea
Pravilei, carea de ver o participare a poporului la constituirea epi-
scopilorii nu scie mai nimicil. Ar trece preste cadrulti acestui opt,
dace amil voi sa aducemtl tote canonele Pravilei, earl mai de
aprope sail mai departe stall in legatura cu cestiunea nostril. Vornii
aduce deci numai pe cele mai insemnate. intre aceste amintimq:
1. Canonulil 1 alt.' Apostolilorti, care suns:
Episcopulii hirotonesccise de doi sag trei episcopi." 1)
insemnamil aid, ca cuvIntuld: hirotonie no Insemneza numai
consacrare, ci insemnOzA si alegere, de orece cuvIntulti grecescA
pteurrovEla in limba canonelortl bisericesci se folosesce $i in In-
semnarea de consacrare si to cea de alegere. 2)
Dispune deci canonulil acesta, ca la alegerea si consacrarea
episcopului sa fie trei sail celtl putinti doi episcopi, si ei sa-lii
alOga $i sfintescii.
2. Canonulti 6 aid sinodului intaiii dela Nicea, care suns :
Dace& cineva fcirci de socotinta mitropolitului s'ar face
episcopii, unulii ca acesta marele sinodii a hoteiritti a nu se cuveni a
fi episcopu. Inse dadi cu obOescd alegere a tuturorii (episcopilorti)
binecuvintatii fiindii qi dupa canonulii bisericescii, doi scat' trei (epi-
scupi) pentru a lontqi prigonire ar greii impotrivel, tines hoteirirea
alori mai multi." 3)
Canonuld acesta dispune urmatorele:
a) Ca pe episcopi sa-hi alegii episcopii comprovinciali.

') Pidalion MU 1.
2) Thomassin 8Vetus et nova ecclesiae discipline, Pal's II lib. II c. I6.
3) Pidaliou foia 83.
 317

b) C# alegerea lui sa fie Intarita de mitropolitula, dal* daca

mitropolitulu nu l'ar !marl, atunci alegerea lui nu e valida.
c) Ca alegerea are sa se Intimple cu maioritate de voturi
date de episcopii presenti.
3. Canonula 19 dela Antiochia, care suna :
Episcopii sit nu se hirotonesdi (alega sfintesca) fdrti sinodu
el
(de episcopi) i fiinta de lard a celui ce-i in mitropolia eparchiei.
Si acesta fiindii lard, negretil, di mai bine este a fi inzpreund cu elii
to impreundslugitorii cei ce swat in eparrhie ( episcopii din micro-
polia hitrega), qi se rade prin scrisore a chema pre celii ce-i in mi-
tropolie. Si de ar intinipina toti, mai bine este. Era de ar fi cu
anevoie aresta, cei mai multi fuse neresitil trebue sit fie de AO, on
prin scrisore sit se lard de mai sufietii. Si cifa cu a tuturorti on
venire de lap, on hottirire sit se lard aqedarea lui. Era de s'ar
face intealtil chipri afard de cele hottirite, nimicd sit potti hirotonia
(alegerea). Era de i-s'ar fare aqedarea dup'd canonuld hottiritil,
claret' unit ar dice impotrivti din insaqi alord prigonti, sit se rind
hotiirirea celoril mai ')
Pre langa cele din canonula 6 dela Nicea, canonula citata
mai prescrie urmatorele:
a. Ca daca nu se pots aduna toti episcopii mitropoliei. sa
fie de fats barem maioritatea lore.
b. Dad: nu se pore aduna Did barem maioritatea, atunci
eel absenti sit -$i trimita votula in scrisa.
c. Se dechiara nevalida alegerea, care nu s'ar face dupa
dispositiile canonulul.
4. Canonula 28 alit sinodului dela Calcedona, dispune, ea
el mitropolitii sit alega ca gi episcopii.
5. Canonula 12 dela Laodicea, care dispune:
Episcopii cu judecata mitropoRilord fi a episcopilord celord
dimprejuril sit se aqede la incepetoria bisericescii, fiindd de multd
vreme cercati si in cuvintulii credintel fi, in vie(uirea dreptulul cu-
vintii." 2)

6. Canonula 59 dela Cartagena care prescrie urmatorele:

Dacd candva sere alegere de episcopil vomii veni (nog episcopii)
qi se va ivi ore care contradicere. fumbled unele Ca aceste de not
1) Pidalionii foia 282.
4) ridaliont foia 288.
 318

sume0 lucru este dar, ca singurii trei set se afte

stall tractarisitii,
spre a curd'i pre celii ce are a se hirotonisi. Ci pre leIngd nu-
merulii MU" mainainte disu sa se adaugti unulti qi dol. Si inaintea
a insusi poporului, pentru care are a se hirotoni se von's' cerceta intdiu
fetele a celoril ce contradicii. Ca la urmd qi cele propuse de ei se
vorii uni. Si candti se va areta curate inaintea publicei infdpsdri,
apoi asa se va hirotoni." 1)
Canonuld acesta destuld de Intuneeatii mai eu same in tra-
ducerea romanesea a Pidalionulul prescrie urmatorele :
Dad In Intelesuld canonelord la alegerea unui episcopii s'aii
adunatd celd putind trel episcopi, si din cleruld sad poporuld bi-
sericii respective s'ar afla miff, earl ar sustine, el alesuld nu este
vrednied de episcopie pentru ver o trims ore care, atunci nu se
cuvine, ca numal episcopii alegetori sa face investigatiunea,
sa-1 dechiare nevinovatii. Ci in easuld acesta pre langa episcopii
alegetori presenti sa se mai theme unul sad doi episcopi, si apoT
toti laolalta sa face investigatiune In fata poporului, i daci tlii
vord afla nevinovatii, sd-IS sfintesca.
7, Cu privire la nurderuld episcopilorii, earl trebueseil sa fie de
fat& la alegerea unui episeopti nod prescrie :
a) Canonuld 13 dela Cartagena in chipulii urmatorid:
Multi episcopi adunandu-se vores hirotonisi (alege si sfinti)
episcopil. Era de va fi nevoe, trei episcopi on in ce telil de loci ar
/1, cu porunca cella mai intdiii (mitropolitului) voril hirotonisi pre
episcopi2. Si dacti ver unula intru ceva s'ar impotrivi mdrturiel
sale, sad neascult'drii, elg insusi pre sine se va lipsi de cinste."
Statoresee canonuld acesta num6ruld de trel, ca minimuld nu-
me'rului episcopiloril, car! trebuescil sa fie de fata la alegerea unui
episeopti nod. Pre WO aceea mai dispune, el data ver und
episcopd din cei de fata s'a invoitii in alegerea ver unuia, §i
dupii aceea apol ar voi retrage invoirea, unuld ca acela elii
insusi fel da testimonid slabd.
b) Totil acesta dispune si canonul 58 dela Cartagena :
Forma cea veche se va p'ddi, ca nu mai puOnil de cei rin-
duift trei episcopi sa fie de ajunsu spre hirotonia episcopiloril," 2) Si
tad aceea §i eanonuld 53 tote de acolo.

') Pidaliond foia 358.

2) Piaalionii Min 358.
 319

c) Canonula 4 ala sinodului I dela Nicea, pre care-la are

In vedere canonula de mai susii :
,,Episcopula anal virtosa se cuvine a se afeda de cdtrd tots cel
ce sunlit in eparchie. Era de ar fi en grew una ca acesta, saa
pentru nevoia, ce silesce, saa pentru departarea clilel, tetra smintela
tref impreunandu-se, impreuna alegetorl facendu-se yi eel ce nu until
de lap, si impreund invoindu-se prin scrisorl, alma sa se lath hi-
rotonia. Era tdria celori ce se facii, sd se dea mitropolitulul in
fierce care eparchie (provincia mitropolitana). ')
Pre rani numerula de trei mai pofresce canonula acesta, ca
cela alesa sa nu fie sfintaa, pang ce episeopil absenti nu-sI vora
da invoirea in salsa, era alesula sa capete confirmarea dela mi-
tropolitula.
Cu privire la numera, I i invoirea eelora absenti si la con -
firmarea prin mitropolituld, tau acesta dispune si canonula 3 alu
sinodului II dela Nicea, care pre Tanga aceea mai dispune :
Ma alegerea !amid de catra bolerl pentru episcopal, saal
pentru diaconal neintclrita sit aftand . . . . ca trebue cela ce urmezd
a se inainta la episcopie de episcopi a se alege." 2)
8. Canonula 13 dela Laodieea : Nu este lertata multimii sa
alegd pre eel ce se asaqd in trepta clericald." In Pidaliona canonula
acesta nu este destulu de limpede, de oreee aeolo suns : nu se
del voe celoralab:I sa fats alegerile celoru ce se asacja in ieralie"
fara sa spuna, tine sunta eeialalti".
In originalulu greeeseu suns eanonulii EQi rob, pi) rolg
iiziott; grt GTOSIEIV rag ExAmyag ;mid:GO-at ri:Lv pEnOvnov :401a-
-me-bat Elg ieparday."
Cuvintula greeesea i>xXog" = multune, din canonula acesta
nu-la espliel toti esegetil In o forma.
Unii -lti espliea asa, ea sub onultime" intelega glotele nere-
gulate de omen!, earl se porta ca de vintii Intru o !awe si In
alta, si asa numai pre aceste le-ar esehide canonula dela on ce
alegeri sacre, si prin urmare f}i dela alegerile la scaunele episco-
pesci. Din acesta ar urma, ea fruntasii si inteligentii poporului
nu santa esehisi dela conluiTarea la alegeri.
De parerea acesta este Pidalionulii si Sintagma Greeilorii.

1) Pidalionti fdia 80.

2) Pidaliona foia 217.
 320

Altii cuvintuld grecescil Ox Xog = multime ild considera de si-

nonimil Cu xogiux6g = mirend. Dupi aceatia mirenil ar fi cu totulti
eschial dela or! ce conlucrare la alegerile episeopiloril.
De parerea acesta este canonistuld greed Aristend si Pravila
romanesci, carea cuviintele de mai sus le esprimi pre scurtd :
Nealesd ski fie, carele e alesd de mirenI." 1)
Aceste mad eationele cele mai Insemnate din Pravila, car!
euprindd dispositiele cu privire la alegerea episcopilord.
Daci este vorbd acum de aceea, ca din ele sa seotemd prin-
cipiuld cu privire la personele, cari an dreptil la alegerea epi-
seopilord, putemil si gieemii categorice, ea Pravila esehisivd numal
episcopilord le dit dreptii la votil active, candd este a se imple
and scaund episeopeseti.
Preotilord si cu deosebire laiciloi ti Pravila nu li di nisi eelil
mai midi dreptil in alegerile episcopilorfi. Cu tote aceste nu
putemti si qicemd ea ai dupiee s'a Ineeputd legislatiunea din
Pravila eleruld si poporuld nu ar' mai ti conlueratii de loci la
alegerea episcopilord in resiritil.
Chiarti dimpotriva Inca lungil thnpil dupace VT-a luatd ince-
putuld legislatiunea Pravilel, prin mai mulie loeuri era datina, ca
en ocasiunea alegerii episcopilord si fie intrebatii ai cleruld al
poporuld respectivd despre demnitatea celu! alesd.
Aaa ca A, aducemil numai unit esemplu, pre timpurile sino-
dului eeumenicil dela Caleedonil la anuld 451 tefand episcopuld
Efesului a sustinutti in fata sinodulul, ca elii fu alesil de 40
episcopi din Asia, de nobilii ai fruntaaii poporului ai de tad
cleruld eetatii. 2)
Pre incetuld inse asp in and lord mane in altuld a ineetatd
datina de a mai permite vi elerului sail poporului ceva influinti
la alegerea episcopilord In resiritii, Lip eatil pre timpuld inter-
pretilord resiriteni Balsamonfi ai Zonal a aceea dating 1neetase de
tutu, F3i ad remasil singurti episeopli vi mitropolituld eompetenti a
alege pre episcopi.
Eschiderea acesta a clerului ai a poporului s'a intemplatil
mai cu semi in urma turburarilorti, ce se tntemplad la alegeri, de
car! aaa tare s'a scandalisatii sintuld hand Chrisostomii.

±) Pravila de Tergoviste pag. 493.

2) Thomassin »Vetus et nova ecclesiae disciplines Pars. II, Lib. II. o. 2.
 s2i

Prin unele locuri datina acesta a ineetatii tare de timpuriti,

cum se vede din canonuld 5 aid sinodului dela Laodicea din anuld
372, cuprinsti si in Pravild, care ne cum sit permits clerului si
poporului ceva influinta la alegerile episeopilorii, ci Inca dispune,
ca episcopil eandii In sinoduld lord alegti vre und episcopfi, alegerea
di nu o Lea In presents clerului si a poporului. Interpretii
Balsamond §i Zonara esplied dispositia acesta a eanonului din
dorinta sinodulul, ea publieulti eredinetosd se nu audit total ce se
dice despre eel ce vine In combinatiune la alegeil, fiindued se
potti aduce Inainte si crime comise de el, cari am servi spre
scandalisarea poporului. 1)
Cumpanindii deci deoparte legislatiunea Pravilei, a Carel
spinal conducatorid este, ea spre Incunjurarea tulburarilord Qi
spre impedecarea solbatacirel moravurilord crestinilord, precumil si
spre delaturarea ereticilord dela scaunele episeopeseI, dreptuld de
a alege pre episcopl l'a restrinsil la episcopil comprovinciali Qi

la mit' opolituld, eumpanindil de alts parte datina vechie bisericesea

de a asculta i vocea clerului si a poporului la constituirea episco-
pilorti, care a mal esistatti desi nu pretudinene In resaritil Qt dapa
ce s'a formatd legislatiunea Pravilei, putemii sit dicemil ca Pravila
In resaritd catva timpd a fostd In lupta Cu pracsa veehie biserieesed.
In urma lase triumfuld totusi a fostti alit Pravilei, Qi de atunci In
resaritd dreptuld de a alege pre episcopi a remasil pre retie'
episcopil comprovineiall cu mitropolituld In frunte.
Din conlucrarea amid. a clerului si a poporului la alegerea
episeopiloril $i a celord alalti membril al clerului ae remasti numai
ceremonia rituals, dup. care Cana episeopuld consacratord imbraca
In ornatele sacre pre episeopuld consacratil pre preotti i diacond,
Intreba pre publiculd presentd, Ca, vrednicii este ? " , $i publiculd
respunde: vrednica este!"
*
Mitropolituld Saguna despre legislatiunea Pravilei cu privire
la alegerile episcopilord. Candy Mitropolituld Laguna fsi propuse,
sit Imprumute dela Sasii protestant) din Ardeld constitutiunea bi-
serieesca, Qi apol sit o dea bisericii sale, si a propuse ei aceea, ea consti-
tutiunil acesteia sit -I dea und coloritti canonic:II orientalti, ea pu-
bliculti sit nu vada, ei de unde o a imprumutatii.
Ve41 canonulti cu interpretkile lul Baleamouti §i Zamora la Beveregill
op. cit. t. I. pag. 455.
 322

Inca in cotnpendiula sea de dreptulti canonica edatil la 1868

a pregatitii tales, pentru ca eonstitutiunea protestanta dtsesca sa
o petit Introduce in biseriea sa aseunsa sub mast:a dreptului
orientala.
Condusu *aguna de ideile aceste in dreptulti sett canonic:a
asa sila a fauna eanonelorti, a pureesii atatii de arbitraria In
espunerea organistnelorti bisericesci, eattl pre und omit eunosee-
toriii de lucru ila purse in ulmire, cum unii barbatil seriosd si
destula de instruitil a pututti pasi cu o atare setiere Inaintea pub-
licului europentit.
0 dovada din cele mai limped! despre eutezarea tea mare
alai Laguna este moduli cunt tracteza legislatiunea Pravda cu pri-
vire la alegerile episcopilorii.
Citezi aguna mai tote canonele privitore in alegerile epi-
scopilord, earl le-am eitatti si not 1)
Din ele ese evidenttii limpede ca lumina sorelui, ea Pra-
t

vila numal episeopiloril le ell drepta la alegerea episcopilora.

Cu tote aceste, eta cum se epritni aguna despre legisla-
tiunea Pravilei en privire la alegerea episcopilora :
Dura. ce spune mai inteitl, ca in deeursula timpurtlorii s'a
ivitu necessitatea unoril regular! privitote in constituirea episcopi-
lora, continua astfelii:
Essen(a reguleiril acesteia se reduce la aceea norms, carea de-
signizei participarea clerului, a poporulul, a sinodulul episcopescii si
a mitropolitulul, si adece clerulii si poporuld prin epresentap lord
lea parte la alegerea episcopului, sail cu dreptuld de presentare si
candidare; sinodula episcopescii lea parte la alegerea noului episcopii
cu dreptuld de censurare a candida(iel si a insusirilorii celui can-
didatii, si cu dreptulii de feccenda insciin(are ceitrd mitropolituld
despre resultatuld lucrdrii sale; si in ur»zei mitropolituld Tea parte la
alegerea noului episcopil cu dreptuld de supracensurare a celord ur-
mate de third representan(ii clerului si poporului .i de ceitrd sinodulii
episcopescii, precum si cu dreptulii de designare qi de hirotonie de
episcopii a celui vrednicii fi aptii dupe-1' pdrerea sa dintre eel candi-
d*, dar iyi cu dreptuld de neincuviin(are a actului de alegere, ceindd
pre dinsuld nu -lit mulpintesce tad tumid dintre candidatt." 2)

1) 'Compendia de dreptuld canonicitc. Sibiu 1868. pag. 25D 1i uu.

2) TotTt acolo pag. 252.
 323

A vemil tots dreptula sa-la intrebama, ca in car! canone din

Pravda se dispune, ea clerula poporulii prin representan0 lore
yea parte la alegerea episcopului sea cu dreptulii de presentare i can-
didare."
Yn din canonele Pravilei citate de Oa $i de not
nicl unulti
nu se dispune nicairi niel cu una euvInta nimicu despre partici-
parea elerului Qi poporului prin representanti la alegerea epi-
scopului.
*aguna lime avea de eugetil sa Introduce In biserica sa si-
stemulti, ea clerula si poporula prin representanti sa alega pre
episcopi.
Voinde sa facia luerula acesta, ar fi trebuita sa spuna franca,
ca una atare sistema null are basa sa eanonica in Pravila, carea
nu me nimiea de asa ceva. Are time sistemula sea ceva aseme-
nare cu datina vechia, ce a foste in biserica Inainte de ce
s'a inceputti legislatiunea Pravilei, gi inea §i dupa aceea, 'Ana ce
legislatiunea Pravilei a triumfatil deplina asupra praxei antice bi-
sericesci.
Candy Inse *aguna sistemula sea pentru alegerea episcopilora
nu numal, ea voesce sa-111 probeze din Pravda, ci Inca fin identi-
fies cu sistemula Pravilei, a tunei a pusa arbitriula In locula sci-
intel, 1i asa on ee disputa trebue sa incete.
*
* *
Moduld de purcedere a sinodulul archierescd la alegerea epi-
scopilorit Precum s'a pututa vede din canonele Pravilei citate
mai susa, Pravila dispune numal, ca sinoduld arehieresea cu mi-
tropolituld In frunte sit alega pre episcopi, era cu privire la nu-
merula episcopilora presenti la sinodula electorala dispuner ea mi-
nimula este trel, era dela eel absent! poftesce vote in serial. Mai
de aprope §i mai detalatti nu dispune Pravila ninica privitoria la
alegerea episcopilora.
Cu tote acestea pre temeiula disposithlorti de mai sus ale Pravilei
§i In legatura cu pracsa veche bisericesca In resarita s'a formate o moda-
litate anumita, dupi carea In sinodula arehierescil se purcedea la ale-
gerile episcopilora. Modalitatea acesta sty din urmatorele
1. Dupe ce s'aa adunata la sinoda toti episcopii corapro-
vinciall, sae dui nu totI barema trei, se purcedea la actula ale-
gerit Mitropolitulil nu lua parte la actula acesta, ci numal epi-
scopil. Alegerea o conducea cartofilacele mitropolitului,
 -824
2. La votare Mad parte toy episcopil presentT, sa eetielid si
voturile, earl le trimitead epiicopii absenti In serisd. Era majo-
ritatea se combina din voturile tuturord, atatu a eelord presenti,
Wit si a celord absenti.
3. Cu majoritate absolute de voturi episcopii candidad trel
persone pentru seautinld episcopesed vaeantd.
4. Dupe terininarea alegerii episcooii compunead unit acts
despre alegere numiid decretulii alegerii, pre care laolaltd, cu pro-
toeoluld sedintei electorale, in care era descrisd eu de a meruntuld
totii decursuld alegerii, ilu trimitead initropolitului.
5. Mitropolituld avea dreptil a denumi episcopii pre on
care din eel trel candidati, pre care provedea en decretulti de-
nuniirii, §i apoi lid consacra.
Tad asa se purcedea si Ia alegerea mitropolitilord, cu aceea
deosebire numai, ea atunci patriarehuld avea dreptuld de a de-
numi mitropolitd pre unuld din eel trel eandidatl, era In sate unix
locd presedintele sinodulul. 1)
Dupe interpretii mistiel al eationeloi u, sinoduld archierescd
cu mitropolituld In frunte simboliseza corpuld ApoAohlord cu Man-
tuitoriuld nostru Isusa Christosti. Episeopii suntil ehipuld Aposto-
!Hord, era mitropolituld ehipuld Mantuitoriului. Cei trei episcopi,
earl trebuesed sa fie de fats, simbolisezi pre eel trel Apostoli di-
stinsi de ceialalti prin o iubire mai mere si prin o iuitiare mai
add.nea In talnele lul Dumneqed. 2)
*
* *

Amesteculti imperatilord Ia alegerea episcopilord in resaritti.

Pena caudu biserica eresting a fosai asuprita de imperatii romans,
pad, atunei uicl unuld nu s'a amestecatii Iii alegerile episeopilord.
Amesteculti imperatilord s'a ineeputfi numai dupace biserica §I-a
castigatil hbertate politica, era Imperatii se gerati de patroni al
biserieii.
Amesteculd acesta aid imperatilord in alegerile episeopilord
ad fostd de done speeii.

1) Simeonti de Tessalonia )De s. s. Ordmatione« c. 6 Mated Blastare

»Syntagma Alphabeticum« c. I. c. 11. §i Thomassin *Vetus et nova ecclesiae
disciplinac Part. II. L. II. c. 41.
2) Thomassin op. §i loculu citatil,
 825

Cate odata s'ati amestecatii imperatil denuminda eI insisi pre

cate una episcopil ici colo numai pentru a ineunjura prin aceea
tulburarile, ce se prevedea, ea se vora nasce cu ocasiunea alege-
rilord. in casurile aceste de comuna dupe denumire credineiosii
se lin isceail si ratificati denumirea, fiinduca imperatii denumiat
barbati, cari stall preste partide, si se bucurail de stima generals.
Una cash stralucita avemil dela imperatult1 Arcadia, care
dupe mortea archiepiscopulul constantinopolitanti Nectarifi numi in
local pre sfintulfi Ioanfi Gura-de-aurd, pre care clerulti si poporuld
flu prmi cu bratele deschise. 1)
Avemii unu case Inca si mai elocuentil despre unti atare
amestectl ale imperatului in alegerea episcopilora, candli insult
sinodula ecumenica s'a Invoita, ca imperatult sa denumesca episcopti.
Sinodula ecurnenica dela Efesa (431) a depusa pre eresiareula
Nestoria din seatinula archiepiscopescii alti Constantinopolului.
Nestoria avea partida mare In Constantinopola si in jura. i asa
se prevedea, ca dace nu va pasi la mijlocii autoritatea impfiratesca,
In Constantinopola nu va fi en putinta a ase4a anti episcopil dreptti
credinciosil. Atunci sinodula ecumenica wise clerului biserieii
din Constantinopolti, sa grijesca de bisericii, plod, dna funpfiratula
va denumi archiepiscopti. Omnia, quae ad ecclesiam partinent,
custodite, rationetn reddituri el, qui Dei voluntate, piissimorumque ac
religiosissimorum imperatorum nostrorumnutu ordinandus
est ecclesiae constantinopolitanae episcopus." 2)
Imperatuld Teodosia a $i denumitti apol pre Maximiand.
pentru care fapta l'a laudatti s. Cirilu Alesandrinula, (peen* ea
Kin ea nu a ajutatti numai Jul Macsimianti, ci bisericii Intregi.
Chiart asa a purcesti SJ sinodula ecumenica dela Caleedonti,
dupe ce a depusti pre ereticula Dioscurti archiepiscopulti Alexan-
dria
Amesteculd acesta alu imperatilorti fine nu s'a intimplata
nisi odata cu intentiunea rea de a vatema libertatea bisericesca
la alegerea episcopilora. i biserica Inca a primita amesteculd
acesta nu Ca pre o vatfimare a libertatii sale, ci ca pre anti acts
de bunavointa, prin care biserica In scutita de rele mai marl.

') Alzog 3Handbuch der Universal-Kirehengeschichtec ed. II. Mainz

1872 t. I. pag. 354.
2) Thomasain op. cit. P. II. Lib. II. c. VI. p. 14.
21
 326

A fostii inse i unti altd amestecil alil imperatilorn In ale-

gerea episcopilorii, care n'a pututii fi consideratii decatil de o va-
temare fiagranta a libertata bisericii. i amesteculd acesta s'a In-
timplata atund, Cana imperatii fara de nisi o lipsa punead epi-
scopi dupe plaeulii Iore fa'ra de a asculta de nimeni.
Intre imperatil acestia mai insemnati suntil Constantid si Va-
lente. Amendol eran adicti eresiei. i ca sa !iota intari eresiea
in tad imperiuld, denumieati dupil plaed episcopi eretici pre la
scaunele episeopesc.i.
Amesteculd acesta arbitrarin aid impdratilord in alegerea epi-
scopilord l'a consideratil biserica de aceea, ce a fostii in adeverd,
va sa dice de o vatemare a libertatil bisericesci, si de o ingerintd
antieanonica in afacerile bisericesci, Si a si protestatii in contra
int. Ce eanonii demandig, ca episcopulil sci fie trimisit din palaNlii
iny'dreiteseg ?" striga s. Atanasid imperatuluI Constantin. 9
Cu tote aceste fuse in resarittl imperatil bizantini nunumai ea
se gerail de patroni ai bisericil, ci mal multi dintre el an si fostii
patron! adevdrati, desi (Ate odata au treeutd unulti sad altulii din
ei preste marginile influintei determinate de notiunea until patronn
ald bisericii.
Imprejurarea acesta a losta causa, de in resaritil im peratii
totddeauna ad avutti o influinta ore care In constituirea episco-
pilorii. Yn urma influinta acesta a imperatilorn fu regulata, asa,
ea devenindd und episcopate In vaeanta, episcopil din mitropoli a
respective laolalta cu mitropolituld adunati In sinodn candidad trel
persone pentru seaunula episeopesed vaeantd respective. Din aeesti
trel candidati impdratuld opal avea dreptuln a denumi pre unuld
orI ci pre care. 2) Datina acesta se observe $i dace nu la tote,

1) Historia Arianorum n. 51.

Habert »Archieraticon«. Paris 1676 pag. 459, gi Cuvintarea impera-
tulul Land Cantacuzenii din 1362 tote acolo pag. 482. Coding Curopalata
3De officiis magnae ecclesiae constantinopolitanaet c. 20, Simeouti de Tessa-
lonica »De s. s. Ordinatione« ed. Mor. Antv. 1709 pag. 140 gi Zishman »Die
Synoden und die Episcopal-Aemter in der Morgenlandischen Kirchee. Viena
1867 pag. 9 §i 10. La cuvintarea impfiratulul Thant! Cantacuzenu se proved
si monachil din Biqa in o epistola catra dol frail al lord, earl petreceati in
Viena, scrisa din incidentulil alegeriT dela 1764. El vorbescfi inse de candi-
darea celorfi trel persone prin cleruln diecesanti, en tote ca cuvintarea luY
hang Cantacuzenu vorbesce de candidare prin sinoduln archierescii. »Acte
sinodalle de L M. Moldovand t. I. pag. 138.
 - -327

tiara eeld pucind la scaunele episcopesci cele mai Insemnate, cum

suntd cele patriarchal! $i alto], Uncle nu se observa, acolo din
cei trei candidati al sinodulul arehieresed mitropolituld sad prep-
dintele sinodului avea dreptuld a denumi pre unuld.
Unil Imperaci fuse nu s'ad multdmitii llama! cu dreptuld de-
numini unuia din eel trei candidati de sinoduld archieresed, ci
incepurd a denumi dupd piacu episcopi fall de a ma! Intreba de
nisi unit sinodd, decatd dupd denumire poftlead, ca sinoduld sa
ratifice denumirea. Imperatuld Ioand Cantaeuzend fuse la 1362
610 a restituitii sinodelord archieresci dreptuld candiddrii.
*
*

Esistat-a in resaritti ver °data datina, ca clerulu diecesanii

singurd sä alega pre episcopi? In desvoltarea dreptului biseri-
cescd orientald cu privire la constituirea episeopilord putemd de-
osebi claufi periode, anume perioduld intaid, pre care lamb puts
numt periodulg democratia, in care episcopii, cleruld §i poporuld
diecesand concurgead la alegerea episeopilord, si perioduld ale
doile, care l'amd puts num periodulii aristocraticii, in care cleruld
Qi poporuld fu eschisd dela alegerea episcopilord, 4i relnaseril sin -
gur! episcopil si Imperatii indreptatiti a constitui pre episcopi. Pe-
rioda a d6ua se Ineepuse destuld de timpurid, asa (ltit pre tim-
purile interpretilord oriental! Balsamond Qt Zonara In secululd alit
12-lea si alit 13-lea niel urmd nu ma! era de datina periodulul
Intaid In biserica resaritului.
Datina, ca numai eleruld diecesand sa alegd pre episcopd cu
esehiderea poporulul si fird nici o influintd episeopesca, cum a
fostd in At dela in epoca calving, n'a esistatil nil audit in bise-
rica resaritului.
Singurd cloue alegeri de episcopi nutuai priu dent vino in-
ainte In tots istoria biserieli resaritului, calf rose n'ad avutd tile!
o intim* asupra desvoltarii dreptalui bisericescit resaritend.
Litre aceste cea dincald se Intimpla in insula Cipru, unde
era') ysi episcopi latin!. Fte-care episcopd lanai avea langa sine
si unit episcopi grecescti, care lose nu avea diecesa lul propria,
ci era numai vicariii alit eptscopului latinit, mai en same: pentru
indeplimrea luerunlord ritual!.
Cu privire la episcopi! acestia Papa Alesandru IV a fostit
21*
 328

dispusfi, ca sa-1 alega preotimea diecesana, $i apol sa-1 confirmeze

episcopulu latinu. 1)
Unit altii cash, care este mai multa curiosii decitti de va-
lore, a venial Inainte la Maroniti. Veninda ei la Roma la Ince-
putulti seculului aid 16-lea spre a se uni cu biserica Rome!, Papa
Leo X 1 -a intrebatti, eh in ce modtt iii alegu et pre patriarchula ?
gi an respunsil, CA din numerulu preotimii alegti 12 preoti di-
stinsi, si pre aceia II inchidti In 12 odai separate, si phi atunci
II tine acolo, pans cancla vorandti tuft mered se unescfi tots inteo
singura persona. 2)
Dispositie asa curiosa i ridicule en privire la unti acts de
asa mare insemnitate, cum este alegerea unui patriarchti, nu s'a
pututfi nasce decatil In o seas obscure eretica din restiritti, cum
a fostti secta maronitiloru !Ana la unirea lore cu Roma.
La abisini In timpurile vechi pre patriarchulA 1111 alegeafi ea-
lugaril. 3)
Putemil In urma acestora sa clieemu apodictice, ca in re-
saritti nici camel n'a fond in usit datina, ca episcoptilii sit fie alesti
numai prin eleruld diecesanfi.
Pre timpuld sinodului electorald dela 1868, candii atata s'a
gresitti In contra istoriel 1i dreptului bisericescii, s'a sustinutti Si
aceea, ca in resaritti in mai multe locurI singurti clerulti diecesanti
ar ave dreptula a alege pre episcopii. Cad in punctulii 3 alti si-
nodului tractului protopopesefi aid Clusului tinutu atunci pentru
alegerea deputatului la sinodulfi electoralti eta ce cetimu :
Desi Pravila bisericii resdritene, dice, di archiepiscopulii sä se
alega de episcopii provincials, acesta se inplege nutnai in acele pro-
vincii, uncle nu s'a indatinata clerulii a alege pre episcopii respective
mitropolita ." 4)
Ar urma din aceste, ca pre timpurile, candil s'a formatil le -
gislatiunea Pravilel cu privire la alegerile episcopilord, In adeverii
prin mai multe locuri in resiritfi era usulii, ea episcopuld se alegea
de clerulti diecesanti. Atunci fuse e mirare, cum de Pravila, care
in atatea lour! dispune, ca episcopii ea, fie alesi eras! de epi-
scopi, n'a reflectatfi de loch la bisericile acele, la earl clerulfi die-
i) Thomassin op. cit. P. II. Lib. IL c. 41 p. 14.
2) Totn acolo.
2) Totti acolo.
4) nActe sinodallt de I. M. Moldovanii t. I. pag. 58.
 829

eesanl alegea pre episcopull, si nu a regulattl cu ver one canons si

usulti acesta. Safi dad acesta s'ar pare prea multi', e mirare, eft
nit! unull din canonele Pray' lei, care dispune, ca episcopii sit fie
alesi prin episcopi, nu a adausii clausula, a se Wail afara bise-
ricile, la car! cleruld are dreptfi a alege pre episeopti.
N'a Mead Inse Pravila nisi una nici alta, fiindit ca acell
usti nu a esistatu nicairi In resAritil pre timpurile, elndl s'a for-
matti legislatninea Pravilel. Si data sinodulfi dela Clue' din 1868
totusi a sustinutfi, ca a esistatu, a sustinutd fara nici unit temeil
Qi farg nici o dovadit, ceea ce pre timpurile acele era tare la or-
dines chile!.
In biserica apusului avemil and singurti cast, care sameua
fneltva eu alt nostru. Si acesta este In Irlanda, uncle pentru
eptscopatele vacante canonicii laolaltA cu parochii eandideza trei
persone, asupra carora apoi mitropolituld Impreuna cu episcopii
sufragan! Isi dail parerea, Si apol Papa denumesce pre unull dupa
placu. 1)
*
*

Moduli" alegeriT capilort1 bisericescT la ceTalalti oriental! unitY

cu Roma.
1. Patriarchulii »zrlchitilorii din Antiochia. Pre acesta ilu
alegd archiepiscopii si episcopii sufragani, st apol alesull ls1 capfita
confirmatiunea dela Papa. Melchitii s'ail unite cu biserica Rome!
in seenluld all si folosescti in biserica ritulu grecesel.
18-lea,
2. Patriarchula inaroni(ilorii din Antiochia. Pre acesta ase-
menea ilu alegfi episcopii sufragani. El s'al unite cu Roma fn
seculull all 12-lea si all 16-lea.
3. Patriarchulii Sirilorii din Antiochia. pre care asemenea flu
alegt episcopii. ET se unirii en Roma numai la capetull seculului
all 18-lea.
4. Patriarchulii Caldeilorii din Babilong asemene se alege
de episcopii supusi. Unirea lord cu Roma s'a Intimplatil In se-
cululfi all 17-lea cam pre unit timpti en a nostra.
5. Patriarchulii Armenilorg din Cilicia asemene se alege de
episcopii sufragani. Unirea lore cu Roma s'a inceputd Inca In
evull de mijlocfi, i s'a continuatil phi In timpull ma! non. 2)
') Vehring 21iircheurechte pag. 564.
2) Despre tog aceoia vedl: Vehring 3Kirchenrechte pag. 504, qi 2Insti-
tuiiunile dreptulul bisericesefic de Dr. Ioand Rata. Blau 1877 pag. 255 qi uu.
 830

Episcopil In Patriarcatele aceste sail se alegil de sinodu

ascultandd i parerea clerului si a poporului dupe', datina veehe
bisericesea, sad numal de eleril pi popord, 4i apoi alegerea o
confirma patriarculii, sad se denumesed de patriarculii. 1)
Nicairi !me in nici unuld din cele 5 patriarchate nu se alege
episcopuld ca mitropolituld la not In Ardeld numai de cleruld die-
cesand cu deplina eschidere a poporului si a sinodului archierescii.
*

Cum se constituiead episcopil in Romania in timpurile vechT,

si cum in timpuld de fata. Biserica din Romania nefiindd ea cea din
Ardeld supusa unei biserici de credinta i limbs strains, pre Tanga tote
decadinta bisericil resaritului dela desbinarea fotiana !nuke, totusi
pastratii multil mai curate disciplina oriental din Pravild, deeltii
cum $i -o a pututii pastra biserica din Ardeld. Se vede acesta Intre
altele si de acolo, ca In timpurile vechi constituirea episcopilord
se IntImpla string' dupe dispositiile Pravilei In sinedele arehieresel.
Avemd despre acesta urma sigura in un diptied alii archi-
episeopilord Ungro-vlachiei Ineependd dela anuld 1668 pastratii In
and manuscrisil aid mitropoliel din Bucuresci.
Yn diptieuld acesta se amintesce Intre aItii $i and Grigorid
II, care mai inainte fusese episeopt ald Rimnicului. Principe le
Manuild Rusetd §1 Teodosid Patriarehuld Constantinopolei la
25 Iu lid 1770 Ild destind, de arehiepiscopd. Eld Inse nu-§I oeupa
scaunulii, fiindil ca nu fu alesd In Intelesuld Pravilei de dare,' epi-
scopii comprovinciali, i alegerea atunci nici nu se putea face, de
orece Parteniii episcopuld Rimnicului murise, era Cosma episcopuld
Buzeului nu era acasa, ci se duse cu &tea rusesca, era episcopia
Argesului Inca nu era ridieata, si asa nu se putu tine sinodu ar-
chieresed, In care se fie alesd dupd, dispositiile Pravilei prin ar-
chiereii mitropoliei.
Din aceste se vede, ca pre atunci In Romania se observad
cu rigOre prescrisele Pravilei cu privire la constituirea episeo-
pilord. Si cumca si Inainte de Grigorid totti prin arehierei se In-
timpla alegerea episcopilord, se vede tote din aceld dipticii, In
care despre arehiepiseopuld Mitrofand (alesii 1716) se dice, ea a
fostti subseristi In 4etele alegerii lui Dana' episcopuld Buzeului,
1) Vehring op. cit. pag. 504.
2) 1Acte qi Fragmented de T. Ciparitt pag. 226 §i uu.
 331

si tott asemene se dice despre archiepistopuld $tefand II (alesii

la 1731) ca a fostli subscrisii in actele alegerii episcopului
Misaild la Buzed. Actele aceste suntii actele sinodului archierescii,
in care foil alesi respectivil eniscopl.
Alegerea In sinoduld archierescii se intImpla dupe pracsa
veche resaritena asa, ca archiereil present.1 candidati trel persone,
dintre cart apol sau mitropolituld sad principele total denumiea
pre unuld.
Dovada secure despre modalitatea acesta avemii in actele
alegerii mai multord mitropoliti a! Belgradului, pre earl, candd
mergeafi In Romania sure a se sfinti, mitropolituld Tergovistel II
supanea unei none alegeri prin archiere!. Despre acesta inse vomit
vede mai targliii.
La tad casuld inse principele si notabilii tore! Inca avead in-
fluinta In constituirea episcopilord.
In timpurile mai none mai cu same dela unirea principate-
lord Lame, episcopi! In Romania se alegead de asa numita nadu-
nare obyescci" , comp's(' din boieri si din clerulfi Inaltd. Pre celfi
alesd 110 intaria principele. 1)
In timpuld de fati avernd sit deosebimit a§s numitii: ar-
chierel locotenenti de asa numitii episcopi eparchioti. Cel dintaiti on
ad diecesa, si suntu numai titular!, inse sfintiti. CO din urma
suntd episcopi cu diecesa.
Cesti din urma suntii : mitropolituld din Bucuresci, dela Iasi,
episcopii: RImnicului, Romanulu!, Buzeulul, Husilorti, Argesului si
Dunaril-de-josd.
Cei din urma suntd archiereii numiti: alfi Ploestilord, Cra-
iovei, Ilimnicului saratd, Pitestilord, Botosauilorti, Bacaulul, Ber-
ladulul si Galatului.
Pre archiereil titular! sfintiti II alege ass numituld sfintulii
sinodi" compusti din tot! episcopal eparchioti si archiereil titular!. 2)
Pre episcopii eparchioti sad cu diecesa In virtutea acelei leg!
1! alegu corpurile legiuitore, adecti camera deputatilorfi si senatuld
In sedinta comuna, In care au vote tot! membril ortodocsi ai ace-
stoat done corpuri. Cel alesi suntd erasi sad din numeruld celor-
alalti episcopi eparchioti sad din numeruld archiereilord titular!.
* *
*
1) Vehring 2Kirchenrechtc pag. 506.
2) Vecj1 c. III ald NLege1 organice a sfinteT biseric1 autocefale romanec.
Bucurescl tipografia cartilorii bisericesel 1889 pag. 12.
 332

Moduld constituiril episcopilord la cealalte popOre, ce se tinu

de biserica resaritulul. Dispositiile Pravilei cu privire la consti-
tuirea episcopilora mai multd sad mai putina alterate, ad ramasd
pane in clitia de astiql la poporale bisericii resaritului.
Ce se tine mai intaid de biserica resaritend din imperiula
otomanti, patriarchil, mitropolitii gi episcopii In urma ineuviintarii
sultanului in timpa trecuti se alegead de citra sinoduld arehie-
resell ald patriarcului, se confirmad si imbricaft cu caftanuld de
tetra sultanuld, si apoi se sfintiati §i se intronisail. 1) In timpuld
mai nod fuse In urma dispositalora sultanului o adunare din epi-
scopi qi notabili laid candideza trei persone agreate si sultanului,
dintre cad apoi sinoduld archierescd alege pre un'a de patriarcha,
pre carea apoi o intaresce sultanuld. Pre episcopi §i mitropoliti
Ii alege sinoduld archierescti aid patriarchulul Ili apoi sultanuld le
da decretuld de Intarire. 2)
In Grecia §i Rusia episcopii se alega de a§a numituld
Sfintula Sinodti", care e and sinodd permanentti compusd din
archierei dupe norma sinodelord vechi numite : a6vocYog atazoTic
4661.toiva. Celd alestl Ikd capeta confirmatiunea dela suveranuld
statului. 8)
In regatuld Sarbiei pre episcopi il alegd episcopii, cleruld qi
poporuld. Pre mitropolituld din Belgraduld Serbia ild alegd epi-
scopil ci-lii confirma regele. 4)

La Serbii din Ungaria episcopii se alegd de sinoduld archi-

erescd cu patriarculd dela Carlovitd In frunte, §i apoi II confirma
regele.
Pre patriarculd dela Carlovitd ild alege congresuld nationalii
serbescd compusd din 6 episcopi, 25 membrii din clerd §i 50
membrii laid. 6)
La Romana gr. orientali din Transavania Inainte de fun-
darea mitropoliel pre episcopula lid alegead orotopopil In presenta
9 Leo Allatius »De ecclesiae occidentalis et orientalis perpetuo con-
sensuc lib. III c. 8. n. 2.
2) Instrucciunea Inaltel poll pentru patriarcatuld din Constantinopold

din Aprilid 1817 Art 8 iii xavoviallog din 1860 II. § 4. Cf. Vehring »Kir-
chenrechte pag. 506.
3) Regulamentuld luT Petro celii mare din 25 Ianuarid 1721 p. 2. cf.
Vehring op. qi pag cit.
4) Concordatulil Serbia cu Patriarchulil Constantinopolitanil § 3.
') Vehring op. cit. 507,
 833

comissarilorii regescl, apoi pre unulii din cei treialesi flu confirwa fmpe-
ratulii. Moduld acesta de alegere altcum nu a foga decatil o imitatiune
dupe module alegeril capului bisericesch In Artie la Inca fnainte de
unire, care In essenta a rdmasd si In biserica nostra pana In diva
de astadi.
Dela fundarea mitropoliei romlne gr. orientale pre mitropo-
lituld Ile alege congresula nationals-bisericescil, compusd din 30
deputati din clerti si 60 dintre laic'. La alegerea mitropolitului
lea parte archidiecesa Sibiu lui en jumetate voturile, era diecesa
Aradului si a Caransebesului cu ceealaltii jumetate. Regele are
dreptd a Intari sad a respinge pre celti alesti.
Pre episcopil dela Arada si Caransebesd fl alegti sinodele
eparchiali compuse din sate 20 de deputati din cleat st 40 dintre
laid. Dad celti ales nu este deja episcopti, atunel sinodula ar-
chierescii compusii din mitropolituld si episcopil sufragani Ila
supune esamenului canonica. Monarcula are dreptil a fntari si a
respinge pre cela Out.
*
*
*

Modulu alegerii mitropolitului nostru comparath cu moduld

anticu ald alegeril episcopilord, cu legislatiunea Pravilel, gi cu mo-
duli alegeril episcopilorii Ia popordle oriental]. in timpuld de laid.
Dad. aruncamti Inca o privire preste tote cele espuse pana aci cu
privire la alegerile episcopilora In biserica resaritului din timpurile
cele ma' vechi pana In din de astadi, putema sa, ateemil, ca in
resaritd moduld alegerii episcopilord a fostii supust In decursula
vecurilora la unele variatiuni.
Cu tote aceste Inse studiandu-la cu de a menuntula, putema
constata unele trasurI, earl au rdmasil nevariate liana In diva de
astacli. Si anume :
1. Episcopii In resarita au avutii totadeauna si as si astacif preste
tots influinta cea mai insemnata Ia alegerea episcopiloru. Lucrula acesta
s'a IntImplata, pentru ea In resaritd tottulettuna a domnita ere-
dinta, ca st In apusd, c a puterea bisericesca, , ce o as primitu Apo -
stolil dela Fiula lul Dunteded, si apoi o ad data episcopilorti, nu
[Kite sa o capete nuneni In biserica decata erasi numai dela
episcopi.
Crediuta acesta a rendasti asa de adduct" imprimata In bise-
flea resaritului, cats nu o a pututti ignora nici Saguna, cu tote
 334

ca pentru biserica sa a decopiatu constitutiunea Sasiloril protes-

tanti, departe de Pravda ca ceriula de paminta. Dupe constitu-
tiunea lui Saguna cuprinsa in statutula organica alu bisericii sale,
episcopii se alega ce e drepta de deputatii elerului si a! poporului.
Inse celn alesti trebue totusi sit sa supuna esaminaril canonise in-
aintea sinodului archieresca. Asa ceva, ce e drepta, este mi-
nimula influintei, ce se pate da archiereilord la constituirea epi-
scopilora. Saguna Inse cu minimulti acesta a voitil barema incatva
si tins contii de credinta veche a bisericii resaritului ea privire la
constituirea episcopilora.
TOW asemenea In Romania corpurile legiuitore alega pre epi-
scopi. Alesii Inse sunta din numerula arehiereilora, pre car! mai
Inainte i-a alest Sfintulii Sinodie , a§a chat prin alegerea cor-
purilorti Iegiuitorie se asemna numai diecesa la eel, pe earl si-
nodulti archiereseil l-a inaltata la trepta archieriei.
La celealalte pope)* Greci, Rusi si Serb! pad, In diva de
astadj episcopii sunta factoril principal! la constituirea episcopilora,
chiara asa, cum era In resarita in biserica anti* si cum dispune
Pravila.
2. in timpurile vechi cleruld si poporuld Inca avea influinta
la alegerea episcopilorti. Pre incetuld lose siau perdutil amendoi
dreptula la ori ce influinta In urma turburarilorti, ce se nasceaii la
alegeri. Yn timpula mai non prin unele loeuri erasi s'a ineeputa
a' se da clerului si poporului influinta mai mare sail mai mica la
alegerea episcopilora. Asa de pildi la alegerea patriarchulu! Con-
stantinopolitana, la alegerea episcopilora romanesci si a patriar-
chulu! serbesca.
Niel candu si nicairi In resaritti n'a fosta datina aceea
3.
din Ardelii, ca pre mitropolitii sa-la alega numal clerula cu eschi-
derea ingerintel episcopesci de o parte, de alta cu eschiderea or!
carel conluerad a poporului credinciosa.
Putema constata deci, ea modulu alegerii mitropolitulul ro-
maneseti din Ardela mostenita inca din timpuld dinainte de s.
unire, este 'mica in feliula sea In tote biserica resaritului, si nu-si
are nicairi pareche. Elti nu core'spunde nici pracsel antice bise-
ricesci observate la constituirea episcopilora, nici dispositiflora
Pravilei, nici modulul, cum se constituesca episcopil In timpula de
fati la poi:161'61e bisericil resaritului.
Ce urmeza din acesta? Evidenta dupi parerea nostril, ca
modula alegerii raitropolitului nostru nu s'a naseutti si formatti sub
 835

egida dreptului orientald din Pravild,, ci sub o alts influinta cu

totulfi strains de biserica reskritulut
Unde avemil sa cautamii !rise influinta acesta strains ?
Respunsuld este twit ! Cad data consideramil de o parte,
caul este de straind si de departe moduld alegerti mitropolitului
nostru de Pravila, de aka parte eatti de mare este asemenarea,
dad nu chiard identitatea fntre moduld acesta, si moduld, cum
se constituia eapulti biserieeseil la calvinil din Ardeld In veculd
16 si 17, credemil, ei cu destuld temeiti puternii sa dicemu, ca
moduld alegetil mitropolitului nostru s'a nascutd sub presiunea calving,
ca o institutiune calving.
La calvini s'a naseutil moduld acesta in sec:dull-1 16 si 17,
candu tote Institutinnile lord bisericesci erafi Inca primitive si ne-
desvoltate, care timbru ild purta si eld Insult. $i in moduld ac.esta
primitivti a Intratd si In biserica nostra, si durere, asa a rdmasti
pana In cliva de astacji.
Calvind lad pututt introduce la nol forte usorti, ba asa qieendii s'a
Introdusii de sine In biserica romanesea din Ardeld.
Dupa ce calvinil an suprimatii episcopatele sufragane, si In
loculu sinodelo arehteresel mitropohtane an Introdusfi synodus
generalis aid lord sub numirea de saborulii mare, a tirmatt ores'
cum de sine, ca saborulfi mare sa se imbogatesea si cu dreptuld
de a alege pre mitropolitulfi ca si la calvini.
Ca principii calvini totusi ad mai lasatfi In biserica roma-
nesea o forma ea de alegere a mitropolitului, si nu § - a ti arogatii
dreptuld de a -lu denumi, este de a se multami numal consciintei
lord fariseice.
In biserica eatolied; in urma desvoltarii istorice monarchic
prin mai multe loeuri avead dreptulii de a denumi pre episcopi.
Dreptulii acesta calvintlord li-se parea, ca nu e In armonie en li-
bertatea cresting" cum si-o Inehipuiad ei. Libertatea cresting." a
lord pretindea, ca mai ward bisericesci sa se constituesca prin
alegere. Din causa acesta principii calvini al ArdeluluI nu si-au
adrogatu dreptulii de a denumi pre superintendentele ealvinescii,
ci ad permisfi, ca acela sa fie alesd de preotime.
i numai scrupulil aeestia de e,onselinti a principilord calvi-
nesci an fostt causa, de nu sl-ad adrogatd dreptuld formalti de a
denumi pre mitropohtuld romanesed. Singurd ura lore catra a
 386

dating catolica a pastratii bisericii nostre dreptuld de all alege

pre capulti bisericesed.
De alta parte Inse tad dreptuld acesta de alegere ild facea
illusorid despotismuld principilord. Cad pre tine alegea cleruld
romanesed? Totiideauna pre acela, pre care 1l voiea principele
calvind. Era principele calvind voiea pre acela, care era gata a-i
primi si condithinile cele mai umilitore puse cu scopuld de a calvini
biserica romanesca.
Si asa putemti sa clicemil, a told dreptulti nostru electoralii
pre timpulii principilord calvinesci era numai o forma aft, o
=sea, sub care se ascundea despotismuld calvinesci.
Se pote vede din aceste, ce este de a se tine despre aser-
tiunea unora de al nostri, ca chiard mci principii calvinesci nu ad
nimicitd dreptuld nostru electoral!. 1)
Forma resaritena ne-a ad nimicitti calvinii cu totuld, si in schimbd
ni-ad datil forma primitivg calving, si apoi prin despotismuld lord
Pail final si in forma acesta cu totuld illusorifi, ceea ce este
egald cu nimicirea defiling. Mai multi! n'ad initial face nici el.
Nu Inse pentru ca (lora n'ar fi voitti a face mai multi, si (lora are
fi avutd si celii mai mica respeetil baremd de ver and dreotfi ald
bisericii romanesci. Ci pentruca consciinta lord religiose le-a
impost', ca si in biserica romanesca:, pre care cu on ce pretd
voieati sa o calvinesci, sa lase baremd o urmg de hbertatea cre-
sting" a lord. *i asa de o parte ad impost' bisericii rominesci
moduld calvinescii aid alegerii mitropolitului, ca sail impace scru-
pulii consciintei, de alts parte apoi si dreptuld acesta denaturatd
si l'ad suposii arbitriuld lord fare sa le mai face consciinta nici
and scrupuld. Asa despre tali dreptuld uostru eleetorald depre
timpurile calvine se pote deci dice, cei ce antis caqtigatii la podii,
mil pusi la punte.
*
* *

lerarchia din Romania fats cu moduli' alegeril mitropolitului

nostru. Din secululii aid 17-lea avemd date positive, eft, mitropo-
lituld nostru dupg alegere mergea in Romania spre a se sfinti acolo
de mitropolituld Tergovistel si esarculd Ungrovlachiei si ald pla-
iurilorti.

1) ,Aete sinodalic de I. M. Moldovand t. I, pag. 168.

 337

Ore acum mitropolituld Tergovistei avea eunoseinta despre

moduld cum se alegea mitropolituld din Ardeld? Si dad, avea,
atunci cum considera elu alegerea acesta? 0 considera ore de ca-
nonica sail de necanonica ?
Auld vetjutti deja, ca Pravila la constituirea episcopiloril ca
o conditiune essentials poftesce alegerea prin episcopi.
Mitropolituld nostru lime era alesd numai de preoti fare nici
o influinta episcopesca, si asa mergea in Romania la sfintire.
Mitropolituld Tergovistei nu putea nisi de cum sa considere
o atare alegere de canonica gi dupa Pravila, si numai pe basa
alegeril acesteia nici nu putea s&-ld sfintesca.
De (Ate on unit mitropolitti de ai nostri alesti numai de dell
mergea In Romania sa se sfintesca, mitropolituld Tergovistei ajungea
totildeauna In o pusetiune tare neplactita. Pre celd alesti nu-111
putea sfinti, cad nu era alesti de archierei pre eale canonica dupa
Pravila. Nu-111 putea nici respinge, cad atunci Ardelulii remanea
fari, de mitropolitti. Nu putea nici se alega pre eale canonica
dupi Pravila, pre altuld, cad prevedea cu securitate, ca pre aceea
na-ld va primi principele calvinescd alit Ardelului.
In coiifusiunea acesta, in carea se afla mitropolituld Tergo-
vistei, lueruld de eapetenie era, sa afle o cale, pre care sa pots
sana ceea ce era necanonied In alegerea initropolitului nostru, §i
apoi numai dupa aceea sal sfintesca.
Cum sa saneze lase luctuld? Asa, ea mitropolituld Tergo-
vistei, candd mergea mitropolituld nostru hi ell sa-ld sfintesca, mai
Wahl In intelesuld Pravilei aduna sinodd archieresed din celd
putind do! sad trei archierei, pre mitropolituld nostru 11u supunea
unei alegeri prin archierei, $i numai dupti twee." 1111 sfintia.
Dupa dispositiile Pravilei si dupa praxa resaritona, archierei;[
alegil ire!, sl numai: tare arare on doi candidati pentru scaunuld
vacanttl. Dintre acestia apoi mitropolituld alege pre unuld, si aceea
se considera ca celd alesd de sinodd.
Procedura acesta o observa si mitropolituld Tergovistei. Si-
nodulii arehieresed, aduna eld, candida doi sad trei pentru
scaunuli mitropolitand din Ardeld. Litre candidati era inse totti-
deauna si celd alesd de preotimea nostri. Mitropolituld Tergovistei
apoi tottldeauna dintre acesti doi sad trei candidati alegea pre
celd alesd de preotimea nostra, care am)i depunea profesiunea de
eredinca, sIi (lava aceea ild sfintta.
 338

Pre calea acesta mitropolitula Tergovistei sana partea neea-

nonica In alegerea mitropolitului nostru, si nu vinea in conflict
nisi cu principele ealvinescil alit Ardelului.
Procedura acesta a mitropolitului Tergovistei se vede lamurita
din actele luate cu ocasiunea sfintirii mitropolitului nostru.
Asa la anula 1682 basal alesula mitropolita alit preotimii
din Ardela merse In Romania la Teodosia Mitropolitula Tergovistei,
sit se sfintesca. Avesta aduna indata in intelesla Pravilei sinoda
arehieresca din trei archierei, anume : Acsenyil mai inainte epi-
seopa aid Sofiei, Genadia alit Dorostorului, si Germania ala Nissei.
Adunandu-se sinodula s'a pureesa la votisare. Aesentia a votata
pentru basalt's alesula preotimii din Ardela, Genadia pentru anti
ieromonaca cu numele /Vicodimu, eta Germany pentru una altii le-
romonaca numit.y Parteniii. A candidata deci sinodula arehieresca
pre basalt, pre Nicodimes si pre Part enirs. Dintre acestia, Teo-
dosia mitropolitula Tergovistei avea drepta a alege pre unulii, i
a alesa pre basalt, alesula preotimii din Ardela, pre care apt:4
dup.' ce a deptisa profesiunea de credinta, l'a iii sfintita. 9
Nu multa dupi aceea a niers') Sava II Vestemenula in Ro-
mania la Teodosia Mitropolitula Tergovistei sa se sfinte,3ca. Sava
Inca fu alesa de preotimea din Arddia, si asa si alegerea lui era
neeanonica. Mitropolitulu Tergovistei Teodosia pi exam a adunata
in intelesula Pravilei sinocia arehieresca din trei archierei. Si,-
nodulfi arehierescil a candidata pre Sava, pre una Grigorie §i pre
unit Averchie. Dintre aeesti trei apoi mitropolituld Teodosia a
alesa pre Sava, si Pa sfintitil.
Actula alegerii suns in ehipuid tirmatoria :
De vreme ce arehiereulii, care era mainainte vreme la mitro-
polia Ardelului, anume .4oasags, i -s'au sldrfitti via(a, gi mitropolia
au remasei veduv'd yi tetra de stet pang qi alii el archierei, srnereniea
nostrd avendil de inceputil grija acelei mitropolsi a aqeda archierei
infra chivernisirea 5si spciseniea acelorti creSini de acolo, am data voe
archiereiloris color u ce se allei aici, st se stringy in biserica sfinylorti
§i de Dumnedefi incununay, Fi intru apostoli, Constandinil fi Elena,
ca sa alega pre cell's' ce a r fi vrednicu 'infra chivernise 1 a
mitropoliei aceia. inks' hi aegis' ea cela mai dinainte sofianula (inai

9 Actuld alegent §i sfintiril aeesteia este redactatti in limba greet, ci

se aft& in sActe 5 Fragmente« de T. Ciparid pag. 237.
 839

Inainte episcopil aid Sofiei) pre Sava, efi Dorostoreanulii (episcopuld

dela Dorostord) pre Grigorie, eu Nissis (episcopuld dela Nissa) pre
Averchie. A57 amu alesii (eu mitropolituld Teodosid) din acefti trei
pre Sava. 1)
`NW procedura acesta o a urtnatd Mitropolitulfi Teodosid aid
Tergovi§tei Si cu ocasiunea sfintirii Mitropolitulul nostru Varlaamd.
La sinoduld archieresed adunatti cu ocasiunea acesta an luatti
parte tote episcopil dela Sofia §i Nissa, §i pre langg el §i unit Da-
nilil, care mai Inainte fusese mitropolitii In Ardeld, Candidati ad
fostd Var/aamil, egumenuld Partenie dela Cotroceni st egumenuld
Paisie dela s. Troita.
Actuld alegerii sung ca si celd de mai susd, numai numele
suntii schimbate. 2)
Asernenea s'a urmatt si cu ocasiunea sfintirii mitropolitului
Teofild Ia 1692 cu aceea deosebire, ca atunci la sinoduld arehie-
resell an luatii parte numai doi archierel, vice pentru Ca n'a
fostd cu putintii, se s'adune trei. Acestia au fostii Acsentie dela
Sofia §i Genadie dela Dorostord. Candidati ad fostd leromonaculd
Teofilii celii alesii de preotimea din Ardeld §i Atanasig egumenuld
dela Tismana. Dintre acesti doi mitropolituld Tergovistel a alesd
pre Teofild, si l'a sfintitd. °)
Mal pre urma s'a observatd procedura acesta cu ocasiunea
sfintirii Mitropolitulul Atanasid Ia 1698, caci Yntimplandu-se dupa
aceea s. unire, mitropobtii nostri nu mai mergead In Romania sa
se sfint6sca.
La sinoduld archieresed adunatii cu ocasiunea acesta ad Waal
parte Clemente episcopuld dela Adrianopold, Acsente dela Sofia si
Neofiti2 dela Sevasta. Candidati au fostti Ieromonaculd Atanasig
celu alesd de clerulti din Ardeld, ieromonaculd illitrorana si lero-
monaculd Dionisie. Dintre acestia fu alesd Atanasid i apoi sfintitu. 4)

I) Toth acolo pag. 238.

9 Toth acolo pag. 238 qi 239.
3) Teat acolo pag. 239. Actula alegerii ca qi celealalte cu aceea deo-
sebire, ca lipsesce subscrierea mitropolitului Teodosiii.
4) Totti acolo pag. 240. Actulti alegeril toff' in forma celorti de mai
susti, cu deosebirea, ca. mitropolituld Teodosiii laid la acesta nu e subscristi,
gi mitropolia Ardelului se numesce numai episcopia. Ca la alegerea luf Teofild
qi la alui Atanasiti mitropolitulti Tergoviqtel nn e subscristi, vine pate de acolo,
ca pre Wild petrecea in Romania qi Dositeiii Patriarchulti Ierusalimulul, qi
 340

Tote alegerile aceste arata pang la evidenta, ca lerarchia

din Romania considera alegerea mitropolitulul nostru din Artie, la
numai prin preotime de necanonica dupi Pravila.
*
* *

Cum se intimplad constituirile episcopilord in Arad(' inainte

de perioda calving? Urmele istortee, earl ne -au lemasu despre
biserica nostra din Ardela din periodula dinainte de domnirea cal-
ving, sunta asa de putine, ea.til din ele nici decum nu putema des-
lega cestiunea en privire Ja, module constituiril episcopilora si a
mitropolitulul. Putemd totusI sal o deslegamg cu destuli probabi-
litate pre alts tale.
Pre timpula, canda se tneepuie In Ardelu perioda calving,
dispositiile Pravilei cu privire la constituirea episcopilora eraii In
Lisa In biserica de ritulu grecesca.
Pretotindenea Incetase conlucrarea antics a preotiniii si a po-
porului la constituirea episcopilork Qi dreptulg de a constitui pre
episcopi ajunse una drepta eschisivii ala sinodelora archierescI.
Dupa ce la tote easula In Ardelti pre titnpurile acele eras
si episcopi sufragani supusi mitropolitulul, nu avemg si nu Wein&
aye Mei unit motiva de a crede, Ca constituirea episcopilord si a
mitropolitului nu se va fi tntimplata in sinodele arehieresci ca pre
airea in biserica de ritulti grecescg, st chiara si la Rolland din
Romania si Moldova.
Ni-s'ar obiectiona pate, ca In Ardelg s'a pututu conserva !Ate
In urma Imprejurarilorg pracsa antics bisericesca, ea episcopil sg
nu fie constituiti numai de sinOdele archieresci, ci cu impreuna
lucrarea si a celoralalti membri ai biseried.
Obiectiunea acesta /use numai atunci ar ave valore, dad
pracsa antica bisericesca en privire la constituirea episcopilorg s'ar
fi pastrattl In biserica ronanesca, din Ardela In tots Intregimea el.

Dupg pracsa arnica biserice6ca. Inse la constituirea episcopilora

lua parte nu numai cleruld bisericd respective st archiereil com-
provincial!, ri si poporula. Yu biserica rowanesei din Ardelg Inse
fiindu demnitatea lul mal mare, pate elf.' a fostit, care din eel trel candidatl a
alesfi pre unult. Patriarchulil Dositeii altcum a datA lul Atanasiu qi o instruc-
tiune cu ocasiunea sfintiril. (Ve(11 In ,Acte qi Fragmentee de T. Cipariii pag.
140.) Episcopil aceia, cu car! Mitropolitulti TergoviqteT Teodosiii Linea sinodele
archierescl electorale, an fostil episcopi de prin resaritti, de earl se aflat unit
prin Romania.
 5211

lua parte esehisivd numal clerula, si on ce conlucrare a archie-

reilord, a eirord scaune nici nu mai esistad, si a poporulul era
eschisA. Va sa (lid din eel trel factor! antiel archiereil, cleruld
si poporuld, in Ardeld dol erad eschisT.
Acesta Inse nu era pracsa antics cresting, ci este pracsa cal-
ving din Ardeld din veculd 16 si 17, eindd biserica romanesel
sta sub o grea presiune calving.
S'ar puts obiectiona mai tucolo, ea dreptuld singurd ale
preotimii din Ardeld de a alege pre mitropolituld Cu eschiderea
arehireilord si a poporului se afla deja inarticulatti In legile teril
dela 1579. 1)
Si In adeverd unit dintre ai nostri suntdi de Were, ca drep-
tuld acesta a esistatd i Inainte de era calving, si principii cal-
vinesci nu numai ca nu Pail ataeatii, ci Inca Pad garantatd inarti-
culanduld In legtle terii. 2)
No! Inse nu negamd, cg dreptuld alegeril mitropolitului no-
stru nu ar fi esistatii si Inainte de era calving. Ci sustinemii
numal, cd. Inainte de era calving constituirea mitropolitului nostru
se Intlinpla dupd. Pravila prin alegere In sinodulti archieresed ca
si pre aire In biserica resdritului. Sustinemd mai departe, ca in
era calving fu abrogatil dreptuld alegeril In conformitate cu dispo-
situle Pravilel, st In locui se intioduse moduli ealvinescti aid ale-
geril numai prin preotime.
Dacd, luerulti nu ar sta asa, atunci absolutt nu ne-amii puts
esplica, ee dragoste mare a pututti si-I ajunga pre principii cal-
vinesci, sa inarticuleze in legile Orel dreptuld alegeril mitropoli-
tului romdnescii prin preotimea roinaliesea.
NutnaT &Sue scopurl as pututd aye principii calvinesci prin
inartieularea dreptulul acestuia In legile tetei. Sad Ca prin aceea
si asecure indenendinta bisericel romanesci, sad ca prin aceea sa
Introduce In biserica romans, unit elementii nod si strains, pre care
nimeni In biserica romanesed sg nu cuteze a-111 ataca Una deja
o lege a teril.
Anna a crede despre principii calvinT, ea aii fdeutti numai
barem ceva In interesuld asecurdrii independincei bisericel roma-
nesel, este dupd, parerea nostra o nalvitate.

I) yap mai mad pag. 282.

2) band M. Moldovand DActe sinodalIe t. I. pag. 168.
22
 342

Remane numai alternativa a (lona, ca principii calvinesci au

inarticulatil dreptula acesta ca pre o innoire in biserica romanesca,
prin care de o parte dispositiile Pravilei eraa puse afara de va-
lore, de alts parte in biserica romanesca Inuit o institutiune cal-
ving, carea Inca era chemata a contribui la ealviuirea bisericil ro-
manesca.
Privinda lucrula in lumina acesta, dragostea principilora cal-
vinesci fate cu biserica romanesca se preface in dragostea de a o
calvini.
In credinta acesta ne intaresee si o alts Imprejurare.
Calvinii credeat, ca on ce mods de constituire a mai marilora
bisericesci afara de module alegeril lore prin preotime, este in-
compatibila cu libertatea cresting, cum si-o inchipuiead ei. in
conformitate cu credinta acesta, dupa ce catolicilora nu le per-
miteat sa alba episcopii, care sa locuesca in tars, ci numai vicariti,
au dispusa prin legea Orel, ca si pre vicariuld catolica sa-la alega
preotimea, 1) si sa nu-la constitue episcopulii, cum prescrie drep-
tula catolica.
Ati mersa calvinil Inc a si mai departe.
In Ardela afara de biserica calving si catolica mai er' re-
cepte" si biserica luterana si unitary. i calvinii, cari aveati pu-
terea de state in mane, le-ail obligati si pre acestea prin lege in-
articulata. ca pre mai marele bisericesca sa, nu si-la constitue de-
cata prin alegere in adunarea preetimil, ca nu cumva constituindu-la
altcum, sa se abate dela libertatea cresting." 2)
Dad. calvinii si pre confesiunile recepte" Inca prin lege in-
articulata le-aa obligatu constitui mai marele bisericesca dupa
metoda calving prin alegere din partea numai a preotimii, atunci
ar fi fosta prea generosi, dad n'ar fi obligate si biserica roma-
nesca la lucrula acesta.
Cumea, calvinii, candy ail inarticulatti in legile Orel dispositia,
ca pre mitropolitula romanesca sa-ld slugs preotil, au inarticulate
mill lucru nod pentru biserica romanesca, se vede si din alaturarea
legii referitore la alegerea mitropolitului romanesca cu legea refe-
ritOre la alegerea capilorti bisericesci a celoralalte confesiuni re-
cepte".
Yn acesta din urma, se (lice, ca si pans atunci a fosta In
use, ca capulii bisericesca sa fie ales' prin preotime. i acesta

1) 2Approbatae constitutionesc. P. I. Tit. I. Art. 9.

") »Approbatae constitutionesc P. Tit. qi Art. eitata.
 343

cu privire la reformatT, luterani ai unitarl este ai adeverati. In

legea cu privire la alegerea mitropolitului rominesci prin preo-
time inse nu se dice, ci ai usuld de mai Inainte a§a a fostii, ci
li-se spune Romani lord numai, ci In vittorld pr eotim ea r o m ti,-
nesci, si-ai alega pe eapuld bisericesci, ai Inca In uni
tone poruncitoriii.
Daci ai Inainte de era calving numai singurii preotimea alegea
pre mitropolitulti rominescii, atunci ar fi mirare, ca de acesta si
no se amintesca !limier' In legea, prin care moduli alegerii mitro-
politului fu inarticulate In legile Ord.
In lipsa de on ce urme istorice cu privire la moduli con-
stituirii mitropolitului romanescti din Ardela Inainte de era calving,
ai basandu-ne numai pre dispositiile dreptului orientalii §i pre ur-
mele positive din era calving, putemii sustine, credema, ca cu de-
stuli probabilitate, ci Inainte de era calvina, constituirea mitropo-
litului nostru se intimpla In conformitate cu Pravila In sinoduli
archieresed. Calvinii fuse din motive dictate de credinta lord ati
cassati modalitatea acesta a constituirii mitropolitului nostru, ai ai
Introdusti In biserica nostra inodalitatea calving a alegerii numai
prin preotime, carea a remast In essenti liana In qiva de astacli.
*
* *
Autoriuld Zaconicului despre moduli' alegerii mitropolitului
nostru. Precum aini vecluti mai susd (pag. 53 ai u.). Zaconiculi este
o scriere, care se ocupd cu lucruri de ale dreptului bisericii ro-
minesci din Ardelii, ai In specie 'nu a celui cell are temeiuld in
Pravilii, ci a celui Introdusfi de principii calvinesci.
Partea intiii a Zaconicului se °curia cu moduli alegerli mi-
tropolitului, ai sung astisifelli :.
,,Intdia parte (list) a.
Despre alegerea Vlddiciei.
Alegerea Vlddiedi nostru rominesed aicia din ArdOld este den
mila qi den voiea craiului, care lucru ne este ?iota ingciduitii dela
craii eel mai dedemultii repos*. Candli va fi lipsa, sit se string d
to(i protopopii, fi inca qi dintre ceialal(i preori, qi den voea a tote
saboruld , unindu-se to(i la und cuvintii Ra sd-ld alegd. Care de
se va pare ysi eraiului, ca este harnicti, afa-114 va intdri in vlddicie,
precum se vede in probata constitutiones. titlulii alit optulea, in arti-
eululii inlaid." 1)
,) !Atte §i Fragmentec de T. Cipariti pag. 259.
22*
 - - 844

Supunendii acum unel analise cuvintele aceste ale Zaconicului,

constattimii urmatorele :
1. Autoriuld nici cu unu euvInta nu sustine, ca alegerea
mitropolitului romanescfi din Ardelii se Intimpla dupe Pravila.
2. Nu dice nici aceea, ca modulti alegerii, care Ili descrie
Oil, este din timpuri neamintite.
3. Spune apnatd, ca modulti acesta ale alegeril este den
mila qi den voiea craiului", care era atunci Mihailii Apafi I, F}i in-
geiduitri dela craii cei mai de multii reposar , earl la tort casulti
nu potti fi altii, decati1 principii calvinesci.
4. Autoriuld nunumai ca nu se provoca la nici rind canonti
din Pravila, ci chiarti dimpotriva se provoca la o lege din aprobate.
incatii se pote deduce din Imprejurarile aceste patru cuprinse
In notita acesta scurta a Zaconieului, considerandfi i modulfi si sti-
lulu confusii, In care este scristi Zaconiculfi, auctoriula spune de-
stulfi de landuritti credinta sa, ea moduli' alegeril mitropolitulul nu
este rnodulti prescrisil de Pravila, ci este mill mode introdusfi de
principil calvinesci a! Ardelului. Si asa putemti dice, ea In cuviu-
tele aceste ale Zaconicului avemd o marturisire veche chiard dela
and autorifi rornanti, ci modulu alegerii mitropolitulul nostru este
o institutiune Introdusa In biserica nostra de calvini.
* *

Recapitulare. Consideranchl, ea alegerea mitropolitului nostru

Inca de pre timpurile calviniloru numal prin preotime nu corespunde
nici pracsei antice bisericesci, nici legislatiunil din Pravila ; con-
siderandti maT departe, ca moduld acesta de alegere nu-111 mai
aflame nicairi In resaritd, 1i cu deosebire nu-lti aflanol la Romanil
din celealalte tell; considerandii Ca inarticularea modulu! acestuia
In legile terel pre timpurile priocipilorfi calvinesci este si reinane
neesplicabila din motivuld de a garanta bisericel nostre and dreptil
ore care, si nu are Intelesd decatil numai dad prin ea s'a Intro-
dusfi unit lucru nod in biserica romanesca Ii neobicinuitti pang
atunci; consideranda In urma asemenarea data nu chiarti identitatea
Intre modulti alegeril mitropolituluI nostru i Intre modulfi alegerii
capului bisericeI cavinesci din Ardeld In veculti 16 si 17, credemii
el In urma lipsel datelora istorice positive, intemeiandu-ne numaI
pre combinarea Imprejurariloril acestora cunoscute, putemti deduce
cu destula probabilitate, ca modulfi alegerii mitropolitiaui nostru.
 345

inci este una din institutiunile acele. pre car" cu abatere dela Pra-
vila le-ad introdusd calvinii In biserica nostra in timpuld, candy
biserica romOnesca din Arde hi a fostii sub despotismulti calvinescd.

Iv.
Modulo alegeril mitropolitului din punctu de
vedere canonicii.
Laicil si clerulii la alegerea mitropolitului; unele lineaminte pentru
unu regulamenta cu privire la alegerea mitropolitului. Desvoltarea
dreptului electoral la Romani qi Calvin dela s. Vnire in cote.
Principiuld fundamentald bisericescii la constituirea episcopi-
lord si In esariti" si In apusd a fostii chiard dela inceputuld ere-
minatAtil, ca fare de intrevenirea si conlucrarea puteril episco-
pesci nimeni In biserica sd nu se Ord face episcopfi. Principiuld
acesta l'a dusil Pravila ass departe, (ltd. a cassatii chiard si con-
lucrarea clerului si a poporului, pre care va aye pastoresci
episcopuld celd nou.
Aplicandd acum principiulu acesta la moduli'', cum se intimpla
de multil alegerea mitropolitului nostru, putemii sa dicemil cate-
gorice, ca moduli" acesta consideratii numal in sine este anticauo-
flied si neconformii dreptului din Pravili. i data n'ar fi Intre-
venitd nici o Impregiurare, prin care necanonicitatea lui si se sa-
neze in ver und modil sad altuln, atunci amii puts dice, ca de
randit avemd urme despre moduli" alegerii mitropolitului nostru,
n'amd avutti nici und mitropolitti constituitd in modii canonicii si
in couformitate cu principiulii fundamentald bisericescii observatii
totiideauna la constituirea episcopilord.
Cu tote aceste fuse si inainte si dupe s. unire s'a afiatii o
modalitate, prin care necanonicitatea acesta fu sanata si adusa, in
armonie cu Pravila.
inainte de s. unire adeca mitropolituld Tergovistei, la care
inergea mitropolituld din Ardeln sä se sfintesea, sana necanonici-
tatea alegeri" priu aceea, ca pre mitropolituld nostru Ilti supunea
unei none alegeri prin ono sinodu de archiereI asa precum pre-
scrie Pravila. FOcendu-se alegerea acesta no* nu se mai putea
dice despre mitropolitulti nostru, ca fu constituitd fare Intrevenirea
qi conlucrarea puteril episcopesci.
 - - B46

Dupa s. unire mitropolituld nostru alesii si denumitil de Im-

peratuld fsT capdta confirmarea dela Pontificele Romei, si asa erisl
nu se putea dice, ca la constituirea mitropolituluT nostru nisi n'a
Intrevenitil nicT n'a conlucratd puterea episeopesca.
Putema dara sa qicemii, ca module constituirii mitropolitulul
nostru Inainte de s. unire fira de Intrevenirea sinodulul archie-
resat din Romania, era dupa s. unire gra de confirmarea prin
Pontificele Rome!, ar fi fostd deplind necanomcd.
Confirmarea PontificeluT Rome! se Intimpla si astadT, si se va
Intimpla $i In viitoriii pana canda biserica nostra va fi in unire de
credinta si In legatura de supunere Qi Tubire fats cu Sfintuld
Scaund Apostmicti alit Romei. De unde pana (Aridu se va In-
timpla confirmarea acesta a mitropolituluT nostru, pane atunci nu
putemii sa clicemil ca constituirea lul este necanonica, del con-
firmarea san6za ceea ce e necanonicii In modulii alegerii.
Cu tote acestea lose modulti alegerii mitropolitulul nostru are
lipsa de o reforma radicali din mai multe privinte.
§i anume Intaid se impune reforma acesta din motivulfi, ca
prin ea A' se delature sciderile si neajunsele cele marl, de earl
sufere moduld alegerii cum este In usii astadi, pe car! le-amil vd-
dutfi deja mai susd. 1) Mai departe se impune necesitatea re-
forme! acesteia $i din motivuld, ca episeopilord sufragani In con-
formitate cu prescrierile PravileT sa li-se dea influinta cuvenita la
constituirea mitropolitulul.
In urma $i dreptatea si ecuitatea poftesce reforma din ce-
stiune. Mitropolituld nostru nu este numai alit clerului din Ar-
delft, ci alit clerului din provincia Intregi mitropolitami, si tote
atemenea nu este numafi aid clerului ci $i aid poporului. i dui
cleruld fara a se puce tntemeia pre Pravda are mare influinta la
alegerea mitropolitului, de ce sa nu alba si poporuld ? Daca cleruld
are dreptil de votd, de ce sa nu alba dreptuld acesta si poporuld ?
Vomit cerca dec.! de aci Incolo, sa espunemt lineamintele
general! a unel reforme, prin care dupd, modesta nostra Were
s'ar puts delatura si scaderile, ce suntti in modult alegerii mitro-
polituluT, s'ar pate satisface si dispositiilm ti Pravilel si si drep-
tatii si eeuitatii
*
* *

') pag. 295.

 -347-
Potu Iua de ad ineolo laiciT parte la alegerea mitropolituluT?
Amu veclutft deja mai susu , ca pre timpulti , candii In re-
sarite s'a formata legislatiunea Pravilei eu privire la constituirea
episcopiloril, elerului si poporului bisericii, pentru carea era a se
constitui episcopfi non i-s'a fostil luatti prin leg! positive dreptulfi
de a aye ver o influinta la constituirea episcopului see..
Ce a fostil ore cause delaturaril influintei clerului si a po-
porului la constituirea episcopilorit?
Tare se Insala, eel ee credo, ca In ceva tendiute absolutistice
a episcopiloril ar fi de a se Cauca causa. Spirituld legislatiunii bi-
sericesci n'a foAti nici candO egoismulu si pofta de domnire a mal
marilord, ci spirituld el a fosta toiudeauna salus rei publicae. Dace
deci legislatiunea bisericesca, a delaturatti In timpurile mai tarclii
influinta clerului si a poporului la constituirea episcopilorii , a
facut'o singui u numai din motivulii, ca binele si scaparea bisericii
a poftitd asa ceva iu acele timpuri. Urmeza deci numai sa scimfi,
ca In ce ehipti si din ce motive binele bisericii a poftitd delatu-
rarea de sub vorba.
Legislatitinea bisericesca a Pravilei s'a inceputil cu sinodulti
ecumenieii Intaid dela Nicea la amid 325; va sä qica Inceputuld
legislatiunii bisericesel a Pravilei concede cu inceputulti tulburari-
lora produse In biserica mai intaiti de ereticil arianl si apoi de
urmatorii acestora, ereticii macedoniani, nestoriani, eutichianI, mo-
noteliti, iconomachi ei aitil.
Interesuld fate eu cestiunile sulevate si agitate de eretici era
mare si generalu In biserica. Desi cestiunile aceste eraii in mare
parte abstruse st subtile menite numai pentru teologi deprinsi In
cugetarea filosofica, totusi nu atata interesulii fate. cu ele, cats mai
multfi interesulO &tit' cu personele, ear! le sulevaserii si le
aperaii, petrunse sl In massele poporului mai cu same dela cetati.
Top ereticii au cercatti sa impla catfi mai multe scaune epi-
scopesci cu partisan! de ai lore. t fiindfica pre acele timpuri

votulti poporului mai cu semi dela cetati cumpania multfi la im-

plerea scaunelorti episcopesci, ereticii cereal cu tote mijlocele po-
sibilI se. castige In favoruld lore massele poporului dela cetati, Ca
cu ajutoriuld lui sa-si pots Infunda pre adeptii ion." in scaunele
episcopesci.
De alts parte apOratorii ortodoesiel Inca aveati totii dreptuld
sa delature dela scaunele episcopesci pre eretici si sa le impla cu
 348

barbatl dreptitcredincio§1. Niel el nu putead face at:6sta fuse gra

de ajutoriuld masselord poporulul dela cetati. De unde a fosta
lucru tare fireseti, ca si ortodocsii umblad sa eastige massele po-
porului In partea lord, ca asa cu ajutoriuld poporului si conserve or-
todocsid scaunele episcopesci.
Pre calea acesta timed Indelungatd mai pretutindene In bi-
serica se formai* vorbindd cu termini' modernii, douo partide, una
a ortodoesilord yi alta a ereticilora. In Ate and loco prevala una,
In altuld ceealalta. fli pote omuld Inchipui, ce lupte von.' fi pur-
tatd prin cetati amendoue partidele cu ocasiunea impleril scaune-
lord episcopesci, Cad dela Invingerea sad caderea curare' par-
tide, aterna In eetatea respective viata si esistinta celeialalte, ca
sit' nu mai amintimd nimicii de interesele cele multe private, cart
erad legate de triumfuld uneia sad a celeialalte partide. De unde
putemb sa clicemd, ea cu ocasiunea tmplerii scaunelord episcopesci
pasiead In lupta pre arena, pre langa entusiasmuld ortodocsilorti
si fanatismuld ereticilord, o multime de interese private, si se des-
lantuia unit legiond de pawn', de unde nu e mirare, Cl omeni de
simtiri nobile, ca de esemplu sfintulii Io tnd Gura de aura se scan-
dalisaii de on ce alegere.
Ce avea dare sa fad biserica in atari Imprejurari ? Tole -
randd gi mai departe influinta poporulul la constituirea episcopilord,
trebuiea sa vada nu numal cum se urcaa prin destule locuri pre
scaunele episcopesci omen! eretici gi fara vocatiune, ci sa vada
cum decadil tad mai tare moravurile cre§tine nu numai spre stri-
caciunea bisericil, spre scandalisarea paganilord.
ci si
Vrendd nevrendit a fostd atunci biserica silita sa cugete la
unit altd mijloeit pentru Implerea scaunelord episcopesci, care si
nu deslantuesca atatea patimi, sa nu aduei pe arena atatea inte-
rese private, era de alta parte sa procure bisericel o siguritate
Ore care, ca in scaunele episcopesci nu vorit ajunge eretici si
dmeni fara chemare.
Unit stare mijlocil nu era aka gred de aflatti, cad se pre-
vedea, ca delaturandu-se multimea dela conlucrarea la implerea
scaunelord episcopesci, tulburarile scandalose vorii Inceta mai de
tail. De aceea Maid @i mai Maid massele poporului furl eschise
dela alegerile episcopilord.
Fiindiica mai departe puterea episcopesci a avutd din tim-
purile vechi partea de capetenie la constituirea episcopilord, drep-
tufa de a constitui pre episcopi fu restrinsil numal la episcopi.
 349

Si de candy biserica a ajunsd la convingerea, eft numai prin

mijloculd acesta pike rune capetd tulburarilord dela alegeri, si
Fite Impedeca si scirea ereticilord pre scaunele episcopesci, de
atunci legislatiunea bisericescd din rdsaritil nu mai di dreptii de
vote la constituirea episcopilord, devatti eras! numai episcopilord.
Nu egoismulu prin utmare, nisi pofta de domnire a ierar-
chief Inalte bisericesci a fostd causa, pentru earea biserica Ince-
pendil dela sinoduld dela Nicea a delaturatil pre popord dela ale-
gerile episcopilord. Ci delaturarea acesta a fostd and naijloed de
aperare, o politics defensiva, bine chibzuita a bisericil. Si on ce
judecatorid nepreocupatti si dreptd aid legislatiunii bisericesci re-
lative la constituirea episcopilord no o va considera de alteeva.
Urmezi inse dote de aci, ca conlucrarea poporului credin-
ciosd cu votuld 3ed la constituirea episcopilord fu delaturati pentru
totudeauna din biserieli, si nit!i eanda nu se mai !ite reactiva ?
Niel de cum!
Delaturarea acesta In timpurile legislatiunii Pravilei a fostd
numai o mesura asa 4icelidd strategics In input defensiva a bise-
ricii. De uncle e lucru firescd, ea schimbandu-se imprejurarile, si
ne mai dindd lipsa de aceea stratagems, biserica erasi pate des-
chide poporului portile, ea Intrandil si eld, si conluere si eld Ia
constituit ea mai marilord bisericesci, si en deosebire a episco-
pilord.
Niel in resdritil, nici in aptisd n'a fostd mei ()data o dogma
de credinta, ca laicil nu potii aye nie! o Inrlurintl Ia implerea
seaunelorti episcopesci.
In resdritd si daps ce a trlumfatti legislatiunea Pravilei de-
phial asupra pracsei antice bisericesci, Imperatii bizantini, deli
numai laid, ad avuto totusi o influinti Insemnata la constituirea
episcopilord.
In apusd asemene cu scirea st Invoirea Sfintului Scaling apo-
stolid monarch! si guverne lake au si a=tadi dreptuld de a de-
numi episcopi.
Dad monarch! laic! ad and atare dreptd, atunci nu vedemil
tic! o caul, pentru care In conformitate cu pracsa antics biseri-
disca si nu pots aye si poporuld credinciosd dreptd de a con-
lucra si eld cu votuld sell la constituirea episcopilorii, ear! vord
aye si-lci pastoresca.
 - - 850

Esceptiunea cea mai insemnata ce s'ar puts face In contra con-

luerarii poporului la alegerea episcopilord, este, ea 'Ate poporuhl si
astadi desehiOndui porta, ar produce acelesi tulburari, sari le-a
produsu si In anticitate, si pote ca ar ridica la scaunele episco-
pesci barbati cu principii necorecte bisericesci si (lora chiard si
fara vocatiune.
Si nu uitamil lase, ea spirituld acela antics, care a produsti
disputele teologice Inversunate si multele eresii, de aci Incolo nu
se mai pote ivi, parte pentru ca cugetarea publics In biserica este
nisi practice, parte pentru ca cestiunile dogmatise mai Insemnate
§i mai capital! suntd limpeclite si terminate prin decisiunile dog-
matice a mai multorti sinode ecumenice. §i asa numai tare putina
temere mai putemil aye, ca biserica va mai fi ver odata In inter-
nulii el asa adencil sguduita §i subminata de eretici, ca pre tim-
purile, candii s'a formatd legislatiunea Pravilel. De unde nici
massele poporului nu mai potti fi trase in virtejuld ereticilord si
folosite la Implerea scaunelord episcopesci cu eretici.
Ce atinge Inse temerea, ea prin conlucrarea poporului la Im-
plerea scaunelorti episcopesci, usord and puts ajunge la demnitatea
Malta episcopesci demagogi fare vocatiune, Insemnamil Humid atata,
Ca temerea acesta ar fi In adeverti funds.* candit singurd popo-
mid ar fi factoruld la constituirea episcopilord. Spiritulti legisla-
tiunii bisericesci, ecuitatea, dreptuld de patronatd al Maiestatii
Sale Imperatului si regelui nostru apostolic* precum si dreptuld Sfin-
tului Scaund Apostolicd poftesee, ca pe Tanga poporuld eredinciosii sit mai
conlucre si cleruld din Intrega provincia mitropolitani, episcopil sufra-
gani, Maiestatea Sa si Sfantuld Scant Apostolicii. In faetorii
aeestia valorosi este unti corectivd destuld de puternica pentru
casuld, candd poporuld credinciosti ar fi sedusd si cerce a ridica
la ver unti scaund episcopescii ver unit demagogy fare vocatiune
si calitatile de lipsa.
Nu fare temeid ar fi obiectiunea, ea nu putini dintre 'aka
intelligenti nu sunta condusi de and spiritti corectil bisericesel
Destui dintre ei numai caul suntd botezati gr. catolici, In fapti
Inse nu-§i fad scrupuli din preceptele bisericesci, si nici nu porta
nici o sarcina bisericesci. Atari (Mimi necum sa se intereseze de
binele adeveratii aid bisericil, darn Inca se Wesel, ca ei nu pund
nici unit pondd pre confesiune. Binesimtitoril dee! nu potil si nu
privesca In viitoriuld bisericef phial de Ingrigire, dun si la atari
 851

barbati li-s'ar procura posibilitate, ca sit influinteze eonstituirea

episcopilorti nostri, si asa dory ar fi ma! bine, ea se se pastreze
usuld de pink aci, si sit alega numai cleruld, dupa ce desi si din
clerd unii si altil nu sums totildeauna condusi de motive curatu
bisericesci, totusi maioritatea denial se pote presupune, ca va fi
totddeauna sinetosi.
Sti asemenamd inse modalitatea de astatp, dupa carea se con-
stituescii episcopii nostri sufragani de Orade, Gherla si Lugosd cu
casuld, candii si poporuld nostru credinciosit ar participa la con-
stituirea episcopilort.
In timpuld de fati guvernuld este, care propune pre episcopi
Maiestatil Sale sere denumire, Din eine sta lose guvernuld? Din
What! strain! de credinta, rituld si limba noitra. Ba nu °data
din barbati atatii de dtismani on carei credinte positive, cum printre
laicii nostri no se Area afla.
Credemil dec!, ca putemii se sustinemil fail a ne insela, ca
pentru biserica nostra la nici unti case nu pote fi mai red, dacg
poporuld nostril credinciosti ar aye aceea influinta la Implerea
scaunelord episcopesci, care o are astali guvernuld.
Abstragere facencld lose dela aceste, candd se va regula ver
°data cestiunea constituirii episcopilord nostri dupa Pravila si
pracsa antics biserice-ca, va trebui sit se concede o influinta in-
semnati si mitropolitului si celoralalti episcopi sufragani, earl milord
potti indrepta ver o gresala, ce o ar comite poporuld credinciosti.
La tote casuld lose ar fi de doritil, ca prin o literature si
qiaristica bisericesca bunk si prin reuniun1 bisericesci de diverse
specil sit se produce unit spiritii publied corectii bisericescii in
poporuld nostru credinciosti si cu deosebire in intelligiuta nostra
mireni, inainte de ce s'ar admite si votuld poporului nostril cre-
dinciosil la constituirea episcopilorti.
*
* *

Participarea cleruluY la alegerea mitropolituluT §i a episco-

pilora. Papa acorn numai cleruld a avutd vote active la alegerea
mitropolitului, si Inca singuril numal cleruld ardelent.
Pana nu fu reactivate mitropolia de Alba-Iulia, imprejurarea
ca numai cleruld ardelend avea votil activd la alegerea episeopulul
de Fagarasii, no avea nici unit inconvenientil in sine, si era si con-
forma dreptatii si ecuitatiI. Cadl atunci episcopulii Fagarasului
 - 352 -
deli se numiea mitropolita, nu avea nici o jurisdictiune asupra
clerului si poporului din Ungaria, uncle Romanii gr. catolici
erail supusi parte episcopului romanesed dela Oradea mare, parte
episcopului rutenesed dela Ungvar.
Lucru 16 lase s'a schimbatil radicald dupe reactivarea mitro-
poliei de Alba-Iulia, candy top Romanii gr. catolici din Transil-
vania si Ungaria fern supusi jurisdictiunii mitropolitului romanesed
gr. catolied de Alba lulls.
Ce este dark mai firesed deeatii, ca daci mitropolitula de
Alba-Iulia este mitropolituld tuturorti celord patru diecese, vote
active la alegerea mitropolitului sa alba cleruld din tote patru
diecesele, si nu numai clerulti ardelenii.
§i aci Inca Sntimpinamn una din anomaliile, de earl sufere
modalitatea de papa arum a alegeril mitropolitului nostru.
Mitropolituld de Alba-Iulia este ty4i archiepiscopd de Figarasu,
care Ssi are archidiecesa sa, preste carea deprinde jurisdictiune
episcopesca. Daca dui este vorba sa se alega numai archiepi-
scopti pentru archidiecesi, atunci este juste 1i ecuitabild, Ca numai
cleruld archidieeesand sa alba vote active. Cu tote aceste, precum
scimd, are vote i i elerulfi ardelend din diecesele de Gherla 1i Lu-
gosd, si inca mai egalti cu aid arehidiecesel. Prin at:6sta se des-
chide eale posibilitatii curiose, el in numeruld ternariti sa Intre
si persona, carea din archidiecesa n'a capetatd nici tint vote, si
aceea sit fie arehiepiscopd In archidiecesa. Prin asa ceva tote
dreptuld aiegeril devine ilusorid.
De alai parte archiepiscopuld de Figarasd este tad odata Qi
mitropolitfi de Alba-Iulia, ci ca atare deprinde jurisdictiuee mitro-
politana @i preste intrega diecesa Oradei mari si i preste partile
ungurene din diecesa Gherlei si a Lugosului. Cu tote aceste inse
vote active la alegerea mitropolitului are numai cleruld din archi-
diecesa si din partile ardelene ale diecesei de Gherla i Lugosti.
Cleruld din diecesa de Orade si din partile ungurene ale diecesel
de Gherla si Lugosil este esehisti cu totulti dela vote. Pre calea
acesta clerulfi ardelend constitue mitropolita f}i pentru clerulti un-
gurenfi, faro ca cestd din urma sa alba nici cea mai mica influinta.
Candi' dal se va regula ver odata cestiunea alegeril mitro-
politului, atunci dreptatea poftesce, ca sa se dea vote clerului din
intrega provincia mitropolitana, va sit clica din tote patru diecesele.
 - -
353

Ceva privilegia va fi §i atunci de a se concede clerului din

archidiecesa, fiinda ca pentru elf" mitropolitulti este si episcopa cu
jurisdictiune episcopesca, si eo ipso pentru ela inzestratil cu drep-
turi multfi mai insemnate decata acele ce le deprinde asupra die-
ceselora sufragane de Orade, Gherla si Lugosii.
Daca fuse In urma regularii dreptului de alegere a mitropo-
litului va fi posibila qi participarea poporulul credinciosfi, atunci
Qi poporula credinciosa din tote patru diecesele va trebui sa par-
ticipe.
Remane lase Inca cestiunea, ca dad, ore canda va fi posibila
se; participe qi clerula
poporula la alegerea mitropolitului, atunci
gi
In ce proportiune vord aye sit participe ?
La Intrebarea acesta nu ue Incumetimil a raspunde cu una
plant( sau propunere concreta,, fiincla cestiunea grea st delicata.
Ce putema yi ne Incumetama a (lice, este, ca la statorirea
proportiumi nu va trebui sa ne servesca de Indreptaria decata
de asa, caul sa
numai qi numai eugetula, ca propottiunea sa fie
se pks prevede, ca cu ajutoriula ei va fi posibild a ridica pre
scaunula mitropolitana pre barbatii eel mai acomodati.
De unde din principta trebuesca sä fie eschise on ce imita-
tiuni dupe site biserici sau consideratiuni doctrinarie. Nu pre
aceea va fi de a se pune poncia, ca ce e liberalti, ce e demo-
cratica, ce artstocratica qi asa mai departe. Ci pre aceea, ca ce
e salutaritl pentru biserica.
In urma mai amintima numai aceea, ca data ver odata va
fi posibilti, caill poporula credinciosa sa lea parte la aregerea
mitropolitului, nu va aye sa considere participarea acesta de una
dreptti, de care nu pote sa fie lipsitii schimbandu-se Imprejurarile.
Cad nicI atunci participarea acesta nu se va basa pre una drepta
ci va fi numai ceea ce a fostil In timpurile entice ale
bisericii, va sa clica un mijlocii, de care se folosesce biserica, spre
a puts afla persona cea mai acomodati pentru o demnitate bise-
ricesca. De unde dela sine urmeza, ca data en ajutoriula mij-
locului acestuia biserica null mai pote ajunge scopulti, flu pote
parisi fara a vatema dreptuld nimenuia, cum l'a mai parisita odata,
candu s'a Inceputti legislatiunea Pravilei.
Tote asemenea participanda poporulfl la alegerea mitropoli-
tului, nu va aye sa creda, ca ela este care II da mitropolitului
puterea publics bisericesca, si mitropolitulti este numai unil man-
clatariti ala lui. Cad priu alegere numai se designeza persona,
 - 354 -
nu i-se di personei fuse nici o putere bisericesca. Puterea bise-
ricesea se di' de suss prin sacramentuld hirotoniei i prin misiune
din partea ierarchiei. De uncle fli mitropolitula alesa si de popord,
nu se considers ca pusii de popord, ci pus(' de Spiritula Sfintd.
Si in acesta sta deosebirea Imre alegerea eventuala a mitro-
dolitului nostru cu concursula si ald poporului, pi Intre alegerile
calvinilord.
La calvini alesuld se considers de unti mandataria aid po-
porului alegetoria gi Iota puterea o eapeta dela will popord. La
not fuse in conformitate eu principiile Pravilei alesuld este and
trimisa alui Durnnegeti, Eji dela Dumnecled I 1 capeta si puterea.
Chiara pentru ca calvinii considers pre cela alesa de and
mandataria aid poporului, ¢lesula 'Kite fi 9i depusa din partea popo-
rului alegetoria. La not lose fiindd alesuld una trimisa alui Dum-
nedea, nu 'ite fi depusa deck(' eiasi de mai marii sel bisericesei
pusi de Dumnedea Spiritulti Sfintd.
Deosebirile aceste trebuesed tinute ea rigore inaintea oehilora,
data nu voima sa ne calvinima biserica deplina adoptaudd si Impa-
mintenindd la not principiile calvinesci de guverna bisericesed.
*
* *

Cateva lineaments pentru unu eventual(' regulamentO aid con-

stituirit mitropolitului cu concursuld clerulta al aid poporului.
Moduli' de fatit ala alegerii mitropolitului nostril combinata cu
dispositAile Pravilei $i en praxa antics bisericeica ne 'ite submi-
nistra lineamentele pentru unit regulamenta, dupe care ar fi a se
purcede la constituirea mitropolitului eu impreuna lucrarea cle-
rului si a poporului.
In and atare cast" patru vorfi aye sa fie factora la constitu-
irea mitropolitului, si adec6. :
1. Cleruld si poporului din tntrega provincia initropolitana.
2. Episcopii sufragani: de Orade, Lugosii si Gherla.
3. Maiestatea Sa Imperatuld Si regele Apostolied.
4. Santitatea Sa Pontificele Rome.
Cum va aye lose sa se IntImple conlucrarea acestorfi patru
factor!?
Modalitatea de phi acorn va limbo In esencii si ma! de-
parte cu acelfi adausti, ca In ea se va intercala st conlucrarea
futorilorti no!.
 355

Paul acum clerula ardelenfi candida trei persone, dintre cari

Maiestatea Sa denumiea pe una, pre carea apoi Sfintia Sa Ponti-
ficele Romei o intariea. ,

Candidarea de trei persone va ave deci sit remana §i mai

departe, cad are deja la not unti trecuta, gti afara de aceea este o
institutiune curate orientala.
Dreptula de a candida fuse se va estiude §i la elerula din
partile ungurene §i la poporula din proviucia mitropolitana intrega ,
a§a di clerula Si poporula din tote patru diecesele va candida pre
cele trel persone.
Determinarea mai de aprope §i mai in detain, cum va aye
sit fie representatti clerula $i poporula la congresula de candidare,
se va face in regulamentulfi respective dupi cumpanirea tuturora
Imprejurarilorii. 0 scidere mare la tots casula va trebui sit fie impluta. Si
adeca candidarea celorti trei persone va trebui sit se intimple dupa
o atare modalitate, tneata cu tote dreptula sit se pots dice, ca
candidatii sunta in adevera doritii maioritatil clerului kii poporului
alegkoria. Asta Did nu e en ifanta, dad" votarea se va intimpla
ca Orli acum, adeca votanda fiesce care numai ()data §i numai
pentru o singura persona, ci va trebui sit se voteze de trei or!,
adeca pentru fie-care candidate °data, sail sit se voteze numai
odata, inse fiesce care alegetoriti sit voteze pentru trei persone.
Din numerula de trei alit candidatilora suiodult archieresca
alit episcopilorti nostri sufragani, a carorti conlucrare o poftesce
Pravila, va ave sit alega cu maioritate pre unulti, pre care apoI
11 va propune MaiestAtfl Sale spre denumire. Denumitula apoi
va aye sit fie confirmatil de Sfiutia Sa Papa dela Roma.
Dace In cadrula lineamentelora acestora s'ar regula consti-
tuirea mitropolitului nostru, anvil puts dice, ca dreptula electorala
de astadi Pamil desvoltata in conformitate Si cu principiile ecuitatii
§i dreptatil, qi cu dispositiile Pravilei §i chiara kti Cu principiile
pracsei entice bisericesci.
Barbati condu§i de idei radicale §i in lucrurile bisericesci
are dori coke, ca din lineamentele espuse sit lipsesca candidarea
alor trel persone, §i sit fie Inlocuitit cu alegerea unei singure
persOne.
Chiara dupa mortea Mitropolitului Vancea, canda cestiunea
dreptului de alegere fu ventilate prin unele fol, s'aa aflata bar-
bati, cari in tutu drep tufa nostru de alegere nu vedeaa scidere
 - 356 -
mai mare deeatfi candidarea de trei persone, ei Intaifi si mai N-
air* cereal deliturarea el sii inlocuirea eu alegerea unei persone
singure.
fuse precum ama ve'duta deja, candidarea de trel persone
este o institutiune curate resaritena ai practisata In biserica din-
timpurile vechi. i asa nu se !Kite dice, ea e o institutiune strains
In biserica nostra.
Chiara dimpotriva alegerea unei siugure persone nutria' de
ultra deal este o institutiune calvinesca, i pentru aceea strains
de biserica rgsaritului si de a misted,.
Pre MAIO aceea regele Ungariei in urma privilegillora apo-
stolice din timpurile vechi avea dreptulfi de a denumi pre epi-
seopi i mitropoliti la tote scaunele vacante. Prin unirea nostra
cu s. biserica a Romei regele a capetata dreptuld acesta $i asupra
seauuului nostru mitropolitand cu matt"' mai virtosa, ea eurenda
dupa s. unire s'a Ingrijita si de o dotatiune cuveninciOsa pentru
mitropolitulti nostru,
Cu tote aceste Inse curtea imperatesea." ca sa eastige inimile
Romani lord, nu sl-a estinsti dreptulii denumlrii asupra seaunului
nostru mitropolitand In forma, In carea flu deprindea la scaunele
episcopesci §i mitropolitane romano.eatolice, ci a lasatti elerului rii
mai departe dreptula de a concurge la constituirea mitropolitului,
aii -a restrInsa dreptula numai intru atata, Inc'atil a poftita, ca de
aci Incolo sa nu mai alegi o singura persona, ca In epoca calving, ci
sa eandideze trel persone In conformitate cu praesa bisericii re-
saritului, dintre cari apoi imperatulit si regele apostolica sa aiba
dreptula a denumi pre una dupi plaea.
Prin dispositia acesta a cartel' fu asigurata §i dreptula cle-
rului §t aid monarehului ca patroni all bisericii.
Dace originea modalitatii, dupa carea se IntImpla alegerea,
n'ar fi calvina, atunci nu fait ore care mandrie amt puts sa dieernii,
ea privilegiulti, ca si cleruld sa conlucre la constituirea mitropolitulni,
In Intrega biserica catolica din Ungaria singura archidiecesa
nostra ilti are.
fn urma chiarii $i din motive tactiee nu putemti dice, ea
e mai putina bun(' candidarea alorti trei persone deeata alegerea
unei siugure persone. Caci e mai usora a eastiga maioritate
pentru trei candidati deeatii pentru unuld, de-oreee fiinda trei lo-
cur! de Impluta, si nu numai unuln, mai multi dintre alegetori potil
 357

vota pentru agreatula lora. i asa nu usorh se peke Intimpla

ca sa se repeteicil alegerea mai de multe ori, fail ea sa se vita, ajunge la
maioritate, prin ce nu mime ea s, iritele se Inversuneza., ci tots
di eptuld de alegere pote fi prielitath, cad neput6ndu-se obtine
maioritate pentru nitneni, In arms guvernuld pote ar pasi la mij-
loca si ar denurni elu InsusI mitropolita.
Si nu ultaind fuse, ca sr valorea alegerif si a candidaril
atirna In linia Intaii dela libertatea votantilort).
In epoca calving. elerult) alegea o singura persong. Alegerea
era fuse numai o formalitate gola, de-oreee demi(' trebaia sa alega
pre acela, pre care flu dories principele. Cu mulls mai bine ar
fi fosta deci si atunel, data elerula ar fi eandida.til trel persone,
dintre call principele apol sa denumeich pre una, Inse clerulul sa I
fie lasatil libertate deplina, de a vota pentru eine va voi.
In epoca sfintei unirl elerult) a candid itti trel persona. Curtea
linperatesea Inse nici ()data nu a influintata candidarea, ci clerula
a fosta tothdeauna libeie In votare.
La candidarea din 1782 eomisariula regesea reeomanda cle-
rului candidarea lui Iaeobti Arona preposita la Oradea mare si
alui Andrei') Z?tkel prepositula dela Muneaciii. 9 Clerula fuse a can-
didata numai pre eels de !titan), 1i imperatula tote numai dintre
eel trei doriti al clerulul a denumith episcopa.
Putemt sa clieemu, eh in cesti dol seculi dela s. unire deli
clerulti nu a ales') numai o singura persona pentru scaunula epi-
seopesch, ci a candidata totilleauna trei persone, totusi s'a bueurata
de ltbertate la votisare, de earea nit s'a bucurath in epoca calving,
candy nu candida trei persone, ci alegeat) numai una.
Toth lineamintele aceste arti fi si pentru una regulanienth cu
privire la constituirea episcopilort) sufragani eu singura eseeptiune,
eit, la constituirea episeopilora va ave sa, cooperez-3 annul demi')
si poporula din diecesa respective sr nu din provincia mitropoh-
tanii Intrega.
*
* *

Desvoltarea modului de alegere a mitropolitului nostru dela

s. unire incoce. Candy la anula 1700 d. Chr. amh primi,e s. unire
Cu biseriett Romei, biserica nostra din Ardela era incarcata de in-
stitutiunl calvinesci.

') Acte sinodalI de I. M. Moldovanit t. I. pag. 111, 127 si 188.

23
 - 858 -
Unele din institutiunile aceste avendu-§1 originea in biserica
apusana, putead re'mane kti mai departe In biserica nostra. teats
nu furl alterate in esenta lord de tetra calvini, fiindtica despre nici o in-
stitutiune apusana ca atare, nu se pote dice, ca vatema principiile
de dreptil ale Pravilel, tneatu principiile aceste suntii o consecinta
practica din principiile de credinta. De aceste se find de pilda :
forurile protopopesci fi unele drepturi de jurisdicriune ale proto-
popiloril.
Alte institutiuni asemene de origine apusana furs In mare
mosura acomodate prinepiilord de credinta calvinesci, §i In forma
acesta ai treeutil In biserica romanesea. Aceste nu putead remane
§i dupe s. unire fara a fi supuse unel purificari, prin care ele-
mentele calvinesci sa, se delature de pre ele. Intre aceste !aid
§i mai intaid vine a se numera saborulii mare.
De a treia class se tind institutiunile acele, cari era& curate
calvinesci. Aceste in forma de mai inainte nu mai putead remano
dupit s. unire la nici o intimplare. Cea mai Insemnata instituttme
de genuld acesta a fostti moduli alegerii mitropolitului.
Institutunile de eategoria acesta sad trebueat cassate cu
totulti, sad aduse cell putind In essenta in armonie cu Prnvila.
Cine sa fad inse lucrald acesta In biserica nostra ?
Clerulti preste tad vorbindii, pre timpuld eandd s'a intim-
platd s. unire, era u$a de ignorant!, CAA mai ca putemil dice, ea
ell mei nu era capabild a deosebi, ca ce este in biserica nostra
in armonie cu Pravila, gi ce e calvinesci. akia dela clerulti
nostru nu se putea In privinta acesta akttepta Mooed.
Brad inse alti factor!, cari puteati sa indeplinesca. lucrulu
acesta, anume : curtea imperatesei din Viena §i s. Seaund Apostolicti
aid Romei, en earl biserica nostra ajunse in und contactd intiml
prin s. unire.
Ce avead dare sa face ace§ti doi factor! spre a educe moduli
constituirii mitropolitului nostru in armonie cu Pravila ?
Yntaii §i mai tntaiti arti fi trebuitti sa dispuni, ca mitropolituld
nostru sa fie alesti de und sinodd de archierel, aka precum pre-
aerie Pravila.
Asta fuse nu era cu putinta, deorece sub domnia imp'eratului
Austrie! Romanil nu aveati deea,til unit singurd archierel, §i acela
era mitropolituld nostru. Mara de domnia austriaca eraii ce e
dreptd, archierel romani, inse aceia nu erad In comuniune de cre-
 - 859 -
dints cu noi, era curtea din Viena chiara qi canda archiereii ace-
stia ar fi fosta de o credinta eu noi, nu era aplicata a le permite
nici unit dreptd en privire la constituirea mitropolitului nostru, de-
orece erafi supusiI unul state strains.
In imperiula austriaca mai eraa archierei greceseI unitf, ca-
rora adunatl In sinoda curtea vienesa le-ar fi pututa da dreptil cu
privire la constituirea mitropolituluf nostru. Asta fuse ar fi fosta
o gesala politics din partea curti! din Viena, prin carea pate ea
ar fi stricata tali, deorece clerula romftnesca, care pans atunci se
bucura de dreptula de a-$i alege pre mitropolitulu, s'ar fi disgu-
statil de s. unire, vedendil ca dreptula acesta si-l'a pierdutil, ai
a trecuta la nice archierei de sauge si de limbs strains.
Tutu din motivulfi acesta curtea din Viena n'a pututa fi apli-
cata Mel la aceea, ca sit dispuni alegerea mitropolitului nostru
prin unit sinoda de archierei latinl ai supusi austriaci.
i asa putema sit clicema, ea nu era en putinta mai Cu same
din motive politice, ca dupa s. unire mitropolituld nostru sit pots
fi ales& dupa prescrisele Pravilei fn unit sinodd archierescil. Din
punctulii acesta de vedere o acomodare deplina la principiile Pra-
vale! era cu neputinta.
Ce era dart+, de faeutfi?
Pravila poftesce alegerea arehieeiloil &Alf prin archierei In
sinoda. Din ce motive fuse o poftesce acesta Pravila ?
Din motivuld, ea pi incipiula antics bisericesca Intemeiata pre
Ins*. credinta eestina poftesce, ca niment sä nu se Waite In bi-
serica la trepta episeopesea. fara Intrevenirea puteril episcopesci.
Pravila, ce e dreptii, determinezi prin leg! esprese moduli!
Intreveniril acesteia. Moduli" acesta fuse nu este o dogma de ere-
dint& nealterabila. De uncle urmeza, ea dace din o cause sail alta,
In unt loco sad altula, din motive juste, module acesta nu se [ate
practica, se pate alerga la altula -sad pate fi suplinitif prin altulfi.
Amin, dupa s. unire totl mitropolitif nostri au capelata con-
firmarea -dela Pontificele Rome!. Intimplandu-se confirmarea acesta
nu se pate dice, ca mitropolitti nostri fura dupa s. unire consti-
tuiti fara Intrevenirea putetil episcopesci. De unde confirmarea
acesta din partea Pontificeld Rome! dupa s. unire a suplinita ale-
gerea mitropolitului nostru prin uuu sinoda de archierei.
Din eausa acesta curtea din Viena In put ificarea moduld con-
stituirii mitropolituluf nostru s'a multamita cu cofirmarea lui de
catra. Papa.
23*
 - -860

Prin confirmarea mitropolitului de catra Papa s'a facutti deci

In o privinta destuld dreptului bisericescii chiaril si orientald.
Ce si se intimple Inse cu datina, ca mitropolitulti nostru sä
fie ales& numai de clerti?
Datina acesta nu era in armonie aid cu Pravila, niei cu
pracsa antics bisericesed. Caci dupti Pravila mitropolitula se alege
de archierel, era dupa pracsa antic& de clerd, popord si archierei.
Deci una din done. Sad datina acesta trebuiea sa se caseze
cu totuld ca o dating. contraria Pravilei, sad s& se dea dreptfi de
vott i poporului alaturea cu cleruld, prin ce s'ar fi Introdusit In
biserica nostra pracsa antics bisericesea.
Dada acum curtea din Viena ar fi cassatil datina alegerii
mitropolitului nostru num.11 prin clerti, atunci ar fi trebuitii sa ur-
meze In loculd ei denumirea regesed a mitropolitului. Prin asa
ceva curtea etisi nu putinti ar fi instrainatil mai cu sama clerulu
romanescil dela s. untie. A fostti deal o politica, bine ehibzuita
din partea curia imperatesei din Viena, ea cu ocasiunea sfintei
uniri n'a cassatil dreptuld acesta ald clerului.
Estinderea dreptului electorald si la popord Intimpina ase-
menea destule greutati.
Cacti mai intaiii poporuld avea cultura de coat putina,, dal
nu era la nisi una case consultal, a-i da deodat& unti dreptil asa
momentosti, in deprinderea caruia nu trecuse Inca prin Mei o scold.
Mara de aceea dupi finprejurarile bisericesci de atunci, cu
totulti diverse de ale timpurilor& antice, estinclendu-se diecesa bi-
sericii romanesci preste tote Ardelulti, poporulti numai prin repre-
sentanti fi putea deprinde dreptula sea la alegerea mitropolitului.
Representanyi alesi de poporil pentru sinoduld eleetoraid la tot&
casuld trebuiead sä fie barbat,i inteligenti si de cultura superior&
poporului agricold. Atari barbati inse poporulti romanesed din
Ardeld pre acele timpuri nu avea, putemd dice, de locil. i asa Qi
din motivul& acesta era cu neputint& a Introduce In biserica 'A-
stra datina antic& bisericesca, ca si poporuld sä participe la al e-
gerea mitropolitului.
La aceste mai adaugem& numai sentimentele aristocratice
ale curtil din Viena, careia nu putea la nici un easti sa.-1 eonvina
unit mod& asa democratic& la constituirea mitropolitului nostru.
Ponderandil tote Imprejurarile aceste, nu e mirare, ca curtea
din Viena pi dup& s. unire a lasatti clerului romanesca din Ardelil
 361

nejignitil dreptuld de a alege pe mitropolitulii, si niei nu l'a cassata,

nici nu l'a amplificaid and(' si poporului dreptu de vote.
Era fine in dreptula si pracsa bisericii resaritului une punetii
tare favorabila cwtii diu Viena. Punctuld acesta era pracsa le-
gala, ca sinodula arehieresca pentru scaunele episcopesci sa can -
dideze trei persone, dintre ca'i apoi Impe'ratuld avea dreptii a de-
numi pre una. Pracsa acesta orientall era intro atAta mai favo-
rabila curtil din Viena, decata pracsa calving de a alege numai o
singura persona, incatu libertatea el de a denumi pentru scaunuld
mitropolitand era mai mare, eAnda putea alege dintre trel persone
pre ori care, decata atunci, calla era legate de una singura.
Pre lAnga, aceea curtea din Viena putea introduce in biserica
romanesca din Ardela pracsa, ca sinodulti electorala sa caudideze
trel persone pentru semifluid mitropolitana, dintre cari apoi Imp&
ratulii sa alba drepta a denumi pre ori care, cad era o dating
curate oriental& §i data clerula ar fi murmuratif Impotriva el,
i-se putea dovedi forte usorti, ea prin aceea nu se Introduce In
biserica nimicd strains de dreptula si pracsa oriental&
i in adev'era! Curtea din Viena a si Introdusil pracsa acesta
Inca de timpuria, si nu ne este cunoscuta, ca dory cleruld ar fi
remonstrate In contra el. 1)
Pracsa acesta este momentulii celd mai insemnata, ba putemil
dice, unicula momenta de valore introdusti dupe s. unire In moduld
alegerii mitropolitulul nostru.
Celealalte sehimbari, earl dela s. unire papa astadi s'ad mai
tntImplata In module alegerii mitropolitului nostru, nu atingil de
loci esenta lucrului, ci sunta numai nisce schimbari, prin earl
moduli alegeiii mitropolitului nu a devenitti nici mai bunii, aid
mai roil.
0 atare schimbare este de pildA aceea, candy dupe Infiin-
tarea manistirii basilitilord din Blasfi, caltugaril basiliti au (*-
Waal fiecare void virilfi la alegerea mitropolituld. Mai departe
candy s'a fundata capitululd de canonici din Blasi', asemene fie
care canoniea a e5,petata vote virile, era dreptula calugarilora
') 0 pracs1 analogs a introdusti curtea diu Viena qi la rom. catolicil
din Arden', ca in case de vacanca a scaunulul episcopesch o conferin0. de mai
mull barba0 candida pentru scaunulu episcopesch 3 persone, dintre earl apoi
imperatulh alegea pe una. Pracsa acesta a esistatil pang, la anulh 1767. Veh-
ring 3Kirchenrechte pag. 155.
 $62

basiliti s'a restrinsd la und singurd vote, ce-ld are superioruhl

manastirii, si doue voturi, curl le ad profesorii preoti dela insti-
tutele de invatamintil din Blasa ca urmatori al basilitilord.
S'ad Intimplatil dela s. unire Incoce schimbari afundd taia-
tore, amt puts dice radicali, In relatiunile esterne ale bisericif
nostre. 0 atare schimbare a fosta de pada reactivarea mitropoliei
de Alba-fulia cu tnhintarea celord doue episcopate sufragane de
Gherla si Lugosa, si scoterea diecesel de Orade de sub jurisdie-
tiunea primatelui dela Strigond si supunerea ei sub jurisdictiunea
mitropolitului de Alba-fulia.
T6te schimbarile aceste fuse at trecutd preste moduli ale-
gerii mitropolitului nostril fail a-ld schimba eatfi de putind, en
tote ca schimbarea, sad mai bine disc acomodarea lui dupe rela-
tiunile schimbate ale bisericil oresi cum se impunea de sine.
Regularea, sad mai bine disc perfectionarea modului ale gerli
mitropolitului nostru remane deei si de aci tricolo o cestiune de-
schisa.
insusi Maiestatea Sa imperatuld regele nostru apostolicd
si
a recunoscut'o acesta prin decisiunea s'a prea Naha dela 12 De-
cembre 1850, prin carea a aprobatti Intrega lucrarea comisiunil
esmise In causa restaurani mitropoliei de Alba-Tuna si a fundarii
celord 2 episcopate sufragane de Lug* si Gherla. I)
La capetula protocolului comisiunii acesteia cu privire la pro-
vederea scaunului mitropolitand si a celord doue episcopate sufra-
gane cetima urmatorele :
Mai Incolo unanima parere a Conferincei se concentrezd intru
aceea, ca denumirea mitropolitului, precum qi a celoril da1 episcopl
dela Gherla si Lugoqu pan a la fiitorea candii va in viitorele
casuri r egulqiun e, sa atarne nemijlocitii dela Maiestatea Sa Im-
pOatulii." 2)
Din aceste se vede, ca pre eandd fu reactivate mitropolia
nostra de Alba-fulia, Insusi guvernuld austriacd din Viena era con-
vinsa, ca modula constituiril mitropolitului nostru are lipsa de o

1) Comisiunea a state din: Primatele Ungariel 'band Scitovsky, epi-

scopuld Oradel marl Vasilin Erdelyi, ministruld austriacii de interne Dr. Ale-
sandru Bach, ministruld de culte conte Thun, consiliarulii ministerialii Eduard
Bach, §i consiliarul de sectiune Privitzer. »Acte einodalTe de I. M. Moldovand
t. I. pag. 196.
2) Tote acolo pag. 196.
 - 363 -
regulare. Ba guvernuld austriaca a recunoseutd i aceea, ca moduld
implerii scaunelord episcopesci sufragane prin denumirea regesca
nu cor'e'spunde dreptului si praesei bisericii t esgritului. De aceea
a reservatu dreptuld denumirii regesci numal panel la fiitorea
cdndva in viit6rele casuri regula(iune." Regularea nu !Ate sit fie
death in intelesuld dreptului @i praesei bisericii resaritului.
Durere, cu de atunci a treeutd mai o jumetate de lied, si
factorii competenti nu ad sulevatti pi urgitatil resolvarea cestiunei
prin regularea modulul constituiril mitropolitului si a episcopilord,
i aducerea In! in artnonie cu Pravila sail pracsa antics biserieeseg.

In timpuld acesta lungti de mai o jumetate de vecii ad fostii

si timpuri favorabile reguldrii acesteia, (lucid sulevarea gi urgitarea
deslegaril cestiunii ar fi avutd si efectd.
Asti inse putine prospecte suntii pentru asa ceva, caul
suntemil bun! bucurosi, ca nu ni-se atacg si dreptuld primitive
aid clerului ardelend de a contribui i eld Cu votuld WI la con-
stituirea mitropolitului.
Pentru aceea inse totusi toti factorii competent! din biserica
'Astra suntd datori a suleva cestiunea, pi si dacd nu vomit' puts
obtine tuft in imprejurdrile, in earl traimu, va fi de ajunsd, dad.
din moduli' alegerii mitropolitului se vord delatura baremil segderile
cele mai marl.
Resumanclii acum pre scurtd tote cele dise in tractatuld acesta
despre moduld alegerii mitropolitului nostru, constatamd, ca moduld
acesta este siugura institutiune ealvinesed in biserica romn,neseg
din Ardeld, care schimbati numai tare putiaii si numai in lucruri
neesentiali a remand pang in dm de astadi.
Pang* in diva de astadi moduld acesta ports timbruld unel insti-
tutiuni primitive, turn a fostti In biserica, calvinesch din Ardeld in se-
cululd 16 $i 17, perioduld desvoltarii primordiali a bisericii calvinesci.
Alte institutiuni calvinesci sad ad pieritd cu totuld din bise-
rica ronignesca, din Ardelt in decursuld timpurilord si sub influinta
impreguird.rilord schnnbate, sad furd acomodate Pravilei si princi-
piilord correcte bisericesci.
Singuril moduld alegerii mitropolitului nostru a romasd pang
In diva de astadi in foi ma curata calving.
S'a facutd, ce e dreptd, si en eld incercare de a-ld aduce In
4rMonie cu pravila, atu-nci caudii s'a dispusd, ca s4 nu se alegd
 364

numai o singura persOna pentru semifluid mitropolitanii, ci sa se

candideze trei persone.
Cando s'a facutil fuse dispositiea acesta, atunci in legAcura
cu ea trebuiead sa se faca si alte schimbAri in total, modalitatea
alegerii, hare earl mai tnsemnata ar fi fosta dispositiea, ca sa se
Intimple trei votisari, saa sa se intitnple nutriai o votitare inse
pentru trei persone.
Nimica inse alteeva atunci nu s'a fAcutd. De unde a urmatii,
el din amestecarea formes calvine cu o dispositie de a dreptului
bisericesca orientala s'a nascuta una produeta asa bastarda, cum
null mai are pareehe in tots bisetica resaritului nicaili.
Perfectionarea modului de alegere a mitropolitului nostru
are sal formeze deel pre viitoria unit puma cardinala in progra-
mula nostru bisericesed.
*

Desvoltarea moduluT alegerii superintendenteluf calvinescii

din Ardeld dela s. unire Woo. Precum ama veduta mai susti, in
seculula ala 16 si 17-lea In Ardeld singura preotimea calvinesed
alegea pre superintendentele. Se sfatuiead preotil si cu laicil mai
distinsi cu privire in persona, carea ar fi a se alege. Votil po-
sitive inse laicii calvini in seculii amintiti n'ad avutd la alegerea
superintendentelui.
Desi lerarchia le era calvinilora asa odiosa, totusi modulo
acesta alit alegerii superintendentelui avea una coloritil tare mar-
catil ierarchica, fat a ca calving sit fie conseii de aceea.
De abia in secultild ale 18-lea incepura calvinii a vede, ca
moduli alegerii superintendentelui numai prin preoti nu cordspunde
dogmel lord despre preotia universals.
Dael dupa calvini toti rnembril bisericii prin primirea tainei
botezulul suntii preoti, atunci nu esista nisi una motiva, ca la ale-
gerea capului bisericesed sa. nu Obi vote egala toti membrii bi-
sericii, ci dreptula la vota ss fie restrinsii numai la aceia, pre
eari totalitatea credinciosilora i-a imputernicitti sa Implinesed unele
functiuni bisericesci. CA,I dupA credinta calving, eel ce se nu-
mescii preoti in intelesula mai strinsti ale euvintului, sari predica-
torii, nu sunta decatd nisce imputernieiti at eredinciosilord, ea sa
implinesca unele lucruri in biserieil. Din punctula acesta de ve-
dere In principia nici nu este nisi o deosebire intre unit preota sail
 865

predicatorid calving si Intre un erasnicil calving de pilda. Si acela

si acesta ea imputerniciti de popord Implinesed in biierica unele
luernii. Adeveratil, ea a eelui dintaid mei mai nubile deeatil a
celui din urma. Inse data hierurile, ce le Indeplinesed, nu le con-
sideramil din punettild de vedere aid nobilittitii, ci din punctulu de ve-
dere alit originii puteril, ce o au ainbii fn biserica, atunel dupa dogma
calving despre preotia universals nu este intre el niel o deosebire.
Ideile !rise numal pre Incetulti t i f Led eursd si se potd rea-
lisa In viata praetiefi. Inca in seeultild trecutil s'a iviid la cal-
ving din Ardeld idea, ea dupa dogma despre preotia universals
pre supetintendente ad sa -lit alega tot' eredinciosil si nu !initial
predicatorii. Le-ad trebuitd Inse mai und seculd jum'etate, pana
candd idea acesta o au ritual intrupa In constitutiunea lord.
In timpuld acesta lungs moduld alegeril superinteudentelui
calvinesed din Ardeld a treeutil prin mai multe stadii de desvoltare.
La anuld 1713 ad pasitu laieg calvini din Ardeld mai Intaid pre
arena en pretenAnnea, ca. el In a sa alba influinta poiltiva la ale-
gerea superintendenteltii.
In anuld acesta sinoduld generald alit ureotimii calvinesci din
Ardeld a alesd de superintendente ur e Stefand Va.Arhelyi. Laicii
din Consistorium supremum 9 'lime n'aCt voit said recumisca din
motivuld, ea era prea aspru" si ail ceruid, ca sinoduld generalu
sa le permitii, ca ei sa Enka alege pre tumid din eel ce ad ca-
petatti voturi In sinoduld generalii, i acela sa fie superintendente.
Va sit dice laieii din Consistorium suprennon an poftitil, ca sinoduld
preotimii sa candideze, era ei apol sa alega pre unuld dintre can-
didati. Prin Implinirea pretensiunil acesteia laicilorti li-se da in-
fluinta positiva In alegerea superintendentelui.
Sinoduld generalu la incepuld s'a opusil din tote puterile
pretensiung acesteia a laieiloid, si a sustinutu, ea asa ceva nu
si-ad arogatd nici principii ealvinesei al Ardelului.
Laicii din Consistorium supremum fuse ail amenintatd cu aceea,
ca clack' sinoduld generald an le Implinesee pretensitmea, super-
intendentelui nu-i yard da venitele, din earl sa traesca.
Vedendd sinoduld generalu aid preotilord, ca Ware Ineatraii,
a aflatii o eale, ea sa scape din ineurcatura. Aniline a Intrebatil
pe laieii din sinoduld generald, cA pre eine doresed ei de super-
intendente? Acestia au tespunsd, is ei doresed pre profesoruld

1) Despre Consistorium supremum veal mai mail pag. 83,

 366

din Ainda tefanii Kolozsvari. Atunci sinodula general!) l'a alesu

pre acesta asa sinodula general!) de o cam data st-a pastrata
si dreptula sea de a alege pre superintendentele, si a delaturata
si conflictula cu laicii.
Acesta este anitiula cast), candil calving laid din Ardela as
avuta influinta. positivi in alegerea superintendentelui. In forma
si in casula acesta preotii as ales!) superintendente, cad nutnai ei
as votata in sinodulii general!). In fapta inse l'ati alesii laicii din
Consistorium supremum, cad sinoduld generalt) a ales!) pre acela,
pre care Pail dorita laicii acesta.
La 1726 s'a intimplata una alit) momenta insemnata In mo-
duli) alegeri superintendentelui calvinesca din Ardelu.
In urma turburarilora rdkotziane, calvinilora nu ()data li-s'a
opritil tinerea sinodului generala, prin ce cate odata scaunula su-
perintendentiala trebuiea sa emana vacant!) timpi) mat Indelngatt,
neputendu-se totadeauna aduna sinoduld generald ei consistoriula su-
prema nemijlocita dupe mortea superintendentelui spre a alege
Atunci cousistoriula suprema calvinesca' a decisa, ca In vii-
toriii asa numitula notari general!) alt) sinodului sa urmeze lira
de mci o alegere In oficiuld de superintendente, indata, ce scan-
null) superintendentiala a ajunsa in vacanta. Datina acesta a s
remasa In biserica calvinesca din Artie la pang in timpurile mai none.
Pre notariula generala inse Inca Ile alegea sinodula general!).
De aceea laicii din consistoriula supremil tote mere! si-at) arm-
gat!) drepta si la alegerea notariulul, in cacti acesta la cast) de
vacanta, fara nici o alegore avea sa urmeze In scaunula de su-
perintendente.
Dupa multe framautari certele de o cam data s'aa compusti
asa, ca. Consistorula suprema la fiecare vacanta candida trei per-
sone, dintre can apoi stiodula general!) alegea pre una. 9
La tuna! 1871 biserica calvinesca din Ard si-a treats o
constitutiune In multe privinte in armonie cu dogma et despre
preotiea universala.
Dupa constitutiunea acesta potestatea supreme bisericesca
este in mama asa numitului congress districtuala transilvanti egy-
hazkertileti kozgyalesa, compusa In cea mai mare parte din laid. 2)
') Despre tote aceste vedl: Salmon Joseph *De statu ecclesiae ev, ref,
in Traussilvania commentatio . CluqA 1840 pag. 59 §i uu.
2) Veq1 mai pre largo despre conventulfi acesta mal suet pag. 84,
 867

De atunci dreptuld de a alege pre superintendentele flu are

conventuld acesta. Pre alesuld conventuliii apoi Ild confirma regele. 1)
*
* *
Caracterisandd scum pre scurtil desvoltarea modului alegeril
mitropolitului romaneseil si a superintendentelui ealvinesel dela s.
unire Ineoce, putemil dice, ca la valvini de atunci pang astacti dupa
multe lupte moduld alegeril superintendenteld lord fu adusd In
mesura mare in armonie cu dogma lord despre preotia universals.
La nol fuse moduld alegeril mitropolitului nostru spoitd tare putind
cu dispositii de ale dreptulul bisericescii orientald, a remaqi pang in
diva de astadi In forma calving' primitive din secululit aid 16 si 17-1e.
Nu voimii prin aceste sä qicemti, ci mitropolituld nostru pentru
ace'a n'ar' fi mitropolitd adeveratii constituitii dupa lege. Cad In
urma on si cum si In on ce modu s'ar Intempla alegerea lui, lin-
pregiurarea, ca este preconisatd de scaimuld Romei, saneza." totd,
ci pentru ace'a este metropolitil adeveratii constituitd dupa lege
ca on care altd metropolitd De unde legalitatea constituirel
lul nu se pote Impumua.
Cando tug constatamii, ca moduld alegerel lui a reinasu
Oita In titua de astgqi In forma calving primitive din secululd
16 si 17-le spoita numai tare pucind cu dispositie de ale dreptulul
resariteanti, voitml si gicemii numai ace'a, ea daci este vorba, ea
si credintiosii sa conlucre la constituirea mitropolitului, atunci con-
lucrarea acesta sg, nu se mai Intemple tad In forma vechia calving,
ci si se reguleze in conformitate cu ecuitatea, cu pracsa antics
biseticesca si cu dispositiele Piavilei. Asa ceva !Ate dori oil care
fifi aid bisected nostre, farg ca pentru ace'a sä pota fi Invinovatitil,
ea flora constituirea mitropolitilort nostru de pang acumil o ar'
considera de nelegalii.
Ne done multil si impregiurarea ace's, el dreptuld alegerel
mitropolitului nostru mci nu este inarticulatt1 in legile Ord, dace
nu cumva vomit considera ca e Inarticulati prin ace'a, ca se aflg,
indusd In colectiunea de legi ale Transilvaniel numiti: Approbatae
constitutiones. Atunci apol amfi trebui si consideramd de lege
obligatore pentru not tad ce se dice In Aprobate despre dreptuld
nostru electorald. Asa ceva Inse ar' fi and mare desastru pentru
1) Dr. Kolosvari Sander 2Az erdelyi ev. ref. egyhazkeriAlet egyhazjogag,
Clutit 1877 pag. 336.
 - 368 -
no!, deorece In articlulii de lege din Aprobate, care se ocupa cu
alegerea mitropolitului, se da principelui dreptii de a confirms pre
celii alesii prelengi eonditiunile, earl le va pune principele. isi
poke orT tine intipui, ce Thsemni unit atare dreptu In timpulti
nostru, eandit monarchulii isi deprinde atati drepturi prin gu-
vernulii sea! Inarticulare corespuncletore si onortfictt s'ar' fi potutti
intempla In 1868, canal fit inarticulate mitropolia de Alba-Iulia.
Timpula acesta !Ilse cu Impregiuritrile lul mai favorabile pentru
no! té., cele de asti4T, fit Igsatti sit trace nefolositti. Ganda ni se
va mai oferi unit atare timpii, numai Bunn hi Dumnetreti o pote
sci. Speranta !Ilse n'are sit ne partiseseit!

---40)102(gii0--
 H.

Notariulb. saborului.
 Notariulii saborului.
Tirmele istorice, atribu(iunile de drepti , identitatea cu notariulii
generalii calvinesca.
Autoriulii necunoseutd ald opului juridicu numita Zaconicd
voinclii In introducere sä determineze mai de aprope timpuld, candti
a Ineeputd asi scrie opulii, ne spune, ea,' a Inceputt a scrie candii
au fostii anii Domnului 1680, lunie, candii saborului mare a to(i
protopopii cu voea i porunca prealuminatului fi milostivului Dom-
nului nostru Apafi Mihai den mila lui Dumnecleg craiulu Ardelului,
domnului par(ii unguresci, spanului secuilori2 ipr. pre p?irintele Iosifu
Budai pre VIcidicia Ardelului Mitropolitu Belgradtdui Pad alesii,
fiendii notariu saborului mare protopopu _Ion den
Vinti a 1)

Din Imprejurarea, ca autoriulfi intre tots oficialii bisericii ro-

mdtiesci din Ardeld de pre timpuld, candti ad inceputfi a -el scrie
opuld, In loculd intain amintesce pre notariuld sibor u l u
mare, se vede, ca pre acele timpuri notariulti saborului mare era
dupa mitropolituld persona cea mai insemnata in biseriefi, era ofi-
ciuld lui cell dintaid dupd, aid mitropolitului.
Chiarti pentru aceea necessitatea unui studid detaiatii asupra
institutitmii acesteia se impune de sine.
*
* *

Urme istorice despre notariuld saborului mare. Yn urmele

istorice, earl le-amfi aflatd, notariuld saborului mare vine inainte
sub mai multe numiri, anume sub numirea de notariulii saborului
mare vine inainte mai cu same in actele dinainte de s. unire; in
actele de dupd s. unire vine inainte ei sub numirea, de: logofetu,
latinesce logotheta, 2) secretariii, notariula clerului.

9 DActe qi Fragmentee de T. Cipariii.,,Blaa 1855 pag. 257.

2) Seau dela cuvintulti grecescii A.oyobEris, Beall dela XoytturarN.,
cum se numiSS in Msaritii notaril, carl portail peana in conventele caluearilord.
In Romania se numescil logofeci totii fehuld de scrietorl.
 -372
1. Ulna veche despre notariulti saborului mare avemd dela
anulu 1680, candti fu judecatil mitropolitula Sava B-ancoviei.
Tribunalulti civilu, care avea si se pronunte asupra lui Sava, a
fo3tit constituitil din mai multi bdrbati romani si calvini denumiti
de principele Anafi si de superintendentele Tofeus. Intre barbatii
acestia se amintesce pre langa altii si loanii Zoba protopopulii rom.
dela Vinti de diosii fi notariulii saborului mare." 1)
2. ma urmi avemii dela 1715. &milli lti Clain ne spune, ca
cu ocasiunea sfintirii cetatii Alba-lulia la 1715 au functionatil si
preoti romanesci In frunte cu Petra Popa din Daia, Protopopulii
Daiei fi notariulii saborului mare." 2)
3. Alta urina veche despre notariulti saborului mare avenul
in unit actu alii saborului mare dela 15 tuniti 1715, care tracteze.
despre ezeditatea mitropolitului Teofilu. In actulu acesta se aflA
unnatorea inseriptiune:
L. S. Venczel Franz al sfintului stibor mare logofetu.")
Din inscriptiunea acesta se vede, ca notariulti saborului purta
§i nutnirea de : logofetii, care o vomil Intalui si in alte documente.
Venczel Franz a fostn t secretai iulu mittopoiitului Atanasiii,
el candidatil de episcopil dupti mortea lul Atanasin. 4)
Massa ereditara a mitropolitului Teofilil fu pertractati in
timpulti sedisvacantei de dupe mortea Mitropolitului Atanasiti, st
despre pertractarea masses acesteia mina documentulti subscristi de
Venczel Franz alti sfintului sAborn mare logofetu ".
4. Toni cu numirea de logofetil vine inainte notariuld sabo-
rului mare st in 1725, in o selisore a episcopului Pataki eittra
protopopulti Mic lausti dela Voila, cu care impartiisesee socotelele
saborului mare dela 1725. In scrisorea acesta se ceteseti si ur-
matorele: Sec' aibi gripe Freltia ta, cum Dajdile Vladicesci panel la
Sveti Georgie s e c se stringy impreune en talerulii log of e u I al, pi
atunci in lanntru sd se aducd." 5)
2) ,Cronica Romanilorite de Stncai la anuld 168) dupg Szmuilu Cla in
de Sadu.
2) Samuilti Clain la Georgia Sincai sCronica Romhuilortie anula 1715.
In o scrisore a MitropolituluT Atanasia dela. 1701 Inca se amintesce Vasilie
Daianulti ca snotarega«, Laurianii gi Balcescu sMagaziva istoriciie t. III
pag. 323.
8) sActe qi Fragmentee de T. Ciparol pag. 266.
4) Nilles sSymbolaee t. I. pag. 391.
6) sIstoria bisericil Romaailortie pag. 93-97.
 -373
Dapa aceea totti cu numirea de logoletti vine Inainte si In
actele saborului mare dela anuld 1728 tinutu in Clusd-Manastura
sub presidiuld rectorului Iesuitilord de acolo, dinclacd episcopuld
Pataki murise.
Actele acestui sinodd se AA' descrise la Petru Maiorii, 1) pre
cum sustine, ehiaril din originaluld ee-ld avea la mftna. Subscrie-
rile la actele aceste nu le-a adausa Petru Maiord, ci la capetulii
lord dice nutnal: Sequuntur subscriptiones, impressione usualium
sigillorum munitae, duorum generalium vicariorum et archidiaconorum
et Logo theta e, qui huic synodo interfuerunt, numero sedecim."
5. Cu numirea de secretarili vine Inainte notariulti saborului
mare In actele sinodului dela 1732 tinutu cu ocasiunea instalaril
episcopului Clain.
In punetulti 5 al(' actelora sinodului acestuia cu privire la
renauneratiunea notariului saborului mare se cetesed urmatorele :
V. Cleri seer et ar i u s, non aliunde quant a Dnis aschidia-
conic singulo et singulo exolvelur imperiali annuatim." 2)
6. Alta urnia despre notartuld saborului numitti notariuld
clerulul avema tot(' din actele sinodului de instalattune dela 1732,
In car! la capetil se ceteseti urmatorele:
Extradatum ad mandatum lllmi ac Reverendissinti Dni Eppi
loannis Innocenti] Klein L. Buronis de &add per constttutum pro
hac synedria V. Cleri graeci ritus n o t a rium Paulum Pater tn. p." 3)
7. Totd cu numirea de notaria ala clerului vine notariuld
saborului inanite $i in sinoduld electoral(' dela 1772. In repre-
sentatiunea sinodului catra Maiestate la capetil se cetesea arta-
torele :
Mattis Vrae Ssrnae humillimi perpetuoque fideles subditi Vi-
carius cum toto clero unito, Ejusdetnque Cleri notariu s.' 4)
Tail in loculd acesta in nota, editoriului se ammtesce ca no-
taria aid clerulul Avramii Datanulu. Totil pre acestd Avramd nu-
mitd dela Daia flit amintesce ca notarid ald elerulni si Petru
Maiora In partea inediti a istoriel bisericii Romanilord, unde dice,
ca, cu ocastunea sfintirii episcopului Maiord In Viena de catra
Vasilie Bosiseovici, episeopuld dela Svidinitz in Croatia, intre altii
I) 2Acte sinodall2 de Ioanil M. Moldovallii t. II pag. 107.
2) BActe Sinodall2 de I. M. Moldovand t. II pag. 97.
8) Totu acolo pag. 100 qi Nilles »Simbolae2 t. II pag. 523.
4) Totii acolo pag. 79.
24
 374

fu poftiti sa merga in Viena spre a asiita la sfintirea 10 de epi-

scopfi si notariuld Avramil dela Daia ci acela cu totulti apesatil
de adancile betranete, n'a pututu a se Incumeta la drumula acela." l)
8. Caul eapetuld seculului alu 18-lea avemil urma despre
notariulfi saborului din sinoduld electoralfi dela 1782, In care se
spune, ea elerulfi a confirmatil In oficiulti acesta pre protopopule
Muresului Ioanfi Bobil constituitt Inca In sinodulii tinutfi in anuld
precedents din incidentula depunerii omagiului. 2)
9. Asemene dela capetuld seculului 18 avemii urina despre
notariuld saborului, numitti si notariulfi clerulul, in unit testimonifi,
ce l'a data sinodult. dela 1792 lui Georgia incai. in testimo-
niulfi acesta la capetti se cetesefi urmatorele:
Per Demetrium Kajan m. p. No tar i u in generalem Cleri
Graeco-Catholici Fogarasiensis."
* *

Numirile: logofetti, secretariti si notariti alti clerulul se fo-

losescti pentru oficiulti notariuluf saborului mare.
1. Aci aveniti mai Intaiii sa dovedimt, ea numirea de: alii
sfintului saborii mare logofetii", care vine inainte in ulna istorica
de sub punctulfi 3, este sinonima cu numirea de notariuld sabo-
rului mare.
Spre seopulfi acesta Insemnamfi urmatorele: insasi numirea
de notarig alu saborului mare arati, ca chemarea lui era, sa redi-
geze actele, sau asa dicendii si fie 'Ana saborului mare. De unde
dad de pilda ore tine patio. In scristl o decisiune a saborului
mare, notariulti era acela, care i-o estrada, se intelege de sine, ca
subscrisa de elfi.
Acum din tiinpurile dinainte de sfinta unire, ce e dreptii, nu
ama afiatil nici uns documents estradatil si suscrisii de notariuld
saborului mare. Avemii Inse din timpulfi nemijlocitti de dupa s.
unire In punctula 3 din urmele istorice unu documentfi despre o
decisiune a saborului mare, estradatti de o persona, anume de
Venezel Franz, carea se numesce pre sine a sfintului seibora mare
logofetii".
Una atare documentfi Inse n'a pututil fi estradata decatil de
notariuld saborului, cad numai de oficiulfi lui se putea tine, sa.
0 9Aete qi Fragmentee de T. Ciparifi pag. 129.
2) 8Acte sinodalie de I. M. Moldovanii t. I pag. 100.
8) *Archive pentru filologie §i istoriee de T. Ciparifi pag. 294.
 375

estrade atari documente. De unde numirea de logoreta din actulti

acesta trebue sa fie sinonima cu numirea de notariii.
Objectiunea cea mai Insemnata, ce s'ar pute face In contra
deductiunti aeesteia este, el documentuld subscrisfi de Venczel
Franz ca alit sfintului seiborei mare logofetfia cuprinde o deci-
siune a saborului mare dela 1715, va sa (Ilea din timpulfi inter-
calarifi de dupe mortea mitropolitului Atanasiii. De unde ar urma
ca pre timpurile acele notarifi alit saborului mare era Iesuitulfi
Venczel Franz. De aka parte fuse Georgia incai dupi Samuild
Clain ne spune, ea tail In timpulfi interealarid dupfi mortea Mi-
tropolitului Atanasia cu ocasiunea sfintirii cetatii midi a
Belgradului la dot inta Imperatului furu chemati §i preoti romanesci
uniti sa o sfintesca. Litre preotii acestia a fostii 1i Petru Popa
din Daia, Protopopulii Daiei gi notariulii saborului mare." ')
Din aceste s'ar pute deduce, sati ca alt sfintului seiborfi
mare logofetti", nu este identiefi cu notariulti saborului mare", sail
ca iiindil identice, atunci pre acele tunpuri figuraii &we persone ca
notariii alit saborului mare, anutne jesuitulii Venezel Franz §i Qi
Petru Popo. din Daia.
Nu trebue sa uitamii Inse, ca e eu potinta, el Petru Popa
din Data a functionatii mai Inainte ca notariti alit saborului mare,
si -a pastratfi inse titula si dupa ce a incetatil a mai functiona.
in easulti acesta in unulii t aeela-§i limps Venezel Franz era no-
tariulti actualti aid saborului mare folosindii titula de logofetti, era
Petru Popa era notariulfi emeriti-1 alti saborului mare.
2. Numirea de logofetii este mai departe sinunima cu nu-
mirea de secretariii , va sa (pea atnendeue se folosesefi spre a In-
semna oficiuln notariului saborului mare.
Acosta se vede din urinaterele: Din scrisorea episcoftului
Pataki catra protopopuld Miclau§ti dela Voila adusa inainte In
punctuld 4 alit urmelord istorice, se vede, ea plata logofetulul era
unit talerd dela fie -care protopopit.
Din decisiunea sinodului dela 1732 adusa Inainte In punetulfi
5 alit urmelord. istorice, se vede, ca kti plata ofieialului numitu
V, Cleri secretarius Inca era unit talent
Dupa ce Insasi numirea de logofeta Qi secretariii arata, ca
chemarea ambilorfi a trebuitii sa fie probabild aceea-§i, este tare

1) Georgia §iacai *Cronica Romanilorac la aoula 1715.

24*
 376

apr6pe conelusulii, ca fiindu-le $i plata aceeasT, prin arnendoue se

designeza unult iii acelasi °field aid notariului saborului mare.
3. Numirea de logoferd este sinonima cu a notariului ge-
nerala ald elerului, cum se vede din Imprejurarea, ea la 1715 lo-
gofetulti saborului mare Venczel Franz amintitti in punctula 3 aid
urmelord istorice a datti si subserisd deeisiunea saborului mare cu
privire la massa ereditara a mitropolitului Teofild. Lt 1792 no-
tariulti general(' al(' elerului a estradatti lui Georgiti irrea.i testi-
moniuld sinodald amintird in punctuld 9 alit urmelord istorice.
De unde se vede, ea; oticialubl smodalii, care la iuceputuld seem-
luluI ald 18-lea se nurniea logolOtuid saborului mare, la capetuld
acelui seculd se numiea notariuld general(' aid elerului.
Dad acum nurnirea de notariuld general(' aid clerului este
sinonima cu numirea de logofetd, atunel este sinonima $i cu nu-
mirea de secretarid N et' cea de notarid aid saborului mare, fiindil
aceste Orasi sinoninie, precum tuna veclutti deja.
* *

Atributiunile de drepttl ale notariului saborului mare.

1. intaia atributiune de dreptd a notariului saborului mare
o indica insasI nurnirea de notarid, va sa diva notariuld acesta
avea sg, redigeze tote actele si decisiunile saborului mare. Daea
n'ar fi lost(' ace,ta chemarea lui de eapetenie, atunci nu pricepemil,
pentru ce ar fi portatii nurnirea de notarid ala saborului.
2. De oficiuld lui se tinea a estrada doritoillord decisiunile
saborului mare provelute eu sigiluln mitropoliei i cu subserierea
lui proprie. Se vede acesta de acolo, ca eld a estradatii la
1792 lui Sincal testimoniuld sinodaid, era la 1732 notarial(' la
mandatuld episeopului a estradatd decisiunile sinodului.
3. Ca notariti aid saborului avea dreptd a subserie deci-
siunile aduse in Abort", sad protoeoluld saborului. Se vede acesta
din subscrierile actelord saborului dela 1728, arnintite in puma' 4
aid urmelord istorice, intre earl se aminte.ce ei subscrierea no-
tariului. Ba amintirea notariului in actele smodall era asa de
lipsa, catii chiard i in representatiunile, ce le fdeea siuoduld la
curtea din Viena, trebuiea ad se face separate amintire de aceea,
ca ci notariuld este intre petenti, cum se vede din representa-
tiunea amintita, in punctuld 7 aid urinelord istorice.
4. Notariulii saborului mare avea dreptd $i la o remunera-
Vane Ore care pentru ostenelele Impreunate cu oficiuld WI. Re-
 377

muneratiunea consta din ling talera din fiecare tracta protopopesca,

precuin se vede din serisorea episeopului Pataki catra protopopula
Mielttusti dela Voila amintita In punctuld 4 aid urmelora istorice,
si din decisiunea V a smodului dela 1732 amintita In punetula 5
alas acelorasi tame. E posibila, ca protopopula platiea talerula
acesta din alti se'a, data e Mai probabilt, ea, protopopula ilu aduna
prin repartitiune preste preotii tractuali. Ace-lta se vede a o in-
dica ctivintele emscopului Pataki catra protopopulti Miclausa dela
Voila ea dctsdiele vkidicesci panel la sveti Georgie s ci se str in g
impreund cu talerulu logofetultti."
5. Notariulti saborului era in diecesa persona intail dupa
mitropolitulu. Se vede acesta destula de evidenta din Introducerea
Zaeonicului citata la inceoutula tractatului acestuia, unde In loculd
intaiti este pusa notariula saborului Intre oficialii mai Inalti bise-
ricesci. Se vede mai departe din tinprejurarea, ca in timpulti sedis-
vacantel cip& mortea Mitt opolitului Atanasia cu ocasiunea sfintirii
pietril cetatil Belgradului, notariula saborului a pontificate intre
cet mai bine de o suta, de preoti, can eraa de fats.
Istoricula Samuila Clain spune apriata, ca notariuld sabo-
rului era persona Inlaid dupa mitropolitulii. 2)
6. Tare probabilii, ca notariula saborului mare functiona si
ca o specie de vicaria ale mitropolitului, canda acesta era Im-
piedeeata sad absenta. Ca in timpa de sedisvacanta seaunului mi-
tropolitana functiona ea vivaria alt mitropolitului In lucrurile li-
turgice, se vede de acolo, ca 1 i sfintirea pietrii cetatii Alba-Iulia,
fiinda scaunula mitropolitana vacanta, notariula saborului a ponti-
ficate, era Samuila Clain in loeula =Matti ne spune apriata, ca
notariula saborului era o specie de vicariti mare alit mitropolitului.
Pre la 1701 vivaria alas mitropolittilui Atanasid era unit ore
care Melentia, despre care fuse nu scima, Ore fost'a sail nu si
notariii alas saborului. 3)

* *

1) Samna Clain la Georgia incai )Cronica Romanilorfic an. 1715, Qi

Nilles 2Symbolaeg t. I. pag. 453, §i Laurianti §i Balcescu DMagazinti istorice
peutru Daciag tom. III pag, 327, carl inse vorbesed despre celebrarea sfinteI
LiturgiT prin notariulti saborului cu ocasiunea introduceril episcopulul r. cat.
Georgifi Martonfi.
2) La Georgia §Mcai *Cronica Romamlorite mild 1715.
8) Nilles DSymbolaeg t. I. pag. 258, 272 qi 274.
 878

Alto cestiunl cu privire la notariuld saborului mare. CP se

tine de modulti constituiril notariulul saborului mare, avemd urma
dela capetuld seculului alit 18-lea, din carea se vede, ca pre no-
tariii flu alegea sabortild mare. In sinoduld eleetorald adeci dela
1782 fu confirmatu cu unanimitate de voturi de notarid proto-
populd Mureaului Ioand Bohr], constituitd In oficiuld acesta Inca
in sinoduld de mai Inainte. insaai Imprejurarea, ea In actele sino-
dului se dice apriatd, ca unanimiter" fu din nod confirmatu in ofi-
Multi sea, arata destuld de lamurith, ea constituirea lui se truImpla
prin alegere din partea membrilord sitiodului. 1)
Saborn Id mare alegea de notarid alit sea de comunu pre unulti
dintre protopopi. Asa din timpuld dinainte de s. unire ne este
cunoseutd ca notarid alit saborului mare prolopopit Jon den Vinti"
amintitil In introducerea Zaconiculul. care nrobabilu este identied cu
notariuld saborului loan Zoba protopopulii romdnil dela Vinti",
care a functionatd In tribunaluld de judecatit constituild de prin-
cipele Mihailii Apafi spre a aduce sentinta asupra mitropolitul ul
Sava Brancovici, despre care s'a vorbitd In punctuld 1 aid urme-
lorti istorice.
Dupa s. unire protopopuld Petri' dela Daia pre la 1715 se
numesce notarid alit saborului, tota aiemene pre la 1773, candy
fu sfintitti episcopuld Gregoriti Maiord , functiona ca notarid
alit saborului mare protopopuld Avramd dela Daia, era la sitioduld
electorald dela 1782 a funetionatti ca notariti band Bobil protopo-
puld Muroqului ci la 1792 Demetrid Cajand protopopuld Blasului. 2)
Cu tote aceste din timpuld de dupi s. unire avemd casii,
elndii a functionatd ca notarid aid saborului eke unit calugard
jesuitii.Aaa pre la 1715 functiona ca notariti alit saborului je-
suituld Venczel Franz, pre la 1732 jesuitulu Pater Paulus; 8) era
In sinodulu dela 1728 a functionatii ca notariti laiculd Davidd
Maxai. 4)
Protopopuld alesh de notarni alit saborului mare, cell putind
In timpurile mai vechi era de comunu unuld din protopopil mai
aprope de Alba-Iulia, reaedinta mitropolitului, ca de pilda celd
din Vintil de josu ai din Data. De uncle se vede. ea trebuiea sa
2) ,Acte sinodallc de I. M. Moldovanfi t. I. pag. 109.
2) Ve41 urmele istorice punctulii 8 §i 9.
3) Ved1 urmele istorice punctuld 6.
4) Petru Maiorit )Istoria biserteet Itoinane4olg pag. 97,
 379

merge. de multe on la resedinta spre a lndeplini unele agende ea

mitropolitulu, sad !Kite chiarti spre a-Id suplini ca vicaritl.
Oficiulti notariului saborului mare, care In unele acte vine
inainte sub numirea de V. Cleri Secretarius nu este de a se con-
funda en ofictuld de secretariti alii mitropolitului. Ace la era and
oficiii publied, pre edndfi acesta anti !Acid privatti, deli pate ad
obvenitd castle, candu una ti aceeasi persona a purtatd amendouo
oficiile aceste deodata.
Astfeld langa Mitronolituld Atanasid all funetionatd ca secre-
tarid romano-catoliculd Nagyszegi Gabor, 1) calvinulti Stephand
Ratz r) si jesuituld Venezel Franz, 3) care a functionatti deodata
sad pate mai tardid $i ca notarid aid saborului mare. 4)
n jumetatea a dOua a secululul ale. 18-lea, candil saboruld
mare incepu a iesi mai de tad din usu., oficiuld de notariti aid
saborului mare fu Imprennatil cu oficiuld de notariti aid consisto-
rinlul. Asa de pilda pre timpurile episcopului Bobd Demetrid
Cajand senior pre la 1790 functiona si ca notariti aid consistoriului. 6)
Analog!" en oficiuld notarmlui saborului mare a fostil oficiuld
notariulu1 saborului mien.
Din timpuld dinainte de s. unire nu ne-a remasti despre elu
nici o !Irma. Din timpuld de dupa s. unire seimd numai
atata, ea in tractulu protopopescd notariulii acesta era per-
sona intaid.' dupa, protopopuld, cad la casti de vacanta scaunuld
protopopescti, eld administra tractulti pdna candil se constituiea
protopopd nod, $i ca atare se bucura mai de tote drepturile pro-
topopilort, fi avea si votfi virilil in sinodele electorali pentru ale-
gerea mitropolitului, cum se vede din cataloguld votisantilort la
alegerea din 1782, ?titre earl vind inainte si trei notari tractuali,
ca locotinetori al protopOpilord In tractele respective, anume and
Stefanii Balomiri, care administra tractulu Sebesului, Emanuela
I) *Acte gi Fragmentee de T. Ciparia pag. 269
2) Nilles »Symbolaec t. I. pag. 272.
3) Totii acolo pag. 394.
4) Asa numitil protonotarT apostolicl, ca de pildl Stefanil Popq Timandi
dela Iucti si Nicolatt Popti dela Bia in sinodulh dela 1738 (sActe sinodall de
I. M. Moldovand t. II pag. 94 si Autobiografia episcopulul Bold in aActe gi
Fragmentec de T. CipariA pag. 21) ail fostii numal blrbati, earl primird distinc-
tiunea acesta dela S. Scaunti Apostolicil aid Romer, ca ast5.0 de pilda, prelaiil
Qi cameraril papall.

5) Analele Capitulului din 131asA in manuscriptii pag. 37.

 880

Neagoe, care administra tractulti Armeniloril, si loana Erdelyi, care

administra tractul de Kiskerek."
Datina ca notariulii tractuald sa fie In tracts intaia per-
sona dupe prmpopuld si sa suplinesca pre protopopuld, a remasd
pans in qiva de astadi, precum si datina ca notariuld tractuald
MI fie alesd de preotimea tractuala.
* *

Identitatea numiril latine si a atributiunilorii notariulul sá-

borulta mare sail generalt1 din biserica romanesca din Ardelu cu
a notariului generalti din biserica calvinesca din ArdOlil. In do-
cumentele istorice vechi, in c.iri aflamd urine despre notariuld sa-
borulta mare, In limba romanesca vine Inainte mai (lest' numirea
de notariula saborului mare. Asa de Oda in fntroducerea Zaco-
nicului. In documentele latine Insa de comund lunge cuvintuld:
notarius este adausd atributuld: generalis. Imprejurarea, ea in
acelesi documents nu se dice, ea notarius generalis este aid sabo-
rului mare, ci ald clerului, t i afla esplicarea in aceea, ca saborulti
mare nu era decatil o adunare a clerului. De unde terminulii:
ald saboruld mare $i ald clerului din punctuld de vedere, ea
amendoi suntil acela-si subjectu de dreptii, suntd i sinonime
sad chiard identice. Afara de aceea latinesce era mai eufonica
numirea: V. Oleri generalis notarius, decatil generalis synodi gene-
ralis notarius.
Smoduld generald aid calvinilord din Ardelu Inca avea no-
tariuld sea, !Ana candil a esistatd sinoduld generald. Si mirare! si
notariuld calvinescd In documentele unguresci ca si notariuld sa-
borului mare din biserica romaneica se numesce : zsinati f8jegyz5 ;
in documentele latine Insa se ninnesce: generalis notarius, ca §i
celd din biserica romanesca. 2)
Identitatea acesia a numirii notariului atatti in limbile po-
porului romanesca si ungurescd, catd si In limba latine nu e po-
sibilif sa nu provoce eugetuld la influinta unei biserici asupra ce-
leialalte.

0)DActe siuodall« de I. M. Moldovaufl t. I. pag. 132.

2) Dr. Kolosvari Sandor *Az erdelyi ev. ref. egyhazkerillet egyhazjoga«
Clu§ 1877 pag. 347 §i Dosa Elek a Az erelelyhoni ev, reformatusok egyhazijog-
tanag. Pesta 1863. pag. 156.
 881

Cumea chemarea de cipetenie a notariului gPneralti calvi-

nescil era si redigeze 5i subicrie aetele sinodului generaliI, ca si
chemarea notariului silborului mare din biserica romaneseti. din
Ardeld, este wail Inert", care se Intelege de sine, filmic' cuprinsil
si In Insasi numirea de notariii. ')
Asem'enarea sail ebiarti identitatea !titre notariuld calvinesca
Qi celh't romaneseu, pe langi identitatea numirii amintite mai susti.

o mai arata Qi identitatea altort atributiuni ale ambilorii, earl nit

isvoresetl din insasi nototnea de notariii alit unei corporatiuni.
here aeeste aminumii m ii MIRA ati ibutiunea notariului ge-
neral(' din biserica calvineied de a ti (NO, superintendentele In-
taia persona', In biserica, chiaril asa ca si notatiult1 saborului mare
In biserica romariesca.
Lamtiritu se ve(Ie literult1 acesta din Imprejararea, di la cal-
vinii din Ardelii lungd timna venindii scannulii superintendentialil
In vacanta, notariulit general(' Erica Diei o alegere urma in
scaunulii supermtendentialu. 2)
0 attire dispusetiune n'a Mut(' urma decatil In urma rela-
tiunii, In earea se atla notariulti generalit fati Cu superintendentele,
care sta In aceea, ca dupii ofictulii si persona superintendentelui,
oficiuld Qi pernona mai Itisemnatal In biserica calvina era ofieitilii
Qi persona notariului generaltl. Mai departe notariultI general('
ealvineseil ca si eelii romanest.t. era Qi o specie de vicaiiil ulu su-
perintendentelui, care ilu suplutia, candu era absent(' sail impie-
death. Ba tie cindii s'a cassatil disptHitiea vech-, ca notariulil
general(' sa urmeze in seaunulil superintendentialii furs nisi o ale-
gere noul In cash de vacanta a scaunuliii sunernitendentialti, si
de (And(' s'a Introdusti disposittea Ilona, ca pre superintendentele
st1-111 alega eonventula districtuahl transilvanii, 31 de atunci din
timpulil interealarifi liana la alegerea alto' superintendente nota-
riuld generalii, ca unit fell(' de vieariil superintendentiahl Impli-
nesee tote agendele superintendentelui. 4)
Identitatea atributiunilotil acestora ale notariului generalil
calvinescil si romanescii din Ardeltl, (tali nu-si ail temeiulii to In-
sasi notiunea notariului, o recunosce si istoriculri Samuilii Clain,
') Cf. Dr. Kolosvari Sandor op. cit. pag. 344.
2) Vali mai suss pag. 366.
3) Vedi mai snail pag. 366 si 367.
4) Kolosvari Sandor op. cit. pag. 344.
 382

candd sustine, ea atributiunile aceste In biserica romanesca furs

introduse pre timpuld principilord calvinesci. Cid eta cum se
esprimi Samuild Clain despre identitatea acesta vorbindd de
sfintirea eetatii Alba-Iulia In 1716:
Atunci s'ad adunald mai multi de o sutd de preoti (romdnesci
uni a), cars to0 an oddqdiile preotesci dela biserica din Maieri au
mersd zn cetate la litie, acolo in biserica cea mare, care mai' inainte
o Linea calvinii, la altariulii celd mare au slugitu liturgie Petru Popa
din Daia, Protopopuld Daiei si Notariuld saborului mare, cis atunci
dupd norma cea (inutd sub principii calvinesci No -

tariulii saborului mare era celd mafi intdiu dupd

diculii 1i ca und vicariii mare ". r)
Samuild Clain s'a multamitd cu aceea, ea a constatattl, CA
atributiunile aceste ale notariului saborului mare find introduse In
periods calving a bisericii romanesci. Dad, inse Clain ar fi seru-
tatii numal catd de putinti st institutiunile biserica calvinesci din
Ardeld de pre acele timpuri, tare usortl ar fi atiatd, ca norma
(inutd sub principii calvinesci" cu privire la atributiunile notariului
saborului mare este curattI norma cea calvinesci, de uncle- fara
nici and serupuld ar fi pututii deduce, ea institutiunea notariului
saborului mare in biserica romanesca din Arclold in forma, ce o
eunoscemd, nu este alta decattl institutiunea notariului generald
calvinescii.
Pre langa identitatea numiril latine $i a atributiunilord ne-
legate de notiunea until notarid, intre notariuld calvinescil i ro-
manesed alS bisericil din Ardeld mai este deplina aseznenare si
In pivinta modului constituirii lord in oficid.
Notariuld calvinesed adeea se constituiea prin alegere din
partea sitiodului generald, cum se vede Inte altele evidentti din
imprFjurarea aceea, ca de pre la Ineeputuld seculului aid 18-lea
eld era succesoruld nemijlocitu aid superintendentelui, pre care
inse flu alegea sinodulu generalti. Pre notariuld generalii romft-
nescd inse tact -It alegea saboruld mare, cum aura vedutd mai susii.
Tote imprejararile aceste suntii dupa parerea nostril de ajunsd,
ca oesI cum sa ne impuna deductiunea, ca institutiunea notariului
saborului mare din bisei ica romanesca din Arad este institutiunea

1) Samuilb Clain Ms. ))De ecclesia valachico Transilvaniae«. Partea

3 § 9 la incai DCronica Romantic:ad, amid 1715,
 883

calvini a notariului generalii calvinescit Introdusa sub presiunea

calvina In biserica romanesca.
Yn convingerea acesta ne vomd intari si mai tare, dupa ce
vomit vede acum numai decatii, ca o institutiune asemene nota-
riului saborului mare din biserica romanesca din Ardelu nu ne
arata nicairi nici dreptuld, midi pracsa biselicif re aritulul.
*
*
Ce eraa notariT dupa Pravila $i pracsa bisericii resaritului?
Cumca institutiunea notariului saborului mare din Merle I roma-
nese& din Ardeld nu pote In mei unit cash sa fie o institutiune de
a bisericii resaritului, se vede mai Intaul de acolo, ca chiatd nici
saboruld mare, precum amn veclutii dojo, nu este o institutiune bi-
sericeica resaiitena, ci in forma practicatit inairite de s. unire, este
o institutume ealvine,ca. Daci nici institutiunea saborului mare
nu este institutinne resarliena, atunci e impossibiltl, ca institutiunea
notariului saborului mare, care era num' unit organd alit sabo-
rului mare, sa fie totusi o institntittne rdsaritona.
Ace9ta este causa. ca nicairi la Rotnanii din celealalte tkri
locuite de el, precum Romania, Moldova, Bucovina, precutn nu
aflamd institutiunea saborului mare, a§a nu aflame nici institu-
tiunea notariului saboruitti mare. Tutu aiemened nu aflam institu-
tiunea aceita nici aire In alte popOre, cars s'ati tinuta st se Lind
de biserica resaritului.
Dupa dreptula si pracsa bisericii resaritului small cloud sped!
de notari, fuse amendifme diverse si departe ca ceriuld de pamintd
atattl de notariulti generalti romanescd, cats si de (TIC' calvinescd.
Aceste specii mita:
1. Notarti sinodelord archieresci ecurnenice si locali sad to-
pice. Chiemarea Iota era, sit, redigeze protocolele si actele sin&
delord respective. Oficiuld lord foss Inceta dupa fnchiarea S1110-
dUilli. §i nu era und °field stabild, cum era oficiuld notariului sa-
borului mare. Cate °data in sinodele aceste functionad mai multi
notari, Imre car! tumid C1 conducaoritlid celoralalti se numiea :
protonotai la. 9
2. Notarii episcopilord nutniti: voriquot, raflookic(not si
zapteb..t'x(not, can Ina In v6curile, de inlaid ale crestinatatii re-
1) Sioodaln topicil dela Cartagena dela 403 ai 419 In Syntagma III §.
24. 288. $inodul4 dela Efes4 ,1 Calcedonii la lIardouin,
 384 --
digea(' actele episcopesci. Chiarti si barbatl distinsi functional'
sate °data, ca notari al episeopilorti. Asa de pilda s. Atanasia a
fosta notariula episcopului Alesandru dela Alesandria, Proelu a
fosta notariuiti lui Attica archiepiscopula Constantinopolului. 1) Cate
odata la eke unit scauna episcopesc(', care avea afaceri multe,
functional' deoda,ta mai multi notari. Asa de pilda stintii martini
Marciana si Martina an forty notari ai archiepiscopului Proclu dela
Constantinopola. 2)Intre mai multi notari, unula era cell'
si se numiea plotonotariii suit primieeriula notarilorii = aetpt-
xiietog »OTC4WP.
Notarii episeopiloril ehiara si In timpurile antice nu era('
totfideauna din numerula preotiloru, ci de multe on eras numai
lectori sari anagnosti. Asa de pilda sfintii martin Marciana si
Martina an fostil numai anagnosti sun lectori. 3) In timpurile mai
tardii usula bisericesea a mersa si mai departe, caul chiara si mi-
reni Inca puteati putea oficiula de notaria si (lima si de proto-
notaria alit episcouului, ra a Pravda in tractatul(' despre oficialii
episcopesci, Imre oficiele episcopesci, earl se dad mirenilorS, pune
in locula intaia oficiula de protonotaria. 4)
Imprejurarea acesta, ca notarii episcopilora puteati sti tie si
numai lectori situ anagnosti In biserica resfiritului, si ehiara si
numai laid, arata pana la evidenta, ca notariula episeopesea pre
care -lit cunosee Pravda nu are de a face ab,oluta nimic(' cu no-
tariula saborului mare din biserica romanesca din Ardelti. Cad
notariulti ca anagnosta sun chiara si mirentl la nici unit casa nu
putea fi persona intaii dupa episcopula, cum era notariula sabo-
rului inane, cad in resanta laieil nu potu aye in biserica oficii mai
Waite decata preotii si diaeonii.
Mara de aceea oficialii mai inalti episcopesci, suntfi eel din
pentada Intaia; 6) asa numitii: exocatoceli. Protonotanul(' daca
cumva este barem diacona, este numai cell" de Intaia In pentads
a doua, din care causa se si numiea: u a exocatoceliloril, incat('
ofieiula lui era mai aprope de all" exocatocelilor. b)
1) Sozomen Hist. eccl. II 17. Socrate Hist. eccl. VII, 41.
2) Sozomen IIMt. eccl. II, 14.
2) Macri »llierolexicoue la cuvintulii Notarius. Acest1 dot ss. Martini
se celebrOzi in biserica nOstra in 25 Octobre.
4) Pravila de Tergoviste pag. 407.
5) VedI mai suet pag. 148 uu.
6) Macri 21Iierolexicon« la cuvintultt: Protonotarius.
 885

Pre Maga aceea pre nici unula dintre notari nu -id alegea
sinodula diecesana, cum alegea saborula mare In biserica roma-
nesca, din Aral& pre notariuld saborului, ci flu denumiea episcopulii.1)
Niel untilii dintre notari, si chiare nisi protonotariula nu era
vicariii all episcopului, nisi nu-la supliniea iu nimica, canal era
Imnedeeata. Vicariul& episcopului in sacris era protopresbiterula ; 2)
era in cele administrative era arehidiaconula.
Combinanda acum tote aceste dispositil ale dreptului biseri-
cesca oriental& cu pusetiunea notariului saborului mare din bise-
rica nostra, putema constata, ea nici una din atributiunile nota-
riului saborului mare, earl nu isvoresca din insusi conceptulil unui
notariti, nu are aid una temeiii in dreptulu pi pracsa orientala.
In specie dupa dreptulu pi pracsa oriental& notariula nu pote fi
nisi cea de intlia persOna dupa episcopuld, nu pote fi mei vica-
riula nasc,uta all episcopului, si nu pote fi nici alesii de sinodulii
diecesami.
De alta parte tote atributiunile aceste ale notariului sabo-
rului mare din bisei ica romaneica din Ardel& stinta identice cu
ale notariului genetala calvinesca din Ardelil.
Credema deei, ea nu mai !Kite fi nici o indoola, ea si insti-
tutiunea notariului saborului m ire, inea este una din institutiunile
calvinesci Introduse in biserica nostia sub presiunea calving.
Institutiunea acesta !rise a pierita astadi din biserica nOstra
cu totulti, $i n'a mai remasii, putem& dice, nici o urma despre ea.
Perirea saborului mare a trasa dupa sine 5i perirea ei. Loculu
lul ill ()cup& astadi notarii consistoriali si notarii sitiodelorii die -
cesane.
Singura institutiunea notarilora saborului mica a remasii liana
In diva de astacli In institutiunea notarilorti tractelord protopopesei.
In caul inse sinodele protopopesei nu sunta alta decatti sinodele
archidiaconali diu evula de mijloca, earl Inca Isi aveaa notarii set,
pre eari calvinil le-ad tinuta In biserica lot a si dupa caderea dela
biserica catolica, putemd dice, ea institutiunea notarilorti tractuali
este o institutiune apusana virita in biserica nostra de ealvini, de
carea fuse In iota Pravila pi dreptuld orientala nu se amintesce
nimicii.

9 Ve41 mai susti pag. 156.

Ve41 mat BUSti pag. 151.
 - 886 -
Illegal si sinoduld generalii calvineseii Inca nu este decatii
iustitutiunea apusang a sinodului diecesand In forma calving, pu-
temd si clicemd, eti, si institutiunea notariului generald ald sino-
dulul ealvinesed si rornftnesed Inca este o institutiune apusang in
forma calving, incatt1 si sinodele diecesane apusane sI-ati avutd
notaril lord.
Notariult genera ealvinesed este si astgc,li o persona Ina Ita
In biserica calvinesca din Ardeld. De (Arvid s'a introdusd !use In
biserica calving constitutiunea din 1871, notaritild generald calvi-
nesed s1-a perdutd dreptuld de a urina In scaunuld superintenden-
tialu nerinjlocitd dupg ce vine in vacantg, deoreee pre superinten-
dentele de atunci in cote are drentd alii alege conventult1
districtuald tratisilvand de a dr eptuld fail nici o candidare.
In -biserica rornanesca din Ardela deei a peritii eu totuld in-
stitutiunea calving a notariuld saborului mare in timpuld dela s.
unire pang astacp. In biserica calvinesed inse a reinasii.

--"d )00-E.Aiii
 I.

Suprimarea vietii calugaresci.

 Suprimarea vietiei calugaresci.
Ideile calvine despre calugari. Esistinp monastirilorg inainte de era
calving. Legile in contra cdlugdriloric. Reinviarea vie iei clilugeiresci
dup'd era calvind.
Ideile calvine despre viata calugaresca. Biserica regritului
$i a apusului dela inceputulti cire$tin'atatii ae fa'cutil deosebire intre
preceptele ei consiliile evangelice. La observarea celorti dintaia
sunta obligati toti membrit bisericit, cart an usula ratiunii. La ob-
servarea consiliilocd evangelise fuse nu este obligate nimeni. Dacia
fuse cineva simtesce in sine destula tarie morale:, ca sa, le observe
gi aceste, atunet !ite lua asupra sa sarcina de ale observa. De si-
lita Inse nu-la silesce nisi o lege. Chiarti pentru aceea cele de
Intain se numescil precepte, era cele din uima consilii.
Consiliile evangelise snail cu deosebire done consiliula se"-
raciel de buns voe, gi consiliuld fetioi lei de o purure. Celli de
Inlaid se Intemeiaza pe cuvintele Mantuitoriului: Suntil fameni,
cars s'ail scopita pre sine pentru imperdtia ceriurilorii," 1) celti de
de alti doile pre cuvintele Mantuitoriului: incd una iii lipsesce,
tote ccite a! le vinde, fi dd seracilorg, gi ye! aye comord in ceriii, gi
vine dupd mine.")
Implinirea constliilorti evangelice inse este unit' lucru grew,
de care nu este capabild tots omu16. Chiara pentru aceea fuse
este mat mare valorea morale a omului, care pre langi preceptele
evangelise mat Irnplinesee si consiliile evangelice.
Cu termina bisericesca romanescd se numesca cdlugari toti
set ce as luatti asupra lora sarcina de a observa Intrega viata lord
pre langa preceptele evangelice i consiliile evangelice.
Dela Inceputulfi bisericii fuse si In rasarita si In apusa s'a
considerate ca numat acela Implinesce deplinti cousthile evangelice,
care le observa viata Intrega, dupa ce a Inceputa odata a le ob-
serva.

2) Match."' XIX. 12.

2) Luca XVIII, 22.
25
 390

Pentru aceea din timpurl forte vechi s'a Introdusti In bise-

rica si in resaritil si In apusil datina, ca eel ce voescii di observe
si consiliile evangelise, sit se oblige la acesta prin juramintil sail
vote solemna inaintea lul Dumnedeil. Ceremoniile Impreunate cu
votuld acesta vine inainte In ritualulti biserieil nostre sub numirea
de; rendudla tipului mare fi a tipului tnicu ingerescii."
Camille le bisericii resaritului pedepsesea cu eseomunicare pre
toti calugarii aceia, cari paraseseil viata calugaresea. 2)
Cu totulii altcum considera fine lucrula calvinil. Dup. el
votuld sad juramlutula, prin care calugarii se obliga Inaintea lui
Dumnedeu, ea tots viata voril observa si consiliile evangelice, este
una acts, prin care se vatema libertatea cresting ", st chiara pentru
aceea nu e permits. Tots aseinene se vatema libertatea creftina."
§i prin viata calugaresca pan& la morte, din care cause nisi pre
acesta nu o permits.
Moduli acesta de a considera viata ca.lugaresca ilu intimpi-
namu la toil protestantii. Asa de pilda e cunoscuta, cum Later
deli calugara augustana In numele libertatil evangelice" s'a el-
satorita cu calugarita Catarina Bora. In timpani risboiulul te-
ranilorii din Germania si a reformatiunii din Anglia calugarl si
calugarite se hisuraa si se maritaii cu gramada.
A fosta deci lucru fieresea, ca In Ardela calvinil ajungenda
la putere as cercatil sit ramieesca orl ce viata ealugaresea de pre
teritoriulfi Ardelului si la catolici si la Romani.
* *

In teritoriuld mitropoliei Belgradului pre timpuld, sand' s'a

inceputd domnirea calving asupra bisericii romanescr, er' mo-
nastiri gi calugarf. Nu este seopula nostru, Si flier nu este de
lipsa sa Insiramii tote urmele istorice, din cari sa se vaiia, ca
in adeve'rti In provincia romanesea mitropolitana supusa mitropo-
litului Belgradului esista viata calugaresca, pre timpani, candu
calvinil ail Inceputii a 1ncaleca asupra bisericii romanesci. Este de-
staid, dace vomil aduce numai cateva dovecli despre acesta.
Citel scopuhl nostru este numai sa aratamii, cum calvinil Intro al-

9 Se numesce: tipit cingeresci1, pentrucl dad, calugarulii implinesce .

chemarea sa cum se cuvine, este in adev6rii tipil de ingeril pre pimintil.
2) Canonulti 7 qi 1.6 alts sinodulul dela Calcedonti in Pravili.
 391

tele as atacata in biserica romanesea i viata calugaresca, si mai

Ca as suprimat-o cu totula.
Ne provocania deci mai intaia la manastirea inchinata Situ-
tului Mihaila din Maramurasa. Manastirea acesta fu fundata de
doi credinciosi, Balita Voda si Dragu Mestera Ia anula 1391, Qi
o dotard cu septe sate. Mergenda apoi amendol la Constantino-
pola, rugara pre Patriareula Antonia II, sa o primesei sub pro-
tectiunea sa. Patriarcula o primi, O. pre egumenula manastirii llu
provedu cu mai multe privilegil. Vladislaa regele Ungariel la
anuld 1494 confirms tote privilegiile egumenulul manastirii acesteia,
sub eonditiune, ca egumenula sa fie supusii mitropolitului de Tran-
silvania, care nu note fi altula decata mitropolitula romanescti alfi
Belgradului. 1)

Probabila ca manastirea acesta ',Ina la Vladislaa regele Un-

gariei a fosta stavropighia, va sa (Pea manastire esimata de sub
jurisdictiunea episcopului It mitropolitului locals, sli supusi de a
dreptula Patriarcului. Regelul Viadislati acesta nu i-a plicuta,
de aceea a poftita, ca manastirea i egumenula ell sa cumisca
preste sine pre episcopula i mitropolitula locala.
Din urmele istorice despre manastirea acesta se vede, ca
pre teritoriula mitropolitului Belgradului esista viata calugaresca
Inca multi inainte de intrarea ealvinismului in Artie la. Averna
inse pre MO aceea urma istorica sigura despre viata calugaresca
chiara si din timpulti, canal antra ealvinismula in ArdePd.
Pre la 1557 esista manastirea de ritula grecesca Ia Fel Diod
in Transilvania. Regina Isabela a conferita episcopatula mana-
stirii acesteia unui baxbatil reiigiosa numita Cristofora. Cumea
manastirea acesta a fosta manastire de ritula greeesca, se vede
lamurita de acolo, ea in diploma reginei lui Cristofora i-se da
dreptula de a inveta fidem graecam" §i se demanda la tot! ngrae-
cam fidem profitentibus", ca pre Cristofora sa-la recunosea de epi-
scopa aid miasma. Chiara si cuvintula kaluger' vine inainte
in diploma. 2)
Nu voima fuse a (lice apodictice, nici ea Cristofora a fosta
Romano, nici ca toti calugarii din manastire eras Romani. E po-
') Laurianti gi Balcescu DMagazinit istoricile t. III. pag. 163 uu.
Fill

unde se afla ¢i decretulti patnarculul Antoniu II si a regelul Vladislati in

limba romanii si Latina.
2) Despre diploma vetI ma! Bust' pag. 262.
25*
 392

sibild, ca Cristoford sa fi fostil greed, si chiarti intre calugdri sa

fie fostil si greci, cad pe timpurile acele erail prin Ardeld si Greci
gi Rasciani de o lege cu Romauii, precum se vede din diplomele
principilord Arden lui date mitropolitilord romanesci. Ce este
certii, este, ci manastirea dela Fel Diod a fostti de rituld grecescti,
$t asa supusa Mitropolitului romanescii alu Belgradului. Si atata
e destuld pentru tesa nostra.
Guinea in biserica romanesca esistati calugari si viata ca.lu-
garesca pre timpuld, candd calvinii incepurd a Incaleca asupra bi-
sericii romanesci, se vede si din articulii dietei Ardelului de pre
timpurile acele.
Articululd 36 ald dietei din Sibid tinute la anuld 1566 se
°cup& cu latirea calvinismului intre Romani. Eli sunk astfeld:
in cele religiose s'a decisa si mai inainte, ca predicarea evan-
geliului (confesiunii calvme) nicairi sa nu se impedece. Acum de
nog se decide, ca stirpindu-se eresurile, sa se sporesca religiunea cea
adeverata, cu deosebire in t r e Romani."
Era apoi articululti urmatorid 37 dispune urmatorele :
Cei ce s'ara' contraria acestei decisiuni, sa concerteze din bi-
blia cu superintendentele, episcopula Georgia. .57 data tota nu ar voi
a se intorce la religiunea adedrata, (calvinii) sa se scow din Sara,
fie episcopi romanesci, fie popi, ori calugari.")
Din articululd acesta de lege se vede nu numai, ca pre tim-
purile acele erad calugari romanesci in Ardelii, ci se vede gi mo-
duli, cum cercaserd pre atunci calvinii latesca credinta printre
Romani, care e nu numai curiosd ci i despotic!!.
Prin legea acesta furti provocati Romanii, se intelege de sine,
ca mai intaiti episcopi!, popil i ealugaril romanesci, 36-si lase cre-
dinta, gi sa se fad. calvini. Se prevedea inse, el lucruld acesta
nu va merge aca writ Dispune deci legea mai departe, ca cei
ce nu vora voi sä se calvinesca, sa se dispute din biblie cu epi-
scopuhl e,alvinescd Georgia. Dispositia acesta a fostd numai arma,
ce o 1ntrebuintad reformacil la inceputd pretotindine. In Germania
de pilda pre timpulti reformatiunii atate dispute publice s'ati ti-
nutti intre protestant! si catolici, catti In urma publiculti se Ingre-
tocase de ele, gi Era de aceea nu ail avutii Mc! candu efectulti do-
1) 3Arehivii pentru filologia gi istoriac de T. Cipariii pag. 224 si *P6.,rti
alese dm istoria TransilvanieTe de Georgiti Banta t. I. pag. 130. Episcopuld
Georgia este einseopti. ealvinesed datii RomMulorit, earl se facuserti ealvinl.
 393

ritii, ci chiara dimpotriva spiritele Se inversunatl si mai tare. Dis-

putomanaia acesta voirii sa o introduca arum calvinii si intre
Romani.
Legea lime dispune, nu ca, dad. in disputa din biblie" vorti
Invinge episeopii, 1)01)11 sail calugani romanesel, atunci sa remang
si mai departe In credinta lord, st episeopulti calvinesca Georgia
sa-ei parasesea credinta $i sa primesca pre a partii Invingetore,
ci ca dace nici dupe disputa Romanii nu vora primi credinta cal -
vinesca, sä fie seosi din tara. Va sa dice legea prevedea cu si-
guritate, ea episcopula calvinesca Georgia va esi invingetoria din
disputa. Si ore pentru ce? Pentru ea de o parte calvinii credeaft,
ea argumentele lora nimeni in lume nu le mite resturna, si asa
on ce lupta si disputa trebue sa se gate en triumfula lora, de
alts parte scieaa st aeeea, ca elerula si ealugarti romanesei eraa malts
mai ignoranti, deeatti sa fie capabili a le resturna argumentele,
si dace acele n'ar fi asa puternice, cum le tineati el.
Si asa putema sa clicema, ca calvinii si prin ordinarea dis-
putelora acestora si-ati aretatti numai consciinta lora farisaica. El
voieaa sa -I calvinesca pre Romani en ori ce preta. Ca sa nu
apara !rise, ca sunta violent!, as poftita, ca clerula st calugarti
romanesci sa stea la disputa, cu el, ca apoi convingendu-i, sa se
pots mangata, ca fare de a intrebointa mei o violenta, numai cu
puterea euvintului i -au calvinita pre Romani. In loen de a-i lasa
fuse in pace la easulti, canda nu-i vora puts convinge, purceserii
din motivula despotica, ea numai rentatea initnii Ii "Kite face pre
unii Romani sa, nu se calvinesca si dupe disputa. Pre acestia apoi
demandaii sa -1 mita din tail. $1 asa la Iota casula calvinii remaneati
deasupra. De se ealviniail Romanii dupe disputa, era meritulii
calvintlora. De nu se calviniail, causa eta numai re'utatea inimii
Romani lora, si calvinii puteau pureede impotriva lora ca impotriva
unord omen' destra.balati, earl nu primesca odeverulii evidenta".
Se vede si din legile aceste, ce parodie au facutti calvinii
!titre Romani chiarti si din ridiculele dispute teologice de prin Ger-
mania si de aire, can eras la ordinea dilii pre timpurile nascera
si latiril reformatiunii.
Din urmele aduse pans aci despre manastirile si viata calu-
garesca se vede, ea in adevera si inainte de reformatiune st pre
timpurile reformatiunii esistaa ealugari de ritula greceseti, romani
st !ite si sttaini pre teritortula mitropolitulul romanescil alit Bel-
gradului.
 - 894 -
Cu totulti altacum std lucrula, data este vorba de aceea, ca
ore calugarii acectia fost-au litre Romanil din Arai" factoril aceia
civilisatorl, earl au fostii calugarii In apusa In evulii de mijloefi.
ins* imprejurarea, ca aca putine urme ni-ad ramasa despre el ci
activitatea lora, aratii, ca pentru cultura poporului romanesca nu
au, putemil dice, (lora nici unu merits. Nici urma de aceea, ca
ei sa fie cultivate undeva sciintele ci artele In favorula poporului
romanescii. Nici urma de aceea, ca el pre undeva sa fie Waal
asupra lore sarcina de a Imp lini lipsele sufletescI ci trupesci ale
poporului nostru prin fapte de caritate sail filantropie. Ci viata
lore a trebuita sa fie mai multi viata ascetics fi contemplativa,
din carea fuse massa poporului romanesca din Arde la nu a avuta
nici Emil folosa.
*
*

Manastirile din AIR' cad mai esistu Si astadT, si despre

earl' ad remasu numal urme. Cuinca In Artie la pre timpula, (lucid
s'a Inceputa suprematia calving asupra bisericil romanesci au esi-
stata manastiri si calugari, se vede i de acolo, ca pane In diva
de astadi mai sunta Inca mai multe manastiri, era altele au pierita
pole numal in vecula trecuta. Nu puterna dice, ce e dreptil, ca
tote manastirile aceste au eststata Inca fnainte de era calving. La
tau casulii Inse cele mai multe din ele as trebuita sa esiste deja
Inca fnainte de era acesta. Cad In era calving. nu e de creduta
sa se fie fundata nici una, deorece pre atunci calvinii prin legi au
suprimata viata calugaresca. Dupe; era calving dela s. unire In-
eke nu prea averna date istorice despre fundari de manastiri.
aca cele mai unite din ele aft trebuita sa fie fosta ridicate Inca
din tirnpurile mai vechi decata calvinismula.
Tote manastirile aceste Inse porta timbrula miseriei si aid cul-
turii de tutu primitive, dill putema dice, cumca calugarii din
ele vora fi dusa mai multi o viata pustnicesca, In ce ne Intaresce
ei imprejurarea, ca cele mai multe din ele suntii nu In comune,
ci afara din comune ci chrarti st prin pa,duri.
In archidiecesa de Alba- lulia si Fagaracil mita' in timpula
de fats urmatorele manastiri: 1. La Luna, 2. La Magina, 3. La
Ciunqa, 4. La Petrilaca, 5. La Silvaqii pre dimpie. 6. La Samartinii
pre cdmpie, 7. La Sopteria, 8. La Toplip, 9. La Strimba, 10. Ma-
nastirea din Alba-lulia. Dupti ce fuse aid una din ele nu mai
 395

servesce scopului, pentru cars fura fundate, nemal fiinda In nici

una calugari, ordinariatula archidiecesanii a decisa centralisarea
administrarii putinei aver!, ce o au, sf folosirea venitelora spre
alte scopuri bisericesci. Mai de multi episcopii nostri se inda-
tinaii a trimite cam in forma de esiliti la nianfistirile aceste pre
cite unit preotti, si chiarii si cite unit profesora din Blasii cu pur-
tali nu prea de lauds
Pre teritoriula diecesei de Gherla se afla 1. Manastirea dela
Nicula, cunoscuta si ca loco de peregrinaja pentru crestini la ser-
batorea Santa Marie! marl in fie-care ana. 2. Manastirea dela
Bicsadii in *tile ungurene, In carea mai sunta i astadi calugari
mai cu same ruteni, inse deli e pre teritoriula diecesel de Gherla,
totusi ordinariatula de Gherla deprinde putina jurisdictiune asupra
ei. 3. Manastirea dela Strimbulii, care fu fundata numai la 1765
prin nobilula Filipa Pachomia Georgia de Horgospatak. 4. Ma-
nastii ea dela Moiseni. 1)
Pre teritorinlii diecesei Lugosului: 1. Manastirea Prislopului
Silvaqului langa Hatega fundata pre la 1560-1580 de Domna
Samfira flea Domnulul Morse principele Romaniei. 2. Manastirea
Negoiului Rechitovel. 3. Manastirea dela Ploscabaia. 4. Manastirea
dela Vaca in Zaranda, call tote trei erati subordinate manastiril
din Prislopuli4 Silvagului. 2)
Pre langa manastirile aceste Saguna in istoria sa bisericesca
ne mai spune de mai multe manastiri, despre a carora esistinta a
aflata numai din traditiunile baranilora. Aceste sunta 1. Mana-
stirea dela Deda. Ruinele bisericii manastirii acesteia se mai cu-
nosed i astadi. 2. Manastirea dela Somoqtaleta langi Clusd. 3.
Manastirea dela Sambilta de susts. 4. Manastirea dela Porumba-
culti de sus& 5. Pre ling: aceea Saguna mai sustiue, ca aft fostil
manasttri mai pre la tote satele de sub polele muntilora Fagara-
sului, asa la Berivoiulfi mare, la 05'ercelip, la ;S'inca nouci, Persians,
Vinetia, Comana de sues $i aire, si ca si astadi s'arti vette ruinele
manastirilora acestora. Ele fura nimicite din motive politice pre
la anulCt 1760, era averile li-s'aii confiscate. 8)
* *

1) Ved1 despre manistirile aceste §ematismuld diecesautt de Gherla de-

pre mitt 1894 pag. 9 §i 10.
2) VecIT despre minastirile aceste §ematismult diecesel de Lugo0 de
pre anulfi 1891 pag. 10.
3) 3Istoria biseriascia de Andreiii Barond de Saguna t. II pag. 115 Ili uu,
 396

Dispositille dieteT ArdeluluT cu privire la suprimarea vietiT

calugarescI intro Romani. Indati ce reformatiunea a afiati1 in-
trare In Artie s'a inceputd persecutarea calugarilord atatil a
Mord apusani, catu si a celorii re'sfiriteni. Asa luteranii din Sibiu
Inca la anuld 1529, dada invetaturile none de abia puserd picio-
rulti In Ardeld, ail data mid edietu, prin care au provocatil pre
calugari si pre eel de religiunea lord, sit parasesca Sibiu lii in timpd
de trei cjile, si Inca sub pedepsa de morte. 1)
Scurtd timpa dupe aceea se vede, ca calugarii apusani an
fostu scosi din Cara Intrega, era manastirile lord preficute in scole,
In earl se propunead Invetaturile cele none de credinta, deorece
articululd 10 alit dietei Ardelului dela 1557 vorbesce despre lu-
cruld acesta In chipuld urmatoriii :
indurdndu-sa Maj. Sa a concede, ca manastirile monachi-
lor u sco fi din Ora sa se prefaca in stole, qi tinerimea sa se
int.* intr'insele prin omen priceputi, totii din confesiunea Maj. Sale
se inbred spre scopulti acesta manastirea din O.orheid si cea din
Clusic." 2)
Tad cam pre timpurile aceste se Incepurd persecutiunde si
asupra calugarilord romanescI, precum se vede din articululti 37
alit dietei din Sibid adusa mai suss, care impune calugarilord ro-
manesci, earl nu volt voi sa se calvinesca, sa se dispute cu epi-
scopuld calvinescd Georgia, si dace si dupe aceea vord remand In
credinta lord, si fie scosi din tar a.
Acesta se vede si din Partea III Titululii 53 Articululfi 1
ald aprobatelord, care In originaluld magiard suns astfeld :
Az mint hogy az oldh nationak vallasa is nem a negy recepta
religiok koziil valo, ugy az a szerzet, melyben levok Ic a l u g y e r e lc-
n e k neveztetnek, nem acceptciltatott, sot inkabb megtilalmaztatott ; ha-
gyattatik, annak okciert mostan is az orszagnak es fejedelmeknek sza-
bados dispositiojokra, ugy hogy valamikor illenddnek. vagy szillesegesnek
itelik teljessegyel excludaltassanak."
i) Burian >,Diss. de duplici ingressu Georgii Blaudratae« pag. 188 dupe
3Archivil pentru filologia §i istorFac de T. Cipariil pag. 279.
2) 3Libertatea cuscientel in Transilvania« de I. M. MoldovanA in *Ar-
chivu pentru filologii qi istoriA« de T. Ciparul pag. 222.
3) In versiune romana: aid religiunea natiuniT romine nu este
dintre cele 4 recepte, asa nici cinulfi acela, in care eel din eln se numescu ca-
lugarI, nu s'ail prinaitd, ci inca s'ati opritu. De aceea se lasi la dispunerea
lilAra a et.i1 1i a principilora, ca precum vord afla de cuviinta, sad de lipstc,
cu totulti sa se escludeze.«
 397

Din legea acesta a aprobatelora SP vede, ea tagma ca Ind-

resca a Romani lora Inca Inainte de ce s'ar fi adusti legea acesta
fu oprita In tara. Atonei multi calugari, data nu se volt 6 cal -
vinitu. volt fi trebuita sa fuga din tara. Se vede totusi fuse di aceea,
a ati mai remasa calugari romanesci pre ici colo. De aceea legea
citata dispune, el eerenda lipsa, di acesti, earl voru mai fi remasa,
sa fie en torulu scosi din Ora, ca tars sa se curete de toil" de el.
Pre =Dula inse, canda domni In Ardeld Mrhatu eroula, se
vede ca multi calugari romanesci fugiti din Ardela In Romania de
frica calvinilora s'ad reIntorsa erasi Indarepta. Pentru aceet! ar-
ticulula 19 ala dietei ardelene dela Letzfalva din anula 1600 di-
spune cu mare asprime, ca calugarii (romanesci) de iota sa fie
pr oscrisi din tot a tara. De se va afia ver unulu, ca a in-
&alit sag va 'infra in contra edictulut pit, pre acela sa -lit prinda, si
desp6ie orl fi uncle." ')
Alteum chiara $i Is easula, candy nu tie -ar fi remasa nici o urma
despre legile dietei Ardelului aurae sire nimicirea vietii calugaresei
Intre Romani, din netoleranta cea mare, en carea aceea-si diets s'a
purtata fats cu ealugarii apusuni, emu pure deduce, ea nici fate cu
calugarii roman! nu au fosta mai toleranta. Bine graesce despre
lucrula acesta inciti la anula 1645 Ida eronicei eanda dice: De all
facuta aceste Printula Georgia I Rdkoizi cu Ungurii cei ce se (inea de
biserica apusului, earl eraii totes de unit nemit cu dinsula , ce gandescl,
eel n'ati facuta eta cu Roindnii eel de sub stapanirea sa, earl se (inea
de biserica rWiritulut, si nu eraa de unit tieing cu dinsula ?" Ba
dupii ce biserica romanesci preste rota era mulls mai putina ca-
pabill de resistinta decata tea eatolica, nimicirea vietii caluga-
resei Intre Romani a fosta penttu calvini unit lucre mai up! a de-
catti nimieirea aceleiasi vieti Intre catolici.
Principelui Ardelului Inca la anuld 1579 i -s's fosta data
dreptula, ca mitropolitolui romanesea Cu ocasiunna confirmarii ski
puns conditiuni anumite. 2) E,te probabila, ca principii Ardelului
Inca de timuuria an facutti use de dreptula acesta. Casula eel!'"
mai veehia eunoseuttl, eanda principele s'a folosita de dreptula
acesta, este din anula 1643, canda principele Georgia Rakotzt a
frail ita pre Mitropolitulu Simeon!'" Siefanfi numal pre langa 15 con -
ditiuni. Canditiunile aceste parte suntii indreptate in contra dog-
1) 2Archiv4 pentru filologia. Qi istorige de T. Cipariil pag. 319.
2) Vedl ma! snail pag. 282.
 898 --
melord gi usantelorti bisericel romanesci, earl nu se unieafl cu ale
calvinilord, parte privescd primirea dogmelorit, usantelorti si insti-
tutiunilord calvineseI in biserica romanesca.
Cu tote aceste este mirare, ca In tote conditiunile aceste nu
se face nisi cu unu cuvintii amintire de stergerea vietil caluga-
resei !titre Romani, Cu tote ca viata calugaresca calvintlord le era
f6rte urita, si cu tote ea conditiunile se ocupa cu destule alte
lucruri din biserica romanesca de mai putina valore ca viata calu-
Wesel.
Lueru lii nu se Foote esplica altcum, decttai ca pre la 1643
calvinilord le succese deja a nimici vista calugaresca Intre Ro-
mani, asa catu nu a mai fostd de lipsi, ca principele sa mai puni
mitropulitulul conditiuni gi cu privire la calugari. Cad daci in
biserica romanesca ar mai II fostd si pre la [643 calugari, cars
ara fi jucatil ceva rola in viata bisericesca, principele Georgia
Rakotzi n'ar fi intrel'asatii a Indatora pe Mitropolitulu Simeon Ste-
fend si la aceea, ea din biserica sa sa sterga viata calugaresca.
Total la resultatuld acesta ajungemu, si data consideramii cu-
prinsuld cartii juridice numita Zaconied. Autoriuld necunoseutii
ald opulul acestuia 81-a propusii sa scrie institutiunile bisericii ro-
manesca de pre timpuld sefl, ca sa, nu se uite obiceiul celfi bunie .
Si cu tote aceste in cele 11 capitule, din car! a statii opuld, in
nici unuld nu s'a ocupata cu calugarii. Au pentru unit flu aid
bisericii romanesel calugarii on stint(' und obiceiii bung" ? Auto-
riuld lose in biserica romanesca din Ardeld mai ca niti nu
cunoscea alte institutiuni, decatii pre cele Introduse de Calvin!.
Afars de aceea pre timpurile lui a trebuitit sa Mute viata cilu-
gareseit public& intre Romani de tad, ceea ce a fostii causa, de
nici nu s'a aflatit indemnatii a se ocupa In tractatuld sea juridicd
cu calugarii.
Deel precum din cele 15 conditiuni puse de Rakotzi la 1643
Mitropolitului romanesca Simeond Stefanii, chiarfl asa si din cu-
prinsuld Zaconiculul se pote deduce, ea Liana la timpurile aceste
dietei si principelul le-a fostn success deja a nimici viata caluga-
resca publics intre Romani. Altflcum tacerea lord despre calugari
ar fi neesplicabila.
Pre Tanga aceste lose mai este inca o Imprejurare, care ne
silesce sa credemfl, ca phi pre la mijloculii seculului aid 17-lea
 399

calvinii el-ad fosta ajunsa scapula de a nimici de foal viata calu-

garesca tare Romanii din Arde
In resarita cam de pre la seculula aid nouelea esista datina, ei
episcopulti sa fie din tagma calugaresca. Nu se baseza datina
acesta pre nici unu canonii de alit sinOdelora resaritene ecumenice
sail topice. Chiard din contra canonula 10 ala sinodului dela Con-
stantinopola, care a Intgritti decisiunile sinodului ecumenica ala
septele, dispune, ca daeg tutu episcopil s'ar face ealugara sa nu
mai albs dreptii a se reintorce Is episeopia sa. l)
Despre datina acesta se face mai Intaiti amintire la anula
879 in o epistola a sinodului topica dela Constantinopola tetra
Papa Ioanil. Sinodula time nu s'a pututil provoca in nisi unit ca-
none in favorula datinel acesteia. 2)
Cu tote aceste datina ca episcopula sa fie din tagma cglu-
West* se observe in resarita pang In ()ilia, de asticli. Si ehiaru
si dupe s. unire s'a observatil panil la episcopula Boba. Era In
Romania se observa cu rigore pang Iii ditto, de astacli. Pang In
diva de astadi ni-s'ail pastrata acteie sfintirii mai multora mitro-
politi romanesei din Arad de caul mitropolitulCt Tergovistei din
Romania In jumetatea a d6ua a seculului alii 17-le, cu care oca-
siune, fiindaeg ierarchia din Romania considers de illegali alegerea
mitropolitulul nostru numai prin preotime, pre mitropolituld nostril
pro forma flu supunea unei none alegeri prin arehierei. Asti-
telti avemu actula alegeril si aid sfintirii mitrouolitului losifrl Budai
la 1680, alui loasafii la 1682, alui Sava Vestemeanulii, alui Var-
laamg, alui Teofilti la 1692 si alui Atanasig la 1698.
Dintre aeestia Iasi/4 Budai, loasaffi, Sava Vestemeanula §i
Varlaamil au traits In perioda calving. Cu tote aceste In actula
alegeril si a sfintirii nicl despre Ioasafu, nisi despre Sava, nief
pespre Varlaamii no se (lice, Ca au fosta caluggri, deli despre cei
mai multi dintre contracandidatii lore, earl erati din Romania si
nu din Ardelti, se spune apriata ea, an fosta ealugari. Asa de
pilda la alegerea si sfintirea lui loasafti, contracandidatil au fosta
ieromonaculd Nicodimg si ieromonaeula Parteniii, is alui Varlaamil

1) Card. Pitra *Julia ecclesiastici Graecorum historia et monumentat,

Roma 1868 t. II pag. 145.
2)Cf. Pidalion foia 49.
9 Vecil mai suet pag. 337 qi uu,
 400

contracandidati an fosta egnmenula Partenie §i egumenulfi Paisie.

Singuru despre losifu Budai se dice, ca a fosta ieromonaca.
Abaterea acesta dela datina orientala arata probabila, ea in-
cetanda viata calugaresca in Artiela, ci mitropolitula a trebuita nu
odata si fie alesa din clerula secularia.
* *

Objectiunea, ce s'ar puts face cu esistinta manastirii Bel-

gradului pre timpulii principiloru calvinesci. Cu tote ci dieta
Ardeltilui a pacita aca cu violenta impotriva calugarilora romanesel,
totuci s'ar vede, ca chiara si pre ampulla, canda biserica roma-
nesca era mai tare incatucata de calvini, as mal esistatil on ce
giatunci manastirea din Belgradii, carea se amintesce in mai multe
documente ci calvinesci.
Vomii aminti din domentele aceste numai unele. $i anume
mai intaiu autorula Zaconicului ne spune, ca, pre la 1680 protopo-
Dula Ion din Vinti era titoru tndnastiriii Belgradului". 1) Georgia
$incai la anula 1680 ne spune, ca sa,borula mare din 2 Elba
1680 fu adunata in Belgradit la illeincistire". 2) Asemene in
introducerea canonelora saborului tinutii sub Mitropolitula Sava
Brancovici la 1675 se dice, ca acestii saborti mare fu linuta
in Belgradii la meineistire" . 8) In 'Irma chiaril ii decrettila
principelui Mihailu Apafi dela 1680, prin care denumesce pre Mi-
tropolitula Iosifa Budai, Inca amintesce de manastirea Belgraduiui
In conditiunea a 16-a, in carea se demands, ca pentru Romani sit
se fundeze cco11, praecipue in monasterio Alba-fuliensi." 4)
Nu trebue sa ultarna fuse, ca In tote documentele aceste se
amintesce numai manastirea din Belgradil, nu inse pi caluga'rii.
Mandstirea ca edificia a pututti rema,ne. sub numirea de manistire
ci daps ce nu au mal Mail de loco calugari in ea. Avema esemplu
chiara in Blaca, unde edificiula manastirii calugarilora basiliti pi -a
pastrata numirea de matiastire pans in diva de astatli, deci edi-
ficiula se folosesce astacli spre site scopnri. De unde sub mana-
stirea din Beigrada din documentele citate nu se Intelege societatea
1) 1.Acte §i Fragmentee de T. Cipariii pag. 257.
2) Cronica Rominilorift.
8) Petru Maiorn )Istoria bisericil Rornanilorue partea inediti in ,Acte
gi Fragmentee de T. Ciparit pag. 145.
) VeclI decretele In 2Acte qi Fragmentee de T. CipariS pag. 66.
 401

caluggrilorti din ea, ei numai edificiulu, care f}i pre timpulfi supre-
matiel calvine, eb.udd uu mai erati in eld calugari, totu§I f}i-a pa-
strat numirea de manastire.
Si mica in adeverd in ea nu mai erad calugari, se vede Qi
de acolo, el curatoruld sad titoruld el era unit protopopt, care
locuiea afara de Belgradd, anume protopopuld Ion din Vinti, ceea
ce nu se pote esplica decatii prin aceea, ea netiindit calugari In
manastire, edificiuld §i pote kit averea manistirif a trebuitti sa fie
date In grigea unei persone de afarl..
Pre langd aceea, dael in manastirea din Belgradd mai erail
calugari, atunci din ei mai world se putea forma corporatiunea
juratilord scaunului mitropolitantl, earl formal consistoriuld mitro-
politului pentru causele spirituals bisericesci. Pre la 1680 fuse
juratil erati protopopi eu re§edinta afara de Belgradd, ca de esemplu
protopopil Georgii4 din Daia §i Oprea din Arrneni, era din Belgradd
era numai protopopul Vdsiu. 9 Constituirea corporatiuuil juratilord
scaunului din protopopi fail de nici unit calugard din Belgradd nu
s'a pututil intimpla, decatd din cause, ca In manastirea din Belgradd
nu mai erad pre atunci calugari.
* *

Reinviarea vietif calugaresci intre Romani' din Ardelu dupa

incetarea suprematiei calvine. indata ce dupa pactuld dela 1687
Ardeluld a ajunsil sub domnia case! austriace de Habsburg, supre-
matia calving a inceputil a-§i pierde din putere, cu atatit mai
virtosii, ca curindd dupa aceea se Incepurtl tractarile cu privire la
unirea Romanilorii ardeleni cu biserica Romei. Piet:Oita' supre-
matia calvin6sca din putere, a Inceputd prin Ardeld numai decattl
a se ivi §i viata caluglresel. Mitropolitii Teofild §i Atanasid, earl
an functionatil dupl ajnngerea Ardelului sub casa habsburgica, ad
fostil amendol calugari, cum se vede din actele stintirii §i alegerii
lord in Romania de Mitropolitulti Teodosid ale Tergoviatei, 2) Era
pre la 1697 se vede, ca erad atata calugari romanesci prin tart,
Caul cu ocasiunea s. uniri, an trebuittl sa fie si ei luati in consi-
deratiune, de-orece In declaratiunea saborului mare din 21 Martie
1697 carea cuprinde eonditiunile uniril, in conditiunea intaia se dice

1) Ve41 mal susn pag. 129.

2) *Ade qi Fragmentec de T. Cipariti pag. 239 qi 240.
 402

nal pre preop ysi pre ealugarii cei de legea greased sa -I faca
partaff acelorafi privilegiuri .i scutink, cars le au nu numai preoEil
rom. catolici, ci fi Arianil, Luteranil psi Calving." 1)
Dupe: s. unire intimplata la 1700 calugarii nu numai ca poteaft
trai liberi §i neconturbati prin tare, ci Inca se amestecatt §1 in
drepturile preotilord, si impliniva §i functlunI preotesci. Se vede
lucruld acesta din canonulii 3 alti sinodulul dela 1725 tinutti sub
episcopulti Pataki, prin care a trebuita sa se lea mesuri in contra
calugarilora acestora, cart nu-§I cunosceat chemarea. Canonuld
suns astfelift :
Pentru nisce calugari, cart se aria pre la unele ma-
n ci stir i, de nici sa sci, suntii preoEi adeverafi, qi au slobodenie a
slugi sfintele taine bisericesci au ba, qi blagoslovenie de unde se cuvine
luatuaii n'au haat, fi toltql ambla eeluindu 6menii, de. fi lath multi
pe popil din sate eel adeverafi, ysi to er g u la nisce c a l u g a r i ca
aceia sci le slugescd liturgie qi alte slufbe bisericesci;
de acesta tocmiala, Inca fu socotela saborului, aqa cum u nil cal u-
gari far a isp r a va ca aceia sa lesa din Para qi sa n'aiba a fede
pre la man astir i nici cum; era mirenulu, carelefi va cuteza duce
jet-Eva la vre unu caluqar u amcigitoriii ca acela lasandu qi preo-
hag de attic celti vrednicti, omului aceluia, nici la n treba alui sa
nu-I slugesca popa mai multii." 2)
Calugari mersett fuse §1 mai departe, kit nu numai di se
mestecati In functiunile preotilora, ci comiteail §i alte lucrurl In
detrimentulti religiositatil, din care causa sinodula dela 1728 In
canonult ala 11-lea se vequ silita a pa§i In contra lord §i a cere
ajutoriula bratului civild.
Testulli canonulul este tirmatortula :
Determinatum est de k a l u g e r is universaliter, ut efficaciter
ab omni sacramentorum administratione et ecclesiasticis functionibus
verbi gratia contionum lectione et reliquis arceantur, cum in variis
imposturis et populi corruptionibus deprehensi sint perfrequenter, qui
si se opponerent huic deterrninationi, advocato brachio saeculari in-
captiventur, et pro demerito suo graviter puniantur. . . ." 3)

') Istoria bisericesci alul Sam. Clain »Acte 1i Fragmentec de T. Ci-

parid pag. 81. Latinesce tad acolo pag. 82 qi A. Illia »Ortus et progressus
variarum in Dacia gentium et religionum(c. C1us6 1730 pag. 7 si uu.
2) Petru Maiord »Istoria bisericil Romanilordc pag. 379 gi uu.
8) Totil acolo pag. 96.
 403

Adeverata refnviare a vietif calugaresci lose s'a IntImplatti

prin fundarea manistiril basilitilord dela s. Treime din Bla0,
dupa ce curtea din Viena a §i proveilutd manastirea acesta cu o
dotatiune frumosa.
Chemarea lord de capetenie a fostal crescerea tinerimii ai
ajutarea episeopului In guvernarea biserieil, cad in rdsaritti In
timpurile mai tare ii episcopii In loculd oficialilord Pravilei face-
puserd a se folosi cu calugari.
Desvoltarea vietil calugaresci in manastirea basilitilord din
Blafpl fnse on este o continuare a vietil calugaresci dinainte de B.
unire, nice a vietii destramate calugaresci, care a Inceputd a se
ardta dupd, slabirea >Ti ma! tardid Incetarea suprematief calvinesci.
Ci viata calugaresci a basilitilord din Bla§ti din secululd trecutd,
in forma, In carea a aparutd, este o intitutiune cu totuld mind In
biserica romanesea, din Ardeld strabituta in tote amenuntele ei de
spirituld apusand de regula, discipline §i activitate. Pentru aceea
13i suntti neperitore meritele, car! 5i -le -ad eaV,igata ealugarii basi-
lit! din Bla§ii pentru cultura nemuluf romanescii.
Scopuld serierif de fata nu ne permite a ne ocupa maf de-
taiatt en istoria calaganlorn basilit1 din Blasd. Amintimti numaf atata,
ca fundata fiindtl manastirea basilitilord dela s. Treime din Biqa
sub episcopuld Clain, sub Aron urmatoriuld acestuia todele ef
erait deja mut Imbelpgate, edtii Aron funds to Blaga a &Ina ma-
nistire de ealugari basiliti numita manastirea Bane! Vestiri, era
calugarii din ea wad cunoscuti sub numele de caqugcirag.. Ba
Arond cerea a restaura @i manastirile vechi f}i a introduce In ele
viata calugaresca din Blaqd. Astfelie cerea a restaura manastirea
dela Prislopuld Silvapluf de pre tara Hategului. 2)
Mai tarclid In urma Impregiurarilord politice §i a spiritului
anticalugaresed, ce domniea la curtea din Viena, manastirile din
Bland ad Inceputd a decade, pang ce In (Irma ad peritii, lasandil ca
urma a gloriosului trecutd eke and ealugard sad do!, cart mai pe-
trecead In ministire sub numirea de calugarf. Sinoduld provin-
cialti dela 1882 s'a ocupatti seriosd cu idea restaurant ordului ba-
silitand ealugarescd. 8) Pang acum fuse restaurarea n'a suceesd,

1) Vehring vKirchenrechtc pag. 625.

8) Vedl §ematismula diecese! Lugoqulul de pre 1891 pag. 10.
$) Titululii III alfi amodulul provincialh dela 1882.
 404

si nice nu este prospects, ea, va succede curundu. Materialismulti,

cultula desfetarilora trupesci i venatula In ruptula capulul dupe
avere, cart formeza signatura tempului nostru, nu suntil de locii
favorabile reinviarel vieciei calugaresci. Nice nu potema mai
multi, deeatil, ea de o cam data reInviarea vietiel ealugaresel in
biseric'a nostril.. se o considellima de una piurn desiderium ; si mal
bine este asa, decata ca fortanda reinviarea ei, sa intre In tagm'a
calugaresei individi fare chiamare. Cake atari individi nunumaI
ca n'arti folo-i nimicu, ei dimpotriva ar' Arica multi' desonestanda
Insasi tagm'a calugaresca , pt elatinanda chiara i credinta In
poporulti, care ar' fi aprope de ei ysi li ar' cumisce view.
 L.

Calvinirea sfintelor taine.

26
 Calvinirea sfintelor taine.
Calvinirea numerului si naturei santelorii taine. Calvinirea fia-earei
taine in deosebi.
Calvinirea numerului si naturei sfintelorti taine. Cunoscutil
lucru este, ca biserica resaritului marturisesce i folosesce septe
taine. Calvinii Inse marturisesca i folosesce numai dOu6 taine,
anume botezul qi neina Domnului"
Deosebirea Intre Wilde bisericil resaritului si Intre ale
calvinilorfi nu este numai din privinta numerului, ci si din privinta
credintel despre valorea, efectele i natura lora.
Asttifela ca. sa nu mai amintimti de alte deosebiri, biserica
resaritului invata, ca taina botezului este absolute de lipsa spre
mantuire. 1) Calvinii dimpotriva invata, ea nu este absolute de
lipsa spre mantuire. 2) Mai Incolo biserica resaritului Invata, ca
fn case de lipsa on care altil crestinii" pote boteza, si botezula
acesta este valida, din care cause preotula nici nu are sa boteze
a doua ore pre una stare botezatil In cast] de necessitate, ci are
numai sa cetesca rugaciunile din euchologiti Impreunate cu ad-
ministrarea botezului. 3) Calvinii ditnpotriva nu I6rta nici In case
de necessitate nimenui a boteza decatti numai preotilorti, si due
cineva ar fi boteza.tti de altuln, pre acela preotula calvinesca trebue
sa-11.1 boteze a (lona ord. 4)
Mai departe biserica resaritului despre s. cummecatura In-
vela, ca sub forma panil si a vinului se cuptinde adeveratulti trupa
si sange alii Domuului nostru Isusti Christosti. 6) Calvinii fuse
acesta o nega categorice. 6)
1) Andreiil B. de Saguna DCompendiil de dreptulti canonictic Sibiu
1868 pag. 44.
8) Canonulti 58 din collectiunea lul Gelei Katona.
8) Andreiti B. de Saguna opulti gi pagina citata.
4) Canonulti citattt din collecOunea lul Gelei Katona.
5) Andreitt B. de Saguna op. cit. pag. 50.
6) Canouulti 59 din collectiunea lul Gelei Katona..
26*
 408

Dupa ce acum calvinii an fostil nimicitil in biserica roma-

nesca tool moduld de guvernare bisericescd intemeiatil pre Pra-
vila pre pracsa bisericil resaritului, si ad fostii Introdusd moduld
de guvernd calvinescu, ar fi fostd tare neconsecuenti, daci nu ar
fi cercatd sa calvinesca si credinta bisericii romanesci despre sfin-
tele taine.
Au fostii calvinii, ce e dreptd, destuld de inconsecuenci in
reformarea bisericii lord chip& principiile de credinta, ce le pro-
fesaii. In calvinirea bisericii romatiesci fuse nu li se pate face
imputare de neconsecuinta. Si In specie, ce se tine de calvinirea
sfintelord taine, Inca de timpurid au luatd m'esuri destuld de dra-
stice, ca In biserica romanesca sa Introduci numeruld tainelord
calvine si credinta calving despre valorea, efeetele si natura lord.
Mesura Intaia, ce o au luatd calvinii spre calvinirea tainelord
bisericii resdritului intre Romani, a fostil tiparirea catechismului
calvinesct la anuld 1643 in limba romans, care cuprinde espresd
invdtatura calvinesca despre done taine, 1) si despre care Sincai
rice, ca este cartea cea mai veninata si mai plinci de °travel' , era
Varlaamil Mitropolituld Moldovei dice, ca e plin ci de otrava de
morte sufietoscci."
De atunci apoi catechismuld acesta fu impusu mitropolitilord
nostri, ca sa-111 prunesca ei, sa se ingrijesca sa-111 primesca si su-
pusil lord, si sa-14 propuna tinerimii. 8) Ba principil 1111 impunead
tai protopopilord romanesei, cum de pilda G. Rakotzi l'a impusd
protopopului Simeong Petrasco dela Maramuresd. 4) Si intr'ade-
v6rti unii mitropoliti s'ad iii silittl sa Implinesca porunca acesta a
principelui. Asa mitropolituld Sava Brancovici In saboruld mare
dela 1675 In pune,td 2 demands ca tote cartile call suntu scrise
si sc6se pre limba romcinescei sa se cetescci si sa se Inv* in biserica
crestinilores, ysi intr'alte locuri unde va fi de lipsa." 6) Intre car-
tile acestea se Intelege de bung lama si catechismuld lui Rakotzi
cu Invetatura lui despre &Sue sacramente.

1) Catechismula fu a (lona ors edath de G. Baritift la 1879 in Sibiu,

ca doeumentfi istoriel
5) G. Sineai »Cronies, Romhuilorh« la anulii 1645.
8) Vedl eonditiunea a dima push de Georgiti Rakotzi Mitropolitulul
Simeorii Stefano la Petru Maiorti »Istoria bisericel Romindorti« pag. 74.
4) G. Sineai »Crnuica Romanilorh« la multi 1652.
5) Petru Maioru »Istoria bisericel Romanilorii(c Partea inedith, in 'Ude
§i Fragmentec de T. Ciparn1 pag. 146.
 409

Mijloculd acesta a fostil In adeveril tare drasticii. Scopulii !rise

ealvinil totqi nu qi-Pail ajuns deplina, caci massa clerulul §i a po-
porului romaneseri din Intrega Cara a romasii totu0 pe langa multi
celorti 7 sacramente, de§i cel mai multi de tots putina sari 'ite
(Allard nimieti nu intelegeaa din dogmele calvine §i resaritene de-
spre ss. tame.
Doue.slucruri tine totul ail ajunsa calvinii cu mesura acesta
drastica. Antaiii ca in saborulti mare mitropolitula §i cu clerulu
n'a mai cutezatd a se ocupa cu tote cele 7 tame ale bisericil re-
saritului, si a face ceva leg! cu privire la administrarea lora, cum
se vede din canonele celord dou'e sabore marl minute sub Mitro-
politula Sava la 1675, earl din cele 7 sacramente nu se ocupa
decatii cu botezula kti Cu eina Domnului," era ce se tine de ci-
satorie, traeteza nurnai dispositiile total de calvini introduse. 11 Au
in amindotie simidele n'a fostt lipsa sa se iea nici o mesura cu
privire la adminiqrarea tainel mirului, a penitintel, preotiel si a
maslului? Cu grew e de creclutil, ea nu va fi fostti lipsa. Nitro-
politula §i saborula !rise au trebuita sa incunjure a§a ceva, flinda
ea sta impotriva catechismului calvinescil primita deja de mitropo-
litula, era, de alma parte nu le-ara fi folosita nimica, daca ar fi
facuta ceva dispositie §i cu privire la celealalte tame, deoreee de-
cisiunile siiborului trebtriaa sa fie supuse censure! superintenden-
telui §i sinodului generals calvinesca. 2)
Si-ad ajunsil mai departe calvinii scopula Intru atka, incata
necutezandu nici mitropolitulti, nici saboruld mare sa se ocupe Cu
alte tame gall de a botezului, i a eine): Domnului," necutezanda
nici a se ingrigi de adininistrarea lore, nisi a supraveghia preste
aceea, di cum se administreza,', singuratiei dintre preoti §i mireni
le vort fi parasitil cu totulti, cad Mitropolitulu Atanasta dupa s.
uuire la anula 1711 a trebuitti sa dea un circularia catra Intregti
clerula §i poporulii din Ardelii, In care II Indemna pe totl, ca
,,dupd cuvintuln Domnului Christosti, si dup'd a sfin(ilorii Apostoli,
si dupd Pravda sfin(ilorii Oteti (Parinti) cele ce-sic afcdate qi in-
tocmite dela staptinuliz Christosa, adecti cele septe taine a sf i n-
tei bisericii nostre torte tare fi neuit ate sd eiheri."9
Atata cu privire Is calvinirea sfintelorti tame In genere.

') Totfi acolo pag. 145 §i uu.

2) Ve(l mal.suau pag. 21.
8) Petra Maiortt 3Istoria bisericil Romanilorfic pag. 373.
 410

Vomit ved6 acum In specie calvinirea fiecarui sacrament pe

rindd.
*
* *

Calvinirea sacramentulul botezultif. Cunoscutfi lucru este, ca

biserica resaritului nu administreza" saeramentuld botezului numai
aplicandii la materie, care este apa naturals, forma prescrisa de In-
susi Mantuitoriuld nostru Isusii Chistosii. Ci biserica resaritului
ca si a apusului a tneunjuratil sacramentuld botezului cu and ciclu
de rugaciuni si actiuni simbolice, ea asa administrarea sacramen-
tului si fie mai solemna, $i rugatiunile §i actiunile simbolice sit fie
o specie de predied despre natura si efectele sacramentululul.
Rugatiunile si actiunile aceste simbolice Impreunate cu sa-
eramentuld botezului le eral calviniloril nesuferite, deorece si bi-
serica resaritului $i a apusulul le considera de und isvord aid tra-
ditiuml, care la rinduld sett dupa credinta amendorord bisericilord
este mid isvord aid credintei. CalvInil inse nOgi Indreptatirea
traditiunil ea isvord aid credintei, cad dull, ei uniculii isvord aid
credintei este numai s. Scripturd. Pentru aceea principiuld ealvini-
lord la administrarea sacramentelord este, ca acele sa se admini-
streze In moduld acela simplu, In care se amintescii In s. Scrip-
tura, si on ce altd adausd flu numescii idololatria et superstitionum
tomenta." 1)
Tote rugatiunile si actiunile aceste simbolice prescrise de
ritualuld nostru la administrarea sacramentului botezului ad cereatu
calvina sa le elimineze din biserica nostra, ea pre nisce lucrurl,
earl dupa ei &luta mai multi'. boscOne" decatii lucruri sacre. Se
vede acesta din conditiunea a (lima, ce o a pusd pi incipele Georgid
I. Rakotzi protopopulul Simon Petrasco din Mitramtir6§4 candd l'a
confirmatii, care suns astfeld:
Bosednele dela botezi . . . . sec se lase." 2)
Mai departe dupd prescrierile ritnlui bisericil resaritului bo-
tezuld se administreza cu apa sfintita. Asa ceva Inca nu note fi
dupa gustuld ealvinitoril, fiindil dupa el asa ceva superstititio" si
ritus sacrilega temeritate assuti." 3) Pentru aceea legea lord dispune,
ca boteZuld sa se administreze affusione aquae purae et sirnplicis",
prin ce nu se Inte lege numai apa naturals si nu artificiald, cum
') Canonulil 64 din collectiunea lid Gelei Katona.
2) Georgia §ineai 2Cronica Romanilortic la anuld 1652.
3) Canonuld 55 din collectiunea lul Gelei Katona,
 411

poftesce si biserica resaritulul, ci se Intelege apa simpld nebineeu-

vintatil prin nick ung rite.
Datina acesta calvinesca s'aa Incercata calving sh o introduch ai
in biserica romanesch, cum se vede din conditiunea a dorm push de
principele Mihaila Apafi mitropolitulul Josifil Budai, In care II
impune, ca sa administreze ei fad a se administra sacrameutula
botezului aqua simplici" . 1)

* v
Calvinirea sfintului mire. Fiinda eh calving nu martirrisesca
decata numai done taine : botezula si Gina Domnulul ", de sine la-
me* ea el taina mirului nu o numera intre taine, cum o numera
biserica 1.646011ui ca ai a apusulul. A Riau deel lucru firesed,
ca deoparte In cateebismnla calvinesca edata la porunca lui Ge-
orgia Rakotzi pentru Romang din At dela in limba romans, despre
taina mirulul nu se amintesee nici eu unu cuvInta, de alth parte
In decisiunile saborului mare dinainte de s. unire, earl s'aa con-
servatil pane astaili, nu se afla nici o dispositie en privire la ad-
ministrarea tainei mirulul. 9
Cu tote aceste inse. aaa se vede, ca calving, ca sh nu tur-
bure prea tare pre Romani, nu s'aa Incumetatil a sili saborula
mare ale bisericil romanesei sa aduch legi special! esprese, prin earl
taina mirulul sit se aterga cu totrrlit dintre taine, deorece In sino-
dele amintite Ina! suss nu se afla nisi o dispositie cu privire la
atergerea tainel mirulul. Pete ca calving ail cugetatii, ea igno-
randil taina mirulul Cu totula, pre Incetula va eai din use. Si
ignora o putea forte uaorti. Cad dach saborula mare ar fi cu-
tezatil a se ocupa sr cu taina mirului sail a pedepsi pre vre unil
preoul pentru ver unu abuse comisa cu taina acesta, sinodula ge-
nerala calvinesca, care suprarevidea decisiunile shboruluI mare
romanescii, usoril putea pune tint veto, care sigunl f i avea efec-
tulii sea.
Prin o asemene procedurh, calving al-aa ajunsa cu taina mi-
ruin! scopula Inteatata, ineata urn! preoci romanesci pre cel bote-
zati nu-i mai al miruiail.
Se vede acesta de acolo, ca saborula mare dela 1700, /ndath
ce s'a vedutti liberate de suprematia calving In canonula 17 pe-
') DActe §i Fragmentee de T. Cipariii pag. 63.
1) VecJl decisiunile celorti dem& 4.1361'5 marl tinute la 1675 sub Mitre-
politulii Sava Brancovici in parka ineditrt a »IstorieT bisericel Ronainilertiu de
Petra Maiorti, $Acte si Fragmentet de T. ICiparia-pag. 145 (d uu.
 412

depsesce cu lipsire de preotie pre tots preotil aceia, cars ara cu-
teza a omite miruirea celorti botezati. Canonulg sung astilfelg :
,Care pops va boteza gird de mire, sei se lipsescd de preotie." ')
Dispositia canonulul acestuia nu ar aye Intelesti, dace cumva
unit preoti n'ara fi intrelgsatti a conferi si taina mirului celord bo-
tezati. Intrelgsarea acesta inse n'a pututg fi dectitu o urmare a
influintel calvine.
* * *
Calvinirea sfintei cumineeaturl. Cestiunea calvinirii sfintei
cuminecaturi nu era pentru calvini o cestiune asa grea ca cestiunea
calvinirii celoralalte taine. Calvinii Inca prefact cuminecatura lore
In pane dospitg ca si biserica resaritului, si asa din punctual acesta
de vedere nu era lipsa si schimbe In biserica romanesca nimica.
Mai departe calving I-ad cuminecatur'a sub amendoue speciile, va sit
(licit a panel si a vinului ca si crestinii din biserica resaritului.
De unde nisi in privinta acesta nu aveag sa reformeze nimicg In
cuminecgtura din biserica romanesca. In privintele aceste calvinii
numai atunci ar fi avutti de reformats in biserica romanesca, data
Romftnii din Ardealti aru fi folositu pane nedospita la s. Cumine-
catura, si credinciosii s'ar fi cuminecatii numai sub o specie ea In
biserica apusului.
Cu atItil era Inse mai mare deosebirea !rare dogma bisericii
resaritului despre s. cuminecaturg, care era ksi dogma bisericil ro-
manesci, §i intre dogma calvinilorti. Deosebirea acesta Inse era
unit lucru prea subtilit si abstrusii, decatti ca calvinil dosi altcum
tare pedant! sit fie perdutti timpulg cu aceea. ca pre popil si
poporulti romanesca sa-I chinuesca instruindul In dogma calving.
Aa cercatti deci calvinii pre alts cale sa vIresca dogma cal-
ving despre s. cuminecatura in biserica romanesca. i calea acesta
a fostd duplg. Antiiii an schimbatg nurnele cuminecaturil din bi-
serica romanesca cu alg calvinesch, si a doua au casatti din bi-
serica romanesca datinile acele, earl nu se unescti cu dogma cal-
ving despre sfinta cuminecitura, Inse se unescil depling cu dogma
bisericil vesaritului.
Ce se tine mal Whig de schimbarea numelni, este eunoseutil,
ca poporulti romanesca no folosesce deeatti numirea de : cutnine-
ceiturd. Calvinil Inse folosescg numirea, de uri vacsora. i nu-
mirea acesta o introduserti calvinii kit In biserica romanesca, cum
1) Petru Maiord vIstoria biserieel Romanilorag pag. 368.
 413

se vede din canonulfi 2 alit sAborului mare dela 1675, in care

se dice:
Care omit' este ceiseitoritfi, gi nu va merge la biserica, nici
cu cina Domnului (va sä dicA nici atunci nu merge la biserici,
candu se di cina Domnului) popii sci-i dogen4sca. . . ." 9
Datina cea mid insemnata din biserica romknescil din Ardeld
ca parte a bisericii rosaritului, care nu se unesce nici de cum cu
dogma calving despre s. cuminecatura, este datina de a da s. cu-
mineditua si pruncilorti. 2) Patti In diva de astdi In eucholo-
giulfi nostru la urmarea botezulul se mai afla rugdciunea, ce o ce-
tesce preotuld indata dupa botezd, ca pregatitorid la mini si cu-
minecarea botezatului, in care se cuprindu cuvintele urmiltore:
Detruesce-i §i pecetulg darului Spiritului tea cella sfintil intru
tote puternicti fi inchinatg , .i cumine ca r ea sf int ul ul trup 4' psi
pretiosi2 sangelui Christosului tea." 3)
Biserica apusului nu a condamnatd datina acesta a bisericil
resaritului, fiindd el nu este contraria mei dogmelord biserici!
apusului.
Datina cuminedrii pruncilord fuse calvinilord le era nesufe-
rita, pentru ea: de lewd nu se unesce en dogma lord, dupa care s.
cuminecltre nu este primirea trupului si sIngelui adeveratii alit
Domnului, ci este numal o ceremonie intru aducerea atnite de
mortea Domnului Isusd Christosfi. Copia fuse nu suntd capabili
all aduce aminte de mortea acesta, din care cause la calvini co-
pil nici nu suntd si nu poth fi subjectd ald s. cuminecaturi. i
legile bisericesci ale calvinilord din Arad opresed apriatfi cumi-
necarea copillorfi in canonulti 63 aid colleetiunii lui Gelei Katona,
in care se dice:
') Petru Maiord 3)Istoria biserica Romanilorii« partea ineditit in *Ade
si Fragmente« de T. Ciparid pag. 147.
2) Const. Ap. Cartea 8 c. 13 la Card. Pitra vJuris ecclesiastici Grae-
corum historia et monumenta« Roma 1868 t. I. pag. 407.
3) Euchologiuld de Blasfi 1868 pag. 30. Prin pitilile bInatene pina in
diva de astiidl copiil mat raid de 7 and in unele (file anumite ale anulul se
cuminec'a publiee in biserid fail a se fi mirturisitu. Era patriarchuld Ieru-
salimuluT Dositeiii in punctuld 9 alit instructunii, ce o a datil mitropolitulul
Atanasid cu ocasiunea hirotoniril lul de archierett dice: qi Inca trebue ar-
chieria to di grigesct, indattl ce se va posticlui edit botezati3 cu s. mire, sit se
pricestuiend (cuminece) cu ss. taine." DActe qi Fragmente« de T. Cipariu
pag. 244,
 414

Pueros rationis expertes . . . a sacris elementis, alimentisgue

. . . . Illinistri ecclesiarum . . . . arcere debent."
strandil lucrulti, nu e mirare, eft calvinii au cercatfi,
Asti-de lii
si elimineze din biserica r'omanesca din Arde lii cu totulii datina
cuminecarii pruncilorti. Conditiunea a 4-a pusfi de principii cal-
vinesci mitropolitilorti ronlatiescI suns cu privire la datina cumi-
necarii pruncilorti astufelifi :
Quod sacrum coenae Domini sacramentum, quod communionem
vocamus . . . . adultis tantum et integri judicii ,
participabit, participari quae faciet.")
Dispositiea acesta a calvinilorfi se vede, ca a a.vutfi si efectii,
deorece in Ardelti mai de tau a ineetatil datina de a cumineca
pre prune!. Se p6te ca dupl s. unire si influinta apusana va fi con-
tribuitfi, ca sfi inceteze datina acesta. La tots casulu Inse eredemd,
di mai mare a fostfi influinta, st pate chiarti presiunea calving.
Una dintre al nostri suntu de Were, ca calvintrea depling,
a tainel cuminecAturii s'ar fi intimplatti prin introducerea paniI si a
vinului ce le lead credineiosii In diva de Pasci sub numele de Pasci. 9
Pfirerea acesta Inse este neprobabild. si Inca din urmatorele
motive:
Mai antaiii este de insemnato, ca asa numitele pasci in Ar-
(Wu le primescii in dumineca paseilorti Inainte de mancare nu-
numal personele mature, ci si pruncii, si chitin.'" si sugatorii, asa
cata Petru Maiord dice, ca si pre insusi pruncii cei sugeitori spre
dim de pasci dela miedulii noptil pawl la vremea candit se imparte
diva pane intinsd in villa, cu tireinie ii silescii la ajunii, si asa fo-
metosi ii aducil mamele lora la biserica, uncle aduna(i acela sunetil
face cu vaetele sale cele de ajung ceisunate, care s'aii obicinuitii a
face midi in strunga, candy aniciiii furs in(ercati.")
Datina acesta inse este diametralt1 opusa dogmeI calvine de-
spre cuminecitturfi, carea nu permite Mei de cum, ca s. cumineca-
tura Fa se dea pruneilorfi, era principele Georgia Rakotzi In con -
ditiunea a 4-a puss Mitropolitului Simeont tefanil apriatti demands,
co. cumineeittura in biserica romfinesea sit se dea ca si la calvini
numai adultilorfi st nu si pruneilora.
1)»Acte qi Fragmentee de T. Ciparifi pag. 63.
2) Petru Maiord *Istoria bisericil Romitnilortie pag. 77 fli uu. qi Ioanti M.
Moldovanii »Nessuirt bisericel romane cu cea calvinie in :Archive pentru filo-
logie gi istorie« de T. Ciparitt pag. 796.
8) Petru Maiorti op. cit. pag. 78,
 415

Mai departe calving nu se eumineca numal odata in and,

adeca la Pasci, el dupa canonula 60 alit collectiunii lul G-elei Ka-
tona, fiecare este datorifi a se cumineca publice in biserica celd
putinfi de 6 on pre anti, adecii: La CI-at:Mat, la Pasci, la Rosa lii,
In Domineca quadragesitna, in Domineca XI post Trinitatis si In
Domineca I din adventa.
Astfifelii stand(' lucrula este neesplicabilii, cum s'a pututa intro-
duce in biserica romanesca cuminecatura calvinilora numal la Pasci.
Petru Maiora se Imp la, (And(' sustine, ea datina de a lua
in din de Pasci pane si vial nu ar esiste nieairi in biserica re-
saritului afara de Ardela, eke datin'a acest'a esiste si in Romani'a si
chiara si In Greci'a, despre ce ne am castigatfi informatiune po-
sitiva. Afora de ace'a Leo Allatius vorbesee despre datum acesta
ca despre o datina tare latita In orient(' mai en sama In
mAnastiri, si deserie pre latga moduli', cum se indatmati mai cu
sama calugarii in resarita a lua pane si vina in cliva de Pasci
inainte de mancare. 9
Dad. datina Ardelenilota de a lua pane si viral in diva de
Pasci inainte de mancare ar fi o datina calvinesei, atunci in car -
ttle ritual! grecesci nu ar fi nisi cea mai mica amintire despre ea,
cad acele nu as stata nici sand(' sub o atare Influinta calving,
dal sa se fie pututa virl in ele asa ceva.
Cu tote aceste inse in Triodula greceset In rubricele din
Sambita mare se (lice apriatit ea, dupa ee s'a &Mu s. Liturgia
si preotula a Impartial anafora, se face binecuvintarea [Anil si a
vinului, care apol se !ea in (Tina de Pasci inainte de mancare. Cu-
vintele Triodulul dupa of iginalulu grecesca din Rom tiparitti la
1879, nesuspeeta de nisi o iufluinta calving la pagina 760 sunta
urmatorele:
3/Eree (S8 T1)1) Ciffdda CV /brat ro zarcexkaardv da6 61)
iee4wg. elY an-co ylvErat 7l EaoAclig yob cleerov ;loci ro3 av6v." 2)
Multi' mai verosimila este, ca datina ardelena de a lua pane
si villa in diva de Pasci inainte de mancare de o parte este In
legatura Cu asa numita Travayia a Grecilorfi, I) era de altg. parte
') Cuviatele lul Leo Allatius se afli la Goar in esplichrile opulul luT
Codin5 Curopalata despre oficiile constantinopolitane c. 7.
2) vDupa deslegare (opustii) preotulii Imparte anafora, si apol se face
binecuvintarea panel si a vinulul c
3) Despre Irceva7ect vecil N. Nilles Calendarium manuale atriusque
ecclesiael t, II pag. 827.
 416

o dating paralela cu septemana alba. Precum septemana albs

este a pregatire spre posta, ca credinciosiI sa nu !titre deodata In
postulii cell gra, asa In 4iva de PaseI, ea sit nu franga deodata
postulg, mai intaid lag pane si vine.
g
* g
Calvinirea sfintel marturisirl, a maslulul el a chirotonieT.
Cumea calvinil an stersil marturisirea din numerult sfintelorA taine
este cunoscutl De sine a urmata deei, ca calvinil nici In Ora
mortii nu pofteseu dela nimeni sa se inarturisesca, si o atare da-
ting la el aid nu a esistatil aid caudu. Ce au permisii calvinil
moribundiloril, a fostil singurg numai cuminecarea. Si acesta fuse
o permitii numai pentruea poporuld calvinti dupg esemplulti cato-
licilorg si a resaritenilorti de comuntl doresce cu orl ce pretil sa
se pregatesca pre ver o tale spre morte. Amu disd !rise ca numal
o permitg, fuse nu 0 si impund. Acesta se vede din canonulii 61
alit collectiunil lul Gelei Katona, care ocupandu se Cu lueruld acesta
nu impune credinciosiloru calvinl moribundi sa se cuminece, ci
numal le *luta sit se cuminece mai su same In locurile acele, in
quibus reliquiae adhuc quaedom Papis?ni supersunt, vel ubi orthodoxi
cum papistts mixtim habitant." Si uncle permitd fuse calvinil eu-
minecarea moribundilorg, nu o permitd ca pre unit viatica sad
taina, care lucre ex opere operato, cum e credinta catolica si resg-
riteng, ci numal ca pre unii mijlocil de a-lti intirt pre moribunda
in credinta, din care cause si pofteseti, ca nu numai moribundil
sg se cummece, ct si tote easanii cu eld impreung.
Yu confolmitate cu credinta acesta despre s. marturisire si
euminecatura calvinil in biserica romanesca ad. ignoratil cu totulit
taina s. inarturisiri, precum se vede de acolo, ea canonele celorti
done sgbore marl dela 1675 nu amintescii Mel cu unit cuvintil de-
spre ea, deli in done canone Oresi cum se impunea necessitatea,
ca sa faeg dispositie Cu pi ivire la ea.
A4a in canonulti alu doile.a aid sa'boralul Intaiu voindii a pe-
depsi pre eel neascultatori de preoti cu subtragerea sfintelorti talne
in Ora mortiI, sfinta mArturisire este ignoratg cu totulti, si se amin-
tesce llama! s. cuminecaturg, desi in biserica rasaritului, si prin
urmare si In biserica romanesca din Ard6lti Mel camda n'a fosta da-
tina, ca moribundli numai sa se cuminece si sa nu se si marturi-
sesca. Canonuld sung in chipulli urmatorid

') Can. 61 aid collectiunil Jul Gelei Katona.

 417

Care 0M21 este chlitoritii, gi nu va merge la bisericd, niel cu

cina Domnului, popii sa-i dogenesca, qi sci-1 invete, era de nu vorii
asculta, nici la morte sti nu-I cuminece." 1)
Tot in direettunea acesta cu ignorarea deplina a s. mgrtu-
risiri In 6: a mortii. cip& datina calvina dispune §i canonula 3 :
CcIndii chiamei creqtinii pe popa sei-1 cuminece, gi nu vorii sa
ese dupit popa din casa, acolo popa sa nu mergcl la mor(ii easel." ')
i dispositiile aceste Wait retnasfi numai pe htirtie, ci In adeverfi
und preoti incepurd numai a cumineca pre moribundi ark a -i §i
marturisi, Ineltd dupa s. unire sinoduld dela 1725 tinuttl sub
episcopulfi Pataki a trebuitii sa purcedi aspru In contra astornfelti
de preoti, dispunendu in canonnlii 8: Bolnavii sati betegil cel de
morte, nici cum popii set' stud cuminece lard de ispovedanie inaintre,
cari voril pule gr'di.")
Toni canonulii alu doile dela 1675 dispune, ca de Cate on sa pri-
mese& credinciosil pre anti sfintele taine. *1st eanonuld acesta ignoreza
cu totulii s. taina a marturisiriI, fi amintesce numai taina cumt-
necaturii In contra usuluf ei credint-i bisericif restiritului i si a
celel ronfinesei din Ardelti, dupa care credinciosti adulti nu se en-
mineca fnainte de a se tnIrturisi. Cuviutele cauonului aunt aceste :
Totii arnulti set se cuminece de 4 on in ung anti." 4)
Tote dispositiile aceste calvine ale siborului mare dela 1675,
efindfi infininta calvini asupra bisericii romanesci era in flore, suntil
cu atatil mai frapante, en dal pre la 1627, Cana la tall easula
influinta calvina asupra biseri.cii rom'anesci nu era asa puternica,
In toemelele Mitropolituluf Dositeiii se pane In conformitate cu
eredinta biserieei resaritului mai mare pondt1 pre s. mArturistre
decitil pre s. cuminecatura, del In tocmela a (lona se (pee :
Cela ce nu va ispovedi ontulii de 4 on intru gnu . . . . bir-
fagil 7 flaring.' 5)
Fiindt1 ca calvinii nici s. mash' nu-lii numora intre taine, de
aceea taina maslului este ignorati $i trecuta. cu vederea In tote
actele publice emanate dela calvini, cum suntti de pilda decretele,
prin earl mitropolitil no alesi furii confirmati de principele Ord,

1) Petru Maior5 8lstoria bisericil Rornanilorite. Partea inedita, in 'Acre

§i Fragmenteg de T. Cipariti pag. 147.
2) Tau acolo.
8) Petru Mamoru vIstoria bisericiT Romanilorug pag. 382.
4) Total acolo. Partea ineditit in z Atte §i Fragmente< pag. 147.
5) Tutu acolo pag. 151.
 41B

catil qi in aetele saborelorti marl tinute sub influinta calving, cum

sunta de pilda canonele celorti done sabor6 marl tinute la 1675.
Ce se tine de taina hirotoniel, pre carea calvinil asemene
nu o numera intre taine, calvinirea el a state in aceea, ca In ac-
tele lora pentru mitropolitulti si preotii rom'anesci au folosita mai
fare esceptiune termini! ealvini de superintendens pentru mitropo-
litula, §i ministri si pastores pentru preoti, ignorandil mai de tote
terminologia usitata in biserica fdsaritului.
*
*
Calvinirea tainel casatoriei. Cutioseuta este, ea In biserica
resarttului easatorta se Inchia fu modti solemna prin aceea, ea nup-
turientii isi deehiara invotrea imprumutata in biserica inaintea
preotului, care apoi indeplinesee rugaciunile si ceremoniile prescrise
In euchologionii.
Niel legislatiunea nicl cartile ritual! resaritene nu schl nimica
de aceea, ea contrahentii sa si jore in biserica.
Nu asa sta fuse lueruld la calvina din Ardelti. La el essenta
inchiarti cA,satoriei sta In aceea, ea eontrahentii jora in biserica.
Canonuld 67 aid collectiunii lui Gelei Katon t dispune cu privire
la juramintuld acesta in chipulti urmatoriu :
', Copulatio novorum conjugum, usu jam antiquitus apud nos re-
cepto, eoque in scripturis sacris fundato (?) solemni ac corporali (ut
vocant) juramento mediante fieri debet."
Calvinil deei ea sa dea In biserica romans si tainel casito-
riel unti coloritti asemenea biserici! lora, au Introdusa si la Romani
jura,mintulti cu ocasiunea inchiaril casatoriei. Se vede lucruld
acesta din conditiunea a 8-a puss de prinetpti calvini mitropolitilorti
nostri, In carea se dispune:
Quod personas sacro-sancto matrimonii vinculo copulandas . .
. . . . copulabit libere juramenti sacramento mediante." t)
Influinta calving si a eanoneloril calvine este evidenta nu
numai In Insasi dispositia acesta, ci chianti si In stills-area el.
S'ar puts dice, ea dispositia acesta a remasa numai pre
hartie, si mitropolitulti i elerula romatiesea n'ati voitil sa scie ni-
micii de ea.
inse saborula mare dela 1675, la care a luata parte Micro-
politula Sava Braneovid, juratil scaunului si protopopil, In canonulti
1) Vec 1 decretulh confirmaril Mitropohtului Iosifii Budai de Piskintz de
caul principele Mihai Apaffy in zActe §i Fragmente« de T. Ciparitt pag. 60 §i uu.
 419

6 dispune tote aceea, ce au dispusii si principil calvinescl, caci

cuvintele din urmil ale canonului acestuia suns:
Cdseitoria sei se incepel cu cuvintulg 174 Dumnecleii, gi sei se
facet cu j u r ei mi n t u, sa scie ce-i caseitorie." 1)
Juramintulil acesta a fostu dee! cell de Intaiii elemental cal-
vinii in taina casitoriel.
Alta institutiune Introdusti, de ealvini in biserica romanesca
din Ardelii la admiiiistrarea tainei clisatoriel este institutiunea stri-
&Hod'. Canonele bisericii resaritului nic'airi nu prescriil promul-
garea casiltorieloril Inainte de Inchiare In forma, in carea se face
promulgarea acesta ast01 in mai tote statele din Europa. Ca-
nonulil 7 aid sinodului dela Nieaea in editiunea arabicsa prescrie
promulgarea cisitoriei veduvilord §i veduveloru In biserica. 2) Sco-
pull promulgarii acestuia inse a fostu cu totulti diverse de all
promulgariloril de astic,i.
In timpuld mai nod promulgarile furs introduse prin legile
civile in statele, In cari se afla credincioI de ai bisericii fesdri-
tului. Asa to Austria prin asa nuinitulit De,claratorium nationis
illyricae" din anuld 1779. Tau asemenea furl introdnse prin legs
civile in Rusia, Grecia, Serbia.
In biserica romanesca din Ardelil pre timpula, cand s'a
Inceputa suprematia calving, nu erail In use strigarile, pre cum nu
erad nicairi In biserica iesarrtului. Calvinii din Ardeld le mo-
steniserd In biserica lord Inca de pre timpuld, candy nu emu
desbinati de biserica catolica.
i eland §i institutiunea strigAriloril au Introdus-o calvinil in
biserica romanesca din Ardelil, se vede din conditiunea a 8-a puss
de principii calvinesci mitropolitrloru romanesci, in carea se dice:
Quod personas sacro-sancto mairimonii vinculo copulandas,
tribus ad minimum ante copulationem diebus, in frequenti ecclesiae
coetu p u b l i c ab it, ac per quoslibet pastores sibi subjectos ubilibet et
in quibusvis ipsorum ecclesiis p ubli ca ri facie t, ac si nihil vitii
quo copulatio eorum futura impediri posset, de iisdem inaudiatur,
copulabit . . . ac per alios etiain perinde copulari faciet. . . " 3)

1) Petru Maiorti >Astoria bisericil Romaniforde partea inediti in 'Acts

Fragmenteg de T. Cipariii pag. 146.
2) Coleti Coned. Coll. 11, 575 (WI Zishman vdas Eherecht der orien-
talisehen Birchen Viena 1864 pag. 687.
8) Petru Maiorii >Astoria bisericil Romauilortie pag. 74.
 420

Sub presiunea calving, a adusii o asemene hotarlre cu pri-

vire la strigg:1 si saboruld mare dela 1675, care In canonulg 6 di-
spune urmatorele:
Cali se vorii cd'sdtori, Popa s'd de scire la biserica niainainte
cu o septenkinei, qi de nu se va ajla intre ei nicl o necadere, afa ii
vomit cununa.")
intre tote institutiunile introduse In biserica romanesca sub
presiunea calving, earl le cunoscemg pang acum, putemil dice, ca
singuril institutiunea strigarilorg a avutti valore practicii, gi s'a qi
unttu cu spiritula bisericii resaritului, cum Intre altele se vede si
de acolo, ca biserica rasaritului s'a supustsi pretutindinea legilord ci-
vile, prin eari Sad introdusil pronulgartle casatorielord.
Probabilil, ea tutu sub influinta calving s'a Introdusii In bi-
serica romanescii, din Ardelil sl modulg apusang de a computa
gradui ile de consangenitate In linia transversals. Biserica rasa-
ritultii computa gradurile de consangenitate dupti modulil de com-
putare al dreptului romand, a carui regula este: quot sunt gene-
rationes, tot sunt grades inter personas, de quarum cognatione quae-
ritur." 2)
Dupe dreptuld bisericii resaritultil suntii opriie 7 gradurl de
consangenitate fu Hula transversala eomputate dupe dreptuld
romanil. 3)
Nu ass computa fuse calvinil gradurile de consangenitate In
linia transversalg, i nicl cu oprirea casitoriei litre consingeni din
lima transversals nu mergeag in vecula 16 si 17 numai phi acolo,
Ana uncle merge biserica rasaritultl.
Calvinii in computulu consangenita(,a transversale afi pastrata
moduli' de computare al bisericil apusulul. 4) Moduld acesta fuse
este moduld de computS aid dreptului germanil, care nu computa
gradurile transversale dupg nasceri, et dupe pgrechile de *int!,
sad asa numitele parentele. 6)
Diu diversitatea modului de computare Intre biserica resi-
ritulul si Intre biserica apusului Qi a calvintlorii se nasce diversi-
') Tutu acolo, partea inedita in »Acte §i Fragmentee de T. Ciparift
pag. 146.
8) Zishman DDas Eherecht der orientalischen Kirchee. Wien 1864
pag. 220.
8) §aguna vCompendift de dreptuld eanonicug pag. 81.
4) Gelei Katona c. 68.
5) Schulte »Lehrbuch der deutchen Rechtsgeschichte4, ed. 8. Stuttgart
1876 pag. 642 qi uu.
 421

tatea aceea, Ca un gradd de alit apusanilord qi calvinilorti cuprinde

in sine tote clou6 graduri de ale resariteniloril. Aqa de pildi gra-
dulu Inlaid alit apusanilorti §i calvinilorit cuprinde in sine gradulit
!MAW §i alit doile alit restiriteniloril ; gradulti alit doile alit apusa-
nilorii ei calviuiloril cuprinde gradulti aid treile ei all patrule alit
resitritenilorti; graduld alit treile apusami §i calvinii cuprinde pre alit
cincile qi alit §esele alit resaritenilorii, era alit patrule anusanit
kfi cal vinti cuprinde pre alit eptele Si optule resaritenti.
Mai departe dreptulit apusanilora §i calvind opresce egsgtoria
intre consangeni din linia transversalg pang la gradulu alit pa-
trule inclusive dupg computulit germanii, care este alit lore, sait
pang la gradulit alit optule inclusive dupg computulti resgritenti.1)
§i mirare! moduli apusanii §i calvinti de a computa gradurile
de consangenitate In linia transversalg Slit aflamti In unit actii mo-
mentosii alit bisericii romanesci din Ardelti de pre timpulit supre-
matie! calvine. Tocrnela" a 11 a Mitropolitului Dositeiit din anulit
1627 sung astfelii :
Popa de nu va cununa omelet 4 stepene de freitie . . . . gl6bci
50 de floral." 2)
Sub patru stepene" se intelegil patru graduri de consangeni-
tate transversals computate dupg moduld apusani $i calvinti, cad
dup. moduli rUsgritenti de computit, gradulti alit 4-le ar fi veril
primari, ei apol Mitropolitulti Dositeiit de secure nu a poruncitil
preotilorii sit cunune \Teri primari cu globe de 50 floreni pentru
acel cari nu vorti voi al cununa. CI a poruncitg preotiloril sg
cunune veil de alit treile, earl dupg, computuld apusana §i calving
suntii in gradulti alit patrule. Pete ca unit preoti imitandil pre
apusani §i calvini nu voieait sit cunune yeti de alit treile, cu tote
ca dreptulii rUsgritenti nu oprise a§a ceva. §i Mitropolitulii Do-
she'll pre acekitl preoti a voitit a-i aducg la ordine. In computulti
gradurilorit fuse s'a luatu §i ela dupg, apusani ei calvini.
Acesta o recunosce §i Petru Maiorit, candti despre tocinela"
acesta dice:
Linde grciesce seiboruld de patru stepene, adeca spite de freitie
q. c. se cade sit se scie, ca saborulii acesta numeric aci spitele dupd
socotela popistaqilord, nu dupd socotela nostrci si a Grecilord, cars
numeMnii spitele dupei socotela Pravild cei iinpe'reitesci." 3)

') Vehring »Kirchenrechtc pag. 884 §i Gelei Katona c. 68.

2) Petru Maioru DIstoria bisericil RomaudorilK partea media in 'Acre
§i Pragmentec de T. Ciparth pag. 151 qt uu.
3) Toth acolo pag. 155.
27
 - -422

Se nasce Inse acum Intrebarea, ca de unde a luatii Mitropo-

litula Dositeid datina acesta de a computa gradurile de consan-
genitate trausversala?
Insult Petru Maiord recumisce, ea dela catolici nu o an pututtl
lua, deorece eatolicii In Ardeld pre acele timpuri eras forte putini
si de tote slabiti de calvini.
Petru Maiord fuse in locit de a cauta causa lucrului In con-
tactulii celd aprope ale bisericii romanesci din Ardela cu bi-
serica calvinOsca chiard pre timpurile acele, causa esplicarea lu-
crului In o hipotesd, catil mai neverosimilii, 4i sustine, ea In bise-
rica romanescd, ar fi intrattl datina acesta dela Secui, cars aril fi
fostit oreeandil de ritulit grecescd fuse uniti In credinta cu biserica
Romei, ei ca atari are fi primitti ei mai intaiii dela apusani mo-
duld apusand de computarea gradurilord de consangenitate trans-
versal'it, dela ei apoi l'ar fi primita preotii romanesci din secuime,
si dela acestia apoi ar fi trecutil in URA biserica rornanesca. din
Ardeld.
Hipotesa acesta chiard pentru ca e prea complicate, si se
Intemeiaza erasi pre alte hipotese, nu pOte fi adevdratti. Cad ar
trebui sa se dovedesca;
1. Cd, Secuii ad fostd ore candy de rituld grecescd.
2. Ca s'ait unite cu Roma ca atari.
3. Ca ad primitil dela apusani moduld de computarea gra-
durilord, lasandil pre celd resaritenii, deli erad de rituld grecescit.
4. Ca dela Secui Pad luatil preotii romanesci din secuime
Lira nici unit motive.
5. ca preotii acestia apoi fail 1atitil in tots biserica roma-
ascii, din Ardeld.
Nici una din aceste cinci hipotese fuse nu este dovedita, ii
nu le-a pututil dovedi mei Petru Maiord.
Inca si mai putind probabila este parerea lui Timoteii Ci-
parit, care sustine, ca e mai verosimilii, ca datina computului apu-
sand s'a pastratil In biserica romanesca, din Artie lit din tradi(iune
nationals romans, dela care qi in biserica latina a intratg acesta
modii de computare."
Tare se incala T. Cipariii, candit sustine acesta. Eli asa se
vede, ca era de credinta falsii, ca modulil apusand de a computa
gradurile consangenitatii transversale este moduld Romani lord an-
bd. Chianti dimpotriva, moduld Romani lord antici, precum ama
vegutit mai susit, este moduld computard usuatd papa astacji
 423

In biserica resaritulul, i si la no! la Roman!. Era moduli"' apusand

este moduli.' nu alit Romani lorti antic!, ci aid Germanilorti.
i Petru Maiorti si T. Ciparid art fi pureesil mai naturalti,
daca lira de a ambla cautandu prea departe, ar fi sustinutil, ca gf
modult1 acesta de computarea gradurilorti consangenitatii In bise-
rica romanesca din Ardeld, cu totulti strainu de usula bisericiI re-
saritului si si a celei romanesci, este unit resultatii alit influintel
calving.
Timoteil Cipariti este de parere, ca tocmela" de mai susfi a
Mitropolitulu! Dositeid nu are sa sane: ,,popa de nu va cununa
dmeni patru stepene de frci(ie,`e ci popa de v a cununa omen! patru
stepene de frei(ie."
In casuld acesta, care In adeverfi e ma! probabild,
Mitropolitulfi porunci clerului sa nu cuteze a cununa yeti de alit
treile.
Acum verii de alit treile dupa dreptuld resaritenii se potii
cununa. No base dupa dreptuld apusand si calvinu. Candii deci
Mitropolitulfi a opritil preotilorti cununia verilorti de alit treile,
atunci a demandatii preotimii sa se acomodeze datinel calvinesci.
i In casulti acesta influinta calving s'a estinsti nu numai asupra
modului computarii gradurilorti, ci 1i asupra numfirului gradurilord
oprite.
Imprejurarea, ca In Pravila mica de Govora din Romania
dela 1640, la carea se provoca T. Ciparid 1) Inca s'arti opri gra-
dulii ala optule de consangenitafe, nu schimba nimicu, deorece
fiindu in tocmela Mitropolitulul Dositeid nu numai numerula gra-
durilorti, ci ci computulfi lord cu totulti apusand §i calvinfi, este
multil mai proba.bild, ci pre amendou'e le-a primitil sub influinta
calvina,decatd sub a Pravilei de Govora, carea si fall de aceea
fu edata cu 13 an! mai tailift decatd toemelele lui Dositeid.
Cu privire la taina casitoriei, calvinii an introdusil in biserica
romanesca din Ardeld tote dreptuld calvinescil depre atunci relativii
la divortia.
Biserica desbinata a resaritului urmandll legislatiunea civila
bizantina cu privire la casatorie admite divortulti din mai multe
puncte, corn este: adulteriult1, conjurarea in contra capulul statului,
curse primesdiose in contra vietei sociului de casatoria, pierderea
tai uciderea fetului cu propusii, ur'a nedumerita fi maltractarea,

I) DActe gi Fragmentec pag. 190.

27*
 424

absentarea de cinci ani, osandirea celuialaltit socid la robie pentru

crime. 2)
Calvinii fuse In veaculd ald 16-lea §i 17-lea nu recunosceau
dealt numai doue motive de divortd, anume adulteriuld kii pa-
risirea. 1)
Dispositiele aceste cu privire la divortii le an Introdusa cal-
vinii §i In biserica romanesca. Catechismulfi calvinescii edata romanesce
pentru Romani de principele Georgia Rakotzi in tractatula despre
despartirile de casatorii dispune urmatorele :
Aficsimil ddue, cu earele se pole resipi casa-toria qi se pole
desparft, unu de altu. 7In'ai curvia, iarei altai care five unu de
altg, ca unu necredinciosii, adecei necredinta." 2)
Altiicum in catechismuld acesta §i in adausula lui se pole
vede pe largu, ce idei au introdusa calvinil In biserica romanesca
cu privire la s. s. taine.

2) 3Andreiti B. de §aguna.c Compenditt dc dreptulti canonicti pag.

76 si 77.
1) Cauonii 71, 72 si 73 din collectiunea lul Gelei Katona.
2) CatechismulA calvinescil edatti de G. Bari Sibiu 1879 pag. 67.
 M.

Institutiuni diverse.
 Institutiuni diverse.
Calvinirea cultului sfintiloru, a iconelorii, adoua ceiscitoria a
preofilorii, visitatinnea yenerala a mitropolitului, ealvinirea sfintd
Liturgie, a immormdntarilorg, posturilorei gi serbeitorilorii.
Calvinirea cultului sfintilorti. Cunoscuta lucru este, ca In bi-
serica rasaritului, ca si in a apusului cultula sfintiloru joca o rola
insemnata.
Essentia cultulul acestuia nu stn numal in onorea si venera-
tiunea, ce se chi sfintilord, ca unorfi erol in virtute, ci stn si in
aceea, ca sfintii sunta o specie de mijlocitori Intre membril bise-
ricii de pre paminta si Intre Dumnedea. Mijlocirea acesta stn in
rugatiunile, ce le varsa sfintil la Dumneclea pentru no!, parte din
indemml proprifi, parte miscati de rugatiunile nostre. Sfintil prin
acesta sunta in o legatura continua mistica cu credinciosiI din bi-
serica militants. Pre credinta acesta despre intercesiunea sfinti-
lora la tronula lui Dumneclen pentru noi se intemeieza amintirile
cele dese ale sfintilort in ritualula bisericil resaritului ma! cu sama
in forma: pentru rugatiunile" sfintuluI cutare sail cutare.
Cu totuld alta este dogma calvinilora despre sfinti. El nu
voeseil sit scia, de nici o intercesiune a sfintilora pentru noi la Dum-
neclefi. Din care pricing ei nici nu invoca pre sfinti nicI Cana In
rugatiunile lore.
El sustinfi si invata, ca Intre Dumnecleti si omit este unit
singura mijlocitoria, si acela este Isusa Christosa. Acesta Inse o
crede pi Invata, si biserica resa.ritulul si a apusului. Si ele totusl
credit si in intercesiunea sfintiloru. Cad in urma s,i intercesiunea
sfintilorti la Dttmnetled pentru noi data are efecte, acele nu sunta
de a se ascrie numal intercesiunii lore, ci In ultinza analysi este
fructula rescumperaxii de pre cruce a Domnului nostru Isusa Chri-
stosa. Daca Domnula nostru Isusil Christosa nu ne-ar fi rescum-
peratii pre cruce, atunci Did intercesiunea sfintilora nu ar aye
nici unii efecta. Mortea Domnului nostru Isusti Christosil de pre
cruce cu pretula ei nemarginitti este causa efectului, ce -lit are in-
tercesiunea sfintilord la Dumnecteh,
 428

Astafela stanch lucrula, se !Ate dice de o parte, el Domnula

nostru Isusu Christosa este singurula mijlocitoriti Intre Dumnedea
8i omii, era de alts parte si credinta In intercesiunea sfintilora si
are logica sa dogmatics.
Dada arum calvinii ara fi voita sa calvinesca deplina cultula
sfintiloril In biserica rom'anesca din Ardela, atunci ar fi trebuitii sa
casseze mai tote cartile nostre ritual!, In earl dogma despre inter-
cesiunea sfintilora vine fnainte mai pre 00; pagina. Laudele pro-
fetiloril, martirilor I i cuviosilora de pilda din Menologion se gate
de comuna cu invocarea lora, ea sa intercede la Dumnedea prin
rugatiuni pentru nob.
Cu o me'sura asa de drastica si radicals calvinii ar fi tar-
buratti prea tare consciintele poporului. Pre eanda planula lorti
era, ca sa -f calvinesca pre Romani pre Incetula si pre nesimtite.
Au luata deci calvinii o alts tale. Ati impusa adeci prin-
cipil ealvinesei mitropolltulub, clerului si poporului romanescii, ca
sa nu mai crecia In intercesiunea sfintilora, ci pre sfinti sa-1 ono-
reze numai cum fi onoreza calvinii ca pre nisce barbatI marl, burin,
Ora cum onoramii pre Solon, Alesandru marele, Iu lin Caesar s. a.
Acesta o an facuta calvinil fn conditiunea a 5-a puss mitro-
politilora nostri, In carea despre cultula sfintilora numai atata
se dice:
Sanctos vero etiam debito honore prosequetur prosequive faciet." 1)
Credinta In intercesiunea sfintilort, ce e drepta, nu este
apriata ci cu cuvinte esprese oprita In conditiunea acesta. lose
conditiunea se fncepe cu veneratiunea, ce este a se da Domnulni
nostru Isusa Christosa In chipula urrnatoriii:
Quod divinam Domini nostri Jesu Christi majestatem, q u i est
noster unicus salvator atque mediator apud Patrem,
divino prout christianum hominem decet venerabitur cultu, venera-
rive eodem mod° per alios faciet." 2)
Prin cuvintele aceste calvinii au indicate, ea sfintilorti nu an
sa le dea Romani! decata cultula calvina, va sa click sa-1 onoreze
numb ca pre nisce barbati marb, fuse sa, nu cera dela el- interce-
siune la Dumnedeil pentru nob, cad onicus mediator apud patrem"
este Isusii Christosu.

1) vActe qi Fragmente de T. Cipariii pag. 63, qi Petru Maiorit Istria

bisericil Romanilortic pag. 74.
2) Totil acolo.
 429

Sentinta ealvinilora, ca vunicus mediator apud patrem" este

Isustt Christosa luata asa cum o intelegead el, este negatiunea
deplina a dogmel despre intercesiunea sfintilort. De uncle silinda
pre mitropolitulti, clerula $i poporuld romanesca sa primesca sentinta
acesta cu intelesula el calvina, eo ipso I-ad silitil si sa nege in-
trecesiunea sfintilora.
Clerula si poporuld romanesca din Ardela inse mai ca n'a
Inte lesa nimica din deosebirea subtila, ce este fare cultula calvi-
nesca alu sfintilora si intre acela-si mita, cum s'a practicatil tofu
to a una In biserica resaritului.
Pentru aceea clerula si poporuld romanesca din Artie la a con-
tinuata si mai departe a onora pre sfinti $i a se ruga la el asa
precum s'ati pomenita din mosI de stramosl, si ceva efecta practica
n'a avuta conditiunea acesta pusa cu destula astutie si siretie.
* *

Calvinirea cultului iconelorti. Cu ltula iconelora a fosta pro-

dust! In biserica resaritului Inca In vecula aid optule tur-
burari adenci ci chiara versari de sange. Sinodula a Oa
lumea aid doile dela Nicea a pusa cell puttnu de o cam data Ca-
peta turbnrarilora la anuld 787. Deplina lime a pusa capeta tur-
burarilora numai sinodula topica tinutu In Constantinopola la anula
842 sub veduva imperatesa Theodora mama imperatului Mihail!'" III.
Intru aducerea aminte de evenimentula acesta biserica resaritului
a introdusa serbatdrea asa numita a ortodocsiei xvetaxi) riig
4-19.0oVetc) in dumineca intaia din paresemi.
Sinoduld a tote lumea dela Nicea din 787 a dechiaratd espresti,
di dacd ne pledinui sec ne arunctima josii inaintea iconeloril (rt-
stairtx,) aeoaxinnigig), acesta este numai unc semna als 'iubirii 3si alli
onorei relative (ozsrtx)) zeoozzirnotg) care se reteresce la originalig,
la nisi unu sass inse plecarea acesta nu este adoregiunea (XareEia),
carea se cuvine numai sinquril lui Dumnedea." 2)
De atunci pans astatli tofu acesta a fosta credinta bisericil
resaritului ea privire la cultula iconelort. De atunci pane astagi
cresting din resarita I,sI infrumseteza bisericile si locuintele cu icone

1) Pre largfi despre turburarile acute se pate vede Maimbourg »Histoir

de l'heresie des iconoclastes«. Paris 1679, si Schlosser *Geschichte der bilder-
stiirmenden Kaiser im ostromischen Reiche«. Francfurt 1812.
2) Alzog 2llandbuch der Universal-Kirchengeschichte« ed. IL Mainz
1872 t. I. pag. 475.
 930

sfinte, si se si inchina la acele In Intelesulti sinodului a tote lumea

dela Nicea amintita mai susii.
Calvinii fuse Inca dela inceputti all reieptatil cu totulii cultula
iconelord. In bisericile lora nu se dia nicairi nici urma de icone.
All fosta deci calvinii numai consecuenti, candy voindil a cal-
vini biserica romAnesca din Ardeltl, i -au atacatil si cultula icone-
lora. i cu iconele fuse mergea 'mulct grey ca si cu interce-
siunea in cultula sfintilora. Ar fi turburata prea tare consciintele
clerului f} i poporului romaneseil, daca deodata ara fi scosa iconele
din bisericile si casele -Romani lora din Ardela, si aril fi opritii
cultulil lora sub pedepsa. Ce urmari putea sa alba o asemenea
mesura, puteaa calvinii sa scie din patania fmperatului bizantina
Leo Isaurula, care Inca in seculula alit optule cu forta incerca
sa abroge in biserica cultula iconelora.
Ail luata deci calvinii si cu iconele luerula mai pre ineetula,
demandanda de o cam data sa nu se mai Inchine Romanii la ele,
ci sa be considere numai ca pre o podoba in biserica, ca si calla
cineva depinge In biserica columne, flori, marmot* numai spre
fmpodobirea el, sail ea qi candy tinenni In cases numai de podoba
icone, earl represents regiuni frumose din Eivetia, Italia sail
de aire.
Acesta o facura calvinii In conditiunea a 6-a puss mitropo-
litilora nostri, carea suns :
Quod cruces et simul a c r a in templis collocata non cult u
aliquo religioso colet, verum pro ornaculis duntaxat
templo r u m, ac memoria passionis Domini habebit , haberique
faciet." 1)
Invocarea sfintilorti In rugaciuni este o actiune interne a
omului, carea nu usoril pate fi cassata prin mastiff esterne, cum
este de Oda, porunca principiloril calvinesci. Chiara pentru aceea
porunca principilortl calvini, carea opriea invocarea sfintilora In bi-
serica romanesca, n'a avuttl, putema dice, nici unit efectil.
Cu totula altilcum stn inse luerula cu cultula iconelora. Cul-
tula lora este o actiune ester* si ca atare pate fi regulates si
chiaril si cassata, prin porunci ca ale principiloru calvinesci.
Acesta este causa, ca despre nasuintele calvine de a cassa In
biserica romanesca cultula iconelora nu putema dice, ca all remasii
') Petru Maiorii 2Istoria bisericil Romanilort« pag. 74 iii 'Ade qi
Fragmentec de T. Cipariti pag. 63,
 431

fare de nici unii efecta, cum a ramasa nasuinta lore de a cassa

cultula sfintilorii.
Este tare verosimilii, ca In urma poruncii acesteia a princi-
pelul null preoti vora fi chiara i delaturatil iconele din biserici,
sau vora fi fosta silitl sa le delature prin superintendentil cal-
vinesci.
Se vede acesta din canonula 24 alii sinodului dela 1700 ti-
nut(' cu ocasiunea primirii s. uniri, care dispune ca:
A care biserici nu va fi ic6na lui Christosii qi a Precistii qi
alui 8/ea Niculae, sei se qlobescci popa cu 12 florinti, si satula cu
24 de florinti." 1)
Dacii pre timpurile canda incetase suprematia calving Qi de-
curgeat deja pertractarile de unire cu Roma, se aflat In Ardela
biserici, In care nu era nici lama Mantuitoriului, a Preacuratei
Fetiore si a sfIntului Nicolae, cari era prin tote bisericile re-
saritulul, atunci cu atata mai putina se aflail In ele alte icone,
call nu suntil prescrise de rigore. Acesta atata va sa 4ica, Ca
pre la 1700 immediate dupe perioda calving a bisericii nostre se
aflail In Ardela biserici romanesci fare de nici o icons, chiar asa
ca ¢i cele calvinesci, cats sinodula de unire dela 1700 a trebuitil
sa iea masuri tare aspre spre a Introduce in ele harem iconele
cele trei, cari nu lipseseil din Hid o biserica a resaritului. Asa
ceva Inse n'a pututii fi decatii o urmare a influintel Si presiunil
calvine.
*

A Oita casatorie a preotilorti. Biserica resaritului din timpuri

tare vechl a oprita dela functiunile preotescl pre barbatii aceia,
earl aa Inchiata della casatorii dupe olalta, fie, ca le-all inchiata
Inainte de chirotonie pre amendou'e, fie, ca una o as Inchiatii In-
ainte de chirotonie era ceealalta dupe chirotonie.
Nu este aci locula sa ne ocupamti cu motivele, de car! a
fostd condusa biserica in dispositia acesta. Dar cumca asa a fosta
se vede din urmatorele :
Canonula 26 alil apostolilora opresce numai In termini gene-
rall preotilorii necisatoriti on ce casatorie aru Inchia dupe chiro-
tonie. Inse canonulii 1 dela Neocaesarea, demands espresii sa, se
depuna preotula, care s'ar casatori dupe chirotonie.
9 Petru Maiortl op. cit. pag. 358 si vActe sinodalle de I. M. Moldovanti
t. II. pag. 122.
 432

Ba legislatiunea in orientfi a mersil si mai departe, si a de-

chiaratiI de invalids o stare casatorie a preotilorti. Se vede acesta
din constitutiunea Imperatului Iustiniantl din 18 Octobre 530, carea
dispune ca precum ss. canone nu permitti o atare casatorie, aqa de-
manamii .pi noi, ca sa se oprescd prin legile nostre, i ca atari
preoti pre langa pierderea oficiului lora , sa mai fie pedepsiti cu
aceea, ca copiii, care se nascii din o atare casatorie nelegiuita, sei nu
se considere de legiuici.a 9
Dispositiea acesta a legislatiunii resaritene s'a observatil In
biserica resaritului pane in diva de astadi, catti preoti!, care s'afi
cisa.torita Intaia sail a &Stift Ora dupe chirotonie, s'ail opritfi dela
tote functiunile preotesci, desi ce se tine de validitatea unei atari
casatorie, la judecarea el nu s'a aplicatil tottideauna si pretutindine
tote rigorea legilorit.
Calvinii Inse permitti preotilorfi, sail mai bine disii predica-
torilorii on si cate casctorii, numal acele sa fie inchiate dupe le-
gile lord. 0 factl acesta intemeiandu-se pre libertatea cresting"
a lorii.
Yn niimele acestel libertati crestine" au stersil calvinii viata
calugaresca lit Romanii din Aniela. Vrendt1 deci sa fie consecuenti,
au trebuitii sa cerce a cassa din biserica romanesca din Ardelti si
dispositiile legiloril cu privire la a doua casatorie a preotilorti, caci
aceste Inca pote ci mai putind se unescti cu libertatea cresting"
decatii viata calugaresca. Si acesta o an 1i cercatfi calvinii deli
nu prin legi esprese, ci mai multu prin aceea, ca au lasatd pre
preotii romanesci sa se casatoresca a china ors, ,si sa functioneze
si mai departe neImpedecati de nimeni ca preoti.
Si cumca asa s'a Intimplatil, se vede de acolo, ca pre tim-
puhl, candti se facu pactulfi uniril cu Roma la 1700, erati in Ar-
delft nu putini preoti casatoriti a china Ora, cars functionati mai ca @i
cei casiitoriti numai odati, (101 sinoduhl dela 1700 se vedu si-
litfi a lua mesuri In contra lord, si a reintroduce disciplina veche
bisericesca. Astfifehl canonulti 16 alit sinodului acestuia dispune:
Carl pop suntu cu a cidua casatorie, nice fntr'uni ehipic set
nu slugAsei Liturgie ; er de s'ar gasi, sa se tumid de totei pij sa fie
mirenil'")
I) Zishman DDas Eherecht der orientalischen Kirchee. Viena 1864
pag. 475.
2) Petru Maiorit 2Istoria bisericel Romanilortt pag. 358.
 438

Sinoduld acesta din motive de prudinta s'a multimitti de o

cam data cu aceea, ca pre preotii casatoriti a delta ora i -a opritit
numai dela celebrarea sfintei Liturgii, si nu le-a oprita tote func-
tiunile preotesci dupa disciplina veche resaritena. Cad dupa ce
timpfi destulfi de tudelungatfi preotii casatoriti a doua era lode-
plinieaii neconturbati mai tote funetiunile preotesci fare deosebire, era
si gra, si pole ehiarfi pi neprudentii a-i desbara deodata dela tote.
Mai taro fuse la anula 1711 Mitropolituld Atanasiii prin
untI circulariti catra (Aerial$i poporulfi romaneseil din Ardelfi a
opritd preotilorti casatoriti a doua era on ce functiuni preotesci.
Cuvintele eirculariului suntfi urmatorele :
Popii, cari isu cu a doua muiere, nici la liturgie nici la ispo-
vedanie sit nu indriisnescii , nici la alte slujbe preotesci sa nu estindei
ford la ca'ntare. Asisderea Ssi cari de acum inainte se voril insura
a doua Orel, nici cum al nu mai slugescei nici o taina, ci se fie lip-
sitii de tote trebile preotesci i se va si globi cu 66 de fiorinti."
Dispositiile aceste ale sinodului st ale Mitropolitului Atanasid
n'arti aye nici und Intelesit, data preotii casatoriti a delta ora aru
fi fostfi numai sporadici, si dace n'ar fi fostti o datina latita prin
Vita tara, ca preotii casatoriti a dOua era sa functioneze pi Impli-
nesei lucrurile preotesci mai ca i eeialalti.
Ba datina acesta era asa de Inradacinata, caul si Ioanii Pa-
taki, urmitoriuld lui Atanasid a trebuitti sa lea m'esuri spre a o cassa
$i Introduce disciplina veche resaritena. Se vede acesta din ca-
nonula 3 alit sinoclului dela 1728 tinutu dupa mortea lui Pataki
sub presidiulti Rectorulul Iesuittlorti din Clusti, care reImprospetezi
dispositiile Jul Pataki cu privire la preotii bigami.
Contra pop a s bigamos . . . . stat prius conclusum, vivente pie
defunct° Domino Episcopo deter minatum, ac scriptotenus Dominis
Archidiaconis communicatum." a)
Chiann si pre timpuld episcopului Clain Inca eras multi preoti
cu a doua casatorie, catii saborulu mare din 1742 spre a-i pate
tine In evidenta $i tare probabilil spre a-1 pate opri dela funetiu-
nile preotesci a demandatu In punctulti 6, ca fiecare protopopfi sa
strIngi sinodii protopopescfi 1i sa conscrie toti preotii, cari suntii
cu a doua casatorie. Era in und semattsmil alii clerului ardelenti
pregatittt la 1733 tad sub episcopulii Claiuti, care se afla pans
1) Tait' acolo pag. 374.
2) Petru Maiora dstoria bisericil Romauilorilic pag. 91 §i )Aete sino-
dant de I. M. 11oldovand t. II pag. 102.
 434

astacli In archivulii archidiecesaml, suntal iudu§1 multisori preoti cu

a doua casatorie.
Dela s. unire Incoce disciplina resfiritena cu privire la preotil
bigami s'a observatal lut' atata, incatn n'aii maI functionatfi ca §i
ceialalti preoti. Unii dintre archiereI le-aa permisfi sfi lea parte in
unele functiuni sacre, Mel unuld ?Ilse nu le-a permisii sa celebreze
s. Liturgie. Cu privire in seculult1 trecutii si Ineeputulil eelui de
fate Petru Maiord astfifelii se esprimi:
In Ardelu popii cei romcinesci on onus, on neuniti, cars mu-
rindu-le preotesele, s'au insuratil a doua ord, aka a tostli totil de a
una datina (?) ca singurit dela slugirea liturgiei sa se °preset. . . .
Pentru aceea si astdp vedenzil, ca Unii preoti ca aceia slugescii tnaslu
impreund cu cat! preoti,, ascultd ispovedania, qi altele tacit' afar de
Liturgie." 1)
Petru Maiorfi fuse se insala, ca,udu sustine, ca Incercfirile
Mitropolituld Atanasifi de a opri pre preotil bigami dela on ce
functiuni preotesci, aril fi fostil inspirate de teologulfi iesuitii de
Tanga eld cu seopula de a Introduce In biserica nostra celibatuld
latinii.2) Cad oprirea preotiloril bigami dela oil' ce functiune
sacra, precum amts vedutil deja, nu este alta decatal disciplina
veche resariteni.
Ce se tine de disciplina din timpulil presente, Insemnfimii
numai atata, ca in RomaniI uniti din provincia mitropolitani, de
Alba-Iulia, bigamia este pieded pentru of dull preotiel, s) ordulil
preotiel lime in decretele coriciliulul I provincialii dela 1872 nu
este numeratti intre impedimentele derimatore de casfitorie. 4) Se
dispune Inse In decretele conelliului provineialii aln doile din 1882,
ea ori de ate on va fi set se pertracteze una causa matrimoniald,
care are de obiectii impedimentulii ordului sacru impreunatil cu obli-
gatiunea castitatii, aceea causti dupci ce se va fi instituitu procesula
informatorig pentru adunarea documentelorg qi motivelorii necessarie,
sei se Vernet de catra Rssimulit Archiepiscopii, sag ceialalti episcopi
sfitatului Scaunit Apostolicg." 5)
Era ce se tine de Romfinii gr. orientali din Ardeld insem-
llama numai atata, ca Mitropolituhl Saguna sustine, ca preotilorfi
') Tau acolo pag. 362.
2) Total acolo pag. 375.
8) Conciliulft provincials primil dela 1872. Bla§ti 1882 pag. 89.
4) Totd acolo pag. 95 §i uu.
') Conciliuls provinciald alii doile dela 1882. Blass 1885 pag. 106.
 435

veduvi nu li-se Mita a doua casatorie; ceea ce credemd, ca nu

insemnezi, ca a don casatorie a preotilord dora ar fi invalids,
cum ar trebui di fie dupe pracsa veche bisericesca resaritena, ci
numal ca preoti) casatoriti a china era nu mai potil functiona ca
preoti, cad de o parte tote aguna orduld preotiei nu-ld numerit
intre impedimentele dirimatore de casatorie, 2) de§i in paragrafuld
precedentii s'ar pare, ea-lii considers de impedimentfi derimatorit,
era de alts parte preoti gr. oriental! in Ardeld se casatorescil a
doua era', i validitatea casatorie) lord nu li-o ataca nimeni, numal
nu functioneza ma! multd ca preoti.
In sinodele Romandord gr. orientali din Ardeld s'ail fatutti
incercari de a cassa cu totulti disciplina yule reiaritena cu casa-
toria a doua a preotilord, si a introduce deplind pre cea prote-
stanta, carea preottlorii ca §i mirenilord le ierta or! cate casatorie,
lira ea prin aceea sal! percja dreptuld de a ma! functiona ca preoti.
incerearile fuse an remasil fare resultatii, eaci le-a fostd greii se
se abate aqa tare dela disciplina, ce e in tots biserica resaritului.

Visitajiunea generals a mitropolitulul. In conditiunea a 13-a

puss de prineipele calvinesed Georgia Rakotzi Mitropolitului Si-
meond Stefana 3) F In conditiunea a 19-a push' de Mihailu Apafi
Mitropolitului Iosifti Budai de Piskintz 4) se vorbesce de visitatiu-
nile general! a mitropolitulul prin Intrega tara, ca de unit lucru,
ce se tine de datoria mitropolitulul. Asemene se vorbesce despre
visitatiune gi 10 Aprobate Partea I. Tit. 8 Art. 1.
Toth In 1ntelesuld acesta deja se amintesce datina mitropoli-
tulul de a e§i in visitatiune prin tare §i in Introducerea la caminele
siboruluI mare dela 1675, unde visitatiunea mitropolitulul se nu-
mesce: prealatii , §i tottl cu acesta numire vine inainte §i in ca-
nonult aid 7-le alh acestui sabord. 6) Cuvintuld tarealata" este cu-
vintii sad termind juridied, formatii dela cuvintuld ungurescd: cir-
calds, care vine inainte in Aprobate, 7) qi insemna umblare in jurii,
era generalis eirealcis insemneza visitatiune generals.
1) gCompendin de dreptuld canonicd« Sibid 1868 pag. 69.
7) Totti acolo pag. 76 §i nu.
8) Petru Maiorn DIstoria bisericil Romanilorfid pag. 75.
4) hActe qi Fragmente« de T. Ciparid pag. 65 si 67.
6) Petru Maiorn Astoria Bisericil Romamlord«. Partea inedita in 9Acte
qi Fragmented de T. Cipariild pag. 145.
6) Totii acolo pag. 146.
6) lApprobatae Constitutionese P. III. Tit. 47 Art. 7.
 436

Cu ocasiunea visitatiunii acesteia mitropolitulti se informa de-

spre purtarea protopopilortl, a preotilorii si a poporului, cum se
vede din euvintele eanonului 7 dela 1675 amintitil mai suss :
Pdrintele Sfin(ia Sa eqindil in card sa a r e a l u i e s ca pre
protopopI, purtatu-saii bine in deregolloria lora, qi cum all ire(' itil, cu
cuvintulil lui Dumnedeii intre cretin qi cu lucrulu despclifeniilorg qi
cu addulu Ora, ce este a bisericilord, a0fdere qi popii, cum s'ail
purtatil , cu biserica, cu invegitura, cu poporenii, gi incdi fi cu casa
qi cu feineea sa. *igdere qi pre mireni, cum (Mil la biserica, cum
cinstescil cuvintulti lui Duinnedeu qi pre popI, afiqdere qi venitulli au
plata popiloril, unde cum se va cuveni, sa se caute, fi alte lucruri,
ce va ft de Upset sit caute.
Se nasce asa darti Intrebarea, ea modalitatea acesta de visi-
tatiune pre tentoriult1 supust1 mitropolitului este sail nu intemeiata
In dreptuld bisericii resaritului?
Ca episeopii @t dupe dreptuld bisericii resaritului sunta da-
tori castige informatiune despre starea generals a bisericii
de pre teritoriula lord, este unit lucru, care de sine se Intelege.
Dreptuld bisericii resantului 'lase prescrie spre scopulii acesta
o modalitate cu totulit diversa de modalitatea amintita mai suss.
Dupa dreptuld i pracsa resaritdna episcopult1 are sa se folo-
sesca de organe anumite spre castiga informatiune despre starea
bisericilord, personelorti afara de resedinta episcopesea.
Organele aceste eras urmatorele:
Dupa ce sinodulti dela Laodtcea dela 364 a c.assatii institu-
tiunea chorepiscopilorti antici, In loculit lore s'a Introdusil institu-
tiunea visititorilorti episeopesci nutniti geeto6ei)rat = circuitori,
pre earl Pidaliouuld fi numesce: voeqeri, eta havila: alletorl. 9
Ofieiulti periodeutului era unit Acta de sine stittitoriii Intre ofi-
eiile, ce erait langa, episeopulit, st euprindea dreptulii i datortuta
de a visita bisericile de pre la sate si a raporta episcopulul.
Mai tarcliii a Incetatit institutiunea periodeutului si fu Inlo-
euita cu institutiunea esarchulul.
Institutiunea esarchului s'a Introdusii mai antaitt la bisericile
patriarcali i mitropolitane. Elil era unit delegatti alit patriarcului
sail mitropolitului, constituitu ca sa visiteze In nnmele patriar-

9 Petru Maiord DIstoria bieericei Ronianilore. Partea inediti in DA.cte

Qi Fragmentec de T. Ciparid pag. 146 gi 147.
2) Veill mai sued pag. 208 §i 210.
 437

chului sail a mitropolitului cite o parte din patriarchatii safi pro-

vincia mitropolitana. Una atare esared a fostil la Romini si este
i astidi Mitropolitulu Tergovikstei. Dreptula lui de esarchti se
estiadea preste TIngrovlachia fi plaiuri, din care cause se sr nu-
mesce: esarchulu Vngrovlachiel qi alil plaiurilorti.
Dup.& norma esarehulul dela bisericile patriarchali si mitropo-
litane au Incenutd si episcopii a-s1 constitui esarchi pentru die-
cesa lord. Oficiuld esarehilord acestora era a visita diecesa to nu-
mele episcopului, si a se informa despre starea bisericilora si pur-
tarea preotilord. si apol la timpuld sea a raporta episcopnlui. Ca
esarehulfi sit se petit legitima pre la biserici, ca ela este delega-
tula si trimisula episcopului, i-se di de card episcopa and do-
cuments numitd: yeetplue gceextx6v, pre care-la ardta In totil loculti,
unde se presenta. De alti parte i se da si o instructiune numiti
ivrtayu, In care eras tnsirate tote drepturile, ce i-le di episcopuld. 1)
Pentru visitatiiinea minastirilord era oficiuld Sacelariului si
alit , eel(' de Intaid pentru cele de barbici, era cela din
urma pentru cele de femel. Amendoue aceste oficii prin unele
locuri s'ad contopita in oficiuld archimeindritutal, care avea inspec-
tiunea pre la ministirile supuse ,episcopului, si In puterea drep-
tuluI acestuia de inspectiuue avea st dreptula de a le visita.
Saceliulii fuse era si o specie de esarcti ale episcopuluI, in-
ed,ta si elu avea dreptuld a visita diecesa In numele episeopului.2)
Aceste sunta dispositille pi pracsa dreptuluI canopied resaxi-
teat cu privire la moduli, cum are episcopuld cistige cuno-
scinta despre starea Intregei biserici din diecesa sa.
Despre visttatiunile general ale mitropolituluI, cum eras In
use in biserica romanesca din Ardeld pre timpurile suprematief
calvine, In tote Pravda nu este nicairi nici o amintire. 3)
Visitatiunile aceste sunttl o mstnutiune curate apusana, 4)
pre carea !use calvinil din Ardeld o ad conservatd In biserica lore
1) Formularie despre documentele aceste se add in Sintagma Grecilorfi
V. 579, 583 §i uu. gi 684.
2) Despre sacellarid #i sacelni veep Zishman Die Synoden and die
Episcopal-Amter in der morgenlandischen Kirche«. Viena 1867 pag. 103 §i uu.
ai 126 qi uu.
8) Cf. Saguna *Compendia de dreptuld canouicua in tractatulli despre
episcopl pag. 114 qi uu.
4) Cf. I. Auerbach 1De visitationum ecclesiasticarum progressu a primis
temporibus usque ad concilium Tridentinumc. Francfurt 1872.
 438

$i dup. desbinare de biserica catolica, si Inca i -au data o Insem-

natate multd mai mare, incatil !titre oficiile special! ale superin-
tendentelui an considerate de cell dintatii oficiuld de a visita bi-
sericile districtului seg.
Astilfeld canonuld 92 aid' collectiuni! lui Gelei Katona cu
privire la lueruld acesta cuprinde urmatorele:
Specialia episcopi of ficia duo sunt : vi sit a t i o nimirum
dioecesium, et indictio synodorum generalium."
Era Benk6 se esprima astafelid:
Specialia vero superintendentis of facia duo swat : visit a t i o
n i m i rum ecclesiaru m, et indictio celebratioque synodorum gene-
ralium." ')
Combinandd acum lipsa unei institutiuni ca visitatiunile ge-
nerali ale mitropolitilord nostrt din perioda calvina In tots drep-
tuld si pracsa veche a biserieii resaritului, cu asemenarea !titre
visitatiunile aceste F}i Intre visitatiunile presctise de dreptuld cal-
vind transilvantl, cu destula probabilitate putemd deduce, ca si in-
stitutiunea visitatiuniloril acestora este una din institutiunile, pre
earl biserica nostra le datoresce influintei calvinii.
Suntil, ce e dreptd, visitatiunile aceste o institutiune buns si
folositore. Nol !rise nu acesta voima a o constata, ci numai ori-
ginea lord calving, In biserica nostra.
Pre timpuld Mitropolitulul Sava Brancovici asa se vede, ca
obstea romanesca din tare Inca nu era destuld de dedata cu ele,
desi la tote casuld calvinii Inca mai Inainte cereaserd a-le Intro-
duce In biserica romanesca. In credinta acesta ne Intaresce lin-
prejurarea, ca canonuld 7 ald saborului mare dela 1675 amintitil
mai suss a trebuita sa specifice cu de a m'enuntuld tote lucrurile
acele, earl avead sa formeze obieetil ald visitatitinii general! a mi-
tropolitului. Dace obstea romanesca ar fi fostil tare de multd
dedata cu visitatiunile aceste, atone! mai ca o atare specificare
n'ar fi avutii nici unit intelesd, si an fi fostd chiard ei superflua.
* *

Calvinirea sfintel Liturgil. Dogmatica calvina nu cunosce

sacrificiuld liturgied, prin care dupa credinta bisericii resaritului
se aduce lui Dumneded jertfal necruntata Insusi Fiuld sell sub
forma panii si a vinului. Si calvinii au si eassatti s. Liturgie din
rituld lord.

') Josephus Benk6 ),Transilvauia t. II pg. 179.

 439

Putead ei ore ss o admits In biserica romanesca, asupra ea-

rent ei aveail putere asa mare?
No' credeme, ca nu!
De odata erau fuse calvinii convinsi, a nu o pote cassa In
biserica romanesca, fiinde o parte prea essentiali In tote cultulti
publice alil bisericii ronaluesel.
Ce au facutil dar?
An ignorat-o de o cam data cu totule, ysi saborului mare nu
i au pennisa si se ocupe cu ea, thi:hi-ea credead, ca pre calea
acesta pre incetule va est cu totule din use.
in politico acesta viclena a ealvinilora vedeme not causa, de In
canonele celorn deue sabore marl dela 1675, candy influinta cal-
vina asupra bisericii romanesca era mai puternica, Did cea mai
mica dispo3ifte Cu privire la s. Liturgie nu se cuprinde, cu tote
ea in biserica roinanesca totadeauna s. Liturgie a foste centruld
cultului dumnecleescl.
Tacerea tanonelore acestora despre s. Liturgie este Cu atatil
mai bat-au:ire la ochi, cu chat pre la 1627, cantle influinta mime:
asupra bisericii romanesci nu era asi puternica, in tocmeleI MI-
tropolitului Dositeie se atia mai multe dispositii cu privire la s.
Liturgie. .A.a de pilda tocmela a 6-a prescrie, ca fie-care preold
sd scte servi s. Liturgie ; tocmela a 10-a; etc fie-care preotii sci alba
diacii , cu care set' sluyescd ; tocmela a 24 a, care prescrie, ca fie-
care preotii sa servOscii s. Liturgie cu 7 prescuri, si sci nu servJscil
s. Liturgie pentru niineni, panel nu va plati. 1)
Asemene Indata dupa lueetarea influintei calvine in sinodele
tinute cu ocasiunea primirti s. Uniri si mai tarcliii s'ati facuttl mai
multe canone, cart cuprinda dispositii cu privire la s. Liturgie.
Asa de pilda smodule dela 1700 in canonule 15 dentandd credin-
ciosilord ascultarea s. Liturgii in Dununeci si serbdtori, in canonuld
16 opresce pre pre0i bigumi a servi s. Liturgie; iu eanonuld 25
se demands sub grea pedepsa, sa se rind curate tote parainentele de
lipsd la s. Liturgie, ca de pildci ornatele sacre, potirele s. a. Tote
asemen, sinoduld dela 1725 tinute sub episcopuld Pataki In cano-
nule 6 demands, ca in Deonineci si seradtori marl pre la tote bise-
ricile preorii sci facd s. Liturgie, era in canontile 4 se spune, ca
prin curl cuvinte se intimpld la s. Liturgie prefacerea substan(ei panel
I) Petru Maiorii 2Istoria Classical Romanilorilt. Partea inedifa in )Acte
qi Fragmented de T. Ciparid pag. 151 gi 153.
28*
 440

qi a vinuluk in substan(a trupulul qi a sangehA Domnuluf nostru

Isusei Christosii. 1)

Calvinil !use chiara pun aceea, ea au silitii pre saborele marl

dela 1675 sa ignoreze cu totula s. Liturgie, an voita sit o abroge
pre Incetulti In biserica romanesea din Ardela.
S'ar puts objectiona, ea In eanonula 2 alit sinodulul alit doile
dela 1675 se prescria Vele, In earl' trebue sa se faea ,s/ufbel" In
biserici, si asa !ite ea,' sub olufba" acesta se intelege s. Liturgie.
Nu trebue sa" uitamil fuse, ea in limba poportilui sub cuvin-
tulti sluOci" nu se intelege numai s. Liturgie, ci on ce functiune
sacra indeplinita de preota. Era cumea In canonulti acesta nu se
!lite lege s. Liturgie, ci cultula dumnecleesefi asa turn Ile indepli-
nesca ealvinii, si care consta antaiti si mai anthill din Invetatura
sat predica, se vede din motivuld, ce-la aduce cationulti, pentru
ca olusba dumne4elscce sa se faci In biserici CAA mai desa. §i
motivuld acesta nu este, ca prin slusba dumnecleesca" sa adu-
cemil lui Dumnec,leii jerfa eata mai desti, ci ca sa nu se lipsesea
nbiserica de cuvintzilii sfin(de'l Sale", care este unit moda de graire
curate calvinescti, incata in calvini predica este centrulfi, alfa si
omega in cultulii dumnecleeseti.
Yn urma ignorarii sfintel Liturgii de catra calvini, vora fi
fosta unii preoti, cart nu o vorti mai fi celebratil, ca mai usora sa
se insinue in gratia calving, era altil din negliginta, bine sciinda,
ca pentru aceea nu vorti fi pedepsiti. Massa elerului si a popo-
rului lose si mai departe s'a legatti de s. Liturgie asa o ati
mantuita de perire In biserica romanesca.
*
*
*

Calvinirea immormintaril ern. Calvinii au cercatti sa casseze

la immormintarile nostre tote uzantele, call nu erafi comune cu
ale lore, ca de piida luminile, tamata, deslegarea mortului si altele.
Numai asa are intelesa conditiunea a 7-a puss de principil calvini
mitropolitilora nostri:
Quod caerimonias ad tumulos vel sepulturas e vivis nugrantium
juxta recepturn christianorurn o c est Calv i n i a n or u m) morem
ac consuetudinem, adlubitis ubi necessum foret contionibus et cantio-

9 Vedl canOnele siuoduluI dela 17 00 la- Petru Maiorfi )Istoria bisericel

Romanilortic 158 $i au., era ale celul dela 1725 tad acolo 378 si uu.
 441

nibus sacris, peragi faciet, superstitiones autem illas aniles nequaquam

approbabit vel docebit, approbarique vel doceri faciet." 1)
Prin conditiunea acesta se impune, ca la Immormintexi set nu
se fats nimicil, decatti sa,' se cante gi predice, fiindile5, numal atIta
se face la calvinl. Celealalte lueruri, ce se mai facii la Immormin-
tarile nostre, precum luminile aprinse In jitruhl sicriulul, ducerea
prapuriloril $i a iconelorii thaintea mortului, tamaierea, cetirea
evangeliilort, deslegarea mortului, sigilarea mormintului;eu semnulft
crucii, suntil dupil calvinl credinte deprte bAbesci, superstitiones
aniles", earl principii calvinl au cerutil in conditiunea acesta
set se caseze,
Prin superstitiones aniles" la Immormintarile rombesci au
intelesd ealvind si datinile poporului nostru, cart null an temeiultt
In cattle nostre rituali, $1 ai pre aceste an cercatu set le casseze
cu ajutoriulii chiara a saborului mare romanescii, si Ind de °data.
cu cele prescise de ritil, st nu le-ad permisil deck(' pre acele,
call credeati, ca nu vinti In contracjicere cu eredinta calving. Se
vede acesta din canonulil 3 alt1 sabot ului mare din 1675, In care
dupace se opresce sa se facet molitva preste 6ale si hainele mortului,
deli este o (Latina veche fu biserica resaritului set se cetesca nu-
gaciuni preste osemintele mortului, se cuprindu urmatorele:
.. . . lad of au vacs preste mortg set nu dea, (di gclini, era

in laturi potii da, pi(iorele dobitOcelorg sa nu le spele, nici set le arcla

cu lumina in frunte (dobitocele cu earl ducil mortulti la gropi), ssi
colacg preste gropa set nu se de, bang in gropa sa nu se arunce,
muerile sa nu tipe pre ulice. 2)
N'ai1 permisii calving Romanilorti sa dea preste gropa ol,
vacs $i gainl, cad li se' pares, ca o atare aetiune este credintit de-
ar* nu pentru ca biserica nu o prescrie, ci pentruca Romanil
credeail, ca are efectil asupra starii sufletului In ceealalti lume,
ca si de pildii, molitvele preste moral. Fiindu fuse Inaintea cal-
vinilord molitvele preste moral o superstitio anilis" an trebuitil set
considere de asa ceva si darea oilorii, vac:Hord si gainilord preste
gropil. In laturi" fuse le-au permisil set dea, fiindtica darea acesta
era numai o milostenie, i apoi milostenia le place $i calvinilord.
* *

I) Petru Maiorn )Istoria bisericil Romanilortie pag. 74.

2) Petru Maiorn )Istoria bisericil Rombilorfic partea inedia in sht.ete
$i FragnAntetc ,de T. Ciparitt pag. 174,
 442

Pre langg, institutiunile, earl le-amil tractatil pans acum, este

mai multi decatg probabilii, ca calving au cercatti sa Introdueg,
spiritula bisericil lord si in alte institutiuni de ale bisericil roma-
nese!, si sa elimineze din biserica romanesca tote ce nu era In
armonie cu dogmele $i usantele calvine. Asa de pildit nu e de
crecluta, ca calvinil nu volt fi atacata gi disciplina biserieii roma-
nesci cu privire la posturi, dupg, ce In canonele tinute sub Mitro-
politul6 Sava Brancovici nicairi nu se impune tinerea posturilorg,
precanda Indata dupg, ineetarea suprematiei calvine In eanonula 21
ale smodului de unire dela 1700 se reimpro.4peteza preeeptula po-
sturilora cu cuvinte tare aspre :
Care dmeni nu vorg (Ind cele 4 posturi, fi nu vorii posti, cum
se cade, vinerile qi miercurile in postti de pesce, aceia sa fie lipsi(i dela
bisericci panel nu-0 vorii cere ierta(iune dela Popa fi dela Poporti." 1)
Pre Mogi aceea Mitropolitulti Teofila in smodulg dela 1697
spune, cum calvinil trimitead visitatori pre la Romani miercurea si
vinerea sa vada, ca postesca sae mane./ carne, din care cau.sa po-
porulti in dilele aceste fierbia in done vase, in unula de dulce, ca
sa vita ar6ta visitatorilorti, si in altula de posit', din care A'
mance. 2)
Anecdota cu Sava Mitropolitula gi cu categ, ce 1-ati adusii
calvinil, sa-I boteze vinerea, si nu i-a botezatil, ca Wail mancattl
de postii, Inca nu s'a pututti nasce deeatil in urma nasuintelora cal-
vine de a sterge la Romani disciplina cu privire la posturi.
Totii asemene nu este de creguta, ca, calving nu volt' ti
atacatti gi disciplina bisericil romanesci cu privire la serbatori,
dupace cele mai multe serbatori ale Romanilorti nu se uneseti de
loco cu spiritula calvineseti. Mara de aceea Mitropolituld Dositeiti
la anulti 1627 asa de tare a fosta inmultita numerula serbatori-
lord, catii gi fara intrevenirea calving, in disciplina biserieesca cu
privire la ele era lipsa de o reforms radicals.
De euriositate lasamu sä urmeze aid tocmala" Mitropolitului
Dositeia cu privire la serbatori:
Dositeiti Vlcidica de Belgrade cu tote saborulii nostru, izvo-
vitam dilele cele marl de prete anti, carele nime .sa nu cuteze a lucra
nicl vie, nicl in clacd, ca cine va lucra, sa fie de gluba 6 fiorintl,
era popa de nu va spune serbeitoria, birqagti 12 fiorinfl:

9 Petru Maiorii DIstoria bisericil Romauilortic pag. 358,

2) Nilles »Symbolaee t. I. pag. 166,
 - 443 -
Septemvrie: 1, 7, 8, 14, 23, 26, Oct.: 6, 9. 14, 18, 23, 26,
Noem.: 1, 8, 13, 14, 16, 21, 30. Dec. 5, 6, 9, 13, 25, 29. la-
nuarie: 1, 6, 7, 25, 27, 30. Febr.: 2, 3, 24. Mart.: 9, 25, 26.
Solmbdia lui Lazarii. Apr.: 23, 25. Maid : 7, 8, 21, 25. Jun.:
18, 24, 29, 30. Jul.: 8, 15, 17, 20, 22, 25, 27, Augustd: 1, 2,
6, 15, 25, 29.
Vinerile mart: 1. Inainte de 40 de mucenid, 2. Inainte de
buna vestire, 3. inainte de Fusel, 4. Inainte de inciltarea Domnului,
5. Inainte de Rusalii, 6. Inainte de Sampetru, 7. Inainte de Santd-
mdria cea mave, 8. Inainte de taiarea capultd Jul hand, 9. Inainte
de inciltarea cructl. 10, 11-12." 1)
Si cumca In adeverg calvni s'ag amesrecatil $i In disciplina
cu privre la serbatort, se vede din canonulg 4 altI sinodului aid doile
tinutd sub Mitropolitulg Sava Braneovid, care dispune:
Despre rinduld serbeitorilord, cum le amd dates' odatci qi Ina-
inte, le-ad luatii toil protopopil, afa sa se tie, drei earl se vorii afla
facendii intr'altd chipii, sd se bintcituiescd.")
Rinduld serbdtorilord", despre care vorbesce canonulg, a
trebuitii de bung sauna sä tree& mai Intaiii prin censura calving,
care apoi l'a rotundicti dupg dogmele calvine.
Averng tote din saborulti acesta In canonulg 5 o dispus6tiune
tare caracteristica pentru nasuinta calving, de a elimina din biserica
romanesca tote ce nu se unesce cu spiritulg bisericii calvine.
Dispositia este urmatoria :
Acele lucruri, earl nu se unesci cu scriptura sfintd
qi cu tocmala bisericii nostre, fi panel acum am fostd po-
runcitd, cum sd se plevascd, pi set se pue cjiosd, afa pottimd
fi acum, erd pre uncle se vord afla lucruri de cele, binteituisevord,
cum este renduiela sdborulu'i." 3)
Sub tocmala bisericii nostre" sit 1111 credemg, ca este a se
lntelege bsertca resaritulut, ci biserica calving. Caci dispositiea
acesta Inca a trecutg prin ceusura calving. a superintendentelul sag
a sinodului generalt. Calvinii Inse de bung salmi n'at fostii In-
sufletitt de lucrurile, cart nu se unesed cu tocmala" bisericii re-
saritulut, ci de acele, cart nu se unescii cu tocmala" bisericii lore
1) Petru Maioru, victoria bisericel Romanilortie partea inediat in 'Ade
§i Fragmentec de T. Cipariti pag. 153.
2) Tau acolo pag. 149.
1') TotA acolo,
 - 444 -
calvinesci. i apoi prin dispositiea acesta s'a reImprospetatil dis-
positea de mai inainte, ea din biserica romanesca din Arde hi sit'
se plevasca qi .0 se pue diosii ," tote ce nu era calvinescl
Ne putemfi apoi writ Inchipui, citii de afundu va fi niers('
plevirea" i punerea (pose In biserica rominesca a tali ce nu
se unesce cu ,,scriptura sfintei 0 cu tocmala" bisericii calviuesci.

-1-46-b-3-
Adausult I.
Dreptulii public0 sail organisatiunea bisericii romanescl
din Ardelii pre timpurile suprematiei calvine.
In tractatele de pini aci amd v'edutii, puted dice, earl
eras institutiunile mai Insemuate de dreptii publicd in biserica
romanesca din Arad pre timpurile suprematiei calvine.
Nu voiind a mai complete cele dise si dovedite despre insti-
tutiunile aceste. Ci voimii in forma, de corrolorid a da acum pre
basa celord de pang aci icona dreptului publicd alt bisericil ro-
minesci de pre acele timpuri. Din icona acesta asemenata en
dreptuld publicti bisericescu din Pravili se va vede mai limpede,
alit de departe s'a abitutii biserica romanesei din Ardeld pre tim-
purile calvinilord de dreptuld bisericesed resiritend.
A.

Organele potestatit supreme bisericesei.

Potestatea supremi bisericesei era concentrate in mantle sii-
borulid mare.
Sciborulii mare era adunarea elerulul din tots tara. Presenta
mitropolituld nu era de husk ca decisiunile saborului mare sit
aibi putere obligitore. Dui lipsia mitropolituld, fiindtici de pildi
era push in stare de acusa, siboruin mare putea decide en
aceea-si putere obligatore, ca si eindd ar fi fostd mitropolituld
de fati.
La saborulii mare luau parte protopopii, si cite odati si cel-
alaltd cleat nisi Cu same (lucid trebuea si se aleg5. mitropolitulii.
La cele mai multe sibore marl inse luau parte numai protopopii,
fiinddei era gi eii si iea parte si celnalaltd clerd.
Siboruld mare se aduna celd putind odati In and, cetendd
lipsa, $i mai de multe ori, Loculd adunirii uu era uvula si aceialil
Ci yaria,
 448

ConehemItoriuld ordinariii era mitropolituld, Inse cu atarnare

dela superintendentele calvinesed ; eanda mitropolituld era pusd
In stare de acusg, atunci tare probabild Ilu conehema notariul('
saboruluI la porunca principelut
Decisiunile sabortilui mare le publica mitropolituld clerulut pi
poporulul.
Saboruld mare Intrunia In sine potestatea supreme dogma-
tied, administrative si judiciald biserieOsea.
Tridreptariuld saborului mare In decisiunile sale Inse nu era
nici credinta Did canonele bisericii resaritului, ci dogmele si ca-
nonele calvinesci, tees saboruld mare Intru tote era supusil
superintendentelul of sinoduld generald calvineseti, care avea drep-
tuld de a-1 revede, confirma pi reforma tote decisiunile. 1)

B.

Organele administrative bisericesel.

I.
Organele administrative contrail supuse slborulul mare.
Aceste erad:
1. Mitropolitulg, care nu era capulti bisericii, cum ar trebui
si fie dupd Pravda, ci numai and organd eseeutivd pi supush sa-
boruiui mare. Pre mitropolituld Ilu alegea saborulti mare compusti
din preoti pi protopopi mai cu sand din membrii elerului seculard
si nu din ai celul regulariti, cum e datina In biserica re,dritulut
Pre cell ales(' avea principele dreptd si-16 confirmeze punendu-1
i conditiuni nu numai politice, ci si de acele, prm earl biserica
romftnesed Isi pierdea caracterulti el veehiti of devinea din ce In ce
mal calving. Alesulti apol cu dol protopopi ca marturie se ducea
In Romgnia, unde se efintiea de esarculd UngrovlachieT si aid pla-
lurilorg. Prineipii nu punead pre sfintirea acesta nici unit ponclii,
ci numai o tolerad de temg, ca nu cumva nesfintindu-se mitropo-
lituld de edtrd ver und arehiered resaritenii, eleruld §i poporuld
sg-I denege cu totulil ascultarea. Drepturile mai Insemnate de gu-
venni ale mitropolitului erad:
a) A duce presidiuld In saboruld mare, data nu cumva
era sub acusg. La Ineeputt mitropolituld In eausele mai grave,
') Vedi tractatul4 flespre 4borul4 mg?,
 449

cart vineaii Inainte In sabortila mare, trebuiea sit consulte pre su-
periutendentele ealvinesed 4i sit se supting, decisiunti acestuia.
Mal tarcIttl Inse, dupa ce se gata haboruld mare, mitropolituhl cu
cativa membri de aI saboruluI laugh', sine trebuiea sit se presente
In sinodulti generalt calvinescii, §i sa supuna acestuia spre revi-
suire tote deeistunile saboruluI mare. ,)
b) Dreptulii a duce presidiulii In eousistoriulti juratAlorii sea-
unului mitropolitand, precum st In consistoriuld compusti din juratti
seaunului si titoril mitropoliel. 2)
c) Dreptulfi de a visita tote biserieile din Arr161t1, si a se in-
forma cu ocasiunea au:1sta despre purtarea protopopilorti, preoti-
lord or erediuciosilorfi. 3)

d) Dreptult1 de a administra averea bisericii catedrale si celel

ce era destinata spre binele Intregli obste romanesci din Ardelfi,
cum era verntuld @C0111 si tipografiei. 4)

e) Dteptuiti de a determina diva, in care avea sit se Orli si.-

borulii mare, lose In colntelegere en titorii mitropollei. 5)
f) Dreptuln de a funettona si ea judecaloria, fuse Cu restric-
tiunea, ce o vomn ved6 tuaI la vale, unde va fi vorba de judica-
tura biserieesea pre timpurile calvmilora.
g) Drepulti de a lua (Ate and florenti pre anti dela fiecare
preotti sub Lulu de venial mitropolitand, din care sit se sustina. 6)
h) Pre Candi' calvinil nu iticaleeaserti deplinti pre biserica
romauesek mitropolttulti avea singurti dreptti a da licenta, de cu-
nuuie, cum preserie dreptuhl orientalti. 7) Se vede acesta din toe-
mela 19 a mitropolitului Dositeit1 dela anulti 1627, carea dispuue :

') CondiOunea XIX push de Mihaild Apafy Mitropolitulul Iosifd Budal

in >Acte si Fragmentee de T. Ciparid pag. 67.
2) Zaconicii in introducere, in sActe 2i Fragmentec de T. Ciparld pag. 257.
3) Canonuld 7 dela 1675 la Petra Maiorft ,Istoria bisericil Romanilortic
partea inedit5, in sActe M Fragmentec de T. Ciparid pag. 146 si condiOunea
IX push de Apafi lul Iosifd Budai totd acolo pag. 67.
4) Zaconica in 2Acte ¢i Fragmentec de T. Ciparid pag. 259 $i dalteria
Mitropolitulul Teofild dela 1697 totd acolo pag. 254.
3) Canond I alit s5,boruluI mare dela 1700 la Petra Maiord ,Istoria
bisericel Romauilordc pag. 355.
6) Decretuld lul Apafi, prin care intari alegerea lul Iosifd Budai in
2Acte Qi Fragmentec de T. Ciparid pag. 68.
') Simeonti tie Tessalonica nthel ruiP yvarimitav ris .zz'Adicrta4,
ed. II. Venetia 1820 pag. 255.
 450

Pops de va cununa orneni farce scirea Vladical, globiz' 100 de

zloll." 1)

Era tocmela 25 dice :

anulii cela ce va dice: cununa -me preote, caqi feleluescii de
V ladica, ca ne este slugd acela, pops de va asculta de acclu mil,
glad 50 de zloci.a 2)
Mai tarcItil !use dreptulii acesta si-l'a pierdutfi cu totuld, §i
a trecutii la protopopi.
Mitropolitulti !Ilse In deprinderea drepturilord acestora era
Intru tote aternatoriti dela saboruin mare si dela superintenden-
tele ci sinodula generalti calvinescn. Aiernarea acesta mergea
pang. acolo, (Atli in opusettune diametrala Cu Pravila, sabotulti
mare putea sit' si judece si deptina pre mitropolitulti

2. Consistoriula juratilora scaunului. Juratil scaunului erati

de comuna protopopl aprope de resedinta mitropolitului. Pre ju-
ratl nu-I denumiea mitropolitula, ci-i alegea saborulii mare. Nu-
meruld lora a vartatti In decurz,u15 timpului. 3)
Drepturile lord au fostii urmatorele:
a) Mitropolitulu pertracta en juratil scaunului mai Cu sama
causele spiritual! bisericesci, cat! se aminteseti In decretuld, pm
care principele Apafi Intari alegerPa mitropolituld Iosifti Bud2i,
cum stintti de pada: primirea In cleru, depunerea nreotilorti. jude-
carea causelord de cAsitorie st altele de genuld acesta. Probabilti,
ca juratii In pertractarea causelort spiritual! bisericesci aveati
vota deciiivii ca li mitropolitulti.
b) Cann mitropolitula era pusii in stare de a.cusa, juratii
eraii aceia. earl Indepliniafi investigatiunea asupra mitt opolitului. 4)
c) Juratil scaunului cu mitt opolitulfi puteau aduce chiaril si legl
obligkore penult tors ol*ea romanescA, 6) se intel,,ge de sine, el
In cause mai mid, deorece cele mai marl erau reservate saboruld
mare. La aducerea legilorn acestora Inca e probabild, ca juratii
ca si mitropolituld avead vote deeisivti.
1) Petru Maiorfi DIstoria bisericel Ronanilorfig. Partea inediti in vActe
Vi Fragmentec pag. 152.
2) Totil acolo pag. 153.
3) Vedi ma! susfi pag. 129.
4) Ve41 decretulfi 110 Apafi, amintitfi deja mat de multe orl.
51 Ve41 inceputuld Zaconiculul.
 451

d) Cann mitropolituld era In visitatiune canonic/ prin tail,

atund ducea cu sine si pre juratil scaunuluY, si cu ell impreuna
decidea causele controverse, ce se iviead. 1)
e) Juratii scaunului eras representantii saborului mare, sad
vorbindd cu termini:1 modernd, erali comitetuld saborului mare,
care Impreuna cu mitropolituld guverna biserica dela und sAbord
mare Om& la celdalaltii, avendil de secure a da mina despre tote
saborului mare. 2)

3. Consistoriulii titoriloril mitropolid. Titorii ca @i juratil se

alegead de saboruld mare dintre protopopii mai aprope de Alba-Iulia
Qi dintre laid mai de frunte din Alba-Iulia. Pre timpurile prin-
cipelul Mihai Apafi era patru titorl. 3)
Drepturile lord eras urmatorele :
a) Luau parte probabilii en vote decisivii in sfatuld mitropo-
litului referitorid la averea generala a mitropoliel. 4)
b) In timpii de vacanta scaunulul mitropolitand, sad candd
mitropolituld era pusil in stare de acus5,, titorii ca representanti al
saborului mare primula pre Lang/ inventariii averea bisericesci
generala dela mitropolituld ,li o administrati pina la implerea sea-
unului mitropolitand. Asemene luaii In sang si averea se,olii din
Belgradd si a tipografiei. 6)
c) Impreung en mitropolituld determinad dina saborulul mare,
$i tare probabild, cu, se ingrigead si de ordinea esterna a lul si
a bisericiT. 6)

De pre timpurile mitropolitulul Sava Brancovid Incoce tre-

buieati sit depund si jurainiutti hi tntrarea In (Acid. 7) In saboruld
mare fuse nu avead vote decisivii, dui nu erau preoti. 9

4. Consistoriulii cornuni2 alit titorilorg qi alii jut-01mi. Au-

toriulul Zaconicului ni spune in introducere, CA pre ling/ legile,

i) Ve41 ma! suss pag. 122 qi 134.

2) TotIi acolo.
8) Ve41 introducerea Zaconiculul.
4) Nilles Symbolaec t. I. pag. 259.
6) Vecil mat mu pag. 137.
6) Vedl mai sus& pag. 138 li 139.
7) Introducerea Zaconiculd.
6) Veep ma! mil pag. 139,
 452

call le faces saboruld mare, mai era si alte leg!, earl le facea
,F7ciclica cu titori! 0 cu jurap." 1)
Din cuvintele aceste puternti deduce, WA a face prea mare
sila testulul, eft mitropilituld, despre care scimd cu destula certi-
tudine, ca unele cause bisericesci spiritual! le pertracta cu con-
sistoriuld juratilorti, era cele material! cu consistoriuld titorilord,
cate odata tinea consistorid comund Cu juratii si titori! Impreuna
spre a resolva unele cause bisericesci mai insemuate. Acosta o
putea face mitropolituld cu data mai usorti, ea unii dintre juratil
seauuului funetionati si ca titori a! mitropoliei. Dace mitropolituld
tinea si consisterele aceste eomune, atunci In ele nu se pertracraii
cause curate spiritual! fiindti aceste reservate numal consistoriuluf
juratilord scaunulul, car! eras esehisivil preoti, pre candii !titre
titori eras si laid.

5. Notariulli saborului se alegea de eatra saboruld mare, Ili

era de comund tumid diutre protopopil ma! aprope de resedinta
mitropolitului.
Drepturile lui erati urmatOrele :
a) Redigea actele si decisiunile saborului mare.
b) Estrada doritorilord decisiunile saborului mare proveclute
cu sigiluld mitropoliei si subscrierea propria.
c) Notariuld saborului mare lucre protopopi era celd de In-
tO.iii si prin urmare Intaitt persona in biserica dupe mitropolituld.
d) In timpti de vaeanta seaunului mitropolitand functiona ca
vicariii sail loctitinotoriti aid mitropolitului, si probabild si (Audit
scaunulu era plink si mitropolituld era impedecatd sail prea In-
greunatd.
e) Avea fi dreptil la o remuneratiune ore care 2)

II.
Organele administrative din provinoil supuse sAborulnI mare.
Aceste erati :
1. Sciborula mice. Intregd teritoriuld supusd jurisdictiunii
mitropolitului Belgradului era impartial In mai multe distriete, era in
fruntea fie caruia sta und preotd numitti protopopd. Districtele nu
erad In o forma de marl, celd putind in catti privesce numeruld
1) sActe rii Fragmentec de T. Cipariti pag. 257.
2) Despre tote aceste ve41 mai susii pag. 876.
 -458
preotilora din ele. In unit protocols alit preotilorA dela 1701 de
sub Mitropolitula Atanasia se cuprindti districte cu preste 50 preoti,
dare si cu mai Mina de 20 ai chiara ai de 10. 1)
In districtele aceste jurisdictiunea locals mai !mita era set-
bomb's' midi sat adunarea preotilorti districtuali cu protopopula
In frunte.
In competinta saborului mica cadea:
a) Alegerea protopopului districtuala ai probabilii si a nota-
riului.
b) Alegerea deputatilora districtuali pentru sa,borulii mare,
mai cu salmi In care se alegea mitropolitula.
c) Deciderea causelora coutroverse i judecarea unoril cause
penali din dIstrietti ca In forula de inscanta Intl* ai Inca sail
de a dreptula sail prin protopopult cu juratii districtuall.
d) Resolvarea causelora administrative distrietuall. 2)
2. Protopopii. In fruntea fie-carui districta era unit preota
numita protopopa alesil de saborula mica ai intaritti de saborula
mare pe vials. Daci oficiula protopopesca viniea in vacanta,
atunci plat la celt1 mai de aprope saboru mare, mitropolitula cu
aprobarea .superiutendentelui calvinesca constituiea administratorid.
Protopopula alesa si Intaritd trebuiea sit jore, Candi" taxa in
ofieit, ai Inca iu fata saborului mare.
Drepturile protopopilora eras multe ai Insemnate, ai anume:
a) Dreptula Intaietatii In distrieta fats cu ceialati preoti, era
in saborula mare protopopil eras personele cele dintaiii dupe mi-
tropolitula.
b) Dreptuld la vote virile In saborula mare, care putea aduce
sentinta de depunere ehiarti si asupra mitropolitului.
c) Dreptula de a aaeda preoti in parochie.
d) Dreptula de a stranauta pre preoti din o parochie in alta.
Drepturile aceste doue le -ail castigate protopopif numai In timpult,
&add suprematia calving era la culme, cad pre la 1627 Mitropo-
litula Dositeia pedepsiea cu depunere F}i dare pre mana spanilora
pre toti preotil aceia, earl vora merge la ver o 'men* nfeird
scirea VIcidiccii.' 3)

I) cIstoria Pdrintelul Samuild Clain in *Acte Qi Fragmente de T. Ci-

parid pag. 86.
') Ve41 despre tote aceste mal pre largd la pag. 94 uu.
8) *Istoria bisericeT Reminder& de Petra Maiord »Acte §i Fragmentec
pag. 152.
29
 454

e) Dreptulfi de a judeca cu juratii districtuali ca in forti de

Intaia istanta in causele contentiose ai penali,
f) Dreptulti de a depune pre preoti in forulii lore.
g) Dreptulu de a conchema saborulti micti ai a duce In eld
presidiuld.
h) Dreotulti de a Intari cu subscrierea pi sigilula propriii de-
cisiunile seiborului mare.
i) Dreptulu de a esmite din numerulti lore doi indivic,Il ca
martori, cari sa Insotesca pre mitropolitulii, candfi mergea in Ro-
Minia si se sfintesea.
I) Dreptulfi inspectiunit preste clerulii, poportilfi, bisericile,
personele bisericesci ai averea bisericesca din tote districtulfi lore
m) Dreptulti de a aduna din districtil clasdiele vlddicesci qi
alte venituri," §i a le duce la saborulti mare.
n) Dreptulti de a visita intregil districtulii incredintatil lora.
o) Dreptulti, ca dintre ei sa; se alega juratii scaunului micro-
politanii de cited saborulii mare, al tots dintre el sä se compuna
i tribunalulfi amplificata ala mitropolitului, care avea sa revedi
causele contentuise Qi penali, pre cari mitropolituld le-a judecatfi
Impreuna cu juratii in timpulti visitaciunii prin tarn, Inse in contra
judecatii lui fu 1ntrepusa apelatiune.
p) Dreptulti de a intari pre personele bisericesci, ca de pilda
cantorii $i altii.
r) Dreptulti de a da licenti de cununie, care mai Inainte era
eschisivii ala mitropolitului In conformitate cu dreptulti orientalii,
ai (Nara Qi dreptulti de a da dispensatiune dela unele iinpedimente
de casatorie.
s) drepturile de a percepe unele venite din districtii, cu pri-
vire la cari dupti s. unire pre timpurile episcopului Claind s'ati
tinguitu, ca Ii -s'ati Imputinatfi.
Atari drepturi suntfi aceste, catti dad protopopii nostri ar fi
avutfi Qi ordulfi sacra episcopeseti, atuncI in nimiefi nu s'ar fi de-
osebitfi de mitropolituld. De unde In privinta jut isdietiunii mitro-
politulfi intre ei era numai unti primus inter pares, ca §i superin-
tendentele calvinesed din Ardelil Intre protopopii sei.
3. Jura (ii scaunului protopopescei. to tie-care districtii pro-
topopeseu erafi cativa preoti aleal de saborulii mica, cu conlucrarea,
sfatulii yi votuld carora protopopulfi se Indatina a Indeplini unele
agende bisericesci da ale distrietului respeetivti. Preo0 ace§tia,
 465

se numieaii jurari. El In mica eraa pentru districtulti protopo-

pesea aceea, ce raft juratil scaunului mitropolitana pentru Cara
Intrega. Precum voma vede indata, ei erati sl asesorii forulul pro-
topopesea de judeeata. Num6rula lora nu se poke constata. Cate
odata insotiati pre protopopa la saborul mare, pote ea represen-
tanti al clerului distrietuala, st In easti de lipsa suplinieati si pre
protopopula la saborula mare.
4. Notariula saborului mica. Urme vechi despre notariula
saborului mica nu avemti. Esistinta lui inse pre timpurile supre-
matiei calvine cu grey se pote trage la indoela. Cad daci si-
borulii mare si avea notariula sea, Nem firescil, ca si saborulti
mica a trebuita sa si-111 alba pre all sea. Chemarea lui Inca a
trebuitil sa fie paralela si analogs cu a notariului saborului mare.
5. Preocii de pre la sate qi orase. In atingere nemijlocita
Cu poporula veniea preotimea dela orase si sate.
Dreptula parochialti In resaritii nu s'a pututa desvolta niel
pre. departe pans la gradula Ina ha ala bisericil apusului. De acs
a urmatii, ea in multe biseriel din Artie la functionail mai multi
preoti coordinati unula altuia.
Relatiunea apusana dietata de spiritulti de ordine, dupa care
la o biserica functioneza unit preotti ca parochti, era ceialalti ca ca-
pelani saa cooperatori, In Ardela n'a esistata pre timpurile calvine.
Adeverata, ca asertunea acesta nu o putemti dovedi cu docu-
mente dinainte de s. unire, de pre timpula, candy suprematia cal-
ma era la ciliate. Pre la 1697 fuse este secura, ea in camune
mai marl craft si cate 6 preoti, st mai nu era comuna, in carea
di nu fie eelii putina dot preoti.
Raportula misionarilora jesuitt din anula acesta se esprima
In chipula urmatoritt despre nmarulti preotilora romanesci din
Ardelii :
Sex etiam popas invenies in pagis majoribus. Nee coloniam
ullam quae vel paucis farniliis constet, ducunt Valachi isti sine
popis duobus.")
Multnnea preotilora de pre in sate si orase n'a Incetata Inca
timpa todelungata lids dupa sfinta unire, cum se vede din cata-
loguld preotilora dela 1733 aminuta mai suss (pag. 433), dupa care
In forte multe comune erail sate doi, trei si mai multi preoti.
1) Nines ISymbolace t. I pag. 145.
29*
 456

Tare precaria era sortea preotimil parochialT prin aceea, ci

preotil se tocmiati cu ponorulti In privinta venitelord. 1) i apol
se mai Intimpla si aceea, de data poporulii isi capeta preotti, care
poftiea mai putinil, atunci alunga pre cell vechiii, si aducea pre
acesta noti. 2)
Causa lucrulul acestuia !Ate a a fostii starea de decadinta,
In carea se afla preste tan biserica romanesed din Ardeld. Este
fuse posibilii, si pote chiarn probabilil, ca si datina acesta destulil
de rea nu este lipsita de influinta calving.
La calm). preotulti sail predicatoriuld nu este and trimisil
alil lerarchiel cu puterea primita de sus(' spre a conduce pre cre-
dinciosi, ci este uniI deputatti alti poporului spre implinirea unord
agende bisericesci. in conformitate cu principiulti acesta la cal-
vinii din Artie la pand in timpurile mai dincOce poporulti IV tocmia
preotti sad predicatoriu pre unn timpii anumitil, dupti espirarea
caruia putea sill tocmesca pre altuln. i ca si la Romani
dacd. vinea uml predicator iii de acre, si de acelal placea poporului
mai tare, si-1(' tinea de predicatoriii.
Datina acesta vine inainte la serntorii calvini sub numirea
de paprnarasztds. 9 tocnattile poporului roma,nescii din Ardelti
cu preotii Inca se pard a nu fi decatil o specie de papmarasztds
din biserica calving.
Preotimea romans dela sate si orase administra credinciosilorfi
sfintele tame sub suprema supraveghiare a sinodului generahl ci a
superintendentelul calvinescil. Urmarea relatiunti acesteia fata cu
superioritatea calving. a fosta, ca preotimea putea comae on ce
abusuri eu sfintele taine, lira sd se tame de ceva pedepsd, cad
calvinil se bucurail de atari abusuri, data numai nu mergead pans
acolo, dal abusurile si se opund, dogmelorti calvine.
Preotimea dela sate si of ase se lua de commit dintre cantaretii
sail diacii de pre la biserici, cum se vede din capitululd 11 aid Zaconi-
culuI, care a tractattl despre alegerea diaeilorii spre popie," 4) precum
si din cauonulfi 2 si 6 aid sinodului dela 1700, cart spunti, ce cali-
tati trebuescti s'd aiba diacti, car! se inalta la trepta preotesca. 5)
1) Canonula 10 Mil saborulul mare dela 1675.
2) Canonuld 10 alit Aborulul mare dela 1700.
3) Cf. Farkas Jozsef *A. magyarorszigi protestaus egyhaz tbrtenelmee
Budapesta 1881 pag. 47 §i canonula 18 §i 22 din collectiunea lul Gelei Katona.c
4) .Acte §i Fragmente de T. °Tamil pag. 258.
5) ZActe sinodalic de I. M. Moldovanii t. II. pag. 119 ii 120.
 457

Insasi tmprejurarea, ca preotii se toemieati cu poporulii, ars*

el pre preoti II alegea poporuld. Lucruld acesta nu se intimpla
din motivulii, el dora biserica romanesel din Ardela professa tine
scie ce prineipii democratise al liberal! moderne. Ci se intimpla,
fiindfich nu esistail seminarie de crescere pentru preoti. Din care
cause mitropolituld nu avea toiddeuna de indemana sucereseenti
de preoti, pe earl sa-1 path trimite pre la biserici. Poporuld deci
Insusi trebuiea sal! saute preotii, ai sa se rage de mitropolituld,
sa In sfinteseti, data candidatului nu -i sta in cale ver o pedeea
eanonica, de en:Iva pre timpurile stele triste mai putea fi vorba
de piedeci canonise.
In timpurile mai de multi', tail cam in chipulii acesta se In-
timpla constituirea preotilord si In Romhnia. Era in Ardeld se
observa o modalitate analogs ph,na in qiva de astadi in parochjle
proveclute cu venite asa putine, caul episcopuli-i nu pate trimite in
ele preotti pregg.titil anume pre spesele diecesei pentru statuld
preotesed. Pentru parochiile aceste nu odata se intimpla, de in-
susi poporuld tsi &Mita 'mu eandidatii de preotd, care sad dispune
si de avere proprie, sad castiga ceva avere prin easatoria, si apol
unindu venitele averii acesteia cu ale parochiel si pregatesce totusi
o subsistinth onesta. Pre candidatii acestia at poporului, dael nu
subverseza nici o piedech canonica, episcopuld ii primesce la eursuld
bienald ald s. Teologii, $i la timpuld seu II sfintesce preoti pentru
parochia respectiva.
Datina aceea fuse destuld de rea, ca poporuld said alunge
pre preotuld seu. data -si *eta altuld, care Ii mai conviniea din
ver o causa ore care, nu pate sa nu fie in legatura cu datina po-
porului calvinescii din timpurile mai de de multi', de a abdice pre-
otului servitiuld, chndil $i -a capetatii altuld mai plaeutii din ore
care motive.
Despre datina acesta rea ne spune canonulti 10 aid sinodului
dela 1700, candii dispune:
Care pops va merge pre poporulit altui preotii, sag ii va
sccide simbria . . . acela sa se tuncla." 3)

Canonuld acesta este o incereare de a desradecina din poporti

datina acea asa dejasit6re pentru statuld preoteseil.

3) )Acte aiuwdallis de L M. Moldovanft t. II pag. 12Q.

 458

Tote scopulti desridecinaril datinel acnsteia l'a avutti si

punctula ale III-le din suplica sinodului dela 1697 Indreptata catra
tmperatultl, care mini :
,,Ilt adaeguata dependentia et dispositio parochorum sit penes
episcopum, et nullo modo penes saeculares, ut hactenus." ')
0 dating ca pi acesta, prin carea suferea asa multd vada si
autoritatea preotimii, nu-si are nici cell mai mica temeiti in drep-
tuld orientala din Pravila. De unde multi' este mai de credutg,
ca si datina acesta s'a Inculbatil In biserica romD.nescil sub influ-
inta calving. 2)
Chiarg pentru aceea este si durerosil si de miratil, ca precum
cu privire la alte lucruri din biserica nostril, asa si cu privire la
datina acesta sail aflatil barbati, card fare de a-1 studia mai afunda
natura i originea el o an consideratti de o dispositie din cele
mid liberall" ale dreptului bisericescil resaritend, si Inca an fa-
cutd grele. imputari mitropolitulul Teofila, ca a ficuta o Incereare
sa o casseze.

C.

Indicatura bisericesca.
1. Forurile bisericesci ordinarie. Pentru causele bisericesci
conte'ntiose, penall si de casatorie foruhl bisericescil pedaneu sag
de prima instantia era foruld protopopesca.
Foruld protopopescil inse pronuncia sentinta In trel moduri,
si In specie:
a) In casuri mai mid, dna pedepsa pentru ver o transgre-
siune era deja dictate de saborulti mare, sail candy a dispusil asa
saborult mare, protopopulg singurii supunea la pedepsi dupe bung
chibzuirea sa. Urma de atare judecatil avemii de dupli s. unire
In canonulg 12 Ma sinodului dela 1732, 2) In canonuld 8 alti
sinodului dela 1728, 4) si In canonuld 4 si 5 aid saborului dela
1675 dinainte de s. unire.
b) In casuri mai grele judeca ea ford de antaia instants In-

1) A. Illia 'Ortus et programs variarum in Dada gentium et reli-

gionum.« CluElfi 1730 pag. 9.
2) Vali Memorandulfi Gherlanti dela 1882. Gherla Tipografia gAurora«.
8Acte sinodalT« de I. M, Moldovan L. II pag. 28,
4) Taft acolo pag. 103,
 459

suf# saborulti mica sail adunarea preotilorti din Intregd tractuld

protopopesca.
c) Foruld ordinarid protopopesed fuse era compusii din pro-
topopuld $i din juratil seaunului protopopescii. 2)
Foruld de a china instantia sail de auelatiune era fortild mi-
tropolitului cu juratii scaunului, a cam' reiedinta era In Belgradil,
cum se vede din conditiunea a 13-a puss de principele Apaffy Mi-
tropolitulni Budai.
Pentru cause mai grave fuse figura ca ford de a doua in-
stantia insug saboruld mare.
Candy era vorba !use, ca s& fie judecatii insusi mitropolitulii,
atunci pentru ela, ca si cum ar fi fostil numal lapodatura celorti-
alalti credineiosi, esista numal und singurd ford de judecata, 9i
acela era saboruld mare, 4) dela sentinta caruia nu se mai da ape-
latiune. Chiaru in chipuld acesta dispunea dreptuld calvinescii sa
se intimple si judecarea superintendentelul. 6)
Pre laugh saborulii mare mai aducea send* asupra mitro-
politulul i un& tribunalti civilu compusd din Romani si cal vini.
inse tribunaluld acesta nu judeca In chipil de ford de apelatiune,
ci chip& ce mitropolituld era depusti de siboruld mare, tribunaluld
acesta dicta asupra lui pedepsa eivila.
Candy de esemplu la anuld 1680 fu depusti Mitropolituld
Sava Brancovici, tribunaluld acesta a fostd compusu din: protono-
tariuld calvinescii Petru Alvinczi de Borberek ca presidentii, Ioand
Veresmarti protopopuld si predicatoriuld calvinescd dela Benicii,
Ioand Zoba protopopuld rornanescii dela Vintii de joss 9i notariulfi
saborului mare, si pre fang& aceea Inca din 98 membril mirenl si
preoti. 6)
2. Forurile bisericesei estraordinarie. Dup& datina apusana
medieval& observata Si de calvinii din Ardelii, mitropolitulii nostru
cu ocasiunea visitatiunilord generali Linea, unde era lipsa, @i jude-
eat& in cause contentiose si penal!, 9i aducea sentinta form'.
Forulti acesta Mae era estraordinarid, fiindii-ci nu functiona decatti
In timpulti visitatiundora generals. Era mai departe §i pentru
') Vail mai suet pag. 92.
2) Vecll mal suet pag. 171 qi uu.
3) 'Ade qi Fragmente« de T. Ciparia pag. 65 qi 66.
4) Ved1 mai ausii pag. 20.
5) Vmli mai sus pag. 34 qi 35,
°) G. *Meal )Cronica RomAnilorilt is anul4 1680.
 460

aceea estraordinaria, fiinclika deli era forula mitropolitulul, totusl

era numal ford de instanta antada, r3i consta din mitropolitula ca
presedinte si din juratii scaunului, car! flu insotieati. Dad liti-
gantii nu eras multamiti cu sentinta adusa in forula acesta, puteaa
recurge la forula de a &ilia instants, care era eras! forula mitro-
politulul, fuse cela stabild din Belgradd cu aceea adausii, cA mitro-
politula pentru causele aceste era datoriu pre langa juratii stabil!
al scaunului a ma! conchema Inca cativa protopopi, apol intrega
judecata a o supune censure! superintendentelui calvinesea.
Forurile aceste cloud estraordinarie se cuprinda In conditiunea
a XIII-a puss Mitropolitului Budai. 9)

Conolusiune.
Resumandii in cuvinte putine resultatula scrutarilora din In-
tregii studiula putemfi constata urmatorele:
Biserica roma,nesca din Ardelii precanda la eapetulti veaculu!
alit 17-le s'ad Inceputa tractarile de unire cu biserica Rome!, e r a
deplina calving In credinta si In organisatiune.
Nu vorbimil aid de ceea ce credea in inima sa unula sag
altuld dintre singuratici. Ci vorbimil de credinta aceea a bisericii
romanesci din Ardela, carea era depusa in acte oficidse ale au-
ctoritatii bisericesci, cad numal din aceste se [ite cundsce, care a
fosta credinta bisericii ca atare.
Acum credinta acesta a biserici! rornanesci din Ardeld a fosta
curate caivina, ceea ce evidentii o dovedesca actele pnblice oficiose
ale autoritatilorti supreme bisericesci, car! vorbiead in numele in-
tregel obste romanesd din Arddlii.
Actele aceste suntil:
1. Catechismula calvinesea edata de principele Georgia Ra-
kotzi pre limba romanesca, pre care Pati primita mitropolitii ro-
mttnesei ca obligatoria pentru el* si pentru tot! Romani! din Ardealti,
atunci candy as primita confirmarea in scaunula mitropolitana.
2. Conditiunile curata calvinesci puse mitropolitilora nostri
de principil ArdeluluI, pre car! asenienea le -au primitn ca obliga-
tore pentru tots obstea supusa lore.
3. Canonele celora &Sue sabore marl dela 1675 tinute sub
Mitropolituld Sava Brancoviel, In car! en pri vire la credinta se en-
prinde calvinismula gold golutii.
9) »Ade si Fragnientee de T, Cipariti pag. 65 tli 66.
 461

Dad acum mitropolituld si saboruld mare, cari eraii auctori-

tatile cele mai Waite bisericesci, si chiarti representaii totalitatea
Romani lord din Arde ld, In aetele publice oficiose cele mai insem-
nate, ce le avemil dela ele, ad profesatti intregg credinta calving,
cine mai !ite dice, ea biserica romanesci din Ardeld pre acele
timpuri nu era in privinta credintei deplInd calvin A?
Cumca nu numai credinta, ci si organisatiunea bisericii roma-
nesci din Ardelii pre la 1700 era de &1st' pad. josh calving, cre-
dente ca s'a pututd vede destuld de ]impede din studiuld de fate.
In credinta of organisatiune sta esenta unel biserici. Daca
aceste au fostd in biserica romanesci calvine, atunci putemil dice,
ca si ea fostd calving, sad units cu biserica calving In credinta. 1i
organisatiune.
Nu o dicemn acesta numai dela noi. insusi calvinii din Ar-
delti ad marturisitti, ca pang la 1700 d. Chr. Romanil din Ardeld
ad fostil unit! eu el.
Asa de pildd, calvinuld Petru Bod se esprimi despre unirea
acesta In chipuld urmatorid.
A reformatiota fogva az oldhok ebben a hazdban a vallcis
dolgokban unidlva voltak a reformcitusokkal ." 1)

Ma! departe la 1702 reformatii dm Ardelti tanguitti la

comisariuld regescil Zeati, ca catolicil voescti si unesed cu ei pre
pupil romanesci, de'i aceia eraii unip cu calvinii din vechime, uniti
ab antiquo nobiscum." 2)

Ce e dreptd. rituld grecesed desi adulteratii prin sate o di-

spositie de a calvinilord, a re'masii si mai departe In biserica ro-
manesci din Ardeld. Ritula !rise nu este caracteristica esentiala
a unel biserici. Potil fi done sad trel biserici unite In credinti et
totusi eu rite diversd. Dovadd este biserica catolica, in carea
este numal o credinta, riturl !me mai multe. Dovada suntd insusi
calvinii. Alte ceremonil st riturl au calvinii in Ungaria si Tran-
silvania, altele In Helvetia, altele in Holandia si asa mai departe.
Calvinil din Ardeld fuse ad toleratd rituld grecesed In bise-
rica romanesci din Ardelti numai 'Ana la alte timpuri, si pang -lii
') DSmirnai Sz ent Polykarpus, vagy az erdelyi ref. pfispokOk histo-
riaja« 1766 pag. 102. Petru Bod a scrisd unu tractatd despre unirea Roma-
nilord cu calvtnil, vedI vArchivu pentru filologid gi istoriac de T. Ciparid
pag. 653.
9 vArdivd pentru filologia qi ifitorid% de T. Ciparid pag. 656,
 462

vorii pate elimina fare sa turbure prea tare pre Romani. 1) De

o cam data s'aii multamita cu aceea, ea ai Introdusa In biserica
romanesca credinta si organisatiunea calving, earl formai cara-
cteristica esentiala, a unei biseriel. Si intemeiandu-se pre Imprejurarea
acesta consideraa biserica romanesca de calving ;it deosebita de ei
numal In rite. Pentru aceea In actulA depuneril Mitropolitulul
Sava Braneovici la 1680 nisi nu vorbesea de biserica romanesca
ca de o biserica diversi in credinta de cea calvinosca, ci ca de o bi-
serica calvinesca, carea lime observe ritula romanesca, greeesca si
rasciana ,graecos, rascianos et valachicos ritus observans.4' 2)
Numai consideranda astufela relatiunea bisericil romanesca cu
cea, calving se pote judeca nun se cuvine aetula In veel memora-
bilti dela 1700 d. Chr.

-04604--

t) Toga acolo.
2) *Acte vi Fragmenteg de T, Cipari4 pag. 6Q,
Adausulu II.
Privire critics preste ideile si literatura referitore la in-
stitutiunile nostre bisericesci dela 1700 pana astaqi.
Dela actula istoried alit unirii Intim!) late la 1700 d. Chr. pang
in clitia de astaili din cousciinta publics a inteligintei clericali si
mirene nici eanda n'a pieritil idea, ea unirea Cu biserica Romei
a fosta unire numai dogmatics, era nu si in rite. institutiuni si
disciplina. Si chiarg si S. Scatina Apostolica tail de a una In
chipuln acesta a consideratil unirea nestra, si nici candy nu a
facuta nici o Incercare de a largi sfera unirii estincJenduo la :10,
disciplina si institutiuni.
Pre natura acesta a unirii ama fostil si suntema forte gelosi
mai gelosi decatil on care alai popore din resaritil, care In de-
eursula vecurilora s'a units cu biserica Romei.
Gelosia acesta n'a isvorittI numai din alipirea de ritultl, di-
scipina si institutiunile resaritene, ca si cum acele ar deprinde un far-
mecii asupra sufletelorti, ce le tine legate de ele ca cu catusi.
Caci tote lucrurile aceste In biserica resaritului pana in diva de
astic,li pre Tanga chipuld classiciatii In unele privinte, porta pre
sine si chipula lucrurilora primitive, unilaterale, greeie, nedesvol-
tate si neacomodate imprejurarilora si timpului de astatil. Ci a
isvorita si a fosta nutria gelosia acesta mai cu sama In timpula
mai nod si de motivuld, ea In rituld, disciplina si institutiunile
resaritene, in cats divergeza multi de ale poporelora conlocuitore ,
vedeama si unit scum aperatoriti ale natiunii nOstre, un mijlocti
de a impiedeca amalgamisarea nostra cu alte popore, cu cars lo-
cuima pre unit teritorifi.
In adevera, nu se pote nega, ca lucrurile aceste orientali In
Imprejurari anumite pots si ele sa Maresca ziduld despartitoria
Intre not si alte popore, 51 prin aceea se contribue la conservarea
caracterului nostru nationals. Ele singure Inse fall de alte ele-
mente nu pots nici sa Impiedece contopirea nostra cu alte popore,
mci contopirea altora .popore in poporula nostru. Avemil dovegi
despre acesta chiard Yu tmpula mai noii.
 466

In secuime de pilda Romani! diversi In rite si institutiuni de

ungurl, totusi s'ati ungurisata in multe commie deplina. In sisime
eras! Romani! diversi In rite si institutiuni de Sasl nu s'ati sa'situ,
ci Sasii s'aii romanisata. In Maramuresti si Bucovina Romanil de
stela -si rite si institutiuni cu Rutenil, totusi seaa rutenisata multi,
pre cindti In Binatii Romanii de acela-si rite si institutiuni cu
Serbii nu se serbiseza, ci Serbil se romaniseza.
De unde dark diversitatea acesta de efecte? De secure de
acolo, pentru ca nu rituld, ci alti factori din viata psichica a pope-
relora le-ati produsa.
Nu le-amil amintita lucrurile aceste din motivuld, ca dora
nu tie -ar lace la inima lubirea ritului si Institutiunilora bisericil
resaritului, in cari multe vecuri a traits poporula nostru, si In
earl ne-amt niscutil @i not toti. Ci le clicemil din motivuld, ca si
constatama falsitatea asertiunil, ce asa desti se aude pre la no!,
ca ritula, disciplina si institutiunile resaritene ne-ad conservata si
ne conserva caracteruld si chipula nostru nationals. Caci cu totula
altele sunta elementele si fortele, cari ne -au conservata pang astagi
Qi ne vora conserva @i in viitorit, cu earl Inse nu este locula si ne
ocupama
G-elosia acesta fats cu institutiunile oriental! mai cu same In
timpulti mai non a jucatti rola Insemnata in desvoltarea Institu-
tiunilorti nostre bisericesci. Istoricula, care scruteza mersulti des-
voltarii institutiunilorti acestora, nu e cu putinta sa, nu o obser-
veze. Partea el cea mai slabs a state In idea, ce o a avutti de-
spre institutiunile bisericesci, pre cari le considera de nisce lu-
cruri formate, Inchiegate si rotunclite pentru tote timpurile. Dupe
ea dreptulii bisericesci resaritena si apusanti sunta nisce producte
deplinite pentru viata socials bisericesci, sae ea sa vorbunii pla-
stid!, sunta ea done vestminte gata Inse de croitura,' divers& Dad'
biserica nostre Imbraca unula este apusana, dad Imbraci pre eel -
alaltu este resaritena. De o desvoltare istorica, a dreptului si in-
stitutiunilorti nostre bisericesci nu voesce sa scie !Arnica, cad dupe
ea In veci averna sa temanerna pre langa ce ama avuta. Prin
acesta biserica nostre condamnata la stagnare perpetua ar fi o
China in mijlocula Europe!.
-Efectele gelosiei acesteia au foga duple.
Antaiti nu se pote nega, ci ea nu a mai pusti cite odata stavila
tendit4ei nesanotose a unora de a introduce in biserica nostre in-
 - -
467

stitutiuni straine, a carord valore celn putind pentru noi era pro-
blematick cu tote a cb.te odata chiartl acolo n'a pusil stavill,
unde ar fi trebuitii sa punk
Din punctuld acesta de vedere putemd dice, ca ea a avutd
efecte bune.
A avutd lose si efecti1 red, del nu °data sad a Impedecatu
sad a Ingreunatd Intoducerea unord institutiuni peutru biserica
nostril, de valore adev'eratii culturalk sad dace n'a pututd mai
multd, atunci a facutil opusetiune nu °data putind crestin6sca, ca
sa nu mai amintimd nimica de productele literarie deplind greoite,
pre car! le-a scosil la ivela gelosia acesta.
Gelosia de sub vorba. este antgiuld curentii, care dela s. unire
Incoce a contribuitti la formarea ideilorii despre institutiunile nostre
bisericesci of a intluintatil desvoltarea acelora.

La 1700 d. Chr. biserica nostra s'a units In credinta cu bi-

serica Rome!. Ea lose in institutiuni nu mai era biserica resari-
Ong, care fusese Inainte de era calving. Calvinismuld i-a fostil
alterattl de suss pang, joss tote institutiunile. Rituld resaritend
,Si -1d conservase, cad calvinii imbulditi de finprejurari ad trebuitil
sd -Id tolereze Inca.

Ce a urmatii din aceste ?

0 Imprejurare, care nu s'a ivitii la nici unuld din poporele
resaritului, cars s'aii units cu biserica Rome!.
Prin actulti Bela 1700 d. Chr. biserica romanesci din Ardeld
a ajunsti In positiunea de a uni In sine elemente din tote cele
trei biserici marl' creotine.
In credinta era eatolied apusand, In dal greased r&dritend,
In institutiuni protestant' calving.
Faptice aoa a state lucruld.
Lipsa de culture in cleruld nostru oi comerciuld tare stabil cu
celealalte popore a resaritului a fostd causa, de pre candil era ge-
nerals oi puternica consciinta publick cumca credinta bisericil
nostre este cea catolica apusana, era rituld cell grecescd resaritend,
pre atunci numat putini vedeatl, cumca institutiunile ei de dreptti
publicil suntil protestante calvine.
Imprejurarea acesta n'a fostii en putinta sa nu produce con-
fusiune In modulti judecarii institutiunilorti nostre bisericesci, gi si
nu impedece desvoltarea lord.
 - -468

Sciinchi cu WO, ca biserica nostra ea biserica a resaritului

la 1700 d. Chr. s'a unite cu biserica Romei nurnai in eredinta, nu
Inse si in rail, discipling si institutiuni, nevoindi mai departe
eel* mai multi sit scie nimicd despre aceea, ca biserica nostra a
fostd 150 de ani sub suprematia calving, de sub carea n'a putudi
sciipa gra alterarea instituttunilord, nu este mirare, ea, multi se
legal'," de ins ti t u tiunil e cal vin es ei ale bisericii nostre, ca de
nisce institutiuni garantate prin pactulti de untre, si oil ee clad-
nare a acelora, o considerad de mid atentatii asupra pactului
acestuia.
Confusiunea acesta este aid doile curentn sub influinta ca-
ruia s'aCt formatd unele idol despre institutiunile bisericei nostre,
st care a data cam ()data, in egtva chiard Si directiva desvol-
tani lord.
Curentele aceste done le-amu puts numi curentele conserva-
tive, cell de intaid din motive nacionali, eeid de alit doile din mo-
tive bisericesci.

Dela 1848 a pasita apoi pre arena und curenta cu totuld nod.
Ideile liberale Cu privire la guvernarea statelord an cu-
prinsd de atunci spiraele si in. poporuld nostru. Bisericile prote-
stante din tara nostra an iinbratisatti ideile aceste nu numai pentru
statd, ci st pentru biserieg. Luteranii, calvinii si unitaril all in-
ceputfi de atunci a-si organisa bisericile de susii !Ana josti dupit
principiile aceste, earl si altdeum se mmeriead minunattl eu prin-
ciptile fundamentall ale bisericii lord. Pre Ineetuld organisatiunea
bisericilord acestora fu democratisati" in mesurd mare.
Exempla trahunt. V Nentia o parte a publiculul bisericii
nostre ideile liberali intrupate mai multi' sad mai putind In
viata statului, vecIendu-le intrupate ehiard si in alte biserici, fara
a grigi multd de aceea, ca ore ideile aceste smith sad nu in ar-
morn en principiile fundamentali ale bisericii resaraului, as inceputti
a insiste sit ehtard a pretinde, ca biserica nostril. Inca sa se orga-
niseze ca st cele protestante, si sa sa democratiseze in ea tote
instautiunile.
Insistinta acesta si-a edpetatil nutremintd nod, candd pu-
bliculd nostru a observatd curentulti acesta ivindu-se si In biserici,
cars in o privinta sad aka suntd Rientiee en a nostra. Asa (lucid
de pada a vegutti, ca unit atare curentd s'a tvitd §i In biserica 0-
 - 469
manocatolica i s'a manifestatil in minoritatea congresului romano-
catolicilortt dela Budapesta din 1871, era biserica gr. orientala
oulnesea si serbesca din Ungaria a mersa cu organisarea bise-
ricesca dupe prineipiile aceste ma! departe chiara i ca protestantil.
Ideile moderne liberal! au fostii alti treile curentii, care a
influintatt si forrnarea ideil despre institutiunile nostre bisericesci
ci desvoltarea lore.
Curentula acesta l'ama pute numi curentula liberaN.

Dela 1700 d. Chr. pane astacri fuse a esistatti totildeuna ai

un eurenta sanetosil si correctti In desvoltarea institutiunilora bi-
sericei nostre. Principiulti conducetoria alu cureutului acestuia a
fostil, ea institutiunile bisericii nostre la twit casula ail lipsa de
desvoltare. Desvoltarea are fuse sa se intimple antaiti si mai
ntb,iii in armonie cu principitle dumnedeesci ale bisericii, eari
sunta identice In amendoue bisericile, a esaritului si a apusulu!.
Mal departe In armonie cu indigintele nostre real!, cu ideile inalte
de cultura religioso-morala, earl prin s. unire au Intratii in biserica
nostra In urma contactului el cu cultura apusana, cu imprejurarile
none ale bisericil nostre, oi cu relatiunile no* In earl prin s.
unire a ajunsa biserica nostra fat& cu divers! factor!.
Deal curentulti acesta a fosta mal tote mereti fn lupta cu
curentele cele trei amintite deja, totuai !ite se arete resultate
frumose. Ela a cassata uncle institutiuni curate calvinesci, ela a
modificata alte institutiuni calvinescl, si le-a adusti in armonie en
princrpiile Pravilel, elu a Introdusa multe institutiuni de valore In
biserica nostra, eld a produsti si o liteaturi mica in adevera,
fuse apta de a sustine critica sciintei europene moderne.
Curentula acesta singura pote se alba viitoria In biserich
nostra. Armele lui sunta armele sciintei ai ale adeverultif. Ela nu
lega viitoriulti biseriell nostre nici de pastrarea unora institutittni
resaritene anticuate, nici de idei politice, car! In cursula istoriel
ai au perioda lore trecatore. Eli' nu lingusesee multimea ade-
randa la idei, earl pe cattiva timpa se bucura de popularitate, ci
spune, espune, chiarifiea si ilustreza adevarulti eterna fare a
cauta in fata emenilora, ai de triumfa totuai este sigurti. Elu scie,
ca in adencimile vietif psichice a poporului nostru jacti forte de
conservare, car! In genere volt sustine poporula nostru in impre-
jurari ori gi cad de grele, cum 1 -au sustinuta @i pane acum. Ela
30
 470

scie, ca esistinta, vitalitatea Qi progresuld poporulul nostru nu

atIrna nici cats e negru sub unghie dela aceea, ca, cutare sad
cutare institutiune sail dispositie bisericesca este resantena sad
apusana, aflase fn Pravill sad Pidaliond sad nu se aft'. Eld vo-
esce /titre marginile statorite de Insust Duinneqed sa creeze bise-
ricil nostre institutiuni nu democratice sad arictocratice, nu re-
saritene sad apusane, ci institutauni, In cadruld earora fiii bisericil
nostre sill pots mantui sufletele, pita Insu§I cultura euro-
pena, si Ore dna In istoria omeninaii si a civilisatiunii sit fie §i
numele lord amintitn cu °nom.
De n'ar fi esistatii In biserica nostril nici eindii curentulti
acesta si directiunea desvoltaril institutiunilorti el o ar fi datt
numal celealalte trei curente false, Duninecied scie, In ce confu-
siune, anarchic si apatia ne-amd aria astacii.

Inainte de ce amd vede unele producte literare earl se ocupi

cu institutiunile nostre bisericesci, premitemil urmatomie:
Antaiti, preste tad literatura cu privire la institutiunile no-
stre bisericesci este tare mica, a§a cite scrierile de adeverata va-
lore pre terenulii acesta mai ea le-amd pine nume.ra pre deg ete
A (lima, nu e cu putinta ca singuraticele producte liter arie
sa le grupamu In curentele cele patru, ca si cum fiecare productli
literariti ar ti manifestarea a cite until singurd din curentele aceste.
Cael cite unti productii porta timbruhl st alorti cite vet curente,
si pre linga aceea unele Inca In nascerea lord ad fostti influintate
Qi de interese de clase si chiarti si de patimi individuale. Singurti
productele isvorlte din curentuld aid patrule, suntd asa deter-
minate, asa limpe41, naseute numal din dorulti si din iubirea ade-
vorului, fare nici und cugetti reservatti si libere de on ce alte
scopuri egoiste si straine, cite In ele Wad pututii Int ra pre aid
o tale nici unuld din eelealalte curente.
Cu durere amintimil si aceea, ca caracteristica tuturorti pro-
ductelord literarie, In cari unuld sad altulti sad tote cele trel cu-
rente de Intini esti la ivela In unii model mai multil sad mai pu-
tinil determinatti, nunumai ca nu stag pre temeiuld Pravilel, ci
multi" superficiale papa la disgustil. Barbati, car1 pike cu nimicd
nu s'ati ocupatti mai putinti ca cu studiuld gra § obositord ale
institutiunilord bisericesci, lira de und studiti detmatil §i adineitti
314 isverolorti, fara de mci und admmiculii In mina afara de Yet
 471

und lexicond de conversatiune, s'ad apucatd sa scrie cercetari asupra

institutiunilord nostre bisericesci. Neputendii fuse impune publi-
culul eetitorid nisi cu cunoscintele, nisi cu profunditatea, Ind cu
agerimea, nieT cu puterea stringenta a dovedilord, au ft-46.HW du-
rere de natiune si Fold de aperatori a! natiunii impotriva fanto-
melord, ce teeiei si-le-ad cream!. Inaintea multimii pre calea
acesta se castiga In adeverii sate ()data laud Mfg multi trucla
Fats cu barbatii instruiti In cestiune fuse se Implinesce disa
latinulu!: ignotos falUt, notis est derisui.
Alta caracteristica a produetelord de genuld acesta este cu-
tezarea orbs. i nici nu e mirare. Superficialitatea din firea el
este cutezirere, cad de ar fi modestd, Ind (Audit nu ar esi In
publicii. Dui de pilda ore tine numal cu cunoscintele, ce le afla
In mid lexicond de conversatiune, si cu ce a mai pututti prinde
de iei colo, s'ar apuca sit scrie eercetari asupra cestiunilord celorii
mai grele si mai intricate din sciinta medicaid, a anatomiel sad te-
rapiei, ore ce am dice despre und stare omd medicii de profe-
siune, car! au studiatd teorie multi si an si pracsa Indelungata ?
ySi totusi la not s'ati Intimplatd casuri, cari semena cu acesta
ea oil cu oil, eandd unii fi altii s'ati apucatii sa scrie despre
institutiunile nostre bisericesci.
Curentuld correctil si stinotosti este representatd prin toti
episcopii nostri Incependd dela s. unire pang astadi. Mal departe
prin tote sinodele nostre diecesane si electoral! despre car' avemii
cunoscinta, cu esceptiunea celui din 1850, care in catuva a fostti
infectatii de idel necompatibile cu Pravila, si dupit aceea a celul
dela 1868, care cu punerea celord 10 conditiuni si Cu cuprinsulii
lord, judecatii stricte dupe Pravila, a fostti und sinodti refractariti.
Condusi de ideile curentului sinetosil episcopii si sinodele
nostre indata dupe s. unire as Inceputii a forma institutiuni folosi-
torele pentru biserica si a cassa diverse abusuri Incuibate sail pe
timpuld suprematid calvine sail mai lnainte. Astfifelti Inca si-
noduld dela 1700 a Introdustl und curse de 40 de dile pentru
candidatil de preoti, care deli tare primitivti @i neindestulitorill, se
vede, ca pans atunci lipsiea. Sinodulti dela 1728 a sulevatti idea
ridiearil until seminariii pentru tinerime din massa ereditaria a
episcopului Pataki ; sinodulti dela 1742 a introdusii matriculele
pentru fie -care paroehia ; sinoduld dela 1725 a introdust procura-
torid pentru clerd, care sa-lti apere la forurile civile; sinoduld dela
30*
 472

1742 a introdusil institutiunea fisculul pentru causele penall, cu

tote ca sinoduld acesta s'a araatti cam conservative.
Totti asemene sinoduld dela 1700 s'a ingrigitu, sa procure
preotimil o subsistinta convenabilg, si atatil acesta, caul §i cele
urmatorie ail luatil mUsuri, precatti 11-a fostii cu putintii, spre a
Qterge abusurile, earl se Incuibasera mai cu sang pre timpurile
suprematiei calvine, precum abusurile eu ss. taine, abusuld en privire la
portulti clericaltl, abusuld unorii preoti de a pedepsi cu interdictil
pre eredinciosil proprii, si altele.
De alts parte §i episcopii ati Introdusti institutiuni de valore,
prin earl biserica nostra a luatil unu avIntii culturalti, la care nici
candii Inainte de s. unire nu s'a pututil ridica. Asttifelti sub epi-
scopulti Pataki s'a putt temeiulti la dotatiunea episcopulul, carea,
apoi o a dusu In deplinire episcopuld Clain. Clain a pusti temeiulti
manistirii calugarilora basiliti §i a scoliloril din Blasii, Aronti, Red-
nictl Qi Maiortl au continuatil opula lei Clain, Tail episcopuld
Clam a pusil temeiuld la seminariulti de 1)a:eV dela S. Treime, Arontl
a fundatti pre cell dela Bunavestire. Sub Maiorti s'ait unite
amendoue si s'a formate seminariuld teologied de astg4I. Bobii a
fundatil capitululii, Lemeni cursulti filosoficil si teologied de 4 an!,
ultitti a lasattl fondii pentru academia, Vancea a fundatii semina-
Auld de bileti F}i de fetite. Tau episcopii nostri au introdusil Inca
de timpuriii institutiunea vicarilorti episcopescI, dung aceea mai
multe Blase de protopopi si institutiunea vicariloru foranei, yi s'ad
silitn a Infrina puterea cea prea mare a protopopiloru, carea o ci-
pelaseru mai cu sama In era calving.
Nu amti voittl prin aceste nici pre departe, sa num6rimu
tote institutiunile Introduse de episcopii nostri. A§a, ceva trece
preste cadrultI scriermi de fate. Ci amu amintitti numal unele din
ele, spre a areta, cacti are biserica nostra sg multamesca euren-
tului celui sanetosu Qi corrects, de care all fosttl condusi episcopii
§i sinodele nostre In cestiunea institutiunilord bisnricescl.
Literatura curentului sanUtosii In timpurile mai vechi este
representata mai numai cu decisiunile sinodelorti, earl ni-s'ail pa-
strati! pang asta4l.
CeI dintaid, car! all inceputtl a se ocupa cu institutiunile
nostre bisericesci, all fosta cei troI btirbati marl; incai, Clain Qi
Maiorti.
 473

Litre acesti trei celii mai corrects este incai, deli cate
odata a confundata timpurile mince ale bisaricii cu timpurile mai
tardil.
Whig opil fuse, care a tractatg ex professo in-
Celli di.
stitutiuni de ale nostre bisericesci, a fosta protopapadichia si lstoria
bisericii Romani lora de Petri' Maiora.
Protopapadichia este si astgdi ung opii de valore. Licata au-
toriula si a propustl, ca in scrierea acesta sa esnuna drepturile Qi
datorintele, ce le aveaa protopopil romanesci din Ardela In tim-
purile pana la Oa, putemti sa (Peeing, ca si-a ajuns seopula. In
(Atli fuse autoritila s'a ocupatit si cu natura canonieg, si cu ori-
ginea drepturilota acestora, putema sa dicemu, cg tots ce sustine
relativa la eestiunea acesta, este false, precum s'a pututg vede in
tractatulg despre protopopi.
In Istoria biserica Romani lorie Inca se ocupa, fuse numai
In treeattI, cu unele instituttuni bisericesci. i digresiunile aceste
dela druid istoriva fsi au valorea lora insemnata. i act inse au-
toriula cade In pareri deplina false, indata ee se ocupa cu natura
canonieg si cu originea acelora institutiuni, cum s'a pututa vede
in traetatula despre saborula mare si
Cea mai mare gresala alui Petru Maiorti a fosta, ca nu a
cunoseuta institutiunile bisericesci din Romania si Moldova. De
le-ar fi cunoseuta pre aceste, atunci despre cele din Ardela ar fiju-
decata cu totula altacum, si atunci ar fi fostil imposibila, sa nu se
nasal, in ela cugetulu, ca bisericel romanesci din Ardela, dupe ce
a state 150 ani sub influinp, calving, nu e cu Inaba* sa nu i-se
fig. alterata institutiunile fu spiritil calvinesca. i atunci facenda
una ttudtil comparativa intre institutiunile bisericil romanesci din
Ardela X41 intre cele calvinesci, unt barbata de talentulg, erudi-
tiunea si diliginta neobosita ca Petru Maiora ar fi facuta unti ser-
vitig nepretuitti istorieI institutiunilora nostre bisoricesci.
Alta gresala alui Petru Maiorii a fosta, ca, a traits in prea
mare inimicitia cu episcopula Bobii, ceea ce l'a facutii nu numai
sa fie nedrepta fate cu nemuritoriula acesta episcopii, ci cute ()data
se stria lucrurl evidenta false despre institutiunile nostre bise-
ricesci.
Yn vecula nostru eels de Intaia optl de valore pentru stu-
diula institutiunilora nostre bisericesci este (villa eruditului Ti-
motel Cipariti fntitulatn Acts ysi Fragmente latine romanesci pentru
 - -474

istoria bisericii romane mai. alesii unite". Blunt Tipografia semina-

riului archidieeesana 1855. Documentele same la lumini in opult
acesta suntil de mare valore pentru studiulti institutinnilorii no-
stre bisericesci, Pre lang'e, aceea autoriuld a fostil forte modestil
si discretti. Elu a publicatti documentele asa, cam le-a aflatu,
fare a se dimite mat de loch in discuisitiuni asupra naturii $i ori-
ginil institutiunilortt nostre bisericesci, deli eruditiunea, de carea
a dispusii, l'ar fi indreptatitii la asa ceva In mesura multi' mai mare,
ca pre destui altii.
Nu de putina valore pentru studiulti institutiunilortt nostre
bisericesci este t}i opulu canonicului, mai taapil episcopului de
Orade Dr. Iosifti Pap Szilagyi intitulath Enchiridion Janis Eccle-
siae orientalis calholicae" Oradea mare 1862.
Autoriulti a pubbeatil In opuld acesta si o synopsi a *tit
antiie a Pravilefi. Preste wade cestiuni de mare momenta, ca de
esemplu institutiunea protopopilorn, a trecutit Area lute.
Totti pre timpuld acela a scrisu canoniculti de Oradea mare,
mai tard,iti Mitropolitulti de Alba-Iulia Dr. Ioanii Vancea opsorulii
sou Dialogic' despre constitutiunea bisericii qi despre sindde" Oradea
mare 1861.
Autoriuld, barbatu cu cunoseinte temeinice, en Pravila in
mane a aretatti, ce suntil si ce trebue sa fie sinodele dupa drep-
tulti bisericii resiiritului. Din espunerile lui multi s'ar fi pututii
instrua, cum se cuvine in cestiune. Cu tote aceste !me, fiindtica
ideile autoriului, earl suntti ideile Pravilei, nu eras (WO. gustulii
acelora, earl dupa norma protestanta voieati sa organiseze bise-
rica nostri, autoriulti n'a fostii conabetutti sciintifice, cum ar fi tre-
buitti se. se Intimple, ci a fostd incarcatal cu invective personal! de
nisce Omen!, earl pole la nimicu nu se pricepead mai putinil ca
la eanone.
De alts parte tau pre timpuld acela afiatt aplausii nisce idei
ca de pilda, ce not nu putemil introduce nimica in biserica nostrii,
ce n'a fostil pans acum in biserica resaritului, decatii dad! asa
ceva ar decide umu sinothi, In care se, luamti nu numal not parte,
ci si Rutenii, Grecil, Melchitii, Maroniti!, Coptii, Babilonenii si
mai scie Dumnedett ce popore obscure de prat resaritii!

Catri eapetulti anilorti 60 Mitropolitulti aguna 10 organiA

biserica sa de suss pane josu dupe principiile protestante fare lid
Q consideratiune la principiile Pravilei.
 - 475 -
imprejurarea acesta produse si in biserica units o confusiune
mare. Si pant" atunci se vorbise multi' de orgnisatiunea libe-
ralii" dupi dreptuld bisericil resiritene. Se vorbise, qicemd, cad
de studiatil n'a studiatil dreptuld rfisiritenti mai nisi mink' dintre
cei ce vorbieat mai multi' despre elit Acestia apol esirfi cu totult1
din sirite, cttndil veduril. ce constitutiune liberals" a date Saguna
bisericil sale. Eta organisatiunea, carea trebue sa o albi si bi-
serica romanesei units, Ca biserica orientalk In ritil, discipliva si
institutiuni! Niel atata n'a fostii destalfi! Una cu naivitatea an
merstl pftns acolo, chat cum se cade credeatl, ca biserica 'Astra
fnainte de unire a trebuitil si albi o constitutiune analogi cu a
bisericil lul Saguna, si numal coutactuld ea latinii ni-o ad nimicitd.
Si incepurfi acurn Ieremiadele prin fol. Nu mai aveati capetil
imputirile, ca prin unire biserira nostri si-a pierdutil, ce a avutet
mai frumosfi constitutiunea rfisiriteni liberals ", si not n'avemti
un Ilarbatii ca Saguna, care si o restabliesei In toti virginitatea
ei, ci avemil numal popistasi", jesiiiti", latini" si mai scie Dam-
neder' ce.
Numai la ce ar fi trebuitu, nu cugela nimeni. Anume la aceea,
ca si Tea In o maul Pravda, f} i In alta statutulfi organics" ale
lu! Saguna si 3i le asemene la °laid'', si apol dupi aceea si iea
erasi in o mama Pravila, si In alta institutiunile, ce le avea bise-
rica nostri, Candi' a scipata de suprematia calving si s'a unite cu
Roma.
Cuintesenta curentulul acestuia suntil cele 10 conditiuni puse
de alegetorii smodului electoralfi din 1868 fiitoriului Mitropolitd
de Alba- lulia.
Singuruiri opil de valore niscutti din incidentulti curentului
acestuia este opulfi professorulul de atunci Ioanii M. Moldovanti
Intitulatii: ,Acte sinodali" In &Sue tomuti, Blass 1869 si 1872.
Autoriuld a adunatii acre sinodail din Petru Maiorfi, din ar-
chivulti mitropolitanti din Blasfi si dela privati, si le-a edatfi in
done tomuri, prin ce a fieutil unfi lucru In udeverfi laudabilii, era
noue In studiulii de Ltd ni-a prestatti optilfi acesta multi' ajutoriii,
pentru care autorului II suntgmfi multairttosri. Nu putemil MIAs-
tasi !rise unele din vederile autorului euprinse In precuvintarea la
tomulu intliii, si in observirile dqht ctipetuld a elui tome, Ineatti
unele din ele favoresed ideile eeloril 10 conditiuni ale sinodului
electoralfi dela 1868. Impartfisimil fuse si noi dorinta autorului
 - 476 -
din prectivIntare, a set se latescli nuntaI cunoscin despre trecutit,
ca impreunei cu ea se va lc4i qi alipirea ceitr 'd tote instituOunile cele
bune ale bisericii nostre."
La 1872 s'a tinutd cela de fugal sinorla provinciald, era la
1882 fu tinuta ala doile. Decretele acestora doue sinode sunta
productele cele mai frumose st mai desvoltate pe terenulti drep-
tului si discipline! bisericii nostre. De arida as aparutti deere-
tele aceste, de acme! In tote cele patru diecese ale provinciei
mitropolitane de Alba-Iiilia s'a introdusti In multe privinte o uni-
formitate In tractarea afacerilord bisericesci, carea mai Inainte nu
a esistatii nici arida.
Intre productele, earl tracteza institutiunile bisericesci merits
amintire und tractatd despre sinode de Dr. Gregoriu Si lasi publi-
caul In numerulii 1-5 din Sionuld romana" 1865. Autoriuld inse
a consultatd mai numai isvor6 labile. Mai departe de nu putina
valore suntn si Institutiumle dreptului biserieesca" de Dr. hand
Rata. Blast' 1877, In earl se cuprinde st o sinopsii. a Pravilei.
Fara mei o valore sunta Inse scrieri ca de esemplu Memo-
randuld Gherlana dela 1882. Mind in scrieri superficial! de na-
tura acestuia se potil afla asertiuni, di de pilda aceea ca in bise-
rica gr. orientald se tine sinode mestecate regulate in state constttu-
(ionalia (pag. 13). Romania de pilda este stata constitutional!!.
Unde sunta fuse In ea siuodele mestecate, earl se (Ma regulate ?
Asemene Austria, asemene Grecia tfi asa mai departe.
Producte de valorea memorandului acestuia art apartitti de-
stule mai cu sama prin fo! Liana chiara i In timpuld mai 13
De canda s'a infiintata fdea din Blass Unirea", dart. mai
cu soma din 1892 In organula acesta s'ati tractatti mai multe ce-
stiuni referitore la institutiumle nostre bisericesci.
 Indreptari.
.....,,,,e,....

Pagina 15 sirulii 23 dupa cuventulti: seniorurn este a se

adauge: et pastorum valachorum.
Pagina 20 Qirulii 19 In loci de: isterice, este a se ceti:
Wake.
Pagina 35 sirulu 12 dupe cuventulti: instituendi este a se
adauge : querelas.
Pagina 45 sirulii 30 In locil de : a cdrui este a ceti: a Wel.
Pagina 46 sirulti 11 In loco de: celii pucinii trd archierei,
este a se ceti: dol seat trel arohieri.
Pagina 48 Nota 3 dupa cuventulil : Constitutiones, este a se
adauge : Partea I.
Pagina 51 sirulii 12 in loch de: insuO. Sava, este a se ceti:
ci unit Sava.
Pagina 129 siruld 29 In loud de Georgia Rakotzi, este a se
ceti: /Mai Apaft
Pagina 144 Nota 1 sirulti 2 In loch de 1890 este a se ceti : 1840.
Pagina 263 Nota a 2-a cuventult1 Antlitt este a se ceti:
Anthorismos,
Pagina 320 sirulti 2 In loch de: xogtawig = este a se ceti:
xoacttx6g.

Alte gresell mai midi de tiparitt cetitoriulti binevoitoriii usorti

le pate observa si Indrepta.
 s

..... Tipografia Seminarinini archidiecesanti.

:.. . .,
.,.'...''''...... -;-..:--...:,-,:::::-;::.:-.7 ,-,---.-_,-:-:;2.-- ,-- ............... :.-..-::::-.-. .. -.-:.. -